DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – NOIEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 10 noiembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4309 privind numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3732 pentru completarea unor acte legislative (Legea privind actele legislative – art.22; Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei – art.5, 6, 7 s.a.).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2176 privind statutul ofiterului de urmarire penala.  

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4471 cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

7. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 16 – 24 noiembrie 2006.

8. Declaratia domnului deputat Igor Klipii (Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal).

9. Declaratia domnului deputat Ion Varta (Partidul Popular Crestin Democrat).

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                               Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 94 de deputati. Absenteaza deputatii: Vasile Iovv – in delegatie; Vasile Grozav – la cerere; Ivan Gutu, Vasile Colta, Oleg Tulea, Oleg Serebrian.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Stimati colegi,

Va aduc la cunostinta ca astazi, 10 noiembrie, este Ziua Internationala a Stiintei pentru Pace si Dezvoltare, organizata sub egida UNESCO. La fel in aceasta zi, 10 noiembrie, este marcata Ziua Mondiala a Tineretului.

Stimati colegi,

Propuneri pentru ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc: 

Спасибо. В связи с тем, что мы сегодня еще раз на заседании фракции обсудили законопроект № 3048, предусматривающий административное наказание за не применение информационной системы в фармацевтической деятельности, фракция отмечает, что закон очень нужен, необходимо его поддержать. Но, вместе с тем, мы выявили ряд вопросов, на которые не смогли получить ответы от представителей Министерства Информационных Технологий и руководителя Агентства медикаментов, поэтому предлагаем перенести его рассмотрение на следующий четверг.

 

Domnul  Marian Lupu:

Este vorba de proiectul de Lege nr.3048, da?

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

As dori sa fiu inscris cu luare de cuvint la proiectul de Lege nr.4471,
numarul 4 pe ordinea de zi, varianta veche a ordinii de zi.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

In continuare microfonul 4.

 

Domnul  Igor Klipii:

Rog sa fiu inscris pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul  Ion Varta: 

Multumesc.

Solicit sa fiu inscris, la sfirsitul sedintei, pentru a prezenta o declaratie.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Stimati colegi,

In acest caz, de fapt, nici nu voi supune votului aceasta propunere  referitor la proiectul de Lege nr.3048, va voi propune doar, in concordanta cu propunerea comisiei, includerea proiectului nr.3048 pe lista proiectului agendei pentru sedintele plenului Parlamentului pe urmatoarele doua saptamini. Ordinea de zi va fi aprobata astazi, la sfirsitul sedintei. Se accepta?

Va multumesc.

Ordinea de zi.

Proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.4309 privind numirea in functie de judecator la Curtea Suprema de Justitie.

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan: 

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat Demersul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care se solicita numirea in functia vacanta de judecator al Curtii Supreme de Justitie a domnilor Valeriu Arhip, Valentina Clevati, Valeriu Doaga, Gheorghe Ulianovschi.

In legatura cu acest demers, comisia a consultat reglementarile legale respective si mentioneaza ca, in conformitate cu prevederile articolului 116 din Constitutia Republicii Moldova, a articolului 20 din Legea cu privire la statutul judecatorului si articolelor 9 si 10 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, judecatorii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie de catre Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Candidaturile respective trebuie sa aiba o vechime in functia de judecator de cel putin 10 ani. Promovarea si transferarea judecatorilor se face numai cu acordul acestora. Judecatorii Curtii Supreme de Justitie se numesc in functie pina la atingerea plafonului de virsta de 65 de ani.

Totodata, in conformitate cu articolul 11 din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, candidatura propusa pentru a fi numita in functie de judecator al Curtii Supreme de Justitie trebuie sa corespunda cerintelor prevazute de Legea cu privire la statutul judecatorului.

In rezultatul examinarii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, la sedinta sa, a audiat candidaturile nominalizate si a constatat ca acestea corespund rigorilor prevazute de legislatie pentru numirea in functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie.

In rezultatul efectuarii procedurii de vot, in comisie au fost fixate urmatoarele rezultate: pentru candidatura domnului Valeriu Arhip – 11 voturi “pentru”; pentru candidatura doamnei Valentina Clevati – 11 voturi “pentru”; pentru candidatura domnului Valeriu Doaga – 11 voturi “pentru”; pentru candidatura domnului Gheorghe Ulianovschi – 6 voturi “pentru”, 5 membri s-au abtinut.

In legatura cu cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Legislativului spre examinare candidaturile respective, cu adoptarea proiectului anexat la prezentul raport.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Candidatii la functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie sunt prezenti in sala. In acest context, daca aveti intrebari pentru a le fi adresate in egala masura, poate intrebari pentru a fi adresate comisiei, rog sa o faceti.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu va rog sa aduceti la cunostinta Parlamentului, adica, eu pot sa aduc la cunostinta, ca dintre candidatii propusi, doi activeaza in momentul actual, dumneavoastra aveti materialele, in Curtea de Apel, doi nu lucreaza in calitate de judecatori, au lucrat in calitate de judecator si n-au fost confirmati pentru plafonul de virsta, pare-mi-se in anul 2001 sau 2002. 2002.

Va rog sa aduceti la cunostinta plenului Parlamentului motivele. Fiindca, motivele, conform si legii de atunci, si legii de acum, in caz de neconfirmare se aduc la cunostinta. Cunosc aceste persoane, s-au interesat de motive si nu au fost aduse la cunostinta. Rog sa aduceti motivele, de ce nu au fost confirmati in functie? Ca noi sa vedem cum votam.

Va multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

La momentul neconfirmarii acestor persoane, este vorba de domnul Doaga si domnul Ulianovschi, in anul 2002 aceste persoane nu au fost reconfirmate. Deci, la momentul anului 2002 legislatia in vigoare, care era, nu prevedea necesitatea expunerii motivelor. Actualmente, dupa modificarile pe care noi le-am introdus in legislatia in vigoare, deci, in cazul in care Presedintele Tarii respinge o candidatura oarecare dintre acei care sint prezentati, aceasta respingere trebuie sa fie motivata.

De aceea, din motive reale, care au fost, noi nu dispunem de informatie. Deci, dumneavoastra personal, la sedinta comisiei, ati expus viziunea dumneavoastra care pot fi aceste motive.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

Dar nu sint satisfacut de raspuns. Fiindca noi, la momentul respectiv, ratificaseram deja Carta Europeana a Judecatorului si, conform articolului 4 din Constitutie, noi, deocamdata, in orice caz, ne straduim sa respectam acordurile internationale la care Republica Moldova este parte. Si in acest acord este scris: “Motivatia trebuie sa fie adusa judecatorului.”

Domnule Presedinte,

Eu va rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint inainte de votare.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

De regretat niciodata nu este tirziu, dar despre ceea ce nu s-a facut, dar absolut fara de folos, ca deja s-a facut.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule presedinte al comisiei,

Din ceea ce citesc in documentele remise vad ca, prin hotarirea Colegiului de calificare, au fost date avize pozitive unui numar mai mare de judecatori pentru cele 6 locuri vacante, pina la urma au ajuns 4 judecatori. Spuneti-mi, va rog, care este partea de decizie a Parlamentului in acest sens? Si de ce, totusi, avind avizele pozitive din partea Consiliului Magistraturii, nu au putut sa mai fie numiti inca doi?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc.

Eu cred ca intrebarea aceasta mai mult se refera si poate fi adresata doamnei Valeria Sterbet, deoarece decizia respectiva si concursul, rezultatele concursului sint aprobate prin hotarirea Consiliului Superior al Magistraturii. Parlamentul numai examineaza aceea ce este prezentat din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In cazul acesta am o intrebare si pentru fostul presedinte, da? Deja al Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Doamna Sterbet isi exercita functia pina nu va fi  numita alta persoana.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Deci, care continue sa isi exercite functia.

Doamna Sterbet,

Imi pare rau ca vorbesc asa, cu spatele, vreau sa va intreb, in ce masura, totusi, dumneavoastra puteti sa garantati ca decizia care a fost luata prin vot secret, nu a fost grevata de influenta care vine din partea Presedintiei sau a Fractiunii Comuniste din Parlament?

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Doamna  Valeria Sterbet – presedintele Curtii Supreme de Justitie:

In privinta caror persoane aveti in vedere?

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Am in vedere decizia ca, pina la urma, au fost 6 locuri vacante, dar au fost alesi numai 4, desi avize pozitive au fost date mai multe.

 

Doamna  Valeria Sterbet:

Daca imi permiteti, cred ca la deputati este remisa si hotarirea Consiliului Superior al Magistraturii. Cind s-a anuntat concursul, este cunoscut faptul ca noi avem 3 colegii si s-a anuntat concursul preponderent cu invocarea numarului de locuri vacante in fiecare colegiu. Si asa s-a intimplat ca la Colegiul Civil si de Contenciosul Administrativ au fost cel mai mare numar de solicitanti, la Colegiul Penal au fost 3 solicitanti, dintre care 2 nu au trecut cu avize pozitive la Colegiul de Calificare si la 3 locuri vacante in Colegiul Penal a ramas doar o singura candidatura, domnul Ulianovschi.

La celelalte colegii – Civil si de Contenciosul Administrativ – a fost organizat un concurs, au ramas la finis pentru concurs 5 persoane, dintre care au fost selectate prezentele 3 persoane.

Acesta a fost motivul. Si noi am anuntat concursul in mod repetat. Si vreau sa va aduc la cunostinta ca si, in mod repetat, la Colegiul Penal nimeni nu a dorit sa concureze pentru ocuparea locurilor vacante. Este foarte complicat de lucrat in acest colegiu la etapa actuala si doritori, practic, nu avem.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Insist, totusi, sa imi spuneti, sa confirmati sau sa infirmati, s-au facut presiuni din partea actualei guvernari sau nu?

 

Doamna  Valeria Sterbet:

Nu. Eu vreau sa spun ca totul are loc pe principii democratice, in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii votarea se face secreta. La cele 5 persoane
s-au impartit buletine si au fost numarate rezultatele si in baza majoritatii de voturi, fiindca la 5 persoane s-au impartit voturile si aceste 3 persoane au primit cel mai mare numar de voturi. Nu a fost. Dupa cum vedeti, si domnul Doaga, dumnealui nelucrind, a nimerit in aceasta lista, pe cind nu au nimerit doi judecatori care sint in functie. Cred ca aici este cel mai elocvent, rezultatul alegerilor a fost fara influenta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Daca imi permiteti, mai am o intrebare pentru domnul Ulianovschi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Ulianovschi,

In 2001, din cite imi amintesc, ati facut parte din numarul celor 40 si ceva de judecatori care au protestat in legatura cu ingerinta Presedintiei comuniste, a comunistilor in reformarea si in luarea unor decizii care au anulat, de fapt, in mare parte, posibilitatea de impartialitate a judecatorilor. Spuneti-mi, va rog, daca de atunci pina acum v-ati schimbat opinia in acest sens?   

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul  Gheorghe Ulianovschi – candidat la functia de membru al Curtii
                                                                   Supreme de Justitie:

Eu, in anul 2001, nu am fost impotriva comunistilor, dar am fost impotriva acelor modificari care, in opinia mea, incalcau independenta justitiei. Si anul trecut, ceea ce am vorbit eu in anul 2000, in vara anului 2005 dumneavoastra in Parlament, acele modificari pe care le-am criticat, le-ati introdus din nou in legislatia actuala. Pentru aceasta eu am pledat si pledez si astazi. Si astazi mi-am inaintat candidatura la concurs anume pentru a realiza acele modificari, acele prevederi legale pe care dumneavoastra anul trecut, in vara anului 2005, le-ati adoptat in Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Alte intrebari? Nu sint.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Domnule Presedinte,

Daca se poate, referitor la proiectul de hotarire este o propunere la articolul 1: cuvintele “prin transfer” sa fie excluse, deoarece aceste cuvinte au fost introduse din greseala. Aceasta pentru stenograma.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Deci, articolul 1, in acest caz, va avea urmatorul cuprins: “Se numesc in functie de judecatori la Curtea Suprema de Justitie” si in continuare, da?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule presedinte al comisie,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Avind continutul raportului comisiei sesizate in fond, urmind normele de procedura... Cer scuze. Am ratat solicitarea pentru luare de cuvint din partea domnului Gheorghe Susarenco, inainte de procedura de vot.

Domnule Susarenco,

Va rog.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Dupa alegerile parlamentare din 2001, cind Partidul Comunist a obtinut o majoritate constitutionala, si pina in prezent, cind acelasi partid detine majoritatea in Legislativ, s-a tot declarat intentia de a reforma sistemul judecatoresc, pentru a-l aduce la rigorile europene, pentru a-l discriminaliza si pentru a-l face independent atit de puterea politica, cit si de lumea criminala.

Aceasta intentie, insa, in opinia mea personala, opinie impartasita de mai multa lume din sinul comunitatii juridice, a purtat mai mult un caracter ideologic si mai putin unul juridic, fiind mai mult o ambitie politica decit o necesitate.

La articolul 23 din Constitutie s-a asigurat independenta institutionala a puterii judecatoresti prin instituirea unui organ autonom, care se numeste Consiliul Superior al Magistraturii. Acest organ al autoadministrarii judecatoresti a fost investit cu competenta de a asigura: numirile, deplasarile, promovarile si masurile disciplinare fata de judecatori dupa regulile organizarii judecatoresti.

Potrivit articolului 116, alineatele (2) si (3) din norma constitutionala precitata, judecatorii instantelor judecatoresti se numesc in functie de Presedintele Republicii Moldova, iar judecatorii Curtii Supreme de Justitie – de catre Parlament. In ambele cazuri, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

La prima vedere, si nu in ultimul rind, dupa recentele modificari operate in Legea cu privire la statutul judecatorului de actualul Parlament vara trecuta, gratie consensului politic inregistrat de catre fractiunile parlamentare, prevederile in cauza asigura o independenta institutionala a judecatorilor.

Dar chiar si dupa operarea acestor modificari, practica ne demonstreaza ca si in continuare se neaga rolul Consiliului Superior al Magistraturii, ca organ independent al puterii judecatoresti, menit sa exercite autoadministrarea judecatoreasca si sa garanteze independenta autoritatii judecatoresti.

In realitate, nu s-a curmat practica cind atit Seful statului, cit si Parlamentul s-au pronuntat si se pronunta in continuare asupra calitatii candidatului la functia de judecator, presedinte sau vicepresedinte de instanta, ceea ce nu este prevazut de Constitutie si incalca in mod evident si flagrant principiul separarii puterilor in stat.

Ca urmare la numirea sau promovarea judecatorului, se aplica alte criterii decit cele de profesionalism si integritate. Or, conform articolului 23 din Constitutie, aprecierea acestor criterii tine de competenta autoritatilor judecatoresti si nicidecum a Presedintelui sau a Parlamentului.

Din aceasta cauza, intre judecatori domneste o stare de nesiguranta si teama de a nu fi pedepsit pentru anumite opinii, actiuni sau decizii, care ar putea sa nu fie pe placul actualei puteri. Avind in vedere faptul ca numai in primii doi ani de la venirea la putere a Partidului Comunistilor, 65, doamna Pavlicenco, nu 40, 65 de judecatori au fost eliberati din functie prin neconfirmare. Un record absolut atit la noi, cit si in intreaga Europa, inclusiv cea postsovietica, fara a li se explica motivele disponibilizarii, aceasta teama si nesiguranta apare ca nelipsita de temei.

Aproape toti judecatorii disponibilizati printr-o epurare masiva, de notat ca, in Republica Moldova, circa 450 de judecatori au fost din rindul celor care au pronuntat hotariri ce deranjau puterea.

Ma opresc in detalii la aceasta tema, dat fiind faptul ca dintre acei 4 candidati la functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie, care se propun astazi de catre Consiliul Superior al Magistraturii Parlamentului pentru numire, doi, este vorba de Valeriu Doaga si Gheorghe Ulianovschi sint din rindul celor 65 mentionati.

Avind ocazie, m-am interesat care este situatia cu numirea judecatorilor in Europa, dupa care tinjim atit de mult? In tarile Europei este o raritate cind o persoana propusa la functia de judecator de catre organul abilitat sa o faca este respinsa de autoritatea abilitata sa numeasca judecatorul.

Spre exemplu, in Olanda nimeni nu tine minte nici un caz in care regina nu ar fi confirmat in functia de judecator o persoana propusa de ministrul justitiei.

Or, dupa cum spuneam mai sus, in tarile civilizate atributia constitutionala a autoritatii politice investite cu dreptul de a numi judecatorul, fie el Parlament, Presedinte sau rege, este una pur formala, a carei menire este investirea oficiala in functie  a persoanei propuse de catre organul abilitat cu dreptul de a selecta si a propune judecatorul.

