DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – IULIE 2010

Şedinţa din ziua de 2  iulie 2010

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.        Dezbateri asupra ordinii de zi.

2.       Declaraţia doamnei deputat Corina Fusu – Fracţiunea Partidului Liberal.

3.       Declaraţia domnului deputat Dumitru Diacov – Fracţiunea Partidului Democrat din Moldova.

4.       Aprobarea ordinii de zi.

5.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3347 din 4 decembrie 2008 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

6.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1902 din 25 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr.129-XVIII din 23 decembrie 2009 (art.1, 13, anexele nr.1, nr.2, nr.3).

7.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1614 din 27 mai 2010 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul fiscal – art.124, anexa la titlul IV; Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal – art.4 ş.a.).

8.       Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a  proiectului de Lege nr.1209 din 26 aprilie 2010 cu privire la eficienţa energetică.

9.       Dezbaterea şi remiterea în comisie a proiectului de Lege nr.1161 din 21 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.

10.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1774 din 11 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004.

11.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr. 521 din 26 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare (art.10, 11, 18, 19, 20, 25).

12.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1644 din 28 mai 2010 pentru modificarea articolului 15¹ din Legea nr.297-XIV din 24 februarie 1999 cu privire la adaptarea socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie.

13.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1713 din 7 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea contenciosului administrativ – art.21; Legea Curţii de Conturi – art.34).

14.    Dezbaterea şi remiterea în comisie a proiectului de Lege nr.3289 din 27 noiembrie 200 cu privire la modificarea şi completarea Legii regnului animal nr.439-XIII din 27 aprilie 1995 (art.2, anexa nr.1, anexa nr.4).

15.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr. 1706 din 7 iunie 2010 privind importul unui mijloc de transport, procurat de către Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.

16.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr. 1876 din 23 iunie 2010 privind importul unui autovehicul.

17.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1292 din 30 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură (art.36, 38, 39 ş.a.).

18.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1739 din 9 iunie 2010 pentru modificarea unor acte legislative (Codul penal – art.320; Codul contravenţional – art.318).

 

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 54 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Oleg Bodrug – din motive de sănătate; Ludmila Belcencova, Victor Stepaniuc, Vladimir Ţurcan şi deputaţii Fracţiunii PCRM.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Ganaciuc.

Stimaţi colegi,

Înainte de începerea şedinţei, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

 Mulţumesc.

Stimaţi deputaţi,

Astăzi se împlinesc 506 ani de la trecerea în nefiinţă a Marelui voievod al Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfînt, cea mai mare personalitate al neamului nostru, şi merită să purtăm memoria în continuare şi să rămînem, cu adevărat, aşa cum ne-a lăsat Testamentul, oameni cu dragoste de neam, de pace, de popor şi cu exemple bune din partea celor care conduc statul pentru cetăţenii săi.

Dar aşa a vrut Dumnezeu, ca în ziua cînd a plecat Ştefan cel Mare să se nască Boris Vieru. Felicitările noastre, domnule deputat Boris Vieru.  La mulţi ani, sănătate, prosperitate şi curaj. (Aplauze.)

Şi acum îmi daţi voie să îmi cer scuze pentru reţinere, dar mai multe evenimente. Şi m-am gîndit că mai bine ar fi, decît să începem şedinţa şi să cerem pauză, puţin să ne reţinem, Fracţiunea Partidului Liberal.

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul  Mihai Godea – Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Ieri în ordinea de zi s-a propus pentru astăzi examinarea proiectului nr.1208. Din păcate, acest proiect nu a fost examinat în comisia de fond şi nu este nici avizul Guvernului. Este vorba de acordarea dreptului de a deţine paşaport diplomatic Preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor.

Din discuţiile cu domnul Corman, a parvenit şi cererea pentru Comandantul Armatei Naţionale, pentru Şeful Marelui Stat Major. Şi eu mă gîndesc să amînăm un pic examinarea, să examinăm la pachet şi să revenim într-o şedinţă ulterioară.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Cred că se acceptă, că nu este nimic aici aşa...

Poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul  Valeriu Guma –Fracţiunea PDM:

Domnule Preşedinte,

După consultări cu toate fracţiunile, propun în calitate de autor proiectul de Lege nr.3289 pentru ziua de astăzi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Corina Fusu – Fracţiunea PL:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Fracţiunea Partidului Liberal vrea să vină cu o declaraţie la începutul şedinţei de astăzi în lumina Testamentului lăsat nouă de Ştefan cel Mare.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

După ce încheiem cu propunerile la ordinea de zi.

 

Doamna  Corina Fusu:

Da.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte,

Vă rog mult, înregistraţi pentru ordinea de zi de astăzi proiectul, care este în supliment, dar  suplimentul nu a fost votat la Birou, nr.1902, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

De inclus?

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Da.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Are avizul comisiilor?

Microfonul nr.4 în continuare.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:

Rog  să fie inclus astăzi pentru dezbateri în plen proiectul de Lege nr.1614 privind modificarea unor acte legislative, ţine de Codul fiscal, şi proiectele de Lege nr.1706 şi nr. 1876 privind importul unor mijloace de transport.

Şi, de asemenea, rog  să fie exclus din ordinea de zi proiectul de Hotărîre nr.1540. Deoarece ţine de numirea în funcţie a unui membru al Comisiei Pieţei Financiare. Propun ca lucrul acesta să aibă loc după ce va fi votat în lectura a doua proiectul de Lege nr.521, care este pentru astăzi. Votăm astăzi proiectul de  Lege nr.521 şi pentru data viitoare – nr.1540.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Şi al doilea proiect care de inclus? 17 ... cît?

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Nr. 1706 de inclus şi nr.1876 tot de inclus. Este în ordinea de zi suplimentar, dar ea nu a fost la Biroul permanent, de aceea îl enunţ în plen.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Trei proiecte: nr.1614, nr.1706 şi nr.1876, da? Mulţumesc.

Microfonul nr.4 în continuare.

Domnul  Ion Balan – Fracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte,

Am o remarcă privitor la faptul că preşedintele Comisiei agricultură şi industrie alimentară, tovarăşul Todoroglo, nu participă la şedinţele Biroului permanent. Eu, ca vicepreşedinte, nu sînt invitat şi nu avem posibilitate ca proiectele de legi ce ţin de domeniul nostru să fie înaintate în agendă şi în ordinea de zi de plen. De aceea, de multe ori trebuie să le propunem în plen şi apar diferite întrebări. Din această cauză, rog în viitor să putem soluţiona această problemă.

Şi acum vreau să propun pentru data de 8.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Balan,

Eu îmi cer scuze. Ne înţelegem aşa: în cazul în care nu este prezent preşedintele şi nu participă, la şedinţă vine vicepreşedintele.

 

Domnul  Ion Balan:

Da, dar eu nu ştiu cînd au loc şedinţele.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

O să vă anunţe Aparatul.

Domnule Ganaciuc,

La control, vă rog. Nu este preşedintele, vine vicepreşedintele.

 

Domnul  Ion Balan:

Pentru data de 8 iulie propun să fie inclus în ordinea de zi proiectul de Lege nr.995 cu privire la modificarea articolului 31 din Legea viei şi a vinului, anularea taxei pentru revitalizarea viticulturii.

De asemenea, propun astăzi să fie retras din ordinea de zi şi amînat pentru data de 8 iulie proiectul de Lege nr.307, deoarece nu este încă o concluzie concretă şi unanimă în comisie privind acest proiect de lege.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pentru data de 8 iulie două proiecte de lege: nr.1213 cu privire la completarea Legii nr.93 cu privire la patenta de întreprinzător...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Pe data de 8 iulie o să le propuneţi.

 

 

Domnul  Valeriu Munteanu:

Pe data de 8 iulie. Nu, vreau să propun acum, ca colegii noştri să ştie, să se pregătească, să introducă materialele în ...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.

 

Domnul  Valeriu Munteanu:

Şi cel de al doilea proiect: nr. 1679 cu privire la schimbarea limitei de vîrstă pentru automobile de la 7 ani la 10 ani. Pentru 8 iulie, ca să putem să pregătim toţi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Pleşca – Fracţiunea Partidului „AMN”:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Ieri, eu am propus două proiecte pentru astăzi şi reiterez propunerea:  nr.1292 şi nr.1739, referitor la Lega cu privire la Procuratură şi modificări în Codul penal şi în Codul contravenţional.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine. Am înscris.

Microfonul nr.4 în continuare.

 

Domnul  Tudor Deliu – Fracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte,

Rog să fiu înscris pentru luare de cuvînt la proiectul de Lege nr. 1713.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nr. 1713. Atît, da?

Stimaţi colegi,

Fracţiunea Partidului Liberal a solicitat să îi oferim posibilitatea pentru o declaraţie. Ce ziceţi? 3 minute. Doamna Fusu nu aşteaptă răspunsul dumneavoastră, înseamnă că am înţeles că sînteţi de acord. Poftim, doamnă Fusu.

 

Doamna  Corina Fusu:

Stimaţi colegi deputaţi,

Stimaţi invitaţi la şedinţa Parlamentului de astăzi,

Onorată presă,

Fracţiunea Partidului Liberal vine astăzi cu următoarea declaraţie.

Decretul Preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, privind declararea zilei de 28 iunie drept zi a ocupaţiei sovietice, emis cu prilejul împlinirii a  70 de ani de la tragica zi de 28 iunie 1940, a constituit pentru majoritatea covîrşitoare a cetăţenilor Republicii Moldova un act de dreptate şi de recunoaştere oficială a adevărului istoric, ascuns sau evitat pînă în prezent de toate guvernările ce s-au succedat după declararea independenţei.

Anume drept urmare a acestei manipulări ideologice a trecutului, care a durat timp de 20 de ani, Republica Moldova a fost singura ţară din Europa în care un Partid Comunist a putut reveni la putere prin alegeri democratice, instaurînd un regim dictatorial cu incalculabile consecinţe negative pentru destinul Republicii Moldova.

Decretul este primul act oficial de stat care conferă o dimensiune practică şi aplicabilă imediat pe plan intern şi extern a prevederilor Declaraţiei de independenţă din 27 august 1991 în partea care se referă la recuperarea memoriei istorice privind consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov şi încetarea ocupaţiei militare, citez: „Parlamentul Republicii Moldova cere Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova”. Am încheiat citatul.

Federaţia Rusă, în calitate de succesor de drept al URSS, a refuzat pînă în prezent să se conformeze acestei cereri legitime, trupele militare ale sale aflîndu-se pe teritoriul nostru naţional contrar voinţei Republicii Moldova.

Cererea expresă de retragere a trupelor ruse din Transnistria, conţinută în decret, reaminteşte opiniei publice internaţionale că starea de ocupaţie a început de facto anume la 28 iunie 1940 ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov şi nu a încetat pînă în prezent, întru cît Federaţia Rusă şi astăzi îşi menţine armata pe teritoriul nostru.

Fracţiunea Partidului Liberal respinge tonul, acuzaţiile şi calificativele conţinute în Declaraţia Dumei de Stat a Federaţiei Ruse din 30 iunie 2010 şi consideră gestul deputaţilor ruşi ca fiind inamical şi ofensator, inacceptabil în relaţiile dintre state suverane şi independente. Declaraţia constituie un amestec nepermis în treburile interne ale Republicii Moldova şi o tentativă de destabilizare a situaţiei politice interne.

În acelaşi timp, considerăm că atitudinea adoptată de Duma de Stat este contraproductivă în procesul bilateral moldo-rus de recuperare comună a memoriei istorice după exemplul unor procese similare produse în Statele Baltice, Polonia şi Ucraina, care ar urma să se întemeieze pe relaţii istorice recunoscute de întreaga comunitate internaţională şi nu pe false viziuni ideologice ce au dominat deopotrivă trecutul ambelor state.

