DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a III-a ORDINARA – MARTIE 2006
Sedinta
din ziua de 9 martie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi a sedintei,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.231 cu privire la completarea
unor acte legislative (Legea cu privire la tariful vamal – anexa nr.1; Legea cu
privire la punerea in aplicare a titlului III din Codul fiscal – art.4; s. a.).
4 Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.3251 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005 (art. 1, 101 , anexa nr.1). Respins.
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.2886 pentru modificarea Legii nr.353-XV din 28
octombrie 2004 cu privire la Agentul guvernamental (art.15, 17, s. a.).
6. Dezbaterea si
aprobarea proiectului de Hotarire nr.370 pentru
modificarea si completarea anexei la Hotarirea
Parlamentului nr.415-XV din 24 octombrie 2003 privind aprobarea Planului national
de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008.
7. Dezbaterea si
aprobarea proiectului de Hotarire nr.4365 pentru
modificarea si completarea anexei la Hotarirea Parlamentului nr.415-XV din 24
octombrie 2003 privind aprobarea Planului national de actiuni in domeniul
drepturilor omului pentru anii 2004–2008.
8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4373 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea privind protectia sociala a cetatenilor care au avut de
suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil – art. 6,8; Legea privind finantele
publice locale – art. 14).
9. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.3925 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie
1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate
agriculturii ramin in proprietatea statului.
10. Dezbaterea si adoptarea in
lectura a doua a proiectului de Lege nr.4532 pentru modificarea
si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25
februarie 1998 (art.2,4,5, s.a.).
11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2656 pentru
completarea articolului 34 din Legea nr.123-XV din 18 martie 2003 privind
administratia publica locala.
12. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4203 privind modificarea anexei la Legea
nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror
terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.
13. Intrebari si interpelari.
14. Declaratia doamnei deputat Vitalia
Pavlicenco. (Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”).
15. Declaratia privind escaladarea
artificiala a tensiunii pe sectorul
moldo-ucrainean al frontierei de stat. (Raportor – domnul deputat Sergiu Stati,
Comisia pentru politica externa si integrare europeana).
Sedinta incepe la ora 10.00
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati, buna
dimineata.
Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati,
si-au inregistrat prezenta
96 deputati. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo – din motive de sanatate;
Oleg Serebrian – la cerere; Ion Neagu, Nicolai Deatovschi, Valeriu Guma.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
La ordinea de zi a sedintei de astazi
proiectul de Lege nr.3439. Am fost informat ca Guvernul retrage acest proiect
pentru o prelucrare suplimentara. Alte propuneri?
Microfonul nr.3.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
In legatura cu situatia dificila creata la
frontiera moldo-ucraineana, pe segmentul transnistrean, Fractiunea Partidului
Comunistilor propune adoptarea, la finele sedintei de astazi, a unei declaratii.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara propune sa excludem din ordinea de zi a sedintei din 10 martie
proiectul de Lege nr.4492. Trebuie sa mai lucram la acest proiect.
Domnul Marian Lupu:
Notat. Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimati colegi,
Domnule Presedinte,
In ordinea de zi au fost introduse doua
chestiuni care nu au fost discutate la Biroul permanent, au aparut aici, in sedinta
in plen, saptamina trecuta. Ma refer la invitatia ministrului afacerilor
externe si integrarii europeane pentru miine in problema realizarii Planului de
actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Este o chestiune prea serioasa
din punctul nostru de vedere ca sa o discutam foarte repede.
De realizarea Planului de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana” se ocupa mai multe ministere, ale caror
angajamente sint nu mai putin importante decit ale Ministerului Afacerilor
Externe si Integrarii Europene. De aceea, ar fi bine sa aminam inca pentru o saptamina
sau doua, sa avem o informatie in scris si o discutie serioasa.
Fiindca noi, in cadrul Comisiei pentru
politica externa si integrare europeana, am examinat rapoartele a citorva
ministere. Si tin sa va asigur ca, de exemplu, Ministerul Justitiei sau
Ministerul Afacerilor Interne, sau Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale
nu au mai putine angajamente in cadrul acestui Plan. Si ar fi bine ca, intr-adevar,
aceasta chestiune sa fie abordata serios.
A doua propunere este de a scoate din
ordinea de zi declaratia privind aniversarea a 16-a de la adoptarea independentei
Republicii Lituania. Eu inteleg ca domnul Rosca a propus aceasta chestiune, dar
este foarte neclara.
In primul rind, Parlamentul apare intr-o
lumina foarte neinteleasa. De ce in legatura cu aniversarea a 16-a noi facem
declaratie, dar cu cea de a 17-a sau a 15-a nu am facut? Sau ce se intimpla cu
declaratia de independenta a Letoniei sau a Estoniei, sau a Ucrainei? De
fiecare data o sa facem declaratie?
Aceste declaratii se fac si de comun acord,
intre Parlamentul Moldovei si Parlamentul Lituaniei ar trebui sa fie o intelegere.
Dar in felul acesta noi ne prezentam cam neserios, de ce Parlamentul? Poate Presedintele
Parlamentului sa trimita o scrisoare, sa felicite. Sau vicepresedintele
Parlamentului. De ce Parlamentul Republicii Moldova trebuie sa faca declaratii in
legatura cu aceasta aniversare?
Eu nu am nimic impotriva, inteleg ca
Lituania este o tara prietena, dar este putin stranie aceasta propunere.
Domnul Marian Lupu:
Va rog, domnule Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Stimate domnule presedinte al fractiunii
Dumitru Diacov,
Ar fi fost bine ca reactia dumneavoastra sa
fi fost imediata. Pentru ca eu am propus public colegilor o declaratie cu o
intentie foarte clara. Un gest de amicitie, nu de curtoazie, in schimbul unui
sprijin substantial din partea Lituaniei, pe care il primeste la ora actuala
Republica Moldova.
Dupa aceea, motivatia este clara,
Parlamentul Republicii Moldova a fost primul care a recunoscut, este un schimb
de amabilitati, daca doriti. Si daca mai doriti sa mai stiti ceva, ieri
Ministerul de Externe al Lituniei, singura tara din Europa, deja a dat un
comunicat in care isi exprima sprijinul fata de Republica Moldova in actiunile
de reglementare a circulatiei marfurilor pe segmentul transnistrean.
Uniunea Europeana a luat pozitie aparte,
Statele Unite aparte. Insa ca tara separat, eu nu am vazut pe nici un siteu
vreo declaratie a vreunui minister de externe in sprijinul Republicii Moldova intr-un
moment critic pentru tara noastra.
De aceea, eu nu credeam ca acest subiect va
fi unul de polemica. Nu vreau sa insist, doar vreau sa imi expun nedumerirea ca
lucrurile sint rastalmacite cu rea credinta.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Doar o clipa, stimate coleg.
Alte propuneri pentru ordinea de zi. Va indemn
sa ne concentram aici, dupa aceasta ofer cuvintul.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In primul rind, vreau sa spun ca salutam
intentia de a imbunatati proiectul de Lege nr.3439, dar regret ca se taraganeaza.
Pentru ca daca sta de mai mult timp in Parlament si nu am avut
posibilitate sa il discutam si nu avem nici astazi aceasta posibilitate, cred ca
ratam o sansa de a propune si noi niste imbunatatiri pentru acest proiect de
lege pentru modificarea si completarea Legii privind reabilitarea victimelor
represiunilor politice. Speram ca proiectul retras va veni intr-o noua formula si
va fi, intr-adevar, unul bun.
In al doilea rind, am vrut sa va spun ca si
noi avem un proiect in curs de definitivare in legatura cu situatia de la
frontiera administrativa cu zona nistreana. Dar propunerea domnului Stati
trebuie sa fie materializata, adica avem nevoie, totusi, de acest document ca sa
il vedem. Ca sa nu fie elaborat si adoptat ad-hoc, fara a avea posibilitate de
a-l analiza si examina.
Si in al treilea rind, ma inscriu pentru o
declaratie la sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
Notat. La ordinea de zi?
Microfonul nr.3.
Domnul Sergiu Stati:
In primul rind, vreau sa o asigur pe doamna
Pavlicenco ca in nici un caz acest text, pregatit pe culoar, nu va fi facut fara
ca sa aveti posibilitate sa luati cunostinta de el. Adica, eu cred ca, in
timpul cel mai apropiat, va fi distribuit deputatilor, ca sa aveti posibilitate
sa luati cunostinta, cit se poate de amanuntit, in aceasta perioada de timp. Ca
sa putem sa il punem in dezbatere la sfirsitul sedintei si, in caz de
necesitate, sa introducem modificarile respective pe parcurs. Dat fiind o situatie
intr-adevar foarte grava si dificila, creata din cauza autoritatilor
transnistrene pe segmentul transnistrean moldo-uncrianean al frontierei
noastre. Cred si sper ca o sa ajungem la un consens.
De fapt, domnule Presedinte, eu am vrut ca
sa ma refer la alt subiect. Dat fiind faptul ca astazi dimineata domnul Stratan
a avut o discutie telefonica cu domnul Tarasiuc, ministrul de externe
ucrainean, tocmai la acest subiect si urmeaza sa efectueze o vizita de urgenta
la Kiev, eu as propune sa aminam dezbaterea raportului Ministerului de Externe si
Integrarii Europene cu intirziere, poate o sa vedem, o sa convenim cind va
putea fi efectuata dezbaterea pe marginea acestui raport in una din sedintele
urmatoare.
Domnul Marian Lupu:
Notat.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Referitor la problema lituanieana. Eu nu sint
impotriva unui schimb de amicitii, este un lucru foarte bun. Dar declaratia
Parlamentului este cu totul altceva, declaratie care trebuia discutata la sedinta
Biroului permanent. aceasta chestiune nu a fost discutata la sedinta Biroului
permanent. De aceea, eu am fost nevoit sa ies astazi cu propunerea de a fi
retrasa din ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Notat.
Microfonul nr.5, domnul Cubreacov.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
In ceea ce priveste propunerea inaintata de
domnul Diacov despre audierea Ministerului de Externe si Integrarii Europene,
eu cred ca dinsul are, in mare parte, dreptate. Si daca imi amintesc bine
prevederile Regulamentului Parlamentului nostru, Guvernul este acel care
trebuie audiat intr-o situatie sau alta, pentru ca este vorba de o sarcina prea
importanta, asumata international de Guvern.
Imi amintesc ca Planul de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana” a fost semnat de domnul Prim-ministru,
dar nu de ministrul de externe. De aceea, poate, date fiind si aceste ratiuni
imediate ale absentei ministrului de externe, invocate de domnul Stati, sa ne gindim
la audieri parlamentare ale Guvernului in ansamblul sau. Sa avem o informatie
de ansamblu, completa, detaliata, prezentata din timp in scris, astfel incit
aceasta dezbatere sa fie una serioasa si pe fond. Sa nu cream impresia ca
improvizam aici discutiile de dragul discutiilor. Deci eu sustin excluderea
acestui punct din ordinea de zi.
In ceea ce priveste propunerea domnului
deputat Stati, declaratia cu privire la situatia creata la frontiera
moldo-ucraineana si noul regim de comert international convenit cu autoritatile
de la Kiev, eu cred ca este o idee binevenita si, poate, pentru a trece peste
suspiciunile, care, in mod natural, ar putea apare in cazul cuiva, sa delegam cite
un reprezentant din partea fiecarei fractiuni intr-un grup de lucru convocat
ad-hoc.
Si daca va fi necesar sa ne luam si o pauza,
pentru ca in a doua parte a sesiunii noastre de astazi sa putem discuta pe
marginea unui text politic convenit intre toate fractiunile, asa cum am facut,
daca va amintiti, la prima noastra sesiune in ceea ce priveste integrarea
europeana. Va fi o dovada clara a consensului politic intr-o problema de
interes politic major pentru tara noastra.
Si, in al treilea rind, vreau sa ma pronunt
asupra punctului 8 din ordinea de zi pentru ziua de miine. Este vorba de
declaratia privind cea de a 16-a aniversare de la adoptarea independentei
Republicii Lituania. Trebuie sa va amintesc ca anume Parlamentul Republicii
Moldova, forul in care sintem noi delegati, s-a manifestat acum 16 ani ca un
factor international de prima marime, care a declansat un proces istoric. Este
unul din meritele pe care Parlamentul nostru trebuie sa si le asume cu mindrie
prin recunoasterea independentei de stat a Lituaniei, noi fiind primul stat in
acest sens.
Nu au fost prezentate nici un fel de ratiuni
formale sau de fond impotriva acestei initiative, sustinuta in unanimitate la sedinta
anterioara. De aceea, noi insistam asupra dezbaterii si adoptarii unui asemenea
document atit de necesar Republicii Moldova. Noi avem nevoie de o asemenea
declaratie, nu atit Lituania. Si aceasta ar fi un element vizibil de
consolidare a relatiilor dintre statele noastre.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi deputati,
Eu doresc sa reiterez inca o data pozitia
Partidului Democrat referitor la necesitatea prezentarii unui raport de catre
Guvernul Republicii Moldova. Si ca sa nu se mai repete astfel de lucruri,
propun si transferarea proiectului de Lege nr.597, care a fost inclus in
ordinea de zi, neavind inca avizul Guvernului si avizul celor
7 comisii parlamentare pentru urmatoarele doua saptamini.
Domnul Marian Lupu:
In continuare microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Eu vreau sa dau explicatii referitoare la
declaratie. Data trecuta, cind am adoptat ordinea de zi, noi am votat declaratia
domnului Rosca. Altceva, ca dupa aceasta protocolul a fost scris de Comisia
pentru politica externa si integrarre europeana. Noi avem declaratii aproape la
fiecare sedinta si atunci cind votam ordinea de zi, votam si declaratiile
propuse de fractiunile politice. Aceasta a fost data trecuta si de aceea am si
votat. Dar noi il sustinem pe domnul deputat Dumitru Diacov.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc domnule Presedinte.
Eu, in general, inteleg ca noi toti sintem in
conditii egale si atunci atit declaratia ce tine de chestiunea transnistreana,
eu personal sustin o asemenea declaratie si consider ca ar trebui sa o aprobam,
cit si declaratia cu numarul 8 din ordinea de zi pentru ziua de miine ar trebui
sa fie distribuita deputatilor.
Noi discutam sau examinam in Parlament un
document concret si il aprobam, daca este necesar il imbunatatim. De aceea, eu
nu vreau acum sa spun trebuie sau nu trebuie, dar, atit pentru problema ce tine
de chestiunea transnistreana, cit si pentru problema ce tine de chestiunea numarul
8 din ordinea de zi privind Republica Lituaniana, ar trebui sa avem un document.
Acest lucru este, imi pare, absolut important si necesar, daca ne-am luat ca
scop, sa respectam prevederile Regulamentului.
Al doilea moment, la care as vrea sa ma
refer, este chestiunea 1 din ordinea de zi pentru ziua de 10 martie. Este vorba
de raportul privind s.a.m.d. Atunci cind este un raport, regulamentul prevede
ca acest raport sa fie distribuit din timp deputatilor, ca ei sa aiba
posibilitate sa il studieze. Acest raport trebuie studiat in comisia de baza.
Era cazul ca aceasta sa pregateasca un proiect de hotarire asupra raportului
mentionat si deputatii, in plenul Parlamentului, asa cum prevede Regulamentul
Parlamentului, discuta raportul primit din timp, apoi discuta proiectul de hotarire
asupra acestui raport, care este pregatit de comisia de baza sau de autor sau
de citiva deputati.
In aceasta ordine de idei, as propune ca
chestiunea nr.1 din data de 10 martie sa fie transferata pentru o perioada mai
tirzie, sa avem raportul respectiv si acesta sa fie repartizat tuturor deputatilor.
Comisia pentru politica externa si integrare europeana sa examineze acest
raport si sa pregateasca un proiect de hotarire asupra acestui raport, sa fie
prezentat deputatilor si numai dupa aceea sa fie introdus in ordinea de zi.
Altfel, noi incercam iarasi, in opinia mea, sa musamalizam niste lucruri. O sa
vina cineva, o sa ne citeasca un raport, noi o sa ne uitam, o sa auzim niste
informatii pe care nu am avut posibilitate nici sa le verificam, nici sa le
studiem si o sa aplaudam.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Presedinte,
Cu referinta iarasi la punctul 1 pentru
ziua de miine. Aceasta propunere a fost facuta de domnul presedinte din numele
grupului parlamentar si, in principiu, el atentiona asupra necesitatii
dezbaterii acestei probleme. In mod normal, ceea ce spune si domnul Braghis,
chiar daca noi discutam miine acest raport, era cazul ca el sa fie prezent deja
in Parlament.
Propunerea mea este ca, indiferent de optiunea
care va fi luata de catre Parlament, trebuie sa stabilim o data concreta ca, intr-adevar,
tinind cont de importanta acestei actiuni sa nu o musamalizam.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.4, in continuare.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
In calitate de autor al proiectului de Lege
nr.597, sustin propunerea doamnei presedinte al comisiei Valentina Buliga,
subliniez, anume de a transfera examinarea acestui proiect de lege pentru
zilele de 23 – 24 martie.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Stimati colegi…
Domnul Leonid Bujor:
Am iesit la microfon si spun acest lucru,
fiindca sint multe discutii in jurul acestui proiect de lege, la care nu vreau
sa ma refer astazi, inainte de a lua o decizie pe marginea acestui proiect.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
In cazul in care declaratia care se pregateste...
De ce ne grabim? Pentru ca de acum si Duma de Stat, si toti imprejur se pronunta
asupra problemei date, dar noi, acei care trebuia sa ne expunem demult parerea,
sintem intr-o situatie asa... De aceea, noi, desigur, o sa lucram cu totii
asupra acestei declaratii si dumneavoastra toti o sa aveti posibilitatea...
Domnule Braghis si ceilalti domni deputati, dupa ce textul declaratiei va fi
pregatit il vom distribui si pe urma il vom vota. Daca nu reusim astazi, il votam
miine, dar trebuie sa fie. Da, putem sa revenim si miine. Insa ar fi de dorit
ca Parlamentul sa isi expuna astazi parerea asupra situatiei create.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc domnule Presedinte.
Eu sustin totalmente propunerea doamnei
Ostapciuc, dar as propune sa o diversificam putin. Iata, chiar acum, in urmatoarele
5 minute formam o echipa din 5 sau 7 deputati, sau X deputati, care ies din sala,
timp de o ora jumatate–doua ore lucreaza asupra textului respectiv, vin si ni-l
propun noua, tuturor deputatilor, si astazi il aprobam.
Nu dovedim astazi, o facem miine dimineata.
Dar trebuie sa lucreze toate fractiunile, toti reprezentantii si sa iesim cu un
document comun. Nu ar fi de dorit sa transformam discutiile de aici, din
Parlament, iarasi in niste neintelegeri. Ar fi bine, in opinia mea, ca acest
document sa fie votat in unanimitate si fara mari discutii.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Pentru a inchide discutia la acest capitol,
de fapt, acest lucru si se presupunea, s-au inaintat propuneri si anterior, la
microfonul nr.5, la acest subiect, ceea ce ar presupune ca, pe durata desfasurarii
sedintei in plen, persoanele respective vor parasi sala si vor munci asupra
textului acestui proiect in modul in care si s-a zis. Daca reusim pina la
expirarea timpului de examinare a celor 8 – 9 subiecte care ne ramin pe ordinea
de zi, e bine, daca nu, luam o pauza si revenim dupa aceasta pauza in sedinta in
plen. Cred ca aceasta ar fi abordarea care convine tuturor.
Microfonul nr.3.
Domnul Sergiu Stati:
Va multumesc, domnule Presedinte.
De fapt, a fost initiativa noastra, de
aceea noi am vrea ca sa pastram, in sensul acesta, posibilitatea de a distribui,
din numele fractiunii, totusi, un text initial, care mai apoi va fi pus in
dezbatere in cadrul fractiunilor, pentru a veni cu niste propuneri pe marginea
unui text initial intocmit sau, cel putin, pregatit.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Din partea fractiunii P.P.C.D.
reprezentantul nostru va fi Vlad Cubreacov.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu cred ca Parlamentul este dispus sa
voteze o astfel de declaratie. Atunci nu trebuie de insistat ca ea sa vina
anume din partea unei fractiuni parlamentare. Ar fi bine ca acest grup sa fie
format acum. Poftim, cine e din partea noastra? Da, domnul Dumitru Ivanov – din
partea Partidului Democrat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, in continuare.
Domnul Veaceslav Untila:
Multumesc, domnule Presedinte.
Din partea “Aliantei «Moldova Noastra»” –
domnul Anatol Taranu.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Notat.
Microfonul nr. 3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Din partea Fractiunii Comunistilor – domnul
Sergiu Stati si domnul Arcadi Pasecinic.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Persoanele indicate pot sa plece deja si sa
inceapa munca.
Microfonul nr. 4.
Domnul Ivan Banari:
Din numele grupului independentilor il
propunem pe domnul Iurie Bolboceanu.
Domnul Marian Lupu:
Notat.
Stimati colegi,
In aceste conditii, inainte de a supune
votului ordinea de zi cu toate amendamentele propuse si discutate, as dori sa
fac o foarte simpla precizare si rog putina atentie. Mai multi colegi si-au
expus parerea pe marginea subiectului nr.1 de pe ordinea de zi a sedintei din
ziua de miine, 10 martie. Deci vreau sa va aduc la cunostinta ca si conducerea
Parlamentului a primit informatii cum ca acest raport nu v-a fost prezentat,
fiindca trebuie inca de lucrat asupra lui.
El nu este inca pregatit pentru a fi
prezentat atentiei dumneavoastra, pe care motiv voi fi si eu receptiv la aceasta
solicitare si cred ca are dreptate colegul nostru care a propus sa fie fixata o
data precisa, cind audierea acestui raport se va intimpla. Din momentul din
care au fost solicitate, cel putin, doua-trei saptamini pentru pregatirea
detaliata a acestui raport, care inca nu este gata, ori solicitarea
Parlamentului a fost ca acest raport sa fie unul relevant cu continut, cu
detalii, pentru a avea o situatie foarte clara in fata, si nu doar unul
generalizator.
Propunerea este sa le oferim termenul
solicitat pentru a pregati bine acest raport si sa revenim la acest subiect in sedinta
in plen a Parlamentului din data de 14 aprilie. O fixam astazi. Sint tocmai
patru saptamini, cu una mai mult in rezerva ca acest lucru sa se intimple.
Si doi la mina.
Stimati colegi,
Eu rog sa intelegem toti impreuna ca acest
raport, care vizeaza implementarea pe durata unui an a planului bilateral de actiune
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”, nicidecum nu este o de dare de seama a
unui minister. Va atrag atentia asupra acestui lucru. Cind vorbeam de ministrul
de externe ne refeream la viceprim-ministrul care coordoneaza activitatea
implementarii acestui plan.
Deci sa intelegem cu totii ca implementarea
planului bilateral de actiuni tine de competenta tuturor structurilor
guvernamentale angajate. Si ca sa nu se ia cuvintul din partea tuturor ministrilor,
colegul nostru a propus sa fie viceprim-ministru responsabil, coordonatorul national
pentru implementarea planului bilateral de actiuni.
Deci propunerea aceasta sa o fixam pentru data
de 14, cu prezentarea in timp util Parlamentului a acestor rapoarte, pentru a
avea posibilitate de a lua cunostinta.
Microfonul nr. 5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, domnule Presedinte.
O mica precizare. In ordinea de zi pentru
astazi, asa cum propuneti dumneavoastra, sa fie transferat pentru 14 aprilie,
este vorba de audierea Ministerului de Externe, nu de audierile Guvernului. Eu
nu cred ca este atit de important cine va prezenta din partea Guvernului un
raport. Important pentru noi este sa avem un raport in numele intregului
Guvern, sa ii avem pe toti ministrii aici de fata, sa le putem adresa intrebari.
Sa nu cream impresia ca avem ceva cu ministrul de externe sau cu Ministerul de
Externe. Este un angajament asumat de Guvern in numele statului, si nu o
chestiune care priveste exclusiv una dintre structurile Guvernului.
Ar putea cu acelasi succes si domnul Tarlev
si alti ministri sa raspunda la intrebarile noastre, pentru ca sint absolut
convins ca exista intrebari pentru mai multi ministri. Eu, de exemplu, am intrebari
foarte multe si pretentii fata de Ministerul de Interne. As vrea sa il vad aici
pe ministrul Papuc, raspunzind asupra modului in care este implementat Planul
de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova” in partea care il priveste.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
De fapt, in modul in care este redat acest
subiect, nicidecum nu deriva ca este o dare de seama sau un raport al
ministerului respectiv.
Domnul Vlad Cubreacov:
Asa este fixat in ordinea de zi, asa ati
propus dumneavoastra. Am fost atent la detalii. Este vorba de audierile
Guvernului Republicii Moldova, nu de cele ale ministerului.
Domnul Marian Lupu:
Foarte corect.
Domnul Vlad Cubreacov:
Aceasta cred ca trebuie sa precizam acum,
pentru ca este important. Iar Guvernul va decide cine va prezenta acest raport
din numele sau.
Domnul Marian Lupu:
Foarte corect. Aici scrie foarte simplu:
raport privind bilantul unui an de implementare a Planului de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Clar.
Domnul Vlad Cubreacov:
Sa vina intreg Guvernul. Va rog.
Domnul Marian Lupu:
Deci, in mod normal, detaliile privind
logistica de prezentare evident ca se vor discuta inclusiv si la Biroul
permanent.
Stimati colegi,
In urma acestor dezbateri care vizeaza
ordinea de zi pentru ziua de astazi si ziua de miine, supun votului aprobarea
ordinii de zi cu amendamentele inaintate. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.231 cu privire la
completarea unor acte legislative.
Va rog, Guvernul.
Domnul Igor Dodon – viceministru al economiei si comertului:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorat Parlament,
Guvernul a elaborat si prezinta spre
examinare un proiect de Lege privind modificarea unor acte legislative, in
special a Legii nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea in aplicare a
titlului III din Codul fiscal, a Legii pentru punerea in aplicare a titlului IV
din Codul fiscal si a anexei la Legea cu privire la tariful vamal. As dori sa
mentionez din start ca, prin esenta acestor modificari... este delegarea unor
atributii Guvernului Republicii Moldova, cu abilitarea in chestiunile ce tin de
modul de aprobare a unor proceduri fiscale si ceea ce tine de comertul
exterior.
Doresc sa accentuez din start ca este vorba
doar de modul, si nu de stabilirea unor taxe, impozite, ci doar de modalitate.
As dori sa mentionez ca
accentul principal este pus pe crearea conditiilor de incadrare a operatiunilor
de import-export ale agentilor economici din raioanele de est intr-un cadru
legal si evitarea dublei impozitari a agentilor economici din raioanele de est
ale tarii. Astfel, scopul principal al acestui proiect de lege, al acestor
amendamente este stabilirea unor conditii care ar stimula, ar motiva agentii
economici din partea stinga a Nistrului pentru a-si efectua activitatea spre a
se inregistra in cadrul legal al tarii.
Bineinteles, sint o multime de masuri ce
urmeaza a fi intreprinse in acest sens. Din aceste considerente, in scopul
posibilitatii de a lua operativ decizia, al operativitatii de a efectua unele
proceduri se propune ca aceste abilitati sa fie delegate Guvernului Republicii
Moldova si, tinind cont de cele mentionate, Guvernul vine cu rugamintea si
propunerea de a sustine acest proiect de lege.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, intrebari pentru raportor.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dumneavoastra ati anticipat, domnule
viceministru, ca este vorba de mecanismul de impozitare. La noi in fractiune, in
grupul nostru, a trezit intrebari anume aceasta problema, de aceea poate inlocuim
cu cuvintele “mecanismul de impozitare”? Fiindca daca utilizam cuvintul
“impozitarea” poate sa apara probleme si dubii. Anume ca marimea impozitelor si
a taxelor s.a.m.d. este prerogativa Parlamentului, si nu a Guvernului. De
aceea, poate substituim prin cuvintele “mecanismul de impozitare”.
Domnul Igor Dodon:
Va multumesc.
In proiectul prezentat si discutat anterior
in comisie s-a ajuns anume la o formula care indica expres ca este vorba doar
de modalitate, prin urmare de mecanismul de aplicare a prevederilor legii.
Poate fi luata in considerare pentru lectura a doua, probabil.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Stimati colegi,
Noi in Parlament am dat dovada, mai ales in
legislatura aceasta, ca sintem capabili sa adoptam foarte operativ acte
legislative care tin de interesul strategic al tarii. Noi putem sa vorbim la
nesfirsit aici vizavi de necesitatea de a fi mai operativi s.a.m.d., dar
trebuie sa avem in vedere si prevederile strict legale. Fiindca la articolul
130 din Constitutie se stipuleaza foarte clar ca este vorba de formarea,
administrarea, utilizarea si controlul resurselor financiare, nu numai de marimea
taxelor.
Din acest motiv noi propunem si, totodata,
afirmam clar ca vom sustine permanent, in cazul in care va fi necesar sa sustinem
proiecte de legi pentru imbunatatirea sistemului fiscal intru ajutorarea agentilor
economici din estul republicii. Dar, totodata, trebuie sa tinem cont si de
prevederile strict legale. Este prima chestiune.
Si a doua. Rugamintea mea, a noastra ar fi
de a veni data viitoare, cred ca va fi necesitate, cu modificari la acte legislative.
Sa nu punem in capul listei executarea Legii nr.173 din 22 iulie 2005 cu
privire la prevederile de baza ale sistemului juridic special al localitatilor
din stinga Nistrului (Transnistria), fiindca cam este lipsit de logica. Deci
venim cu motivatie concreta pentru imbunatatirea situatiei agentilor economici,
fiindca legea se refera la principiile de baza, si nu lucruri concrete.
Multumesc.
Domnul Igor Dodon:
Vizavi de prima intrebare referitor la
prevederile Constitutiei, tinem sa mentionam ca anume din aceste considerente
ne-am expus asupra stabilirii sau reglementarii, sau delegarii functiilor de
stabilire a modalitatii, si nu a marimilor taxelor. As dori sa mentionez ca in
legislatia in vigoare in momentul de fata sint prevazute deja cazuri, cind
astfel de abilitati sint delegate Guvernului. Spre exemplu, in Legea cu privire
la tariful vamal este indicat expres ca importul marfurilor se reglementeaza,
adica modalitatea, nemijlocit modalitatea, si nu perceperea taxelor, marimea, si
in continuare doar modalitatea se reglementeaza de catre Guvern. Referitor la a
doua observatie. Bineinteles, vom tine cont pentru proiectele ulterioare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
As vrea, totusi, sa raspundeti la o intrebare.
Prin acest proiect de lege dumneavoastra, in general, doriti niste imputerniciri
adaugatoare, ceea ce se refera la articolul 106.2 “delegarea legislativa” sau
nu? Fiindca in cuprinsul legii, in principiu, dumneavoastra spuneti
“impozitarea cu taxe vamale, impozitarea cu T.V.A.” s.a.m.d., adica sint
chestiunii care se reglementeaza prin legi organice.
Si la articolul 106.2 “delegarea legislativa”,
se spune ca, in vederea realizarii programului de activitate al Guvernului,
Parlamentul poate adopta, la propunerea acestuia, o lege speciala de abilitare
a Guvernului pentru a emite ordonante in domeniile care nu fac obiectul legilor
organice. Totul ce este legat de impozitare, taxare, chiar si modalitatea pe care
dumneavoastra acum ati propus-o, toate acestea se reglementeaza prin legi
organice. Fiindca in continuare eu voi da citirii si Codului vamal si Codului
fiscal si celorlalte legi, unde este scris foarte clar. Va rog sa raspundeti
este delegare legislativa sau nu?
Domnul Igor Dodon:
Este vorba, bineinteles, de un caz, as
spune, exceptional, si spun asa fireste, fiind constient de faptul acesta,
deoarece dati sa fim de acord cu aceea ca problema estica sau problema din stinga
Nistrului este o problema neordinara. Din aceste considerente se vine cu unele
solutii neordinare. Si sint departe de ideea ca, indiferent cine ar fi, adica
orice cetatean al Republicii Moldova– deputat, presedinte, prim-ministru,
ministru, cetatean de rind, nu ar pune la indoiala luarea unor masuri sau indeplinirea,
sau aprobarea acestora, care ar avea ca scop integrarea teritoriala a tarii. De
aceea, propunem sustinerea acestui proiect de lege inaintat de Guvern.
Va multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Domnule ministru,
Nu pune nimeni la indoiala ca avem o situatie
iesita din comun, dar aceasta nu inseamna ca noi trebuie sa incalcam Constitutia
Republicii Moldova, fiindca operatiunile vamale, chiar si in varianta propusa
de catre comisie, acolo se spune “operatiuni import-export”. Nu exista in
legislatia Republicii Moldova “operatiuni import-export”. In Codul vamal exista
operatiuni vamale. Si aceste operatiuni vamale prevad perceperea drepturilor de
import si export.