Pornind de la discutiile aprinse purtate in cadrul Comisiei juridice pentru numiri si imunitati pe marginea candidaturilor propuse astazi la functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie, si in urma votului Parlamentului atit noi, cit si opinia publica isi va da foarte bine seama in ce masura clasa politica de la Chisinau accepta independenta judecatorului si in ce masura percep deputatii nostri, indiferent de coloratura politica, autoritatea judecatoreasca ca putere independenta in stat.

In acest context, este relevant faptul daca astazi Parlamentul nostru va putea iesi de sub teascul dublelor standarde. Or, practica de pina acum ne-a demonstrat cu lux de amanunte faptul ca, pe de o parte, legiuitorul a preluat institutia Consiliului Superior al Magistraturii din sistemul de drept francez, a inclus-o in Constitutie, ia dat competente pina la momentul in care a vazut ca un asemenea mecanism, daca ar fi sa functioneze normal, inevitabil ar fi scos justitia  de sub controlul puterii politice.

Fiind constient de pericolul pierderii controlului asupra justitiei, puterea politica ar fi fost tentata sa lichideze aceasta institutie, sa transmita competentele Consiliului Superior al Magistraturii Ministerului Justitiei, cum era in perioada sovietica. Apropo, asa a procedat majoritatea comunista mina in mina cu seful statului doua saptamini in urma vizavi de crearea Departamentului Judecatoresc pe linga Consiliul Superior al Magistraturii.

Acest lucru insa nu poate fi facut, deoarece ar fi trezit suspiciuni din partea organismelor europene privitor la independenta justitiei. In final, vreau sa subliniez citeva lucruri.

Situatie mai dramatica in sistemul judecatoresc decit cel de astazi nu a existat  in Republica  Moldova nici pina la 1990, nici dupa aceasta. Si daca lucrurile vor derula tot asa si de acum  incolo, acest sistem se poate prabusi de la sine. Mai este necesar de constientizat ca sub darimaturile unui sistem judecatoresc ruinat pot nimeri si celelalte structuri statale. Or, situatia creata astazi la Curtea Suprema de Justitie trebuie sa ne puna serios pe ginduri. Aceasta institutie de o importanta primordiala pentru stat trebuie intarita cu cadre noi, stiutoare de carte. De aceea, eu va chem pe toti sa votam astazi candidaturile propuse, indiferent de vointa cuiva, care se afla in aceasta sala sau nu se afla.

Candidatura Presedintelui Curtii Supreme de Justitie, pe care majoritatea parlamentara a instalat-o in functie, in pofida criticilor vehemente aduse acesteia de opozitie, iar peste citeva luni, in acest Parlament, aceeasi majoritate comunista, prin gura Presedintelui, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati ii cerea demisia, trebuie, repet, sa ne puna serios pe ginduri.

Atit in baza actelor internationale la care a aderat, cit si a angajamentelor ce li si-a asumat, statul Republicii Moldova este obligat sa respecte si sa garanteze independenta judecatorului, deoarece cetatenii acestui stat, la fel ca si acei din alte state, au dreptul la un proces judiciar liber, proces efectuat de o instanta judecatoreasca  impartiala si independenta, proces echilibrat si efectuat intr-un termen rezonabil. Incalcarea acestui angajament, inclusiv pozitia puterii fata de Consiliul Superior al Magistraturii si propunerile lui reprezinta inca o realitate obiectiva in societatea moldoveneasca, sub conducerea actualei puteri.

In lumina celor relevate, apare clar ca autoritatile Republicii Moldova nu indeplinesc intocmai recomandarea continuta in rezolutia APCE cu privire la organizarea judiciara, in special in ceea ce priveste statutul magistratilor, Consiliului Superior al Magistraturii, nemaivorbind de satisfacerea recomandarii Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, ca toate prevederile ce vizeaza actele noastre legislative trebuie sa contina recomandarile expertilor Consiliului Europei.

In sistemul actual, a devenit un lucru practic imposibil pentru un subiect de drept sa cistige un proces impotriva intereselor guvernantilor sau sa execute un titlu executoriu, chiar daca a reusit sa il obtina, situatie confirmata de practica noastra si de sentintele date de Curtea Europeana pentru drepturile omului.

Si in final trebuie sa intelegem atit noi, consider eu, cit si intreaga societate. Europa, unde vrem noi sa mergem, nu este ceea ce gindesc unii, umblatul aiurea prin magazinele Strasbourgului sau ale Parisului dupa parfumuri ieftine, sau holbatul la bordelurile de pe strada “Felinarelor rosii” de la Amsterdam. Europa este altfel. De altfel, o gindire noua, o filosofie diferita de a noastra, daca vreti. In Europa nu se merge cu ministri si cu  deputati care pe 7 noiembrie in plina zi de lucru dau buzna in centrul Chisinaului, speriind copiii cu sacerea si ciocanul in piept, iar in miini cu steagul rosu al unui stat care demult si-a dat duhul. Are, are, pentru ca noi trebuie sa votam astazi. Tipind ca apucatii cit ii tin baierele “Дело Ленина живет и побеждает”.

In Europa se merge cu ministri si deputati onesti, care tin la vatra lor, iar in frunte cu o justitie dreapta, cu judecatori necorupti, carturari si independenti. Eu ma chem pe mine si va chem si pe dumneavoastra la intelepciune, inainte de a vota candidaturile propuse. Asa ca sa ne ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:  

Va multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa incep cu aceea ca Consiliul Superior al Magistraturii, conform legislatiei in vigoare, este unicul organ de autoadministrare judecatoreasca. Atributiile lui de baza sint selectarea, propunerea si promovarea, adica propunerea spre numire in functia de judecatori si promovarea in instantele ierarhic superioare.

Eu consider ca hotarirea actuala a Consiliului Superior al Magistraturii a fost adoptata corect si legal. De aceea, candidaturile propuse merita sa fie  sustinute totalmente si va indemn si pe dumneavoastra sa le votati, deoarece ele nu contravin conditiilor prevazute in Legea cu privire la statutul judecatorului, Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, si va indemn inca o data sa sustinem aceste candidaturi, deoarece responsabilitatea in continuare cum vor activa acesti judecatori in functiile respective cade pe seama aceluiasi Consiliu Superior al Magistraturii.

Va multumesc.   

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.     

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu, pur si simplu, am o mica remarca sau replica, as spune  eu. Deci, noi,
intr-adevar, domnul Susarenco este un deputat foarte activ la noi in comisie si noi sustinem,  salutam comportarea dumnealui la sedinta comisiei. Uneori, este clar, emotiile cam depasesc. Deci, eu, in principiu, sint de acord cu faptul ca,
intr-adevar, sistemul judecatoresc si toti acei care sint in sala, fara doar si poate, accepta acest moment. Ca sistem judecatoresc, fara doar si poate, trebuie sa fie independenta.

Totodata, eu as vrea sa aduc aminte ca, totusi, Montesquieu, care a fost tatal principiului separarii puterii, a declarat despre faptul ca, da, toate trei puteri trebuie sa fie separate, dar, totodata, trebuie sa fie si balansate.  De aceea, balanta aceasta si este respectata in Constitutia noastra. Consiliul Superior propune, daca este vorba de judecatorii Curtii Supreme, Parlamentul, prin vot, exprima pozitia lui.

Totodata, conform articolelor 68, 69, 70 si 71, ceea ce tine de mandatul deputatului, deputatul isi exprima pozitia lui personala. De aceea, prin votul respectiv noi cred ca si vom expune pozitia. Referitor la rezultatele votarii, ca sa nu fie la sedinta comisiei, deci, iarasi careva ginduri despre presiunea, politica s.a.m.d. Deci, daca ati atras atentia, din 11 membri ai comisiei 6 au votat pentru candidatura domnului Ulianovschi, 5 s-au abtinut. Acesta este momentul democratic. Dintre acei 6 sint, printre altele, si  reprezentantii fractiunii noastre.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Am fost vizat, de aceea am dreptul la o replica. In primul rind, una de ordin general. Daca dumneavoastra considerati asa cum considerati si cum interpretati Constitutia si legile tarii, aceasta va priveste. Si acesta este un punct de vedere si juristii sa il aprecieze si eu. Si eu mi-am expus, si eu nu stiu unde dumneavoastra ati invatat acolo, la Moscova, daca v-au invatat asa, dar eu am fost la Strasbourg de foarte multe ori. Si acolo, la Strasbourg, asa trateaza independenta.

In al doilea rind.

Doamna Ostapciuc,

Nu trebuie sa imi spuneti mai incet sau mai tare. Daca nu va place, puteti sa iesiti din sala, cum o faceti deseori cind eu vorbesc. De aceea, in ceea ce priveste emotiile. Eu consider ca tot omul are emotii. Si dumneavoastra ati avut emotii si v-ati dus pe 7 noiembrie sa il plingeti pe Lenin. Dar eu am emotii, ca atunci cind este vorba de justitia moldoveneasca...

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Dar foarte succint.

 

Domnul Leonid Bujor:  

Domnule Presedinte,

Foarte succint.

Stimati deputati,

Colegi reprezentanti ai tuturor fractiunilor,

Deseori, pe parcursul discutiilor la multe subiecte, atunci cind ajungem la drepturile cetatenilor Republicii Moldova, noi incercam sa demonstram ca judecatoria in Republica Moldova este nepolitizata si impartiala. Iata astazi avem o ocazie reala de a demonstra ca, intr-adevar, in acest domeniu facem primii pasi.

Aceasta concluzie pot sa o traga cetatenii Republicii Moldova in cazul in care acei patru propusi astazi vor fi votati de reprezentantii tuturor fractiunilor. In caz contrar, ramine in vigoare afirmatia ca, totusi, instanta judecatoreasca in Republica Moldova ramine politizata, justitia, imi cer scuze, ramine politizata.

Eu va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

Dar eu v-as ruga fara nume, fara replici.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu fara careva comentarii. Deci, eu, pur si simplu, am vrut sa ma adresez tuturor colegilor ca sa nu politizam aceasa intrebare. Sa nu ne amintim unde si cine a invatat. Foarte bine ca cineva a invatat la Strasbourg sau la Amsterdam, altcineva la Moscova, principiile lui Montesquieu ramin pentru toata lumea in vigoare si pentru viitor, in dependenta de viziunea politica. De aceea, eu propun ca, totusi, noi sa trecem la procedura de vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Aceasta si o sa facem. Nu va suparati, va rog.

Doamna,

Eu va rog foarte mult. Eu stiu ca dumneavoastra sinteti foarte abila si deosebit de talentata pentru a gasi orisicare clenci. Nu, ma iertati, nu ati fost vizata. Dumnealui ne-a vorbit despre lucruri foarte frumoase: Montesquieu, Jean-Jacques Rousseau, Michel Montaigne. Eu va rog, in acest spirit sa si continuam sedinta de astazi.

Doamna Pavlicenco,

Nu va suparati, va rog.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Conform normelor de procedura, voi supune votului in mod individual asa cum mi se cere aprobarea sau numirea in aceasta functie de judecator la Curtea Suprema de Justitie, dupa care exercitiu vom aproba pe ansamblu proiectul de hotarire a Parlamentului.

Stimati colegi,

Domnul Valeriu Arhip. Cine este pentru numirea domnului Valeriu Arhip in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie, rog sa voteze. Eu am sa rog colegii numaratori care, pentru stenograma si precizie, sa anunte rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 23.

 

Domnul  Marian Lupu:

89 de voturi “pro”.

Domnul Valeriu Arhip, cu acest rezultat, se numeste in functia de judecator la Curtea Suprema. Impotriva, de fapt?

Stimati colegi,

Cer scuze. Inainte de a aplauda. Impotriva? Zero voturi.

Deci, domnul Valeriu Arhip se numeste in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie. Acum aplaudati, va rog. (Aplauze.)

Doamna Valentina Clevadi. 

Stimati colegi,

Cine este pentru numirea in functie de judecator la Curtea Suprema de Justitie a doamnei Valentina Clevadi, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 23.

 

Domnul  Marian Lupu:

88 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Doamna Valentina Clevadi este numita in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Doaga.

Stimati colegi,

Cine este pentru numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a domnului Valeriu Doaga, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul  Marian Lupu:

90 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Domnul Valeriu Doaga se numeste in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie. Felicitari. (Aplauze.)

Domnul Gheorghe Ulianovschi.

Stimati colegi,

Cine este pentru numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie a domnului Gheorghe Ulianovschii, va rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 12.

Sectorul nr.3 – 25.

 

Domnul  Marian Lupu:

38 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

38 de voturi pentru candidatura domnului Gheorghe Ulianovschi nu intrunesc conditiile pentru numirea dumnealui in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie.

Stimati colegi,

In acest context, supun votului pe ansamblu aprobarea Hotaririi Parlamentului privind numirea in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie cu urmatorul continut al articolului 1, aici tin cont si de propunerea facuta de comisia sesizata in fond pentru a exclude  cuvintele “prin transfer”, avind continutul:

“Articolul 1. – Se numesc in functia de judecator la Curtea Suprema de Justitie domnul Arhip Valeriu, doamna Clevadi Valentina si domnul Doaga Valeriu.

Articolul 2. – Prezenta hotarire intra in vigoare la data adoptarii”.

Cine este pentru aprobarea acestui proiect de Hotarire a Parlamentului rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

67 de voturi “pro”. “Impotriva” – ?

Stimati colegi,

Am rugat impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.3 – 3.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Secareanu,

Sectorul nr.3 – 3, da? 3 voturi “impotriva”.

Cu aceste rezultate, proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4309 este aprobat.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3732 pentru completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia, domnul Stoicov.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege nr.3732 privind completarea unor acte legislative si va comunica urmatoarele. Pentru lectura a doua, in conformitate cu articolul 64 din Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului au parvenit sapte propuneri si amendamente dintre care patru amendamente sint acceptate de comisie.

Se accepta amendamentul domnului deputat Vlad Cubreacov referitor la substituirea in tot cuprinsul proiectului a notiunii “coruptibil”, “coruptibilitate” prin notiunea “anticoruptie”. Domnul deputat Vadim Misin propune ca expertiza anticoruptie sa fie efectuata la proiectele de acte legislative si la proiectele actelor normative elaborate de Guvern. Astfel, articolul 2, punctul 1, 2, 3, cuvintele “si normative” se substituie prin cuvintele “si a proiectelor, a actelor normative ale Guvernului”.

La articolul 3, dupa cuvintul “normativ” se se intoroduc cuvintele “al Guvernului”.

Deputatul Vladimir Filat, in baza Legii privind actele legislative, prin articolul 1 alineatul (2), care stabileste ca regulile de initiere, elaborare, expertiza, redactare si emiterea actelor normative ale Guvernului, altor autoritati ale administratiei publice centrale si locale sint aprobate prin lege, propune ca articolul 4 din proiect sa aiba urmatorul cuprins: “Guvernul va elabora si va prezenta Parlamentului spre aprobare metodologia si criteriile de expertizare anticoruptie a proiectelor actelor legislative, precum si a proiectelor actelor normative ale Guvernului”.

In legatura cu aceasta, apare necesitatea introducerii unui nou articol 5, cu urmatorul cuprins: “Prezenta lege intra in vigoare o data cu normele ce vor reglementa metodologia si criteriile de expertizare anticoruptie a proiectelor actelor legislative, precum si a proiectelor actelor normative ale Guvernului”.

Avizele care nu au fost acceptate, ale deputatului Anatol Taranu, care propune ca statul sa organizeze expertiza, iar Centrul, se are in vedere Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, in baza unor regulamente sa selecteze experti pentru a expertiza proiectele. Nu se accepta, fiindca proiectul prevede ca expertiza anticoruptie a proiectelor de acte legislative si a celor normative ale Guvernului va fi efectuata de catre Centru cu acelasi, adica, cu acelasi drept de a selecta experti din afara.

Domnul deputat Ion Gutu propune ca expertiza anticoruptie sa fie efectuata de catre Ministerul Justitiei. Nu se accepta din acelasi argument care a fost expus mai sus.

Domnul deputat Alexandru Lipcan sustine, in principiu, ideea de infiintare a unui filtru anticoruptional, pentru aceasta trebuie sa fie format un organ, numit de Parlament, in componenta caruia sa-si gaseasca locul neaparat specialisti cu experienta in materie s.a.m.d. Deci nu se accepta din aceleasi argumente care am spus mai sus.