Fracţiunea Partidului Liberal pledează pentru relaţii bune cu Federaţia Rusă pe principiile egalităţii şi respectului reciproc, constatat în majoritatea normelor de drept internaţional.

Fracţiunea Partidului Liberal invită fracţiunile parlamentare din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană să subscrie demersului nostru în numele adevărului şi al responsabilităţii noii clase politice pentru viitorul european al Republicii Moldova.

Vă mulţumesc.

 

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Doamnă Fusu,

Luaţi loc. Atît.

Continuăm şedinţa.

Domnule Diacov,

Ieri, v-am oferit cuvîntul, astăzi – iarăşi. (Rumoare în sală.)

Domnule Diacov...

Bine, haideţi ... N-ar fi bine astăzi, 2 iulie, să începem şedinţa cu ... Eu sînt de acord, cine vrea să vorbească, ieşiţi la microfon şi vorbiţi, numai să continuăm şi să lucrăm, să examinăm astăzi ordinea de zi.

Domnule Diacov,

Aţi zis: un minut. Da? Un minut. Bine.

 

Domnul  Dumitru Diacov – Fracţiunea PDM:

Un minut, stimaţi prieteni.

Nu trebuie să speculăm istoria. Noi, toţi care sîntem în această sală, îl iubim pe Ştefan cel Mare. Ştefan cel Mare a promovat o politică echilibrată şi a promovat Republica Moldova, şi a fost prieten cu toţi vecinii, inclusiv cu Rusia. Şi fiica lui Ştefan cel Mare a fost măritată cu „prinţ”-ul moştenitor al Rusiei.

Ceea ce face acum colega noastră de la Partidul Liberal iarăşi încearcă să introducă zîzanie, să îl folosească şi pe Ştefan de acum, ca să dezechilibrăm.

Duma de Stat a răspuns la un lucru pe care noi a trebuit să îl gîndim de aici. De aceea, eu doresc ca mai mult lucrurile acestea să nu se întîmple. Şi dacă nu doriţi ca noi să reacţionăm altfel, nu faceţi ceea ce faceţi dumneavoastră.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Eu sper că Ştefan cel Mare nu a auzit ce a vorbit domnul Diacov acum.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Mihai Godea:

Vă mulţumesc frumos, domnule Preşedinte.

Eu reiterez cererea pe care am făcut-o fără microfon. Vă rog frumos, să respectăm Regulamentul Parlamentului. Toate declaraţiile urmează a fi făcute la sfîrşit de şedinţă, fie din partea deputaţilor, fie din partea fracţiunii. Să nu facem vreo excepţie. Cui nu îi este lene, iese la tribuna centrală. Ori sîntem în Parlamentul Ţării, ori sîntem în adunările electorale şi spunem tot ceea ce credem.  Să nu transformăm această zi memorabilă, în care îl comemorăm pe Ştefan, în tribună de bătaie ideologică.

Vă mulţumesc.

 

 

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Cine mai doreşte? La vot? Aşa. Proiectul nr.307. Se invită la tribuna centrală ... Nu? Păi, nu, dar proiectul acesta a fost propus pentru ordinea de zi? Pentru excludere. Ştiu că nu am votat-o, stimaţi colegi. Deci nu votăm excluderea, votăm ordinea de zi, apoi excluderea, da?

Cine este pentru adoptarea ordinii de zi, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Domnul Godea a propus de inclus proiectul nr.1208. De exclus proiectul nr.1208.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Şi de inclus proiectul nr.3289.

Da, domnule Godea? Domnul Guma, da. Pardon. De inclus nr.3288, regnul animal, da?

Mulţumim.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Majoritatea.

Doamna Palihovici: de inclus proiectul nr. 1902. Sînteţi de acord?

Mulţumesc.

Majoritatea.

Domnul Ioniţă: de inclus nr.1614, nr.1706 şi nr.1876. Le votăm pe rînd. Cine este pentru includerea în ordinea de zi a proiectului nr.1614, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

A proiectului nr. 1706.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Majoritatea.

Şi a proiectului nr.1876.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Majoritatea.

Şi de exclus proiectul nr.1540, da?

Cine este pentru excluderea proiectului nr.1540, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Domnul Balan: pe data de 9 iulie, am înţeles, de inclus proiectul, pentru data de 8 iulie. Rămîne atunci să votăm.

Şi de exclus nr.307. Este vorba de măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare a întreprinderilor zootehnice.

Cine este pentru excludere, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Domnul Munteanu: pentru data de 8 iulie, atunci o să votăm.

Domnul Pleşca: de inclus proiectul nr.1292.

Cine este pentru includerea proiectului nr.1292?

Mulţumesc.

Majoritatea.

La fel, includerea proiectului nr.1739.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Şi domnul Deliu – luare de cuvînt.

Mulţumesc.

Proiectul nr.3347. Raportor: doamna Fusu. Este lectura a doua. Poftim, prezentaţi raportul comisiei.

 

Doamna  Corina Fusu:

Stimaţi colegi deputaţi,

Proiectul de Lege privind dreptul de autor şi drepturile conexe cu nr.3347 a fost votat în primă lectură în Parlamentul Republicii Moldova. A fost prezentat raportul comisiei pentru a doua lectură, dar deoarece au existat diferite opinii din partea asociaţiilor de gestiune colectivă, noi ne-am mai îtîlnit de cîteva ori cu reprezentanţii tuturor acestor asociaţii, cu experţii de la AGEPI, inclusiv care sînt autorii acestui proiect, şi am găsit varianta de compromis, şi astăzi vă prezint ultimele amendamente pe care le propunem spre votare Parlamentului Republicii Moldova.

Aşadar, urmare a examinării suplimentare a amendamentelor parvenite la proiectul de Lege cu nr.3347 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, a consultărilor repetate cu autorul proiectului, care este AGEPI, precum  şi a organizaţiilor de gestiune colectivă, comisia de specialitate propune atenţiei plenului Parlamentului următoarele concretizări şi formulări ale textului.

Articolul 1, alineatul 7, punctele 22 şi 23 din sinteză se propune următoarea redacţie:  „ (7) În cazul în care acordul dintre reprezentanţii titularilor de drepturi nu conţine alte prevederi, toate remuneraţiile, menţionate la alineatul (5) din prezentul articol:

a) se acumulează de organizaţia de gestionare colectivă care reprezintă autorii şi/sau alţi titullari de drepturi;

b) după deducerea cheltuielilor efective, aferente gestionării drepturilor, sumele  remunerate se repartizează în felul următor:

Aveţi puţină răbdare, pentru că aici s-a negociat mult.

În cazul emisiunilor de televiziune retransmise prin cablu, producătorilor de opere audiovizuale sau videograme li se achită 15%, autorilor operelor audiovizuale, alţii decît compozitorii şi autorii de text al operelor muzicale – 25%, compozitorilor şi autorilor de text al operelor muzicale – 20%, autorilor de opere literare –2,5%, autorilor de opere de artă şi fotografie – 2,5%, interpreţilor a căror interpretare este fixată pe fonogramă − 15%, interpreţilor operelor audiovizuale − 10%, producătorilor de fonograme − 10%. În cazul emisiunilor radio retransmise prin cablu, compozitorilor şi autorilor de text al operelor muzicale − 40%, autorilor de opere literare − 10%, interpreţilor − 25%, producătorilor de fonograme  − 25%.

În aşa mod, comisia consideră că majoritatea amendamentelor domnului Serafim Urechean se acceptă.

2. Tot la articolul 11 alineatul (8), se propune ca textul să fie suplimentat după cuvintele „sînt responsabile” cu sintagma „acumularea şi” în continuare după text.

Articolul 37 alineatul (1) litera d) se propune de a exclude din text sintagma „şi operelor”. Se propune articolul 47 din proiect să fie menţinut în redacţia prezentată în proiect.

d) Articolul 63.

Mă scuzaţi. Pot să vă citesc pînă la sfîrşit, pentru că aceasta este ultima variantă, ultima propoziţie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Doamnă preşedinte,

Toţi deputaţii au lucrat foarte…

 

Doamna Corina Fusu:

Nu, aceasta nu este inclusă în.

 

Domnul Serafim Urechean:

Aceasta este ceva nou, da?

 

Doamna Corina Fusu:

Aceasta este ceva nou, da.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, da. Vă rog.

 

Doamna Corina Fusu:

După ce s-a negociat vreo trei săptămîni. Deci  articolul 63 alineatul (2), litera d), se propune următoarea redacţie a textului: d) „achitarea unei compensaţii de la 500 de lei” şi pentru că nu exista pragul maxim, se propune „pînă la 500 mii lei pentru un drept încălcat”. Redacţia propusă vine să stabilească un diapazon realist la o pretinsă despăgubire, examinată de instanţa de judecată. Acestea sînt ultimele propuneri, amendamente acceptate de comisie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.  Noi o să supunem votului fiecare propunere acceptată de comisie sau nu?

 

Doamna Corina Fusu:

Eu propun integral.

Domnul Serafim Urechean:

Da? Bine. Deci…

 

Doamna Corina Fusu:

Poftim?  Cele care nu s-au acceptat, noi le-am votat data trecută. Fiindcă este pentru a treia oară cînd prezint acest proiect. Deci lectura a doua a fost prezentată cu tabel, cu ce s-a acceptat. Deci încă o dată. Ceea ce s-a propus, tabelul, noi atunci ce nu se acceptă am prezentat şi s-a votat. După care domnul Stepaniuc a zis că mai vrea o clarificare şi o consultare suplimentară, ceea ce am şi făcut. Şi   sînt lucrurile noi pe care le prezentăm.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Eu am venit cu propuneri şi comisia nu le-a acceptat.

 

Doamna Corina Fusu:

Care?

 

Domnul Serafim Urechean:

Iată, acuşi vă spun. La punctul 11 din sinteză. Aici unde dumneavoastră  propuneţi „şi/sau”, două noţiuni.

 

Doamna Corina Fusu:

Da.

 

Domnul Serafim Urechean:

Eu am propus doar una: „sau drepturile conexe”.  Aceasta se referă şi la punctul 47 din sinteză, unde am venit cu propuneri ca „şi/sau”, că atunci nu au nici un sens aceste două articole, cînd se permite şi aşa, şi aşa. Adică o dublă tratare a situaţiei.

 

Doamna Corina Fusu:

Da.

 

Domnul Serafim Urechean:

De aceea, eu  insist ca iată, propunerile acestea la aceste două puncte totuşi să le votăm aici. Sau, eu ştiu, cer acceptul comisiei. Vă rog.

 

Doamna Corina Fusu:

Da, mulţumesc, domnule prim-vicepreşedinte al Parlamentului.

Această chestiune a fost cel mai mult discutată cu  toate cele patru asociaţii de gestionare colectivă a dreptului de autor „Aldag”, „Adac”, „Anco” şi „UPFV”. Şi s-a ajuns la această variantă „şi/sau”, care permite o mai mare marjă de, cum să zic, de activitate. Şi nu îngustează drepturile de activitate a acestor asociaţii colective „şi/sau”. Ei au acceptat.

 

Domnul Serafim Urechean:

Acceptă nu „şi/sau”, dar numai „sau”, da?

 

Doamna Corina Fusu:

Nu, ei acceptă „şi/sau”. Domnul Ciobanu poate că...

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, microfonul nr. 4.

 

Domnul Ghenadie Ciobanu – Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Dacă se poate să explic de ce? În propunerea dumneavoastră au fost drepturile patrimoniale. Deci, în primul rînd, această categorie de percepere se referă numai la drepturile de autor, nu şi la drepturi conexe, în primul rînd.

