DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA I ORDINARA - IULIE 2005

Sedinta din ziua de 14 iulie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Aprobarea ordinii de zi a sedintei.

2. Proiectul de Lege nr.2036 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative, Legea cu privire la Guvern, Legea cu privire la politie si altele). Lectura intii.

3. Proiectul de Lege nr.1093 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Codul vamal, Legea cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice). Lectura intii.

4. Proiectul de Hotarire nr.2261 privind desemnarea unei comisii responsabile de examinarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova.

5. Proiectul de Lege nr.1661 pentru modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative. Lectura a doua.

6. Proiectul de Hotarire nr.1605 pentru aprobarea Raportului despre executarea bugetului de stat pe anul 2004. Lectura intii.

7. Proiectul de Lege nr.1742 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea institutiilor financiare, Legea cu privire la piata valorilor mobiliare). Lectura intii.

8. Raport asupra demersului nr.3232 al Ministerului Justitiei si demersului nr.1909 al  Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar.

9. Proiectul de Hotarire privind modificarea componentei Consiliului de administratie al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar. 

 Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul  Maxim Ganaciuc –  director general adjunct                                  

                                                 al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata.

Va anunt ca, la sedinta Parlamentului, din totalul celor 101 deputati si-au inregistrat prezenta 90 deputati. Nu s-au inregistrat deputatii Vitiuc Vladimir, Zagorodnii Anatolie, Untila Veaceslav, Oleinic Alexandru (plecati in delegatii), Gutu Ivan, Urechean Serafim, Ciontoloi Ivan, Colta Vasile (bolnavi), Todoroglo Dmitri, Ciobanu Vladimir, Klipii Igor.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Noi ne bucuram de prezenta tuturor celor sanatosi in aceasta sala.

Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat). Va multumesc.

Intram in ordinea de zi. Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc.

Domnule Presedinte, luind in considerare faptul ca deputatii Ivan Gutu, Ion Ciontoloi, Serafim Urechean si Vasile Colta sint bolnavi si nu sint prezenti,  propun ca pozitiile nr.8, 9, 10 si 11 referitor la sesizarea Procurorului General cu privire la ridicarea imunitatii deputatilor nominalizati sa fie excluse din ordinea de zi.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Microfonul nr. 4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In ultimele doua luni de zile, noi, practic, am lucrat o singura data pe saptamina, numai joi. Fractiunea propune ca pentru miine sa introducem in ordinea de zi o discutie referitor la situatia din agricultura.

Noi am mai inaintat o data aceasta propunere, am rugat, dar ne-am satisfacut cu o informatie a unui viceministru al agriculturii. Situatia din agricultura este, insa, destul de complicata. Propunem acest lucru nu din dorinta de a avea un scandal in Parlament, stimati colegi.

S-a marit pretul la motorina. Peste o saptamina-doua intram in seceris, se incepe aratul, oamenii nu au motorina. Producatorii de griu stau cu hambarele pline, nu pot vinde marfa. Printr-un amendament la o hotarire a Guvernului, toti producatorii au fost obligati sa treaca prin bursa de marfuri, insa circa 70% de griu se afla in hambare si vine roada noua. Va rog sa credeti ca lucrurile acestea nu se fac cu dorinta de a face scandal. Astfel de traditii au fost in Parlament.

Eu propun, daca nu doriti miine, fiindca nu sintem pregatiti, poate,  simbata sau vinerea viitoare, sa organizam aceste dezbateri ca sa vedem care este situatia reala in agricultura. Va rog foarte frumos.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. De fapt, la acest ultim subiect ma adresez tuturor            colegilor si, in particular, colegului nostru, domnului Diacov. Deci, am o propunere, pornind de la faptul ca modificarea programului de desfasurare a lucrarilor plenului Parlamentului, potrivit prevederilor articolului 85 din Regulament, tine, in primul rind, de competenta Biroului permanent. Propun ca acest subiect sa-l supunem dezbaterilor in cadrul sedintei Biroului permanent de saptamina viitoare, marti, la momentul cind vom forma Programul de activitate al plenului Parlamentului pentru urmatoarele doua saptamini. Consider ca e o propunere cu caracter acceptabil.