In continuare, articolul 11 “atributiile
Serviciului Vamal” incaseaza dreptul de import si dreptul de export, acestea sint
atributiile Serviciului Vamal. In Hotarirea Guvernului nr.815 dumneavoastra
vorbiti despre restituirea sumelor in dreptul de import prin hotarire de
Guvern. Noi nu vorbim despre faptul ca nu trebuie sa avem niste reglementari
specifice pentru agentii economici care nu au relatii cu sistemul bugetar al
Republicii Moldova, dar trebuie sa o facem prin lege.
Tot ce este scris in Hotaririle de Guvern
nr.815 si nr.1001 trebuie de transferat frumusel in lege. Si atunci va fi clar
ca noi nu incalcam Constitutia si nu facem o delegare legislativului
Guvernului. Si nu trebuie sa le spuneti, ca, uite, sintem cetateni ai
Republicii Moldova si trebuie sa mergem la integrare. Da, dar prin lege.
Perceperea si restituirea – acestea sint
operatiuni care se refera la acumularea surselor financiare in bugetul tarii si
se reglementeaza prin lege organica, dar nu prin hotarire de Guvern. Chiar si
instituirea acestor sume incasate, ca sa evitam dubla impunere pe care
dumneavoastra ati mentionat-o, trebuie sa fie facuta prin lege, dar nu prin hotarire
de Guvern.
Domnul Igor Dodon:
Va multumesc.
Stimate domnule deputat,
Dupa cum cunoasteti, evenimentele care au
loc si se schimba destul de rapid, as spune chiar zilnic, chiar de citeva ori
pe zi, impune luarea de decizii, a unor decizii destul de operative la acest
capitol. Doresc sa mentionez ca in cadrul Ministerului Economiei si Comertului
este creat chiar un grup de lucru, care zilnic, la sfirsitul zilei, examineaza
toate actiunile care au fost intreprinse de partea stinga a Nistrului, de alti
agenti economici pentru a veni operativ cu unele modificari. Nimeni nu pune la indoiala
transparenta luarii acestor decizii.
Este vorba doar de necesitatea luarii unor
decizii operative. Anume din aceste considerente, risc sa ma repet, insa este
foarte important de a lua niste decizii operative pentru a preintimpina...
Poate sa se creeze o asemenea situatie cind o sa fie necesar de suspendat si
hotaririle nr.815, nr.814, nr.1001 si nr.1330, deoarece, operativ, poate sa se
creeze o situatie cind o sa se depisteze ca sint niste evaziuni fiscale enorme,
pentru aceasta va trebui operativ de stopat. Anume din aceste considerente se
vine cu propunerea respectiva.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule viceministru,
Ultima intrebare. Eu nu pun la indoiala
necesitatea operativitatii. Dar
uitati-va, Hotarirea nr.1001 din 19 octombrie 2001 cu privire la declararea marfurilor
de catre agentii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova prevedea
urmatoarele: “Prevederile prezentei Hotariri poarta un caracter provizoriu pina
la adoptarea unei hotariri definitive de catre Parlamentul Republicii Moldova”.
Adica din 2001, sintem in 2006 si uitati-va de cite ori a fost modificata
aceasta hotarire.
Daca dumneavoastra veniti cu un proiect de
lege care sa reglementeze foarte clar relatiile acestor agenti economici cu
sistemul bugetar si, in general, cu tot cadrul legal al Republicii Moldova, eu
cred ca era mult mai bune si nu apareau aceste probleme si colizii care apar
astazi. Fiindca una e sa scrii aici, intr-o hotarire de Guvern, si alta e sa
vii cu un proiect de lege care de acum trece o analiza mult mai detaliata si
mult mai, eu stiu, conforma legislatiei in vigoare.
Domnul Igor Dodon:
Da, stimate domnule deputat,
Intr-adevar, hotarirea nr.1001 a fost
modificata de sapte ori, insa anume acesta este si argumentul la care ma
refeream mai sus. Uneori, este necesar de luat unele decizii destul de
operativ. Un simplu caz. In cazul in care va fi necesar de introdus modificari,
imediat in ziua urmatoare zilei depistarii unor evaziuni fiscale, cit va dura
stoparea acestui mecanism in cazul daca vom veni cu acest proiect de lege in
Parlament. Eu cred ca va dura citeva saptamini. In perioada respectiva ar putea
sa fie evaziuni fiscale enorme pe partea dreapta a Nistrului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Se creeaza impresia ca noi discutam
paralel, un pic. Nimeni nu pune la indoiala aceasta, vrem sa mentionam
necesitatea acordarii posibilitatii Guvernului de a fi operativa in luarea de
decizii in problema data. Noi vorbim aici despre cadrul legal. Ce se va intimpla,
daca se va adopta, spre exemplu, in formula respectiva, proiectul de lege?
Dumneavoastra o sa emiteti acte normative care, ulterior, sa fie atacate, de
exemplu, in Curtea Constitutionala. Noi despre acest aspect vorbim.
In continuare, daca este necesar, de ce
Guvernul nici odata nu s-a folosit de posibilitatea instrumentului ordonantei
de urgenta? Dati sa abilitam Guvernul
intr-un domeniu strict delimitat concret, sa abilitam cu imputernicire
respectiva si nu vor aparea discutii pentru viitor. Despre acest aspect noi vorbim
aici, fiindca despre patriotism cred ca am dat dovada toti prin voturile care
le-am dat pina acum.
Domnul Igor Dodon:
Va multumesc.
Probabil oportunitatea delegarii Guvernului
a functiilor sau de care dispune, insa posibilitatea aprobarii ordonantelor
urmeaza a fi examinata si, probabil, expusa pentru a doua lectura, daca nu va
suparati.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Situatia, desigur, este foarte dificila,
fiindca acum, in momentul de fata, dumneavoastra, iata chiar si ceea ce ne pregatim
sa facem – declaratia de la sfirsitul sedintei de astazi, cred ca e tot in
contextul discutarii acestui proiect de lege.
In comisie mult s-a discutat, s-au facut si
referiri la toate acele ce au fost puse aici in discutie si au fost puse aceste
intrebari. Cred ca noi nu am ascultat raportul comisiei si ar fi bine ca, totusi,
aceste momente sa fie luate in vedere, sa discutam, sa audiem comisia si dupa
aceea, pentru lectura a doua, daca va fi necesar, sa introducem careva modificari,
dar, totusi sa purcedem la adoptarea acestei legi cit mai operativ.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Stimati colegi,
Intr-adevar, este o problema foarte concreta.
Una a fost ca noi am votat in iulie anul trecut un document de asemenea foarte
important, unanim, fara a consulta cu alte parti care erau la fel cointeresate in
acest document.
Deci o intrebare concreta domnului
ministru. Deciziile nr.815 si 1001, modificate de multiple ori, dumneavoastra
v-ati consultat cu partea nistreana? Care pozitie ii sperie pe dinsii sau ei nu
sint de acord, sau au inaintat niste variante concrete la aceste decizii? Sau
dumneavoastra ati luat deciziile fara a va consulta cu partea nistreana, macar
formal.
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule deputat,
Cind vorbim de consultarea cu partea
nistreana ar fi bine sa constientizam, consultarea cu cine: cu agentii
economici sau cu alta parte.
Domnul Ion Gutu:
Poftim, sint diferite modalitati.
Domnul Igor Dodon:
In ceea ce tine de consultarea cu agentii
economici, vreau sa mentionez ca, pina la intrarea in vigoare a hotaririi
respective, au fost organizate sedinte largite cu agenti economici si acei mai
mari agenti economici contribuabili, care au acceptat, au fost de acord cu
prevederile acestor hotariri.
Mai mult decit atit, in Hotarirea nr.815 au
fost introduse modificari destul de importante, care au fost propuse de partea
de agenti economici din partea stinga a Nistrului, ma refer la eliberarea
certificatelor de origine pentru comertul cu C.S.I., Unitatea Statelor
Independente.
Domnul Ion Gutu:
Deci eu tin sa mentionez ca singura problema
pe care o cunosc, agentii economici au temerea ca sumele care vor fi varsate in
Serviciul Vamal al Republicii Moldova, la Serviciul Vamal va fi problema cu
restituirea si cui vor fi restituite? Aceasta este problema-cheie. V-ati lamurit
in situatia aceasta, fiindca, intr-adevar, pot fi si alte variante. Poftim.
Domnul Igor Dodon:
Pot sa raspund, da. Ceea ce tine de
mijloacele banesti varsate pe conturile Serviciului Vamal temporar, in primul rind
as mentiona ca este vorba de o alocare a mijloacelor banesti temporara pe
conturile Serviciului Vamal. In continuare este deja aprobata procedura de
Ministerul Finantelor, Banca Nationala, prin care aceste mijloace banesti, dupa
confirmarea faptului ca lotul respectiv de marfa a ajuns in partea stinga a
Nistrului, sint intoarse agentilor economici. Aici nu exista absolut nici o
problema.
As dori mai mult sa mentionez ca este o
politizare a acestei intrebari, deoarece Guvernul Republicii Moldova nu isi
pune ca scop sporirea alocatiilor la bugetul de stat prin mecanismele
respective. Bugetul de stat de la aceste mecanisme nu va obtine in termene
reale expres mijloace banesti. Este doar vorba de unele modalitati de stimulare
a agentilor economici si toate cheltuielile absolut care sint, care se spune ca
vor fi suplimentare pentru agentii economici, in realitate aceasta nu este asa.
Domnul Ion Gutu:
Si in decizia Guvernului este un punct, in
care se mentioneaza ca aceste sume vor fi restituite organelor publice locale.
Asa este?
Domnul Igor Dodon:
Daca vorbim de agentii economici... Agentul
economic care efectueaza tranzactii de export–import... Si dat fiind faptul ca
este obligat sa depuna ceva mijloace banesti pe cont, este un cont special la
Serviciul Vamal in momentul, cind este confirmat ca lotul respectiv de marfa a
ajuns in partea stinga a Nistrului, este confirmat si de organele noastre
vamale, deoarece a iesit, posturile vamale mobile care exista, le cunoasteti.
Mijloacele banesti se intorc nemijlocit pe contul agentului economic.
Domnul Ion Gutu:
Si ultima. A fost o modalitate in practica
de mai multi ani de insotire a transportului sau marfurilor pe teritoriul
Republicii Moldova de Serviciul Vamal al Republicii. Au fost asa incercari si
lucra normal, au plecat, ne-am convins, s-au dus si gata. Deci, au platit operatiunile
vamale si cu aceasta s-a terminat. Eu cred ca mecanismul este foarte si foarte
complicat.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Da, multumesc, domnule Presedinte.
Eu am impresia ca acest document partial
repeta experienta noastra in relatiile cu Ucraina, atunci cind s-au introdus
controlul asupra marfurilor tranzitate prin teritoriul Ucrainei supuse
accizelor. Poate este cazul sa trecem si noi la un mecanism de garantare al
acestor plati, care ar fi mult mai usor de efectuat pentru agentii economici pe
de o parte, iar pe de alta parte, ar da mai putine posibilitati de a discuta:
vor intoarce nu vor intoarce, cind vor intoarce, cum vor intoarce s.a.m.d.
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule Braghis,
Cred ca ar fi o propunere utila, care va fi
examinata de catre Ministerul Economiei si Comertului si de catre Guvern.
Domnul Dumitru Braghis:
Problema consta in aceea ca, daca noi aprobam
astazi formula pe care o propuneti dumneavoastra, atunci propunerea mea devine,
practic, inutila. De aceea, eu si ma gindesc, in opinia mea ar fi mult mai bine
sa luam practica Ucrainei si sa propunem aceasta solutionare prin practica
Ucrainei, decit prin aceasta modalitate. Aceasta modalitate, cum a spus domnul
Gutu, cu adevarat este mult mai greoaie, este o sperietoare mai mare pentru
agentii economici si este chiar, poate, mai putin realistica de implementat. Un
mecanism de garantare a acestor plati prin mecanismele respective econiomice ar
fi mult mai logic, mai usor, mai realist de realizat.
De aceea, poate, domnule Presedinte, eu nu stiu,
nu vreau sa insist mult, dar, poate, ne gindim si luam o pauza, si, poate, impreuna
cu Comisia pentru politica economica, buget si finante si Guvernul examineaza inca
o data acest lucru si ne intoarcem putin mai tirziu la aceasta chestiune.
Fiindca, repet inca o data, ati auzit, si domnul raportor a spus ca pare sa fie
tot o idee buna.
Domnul Igor Dodon:
Ar fi o idee buna, imi cer iertare domnule
deputat, este intr-adevar o idee buna. Insa este vorba de mecanismul concret
deja, este vorba de modificarea Hotaririi nr.815 sau nr.1001, sau nr.1330.
Domnul Dumitru Braghis:
Foarte corect, dar noi modificam astazi, pe
urma peste doua saptamini de zile, daca o sa fie alt mecanism mai bun, o sa-l
modificam odata? Care e sensul? Mai bine luam o saptamina de zile, lucram atent
asupra acestor doua propuneri, identificam care este mai buna. Eu nu insist
asupra propunerii mele, cum ca aceasta ar fi cea mai buna solutie, imi pare ca
este mai buna, dar nu insist. Dumneavoastra analizati toate lucrurile cumsecade
impreuna cu Guvernul, impreuna cu comisia respectiva si poate peste doua saptamini
de zile propunem un mecanism care nu o sa ii sperie pe agentii economici.
Dar problema cea mai mare in acest document
este faptul ca majoritatea agentilor economici sint speriati de faptul ca vor
fi nevoiti sa depuna undeva niste bani si nu au garantie ca banii acestia se
vor intoarce inapoi.
Si atunci acest mecanism poate sa duca la
aceea ca un lucru foarte bine gindit pe hirtie nu va lucra in realitate. Iata
de ce eu si propun acest lucru.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Propunerile sau sugestiile la acest subiect
eu propun sa le discutam dupa ce audiem si raportul comisiei, pentru a vedea
care au fost rezultatele dezbaterilor in cadrul sedintelor comisiei.
Va multumesc, domnule ministru.
Va rog, comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia a examinat proiectul prezentat de
Guvern si constata ca aceasta prevedere, introducerea unor modificari in actele
legislative in vigoare, trebuie sa permita Guvernului sa intervina operativ in
reglementarea operatiunilor de import–export, efectuate de agentii economici
din raioanele de est ale Republicii Moldova, care nu au relatii fiscale cu
sistemul bugetar al Republicii Moldova.
In legatura cu cele relatate in nota
informativa la proiectul de lege si in contextul avizelor prezentate de
comisiile permanente si ale Directiei juridice, comisia, de comun acord cu
Guvernul, a definitivat proiectul de lege pe care il aveti dumneavoastra,
propunind ca normele expuse in proiectul de lege sa fie racordate la normele
din articolele existente in legile propuse spre modificare.
Astfel, prevederile articolului 1 din
proiect vor fi expuse ca o completare a punctului 4) de la articolul 4.
Proiectul face referinta la punctul 6) din anexa nr.1 a Legii cu privire la
tariful vamal, nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997, unde, dupa cuvintele “pozitia
010600901” se introduce textul: “precum si cele efectuate de catre agentii
economici aflati pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relatii cu
sistemul ei bugetar”.
Prevederile articolului 2 din proiect se
vor atribui alineatului 2). Proiectul face referinta la alineatul (5) din
articolul 4 din Legea nr.1417 din 17 decembrie 1997 pentru punerea in aplicare
a titlului III din Codul fiscal, care se va completa in final cu textul: “iar
operatiunile de import–export, efectuate de catre agentii economici aflati pe
teritoriul Republicii Moldova, care nu au relatii fiscale cu sistemul ei
bugetar, se realizeaza in modul aprobat de Guvern”.
Prevederile articolului 3 din proiect se
propune de a fi racordate la
alineatul (5). Proiectul face referire la alineatul (9) din articolul 4 din
Legea nr.1054 din 16 iunie 2000 pentru punerea in aplicare a titlului IV din
Codul fiscal, cu completarea acestuia in final cu propozitia: “Operatiunile de
import–export, efectuate de catre agentii economici aflati pe teritoriul
Republicii Moldova, care nu au relatii cu sistemul ei bugetar, se realizeaza in
modul aprobat de Guvern”.
Concomitent, in scopul evitarii unor
interpretari diferite ale notiunilor din legislatia actuala, in textul
proiectului prezentat la propunerea Directiei juridice se va utiliza integral
notiunea de: “agentii economici aflati pe teritoriul Republicii Moldova care nu
au relatii cu sistemul ei bugetar”.
La articolele 2 si 3 din proiect sursa
oficiala de publicare a actelor legislative urmeaza a fi indicata in felul urmator:
“republicata in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005 (editie speciala)”,
conform articolului 41 din Legea privind actele legislative. In contextul celor
relatate, comisia propune proiectul de lege definitivat, in varianta anexata,
spre a fi adoptat de Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Domnule presedinte,
As vrea sa raspundeti la o intrebare.
Dumneavoastra aici ati inclus propunerea “operatiunilor de import–export”, ati
putea dumneavoastra sa ne spuneti ca aceasta notiune este identica cu notiunea
din Codul vamal “operatiuni vamale” sau nu? Fiindca noi nu avem in legislatie
“operatiuni de import–export”, noi avem in legislatie “operatiuni vamale”.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi avem si aceasta notiune in legislatia in
vigoare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am consultat Directia juridica, nu am gasit
nicaieri.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Va dau acum citirii... Iata daca o sa ne
referim la articolul 4 alineatul (2) din operatiunile de import-export cu alte tari,
la calcularea taxei pe valoare adaugata, acest articol exista. La calcularea
taxei pe valoarea adaugata poate fi aplicat criteriul determinat pe baza
acordului bilateral, incheiat intre Republica Moldova si tara respectiva,
ratificat de Parlamentul Republicii Moldova, si noi prelungim acest alineat cu
textul, pe care eu l-am citit: “, iar operatiunile de import-export” s.a.m.d.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Atunci as vrea sa va intreb, operatiunile
de import–export, asa cum v-ati eeferit aici, le-ati propus in raport, prevad
perceperea dreptului de import si dreptului de export, care include proceduri
vamale, taxe pe valori adaugate, accize si orice alte sume care se cuvin
statului la importul de marfuri. Prevad sau nu perceperea acestor drepturi de
import?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Pot sa va spun ca noi dam instrumentul
Guvernului de a realiza aceasta pozitie.
Domnul Marian Lupu:
Poate o informatie suplimentara la acest
subiect.
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Directia juridica, intr-adevar, a conlucrat
cu comisia, pentru a cauta formulele respective, pentru a depasi problemele de
neconstitutionalitate ulterioara. In cazul respectiv, se refera la modalitatea,
adica la normele de procedura, dar nu la normele de fond si atunci Guvernul va
utiliza normele de fond din Codul vamal si va aplica anumite proceduri
specifice acestei situatii care s-au creat de la caz la caz.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Nu este vorba despre mod, este vorba despre
perceperea dreptului de import. Dreptul de import se percepe? Eu am dat o intrebare
concreta. Poate sa ne raspunda domnul Creanga sau nu? Daca se percepe dreptul
de import, de acum aceasta este lege organica, nu este hotarire de Guvern sau
nu este alta reglementare. Fiindca este foarte clar scris si in articolul 11 ca
organul vamal incaseaza dreptul de import si dreptul de export, in cazul dat incaseaza
sau nu, taxele vamale? Fiindca in Hotarirea nr.1001 este scris foarte clar
restituirea dreptului de import, inseamna ca le incaseaza si pe urma le
restituie?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga:
Deci modalitatea respectiva presupune incasarea
drepturilor de import–export, dar, conform legislatiei noastre, care ulterior
se restituie, in procedura se stabileste restituirea.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Care e procedura? Aceasta se stabileste
prin lege, dar nu prin hotarire de Guvern.
Domnul Ion Creanga:
Aici este vorba mai mult de restituirea,
modalitatea de restituire a drepturilor de import si export, care se stabilesc
prin lege, care exista astazi in lege.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte si domnule Creanga,
restituirea drepturilor de import-export se efectueaza prin Codul fiscal, este
titlul III, daca este vorba despre taxa pe valoare adaugata, prin lege, si nu
prin hotarire de Guvern. Ca noi aceasta vrem sa aducem: Nu avem pretentii la
aceasta lege in ceea ce priveste forma, dar in ceea ce priveste continutul.
Trebuie sa fie scris foarte clar ce vrem noi sa facem prin aceasta lege.
Domnul Marian Lupu:
O sa vedeti pentru lectura a doua, eu va
rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, pentru lectura a doua noi vorbim acum
despre concept. Ceea ce se propune contravine legislatiei si articolul 106 din
Constitutie vorbeste foarte clar ca Guvernul are dreptul numai daca isi emite
ordonante care nu fac obiectul legilor organice. Chiar daca am vrea noi sa
acordam Guvernului dreptul, dar in Constitutie este scris foarte clar: “ordonante
care nu fac obiectul legilor organice”.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Domnule presedinte al comisiei,
Eu as vrea sa pun urmatoarea intrebare.
Spuneti va rog, in avizele Directiei juridice se vorbeste, dumneavoastra spuneti
ca s-a luat integral textul si se va folosi integral notiunea “agenti economici
aflati pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relatii cu sistemul ei
bugetar”. Totodata, in Codul fiscal acest lucru suna altfel, se vorbeste asa:
“Agentii economici rezidenti, aflati pe teritoriul Republicii Moldova, care nu
au relatii cu...”. In cuprinsul Codului fiscal este altfel si dumneavoastra tot
altfel ati spus. Ati omis cuvintul “rezidenti” intimplator, sau asa ati vrut
s-o faceti?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi am discutat aceasta problema si la
comisie am decis sa includem notiunea, asa cum a fost coordonata cu Directia
juridica, fara cuvintul “rezidenti”.
Domnul Ivan Banari:
Fara cuvintul “rezidenti”.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule Presedinte,
Domnule Cosarciuc,
Eu concretizez intrebarea dumnealui. Este o
derogare de la codul respectiv sau nu, delegarea acestor atributii Guvernului?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vedeti care este situatia, noi, in
proiectul pe care il propunem dumneavoastra, nu fixam problemele ce tin de
impozitare, de marimea taxelor s.a.m.d., noi propunem Guvernului cum sa
procedeze cu toate operatiunile de import-export si aceste proceduri
sa fie reglementate de catre Guvernul Republicii Moldova.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dar este o derogare de la cod?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
Parlament:
Multumesc.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule Presedinte,
Ma scuzati, eu nu am terminat cu intrebarile.
Domnul Marian Lupu:
Pai stati putin, cine va zice ca am
terminat cu intrebarile?
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pai, microfonul nr.5.
Domnul Marian Lupu:
Este la microfonul nr.1.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Si cind termina microfonul nr.5 se duce la
microfonul nr.1, nu?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Dati, va rog informatia la intrebarea colegului.
Domnul Nicolae Esanu:
Multumim domnule Presedinte.
Proiectul respectiv de lege nu introduce
nici o norma derogatorie de la Codul fiscal sau de la alte legi care se
propunea fi modificate in masura in care este vorba de norme primare.
Guvernul, conform Constitutiei Republicii
Moldova, nu are dreptul sa adopte norme primare, cu
exceptia cazului in care i-au fost delegate aceste atributii de catre Parlament
in perioada vacantei parlamentare. Deci in timp cit Parlamentul este in sesiune
nu poate fi delegat Guvernului dreptul de a adopta norme primare.
Nici o prevedere din proiectul propus de catre
Guvern sau varianta adoptata, propusa de catre comisie, nu se refera la
abilitarea Guvernului cu dreptul de a adopta norme primare, pentru ca toate
textele care se propun aici, se termina cu cuvintele “in modul prevazut de
Guvern”, ceea ce este evident ca se refera doar la procedura de executare a
altor norme care sint in legile respective.
Acest text de lege nu va putea fi
interpretat in sensul ca Guvernul poate adopta norme primare, deoarece aceasta
interpretare va fi contrara Constitutiei si Guvernul nu a venit cu o propunere
de abilitare cu dreptul de adoptare a normelor primare, ci doar cu abilitarea
posibilitatii stabilirii modului de aplicare a unor norme care sint in legile
vizate spre a fi modificate.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Continuati, va rog.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc.
Domnule viceministru,
Eu demult am constatat ca dumneavoastra sinteti
un mare sofist, dar eu citesc aici cu ochelari mariti: “...impozitarea cu
T.V.A.” si, conform textului, “... de catre agentii economici care nu au relatii
cu sistemul bugetar al Republicii Moldova se realizeaza in modul aprobat de
Guvern”.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu cer scuze, stimate coleg. Dumneavoastra
aveti anexat la raport proiectul care a fost...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu, noi citim legea. Adica anexa la raport.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, eu cer scuze si in raportul meu am spus
ca noi am modificat textul si am exclus cuvintul “impozitarea” din toate 3 pozitii,
care sint in proiectul legii prezentat de catre Guvern.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Si cu ce se inlocuieste?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi stabilim: “operatiunile de
import–export efectuate de catre agentii economici aflati pe teritoriul
Republicii Moldova, care nu au relatii fiscale cu sistemul ei bugetar se
realizeaza in modul aprobat de Guvern”.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Se realizeaza in modul aprobat de Guvern.
Este o delegare.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Mai mult nimic.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Este o delegare, conform articolului 1062
la care s-a referit domnul Cosarciuc, Parlamentul nu poate delega Guvernului.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Procedurile import–export. Mai mult nimic,
import–export.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc domnule Presedinte.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
In acelasi context, as vrea sa va dau o intrebare.
Hotarirea Guvernului nr.815 si Hotarirea Guvernului nr.1001, s-a facut referinta
astazi cam frecvent cu modificari si fara modificari. Spuneti, va rog frumos,
care a fost baza legala, sa spunem, a aprobarii hotaririlor respective?
Eu inteleg ca, daca se va vota legea in
formula data, ulterior am putea constata ca s-a facut referire la lege, iar
acum, daca ne uitam un pic mai atent si atit Hotarirea nr.815, cit si Hotarirea
nr.1001, practic, stabilesc niste modalitati foarte clare si daca ne uitam mai
atent acolo, chiar sint cuvinte si norme care urmeaza a fi discutate. Cum a
fost posibil sa...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu inteleg ca aceasta intrebare este
adresata sau Guvernului, reprezentantului Guvernului. Eu pot sa va raspund:
proiectele pe care noi le discutam astazi, proiectele de legi.
Domnul Vladimir Filat:
Se poate acum sa dea raspuns reprezentantul
Guvernului sau domnul Esanu, ca de obicei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Dar daca se poate, mai succint, domnule Esanu.
Domnul Nicolae Esanu:
Hotaririle Guvernului pe care dumneavoastra
le-ati mentionat nu contin nici o norma primara. Intr-adevar, este o problema
complicata de a diviza normele in primare si secundare, este o materie care tine
de controlul constitutionalitatii. Dar vreau sa va asigur ca in hotaririle
respective ale Guvernului nu exista nici o norma primara si de aceea ele sint
conforme Constitutiei si legislatiei in vigoare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari nu sint?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Da, multumesc domnule Presedinte.
Eu am avut o intrebare si la autor si am inteles
ca poate presedintele comisiei ne elucideaza ceva. Totusi, ideea este ca incercarea
de a schimba mecanismul acesta prin mecanismul de garantare a platilor
respective ar fi mult mai constitutionala, iar Guvernul ar avea posibilitate sa
il implementeze mai usor si noi am avea mai putine discutii, in general, la
acest capitol. Care este opinia dumneavoastra, domnule presedinte al comisiei?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu pot sa va spun ca propunerea
dumneavoastra are drept la existenta, la discutii s.a.m.d. Dar, daca acceptam
propunerea dumneavoastra, adica trebuie Guvernul sa retraga proiectul de astazi,
pe care noi il discutam si ei sa vina cu alt proiect, fiindca, conceptual, sint
diferite proiecte.
Domnul Dumitru Braghis:
De aceea eu am vorbit, imi pare ca la inceput,
ca, conceptual, noi sintem astazi la examinarea conceptiei si de aceea am
propus acum, citeva minute in urma, ca poate este cazul sa mai luam o pauza, ca
in comisie, impreuna cu Guvernul sau Guvernul separat sa studieze atent aceasta
propunere. Fiindca, cu adevarat, este o propunere de concept si sa vedem care
este formula cea mai reusita in cazul nostru.
Pina la urma, pe noi ne intereseaza nu a
cui este propunerea, ci solutionarea problemei respective. Si daca ne
intereseaza solutionarea, atunci mai bine sa luam pauza o saptamina de zile, cu
atit mai mult ca documentul acesta sta la noi in Parlament de aproape o luna de
zile, adica mai mult de o luna de zile, mai mult decit atit ca hotaririle
respective de Guvern, dupa cum inteleg eu, au depasit cadrul legal si ele nu
pot fi aplicate la situatia, la ziua de astazi. Si atunci de ce sa nu mai tinem
inca o discutie si sa cautam un mecanism care ar permite usor flexibil si cu
garantii sa rezolvam aceasta problema si sa insistam numaidecit la un document
care este propus poate din lipsa de cunostinte necesare sau profunde.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi am discutat in comisie de vreo citeva
ori problema aceasta si, in cele din urma, am convenit la o concluzie comuna si
am prezentat un proiect anexat la raport, care a exclus notiunile ce tin de
impozitarea cu taxe vamale, cu taxe pe valoare adaugata s.a.m.d., pe care astazi
noi le discutam.
Domnul Dumitru Braghis:
Bine.
Domnule presedinte,
Eu inteleg, dar este vorba de concept. Notiunea
de impozitare, sint de acord cu dumneavoastra, contravine poate, dar este vorba
de doua concepte diferite.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu va inteleg forte bine.
Domnul Dumitru Braghis:
Si atunci de ce sa nu mai luam o pauza si sa
discutam aceste concepte.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Astazi eu raportez decizia comisiei si mai
mult nimic.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc.
Eu cred ca varianta pe care a propus-o
comisia este binevenita, deoarece ea modifica initiativa Guvernului taman
pentru a incadra aceasta initiativa in cimpul legislativ.
Ceea ce au vorbit colegii nostri referitor
la posibila incalcare a articolului respectiv din Constitutie, eu vad acea
situatie in felul urmator. Notiunea propusa de comisie este anume de a atribui
Guvernului dreptul de a aplica mecanismul respectiv referitor la operatiunile
de export–import. Aici nu este vorba de stabilirea taxelor, ceea ce este prevazut
la articolele 130 si 131 din Constitutie.
In cazul in care acest mecanism va include si
unele derogari de la legislatie, atunci Guvernul va fi obligat sa intre cu initiativa
respectiva pentru a aproba o lege organica, care deja va fi ca o derogare de la
legislatia in vigoare.
Acum se propune ca, totusi, sa fie votata in
prima lectura aceasta varianta. Posibil ca pentru a doua lectura va fi precizat
ce fel de mecanism anume este prevazut in special pentru situatia data.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Noi discutam o problema care se refera la o
situatie destul de critica, creata azi in Republica Moldova, in legatura cu
Transnistria. Si Bruxelles-ul, si Moscova, si Kievul – toata lumea este
preocupata de situatia critica in care ne aflam noi astazi impreuna cu Ucraina.
S-au luat niste decizii foarte dure, concrete.
Eu cred ca Parlamentul Republicii Moldova a demonstrat indiferenta fata de
problema Transnistriei. Dupa iulie 2005 nu a fost creata nici o comisie. Eu
personal nu cunosc astazi om in Parlament sau persoana responsabila care s-ar
ocupa permanent de problemele Transnistriei.
Noi nu am intrat in contact cu organele
respective din Transnistria si de aceea discutarea, si votarea acestei legi
demonstreaza astazi ca ea, practic, nu este actuala. Este actuala problema in
general. Care este pachetul de masuri pe care le inainteaza Parlamentul si este
gata sa le voteze pentru a iesi din aceasta situatie critica?
De aceea, votarea, nevotarea nu va da
nimic. Eu propun ca noi sa intram in esenta mai serios, sa formam o comisie
parlamentara, sa discutam problema impreuna cu Guvernul si sa vedem care sint
pasii concreti ai Parlamentului. Noi sintem republica parlamentara si trebuie sa
demonstram seriozitate si o responsabilitate la momentul actual.
Domnul Marian Lupu:
Ivan Timofeevici, si cu referinta la lege ceva
concret?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Este clar ca atit proiectul de lege
discutat astazi, cit si argumentele reprezentantilor Guvernului si ale presedintelui
comisiei nu sint convingatoare. Presedintele comisiei, de mai multe ori, a dat
de inteles ca dumnealui ori ca nu impartaseste, ori ca nu intelege ce se cere
din partea deputatilor.
Este un proiect de lege care nu tine in fata
Curtii Constitutionale si noi aprobam. Se propune constient si insistent sa
aprobam un proiect de lege care va fi contestat de Curtea Constitutionala peste
o saptamina sau peste doua luni, sau peste trei luni de zile. Si este un
proiect de lege pe care noi vrem sa il votam si vrem, intr-adevar, sa acordam
un sprijin agentilor economici care lucreaza in zona transnistreana si din
Transnistria, care practica importul–exportul, dar noi cream un cadru juridic
foarte ambiguu.
