Discursul Presedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, cu ocazia deschiderii sesiunii de toamna-iarna 2008
DISCURSUL
Preşedintelui Parlamentului
Republicii Moldova,
Marian Lupu, cu ocazia deschiderii
sesiunii de toamnă-iarnă 2008
25 septembrie 2008
Stimaţi colegi,
Onorată asistenţă,
Astăzi intrăm în ultima, de facto,
sesiune a actualei legislaturi, care se va încheia odată cu
alegerile parlamentare. Cu toate acestea, insist asupra
obligativităţii de a duce la bun sfârşit mandatul nostru
prin a continua eficient activităţile pe linia celor patru obiective
trasate în martie 2005. Mă refer la activitatea legislativă
propriu-zisă, la exercitarea funcţiei de control parlamentar asupra
executării legislaţiei adoptate, la diplomaţia parlamentară
şi cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă.
Totodată, această ultimă sută de metri ne oferă
oportunitatea de a completa anumite segmente în cadrul
priorităţilor politice ale statului în perioada
rămasă până la viitoarele alegeri.
Printre aceste priorităţi se înscrie
realizarea unui pachet de reforme vitale pentru buna funcţionare a
statului de drept. Mă refer la consolidarea independenţei sistemului
judecătoresc şi a autonomiei administraţiei publice locale, la
asigurarea libertăţii mass-media şi a respectării
drepturilor omului. Voi reaminti, că subiectele enunţate, pe
lângă faptul că ţin de implementarea valorilor democratice
şi a culturii politice în ţară, fac parte din pachetul de
referinţe din partea Uniunii Europene şi a Consiliului Europei.
Importanţa acestor referinţe se face deosebită în
contextul perspectivelor noastre reale de suspendare a procedurii de
monitorizare din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
şi eliberare a mandatului pentru negocierea noului cadru contractual cu
Uniunea Europeană.
În continuare voi reaminti pachetul legilor, ce
vizează bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale, precum
şi continuarea exerciţiului de adaptare la noile realităţi
a legislaţiei economice în cadrul reformei “Ghiliotina-II“. În
această sesiune examinarea propriu-zisă a proiectelor de legi
urmează a fi completată cu un nou element, cel de evaluare a
impactului legislaţiei adoptate, la care va participa şi comunitatea
oamenilor de afaceri. În acest mod funcţia legislativului de control
parlamentar asupra respectării şi implementării prevederilor
legale trebuie să obţină o nouă conotaţie.
De altfel, vom continua şi cu formatul
tradiţional al audierilor parlamentare, trei subiecte de interes
naţional fiind incluse în agenda chiar acestei prime
şedinţe plenare. Ca şi anterior, vreau să încurajez
comisiile parlamentare să nu omită din vizor activitatea
instituţiilor guvernamentale de profil. Deşi proprie oricărei
perioade de tranziţie, discrepanţa dintre legislaţie şi
practici rămâne a fi un punct vulnerabil în funcţionarea
construcţiei noastre statale. Desigur, este mult mai simplă
elaborarea unei norme de drept democratice decât constituirea practicilor
şi, mai ales, a deprinderilor de respectare a prevederilor pentru că
acest exerciţiu ţine şi de schimbarea mentalităţilor.
De altfel, convingerea mea este că asemenea
schimbări sunt realizabile doar cu participarea societăţii.
Parteneriatul dintre Parlament şi sectorul asociativ va fi evaluat
în cadrul conferinţei anuale, devenită deja
tradiţională. Experienţa anterioară denotă necesitatea
majorării substanţiale a gradului de responsabilitate reciprocă
a statului şi societăţii pentru destinele ţării, fapt
ce a determinat elaborarea proiectul conceptului dezvoltării
societăţii civile, pe care urmează să-l dezbatem şi
adoptăm până la finele acestei sesiuni. Or, în viziunea
mea, reala şi buna funcţionare a parteneriatului public-privat este
caracteristica veritabilei democraţii, expresia concentrată a
culturii politice şi civice cu orientare, în special, asupra
tinerelor generaţii, care trebuie să fie una dintre
priorităţile statului.
În acest context, de consolidare a
statalităţii prin responsabilitate şi unitate civică, se
încadrează şi redarea formatului necesar iniţiativei de
elaborare a Programului naţional de studiere şi aplicare a limbii de
stat de către cetăţenii alolingvi din Republica Moldova.
Convingerea mea este că, indiferent de originea etnică şi modul
de autoidentificare, suntem în ultima instanţă cu toţii
moldoveni ca cetăţeni ai Republicii Moldova. Preluând normele
de drept internaţional şi practica ţărilor lumii, trebuie
să recunoaştem că autodeterminarea etnică este dreptul
inalienabil al fiecărui cetăţean. Totodată,
cunoaşterea şi aplicarea limbii de stat este cât un drept,
atât şi o obligaţiune. Prin urmare, statul urmează să
creeze şi să ofere condiţiile necesare pentru realizarea acestui
drept şi onorarea acestei obligaţiuni. Aici văd rolul
Parlamentului ca instituţie, care să formeze cadrul optim,
necesitatea căruia, din punctul meu de vedere, a devenit una stringentă.
Dintre priorităţi fac parte şi
relaţiile parlamentare externe, obiectivul fiind vizibilitatea Republicii
Moldova pe plan internaţional şi, ca urmare,
îmbunătăţirea imaginii ţării şi obţinerea
credibilităţii necesare pentru poziţionarea sa definitivă
ca partener egal şi credibil. Tot aici voi menţiona, nu în
ultimul rând, construirea relaţiilor echilibrate şi reciproc
avantajoase cu vecinii noştri – România, Ucraina, colaborare
pe dimensiunea estică şi vestică. În perioada
apropiată se anunţă vizita dlui B.Grîzlov,
Preşedintele Dumei de Stat ruseşti. Îmi exprim speranţa,
că şi relaţiile noastre cu colegii români vor fi mai
active şi de natură constructivă şi raţională. Membrii
Parlamentului moldovean îşi vor continua activitatea în cadrul
diverselor foruri parlamentare internaţionale, oferind informaţii
veridice despre ţară fără a uita de obligaţiunile lor
de cetăţeni şi statalişti.
Stimaţi colegi,
Priorităţile naţionale solicită
abordări constructive şi raţionale din partea tuturor actorilor
politici, indiferent de culoarea sau preferinţele politice. Deşi
polemicile, confruntările, speculaţiile politice ca elemente
fireşti ale unui sistem democratic se amplifică, în mod evident
şi obiectiv, în perioadele pre şi electorale, acestea nu
trebuie să se constituie ca determinative pe parcursul acestei ultime
sesiuni plenare. Imperativele naţionale sunt primordiale în
activitatea parlamentarilor şi soluţionarea adecvată a
sarcinilor derivate determină valoarea fiecăruia dintre noi cei
prezenţi în această ţară. Dincolo de discuţiile
aprigi, actualul Parlament a reuşit, în viziunea mea, să
menţină stabilitatea politică, ceea ce a permis
funcţionarea instituţiilor statului per ansamblu.
Vă îndemn, ca pe această ultimă
sută de metri să ne păstrăm calmul şi să activaţi
capacităţile profesioniste. Căci, aşa cum
sfârşitul încununează opera, maturitatea noastră
politică ne va permite să onorăm până la urmă
obligaţiunile de deputat al Parlamentului Republicii Moldova pentru a
justifica demersurile noastre faţă de alegători.
Mulţumesc.
|