In legatura cu cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune adoptarea proiectului de Lege nr.3732 in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua, altele decit cele acceptate de catre comisie?

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Stimati colegi,

Probabil, interventia mea va fi una noua si foarte stranie pentru forul legiuitor. Si vreau sa explic din ce cauza. Intr-adevar, eu am inaintat in comisie doua amendamente care reglementau ca criteriile si metodologia, care vor sta la baza expertizei sa fie aprobate de Parlament prin lege. Am facut trimitere la prevederea articolului 1 alineatul (1) din Legea privind actele legislative si, totodata, am propus un nou articol – 5, care prevede, de fapt, ca legea respectiva sa intre in vigoare o data cu intrarea in vigoare a metodologiei si a criteriilor care stau la baza expertizei.

Stimati colegi,

Din pacate, trebuie sa recunosc ca mai putin am luat in considearre partea juridica a problemei, pe alocuri poate chiar si am interpretat si poate cumva am influentat decizia care a fost luata in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica.

Pornirea mea a fost, din pacate, iarasi, neavind la baza prevederi legale luate in complex, dar a fost una mai mult, daca vreti, politica sau emotiva, din simplul motiv ca noi, discutind in prima lectura acest proiect de lege, am facut foarte multe obiectii, foarte multe propuneri si, din punctul meu de vedere, era ca, intr-o masura oarecare, sa avem posibilitate sa limitam aceasta expertiza si sa limitam posibilitatea Centrului care a fost desemnat in final pentru a efectua aceasta expertiza, am vazut ca o solutie ca aceste criterii si chiar metodologia sa fie stabilita prin lege, iar legea respectiva sa intre in vigoare o data cu intrarea in vigoare a criteriilor respective.

Stimati colegi,

Si, in special, domnule Presedinte, eu sint intr-o situatie foarte delicata, dar o sa ma supun ratiunii legilor si normelor juridice si rog sa fiu inteles corect, dar imi retrag aceste amendamente.

Pentru ca legea sa fie lege, sa nu incercam noi sa instituim anumite norme care, de fapt, nu trebuie sa fie instituite prin lege.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu sper ca am fost inteles corect si primiti aceasta atitudine ca atare.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

De fapt...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Eu as ruga sa comenteze domnul Creanga, fiindca noi am discutat asupra acestei intrebari anterior.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, trebuie de vazut, daca a fost o propunere care a fost acceptata de catre comisie.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

A fost acceptata.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1 va rog.

Cum procedam?

 

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Noi, intr-adevar, cu domnul Filat am avut o discutie pe marginea amendamentelor respective si Directia juridica a recomandat ca dumnealui sa isi retraga aceste amendamente din considerente ca la articolul 5, nu ar trebui sa conditionam legea de baza si domnul Filat a fost de acord cu aceasta si a propus ca sa vina cu retragerea acestor amendamente.

Totodata, noi mentionam ca Legea nr.780 stabileste si modalitatea de intrare in vigoare, si modalitatea de realizare a expertizelor si mai multe feluri de expertize. Prin urmare, aceasta metodologie, care se propune pentru a fi elaborata prin lege, nu trebuie sa poarte un caracter normativ. Ea este o metodologie, un ghid practic pentru expert, in vederea realizarii elementelor de depistare a normelor care pot provoca coruptie. In acest context, credem ca ceea ce a mentionat domnul deputat Vladimir Filat este binevenit si Parlamentul trebuie sa sustina.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, calificati-ma pe o norma de procedura, fiindca noi...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stoicov,

O clipa. Noi nu prea ne confruntam frecvent cu cazuri de retragere in sedintele in plen, pe care motiv avem situatia in care aceasta propunere a fost inaintata, discutata, comisia a acceptat, este prezenta in proiect pentru lectura a doua, spuneti-mi, noi luam act de aceasta retragere si e tot sau trebuie sa supunem votului, sau ce facem ca procedura?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Atunci in situatia in care domnul Creanga ne-a clarificat situatia, consider ca acest proiect de lege trebuie sa fie adoptat cu redactia articolului 4, care este in legea de baza, iar articolul 5, deci, sa nu fie acceptat.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Cu titlu de precizare. Eu speram ca ceea ce am explicat eu era suficient si de luat act, nu ceea ce a spus domnul Creanga. Dar, ma rog. Si inca o precizare. Nu am luat decizia respectiva si nu am iesit la acest microfon sa imi retrag amendamentele in urma recomandarii Directiei juridice, eu am consultat mai multi juristi.

Directia juridica a avut amabilitatea, in persoana domnului Creanga, sa isi expuna punctul de vedere. Deci, a fost un punct de vedere in sirul multitudinii de puncte de vedere.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Bine.

In aceste situatii, plenul Parlamentului ia act de retragerea propunerii la articolul 5, atunci articolul 5...

 

Domnul Iurie Stoicov:

Se exclude in varianta pe care am citit-o in raport.

 

Domnul Marian Lupu:

Se exclude si ramine atunci articolul 4.

 

Domnul Iurie Stoicov:

In redactia veche.

 

Domnul Marian Lupu:

In redactia veche. Asa este.

Bine.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte de comisie,

Totusi eu, pina la urma, nu inteleg, in primul rind, cui se supune Centrul acesta institutional, cui se supune el? Centrul, ca structura de stat, in care putere intra, cui se supune?

Domnul Iurie Stoicov:

Centru, care centru?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Centrul, care ii dam noi sa ne faca expertiza la legi, acesta cu coruptia...

 

Domnul Iurie Stoicov:

El va fi deci in subordinea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, zic functional, cui se supune Centrul?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule presedinte de comisie,

Dumneavoastra cunoasteti, iata domnul Turcan v-a spus despre Montesquieu, separatia puterilor in stat, Centrul in ce putere intra?

 

Domnul Iurie Stoicov:

E clar ca executiva, ce trebuie sa faceti aici...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai de aceea si va aduc la intrebarea a doua, ca pe student. Daca supuneti Guvernului, cum, in structura Guvernului, poate sa expertizeze hotaririle Guvernului?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Acesta este daca doriti un aviz, dupa cum se dau si un sir de alte avize la proiectele de legi si la proiectele de hotariri ale Guvernului. Aceasta nu este o expertiza obligatorie, deci, este o expertiza care trebuie luata in vedere si nimic altceva.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Este clar. Si al doilea moment, de la prima lectura si pina acum, totusi, ati studiat, acolo sint specialisti capabili sa expertizeze proiecte de legi constitutionale, legi organice, proiecte de buget, sint acolo specialisti?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Sint specialisti, sint.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar poate sa ii stim si noi. Eu, de pilda, vreau sa stiu ce politist o sa imi expertizeze mie proiectul de lege.

Domnul Iurie Stoicov:

Acolo sint si juristi si nu mai rai ca unii din Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

In cadrul examinarii proiectului in prima lectura am adresat o propunere autorului, care consta in faptul de a nu expertiza, a face expertiza anticoruptie la nivel de proiect de lege sau de act normativ al Guvernului, dar am propus sa fie la nivel deja de lege si a actelor normative ale Guvernului la nivel de publicare in Monitorul Oficial.

Aceasta ar duce considerabil la reducerea cheltuielilor. Am adus atunci argumente foarte multe, nu am gasit propunerea mea nici in sinteza si nu stiu daca a fost examinata, din aceasta cauza am si iesit la microfon sa intreb care este situatia. Este clar in stenograma ca am venit, de doua ori am iesit la microfon cu aceasta propunere.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Deci, in acest caz eu, ma rog, Parlamentul, pot sa pun la vot aceasta propunere, dar argumentele noastre de a nu accepta aceste amendamente sint urmatoarele. In acest caz, tocmai ca acest Centru de expertiza va inlocui Parlamentul. Deci el va putea anula legile care vor fi votate de Parlament, nicidecum nu se poate de acceptat asa ceva.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule presedinte al comisiei,

Nu va inlocui pe nimeni, asa cum face la nivel de proiect, asa ar face si la nivel de lege. Ca nu se ia in vedere, este o expertiza impusa care nu va fi luata in sama ca si multe altele.

Dar faptul ca se cheltuie atitia bani pentru acele proiecte care nu ajung a fi legi, practic multe, autorul are dreptul sa o retraga in orice moment, am vorbit despre amendamentele care le pot aduce deputatii dupa ce va fi facuta expertiza si atunci la ce bun s-a mai facut acea expertiza atunci cind este legea inainte de promulgare daca s-a facut aceasta expertiza este unde s-o oprim, Presedintele nu o va promulga si atunci va fi un efect de la aceasta expertiza.

Ceea ce se propune, practic, sint numai niste cheltuieli absolut neargumentate de bani. Iata ce am vrut.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu este convingator, eu nu am...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cred ca trebuie sa punem la vot propunerea mea. Din pacate, nu stiu de ce nu a fost examinata.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Deci, evocati-mi inca o data sa inteleg propunerea dumneavoastra. Eu inteleg corect ca propunerea dumneavoastra se referea la efectuarea expertizei post factum a legilor?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Asa.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, exact.

 

Domnul Marian Lupu:

Si dumneavoastra insistati sa punem la vot lucrul acesta?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Trebuie sa urmez normele de procedura. Nu am dreptul sa fac comentarii la aceste propuneri. Supun votului propunerea colegei noastre doamnei Valentina Cusnir. Cine este in favoarea acesteia, cine este pentru a accepta, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 1.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul Marian Lupu:

13 voturi “pro”.

Propunerea nu a fost acceptata.

Va multumesc.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Cheltuim banii acolo unde trebuie.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

In cadrul dezbaterilor in prima lectura a acestui proiect de lege, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” s-a pronuntat pentru ca expertiza anticoruptie sa fie efectuata de un centru independent, numit de Parlamentul Republicii Moldova.

Raspuns la intrebarea de ce se refuza ca acest centru sa fie instituit nu am primit nici in cadrul sedintei in plen, nici in cadrul sedintei comisiei sesizate in fond si, de aceea, eu propun ca aceasta propunere sa fie pusa la vot aici, in sala. Si daca imi permiteti...

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Poate sa o facem si mai aveti inca propuneri, da?

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da, mai am.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere a colegului nostru domnul Alexandru Lipcan. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul Marian Lupu:

15 voturi “pro”.

Propunerea nu intruneste numarul necesar de voturi pentru a fi acceptata.

Rog sa continuati.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar si acum la articolul 4, cu care a venit comisia astazi in Parlament. Eu nu inteleg de ce domnul Filat si-a retras propunerea respectiva pe marginea... parerea sa, am fost si noi in cadrul dezbaterilor in prima lectura ca metodologia sa fie adoptata de catre Parlament si in cadrul comisiei de specialitate, de asemenea,
ne-am convins unul pe altul cu legi in mina ca este normal sa fie asa cum s-a propus acum in articolul 4.

De aceea, eu propun sa fie pusa la vot aceasta varianta.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Eu, in primul rind, inainte de a supune votului, totusi, vreau sa consult comisia. Noi am iesit aici, in plenul Parlamentului, cu acest articol 4 deja coordonat si acceptat si ca continut. Respectiv, autorul si-a retras, este o chestie benevola, acum un alt coleg de al nostru, domnul Filat, are dreptul, pardon, domnul Lipcan are dreptul din nou si introduce aceasta propunere. Comisia, pozitia comisiei.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Noi ne-am apreciat de acum referitor la acest articol. Vreau sa va spun ca la comisie, intr-adevar, au fost aceste doua variante si de aceea am rugat Directia juridica sa ne consulte comisia mai corect. Ne-am consultat, ne-am apreciat si de acum nu vedem necesitatea de a ne mai intoarce la aceasta intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, pozitia comisiei o inteleg.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Ca sa nu fie neintelegere aici. Domnul Filat si-a retras acest amendament si din cauza ca noi nu am votat in prima lectura acest document, nu avem de gind sa il votam si in lectura a doua, fiindca aceasta expertiza trebuie facuta in contextul actual. Executivul are destule pirghii ca sa faca expertiza legislatiei si nu este nevoie de o structura separata.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului propunerea evocata de domnul deputat Alexandru Lipcan, care se refera la articolul 4. Cine este pentru? Da, deci comisia mi-a confirmat odinioara ca nu mai sustine.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Deci comisia, membrii comisiei sint in sala si ei sint in drept sa voteze. Eu mi-am spus parerea mea personala.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Lipcan,

Eu am solicitat opinia comisiei, fiindca de era sa fie opinie favorabila, nu mai supuneam votului aceasta propunere. Bine, de acord, dar oricum sintem in sedinta in plen, pe care motiv asa sau altfel, in ultima instanta este plenul Parlamentului care, prin vot, isi exprima opinia sa.

Deci, supun votului propunerea domnul Lipcan. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 13.

 

Domnul Marian Lupu:

16 voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata. 

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Propunerea doamnei Cusnir suna destul de rezonabil, daca tinem cont si de faptul ca in cadrul comisiei una din explicatii a fost ca, in urma expertizei facute de Centru, parlamentarii ar fi atentionati asupra faptului ca anumite mecanisme sau anumit continut al legii ar putea cauza sau avea efecte si implicatii de coruptie.

In opinia mea, coruptia apare nu din cauza ca sint lacune in legislatie, ci din cauza ca este incalcata aceasta legislatie. Deci, daca noi avem cazuri de coruptie, atunci ar trebui, logic, sa revenim la lege, folosind filosofia propusa in cadrul comisiei, sa revenim la cazurile de coruptie si legislatia, care, intr-un fel, adica presupune acest mecanism, si sa facem o analiza retrospectiva a legislatiei, fiindca aceasta este logica explicatiilor in cadrul comisiei.

Eu am propus, in cadrul dezbaterilor in prima lectura, nu numai retragerea proiectului, dar si reorientarea acestui mecanism de expertiza Parlamentului, de exemplu, prin crearea unui centru legislativ pe linga Parlament.

Si am o intrebare pentru domnul presedinte Stoicov. In urma evaluarii implementarii Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova” s-a indicat foarte clar ca Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei  are un statut incert si este considerat impartial in activitatea lui, ceea ce inseamna ca insasi Centrul este un focar de probleme cu implicatii, inclusiv in coruptie, cel putin politica.

Nu credeti ca in contextul respectiv ar trebui, intr-adevar, sa retragem proiectul de legi si sa vedem: sau schimbam statutul Centrului, sau reorientam initiativa si ideea de expertiza anticoruptie altei structuri.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Nu se refera la proiectul de Lege. Nici nu am inteles, este o propunere. Nu se refera la acest...

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Stoicov,

Eu repet intrebarea. In cadrul evaluarii evolutiei implementarii de catre Republica Moldova a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” s-a indicat ca Centrul are un statut incert, deci, in afara cadrului democratic si nu poate fi considerat drept impartial. Cum putem noi, in aceste conditii sa ii transmitem lui dreptul de a face aceasta expertiza  anticoruptie, daca el insusi nu are aceasta imagine de coruptibil?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Va aduc aminte ca sintem, de fapt, in proces pentru lectura a doua si eu am invitat persoane la microfon pentru  amendamente. Daca aveti o propunere, inaintati-o va rog. Nu sintem la etapa de intrebari, raspunsuri.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Am propus sa retragem acest proiect de lege, unu. Si doi, sa transmitem aceasta functie de expertiza anticoruptie altui Centru, eventual unui Centru subordonat Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Poate imi formulati atunci un articol ceva, sa am ce pune la vot. Caci nu am ce pune la vot.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Eu am propus retragerea acestui proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Klipii,

Sa vorbim serios.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Foarte serios.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sintem in lectura a doua. Avem norme si proceduri conform carora trebuie sa lucram. Eu va rog sa ne conformam acestora.

 

Domnul Igor Klipii:

Daca noi facem un lucru care este gresit din start, nu este bine sa ne oprim la a doua lectura? Chiar daca sintem...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Eu am luat act de propunerea dumneavoastra.

Microfonul nr.5, va rog.

 

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule presedinte al comisiei,

Deci, din pacate ati respins amendamentul pe care l-am formulat, aceasta era o sansa, totusi, sa dam acestui Centru un continut cit de cit al unei institutii independente. Nu ati acceptat. Spuneti-mi, de fapt, ati recunoscut acum ca acest centru va functiona in regimul unei subdiviziuni a Guvernului. Si care este atunci rostul ca Parlamentul sa adopte legi, o lege pentru subdiviziunea Guvernului? Este absolut normal ca o parte componenta a Guvernului sa functioneze in baza unui regulament. Il elaboreaza Guvernul si inainte, fratilor. De ce poluam cadrul activitatii Parlamentului? Noi ce nu avem mai mult cu ce ne ocupa? Ca pentru fiecare subdiviziune a Guvernului sa cream legi aparte?