De aceea, ar fi bine intr-adevar, eu nu stiu,
dar iata si doamna Postoico, si domnul Misin, care inteleg foarte bine
lucrurile acestea, din pacate, nu si-au spus punctul lor de vedere. Dar era
bine ca sa mai cautam solutii. Eu as vrea sa il intreb pe domnul Presedinte,
daca comisia accepta propunerea Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si
ordinea publica privind substituirea cuvintului “Guvern” prin cuvintul
“Parlament”, se rezolva toate problemele si incercam sa fim si Parlamentul mai
operativ.
Parlamentul nu o data a demonstrat ca este
foarte operativ. Dimineata vine Guvernul cu propunerea si seara se voteaza. De
ce in cazul acesta noi ne temem si facem o chestie ilegala, de fapt.
De aceea, este propunerea ca noi sa
remitem, sa mai cautam solutii inca o saptamina–doua, sau daca se insista de a
pune la vot, noi sintem pusi in situatia – daca nu votam, inseamna ca nu vrem sa
sprijinim; dar daca votam, votam un act neconstitutional. Avizul Directiei
juridice este foarte clar din punctul acesta de vedere si avizul Comisiei
pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica de asemenea ne spune
foarte clar. Atunci de ce se insista?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
La compartimentul... o clipa doar, domnule
presedinte. Eu cred ca aici in sala am avut, cel putin, doua replici foarte
clare pe dimensiunea procedeelor juridice si a normelor juridice, vizavi de
constitutionalitate sau nu. Ne-a vorbit domnul Esanu, avem si pozitia Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati.
La fel va atrag atentie, stimati colegi,
domnul Dodon a mentionat ca este o situatie absolut atipica, unde in cadrul
legal existent au fost cautate la fel solutii nestandarde, daca doriti. Deci
noi nu putem opera cu acest subiect in modul in care am opera in contextul
cadrului si spiritului general de functionare, spre exemplu, a agentilor
economici de aici, din dreapta Nistrului. Este o situatie.
Iar situatia pe care o discutam astazi este
una absolut distinsa. Rog sa tinem cont, inclusiv si de aceste momente, mai
ales ca avem si situatia de astazi, cind ar trebui sa oferim Guvernului acele pirghii
de reactionare nu de dimineata pina in seara, dar timp de o jumatate de ora,
timp de o ora.
Mai ales ca aceste mecanisme... Sint mai
mult ca sigur ca grupurile de negociatori le-a discutat, inclusiv cu agentii
din stinga Nistrului, inainte de a pune in aplicare, impreuna cu Ucraina, acele
mecanisme in vigoare astazi. Trebuie sa tinem cont de toata gama de
considerente prezente in momentul de fata.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc domnule Presedinte.
Noi aici am discutat tot situatia. Poate
este cazul sa ne gindim, in general, la o lege speciala care ar reglementa
operatiunile respective si ar pune punct acestor lucruri, nu o modificare la
legislatia existenta sau la o abrogare de la aceasta, de la titlul din Codul
fiscal. Si atunci poate mai usor s-ar rezolva problemele, fiindca, repet inca o
data, eu nu vreau sa par asa, nu stiu cum sa-l numesc si cuvintul chiar nu-l gasesc
acum, dar am impresia ca ceea ce se propune este foarte greu de implementat,
iar mecanismul de garantare a acestor plati este mult mai simplu si mult mai
legal.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, sa va zic, ceea ce a mentionat
aici domnul viceministru este, cel putin, impresia mea ca, oricum, la momentul
perceperii drepturilor de import, ori acest lucru se face, aceste drepturi de
import se acumuleaza pe un cont special la Serviciului vamal.
Va rog sa atrageti atentie, nu se duce pe
un cont trezorial sau pe un cont la Ministerul Finantelor, ci ramine la vama.
De ce? Ca sa fie asigurat caracterul foarte operativ de restituire a acestor
drepturi la momentul cind se determina ca lotul a traversat podul de pe Nistru si
a plecat in zona stinga.
Nu va pare ca deja aici sint elemente
puternice ale unui mecanism de garantare, ca atare, deci, ca filosofie, daca
doriti. Eu inteleg mult prea bine, fiindca dumneavoastra ati propune unele
mecanisme clasice, spre exemplu, cu referinta la cele care sint aplicate astazi
in Ucraina. Aceste mecanisme propuse in proiect si care urmeaza a fi aplicate,
ar fi unele diferite cu poate alte institutii si alte mecanisme de operare a
acestora. Dar cert este ca el reprezinta deja un mecanism de garantie.
S-a confirmat trecerea peste riul Nistru,
imediat aceste drepturi de import sint restituite.
Domnul Dumitru Braghis:
Domule Presedinte,
Aveti perfecta dreptate, insa sa nu uitam
un lucru, vorbim foarte mult, si dumneavoastra ati mentionat de citeva ori,
factorul uman care, cu parere de rau, cunoastem cum actioneaza, cum functioneaza
in Republica Moldova.
Mecanismul de garantare ar da posibilitate
agentilor economici sa raspunda automat pentru unele posibile incalcari sau
alte lucruri de acest fel, si nu agentii economici din Transnistria, ci agentii
economici care au legaturi fiscale cu bugetul, cu sistemul bugetar al
Republicii Moldova.
Va rog sa vedem, sa atragem atentie acestui
moment. Este cu totul diferit, cind va fi necesar sa discutam cu cineva din
Transnistria, ca, de exemplu, el a dat o spaga cuiva si a reusit sa obtina
aceste surse inapoi.
Si este cu totul altceva, cind vom discuta
cu un agent economic inregistrat in Republica Moldova, care are relatii fiscale
cu bugetul Republicii Moldova si care poarta responsabilitati in fata bugetului
Republicii Moldova pentru unele operatiuni de export–import, putin diferite de
cele care sint preconizate in Codul vamal si in Codul fiscal.
Domnul Marian Lupu:
Da, este o tema foarte sensibila, inca o
data ne convingem in acest lucru. Fiindca, la toate nivelurile, intr-adevar, am
declarat, si e logic ceea ce a fost declarat, ca acest mecanism de inregistrare,
acest mecanism de proceduri pentru operatiunea de import–export, si ne confruntam
astazi cu o situatie foarte dura la frontiera, nu avea ca sarcina sau ca una
din sarcini sa majoreze presiunea fiscala.
Noi intelegem bine realitatile. Ori astazi
realitatea este aceasta care este, pe care motiv Guvernul a si propus sa nu
mergem cu o impozitare suplimentara atit timp cit nu avem solutionate celelalte
probleme sau celelalte elemente de baza ale situatiei.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi, intr-un fel si din discursul domnului
Precedente al Parlamentului, am inteles ca vrem sa ne ascundem in dosul
degetului, ca adica nu este delegarea, dar, de fapt, este delegare. Este
delegarea Guvernului s.a.m.d. Noi manipulam cu Constitutia parca am avea o
Constitutie pe care trebuie sa o punem la Strasbourg in cuier si alta pentru uz
intern.
In cazul dat eu va propun sa facem uz de
atributiile de baza ale Parlamentului, care, prin articolul 66 alineatul (1)
litera m), declara starea de urgenta, sa declaram stare de urgenta si sa nu ne
mintim unii pe altii.
Domnul Marian Lupu:
E nevoie de comentarii?
Va multumesc.
Bine. Ceea ce vom face, cred ca vom uza de
acele proceduri care sint in functiile Parlamentului si vom supune votului
acest proiect. Un singur lucru doresc sa inteleg, domnule presedinte al
comisiei, care este propunerea comisiei? Fiindca eu nu am sesizat in mod expres
– aprobarea in prima lectura sau lucram in ambele lecturi astazi?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
In primul rind, vreau sa mentionez un
lucru. Multi deputati s-au referit astazi la avizul Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului. Dar avizul Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului se refera la proiectul parvenit initial in Parlament. Membrii Biroului
permanent si presedintii de comisii tin minte ca eu, la sedinta Biroului
permanent, am ridicat intrebarea ce tine de problemele incluse in proiect, cum
astazi Constitutia si proiectul se…
Si s-a dat dispozitie comisiei sesizate in
fond, adica Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si Directiei juridice
a Aparatului Parlamentului sa lucram, sa gasim o formula. S-a lucrat si s-a gasit
o formula pe care o aveti dumneavoastra astazi.
Daca e sa ne referim la alte avize, pot sa
va spun ca de la toate comisiile noi am primit avize pozitive, inclusiv de la comisia
unde presedinte este domnul Cosarciuc, care propune sa fie adoptat proiectul.
Da, iata avizul dumneavoastra, semnat de dumneavoastra, unde este propunerea de
a adopta proiectilul parvenit de la Guvern in Parlament.
Dar pe parcursul sedintei in comisie si pe
parcursul lunii precedente noi am avut multe discutii. Din punctul de vedere al
comisiei am gasit o solutie a problemei, propusa astazi deputatilor.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Eu va propun urmatorul lucru. Uzind de
normele de procedura, inainte de exercitiul de vot in prima lectura, cine doreste,
poftim, luari de cuvint, va fi oferit timp. Sau era sa fie o intrebare? Nu. Da,
de acord.
Domnule Bondarciuc, va multumesc.
Luari de cuvint?
Domnule Cosarciuc, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati colegi,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” a examinat foarte atent acest proiect de lege si noi am dori sa nu ne
referim la forma, adica la necesitatea acestui proiect de lege. Da, el este
necesar. Dar daca ne referim la continutul acestui proiect de lege, atunci noi
consideram ca el este in contradictie cu Constitutia Republicii Moldova, ca la
articolul 1062 se mentioneaza foarte clar: Guvernul poate sa isi
asume niste responsabilitati adaugatoare prin ordonante in domenii care nu fac
obiectul legilor organice.
Si inca o chestiune, stimati colegi. Acest
proiect de lege a intrat in Parlament la 24 ianuarie 2006. Adica, a fost timp,
acum sintem in 9 martie 2006, ca Guvernul sa isi retraga acest proiect de lege si
sa vina cu un proiect de lege conform Constitutiei Republicii Moldova.
Fiindca chiar formula prezentata de catre
Comisia pentru politica economica, buget si finante vorbeste despre operatiuni
de import–export. Atunci Codul vamal ne vorbeste foarte clar: Operatiunile
vamale prevad perceperea drepturilor de import si dreptul de export. Dreptul de
import si dreptul de export sint: taxa vamala, taxa pentru proceduri vamale,
taxa pe valoarea adaugata si accizele.
Adica, ceea ce se propune in acest proiect,
perfectat de catre comisie, in principiu, este obiectul legilor organice, dar
nu al unei hotariri de Guvern. Fiindca in Hotarirea nr.815 a Guvernului se spune
despre restituirea sumelor dreptului de import, cu exceptia sumelor incasate
pentru efectuarea procedurilor vamale. Adica, se vorbeste foarte clar ca este
vorba despre un obiect al legii organice, fiindca la articolul 11 din Codul
vamal se mentioneaza: Serviciul Vamal incaseaza drepturile de import si dreptul
de export.
In Codul vamal nu se vorbeste despre
restituirea dreptului de import–export, inseamna ca ceea ce doreste sa
reglementeze Guvernul prin hotarirea sa contravine legislatiei in vigoare. Fiindca
acesta trebuie sa fie obiectul unei legi organice.
Noi nu venim aici, in Parlament, numai cu
scopul de a critica ceva. Noi venim si cu propuneri pentru a imbunatati cadrul
legislativ. De la fractiunea parlamentara avem propuneri concrete ca acest proiect
de lege trebuie sa fie remis in comisie. El trebuie sa aiba si alta denumire,
denumirea ar putea fi urmatoarea: “Lege cu privire la crearea conditiilor
speciale de efectuare a operatiunilor vamale pentru agentii economici care nu
au relatii cu bugetul Republicii Moldova”. Si, prin acest proiect de lege, sa
fie scris: Prin derogare de la articolul 11 din Codul vamal s.a.m.d., acest
drept, restituirea se face in felul urmator: prin derogarea de la titlul III
din Codul fiscal restituirea se face in felul urmator. Sa fie scris in lege
care e problema.
Fiindca, in general, insusi esenta hotaririlor
adoptate in 2001 si in 2005 – este vorba despre restituirea drepturilor de
import. Adica, ar putea fi scris aici concret. Noi avem aceasta experienta, cind
facem derogari de la Codul funciar, cind facem derogari de la Legea privind pretul
normativ al pamintului si votam aici, in Parlament.
Aceasta ar fi o legiferare clara, ca noi
facem o derogare pentru un caz concret, dar nu pentru ca sa dam Guvernului... asa
cum a fost numit aici si de catre domnul Presedinte, este un caz atipic, fiindca
noi, printr-o lege, permitem incalcarea Constitutiei Republicii Moldova.
De aceea, Fractiunea parlamentara are
propuneri concrete pentru acest proiect de lege si pot fi facute foarte rapid,
ca sa fie alt proiect de lege, care va fi conform Constitutiei Republicii
Moldova si va abilita Guvernul prin lege, dar nu prin hotarire de Guvern, care
contravine Constitutiei Republicii Moldova.
Noi propunem ca acest proiect de lege sa
fie remis in comisie si sintem gata, ca fractiune parlamentara, sa inaintam
propuneri, pentru ca acest proiect de lege sa fie modificat. La urma urmei,
poate sa nu fie remis Guvernului, dar poate fi modificat cardinal in cadrul
comisiei si sa aiba o valoare de lege, care sa fie in conformitate cu Constitutia
Republicii Moldova.
De aceea, stimati colegi, nu trebuie sa
demonstram care este astazi mai patriot, caci sintem toti patrioti ai acestei tari,
da, stimati deputati din Fractiunea Partidului Comunistilor.
Dar la noi in Parlament este o singura
problema, domnul Bondarciuc a spus ca, uite, este decizia comisiei, avizul
comisiei. Da, este, fiindca in comisie avem
6 la 5. Domnul Jdanov spune: noi sustinem pozitia Guvernului si gata. Noi sustinem
pozitia Guvernului si noi nu putem sa dam alt aviz, stimate domnule presedinte
al comisiei.
Propuneri in scris noi sintem gata sa facem
pentru lectura a doua. Dar in cazul dat noi nu putem sa votam un concept al
legii care contravine Constitutiei Republicii Moldova. Nu putem sa votam.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte luari de cuvint.
Va rog, domnule Braghis.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Onorat Parlament,
Eu am impresia ca noi astazi sintem cam in
aceeasi situatie ca si cu Lege cu privire la sistemul de salarizare in sectorul
bugetar. Tineti minte, am discutat vreo patru luni de zile, o discutam, n-o
discutam, pe urma a mai aparut un proiect la proiectul de lege, apoi am
discutat aici, in Parlament, mult si bine, ca, pina la urma, Presedintia sa ne intoarca
aceasta lege, fiindca a gasit unele neregularitati in cele ce era propus de catre
Parlamentul Republicii Moldova.
De ce se intimpla acest lucru? Fiindca, cu
parere de rau, noi am mai mentionat, Guvernul aproba documente nu prea bine gindite
pina la capat si, cite o data, chiar cu depasire de imputerniciri.
Fiindca, daca citim nota informativa, este
scris destul de clar: pentru implementarea hotaririlor nr.815 si nr.1001 este
necesara modificarea legislatiei in vigoare. Deci nu s-a propus mai intii
modificarea legislatiei in vigoare si dupa aceasta aprobarea hotaririlor nr.815
si nr.1001, ci invers. S-a aprobat hotarirea, acum, stimate Parlament, fii bun si
onoreaza deciziile Guvernului.
Insa chiar si in aceasta situatie, chiar
daca noi onoram astazi deciziile Guvernului si daca incercam sa facem acest
lucru, eu cred ca aceasta hotarire nu va functiona asa cum se doreste, fiindca
problemele propuse pot fi rezolvate mult mai simplu si mult mai usor.
Eu am mai propus inca o data acest lucru,
de aceea vreau sa insist, fiindca este vorba de prima lectura, este vorba de
concept. Eu as propune: comisia impreuna cu Guvernul sa examineze inca o data
nu asa ad-hoc aici, in plenul sedintei, ci in cadrul unei discutii, unei
dezbateri posibilitatea de a schimba mecanismul. Sau mecanismul care a fost
propus aici de catre domnul Cosarciuc – adoptarea unei legi speciale la acest
capitol, sau mecanismul de introducere a unor garantii financiare pentru
tranzitare, pentru platile care sint sau ar putea fi percepute de la agentii
economici din stinga Nistrului. Si care ar permite, daca doriti, sa avem si
unele beneficii de pe urma acestui lucru.
Inca un moment la care as vrea sa ma refer si
eu si sa repet acest lucru: nu o data aici, in Parlament, s-a auzit, ca, uite,
deja comisia a hotarit, avem avizele comisiei. Noi, si domnul Turcan cred ca o
sa confirme acest lucru, in cadrul sedintei comisiei noastre de asemenea am
propus si am vorbit despre aceste lucruri. Insa cunoastem destul de bine ca in
comisie exista majoritatea si exista minoritatea si minoritatea se conforma
majoritatii si este semnat acel document al comisiei care este semnat.
Poftim, pina la urma decide majoritatea
parlamentara. Insa eu as propune aici domnului Presedinte al Parlamentului sa
uzeze de dreptul de a remite acest document in comisie, de a discuta inca o data
mecanismele care au aparut astazi in cadrul sedintei, in cadrul primei lecturi
pentru a avea, cu adevarat, un document bun, care ar putea fi aplicat din prima
zi dupa aprobare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte luari de cuvint? Nu sint.
Stimati colegi,
Eu, facind sau oferind un raspuns la aceste
apeluri, nu voi uza astazi de imputernicirile mele pentru a remite acest
proiect in comisie si va ofer si explicatia, de ce? Noi chiar in aceste zile,
chiar si astazi, acum, ne confruntam cu o situatie foarte concreta, care se
refera in mod direct la subiectul pe care il discutam astazi. In alte conditii,
poate, si as fi facut aceste lucruri. Dar in conditiile de astazi, chiar admitind
ca exista anumite carente in asemenea abordare, voi merge pe linia de a supune
votului, conform propunerii care a fost evocate in raportul comisiei.
Si tin sa atrag atentie ca voi supune
votului aprobarea acestui proiect de lege deja in forma in care acesta a fost
comentat si prezentat de catre comisie cu acele noi elemente, inclusiv elemente
de concept aplicate pentru acest proiect in modul in care ele au fost propuse
de comisia sesizata in fond.
Stimati colegi,
Nu va suparati, noi deja... cuvintarile au
fost oferite, pentru luari de cuvint timp a fost oferit, sintem in cadrul
exercitiului de vot, sa il incheiem si apoi o sa va ofer cuvintul. Pardon. (Vorbeste
cineva din sala). Eu am comentat acest lucru ca Presedinte al sedintei,
care are aceste uzante.
Eu nu am comentat, eu am facut aceasta
referinta din momentul in care a sunat, in ultima luare de cuvint, o referinta
foarte concreta. Sintem deja in exercitiul de vot, domnule Susarenco, v-as fi
rugat sa se dee dovada de o reactie putin mai rapida in acest sens. Domnule
Susarenco, eu va rog foarte mult un lucru, eu inteleg emotiile dumneavoastra in
multe cazuri, discutam alta data acest subiect, este unul mai particular.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.231. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele cu cea mai mare precizie.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
54 de voturi “pro”. Pentru lectura a doua.
Eu am inteles corect ca in raportul comisiei au fost
aplicate toate amendamentele, inclusiv si la aspectele la micronivel, fapt care
ne face sau ne ofera posibilitatea sa ne pronuntam in lectura a doua.
Domnule presedinte al comisiei, va rog.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Practic, la proiectul elaborat si corectat
de comisie nu a parvenit nici un amendament. Au parvenit vreo citeva propuneri
care schimba conceptul legii in general. Iata de ce noi am propus proiectul de
lege pentru adoptare.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Daca dumneavoastra vad ca dati in cai, sa
adoptati acest proiect de lege astazi, atunci noi avem amendamente.
Domnul Marian Lupu:
Va rog, conform procedurii.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Primul amendament. Dar eu iarasi nu inteleg,
de ce noi nu asteptam, conform Regulamentului, sa putem inainta amendamente
pentru lectura a doua, domnule Presedinte? Acum noi trebuie sa le formulam asa,
ad-hoc?
Domnul Marian Lupu:
Comisia propune sa mergem pentru lectura a
doua. Si in aceste conditii eu nici nu pot, nici nu vreau sa impiedic oferirea
unor propuneri pentru lectura a doua, va rog, s-o facem.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Noi am putea formula amendamente in scris,
asa cum prevede Regulamentul, ca aceste amendamente sa fie discutate in
comisie, comisia sa isi expuna pozitia asupra acestor amendamente. Chiar daca
noi acum vom propune amendamente, care va fi pozitia comisiei? Comisia nu poate
acum sa se adune si sa spuna: ia o decizie sau alta.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Au fost careva piedici pentru a le
propune anterior aceste propuneri?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Noi lucram in prima lectura, nu in lectura
a doua.
Domnul Marian Lupu:
Noi deja lucram in lectura a doua.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, dar astazi se examineaza proiectul de
lege in prima lectura. Conform Regulamentului, dupa adoptarea proiectului de
lege in prima lectura, sint inaintate amendamente. Fiindca chiar si
Regulamentul nu prevede ca noi sa inaintam amendamente pentru prima lectura.
Ridicati, va rog, Regulamentul, acolo e scris foarte clar: numai dupa adoptarea
in prima lectura noi putem sa inaintam amendamente pentru lectura a doua.
Astfel prevede Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Stimare domnule Cosarciuc,
Sa nu discutam acest subiect, fiindca va
zic de ce. Zeci de ori cind discutam proiectele in prima lectura se iese la
microfon si se fac propuneri cu duiumul, care tin de lectura a doua. Atunci nu imi
atrageti atentia ca pina acum ar fi existat o pozitie absolut univoca din
partea multora din aceasta sala, ca se misca doar pentru prima lectura. De cite
ori eu am rugat de aici, de la acest microfon, nu mergeti inainte cu propuneri
pentru lectura a doua, definiti-va doar la prima lectura. Nu prea merge.
Deci fixez aceasta practica, care a fost
anterior si nu este nimic nou cu ceea ce ne confruntam astazi.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Eu cred ca Regulamentul Parlamentului este
o Constitutie pentru Parlament si de fiecare data noi o interpretam asa cum ne
convine. Astazi ne convine sa votam in prima si a doua lectura, inseamna ca
mergem asa. Alta data spunem ca, nu, trebuie sa mergem in lectura a doua si pe
urma o sa dam propuneri pentru lectura a doua, dar nu pentru prima lectura. Si
dumneavoastra foarte bine cunoasteti Regulamentul, ca atunci cind se discuta un
proiect de lege in prima lectura, deputatii nu au dreptul sa inainteze
amendamente
Domnul Marian Lupu:
Dar cu mult curaj o fac.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Dar se discuta numai, adica se pun intrebari,
se spune numai ca se sustine ori nu se sustine, ori chestie de concept. Dar in
lectura a doua merge de acum procedura.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Cosarciuc, o clipa. 80 la suta din
cazuri in tot ceea ce se discuta pentru prima lectura este materie pentru
lectura a doua. Nu e asa?
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
E posibil, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Bune, stimati colegi.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Noi invocam articolele Regulamentului.
Domnul Marian Lupu:
Foarte bine. Deci asa, eu am propunerea
comisiei pentru prima si a doua lectura. Si noi mergem in acest context, precum
am facut de zeci si sute de ori pina acum.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Noi rugam totusi sa votam miine in lectura
a doua, pentru ca avem o discutie in fractiune referitor la propunerile
discutate astazi si avem intrebari, desigur, in fractiune. Asa ca ar fi bine sa
lasam lectura a doua pentru ziua de miine, sa convocam o sedinta in fractiune.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Vreau sa am opinia comisiei la acest
subiect.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi sintem de acord.
Domnul Marian Lupu:
Lucrurile s-au clarificat foarte simplu.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnul Presedinte.
In primul rind, tin sa ii multumesc doamnei
Ostapciuc pentru solutie. De fapt, aveam si noi aceeasi propunere, dar, totodata,
ca observatie daca vreti. Eu cred ca nu este corect ca noi sa utilizam frecvent
notiunea ca avem o situatie atipica, situatia este foarte critica, sa nu incercam
noi aici, in Parlament, sa inducem o situatie agitata in societate. Noi
consideram ca situatia este delicata, cum a fost si pe parcursul ultimilor ani,
se lucreaza foarte calm.
Si inca un lucru foarte important. Eu vreau
ca, noi, deputatii, in primul rind sa constientizam, sa ne spunem noua daca
avem capacitati mai mici decit acei care sint in Guvern sau avem destule
capacitati si, daca vreti, si patriotism suficient in noi ca sa abordam
problemele corect. Caci se creeaza asa o impresie, nu stiu cum, ca sa dam la
Guvern, operativ mai corect, mai nu stiu cum s.a.m.d. Eu rog foarte serios
acest lucru sa se ia in vedere, fiindca sa nu ne trezim in viitorul apropiat cu
un sir de alte proiecte de modificari ale legilor, avind ca baza iarasi motivatia
ca avem o situatie atipica, foarte incordata s.a.m.d.
Eu va multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Deci, acest proiect il vom examina in
lectura a doua in sedinta de miine.
Va multumesc.
Proiectul de lege nr.3251 pentru
modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005.
Domnul Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Initiativa, propusa de catre un deputat din
fractiunea din opozitie “Alianta «Moldova Noastra»” in octombrie 2005, prevedea
crearea, in cadrul bugetului pe anul 2005, a unui fond de interventie pentru
cereale in vederea sustinerii sectorului agrar in suma de 12 milioane de lei. Si
acest fond de interventie pentru cereale, in vederea sustinerii sectorului
agrar, trebuia sa fie utilizat in baza unui Regulament aprobat de Parlament.
In experienta tarilor vecine si in experienta
tarilor Uniunii Europene, in cazurile in care avem pe piata republicii sau a tarii
un exces de cereale si aceste cereale nu se vind la un pret bun, ca sa acopere
cheltuielile celor care au produs aceste cereale si ca ea sa aiba si un venit
oarecare, atunci intervine Guvernul pentru ca aceste cereale sa fie cumparate
de pe piata si sa fie stocate intr-un fond de interventie. Eu inteleg ca acest
proiect de lege astazi, presedintele Comisiei pentru agricultura si industria
alimentara va anunta ca avem situatia anului 2006 si acest proiect de lege era
pentru anul 2005.
Dar, stimati colegi, as vrea sa invoc, iarasi,
aici, Regulamentul Parlamentului, articolele 45 si 50. Proiectele de legi
propuse Legislativului nu pot fi incluse in ordinea de zi, decit dupa a
cincisprezecea zi de lucru. Si in continuare, comisia permanenta sesizata in
fond va dezbate proiectul de lege si il va propune Legislativului in decurs de
25 de zile. Daca efectuam niste calcule de la
4 octombrie, aceste 25 de zile, acest proiect trebuia sa fie examinat cel tirziu
la
1 noiembrie 2005 si atunci era clar ca el se incadra in Legea bugetului pe
anul 2005.
Si inca o chestiune vreau sa invoc aici,
stimati colegi. Stenograma din
6 octombrie 2005, inceputul sesiunii de toamna, cind deputatul Cosarciuc,
“Alianta «Moldova Noastra»”, a propus includerea, in regim de urgenta, in
ordinea de zi a trei proiecte de legi: nr.3137 cu privire la modificarea
titlului III din Codul fiscal, care prevedea prelungirea termenului de aplicare
a taxei pe valoarea adaugata
5% pe anul 2011; nr.3182 privind modificarea articolului 103 cu privire la
importul ingrasamintelor din Codul fiscal si nr.3251, proiectul de Lege, care
este inclus astazi in ordinea de zi si se discuta, cu privire la modificarea
Legii bugetului pe anul 2005, cu privire la formarea fondului de interventie
pentru cereale s.a.m.d.
Tot atunci, in aceeasi sedinta, Presedintele
Parlamentului a spus foarte clar Guvernului, comisiei sa examineze, in regim de
urgenta, aceste proiecte de lege si sa fie inaintate pentru discutie in
Parlament. Dar au trecut, cu parere de rau, cinci luni de zile si de abea astazi
venim cu acest proiect de lege. Prin acest fapt, prin aceste argumente sau
informatii pe care le-am adus as vrea sa va mentionez aici, in Parlament, ca
conducerea Parlamentului, majoritatea parlamentara selecteaza foarte clar
proiectele de legi care trebuie sa fie examinate, conform Regulamentului
Parlamentului, si proiectele de legi care pot fi lasate sa se prafuiasca pe
rafturile Parlamentului Republicii Moldova.
Aceasta inca odata vorbeste despre acel
consens politic, pe care noi l-am votat aici cu dumneavoastra impreuna in
martie 2005, cind am spus ca toti deputatii din Parlamentul Republicii Moldova
se incadreaza cu toate fortele, cunostintele pentru a modifica legislatia si
pentru a aduce un cadru legal normal in Republica Moldova.
Stimati colegi,
Aici eu finalizez, fiindca multi colegi vad
ca nu au rabdare, si propun ca acest proiect de lege sa fie votat si pentru
anul 2006.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru domnul Cosarciuc.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnul Presedinte.
Domnule presedinte,
Cum considerati dumneavoastra, totusi se
poate de votat din punct de vedere teoretic o lege, ati spus dumneavoastra
mecanismul trecerii propunerilor legislative. Se poate astazi de votat un
proiect de lege care, de fapt, amendeaza o lege care s-a scurs in timp, nu mai
exista?
Si daca dumneavoastra nu puteti, sa ne spuna
domnul Creanga, ca el este mai specialist in problema data.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Susarenco,
Eu cred ca ceea ce s-a intimplat astazi la
votarea legii precedente, care nu era conforma Constitutiei Republicii Moldova in
Parlamentul Republicii Moldova se poate de facut orisice. Se poate de votat si
acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Cosarciuc. Rog sa luati
loc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorata asistenta,
Proiectul prezentat in calitate de initiativa
legislativa de catre deputatul Cosarciuc propune majorarea veniturilor,
cheltuielilor si a dificitului bugetului anul 2005 cu 200 milioane lei, pentru
formarea unui fond de interventie pentru cereale, care sa fie utilizate pentru
achizitionarea si stocarea griului alimentar si a altor cereale. Totodata,
proiectul prezentat nu indica sursa de acoperire ale acestor cheltuieli.
In conformitate cu articolul 11 alineatul
(5) din Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar, modificarile
propuse pentru legea bugetara anuala pot fi examinate de Parlament, daca acesta
include sursa reala de acoperire in scopul mentinerii nivelului dificitului
bugetar stabil. Concomitent, prin prisma prevederilor articolului 131 alineatul
6 din Constitutie si a constatarilor expuse in hotarirea Curtii Constitutionale
nr.29, Parlamentul va putea adopta acest proiect numai dupa acceptarea lui de catre
Guvern.
Avizele prezentate de Directia juridica a
Aparatului Parlamentului, de comisiile parlamentare, inclusiv de Comisia pentru
agricultura si industria alimentara, notifica unanim asupra faptului ca
proiectul in cauza poate fi examinat in Parlament numai cu avizul pozitiv
prezentat de catre Guvern. Vreau sa mentionez inca un moment: practic, in
decembrie noi am examinat modificarile in Legea bugetului pe anul 2005 si
atunci, din cauza lipsei de surse financiare, nu a fost acceptata propunerea
aceasta de a mari, de a crea fondul pentru interventie. Luind in considerare ca
avizul Guvernului este negativ, comisia propune respingerea proiectului mentionat.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc. Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu considerati dumneavoastra aceeasi intrebare
ca principalul motiv este ca nu poate fi amendata legea, fiindca nu exista, dar
nu din cauza ca nu sint bani. Ca nu exista legea, noi nu avem ce amenda, nu
este acesta motivul principal de a respinge proiectul?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu vreau inca odata sa repet ca anul
trecut, in decembrie, noi am modificat Legea bugetului pe anul 2005 si din
lipsa surselor financiare nu a fost creat fondul respectiv, aceasta e un
moment. Si al doilea moment. Legea bugetului, termenul lui deja a expirat.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Supun votului propunerea comisiei sesizate in
fond cu referinta la proiectul de Lege nr.3251. Aceasta propunere vizeaza
respingerea acestui proiect. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.
Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 0.
Pardon, sectorul nr.2 –26.
Domnul Marian Lupu:
Asa, daca-i cu pardon, atunci eu va rog sa
reincepem de la inceput. Am nevoie de claritate pentru stenograma si pentru
normele de procedura. Sectorul
nr.2, rog sa revotam. Cine sustine propunerea comisiei ridicati, va rog miinile.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi “pro”. Proiectul de Lege
nr.3251 este respins.
