DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a
SESIUNEA
I ORDINARĂ – SEPtEMBRIE 2009
Şedinţa
din ziua de 2 septembrie 2009
(STENOGRAMA)
sumar
1. Dezbateri asupra ordinii
de zi şi aprobarea ei.
2. Prezentarea Apelului
Parlamentului Republicii Moldova către reprezentanţii
minorităţilor naţionale din Republica Moldova. (A prezentat:
Alexandru Stoianoglo, Fracţiunea PD.)
3. Adoptarea prin Hotărîrea
nr.4-XVIII din 2 septembrie 2009 a Parlamentului a Apelului Parlamentului Republicii
Moldova către reprezentanţii minorităţilor naţionale
din Republica Moldova.
4. Informaţie privind
absenţa doamnei Prim-ministru la şedinţa în plen a
Parlamentului pentru a prezenta raportul cu privire la situaţia
social-economică din Republica Moldova. (A prezentat: Nicolae Eşanu, reprezentantul
permanent al Guvernului în Parlament.)
5. Informaţie cu
privire la criza din Republica Moldova. (A prezentat: Veaceslav
Ioniţă, Fracţiunea PLDM.)
6. Informaţie cu
privire la situaţia social-economică şi măsurile privind
stabilizarea capacităţii financiare a Fondului de asigurări
sociale din Republica Moldova. (A prezentat: Valentina Buliga, Fracţiunea PDM.)
7. Informaţie cu
privire la problemele a căror nesoluţionare a condus la situaţia
de criză în Republica Moldova. (A prezentat: Vadim Cojocaru,
Fracţiunea PL.)
8. Informaţie cu
privire la criza economică din Republica Moldova şi necesitatea
elaborării unui program anticriză. (A prezentat: Valeriu Lazăr,
Fracţiunea PDM.)
9. Informaţie cu
privire la situaţia din sistemul educaţional. (A prezentat: Ana Guţu,
Fracţiunea PL.)
10. Informaţie cu
privire la situaţia de criză economică şi efectele acesteia
asupra sectoarelor bugetar, public şi privat. (A prezentat: Marian Lupu,
Fracţiunea PDM.)
11. Informaţie cu privire
la problemele din sistemul de sănătate şi căile de
soluţionare ale acestora. (A prezentat: Mihail Moldovanu, Fracţiunea
PL.)
12. Informaţie cu
privire la autorităţile publice locale. (A prezentat: Iurie Ţap,
Fracţiunea PLDM.)
13. Informaţie cu privire
la cauzele problemelor social-economice din ţară şi
întreprinderea măsurilor în vederea ieşirii Republicii
Moldova din blo-cajul politic şi social-economic. (A prezentat: Dorin Chirtoacă,
Fracţiunea PL.)
14. Mesajul domnului
deputat Vladimir Filat către cetăţenii Republicii Moldova.
15.
Prezentarea Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la
situaţia social-economică din Republica Moldova şi la acţiunile
necesare pentru atenuarea efectelor crizei. (A prezentat: Mihai Godea,
Fracţiunea PLDM.)
16.
Adoptarea prin Hotărîrea nr.5-XVIII din 2 septembrie 2009 a Parlamentului
a Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la situaţia
social-economică din Republica Moldova şi la acţiunile necesare
pentru atenuarea efectelor crizei.
17.
Informaţie privind situaţia din cadrul Instituţiei Publice
Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”. (A prezentat: Leonid
Bujor, Fracţiunea AMN.)
18.
Informaţie cu privire la importanţa libertăţii de exprimare
şi la situaţia presei în Republica Moldova. (A prezentat: Corina
Fusu, Fracţiunea PL.)
Şedinţa începe la ora 10.00.
Lucrările
şedinţei sînt prezidate de domnul deputat Mihai Ghimpu,
Preşedintele Parlamentului.
Domnul
Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:
Doamnelor
şi domnilor deputaţi,
Bună
dimineaţa.
Vă
anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a
Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au
înregistrat prezenţa 53 de deputaţi. Nu s-au înregistrat
deputaţii Fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica
Moldova.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumim,
domnule Ganaciuc.
Stimaţi
colegi,
Pentru
a începe lucrările şedinţei Parlamentului, rog să
onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul
de Stat al Republicii Moldova.)
Mulţumesc.
Stimaţi
colegi,
În
conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la activitatea
Parlamentului, Parlamentul este în drept să stabilească ordinea
de zi a oricărei şedinţe. Pentru a începe lucrările,
rog propuneri ce ţin de ordinea de zi de astăzi a şedinţei
Parlamentului.
Da,
microfonul nr.4, vă rog.
Domnul
Veaceslav Ioniţă – Partidul Liberal Democrat din Moldova:
Stimaţi
colegi,
Ţinînd
cont de situaţia în care se află, fără precedent,
economia Republicii Moldova, Partidul Liberal Democrat solicită ca
Parlamentul să o invite la şedinţa de astăzi a Parlamentului
pe doamna Prim-ministru în exerciţiu, Zinaida Greceanîi,
pentru a prezenta un raport privind situaţia în care se află Republica
Moldova şi ce acţiuni se întreprind în prezent.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Alte
propuneri?
Domnul
Leonid Bujor – Partidul „Alianţa «Moldova Noastră»”:
Domnule
Preşedinte al Parlamentului,
Vă
amintesc că, în cadrul şedinţei din data de 28 august, cu
votul a 53 de deputaţi, cu majoritatea voturilor din Parlament, a fost
luată decizia ca şedinţa de astăzi să fie
transmisă în direct de către postul public de televiziune „Moldova
1”. Rog să fim informaţi dacă şedinţa de astăzi
se transmite în direct, pentru a informa obiectiv cetăţenii
Moldovei.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Domnule
Ganaciuc,
Vă
rog să informaţi Parlamentul privind rezultatul demersului pentru ca şedinţa
de astăzi a Parlamentului să fie transmisă în direct.
Domnul
Maxim Ganaciuc:
Stimaţi
deputaţi,
Îndată
după descifrarea stenogramei şedinţei din 28 august 2009,
stenograma a fost transmisă prin curier special domnului Valentin Todercan,
pe care dînsul a primit-o şi trebuia să ia o decizie. Seara,
noi am discutat cu dumnealui şi dînsul ne-a spus că e posibil să
vină azi-dimineaţă la 7.30, iar noi să asigurăm acces aici,
în Palatul Republicii. Însă dumneavoastră aţi privit
televizorul şi aţi auzit declaraţia.
Domnul
Leonid Bujor:
Constatăm
că şedinţa de astăzi nu se transmite în direct de
către Compania publică „Teleradio-Moldova”.
Domnul
Maxim Ganaciuc:
Nu
se transmite.
Domnul
Leonid Bujor:
Vă
mulţumesc.
Domnule
Preşedinte,
În
legătură cu aceasta, imediat după aprobarea ordinii de zi, rog
să îmi oferiţi cuvîntul de la tribuna centrală. Unu.
Şi
doi. Propun ca să includem în ordinea de zi de a-l invita pe domnul Valentin
Todercan în Parlament, pentru a ne prezenta o informaţie, de ce
dumnealui îşi permite să încalce prevederile articolului
99 alineatul (2), care îl obligă că în cazul în
care Parlamentul adoptă decizia de a transmite şedinţa în
plen, dumnealui este obligat să se supună majorităţii
parlamentare.
Vă
mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc,
domnule deputat.
Cine
mai doreşte? Alte propuneri?
Microfonul
nr.5, poftim.
Doamna
Corina Fusu – Fracţiunea Partidului Liberal:
Reieşind
din importanţa pe care o are Audiovizualul public „Teleradio-Moldova”,
ţinînd cont de faptul că toate monitorizările
experţilor naţionali şi internaţionali denotă faptul
marilor deficienţe cu care activează această instituţie,
nerespectînd chestiunea majoră de a reflecta interesul public,
solicit ca, în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului
şi cu cele ale Regulamentului de funcţionare al Parlamentului
Republicii Moldova, să îl invităm pe domnul Valentin Todercan,
preşedintele Companiei „Teleradio-Moldova”, pentru audiere în
Parlament astăzi.
De
asemenea, solicit invitarea pentru audiere a preşedintelui Consiliului de
Observatori al Companiei „Teleradio-Moldova”, care este organul de control
public, precum şi audierea preşedintelui Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, care este organul de reglementare şi garantul de
respectare a îndatoririlor „Teleradio-Moldova” faţă de
interesul public.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Alte
propuneri?
Domnule
Lupu,
Poftim.
Domnul
Marian Lupu – Fracţiunea Partidului Democrat din Moldova:
Mulţumesc,
domnule Preşedinte.
Domnule
Preşedinte,
Propun
ca, în cadrul şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului,
să adoptăm un proiect de adresare a forului legiuitor din
ţară către reprezentanţii minorităţilor
naţionale din Republica Moldova.
Vă
mulţumesc.
Da,
aş vrea să adaug că asupra textului acestui proiect de apel s-a
lucrat de comun acord la nivelul reprezentanţilor diferitelor grupuri
parlamentare care formează alianţa.
Mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Mai
sînt propuneri? Nu sînt, da? Atunci purcedem la vot.
Supun
votului propunerea domnului deputat Ioniţă Veaceslav de a o
invita pe doamna Prim-ministru, Zinaida Greceanîi pentru a prezenta o
informaţie cu privire la situaţia socială economică din
Republica Moldova.
Cine
este pentru, rog să voteze. Cine anunţă centru? Vă rog,
anunţaţi.
Numărătorii:
20
– pentru.
Domnul
Mihai Ghimpu:
20,
da?
Mulţumesc.
20.
Sectorul
nr.5?
Numărătorii:
Sectorul
nr.3 sau nr.5 – 33.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Cu
53 de voturi, propunerea a fost acceptată.
Următoarea
propunere: privind invitarea domnului Valentin Todercan pentru a prezenta o
informaţie cu privire la activitatea Companiei „Teleradio-Moldova”. Este
vorba despre aceea că avem sau nu avem televiziune publică?
Cine
este pentru, rog să voteze.
Sectorul
nr.3, vă rog.
– 20.
Unanim,
da? Unanim.
A
treia propunere este de a invita preşedintele Consiliului Coordonator al
Audiovizualului şi preşedintele Consiliului de Observatori al
Companiei „Teleradio-Moldova”.
Cine
este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Împotrivă?
Abţineri?
Nu
sînt.
Deci,
următoarea propunere, a domnului deputat Marian Lupu: de a adopta o
declaraţie ce ţine de..?
Domnule
Marian Lupu,
Declaraţie
cu privire la..? Da, un apel către reprezentanţii
minorităţilor naţionale din Republica Moldova.
Cine
este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Împotrivă?
Abţineri
nu sînt.
Unanim.
Deci
ordinea de zi, adică propunerile s-au epuizat, acum trebuie să...
Domnule
Hadârcă,
Aveţi
ceva de propus? Da, vă rog.
Microfonul
nr.5.
Domnul
Ion Hadârcă – Partidul Liberal:
Domnule
Preşedinte,
Eu
propun ca... este o situaţie jenantă şi am observat-o şi
în Parlamentul precedent, cînd mass-media este undeva la periferia
acestui spaţiu, totuşi de a găsi un loc mai onorabil pentru
ziarişti, pentru mass-media, ca să reflecte adecvat şi
feţele Parlamentului, să fie plasaţi mai în
faţă.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Cu
mare plăcere, dacă doresc şi consideră că este loc de ajuns,
poftim puteţi lua loc aici, în partea dreaptă.
Domnule
Ganaciuc,
O să
avem o pauză acum şi o să discutăm, o să
soluţionăm şi această propunere.
Mulţumesc
mult, domnule Hadârcă.
Stimaţi
colegi,
Cred
că este necesară o pauză, pentru ca să aducem la
cunoştinţă ordinea de zi. Să aducem la
cunoştinţă să se prezinte doamna Prim-ministru Zinaida
Greceanîi, domnul Valentin Todercan şi ambii preşedinţi.
Eu cred că e nevoie de o pauză. Ce spuneţi dumneavoastră?
Poftim,
domnule Filat.
Domnul
Vladimir Filat – Partidul Liberal Democrat din Moldova:
Domnule
Preşedinte,
Nu
ştiu dacă noi avem nevoie de pauză, însă cei
invitaţi cu certitudine au nevoie de timp, pentru a ajunge în
incinta Parlamentului. Şi din acest punct de vedere, considerăm
că este necesar să le acordăm acest timp. Sîntem la ora 10
şi 15 minute. Deci, pentru ora 12.00 să revenim la şedinţa
în plen pentru a audia rapoartele şi de a intra în dezbateri.
Este ca o propunere. Parlamentul urmează să ia decizia.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Susţineţi
propunerea domnului Filat ca să îi oferim posibilitatea un timp
pentru a se pregăti, să vină să prezinte informaţia?
Cine
este pentru ca să anunţăm o pauză pînă la ora
12.00, ca să aibă posibilitatea să se prezinte şi să
se pregătească invitaţii în şedinţa
Parlamentului, supun votului.
Mulţumesc.
Deci
se anunţă o pauză pînă la ora 12.00.
Mulţumesc
frumos.
Da,
domnul... îmi cer scuze.
Domnul
Chirtoacă,
Vă
rog.
Domnul
Dorin Chirtoacă – Partidul Liberal:
Aş
propune ca, pe lîngă doamna Prim-ministru, să fie invitaţi
fie viceprim-miniştri, fie miniştrii din ministerele de resort cu
profil social-economic, pentru a putea completa răspunsurile doamnei
Prim-ministru în cazurile în care nu vor fi oferite răspunsurile
necesare de doamna Prim-ministru. Ministrul economiei, eu ştiu, alţi
miniştri, care ar putea intra în anumite aspecte vizavi de detaliile
situaţiei social-economice.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Eu
cred că doamna Prim-ministru va decide singură cu cine să
vină. Dacă cunoaşte absolut situaţia social-economică,
o va prezenta singură. Dacă nu o cunoaşte, atunci va invita
şi va fi cu ministrul economiei, cu ministrul muncii, familiei şi protecţiei
sociale şi cu alţi membri ai Guvernului.
Poftim,
domnule Lupu.
Domnul
Marian Lupu:
Domnule
Preşedinte,
O rugăminte,
o solicitare, dacă este acceptată de către plenul Parlamentul.
Avînd această pauză, înainte de a merge în
pauză, vreau să propun să dăm citire acum acestui proiect
de adresare către reprezentanţii minorităţilor
naţionale şi să supunem votului acest proiect de document. Din
momentul în care citirea acestui document nu este în funcţia
de prezenţa sau neprezenţa reprezentanţilor Guvernului,
adică o putem face şi acum, pînă la anunţarea pauzei.
Mai mult decît atît că acest exerciţiu nu o să ne
ocupe mai mult de 3 – 4 minute.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Stimaţi
colegi,
Se
acceptă ori... Se acceptă, da? Noi am votat pauză. Aici problema
e doar în aceea că noi am votat că anunţăm pauză
şi acum revenim, cum ar fi că continuăm şedinţa. Aici
doar e problema, de procedură. Eu cred că nu e nimic dacă o
să ascultăm şi o să adoptăm această
declaraţie după pauză. Deja am votat pauză. Sînteţi
de acord? O să revotăm. Noi putem să revotăm. Dar cred
că nu face să revotăm, fiindcă oricum în
şedinţa de astăzi noi vom adopta acest apel.
Poftim,
domnule Hadârcă.
Domnul
Ion Hadârcă:
Nu
este vorba de a vota, de a revota. Este importantă această
declaraţie, acest apel şi este mai important ca să i se asigure
mediatizare. Deci noi am putea, desigur, pe urmă, poate, dacă este
textul, să îl vedem. Textul acesta să fie difuzat tuturor
deputaţilor, iar cel mai important este să i se asigure mediatizare
atunci cînd va fi citit. Fie acum, fie după pauză. Mie mi se
pare că e mai rezonabil după pauză, cînd tocmai vor fi
prezenţi acei de la televiziune.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Domnule
Lupu,
Acum,
da? Bine.
Cine
este pentru ca să prezentăm cuvîntul Fracţiunii Partidului
Democrat, Apelul către minorităţile Republicii Moldova, rog
să voteze.
Mulţumesc.
Unanim.
Poftim,
la tribuna centrală. Cine prezintă apelul?