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Taranu,

In primul rind, regulamentul va fi adoptat de Guvern, intr-adevar. Acest Centru va activa in baza unei legi careva, dupa cum activeaza si alte structuri ale Guvernului. De aceea eu...

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Presedinte,

Pai, este legea Guvernului.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Ei si ce? Si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei al Guvernului si alte ministere au legi aparte. Si nu o singura lege.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimati deputati,

Sa lasam la o parte divergentele noastre doctrinare, de partid s.a.m.d. si sa pornim de la o logica elementara. Care este rostul de a face legi pentru subdiviziunile Guvernului? Noi, pur si simplu, ne facem ridicoli ca Parlament, ca instituie legislativa.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

O succinta, o foarte succinta informatie, ca sa avem o claritate. Noi am putea sa vorbim la acest subiect ca era nevoie sau nu era nevoie, cel putin, pe compartimentul de structura ce face centrul sau nu, sa ajungem la lege. Dar cert este si va atrag atentia ca noi am fost obligati sa ajungem la amendarea legii privind actele legislative, cel putin, ca sa fixam aceasta norma obligatorie de un aviz anticoruptie. Deci, sa tinem cont si de acest lucru.

Microfonul nr.4, va rog.

 

 

Domnul Leonid Bujor: 

Domnule Presedinte, va multumesc frumos. 

Eu vin cu  o propunere adresata dumneavoastra personal. Deci, conform legislatiei in vigoare si procedurii arhicunoscute, fiecare minister, departament este in drept sa prezinte, la elaborarea legilor, avizele sale Guvernului. De acest drept beneficiaza si Centrul.

Deci, daca noi mergem pe aceasta cale, propusa astazi ca expertiza sa fie efectuata de catre specialistii Centrului, noi nu rezolvam nici o problema si, pur si simplu, adoptam un act formal. Daca urmarim scopul ca, intr-adevar, sa avem  o institutie eficienta  care sa contribuie la combaterea acestui fenomen, este necesar sa cream o institutie separata, care nici intr-o forma nu va putea fi influentata de catre Guvern.

In viziunea mea, aceasta structura poate fi aprobata, conformata de catre Parlamentul Republicii Moldova. De aceea, eu ma adresez catre dumnea-voastra si catre domnul presedinte de comisie Iurie Stoicov nu pentru a remite, caci nu  nici avem dreptul, sintem in lectura a doua. Dar poate pentru a amina adoptarea acestei legi pentru o discutie mai serioasa, fiindca avem, intr-adevar, nevoie de un document eficient, de o hotarire  eficienta.

In caz contrar, abilitam Centrul sa exercite, de fapt, atributiile pe care el le detine acum. Centrul poate sa isi prezinte avizul sau la orice proiect de lege prezentat de Guvern in Parlament.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Stoicov...

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Cu exceptia ca, conform acestei legi, Centrul va fi obligat sa prezinte aceasta expertiza. In prezent, ma rog, o analizeaza, prezinta ori nu prezinta, aceasta este alta intrebare. De aceea, tocmai ca aceasta lege modifica doua legi pe care noi le cunoastem de acum si obliga de a prezenta aceasta expertiza.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.  

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stoicov,

Eu, partial, sint de acord cu dumneavoastra. Dar daca privim serios la acest lucru, este clar ca vom avea avize obiective doar in cazul in care aceasta institutie nu va depinde de Guvern si imi cer scuze poate nu corect spun in continuare, dar nu va depinde nemijlocit de Primul ministru. Deci, este un adevar pe care fiecare dintre noi, cei prezenti aici, il constientizam. Eu consider ca noi avem  suficienta vointa pentru a depasi acest lucru si sa cream o institutie eficienta, nu formala. Formal noi rezolvam repede prin ridicare de miini.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu, de fapt, nu am amendament, dar, pur si simplu, daca se poate, sa expun o pozitie, deci, referitor la necesitatea... De fapt, in prima lectura, eu deja ceva am mentionat. Necesitatea adoptarii acestei legi la etapa actuala, inca o data accentuez, la etapa actuala, pornind de la situatia materiala, financiara noi sintem nevoiti sa dam acest drept sau sa obligam sa se ocupe de aceasta expertiza anume Centrul. La etapa urmatoare, dupa cum sintem informati, Guvernul duce tratative pentru a obtine unele granturi, niste surse financiare suplimentare, care vor permite ca sa fie format un Centru separat, care se va ocupa de problema expertizarii proiectelor actelor legislative in sensul racordarii legislatiei sau a cerintelor europene, inclusiv problematica riscului coruptiei va fi pusa in atentia acestui centru.

Actualmente, noi alte variante nu avem. Totodata, referitor la problema a insusi proiectului care este discutat astazi, noi nu adoptam o lege aparte, noi, pur si simplu, modificam actele legislative care reglementeaza procedura legislativa, acesta este un moment.

Al doile amoment, noi prin modificarea respectiva, punem in sarcina anume a Centrului ca sa atraga atentia prin avizul respectiv sau expertiza respectiva, pornind de la practica, deoarece anume acest Centru cel mai bine cunoaste toate conditiile care contribue la actele de coruptie. Anume ei poseda si experienta respectiva si fiind pregatiti in domeniul teoretic, ei vor avea posibilitate sa prezinte Guvernului, apoi prezinta Parlamentului avizele respective referitor la problema coruptiei sau combaterii coruptiei prin adoptarea acestor acte.

Ultima instanta oricum va fi Parlamentul, care va examina toate  avizele, toate expertizele si dupa aceea va fi luata decizia definitiva. Inca o data repet. Astazi noi, pur si simplu, sintem nevoiti sa acordam acest drept, sau, mai bine zis,sa obligam anume Centrul sa se ocupe de aceasta problema.

Etapa a doua, eu nu ca nu o exclud, dar sint ferm convins ca la etapa a doua noi vom avea posibilitate sa cream un Centru aparte, care se va ocupa de problema expertizei proiectelor actelor legislative.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Aceasta si voi propune.

Domnule Klipii,

Nu va suparati, ati avut acces la microfon. Consultati va rog articolul 65 si o sa gasiti raspuns la intrebarea pe care mi-o aratati cu mina. Consultati, va rog.

Stimate coleg,

Ascultati-ma cu multa atentie, mai rasfoiti putin Regulamentul. Eu va sfatui si va indic articolul 65. Bine? Nu este sedinta plenara sa facem lectii pe punctele Regulamentului. O sa gasiti raspuns la articolul 65, cititi-l cu atentie.

Va multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, voi supune votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3732, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond, precum si de rezultatele procedurii de vot privind propunerile inaintate de catre deputati aici, in sala, in cadrul sedintei in plen.

Cine este pentru adoptarea in lectura a doua, in aceste conditii, a proiectului de Lege nr.3732, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 24.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

54 de voturi  “pro”. Impotriva? Eu vad miinile ridicate, rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 5.

 

Domnul  Marian Lupu:

8 voturi “impotriva”.

Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.3732 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2176 privind statutul ofiterului de urmarire penala. Lectura a doua.

Rog comisia. 

Domnule Plesca,

Va rog.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,

Dau citire raportului asupra proiectului de Lege privind statutul ofiterului de urmarire penala. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat detaliat amendamentele si propunerile comisiilor permanente, ale Directiei juridice referitoare la proiectul de Lege nr.2176 din 6 iunie 2006, inclusiv cele expuse de deputati in cadrul examinarii prezentului proiect de lege in prima lectura la sedinta in plen a Parlamentului. In rezultatul dezbaterilor, comisia a acceptat integral sau partial o parte din amendamente si propuneri privind diferentierea notiunii “ofiteri de urmarire penala” fata de alti angajati ai institutiilor in cadrul carora este constituit organul de urmarire penala, abilitati cu functia de mentinere a ordinii publice de control sau de exercitare a activitatii operative de investigatii.

Totodata, comisia a constatat necesitatea de a prevedea ca ofiterii de urmarire penala vor fi subordonati organizational conducatorului institutiei in cadrul careia este constituit organul de urmarire penala si conducatorul subdiviziunilor teritoriale numai in marimea in care acesta nu va afecta exercitarea atributiilor procesuale de catre ofiterii de urmarire penala. In legatura cu cele relatate, a fost perfectat un tabel care este anexat la prezentul raport cu privire la amendamentele parvenite la proiectul legii si rezultatele examinarii lor de catre comisie.

In urma examinarii reglementarilor proiectului de lege, precum si a tuturor amendamentelor si propunerilor la aceasta, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului proiectul de Lege nr.2176 pentru examinare si adoptare in a doua lectura, tinindu-se cont de obiectiile si amendamentele relatate in anexa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Plesca,

Eu am sa am o rugaminte. Am avut si eu amendament vizavi de clarificarea statutului ofiterului de urmarire penala si vizavi de articolul 1 alineatul (1) si a fost introdus alineatul (2), din cite inteleg eu, da?

 

Domnul Ion Plesca:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu am sa va rog, daca este posibil, sa nu revenim la tabelul respectiv, si, daca aveti posibilitate, sa cititi cum suna la ora actuala alineatul (2), de fapt, nou-aparut.

 

Domnul Ion Plesca:

Acolo in anexa este tabelul.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu inteleg, dar daca puteti sa ma ajutati. Eu de acesta zic, fiindca la alineatul (2) apar acei care sint...

 

Domnul Ion Plesca:

Nu pot detine functia.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu inteleg. Si apar ca organ de constatare, da?

 

Domnul Ion Plesca:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu am sa am o rugaminte, ca in continuarea alineatului (2) sa fie introduse cuvintele “care activeaza in baza legii”. Eu cred ca nu e ceva.... Din simplul motiv ca noi cunoastem  ca in Parlament deja este prezentata Legea privind organele de constatare, din cite stiu eu. Si o sa fie ca continuitate. Deci, organele respective, pe care le-am mentionat noi ca, au si calitate de organ de constatare si in continuare ceea ce nu este prevazut la alineatul (2) sa fie introduse cuvintele “care activeaza in conditiile legii”. Eu cred ca nu e ceva...

 

Domnul Ion Plesca:

Eu cred ca aceasta se poate de acceptat. Adica Parlamentul o sa decida, dar...

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, da.

Domnule Presedinte,

Daca se poate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia accepta?

 

Domnul Ion Plesca:

Da, in principiu, da.

Domnul Turcan.

 

Domnul  Marian Lupu:

La fel, da?

Va multumesc. 

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule presedinte Turcanu,

Stimate domnule Plesca,

Ca o constatare. Eu consider ca noi, modificind Codul de pocedura penala si cind am omis alineatul (1) al articolului 273, daca ne uitam atent in cod, noua ne-au ramas, de fapt, doua organe de constatare. Au ramas comandantii navelor si navelor aeriene si instanta de judecata in cauzele de audienta. Si aici, probabil, ar trebui sa ne autosesizam si sa revenim, chiar daca a fost Codul de procedura penala, eu nu cred ca este ceva iesit din comun, ca sa revenim urgent, ca reglementarea respectiva sa vina. Aici, pentru stenograma si, poate, domnule Presedinte Turcanu, specialistii din cadrul comisiei sa vina urgent cu modificarea respectiva.

 

Domnul Ion Plesca:

Eu cred ca dupa publicarea in “Monitorul Oficial” noi vom reveni la...

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu va multumesc frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu vad.

Va multumesc, domnule Plesca.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2176, avind continutul raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

83 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2176 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4471 cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Guvernul.

 

Domnul Pavel Buciatchi – viceministru al dezvoltarii informationale:

Stimati domnilor deputati,

Prezentul proiect de Lege cu privire la protectia datelor cu caracter personal este aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1377 din 26 decembrie 2005. Necesitatea adoptarii acestei legi este provocata de dezvoltarea tehnologiilor informationale contemporane, insotite de crearea multiplelor baze de date cu capacitati mari care acumuleaza informatia despre persoane concrete, date cu caracter personal, usurinta raspindirii informatiei din aceste baze. Posibilitatea modificarii informatiei genereaza pericole suplimentare intereselor persoanelor in legatura cu ce este necesar de a marca garantiile reglementarii juridice privind protectia datelor cu caracter personal.

Scopul prezentei legi, conform articolului 1 din proiectul de lege, reprezinta garantarea respectarii si asigurarea protectiei drepturilor si libertatilor  persoanei la prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv protectia drepturilor la inviolabilitatea vietii private si a secretului personal sau familial.

In masura obligatiunilor sale, detinatorii datelor cu caracter personal ale cetatenilor devin structurile imputernicite de stat si private, de exemplu, organele afacerilor interne, organele de stare civila, institutiile medicale, avocatii, notarii, administratia imobilului etc. Protectia informatiei care contine date cu caracter personal trebuie sa prezinte pentru toti detinatorii acesteia un proces riguros reglementat, ce previne violarea integritatii veridicitatii si confidentialitatii resurselor informationale ale oricarei organizatii, unde aceasta se acumuleaza, indiferent de forma ei juridico-organizatorica si tipul proprietatii.

Prin urmare, actiunea prezentei legi, articolul 2 se extinde asupra relatiilor ce apar la prelucrarea datelor cu caracter personal, efectuata de catre persoanele juridice si fizice, cu utilizarea mijloacelor automatizate sau fara utilizarea a unor astfel de mijloace pe teritoriul Republicii Moldova, precum si in afara teritoriului Republicii Moldova.

Proiectul de Lege cu privire la protectia datelor cu caracter personal a fost elaborata in conformitate cu conventiile si acordurile internationale, precum si in conformitate cu principiile de baza privind activitatea cu datele cu caracter personal, concretizate in Conventia pentru protectia persoanelor referitor la prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, care a devenit un inceput pentru legislatia corespunzatoare.

De rind cu Constitutia Republicii Moldova, anume Conventia indicata formeaza cadrul juridic in domeniul prelucrarii datelor cu caracter personal, prevazut la articolul 3 din proiectul de lege. Parlamentul Republicii Moldova, prin Hotarirea nr.483 din 1999, a ratificat Conventia pentru protectia persoanelor referitor la prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, insa aceasta rectificare poate fi recunoscuta de catre Consiliul Europei numai cu conditia adoptarii de catre Parlament a legii mentionate.

Articolul 5 “Caracteristica datelor cu caracter personal” se echivaleaza in sensul larg al cuvintului la articolul 5 al Conventiei, creind binecunoscutele principii ale protectiei datelor, care sint obtinute in mod legal si prelucrate corespunzator, colectate si inregistrate in scopuri determinate si nu pot fi utilizate intr-un mod incompatibil cu aceste scopuri exacte si dupa necesitate actualizate, pastrate intr-o forma ce permite identificarea subiectului in masura in care o necesita scopurile pentru care au fost colectate datele.

Este necesar de mentionat ca articolul 6 “Prelucrarea datelor cu caracter personal” stabileste baza juridica pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Principalul consta in aceea ca prelucrarea datelor cu caracter personal se efectueaza numai cu consimtamintul neconditionat si in scris al persoanei fizice interesate, subiectul datelor cu caracter personal. In intreaga lume se saluta garantarea protectiei datelor sensibile, adica categorii speciale.

Proiectul de lege propus, articolul 7 prevede modul de prelucrare a categoriilor speciale de date cu caracter personal asa ca: originea rasiala sau etnica, convingerile politice, religioase sau date de alta natura, starea sanatatii sau viata sexuala, condamnarile penale.

Prelucrarea datelor cu caracter personal, care fac parte din categoria de date speciale, precum si pastrarea acestora poate fi efectuata doar cu acordul scris al subiectelor datelor. In lipsa acordului corespunzator al subiectului de date cu caracter personal speciale, informatia nu poate fi utilizata in alte scopuri decit acelea pentru care aceasta se pastreaza si nu poate fi divulgata tertelor persoane.

Un izvor de inspiratii pretios la elaborarea proiectului a fost cea mai buna practica internationala, unde se recomanda a adauga dreptul subiectului de date cu caracter personal, de a-si retrage acordul exprimat privind prelucrarea in orice moment, posibilitatea prevazuta de articolul 6 din proiectul de lege.

In proiectul de lege sunt prevazute cazurile in care nu este necesar acordul subiectului pentru prelucrarea datelor cu caracter personal – articolele 6 si 7. Scutirea de necesitatea acordului cind prelucrarea datelor cu caracter personal, spre exemplu, se realizeaza exclusiv in scopurile statistice sau stiintifice ale cercetarilor istorice poate fi izvor de ingrijorare in lipsa garantiilor adecvate pentru protectia vietii private a subiectelor datelor cu caracter personal.