Şi a doua. De ce anume organizaţiile care reprezintă autorii? E o practică internaţională. Noi putem să vedem toată experienţa şi din ţările vecine, să zicem, Rusia, RAO. Societatea de autori acumulează remuneraţia şi pentru acei care se numesc „Vois”, dacă este vorba de Rusia, şi care reprezintă drepturile conexe. Mai mult decît atît, dacă punem „şi/sau”, în acest mod extindem şi este compromisul pe care îl propuneţi dumneavoastră  şi practica internaţională care există.

 

Domnul Serafim Urechean:

Adică dumneavoastră susţineţi propunerea mea?

 

Domnul Ghenadie Ciobanu:

Nu, „şi/sau” este varianta de compromis, care împacă varianta dumneavoastră  cu varianta care este internaţională.

 

Domnul Serafim Urechean:

Deci nu o să insist să votăm aparte. Bine, dacă dumneavoastră  consideraţi ca specialist că aşa este mai bine, să ne ajute Dumnezeu să ieşim din mocirlă.

 

Domnul Ghenadie Ciobanu:

Da, mulţumim.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, deci supun votului. Cine este pentru ca să votăm acest proiect de lege în varianta finală, rog să voteze.

Cine este pentru?

Sectorul nr.3?

Sectorul nr. 2?

Bine, microfonul nr. 3.

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 22.

 

Domnul Serafim Urechean:

− 22.

 

N u m ă r ă t o r i i:

– 31.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cu 53 de voturi, fostul proiect de lege a devenit lege. Felicitări.

Acum invit la microfon, la tribuna centrală raportorul la proiectul nr.1902, bugetul asigurărilor sociale. Poftim. Cine este raportor? Cine a furat raportorul? Ei, dacă nu vreţi, bine. Trecem la alt proiect, poftim. Păi, dacă vine, să vină dar.

Da, microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Butmalai – Fracţiunea PLDM:

Domnule prim-vicepreşedinte,

Eu rog, cînd se votează proiectele de legi să se numere voturile concret şi nu la pachet. Majoritatea 52, 53. Eu solicit ca să fie numărate voturile corect, conform Regulamentului.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Aşa şi am procedat, dar luăm act de propunerea dumneavoastră  şi o să ţinem cont pentru viitor.

Mulţumesc.

Poftim, doamnă ministru.

 

Doamna Valentina Buliga – ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei:

Domnule Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Eu îmi cer scuze pentru neatenţie. Se propune atenţiei dumneavoastră  proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010, care este elaborat cu scopul de a preciza unele poziţii de venituri şi cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat. În rezultatul examinării executării bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009 şi perioada primului trimestru al 2010 şi în legătură cu actualizarea prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anul 2010, la compartimentul „venituri” se propune majorarea cu circa 367 milioane 645 de mii de lei, care este format din contribuţii de asigurări sociale de stat, care se majorează cu circa  297 milioane 623 mii de lei, dintre care 280 de mii de lei 551 este dictat de majorarea fondului de salarizare şi de precizarea indicatorilor macroeconomici. La fel contribuţiile de asigurări sociale de stat individuale virate de persoanele fizice se propune majorarea cu 3 milioane 326 mii de lei. Majorarea este  condiţionată de creşterea numărului persoanelor fizice care au încheiat contracte individual. Contribuţii de asigurări sociale de stat virate de titularii de patentă de întreprinzător cu circa 6 milioane 853 mii lei, la fel condiţionat de creşterea numărului persoanelor care au procurat patentele  de întrepinzător.

În afară de aceasta, la poziţia „contribuţia de asigurări sociale obligatorii individuale, virate de persoanele fizice, proprietari de terenuri agricole” se introduce suma de circa  6 milioane, 893 de mii de lei.

La compartimentul „transferturi” se propune să precizăm suma de la 2 miliarde 276 pînă la 2 miliarde 346 milioane sau prin majorarea cu 70 de milioane de lei, dintre care transferuri de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale  se propune majorarea cu 69 milioane 500 mii lei, care este constituită din transferturi de la bugetul de stat cu 177 milioane de lei, care este pentru a acoperi cheltuielile de cu 97 milioane 480 de lei pentru compensaţiile sociale în perioada rece a anului, pentru perioada 2010. Şi ajutoare băneşti.

 

Domnul Serafim Urechean:

Doamnă ministru,

Eu îmi cer scuze, iată, toţi deputaţii au raportul dumneavoastră.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nici o problemă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mass-media nu are nici un interes către această temă importantă, deoarece, vedeţi, nu este nimeni în sală. De aceea, luînd în consideraţie că  nu este interes, cu părere de rău, din partea surselor mediatice faţă de…

 

Doamna Valentina Buliga:

… bugetul asigurărilor sociale.

 

Domnul Serafim Urechean:

… bugetul asigurărilor sociale, iar deputaţii au materiale la mînă. Dumneavoastră  insistaţi ca să…

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu, domnule Preşedinte,

Aveţi perfectă  dreptate. Nota informativă cu materialele sînt prezentate deputaţilor. Noi susţinem aprobarea acestui proiect de modificare a bugetului asigurărilor pentru 2010 în primă lectură  şi adoptarea în lectura a doua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Poftim, stimaţi colegi,

Cine are  întrebări către doamna ministru?

Nu sînt întrebări. Vă rog, luaţi loc.

Doamna Valentina Buliga:

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să îi ofer cuvîntul doamnei Palihovici, preşedintele Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie. Poftim.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Privind raportul Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010. Proiectul a fost dezbătut în cadrul şedinţei comisiei. Membrii comisiei sesizate în fond au menţionat faptul că majorarea cheltuielilor la compartimentele supuse precizării este condiţionată de creşterea numărului de beneficiari de prestaţii şi asigurări sociale şi de prestaţii de asistenţă socială.

Astfel, cheltuielile aprobate pentru compartimentul „indemnizaţii” vor fi majorate cu 12 milioane 661 mii lei. Majorarea cheltuielilor este influenţată de creşterea în trimestrul I al anului 2010 a numărului de beneficiari de indemnizaţii unice la naşterea copilului, care s-a majorat cu 701 persoane şi de indemnizaţii lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de un an şi jumătate, care a crescut cu 2091 persoane comparativ cu cifra planificată anterior.

Cheltuielile aprobate pentru compartimentul „ajutoare băneşti” se propun a fi majorate cu 77 milioane 785 mii lei. Majorarea cheltuielilor la acest compartiment este cauzată de estimarea pentru anul 2010 a unui număr mai mare de beneficiari de ajutor social. Cheltuielile aprobate pentru compartimentul „compensaţii” în sumă de 477 milioane 499 mii lei se propun a  fi majorate cu 88 milioane 995 mii lei.

Creşterea cheltuielilor la acest compartiment este cauzată de prevederile Legii nr. 15 din 26 februarie 2010 privind compensaţiile sociale în perioada rece a anului 2010, potrivit căreia persoanelor şi familiilor defavorizate în perioada rece a anului li se acordă compensaţii sociale. Cheltuielile aprobate pentru plata ajutorului de şomaj şi prestaţiilor de asigurări sociale şomerilor în sumă de 46 milioane 265 mii lei se propun a fi majorate cu 15 milioane lei sau pînă la suma de 61 milioane 265 mii lei. Această majorare se datorează creşterii numărului beneficiarilor de ajutor de şomaj şi prestaţii de asigurări sociale şomerilor.

Pentru anul 2010 a fost planificat un număr de 10 mii de beneficiari, iar în trimestrul I al anului 2010 au beneficiat deja de ajutor de şomaj 7 449 persoane. Luînd în considerare  estimarea veniturilor şi cheltuielilor totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2010 rezultatul financiar anual va constitui deficitul în sumă de 1 miliard 557 milioane 747 mii lei.

Avînd în vedere posibilităţile bugetului de stat, se prevede acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat în sumă de 843 milioane 600 mii lei sau cu 107 milioane 800 mii lei mai puţin decît suma  aprobată. Comisia economie, buget şi finanţe, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului  au examinat proiectul de lege menţionat şi îl propun spre examinare şi adoptare în şedinţa de plen a Parlamentului.

Examinînd argumentele invocate de autorul proiectului, avizele parvenite de la comisiile  parlamentare şi propunerile comisiei sesizate în fond, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie susţine, cu votul deputaţilor prezenţi în şedinţă, proiectul de lege menţionat şi îl propune spre vot în şedinţa de plen.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Doamnă preşedinte,

Dumneavoastră  propuneţi doar în primă lectură sau în...

 

Doamna Liliana Palihovici:

Nu, nu, domnule Preşedinte,

Vă rog, în două lecturi, deoarece noi nu am primit nici un fel de obiecţii şi comentarii.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, bine.

Mulţumesc frumos.

O să supunem votului imediat, da.

Permiteţi-mi să ofer cuvîntul la proiectul nr.1614, proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative.

Domnul deputat Valeriu Guma. Poftim, da.

 

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi domnilor deputaţi,

Vă prezint un proiect de Lege pentru modificarea ce ţine de aplicarea accizului TVA şi a taxei vamale.  Scopul acestui proiect  modificările la Codul fiscal este de a introduce noi tarife şi noi condiţii de import al articolelor de bijuterie şi giuvaiergerie, care astăzi se prevede după valoarea în vamă şi sînt multe evaziuni fiscale. Noi propunem ca să fie schimbat nu de la valoarea în vamă care este, dar de la gramaj care ar permite să nu fie evaziuni fiscale şi să facem regulă la acest compartiment.

Este propus  concret pentru produsele, articolele de argint – 2 lei la un gram. Pentru alte metale preţioase – 30 de lei la un gram. Articolul 3 în comisie noi l-am discutat şi, în principiu, eu, ca autor,  tot sînt de acord ca să îl anulăm.

Rog susţinerea dumneavoastră.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Poftim, ce întrebări aveţi către raportor privind proiectul de lege nr.1614? Nu sînt.

Permiteţi-mi să îi ofer cuvîntul domnului Veaceslav Ioniţă, poftim.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Proiectul pe care îl analizăm în prezent, de fapt, are drept scop o îmbunătăţire a procesului de administrare fiscală. Astfel, se încearcă de a evita aşa noţiuni ca „valoare în vamă”, unde este foarte greu de depistat în cazul obiectelor scumpe. Propunerea autorului este ca impozitul să fie plătit după gramaj, ceea ce, în opinia noastră,  inclusiv a Guvernului, Guvernul a dat un aviz pozitiv, este că va simplifica procesul de administrare fiscală, ceea ce înseamnă importul obiectelor din metale preţioase.

Comisia a examinat acest proiect de lege şi, pentru primă lectură, în calitate de  concept poate fi votată. De asemenea, astăzi cred că, la timpul oportun, propunem să fie votată şi în lectura a doua, însă să fie exclus articolul nr. 3. Autorul  este de acord şi în felul acesta, cu excluderea articolului 3, poate fi votat şi în lectura a doua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc.

Articolul 3. Autorul, domnule autor, de acord, da? Insistaţi să fie  votat în două lecturi, da?

Bine, vă mulţumim frumos.

Deci trecem la proiectul de Lege nr. 1209 privind eficienţa energetică. Poftim, cine? Nu, raportorul.

 Domnule Ioniţă, poftim.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a analizat proiectul de Lege privind eficienţa energetică. Fiecare dintre dumneavoastră  aţi primit amendamentele care, de fapt, au venit întru îmbunătăţirea acestui proiect de lege. Aici doar vreau să spuncă la noi nu prea avem tradiţia aceasta, dar chiar aş dori să mulţumesc directorului Alianţei pentru Eficienţă Energetică, care a lucrat atît cu Guvernul, cît şi în comisie, doamna Tatiana Lujanskaia.

