Parlamentul Republicii Moldova - Actualitate - Stenogramele sedintelor plenare

DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ – SEPtEMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 2 septembrie 2009

(STENOGRAMA)

sumar

1. Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2. Prezentarea Apelului Parlamentului Republicii Moldova către reprezentanţii minorităţilor naţionale din Republica Moldova. (A prezentat: Alexandru Stoianoglo, Fracţiunea PD.)

3. Adoptarea prin Hotărîrea nr.4-XVIII din 2 septembrie 2009 a Parlamentului a Apelului Parlamentului Republicii Moldova către reprezentanţii minorităţilor naţionale din Republica Moldova.

4. Informaţie privind absenţa doamnei Prim-ministru la şedinţa în plen a Parlamentului pentru a prezenta raportul cu privire la situaţia social-economică din Republica Moldova. (A prezentat: Nicolae Eşanu, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament.)

5. Informaţie cu privire la criza din Republica Moldova. (A prezentat: Veaceslav Ioniţă, Fracţiunea PLDM.)

6. Informaţie cu privire la situaţia social-economică şi măsurile privind stabilizarea capacităţii financiare a Fondului de asigurări sociale din Republica Moldova. (A prezentat: Valentina Buliga, Fracţiunea PDM.)

7. Informaţie cu privire la problemele a căror nesoluţionare a condus la situaţia de criză în Republica Moldova. (A prezentat: Vadim Cojocaru, Fracţiunea PL.)

8. Informaţie cu privire la criza economică din Republica Moldova şi necesitatea elaborării unui program anticriză. (A prezentat: Valeriu Lazăr, Fracţiunea PDM.)

9. Informaţie cu privire la situaţia din sistemul educaţional. (A prezentat: Ana Guţu, Fracţiunea PL.)

10. Informaţie cu privire la situaţia de criză economică şi efectele acesteia asupra sectoarelor bugetar, public şi privat. (A prezentat: Marian Lupu, Fracţiunea PDM.)

11. Informaţie cu privire la problemele din sistemul de sănătate şi căile de soluţionare ale acestora. (A prezentat: Mihail Moldovanu, Fracţiunea PL.)

12. Informaţie cu privire la autorităţile publice locale. (A prezentat: Iurie Ţap, Fracţiunea PLDM.)

13. Informaţie cu privire la cauzele problemelor social-economice din ţară şi întreprinderea măsurilor în vederea ieşirii Republicii Moldova din blo-cajul politic şi social-economic. (A prezentat: Dorin Chirtoacă, Fracţiunea PL.)

14. Mesajul domnului deputat Vladimir Filat către cetăţenii Republicii Moldova.

15. Prezentarea Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la situaţia social-economică din Republica Moldova şi la acţiunile necesare pentru atenuarea efectelor crizei. (A prezentat: Mihai Godea, Fracţiunea PLDM.)

16. Adoptarea prin Hotărîrea nr.5-XVIII din 2 septembrie 2009 a Parlamentului a Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la situaţia social-economică din Republica Moldova şi la acţiunile necesare pentru atenuarea efectelor crizei.

17. Informaţie privind situaţia din cadrul Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”. (A prezentat: Leonid Bujor, Fracţiunea AMN.)

18. Informaţie cu privire la importanţa libertăţii de exprimare şi la situaţia presei în Republica Moldova. (A prezentat: Corina Fusu, Fracţiunea PL.)

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările şedinţei sînt prezidate de domnul deputat Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 53 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii Fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Ganaciuc.

Stimaţi colegi,

Pentru a începe lucrările şedinţei Parlamentului, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la activitatea Parlamentului, Parlamentul este în drept să stabilească ordinea de zi a oricărei şedinţe. Pentru a începe lucrările, rog propuneri ce ţin de ordinea de zi de astăzi a şedinţei Parlamentului.

Da, microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniţă – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Stimaţi colegi,

Ţinînd cont de situaţia în care se află, fără precedent, economia Republicii Moldova, Partidul Liberal Democrat solicită ca Parlamentul să o invite la şedinţa de astăzi a Parlamentului pe doamna Prim-ministru în exerciţiu, Zinaida Greceanîi, pentru a prezenta un raport privind situaţia în care se află Republica Moldova şi ce acţiuni se întreprind în prezent.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Alte propuneri?

Domnul Leonid Bujor – Partidul „Alianţa «Moldova Noastră»”:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Vă amintesc că, în cadrul şedinţei din data de 28 august, cu votul a 53 de deputaţi, cu majoritatea voturilor din Parlament, a fost luată decizia ca şedinţa de astăzi să fie transmisă în direct de către postul public de televiziune „Moldova 1”. Rog să fim informaţi dacă şedinţa de astăzi se transmite în direct, pentru a informa obiectiv cetăţenii Moldovei.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Domnule Ganaciuc,

Vă rog să informaţi Parlamentul privind rezultatul demersului pentru ca şedinţa de astăzi a Parlamentului să fie transmisă în direct.

Domnul Maxim Ganaciuc:

Stimaţi deputaţi,

Îndată după descifrarea stenogramei şedinţei din 28 august 2009, stenograma a fost transmisă prin curier special domnului Valentin Todercan, pe care dînsul a primit-o şi trebuia să ia o decizie. Seara, noi am discutat cu dumnealui şi dînsul ne-a spus că e posibil să vină azi-dimineaţă la 7.30, iar noi să asigurăm acces aici, în Palatul Republicii. Însă dumneavoastră aţi privit televizorul şi aţi auzit declaraţia.

Domnul Leonid Bujor:

Constatăm că şedinţa de astăzi nu se transmite în direct de către Compania publică „Teleradio-Moldova”.

Domnul Maxim Ganaciuc:

Nu se transmite.

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

În legătură cu aceasta, imediat după aprobarea ordinii de zi, rog să îmi oferiţi cuvîntul de la tribuna centrală. Unu.

Şi doi. Propun ca să includem în ordinea de zi de a-l invita pe domnul Valentin Todercan în Parlament, pentru a ne prezenta o informaţie, de ce dumnealui îşi permite să încalce prevederile articolului 99 alineatul (2), care îl obligă că în cazul în care Parlamentul adoptă decizia de a transmite şedinţa în plen, dumnealui este obligat să se supună majorităţii parlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cine mai doreşte? Alte propuneri?

Microfonul nr.5, poftim.

Doamna Corina Fusu – Fracţiunea Partidului Liberal:

Reieşind din importanţa pe care o are Audiovizualul public „Teleradio-Moldova”, ţinînd cont de faptul că toate monitorizările experţilor naţionali şi internaţionali denotă faptul marilor deficienţe cu care activează această instituţie, nerespectînd chestiunea majoră de a reflecta interesul public, solicit ca, în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului şi cu cele ale Regulamentului de funcţionare al Parlamentului Republicii Moldova, să îl invităm pe domnul Valentin Todercan, preşedintele Companiei „Teleradio-Moldova”, pentru audiere în Parlament astăzi.

De asemenea, solicit invitarea pentru audiere a preşedintelui Consiliului de Observatori al Companiei „Teleradio-Moldova”, care este organul de control public, precum şi audierea preşedintelui Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care este organul de reglementare şi garantul de respectare a îndatoririlor „Teleradio-Moldova” faţă de interesul public.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Alte propuneri?

Domnule Lupu,

Poftim.

Domnul Marian Lupu – Fracţiunea Partidului Democrat din Moldova:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Propun ca, în cadrul şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, să adoptăm un proiect de adresare a forului legiuitor din ţară către reprezentanţii minorităţilor naţionale din Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Da, aş vrea să adaug că asupra textului acestui proiect de apel s-a lucrat de comun acord la nivelul reprezentanţilor diferitelor grupuri parlamentare care formează alianţa.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Mai sînt propuneri? Nu sînt, da? Atunci purcedem la vot.

Supun votului propunerea domnului deputat Ioniţă Veaceslav de a o invita pe doamna Prim-ministru, Zinaida Greceanîi pentru a prezenta o informaţie cu privire la situaţia socială economică din Republica Moldova.

Cine este pentru, rog să voteze. Cine anunţă centru? Vă rog, anunţaţi.

Numărătorii:

20 – pentru.

Domnul Mihai Ghimpu:

20, da?

Mulţumesc. 20.

Sectorul nr.5?

Numărătorii:

Sectorul nr.3 sau nr.5 – 33.

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 53 de voturi, propunerea a fost acceptată.

Următoarea propunere: privind invitarea domnului Valentin Todercan pentru a prezenta o informaţie cu privire la activitatea Companiei „Teleradio-Moldova”. Este vorba despre aceea că avem sau nu avem televiziune publică?

Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.3, vă rog.

– 20.

Unanim, da? Unanim.

A treia propunere este de a invita preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi preşedintele Consiliului de Observatori al Companiei „Teleradio-Moldova”.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sînt.

Deci, următoarea propunere, a domnului deputat Marian Lupu: de a adopta o declaraţie ce ţine de..?

Domnule Marian Lupu,

Declaraţie cu privire la..? Da, un apel către reprezentanţii minorităţilor naţionale din Republica Moldova.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri nu sînt.

Unanim.

Deci ordinea de zi, adică propunerile s-au epuizat, acum trebuie să...

Domnule Hadârcă,

Aveţi ceva de propus? Da, vă rog.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Hadârcă – Partidul Liberal:

Domnule Preşedinte,

Eu propun ca... este o situaţie jenantă şi am observat-o şi în Parlamentul precedent, cînd mass-media este undeva la periferia acestui spaţiu, totuşi de a găsi un loc mai onorabil pentru ziarişti, pentru mass-media, ca să reflecte adecvat şi feţele Parlamentului, să fie plasaţi mai în faţă.

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu mare plăcere, dacă doresc şi consideră că este loc de ajuns, poftim puteţi lua loc aici, în partea dreaptă.

Domnule Ganaciuc,

O să avem o pauză acum şi o să discutăm, o să soluţionăm şi această propunere.

Mulţumesc mult, domnule Hadârcă.

Stimaţi colegi,

Cred că este necesară o pauză, pentru ca să aducem la cunoştinţă ordinea de zi. Să aducem la cunoştinţă să se prezinte doamna Prim-ministru Zinaida Greceanîi, domnul Valentin Todercan şi ambii preşedinţi. Eu cred că e nevoie de o pauză. Ce spuneţi dumneavoastră?

Poftim, domnule Filat.

Domnul Vladimir Filat – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Domnule Preşedinte,

Nu ştiu dacă noi avem nevoie de pauză, însă cei invitaţi cu certitudine au nevoie de timp, pentru a ajunge în incinta Parlamentului. Şi din acest punct de vedere, considerăm că este necesar să le acordăm acest timp. Sîntem la ora 10 şi 15 minute. Deci, pentru ora 12.00 să revenim la şedinţa în plen pentru a audia rapoartele şi de a intra în dezbateri. Este ca o propunere. Parlamentul urmează să ia decizia.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Susţineţi propunerea domnului Filat ca să îi oferim posibilitatea un timp pentru a se pregăti, să vină să prezinte informaţia?

Cine este pentru ca să anunţăm o pauză pînă la ora 12.00, ca să aibă posibilitatea să se prezinte şi să se pregătească invitaţii în şedinţa Parlamentului, supun votului.

Mulţumesc.

Deci se anunţă o pauză pînă la ora 12.00.

Mulţumesc frumos.

Da, domnul... îmi cer scuze.

Domnul Chirtoacă,

Vă rog.

Domnul Dorin Chirtoacă – Partidul Liberal:

Aş propune ca, pe lîngă doamna Prim-ministru, să fie invitaţi fie viceprim-miniştri, fie miniştrii din ministerele de resort cu profil social-economic, pentru a putea completa răspunsurile doamnei Prim-ministru în cazurile în care nu vor fi oferite răspunsurile necesare de doamna Prim-ministru. Ministrul economiei, eu ştiu, alţi miniştri, care ar putea intra în anumite aspecte vizavi de detaliile situaţiei social-economice.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Eu cred că doamna Prim-ministru va decide singură cu cine să vină. Dacă cunoaşte absolut situaţia social-economică, o va prezenta singură. Dacă nu o cunoaşte, atunci va invita şi va fi cu ministrul economiei, cu ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale şi cu alţi membri ai Guvernului.

Poftim, domnule Lupu.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Preşedinte,

O rugăminte, o solicitare, dacă este acceptată de către plenul Parlamentul. Avînd această pauză, înainte de a merge în pauză, vreau să propun să dăm citire acum acestui proiect de adresare către reprezentanţii minorităţilor naţionale şi să supunem votului acest proiect de document. Din momentul în care citirea acestui document nu este în funcţia de prezenţa sau neprezenţa reprezentanţilor Guvernului, adică o putem face şi acum, pînă la anunţarea pauzei. Mai mult decît atît că acest exerciţiu nu o să ne ocupe mai mult de 3 – 4 minute.

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Se acceptă ori... Se acceptă, da? Noi am votat pauză. Aici problema e doar în aceea că noi am votat că anunţăm pauză şi acum revenim, cum ar fi că continuăm şedinţa. Aici doar e problema, de procedură. Eu cred că nu e nimic dacă o să ascultăm şi o să adoptăm această declaraţie după pauză. Deja am votat pauză. Sînteţi de acord? O să revotăm. Noi putem să revotăm. Dar cred că nu face să revotăm, fiindcă oricum în şedinţa de astăzi noi vom adopta acest apel.

Poftim, domnule Hadârcă.

Domnul Ion Hadârcă:

Nu este vorba de a vota, de a revota. Este importantă această declaraţie, acest apel şi este mai important ca să i se asigure mediatizare. Deci noi am putea, desigur, pe urmă, poate, dacă este textul, să îl vedem. Textul acesta să fie difuzat tuturor deputaţilor, iar cel mai important este să i se asigure mediatizare atunci cînd va fi citit. Fie acum, fie după pauză. Mie mi se pare că e mai rezonabil după pauză, cînd tocmai vor fi prezenţi acei de la televiziune.

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Lupu,

Acum, da? Bine.

Cine este pentru ca să prezentăm cuvîntul Fracţiunii Partidului Democrat, Apelul către minorităţile Republicii Moldova, rog să voteze.

Mulţumesc.

Unanim.

Poftim, la tribuna centrală. Cine prezintă apelul?