Una din garantii si executarea unor astfel de ingrijorari este trimiterea, la articolul 15, la conditia prezentarii datelor cu caracter personal, precum este anonimatul, adica depersonalizarea datelor cu caracter personal. Depersonalizarea se realizeaza pe calea excluderii din datele cu caracter personal a unor date ce ar permite identificarea persoanei fizice, atribuindu-le forma de date anonime care nu pot fi asociate cu persoana identificata.

Articolul 10 reglementeaza drepturile subiectelor de date cu caracter personal fiind articolul-cheie in proiectul de lege. Articolul intru totul corespunde Conventiei pentru protectia persoanelor referitor la prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, deoarece in ea sint fixate prevederile care acorda subiectului accesul la datele sale cu caracter personal.

La primirea informatiei despre detinator si locul aflarii acestuia, de a solicita informatie despre datele cu caracter personal supuse prelucrarii privind originea informatiei despre aceste date, precum si despre aceea unde au fost transmise sau unde este preconizat de a le transmite. Dreptul de a contesta actiunile si inactiunile detinatorilor de date cu caracter personal la organul imputernicit pentru protectia datelor cu caracter personal sau in instantele de judecata.

Directiva Uniunii Europene prevede instituirea unui organ independent pentru protectia datelor personale, ca o conditie obligatorie a oricarei legislatii nationale. Articolul 11 din proiectul de lege pune in sarcina avocatului parlamentar controlul asupra garantarii protectiei drepturilor si libertatilor persoanei la prelucrarea si utilizarea datelor cu caracter personal, care creeaza o institutie independenta – Centrul national pentru protectia datelor cu caracter personal, care activeaza independent de organele de stat.

In scopul economisirii mijloacelor banesti la crearea acestuia, functia controlului poate efectua Centrul pentru drepturile omului deja existent prin modificarea Legii cu privire la avocatii parlamentari. Acest Centru urmeaza a fi redenumit ca Centru pentru drepturile omului si protectia datelor cu caracter personal.

Luind in considerare necesitatea independentei organului de stat, se propune ca regulamentul Centrului sa  fie aprobat de catre Parlament, intrucit organul de supraveghere este chemat sa asigure protectia vietii  private a cetatenilor, precum si a datelor cu caracter personal, rolul si activitatea acestei organizatii fiind extrem de importanta.

La articolul 11 din proiectul de lege, sint stabilite functiile Centrului pentru protectia datelor cu caracter personal de baza: examinarea adresarilor subiectului datelor cu caracter personal despre corespunderea continutului datelor cu caracter personal si metodelor de prelucrare, realizarea controlului informatiilor despre prelucrarea datelor cu caracter personal sau atragerea in acest sens a altor organe de stat in limitele competentelor acestora.

A cere de la detinatori precizarea, blocarea sau nimicirea datelor cu caracter personal nevrednice sau obtinute ilicit, actionarea in justitie intru apararea drepturilor subiectelor de date cu caracter personal, intocmirea in ordinea prevazuta de legislatie administrativa a proceselor-verbale privind incalcarea prevederilor prezentei legi, tinerea registrului detinatorilor datelor cu caracter personal.

Lista functiilor Centrului in proiectul de lege este largita tinind cont de recomandarile Consiliului Europei. In multe state, pe linga organul independent de supraveghere pentru apararea datelor cu caracter personal, actioneaza pe principii de voluntariat un organ colegial, asa-numit Consiliul Consultativ.

Bazindu-ne pe practica internationala, dupa adoptarea legii, propunem de a include in regulamentul Centrului national, aprobat de catre Parlament clauze privind crearea Consiliului Consultativ, care ar consta din reprezentanti ai: Aparatului Presedintelui, Parlamentului, Guvernului, organelor administratiei publice centrale si locale si altor structuri, care pot interactiona foarte strins cu organul de control, sa acorde ajutor la luarea masurilor necesare pentru prelucrarea datelor cu caracter personal in conformitate cu principiile prezentei legi.

Una din functiile de baza de supraveghere a Centrului national pentru protectia datelor cu caracter personal este administrarea Registrului detinatorilor de date cu caracter personal, articolul 12.

Dezvoltarea societatii informationale cu atit mai mult va da imbold detinatorilor de date sa efectueze prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Eu rog sa treceti la partea de conchidere.

 

Domnul  Pavel Buciatchi:

Stimati deputati,

Luind in considerare ca crearea societatii informationale este una din sarcinile principale, rog sustinerea dumneavoastra in prima lectura a proiectului de lege prezentat. Proiectul de lege a fost avizata si am primit aviz pozitiv din partea Consiliului Europei, rog sustinerea in prima lectura a proiectului mentionat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat: 

Va multumesc frumos, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Ati facut o prezentare foarte consistenta si, totodata, suficient de lunga. Oricum, spuneti, va rog, dumneavoastra ati enuntat niste prevederi care nu exista in proiectul de baza al legii, cum ar fi: eventualitatea crearii Centrului sau abilitarii Centrului pentru drepturile omului cu functiile respective sau ati enuntat anumite prerogative ale Centrului, care nu sint prezente, de unde vin ele? In urma discutiilor in comisie sau cum?

 

Domnul  Pavel Buciatchi:

Deci, noi am discutat in comisie acest proiect de lege si, in urma discutiilor, am convenit ca forma cea mai potrivita si, in conformitate cu acele recomandari ale Consiliului Europei, ar fi anume crearea Centrului. Mai mult decit atit, aceste centre sint create in multe tari ale Europei si din practica, si din legislatia tarilor europene, care a fost studiata la elaborarea legii corespunzatoare.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule viceministru.

Eu sint de acord, dar, totodata, probabil, viziunea comisiei asupra proiectului de baza urma sa fie prezent in raport, nu in raportul dumneavoastra. Dar, totodata, spuneti-mi, va rog frumos, la ora actuala in Republica Moldova exista, sint date cu caracter personal, ele sint administrate, prelucrate s.a.m.d.? Si ce se intimpla, de fapt, la ziua de astazi in acest domeniu?

 

Domnul  Pavel Buciatchi:

Deci, datele personale sint prezente in baza de date, care sint gestionate acum de  Ministerul Dezvoltarii Informationale si alte ministere. Cel putin in cadrul Ministerului Dezvoltarii Informationale, noi avem Registrul de stat al populatiei, care contine anume date personale despre cetatenii Republicii Moldova.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu stiu, la Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale baza de date cu date cu caracter personal sint suficiente. Dar, totodata, noi nu avem, de fapt, o reglementare legala pina la ora actuala. Si de aici vine, de fapt, intrebarea de fond, daca vreti.

Uitati-va, ati enuntat, de fapt, foarte corect Conventia, la care facem referire, a fost adoptata in 1981, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat in 1999 aceasta Conventie. In 2001 a fost elaborata legea respectiva si a fost expertizata de catre Consiliul Europei. Cunoasteti dumneavoastra, cumva, de ce intr-un domeniu foarte important, eu am impresia ca foarte putina lume a citit proiectul de lege si intelege ce reglementeaza acest proiect de lege, timp de 6 ani, practic, de la elaborare si expertizare nu a fost discutat macar in Parlament?

 

 

Domnul  Pavel Buciatchi:

Primul proiect de lege a fost elaborat in 2001 de catre Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor, in 2001 a fost transmis Consiliului Europei si in 2001 noi am si primit primul aviz privind legea care a fost elaborata atunci de catre Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor.

Noi am luat in considerare acele recomandari care au venit de la Consiliul Europei la primul proiect si le-am implementat, practic, in legea prezentata. Si pot sa va spun ca legea prezentata, in principiu, foarte mult difera de acea care a fost elaborata in 2001, luind in considerare anume conventiile europene care au fost adoptate dupa 2001.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Multumesc foarte mult pentru raspuns.

Eu am rugat sa fiu inscris cu luare de cuvint si vom incerca sa ne expunem punctul nostru de vedere printr-o analiza a acestui proiect de lege. Dar, de aici, de la microfonul nr.4, as vrea sa va zic ca au aparut multe intrebari vizavi de necesitatea aparitiei acestei legi.

Din punctul nostru de vedere nu aceasta este problema. Problema a fost inexistenta acestei legi pina acum si, probabil, urmeaza sa mai discutam, ce s-a intimplat in aceasta perioada in momentul in care noi incercam sa reglementam si sa protejam persoana asupra anumitelor abuzuri in acest domeniu. Iar noi, pina in anul 2006, nu avem un act care reglementeaza. Deci, putem face supozitia ca nu mai putem presupune ce s-a intimplat in acest domeniu.

Va multumesc foarte mult, domnule Buciatchi.

 

Domnul  Pavel Buciatchi:

Deci, sustinerea in prima lectura a acestui proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Stimate domnule autor,

La articolul 7 apare o situatie confuza si nu este clar, cum sa procedam cu litera a) din alineatul (3), care stabileste, intr-un fel, ca prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal se va face fara consimtamintul subiectului de date cu caracter personal, daca prelucrarea este necesara pentru protectia vietii, integritatii fizice sau a sanatatii persoanei vizate ori a altei persoane in cazul in care persoana vizata se afla in incapacitatea fizica sau juridica de a-si da consimtamintul in scris.

In citeva avize ale ministerelor si in cel al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului s-a atentionat asupra posibilitatii de tratare contradictorie a acestui moment. Nu admiteti dumneavoastra cumva ca aceasta norma, inclusa in proiect, sa fie exclusa din proiect? Deci, litera a) alineatul (3) din articolul 7.

Domnul  Pavel Buciatchi:

Dupa parerea mea, de exemplu, sint situatii cind, intr-adevar, omul nu poate sa isi dee in scris acceptul la prelucrarea datelor personale. De exemplu, cel mai simplu caz – accidentul rutier. Dar avind informatia necesara in registrul medicamentelor noi putem sa aflam cu care medicamente dumnealui nu poate fi tratat. Deci, pe de-o parte, este un acces la date personale, pe de alta parte, nu avem posibilitate de a primi anume acest accept in forma scrisa. Poate ca redactional ceva trebuie de modificat, ca sa nu fie dubii referitor la articolul dat. Dar, in principiu, eu cred ca...

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Bine.

Venim in lectura a doua cu niste clarificari.

 

Domnul  Pavel Buciatchi:

Cu atit mai mult in a doua lectura, practic, toate avizele de la comisiile corespunzatoare noi le-am luat in considerare.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Bine. Inca o intrebare. Deci, la articolul 2 alienatul (4) se spune: “Legea se aplica si la prelucrarea si transferul de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor de prevenire si combatere a infractiunilor sau a altor activitati desfasurate in domeniul procedurii penale. In acelasi timp, la alineatul (5) se stipuleaza: “Dispozitiile prezentei legi nu se aplica la prelucrarea si transferul de date cu caracter personal efectuate in cadrul activitatii in domeniul apararii nationale, securitatii nationale si combaterii criminalitatii”, ultima sintagma fiind inclusa la sugestia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Cum explicati admiterea unei asemenea coliziuni de norme? Deci, alineatul (5) se cam bate cap in cap cu alineatul (4).

 

Domnul  Pavel Buciatchi:

Dar mie mi se pare ca noi, la sedinta comisiei, de acum am discutat si noi am scos. Acesta e proiectul de lege care e in prima versiune. Noi, catre lectura a doua, de acum vom modifica aceste greseli.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Am inteles.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor: 

Multumesc frumos.

Am doua intrebari, daca imi permiteti, la adresa autorului. Prima intrebare. Capitolul 3 articolul 11. Deci, la alineatul (2) din articol se indica: “Structura si regulamentul Centrului” s.a.m.d. “se aproba de catre Parlament”.

Alineatul (1) al aceluiasi articol prevede ca aceste functii sint puse in sarcina Centrului national pentru protectia datelor cu caracter personal. Insa nici in primul alineat si nici in al doilea nu este indicat cine formeaza aceasta structura. Spuneti, va rog, cui ii revine functia de  formare a acestei noi structuri?

 

Domnul  Pavel Buciatchi:

Noi am convenit.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu poate. Bujor e in opozitie, nu are atributie la aceasta.

 

Domnul  Pavel Buciatchi:

Anume in Regulament vor fi stipulate toate functiile acestui Centru.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Bine.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Consider ca este anormal ca in conditiile in care regulamentul Centrului se aproba de catre Parlament sa lasam ca in acelasi regulament sa fie indicat cine aproba structura. E indiscutabil ca componenta acestui Centru nu este mai putin importanta decit regulamentul. De aceea, eu vin cu propunerea ca articolul 2 sa fie completat si sa sune in felul urmator: “Componenta, structura si regulamentul sa fie aprobate de catre Parlamentul Republicii Moldova.” In cazul in care se va considera inoportun de a pune componenta si structura cu celalalte in acelasi sirag, inseamna ca la alineatul (2), dupa ce e scris: “cu caracter personal” sa scriem: “aprobate de catre Parlamentul Republicii Moldova.”

Intrebarea a doua tine de articolele 17 si 18, ultimul capitol, capitolul 6. Deci, la articolul 17 alineatul (2) se prevede ca constatarea incalcarilor, nu citesc mai departe textul, revine la trei institutii de forta. Mai departe, la articolul 18 litera c) este indicat: “Guvernul va aproba regulamentul in baza propunerilor parvenite de la Serviciul de Informatii si Securitate.”

Deci, prin ce se explica necesitatea ca articolul 17 alineatul (2) sa prevada ca aceste informatii, vasazica, ca incalcarile vor fi stabilite de 3 institutii. Nu este suficient o singura institutie? Care este argumentarea ca se includ anume aceste 3 institutii si de ce nu una?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Noi fix asa la comisie am discutat si aceasta problema, si noi vom modifica, adica vom inainta propunerea de a modifica in codurile corespunzatoare.

 

Domnul Leonid Bujor:

A modifica care din cele doua prevederi, articolul 17 alineatul (2) sau articolul 18 litera c)?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Si 17 si 18 dumneavoastra ati spus.

 

Domnul Leonid Bujor:

18?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Si 17 si 18.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, pentru a nu adresa ulterior o intrebare domnului Stoicov, sa nu fac abuz de iesire la microfon, ii mai adresez si a treia intrebare.

Da, va multumesc. Deci articolul 4, imi cer scuze, articolul 6 alineatul (2) literele c) si d), deci, “prelucrarea datelor cu caracter personal, asa, nu este necesar in cazurile in care”. Eu inteleg de ce se prevede aceasta cerinta la literele a), b) dar si c) partial, dar prin ce se explica aceasta cerinta la litera d), unde este vorba de prelucrarea datelor cu caracter personal, exclusiv in scopuri statistice, de cercetare stiintifica sau istorica.

In ce masura aceasta prevedere se inscrie in sirul acesta?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Daca se poate inca o data intrebarea?

 

Domnul Leonid Bujor:

Aveti in fata proiectul.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Da.

 

Domnul Leonid Bujor:

Care e necesitatea? Eu consider ca este un lucru de prisos, de ordin general.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Deci, nu este necesar. Noi vorbim atunci de cazuri cind nu este necesar in cazurile in care, si la litera d) noi stipulam anume ca prelucrarea datelor cu caracter personal este facuta exclusiv in scopuri statistice. Deci, daca noi efectuam prelucrarea datelor cu scopuri statistice, atunci nu este necesar de un aviz in scris al persoanei.

 

Domnul Leonid Bujor:

De ce nu este necesar? Eu nu vreau sa intru in descrierea, in preistoria cu savanti, cu uniunile de creatie s.a.m.d. Eu intreb: de ce nu este necesar in aceste cazuri consimtamintul cetateanului.

Ce, aceasta este o categorie de cetateni asupra caror noi avem suspiciuni, care e modalitatea?

Domnul Pavel Buciatchi:

Nu. Aceste prelucrari implica prelucrarea unui masiv mare de informatii de date personale, si de aceea in acest caz...

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Buciatchi,

Nu va suparati pe mine, intrebarea mea este concreta. De ce nu scriem atunci muncitori, de ce nu scriem deputati?

 

Domnul Marian Lupu:

De acord, o sa scriem deputati...

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Eu propun, de a exclude pentru lectura a doua litera d) din articolul 6 alineatul (1), cer scuze, alineatul (2).

 

Domnul Marian Lupu:

Vrea sa se conecteze la aceasta discutie si presedintele comisiei de profil.