Şi de aceea au fost implicaţi în acest proces Guvernul împreună cu comisia de profil. Aveţi amendamentele. Cu amendamentele pe care le aveţi în faţă propunem  ca acest proiect de lege să fie votat în lectura a doua. Apropo, deja avem o linie de finanţare de 15 milioane de euro în eficienţa energetică în Republica Moldova.

 

Domnul Serafim Urechean:

Deci, stimaţi colegi,

Poftim, ce întrebări aveţi către domnul Ioniţă? De acord? A, da, îmi cer scuze, microfonul nr. 5, da.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte Ioniţă,

o problemă de formă. La aprobarea în primă lectură a acestui proiect de lege am avut o luare de cuvînt în care am relevat anumite probleme şi am solicitat, citez din luarea de cuvînt:

„Pentru lectura a doua ar fi binevenit ca aceste prevederi să fie analizate împreună cu comisia specială al Parlamentului privind procesul de descentralizare, avînd în vedere faptul că  în această lege sînt nişte prevederi  care, în accepţiunea noastră, afectează administraţiile publice locale”.      

Nu s-a întîmplat acest lucru. Or, noi iarăşi perpetuăm această tradiţie, încercăm să adoptăm legi la galop şi nu le consultăm, şi nu încercăm să le aducem calitate.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Eu îmi aduc aminte ceea ce dumneavoastră aţi reiterat în luarea de cuvînt. Comisia a examinat.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Nu vă supăraţi, comisia nu a examinat amendamentul meu.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Comisia economie, buget şi finanţe.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

El în tabel nu există, amendamentul meu.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da. Deci îmi pare, este o omisiune din ce cauză nu este. Voi verifica de ce nu este. Dar vreau să vă spun următorul lucru. În proiectul de lege se vorbeşte despre faptul că autorităţile publice locale vor elabora planul strategiei care nu presupune, deci aceasta este o activitate care intră în ceea ce înseamnă administrarea treburilor locale, nu este o activitate specifică care necesită bani suplimentari sau bani speciali.

Deci în activitatea lor procesul de administrare a unei comunităţi răspunde multe, multe activităţi, printre care şi o viziune asupra la ceea ce înseamnă eficienţă energetică, ceea ce nu înseamnă costuri suplimentare. Autorităţile locale se gîndesc la drumuri locale, se gîndesc la multe alte întrebări şi se vor gîndi şi la acest lucru în contextul bunei guvernări locale.

Cît priveşte costul deja de implementare a anumitor proiecte, atunci, în condiţia în care vor exista proiecte, va exista şi acoperire financiară pentru aceste proiecte. Iar ceea ce spune această lege… nu spune elaborarea proiectelor sau anumitor activităţi de eficienţă energetică, dar o bună guvernare locală, presupunere şi o înţelege a ceea ce înseamnă eficienţă energetică.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Domnule Ioniţă,

Eu o să vă citesc dumneavoastră din articolul 17 al legii, alineatul (1) – consiliile raionale au obligaţia să asigure elaborarea, coordonarea şi aprobarea programelor şi planurilor de acţiune proprii de îmbunătăţire a eficienţei energetice.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Corect.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

În situaţia în care nu au abilităţi şi în situaţia în care nu vor contracta autorităţile administraţiei publice de nivelul doi specialişti, o firmă de consultanţi în acest sens, atunci efectul legii pentru administraţiile publice locale este zero. Or, dumneavoastră sînteţi profesor, predaţi la universitate acest lucru şi noi lucrăm împreună cu dumneavoastră la Comisia privind descentralizarea, şi considerăm oportun să găsim o formulă ca să împăcăm toate părţile.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Pot să vă spun următorul lucru. Această prevedere locală ţine de actul guvernării, o bună guvernare care presupune inclusiv  domeniul eficienţei energetice să fie în vizorul autorităţilor publice locale şi nu presupune anumite costuri şi anumite lucruri.

Încă o dată repet, ţine de actul guvernării care este şi finanţat în limitele legale.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Mulţumesc.

Nu o să continui.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Mai sînt întrebări, stimaţi colegi?  Poftim. Nu sînt. Bine, luaţi loc, vă rog.

Deci proiectul de Lege nr.1161 pentru modificarea şi completarea Legii nr.451 din 13 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător. Cuvînt… da, lectura a doua, Veaceslav Ioniţă, poftim.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a analizat pentru lectura a doua proiectul de Lege privind licenţierea diverselor activităţi. Trebuie să spunem că problema licenţierii la noi este şi în programul de guvernare, este o problemă foarte spinoasă. Ne-am angajat că, în limitele posibilităţii, vom anula toate tipurile de licenţă. Guvernul a venit cu o iniţiativă de a fi reduse 9 activităţi licenţiate.

În comisie s-a propus, de fapt, comisia a propus ca încă o activitate, ceea ce ţine de educaţie, să nu fie licenţiată, să fie exclusă. Astăzi dimineaţă, de fapt, după ce deja a avut loc şedinţa comisiei, de la Ministerul Economiei a parvenit o solicitare prin care se solicită a menţine această activitate licenţiată.

Personal şi cred că şi membrii comisiei sînt de acord că în condiţia în  care instituţiile de învăţămînt au o procedură clară de acreditare, este inutilă această licenţiere care nu aduce nici o valoare, un plus, decît o simplă procedură birocratică.

De aceea, cerem ca Parlamentul să voteze proiectul de lege în formatul propus de comisie cu toate amendamentele. Şi aici este o întrebare… sînt, aveţi toate amendamentele, supliment la această anexă. Dacă se acceptă totul, sunt unele  care nu se acceptă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, vă mulţumim frumos. Întrebări sînt? Nu, bine. Dacă sînt întrebări, ce să fac?

Poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

În principiu, noi am discutat cu domnul Ioniţă vizavi de amendamentul propus, dar o să îi dau citire. Este vorba de articolul 18 care sună în felul următor: pentru solicitanţii de licenţă, înregistraţi cu cel puţin un an înainte de data depunerii declaraţiei pentru eliberarea de licenţă, taxa pentru eliberarea licenţei constituie 50 la sută din taxa stabilită, cu excepţia solicitanţilor de licenţă pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc, se pune acum virgulă, am zis eu, şi pentru producţia alcoolică, tutun şi produse petroliere.

Se acceptă, domnule preşedinte?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Mie mi se pare raţională.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, dacă acceptă comisia.

Da, doamnă Ana.

Domnule Vieru, sau cine iese din sală, domnule deputat, eu vă rog foarte frumos, ajunge cu plimbările acestea. Aşezaţi-vă, vă rog, am venit la lucru, daţi să fim disciplinaţi.

Poftim, microfonul nr.5.

 

Doamna Ana Guţu – Fracţiunea PL:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Am o întrebare referitor la propunerea mea de a substitui termenul „licenţă” cu termenul „autorizaţie”, deoarece, am spus eu, este o calchiere din limba rusă, iar limba română este limbă romanică şi ar fi mai apropriat şi mai adecvat să utilizăm termenul „autorizaţie”, deoarece în ciclul universitar există noţiunea de „licenţă, diplomă de licenţă”.

Dumneavoastră aţi contraargumentat cu faptul, prin faptul că acest termen este împrumutat din limba engleză. În engleză e an license, dar au şi bachelar la universitate, deci la ei nu există această confuzie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumim frumos.

 

Doamna Ana Guţu:

Nu ştiu de ce ar trebui să creăm termeni paraleli, fiindcă în România se utilizează termenul de „autorizaţie”.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Atît, da.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Să nu fie confundat cu…

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Platon,

Vă rog, reveniţi.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Poate era de aceea că instituţiile de învăţămînt erau autorizate.

 

Domnul Serafim Urechean:

Atît. Întrebări nu sînt, da?

Vă mulţumesc frumos.

Luaţi loc, domnule preşedinte al comisiei. (Rumoare în sală.)

Deci, poftim, microfonul nr.3. Staţi oleacă, domnule preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu – Fracţiunea PDM:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Stimaţi colegi,

Vreau să spun că noi nu sîntem de acord cu eliminarea sistemului de licenţiere pentru instituţiile de învăţămînt, fiindcă, dacă ne uităm cu multă, multă atenţie, există un şir întreg de norme care vizează funcţionarea acestor instituţii.

Pe de o parte ele, într-adevăr, sînt instituţii nonprofit, pe de altă parte sînt instituţii care desfăşoară volens-nolens activitatea de antreprenoriat.

Să nu uităm că un instrument de control al calităţii funcţionării acestor instituţii este acreditarea. Însă acreditarea se face, dup cum eu ştiu, nu mai devreme de un an de zile de la momentul funcţionării.

Patru...

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Trei.

 

Domnul Marian Lupu:

Trei. Şi atunci întrebarea mea este, acreditarea este un sistem care garantează calitatea studiilor pe care o primesc copiii care învaţă acolo. 3 ani de zile nu se foloseşte de acreditare. Şi dacă noi scoatem şi licenţierea, noi putem să vorbim despre zero plată la licenţiere, nici o problemă.

Însă, ca instrument de asigurare a calităţii, ştiind foarte bine că noi avem încă multe probleme în sistemul de învăţămînt, eu cred că ar fi prematură o asemenea abordare. Şi vreau să vă spun că pentru noi această întrebare este una principială.

Mulţumesc.

Principială în sensul  nu de interes politic, principială în sensul de asigurare a calităţii studiilor ştiind foarte bine că zona de învăţămînt pe contract este una foarte şi foarte largă, inclusiv  în cadrul instituţiilor de stat. Şi atunci, dragii mei, mie îmi pare că ţine de responsabilitatea statului, şi în persoana Guvernului, şi în persoana Parlamentului, să asigure aplicarea acelor metode, instrumente şi tehnici care ar asigura acest deziderat.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Noi, domnule deputat, vă mulţumim pentru faptul că veniţi cu acest lucru.

Deci scopul,  inclusiv al comisiei nu este de a… exact aceasta este, ca să fie educaţia cît mai bună. Nu văd legătura dintre licenţiere şi calitatea educaţiei şi mi se pare mie corect, mai ales în stilul care a venit la guvernare, să diferenţiem instituţiile de învăţămînt private şi publice. La noi, cum s-ar spune,  forma de proprietate nu are legătură directă cu modul de învăţămînt.

Şi doi. Nu trebuie să facem legătură dacă sistemul educaţional are sau nu are scop drept profit. Iarăşi nu ţine de calitate. Deci dacă eu am scop sau mult profit, sau dacă sînt privat sau public, nu ţine de calitatea studiului.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule preşedinte,

Nu vă supăraţi, vă rog.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Acum, îmi daţi voie.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu vă supăraţi, în această discuţie  să mergem pe elemente concrete.

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Mergem pe elemente concrete.

 

Domnul Marian Lupu:

Elementul concret este următorul.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Există cadru legal.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu vă supăraţi, vă rog. Noi doar ştim multe cazuri, cum au fost şi în trecut. O instituţie de învăţămînt se anunţă a fi formată, ne ducem şi vedem ce reprezintă încăperile acestei instituţii şi găsim un sarai cu 3 camere, găsim 3 specialişti în cruce care se numesc universitate.

Întrebarea mea este: cum noi asigurăm calitatea studiilor şi se iau pe contract bani plătiţi de părinţi, sute de copii şi cînd te duci şi vezi în ce condiţii ei învaţă,   ţi-e ruşine.