Va multumesc.
Continuam. Proiectul de Lege nr.2886 pentru
modificarea Legii cu privire la Agentul guvernamental. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Onorat Parlament,
Inainte de a da citirii raportul comisiei,
totusi, eu mai cred ca in Parlament trebuie sa actioneze forta legii, dar nu
legea fortei. Proiectul de Lege nr.2886 din 30 august 2005, prezentat de catre
Guvern, a fost adoptat in prima lectura de catre Parlament prin Hotarirea nr.37
din 24 februarie 2006. Proiectul are ca scop crearea unor conditii ce vor
asigura recuperarea de catre stat a sumelor achitate la executarea Curtii
Europene a Drepturilor Omului sau in urma acordurilor de impacare dintre stat si
apelantii la curte. Acest proiect a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati pentru a fi prezentate spre examinare
pentru lectura a doua.
Concomitent, au fost examinate
amendamentele si propunerile parvenite de la comisiile permanente si de la
Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Astfel, au fost acceptate de catre
comisie propunerile deputatului Mihail Sidorov referitoare la substituirea
cuvintelor “este obligatorie si se depune de” prin cuvintele “se depune in
conditiile legii de” la articolul 17 alineatul (3), a deputatului Vladimir
Filat referitoare la schimbarea cu locul a alineatului (3) si (4) din articolul
17, propunerea deputatului Ion Plesca referitoare la articolul 17 alineatul (2)
din proiectul de lege: de a introduce dupa cuvintele “se restituie integral”
cuvintele “in baza unei hotariri judecatoresti”.
De asemenea, a fost sustinut amendamentul
deputatilor Dumitru Diacov, Mihail Sidorov si Vladimir Filat referitor la
excluderea alineatului (5) din articolul 17.
Amendamentul inaintat de doamna deputat
Vitalia Pavlicenco a fost acceptat partial. Astfel, la articolul 17 alineatul
(4), dupa cuvintele “Procurorul general” se vor introduce cuvintele “si
Consiliul Superior al Magistraturii, dupa caz” in ceea ce tine de alineatul (2)
din textul amendamentului. Aceasta propunere se contine deja in amendamentul
deputatului Ion Plesca, iar alineatul (3) al amendamentului nu poate fi sustinut,
deoarece aceste prevederi sint obiectul reglementarii unui proiect de lege de
modificare a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.
Tinind cont de cele relatate, comisia
propune Parlamentului sa adopte in lectura a doua proiectul de lege examinat.
Luind in considerare amendamentele relatate.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Susarenco,
Este un lucru cert si indiscutabil ca vrem
cu totii ca sa se reduca numarul cererilor cetatenilor nostri la C.E.D.O., dar
mai ales al condamnarilor Moldovei. Noi am adoptat si o Lege privind cooperarea
cu societatea civila. Ma intereseaza, in primul rind, daca ati consultat
societatea civila, pentru ca, probabil, cunoasteti ca exista si opinii
referitor la faptul care ar trebui sa aiba un rol mai mare in Consiliul
Superior al Magistraturii si care sa stabileasca o ancheta interna, ca sa se
vada care este vinovatul. Probabil, veti fi de acord cu mine ca
autoreglementarea in aceasta sfera este indicata si este, un principiu, foarte
important... de sine statatoare a unei justitii independente si impartiale.
In acest sens, vreau sa va spun ca nu am inteles
decizia privind aprobarea partiala a amendamentului meu. El viza sa fie mai
clara autosesizarea Procurorului general si a Consiliului Superior al
Magistraturii si in continuare celelalte doua fraze pe care le-ati
caracterizat. Una nu s-a acceptat, fiindca e oglindita in propunerea domnului
Plesca, iar a doua ati neglijat-o, ati spus ca e vorba sa isi gaseasca rasfringere
in Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. De fapt, a
compromis conceptul amendamentului, care este urmatorul.
E vorba sa fie autosesizat Procurorul general
si Consiliul Superior al Magistraturii. In continuare se spune ca procurorul va
verifica daca in actiunile judecatorului, functionarilor publici, inclusiv ale
Agentului guvernamental, care au generat condamnarea republicii, exista o
componenta de infractiune. Cred ca sinteti de acord ca, totusi, in
amendamentele acceptate nu se regaseste eventuala pedepsire a Agentului
guvernamental. Deci acestea sint primele doua aspecte care ma intereseaza.
Daca ati consultat societatea civila si
sferele profesionale, stiti ca exista si alte opinii. Si a doua, cum facem ca sa
fie si agentul guvernamental si sa excludem subiectivismul.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Da, va multumesc.
In ceea ce priveste societatea civila, dupa
cum am inteles eu, daca am inteles corect, Hotarirea Parlamentului prin care
s-a deschis spre societatea civila, nu inseamna deloc ca comisia va umbla
solicitind societatea civila. Dupa cum inteleg eu, exista proiecte de legi deja
pe “site”-ul Parlamentului. Unii exponenti ai societatii civile s-au expus pe
marginea acestui proiect, inclusiv in mass-media, inclusiv la televiziune, de
aceea consider ca comisia a luat in calcul ceea ce spune societatea civila.
Referitor la Consiliul Superior al Magistraturii,
sigur ca noi am discutat foarte atent propunerea dumneavoastra si, dupa cum ati
observat, noi am spus, ca agentul va sensibiliza, alaturi de Procurorul General
si Consiliul Superior al Magistraturii, dupa caz. S-a avut in vedere in cazul in
care sint vizati judecatorii.
In ceea ce priveste Agentul guvernamental a
fost iara o discutie si noi am considerat ca nu este necesar de a-l viza,
fiindca in acest proiect de lege nu sint vizati in nici un fel fie el judecator,
fie el procuror, fie un alt exponent al puterii executive. Alaturi de ei,
Agentul guvernamental va purta si el raspundere, in linii generale, ca si toti in
cazul in care actiunile acestuia vor genera unele incalcari ale dreptului
omului. Cam astfel as raspunde.
In ceea ce priveste problema ca daca exista
o componenta de infractiune, cum ati spus dumneavoastra, procurorul va verifica
s.a.m.d. Comisia a considerat ca aceasta ingusteaza limitele legii si pune intr-o
situatie privilegiata judecatorii. De altfel, noi am inteles ca dumneavoastra ii
aparati. Insa eu consider ca ei sint aparati de prezenta lege. Asa cum am spus si
la prima lectura.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Susarenco,
Da, exista o opinie divizata. Acum “Alianta
«Moldova Noastra»” n-a sprijinit... noi insa am facut amendamente tocmai pentru
a imbunatati acest proiect de lege, pentru ca un asemenea proiect este necesar,
dar sa fie exclus subiectivismul si sa nu se faca abstractii de posibilitatea
de a fi pedepsiti si acei din a caror vina..., inclusiv Agentul guvernamental.
Acesta a fost conceptul.
Nu este vorba pe cine aparam si pe cine nu
aparam. Important este ca sa fie cit mai clar si sa excludem subiectivismul. Si
nu inteleg de ce interpretati astfel? Eu cred ca dumneavoastra stiti mai bine
chiar decit mine care este problema. Si cred ca chiar mai bine decit mine puteti
sa propuneti mecanismele optime pentru excluderea subiectivismului.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Daca e sa spun o opinie personala, desi ea
coincide in cazul dat cu cea a comisiei, legea trebuie aplicata catre toti. Nu
este necesar sa indicam in lege asupra cui o aplicam, asupra sefului statului
sau asupra unui taran din Ceadir-Lunga. Legea trebuie sa lucreze pentru toti, asa
cum este in lumea civilizata, asa cum vrem noi acolo, in Europa. Si atunci raspunde
si Prim-ministrul, si orice fermier. Nu este numaidecit, in opinia mea, sa
identificam.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Sint de acord, dar, de obicei, se gasesc
portite si atunci cind nu este e mai usor ca sa n-o aplice.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pai, noi tindem spre Europa. Noi trebuie sa
inchidem toate portitele.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Susarenco.
Va rog ca luati loc.
Supun votului adoptarea proiectului de Lege
nr.2886 in lectura a doua, tinind cont de raportul prezentat al comisiei
sesizate in fond. Cine este pentru, rog ca voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 –11.
Domnul Marian Lupu:
69 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2886 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
Pe ordinea de zi urmeaza doua proiecte de
hotariri nr.370 si nr.4335. De fapt, sint doua subiecte prezentate atentiei
parlamentarilor in pachet. Propunerea mea este, ca norme de procedura pentru
examinarea acestora, sa oferim cuvintul reprezentantului Guvernului pentru
prezentarea ambelor proiecte, dupa care urmeaza prezentarea unui raport al
comisiei care vizeaza, la fel, ambele proiecte. In final, supunem votului in
mod separat aceste doua subiecte. Acceptati aceasta modalitate?
Va multumesc.
Domnule Esanu, va rog.
Domnul Nicolae Esanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectele propuse atentiei dumneavoastra
au drept scop, pe de o parte, ajustarea hotaririi Parlamentului nr.415 din 24
octombrie 2003 privind aprobarea Planului National de Actiuni in Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii
2004–2008 in partea ce se refera la organele responsabile de executarea actiunilor
incluse in plan.
Dupa cum cunosteti, modificarile care au
intervenit in structura executivului solicita modificarea in compartimentul
respectiv din plan a organului responsabil, spre exemplu, dizolvarea Centrului
Creatii Legislative si preluarea atributiilor, in mare parte, de catre
Ministerul Justitiei.
Al doilea argument, pentru unele amendamente
propuse atentiei dumneavoastra, se refera la ajustarea planului la realitatile
zilei de astazi. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea proiectelor
supuse atentiei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru domnul viceministru.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule viceminsitru,
Spuneti-mi, va rog, avem noi, totusi,
Biroul National de Migratiune ca autoritate publica centrala sau nu avem?
Pentru ca, conform Legii nr.267, noi il excludem, acum il introducem in Planul
pentru realizarea drepturilor omului. Este asa structura sau nu?
Domnul Nicolae Esanu:
In masura in care proiectul de lege va fi
publicat in Monitorul Oficial nu vom avea Biroul National al Migratiunii.
Doamna Valentina Buliga:
Si venim iara cu modificari, da?
Domnul Nicolae Esanu:
Cu parere de rau, situatia in care sintem
astazi nu ne da posibilitate sa solutionam aceasta problema, de iure Biroul
exista. Deci, noi nu putem merge inaintea viitorului proiect de lege.
Doamna Valentina Buliga:
Bine.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Mai sint intrebari? Nu sint.
Va multumim.
Ati prezentat si al doilea proiect, da?
Concomitent.
Domnul Nicolae Esanu:
Da.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Comisia.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimata doamna presedinte al sedintei,
Stimati colegi deputati,
Parlamentul Republicii Moldova, pe motiv ca
proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.4365 din 29 decembrie 2004 privind
modificarea si completarea anexei la Hotarirea Parlamentului nr.415 din 24
octombrie 2003 privind aprobarea Planului National de Actiuni in Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii
2004–2008 se refera, in exclusivitate, la transmiterea functiilor Centrului
Creatie Legislativa Ministerului Justitiei, fara a cuprinde celelalte transformari
structurale din cadrul Guvernului, la data de 26 mai a decis sa remita
proiectul in cauza comisiei sesizate in fond pentru a fi reactualizat in
conformitate cu prevederile Legii nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.
Guvernul Republicii Moldova, pentru a
elimina orice discrepanta, suplimentar la proiectul nr.4365 din 29 decembrie
2004, a prezentat Parlamentului Republicii Moldova spre aprobare proiectul de
Hotarire nr.370 din 2 februarie 2006 pentru modificarea si completarea anexei
la Hotarirea Parlamentului privind aprobarea Planului National de Actiuni in
Domeniul Drepturilor Omului pentru anii
2004–2008. Dat fiind faptul ca proiectul nr.4365 si proiectul nr.370 au scopuri
similare, Comisia pentru drepturile omului propune forului Parlamentului ca
ambele proiecte sa fie examinate in pachet.
Comisia pentru drepturile omului a examinat
avizele la proiectele in cauza si a constatat ca in sustinerea adoptarii
acestora s-au pronuntat toate comisiile permanente. In lumina celor mentionate
mai sus, Comisia pentru drepturile omului propune ca proiectul nr.4365 din 29
decembrie 2004 si proiectul nr.370 din
2 februarie 2006 pentru modificarea si completarea anexei la Hotarirea
Parlamentului nr.415 din 24 octombrie 2003 privind aprobarea Planului National
de Actiuni in Domeniul Drepturilor Omului pentru anii 2004–2008 sa fie adoptat.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari catre comisie? Nu sint. Deci, dupa
cum am convenit, votul va fi separat, desi ele merg in pachet, s-au discutat.
Cine este pentru aprobarea proiectului de
Hotarire nr.370 referitor la modificarea si completarea anexei la Hotarirea
Parlamentului nr.415-XV din
24 octombrie 2003 privind aprobarea Planului National de Actiuni in Domeniul
Drepturilor Omului pentru anii 2004–2008, rog sa voteze. Numaratorii. De fapt
cu majoritatea, dar oricum.
Domnul Stefan Secareanu:
Sectorul nr.3 – 18. Aceasta este hotarire.
Doamna Maria Postoico:
Da, dar majoritatea este. Aceasta am vrut sa
confirm.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.1 – 27.
Doamna Maria Postoico:
Este majoritatea. Cu 68 de voturi.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire nr.4365, privind
aprobarea Planului National de Actiuni in domeniul Drepturilor Omului. Cine
este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. Proiectul de Hotarire nr.4365 este
aprobat.
Proiectul de Lege nr.4374 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative (Lege privind protectia sociala
a cetatenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil
(art.6, 8); Lege privind finantele publice locale). Lectura a doua.
Comisia. Va rog, doamna Buliga.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimata vicepresedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor
acte legislative, elaborat de Guvern si aprobat in prima lectura prin Hotarirea
Parlamentului nr.4 din 9 februarie 2006 si constata urmatoarele.
Proiectul nominalizat a fost examinat de catre
comisiile permanente, care, prin avizele lor, s-au pronuntat pentru adoptarea
lui. Unele obiectii si propuneri au fost expuse in avizele Comisiei pentru
politica externa si integrare europeana, Comisiei juridice, pentru numiri si
imunitati, Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, precum si in
avizul prezentat de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului.
Sinteza obiectiilor si propunerilor
parvenite din partea comisiilor nominalizate si opinia Comisiei pentru protectie
sociala, sanatate si familie pe marginea acestor obiectii sint expuse in anexa
la prezentul raport.
Luind in considerare cele relatate, comisia
sesizata in fond propune adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea si
completarea unor acte legislative spre adoptare in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, doamna presedinte al
comisiei.
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Doamna presedinte al comisiei,
As vrea sa va intreb, aici sint inclusi ca
membri ai familiei copiii pina la atingerea virstei de 18 ani, iar daca isi fac
studiile, pina la absolvire, dar numai in varsta de 23 de ani.
As vrea sa stiu, nu gasesc locul copiilor
invalizi din aceste familii. Am chiar doua cazuri in Calarasi. Daca ei au devenit
invalizi, tot ar trebui sa nimereasca aici. Dar, conform proiectului propus, ei
nu nimeresc. Adica la atingerea virstei de
18 ani, indiferent daca sint invalizi sau nu, nu nimeresc sub aceasta incidenta.
Doamna Valentina Buliga:
Este corect, nu s-a discutat despre copiii
invalizi. Doar propunerea facuta de Guvern “pina la atingerea virstei de 18
ani”. Asa cum ati mentionat dumneavoastra.
Doamna Valentina Cusnir:
Vin cu acest amendament regulamentar.
Consider, stimati colegi, ca trebuie sa il punem la vot. Este foarte important.
A decedat parintele, dar a ramas copilul invalid, care are aceasta invaliditate
din cauza ca parintele era bolnav. Adica tot se trage…
Doamna Valentina Buliga:
Deja sint 20 de ani de la catastrofa de la
Cernobil. Adica, copii cu virsta mai mare de 20 de ani nu sint. Cei existenti
se incadreaza in virsta de pina la 18 ani.
Doamna Valentina Cusnir:
Noi nu facem legea pentru o zi, noi facem
legea pentru o durata mai lunga.
Doamna Valentina Buliga:
Cred ca ar fi ca o initiativa legislativa
ulterioara, care trebuie analizata.
Doamna Valentina Cusnir:
Am, va spun, la Calarasi copii care au depasit
virsta de 18 ani, dar sint invalizi. Eu insist sa fie pus la vot acest
amendament.
Doamna Valentina Buliga:
Cred ca ar fi o problema care poate fi
discutata intr-o alta initiativa legislativa. Deoarece in cadrul comisiei am
mai facute unele propuneri referitoare la Legea privind finantele publice
locale, ce nu tin de proiectul dat, de conceptul legii date. Eu cred ca comisia
poate examina acest amendament suplimentar al dumneavoastra, la proiectul de
lege.
Doamna Valentina Cusnir:
Mai mult decit atit, plenul Parlamentului
este in drept sa ia o decizie si rog sa fie pus la vot acest amendament.
Doamna Maria Postoico:
Bine.
Cine este pentru acest amendament?
Domnule Pop, aveti o interventie? Poftim.
La acest capitol aveti ceva de spus?
Microfonul nr.1.
Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:
Onorat Parlament,
Probabil ca ar trebui de sustinut
propunerea doamnei presedinte al comisiei, deoarece este necesar de a studia
costul acestei propuneri si legatura dintre invaliditate si avaria de la Cernobil.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Doamna Cusnir, dumneavoastra.
Doamna Valentina Cusnir:
Anume eu m-am referit ca sint invalizi,
este aceasta legatura intre avaria de la Cernobil si copiii invalizi.
Doamna Maria Postoico:
Sustineti acest amendament de a fi pus la
vot, da?
Doamna Valentina Cusnir:
Da. Am zis de citeva ori deja.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Cine este pentru amendamentul inaintat, rog
sa voteze. Numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 1.
Sectorul nr.3 – 19.
Doamna Maria Postoico:
20 au votat “pentru”. Propunerea n-a
trecut.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Valentina Buliga:
Comisia propune sustinerea proiectului de
lege in lectura a doua. Iar parerea mea, nu a comisiei, e ca nu am discutat cu
comisia, ca propunerea facuta de doamna Cusnir poate servi drept temei pentru o
noua initiativa legislativa, de analizat, de cintarit impreuna cu Guvernul.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
De acord? Alte propuneri pentru lectura a
doua. Nu sint.
Va multumesc, doamna presedinte al
comisiei.
Rog sa luati loc.
Supun votului adoptarea proiectului de Lege
nr.4373 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
81 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4373 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3925 privind
modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror
terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.
Domnule Cosarciuc, va rog.
Domnul Valeriu
Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Proiectul de lege inaintat pentru
modificarea anexei la Legea nr.668 din
23 noiembrie 1995 prevede hotarirea unor probleme importante ale taranilor din
satele Chetrosu si Todiresti din raionul Anenii Noi.
Codul funciar, adoptat la 25 decembrie
1991, prevede atribuirea terenurilor agricole in proprietate privata. Conform
articolului 12 alineatul (1) din Cod, comisiile funciare stabilesc terenurile
care ramin in proprietate publica in hotarele unitatii administrativ-teritoriale,
rezervind pina la 5 la suta din terenurile cu destinatie agricola pentru
necesitatile dezvoltarii sociale a localitatii si suprafetei pentru pasuni obstesti.
Diferenta dintre suprafata totala si suprafata terenurilor repartizate in proprietate
publica constituind Fondul de privatizare.
La 23 noiembrie 1995 Parlamentul a adoptat
Legea cu privire la Lista unitatilor a caror terenuri destinate agriculturii ramin
in proprietatea statului, dintre care terenurile Colegiului Agricol, Universitatii
Agrare de Stat si alte terenuri din folosinta asociatiilor stiintifice de
productie, ramin in proprietatea statului.
As vrea sa mentionez ca aceasta lege, pe
parcurs, a fost modificata de nenumarate ori, in urma numeroaselor adresari ale
cetatenilor, astfel micsorindu-se terenurile din folosinta Colegiului Agricol si
a altor institutii, ca pina la urma taranilor, care activau in asemenea intreprinderi,
sa li se atribuie cota de teren echivalenta.
De acest drept au fost lipsiti totalmente
doar taranii din comuna Chetrosu si inclusiv din satul Todiresti, raionul
Anenii Noi, care au activat in cadrul Statiunii didactice experimentale a Universitatii
Agrare.
Multiplele adresari in toate organele
administrarii centrale, inclusiv la Parlament, privind atribuirea cotei de
teren si taranilor din satele mentionate nu au fost sustinute. Dumnealor pun intrebarea
logica: de ce taranilor din toata republica, mai mult sau mai putin, le-a fost
satisfacut dreptul asupra cotei de teren, de acest drept fiind lipsiti doar taranii
din satele sus-numite?
Consideram ca, prin refuzul organelor
statale de a atribui cota de teren, li se incalca drepturile omului in calitate
de cetateni ai Republicii Moldova. Si aici eu as vrea sa invoc articolul 16 din
Constitutia Republicii Moldova: “Toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in
fata legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate,
origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de
origine sociala.”
Si tot aici as vrea sa va aduc la cunostinta
comentariul la Constitutia Republicii Moldova: “Egalitatea in drepturi este
prin ea insasi o egalitate de sanse, pe care Constitutia o acorda tuturor cetatenilor”.
Acesta si este sensul alineatului (2) din articolul 16, care garanteaza
egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice fara discriminari.
In rezultatul examinarii activitatii Statiunii
didactice experimentale, am ajuns la concluzia ca aceasta nu are nevoie de
toate suprafetele de teren pentru a instrui studentii. Azi, ei, pur si simplu,
efectueaza lucrari agricole, dar nu insusesc deprinderi practice de aplicare a stiintei
agricole si de studiere a tehnologiilor moderne de activitate in agricultura.
In rezultatul consultarii cu Primaria
comunei Chetrosu s-a stabilit ca, conform prevederilor articolului 12 din Codul
funciar, au dreptul la cota de teren echivalent circa 850 de persoane, inclusiv
400 de persoane din satul Todiresti. Totodata, in rezultatul discutiilor cu
conducerea Universitatii Agrare m-am convins ca, pentru instruirea studentilor
este de ajuns de lasat in folosinta Statiunii didactice experimentale in jurul
a 1000 de hectare in perimetrul acestor sate.
Prin proiectul de lege in cauza se propune
de supus privatizarii in total pe satele Chetrosu si Todiresti 1020 de hectare,
inclusiv satul Chetrosu – 540 de hectare, satul Todiresti – 480 de hectare.
Cota de teren va fi de circa 1,2 de hectare fata de 1,4 hectare in medie pe
republica. In proprietatea statului vor ramine
1065 de hectare, inclusiv in hotarele satului Chetrosu – 733 de hectare si in
hotarele satului Todiresti – 480 de hectare.
Totodata, luind in considerare ca articolul
2 alineatul (3) din Legea nr.173 din 22 octombrie 1998 pentru modificarea si
completarea Codului funciar prevede ca pretentiile ce tin de atribuirea cotei
de teren echivalent se examineaza de primarie doar pina la 1 ianuarie 1999, se
propune de facut derogare de la prevederile legii si de dat dreptul Primariei
comunei Chetrosu, in care intra si satul Todiresti, sa examineze cererile si
pretentiile privind atribuirea cotei de teren in termen de 3 luni de la
intrarea in vigoare a legii.
Astfel, pentru satele mentionate cota de
teren se va stabili conform articolului 12 din Codul funciar si cererile
pretendentilor de drept intr-un termen restrins de trei luni, pentru a nu
destabiliza activitatea Statiunii didactice experimentale pentru prelucrarea
efectiva a terenurilor de catre noii detinatori.
Stimati colegi,
Eu as vrea sa ne intrebam cu totii impreuna
de ce, de pilda, in satul domnului Cotorobai, pe care eu il stimez, Cobusca
Veche, taranii au primit drept cota de teren 3,8 hectare, iar taranii din
satele Chetrosu si Todiresti din acelasi raion, vecine cu satul domnului
Cotorobai, nu au dreptul la acest teren. Aceasta este intrebarea retorica pe
care si-o pun si locuitorii acestor doua sate si ei doresc ca Parlamentul
Republicii Moldova, invocind articolul 16 din Constitutie, sa considere ca cetatenii
Republicii Moldova sint egali si au aceleasi drepturi in fata legii. Eu rog
Parlamentul ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule Cosarciuc,
Raportul comisiei este prezent la aceasta
initiativa? Sa o prezinte...?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru domnul Cosarciuc? Nu sint.
Va multumesc.
Rog raportul comisiei, doamna Cusnir.
Doamna Valentina Cusnir:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea anexei la Legea
nr.668 din 23 noiembrie 2005 pentru aprobarea listei unitatilor ale caror
terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului, prezentat cu
titlu de initiativa legislativa de deputatul in Parlament domnul Valeriu
Cosarciuc si expune urmatoarele.
Proiectul de lege mentionat prevede
excluderea suprafetei de 1020 de hectare terenuri cu destinatie agricola din
suprafata totala de 2845 de hectare proprietate a statului, care, conform Legii
nr.668 din 23 noiembrie 1995, au fost atribuite in folosinta Statiunii
didactice experimentale a Universitatii Agrare de Stat din Moldova, cu
ulterioara lor privatizare si atribuire in calitate de cota de teren
persoanelor din comuna Chetrosu si satul Todiresti in conformitate cu
prevederile articolului 12 din Codul funciar.
In avizele prezentate, Comisia pentru
protectie sociala, sanatate si familie propune proiectul de lege spre dezbatere
in Parlament, la prezentarea avizului pozitiv din partea Guvernului. Comisia
pentru politica externa si integrare europeana considera ca dezbaterea
proiectului in cadrul sedintei plenare este oportuna numai dupa obtinerea
avizului de la Guvern, fiind luata in considerare si pozitia oficiala a
Universitatii Agrare de Stat.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante si Comisia pentru administrare publica, ecologie si dezvoltarea
teritoriului de asemenea considera ca aceasta poate fi adoptata de Parlament cu
conditia avizului pozitiv al Guvernului.
Membrii Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa s-au pronuntat negativ asupra
proiectului de lege. Comisia pentru securitate nationala, aparare si ordinea
publica considera oportuna examinarea si adoptarea lui in sedintele plenare ale
Parlamentului. Avizul Guvernului la proiectul de lege in cauza, aprobat prin
hotarirea nr.36 din
10 ianuarie 2006, este negativ.
In momentul de fata Guvernul considera
inoportuna sustinerea proiectului de lege, mentionind ca pensionarilor din
satele Chetrosu si Todiresti, care au activat anterior in gospodaria didactica,
li s-au eliberat, in anii 2004-2005, gratuit cite
200 kg de griu si 200 kg de porumb, subliniind ca in localitatile mentionate se
observa o tendinta de atenuare a tensiunii sociale.
In rezultatul dezbaterilor, luind in
considerare avizele comisiilor permanente, avizul Guvernului, argumentele
reprezentantilor Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si ale
Universitatii Agrare de Stat privind pastrarea suprafetei terenurilor agricole in
proprietatea statului, comisia sesizata in fond, cu simpla majoritate a
reprezentantilor fractiunii majoritare din Parlament, reprezentata in comisie,
a decis de a propune Parlamentului respingerea proiectului de lege sus-numit cu
numarul de intrare nr.3925 din 21 noiembrie 2005.
Pentru a nu iesi adaugator la aceasta
tribuna, fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat a examinat acest
proiect de lege si sustine pozitia autorului si roaga si ceilalti colegi din
Parlament sa sustina pozitia autorului.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru comisie.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu nu am intrebari la adresa comisiei,
fiindca raportul este foarte clar. Comisia nu sprijina acest proiect. Guvernul
nu-l sprijina. Si, din pacate, oamenii o sa umble pe drumuri inca multi ani inainte.
Stimati colegi,
Situatia in satele respective Todiresti si
Chetrosu este foarte bine cunoscuta. Este mare pacat ca, initial, in Codul
funciar s-a creat o astfel de nedreptate. Ceea ce propune fractiunea Partidului
Democrat este ca noi sa rugam Guvernul sau,
printr-un punct special al hotaririi de astazi, ca acesta sa examineze situatia
persoanelor mentionate.
Este bine ca s-a facut acest gest din
partea statului si li s-a dat cite 200 de kg de porumb. Bine, dar anul viitor
poate sa nu le dea. Sau la anul de asemenea nu exista garantii ca acesti oameni
vor fi, cum se spune, indreptatiti. De aceea, ar fi bine ca Guvernul, intr-un
timp util, de exemplu in jumatate de an, sa examineze cu toate partile
implicate in conflict si sa propuna o solutie viabila atit pentru Universitatea
Agrara, cit si pentru persoanele mentionate. Poate, intr-adevar, de impartit pamintul
acesta, ca ceva sa ramina Universitatii Agrare, dar, intr-un fel, si oamenii
acestia nu trebuie lasati intr-o situatie de nedreptate.
Doamna Valentina Cusnir:
Proiectul prevede ca o buna parte sa ramina
Universitatii Agrare de Stat din Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Iurie Eriomin:
Ďđĺäëŕăŕĺěűé çŕęîíîďđîĺęň íŕďđŕâëĺí íŕ
âűďîëíĺíčĺ áëŕăîđîäíűő öĺëĺé, íî őî÷ó îňěĺňčňü, ÷ňî ýňó ńčňóŕöčţ ěű
đŕńńěŕňđčâŕëč ňđč ăîäŕ ďîäđ˙ä íŕ çŕńĺäŕíč˙ő ďđĺäűäóůĺăî ńîńňŕâŕ Ďŕđëŕěĺíňŕ, â
đŕěęŕő ęîěčńńčč ďî ńĺëüńęîěó őîç˙éńňâó č ďčůĺâîé ďđîěűřëĺííîńňč. Äĺéńňâčňĺëüíî,
ňîăäŕ áűëč äŕíű ńîîňâĺňńňâóţůčĺ ďîđó÷ĺíč˙ Ďđŕâčňĺëüńňâó.  2005 ăîäó
Ďđŕâčňĺëüńňâî ďđčí˙ëî Ďîńňŕíîâëĺíčĺ î ńîöčŕëüíî-ýęîíîěč÷ĺńęîě ďîëîćĺíčč â
đŕéîíĺ Ŕíĺíčé Íîé č äĺ˙ňĺëüíîńňč îđăŕíîâ ěĺńňíîăî ďóáëč÷íîăî óďđŕâëĺíč˙ ďî
óńňîé÷čâîěó đŕçâčňčţ ŕäěčíčńňđŕňčâíî-ňĺđđčňîđčŕëüíűő ĺäčíčö ą 648 îň 5 čţë˙
2005 ăîäŕ, â ęîňîđîě áűëč ďđĺäóńěîňđĺíű č ěĺđű ďî îçäîđîâëĺíčţ ńčňóŕöčč â ńĺëŕő
Ęĺňđîńó č Ňîäčđĺřňü.
Áűë ňŕęćĺ ďđĺäďđčí˙ň đ˙ä ěĺđ ďî ńďčńŕíčţ,
âĺđíĺĺ, ďî çŕěîđŕćčâŕíčţ äîëăîâ Ó÷őîçŕ. Ňîăäŕříĺĺ ńîńňî˙íčĺ ó÷ĺáíîăî őîç˙éńňâŕ
íŕ ńŕěîě äĺëĺ áűëî ďëŕ÷ĺâíűě. Îäíŕęî čç ďđĺäëîćĺííűő ěĺđ, ŕ ďîńňŕíîâëĺíčĺ
ńîńňî˙ëî čç 16 ďóíęňîâ, 13 âűďîëíĺíű, ŕ îńňŕëüíűĺ íŕőîä˙ňń˙ íŕ ńňŕäčč
âűďîëíĺíč˙. Áűëŕ ďîăŕřĺíŕ ÷ŕńňü äîëăîâ ďî ęđĺäčňŕě íŕ ńóěěó 972 ňűń˙÷č ëĺĺâ.
Óęŕçŕíî, ÷ňî ďĺíńčîíĺđŕě, ęîňîđűĺ đŕáîňŕëč â äŕííîě őîç˙éńňâĺ, ĺćĺăîäíî âűäĺë˙ĺňń˙
ďî 200 ęă ęóęóđóçű č ďřĺíčöű, č ýňî íĺ ďđĺäĺë.