Domnul Alexandru Stoianoglo – Partidul Democrat din Moldova:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să dau citire apelului Parlamentului Republicii Moldova către reprezentanţii minorităţilor naţionale din Republica Moldova.

Обращение к представителям национальных меньшинств

Мы, представители парламентского большинства, созданного в новом Парламенте Республики Молдова, сознаем, что смена власти порождает самые разные толкования в обществе. Тем более когда кто-то пытается скомпрометировать этот процесс. Поэтому новое правящее большинство законодательного органа страны обращается специальным образом к национальным меньшинствам, принимая на себя как одну из главных обязанностей гарантирование их специфических прав.

Депутаты Альянса за европейскую интеграцию считают, что наша страна должна являться примером стабильного этнически многообразного общества. Находясь на пересечении геополитических интересов, мы должны развивать толерантность, взаимопроникновение культур, условия для национального возрождения всех этнических групп и для их полноправного участия в жизни страны.

После двух десятков лет государственной независимости перед всеми нами стоят все те же нерешенные задачи: построение свободного, демократического общества, создание эффективной рыночной экономики, работающей на благо всех людей, достижение высоких стандартов жизни для всех граждан Республики Молдова, обретение авторитета и репутации надежного партнера на международной арене. Те, кто правил последние восемь лет отбросили Молдову назад. Новая власть окончательно демонтирует авторитарный режим и обеспечит устойчивое, опережающее развитие страны, но для этого она нуждается в сплоченности, поддержке и участии всего общества.

Республика Молдова имеет опыт нескольких циклов смены власти. И после каждого из них новое правительство сохраняло и улучшало межэтническое согласие в стране. Примечательно, что Закон о функционировании языков на территории Молдавской ССР, принятый еще в 1989 году, – один из немногих не претерпевших с тех пор никаких изменений. Позитивный опыт накапливается и становиться мудростью общества и ее политической элитой.

Альянс за европейскую интеграцию не делит граждан страны на своих и чужих, на местных и пришлых, на лучших и худших. Для нас все граждане страны, независимо от их этнической принадлежности, равны. Альянс рассматривает этническое, культурное многообразие Республики Молдова как фактор и неотъемлемое условие стабильности, как беспрецедентный потенциал для развития. Депутаты мажоритарной коалиции продолжат в области межэтнических отношений хорошие традиции предыдущих правительств по защите прав лиц, принадлежащих к национальным меньшинствам, укреплению национального мира и согласия в стране.

Все трудности мы переживали вместе, они не выбирали нас по этническому признаку. Все граждане Молдовы: молдаване, русские, украинцы, гагаузы, болгары, евреи и другие представители национальных меньшинств, получают одинаковые нищенские зарплаты и пенсии, мучаются в разрушенных больницах, теряют здоровье на унизительном труде за рубежом. У нас общая родина, со всеми ее бедами и радостями.

Республика Молдова сейчас проходит непростой период, но это всего лишь смена власти – обычная демократическая процедура для тех, кто уважает закон и волеизъявление народа. Давайте вместе, сообща, в согласии, наведем порядок в своем собственном доме, сделаем так, чтобы в нашей стране могли бы жить счастливо и долго все ее граждане, независимо от их этнической принадлежности.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Supun votului Apelul Parlamentului Republicii Moldova către minorităţile naţionale din Republica Moldova.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Nu sînt.

Pauză pînă la ora 12.00.

Mulţumesc foarte mult.

P A U Z Ă

* * *

D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Rog prezenţa în sală.

Microfonul nr. 3.

Numărătorii:

Sectorul nr... – 20.

Domnul Mihai Ghimpu:

20.

Microfonul nr. 5?

Numărătorii:

Sectorul nr... – 30.

Domnul Mihai Ghimpu:

Invitaţi, vă rog, ceilalţi colegi în sală, urgent.

Microfonul nr. 5, vă rog. Încă o dată verificaţi prezenţa în sală.

Numărătorii:

Sectorul nr... – 32.

Domnul Mihai Ghimpu:

32. Majoritatea este.

Stimaţi colegi,

Aşa cum am convenit, ordinea de zi a fost adoptată cu audieri: a doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi, Valentin Todercan, Preşedintele Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”, a domnului Gheorghe Gorincioi, Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, a doamnei Şlopac Mariana, Preşedintele Consiliului de Observatori al Audiovizualului. Ori eu văd rău, ori s-au ascuns? Sînt prezenţi în sală?

Domnule Ganaciuc,

A venit cineva? Nu este prezent nimeni, da?

După cîte eu cunosc, la şedinţele Parlamentului nostru este prezent permanent reprezentantul Guvernului în Parlament, domnul Nicolae Eşanu.

Domnule Eşanu,

Sînteţi aici? Informaţi vă rog, Parlamentul: care este motivul şi de ce nu s-a prezentat doamna Prim-ministru?

Vă rog de la tribuna centrală. Acolo microfonul nu funcţionează. Vă rog de la tribuna centrală.

Domnul Nicolae Eşanu – reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu faptul că, în conformitate cu agenda întocmită anterior, doamna Prim-ministru nu se află în birou, eu nu am reuşit să comunic nemijlocit cu doamna ministru, doamna Prim-ministru, mă scuzaţi. În rezultatul dialogului cu conducerea Aparatului Guvernului şi cu consilierii doamnei Prim-ministru, am fost informat că doamna Prim-ministru cunoaşte despre faptul că Parlamentul a adoptat o decizie, prin care s-a solicitat să fie prezentă aici, dar dumneaei să află în imposibilitate de a se prezenta în faţa Parlamentului. Cu părere de rău, pînă la acest moment eu nu am fost informat despre motivul absenţei doamnei Prim-ministru la şedinţa Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Eşanu,

O clipă. Eu îmi cer scuze. Atunci cînd Prim-ministru este în imposibilitatea de a se prezenta, vin viceprim-miniştrii, doar are cîţiva viceprim-miniştri. Nu poate dumneaei, de ce nu a venit domnul Dodon? Mai avem acolo, îmi pare, domnul Roşca, viceprim-ministru. De ce nu vin ceilalţi?

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci din decizia adoptată în Parlament eu nu am înţeles, spre regret, că trebuie să informez Prim-viceprim-ministrul sau prim-viceprim-miniştrii pentru a se prezenta în cazul în care nu se prezintă doamna Prim-ministru. În aceste condiţii, este necesar ca noi să constatăm dacă doamna Prim-ministru s-a aflat în imposi-bilitate de a se prezenta sau a adoptat o decizie de a nu se prezenta.

Eu nu pot să răspund acum la această întrebare. Prim-viceprim-ministrul şi, eventual, viceprim-miniştrii pot să reprezinte Guvernul doar în măsura în care au fost mandataţi de către doamna Prim-ministru sau doar în măsura în care ei cunosc cu certitudine faptul că doamna Prim-ministru nu poate să fie prezentă la o şedinţă. La această etapă, eu sînt în imposibilitate de a informa Parlamentul despre situaţia reală a lucrurilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Eşanu.

Îmi pare rău că toţi sînteţi în imposibilitate.

Stimaţi colegi,

Care sînt propunerile în cazul în care toţi se află în imposibilitate de a se prezenta în faţa Parlamentului: şi doamna Prim-ministru, şi domnul Todercan, şi domnul Gorincioi, şi doamna Şlopac. Am înţeles că doamna Şlopac este în concediu. Domnul Gorincioi, aşa a informat doamna secretară, va fi, se va prezenta, poate şi va veni.

Oricum, poftim, domnule Filat.

Domnul Vladimir Filat:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi cu toţii înţelegem că această imposibilitate, despre care s-a vorbit la tribuna centrală este una de faţadă. Motivaţia este una cu totul alta. Urmează să luăm act de această atitudine, pe care a manifestat-o atît doamna Prim-ministru, cît şi ceilalţi funcţionari invitaţi. Şi care, de altfel, au obligaţia să vină în Parlament, atunci cînd sînt solicitaţi pentru a prezenta informaţia. Însă după această constatare este evident că trebuie să continuăm să discutăm problemele invocate de către colegii deputaţi la începutul şedinţei.

Şi, în acest sens, domnule Preşedinte, stimaţi colegi, propun să trecem la dezbateri, aşa cum au fost invocate problemele la începutul şedinţei. Colegii deputaţi din partea fracţiunilor sau fracţiunea să îşi expună punctele de vedere asupra situaţiei, în primă instanţă, în domeniul economic, care este la ora actuală. Şi venim cu o propunere, domnule Preşedinte, stimaţi colegi, ca la sfîrşitul dezbaterilor să adoptăm şi o declaraţie a Parlamentului cu privire la problema ce ţine de situaţia social-economică din Republica Moldova.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Deci cine mai doreşte? Eu cred că absenţa în şedinţa plenului Parlamentului a doamnei Prim-ministru nu ne interzice să vedem noi cum stau lucrurile în Republica Moldova. Care este situaţia social-economică? Şi ca deputaţi, eu cred, noi avem ce spune. Oricum.

Domnule Ioniţă,

Doriţi să vorbiţi, da? Poftim, la microfon.

Sau cine e primul? Domnul Bujor?

Domnule Ioniţă,

Vă rog la tribuna centrală.

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Nu îmi este absolut de mirare din ce cauză doamna Prim-ministru în exerciţiu este foarte ocupată, din simplul motiv că cred că îşi continue activitatea pe care au desfăşurat-o cu succes în ultimii ani de zile. Cînd vorbim despre criza în Republica Moldova, la noi se încearcă a invoca că este un efect al crizei mondiale. Admit că anumite lucruri ne afectează, dar foarte clar se vede munca asiduă a Guvernului de a construi pas cu pas această criză. Nu voi trece foarte mult în istorie. Voi lua doar trei ani de zile, ca să vedem cît de reuşit au reuşit să facă acest lucru. Şi aceasta aş fi dorit să o aud astăzi în faţa Parlamentului. Anul 2007.

Aşa-numita liberalizare cum o fac comuniştii, aşa înţeleg ei liberalizarea a dus la aceea că Republica Moldova, în loc să treacă întreprinderile printr-o înviorare normală, prin procedura de faliment, cum este în toate ţările, a lăsat în agonie şi a intrat în criză în 2009, cu nişte întreprinderi falimentare, a căror problemă trebuia rezolvată în 2007. Mai mult ca atît, iertarea celor 4 miliarde de lei datorii, doar în jumătate de an întreprinderile care nu puteau să îşi achite obligaţiile sale faţă de buget, din 4 miliarde, care au fost iertate, au mai creat încă 500 de milioane de lei.

Aş fi dorit astăzi să aflu care este datoria agenţilor economici la ziua de astăzi, deoarece nu este publică, dar nu m-aş mira dacă este iarăşi 4 miliarde de lei. Iar dacă mai legăm privatizările din 2008 cu iertarea datoriilor din 2007, întrebarea mea este: privatizările de 1 miliard de lei din 2008 nu s-au făcut pe banii din 2007, iertaţi? Mergem mai departe. Anul 2008. Cînd deja toată lumea înţelegea ce este criză, toţi discutau, în afară de Guvernul Republicii Moldova, cînd toată lumea implementa măsuri anticriză, la noi parcă se jucau de-a conducerea ţării şi încep anul 2008 cu aplicarea TVA în construcţii.

Vreau aici să amintesc că acesta este unul din puţinele sectoare care, în ultimii ani, au cunoscut dezvoltarea nu graţie, dar în pofida guvernării, mulţumită banilor veniţi de peste hotare. 70% din banii în construcţie veneau de peste hotare. În 2008, cînd toţi se gîndeau cum să salveze sectorul, prima lovitură în sector a fost dată de către guvernare prin aplicarea TVA-ului. Aş vrea să înţeleg raţionamentul: de ce începi într-un an cu criza să distrugi un sector, care cît de cît mişca. Luna mai al anului 2008, cînd toţi agenţii economici deja se sufocau în lipse de resurse financiare, autorităţile noastre financiare hotărăsc să înăsprească activitatea în domeniul financiar, deposedînd toţi agenţii economici de resursele financiare. Ca să fie clar despre ce vorbesc, în prezent la noi masa monetară de la 23 de miliarde de lei, care era foarte puţin, s-a redus la 17 miliarde.

Mai departe. Toamna anului 2008, deja cred că nu mai erau discuţii că avem sau nu criză. La noi autorităţile se antrenează într-un proces neclar pînă în prezent pe piaţa valutară, care a condus, pe de o parte, la ruinarea a tot ce înseamnă economie. Doar în sectorul agrar, din cauza politicii valutare eronate a autorităţilor, s-au pierdut 1,4 miliarde de lei doar în 2008. Şi am pierdut 600 de milioane de dolari, bani care în prezent se discută ce s-a întîmplat cu ei. În felul acesta, printr-o politică financiară eronată, printr-o politică valutară eronată şi printr-o politică fiscală eronată, am intrat cu succes în criză în 2009. Însă autorităţile, şi aici deja trebuie să spunem foarte clar, iresponsabil aprobă un buget, care anul acesta nu se va executa cel puţin cu 25 la sută.

Mie îmi este foarte interesant să mă uit la acei care au elaborat acest buget: cum a fost posibil să desenezi aşa un buget? Acum, în condiţia în care Legea bugetului stipulează foarte clar mărimea datoriilor şi deficitul bugetar care poate fi, autorităţile noastre, neclar cum... Şi aş fi vrut să aud în răspuns la întrebarea: în baza cărui act legal Guvernul se împrumută pe piaţa de capital? Datoria depăşeşte deja 1 miliard de lei doar în acest an şi merge ca o avalanşă. În fiecare lună creşte împrumutul şi aici este foarte important, dacă pînă în 2008 Guvernul împrumuta doar 10 la sută, el era doar 10 la sută din resursele disponibile în societate le lua Guvernul, în prezent ne apropiem vertiginos de 30 la sută, fiecare al treilea leu, care există în societatea noastră, în loc să meargă în economia reală, care şi aşa nu are resurse financiare, este preluat de către autorităţi, pentru a fi consumat într-un mod neclar.

