Stimati colegi deputati,
Doamnelor si domnilor,
Stimati invitati,
Onorata asistenta

Suntem la finele celei de a cincea sesiuni plenare, care este una mai deosebita pe mai multe motive. In primul rand, pentru ca marcheaza, intr-un fel, finalul primei jumatati a activitatii Parlamentului de legislatura a XVI-ea. In al doilea rand, pentru ca acea experienta inedita, acumulata de corpul deputatilor, face posibila, dar si necesara reamplasarea unor accente in activitatea parlamentara. In al treilea rand, pentru ca aceasta sesiune se sfarseste in conditii specifice ca urmare a recentelor alegeri locale din tara.

Cu toate acestea, voi respecta traditiile parlamentare si voi face o totalizare a activitatii noastre pe parcursul a circa 7 luni. In aceasta ordine de idei, voi reaminti ca Parlamentul a activat in conformitate cu cele 4 prioritati, pe care si le-a stabilit acum 2 ani, si anume: procesul legislativ propriu-zis; controlul parlamentar asupra implementarii legilor adoptate; diplomatia parlamentara; cooperarea cu sectorul asociativ.

Dat fiind ca si statisticile reprezinta o caracteristica a activitatii, voi constata, ca pe parcursul unui numar impunator de sedinte deputatii au adoptat 183 acte legislative, dintre care 112 legi, acoperind diverse domenii. Tin sa mentionez totodata, ca in aceasta sesiune am acordat o atentie sporita implementarii Programului calendaristic al actiunilor de ordin legislativ, derivate din obligatiunile tarii fata de Consiliul Europei. Astazi constat, ca acest document este, practic, implementat cu doua mici exceptii. Prima tine de Legea cu privire la partidele politice. Dupa adoptarea in prima lectura si expedierea la Secretariatul Consiliului Europei, a urmat o ampla dezbatere a documentului cu participarea reprezentantilor OSCE, Comisiei de la Venetia si Consiliului Europei. Aceste dezbateri au precedat elaborarea expertizei consolidate, care a fost pusa la dispozitia deputatilor. Astfel, legea este in curs de pregatire pentru adoptarea finala in sesiunea de toamna-iarna a acestui an. Sunt sigur, ca punerea in aplicare a acestei legi va turna mult mai multa lumina asupra activitatii partidelor politice si, in acelasi timp, va contribui la formarea in tara a unei clase politice de tip european. Cea de a doua exceptie este, din nou, Codul educatiei. De altfel, am impresia ca mentionarea acestui subiect la sfarsit si inceput de sesiune se transforma usor intr-o traditie si exprim speranta deputatilor ca vor vedea in sfarsit acest document in sesiunea urmatoare.

Dat fiind ca dimensiunea sociala ramane a fi una dintre cele mai importante pentru actualul legislativ, mentionez adoptarea Legilor cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie; la acordarea compensatiei unice pentru conectare la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural. De rand cu modificarea Legilor cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si cu privire la alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, a fost extinsa lista persoanelor care vor beneficia de imprumuturi bancare preferentiale si de polite de asigurare obligatorie de asistenta medicala. Tin sa atrag atentia asupra faptului, ca Republica Moldova este una dintre primele semnatare ale Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu disabilitati. Parlamentul va fi in asteptarea respectivei initiative legislative a Guvernului pentru a ratifica aceasta Conventie, pe care o consider foarte importanta, inclusiv pentru cultivarea valorilor morale, o componenta importanta a acestora fiind neadmiterea discriminarii in societate.

De rand cu formarea cadrului legislativ pe dimensiunea sociala, Parlamentul a intreprins si un sir de actiuni practice. Astfel, dupa mai multi ani de discutii, Comisia parlamentara a identificat solutii palpabile a problemei deponentilor Bancii comerciale "Guineia", fiind efectuate deja achitari in volum de 15 mil. lei. Totodata, Parlamentul acorda tot mai multa atentie tinerei generatii. Vreau sa aduc multumiri membrilor acestei Comisii parlamentare, precum si tuturor celor, care au participat la actiunea "Daruieste Sperante", in urma careia sectia de hematologie pentru copii a Institutului Oncologic a beneficiat de medicamente si echipamente. In alta ordine de idei, la solicitarea rectorilor institutiilor de invatamant superior si cu participarea reprezentantilor sindicatelor, au fost discutate un sir de aspecte ce vizeaza dezvoltarea sistemului educational, inclusiv optiunile ce ar permite solutionarea problemelor ce tin de admiterea la institutiile de invatamant. O alta oferta a Parlamentului catre tineri este beneficierea, incepand cu anul viitor 2008, de Burse Parlamentare Internationale in cadrul unui program comun de parteneriat cu Bundestag-ul german si cateva univesritati din Berlin. Cu toate acestea, tin sa insist asupra faptului, ca o politica pentru tineret bine chibzuita, realista si sustinuta financiar a devenit un imperativ absolut.

