DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a
XVIII-a
SESIUNEA II ORDINARĂ – FEBRUARIE 2010
Şedinţa din ziua de 11 februarie 2010
(STENOGRAMA)
SUMAR
1.
Declararea deschiderii
sesiunii ordinare de primăvara 2010.
2.
Dezbateri asupra ordinii
de zi şi aprobarea ei.
3.
Luare de cuvînt a
domnului deputat Marian Lupu – preşedintele Fracţiunii parlamentare a
Partidului Democrat din Moldova.
4.
Luare de cuvînt a
doamnei deputat Maria Postoico – preşedintele Fracţiunii parlamentare
a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.
5.
Luare de cuvînt a
domnului deputat Mihai Godea – preşedintele Fracţiunii parlamentare a
Partidului Liberal Democrat din Moldova.
6.
Luare de cuvînt a
domnului deputat Ion Hadârcă – preşedintele Fracţiunii
parlamentare a Partidului Liberal.
7.
Luare de cuvînt a
domnului deputat Serafim Urechean – preşedintele Fracţiunii
parlamentare a Partidului „Alianţa «Moldova Noastră»”.
8.
Dezbaterea şi
adoptarea proiectului de Hotărîre
nr.1960 din 11 decembrie 2009 privind constituirea Comisiei parlamentare
speciale pentru selectarea candidaturilor la funcţia de membru al
Comitetului European pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau
tratamentelor inumane sau degradante.
9.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.279 din 17 februarie 2009 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative.
10.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.4531 din 30 decembrie 2005 pentru ratificarea
Acordului privind colaborarea umanitară a statelor membre ale
Comunităţii Statelor Independente, semnat la Kazan la 26 august 2005.
11.
Dezbaterea şi
remiterea în comisie a proiectului
de Lege nr.3467 din 16 decembrie 2008 pentru modificarea articolului 2 din
Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din
sistemul naţional de paşapoarte.
12.
Dezbaterea şi
adoptarea proiectului de Hotărîre nr.114 din 21 ianuarie 2010
privind numirea membrilor în Comisia centrală de control al
declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate.
13.
Dezbaterea şi
adoptarea proiectului de Hotărîre nr.44 din 13 ianuarie 2010 privind
constituirea Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de repartizare
a ajutoarelor umanitare şi a resurselor financiare din fondul de
rezervă în legătură cu inundaţiile din 2008.
14.
Informaţie privind
raporturile, discuţiile cu Ucraina. (Raportor – Andrei Popov, viceministru
al afacerilor externe şi integrării europene).
15.
Informaţie privind
relaţiile bilaterale cu Ucraina. (Raportor – Vladimir Filat, Prim-ministru
al Republicii Moldova).
16.
Răspuns domnului
Iurie Ţap cu privire la importul armelor de foc în perioada anilor
2008 – 2009. (Raportor – Vasile Dragomir, viceministru al afacerilor interne).
17.
Întrebări
adresate Guvernului.
18.
Declaraţie–propunere
a domnului deputat Valeriu Nemerenco – Fracţiunea parlamentară a
Partidului Liberal.
Şedinţa începe la ora
10.00.
Lucrările sînt prezidate de
domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim
Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap
şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai
Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună dimineaţa.
Vă anunţ că la
lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul
celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 96 de
deputaţi. Nu s-au
înregistrat deputaţii: Angel Agache, Leonid Bujor, Valeriu Lazar –
în delegaţie; Igor Dodon – din motive de sănătate; Vasile
Iovv.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc, domnule Ganaciuc.
Stimaţi deputaţi,
Bună dimineaţa.
Luaţi loc, vă rog. Înainte de
a deschide lucrărilor sesiunii de primăvară, rog să
onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează
Drapelul de Stat al Republicii Moldova. Se intonează Imnul de Stat al
Republicii Moldova.)
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Dumneavoastră dispuneţi de ordinea
de zi înaintată către şedinţa de astăzi de
către Biroul permanent al Parlamentului. Dacă sînt propuneri la
ordinea de zi.
Microfonul nr.4.
Doamna Svetlana Rusu – deputat neafiliat:
Domnule Preşedinte,
Aceasta nu ţine de ordinea de zi.
În conformitate cu articolul 4 alineatele (7) şi (11) din
Regulamentul Parlamentului, ţin să declar că părăsesc
Fracţiunea PCRM şi mă afiliez la grupul de deputaţi pe care
îl prezint astăzi în Parlament – „Moldova Unită”,
„Edinaia Moldova”.
Mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Doamna Maria Postoico – Fracţiunea PCRM:
Conform deciziei Fracţiunii PCRM,
Svetlana Rusu a fost exclusă din rîndurile membrilor Partidului
Comuniştilor. Şi, totodată, noi ne adresăm către
Svetlana Rusu ca să depună mandatul, fiindcă aceasta este,
totuşi, cererea alegătorilor. Şi acel soare pe care dumneavoastră
l-aţi avut pînă acum sub acoperişul Partidului Comuniştilor…
cred că veţi găsi de cuviinţă ca dumneavoastră
să depuneţi acest mandat şi să vă găsiţi
soarele sub altă umbrelă, pe care, după cîte am
înţeles, aţi găsit-o. De aceea, nu este cerinţa
fracţiunii noastre, este cerinţa alegătorilor ca să
depuneţi mandatul.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Văd că începem cu
felicitări cam nu prea dulci. Permiteţi-mi să vin eu cu o
felicitare care, cred, o aşteptaţi şi dumneavoastră să
vă anunţ că, între timp, pe perioada vacanţei noastre
au avut loc zilele de naştere ale următorilor colegi de ai
noştri: Ştefan Grigoriev, Grigore Petrenco, Anatolie Ghilaş,
Veaceslav Platon, Mihai Godea, Ion Lupu, Vitalie Nagacevschi, Serafim Urechean,
Zinaida Greceanîi, Anatolie Şalaru, Inna Şupac, Dumitru Diacov,
Marcel Răducan.
La mulţi ani, sănătate şi
succese, dragi colegi! (Aplauze.)
Şi încă un mic anunţ.
Curtea Constituţională, prin Hotărîrea nr.2 din
21 ianuarie, a validat mandatul de deputat în Parlament al domnului
Oleg Sîrbu, candidat supleant pe lista Partidului Democrat din Moldova.
Domnule Oleg Sîrbu,
Felicitări şi succese în
activitatea Parlamentului Republicii Moldova. (Aplauze.)
Acum continuăm.
Microfonul nr.2.
Domnul Igor Vremea – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
La solicitarea autorului, Ministerului
Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, se propune a
exclude din ordinea de zi de astăzi şi de amînat pe o
săptămînă examinarea proiectului nr.3467.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă – deputat neafiliat:
Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Eu am un anunţ: Veaceslav Untilă
împreună cu Iurie Colesnic am constituit grupul parlamentar
„Mişcarea «Acţiunea Europeană»”, care rămîne parte componentă a Alianţei pentru
Integrare Europeană.
Mulţumesc. (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Doamna Violeta Ivanov – Fracţiunea PCRM:
Solicit invitarea domnului ministru al
afacerilor externe şi integrării europene la Ora Guvernului, pentru a
prezenta o informaţie amplă cu privire la rezultatul negocierilor cu
partea ucraineană referitor la posibilul impact atît economic,
cît şi ecologic în urma funcţionării Centralei
Hidroelectrice de Acumulare prin Pompare „Novodnestrovsk”.
Mulţumesc. La Ora Guvernului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat – Fracţiunea PLDM, Prim-ministru al
Republicii Moldova:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
La Ora Guvernului, reprezentantul Guvernului
va fi în şedinţa plenară şi va prezenta o
informaţie amplă asupra întreg procesului de negocieri cu
partea ucraineană la ceea ce a fost realizat pînă în
acest moment şi ceea ce urmează să realizăm în raport
cu partenerii noştri ucraineni.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4 în continuare.
Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:
La ordinea de zi. Rog să fie introdus
pentru ziua de mîine Legea nr.1827 privind importul unor
unităţi de transport. Şi rog să fie scoasă de pe
ordinea de zi Legea nr.1001, ce ţine de raportul privind executarea bugetului
de stat pe 2008. Noi l-am examinat în comisie mai demult, iar acum,
datorită faptului că Guvernul a început să desecretizeze
sute de acte, acest raport nu este relevant. Din acest motiv, Ministerul
Finanţelor, după desecretizare, va veni cu un alt raport privind
executarea bugetului de stat pe 2008.
Domnul Mihai Ghimpu:
Îmi ser scuze, numărul proiectului.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Nr.1001.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nr.1001.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Da. Ţine de executarea bugetului pentru
2008.
Domnul Mihai Ghimpu:
Am înţeles.
Mulţumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Nemerenco – Fracţiunea PL:
Rog să fiu înscris pentru a
prezenta o declaraţie la finele şedinţei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4 în continuare.
Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea AMN:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Din partea Comisiei juridice, numiri şi
imunităţi, propun să fie inclus în ordinea de zi proiectul
de Hotărîre nr.247 privind modificarea componenţei nominale a
unor comisii permanente ale Parlamentului şi proiectul de Lege privind
modificarea Codului electoral, cu nr.128. Rapoartele sînt pregătite,
sînt prezentate.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4 în continuare.
Doamna Corina Fusu – Fracţiunea PL:
Propunem excluderea de pe ordinea de zi a
două proiecte nr.1986 şi nr.1952. Comisia cultură, educaţie,
cercetare, tineret, sport şi mass-media nu a reuşit să
dezbată şi să avizeze aceste două proiecte.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.2.
Domnul Iurie Stoicov – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Rog să fie inclus în ordinea de zi
proiectul de Hotărîre nr.1188 privind demisia Preşedintelui
Parlamentului. Cu atît mai mult, domnule Preşedinte, că anul
trecut aţi promis că această întrebare va fi
examinată la anul, adică anul acesta.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu, am zis: „ la anul.” Dar anul acesta „la
anul” înseamnă la anul viitor.
Microfonul nr.4 în continuare.
Domnul Iurie Colesnic – deputat neafiliat:
Vreau să solicit scoaterea din ordinea de
zi a două hotărîri – nr.230 şi nr.231, deoarece e nevoie
de consultaţii suplimentare la aceste două hotărîri.
Nr.230 şi nr.231. Punctul 5 şi punctul 6 din ordinea de zi.
Domnul Mihai Ghimpu:
12…
Domnul Iurie Colesnic:
Nr.230 şi nr.231.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Probabil, cunoaşteţi poziţia
Partidului Comuniştilor din Republica Moldova referitor la decizia
recentă a autorităţilor române de a disloca, de a amplasa
pe teritoriul statului vecin sistemul american antirachetă. Considerăm
că această decizie vizează toată regiunea, inclusiv
Republica Moldova, mai ales în contextul rezolvării definitive a
problemei transnistrene.
În acest context, solicităm crearea
unui grup de lucru pentru pregătirea Declaraţiei de protest a
Parlamentului Republicii Moldova referitor la acest subiect.
Şi a doua propunere. Cerem insistent ca
la Ora Guvernului să se prezinte domnul ministrul al afacerilor externe
şi integrării europene, Iruei Leancă, să dea
explicaţii referitor la lipsa oricăror reacţii din partea
Ministerului de Externe al Republicii Moldova la declaraţiile domnului
ministru de externe român Baconschi, care a numit Republica Moldova
regiune de pe Nistru şi a declarat că România niciodată nu
va recunoaşte naţiunea moldovenească.
Noi considerăm ca inadmisibilă lipsa
unor reacţii din partea autorităţilor moldoveneşti la
asemenea declaraţii insultătoare la adresa Republicii Moldova şi
cerem să fie invitat ministrul de externe.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Marina Lupu – Fracţiunea PDM:
Vă mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Domnule Preşedinte,
Mă adresez cu rugămintea de a
include ca parte componentă a agendei şedinţei plenului de
astăzi acum, la începutul şedinţei, cîte maximum 7–8
pînă la 10 minute pentru liderii grupurilor parlamentare să
îşi prezinte viziunile referitor la priorităţile acestei
sesiuni, este un lucru firesc. Asemenea intervenţii erau tot timpul
făcute şi urmează să fie făcute la început de
sesiune şi, în mod evident, la sfîrşitul fiecărei
sesiuni.
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco – Fracţiunea PCRM:
Спасибо.
Находясь в оппозиции, представители
сегодняшнего парламентского большинства неоднократно вносили на рассмотрение
Парламента законодательные инициативы, в которых предлагали очень большие суммы
для поддержки населения и т.д. В связи с повышением
тарифов на отопление фракция коммунистов предлагает включить в повестку дня
заседания Парламента законодательную инициативу номер 2994 от 21 октября 2008
года, инициативу депутата Парламента Владимира Филата, о предоставлении
субсидии на отопление в холодное время года.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Cel puţin a bate din palme vedem că
capacitatea există.
Domnule Preşedinte,
Săptămîna viitoare, Guvernul
Republicii Moldova va prezenta o iniţiativă legislativă în
Parlament, pentru a fi discutată, şi, ulterior, adoptată, care
prevede subvenţii pentru cetăţenii Republicii Moldova, pentru a
compensa diferenţa de tarife. Şi aceste subvenţii vor veni
către cetăţenii care se află cu adevărat în
dificultate, care au nevoie.
Aşa că eu cu mare plăcere voi
accepta comasarea iniţiativei Guvernului cu iniţiativa pe care am
înaintat-o. Şi vă referiţi, probabil, la iniţiativa
care prevedea introducerea pensiei energetice în Republica Moldova
în aşa manieră încît să avem o lege care
să ajute cetăţeni ţării. (Aplauze.)
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Eduard Muşuc – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu v-aş ruga foarte frumos să
oferiţi cuvîntul deputaţilor în funcţie cînd
deputatul iese la microfon, adică să nu marginalizaţi în
continuare Fracţiunea PCRM.
Iniţiativa mea, iniţiativa
noastră, da, o ştiţi foarte bine cu toţii, că în
luna ianuarie a avut loc majorarea totală a tarifelor pentru energia
electrică, gazele naturale, energia termică, la carburanţi,
care, în contextul deprecierii forţate a valutei naţionale,
conduce la creşterea masivă a preţurilor la mărfuri şi
la servicii, lucru care s-a făcut, din păcate, fără
acordarea compensaţiilor sociale.
Pornind de la acest context, Fracţiunea
PCRM solicită includerea în ordinea de zi a proiectului de
Hotărîrii cu nr. 312 din 11 februarie 2010 cu privire la
constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru examinarea formării
tarifelor la resursele energetice pentru consumatori şi elaborarea
mecanismului de reducere a acestor tarife.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule deputat,
Îmi amintesc, cînd erai
preşedintele Consiliului municipal, ai venit cu un arif de 830 sau 730, cu
memorandum semnat de „Termocom”, „CET–1”, „CET–2 ” şi „Moldovagaz.”
Şi eu am acest memorandum al dumitale. Şi acum vorbeşti în
apărarea consumatorilor.
Microfonul nr.4.
Domnul Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:
Am o singură replică
antivorbitorului nostru. Vreau să îi atrag atenţia dumnealui
că domnul Filat este Prim-ministru şi, conform Regulamentului
Parlamentului, Prim-ministrul are dreptul să ia cuvîntul în
afara oricărui rînd. De aceea, replica dumnealui este nelalocul ei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Declaraţii la sfîrşit, domnule
Muşuc.
Poftim, microfonul nr.3.
Domnul Eduard Muşuc:
Vă mulţumesc, domnule Ghimpu.
În ceea ce priveşte tarifele la
agentul termic. În primul rînd, nu am propus niciodată o
majorare de tarife pentru consumatori. Cînd tot oraşul
îngheţa, s-a propus o soluţie, care a fost susţinută
de dumneavoastră personal, aţi votat-o cu toată Fracţiunea
Partidului Liberal în Consiliul municipal Chişinău, dar care nu
prevedea nici o majorare nici cu un lei pentru consumatorul final.
Ceea ce aţi făcut
dumneavoastră, aţi majorat tariful pînă la 700 de lei
şi tot tariful acesta în întregime acum trebuie să
îl achite anume consumatorul, fără compensaţii sociale.
Dar atunci propunerea era ca din bugetul
municipiului Chişinău, luînd în calcul că
preţurile pentru gazele naturale a fost cu mult mai mare, luînd
în consideraţie că tot oraşul îngheţa de frig
şi dumneavoastră blocaţi activitatea tuturor
întreprinderilor, noi am venit cu această soluţie.
Şi încă o dată vă
repet, ca Preşedinte de Parlament, ca ex-membru al Consiliului municipal,
să aveţi responsabilitate personală, inclusiv pentru ceea ce
dumneavoastră aţi votat. Şi să nu uitaţi de lucrurile
acestea cînd ieşiţi cu astfel de declaraţii de la tribuna
centrală a Paramentului. (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu ţin minte foarte bine această
majorare. Ai venit cu majorarea fără ca să te intereseze
consumatorul şi argumentai şi îndreptăţeai
„Termocom”-ul, CET–1 şi CET–2. Şi nu mai discutăm subiectul
acesta. Vă rog frumos eu. Gata, continuăm şedinţa. Şi
noi o să vă prezentăm acel memorandum semnat pe ascuns nu
ştiu pe unde, prin beci pe la Durleşti.
Stimaţi colegi,
Supun votului proiectul ordinii de zi, cu
excluderea proiectelor propuse. Sau votăm ordinea de zi şi apoi
supunem votului?
Amendamentul nu poate fi supus votului
atît timp cît nu este votată ordinea de zi. Cine este pentru
adoptarea ordinii de zi pentru ziua de 11 februarie, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Domnul Vremea a propus excluderea
proiectului nr.3467. Unde este el, despre ce este vorba aici? 6 privind actele
de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. Cine este pentru
excluderea din ordinea de zi a proiectului nr.3467, rog să voteze.
Mulţumesc. Nu este majoritatea.
