|
Discursul dlui Marian LUPU, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova, cu prilejul incheierii sesiunii parlamentare de primavara-vara 2008
DISCURS
cu ocazia încheierii sesiunii de
primăvară-vară 2008
11 iulie 2008
Stimaţi colegi deputaţi,
Doamnelor şi domnilor,
Onorată asistenţă,
Fiind în şedinţă plenară finală a
sesiunii, cea de a VII-ea pe parcursul actualei legislaturi, voi urma
uzanţele pentru a face anumite bilanţuri şi a plasa unele
accente înainte de următoarea, ultimă de fapt, sesiune de
lucru.
Voi începe prin a menţiona acordarea votului de
încredere noului Guvern şi aprobarea programului de activitate al
acestuia, însoţită de frumoase şi binemeritate aprecieri
în adresa cât a dnei Prim-ministru, atât şi a echipei
sale. Faptul, că aceste aprecieri au fost expuse, practic, de toate
fracţiunile parlamentare, generează o anumită speranţă
în desfăşurarea unei conlucrări mai strânse şi
eficiente dintre corpul deputaţilor şi executiv.
Cu referinţă la cea dintâi sarcină a
Parlamentului, de activitate legislativă, merită a fi apreciată
adoptarea unui şir de legi noi, care vizează cât domeniul
socio-economic, atât şi sistemul judecătoresc, continuarea
promovării valorilor democratice. Exerciţiul de adaptare la noile
realităţi a legislaţiei în vigoare, în special celei
economice, a fost ghidat de noile principii, ce stau la baza
activităţii de întreprinzător şi pe care Parlamentul
le-a legiferat încă în 2006, lansând procesul de
optimizare a legislaţiei cunoscut ca “Ghilotina - II“.
Atrag atenţia, că această reformă nu s-a
sfârşit odată cu adoptarea, la finele sesiunii precedente, a
celor două 2 legi, care introduc modificări de fond. Optimizarea
legislaţiei de reglementare a activităţii de
întreprinzător este un proces de durată, în care
continuăm a fi antrenaţi şi noi, membrii Parlamentului, cu
suportul indiscutabil al comunităţii de afaceri. Examinarea
propriu-zisă a proiectelor de legi în cel mai scurt timp va fi
complementată cu un nou element, cel de evaluare a impactului
legislaţiei adoptate. Astfel, se va extinde şi formatul funcţiei
legislativului de control parlamentar asupra respectării şi implementării
prevederilor legale, fapt ce distinge actuala legislatură de toate cele
precedente.
În acelaşi context, al exercitării controlului
parlamentar prin audierile parlamentare pe subiecte tradiţionale, voi
evidenţia Raportul asupra cauzelor pronunţării
hotărârilor CEDO în privinţa Republicii Moldova, precum
şi a executării acestora.
Diplomaţia parlamentară, o altă direcţie
importantă a forului legiuitor, s-a pronunţat tradiţional pe
filiera relaţiilor bilaterale cât în spaţiul vestic,
atât şi estic, precum şi prin participarea tradiţională
în lucrările organizaţiilor internaţionale partenere.
Graţie nu în ultimul rând poziţiei echilibrate
şi constructive a Legislativului, Moldova a fost vizitată de
Preşedintele Consiliului Federaţiei din Rusia, dl S.Mironov, fiind
convenită vizita în octombrie a dlui B.Grîzlov,
Preşedintele Dumei de Stat ruseşti. De asemenea, a fost
desfăşurată şedinţa Comisiei de cooperare
interparlamentară dintre Parlament şi Adunarea Federală din
Rusia, precum şi găzduiţi membrii Comisiei pentru afaceri
externe a Radei Supreme din Ucraina. Sunt sigur, că aceeaşi
poziţie constructivă, raţională şi echilibrată a
Parlamentului moldovean se face auzită şi în al stat vecin –
România, fapt confirmat recent de Ministrul Afacerilor Externe al
României.
Demersurile şi activitatea cu conotaţie pro-europeană
ale Legislativului moldovean au făcut posibilă acordarea
asistenţei comunitare pentru proiectul Twinning (de cooperare
inter-instituţională) – în premieră absolută pentru
Republica Moldova. Este încurajator faptul, că partenerii
noştri în acest proiect sunt Parlamentul Ungariei şi ambele
camere ale Legislativului francez, conducerea cărora va fi prezentă
în Chişinău cu ocazia lansării oficiale, la 17 septembrie,
a proiectului.
La fel, în contextul rezultatelor importante ale diplomaţiei
parlamentare moldoveneşti, voi menţiona şi Moţiunea
privind susţinerea integrării europene a Moldovei de către
Bundestag-ul german, care recunoaşte opţiunea declarată de
conducerea ţârii. Îmi exprim speranţa că, urmare a
continuării eforturilor noastre comune, exemplul Germaniei va fi preluat
şi de alte State-membre ale UE.
Un alt rezultat proeminent al diplomaţiei parlamentare sunt
relaţiile ascendente ale Moldovei cu Consiliul Europei. Perseverenţa
actualului Legislativ în onorarea angajamentelor faţă de acest
for, soldată cu rezultate importante, aş zice chiar
“măsurabile“, conferă actualului Parlament calitatea de partener
credibil, determinând prezenţa mult mai frecventă a Moldovei pe
agenda organizaţiei pan-europene. Astfel, Legislativului moldovean a fost
pentru prima dată onorat de discursul Preşedintelui Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei, dl Luis Maria de Puig, care a dat aprecieri
rolului Legislativului în promovarea continuă a valorilor democratice
în ţară, în primul rând, prin deschiderea
către societate.