Mai mult ca atît, aici vreau să menţionez că în condiţii de criză totală, lucrul cel mai important care este să te gîndeşti cum rezolvi problema? Criza nu este doar atunci cînd autorităţile nu îşi pot exercita obligaţiile financiare. Criza este atunci cînd 100 de mii de oameni anul acesta rămân fără loc de muncă. Criza este atunci cînd agenţii economici deja 4 – 5 luni de zile nu pot achita salariile. Şi sînt obligaţi să achite plăţile în bugetul asigurărilor sociale, fără a achita salariile. Vreau să văd în baza cărei norme legale se face lucrul acesta. Şi toate lucrurile acestea foarte clar arată cum noi pas cu pas am permis. De fapt, guvernarea şi-a permis să construiască ceea ce se numeşte criză în Republica Moldova.

Spunînd toate lucrurile acestea, de ce am trecut această... prin istoria acestor lucruri, cred că Parlamentul are şi dreptul, şi obligaţia... foarte clar din toate acţiunile acestea eronate, care au fost în aceşti ani... de aici şi revin toate lucrurile care astăzi ar trebui, prin declaraţia noastră, să arătăm foarte clar ce trebuie să întreprindă Republica Moldova pentru ca agenţii economici, care au dificultăţi foarte mari, să nu fie supuşi acestui tratament inuman de controale abuzive, ca resursele foarte puţine, care sînt în societate, să nu fie preluate într-un mod iarăşi neclar de către autorităţi.

Şi în felul acesta, această criză care au simţit-o, în primul rînd, agenţii economici şi populaţia... Iar Guvernul cred că doar acum începe sau încă nu înţelege că implementează. De aceea, aş fi dorit foarte mult ca doamna Prim-ministru să nu se afle astăzi în funcţia în care se află dumneaei, dar să fie aici, în Parlament. Deoarece îmi dau seama că cu cît mai mult se află în funcţii, cu atît mai mult se agravează criza. Aflarea ei aici, pur şi simplu, mai rezolvă oleacă din problema de aprofundare a ceea ce se numeşte criză în Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă mulţumesc.

A solicitat doamna Valentina Buliga, da?

Poftim, doamna Buliga.

Doamna Valentina Buliga – Partidul Democrat din Moldova:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi deputaţi,

Sîntem cu toţii conştienţi de faptul că ne aflăm într-o situaţie social-economică extrem de dificilă, care are tendinţa de a se agrava şi va deveni şi mai complicată chiar la finele acestui an. Datele statistice ne demonstrează că în primul semestru al anului curent au fost acumulate venituri la bugetul public naţional de circa 10 milioane 833 mii de lei, ceea ce constituie o scădere faţă de veniturile prevăzute pentru perioada de referinţă cu 11% şi faţă de veniturile acumulate în aceeaşi perioadă a anului 2008 cu circa 9%. Respectiv, veniturile fiscale ale acestui buget a fost în scădere cu 11,5, ceea ce se datorează în mare măsură reducerii colectării impozitului pe venit, fapt ce constituie un efect logic al situaţiei pe piaţa muncii.

Conform unor publicaţii oficiale, numărul populaţiei active în Republica Moldova pe parcursul anului curent s-a redus cu circa 41 de mii de angajaţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Rata şomajului fiind de circa 8%. Această situaţie nu poate să nu influenţeze negativ sfera socială, în special viabilitatea şi stabilitatea financiară a bugetului asigurărilor sociale. Actualmente, suma necesară lunară pentru plata pensiilor constituie circa 470 milioane de lei.

Pe lîngă celelalte plăţi prevăzute de bugetul asigurărilor sociale, indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă, indemnizaţii de şomaj, indemnizaţii şi alocaţii sociale constituie circa 130 de milioane de lei. Executarea acestui buget, de asemenea, este în scădere faţă de nivelul prevăzut, precum şi faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, constituind circa 89% şi 91% faţă de anul 2009. Datoriile sau deficitul bugetar la 1 iulie anul 2009 la bugetul Companiei Naţionale de Asigurări Sociale constituia 384 milioane de lei.

Acumulările lunare constituie aproximativ 430. Necesităţile 600, lunar 430. Ceea ce denotă deja o imposibilitate de plată la timp a plăţilor din acest fond. Datoriile agenţilor economici la acest buget se majorează de la trimestru la trimestru. Şi dacă la 1 ianuarie 2009 constituiau circa 617 milioane, la 1 iulie 2009 deja 672 mii de lei, ceea ce constituie o majorare a acestui cu aproximativ 54,6 milioane de lei. Care va fi situaţia spre finele anului nu este greu de prevăzut. Creşterea numărului de familii sărace. Diminuarea capacităţii de plată de cumpărare a veniturilor, majorarea numărului de copii care vor rămîne fără grijă părintească, deoarece părinţii vor căuta în continuare noi locuri de muncă în afara ţării.

De menţionat că situaţia creată este nu numai rezultatul crizei economice mondiale, care nu putea să nu afecteze şi republica noastră, ci şi rezultatul unei politici greşite, deseori populiste, neadecvate situaţiei economice reale a ţării şi neracordat la realităţi. Ca rezultat, avem creşterea continuă a numărului de pensionari cu pensii mici pentru unii, ce nu pot satisface nici cele mai elementare necesităţi ale beneficiarilor şi pensii foarte mari pentru alţii, care nu sînt racordate la principiul de bază al sistemului de pensionare, principiul pensiilor asigurate, iar în consecinţă, pierderea încrederii populaţiei în acest sistem şi, ca efect, scăderea în continuare a veniturilor în sistem pe motivul neatracvităţii acesteia. De aceea, Partidul Democrat consideră de urgenţă întreprinderea următoarelor măsuri pentru a stabiliza capacitatea financiară a Fondului de asigurări sociale.

În primul rînd, unificarea cotelor de asigurări sociale pentru toate categoriile de plătitori, determinarea strictă a riscurilor asigurate şi a cotei-parte de asigurare pentru fiecare risc, implicarea bugetului de stat în finanţarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru unele categorii de beneficiari, care, din start, sînt condamnaţi la sărăcie. Este vorba despre bugetari şi despre acei care muncesc în agricultură. Excluderea oricăror cheltuieli care nu ar constitui prestaţii de asigurări sociale ce se efectuează astăzi din bugetul asigurărilor sociale de stat, asigurarea condiţiilor necesare pentru crearea unui sistem de pensii suplimentare privat sau în cadrul sistemului existent pentru acei care doresc să îşi asigure o pensie suplimentară, în special pentru persoanele care activează în condiţii nocive de muncă şi care să fie asigurate cu pensii anticipate, finanţate în această perioadă din acest sistem sau oferirea unor posibilităţi de a li se stabili pensii majorate.

Sîntem obligaţi să menţionăm că sistemul de asistenţă socială, necătînd la generozitatea sa aparentă şi numărul mare de plăţi ce se efectuează în scopul susţinerii păturilor nevoiaşe ale populaţiei nu îşi atinge, de fapt, scopul, de a ajunge la cei mai săraci cetăţeni ai ţării, care nu pot de sine stătător depăşi situaţiile de criză. Motivul este numărul mare al celor săraci şi principiul eronat şi complicat de distribuire a surselor pus la temelia sistemului de asistenţă socială.

Legea adoptată la finele Parlamentului de legislatura a XVI-a, Legea cu privire la ajutorul social, este una care nu şi-a atins scopul. În viziunea noastră, trebuie monitorizat efectul şi ajustată la situaţia de criză în care s-a pomenit întreaga societate din Republica Moldova.

În sistemul de sănătate ne confruntăm în continuare cu o finanţare slabă a instituţiilor medico-sanitare. Şi vreau aici să vă spun că la 1 iulie 2009 deficitul la Fondul de asigurări în sănătate constituia circa 144 milioane de lei. Un număr considerabil de cetăţeni care nu au acces la servicii medicale, creşterea incidenţei la maladiile social condiţionate: tuberculoză, narcomanie, gripă şi altele. Este tensionată în continuare situaţia la capitolul „Asigurarea cu personal medical”, îndeosebi în spaţiul rural. De aceea, ne dăm foarte bine seama şi sîntem conştienţi de faptul că pentru dezvoltarea şi susţinerea unui sistem medical orientat spre necesităţile populaţiei venim cu următoarele propuneri.

În primul rînd, optimizarea cheltuielilor administrative ale Companiei Naţionale de Asigurare în Sănătate şi distribuirea echitabilă a resurselor financiare pe tipuri de servicii, asigurarea unui grad înalt de transparenţă în distribuirea resurselor financiare, optimizarea sistemului de achiziţii în domeniul de sănătate, respectarea principiului de receptivitate a sistemului de sănătate la necesităţile şi aspiraţiile populaţiei, asigurarea securităţii pacienţilor şi a personalului medical, accesul garantat la medicamente esenţiale şi calitative nu prin decizii populiste şi nesusţinute financiar.

Stimaţi colegi,

Copiii sînt viitorul nostru. O frază bine cunoscută, repetată mereu, uneori chiar fără a pătrunde prea adînc în sensul acesteia. Din generaţie în generaţie, lumea şi-a dorit o viaţă mai bună, un viitor luminos, mai liniştit, mai asigurat şi cine ne-ar putea asigura-o dacă nu copiii noştri? Dar pentru aceasta, în primul rînd, trebuie să îi avem.

Cunoaştem foarte bine cît de profundă este criza demografică cu care se confruntă Republica Moldova. De aceea, trebuie de urgenţă să elaborăm un program de stat naţional întru susţinerea tinerilor familii. Să creştem copii sănătoşi, care, ulterior... şi să investim în ei, căci, practic, investim în viitorul Republicii Moldova, în viitorul societăţii noastre.

Grija pe care le o purtăm astăzi ne va răsplăti mîine sub diferite forme, inclusiv pentru o societate dezvoltată şi progresistă. Şi atunci ne dăm foarte bine seama că contează fiecare copil, indiferent unde locuieşte: la sat sau la oraş. De aceea, protecţia copilului trebuie să devină prioritară în spectrul politicilor sociale. Situaţia copilului trebuie să fie pe agenda autorităţilor atît centrale, cît şi locale şi să participăm în comun la construcţia unei Europe pentru şi cu copii. Fără îndoială, o atenţie deosebită merită persoanele cu dizabilităţi atît din partea statului, cît şi din partea societăţii.

De aceea, stimaţi colegi ai Alianţei pentru Integrarea Europeană, Partidul Democrat propune ca prin munca noastră asiduă, prin comportamentul nostru, prin solidaritatea noastră, prin participarea noastră responsabilă şi eficientă să asigurăm în comun cetăţenilor noştri o viaţă prosperă, decentă şi în siguranţă printr-o economie puternică şi competitivă, care ulterior să le asigure cetăţenilor noştri garanţii sociale garantate. Toate acestea depind de noi, de munca noastră comună în viitoarea guvernare. (Aplauze.)

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, doamnă Buliga.

Îl invit la microfon pe domnul Cojocaru Vadim.

Cine doreşte să vorbească, vă rog, să vă înscrieţi la Secretariat.

Domnul Vadim Cojocaru – Partidul Liberal:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

În viziunea noastră, Guvernul ar fi trebuit să soluţioneze 5 probleme în ultimele 6 luni, pînă la finele anului 2009, a căror nesoluţionare ne-a adus la situaţia de criză, la situaţia gravă social-economică.

În viziunea noastră, aceste probleme sînt.

Prima problemă eu am încercat să o pun în discuţie cînd încă doamna Greceanîi, fiind Prim-ministru, totuşi, ne-a onorat cu prezenţa şi a încercat să răspundă la unele întrebări. În ultimii 8 ani de zile, Guvernul Republicii Moldova nu a spus clar care ramuri sînt prioritare pentru economia republicii.

În viziunea noastră, noi trebuie să relevăm 4 – 5, maximum 7 ramuri care ar putea fi competitive pentru economia regională şi europeană. Ramuri în care noi am avut tradiţii, ramuri în care noi avem cultură de producere, ramuri în care noi avem şi am avut angajaţi calificaţi.

Luaţi prima ramură, în viziunea noastră, care ar putea fi competitivă –industria de mobilă. Noi am avut o industrie de mobilă destul de bună, avem relaţii extraordinar de bune cu România, cu Italia, am putea împreună cu ei, prin diferite alianţe de tip strategic, să pătrundem pe pieţele europene şi regionale. Aceste ramuri ne-ar permite nouă ca banii pe care îi avem, bani noi totuşi avem, să îi concentrăm la 4 – 5 ramuri, începînd de la sistemul educaţional, piaţa muncii, cercetarea şi economia reală.

Încercarea guvernanţilor noştri în ultimii 8 ani de zile să dezvoltăm toate ramurile e o încercare greşită şi care poate fi utilă doar pentru ţările mari. Ţările mici cu o economie destul de mică ca Republica Moldova nu îşi pot permite luxul să aibă mai mult de 4 – 5 ramuri prioritare, desigur, nu în defavoarea altor ramuri şi domenii de activitate.

O problemă care este foarte mult discutată, a doua problemă, monopolismul pe piaţa Republicii Moldova. Monopolism care e atît pentru piaţa internă, cît şi cea externă. Toţi vorbesc că agenţii economici nu pot pătrunde liber, nu pot ieşi cu producţia sa, guvernarea noastră tace şi spune: că la noi totul e în regulă, e o economie reală, e o economie concurenţială.

Trei. În viziunea noastră, pe piaţa Republicii Moldova avem prea mulţi agenţi intermediari. Producătorul îşi vinde producţia la un preţ foarte mic, avînd foarte mulţi intermediari, consumatorul final achită un preţ foarte mare. Şi consumatorul nostru autohton este pus în faţa unei dileme, ori procură produsele noastre scumpe, fiindcă sînt foarte mulţi intermediari, ori este nevoit să procure produsele care sînt de import şi care sînt la un preţ destul de mic.

Patru. Colegii mei au mai spus, eu doar voi repeta şi voi spune: problema crizei este problema, în primul rînd, a pieţii de muncă. Produsul intern brut a scăzut şi va scădea, avem o gaură în buget de 6 miliarde de lei, însă, în primul rînd, problema este că vor apărea şi apar deja foarte mulţi şomeri. Problema constă şi în faptul că Guvernul pînă acum nu vrea să ne spună clar, cîţi şomeri avem în Republica Moldova? Dacă noi folosim cifrele, oficial avem 6% – 8% de şomeri. Pentru o situaţie de criză nu e o cifră mare. Însă, în acelaşi timp, este o altă cifră, rata de ocupare este de 38 – 39 la sută din populaţia activă. În Uniunea Europeană, rata de ocupare constituie 60% – 63%. Dacă efectuăm mici calcule, iese că cel puţin 20 la sută dintre cetăţenii noştri nu mai au încredere în Guvern, în agenţiile de ocupare a forţei de muncă şi singuri îşi caută ocupaţii şi, desigur, de regulă, o găsesc în economia tenebră.