Domnul
Alexandru Stoianoglo – Partidul Democrat din Moldova:
Stimate
domnule Preşedinte,
Stimaţi
colegi,
Permiteţi-mi
să dau citire apelului Parlamentului Republicii Moldova către
reprezentanţii minorităţilor naţionale din Republica
Moldova.
Îáđŕůĺíčĺ
ę ďđĺäńňŕâčňĺë˙ě íŕöčîíŕëüíűő ěĺíüřčíńňâ
Ěű,
ďđĺäńňŕâčňĺëč ďŕđëŕěĺíňńęîăî áîëüřčíńňâŕ, ńîçäŕííîăî â íîâîě Ďŕđëŕěĺíňĺ
Đĺńďóáëčęč Ěîëäîâŕ, ńîçíŕĺě, ÷ňî ńěĺíŕ âëŕńňč ďîđîćäŕĺň ńŕěűĺ đŕçíűĺ ňîëęîâŕíč˙
â îáůĺńňâĺ. Ňĺě áîëĺĺ ęîăäŕ ęňî-ňî ďűňŕĺňń˙ ńęîěďđîěĺňčđîâŕňü ýňîň ďđîöĺńń.
Ďîýňîěó íîâîĺ ďđŕâ˙ůĺĺ áîëüřčíńňâî çŕęîíîäŕňĺëüíîăî îđăŕíŕ ńňđŕíű îáđŕůŕĺňń˙
ńďĺöčŕëüíűě îáđŕçîě ę íŕöčîíŕëüíűě ěĺíüřčíńňâŕě, ďđčíčěŕ˙ íŕ ńĺá˙ ęŕę îäíó čç
ăëŕâíűő îá˙çŕííîńňĺé ăŕđŕíňčđîâŕíčĺ čő ńďĺöčôč÷ĺńęčő ďđŕâ.
Äĺďóňŕňű
Ŕëü˙íńŕ çŕ ĺâđîďĺéńęóţ číňĺăđŕöčţ ń÷čňŕţň, ÷ňî íŕřŕ ńňđŕíŕ äîëćíŕ ˙âë˙ňüń˙
ďđčěĺđîě ńňŕáčëüíîăî ýňíč÷ĺńęč ěíîăîîáđŕçíîăî îáůĺńňâŕ. Íŕőîä˙ńü íŕ ďĺđĺńĺ÷ĺíčč
ăĺîďîëčňč÷ĺńęčő číňĺđĺńîâ, ěű äîëćíű đŕçâčâŕňü ňîëĺđŕíňíîńňü,
âçŕčěîďđîíčęíîâĺíčĺ ęóëüňóđ, óńëîâč˙ äë˙ íŕöčîíŕëüíîăî âîçđîćäĺíč˙ âńĺő
ýňíč÷ĺńęčő ăđóďď č äë˙ čő ďîëíîďđŕâíîăî ó÷ŕńňč˙ â ćčçíč ńňđŕíű.
Ďîńëĺ
äâóő äĺń˙ňęîâ ëĺň ăîńóäŕđńňâĺííîé íĺçŕâčńčěîńňč ďĺđĺä âńĺěč íŕěč ńňî˙ň âńĺ ňĺ
ćĺ íĺđĺřĺííűĺ çŕäŕ÷č: ďîńňđîĺíčĺ ńâîáîäíîăî, äĺěîęđŕňč÷ĺńęîăî îáůĺńňâŕ,
ńîçäŕíčĺ ýôôĺęňčâíîé đűíî÷íîé ýęîíîěčęč, đŕáîňŕţůĺé íŕ áëŕăî âńĺő ëţäĺé,
äîńňčćĺíčĺ âűńîęčő ńňŕíäŕđňîâ ćčçíč äë˙ âńĺő ăđŕćäŕí Đĺńďóáëčęč Ěîëäîâŕ,
îáđĺňĺíčĺ ŕâňîđčňĺňŕ č đĺďóňŕöčč íŕäĺćíîăî ďŕđňíĺđŕ íŕ ěĺćäóíŕđîäíîé ŕđĺíĺ. Ňĺ,
ęňî ďđŕâčë ďîńëĺäíčĺ âîńĺěü ëĺň îňáđîńčëč Ěîëäîâó íŕçŕä. Íîâŕ˙ âëŕńňü
îęîí÷ŕňĺëüíî äĺěîíňčđóĺň ŕâňîđčňŕđíűé đĺćčě č îáĺńďĺ÷čň óńňîé÷čâîĺ, îďĺđĺćŕţůĺĺ
đŕçâčňčĺ ńňđŕíű, íî äë˙ ýňîăî îíŕ íóćäŕĺňń˙ â ńďëî÷ĺííîńňč, ďîääĺđćęĺ č ó÷ŕńňčč
âńĺăî îáůĺńňâŕ.
Đĺńďóáëčęŕ
Ěîëäîâŕ čěĺĺň îďűň íĺńęîëüęčő öčęëîâ ńěĺíű âëŕńňč. Č ďîńëĺ ęŕćäîăî čç íčő íîâîĺ
ďđŕâčňĺëüńňâî ńîőđŕí˙ëî č óëó÷řŕëî ěĺćýňíč÷ĺńęîĺ ńîăëŕńčĺ â ńňđŕíĺ.
Ďđčěĺ÷ŕňĺëüíî, ÷ňî Çŕęîí î ôóíęöčîíčđîâŕíčč ˙çűęîâ íŕ ňĺđđčňîđčč Ěîëäŕâńęîé ŃŃĐ,
ďđčí˙ňűé ĺůĺ â 1989 ăîäó, – îäčí čç íĺěíîăčő íĺ ďđĺňĺđďĺâřčő ń ňĺő ďîđ íčęŕęčő
čçěĺíĺíčé. Ďîçčňčâíűé îďűň íŕęŕďëčâŕĺňń˙ č ńňŕíîâčňüń˙ ěóäđîńňüţ îáůĺńňâŕ č ĺĺ
ďîëčňč÷ĺńęîé ýëčňîé.
Ŕëü˙íń
çŕ ĺâđîďĺéńęóţ číňĺăđŕöčţ íĺ äĺëčň ăđŕćäŕí ńňđŕíű íŕ ńâîčő č ÷óćčő, íŕ ěĺńňíűő
č ďđčřëűő, íŕ ëó÷řčő č őóäřčő. Äë˙ íŕń âńĺ ăđŕćäŕíĺ ńňđŕíű, íĺçŕâčńčěî îň čő
ýňíč÷ĺńęîé ďđčíŕäëĺćíîńňč, đŕâíű. Ŕëü˙íń đŕńńěŕňđčâŕĺň ýňíč÷ĺńęîĺ, ęóëüňóđíîĺ
ěíîăîîáđŕçčĺ Đĺńďóáëčęč Ěîëäîâŕ ęŕę ôŕęňîđ č íĺîňúĺěëĺěîĺ óńëîâčĺ ńňŕáčëüíîńňč,
ęŕę áĺńďđĺöĺäĺíňíűé ďîňĺíöčŕë äë˙ đŕçâčňč˙. Äĺďóňŕňű ěŕćîđčňŕđíîé ęîŕëčöčč ďđîäîëćŕň
â îáëŕńňč ěĺćýňíč÷ĺńęčő îňíîřĺíčé őîđîřčĺ ňđŕäčöčč ďđĺäűäóůčő ďđŕâčňĺëüńňâ ďî
çŕůčňĺ ďđŕâ ëčö, ďđčíŕäëĺćŕůčő ę íŕöčîíŕëüíűě ěĺíüřčíńňâŕě, óęđĺďëĺíčţ
íŕöčîíŕëüíîăî ěčđŕ č ńîăëŕńč˙ â ńňđŕíĺ.
Âńĺ
ňđóäíîńňč ěű ďĺđĺćčâŕëč âěĺńňĺ, îíč íĺ âűáčđŕëč íŕń ďî ýňíč÷ĺńęîěó ďđčçíŕęó.
Âńĺ ăđŕćäŕíĺ Ěîëäîâű: ěîëäŕâŕíĺ, đóńńęčĺ, óęđŕčíöű, ăŕăŕóçű, áîëăŕđű, ĺâđĺč č
äđóăčĺ ďđĺäńňŕâčňĺëč íŕöčîíŕëüíűő ěĺíüřčíńňâ, ďîëó÷ŕţň îäčíŕęîâűĺ íčůĺíńęčĺ
çŕđďëŕňű č ďĺíńčč, ěó÷ŕţňń˙ â đŕçđóřĺííűő áîëüíčöŕő, ňĺđ˙ţň çäîđîâüĺ íŕ
óíčçčňĺëüíîě ňđóäĺ çŕ đóáĺćîě. Ó íŕń îáůŕ˙ đîäčíŕ, ńî âńĺěč ĺĺ áĺäŕěč č
đŕäîńň˙ěč.
Đĺńďóáëčęŕ
Ěîëäîâŕ ńĺé÷ŕń ďđîőîäčň íĺďđîńňîé ďĺđčîä, íî ýňî âńĺăî ëčřü ńěĺíŕ âëŕńňč –
îáű÷íŕ˙ äĺěîęđŕňč÷ĺńęŕ˙ ďđîöĺäóđŕ äë˙ ňĺő, ęňî óâŕćŕĺň çŕęîí č âîëĺčçú˙âëĺíčĺ
íŕđîäŕ. Äŕâŕéňĺ âěĺńňĺ, ńîîáůŕ, â ńîăëŕńčč, íŕâĺäĺě ďîđ˙äîę â ńâîĺě
ńîáńňâĺííîě äîěĺ, ńäĺëŕĺě ňŕę, ÷ňîáű â íŕřĺé ńňđŕíĺ ěîăëč áű ćčňü ń÷ŕńňëčâî č
äîëăî âńĺ ĺĺ ăđŕćäŕíĺ, íĺçŕâčńčěî îň čő ýňíč÷ĺńęîé ďđčíŕäëĺćíîńňč.
Vă
mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Supun
votului Apelul Parlamentului Republicii Moldova către
minorităţile naţionale din Republica Moldova.
Cine
este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Împotrivă?
Abţineri?
Nu
sînt.
Pauză
pînă la ora 12.00.
Mulţumesc
foarte mult.
P A U Z Ă
*
* * *
D U P Ă P A U
Z Ă
Domnul
Mihai Ghimpu:
Stimaţi
colegi,
Rog
prezenţa în sală.
Microfonul
nr. 3.
Numărătorii:
Sectorul
nr... – 20.
Domnul
Mihai Ghimpu:
20.
Microfonul
nr. 5?
Numărătorii:
Sectorul
nr... – 30.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Invitaţi,
vă rog, ceilalţi colegi în sală, urgent.
Microfonul
nr. 5, vă rog. Încă o dată verificaţi prezenţa
în sală.
Numărătorii:
Sectorul
nr... – 32.
Domnul
Mihai Ghimpu:
32.
Majoritatea este.
Stimaţi
colegi,
Aşa
cum am convenit, ordinea de zi a fost adoptată cu audieri: a doamnei
Prim-ministru Zinaida Greceanîi, Valentin Todercan, Preşedintele Instituţiei
Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”, a
domnului Gheorghe Gorincioi, Preşedintele Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, a doamnei Şlopac Mariana, Preşedintele Consiliului
de Observatori al Audiovizualului. Ori eu văd rău, ori s-au ascuns?
Sînt prezenţi în sală?
Domnule
Ganaciuc,
A
venit cineva? Nu este prezent nimeni, da?
După
cîte eu cunosc, la şedinţele Parlamentului nostru este prezent
permanent reprezentantul Guvernului în Parlament, domnul Nicolae
Eşanu.
Domnule
Eşanu,
Sînteţi
aici? Informaţi vă rog, Parlamentul: care este motivul şi de ce
nu s-a prezentat doamna Prim-ministru?
Vă
rog de la tribuna centrală. Acolo microfonul nu funcţionează.
Vă rog de la tribuna centrală.
Domnul
Nicolae Eşanu – reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:
Stimate
domnule Preşedinte,
Doamnelor
şi domnilor deputaţi,
În
legătură cu faptul că, în conformitate cu agenda
întocmită anterior, doamna Prim-ministru nu se află în
birou, eu nu am reuşit să comunic nemijlocit cu doamna ministru,
doamna Prim-ministru, mă scuzaţi. În rezultatul dialogului cu
conducerea Aparatului Guvernului şi cu consilierii doamnei Prim-ministru,
am fost informat că doamna Prim-ministru cunoaşte despre faptul
că Parlamentul a adoptat o decizie, prin care s-a solicitat să fie
prezentă aici, dar dumneaei să află în imposibilitate de a
se prezenta în faţa Parlamentului. Cu părere de rău,
pînă la acest moment eu nu am fost informat despre motivul absenţei
doamnei Prim-ministru la şedinţa Parlamentului.
Vă
mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Domnule
Eşanu,
O clipă.
Eu îmi cer scuze. Atunci cînd Prim-ministru este în imposibilitatea
de a se prezenta, vin viceprim-miniştrii, doar are cîţiva
viceprim-miniştri. Nu poate dumneaei, de ce nu a venit domnul Dodon? Mai
avem acolo, îmi pare, domnul Roşca, viceprim-ministru. De ce nu vin
ceilalţi?
Domnul
Nicolae Eşanu:
Deci
din decizia adoptată în Parlament eu nu am înţeles, spre
regret, că trebuie să informez Prim-viceprim-ministrul sau
prim-viceprim-miniştrii pentru a se prezenta în cazul în care
nu se prezintă doamna Prim-ministru. În aceste condiţii, este
necesar ca noi să constatăm dacă doamna Prim-ministru s-a aflat
în imposi-bilitate de a se prezenta sau a adoptat o decizie de a nu se
prezenta.
Eu
nu pot să răspund acum la această întrebare.
Prim-viceprim-ministrul şi, eventual, viceprim-miniştrii pot să
reprezinte Guvernul doar în măsura în care au fost
mandataţi de către doamna Prim-ministru sau doar în măsura
în care ei cunosc cu certitudine faptul că doamna Prim-ministru nu
poate să fie prezentă la o şedinţă. La această
etapă, eu sînt în imposibilitate de a informa Parlamentul
despre situaţia reală a lucrurilor.
Vă
mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumim,
domnule Eşanu.
Îmi
pare rău că toţi sînteţi în imposibilitate.
Stimaţi
colegi,
Care
sînt propunerile în cazul în care toţi se află
în imposibilitate de a se prezenta în faţa Parlamentului:
şi doamna Prim-ministru, şi domnul Todercan, şi domnul Gorincioi,
şi doamna Şlopac. Am înţeles că doamna Şlopac
este în concediu. Domnul Gorincioi, aşa a informat doamna
secretară, va fi, se va prezenta, poate şi va veni.
Oricum,
poftim, domnule Filat.
Domnul
Vladimir Filat:
Vă
mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimaţi
colegi,
Noi
cu toţii înţelegem că această imposibilitate, despre
care s-a vorbit la tribuna centrală este una de faţadă.
Motivaţia este una cu totul alta. Urmează să luăm act de
această atitudine, pe care a manifestat-o atît doamna Prim-ministru,
cît şi ceilalţi funcţionari invitaţi. Şi care,
de altfel, au obligaţia să vină în Parlament, atunci
cînd sînt solicitaţi pentru a prezenta informaţia.
Însă după această constatare este evident că trebuie
să continuăm să discutăm problemele invocate de către
colegii deputaţi la începutul şedinţei.
Şi,
în acest sens, domnule Preşedinte, stimaţi colegi, propun să
trecem la dezbateri, aşa cum au fost invocate problemele la
începutul şedinţei. Colegii deputaţi din partea
fracţiunilor sau fracţiunea să îşi expună
punctele de vedere asupra situaţiei, în primă
instanţă, în domeniul economic, care este la ora actuală.
Şi venim cu o propunere, domnule Preşedinte, stimaţi colegi, ca
la sfîrşitul dezbaterilor să adoptăm şi o
declaraţie a Parlamentului cu privire la problema ce ţine de
situaţia social-economică din Republica Moldova.
Mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Deci
cine mai doreşte? Eu cred că absenţa în şedinţa
plenului Parlamentului a doamnei Prim-ministru nu ne interzice să vedem
noi cum stau lucrurile în Republica Moldova. Care este situaţia
social-economică? Şi ca deputaţi, eu cred, noi avem ce spune.
