DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a III-a ORDINARA – IULIE 2006
Sedinta
din ziua de 13 iulie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind
deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2177 pentru modificarea si completarea
Codului de procedura civila al Republicii Moldova (art.5, 7, 10 etc.)
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1671 pentru completarea Legii nr.753-XIV din 23
decembrie 1999 privind Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii
Moldova (art.20).
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2408 pentru modificarea si completarea Codului de
procedura penala al Republicii Moldova (art.5, 6, 15 s.a.)
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1768 pentru modificarea si completarea articolului 186
al Codului de procedura penala.
7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1018 pentru modificarea si completarea Codului
subsolului (art.6, 10, 421, 46).
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.1882 pentru modificarea si completarea Codului
electoral (art. 1, 2, 13 s.a.).
9. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1546 pentru modificarea si completarea Legii
nr.1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatura (art.1, 2, 5 s.a.).
10. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura a proiectului de Lege nr.1583 privind organizatiile interprofesionale
de produse agroalimentare.
11. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura a proiectului de Lege nr.1582 privind organizarea si functionarea
pietelor produselor agricole si alimentare.
12. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura a proiectului de Lege nr.1377 pentru modificarea si completarea unor
acte legislative (Codul funciar – art. 34, 52; Legea privind pretul normativ si
modul de vinzare – cumparare a pamintului – art.12, 13 s.a.).
13. Informatie despre situatia privind la
gazele naturale. (Raportor – Vladimir Antosii, ministrul industriei si
infrastructurii).
14. I n t r e b a r i s i i n t e r pe l
a r i.
15. Declaratia doamnei deputat Vitalia
Pavlicenco (Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”).
14. Declaratia domnului deputat Vasile
Balan (Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”).
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile
sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au
inregistrat prezenta 95 de deputatii. Absenteaza deputatii: Alexandru Lipcan,
Gheorghe Musteata – in delegatie, Vasile Balan, Valeriu Calmatui.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Multumesc.
Stimati colegi,
Astazi, data de 13 iulie marcheaza un
eveniment important pentru Republica Moldova. Acum 11 ani, mai precis la 13
iulie 1995, Republica Moldova a semnat documentele de aderare la Consiliul
Europei, devenind astfel cel de al 35-lea stat membru al acestei prestigioase
organizatii europene.
La fel, anterior, mai precis la 10 iulie,
si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru deputatul Vasile Colta. (Aplauze).
Iar astazi, 13 iulie 2006, isi sarbatoresc ziua de nastere colegii nostri
domnul Victor Stepaniuc (aplauze) si domnul Oleg Serebrian (aplauze).
Sa le dorim un frumos la multi ani, urari de bine si multa, multa sanatate.
Deci, ordinea de zi.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Din numele Comisiei pentru securitatea
nationala, aparare si ordinea publica, rog ca proiectul de Lege nr.2565 cu
privire la Serviciul de Informatii si Securitate sa fie aminat pe o saptamina,
din motivul ca unele comisii n-au dovedit sa examineze acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Pentru ce zi a fost prevazut acest proiect?
Domnul Iurie Stoicov:
Pentru ziua de astazi.
Domnul Marian Lupu:
Ziua de astazi. Proiectul de Lege nr.2565
din supliment, conform rezultatelor sedintei Biroului permanent?
Domnul Iurie Stoicov:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Dumneavoastra propuneti miscarea acestui
proiect, transferarea acestuia pentru?
Domnul Iurie Stoicov:
Pe joia viitoare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
In suplimentul la ordinea de zi pentru data
de 20 iulie este propus un proiect de Hotarire de formare a unei comisii
speciale ce tine de controlul asupra gestionarii proprietatii statului, a
paminturilor. Acest proiect de hotarire a fost inregistrat la 7 iulie.
Noi, deputatii Braghis, Banari, Bolboceanu
si Deatovschi, am inregistrat pe data de 6 iulie o initiativa legislativa, un proiect
de Hotarire de formare a unei Comisii speciale pentru examinarea cazurilor de
abuz al organelor de forta in baza plingerilor cetatenilor pe faptele
incalcarii drepturilor constitutionale si libertatilor cetatenilor. Aceasta
initiativa a fost inregistrata cu o zi, chiar mai inainte decit cea care este
propusa in ordinea de zi. Am propune ca si aceasta hotarire sa fie introdusa in
suplimentul respectiv pentru a fi examinata in saptaminile care urmeaza.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
De fapt, o sa verificam cu Secretariatul
cum a fost organizat acest proces. Important este sa mentionez, ca propunerile
de acest gen pentru formarea de comisii parlamentare speciale sau comisii de
ancheta urmeaza sa fie discutata la sedinta Biroul permanent.
Astazi, va informez oficial ca urmatoarea
sedinta a Biroului permanent va avea loc, de aici in citeva zile, marti,
saptamina viitoare. Si pe ordinea de zi a Biroului permanent va fi inclus
subiectul dat.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Atunci eu am o rugaminte catre Secretariat,
atunci cind propune in ordinea de zi la Biroul permanent, deci, daca sint doua
chestiuni, una mai veche si alta mai noua, sa fie introduse macar amindoua, nu
cea mai noua introdusa, iar cea mai veche uitata.
Domnul Marian Lupu:
Se va tine cont.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Am vrut si astazi sa-l incurajez pe
Presedintele Voronin sa vina in Parlament ca sa aiba o discutie cu noi, pentru
ca sa nu se dedice la diferite briefinguri, in care 80 la suta din timp dedica
Romaniei, atacind-o agresiv, iar 20 deputatilor din opozitie care nu au votat
la 4 aprilie. Si sa ne spuna aici ce are de spus despre ceea ce se intimpla in
Republica Moldova, si sa nu ne ponegreasca in fata ziaristilor, asezati, ca
soldateii, la conferintele de presa, in fata carora debiteaza afirmatii
schizoidale.
Al doilea lucru. Am vrut sa ma inscrieti cu
o declaratie la sfirsitul sedintei. Si sa va solicit sa examinati, in cadrul
sedintei Biroului permanent, eventualitatea examinarii, pina la sfirsitul
acestei sesiuni, a proiectului de Lege privind condamnarea crimelor
comunismului, ca sa mergem si noi ceva mai impacati in vacanta.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Din numele Comisiei juridice, pentru numiri
si imunitati propun ca proiectul de Lege nr.2326 sa fie exclus, avind in vedere
ca sint intentiile autorilor sa fie retras in genere acest proiect de lege.
Pentru astazi sa fie inclus proiectul de
Hotarire nr.2716 referitor la demisia unuia dintre judecatorii Curtii Supreme
de Justitie.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Pentru acest proiect de Hotarire nr.2716
deputatii dispun de materialele respective?
Domnul Vladimir Turcan:
Acolo, la intrare a fost difuzat, de fapt.
Poftim, se poate si pentru miine.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog sa examinam aceasta propunere pentru a
include acest subiect pe ordinea de zi a sedintei de miine, 14 iulie.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Presedinte,
In sedinta trecuta, in calitate de autor,
am propus sa fie incluse in ordinea de zi proiectul nr.111, inregistrat in
ianuarie anul curent, si proiectul nr.1603, inregistrat in aprilie anul curent.
Si am studiat foarte clar suplimentul pentru ordinea de zi pentru aceste doua
saptamini si nu am gasit nici unul din aceste doua proiecte. Dumneavoastra nu
ati pus la vot data trecuta, spunind ca vom vota astazi dimineata, dar nu le
vad. Vreau sa stiu, ce s-a intimplat?
Domnul Marian Lupu:
Doamna Cusnir,
Situatia a fost putin diferita in aceasta
sala. In loc de a supune votului acea multitudine de propuneri, circa 20,
pentru ordinea de zi aici, in sala plenului Parlamentului, propunerea mea a
fost ca toate aceste propuneri sa fie discutate in cadrul sedintei Biroului
permanent. Acest lucru a avut loc, deci, s-a intimplat, Biroul permanent nu a
considerat includerea acestor propuneri pe ordinea de zi pentru viitoarele doua
saptamini.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Sper sa le gasesc acolo.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Ieri, au aparut foarte multe intrebari la
proiectul de Lege cu privire la titlul 9 al Codului fiscal. Eu propun
excluderea din ordinea de zi a acestui proiect si a proiectelor nr.2484 si
nr.2485, care, nemijlocit, tin de problemele din titlul 9 al Codului fiscal.
Domnul Marian Lupu:
Cer scuze. Deci, rog sa va referiti inca o
data concret.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Proiectul nr.2483.
Domnul Marian Lupu:
Nr.2483.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Proiectul nr.2484.
Domnul Marian Lupu:
Nr.2484.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Proiectul nr.2485.
Domnul Marian Lupu:
Nr.2485. Sa fie excluse de pe ordinea de
zi.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
In continuare. Proiectul nr.1585 pentru
lectura a doua. Noi am primit inca vreo citeva obiectii, trebuie sa-l scoatem
din ordinea de zi.
Si inca un proiect, care este planificat
pentru data de 20 iulie, nr.2372, proiectul de Lege cu privire la asigurari. Eu
propun sa fie exclus din ordinea de zi,.
Domnul Marian Lupu:
Da. Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Solicit sa fiu inscris cu o declaratie in numele
fractiunii la sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.3.
Domnul Alim Afonin:
Multumesc, domnule Presedinte.
Din numele Fractiunii PCRM se propune de a
exclude din ordinea de zi de astazi proiectul de Lege nr.3631 cu privire la
completarea si modificarea unor acte legislative.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
As vrea o precizare. Colegii imi spun ca eu
am inteles altfel.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Cum ati inteles dumneavoastra?
Doamna Valentina Cusnir:
Ca proiectele nominalizate nr.111 si
nr.1603 vor fi incluse pentru urmatoarele...
Domnul Marian Lupu:
Nu, nu. Deci, Biroul permanent a examinat
aceste subiecte si le-a respins pentru a introduce acestea pe ordinea de zi.
Doamna Valentina Cusnir:
Atunci as solicita o explicatie in scris
asupra respingerii acestor proiecte. Care este cauza?
Domnul Marian Lupu:
Bine. De acord.
Stimata colega,
Rog sa acceptati propunerea pentru a va
prezenta procesul-verbal al sedintei Biroului permanent.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Cu placere.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule Presedinte,
Eu va multumesc.
Am o rugaminte catre toti acei care propun
aici in ordinea de zi. Este mult mai usor sa ne orientam dupa numarul din
ordinea de zi, decit dupa numarul de inregistrare. Am vorbit odata, de doua ori
si vad ca, pur si simplu, e mult mai comod sa lucram toti... Si am vazut ca si
dumneavoastra nu dovediti sa inscrieti toate lucrurile. Si cred ca acei care
propun modificarile, ar fi mult mai clar.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Pe viitor eu voi ruga, cind se vor face
precizari la ordinea de zi, in special, daca e vorba de excludere, sa se faca
referinta la numarul de inregistrare si la numarul de ordine pe lista acestor
proiecte.
Stimati colegi,
Cu aceste amendamente propuse la ordinea de
zi in sala plenului, precum si conform suplimentului care va va fost
distribuit, urmare a deciziilor in cadrul sedintei Biroului permanent, supun
votului aprobarea in versiune finala a ordinii de zi a sedintelor Parlamentului
pentru perioada 13 – 21 iulie curent. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Deci, ordinea de zi. Proiectul de Lege
nr.2177 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila al
Republicii Moldova.
Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de
Lege pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila al
Republicii Moldova, care a fost elaborat conform Programului calendaristic al
actiunilor legislative in conformitate cu Rezolutia si recomandarile Comisiei
pentru respectarea obligatiilor si angajamentelor statelor membre ale
Consiliului Europei, adoptat prin Hotarirea Parlamentului nr.284 din 11
noiembrie 2005, care prevede reformarea sistemului judecatoresc prin revizuirea
legislatiei privind procedurile civile.
Concomitent, mentionam ca autoritatile
Republicii Moldova au solicitat Consiliului Europei efectuarea unei expertize
asupra acestui cod. Scopul expertizei a fost de a verifica conformitatea
codului adoptat cu standardele europene, precum si de a cerceta in ce masura au
fost luate in considerare recomandarile expertilor din precedentele expertize
asupra proiectelor Codului de procedura civila in procesul redactarii codului
adoptat.
Toate amendamentele propuse atentiei
dumneavoastra sint rezultatul efortului de a implementa recomandarile
expertilor Consiliului Europei si de a aduce in concordanta legislatia
procesuala civila a Republicii Moldova cu standardele europene.
Printre amendamentele propuse voi mentiona,
in primul rind, excluderea din competenta Curtii Supreme de Justitie examinarea
cauzelor civile in prima instanta. Aceasta s-a facut, in primul rind, pentru a
permite persoanelor sa beneficieze de o cale de atac in cadrul unei alte
instante. Deoarece, in cazul in care dosarele sint examinate in prima instanta
de catre Curtea Suprema de Justitie, caile de atac trebuie sa fie exercitate in
cadrul aceleasi instante.
Un alt amendament foarte important, in
opinia noastra, este introducerea obligativitatii indicarii in hotaririle
judecatoresti a unei dobinzi, pe care urmeaza sa o achite persoana care nu
executa hotaririle judecatoresti in termenul fixat de legislatie. Acest
amendament are drept scop favorizarea asigurarii executarii hotaririlor
judecatoresti, care este o problema in prezent pentru Republica Moldova. Acesta
il va disciplina pe cel care urmeaza sa execute hotarirea.
Pentru ca, in prezent, exista tendinta de a
tergiversa executarea beneficiind, de fapt, de o creditare gratuita din contul
creditorului, pe de o parte, si, pe de alta parte, va asigura despagubirea
creditorului in cazul in care nu se executa hotaririle judecatoresti, fara a fi
nevoie sa fie initiata o noua procedura civila.
De asemenea, mentionam majorarea termenului
de depunere a apelului in legatura cu faptul ca, in opinia expertilor, acest
termen de 15 zile, care este fixat in legislatia noastra, este prea mic pentru
persoana care are interesul de a depune apelul. Eventual, in scopul asigurarii
unei tendinte europene de a prevedea participarea diferitelor avocati in
diferite niveluri ale instantelor judecatoresti in dependenta de pregatirea
lor, fapt care va necesita, de fiecare data, pentru persoana care are interes
sa depuna apelul sa gaseasca un nou avocat. Rugam sustinerea dumneavoastra
pentru adoptarea proiectului in prima lectura. Pentru lectura a doua exista
unele obiectii care au fost discutate si in cadrul Comisiei juridice, pentru
numiri si imunitati, cu care o sa se lucreze in procesul de pregatire a
proiectului pentru lectura a doua.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Esanu,
Modificarile propuse la articolul 29,
alineatul (1), litera b). In continuare, articolul 33, alienatul 1, articolul
36 si altele au ca scop, de fapt, scoaterea din competenta instantelor
economice a anumitor competente, da?
Daca imi puteti explica, de ce anume aceste
competente? Si daca este, cumva, in planul dumneavoastra de activitate
legislativa de modificare, ca sa mergeti mai departe, pentru a da posibilitate
ca litigiile economice in Republica Moldova sa nu fie plasate intr-o cladire cu
doua etaje. Si vreau sa spun in continuare, ca nu in prima instanta sa judece
la primul etaj si la a doua la al doilea etaj, da. Si trecerea examinarii
litigiilor economice in cadrul instantelor de drept comun.
Domnul Nicolae Esanu:
In principiu, exista o practica a
constituirii unor instante specializate, care se considera o realizare a
sistemului judecatoresc, care isi poate permite constituirea in diferite
domenii a instantelor specializate. Noi, cu parere de rau, nu ne putem permite
in multe etape, spre exemplu, nu avem tribunale pentru familii sau instante
judecatoresti pentru examinarea litigiilor familiale, litigiilor de munca, care
sint caracteristice pentru unele tari.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Esanu,
Eu va rog sa va referiti exact la ceea
ce-am intrebat eu.
Domnul Nicolae Esanu:
Avind instante judecatoresti economice, noi
consideram ca aceasta, in principu, este o realizare a sistemului de drept din
Republica Moldova si nu este necesar sa lichidam instantele judecatoresti
economice. Exista, intr-adevar, probleme cu privire la eficienta activitatii
instantelor respective, cum si a intregului sistem judecatoresc si noi trebuie
sa ne indreptam eforturile nu in directia lichidarii instantelor respective, ci
in directia perfectionarii mecanismului de functionare.
In ceea ce priveste amendamentele pe care
le-am propus noi. De fapt, acestea sint mai mult amendamente initiate de catre
Curtea Suprema de Justitie, care au fost insusite de catre Ministerul Justitiei
si de catre Guvern in ultima instanta si se refera la solutionarea litigiilor
dintre actionari si societatile pe actiuni.
Avind in vedere faptul ca, in multe cazuri,
actionari sint persoane fizice, care nu sint agenti economici, noi am
considerat ca trebuie sa revenim la regula generala, care a existat pina la
adoptarea noului Cod de procedura civila, cind toate litigiile, cu participarea
persoanelor fizice care nu sint subiecti ai activitatii de antreprenoriat, sa
fie examinate de catre instantele de drept comun. Doar acesta este scopul
nostru. Dar aceasta este una dintre problemele discutabile, care a fost
discutata in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si asupra
careia urmeaza sa revenim in lectura a doua.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule viceministru,
Eu am pus intrebarea respectiva din simplul
motiv ca numai aceste amendamente sau numai amendind competentele pe care
le-ati amendat dumneavoastra in proiectul respectiv, eu nu cred ca o sa
eficientizam procesul judiciar in domeniul dat.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
In mai multe articole este stipulata
restituirea cheltuielilor de judecata de catre buget. Chiar si la articolul 97
prim: “In cazul in care se respinge integral sau partial actiunea intentata de
o persoana in apararea drepturilor, libertatilor ei” in continuare conform
textului: “i se restituie cheltuielile de judecata din buget”. Mie mi se pare
ca este foarte important sa fie stipulat din care buget se vor restitui aceste
cheltuieli, deoarece, daca nu vom avea claritate la acest capitol, mi se pare
foarte dificile realizarea acestor obiective.
Domnul Nicolae Esanu:
In masura in care nu este specificat,
desigur ca se are in vedere bugetul de stat. Pentru ca, toate cheltuielile ce
tin de justitie sint acoperite din contul bugetului de stat. Dar, daca este
necesar, pentru lectura a doua putem veni cu clarificari la problema aceasta,
in dependenta de decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Dumneavoastra acceptati aceasta, in
principiu?
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, este evident ca aceasta este
prevazut, nu este necesar un amendament. Daca se propune o redactare, noi o
acceptam.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule ministru,
Eu inca o data vreau sa aduc la cunostinta
dumneavoastra: in unele articole este stipulat ca din contul bugetelor
respective, in alte articole este stipulat ca din contul bugetului. Nu este
stipulat care buget. De aceea, este o discordanta la acest capitol si ele ar
trebui sa fie unificate pe tot parcursul textului legii, ca sa fie clar din
contul carui buget vor fi restituite aceste mijloace. Aceasta eu am avut in
vedere.
Domnul Nicolae Esanu:
Da, am spus, pentru lectura a doua, unde
este necesar sa concretizam, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati in
masura in care va accepta sa faca concretizarile, noi le acceptam.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule ministru,
La examinarea raportului cu privire la
starea prevenitilor in penitenciarul nr.13, atunci noi am constatat ca sint foarte
multe dosare penale care se examineaza cu timp indelungat, se taraganeaza
s.a.m.d. Instantele judecatoresti
ne-au explicat ca acesta este motivul, ca este un numar impunator de dosare
penale si judecatoriile nu reusesc sa examineze aceste dosare.
Acum spuneti-mi, care e logica ca doriti ca
aceste... ca alt numar de dosare, adica cele economice sa fie transmise
judecatoriilor de drept comun. Care este logica? Sa marim acest numar de
dosare, care si asa spuneti ca este prea impunator.
Domnul Nicolae Esanu:
Multumim.
Deci, in primul rind, in instantele
judecatoresti exista specializari ale judecatorilor, deci, dosare, judecatorii
care examineaza dosare penale, foarte rar examineaza dosare civile si invers.
Deci, nu va fi, in principiu, o influenta. In al doilea rind, problema
tergiversarilor dosarelor nu este caracteristica pentru toate instantele.
Si in al treilea rind, nu este atit de mare
numarul acestor litigii, care sint transferate din competenta instantelor
judecatoresti economice in competenta instantelor de drept comun, incit sa
influenteze semnificativ numarul de dosare examinat de fiecare judecator in
parte. Deci, in linii generale, din informatiile pe care le detinem noi, nu va
exista o influenta asupra termenului de examinare a dosarelor penale sau,
eventual, civile.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule ministru,
Nu pot sa fiu de acord, fiindca tocmai
societatile pe actiuni prevad ca acolo sint mii, zeci de mii de actionari care
… altfel vor dori sa-si apere drepturile. De aceea, nu este logic, eu repet.
Noi am dat si avize si comisia noastra consideram ca aceasta stipulare este
gresita, dar va spun mai mult chiar, careva interese se prevad, dupa parerea
noastra, in aceasta idee in genere.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, interesul este unul singur: de a
asigura posibilitatea pentru peroanele fizice, care sint actionari, sa nu se
deplaseze de fiecare data la Chisinau pentru a-si solutiona litigiile cu
societatile care, pe linga faptul ca au avantajul, fiind intr-o situatie
patrimoniala mult mai buna decit actionarii sai, in majoritatea cazurilor mai
beneficiaza si de acest avantaj de a li se examina litigiile intr-o alta
localitate, decit localitatea unde domiciliaza respectiva persoana sau unde
este sediul societatii. In ceea ce priveste problema eventuala a altor
interese, posibil ca ele exista, pentru ca exista foarte multe discutii.
Dar acei care au elaborat proiectul de
lege, repet, au revenit la situatia existenta pina in anul 2003. A fost
examinata si opinia profesorilor in domeniul dreptului, care, pot sa va asigur,
ca si in momentul cind s-a schimbat aceasta regula, si-au exprimat o opinie
contrara regulii incluse in Codul de procedura civila din considerentele pe
care le-am mentionat eu, plus pornind de la considerentul competentelor generale.
Deci, daca noi am procedat conform regulii
ca toate litigiile ce tin de subiectii activitatii de intreprinzator sint
examinate de instantele judecatoresti economice, dar restul litigiilor, in care
sint implicate persoane care nu sint subiecti ai activitatii de intreprinzator,
sint examinate de instante comune, noi trebuie sa respectam acest principiu. Si
nu exista, in opinia noastra, argumente suficiente pentru a deroga de la
aceasta regula.
Dar, desigur, dupa cum am mentionat,
aceasta problema este discutata foarte aprins intre Colegiul Civil si Colegiul
Economic al Curtii Supreme de Justitie. S-a discutat foarte mult in cadrul
Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si problema aceasta ramine
deschisa pentru lectura a doua.
In principiu, decizia pe care o va adopta
Parlamentul, Guvernul o accepta. Deci, nu este o pozitie absolut intransigibila
si noi acceptam acest amendament, daca se va considera ca trebuie sa facem
derogarea de la aceasta regula comuna la competenta instantelor judecatoresti.
Domnul Iurie Stoicov:
O data cu crearea judecatoriilor
specializate, se vede ca trebuie de mers anume pe calea aceasta si de lasat
tocmai ca judecatoriile economice sa examineze astfel de cauze. Aceasta este
parerea cred ca, cel putin, cea mai corecta decit argumentele pe care le-ati
adus dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Mihail Sidorov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul in cauza, care a fost elaborat si inaintat cu titlu de
initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. Este de mentionat
faptul ca proiectul a fost elaborat in baza recomandarilor expuse de expertii
Consiliului Europei pe marginea prevederilor Codului de procedura civila.
De asemenea, modificarile deriva si din
practica judiciara in perioada de aplicare a codului, propunindu-se astfel spre
modificare prevederi care prezinta dificultati la aplicarea normelor de procedura.
Proiectul a fost avizat de catre comisiile permanente si de Directia juridica a
Aparatului Parlamentului, care il sustin cu unele amendamente ce vor fi luate
in considerare pentru lectura a doua.
La examinarea proiectului, in Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati au fost evidentiate unele probleme
discutabile ce tin de modificarea articolului din cod, ce reglementeaza
competenta instantelor judecatoresti, economice si referitoare la
inadmisibilitatea participarii repetate a judecatorului la judecarea aceleiasi
cauze.
Pentru lectura a doua, comisia se va
determina asupra oportunitatii modificarilor respective. Tinind cont de cele
expuse mai sus, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune aprobarea
proiectului de Lege nr.2177 in prima lectura, iar pentru lectura a doua va veni
cu unele amendamente.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Domnule Sidorov,
Va multumesc.
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.2177. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2177 este aprobat in
prima lectura.
Adresez o rugaminte catre autori si catre
comisia sesizata in fond. Proiectul de Lege nr.2177, sa se munceasca la acest
proiect pentru a avea posibilitate de examinare si adoptare in lectura a doua
si finala a acestui proiect pina la finele acestei sesiuni.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1671 pentru
completarea Legii privind Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii
Moldova.
Initiativa legislativa a deputatului
Vladimir Filat.
Va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Onorat Parlament,
As vrea sa aduc aminte ca anul trecut, in
luna iulie, Parlamentul a operat anumite modificari in Legea privind Serviciul
de Informatii si Securitate si anume a fost modificat Regulamentul
Parlamentului cu completarea cu un nou articol 321. Dispozitia
acestui articol prevede crearea in cadrul Comisiei pentru securitatea
nationala, aparare si ordinea publica a unei subcomisii pentru exercitarea
controlului Parlamentar asupra activitatii SIS. Modul de formare a acestei
subcomisii si atributiile ei. Tot anul trecut, in legislatie au fost operate
modificari prin care SIS a fost lipsit de dreptul de a efectua urmarirea
penala, precum si de dreptul de a avea izolatoare de detentie preventiva.
Din punctul meu de vedere, initiativa
prezentata astazi se incadreaza perfect ca o continuitate a acestor modificari
din simplul motiv, pentru ca Serviciul de Informatii si Securitate al
Republicii Moldova este un organ specializat in domeniul asigurarii securitatii
de stat, activitatea acestui organ, conform legislatiei in vigoare, este
coordonata de catre Presedintele Republicii Moldova, in limitele competentei
sale, si este supus controlului parlamentar.
Serviciul de Informatii si Securitate
conform cerintelor articolului 3 al Legii privind Serviciul de Informatii si
Securitate trebuie sa-si desfasoare activitatea conform principiilor
legalitatii, respectarii drepturilor si libertatilor omului, umanismului,
non-partitismului, oportunitatii, conspiratiei, imbinarii metodelor si
mijloacelor de activitate deschisa si acoperita, centralizarii conducerii
serviciului, imbinarii conducerii unipersonale si colegiale.
Conform prevederilor articolului 5 din
Legea privind Serviciul de Informatii si Securitate cetatenii au dreptul sa fie
informati asupra activitatii serviciului prin intermediul mass-media si prin
alte forme in modul stabilit de legislatie, iar conform articolului 9 din legea
mentionata serviciul este obligat sa informeze Parlamentul.
Articolul 20 din legea nominalizata
stipuleaza ca controlul asupra activitatii serviciului este exercitat de
Parlament, Procuratura si instantele judecatoresti in limita competentelor,
precum si faptul ca serviciul prezinta Parlamentului, Presedintelui Republicii
Moldova si Guvernului rapoarte privind desfasurarea activitatii sale.
La prima vedere, cadrul legislativ existent
prevede toate pirghiile si modalitatile necesare pentru efectuarea unui control
eficient al activitatii acestui organ, insa, totodata, tin sa mentionez ca
dispozitiile articolului 20 in redactia actuala prevede ca serviciul prezinta
in modul stabilit rapoartele Parlamentului, Presedintelui Republicii Moldova si
Guvernului, nefiind stabilite expres ca acest organ este obligat sa prezinte
rapoartele despre desfasurarea activitatii sale anuale.
In redactia actuala, prevederile
articolului 20 sint ineficiente si pur declarative, deoarece nu sint stabilite
expres termenele si cazurile cind acest organ este obligat sa prezinte
rapoartele despre activitatea desfasurata. Initiativa legislativa prezentata
vine sa inlature aceasta lacuna si sa stabileasca expres periodicitatea
prezentarii acestor rapoarte.
Totodata, vreau sa va informez ca in cadrul
discutiilor in Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea
publica, catre lectura a doua vom veni cu propunerea ca stipularile sa fie si
mai exprese si anume sa ne referim in ce forma sint prezentate aceste rapoarte,
care urmeaza sa fie prezentate in plenul Parlamentului in sedinta deschisa. Si,
eventual, cum va decide Parlamentul, poate chiar de fixat data exacta pina la
care Serviciul de Informatii si Securitate sa prezinte acest raport.
Cu observatiile care ne insotesc, care au
venit in cadrul comisiei ca, pentru redactia finala, serviciul, avind in vedere
si pozitionarea pe care o are acesta in structurile statale, sa nu fie obligat
sa prezinte rapoarte anuale sau, la cerere, si Guvernului, din simplul motiv ca
acest organ nu este unul executiv.
Va multumesc.
Si rog sa ne sustineti.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru raportor?
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu doar vreau sa spun ca noi sprijinim
aceasta initiativa. Noi am discutat-o la comisia noastra de profil si,
intr-adevar, domnul Filat are dreptate. Noi ne gindim, pentru lectura a doua,
sa propunem data pina la care, anual, se prezinta aceste rapoarte. Ar fi bine
sa indicam expres si de catre cine. Probabil sa scriem de catre directorul
Serviciului de Informatii si Securitate sau de vicedirectori, unul dintre
vicedirectori.
Si, bineinteles, este nevoie sa fie
specificata aceasta latura ca sedinta este deschisa, publica si abordarea va fi
asupra principalelor amenintari la adresa securitatii nationale, pe care
trebuie sa o cunoasca toata opinia publica si care sint masurile, strategiile
serviciului pentru depasirea acestor amenintari.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule autor al initiativei,
Vreau si eu sa va comunic ca “Alianta
«Moldova Noastra»”, fractiunea parlamentara de opozitie, aduc la cunostinta
unor cetateni care au uitat, va sustine initiativa dumneavoastra, dar
permiteti-mi sa va adresez si o intrebare. Spuneti va rog, considerati
dumneavoastra oportun de a exclude din proiectul de lege articolul 2, avind in
vedere ca este o prevedere generala legala, care stipuleaza intrarea legilor in
vigoare din momentul publicarii lor in “Monitorul Oficial”. Deci, articolul 2
suna in felul urmator: “Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii.”
Domnul Marian Lupu:
Normal.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Bujor,
Este o problema de tehnica legislativa.
Sint de acord.
Domnul Leonid Bujor:
Pai, nu, depinde.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Filat,
Mi se pare binevenita, in acest proiect de
lege, si stabilirea termenelor si a cazurilor cind aceasta structura ar trebui
sa prezinte rapoartele sau informatiile mentionate. Dar as vrea sa vin cu o
propunere catre dumneavoastra. Nu stiu pe cit o sa o acceptati, ca, in
continuare, in acest proiect de lege, in discutiile pentru lectura a doua de a
stabili si responsabilitatile pentru veridicitatea prezentarii acestor rapoarte
si informatii de catre Serviciul de Informatii si Securitate.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Bolboceanu.
Eu consider ca responsabilitatile asupra
veridicitatii sint stabilite in alte legi speciale in baza carora activeaza
serviciul si colaboratorii SIS. Dar este o problema care este si trebuie de
luat in vedere.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Filat.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege privind Serviciul de
Informatii si Securitate al Republicii Moldova, inaintate cu titlu de
initiativa legislativa de catre deputatul Vladimir Filat.
Proiectul respectiv prevede prestabilirea
modificarilor corespunzatoare la alineatul (2) al articolului 20 din lege ce
vizeaza controlul asupra activitatii serviciului, stabilirea unei norme prin
care Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova va prezenta
anual sau, in caz de necesitate, la cererea Parlamentului, Presedintelui
Republicii Moldova si Guvernului rapoarte privind desfasurarea activitatii sale.
Dupa parerea autorilor, redactia actuala a
legii nu determina in mod clar si neunivoc obligativitatea Serviciului de
Informatii si Securitate de a-si legitima activitatea, astfel prezenta
modificare va eficientiza mecanismul de control si va asigura mai multa
transparenta in activitatea acestei institutii importante in stat.
Cinci comisii parlamentare si Directia
juridica a Aparatului Parlamen-tului s-au expus pentru examinarea si adoptarea
prezentei initiative legislative de catre plenul Parlamentului. Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, Comisia pentru
protectie sociala, sanatate si familie si Comisia pentru agricultura si
industria alimentara considera inoportuna aceasta modificare, dat fiind faptul
ca controlul egalitatii, la parerea lor, si oportunitatii activitatii
serviciului este prevazut deja in legislatia in vigoare.
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica examinind acest proiect de lege are si unele
amendamente, o parte dintre ele fiind inaintate astazi si de deputati. Si vom
veni cu aceste modificari pentru lectura a doua. Astazi Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune adoptarea proiectului
de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Domnule Stoicov,
Va multumesc.
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.1671. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1671 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.2408 pentru
modificarea si completarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova.
Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul supus atentiei dumneavoastra
este, de asemenea, elaborat in conformitate cu planul calendaristic si are
drept scop consolidarea sistemului judecatoresc din Republica Moldova si
asigurarea protectiei drepturilor si libertatilor cetatenilor. Vreau sa
mentionez ca si Codul de procedura penala, ca si Codul de procedura civila, a
fost expus pentru expertizare expertilor Consiliului Europei.
Noi continuam colaborarea cu expertii
respectivi. Chiar luni si marti a avut loc o conferinta in Chisinau cu participarea
expertilor Consiliului Europei, in cadrul careia a fost pusa in discutie o noua
expertiza a expertilor Consiliului Europei, o parte din recomandarile carora
noi le vom propune in cadrul Comisiei juridice pentru numiri si imunitati in
perioada pregatirii proiectului pentru lectura a doua. Rugam sustinerea
dumneavoastra pentru adoptarea proiectului in prima lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul viceministru? Nu
sint?
Domnule ministru,
Sinteti dotat cu toate cele necesare pentru
a prezenta si Proiectul de Lege nr.1768, care, la fel, se refera la Codul de
procedura penala.
Domnul Nicolae Esanu:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Ca mai apoi comisia sa ne prezinte ambele
rapoarte.
Eu va rog.
Domnul Nicolae Esanu:
Da, pot sa prezint.
Doamnelor si domnilor deputati,
Supunem atentiei dumneavoastra si proiectul
de Lege privind modificarea articolului 186 din Codul de procedura penala.
Acest proiect a fost elaborat ca rezultat al activitatii comisiei de ancheta
privind examinarea situatiei create in penitenciarul nr.13 si are drept scop
asigurarea protectiei drepturilor cetatenilor aflati in stare de arest.
Noi propunem ca termenul maximum de aflare
a persoanei in stare de arest sa fie si in cadrul examinarii dosarelor in
instantele judecatoresti – 12 luni, pina la
12 luni pentru infractiunile deosebit de grave si pina la 6 luni pentru
infractiunile mai putin grave. Deci, acest proiect de lege, in opinia noastra,
va disciplina instantele judecatoresti si va asigura ca persoanele sa nu fie
retinute in stare de arest, uneori, termene atit de indelungate, cam atit cit
se acorda sentinta persoanei respective.
Vreau sa mentionez, din start, ca proiectul
respectiv nu limiteaza termenul de examinare a cauzei in cadrul instantei
judecatoresti. In caz de necesitate, cauza poate fi examinata si in termen mai
indelungat, dar persoana trebuie sa se afle in stare de libertate.
Pentru a nu favoriza eliberarea unor
criminali deosebit de periculosi, noi, in cadrul acestei initiative legislative,
am prevazut un mecanism foarte dur, cind se permite prelungirea nelimitata a
termenului de aflare sub arest a persoanei, dar aceasta se va face doar la
propunerea Procurorului General si doar cu acceptul instantei judecatoresti
ierarhic superioare celei care examineaza cauza.
Rugam sustinerea dumneavoastra pentru
adoptarea proiectului in prima lectura si consideram ca ar fi bine ca acest
proiect sa fie comasat cu proiectul pe care eu l-am prezentat anterior.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Vizavi de ultima explicare pe care ati
dat-o dumneavoastra, cu posibilitatea detentiei unor infractori periculosi, cum
i-ati numit dumneavoastra, pe o perioada nelimitata.
Dumneavoastra nu considerati ca procedura
propusa, cu permisiunea instantei ierarhic superioare, pur si simplu o sa cream
un mecanism birocratic, dar, in fond, problema n-o sa fie rezolvata. Deci, eu
nu cred ca este o mare problema pentru o instanta ierarhic inferioara sa obtina
un permis de la instanta ierarhic superioara pentru a prelungi termenul aflarii
in arest.
Deci, eu consider ca daca noi urmeaza sa
abordam complex si foarte serios problema, cred ca ar trebui de introdus un
mecanism eficient si functional. Deci, tot trebuie sa existe o limitare, de
cite ori poate fi prelungit acest termen.
Bine, prelungim inca 6 luni in cazul
infractiunilor deosebit de grave, un an. Deci, la infinit cred ca tot nu
trebuie sa pastram stipularea in lege.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, sigur ca am fi si noi tentati sa
indicam o limita absolut in timp in care persoana poate fi detinuta in stare de
arest, dar eu nu cunosc nici o tara care contine o asemenea prevedere. Si,
indiferent de mecanismul pe care noi o sa-l includem in lege, in ultima
instanta, judecatorii sint acei care decid. Si noi sintem de acord.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule viceministru...
Domnul Nicolae Esanu:
Ca in masura in care vor fi inaintate
propuneri privind inasprirea mecanismului pentru eliberarea mandatului de
arest, noi sintem de acord, in principiu, cu aceste propuneri. Si daca
Parlamentul va decide, spre exemplu, ca Curtea Suprema de Justitie, in toate
cazurile, sa dea, noi nu sintem impotriva acestei propuneri. Decizia apartine
Parlamentului.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule viceministru,
Aceasta si am avut in vedere eu. Intelesul
sau logica prevederii noi o percepem, iar mecanismul propus, din punctul nostru
de vedere, nu este suficient, deci, poate sa provoace in continuare abuzuri in
detentie cetatenilor care se afla in arest.
Catre lectura a doua, probabil, va trebui
de muncit si de venit cu un mecanism mai eficient.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Esanu.
Rog comisia pentru a prezenta cele doua
rapoarte: asupra Proiectului de Lege nr.2408 si asupra Proiectului de Lege
nr.1768.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat proiectul de Lege nr.2408 si a constatat urmatoarele.
Proiectul a fost inaintat cu titlu de
initiativa legislativa de catre Guvern si are ca scop aducerea Codului de
procedura penala in concordanta cu cerintele mai multor conventii
internationale care au fost ratificate de Republica Moldova, precum si conform
propunerilor expertilor Consiliului Europei care au efectuat expertiza Codului
de procedura penala, solicitata de catre autoritatile Republicii Moldova.