Domnul Diacov, microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Eu sint constructiv si accept propunerile de compromis care vin, insa nu Biroul permanent hotaraste si formeaza ordinea de zi. Formeaza ordinea de zi plenul Parlamentului. De aceea, ar fi bine sa puneti la vot aceasta propunere a mea, ca sa fie introdusa. Poftim, eu nu insist sa fie miine. Poate, intr-adevar, Guvernul are nevoie de o zi-doua ca sa se pregateasca, dar de introdus in ordinea de zi si de discutat ori vinerea aceasta, ori vinerea viitoare. Si va rugam frumos sa faceti lucrul acesta.

Domnul Marian Lupu:

Dmitri Gheorghevici, eu, cind am facut referinta la articolul 85, am avut in vedere nu atit subiectele care sint introduse pe ordinea de zi a Parlamentului, cit  programul de desfasurare a lucrarilor in plen. Si aici este prerogativa Biroului permanent. Noi am votat cu dumneavoastra saptamina trecuta desfasurarea lucrarilor plenului Parlamentului conform acestui program stabilit.

Deci, revenim nu pe motivul ca subiectul nu este demn de atentie, dimpotriva, este un subiect deosebit de important, dar sa oferim, cu adevarat, reprezentantilor Guvernului timpul respectiv si sa stabilim data precisa la Biroul permanent, cind acest subiect va fi propus pe ordinea de zi a Parlamentului.

Microfonul nr. 5, va rog.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule speaker al Parlamentului, mi se pare ca atunci cind ati pronuntat „Dmitri Gheorghevici” v-a lipsit accentul bucurestean.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc pentru remarca. Dar, stimata colega, daca nu ma insel, joia trecuta ati facut si dumneavoastra o remarca, in momentul in care lua cuvint la tribuna centrala doamna viceministru al educatiei, pronuntind cuvintele “crugovaia poruca”. Deci, ne uitam in stenograma. Sintem chit, doamna Pavlicenco.

Va multumesc.

Alte propuneri la ordinea de zi? Nu sint.

Stimati colegi,

Ca informatie la propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Cu adevarat, potrivit prevederilor Constitutiei si altor norme legislative, examinarea subiectului care tine de sesizarea Procuraturii privind cei patru colegi ai nostri deputati poate avea loc in plenul Parlamentului doar in conditiile prezentei acestora.

Din momentul din care astazi fixam cu dumneavoastra o absenta motivata, voi supune votului, evident, ordinea de zi. Dar aceasta propunere se prezinta a fi una logica si intemeiata in conditiile in care chestiunile date urmeaza a fi incluse in ordinea de zi in mod prioritar, imediat ce impedimentele de participare a deputatilor in sedinta Parlamentului vor fi inlaturate.

Deci, vom urma cu strictete prevederile articolului 10 din Legea despre Statutul deputatului in Parlament si ale articolului 43 din Regulamentul Parlamentului.

Stimati colegi, supun votului aprobarea ordinii de zi pentru sedinta de astazi, tinind cont de propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Ordinea de zi este aprobata.

Inainte de a purcede la examinarea subiectelor inscrise pe ordinea de zi, as dori sa aduc la cunostinta plenului Parlamentului si sa inaintez propunerea Biroului permanent privind organizarea in ziua de luni, 18 iulie ora 10.00, a unei sedinte festive a Parlamentului, consacrate aniversarii a zecea de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei si, concomitent, semnarea Conventiei europene pentru drepturile omului.

La aceasta sedinta festiva va participa seful statului. La fel va participa domnul Terry Davis, Secretar General al Consiliului Europei, si va fi propus tuturor fractiunilor parlamentare luari de  cuvint cu aceasta ocazie.

Cine este pentru acest nou element de program si acceptarea desfasurarii unei asemenea sedinte, dupa cum am indicat, la 18 iulie ora 10.00, rog sa voteze. Unanim.

Va multumesc.