Oricum.
Domnule
Ioniţă,
Doriţi
să vorbiţi, da? Poftim, la microfon.
Sau
cine e primul? Domnul Bujor?
Domnule
Ioniţă,
Vă
rog la tribuna centrală.
Domnul
Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi
colegi,
Nu
îmi este absolut de mirare din ce cauză doamna Prim-ministru
în exerciţiu este foarte ocupată, din simplul motiv că
cred că îşi continue activitatea pe care au
desfăşurat-o cu succes în ultimii ani de zile. Cînd
vorbim despre criza în Republica Moldova, la noi se încearcă a
invoca că este un efect al crizei mondiale. Admit că anumite lucruri
ne afectează, dar foarte clar se vede munca asiduă a Guvernului de a
construi pas cu pas această criză. Nu voi trece foarte mult în
istorie. Voi lua doar trei ani de zile, ca să vedem cît de
reuşit au reuşit să facă acest lucru. Şi aceasta
aş fi dorit să o aud astăzi în faţa Parlamentului. Anul
2007.
Aşa-numita
liberalizare cum o fac comuniştii, aşa înţeleg ei
liberalizarea a dus la aceea că Republica Moldova, în loc să
treacă întreprinderile printr-o înviorare normală, prin
procedura de faliment, cum este în toate ţările, a lăsat
în agonie şi a intrat în criză în 2009, cu
nişte întreprinderi falimentare, a căror problemă trebuia
rezolvată în 2007. Mai mult ca atît, iertarea celor 4 miliarde
de lei datorii, doar în jumătate de an întreprinderile care nu
puteau să îşi achite obligaţiile sale faţă de
buget, din 4 miliarde, care au fost iertate, au mai creat încă 500
de milioane de lei.
Aş
fi dorit astăzi să aflu care este datoria agenţilor economici la
ziua de astăzi, deoarece nu este publică, dar nu m-aş mira
dacă este iarăşi 4 miliarde de lei. Iar dacă mai legăm
privatizările din 2008 cu iertarea datoriilor din 2007, întrebarea
mea este: privatizările de 1 miliard de lei din 2008 nu s-au făcut pe
banii din 2007, iertaţi? Mergem mai departe. Anul 2008. Cînd deja
toată lumea înţelegea ce este criză, toţi discutau,
în afară de Guvernul Republicii Moldova, cînd toată lumea
implementa măsuri anticriză, la noi parcă se jucau de-a conducerea
ţării şi încep anul 2008 cu aplicarea TVA în
construcţii.
Vreau
aici să amintesc că acesta este unul din puţinele sectoare care,
în ultimii ani, au cunoscut dezvoltarea nu graţie, dar în
pofida guvernării, mulţumită banilor veniţi de peste
hotare. 70% din banii în construcţie veneau de peste hotare.
În 2008, cînd toţi se gîndeau cum să salveze
sectorul, prima lovitură în sector a fost dată de către
guvernare prin aplicarea TVA-ului. Aş vrea să înţeleg
raţionamentul: de ce începi într-un an cu criza să
distrugi un sector, care cît de cît mişca. Luna mai al anului
2008, cînd toţi agenţii economici deja se sufocau în
lipse de resurse financiare, autorităţile noastre financiare
hotărăsc să înăsprească activitatea în
domeniul financiar, deposedînd toţi agenţii economici de
resursele financiare. Ca să fie clar despre ce vorbesc, în prezent
la noi masa monetară de la 23 de miliarde de lei, care era foarte
puţin, s-a redus la 17 miliarde.
Mai
departe. Toamna anului 2008, deja cred că nu mai erau discuţii că
avem sau nu criză. La noi autorităţile se antrenează
într-un proces neclar pînă în prezent pe piaţa
valutară, care a condus, pe de o parte, la ruinarea a tot ce
înseamnă economie. Doar în sectorul agrar, din cauza politicii
valutare eronate a autorităţilor, s-au pierdut 1,4 miliarde de lei
doar în 2008. Şi am pierdut 600 de milioane de dolari, bani care
în prezent se discută ce s-a întîmplat cu ei. În
felul acesta, printr-o politică financiară eronată, printr-o
politică valutară eronată şi printr-o politică
fiscală eronată, am intrat cu succes în criză în
2009. Însă autorităţile, şi aici deja trebuie să
spunem foarte clar, iresponsabil aprobă un buget, care anul acesta nu se
va executa cel puţin cu 25 la sută.
Mie
îmi este foarte interesant să mă uit la acei care au elaborat
acest buget: cum a fost posibil să desenezi aşa un buget? Acum,
în condiţia în care Legea bugetului stipulează foarte
clar mărimea datoriilor şi deficitul bugetar care poate fi,
autorităţile noastre, neclar cum... Şi aş fi vrut să
aud în răspuns la întrebarea: în baza cărui act legal
Guvernul se împrumută pe piaţa de capital? Datoria
depăşeşte deja 1 miliard de lei doar în acest an şi
merge ca o avalanşă. În fiecare lună creşte
împrumutul şi aici este foarte important, dacă pînă
în 2008 Guvernul împrumuta doar 10 la sută, el era doar 10 la
sută din resursele disponibile în societate le lua Guvernul,
în prezent ne apropiem vertiginos de 30 la sută, fiecare al treilea
leu, care există în societatea noastră, în loc să
meargă în economia reală, care şi aşa nu are resurse
financiare, este preluat de către autorităţi, pentru a fi
consumat într-un mod neclar.
Mai
mult ca atît, aici vreau să menţionez că în
condiţii de criză totală, lucrul cel mai important care este
să te gîndeşti cum rezolvi problema? Criza nu este doar atunci
cînd autorităţile nu îşi pot exercita
obligaţiile financiare. Criza este atunci cînd 100 de mii de oameni
anul acesta rămân fără loc de muncă. Criza este
atunci cînd agenţii economici deja 4 – 5 luni de zile nu pot achita
salariile. Şi sînt obligaţi să achite plăţile
în bugetul asigurărilor sociale, fără a achita salariile.
Vreau să văd în baza cărei norme legale se face lucrul
acesta. Şi toate lucrurile acestea foarte clar arată cum noi pas cu
pas am permis. De fapt, guvernarea şi-a permis să construiască
ceea ce se numeşte criză în Republica Moldova.
Spunînd
toate lucrurile acestea, de ce am trecut această... prin istoria acestor
lucruri, cred că Parlamentul are şi dreptul, şi obligaţia...
foarte clar din toate acţiunile acestea eronate, care au fost în
aceşti ani... de aici şi revin toate lucrurile care astăzi ar
trebui, prin declaraţia noastră, să arătăm foarte clar
ce trebuie să întreprindă Republica Moldova pentru ca
agenţii economici, care au dificultăţi foarte mari, să nu
fie supuşi acestui tratament inuman de controale abuzive, ca resursele
foarte puţine, care sînt în societate, să nu fie preluate
într-un mod iarăşi neclar de către autorităţi.
Şi
în felul acesta, această criză care au simţit-o, în
primul rînd, agenţii economici şi populaţia... Iar
Guvernul cred că doar acum începe sau încă nu
înţelege că implementează. De aceea, aş fi dorit
foarte mult ca doamna Prim-ministru să nu se afle astăzi în
funcţia în care se află dumneaei, dar să fie aici,
în Parlament. Deoarece îmi dau seama că cu cît mai mult
se află în funcţii, cu atît mai mult se agravează
criza. Aflarea ei aici, pur şi simplu, mai rezolvă oleacă din
problema de aprofundare a ceea ce se numeşte criză în Republica
Moldova.
Vă
mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Vă
mulţumesc.
A
solicitat doamna Valentina Buliga, da?
Poftim,
doamna Buliga.
Doamna
Valentina Buliga – Partidul Democrat din Moldova:
Mult
stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi
colegi deputaţi,
Sîntem
cu toţii conştienţi de faptul că ne aflăm într-o
situaţie social-economică extrem de dificilă, care are
tendinţa de a se agrava şi va deveni şi mai complicată
chiar la finele acestui an. Datele statistice ne demonstrează că
în primul semestru al anului curent au fost acumulate venituri la bugetul
public naţional de circa 10 milioane 833 mii de lei, ceea ce constituie o
scădere faţă de veniturile prevăzute pentru perioada de
referinţă cu 11% şi faţă de veniturile acumulate
în aceeaşi perioadă a anului 2008 cu circa 9%. Respectiv,
veniturile fiscale ale acestui buget a fost în scădere cu 11,5, ceea
ce se datorează în mare măsură reducerii colectării
impozitului pe venit, fapt ce constituie un efect logic al situaţiei pe
piaţa muncii.
Conform
unor publicaţii oficiale, numărul populaţiei active în
Republica Moldova pe parcursul anului curent s-a redus cu circa 41 de mii de
angajaţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Rata şomajului fiind de circa 8%. Această situaţie nu poate
să nu influenţeze negativ sfera socială, în special
viabilitatea şi stabilitatea financiară a bugetului asigurărilor
sociale. Actualmente, suma necesară lunară pentru plata pensiilor
constituie circa 470 milioane de lei.
Pe
lîngă celelalte plăţi prevăzute de bugetul
asigurărilor sociale, indemnizaţii pentru incapacitatea
temporară de muncă, indemnizaţii de şomaj,
indemnizaţii şi alocaţii sociale constituie circa 130 de
milioane de lei. Executarea acestui buget, de asemenea, este în
scădere faţă de nivelul prevăzut, precum şi
faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, constituind
circa 89% şi 91% faţă de anul 2009. Datoriile sau deficitul
bugetar la 1 iulie anul 2009 la bugetul Companiei Naţionale de
Asigurări Sociale constituia 384 milioane de lei.
Acumulările
lunare constituie aproximativ 430. Necesităţile 600, lunar 430. Ceea
ce denotă deja o imposibilitate de plată la timp a plăţilor
din acest fond. Datoriile agenţilor economici la acest buget se
majorează de la trimestru la trimestru. Şi dacă la 1 ianuarie
2009 constituiau circa 617 milioane, la 1 iulie 2009 deja 672 mii de lei, ceea
ce constituie o majorare a acestui cu aproximativ 54,6 milioane de lei. Care va
fi situaţia spre finele anului nu este greu de prevăzut.
Creşterea numărului de familii sărace. Diminuarea
capacităţii de plată de cumpărare a veniturilor, majorarea
numărului de copii care vor rămîne fără grijă
părintească, deoarece părinţii vor căuta în
continuare noi locuri de muncă în afara ţării.
De
menţionat că situaţia creată este nu numai rezultatul
crizei economice mondiale, care nu putea să nu afecteze şi republica
noastră, ci şi rezultatul unei politici greşite, deseori
populiste, neadecvate situaţiei economice reale a ţării şi
neracordat la realităţi. Ca rezultat, avem creşterea continuă
a numărului de pensionari cu pensii mici pentru unii, ce nu pot satisface
nici cele mai elementare necesităţi ale beneficiarilor şi pensii
foarte mari pentru alţii, care nu sînt racordate la principiul de
bază al sistemului de pensionare, principiul pensiilor asigurate, iar
în consecinţă, pierderea încrederii populaţiei
în acest sistem şi, ca efect, scăderea în continuare a
veniturilor în sistem pe motivul neatracvităţii acesteia. De
aceea, Partidul Democrat consideră de urgenţă
întreprinderea următoarelor măsuri pentru a stabiliza capacitatea
financiară a Fondului de asigurări sociale.
În
primul rînd, unificarea cotelor de asigurări sociale pentru toate
categoriile de plătitori, determinarea strictă a riscurilor asigurate
şi a cotei-parte de asigurare pentru fiecare risc, implicarea bugetului de
stat în finanţarea bugetului asigurărilor sociale de stat
pentru unele categorii de beneficiari, care, din start, sînt
condamnaţi la sărăcie. Este vorba despre bugetari şi despre
acei care muncesc în agricultură. Excluderea oricăror
cheltuieli care nu ar constitui prestaţii de asigurări sociale ce se
efectuează astăzi din bugetul asigurărilor sociale de stat,
asigurarea condiţiilor necesare pentru crearea unui sistem de pensii
suplimentare privat sau în cadrul sistemului existent pentru acei care
doresc să îşi asigure o pensie suplimentară, în
special pentru persoanele care activează în condiţii nocive de
muncă şi care să fie asigurate cu pensii anticipate,
finanţate în această perioadă din acest sistem sau
oferirea unor posibilităţi de a li se stabili pensii majorate.
Sîntem
obligaţi să menţionăm că sistemul de
asistenţă socială, necătînd la generozitatea sa
aparentă şi numărul mare de plăţi ce se
efectuează în scopul susţinerii păturilor nevoiaşe
ale populaţiei nu îşi atinge, de fapt, scopul, de a ajunge la
cei mai săraci cetăţeni ai ţării, care nu pot de sine
stătător depăşi situaţiile de criză. Motivul este
numărul mare al celor săraci şi principiul eronat şi
complicat de distribuire a surselor pus la temelia sistemului de
asistenţă socială.
Legea
adoptată la finele Parlamentului de legislatura a XVI-a, Legea cu privire
la ajutorul social, este una care nu şi-a atins scopul. În viziunea
noastră, trebuie monitorizat efectul şi ajustată la
situaţia de criză în care s-a pomenit întreaga societate
din Republica Moldova.
În
sistemul de sănătate ne confruntăm în continuare cu o
finanţare slabă a instituţiilor medico-sanitare. Şi vreau
aici să vă spun că la 1 iulie 2009 deficitul la Fondul de
asigurări în sănătate constituia circa 144 milioane de
lei. Un număr considerabil de cetăţeni care nu au acces la
servicii medicale, creşterea incidenţei la maladiile social
condiţionate: tuberculoză, narcomanie, gripă şi altele.
Este tensionată în continuare situaţia la capitolul „Asigurarea
cu personal medical”, îndeosebi în spaţiul rural. De aceea, ne
dăm foarte bine seama şi sîntem conştienţi de faptul
că pentru dezvoltarea şi susţinerea unui sistem medical orientat
spre necesităţile populaţiei venim cu următoarele
propuneri.
În
primul rînd, optimizarea cheltuielilor administrative ale Companiei
Naţionale de Asigurare în Sănătate şi distribuirea
echitabilă a resurselor financiare pe tipuri de servicii, asigurarea unui
grad înalt de transparenţă în distribuirea resurselor
financiare, optimizarea sistemului de achiziţii în domeniul de
sănătate, respectarea principiului de receptivitate a sistemului de
sănătate la necesităţile şi aspiraţiile
populaţiei, asigurarea securităţii pacienţilor şi a
personalului medical, accesul garantat la medicamente esenţiale şi
calitative nu prin decizii populiste şi nesusţinute financiar.
Stimaţi
colegi,
Copiii
sînt viitorul nostru. O frază bine cunoscută, repetată
mereu, uneori chiar fără a pătrunde prea adînc în
sensul acesteia. Din generaţie în generaţie, lumea şi-a
dorit o viaţă mai bună, un viitor luminos, mai liniştit,
mai asigurat şi cine ne-ar putea asigura-o dacă nu copiii
noştri? Dar pentru aceasta, în primul rînd, trebuie să
îi avem.
Cunoaştem
foarte bine cît de profundă este criza demografică cu care se
confruntă Republica Moldova. De aceea, trebuie de urgenţă
să elaborăm un program de stat naţional întru
susţinerea tinerilor familii. Să creştem copii
sănătoşi, care, ulterior... şi să investim în
ei, căci, practic, investim în viitorul Republicii Moldova, în
viitorul societăţii noastre.
Grija
pe care le o purtăm astăzi ne va răsplăti mîine sub
diferite forme, inclusiv pentru o societate dezvoltată şi
progresistă. Şi atunci ne dăm foarte bine seama că
contează fiecare copil, indiferent unde locuieşte: la sat sau la
oraş. De aceea, protecţia copilului trebuie să devină
prioritară în spectrul politicilor sociale. Situaţia copilului
trebuie să fie pe agenda autorităţilor atît centrale,
cît şi locale şi să participăm în comun la
construcţia unei Europe pentru şi cu copii. Fără
îndoială, o atenţie deosebită merită persoanele cu
dizabilităţi atît din partea statului, cît şi din
partea societăţii.