Guvernul tace. Mă scuzaţi, vă rog.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Pentru precizare, domnule Preşedinte
al comisiei Igor Vremea. Aţi făcut o precizare că Ministerul
Tehnologiilor Informaţionale Dezvoltării Informaţionale în
calitate de autor vreau să vă spun că un minister nu are, nu
poate să aibă calitatea de autor al unei iniţiative legislative.
Guvernul trebuie să vină cu solicitarea respectivă. Şi,
în acest sens, solicitarea. Eu, spre exemplu, nu cunosc dacă a fost
făcută această solicitare. Şi argumentarea ar trebui
să fie făcută.
Domnule reprezentant al Guvernului în
Parlament,
Există o asemenea solicitare de
retragere de pe ordinea de zi?
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 1.
Domnul Oleg Efrim – viceministru al justiţiei,
reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:
La noi nu a parvenit, domnule
Prim-ministru.
Domnul Vladimir Filat:
Atunci, dacă nu a parvenit, noi putem
să o dezbatem şi să trecem pentru procedura ulterioară de
vot.
Domnul Mihai Ghimpu:
Oricum este în două lecturi,
aşa că nu e final.
Mulţumesc.
Următoarea propunere. De invitat pe
domnul ministru Iurie Leancă la sfîrşitul şedinţei,
pentru a da explicaţii cu privire la dialogul, tratativele vizitei sale
în Ucraina, inclusiv activitatea hidrocentralei, funcţionarea.
Domnul Prim-ministru a spus că va fi. Deci nici nu votăm. Este vorba
de o invitaţie. Domnul Ioniţă propune de introdus proiectul
nr.1827. Este vorba de importul unei unităţi de transport. Cine este
pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea.
Propunerea de exclus proiectul nr.1001. Tot
domnul Ioniţă a propus, da? Executarea bugetului pe 2008. Pe anul
2008 nici anul şi nici banii nu sînt. Cine este pentru, rog să
voteze.
Mulţumesc, majoritatea.
S-a înscris la declaraţii domnul
Nemerenco. Domnul Pleşca, propunere de includere a proiectelor nr.247
şi nr.128, proiect de lege, proiect de hotărîre. Cine este
pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea.
Doamna Fusu a propus de exclus proiectele
nr.1986, nr.1952 pe motiv că n-a avut loc şedinţa comisiei
şi comisiei speciale.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea.
Domnul Stoicev, Stoicov, pardon, nr.1188.
De inclus sau de exclus, domnule Stoicov? De inclus. Cine este pentru
introducerea în ordinea de zi a proiectului nr. 1188, rog să voteze.
Să votez şi eu? Aş vota, dar nu v-a ajunge nici votul meu.
Mulţumesc frumos.
Nu a acumulat majoritatea. Domnul Colesnic
a propus de inclus, de amînat, da? De exclus nr.230, 231. Care sînt
în… Pe mîine, da? Cine este pentru excluderea acestor două
proiecte, rog să votăm. Nu este majoritatea.
Mulţumesc.
Oricum trebuie să discutăm.
Domnul Petrenco. Crearea unui grup pentru a
pregăti proteste din partea Parlamentului. Ieşim în
stradă, domnule Petrenco? Legate de plasarea sistemului antirachetă.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Nu este majoritatea.
De invitat, propunerea domnului ministru
Leancă a fost… Nu, este vorba aici de ce nu există reacţia
dumnealui la declaraţiile domnului Baconschi? Dar dumnealui e în
deplasare.
Şi eu cred că domnul ministru e
în drept să decidă cînd sau Guvernul, mai bine zis,
să facă declaraţii, şi cînd nu. Ţine de
competenţa strictă a dumnealor, a Guvernului.
Domnul Marian Lupu. Viziuni asupra
activităţii, priorităţilor în sesiunea de
primăvară. Poftim? Cine susţine propunerea domnului Petrenco cu
rachetele şi antirachetele sau… Eu nu mă lămuresc prea tare
în această problemă. Eu nu înţeleg, totuşi,
problema este să organizăm proteste din partea Parlamentului sau care
este problema, domnule Petrenco?
Microfonul nr. 3.
Domnul Grigore Petrenco:
Domnule Ghimpu,
Eu am spus foarte clar: noi propunem
crearea unui grup de lucru pentru pregătirea unei declaraţii de
protest din partea Parlamentului faţă de această decizie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Am înţeles. Prima dată nu
aţi spus declaraţie. Aţi spus numai protest. Cine este pentru
constituirea unei comisii, care ar pregăti o Declaraţie de protest
privind amplasarea sistemului antirachetă în România, rog
să voteze.
Majoritatea nu este. Mulţumesc.
Majoritatea, dacă…
Bine, poftim, microfonul nr. 2.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 1 – 32.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr. 2 – 32. Sectorul nr. 1.
Sectorul nr. 2? 2 voturi.
32 plus 14. Aşa, atît. 46.
De unde majoritatea? Nu este.
Mulţumesc.
96 sînt prezenţi.
Vă rog, luaţi loc. Eu procedez
conform Regulamentului şi în mod democratic.
Continuăm şedinţa. Domnul
Marian Lupu a propus ca liderii fracţiunilor să vină cu un
raport vizavi de activitatea, priorităţile activităţii
Parlamentului în sesiunea de primăvară. Cred că aceasta nu
se supune votului că nu poţi obliga pe nimeni, da. Şi o putem
face şi astăzi, şi mîine. Aşa, de inclus proiectul
nr. 2994. Vine din partea doamnei deputat din fracţiunea PCRM, Elena
Bondarenco. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea nu s-a
acumulat.
Aşa, domnul Muşuc. Crearea unei
comisii pentru verificarea tarifelor.
Da, microfonul nr. 3.
Domnul Eduard Muşuc:
Da, vă mulţumesc.
Для особо одаренных повторяю: formarea, includerea
în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre cu privire la
constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru examinarea formării
tarifelor la resursele energetice pentru consumatori şi elaborarea
mecanismului de reducere a acestor tarife. Supuneţi votului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Numărul proiectului, vă rog.
Domnul Eduard Muşuc:
Numărul proiectului, nr.312 din 11
februarie 2010.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nr.312. Cine este pentru includerea
în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre nr. 312, rog
să voteze.
Mulţumesc. Nu s-a acumulat
majoritatea.
Aşa, deci, stimaţi colegi,
Excluderea din ordinea de zi a proiectului
nr. 4261.
Cine este pentru, rog să voteze.
Este un proiect vechi de trei ani în
urmă. Şi trebuie pregătit, adoptat, ajustat la ziua de
astăzi.
Mulţumesc.
Continuăm şedinţa.
Procedură. Păi, acum nu am avut procedură?
Poftim. Microfonul nr. 3.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Preşedinte,
Dumneavoastră, probabil, nu aţi
sesizat momentul cînd a fost expusă propunerea de către domnul
Lupu referitor la unele luări de cuvînt înainte de a
începe şedinţa. Aceasta e una. Şi nu s-a spus nimic.
În afară de aceasta, spuneţi, vă rog, noi astăzi
examinăm ordinele de zi pentru 11−19 februarie sau numai pentru
11−12 februarie.
Domnul Mihai Ghimpu:
11−12 . De fiecare dată noi
votam în fiecare zi ordinea de zi.
Doamna Maria Postoico:
Atunci, în acest caz, îmi pun
întrebarea: din care considerente domnul Ioniţă a exclus din
ordinea de zi un proiect de lege care se referă pentru
săptămâna viitoare? De aceea şi concretizăm momentele
acestea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu, oricum noi nu am votat şi
dumneavoastră ştiţi că de fiecare dată votăm
ordinea de zi. Nu votăm. Biroul votează pentru două
săptămîni, dar Parlamentul votează în fiecare şedinţă
ordinea de zi.
Doamna Maria Postoico:
Păi, da, dacă
dumneavoastră…
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu, a fost o greşeală, bine, eu
accept ca a fost o greşeală.
Doamna Maria Postoico:
Păi, aceasta, noi să
cunoaştem. Dacă este pentru două săptămîni,
pentru două săptămîni atunci.
Domnul Mihai Ghimpu:
Accept că a fost o greşeală,
da.
Doamna Maria Postoico:
În afară de aceasta,
încă un moment aş vrea să concretizăm. Propunerile
înaintate de către domnul Colesnic, mi se pare, sau de către
Untilă, cine, să se excludă două proiecte − nr.230
şi nr.231, a fost votat sau nu a fost pus la vot de excludere?
Domnul Mihai Ghimpu:
A fost supusă votului şi nu a
acumulat majoritatea pentru a scrie.
Doamna Maria Postoico:
Şi rămîne în ordinea
de zi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi au rămas în ordinea de
zi.
Doamna Maria Postoico:
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da. Microfonul… Ce ţine, m-aţi
întrebat, doamna Postoico, de propunerea domnului Lupu. Dacă vrea un
preşedinte de fracţiune să facă o declaraţie, o poate
face.
Doamna Maria Postoico:
Ne permiteţi?
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 3.
Doamna Maria Postoico:
Eu aş vrea să concretizez. Deci
acum ne permiteţi să luăm luările de cuvînt la
începutul şedinţei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine vrea acum, cine vrea mîine. E
dreptul deputatului în fiecare şedinţă să facă
orice declaraţie.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Preşedinte,
Există Regulamentul.
Dumneavoastră sînteţi preşedintele şedinţei de
astăzi şi dirijaţi dumneavoastră. Şi de aceea vă
punem întrebarea. La prima şedinţă luările de
cuvînt se iau la începutul şedinţei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Dirijez eu, dar hotărîţi
dumneavoastră. Iată care este problema.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Preşedinte,
Puneţi la vot şi
hotărîm.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 3 în continuare.
Domnul Grigore Petrenco:
Mulţumesc.
De procedură.
Domnule Ghimpu,
Totuşi nu aţi supus votului
propunerea noastră de a invita reprezentanţii Ministerului de Externe
referitor la declaraţiile lui Baconschi. Rog să supuneţi
votului invitarea lor în cadrul Orei Guvernului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Dumneavoastră aţi făcut
propunerea ca să fie invitat domnul ministru Leancă. V-am comunicat
că domnul ministru Leancă e în delegaţie. Nu poate fi
invitat. Acum dumneavoastră schimbaţi şi spuneţi că
altcineva să vină. Iată care este problema.
Microfonul nr. 3.
Domnul Grigore Petrenco:
Deci în cazul în care domnul
Leancă lipseşte, sînt viceminiştri. În cel mai
rău caz este Prim-ministrul Republicii Moldova. Lasă să vină
la tribuna centrală, să dea explicaţii, de ce nu a fost nici o
reacţie din partea Guvernului?
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Eu supun votului propunerea domnului
Petrenco. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea nu este
acumulată.
Stimaţi colegi,
Începem să examinăm ordinea
de zi: drepturile liderilor, da? Cuvînt i se oferă domnului Marian
Lupu, Preşedintele Fracţiunii Partidului Democrat.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, stimaţi colegi, precum am
menţionat, este un lucru tradiţional, un lucru absolut firesc la
fiecare început şi la fiecare sfîrşit de sesiune să
se facă, respectiv, trasarea de priorităţi, de sarcini. Şi,
în cel de al doilea caz, un bilanţ al activităţii
sesiunii. La fel gîndesc, în mod evident, ar fi fost o idee
bună continuarea practicii noastre, ca aceste luări de cuvînt
să fie efectuate într-o ordine descrescătoare. Să
considerăm că astăzi avem o situaţie puţin de
forţă majoră.
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi parlamentari,
Doamnelor şi domnilor,
Onorată asistenţă,
Puţin peste o lună în
urmă am intrat în noul an calendaristic 2010. Astăzi,
Parlamentul intră în noul an politic 2010. Începe o
perioadă nouă a guvernării, perioadă de muncă asiduă
pentru onorarea promisiunilor şi angajamentelor pe care partidele
constituente ale Alianţei pentru Integrare Europeană, implicit
şi Partidul Democrat, şi le-au asumat la alegerile din 29
iulie curent.
Multe lucruri au fost deja realizate, dar
tensiunea din toamna anului 2009, problemele ce au ţinut de formarea
institutelor noii guvernări, de alegerea şefului statului, de
necesitatea soluţionării în regim de urgenţă, iar pe
alocuri, aş spune, în regim de alertă, a sarcinilor, în
contextul stabilizării situaţiei socioeconomice în
ţară, pe fundalul crizei economice mondiale − toate acestea,
evident, şi-au lăsat amprenta asupra acţiunilor atît ale
Parlamentului, cît şi ale Guvernului.
Cele şase luni anterioare au fost
marcate şi de anumite îngrijorări ale comunităţii
internaţionale, de incertitudini ale unei părţi ale
societăţii noastre vizavi de viitorul Alianţei. Niciodată
şi nicăieri în lume guvernarea coalizată nu a fost
simplă, pe motivul diferenţei de viziuni şi de abordări. Cu
atît mai dificil acest exerciţiu este în Republica Moldova.
Însă responsabilitatea pentru destinul ţării şi al
tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţă etnică
şi preferinţe politice comunitatea obiectivelor majore şi
împărtăşirea veritabilelor valori democratice au
făcut ca acele patru partide de guvernare să se regăsească
în format de parteneriat constructiv şi asumat.
Dovada democratizării
societăţii moldoveneşti este şi actualul dinamism al
eşichierului politic din Republica Moldova. Astăzi putem constata
că se conturează primii indici ai stabilizării, că pas cu pas
trecem de la regimul de alertă la unul normal, cînd sarcinile pe
care le avem în faţă devin tot mai complexe, iar volumul de
lucru este în creştere.
În aceste condiţii, nu mai
există, în viziunea noastră, necesitatea comasării
mandatelor de deputaţi cu funcţiile de miniştri pentru colegii
noştri. Depunerea mandatelor de membri ai Parlamentului ne va permite
tuturor să ne concentrăm asupra activităţii, respectiv, a
Parlamentului şi Executivului şi vom simplifica procesul de
muncă şi procesul decizional. Considerăm că acest lucru ar
fi unul de bun augur pentru începutul anului 2010.
Stimaţii mei colegi,
Una din condiţiile iminente ale
progresului este guvernarea eficientă, bazată pe evaluarea şi
distribuirea corectă a tuturor resurselor disponibile şi buna organizare.
Priorităţile majore corect identificate – iată ce trebuie
să deosebească actuala sesiune de cea anterioară.
Progresul politic, social şi economic,
pentru care pledăm noi toţi, inclusiv Partidul Democrat, şi care
vine să asigure avansarea ţării pe calea integrării
europene, necesită mobilizarea la maximum a tuturor resurselor şi
eforturilor noastre, cu atît mai mult că aceste resurse sînt
relativ limitate.
Pe acest motiv, aş dori să
vă îndemn să ne concentrăm cu toţii asupra
obiectivelor majore, asupra sarcinilor prioritare. Să trecem pe plan
secund subiectele pe a căror margine încă nu au fost
identificate poziţii consolidate şi să ne axăm asupra
soluţionării problemelor cu adevărat prioritare.
Obiectivul nostru este ca fiecărui
cetăţean al Republicii Moldova să i se asigure un trai decent
în aspect democratic, economic, social şi spiritual. Pentru ca
statul de drept să fie nu doar o prevedere constituţională, dar
şi o realitate, trebuie să avem legi corecte, euroconforme,
aplicabile şi respectate.
În acest context, considerăm
necesară elaborarea şi, ulterior, adoptarea de către Parlament a
unui program bine definit de armonizare a legislaţiei naţionale la
prevederile acquisului comunitar. În viziunea mea, această
sarcină ar fi una pentru sesiunea curentă, ba mai mult, aş
spune, pentru prima jumătate a acestei sesiuni.
De asemenea, avem stringentă nevoie de
un mecanism funcţional care să asigure considerarea
recomandaţiilor Consiliului Europei referitoare la dezvoltarea
legislaţiei naţionale.
Depăşirea efectelor nefaste ale
crizei financiar-economice şi stabilizarea economiei, susţinerea
activităţii de întreprinzător. la general. şi a
întreprinderilor mici şi mijlocii, în particular, generarea
oportunităţilor pentru investiţii – acestea sînt
condiţiile necesare pentru formarea unei clase de mijloc, unei clase de
mijloc puternice, fără de care o ţară ca Moldova nu va
supravieţui.
Trebuie să fim proactivi în
direcţia orientării sociale a economiei ţării, pentru a
spori nivelul de protecţie socială a populaţiei. În lumea
contemporană, ţările sînt apreciate după atitudinea
statului şi societăţii faţă de bătrini, copii,
persoane cu necesităţi speciale.
Vom începe prin prezentarea în
scurt timp, stimaţi colegi, a iniţiativelor menite să
reducă decalajul dintre veniturile pensionarilor, atenuarea impactului
majorării tarifelor asupra grupurilor social-vulnerabile. Tot aici se
încadrează şi necesitatea pregătirii pentru ratificare,
zic eu, pe parcursul anului curent, a Convenţiei ONU privind drepturile
persoanelor cu dizabilităţi, acompaniate de un plan de acţiuni
pentru punerea în aplicare a prevederilor acestui document. Noi vom veni
cu propuneri concrete la acest subiect.
Sănătatea fizică şi
spirituală a cetăţenilor rămîne a fi una din
priorităţile majore. Sîntem la etapa elaborării mai multor
propuneri, inclusiv de ordin legislativ, menite să performeze sistemul
naţional de ocrotire a sănătăţii, să ridice
nivelul educaţiei, să promoveze patrimoniul cultural în
ţară şi în afara hotarelor ei, acesta fiind un element
esenţial în formarea imaginii pozitive a Republicii Moldova.
Devine tot mai deranjant de evidentă
discrepanţa dintre oraşe şi sate, dintre capitală şi
regiuni. Pentru eliminarea acestor consecinţe nefaste, Partidul Democrat
va stărui asupra politicii regionale echilibrate, corelate cu procesul de
descentralizare administrativă şi financiară. Fără a
subestima importanţa implementării mecanismului de subvenţie
în agricultură, considerăm necesară, la fel, introducerea
unei abordări diferenţiate a acordării acestor înlesniri
în baza procedurii de evaluare a necesităţilor şi,
respectiv, monitorizarea utilizării resurselor alocate.