Si o ultima adresare catre dumneavoastra, inainte de a purcede la           examinarea subiectelor de pe ordinea de zi. Sinteti la curent cu ceea ce se intimpla in tara vecina, Romania, ma refer la calamitatile naturale. Vreau sa mentionez cu satisfactie ca, in conditiile unui consens absolut, exista un proiect de apel al Parlamentului, proiect care a fost semnat de catre liderii tuturor fractiunilor parlamentare. Si, cred ca, in acest context, mi-as permite sa dau citire acestui apel pentru a lua act de aceasta pozitie unanima a Parlamentului Republicii Moldova.

            „Apel catre institutiile de stat, agentii economici si societatea 

          civila din Republica Moldova privind acordarea ajutorului                                                      umanitar sinistratilor din Romania

In legatura cu situatia critica ce s-a creat in Romania din cauza recentei calamitati naturale si in dorinta de a acorda sprijin populatiei Romaniei care a avut de suferit in urma inundatiilor,

Parlamentul Republicii Moldova face apel catre:

toate autoritatile publice, centrale si locale, organizatiile umanitare, agentii economici, societatea civila sa contribuie la colectarea si transmiterea ajutoarelor umanitare de orice tip in sustinerea sinistratilor din Romania;

deputatii in Parlamentul Republicii Moldova sa doneze salariul de o zi lucratoare pentru acordarea ajutorului umanitar populatiei din Romania care a avut de suferit in urma inundatiilor;

Guvernul Republicii Moldova sa intreprinda masurile necesare pentru colectarea si transmiterea Guvernului Romaniei a mijloacelor financiare si materiale donate de institutiile de stat, agentii economici si societatea civila din  Republica Moldova in calitate de ajutor umanitar sinistratilor din Romania.

                                                                            Parlamentul Republicii Moldova”.

Repet,  este un proiect agreat si semnat de toate fractiunile parlamentare.

Avindu-se caracterul juridic al acestui document, nu supun votului acest apel, luam act. Si ma adresez tuturor dumneavoastra pentru a urma litera si spiritul actiunilor care sint propuse in acest apel.

Va multumesc.

Stimati colegi, intram in ordinea de zi.

Proiectul de Lege nr.2036 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la  contraventiile administrative, Legea cu privire la Guvern, Legea cu privire la politie si altele).

Rog Guvernul.

Domnul  Mihail Pop  –  viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Prezentul proiect de lege contine propuneri de modificare si completare a unor acte legislative, care, in fond, rezulta din Programul de activitate al Guvernului pe anii 2005-2009 “Modernizarea tarii - bunastarea poporului” si, in special, din obiectivele politicii bugetar-fiscale si administrarii fiscale pe termen mediu (anii 2006-2008).

Se propune modificarea a 85 de legi si hotariri ale Parlamentului. In 59 de legi se propun modificari cu caracter redactional in vederea imbunatatirii procesului de elaborare, executare si administrare a bugetului, aducerii in concordanta cu termenii utilizati in legea de baza, in special in Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar si Legea privind finantele publice locale, precum si inlaturarii unor contradictii. O mare parte din modificari si completari se propun in Codul fiscal si in legile pentru punerea in aplicare a unor titluri ale Codului fiscal.

Amendamentele de baza la aceste acte legislative vizeaza:

- reducerea cotei impozitului pe venit persoanelor juridice de la 18%  in anul 2005 la 15% in anul 2006;

- reducerea cotelor inferioare si mijlocii ale impozitului pe venit  persoanelor fizice, fara modificarea grilelor de impozitare anuale, de la 9% si 14% stabilite in 2005 la 8%,  respectiv 13% in 2006, si mentinerea cotei maxime a impozitului pe venitul persoanelor fizice la nivelul anului 2005, adica in marime de 20%;

- majorarea marimii scutirii personale anuale de la 3 960 lei in 2005 la          4 500 lei in 2006;

- majorarea marimii scutirii anuale pentru persoanele intretinute de la 600 lei in 2005 la 840 lei in 2006;

- un nou mecanism de impozitare pentru o anumita structura de contribuabili, prin retinerea la sursa impozitului pe venit fara declararea ulterioara de catre contribuabili, la prezentarea declaratiei privind impozitul pe venit si anume: in marime de 10% de la persoanele fizice care obtin cistiguri de la actiunile de publicitate, care depaseste 10% din scutirea personala anuala, precum si de la persoanele fizice care nu practica activitate de intreprinzator, dar obtin venituri de la transmiterea in posesie sau in folosinta a proprietatii mobiliare si imobiliare.