De
aceea, stimaţi colegi ai Alianţei pentru Integrarea Europeană,
Partidul Democrat propune ca prin munca noastră asiduă, prin
comportamentul nostru, prin solidaritatea noastră, prin participarea
noastră responsabilă şi eficientă să asigurăm
în comun cetăţenilor noştri o viaţă
prosperă, decentă şi în siguranţă printr-o
economie puternică şi competitivă, care ulterior să le
asigure cetăţenilor noştri garanţii sociale garantate.
Toate acestea depind de noi, de munca noastră comună în
viitoarea guvernare. (Aplauze.)
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumim,
doamnă Buliga.
Îl
invit la microfon pe domnul Cojocaru Vadim.
Cine
doreşte să vorbească, vă rog, să vă
înscrieţi la Secretariat.
Domnul
Vadim Cojocaru – Partidul Liberal:
Stimate
domnule Preşedinte,
Stimaţi
colegi,
Onorată
asistenţă,
În
viziunea noastră, Guvernul ar fi trebuit să soluţioneze 5
probleme în ultimele 6 luni, pînă la finele anului 2009, a
căror nesoluţionare ne-a adus la situaţia de criză, la situaţia
gravă social-economică.
În
viziunea noastră, aceste probleme sînt.
Prima
problemă eu am încercat să o pun în discuţie
cînd încă doamna Greceanîi, fiind Prim-ministru,
totuşi, ne-a onorat cu prezenţa şi a încercat să
răspundă la unele întrebări. În ultimii 8 ani de
zile, Guvernul Republicii Moldova nu a spus clar care ramuri sînt prioritare
pentru economia republicii.
În
viziunea noastră, noi trebuie să relevăm 4 – 5, maximum 7 ramuri
care ar putea fi competitive pentru economia regională şi europeană.
Ramuri în care noi am avut tradiţii, ramuri în care noi avem
cultură de producere, ramuri în care noi avem şi am avut
angajaţi calificaţi.
Luaţi
prima ramură, în viziunea noastră, care ar putea fi
competitivă –industria de mobilă. Noi am avut o industrie de
mobilă destul de bună, avem relaţii extraordinar de bune cu
România, cu Italia, am putea împreună cu ei, prin diferite
alianţe de tip strategic, să pătrundem pe pieţele europene
şi regionale. Aceste ramuri ne-ar permite nouă ca banii pe care
îi avem, bani noi totuşi avem, să îi concentrăm la 4
– 5 ramuri, începînd de la sistemul educaţional, piaţa
muncii, cercetarea şi economia reală.
Încercarea
guvernanţilor noştri în ultimii 8 ani de zile să
dezvoltăm toate ramurile e o încercare greşită şi
care poate fi utilă doar pentru ţările mari. Ţările
mici cu o economie destul de mică ca Republica Moldova nu îşi
pot permite luxul să aibă mai mult de 4 – 5 ramuri prioritare,
desigur, nu în defavoarea altor ramuri şi domenii de activitate.
O
problemă care este foarte mult discutată, a doua problemă,
monopolismul pe piaţa Republicii Moldova. Monopolism care e atît
pentru piaţa internă, cît şi cea externă. Toţi
vorbesc că agenţii economici nu pot pătrunde liber, nu pot
ieşi cu producţia sa, guvernarea noastră tace şi spune:
că la noi totul e în regulă, e o economie reală, e o
economie concurenţială.
Trei.
În viziunea noastră, pe piaţa Republicii Moldova avem prea
mulţi agenţi intermediari. Producătorul îşi vinde
producţia la un preţ foarte mic, avînd foarte mulţi intermediari,
consumatorul final achită un preţ foarte mare. Şi consumatorul
nostru autohton este pus în faţa unei dileme, ori procură
produsele noastre scumpe, fiindcă sînt foarte mulţi
intermediari, ori este nevoit să procure produsele care sînt de
import şi care sînt la un preţ destul de mic.
Patru.
Colegii mei au mai spus, eu doar voi repeta şi voi spune: problema crizei
este problema, în primul rînd, a pieţii de muncă.
Produsul intern brut a scăzut şi va scădea, avem o gaură
în buget de 6 miliarde de lei, însă, în primul
rînd, problema este că vor apărea şi apar deja foarte
mulţi şomeri. Problema constă şi în faptul că
Guvernul pînă acum nu vrea să ne spună clar,
cîţi şomeri avem în Republica Moldova? Dacă noi
folosim cifrele, oficial avem 6% – 8% de şomeri. Pentru o situaţie de
criză nu e o cifră mare. Însă, în acelaşi timp,
este o altă cifră, rata de ocupare este de 38 – 39 la sută din
populaţia activă. În Uniunea Europeană, rata de ocupare
constituie 60% – 63%. Dacă efectuăm mici calcule, iese că cel puţin
20 la sută dintre cetăţenii noştri nu mai au
încredere în Guvern, în agenţiile de ocupare a
forţei de muncă şi singuri îşi caută
ocupaţii şi, desigur, de regulă, o găsesc în economia
tenebră.
Problema
problemelor pentru Republica Moldova sînt cetăţenii noştri
care, spre fericirea noastră, ne susţin economia, iar spre
nefericirea lor, Guvernul nu are grijă de ei. Sînt diferite date de
la 300 000 ca cetăţeni care permanent activează în alte
ţări, 600 000 care periodic pleacă şi vin. Însă
problema constă în faptul că Guvernul a spus de două ori,
de regulă, Guvernul comunist spune în perioada aceasta
electorală: noi vom crea 300 000 de locuri de muncă. Dacă creau
în 2005 erau 300 000, pînă în 2009 încă 300
000, erau 600 000 şi noi, practic, nu că nu am avea şomeri, noi
am fi trebuit să chemăm din altă parte alţi angajaţi
să lucreze în Republica Moldova.
Am
mai spus-o şi o spun că nu s-a efectuat o cercetare, noi nu ştim
aceşti 500 mii – 600 mii de angajaţi la ce profesii speră ei
să vină în Republica Moldova? Care salariu ar accepta ei,
să vină? Ce fel de locuri de muncă noi să le deschidem
dacă noi nici nu recunoaştem că ei există şi ne
amintim de ei cînd spunem că în acest an, spre regret, din
afara ţării vor veni cu 600 milioane de dolari mai puţin ca
în anul 2008.
Desigur,
noi vorbim de criză, Guvernul nici măcar nu a încercat să
întocmească un mic plan pe 3 – 4 luni de a trece de criză. Aceasta
este problema a cincia. Încercarea lor, au vorbit şi colegii, a fost
foarte simplă, noi împrumutăm. Împrumutăm o
dată la două luni, pe urmă împrumutăm să
dăm împrumutul, pe urmă împrumutăm să dăm
să împrumutăm ce-am împrumutat, însă este o
limită pînă cînd putem împrumuta. Şi Guvernul
nu a făcut nici un pas, nu a spus, pînă la Anul Nou
împrumutăm, mai departe unde mergem? Fiindcă ei nu au unde
merge, fiindcă s-au izolat, nu avem cooperare nici cu vecinii:
România, Ucraina; avem relaţii extraordinar de rele cu Rusia, nu
avem relaţii cu Fondul Monetar, Banca Mondială. Nu avem de unde mai
lua bani.
De
aceea, eu cred că Guvernul actual este responsabil de situaţia social-economică
şi ei vor trebui să răspundă de această situaţie,
că nu au fost în stare să gestioneze corect resursele economiei
Republicii Moldova.
Vă
mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumim,
domnule Cojocaru.
Îl
invit la microfon pe domnul Valeriu Lazăr.
Domnul
Valeriu Lazăr – Partidul Democrat:
Stimate
domnule Preşedinte,
Stimaţi
colegi,
Doamnelor
şi domnilor deputaţi,
Onorată
asistenţă,
Desigur,
este regretabil faptul că Guvernul sau conducerea Guvernului nu a dat curs
solicitării noastre de a fi prezenţi aici. Dar eu zic să nu ne
întristăm prea tare, fiindcă aveau să utilizeze
foştii mei colegi din Guvern acelaşi tertip propagandistic, aveau
să ne facă un raport comparabil cu situaţia din 2001, dar poate
cu 71, cu 61. De aceea eu zic să păstrăm calmul, să nu ne
întristăm prea mult şi să încercăm, de fapt,
să substituim capacitatea Guvernului de a veni cu o informaţie
obiectivă veritabilă. Fiindcă, pînă la urmă,
societatea nu are nevoie de mesaje foarte optimiste sau pretins optimiste
şi, de fapt, are nevoie de un diagnostic foarte şi foarte corect,
profesionist şi obiectiv al situaţiei. Cu atît mai mult că
deja am ieşit din campanie şi cred că mesajele noastre trebuie
să fie unele foarte constructive şi să denote
într-adevăr o atitudine responsabilă faţă de ceea ce
aşteaptă societatea de la noi.
Şi
dacă ar fi să facem într-adevăr un diagnostic foarte
obiectiv, chiar cu riscul de a mă repeta, trebuie să constatăm
că economia Republicii Moldova, dar şi capacitatea guvernării de
a-şi respecta obligaţiunile sociale sînt în declin, de
fapt, nu am să vă plictisesc prea mult cu indicatorii, dar,
începînd de la indicatori agregaţi, cum ar fi: produsul intern
brut, trecînd peste indicatorii sectoriali, de fapt cu mici excepţii,
majoritatea absolută a indicatorilor economici şi sociali arată
că economia Republicii Moldova este în declin, de fapt, avem un caz
recesiune clasică şi o cădere sau o aterizare foarte dură a
economiei în situaţia în care de la o creştere de 7% anul
trecut, avem deja pe primul trimestru descreştere de 7% şi
există toate semnele că spre sfîrşit de an vom avea o
descreştere economică în jurul cifrei de 10%.
Vă
daţi seama, trecînd peste aceste constatări, cred că mai
important este să ne răspundem la întrebarea: ce se
întîmplă, de fapt? Şi să recunoaştem că
Republica Moldova nu este unica ţară care înregistrează
anumit declin al parametrilor economici şi sociali. Dar aş vrea
să afirm cu certitudine că Republica Moldova este printre
puţinele, dacă nu chiar ultima ţară, unica ţară
care nu a fost capabilă, de fapt, mă refer la guvernare, de a elabora
şi pune în aplicare un program anticriză.
Noi,
Partidul Democrat, echipa economică, sîntem conectaţi în
permanenţă la cele mai profesioniste circuite locale şi nu doar,
sîntem în contact permanent cu colegii noştri din centrul de
inteligenţă, din mediul de cercetare şi dezvoltare, sectorul
asociativ. Şi, de fapt, dacă ţineţi minte, noi am lansat
şi un apel la început de campanie şi, ca şi rezultat al
acestui apel, am primit o reacţie foarte bună din partea colegilor
şi avem acum, în momentul de faţă, posibilitatea de a da
răspunsul la întrebarea: ce s-a întîmplat, totuşi,
în Republica Moldova? Am studiat inclusiv şi modelele aplicate anticriză
din alte ţări. Şi revin la ideea că guvernarea actuală
nu a aplicat vreun instrument anticriză şi vă spun de ce.
Fiindcă nu au posibilitatea să o facă.
Criza
ne-a prins pe picior greşit, ne-a prins în imposibilitatea de a
aplica nişte instrumente uzuale, cum ar fi o anumită relaxare
fiscală, cum ar fi utilizarea resurselor bugetare, de fapt, contractarea
resurselor financiare din afară, pentru a le capitaliza sectorul bancar, a
asigura nivelul de lichidităţi pentru sectorul real al economiei. De
fapt, noi avem o situaţie inversă.
Au
vorbit colegii despre piramida financiară, despre sursele foarte şi
foarte limitate pe care noi le avem; ele, de fapt, vin de pe intern,
împrumuturi interne, care vin, de fapt, să agraveze situaţia
în Republica Moldova. Noi avem, ca şi priorităţi, trei.
Prima.
Noi trebuie să asigurăm tot setul de politici economice şi
acţiuni ca să relansăm economia. De fapt, trebuie să venim
cu instrumente de stimulare a economiei. În acelaşi timp, pentru a
asigura aceste acţiuni de ordin stimulativ, trebuie să avem o
ancoră, o ancoră este o stabilizare a bugetului. Or, vedeţi
că Guvernul actual şi acoperă deficitul bugetar
împrumutîndu-se pe intern şi, de fapt, luînd din
sectorul real lichidităţile necesare pentru a lupta cu recesiunea, a
reporni motoarele de creştere economică.
În
acelaşi timp, criza a prins Guvernul actual în lipsa unor programe
de colaborare cu Fondul Monetar, în lipsa de încredere cronică
faţă de Republica Moldova din partea altor parteneri de dezvoltare,
cum ar fi: Banca Mondială, cum ar fi Banca Europeană de
Investiţii. Cunoaşteţi exemplele de acte de corupţie
şi de utilizare ineficientă a resurselor oferite cu amabilitate de
partenerii noştri de dezvoltare. Şi, de aceea, într-o
formulă aşa mai scurtă, mai succint ar însemna că, de
fapt, criza globală nu a creat probleme în Republica Moldova, ea a
developat problemele sistemice care există în Republica Moldova,
manifestate prin lipsa de competitivitate a sectorului real, mă refer
şi la sectorul privat. Lipsa de competitivitate a sectorului public. Avem
un sector public supradimensionat, ineficient şi, de fapt, avem o pondere
mult prea mare a Fondului de salarizare în sectorul bugetar, raportat la
produsul intern brut. Avem 1001 de constrîngeri pe care guvernarea
actuală, în special, în ultimii cîţiva ani de zile
le-a creat pentru mediul de afaceri.
Şi,
de fapt, noi avem, pe fondal de criză spuneam că au fost developate
problemele sistemice şi vedem că modelul economic care a perpetuat pe
parcursul ultimilor ani de zile în special s-a dovedit a fi unul
falimentar. Nici nu putea să nu falimenteze acest model care este un cerc
vicios, dacă doriţi. De fapt, creşterea economică
bazată pe consum, pe consumul alimentat din remitenţe şi
acoperit prin importuri, ceea ce sugrumă, de fapt, pe de o parte, oferta
locală şi capacitatea sectorului real de a acoperi această
cerere din partea consumatorilor. Pe de altă parte, acest cerc vicios,
dacă doriţi, manifestat prin faptul că anume acest model
alimenta bugetul, bugetul, care în proporţii de 70 la sută este
creat din plăţile aferente importului. Vă daţi seama, mai
devreme sau mai tîrziu trebuia să dea faliment. Şi, de fapt,
noi avem deja această situaţie.
Partidul
Democrat consideră că, stringent, ca şi măsuri
anticriză pe termen scurt, noi trebuie să stabilizăm bugetul,
trebuie să restabilim imediat bunele relaţii, în special cu
Fondul Monetar Internaţional, astfel încît să convingem
sau să readucem încrederea partenerilor de dezvoltare în
capacitatea Guvernului de a gestiona această criză. Şi
această încredere este necesară nu numai pentru partenerii din
afară. Înşişi cetăţenii acestei ţări,
sectorul din economia reală, sectorul bancar, deponenţii sectorului
bancar trebuie să... De fapt, sarcina principală: trebuie să
reapară această încredere în capacitatea Guvernului de a
gestiona criza. Trebuie să dăm mesajele publice corecte, obiective,
oneste. Şi, de fapt, să depăşim situaţia în care
avem un Guvern provizoriu. Dar chiar şi în situaţie de
provizorat noi solicităm de la acest Guvern măcar pentru
sfîrşit de mandat să îşi realizeze cu deplină
responsabilitate profesională, politică şi de care doriţi,
obiectivele care stau în faţa acestui Guvern.
Printre
alte acţiuni pe care noi le vedem prioritare, ca şi măsuri
anticriză, revederea priorităţilor bugetului, trebuie să
eliminăm cheltuielile ineficiente. De fapt, trebuie să asigurăm
o repartizare care ne-ar permite utilizarea cît mai eficientă a
resurselor bugetare limitate, trebuie să eliminăm în regim de
urgenţă constrîngerile administrative, care nu necesită
investiţii enorme, necesită, de fapt, voinţă politică,
necesită capacitatea politico-administrativă a noii guvernări de
a realiza aceste acţiuni.
Şi
repet, poate obiectivul cel mai important este să readucem
încrederea societăţii, repet: în Guvern. Cred că
avem o sarcină foarte importantă, dar şi absolut necesară.