Onorată asistenţă,
Consider, că rolul Parlamentului nu se limitează doar la
activitatea legislativă, de control sau de activităţi
interparlamentare. Fără a diminua importanţa acestor
funcţii, sunt absolut sigur, că Legislativul este tocmai acea
instituţie, care vine să consolideze societatea. Toţi
împreună am lucrat nu doar la adoptarea legilor. Ne-am plasat pe
poziţii pro-active, antrenând în acest proces şi societatea
civilă, ceea ce permite, dincolo de avansarea calitativă a
legislaţiei adoptate, şi monitorizarea efectelor socio-economice ale
legilor. Acest fapt constituie una din caracteristicile esenţiale,
distincte ale actualei legislaturi. Parteneriatul public-privat este nu doar
parte a procesului de democratizare, dar, în viziunea mea, şi
generator al altor transformări, mai profunde ale societăţii,
dar şi a construcţiei statale. Cultura civică dinamizează
dezvoltarea culturii politice şi vice-versa – aceasta este
quint-esenţa valorilor democratice, atât de des evocate şi
declarate, inclusiv în această sală. Sunt convins, că doar
pe această cale vom ajunge la realitatea, când devine
funcţională formula optimă “cetăţeanul pentru stat
şi statul pentru cetăţean“.
Pe acest motiv corpul deputaţilor în tandem cu exponenţii
sectorului asociativ au elaborat proiectul conceptului dezvoltării
societăţii civile, care îşi propune să extindă
formatul nu doar al dialogului pe dimensiunea Parlament – societate
civilă, dar cel al însăşi activităţii
parlamentare tradiţionale. De fapt, societatea devine partenerul
Legislativului în exercitarea funcţiilor sale, majorând
substanţial gradul de responsabilitate reciprocă a statului şi
societăţii pentru destinele ţării. Iar formarea, educarea
responsabilităţii civice cu orientare, în special, asupra
tinerelor generaţii trebuie să fie, în viziunea mea, una dintre
priorităţile statului.
În continuare voi insista, că una din necesităţile
stringente este promovarea continuă şi univocă a imaginii
statului Republica Moldova. Deputaţii sunt, sau cel puţin,
urmează să fie printre cei mai eficienţi promotori şi
susţinători ai suveranităţii, independenţei,
integrităţii teritoriale şi imaginii pozitive a ţării
şi poporului, pe care îl reprezintă. Participarea membrilor
Parlamentului în diverse activităţi în parteneriat cu
colegii din străinătate oferă posibilitatea de a livra
informaţii despre ţară. Dar aceste informaţii, atrag
atenţia dstră – trebuie să fie veridice. Nu sunt adeptul
extremelor – a “înfrumuseţării“ excesive, dar nici a
“înnegririi“ tendenţioase a realităţilor noastre. Sunt
multe probleme, care se discută şi se soluţionează pe
intern, de o manieră normală. Chiar şi aici, în sala
şedinţelor plenare, tonalitatea şi forma discuţiilor nu
întotdeauna sunt cele mai adecvate. Dar să nu uităm, că nu
interesele de partid, şi chiar mai puţin cele personale, trebuie
să ne domine. Primatul absolut este deţinut de interesele
alegătorilor, concetăţenilor noştri, interesele statului.
Or, părerea mea, fiecare dintre noi, pe lângă faptul că
este cetăţean cu mai multă responsabilitate, mai este sau, cel
puţin, trebuie să fie şi statalist. Respectiv, să se
manifeste ca atare. Să recunoaştem – unora le reuşeşte mai
mult, altora – mai puţin. Dar, stimaţi colegi, dacă noi nu vom
şti să ne promovăm ţara, atunci cine credem că va face
acest lucru în locul nostru ?
Stimaţi colegi,
În final, ţin să subliniez, că actuala
legislatură, care este pe cale de a se încheia, reuşeşte,
în pofida discuţiilor uneori aprigi, să se menţină
într-un făgaş de lucru constructiv. Personal, am tot respectul
faţă de întreg corp al deputaţilor, indiferent dacă
împărtăşesc sau nu poziţiile şi viziunile
exprimate sau promovate. Aşa, cum sfârşitul încoronează
opera, vreau să încurajez deputaţii să dea dovadă de
echilibru, respectuozitate şi responsabilitate până la finele
exercitării actualului mandat. Acest moment este deosebit de important
şi pentru a oferi un bun exemplu, demn de urmat, colegilor noştri din
Adunarea Populară a Găgăuziei.
Din cele expuse, aş vrea să concluzionez, stimaţi
colegi, că Parlamentul a reuşit suficiente lucruri bune. Şi
contrar unor opinii expuse, sunt de părerea, că actualul Parlament,
totuşi, a reuşit să dinamizeze procesul de integrare
europeană a ţării, în special, prin
perseverenţă, continuitate, iniţiativă, curaj în
asumarea de responsabilitate şi, nu în ultimul rând, prin
onorarea promisiunilor şi angajamentelor declarate.
În pofida faptului că, în mod evident, vor fi
încercări de a transforma următoarea, ultimă sesiune de
toamnă în avanscena luptelor pre-electorale, personal am
încredere în maturitatea noastră politică şi vreau
să cred, că odihna vă va servi nu pentru a vă înarma
ideologic, ci, în primul rând, pentru a reveni cu noi puteri asupra
rezolvării problemelor curente specifice activităţii
Legislativului.
|