Äŕëĺĺ, çŕ âűďîëíĺíčĺě ďîńňŕíîâëĺíč˙
íĺóęîńíčňĺëüíî ńëĺäčň ěčíčńňĺđńňâî ńĺëüńęîăî őîç˙éńňâŕ č ďčůĺâîé ďđîěűřëĺííîńňč
č Ăîńóäŕđńňâĺííűé ŕăđŕđíűé óíčâĺđńčňĺň. Ó÷čňűâŕ˙, ÷ňî ďîäîáíŕ˙ ńčňóŕöč˙
íŕáëţäŕĺňń˙ č â äđóăčő ńĺëŕő đĺńďóáëčęč, ďđčí˙ňčĺ äŕííîăî çŕęîíŕ ěîćĺň âűçâŕňü
îňđčöŕňĺëüíóţ đĺŕęöčţ…
Ěű ˙âë˙ĺěń˙ ŕăđŕđíîé đĺńďóáëčęîé, íĺîáőîäčěî
đŕńřčđčňü âîçěîćíîńňč ó÷ĺáíîăî őîç˙éńňâŕ Ăîńóäŕđńňâĺííîăî ŕăđŕđíîăî
óíčâĺđńčňĺňŕ äë˙ ňîăî, ÷ňîáű ěű âűďóńęŕëč č čěĺëč “ńîëčäíűő” č ăđŕěîňíűő
ńďĺöčŕëčńňîâ. Ďîýňîěó äë˙ âűďîëíĺíč˙ ďîëîćĺíčé Íŕöčîíŕëüíîé ďđîăđŕěěű “Satul moldovenesc”, íĺîáőîäčěî âűâĺńňč
ŕăđŕđíűé ńĺęňîđ đĺńďóáëčęč íŕ äîëćíóţ âűńîňó. Â ńâ˙çč ń âűřĺčçëîćĺííűě íŕ
çŕńĺäŕíč˙ő ďŕđëŕěĺíňńęîé ôđŕęöčč ĎĘĐĚ č ęîěčńńčč ďî ńĺëüńęîěó őîç˙éńňâó č
ďčřĺâîé ďđîěűřëĺííîńňč áűëî ďđĺäëîćĺíî äŕííűé çŕęîíîďđîĺęň îňęëîíčňü. Ěíĺíčĺ
ôđŕęöčč – îňęëîíčňü ýňîň ďđîĺęň.
Doamna Valentina Cusnir:
Stimate coleg,
Desigur tot ce ati vorbit dumneavoastra se
refera la Universitatea Agrara.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Cusnir. Stati putin, liniste va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu sint la tribuna centrala si reprezint
comisia.
Domnul Marian Lupu:
Liniste, va rog in sala.
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnul Presedinte.
Doamna vicepresedinte al comisiei,
As vrea sa va intreb, daca, de pilda,
aceste terenuri agricole vor fi distribuite taranilor in calitate de cota de
teren, ar putea pe urma Universitatea Agrara sa le ia in arenda si sa practice in
continuare ceea ce practica ei astazi. Adica de la tarani sa le ia, de ce
trebuie taranii sa lucreze la Universitate si nu invers?
Doamna Valentina Cusnir:
Desigur, si noi chiar am discutat aceasta
varianta in comisie. Eu am accentuat cind am prezentat raportul. Sigur ca e
posibil de rezolvat prin mecanismul pe care il propuneti dumneavoastra si
astfel ar fi foarte legal hotarita intrebarea. Ca ceea ca au primit acesti tarani
cite 200 kg de griu si de porumb, dar nimeni nu ii obliga pe acei care i-au
privat de terenurile care li se cuvin conform Constitutiei, nu ii obliga ca sa
faca acest lucru si in anul viitor, si in continuare.
Adica nu exista nici o obligatiune sau ar
putea cumpara aceste terenuri de la tarani. Adica sa se faca dreptatea aceasta si
dupa aceasta sa se hotarasca.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Doamna Valentina Cusnir:
Si la momentul de fata nu se folosesc
aceste terenuri doar conform destinatiei, acolo ele sint folosite si pentru... in
calitate de...
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Doamna Valentina Cusnir:
Business se face acolo, pe aceste terenuri.
De aceasta ar fi mai bine sa le dam taranilor si dupa aceasta sa se hotarasca
ce sa faca.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Valentina, este clar.
Va multumesc.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Vreau sa spun ca atunci cind s-a introdus
programul “Pamint”, cred ca nu a fost bine gindit mecanismul, pentru ca noi, de
fapt, am impartit cotele de pamint taranilor care aveau 20 de ani lucrati in
colective pina la 1 ianuarie 1992. Ceilalti, tineretul care locuieste astazi in
sate nu au cote de pamint, domnule Cosarciuc, si trebuie sa fie o echitate
sociala pentru toti.
Acum referitor la ceea ce se vorbeste... si
domnul Eremciuc a vorbit astazi. Domnul Eriomin a vorbit astazi din partea fractiunii,
vreau sa adaug numai ca s-a examinat, domnule presedinte, mult. Am fost la fata
locului si experiment, si nu stiu ce spune domnul Cosacriuc nu se poate crea.
Ceea ce a adoptat pina acum Guvernul este corect si pensionarii trebuie sustinuti
in continuare, dar taranii din aceste sate trebuie sa activeze si sa primeasca
salarii, cum primesc toti cetatenii tineri din satele Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu nu as fi de acord. Si nici comisia nu ar
fi de acord.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Se creeaza impresia ca doamna Cusnir rar
vorbeste cu domnul Cosacriuc, dar eu am o intrebare, totusi. Spuneti, va rog,
dar in cadrul comisiei dumneavoastra ati facut o evaluare asupra utilizarii de
catre Universitatea Agrara a acestor terenuri, in ce scopuri, eficienta s.a.m.d.?
Doamna Valentina Cusnir:
Desigur, cred ca domnul Cosarciuc, autorul
proiectului, se va pronunta mai bine in aceasta privinta.
Domnul Vladimir Filat:
In aceeasi ordine de idei, fractiunea
Partidului Democrat va sustine proiectul inaintat de catre domnul Cosarciuc si,
totodata, vreau sa va spun ca, in cazul in care nu exista posibilitate de a
repartiza terenurile respective, poate ar fi oportun sa se gindeasca la o
compensare echitabila, de ce nu si in forma baneasca a acestor cetateni, ca
problema respectiva sa fie solutionata odata si pentru totdeauna. Fiindca cu
200 kg de griu sau de porumb pe an... Eu consider ca este o problema care va fi
inaintata doar in spatiu si in timp.
Multumesc.
Doamna Valentina Cusnir:
Si nici nu este o obligatiune. Anul acesta,
anul trecut au dat, anul acesta nimeni nu ii obliga sa le dea.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu as vrea sa concretizez citeva momente la
intrebarea domnului Filat. Da, noi am examinat aceasta problema impreuna cu
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si cu conducerea Universitatii
Agrare. Si as vrea sa va spun ca aceste terenuri pe care le are in proprietate
sau care le foloseste Universitatea Agrara sint o problema pentru Universitatea
Agrara. Anul trecut au avut probleme la recoltarea roadei.
Anul trecut de la Universitatea Agrara au
fost exmatriculati studentii care au fugit, care au parasit, sa spunem asa,
aceste cimpuri, care, conform legii, sint destinate, pentru promovarea celor
mai performante tehnologii si practici in domeniul agriculturii.
Caci acolo se face stiinta, nu practica
altceva decit se face activitate de business pe aceste terenuri. Si
Universitatea Agrara are probleme cu aceste terenuri. Si sa spunem asa,
neformal, ei ar dori ca sa se debaraseze de o parte din terenuri pe care le au.
Si pe celelalte terenuri care au ramas sa faca stiinta si sa implementeze cele
mai bune tehnologii si sa invete studentii nostri ce inseamna agricultura
moderna. Asa ca, stimati colegi, eu cred ca aici nu ar fi o problema pentru
Universitatea Agrara, daca noi am vota si am face dreptate acestor tarani din
satele Chetrosu si Todiresti.
Domnul Marian Lupu:
Intrebare pentru comisie, ca sa ii dau voie
doamnei.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Doamna Cusnir,
Vreau sa va intreb, este clara logica
acestui proiect de lege si este sustinut de toata lumea, in principiu. Exista o
singura opozitie din partea Fractiunii Comuniste. Vreau sa va intreb, a spus si
domnul Cosarciuc ca exista niste interese aparte, aceasta rezistenta din partea
Fractiunii Comuniste este protejarea unui lobby, a unei afaceri in zona in
cazul dat sau care este argumentarea, de fapt, a rezistentei, fiindca nu este
clar din pozitiile expuse de comunisti?
Doamna Valentina Cusnir:
Noi nu ne-am ocupat de aceasta problema.
Dar o data ce isi apara pozitia atit de vehement, inseamna ca este ceva.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu nu o data am avut intilniri cu taranii
din satele respective si vreau sa spun fiindca aici s-a adus o informatie care imi
pare putin eronata, nu stiu, constient sau nu, ca nu este vorba de oamenii care
au implinit virsta de 18 ani dupa terminarea proiectului “Pamint”. Este vorba
de oamenii care aveau tot dreptul, in conformitate cu legea respectiva, sa
primeasca aceste cote de pamint si nu le-au primit. Si este adevarat ca nu este
vorba doar de aceste doua sate. Din cele cite cunosc eu, mai sint inca doua
exemple in Republica Moldova.
Si atunci poate, cu adevarat, a sosit timpul
cind Parlamentul Republicii Moldova ar trebui sa aprobe o lege, o hotarire, sa
porunceasca Guvernului sa examineze aceste cazuri. Si daca mai sint si alte
cazuri e necesar sa ajungem la o solutie, fiindca nimeni nu este vinovat ca in
localitatea respectiva, la momentul respectiv, inca era pamint care apartinea
Universitatii Agrare sau unei alte institutii de invatamint. Desi paminturile
acestea niciodata nu erau ale Universitatii Agrare, acestea au fost paminturile
taranilor care locuiau pe aceste meleaguri si care in 1946, 1947, 1948, 1949, cind
acolo, nu stiu, au fost colectivizate, iar mai tirziu date institutiei
respective de invatamint. Si atunci despre ce vorbim noi?
Cine poate sa ne spuna noua astazi ca
aceste paminturi apartin Universitatii Agrare, printr-o hotarire, da, Universitatii
Agrare de astazi. Dar, de fapt, istoric apartineau taranilor din satul
respectiv. Si noi, cind am facut privatizarea, am incercat, intr-un fel, sa
restabilim dreptatea, sa readucem situatia la ceea ce era pina la colectivizare.
Si atunci de ce sa nu o facem si in aceste cazuri.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog sa va formulati ideea.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Jdanov.
Cu adevarat, cind am fost Prim-ministru nu
am intimpinat asemenea problema, atunci oamenii nu mi s-au adresat mie. Prima
data cind s-au adresat cu aceasta chestiune, a fost acum 2 ani. Am incercat sa
discut aceste lucruri si la nivel de Guvern, si la nivel de Parlament. Am inteles
ca ceea ce se intimpla astazi in sala avea sa se intimple si atunci, si nu am inaintat
o initiativa legislativa ca, pur si simplu, sa demonstrez ca, cica, vreau sa
fac ceva. Eram si sint pentru aceea ca sa cautam o solutie.
De aceea, mai bine sa incercam sa nu cautam
vinovatii, ci sa cautam solutii la aceste probleme. Cit nu ne-am certa noi intre
noi aici, in Parlament, taranii din satele respective nu vor avea nici mai mult
pamint, nici mai mult griu, nici mai multa sustinere din partea Guvernului.
Propunerea este simpla. Sa cautam solutii.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Doamna Cusnir, rog sa luati loc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei, luare de
cuvint? Domnule Cosarciuc, ori ca este luare de cuvint, ori ca e ce? Fiindca a
fost suficient timp. Luare de cuvint? Va rog. Nu, da, are dreptul.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Imi pare rau, domnule Jdanov,
Fara nici un fel de populism, absolut. Inca
o data va spun, initiativa legislativa nu contine nici un fel de populism. Initiativa
legislativa este bazata pe Constitutia Republicii Moldova.
Ori aplicam aceasta Constitutie in
Republica Moldova, ori procedam dupa caz. Si v-am dat citirii inca o data
articolul 16: “Toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si a
autoritatilor publice...”. Si v-am dat si comentariu la Constitutie, elaborat
de catre juristii din Republica Moldova.
Ce inseamna, de pilda, a fi egali in fata
legii – a avea aceleasi sanse, fara discriminari. Si aceasta initiativa este nu
a lui Cosarciuc, este a fractiunii parlamentare si este in folosul cetatenilor.
Si, din aceste considerente, noi aici, in Parlamentul Republicii Moldova,
trebuie sa examinam aceste initiative. Ca daca este in folosul cetatenilor, inseamna
ca trebuie sa le votam, fiindca nu este in folosul lui Cosarciuc sau al
domnului Jdanov, sau al doamnei Ostapciuc, sau al altcuiva, dar este in folosul
cetatenilor Republicii Moldova. Si aceasta este cel mai important.
Si daca noi aici sintem alesi de catre cetatenii
Republicii Moldova ca sa onoram ceea ce ne-au spus ei in campania electorala, inseamna
ca trebuie sa o facem. Domnule Presedinte, aici, in Parlamentul Republicii
Moldova, sint oameni care nu fac nimic, in afara de galagie aici din locurile
pe care le ocupa.
Stimati colegi,
Eu sint convins ca dumneavoastra, ca membri
ai Parlamentului Republicii Moldova, sinteti in stare sa contribuiti la
restabilirea dreptatii. Aceasta noi am propus-o si prin acest proiect de lege
noi restabilim dreptatea pentru oameni concreti – 850 de oameni din satele
Chetrosu si Todiresti.
Si pozitia noastra, a Fractiunii
parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, de a sustine orice initiativa inaintata
de Partidul Democrat, de Partidul Popular Crestin Democrat, de Fractiunea
Partidului Comunistilor din Republica Moldova, in cazul in care vor fi repusi in
drepturi cetatenii Republicii Moldova, noi le vom vota. Aceasta vreau sa va
asigur.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu rog putina liniste si fara schimb de
replici in sala.
Va multumesc.
Supun votului, conform raportului prezentat
de comisie, proiectul de Lege nr.3925. Raportul comisiei propune acest proiect
sa fie respins. Cine este pentru aceasta, rog sa voteze. Sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 24.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
52 de voturi “pro”. Impotriva? Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 21.
Domnul Marian Lupu:
29 de voturi contra. Cu aceste rezultate,
cu 52 de voturi “pro”, proiectul de Lege nr.3925 este respins.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
S-a vorbit foarte mult de patriotism. Vreau
sa ma adresez si sa spun, din partea fractiunii, totusi, ca noi sintem pentru
ca cetatenii si din Todiresti, si din Chetrosu, sa aiba o echitate sociala si sa
ii aparam. Si nu in zadar, timp de 6 ani de zile, Chetrosu si Todiresti nu au
avut cota de pamint, numai cind am venit noi la putere am reusit sa adoptam o
hotarire a Guvernului si sa le dam niste subsidii, sa ii sustinem.
Domnul Marian Lupu:
Cer scuze, domnule Urechean, la acest
subiect.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Eu cred ca astazi dumneavoastra, repetat, ati
savirsit un act de nedreptate, deoarece acesti oameni din Todiresti si
Chetrosu, intr-adevar, merita sa dispuna de pamint ca toti ceilalti cetateni
din Republica Moldova.
Si formula ca Universitatea Agrara sa ia in
arenda acest pamint de la acesti tarani, a fost una obiectiva. Eu cred ca pe
parcurs noi trebuie sa ne intoarcem la aceasta problema si sa restabilim
dreptatea. Sa nu transformam Chetrosu si Todiresti in Siberia din anii 1949.
Domnul Marian Lupu:
Bine. (Rumoare in sala.)
Stimati colegi,
Daca aveti nevoie de o pauza de 10 minute,
o anunt, ca se face mult prea fierbinte. Daca nu, continuam.
Proiectul de Lege nr.4532 pentru
modificarea si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara propune raportul asupra proiectului de Lege pentru modificarea si
completarea Legii cadastrului bunurilor imobile. Dumneavoastra aveti anexata in
acest raport sinteza propunerilor si comisia propune ca acest proiect de lege,
cu obiectiile acceptate de comise, sa fie votat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Propuneri la lectura a doua? Nu sint.
Multumesc, domnule presedinte.
Supun votului adoptarea proiectului de Lege
nr.4532 in lectura a doua, conform prevederilor raportului comisiei. Cine este
pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 21.
Domnul Marian Lupu:
81 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4532 este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2556 pentru completarea
articolului 34 din Legea privind administratia publica locala.
Guvernul.
Domnul Igor Dodon:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorat Parlament,
Se propune spre examinare proiectul de Lege
pentru modificarea Legii privind administratia publica locala. Esenta acestui
proiect sau esenta modificarilor este de a acorda unele drepturi autoritatilor
publice locale in ceea ce tine de autentificarea si intreprinderea unor masuri
pentru recunoasterea patrimoniului repartizat in urma implementarii Legii cu
privire la privatizarea intreprinderilor agricole.
Cunoasteti, bineinteles, faptul ca, in urma
acestor masuri, au fost evaluate acele cote valorice care, fiind repartizate
persoanelor fizice, lucratorilor si pensionarilor intreprinderilor agricole,
urmau sa fie legalizate printr-un act, numit certificat de proprietate.
Anterior, dreptul de a elibera si de a
confirma acest drept, era o functie a agentiilor de privatizare locale sau
regionale. Ulterior, aceste agentii au fost lichidate si la momentul de fata
este un vid, as spune, nu sint abilitate nici organele publice centrale, nici
organele publice locale cu dreptul de a confirma aceste certificate.
Din aceste considerente, Guvernul vine cu
propunerea de a introduce modificari in Legea cu privire la autoritatile
publice locale prin atribuirea organelor publice locale, primariilor, a acestui
drept. Rugam sustinerea acestui proiect.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru raportor? Nu sint.
Va multumesc, domnule ministru.
Rog sa luati loc.
Rog comisia.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat in sedintele din 12 octombrie si
23 noiembrie 2005 proiectul de Lege pentru completarea articolului 34 din Legea
nr.123-XV din 2003 privind administratia publica locala, parvenita cu titlu de
initiativa legislativa de la Guvernul Republicii Moldova, avizele comisiilor
parlamentare, precum si avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si
a constatat urmatoarele.
Proiectul de lege nominalizat prevede intarirea
puterii locale, in cazul de fata a primariei, atribuindu-i posibilitati noi la
chestiunea privind confirmarea dreptului de proprietate asupra cotelor-parti
valorice si eliberarea de certificate de proprietate privata.
Totodata, comisia mentioneaza ca
prevederile articolului 34 alineatul (1) punctul 2) din Legea nr.123-XV din
2003, privind administratia publica locala, care se refera la atributiile de
baza ale primarului, propuse de a fi completate, nu coincide cu prevederea
articolului 44 alineatul (1) punctul 1) litera p) din legea mentionata, care
prevede ca una din atributiile de baza ale secretarului Consiliului local este indeplinirea
actelor notariale conform Legii cu privire la notariat.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie considera oportun ca, pe marginea proiectului aprobat, privind problema
abordata, sa fie operate concomitent modificarile respective si la articolul 36
din Legea 1453-XV din 2002 cu privire la notariat.
Articolul 37 din legea nominalizata
stipuleaza competenta persoanelor cu functii de raspundere ale autoritatilor
administratiei publice locale care indeplinesc anumite acte normative.
Tinind cont de cele mentionate si luind in
considerare faptul ca prevederile articolului 34 alineatul (1) punctul 2) vin in
contradictie cu prevederile articolului 44 alineatul (1) punctul 1) litera p)
din Legea privind administratia publica locala si cu articolul 37 din Legea cu
privire la notariat, comisia sesizata in fond considera inoportuna aplicarea
modificarilor propuse la articolul mentionat in proiectul de lege, propunind
urmatoarea completare si modificare a Legii privind administratia publica locala.
La articolul 44 “atributiile secretarului”
din legea mentionata sa se introduca o noua litera – litera p), cu urmatorul
cuprins: “elibereaza certificate de proprietate privata, ce confirma dreptul de
proprietate asupra cotelor-parti valorice din patrimoniul intreprinderii
agricole privatizate in baza anexelor la procesul-verbal al Comisiei de
privatizare a bunurilor intreprinderilor agricole, conform modelelor aprobate
de catre Ministerul Economiei si Comertului”. Litera p) va deveni
litera s).
Prin demersul Guvernului nr.1310-882 din
noiembrie 2005 s-a acceptat varianta propusa de comisie. Totodata, in titlul
legii, articolul 34 se substituie prin articolul 44.
Pornind de la cele expuse si in
conformitate cu prevederile articolului 62 litera c) din Regulamentul
Parlamentului, comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.3.
Domnul Anton Miron:
Multumesc domnule Presedinte.
Domnule presedinte,
Dar cum va uitati la conceptul acestui
proiect? Guvernul vine cu articolul 34 si imputernicirile domnului primar.
Comisia propune articolul 44 ceea ce tine de competentele secretarului. Eu, de
pilda, sint de acord cu comisia ca sa fie mai corect, dar conceptual... aici
este Guvernul, cum o sa fie, nu o sa fie dezbatere aici.
Domnul Veaceslav Untila:
Da, va multumesc pentru intrebare.
Cred ca Guvernul o sa ma ajute, dar in
raportul pe care l-am prezentat astazi, am argumentat ca comisia a examinat de
2 ori aceasta intrebare si la prima sedinta a comisiei ne-am adresat cu o
scrisoare catre Guvernul Republicii Moldova si
le-am propus ca sa trecem de la articolul 34, unde se prevad imputernicirile
primarului, la articolul 44, ceea ce tine de competenta secretarului. Si
Guvernul, prin scrisoarea nr.1310-882 din noiembrie 2005, a acceptat propunerea
comisiei si, in baza acestui accept, noi am venit in fata dumneavoastra si va
propunem astazi aceasta pozitie a comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Cu riscul de a fi criticat astazi, propun sa
adoptam acest proiect in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Colegii de fractiune sint de acord?
Dumneavoastra?
Da, va multumesc.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc pentru aceasta situatie,
fiindca o sa ma lipsiti data viitoare sa dau anumite explicatii in cadrul unor
situatii similare.
Va multumesc.
Deci, stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.2656, tinind
cont de acele modificari, propuse de catre comisia sesizata in fond, care
vizeaza insasi conceptul acestui proiect. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
proiectului de Lege nr.2656 in lectura a doua, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
83 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul nr.2656 este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4203 privind
modificarea anexei la Legea pentru aprobarea listei unitatilor ale caror
terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Raportul este prezentat dumneavoastra. Daca
tineti minte, noi am fost gata sa votam acest proiect de lege in lectura a doua
acum citeva saptamini. A aparut propunerea domnului Braghis cu privire la
includerea, ca o pozitie separata, in
lista unitatilor care au terenuri in proprietatea statului, “institutia
penitenciara
O.S.C.29/19 a Departamentului Institutiilor Penitenciare cu 63 de hectare”.
Cu aceasta imbunatatire, propunem ca acest
proiect de lege sa fie votat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc. Alte propuneri?
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Esanu:
Multumim domnule Presedinte.
Vreau sa va atrag atentia ca denumirea
institutiei penitenciare nu este corecta. Trebuie sa fie penitenciarul nr.19.
Deci este necesar de redactat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Pentru redactare se accepta, da.
Domnul Marian Lupu:
Nr.19. Bine.
Alte propuneri in lectura a doua? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Tinind cont de continutul raportului
comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.4203 in
lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4203 este adoptat in lectura a doua.
Ora 12.59. Eu propun, stimati colegi, in
situatia in care colegii care muncesc asupra proiectului declaratiei, la care
am facut referinta la inceputul sedintei, sint inca in proces de redactare, sa
mergem pe subiectul intrebari si interpelari. Se accepta?
Va multumesc.
Deci pentru inceput il invit la tribuna
centrala pe domnul Dionisie Antocel, administrator la “Termocom” –S.A.,
pentru a oferi raspuns, informatii la solicitarea domnului deputat Ion Neagu.
Domnul Dionisie Antocel – administrator la Societatea pe Actiuni
“Termocom”:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Doamnelor si domnilor deputati,
Onorata asistenta,
La interpelarea domnului deputat Neagu raspund
in ordinea cum au fost formulate problemele. Debranserile practicate de
Societatea pe Actiuni “Termocom” au un singur scop: de a proteja consumatorii
care platesc energia termica consumata. La 28 februarie Societatea pe Actiuni
“Termocom” a debransat citeva blocuri de locuit, care apartin intreprinderilor
municipale de gestionate a fondului locativ nr.6, 8, 13, 17 cu un procent de
achitare de la 0 pina la 12,8 %.
In primul rind, domnul deputat Neagu greseste
cind afirma ca marea majoritate a locatarilor au achitat facturile. Vreau sa va
spun ca in aceste blocuri nici un locatar nu a achitat integral facturile. In
al doilea rind, dumnealui spune ca Regulamentul nr.434 interzice deconectarea in
timpul iernii. Regulamentul nr.434, aprobat de Guvernul Republicii Moldova, nu
interzice asa ceva.
Mai mult decit atit, punctul 59 capitolul
IV indica foarte clar ca furnizorul este in drept sa sisteze furnizarile de
energie termica in caz de neachitare a facturilor in termenul stabilit. In afara
de aceasta, contractul de livrare a energiei termice incheiat cu fiecare intreprindere
municipala de gestionare a fondului locativ, sint prevazute conditiile sistarii
livrarilor de energie termica in caz de neachitare. Mai mult decit atit, este
gresita si referirea la lucrul individual cu consumatorii. Da, acest lucru este
prevazut in contract, dar nicidecum nu tine de obligatiunile Societatii pe Actiuni
“Termocom”, ci tine de obligatiunile gestionarilor fondului locativ.
Si ultimul moment. Legea despre energetica
prevede foarte clar ca, daca platile nu sint achitate la timp, furnizorul este in
drept sa debranseze consumatorul. Legea condominiului in fondul locativ, la
care se refera domnul Neagu, in mod expres prevede ca legea are efect asupra
asociatiilor de coproprietari in condominiul cooperativelor de locuinte,
cooperativelor de constructii a locuintelor. Blocurile care au fost debransate
apartin intreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ.
Mai mult decit atit, cred ca domnul Neagu
ar trebui sa se autosesizeze, fiindca aceasta prevedere in Legea condominiului in
fondul locativ, daca un consumator din bloc plateste si blocul nu poate fi
deconectat, este putin spus in contradictie cu Constitutia Republicii Moldova,
fiindca legea obliga un agent economic sa isi livreze marfa fara a fi platita,
ceea ce este clar ca nu este un principiu constitutional. Eu am terminat.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Trei minute.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Neagu:
Deci sa inteleg ca nu se ia in considerare
faptul ca avem... Cite grade avem acum afara? 8 grade ger. Dimineata, in tot
cazul, erau circa 10 grade ger. Chiar in aceste trei blocuri pe care le-ati
debransat dumneavoastra la 28 februarie, locuiesc oameni vii, care acum sint pusi
in situatia sa inghete acolo. Sint copii, sint batrini.
Faptul ca dumneavoastra acum interpretati in
felul cum va este convenabil actele legislative la care eu am facut trimitere,
atunci cind am facut aceasta interpelare, ne vorbeste despre aceea ca, la
libera dumneavoastra apreciere, puteti deconecta in timpul iernii jumatate din
blocurile locative ale Chisinaului.
Pe cind, zic eu, Guvernul va veni cu o initiativa,
cind aceste debransari pot fi facute. In genere, si “Termocom”, si “Apa-Canal”,
si alte servicii care se acorda populatiei, sa fie efectuate in baza unor
contracte individuale intre furnizor si utilizatorul acestor servicii si sa nu
se mai repete asemenea fapte, cind blocuri intregi sint deconectate, indiferent
de faptul ca unii locatari din aceste blocuri sint oameni, care, cu
meticulozitate, in fiecare luna achita imediat facturile.
Domnul Dionisie Antocel:
Pot raspunde? Eu inteleg preocuparea
domnului deputat Neagu pentru crearea conditiilor normale pentru consumatori,
dar si dumneavoastra trebuie sa intelegeti ca Societatea pe Actiuni “Termocom”
nu este o societate de binefacere si nu poate livra fara plata. Un moment.
Al doilea moment. Daca noi nu faceam ordine
in complexul termoenergetic si daca nu ceream in felul in care noi cerem aceste
plati, noi nu puteam face fata incercarilor la care am fost supusi in acest
sezon de incalzire, care dumneavoastra ati vazut, cit de greu a fost. Si
Societatea pe Actiuni “Moldovagaz” si mai ales “Union Fenosa” nu livreaza 1 kw
sau 1 m2 de gaz fara plata. Si atunci noi punem in pericol aprovizionarea
cu caldura a tuturor celorlalti consumatori. Eu inteleg foarte bine, sint
chestii de umanitate, dar sint si chestii dure. Aici este altceva, sint
necesare compensatiile nominative, ajutor din partea statului.
Printre altele, Republica Moldova este
unicul stat din Europa unde nu sint aceste compensatii la energia termica.
Vecinii nostri au compensatii, in Rusia sint in proportie de 50 la suta. Noi nu
putem activa in baza de binefacere. Noi sintem societate, sintem agent
economic.
Domnul Marian Lupu:
Ideea a fost clara. Domnule Antocel, rog sa
luati loc. Il invit la tribuna centrala pe domnul Anatol Spivacenco,
viceministru al agriculturii si industriei alimentare, pentru a oferi informatii
la subiectul evocat de catre domnul Grigore Petrenco.
Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Permiteti-mi de a prezenta o informatie cu
privire la interpelarea domnului deputat in Parlament Grigore Petrenco,
referitor la conditiile de trai ale studentilor Universitatii Agrare de Stat. Intr-adevar,
sint unele greutati in asigurarea studentilor cu camine. Actualmente, sint cazati
97% din toti studentii. Astazi, Universitatea Agrara are 10 camine si 3500 de
locuri, astfel fiind asigurati cu camine 97% din toti studentii.
Anual, cu studentii noi-inmatriculati se
organizeaza adunari, in cadrul carora ei sint familiarizati cu regulile de trai
in camine, precum si cu regulamentul de desfasurare a procesului didactic. Cert
este faptul ca majoritatea studentilor sint din mediul rural, proveniti din
familii cu asigurare materiala modesta. Anume din aceste considerente taxa
anuala pentru camin constituie 375 de lei fata de 600 de lei la celelalte
institutii de invatamint superior.
Pentru coordonarea cu studentii, in scopul
mentinerii taxei stabilite pentru cazare, au fost intreprinse masuri de
economisire a energiei electrice si a apei. Concomitent, va informam ca
cheltuielile Universitatii Agrare de Stat pentru
anul 2005 pentru energie electrica au constituit 1 milion 700 mii de lei,
pentru
apa – 362 mii de lei. Toate cheltuielile pentru mentinerea, reparatia si
procurarea mobilei in camine au constituit 6 milioane 147 mii de lei.
Incepind cu anul de studii 2005–2006, cu
referinta la 1 septembrie, caminele sint asigurate cu apa 24 de ore, iar
energia electrica se deconecteaza numai in odai in intervalul de la ora 24.00 pina
la 06.00 dimineata. Aceasta masura este intreprinsa nu numai din considerente
de economisire, dar si din motivul ca unii studenti isi permit lansarea resourilor
conectate pe timp de noapte. Deci pentru a exclude si aparitia unor incendii.
Totodata, va aduc la cunostinta ca
temperatura medie pe parcursul iernii a fost in jurul a 18 grade. Chiar ieri am
controlat, erau 21 de grade. Totul depinde de temperatura de afara. Deci conditiile,
am spune noi, sint normale. Sinteti la curent, stimati deputati, ca de acum
deruleaza procesul de construire a liniei de troleibuze pina la Universitatea
Agrara, ce va imbunatati situatia la compartimentul asigurarea cu transport a
oraselului studentesc. Totodata, va informam ca Ministerul Agriculturii si
Industriei Alimentare va efectua, conform unui plan, o inspectare a starii caminelor
studentesti si a conditiilor de trai ale studentilor, in urma careia vor fi intreprinse
masuri adecvate.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Petrenco, microfonul nr.2.
Domnul Grigore Petrenco:
Ăîńďîäčí ěčíčńňđ, äĺëî â ňîě, ÷ňî ěîé
çŕďđîń íĺ ęŕńŕëń˙ ňđîëëĺéáóńíîé ëčíčč, ŕ ęîëč÷ĺńňâŕ îáůĺćčňčé â ńňóäĺí÷ĺńęîě ăîđîäęĺ. ß ďîçâîëţ ńĺáĺ íĺ
ńîăëŕńčňüń˙ ń ňĺě, ÷ňî ńčňóŕöč˙ â
ýňîě ńňóäĺí÷ĺńęîě ăîđîäęĺ, ęŕę âű
âűđŕçčëčńü, íîđěŕëüíŕ˙. Ńňóäĺíňű ńčä˙ň
áĺç ýëĺęňđč÷ĺńňâŕ č áĺç âîäű óćĺ íĺ ďĺđâűé ěĺń˙ö. Č ěîé çŕďđîń áűë ńäĺëŕí
ďîâňîđíî. Ę ńîćŕëĺíčţ, â âŕřĺě îňâĺňĺ ˙ íĺ óńëűřŕë, ęŕęčĺ
ěĺđű ďđĺäďđčíčěŕĺň č ńîáčđŕĺňń˙ ďđĺäďđčí˙ňü
Ěčíčńňĺđńňâî ńĺëüńęîăî őîç˙éńňâŕ č ďčůĺâîé ďđîěűřëĺííîńňč, íĺďîńđĺäńňâĺííî
đóęîâîäńňâî Ăîńóäŕđńňâĺííîăî Ŕăđŕđíîăî
óíčâĺđńčňĺňŕ, ÷ňîáű đŕçđĺřčňü ýňó ńčňóŕöčţ. Č ń ęĺě ęîíęđĺňíî čç ńňóäĺíňîâ
ńîăëŕńîâűâŕëń˙ âîďđîń îňęëţ÷ĺíčč
âîäű č ńâĺňŕ? Ńďŕńčáî.