Fiindcă, pînă la urmă, actualei guvernări i-au lipsit,
practic, cu desăvîrşire trei elemente necesare pentru buna
guvernare.
Prima.
Voinţa politică de a face şi de a implementa reformele necesare.
Doi.
Le-a lipsit aproape cu desăvîrşire capacitatea
politico-administrativă de a implementa aceste reforme. Şi, de fapt,
a lipsit şi cadrul de resurse. Risc să par categoric, dar, practic,
în ultimii trei ani de zile au fost fie mimate, fie ignorate toate
reformele structurale lansate în anii 2004, 2005 doar succint. Reforma
regulatorie a fost, practic, patinată, reforma administraţiei publice
centrale la fel ignorată. Şi, de fapt, eu cred că noi trebuie
să revenim şi să ne asumăm responsabilitatea plenară
pentru implementarea acestor reforme. Dar să nu uităm că criza
economică şi orice reforme economice comportă un element social.
De
aceea, opinia Partidului Democrat este absolut fermă la acest capitol, ca
parte componentă a unui program anticriză, trebuie să fie, de
fapt, identificarea şi aplicarea acţiunilor de compensare pentru
cetăţenii noştri, care inevitabil au de pierdut de pe urmele
crizei, să le asigurăm un pachet social compensatoriu. Şi eu
cred că noi, dacă o să restabilim credibilitatea în
faţa partenerilor noştri externi, o să arătăm că
viitorul Guvern ştie a-şi stabili priorităţile, are
voinţa politică de a face ceea ce face, adică capacitatea
administrativă. Cred că noi o să convingem partenerii de
dezvoltare, dar şi cetăţenii noştri în necesitatea de
a avea un program anticriză şi a-l aplica eficient.
Mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumim,
domnule Lazăr.
I
se oferă cuvîntul doamnei Ana Guţu, Fracţiunea Partidul
Liberal.
Doamna
Ana Guţu – Partidul Liberal:
Mult
stimate, domnule Preşedinte,
Stimaţi
colegi deputaţi,
Am
menţionat de mai multe ori că situaţia în sistemul
educaţional din Republica Moldova este nu prea îmbucurătoare
după 8 ani de guvernare comunistă şi atunci cînd afirm
acest lucru mă refer îndeosebi la politizarea şi ideologizarea
întregului sistem educaţional, care s-a petrecut mai ales pe
parcursul ultimilor ani de zile.
Atunci
cînd spun politizare, mă refer, în primul rînd, la
alegerea nedemocratică în funcţia de director de
instituţie în sistemul preuniversitar a persoanelor care sînt
loaiale, care au fost loiale fostei guvernări şi marginalizarea
specialiştilor cu studii superioare, mai tineri, care nu au posibilitate
să fie angajaţi şi să îşi exercite
obligaţiunile funcţionale. Atunci cînd spun ideologizarea
întregului sistem educaţional, mă refer la interpretarea
absolut incorectă a conceptului de istorie integrată, care a fost
promovat şi propus de Consiliul Europei pentru profesorii din Republica
Moldova şi care a fost reinterpretat în mod abuziv de fosta
guvernare comunistă şi care a anulat în mod abuziv Regulamentul
Băncii Mondiale cu privire la elaborarea manualelor şcolare şi a
oferit posibilităţi acelor autori de manuale, care sînt
consideraţi promotorii doctrinei neocomuniste.
Mă
refer, în acest sens, la astfel de autori ca Stepaniuc şi Nazaria,
care au încăput şi pe lista recomandărilor, recent
formulată de ministrul educaţiei şi tineretului şi propus
instituţiilor de învăţămînt superior. Atunci
cînd spun politizarea excesivă a sistemului educaţional din
Republica Moldova, mă refer şi la nedorinţa şi la
nevoinţa fostei guvernări de a încheia un acord de
recunoaştere a titlurilor şi calificărilor de studii cu
România, ţară care oferă cel mai mare număr de burse
pentru absolvenţii liceelor din Republica Moldova. Anul acesta, au fost
oferite 1000 de burse.
Pînă
în prezent, nu avem un acord încheiat cu România.
Finanţarea
insuficientă a sistemului educaţional. Dumneavoastră
cunoaşteţi foarte bine: conform Legii bugetului pentru anul 2009,
învăţămîntul este finanţat la 2,69% din
produsul intern brut, iar disproporţia finanţării sistemului
educaţional rezidă şi în direcţionarea fondurilor
necorectă din punctul nostru de vedere către întreg sistemul
educaţional şi către Academia de Ştiinţe. A se compara:
întregul sistem educaţional este finanţat pentru anul 2009 cu 1
miliard 800 de milioane de lei, pe cînd Academia de Ştiinţe
este finanţată cu 500 de milioane de lei. Şi în
condiţiile groapei demografice, despre care a vorbit şi doamna
Buliga, în condiţiile ratei negative a natalităţii, noi
deschidem noi universităţi şi nu ne este clar de ce la 3
milioane 400 de mii de populaţie în ziua de astăzi avem circa
36 de universităţi.
Pe
parcursul ultimilor ani, am observat şi încălcarea
flagrantă a principiului autonomiei universitare prin instituirea a
aşa-zisei cote şi rate de înmatriculare în instituţiile
de învăţămînt superior. Din păcate, nu am auzit
nici o dată despre o vizită efectuată de actualul, dar şi de
foştii miniştri ai educaţiei în Transnistria, acolo unde
activează liceele cu predare în limba română: Liceele de
la Rîbniţa, de la Grigoriopol, de la Tiraspol şi de la Tighina.
Copiii
şi profesorii acestor licee au activat permanent sub o presiune
enormă din partea aşa-ziselor autorităţi transnistrene, au
făcut lecţii şi pe malul Nistrului, şi în
pădure, din cauză că le-au fost luate clădirile, imobilele
care aparţin Republicii Moldova. Şi acum statul nostru, statul
Republica Moldova este nevoit să închirieze şi
plăteşte arenda anumitor clădiri, pentru ca
învăţămîntul să poată să se
desfăşoare cît de cît în aceste instituţii.
Numărul
copiilor în liceele cu predare în limba română din
Transnistria scade cu fiece an, fiindcă, din cauza stării precare a
condiţiilor de predare–învăţare, copiii sînt
redirecţionaţi către liceele cu predare în limba rusă
sau mai aberant – cu predare în limba moldovenească în baza
grafiei latine.
Ţinînd
cont de toate aceste probleme care există în sistemul
educaţional al Republicii Moldova, Partidul Liberal vine cu un şir de
soluţii, care sper să fie şi soluţiile propuse de
către colegii din Alianţa pentru Integrarea Europeană şi,
în primul rînd, finanţarea adecvată a întregului
sistem educaţional, care ar merge pînă la 10% din produsul
intern brut. Este o finanţare corectă pentru a putea realiza
scopurile imediate şi pe termen mediu şi lung, pe care ni le propunem
în domeniul educaţiei.
Desigur,
e nevoie de elaborat şi de adoptat un nou Cod al educaţiei,
fiindcă legea care a fost, Legea învăţămîntului,
care a fost adoptată de către Parlament în decembrie 2008, nu a
fost promulgată. Şi ştiţi foarte bine care au fost carenţele
acestei Legi a învăţămîntului. Noul cod va trebui
să fie discutat, elaborat de comun acord şi într-o concentrare
absolută cu acei factori de decizie care lucrează în toate
nivelurile învăţămîntului preuniversitar, dar
şi în sistemul universitar.
Noul
cod ar trebui, desigur, să fie constituit cel puţin din trei legi:
Legea învăţămîntului preuniversitar, Legea
învăţămîntului universitar şi Legea despre
statutul cadrului didactic pe care o reclamă foarte mult toţi
profesorii din instituţiile de învăţămînt
atît preuniversitar, cît şi superior. Vom veghea asupra
descentralizării managementului resurselor umane şi financiare
în instituţiile de învăţămînt
preuniversitar şi vom susţine redefinirea statutului şcolilor
profesionale şi ale instituţiilor de învăţămînt
mediu de specialitate prin transformarea acestora în licee, pentru a da
posibilitate elevilor să susţină examenele de bacalaureat
şi, desigur, vom insista asupra diversificării specializărilor
în liceele din Republica Moldova, deoarece profilul real şi umanist
care există la ora actuală în acest sistem, nu satisface nici
cerinţelor şi nici tradiţiilor şi experienţelor
modernităţii.
Este
nevoie de demarat o nouă etapă în reforma curriculară.
Şi vom pleda pentru deconcesionarea curriculei prin introducerea unor
module opţionale, ca părinţii elevilor să poată
participa la elaborarea traseelor educaţionale ale copiilor lor. Şi,
desigur, pledăm pentru asigurarea de facto a economiei universitare a
instituţiilor de învăţămînt superior, pentru ca
ele să îşi poată defini liber şi nestingherit, mai
ales în ceea ce priveşte presiunea exercitată de MET asupra
politicilor de admitere în instituţiile de
învăţămînt superior.
Şi
nu este un secret pentru nimeni că astăzi e nevoie de realizat
reformarea Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova prin delegarea
competenţelor de cercetare şi studii doctorale către
instituţiile de învăţămînt superior. Vom veghea
asupra armonizării legii legislaţiei ce ţine de nomenclatorul
specialităţilor, care, de fapt, trebuie să fie adoptat aici
în şedinţa Parlamentului şi credem că este poate o
măsură excesivă. De aceasta poate să se preocupe ministrul
educaţiei şi cercetărilor.
Pe
scurt sînt acele măsuri pe care ni le propunem să le
realizăm pentru a schimba situaţia în întreg sistemul
educaţional.
Vă
mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc,
doamnă Guţu.
Ofer
cuvîntul domnului Marian Lupu.
Domnul
Marian Lupu:
Stimate
domnule Preşedinte,
Vă
mulţumesc.
Stimaţi
colegi,
Voi
fi foarte succint. S-a vorbit suficient şi s-a vorbit la subiect cu
referinţă la criza economică şi la acele consecinţe
financiare şi sociale, care intervin ca urmare a acestor efecte dificile
şi foarte periculoase pentru Republica Moldova. Este adevărat:
această situaţie se atestă în egală măsură
în cadrul sectorului bugetar, celui public, cît şi în
cadrul sectorului privat.
Colegii
au vorbit foarte bine, aducînd argumente şi cifre concrete. Avem un
deficit bugetar în creştere. Avem un nivel de datorie internă,
care este la fel în creştere. Nu este cazul să se continue pe
aceeaşi linie, precum o face şi a făcut-o Guvernul anterior,
cînd, pe de o parte, nu se vorbeşte despre criză, despre
efectele acesteia, pe de altă parte, ne confruntăm cu efecte concrete
ale acestei crize în ţara noastră. Precum ştim foarte bine
că în multe cazuri în sectorul public angajaţii sînt
trimişi în concedii forţate, concedii neplătite.
Este
o încercare, una nu atît de elegantă de a evita
discuţiile pe marginea efectelor acestei crize în sectorul public.
Nu este un lucru necunoscut că în aceste condiţii de
scădere a veniturilor bugetului în timpul cel mai apropiat, cred
că deja acum în luna septembrie, ţara se va confrunta în
special sectorul public, se va confrunta cu onorarea obligaţiunilor fixate
în legi privind dinamica sau trendul salariilor în acest sector.
Este
un lucru despre care trebuie să vorbim astăzi. Mai mult ca
atît, există un pericol iminent, pentru ca deja, pe parcursul
săptămînilor care vin, să se înregistreze
dificultăţi financiare pentru achitarea de salarii în sectorul
bugetar. Toate discuţiile şi dezbaterile pe care le purtăm
astăzi sînt orientate într-o direcţie foarte şi
foarte constructivă şi pragmatică. Noi discutăm astăzi
soluţii concrete ce trebuie să fie întreprinse, poate chiar
încă pînă la învestitura noului Guvern, deoarece,
în dependenţă de rapiditatea aplicării acestor măsuri,
depinde foarte mult cum se va simţi economia şi, în
consecinţă, sectorul social pe termen scurt şi pe termen mediu.
În
egală măsură, situaţia este destul de îngrijorătoare
şi cu referinţă la sectorul privat constatăm aceleaşi
fenomene. Constatăm concedii forţate. Constatăm, precum au
menţionat colegii, neachitări de salarii, datorii salariale,
concomitent plata forţată a acestor contribuţii la fondul
social, nemaivorbind şi despre plăţi de alte impozite fiscale.
Stimaţi
colegi,
Eu
gîndesc, că trebuie să o spunem, dacă nu o spun alţii,
să o spunem noi că Republica Moldova, de rînd cu alte state din
regiune, din lume, trece printr-o perioadă foarte dură economică
şi că această situaţie cere măsuri: măsuri de
ordin politic, măsuri de ordin economic, măsuri de ordin social,
măsuri care ar aduce ajustarea politicilor economice şi sociale la
cerinţele vremii.
În
acest context, eu gîndesc că în această situaţie
foarte grea, noi trebuie să dăm dovadă de o solidaritate. Clasa
politică, corpul de deputaţi trebuie să se solidarizeze cu
societatea per ansamblu, cu toţi acei care au de suferit deja astăzi,
cu toţi acei care resimt pe pielea lor efectele negative ale acestei crize
economice, pe care motiv, zic eu, dacă se acceptă această
propunere, avînd experienţa ţărilor din regiune,
avînd experienţa parlamentarilor din regiune, ţinînd cont
şi de faptul că plăţile sociale ale parlamentarilor trebuie
să fie ajustate la situaţia reală, cu referinţă la
veniturile cetăţenilor Republicii Moldova, aş vrea să
propun atenţiei dumneavoastră două acţiuni, stimaţi
colegi. Da, poate aceste acţiuni nu vor aduce la afecte spontane
financiare foarte şi foarte importante, dar cred că va da dovadă
de o înţelegere din partea clasei politice din ţară a situaţiei
dificile şi o solidarizare, care va duce, de fapt, la consolidarea
societăţii per ansamblu.
Prima
propunere este: plecînd de la aceste experienţe a unor
ţări din regiune sau în mod benevol, dar declarat astăzi,
urmînd modificarea Legii privind salarizarea în sectorul bugetar,
propunerea noastră ar fi să ne dezicem de 20 la sută din
salariul de deputat, la etapa actuală, în mod benevol, ca aceste
mijloace financiare să rămînă la dispoziţia bugetului
central al ţării, deoarece în funcţia mea de
ex-preşedinte al Parlamentului am menţionat tot timpul că o
bună jumătate din bugetul forului legiuitor ce constituie fondul de
salarizare, şi în special este vorba de fondul de salarizare pentru
corpul de deputaţi, minus 20, minus 25 la sută pentru perioada de
criză economică. Din momentul în care depăşim
această situaţie de criză economică, revenim înapoi
la implementarea propriu-zisă a acestei legi.
Şi
al doilea subiect. Colega a menţionat, colega mea, colega noastră,
doamna Buliga a spus un lucru foarte important, a vorbit despre unificarea
sistemului de pensionare. Colega mea nu s-a lansat în detalii, dragii
mei. Dar eu zic că, ca un prim pas pe calea de unificare a sistemului de
pensionare, cred că ar fi necesar să luăm atitudine şi de
situaţia, că dincolo de faptul că deputaţii au un salariu
mult mai mare decît cel mediu pe economie, dar şi nivelul de
calculare a pensiei pentru deputaţi depăşeşte de aproape
două ori nivelul aplicat pentru alţi salariaţi din Republica
Moldova.
Dacă
nivelul general este de 40–42%, atunci în cazul parlamentarilor este
vorba de un nivel de 75%, pe care motiv aş propune, stimaţi colegi,
din nou pentru a demonstra solidaritate, din nou pentru a demonstra
responsabilitate, noi, de sine stătător, benevol, să venim cu
această iniţiativă de a aduce nivelul de 75 la sută la
nivelul de 40–42 la sută, înţelegînd foarte bine că
oricare lege nu are efect retroactiv. Da, acei care au beneficiat de aceste
garanţii anterior vor beneficia şi pentru viitor. Dar o asemenea
modificare a sistemului se impune. Şi credeţi-mă un lucru:
aceste modificări vor aduce la cumulări destul de importante. Este
vorba de milioane de lei, care ar putea să fie utilizate în cadrul
noului Guvern, care va fi stabilit pentru programe sociale, finanţări
de programe investiţionale atît de necesare pentru
depăşirea situaţiei de criză.
