Stimaţi colegi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Onoraţi membri ai corpului diplomatic,

Doamnelor şi domnilor,

Recent, s-au împlinit 20 de ani de la prima întrunire a Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XII-a, primul Parlament al republicii noastre, ales pe cale democratică. Data de 17 aprilie 1990 va intra în istorie drept un punct de reper de la care Republica Moldova a pornit pe calea democratică de dezvoltare, în baza principiilor de care se conducea lumea civilizată.

Permiteţi-mi, cu ocazia marcării acestei date semnificative, să transmit tuturor celor prezenţi sincere cuvinte de felicitare şi să vă mulţumesc pentru bunăvoinţa de a participa la şedinţa solemnă, consacrată aniversării de 20 de ani a acestui eveniment de importanţă majoră. Privită de la înălţimea zilei de azi, din primul deceniu al mileniului al III-lea, importanţa acestui eveniment capătă relevanţa unui prim exerciţiu democratic în activitatea parlamentară autohtonă.

Venind dintr-un trecut totalitarist, cu o democraţie declarată şi formală, cu un Soviet Suprem care nici pe de parte nu întrunea principiile moderne ale parlamentarismului, Republica Moldova şi-a început activitatea în calitate de stat suveran anume prin alegerea liberă şi constituirea primului organ ca adevărat legislativ al poporului. Inaugurarea acelui prim legislativ democratic a constituit şi primul pas spre stabilirea obiectivelor de edificare a Parlamentului şi a structurilor sale, spre asigurarea unei activităţi politice noi, bazate pe principiile parlamentarismului autentic, pe libertatea opţiunilor politice, pe alte valori democratice, unanim acceptate pe continentul european şi în întreaga lume.

Acest pas a fost cu atît mai important, cu cît tînăra noastră republică pînă la acel moment nu dispunea nici de experienţa parlamentară necesară, nici de o clasă politică bine conturată şi pregătită la nivelul corespunzător. Pornind de la aceste constatări, trebuie să spunem că perioada activităţii primului Parlament democratic a fost o perioadă dificilă şi anevoioasă, marcată de necesitatea elaborării unui cadru juridic fundamental nou, adecvată tînărului nostru stat, care a aspirat spre afirmarea valorilor general umane.

Această activitate a necesitat, de asemenea, şi poate, în primul rînd, democratizarea societăţii, formarea unei mentalităţi noi, libere de birocratismul şi centralizarea excesivă a vieţii social-economice şi politice, de conformismul şi ghişeele perimate ale mentalităţii totalitariste. Multe din sarcinile care stăteau în faţa acestui prim for legislativ democratic erau inedite, absolut diferite de tot ceea ce se promovase în perioada sovietică.

Aceste sarcini constau în respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, inclusiv dreptul la exprimare fără temeri şi restricţii, asigurarea pluralismului de opinii şi diversităţii economice, transparenţei activităţii organelor de stat, libertăţii mass-media, dezvoltării societăţii civile şi a instituţiilor ei, edificarea unui stat de drept, bazat pe asigurarea separării reale a ramurilor puterii legislative, executive şi judecătorească.

Sunt mândru de faptul că şi eu, în calitate de deputat în primul Parlament democratic, am contribuit împreună cu ceilalţi colegi la realizarea sarcinilor ce stăteau la acea oră în faţa noastră.

Acum două decenii, ar trebui să realizăm cu toţii că instituţia parlamentară, aleasă pe principii noi de către popor, este puterea reprezentativă a acestui popor şi unica autoritate legislativă din stat. Iar deputaţii sînt reprezentanţii societăţii în legislativ şi poporul le-a delegat dreptul de a formula voinţa majorităţii şi exprimarea ei prin lege în numele poporului, dar nu a unor partide sau grupări.

Anume în această primă perioadă de afirmare a parlamentarismului, aleşii poporului au adoptat un şir de documente istorice, care au stat la baza Republicii Moldova. Am în vedere Declaraţia suveranităţii, adoptată la 23 iunie 1990; Declaraţia de independenţă  a Republicii Moldova, votată în plenul Parlamentului la 27 august şi multe alte documente, precum şi Drapelul de Stat – Tricolorul care astăzi îl aniversăm.