Propunerile respective au scopul atit de a reduce presiunea fiscala asupra persoanelor juridice si fizice, cit si de a scoate din economia tenebra veniturile impozabile. Aceasta va asigura un spor de acumulari la buget in suma de             245 milioane lei.

In vederea racordarii legislatiei fiscale la prevederile Codului civil al Republicii Moldova, la normele tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte, precum si a armonizarii acestora cu cerintele Uniunii Europene, se propun completari ce tin de impozitarea nerezidentilor prin specificarea activitatii exercitate de catre acestia printr-un loc fix de afaceri sub forma de reprezentanta permanenta si reprezentanta, largirea bazei impozabile, eliminarea dublei impuneri, prevenirea evaziunii fiscale, precum si reglementarea modului de beneficiere de facilitati fiscale, de atestare a impozitului pe venit achitat in Republica Moldova si de restituire a impozitelor retinute in plus din veniturile nerezidentilor.

Referitor la taxa pe valoarea adaugata, se propune anularea facilitatilor fiscale stabilite la plata T.V.A. pentru importul si livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a medicamentelor, pesticidelor si ingrasamintelor minerale, utilajului, tehnicii si agregatelor complementare pentru acestea.  Totodata, la medicamente se introduce cota redusa a  T.V.A. in marime de 8%.

Aceste modificari au drept scop respectarea principiului echitatii fiscale pentru toti agentii economici si evitarea evaziunii fiscale, imbunatatirea evidentei acestor marfuri, controlul preturilor la livrarea pe piata interna prin mecanismele de compensare din buget a T.V.A. consumatorilor acestor marfuri.

Conform estimarilor anuale, scutirile de la plata T.V.A. vor spori veniturile la buget in 2006 cu 36 milioane, 57 milioane, respectiv 70 milioane lei, in suma totala de circa 163 milioane lei. Aceste sume vor fi repartizate pentru crearea unor fonduri de finantare a programelor de compensare atit in medicina, cit si in agricultura.

De asemenea, lista marfurilor supuse accizelor si marimea cotelor accizelor, comparativ cu anul 2005, vor suporta modificari prin:

- ajustarea cotelor accizelor la bere si produsele din tutun la rata inflatiei in 2006 - 9%, cu exceptia tigarilor cu filtru, pentru care va fi introdusa cota compusa a accizelor in marime de 6 lei plus 3%, dar nu mai putin de 8 lei 70 bani pentru 1000 de tigari cu filtru. Venitul realizat in urma acestor modificari va creste cu circa 12 milioane lei;

- majorarea in 2006 a cotei compuse a accizelor la productia alcoolica tare cu o concentratie de alcool de peste 25% volum, de la cota 30%, dar nu mai putin de 10 bani pentru un procent volum/litru alcool absolut la cota de 35%, dar nu mai putin de 25 bani pentru un procent volum/litru alcool absolut. Venitul de la aceasta va fi majorat cu circa 109 milioane lei;

- majorarea in 2006 a cotelor suplimentare ale accizelor la autoturismele cu termen de exploatare mai mare de 3 ani, dar nu mai mult de 7 ani, cu 0,01 euro pentru fiecare cm³;

- excluderea din lista marfurilor supuse accizelor a licentei pentru activitatea in domeniul jocurilor de noroc. Totodata, se propune majorarea dubla a taxei de licenta pentru jocurile de noroc, incluzind pierderile de la anularea accizelor la licenta si faptul atribuirii cistigurilor obtinute de la jocurile de noroc la categoria de surse de venit neimpozabil. Aceste modificari vor conduce la simplificarea administrarii fiscale, la asigurarea competitivitatii marfurilor supuse accizelor respective pe piata interna si vor contribui la ameliorarea mediului ambiant.