Pentru că Republica Moldova este un
stat polimorf, este un stat european, coeziunea societăţii în
care să se regăsească fiecare cetăţean, indiferent de
originea sa etnică sau limba vorbită, este una dintre condiţiile
de care depinde viitorul ţării noastre.
Am spus de mai multe ori, repet şi cu
această ocazie, cît personal, atît şi partidul pe care
îl conduc, nu vom admite nici o dată divizarea cetăţenilor
pe aceste criterii. Cu toţii sîntem moldoveni ca şi
cetăţeni ai Republicii Moldova. Acesta este crezul partidului pe care
îl conduc şi vom utiliza toate mijloacele pentru a consolida unitatea
societăţii moldoveneşti.
O primă iniţiativă cu care
vom interveni în acest sens va fi propunerea de elaborare şi punere
în aplicare a unui program naţional pentru asigurarea studierii
calitative a limbii de stat de către cetăţenii alolingvi,
începînd cu nivelul de grădiniţe, şcoli, sistemul de
învăţământ superior şi tot aşa
înainte.
Vom rămîne în continuare
preocupaţi de buna imagine a ţării care este extrem de
importantă atît în aspect de demnitate
cetăţenească, cît şi în sens pragmatic.
În acest context, diplomaţia
parlamentară dispune de un potenţial considerabil, în viziunea
mea. Noi vom continua să optăm şi să activăm pentru
consolidarea statalităţii ţării noastre ca ţară
integră şi independentă care să dezvolte relaţii
prieteneşti, echilibrate, consecvente şi reciproc avantajoase pe plan
bilateral, regional şi internaţional.
Am formulat un set de linii directorii pe
care va activa în acest an PDM şi, implicit, Fracţiunea sa
parlamentară. Ţin să menţionez că toate acţiunile
noastre vor fi consultate, iar, după caz, şi lansate în
parteneriat cu sectorul asociativ, cu acele organizaţii neguvernamentale
care vor dori să ne ofere consultanţă şi susţinere.
Mai mult ca atît, consider necesar ca
Parlamentul în cel mai scurt timp să revină la strategia de
dezvoltare a societăţii civile, a cărei implementare va fi
susţinută de iniţiativele Fracţiunii noastre, pentru
că progresul în Republica Moldova poate fi asigurat doar în
comun, în strîns parteneriat între forţele politice
şi societate.
Stimaţi colegi,
Pe finalul acestei alocuţiuni, aş
dori să mă adresez tuturor, atît colegilor din majoritatea
parlamentară, cît şi colegilor din opoziţie, cu
îndemnul ca să utilizăm forţele noastre într-un mod
raţional şi eficient pentru că societatea, cetăţenii,
toţi sînt în aşteptarea de schimbări pozitive
şi aceste schimbări depind, întîi de toate, de noi.
Eu vă mulţumesc şi vă
doresc o sesiune de primăvară 2010 activă, fructuoasă
şi rezultativă. (Aplauze.)
Domnul Serafim Urechean:
Da, mulţumesc.
Poftim, doamnă Postoico. Cuvînt
se oferă doamnei Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Stimaţi deputaţi,
Stimaţi invitaţi,
şedinţa Parlamentului de astăzi este prima în acest an. Nu
putem să spunem că acest an a început cu succes pentru marea
majoritate a populaţiei.
Pentru reprezentanţii şi
conducătorii aşa-numitei guvernări liberale anul a
început, în general, nu rău. Cineva a căpătat o
altă coafură mai densă, cineva a obţinut o funcţie
înaltă, cineva a reuşit să obţină un ordin,
cineva a ajuns să obţină controlul asupra unei ramuri
întregi a economiei, cineva şi-a cumpărat la un preţ mic
un partid de buzunar.
În acelaşi timp, fiecare zi a
noului an aduce cetăţenilor ţării noastre tot mai multe
dezamăgiri şi greutăţi. Creşterea nivelului
inflaţiei şi devalorizarea valutei naţionale, admise în
mod conştient de către liberali, reduc veniturile reale ale
cetăţenilor, iar preţurile, tarifele la resursele energetice
şi servicii majorate brusc deja au împins majoritatea
cetăţenilor în pragul sărăciei.
Se vînd teritoriile ţării,
se iau credite de milioane de dolari şi euro în condiţii
dezavantajoase, sînt lăsate fără reacţie
demonstraţiile de lipsă de respect şi chiar insultele din partea
oficialilor din statul vecin la adresa statului şi poporului nostru.
Fiecare acţiune a noii guvernări
doar demonstrează că liberalii şi cei care s-au alăturat
lor se simt ca o guvernare temporară, cu un Preşedinte şi un
Guvern provizoriu. Şi pentru alegători deja devine destul de evident
că această putere nu mai are mult timp pentru a guverna.
Alianţa îşi pierde ultimele
rămăşiţe ale încrederii poporului. Unica
forţă politică în ţară, care se opune regimului
antipopular şi antistatal rămîne a fi Partidul
Comuniştilor.
Stimaţi colegi,
S-au finisat toţi termenii pentru
adaptarea şi lustruirea mecanismului noii guvernări. Au fost
depăşite toate limitele raţionalului. Majoritatea
liberal-democrată şi Guvernul Filat deja au demonstrat de ce
sînt capabili. În cele 6 luni care au trecut, Alianţa şi
Guvernul au stabilit un record istoric după numărul iniţiativelor
antisociale şi antistatale.
În loc să se
întărească economia şi să asigure un climat de
afaceri favorabil, guvernarea, în mod intenţionat,
devalorizează moneda naţională şi majorează povara
fiscală. În loc să crească capacitatea de cumpărare a
populaţiei, guvernarea jefuieşte oamenii prin creşterea
inflaţiei, tarife majorate, micşorarea veniturilor bugetarilor.
În loc să consolideze
statalitatea şi independenţa Republicii Moldova, guvernarea
trădează, în mod regulat, interesele naţionale,
semnînd acorduri inconvenabile pentru ţară. În loc
să apere istoria, cultura şi limba poporului nostru, guvernarea, cu
mîinile sale, şterge din legislaţie şi din viaţa de
zi cu zi chiar şi menţinerea de limbă moldovenească, popor
moldovenesc, istorie moldovenească.
Guvernarea liberal-democrată, în
mod conştient, demonstrează statalitatea Republicii Moldova. Actuala
guvernare este o guvernare a trădării şi ruşinii
naţionale.
Partidul Comuniştilor din Republica
Moldova declară că nu va mai răbda situaţia creată.
Partidul Comuniştilor iniţiază acţiuni active de consolidare
a tuturor forţelor sănătoase ale societăţii în
numele păstrării Republicii Moldova, în numele
apărării demnităţii poporului, dreptului său la nume,
limbă, istorie, la o viaţă destoinică şi în
pace.
Conştientizând că
această guvernare nu este capabilă de o activitate eficientă de
făurire, pentru a scoate ţara din criză social-economică,
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova este gata să propună
organului legislativ şi întregii societăţi un şir de
iniţiative şi propuneri concrete pentru salvarea economiei şi
reparaţia greşelilor făcute de guvernare în ultimele 6
luni.
Noi sperăm că majoritatea
parlamentară va avea suficientă înţelepciune pentru a
accepta iniţiativele favorabile pentru ţară şi societate.
Ne adresăm către acei membri ai
majorităţii parlamentare pentru care Republica Moldova nu este doar
un simplu cuvînt, tăcerea şi acceptarea de mai departe de
către dumneavoastră a ceea ce se întîmplă vă
face complice al procesului de distrugere a ţării şi poporului.
Va trece puţin timp şi veţi
veni în faţa alegătorilor, unde vă va fi extrem de dificil
să vă îndreptăţiţi comportamentul. Nu
uitaţi despre aceasta, găsiţi puteri în sine,
lăsaţi ambiţiile personale şi spuneţi-vă
cuvîntul în apărarea ţării şi a poporului.
Stimaţi colegi,
Acest an promite a fi plin de evenimente
politice, dar, în acelaşi timp, acest an trebuie să devină
anul depăşirii crizei politice şi economice.
Noi înţelegem că cuiva
îi este convenabil să se menţină cît mai mult
situaţia de incertitudine şi dezordine care este la noi în
ţară.
Totodată, noi sîntem siguri
că, consolidîndu-ne şi bazîndu-ne pe societate, vom putea
stabiliza situaţia, opri degradarea şi trece la un nivel calitativ
nou în modernizarea tuturor sferelor vieţii din ţara
noastră.
Vă mulţumesc pentru
atenţie. (Aplauze.)
Domnul Serafim Urechean:
Cuvînt se oferă domnului Godea,
Partidul Liberal Democrat. Poftim.
Domnul Mihai Godea – Fracţiunea PLDM:
Vă mulţumesc.
Doamnă Postoico,
Dar ce aţi avut în vedere
cînd aţi spus că guvernarea demonstrează statalitatea? (Rumoare
în sală.) Ce înseamnă „demonstrează
statalitatea”? (Rumoare în sală.)
Domnule preşedinte, vă rog
frumos.
Stimaţi colegi,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Onorată asistenţă,
Stimaţi reprezentanţi ai Corpului
diplomatic,
Stimaţi reprezentanţi ai presei,
Ţara noastră parcurge o
perioadă complicată în istoria sa. Efectele crizei
financiar-economice mondiale asupra economiei ţării, amplificate de
moştenirea dezastruoasă pe care ne-a lăsat-o fosta guvernare, au
o puternică rezonanţă socială şi obligă
autorităţile centrale ale statului să acţioneze rapid,
asumat şi responsabil.
Se creează sau opoziţia
încearcă să creeze imaginea în societate că criza
economică financiară a început acum 3 luni şi nu acum un
an şi jumătate, pe cînd ţara noastră era guvernată
de actuala opoziţie.
Activitatea Parlamentului ţării
în această sesiune urmează să fie orientată spre
asigurarea sprijinului parlamentar corespunzător în procesul de
modernizare şi europenizare a Republicii Moldova. Armonizarea cadrului
legal al Republicii Moldova cu cel comunitar reprezintă unicul mecanism de
realizare a acestui proces.
Partidul Liberal Democrat din Moldova,
împreună cu partenerii săi din Alianţa pentru Integrare
Europeană, îşi propune următoarele priorităţi
în activitatea sa parlamentară din această sesiune.
În primul rînd, asigurarea
supremaţiei legii şi urgentarea reformei justiţiei.
Justiţia independentă reprezintă elementul-cheie al statului de
drept şi al unei guvernări democratice şi este instrumentul care
trebuie să asigure suportul necesar pentru celelalte reforme.
Atragerea investiţiilor, lupta cu
corupţia, combaterea criminalităţii şi protecţia
drepturilor omului pot fi asigurate doar de către un sistem de drept bine
organizat.
Este necesară dezvoltarea cadrului
legal şi instituţional în domeniul drepturilor omului care
trebuie să aibă ca efect redresarea situaţiei în domeniile
drepturilor omului, considerate problematice pentru Republica Moldova.
Eradicarea torturii şi altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante,
libertatea individuală şi securitatea persoanei, accesul liber la
justiţie şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la libera
exprimare şi accesul la informare etc.
O atenţie sporită urmează
să fie acordată consolidării sistemului naţional de integritate
şi de luptă împotriva corupţiei. În acest sens, este
necesară urgentarea reformei Procuraturii. A venit timpul cînd marii
delapidatori şi corupţi să fie aduşi în faţa
justiţiei. Acei care au prădat nestingherit această
ţară timp de 8 ani de zile trebuie să răspundă
în faţa legii.
Pentru depăşirea crizei
economico-financiare şi asigurarea creşterii economice inclusive,
procesul legislativ trebuie să susţină Guvernul în vederea
schimbării paradigme de dezvoltare a ţării de la o economie
bazată pe consum la o economie bazată pe investiţii,
inovaţii şi competitivitate, pentru ca economia naţională
să creeze locuri de muncă viabile şi bine plătite, iar
întreaga societate şi fiecare cetăţean în parte
să beneficieze de efectele unei creşteri economice organice şi
echilibrate.
Eforturile noastre comune trebuie să
fie orientate spre eliminarea tuturor constrîngerilor de ordin legislativ
în mediul de afaceri spre adoptarea actelor normative necesare pentru
demonopolizarea pieţii interne.
Avem obligaţia să asigurăm
creşterea gradului de credibilitate între sectorul public şi
cel privat şi garantarea dreptului asupra proprietăţilor şi
investiţiilor private. Parlamentul, împreună cu Guvernul,
trebuie să asigure dinamizarea reformei regulatorii, creşterea transparenţei
sistemului de autorizare a afacerii prin reducerea numărului de domenii
supus autorizării licenţierii, diminuarea restricţiilor la
import–export şi debirocratizarea procedurilor administrative de
autorizare.
Apreciem şi încurajăm
Guvernul să dezvolte în continuare o cooperare eficientă
şi stabilă cu instituţiile financiare internaţionale
şi alţi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, pentru a
consolida cadrul de resurse necesare implementării programului de
recuperare economică şi dezvoltare inclusivă de lungă
durată.
În domeniul descentralizării
puterii şi asigurării autonomiei locale urmează să
acţionăm rapid în vederea elaborării cadrului legal pentru
asigurarea înlocuirii structurilor puternic ierarhizate cu structuri
descentralizate, transparente şi flexibile, întemeiate pe
supremaţia drepturilor şi libertăţilor civile.
Prin actele normative ce urmează
să le adoptăm trebuie să asigurăm corelarea reformei
administraţiei centrale cu cea a administraţiei locale şi
transferul de competenţe către autorităţile publice locale,
inclusiv în domeniul finanţelor publice.
În procesul integrării europene,
Parlamentul, împreună cu Guvernul, urmează să asigure
implicarea activă a întregii societăţi, a tuturor
forţelor politice şi a actorilor externi relevanţi. În
acest sens, ne propunem continuarea şi amplificarea procesului de
armonizare a legislaţiei naţionale cu acquisul comunitar şi
consolidarea cadrului legal necesar pentru promovarea integrării europene.
În domeniul securităţii
naţionale şi al apărării ne propunem impulsionarea
reformelor sectorului de securitate în conformitate cu standardele
naţionale. Acest sector nu se limitează la structurile de
forţă, dar include, în mod firesc, şi asigurarea respectării
drepturilor omului, libertăţii mass-media, independenţei
sistemului judecătoresc, precum şi existenţa unei Armate
Naţionale moderne, controlate în mod democratic, capabile să
răspundă riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii
ţării noastre. În această sesiune, urmează să
dezbatem şi să aprobăm un nou concept al securităţii
naţionale al Republicii Moldova .
În domeniul educaţiei şi
cercetării urmează să ne axăm pe perfecţionarea
cadrului legislativ în domeniu în conformitate cu cerinţele
societăţii moderne, legislaţia internaţională şi normele
europene. Este imperios necesară elaborarea unui nou Cod al
educaţiei, inclusiv cu reglementarea statutului cadrului didactic.
În aceeaşi ordine de idei, ne propunem perfecţionarea cadrului
legal al procesului de cercetare şi inovare în scopul eficientizării
şi racordării acestuia la normele europene.
În domeniul
sănătăţii publice, reforma trebuie să aibă ca
efect asigurarea accesului tuturor cetăţenilor Republicii Moldova la
serviciile medicale şi farmaceutice de calitate. Cadrul normativ urmează
să asigure sporirea calităţii şi securităţii
serviciilor medicale şi să definitiveze autonomia
instituţională în cadrul asistenţei medicale primare
şi spitaliceşti.
Reforma sectorului social urmează a fi
orientată spre reducerea sărăciei, inegalităţii
şi inechităţii în societate. Este necesară adoptarea
unei noi legislaţii care să elimine inechităţile în
sistemul public de asigurări sociale şi privilegiile nejustificate
pentru anumite categorii de pensionari. Este necesară unificarea
legislaţiei privind pensionarea.
Stimaţi colegi,
M-am referit doar la cîteva din
priorităţile principale ale Fracţiunii Partidului Liberal
Democrat din Moldova pentru această sesiune a Parlamentului,
priorităţi care vin să asigure sprijinul parlamentar necesar pentru
realizarea Programului de activitate a Guvernului pe care l-am aprobat prin
votul comun al Alianţei pentru Integrare Europeană.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Serafim Urechean:
Vă mulţumesc frumos.
Permiteţi-mi să îi ofer
cuvîntul domnului Hadârcă, preşedintele Fracţiunii
Partidului Liberal.
Domnul Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:
Excelenţă domnule
Preşedinte,
Onorat Parlament,
Stimaţi membri ai corpului diplomatic,
oaspeţi.
Strategia Fracţiunii Partidului
Liberal pentru anul 2010 rezidă în continuarea şi amplificarea
eforturilor Alianţei de guvernămînt în procesul de
integrare a Republicii Moldova în spaţiul european.
Salutăm demararea negocierilor pentru
semnarea Acordului de asociere şi considerăm că vizita
recentă a domnului Preşedinte al României Traian Băsescu
va impulsiona negreşit procesele integraţionist, dat fiind faptul
că România este un actor important al organismelor europene.
La fel, recenta vizită a
Preşedintelui Comisiei de la Veneţia Gianni Buquicchio este un semnal
clar al interesului comunităţii europene pentru iniţierea
procesului de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova în
conformitate cu normele europene pentru ieşirea din blocajul
constituţional existent. Aceasta este asigurarea atît a Fracţiunii
Partidului Liberal, cît şi a Alianţei pentru Integrarea
Europeană că toate modificările, reformele preconizate, pentru
că este vorba, de fapt, de o nouă redacţie a Constituţiei,
vor fi în conformitate cu standardele europene în urma consultărilor,
numeroaselor consultări care vor fi efectuate şi se vor înscrie
în albia acestor procese democratice integraţionist, fără
a depăşi şi fără a dezechilibra echilibrul social.