Întrebarea mea este: cum procedăm în acest caz? Cum statul asigură neîntoarcerea în trecut, să nu zic cu supărare, a fost o perioadă în anii ׳90 de „áĺçďđĺäĺë” în acest sens, cînd noi avem zeci, zeci, dacă nu sute de universităţi, iată, de această calitate, de acest calibru.

Şi copiii neştiind sau părinţii plătind bani foarte mari, obţinînd diploma, ieşeau copii fără cunoştinţe, o bătaie de joc. O bătaie de joc în sensul calităţii studiilor. Instituţiile de stat sînt cel puţin cele cu tradiţii, noi le ştim. Un şir întreg de instituţii private nu au de ce se teme de licenţiere, de exemplu ULIM-ul, e bine cunoscut peste tot.

Eu mă tem de altceva, cum deschidem noi uşa larg pentru apariţia a tot felul de cvasiinstituţii de învăţămînt, de pseudouniversităţi pentru viitor, care nu o să facă decît bani şi nu o să ofere studii copiilor din Republica Moldova.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Sînt de acord, da, absolut cu tot ce aţi spus dumneavoastră, însă nu văd legătura dintre procesul de licenţiere şi tot ce spuneţi dumneavoastră.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Vă rog, întrebări.

 

Domnul Marian Lupu:

Staţi puţin. În procesul de licenţiere tocmai şi se merge, şi se verifică aceste lucruri.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Vă mulţumim, domnule Lupu.

Poftim, microfonul nr.5.

 

Doamna Ana Guţu:

Mulţumesc.

Eu aş vrea să atrag atenţia că acest amendament, care vine să suprime activitatea de licenţiere, fie şi aşa, a instituţiilor de învăţămînt private, nu are vreo legătură cu noţiunea de „calitatea învăţămîntului”.

Noi propunem ca această activitate să treacă la Ministerul Educaţiei, aşa cum a fost pînă la înscăunarea guvernării comuniste. Fiindcă nu poate Camera de Licenţiere, cea care autorizează activitatea de comercializare a tutunului, alcoolului, să autorizeze proces didactic şi ştiinţific, cu atît mai mult că acolo.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, doamnă Ana.

 

Doamna Ana Guţu:

… nu sînt concentrate cadre care au studii în domeniu. Şi vă spun aceasta în cunoştinţă de cauză. Calitatea învăţămîntului este sarcina care îi revine Ministerului Educaţiei, Departamentului de Acreditare şi Evaluare şi nu are vreo treabă cu activitatea Camerei de Licenţiere care autorizează activităţi comerciale.

Ne este foarte ruşine atunci cînd mergem în delegaţii şi spunem că în Republica Moldova activitatea didactico-ştiinţifică este autorizată de o Cameră de Licenţiere care are cu totul alte atribuţii.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumim frumos.

Microfonul nr.4. Vă rog mai pe scurt, concret.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi – Fracţiunea PLDM:

Eu vreau, domnule Preşedinte al şedinţei, să supunem votului acest amendament. O susţin întru totul pe doamna Guţu. Nu sînt de acord cu ceea ce a spus domnul Lupu, nu este, practic, vreo legătură între procedura, modalitatea de licenţiere şi calitatea studiilor.

Dimpotrivă, există mecanisme birocratice care împiedică desfăşurarea învăţămîntului privat. De aceea, considerăm că acest amendament trebuie supus votului şi să punem punct acestor…

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Imediat.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Vreau doar să spun că…

 

Domnul Serafim Urechean:

Comisia.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Licenţa cînd se dădea este ca o hîrtie, că ai dreptul să faci ce vrei. Nimeni… ai licenţa şi după aceasta, nu, este sistem de verificare. Indulgenţă, era o indulgenţă că după aceasta faci ce vrei.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Este procedura de verificare a calităţii.

 

Domnul Serafim Urechean:

De acum noi trecem la nivel de seminar. Concret, căci e proiect de lege.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Există procedura de verificare a calităţii.

 

Domnul Serafim Urechean:

Acceptă comisia sau nu acceptă?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

…E de acord cu… (Rumoare în sală.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Gata, un  minut. Ne lămurim, staţi. Da, microfonul, nr. 5.

 

Domnul Ion Apostol – Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte,

În primă lectură, cînd s-a dezbătut acest subiect, am propus ca în lista genurilor de activitate  supuse licenţierii să rămînă, dacă vă uitaţi la listă, în tabel este poziţia 7 – activităţile nucleare şi radiologice, utilizarea surselor radioactive ce se raportează la categoriile unu şi trei.

Şi am mai spus atunci ca să rămînă şi poziţia 8 – produse, producerea, importul şi/sau exportul, reexportul substanţelor care distrug stratul de ozon.

Şi poziţia 10, adică activitatea în domeniul geneticii, microbiologiei, desfăşurate cu organismele modificate genetic.

Vreau să aflu: care au fost raţionamentele care au condus la aceea că aceste propuneri nu au fost incluse în… nu au fost acceptate?

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc.

E clar.

 

 

Domnul Ion Apostol:

Şi care este…

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim, domnule preşedinte.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Nu este reprezentantul Guvernului. De aceea a adus în comisie argumentele, vă daţi seama că nu pot, nu sînt specialist în radiotehnologii sau ce mai este acolo şi a adus argumente suficiente. Şi, stimaţi colegi, nu există legătură între licenţiere şi activitatea unui operator pe piaţă.

De aceea, noi ne-am angajat că vom anula treptat toate licenţele şi nu văd dorinţa noastă de a le include înapoi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Eu aş vrea să atrag atenţie iată la ce, dragii mei, nu trebuie de blamat la nivel general că tot ce s-a făcut în trecut este prost. Eu vreau să vă spun, ca o persoană care a muncit timp de 15 ani de zile la Guvern, eu ştiu ce înseamnă conflict de interese şi este un conflict deschis de interese atunci cînd o instituţie şi elaborează politicile, şi implementează politicile, şi le mai controlează.

Să ştiţi că lucrul acesta se referă şi la domeniul pe care îl discutăm astăzi, dar şi la toate celelalte domenii. Şi faptul că atunci cînd licenţierea era sarcina separată a tuturor ministerelor, vreau să vă spun că lucrul acesta nicidecum nu stimula obiectivitatea în activitatea de evaluare a diferitelor unităţi  fie economice, fie de altă natură şi separarea acestor funcţii – politică şi implementarea lor, pe de altă parte monitoring şi control, să ştiţi că este unica cale cînd noi dezlegăm acest conflict de interese şi venim cu un element suplimentar de obiectivitate şi să nu fie cu supărare, dar şi un sistem de combatere a corupţiei în toate sistemele funcţionale din Republica Moldova.

Domnule preşedinte,

O întrebare. 3 ani de zile o instituţie, ne imaginăm, mîine îşi face apariţia o instituţie de învăţămînt privată, 3 ani de zile poate să îşi desfăşoare activitatea fără sistemul aplicat de acreditare.

Spuneţi-mi, vă rog, care sînt acele pîrghii, instrumente ca, de la bun început, copiii care ştiu sau care vor să ştie pot să meargă să înveţe acolo, o să fie serios sau nu, cine asigură lucrul acesta?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Sînt două instrumente care nu au nimic cu licenţa.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, stimaţi colegi.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Este cadru legal.

 

Domnul Serafim Urechean:

Este Regulament, daţi mai aproape de Regulament.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Există cadru legal care reglementează funcţionarea instituţiilor de învăţămînt şi există organele statului care asigură că toţi, indiferent de forma de proprietate şi scop, verifică corespunderea sau necorespunderea cadrului legal care nu are absolut nimic cu licenţierea.

Licenţierea este...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule preşedinte,

Licenţierea se face pe o listă de condiţii, nu-i aşa? Este o listă de condiţii sau nu este? O listă de cereri, cerinţe.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Exact, în lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Cerinţe.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Exact. Şi pentru ce licenţa?

 

Domnul Marian Lupu:

Corect.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine,

Vă mulţumim frumos. Da, luaţi loc, vă rog. Noi ne-am lămurit doar.

Microfonul nr.4, poftim.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Dacă i-aţi dat drumul lui Ioniţă, cui să îi pun întrebare.

Mult stimată tribună. (Rumoare în sală.)

Domnule Ioniţă,

Pînă ajungem şi noi la nivelul vecinilor noştri ucraineni şi ruşi, să scoatem cazinourile din Republica Moldova, a fost la mine şi eu v-am înaintat un amendament, ceea ce ţine…sînt cazinouri mici care stau pe burtă şi sînt cazinouri foarte mari care supravieţuiesc şi noi  le facem facilităţi celor care sunt foarte bogaţi şi se descurcă destul de bine şi nu plătesc în bugetul statului.

Şi am înaintat un amendament unde am fi pus în condiţii egale şi pe acei care sînt autohtoni, sînt din Republica Moldova şi promovează acest business. În rest, sînt din alte ţări. Şi dumneavoastră, chestia aceasta… pe ai noştri i-am pus în genunchi şi restul – undă verde.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Eu răspund. Ţine de politica fiscală şi  de modificarea încasărilor în buget şi avizul fiind negativ al Guvernului nu îl putem vota.

Dumneavoastră, vorbim despre anul viitor, atunci cînd am votat politica bugetar-fiscală, inclusiv la compartimentul menţionat, veţi veni cu acest amendament şi sperăm că va fi votat în plen. Dacă acceptaţi formula aceasta.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Noi o să păţim exact cum am majorat plăţile pentru automobile cu capacitatea motorului mai mult de 3000 de centimetri cubi şi am avut cu minus 70 de milioane venit la buget.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Facem un exerciţiu acum şi cînd venim cu politica nouă bugetar-fiscală pentru anul 2011 tot ce trebuie de îmbunătăţit în sistem vom face.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Vă mulţumesc.

Microfonul nr.3. Poftim, domnule Guma.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Preşedinte,

Eu tot vreau să mă refer la un amendament pe care noi l-am propus, referitor la taxa de eliberarea licenţiei pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc. Cu cifre clare am venit la comisie şi am arătat că sînt diminuate veniturile la buget. Eu nu înţeleg care ar fi logica Guvernului să dea un aviz negativ atunci cînd politica fiscală aduce mai puţin la buget decît ar trebuie să încasăm?

Prin diminuarea, noi trebuie să avem o atitudine, fiindcă într-un caz eu ies la tribună şi un proiect de lege care îmbunătăţeşte cadrul fiscal este acceptat. De ce noi atunci în alt cadru legal, cînd venim cu o propunere, care tot este argumentată foarte bine, nu este acceptată?

Eu încep să înţeleg aşa că noi avem interese diferite. Noi avem un interes să aducem venituri la buget.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Corect.

 

 

Domnul  Valeriu Guma:

Şi acest lucru, dacă este bine argumentat prin cifre. Şi noi am vorbit tot timpul, cînd trece o perioadă – trei luni de zile, jumătate de ani, vedem că lucrurile nu stau bine, sîntem gata să modificăm. De ce Guvernul nu acceptă ca să fie modificată scăderea acestui nivel de impozitare cînd arată toate cifrele că impozitele sînt micşorate?

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Stimate deputat,

Noi astăzi, de fapt, discutăm despre activitatea de licenţă şi eu propun să ne concentrăm asupra acestui lucru. Tot ce ţine de politica fiscală şi de  erorile care pot fi în politica fiscală, propun: cînd va veni politica fiscală acolo integrăm.