De asemenea, tot in acest scop, pentru marfurile supuse accizelor se prevad modificari in Legea  privind piata produselor petroliere, in Legea cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a produselor alcoolice si in Legea cu privire la patenta de intreprinzator, potrivit carora se propune lichidarea posturilor fiscale permanente la intreprinderile producatoare de alcool etilic si bauturi alcoolice tari si la depozitele petroliere ale importatorilor, interzicerea comercializarii de catre titularii de patente de intreprinzator a tuturor marfurilor supuse accizelor paralel cu bauturile alcoolice si articolele din tutun. Deci, se prevede interzicerea comercializarii icrei, cafelei, berii, parfumurilor, imbracamintei din blanuri, aparatelor tehnice, articolelor din metale pretioase.

Dat fiind faptul ca, pe parcursul mai multor ani, marimile taxelor de licenta n-au fost revizuite, pentru anul 2006 se propune majorarea taxelor pentru licenta, pornind de la nivelul inflatiei. Deci, si aceste majorari se prevad in jur de 10-11%.

Stimati deputati,

O alta parte de modificari decurg din necesitatea imbunatatirii gestionarii bugetare. Modificarile in Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar se rezuma la interzicerea acoperirii cheltuielilor institutiilor publice prin contractarea imprumuturilor nemijlocit de catre acestea, deoarece institutia publica urmeaza sa fie finantata doar din contul mijloacelor bugetului public national, fara a-si asuma angajamente in numele statului.

Paralel cu aceasta, pentru inlaturarea neajunsurilor existente in procesul de executare a titlurilor executorii, eliberate in baza hotaririlor ramase definitive ale instantelor judecatoresti, ce tin de dezafectarea incontestabila a mijloacelor banesti nemijlocit de la bugetul de stat, precum si aplicarea corecta a normelor in faza executarii, se propune ca achitarea titlurilor executorii sa se efectueze doar prin intermediul organului de executare a hotaririlor judecatoresti din contul mijloacelor bugetului de stat, indiferent daca sint sau nu aprobate alocatii in acest scop.

Totodata, se propune ca sanctiunile aplicate de catre organele abilitate cu dreptul de control financiar, in baza rezultatelor controalelor efectuate de organele respective, sa se incaseze in mod extrajudiciar.

In scopul ajustarii legislatiei la standardele internationale de statistica a finantelor publice, in Legea privind finantele publice locale se opereaza modificari prin care mijloacele banesti, obtinute de la operatiunile cu capitalul, din vinzarea sau privatizarea proprietatii publice municipale, se exclud din baza fiscala a bugetului unitatilor administrativ-teritoriale, deoarece aceste mijloace nu reprezinta impozite sau taxe si urmeaza sa se atribuie ca surse de finantare a bugetelor respective in afara veniturilor acestora.

Ca urmare, incepind cu anul 2006, mijloacele banesti din operatiunile cu capitalul nu vor fi luate in considerare la stabilirea raporturilor interbugetare. Aceste mijloace vor fi repartizate si alocate la decizia autoritatilor administratiei publice locale, in dependenta de scopurile de proiectare a acestora.

Totodata, la legea mentionata se propun modificari si in vederea neluarii in considerare, la rectificarea bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, a transferurilor de la bugetul de stat cu destinatie speciala, care nu pot servi drept sursa la rectificarea bugetelor respective.

Modificari la Legea cu privire la resursele naturale se propun pentru aducerea in concordanta cu prevederile Legii privind finantele publice locale, ale Legii privind administratia publica locala si ale Codului fiscal, deoarece plata pentru folosirea resurselor naturale face parte din taxele locale.

In scopul crearii unui mecanism transparent de acordare a creditelor preferentiale, in Legea privind protectia sociala a cetatenilor care au suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil se propune ca stingerea creditului si achitarea dobinzii, obtinute de catre cetatenii care au avut de suferit de pe urma acestei catastrofe, precum si compensatiile pentru constructia unei case individuale sau a unei locuinte cooperatiste, pentru organizarea gospodariei taranesti sa se efectueze din contul mijloacelor bugetului de stat, prin stabilirea marimii creditului sau compensarii de catre Guvern.