Pe agenda priorităţilor se
înscrie şi activitatea prestaţiei delegaţiei Republicii
Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în vederea
accederii noastre la etapa post monitorizare.
Prefigurăm participarea activă la
realizarea proiectului Pachetul democratic pentru dimensiunea asistenţei
multidimensionale pentru Parlamentul Republicii Moldova. Ajustarea acquis-ului
comunitar, fireşte, este necesară. Dar noi considerăm mai
importantă preluarea integrală a acquis-lui comunitar.
În altă ordine de idei, în
conformitate cu Programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare
Europeană „Libertate, democraţie, bunăstare”, membrii
Fracţiunii Partidului Liberal s-au implicat activ în perfectarea
cadrului legislativ adecvat pentru unele domenii esenţiale ale vieţii
publice, ale sistemelor economice şi principalelor instituţii
în stadiu de reformare. Astfel este adoptarea noului Cod al
educaţiei, adoptarea Legii pentru libertatea de exprimare şi de
voluntariat, perfecţionarea Legii pentru regiile energetice.
Normele echităţii sociale
rămîn prioritare pentru activitatea Alianţei, care va asigura
ieşirea din criză şi în cel mai scurt timp va
întreprinde un şir de acţiuni pentru ameliorarea şi
echilibrarea bunăstării sociale.
Ne exprimăm toată
încrederea că noua conducere a Companiei Publice „Teleradio-Moldova”
va asigura, cu adevărat, democratizarea spaţiului mediatic public
şi, totodată, va demara un şir de dezbateri pentru explicarea
corectă a reformelor iniţiate. Tot mai evident se impune
perfecţionarea legislaţiei Republicii Moldova la capitolul
„Combaterea corupţiei” cu atragerea participării tot mai active a
societăţii civile.
De asemenea, Fracţiunea Partidului
Liberal a iniţiat un pachet de acţiuni care vădeşte şi
vizează parteneriatul public şi de guvernare. Sînt explicabile
aşteptările alegătorilor noştri legate de definitivarea
procesului de audieri în Procuratura Generală şi comisia
parlamentară pentru studierea evenimentelor din aprilie 2009.
Definitivarea acestor investigaţii
şi rostirea adevărului va arunca o lumină clară asupra
celor întîmplate şi va permite asanarea definitivă a
echilibrului politic şi social mult rîvnit. Degeaba ne
ameninţă oponenţii politici cu greve şi confruntări
forţate.
Alianţa pentru Integrare
Europeană are suficiente resurse pentru a asigura stabilitatea şi
progresul Republicii Moldova în spaţiul angajamentelor asumate
pentru care ne-am mandatat alegătorii.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Alexandru Stoianoglo:
Cuvînt se oferă domnului Serafim
Urechean, liderul Fracţiunii „Alianţei «Moldova Noastră»”.
Domnul Serafim Urechean – Fracţiunea „AMN”:
Stimaţi colegi,
Onorată asistenţă,
Stimaţi reprezentanţi ai corpului
diplomatic acreditat în Republica Moldova,
De la bun început, vreau să
vă aduc tuturor un mulţumesc frumos, pentru că
dumneavoastră aţi contribuit la deblocarea situaţiei în
Republica Moldova, la transferul sau la trecerea de la o guvernare
populistă la o guvernare pragmatică, care, sper, va fi o guvernare de
lungă durată.
Vreau să menţionez că, cu
toată critica opoziţiei, dar opoziţia îşi
îndeplineşte rolul, deoarece aşa le este celor din
opoziţie, să critice, dar daţi să cădem de acord
că sînt şi succese foarte şi foarte, aş spune,
pozitive în activitatea guvernării actuale.
S-au deblocat relaţiile cu Fondul
Monetar Internaţional, s-au deblocat relaţiile cu Banca
Mondială, s-au deblocat relaţiile la capitolul „Implementarea sau realizarea
Programului „Provocările mileniului”. În acest sens, a fost semnat
Acordul cu cele primele 262 milioane de dolari americani. Este o realizare,
aş spune, destul de importantă, luînd în
consideraţie acea moştenire care ne-a parvenit nouă de la guvernarea
precedentă.
Mai mult decît atît, subliniez
încă o dată, s-au deblocat, s-au ameliorat relaţiile
politice cu vecinii noştri cu Ucraina, cu România. Aş spune
că sînt progrese reale şi în deblocarea relaţiilor
cu Rusia la capitolul, aş spune cel mai dureros pentru noi, „Exportul
produselor agroalimentare” în această ţară.
Sînt frumoase realizări şi
la capitolul „Primele negocieri cu Uniunea Europeană” care au
început la 12 ianuarie. Şi aş vrea să menţionez
că, realizînd acest program, ducînd într-un făgaş
pozitiv aceste negocieri, sarcina noastră e de a căpăta statutul
de membru asociat al Uniunii Europene. Şi aş spune şi un
gînd sacru al tuturor moldovenilor este şi liberalizarea regimului
de vize în ţările Uniunii Europene, ceea ce ne dorim noi cu
toţii şi ceea ce doreşte şi tot poporul.
Dar această sesiune, nu cu titlu de
pesimism, dar de optimism, aş dori să nu fie ultima sesiune de
primăvară a acestui Parlament. Este foarte important ca noi,
toţi împreună, atît cei care sînt la guvernare,
cît şi opoziţia, să găsim o cale civilizată de
deblocare a situaţiei şi crizei politice din Republica Moldova.
Avînd unele premise pozitive la
capitolul „Economie”, cu toate greutăţile cu care ne confruntăm,
dar noi împreună, atît şi opoziţia, cît
şi acei de la guvernare, sîntem obligaţi, în numele
acestui popor, să găsim un consens împreună toate
fracţiunile parlamentare şi împreună, prin negocieri, prin
dialogul politic, îndeplinind recomandările Parlamentului şi
Rezoluţia Parlamentului European, Rezoluţia Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei din anul precedent să găsim o
formulă de modificare la articolele din Constituţie care ne-ar
permite, cu mai puţin dureros pentru toată Republica Moldova, pentru
cetăţenii Republicii Moldova, să ieşim din acest impas.
Eu cred că recomandările Comisiei
de la Veneţia vor parveni în cel mai limitat termen şi atunci
depinde de clasa politică care, nu aş vrea pe unii să îi
laud, iar pe alţii să îi critic dur, dar eu aş vrea
să spun că clasa politică din Republica Moldova, toţi
absolut sînt vinovaţi de ceea ce s-a întîmplat în
ultimul an, în anul 2009, în Republica Moldova. Noi
întotdeauna trebuie să activăm, să acţionăm nu
în scopuri egoiste, meschine, de grup ş. a. m. d., dar trebuie
să acţionăm în numele acestui popor.
De aceea, eu vin cu acest apel să
găsim un numitor comun, consens şi să depăşim
această situaţie dificilă în care am nimerit noi. Să
susţinem guvernarea la promovarea acelor reforme, lasă să fie de
la bun început dureroase, deoarece altfel nu putem depăşi situaţia
de incertitudine din ţară şi să dăm acestei
guvernări posibilitatea ca încă o dată să demonstreze
alegătorilor că îşi îndeplineşte
obligaţiunile.
Încă o dată vreau să
vă aduc sincere felicitări cu începutul sesiunii de
primăvară şi să vă îndemn ca împreună
să facem tot posibilul ca pentru această legislatură
această sesiune, această şedinţă să nu fie ultima
de primăvară. Succese.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Urechean.
Stimaţi colegi,
Începem examinarea ordinii de zi,
punctul 1. Proiectul de Hotărîre privind numirea membrilor în
Comisia centrală de control al declaraţiilor… cu nr.1960
începem, da? Bine. Nici o problemă. Proiectul nr.1960.
Prezintă domnul Pleşca. Vă
rog.
Domnul Ion Pleşca:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Comisia juridică, numiri şi
imunităţi a examinat proiectul de hotărîre şi expune
următoarele. Parlamentul Republicii Moldova, prin Hotărîrea
Parlamentului nr.1238 din 9 iulie 1997, a ratificat Convenţia
europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau
tratamentelor inumane sau degradante. Conform acestei convenţii, s-a
instituit Comitetul european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor
sau tratamentelor inumane sau degradante.
Prin intermediul vizitelor, Comitetul
examinează tratamentul persoanelor private de liberate în vederea
întăririi, dacă este cazul, a protecţiei lor
împotriva torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau
degradante.
Membri a Comitetului sînt aleşi
dintre personalităţile cu înaltă moralitate, recunoscute
pentru competenţa lor în domeniul drepturilor omului sau care au
experienţă profesională în domeniul pe care le
tratează prezenta convenţie.
Comitetul nu poate cuprinde decît un
singur cetăţean din partea aceluiaşi stat. Biroul Adunării
Parlamentare invită Parlamentul statului interesat să prezinte trei
candidaţi. Alegerea de către Comitetul Miniştrilor va avea loc
după consultarea părţii interesate. Aceeaşi procedură
este urmată pentru ocuparea locurilor devenite vacante.
Membrii Comitetului sînt aleşi
pentru o perioadă de 4 ani. Ei nu pot fi realeşi decît o
singură dată. Membrii activează cu titlu individual sau
independent şi imparţial în exercitarea mandatelor lor şi
sînt disponibili pentru îndeplinirea funcţiilor lor de o
manieră efectivă.
Mandatul doamnei Răducanu, membru al
Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau
tratamentelor inumane sau degradante din partea Republicii Moldova, a expirat
la 19 decembrie 2009. Totodată, menţionăm că comisia a
acceptat propunerea Fracţiunii parlamentare a Partidului
Comuniştilor, adusă la cunoştinţă de către
preşedintele acesteia, de a modifica proiectul de hotărîre,
înlocuind poziţia „Ţurcan” cu poziţia „Stoicov”.
Avînd în vedere cele relatate,
precum şi necesitatea asigurării unei proceduri transparente, bazate
pe principii democratice şi realizate în condiţii de
imparţialitate, comisia a considerat prezenta iniţiativă
legislativă ca una oportună şi a hotărît să
propună Legislativului proiectul de Hotărîre pentru examinarea
şi adoptarea cu modificarea menţionatî în proiect.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări sînt? Nu
sînt. Aţi prezentat şi ca autor, şi ca preşedintele
comisiei?
Domnul Ion Pleşca:
Da, da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine este pentru adoptarea
Hotărîrii nr.1960, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Următoarea chestiune a ordinii de zi,
proiectul nr.279 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
Prezintă Guvernul. Domnul Victor
Barbăneagră, viceministru al finanţelor.
Domnul Victor Barbăneagră – viceministru al finanţelor:
Stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Vi se propune spre examinare proiectul de
Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care a fost
elaborat de către Guvern în contextul unor acţiuni de
percepţionare a legislaţiei vamale, prevăzute şi
planificate într-un şir de documente de politici, precum
Hotărîrea Guvernului nr.32, Hotărîrea Guvernului nr.590,
Hotărîrea Guvernului nr.1125.
Obiectivele urmărite prin intermediul
proiectului prezentat pot fi rezumate la următoarele: crearea premiselor
pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind regimul de tranzit
comun, precum şi la Convenţia internaţională privind
armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere, la fel armonizarea
legislaţiei naţionale cu prevederile relevante ale Codului vamal
comunitar, cît şi facilitarea comerţului prin instituirea
declarării electronice şi excluderea taxelor pentru
autorizaţiile eliberate de organele vamale.
Stimaţi deputaţi,
Modificările operate în cadrul
articolelor ce reglementează regimul vamal de tranzit sînt dictate
de necesitatea alinierii cadrului legal autohton la prevederile tratatelor
internaţionale în acest domeniu. Prevederile referitoare la
utilizarea Declaraţiei de tranzit în format electronic vor
simplifica activitatea mediului de afaceri, precum şi vor reduce
cheltuielile şi durata de timp aferentă procedurii de vămuire a
mărfurilor plasate în regim vamal de tranzit.
În partea ce priveşte costurile
implementării unui sistem informaţional, care să permită
utilizarea declaraţiilor în format electronic, este necesar să
menţionăm că sistemul informaţional integrat vamal, la
momentul actual, permite acest lucru, astfel încît surse
suplimentare de mijloace publice nu vor fi necesare.
De asemenea, la acest capitol proiectul
instituie anumite premise legale necesare aderării la Convenţia
privind regimul de tranzit comun. Utilizarea sistemului de tranzit,
prevăzut de convenţie, va fi favorabil agenţilor economici, iar
instituirea mecanismului de garantare va constitui un imbold pentru facilitarea
comerţului.
Hotărîrea Guvernului nr.590 cu
privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru implementarea
recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Vămilor, în
conformitate cu standardele–cadru privind securitatea şi facilitatea
comerţului mondial, prevede acordarea accesului colaboratorilor vamali la
înregistrările de evidenţă ale agenţilor economici de
a efectua controlul ulterior la sediile acestora, precum şi operarea
modificărilor şi completărilor în legislaţia în
vigoare referitor la acordarea competenţelor respective.
Modificările operate la articolul 187
vor duce la racordarea termenului păstrării documentelor necesare,
efectuării controlului vamal, prevăzut de Codul vamal, la prevederile
articolului 264, titlul V din Codul fiscal, potrivit căruia activitatea
agentului economic poate fi supusă controlului pentru o perioadă ce
nu depăşeşte termenele de prescripţie.
Este necesar de menţionat că o
bună parte din încălcările legislaţiei vamale, care
au drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat, se
datorează brokerilor vamali ce dispun de specialişti în
domeniul vămuirii cu o pregătire necorespunzătoare.
Articolul 231 se modifică în
vederea excluderii cazurilor de încălcare a legislaţiei vamale
şi anume: eschivarea de achitarea drepturilor de import prin atribuirea
incorectă a poziţiei tarifare a mărfii. De asemenea,
modificările operate în articolul 231 din Codul vamal urmăresc
identificarea unui mecanism corect de conformare a activităţii
brokerilor vamali legislaţiei în vigoare.
Amendamentele operate în cadrul Legii
cu privire la tariful vamal urmăresc scopul excluderii unor taxe pentru
anumite servicii acordate de către Serviciul Vamal, acestea fiind:
elaborarea autorizaţiei pentru perfecţionarea activă, perfecţionarea
pasivă, transformarea sub control vamal, autorizarea admiterii temporare,
eliberarea autorizaţiei de perfecţionare activă a
mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova din zonele economice
libere ale Republicii Moldova separat pentru fiecare declaraţie
vamală.
Onorat Parlament,
În temeiul celor expuse, rog să
susţineţi acest proiect de Lege.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări, vă rog. Nu
sînt întrebări, da?
Mulţumim.
Luaţi loc, domnule
Barbăneagră.
Se invită la tribuna centrală
domnul preşedinte al Comisiei economie, buget şi finanţe
Veaceslav Ioniţă.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Comisia economie, buget şi
finanţe a examinat proiectul de Lege nr.279. Aveţi raportul. Vreau
doar să menţionez aici că prezentul proiect vine pentru
armonizarea legislaţiei naţionale în tot ce priveşte Codul
vamal comunitar. În special, acest proiect de lege vizează
excluderea unor taxe prestate de către Serviciul Vamal şi,
totodată, modificările operate în Codul Vamal sînt
nişte premise pentru aderarea la Convenţia privind regimul de tranzit
comunitar.
Totodată, din partea mai multor
comisii parlamentare, fracţiuni, deputaţi a parvenit un set
întreg de amendamente, care sub formă de sinteză, propusă
Parlamentului în lectură a doua. De aceea, comisia propune ca acest
proiect de lege să fie votat în prima lectură astăzi.
În primă lectură şi…
Domnul Mihai Ghimpu:
În primă lectură, da?
Întrebări, vă rog. Nu sînt.
Mulţumim, domnule Ioniţă.
Luaţi loc, vă rog.
Supun votului proiectul nr.279. Cine este
pentru, rog să voteze. Sau nu votăm? Cum dorim.
Mulţumesc.
Majoritatea în prima lectură.
Următorul proiect nr.4531. Prezintă doamna Loretta Handrabura,
viceministru al educaţiei.
Doamna Loretta Handrabura – viceministru al educaţiei:
Stimate domnule Preşedinte,
onorat Parlament,
propunem atenţiei dumneavoastră
proiectul de Lege pentru ratificarea acordului privind colaborarea
umanitară a statelor membre ale Comunităţii Statelor
Independente. Prin Hotărîrea Guvernului nr.1365 din 23 decembrie
2005 a fost aprobat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind
colaborarea umanitară a statelor membre ale Comunităţii Statelor
Independente, semnat la Kazan la 26 august 2005.
Relaţiile de colaborare cu statele
membre ale CSI sînt unele istoric tradiţionale. Cu o parte din
statele membre există o bază legislativă extinsă, care
permite dezvoltarea relaţiilor de parteneriat în diverse aspecte ce
ţin de domeniul educaţiei, culturii, ştiinţei, sportului,
turismului. Ţinînd cont de faptul că Ministerul Educaţiei
este desemnat responsabil de prezentarea Acordului privind colaborarea
umanitară a statelor membre ale CSI pentru ratificarea de către
Parlament, în limita competenţelor funcţionale,
informează următoarele. Cu condiţia respectării rezervelor
expuse la semnarea acordului, acesta este necesar să fie ratificat din
următoarele considerente.
1. Obiectul Acordului privind colaborarea
umanitară a statelor membre ale Comunităţii Statelor
Independente este legal din punct de vedere al exigenţelor principiilor
fundamentale ale dreptului internaţional contemporan şi nu contravine
prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.
2. Rezerva Republicii Moldova la Acordul
privind colaborarea umanitară a statelor membre ale CSI, efectuată
la semnare, reflectă dreptul suveran al statului de a exclude din tratat
anumite dispoziţii în ceea ce priveşte aplicarea lor
faţă de Republica Moldova, drept consfinţit şi în
Convenţia de la Viena privind tratatele internaţionale.