Să nu facem un mix acum dintre activitatea de licenţiere, unde trebuie să ne focusăm şi ar fi bine să anulăm, în general, legea aceasta, dar mergem pe etape, şi cu ceea ce spuneţi dumneavoastră, oricum ţine de anul viitor. Şi atunci la politica fiscală scoatem subiectul acesta în discuţie şi la autoturisme, şi la jocuri de noroc, şi la toate acelea, venim cu amendamentele care trebuie, discutăm împreună cu Guvernul şi avem… Dar acum noi ne focusăm pe licenţiere şi nu pe politica fiscală. Dacă sînteţi de acord cu abordarea aceasta.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Eu sînt de acord cu această abordare, dar, totodată, vreau să fiţi şi dumneavoastră de acord, că este straniu…

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Se mai întîmplă erori pe care trebuie să le corectăm.

 

Domnul Valeriu Guma:

Cînd sînt aşa erori, atunci noi ne punem întrebarea că cineva lobează interesele la firmele care au interes.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Domnule deputat,

Sîntem oameni.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Este real posibil.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Şi avem capacitatea de a greşi.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Microfonul nr.5.

Văd că sînteţi foarte insistent. Poftim.

 

Domnul  Ion Apostol:

Domnule vicepreşedinte,

Vă rog să respectaţi Regulamentul Parlamentului şi să oferiţi cuvîntul în ordinea după cum se apropie deputaţii de microfon.

Acum mă adresez domnului preşedinte.

Domnule preşedinte al comisiei Ioniţă,

Socot că nu am primit răspuns la întrebările pe care vi le-am pus dumneavoastră, deşi, la prima vedere, intenţia de a exclude din lista de licenţiere a unor domenii este una nobilă. Dar totuşi, neavînd răspuns la anumite întrebări care mă frămîntă nu doar pe mine, dar şi pe unii alegători prin discuţii, de aceea eu insist ca aceste amendamente să fie supuse votului, astfel încît să fie o claritate.

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine. Dar fiţi atît de amabil şi spuneţi care amendamente să le supun votului?

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Cu radioactive şi cu …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Comisia, poftim, ce e? Care sînt ele? Dumnealui, deputatul are dreptul să propună să se supună votului careva amendamente.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

E o denumire lungă, noi nici nu ne ocupăm cu aşa ceva, nu înţeleg.

Domnule deputat,

Cred că există un raţionament în spatele dumneavoastră cînd propuneţi ca activitatea aceasta să fie licenţiată, din cîte înţeleg eu, fără a fi specialist în radionucleare.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Dar de ce nu sînteţi, domnule Ioniţă?

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Sînt 2–3 instituţii care se ocupă cu aceasta şi există sistem de control. Deci activitatea de licenţă nu aduce nimic în plus decît o procedură birocratică de care noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom scăpa. Ca reprezentat al unui Partid Liberal, vă rog, nu insistaţi.

 

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Ce vrei fiecare să facă bombe la noi fără licenţă sau cum? Liberalism, dar nu chiar aşa.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi deputaţi,

Nu sînt zece mii de oameni care se ocupă cu această activitatea, sînt 2–3 instituţii în care există mecanisme de control. Doar există cadru legal, licenţa nu îţi dă nimic. Licenţă îţi dă o indulgenţă, aparenţă că tu eşti bun, dar este legea care nu … Păi, trebuie de scos toate. Aceasta şi este propunerea noastră. Noi avem în Programul de guvernare că le scoatem pe toate.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Vă mulţumesc frumos.

Bine, aţi găsit un numitor comun.

Rog luaţi loc.

Permiteţi-mi să supun votului, în ordinea ascultărilor în Parlament, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale. Nr.1902. Propun să votăm în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea.

Cine este pentru a vota proiectul de Lege nr.1902 sau dacă nu aveţi nimic împotrivă, supun votului în lectura a doua. Cine este pentru?

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 22.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 32.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cu 55 de voturi proiectul nr.1902 este adoptat.

Permiteţi-mi să supun votului în primă lectură proiectul de Lege nr.1614, raportat de către domnul Guma. La propunerea domnului Ioniţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe, supun votului proiecutl nr.1614 în primă lectură.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

În lectura a doua nu aveţi nimic împotrivă?

Cine este pentru, rog să voteze, proiectul nr.1614 în lectura a doua.

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 22.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 32.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cu 55 de voturi, proiectul devine lege.

Mai departe. Proiectul nr.1209 îl supun votului în lectura a doua. Proiectul de lege cu privire la eficienţa energetică.

Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr. 2?

– 22.

– 54. Deci m-am socotit şi pe mine. 54.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 32.

 

Domnul  Serafim Urechean:

–        32.

Cu 54 de voturi, proiectul 1209 devine lege.

Permiteţi-mi să supun votului în lectura a doua proiectul nr.1161. Care amendament?

Domnule Ioniţă,

Dumneavoastră aţi sesizat amendamentul ca preşedinte al comisiei. Care amendament trebuie să îl supunem votului, înainte de a supune votului în lectura a doua acest proiect?

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Sînt două. Deci primul este ca învăţămîntul să rămînă licenţiat. Şi al  doilea – cu radioactive nucleare, tot să rămînă licenţiat.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine, ca să rămînă licenţiată activitatea universităţilor, da?

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Da.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Deci supun votului. Dumneavoastră, comisia, cum?

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Noi zicem că nu trebuie, deoarece există procedura de acreditare şi nu are nici o legătură licenţa cu calitatea învăţămîntului.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Şi să nu uităm că la noi forma de proprietate nu contează. Aici doar acele private, acele de stat nu …

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cine este pentru ca activitatea universităţilor să fie licenţiată? Cum o să fie formulată de acum. Cine este pentru, rog să voteze. Să vedem, daţi să ne lămurim. Poftim.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Comisia a votat. Ceea ce propune deputatul Lupu este ca ceea ce comisia a propus în Parlament să fie …

Stimaţi colegi,

Comisia a votat. Ceea ce aţi propus dumneavoastră a fost acceptat de comisie şi acum se solicită că ceea ce este acceptat de comisie să fie exclus.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Da. Poftim, domnule Lupu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este o ieşire din situaţie, stimaţi colegi, ca să terminăm noi, să nu dau eu o calificare ce se întîmplă în sală şi în discuţia noastră. Să revină proiectul în comisie, calm, liniştit să îl discute cu argumente şi joia viitoare revenim la dînsul în lectura a doua. Cred că o să fie cel mai potrivit.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Eu susţin propunerea domnului Lupu. Odată ce sînt discuţii şi diferite opinii, înseamnă că e nevoie să mai discutăm în comisie. Şi eu accept propunerea domnului Lupu. Altfel …

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Ana Guţu:

De ce noi încălcăm Regulamentul? Există o procedură de adoptare a legilor în a doua lectură. Eu am propus un amendament care a fost susţinut şi de preşedintele comisiei, şi de întreaga comisie. De ce nu se pune la vot acest amendament aşa cum a fost formulat? În momentul în care el a suscitat anumite discuţii.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Guţu,

Eu supun votului.

 

Doamna  Ana Guţu:

Eu am urmat şi am respectat Regulamentul Parlamentului şi procedura de amendare a legilor.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Doamnă Guţu,

Noi avem nevoie ca legea să fie votată, aşa e?

 

Doamna  Ana Guţu:

Supuneţi votului amendamentul.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Păi, şi? O să supun votului şi? Eu vă rog frumos, eu foarte bine simt dispoziţia în sală şi se vede de aici foarte bine, nu în zadar am acceptat. Revenim ca să votăm, nu ca să respingem.

Proiectul nr.1774. Se oferă cuvîntul domnului Pleşca, preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Completări la Codul de executare al Republicii Moldova.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost examinat în cadrul şedinţei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Au fost în jur de 25 de obiecţii, propuneri şi amendamente, toate au fost acceptate de comisie şi grupul de lucru cu autorul împreună. De aceea, eu propun ca să fie supus votului pentru lectura a doua.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări sînt? Nu sînt.

Mulţumim.

Luaţi loc.

Cine este pentru adoptarea proiectului în lectura a doua, rog să voteze. Proiectul nr. 1774.

Mulţumesc.

Sectorul nr.2?

 – 22.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 32.

 

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

–        32.

Egal cu 54.

Mulţumim. Legea este adoptată.

Proiectul nr.521. Prezintă în calitate de raportor domnul Ioniţă. Modificarea şi completarea Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare.

Se pregăteşte la proiectul nr.1644 domnul Oleg Efrim şi Liliana Palihovici. Păi, am zis: Oleg Efrim.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe propune pentru lectura a doua modificarea şi completarea Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Acest proiect de lege pentru lectura a doua se propune de a fi comasat cu proiectul de lege înaintat de deputatul Valeriu Guma. Ambele aceste proiecte de legi au drept scop creşterea independenţei atît de activitate, cît şi financiare a comisiei. Dumneavoastră aveţi raportul, deci sînt, practic, legile sînt comasate.

Un singur moment este. La articolul 25 alineatul (2) s-a omis o eroare redacţională şi sintagma „vicepreşedintele acesteia” trebuie a fi citită cu cuvintele „vicepreşedintele împuternicit”. Deci a fost o greşeală.

În rest, legea este deja finisată. Scopul ei este ca această Comisie să îşi poată administra treburile interne de activitate printr-o manieră, care trebuie să fie a unei comisii independente, numite de Parlament.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Întrebări? Nu sînt?

Domnule Guma, de acord?

Foarte bine.

Cine este pentru adoptarea în lectura a doua a proiectului nr.521, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.2?

– 22.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 31.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 31.

E egal cu 53.

Mulţumim.

Notăm votat.

Următorul proiect, nr.1644. Prezintă Oleg Efrim, viceministru al justiţiei. Vă rog, domnule Efrim.

Domnul  Oleg Efrim – viceministru al justiţiei:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se propune proiectul de Lege pentru modificarea articolului 15¹  din Legea cu privire la adaptarea socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie.

Prin această modificare, se propune excluderea achitării indemnizaţiei unice în mărime de 75 la sută din salariul mediu lunar pe economie pentru persoanele care au fost condamnate la amendă sau muncă neremunerată, nu au executat această pedeapsă şi li s-a înlocuit cu pedeapsa închisorii.

Raţiunea acestui amendament rezultă din situaţia reală care se creează prin acordarea acestei indemnizaţii. Or, indemnizaţia unică se acordă pentru adaptarea şi reintegrarea socială a persoanelor care au fost private de libertate, concepută ca un ajutor individului care a fost izolat de societate o anumită perioadă de timp, avînd nevoie de un suport financiar minim pentru soluţionarea problemelor primare.

Ce se întîmplă în realitate? Persoana  condamnată la amendă nu o execută, i se înlocuieşte cu pedeapsă privativă de libertate pe o perioadă scurtă de timp, statul cheltuie resurse pentru întreţinerea acestei persoane în penitenciar, nu primeşte amenda la care a fost condamnat şi ulterior încă este obligat să plătească anumite sume de bani, această indemnizaţie persoanelor care se eliberează. Deci aceasta a devenit o bună tradiţie pentru anumite persoane să se eschiveze de la achitarea amenzii şi ulterior să primească încă şi o indemnizaţie.

Ca date statistice, în anul 2009 au fost 182 de astfel de persoane, pentru care bugetul a cheltuit doar pe indemnizaţii suma de 331 de mii 320 de lei. Din aceste considerente, propunem să fie exclusă această posibilitate sau achitarea acestei indemnizaţii pentru persoanele care nu îşi execută pedeapsa principală – amenda sau munca neremunerată şi să rămînă doar pentru cealaltă categorie de persoane care şi-au ispăşit pedeapsa.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Vă mulţumim.

Luaţi loc.

Doamnă Palihovici,

Din partea comisiei, vă rog, raportul.

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Stimaţi colegi,

Raportul comisiei. În cadrul dezbaterilor s-a menţionat că această modificare este condiţionată de faptul că persoanele, care s-au eschivat de la executarea muncilor neremunerate în beneficiul societăţii sau de la plata amenzilor, prejudiciază cu bună ştiinţă bugetul statului şi nu trebuie să beneficieze de acest ajutor de la buget.