In Legea cu privire la marimea, modul si termenul de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala se prevede prelungirea termenului de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala, in forma de suma fixa, de la 10 zile la 3 luni de la data publicarii Legii fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala.

In scopul luarii sub control a folosirii eficiente a proprietatii de stat, se propune stabilirea conditiilor prin care consiliile de administratie ale intreprinderilor de stat sint obligate sa prezinte fondatorului intreprinderii un raport anual cu privire la activitatea economico-financiara, iar in caz de necesitate – si rezultatele auditului privind activitatea financiara.

Un raport similar trebuie sa prezinte autoritatilor administratiei publice centrale si locale si organul executiv al societatilor pe actiuni in care cota statului constituie 50% plus o actiune.

Completari respective sint propuse la Legea cu privire la intreprinderile de stat si la Legea privind societatile pe actiuni.

Un element important al gestionarii finantelor publice il reprezinta transparenta in utilizarea alocatiilor bugetare. In legatura cu aceasta, se propun completari respective la Legea fondului rutier si la Codul silvic in ce priveste finantarea cheltuielilor pentru repararea si intretinerea drumurilor publice, finantarea investitiilor capitale in domeniile forestier si cinegetic, crearea si regenerarea fondului forestier numai prin programe concrete.

In scopul  neadmiterii cazurilor de majorare neintemeiata a valorii constructiei obiectelor finantate din contul mijloacelor bugetului public national, se opereaza completari la Legea achizitiei de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statului in sensul interzicerii constructiei obiectelor cu o valoare mai mare de 100 mii lei in cazul lipsei documentatiei de proiect, insotite cu calcule de deviz, aprobate si expertizate in ordinea stabilita.

In acest context, se propune stabilirea unei sanctiuni pecuniare in marime concreta de 10% din valoarea contractului intreprinderilor si organizatiilor pentru modificarea unilaterala a elementelor contractelor de achizitii sau executarea lucrarilor si prestarea serviciilor neprevazute in contractul de achizitie.

Prin modificarile propuse la Legea cu privire la cultura fizica si sport se prevede ca finantarea de catre stat a culturii fizice si a sportului de performanta va fi efectuata in limita alocatiilor prevazute in bugetul de stat pentru programe concrete.

In Legea privind indexarea depunerilor banesti ale cetatenilor in Banca de Economii, referitor la termenul de depunere a cererilor pentru eliberarea sumelor indexate in cuantumul mijloacelor banesti, prevazute  in Legea bugetului de stat, se propune a stabili un nou termen de precizare a bazei de date despre beneficiarii de indexare a depunerilor banesti: “1 decembrie” in loc de “1 iulie”.

Dat fiind faptul ca in Constitutie se prevede ca formarea, administrarea, utilizarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sint reglementate prin lege, se propune abrogarea Hotaririi Parlamentului cu privire la indexarea primelor de asigurare, platite de populatie conform contractelor de asigurare facultativa pe termen lung.

Modificarea la Legea sindicatelor prevede ca mijloacele in marime de 0,15% din fondul de salarii pentru scopurile stabilite in contractul colectiv de munca sa fie utilizate de catre patron de comun acord cu sindicatele, dar nu numai de catre sindicate, cum este stipulat actualmente.

Pentru a reduce fluxul mijloacelor intre bugete, se opereaza modificari in Legea taxei de stat si in Codul de procedura civila in ceea ce priveste scutirea autoritatii publice de plata taxei de stat in cazul cind procesul judiciar nu a fost pornit la cererea autoritatii publice, la contestarea hotaririlor emise in baza acestor cereri.

Modificarile propuse in Codul de procedura civila prevad recuperarea prejudiciului cauzat statului, dar nu proprietatii aflate in posesia exclusiva a statului, precum si restituirea taxei de stat numai prin intermediul unitatilor trezoreriei de stat.

Stimati deputati, solicit sustinerea domniilor voastre in vederea aprobarii de catre Parlament a proiectului de lege prezentat dumneavoastra.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule viceministru.

Stimati colegi, rog intrebari pentru domnul raportor.

Microfonul nr.4.