In raportul expertilor s-a mentionat ca
Codul de procedura penala, in linii generale, este satisfacator si corespunde
Conventiei Europene a Drepturilor Omului si jurisdictiei Curtii.
Totodata, expertii si-au expus opinia
asupra unor articole concrete care necesita modificari si completari.
Pentru elaborarea acestui proiect de lege a
fost creat un grup de lucru, format din reprezentanti ai Ministerului
Justitiei, Procuraturii Generale, Universitatii de Stat din Moldova, fiind
propuse si alte modificari si completari in Codul de procedura penala, care au drept
scop de a unifica si de a exclude unele incorectitudini din lege, de a inlatura
lacunele si inexactitatile aparute in procesul aplicarii in practica a Codului
de procedura penala.
In cadrul sedintelor comune de lucru, s-a
elaborat proiectul final, prezentat Parlamentului. Proiectul a fost avizat
pozitiv de catre 8 comisii permanente, de Directia juridica a Aparatului
Parlamentului.
Totodata, la sedinta comisiei s-a mentionat
ca nu pot fi acceptate conceptual modificarile din proiectul de Lege privind:
- excluderea obligativitatii persoanei de a
prezenta informatii privitoare la viata privata, necesare pe parcursul
urmaririi penale;
- includerea unor reglementari referitoare
la admiterea unor probe suplimentare in procesul penal, obtinute de cele prevazute
actualmente de Codul de procedura penala;
- atribuirea si organului de urmarire
penala a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a
competentei de a efectua urmarirea penala in cazurile care, actualmente, tin de
competenta Procuraturii;
- concretizarea modalitatii de repartizare
a cauzelor penale parvenite pentru judecare ca fiind inutila.
Pornind de la cele mentionate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati considera ca aceasta initiativa se
incadreaza in tendinta ajustarii legislatiei nationale, normelor internationale
si europene in materie, nu contravine Constitutiei si propune adoptarea
proiectului de Lege mentionat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Deci, raportul dumneavoastra a cuprins
ambele proiecte: nr.2408 si nr.1768.
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie referitoare la
proiectul de Lege nr.2408? Nu sint.
Domnule Plesca,
Rog sa continuati cu prezentarea raportului
asupra proiectului de Lege nr.1768.
Domnul Ion Plesca:
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de Lege mentionat si a constatat urmatoarele.
Proiectul a fost inaintat cu titlu de
initiativa legislativa de catre Guvern, se inscrie in recomandarile
Presedintelui Tarii din mesajul sau referitor la politica si practica de aplicare
a pedepselor si sanctiunilor pentru infractiuni si urmareste scopul de
reglementare a termenelor rezonabile pentru tinerea inculpatului in stare de
arest, ca masura preventiva in faza dezbaterilor judiciare.
In practica judecatoreasca din ultimii ani
se intilnesc multiple cazuri cind inculpatii se afla in stare de arest o
perioada indelungata, fara a fi luata vreo hotarire definitiva.
Modificarea articolului in cauza tine si de
asigurarea respectarii dispozitiilor articolului 5 din Conventia europenea
pentru drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si garantarii
dreptului constitutional la eliberare individuala si siguranta persoanei aflate
in stare de arest. Termenul tinerii in stare de arest a inculpatului nu poate
fi nelimitat. In faza dezbaterii judiciare, acest termen trebuie limitat in mod
similar termenului de tinere in stare de arest in cadrul urmaririi penale.
Proiectul a fost avizat pozitiv de catre 8
comisii permanente ale Parlamentului si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului.
Totodata, in cadrul sedintei comisiei s-a mentionat necesitatea concretizarii
unor prevederi conceptuale si anume:
dupa trimiterea cauzei in instanta de
judecata, instanta va stabili termenul rezonabil in care va judeca cauza
penala, cit si termenul tinerii inculpatului in stare de arest, precum si
necesitatea si modalitatea de prelungire a acestui termen, in cazuri
exceptionale, pe durata examinarii cauzei, care se va solutiona printr-o
incheiere motivata a instantei respective si nu la propunerea Procurorului
General sau s adjunctilor sai.
Astfel, accentul principal se va pune pe
termenul rezonabil la judecarea cauzei si pe termenul tinerii inculpatului sub
arest.
Cele mentionate vor ridica
responsabilitatea instantelor judecatoresti, vor exclude cazuri de tergiversare
la judecarea cauzelor penale si tinerii inculpatilor in stare de arest de lunga
durata nejustificata.
Dat fiind faptul ca proiectul de Lege
nr.2408 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala
reglementeaza mai multe probleme in materie penala, Comisia considera oportun
includerea in acesta a prevederilor Proiectului nr.1768.
Pornind de la cele mentionate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati considera ca aceasta initiativa
legislativa se incadreaza in tendinta ajustarii legislatiei nationale la
normele internationale si europene in materie, nu contravine Constitutiei
Republicii Moldova si propune adoptarea proiectului de Lege nr.1768 in prima
lectura, cu modificarile conceptuale nominalizate, care sa fie considerat
proiect de alternativa in raport cu proiectul de Lege nr.2408.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.3.
Domnul Mihail Sidorov:
Ăîńďîäčí Ďëĺřęŕ, ó ěĺí˙ âîďđîń ę âŕě,
ńęîđĺĺ ęŕę ďđîôĺńńčîíŕëó, ďđîôĺńńčîíŕëüíîěó ńóäüĺ. ×ŕńňü 10 ďđĺäëŕăŕĺěîăî
čçěĺíĺíč˙ â ńňŕňüţ 186 ÓĎĘ, ďđĺäóńěŕňđčâŕĺň, ÷ňî ďđîäëĺíčĺ ńđîęŕ ěîćĺň îńóůĺńňâë˙ňüń˙ ëčřü â čńęëţ÷čňĺëüíűő ńëó÷ŕ˙ő.
Íŕ âŕř âçăë˙ä, ÷ňî ěű ńĺé÷ŕń ęŕę
çŕęîíîäŕňĺëč âęëŕäűâŕĺě â ďîí˙ňčĺ «â čńęëţ÷čňĺëüíűő ńëó÷ŕ˙ő»?
Domnul Ion Plesca:
Stimate domnule deputat,
Aceasta se are in vedere situatii
exceptionale, cind inculpatul este o persoana care a fost deja anterior
condamnata de citeva ori, este banuita in savirsirea unei infractiuni deosebit
de grave si atunci judecatorul va considera ca aceasta este o stare
exceptionala. El daca va fi in stare libera, adica la libertate, poate sa
influenteze negativ asupra examinarii acestui dosar penal.
Domnul Mihail Sidorov:
Ńďŕńčáî.
Ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü, ďđîřó çŕďčńŕňü ěĺí˙
â ńďčńîę âűńňóďŕţůčő ďî ýňîěó
âîďđîńó.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari pentru comisie? Nu sint.
Domnule Plesca,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Este o singura solicitare pentru luare de
cuvint la proiectul de Lege nr.1768.
In aceste conditii, referitor la proiectul
de Lege nr.2408 nefiind inregistrate solicitari pentru luari de cuvint, supun
votului aprobarea acestuia in prima lectura, fiind luat ca proiect de baza.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2408 este aprobat in
prima lectura ca proiect de baza.
Inainte de exercitiul de vot pentru
proiectul de Lege nr.1768, il invit la tribuna centrala
pe domnul Sidorov pentru luare de cuvint.
Domnul Mihail Sidorov:
Óâŕćŕĺěűé ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü, óâŕćŕĺěűĺ
äĺďóňŕňű, ˙ äóěŕţ, ÷ňî âîďđîń, ęîňîđűé ńĺăîäí˙ îáńóćäŕĺňń˙, âíĺńĺíčĺ čçěĺíĺíčé
â Óăîëîâíî-ďđîöĺńńóŕëüíűé ęîäĺęń čěĺĺň î÷ĺíü áîëüřîĺ
çíŕ÷ĺíčĺ, ń ňî÷ęč çđĺíč˙, ďđĺćäĺ âńĺăî
ńîâĺđřĺíńňâîâŕíč˙ íŕřĺăî Óăîëîâíî-ďđîöĺńńóŕëüíîăî çŕęîíîäŕňĺëüńňâŕ â îáëŕńňč
ńîáëţäĺíč˙ ďđŕâ ÷ĺëîâĺęŕ.
Ýňî ÷đĺçâű÷ŕéíî âŕćíŕ˙ ěŕňĺđč˙ č âńĺ
âîďđîńű, ęîňîđűĺ đĺřŕţňń˙ â ýňîě ďëŕíĺ, äîëćíű áűňü őîđîřî âűâĺđĺííűěč, őîđîřî
ďđîäóěŕííűěč, čńőîäčňü čç đĺŕëüíîé ńčňóŕöčč,
ńęëŕäűâŕţůĺéń˙ â íŕřĺé ńňđŕíĺ, č â ňîćĺ âđĺě˙
ńîîňâĺňńňâîâŕňü ěĺćäóíŕđîäíűě ńňŕíäŕđňŕě â äŕííîé îáëŕńňč.
ß äóěŕţ, ÷ňî čçěĺíĺíč˙, ďđĺäëŕăŕĺěűĺ â
ńňŕňüţ 186 Óăîëîâíî-ďđîöĺńńóŕëüíîăî ęîäĺęńŕ, äĺéńňâčňĺëüíî, ďîçâîë˙ň íŕě čńęîđĺíčňü, ěîćĺň áűňü,
čńęîđĺíčňü â íĺ ďîëíîé ěĺđĺ, íî ďđîâĺńňč âĺńüěŕ öĺëĺíŕďđŕâëĺííóţ áîđüáó ń ňŕęčě äîńňŕňî÷íî đŕńďđîńňđŕíĺííűě
˙âëĺíčĺě, ęŕę ńóäĺáíŕ˙ âoëoęčňŕ.
Ńóäĺáíŕ˙ âoëoęčňŕ, ęîňîđŕ˙ äîďóńęŕĺňń˙ â
ďđîöĺńńĺ đŕńńěîňđĺíč˙ äĺë ńóäŕěč ďđĺćäĺ âńĺăî ďĺđâîé číńňŕíöčč, ďîđîćäŕĺň
áîëüřîĺ íĺäîâîëüńňâî â îáůĺńňâĺ, âűçűâŕĺň ňĺ ďđîáëĺěű,
ęîňîđűĺ â đĺçóëüňŕňĺ öĺďíîé đĺŕęöčč íŕęëŕäűâŕţňń˙ îäíŕ
íŕ äđóăóţ.
Âű ďîěíčňĺ, ěű â ďđîřëîé ńĺńńčč
đŕńńěŕňđčâŕëč âîďđîń î ńîáëţäĺíčč çŕęîíŕ â îäíîě čç ńëĺäńňâĺííűő čçîë˙ňîđîâ č
óćĺ ňîăäŕ ěű âčäĺëč, ÷ňî áîëüřŕ˙ ÷ŕńňü ëčö,
ńîäĺđćŕůčőń˙ ďîä ńňđŕćĺé, áűëč ëčöŕěč, íŕőîä˙ůčěčń˙ â ńňŕäčč ńóäĺáíîăî đŕńńěîňđĺíč˙
ňĺő čëč číűő óăîëîâíűő äĺë.
Âěĺńňĺ ń ňĺě,
ďîëŕăŕţ, ÷ňî ěű äîëćíű áűňü ÷đĺçâű÷ŕéíî âíčěŕňĺëüíű, ęîăäŕ ăîâîđčě î ńđîęŕő,
óńňŕíîâëĺííűő â íîâîě çŕęîíîäŕňĺëüńňâĺ, č î ňĺő ďđč÷číŕő, ęîňîđűĺ ďîçâîë˙ţň ýňč ńđîęč ďđîäëĺâŕňü.
ß íĺ çđ˙ çŕäŕë âîďđîń ńâîĺěó ęîëëĺăĺ, äĺďóňŕňó Čîíó Ďëĺřęŕ â îňíîřĺíčč ňîăî, ÷ňî ěű ďîíčěŕĺě ďîä
čńęëţ÷čňĺëüíűěč ńëó÷ŕ˙ěč. Ěíĺ ęŕćĺňń˙, ÷ňî âîďđîń
äîńňŕňî÷íî ńĺđüĺçĺí. Âĺäü îáîńíîâŕíčĺ, ęîňîđîĺ ďđĺäńňŕâčň Ăĺíĺđŕëüíűé ďđîęóđîđ â
âűřĺńňî˙ůóţ ńóäĺáíóţ číńňŕíöčţ, î ďđîäëĺíčč ńđîęîâ ńîäĺđćŕíč˙ ďîä ńňđŕćĺé, ěîćĺň áűňü âĺńüěŕ đŕçíîîáđŕçíîé.
Îíî ěîćĺň čńőîäčňü
čç ňîăî, ÷ňî ńóäü˙ äëčňĺëüíîĺ âđĺě˙ áîëĺë č íĺ đŕńńěŕňđčâŕë äĺëî, îäčí čç
ó÷ŕńňíčęîâ ďđîöĺńńŕ íĺ ó÷ŕńňâîâŕë â ďđîöĺńńĺ. Ń äđóăîé ńňîđîíű, îíî ěîćĺň, ýňî ˙ îňíîřó ę ńóáúĺęňčâíűě ôŕęňîđŕě, îíî ěîćĺň áűňü č
îáúĺęňčâíîăî őŕđŕęňĺđŕ, ęîăäŕ â îáâčíĺíčč ďđĺäú˙âëĺíî
áîëüřîĺ ęîëč÷ĺńňâî ńëó÷ŕĺâ, ęîăäŕ ďđĺäńňŕâëĺíî áîëüřîĺ ęîëč÷ĺńňâî ńâčäĺňĺëĺé č âîçěîćíîńňü čő ďî˙âëĺíč˙ â ńóäĺ čëč čő ˙âęŕ â ńóä îăđŕíč÷ĺíŕ ňĺěč čëč číűěč
îáúĺęňčâíűěč ďđč÷číŕěč.
Ďîýňîěó ˙ íĺ čńęëţ÷ŕţ, ÷ňî ěű âî âňîđîě
÷ňĺíčč ěîćĺě ýňîň ďîđ˙äîę čńęëţ÷čňĺëüíîńňč óńňŕíîâčňü â
çŕęîíĺ. Ęîíĺ÷íî, îí íĺ äîëćĺí č íĺ ěîćĺň áűňü čń÷ĺđďűâŕţůčě, íî ńëĺäóĺň óęŕçŕňü íŕ ňî, ďî÷ĺěó čëč íŕ ęŕęîě îńíîâŕíčč âűřĺńňî˙ůčé Ăĺíĺđŕëüíűé ďđîęóđîđ čëč ĺăî çŕěĺńňčňĺëč
áóäóň ńňŕâčňü âîďđîń î ďđîäëĺíčč ńđîęŕ ńîäĺđćŕíč˙ ďîä ńňđŕćĺé, ÷ňî íŕ ěîé âçăë˙ä, äîëćíî áűňü îăîâîđĺíî ďđ˙ěî â çŕęîíĺ.
Č î÷ĺíü ńĺđüĺçíîĺ çŕěĺ÷ŕíčĺ, ęŕńŕţůĺĺń˙
÷ŕńňč âňîđîé ďđĺäëîćĺííîăî ďđîĺęňŕ çŕęîíŕ, â ęîňîđîé đĺ÷ü čäĺň î ňîě, ÷ňî ďîëîćĺíč˙, ďđĺäóńěîňđĺííűĺ â ÷ŕńň˙ő 9
č 10, ďđčěĺí˙ţňń˙ â ńîîňâĺňńňâóţůĺě ďîđ˙äęĺ č ę ďîđ˙äęó
ŕďĺëë˙öčîííîăî ńóäîďđîčçâîäńňâŕ.
Óâŕćŕĺěűĺ ęîëëĺăč, ěű ń âŕěč óńňŕíŕâëčâŕĺě
äë˙ ďĺđâîé číńňŕíöčč, äî âűíĺńĺíč˙
ńóäĺáíîăî đĺřĺíč˙, ńóäĺáíîăî ďđčăîâîđŕ â ďĺđâîé číńňŕíöčč ńđîę â 6 ěĺń˙öĺâ, ŕ ňŕęćĺ 12 ěĺń˙öĺâ ďî äĺëŕě, ęîňîđűĺ ďđĺäńňŕâë˙ţň ďîâűřĺííóţ îáůĺńňâĺííóţ îďŕńíîńňü.
Íî ěű ýňč ćĺ ńđîęč ďĺđĺíîńčě č íŕ
ŕďĺëë˙öčîííîĺ ńóäîďđîčçâîäńňâî. Ěű çíŕĺě, ÷ňî
đŕńńěîňđĺíčĺ ńóäîě ďĺđâîé číńňŕíöčč, ęŕę ďđŕâčëî, ďđîöĺäóđŕ
áîëĺĺ äëčňĺëüíŕ˙, ÷ňî ńâ˙çŕíî ń
čńńëĺäîâŕíčĺě âńĺő äîęŕçŕňĺëüńňâ ďî äĺëó č âűçîâîě
ńâčäĺňĺë˙ ďîňĺđďĺâřĺé ńňîđîíű íŕ äîďđîń č ň.ä.
Ŕďĺëë˙öčîííîĺ ńóäîďđîčçâîäńňâî,
ęîňîđîĺ ˙âë˙ĺňń˙ ńëĺäóţůĺé ńňŕäčĺé ńóäĺáíîăî đŕńńěîňđĺíč˙, ęŕę ďđŕâčëî, íĺ ńâ˙çŕíî ń ňŕęčěč ďđîöĺäóđŕěč. Ďîýňîěó, áűëî áű
öĺëĺńîîáđŕçíî, ÷ňîáű ńđîę, ďđĺäëîćĺííűé â ÷ŕńň˙ő 10 č 9, äë˙ ńîäĺđćŕíč˙ ďîä ńňđŕćĺé ďđîäîëćčňĺëüíîńňüţ 6 ěĺń˙öĺâ č 12 ěĺń˙öĺâ ěîćíî áűëî ńîęđŕňčňü.
Âíîřó ďđĺäëîćĺíčĺ: 3 ěĺń˙öŕ č 6
ěĺń˙öĺâ.
Ňĺě ńŕěűě, ěű äî
îęîí÷ŕňĺëüíîăî âńňóďëĺíč˙ ďĺđĺăîâîđîâ â çŕęîííóţ ńčëó ńîęđŕňčě ńđîę ńîäĺđćŕíč˙
ëčö ďîä ńňđŕćĺé. Č ňĺě ńŕěűě đĺřčě ďđîáëĺěó, ńâ˙çŕííóţ
ń îďđĺäĺëĺíčĺě ńóäüáű ÷ĺëîâĺęŕ, ńîâĺđřčâřĺăî ňî čëč
číîĺ óăîëîâíîĺ ďđĺńňóďëĺíčĺ.
Ďđĺäëŕăŕţ Ďŕđëŕěĺíňó îň čěĺíč Ôđŕęöčč
ęîěěóíčńňîâ ďđčí˙ňü íŕńňî˙ůčé çŕęîíîďđîĺęň, ŕ äĺďóňŕňŕě
– ďđî˙âčňü ŕęňčâíîńňü äë˙ ďîäăîňîâęč íŕńňî˙ůčő äâóő
çŕęîíîďđîĺęňîâ ęî âňîđîěó ÷ňĺíčţ.
Ńďŕńčáî.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
In pofida faptului ca aceasta propunere a
fost inaintata in cadrul luarii de cuvint, totusi, intreb care este opinia
comisiei la aceasta propunere, in modul sau in conditiile in care aceasta
propunere poate sa vizeze conceptul in proiectul de Lege, daca comisia agreeaza
propunerea domnului Sidorov, evident, pentru lectura a doua.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.1768, tinind cont de raportul
comisiei si de propunerile inaintate si acceptate de comisie. La fel, aprobarea
acestui proiect in calitate de proiect de alternativa proiectului de Lege
nr.2408. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1768 este aprobat in
prima lectura. La fel, adresez rugamintea comisiei domnului Turcan aceste doua
proiecte, ori, in final, va fi un singur proiect, sa fie pregatite pentru
dezbaterile si adoptarea in a doua lectura pina la finele sesiunii curente a
Parlamentului.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1018 pentru
modificarea si completarea Codului subsolului, lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Onorata asistenta,
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat, in cadrul sedintei sale din 28
iunie 2006, proiectul de Lege nr.1018 din 24 martie 2006, care prevede unele
modificari si completari ale Codului subsolului.
Proiectul de lege mentionat a fost aprobat
in prima lectura prin Hotarirea Parlamentului nr.163 din 15 iunie 2006. Atit in
procesul examinarii proiectului in prima lectura, cit si pe parcursul a 15 zile
dupa examinare, conform prevederilor articolului 57 alineatul (1) din
Regulamentul Parlamentului, amendamente de la deputati, din fractiunile
parlamentare si de la Guvernul Republicii Moldova nu au parvenit.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune
adoptarea proiectului de Lege nr.1018 in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri, altele decit cele evocate in raportul
comisiei?
Microfonul nr.4.
Doamna Lora Grosu:
Multumesc.
Dat fiind faptul ca propunerile inaintate
de Fractiunea Partidului Democrat au fost respinse, aceasta nu va vota
proiectul de lege mentionat, deoarece, dind posibilitate unui singur organ sa
gestioneze toate functiile in domeniul folosirii subsolului, deciziile o sa
fie, eu stiu, folosite, in primul rind, in propriile interese si n-o sa fie
consecvente.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, s-a luat act.
Stimati colegi,
Alte propuneri? Nu sint.
Domnule Balan,
Va multumesc.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.1018, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – doua voturi vad.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3, doua, da?
58 de voturi “pro”. Impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 1.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
Un vot impotriva. Proiectul de Lege nr.1018
este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1882 pentru
modificarea si completarea Codului electoral. Initiativa unui grup de deputati.
Prezinta domnul Diacov. Va rog.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
La ultima discutie asupra modificarilor
Codului electoral, noi am spus ca acesta este singura lege care trezeste
interes fortelor politice din republica. Si vreau sa constat ca si asupra
pregatirii acestui proiect toate fractiunile parlamentare au manifestat un
interes deosebit.
Desi s-a lucrat de comun acord, eu sint
absolut sigur ca mai exista lucruri care pot fi imbunatatite pe parcurs. In
faza elaborarii acestui proiect, s-a lucrat in strinsa legatura cu Comisia
Electorala Centrala, cu organizatiile neguvernamentale si, in primul rind, cu
adept. La baza acestor discutii au fost propunerile Comisiei de le Venetia,
OSCE, de la Institutul pentru Democratie si Drepturile Omului. De fapt, un
volum de citeva sute de pagini de recomandari si doleante care, in mare masura,
au fost luate in considerare.
Elaborarea proiectului a fost precedata de
analiza complexa a expertizelor, avizelor si recomandarilor, de studierea
practicii alegerilor parlamentare si locale din anul 2005, precum si de
solicitarea propunerilor asupra perfectionarii legislatiei si procedurilor
electorale de la toti subiectii interesati, expertii in materie electorala,
precum si de propunerile formulate de participantii la diferite conferinte
internationale.
Instituirea, prin Legea privind modificarea
si completarea Codului electoral din 22 iulie 2005, a dreptului partidelor
parlamentare de a avea reprezentanti in organele electorale inferioare a oferit
posibilitatea efectuarii unei supravegheri de desfasurare a alegerilor foarte
efective, insa practica demonstreaza ca nu toate partidele politice, la
momentul actual, sint pregatite de a avea in toate organele electorale
reprezentantii sai.
De aceea, in 13 localitati in care au avut
loc alegeri in 2005, unele partide au prezentat cu intirziere candidaturile
pentru constituirea atit a consiliilor, cit si a birourilor electorale, fapt
pentru care s-a tergiversat constituirea acestor organe electorale.
Mai mult decit atit, aceasta sarcina nu va
fi posibil de indeplinit operativ la alegerile locale generale din 2007, cind
va fi necesar de prezentat, in scurt timp, propuneri in 36 de consilii de
circumscriptie de nivelul doi, in 900 de consilii de circumscriptie de nivelul
intii si in circa 2000 de birouri electorale. Este un volum extraordinar de
mare de lucru.
De aceea, se propune de a introduce la
articolul 27 alineatul (4) si articolul 29 alineatul (11) cu urmatoarea norma:
“In cazul in care partidele si alte organizatii social-politice nu prezinta
candidaturile sale in componenta consiliilor sau birourilor electorale, in
termen de 5 zile pina la expirarea termenului de constituire a acestora,
numarul necesar de candidaturi se completeaza de catre consiliul local.”
Noi trebuie sa acordam acest drept
consiliilor locale, fiindca chiar noi putem sa presupunem ca unele partide nu
au reprezentanti in toate localitatile republicii.
De aceea, ca sa nu blocam acest proces de
formare a consiliilor electorale, trebuie sa dezlegam, intr-un fel, aceasta
situatie. De asemenea, o problema foarte mare este transferarea banilor din
bugetul de stat pentru desfasurarea alegerilor. Alocarea acestor resurse, dupa
ce a fost stabilita data alegerilor, sau chiar si dupa constituirea organelor
electorale inferioare, a minimalizat la maximum eficienta organelor electorale.
Cu alte cuvinte, noi toti sintem martori la
acest proces. Noi stim cind se alege, se rezolva soarta tarii atunci cind se
alege Parlamentul sau soarta administratiei publice locale, ceea ce nu este mai
putin important decit alegerea Parlamentului, dar deseori Comisia Electorala
Centrala, comisia de circumscriptie, pur si simplu, nu au bani, umbla cu mina
intinsa si sint pusi in situatia sa creeze mari probleme in desfasurarea
campaniei sau procedurii de vot.
De aceea, pentru a evita aceasta problema,
ar fi oportun ca bugetul Comisiei Electorale sa se prevada distinct in bugetul
de stat si comisia sa fie in drept sa incaseze lunar, de la contul Trezoreriei
de stat, mijloace financiare in limita devizului aprobat.
Eu am inteles ca au existat si unele, eu
stiu, asa, interpretari si la Executiv s.a.m.d., dar noi trebuie sa
constientizam ca Comisia Electorala Centrala, institutia care desfasoara
alegerile este o institutie care nu este subordonata institutiilor statului si,
in mare masura, ea este obligata sa faca fata tuturor cerintelor atunci cind
este vorba de alegeri.
In proiectul mentionat se propune
excluderea din articolul 48 alineatul (2) si din alte articole a cuvintelor
“cuponul detasabil al buletinului de vot”.
De asemenea, o procedura introdusa o data
cu modificarile trecute in baza acestor norme s-au petrecut o alegere la 27 si
11 decembrie 2005 si in cele 13 localitati. Sigur ca dorinta noastra a fost de
a securiza procesul de vot, de a pune cite mai multe piedici in acest proces,
pentru a elimina posibilitatea de a falsifica alegerile s.a.m.d.
Dar chiar aceasta dorinta buna a noastra
s-a confruntat cu practica cind procesul de alegeri a devenit foarte greoi,
foarte complicat si acum, cind este vorba de alegerile generale, sigur ca noi
putem sa ne confruntam cu probleme mai mari, avind in vedere ca numai in
municipiul Chisinau, de exemplu, s-ar tipari la alegerile care urmeaza peste
560 de mii de buletine de vot. Dar daca vor fi adoptate modificarile la
legislatie, care au fost deja inaintate in Parlament, si vor fi alegeri si in
sectoarele municipiului Chisinau, eu cred ca volumul acesta de buletine se va
mari de 3 ori. Dumneavoastra va inchipuiti ce complicatii se pot crea in
legatura cu tiparirea acestor buletine de vot si a acestor cupoane detasabile,
fiindca, in principiu, la alegerile generale din 2007, eu am spus deja, in
Chisinau ve trebui de tiparit peste 560 de mii de buletine de vot, in republica
circa mai bine de
8 milioane de buletine de vot. Aceasta ar necesita si o suma considerabila de
bani, in jur de 7,5 milioane de lei. De aceea, se propune ca aceasta norma sau
acest principiu de publicare a buletinului sa fie exclus.
De asemenea, este o propunere la articolul
53 alineatul (4), care se refera la introducerea fisei electorale cu anexa, ca
anexa a buletinului de identitate. Dumneavoastra cunoasteti foarte bine reactia
populatiei, o parte din alegatori care au protestat, n-au vrut ca in fisa
anexata la buletin sa fie aplicate aceste stampile. Au fost foarte multe discutii,
a fost sugerata ideea introducerii fisei electorale cu fotografii, cu
securitatea necesara, insa este o chestiune foarte scumpa.
De aceea, au fost mai multe consultari,
inclusiv cu implicarea specialistilor Ministerului Dezvoltarii Informationale,
Comisiei Electorale Centrale, expertilor independenti si noi venim in fata
dumneavoastra cu ideea ca sa introducem fisa electorala. Este si o incercare de
a avea de acum si designul si gradul de securizare a acestei fise, care o sa
fie elaborata de Ministerul Dezvoltarii Informationale, pentru a fi difuzata
fiecarui alegator, inclusiv pensionarilor care nu au buletine de vot, dar care
sint in baza de date a ministerului mentionat, inainte de alegeri, iar o parte
– in perioada alegerilor.
Aceasta propunere s-ar referi si ar fi bine
sa intre in vigoare pentru alegerile parlamentare din 2009, fiindca este
absolut clar ca pentru alegerile locale din 2007 noi nu ne incadram cu
introducerea acestei fise.
La articolul 1, dupa notiunea de
“domiciliu” a fost introdusa o noua notiune “declaratia de sedere”. Prin
operarea acestor modificari, a fost introdusa in Codul electoral o noua
procedura, prin care cetatenii cu drept de vot pot declara locul aflarii sale
in ziua alegerilor.
Este, de asemenea, o chestiune care a fost
discutata si noi aici, de fapt, ne-am confruntat cu o situatie reala care
exista in Republica Moldova. Pe de o parte, noi intelegem ca ar fi bine sa
introducem norme foarte clare si sa democratizam procesul acesta de formare a
listelor, fiindca pe noi pe fiecare care sade in sala,
ne-au revoltat de multe ori, eu cred, situatiile cind, de exemplu, intr-o
sectie de votare pe lista cu alegatori noi avem 120 de persoane sau 600 de
persoane, dar pe lista suplimentare, in ziua alegerilor, apar nu mai putine
persoane, sute, cu sute mai mult decit pe lista electorala centrala. Si atunci
iti pui intrebarea, este falsificat acest vot sau este o evidenta proasta a
alegatorilor?
De aceea, pe de alta parte, noi ne
confruntam cu faptul ca nu avem traditii, practica si evidentele necesare. In
Tarile Baltice, de exemplu, aceasta evidenta se tine in baza declaratiilor de
venit ale populatiei. Cita populatie la noi face declaratie de venit, este
regula in aceasta problema? Nu este regula cu evidenta s.a.m.d., de aceea, este
aceasta incercare timida a noastra de a elabora niste reguli clare, de a atrage
si alegatorii in acest proces, ca ei sa-si declare localitatea in care se vor
afla si vor participa la vot in ziua alegerilor.
In acest sens, la articolul 39 – listele
electorale, s-a introdus un nou alineat (1), unde este prevazuta modalitatea,
procedura si termenul in care peroanele care si-au schimbat domiciliul, dupa
ultima participare la alegeri, pot sa solicite includerea lor in lista cu
alegatori la sectia de votare respectiva locului aflarii sale.
Operarea acestor modificari vor permite
tuturor cetatenilor care si-au schimbat domiciliul, dupa ultima participare la
alegeri, sa fie inclusi in listele electorale la sectia de votare respectiva
locului aflarii sale. Pentru a exclude posibilitatea de includere a unei
persoane in mai mult de o lista electorala a fost prevazut termenul de doua
luni, pina la care persoana data poate solicita includerea sa in lista la noul
loc de trai.
La articolul 13 la alineatul (3), cuvintele
“precum si membrii Guvernului si functionarii publici” au fost substituite prin
cuvintele “membrii Guvernului si alte persoane cu functii de raspundere
publice”. Aceasta modificare prevede expres ca membrii Guvernului si alte
persoane cu functii de raspundere sint obligati sa-si suspende activitatile
sale in functiile detinute.
Este o problema, de fapt, care de fiecare
data apare in perioada campaniei electorale. Modificarile si completarile
celorlalte articole din Codul electoral sint propuse pentru a lichida unele
lacune si neclaritati referitoare la organizarea alegerilor si
referendumurilor.
Eu vreau sa va spun ca chiar pe parcursul
discutiei in comisie, unde au participat si autorii, o parte din autori, chiar
si acum, ultimele zile, s-au discutat, s-au gasit unele modalitati de a
imbunatati careva articole. Ne angajam ca sa lucram in strinsa cooperare cu
comisia destinata in fond, cu reprezentantii Comisiei Electorale Centrale, ca,
pentru lectura a doua, sa fie eliminate o serie de inexactitati redactionale
s.a.m.d.
Eu vreau sa va spun ca din acest proiect a
fost exclusa prevederea unde se mentioneaza votul impotriva tuturor. Este un
anacronism sa introducem aceasta prevedere care a fost, practic, exclusa din
legislatia si a altor tari care au avut aceasta practica.
Sint si alte intelegeri deja in cadrul
comisiei pentru a lucra eficient in lectura a doua.
Eu va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari catre raportor?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, doamna Presedinte.
Stimate domnule Diacov,
Dumneavoastra ati vorbit odinioara despre
modificarile pe care le-ati propus in Codul electoral. Eu ma refer, in primul
rind, la articolul 13 alineatul (3). Se propune introducerea sintagmei “si alte
persoane cu functii de raspundere publice”.
Conform prevederilor articolului 123 din
Codul penal al Republicii Moldova, noi avem persoane cu functii de raspundere
si persoane cu inalte functii de raspundere. La ce dumneavoastra, totusi, va
referiti, la modificarile propuse?
Domnul Dumitru Diacov:
Noi ne referim la membrii Guvernului.
Domnul Ion Plesca:
Da. Nu, eu am spus.
Domnul Dumitru Diacov:
De acord, este o mica neclaritate aici.
Domnul Ion Plesca:
Trebuie sa ne apreciem, fiindca persoane cu
functii de raspundere acestia sint, practic, majoritatea directorilor
institutiilor, adjunctilor, sefilor de sectii care... dar persoane cu inalte
functii de raspundere.
Domnul Dumitru Diacov:
De acord, fiindca intotdeauna si discutiile
au loc in jurul persoanelor cu functii inalte.
Domnul Ion Plesca:
Pai asa trebuie.
Domnul Dumitru Diacov:
Dar daca introducem si aceasta prevedere,
desigur, practica poate sa ne conduca la conflicte acolo, in teritoriu. De
acord.
Domnul Ion Plesca:
La articolul 22 litera f) – atributiile
Comisiei Electorale Centrale. Comisia Electorala Centrala conlucreaza, in
procesul de organizare si desfasurare a legilor cu Ministerul Dezvoltarii
Informationale, la asigurarea evidentei alegatorilor in baza registrelor
alegatorilor. Aceasta este o notiune noua, registrele. La
alineatul (1) definitia acestei notiuni nu este data.
Va rog sa ne explicati ce ar insemna
registrele acestea, pina acum ele nu au fost.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, eu vreau sa va spun ca acest articol si
aceasta prevedere la care va referiti dumneavoastra a fost foarte activ
discutata. Chiar, iata, domnul Secareanu sta in spatele dumneavoastra si vine
cu o precizare taman la acest articol. De aceea, pentru lectura a doua va fi
luat in considerare.
Doamna Maria Postoico:
E tot, domnul Plesca?
Da, mai aveti?
Domnul Ion Plesca:
Eu mai am multe, dar cred ca o sa fac
amendamente, fiindca o sa le propun pentru lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc.
Domnule Diacov,
Daca imi permiteti, doua intrebari.
Prima intrebare, pagina 3, articolul 22
alineatul din fata celor care vorbeste... la care se refera Ministerul
Dezvoltarii Informationale. Este scris asa: ”autoritatile publice, in persoana
secretarilor executivelor raionale, municipale..., si in continuare conform
textului”. Intrebarea mea este urmatoarea: din care considerente nu sint
inclusi aici si secrtarii celor 5 sectoare din municipiul Chisinau?
Domnul Dumitru Diacov:
Ideea cu alegerile in cele 5 sectoare din
Chisinau a venit dupa introducerea acestui...
Domnul Leonid Bujor:
Imi cer scuze, ceea ce ati raspuns
dumneavoastra nu are absolut nici o legatura cu cealalta initiativa
legislativa. Secretarii din sectoarele municipiului Chisinau au si in prezent
aceleasi atributii.
Domnul Dumitru Diacov:
Da. Aveti dreptate.
Domnul Leonid Bujor:
La capitolele care tin de lista s.a.m.d.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Bujor,
Aveti dreptate.
Domnul Leonid Bujor:
De aceea, pentru lectura a doua propun sa
fie completat.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, desigur.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Leonid Bujor:
N-am terminat, doua intrebari am spus.
Doamna Maria Postoico:
Mai rapid.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc.
Intrebarea a doua: articolul 48, este vorba
de pagina 7.
Domnule Diacov,
Ca sa va fie mai usor. Articolul 48
alineatul (2) – plus un patrulater cu textul impotriva tuturor concurentilor
electorali.
Spuneti va rog, ce argumente au stat la
baza acestei propuneri, caci daca ne referim la faptul de a cointeresa
cetatenii ca sa vina la alegeri, acest argument nu trage la cintar.
Domnul Dumitru Diacov:
Taman acest argument a fost pus in baza
acestei idei, pornind de le situatia care s-a creat in municipiul Chisinau,
oamenii nu vin la alegeri, noi si sondajele au aratat ca unii oameni n-au venit
la alegeri din cauza ca nu au fost de acord cu candidaturile propuse, au avut
obiectii si s-a presupus ca daca am fi introdus acest nou articol, atunci
oamenii ar fi venit la alegeri.
Nu exista nici o dovada ca oamenii acestia
ar fi venit la alegeri, dar noi, prin introducerea acestei prevederi, ii
programam, intr-un fel, pe oameni ca sa fie impotriva tuturor sau care nu are
de venit la alegeri nu vine, dar care vine trebuie sa aleaga un candidat.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc.
Domnule Diacov,
Consider ca argumentul acesta cedeaza
foarte mult in fata argumentelor ce tin de constiinta politica, cultura
politica a cetatenilor unui stat care are o biografie de doar 15 ani ca stat
independent. De aceea, pentru lectura a doua propun excluderea...
Domnul Dumitru Diacov:
El deja e exclus.
Domnul Leonid Bujor:
...alineatului respectiv.
Domnul Dumitru Diacov:
Deja este intelegere de a fi exclus.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc. Cu atit mai mult.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ăîńďîäčí Äü˙ęîâ, îňíîńčňĺëüíî ńňŕňüč 39, ďđĺäëîćĺíî äîďîëíčňü ńňŕňüţ íîâîé ÷ŕńňüţ, ęîňîđŕ˙ ăëŕńčň: âńĺ ëčöŕ, îáëŕäŕţůčĺ ďđŕâîě čçáčđŕňĺë˙, ęîňîđűĺ ďîńëĺ ďîńëĺäíčő âűáîđîâ
ńěĺíčëč ěĺńňîćčňĺëüńňâî, îá˙çŕíű â äâóőěĺń˙÷íűé ńđîę äî
ďđîâĺäĺíč˙ ńëĺäóţůčő âűáîđîâ îáú˙âčňü î ńâîĺě ěĺńňîćčňĺëüńňâĺ â îđăŕíű ěĺńňíîăî ďóáëč÷íîăî óďđŕâëĺíč˙ äë˙ çŕíĺńĺíč˙ â ńďčńîę
čçáčđŕňĺëĺé.