Problema problemelor pentru Republica Moldova sînt cetăţenii noştri care, spre fericirea noastră, ne susţin economia, iar spre nefericirea lor, Guvernul nu are grijă de ei. Sînt diferite date de la 300 000 ca cetăţeni care permanent activează în alte ţări, 600 000 care periodic pleacă şi vin. Însă problema constă în faptul că Guvernul a spus de două ori, de regulă, Guvernul comunist spune în perioada aceasta electorală: noi vom crea 300 000 de locuri de muncă. Dacă creau în 2005 erau 300 000, pînă în 2009 încă 300 000, erau 600 000 şi noi, practic, nu că nu am avea şomeri, noi am fi trebuit să chemăm din altă parte alţi angajaţi să lucreze în Republica Moldova.

Am mai spus-o şi o spun că nu s-a efectuat o cercetare, noi nu ştim aceşti 500 mii – 600 mii de angajaţi la ce profesii speră ei să vină în Republica Moldova? Care salariu ar accepta ei, să vină? Ce fel de locuri de muncă noi să le deschidem dacă noi nici nu recunoaştem că ei există şi ne amintim de ei cînd spunem că în acest an, spre regret, din afara ţării vor veni cu 600 milioane de dolari mai puţin ca în anul 2008.

Desigur, noi vorbim de criză, Guvernul nici măcar nu a încercat să întocmească un mic plan pe 3 – 4 luni de a trece de criză. Aceasta este problema a cincia. Încercarea lor, au vorbit şi colegii, a fost foarte simplă, noi împrumutăm. Împrumutăm o dată la două luni, pe urmă împrumutăm să dăm împrumutul, pe urmă împrumutăm să dăm să împrumutăm ce-am împrumutat, însă este o limită pînă cînd putem împrumuta. Şi Guvernul nu a făcut nici un pas, nu a spus, pînă la Anul Nou împrumutăm, mai departe unde mergem? Fiindcă ei nu au unde merge, fiindcă s-au izolat, nu avem cooperare nici cu vecinii: România, Ucraina; avem relaţii extraordinar de rele cu Rusia, nu avem relaţii cu Fondul Monetar, Banca Mondială. Nu avem de unde mai lua bani.

De aceea, eu cred că Guvernul actual este responsabil de situaţia social-economică şi ei vor trebui să răspundă de această situaţie, că nu au fost în stare să gestioneze corect resursele economiei Republicii Moldova.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Cojocaru.

Îl invit la microfon pe domnul Valeriu Lazăr.

Domnul Valeriu Lazăr – Partidul Democrat:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Desigur, este regretabil faptul că Guvernul sau conducerea Guvernului nu a dat curs solicitării noastre de a fi prezenţi aici. Dar eu zic să nu ne întristăm prea tare, fiindcă aveau să utilizeze foştii mei colegi din Guvern acelaşi tertip propagandistic, aveau să ne facă un raport comparabil cu situaţia din 2001, dar poate cu 71, cu 61. De aceea eu zic să păstrăm calmul, să nu ne întristăm prea mult şi să încercăm, de fapt, să substituim capacitatea Guvernului de a veni cu o informaţie obiectivă veritabilă. Fiindcă, pînă la urmă, societatea nu are nevoie de mesaje foarte optimiste sau pretins optimiste şi, de fapt, are nevoie de un diagnostic foarte şi foarte corect, profesionist şi obiectiv al situaţiei. Cu atît mai mult că deja am ieşit din campanie şi cred că mesajele noastre trebuie să fie unele foarte constructive şi să denote într-adevăr o atitudine responsabilă faţă de ceea ce aşteaptă societatea de la noi.

Şi dacă ar fi să facem într-adevăr un diagnostic foarte obiectiv, chiar cu riscul de a mă repeta, trebuie să constatăm că economia Republicii Moldova, dar şi capacitatea guvernării de a-şi respecta obligaţiunile sociale sînt în declin, de fapt, nu am să vă plictisesc prea mult cu indicatorii, dar, începînd de la indicatori agregaţi, cum ar fi: produsul intern brut, trecînd peste indicatorii sectoriali, de fapt cu mici excepţii, majoritatea absolută a indicatorilor economici şi sociali arată că economia Republicii Moldova este în declin, de fapt, avem un caz recesiune clasică şi o cădere sau o aterizare foarte dură a economiei în situaţia în care de la o creştere de 7% anul trecut, avem deja pe primul trimestru descreştere de 7% şi există toate semnele că spre sfîrşit de an vom avea o descreştere economică în jurul cifrei de 10%.

Vă daţi seama, trecînd peste aceste constatări, cred că mai important este să ne răspundem la întrebarea: ce se întîmplă, de fapt? Şi să recunoaştem că Republica Moldova nu este unica ţară care înregistrează anumit declin al parametrilor economici şi sociali. Dar aş vrea să afirm cu certitudine că Republica Moldova este printre puţinele, dacă nu chiar ultima ţară, unica ţară care nu a fost capabilă, de fapt, mă refer la guvernare, de a elabora şi pune în aplicare un program anticriză.

Noi, Partidul Democrat, echipa economică, sîntem conectaţi în permanenţă la cele mai profesioniste circuite locale şi nu doar, sîntem în contact permanent cu colegii noştri din centrul de inteligenţă, din mediul de cercetare şi dezvoltare, sectorul asociativ. Şi, de fapt, dacă ţineţi minte, noi am lansat şi un apel la început de campanie şi, ca şi rezultat al acestui apel, am primit o reacţie foarte bună din partea colegilor şi avem acum, în momentul de faţă, posibilitatea de a da răspunsul la întrebarea: ce s-a întîmplat, totuşi, în Republica Moldova? Am studiat inclusiv şi modelele aplicate anticriză din alte ţări. Şi revin la ideea că guvernarea actuală nu a aplicat vreun instrument anticriză şi vă spun de ce. Fiindcă nu au posibilitatea să o facă.

Criza ne-a prins pe picior greşit, ne-a prins în imposibilitatea de a aplica nişte instrumente uzuale, cum ar fi o anumită relaxare fiscală, cum ar fi utilizarea resurselor bugetare, de fapt, contractarea resurselor financiare din afară, pentru a le capitaliza sectorul bancar, a asigura nivelul de lichidităţi pentru sectorul real al economiei. De fapt, noi avem o situaţie inversă.

Au vorbit colegii despre piramida financiară, despre sursele foarte şi foarte limitate pe care noi le avem; ele, de fapt, vin de pe intern, împrumuturi interne, care vin, de fapt, să agraveze situaţia în Republica Moldova. Noi avem, ca şi priorităţi, trei.

Prima. Noi trebuie să asigurăm tot setul de politici economice şi acţiuni ca să relansăm economia. De fapt, trebuie să venim cu instrumente de stimulare a economiei. În acelaşi timp, pentru a asigura aceste acţiuni de ordin stimulativ, trebuie să avem o ancoră, o ancoră este o stabilizare a bugetului. Or, vedeţi că Guvernul actual şi acoperă deficitul bugetar împrumutîndu-se pe intern şi, de fapt, luînd din sectorul real lichidităţile necesare pentru a lupta cu recesiunea, a reporni motoarele de creştere economică.

În acelaşi timp, criza a prins Guvernul actual în lipsa unor programe de colaborare cu Fondul Monetar, în lipsa de încredere cronică faţă de Republica Moldova din partea altor parteneri de dezvoltare, cum ar fi: Banca Mondială, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii. Cunoaşteţi exemplele de acte de corupţie şi de utilizare ineficientă a resurselor oferite cu amabilitate de partenerii noştri de dezvoltare. Şi, de aceea, într-o formulă aşa mai scurtă, mai succint ar însemna că, de fapt, criza globală nu a creat probleme în Republica Moldova, ea a developat problemele sistemice care există în Republica Moldova, manifestate prin lipsa de competitivitate a sectorului real, mă refer şi la sectorul privat. Lipsa de competitivitate a sectorului public. Avem un sector public supradimensionat, ineficient şi, de fapt, avem o pondere mult prea mare a Fondului de salarizare în sectorul bugetar, raportat la produsul intern brut. Avem 1001 de constrîngeri pe care guvernarea actuală, în special, în ultimii cîţiva ani de zile le-a creat pentru mediul de afaceri.

Şi, de fapt, noi avem, pe fondal de criză spuneam că au fost developate problemele sistemice şi vedem că modelul economic care a perpetuat pe parcursul ultimilor ani de zile în special s-a dovedit a fi unul falimentar. Nici nu putea să nu falimenteze acest model care este un cerc vicios, dacă doriţi. De fapt, creşterea economică bazată pe consum, pe consumul alimentat din remitenţe şi acoperit prin importuri, ceea ce sugrumă, de fapt, pe de o parte, oferta locală şi capacitatea sectorului real de a acoperi această cerere din partea consumatorilor. Pe de altă parte, acest cerc vicios, dacă doriţi, manifestat prin faptul că anume acest model alimenta bugetul, bugetul, care în proporţii de 70 la sută este creat din plăţile aferente importului. Vă daţi seama, mai devreme sau mai tîrziu trebuia să dea faliment. Şi, de fapt, noi avem deja această situaţie.

Partidul Democrat consideră că, stringent, ca şi măsuri anticriză pe termen scurt, noi trebuie să stabilizăm bugetul, trebuie să restabilim imediat bunele relaţii, în special cu Fondul Monetar Internaţional, astfel încît să convingem sau să readucem încrederea partenerilor de dezvoltare în capacitatea Guvernului de a gestiona această criză. Şi această încredere este necesară nu numai pentru partenerii din afară. Înşişi cetăţenii acestei ţări, sectorul din economia reală, sectorul bancar, deponenţii sectorului bancar trebuie să... De fapt, sarcina principală: trebuie să reapară această încredere în capacitatea Guvernului de a gestiona criza. Trebuie să dăm mesajele publice corecte, obiective, oneste. Şi, de fapt, să depăşim situaţia în care avem un Guvern provizoriu. Dar chiar şi în situaţie de provizorat noi solicităm de la acest Guvern măcar pentru sfîrşit de mandat să îşi realizeze cu deplină responsabilitate profesională, politică şi de care doriţi, obiectivele care stau în faţa acestui Guvern.

Printre alte acţiuni pe care noi le vedem prioritare, ca şi măsuri anticriză, revederea priorităţilor bugetului, trebuie să eliminăm cheltuielile ineficiente. De fapt, trebuie să asigurăm o repartizare care ne-ar permite utilizarea cît mai eficientă a resurselor bugetare limitate, trebuie să eliminăm în regim de urgenţă constrîngerile administrative, care nu necesită investiţii enorme, necesită, de fapt, voinţă politică, necesită capacitatea politico-administrativă a noii guvernări de a realiza aceste acţiuni.

Şi repet, poate obiectivul cel mai important este să readucem încrederea societăţii, repet: în Guvern. Cred că avem o sarcină foarte importantă, dar şi absolut necesară. Fiindcă, pînă la urmă, actualei guvernări i-au lipsit, practic, cu desăvîrşire trei elemente necesare pentru buna guvernare.

Prima. Voinţa politică de a face şi de a implementa reformele necesare.

Doi. Le-a lipsit aproape cu desăvîrşire capacitatea politico-administrativă de a implementa aceste reforme. Şi, de fapt, a lipsit şi cadrul de resurse. Risc să par categoric, dar, practic, în ultimii trei ani de zile au fost fie mimate, fie ignorate toate reformele structurale lansate în anii 2004, 2005 doar succint. Reforma regulatorie a fost, practic, patinată, reforma administraţiei publice centrale la fel ignorată. Şi, de fapt, eu cred că noi trebuie să revenim şi să ne asumăm responsabilitatea plenară pentru implementarea acestor reforme. Dar să nu uităm că criza economică şi orice reforme economice comportă un element social.

De aceea, opinia Partidului Democrat este absolut fermă la acest capitol, ca parte componentă a unui program anticriză, trebuie să fie, de fapt, identificarea şi aplicarea acţiunilor de compensare pentru cetăţenii noştri, care inevitabil au de pierdut de pe urmele crizei, să le asigurăm un pachet social compensatoriu. Şi eu cred că noi, dacă o să restabilim credibilitatea în faţa partenerilor noştri externi, o să arătăm că viitorul Guvern ştie a-şi stabili priorităţile, are voinţa politică de a face ceea ce face, adică capacitatea administrativă. Cred că noi o să convingem partenerii de dezvoltare, dar şi cetăţenii noştri în necesitatea de a avea un program anticriză şi a-l aplica eficient.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Lazăr.

I se oferă cuvîntul doamnei Ana Guţu, Fracţiunea Partidul Liberal.

Doamna Ana Guţu – Partidul Liberal:

Mult stimate, domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Am menţionat de mai multe ori că situaţia în sistemul educaţional din Republica Moldova este nu prea îmbucurătoare după 8 ani de guvernare comunistă şi atunci cînd afirm acest lucru mă refer îndeosebi la politizarea şi ideologizarea întregului sistem educaţional, care s-a petrecut mai ales pe parcursul ultimilor ani de zile.

Atunci cînd spun politizare, mă refer, în primul rînd, la alegerea nedemocratică în funcţia de director de instituţie în sistemul preuniversitar a persoanelor care sînt loaiale, care au fost loiale fostei guvernări şi marginalizarea specialiştilor cu studii superioare, mai tineri, care nu au posibilitate să fie angajaţi şi să îşi exercite obligaţiunile funcţionale. Atunci cînd spun ideologizarea întregului sistem educaţional, mă refer la interpretarea absolut incorectă a conceptului de istorie integrată, care a fost promovat şi propus de Consiliul Europei pentru profesorii din Republica Moldova şi care a fost reinterpretat în mod abuziv de fosta guvernare comunistă şi care a anulat în mod abuziv Regulamentul Băncii Mondiale cu privire la elaborarea manualelor şcolare şi a oferit posibilităţi acelor autori de manuale, care sînt consideraţi promotorii doctrinei neocomuniste.