De aceea, propunerea comisiei este de a susţine acest proiect de lege şi de a-l supune votului în primă lectură şi în lectura a doua, deoarece comisia nu a primit nici un comentariu şi nici un amendament din partea comisiilor parlamentare şi a deputaţilor.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, doamnă preşedinte.

Întrebări nu sînt.

Luaţi loc.

Stimaţi colegi, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului nr.1644.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Majoritatea.

Sînteţi de acord şi în lectura a doua?

Cine este pentru adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1644, rog să voteze.

Mulţumim.

Sectorul nr.2?

– 22.

Sectorul nr.3?

– 31?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 31.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

–        31.

Egal cu 53.

Mulţumim.

Vreau să clarific o situaţie. S-a atras atenţia asupra faptului că proiectul nr.1902 privind completarea Legii bugetului asigurărilor sociale a fost votat în lectura a doua,  fără a fi votat în primă lectură. E aşa, doamnă Palihovici?

În a doua. Dar în prima a fost votat? Deci în ambele lecturi s-a votat. Nu a fost supus votului în primă lectură. Ca să nu avem probleme, eu revin să anulez votul în lectura a doua şi să votăm de două ori, să nu avem probleme, căci în stenogramă e fixat.

Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.1902 în primă lectură, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului nr.1902 în lectura a doua, rog să voteze.

Sectorul nr.2?

– 22.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 31.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

–        31.

Egal cu 53.

Mulţumesc.

Am clarificat şi această nuanţă.

Acum avem proiectul nr.1713. Prezintă deputatul Veaceslav Ioniţă şi ca raportor, şi ca prezentator. S-a înscris la luare de cuvînt domnul Deliu. Vă rog să vă pregătiţi.

Poftim, domnule Ioniţă.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Îmi daţi voie să nu vorbesc de două ori ca autor şi ca  raportor, deodată spun care este esenţa problemei şi propun că această lege poate fi votată atît în primă lectură, cît şi în lectura a doua. Republica Moldova este membru al mai multor organizaţii internaţionale, inclusiv  a ceea ce ţine de auditorii pe care îi are ţara. Şi avem o problemă în prezent. Curtea de Conturi, în activitatea sa, efectuează diverse rapoarte de audit.

În baza acestor rapoarte, Curtea adoptă hotărîri care pot fi, conform legii, expuse atacului în instanţă. Deci oricine poate greşi şi în judecată se rezolvă problema. Însă legislaţia actuală are un vacuum şi rapoartele de audit ale Curţii de Conturi, care, de fapt, sînt nişte rapoarte de informare a ceea ce a depistat Curtea, sînt atacate în instanţă. Mai mult ca atît, Curţii i se interzice să ne informeze pe noi, ca deputaţi, prin judecată, ce s-a întîmplat. Respectiv, un cetăţean care, graţie funcţiei, este judecător decide dacă noi vom fi sau nu informaţi asupra unor lucruri care au fost depistate.

Vreau să dau aici o claritate. Raportul de audit este un document de informare, care poate fi prezentat deputaţilor, iar cît priveşte hotărîrile Curţii de Conturi, acestea pot fi atacate în judecată conform procedurilor legale. Ceea ce aducem noi în legislaţie e ca în text să fie foarte clar scris cum există şi la alte  instituţii. Că se dă exact denumirea. Cît… atunci şi hotărîrile Curţii, deciziile Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare... Că noi avem la Comisia Naţională a Pieţei Financiare această prevedere şi la Curtea de Conturi pot fi atacate contenciosul administrativ.

Vă rog, ca aceasta să fie votată în prima şi a doua lectură, ca să evităm o astfel de situaţie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi, ce întrebări aveţi către raportor şi preşedintele comisiei? Nu aveţi?

 

Domnule Deliu,

Poftim, vă oferim cuvîntul.

 

Domnul Tudor Deliu:

Stimaţi colegi,

Pornind de la faptul că obiectivele generale ale activităţii Curţii de Conturi se axează pe evaluarea regularităţii, legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării resurselor financiare  şi a patrimoniului public, asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi publicului despre constatările şi recomandările lor, iar activitatea Curţii de Conturi, fiind axată pe principiile legalităţii, obiectivităţii, independenţei şi transparenţei, operarea modificărilor şi completărilor propuse la Legea contenciosului administrativ şi la Legea Curţii de Conturi sînt condiţionate de mai mulţi factori, raţionamentele şi argumentele fiind următoarele: cadrul legal existent la  momentul actual în Republica Moldova, ce reglementează procedurile şi termenele de suspendare şi de contestare a hotărîrilor şi rapoartelor de audit ale Curţii de Conturi, vine în contradicţie cu reglementările internaţionale în domeniu, mai cu seamă cu prevederile recomandărilor organizaţiei europene a instituţiilor superioare de audit la care Moldova  este parte, din care rezultă că orice instituţie supremă de audit din cadrul legal este liberă de a stabili subiectele de audit, metodele şi conţinutul rapoartelor de audit, precum şi este liberă de a decide asupra naturii, duratei şi amplorii sarcinilor de audit şi a rapoartelor.

În scopul asigurării exercitării atribuţiilor sale în calitate de unică autoritate publică a statului ce realizează auditul extern în sectorul public, Curtea de Conturi, la şedinţa plenului, adoptă hotărîrea asupra rapoartelor de audit. Rapoartele de audit conţin constatările, concluziile, recomandările şi opiniile privitor la misiunile de audit realizate, acestea reprezentînd  produsul de bază  al muncii auditorilor publici externi, iar hotărîrea Curţii de Conturi conferindu-i putere juridică de obligativitate. Fiind contestate în instanţa de contencios administrativ şi suspendată executarea, hotărîrile Curţii de Conturi nu pot fi publicate în „Monitorul Oficial”, Curtea de Conturi fiind privată de dreptul de a aduce la cunoştinţă organelor competente, precum şi a opiniei publice, rezultatele activităţii sale de audit public extern, de a solicita executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor de la entităţile audiate, care au ca scop lichidarea neregulilor depistate, restituirea sumelor mijloacelor publice utilizate neregulamentar, îmbunătăţirea managementului financiar public, precum şi utilizarea raţională şi eficientă a acestora, care, la rîndul său, va oferi beneficii atît statului, cît şi societăţii.

Nu se contestă însemnătatea  instanţelor de contencios administrativ şi rolul acestora în efectuarea justiţiei, fiind recunoscută importanţa deosebită şi rolul semnificativ al acestora, însă nu este admisibil faptul afectării prin deciziile adoptate nu numai a statutului juridic de instituţie supremă de audit al Curţii de Conturi, dar şi a intereselor financiare ale statului. Această situaţie, de fapt, nu poate fi tolerată atît timp cît nu se încadrează în limitele rezonabile ale legalităţii.

Anume din aceste considerente şi credem că destul de justificat se propune completarea articolului 21 alineatul (3) din Legea contenciosului administrativ după textul „Deciziile Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare” cu textul „şi a Hotărîrii Curţii de Conturi”, astfel soluţionînd chestiunea suspendării executării hotărîrilor  Cuţii de Conturi, care sînt oficiale şi executorii pentru toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice. Adică, pînă la soluţionarea definitivă a cauzei nu poate fi suspendată executarea hotărîrilor Curţii de Conturi.

Cu referire la articolul 32 alineatele (6) şi (7) din Legea cu privire la Curtea de Conturi, vreau să menţionez că actuala lege stabileşte ca hotărîrile adoptate de Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de audit pot fi contestate la Curtea de Apel Chişinău în decurs de 30 de zile de la data adoptării. Cererile de contestare a contestărilor ce ţin de concluziile prejudiciului şi de alte consecinţe rezultate din acţiunile entităţii audiate urmează a fi examinate după efectuarea de către acestea a unei expertize independente, cu participarea specialiştilor neutri, şi că rapoartele de audit, precum şi hotărîrile Curţii de Conturi asupra acestora se publică în „Monitorul Oficial”. Şi aici vreau să vă atrag atenţia: în decurs de 10 zile de la data expirării termenului de atac,  iar în cazul contestării acestuia se publică doar după adoptarea hotărîrii definitive a instanţei de judecată.

Aceste prevederi, părerea noastră creează impedimente şi blochează activitatea  unicii autorităţi în domeniul auditului public extern şi lipseşte publicul de a lua cunoştinţă de rezultatele auditului. Modificările propuse ţin de exceptarea raportului de audit de la controlul judecătoresc, precum şi micşorarea termenului publicării rezultatelor auditelor în „Monitorul oficial”, astfel fiind asigurate actualitatea problemelor adoptate, transparenţa în activitatea Curţii de Conturi şi informarea atît a autorităţilor responsabile, cît şi a publicului despre faptul cum se utilizează banii publici.

În contextul celor menţionate, fracţiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova susţine aprobarea prezentului proiect de lege în primă lectură şi în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Mai insistă cineva să vorbească la acest proiect? Nu. Bine.

Daţi să trecem la nr.3289, proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea Legii regnului animal.

Valentin Guznac, poftim.

 

Domnul Valentin Guznac – deputat neafiliat:

Stimaţi colegi,

Proiectul respectiv de lege, după cum ştiţi, a fost elaborat de către un grup de autori. A fost elaborat încă în anul 2008, a fost avizat în componenţa Guvernului trecut de către Guvern. Guvernul actual şi-a menţinut avizul respectiv. În cadrul examinării în Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională am convenit cu reprezentanţii autorilor vizavi de obiecţiile care au fost formulate de către Guvern. O bună parte din ele au fost acceptate.

O altă parte din ele  au fost respinse, cu argumentările respective în sinteza  propusă ca parte componentă a raportului. În temeiul  celor expuse, comisia desemnată în fond propune proiectul respectiv de lege pentru adoptare în lectura a doua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc frumos.

Da, da. Ce întrebări aveţi către raportor? Nu sînt?

Luaţi loc, vă rog.

 

Domnul  Valentin Guznac:

Da, mersi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mai discutăm la două proiecte, pe urmă trecem la mecanismul de vot.

Proiectul nr. 1706, importul unui mijloc de transport, Universitatea „N. Testemiţanu”.

Domnul Moldovanu, poftim.

 

Domnul Mihail Moldovanu – Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun spre examinare şi adoptare proiectul de Lege privind importul unui mijloc de transport pentru Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Este vorba de un camion de evacuare a deşeurilor menajere de model „Reno Premium – 260”, anul fabricării 1997. Propun  să fie susţinut acest proiect de lege în primă lectură şi în  lectura a doua. Proiectul de lege a fost examinat la comisia de profil, el este acceptat.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, ce întrebări sînt către raportor? Nu sînt.

Poftim, comisia. Da, comisia  refuză de a prezenta raportul? Bine, dar nr.1208. Nu, nu, nu. Cer scuze.

Microfonul nr.4, da.

Domnule Ioniţă, poftim. Importul unui automobil pentru Universitatea „N.Testemiţanu”.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

876, propun ambele. Nr.1706.

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind importul unui mijloc de transport şi consideră oportună promovarea acestui proiect de lege, propunînd  Parlamentului să îl aprobe în primă lectură şi să îl adopte în lectura a doua.

Domnul Serafim Urechean:

Bine,

Vă mulţumesc frumos.

Nr. 1876, domnule Stoianoglo, poftim, chiar de aici. Nu trebuie, de aici.