Őî÷ó çŕäŕňü âîďđîń ňŕęîăî ďîđ˙äęŕ. Âî ďĺđâűő, ęîăî čěĺţň
â âčäó: ëčöî, ęîňîđîĺ ďĺđĺĺőŕëî íŕ ďîńňî˙ííîĺ ěĺńňîćčňĺëüńňâî ń íîâîé ďđîďčńęîé čëč ćĺ ëčöî, čěĺţůĺĺ ďđîďčńęó â îäíîě ěĺńňĺ, ŕ âđĺěĺííî
ďđîćčâŕţůĺĺ ďî äđóăîěó ŕäđĺńó?
Ęŕęŕ˙ čç ýňčő
ęŕňĺăîđčé: ňĺ, ęňî âđĺěĺííî âűĺőŕë čëč ňĺ, ęňî ďîěĺí˙ë ěĺńňîćčňĺëüńňâî, ÷ňî čěĺĺňń˙ â
âčäó?
Domnul Dumitru Diacov:
Âű çíŕĺňĺ, ďî ýňîé ńňŕňüĺ, äóěŕţ, ÷ňî âű íĺ íŕéä¸ňĺ ÷ĺëîâĺęŕ, ęîňîđűé ńęŕćĺň,
÷ňî âîň ňŕę äîëćíî áűňü, ýňî čäĺŕëüíűé âŕđčŕíň. Ěű ďűňŕĺěń˙ ńîçäŕňü ńčňóŕöčţ,
ďđč ęîňîđîé áîëüřčíńňâî čçáčđŕňĺëĺé äîëćíű áűňü çŕđĺăčńňđčđîâŕíű â ęŕęîě-ňî
ĺäčíűě ńďčńęĺ.
Ĺńňü ňŕęîĺ âčäĺíčĺ, ňŕęîĺ ćĺëŕíčĺ, ęîíĺ÷íî,
ěű đŕńń÷čňűâŕĺě íŕ äîáđîńîâĺńňíîăî, ŕęňčâíîăî čçáčđŕňĺë˙, ŕęňčâíîăî ăđŕćäŕíčíŕ,
ĺńëč őîňčňĺ. Ńîçäŕňü íîđěű, ďđč ęîňîđűő… Â äđóăčő ńňđŕíŕő âîîáůĺ řňđŕôóţň çŕ
ňî, ÷ňî ëţäč íĺ ďđčőîä˙ň íŕ âűáîđű. Č ĺńňü îá˙çŕňĺëüíîĺ ó÷ŕńňčĺ â ăîëîńîâŕíčč č ň.ä.
Ěű ďđčřëč ę ňŕęîěó âŕđčŕíňó ďîńëĺ äîëăčő îáńóćäĺíčé. Íĺ äóěŕţ, ÷ňî ďđĺäńňŕâčňĺëč Öĺíňđŕëüíîé Čçáčđŕňĺëüíîé Ęîěčńńčč čëč
íĺďđŕâčňĺëü-ńňâĺííűő îđăŕíčçŕöčé, ˙ č ăîńďîäčí Öóđęŕí âëŕäĺţň čäĺŕëüíűě âŕđčŕíňîě.
Äóěŕţ, ÷ňî ýňî ęîěďđîěčńńíűé, ńęîđĺĺ âńĺăî âŕđčŕíň,
ęîňîđűé áóäĺň ęîíĺ÷íî ĺůĺ îáńóćäŕňüń˙.
Doamna Ludmila Borgula:
Ăîńďîäčí Äü˙ęîâ, ˙ ďî÷ĺěó çŕäŕëŕ ýňîň âîďđîń.
Ďîňîěó ÷ňî äë˙ ěĺí˙ ňŕęîĺ ńëîâî ęŕę «îá˙çŕííűé»,
ďđĺäďîëŕăŕĺň, ÷ňî, ĺńëč ÷ĺëîâĺę íĺ âűďîëíčë äŕííîĺ, ňî
÷ňî-ňî çŕ ýňčě ďîńëĺäóĺň. Ńŕěŕ âîň ýňŕ ôîđěóëčđîâęŕ «îá˙çŕííŕ», îíŕ íŕń ęŕę-ňî çŕęîííî…
Domnul Dumitru Diacov:
Őîđîřî.
Doamna Ludmila Borgula:
Č ďđĺäďîëŕăŕĺňń˙,
÷ňî âńëĺä çŕ ýňčě ÷ňî-ňî ďđîčçîéä¸ň, ďîňîěó ÷ňî ýňî óćĺ
íŕđóřĺíčĺ. Âîň ęŕę, íŕ âŕř âçăë˙ä, ďđŕâčëüíŕ ëč čěĺííî ňŕęŕ˙ ôîđěóëčđîâęŕ?
Domnul Dumitru Diacov:
Őîđîřî. ß ńîăëŕńĺí ń âŕěč, ÷ňî ýňî, ńęîđĺĺ
âńĺăî, ţđčäč÷ĺńęčé ňĺđěčí, ęîňîđűé íĺ ďđîńňî
đĺŕëčçîâŕňü. Íî, ń äđóăîé ńňîđîíű, ĺńëč ăđŕćäŕíčí, čçáčđŕňĺëü çíŕĺň, ÷ňî îí âíĺń¸í â ńďčńęč ďî ěĺńňó ďđĺćíĺăî ćčňĺëüńňâŕ, ŕ ÷ĺđĺç äâŕ ěĺń˙öŕ ďđĺäńňî˙ň âűáîđű č îí ńîáčđŕĺňń˙ ăîëîńîâŕňü íŕ
äđóăîě ó÷ŕńňęĺ, ňî îí îá˙çŕí ńîîáůčňü, ÷ňî áóäĺň ăîëîńîâŕňü çäĺńü, ŕ íĺ ňŕě.
Doamna Ludmila Borgula:
Íî âńĺ ćĺ ˙ äóěŕţ, ÷ňî äë˙ âňîđîăî ÷ňĺíč˙ íŕě ńëĺäóĺň ďîäóěŕňü, ÷ňîáű áűëŕ…
Domnul Dumitru Diacov:
Ďîćŕëóéńňŕ.
Doamna Ludmila Borgula:
Ŕ ňî íŕń îá˙çűâŕţň, ŕ ń äđóăîé ńňîđîíű, ěű íĺ ěîćĺě ďđîâĺđčňü. Áëŕăîäŕđţ.
Domnul Dumitru Diacov:
Este domnul Cecan de la Comisia Electorala
Centrala, poftim, daca sint intrebari, cum vad ei ca sa aplice legea, fiindca,
ei au sa fie si alte institutii, poftim.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Rosca,
Vva rog.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intrucit ceea ce vreau sa adaug tine de
acelasi articol 39 si in legatura cu observatia facuta de doamna deputat
Borgula, intr-adevar, putem sa scriem in locul cuvintelor “sint obligate”
cuvintele “urmeaza sa”.
Domnul Dumitru Diacov:
Da.
Domnul Iurie Rosca:
Pentru ca, o data ce mersul la votare, ca
sa spun asa, nu este o obligatie, ci un drept, scriem “urmeaza sa”.
Daca imi permiteti, tot aici, probabil, o
specificare cind spunem, ca trebuie sa anunte ca si-a schimbat domiciliul.
Aceasta inseamna ca si-a schimbat viza de resedinta. Doamna deputat are
dreptate. Prin urmare, noi trebuie sa presupunem si astfel de situatii, omul
locuieste, de obicei, si are viza de resedinta la Orhei, dar ar un contract de
munca provizoriu la Cimislia sau a mers la rude la Cimislia. Spre urmare, el
isi declara, pe propria raspundere, dorinta de a vota intr-o alta localitate
decit are viza de resedinta.
Mai ales ca in Republica Moldova este o
singura circumscriptie, sistemul este proportional si in situatia aceasta,
pentru alegerile parlamentare mai ales, trebuie sa fie reglementat univoc. Omul
locuieste in permanenta in alta parte, dar in ziua alegerilor se va afla intr-o
alta localitate.
Cel putin pentru alegerile parlamentare, mi
se pare ca trebuie sa fie foarte permisiva, omul si-a declarat pe propria
raspundere aflarea intr-o alta localitate si dispune de dreptul de vot in alta
localitate si in alta sectie de votare, daca sinteti de acord.
As propune, pentru lectura a doua, sa ne
gindim, daca termenul de doua luni nu este prea mare. Intrucit totul este
electronic si se face destul de operativ, poate ca sa ne limitam la doua
saptamini. Pentru ca omul poate sa se afle fizic in afara hotarelor Republicii
Moldova si sa nu poata sa-si declare dorinta de a vota in alta parte. Ar fi mai
elastica si mai permisiva formula daca am reduce termenul de doua luni,
eventual, la doua saptamini.
Multumesc.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu, ca unul dintre autori, sint absolut de
acord cu necesitatea ca sa discutam acest articol mai atent. Desigur, noi
trebuie sa luam in considerare ca traim putin in alta epoca decit am trait pina
acum 15 ani, unde era viza de resedinta, unde era disciplina in documentatie,
populatie s.a.m.d. Acum viza de resedinta, practic, este anulata, ea, juridic,
nu exista, dar avem si o practica reala, viza este la sectorul Ciocana sau
Botanica, dar omul locuieste in alta parte. Si, desigur, noi ne confruntam cu o
situatie reala destul de dificila, complicata. Sint de acord ca noi sa discutam
chiar aceste sugestii care au fost facute aici, eu cred ca sint bune, pentru
lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc, domnule Presedinte.
Intr-adevar, acest proiect a fost discutat
foarte mult in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si s-a ajuns la
unele momente, la unele consensuri, sa zic asa, asupra unor anumite momente, la
care vom veni si noi cu amendamente in a doua lectura. Dar un moment
controversat ar fi si termenele prevazute in acest proiect. Chiar si termenul
cu privire la publicarea hotaririlor Comisiei Electorale Centrale in “Monitorul
Oficial”, daca astazi sint prevazute 3 zile, in proiect se propune, in genere,
de a omite acest termen sau termenele despre care au vorbit colegii.
Iata, la articolul 46 dumneavoastra iarasi
va referiti la un termen si anume: “concurentul electoral poate sa-si retraga
candidatura printr-o declaratie scrisa s.a..m.d. nu mai tirziu de...”, astazi
sint prevazute 5 zile, dumneavoastra propuneti 15 zile. In comisie s-a
vehiculat termenul de 10 zile. Dar daca, intr-un fel, ar avea acest drept
concurentul electoral si pina in ultima zi sa-si retraga candidatura.
Domnul Dumitru Diacov:
Da.
Doamna Galina Balmos:
Moment prevazut, de fapt, la acest articol.
Care ar mai fi logica includerii iata unei atare modificari? De fapt, este o
ingradire a dreptului. Si daca, oricum, el are acest drept de a-si retrage
candidatura si pina in ultima zi, mai e logic a include aceasta in prevedere?
Domnul Dumitru Diacov:
Stimati colegi,
Eu nu am amintit toate articolele, fiindca
sint destul de multe, in care, noi am ajuns la intelegere, in cadrul comisiei,
vor fi operate unele precizari. Doamna Balmos a accentuat acum asupra
articolului 46, alineatul (6). Noi am ajuns la un compromis, caci timp de 7
zile sau inainte de 7 zile deputatul are dreptul sa-si anunte retragerea.
Si la articolul 18 “in termen de 3 zile”
ne-am inteles cc sa fie in termen de
3 zile, dar sa intre in vigoare si sa fie considerat la intrarea in vigoare cu
publicarea in Monitorul Oficial, pe site.
Doamna Galina Balmos:
Si va rog o ultima intrebare. Dumneavoastra
ati adus niste argumente sau contraargumente cuponului detasabil, referindu-va
la costurile acestuia. Si ati adus argumente in favoarea fisei alegatorului,
dar nu v-ati referit la costuri. De fapt, e aceeasi problema. Adica, cit este
de argumentata introducerea acestei fise? Daca s-a studiat o experienta a altor
tari si este bine venita sau vom repeta practica cu acel cupon detasabil?
Va multumesc.
Domnul Dumitru Diacov:
Vedeti, atunci cind examinam practica altor
tari, trebuie sa fim si noi in situatia altor tari, cind pot aloca sume
considerabile, cind se confrunta cu o realitate in ceea ce priveste disciplina
si multe alte lucruri. Exista foarte multe discutii.
Domnul Braghis, de exemplu, in comisie a
spus ca dumnealui ar sprijini ideea ca sa raminem cu acest cupon detasabil. S-a
discutat, s-a ajuns la o intelegere, ca, totusi, cuponul este o procedura mai
complicata decit aceasta fisa, care este pe o perioada mai lunga, este,
relativ, ieftina.
Domnule Cecan,
Cit? Un leu, da? un leu costa aceasta fisa.
Desigur, pina nu este adoptata legea,
ministerul respectiv nu poate sa determine toate cheltuielile aferente. Dar,
cel putin si domnul Turcan, si eu , am vorbit cu domnul Molojen, am ajuns la o
intelegere, ca o echipa ar fi gata sa se aseze sa elaboreze toata documentatia.
Ministerul are pirghiile necesare ca sa difuzeze aceasta fisa tuturor
alegatorilor pina in anul 2009. Eu am subliniat ca pentru 2007 aceasta
prevedere nu poate sa functioneze.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc.
Domnule Presedinte,
Va rog, sa-mi oferiti timp pentru luare de
cuvint.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
La articolul 39, varianta, care este a
dumneavoastra, in redactia alineatului (1), desigur, ea este reusita. Noi
trebuie sa ne dumerim ce intelegem prin cuvintul “domiciliu”, fiindca foarte
multa lume, inclusiv chiar juristi notorii, cum spunem noi, dau raspuns diferit
la acest domiciliu. Mai mult decit atit, cind sint citeva proprietati, are viza
de resedinta intr-un loc, domiciliul temporar este in alta parte, locuieste in
al treilea loc s.a.m.d.
Domnule Diacov,
Mie mi se pare ca acest cuprins, ar trebui
sa fie modificat, avindu-se in vedere ca la noi si alegerile parlamentare, si
cele din administratia publica locala... nu este o zi si nu este o luna bine fixata
din timp. Si, de aceea, noi nu trebuie sa o legam de ziua alegerilor sau de
doua luni de la desfasurarea alegerilor, trebuie s-o legam de perioada cind
omul si-a schimbat domiciliul. Trebuie sa fie ca o cutuma, ca o traditie, ca
el, dupa ce si-a schimbat domiciliul, se duce in administratia publica locala
si, inclusiv, trebuie inregistrat si in listele care sint, practic, pastrate
acolo,
la primarie, sau in alta parte, ca o obligatiune. Astfel trebuie de redactat
acest articol 39.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, este o sugestie buna.
Domnul Victor Stepaniuc:
Si al doilea moment. As vrea sa ma refer la
acel cupon detasabil si la problema acestei fise de insotire. Pentru ce ne
trebuie noua cuponul detasabil? Noi ne-am convins, in desfasurarea alegerilor,
iata, aceste 2 – 3, ca, practic, el este folosit mai mult pentru comisia
locala, pentru a face o anumita numarare dubla, pentru a clarifica daca numarul
de buletine si numarul de cupoane aproximativ coincid. Lupta impotriva
falsificarii alegerilor, de fapt, nu duce la nici un...
Iata, meditati foarte bine inca o data,
costurile sint..., fisa aceasta de insotire pentru buletinul de identitate, pe
care o parte dintre cetatenii o refuza, de fapt... Dar daca ar fi o fisa ne
legata concret de pasaport, dar, intr-adevar, protejata? Si al treilea moment:
crearea posibilitatii de a verifica aceasta fisa printr-o retea informationala,
atunci cind apar niste dubii, ca e veridica sau nu e veridica. Numai in cazul
cela ea ar da efect. Si ideea aceasta la noi se vehiculeaza chiar aici, in
Parlament, domnul Rosca trebuie sa tina minte, inca prin anul 1995... Dar pina
acum, iata avem 10 ani, si noi nu am introdus aceasta fisa.
Inseamna ca aceste organe ale noastre
electorale trebuie, totusi, informatizate intr-un fel. Trebuie sa fie reteaua
unica. Chestiunea aceasta intotdeauna are loc o data la 2 ani de zile si
trebuie s-o facem cardinal odata.
Si nu ar fi rau sa folosim, daca vrem,
intr-adevar, sa luptam impotriva acestor fenomene, sa facem niste cartele
magnetice, electronice. In rest, sa umblam in fiecare an modificind,
introducind stampila, scotind stampila, o buna parte
din oameni nu prea inteleg. O buna parte din oameni chiar protesteaza,
neprezentindu-se la alegeri. Adica, ei spun: “Mai, da ce ma implicati voi cu stampila,
fara stampila? Cu pasaport s.a.m.d.”
Eu as vrea ca noi sa luam in vedere, mai
mult decit atit ca facem un lucru important, adoptarea acestor modificari.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Stepaniuc,
Eu vreau sa va spun ca absolut toate
persoanele care au participat la elaborarea acestui proiect si au discutat
aceste situatii, au mentionat ca varianta ideala este ca noi sa elaboram o
cartela electorala cu securitatea respectiva, cu fotografiile oamenilor
s.a.m.d. Dar este o chestiune foarte scumpa.
In Romania exista cartela electorala, care,
practic, e acelasi buletin de identitate, intelegeti? Dar, uitati-va, citi ani
de zile au trecut si noi nu am pasaportizat toata populatia. Costa destul de
scump. Desigur, aceasta fisa este un compromis intre saracie si posibilitatile
care le avem noi.
Dar, fireste, cartela electorala, executata
profesional din toate punctele de vedere, era o chestie foarte buna. Dar
aceasta tine de vointa politica. Poftim, sa luam aceasta decizie in lectura a
doua, obligam Guvernul ca sa finanteze si ar fi foarte bine venita chestia
aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Fiindca s-au referit aici mai multi
vorbitori la capitolul “cupon”. Eu as vrea sa spun ca, da, bineinteles, cuponul
creeaza si unele dificultati, poate ca incomoditati, da. Dar, totodata, este un
mecanism de control suplimentar la capitolul posibilitati de falsificare a
rezultatelor alegerilor.
La comisie, cind s-a discutat, am acceptat
sau am propus ideea ca, cu adevarat, poate in cazul alegerilor locale, este mai
dificil, fiindca, nu stiu, conform calculelor mele, domnul Diacov a numit cifra
de 8 milioane de buletine de vot, eu am calculat maximum circa vreo 5 milioane
trebuie sa fie tiparite. Diferenta totusi e considerabila, aproape de doua ori
mai putin.
Dar problema consta in altceva. Sa lasam
pentru alegerile parlamentare, cind vom tipari doar un milion 700 de buletine
de vot si atunci cred ca problema nu ar trebui sa dispara, tinind cont de faptul
ca vrem sa avem alegeri corecte si fara mari probleme.
Eu am o intrebare: as vrea sa inteleg, daca
sesizez corect aceasta intrebare, articolul 13, alineatul (3): “Cetatenii
Republicii Moldova, care sint in virtutea functiei pe care o detin, nu au dreptul
sa fie membri ai partidelor sau ai altor organizatii social-politice, membrii
Guvernului si alte persoane cu functii de raspundere publice, trebuie sa
demisioneze, sa-si suspende activitatea din functia pe care o detin.”
Eu as vrea sa inteleg cine se are in vedere
in acest caz prin “si alte persoane cu functie de raspundere publice”? Fiindca
am impresia ca aceasta formulare este, inconstient sau constient, introdusa nu
prea corect.
Domnul Dumitru Diacov:
Noi am raspuns la aceasta intrebare cind a
vorbit domnul Plesca, ca trebuie sa facem aceasta precizare expres: membrii
Guvernului si inca cine?
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule presedinte Diacov,
De aceea am si intrebat. Dumneavoastra ca
autori, pe cine ati avut in vedere? Fiindca eu, de exemplu, inteleg ca daca
aici se are in vedere un presedinte de raion, atunci, in opinia mea, orice
persoana cu functie de raspundere ca: Presedintele Republicii, Presedintele
Parlamentului, vicepresedintii Parlamentului, presedintii comisiilor
parlamentare au mai multe pirghii de influenta decit, de exemplu, un presedinte
sau vicepresedinte de raion. Si atunci imi pun intrebarea: de ce, de exemplu,
un membru al Guvernului este impus sa accepte suspendare in functie prin lege,
iar la persoanele cu inalta responsabilitate, cu functii publice, acest lucru
nu se refera? Care au mai multe posibilitati de a influenta, de a impune, de a
antrena factorii legislativi in campania electorala. Iata, vreau sa intreb, ca
sa inteleg opinia dumneavoastra la acest capitol.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu cred ca, avind in vedere ca membrii
Guvernului si persoanele cu functie se refera, in primul rind, la structurile
executive, deputatii sint reprezentanti ai partidelor politice si participarea
lor la viata politica este sensul existentei lor.
Domnul Dumitru Braghis:
Dar nu din contul Parlamentului, de
exemplu.
Domnul Dumitru Diacov:
De acord.
Domnul Dumitru Braghis:
Deci, atunci trebuie sa prevedem destul de
clar, ca, de exemplu, Presedintele Parlamentului, vicepresedintii Parlamentului,
presedintii comisiilor permanente ale Parlamentului si alte persoane, da,
presedintii fractiunilor, care au, in virtutea functiei ocupate, niste
facilitati, sau cum sa le numim, in perioada electorala nu trebuie sa
suspendeze din aceasta functie. Si atunci, cum o sa ajungem noi la aceasta
situatie? Raminem fara conducerea Parlamentului? Atunci nu este corect.
Domnul Dumitru Diacov:
Poftim, domnule Braghis,
Noi putem sa discutam in cadrul comisiei
aceasta propunere a dumneavoastra. Niciodata nu a fost pusa in discutie
participarea sau neparticiparea deputatilor in Parlament. Intotdeauna s-a
discutat despre reprezentantii Executivului central si executivelor locale.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu, dumneavoastra intoarceti acum
intrebarea spre deputati. Eu vorbesc nu de deputatii de rind, fiindca deputatul
de rind are mai putine posibilitati, inclusiv materiale sau nu are nimic in
general, foarte corect spun colegii. Dar, de exemplu, un presedinte de comisie
are si un aparat care poate sa fie folosit in campania electorala, are si un
automobil, are si o secretara si multe alte lucruri.
Domnul Dumitru Diacov:
Nu stiu. Poftim, sa discutam in comisie.
Dar eu nu cred ca deputatii sint toti deputati. Presedintele de comisie este
presedinte de comisie, Presedintele Parla-mentului este Presedintele
Parlamentului. De ce noi trebuie sa facem aceasta divizare?
Domnul Dumitru Braghis:
Dar membrii guvernului tot sint membri ai
Guvernului si sint tot cetateni si ei. Au si ei aceleasi posibilitati ca si
unii deputati in Parlament. Unii, nu toti.
Domnul Dumitru Diacov:
Functionarii publici si membrii Guvernului
sint reprezentanti ai executivelor.
Domnul Dumitru Braghis:
Dar presedintele raionului?
Domnul Dumitru Diacov:
Eu cred ca Moldova o sa fie pioniera, ea
este pioniera in unele directii de activitate, daca noi o sa interzicem intr-un
fel deputatilor Parlamentului sa participe la viata politica a republicii.
Domnul Dumitru Braghis:
Bine. Dar presedintele raionului? Eu nu am
vorbit de participare, eu am vorbit de suspendare din functie.
Domnule Diacov,
Nu intoarceti, va rog, lucrurile in alta
directie. Nu este vorba de neparticipare la alegeri, este vorba de suspendarea
din functia pe care o ocupa doar. Fiindca noi nu am spus ca, daca membrul
Guvernului pleaca in electorala, el trebuie sa se dezica de functie, el isi
suspendeaza activitatea in functia respectiva.
Domnul Dumitru Diacov:
Bine. Noi sintem gata sa discutam in
lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc mult, domnule Presedinte.
Eu vreau sa fac precizarile despre care a
pomenit domnul Diacov si sa-l intreb pe dumnealui, daca ar fi de acord cu ele?
Si, in calitatea mea de autor al acestui proiect, impreuna cu ceilalti colegi.
Este vorba de articolul 22, modificarile si completarile propuse la articolele
22 si 28, acolo unde este vorba de asigurarea evidentei corespunzatoare a
alegatorilor. Noi ne-am referit, prin modificarile noastre, doar la felul in
care Comisia Electorala Centrala ar colabora cu anumite structuri
guvernamentale, in primul rind, cu Ministerul Dezvoltarii Informationale.
Dar, dupa o analiza mai atenta a
articolului 22, nu am intilnit aici nici un punct, prin care s-ar specifica
controlul pe care trebuie sa-l exercite Comisia Electorala Centrala asupra
intocmirii si verificarii listelor electorale.
De aceea, eu as vrea ca aceasta precizare
sa se constituie intr-o observatie de principiu, care sa fie luata in
considerare din prima lectura. Si sa introducem, dupa litera c) din articolul
22, urmatoarea prevedere, acolo unde este vorba de atributiile Comisiei
Electorale Centrale: “Comisia Electorala Centrala exercita controlul asupra
intocmirii si verificarii in termen a listelor electorale, colaborind in acest
scop cu organele administratiei publice centrale si locale.” In felul acesta,
am omite modificarile pe care le-am propus noi la litera f).
Acolo unde este vorba de Ministerul
Dezvoltarii Informationale privind asigurarea evidentei alegatorilor. Si doua
modificari ce tin de acest minister, de asemenea, la articolul 28, unde este
vorba de atributiile Consiliului electoral de circumscriptie. Iarasi la litera
e) noi adaugam ca acest consiliu exercita controlul asupra intocmirii si
verificarii in termen a listelor electorale, colaborind, in acest scop, cu
organele teritoriale ale Ministerului Dezvoltarii Informationale.
Eu as propune ca aici sa modificam un pic
si sa spunem ca “Comisia va colabora sau colaborind in acest scop cu organele
administratiei publice centrale si locale”, daca sinteti de acord cu acest
lucru, pentru ca sa nu...
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Secareanu,
Eu am spus... Eu sint unul dintre autori ca
si dumneavoastra, deci ideea pe care ati expus-o aici este mai degraba o
precizare.
Domnul Stefan Secareanu:
O precizare.
Domnul Dumitru Diacov:
O precizare, si eu nu vad problema ca sa
fie acceptata.
Stimati colegi,
Codul electoral este expresia vointei
politice a Parlamentului, este singura lege care acumuleaza experienta traita,
sa spunem asa de... Cu cit mai mult citesti, cu atit mai mult vrei sa
imbunatatesti. De aceea, si discutia foarte activa de astazi demonstreaza acest
lucru.
Domnul Stefan Secareanu:
Va multumesc:
Domnul Marian Lupu:
De acord, stimati colegi.
Domnul Dumitru Diacov:
Poate in scris dati propunerea, ca noi sa
le discutam impreuna in comisie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Va adresez o rugaminte. Este adevarat, este
un proiect complex si deosebit de important din toate punctele de vedere.
Totodata, va atrag atentia ca sintem deja la o ora de dezbateri la acest
proiect. Eu rog colegii de la microfoane sa prezinte intrebarile, comentariile
si propunerile intr-o maniera compacta si precisa si mai apoi sa se munceasca
pentru lectura a doua.
Microfonul nr.2.
Doamna Irina Vlah:
Äŕííűé çŕęîíîďđîĺęň
â ďóíęňĺ 3 ńňŕňüč 13 âű ďđĺäëŕăŕĺňĺ äîďîëíčňü ńëîâŕěč «Čńďîëí˙ţůčé íŕęŕçŕíč˙ â
ďĺíčňĺíöčŕđíűő ó÷đĺćäĺíč˙ő ďîëóçŕęđűňîăî č çŕęđűňîăî ňčďŕ». Ŕ ńîăëŕńíî íŕřĺěó óăîëîâíîěó çŕęîíîäŕňĺëüńňâó, ďđĺäóńěîňđĺíű ňđč âčäŕ ďĺíčňĺíöčŕđíűő ó÷đĺćäĺíčé: ďîëóçŕęđűňîăî,
çŕęđűňîăî č îňęđűňîăî ňčďŕ.  ńëó÷ŕĺ, ĺńëč çëîńňíűé ďđĺńňóďíčę íŕđóřŕĺň äčńöčďëčíó, ĺăî ďĺđĺâîä˙ň â äđóăîé ňčď ďĺíčňĺíöčŕđíîăî
ó÷đĺćäĺíč˙. Ęŕęčě îáđŕçîě áóäĺň ďđčěĺí˙ňüń˙ äŕííŕ˙ ěĺđŕ?
Č čěĺĺň ëč âîîáůĺ ńěűńë ęîíęđĺňčçčđîâŕňü
âčäű íŕđóřĺíčé, č ňčďű
ďĺíčňĺíöčŕđíűő ó÷đĺćäĺíčé, ĺńëč ďî ńóňč äĺëŕ ďđŕâîâîé îńíîâîé äŕííîăî
îăđŕíč÷ĺíč˙ ˙âë˙ĺňń˙ âńĺ-ňŕęč ďđčăîâîđ î ëčřĺíčč ńâîáîäű, âńňóďčâřčé â çŕęîííóţ ńčëó?
Domnul Dumitru Diacov:
ß őî÷ó âŕń ďđîčíôîđěčđîâŕňü, ÷ňî âńëĺäńňâčč îáńóćäĺíč˙ ýňîăî ďđîĺęňŕ ń
ďđĺäńňŕâčňĺë˙ěč Î.Á.Ń.Ĺ. č íŕ çŕńĺäŕíčč ęîěčńńčč ěű
ďđčřëč ę âűâîäó, ÷ňî ýňŕ ÷ŕńňü (1), íŕ ęîňîđóţ Âű ńńűëŕĺňĺńü, čńęëţ÷ŕĺňń˙. Č
îńňŕĺňń˙ â đĺäŕęöčč äĺéńňâóţůĺăî çŕęîíŕ…
Doamna Irina Vlah:
Č âňîđîé ěîěĺíň.  ńňŕňüĺ 47 â ÷ŕńňč (1) ńëîâŕ «ýňč÷ĺńęčő íîđě» çŕěĺí˙ţňń˙ ńëîâŕěč
«č íĺ çŕňđŕăčâŕţůčő đĺďóňŕöčţ čëč ďđŕâî äđóăčő ëčö, ŕâňîđčňĺň č
áĺńďđčńňđŕńňíîńňü ńóäĺáíűő číńňŕíöčé, ńóäĺáíîé âëŕńňč». Äŕííŕ˙ ńňŕňü˙ â ÷ŕńňč (12) ňŕęćĺ ďđĺäóńěŕňđčâŕĺň ňŕęčĺ ńëîâŕ
«ýňč÷ĺńęčĺ íîđěű». Ěîćĺň áűňü, äë˙ âňîđîăî ÷ňĺíč˙ čěĺĺň ńěűńë âíĺńňč čçěĺíĺíč˙
ďî âńĺé ńňŕňüĺ?
Domnul Dumitru Diacov:
Őîđîřî, ńďŕńčáî.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Cred ca toti sinteti de acord ca
corectitudinea alegerilor depinde, in mare masura, de persoanele care
organizeaza aceste alegeri: de comisie, de reprezentantii partidelor, de
primarii care intocmesc acele liste electorale, de Comisia Electorala Centrala
care trebuie sa controleze corectitudinea listelor, si nu atit de cuponul cela,
ca noi mizam pe dinsul, ca el o sa fie panaceul, o sa ne salveze de incalcarile
care pot fi.
Eu va asigur ca o sa aruncam citeva
milioane de lei pentru a introduce aceste cupoane, cit de electronice ar fi
ele. Si mai apoi cineva sa le puna dupa icoane, iar cineva sa le piarda chiar
in primele luni pina la alegeri. Dar dupa alegeri, la primele alegeri, in
genere, o sa le piarda cam toti. De aceea, aceasta este si parerea fractiunii,
ca noi, daca vrem sa avem alegeri corecte, trebuie, in primul rind, sa mizam pe
factorul uman, dar nu pe hirtia aceea, pe care sa o inminam si o sa fie un
plus, un document de la multiplele documente pe care le au oamenii si care,
spre regret, in multe cazuri o sa fie pierdute.
De aceea, trebuie sa revenim la lectura a
doua si sa ne gindim foarte serios, daca este necesara, in genere, careva
aplicare a stampilei in pasaport ori, in genere, acel cupon care este in lege.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Stimate domnule raportor,
Comisia Electorala Centrala a efectuat un
sondaj sociologic privind cauzele absenteismului in Chisinau. Stiti
dumneavoastra, ati spus lucrul acesta de organizat largi dezbateri publice pe
marginea acestui fenomen politic, a generalizat informatia si a venit cu
propuneri de modificare a legislatiei in care nu se contine ideea micsorarii
pragului de participare la alegeri de la 33 la 25. Aici este o chestie de
concept. A cui este ideea aceasta?
Domnul Dumitru Diacov:
Ideea este a noastra, a tuturor. In urma
acestei experiente.
Domnul Anatolie Onceanu:
A nimanui. A tuturor – inseamna a nimanui.
Cine este autorul acestei idei concret?
Domnul Dumitru Diacov:
Pai, uitati-va pe prima pagina, sint
semnaturile deputatilor care sint autorii acestei...
Domnule Onceanu,
Ei toti au impartasit aceasta idee. Si
incercarea de doua ori.
Domnul Anatolie Onceanu:
Bine, atunci eu am sa reformulez
intrebarea.
Domnul Dumitru Diacov:
In privinta desfasurarii alegerilor in
orasul Chisinau, parerea structurilor internationale, vreau sa va spun ca
absolut coincide cu parerea autorilor. Ce, noi trebuie sa cream situatii, cind,
de fapt, intelegem dinainte ca se blocheaza alegerile? De aceea, aceasta a fost
la primul scrutin, ramine un prag normal care presupune ca oamenii...
Domnul Anatolie Onceanu:
Il micsorati de la 33 la 25 chiar si la
primul scrutin?
Domnul Dumitru Diacov:
Da.
Domnul Anatolie Onceanu:
Bine, eu spun ca este o chestie de concept.
Dumneavoastra nici nu ati adus aminte, desi aceasta este de importanta majora.
Aceasta in primul rind. In al doilea rind, eu vreau sa reformulez un pic
intrebarea. Poate un pic incomoda va fi, dar va rog. Deci, eu vreau sa ma
adresez catre acei deputati necomunisti, care au subsemnat acest proiect. Eu cred
ca dumneavoastra sinteti constienti de faptul ca pragul de 25% , iar la
alegerile repetate anularea acestui prag favorizeaza in situatia politica
actuala, evident, comunistii, mai ales la alegerea in orase. De ce faceti
lucrul acesta? Dumneavoastra personal de ce faceti lucrul acesta?
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Onceanu,
N-o sa fie comunistii vesnic la putere in
Moldova. O sa fie si alte partide.
Domnul Anatolie Onceanu:
Dumneavoastra de ce ati subsemnat acest
proiect?
Domnul Dumitru Diacov:
Care este problema? Noi cream reguli pentru
o tara, pentru participarea oamenilor la alegeri. In municipii, in capitale se
cunoaste experienta aceasta? Din pacate, oamenii ies foarte pasiv la alegeri si
la Bucuresti, si la Moscova, si la Varsovia s.a.m.d.
Domnul Anatolie Onceanu:
Nu prinde, nu satisface acest raspuns.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu cred ca toti care sint interesati in
acest subiect cu pragul de participare, as face o recomandatie sa consultati
rapoartele, rezultatele expertizei institutiilor internationale. Ma refer aici
la Consiliul Europei, ma refer aici la OSCE si veti gasi raspuns la aceasta
intrebare. Unul pozitiv.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Diacov,
O intrebare care rezulta din propunerile
dumneavoastra aici ca initiativa legislativa. Eu am participat la misiunea de
observare a referendumului din Munte-negru. Si, impreuna cu doamna Leahu, am
vazut toata procedura ce tine de folosirea si a acestor cupoane si inca o
masura, adica un instrument ca alegerile sau referendumul sa nu fie falsificat.
Marcarea degetului aratator la miina dreapta cu cerneala incolora. Cu cerneala
incolora si cu folosirea ulterioara a scanerelor cu raze ultraviolete, ca sa nu
fie posibil de a participa a doua oara, adica de a mai veni o data in sectia de
votare.
Domnul Dumitru Diacov:
La noi problema este cu totul alta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Diacov,
Intrebarea mea este urmatoarea. Nu
considerati dumneavoastra ca atunci cind noi adoptam un Cod electoral si acest
Cod electoral si, in general, alegerile intr-o tara influenteaza soarta unei
tari, nu trebuie sa calculam noi totdeauna cit costa leul cela, sau 1 milion
sau 2 milioane. Noi trebuie sa cream conditii clare ca alegerile sa fie
transparente si sa nu fie posibil de falsificat. Si atunci nu apare intrebarea
de pret.
Si nu apare intrebarea de prag electoral si
de altceva, fiindca in Uniunea Europeana pragul electoral nu este 25%, pe care
dumneavoastra il propuneti sau, in general, sa nu fie prag electoral si mai
ales in tarile de tranzitie. Eu nu vorbesc in tarile cu o democratie avansata.
E o intrebare acum in privinta marcarii degetului aratator cu cerneala incolora
si posibilitatea de mai departe de a identifica aceasta cerneala cu niste
scanere cu raze ultraviolete.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule,
O observatie de ordin general. Sigur ca eu
personal si colegii mei, credem, presupunem ca toti deputatii in Parlament
doresc ca noi sa avem un Cod electoral, care sa creeze conditii normale, bune,
civilizate si democratice pentru alegeri libere in Republica Moldova. Eu vreau
acest lucru, fiindca eu tot sint unul din subiectii care a suferit intr-o
masura oarecare.
Aici, la observatia domnului Stoicov. Sigur
ca legea oricit de buna ar fi, dar daca stii ca... Eu cunosc un membru de
partid, nu vreau sa spun din care partid, care zice, ca noi cunoastem 17 feluri
de falsificari ale alegerilor. Dute tu dupa aceste 17 si modifica legislatia.
Poti sa innebunesti. De aceea, sigur ca tine in mare masura de competenta
Parlamentului, Executivului, puterii si opozitiei ca noi sa cream o atmosfera
ca sa desfasuram alegeri normale, civilizate si democratice in tara noastra.
Pina la urma, aceasta este mai important decit doua voturi in plus in aceasta
sala. De aceea, cu cerneala, eu nu stiu, eu as pune cerneala de aceea, sa
umblam toti cu degetele vopsite, cum se spune, daca aceasta ne-ar salva pe noi
de la falsificari la alegeri. Intelegeti? Dar cerneala fara culoare, cu
computere, cu incolo incoace, hai cu computere. N-am ajuns noi cred ca la moda
aceasta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Diacov,
Nu este vorba de calculatoare sau
computere, cum le numiti dumneavoastra, dar este vorba despre scanere speciale,
care pot identifica aceasta cerneala incolora.