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

De ce e legat de statistica. Aici nu se au in vedere familii concrete de persoane, deci un masiv intreg de populatie care... spre exemplu, statistica va da anii de nastere. Aceasta se refera la toata populatia si de aceea aceasta informatie, evident, se poate de luat fara consimtamintul fiecarei persoane in parte. Si alte date, eu stiu, chiar si aceeasi stare a sanatatii, deci daca ei sint bolnavi de o anumita boala, dar aceasta e o raspundere statistica si nu se refera la persoana concret, aparte.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule presedinte,

Va multumesc frumos pentru interventia dumneavoastra.

Este logic ceea ce spuneti dumneavoastra, dar este un dar foarte serios. Aceasta prevedere este prevazuta intr-un alt articol al aceluiasi proiect de lege. Eu constat ca prin aceasta litera d) aceasta categorie de cetateni este evidentiata nejustificat.

Aceasta este o tratare tendentioasa si, daca mergem mai departe, inseamna ca trebuie sa ma inscriu la luare de cuvint. Nu poate fi asa ceva.

Domnule presedinte al comisiei,

Citesc atent pentru dumneavoastra: “Consimtamintul persoanei fizice vizate nu este necesar in cazurile in care...”. Deci, in cazul in care se refera la un deputat, la un muncitor, la un fermier s.a.m.d. este necesar, dar iata cind este vorba de aceasta categorie de cetateni, nu este necesar.

Este absolut alogic, de aceea eu imi mentin propunerea pentru lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Necesitatea acestui proiect... eu cred ca toata lumea este convinsa si il sustin si eu. Dar in raportul dumneavoastra v-ati referit prin citeva fraze la confesii religioase si in acest context vreau sa va adresez o intrebare. Dupa cite stiu, Mitropolia Moldovei si Mitropolia Basarabiei au avut anumite obiectii in contextul acestui proiect de lege.

Cred ca stiti dumneavoastra despre ce este vorba. In ce masura au fost luate in consideratie aceste cerinte ale Mitropoliei Moldovei si Basarabiei si, daca nu au fost luate in considerare, poate este cazul sa ne intoarcem la aceasta problema in lectura a doua. In raport dumneavoastra indicati ca sint avizele a 17 ministere, dar o intrebare atit de delicata nu este elucidata in avizele respective.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Deci, proiectul de lege a fost consultat cu Consiliul Europei. Deci, practic, acele intrebari pe care dumneavoastra le vorbiti, noi, de fapt, nu am consultat nemijlocit cu confesiile corespunzatoare, dar catre lectura a doua eu cred ca noi putem sa revenim inca o data la consultarea legii prezentate.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

De acord.

 

Domnul Marian Lupu: 

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Din lectura pe care am facut-o parcurgind acest proiect de lege mi s-a creat impresia ca el nu ofera si nu prevede suficiente garantii de confidentialitate pentru persoanele vizate de activitatea acestui viitor Centru. Si cum o consolidam aceasta prevedere a legii si care sint acele penalitati care urmeaza sa fie administrate acelor functionari publici angajati in cadrul Centrului care vor avea acces la aceasta informatie si care ar putea fi uneori tentati sa faca abuz in exercitiul functiunii si sa divulge asemenea informatii cu caracter confidential.

 

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Ce tine de penalitati, noi vom inainta propuneri in modificarile codurilor corespunzatoare. Dar cu functiile Centrului, care nu sint reflectate aici, noi putem, catre lectura a doua, sa le completam, astfel incit sa fie reflectata cit mai larg si mai sigur increderea in aceea ca Centrul va actiona decent si fara...

 

Domnul Ion Varta:

O a doua intrebare. Tinind cont de faptul ca acest proiect de lege a fost elaborat cu ceva timp in urma si el a fost supus unei expertize internationale, nu considerati dumneavoastra necesar ca, acum, acest proiect de lege sa fie din nou supus unei expertize internationale.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

In primul rind, primul proiect de lege a fost elaborat de catre Ministerul Transporturilor si Comunicatiilor si in 2005 de acum de catre Ministerul Dezvoltarii Informationale. Deci, noi nu am referit la proiectul de lege elaborat de catre Ministerul Dezvoltarii Informationale.

Dar am luat acele recomandari care au venit de la Consiliul Europei si acele avize care au venit la proiectul de lege elaborat de catre Ministerul Transporturilor. Anume acele avize ne-au ajutat foarte mult la elaborarea proiectului de lege curent si, practic, avizele, pe care noi le-am primit acum si le-am repartizat comisiilor, in principiu, sint pozitive, cu exceptia acelor comentarii care tin de practica juridica, deci stilistica s.a.m.d.

 

Domnul Ion Varta:

Da, si o sugestie. In textul capitolului V s-au strecurat niste inadvertente de ordin gramatical, cred ca e vorba despre transmiterea “transfrontaliera” nu “tranfrontiera”. Ea apare in mai multe locuri aceasta eroare si este necesar sa fie lichidata.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumim.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

As vrea sa revenim la articolul 7 alineatul (3) litzera c), care, conform proiectului, permite ca, fara consimtamintul subiectului de date, sa fie prelucrate datele in caz de necesitate de supunere a persoanei vizate unor tratamente medicale si inca cu conditia ca prelucrarea datelor respective se va efectua de catre ori sub supravegherea unui cadru medical supus secretului profesional.

Aici imi apare un mare semn de intrebare ca fara consimtamintul meu cineva trebuie sa prelucreze niste date de care eu pot nici sa nu stiu, sa nimeresc, asa eu inteleg, sa fiu supusa unui tratament si inca acesti medici sa fie foarte secreti si nimeni sa nu mai stie unde am nimerit si de ce ma lecuiesc. Da, asa inteleg eu.

Eu as propune ca la litera c) din alienatul (3) articolul 7 sa ramina textul doar pina la virgula: “Prelucrarea este necesara in scopuri de medicina preventiva de stabilire a diagnosticului medical”, mai departe “de supunere a persoanei tratamentelor medicale...” si pina la sfirsit sa fie exclus.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Bine, atunci catre lectura a doua inca o data mai revizuim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Doamna Ostapciuc,

Am grija de dumneavoastra, sa nu nimeriti cumva pe la Codru si sa nu mai iesiti nici o data de acolo.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Mai temperat, va rog.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Вы знаете, последнее предложение коллеги не относится ко всем болезням. Есть болезни социально опасные, которые надо лечить в обязательном порядке, проводить лечение независимо от того, хочет этого больной или не хочет. Поэтому, нельзя подвергать обсуждению это предложение. Спасибо.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

Va rog, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc frumos.

Multumesc colegului, dar eu am avut anume intrebare asupra faptului ca medicii trebue sa fie in continuare foarte secreti si aceasta mi-a trezit un mare semn de intrebare, adica sa nu mai spuna nimanui de ce sint eu bolnava, lasa sa spuna, de ce sa nu spuna.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Domnule Stoicov,

Doar o clipa. Si ca sa ne amuzam putin dar si sa vorbim la modul cel mai serios.

Domnule viceministru,

Atentia prezidiului sedintei a atras articolul 7 alineatul (1): datele cu caracter personal referitoare la originea rasiala sau etnica, convingerile politice, religioase sau de alta natura, datele cu caracter personal privind starea sanatati sau viata sexuala, precum si datele cu caracter personal privind condamnarile penale constitue categorii speciale de date cu caracter personal.

Este foarte interesant acest sir de parametri. Spuneti-ne noua, va rog, deputatilor, dar cu maxima exactitate, cam ce anume ar interesa Guvernul la categoria de viata sexuala a cetatenilor Republicii Moldova si ca acest lucru s-ar face in scopuri statistice, de cercetare stiintifica sau istorica.

Domnule viceministru,

Asteptam. Sapte, unu...

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Sapte, unu, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu presupun ca intrebarea prezidiului a fost atit de neasteptata, da, si, de surpriza, poate ca nu sinteti gata sa oferiti raspuns. Deci, eu o sa rog comisia sa studiati inclusiv acest subiect.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte,

Pentru o precizare doar, pentru ca acest punct cred ca merita o atentie si eu cred ca si comisia noastra se va implica mult. Dar ceea ce tine de secret, sint si alte acte normative care, ma refer la Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic care prevede aceste obiectii pe care le-a mentionat doamna Cusnir.

Dar ceea ce tine... acest punct trebuie, pur si simplu, discutat pentru ca sint situatii cind e in pericol viata omului si daca el, de exemplu, cum a spus domnul ministru, este alergic si se cunoaste la ce este alergic, dar cetateanul trebuie salvat. De aceea, eu cred ca aici adevarul este in mijloc si noi trebuie sa discutam foarte atent la acest punct pentru, caci poate ca are dreptate si doamna Cusnir, dar nu suta la suta, dar si ceea ce prevede proiectul de lege la fel este indicat sa se pastreze si de aceea, probabil, ne vom opri la...

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Si eu la fel.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Da, va multumesc.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, initiativa legislativa a Guvernului Republicii Moldova.

Prezentul proiect de lege face parte din lista actelor legislative stabilite in Hotarirea Parlamentului cu privire la programul legislativ pentru anii 2005 – 2009 in scopul realizarii obiectivului de armonizare a legislatiei Republicii Moldova cu legislatia Comunitatii Europene si corespunde principiilor de baza ale procesului prelucrarii datelor personale si care se contin in Conventia privind protectia persoanelor referitor la prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, ratificat de catre Parlamentul Republicii Moldova in anul 1999.

Scopul proiectului de lege in cauza este crearea si dezvoltarea cadrului juridic national in domeniul protectiei datelor cu caracter personal si reglementarea relatiilor de colectare a informatiei, pastrarea, prelucrarea automatizata, transmiterea si utilizarea lor, stabilirea drepturilor subiectilor datelor cu caracter personal si obligatiilor celor care prelucreaza aceste date.

Necesitatea adoptarii acestei legi rezida si din faptul ca, actualmente, legislatia nationala nu prevede o evidenta stricta si aplicarea sanctiunilor corespunzatoare in cazuri de colectare si utilizare nesanctionata a bazelor de date cu privire la datele personale acumulate fara consimtamintul persoanelor, astfel aducindu-se prejudiciu considerabil drepturilor fundamentale ale omului.

In scopul asigurarii controlului efectiv, precum si pentru coordonarea activitatii autoritatii nationale in domeniu pentru elaborarea mecanismului de protectie a drepturilor subiectilor de date cu caracter personal si al prezentei legi, se propune crearea Centrului national de protectie a datelor cu caracter personal, care va activa in conditii de independenta si impartialitate in asigurarea securitatii acestor date. Se propune ca aceasta structura sa fie reglementata si aprobata de catre Parlament.

La initiativa Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, Comisiei pentru politica externa si integrare europeana si a Comisiei pentru politica economica, buget si finante ale Parlamentului Republicii Moldova, acest proiect a fost expertizat recent, adica anul curent, de catre Consiliul Europei. In urma examinarii, expertii Consiliului Europei au constatat ca respectivul proiect de lege poseda aspecte pozitive in incercarea de a reglementa in mod corespunzator protectia datelor cu caracter personal in Republica Moldova in baza standardelor europene.

In ceea ce priveste obiectiile si propunerile expuse de catre expertii Consiliului Europei ce tin de imbunatatirea conceptului prezentului proiect, precum si ale comisiilor parlamentare permanente expuse in avizele sale, comisia expune urmatoarele.

In copul transpunerii cit mai exacte a prezentului proiect la prevederile Conventiei privind protectia persoanelor referitor la prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, comisia propune a modifica actuala denumire a proiectului in redactia urmatoare: Legea privind protectia datelor cu caracter personal; propune de a exclude alineatul (4) din articolul 7 – prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal, care prevede atribuirea datelor cu caracter personal unor categorii de functionari publici si membrilor familiilor lor la categoria speciala de date cu caracter personal, al caror regim de utilizare se stabileste de Guvern, dat fiind faptul ca asemenea reglementare afecteaza principiul transparentei cu privire la detinerea acestor date si contravine principiilor stabilite in Conventie si in actele normative internationale la care Republica Moldova este parte.

Referitor la prevederile din capitolul III, care stabileste principiul controlului de stat in domeniul prelucrarii datelor cu caracter personal, nu se accepta propunerea de a imputernici Centrul national pentru protectia datelor cu caracter personal sa realizeze controlul de stat in domeniul garantarii si protectiei drepturilor si libertatilor omului la prelucrarea si utilizarea datelor cu caracter personal, precum si sa exercite functiile de elaborare a politicii de stat in domeniu si sa reprezinte interesele Republicii Moldova in organismele internationale, pornind de la urmatoarele considerente.

In conformitate cu prevederile Conventiei privind protectia persoanelor referitor la prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, precum si in baza Directivei Consiliului Europei nr.58 din 2002 privind protectia datelor personale si comunicatiilor electronice, autoritatea de supraveghere in domeniu trebuie sa fie institutie autonoma si independenta fata de orice alta autoritate a administratiei publice, precum si fata de orice persoana fizica sau juridica din domeniul privat.

Prin urmare, functia reprezentativa de stat este incompatibila cu statutul independent al respectivei autoritati. La fel, in urma studierii practicii statelor europene in domeniul protectiei datelor cu caracter personal, precum si in scopul asigurarii independentei si impartialitatii in asigurarea securitatii acestor date si al optimizarii cheltuielilor financiare legate de crearea acestei institutii, comisia propune ca competentele Centrului national de protectie a datelor cu caracter personal, de coordonare a activitatilor autoritatilor nationale in domeniu, elaborarea si asigurarea mecanismului de protectie a drepturilor subiectilor de date cu caracter personal si ale prezentei legi sa fie acordate institutiilor avocatilor parlamentari din cadrul Centrului pentru drepturile omului.

Oportunitatea acestui model rezida din caracteristicile spatiului legislativ si institutional cu privire la Centrul pentru drepturile omului din Republica Moldova.

In exercitiul functiei, avocatii parlamentari sint independenti si se bucura de inviolabilitate. Activitatea avocatilor parlamentari este menita sa asigure garantarea respectarii drepturilor si libertatilor constitutionale ale omului de catre autoritatile publice centrale si locale, de catre institutii, organizatii si intreprinderi, indiferent de tipul de proprietate, de catre asociatii obstesti si persoane cu functii de raspundere de toate nivelurile.

Astfel, asigurarea garantiei de protectie a drepturilor si libertatilor omului la prelucrarea si utilizarea datelor de caracter personal in conditiile de independenta si impartialitate reprezinta, de fapt, un segment din atributiile avocatilor parlamentari. La etapa examinarii proiectului mentionat in lectura a doua, comisia va prezenta in modul stabilit proiectul de Hotarire a Parlamentului cu privire la structura si regulamentul Centrului national pentru protectia datelor cu caracter personal in scopul asigurarii indeplinirii prezentei legi, precum si a Legii cu privire la modificarea Legii cu privire la avocatii parlamentari.

Tinind cont de cele expuse, comisia propune aprobarea proiectului de Lege nr.4471 in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

In prima lectura, da.

Microfonul nr.3, va rog.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Предлагаемый Правительством законопроект предусматривает создание Национального центра по защите личных данных. С какой целью? Для того, чтобы... Говорю, как понимаю, если не права, вы мне скажите. В целях, чтобы государственные органы…, а эти личные данные разбросаны по самым различным  министерствам и ведомствам.

Так вот, чтобы государство или, вернее Правительство, обеспечило контроль за соблюдением всеми этими структурами конфиденциальности и чтобы эти данные не попали в чужие руки... То есть государство, исполнительная власть берут на себя обязанность осуществлять контроль, чтобы этого не было допущено.

Вы предлагаете, чтобы это было передано в введение Центра по правам человека. Центр по правам человека предназначен для: если государственные органы нарушают права гражданина, то он идет в этот центр и жалуется на данные государственные органы. Вы же предлагаете совместить их. То есть получается один орган, который, с одной стороны, должен осуществлять контроль…, а там не все расписано в законе, следует расширить функции центра. Каким образом он будет осуществляться контроль и т.д. То есть, происходит совмещение функций исполнительной власти и функций, ради которых предназначено создание Центра по правам человека.

На мой взгляд, как вы мне сейчас скажите, это снизит эффективность работы самого Центра по правам человека и будет смазана… и не настолько четко организованы контрольные функции исполнительной власти, потому что центр не занимается вопросами контроля внутри государственных структур.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Экспертиза Совета Европы обязывает нас, чтобы это была отдельная структура, осуществляющая негосударственный контроль. Чтобы это был самостоятельный орган. Поэтому в этом плане мы пришли к выводу, что удобнее все-таки, чтобы эти функции были отнесены к Центру по правам человека. Но я повторяю: экспертиза Совета Европы рекомендует нам, чтобы это был не государственный контроль.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Хочу сказать, когда европейскими структурами предлагается целый ряд вопросов, касающихся деятельности омбудсменов... А там они значительно отличаются по многим своим функциональным предназначениям. Там такие структуры омбудсменов обладают иными финансовыми и кадровыми возможностями. И у них накоплен большой опыт деятельности в различных областях.