Mă refer, în acest sens, la astfel de autori ca Stepaniuc şi Nazaria, care au încăput şi pe lista recomandărilor, recent formulată de ministrul educaţiei şi tineretului şi propus instituţiilor de învăţămînt superior. Atunci cînd spun politizarea excesivă a sistemului educaţional din Republica Moldova, mă refer şi la nedorinţa şi la nevoinţa fostei guvernări de a încheia un acord de recunoaştere a titlurilor şi calificărilor de studii cu România, ţară care oferă cel mai mare număr de burse pentru absolvenţii liceelor din Republica Moldova. Anul acesta, au fost oferite 1000 de burse.

Pînă în prezent, nu avem un acord încheiat cu România.

Finanţarea insuficientă a sistemului educaţional. Dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine: conform Legii bugetului pentru anul 2009, învăţămîntul este finanţat la 2,69% din produsul intern brut, iar disproporţia finanţării sistemului educaţional rezidă şi în direcţionarea fondurilor necorectă din punctul nostru de vedere către întreg sistemul educaţional şi către Academia de Ştiinţe. A se compara: întregul sistem educaţional este finanţat pentru anul 2009 cu 1 miliard 800 de milioane de lei, pe cînd Academia de Ştiinţe este finanţată cu 500 de milioane de lei. Şi în condiţiile groapei demografice, despre care a vorbit şi doamna Buliga, în condiţiile ratei negative a natalităţii, noi deschidem noi universităţi şi nu ne este clar de ce la 3 milioane 400 de mii de populaţie în ziua de astăzi avem circa 36 de universităţi.

Pe parcursul ultimilor ani, am observat şi încălcarea flagrantă a principiului autonomiei universitare prin instituirea a aşa-zisei cote şi rate de înmatriculare în instituţiile de învăţămînt superior. Din păcate, nu am auzit nici o dată despre o vizită efectuată de actualul, dar şi de foştii miniştri ai educaţiei în Transnistria, acolo unde activează liceele cu predare în limba română: Liceele de la Rîbniţa, de la Grigoriopol, de la Tiraspol şi de la Tighina.

Copiii şi profesorii acestor licee au activat permanent sub o presiune enormă din partea aşa-ziselor autorităţi transnistrene, au făcut lecţii şi pe malul Nistrului, şi în pădure, din cauză că le-au fost luate clădirile, imobilele care aparţin Republicii Moldova. Şi acum statul nostru, statul Republica Moldova este nevoit să închirieze şi plăteşte arenda anumitor clădiri, pentru ca învăţămîntul să poată să se desfăşoare cît de cît în aceste instituţii.

Numărul copiilor în liceele cu predare în limba română din Transnistria scade cu fiece an, fiindcă, din cauza stării precare a condiţiilor de predare–învăţare, copiii sînt redirecţionaţi către liceele cu predare în limba rusă sau mai aberant – cu predare în limba moldovenească în baza grafiei latine.

Ţinînd cont de toate aceste probleme care există în sistemul educaţional al Republicii Moldova, Partidul Liberal vine cu un şir de soluţii, care sper să fie şi soluţiile propuse de către colegii din Alianţa pentru Integrarea Europeană şi, în primul rînd, finanţarea adecvată a întregului sistem educaţional, care ar merge pînă la 10% din produsul intern brut. Este o finanţare corectă pentru a putea realiza scopurile imediate şi pe termen mediu şi lung, pe care ni le propunem în domeniul educaţiei.

Desigur, e nevoie de elaborat şi de adoptat un nou Cod al educaţiei, fiindcă legea care a fost, Legea învăţămîntului, care a fost adoptată de către Parlament în decembrie 2008, nu a fost promulgată. Şi ştiţi foarte bine care au fost carenţele acestei Legi a învăţămîntului. Noul cod va trebui să fie discutat, elaborat de comun acord şi într-o concentrare absolută cu acei factori de decizie care lucrează în toate nivelurile învăţămîntului preuniversitar, dar şi în sistemul universitar.

Noul cod ar trebui, desigur, să fie constituit cel puţin din trei legi: Legea învăţămîntului preuniversitar, Legea învăţămîntului universitar şi Legea despre statutul cadrului didactic pe care o reclamă foarte mult toţi profesorii din instituţiile de învăţămînt atît preuniversitar, cît şi superior. Vom veghea asupra descentralizării managementului resurselor umane şi financiare în instituţiile de învăţămînt preuniversitar şi vom susţine redefinirea statutului şcolilor profesionale şi ale instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate prin transformarea acestora în licee, pentru a da posibilitate elevilor să susţină examenele de bacalaureat şi, desigur, vom insista asupra diversificării specializărilor în liceele din Republica Moldova, deoarece profilul real şi umanist care există la ora actuală în acest sistem, nu satisface nici cerinţelor şi nici tradiţiilor şi experienţelor modernităţii.

Este nevoie de demarat o nouă etapă în reforma curriculară. Şi vom pleda pentru deconcesionarea curriculei prin introducerea unor module opţionale, ca părinţii elevilor să poată participa la elaborarea traseelor educaţionale ale copiilor lor. Şi, desigur, pledăm pentru asigurarea de facto a economiei universitare a instituţiilor de învăţămînt superior, pentru ca ele să îşi poată defini liber şi nestingherit, mai ales în ceea ce priveşte presiunea exercitată de MET asupra politicilor de admitere în instituţiile de învăţămînt superior.

Şi nu este un secret pentru nimeni că astăzi e nevoie de realizat reformarea Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova prin delegarea competenţelor de cercetare şi studii doctorale către instituţiile de învăţămînt superior. Vom veghea asupra armonizării legii legislaţiei ce ţine de nomenclatorul specialităţilor, care, de fapt, trebuie să fie adoptat aici în şedinţa Parlamentului şi credem că este poate o măsură excesivă. De aceasta poate să se preocupe ministrul educaţiei şi cercetărilor.

Pe scurt sînt acele măsuri pe care ni le propunem să le realizăm pentru a schimba situaţia în întreg sistemul educaţional.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, doamnă Guţu.

Ofer cuvîntul domnului Marian Lupu.

Domnul Marian Lupu:

Stimate domnule Preşedinte,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Voi fi foarte succint. S-a vorbit suficient şi s-a vorbit la subiect cu referinţă la criza economică şi la acele consecinţe financiare şi sociale, care intervin ca urmare a acestor efecte dificile şi foarte periculoase pentru Republica Moldova. Este adevărat: această situaţie se atestă în egală măsură în cadrul sectorului bugetar, celui public, cît şi în cadrul sectorului privat.

Colegii au vorbit foarte bine, aducînd argumente şi cifre concrete. Avem un deficit bugetar în creştere. Avem un nivel de datorie internă, care este la fel în creştere. Nu este cazul să se continue pe aceeaşi linie, precum o face şi a făcut-o Guvernul anterior, cînd, pe de o parte, nu se vorbeşte despre criză, despre efectele acesteia, pe de altă parte, ne confruntăm cu efecte concrete ale acestei crize în ţara noastră. Precum ştim foarte bine că în multe cazuri în sectorul public angajaţii sînt trimişi în concedii forţate, concedii neplătite.

Este o încercare, una nu atît de elegantă de a evita discuţiile pe marginea efectelor acestei crize în sectorul public. Nu este un lucru necunoscut că în aceste condiţii de scădere a veniturilor bugetului în timpul cel mai apropiat, cred că deja acum în luna septembrie, ţara se va confrunta în special sectorul public, se va confrunta cu onorarea obligaţiunilor fixate în legi privind dinamica sau trendul salariilor în acest sector.

Este un lucru despre care trebuie să vorbim astăzi. Mai mult ca atît, există un pericol iminent, pentru ca deja, pe parcursul săptămînilor care vin, să se înregistreze dificultăţi financiare pentru achitarea de salarii în sectorul bugetar. Toate discuţiile şi dezbaterile pe care le purtăm astăzi sînt orientate într-o direcţie foarte şi foarte constructivă şi pragmatică. Noi discutăm astăzi soluţii concrete ce trebuie să fie întreprinse, poate chiar încă pînă la învestitura noului Guvern, deoarece, în dependenţă de rapiditatea aplicării acestor măsuri, depinde foarte mult cum se va simţi economia şi, în consecinţă, sectorul social pe termen scurt şi pe termen mediu.

În egală măsură, situaţia este destul de îngrijorătoare şi cu referinţă la sectorul privat constatăm aceleaşi fenomene. Constatăm concedii forţate. Constatăm, precum au menţionat colegii, neachitări de salarii, datorii salariale, concomitent plata forţată a acestor contribuţii la fondul social, nemaivorbind şi despre plăţi de alte impozite fiscale.

Stimaţi colegi,

Eu gîndesc, că trebuie să o spunem, dacă nu o spun alţii, să o spunem noi că Republica Moldova, de rînd cu alte state din regiune, din lume, trece printr-o perioadă foarte dură economică şi că această situaţie cere măsuri: măsuri de ordin politic, măsuri de ordin economic, măsuri de ordin social, măsuri care ar aduce ajustarea politicilor economice şi sociale la cerinţele vremii.

În acest context, eu gîndesc că în această situaţie foarte grea, noi trebuie să dăm dovadă de o solidaritate. Clasa politică, corpul de deputaţi trebuie să se solidarizeze cu societatea per ansamblu, cu toţi acei care au de suferit deja astăzi, cu toţi acei care resimt pe pielea lor efectele negative ale acestei crize economice, pe care motiv, zic eu, dacă se acceptă această propunere, avînd experienţa ţărilor din regiune, avînd experienţa parlamentarilor din regiune, ţinînd cont şi de faptul că plăţile sociale ale parlamentarilor trebuie să fie ajustate la situaţia reală, cu referinţă la veniturile cetăţenilor Republicii Moldova, aş vrea să propun atenţiei dumneavoastră două acţiuni, stimaţi colegi. Da, poate aceste acţiuni nu vor aduce la afecte spontane financiare foarte şi foarte importante, dar cred că va da dovadă de o înţelegere din partea clasei politice din ţară a situaţiei dificile şi o solidarizare, care va duce, de fapt, la consolidarea societăţii per ansamblu.

Prima propunere este: plecînd de la aceste experienţe a unor ţări din regiune sau în mod benevol, dar declarat astăzi, urmînd modificarea Legii privind salarizarea în sectorul bugetar, propunerea noastră ar fi să ne dezicem de 20 la sută din salariul de deputat, la etapa actuală, în mod benevol, ca aceste mijloace financiare să rămînă la dispoziţia bugetului central al ţării, deoarece în funcţia mea de ex-preşedinte al Parlamentului am menţionat tot timpul că o bună jumătate din bugetul forului legiuitor ce constituie fondul de salarizare, şi în special este vorba de fondul de salarizare pentru corpul de deputaţi, minus 20, minus 25 la sută pentru perioada de criză economică. Din momentul în care depăşim această situaţie de criză economică, revenim înapoi la implementarea propriu-zisă a acestei legi.

Şi al doilea subiect. Colega a menţionat, colega mea, colega noastră, doamna Buliga a spus un lucru foarte important, a vorbit despre unificarea sistemului de pensionare. Colega mea nu s-a lansat în detalii, dragii mei. Dar eu zic că, ca un prim pas pe calea de unificare a sistemului de pensionare, cred că ar fi necesar să luăm atitudine şi de situaţia, că dincolo de faptul că deputaţii au un salariu mult mai mare decît cel mediu pe economie, dar şi nivelul de calculare a pensiei pentru deputaţi depăşeşte de aproape două ori nivelul aplicat pentru alţi salariaţi din Republica Moldova.

Dacă nivelul general este de 40–42%, atunci în cazul parlamentarilor este vorba de un nivel de 75%, pe care motiv aş propune, stimaţi colegi, din nou pentru a demonstra solidaritate, din nou pentru a demonstra responsabilitate, noi, de sine stătător, benevol, să venim cu această iniţiativă de a aduce nivelul de 75 la sută la nivelul de 40–42 la sută, înţelegînd foarte bine că oricare lege nu are efect retroactiv. Da, acei care au beneficiat de aceste garanţii anterior vor beneficia şi pentru viitor. Dar o asemenea modificare a sistemului se impune. Şi credeţi-mă un lucru: aceste modificări vor aduce la cumulări destul de importante. Este vorba de milioane de lei, care ar putea să fie utilizate în cadrul noului Guvern, care va fi stabilit pentru programe sociale, finanţări de programe investiţionale atît de necesare pentru depăşirea situaţiei de criză.

Iată de ce, domnule Preşedinte, înţelegînd foarte bine că ceea ce voi propune nu are efect juridic, fiindcă va trebui mai devreme sau mai tîrziu să venim cu modificările legilor respective. Dar pentru a demonstra această voinţă politică, această bună înţelegere a situaţiei dificile economice şi sociale în ţară, eu propun să supunem votului aceste propuneri, ca să demonstrăm întregii societăţi de o manieră solidară noi toţi împreună, Alianţa pentru Integrarea Europeană, că sîntem conştienţi de necesitatea acestor modificări şi le declarăm în şedinţa zilei de astăzi.

Eu vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule Lupu.

Următorul s-a înscris domnul deputat Mihail Moldovanu.

Domnul Mihail Moldovanu – Partidul Liberal:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Republica Moldova – ţară care este pe ultima poziţie în Europa după nivelul de trai, nu poate înregistra progrese spectaculoase în sistemul de sănătate. Ministerul Sănătăţii este responsabil de realizarea programului Guvernului „Modernizarea ţării – bunăstarea poporului”, Planului de acţiuni „Republica Moldova – Uniunea Europeană”, politicii de sănătate şi alte programe guvernamentale, ca fiind prioritare în domeniu. Cu atitudine responsabilă, Ministerul Sănătăţii şi-a îndeplinit sarcinile în domeniile prioritare. Există mari discrepanţe între nivelul pregătirii medicilor şi capacitatea sistemului de a oferi locuri de muncă bine înzestrate şi salarii decente.

Cadrele tinere, medici şi asistente preferă muncile peste hotare, decît să lucreze în condiţiile oferite de guvernarea comunistă pentru un salariu de 1500 de lei într-un spital care nu este bine dotat, nu sînt condiţii de muncă, lipseşte utilajul tehnic performant, agentul termic în perioada rece a anului, unitatea nu este conectată la apă şi canalizare.