Domnul Dumitru Diacov:
O sa ajungem cred ca si noi la situatia
aceasta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Noi va vom propune ca amendament la
initiativa dumneavoastra. Si, in afara de aceasta, noi vom insista ca toate
cupoanele detasate de la buletinul de vot sa ramina in varianta care a fost si
la alegerile precedente, adica care au fost aici, in Chisinau.
Multumesc.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, de fapt, ar putea fi asa o varianta
optionala – cerneala sa fie de diferite culori: rosie, galbena, oranj.
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ńďŕńčáî, ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü. Ăîńďîäčí
Äü˙ęîâ, ěîé âîďđîń ęŕńŕĺňń˙ ńňŕňüč 133 ďóíęňŕ 9, ęîňîđűé äîďîëí˙ĺňń˙ íîâűě
ďđĺäëîćĺíčĺě ńëĺäóţůĺăî ńîäĺđćŕíč˙: “In cazul in care lista candidatilor
supleanti ai unui partid, ai altei organizatii social-politice sau ai unui bloc
electoral s-a epuizat, vacanta mandatului se completeaza prin restabilirea
sirului descrescator, incluzindu-se concurentul electoral respectiv si numarul
in descrestere al altor concurenti electorali din sir.”
Ńďđŕâĺäëčâî ëč ňî, ÷ňî ďŕđňč˙ čëč
îáůĺńňâĺííî-ďîëčňč÷ĺńęčé áëîę, íĺ íŕáđŕâřčé äîńňŕňî÷íîăî ęîëč÷ĺńňâŕ ăîëîńîâ íŕ
âűáîđŕő, áóäĺň čěĺňü äîďîëíčňĺëüíîĺ ďđĺäńňŕâčňĺëüńňâî â ńîâĺňĺ? Íĺ ëó÷řĺ ëč
îńňŕâčňü ýňîň ěŕíäŕň íĺçŕďîëíĺííűě? Ńîâĺň, ňŕę čëč
číŕ÷ĺ, áóäĺň čěĺňü ńâîţ đĺďđĺçĺíňŕňčâíóţ ńčëó.
Domnul Dumitru Diacov:
Őî÷ó ńęŕçŕňü, ÷ňî ěű íŕ çŕńĺäŕíčč ęîěčńńčč îáńóćäŕëč î÷ĺíü äîëăî, ďîäđîáíî ýňó ďđîáëĺěó.  ďđčíöčďĺ,
ňŕęčĺ ńëó÷ŕĺ íĺ ńňîëü ÷ŕńňűĺ. Ń äđóăîé ńňîđîíű, íĺëüç˙
ďđĺäóńěîňđĺňü, ÷ňîáű ďŕđňčč ďđĺäńňŕâë˙ëč ęŕę áű äâîéíűĺ ńďčńęč. Ńňî ęŕíäčäŕňîâ
č ńňî ĺůĺ. Ęŕęîé-ňî ëčěčň äîëćĺí áűňü. Ó íŕń áűë îäčí
čëč äâŕ ńëó÷ŕ˙ â ěĺńňíűő ńňđóęňóđŕő âëŕńňč. ß äóěŕţ, ÷ňî ęîěčńńč˙ äîëîćčň î
ęîěďđîěčńńĺ, ę ęîňîđîěó ěű ďđčäĺě
ďî äŕííîé ńňŕňüĺ. Este o chestie destul de complicata
care reiese din experienta noastra.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ńďŕńčáî.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Anton Miron:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu nu cer raspuns. Pur si simplu, vreau sa
pun niste intrebari. Eu o sustin pe doamna Bodnarenco, ca aceasta mata prima
data anul trecut ai vrut tot linia aceasta s-o faci. Aceasta nu-i corect,
aceasta-i incorect. Vasazica, articolul 27, Biroul electoral care in sectie...
Cum de oprit, sa fie suspendata activitatea, daca eu sint membru de partid?
Mecanismul. Eu nu-l vad. Pe mine “raicom”-ul m-a primit, pe matale tot
“raicom”-ul, cui sa scriu eu cerere? La circumscriptie, la “raicom”-ul, cum se
spune? Si cine o sa adune lucrul acesta?
Domnul Dumitru Diacov:
Pe matale numai partidul poate sa te
opreasca.
Domnul Anton Miron:
Un moment. Dar cine? Rezultatul cine o sa-l
vada? Un moment. Al doilea, nu raspundeti va rog. Al doilea moment, cu
articolul 63 cu Regulamentul despre observatori nationali si internationali. Ca
sa fie Regulamentul de Comisia centrala electorala si de Ministerul Afacerilor
Externe si Integrarii Europene. In primul rind, in Codul Electoral este scris
ca national, eu, de pilda, ca reprezentat, vin din partea partidului si
particip ca observator. Aici, probabil, regulament nu trebuie. Conform
regulilor OSCE, ei nu cer regulamentul. OSCE, cum se spune, are legea lor.
Vasazica, care sint liberi, vin si iau parte. Eu nu stiu daca … Regulamentul.
Multumesc.
Domnul Dumitru Diacov:
Multumesc.
La celelalte alineate sint referinte la
reprezentantii partidelor, ei participa, nici o ingradire nu exista, conform
legislatiei in vigoare.
Domnul Marian Lupu:
Da, si rog ultima interventie.
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule raportor,
Am o intrebare referitoare la articolul 43,
domnule Diacov. Alineatul (4): “Se considera nule listele de subscriptii
colectate de aceeasi persoana, in care sint depistate mai mult de 5% de
semnaturi falsificate”. Care sint argumentele autorilor pentru aceste
restrictii in proiect?
Domnul Dumitru Diacov:
Este un compromis. Pe parcursul
discutiilor, fiindca aici avem observatii, printre altele, si din partea OSCE,
care propune ca noi sa depistam semnaturile nenormale, cum se spune,
falsificate si pe acestea sa le eliminam. Dar este o problema mare, fiindca
trebuie sa examinam sau Comisia Electorala Centrala trebuie sa verifice sute de
mii de liste. Nu este asa de simplu. Si, de aceea, s-a gasit un compromis ca 5%
de pe lista vor fi listele considerate nevalabile.
Poftim, propun sa mai discutam in cadrul
comisiei odata – 5, 7, 10, eliminam lista, eliminam numarul respectiv de
voturi. Eu personal nu am o parere clara despre cea mai ideala varianta. Dar
trebuie sa fie un compromis. Oricum, noi trebuie sa ingradim falsificarea
listelor. Faptul ca noi putem sa presupunem, cind se aduna semnaturi se
falsifica. Putem sa presupunem. Care este modalitatea de a ingradi? S-o cautam
impreuna. 5 – 10% punem.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule Diacov,
Eu sint de acord ca noi trebuie sa luptam
cu falsificarile, dar uitati-va ce se intimpla atunci cind va fi acceptata
aceasta modificare. O lista de subscriptie contine 20 – 25 de persoane, de
semnaturi. 5% din 20% este o semnatura. Noi cunoastem toata tehnologia
intocmirii acestor liste, persoanele care le intocmesc. In liste sint mai multe
greseli tehnice, decit falsificari. Si o greseala tehnica la o semnatura va
conduce la aceea ca toata lista de 20 va fi considerata nula. Mi se pare prea
dura si chiar periculoasa aceasta stipulare in lege.
Si la ultimul alineat. Listele care nu au
fost autentificate prin stampila autoritatilor publice locale. Noi cunoastem
practica alegerilor precedente, cind multi reprezentanti ai autoritatilor
publice locale, fara nici o argumentare incearca sa nu autentifice aceste
liste. Si daca noi introducem in Codul electoral aceasta stipulare, atunci
trebuie sa apara paralel si responsabilitatile, si obligativitatea
administratiei publice locale a reprezentantilor administratiei publice locale
pentru refuzul de a autentifica aceste liste fara argumente.
Domnul Dumitru Diacov:
Multumesc.
Eu cred ca aceasta ultima observatie este
absolut logica. Eu nu tin minte, din pacate, daca in legislatia in vigoare nu
exista aceasta prevedere ca autoritatile locale sa autentifice, intr-adevar,
daca au fost adunate semnaturile. La prima parte cu aceste 5%, daca lista este
de 25% si este o semnatura, poftim, putem sa revenim, caci nu e normal,
desigur, ca o semnatura... Dar noi putem sa presupunem, daca este de 25 de
persoane si 5 sint falsificate, desigur, acest agent electoral...
Domnul Iurie Bolboceanu:
Aceasta-i altceva.
Va multumesc.
Domnul Dumitru Diacov:
Falsifica alegerile, listele.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Si eu multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat proiectul de Lege nr. 1882 si mentioneaza ca in acest
proiect se contin prevederi de modificare si completare a 63 de articole din
Codul electoral, inclusiv introducerea unei notiuni noi – “declaratie de
sedere”. Modificarea buletinului de vot prin excluderea din acesta a cuponului.
Instituirea in legislatia electorala a unui element nou – fisa electorala si
altele.
Comisiile permanente, Directia juridica a
Aparatului Parlamentului si Guvernul, prin avizele prezentate, sustin proiectul
de Lege nr.1882 si propun examinarea lui la sedinta in plen.
Totodata, in aceste avize se contin unele
propuneri si amendamente. Membrii comisiei, in rezultatul dezbaterii din punct
de vedere conceptual a prevederilor ce tin de proiectul de Lege nr.1882, au
constatat urmatoare.
In principiu, proiectul de lege se
considera ca unul oportun. Se considera inacceptabile modificarile prevazute in
proiect si anume.
La articolul 13 alineatul (1) litera c) –
privind concretizarea categoriei de persoane condamnate care nu au drept de a
alege.
La articolul 23 alineatul (1) – privind
echivalarea statutului functionarilor aparatului Comisiei Electorale Centrale
cu cel al functionarilor Aparatului Parlamentului, ca prevedere care nu tine,
in genere, de domeniul reglementat de Codul electoral.
La articolul 48 alineatul (2) –
introducerea unei sectiuni a buletinului de vot cu textul “impotriva tuturor
concurentilor electorali”.
La articolul 64 alineatul (3) – referitor
la comunicarea in prealabil Comisiei Electorale Centrale a elementelor
sondajului.
La articolul 163 alineatul (2) si la
articolul 194 alineatul (2) – despre declararea optiunii la Comisia Electorala
Centrala, inainte de a face agitatie in mass-media.
Totodata, suplimentar la cele relatate,
comisia mentioneaza ca au fost inaintate urmatoarele propuneri conceptuale.
La articolul 1 urmeaza a fi expusa
definitia notiunii “fisa electorala”.
La articolul 136 din Codul electoral, in
textul “alegerile sint considerate nevalabile in anumite circumstante daca la
ele au participat mai putin de 1/3 din numarul persoanelor inscrise in listele
electorale”, cifra “1/3” sa fie inlocuita cu cifra “1/4”, amendamentul
inaintat, de fapt, de insesi autorii.
Articolul 138 alineatul (3) din Codul
electoral sa fie expus in felul urmator “Votarea repetata se considera
valabila, indiferent de numarul alegatorilor care au participat la alegeri.”
Iarasi amendamentul este din partea autorilor si este acceptat de catre
comisie.
Comisia a acceptat aceste propuneri. Totodata,
alte obiectii si propuneri care au parvenit vor fi examinate pentru lectura a
doua.
In cadrul examinarii proiectului de lege,
membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au solicitat suplimentar
concretizarea pozitiei Guvernului si anume cu privire la articolul 32 alineatul
(4) din proiect, referitor la cuantumul recompensei pentru activitate in cadrul
scrutinului, inclusiv in ziua alegerilor si cu privire la sursa de acoperire a
cheltuielilor necesare in acest scop.
Cu privire la articolul 39 alineatul (9) si
articolul 53 din proiect, referitor la forma, continutul, modul de intocmire,
eliberare, evidenta si suportarea cheltuielilor de tiparire a fisei electorale.
In functie de pozitia Guvernului, comisia
va inainta Parlamentului propunerile de rigoare in vederea examinarii
proiectului si propunerilor date pentru lectura a doua.
In legatura cu cele mentionate si avind in
vedere ca proteicul de Lege nr.1882 semnifica o masura preconizata in Programul
calendaristic al actiunilor legislative, comisia propune, deci, Parlamentului
adoptarea proiectului de Lege nr.1882 in prima lectura, cu amendamentele
conceptuale acceptate de comisie.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Turcan,
Nu considerati dumneavoastra ca ar fi bine
venit de inclus in articolul 1 si definitia notiunii despre registrul
alegatorilor. Eu deja m-am referit la aceasta problema.
Prima data se propune o asemenea notiune.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca propunerea aceasta trebuie sa
fie examinata. Noi vom invita inclusiv reprezentantii Ministerului Dezvoltarii
Informationale, deoarece, in cadrul sedintei comisiei, chiar au aparut
intrebari, dar toti alegatorii potentiali sint deja in registru sau nu. Deci,
aceste momente trebuie sa fie precizate si in cazul in care vom avea raspunsul
clar, atunci eu cred ca va fi posibil de a proceda in felul acesta, de a da o
notiune registrului alegatorilor.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte,
Eu revin la articolul 43. Care este parerea
dumneavoastra daca procedura de autentificare a listelor de catre
reprezentantii autoritatilor publice locale, in general, ar fi exclusa din proiectul
de lege, ar fi eliminata.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca ideea aceasta nu este cea mai
buna, deoarece totuna trebuie sa fie o confirmare. Totodata, pentru a evita
acele fapte pe care le-ati expus, sa spunem, refuzul nemotivat din partea
persoanei, insasi comisia are dreptul de a intocmi un proces-verbal respectiv
prin care va fi confirmat faptul ca persoana respectiva a refuzat si atunci,
deci, acest proces-verbal poate fi ca un fel de recompensa a...
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule presedinte...
Domnul Vladimir Turcan:
Dar, totodata, noi ideea aceasta o vom
examina suplimentar.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Deci, eu fac.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu expun acum parerea mea.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Ca o propunere pentru lectura a doua si,
totodata, vreau sa zic ca aceasta procedura de autentificare a listelor, se
limiteaza la stampilarea simpla de catre reprezentanti a acestor liste. Mai
mult decit atit, aceste liste sint verificate de Comisia Electorala Centrala in
ale carei functii si intra verificarea si confirmarea acestor liste.
Reprezentantii administratiei publice
locale nu verifica aceste liste si nu au nici functiile de verificare a lor si
este o procedura cam alogica, si complica procedura de colectare si prezentare
a listelor de catre concurentii electorali.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, dar, totodata, este si raspunderea
pentru corectitudinea acestor liste a persoanelor din administratia publica
locala.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da, domnule presedinte.
Domnul Vladimir Turcan:
In caz in care ei vor depista ca persoana X
nu exista nici nu este in viata, ma rog, sa nu fie cazul cind chiar a si
decedat, dar este inclusa in acea lista, tot este un moment care, deci, tine de
competenta si a administratiei publice locale.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da, domnule presedinte,
Eu sint de acord, dar noi de acum in acest
proiect de lege introducem niste stipulari, prin care punem responsabilitatea
pe umerii celor care corecteaza aceste liste si ei vor purta responsabilitatea
pentru corectitudinea acestor liste.
Pentru ca administratia publica locala,
reprezentantii ei nu poarta responsabilitate pentru corectitudine, ei numai
confirma ca cetateanul locuieste sau nu locuieste acolo si, in majoritatea
cazurilor, nici nu verifica aceste liste.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, dar acesta si este un element de
corectitudine. Daca persoana cutare nu exista sau a plecat din teritoriu, din
localitatea respectiva, cine are informatia in primul rind? Este clar ca
administratia publica locala. Mai mult decit atit ca noi introducem si notiunea
de a declara insasi faptul ca persoana a sosit in localitatea respectiva.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, sint niste momente pe care, in orice
caz, trebuie sa le discutam.
Domnul Marian Lupu:
Da, pentru lectura a doua.
Domnul Vladimir Turcan:
Poate de creat niste conditii.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos.
Domnule presedinte al comisiei,
Vin nu atit cu o intrebare, cit cu o
intrebare-propunere. Deci, pe parcurs, in cadrul proiectului de lege, in citeva
rinduri se face trimitere la ministerul condus de domnul Molojen, este vorba de
liste.
Deci, propunerea mea este urmatoarea. In
baza experientei conlucrarii dintre sectorul Botanica si minister, sectorul
Centru in cadrul a doua comisii electorale, acolo unde este indicat ministerul,
inaintea cuvintului “minister” de indicat organele, “organul administrarii
publice locale in conlucrare cu”, fiindca nu intotdeauna listele prezentate de
minister sint perfecte. Aceasta se explica prin faptul ca o parte din cetateni,
detinatori ai pasaportului Republicii Moldova, detin si pasapoartele altor
tari, ei sint luati la evidenta la intreprinderile municipale de gestionare a
fondului locativ, dar de facto ei nu locuiesc.
Comisiile care activeaza pe linga primarii,
preturi, verificind aceste liste, stabilesc ca, intr-adevar, cetateanul nu se
afla la locul de domiciliu, dar in listele prezentate de minister ele
figureaza. Si, deci, respectiv, ele sint liste oficiale si nimeni nu poate
exclude cetatenii din cadrul acestei liste.
De aceea, pentru a evita aceasta
neconcordanta, probabil ar fi corect ca listele de baza sa ramina listele
intocmite de organul administrarii publice, iar listele prezentate de minister
sa fie liste suplimentare care ar permite o verificare suplimentara.
Va multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, noi deja am discutat, de fapt, cind a
raportat domnul Diacov raportul, proiectul respectiv. Este vorba de o
conlucrare cu ministerul, fara dor si poate.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule Turcan,
Va multumesc.
Inainte de exercitiul de vot, o invit la
tribuna centrala pe doamna Balmos.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati, invitati,
Onorat public,
Repetatele modificari ale Codului
electoral, ale sistemului electoral al Republicii Moldova din ultimii ani
denota tendinte normale spre a perfectiona cadrul legislativ national in sensul
respectarii principiilor democratice fundamentale, de asigurare a dreptului de
vot si de a fi ales al unui sufragiu egal, secret si liber exprimat.
Una din chestiunile controversate la care
s-au referit misiunile internationale de observare a alegerilor, Comisia
Europeana pentru Democratie prin Drept si care ne-a adus la impasul de la
alegerile recente din municipiul Chisinau este participarea redusa a
alegatorilor la votare sau absenteismul electoral.
Au fost expuse o serie de opinii in aceasta
materie, incercind sa se gaseasca cauzele fenomenului, precum si caile de
depasire. Este cert ca pentru opozitie cel mai convenabil si mai frecvent
vehiculat motiv este lipsa de credibilitate a guvernarii, a platformei
electorale lansate de partidul la putere.
Justificari pe cit de uzate, pe atit si
lipsite de temei si ratiune, or, o armata de alegatori care, admitem, au
pierdut increderea intr-un partid poate si are la dispozitie sansa reala de a
oferi aceasta incredere altui partid, altei formatiuni mai credibile si mai
mature. Dar nici aceasta nu s-a intimplat. Sa incercam a aborda subiectul
respectiv dintr-un alt punct de vedere decit cel al partidului de la guvernare
sau a celor de opozitie totalmente detasat.
Ce se intimpla in societatea noastra si de
ce aceasta indiferenta politica electorala este in crestere? Care este impactul
ei si cum putem s-o depasim, daca dorim acest lucru cu adevarat. Admitem, si cu
certitudine, ca o parte din alegatori s-au deziluzionat nemaidorind sa-si dea
votul nu numai actualei guvernari, dar si tuturor celorlalte partide si
formatiuni. Fie pentru ca acestea s-au compromis pe anumite segmente, fie pentru
faptul ca, dupa cum am observat la alegerile din 2005, programele electorale
ale concurentilor aveau similitudini esentiale cu mici exceptii de cifre,
termene si directii, Est, Vest.
Nu diminuez in nici un caz
responsabilitatea guvernarii pentru toate cele promise si realizate sau
nerealizate. Cit de sporit ar fi progresul ultimilor ani si cit de majori ar fi
indicii economici inregistrati, sint inca prea acute nevoile si saracia si este
indicata multa vointa politica, capacitati si curaj, flexibilitate pentru a
depasi declinul, ruinarea pe care le-am admis cu totii. Am zis si mai repet,
da, sintem responsabili si nu avem dreptul a ne dezvinovati.
Insa la edificarea statului contribuim cu
totii in mai mare sau mai mica masura. Si atunci cind fiecare din noi,
formatiune mai importanta sau mai putin importanta, cu oportunitati si
capacitati mai vaste sau mai modeste, nu ne asumam riscurile si
responsabilitatea in masura celor intreprinse si nu incercam cel putin a
contribui la opera de consolidare a tarii, jonglind cu tot soiul de critici
oarbe cu referire la moralitate, competenta si ideologie, vrind-nevrind iti
amintesti de renumita fabula “Musca la arat”, de acei care sterg fruntile de
sudoare, nici macar obosindu-se citusi de putin.
E vina tuturor partidelor si trebuie s-o
recunoastem ca astazi o buna parte a electoratului este derutat si dezorientat.
Dar mai exista si alta fateta a lucrurilor. Cit de initiat este alegatorul,
care este cultura si responsabilitatea civica a fiecaruia, in ce masura este constientizat
dreptul de vot, chintesenta democratiei prevazuta in legea suprema a statului
si anume – vointa poporului constituie baza de stat.
Fiecare alegator are posibilitate de a
schimba realitatea, de a-si impune optiunea participind la alegeri, pronuntindu-se
asupra viitorului sau, al tarii, optiune care trebuie respectata in cea mai
mare masura, manifestind acest respect fata de cei votati, caci in spatele
fiecarui ales se afla o mie, doua, zece si sute de mii de alegatori.
Critica, si nu ofense umilitoare,
depistarea lacunelor, erorilor si propuneri constructive, pragmatice, exigenta
reciproca si toleranta in limitele bunei cuviinte.
Onorat Parlament,
Prin acest proiect se incearca, prin
consens, a propune noi formulari ale articolelor 136, 138, prin care se
stipuleaza urmatoarele. “Alegerile sint considerate nevalabile daca la ele au
participat mai putin de 1/4, comparativ cu cifra existenta de 1/3 din numarul
persoanelor inscrise in listele electorale si votarea repetata se considera
valabila, indiferent de numarul alegatorilor care au participat la alegeri.”
Adica, persoana care nu doreste sa-si
manifeste vointa incredinteaza acest drept celor care vor iesi la votare. Nu
este cea mai buna solutie, dar este inca un pas spre adevarata democratie, cind
dreptul este constientizat si nicidecum impus.
O alta noutate a prezentului proiect este
asa-zisa fisa electorala si omiterea cuponului detasabil pe care, recent, il
acceptasem ca o solutie in a omite abuzurile si falsificarile, dar care
submineaza secretul votului.
Nu insistam asupra introducerii fisei
electorale, chiar si cele mai modeste costuri depasesc suma de 2 milioane.
Problema urmeaza a fi studiata mai profund. De fapt, avem exemplul unor state
si vizavi de includerea in buletin a sintagmei “impotriva tuturor
concurentilor”. Pe cit de rezonabila e optiunea de a implementa unele tehnici
si proceduri omise de alte state, ca fiind inoperabile si ineficace, modificind
de dragul modificarii, mai ales ca anume procedura de votare urmeaza a fi una cit
se poate de stabila si lesne de efectuat.
Declaratia de sedere, incercarea de a anula
restrictiile fata de dreptul de vot in privinta anumitelor persoane condamnate
la privatiune de libertate admitind privarea de drepturi politice doar daca
aceasta se bazeaza pe infractiuni serioase, vin sa imbunatateasca legea prin
asigurarea cit mai deplina a dreptului de vot tuturor alegatorilor, excluzind
posibilitatile de ingradire, acestea fiind prevazute la articolul 3 din
Protocolul 1, dreptul la alegeri libere la Conventia Europeana pentru Apararea
Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
Finalmente, as mentiona ca Fractiunea
Partidului Comunistilor sustine acest proiect, la a carui elaborare a
contribuit, urmind sa vina cu anumite amendamente pentru a doua lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
La aceasta etapa a dezbaterilor a
proiectului de Lege nr.1882, supun votului aprobarea acestui proiect in prima
lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1882 este aprobat in
prima lectura.
Eu la fel voi adresa rugamintea pentru
autorii acestui proiect, cit si comisia sesizata in fond, acest proiect trebuie
sa fie examinat si adoptat in lectura a doua pina la finele lunii iulie.
Proiectul de Lege nr.1546 pentru
modificarea si completarea Legii cu privire la avocatura, lectura a doua.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege nr.1546 pentru
modificarea si completarea Legii cu privire la avocatura a fost examinat si
adoptat in prima lectura la 22 iunie 2006, considerindu-se ca proiect de baza.
Proiectul respectiv a fost comasat cu
proiectul de Lege nr.1670 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la
avocatura si se prezinta ca proiect de lege unic.
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat detaliat amendamentele si propunerile deputatilor,
parvenite la aceste doua proiecte de legi, inclusiv cele expuse de deputati in
cadrul examinarii in prima lectura in cadrul sedintei Parlamentului.
In rezultatul dezbaterilor, comisia a
acceptat integral sau partial o buna parte din amendamentele si propunerile
care se contin in anexa, partea integranta a prezentului raport.
Pe marginea celor expuse, comisia propune
ca proiectul de Lege nr. 1546 sa fie adoptat in lectura a doua cu amendamentele
ce se contin in anexa la prezentul raport.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua, altele
decit cele acceptate de comisia sesizata in fond.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Vreau sa va multumesc, caci unul din cele
doua amendamente, facute in cadrul examinarii in prima lectura, a fost
acceptat. Spre regret, amendamentul de baza nu se accepta. Vreau sa atrag
atentia ca din 11 amendamente, care nu au fost acceptate de comisie, in 8
cazuri se aduc argumente din care motive au fost respinse. In trei cazuri,
inclusiv si la amendamentul la punctul 3 din anexa, pur si simplu, este scris
in felul urmator: nu se accepta. Deci, as vrea sa stiu din care motive nu s-a
acceptat propunerea respectiva.
Va multumesc.
Astept.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Dumneavoastra ati propus ca profesorii de
drept, detinatori ai titlului stiintific, sa fie inclusi in categoria persoanelor
care vor fi scutite de efectuarea stagiului profesional si de sustinerea
examenelor de calificare. Comisia a luat decizia respectiva pentru a respinge
acest amendament, luind in considerare urmatoarele argumente, deoarece
profesorul sau titularul unui titlu stiintific de drept, in activitatea
dumnealui, se ocupa de probleme teoretice si intr-un domeniu concret, dar
activitatea avocatului este o activitate practica. Cind, de fapt, se face
referinta la problemele aplicarii mai multor legi si nu numai a celor ce tin de
un domeniu in care este specialist persoana respectiva doctor in drept. Din
cauza aceasta noi, totusi, am luat decizia ca aceste persoane sa nu se bucure
de aceasta facilitate.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc pentru explicatii.
Domnule Presedinte,
Dumneavoastra cunoasteti ca in mai multe
tari ale lumii acest lucru este prevazut, fiindca majoritatea absoluta a
profesorilor din cadrul institutiilor de invatamint superior, detinatori ai
acestui grad stiintific, au sau au avut si activitate practica. De aceea, avind
in vedere faptul ca comisia a respins amendamentul respectiv, vreau sa fac
trimitere la Legea privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat din
Romania, articolul 16 alineatul (2) suna in felul urmator: “La cerere, poate fi
primit in profesie cu scutire de examen titularul diplomei de doctor in drept”.
De aceea, domnule Presedinte al
Parlamentului,
Va rog sa puneti la vot propunerea facuta.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Jdanov,
Eu ma adresez domnului Presedinte al
Parlamentului Marian Lupu, nu dumneavoastra.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog putina liniste in sala.
Stimati colegi,
Supun votului. Cine este pentru
acceptarea...
Domnul Leonid Bujor:
Cind ma adresez dumneavoastra, o sa va
nominalizez pe nume si pe pronume frumos.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Eu va rog. Supun votului aceasta propunere.
Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 6.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
28 de voturi “pro”. Aceasta propunere
este...
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Presedinte,
Daca se poate o mica precizare.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte,
Doar o clipa. Deci, incheiem procedura de vot.
28 de voturi “pro”. Evident, cu aceste
rezultate propunerea nu intruneste conditiile necesare pentru a fi acceptata.
Va rog, domnule Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
O mica precizare pentru acei care au votat
si pentru propunerea domnului Bujor. Persoanele respective care au activat in
organele de drept si anume procurorii si judecatorii se vor bucura de aceasta
facilitate, deoarece in articolul respectiv noi am prevazut acest moment. In
cazul in care dupa demisie, ei practica domeniul jurisprudentei, atunci ei au
dreptul la aceasta facilitate, de aceea...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu la fel am avut un amendament si am vazut
ca comisia l-a respins. Consider motivele de respingere absolut nefondate, din
cauza ca se talmaceste gresit de catre comisia dumneavoastra ideea de instanta
independenta, ce ar insemna instanta independenta aici. Fiindca statul si
baroul avocatilor sau avocatura, deci, sint doua componente. Statul are
opiniile lui, avocatura are opiniile ei. Deci, aceste doua componente sint
cointeresate in ceva. Si expertiza, de fapt, ne solicita ca examinarea,
primirea licentei sa o faca o structura independenta sau o comisie independenta.
Dumneavoastra ati dat si noi dam prin
aceasta lege aceste prerogative, de fapt, ale avocatilor. Si, din acest punct
de vedere, eu consider aceasta o greseala. Nu vreau sa ma impotrivesc, astazi
am sa votez impotriva cu fractiunea. Dar sint convins absolut. Impreuna cu
fractiunea, da. Dar sint convins ca aceasta este o greseala si numaidecit o sa
se revina.
Domnule presedinte Turcan,
Vreau sa spun ca am citit foarte atent
expertiza acestei legi, si, in mare parte, consider ca aceasta expertiza, adica
eu sint de acord cu dinsa suta la suta. Ea numai nu este interpretata corect.
Chiar va dau sa cititi inca o data Statutul
avocatilor, caci se vorbeste de doua conceptii, care exista azi in Europa in
aceasta problema. Interpretarea statutului avocatului in calitate de functionar
public, pe de o parte, si, pe de alta parte, in calitate de concurent in plata
serviciilor juridice. Si doctrina principala europeana sta la mijloc. Aceste
doua extreme, in interpretarea acestei functii publice, de fapt, sta la mijloc,
le combina intr-un fel sau in altul.
La noi am trecut dintr-o extrema in alta.
Noi am avut extrema cind statul absolut dirija. Acum am trecut in alta extrema
– i-am dat tot sistemului de avocati. Nu am facut aceea ce, de fapt, ne cere
expertiza. Eu sint absolut convins in aceasta.
Domnul Vladimir Turcan:
Bine. Noi, intr-adevar, am discutat destul
de profund acest amendament. Decizia comisiei se bazeaza, de fapt, afara de
expertiza ceea care dumneavoastra ati nominalizat-o, pe... Si anume punctul 2.5
din aceasta expertiza. Deci, se face referinta direct la aceea ca Comisia de
Licentiere trebuie sa fie compusa, majoritatea absoluta in aceasta comisie
trebuie sa apartina celor care sint avocati.
Deoarece, de fapt, noi vorbim despre o
structura si aceasta este doctrina care a fost acceptata inca din anul 1995,
cind a fost aprobata legea respectiva, ca avocatul este un functionar public.
Si atunci organele respective, inclusiv Comisia de licentiere, care este un
organ ce da posibilitate ca aceasta Asociatie a avocatilor sa se
autoadministreze. Deci, acesta este primul moment.
Al doilea moment, noi ne-am bazat si pe
recomandarile Consiliului Ministrilor din anul 2000, in care se prevede ca
decizia cu privire la autorizatia de a practica profesia de avocat sau de a
avea acces la ea trebuie sa fie luata de catre o instanta independenta. Oricare
ar fi ele, aceste decizii, luate de catre o instanta independenta sau
neindependenta, in dependenta de doctrinele care sint acceptate in statele
respective, ar trebui sa poata constitui obiectul unui recurs in fata unui
tribunal independent si impartial.
De aceea, noi si am prevazut ca in cazul in
care persoana respectiva nu este de acord cu decizia Comisiei de licentiere,
atunci in articolul 18 este prevazut: persoana respectiva poate sa atace
aceasta decizie in instanta de judecata. Ceea ce este in proiectul dat, din 11
persoane 7 locuri vor apartine avocatilor. Patru persoane care vor fi desemnate
de catre Ministrul Justitiei. Deci, dupa parerea comisiei, totusi, acest
coraport este taman acel care se inscrie in recomandarile Consiliului Europei.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Turcan.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului adoptarea
in a doua lectura a proiectului de Lege nr.1546, tinind cont de raportul
comisiei sesizate in fond, cine este pentru rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
82 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1546 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
In continuare avem doua proiecte de lege
conexe nr.1582 si nr.1583. Eu as propune plenului
Parlamentului sa aplicam aceeasi procedura. Autorul prezinta ambele proiecte,
dupa care comisia parezinta raportul mixt asupra acestor doua proiecte. In
final votam separat aceste doua initiative.
Domnule Cosarciuc, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu as vrea ca noi sa propunem
Parlamentului, in primul rind, proiectul de Lege nr.1583 privind organizatiile
interprofesionale pe produse agroalimentare. In primul rind, scopul acestui
proiect de lege.
Ca autor, imi propun ca, prin acest proiect
de lege, sa se constituie aceste organizatii interprofesionale pe produse
agroalimentare, care ar permite ca acei care se ocupa de producerea produselor
agricole si agroalimentare sa poata sa se unifice in aceste organizatii, care
le-ar permite ca ei sa discute problemele pe care le au in acest domeniu si, in
acelasi timp, ar putea ca sa promoveze niste politici clare si masuri clare
pentru dezvoltarea produselor agricole si agroalimentare.
In principiu, acest proiect de lege ar
permite ca sa fie promovat in Republica Moldova principiul normal de activitate
in sfera businessului: cistig eu, cistigi tu. Adica, daca vorbim despre
agricultura, aici noi ne referim la acei care produc produse agricole, la acei
care transporteaza aceste produse agricole, la acei care proceseaza si
transforma in produse agroalimentare.
Prin acest proiect de lege, se introduce
notiunea de “filiera pe produs”. Aceasta notiune inseamna ca un sistem de
relatii functionale, care leaga producatorii, prelucratorii, transportatorii,
depozitarii, distribuitorii, comerciantii care tranzactioneaza acelasi produs,
in vederea utilizarii si/sau consumului acestuia. Iata aceasta ar permite ca,
prin aceasta organizare interprofesionala, toti acei care lucreaza pe o filiera
de produse agroalimentare sa poata analiza situatia pe piata, sa poata lua
deciziile in comun.
Astfel, prin constituirea Consiliului pe
produs, care sint prevazute de acest proiect de lege, acest Consiliu pe produs
ar putea, in baza unor analize a pietelor interne, a pietelor regionale, a
pietelor internationale sa ajunga la un acord pe aceasta filiera de produs, ar
putea sa ajunga la un acord cu privire la un pret estimativ, care sa fie
folosit ca baza pentru negocierile cu pretul de piata.
Stimati colegi,
Aceasta este, in principiu, scopul acestei
legi si eu as considera ca adoptarea acestui proiect de lege ar permite crearea
unui cadru legal, ca in Republica Moldova sa fie dezvoltata aceasta activitate,
care ar permite ca acei care sint inclusi in aceste activitati sa aiba
sustinerea necesara din partea Executivului.
Daca imi permiteti, eu as propune in continuare
proiectul de Lege privind organizarea si functionarea pietelor produselor
agricole si alimentare. Acest proiect de lege are ca scop definitivarea a tot
ceea ce tine de anul de piata, perioada de timp corespunzatoare comercializarii
produselor diferite in functie de produs si de anul agricol. Apare aceeasi
notiune de “consiliu pe filiera pe produs”, organism constituit prin
participarea partenerului pe filiera de produs si a reprezen-tantilor
autoritatilor publice. De numit in continuare “consiliu pe produs”,
reglementarea filierei produsului. Apar notiunile de “pretul pietei interne”,
“pret de referinta”, “pret de interventie” s.a.m.d. Adica, sint lucruri foarte
importante pentru ca sa poata fi aplicate mecanismele de reglementare a
pietelor agricole si agroalimentare.
Scopul acestui proiect de lege este ca
agentii economici si asociatiile profesionale constituite de acesti agenti
economici, apoi constituite in asociatii interprofesionale, sa poata constitui
aceste consilii pe produs si sa poata atinge obiectivele propuse. In primul
rind, consiliile pe produse urmaresc indeplinirea urmatoarelor obiective:
stimularea, promovarea, dezvoltarea activitatii pe fiecare filiera, analiza
pietei pe baza a informatiilor pe filiera pe produs privind cererea si principalele
produse agricole si alimentare.
Un alt moment foarte important este ca,
inaintea de inceperea anului de piata, care difera de anul agricol, inainte cu
30 de zile de inceperea acestui an de piata, ca participantii la organizatiile
interprofesionale pe filiera pe produs sa poata publica in Monitorul Oficial al
Republicii Moldova un pret de referinta pentru produsele agroalimentare, care
vor fi produse si comercia-lizate pe piata Republicii Moldova.
Eu as dori sa exemplific printr-un exemplu
concret. Sa presupunem filiera pe produs: sfecla de zahar si zaharul in
Republica Moldova. Aceasta ar insemna ca cu 30 de zile inainte de inceperea
anului de piata, care pentru sfecla de zahar incepe in toamna anului precedent
anului agricol, sa poata de acum sa determine care ar putea sa fie pretul la
sfecla de zahar. Si acest lucru s-ar face in baza analizei pietei interne, in
baza analizei pietei regionale, in baza analizei pietei internationale.
La ce ar aduce aceasta, eu stiu, stabilire
a pretului de referinta? Aceasta ar aduce la urmatoarele, ca acei care doresc
sa se ocupe de un produs sau altul, acei care vor dori sa se ocupe in cazul dat
de sfecla de zahar isi vor calcula posibilitatile, isi vor calcula cheltuielile
si vor lua decizia daca pot ei sa se ocupe de acest produs sau nu pot sa faca
acest lucru. Adica, este un lucru important prin adoptarea acestei legi, ca noi
vom pune in miscare societatea civila.