Din păcate, acest document important a fost distrus, este vorba de Declaraţia de independenţă, în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009. De aceea, în cadrul şedinţei solemne de astăzi va avea loc procedura de restabilire a semnăturilor pe Declaraţia de independenţă ca să avem acest document aşa cum a fost votat de către primul Parlament, document care a constituit proba de moralitate, de justiţie supremă, de consecvenţă şi principialitate, prin care s-a demonstrat voinţa nestrămutată a concetăţenilor noştri de a trăi într-un stat liber şi european.

Un alt merit al deputaţilor din primul Parlament democratic este adoptarea simbolurilor oficiale ale suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Astfel, după cum spuneam, a fost adoptată Legea prin care Tricolorul devenea Drapelul de Stat, iar la 3 noiembrie acelaşi an era votată Legea cu privire la Stema de Stat.

De aceea, parlamentarii de astăzi au o datorie de achitat şi anume: legiferarea comemorării anuale a acestor evenimente importante prin stabilirea ceea ce şi am făcut, a „Zilei Drapelului de Stat” şi a „Zilei Stemei de Stat a Republicii Moldova”. Prin aceasta s-ar repara o greşeală istorică şi s-ar sublinia încă o dată importanţa simbolurilor naţionale.

Primul Parlament democratic a asigurat concomitent aderarea tinerei republici la o serie de acte internaţionale fundamentale, cum ar fi Declaraţia universală a drepturilor omului, ratificarea unor convenţii şi acorduri internaţionale de importanţă majoră pentru avansarea statului nostru pe calea democraţiei şi recunoaşterii sale pe arena mondială.

Este important faptul că, pe parcursul activităţii Parlamentului de legislatura a XII-a, au fost create premisele necesare pentru elaborarea şi adoptarea deja de către următoarea legislatură a Constituţiei Republicii Moldova.

Menţionăm, cu regret, că perioada de activitate a primului Parlament democratic a coincis în timp cu declanşarea conflictului armat de la Nistru, în rezultatul căruia o parte din teritoriul nostru a fost desprins din trupul ţării şi pe ea a fost instaurat un regim secesionist anticonstituţional.

Din păcate, consecinţele acestui conflict se fac simţite şi până în ziua de astăzi, problema raioanelor de Est ale Republicii Moldova rămânând nesoluţionată de peste aproape două decenii.

Onorată asistenţă,

Astăzi, de la distanţă de 20 de ani de la acel eveniment istoric – inaugurarea Parlamentului independenţei, menţionăm cu satisfacţie meritele majore ale corpului de deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova anilor ׳90 – 94, majoritatea dintre ei fiind personalităţi marcante, care au stat la leagănul independenţei şi suveranităţii statului nostru.

Ei primii au exprimat dorinţa fermă a cetăţenilor noştri de a construi un stat bazat pe lege, o societate democratică deschisă către libertate şi justiţie, către alte valori majore ale omenirii.

Prin însăşi votarea celor mai importante acte ale independenţei noastre ei au manifestat un deosebit curaj civic, verticalitate, aderenţă la adevărul istoric, pentru ce vă mulţumesc foarte mult şi vă doresc multă sănătate, stimaţi deputaţi ai primului Parlament democratic.

Acest merit deosebit al majorităţii deputaţilor în Parlament de legislatura a XII-a a asigurat un loc de cinste în istoria contemporană. O dovadă în plus o constituie şi Conferinţa ştiinţifică „Parlamentul independenţei şi al transformărilor democratice 1990 – 1994. 20 de ani de la constituire”, desfăşurată în ziua de 16 aprilie curent şi la care majoritatea dintre dumneavoastră aţi participat şi aţi răsfoit imaginar paginile istoriei recente a parlamentarismului în Republica Moldova. Paginile respective au fost reflectate şi în lucrarea cronico-fotodocumentară „Parlamentul independenţei”, lansată oficial la aceeaşi conferinţă din data de 16.

Este de datoria noastră, a actualului corp legislator, să urmăm pe calea începută de deputaţi, de deputaţii în primul Parlament democratic, să promovăm societatea pe o treaptă calitativ nouă, să edificăm un stat cu adevărat liber, democratic, prosper şi de sorginte, şi de factură europeană.

Noi, Alianţa pentru Integrare Europeană, suntem continuatorii ideilor promovate de dumneavoastră, stimaţi deputaţi în Parlamentul ׳90 – 94.

Sunt convins că împreună vom realiza visul cetăţenilor noştri: să devenim un stat de drept şi democratic, un stat în care cetăţenii sunt mulţumiţi de viaţa pe care o trăiesc în cadrul familiei europene.

Să ne ajute Dumnezeu!

Mulţumesc foarte mult.