3. Colaborarea se va realiza în
strictă coordonare cu autorităţile constituţionale ale
Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia
naţională în domeniul respectiv, respectîndu-se
principiile şi normele de drept internaţional.
4. Ministerul Educaţiei, Ministerul
Tineretului şi Sportului, Agenţia Turismului, Ministerul Culturii,
Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicării, Academia
de Ştiinţe a Moldovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului vor
asigura realizarea prevederilor prezentului acord.
Onorat Parlament,
În linii generale, Acordul este
compatibil cu reglementările legislaţiei europene, avînd ca
scop asigurarea progresului economic, social, al păcii civice şi al
integrării între naţiuni.
În temeiul celor enunţate,
considerăm oportună ratificarea acordului menţionat şi
propunem Parlamentului aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea
Acordului privind colaborarea umanitară a statelor membre ale
Comunităţii Statelor Independente.
Domnul Mihai Ghimpu:
Atît, da?
Doamna Loretta Handrabura:
Atît.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, doamnă Handrabura.
Întrebări? Nu sînt.
Mulţumim. Luaţi loc.
Raportor din partea comisiei domnul Corman,
Preşedintele Comisiei politică externă şi integrare
europeană.
Domnul Igor Corman – Fracţiunea PDM:
Stimaţi colegi,
Comisia politică externă şi
integrare europeană a examinat acest proiect de lege şi avem
două propuneri. În primul rînd, în vederea
respectării prevederilor articolului 25 din Legea nr. 780-XV din 27
decembrie 2001 privind actele legislative, propunem excluderea din titlul
proiectului de lege a sintagmei: ”semnat la Kazan la 26 august 2005”.
De asemenea, în conformitate cu
articolul 23 din Legea nr.595-XIV din 24 august 1999 privind tratatele
internaţionale, considerăm să expunem articolul 2 din acest
proiect de lege în următoarea redacţie:
„Guvernul, în comun cu Academia de
Ştiinţe a Moldovei şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului,
va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor
Acordului menţionat”.
Aşadar, cu aceste propuneri propunem
şi noi din partea comisiei ratificarea acestui acord în prima
şi în a doua lectură.
Domnul Mihai Ghimpu:
Atît, da?
Mulţumim, domnule Corman.
Nu sînt întrebări.
Luaţi loc, vă rog.
Supun votului proiectul. Cine este pentru,
rog să voteze. Proiectul nr.4531.
Mulţumesc. Majoritatea.
Următorul proiect nr.3467. A doua
lectură, da? Acceptaţi Fracţiunea PCRM în a doua
lectură? Supun votului proiectul nr.4531 pentru lectura a doua. Cine este
pentru, rog să voteze. Eu ştiu că dumneavoastră cu CSI nu
prea vă împăcaţi.
Sectorul nr. 1?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 1 – 32.
Domnul Mihai Ghimpu:
− 32. Sectorul nr. 2?
N u m ă r ă t o r i i:
− 23.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr. 3 ?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 30.
Domnul Mihai Ghimpu:
− 53.
− 85. Proiectul de Lege este adoptat
şi în lectura a doua.
Mulţumim.
Următorul proiect nr.3467 privind
actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.
La tribună este invitat domnul
ministru.
Domnul Alexandru Oleinic – ministrul tehnologiilor informaţionale
şi comunicaţiilor
Domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Se propun modificările Legii nr.3467.
Dar, luînd în consideraţie că legea a fost
înaintată ca iniţiativă în decembrie 2008,
între timp au mai parvenit nişte propuneri privind modificarea
şi ajustarea legii la situaţia dată. De aceea, domnule
Preşedinte, în urma consultărilor cu domnul Prim-ministru,
venim cu propunerea ca să amînăm pe o
săptămînă examinarea legii menţionate.
Domnul Mihai Ghimpu:
Încă la reexaminare, da?
Domnul Alexandru Oleinic:
O săptămînă pentru
reexaminare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Mulţumim, domnul ministru.
Cine-i pentru.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumim.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine este pentru a reîntoarce
proiectul nr.3466 spre reexaminare în comisie, rog să voteze.
Mulţumesc.
Cu majoritatea.
Acum proiectul nr.114 privind numirea
membrilor în Comisia centrală de control al declaraţiilor cu
privire la venituri şi proprietate.
Prezintă domnul Pleşca.
Microfonul nr. 4.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Domnule Preşedinte,
Cred că ar exista cîteva
nuanţe tehnice, care trebuie să fie clarificate privind
componenţa acestei comisii, cît şi a comisiei de anchetă.
În acest context, aş ruga să luăm o scurtă pauză
de zece minute pentru a pune toate punctele pe „i”, fiindcă este vorba de
partea nominală a componenţei acestei comisii, care trebuie să
fie verificată în ultima instanţă.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Preşedinte.
Conform Regulamentului, în cazul
în care o fracţiune cere o pauză, se acceptă
fără a fi supusă votului. Declar o pauză pentru 5−10
minute.
Mulţumesc.
P A U Z Ă
*
* * *
D u p ă p a u z ă
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog. Proiectul de
Hotărîre privind numirea membrilor în Comisia centrală de
control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate.
Îl invit la tribuna centrală,
în calitate de prezentator al proiectului pe domnul Ion Pleşca
şi ca raportor.
Poftim, domnule Pleşca.
Domnul Ion Pleşca:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Potrivit prevederilor articolului 3 din
Legea nr.1264 din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul
veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat,
judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor
persoane cu funcţii de conducere, Comisia centrală de control este
organul abilitat cu funcţia de colectare şi controlul prealabil al
declaraţiilor pe venit cum ar fi: a Preşedintelui Republicii Moldova,
deputaţilor, membrilor Guvernului. (Rumoare în sală.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi reprezentanţi ai presei,
A fost o pauză de ajuns. Nu aţi
reuşit în timpul pauzei, chiar să întrerupeţi
şedinţa Parlamentului.
Continuaţi, domnule Pleşca. Presa
e liberă la noi.
Domnul Ion Pleşca:
Comisia, conform alineatului (2) al
articolului 11 din legea menţionată, se constituie din 9 membri
numiţi pe bază de paritate, a cîte 3 reprezentanţi,
respectiv, din partea Parlamentului, Guvernului şi a Preşedintelui
Republicii Moldova.
Durata mandatului membrilor comisiei se stabileşte
pe perioada mandatului organelor de către care sînt numiţi.
Astfel, Legislativul urmează să numească 3
reprezentanţi în componenţa comisiei nominalizate.
Avînd în vedere cele relatate,
comisia propune acest proiect spre examinare şi adoptare.
Şi acum este un proiect de
hotărîre şi trebuie să fie propuse 3 candidaturi în
această Comisie de control.
Domnul Mihai Ghimpu:
Poftim, fiecare fracţiune
deleghează. Dar, de fapt, nu îi revine fiecărei fracţiuni.
Partidul Liberal, Fracţiunea Partidului Liberal nu deleghează
în fracţiune aceasta. Aşa am convenit.
Microfonul nr.4.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Din partea Fracţiunii Partidului
Democrat se înaintează în componenţa acestei comisii
domnul Anatolie Ghilaş.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Domnul Serafim Urechean:
Da, din partea Partidului şi
Fracţiunii Partidului "Alianţa «Moldova Noastră»” domnul
Pleşca Ion.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa, din partea…
Microfonul nr.3.
Doamna Maria Postoico:
Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.
În primul rînd, aş vrea
să vă mulţumesc că ne-aţi dat şi nouă un
loc, fiindcă aşteptam o reacţie oarecare din partea
dumneavoastră.
Domnul Mihai Ghimpu:
Observaţi cine, liberalii v-au cedat
locul.
Doamna Maria Postoico:
Eu vă zic încă o dată,
fiindcă nu s-a nominalizat anume cine are această cotă-parte
în comisia menţionată.
Deci noi înaintăm conform
Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri
şi proprietate deci ca din partea Fracţiunea PCRM, candidatura
doamnei Oxana Domenti.
Dacă ne-aţi acceptat candidatura
noastră, acesta am vrut să menţionez.
Domnul Mihai Ghimpu:
Alexandru.
Doamna Maria Postoico:
Oxana Domenti.
Domnul Mihai Ghimpu:
Oxana Domenti, da? Bine.
Doamna Maria Postoico:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Componenţa e deplină, domnule
preşedinte? Da. Supun votului proiectul de hotărîre. Cine e
pentru, rog să voteze.
Mulţumim.
Următorul proiect, nr.1960, privind
constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru selectarea candidaturilor la
funcţia de membru al Comitetului European pentru prevenirea torturii. S-a
votat, pardon.
Proiectul de Hotărîre nr.44,
privind constituirea Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de
repartizare a ajutoarelor umanitare şi a resurselor financiare din fondul
de rezervă în legătură cu inundaţiile din 2008.
Prezintă domnul deputat Gheorghe
Brega. Raportor – domnul Pleşca, preşedintele Comisiei
juridice, numiri şi imunităţi.
Domnul Gheorghe Brega – Fracţiunea PL:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Ideea formării acestei comisii a
parvenit în rezultatul întîlnirilor multor deputaţi cu
cetăţenii din zonele de inundaţie.
Unele informaţii le aveţi
în nota informativă, de aceea n-o să le repet,
dumneavoastră aţi luat cunoştinţă. Aş vrea
să menţionez doar un singur caz. Imediat după inundaţii,
Guvernul precedent ia o decizie de a procura case, de a construi case noi
pentru cetăţenii care au suferit.
Peste două–trei
săptămîni apare o altă decizie, probabil, din considerente
financiare, de a procura case noi sau case vechi pentru cetăţenii din
zonele inundate.
Dar în această perioadă au
fost livrate către zonele de inundaţie materiale de construcţie,
ceea ce am eu informaţie, atît de agenţii economici, în
majoritatea lor, cît şi din fondul de rezervă a Guvernului,
în sumă de 19 milioane.
După toate întîlnirile, am
aflat că cetăţenii nu au primit nimic, nici o
cărămidă, nici un kilogram de ciment.
Domnul Mihai Ghimpu:
Toţi sau nici unul?
Domnul Gheorghe Brega:
Nici unul. Nu ştiu care e motivul, ori,
probabil, apele învolburate şi tumultoase ale Prutului le-au dus
devale, ori, fix la aceea mă gîndesc şi eu, ca şi
dumneavoastră, stimaţi deputaţi, dar ar trebui de văzut
care este situaţia.
Al doilea moment. Imediat, undeva la 3, 4
luni după inundaţie, unii conducători de raioane, unii
adjuncţi ai lor, unii primari, probabil, iarăşi sînt
vinovate apele Prutului, le-au adus, probabil, din partea ascendentă a
Prutului, s-au ales cu maşini de lux, care şi cîte două.
Unii copii ai lor, care, fiind
studenţi, s-au ales cu apartamente în Bucureşti, în
Chişinău. Alţii, nu ştiu de unde au apărut
finanţe, imediat şi-au construit 3–4 magazine. Iată,
această întrebare aş vrea să o rezolvăm
împreună cu dumneavoastră.
Vă rog susţinerea acestui
proiect.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări sunt? Nu sunt.
Luaţi loc, vă rog.
Domnul Pleşca.
Domnul Ion Pleşca:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Comisia a examinat acest proiect de
hotărîre. În termen de 60 de zile ce va urma după
constituirea comisiei, aceastaă se obligă să prezinte
Parlamentului un proiect de act legislativ despre rezultatele lucrului
efectuat.
Conform articolelor 34, 35, 36 din
Regulament, Parlamentul poate constitui Comisie de anchetă la cererea unei
fracţiuni parlamentare sau a unui grup de deputaţi ce constituie cel
puţin 5% din numărul deputaţilor aleşi.
Parlamentul va putea hotărî
înfiinţarea unei Comisii de anchetă cu votul
majorităţii deputaţilor prezenţi în condiţiile
articolelor 16, 29 şi 31, 33 din Regulament. Trei comisii parlamentare
permanente şi Direcţia juridică, prin avizele prezentate,
susţin proiectul de hotărîre.
Totodată, menţionăm că
componenţa comisiei prevăzută în proiect urmează a fi
completată cu candidaturi la propunerea fracţiunilor parlamentare,
conform principiului proporţionalităţii de reprezentare a
fracţiunilor în Parlament (7 din partea majorităţii
parlamentare şi 4 din partea opoziţiei). Concomitent, în
preambulul proiectului, conform avizului Direcţiei juridice, textul
„şi 35 din Regulament” se va înlocui cu textul „din Regulamentul
Parlamentului”.
Avînd în vedere cele
menţionate şi faptul că prezentul proiect de hotărîre
este perfectat cu respectarea cerinţelor legale, Comisia juridică,
numiri şi imunităţi a hotărît să propună
Parlamentului proiectul de hotărîre pentru examinare şi
adoptare, cu modificările menţionate în prezent.
Şi, domnule Preşedinte, eu ca
deputat, vin cu o propunere: componenţa să fie din 11 persoane, 7 din
partea majorităţii parlamentare şi 4 din partea opoziţiei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Întrebări sînt? Nu
sînt.
Începem desemnarea.
Luaţi loc, vă rog, domnule
Pleşca.
Aveţi întrebări? Aveţi
întrebări, doamna Postoico?
Poftim, microfonul nr.3.
Doamna Maria Postoico:
În cadrul comisiei, cînd s-a
examinat acest proiect de hotărîre, am fost informaţi că
va fi din 5 persoane, unde noi am avut o persoană ca să delegăm.
În legătură cu faptul că dumneavoastră
măriţi numărul persoanelor în această comisie, noi
cerem o pauză de 10 minute.
Domnul Mihai Ghimpu:
4 din partea Fracţiunii
dumneavoastră.
Doamna Maria Postoico:
Păi, eu încă o dată
menţionez faptul că în cadrul comisiei s-a hotărît:
5 persoane. Şi noi am lucrat asupra acestui proiect conform deciziei luate
la Comisia juridică, numiri şi imunităţi.
Din care considerente astăzi domnul
Pleşca iese cu 7 persoane, nu le cunosc. Cine a votat această
hotărîre?
Domnul Ion Pleşca:
Doamnă Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Sau 11.
Domnul Ion Pleşca:
Dumneavoastră.
Doamna Maria Postoico:
Noi atunci am discutat în cadrul
şedinţei: 5 persoane.
Domnul Ion Pleşca:
Corect. Dar astăzi eu am venit cu o
propunere ca să se modifice.
Doamna Maria Postoico:
Păi, dumneavoastră aţi
venit.
Domnul Ion Pleşca:
Da, eu am venit cu o propunere.
Doamna Maria Postoico:
Dar nu comisia. Dumneavoastră, ca
domnul Pleşca aţi venit.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine.
Domnul Ion Pleşca:
Eu am menţionat, ca deputat, că
vin cu o propunere. Dumneavoastră trebuie să ascultaţi.
Doamna Maria Postoico:
Ca deputat, da. Păi aşa…
Domnul Ion Pleşca:
Ca deputat am dreptul să vin cu
propunere.
Doamna Maria Postoico:
Dacă sînt două propuner,i
atunci trebuie de pus la vot. De văzut.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog frumos, să acceptăm
pauza, doamnă Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Deci, domnule Preşedinte,
În acest caz dat, dacă
propunerea este din partea unui deputat şi este decizia adoptată la
comisie, puneţi la vot decizia comisiei care este de 5 persoane şi de
7.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sigur.
Doamna Maria Postoico:
De 11 persoane, ce propune domnul
Pleşca.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sigur. Chiar o fac acum, imediat. Cu
desemnarea rămîne, hotărîm cu componenţa. Deci avem
două propuneri. Din 5 persoane, ceea ce a fost decis la Comisia
juridică, numiri şi imunităţi. Şi propunerea domnului
Pleşca, în calitate de deputat: comisia să fie formată din
9 membri.
Doamna Maria Postoico:
11.
Domnul Mihai Ghimpu:
11, da, mulţumesc. Îmi cer
scuze.
Cine este pentru ca această comisie
să fie formată din 5 persoane, rog să voteze. Propunerea
opoziţiei. Nu s-a acumulat majoritatea.
11 persoane. Cine susţine propunerea
domnului Ion Pleşca, rog să voteze. Majoritatea. Mulţumesc.
Deci dumneavoastră pauză, da,
dacă e din 11. Da, doamnă Postoico?
Doamna Maria Postoico:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Preşedinte,
Noi putem, sîntem de acord şi pe
mîine să trecem acest proiect ca să avem posibilitate să
înaintăm aceste candidaturi, ori pauză ne daţi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Pauză sau pe mîine? Vedeţi
că pauza este acceptată.
Doamna Maria Postoico:
Bine.
Domnul Mihai Ghimpu:
Pauză cîte minute?
Doamna Maria Postoico:
10 minute.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aţi auzit, stimaţi colegi, 10
minute. Uitaţi-vă la ceas.
Doamna Maria Postoico:
Da. Deci, uitaţi-vă ca să nu
fie 30 de minute, ori 40, cum a anunţat domnul Preşedinte.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, 12 şi 19, înseamnă
că la 12 şi 30. Aveţi 11 minute.
Doamna Maria Postoico:
Da, noi cunoaştem disciplina.
Dumneavoastră nu o cunoaşteţi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Ia uitaţi-vă ce disciplină
în stînga, doamnă Postoico.
P A U Z Ă
*
* * *
D u p ă p a u z ă
Domnul Mihai Ghimpu:
Avem un minut pînă ne
ocupăm locurile şi ne încadrăm în pauza de
10 minute.
Domnul Pleşca. De fapt, microfonul nr.
3.
Doamna Maria Postoico:
În primul rînd, referitor la
acest proiect. Noi cerem şi la luare de cuvînt să ne
înscrieţi, să ne daţi acest drept. Şi, totodată,
noi înaintăm candidaturile în această comisie
specială: Muntean, Bodnarenco, Babiuc şi Iovv. Deşi am mizat
că ne daţi totuşi cinci.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bodnarenco.
Doamna Maria Postoico:
Da, Muntean.