Adica, vom crea un cadru legal in baza
caruia producatorii, transportatorii, procesatorii s.a.m.d. se vor aseza la
masa comuna, vor lucra cu cartile deschise pentru ca sa poata stimula
producerea unui sau altui produs. Si, de obicei, la noi, in Republica Moldova,
producatorii de productie agricola, de produse agricole, de materie prima
pentru procesatori, sint intotdeauna defavorizati, fiindca pina la momentul
inceperii achizitionarii ei, practic, nu cunosc nici preturile, nu cunosc
conjunctura pietei si este obligatia Executivului ca, totusi, sa cheltuie
surse, ca sa uneasca acesti producatori de materie prima, procesatori la o
masa, prin aceste organizatii interprofesionale, in baza consiliului pe produs,
fiindca in componenta consiliului pe produs vor fi inclusi si reprezentantii
Ministerului Agriculturii, reprezentantii Ministerului Finantelor, si
Ministerul Economiei, si reprezentantii asociatiilor interprofesionale pe
filierele pe produse. Aceste proiecte de legi sint elaborate in baza si a
armonizarii, sa spunem asa, sau au ca scop armonizarea legislatiei Republicii
Moldova cu legislatia Uniunii Europene. Si eu sint sigur ca aceste doua
proiecte de lege vor permite ca tot ceea ce tine de producerea produselor
agricole si produselor agroalimentare sa se aseze intr-un cadru legal si mai
ales cu participarea foarte intensa a celor care sint pe aceasta filiera pe
produs: producatorii, transportatorii, procesatorii si acei care
comercializeaza produsele agricole si agroalimentare.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ăîńďîäčí Ęîńŕđ÷óę, íó, âî-ďĺđâűő, ďđĺćäĺ
÷ĺě çŕäŕňü âîďđîń, őî÷ó ńęŕçŕňü, ÷ňî âŕř âňîđîé çŕęîí ą1583 ěíĺ íĺ ďîí˙ňĺí,
ďîňîěó ÷ňî ó íŕń ńĺé÷ŕń äĺéńňâóĺň Çŕęîí î ďđîôńîţçŕő č
â îáůĺě-ňî íĺ âîçáđŕí˙ĺňń˙ ńîçäŕâŕňü ëţáîăî âčäŕ ďđîôĺńńčîíŕëüíűĺ ńîţçű. Íî ýňî
˙ íĺ â ęŕ÷ĺńňâĺ âîďđîńŕ, ˙ âűńęŕçűâŕţ ńâîĺ ěíĺíčĺ. Ó ěĺí˙ âîďđîń ňŕęîăî
őŕđŕęňĺđŕ. Â îňíîřĺíčč Çŕęîíŕ ą1582,
îáú˙ńíčňĺ ěíĺ, ďîćŕëóéńňŕ, ÷ňî ńňîčň çŕ ďîí˙ňčĺě «đűíîę ńĺëüńęîőîç˙éńňâĺííîé
ďđîäîâîëüńňâĺííîé ďđîäóęöčč». ×ňî îíî âęëţ÷ŕĺň?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am varianta in limba romana. La
proiectul de Lege nr.1583?
Doamna Ludmila Borgula:
Ýňî î đűíęĺ.
Domnul Marian Lupu:
Dupa cum inteleg eu sensul intrebarii
doamnei Borgula, se are in vedere piata ca notiune, definitie de piata,
definitie economica sau notiune de tolcioc.
Doamna Ludmila Borgula:
Îá îđăŕíčçŕöčč đűíęŕ. Îá îđăŕíčçŕöčč đűíęîâ
ńĺëüńęîőîç˙é-ńňâĺííűő. Âîň ÷ňî ýňî ďîí˙ňčĺ â ńĺá˙ âęëţ÷ŕĺň? ß îáú˙ńíţ äŕëĺĺ, ďî÷ĺěó âîçíčę äŕííűé âîďđîń.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dumneavoastra va referiti in general la
denumirea legii – Lege privind organizarea si functionarea pietelor produselor
agricole, aceasta aveti in vedere?
Doamna Ludmila Borgula:
Íó, ˙ ćĺ ńęŕçŕëŕ.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Organizarea si functionarea pietelor
agricole este o chestiune complexa, care consta din notiunea de “an de piata”,
din notiunea de “filiera pe produs”, din Consiliul pe filiera pe produs si din
reglementarea filierei pe produs, si din pretul pietei interne. Adica aceste
notiuni care se contin in acest proiect de lege si mecanismele, si
instrumentele din acest proiect de lege permit ca acei care sint pe aceasta
filiera de produs, producatorii, transportatorii, procesatorii s.a.m.d. sa aiba
niste mecanisme clare de reglementare a pietelor.
Dar cel mai important, stimata doamna
colega, este ca acesti participanti pe filiera de produs nu vor fi influentati
de catre Guvern si nu vor astepta ca Guvernul sa ia decizie in acest domeniu.
Este important ca ei singuri, avind acest cadru legal, pot sa discute impreuna
si sa ia niste decizii care ar putea sa le permita ca ei sa aiba folos din
activitatea lor de business. Adica acesta este un cadru complex de activitate
in acest domeniu si de reglementare.
Doamna Ludmila Borgula:
Îňíîńčňüń˙, ŕ ęŕę, â ęŕęîé ńňĺďĺíč
çŕňđŕăčâŕĺňń˙ âîďđîń ôóíęöčîíč-đîâŕíč˙ đűíęîâ ďî
ďđîäŕćĺ äë˙ ăđŕćäŕí, đŕńďîëîćĺííűő â ďđĺäĺëŕő ăîđîäŕ č đŕéîííűő öĺíňđîâ č ň.ä., îí ńţäŕ
ňîćĺ âęëţ÷ĺí?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu. Aici proiectul de lege mentionat nu
este o reglementare a comertului intern. Acest proiect de lege este un proiect
care creeaza un cadru legal, ca acei care activeaza pe o filiera de produs sa
poata discuta impreuna, sa poata analiza conjunctura pietei, sa poata elabora
niste mecanisme care sa stimuleze aceasta piata, s-o dezvolte aceasta piata.
In cazul in care, de pilda, noi avem
probleme intr-un domeniu oarecare, membrii Consiliului pe produse vor veni cu
niste propuneri la ministerul de ramura. Ministerul de ramura ar putea sa vina
cu niste propuneri la Guvern si, in baza alocatiilor bugetare anuale, am putea
sa facem aceste stimulari, aceste interventii in baza legii.
Doamna Ludmila Borgula:
Ňî ĺńňü, âűâîä
âűňĺęŕĺň ńŕě ďî ńĺáĺ, íŕďđŕřčâŕĺňń˙ íĺîáőîäčěîńňü î âíĺńĺíčč čçěĺíĺíč˙ â ńňŕňüţ 1, â ęîňîđîé îďđĺäĺë˙ĺňń˙ çíŕ÷ĺíčĺ
ňĺő čëč číűő ďîí˙ňčé, ńëĺäóĺň ĺĺ äîďîëíčňü? Ďîňîěó ÷ňî,
ęŕę âčäčňĺ, ěíîăî ăîâîđčëč î ňîě, ÷ňî ýňî ňŕęîĺ. ×ňîáű âńĺ
ńňŕëî ˙ńíî.
Ňĺďĺđü ďî ńňŕňüĺ 5
«Ńîâĺň ďî ňîâŕđó. Ďđčíöčď č ńôĺđŕ äĺ˙ňĺëüíîńňč». Âî-ďĺđâűő, ÷ňî, ďî ęŕćäîěó âčäó ňîâŕđîâ? ß íŕń÷čňŕëŕ ó âŕń â ńňŕňüĺ 3, ăäĺ âű ďđĺäëŕăŕĺňĺ 17 č äŕëĺĺ 18. ×ňî ďî íĺîáú˙ňíîěó ęîëč÷ĺńňâó ňîâŕđîâ áóäóň ńîçäŕâŕňüń˙
ńîâĺňű?  ęŕćäîě čç íčő çŕäĺéńňâîâŕííî áîëüřîĺ ęîëč÷ĺńňâî ëčö đŕçëč÷íîăî óđîâí˙. Íŕńęîëüęî ýňî
öĺëĺńîîáđŕçíî? Äóěŕţ, ÷ňî ĺńëč áű Âű ňŕě ńęŕçŕëč ďî ăđóďďĺ ňîâŕđŕ, äŕ? Íî ęîăäŕ Âű ăîâîđčňĺ ďî ňîâŕđŕě, ýňî ďîäđŕçóěĺâŕĺňń˙ ďî ęŕćäîěó âčäó ňîâŕđŕ.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna colega,
Se au in vedere, in primul rind, marfurile
care sint in agricultura, adica, produsele agricole si agroalimentare.
In afara de aceasta, in proiectul de lege
se prevede ca numarul de filiere pe produs sint stabilite de participantii la
filierele pe produs. Tot in proiectul de lege eu mentionez ca la inceput ar
putea fi formate numai citeva filiere pe produse in domeniile cele mai
importante.
Desi in avizul Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului se mentioana, ca aici ar trebui sa fie adaugata
aceasta lista, in avizul Guvernului se spune ca aceasta lista ar trebui sa fie
comprimata numai pentru produsele strategice sau pentru cele mai importante.
Dar articolul 3 nu este un articol
obligatoriu. Este un articol care permite crearea unei filiere pe produse.
Acest lucru, de acum, depinde de acei care se vor folosi de aceasta lege. Vor
dori sa creeze, eu stiu, aceasta filiera pe produse cereale si produsele
cerealiere insemna ca vor forma aceasta organizatie interprofesionala. Nu vor
dori, nu vor forma acest lucru. Fiindca, legea, in general, este un cadru legal
ca sa se aseze la o masa rotunda toti acei care sint pe aceasta filiera pe
produs: producatorii de materie prima, transportatorii, procesatorii,
comerciantii. Aceasta lista poate fi comprimata, dar poate fi si extinsa, in
dependenta de necesitatile acelor care vor utiliza aceasta lege si vor
implementa aceasta lege.
Stimata doamna,
In privinta consiliilor pe produs. Ele nu
sint atit, eu stiu, de mari, dar sint importante. Fiindca, exemplul de
activitate in Republica Moldova demonstreaza ca, de pilda, producatorii de
sfecla de zahar, nu pot negocia, de pilda, cu fabrica de zahar impreuna.
Aceasta ne-ar permite ca aceasta
organizatie interprofesionala sa se aseze la o masa si acei care sint
producatori de sfecla de zahar, si acei care transporta sfecla de zahar la
fabrica, si acei care prelucreaza pe loc aceasta sfecla.
Doamna Ludmila Borgula:
Č âń¸ ćĺ ˙ äóěŕţ, ÷ňî íóćíî ďî ăđóďďŕě
ňîâŕđŕě. Ěîćĺň áűňü ďđč âňîđîě ÷ňĺíčč. Íî â ýňîé ćĺ ńňŕňüĺ, ńęîëüęî ˙ íĺ
ńěîňđĺëŕ ýňó ńňŕňüţ č äŕëĺĺ, ó Âŕń âîîáůĺ â çŕęîíĺ óňđŕ÷ĺí ňŕęîé îđăŕí, íĺ ďđîńňî îđăŕí, ŕ äîâîëüíî
ńĺđü¸çíŕ˙ îđăŕíčçŕöč˙, ęŕę «Ěîëäŕâďîňđĺáńîţç», ęîňîđŕ˙ ňîćĺ čěĺĺň ďđ˙ěîĺ îňíîřĺíčĺ ę ýňîé ďđîáëĺěĺ. Ó Âŕń, ďđŕęňč÷ĺńęč, íčăäĺ íĺ ńęŕçŕíî î ňîě,
÷ňîáű čő ďđĺäńňŕâčňĺëč áűëč ňŕě-ňî čëč ňŕě-ňî
čëč îá čő ó÷ŕńňčč. Ń÷čňŕţ, ÷ňî,
ýňî ńŕěî ńîáîé đŕçóěĺĺňń˙ äîëćíî áűňü
č Âű, íŕâĺđíîĺ, äóěŕëč, ÷ňî îíŕ âőîäčň â ńîńňŕâ
äđóăčő îđăŕíîâ. Ŕ ˙ äóěŕţ, ÷ňî íŕě íóćíî ŕęöĺíňčđîâŕňü
âíčěŕíčĺ íŕ «Ěîëäŕâďîňđĺáńîţçĺ».
Ńěîňđčňĺ ôčíŕíńčđîâŕíčĺ, ńňŕňü˙ 5, ĺĺ
ńîäĺđćŕíčĺ ó Âŕń ňîćĺ đŕçěűňî. Ěîćĺň áűňü ÷ŕńňíűěč ëčöŕěč č ň.ä. Çŕ ń÷¸ň ÷ĺăî áóäĺň đŕáîňŕňü ęŕćäűé ńîâĺň ďî ęŕćäîěó âčäó čëč ďî ęŕćäîěó
ňîâŕđó? Âű äîëćíű îďđĺäĺëčňü ńâîţ ďîçčöčţ. Íî ˙ äóěŕţ,
÷ňî, ĺńëč âęëţ÷čňü ýňîň ďóíęň, ňî íŕâĺđíîĺ, ĺăî
íĺîáőîäčěî đŕńřčđčňü čëč ęîíęđĺňčçčđîâŕňü, ÷ňîáű íĺ áűëî ďîňîě ďđîáëĺě, ęŕęčě îáđŕçîě đĺřŕňü ýňîň âîďđîń?
Č, íŕęîíĺö, ďîńëĺäíĺĺ. Ďđîřó ďđîůĺíč˙, ˙ âčćó íĺ î÷ĺíü ěíîăî, đŕçđĺřčňĺ ěíĺ âűńęŕçŕňü ďîńëĺäíĺĺ çŕěĺ÷ŕíčĺ.  îňíîřĺíčč ďóíęňŕ 9 ýňîé ćĺ ńňŕňüč 5. Ńěîňđčňĺ, ÷ňî Âű
ďčřčňĺ: «Äĺëîďđîčçâîäńňâî â
ńîâĺňŕő îńóůĺńňâë˙ĺňń˙, âĺä¸ňń˙ ďđĺäńňŕâčňĺë˙ě Ěčíčńňĺđńňâŕ ńĺëüńęîăî őîç˙éńňâŕ č ďčůĺâîé ďđîěűůëĺííîńňč, ŕ ňŕęćĺ äđóăčěč ďđĺäńňŕâčňĺë˙ěč, íŕçíŕ÷ĺííűěč ďđŕâëĺíčĺě».
Ňŕę ÷ňî, ňîăäŕ îäíî
äđóăîĺ čńęëţ÷ŕĺň? Çíŕ÷čň, Ěčíčńňĺđńňâî ńĺëüńęîăî őîç˙éńňâŕ č ďčůĺâîé
ďđîěűůëĺííîńňč ˙âë˙ĺňń˙ ăëŕâíűě, č ďîýňîěó îíî áóäĺň âĺńňč
äĺëîďđîčçâîäńňâî? Č ęŕę ěîăóň íĺńęîëüęî ëčö áűňü îňâĺňńňâĺííűěč çŕ äĺëîďđîčçâîäńňâî? Ňî ĺńňü, äóěŕţ, ÷ňî âîň â
ýňîě ďóíęňĺ íóćíî ęîíęđĺňčçčđîâŕňü č áîëĺĺ ÷¸ňęî îďđĺäĺëčňü đ˙ä ďîëîćĺíčé.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna Borgula,
In privinta alineatului 9, eu sint de
acord. In privinta finantarii. In Legea cu privire la asociatiile
interprofesionale acolo vorbeste despre faptul, cum se formeaza aceste
asociatii? Care este conducerea acestor asociatii?
Conform Codului civil si conform Legii cu
privire la societatile necomerciale, noi avem aceasta lege, in principiu,
aceste asociatii interprofesionale se vor forma in baza Legii cu privire la
societatile necomerciale. Finantarea acestor societati necomerciale se face de
catre participanti, acei care creeaza aceasta asociatie. Adica, nu poate sa fie
alta. In afara de aceasta, eu sint convins ca aceste consilii pe produse vor
putea gasi suportul si din partea organizatiilor internationale.
Fiindca, astazi noi avem in domeniul
societatii civile in agricultura Federatia fermierilor, Uniunea “Agroprotect”,
care se finanteaza de participantii la aceste federatii sau uniuni, sau prin
gasirea unor suporturi financiare internationale.
Stimati colegi,
Aceasta este foarte important, ca acei care
participa la aceste asociatii interprofesionale, pe aceste filiere pe produs sa
concretizeze ca fac lucruri pentru dinsii, nu fac pentru cineva. Adica, nu
trebuie ei sa astepte ca cineva le va face lucrul lor.
Ei trebuie sa poata sa se aseze sa
negocieze, ei pot sa analizeze ca legea prevede si un sistem informational cu
privire la pietele agricole si produselor agroalimentare. Este important ca noi
sa-i antrenam pe acesti oameni ca ei sa poata negocia, sa poata discuta si sa
poata analiza citeva cifre si sa poata lua decizii, care ar putea sa fie, eu
stiu, pentru aceasta filiera pe produs bine venite.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul 3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Va multumesc.
Stimate autor,
As vrea sa va intreb, totusi, cum coreleaza
capitolul III, ceea ce vizeaza iata articolul 7, cu economia de piata? Un
moment.
Si al doilea moment. Cum credeti
dumneavoastra, daca o sa fie adoptata aceasta formula, care se prevede in acest
articol, n-o sa fie aceasta, vasazica, n-o sa corespunda cerintelor Legii
nr.1103 in ceea ce priveste concurenta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Calmatui,
In capitolul III, articolul 7, la care ati
facut referinta dumneavoastra, se vorbeste despre masurile de reglementare, se
vorbeste despre sprijin financiar, subventii s.a.m.d. Sint niste mecanisme care
sint aplicate de acuma in Republica Moldova in baza legilor existente.
Noi vorbim ca participantii la filiera pe
produs, participantii la organizarea pietelor s.a.m.d. vor putea inainta
propuneri pentru ca aceste instrumente sa fie folosite. Si aceste propuneri vor
fi inaintate de catre Consiliul pe produs, care va fi inaintat Ministerului
Agriculturii si Industriei Alimentare, si ministerul, prin intermediul
Guvernului, prin lege de acuma vor aplica aceste mecanisme.
In privinta faptului daca aceste norme se
includ sau nu in economia de piata eu am mentionat de la bun inceput, ca chiar
si pretul de referinta, care este prevazut de aceasta lege, este un pret care
se pune la baza negocierilor cu preturile de piata si el nu contravine legilor
economiei de piata.
In privinta Agentiei Nationale viitoare cu
privire la protectia concurentei sau in privinta Legii cu privire la protectia
concurentei. Una alteia nu incurca, fiindca Legea cu privire la protectia
concurentii este un cadru legal administrat de catre Executiv si acolo sint
instrumentele necesare pentru ca in Republica Moldova concurenta sa fie
promovata, ceea ce este prevazut in acest proiect de lege, se au in vedere
niste masuri pe care le discuta insusi participantii la filiera pe produs. Si
iau aceste decizii de comun acord, decizii ca sa le stimuleze, eu stiu,
activitatea lor de business in diferite domenii: si in producerea produselor
agricole, si in procesare, si in transportare.
Domnul Valeriu Calmatui:
Aceasta este viziunea dumneavoastra. Dar, totusi,
pina la urma, eu ma tem ca daca o sa fie, totusi, sprijinul acesta financiar
sau impunerea unui pret, cum se stipuleaza in acest proiect, aceasta o sa
conduca, cred eu, tot la niste asemenea probleme, ca marfa n-o sa fie
competitiva pe piata sau invers, o sa fie prea scumpa si n-o s-o procure
nimeni. De aceea, aceasta ramine de vazut pentru lectura a doua.
Si, totusi, iata inca o intrebare care tine
de fondurile de finantare, de sustinere. Dumneavoastra prevedeti ca sa fie
finantate din bugetul de stat. Deci, noi cunoastem care este astazi
posibilitatea bugetului de stat. Si daca noi includem asa prevedere in lege,
deci, evident o sa trebuiasca de acum de avut surse financiare. Dar daca n-o sa
fie aceste surse financiare?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Calmatui,
Eu am analizat avizul Comisiei pentru
politica economica, buget si finante si sint de acord cu pozitia comisiei. Si
la articolul 7, alineatul (1), litera a) se va completa cu cuvintele:
“Prevazute in bugetul de stat pentru anul bugetar respectiv.” Adica, nu se au
in vedere mijloace suplimentare decit cele prevazute, fiindca, este clar, ca
noi nu putem sa cheltuim ceea ce noi nu avem sau ceea ce nu prevedem. De aceea,
eu, ca autor, accept ceea ce a inclus in avizul sau Comisia pentru politica
economica, buget si finante. Pentru lectura a doua acest articol va fi
completat cu propunerile comisiei dumneavoastra.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul 3.
Domnul Vasile Bodisteanu:
Rog sa ma inscrieti la luare de cuvint.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Luat act.
Mai sint intrebari?
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate coleg,
Am vreo citeva intrebari. In principiu,
legislatia in vigoare permite de a crea orice asociatie profesionista s.a.m.d.
Apare intrebarea: de ce a aparut necesitatea la dumneavoastra sa inaintati o
initiativa cu proiectul de Lege privind organizatiile interprofesionale? Legea
prevede astazi, legislatia da posibilitate.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule coleg,
Legea prevede, dar necesitatea inaintarii
acestui proiect de lege tine de legiferarea unei activitati specifice, se are
in vedere in domeniul unirii, sa spunem asa, al activitatii comune a celor care
activeaza cofilierele pe produs: producatorii, transportatorii, procesasorii.
Da, noi avem astazi, de pilda, Federatia
fermierilor, dar ei nu se ocupa de un produs concret. Noi avem astazi Uniunea
“Agroprotect”, care se ocupa, pur si simplu, de agentii economici.
Acest proiect de lege si acel care tine de
organizatiile interprofesionale, si acel care tine de organizarea pietelor
agricole s.a.m.d. a fost inspirat, sa spunem asa, de reglementarile in
Comunitatea Europeana.
Inca in anul 1996 a aparut Regulamentul
Uniunii Europene cu privire la organizarea pietelor fructelor si legumelor. In
baza acestui Regulament, in tarile Uniunii Europene au fost elaborate aceste
proiecte de legi, atare tip: si in Italia, si in Cehia, si in Germania, si in
tarile candidate.
Acum in privinta intrebarii dumneavoastra.
Noi am mentionat acest lucru si in comisie si cred ca comisia va veni cu
propunerea ca proiectul de Lege privind la organizatiile interprofesionale pe
produse agroalimentare sa fie comasat cu proiectul de Lege privind organizarea
si functionarea pietelor produselor agricole si alimentare, ca noi, totusi, sa
prezentam acolo notiunile si reglementarile necesare pentru crearea acestor
organizatii interprofesionale: cum se creeaza ele, care este
reprezentativitatea lor pe urma in consiliul pe produs? Aceasta este necesar.
Si eu, ca autor, cred ca voi...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Adica, eu am inteles ca o lege aparte n-o
sa fie?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, ea va fi votata.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
O sa fie comasata. Bine. Si inca o
intrebare. Eu ma bucur ca ati mentionat, ca ati luat in considerare toate
obiectiile pe care le-a facut comisia noastra.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Dar aici sint vreo citeva momente si daca o
sa luati toate, trebuie sa prelucrati cardinal proiectul acesta. Am in vedere
ca aici sint si momente ce tin de incalcarea Legii cu procesul bugetar. Iata
pot sa ma refer la alineatul (2) din articolul 3: “Banii publici nu pot sa fi
alocati prin hotarirea de Guvern, bani care pot fi alocati numai prin
modificarea Legii bugetului s.a.m.d.” Dar acesta este un moment conceptual.
In continuare. Dumneavoastra cu citeva
notiuni atrageti statul, sa spunem asa, intr-o afacere foarte complicata. De
exemplu, iata notiunea: “pret de interventie – reprezinta pretul minim
garantat, pe care organismul de interventie il plateste la achizitionarea unui
produs agricol in conditiile de calitate si cantitate stabilite deci, nu este
notiunea, cine este organismul de interventie? Care-i statutul lui? Cine o
stabileste?
Mai departe: “stoc public de interventie –
cantitate de produse agricole achizitionata de pe piata interna de organismul
de interventie in conditiile legii.” “Interventie – mecanism de reglementare a
pietei interne, cu scopul de a sustine preturile produselor pe piata prin
preluarea surplusului in stocuri publice de interventie”. Multe momente care
pun statul in conditii foarte complicate.
Este pe piata surplusul. Da, dar cine e
organismul de interventie? Statul trebuie sa preia si sa achite cu
producatorii. Bineinteles, pentru producatori aceasta este o iesire foarte
buna, dar o sa fie o situatia nu prea buna.
Adica, ce vreau sa spun? Ca toate momentele
acestea, trebuie de prelucrat capital. Si pentru lectura a doua, daca o sa
adoptam in prima lectura, trebuie sau sa scoateti momentele acestea, sau sa
aduceti in concordanta cu legislatia in vigoare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte al comisiei,
In privinta pretului de interventie,
interventie s.a.m.d. In general, o lege nu se face pentru situatia actuala, o
lege se face pentru viitor. Daca noi astazi nu avem niste conditii, aceasta nu
inseamna ca noi putem sa adoptam o lege care sa reglementeze si sa puna... eu
stiu, ca sa ne gindim in domeniul dat...
Aceste instrumente, prevazute de aceasta
lege, sint descrise in mecanisme de reglementare si ele pot fi propuse, pot fi
discutate, aceasta nu inseamna ca ele vor fi acceptate. Dar acei care activeaza
in domeniul dat trebuie sa cunoasca ca aceasta este posibil. Nu este posibil
astazi, poate va fi posibil miine. Eu reies din faptul ca legea se elaboreaza
nu pentru ziua de astazi, dar ea se elaboreaza si pentru ziua de miine
inclusiv, atunci cind pot sa apara posibilitati de aplicare acestor instrumente
in interiorul Republicii Moldova.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Avizul dumneavoastra, al comisiei l-am
examinat foarte minutios. El este acceptabil si nu necesita niste modificari
cardinale, fiindca dumneavoastra ati sesizat foarte corect ca aici este o
greseala atunci cind la articolul 3, alineatul (2) se aproba prin hotarire de Guvern.
Se aproba prin lege. Si aici, pur si simplu, cuvintele “prin hotarire de
Guvern” se substituie prin cuvintele “prin lege”: Este o chestie simpla, la
articolul 7, alineatul (1) litera a), acolo unde se adauga, pur si simplu,
cuvintele propuse de comisia dumneavoastra. Adica, sint lucruri care pot fi, eu
stiu, modificate rapid pentru lectura a doua.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu va rog frumos, pentru lectura a doua,
toate momentele ce tin de interventie trebuie clarificate foarte si foarte bine
conform legislatiei in vigoare.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Stimate coleg Cosarciuc,
Vreau sa va intreb mai mult si sa
accentuati, ca aceste proiecte au venit in Parlament de bun timp. Vreau sa va
intreb: daca cumva ati fost invitat in fractiunea majoritara si nu ati
acceptat? Si as vrea sa intreb colegii din fractiunea majoritara, daca s-au
uitat si de data aceasta la ceas si au numarat citi bani s-au cheltuit pentru
faptul ca nu v-au invitat in fractiune ca sa examineze aceste doua proiecte,
care sint foarte binevenite? Noi in comisie le-am discutat foarte minutios.
Doamna Maria Postoico:
Intrebarea.
Doamna Valentina Cusnir:
Pai, aceasta am vrut sa concretizez, ca au
venit foarte de demult si ca putea fi invitat si de discutat acolo si sa nu
cheltuim banii, asa cum ii numara de fiecare data doamna Ostapciuc. Sa-i numere
si acum.
Doamna Maria Postoico:
Stimata colega,
Este clar.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna colega Cusnir,
Eu am fost invitat la sedintele comisiei.
Am participat la sedinta comisiei. Am adus argumentele necesare. Dar cred ca
aceste doua proiecte sint niste proiecte care creeaza un cadru legal nou in
acest domeniu. Si cel mai important, creeaza un cadru legal de participare
activa a tuturor celor implicati in filiera pe produs. Si aceasta trezeste
intrebari si este normal. Si cred ca discutia de astazi va imbunatati, va aduce
posibilitati ca noi sa imbunatatim aceste doua proiecte de lege, daca ele vor
fi votate in prima lectura. Sa speram ca anume asa va fi.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule Cosacriuc.
Comisia va rog.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimata doamna Presedinte,
Stimati colegi,
Eu am sa raportez asa cum au fost prezentate
proiectele. Referitor la proiectul de Lege nr.1583. Comisia pentru agricultura
si industria alimentara a examinat proiectul de Lege privind organizatiile
interprofesionale de produse agroalimentare, inaintat cu titlul de initiativa
legislativa de catre deputatul Valeriu Cosarciuc si expune urmatoarele.
Proiectul are drept scop constituirea unui cadru legal in vederea infiintarii
organizatiilor interprofesionale de produse agroalimentare sau pe zonele de
productie la nivel national si regional, reglementind principalele obiective,
precum si drepturile si obligatiile acestora.
Materialele reglementate in proiect este un
domeniu nou in sistemul legislativ al Republicii Moldova, a carui necesitate
obiectiva este justificata de faptul ca indeosebi micii producatori agricoli si
organizatiile profesionale, tinind sa se asocieze in scopul facilitarii
accesului informational in domeniul agricol, formarii spiritelor de afaceri si
mediului antreprenorial, participarea la definirea strategiilor de dezvoltare
in domeniu, promovarea programelor de sustinere financiara, conlucrarea cu
organismele financiare din tara si din strainatate pentru contractarea de
credite si implementarea unor programe, care sa asigure dezvoltarea unor
exploatatii viabile si competitive.
In urma discutiilor, comisia a stabilit ca
proiectul in cauza poate fi supus dezbaterilor in Parlament. Comisiile
permanente ale Parlamentului, pornind de la atributiile si competenta
functionala, in temeiul articolelor 27 si 47 din Regulamentul Parlamentului, au
examinat proiectul de lege mentionat. Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica a propus proiectul de lege spre respingere din
considerentul ca, actualmente, legislatia in vigoare permite libera asociere a
persoanelor si organizatiilor. Contrar celorlalte comisii permanente ale
Parlamentului au propus proiectul de lege mentionat spre examinare la sedinta
in plen.
Comisia pentru drepturile omului a
mentionat ca, actualmente, exista cadrul legal necesar pentru garantarea si
respectarea dreptului fundamental la libera asociere. Totusi, oportunitatea
adoptarii unei astfel de legi porneste de la conjunctura tarii si de la
structura economiei nationale, ori sectorului agrar ii revine un rol extrem de
marcant in ameliorarea conditiilor de viata in mediul rural.
Asociatia interprofesionala pe produse
agroalimentare exista si functioneaza in multe tari europene, avind la baza
Regulamentul Consiliului Europei nr.2200 privind organizarea comuna a pietei
fructelor si legumelor, aceasta din urma contine prevederile referitoare la
organizatia de producatori si la organizatiile interprofesionale care sint
persoane juridice, organizate in domeniul fructelor si legumelor.
Astfel, adoptarea Legii cu privire la
organizatiile interprofesionale pe produse agroalimentare va contribui la
redresarea situatiei in domeniul agro-alimentar prin asigurarea transparentei
informationale, sporirea calificarii profesionale a fermierilor, facilitarea
accesului la fondul investitional si promovarea dialogului politicii dintre
Guvern si societatea civila in procesul elaborarii de politici si strategii in
domenii.
Guvernul a sustinut acest proiect de lege,
inaintind propuneri de imbunatatire care vor fi luate in considerare pentru a
doua lectura. In concluzie, in baza avizelor comisiilor permanente si tinind
cont de cele expuse, comisia sesizata in fond propune Parlamentului un proiect
de Lege privind organizatiile interprofesionale pe produse agroalimentare spre
adoptare in prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari sint? Nu sint.
In aceste conditii...
Domnul Dmitri Todoroglo:
Da, se poate? Raportul comisiei referitor
la proiectul de Lege nr.1582. Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege privind organizarea si functionarea
pietelor produselor agricole si alimentare si materialelor aditionale la el si
comunica urmatoarele. Obiectul de reglementare al proiectului de lege il
constituie organizarea pietei produselor agricole si agroalimentare in Republica
Moldova de catre persoanele fizice si juridice care produc, depoziteaza,
prelucreaza si comercializeaza produsele agricole.
Actul legislativ stabileste mecanismele si
instrumentele de reglementare a pietelor agricole si agroalimentare, prin care
se vor atinge urmatoarele obiective:
- organizarea si functionarea pietelor
produselor agricole si agroalimentare pe principiul concurentei reale si
stabile;
- acoperirea consumului intern si
diminuarea deficitului balantei comerciale;
- asigurarea calitatii si securitatii
alimentelor, cresterea veniturilor obtinute din activitatile agricole si
agroalimentare;
- cresterea durabila a performantelor
economice si a competitivitatii in agricultura si industria alimentara.
Proiectul de lege defineste organismele
institutionale responsabile de elaborarea si aplicarea mecanismelor si
instrumentelor pentru reglementarea pietelor agricole. Se stabileste, pe baza
unor principii clare si precise, rolul consiliilor pe filiere pe produse in
ceea ce priveste responsabilitatea in relatiile cu institutiile administratiei
publice centrale, cu atributii privind adoptarea masurilor de piata necesare.
De asemenea, se definesc filierele pe
produse pentru care se constituie consilii pe produs si pentru care se aplica
mecanisme si instrumente de reglamentare, conforme cu cele comunitare.
Proiectul de lege este avizat de catre
Guvern, de sapte comisii permanente si de Directia juridica a Aparatului
Parlamentului. Comisia sesizata in fond a solicitat si opinia Federatiei
Nationale a Patronatului din Agricultura si Industria Alimentara.
In rezultatul examinarii materialelor
parvenite, s-a constatat ca initiativa legislativa este sustinuta conceptual si
se propune de a fi adoptata in prima lectura.
Guvernul sustine, in principiu, proiectul
de lege, iar pentru lectura a doua a inaintat multe propuneri constructive
care, dupa parerea comisiei, imbunatatesc substantial actul legislativ.
La fel Comisia pentru politica economica,
buget si finante, precum si Directia juridica au inaintat un sir de obiectii
care vor fi utilizate la perfectarea documentului pentru lectura a doua. Luind
in considerare cele expuse, Comisia pentru agricultura si industria alimentara
propune ca proiectul de Lege privind organizarea si functionarea pietelor
produselor agricole si alimentare sa fie adoptat in prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Catre comisie sint intrebari la acest
subiect? Nu sint.
Comisia propune care sa fie de baza?
Domnul Dmitri Todoroglo:
Comisia propune, si autorul deja a fost,
singur a propus ca, in rezultatul comasarii acestor doua documente, de baza
trebuie sa fie luat proiectul de Lege
nr.1582.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
La tribuna centrala se invita domnul
Bodisteanu pentru luare de cuvint.
Domnul Vasile Bodisteanu:
Va multumesc.
Onorat Parlament,
Din start tin sa va comunic ca Fractiunea
Parlamentara a Comunistilor din Republica Moldova a decis sa sustina proiectul
de lege supus dezbaterilor... Consideram ca actul legislativ va avea un impact
pozitiv asupra reglementarii ansamblului mecanismelor si instrumentelor care se
refera la organizarea de piata, la consolidarea si functionarea pietei
produselor agricole si agroalimentare din republica.
Este de mentionat ca proiectul de Lege a
fost elaborat in spiritul legislatiei de unele tari candidate la aderarea la
Uniunea Europeana din domeniul functionarii pietelor agricole si este in
stricta coordonare cu Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica
Moldova”. Totodata, in cadrul examinarii de catre fractiune s-a constatat ca
prevederile proiectului de lege in cauza necesita o examinare suplimentara si o
ajustare la legislatia in vigoare, intrucit categoriile de produse specificate
in proiect, precum si competentele organe isi gasesc oglindirea in diferite
legi.
Astfel, proiectul urmeaza a fi revazut prin
prisma prevederilor Legii comertului interior nr.749-XIII din 23 februarie
1996, al Legii nr.78-XV din
18 martie 2004 privind produsele alimentare, al Legii nr.1114 din 30 iunie 2000
cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei
alcoolice si Legea apiculturii nr.7016 din 30 martie 2006.
Lipsesc unele notiuni care sint utilizate
in textul proiectului, iar asa definitie ca “an de piata”, “filiera pe produs”
si “pret indicativ”, “pret de baza” sau “pret de referinta” nu sint clare si
necesita a fi reformulate. De asemenea, consideram oportun de a optimiza lista
produselor la care se vor aplica mecanisme
si instrumente de reglementare a pietelor agricole si alimentare, articolul 3
alineatul (1).
Citeva cuvinte despre modul de formare si
functionare a consiliilor pe produs si a comisiilor formate de ele la articolul
5. Dupa parerea noastra procedura formarii consiliului pe produs trebuie sa dea
posibilitate de a rechema reprezentantii partenerilor din componenta acestui
consiliu din partea partenerilor de pe filiera.
Este necesar de a simplifica procedura
formarii consiliului pe produs. In redactia actuala stipularea privitor la
organizarea comisiilor articolul 5
alineatul (10), este una imperativa. In acest context, se propune formularea
mai dispozitiva a acestui alineat, care va permite activitatea mai flexibila a
consiliului pe produse in acest domeniu.
Potrivit alineatului (11) al articolului 5
din proiect, consiliul pe produse isi desfasoara activitatea in baza
Regulamentului de organizare si functionare proprie elaborat de comitetul
directori pe care il aproba in termen de 30 de zile de la data constituirii. Se
propune ca acest Regulament sa fie adoptat cu 2/3 din voturi, ceea ce va
permite consolidarea membrilor consiliului si va diminua posibilitatea
neparticiparii la activitatea consiliului reprezentantilor unui sau altui
partener.
Nu sint clar definite sursele si
modalitatea de finantare a consiliului pe produs. Vorbind insa despre finante
la general, este de mentionat ca prevederile proiectului de lege impun alocarea
unor resurse financiare considerabile din bugetul de stat pentru masuri de
subventionare si acordare a sprijinului financiar, articolul 7, a carei suma nu
este cunoscuta, iar sursa de finantare nu este identificata. Multe din
stipularile acestor doua proiecte de lege se repeta si tin de acelasi subiect –
organizarea si functionarea pietelor produselor agricole si alimentare.
Din aceste considerente, consideram oportun
ca aceste proiecte de lege nr.1582 si 1583 sa fie comasate pentru lectura a
doua pentru a adopta o lege-cadru complexa si detaliata asupra problemelor
abordate. Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In aceste conditii, supun votului proiectul
de Lege nr.1582 pentru prima lectura, care se ia ca baza la recomandarea
comisiei. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Supun votului proiectul de Lege nr.1583,
care a fost propus ca alternativa a proiectului de Lege nr.1582. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Eu as vrea sa consult o chestiune. Acum
sintem la ora 13.23 de acum. Dar mai avem pe ordinea de zi inca trei chestiuni,
care, de fapt, vor dura aproximativ doua ore. De aceea, vreau sa stiu care este
opinia dumneavoastra. Avem nevoie de o pauza sau nu? O ora. O pauza. Deci, la
ora 14.20 este bine sau la 14.30? 14.30. Revenim in sala.
Va multumesc.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Doamna Maria Postoico:
Deci, continuam sedinta. Urmatorul subiect
pe ordinea de zi este proiectul de Lege nr.1377 pentru modificarea si
completarea unor acte legislative, se refera la Codul funciar; Legea privind
pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului.
Prezinta Guvernul. Domnul Izbinda, va rog.