Statisticile în domeniu denotă faptul că în 1/3 de localităţi rurale nu sînt medici de familie. Se resimte lipsa de cadre medicale şi în centrele raionale, deoarece nu a fost promovat un mecanism viabil de stimulare a medicilor de familie, tineri specialişti să activeze în zona rurală. Populaţia nu are acces la serviciile medicale de performanţă. Sporul natural pe parcursul ultimilor ani este negativ, decedează mai mulţi, se nasc mai puţini

Utilajul medical din instituţiile medico-sanitare publice este depăşit moral şi fizic. Programul prezidenţial cu privire la reutilarea unităţilor medicale a fost bazat pe declaraţii populiste, în realitate nu a existat un program complex şi consecvent în medicină, totodată şi asigurarea serviciului cu transport sanitar, la moment acesta fiind de numai 75%.

Ieftinirea medicamentelor în farmaciile de stat, anunţată cu mult fast de Ministerul Sănătăţii a suferit eşec, pentru că Guvernul a promovat o politică inechitabilă şi intransparentă în domeniul medicamentului. A fost lărgit spectrul de medicamente gratuite şi parţial compensate prin asigurările medicale obligatorii, însă populaţia nu are acces la ele din cauza politicii proaste de procurare a acestora în mod centralizat. La nivel insuficient este organizată spitalizarea persoanelor neasigurate care suferă de maladii social condiţionate.

Rămîn a fi nesoluţionate problemele ce ţin de extinderea reparaţiilor capitale, dotarea instituţiilor cu echipament medical, asigurarea cu calculatoare a tuturor medicilor de familie, instruirea continuă şi dezvoltarea competenţelor profesionale ale medicului de familie şi a echipei sale, prevederea condiţiilor de salarizare mai atractive, în special pentru lucrătorii medicali din localităţile rurale, promovarea sănătăţii şi prevenirea maladiilor, inclusiv realizarea programelor naţionale, depistarea maladiilor în stadiu precoce, supravegherea copiilor de sub un an, a gravidelor, persoanelor în etate, invalizilor, persoanelor imobilizate, supravegherea cazurilor de tratament la domiciliu, supravegherea tratamentului pacienţilor cu tuberculoză, organizarea activităţilor în focarele epidemiologice. În aşa mod, activitatea medicinii de familie se reflectă asupra tuturor indicatorilor de sănătate din ţară. Este foarte importantă asigurarea continuităţii funcţionale a tuturor serviciilor medicale.

Un loc aparte în activitatea sectorului de sănătate trebuie să revină relaţiilor de colaborare cu organismele internaţionale, care să devină mai substanţiale. Devenind ţară vecină a Uniunii Europene, avem şi trebuie să valorificăm posibilităţile de a participa la diferite proiecte în domeniul sănătăţii publice. Pentru aceasta, în fiecare colectiv medical trebuie create grupuri de lucru care să se preocupe de elaborarea şi lansarea proiectelor de colaborare.

Stimaţi deputaţi,

Pentru soluţionarea problemelor, sînt necesare:

1. Motivarea şi dezvoltarea profesională a personalului medical-cheie din sistemul de sănătate.

2. Îmbunătăţirea managementului raţional al medicamentelor şi al dispozitivelor medicale, a principiilor de asigurare cu medicamente şi tehnologii medicale de prima necesitate.

3. Dezvoltarea sistemului spitalicesc. Este vorba despre planul general de restructurare spitalicească.

4. Ajustarea legislaţiei şi alinierea la standardele internaţionale şi implementarea lor în sistemul sănătăţii.

5. Atragerea investiţiilor externe în modernizarea sistemului de sănătate.

6. Atragerea asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor din domeniul medical în procesul decizional.

7. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale şi asigurarea accesului populaţiei, mai ales din zonele rurale, la asemenea servicii.

8. Elaborarea şi propunerea Legii cu privire la protecţia lucrătorului medical nouă. Lărgirea serviciilor medicale persoanelor asigurate, deoarece astăzi poliţa de asigurare nu asigură toate cheltuielile de diagnostic şi tratament.

Din cele prezentate, constatăm că problemele din sistemul de sănătate sînt multiple şi toate importante.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule Moldovanu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iurie Ţap, Fracţiunea Partidului Liberal Democrat.

Domnul Iurie Ţap – Partidul Liberal Democrat:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

În contextul stării de lucruri din Republica Moldova, aş vrea să mă refer la o problemă foarte importantă, care ţine de prezentul, dar şi de viitorul Republicii Moldova. Starea de lucruri pe care o avem astăzi în republică în mare măsură se datorează şi faptului că autorităţile publice locale de nivelurile unu şi doi nu au devenit actori, aşa cum o spune Constituţia, cum o spune legislaţia Republicii Moldova.

Şi dacă e să vorbim în contextul activităţii Guvernului aş vrea să mă refer la aceea că aici a fost o rezervă foarte mare a Guvernului Republicii Moldova care nu a făcut ceea ce urma să facă, poate şi mai mult sau inversul, contrariul, a torpilat acest domeniu foarte important atunci cînd, în regim de urgenţă, pentru a raporta Uniunii Europene pînă la 3 februarie 2007, au fost adoptate acele trei legi foarte importante, mă refer la Legea nr.435, Legea nr.436 şi Legea nr.437, dar ulterior nu a fost realizat nimic pentru a pune în acţiune aceste legi.

Noi, în consecinţă, avem autorităţile publice locale de nivelurile unu şi doi, mă refer la 898 de consilii locale şi primari, care sînt autorităţi locale de nivelul unu, 32 de autorităţi publice locale de nivelul doi, care, practic, sînt scoşi din acest circuit foarte important. Iată de ce astăzi, dacă nu realizăm proiecte importante în sate şi oraşe, dacă dezvoltarea, aşa o componentă foarte importantă care se numeşte „Dezvoltarea regională...” dacă astăzi nu o putem fructifica... Pentru că Guvernul Republicii Moldova în acest sens, de fapt, a fost politica Partidului Comuniştilor, care au făcut-o cu lux de amănunte.

Pînă în prezent, activează Legea din 2003, Legea finanţelor publice locale, care a centralizat mijloacele financiare. Şi dacă să luăm un simplu moment – participarea autorităţilor publice locale la diferite proiecte, este vorba de cofinanţare, pur şi simplu, ei nu pot să o facă. Care este situaţia lor? Trebuie să meargă la nivelul doi, la consiliile raionale pentru a cerşi, dacă li se va aproba.

Şi încă un argument. Astăzi, în cadrul poticilor de bună vecinătate a Uniunii Europene, autorităţile publice locale pot să beneficieze de sume importante, este vorba de 138 milioane de euro, care sînt prevăzute pentru Programul de cooperare transfrontalieră. Nu e mult, dar nu e puţin pentru Republica Moldova. Şi dacă mă refer: care este vina la ceea ce m-am referit eu? Fiindcă pînă în prezent nu a fost realizat acest deziderat, ceea ce numim noi descentralizare.

Şi este îmbucurător faptul că Alianţa creată şi-a stabilit drept obiectiv realizarea acestui principiu asupra căruia noi trebuie să revenim în cel mai scurt timp. Urmează să fie făcute nişte lucruri foarte simple, dar foarte importante, să fie delimitat foarte clar care sînt competenţele autorităţilor publice centrale şi ale celor locale.

În acest context, vreau să fac referire şi la un domeniu foarte important, despre care s-a vorbit astăzi – învăţămîntul. Noi toţi vorbim despre aceea că învăţămîntul este foarte important pentru ţară. Şi ce s-a întîmplat în 2006? Dacă o să vă uitaţi la Legea descentralizării, unde se vorbeşte despre domeniile proprii de activitate ale nivelurilor unu şi doi, dumneavoastră nu o să vedeţi întreţinerea şcolilor. Şi, totodată, nu a fost transmisă drept competenţă delegată de către autorităţile publice centrale. Deci ce avem în esenţă? Statul, Parlamentul şi Guvernul, pur şi simplu, au uitat de un domeniu foarte important care este învăţămîntul astăzi. Aceasta este situaţia în Republica Moldova. Şi mă întreb: guvernarea de astăzi îşi dă seama unde am intrat noi?

Şi mai mult, aş vrea să mă refer la faptul că Legea nr.435, practic, nu este intrată în vigoare. Şi dacă o să facem o analiză detaliată, o să vedeţi, că Legea nr.436 nu este intrată în vigoare, care se bazează pe Legea nr.435. Deci, ce avem? Al treilea an de zile avem autorităţi publice locale, 898 de primării şi 32 de consilii raionale şi preşedinţi care nu au temei juridic de funcţionare. Acesta, de fapt, este acel haos administrativ în care noi acţionăm. De unde vrem noi atunci Republica Moldova să prospere? Urmează în cel mai scurt timp să revenim la acest domeniu foarte important şi să îl realizăm aşa cum prevede Constituţia, cum prevede acest bloc de legi.

Fiindcă vorbim noi şi despre dezvoltarea regională. Doar atunci cînd vom avea autorităţi publice locale de nivelurile unu şi doi bine puse la punct, atunci cînd cadrul legislativ, ce vizează acest domeniu, va fi raportat la principiile constituţionale şi la aceste trei legi foarte importante, doar atunci vom putea realiza politici la nivelul acestor autorităţi care ar putea să fie un suport esenţial la dezvoltarea Republicii Moldova. Sînt sigur că realizarea acestui deziderat ne va ajuta să repunem democraţia locală la acel nivel care trebuie să fie.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule Iurie Ţap.

Îl invit la microfon pe domnul Dorin Chirtoacă.

Domnul Dorin Chirtoacă:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai corpului diplomatic,

Stimaţi reprezentanţi ai mass-media,

Stimate reprezentant al Guvernului,

Constatăm cu tristeţe că vorba populară „Ţara arde, iar baba se piaptănă” îşi găseşte aplicabilitate deplină în ceea ce îi priveşte pe deputaţii comunişti. Republica Moldova este în criză, iar comuniştii se odihnesc şi, probabil, se învaţă a număra pînă la cel mult 48, şi încearcă să decidă pe cine să înainteze şi la şef de fracţiune: Vladimir Voronin, Vladimir Ţurcan, Maria Postoico, Grigore Petrenco, Munteanu, poate Eduard Muşuc, cine ştie. Este, după cum se vede, foarte complicat. Şi cine ştie, poate este nevoie să angajăm ceva consultanţi internaţionali pentru a le facilita acest proces de formare a fracţiunii.

Constatăm, aşadar, că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova este iresponsabil, dă dovadă de iresponsabilitate faţă de soarta cetăţenilor statului nostru şi de incapacitate în ceea ce priveşte chiar formarea fracţiunii, de atîtea zile are nevoie să decidă acest lucru. Sau cine ştie, poate, formează mai multe fracţiuni şi aceasta va fi spre binele Republicii Moldova.

Pe de altă parte, constatăm că avem un Guvern demisionar şi laş. Demisionar, se ştie, conform legii. Laş, pentru că nu are nici măcar simţul datoriei, al răspunderii de a veni în faţa Parlamentului şi de a prezenta raport cu privire la activitatea sa în conformitate cu legea. Articolul 126, am în faţă varianta rusă: «Парламентские слушания. Один раз в течение сессии Парламент заслушивает Правительство по вопросам его деятельности». Obligatoriu, trebuia să se prezinte Guvernul în faţa Parlamentului. Pe lîngă faptul că o mare parte dintre ei sînt şi deputaţi, oricum trebuia să fie la şedinţă în conformitate cu alt articol din lege.

Şi pe lîngă faptul că sînt laşi, mai sînt şi neinspiraţi, pentru că ar fi putut veni şi prezenta, cel puţin, acel raport fals, triumfalist, care l-au prezentat cu uşile închise la Guvern. Constatăm, aşadar incapacitatea Guvernului nu numai de a rezolva problemele social-economice ale Republicii Moldova, dar constatăm şi incapacitatea de a veni şi de a prezenta măcar o situaţie cu privire la ce s-a întîmplat în Republica Moldova în ultimii 8 ani şi cum văd ei că putem merge mai departe.

Spuneau şi în ultima campanie că, imediat după alegeri, au de gînd să facă un program anticriză, cam tîrziu. Au recunoscut abia după un an că este criză în Republica Moldova, deşi noi avem de foarte mulţi ani, iar în lume este de un an. Şi după alegeri puteau să prezinte un asemenea program anticriză şi să îl dea spre examinare Parlamentului, viitoarei guvernări. Nici atîta lucru.

De 6 luni Moldova traversează un proces electoral continuu tot datorită comuniştilor, din cauza faptului că au fraudat alegerile parlamentare din aprilie. De un an de zile întreg mapamondul este în criză economico-financiară. De peste 10 ani de zile Republica Moldova este într-o criză profundă atît timp cît cetăţenii pleacă peste hotare. Ce răspunde la acest lucru Partidul Comuniştilor? Ignoranţă, lipsă de voinţă, cel puţin, de a asista la un proces democratic de luare a deciziilor în favoarea cetăţenilor Republicii Moldova.

Vreau să îi întreb pe comunişti: în ce măsură vă interesează faptul că ţăranii nu au unde să îşi vîndă produsele: grîul, strugurii, roşiile, vinul şi toate celelalte care se produc în Moldova? În ce măsură vă interesează acest lucru? În ce măsură vă interesează faptul că producătorii din Republica Moldova sînt sufocaţi de importurile care se fac de peste hotare? În ce măsură vă interesează că monopolul clientelei politice a dumneavoastră a dus la creşterea preţurilor, practic, la toate mărfurile şi la compromiterea statului economiei Republicii Moldova ca potenţială economie de piaţă? În ce măsură vă interesează că investitorii întîrzie să vină în Republica Moldova şi din această cauză lipsesc locurile de muncă şi salariile decente?

Avînd în vedere faptul că Partidul Comuniştilor nu este prezent la şedinţa Parlamentului, avînd în vedere faptul că Guvernul refuză să vină la şedinţa Parlamentului şi încalcă legea, tragem o singură concluzie: pe comunişti nu îi interesează nici unul din aceste subiecte, la fel cum nu i-a interesat timp de 8 ani de zile soarta Republicii Moldova, dar i-a interesat să se ocupe doar cu satisfacerea poftelor personale, lucru pentru care trebuie să răspundă.