Domnul Mihai Ghimpu:
Muntean.
Doamna Maria Postoico:
Babiuc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine?
Doamna Maria Postoico:
Babiuc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Babiuc.
Doamna Maria Postoico:
Iovv.
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi Iovv.
Bine.
Doamna Maria Postoico:
Şi permiteţi-ne luare de
cuvînt încă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine.
Doamna Maria Postoico:
Avem, avem ce spune. Nu e nimic.
Domnul Mihai Ghimpu:
Fracţiunea PLD, vă rog,
desemnaţi.
Microfonul nr. 4.
Domnul Mihai Godea:
Fracţiunea Partidului Liberal Democrat
propune deputaţii: Liliana Palihovici şi Veaceslav Ioniţă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Partidul Liberal propune candidatura
domnului Gheorghe Brega, ca iniţiator, şi un jurist, domnul Munteanu,
da? Partidul…
Domnul Serafim Urechean:
„Alianţa «Moldova Noastră»”
propune candidatura domnului Balan Vasile.
Domnul Ion Pleşca:
Partidul Democrat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Marian Lupu:
Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.
Partidul Democrat propune candidaturile
domnului Oleg Sîrbu şi a domnului Valeriu Guma.
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi Guma, da? Aşa, înainte
de a supune votului. Am înţeles că PCRM, fracţiunea a
cerut posibilitate pentru declaraţii la acest subiect.
Domnule Pleşca,
Dumneavoastră luaţi loc. Luare
de cuvînt, de fapt, nu declaraţie. Înainte de a supune
votului, luare de cuvînt.
Vă rog, domnule Muntean, Microfonul
nr. 3. De la tribuna centrală, poftim.
Domnul Iurie Muntean – Fracţiunea PCRM:
Stimaţi colegi,
Eu vreau să vă reamintesc
că, în 2008 Guvernul, în ceea ce priveşte
înlăturarea consecinţelor inundaţiilor, a lucrat 24 din
24. Astfel ca, pînă la urmă, să soluţionăm toate
problemele create de această situaţie. Deci, cu părere de
rău, în Parlamentul de legislatura a XVIII-a, a devenit deja
în ghilimele „o bună tradiţie” de a nu încerca de a
soluţiona problemele de zi de zi cu care se confruntă
cetăţenii Republicii Moldova, de a nu încerca să
formăm un viitor mai predictibil, mai previzibil, dar să
încercăm să schimbăm trecutul, în special, prin
căutarea de paraziţi în locurile intime ale comuniştilor
şi prin modificarea sau creşterea tarifelor.
Crearea acestei comisii este, de fapt, un
exemplu elocvent în privinţa de a nu soluţiona problemele, dar
de a le evita. De fapt, eu vreau să vă spun că, în mod
normal, examinarea modului în care s-a distribuit ajutorul umanitar putea
fi efectuată, în ordine de lucru, de către Comisia
politică economică, buget şi finanţe. Fără
necesitatea de a institui încă o comisie. Deci aceasta a devenit
deja o practică: în loc să soluţionăm probleme, noi
încercăm să schimbăm trecutul. Şi cream pentru
aceasta comisii după comisii.
Mersi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Da, dar prezentul şi viitorul
fără trecut? Dacă s-a vîndut trecutul, nu ai de unde
construi viitorul.
Da, domnul Urechean, poftim.
Domnul Serafim Urechean:
Eu cred că, dacă acolo nu au
fost comise careva încălcări, ce vă deranjează?
Dimpotrivă, aceasta vă poate ridica prestigiul, atunci cînd oamenii
vor şti adevărul. Nu învinuiţi pe nimeni, daţi
să ne căutăm de treabă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Supun votului proiectul de
hotărîre în următoarea componenţă. Numele
dumneavoastră nu a fost numit şi nu aveţi dreptul la
replică şi nici fracţiunea n-a fost absolut. Au fost doar
două vorbe spuse, că dacă cineva nu e vinovat, nu are ce se teme
de un control şi atît. Vă rog, eu frumos, vă rog eu.
Dacă grupul parlamentar roagă, poftim.
Microfonul nr. 3.
Domnul Eduard Muşuc:
Domnule Urechean,
Pe noi nu ne deranjează crearea
acestei comisii. Pe noi ne deranjează necrearea comisiei pentru
micşorarea tarifelor, necrearea comisiei care astăzi s-a propus.
Domnul Mihai Ghimpu:
Deconectaţi microfonul nr. 3, vă
rog.
Aceasta nu e replică. Aceasta de acum
este spici. (Rîsete.)
Mulţumesc.
Supun votului proiectul în
următoarea componenţă. În primul rînd, trebuie
să hotărîm Preşedintele. După consens este
propusă candidatura din partea majorităţii – domnul Gheorghe Brega.
Cine este pentru ca domnul Brega să fie ales în calitate de
preşedinte al comisiei, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Membri ai comisiei din partea
fracţiunii PLDM: Liliana Palihovici, Veaceslav Ioniţă; PL –
Gheorghe Brega, Valeriu Munteanu; PD – Oleg Sîrbu, Valeriu Guma; AMN –
Vasile Balan; PCRM – Iurie Muntean, Elena Bodnarenco, Aliona Babiuc şi
Vasile Iovv. Cine este pentru actuala componenţă, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Noi am epuizat ordinea de zi ce ţine
de proiecte şi legi. Acum avem, ne-a rămas o informaţie din
partea Guvernului. Astăzi, informaţia cu privire la … sau
mîine? E joi. Conform Regulamentului. Nu. Domnul Prim-ministru a spus
că va face o informaţie Guvernul, ce ţine de negocieri. Este,
da? Este domnul Popov.
Mulţumesc. Şi o interpelare din
partea domnului deputat Iurie Ţap. Răspunde aici domnul viceministru
al afacerilor interne Vasile Dragomir. Apoi avem o declaraţie din partea
domnului deputatului Valeriu Nemerenco. Întrebări şi
interpelări încă. Păi, aceasta de acum la
sfîrşit, după toate acestea. Sau declaraţia, înainte
de declaraţia domnului Nemerenco. Perfect, domnule Untilă.
Domnul Iurie Ţap:
Stimaţi colegi,
Doar o precizare, doar
întrebări. Interpelările sînt ultima zi de joi din
lună.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
De procedură, bine.
Microfonul nr. 3.
Domnul Grigore Petrenco:
Mulţumesc.
Domnule Ghimpu,
Avînd în vedere că
în sală este prezent domnul viceministru al afacerilor externe
şi integrării europene Andrei Popov, propun totuşi să dea
explicaţii de ce nu a avut loc nici o reacţie din partea Ministerului
de Externe la declaraţiile ministrului român Baconschi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnul Popov, dar
Parlamentul, prin votul său, nu a acceptat propunerea dumneavoastră.
Aşa, acum invitaţie. Cine e primul? Domnul… Informaţie sau
răspuns la interpelări?
Domnule Popov,
Vă rog, răspuns la
întrebarea privind raporturile, dialogul, discuţiile cu Ucraina.
Domnul Andrei Popov – viceministru al afacerilor externe
şi integrării europene:
Stimaţi colegi,
Bună ziua.
În primul rînd, vreau să
vă informez că acum o oră, Rada Supremă a Ucrainei a
ratificat cu 339 de voturi din 450, deci cu o majoritate fără
precedent în ultima perioadă, Acordul interguvernamental dintre
Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei, semnat de mai
mulţi ani în urmă, dar pînă în prezent
neratificat, cu privire la deservirea podurilor peste rîul Nistru.
Şi în alocuţiunea sa
în faţa Radei Supreme Ucrainene domnul ministru de externe al
Ucrainei Bakonski, a răspuns la mai multe întrebări
şi a menţionat schimbarea atmosferei în raporturile bilaterale
dintre Ucraina şi Republica Moldova şi transferarea acestor
într-un făgaş constructiv, pragmatic pe parcursul ultimilor luni.
Deci aceasta ca o informaţie şi ca un răspuns indirect la
întrebarea care sună: care au fost rezultatele concrete ale
acordului, realizate în ultima perioadă şi a vizitei
întreprinse de domnul Prim-ministru la Kiev pe 1 februarie?
Vreau să precizez că este pentru
prima dată cînd vorbesc în această calitate, nu ştiu
care sînt rigorile, de cît timp dispun şi asupra căror
aspecte trebuie să mă concentrez. Sînt două tipuri de
probleme în raporturile dintre Republica Moldova şi Ucraina,
moştenite din trecut şi nereglementate în marea lor parte. Ele
ţin de finalizarea procesului de demarcare a frontierei de 1 222 de
kilometri şi de stabilire a raporturilor de proprietate. Deci două
mari blocuri problematice, care pînă în prezent nu au fost
soluţionate.
Nereglementarea acestor subiecte,
într-adevăr, împiedică, a împiedicat, să
folosesc timpul trecut, ridicarea raporturilor dintre statele noastre la
nivelul unor relaţii de parteneriat strategic.
Înţeleg că întrebarea
vizează tot spectrul relaţiilor şi demarcarea, şi
proprietatea.
Domnule Preşedinte,
Ce să …?
Domnul Mihai Ghimpu:
A fost întrebarea mai mult despre
Hidrocentrală, deci înseamnă proprietate. Demarcarea nu a fost
abordată aici. Da, înseamnă că vorbiţi numai cu
privire la proprietate. Eu cred că 3–5 minute maximum, domnule.
Domnul Andrei Popov:
Da. Am în faţa mea…
Domnul Mihai Ghimpu:
Iată, mi se prezintă articolul
124. 3 minute conform Regulamentului. Poftim.
Domnul Andrei Popov:
Iată, este textul documentului semnat
pe 1 februarie. Nu este adevărat. Acest text este cunoscut multor dintre
acei prezenţi în sală, deoarece pe 29 februarie 2008, prin
Hotărîrea Guvernului nr.222, semnată de Prim-ministrul Tarlev
şi contrasemnată de Igor Dodon şi Andrei Stratan, s-a luat act
de Protocolul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de
Miniştri al Ucrainei şi s-au acordat depline puteri domnului Igor
Dodon pentru semnarea acestui document. (Aplauze.)
Ţin în mînă alt
document în original semnat de prim-viceprim-ministru, ministrul
economiei şi comerţului Igor Dodon, pe 10 iunie 2008, adresat Ministerului
de Externe, în care roagă Ministerul de Externe să
pregătească acest document, acesta este Protocolul, pentru semnare.
Mai departe sînt avizele comisiilor
şi ministerelor. Eugenia Chistruga spune că Ministerul de Externe nu
are obiecţii. Adresat domnului Copaci. Ministerul Economiei şi
Comerţului, pardon Ministerul Justiţiei, scrisoare din 30 mai 2008
cu referire la Protocolul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul
de Miniştri al Ucrainei privind recunoaşterea reciprocă a
drepturilor şi reglementărilor în raport de proprietate.
În conformitate cu prevederile. Deci nu sînt obiecţii. Textul
transpus avizării se prezintă ministerului împreună cu
argumentarea necesităţii de încheiere a tratatului.
Mai departe, ministerul, Ion Sturzu,
viceministru, Ministerul Finanţelor. Ministerul Finanţelor a examinat
proiectul Protocolului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de
Miniştri referitor la operarea unor modificări şi
completări în Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova, parvenit
prin scrisoarea din 22 mai 2008 şi în limitele competenţei sale
comunică lipsa de obiecţii. Repet: 04.06.2008.
Şi iată original, în
albastru, semnat de domnul Dodon, în care roagă Ministerul de
Externe să pregătească documentul pentru semnare.
Cu toată răspunderea spun că
în textul de fond, iată textul, iată o pagină, aceea ce
s-a negociat, s-a convenit, s-a avizat acum un an şi jumătate, de
altfel în textul documentului nu este menţionat „Novodnestrovsr”-ul şi
în textul documentului semnat la Kiev nu există diverenţe de
substanţă în articolul 1, articolul 2, articolul 3. Iată,
acesta este adevărul.
Şi doar în baza documentelor se
poate vorbi. Iar ca ultimul cuvîn, în acest sens, voi spune o
analiză prezentată de Ministerul Economiei cu privire la raporturile
bilaterale trimise Ministerului de Externe, 4 august 2008, în care domnul
Dodon semnează şi în care spune: Poziţia mea. Acest
protocol poate fi semnat de către părţi. De menţionat,
spune domnul Dodon, că din partea Republicii Moldova acest document poate
fi semnat de însumi depline puteri respective sînt eliberate.
Nu întîmplător în
acest document, semnat la 6 iunie 2008 la Sankt Petersburg în cadrul
întrevederii Preşedintelui Republicii Moldova de atunci, Vladimir
Voronin, şi Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenco, în
punctul 3, într-un context mai larg, s-a spus, dar s-a spus: „Подписать в
июне 2008”. Deci în decurs de 2–3 săptămîni „Подписать
Протокол между Кабинетом Министров Украины и Правительством Республики Молдова
о внесении изменений и дополнений”. Acelaşi.
Iar dacă tot a venit vorba, în
punctul 5, domnule Petrenco, anticipez întrebarea dumneavoastră, se
spune: „Молдавская сторона передаст украинской стороне акт о передачи земли под
участок автомобильной дороги Одесса –Рени в районе населенного пункта Паланка,
во время заседания межправительственной молдаско-украинской Комиссии по
вопросам торгово-экономического сотрудничества”. „Передаст”. Semnăturile.
Istoria acestui document este mai
complicată, timpul limitat nu îmi permite să intru în
detalii. (Aplauze.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Atît, domnule viceministru?
Mulţumim frumos.
Întrebări nu se pun atunci
cînd se prezintă informaţia. Da, e o informaţie şi
atît.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte,
Dacă este să vorbim strict
procedural, domnul viceministru a prezentat informaţia solicitată.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog, luaţi loc. Vă rog,
vă rog, luaţi loc. (Rumoare în sală.)
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte …
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog, luaţi loc. Acolo
sînt documente semnate de voi, de acei care aţi guvernat.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte …
Domnule Preşedinte, eu aş vrea
să …
Domnul Mihai Ghimpu:
Linişte, rog, în sală.
Domnul Vladimir Filat:
Avînd în vedere prevederile
Regulamentului, dar şi situaţia pe care o avem în ultima
etapă de timp, speculativă din partea unor colegi de ai noştri
în această problemă sensibilă.
Domnule Preşedinte,
Rog respectuos …
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnilor deputaţi,
Domnule viceministru, daţi-i copie pe
urmă, nu acum în timpul şedinţei, vă rog eu.
Domnule viceministru,
Eu vă interzic în timpul
şedinţei, să jucaţi în faţa lui Şova.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte …
Domnul Mihai Ghimpu:
Зачитаешь, зачитаешь mîine.
Vorbeşte domnul Prim-ministru, vă
rog, aveţi un respect acum.
Domnul Vladimir Filat:
Aşa cum prevede şi norma
regulamentară şi avînd în vedere că această
problemă este una de un interes sporit, avînd în vedere
şi metodele de care fac uz colegii noştri din Partidul Comuniştilor,
o să vă rog, cu titlu de excepţie, să îmi
permiteţi la aceeaşi întrebare 2 minute să explic anumite
aspecte ale acestei probleme la tribuna centrală. Este informaţie
complimentară din partea Guvernului la o întrebare adresată de
către deputaţi. Eu cred că toţi au interes să afle
cît mai multe lucruri în această problemă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Domnul Prim-ministru, conform
Regulamentului, are dreptul să intervină oricînd, ori de
cîte ori. A prezentat o informaţie domnul viceministru, dumnealui ca
Prim-ministru e în drept să completeze informaţia. Şi nu
vă indignaţi, vă rog.
Poftim, domnule Prim-ministru.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Vizavi de întrebări, dacă
este necesar, poftim, pentru ziua de mîine daţi să avem audieri
ale Guvernului în Parlamentul Republicii Moldova şi o să
vă mai demonstrăm încă o dată o diferenţă
foarte mare în abordare.
Ceea ce ţine de transparenţa
activităţii Guvernului, doriţi audienţe, cereţi aceste
audienţe, vom veni în faţa deputaţilor şi vom
răspunde la întrebări punctuale.
Astăzi aţi adresat o
întrebare, vi s-a prezentat informaţia, ceea ce nu
înseamnă că treceţi la audieri. Să adresaţi
întrebări complementare.
Acum ascultaţi mai departe. Să
respectăm şi procedura, domnule Petrenco.
Stimaţi colegi,
Republica Moldova, în primul
rînd, este stat, or un stat urmează să asigure pe interior
cetăţenii cu o guvernare democratică, ceea ce
înseamnă că activitatea trebuie să fie bazată pe bază
legală, pe baza legilor pe care le adoptăm noi, aici, în
Parlament.
Totodată, un stat, dacă se
respectă, urmează să fie în strictă conformitate
în relaţiile cu partenerii externi, în baza acordurilor
semnate şi a angajamentelor. Pe parcursul timpului au fost foarte multe
discuţii contradictorii vizavi de relaţiile noastre ca ţară
în raport cu Ucraina.
Însă, dincolo de aceste
discuţii speculative, nici o dată, din păcate, trebuie să
constat, nu a avut loc o discuţie deschisă, sinceră asupra
acestor probleme. Avînd în vedere şi angajamentele pe care le
avem în raport cu această ţară, putem să
discutăm foarte mult acest aspect, însă, sub aspectul
angajamentelor, Republica Moldova urmează să le
îndeplinească. Se vorbeşte foarte mult în ultima perioadă
de această porţiune de drum Palanca.
Stimaţi colegi,
Prin deciziile Parlamentului, în care
Partidul Comunist avea majoritate parlamentară, s-a ratificat Acordul care
prevedea transmiterea acestei porţiuni de drum. Preşedintele Voronin
a semnat acest Acord ratificat. Mai mult ca atît, comisiile
guvernamentale împuternicite, aşa cum prevede legea, nu numai
că au transmis şoseaua, aşa cum se spunea, sau porţiunea de
drum, s-a transmis şi pămîntul cu parametrii stabiliţi
în acest acord de transmitere.