Domnul Anatol Spivacenco:
Ńďŕńčáî. Çíŕ÷čň, ń 1 ńĺíň˙áđ˙ ńňóäĺí÷ĺńęčé
ăîđîäîę ďîëó÷ŕĺň âîäó áĺç... Intelegeti,
da? Deci, incepind cu data de 1 septembrie, studentii din oraselul studentesc
primesc apa fara intrerupere 24 de ore. Cu energia electrica sint deconectari
de la ora 12.00 pina la 6.00 dimineata. Deci, aspectul acesta s-ar parea ca
este o incomoditate, cu care noi vom lucra cu Universitatea Agrara pentru a ne
clarifica in situatia respectiva.
Deci scopul principal este nu numai
economisirea, dar studentii mai pun si diferite camine, resouri s.a.m.d. Constientizam
ca este o incomoditate. Practic, pentru mentinerea platii s-a convenit cu dinsii,
studentii au dat acordul. Noi vom cere in scris de la studenti, pozitia lor fata
de aceasta problema si va vom informa adaugator.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Va rog sa luati loc. Il invit la tribuna
centrala pe domnul Mihai Pop, ministru al finantelor, pentru a prezenta informatia
la interventia doamnei Valentina Cusnir.
Domnul Mihail Pop:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
La interpelarea deputatului in Parlament
doamna Valentina Cusnir privind legalitatea utilizarii rezultatelor ultimului
recensamint cum si cit de legal au influentat rezultatele asupra statelor de
personal din administratia publica locala, citi angajati ai primariilor au
depus cereri de eliberare in anul 2006 in urma acestor interventii, in special in
Primaria comunei Chiscareni, raionul Singerei, si ce masuri intreprinde
Guvernul pentru acordarea autonomiei reale administratiei publice locale?
Ministerul Finantelor comunica urmatoarele:
in baza articolului 18 din Legea privind administratia publica locala, Guvernul
a aprobat, prin Hotarirea Guvernului nr.688, statele-tip de personal ale primariilor
satelor, oraselor si municipiilor. Conform prevederilor Hotaririi Guvernului
nr.688 din iunie 2003 cu privire la structura si statele de personal ale primariilor
satelor, oraselor, numarul de unitati de personal in primarii se stabileste in
dependenta de numarul populatiei in unitatea administrativ-teritoriala
corespunzatoare, numarul populatiei anual fiind determinata de Biroul National
de Statistica, organul central de specialitate responsabil atit de desfacerea
recensamintului populatiei, cit si de determinarea, prezentarea anuala a
informatiei actualizate privind numarul populatiei in unitatile
administrativ-teritoriale.
Informatia in cauza este utilizata la
determinarea volumului transferurilor in procesul de stabilire a relatiilor
dintre bugetul de stat si bugetele unitatilor teritorial-administrative,
corespunde prevederilor legislatiei in vigoare si nu incalca principiile
autonomiei locale. Aprecierea volumului surselor financiare in procesul
stabilirii relatiilor interbugetare in dependenta de numarul populatiei, are o
practica internationala foarte raspindita si nu este ceva nou doar pentru
Moldova.
Deoarece, conform prevederilor articolului
2 din Hotarirea Guvernului nr.688, primariilor satelor se recomanda sa se
aprobe statele pe personal in corespundere cu anexele nr.1 si nr.2. Si statele
de personal nu se inregistreaza la Ministerul Finantelor, ministerul nu dispune
de informatii in care primarii si cite unitati de personal au fost reduse.
Aceasta informatie poate fi prezentata doar de administratia publica locala.
Concomitent, in corespundere cu prevederile
Hotaririi nominalizate, la stabilirea relatiilor interbugetare pentru satul Chiscareni
se planifica 8,5 unitati de personal. Suplimentar, este de mentionat faptul ca,
in dependenta de conditiile specifice ale primariei si de sursele financiare
disponibile, consiliile locale sint in drept sa aprobe si alte unitati de
personal decit cele prevazute in hotarirea mentionata, identificind, in acelasi
timp, sursa de intretinere a acestora.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule ministru.
Microfonul nr.5. Trei minute.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule ministru,
Nici nu v-am adresat dumneavoastra
interpelarea, stiind ca nu detineti asemenea informatii. Desigur ca am
adresat-o Guvernului, de la care am si asteptat astazi un raspuns adecvat la
interpelarea reiterata pentru a doua oara si trimisa in scris. Sigur ca nu am
primit raspunsul asteptat si cred ca acei din administratia publica locala au
auzit cu ce argumente ati venit dumneavoastra si daca nu era de competenta
ministerului dumneavoastra, cred ca nu era cazul sa veniti sa raspundeti la
aceasta interpelare. O voi reitera pentru a nu stiu a cita oara ca sa primesc
un raspuns clar la aceasta interpelare.
Va multumesc.
Domnul Mihail Pop:
Eu vreau sa mentionez faptul ca punctul 2
din hotarirea nr.688 poarta un caracter de recomandare pentru unitatile
administrativ-teritoriale. De aceea, fiecare autoritate publica locala, in
dependenta de finantele de care dispune, poate sa isi majoreze sau sa isi micsoreze,
in dependenta de necesitati, numarul de personal in primarii. De aceea,
Guvernul nici nu monitorizeaza aceasta intrebare. Este o hotarire utilizata
pentru a stabili relatiile interbugetare dintre nivelul doi si nivelul trei. Intre
nivelul intii si doi sint niste relatii separate, care nu sint reglementate de
Guvern.
Doamna Valentina Cusnir:
Am intrebat daca aceste rezultate ale
recensamintului sint legale si nu am auzit un raspuns clar, deoarece nu am vazut
ca ele sa fie oficializate si publicate undeva ca niste date oficiale, pentru a
ne folosi de aceste date.
Domnul Mihail Pop:
Rezultatele recensamintului cu privire la
numarul de locuitori in localitatile rurale si in ansamblu in republica au fost
prezentate oficial de catre Biroul National de Statistica si este confirmat
anual, fiindca el se actualizeaza in fiecare an.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule ministru.
Cit ati putut, atit mi-ati raspuns.
Doamna Maria Postoico:
Da, multumesc.
Luati loc, domnule ministru.
Da, va multumim.
Poftim, intrebari si interpelari. Nu sint,
da? Poftim.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, doamna presedinte al sedintei.
Adresez aceasta interpelare domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev. Majorarea semnificativa a preturilor la carburanti
pe parcursul anului 2005, preturile derizorii la achizitia productiei agricole
de catre stat, lipsa unor posibilitati favorabile de desfacere a acestei productii
pe piata externa au afectat in mod vizibil starea lucrurilor in agricultura tarii
noastre.
O dovada elocventa a deteriorarii situatiei
in acest domeniu de importanta strategica a economiei nationale a Republicii
Moldova constituie si suprafetele intinse de terenuri agricole care au ramas
nearate din toamna. In atare conditii era absolut firesc si normal ca
eforturile pe care le depun taranii nostri in sectorul zootehnic sa se bucure
de o atentie sporita si de o sustinere din partea Guvernului.
Din pacate, sintem nevoiti sa constatam ca in
acest domeniu situatia este una deplorabila. Am in vedere, in primul rind,
diferenta enorma dintre preturile de achizitie a carnii si a laptelui de la
producatori si preturile la care se realizeaza aceste produse pe piata, in
particular in capitala, in Chisinau.
Reamintesc ca diferenta dintre pretul de
achizitie a carnii in provincie, care este de 20–22 de lei pentru un kg, si
acel de realizare pe piata din Chisinau este
de 350–400%. Nu este, din pacate, mai stralucita si starea lucrurilor in privinta
preturilor de achizitie a laptelui. Daca aceste preturi, impuse si controlate
de anumite cercuri de interese fata de care Guvernul manifesta o anumita
indiferenta, se vor mentine in continuare, tot mai multi producatori, care
suporta pierderi grave, vor renunta la activitatea in acest domeniu, ceea ce va
afecta in mod serios sectorul zootehnic, interesele producatorilor si a intregii
societati. In aceasta ordine de idei, adresez domnului Prim-ministru urmatoarele
intrebari:
Ce masuri au fost intreprinse pina in
prezent pentru a redresa starea de lucruri in acest domeniu? Ce intentioneaza sa
intreprinda Executivul pentru a exclude acest jaf caruia este supus producatorul
din sectorul zootehnic?
Si a doua interpelare pe care o adresez, de
asemenea, domnului Prim-ministru tine de modalitatea de acordare a cetateniei
Republicii Moldova. In ultimul timp a crescut afluxul de persoane straine,
originare dintr-un sir de tari din Asia Mijlocie, Orientul Apropiat, care
solicita acordarea cetateniei Republicii Moldova. In legatura cu acest fapt,
solicit o informatie ampla cu privire la modalitatea de acordare a cetateniei tarii
noastre persoanelor straine si, in mod particular, persoanelor originare din
Asia Mijlocie si Orientul Apropiat.
Care sint masurile de precautie luate de
factorii de decizie pentru a exclude ca cetatenia Republicii Moldova, acordata
acestor persoane, sa nu serveasca acestora ca o modalitate de accedere in spatiul
Uniunii Europene?
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Prima interpelare este adresata doamnei
Valeria Sterbet, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Articolul
344 din Codul de procedura penala stipuleaza, citez: “Cauza parvenita in instanta,
in termen de pina la 3 zile, se repartizeaza judecatorului sau, dupa caz,
completului de judecata de catre presedintele sau vicepresedintele instantei,
prin rezolutie, subliniez, conform modului stabilit la inceputul anului, prin
repartizarea numerelor dosarelor judecatorilor, in ordinea alfabetica a numelor
acestora. Derogarea de la aceasta ordine poate avea loc numai in cazul dereglarii
grave a sanatatii judecatorului, caruia ii revine numarul respectiv al
dosarului”.
Pornind de la aceste prevederi legale, o
rog pe doamna Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, sa ma
informeze aici, joia viitoare, in plenul Parlamentului, daca cazurile penale,
cum ar fi: Turcan (“Victoriabanc”), Serban si altii, Pasat, au fost si sint
examinate de catre presedintii sau vicepresedintii judecatoriilor Buiucani si
Centru in conformitate cu prevederile articolului 344 din Codul de procedura
penala.
Domnul Gheorghe Susarenco:
A doua intrebare o adresez domnului Vasile
Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova. Articolul 99 alineatul (1) din
Constitutie stabileste ca, citez: “Functia de membru al Guvernului este
incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii retribuite”, iar articolul
100 spune ca “functia de membru al Guvernului inceteaza in caz de demisie, de
revocare, de incompatibilitate sau de deces”.
Rog o informatie in scris, prin care sa mi
se aduca la cunostinta functiile pe care le-au ocupat actualii membri de Guvern
pina la numirea lor in functie, data si ordinul cind au fost eliberati din functie,
dat fiind faptul ca detinem probe elocvente ca unii membri ai Guvernului
cumuleaza si pina in prezent functiile anterioare.
Si vreau sa reiterez intrebarile la care
n-am primit raspuns: de la Domnul Bannicov, privind cotele de teren ale cetatenilor
din oraselul Durlesti care au fost schimbate ilegal de catre primar; de la
Aparatul Guvernului, de la Procurorul General si de la Consiliul municipal Chisinau,
privind concursul pentru ocuparea functiei de director al Pietei Centrale si
privind legalitatea aflarii in functie a viceprimarilor de Chisinau: Ursu,
Negru si Svet.
Apropo, pe domnul Ursu l-as sfatui sa nu
dea informatii la televizor privind legalitatea aflarii lui in functie, ori “eu
nu ma ocup de canalizare si nu dau informatii despre canalizarile din oras”.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Interpelarea mea este adresata Guvernului
Republicii Moldova, domnului Vasile Tarlev. Deci este stiut faptul ca, in
Republica Moldova, la 2 martie s-au desfasurat un sir de manifestari de
comemorare a celor cazuti in razboiul de la Nistru. In aceasta ordine de idei,
Guvernul Republicii Moldova a adoptat la
23 februarie 2006 Hotarirea nr.208 prin care a alocat din fondul de rezerva al
Ministerului Afacerilor Interne suma de 150 mii de lei pentru organizarea de catre
Uniunea Veteranilor "Sfintul Gheorghe Biruitorul" la 2 martie 2006 a
manifestarilor comemorative. Nepunind la indoiala necesitatea adoptarii acestei
hotariri a Guvernului Republicii Moldova, ma intereseaza urmatoarele lucruri.
As vrea sa stiu care este suma de lei
alocata de Guvernul Republicii Moldova Uniunii Nationale a Veteranilor pentru
Independenta Republicii Moldova, organizatie care activeaza de mai multi ani,
spre deosebire de prima, si apara interesele participantilor la razboiul de la
Nistru, a familiilor celor cazuti in acest razboi. In cazul in care nu au fost
alocate mijloace financiare pentru Uniunea Nationala a Veteranilor pentru
Independenta Republicii Moldova, rog sa fiu informat daca aceasta tratare
specifica diferentiata a Guvernului Republicii Moldova contribuie la
consolidarea societatii moldovenesti in calea noastra spre integrarea in
Uniunea Europeana sau este un obstacol in aceasta cale.
De asemenea, la solicitarea participantilor
la aceste manifestari, care s-au desfasurat incepind cu ora 11.00 in Piata
Marii Adunari Nationale si au avut un caracter legal, as vrea sa stiu, pe fondalul
celor 150 mii de lei, de ce Guvernul Republicii Moldova nu a gasit citeva sute
de lei pentru a curatia, cel putin, zapada din Piata Marii Adunari Nationale,
unde s-au adunat parintii, copiii, vaduvele celor cazuti in razboiul din
Transnistria si multi invalizi, urmare a ranilor suportate in acest razboi.
Sper la un raspuns sincer si obiectiv.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Leonid Bujor:
Da, in intrebarea mea eu sint foarte
sincer.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, doamna Presedinte.
Deci vreau sa adresez Consiliului municipal
Chisinau si, probabil, primarului interimar domnului Ursu urmatoarea intrebare.
Pe data de 28 februarie a avut loc sedinta Consiliului municipal. Nu este clar
la initiativa cui a fost introdusa in ordinea de zi intrebarea despre
privatizarea a zece gradinite de copii din municipiul Chisinau?
M-ar interesa si as vrea sa primesc toate
materialele: cine a inaintat aceasta initiativa? Sa imi fie prezentata mie, ca
deputat, stenograma acestei sedinte a Consiliului referitor la problema
respectiva, deoarece legislatia in vigoare, de fapt, interzice privatizarea cladirilor
institutiilor de invatamint.
Si a doua intrebare. Noi am discutat in citeva
rinduri, inclusiv si la comisia parlamentara, si in Parlament in diferite
grupuri de deputati, asupra acelui nou obiect care se numeste “Deprinderi de
viata”. Este o chestiune foarte discutabila si, in cele din urma, Guvernul si
ministerul a luat parca o decizie oficiala pentru a retrage acest obiect din scoala.
Mai mult ca atit, de a sintetiza intr-un nou obiect citeva obiecte scolare care
sint acum studiate in scoala optionala, se au in vedere “Deprinderi de viata”,
“Noi si legea”, “Educatia moral-spirituala” si “Educatia civica”.
Cu toate acestea, anumite persoane, si nu
este clar de unde, din Guvern sau din minister, sau din anumite organizatii
nonguvernamentale, insista a promova acest obiect foarte contradictoriu. Unii
pedagogi spun: absolut amoral si antipedagogic, altii insista asupra studierii in
continuare a acestuia in scoala.
Zilele acestea s-a facut un studiu, nu stiu
la initiativa cui, precum ca 90% de copii doresc sa studieze obiectul in
continuare. Vreau sa va spun ca nu este adevarat. Ni s-au adresat pedagogi care
au spus ca nu s-a facut sondajul. Sondajul este falsificat. Deci sint anumite
intentii de la anumite persoane de la minister si as vrea inca o data ca
Guvernul sa ne dea un raspuns foarte coerent si la aceasta intrebare.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Angela Arama:
Eu as vrea sa reiterez o interpelare pe
care am adresat-o acum ceva timp Presedintelui Curtii de Conturi din Republica
Moldova. Dupa cum bine stiti, grupul parlamentar P.P.C.D. impreuna cu alti
deputati din opozitie am solicitat un control financiar la Compania
“Teleradio-Moldova”. Iata ca am primit un raspuns la acea interpelare, la
ultima mea interpelare referitoare la acest control financiar, ca acesta s-a incheiat
la inceputul lunii februarie si ca despre rezultatele lui vom afla din
Monitorul Oficial.
Deci eu as vrea sa fac abstractie de aceasta
impertinenta, care se contine in acest raspuns, si sa insist asupra faptului ca
rezultatele acestui control financiar sa fie prezentat conform legii deputatilor
care l-au solicitat in Parlament. Si insist asupra partii care nu a fost luata in
considerare. Ma refer la interpelarea mea si anume asupra prezentarii unei
informatii ample privind modul in care au fost trasi la raspundere acei care au
comis fraude financiare, depistate in urma controalelor anterioare efectuate la
Compania “Teleradio-Moldova”.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Adresez ambele interpelari Prim-ministrului
Vasile Tarlev. Prima se refera la o localitate din raionul Anenii Noi, ambele,
de fapt, se refera la doua localitati din raionul Anenii Noi. In cadrul unei
vizite in satul Tintareni Anenii Noi am fost sesizata de un grup de locuitori,
precum si consilieri locali asupra unei probleme vitale a acestei localitati si
anume aprovizionarea cu apa potabila, care ar corespunde parametrilor
normativi, caci, actualmente, apa din fintini, in proportii de 90 la suta, este
poluata, urmare a situatiei create la poligonul de depozitare a deseurilor
solide, satul Cretoaia Primaria Tintareni, care risca sa degenereze intr-o
catastrofa ecologica.
Situatia sanitara si ecologica la poligonul
Cretoaia este critica si necesita interventia operativa din partea factorilor
organelor abilitate. Desi problema abordata a fost examinata la sedintele a 3–4
consilii raionale, precum si la sedinta Guvernului in teritoriu in luna iunie
2005, situatia ramine in fond neschimbata.
Avind in vedere situatia creata, solicit
domnului Prim-ministru Vasile Tarlev sa fiu informata detaliat cu privire la
realizarea Hotaririi Guvernului nr.648 din
5 iulie 2005 in partea ce vizeaza situatia de la poligonul de depozitare si inhumare
a deseurilor solide Cretoaia si anume: punctul 2 literele j) si p), punctul 4
litera b) si punctul 13. Informatia o solicit in scris.
A doua interpelare se refera la fel la
localitatea Speia din raionul Anenii Noi. In anul 1980, in satul Tintareni a
fost construit un complex de crestere a vitelor mari cornute. Pentru acest
complex s-au atribuit terenuri agricole care apartineau localitatilor din jurul
satului Tintareni. Dupa anul 2000, in anul 2000 mai bine zis, dupa lichidarea
acestui complex, terenurile, prin hotarire de Guvern, au fost sau, cel putin,
urmau sa fie restituite satelor de la care au fost luate.
Va rog, domnule Prim-ministru, sa imi puneti
la dispozitie o informatie exhaustiva cu privire la modul in care au fost
restituite aceste paminturi. Va rog, in special, sa va referiti la cele 158 de
hectare care apartineau satului Speia raionul Anenii Noi, la modul in care au
fost restituite si care este statutul lor juridic la ora actuala. Informatia la
fel o solicit in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc doamna presedinte.
La 19 ianuarie 2005 a fost emisa Dispozitia
Guvernului nr.7-d, fara titlu, in care se spune:
In scopul solutionarii problemei ce tine de
stabilirea si plata pensiilor pentru colaboratorii vamali, care au avut dreptul
la pensie in conformitate cu articolul 44 din Legea serviciului in organele
vamale, dar nu si-au realizat acest drept pe motivul neidentificarii sursei de
finantare:
1. Se permite Casei Nationale de Asigurari
Sociale, pina la adoptarea proiectului de Lege pentru completarea Legii
serviciului in organele vamale, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1444 din
20 decembrie 2004, sa stabileasca si sa plateasca pensiile acestor persoane in
conditiile stabilite de articolul 44 din legea mentionata.
2. Pina la adoptarea proiectului de Lege
privind completarea Legii serviciului in organele vamale, plata pensiilor se va
efectua din Bugetul asigurarilor sociale de stat, cu restituirea ulterioara a
cheltuielilor in conformitate cu prevederile acestuia.
Atrag atentie asupra faptului ca articolul
44 din Legea serviciului in organele vamale, la care se face referire in
dispozitia respectiva, este abrogat din data de
1 ianuarie 2004.
In legatura cu aceasta, solicit
Procurorului General sa se expuna asupra legitimitatii acestei dispozitii si
daca nu cumva aceasta actiune constituie o infractiune de abuz de serviciu.
Raspunsul il solicit in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
In continuarea interpelarii domnului Bujor,
cu referire la Hotarirea Guvernului nr.208, Monitorul Oficial, 3 martie,
nr.3538, solicit o informatie suplimentara referitoare la temeiul deciziei
luate de a oferi acest suport material de 150 de mii anume veteranilor “Sfintul
Gheorghe Biruitorul”.
Si doi. Solicit o informatie clara
referitoare la bugetul, la capitolele de cheltuieli ale acestei sume, precum si
justificarile ca acesti bani au fost cheltuiti conform destinatiei.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc doamna presedinte.
Adresez o interpelare Comisiei Electorale
Centrale. Conform Codului electoral, anual, pina la 1 martie, administratia
publica locala trebuie sa prezinte Comisiei Electorale Centrale listele
verificate ale alegatorilor.
In acest context, solicit o informatie in
scris, compartimentata pe raioane si municipii, despre numarul alegatorilor,
conform listelor prezentate, si cum s-a schimbat acest numar al alegatorilor fata
de acel din anii 2004 si 2005, de asemenea compartimentat pe raioane si
municipii.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc doamna presedinte.
Am o interpelare catre domnul Artur Cozma,
ministrul culturii si turismului. In luna august 2005 a fost demolat edificiul
cu nr.160 de pe strada bulevardul Stefan cel Mare si Sfint din municipiul Chisinau.
Obiectul vizat, denumit Conacul urban “Teodosiu”, este inclus in pozitia 267 in
Registrul monumentelor ocrotite de stat ca monument de arhitectura de categorie
nationala.
In conditiile Legii privind ocrotirea
monumentelor, organele de stat pentru ocrotirea monumentelor sint obligate sa
cerceteze sistematic starea in care se afla monumentele, in scopul de a elabora
programe de salvare, de protejare, de restaurare si de conservare a
monumentelor.
In cazuri exceptionale, cind demolarea
monumentelor este inevitabila din cauza scindarilor de ordin fizic sau tehnic,
din cauza deteriorarii in urma calamitatilor naturale, monumentul sau
elementele monumentului se conserveaza, iar cheltuielile se fac din contul
organizatiei interesate in demolare.
Demolarea monumentului poate fi efectuata
numai dupa excluderea lui din registrul monumentelor prin hotarirea
Parlamentului, in baza investigatiilor pur disciplinare ale organelor de stat
pentru ocrotirea monumentelor.
Bazindu-ma pe prevederile articolului 22
din Legea despre statutul deputatului in Parlament, rog sa prezentati Comisiei
pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului actul de
expertiza referitor la starea tehnica a obiectivului, procesele-verbale ale sedintelor
de lucru ale autoritatilor responsabile pentru ocrotirea monumentelor si lista
elementelor cu fotografii ale monumentului, puse la conservare. Rog raspunsul sa
il primesc in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Adriana Chiriac:
In urma celor doua interpelari pe care
le-am adresat ministrului Victor Tvircun, am inteles ca dumnealui face parte
din categoria ministrilor care nu apar in Parlament.
Totusi, am primit un raspuns in scris la
interpelarea mea referitoare la organizatiile de pionieri si comsomolisti din
Republica Moldova, in care dumnealui ma roaga sa readresez aceasta interpelare
Ministerului Justitiei, ceea ce o voi face acum.
Deci, adresez interpelarea doamnei Iftodi,
ministru al justitiei, si o rog sa imi raspunda: ce reprezinta Organizatia de
pionieri si Uniunea tineretului comunist din Moldova? Care este structura
acestora, ce numar de membri are, unde activeaza filialele acestora, care sint
scopurile organizatiilor respective si unde sint constituite ele, daca domnul
ministru Tvircun afirma si incearca sa convinga ca Ministerul Educatiei,
Tineretului si Sportului nu permite crearea unor structuri de acest tip in
cadrul institutiilor de invatamint.
Solicit raspuns in plenul sedintei
Parlamentului.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da. Mai sint intrebari si interpelari? Nu sint.
Inainte de a purcede la celalalt subiect, la declaratie, permiteti-mi, stimati
colegi, sa va anunt ca la 5 martie si-a sarbatorit ziua de nastere colega
noastra doamna Elena Bondarenco. Ii dorim multi ani, sanatate si o primavara cit
mai frumoasa! (Aplauze.)
Doamna Pavlicenco,
Poftim la microfonul central pentru declaratie.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Declaratie privind incalcarea dreptului
deputatului de a obtine informatie de la organele de stat
Nu mai e pentru nimeni un secret ca acest
Parlament, ca si precedentul, este subminat prin faptul ca in Republica Moldova
exista un sef al statului care dispune, ca lider si al partidului de guvernamint,
de o majoritate de deputati care voteaza ascultator totul ce li se cere.
In aceasta legislatura s-au facut declaratii
prin care si s-a cerut speakerului sa schimbe starea de lucruri. Au fost
abordate diferite aspecte ce tin de conditiile inechitabile in care activeaza
deputatii, acei din majoritatea comunista dispunind de conditii privilegiate.
Se vede ca fac uz, in special, de dreptul de a adresa intrebari si interpelari
reprezentantilor structurilor de stat, administratiei publice centrale deputatii
din opozitie. Din pacate, pe deputatii comunisti nu ii intereseaza nici chiar
audierile organizate cu multi asistenti dintr-un domeniu sau altul.
Interpelarile adresate in scris si oral
deranjeaza puterea, desi sint o pirghie de verificare a modului in care se
aplica legile. Parlamentul are si functia de control privind indeplinirea
acestora, insa aici lucrurile nu stau prea bine. Unii sefi de ministere si
departamente raspund promt si exact la interpelari, altii mai mult se chinuie,
cum sa faca si cum sa dreaga sa evite a spune ceea ce nu doresc sau se tem sa
spuna, transformind raspunsurile in exercitii de elucubratie, insemnind mai pe inteles
raspunsuri incluzind combinatii haotice de elemente absurde, de aberatii.
In ultimul timp, fenomenul se inteteste, incalcindu-se
Legea cu privire la statutul deputatului in Parlament. Astfel, articolul 17
punctul (6) prevede: “In exercitarea mandatului deputatul poate adresa intrebari,
interpelari si petitii Presedintelui Republicii Moldova, membrilor Guvernului
sau altor reprezentanti ai organelor centrale ale administratiei de stat.”
In legislativ s-a si inradacinat o practica
nefasta, incercari permanente de a inchide gura opozitiei, declarindu-se ca nu
putem adresa intrebari si interpelari nici speakerului, nici sefului de stat.
Nu vine sa ne raspunda la intrebari nici Premierul, nici ministri, iar acei ce
dau raspunsuri in scris o fac obsedati de gindul de a fi pe placul patronului
acestui stat. Formula in care ofera raspunsurile denota ca ei nu respecta
Parlamentul, in special opozitia.
Imi exprim profunda compasiune pentru acesti
functionari, fortati sa faca echilibristica, adica sa se strecoare abil printre
dificultati in situatiile delicate. Sint aproape sigura ca, inainte de a da raspunsurile
solicitate, iau consultari cu mai marii, caci fara o acoperire de sus nu si-ar
permite raspunsuri in bataie de joc.
Vreau insa sa se retina. Raspunsurile
batjocoritoare ii caracterizeaza pe acei ce le semneaza si nu pe acei carora le
sint adresate. Noi cunoastem si fara aceste raspunsuri situatia, dar daca va
temeti de presa, unde raspunsuri au dreptul sa apara, va intreb: cum v-ati
pornit spre Europa fara demnitate, fara presa adevarata, fara transparenta? Vreti
sa nu ajungeti nici de unde ati pornit?
Ma voi referi si la unele exemple. Unul
este Manastirea Curchi. La solicitarea mea nu numai ca nu a binevoit sa vina
ministrul, dar viceministrul culturii si turismului, venit aici, a uitat sa
spuna, ce s-a intimplat cu manastirea sub regimul comunist care a distrus-o si
ai carei succesori fac azi maratoane pentru a scoate ultimul banut de la oameni,
contind pe efecte electorale. Facem maratoane in loc sa condamnam crimele,
inclusiv distrugerea lacaselor de cult si nimicirea preotilor. Nu vi se pare ca
diplomatii cred in sinceritatea aspiratiei de a se ajunge in familia europeana
cu asemenea tare?
De asemenea, la interpelarea mea privind
articolul din “Jurnal de Chisinau” despre scrisoarea expediata de Ministerul
Culturii si Turismului, in care li se indica institutiilor subordonate sa se
aboneze la presa guvernamentala, zisa si deetatizata, ministrul Cozma ne spune
ca “Accentul pus pe ziarele deetatizate a avut doar nobilul scop de a incuraja
publicatiile care si-au ales o alta cale decit cea de a exprima punctul de
vedere al puterii, asa cum au procedat colectivele de ziaristi de la “Moldova
Suverana” si “Nezavisimaia Moldova”. Noi, intr-adevar, credem ca aceste publicatii
sint libere si independente, din care cauza le-am recomandat exigentului
cititor din domeniile pe care le gestionam.” Citat inchis.
As spune, fara comentarii, sa judece
fiecine, daca acest raspuns e sau nu o ofensa la adresa Parlamentului, mai
exact a opozitiei, tratata de trepadusii sefului de stat proeuropean, ca dusman
al poporului in cele mai stralucite traditii ale regimurilor totalitare
comuniste, care, pur si simplu, ii lichidau pe acei ce gindeau altfel.
Un alt caz il constituie doua raspunsuri
diferite la aceeasi interpelare. In legatura cu fenomenul de contrabanda de la
Rezina, tainuit cu mare grija, M.A.I. recunoaste, cel putin, ceva si da exemple
concrete, in timp ce gloriosul Centru de Combatere a Crimelor Economice si a
Coruptiei nu cunoaste nimic. Si in prezent, probabil, impreuna cu Procuratura si
cu S.I.S., de la care inca astept raspunsuri, mediteaza asupra raspunsului de
la M.A.I., trimis de mine lor.
Guvernul si Primaria au primit aceeasi
interpelare, insa raspunsurile trimise sint diferite. In timp ce Aparatul
Guvernului ofera un raspuns cit de cit despre apartamentele demnitarilor
primite dupa declararea independentei, Primaria a descoperit brusc faptul ca, sa
vedeti, problema e un secret de stat, caci vizeaza date personale.
Este pacat ca domnul Ursu, care se face a
nu intelege ca e vorba de bani publici si nu de date personale, nu i-a sfatuit si
pe acei de la Aparatul Guvernului sa raspunda la unison cu el.
Este surprinzator cum fiecare interpreteaza
la noi Legea cu privire la secretul de stat, cum ii vine mai bine, in functie
de simpatii si antipatii sau de indicatiile superiorilor. Un exemplu e si raspunsul
la interpelarea privind legalitatea sesizarii Procuraturii de catre Curtea de
Conturi asupra unor materiale din ziarul “Timpul”, secretizate anterior abuziv.
Dar si mai curioase sint raspunsurile de la
Inspectoratul Fiscal de Stat, care nu pune la dispozitie informatia solicitata,
de parca as fi cerut informatie despre bani personali, si nu publici, referitor
la care, in analizele Directiei financiare a Primariei, se constata un haos si
o lipsa de evidenta cum rar se intimpla. E vorba de activitatea “curata si
cinstita” a unei intreprinderi municipale. Nu voi continua sirul exemplelor.