Ce face acum în ultimele zile Guvernul? S-a împrumutat de bani pînă peste cap ca să achite cheltuielile curente. S-au închis în clădirea Guvernului şi au făcut între ei acolo rapoarte triumfaliste, se ocupă cu lauda de sine. Iată performanţa Guvernului comunist după 8 ani de zile, să stea închis în clădire, nici măcar să nu lase presa să intre la şedinţa de bilanţ a Guvernului. Şi iarăşi o zicală veche „Lauda de sine nu miroase a bine”. Toată infrastructura este la pămînt şi ei spun că Republica Moldova mai că aproape este gata să acorde ajutoare Uniunii Europene.

Au menţionat mai devreme colegii, o serie de aspecte exacte şi concrete în toate, practic, domeniile vieţii sociale şi domnul Ioniţă, şi doamna Buliga, şi domnul Lazăr, şi domnul Moldovanu, şi toţi ceilalţi colegi. În această situaţie se impune ca Partidul Comuniştilor să îşi recunoască încă o dată oficial, deja în cadrul Parlamentului, înfrîngerea în alegerile parlamentare din 29 iulie şi să îşi dea demisia efectiv, de facto, atît Guvernul, cît şi Preşedintele în exerciţiu, al cărui mandat este nu numai expirat, dar şi nevalabil, pentru că funcţia de deputat este incompatibilă cu funcţia de Preşedinte de stat.

Mă adresez cu un apel către deputaţii din Partidul Comuniştilor: să se gîndească cu adevărat la viitorul Republicii Moldova, să se gîndească cu adevărat la stabilitate, aşa cum au promis în cadrul campaniei electorale, să se pătrundă de importanţa mandatului pe care îl au din partea cetăţenilor, să se alăture Coaliţiei pentru Integrarea Europeană, celor patru formaţiuni, pentru ca Republica Moldova să iasă din acest blocaj politic, social-economic şi să întreprindă măsuri ferme, astfel încît, în scurt timp, să putem intra într-adevăr într-o stabilitate de ordin social-economic şi să ne gîndim după aceea la dezvoltare şi perspectivă. Lucruri posibile, aşa cum au propus soluţii aici colegii de faţă, lucruri pe care trebuie să le facem neapărat şi lucruri care cu siguranţă vor fi făcute, mai ales, cu susţinerea locuitorilor Republicii Moldova în care avem deplină încredere şi sper că şi ei au deplină încredere în noi.

O serie de iniţiative trebuie evident duse la îndeplinire, aşa cum a menţionat şi domnul Lupu. Cu toţii avem în programele noastre electorale propuneri exacte cu privire la favorizarea, facilitarea situaţiei cetăţenilor din Moldova şi coborîrea vîrstei de pensionare la 55 de ani pentru femei şi 60 pentru bărbaţi, şi stabilirea nivelului de pensie la nivelul coşului minim de consum, şi asigurarea învăţămîntului superior de stat gratuit, aşa cum scrie în Constituţie, şi acoperirea integrală a tratamentului conform poliţei de asigurare. Toate acestea sînt angajamente ale noastre pe care avem cum să le realizăm, avem cum să le transpunem în viaţă. Şi de urgenţă Partidul Comuniştilor trebuie să conştientizeze că dacă nu au făcut ei, ar fi bine, cel puţin, să nu pună piedici, alţii să poată să o facă. Şi să revină în Parlament, să participe la procesul democratic de luare a deciziilor, să se supună majorităţii şi să demonstreze că au abandonat politica totalitară.

Stimaţi colegi,

Republica Moldova are toate şansele să depăşească criza social-economică, să intre pe un făgaş al normalităţii, al dezvoltării şi al prosperităţii în cadrul familiei europene. Vă chem să depunem în continuare toate eforturile pe lîngă deputaţii din Fracţiunea comunistă, viitoare creată, eu sper, pe lîngă toate cercurile care formează opinia publică din Republica Moldova, astfel încît aceste lucruri să fie realizate într-un ritm cît mai susţinut şi cu efecte reale pentru fiecare cetăţean din Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Şi insistent să mergem mai departe.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Chirtoacă.

Stimaţi colegi,

Lista vorbitorilor ce ţine de situaţia social-economică s-a epuizat. Nu uitaţi, că avem al doilea punct în ordinea de zi. Da, eu vreau să amintesc doar, că al doilea punct este situaţia în cadrul Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio Moldova”.

Poftim, domnule Filat.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Desigur, era foarte important ca astăzi la această şedinţă să fie prezent doamna Prim-ministru, eventual, cineva care ar putea să înlocuiască prezenţa doamnei Prim-ministru la şedinţa Parlamentului. Colegii noştri vorbitori de astăzi au scos în evidenţă multitudinea de probleme pe care o are Republica Moldova. Am decis să ies la această tribună pentru a transmite în fond un mesaj cetăţenilor Republicii Moldova.

Aceste probleme invocate au fost, sînt şi urmează în continuare pentru o perioadă de timp să macine ţara noastră. Însă noi aici, în Parlamentul Republicii Moldova, la şedinţa precedentă am constituit majoritatea parlamentară. Am constituit majoritatea parlamentară care şi-a asumat responsabilitatea de guvernare a ţării. Şi, în acest sens, după constatările pe care le-am făcut astăzi, trebuie să mai spunem anumite lucruri, că avem capacitatea prin implicare, prin voinţa politică, pe care, de fapt ne-au dat-o oamenii prin vot, avem capacitatea să rezolvăm aceste probleme. Şi acest lucru urmează să îl realizăm în fiecare zi pas cu pas.

Eu atît am vrut să comunic, domnule Preşedinte, şi aş ruga ca la sfîrşitul dezbaterilor pe această problemă importantă să adoptăm şi o declaraţie a Parlamentului Republicii Moldova. Şi dacă îmi permiteţi, domnul Mihai Godea va da citire proiectului declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova vizavi de situaţia social-economică din Republica Moldova.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Filat.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că, conform articolului 104 din Constituţie, Guvernul este responsabil în faţa Parlamentului şi prezintă informaţiile şi documentele cerute de acesta, de comisiile lui şi de deputaţi. Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie. Iată care sînt prevederile constituţionale, iată care este Guvernul nostru, iată care este situaţia social-economică. După cum ni e Guvernul, aşa şi viaţa.

Ofer cuvînt domnului Mihai Godea.

Domnul Mihai Godea – Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Voi da citire proiectului declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la situaţia social-economică din Republica Moldova şi la acţiunile necesare pentru atenuarea efectelor crizei.

Criza a afectat toate domeniile de activitate economică, generînd grave efecte sociale. Majoritatea întreprinderilor operează disponibilizări forţate, iar rata şomajului creşte constant. În sectorul public se atestă probleme majore privind onorarea obligaţiunilor salariale şi de pensii de către stat. Scăderea anuală a produsului intern brut în 2009 va atinge un nivel fără precedent de 15%. Valoarea adăugată brută realizată în sectorul industrial va fi în scădere cu 20 – 25%, iar în construcţii cu 50%. Comerţul şi serviciile publice vor înregistra scăderi variind între 9% şi 12%. Valoarea adăugată creată în sectorul transporturilor va scădea cu circa 1/3.

Prin acţiunile sale iresponsabile şi neprofesioniste, guvernarea comunistă a agravat efectele crizei financiare mondiale şi a adus în prag de faliment industriile, agricultura, construcţiile, transportul, comerţul interior şi exterior, finanţele publice etc. Pe parcursul mai multor luni, se atestă reducerea activităţii economice şi diminuarea încasărilor bugetare. Deficitul bugetar anual în 2009 va constitui circa 6 miliarde de lei sau 12% din produsul intern brut. Finanţarea deficitului bugetar prin emiterea valorilor mobiliare de stat compromite resursele creditare pentru sectorul real al economiei. Pentru a compensa lipsa de performanţă în cooperarea cu instituţiile financiare internaţionale, Guvernul a recurs la o soluţie extrem de periculoasă, construind o piramidă financiară de îndatorare a sistemului finanţelor publice prin împrumuturi enorme de la băncile comerciale pentru achitarea salariilor şi pensiilor. În doar cîteva luni, Guvernul în exerciţiu a împrumutat de la băncile comerciale peste 1 miliard de lei, fapt ce a limitat şi a scumpit resursele creditare pentru economie.

Degradarea climatului de afaceri şi a celui investiţional ca urmare a acţiunilor incompetente ale guvernării comuniste, a generat reducerea cu 50% a ritmurilor de atragere a investiţiilor străine directe.

Acumularea de către Guvern a datoriilor creditoare faţă de agenţii economici în sumă de peste 1,5 miliarde de lei a determinat reducerea fondurilor circulante şi a blocat activitatea unor agenţi economici, diminuînd exporturile cu 30 – 35%.

Guvernul a tergiversat implementarea măsurilor anticriză, care urmau a fi aplicate încă în vara anului 2008, cînd s-au făcut simţite primele efecte ale crizei: reducerea continuă a remitenţelor, pierderea locurilor de muncă şi revenirea concetăţenilor de peste hotare, menţinerea artificială a cotaţiei leului faţă de principalele valute de referinţă.

Guvernarea comunistă a construit o economie bazată pe consum, iar reducerea substanţială a transferurilor / remitenţelor efectuate de către sutele de mii de concetăţeni, angajaţi peste hotare, a afectat grav sistemul economic. Acest lucru are repercusiuni economice grave asupra consumului intern, balanţei comerciale, deficitului bugetar. Lipsa activităţii economice în sectorul real al economiei a determinat micşorarea consumului, blocarea activităţii agenţilor economici şi diminuarea drastică a încasărilor la bugetul asigurărilor sociale, fapt ce va necesita transferarea a peste 900 milioane de lei de la bugetul de stat.

În aceste condiţii, pînă la învestirea noului Guvern, Parlamentul Republicii Moldova cere Guvernului în exerciţiu.

1. Evitarea blocajelor financiare prin onorarea obligaţiilor Guvernului faţă de agenţii economici. Asigurarea rapidă a achitărilor faţă de furnizorii de servicii şi de mărfuri către autorităţi şi restituirea impozitelor către agenţii economici.

2. Stoparea imediată a oricăror forme de control abuziv din partea statului asupra mediului de business în afara controalelor planificate.

Abţinerea de la acţiuni de intimidare şi hărţuire a businessului. Excluderea oricăror restricţii bazate pe indicaţii verbale şi decizii departamentale, fără acoperire legală.

3. Aplicarea unei administrări fiscale prudente. Aplicarea unei politici prudente în procesul de administrare fiscală. Achitarea impozitelor de asigurări sociale concomitent cu achitarea salariilor către angajaţi.

4. Abţinerea, în executarea bugetului, de la acţiuni riscante ce ar putea provoca colapsul sistemului bugetar şi subminarea economiei reale. Abţinerea Guvernului de la construcţia piramidelor financiare şi de la consumarea lichidităţilor din sectorul financiar, absolut necesare stopării recesiunii şi relansării sectorului real.

5. Deblocarea situaţiei de criză în sectorul vitivinicol. Elaborarea şi implementarea acţiunilor de cooperare cu procesorii din sectorul primar în vederea utilizării eficiente a capacităţilor disponibile de stocare din interiorul sectorului, pentru a face posibilă achiziţionarea recoltei de struguri din anul 2009. Liberalizarea exporturilor, produselor vitivinicole.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Godea.

Propuneri?

Stimaţi colegi,

Supun votului, da? Supun votului în calitate de declaraţie. Aşa este, da?

Cine este pentru aprobarea Declaraţiei prezentate, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 3?

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 – 10.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 5.

Numărătorii:

Sectorul nr. – 33.

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşadar, cu majoritatea de 53 de voturi declaraţia a fost aprobată.

Următoarea chestiune a ordinii de zi este, trebuia să fie informaţia din partea domnului Valentin Todercan, Preşedintele instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”. Poate între timp a apărut cineva dintre aceştia: domnul Todercan, domnul Gorincioi sau doamna Şlopac. Nu este, da? Privind această chestiune situaţia din cadrul Companiei „Teleradio-Moldova”, avem doi vorbitori: domnul Leonid Bujor şi doamna Corina Fusu.

Îl invit la microfon pe domnul Leonid Bujor.

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai corpului diplomatic,

Reprezentanţi ai mass-media,

Refuzul doamnei Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova, a miniştrilor invitaţi de a se prezenta în cadrul şedinţei plenare de astăzi este nu doar un act prin care ei manifestă lipsă de respect faţă de Parlamentul Republici Moldova, organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova, dar şi o confirmare în plus că în perioada lui Vladimir Voronin în Republica Moldova am avut un regim nedemocratic, unde Constituţia, legile Republicii Moldova au fost ignorate de Preşedintele ţării, de Prim-ministrul Republicii Moldova, dar şi de membrii Guvernului şi alţi funcţionari ai administraţiei publice centrale.

Vă amintesc că articolul 104 alineatul 2 din Constituţia Republicii Moldova stipulează, citez: „Membrii Guvernului au acces la şedinţele Parlamentului, dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.

Marele fabulist Donici scria că totul porneşte de la rădăcină. Constatăm că rădăcinile comuniştilor moldoveni la capitolul democraţie sînt putrede. În timp de 8 ani ei nu au însuşit alfabetul democraţiei, au ignorat, de rînd cu alte drepturi, şi dreptul la libera exprimare. I-au lipsit pe cetăţenii republicii noastre de dreptul de a fi informaţi obiectiv prin intermediul mass-media publică. Ei nu au dorit să asigure transformarea în aceşti ani a Companiei „Teleradio-Moldova” într-o instituţie cu adevărat publică. Constatăm cu îngrijorare că în ultimele zile conducerea Companiei publice „Teleradio-Moldova” promovează o politică de dezinformare a cetăţenilor despre lucrările şedinţei plenare a Parlamentului din 28 august 2009. Evenimentele sînt reflectate unilateral, tendenţios, într-o manieră favorabilă comuniştilor şi personal lui Vladimir Voronin.

Se confirmă o dată în plus că instituţia rămîne una servilă Partidului Comuniştilor. Astfel, de exemplu, în cadrul programului informativ „Mesager” de la 1 septembrie 2009 au fost prezentate două reportaje despre vizitele domnului Vladimir Voronin la Liceul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi la Criuleni. Au fost prezentate şi alte ştiri despre evenimentele cu participarea altor trei lideri ai Partidului Comuniştilor, inclusiv doamna Zinaida Greceanîi şi Vladimir Ţurcan. În cazul prezentării ştirii despre contestarea prezentată de comunişti la Curtea Constituţională a fost expus doar punctul de vedere al comuniştilor, fiind ignorată opinia acelor patru partide democratice care constituie astăzi majoritatea parlamentară.