Eu v-am rugat, domnule Popov, şi din
cîte înţeleg nu aţi făcut ceea ce v-am rugat.
Să faceţi o prezentare amplă, prin intermediul presei,
documentar prezentat şi probat, asupra tot ce s-a întîmplat
în această perioadă de timp.
Spuneţi-mi, vă rog frumos,
angajamente, chiar dacă au fost asumate de guvernarea precedentă,
pentru guvernarea actuală sînt obligatorii? Sau dumneavoastră
doriţi ca în continuare în raport cu Ucraina să nu avem
nici un fel de relaţii, aşa cum a fost în perioada
voastră?
Vreau să vă dau un exemplu
relevant, şi, în acest sens, avem iarăşi probe. Din anul
2006, pînă în prezent nu a avut loc nici o
şedinţă a comisiilor interguvernamentale. Or, spuneţi
vă rog frumos, nu cumva Ucraina este vecinul nostru din Est şi este
un partener important pentru ţara noastă, inclusiv în problema
ce ţine de reglementarea conflictului transnistrean
Spuneţi-mi, vă rog frumos, oare
nu cumva avem o problemă ce ţine de reglementarea în
porţiunea, pe segmentul dunărean, ceea ce ţine de portul
Giurgiuleşti ş.a.m.d. Aţi uitat? Oare nu am avut o problemă
complicată care a trebuit să fie gestionată în regiunea
oraşului sau a orăşelului Basarabeasca.
Oare s-a uitat că avem 131 de
întreprinderi sau obiecte economice, fie sociale, în domeniul
ocrotirii sănătăţii în Ucraina, care urmează,
pînă la urmă, să fie reglementate şi administrate de
către Republica Moldova. De ce ne ascundem şi încercăm
să nu vorbim despre situaţii concrete, despre realităţi.
Facem abstracţie de această situaţie şi politizăm,
speculînd cu anumite aspecte pînă la maximum o situaţie
sau alta.
Acum, vreau să vă spun că
pentru noi este principial ca Republica Moldova să aibă raport,
inclusiv faţă de Ucraina, plin de responsabilitate, însă
nu în detrimentul interesului naţional.
Şi, în acest sens, vreau să
vă spun că noi acţionăm şi acţionăm complex.
Ceea ce ţine de acea vizită pe care am întreprins-o la Kiev,
aşa de mult discutată (Rumoare în sală.) Aţi
uitat. Ascultaţi că e foarte.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog eu, încetaţi.
Domnul Vladimir Filat:
E foarte bine ca să fiţi
informaţi. (Rumoare în sală.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Domule Prim-ministru,
Nu atrageţi atenţie.
Domnul Vladimir Filat:
Protocolul semnat de către mine la
Kiev prevede modificarea unui protocol deja aprobat şi uită
toată lumea care discută mult, bătînd din palme pe
alocuri, că acest protocol urmează să treacă procedura
ratificării în Parlament.
Nu grăbiţi procesele. Dacă
sînt probleme, aveţi tot timpul la dispoziţie să
polemizaţi în Parlament şi să luaţi atitudini.
Şi mai mult ca atît, vizavi de Novodnestrovsk, stimată
doamnă ex-ministru, care vă preocupaţi foarte mult de problemele
ecologice, să aveţi în vedere că chiar după
ratificarea respectivă urmează să semnăm, să
ratificăm ulterior alte 3 protocoale pe obiecte separate.
Şi aici vreau să închid
şi să închei această intervenţie a mea. Dincolo de opţiunile
pe care le avem politice, stimaţi colegi, noi sîntem exponenţi
ai cetăţenilor noştri, aici, în Parlament. Iar deciziile
pe care urmează să le adoptăm trebuie să fie în
interes naţional atunci cînd vorbim despre probleme de interes
naţional. Şi să mai facem abstracţie de necunoaştere,
să mai facem abstracţie de speculaţiile care sînt
specifice pentru unii şi să abordăm lucrurile cu maximă
responsabilitate, nu pentru ziua de astăzi, dar mai mult privind
către ziua de mîine.
Aceste lucruri am vrut să vi le
comunic şi vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Prim-ministru. (Aplauze.)
Se invită la tribuna centrală
domnul viceministru al afacerilor interne Vasile Dragomir, pentru a
răspunde domnului deputat Iurie Ţap, cu privire la importul armelor
de foc cu ţeavă ghintuită şi muniţii aferente în
perioada anilor 2008–2009.
Poftim, domnul… (Rumoare în
sală.) Atunci cînd prezintă o informaţie în
faţa Parlamentului un ministru sau Guvernul, nu se pun
întrebări, conform Regulamentului.
Poftim, domnule Dragomir.
Domnul Vasile Dragomir – viceministru al afacerilor interne:
Stimate domnule Preşedinte,
Domnilor deputaţi,
Importul de arme şi muniţii
aferente pe teritoriul Republicii Moldova este reglementat de legislaţia
naţională şi acordurile internaţionale la care Republica
Moldova este parte.
Dacă legislaţia Republicii
Moldova prevede altfel decît acordurile internaţionale la care este
parte, prioritate se acordă acestora. Ţara noastră, nefiind
producător şi exportator de arme doar le importă din aşa
ţări cum este Federaţia Rusă, Cehia, Austria, Germania,
Ucraina, Italia, România, Spania.
Procurarea şi importul armamentului
pentru utilizare civilă de către persoanele juridice licenţiate
în comercializarea armelor individuale se efectuează în baza
licenţei care îi oferă dreptul de practicare a genului de
activitate şi în baza permiselor de procurare şi transportare a
acestora, eliberate de Ministerul Afacerilor Interne pentru modelele calibru
şi cantităţile concrete de arme şi muniţii.
În momentul de faţă
în republica noastră există 4 agenţi economici care au
dreptul la procurare, import şi comercializarea armelor individuale
şi a mijloacelor aferente, şi dispun de magazine specializate cu
condiţiile necesare în domeniu.
Aceste întreprinderi sînt
întreprinderile de stat „Pulbere”, „Cartuş”, „Dinamo” ale
Ministerului Afacerilor Interne şi Societatea Vînătorilor
şi Pescarilor din Republica Moldova.
Respectiv, importul şi comercializarea
armelor se permite conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.126
din 15 februarie 2000 cu privire la aprobarea listei cu tipurile de arme
şi muniţii aferente posibile de vînzare persoanelor fizice
şi juridice.
La ziua de astăzi, furnizorii
principali ai Întreprinderii de Stat „Dinamo” sînt atare
ţări cum este Ucraina, Austria, Germania. Furnizorii
Întreprinderii de stat „Pulbere” – Austria, Germania. Furnizorul
Întreprinderii de Stat „Cartuş”, sînt Germania, Spania, Cehia,
Rusia, Ucraina.
Furnizorii Societăţii
Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova sunt Uzina de
arme din Tula, Rusia; Uzina de arme din Ijevsk. De asemenea, Italia, Turcia
şi Austria.
Cu referire la armele cu ţeavă
ghintuită şi muniţiile aferente. În anul 2008 au fost
importate 935 de arme cu ţeavă ghintuită şi 760 mii 600 de
cartuşe aferente.
În anul 2009 au fost importate 909
arme cu ţeavă ghintuită şi, respectiv, 838 mii 950 de
cartuşe aferente.
Totodată, conform prevederilor
punctului 31 din Hotărîrea Guvernului nr.44 din 18 ianuarie 1994, de
către persoane fizice au fost procurate total 53 de arme, atît cu
ţeavă ghintuită, cît şi cu ţeavă lisă,
inclusiv 21 de unităţi în 2008, 32 de unităţi
în 2009, acestea fiind importate în majoritatea cazurilor de
către persoane care participă la competiţiile sportive
internaţionale.
Totodată, vreau să menţionez
că, pe parcursul acestor ani, au fost depistate şi două cazuri
de import ilegal al armelor cu ţeavă ghintuită şi al
mijloacelor aferente, transportate din Turcia. În 2008 – un pistol
şi 30 de cartuşe, în 2009 – un pistol şi 54 de
cartuşe.
Totodată, este necesar de a
menţiona faptul că, în perioada 2004–2009, se
atestă o micşorare a importului de arme cu 400–700 de
unităţi anual. De către Ministerul Afacerilor Interne, în
aspect profilactic, şi realizărilor măsurilor întreprinse
de către subdiviziunile de poliţie au fost retrase din
circulaţie un număr considerabil de arme, a căror stare
tehnică nu corespundea cerinţelor de securitate, sînt
deteriorate cu modificări neautorizate în construcţie,
depistate fără stăpîn, confiscate sau benevol transmise
organelor de poliţie.
Astfel, Ministerul de Interne, în
perioada 2000–2009, cu suportul financiar şi activitate de
monitorizare a diferitor organisme internaţionale şi a programelor
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, PNUD, a distrus prin topire 9 mii 678
de unităţi arme de foc.
Totodată, este necesar de
menţionat că în anul 2009 au fost importate 2387
unităţi de arme, iar nimicite au fost 2 mii 374. După cum
vedeţi, diferenţa este foarte neimportantă.
În prezent, la evidenţa
organelor de poliţie se află 52 de mii 78 de persoane fizice care
deţin în posesie legitimă 58 de mii 897 arme de foc. Dintre
ele, cu ţeavă ghintuită – 15 mii 312, cu ţeavă
lisă – 35 de mii 533 de unităţi. Pistoale cu gaz – 7
mii 741 de unităţi.
Stimaţi deputaţi…
Domnul Mihai Ghimpu:
De cît timp mai aveţi nevoie,
domnule viceministru?
Domnul Vasile Dragomir:
Asta este tot.
Vă mulţumesc pentru atenţie
şi…
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Vă rog, data viitoare să
vină acei cui îi revin atribuţiile în această
problemă.
Domnul Iurie Ţap:
Domnule Preşedinte…
Domnul Vasile Dragomir:
Am înţeles.
Mulţumesc.
Domnul Iurie Ţap:
Îmi permiteţi doar, conform
Regulamentului articolul 124 alineatul (3), pînă la un minut
pentru…
Vă puteţi aşeza.
Mulţumesc.
Eu doar vreau să atenţionez. Al
doilea răspuns de la Ministerul Economiei spune că, conform
hotărîrii Guvernului, privind întrebarea dată a fost
creată Comisia interdepartamentală pe aceste probleme. Şi
Ministerul Economiei răspunde clar că, pe parcursul anilor 200–2009,
nu a eliberat nici o licenţă în acest sens.
De aceea, rog în continuare ministrul
de interne, dar şi Procuratura Generală să precizeze cum
în 2008–2009 în ţară, prin intermediul inclusiv al
Serviciului Vamal, au fost importate arme de foc cu ţeavă
ghintuită. Responsabilii din cadrul Ministerului de Interne şi
Serviciului Vamal să fie sancţionaţi conform legislaţiei
în vigoare.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Urmează acum întrebări. Da?
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Am o întrebare către domnul
ministru al justiţiei Alexandru Tănase şi către agentul
guvernamental al Republicii Moldova la CEDO Vladimir Grosu.
Solicit să fiu informat despre
numărul cazurilor de iniţiere a procedurii de regres, conform prevederilor
Legii nr.353 din 2004 cu privire la agentul guvernamental, potrivit căreia
statul are drept de regres împotriva persoanelor vinovate de condamnarea
Republicii Moldova la CEDO.
Totodată, solicit o informare privind
numărul cazurilor de tragere la răspundere a persoanelor vinovate de
condamnarea Republicii Moldova la CEDO, înregistrate pînă
în prezent, şi stadiul soluţionării acestora.
Atrag atenţia că în acest
caz, statul acceptă să plătească din bugetul de stat
penalităţile care, conform legii, ar putea fi obţinute chiar de
la cei vinovaţi de condamnarea Republicii Moldova la CEDO.
Legea cu privire la agentul guvernamental,
la articolul 17 alineatul (2), precizează că sumele stabilite prin
hotărîrea Curţii sau pin acordul de soluţionare pe cale amiabilă
a cauzei se restituie integral în baza unei hotărîri
judecătoreşti de către persoanele care, cu intenţie sau din
culpă, au condiţionat achitarea obligatorie a acestor sume de
către Republica Moldova. Citat închis.
De asemenea, mă interesează care
va fi atitudinea faţă de lista recent publicată a persoanelor ce
se fac vinovate de condamnarea Moldovei la CEDO, se preconizează aplicarea
procedurii de regres sau abordarea va fi şi în continuare una
formală.
Nu în zadar adresez această
întrebare. Doresc, deoarece tot mai mulţi cetăţeni ne
sesizează menţionînd că nu văd nici o schimbare la
acest capitol. Nu se reacţionează, că, aşa, după cum
făcea şi guvernarea comunistă, îi acoperea pe acei
vinovaţi de condamnarea Moldovei la CEDO. Acum se creează impresia
că aceleaşi metode sînt folosite şi de către actuala
guvernare.
Aştept răspuns de la tribuna
centrală a Parlamentului în termenul prevăzut de
legislaţia în vigoare.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Microfonul nr.5, poftim.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Mulţumesc.
În acest context, eu am trimis o
interpelare domnului Procuror General Valeriu Zubco, la adresa Ministerului
Justiţiei, Ministerului Finanţelor, fiindcă problema pierderilor
dosarelor la CEDO şi zecile de milioane de lei, de euro au fost temei de
discuţie în presă şi în mass-media.
Am primit de la Ministerul Finanţelor
lista tuturor dosarelor care au şi plăţilor care au fost
efectuate. De la Ministerul Justiţiei am primit lista tuturor dosarelor
şi de la Procuratura Generală am primit un răspuns. Socot
că răspunsul pe care l-am primit de la Procuratura Generală,
care, în conformitate cu legislaţia în vigoare trebuie să
ia măsuri, este superficial.
De aceea, consider că răspunsul
primit este incomplet, deoarece nu am primit informaţiile solicitate, nu
au fost verificate toate cazurile de achitare a plăţilor obligatorii
din bugetul statului, nu au fost stabilite persoanele care se fac vinovate
pentru retragerea mijloacelor băneşti enorme din bugetul de stat, mai
ales în cazurile în care sînt evidente aceste persoane.
Din lista prezentată a acţiunilor
iniţiate în instanţele judecătoreşti este clar
că au fost chemaţi să repare prejudiciul cauzat două–trei
persoane fizice.
Avînd în vedere cele relatate,
repetat, solicit verificarea fiecărui caz în parte de cauzare
statului a prejudiciului suportat în urma plăţilor obligatorii
conform listei întocmite de către Ministerul Finanţelor pe care
o adresez la adresa Procurorului General.
Şi a doua interpelare,
întrebare, îmi cer scuze, este adresată, de asemenea,
Procurorului General. La 17 noiembrie 2009, am adresat către
dumneavoastră o interpelare prin care am solicitat informaţia
referitor la măsurile întreprinse la sesizările făcute de
către Partidul Liberal la organele Procuraturii din Făleşti,
Soroca, Ialoveni, Hînceşti, Rezina, Rîşcani, Leova,
Criuleni, din municipiul Chişinău, sectoarele Buiucani şi
Rîşcani, în vederea efectuării investigaţiilor
în conformitate cu articolul 274 din Codul de procedură penală,
cu stabilirea persoanelor culpabile de comiterea încălcărilor
depistate la circumscripţiile teritoriale prin materialele acumulate de la
scrutinul electoral din 5 aprilie 2009.
La interpelarea dată la 30 noiembrie
2009 am primit răspuns prin care m-aţi informat că au fost
verificate cazurile enunţate şi, ţinînd cont de
existenţa unor bănuieli rezonabile cu privire la
săvîrşirea unor acţiuni de falsificare a actelor
electorale.
La 24–27 noiembrie 2009 a fost depusă
începerea urmării penale în baza articolului 182 din Codul
penal al Republicii Moldova în 6 cazuri cu referire la raioanele Soroca,
Hînceşti, Edineţ, sectoarele Buiucani şi
Rîşcani din municipiul Chişinău.
Avînd în vedere că
abaterile de la lege, depistate în cadrul scrutinului electoral, produc
consecinţe frauduloase pentru societate, întru evitarea pe viitor a
comiterii unor asemenea fraude infracţionale, chestiunea abordată
în interpelările precedentă şi prezentă este
luată la ordinea de zi a autorităţilor centrale.
Prin prezenta, solicit informaţia
corespunzătoare referitor la rezultatele investigaţiilor efectuate pe
cauzele penale pornite, cu prezentarea actelor respective de procedură,
precum şi informaţia amplă a cazurilor pe care a fost
respinsă pornirea urmăririi penale cu expunerea argumentelor temei
pentru respingere.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Microfonul nr.3, poftim.
Doamna Violeta Ivanov:
Reieşind din faptul că nu am
primit răspunsul solicitat, rog şi doresc să mă adresez
către Guvernul Republicii Moldova, către Academia de
Ştiinţe a Republicii Moldova şi către Ministerul Mediului
cu trei întrebări. Am să încerc să le formulez
foarte clar, ca să primim răspunsul care într-adevăr se
doreşte.
Stimaţi colegi,
Stimaţi deputaţi,
Pentru Republica Moldova, fluviul Nistru
constituie un obiectiv, în primul rînd, strategic şi este
principala arteră acvatică a republicii care are un rol vital
în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, inclusiv
municipiul Chişinău, 93% la sută se alimentează din
răul Nistru.
De asemenea, asigură necesitatea
agriculturii, industriei şi, în general, în dezvoltarea
durabilă a ţării. De asemenea, fluviul Nistru reprezintă
sursa principală de determinare în existenţa unor zone umede de
importanţă naţională.
Este cunoscut faptul că
construcţia şi funcţionarea Centralei Hidroelectrice de Acumulare
prin Pompare „Novodnestrovsk” va influenţa negativ şi va duce la
degradarea regimului hidrologic, regimului hidrochimic şi hidrobiologic,
concomitent va afecta flora şi fauna, inclusiv resursele piscicole ale
fluviului, va cauza micşorarea debitului de apă în răul
Nistru, afectînd pînza freatică, şi va provoca secarea
fîntînilor din satele care sînt amplasate în bazinul
rîului Nistru. De asemenea, este posibilă provocarea alunecărilor
de teren.