Iată
de ce, domnule Preşedinte, înţelegînd foarte bine că
ceea ce voi propune nu are efect juridic, fiindcă va trebui mai devreme
sau mai tîrziu să venim cu modificările legilor respective. Dar
pentru a demonstra această voinţă politică, această
bună înţelegere a situaţiei dificile economice şi
sociale în ţară, eu propun să supunem votului aceste
propuneri, ca să demonstrăm întregii societăţi de o
manieră solidară noi toţi împreună, Alianţa
pentru Integrarea Europeană, că sîntem conştienţi de
necesitatea acestor modificări şi le declarăm în
şedinţa zilei de astăzi.
Eu
vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc,
domnule Lupu.
Următorul
s-a înscris domnul deputat Mihail Moldovanu.
Domnul
Mihail Moldovanu – Partidul Liberal:
Domnule
Preşedinte,
Stimaţi
colegi,
Republica
Moldova – ţară care este pe ultima poziţie în Europa
după nivelul de trai, nu poate înregistra progrese spectaculoase
în sistemul de sănătate. Ministerul
Sănătăţii este responsabil de realizarea programului
Guvernului „Modernizarea ţării – bunăstarea poporului”, Planului
de acţiuni „Republica Moldova – Uniunea Europeană”, politicii de
sănătate şi alte programe guvernamentale, ca fiind prioritare
în domeniu. Cu atitudine responsabilă, Ministerul
Sănătăţii şi-a îndeplinit sarcinile în
domeniile prioritare. Există mari discrepanţe între nivelul
pregătirii medicilor şi capacitatea sistemului de a oferi locuri de
muncă bine înzestrate şi salarii decente.
Cadrele
tinere, medici şi asistente preferă muncile peste hotare, decît
să lucreze în condiţiile oferite de guvernarea comunistă
pentru un salariu de 1500 de lei într-un spital care nu este bine dotat,
nu sînt condiţii de muncă, lipseşte utilajul tehnic
performant, agentul termic în perioada rece a anului, unitatea nu este
conectată la apă şi canalizare.
Statisticile
în domeniu denotă faptul că în 1/3 de
localităţi rurale nu sînt medici de familie. Se resimte lipsa
de cadre medicale şi în centrele raionale, deoarece nu a fost
promovat un mecanism viabil de stimulare a medicilor de familie, tineri
specialişti să activeze în zona rurală. Populaţia nu
are acces la serviciile medicale de performanţă. Sporul natural pe
parcursul ultimilor ani este negativ, decedează mai mulţi, se nasc
mai puţini
Utilajul
medical din instituţiile medico-sanitare publice este depăşit
moral şi fizic. Programul prezidenţial cu privire la reutilarea
unităţilor medicale a fost bazat pe declaraţii populiste,
în realitate nu a existat un program complex şi consecvent în
medicină, totodată şi asigurarea serviciului cu transport
sanitar, la moment acesta fiind de numai 75%.
Ieftinirea
medicamentelor în farmaciile de stat, anunţată cu mult fast de
Ministerul Sănătăţii a suferit eşec, pentru că
Guvernul a promovat o politică inechitabilă şi
intransparentă în domeniul medicamentului. A fost lărgit
spectrul de medicamente gratuite şi parţial compensate prin
asigurările medicale obligatorii, însă populaţia nu are
acces la ele din cauza politicii proaste de procurare a acestora în mod
centralizat. La nivel insuficient este organizată spitalizarea persoanelor
neasigurate care suferă de maladii social condiţionate.
Rămîn
a fi nesoluţionate problemele ce ţin de extinderea reparaţiilor
capitale, dotarea instituţiilor cu echipament medical, asigurarea cu
calculatoare a tuturor medicilor de familie, instruirea continuă şi
dezvoltarea competenţelor profesionale ale medicului de familie şi a
echipei sale, prevederea condiţiilor de salarizare mai atractive, în
special pentru lucrătorii medicali din localităţile rurale,
promovarea sănătăţii şi prevenirea maladiilor,
inclusiv realizarea programelor naţionale, depistarea maladiilor în
stadiu precoce, supravegherea copiilor de sub un an, a gravidelor, persoanelor
în etate, invalizilor, persoanelor imobilizate, supravegherea cazurilor
de tratament la domiciliu, supravegherea tratamentului pacienţilor cu
tuberculoză, organizarea activităţilor în focarele epidemiologice.
În aşa mod, activitatea medicinii de familie se reflectă asupra
tuturor indicatorilor de sănătate din ţară. Este foarte
importantă asigurarea continuităţii funcţionale a tuturor
serviciilor medicale.
Un
loc aparte în activitatea sectorului de sănătate trebuie
să revină relaţiilor de colaborare cu organismele
internaţionale, care să devină mai substanţiale. Devenind
ţară vecină a Uniunii Europene, avem şi trebuie să
valorificăm posibilităţile de a participa la diferite proiecte
în domeniul sănătăţii publice. Pentru aceasta,
în fiecare colectiv medical trebuie create grupuri de lucru care să
se preocupe de elaborarea şi lansarea proiectelor de colaborare.
Stimaţi
deputaţi,
Pentru
soluţionarea problemelor, sînt necesare:
1.
Motivarea şi dezvoltarea profesională a personalului medical-cheie
din sistemul de sănătate.
2.
Îmbunătăţirea managementului raţional al
medicamentelor şi al dispozitivelor medicale, a principiilor de asigurare
cu medicamente şi tehnologii medicale de prima necesitate.
3.
Dezvoltarea sistemului spitalicesc. Este vorba despre planul general de
restructurare spitalicească.
4.
Ajustarea legislaţiei şi alinierea la standardele internaţionale
şi implementarea lor în sistemul sănătăţii.
5.
Atragerea investiţiilor externe în modernizarea sistemului de
sănătate.
6.
Atragerea asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor din
domeniul medical în procesul decizional.
7.
Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale
şi asigurarea accesului populaţiei, mai ales din zonele rurale, la
asemenea servicii.
8.
Elaborarea şi propunerea Legii cu privire la protecţia
lucrătorului medical nouă. Lărgirea serviciilor medicale
persoanelor asigurate, deoarece astăzi poliţa de asigurare nu
asigură toate cheltuielile de diagnostic şi tratament.
Din
cele prezentate, constatăm că problemele din sistemul de
sănătate sînt multiple şi toate importante.
Vă
mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc,
domnule Moldovanu.
Îl
invit la microfon pe domnul deputat Iurie Ţap, Fracţiunea Partidului
Liberal Democrat.
Domnul
Iurie Ţap – Partidul Liberal Democrat:
Domnule
Preşedinte,
Stimaţi
colegi,
Onorată
asistenţă,
În
contextul stării de lucruri din Republica Moldova, aş vrea să
mă refer la o problemă foarte importantă, care ţine de
prezentul, dar şi de viitorul Republicii Moldova. Starea de lucruri pe
care o avem astăzi în republică în mare măsură
se datorează şi faptului că autorităţile publice
locale de nivelurile unu şi doi nu au devenit actori, aşa cum o spune
Constituţia, cum o spune legislaţia Republicii Moldova.
Şi
dacă e să vorbim în contextul activităţii Guvernului
aş vrea să mă refer la aceea că aici a fost o rezervă
foarte mare a Guvernului Republicii Moldova care nu a făcut ceea ce urma
să facă, poate şi mai mult sau inversul, contrariul, a torpilat
acest domeniu foarte important atunci cînd, în regim de
urgenţă, pentru a raporta Uniunii Europene pînă la 3
februarie 2007, au fost adoptate acele trei legi foarte importante, mă
refer la Legea nr.435, Legea nr.436 şi Legea nr.437, dar ulterior nu a
fost realizat nimic pentru a pune în acţiune aceste legi.
Noi,
în consecinţă, avem autorităţile publice locale de
nivelurile unu şi doi, mă refer la 898 de consilii locale şi
primari, care sînt autorităţi locale de nivelul unu, 32 de
autorităţi publice locale de nivelul doi, care, practic, sînt
scoşi din acest circuit foarte important. Iată de ce astăzi,
dacă nu realizăm proiecte importante în sate şi
oraşe, dacă dezvoltarea, aşa o componentă foarte
importantă care se numeşte „Dezvoltarea regională...” dacă
astăzi nu o putem fructifica... Pentru că Guvernul Republicii Moldova
în acest sens, de fapt, a fost politica Partidului Comuniştilor,
care au făcut-o cu lux de amănunte.
Pînă
în prezent, activează Legea din 2003, Legea finanţelor publice
locale, care a centralizat mijloacele financiare. Şi dacă să
luăm un simplu moment – participarea autorităţilor publice
locale la diferite proiecte, este vorba de cofinanţare, pur şi
simplu, ei nu pot să o facă. Care este situaţia lor? Trebuie
să meargă la nivelul doi, la consiliile raionale pentru a cerşi,
dacă li se va aproba.
Şi
încă un argument. Astăzi, în cadrul poticilor de
bună vecinătate a Uniunii Europene, autorităţile publice
locale pot să beneficieze de sume importante, este vorba de 138 milioane
de euro, care sînt prevăzute pentru Programul de cooperare
transfrontalieră. Nu e mult, dar nu e puţin pentru Republica Moldova.
Şi dacă mă refer: care este vina la ceea ce m-am referit eu?
Fiindcă pînă în prezent nu a fost realizat acest
deziderat, ceea ce numim noi descentralizare.
Şi
este îmbucurător faptul că Alianţa creată şi-a
stabilit drept obiectiv realizarea acestui principiu asupra căruia noi
trebuie să revenim în cel mai scurt timp. Urmează să fie
făcute nişte lucruri foarte simple, dar foarte importante, să
fie delimitat foarte clar care sînt competenţele
autorităţilor publice centrale şi ale celor locale.
În
acest context, vreau să fac referire şi la un domeniu foarte
important, despre care s-a vorbit astăzi –
învăţămîntul. Noi toţi vorbim despre aceea
că învăţămîntul este foarte important pentru
ţară. Şi ce s-a întîmplat în 2006? Dacă o
să vă uitaţi la Legea descentralizării, unde se
vorbeşte despre domeniile proprii de activitate ale nivelurilor unu
şi doi, dumneavoastră nu o să vedeţi
întreţinerea şcolilor. Şi, totodată, nu a fost
transmisă drept competenţă delegată de către autorităţile
publice centrale. Deci ce avem în esenţă? Statul, Parlamentul
şi Guvernul, pur şi simplu, au uitat de un domeniu foarte important
care este învăţămîntul astăzi. Aceasta este
situaţia în Republica Moldova. Şi mă întreb:
guvernarea de astăzi îşi dă seama unde am intrat noi?
Şi
mai mult, aş vrea să mă refer la faptul că Legea nr.435,
practic, nu este intrată în vigoare. Şi dacă o să
facem o analiză detaliată, o să vedeţi, că Legea
nr.436 nu este intrată în vigoare, care se bazează pe Legea
nr.435. Deci, ce avem? Al treilea an de zile avem autorităţi publice
locale, 898 de primării şi 32 de consilii raionale şi
preşedinţi care nu au temei juridic de funcţionare. Acesta, de
fapt, este acel haos administrativ în care noi acţionăm. De
unde vrem noi atunci Republica Moldova să prospere? Urmează în
cel mai scurt timp să revenim la acest domeniu foarte important şi
să îl realizăm aşa cum prevede Constituţia, cum
prevede acest bloc de legi.
Fiindcă
vorbim noi şi despre dezvoltarea regională. Doar atunci cînd
vom avea autorităţi publice locale de nivelurile unu şi doi bine
puse la punct, atunci cînd cadrul legislativ, ce vizează acest
domeniu, va fi raportat la principiile constituţionale şi la aceste
trei legi foarte importante, doar atunci vom putea realiza politici la nivelul
acestor autorităţi care ar putea să fie un suport esenţial
la dezvoltarea Republicii Moldova. Sînt sigur că realizarea acestui
deziderat ne va ajuta să repunem democraţia locală la acel nivel
care trebuie să fie.
Vă
mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc,
domnule Iurie Ţap.
Îl
invit la microfon pe domnul Dorin Chirtoacă.
Domnul
Dorin Chirtoacă:
Domnule
Preşedinte,
Stimaţi
colegi deputaţi,
Stimaţi
reprezentanţi ai corpului diplomatic,
Stimaţi
reprezentanţi ai mass-media,
Stimate
reprezentant al Guvernului,
Constatăm
cu tristeţe că vorba populară „Ţara arde, iar baba se
piaptănă” îşi găseşte aplicabilitate
deplină în ceea ce îi priveşte pe deputaţii
comunişti. Republica Moldova este în criză, iar comuniştii
se odihnesc şi, probabil, se învaţă a număra
pînă la cel mult 48, şi încearcă să decidă
pe cine să înainteze şi la şef de fracţiune: Vladimir
Voronin, Vladimir Ţurcan, Maria Postoico, Grigore Petrenco, Munteanu,
poate Eduard Muşuc, cine ştie. Este, după cum se vede, foarte
complicat. Şi cine ştie, poate este nevoie să angajăm ceva
consultanţi internaţionali pentru a le facilita acest proces de
formare a fracţiunii.
Constatăm,
aşadar, că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova este
iresponsabil, dă dovadă de iresponsabilitate faţă de soarta
cetăţenilor statului nostru şi de incapacitate în ceea ce
priveşte chiar formarea fracţiunii, de atîtea zile are nevoie
să decidă acest lucru. Sau cine ştie, poate, formează mai
multe fracţiuni şi aceasta va fi spre binele Republicii Moldova.
Pe
de altă parte, constatăm că avem un Guvern demisionar şi
laş. Demisionar, se ştie, conform legii. Laş, pentru că nu
are nici măcar simţul datoriei, al răspunderii de a veni
în faţa Parlamentului şi de a prezenta raport cu privire la
activitatea sa în conformitate cu legea. Articolul 126, am în
faţă varianta rusă: «Ďŕđëŕěĺíňńęčĺ ńëóřŕíč˙. Îäčí đŕç â ňĺ÷ĺíčĺ
ńĺńńčč Ďŕđëŕěĺíň çŕńëóřčâŕĺň Ďđŕâčňĺëüńňâî ďî âîďđîńŕě ĺăî äĺ˙ňĺëüíîńňč».
Obligatoriu, trebuia să se prezinte Guvernul în faţa
Parlamentului. Pe lîngă faptul că o mare parte dintre ei
sînt şi deputaţi, oricum trebuia să fie la
şedinţă în conformitate cu alt articol din lege.
Şi
pe lîngă faptul că sînt laşi, mai sînt şi
neinspiraţi, pentru că ar fi putut veni şi prezenta, cel
puţin, acel raport fals, triumfalist, care l-au prezentat cu uşile
închise la Guvern. Constatăm, aşadar incapacitatea Guvernului
nu numai de a rezolva problemele social-economice ale Republicii Moldova, dar
constatăm şi incapacitatea de a veni şi de a prezenta măcar
o situaţie cu privire la ce s-a întîmplat în Republica
Moldova în ultimii 8 ani şi cum văd ei că putem merge mai
departe.
Spuneau
şi în ultima campanie că, imediat după alegeri, au de
gînd să facă un program anticriză, cam tîrziu. Au
recunoscut abia după un an că este criză în Republica
Moldova, deşi noi avem de foarte mulţi ani, iar în lume este de
un an. Şi după alegeri puteau să prezinte un asemenea program
anticriză şi să îl dea spre examinare Parlamentului,
viitoarei guvernări. Nici atîta lucru.
De
6 luni Moldova traversează un proces electoral continuu tot datorită
comuniştilor, din cauza faptului că au fraudat alegerile parlamentare
din aprilie. De un an de zile întreg mapamondul este în criză
economico-financiară. De peste 10 ani de zile Republica Moldova este
într-o criză profundă atît timp cît
cetăţenii pleacă peste hotare. Ce răspunde la acest lucru
Partidul Comuniştilor? Ignoranţă, lipsă de
voinţă, cel puţin, de a asista la un proces democratic de luare
a deciziilor în favoarea cetăţenilor Republicii Moldova.
Vreau
să îi întreb pe comunişti: în ce măsură
vă interesează faptul că ţăranii nu au unde să
îşi vîndă produsele: grîul, strugurii,
roşiile, vinul şi toate celelalte care se produc în Moldova?