Dezvoltarea economiei tarii a fost sustinuta, printre altele, prin adoptarea Legilor privind activitatea de audit si a contabilitatii; a Legilor privind achizitiile publice; privind administrarea si deetatizarea proprietatii publice; cu privire la societatile cu raspundere limitata si multe altele. O inovatie in contextul dezvoltarii sectorului financiar a fost instituirea Comisiei Nationale a Pietei Financiare. Liberalizarea economiei a continuat odata cu adoptarea pachetului de initiative prezidentiale ce vizeaza amnistierea fiscala si cea a capitalului. Tot la acest capitol mentionez demararea reformei cadrului legislativ de reglementare a activitatii de intreprinzator, cunoscuta ca "Ghiliotina-II". Recent Parlamentului a adoptat decizia de a extinde termenul pentru implementarea "Ghiliotinei-II". Aceasta decizie a fost motivata de responsabilitatea deputatilor pentru examinarea, in primul rand, calitativa a pachetului de modificari la circa 80 de legi din domeniu, prezentat de Guvern. Cel de al doilea motiv a fost necesitatea aplicarii unei abordari foarte serioase si complexe fata de aceasta reforma specifica si de mare importanta pentru constituirea unui cadru institutional corect si formarea mecanismelor eficiente de interactiune pe dimensiunea parteneriatului public-privat.

Cu referinta la consolidarea securitatii nationale si sistemului judecatorsc, mentionez, printre altele, adoptarea Legilor cu privire la combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului; cu privire la protectia datelor cu caracter personal; etc. Instituirea inspectiei judiciare pe langa Consiliul Superior al Magistraturii, adoptarea Legilor cu privire la mediere, cu privire la asistenta juridica garantata de stat si a "Strategiei de consolidare a sistemului judecatoresc" au reflectat deciderea Parlamentului de a perfectiona justitia moldoveana. Nu voi starui asupra necesitatii sau importantei acestui din urma document, pentru ca nu astfel se vor realiza progresele necesare. Desi calitatea documentului a fost comentata de unii dintre colegii nostri, fiecare dintre noi vrea sa stie ca este cetatean al unui stat de drept functional, ca este protejat de justitia independenta si echitabila, care nu deosebeste oamenii dupa criterii de avere, postura sau dupa criterii politice. Aceasta constatare nu este deloc una noua, dar ramane a fi un imperative pentru noi toti.

In concluzie la acest capitol, tin sa constat, ca suntem deja la etapa, cand am reusit sa formam o baza juridica destul de ampla, asupra careia am lucrat intens in perioada anilor 2005-2007. Totusi, pornesc de la axioma ca, pentru un stat de drept functional, nu este strict necesar sa existe multe legi, la fel cum nu este suficient ca aceste legi sa fie bune. Conditia de baza, poate cea mai importanta, este ca aceste legi sa functioneze, sa fie respectate si aplicate de o maniera corecta si echitabila. Aceasta este una dintre prioritatile majore in Moldova. Acest moment a fost mentionat si de Consiliul de Cooperare RM-UE la ultima sa sedinta, considerand ca functionalitatea legislatiei adoptate este unul dintre angajamentele in contextul Planului de Actiuni RM-UE. Daca tot m-am referit la acest document, vreau sa insist, ca eurointegrarea tarii nu este un angajament extern. Este optiunea noastra a tuturor, a societatii, a statului Republica Moldova. Noi, si nu Uniunea Europeana, avem nevoie de modernizare economica, de valori democratice, de o viata decenta. Prin urmare, Parlamentul nu poate si nu trebuie sa fie tratat si sa se trateze pe sine insusi doar ca o masina de votare. Convingerea mea este ca a venit timpul cand Parlamentul urmeaza sa-si exercite mai activ si exigent atributia de monitorizare si control asupra aplicarii legislatiei. Evident, nu in detrimentul functiei legislative, care este un proces continuu. De altfel, aplicarea corecta si eficienta a legislatiei este si una dintre preconditii in procesul de armonizare a legislatiei nationale cu Acquis-ul comunitar. In acest context, si Parlamentul, si Guvernul trebuie sa-si performeze capacitatile administrative pentru a asigura "euroconformitatea" legislatiei nationale.