Consider ca e un fenomen ce trebuie inlaturat
si e pacat ca sefii serviciilor de stat se afla sub securea superiorilor, si nu
sub securea legii. Nu asemenea stat vrem sa construim, nu pentru asemenea
respectare a legilor am votat Declaratia de parteneriat politic pentru
realizarea obiectivelor integrarii europene in prima zi a legislaturii.
Il invit pe speaker sa ia nota de fenomenul
raspunsurilor coordonate la interpelarile deputatilor si sa examineze problema in
Biroul permanent al Parlamentului sau la plenara C.C. al P.C.R.M. Cred ca se
impune, totusi, o sedinta speciala in care sa discutam problemele ce nu ii
permit legislativului sa isi indeplineasca rolul constitutional in structura
puterii.
Ar fi bine daca Seful statului, venit in
Parlament cind si-a dorit consensul fortelor politice in problema transnistreana,
ar veni si pe 4 aprilie la un an de presedintie, la 5 ani de guvernare comunista
sa isi dea darea de seama intr-o sedinta extraordinara, sa manifeste respect fata
de Parlament, cel putin de ochii misiunilor diplomatice, sa ne spuna, de ce
nici Domnia sa nu raspunde interpelarilor? De ce neglijeaza Parlamentul, cind
el insusi, dincolo de toate, a votat schimbarea regimului semiprezidential in
parlamentar? De ce le declara diplomatilor unele lucruri? De parca ei nu ar
vedea adevarata stare. Dar, in realitate, impreuna cu acei ce il consiliaza sau
i se supun orbeste, nu vrea un stat de drept cu adevarata separatie a puterilor
si cu rolul constitutional al Parlamentului asupra executivului.
Au trecut 5 ani de guvernare comunista. Nu
credeti, domnilor, ca a sosit timpul maturizarii si al adevarului?
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu am receptionat informatia de la colegii
nostri, care sint angajati in activitatea de pregatire a textului declaratiei,
mai e nevoie de putin timp pentru finalizarea acestui exercitiu, pe care motiv
doream sa anunt o pauza pina la ora 15.00. In modul in care incepind cu ora
15.00 sa reluam activitatea plenului Parlamentului cu referire specifica si
punctuala la acest subiect.
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intrucit in declaratia citita de la tribuna
centrala a fost vizata fractiunea, vreau doar sa spun ca aceasta, ca si multe
altele, a fost o declaratie demagogica, care nu contine nimic, ceea ce s-a
spus, ca fractiunea este numai un mecanism de votare.
Anunt sedinta fractiunii la ora 16.00
pentru a examina proiectul de
Lege nr.231 din ordinea de zi. Inca o data se demonstreaza ca fractiunea
lucreaza, dar dinsii merg si scriu declaratii, demagogii.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Se anunta o pauza pina la 15.00. Reluam
sedinta la ora 15.00.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
O secunda, daca se poate. La 14.30 o sa fie
sedinta fractiunii. Cind primim materialele sa discutam declaratia. La 14.30 si
la 16.00.
Domnul Marian Lupu:
Va rog, microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Ati spus in una din datile recente ca
acelor care nu se inscriu pentru declaratii nu le dati cuvintul. Totusi decideti,
le dati sau nu le dati? Fiindca daca dati, atunci dati tuturor. Deoarece nu
este bine sa procedati si sa faceti uz de duble standarde. Eu v-am spus de atitea
ori si nu vreti sa va supuneti.
Domnul Marian Lupu:
Si eu, la fel, de atitea ori.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Dumneavoastra ati spus: nu mai dati daca nu
se inscrie. De ce ii dati voie lui Prijmireanu? Trebuie sa se inscrie.
Domnul Marian Lupu:
In momentul in care va place sa vorbiti,
trebuie sa va placa si sa ascultati. Si faptul ca ati avut luare de cuvint ca
reactie la reactie, demonstreaza in mod elocvent acest lucru. Reluam sedinta la
15.00.
P A U Z A
*
* *
D u P a P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Deci, inaintez o propunere. Avem unele
dificultati de ordin tehnic, semnalat de membrii grupului care au lucrat asupra
proiectului declaratiei. Abia acum este si varianta in ambele limbi. E necesar
de putin timp pentru, in primul rind, a vedea toate nuantele rapid de redactie.
Si doi la mina, pentru a fi multiplicat si distribuit deputatilor. Pe acest
motiv intentionam sa va propun o pauza de 20–30 de minute. Acusi il consultam
pe domnul Stati la acest subiect, ca sa discutam acest document cu buna cunostinta
de cauza si sa il aveti in fata dumneavoastra.
Microfonul nr. 3.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu as propune la ora 16.00, daca colegii
mei accepta. E tirziu? Atunci bine, la 15.30, acesta e primul moment. Al doilea
moment vreau sa rog colegii mei din grupul de lucru sa ne intrunim acum intr-o
scurta sedinta in biroul 508, ca sa vedem inca o data textul dactilografiat,
adica in sens ca sa facem inca un schimb de pareri pe marginea textului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu personal si fractiunea noastra inca anul
trecut am propus instituirea unui grup de lucru din rindul deputatilor in
Parlamentul Republicii Moldova sau o comisie speciala care sa discute, sa se
intereseze despre situatia din Transnistria. Nu a fost facut acest lucru. Iata
astazi noi sintem pusi in situatia sa adoptam o declaratie. Cred ca ar fi bine,
ca si in alte cazuri similare, sa vina cineva de la Guvern, sa ne informeze cu
privire la situatia din Transnistria. Noi stim, deputatii stiu ce se intimpla in
Transnistria, din presa. Sau din presa transnistreana, sau din presa rusa. Noi
nu stim absolut nimic ce se intimpla acolo.
Era bine ca domnul ministru Sova sau cineva
de la Guvern sa vina sa ne informeze asupra evolutiei din ultimele zile. Eu nu
ma refer la acest text care,
intr-adevar, este o situatie extraordinara si noi trebuie sa reactionam. Dar
trebuie sa reactionam in constiinta de cauza. uitati-va cum se elaboreaza, din
pacate, chiar si acest text. Pe minute noi tot ne adunam, ne intrerupem.
Era bine sa anuntam pentru miine dimineata
o sedinta la ora 10.00, sa incepem cu acest text, cu aceasta situatie. Sa vina
cineva de la Guvern sa ne spuna macar citeva cuvinte ce se intimpla. Noi vrem sa
stim nu din presa, dar din surse demne de incredere. Si dupa aceea sa adoptam o
declaratie in cunostinta de cauza, daca se poate.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu cred ca tergiversarea sau, eu stiu, taraganarea
prezentarii acestui document este ca, in Republica Moldova, in Parlamentul
Republicii Moldova se lucreaza in limba altui stat. Si acum nu avem varianta in
limba romana, avem in limba rusa si iarasi vom merge peste o ora si ceva.
Domnul Marian Lupu:
Deci, aceasta versiune exista, ea este.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, eu nu am invatat limba rusa de la
domnul Stepaniuc.
Domnul Marian Lupu:
Ea este, intrebarea este sa fie foarte
rapid inca o data trecuta peste acest proiect si distribuita dumneavoastra.
Microfonul nr.5, in continuare.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, va multumesc.
Doar o precizare cu titlu de replica.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Nu este adevarat. Grupul nostru de lucru,
trebuie sa recunosc, a lucrat in ambele limbi. Si daca sa vorbim cu cartile pe
fata, trebuie sa va spun ca reprezentantul fractiunii dumneavoastra a avut tot
o versiune in limba rusa si aceasta nu a deranjat pe nimeni. Deci, noi am
lucrat cu succes in ambele limbi.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Domnul Vlad Cubreacov:
Am luat elementele cele mai bune din toate
variantele care s-au facut, s-au discutat, ne-am gindit la termenii echivalenti,
cum va suna intr-o limba, in alta. Deci nu cred ca trebuie sa cadem acum in
petit, sa discutam lucruri atit de marunte.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Eu am venit cu un draft care a fost in
limba rusa, insa domnul Cubreacov ar trebui sa recunoasca ca, acest draft era
un proiect de document adresat Parlamentului Rusiei. Prin aceasta se explica
faptul ca el a fost scris in limba rusa. In ceea ce priveste acest document el
nu este adresat Parlamentului Rusiei. Acest document este o declaratie a
Parlamentului Republicii Moldova si, cu adevarat, s-a lucrat relativ in ambele
limbi. S-a lucrat in limba rusa. Uneori se mai intervenea cu niste chestii in
romana, sau daca va place, in limba moldoveneasca, dar cu grafie latina, cu
adevarat. Asa. Si deci, domnule Presedinte, daca imi permiteti sa continui
linia logica pe care a propus-o domnul Diacov, mie mi se pare ca propunerea lui
este absolut judicioasa.
Dar mai exista un lucru, stimati colegi,
problema transnistreana este una din cele mai importante, cel putin la aceasta
etapa a dezvoltarii statului nostru, Republica Moldova. Eu cred ca este vorba
nu, pur si simplu, de o comisie speciala a Parlamentului. Ar fi normal, domnule
Presedinte, si poate in cadrul Biroului Parlamentului sa examinati aceasta
posibilitate. Se cere ca in Parlament sa fie organizata o comisie permanenta a
Parlamentului, care ar lua in supravegherea sa problema transnistreana.
Este vorba nu numai despre statutul special
al Transnistriei. Este un document extrem de important pentru tara noastra, dar
din acest statut ar veni o sumedenie de legi. Apropo, proiectul de lege
discutat astazi, vizeaza nemijlocit acest domeniu. Si o comisie permanenta a
Parlamentului in aceasta directie este absolut necesara, inclusiv pentru ca
Parlamentul sa aiba de spus un cuvint greu in problema solutionarii politice in
Transnistria.
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu vreau sa va atrag atentie asupra unui
moment ca a sunat aici in sala o propunere foarte buna, sa nu ne lansam in
discutii pe subiecte chiar mai putin importante decit substanta acestui
document. Si cu aceste propuneri evocate acum doua-trei clipe in urma, atrag
atentia ca noi am avut timp berechet – trei ore, durata sedintei in plen. Si
daca nu gresesc, toata lumea a sarit cu propuneri privind parlamentari in
cadrul acestui grup pentru a pregati documentul.
Cred ca nu este cazul, cu aceste propuneri
benevole. Atrag atentie, din partea tuturor fractiunilor, sa ajungem cind
documentul a si fost elaborat de catre persoanele care au fost propuse de fractiuni,
repet inca o data, benevol si in in cunostinta de cauza. Sa ajungem acum cind
documentul este pregatit si sa venim cu idei de alt caracter, pe care motiv eu
va incurajez si va rog, intr-adevar, sa nu ne lansam acum asupra unor discutii
care sint si ele relevante si vom gasi contextul acestor discutii, inclusiv si
la Biroul permanent, fiindca de-a lungul unui an in cadrul Biroului permanent
nu a fost nici o initiativa de acest gen.
Si atrag atentie ca toti membrii Biroului
permanent au acest drept. Si propun sa luam o pauza de maximum 20 de minute, ca
acest text sa fie multiplicat si distribuit dumneavoastra. Dupa care pornim
discutiile care, sint sigur, vor continua si pe marginea acestui document atit intr-un
context mai ingust, cit si intr-un context mai larg.
Va multumesc.
Reluam sedinta la orele 15.35.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Va rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta.
Il invit la tribuna centrala pe domnul Stati pentru a da citire textul
proiectului Declaratiei si, intre timp, se finalizeaza si procesul de
distribuire a copiilor acestui proiect pentru dumneavoastra.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Imi permiteti sa dau citire declaratiei
convenite in cadrul grupului de lucru, format astazi dimineata in sedinta in
plen a Parlamentului.
Declaratia Parlamentului Republicii
Moldova despre escaladarea artificiala a tensiunii pe sectorul moldo-ucrainean
al frontierei de stat
Parlamentul Republicii Moldova isi exprima
profunda ingrijorare in legatura cu evolutia periculoasa a situatiei din
regiunea transnistreana a tarii. Pe parcursul unei lungi perioade de timp
regimul nelegitim de la Tiraspol blocheaza in mod constient orice actiuni productive
atit ale Moldovei, cit si ale altor participanti la procesul de negocieri, actiuni
indreptate spre solutionarea pasnica si definitiva a conflictului
transnistrean.
Aceasta pozitie distructiva s-a manifestat in
mod deosebit de elocvent in ultimele zile, cind Moldova si Ucraina au purces de
comun acord la legalizarea activitatii economice din raioanele de est ale tarii
si la reglementarea in comun a regimului vamal, menit sa asigure un control
eficient asupra circulatiei marfurilor si persoanelor pe segmentul
transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene.
Aceste actiuni absolut normale in practica
oricaror relatii interstatale au fost etichetate neintemeiat de catre
administratia de la Tiraspol drept blocada economica a Transnistriei, astfel luind,
practic, cursul spre autoizolarea regiunii. In regiune este generata o adevarata
isterie indreptata impotriva intreprinzatorilor si a intregii populatii din
Transnistria.
Noi, deputatii, reprezentind in legislativ
diferite paturi ale populatiei si diverse forte politice, condamnam in
unanimitate politica antipopulara periculoasa
a autoritatilor de la Tiraspol, orientate spre subminarea tuturor eforturilor
constructive ale Moldovei, Ucrainei, Uniunii Europene si Statelor Unite ale
Americii de legalizare a businessului transnistrean si lichidarea elementelor
lor criminale.
Noi apreciem declaratiile de ultima ora ale
liderilor separatisti drept o denaturare constienta a initiativelor productive
ale Moldovei, ale altor participanti la procesul de negocieri. In mod tot atit
de cinic si nefondat, Tiraspolul respinge orice efort constructiv al Chisinaului,
orientat spre solutionarea consecventa si pasnica a conflictului transnistrean,
cum sint: adoptarea de catre Parlamentul Moldovei a proiectului de Lege cu
privire la principiile de baza ale statutului juridic special al Transnistriei,
acordarea unor garantii sociale locuitorilor din regiune, introducerea
regimului facilitar de inregistrare si activitate a agentilor economici din
Transnistria si altele.
Conducerea administratiei de la Tiraspol
ignora si faptul ca o buna parte din agentii economici transnistreni au
beneficiat deja de aceste facilitati si pot lucra in mod absolut legal,
inclusiv in sfera activitatii economice externe, obtinind acces legal la pietele
tarilor C.S.I. si ale Uniunii Europene. Blocind aceasta unica posibila solutie,
regimul de la Tiraspol provoaca in mod constient autoizolarea economica a
regiunii, impiedica activitatea normala a agentilor economici, punind in situatie
de ostatici ai politicii sale aventuriste intreaga populatie din regiune,
amenintata de o adevarata catastrofa umanitara. In aceeasi albie periculoasa se
plaseaza si ultimele declaratii ale Tiraspolului privind abandonarea procesului
de negocieri.
Condamnind univoc toate aceste actiuni
distructive, Parlamentul Republicii Moldova isi exprima regretul ca actiunile in
cauza nu sint apreciate adecvat de catre Federatia Rusa, un partener atit de
autoritar in procesele de negocieri. Unele forte politice de la Moscova si unii
politicieni rusi se lasa influentati de separatistii de la Tiraspol, obsedati
de ideea fixa de a smulge Transnistria de la Republica Moldova, de a legifera
dezbinarea teritoriala a tarii, de a transforma regiunea
intr-un adevarat ghetou, iar populatia acesteia – intr-un scut viu pentru a
acoperi afacerile criminale ale citorva persoane.
Anume din aceasta perspectiva apreciem si
sosirea de urgenta la Tiraspol a unei influente delegatii ruse, vizita
neanticipata de consultarea si anuntarea partii moldovene, precum si
planificarea pentru data de 10 martie a dezbaterii in Duma de Stat a Federatiei
Ruse a Declaratiei cu privire la situatia din Transnistria. Cu toate acestea,
noi speram ca oamenii de stat din Rusia vor manifesta obiectivism, caracter
rezonabil si bunavointa in tendinta de a acorda ajutor in solutionarea celei
mai acute probleme a Moldovei.
Parlamentul Republicii Moldova subliniaza ca
intreaga raspundere pentru recentele evolutii periculoase din regiune le revine
liderilor separatisti de la Tiraspol si protectorilor lor de peste hotare.
Parlamentul Republicii Moldova este convins ca procesul pasnic de reglementare
transnistreana nu are alternativa. In realizarea acestui obiectiv contam pe intelegerea
si sustinerea comunitatii internationale, sincer interesate pentru asigurarea pacii
si stabilitatii in aceasta regiune a Europei.
Presedintele Parlamentului Marian LUPU Chisinau,
9 martie 2006.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, domnule Stati.
Stimati colegi,
Rog sa va pronuntati pe marginea acestui
proiect.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Vroiam inainte de pauza sa iau cuvintul si
sa spun ca la noi se intimpla ceea ce s-a intimplat si mai inainte, cind am
pregatit atunci proiectul de Lege cu privire la definirea principiilor de baza
pentru statutul Transnistriei, cind a lucrat un grup de deputati si am spus doua
lucruri foarte exacte. In primul rind, trebuie sa concepem si sa facem
documentul in limba romana si, in al doilea rind, sa nu se schimbe peste noapte,
cu influenta lui Tcaciuc sau altcuiva de peste drum.
Din pacate, acelasi lucru se intimpla si
acum si de aceea noi avem un document in care, in primul rind, nu este prea
clar obiectivul titlului. In al doilea rind, este intr-o limba moldoveneasca, si
nu limba romana, pentru ca este un document tradus intr-un hal fara de hal. Si in
al treilea rind, vreau sa va spun ca noi avem citeva documente adoptate foarte
bune, ma refer la cele trei hotariri pentru completarea planului Iuscenco, unde
s-au batut in cuie niste termeni, care nu se regasesc aici, unde este foarte
clar scris ca avem de a face cu un regim separatist si autoritar in zona
transnistreana, in timp ce aici actualului regim separatist i se spune
“administratia de la Tiraspol”. Adica vreau sa va spun ca sint foarte multe
lucruri de spus la acest document. Si eu cred ca aceasta graba nu este buna, in
primul rind.
In al doilea rind, era foarte bine daca
documentul venea dupa niste audieri in Parlament. Eu cred ca este o situatie atit
de importanta, incit trebuia sa vina si Presedintele Voronin si Primul
ministru, si ministrul Sova, cine mai este pe acolo si reprezentanti ai
Consiliului Suprem de Securitate. Pentru ca nu e bine sa discutam niste
documente facute in graba pentru a bifa pe undeva, in loc sa avem si noi
dreptul si rolul Parlamentului de a discuta si de a ne expune pe probleme
majore, mai importante, mai in detalii in legatura cu aceasta situatie.
Acum in ceea ce priveste perfectionarea
textului, va spun cinstit, mi-e si greu ce sa spun, fiindca aici sint foarte
multe lucruri de spus, practic, de sus pina jos, adica aici necesita o
redactare absolut fundamentala. Eu ma refer doar la un exemplu. Iertati-ma, se
spune ca unele forte politice de la Moscova si unii politicieni rusi se lasa
influentati de separatistii de la Tiraspol. De ce unele? Noi cunoastem cazuri cind
s-a examinat situatia din Transnistria in Duma de Stat si au votat inclusiv Nemtov
si Iavlinschi. Nimeni nu s-a pronuntat impotriva. Deci, sint foarte multe
lucruri.
Si mai am o propunere. Conform apelului
Parlamentului Republicii Moldova cu privire la principiile si conditiile
demilitarizarii zonei transnistrene si avind in vedere situatia de astazi, cind
acolo poate penetra oricine, inclusiv delegatia rusa, pot aduce si comandouri,
nu este asigurata securitatea, pentru ca fortele zise de pacificare desigur ca
nu asigura nici o securitate acolo.
Vreau sa va amintesc ca in punctul 1 scrie
ca “Federatia Rusa va incheia pina la sfirsitul anului 2005 retragerea si
lichidarea arsenalului militar rus si retragerea fortelor militare ruse, iar pina
la sfirsitul acestui an 31 decembrie 2006 este vorba de retragerea fortelor de
pace, pentru ca acordul moldo-rus din 21 iulie 1992, practic, isi epuizeaza
efectele. Ar fi foarte bine, daca vrem o declaratie serioasa, sa anuntam
decizia Parlamentului ca noi parasim acest acord, reziliem acest acord si, intr-adevar,
sa asiguram acolo securitatea cu forte internationale, si nu cu fortele de pace
care sint forte rusesti si in legatura cu care noi nu avem nici o securitate in
zona. Eu propun sa ne gindim la acest lucru si sa il abordam cu toata
seriozitatea.
Si, totusi, insistam ca sa avem audieri in
Parlament ca sa nu venim in Parlament si sa solicitam consensul politic doar
atunci, cind cineva are nevoie de aceasta, dar in rest trateaza Parlamentul ca
pe o anexa de minima importanta in structura politica a tarii.
Domnul Sergiu Stati:
Permiteti-mi, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Sergiu Stati:
Fiindca eu am initiat aceasta declaratie,
vreau sa ii raspund doamnei Pavlicenco ca fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
a delegat reprezentantul sau in grupul de lucru, care a fost cit se poate de
cooperant si pentru mine ramine foarte straniu ca doamna Pavlicenco nu este de
acord cu colegul sau din fractiune, adica fiindca a intervenit cu niste modificari
care nu sint nu numai pe fond, pe text, ci sint absolut din alt domeniu de
interes si de studiu.
Doi. Deci, organizarea unor audieri in
Parlament este un proces cit se poate de complicat si el necesita timp, spatiu si
posibilitati pentru a face niste dezbateri cit se poate de profunde la
subiectul Transnistriei, care este, intr-adevar, foarte sensibil pentru noi.
De aceea, noi astazi ne-am pus ca scop unul
foarte clar si concret, sa reactionam la o situatie care revine de la data de 3
martie incoace, unde si cind, in urma unor intelegeri bilaterale dintre
Republica Moldova si Ucraina, a intrat in vigoare un acord bilateral privind
regimul de circulatie pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene,
care a fost ignorat. Si, intr-un fel, pe acest fundal se speculeaza foarte
multe lucruri politice. Si am initiat, fractiunea noastra a initiat acest
lucru, aceasta declaratie numai pornind de la faptul ca noi, practic, sintem, ma
scuzati de expresie, Parlamentul este ultimul care a facut declaratie la acest
subiect.
S-au expus Uniunea Europeana, s-au expus
Statele Unite, s-a expus Solana,
s-au expus ucrainenii de mai multe ori. Si Parlamentul a ramas in pace, adica intr-un
suspans care, cred eu, urma sa fie cumva dezlegat si de aceea am propus acest
lucru dimineata si intr-un fel de urgenta. Fiindca de la 3 martie noi, pur si
simplu, nu am avut sedinta si aceasta este prima sedinta dupa introducerea
acestui nou regim si, respectiv, am vrut si noisa fim in rind, ma scuzati de
expresie, cu lumea, sa incercam sa reactionam, sa ne expunem pozitia noastra, a
tuturor formatiunilor politice.
Si ma bucura faptul ca majoritatea formatiunilor
politice, adica toate formatiunile politice de la noi din Parlament inca o data
au demonstrat in acest sens maturitate politica, s-au expus foarte clar si au
ticluit un text anumit. Deci acest text, eu cred, este unul foarte echilibrat si
normal, si sanatos. Daca doamna Pavlicenco are obiectii la stil, atunci trebuia
cumva sa interveniti si dumneavoastra.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii
Spuneti, domnule presedinte Stati,
Ministerul de Externe a reactionat in vreun
mod la vizita acestei delegatii sau nu?
Domnul Sergiu Stati:
Vizita delegatiei Federatiei Ruse?
Domnul Igor Klipii:
Rusiei in Transnistria.
Domnul Sergiu Stati:
Eu presupun ca Ministerul de Externe a
Federatiei Ruse.
Domnul Igor Klipii:
Nu, a Republicii Moldova. Ministerul de Externe
al Republicii Moldova, daca au avut vreo reactie?
Domnul Sergiu Stati:
Da, Ministerul de Externe al Republicii
Moldova, eu presupun ca, intr-un fel, controleaza evenimentele, se afla, in
acest sens, in strinsa coordonare, cooperare, sa spunem, cu Ministerul de
Externe al Federatiei Ruse. Noi o sa vedem pina la sfirsit care vor fi
totalurile, concluziile.
Deci aceste delegatii formate din
reprezentanti din mai multe organizatii si structuri din Federatia Rusa si, in
dependenta de situatie... eu nu exclud, va depinde foarte mult care va fi reactia
autoritatilor ruse la nivel oficial, nu numai neoficial, inclusiv si Declaratia
Dumei de Stat, care este preconizata sa fie pusa in dezbateri miine. Si, in
dependenta de situatie, eu presupun ca Ministerul de Externe al Republicii
Moldova se va expune neaparat pe marginea acestui subiect.
Domnul Igor Klipii:
Domnule presedinte,
Eu ma starui sa memorizez totusi ceea ce am
vrut sa intreb, pentru ca dumneavoastra raspundeti foarte desfasurat la intrebarea
mea. Inteleg ca Ministerul de Externe nu a reactionat nici intr-un fel la
aceasta delegatie?
Domnul Sergiu Stati:
Foarte succint si scurt, eu cred ca este
prematur.
Domnul Igor Klipii:
Bine.
Atunci cum putem noi, dumneavoastra ati mentionat
faptul ca mai multe organizatii internationale, S.U.A. si asa mai departe au
reactionat, iar Parlamentul Republicii Moldova nu are o reactie. Mie imi pare rau,
este in Republica Moldova Guvern, Ministerul de Externe si fractiunea care
guverneaza aceasta tara direct sau indirect. Deci, era misiunea guvernarii, in
primul rind, sa reactioneze.
In al doilea rind, sint de acord ca este
necesara o asemenea declaratie.
Intr-adevar, intirziem, insa continutul acestei declaratii propuse acum este,
de fapt, un pas inapoi de la ceea ce s-a declarat anterior in iunie si in iulie
si asa mai departe. Daca aceasta declaratie are rost numai in contextul ca vom
fi foarte coerenti si concreti. Dumneavoastra spuneti ca este o declaratie
foarte echilibrata. Echilibrata pentru ce? Pentru cine?
Fiindca noi avem clar o situatie de atac
propagandistic, politico-economic si militar asupra Republicii Moldova, iar noi
cautam formule de echilibru. Incercam sa revenim la politica veche, cind
menajam intr-un fel oameni politici din Federatia Rusa. In opinia mea, nu este
normal ca un Parlament sa dialogheze, sa reactioneze la actiunile unor
politicieni din Federatia Rusa. Noi sintem Parlamentul unei tari, reactia
noastra trebuie sa vizeze comportamentul unor parti oficiale. In cazul dat cred
ca asemenea formule, cum sint “oameni de stat” sau “oameni politici,
politologi, sau oameni politici din Federatia Rusa”, trebuie excluse din start.
Iar in declaratia noastra trebuie sa fie clar stipulat, in opinia mea, faptul ca
in spatele regimului separatist sta oficial Federatia Rusa.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc.
Eu am sa incerc sa raspund. Primul, eu cred
ca Republica Moldova, prin structurile sale abilitate, Ministerul Integrarii, a
luat o pozitie foarte clara in privinta situatiei create, deci a tentativelor
autoritatilor de la Tiraspol ca sa blocheze circulatia marfurilor si a
persoanelor pe segmentul trasnistrean. Eu cred ca interventia Ministerului de
Externe este prematura, conflictul transnistrean este unul intern si nu trebuie
noi sa intervenim cu declaratii aberante, care iau carul inaintea calului, ca sa
facem niste declaratii la nivelul Ministerului de Externe, atunci cind
Ministeru de Externe trebuie sa ia act de anumite actiuni ale unor autoritati
ale altor state care tin de interesele nationale ale Republicii Moldova.
In privinta a ceea ce tine de continutul si
echilibrul acestuia. Eu nu degeaba am mentionat ca este unul echilibrat,
pornind de la faptul ca reprezentantii tuturor fractiunilor au participat la
formarea, cel putin la intocmirea, unui text si noi am iesit la un numitor
comun. Adica noi am evitat, nu este vorba de a cauta formule foarte dure la
adresa cuiva, eu am pornit de la intelegerea si de la situatia politica din
interiorul Parlamentului, adica am cautat sa gasim niste formule care sa fie
acceptate de toate formatiunile politice reprezentate in Parlamentul nostru.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, multumesc.
Domnule presedinte,
Citeva observatii de principiu. Eu as vrea
ca discutia sa dureze atit cit este necesar si sa se refere la fondul de idei
al acestei declaratii, pentru ca astazi, fiti atenti, nu adoptam o hotarire de
Parlament, nu adoptam un text de lege, ci o declaratie care inseamna un gest
politic, o reactie la o situatie foarte concreta.
Prin acest text de declaratie noi nu ne-am
propus ca scop epuizarea intregii agende a problematicii moldo-ruse. Noi putem
acum sa vorbim despre armata, prezenta militara, termeni de retragere,
angajamente internationale, dar aceste chestiuni au facut obiectul altor
declaratii sau hotariri ale Parlamentului nostru si vor ramine in continuare pe
agenda pina la epuizarea acestei problematici. Aceasta este o observatie de
principiu.
In ceea ce priveste audierile, nu cred ca
trebuie tocmai atunci cind vorbim despre faptul ca Parlamentul nostru a reactionat
intirziat, eu nu cred ca reactionam intirziat. E o situatie noua care a
intervenit in ultimele zile. Este prima sedinta in care ne-am convocat si
tocmai este momentul sa reactionam. Iar aceste audieri in chestiunea
transnistreana, care este una destul de dificila, vor trebui sa aiba loc cu
regularitate, repetat, de mai multe ori in forul nostru legislativ, adoptind,
dupa caz, hotariri. De aceea, va atrag atentie ca astazi este vorba doar de o
declaratie, nu de o hotarire.
Aceasta situatie a fost generata de
semnarea unui acord interguvernamental moldo-ucrainean privind comertul la
acest segment al frontierei noastre de stat si aceasta situatie a determinat
redactarea unei declaratii.
Noi am incercat, asa cum spunea domnul
Stati, sa ajungem la o formula definitiva echilibrata a acestei declaratii in
sensul ca toate grupurile politice sa fie de acord cu aceasta varianta. Noi nu
am vrea ca textul declaratiei sa fie votat de un grup sau doua grupuri, sau un
grup sau altul sa nu voteze. De aceea, daca imi este permis, v-as indemna pe toti
sa discutam pe text, pe fondul de idei al acestei declaratii cu propuneri
foarte concrete si intr-o maniera constructiva. Ca sa dau curs propriei invitatii,
vreau sa va spun ca, intr-adevar, exista mai multe scapari de ordin tehnic sau
redactional, sau stilistic, uneori si acestea pot fi corectate, fara a afecta
fondul de idei al declaratiei.
De exemplu “nelegitim” poate fi inlocuit cu
“ilegal”, “regimul ilegal”. Nu as fi de acord cu acei care au sustinut ca nu
ne-am referit la separatisti. Noi spunem ca intreaga raspundere pentru
recentele evolutii periculoase din regiune le revine liderilor separatisti de
la Tiraspol si protectorilor lor de peste hotare.
Deci sint formule de care noi am uzat si
nicidecum nu inseamna ca am facut un pas inapoi in raport cu declaratiile sau
legile, sau hotaririle anterioare ale Parlamentului nostru. Dimpotriva, este o
reactie de moment. As propune, de asemenea, “actiuni productive” sa inlocuim cu
“actiuni constructive”. Este vorba de sinonimia unor cuvinte. Nimic mai mult. Sint
propuneri de redactare, de slefuire a acestui text. Si daca doamna Pavlicenco
are bunavointa, ii adresez invitatia. Sper ca sint in sentimentul tuturor colegilor
din Parlament sa se includa in redactarea stilistica a acestui text de declaratie.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Este foarte greu sa vorbesti la aceasta tema,
fiindca opinii sint diferite. Cred ca ar trebui totusi sa purcedem cumva din
punct de vedere regulamentar. Poate ca luam ca baza acest document. Dupa aceea
ne ocupam de redactarea lui, inaintam niste propuneri adaugatoare, care mai sint
la deputati, fiindca si eu, personal, nu inteleg de ce trebuie sa vorbim despre
proiectul de Lege cu privire la principiile de baza ale statutului juridic.
Aceasta este o lege aprobata in Parlamentul Republicii Moldova si multe alte
lucruri de acest fel.
Adica din punct de vedere redactional sint
lucruri care ar trebui schimbate deja. Doua momente pe care consider eu ca ar
fi cazul poate sa le discutam, iar daca va fi necesar, dupa aceasta si sa le
includem. In primul rind, eu gindesc ca ar fi bine sa dam o apreciere faptului
sau pozitiei ocupate de Kiev, de Ucraina.
De fapt, ne-au sustinut dupa unele discutii
s.a.m.d. Si al doilea moment, care gindesc ca este absolut important, eu nu stiu
daca trebuie sa ne deranjeze asa de tare, precum ca se planifica pentru data de
10 martie dezbaterile in Duma de Stat a Federatiei Ruse a declaratiei cu
privire la situatia din Transnistria. Noi putem sa aprobam declaratii in
Parlamentul Republicii Moldova despre ce dorim. Tot asa cum poate sa o faca si
Duma de Stat.