În ce măsură vă interesează acest lucru? În ce
măsură vă interesează faptul că producătorii din
Republica Moldova sînt sufocaţi de importurile care se fac de peste
hotare? În ce măsură vă interesează că monopolul
clientelei politice a dumneavoastră a dus la creşterea
preţurilor, practic, la toate mărfurile şi la compromiterea
statului economiei Republicii Moldova ca potenţială economie de
piaţă? În ce măsură vă interesează că
investitorii întîrzie să vină în Republica Moldova
şi din această cauză lipsesc locurile de muncă şi
salariile decente?
Avînd
în vedere faptul că Partidul Comuniştilor nu este prezent la
şedinţa Parlamentului, avînd în vedere faptul că
Guvernul refuză să vină la şedinţa Parlamentului
şi încalcă legea, tragem o singură concluzie: pe
comunişti nu îi interesează nici unul din aceste subiecte, la
fel cum nu i-a interesat timp de 8 ani de zile soarta Republicii Moldova, dar
i-a interesat să se ocupe doar cu satisfacerea poftelor personale, lucru
pentru care trebuie să răspundă.
Ce
face acum în ultimele zile Guvernul? S-a împrumutat de bani
pînă peste cap ca să achite cheltuielile curente. S-au
închis în clădirea Guvernului şi au făcut
între ei acolo rapoarte triumfaliste, se ocupă cu lauda de sine.
Iată performanţa Guvernului comunist după 8 ani de zile, să
stea închis în clădire, nici măcar să nu lase presa
să intre la şedinţa de bilanţ a Guvernului. Şi
iarăşi o zicală veche „Lauda de sine nu miroase a bine”.
Toată infrastructura este la pămînt şi ei spun că
Republica Moldova mai că aproape este gata să acorde ajutoare Uniunii
Europene.
Au
menţionat mai devreme colegii, o serie de aspecte exacte şi concrete
în toate, practic, domeniile vieţii sociale şi domnul
Ioniţă, şi doamna Buliga, şi domnul Lazăr, şi
domnul Moldovanu, şi toţi ceilalţi colegi. În această
situaţie se impune ca Partidul Comuniştilor să îşi
recunoască încă o dată oficial, deja în cadrul
Parlamentului, înfrîngerea în alegerile parlamentare din 29
iulie şi să îşi dea demisia efectiv, de facto, atît
Guvernul, cît şi Preşedintele în exerciţiu, al
cărui mandat este nu numai expirat, dar şi nevalabil, pentru că
funcţia de deputat este incompatibilă cu funcţia de
Preşedinte de stat.
Mă
adresez cu un apel către deputaţii din Partidul Comuniştilor:
să se gîndească cu adevărat la viitorul Republicii
Moldova, să se gîndească cu adevărat la stabilitate,
aşa cum au promis în cadrul campaniei electorale, să se
pătrundă de importanţa mandatului pe care îl au din partea
cetăţenilor, să se alăture Coaliţiei pentru Integrarea
Europeană, celor patru formaţiuni, pentru ca Republica Moldova
să iasă din acest blocaj politic, social-economic şi să
întreprindă măsuri ferme, astfel încît, în
scurt timp, să putem intra într-adevăr într-o stabilitate
de ordin social-economic şi să ne gîndim după aceea la
dezvoltare şi perspectivă. Lucruri posibile, aşa cum au propus
soluţii aici colegii de faţă, lucruri pe care trebuie să le
facem neapărat şi lucruri care cu siguranţă vor fi
făcute, mai ales, cu susţinerea locuitorilor Republicii Moldova în
care avem deplină încredere şi sper că şi ei au
deplină încredere în noi.
O
serie de iniţiative trebuie evident duse la îndeplinire, aşa
cum a menţionat şi domnul Lupu. Cu toţii avem în
programele noastre electorale propuneri exacte cu privire la favorizarea, facilitarea
situaţiei cetăţenilor din Moldova şi coborîrea
vîrstei de pensionare la 55 de ani pentru femei şi 60 pentru
bărbaţi, şi stabilirea nivelului de pensie la nivelul
coşului minim de consum, şi asigurarea
învăţămîntului superior de stat gratuit, aşa cum
scrie în Constituţie, şi acoperirea integrală a
tratamentului conform poliţei de asigurare. Toate acestea sînt
angajamente ale noastre pe care avem cum să le realizăm, avem cum
să le transpunem în viaţă. Şi de urgenţă
Partidul Comuniştilor trebuie să conştientizeze că
dacă nu au făcut ei, ar fi bine, cel puţin, să nu pună
piedici, alţii să poată să o facă. Şi să
revină în Parlament, să participe la procesul democratic de
luare a deciziilor, să se supună majorităţii şi
să demonstreze că au abandonat politica totalitară.
Stimaţi
colegi,
Republica
Moldova are toate şansele să depăşească criza
social-economică, să intre pe un făgaş al
normalităţii, al dezvoltării şi al prosperităţii
în cadrul familiei europene. Vă chem să depunem în
continuare toate eforturile pe lîngă deputaţii din
Fracţiunea comunistă, viitoare creată, eu sper, pe
lîngă toate cercurile care formează opinia publică din
Republica Moldova, astfel încît aceste lucruri să fie realizate
într-un ritm cît mai susţinut şi cu efecte reale pentru
fiecare cetăţean din Republica Moldova.
Vă
mulţumesc.
Şi
insistent să mergem mai departe.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumim,
domnule Chirtoacă.
Stimaţi
colegi,
Lista
vorbitorilor ce ţine de situaţia social-economică s-a epuizat.
Nu uitaţi, că avem al doilea punct în ordinea de zi. Da, eu
vreau să amintesc doar, că al doilea punct este situaţia
în cadrul Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului
Compania „Teleradio Moldova”.
Poftim,
domnule Filat.
Domnul
Vladimir Filat:
Domnule
Preşedinte,
Stimaţi
colegi,
Onorată
asistenţă,
Desigur,
era foarte important ca astăzi la această şedinţă
să fie prezent doamna Prim-ministru, eventual, cineva care ar putea
să înlocuiască prezenţa doamnei Prim-ministru la
şedinţa Parlamentului. Colegii noştri vorbitori de astăzi
au scos în evidenţă multitudinea de probleme pe care o are
Republica Moldova. Am decis să ies la această tribună pentru a
transmite în fond un mesaj cetăţenilor Republicii Moldova.
Aceste
probleme invocate au fost, sînt şi urmează în continuare
pentru o perioadă de timp să macine ţara noastră.
Însă noi aici, în Parlamentul Republicii Moldova, la
şedinţa precedentă am constituit majoritatea parlamentară.
Am constituit majoritatea parlamentară care şi-a asumat
responsabilitatea de guvernare a ţării. Şi, în acest sens,
după constatările pe care le-am făcut astăzi, trebuie
să mai spunem anumite lucruri, că avem capacitatea prin implicare,
prin voinţa politică, pe care, de fapt ne-au dat-o oamenii prin vot,
avem capacitatea să rezolvăm aceste probleme. Şi acest lucru
urmează să îl realizăm în fiecare zi pas cu pas.
Eu
atît am vrut să comunic, domnule Preşedinte, şi aş
ruga ca la sfîrşitul dezbaterilor pe această problemă
importantă să adoptăm şi o declaraţie a Parlamentului
Republicii Moldova. Şi dacă îmi permiteţi, domnul Mihai
Godea va da citire proiectului declaraţiei Parlamentului Republicii
Moldova vizavi de situaţia social-economică din Republica Moldova.
Vă
mulţumesc pentru atenţie.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumim,
domnule Filat.
Stimaţi
colegi,
Vreau
să vă aduc la cunoştinţă că, conform articolului
104 din Constituţie, Guvernul este responsabil în faţa
Parlamentului şi prezintă informaţiile şi documentele
cerute de acesta, de comisiile lui şi de deputaţi. Membrii Guvernului
au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită
prezenţa, participarea lor este obligatorie. Iată care sînt
prevederile constituţionale, iată care este Guvernul nostru,
iată care este situaţia social-economică. După cum ni e
Guvernul, aşa şi viaţa.
Ofer
cuvînt domnului Mihai Godea.
Domnul
Mihai Godea – Partidul Liberal Democrat din Moldova:
Domnule
Preşedinte,
Stimaţi
colegi,
Onorată
asistenţă,
Voi
da citire proiectului declaraţiei
Parlamentului Republicii Moldova cu privire la situaţia
social-economică din Republica Moldova şi la acţiunile necesare
pentru atenuarea efectelor crizei.
Criza
a afectat toate domeniile de activitate economică, generînd grave
efecte sociale. Majoritatea întreprinderilor operează
disponibilizări forţate, iar rata şomajului creşte constant.
În sectorul public se atestă probleme majore privind onorarea
obligaţiunilor salariale şi de pensii de către stat.
Scăderea anuală a produsului intern brut în 2009 va atinge un
nivel fără precedent de 15%. Valoarea adăugată brută realizată
în sectorul industrial va fi în scădere cu 20 – 25%, iar
în construcţii cu 50%. Comerţul şi serviciile publice vor
înregistra scăderi variind între 9% şi 12%. Valoarea
adăugată creată în sectorul transporturilor va scădea
cu circa 1/3.
Prin
acţiunile sale iresponsabile şi neprofesioniste, guvernarea
comunistă a agravat efectele crizei financiare mondiale şi a adus
în prag de faliment industriile, agricultura, construcţiile,
transportul, comerţul interior şi exterior, finanţele publice etc.
Pe parcursul mai multor luni, se atestă reducerea activităţii
economice şi diminuarea încasărilor bugetare. Deficitul bugetar
anual în 2009 va constitui circa 6 miliarde de lei sau 12% din produsul
intern brut. Finanţarea deficitului bugetar prin emiterea valorilor
mobiliare de stat compromite resursele creditare pentru sectorul real al
economiei. Pentru a compensa lipsa de performanţă în cooperarea
cu instituţiile financiare internaţionale, Guvernul a recurs la o
soluţie extrem de periculoasă, construind o piramidă
financiară de îndatorare a sistemului finanţelor publice prin
împrumuturi enorme de la băncile comerciale pentru achitarea
salariilor şi pensiilor. În doar cîteva luni, Guvernul
în exerciţiu a împrumutat de la băncile comerciale peste
1 miliard de lei, fapt ce a limitat şi a scumpit resursele creditare
pentru economie.
Degradarea
climatului de afaceri şi a celui investiţional ca urmare a
acţiunilor incompetente ale guvernării comuniste, a generat reducerea
cu 50% a ritmurilor de atragere a investiţiilor străine directe.
Acumularea
de către Guvern a datoriilor creditoare faţă de agenţii
economici în sumă de peste 1,5 miliarde de lei a determinat
reducerea fondurilor circulante şi a blocat activitatea unor agenţi
economici, diminuînd exporturile cu 30 – 35%.
Guvernul
a tergiversat implementarea măsurilor anticriză, care urmau a fi
aplicate încă în vara anului 2008, cînd s-au făcut
simţite primele efecte ale crizei: reducerea continuă a
remitenţelor, pierderea locurilor de muncă şi revenirea
concetăţenilor de peste hotare, menţinerea artificială a
cotaţiei leului faţă de principalele valute de
referinţă.
Guvernarea
comunistă a construit o economie bazată pe consum, iar reducerea
substanţială a transferurilor / remitenţelor efectuate de
către sutele de mii de concetăţeni, angajaţi peste hotare,
a afectat grav sistemul economic. Acest lucru are repercusiuni economice grave
asupra consumului intern, balanţei comerciale, deficitului bugetar. Lipsa
activităţii economice în sectorul real al economiei a
determinat micşorarea consumului, blocarea activităţii
agenţilor economici şi diminuarea drastică a
încasărilor la bugetul asigurărilor sociale, fapt ce va
necesita transferarea a peste 900 milioane de lei de la bugetul de stat.
În
aceste condiţii, pînă la învestirea noului Guvern,
Parlamentul Republicii Moldova cere Guvernului în exerciţiu.
1.
Evitarea blocajelor financiare prin onorarea obligaţiilor Guvernului
faţă de agenţii economici. Asigurarea rapidă a
achitărilor faţă de furnizorii de servicii şi de mărfuri
către autorităţi şi restituirea impozitelor către
agenţii economici.
2.
Stoparea imediată a oricăror forme de control abuziv din partea
statului asupra mediului de business în afara controalelor planificate.
Abţinerea
de la acţiuni de intimidare şi hărţuire a businessului. Excluderea
oricăror restricţii bazate pe indicaţii verbale şi decizii
departamentale, fără acoperire legală.
3.
Aplicarea unei administrări fiscale prudente. Aplicarea unei politici
prudente în procesul de administrare fiscală. Achitarea impozitelor de
asigurări sociale concomitent cu achitarea salariilor către
angajaţi.
4.
Abţinerea, în executarea bugetului, de la acţiuni riscante ce
ar putea provoca colapsul sistemului bugetar şi subminarea economiei
reale. Abţinerea Guvernului de la construcţia piramidelor financiare
şi de la consumarea lichidităţilor din sectorul financiar,
absolut necesare stopării recesiunii şi relansării sectorului
real.
5.
Deblocarea situaţiei de criză în sectorul vitivinicol.
Elaborarea şi implementarea acţiunilor de cooperare cu procesorii din
sectorul primar în vederea utilizării eficiente a capacităţilor
disponibile de stocare din interiorul sectorului, pentru a face posibilă
achiziţionarea recoltei de struguri din anul 2009. Liberalizarea
exporturilor, produselor vitivinicole.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumim,
domnule Godea.
Propuneri?
Stimaţi
colegi,
Supun
votului, da? Supun votului în calitate de declaraţie. Aşa este,
da?
Cine
este pentru aprobarea Declaraţiei prezentate, rog să voteze.
Mulţumesc.
Sectorul
nr. 3?
Numărătorii:
Sectorul
nr. 3 – 10.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Microfonul
nr. 5.
Numărătorii:
Sectorul
nr. – 33.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Aşadar,
cu majoritatea de 53 de voturi declaraţia a fost aprobată.
Următoarea
chestiune a ordinii de zi este, trebuia să fie informaţia din partea
domnului Valentin Todercan, Preşedintele instituţiei publice
naţionale a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”. Poate
între timp a apărut cineva dintre aceştia: domnul Todercan,
domnul Gorincioi sau doamna Şlopac. Nu este, da? Privind această chestiune
situaţia din cadrul Companiei „Teleradio-Moldova”, avem doi vorbitori:
domnul Leonid Bujor şi doamna Corina Fusu.
Îl
invit la microfon pe domnul Leonid Bujor.
Domnul
Leonid Bujor:
Domnule
Preşedinte al şedinţei,
Stimaţi
colegi deputaţi,
Stimaţi
reprezentanţi ai corpului diplomatic,
Reprezentanţi
ai mass-media,
Refuzul
doamnei Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova, a
miniştrilor invitaţi de a se prezenta în cadrul
şedinţei plenare de astăzi este nu doar un act prin care ei
manifestă lipsă de respect faţă de Parlamentul Republici
Moldova, organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova, dar
şi o confirmare în plus că în perioada lui Vladimir Voronin
în Republica Moldova am avut un regim nedemocratic, unde
Constituţia, legile Republicii Moldova au fost ignorate de
Preşedintele ţării, de Prim-ministrul Republicii Moldova, dar
şi de membrii Guvernului şi alţi funcţionari ai
administraţiei publice centrale.
Vă
amintesc că articolul 104 alineatul 2 din Constituţia Republicii
Moldova stipulează, citez: „Membrii Guvernului au acces la
şedinţele Parlamentului, dacă li se solicită prezenţa,
participarea lor este obligatorie.
Marele
fabulist Donici scria că totul porneşte de la
rădăcină. Constatăm că rădăcinile
comuniştilor moldoveni la capitolul democraţie sînt putrede.
În timp de 8 ani ei nu au însuşit alfabetul democraţiei,
au ignorat, de rînd cu alte drepturi, şi dreptul la libera
exprimare. I-au lipsit pe cetăţenii republicii noastre de dreptul de
a fi informaţi obiectiv prin intermediul mass-media publică. Ei nu au
dorit să asigure transformarea în aceşti ani a Companiei
„Teleradio-Moldova” într-o instituţie cu adevărat publică.