 

Domnul  Alexandru Stoianoglo:

Stimaţi colegi,

Propun atenţiei dumneavoastră  proiectul de Lege privind importul unui autovehicul. Este vorba despre autovehiculul de model „Volkswagen”, care face parte dintr-un lot de ajutor umanitar, acordat de către organizaţia de asistenţă „Active health of the kinder”. Potrivit certificatului de …

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Stoianoglo,

Noi avem raportul. Da, da, poftim.

 

Domnul Alexandru Stoianoglo:

Rog  să susţineţi introducerea în ţară a acestui autovehicul.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia susţine acest proiect de lege conceptual, iar  pentru lectura a doua, în care tot propunem astăzi să fie votat, rugăm  să fie introdusă sintagma: „Numărul de serie” şi acolo este un număr, de substituit cu sintagma „clasificat la poziţia 8703”. Astfel, ţinînd cont de această corecţie, propunem să fie votat în primă lectură şi în lectura a doua.

 

Domnul Serafim Urecheam:

Da, vă mulţumesc frumos.

Deci proiectul nr. 1292. Domnul Stoianoglo, domnul Pleşca.

Domnul Pleşca, poftim, în lectura a doua, da.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost examinat în cadrul şedinţei comisiei pentru lectura  a doua. Au fost minuţios examinate amendamentele, propunerile. Noi venim cu propunerea din partea comisiei ca să fie votat pentru lectura a doua. Este tabelul, anexa.

 

Domnul Serafim Urechean:

Deci întrebări nu sînt.

Luaţi loc, vă rog.

Şi proiectul nr.1739, prezintă domnul Nagacevschi. Domnule Nagacevschi, a, iată-l.  Ian, uite ce fericire, a? Poftim.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

E vorba de cîteva probleme. În primul rînd, cunoaştem cu toţii că în Republica Moldova există o mare problemă în ceea ce priveşte executarea hotărîrilor judecătoreşti. Există responsabilitatea pentru neexecutarea acestora, prevăzută de Codul cu privire la contravenţiile administrative şi de Codul penal. Însă, cu părere de rău, ambele aceste norme nu sînt corelate.

De aceea, iniţiativa respectivă vine cu intenţia de a corela aceste două norme şi de a face sancţiunea penală subsidiară celei contravenţionale, ceea ce va conduce, totodată, şi la umanizarea sancţiunilor penale. De altfel, umanizare care face parte din politica Republicii Moldova de umanizare a Codului penal. De aceea, solicit susţinerea dumneavoastră  pentru promovarea acestui proiect, care,consider eu, va conduce la impulsionarea executării hotărîrilor judecătoreşti şi la diminuarea numărului de condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Vă mulţumesc.

Dacă aveţi întrebări, sînt gata să răspund.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Mulţumesc, domnule Urechean.

Domnule Nagacevschi,

În principiu, am discutat cu dumneavoastră şi este salutabil proiectul dumneavoastră de lege. În acelaşi timp, consider că neexecutarea unor hotărîri judecătoreşti este o încălcare foarte gravă. De acee, nu este suficient a fi excluse doar noţiunile „neglijenţă” şi „intenţionată”, care fac inaplicabile aceste norme. Şi, în accepţiunea mea, trebuie înăsprite pedepsele în acest sens.

Astfel, pentru lectura a doua considerăm că trebuie să umblăm şi la aceste mecanisme, care uneori sînt determinante pentru unii să aplice legea.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, stimaţi colegi, daţi la lectura a doua propunerile pe care le aveţi şi atunci…

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Pentru stenogramă.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Eu cred că aceste propuneri pot fi acceptate şi, într-adevăr, s-ar putea merge la înăsprirea sancţiunilor prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile administrative.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Întrebări nu sînt.

Domnule Pleşca, poftim.

 

Domnul Ion Pleşca:

A fost examinat pentru prima lectură şi propunem ca să fie votat.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Cine este pentru ca proiectul nr. 1739 să fie aprobat în primă lectură, rog să voteze. Absoluta majoritate.

Mulţumesc. Da, mulţumesc frumos.

Cine este pentru ca nr.1292…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu, este vorba de lectura a doua.

 

Domnul Ion Pleşca:

O propunere şi noi o acceptăm.

 

Domnul Serafim Urechean:

A, poftim, da, poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Mulţumesc.

Noi am discutat cu autorul şi în situaţia în care se acceptă şi domnul autor acceptă  dublarea pedepselor pecuniare de la Codul contravenţional, atunci votăm şi în lectura a doua. Este vorba,  de la 30, nu este de la 50, de la 100 la 300 de unităţi convenţionale. Adică de la 2000 la 6000 de lei am în vedere.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu îmi cer scuze, dar  face noi să ne grăbim? Noi avem foarte multe hotărîri care nu se execută. Şi, într-adevăr, aici trebuie să găsim mecanismul care să funcţioneze. De aceea şi avem foarte multe cereri la CEDO anume pe neexecutarea  hotărîrilor. Şi dacă noi mărim puţin acolo pedeapsa de la 100 de lei la 200 de lei, lor li-i într-un cot acelor care sînt cu sacii plini de bani. Şi trebuie să ne gîndim foarte bine cum să funcţioneze hotărîrea instanţei de judecată.

Ele funcţionează ca şi legile noastre, noi le adoptăm şi cu aceasta se termină. De aceea, eu cred că nu trebuie să ne grăbim în lectura a doua acum aici. Şi eu rog, domnule Munteanu, rog foarte bine, vasăzică, să vă gîndiţi cum să găsim mecanismul care să pună să funcţioneze hotărîrile instanţelor de judecată. Şi să ne gîndim în dependenţă de sumă, cum absolut, obiectul litigiului, fiindcă stau mii de dosare care nu sînt îndeplinite, hotărîrile instanţelor de judecată.

Şi cînd mărim de la 100 la 200 de lei, aceasta nu schimbă nimic. Eu rog să nu ne grăbim cu această problemă. Lăsăm lectura a  doua pentru altă dată. Şi vă rog să vă pregătiţi foarte bine în privinţa aceasta.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Nr.1292. Lectura a doua cine este pentru, rog  să voteze.

Mulţumesc frumos.

Sectorul nr. 2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

− 22.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 32.

 

Domnul Serafim Urechean:

− 54.

Mulţumesc frumos. Votat în lectura a doua.

Regnul animal, nr.3289, lectura a doua.

Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr. 2?

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

− 26.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Nemerenco,

De unde 26? Greşeală.

 

Domnul Serafim Urechean:

Revotare sectorul nr. 2.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 26. Eu spun că 26. Nu au votat, nu au votat domnii. 6 persoane nu au votat în sectorul nr. 3.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Cine este împotrivă? Cine?

1, 2, 3, 4, 5, 6. Şase.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

PLDM, ce, sînteţi vînători sau cum? E un drept al deputaţilor să voteze, să nu voteze.

 

Domnul Serafim Urechean:

Dacă noi începem experimentele, luaţi seama, cam cu ce o să se termine. Eu nu am nimic împotrivă. Bine, pare-mi-se, nu s-a calculat ceva corect aici. (Rumoare în sală.)

Eu îmi cer scuze, anulez, iată, votul în lectura a doua, nr.3289, fiindcă au parvenit nişte inexactităţi şi vă rog ca, explicit, să număraţi voturile.

Cine este pentru nr.3289, în lectura a doua, rog să voteze.

Aşa, sectorul nr.2? 22.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

–        22.

Minus Guma – 21.

 

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3… (Rumoare în sală.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mai aşteptăm oleacă. Bine, anulez votarea în lectura a doua şi revenim pe parcurs.

Deci supun votului proiectul de Lege nr.1713 în primă lectură.

Cine este pentru, rog să voteze. Nr.1713, în primă lectură.

Majoritatea.

Au fost propuneri.

Domnule Veaceslav Ioniţă,

Aţi venit cu propuneri şi în lectura a doua. Am înţeles corect? Nu are nimic împotrivă nimeni de a supune la vot în lectura a doua acest proiect de lege? (Rumoare în sală.) Nu.

Cine este pentru ca nr.1713 să fie votat în lectura a doua, rog să voteze.

Sectorul nr.2?

– 22.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 32.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cu 54 de voturi, acest proiect de lege este votat.

Deci nr.1208. Nu, nu, nu, îmi cer scuze. Nr.1706, importul unei unităţi de transport. Nr.1706, Universitatea de Medicină. Cine este pentru, rog să voteze, în primă  lectură.

Majoritatea.

Nu aveţi împotrivă să supunem votului în lectura a doua? Nu.

Cine este pentru, rog să voteze.

Deci sectorul nr.2?

– 22.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

– 32.

 

Domnul Serafim Urechean:

54 de voturi. A devenit lege.

Proiectul de Lege, importul unui autovehicul, nr.1876.

Cine este pentru a vota în primă lectură, rog să voteze.

Majoritatea.

Nu aveţi nimic să supun votului în lectura a doua? Împotrivă? Nu aveţi. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.2?

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

– 32.

 

Domnul Serafim Urechean:

54 de voturi, devine lege.

Acum, iată, cam aşa e. Nr.1292, da, am votat. Am votat în două lecturi. Şi nr.1739, da, am votat, gata e.

La nr.3289. Votăm astăzi ori lăsăm pentru data viitoare votul în lectura a doua? (Rumoare în sală.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule autor,

Care credeţi că e problema aici, poate o mică modificare şi atunci votăm legea? (Rumoare în sală.)

Oameni buni,

Pactul Ribbentrop-Molotov a trecut de acum.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valentin Guznac:

Domnule Preşedinte,

Nu este, pur şi simplu, clar ce se întîmplă, deoarece nici în primă lectură, nici în lectura a doua nu a fost nici o propunere, nici o obiecţie din partea deputaţilor şi nu este clar ce se întîmplă atunci.

Dacă ar fi fost propuneri, ar fi fost modificări, obiecţii, era clar, dar în situaţia aceasta este neclaritate totală.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, dar votul deputatului. Deputatul e în drept să voteze şi să nu voteze, aici e problema. Nu putem să îi obligăm. Poate mai discutăm şi revenim.

Microfonul nr.4, în continuare.

 

Domnul Mihai Godea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Nu, staţi, staţi un moment. Eu solicit o pauză de 10 minute, înainte de a pune la vot, ca să întrunim fracţiunea şi revenim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Chiar era timpul, că ora 12 demult e. Pauză pînă la 12 şi jumătate. Ne ducem la vînătoare şi venim şi votăm.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, microfonul nr.3, vă rog.

Vă rog, microfonul nr.3.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Preşedinte,

Vă mulţumesc.

Eu gîndesc că dacă situaţia este atît de complicată, că acei care nu votează nici măcar nu pot să îşi formuleze argumentele,  să le dăm o săptămînă şi să revenim la lectura a doua săptămîna viitoare. Să le oferim colegilor timp mai mult ca să se gîndească de ce nu votează.

Şi ca să nu stăm aici, în această sală, pe ultima sută de metri în aşteptarea acestui caz curios, propunem şedinţa să fie închisă şi acest subiect să îl transferăm pentru săptămîna viitoare.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, dar Fracţiunea Partidului Liberal Democrat deja a părăsit sala. Sînt aici încă. Sînteţi de acord să amînăm votarea pentru şedinţa din săptămîna viitoare?

Atunci, dacă sînteţi de acord, vă mulţumesc şi declar şedinţa închisă.

La ce oră avem şedinţa Alianţei, la 14? La 15.La ora trei – şedinţa Alianţei. Mîncaţi bine, odihniţi-vă şi la ora 15, cu miniştrii împreună,  la şedinţa Alianţei.

O să vină toţi. Toţi trebuie să vină, inclusiv  miniştrii.

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.18.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare în
Direcţia documentare parlamentară
a Aparatului Parlamentului.