Dar iata, daca noi astazi am porunci, de
exemplu, Presedintelui Parlamentului sau presedintelui comisiei respective,
vicepresedintilor ca sa organizeze un dialog si miine, la aceasta sedinta a
Dumei de Stat, sa fie prezenta o delegatie a Parlamentului Republicii Moldova,
care sa aduca acolo opinia Parlamentului Republicii Moldova, sa explice care
este situatia reala si sa cerem si prin aceasta declaratie acest lucru, cred ca
ar fi mult mai important si mult mai eficient pentru noi toti ceea ce facem astazi
aici, in Parlamentul Republicii Moldova.
De aceea, eu as propune, poate, cu adevarat
sa discutam, luam ca baza sau nu acest document? Sau mai luam un termen si mai
discutam pe text fiecare propunere respectiva si inclusiv la ideile care ar
putea fi introduse adaugator.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc.
Eu as accepta sa luam ca baza acest
document si sa incercam sa punem in discutie deja niste propuneri foarte
concrete, care tin in modul cel mai direct de acest text. Fiindca declaratiile,
in mod general, nu pot fi, in acest sens, intr-un fel sau altul, folosite
productiv pentru definitivarea unui text final.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Domnule Stati,
Totusi, dumneavoastra acceptati ca in tot
textul legii sa fie scris clar: “regimul separatist de la Tiraspol”? Fiindca
avem diferite formule: “regimul nelegitim”, “administratia de la Tiraspol” s.a.m.d.
Trebuie sa avem o uniformitate de acum, pe care am inclus-o in unele documente
ale Parlamentului. Nu ar trebui sa mergem pe diferite formule si diferite notiuni
sau, eu stiu, denumiri. Sinteti de acord sau nu? Ca in tot cuprinsul legii sa
numim asa cum este scris in documentele adoptate de Parlament “regimul
separatist”.
Domnul Sergiu Stati:
Eu as accepta, daca colegii din grupul de
lucru si fractiunile accepta. Dar noi am pornit de la faptul ca am cautat niste
formule de stil, care ar fi aproape una de alta. Bine, nu sint sinonime, dar,
cel putin din punct de vedere juridic, sa fie foarte aproape unul de altul ca sa
incercam sa dizolvam textul, adica sa nu fie in permanenta una si aceeasi
formula in tot cuprinsul declaratiei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte al comisiei,
Aici nu e vorba de stil. Este vorba despre
un document adoptat de Parlament. Noi avem documente de acest fel adoptate si
avem o formula scrisa clara.
Domnul Sergiu Stati:
Bine.
Daca colegii mei din grupul de lucru accepta,
atunci eu pot sa accept. Adica nu pot in sensul acesta sa uzurpez de putere, ca
sa imi asum responsabilitatea pentru tot grupul de lucru. Daca ei accepta, eu
la fel sint gata sa accept aceasta propunere.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu nu am inteles aici, grupul de lucru
decide sau sintem in Parlament?
Domnul Sergiu Stati:
Ati intrebat opinia mea. Eu v-am spus
opinia mea, ca eu accept, dar a fost grupul de lucru care, poate, nu accepta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am o propunere concreta la un alineat,
unde este vorba despre unele forte politice de la Moscova. Sa numim concret
“Conducerea oficiala a Federatiei Ruse se lasa influentata de separatistii de
la Tiraspol, obsedata de ideea fixa de a smulge” s.a.m.d. conform textului.
Adica sa numim concret. Nu e vorba despre unele forte politice, este vorba de
conducerea oficiala a Rusiei.
Domnul Sergiu Stati:
Eu nu as accepta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Trebuie sa numim lucrurile pe nume.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti. Ceea ce tine de parerea
mea. Adica eu, cu tot respectul fata de propunerea domnului Cosarciuc, nu as
accepta-o din simplul motiv ca in Rusia, evident, sint mai multe forte politice
si nu putem sa ii punem pe toti claie peste gramada, ma scuzati de expresie,
deci unul peste altul si sa aducem invinuiri la adresa unei tari, ea fiind, in
acelasi timp, un mediator in cadrul negocierilor. In acest sens, noi aducem
votul de neincredere unuia din mediatori in procesul de negocieri asupra
statutului Transnistriei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte al comisiei,
Ieri eu am vizionat la televiziunea noastra
un interviu acordat de generalul care conduce acest contingent de forte rusesti
si el spune: stiti ca este posibil ca autoritatile Republicii Moldova sa
controleze si transporturile militare ale lor, care intra si care ies de pe
teritoriul Transnistriei.
El se uimeste de parca ar fi nu in
Republica Moldova, dar in alt teritoriu. El este un general al armatei ruse,
situate pe teritoriul Republicii Moldova. Este oficial sau nu este oficial
acest om? Eu cred ca el este o persoana oficiala, fiindca el reprezinta un stat
strain – Federatia Rusa. In cazul dat trebuie sa numim concret in documentul
adoptat de Parlament, ca aceasta este o pozitie oficiala a Guvernului Rusiei.
Domnul Sergiu Stati:
Eu, cel putin, nu ma apuc acum sa comentez in
nici un fel, in primul rind, fiindca nu am auzit declaratia generalului rus,
dar nu cred ca generalul rus este exponent al pozitiei oficiale a Federatiei
Ruse. Eu nu exclud ca, in timpul cel mai apropiat, Ministerul de Externe sau
administratia Presedintelui, administratia prezidentiala din Rusia se va expune
pe acest fundal asupra unei situatii foarte clare create pe segmentul
transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Si atunci noi o sa putem sa luam o
pozitie foarte clara si oficiala deja ca o reactie la o pozitie oficiala ocupata
de stat.
Acum noi avem niste declaratii care apartin
unor persoane cu abilitate, cu niste imputerniciri, sa spunem asa, dar ei nu sint
abilitati ca sa ia pozitie din numele statului si sa se expuna din numele
Federatiei Ruse.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte al comisiei,
Eu imi cer scuze. Dumneavoastra ati mentionat
ca conflictul transnistrean
este un conflict intern, desi toata lumea stie ca este un conflict de acum
internationalizat. Si C.E.D.O. a spus foarte clar ca teritoriul este ocupat, si
este ocupat, de catre armata ruseasca.
Adica nu putem noi sa vorbim acum despre un
conflict intern, dar este un conflict internationalizat si este recunoscut de
acum de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Domnul Sergiu Stati:
Exact. Aceasta tine de aspectul
politico-juridic. Deci a fost internationalizat conflictul pentru a incerca de
a conecta alti actori internationali in vederea crearii unui anumit spirit si a
unei anumite atmosfere in cadrul legislativ sau, sa spunem, in cadrul elaborarii
statutului Transnistriei si definitivarii prezentei acesteia in cadrul unui
stat teritorial integru care se numeste Republica Moldova.
Dar, de fapt, pe fondul general, eu cred ca,
pina la urma, totusi acesta este un conflict care, nu trebuie sa va explic,
este generat de unele forte din Transnistria si din exterior, el fiind, de
fapt, unul de ordin intern al Republicii Moldova si capacitatea noastra de a
controla intreg teritoriul Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Ma voi stradui sa fiu foarte succint. Noi
avem in sala citeva persoane cu statut de ambasador, care se vor pronunta mai
concret asupra unuia dintre momente.
Deci avem asa: “precum si planificarea
pentru data de 10 martie a dezbaterii in Duma de Stat a Federatiei Ruse”.
Consider ca textul este de prisos. Fiindca noi nu stim ce va hotari Duma de
Stat pe data de 10 martie. Nu stiu cit de corect este acest lucru. Acesta este
un moment. Dar, ma rog, avem comisie de redactare si avem specialisti.
Al doilea moment. Il sustin pe domnul
Brahgis ca trebuie de exclus cuvintul “proiectului”, fiindca noi avem adoptata
legea.
Si inca un moment. La alineatul unu,
propozitia a treia incepe in felul urmator: “Aceasta pozitie distructiva s-a
manifestat in mod deosebit...” si in continuare conform textului. La alineatul
doi, propozitia incepe in felul urmator: “Aceste actiuni absolut normale in practica
oricarui...” s.a.m.d.
Mie mi se pare ca nu suna chiar frumos si
propun substituirea cuvintelor “aceste actiuni absolut normale” prin cuvintele:
“Actiunile Republicii Moldova si ale Ucrainei...” si si in continuare conform
textului. Fiindca in felul urmator: “Aceasta pozitie distructiva s-a
manifestat...” dupa aceasta urmeaza... Ma rog, aici este doamna Pavlicenco, sint
si alti filologi, probabil, trebuie de adus la…
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc foarte mult, domnule Bujor.
Eu as propune ca sa excludem in primul caz
cuvintul “Aceasta” si atunci ramine: “Pozitia distructiva” si in continuare
conform textului. Si atunci, in al doilea caz, sa lasam asa cum incepe
alineatul urmator “Aceste actiuni”.
Domnul Marian Lupu:
Si referitor la prima propunere.
Domnul Sergiu Stati:
Referitor la prima propunere. Eu, de fapt,
as accepta-o, nu stiu cum considera colegii si fractiunile, “cu Duma de Stat”.
Eu cred, ca, da, am putea ca sa acceptam aceasta propunere.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Vreau sa va spun ca domnul Stati, raspunzind,
ne spune niste lucruri pe care noi de acum le stim pe de rost, dar nu e nevoie
sa le mai reinterpretam. Pentru noi problema se pune, cit de dur noi actionam? Si
cit de dur ne exprimam opinia? Trebuie sa recunoastem un fapt, noi nu controlam
acolo frontiera.
Exista pericol in privinta aceasta si nu as
vrea sa cred, dar ma gindesc ca, peste o perioada de timp, vom reveni la
problema transnistreana in sensul ca nu se stie ce evolutii pot avea loc acolo.
De aceea, Republica Moldova, fiindca nu
poate singura sa faca fata acestor probleme de frontiera, eu, totusi, cred ca
ar trebui sa ne gindim si nu e vorba de a pune claie peste gramada sau cum au
spus si colegii ca sa bagam aici si alte chestiuni. Este vorba de frontiera, de
zona de securitate. Este vorba de Acordul din 1992, in conformitate cu care
acolo stau forte de pacificare rusesti si pentru noi acest lucru este
periculos. O sa vedeti ca la problema aceasta o sa revenim.
In ceea ce priveste cu Rusia, eu cred ca
noi ar trebui, totusi, sa aratam foarte clar in acest document care este
atitudinea noastra fata de Rusia. Ea s-a developat absolut magistral in
sprijinirea acum a regimului separatist, deci ea nu este nici garant si nici
mediator. Da, este scris in tratatul cela, dar ea nu este si au explicat si
analistii, ca nu poate fi garant, fiindca nu au fost intelegeri intre Chisinau si
Tiraspol.
Domnul Sergiu Stati:
Eu am spus mediatori. Deci ei nu au ce
garanta...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Dar, in schimb, ea este declarata de
C.E.D.O. ca tara agresoare. Si iertati-ma, in situatia in care si fortele de
pacificare sint rusesti si acolo poate sa treaca oricine acum cu atitea forte
militare acolo, eu cred ca noi ar trebui sa fim un pic mai duri fata de Rusia in
acest sens.
In ceea ce priveste terminologia. Vreau sa
va spun, intr-adevar, in hotarirea aceasta noi atunci am lucrat si am convenit
aceeasi zona transnistreana. Dar noi avem aici terminologia tradusa din ruseste,
aceasta este problema. Si cu regiunea transnistreana, si cu alte chestiuni.
Deci noi, daca am adoptat o data niste documente in romaneste si prin consensul
tuturor fortelor, haideti sa trageti cu ochiul si aici sa le promovam mai
departe. Asta am vrut sa spunem. Si nu e vorba de stil aici, dar e vorba de o
terminologie care la noi, referitor la problema transnistreana, a fost mereu
promovata si utilizata primar si initial in limba rusa si abia dupa aceasta s-a
tradus in romaneste. Dar procesul normal este sa facem in romaneste si dupa
aceasta sa fie tradus pentru cine trebuie in ruseste.
Domnul Marian Lupu:
Bine, doamna Vitalia.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Dar la noi se face ruseste, fiindca face
Tkaciuc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Generalizarea este. La concret. O clipa, va
rog, domnule Stati. Ceva propuneri concrete, cum au mai sunat din sala.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnul Presedinte de Parlament,
Eu am foarte multe propuneri la nivel de
redactare. Acum nu am sa le citesc pe toate. Daca vreti, dupa aceasta, daca
acceptati ca baza, cu unele modificari, pe care grupul le accepta, eu pot sa le
prezint. Nu am sa trec acum tot textul. Le am, vi le dau.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Sergiu Stati:
Daca imi permiteti, domnule Presedinte, un
scurt comentariu. Vreau inca o data sa reiterez pozitia ca noi ne-am referit la
un caz foarte clar care tine de implementarea acordului moldo-ucrainean din 30
decembrie 2005 privind regimul de circulatie. Adica nu ne-am pus ca scop sa incercam
cumva sa inglobam si zona de securitate, si prezenta fortelor pacificatoare
ruse si celelalte. Cred ca in acest sens am putea sa organizam si audieri, si
inclusiv sa ne referim in modul cel mai direct la acest subiect care nu a tinut
si nu tine in modul direct de tema pusa in discutie astazi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
Domnule presedinte Stati,
In primul rind, chiar astazi in sedinta in
plen, s-a mentionat ca deja Ministerul de Externe al Lituaniei a avut o reactie
de sustinere a Republicii Moldova. Si cred ca incercarile Ministerului de
Externe a Moldovei de a nu fi aberant si imbecil poate esua.
In al doilea rind. De principiu. Ucraina
s-a angajat, cel putin pentru moment, sa respecte niste angajamente internationale.
Ceea ce facem noi prin aceasta declaratie, formulele acestea evazive care
reprezinta un echilibru intre stinga si dreapta in Parlament, fiindca ele sint,
ele ne vor lasa peste o perioada de timp singuri in fata problemei, fiindca noi
lasam Ucraina cumva implicata in problema, ne retragem in spate.
La fel nu observam declaratiile garantilor si
institutiilor internationale si iarasi ne ascundem in spatele unor formule care
trebuie sa asigure un echilibru la dumneavoastra in fractiune. Insa, dupa un
oarecare timp, noi vom ramine si fara echilibru, si fara sustinere.
Propunerea mea concreta este ca in trei
cazuri sa fie excluse formulele neclare, incoerente si imbecile, dupa mine,
care se refera la niste formule care trebuie sa indice foarte clar implicarea
Federatiei Ruse ca stat in aceasta problema de partea separatistilor.
Multumesc.
Domnul Sergiu Stati:
Daca imi permiteti, eu nu as accepta
propunerea dumneavoastra sau, cel putin, presupunerea dumneavoastra, ca colegii
nostri sint niste imbecili care au propus niste formule nu stiu cum. Eu cred ca
noi am lucrat in comun, am incercat sa aducem un text. Daca aveti propuneri
clare la acest text, pe care l-am prezentat noi, va rog, sa le inaintati. Noi, in
cazul dat, o sa le examinam. Dar declaratia de ordinul cel mai general, aceasta
este… Adica, noi nu putem ca sa il anexam la textul propus.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
In primul rind, as vrea sa propun colegilor
ca, totusi, sa ne intoarcem la o discutie mai constructiva. Sa expunem la
concret daca avem careva obiectii la acest text, care a fost, intr-adevar,
elaborat pornind de la spiritul de consens politic.
In acest context, as sustine propunerea
domnului Bujor. Intr-adevar, noi putem sa punem punct dupa cuvintele “anuntarea
partii moldovene” si sa excludem cuvintele care urmeaza “precum si planificarea
pentru”. Dar, totodata, unde vorbim despre... citez: “cu toate acestea noi speram
ca oamenii de stat din Rusia si, in primul rind, deputatii din Duma de Stat a
Federatiei Ruse vor manifesta” si in continuare conform textului. Va fi mai
corect si din punct de vedere diplomatic si din punct de vedere politic. In legatura
cu aceasta eu propun, daca nu sint alte propuneri concrete, sa punem la vot
aceasta declaratie cu modificarile acceptate.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stati, cu aceasta a treia
propunere.
Domnul Sergiu Stati:
Da, eu as accepta. Nu stiu cum colegii mei,
dar eu cred ca este o formula binevenita.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc domnule Presedinte.
La alineatul 3: “Noi condamnam in
unanimitate politica antipopulara periculoasa.” Cred ca ar fi mai bine de spus:
“condamnam actiunile subversive”, fiindca aceasta nu este o politica, sint niste
actiuni bine regizate dintr-un centru. Si tot aici ultima imbinare de cuvinte “si
lichidarea elementelor lor criminale.” A caror elemente?
Domnul Sergiu Stati:
La care alineat va referiti?
Domnul Alexandru Lipcan:
La alineatul 3.
Domnul Sergiu Stati:
Inca o data, va rog, sa dati citire, fiindca
nu am fost atent.
Domnul Alexandru Lipcan:
Se accepta?
Domnul Sergiu Stati:
Nu. Inca o data dati citire.
Domnul Alexandru Lipcan:
Alineatul 3 ultima imbinare de cuvinte “si
lichidarea elementelor lor criminale.” La ce se refera aceasta?
Domnul Sergiu Stati:
...De legalizare a businessului
transnistrean si lichidarea elementelor lor criminale.
Domnul Alexandru Lipcan:
Si trei. Parerea mea e ca ar fi mai
binevenit ca noi sa calificam declaratiile de ultima ora ale liderilor s.a.m.d.
Domnul Marian Lupu:
Eu presupun ca “elementelor lor criminale”
se refera nu atit la businessul transnistrean, cit la ceea ce vine inainte in
fraza “autoritatilor nelegitime de la Tiraspol.” (Rumoare in sala).
Bine. Deci, noi intelegem ce se are in vedere si s-a mentionat un element de
redactie. Sa fie clar la ce se refera aceasta ultima parte a frazei “lichidarea
elementelor lor criminale”.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Noi, desigur, o sa votam acest proiect de
hotarire, fiindca sintem revoltati de situatia care s-a creat acolo si noi
sprijinim masurile luate nu atit de Chisinau, cit de Ucraina, pentru a ingradi
aceste nelegiuiri si aceste operatiuni de export-import nelegale deseori. Si,
desigur, eu cred ca declaratia trebuia sa se refere mai mult la acest subiect,
ca noi sprijinim actiunile intreprinse sau decizia Kievului. Decizia Uniunii
Europene si a Statelor Unite care sprijina acest proces. Noi largim acest spatiu
si eu am impresia ca daca s-ar da mai multa libertate, aici unii deputati ar
propune chiar sa anuntam si razboi, fiindca noi am mai facut chestia aceasta
odata.
Eu as vrea ca deputatii sa constientizeze
faptul ca noi sintem in proces de cautare a unei solutii si Rusia nu dispare ca
partener. Si pe noi de asemenea ne revolta faptul ca, de la semnarea acelui
acord intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Ucrainei, a trecut foarte
mult timp, din pacate, eu nu am auzit... Ca deputat, eu cred ca opinia publica
nici atit... eforturi din partea executivului nostru de a solutiona aceasta
problema pe cale amiabila la Moscova... Nu prea am auzit ca ministrii nostri sa
se deplaseze la Moscova spre a incerca sa sensibilizeze opinia publica din
Federatia Rusa, structurile puterii din Federatia Rusa.
Noi am asteptat aceasta zi, cind sintem toti
in stare sa facem multa galagie, de aceea eu propun ca sa finalizam discutia.
Propunerile facute... desigur, noi trebuie sa scoatem aceasta referinta la ziua
de miine. De fapt, ziua de miine trebuie sa fie si pentru noi ca invatamint,
cum se examineaza. Acolo o sa vina reprezentantii Guvernului, o sa prezinte
informatii din partea Guvernului Federatiei Ruse. Noi o sa fim nevoiti saptamina
viitoare sa reactionam de acum la discutia de miine in Duma de Stat, dar
aceasta este o chestie de strategie a Parlamentului Republicii Moldova.
Colegii au avut dreptate, noi trebuia sa asteptam
reactia din partea Guvernului, a Ministerului Afacerilor de Externe si Integrarii
Europene, noi avem foarte multi functionari care presupun care ar trebui sa raspunda
de problema Transnistreana. Si Parlamentul trebuie sa vina cu decizie care sa incununeze
toate aceste discutii. Dar noi ne grabim intotdeauna, hai, ca trebuie astazi pina
deseara sa facem chestia aceasta si mine o sa fim pusi in situatia sa discutam
de acum ce s-a discutat in Duma de Stat.
Totusi eu cred ca noi trebuie sa luam in
considerare ca Republica Moldova este o tara care nu poate rezolva de una
singura problema Transnistreana. Nu le place poate multora ca Federatia Rusa ramine
si pe viitor un partener cu care noi trebuie sa rezolvam problema Transnistreana
si eu stiu ca voi stiti. Si oamenii responsabili din Parlamentul Republicii
Moldova, din Guvern trebuie sa tina cont de aceste lucruri si noi sa nu
aprindem spiritele in Republica Moldova cu declaratiile noastre.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Domnule Klipii,
Este, de fapt, a treia interventie a
dumneavoastra la acest subiect, propunerile au fost acceptate. Eu rog urmatoarele
doua momente, dar foarte concret.
Domnule Klipii,
Tine, intr-adevar, si de... ma iertati, dar
este o chestie de putina autoorganizare, este posibil si in cazul unei interventii
sa puncteze absolut toate lucrurile, ati avut o oferta dubla in acest sens. Daca
e sa abordam colegial intrebarea, oferiti-i cuvintul domnului Varta, care nu a
vorbit inca. Propunere concreta si eu rog foarte mult colegii, maximum cite un
minut la acest subiect.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Eu vreau sa imi retrag cuvintele pe care
le-am folosit neadecvat. Aceasta e problema, deci nu m-am referit deloc la
colegii care au lucrat. M-am referit la frazele care erau acolo si, oricum,
termenul este nepotrivit, dar, domnule Stati, dumneavoastra ati folosit acest
termen inaintea mea. Dincolo de aceasta mai am
30 de secunde, consider ca textul trebuie lasat. Propunerea mea este sa fie lasat
pentru ziua de miine. Trebuie cintarit, iar el trebuie sa fie foarte
principial, in care s-ar spune foarte clar lucrurilor pe nume.
Multumesc.
Domnul Sergiu Stati:
Domnule Klipii, imi retrag si eu formula si
cred ca am ajuns la egalitate.
Domnul Marian Lupu:
In continuare, microfonul nr.4. Domnul
Varta.
Domnul Ion Varta:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Parerea mea este ca noi trebuie sa votam
acest document, fiindca el este foarte oportun si anume astazi, sa nu il aminam
pentru ziua de miine. In sens ca sint necesare anumite redactari, dar in esenta
documentul este unul reusit si merita votul nostru unanim. Aici vreau sa sustin
opinia domnului Bujor, poate ca nu a fost receptionata corect de colegul Stati.
Era cazul sa specificam la inceputul alineatului doi asa cum a propus
dumnealui, masurile intreprinse de Republica Moldova si Ucraina, fiindca se
creeaza impresia ca parca e o continuitate a aceluiasi gind si..
Domnul Sergiu Stati:
Va rog sa cititi inca o data, sa imi faceti
referire la alineatul …
Domnul Ion Varta:
Masurile intreprinse de Republica Moldova si
Ucraina, absolut normale in practica …
Domnul Sergiu Stati:
Alineatul care?
Domnul Ion Varta:
Aliniatul 2, in loc de “aceste actiuni”.
Deci omitem, suprimam aceste actiuni si le inlocuim cu “masurile intreprinse de
Republica Moldova si Ucraina”.
Domnul Sergiu Stati:
Sint absolut normale? Da?
Domnul Ion Varta:
Alineatul 4 – “Noi apreciem declaratiile de
ultima ora”. Insasi cuvintul “apreciem” are conotatie pozitiva, dam o apreciere
pozitiva. Poate noi “calificam declaratiile”? Alta propunere: sa utilizam
denumirea corecta a statului nostru Republica Moldova, fiindca peste tot
persista, practic, Moldova, Republica Moldova ar fi mai corect. Cam atit.
Domnul Sergiu Stati:
Va multumesc, cred ca se poate de acceptat
aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Acceptat.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
“De a smulge Transnistria de la Moldova”
mai corect “...din componenta Republicii Moldova”.
Domnul Marian Lupu:
Acceptat redactional. Da, imbunatateste.
Ultima interventie, va rog, microfonul
nr.5.
Domnul Anatol Taranu :
Da, multumesc.
Stimati deputati,
Eu vreau sa mentionez urmatorul fapt.
Acest text este rezultatul unui compromis intre
grupurile parlamentare si nicidecum nu prezinta pozitia unui grup parlamentar
aparte. Desigur ca acest text, daca ar fi fost conceput in cadrul “Aliantei
«Moldova Noastra»”, ar fi sunat cu totul altfel. Si este absolut normal acest
lucru, tot asa cum cred eu ca daca acest text ar fi conceput in exclusivitate in
grupul comunistilor, acolo nuantele sau accentele la fel ar fi fost mutate.
Dar vreau sa va spun urmatoarele, stimati
colegi. E normal ca noi incercam sa facem un document maxim, care ar raspunde
rigorilor fiecarui grup parlamentar. Dar trebuie sa tinem minte ca, desi noi nu
sintem Ministerul de Externe si putem sa facem unele devieri da la normele pur
diplomatice, totusi sint niste lucruri pe care trebuie sa le respectam. Aceasta
este evident. Ca o persoana care am experienta in ceea ce priveste relatia cu
Rusia, vreau sa va spun ca daca noi astazi sintem gata sa schimbam radical
politica noastra vizavi de Rusia, pe care, apropo, nu prea o avem, atunci va indemn
sa luam o decizie foarte dura, dar sa respectam consecvent aceasta decizie.
Problema este ca noi astazi nu prea sintem
pregatiti pentru asemenea pas, nu exista sesizarea necesitatii acestui pas. Si
vreau sa va spun un lucru, miine in Duma de Stat se va discuta un document, de
acum este inaintata initiativa deputatului rus Constantin Zatulin. Nu stiu,
poate unii dintre dumneavoastra au vazut acest text. Eu sint ferm convins ca
marea majoritate a Dumei, daca nu toti unanim, miine vor vota un text categoric
antimoldovenesc. Si din acest punct de vedere noi nu trebuie sa avem iluzii la
capitolul starea relatiilor actuale intre Republica Moldova si Rusia.
Aceste relatii sint grav deteriorate.
Problema, cine a adus la aceasta situatie? Aceasta este o problema aparte care
trebuie discutata. Si Moldova o sa aiba de platit politele pentru aceasta
politica lipsita, de fapt, de perspectiva si intelepciune.
Dar exista inca un lucru de care noi,
deputatii poporului, trebuie sa tinem cont. Orice expresie dura intr-o declaratie
a unui Parlament, care nu este sustinuta de o politica consecventa si coerenta,
costa bani mari, orice neatentie pe care noi am putea sa o comitem aici, ar
putea sa ne coste milioane si milioane.
Si din acest punct de vedere, cu toate
deficientele acestui document, el nu este un document care ar aduce prejudicii
imaginii Republicii Moldova si, in acelasi timp, exprima, intr-un fel, pozitia
noastra vizavi de cele ce se intimpla astazi la hotarul moldo-ucrainean.
Desigur ca, din punctul de vedere al stilisticii, din punctul de vedere al
gramaticii, terminologiei limbii romane, acest document nu suporta nici o
critica, inclusiv si a limbii moldovenesti, daca recunoastem ca norma literara
a limbii moldovenesti este norma literara a limbii romane. As vrea sa il vad eu
pe acel om care ar nega acest lucru. Oricum sa incercam totusi sa votam acest
document, desi eu cunosc grupul meu parlamentar, in aceasta privinta exista
opinii diferite.
Poate, domnule Presedinte, ar fi normal astazi
sa votam acest text ca baza, ca sa avem posibilitate pina miine sa il aducem la
o conditie, sa nu ii fie rusine Parlamentului Republicii Moldova, din toate
punctele de vedere, pentru acest text. Nu cred ca noi pierdem foarte mult timp,
daca acest text nu va nimeri in Parlamentul rus, sa nu fim naivi, stimati
deputati. Aceasta nicidecum nu va influenta decizia Parlamentului rus.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Notat.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Trebuie sa cadem de acord cu vorbitorii
care au propus sa votam aceasta declaratie. Nu cred ca procedurile
regulamentare ne permit sa umblam cu doua lecturi. Aceasta declaratie poate sa
fie votata sau nu.
De aceea propunerea grupului parlamentar al
Partidului Popular Crestin Democrat este sa votam acest text de declaratie ca
fiind unul oportun, trebuie sa votam acum. Eu nu as vrea sa fiu malitios sa
spun ca unii poate au nevoie de o pauza sa mai consulte anumite, cum spuneam
noi aici, cercuri, persoane, sau oficial de pe alta parte, de pe la alte
ambasade. Dar lasind gluma la o parte, cred ca fiind aceasta prima sedinta a legislativului
nostru din momentul in care au intervenit aceste evolutii si tensionari ale
situatiei pe acest segment al frontierei noastre, din ratiuni de timp sintem
obligati sa votam acest text astazi.
Miine, daca situatia se va schimba, vom
adopta ca reactie o alta declaratie, o noua declaratie, tinind cont de evolutia
care se va produce in 24 de ore. Dar acum avem obligatia sa votam aceasta
declaratie ca fiind una echilibrata, rezultat al consensului politic din
Parlament care nu dauneaza interesului si imaginii Republicii Moldova.
Dimpotriva, marcheaza si consolideaza pozitia noastra binevoitoare, corecta si in
consens cu norma internationala. Si celelalte, toate propunerile care s-au facut
foarte rezonabile de redactare, de precizie, sigur ca sint acceptate de grupul
de lucru si acestea se vor reflecta in varianta difuzata de catre presa si
opinia publica.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Domnule Stati.
Domnul Sergiu Stati:
Da, daca imi permiteti, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stati, eu cred ca s-a facut o
generalizare foarte clara si stopam aici discutiile.
Domnul Sergiu Stati:
Am vrut sa multumesc colegilor mei din
grupul de lucru si sa multumesc intregii componente a Parlamentului pentru
spirit de constructivism si de cooperare in adoptarea acestei declaratii.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Deci au fost inaintate propuneri care, cu
adevarat, elimina unele carente lingvistice. Domnule Taranu, eu va rog, ati
avut doua interventii si nu terminam cu aceste reactii. Eu rog toata lumea sa
manifeste putina toleranta, domnule Placinta, inclusiv si dumneavoastra, putina
toleranta.
Va multumesc.
Au fost inaintate propuneri care vizeaza
eliminarea unor carente de ordin lingvistic. Ele toate au fost acceptate in
modul in care acest lucru a fost constatat de catre colegul nostru care a
raportat acest subiect, au fost expuse pozitiile fractiunilor parlamentare si,
practic, toate ele sint in situatia in care constata in unanimitate necesitatea
adoptarii acestei declaratii, pe care motiv, in aceste conditii, supun votului
adoptarea acestei declaratii de catre Parlament. Cine este pentru rog sa
voteze?
Va multumesc. Unanim.
Declaratia Parlamentului Republicii Moldova
despre escaladarea artificiala a tensiunii pe sectorul moldo-ucrainean a
frontierei de stat a fost adoptata in mod unanim.
Stimati colegi,
Rog putina liniste. Au fost voturi de abtinere.
Cer scuze, revenim la constatarea rezultatelor. Rog inca o data, avind situatie
foarte certa in sectorul nr.1 si sectorul nr.2, as dori sa vad situatia in
sectorul nr.3, unde mi-a fost semnalat ca sint doua voturi de abtinere. Cine
s-a abtinut? Asa, cer scuze. Deci constatam inca odata rezultatele, fiindca au
mentionat vot in conditii de unanimitate, ceea ce mi se demonstreaza ca nu este
o constatare corecta. Pentru precizie si pentru stenograma, eu rog sa votam si
rezultatele sa fie anuntate pe sectoare. Cine este pentru adoptarea declaratiei
respective, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 29.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
74 voturi “pro”. Impotriva? – zero voturi.
Abtineri ?
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 2.
Sectorul nr.3 – 2.
Domnul Marian Lupu:
4 abtineri. In aceste conditii, declaratia
Parlamentului Republicii Moldova este adoptata.
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta a plenului Parlamentului
va avea loc miine la ora 10.00. Ca de obicei, inainte de a declara aceasta sedinta
inchisa,
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc.
Un anunt, sedinta fractiunii, care a fost
anuntata recent pentru ora 16.00, se contramandeaza pentru miine la ora 9.00.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Sedinta se declara inchisa.
Sedinta s-a incheiat la ora 17.10.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.
|