А нам заимствовать, только потому, что они сказали, что у них так... Нам нужно продумать, действительно ли он должен быть независимым органом. Не совмещается ли понятие «центра», куда обращается человек с жалобой на органы, нарушающие его права, с организацией, осуществляющей этот контроль? На мой взгляд, данное предложение комиссии все же не продумано. Во-первых, не буду говорить о том, что для осуществления этой деятельности необходимо внести изменения в закон о деятельности самого центра, в его штатное расписание и структуру. Что это потребует дополнительных затрат. Не говорю уже об этом, но, на мой взгляд, не должны совмещаться эти два момента.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

По принципу Совета Европы, у меня здесь есть договор, который... Как раз в Совете Европы… включен в статус омбудсменов…

 

Doamna   Eugenia Ostapciuc:

Eu am vrut in prelungire, daca se poate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Скажу на русском языке. Мы сегодня заседали в 8.30 специально по этому вопросу. И говорили очень четко, что будут высказаны предложения во втором чтении. Мы внесем изменения в еще один проект закона, чтобы действительно дать им возможность выполнять и эти поручения. То есть и функции парламентских адвокатов. Мы все изучили очень тщательно и не знаю, почему не все члены фракции поняли... Я думаю будет нормально.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu in continuarea problemei, daca vreti de fond al acestui proiect de lege.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Stimati colegi,

Eu, din pacate, nu am fost prezent la sedinta comisiei cind s-a executat in varianta finala proiectul de lege mentionat, pentru mine a fost o noutate cind am aflat.

Domnule Jdanov,

Am fost in delegatie si eu v-am mai spus ca, frustrarile dumneavoastra nu trebuie sa se rasfringa asupra mea. Deci, daca imi permiteti, sa continui.

Domnule Jdanov,

Eu am fost in delegatie oficiala a Parlamentului la Strasbourg si am muncit acolo, nu am dormit. Mai departe. Pentru mine, in fond, este o stranietate incercarea de a transmite niste functii care, de fapt, sint improprii. Eu am analizat foarte atent atit expertiza Consiliului Europei, cit si, daca vreti, directiva la care facea referinta domnul Buciatchi.

In normele europene se spune foarte clar ca aceasta institutie, care de fapt urmeaza sa vegheze asupra implementarii prevederilor legale pe care noi le discutam astazi, urmeaza a fi una independenta. Eu aici vreau s-o sustin pe doamna Borgula, fiindca Centrul pentru aparerea dreptului omului are cu totul si cu totul alta menire.

Domnule presedinte Stoicov,

Acum eu sper ca o sa urmati exemplul pe care l-am dat dimineata. Pe alocuri, chiar este important sa mai cedam cind argumentele vin si ele au baza si juridica, si logica, daca vreti.

Centrul respectiv urmeaza sa aiba si anumite abilitati, dar, totodata, si anumite competente. Noi vorbim de baze de date, de evidenta. Eu, in analiza  noastra, am sa va  prezint unele puncte de vedere asupra acestor notiuni. Spuneti-mi, va rog frumos, cum un avocat parlamentar va supraveghea asupra Ministerului Dezvoltarii Informationale si chiar din punct de vedere si al dotarii tehnice si a cunostintelor. Aici este vorba despre specialisti in domeniu, daca vreti, in diferite domenii, fiindca, pina la urma, scopul care este? Ca sa garantam cetateanului prin lege si prin institutia care urmeaza s-o fundam.

Si legea prevede clar, si toate expertizele si directivele europene prevad ca trebuie sa fie fundata de Parlament. Facem iarasi jumatate de masura. Noi mai avem exemple cind avem legi vechi de sapte ani, care nu functioneaza de aceea ca nu ducem pina la capat implementarea legii, nu avem institutia care urmeaza sa implementeze legea.

Stimati colegi,

Eu cred ca noi degeaba discutam proiectul de lege pe ansamblu, daca discutam asupra institutiei care urmeaza sa implementeze legea asa cum am inceput sa o discutam. Sper ca pina in lectura a doua noi vom discuta si vom gasi cea mai eficienta formula.

Multumesc.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Eu, pur si simplu, vreau sa comentez in felul urmator. Noi avem, practic, doua pareri. Am spus, ale comisiei. Dar, ma rog, aceasta nu este finala. Noi o sa revenim si o sa discutam s.a.m.d. Noi ne-am bazat si pe articolul 195 din Tratatul de constituire a comunitatii europene, prin care ombutmanul Uniunii Europene numeste ofiterul pentru protectia datelor personale pentru a indeplini functiile stabilite in articolul 24 al Regulamentului. Deci, este o practica si sint citeva tari care exact asa au procedat. Revenim pentru lectura a doua. Oricum, aceasta, in final, va fi aprobata prin Regulamentul Parlamentului.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu, de fapt, tot la aceasta tema am vrut sa clarific ca nu am fost nici eu la sedinta ceea, eram in delegatie. Care este pozitia autorului referitor la aceea ca aceste atributii sa fie acordate Centrului pentru drepturile omului?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1. 

 

Domnul Pavel Buciatchi:

La discutiile la care noi am participat... Deci, noi sustinem aceasta idee.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Lipcan,

Ei sint flexibili.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Am inteles.

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Dupa parerea noastra, anume aceasta structura, aceasta formula va fi, va asigura independenta studierii cazurilor.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, atunci o sa existe un registru al tuturor acelor care prelucreaza datele cu caracter personal?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Da. Noi in lege am...

 

Domnul Alexadru Lipcan:

Si cine a sa-l  duca? Cine a sa duca acest registru?

 

Domnul Pavel Buciatchi:

Centrul. Noi asa si am stipulat.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Daca se poate... Vreau sa informez Parlamentul ca comisia a examinat inca un proiect de lege – Legea cu privire la registru. Deci, si aceasta lege, evident, va lucra numai o data cu adoptarea Legii cu privire la registru, care, speram, vor fi votate concomitent in Parlament.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Eu sint de acord cu parerea comisiei ca trebuie intr-adevar de schimbat denumirea legii. Mai ales ca undeva 60 – 70% din continutul proiectului de lege sint luate din insusi Conventia respectiva. In acelasi timp, in lege s-au strecurat mai multe norme, ca exceptie, din Conventia respectiva si ceea ce urmeaza este ca noi sa le aducem in concordanta cu aceasta Conventie in cadrul lecturii a doua.

Este adevarat ca Conventia admite, ca exceptie, sa se deroge de la dispozitiile articolelor 5, 6 si 8 din Conventie, care sint, de fapt, fundamentale din aceasta Conventie. Dar aceasta numai in cazul in care o asemenea derogare prevazuta de legea interna constituie o masura necesara pentru societatea democratica. “Alianta «Moldova Noastra»” va vota in prima lectura acest proiect de lege cu conditia ca in a doua lectura, deci, sa se aplece urechile la propunerile care vor fi propuse spre ajustarea acestei legi la principiile invocate in Conventia respectiva.

Multumesc.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Daca se poate, vreau sa informez Parlamentul ca comisia, impreuna cu Aparatul Parlamentului, a difuzat expertiza Consiliului Europei pe site-ul Parlamentului si fiecare deputat are posibilitate sa il citeasca.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc si eu, domnule Stoicov.

Luare de cuvint.

Domnule Filat,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

As vrea sa incep cu ceea ce am remarcat in prima mea luare de cuvint ca problema nu este vizavi de acest proiect de lege. Problema noastra este ca acest proiect de lege nu a fost, sau aceasta lege nu a existat pina acum. Si o singura mentiune as vrea sa mai fac inainte de a da citire analizei. Noi tot facem referinta la expertiza Consiliului Europei care, de fapt, si trebuie sa spunem acest lucru, se refera la proiectul de lege initiat si trimis spre expertizare in anul 2001. La o trecere in revista, ca, in mare parte, proiectul prezentat este un pic altfel.

Stimati colegi,

Cu toate acestea, o sa incerc sa prezint pe scurt o analiza asupra proiectului de lege, care ne-a fost prezentat spre dezbateri si adoptare in prima lectura in Parlament.

Scopul principal al acestui proiect de lege este asigurarea vietii private si altor drepturi si interese legitime ale cetatenilor. In legatura cu prelucrarea datelor cu caracter personal, realizarea acestui scop impune gasirea unui echilibru intre interesele cetatenilor si necesitatea de ordin social si economic, de a prelucra datele referitor la individ si activitatea sa.

In acest context, proiectul foarte necesar si actual chiar, intirziat comparativ cu practica statelor europene, trebuie sa fie la maximum precis in definitii, norme, proceduri pentru a nu permite interpretari ambigui si pentru a oferi garantii reale intereselor cetatenilor. Analiza minutioasa a proiectului, precum si a actului de expertiza din partea Consiliului Europei ne face sa tragem concluzia ca proiectul corespunde parametrilor de baza ceruti de legislatie si practica internationala, inclusiv de conventiile la care Republica Moldova este parte.

Dar anumite prevederi sau lipsa lor din proiect ne face sa credem sa autorul incearca sa legalizeze situatia actuala, cind cetateanul nu are posibilitati de a sti cum si in ce mod are loc prelucrarea datelor care se refera la aspectele vietii lui. Este cunoscut ca, in prezent, diverse baze de date prelucrate de institutiile de stat si de agentii economici sint publice, chiar sint plasate in Internet si pot fi accesate si comercializate.

Deci, scopul general al legii este protectia vietii private in sectorul prelucrarii datelor cu caracter personal. Si titlul legii ar trebui sa reflecte cu claritate obiectul acestor reglementari. In aceasta lege este necesar de a fi reglementate si alte aspecte legate de datele cu caracter personal, datele transmise prin retelele electronice referitoare la persoane, la protejarea datelor de trafic referitoare la utilizatorii serviciilor electronice, utilizarea datelor persoanelor in scopul trimiterii neautorizate a comunicarilor: fax, posta electronica. Conventiile, inclusiv Conventia pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg in 1981 si recomandarile Consiliului Europei impun ca datele colectate sa contina urmatoarele norme:

1. Sa nu fie pastrate mai mult decit este necesar, adica chiar din momentul crearii ei trebuie sa fie stabilit termenul exact sau aproximativ al distrugerii ei.

2. Sa nu contina informatii care nu sint necesare pentru respectiva culgere de date.

In proiect, termenul de pastrare a datelor cu caracter persoanal este prevazut la alineatul (1) articolul 9, care prevede ca conditiile si termenele de stocare a datelor cu caracter personal se stabilesc in prezenta lege si alte acte normative.

In acelasi timp, in proiect nu este exista nici un termen pentru pastrarea datelor. La articolul 12 litera d) din proiect se prevede ca registrul detinator de date cu caracter personal trebuie sa prevada regimul juridic si termenele de pastrare a datelor. Astfel, legea nu face nici un fel de referire la termenele de pastrare, lasind aceasta in seama Guvernului, fapt care constituie o incalcare a principiilor constitutionale, deoarece este vorba de drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor si orice fel de limitari ale acestor drepturi directe  sau indirecte  trebuie sa fie stabilite in lege. Este o norma constitutionala.

Mai mult decit atit, in proiect nu sint prevazute nici criteriile de stabilire a acestor termene, fiind vorba de date foarte diferite ca caracter si ca volum, unele sub forma electronica, altele nu. Din articolul 13, daca revenim la termenul de pastrare a datelor, conform prevederilor acestui articol, noi am putea trage concluzia ca acestea se vor pastra chiar mai mult de 75 de ani.

O alta problema ce tine de pertinenta colectarii. Necesitatea colectarii unor date in raport cu scopul colectarii lor este un principiu care nu este pe deplin garantat in proiect. Acest principiu este stabilit la articolul 5, dar nu se regaseste in alte prevederi din proiect. De exemplu, datele colectate fara consimtamintul persoanei, articolul 6, facute in interes de securitate, apararea statului, precum si categoriile speciale de date care sint reglementate la articolul 7 referitoare la originea etnica, convingeri politice, religioase, starea sanatatii, viata sexuala etc.

Domnule Presedinte,

Aici vreau sa va confirm ca aceste date tin de caracterul personal. Deci, urmeaza sa fie reglementat cum vor fi ele utilizate ulterior. Facute fara consimtamintul persoanei. Vor fi colectate fara avizarea Centrului national pentru protectia datelor cu caracter personal si fara introducerea in registru a detinatorilor de date cu caracter personal.

Articolul 12 din proiect prevede ca organizatiile care prelucreaza date cu caracter personal vor urma sa prezinte Centrului national urmatoarea informatie: numele sau denumirea detinatorului de date cu caracter personal, categoriile si grupele de subiecti ai datelor cu caracter personal, sursele de provenienta  a datelor cu carater personal, persoanele responsabile pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.

Stimati colegi,

Sint oare aceste reglementari valabile si pentru datele colectate fara acordul persoanelor, inclusiv al categoriilor speciale de date, ceea ce este reglementat la articolul 7?

Obligatia oferirii acestor informatii Centrului national nu este stabilita in proiect, fapt care este o scapare de fond. Este normal ca pentru aceste date sa fie elaborat un regim aparte de prezentare, control etc, deoarece regimul obisnuit este inaplicabil si in realitate aceste baze de date vor ramine in afara controlului. Putem presupune ca informatiile si datele colectate fara vointa persoanelor vor fi prelucrate in afara oricarui control din partea Centrului national si prelucrarea va putea include si alte date, care nici nu sint prevazute de lege.

Expresiile, argumentele de tipul “apararea statului” “combaterea criminalitatii”, “medicina preventiva”,  “protectia vietii”, “integritatii fizice sau a sanatatii persoanei”, “persoana vizata se afla in incapacitate fizica sau juridica de a-si da consimtamintul in scris” etc. sint foarte largi si organele respective vor putea sa prelucreze orice fel de date personale fara acordul acestora.

In proiect lipseste o procedura clara si foarte detaliata pentru evaluarea necesitatii si oportunitatii de a colecta asemenea date, precum si procedurii de control asupra procesului de prelucrare a datelor respective. Prelucrarea de date conform articolului 4 alineatul (4) implica si acordarea accesului,  transmiterea, difuzarea acestora. Prin urmare, cu exceptie de la regula generala, datele referitoare la subiectele de mai sus vor putea sa fie transmise liber si chiar difuzate fara acordul si consultarea persoanei incluse in baza de date.

Stimati colegi,

Aceasta poate fi o presupunere, dar in momentul in care in lege nu este fixat foarte clar acest lucru, noi putem presupune ca acest lucru poate sa se intimple.

La alineatul (4) articolul 7 se prevede ca “Datele cu caracter personal cu privire la unele categorii de functionari publici si membrii familiilor lor, sot, sotie, copii de asemenea constituie categorie speciala de date cu caracter personal si regimul de utilizare al carora se stabileste de Guvern”. Deci, prin aceasta dispozitie sint scoase din afara principiului general de prelucrare a datelor cu caracter personal o categorie foarte importanta de persoane. Este lasat Guvernul sa stabileasca regimul de utilizare a acestora, ceea ce iarasi reprezinta o depasire a atributiilor stabilite de Constitutie. Si as face referire la articolulul 54 din Constitutie, restringerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.

Prin prevederea alineatului (4) al articolului 7 se incearca indirect autorizarea prelucrarii confidentiale a unor date, fara a indica oportunitatea sau scopul prelucrarii acestora. Vor cunoaste oare persoanele care sint in asemenea baze de date sau nu? Prevederile articolului 10 din proiect nu ne da un raspuns exhaustiv la aceasta intrebare.

Consideram ca este incomplet reglementata si o alta problema foarte importanta: controlul eficient si impartial asupra acestor procese. In conformitate cu articolul 11 alineatele (1) si (2):

“(1) Controlul de stat in domeniul garantarii si protectiei drepturilor si libertatilor omului la prelucrarea si utilizarea datelor cu caracter personal se pune in sarcina Centrului national pentru protectia datelor cu caracter personal, care isi desfasoara activitatea in conditiile de independenta, impartialitate in asigurarea securitatii profesionale.

(2) Structura si Regulamentul Centrului national pentru protectia datelor cu caracter personal se aproba de catre Parlament”.