În declaraţia conducerii Companiei publice „Teleradio-Moldova” în mod minciunos se spune că Parlamentul a cerut timp de emisie pentru reprezentanţii celor patru partide parlamentare, care constituie majoritatea. În realitate, în scopul informării obiective a populaţiei într-o formă civilizată, majoritatea parlamentară a solicitat timp pentru 28 august 2009 pentru reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare, inclusiv pentru reprezentantul Partidului Comuniştilor.

De asemenea, în mod eronat se spune că un grup de parlamentari i-ar fi obligat să transmită în direct, începînd cu 2 septembrie, şedinţele plenare ale Parlamentului. În realitate, dumneavoastră cunoaşteţi că majoritatea parlamentară, constituită din acei 53 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrarea Europeană, a solicitat administraţiei Companiei publice „Teleradio-Moldova” doar transmiterea în direct a şedinţei de astăzi, 2 septembrie 2009. Prin această declaraţie domnul Todercan se face complice al acţiunilor neconstituţionale ale lui Vladimir Voronin şi ale unor persoane din anturajul apropiat al acestuia.

Cerem Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Consiliului de Observatori să respecte, să asigure respectarea de către conducerea Companiei „Teleradio-Moldova” a prevederilor Codului audiovizualului, promovarea pluralismului de opinii, decomunizarea şi devoronizarea buletinului de ştiri. Solicităm conducerii, dar şi colaboratorilor Companiei publice „Teleradio-Moldova”, să activeze în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare, le amintim că Hotărîrea adoptată cu 53 de voturi în cadrul şedinţei plenare din 28 august este perfect legală, corespunde prevederilor articolului 99, alineatul (2) din Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului numărul 797-XIII, care prevede, citez:

Şedinţele în plen ale Parlamentului, cu excepţia celor închise prevăzute la alin.(1), pot fi transmise în direct la posturile publice naţionale de radio şi televiziune în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova... Şi atenţie: precum şi la iniţiativa Parlamentului, prin decizia adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Onorată asistenţă,

Noi respectăm autonomia şi independenţa Companiei publice „Teleradio-Moldova”. Dar nu înţelegem de ce conducerea ei nu respectă legile. Sînt ignorate Codul audiovizualului, Regulamentul Parlamentului, alte acte legislative. De asemenea, vrem să ştim de ce conducerea Companiei „Teleradio-Moldova” nu respectă cetăţenii ţării noastre, care, conform Constituţiei Republicii, au dreptul de a fi informaţi obiectiv, echidistant.

Vă mulţumim.

Sperăm foarte mult că, odată cu formarea noului Guvern democratic al Alianţei pentru Integrarea Europeană miniştrii îşi vor îndeplini funcţiile, vor da dovadă de respect faţă de lege şi faţă de forul legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Bujor. (Aplauze.)

I se oferă cuvîntul doamnei Corina Fusu. Poftim, doamna Corina Fusu.

Doamna Corina Fusu:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai presei,

Importanţa libertăţii de exprimare şi situaţia presei în general în Republica Moldova este una dintre cele mai mari probleme pe care trebuie să o rezolvăm în Parlamentul de legislatura a XVIII-a. Este o problemă de bază pe care trebuie să o soluţioneze Alianţa pentru Integrarea Europeană. Pentru că însăşi esenţa democraţiei europene presupune, în primul rînd, libertatea de exprimare şi buna funcţionare a serviciului public.

Problema „Teleradio-Moldova” este o problemă veche, o problemă dureroasă. Şi, în pofida faptului că au fost adoptate mai multe legi, care reglementează acest domeniu, Partidul Comuniştilor, care s-a aflat la guvernare timp de 8 ani de zile, a ştiut foarte bine să folosească regula dublelor standarde şi să subjuge Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului „Teleradio-Moldova” doar în interesul unui singur partid, al celui aflat la guvernare. Or, lucrul acesta este, în primul şi în primul rînd, reglementat de lege, în care se spune că instituţia publică naţională a audiovizualului trebuie să servească interesul societăţii, interesul publicului. Pentru că această instituţie este finanţată din bani publici, are control din partea publicului prin intermediul Consiliului de Observatori şi din aceste considerente trebuie să servească, să slujească interesul public.

Faptul că Valentin Todercan, preşedintele Companiei „Teleradio-Moldova”, nu s-a prezentat astăzi pentru a prezenta o informaţie în faţa deputaţilor, faptul că Consiliul de Observatori, care este organul de control al instituţiei publice, preşedinte doamna Mariana Şlopac, de asemenea a sfidat cererea Parlamentului de a veni astăzi la audiere. Faptul că şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în persoana domnului Gheorghe Gorincioi, nu s-a prezentat astăzi dovedeşte faptul cît de legate sînt toate aceste trei structuri foarte interdependente una de alta.

Şi încă o dată se confirmă adevărul că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a construit în aşa fel controlul asupra acestor trei importante instituţii, încît nouă ne revine marea sarcină şi responsabilitate de a dezlega acest nod gordian, de a ţine cont de faptul că există mii de pagini de monitorizare a acestor instituţii din partea societăţii civile, din partea experţilor naţionali şi internaţionali, care au observat marele deficienţe a instituţiei „Teleradio-Moldova” tocmai în campaniile electorale. Şi vreau să citez doar din ultimul raport atît din partea societăţii civile, dar şi din raportul Misiunii Internaţionale de Observatori ai Campaniei Electorale în care scrie că instituţia „Teleradio-Moldova” a activat cu mari derogări de la prevederile legale şi normele deontologice, că radiodifuzorii au demonstrat părtinire faţă de anumiţi actori politici şi, în particular, faţă de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, că comportamentul jurnaliştilor şi a conducerii de la „Teleradio-Moldova” au fost departe de a servi interesul public.

Stimată Alianţă pentru Integrarea Europeană,

Trebuie să mai ţinem cont de faptul că Consiliul Europei, în Rezoluţia 1666, de asemenea, ne-a atenţionat asupra faptului că avem obligaţia de a redresa situaţia la „Teleradio-Moldova”. Ţin să vă reamintesc faptul că şi Uniunea Europeană, în raportul său, a menţionat că avem mari datorii la acest capitol. Şi vă reamintesc şi despre Planul de acţiuni „Uniunea Europeană – Republica Moldova”, care, de asemenea, subliniază şi ne atenţionează asupra faptului că libertatea de exprimare în Republica Moldova nu este respectată.

Vreau să mai remarc faptul, în final, că, bineînţeles, soluţionarea crizei profunde economice, crearea noilor locuri de muncă, majorarea pensiilor şi salariilor sînt chestiuni de prima importanţă, dar, totodată, ţin să vă reamintesc că fără o bună funcţionare a „Teleradio-Moldova”, a acestei instituţii, care a manipulat şi a otrăvit minţile cetăţenilor noştri ani de-a rîndul, acum trebuie să îşi îndeplinească rolul, funcţia consfinţită prin Constituţie, prin Codul audiovizualului, aşa încît cetăţenii noştri să afle, de ce nu au drumuri, de ce nu au apă potabilă în multe localităţi, de ce sînt neîncălzite casele de cultură şi multe alte adevăruri. Căci numai informînd bine cetăţenii noştri vom fi asiguraţi de bunul mers al dezvoltării democraţiei în Republica Moldova.

Iată de ce propun ca, odată constituită Comisia de specialitate, primul proiect de care se va ocupa respectiva comisie să fie unul care ne va propune o deblocare rapidă şi eficientă a situaţiei de la „Teleradio-Moldova”, aşa încît, în termene cît mai restrînse, să restabilim buna funcţionare a „Teleradio-Moldova” în serviciul întregii societăţi, aşa încît să deprindem pe toată lumea că „Teleradio-Moldova” nu poate fi controlată de nici un partid care este sau va veni la putere. (Aplauze.)

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, doamnă Fusu.

Mai sînt doritori?

Domnule Hadârcă,

Poftiţi.

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Hadârcă:

Domnule Preşedinte,

Dacă în cazul Guvernului este o chestiune mai specială şi eu consider că Guvernul trebuie să se prezinte în Parlament doar pentru o singură problemă, pentru a-şi anunţa demisia şi nu mai avem noi ce să mai discutăm în cazul acesta. În cazul personal al domnului Todercan, ca Preşedinte al Companiei publice „Teleradio-Moldova”, este prezentă o sfidare evidentă, dublă sfidare, pentru că a sfidat şi precedenta Hotărîre a Parlamentului de la 28 august, şi Hotărîrea Parlamentului de astăzi şi eu cred că aici lucrurile sînt ceva mai complicate.

Ori domnul, tovarăşul Todercan intenţionează să ne atragă într-un joc de cazuistică procedurală infinită şi aceasta ar însemna ca să subordoneze şi activitatea Parlamentului acestor proceduri, ori Parlamentul reprezintă puterea supremă în stat. El este desemnat prin voinţa poporului şi noi reprezentăm aceasta voinţă a poporului, aşa încît trebuie să conştientizăm lucrul acesta şi să procedăm într-un mod urgent şi aici rog toate fracţiunile componente ale Alianţei să delegheze cîte un reprezentant, un expert mai ales în probleme juridice, de a forma această comisie care ar studia cadrul absolut concret şi legal de demitere, de punere în Parlament a problemei demiterii domnului, tovarăşului Todercan din funcţia aceasta cît mai urgentă, pentru a nu mai tergiversa lucrurile. Eu cred că acest grup de specialişti ar putea să ofere soluţii în timpul cel mai apropiat, în curs de o zi, cel mult două zile.

În al doilea rînd, deoarece sînt unele zvonuri că Preşedintele statului, Preşedintele în exerciţiu şi-a anunţat demisia, eu cred că ar fi rezonabil ca Preşedintele Parlamentului să studieze şi acest aspect. Şi poate să anunţăm o pauză de două ore ca să se confirme lucrurile acestea, pentru a nu ne pomeni într-un vacuum de trecere a puterii.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Conform articolului 66, Parlamentul e în drept să iniţieze cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele societăţii. Noi am adoptat ieri o decizie unde am cerut, nu am obligat ca să se prezinte, dar am cerut, în conformitate cu prevederile Constituţiei. Neprezenţa dumnealor aici demonstrează încă o dată că ei continuă să menţină dictatura, folosindu-se de faptul că aşa a fost creată de precedenta putere. Noi avem timp, trebuie să nu ne grăbim, poate îşi mai schimbă părerea unii între timp, poate i-a strîns cu teascul, poate cu altceva.

Cît ţine de aceea că şi-a dat demisia. Conform Constituţiei, Preşedintele, Şeful statului îşi prezintă demisia în faţa Parlamentului.

Doi. Părerea mea e că, odată cu legiferarea Parlamentului nou, această funcţie de la sine a decăzut. Oricum o să vedem. O să ne întîlnim.

Eu, înainte de a declara şedinţa închisă, vreau să mă adresez în mod special către colegii noştri din Fracţiunea Partidului Comuniştilor să analizeze bine, să conştientizeze faptul că nu avem altă cale decît să ne întrunim aici şi aici împreună să soluţionăm toate problemele. Alegerile au avut loc, alegeri nu pot avea mîine, poimîine, aşa cum unii îşi închipuie, şi nici peste o lună, şi nici peste două. Deci singura cale este să ne întîlnim aici şi împreună să soluţionăm toate problemele şi social-economice, şi politice, şi cele din domeniul învăţămîntului, şi din domeniul sănătăţii, şi din viaţa tuturor. Fiindcă multă lume aşteaptă ca lucrurile să meargă spre bine. La noi, din contra, acum ne aşteaptă o criză social-economică, lipsă de bani pentru pensii şi salarii. Şi acei care au guvernat trebuie, în primul rînd, să se grăbească, fiindcă criza stă pe umerii lor. Sînt alte propuneri decît a încheia şedinţa?

Domnule Diacov,

Vă rog.

Domnul Dumitru Diacov – Partidul Democrat din Moldova:

Eu propun ca următoarea şedinţă să fie anunţată pe data de 4 septembrie. Şi mîine, eventual, Alianţa să se adune, să discutăm ordinea de zi, să discutăm toate problemele, ca, începînd cu data de 4 septembrie, Parlamentul să lucreze conform tuturor cerinţelor. Să alegem structurile Parlamentului ş.a.m.d. Noi sîntem o Alianţă declarată, sîntem o structură solidară şi această solidaritate noi trebuie s-o demonstrăm prin acţiuni concrete.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Diacov.

Da, stimaţi colegi,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că şedinţa Parlamentului din data de 29 august s-a încheiat pe data de 29 august şi nu are o continuitate pe data de 4 septembrie. 28 august, îmi cer scuze. Ea s-a încheiat pe data de 28 august. Gata. 4 septembrie nu poate exista. Fiindcă noi deja, după acea dată de 28 august, avem şedinţă şi astăzi. Îmi permiteţi mie, după consultări, să mă conduc de prevederile legii şi, în calitate de Preşedinte al Parlamentului, în urma sfatului pe care îl vom ţine, să convoc următoarea şedinţă a Parlamentului.

Poftim, domnule Filat.

Domnul Vladimir Filat:

Este adevărat şi 1/3 dintre deputaţii aleşi, însă nu cred că vom ajunge în Alianţă ca să facem uz de această prevedere a Regulamentului. Era exact aceeaşi propunere care aţi enunţat dumneavoastră, domnule Preşedinte al Parlamentului, urmează să purtăm consultări. Iar dumneavoastră, în calitate de Preşedinte al Parlamentului, veţi convoca şedinţa Parlamentului atunci cînd vom decide în Alianţă. Ca să nu stabilim de acum anumite date care, pînă la urmă, să nu fie şi valabile.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Mulţumesc mult pentru şedinţa de astăzi.

O zi bună în continuare.

Şedinţa de astăzi o declar închisă.

Următoarea şedinţă... o să fiţi anunţaţi.

Mulţumesc mult.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.59.

Stenograma a fost pregătită spre

publicare în Direcţia documentare

parlamentară