În acest context, întrebare
către Guvern: care a fost rezultatul negocierilor cu partea
ucraineană în vederea prevenirii potenţialului impact negativ
asupra, în primul rînd, economiei naţionale a ţării
şi asupra mediului înconjurător?
Către Academia de Ştiinţe.
În perioada anilor 2008–2009, de către Academia de Ştiinţe,
cu suportul financiar din Fondul ecologic, a fost efectuat un studiu în
vederea evaluării ştiinţifice a impactului asupra ecosistemului
fluviului Nistru, precum şi estimarea potenţialului prejudiciu cauzat
economiei naţionale şi mediului înconjurător de la
construcţia şi funcţionarea Centralei „Novodnestrovsck”.
În acest context, rog să fiu
informată despre rezultatele acestui studiu şi despre măsurile
concrete întreprinse de instituţiile Academiei de Ştiinţe,
subordonate lor, în vederea soluţionării acestor probleme.
Ultima întrebare este către
domnul ministru al mediului. Şi vreau să aduc aminte că, conform
Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului, este vorba despre
Convenţia ESPO, care este ratificată atît de Ucraina, cît
şi de Republica Moldova, articolele 3 şi 6, Ucraina urmînd
să coordoneze cu partea posibil afectată, adică cu Republica
Moldova, documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului
înconjurător, precum şi supunerea proiectului dezbaterilor
publice.
De asemenea, conform prevederilor
Convenţiei RAMSAR, Convenţiei Comisiei Economice pentru Europa cu
privire la apele transfrontaliere, este vorba de articolele 2, 6, 10 şi
14, Protocolul „Apa şi Sănătatea” şi multe altele,
guvernele trebuie să negocieze în scopul soluţionării
problemelor comune, prevenirii şi minimalizării impactului asupra
mediului, în cazul dat gestionarea apelor comune ale rîului Nistru.
Ce acţiuni s-au întreprins în acest sens?
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Stimaţi colegi,
Vreau să vă atrag atenţia
că, conform Regulamentului, pentru întrebări – pînă
la 2 minute, de altfel …
Poftim, microfonul nr.2.
Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc, domnule preşedinte al
şedinţei.
În primul rînd, în
două minute mă încadrez foarte operativ. Deci, în primul
rînd, vreau să îi transmiteţi domnului Ghimpu că
articolul 124 din Regulament mai are şi punctul 3 care prevede că:
„Dacă persoana care a adresat întrebarea nu este satisfăcută
de răspunsul primit, pentru replică i se acordă un minut.” Ceea
ce domnului Ţap i s-a permis, iar colegilor noştri nu li s-a permis
să îi acorde domnului viceministru al afacerilor externe şi
integrării europene Andrei Popov şi altor vorbitori de la tribuna
centrală. Pentru viitor.
Şi acum întrebarea.
Domnul Serafim Urechean:
Luăm act de declaraţia
dumneavoastră.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Da, stenograma să i-o puneţi pe
masă domnului Ghimpu şi Regulamentul să îl studieze mai
bine.
Deci întrebarea mea este către
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Rog să îmi
fie prezentată o informaţie ce ţine de distribuirea motorinei
întreprinderilor agricole şi gospodăriilor
ţărăneşti de fermieri şi persoanelor fizice în
conformitate cu procesele-verbale întocmite de Comisia republicană,
Hotărîrea Guvernului nr.569 din 10 septembrie 2009, şi,
în special, ce ţine de localităţile din raionul
Hînceşti. Informaţia o solicit în scris.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Microfonul nr.4.
Domnul Victor Stepaniuc – deputat neafiliat:
Am o întrebare către Guvern.
În anul 2010 se împlinesc 65 de ani de la victoria asupra
fascismului şi terminarea celui de-al doilea Război Mondial.
Republica Moldova, ca membru al CSI, a dezbătut problema respectivă
în cadrul summit-lui din octombrie anul trecut de la Chişinău. Şi
aş vrea să întreb: ce face Guvernul, şi aş vrea
să primesc acest răspuns în faţa Parlamentului, în
calendarul acestor acţiuni?
Domnul Serafim Urechean:
Poftim, microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:
Domnul Vlad Filat, Prim-ministru al
Republicii Moldova. Solicit a fi informat în scris asupra modului
în care au fost încheiate contracte cu Banca Comercială
„Finconbank” pentru deservirea plăţilor şi cardurilor bancare de
către Ministerul de Interne, Ministerul Finanţelor, Ministerul
Apărării, Societatea pe Acţiuni „Moldtelecom” şi alte
structuri de stat care au încheiat contracte în acest sens cu
sus-numita Bancă Comercială în perioada anilor 2001–2009.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Poftim, microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Avînd în vedere că
reprezentanţii Guvernului nu au răspuns şi nu au vrut să
răspundă la interpelările noastre legate de declaraţiile
ministrului de externe al României Baconschi, adresez două
interpelări la adresa Ministerului Afacerilor Externe şi
Integrării Europene.
Prima. Cum apreciază declaraţiile
domnului Baconschi, ministrul de externe al României, faţă de
Republica Moldova, publicate pe site-ul oficial al Ministerului de Externe al
acestei ţări în comunitatea de presă? Şi de ce
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene nu a luat nici o
atitudine faţă de aceste declaraţii? Este prima interpelare.
A doua interpelare, de asemenea …
Domnul Iurie Ţap:
Stimaţi colegi,
De procedură. Eu îmi cer scuze.
Conform Regulamentului, interpelările se fac în scris. Este ultima
joi din lună, astăzi sînt…
Stimaţi colegi,
De procedură, astăzi este o zi de
joi, Ora Guvernului, putem adresa doar întrebări.
Domnul Grigore Petrenco:
Atunci consideraţi că e o
întrebare.
A doua întrebare. De asemenea,
în adresa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării
Europene. Avînd în vedere acest Protocol, despre care am vorbit, am
încercat să discutăm astăzi, la şedinţa în
plen, semnat recent de prim-miniştrii din Ucraina şi Republica
Moldova, întrebarea este următoarea: conform Legii cu privire la
tratatele internaţionale înainte de procedura de semnare a unor
asemenea documente, tratate, Guvernul trebuie să vină în
Parlament, în comisia de profil să prezinte poziţia Republicii
Moldova şi să obţină un aviz din partea Comisiei
parlamentare politică externă şi integrare europeană.
De ce Ministerul de Externe a neglijat
prevederile Legii cu privire la tratatele internaţionale? Cine e
responsabil pentru aceasta? Şi ce urmează să
întreprindă Ministerul de Externe pe viitor să nu admită
asemenea situaţii cu tratatele internaţionale pe care le semnăm
cu partenerii noştri externi?
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Microfonul nr.2, poftim.
Doamna Elena Bodnarenco:
Спасибо.
Первый вопрос я адресую Правительству. Как
идёт освоение гранта Всемирного экологического фонда по строительству очистных
сооружений города Сорока?
И второй вопрос. Комиссия по правам
человека и межэтническим отношениям направила в адрес Правительства письмо с
просьбой провести ревизию технического состояния русского лицея № 2 имени
Александра Пушкина города Чимишлия.
В полученном ответе говорится о том, что
протекает крыша по всей площади во всех трех блоках лицея, совершенно выведена
из строя и не работает водоканализационная система, в связи с чем не работают
столовая, буфет и т.д.
Правительство в лице Министерства финансов
и Министерства строительства свели все, что касается ремонта данного лицея, на
примэрию Чимишлии, на балансе которой находится данное учебное учреждение. Но если до сих пор в бюджете примэрии Чимишлии не нашлось 1 миллиона
740 тысяч леев, а именно столько согласно акту стоит ремонт этого здания, то не
найдется и дальше. Вопрос, который я адресую Правительству и районному совету
Чимишлии.
Русский лицей имени Александра Пушкина
города Чимишлия попадает в число тех учебных заведений, которые подлежат
оптимизации? В этом лицее обучаются 300 русских детей, русскоязычных детей. И
это единственное заведение для русскоязычных детей в Чимишлии. А если нет,
тогда я прошу из Резервного фонда Правительства, из Резервного фонда районного
Совета Чимишлия, который существует и в одном, и в другом органе … публичного
управления, выделить 700 тысяч леев на ремонт крыши. И это будет первым этапом
для восстановления данного учебного учреждения.
Domnul Serafim Urechean:
Microfonul nr. 4, poftim.
Domnul Iurie Ţap:
Eu îmi cer scuze. Rog să
îmi permiteţi.
Stimaţi colegi,
Conform Regulamentului deputaţii nu
sînt în drept să adreseze întrebări
Preşedintelui ţării, autorităţilor publice locale.
Mulţumesc.
Domnul Iurie Colesnic:
Eu am o întrebare pentru domnul
viceprim-ministru Victor Osipov. Pedagogii din Transnistria au spus că pe
timpul vacanţei lor li s-a retras dreptul de a primi adaosul de 30%, pe
care ei îl primeau că lucrează în condiţii extreme.
Vreau să ştiu, la mijloc este o gafă birocratică sau noi
schimbăm accentul şi mai mizăm pe această armată
umanitară care acţionează în Transnistria. Vreau ca
dumnealui să vină în Parlament, de la tribuna Parlamentului,
să explice această problemă.
Domnul Serafim Urechean:
Microfonul nr. 2, poftim.
Domnul Genadie Morcov – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte al
şedinţei.
Am trei întrebări către
Ministerul Sănătăţii. Rog să îmi fie
prezentată lista instituţiilor medico-sanitare publice neacreditate
în Republica Moldova, care va fi, sau care poate fi impactul
neacreditării acestor instituţii medico-sanitare publice şi ce
răspundere poartă conducătorii acestor instituţii
medico-sanitare publice neacreditate în Republica Moldova.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Bine, microfonul nr. 3, poftim.
Doamna Alla Mironic – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc.
Я хочу задать вопрос господину Филату. В
рамках соглашения глав правительств и глав государств 9 октября было отмечено,
что Республика Молдова будет принимать самое активное участие в подготовке к
65-летию Великой Победы. Когда на заседании Правительства будет рассмотрен
вопрос о выделении средств для получения юбилейных медалей к 65-летию Великой
Победы для всех ветеранов Великой Отечественной Войны. А их у нас в республике
около 7 тысяч. Это первый вопрос.
И второй. Предусмотрено ли рассмотреть на
заседании Правительства вопрос о поддержке тех районов и городов, которые
будут принимать эстафету Победы. Эстафета Победы взяла старт 2 февраля. И
первый маршрут ее − Брест − Беларусь − Украина −
Молдова. 24 февраля Крива − Липканы и Бричаны принимают эту эстафету.
Однако руководители местных органов управления еще не получили конкретные
рекомендации, которые позволяют им принять делегацию Украины.
Спасибо.
Domnul Serafim Urechean:
Microfonul nr. 2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Спасибо, господин Урекян.
Întrebare de procedură. Депутат
Парламента в своей деятельности руководствуется не только Регламентом
Парламента, но и Законом о статусе депутата Парламента, где в статье 22 пункт 2
записано: «Обращения депутата по вопросам, входящим в компетенцию органов
местного публичного управления, Правительства и других центральных органов
государственного управления подлежат, рассмотрению этими органами.»
Спасибо.
Domnul Serafim Urechean:
Хорошо, спасибо.
Microfonul nr. 3.
Doamna Inna Şupac – Fracţiunea PCRM:
Vă mulţumesc.
Pentru stenogramă, la începutul
lunii decembrie am adresat o întrebare către domnul ministru al
educaţiei Leonid Bujor în privinţa ordinelor de cheltuieli ale
ministerului menţionat din septembrie pînă în luna
decembrie. Spre regret, domnul Bujor a încălcat legislaţia
în vigoare şi, pînă în momentul de faţă,
mijlocul lunii februarie, nici nu a prezentat răspunsul în scris.
În acest context, reiterez
încă o dată această întrebare şi îl rog
pe domnul Bujor să ne prezinte răspunsul şi ordinile de
cheltuieli în scris. Prima întrebare a mea este adresată
către domnul Bujor, ministrul educaţiei, şi cître domnul
Ion Cebanu, ministrul tineretului şi sportului. De ce pînă la
momentul de faţă, ne aflăm la mijlocul lunii februarie, nu
sînt publicate, conform principiilor de transparenţă,
rapoartele de activitate a ambelor ministere pentru 2009, cît şi
planurile de activitate a acestor ministere pentru anul 2010. Şi, în
acest context, rog ca ambele ministere să prezinte în scris acele
rapoarte pentru 2009 şi planurile pentru 2010, vizate şi
ştampilate de către ministru, nu doar scrisorile de
însoţire, dar şi planurile la fel.
A doua întrebare a mea este
adresată către domnul Ion Cebanu, ministrul tineretului şi
sportului: care au fost condiţiile în care s-a desfăşurat
procesul de elaborare a site-lui acestui minister. Dacă a existat
procedura de achiziţii publice cu indicaţia sumei, sursei şi
condiţiilor tenderului. Răspunsul rog să fie prezentat în
scris.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, microfonul nr. 5, poftim.
Domnul Ana Guţu – Fracţiunea PL:
Două întrebări către
domnul ministru al educaţiei Leonid Bujor. Prima întrebare ţine
de disciplina „Educaţia patriotică”. Această disciplină a
fost introdusă în curricula şcolară, fără, de
fapt, a exista un program la disciplina menţionată. Şi
actualmente la solicitarea mai multor părinţi, de fapt, adresez
această întrebare şi vreau să îl întreb pe
domnul ministru. În momentul în care disciplina nu este citită
în modul cuvenit în conformitate cu un curriculum bine elaborat
şi cu nişte finalităţi de studii clar formulate, poate este
rostul şi cazul să fie retrasă această disciplină din
curricula şcolară.
A doua întrebare tot către
domnul ministru al educaţiei Leonid Bujor şi vizează predarea
şi învăţarea limbii ruse în şcolile
româneşti. Limba rusă este limba unei minorităţi
naţionale şi este inclusă în curricula şcolară
ca şi disciplină obligatorie şi este studiată în
ciclul gimnazial. Aş vrea să întreb, în contextul
decongestionării curriculei şcolare, pe cînd
părinţii, alături cu ai lor copii, vor avea libertatea să
aleagă limbile străine din cele propuse. Şi, în primul
rînd, limbile de comunicare internaţională – engleza, franceza.
Răspunsurile la ambele întrebări le solicit în scris.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Bine, mulţumesc.
Permiteţi-mi să îi ofer
cuvînt pentru declaraţii domnului Valeriu Nemerenco.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Mulţumesc.
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
La 29 octombrie 2009, am adresat o
interpelare către doamna preşedinte a Casei Naţionale de
Asigurări Sociale Maria Bortă ca să îmi prezinte în
scris o informaţie despre pensionarii care au activat în organele de
partid şi organele sindicale, conform Hotărîrii Guvernului
nr.412 din 22 aprilie 2004 despre aprobarea unor acte normative ce ţin de
stabilirea şi plata pensiilor funcţionarilor publici.
De asemenea, am cerut să mi se
prezinte informaţie despre valoarea celor mai mari 20 de pensii şi
categoriile acestora.
În timpul campaniei electorale, la
multiplele întîlniri cu alegătorii pe mine şi alţi
colegi alegătorii ne-au atenţionat că nu există o echitate
socială ce ţine de stabilirea şi plata pensiilor în
Republica Moldova.
Într-adevăr, între o
pensie de 500 de lei şi una de 5000 de lei există o
diferenţă mare. Cel mai regretabil lucru este că cele mai mici
pensii le au cetăţenii noştri care locuiesc la sate, care au
muncit o viaţă întreagă pe cîmp sau în
condiţii extrem de grele.
În Republica Moldova sînt
persoane care primesc 7, 8, 9, 10, 14 mii de lei pensie lunară, iar cea
mai mare pensie lunară este de 34 de mii 829 de lei. Nu ţin minte din
ce raioane mi-au pus întrebări privind pensiile: din Glodeni ori
Soroca, din Rîşcani ori Floreşti. În esenţă,
aceşti alegători aveau perfectă dreptate cînd vorbeau de o
neechitate socială.
Răspunsurile primite de la Casa
Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova la
interpelarea mea au fost formale şi superficiale.
Mai mult ca atît, doamna
preşedinte a Casei Naţionale Maria Bortă s-a adresat la Centrul
Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii
Moldova de a explica dacă informaţia cerută de un deputat
în Parlament poate fi divulgată.
În răspunsul său către
doamna Maria Bortă, domnul director al Centrului Naţional pentru
Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova Vitalie
Paniş, obraznic, pune la îndoială demersul deputatului
menţionînd: nu este specificat scopul solicitării accesului,
precum şi dacă acestea sînt necesare în contextul
activităţilor legitime ale deputatului sau în interesele
personale.
În conformitate cu articolul 2 punct
1) din Legea despre statutul deputatului în Parlament, deputatul este
persoana oficială şi reprezintă reprezentantul puterii
legislative supreme. În exercitarea mandatului deputaţii suînt
în serviciul poporului.
În temeiul celor expuse, propun
să fie creată o comisie de către Parlamentul Republicii Moldova
în vederea studierii situaţiei create în sistemul de
pensionare, cu ulterioara informare a Parlamentului şi a
cetăţenilor Republicii Moldova.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Da, mulţumesc.
Mai are cineva dorinţă să… declaraţie,
propuneri, altceva? Nu. Deci vă mulţumim frumos.
Declar şedinţa de astăzi
închisă.
Mîine vă aşteptăm la
ora 10 fără 15 minute.
La revedere.
Şedinţa s-a încheiat la ora
13.31.
Stenograma a fost pregătită spre
publicare în Direcţia documentare parlamentară a Aparatului Parlamentului.