De asemenea, nu se respecta recomandarile in domeniu ale Consiliului Europei, fapt remarcat si de expertul strain care a expertizat acest proiect de lege. Modul in care este prevazut acest organ nu ofera nici un fel de garantii ca acesta va fi format in general in timpul apropiat, care este subordonarea lui si ceea ce am vorbit de la microfonul nr.4.

Si, ca o remarca, este foarte interesant cum va putea fi instituit acest centru daca in prevederile bugetului pe anul 2007 nu avem nici un leu repartizat pentru instituirea Centrului respectiv.

Stimati colegi,

Acest organ trebuie sa aiba functii, structura, subordonare stabilita anume in aceasta lege. Pentru aceasta nu este nevoie de vreun regulament separat, precum este prevazut in proiect. In majoritatea statelor europene aceste autoritati au competente foarte largi in domeniu. In proiect nu este prevazut nici macar dreptul de a examina plingeri si de a cere incetarea incalcarilor drepturilor omului. De asemenea, trebuie reglementate separat modul de folosire a bazelor de date de catre agentii economici, deoarece acestia colecteaza diverse categorii de date cu caracter personal.

Trebuie sa mai remarcam o serie de neajunsuri legate de formulari, definitii care pot face aplicarea legii greoaie. De exemplu, nu este definita notiunea “baza de date” sau “sistemul de evidenta”, chiar daca acesti termeni sint frecvent utilizati in lege.

Domnul  Marian Lupu:

Timpul...

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

De asemenea, este obligatoriu ca, o data cu aprobarea acestei legi, sa fie modificat Codul penal si Codul cu privire la contraventiile administrative, pentru a institui sanctiuni eficiente pentru incalcarea acestor norme, dat fiind faptul ca sint posibile diverse categorii de incalcari in domeniul prelucrarii datelor cu caracter personal. Consideram ca este necesar de a mai stabili expres dreptul persoanei de a cere recuperarea pagubelor morale si materiale, in cazul in care se vor depista incalcarile respective.

Acest lucru este prevazut in Conventia pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor. Si imi permiteti sa dau citire: “Fiecare parte se angajeaza sa stabileasca sanctiuni si cai de atac adecvate in cazul violarii dispozitiilor de drept intern”.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Nu am tinut sa facem o critica a acestui proiect. Am incercat sa ne expunem punctul de vedere asupra lui. Noi vom inainta toate amendamentele, vom participa activ la lucrul in comisie. In aceeasi ordine de idei, as ruga si comisiile Parlamentului sa se implice mai activ. Este o lege foarte importanta si, imi cer scuze, mai mentionez inca o data, problema noastra este ca nu am avut asemenea lege.

Noi vom vota in prima lectura, in speranta ca vom fi intelesi si pentru lectura a doua vom veni cu o lege ajustata si aceasta lege va fi in serviciul cetatenilor.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta etapa a examinarii proiectului de Lege nr.4471, supun votului aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.4471 este aprobat in prima lectura.

Eu am sa rog comisia si toti colegii parlamentari care au participat la dezbaterile in comisie pentru prima lectura sa continue activitatea si pentru lectura a doua, avind un caracter foarte important, dar deopotriva foarte specific  acest proiect de lege. Trebuie sa ajungem la un final foarte si foarte echilibrat.

Va multumesc.

Si ultimul subiect. Aprobarea ordinilor de zi ale sedintelor plenului Parlamentului pentru perioada 16 – 24 noiembrie. Au fost repartizate deputatilor. Este propunerea Biroului permanent, inclusiv fac referinta la proiectul nr.3048 care, la propunerea comisiei, a fost transferat pentru saptamina viitoare.

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

As propune ca sa fie inclus in ordinea de zi proiectul de Lege nr.3021 privind modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale. Miercuri, in comisie, noi vom examina si pentru joi poate fi examinat in sedinta in plen.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Pentru lectura a doua, da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Lectura a doua, da.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru aprobarea, cu aceasta propunere, a ordinilor de zi pentru urmatoarele doua saptamini, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinile de zi pentru perioada 16 – 24 noiembrie sint aprobate. 

Stimati colegi,

Doua declaratii, au fost solicitate la finele sedintei.

Domnule Klipii,

Va invit la tribuna centrala.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Eu am sa astept,  pina pleaca fractiunea dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, doar o clipa.

Stimati colegi,

In liniste. Colegii care parasesc sala, in liniste.

Da, va rog.

 

Domnul Igor Klipii:

Discursul meu, deci, discursurile noastre incep cu fraza “Stimati colegi”. Deci, astept ca colegii care nu sint colegi sa plece din sala, dupa aceasta voi incepe. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, bine, e tot.

 

Domnul Igor Klipii:

Stimati colegi,

Sedinta de ieri, din 9 noiembrie, s-a incheiat aproape traditional, cu un nou caz de incalcare a Regulamentului. Doamna Ostapciuc, presedintele grupului parlamentar al PCRM in complicitate cu doamna Postoico, Presedintele sedintei, si-au permis sa comenteze declaratia unui parlamentar. Dorim sa constatam o data in plus ca incalcarea Regulamentului Parlamentului, ca si a legislatiei in vigoare, de catre PCRM a devenit o practica cotidiana. Nu avem nici un fel de iluzii referitoare la faptul ca observatiile noastre vor schimba prea mult comportamentul comunistilor. Comunistii moldoveni nu pot fi reformati.

Consideram insa important sa reamintim cetatenilor ca anume PCRM se face vinovat de instaurarea acestei practici paguboase in Republica Moldova, sa atragem atentia deputatilor comunisti asupra faptului ca un stat exista atit timp cit este respectata legislatia acestuia. Dispretul pe care il manifestati fata de Constitutie si legile Republicii Moldova  pot fi interpretate drept o intentie de falimentare premeditata a Republicii Moldova.

In acest context, doresc sa mentionez ca unul dintre obiectivele strategice ale Partidului Social Liberal este integrarea plenara a Republicii Moldova la structurile europene, promovarea ideii unei federatii europene dupa modelul regiunilor Europei si infaptuirea unitatii noastre nationale. Dar noi dorim ca acest lucru sa se produca nu in contextul unui dezmat economic si moral, ci in baza unui scrutin liber exprimat, constient si lucid al populatiei acestei tari.

Doamna Ostapciuc prezenta ieri un text, afirmind ca detine un document trasnet, care nu va mai permite opozitiei sa critice guvernarea comunista. Era vorba, citez: Nota informativa privind principiile evolutiei in realizarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, care a fost prezentata la sedinta Fractiunii Partidului Comunist din Republica Moldova din 7 noiembrie.

Deci, dupa ce s-au discutat evolutiile, realizarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, fractiunea emotionata a plecat la mitingul dedicat Marelui Octombrie. De fapt, prin interventia sa neregulamentara, doamna Ostapciuc dorea sa ne asigure ca implementarea Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova” este apreciat pozitiv de UE si ca UE este alaturi de noi, adica nu sintem chiar singuri in fata pericolului rusesc.

Am citit foarte atent acest text si am fost surprins sa constat cu totul alte lucruri. Voi cita doar citeva pasaje din documentul asa-zis salvator, mentionind, totodata, faptul ca nota informativa in cauza rezulta din evaluarea Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, data de UE Republicii Moldova in cadrul comitetului de cooperare ce a avut loc la 19 octombrie. Deci, au trecut trei saptamini de redactari si cizelari pina colegii comunisti s-au decis sa ne prezinte noua lor interpretare a pozitiei UE.

Dar chiar si aceasta varianta trucata transpira ingrijorarea Uniunii Europene vizavi de situatia din Republica Moldova.

1. Sint inregistrate cazuri de ingrijorare pentru UE care tin de independenta mass-media, obstructionarea activitatii jurnalistilor, coruptie, interferenta in actul justitiei, tortura persoanelor in detentie, protectia insuficienta a imunitatii parlamentare.

2. Desi au fost obtinute unele progrese in domeniul managementului finantelor publice, este necesara intreprinderea de eforturi sustinute pentru consolidarea controlului si auditului intern, auditului extern si achizitiilor publice. Concluzia este ca banii publici sint furati. Probe sint, au fost prezentate si in plenul Parlamentului.

3. A fost inregistrat un progres relativ bun prin adoptarea cadrului legislativ, dar implementarea ramine a fi indicatorul principal al progreselor substantiale in domeniu. Adica ne-am oprit traditional la nivelul declaratiilor.

4. Climatul investitional este una dintre ingrijorarile principale ale Uniunii Europene, fiind caracterizata, in special, de nivelul inalt al coruptiei, practici discriminatorii fata de investitorii straini, lipsa de transparenta si suprareglementarea unor sectoare ca: asigurarile, media, electricitatea. Fara comentarii.

5. In viziunea UE sint necesare mai multe eforturi in domeniul prevenirii coruptiei. Dar si pentru asigurarea transparentei procesului de combatere a coruptiei. De asemenea, UE considera ca activitatea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei nu este una neutra si impartiala.

Stimati colegi,

Reamintesc ca am citat un text care a trecut cele mai exigente filtre inainte de a fi predat opozitiei.

Este adevarat ca europenii nu dau cu bita, cum fac partenerii nostri strategici din Est, ei ne spun foarte diplomatic si fin ce trebuie noi sa facem. Noua ne ramine doar decizia: dorim sau nu? Personal am mentionat nu o data ca Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei este un instrument de teroare politica si se afla in afara cadrului  democratic.

Despre modul aventurier de cheltuire a banilor publici, despre coruptia si lipsa transparentei sistemului administrativ, despre hartuirea oamenilor de afaceri, manipularea posturilor publice de televiziune si radio, interferenta in justitie s-a mentionat in repetate rinduri. Aceasta este realitatea din Republica Moldova, lucru care  fost constatat si de catre expertiza Uniunii Europene.

Stimati colegi comunisti,

Practic, ati recunoscut ca nu faceti nimic si documentul salvator, prezentat de doamna Ostapciuc, nu este decit o sentinta pentru dumneavoastra.

Evident, Uniunea Europeana respecta dreptul suveran al poporului nostru de a-si alege conducatorii, dar va recunoaste, sint sigur, si dreptul la fel de suveran de a retrage greselile, de a-si repara greselile, daca in cadrul alegerilor am gafat.

Doamna Ostapciuc are, totusi, dreptate intr-un singur caz, atunci cind considera si se bucura, si ma bucur si eu ca ea se bucura, de faptul ca Uniunea Europeana mai este inca linga Republica Moldova, ca NATO mai este inca linga Republica Moldova. Dar PCRM trebuie sa inteleaga un lucru, ca poate conta pe suportul Uniunii Europene si NATO doar in conditiile si in cazul in care va intelege ca suportul lor este mai important decit afinitatile si practicile Marelui Octombrie.

Stimati colegi,

Dumneavoastra puteti minti, manipula un popor saracit, nedreptatit, insa calea trisarilor si a minciunilor in relatiile cu Uniunea Europeana nu va trece.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Varta,

Poftim, la microfonul central.

Domnul Ion Varta:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

In constituirea unei comisii ad-hoc in cadrul Academiei de Stiinte a Moldovei, investita cu sarcina de a supune unei examinari pertinente manualele la istoria integrata constituie o recunoastere a faptului ca operatiunea de implementare a acestora a dat gres. Din pacate, principiile, in baza carora a fost constituita respectiva comisie, nu au fost facute publice pina in prezent. Spre regret, componenta acesteia, care, recent, totusi, ne-a fost adusa la cunostinta, trezeste ingrijorarea noastra. Din nou, ca si in procesul elaborarii manualelor la istoria integrata, se recurge la aceleasi procedee si tertipuri care au asigurat esecul acestora.

Selectarea membrilor comisiei s-a realizat in baza unor principii mai mult decit indoielnice. Respectiva comisie include mai multe persoane cu calificare indoielnica in materie de expertizare a unor manuale la istorie. Mai mult decit atit, in componenta comisiei au fost inclusi chiar si unii autori si evaluatori ai respectivelor manuale la istoria integrata. In felul acesta, acei care au scris respectivele manuale intr-o maniera care nu rezista criticii si acei care le-au evaluat la modul cel mai elogios si care la fel s-au descalificat sub aspect profesional, acum sint invitati sa dea respectivelor manuale o apreciere critica.

Este inadmisibil ca persoanele care au facut parte din colectivele de autori ale manualelor la istoria integrata sa fie incluse in componenta comisiei pentru a-si aprecia critic propriile lucrari. O atare abordare constituie o absurditate. Aceasta situatie este similara cu cea cind un doctorand ar pretinde si la rolul de oponent al propriei teze de doctorat.

Respectiva comisie include si specialisti care nu au nimic in comun cu istoria. Din pacate, am remarcat ca in componenta acestei comisii au fost inclusi juristi, istorici literari, filosofi, economisti, chiar si un chimist se regaseste in aceasta lista.

Toate aceste persoane sint investite cu prerogativa de a decide in materie de predare a istoriei in invatamintul preuniversitar din Republica Moldova. Nu este deloc dificil sa intuim care va fi verdictul unei atare comisii de experti in problema manualelor esuate la istoria integrata.

Este adevarat, in componenta respectivei comisii au fost inclusi si istorici. Din pacate, o buna parte dintre ei sint de virsta inaintata, au atins o virsta octogenara, si nu as vrea sa jignesc pe cineva, dar majoritatea covirsitoare a lor nu s-au conformat noilor rigori si continue sa abordeze problematica istorica de pe pozitiile vechi ale unei stiinte perimate, demult apuse. 

Toate aceste luate impreuna trezesc, bineinteles, aceasta ingrijorare si sintem lucizi, respectiva comisie va mima doar o activitate, este un simulacru de comisie, ea va mima doar aceasta activitate cu care este investita. Si in ultima instanta verdictul va fi unul favorabil. Vor fi cu siguranta formulate niste aprecieri cu caracter critic, dar ele vor avea un caracter de ordin cosmetic. Si, pina la urma, actualele manuale care sint, manuale nereusite, care au esuat, sint niste manuale care contin mii de greseli de ordin cognitiv, de ordin sintactic, gramatical. Deci, ele sint, se impune ca aceste manuale sa fie retrase.

In cazul in care o comisie abilitata cu expertizarea acestor manuale se va aplica la modul serios asupra acestor manuale si va face o expertiza pertinenta, obiectiva, va trebui sa constate in ultima instanta acelasi lucru. Manualele respective nu mai pot fi salvate, deoarece ele sufera de grave carente de ordin metodologic, de ordin stiintific, de ordin pedagogic, metodic. Prin urmare, lucrul pe care trebuie sa il efectueze aceasta comisie este unul care  deranjeaza acele persoane care se fac vinovate de esuarea acestui scenariu de implementare a manualelor la istoria integrata. Si tocmai aceste persoane sint cointeresate sa musamalizeze aceste grave erori si sa treaca usurel peste respectivele manuale.

De aceea, consideram ca in situatia creata este absolut necesar ca respectiva componenta a comisiei de expertiza creata pe linga Academia de Stiinte a Moldovei trebuie sa suporte o revizuire cardinala. Actuala componenta nu poate sa faca fata sarcinii care sta in fata ei si de aceea comisia trebuie revizuita radical, trebuie excluse acele persoane care nu au nimic in comun cu stiinta istorica, cu stiinta pedagogica, iar in locul lor sa fie incluse persoanele cele mai reprezentative din breasla istoricilor, acei specialisti care s-au facut remarcati in ultimii ani cu lucrari de referinta, apreciate in tara si peste hotarele ei. Autori care sint, fac onoare breslei istoricilor. Doar in felul acesta o comisie ar putea sa fie o solutie pentru a examina in mod  corect, obiectiv, pertinent aceste manuale.

Si, in concluzie, tinem sa invitam responsabilii din cadrul Guvernului, din cadrul Ministerului Educatiei si Tineretului, Presedintele Academiei de Stiinte a Moldovei, care este implicat si dumnealui in aceasta activitate, sa ia act de aceste observatii si sa purceada la o remaniere radicala, cardinala a componentei acestei comisii, pentru a asigura o activitate obiectiva, pertinenta, nefortata de factorii politici, pentru a lua o atitudine loiala fata de respectivele manuale.

De succesul acestei comisii depinde si restabilirea echilibrului in societate. Constatam cu totii ca aceasta situatie este alarmanta, cind societatea din nou se dezbina in doua tabere: adeptii acestor manuale agramate care au esuat si sint total nereusite si acei care se pronunta impotriva lor, tin asupra unei atitudini hotarite, categorice si trebuie sa gaseasca solutia pentru a dezamorsa aceasta situatie conflictuala si a depasi acest impas in care s-a pomenit societatea noastra.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de 16 noiembrie, la ora 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.40.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.