Domnul  Valeriu Cosarciuc

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Puterea actuala promoveaza ideea sustinerii sociale a paturilor social vulnerabile, da? Si este evident ca reprezentantii acestor paturi social vulnerabile sint mult mai, eu stiu, bolnavi decit altii etc. Adica nu au posibilitatea sa se trateze la timp, sa se odihneasca normal.

Dumneavoastra introduceti taxa de 8%, taxa pe valoarea adaugata, creind astfel conditii clare pentru marirea preturilor la medicamente. Care este, in acest caz, politica dumneavoastra sociala?

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru.

Domnul  Mihail Pop:

Stimati deputati,

Eu vreau sa mentionez ca preturile la medicamente nu sint stabilite la un plafon fix. Ele difera de la un agent economic la altul. Prin introducerea T.V.A. de 8% si crearea unui fond de sustinere a persoanelor social vulnerabile, va fi organizata licitatie cu privire la livrarea medicamentelor mai ieftine si aceasta va duce in primul rind la ieftinirea medicamentelor, la controlul asupra preturilor  acestor medicamente si la mentinerea preturilor pe piata la nivelul care este la moment. Poate inca vor cobori. Acest lucru se refera si la pesticide, si la ingrasamintele minerale. Am facut o analiza referitor la pesticide si la ingrasamintele minerale.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru, argumentarea dumneavoastra nu este relevanta, fiindca orisice taxare adaugatoare duce la cresterea preturilor, fara ca dumneavoastra sa afirmati ca ele vor scadea.

In afara de aceasta, eu, foarte atent, am analizat cadrul de cheltuieli pe termen mediu si n-am vazut aceste fonduri pentru sustinerea populatiei social vulnerabile. Adica dumneavoastra puneti azi, prin aceasta politica fiscala, taxarea adaugatoare si aceasta este evident. Urmatoarea intrebare, domnule viceministru.           

Domnul  Mihail Pop:

Eu aici pot sa mai comentez.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra deja ati raspuns la intrebare si eu am inteles.

Domnul  Mihail Pop:

Influenta taxei pe valoarea adaugata la medicamente va fi amortizata de catre Casa Nationala de Asigurari in Medicina. 60% din medicamentele utilizate pe piata interna sint finantate de catre Casa Nationala de Asigurari in Medicina. Sint programe de stat care prevad finantarea suta la suta a cheltuielilor din bugetul de stat. Si ramine doar vreo 1/3 din medicamentele utilizate pe piata, care vor fi influentate de aceste 8% T.V.A. Dar si aceasta 1/3 va fi recuperata partial cu programe suplimentare. Suma de circa 32 de milioane de lei, care va fi obtinuta ca rezultat al aplicarii acestor 8%, va fi indreptata la ieftinirea medicamentelor pentru paturile social vulnerabile.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru, informatia dumneavoastra este exact inversa. Programul unic prevede ca polita de asigurare 10% este finantata prin acest program unic. 90% din pret persoanele le platesc din buzunar. Raspunsul dumneavoastra nu este relevant, intrucit cresterea va avea loc si aceasta crestere va fi suportata de paturile social vulnerabile. Alta intrebare, stimate domnule viceministru.      

Domnul Mihail Pop:

Domnule Presedinte, imi cer scuze.

Trebuie sa luam in considerare faptul ca, prin intermediul Casei Nationale de Asigurari in Medicina, cheltuielile pentru medicamente in spitale din an in an cresc. La anul viitor, finantarea cheltuielilor pentru medicamente va depasi cheltuielile din 2005 cu circa 100 de milioane de lei. De aceea, tendinta de recuperare a cheltuielilor pentru medicamente este spre majorare. Efectul negativ asupra populatiei va fi minim.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Majoritatea populatiei se lecuieste acasa si plateste din buzunar la farmacie, dar nu in spital.

O intrebare referitor la introducerea taxei pe valoarea adaugata la pesticide, ingrasaminte si la tehnica agricola. Domnule viceministru si stimati colegi, in fiecare an vorbim ca producatorul agricol este sustinut de noi. In ultimii ani, acest producator agricol nu a primit nici un leu subventii directe si acum colegii  nostri din Parlament pun problema situatiei din agricultura. Oamenii nu au cu ce stringe recolta anului 2005. Dumneavoastra afirmati mereu ca, uite, cream conditii. Care conditii? Si cum? Aceasta este o crestere esentiala a preturilor. Si eu am demonstrat-o prin cifre.