Domnul Anatolie Izbinda – vicedirector general al Agentiei Constructii si
Dezvoltarea Teritoriului:
Stimata doamna Presedinte,
Stimati deputati,
Guvernul inainteaza proiectul de Lege
pentru modificarea si completarea unor acte legislative care prevede
modificarea si completarea Codului funciar prin care se propune o noua redactie
a articolului 34 si completarea articolului 52.
Completarea cu aliniate noi a articolelor
12 si 13 a Legii privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a
pamintului. Completarea alineatului (4) din articolul 283 al Codului fiscal.
Necesitatea modificarii si completarii
articolelor 34 si 52 din Codul funciar vine de la tratarea inadecvata de catre
unele autoritati publice locale a prevederilor articolului 34 din Codul funciar
privind plata pentru folosirea terenurilor de asupra zacamintelor de substante
utile.
Conform articolului nominalizat, plata
pentru folosirea terenului se incaseaza anual sub forma de impozit funciar sau
plata pentru arenda. Arenda terenurilor poate fi confirmata in cazul folosirii
terenurilor pentru destinatia lor nemijlocita si nu poate fi aplicata in cazul
folosirii acestor terenuri pentru industria extractiva, deoarece ele se retrag
temporar din circuitul agricol si se modifica distanta lor si calitatea pentru
perioada de exploatare a zacamintului de substante minerale utile.
Beneficiarii de zacaminte utile achita in
permanenta impozitul funciar, dupa cum prevede capitolul 6 din Codul fiscal, a
carui marime este de 5 ori mai mare decit impozitul pentru terenurile destinate
agriculturii.
Pentru a exclude divergentele cu
autoritatile publice locale, se propune a completa articolul 34 din Codul
funciar, care ar explica, din start, ca, pentru folosirea terenurilor atribuite
pentru exploatarea zacamintelor utile, se percepe doar impozitul funciar.
La articolul 52 din Codul funciar se
propune de introdus o completare care ar concretiza legislatia ca atribuirea
terenurilor noi pentru exploatarea zacamintelor se face prin transmiterea in
folosinta temporara a terenurilor, mai apoi ele trebuind recultivate si
intoarse in circuitul agricol.
Completarea articolelor 12 si 13 din Legea
privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului cu alineate
noi este orientata spre crearea unui cadru juridic care ar reglementa
diferentierea maririi compensarii prejudiciului in dependenta atit de perioada
in care terenurile se retrag din circuitul agricol, cit si de calitatea
terenurilor recultivate.
La intreprinderile miniere din republica
s-a creat o situatie dificila privind atribuirea terenurilor pentru extragerea
zacamintelor minerale utile. Terenurile atribuite in anii 1980–1990, in scopul
extragerii nisipului, ghipsului, argilei, calcarului, prundisului etc. se
epuizeaza in lipsa terenurilor suplimentare, constituie bariere in calea
dezvoltarii antreprenoriatului.
Dat fiind neconcordanta legilor, in
rezultatul privatizarii terenurilor, inclusiv a sectoarelor pe care se
amplaseaza zacaminte de minereuri utile de importanta nationala au fost
transmise in proprietate privata. S-a creat situatia cind resursele naturale au
ramas in posesia statului, iar terenurile de amplasare a acestora sint
proprietate privata. La alocarea terenurilor in cauza pentru extragerea
zacamintelor utile este necesara rascumpararea lor de proprietari. Concomitent,
pentru retragerea terenurilor din circuitul agricol este necesara achitarea
pierderilor sectorului agricol.
Marimea sumelor de compensare este
echivalata cu marimea venitului neobtinut de pe terenul respectiv pe un termen
de 99 de ani si constituie conform pozitiei 3 a tarifelor pentru calcularea
pretului normativ al terenurilor 9264 de lei pentru o unitate de grad-hectar sau,
practic, 600 mii de lei pentru un hectar cu gradul de evaluare a fertilitatii
60 de grade.
Dupa cum ne demonstreaza realitatea, la
carierele de extragere si prelucrare a materiei prime pentru fabricarea
materialului de constructie terenurile se gasesc in folosinta, adica temporar
sint retrase din circuitul agricol pe o perioada de 7–8 ani, dupa ce ele se
recultiveaza conform proiectelor aprobate si se reintorc in circuitul agricol.
Deci, este neintemeiata echivalarea
pierderilor sectorului agricol legale, de modificare a destinatiei terenului
pentru industrie, transport etc. calculate de 99 de ani, cu retragerea
temporara a terenurilor pentru extragerea zacamintelor utile pe 7–8 ani.
Astfel, s-a creat situatia cind
beneficiarul subsolului este nevoit sa plateasca triplu. Procurarea terenului
de la proprietar, compensari pentru modificarea destinatiei terenului si pentru
recultivarea si aducerea terenului in stare buna pentru folosirea ulterioara.
Noi rugam ca dumneavoastra sa sustineti
acest document.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Intrebari catre raportor? Nu sint.
Va multumim, domnule director.
Comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor
acte legislative si expune urmatoarele.
Proiectul de lege prevede modificarea si
completarea Codului funciar, prin care se propune un nou cuprins al articolului
34 si completarea articolului 52. Completarea articolelor 12 si 13 din Legea
privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului cu alineate
noi si completarea articolului 283 alineatul (4) din Codul fiscal, care prevede
scutirea de impozite a terenurilor supuse poluarii chimice si radioactive.
La aceasta propunere a Guvernului mentionam
ca, conform notiunii generale prevazute in dictionare explicative, si tinind
cont de prevederile Codului civil, nu exista arenda fara plata.
Astfel, la articolul 311 din Codul civil
este expus ca arenda este contract incheiat intre o parte proprietar sau alt
posesor legal de terenuri si de bunuri agricole, arendator si alta parte
arendas cu privire la exploatarea acestora pe o durata determinata si la un
pret stabilit de parti.
Luind in considerare propunerile facute de
Guvern rezulta ca la intreprinderile de stat, carora li s-au atribuit terenuri
in folosinta conform Legii nr.668 din
23 noiembrie 1995 se va incasa plata de arenda, fapt ce contravine legii
mentionate.
Totodata, comisia atrage atentia ca,
conform Legii pentru punerea in aplicare a titlului VI din Codul fiscal, cota
maxima a impozitului funciar pentru terenurile din extravilan, destinate
industriei, transportului, telecomunicatiilor si cele cu alta destinatie
speciala este de pina la 70 de lei pentru un hectar.
Iar pentru terenurile pe care sint
amplasate constructii si instalatii, carierele si paminturile distruse in urma
activitatii de productie este stabilit impozitul funciar de pina la 350 de lei
pentru un hectar.
Dat fiind aceasta mare diferenta a
impozitului si pentru rezolvarea problemei de micsorare a pretului la
zacamintele naturale, nisip, gresie, calcar si altele, se propune ca plata
pentru folosirea terenurilor pe care se efectueaza lucrari de exploatare a
zacamintelor utile sa se incaseze in forma de impozit funciar.
In punctul 12, in punctul 2 din proiect se
propune la articolul 52 din Codul funciar ca atribuirea terenurilor noi
intreprinderilor pentru exploatarea zacamintelor sa se faca prin transmiterea
in folosinta temporara.
Aceasta prevedere contravine Codului civil
care stabileste formele de folosinta temporara a pamintului. Astfel, conform
Codului, uzufructul este forma de folosinta temporara care se realizeaza in
baza unui act juridic - articolele 395, 408 din Codul civil.
Completarile la articolele 12 si 13 din
Legea privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului, dupa
parerea comisiei, sint orientate spre crearea unui cadru juridic ce ar permite
eschivarea partiala de la compensarea pierderilor cauzate de excluderea din
circuitul agricol.
Propunerile de calculare a pierderilor nu
sint argumentate. Pierderile sectorului agricol nu pot fi puse in dependenta de
perioada retragerii din categoria de terenuril agricole. Reacoperirea
terenurilor cu sol fertil, dupa extragerea zacamintelor naturale, nu inseamna
ca acesta a fost recultivat. Prin recultivarea terenurilor deteriorate
subintelegem un intreg complex foarte specific de masuri si de lucrari tehnice,
hidroameliorative si agroameliorative.
Conform proiectului de recultivare a
terenurilor, acestea pot fi reincluse in circuitul agricol doar dupa 5–6 ani de
la momentul reacoperirii cu sol fertil, in conditiile aplicarii unor asolamente
speciale, semanindu-se culturi care restabilesc structura si fertilitatea
solului.
Cu toate masurile expuse, conform
informatiei prezentate de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si
Agrochimie, ramine un prejudiciu ecologic irecuperabil cauzat solului initial.
Prejudiciul ecologic irecuperabil, provocat solului initial pentru terenurile
recultivate, depinde de dimensiunile carierelor concrete si poate varia de la
10% pina la 30% din pretul normativ al pamintului alienat pentru cariere.
Luind in considerare cele expuse, in urma
consultarilor cu reprezentantii Ministerului Agriculturii si Industriei
Alimentare, Agentiei pentru Dezvoltare Regionala si Agentiei Relatii Funciare
si Cadastru, s-a ajuns la concluzia ca proiectul de lege in cauza poate fi
acceptat cu modificarea conceptiei.
Completarile la articolele 12 si 13 din
Legea privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului la
proiectul prezentat, se propune de exclus.
Totodata, se propune ca, la excluderea
terenurilor din categoriile de terenuri cu destinatie agricola si ale fondului
silvic, precum si din circuitul agricol, atribuite pentru largirea si
deschiderea carierelor, de aplicat un coeficient mediu cu conditia recultivarii
lor.
Acest coeficient va constitui plata pentru
prejudiciul ecologic irecuperabil provocat solului initial. Propunerea se va
include intr-un nou punct in anexa la lege.
Prin avizele prezentate, comisiile
permanente sustin proiectul de lege mentionat, cu exceptia Comisiei pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, care propune ca
acesta sa fie respins, considerind ca nu este justificat de excluderea
articolului 34 din Codul funciar, a notiunii “impozit funciar”.
La articolul 52 alineatul (3), cuvintele
propuse “sau transmiterea in folosinta temporara” sint inutile cu completarea
articolelor 12 si 13 din Legea privind pretul normativ si modul de
vinzare–cumparare a pamintului, caci este obiectul unui act normativ al
Guvernului si ca nu este argumentat cu completarea articolului 283 din Codul
fiscal.
In rezultatul dezbaterilor, Comisia pentru
agricultura si industria alimentara a decis de a propune Parlamentului
proiectul de Lege cu numarul de intrare 1377 din 14 aprilie 2006 spre adoptare
in prima lectura, cu conditia acceptarii propunerilor conceptual expuse in
raport. Pentru claritate, se anexeaza propunerile comisiei care vor fi
prezentate in lectura a doua.
Eu nu stiu daca este necesar de citit
aceste propuneri, dar, in principiu, comisia propune, cu aceste modificari
conceptuale, care au fost inaintate de comisii si sint expuse in raport, ca
acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura si de acum pentru lectura a
doua, in principiu, comisia va veni cu modificarea cardinala a acestui proiect
de lege prezentat de Guvern.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule presedinte.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, doamna Presedinte al
sedintei.
Domnule Cosarciuc,
In fond, in raport dumneavoastra ati atins
acele intrebari pe care le avem si noi, vizavi de recultivare s.a.m.d. Dar am o
intrebare: dumneavoastra in comisie aveti o analiza sau o informatie privind
soarta acelor terenuri care deja, cum spun si autorii, au fost recultivate, ce
se intimpla cu aceste paminturi? Exista o analiza, spre exemplu, dupa
exploatare, exploararea miniera sau...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule coleg Filat,
Noi am cerut aceasta informatie de la
Agentia pentru Dezvoltarea Teritoriului si cred ca vom putea s-o prezentam si
in fractiunea dumneavoastra.
Domnul Vladimir Filat:
Da, fiindca...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Sa aveti aceasta informatie.
Domnul Vladimir Filat:
Sigur, fiindca asa cum este stipulat in
proiectul de lege, teoretic suna frumos, dar de facto noi sustinem parerea
comisiei ca situatia e un pic alta si sensul este schimonosit un pic. Atunci
catre lectura a doua speram ca o sa veniti.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Comisia a pornit de la faptul ca...
Domnul Vladimir Filat:
Da, noi va multumim.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Propunerea inaintata de Guvern nu poate fi
acceptata, fiindca se poate de a se eschiva de la plata pentru excluderea din
circuitul agricol si platile care au fost prezentate in jur de 20 de mii de lei
pentru un hectar nu sint adecvate pentru cheltuielile necesare pentru
recultivare.
Domnul Vladimir Filat:
De acord.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si introducerea in circuitul agricol in
continuare.
Domnul Vladimir Filat:
Multumim.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Mai multe intrebari nu sint catre comisie?
Va multumim.
Stimati colegi,
Comisia propune aprobarea in prima lectura
proiectul de Lege nr.1377. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumim.
Proiectul de Lege nr.1377 este aprobat in
prima lectura.
Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi este
informatia despre situatia referitoare la gazele naturale. Se invita la tribuna
centrala domnul ministru al industriei si infrastructurii Vladimir Antosii.
Trebuie, de fapt, sa ne determinam modul de folosire a timpului care ne este
acordat.
Domnule ministru,
De cit timp aveti nevoie?
Domnul Vladimir Antosii – ministrul industriei si infrastructurii:
Eu cred ca pina la 10 minute.
Doamna Maria Postoico:
Pina la 10 minute. Pentru intrebari?
(Rumoare in sala.) Pina la 10 minute? Pentru a pune intrebari si pentru
raspunsuri, tot 10 minute. Bine, noi sintem la ora 14 si 46 de minute.
Poftim, domnule ministru.
Domnul Vladimir Antosii:
Stimata doamna Presedinte,
Stimati deputati,
Este clar ca tema e actuala, dar ea se
gaseste de acum in discutie incepind din trimestrul IV anul 2005 si mai acuta a
devenit acum, in ultimul timp. Tuturor le e clar si deja in comunicatul care a
fost prezentat la intrarea in tara avem 160 de dolari mia de metri cubi.
Daca luam in comparatie cu ceea ce am avut,
pretul pe care l-am avut in primul trimestru, de 110, este clar ca daca am lua
la toate categoriile, ar fi o majorare de 50,4%. Aceasta e realitatea.
Deci, daca dumneavoastra ati solicitat o
informatie ampla, este clar ca acum, astazi, informatia aceasta poate e
prematura, nu poate fi expusa aici, deoarece inca se lucreaza asupra tarifelor,
tarifele pentru consumatorii finali. Deci, da, totusi cum au avut loc aceste
convorbiri cu “Gazprom”, deoarece din acel grup de lucru fac parte si eu, in
calitate de ministru si am vazut multe. Se apunea in multe, in
mass-media, peste tot locul, se specula ca e o tema politica ori o tema pur
tehnica.
Cind am stat si am inceput a discuta cu
“Gazprom”, intr-adevar, s-a ajuns la concluzia, in orice caz noi am ajuns la
concluzia ca, intr-adevar, problema mai mult e in volumele de gaze care exista
in Rusia, deoarece noi sintem suta la suta orientati de furnizorul de baza,
care “Gazprom” si “Gazprom” are problemele pe care le-a avut cu livrarea de
gaze in Europa, nu aceea ca au fost sistate cu problema cu Ucraina, dar de
volum, am in vedere ca au majorat in ultimul timp volumele care sint, a aparut
dificit de volume.
Si, iata, anume prin contractarea acelor
gaze care sa le ia de la producatorii din Asia, mai mult decit atit din
Turkmenistan si din Kazahstan, aici problema si a aparut ca s-au ridicat
preturile la sonda si au inceput a se ridica si preturile, plus si transportul
a se ridica incoace.
S-a pus intrebarea ca nu se ajunge,
deoarece consumul launtric din acele 600 de miliarde pe Rusia, 400 de miliarde
era consumul launtric, ceea ce aveau si probleme la consumul de gaze la producerea
energiei electrice si atunci au hotarit de a micsora, intr-o masura oarecare,
in fostele tari ale CSI volumul de gaze livrate.
Noi nu avem, este clar ca nu avem o sursa
alternativa, nu avem absolut, suta la suta sintem conectati la conducta “Gazprom”-ului
si de aceea aici, cind a inceput... este clar ca noi am vrut sa mentinem pretul
de 80 de dolari. Am propus diferite scheme, am in vedere unde ar dori “Gazprom”
sa aiba profitul, sa-l aiba la intrare, centrul de profit sa fie la intrarea
gazului, adica, in pretul gazului, ori la iesire din Societatea pe Actiuni care
este “Moldovagaz”, unde dumnealor detin 50% de actiuni plus o actiune si
Moldova, Guvernul detine 34%.
Iata aceste negocieri si am dus pe parcurs.
Dumneavoastra stiti situatia de la
1 ianuarie. 15, 14 zile au fost mentinute volumele de gaze primite din Ucraina,
deci, da, tratativele si la ziua de astazi. Este clar ca noi am vrut sa obtinem
un contract de macar 5 ani de zile.
Ce a iesit in realitate cu pretul, vreau sa
spun ca pretul de 160 astazi este stabilit pina la finele anului. Totodata,
pretul de tranzitare a gazelor care se duc in Europa este stabilit pe inca 3
luni de zile, numai pe 3, nu pe toate 6. De aceea ca ne gasim acum inca in
tratative cu dumnealor de a mentine si de a capata un pret rezonabil, am in
vedere, e clar ca nu este mai jos de 160 de dolari, dar sa-l obtinem pe o
perioada de macar 3, 5 ani de zile.
E foarte dificil, dumneavoastra vedeti
imprejur, aceasta nu ca e pus anume ca Moldova e o tara care trebuie sa fie o parte
componenta a Rusiei, cum se spune, ori ceva sa fie de felul acesta, da e o
problema care exista in tot lagarul ex-URSS. Peste tot locul la ziua de azi,
chiar si in Belorusia, acolo unde se spunea ca o sa fie, aceasta intrebare este
hotarita se pune si acolo este inaintat pretul de 200 de dolari si cred ca
acolo pretul acesta, eu stiu cum se discuta, cum merg tratativele... o sa vedem
mai departe.
Deci, acum Guvernul se gaseste in continuu
cu Agentia de Reglementare in Energetica pe problemele de stabilire a tarifelor
la agentie. Care este propunerea Guvernului? Propunerea Guvernului este,
deoarece majoritatea consumatorilor, sint persoane care folosesc gazul la
pregatirea bucatelor si tot se mentin acei
30 metri cubi. Si deoarece majorarea pentru toti, daca ar fi consumatorii 50,
se propune ca aceasta majorare de 30 de metri cubi pentru aceasta categorie sa
fie numai cu 25%. E mult sau e putin?
Eu consider la ziua de astazi, si ne-am
uitat, am studiat si in tarile vecine, dumneavoastra stiti preturile mai bine
ca mine, care sint si in Romania, care sint si in Ucraina, desi ei au si surse
proprii, au si surse alternative. Acolo are loc amestecul acela. Noi nu avem.
Avem acel tarif pe care il avem la intrare si nu avem mai mult absolut nimic.
Deci, aici apare intrebarea: ce-i de facut?
Este complexul energetic. Noi am avut planul tarifar, care a fost anterior.
Deci il mentinem sau nu-l mentinem? Sint inaintate patru propuneri pentru
agentie. Agentia, asa am inteles, ca in timpul saptaminii va definitiva toate
calculele acestea si cred ca vor fi prezentate si publicate.
Sa ne referim la masurile pe care le ia
Guvernul. E clar ca noua, in asemenea caz, ne trebuie, deoarece e clar ca nu
mai pot fi subsidii din partea Rusiei. Aceasta e clar si aceasta, am inteles
inca o data foarte bine, ca nu-i atit parte politica, cit, intr-adevar, Rusia
trebuie sa cumpere majoritatea volumului de gaze, sa limiteze si la dinsii
consumul de gaze. O buna parte de centrale sa le treaca pe carbuni si pe
pacura, de aceea ca majoritatea volumului de gaz sa fie eliberat si exportat in
Ucraina, in Uniunea Europeana.
Atunci este a doua cale, ramine numai de
versificat care e calea reala? Este clar ca aceasta nu e de un an si nu-i de un
an jumatate. Unica cale pe care noi o vedem, pe care Moldova o vede la ziua de
astazi, afara de aceea ca tranzitul trece pe la noi si el trebuie sa treaca si
o sa treaca si in continuare, noi nu ne putem juca, la ziua de astazi, cu
tariful la tranzitare, deoarece poate sa fie problema care a fost cu Ucraina,
fiindca este Europa. Noi nu putem sa interzicem ori sa stam sa stopam acolo,
caci o sa fie probleme. Si comunitatea europeana priveste absolut negativ
intrebarea aceasta. Si atunci intrebarea: care este alta sursa?
Intr-adevar, dumneavoastra stiti si aceasta
e realitatea, deoarece eu am participat, in calitate de reprezentant al
Guvernului, la diferite masuri europene, unde a fost luata deja hotarirea de a
construi conducta Nabuco. Ce inseamna aceasta? La 1 septembrie se da in
exploatare gazoductul paralel cu gazoductul care astazi... cu conducta de Nafta
Bacu-Tbilisi-Seihan, astazi este oficiala darea in exploatare. Deci, ea deja
este – 1950 de kilometri. Si trece paralel, acum a trecut de Tbilisi,
Bacu-Tbilisi-Arzrun. Aceasta e o localitate, tot in Turcia, si de la aceasta
localitate o sa fie conectarea a doua. Deja si Comisariatul Energetic, si
Comunitatea Europeana au primit decizia de a construi al doilea, care trece
prin Romania – Bulgaria si se duce in Austria. Termenul de constructie este de
un an si opt luni de zile.
Deci, ce inseamna pentru noi, Moldova? Da,
in Romania el trece de la hotarul, daca luam, de la Galati in jurul la 300 de
kilometri si intra in Bulgaria. Deci, noua nu ne trebuie, deoarece avem
conexiunea noastra prin linia care duce... tot in Bulgaria duc aceste trei
linii care trec pe la sudul Moldovei. Nu este numaidecit, caci spuneau ca ne
trebuie surse foarte mari de a ne conecta pe linie, inapoi, nu e necesar
absolut de fel. Deoarece in Bulgaria o sa fie un amestec, se spune ca in
Bulgaria ambele conducte, conductele care vin de aici si in Nabuco care trece,
acolo o sa fie centrul de baza.
Deci, avind contract incheiat cu
Turkmenistan, ori cu Cazahstan sau cu cine? Noi gazul asiatic il luam, de
facto, aici, dar de iure documentele respective le perfectam acolo unde trebuie
prin contract. Iata acesta e un plus care poate fi.
Da, eu inteleg inainte poate ne spuneau.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Un minut.
Domnul Vladimir Antosii:
Si de Nabuco. Se punea si problema ca Nabuco
e o fantezie, acestia sint
10 ani de zile. Dar pe parcursul ultimului an, in 6 luni de zile acesta a fost
construit si acum activeaza, si primele vase cisterne se duc in Europa cu
titei.
E clar ca tarifele au sa fie stabilite, nu
poate sa nu afecteze energetica. Vreau sa va spun ca dumneavoastra cunoasteti
ca noi, la ziua de azi, 70 – 72% sintem aprovizionati cu energie electrica din
sistemul energetic ucrainean. Este clar ca majorarea preturilor la gaze la
centralele noastre nu poate sa duca la majorarea tarifului la productie.
In orice caz, daca vedem amestecul...
pretul la energia electrica se pastreaza cum avem noi stabilit pina la 1
ianuarie – de 2 si 52 din partea Ucrainei, chiar cresterea productiei noastre,
care o sa fie, n-o sa fie necesar ca sa majoram tarifele la energia electrica
pentru consumatorii finali, ele vor fi pastrate. Chiar daca inauntru, intre
retele si intre producatori, o sa fie unele probleme, dar la consumatorii
finali, inca o data repet, n-o sa fie majorate.
Este clar ca Ucraina incearca, intr-o
masura oarecare, sa preseze asupra revederii contractului si incheierii unui
contract nou, unde sa fie stabilit nu mai putin de 3 centi. Dar noi intelegem
foarte bine ca energia in structura energiei produse in Ucraina, 51% ocupa energia
atomica si de aceea majoritatea energiei care pleaca in Moldova este de
provenienta atomica si de aceea exista sinecostul la dinsa. Nu este necesar
astazi, caci nu au pierderi de la majorarea preturilor la gaze, si de aceea pe
aceasta noi stam astazi, si, in dialogul pe care il avem in continuu cu ei,
insistam ca sa fie mentinut acest contract.
In rest, dupa ce s-au stabili tarifele,
este clar ca o sa fie si explicatie din ce considerente, care varianta vor
accepta? Astazi, nu putem aduce la cunostinta preturile.
Una vreau sa va spun, ca, eu cred, maximal
tariful care va fi, deoarece pun intrebari si ministerului: cit o sa fie? Unii
spun ca o sa fie 5 lei, ca o sa fie 6 lei un metru cub. Este clar ca nu poate
fi, dumneavoastra intelegeti foarte bine, s-a spus ca nu poate sa fie mai mare
de 3 lei, pina la 3 lei, in dependenta care va lua. De aceea ca valorificam
acum, ne uitam inapoi la metodologie. Metodologia aplicata prima data, ca nu
facem acum asa, sa majoram cu 50, luam de la ceea ce a fost, gasim toate acele
rezerve, ne uitam in care sint, de aceea ca real sa vedem astazi tarifele care
le avem.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule ministru,
Va multumesc pentru aceasta istorie foarte
frumoasa pe care ne-ati povestit-o. Dar atunci cind noi am ridicat problema ca
sa fie discutata in Parlament, am pus citeva probleme pe care trebuia sa le
elucidati. Una din ele era impactul acestei majorari asupra economiei nationale
si asupra cetatenilor. Si am vrea sa auzim care sint, totusi, calculele sau ce
spune Guvernul la acest capitol?
Si a doua problema , care as vrea tot
acum, daca este posibil, de aflat, ce intreprinde Guvernul sau ce se va
intreprinde de catre Guvern pentru a diminua, in primul rind, factorul social
al acestei majorari? Care sint actiunile care vor fi intreprinse pentru
cetatenii Republicii Moldova?
Domnul Vladimir Antosii:
Multumesc.
Daca dumneavoastra ati observat, eu am spus
ca o informatie ampla poate fi prezentata cu cifre si cu impactul care va fi si
asupra economiei reale, si asupra consumatorilor dupa stabilirea tarifelor care
sint. Deci, e tariful nu numai pentru consumatori, dar tarife si pentru
centrale si pentru toate celea. Deoarece, toate, in complex, sint legate.
De aceea, astazi nu putem prezenta o
informatie ampla, fiindca nu avem rezultatele de la ANRE. Noi nu ca dam pe
ANRE, dar, intr-adevar, acolo se efectueaza calcule si noi participam, de la
noi se ia foarte multa informatie.
Da, eu am spus, Guvernul daca o sa ia,
bugetul o sa suporte unele cheltuieli numai la compensatii. Acele compensatii
nominative ele o sa fie pastrate,
11 categorii, dar in afara de aceasta numai la acea categorie care consuma pina
la 30 de metri cubi pentru pregatirea bucatelor.
Domnul Dumitru Braghis:
Si ce o sa fie acolo la 30 de metri cubi?
Domnul Vladimir Antosii:
Cum ce o sa fie?
Domnul Dumitru Braghis:
Ce propune Guvernul, cum o sa fie
influentat, ce o sa se intreprinda? Ce o sa faca?
Domnul Vladimir Antosii:
Parca am spus ca majorarea la dinsele o sa
fie compensata din buget.
Domnul Dumitru Braghis:
Compensata din buget.
Domnul Vladimir Antosii:
Da.
Domnul Dumitru Braghis:
Si cum corespunde aceasta intelegerilor cu
Fondul Monetar si cu Banca Mondiala?
Domnul Vladimir Antosii:
Noi, in afara de aceasta... dumneavoastra
stiti ca impactul care este asupra... este adresare si fata de structurile
internationale de a fi un suport, o sustinere, deoarece se intelege destul de clar
la problema aceasta si din sursele care vor parveni, si din exterior.
Domnul Dumitru Braghis:
Bine.
Domnule ministru,
In primul rind, vreau sa va spun ca la
prima parte a intrebarii imi pare ca dumneavoastra o faceti pe prostul sau, cu
adevarat, in Guvern nu aveti posibilitate sa calculati.
Eu pot sa va spun chiar acum, fara ANRE si
fara altele ca, de exemplu, pretul pentru consumatorul final, daca excludem
toate facilitatile, o sa ajunga undeva la 75–85 la suta din pretul de la 1
ianuarie. Cred ca nu trebuie efectuate multe calcule ca sa ajungem la acest
pret.
Eu cred ca acest lucru si la dumneavoastra,
in Guvern, ar trebui sa fie. Sa nu spuneti acum ca nu stiti. Fiindca eu cred ca
pe cetateni ii intereseaza nu fix cifra
21 355 280 de lei, dar ii intereseaza macar niste tendinte si ceea ce face
Guvernul in domeniul dat. Dumneavoastra imi spuneti ca peste trei saptamini de
zile, dupa ce am inceput a discuta aceste lucruri, ca inca nu aveti efectuate
calculele.
Domnul Vladimir Antosii:
Domnule deputat,
Eu am inteles si inca o data va raspund la
intrebare ca astazi noi am inaintat trei propuneri la ANRE. Dumneavoastra stiti
ce organ ANRE este si cu ce se ocupa. Nu dictam noi astazi cit trebuie sa
lucreze ANRE: o saptamina ori doua, ori trei. Dar noi am inaintat aceste
propuneri.
Este, v-am spus, pretul, daca pe
consumatori astazi ii intereseaza, acel care o sa-l plateasca, maxim o sa fie
pina la 2 lei 80. Dar inauntru, care o sa plateasca acesta de la aragazuri,
care o sa plateasca pe incalzire, aceasta o sa fie stabilit. Asa ca, aici nu
inteleg, de ce nu este clar?
Domnul Dumitru Braghis:
Eu vreau sa repet inca o data, dupa cum
inteleg eu, ANRE este o institutie, nu este un organ, dar vorbim despre cu
totul altceva. Dumneavoastra deja spuneti pretul 2,8 lei, da? Care este
impactul asupra economiei republicii? Si ce vom intreprinde noi in urmatoarele
trei luni de zile ca sa diminuam acest impact? Nu stiti cuvintul “impact”?
Domnul Vladimir Antosii:
Am inteles, domnule deputat. Daca luam
impactul, e clar ca noi stim structura economiei noastre.
Domnul Dumitru Braghis:
Care din produsele Republicii Moldova devin
incopetitive pe piata mondiala s.a.m.d.?
Domnul Vladimir Antosii:
Domnule deputat,
Dati noi sa nu facem sou, daca vreti pe
urma, poftim, eu informatia v-o prezint. Noi, cind o sa fie publicate... aici,
v-am spus, e legat si de producerea energiei electrice. Daca luam, care o sa
fie impactul asupra producerii Fabricii de Sticla. Acolo foloseste 15% gaz si
25% energie electrica. In complex, daca se pune structura in sinecost, e 40%
energetica. Impactul e 1. Dar daca luam impactul asupra producerii, care el
foloseste numai la incalzire, aburi ori gaz, atunci e alt impact. De aceea, o
sa spunem si o sa prezentam calculele corecte care o sa fie.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule ministru,
Eu vreau inca o data sa va spun, poate
dumneavoastra nu cunoasteti, eu sint energetician de specialitate si ma pricep
in lucrurile acestea, poate, nu mai prost ca unii oameni din Republica Moldova,
de aceea cind imi spuneti lucrurile acestea vreau sa spun un singur lucru, ca
intotdeauna exista modele economice de calculare a impactului si poate fi
modelul optimist, modelul pesimist.
Atunci cind Guvernul a primit cifra de 160,
sa ne uitam ca la acestea se mai adauga inca multe alte cheltuieli si la
consumator o sa ajunga nu mai putin de
200 de dolari, cred eu asa, ca nu mai putin de 200 de dolari.
Domnul Vladimir Antosii:
Depinde de curs.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu depinde de curs. Modalitatile de transportare
a gazului. Si o sa fie nu mai putin de 200 de dolari, daca nu va fi facilitat
nimic din partea Guvernului. Si atunci de la aceasta pornesc toate calculele.
De aceea, nu trebuie sa ii induceti aici in
eroare nici pe deputati si nici opinia publica, ca nu se poate de facut. Poate
Guvernul nu doreste sau nu stie cum, atunci spuneti, invitati-ne pe noi si o sa
facem pentru dumneavoastra lucrul acesta.
Domnul Vladimir Antosii:
Domnule Braghis,
Dumneavoastra ati absolvit acelasi institut
ca si mine. Noi vorbim ca doi energeticieni.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Fara replici.
Domnul Vladimir Antosii:
Dati aici sa nu ne vedem care...
Domnul Dumitru Braghis:
Eu am absolvit pe 5. Aceasta cred ca este
diferenta.
Domnul Vladimir Antosii:
“Likbez”-ul nu-l deschidem noi astazi. Ne
lamurim toti ce inseamna kilowatt si ce inseamna kilovolt, dati sa vedem.
Impactul poate sa fie atunci cind o sa fie publicat documentul real. Noi v-am
spus ca am inaintat trei propuneri, deci, v-am spus, pretul maxim care o sa fie
la consumatori o sa fie nu mai mult de 2,8 lei. Ce inseamna 2,8? Aceasta
inseamna acei 200 de dolari. Depinde de cursul care o sa fie.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule ministru,
De la 1 ianuarie preturile la gazele
naturale au crescut, practic, de doua ori, de la 80 de dolari pentru 1000 de
metri cubi la intrare la 160 de dolari, plus cheltuielile operationale.
Bugetele institutiilor bugetare pentru anul
2006 au fost formate la compartimentul “Cheltuielile pentru caldura, pentru
energie termica, pentru gaze naturale”, pornind de la 80 de dolari pe 1 000 de
metri cubi plus cheltuielile operationale. Majorarea preturilor la gazele
naturale, practic, de doua ori pun intr-o situatie foarte dificila institutiile
bugetare. Aceasta situatie deranjeaza, cu atit mai mult institutiile bugetare,
cu cit stabilirea pretului la gazele naturale pina acum inca nu este
definitivata.
Ce va intreprinde Guvernul? Pentru ca
pretul in a doua jumatate va ajunge undeva la 2 800 de lei pe 1 000 de metri
cubi si institutiile bugetare nu vor fi in stare sa realizeze bugetele sale la
capitolul de cheltuieli. Ce va intreprinde Guvernul pentru compensarea
diferentei de pret care a fost preconizata pentru bugetele lor in anul 2006? Si
cind va face acest lucru, daca va intreprinde ceva?
Domnul Vladimir Antosii:
Multumesc, domnule deputat.
Eu ce as raspunde la aceasta intrebare?
Este clar ca toti asteapta compensari, ca daca o sa mearga... Noi nu stim, v-am
spus, daca am avea sursele noastre pe care putem sa le amestecam si sa fie cu
un sinecost mai ieftin, da. Dar noi astazi mizam pe aceea, ca tratativele care
se duc si, intr-adevar, s-au propus scheme si “Gazprom”-ului. Eu n-am vrut sa
lungesc aici timpul, o schema care este de implicare si a “Gazprom”-lui la
producerea energiei electrice, care sa fie pe urma transportata in Balcani ca
una dintre surse, ca sa fie ca o compensare, ca pretul sa fie mentinut pentru
noi de 160 de dolari.
Asupra acestui moment lucreaza expertii
acum la noi in tot sistemul energetic. Si noi spunem acolo, cu participarea nu
mai mult.... Nu aceea ce s-a facut mai inainte cind am dat acele 50% de active
din “Gazprom” si astazi ne gindim ce sa facem? Da pina al 49% sa fie
participare in producerea energiei electrice, deoarece gazele sint ale lor.
Si iata aici, cind am spus, unde e centrul
de profitabilitate? Sa il avem la intrare la gaze, ori sa-l avem la iesire in
activitatea Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”. Si aici noi punem intrebarea,
sintem in dialog. Dar ceea ce spuneti dumneavoastra, ce o sa fie? Dar ce o sa
fie daca o sa fie 230?
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule ministru,
Dumneavoastra pierdeti energia in zadar. Eu
v-am pus cu totul alta intrebare: care va fi impactul majorarilor la gaze catre
institutiile bugetare carora le-au fost formate bugetele conform pretului la
gazele naturale la 1 ianuarie 2006? Pe parcursul primei jumatati a anului 2006,
preturile s-au majorat de doua ori. Practic, atit institutiile bugetare, cit si
cele de invatamint, si cele medicale nu au surse bugetare in devizul lor de
cheltuieli, in bugetele lor pentru a acoperi preturile noi la gazele naturale.
Ce va intreprinde Guvernul in acest sens?
Domnul Vladimir Antosii:
Eu am spus si inca o data repet, in afara
de aceasta, o sa fie o sustinere interioara a bugetului. Si acum se duc
tratativele cu Comunitatea Europeana de a fi sustinuti prin diferite forme.
Aceasta e clar ca o sa plateasca si n-au incotro, institutiile bugetare sint
institutiile bugetare. Dar impactul asupra populatiei, am spus, o sa fie
sustinut numai si numai acel consumator care consuma pina la 30 de metri cubi.
In afara de aceasta, o sa fie acele
compensatii nominative, care deja exista, ele o sa fie in volum mai mare,
deoarece pretul nu e 110, de la pretul cit o sa fie, de la tariful care o sa
fie, dar in proportie toate acele 50% si 25% conform categoriilor care sint.
Iata aceasta ceea ce poate Guvernul.
In rest, trebuie sa marim bugetul, sa
lucram asupra acestui lucru. Uitati-va, asa o tara, precum este Slovenia, doar
eu am fost acolo si am vazut, PIB la dinsii e de 10 ori mai mare, n-au
productie de gaze, n-au productie de ciment, de carbune, n-au nimic. Au
productie ca trebuie sa producem.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule ministru,
Spre regret, dumneavoastra ne spuneti ce ar
trebui de facut. Lucrurile acestea ar trebui sa le intreprinda Guvernul, si nu
Parlamentul, in primul rind.
Si al doilea moment. Eu asa si nu am
inteles, spre regret, ce va intreprinde Guvernul pentru solutionarea
compensatiilor fata de institutiile bugetare.
Domnul Vladimir Antosii:
Informatie mai ampla va fi prezentata dupa
publicarea tarifelor si care …
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, sa nu depasim timpul care a fost
stabilit.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Si intrebarea a doua.
Domnule ministru,
Revenim la acea problema dificila, la acei
4 dolari care in anul 1999 au fost introdusi in pretul de cost al gazelor
naturale si cetatenii Republicii Moldova achita si astazi in costurile la
gazele naturale acei 4 dolari pentru acele datorii pe care le-a avut Republica
Moldova fata de “Gazprom”.
Aceste datorii au fost achitate si
acumularile care au fost, veniturile care au fost acumulate in buget din contul
acestor 4 dolari pe parcursul a 7 ani de zile sint estimate superior acelor
datorii, pe care le-a achitat Republica Moldova. As vrea sa inteleg cind,
totusi, Guvernul Republicii Moldova va exclude din costul de pret acesti 4
dolari, pe care ii platesc cetatenii Republicii Moldova, 4 dolari este
aproximativ 20% din pensia unui pensionar din Republica Moldova de astazi.