Constatăm cu îngrijorare că în ultimele zile conducerea
Companiei publice „Teleradio-Moldova” promovează o politică de
dezinformare a cetăţenilor despre lucrările şedinţei
plenare a Parlamentului din 28 august 2009. Evenimentele sînt reflectate
unilateral, tendenţios, într-o manieră favorabilă
comuniştilor şi personal lui Vladimir Voronin.
Se
confirmă o dată în plus că instituţia
rămîne una servilă Partidului Comuniştilor. Astfel, de
exemplu, în cadrul programului informativ „Mesager” de la 1 septembrie
2009 au fost prezentate două reportaje despre vizitele domnului Vladimir
Voronin la Liceul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi
la Criuleni. Au fost prezentate şi alte ştiri despre evenimentele cu
participarea altor trei lideri ai Partidului Comuniştilor, inclusiv doamna
Zinaida Greceanîi şi Vladimir Ţurcan. În cazul
prezentării ştirii despre contestarea prezentată de
comunişti la Curtea Constituţională a fost expus doar punctul de
vedere al comuniştilor, fiind ignorată opinia acelor patru partide
democratice care constituie astăzi majoritatea parlamentară.
În
declaraţia conducerii Companiei publice „Teleradio-Moldova” în mod
minciunos se spune că Parlamentul a cerut timp de emisie pentru
reprezentanţii celor patru partide parlamentare, care constituie
majoritatea. În realitate, în scopul informării obiective a
populaţiei într-o formă civilizată, majoritatea
parlamentară a solicitat timp pentru 28 august 2009 pentru
reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare, inclusiv pentru
reprezentantul Partidului Comuniştilor.
De
asemenea, în mod eronat se spune că un grup de parlamentari i-ar fi
obligat să transmită în direct, începînd cu 2
septembrie, şedinţele plenare ale Parlamentului. În realitate,
dumneavoastră cunoaşteţi că majoritatea parlamentară,
constituită din acei 53 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrarea
Europeană, a solicitat administraţiei Companiei publice „Teleradio-Moldova”
doar transmiterea în direct a şedinţei de astăzi, 2
septembrie 2009. Prin această declaraţie domnul Todercan se face
complice al acţiunilor neconstituţionale ale lui Vladimir Voronin şi
ale unor persoane din anturajul apropiat al acestuia.
Cerem
Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Consiliului de Observatori să
respecte, să asigure respectarea de către conducerea Companiei „Teleradio-Moldova”
a prevederilor Codului audiovizualului, promovarea pluralismului de opinii,
decomunizarea şi devoronizarea buletinului de ştiri. Solicităm
conducerii, dar şi colaboratorilor Companiei publice „Teleradio-Moldova”,
să activeze în strictă conformitate cu legislaţia în
vigoare, le amintim că Hotărîrea adoptată cu 53 de voturi
în cadrul şedinţei plenare din 28 august este perfect
legală, corespunde prevederilor articolului 99, alineatul (2) din Legea
pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului numărul 797-XIII, care
prevede, citez:
Şedinţele
în plen ale Parlamentului, cu excepţia celor închise
prevăzute la alin.(1), pot fi transmise în direct la posturile
publice naţionale de radio şi televiziune în conformitate cu
prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova... Şi
atenţie: precum şi la iniţiativa Parlamentului, prin decizia
adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
Onorată
asistenţă,
Noi
respectăm autonomia şi independenţa Companiei publice „Teleradio-Moldova”.
Dar nu înţelegem de ce conducerea ei nu respectă legile. Sînt
ignorate Codul audiovizualului, Regulamentul Parlamentului, alte acte
legislative. De asemenea, vrem să ştim de ce conducerea Companiei „Teleradio-Moldova”
nu respectă cetăţenii ţării noastre, care, conform
Constituţiei Republicii, au dreptul de a fi informaţi obiectiv,
echidistant.
Vă
mulţumim.
Sperăm
foarte mult că, odată cu formarea noului Guvern democratic al
Alianţei pentru Integrarea Europeană miniştrii îşi
vor îndeplini funcţiile, vor da dovadă de respect
faţă de lege şi faţă de forul legislativ.
Vă
mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumim,
domnule Bujor. (Aplauze.)
I
se oferă cuvîntul doamnei Corina Fusu. Poftim, doamna Corina Fusu.
Doamna
Corina Fusu:
Stimate
domnule Preşedinte,
Stimaţi
deputaţi,
Stimaţi
reprezentanţi ai presei,
Importanţa
libertăţii de exprimare şi situaţia presei în general
în Republica Moldova este una dintre cele mai mari probleme pe care
trebuie să o rezolvăm în Parlamentul de legislatura a XVIII-a.
Este o problemă de bază pe care trebuie să o soluţioneze
Alianţa pentru Integrarea Europeană. Pentru că
însăşi esenţa democraţiei europene presupune,
în primul rînd, libertatea de exprimare şi buna
funcţionare a serviciului public.
Problema
„Teleradio-Moldova” este o problemă veche, o problemă dureroasă.
Şi, în pofida faptului că au fost adoptate mai multe legi, care
reglementează acest domeniu, Partidul Comuniştilor, care s-a aflat la
guvernare timp de 8 ani de zile, a ştiut foarte bine să
folosească regula dublelor standarde şi să subjuge Instituţia
Publică Naţională a Audiovizualului „Teleradio-Moldova” doar
în interesul unui singur partid, al celui aflat la guvernare. Or, lucrul
acesta este, în primul şi în primul rînd, reglementat de
lege, în care se spune că instituţia publică naţională
a audiovizualului trebuie să servească interesul
societăţii, interesul publicului. Pentru că această
instituţie este finanţată din bani publici, are control din
partea publicului prin intermediul Consiliului de Observatori şi din
aceste considerente trebuie să servească, să slujească
interesul public.
Faptul
că Valentin Todercan, preşedintele Companiei „Teleradio-Moldova”, nu
s-a prezentat astăzi pentru a prezenta o informaţie în
faţa deputaţilor, faptul că Consiliul de Observatori, care este
organul de control al instituţiei publice, preşedinte doamna Mariana
Şlopac, de asemenea a sfidat cererea Parlamentului de a veni astăzi
la audiere. Faptul că şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului,
în persoana domnului Gheorghe Gorincioi, nu s-a prezentat astăzi dovedeşte
faptul cît de legate sînt toate aceste trei structuri foarte
interdependente una de alta.
Şi
încă o dată se confirmă adevărul că Partidul
Comuniştilor din Republica Moldova a construit în aşa fel
controlul asupra acestor trei importante instituţii, încît
nouă ne revine marea sarcină şi responsabilitate de a dezlega
acest nod gordian, de a ţine cont de faptul că există mii de
pagini de monitorizare a acestor instituţii din partea
societăţii civile, din partea experţilor naţionali şi
internaţionali, care au observat marele deficienţe a instituţiei
„Teleradio-Moldova” tocmai în campaniile electorale. Şi vreau
să citez doar din ultimul raport atît din partea
societăţii civile, dar şi din raportul Misiunii
Internaţionale de Observatori ai Campaniei Electorale în care scrie
că instituţia „Teleradio-Moldova” a activat cu mari derogări de
la prevederile legale şi normele deontologice, că radiodifuzorii au
demonstrat părtinire faţă de anumiţi actori politici
şi, în particular, faţă de Partidul Comuniştilor din
Republica Moldova, că comportamentul jurnaliştilor şi a
conducerii de la „Teleradio-Moldova” au fost departe de a servi interesul
public.
Stimată
Alianţă pentru Integrarea Europeană,
Trebuie
să mai ţinem cont de faptul că Consiliul Europei, în
Rezoluţia 1666, de asemenea, ne-a atenţionat asupra faptului că
avem obligaţia de a redresa situaţia la „Teleradio-Moldova”. Ţin
să vă reamintesc faptul că şi Uniunea Europeană,
în raportul său, a menţionat că avem mari datorii la acest
capitol. Şi vă reamintesc şi despre Planul de acţiuni
„Uniunea Europeană – Republica Moldova”, care, de asemenea,
subliniază şi ne atenţionează asupra faptului că
libertatea de exprimare în Republica Moldova nu este respectată.
Vreau
să mai remarc faptul, în final, că, bineînţeles,
soluţionarea crizei profunde economice, crearea noilor locuri de
muncă, majorarea pensiilor şi salariilor sînt chestiuni de
prima importanţă, dar, totodată, ţin să vă
reamintesc că fără o bună funcţionare a
„Teleradio-Moldova”, a acestei instituţii, care a manipulat şi a
otrăvit minţile cetăţenilor noştri ani de-a
rîndul, acum trebuie să îşi îndeplinească
rolul, funcţia consfinţită prin Constituţie, prin Codul
audiovizualului, aşa încît cetăţenii noştri
să afle, de ce nu au drumuri, de ce nu au apă potabilă în
multe localităţi, de ce sînt neîncălzite casele de
cultură şi multe alte adevăruri. Căci numai informînd
bine cetăţenii noştri vom fi asiguraţi de bunul mers al
dezvoltării democraţiei în Republica Moldova.
Iată
de ce propun ca, odată constituită Comisia de specialitate, primul
proiect de care se va ocupa respectiva comisie să fie unul care ne va
propune o deblocare rapidă şi eficientă a situaţiei de la
„Teleradio-Moldova”, aşa încît, în termene cît mai
restrînse, să restabilim buna funcţionare a „Teleradio-Moldova”
în serviciul întregii societăţi, aşa
încît să deprindem pe toată lumea că
„Teleradio-Moldova” nu poate fi controlată de nici un partid care este sau
va veni la putere. (Aplauze.)
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumim,
doamnă Fusu.
Mai
sînt doritori?
Domnule
Hadârcă,
Poftiţi.
Microfonul
nr. 5.
Domnul
Ion Hadârcă:
Domnule
Preşedinte,
Dacă
în cazul Guvernului este o chestiune mai specială şi eu
consider că Guvernul trebuie să se prezinte în Parlament doar
pentru o singură problemă, pentru a-şi anunţa demisia
şi nu mai avem noi ce să mai discutăm în cazul acesta.
În cazul personal al domnului Todercan, ca Preşedinte al Companiei publice
„Teleradio-Moldova”, este prezentă o sfidare evidentă, dublă
sfidare, pentru că a sfidat şi precedenta Hotărîre a
Parlamentului de la 28 august, şi Hotărîrea Parlamentului de
astăzi şi eu cred că aici lucrurile sînt ceva mai
complicate.
Ori
domnul, tovarăşul Todercan intenţionează să ne
atragă într-un joc de cazuistică procedurală infinită
şi aceasta ar însemna ca să subordoneze şi activitatea
Parlamentului acestor proceduri, ori Parlamentul reprezintă puterea
supremă în stat. El este desemnat prin voinţa poporului şi
noi reprezentăm aceasta voinţă a poporului, aşa
încît trebuie să conştientizăm lucrul acesta şi
să procedăm într-un mod urgent şi aici rog toate
fracţiunile componente ale Alianţei să delegheze cîte un
reprezentant, un expert mai ales în probleme juridice, de a forma
această comisie care ar studia cadrul absolut concret şi legal de
demitere, de punere în Parlament a problemei demiterii domnului,
tovarăşului Todercan din funcţia aceasta cît mai
urgentă, pentru a nu mai tergiversa lucrurile. Eu cred că acest grup
de specialişti ar putea să ofere soluţii în timpul cel mai
apropiat, în curs de o zi, cel mult două zile.
În
al doilea rînd, deoarece sînt unele zvonuri că
Preşedintele statului, Preşedintele în exerciţiu şi-a
anunţat demisia, eu cred că ar fi rezonabil ca Preşedintele
Parlamentului să studieze şi acest aspect. Şi poate să
anunţăm o pauză de două ore ca să se confirme lucrurile
acestea, pentru a nu ne pomeni într-un vacuum de trecere a puterii.
Mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Stimaţi
colegi,
Conform
articolului 66, Parlamentul e în drept să iniţieze cercetarea
şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele
societăţii. Noi am adoptat ieri o decizie unde am cerut, nu am
obligat ca să se prezinte, dar am cerut, în conformitate cu
prevederile Constituţiei. Neprezenţa dumnealor aici demonstrează
încă o dată că ei continuă să menţină
dictatura, folosindu-se de faptul că aşa a fost creată de
precedenta putere. Noi avem timp, trebuie să nu ne grăbim, poate
îşi mai schimbă părerea unii între timp, poate i-a
strîns cu teascul, poate cu altceva.
Cît
ţine de aceea că şi-a dat demisia. Conform Constituţiei, Preşedintele,
Şeful statului îşi prezintă demisia în faţa
Parlamentului.
Doi.
Părerea mea e că, odată cu legiferarea Parlamentului nou,
această funcţie de la sine a decăzut. Oricum o să vedem. O
să ne întîlnim.
Eu,
înainte de a declara şedinţa închisă, vreau să
mă adresez în mod special către colegii noştri din
Fracţiunea Partidului Comuniştilor să analizeze bine, să
conştientizeze faptul că nu avem altă cale decît să
ne întrunim aici şi aici împreună să
soluţionăm toate problemele. Alegerile au avut loc, alegeri nu pot
avea mîine, poimîine, aşa cum unii îşi
închipuie, şi nici peste o lună, şi nici peste două.
Deci singura cale este să ne întîlnim aici şi
împreună să soluţionăm toate problemele şi
social-economice, şi politice, şi cele din domeniul
învăţămîntului, şi din domeniul
sănătăţii, şi din viaţa tuturor. Fiindcă
multă lume aşteaptă ca lucrurile să meargă spre bine.
La noi, din contra, acum ne aşteaptă o criză
social-economică, lipsă de bani pentru pensii şi salarii.
Şi acei care au guvernat trebuie, în primul rînd, să se
grăbească, fiindcă criza stă pe umerii lor. Sînt alte
propuneri decît a încheia şedinţa?
Domnule
Diacov,
Vă
rog.
Domnul
Dumitru Diacov – Partidul Democrat din Moldova:
Eu
propun ca următoarea şedinţă să fie anunţată
pe data de 4 septembrie. Şi mîine, eventual, Alianţa să se
adune, să discutăm ordinea de zi, să discutăm toate
problemele, ca, începînd cu data de 4 septembrie, Parlamentul
să lucreze conform tuturor cerinţelor. Să alegem structurile
Parlamentului ş.a.m.d. Noi sîntem o Alianţă
declarată, sîntem o structură solidară şi
această solidaritate noi trebuie s-o demonstrăm prin acţiuni
concrete.
Mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Mulţumim,
domnule Diacov.
Da,
stimaţi colegi,
Vreau
să vă aduc la cunoştinţă că şedinţa
Parlamentului din data de 29 august s-a încheiat pe data de 29 august
şi nu are o continuitate pe data de 4 septembrie. 28 august, îmi
cer scuze. Ea s-a încheiat pe data de 28 august. Gata. 4 septembrie nu
poate exista. Fiindcă noi deja, după acea dată de 28 august,
avem şedinţă şi astăzi. Îmi permiteţi mie,
după consultări, să mă conduc de prevederile legii şi,
în calitate de Preşedinte al Parlamentului, în urma sfatului
pe care îl vom ţine, să convoc următoarea
şedinţă a Parlamentului.
Poftim,
domnule Filat.
Domnul
Vladimir Filat:
Este
adevărat şi 1/3 dintre deputaţii aleşi, însă nu
cred că vom ajunge în Alianţă ca să facem uz de
această prevedere a Regulamentului. Era exact aceeaşi propunere care
aţi enunţat dumneavoastră, domnule Preşedinte al Parlamentului,
urmează să purtăm consultări. Iar dumneavoastră,
în calitate de Preşedinte al Parlamentului, veţi convoca
şedinţa Parlamentului atunci cînd vom decide în
Alianţă. Ca să nu stabilim de acum anumite date care,
pînă la urmă, să nu fie şi valabile.
Mulţumesc.
Domnul
Mihai Ghimpu:
Stimaţi
colegi,
Mulţumesc
mult pentru şedinţa de astăzi.
O
zi bună în continuare.
Şedinţa
de astăzi o declar închisă.
Următoarea
şedinţă... o să fiţi anunţaţi.
Mulţumesc
mult.
Şedinţa
s-a încheiat la ora 13.59.
Stenograma a fost pregătită spre
publicare în Direcţia documentare
parlamentară