In contextual diplomatiei parlamentare a continuat parteneriatul nostru cu colegii din Lituania, Estonia, Franta, Marea Britanie, Belgia, Germania, Spania, Ungaria, Cehia, Slovenia, Croatia, Slovacia, Romania, Suedia, Republica Populara Chineza, Federatia Rusa, Georgia, Ukraina. In context regional, delegatia Parlamentului RM a continuat sa participe activ si constructiv la lucrarile reuniunilor Adunarilor Parlamentare ale Consiliului Europei, OSCE, CEMN, CSI, GUAM, a fost impulsionata participarea tarii noastre in cadrul Organizatiei Internationale a Francofoniei. Ca evenimente deosebite sunt de mentionat desfasurarea primei sedinte a Comisiei interparlamentare de colaborare dintre Parlamentul Republicii Moldova si Adunarea Federala a Federatiei Ruse; reuniunea in incinta misiunii EU-BAM a Comisiilor pentru politica externa a Parlamentelor Moldovei si Ucrainei. De asemenea, Republica Moldova a fost reprezentata in premiera in calitate de oaspete special la reuniunea de la Berlin a Presedintilor Comitetelor pentru Afaceri Europene ale statelor-membre ale Uniunii Europene (COSAC). La fel pentru prima data Republica Moldova a obtinut statutul de invitat special la Uniunea Europei Occidentale.

Acest spatiu geografic extins si divers, acoperind cat dimensiunea estica, atat si vestica, denota rezultativitatea diplomatiei parlamentare, care vine sa contribuie la cunoasterea Republicii Moldova in lume, la demonstrarea deschiderii tarii. In acest context, tin sa reafirm pozitia ca Republica Moldova nu este un proiect temporar, dar un stat independent, de orientare europeana, cu o atitudine respectuoasa, echilibrata si echitabila fata de toti partenerii sai internationali. Aceasta cooperare presupune promovarea intereselor nationale ale tarii in format de dialog, de o maniera consecventa si bine argumentata.

Referindu-ma la cea din urma, dar nu si ca importanta, filiera a activitatii parlamentare, cea de cooperare cu sectorul asociativ, voi constata existenta unor rezultate bune, obtinute intr-o perioada relativ scurta. In conditiile Conceptiei de cooperare dintre Parlament si societatea civila, in luna februarie a vut loc prima conferinta anuala, fiind discutate realizarile acestui parteneriat, dar si momentele problematice ale acestui proces. Rezultatele imi permit sa constat, ca Parlamentul devine o institutie tot mai transparenta si deschisa catre societate, apropiindu-se de valorile si traditiile democratice europene.

Mai este un subiect determinand particularitatea acestei sesiuni, la care nu pot sa nu ma refer - dezvoltarea cooperarii dintre Parlament si Adunarea Populara a Unitatii Teritorial-Administrative Gagauz-Yeri. Parlamentul tarii tinde sa fie receptiv la sugestiile colegilor gagauzi, oferind suport pe mai multe dimensiuni. Dupa mai multi ani de discutii sterile, astazi am reusit sa ajungem la etapa elaborarii unui proiect, care sa permita demararea procesului de armonizare a legislatiei regionale cu cea nationala cu suportul Consiliului Europei. Sunt convins, ca aceasta linie de discutii constructive ne va permite sa depasim treptat disensiunile, care treneaza pe parcursul mai multor ani.

Stimati colegi,

Un exercitiu electoral intotdeauna este o proba pentru fortele politice, dar in egala masura si pentru intreaga societate. Si rezultatele recentelor alegeri locale isi vor gasi reflectarea in viata politica a Moldovei. Sunt pe pozitia, ca trebuie sa respectam deciziile si alegerea concetatenilor nostri si sa privim situatia intr-un context mult mai larg decat cel al intereselor partidelor, pe care le reprezentam in aceasta sala. In aceste noi conditii, in viziunea mea, fortele politice parlamentare trebuie sa dea dovada de intelepciune si flexibilitate in numele intereselor majore ale Republicii Moldova. Sa nu uitam, ca una dintre definitiile politicului este "arta compromiselor justificate". Totodata, consider, ca orice compromis are si anumite limite, determinate inclusiv de coraportul "cost - beneficiu", dar si de niste principii si valori, inclusiv de ordin moral.

Astfel, indiferent de eventualele configuratii politice din perspectiva, nici orientarea pro-europeana, si nici reintegrarea tarii nu si-au pierdut din actualitate si importanta. Sper, ca perioada de vacanta ne va ajuta sa ne debarasam de euforii sau emotii inutile pentru ca Parlamentul sa urmeze sa-si continuie activitatea cu perseverenta. profesionalism si responsabilitate fata de societate si tara.

In final, vreau sa multumesc presedintilor fractiunilor si comisiilor, precum si tuturor deputatilor pentru munca asidua depusa pe parcursul acestei lungi sesiuni si doresc tuturor o vacanta placuta pentru a relua activitatea poate in alt context, dar cu siguranta de alta calitate.