Domnul Vladimir Antosii:
Domnule deputat,
Eu raspund la intrebarea aceasta.
Dumneavoastra cunoasteti bine si imi puneti mie intrebarea aceasta ca acei 4
dolari au fost indreptati nu pentru a plati datoria externa fata de “Gazprom”,
dar fata de Banca Nationala. Deci, aceea merge la acoperire. E corect.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Este clar.
Stimati colegi,
Eu va rog, noi am stabilit timpul pentru
fiecare intrebare. Va rog.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Eu vreau numai sa accentuez ca eu cred ca
domnul ministru, pur si simplu, nu cunoaste aceasta intrebare. Aceasta decizie
a fost luata in 1999 aici, in Parlament. Si acesti 4 dolari nu sint achitati
nicidecum Bancii Nationale. Banca Nationala, pur si simplu, nu este agent
economic. Domnul ministru, ar trebui sa cunoasca aceasta.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Este clar.
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Da, va multumesc, doamna Presedinte.
Imi pare bine ca sintem atit de activi
astazi si punem intrebari, mai ales acei care cunosc situatia existenta cu sase
ani in urma, cind tot asa, cu 80 de dolari, plateam pentru 1000 de metri cubi,
in perioada cind dumneata tot erai in guvernare, domnule Alexandru. De aceea,
nu punem acum ca cineva nu hotaraste intrebarile.
Deci, intrebarile eu cred ca se
solutioneaza si impactul care o sa fie asupra economiei, desigur ca el o sa
fie, dar in asa mare masura, fiindca astazi domnul ministru pare ca, dupa cite
cunosc eu, undeva 16 la suta din activitatea economica este furnizarea gazelor,
vasazica, impactul de la furnizarea gazelor.
Eu as vrea, caci totusi timpul expira, sa
pun o intrebare.
Domnule ministru,
Dupa cite cunosc, astazi avem niste
situatii tot asa, sa zicem, la aprovizionarea cu energie electrica, in ceea ce
vizeaza, pecit cunosc eu, Ucraina, deci, a scos in reparatie niste linii
electrice si eu as vrea ca, fiind dumneavoastra aici, in Parlament, si nu numai
in fata deputatilor, dar si a intregii populatii din republica, deci, sa ne
spuneti si despre masurile intreprinse pentru ca situatia sa nu aiba, sa nu
iasa de sub control.
Va multumesc.
Domnul Vladimir Antosii:
Multumesc, domnule deputat.
Intr-adevar, aceasta nu este sistemic, dar
acum, in luna iulie si in prima jumatate a lunii august, intr-adevar, partea
ucraineana a cerut dintre acele trei linii de inalta tensiune 330, una din ele
sa fie reparata timp de 5 zile, pusa la schimbarea unui pilon, care in timpul
iernii au cerut atunci. Si nu a fost permis, deoarece era sistem foarte, foarte
incarcat. Si acum noi am acceptat intr-o masura oarecare. Si a doua a coincis taman
ca noi am sistat lucrarile Centralei RED si nr.2, care producea si ea in timpul
de fata, dupa sarcina termica in jurul la 70 MW. Si de aceea aici poate sa fie.
Da, deconectari nu pot fi. Ne aflam, intr-adevar, intr-un regim mai incordat,
dar cred ca pe aceasta perioada o sa-l trecem.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Domnule ministru,
Dumneavoastra, in informatie, ati confirmat
ca Guvernul, prin reprezentantii sai in societatile pe actiuni care furnizeaza
energie termica, electrica, gaze, deci, contribuie la formarea preturilor.
Deci, desigur, ANRE nu va spori preturile pe care le-a propus acel agent
economic Societatea pe Actiuni “Moldovagaz”, propuse cu participarea
reprezentantului Guvernului.
Spuneti va rog, dumneavoastra ati spus ca
da, se va intreprinde ceva pentru a micsora impactul la intreprinderile, organizatiile
obstesti sociale, de stat, municipale, raionale s.a.m.d. Deci, cum statul va
micsora impactul asupra acelor 750 mii de pensionari, a caror pensie medie stim
ca este de 350–360 de lei. Si astazi majorarea preturilor la gaze numaidecit va
conduce la majorarea preturilor la energia termica, la energia electrica, la
aprovizionarea cu apa, canalizare s.a.m.d. Cum vor supravetui acesti oameni?
Domnul Vladimir Antosii:
Multumesc.
Eu deja am raspuns la aceasta intrebare, a
mai fost asa o intrebare similara. Numai ca eu am spus ca Guvernul poate fi
implicat numai si numai la sustinerea acelei paturi, acelei categorii de
consumatori care consuma pina la 30. Si, in afara de aceasta, o sa fie
mentinute acele compensatii nominative pentru categoriile in care intra si o
buna parte din pensionarii.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Si o intrebare.
Domnul Vladimir Antosii:
Deja acestea sint.
Domnul Ivan Banari:
Cind se negociau preturile la gaz, se
strecurau niste informatii, asa stiti, foarte scurte, asa parca nevrind, niste
informatii ca Guvernul in negocierile cu “Gazprom” a facut niste propuneri
investitionale foarte avantajoase pentru “Gazprom”. Nu a fost nici o declaratie
oficiala a Guvernului. Se strecurau niste informatii dupa o runda a convorbirilor,
sa zicem asa, a tratativelor. Care au fost aceste proiecte?
Domnul Vladimir Antosii:
Multumesc.
Dumneavoastra ati citit comunicatul
informativ prezentat. Deci, unicul moment care a fost, este clar ca in
tratativele care au avut loc si mass-media atunci... si una, si alta speculau
aici cu ideile ca Moldova gata, cedeaza si liniile de interconexiune pentru
“Gazprom”, cedeaza toate conductele construite pe banii bugetari de 1 miliard
si 200 de milioane. Totul cedeaza, numai ca sa mentina... Aceasta nu este aceea
ce noi vorbeam.
Noi gaseam scheme de conlucrare, de
business, impreuna in “Moldovagaz”, impreuna cu “Gazprom”. Iata acestea sint
temele. Dar nu s-a cedat nimic absolut, patrimoniul tot este. Mai mult decit
atit, noi astazi insistam ca sa fie cota, daca si vor... “Gazprom”-ul – cota in
“Moldovagaz” sa fie majorata anume cu activele pe care noi le putem transmite
acolo. Iata cu aceasta putem, dar in rest nu s-a cedat absolut nimic.
Domnul Ivan Banari:
Domnule ministru,
Era foarte bine daca informatia aceasta
venea la timp ca sa nu se raspindeasca aceste zvonuri.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Mi-a provocat iesirea la microfon colegul
Bolboceanu.
Stimati colegi,
Noi toti sintem specialisti intr-o ramura
sau alta. Si pina la Parlament am lucrat in diferite functii, inclusiv si unii
din membrii Guvernului, vice prim-ministri, toate categoriile sintem in sala.
Si nu uitati, poate miine-poimiine cineva dintre voi o sa nimereasca in functie
de ministru, poate si vice prim-ministru, poate si prim-ministru. Aceasta este
normal.
De aceea, am o rugaminte, domnule … si va
adresez dumneavoastra, din cauza ca dumneavoastra tare atent ascultati birfele
pe care unii deputati din fractiune le vorbesc. Dar tare sinteti nelinistit
cind cineva spune ca e impotriva.
Stimati colegi,
Eu rog, sa fim mai amabili fata de membrii
Guvernului, care vin la noi si fata de colegul de astazi care a fost deputat,
tot asa si noi, cum sintem astazi aici. Referitor la atitudine. Nu inseamna ca
intrebarile nu trebuie sa fie discutate.
Dar nu purtati responsabilitate pentru
pretuire, cum face colegul Bolboceanu. Eu vreau ca miine el sa fie ministru,
dar eu am fost in asa functie si in sala, si acolo, si am dat raspuns la
microfon in fata deputatilor. De aceea, este intrebarea, ascultam. Imi place,
nu-mi place, totuna toate indemnizatiile care o sa fie facute in tara fara
schimbarea bugetului, fara Parlament nu o sa fie implementate. Totuna, iata
atunci sa incepem sa discutam la ce nivel aceste indemnizatii asigura sau nu
asigura. De aceea, sa fim mai amabili si sa nu facem ceea ce fac unii vecini in
Parlament. Ar fi bine, ca e frumos.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu va multumesc, doamna Presedinte.
Eu am sa incerc sa fiu foarte amabil.
Doamna Maria Postoico:
Si concret, va rog. Si intrebarile sa fie
concrete.
Domnul Vladimir Filat:
Pot sa vorbesc?
Stimate domnule ministru,
Eu, din pacate, ar trebui sa constat,
dumneavoastra mai mult v-ati referit, din pacate, si ati incercat mai mult sa
argumentati actiunile “Gazprom”-ului, decit sa va referiti la actiunile
Guvernului, care au fost intreprinse si care urma sa fie intreprinse. Eu am sa
ma refer la doua probleme. Din punctul nostru de vedere si, de fapt, am
atentionat asupra acestor probleme anterior vizavi de gestionarea interna a
activitatii Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”.
Am vorbit foarte mult despre formarea
tarifelor, despre includerea unor cheltuieli absolut nejustificate in tarife,
incepind de la statele pe personal extraordinar de umflate, incepind de la
pierderile acceptate de dumneavoastra, ca minister, si de Agentie, mai mult
decit atit in tarif, dar absolut nejustificate.
Si, probabil, ar trebui sa incepem cu
organizarea mai eficienta si cu un control, daca vreti, chiar rigid in domeniul
intern, si cred ca aceasta o sa dea si un rezultat. Si ultima intrebare care
este mult mai punctuala. Nu considerati dumneavoastra ca a venit, in sfirsit,
timpul ca contorizarea gazelor care intra in Republica Moldova pentru consum
intern si a gazelor care tranziteaza Republica Moldova, sa fie efectuata pe
teritoriul Republicii Moldova?
Domnul Vladimir Antosii:
Va multumesc, domnule deputat.
La prima intrebare. Deci, taman astazi a
coincis asa, caci astazi este prima sedinta a grupului de lucru. Dupa
initiativa Presedintelui s-a insistat de a forma un grup de lucru. In acest
grup de lucru am intrat si noi pentru a analiza pe intern activitatea
Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”.
Deci, nu este chestia de a face o revizie
totala, dar de vazut toate cele, acele probleme care sint, deoarece anume ANRE,
examinind problemele care sint, sint unele divergente prezentate nu cum ati
spus dumneavoastra, acceptate de Guvern la “Moldovagaz”, deoarece noi, ca
actionari, dumneavoastra stiti cum acceptam noi.
Domnul Vladimir Filat:
Eu stiu, domnule ministru.
Imi cer scuze. O mentiune. Eu stiu si ar
trebui si dumneavoastra sa stiti ca directorul Societatii pe Actiuni
“Moldovagaz” este la propunerea Guvernului si, de fapt, este reprezentantul
Guvernului in societate si...
Domnul Vladimir Antosii:
Da, da, dar sa nu uitati ca 64% cind se pun
la vot, voteaza. De aceea aici totul este clar. Deci, problema e cit o sa
dureze? O sa dureze o saptamina, doua, o luna in acele probleme, comisia
numaidecit o sa se lamureasca, ca sa aduca un raport in privinta acestui lucru.
In ceea ce priveste intrebarea numarul doi.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule ministru,
Contorizarea.
Domnul Vladimir Antosii:
Contorizarea. Deci, este clar ca se duce
acum lucrul si acestea sint investitii. Si este pus in sarcina chiar... la
Adunarea Generala a Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” s-a pus intrebarea si a
fost acceptata de a face aceste investitii, sa se tina evidenta pe teritoriul
Moldovei.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule ministru,
Eu va multumesc.
Dar, totusi, ca s-a pus intrebarea este
foarte bine. Aveti un plan, o data cind Republica Moldova, daca vreti, tine si
de securitatea energetica a acestei tari.
Domnul Vladimir Antosii:
Eu va spun, in planul de masuri existente
se prevede de acum in anul 2006 inceputul acesta, cu definitivare in 2007. Asa
cum merge paralel, dumneavoastra ei si in sistemul energetic... dumneavoastra
stiti ca contorizarea la intrare si la aceasta in proiectul energetic doi noi
l-am inclus si acum merge intrarea si... ca sa fie si liberalizata piata in
continuare dupa... avind evidenta totala.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Dar nici nu se aude, nu stiu ce inteleg
aceasta.
Domnule ministru,
In general, este stranie prezentarea
dumneavoastra in Parlament, vorbind despre tarife s.a.m.d. In general, Guvernul
nu raspunde de tarife. De tarife raspunde Agentia Nationala de Reglementari in
Energetica si “Moldovagaz”.
Guvernul raspunde, in general, de politici
in domeniul, eu stiu, sustinerii paturilor vulnerabile, in domeniul politicii
pentru a avea securitatea energetica in Republica Moldova. Si pentru a gasi
alternative iarasi prin politici de stimulare in acest domeniu. De aceea eu as
vrea sa va intreb, fiindca dumnea-voastra o data ati raspuns aici, la tribuna
centrala, cind s-a ridicat pretul prima data la 110 dolari si eu v-am adresat o
intrebare in privinta gazoductelor, care se construiesc in Republica Moldova,
gazoducte fara gaz si fara eficienta. S-au cheltuit pentru aceasta in ultimul
timp 1 miliard de lei.
Eu vreau sa va intreb, in aceasta perioada,
din primavara anului 2006 si pina acum, in vara anului 2006, s-a schimbat
politica Guvernului in acest domeniu? Stimulati si in continuare dumneavoastra
si cheltuiti banii pentru gazoducte sau, totusi, trebuie sa revenim la problema
promovarii in satele Republicii Moldova a constructiei centralelor termoelectrice
in baza utilizarii biomasei, care poate fi crescuta acolo in fiecare sat
concret din Republica Moldova. Eu aceasta vreau sa ascult de la dumneavoastra,
dar nu tarife si altceva, fiindca dumneavoastra nu puteti influenta tarifele.
Domnul Vladimir Antosii:
O sa fie legea.
Multumesc, domnule deputat.
O sa fie Legea surselor regenerabile si
acolo o sa discutam. Dar eu pot sa raspund la aceasta intrebare, deoarece,
intr-adevar, sintem preocupati. Si acum strategia care este, strategia care a
fost aprobata pina in anul 2010, dumneavoastra stiti foarte bine, acum ea se
ajusteaza la strategia energetica a comunitatii europene. Deci, aici este un
lucru foarte... Era una acum 10 ani, cind s-a primit, ori 5 ani in urma, cind
s-a primit in 2000 si alta este astazi in anul 2006. De aceea, in aceasta
strategie care e pusa in sarcina Ministerului Industriei si Infrastructurii la
ziua de azi...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am intrebat altceva. Eu am intrebat daca
s-a schimbat sau nu politica in domeniu?
Domnul Vladimir Antosii:
Deci, noi schimbam intr-o masura oarecare,
dar aceasta nu inseamna ca planul national de gazificare o sa fie intrerupt.
Deci, gazificarea o sa aiba loc si pina in 2009 o sa fie construite,
intr-adevar. Alta intrebare este ca trebuie de explicat de ce la ziua de astazi
costul... si acum este implicat Guvernul intr-aceasta, ca 500 de firme care
gazifica Moldova la ziua de astazi, antreprenori care fac acestea, baza reala
pentru constructie au 10 ori 12, dar restul sint toti afluentii ceea.
De aceea, problema de ce costa astazi si nu
avem consumatori, ca conectarea la centrala... conectarea in unele sate costa 8
ori 10, ori 12 mii de lei. Iata aceasta este problema. Dar aceasta nu inseamna
ca noi trebuie sa ne dezicem de gaze. Astazi noi trebuie sa ridicam nivelul de
trai prin economie. Dar daca punem “Satul moldovenesc”, programul pe care l-ati
aprobat, deci, ce vreau eu?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dumneavoastra l-ati intarit.
Domnul Vladimir Antosii:
Din borti.
Domnule Cosarciuc,
Eu inteleg ca nu va place raspunsul. Dar
prin borti, prin acestea, fara infrastructura, fara gazificare, fara apa, fara
drumuri, cine o sa duca acolo economia? Noi numai in Chisinau si construim
intreprinderi. Noi n-o sa ridicam economia. N-o sa facem mai nimic. Si de aceea
trebuie sa duca agentul economic sa inceapa acolo activitatea.
Ei, ce activitate cu bete de rasarita de
facut? Da, avem de alternativa si punem intrebarea. Avem proiectul-pilot la
Ocnita, intelegem foarte bine ca astazi termoficarea numai, gazele cu 160, 200
de dolari numai la termoficare este foarte costisitor si n-o sa fie nimeni
conectat.
De aceea, spune de avut combinate, centrale
combinate. In luna septembrie cred ca o sa fie data in exploatare la Ocnita
mini CET-ul, care are 6 MW la caldura si 5 MW la energia electrica. Iata
aceasta este. Si aceasta pe urma sa o promovam de dezvoltat in teritoriu. Dar
in rest gazificarea pentru populatie trebuie si trebuie de explicat, trebuie de
vazut, de determinat cu toate prostiile acestea: ca unde sint banii bugetari,
acolo au aparut ca mustele toate intreprinderile celea care construiesc
gazoducte. Aceasta nu este sub conducerea anume a Guvernului au aparut toate
acestea constructii.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
In general, dumneavoastra ati raspus in
acelasi fel si data trecuta, ca aceste intreprinderi s.a.m.d. uite, ele maresc
pretul si bietii tarani nu pot sa-si gazifice casele si n-ati intreprins nimic.
Eu am spus ce s-a schimbat in aceasta perioada, care este politica Guvernului?
Ce ati facut? Si dumneavoastra in continuare iarasi promovati gazoductele fara
gaz.
Domnule ministru,
O alta mica intrebare, daca sinteti
intr-atit de preocupat de securitatea energetica.
Deputatii din Fractiunea Parlamentara
“Alianta «Moldova Noastra»”, inca in luna martie, au inaintat doua initiative
legislative, doua proiecte de lege. Primul, promovarea producerii energiei
electrice prin utilizarea resurselor regenerabile, acesta este un proiect de
lege.
Si al doilea proiect de lege, care
introduce standardele combustibililor regenerabili: etanolul si biodizelul,
adica in economia Republicii Moldova din martie. Eu as vrea sa va intreb pe
dumneavoastra ca responsabil de securitatea energetica si de politici in
domeniu, mai ales de politici in domeniul asigurarii securitatii energetice. De
ce aceste proiecte de legi nu sint avizate pina in momentul de fata?
De ce avizul nu este in Parlament? Si de ce
noi nu putem sa promovam aceste legi importante, fiindca, o data cu promovarea
Legii cu privire la standardul combustibilului regenerabil, noi putem atrage a
doua zi investitiile de 25 de milioane de dolari intr-o fabrica de 60 de mii de
tone de etanol. De ce, domnule ministru?
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Domnul Vladimir Antosii:
Deci, este clar. Intrebarea este clara, la
prima vreau sa raspund ca acum se gaseste in Guvern, primul proiect de lege.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In martie, si sintem in luna iulie.
Domnul Vladimir Antosii:
Si se gaseste inca o data, domnule. Dati-mi
voie sa raspund. Se gaseste, este prezentat, s-a trecut avizarea la toate
ministerele necesare.
Al doilea moment, pina pe data de 25 o sa
fie prezentat si el.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar, stimati colegi,
Eu vreau sa atrag atentia.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Avem 10 minute numai. Ne-au ramas 10 minute
pentru ceilalti colegi. Va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte...
Doamna Maria Postoico:
Mai succint.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Eu vreau sa va atrag atentia si sa va
informez. In martie 2006 si iulie 2007 patru luni de zile. Regulamentul
Parlamentului este 21 de zile maximum. Si dumneavoastra astfel doriti ca sa
hotariti problema politicilor in domeniul energetic.
Domnul Vladimir Antosii:
Domnule Cosarciuc,
Matale intelegi ca proiectul...
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Este clar.
Domnul Vladimir Antosii:
Domnule Cosarciuc,
Mata intelegi ca proiectul o sa ne
hotarasca problema, da, daca vom hotari-o. Uniunea Europeana a hotarit la nivel
de 6%, dar noi 3%. Noi trebuie sa atragem atentia la ceea ce am spus si data
trecuta, si acum. La conservarea energiei, la retehnologizare. Acolo unde se
consuma gazul, dar nu la... Aceasta noi o promovam.
Doamna Maria Postoico:
Aceasta noi o promovam.
Domnule ministru,...
Eu va rog microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Domnule,
Mult stimate domnule ministru,
Doua intrebari foarte scurte si un sfat.
Prima. Iata, de mai multe ori
Pim-ministrul a indus in eroare populatia Republicii Moldova cu declaratie ca
gazele naturale sint comercializate si vor fi mai ieftin de 80 de dolari mia de
metri cubi, pe urma mai ieftin de 110 dolari mia de metri cubi.
Cum de inteles lucrurile acestea, e o
minciuna gogonata sau sinteti numai statisticienii si cine poarta
responsabilitate de faptul ca guvernati al saselea an si nu ati pregatit
republica pentru economia de piata, deoarece preturile la gazele naturale nu
este o inventie si era bine stiut. Aceasta e prima intrebare.
A doua intrebare. Care sint preturile de
achizitie a gazelor naturale in Georgia si Republicile Baltice? Atunci cind era
situatia dificila in Georgia, Saakasvili a plecat la Moscova si a negociat cu
conducerea moscovita preturile la gazele naturale.
Si sfatul, daca, domnule Todoroglo,
ministrilor dumneavoastra le este atit de greu sa activeze in Guvern, va dau un
sfat, plecati daca ati obosit, plecati benevol, de sine statator sau sinteti
incompetenti, sau nu va ajunge capul, plecati.
Domnul Vladimir Antosii:
Va multumesc, domnule Urechean.
Deci, dati sa raspund.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Eu va rog, nu trebuie, nu.
Microfonul nr.2.
Domnul Vasile Iovv:
Mie imi pare ca noi cam mult vorbim la una
si aceeasi tema. Mai intii de toate...
Doamna Maria Postoico:
Ne-au ramas foarte putine minute.
Domnul Vasile Iovv:
Vreau sa spun in privinta energiei
electrice.
Domnul Vladimir Antosii:
Eu o sa raspund. (Rumoare in sala.).
Domnul Vasile Iovv:
Domnule Urechean,
Eu vorbesc. (Rumoare in sala.) Un
kilowatt-ora costa 2,65 din Ucraina, Rusia. Numiti o tara care procura energie
mai ieftin decit 4 centi. Noi o cumparam cu 2,65. Noi, daca construim aceste
doua statii electrice cite 450 megawati, iesim la acel volum care ne trebuie
noua in Moldova si pretul, chiar daca si gazul va fi cu pret mondial, pretul la
energia electrica va fi cu mult mai mic decit in Europa, energia electrica
proprie. Acesta e un moment.
Ai doilea moment. Numiti o tara din Europa
care cumpara gaz de la “Gazprom” mai ieftin decit 280 de dolari. Incepind cu
Romania – 280 si terminind cu Marea Britanie – 1200 de dolari.
Intrebari eu nu dau, eu va spun realitatea,
caci voi vreti de la ministru realitatea, eu v-o spun. Cu timpul...
Doamna Maria Postoico:
Domnul Iovv.
Domnul Vasile Iovv:
Putin a spus nu demult, daca voi il
ascultati si Rusia o sa plateasca pretul mondial pe gaz, nu numai Moldova si
toate tarile CSI. De aceea, noi trebuie sa ne pregatim.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar.
Domnul Vasile Iovv:
Catre aceea ca o sa fie majorare a pretului,
dar 160 de dolari aceasta nu este scump. Republica Belarus de asemenea o sa
plateasca 160, pe urma o sa fie 230 si mai scump.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Iovv, eu va...
Domnul Vasile Iovv:
De aceea, noi trebuie sa facem tot
posibilul ca din gaz sa obtinem energie electrica, ca sa fie ieftina si sa
pregatim sa ridicam nivelul economiei.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar.
Domnul Vasile Iovv:
Ca sa putem plati acel gaz, acel pret pe
care noi il luam.
Doamna Maria Postoico:
Este clar. Eu va rog.
Domnul Vasile Iovv:
De aceea, nu trebuie de discutat asa de
mult, fiindca, intrebare nu este. (Rumoare in sala.) Eu v-am spus
realitatea.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Iovv,
Eu va rog, daca nu aveti intrebari.
Domnul Vasile Iovv:
Eu, pur si simplu, nu am intrebari, v-am
spus care este realitatea ca sa terminam discutiile.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Iovv,
Va multumim.
Domnul Vladimir Antosii:
Deci, insistati sa va raspund.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Eu va rog, acei care sint la microfoane si
atit, noi am depasit deja timpul votat de noi.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, doamna Presedinte.
Doamna Maria Postoico:
Da, imi cer iertare, lasati, va rog, domnul
ministru.
Domnul Vladimir Antosii:
Deci despre, domnul Urechean, despre
declaratiile facute eu nu cunosc chiar asa de... de mentinut 80 de dolari
aceasta intr-adevar a fost, s-a depus foarte multa munca cu grupurile de lucru
care au fost. Nu credeti ca este asa de simplu, ei, aceasta care si cum vrea sa
inteleaga, da. Dar s-a dus lucru cu dinsii. Diferite propuneri au fost
inaintate. Au fost inaintate ca si din tranzit nu putem ridica, deoarece
tariful cel mai mare e 2,5. Ca sa ridicam partial tariful, sa recurgem la
compensare, nu s-a acceptat. De aceea, ca, intr-adevar, e cel mai mare tarif la
noi – 2,5 la tranzitare.
O parte am vrut din tranzit, din acele 23
de miliarde noi sa le platim cu 230 la intrare si in continuare sa eliberam in
Europa cu 265 aceleasi volume, ca sa avem o compensare inauntru. Tot nu a fost
acceptat.
Deci, asa ca declaratii, ca mai jos de 80,
aceasta nu putea fi. Eu imi dau destul de bine seama ca asa ceva putea sa... un
pret oarecare, acolo sint diferite...
Doamna Maria Postoico:
Da, e clar, domnule ministru.
Eu inca o data atrag atentia colegilor, cum
consumam timpul, de acum trecem la urmatoarea chestiune.
Microfonul nr.5.
Succint, va rog.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, doamna Presedinte.
Stimate domnule ministru,
Eu am doua intrebari care necesita
clarificare nu numai pentru deputati, dar si pentru acei care ne privesc si ne
asculta, mai mult decit atit ca aceste subiecte au facut obiectul unor
interpelari la care nu am primit raspunsuri clare si satisfacatoare.
Prim intrebare porneste de la urmatorul
fapt. Asa cum cunoastem cu totii, numai in anul trecut, 2005, Parlamentul a
decis, o data cu adoptarea Legii bugetului, investirea a circa 250 milioane de
lei in retelele de distributie a gazelor naturale.
La aceste 250 milioane de lei doar de anul
trecut se adauga investitiile facute in anii anteriori, inclusiv cele prevazute
pentru anul curent, bani care deja au fost alocati in mare parte si fondurile
care vin din bugetele locale, raionale, inclusiv de la fonduri de investitii,
inclusiv de la populatie pentru ca populatia plateste pentru conducta care
intra in casa. Si, de regula, este vorba de sume care nu sint mai mici de 10
mii de lei de persoana sau aproape 1000 de dolari.
In aceasta situatie, dumneavoastra ati
invocat cele 64% de care se prevaleaza detinatorul pachetului majoritar in
aceasta companie la adoptarea deciziilor, ceea ce impiedica promovarea
politicii in domeniu asa cum ar dori Guvernul.
De aceea va intreb: de ce Guvernul nu pune
problema, oficial problema redistribuirii cotelor de participare in Societatea
pe Actiuni “Moldovagaz”. Este o intrebare logica pentru ca doar cele 250 de
milioane de lei, investite de Republica Moldova anul trecut in dezvoltarea
acestor retele, depasesc jumatate din valoarea totala a retelelor in momentul
privatizarii. La efectuarea unui calcul atent, vedem ca investitiile din
momentul privatizarii lor sau transmiterii celor 51% plus 13 care au fost
preluate pe parcurs de catre partea rusa, de catre “Gazprom”, toate aceste
investitii depasesc cu mult valoarea retelelor ca atare in momentul
privatizarii.
De ce Guvernul nu pune oficial aceasta
problema sau daca a pus-o care au fost rezultatele acestor incercari?
Si a doua intrebare se refera la un subiect
pe care l-am sesizat intr-o serie de petitii din partea alegatorilor nostri.
Este vorba de pretul de consum la gazele naturale, este vorba de consumul
casnic. Asa cum se stie, reglementarile in vigoare spun ca, o data cu depasirea
volumului de 30 de metri cubi intr-o singura gospodarie la tara sau intr-un
apartament la oras, pretul de achizitie al gazelor naturale este mai mare.
Cum cadreaza aceasta cu regulile economiei
de piata. Gazele naturale sint o marfa si sint achizitionate la un singur pret.
Prin ce se explica diferenta de tratament a consumatorilor in functie de
volumul pe care il achizitioneaza, volumul de gaze.
Spun aceasta pentru ca peste tot in lume, o
data cu cresterea consumului, se acorda facilitati si preturile sint mai mici.
La noi asistam la un paradox.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Va rog succint, fiindca ne-au ramas 3
minute si se inchid discutiile. Eu va rog.
Domnul Vladimir Antosii:
Incep cu a doua intrebare: de ce 30 de
metri cubi si nu mai mult? Deci, a fost stabilit inainte, asta nu este acum
inventat, planul tarifar. Si in planul tarifar este clar, caci acolo s-a
prevazut, real trebuia sa fie... s-a majorat cu 50, la toate categoriile 50 asa
trebuia sa fie.
Dar deoarece dumneavoastra stiti si acolo e
acceptat si de Parlament inainte, este deja componenta termica, este
gigacaloria, costul gigacaloriei. Deoarece o buna parte, dumneavoastra
intelegeti ca si la ziua de astazi 7, domnul Urechean foarte bine stie ca
consiliul orasenesc n-a majorat si stie ce sume s-au acumulat la “Termocom”
neplatite la CET-2 si CET-2, neplatit la “Gazprom” si pe urma intrebam de unde
4 dolari, de ce pentru compensare?
Dar timp de 7 ani de zile tariful de 233 de
lei gigacaloria n-a fost revazut, desi real dupa cost era.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule ministru,
Eu m-am referit exclusiv la consumul de gaze
naturale.
Domnul Vladimir Antosii:
Consumul de gaz, eu va spun, conform
planului tarifar care s-a aprobat si a fost aprobat si de Parlament inainte.
Altceva n-am ce raspunde.
Domnul Vlad Cubreacov:
Si redistribuirea cotelor?
Domnul Vladimir Antosii:
Redistribuirea cotelor de la bun inceput,
unica dintre propuneri pe care a dat-o “Gazprom”-ul a venit cu asa, aveti 1
miliard bunuri, conducte, construite pe banii bugetari, 1 miliard si 300, 200
de milioane. Deci, noi propunem, deoarece de a va mentine la nivelul de 80, cit
o sa fie un an ori jumatate de an, ori 6 luni, deci acestea sa fie cedate in
contul datoriilor istorice ale “Gazprom”-ului, ceea ce n-a fost acceptat de
Guvern si s- propus alta solutie.
Poftim, daca vreti noi recurgem la
majorarea cotei noastre cu acest 1 miliard si 300 de mii si voi daca doriti sa
mentineti paritatea de... sa aveti in aceasta... veniti cu investitii in bani
cu aceeasi suma, 1 miliard si... Iata o solutie deocamdata, aceasta se afla
inca in discutie.
Doamna Maria Postoico:
E clar, domnule ministru.
Ultima interventie.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu, de fapt, nu am intrebare, dar, in
conformitate cu Regulamentul, fiindca noi am fost acei care am solicitat
aceasta informatie, rog sa-mi oferiti doua minute. Dupa informatia domnului
ministru. De ce nu poate?
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Va multumim mult.
Domnule Braghis,
La microfonul central, doua minute.
Domnul Dumitru Braghis:
Eu cred ca si doua minute sint de ajuns ca
sa constatam ca, in ultimele 4 luni, Guvernul vine a doua oara aici, in
Parlament, cu aceasta chestiune si, cu parere de rau, nu raspunde la
intrebarile pe care ni le adreseaza in fiecare zi alegatorii, cetatenii care
ne-au indreptat pe noi aici, in Parlament.
Nu inteleg de ce se intimpla acest lucru,
fiindca noi am asteptat si am cerut informatia – ce va intreprinde Guvernul?
Eu, de exemplu, vroiam sa aflu astazi, CET-1 a propus majorarea tarifului la
energia termica cu 90%, CET-2 – cu 112%, CET Nord – cu 56%, dupa majorarea
pretului la 160 de mii de metri cubi la intrare in tara, pretul la gaz.
Atunci imi pun intrebarea: ce vor face
pensionarii din Chisinau? Eu, de exemplu, ieri am avut o intilnire cu un grup
de pensionari care mi-au pus intrebarea: cum poate supravietui un pensionar in
perioada de iarna cu o pensie de 300 – 400 de lei si cu serviciile comunale
pina la majorare cu 250 de lei?
Dumneavoastra astazi ne-ati vorbit de 30 de
metri cubi. Este absolut corect ceea ce ati spus dumneavoastra, numai ca din
361 de milioane de metri cubi de gaz, pe care ii consuma sectorul privat, deci
persoanele fizice, doar 117 sint consumate cu 30 metri cubi, cum ati spus
dumneavoastra, iar restul? Restul sa nu uitam ca un apartament de doua camere
in Chisinau consuma 30 de metri cubi in citeva zile. Ce vor face oamenii
acestia in perioada de iarna?
De aceea, vreau sa constat inca o data ca
Guvernul se ascunde, cu parere de rau, dupa ANRE, se ascunde dupa pozitia
“Gazprom”-ului si uita de un lucru foarte simplu: Guvernul Republicii Moldova
este responsabil in fata cetatenilor pentru toate majorarile care le permit sau
chiar daca nu le permit, fiindca Guvernul este autoritatea executiva in tara si
el trebuie sa-si bata capul ca cetatenii sa aiba efecte negative cit mai mici
in rezultatul unor asemenea procese cum se intimpla acum cu majorarea pretului
la gaz.
Era clar dinainte ca acest lucru se va
intimpla. Noi atunci, 3 luni si jumatate in urma, am pus intrebarea: ce
intreprinde Guvernul? Iata, peste 3 luni de zile constatam ca cum n-a
intreprins atunci nimic, asa nu intreprinde nimic acum.
Va multumesc de atentie.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi –
intrebari si interpelari. La microfonul central se invita Valeriu Turcanu,
viceministru al culturii si turismului, care va raspunde la interpelarea
domnului deputat Igor Klipii cu privire la difuzarea filmelor de productie
straina in cinematografele Republicii Moldova. Sintem la ora 15 si 48 de
minute.
Va rog.
Domnul Valeriu Turcanu – viceministru al culturii si turismului:
Stimata doamna Presedinte,
Domnilor deputati,
Onorata asistenta,
La interpelarea deputatului Klipii, expusa
in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 6 iulie curent, Ministerul
Culturii si Turismului aduce la cunostinta urmatoarele.
Conform Legii nr.386-XV din 25 noiembrie
2004 cu privire la cinematografie, demonstrarea publica a filmelor, inclusiv a
celor de productie straina, in cinematografe, case de cultura si in alte sali
cu orice tipuri de proiectoare, necesita a fi autorizata de Registrul
cinematografic de stat in baza unui regulament aprobat de Guvern.
Problema infiintarii Registrului
cinematografic este in vizorul Ministerului Culturii si Turismului, in momentul
de fata fiind elaborat si remis Guvernului proiectul de Hotarire privind
infiintarea registrului cinematografic de stat.
De asemenea, urmeaza a fi aprobate statutul
si regulamentul privind functionarea registrului. Conform articolului 8 punctul
1) din Legea cu privire la cinematografie, registrul este instrumentul unic de
evidenta a persoanelor care isi desfasoara activitatea in domeniul
cinematografiei si efectueaza clasificarea si eliberarea vizelor de exploatare
pentru toata productia cinematografica destinata demonstrarii publice,
comerciale si necomerciale in orice sali cu orice tipuri de proiectoare sau
tirajarea in scopul comercializarii, inchirierii si difuzarii productiei
nominalizate prin intermediul videotecilor si punctul de inchiriere, precum si
pentru demonstrarea de catre retelele TV prin cablu.
Totodata, aducem la cunostinta ca productia
cinematografica de origine straina este demonstrata in copii originale in baza
unor contracte directe ale persoanei fizice sau juridice din Moldova cu
distribuitorul, detinator al dreptului de autor care activeaza la fel in baza
unui contract cu producatorul.
In momentul de fata, este necesar de
mentionat ca Registrului cinematografic va genera un sistem de stat de control
rigid asupra crearii, distribuirii si difuzarii filmelor, astfel influentind si
politica repertoriala in domeniu.
Referitor la corectitudinea practicilor de
difuzare a filmelor si conformitatea acestora cu standardele europene, aducem
la cunostinta ca Legea cu privire la cinematografie, al carui obiect este
realizarea politicii de stat in domeniu, corespunde necesitatilor impuse in
cadrul european.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
Nu atit dumneavoastra, cit, in general,
vreau sa atentionez asupra modului de a raspunde la interpelari. Va veni,
totusi, o data timpul cind faptul ca ati semnat un document respectiv
dumneavoastra sau alt ministru, sau viceministru va fi sesizat in instanta si
pentru informatiile care le dati veti purta responsabilitate.
Am intrebat daca este respectata sau nu
procedura de import a casetelor cu filme respective. Dumneavoastra spuneti o
propozitie pe care eu nu o inteleg. Ceea ce ati spus dumneavoastra, repet,
“Totodata, aducem la cunostinta ca productia cinematografica de origine straina
este demonstrata in copii originale”, ceea ce nu este adevarat.
In baza unor contracte directe ale
persoanei fizice sau juridice din Moldova cu distribuitorul, detinator al
dreptului de autor care activeaza la fel in baza unui contract cu producatorul.
Ce sa inteleg eu din propozitia respectiva?
Deci, a doua intrebare. Este adevarat ca
filmele respective sint importate in Republica Moldova, caseta ca atare, deci
ceea ce este importat in Moldova nu este filmul, ci caseta, dupa aceasta caseta
pleaca inapoi, deci, fara ca sa fie achitate, nici o relatie intre dreptul de
autor si prestarea, prezentarea filmelor in Republica Moldova nu exista. E
adevarat sau nu?
Domnul Valeriu Turcanu:
Deci, agentii economici particulari, de
exemplu, importa in baza contractelor pe care le au cu distribuitorii. Iar
distribuitorul, la rindul sau, are incheiat contract cu producatorul si
drepturile de autor i le achita lui.
Domnul Igor Klipii:
Deci, care este relatia cu copia originala
in cazul dat? Dumneavoastra spuneti ca copia este originala. Deci, se face de
pe copia originala. Nu este adevarat ce spuneti dumneavoastra.
Domnul Valeriu Turcanu:
Nu este filmul original, este o copie.
Domnul Igor Klipii:
Si atunci de ce nu se respecta dreptul
consumatorului de a privi filme in limba romana, de exemplu. De unde vin casetele
respective?
Domnul Valeriu Turcanu:
Aceasta e o alta problema si depinde de
capacitatea tehnica de subtitrare.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Klipii,
Pina la 3 minute replica. Eu va rog.
Domnul Igor Klipii:
De ce nu se iau, de exemplu, din Romania ca
sa putem privi filme. Ele sint mai ieftine daca sint importate din Romania
decit de la Moscova, de exemplu.
Doamna Maria Postoico:
Articolul 109. Pina la 3 minute. Depasiti
de acum timpul.
Domnul Valeriu Turcanu:
Politica pe care o duce fiecare agent
economic privat, de exemplu la “Patria”, este o chestie in care noi nu putem
interveni.
Domnul Igor Klipii:
Este legea care protejeaza dreptul
consumatorului. E adevarat sau nu?
Domnul Valeriu Turcanu:
Da. Corect. Aveti perfecta dreptate. Dar,
v-am spus dinainte, conditia tehnica, adica, noi nu avem un aparataj care ar
putea sa subtitreze.
Domnul Igor Klipii:
Ultima intrebare foarte scurta. Cind vom
putea vedea regulamentul respectiv si toata informatia, care ati dat-o,
referitor la necesitatea unui registru s.a.m.d.?
Domnul Valeriu Turcanu:
Cind va fi aprobata de Guvern.
Domnul Igor Klipii:
Am inteles.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
La microfonul central se invita domnul
Procuror General, Valeriu Balaban, pentru a da raspuns la interpelarea doamnei
deputat Vitalia Pavlicenco cu privire la articolul “Mafia, procurorii si tapii
ispasitori” publicat in “Ziarul de garda” .
Domnul Valeriu Balaban:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Onorat public,
In baza interpelarii doamnei deputat in
Parlamentul Republicii Moldova Vitalia Pavlicenco, Procuratura Generala a
evaluat toate materialele din posesie ce tin de miscarea activelor si relatiile
dintre fostii si actualii proprietari ai SRL “Condor de aur”.
Am stabilit ca, incepind cu luna septembrie
2005, organele Procuraturii si cele ale afacerilor interne au inceput sa
primeasca cu regularitate adresari din partea fostilor proprietari ai SRL
“Condor de aur” despre incalcarea drepturilor lor legitime. In temeiul acestor
adresari au fost dispuse in modul stabilit controale, inclusiv repetate, pe
toate subiectele expuse.
In cadrul acestor controle au stabilit ca
litigiul aparut are un caracter civil. Careva abuzuri in serviciu din partea
lucratorilor organelor Procuraturii nu au fost stabilite. Respectiv, au fost
adoptate rezolutii intemeiate de neincepere a urmaririi penale, iar partilor li
s-a explicat modul de aparare a drepturilor lor in instanta de judecata.
Deciziile au fost atacate in judecata, supuse controlului judiciar si, in
final, recunoscute legitime.
Partile s-au adresat in instanta de
judecata cu actiuni civile, care in momentul de fata se examineaza si se afla
in faza activa. Totusi, rezonanta sociala pe marginea acestui subiect impune
organizarea si desfasurarea unui control suplimentar. Mai mult decit atit, ca
in ultimul timp au aparut circumstante noi.
Prin ordinul Procurorului General din 7
iulie 2006 a fost instituita o comisie speciala din colaboratori ai
Procuraturii Generale, in a carei sarcina sta verificarea tuturor faptelor
expuse in ziar si in interpelare. Volumul activitatilor planificate este
impunator.
Pentru a exclude adoptarea unor decizii
pripite, nelegitime, asigurarea respectarii principiului nevinovatiei, comisia
solicita termene rezonabile de examinare a interpelarii. Nu exclud ca pentru
examinarea obiectiva a tuturor circumstantelor, instrumentele si procedeele de
care dispunem in cadrul controlului pot fi insuficiente. De aceea, in cazul de
necesitate, vom incepe urmarirea penala.
Avem acceptul prealabil al doamnei deputat
Vitalia Pavlicenco pentru examinarea multilaterala, obiectiva si principiala a
interpelarii in termene rezonabile. Alta informatie suplimentara la cea expusa
nu am. Va solicit acceptarea examinarii interpelarii in varianta propusa, cu
informarea in scris despre rezultatele obtinute.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu va multumesc, domnule Procuror General.
Si, intr-adevar, accept ca sa cercetati mai
amanuntit si sa veniti mai tirziu cu rezultatele anchetei. As dori ca sa puneti
accentul foarte mult pe ceea ce tine de fenomenul si amploarea fenomenului.
Pentru ca, asa cum inteleg eu, incepe si la noi combaterea coruptiei, daca ne
referim si la ultimele interventii chiar ale Presedintelui Voronin. As dori ca
aceste declaratii si incurajari de combatere a coruptiei sa capete contururi
reale si sa fie implicata si Procuratura in acest efort foarte necesar pentru
imaginea Republicii Moldova.
Va multumesc.
Astept un raport mai amanuntit.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Procuror General.
Luati loc.
Microfoanele sint libere, da?
Microfonul nr.4.
Microfonul nr.5 atunci, daca nu sinteti
inca gata.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc.
Stimati colegi,
O interpelare domnului ministru al
educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun.
Primaria satului Chircani, raionul Orhei a
initiat realizarea unui important proiect investitional, menit sa asigure cu
apa potabila satul Chircani. Una din conditia finantarii acestui proiect este
transmiterea la balanta acestei primarii a fintinii arteziene din Cucuruzeni.
Cererea si toate documentele respective se afla demult la ministerul de ramura,
ministerul condus de dumneavoastra.
Tergiversarea hotaririi acestei chestiuni
pune in pericol soarta acestui proiect investitional.
Domnule ministru,
Va rog, sa urgentati decizia acestei
chestiuni.
Despre rezultatele, inteleg pozitive, sa
fiu informat in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
In cadrul sedintei plenare din 15 iunie am
adus o informatie foarte ampla privitor la componenta apelor minerale si am
cerut pornirea urgenta a audierilor parlamentare la acest capitol. Vreau sa
stiu daca Biroul permanent a pus in discutie aceasta intrebare privind
audierile.
Atentionez Guvernul ca inca la 9 iunie am adresat
in scris o interpelare, la care pina acum nu am primit raspuns.
Atentionez Procuratura Generala, careia la
29 iunie, i-am adresat o interpelare privind tragerea la raspundere a
deputatilor Stefan Secareanu si Vlad Cubreacov. Sa vina in Parlament domnul
procuror sa ne dea explicatii asupra cazului Cubreacov. Dar, din pacate, am
primit azi un raspuns adresat, nu stiu de ce domnului Iurie Rosca, cred, ca
presedinte a subcomisiei securitatea nationala.
Si acum trec la interpelarile propriu-zise.
Doamna Maria Postoico:
Pina acum ce a fost?
Doamna Valentina Cusnir:
Adresez interpelarea mea Guvernului
Republicii Moldova. In urma modificarilor si completarilor in iulie 2005 Legii
nr.386 cu privire la cinematografie, Ministerul Culturii si Turismului a fost
desemnat ca autoritate publica centrala de specialitate, care realizeaza
politica de stat in domeniul cinematografiei, inlocuind la acest capitol
Departamentul Cinematografie.
Domnul ministru al culturii si turismului
Artur Cozma, a adus foarte putine argumente, sau chiar deloc, in favoarea
acelor modificarii si completari. Oricum, legea a fost adoptata, stim cu
voturile cui.
In acest context, solicit o informatie privitor
la urmarile modificarilor si completarilor la legea nominalizata. Care este
situatia cinematografelor din republica in momentul de fata, cum stam cu
producerea, distribuirea si derularea filmelor in republica, care este situatia
cu patrimoniul fostului Departament Cinematografie. Ce s-a intimplat cu
persoanele disponibilizate din cadrul departamentului. Citi bani publici au
fost cheltuiti in rezultatul disponibilizarii ilegale, cine va raspunde, daca
nu a raspuns pina acum. Ce masuri are trasate ministerul pentru redresarea
situatiei in cinematografie.
De asemenea, solicit o informatie asupra
starii cinematografului din orasul Nisporeni. Prin raspunsul la interpelarea
mea m-ati asigurat ca in 2006 va fi inclus neaparat in lista pentru reparatie
capitala sau mi-ati raspuns de dragul raspunsului, crezind ca nu monitorizez
situatia. Solicit raspuns de la tribuna centrala a Parlamentului.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Igor Klipii:
Doua interpelari. Prima interpelare pentru
domnul director al SIS si domnul Procuror General sper sa aiba si o conlucrare
in acest sens. Ma refer la o diversiune politica, care s-a produs in alegerile
parlamentare din 2005, care a trecut cumva cu vederea, din pacate, si pentru
institutiile de stat care trebuiau sa asigure conditiile pentru desfasurarea
campaniei electorale, dar si organizatiilor nonguvernamentale care au
monitorizat campania electorala.
Ma refer la faptul ca a aparut si a fost
difuzat intr-un volum, proportie foarte mare o brosura care se numeste “Cartea
neagra a tradarii”. In ea sint vizati 4 lideri ai partidelor parlamentare din
Republica Moldova cu texte denigratoare si cu falsuri si care consider ca a
avut si o implicatie asupra campaniei electorale si a rezultatelor ei.
In acest context, cer sa fie stabilit si
vreau sa fiu informat asupra autorilor tirajului costurilor si tipografiei,
fiindca brosura respectiva nu are nici autor, nu sint indicate tipografia,
tirajul. Si vreau sa stiu, cine a fost implicat in difuzarea acestei lucraturi
politice.
Intrebarea o motivez, o explic si prin
faptul ca, probabil, in contextul apropierii campaniei electorale acest tip de
activitate politica in Republica Moldova renaste si reia amploare si consider
ca este o chestiune care tine de securitatea statului, de stabilitatea politica
in Republica Moldova.
A doua intrebare o adresez domnului
Tvircun. Rog sa-mi fie prezentate in scris lista actelor normative, in al caror
temei institutiile de invatamint de stat aplica taxele de studii si scolarizare.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea mea o adresez domnului
viceprim-ministru Valerian Cristea, o reiterez mai frecvent, mai corect spus.
Domnule Cristea,
Am primit de la dumneavoastra raspuns, dar
am solicitat ca sa veniti aici, in Parlament, sa-mi dati raspuns. Si mi se pare
ca dumneavoastra sinteti indus in eroare de cineva, pentru ca ne spuneti ca se
doreste constructia unui Centru national de pregatire olimpica, dar acest
Centru este la Condrita si as dori sa stiu in ce stare se afla acesta.
Si as vrea sa va mai intreb, totodata, de
cite coridoare pentru practicarea sportului canoe-caiac este nevoie in
Republica Moldova? Doar avem la Orhei, avem la Chisinau si mai avem inca citeva
centre. La fiecare iaz trebuie facut cite un coridor de acesta, cum trebuie de
facut.
Si ceea ce tine de Romanesti, de lacul de
la Romanesti. As considera ca dumneavoastra sinteti indus in eroare. Nu este in
litigiu arendasul cu arendatorul, dar a fost in litigiu statul cu primaria. Si
rog respectuos ca dumneavoastra sa veniti sa-mi raspundeti la intrebarile puse
aici, in Parlament.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Prima interpelare este adresata domnului
ministru al sanatatii si protectiei sociale Ion Ababii. La 29 iunie, o
cetateana a Republicii Moldova Haritonov Tatiana din Bender, cu indreptare de
la ambulatorul din Varnita pentru fiica Anastasia la un sanatoriu pentru copii,
s-a adresat catre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale al Republicii
Moldova, insa o functionara care se ocupa de repartizarea biletelor la
sanatoriu a refuzat sa o primeasca, pe motiv ca e din Transnistria,
retrimitindu-l acasa pe acest copil bolnav cronic, eleva la Liceul “Alexandru
cel Bun” din Bender.
Doresc investigarea acestui caz si sa mi se
raspunda despre ce hotarire de Guvern sau a ministerului este vorba pentru a nu
acorda asistenta sociala cu bilete la sanatoriu in cazuri exceptionale pentru
copiii din Transnistria, refuz declarat de functionara de la minister.
Adresa copilului este: Bender, strada
Cahulului nr.3, apartamentul 31, telefon 67 964. Rog raspuns in scris si, de
fapt, rezolvarea de urgenta a acestui caz.
A doua interpelare este adresata
ministrului educatiei si tineretului Tvircun. Am facut anterior mai multe
interpelari in legatura cu pregatirea sediului nou al Liceului “Evrica” din
Ribnita. Mi s-a promis o implicare in rezolvarea cazului pina la capat.
Sint planificati 800 mii de lei pentru noul
sediu, insa problema ramine, cu finisarea constructiei ramine suspendata. De
aceea, in clasa intii, de exemplu, in acest liceu sint inscrisi la momentul
actual 2 copii.
Intrebarea mea este, daca putem sa credem
ca guvernarea de la Chisinau merge mina in mina cu administratia de la Tiraspol
pentru strangularea scolilor cu predare in limba romana din stinga Nistrului.
De aceea, interpelarea adresata ministrului
este: citi bani au fost valorificati si cind va fi finisat acest bloc nou,
pentru ca sa poata sa inceapa sa functioneze de la 1 septembrie?
De asemenea, il sesizez pe ministrul
Tvircun asupra unor mari nereguli asupra carora am fost sesizata de catre
parintii elevilor de la Liceul “Gaudeamus” din Chisinau, care, desigur, din
motive intemeiate, pentru a nu le fi persecutati copiii prin micsorarea notelor
si prin alte defavorizari, nu isi descopera identitatea. Dar rog sa fiu
informata in scris despre comportamentul conducerii liceului si despre situatia
de acolo, pe care eu o stiu in detaliu de la parinti.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc.
As avea o interpelare la adresa Guvernului
Republicii Moldova, in special a Ministerului Finantelor. M-ar interesa soarta
proiectului de creditare “Kuweit – Republica Moldova”, de creditare a
constructiei sistemelor de aprovizionare cu apa si canalizare a citorva
localitati din Republica Moldova, printre care si raionul Straseni, orasul
Straseni si citeva sate din preajma acestui oras.
La ce etapa este acest proiect, cum se
implementeaza, care sint cauzele ca se tergiverseaza atit de mult implementarea
proiectului si de ce nu incep nicidecum lucrarile de constructie a apeductului
respectiv Chisinau – Straseni. Si canalizare, apeduct si canalizare, am mentionat.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Grozav:
In conformitate cu prevederile Legii cu
privire la programul de privatizare petru anii 1997 – 1998, locuitorii satului
Truseni, carora le-au fost repartizate cotele valorice ale fabricii de vin din
localitate au fondat Societatea pe Actiuni “Viniris”, care a fost inregistrata
pe adresa juridica: satul Truseni, strada 27
August nr.53.
Conform informatiei prezentate de Camera
Inregistrarii de Stat, pe aceeasi adresa juridica mai sint inregistrate inca 5
agenti economici, intreprinderi fondate de conducerea Societatatii pe Actiuni
“Viniris”.
Actionarii si membrii consiliului
Societatii pe Actiuni “Viniris” isi exprima ingrijorarea ca fondarea acestor
intreprinderi urmareste un singur scop: de a lichida Societatea pe Actiuni
“Viniris”. Fabrica, timp de 5 ani de zile, nu a prelucrat nici un kilogram de
struguri.
In contextul celor expuse, solicit
Procuraturii Generale si Camerei de Licentiere efectuarea unui control riguros privind
legalitatea inregistrarii tuturor agentilor economici cu adresa juridica
Truseni strada 27 August nr.53. Si conformitatea activitatii lor prevederilor
Legii cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic. Rezultatele rog
sa fie prezentate in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc, doamna Presedinte.
Intrebarea mea este adresata Ministerului
Educatiei, Tineretului si Sportului al Republicii Moldova. Voi incepe prin a
comunica ca, ieri, am avut o intilnire cu mai multe cadre didactice de la
institutiile de invatamint subordonate ministerului mentionat si amplasate in
partea stinga a Nistrului. Am discutat cu ei mai multe aspecte privind functionarea
acestor institutii si am constatat ca singurul sef de institutie de invatamint
care a fost distins in istoria scurta a Republicii Moldova de 15 ani, este
doamna director al scolii din Roghi, raionul Dubasari Nadejda Ghidirimschi.
In acest context, solicit ministerului o
informatie pe cit se poate de ampla, despre propunerile oficiale facute de
Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului in ultimii ani privind acordarea
unor distinctii de stat cadrelor didactice din Republica Moldova. Rog sa mi se
puna la dispozitie lista acestor cadre didactice, cu indicarea distinctiilor
acordate.
Totodata, cer Ministerului Educatiei,
Tineretului si Sportului sa initieze, in timp util, propunerile necesare si
procedurile cerute de lege in vederea acordarii ordinului “Meritul Civic”
urmatoarelor cadre didactice din estul Republicii Moldova, care au merite
cetatenesti reale: directorul Liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol Ion Iovcev;
directorului Liceului “Alexandru cel Bun” din municipiul Bender Maria Roibu;
directorului Gimnaziului-Orfelinat din municipiul Bender Maria Ungureanu;
directorul Liceului “Mihai Eminescu” din Dubasari Ion Popusoi; directorului
Liceului “Stefan cel Mare” din Grigoriopol, refugiat in comuna Dorotcaia,
Dubasari, Eleonora Cercavschi; directorului Liceului “Evrica”din orasul Ribnita
Eugenia Halus si directorului Liceului din comuna Corjova, raionul Dubasari
Constantin Sucitul.
Cerinta mea ii vizeaza in egala masura si
pe directorii adjuncti ai liceelor si gimnaziilor in cauza, precum si pe
presedintii comitetelor parintesti de la aceste institutii de invatamint.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Golban:
Interpelarea mea o adresez domnului
director al ANRE Burlacov. Dupa scumpirile la gaze operate de furnizorul rus
“Gazprom”, ANRE a dat curs solicitarilor Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” de
a majora pretul de livrare a gazelor naturale catre consumatorii finali. Insa
Agentia a stabilit tarife diferentiate pentru diferite categorii de
consumatori. Astfel, pentru intreprinderi de stat, cum ar fi CET-urile sau
“Termocom” a fost stabilit un tarif subventionat mai mic, decit cel pentru
consumatorii privati, in primul rind, consumatorii casnici.
Trebuie de mentionat ca subventionarea se
face pe seama populatiei. Solicit, in acest context, domnului director al ANRE
Burlacov sa-mi prezinte in scris temeiul legal al discriminarii unor
consumatori in favoarea altora prin operarea de tarife diferentiate.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Angela Arama:
Adresez interpelarea mea urmatoarelor
autoritati publice: Procuratura municipala, Inspectia muncii, Consiliul
municipal Chisinau. Solicit sa fie examinat modul in care sint remunerati
angajatii postului de radio “Antena C” si, respectiv, ai postului de
Televiziune “Euro TV”. Am fost sesizata asupra incalcarilor flagrante ale
legislatiei muncii ce pot fi exemplificate, in particular, prin discrepanta
exagerata dintre salariile conducerii si angajatilor celor doua posturi
municipale cazurilor frecvente de remunerare partiala.
De exemplu, unii angajati sint solicitati
sa munceasca de la caz la caz 30 sau 31 de zile pe luna, platindu-li-se doar
pentru munca prestata timp de 21 de zile pe luna. Am fost sesizata si asupra
faptului ca sint frecvente cazurile cind angajatii lucreaza 16 ore pe zi,
refuzindu-li-se zilele de recuperare etc. In cazul confirmarii celor expuse,
consider ca, dupa ce, din cauza artificiilor prin care initiatorii fondarii
celor doua posturi municipale au incercat sa eludeze cadrul legal, angajatii au
recurs la greva foamei pentru a fi legalizati, situatia de exploatati in care
acestia s-au pomenit ulterior, este intolerabila.
Rog sa fiu informata asupra rezultatelor
examinarii acestor incalcari in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Ambele interpelari le adresez domnului
Prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tarlev. In cadrul unei vizite la
Tanatari, raionul Causeni am constatat ca aceasta localitate se confrunta cu
doua probleme majore si anume aprovizionarea cu apa potabila si conectarea la
gaze a institutiilor de menire sociala. Primaria satului Tanatari in cadrul
Fondului de investitii sociale a cistigat doua proiecte. Unul, primul –
renovarea sistemului de aprovizionare cu apa potabila si canalizare, al carui
cost se estimeaza la 1 milion 250 mii si al doilea – constructia gazoductului
cu conectarea scolii, costul fiind estimat la 900 mii de lei.
Voi alatura scrisorile de acceptare a
granturilor respective, dar pentru a beneficia de ele, localitatea urmeaza sa
contribuie cu 790 mii de lei. Primaria si Consiliul satesc Tanatari au reusit
sa acumuleze, sa colecteze o suma de 170 mii de lei. Avind in vedere
imposibilitatea colectarii sumei de 790 mii de lei si stringenta si importanta
problemelor cu care se confrunta localitatea, solicit domnule Prim-ministru sa
dispuneti examinarea posibilitatii alocarii sumei de 500 mii din fondul de
rezerva a Guvernului sau, eventual, din bugetul de stat la o urmatoare
rectificare a acestuia.
A doua interpelare se refera la satul
Boscana, raionul Criuleni care se confrunta cu una dintre aceleasi probleme,
adica aprovizionarea cu apa potabila. Este de neconceput ca o localitate, la o
distanta de doar 15 km de Chisinau, inca nu are solutionata aceasta problema.
Din cele patru fintini functioneaza doar una singura si este deteriorat traseul
conductei de apa potabila.
Domnule Prim-ministru,
Va rog respectuos sa examinati la nivel de
Guvern problema aprovizionarii satului Boscana din raionul Criuleni cu apa
potabila. In aceasta ordine de idei, va indemn cu insistenta sa nu aruncati
responsabilitatea aceasta pe seama autoritatilor publice locale, ori legislatia
statului nostru, care reglementeaza sistemul si procesul bugetar, tine intr-o
saracie deplorabila bugetele unitatilor administrativ-teritoriale.
Domnule ministru,
Va rog sa ma informati despre masurile
intreprinse in timpul util.
La ambele interpelari solicit raspuns in
scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul 5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, acum.
Doamna Presedinte,
Doar o mica completare. Spre regretul meu,
dintr-o eroare am omis involuntar din interpelarea mea numele doamnei Eugenia
Halus, directorul Liceului “Evrica” din orasul Ribnita. Fac aceasta precizare
si completare, pentru ca lista celor vizati sa fie intreaga, cu precizarea ca
asupra tuturor aspectelor sesizarii mele cer sa fiu informat in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Ambele interpelari le adresez domnului
Procuror General Valeriu Balaban. Prima se refera la urmatoarele. Oficiosul
“Moldova Suverana” de astazi, ca de altfel si toate mijloacele mass-media,
reflecta pe larg pozitia Presedintelui Republicii Moldova vizavi de recentele
modificari ale articolului 82 din Codul muncii, conform carora incetarea
contractului individual de munca in circumstante ce nu depind de vointa
partilor, citez din modificari: “poate avea loc in privinta persoanei, in cazul
pensionarii salariatului conform legislatiei in vigoare pentru limita de virsta
ori vechime de munca, sau obtinere de catre acesta a dreptului de pensie, la
pensia pentru limita de virsta, de vechime in munca”.
Presedintele Voronin, intr-o conferinta de
presa, ca si in mijloacele reluate de mass-media, manipuleaza opinia publica,
aruncind praf in ochii pensionarilor si spune, citez din “Moldova Suverana”:
“Presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a convocat o sedinta, cu
participarea unor factori de decizie din cadrul Parlamentului, Guvernului, consilieri
prezidentiali, consacrata recentelor modificari si completari ale Codului
muncii, ce vizeaza modul de angajare si de eliberare din lucru a angajatilor”.
Se spune ca schimbul de opinii si
informatia din cadrul sedintei au confirmat concluzia ca modificarile si
completarile vizate ale Codului muncii nu contravin legislatiei nationale si
internationale in domeniul muncii si nu lezeaza in nici un mod si in nici un
fel dreptul persoanei de a-si continua activitatea de munca dupa atingerea
virstei de pensionare.
In legatura cu cele expuse, rog Procurorul
General sa-mi raspunda la urmatoarele. Luind in considerare prevederile
articolului 66 litera c) din Constitutie, conform carora una din atributiile de
baza ale Parlamentului este interpretarea legilor si asigurarea unitatii
reglementarilor legislative pe intreg teritoriul tarii, nu este pozitia
Presedintelui Republicii Moldova contrara articolului 6 din Constitutie privind
separatia puterilor in stat si nu este o imixtiune in competentele Parlamentului.
Si a doua interpelare, de asemenea,
adresata Procurorului General se refera la urmatoarele. Astazi, toata
mass-media din Moldova insereaza in primele pagini informatia despre faptul ca
Republica Moldova a mai pierdut 46 000 de euro in cazul Boiscenco versus
Moldova la Curtea Europeana pentru aplicarea de catre organele de politie a
torturii si arestului ilegal.
Anterior, la 26 iunie curent, Procurorul
General a trimis o scrisoare Baroului avocatilor prin care se solicita a lua
atitudine fata de comportamentul unor avocati, prin care acestia sint preveniti
ca risca raspundere penala pentru savirsirea abuzului de imputerniciri in
serviciu pentru faptul ca au aparat drepturile legale ale clientilor sai in
aceleasi cazuri de tortura. Opinia publica a reactionat promt la aceasta
scrisoare, calificind-o drept o violare a drepturilor constitutionale la
aparare.
Luind in considerare cele expuse, rog o
informatie in Parlament de la domnul Procuror General vizavi de faptul ce actiuni intreprinde pentru recuperarea pagubei aduse
bugetului Republicii Moldova prin condamnarea Republicii Moldova in cazul
Boiscenco si alte cazuri privind tortura la care a fost condamnata Republica
Moldova. Si care este reactia Procurorului General la protestul avocatilor vizavi de atitudinea luata si intimidarea
acestora pentru apararea drepturilor si libertatilor constitutionale ale
cetatenilor?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, stimati deputati.
Cu aceasta inchidem sedinta de astazi. O,
da, imi cer iertare. Doua sint, da? Doua declaratii.
La microfonul central se invita doamna
Pavlicenco.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Declaratia Fractiunii “Alianta «Moldova
Noastra»” privind afirmatiile antinationale ale dictatorului Voronin, care
arunca Republica Moldova intr-un hau diplomatic.
Opinia publica urmareste atent luarile de
atitudine fata de declaratiile Presedintelui roman Traian Basescu privind
oferta facuta acum un an si ceva de a sprijini Republica Moldova pentru
ascederea noastra rapida si concomitenta in Uniunea Europeana.
Desi Presedintele Voronin neaga oferta,
sintem convinsi ca ea a existat, de aceea condamnam intransparenta si refuzul
de a o aduce la cunostinta opiniei publice. Regretam vizita Presedintelui roman
la Chisinau in plina campanie electorala din anul 2005, vizita interpretata si
ca un gest mult prea generos facut unui lider comunist.
Plasam ultimele declaratii primitive in
spirit bolsevic ale Presedintelui Voronin in brifingul din 11 iulie in
contextul urii antiromanesti, ce-i cliseaza total mentalitatea si simturile
comunistilor.
Pentru un Sef de stat, care ar trebui sa
aspire a fi un Presedinte al tuturor cetatenilor, sint total riscante
afirmatiile gratuite si agresive, aruncate la stinga si la dreapta privind
diferite evenimente istorice, pe care oamenii de stiinta le-au asezat la locul
lor si nu e cazul sa fie folosite ca instrument de santaj politic.
Esecul guvernarii PCRM, care decide de 7
ani totul in acest stat si e cazul sa raspunda pentru consecinte, paralizeaza
conducerea comunista ce cauta in disperare iesire din impasul si dezastrul in
care a adus populatia.
Speriati de perspectiva prabusirii, urmare
a duplicitatii mesajului proeuropean, si a incapacitatii de a avea relatii
civilizate cu Rusia si cu alte state din spatiul ex-sovietic, guvernantii
gasesc drept tap ispasitor Romania, urmarind, fara nici o indoiala, si
impiedicarea ascederii acesteia in structurile europene, precum s-a incercat in
pragul admiterii ei in NATO.
Declaratiile privind ocuparea Basarabiei in
anul 1918 de catre administratia de la Bucuresti si iarasi “eliberarea la 28
iunie 1940 a actualului teritoriu al Republicii Moldova de sub ocupatia romana”
citat inchis, arata ca Voronin are mari corigente la istorie, dar si mai mari
la capitolul responsabilitatii politice, care ii revine ca sef de stat.
Voronin uita premeditat de anul 1812, fatal
pentru destinul populatiei din Basarabia, dar si ca in anul 1918, lucru stiu de
orice elev, Basarabia nu a fost ocupata de administratia de la Bucuresti, cum a
spus Voronin, ci Sfatul Tarii, prin votul sau democratic, a proclamat unirea cu
Partia-mama.
Declaratiile pretins profetice ale lui
Voronin tradeaza o patologie grava ce duc relatiile cu tarile vecine intr-un
hau diplomatic, inhabitual in practicile occidentale, dar si cu repercusiuni de
durata. Pentru Voronin a devenit o practica sa socheze prin declaratii
schizoidale cercurile diplomatice si pe deputatii din opozitie, pe care ii
insulta pentru ca developeaza duplicitatea mesajului proeuropean al
comunistilor.
Ar fi bine sa intelegem ca, prin semnarea
Planului individual de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, nu s-a
dorit decit cu banii Uniunii Europene si NATO promovarea in continuare a unei
politici pro+rusesti.
Voronin regreta ca nu poate pune
diagnosticuri medicale unor deputati care au propus iesirea din CSI. Il
intrebam pe Seful statului: era cumva nebuna majoritatea parlamentara in anul
1998, cind a ales vectorul european? Ce putea fi continuat daca nu era blocat
de actuala coalitie PPCD – PCRM?
Citi ani am pierdut de atunci? Viata a aratat ca am fost vizonari in anul 1998.
La fel se va intimpla si de data aceasta, numai ca Republica Moldova va proceda
intirziat si fara demnitate. Sau cumva am fost nebuni in anul 1991 cind am
creat cu totii o republica pe care nu mai obositi s-o subjugati?
Voronin a uitat si ca primul Parlament
democratic al Republicii Moldova a organizat o conferinta internationala care a
condamnat Pactul Molotov–Ribbentrop, aprecierile servind ca punct de referinta
in Declaratia noastra de independenta.
Dorinta de a se mentine cu orice pret la
putere ii face pe comunisti sa schimbe mereu vectorul politicii externe. De
data aceasta ei spera ca strategii de la Kremlin le vor aprecia dorinta de a se
pune din nou bine pe linga administratia Putin, care, dupa deteriorarea aproape
ireparabila a relatiilor moldo-ruse, nu mai poate accepta, credem noi, cu Republica
Moldova, sub regim comunist, decit o relatie de vasalitate.
Iar avind in vedere si esecul in
reglementarea transnistreana, Tiraspolul pregatind acum un referendum, asistam,
in general, la o competitie de loialitate pro moscovita intre Tiraspol si
Chisinau ce mai spera ca putin va renunta la capul de pod separatist spre
Balcani in favoarea puterii tot mai necredibile si imprevizibile de la Chisinau.
Gruparea comunista, afectata greu de o ura
nestapinita fata de tot ce-i romanesc, a transformat Romania, unica sansa reala
pentru intrarea Republicii Moldova in familia occidentala, in tinta unor
atacuri antinationale grosolane inscrise in jocul geopolitic al Moscovei, ce nu
accepta ingustarea sferei sale de influenta in sud-estul Europei. Pentru
Voronin, insa, acest interes geopolitic intre ghilimele, nu inseamna decit
pastrarea averii familiei si a anturajului.
Lupta pentru proprietatea publica este si
adevarata discordie intre cele doua maluri ale Nistrului, factorul romanesc
fiind folosit doar ca paravan ideologic in acest conflict, numit chiar de
Voronin politic si nu interetnic.
Prin declaratiile sale grosiere, Voronin,
seful celui de-al doilea stat romanesc, mizeaza pe tirguri imaginare la
summit-ul G8 si summit-ul CSI pentru obtinerea retragerii trupelor Rusiei in
schimbul pietei rusesti de desfacere. Graba examinarii si a respingerii
denuntarii Acordului privind CSI, ca si insistenta agresiva de introducere a
istoriei integrate in scoli si sarbatorirea prin raioane a zilei negre de 28
iunie 1940 sint expresia ideologiei staliniste a partidului de guvernamint,
care continua holocaustul romanilor inceput de bolsevici.
Pozitia dictatorului comunist arata ca
lupul parul isi schimba, iar naravul ba. Cu totii culegem astazi roadele
votului rusinos din 4 aprilie si ne vine foarte greu sa nu spunem ca votantii
lui Voronin au subscris in direct declaratiilor sale antiromanesti,
realiindu-se conceptiilor sale staliniste.
Declaram ferm astazi, in fata cetatenilor
nostri, ca o guvernare comunista nu poate asigura avansarea Republicii Moldova
spre Uniunea Europeana. Dimpotriva, comunistii ne reduc toate sansele de a
stabili relatii civilizate cu orice stat, in special cu cele dispuse sa ne
sprijine sincer in aspiratia noastra europeana.
Iar in ceea ce priveste Romania, aceasta,
cu atit mai mult, nu este un stat oarecare, ci expresia politica moderna a unei
natiuni, din care facem parte si noi romanii din Republica Moldova.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Balan.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
La fel o declaratie din numele Fractiunii
“Alianta «Moldova Noastra»”.
La inceputul saptaminii curente, asa-numita
televiziune publica “Moldova 1”, sustinuta si de unele posturi tv pretins
independente ne-au impus sa urmarim un spectacol politic dezgustator de sfidare
a democratiei si Constitutiei Republicii Moldova, precum si, in general, de
sfidare a bunului simt.
Este vorba de secventele de la atit de
larga trimbitata, citez din comunicatul Serviciului de presa al Presedintiei
moldave: “Sedinta in problema prevenirii si combaterii coruptiei cu
participarea conducerii Parlamentului, a Guvernului, ministrilor si a altor
conducatorii ai autoritatilor centrale, organelor de drept si de control.” Am
incheiat citatul.
Sedinta, dupa cum rezulta din acelasi
comunicat, convocata la 8 iulie 2006 de nimeni altcineva decit de insusi
Presedintele Republicii Moldova domnul Vladimir Voronin.
Din punct de vedere
politico-propagandistic, am asistat la un sou de prost gust, ai carui regizori
nici macar nu ascund faptul ca ne tin pe noi, cetatenii Republicii Moldova,
care constituim in totalitate poporul ei, pur si simplu, de prosti.
Din pacate, altfel nici nu poate fi
calificata incercarea stingace a domnului Presedinte de a demonstra lumii,
precum ca Domnia sa ar fi descoperit abia acum, dupa mai mult de 5 ani de
sedere in fotoliul prezidential, citez din aceeasi sursa: “O activitate
ineficienta de combatere si prevenire a coruptiei.” De parca toti acesti ani
domnul Presedinte ar fi dormit in liniste si pace, nestiind ce se face in jur.
Fiindca din punct de vedere
politico-juridic desfasurarea a celei asa-zise sedinte a constituit o actiune
de uzurpare, de insusire in mod fraudulos de catre un functionar de stat de
rang inalt a unor prerogative, care, conform Constitutiei si legislatiei in
vigoare, apartin cu totul altor functionari de ranguri fie la fel, fie putin
mai inalte.
Ne vedem nevoiti sa amintim deputatilor ca,
in urma modificarilor operate in Constitutia Republicii Moldova in iulie 2000,
statul nostru din republica prezidential-parlamentara a devenit o republica
parlamentara. Presedintele nu are imputernicirile pe care le-au avut
predecesorii sai, Constitutia nu-i ofera Sefului statului dreptul sa convoace
asemenea sedinte. De aceea, in cazurile in care dinsul le convoaca,
Presedintele uzurpeaza puterea.
Constitutia nu-i ofera Sefului statului
dreptul de a da aprecieri activitatii Parlamentului care l-a ales. De aceea, in
cazul in care dinsul, citez din acelasi comunicat: “A cerut Parlamentului sa nu
mai adopte nici o lege fara expertizarea anticoruptiei”, Presedintele a uzurpat
puterea.
Constitutia nu-i ofera Sefului statului
dreptul sa critice deputatii, fiindca, conform Constitutiei, deputatii se afla
in serviciul poporului si nu in cel al Sefului statului. De aceea, de fiecare
data cind dinsul, citez tot de acolo: “ Se arata ingrijorat de faptul ca in
Parlament mai continuie discutiile dintre deputati”, Presedintele uzurpeaza
puterea.
Este inutil sa apelam la responsabilitatea
politica a tuturor celor care, la
4 aprilie 2005, au votat pentru domnul Presedinte pentru al doilea mandat. Nu
este vreun secret, aceasta s-a vazut si la sedinta din 8 iulie, cind deputatii
din Fractiunea PCRM, pur si simplu, le este frica de liderul lor, ex-general de
militie Voronin.
Doamnelor si domnilor,
Nu va condamnam pentru aceasta, nu are
rost. Dar vrem sa recunoastem ca noua, in calitate de parlamentari, ne-a fost
rusine sa-l privim pe Presedintele Parlamentului Marian Lupu cum statea cu
capul plecat si cu ochii in jos in timp ce Presedintele Vladimir Voronin ii
citea lui si altor factori de decizie din Legislativ si din Executiv morala. Si
cind dai ca la acest rusinos act de violare a Constitutiei asista in carne si
oase si Presedintele Curtii Constitutionale domnul Victor Puscas.
Dorim sa ne adresam, in mod special,
deputatilor Iurie Rosca, Dumitru Diacov si Oleg Serebrian. Domnilor lideri de
fractiuni si grupuri parlamentare, potoliti-l pe acel pe care l-ati ales la 4
aprilie. Convingeti-l pe domnul Presedinte sa inceteze cu practica vicioasa de
uzurpare a puterii.
Explicati-i odata si odata domnului
Presedinte ca intr-un stat democratic, care trebuie sa functioneze conform
Constitutiei, exista separarea puterilor. Lamuriti-i Domniei sale ca
Presedintele Moldovei are mai putine imputerniciri decit Presedintele Romaniei
sau cel al Ucrainei si incomparabil mai putine prerogative decit partenerul sau
strategic Presedintele Federatiei Ruse.
In incheiere dorim sa atragem atentia
reprezentantilor misiunilor diplomatice, acreditati in tara noastra, in special
ambasadorilor din statele membre ale Uniunii Europene, ca maniera frauduloasa,
in care Presedintele Vladimir Voronin isi exercita mandatul, contravine
flagrant nu doar Legii supreme a Republicii Moldova, ci si Planului de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, 14
iulie, ora 10.00.
Sedinta o declar inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 16.35.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.
|