Domnul Mihail Pop:

Domnule deputat, permiteti-mi sa nu fiu de acord cu dumneavoastra. Ieri in comisie am demonstrat prin cifre si, daca este nevoie, pot sa spun si in fata Parlamentului. Analiza citorva intreprinderi dintre cele mai mari, care se ocupa de importul pesticidelor si ingrasamintelor, ne demonstreaza ca declararea veniturilor in bugetul statului nu depinde de cifra de afaceri a importatorilor.

Din contra, importatorii care au cifre foarte mari de afaceri fac declaratii pe impozite foarte mici, ceea ce dovedeste ca preturile de pe piata sint ascunse undeva in afara republicii. Prin crearea fondurilor de sustinere in agricultura, consumatorii de ingrasaminte si pesticide vor primi dotatii, se va controla la ce preturi vor fi vindute aceste ingrasaminte si pesticide. Acesta va fi un mecanism de a impune comerciantii sa diminueze preturile de vinzare a acestor marfuri,  iar consumatorii sa poata beneficia de restituiri. De aceea, mecanismul propus este in favoarea taranilor si nu favorizeaza pe cei   10-15 importatori de aceste marfuri.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Cred ca de costuri, de impozite si de veniturile declarate trebuie sa se ocupe Inspectoratul Fiscal. Dar eu va spun care e situatia cu ingrasamintele. Pe piata se vind cu 167 de dolari, adica 2100 de lei. De la furnizor 130 de dolari, adica adaosul comercial este de 10%. Controlati si o sa vedeti. Si acest lucru va face sa creasca pretul la ingrasaminte, se va micsora consumul de ingrasaminte si iarasi va avea de pierdut agricultorul. Ieri, la audierile din comisie, nici ministrul agriculturii, nici dumneavoastra n-ati spus clar care va fi mecanismul de subventii aplicat pentru anul 2006 in agricultura? N-ati spus clar. N-aveti acest mecanism. Este clar de ce  acum se introduce, pur si simplu, o taxare adaugatoare a taranului si atit.

Urmatoarea intrebare. Domnule Presedinte, am dreptul la trei intrebari. Domnule viceministru, dumneavoastra ati exclus din Legea cu privire la piata produselor petroliere crearea sistemului de evidenta automatizata a importului si comercializarii produselor petroliere. Sa intelegem ca, de acum, in Republica Moldova nu avem contrabanda cu produsele petroliere?

Domnul Mihail Pop:

Stimati deputati,

Evidenta produselor petroliere, pentru care din buget se  cheltuiesc circa 15 milioane de lei, a fost transmisa vamei. Dupa cum stiti, vama introduce un sistem nou de evidenta A.S.I.C.U.D.O. cu participarea Bancii Mondiale. Si prin aceasta, practic, evidenta  importului produselor petroliere se va tine suta la suta.

Organele care se ocupa de controlul comercializarii produselor petroliere pe piata interna utilizeaza datele de la vama. De aceea, pentru a nu mai cheltui 15 milioane de lei in plus, s-a propus de axat evidenta in vama si de folosit acest program, care deja este la etapa de implementare.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru, ceea ce ati spus dumneavoastra se refera la importul legal. Sistemul A.S.I.C.U.D.O este ceea ce trece prin vama. Noi vorbim despre contrabanda, vorbim despre sistemul de evidenta automatizata, despre importul si comercializarea pe piata interna, ca sa fie urmarit absolut totul.

In acest domeniu nu avem nici un sistem si asta permite celor care importa prin contrabanda sa comercializeze liber pe piata interna a republicii. Domnul Iovv, care este aici, timp de  4 ani, s-a luptat cu aceasta  contrabanda si n-a scos-o  la capat.

Domnul Mihai Pop:

Dupa cum stiti, in 2003 a fost implementat programul cu masinile de casa si control cu memorie fiscala racordat la distribuitor in toate statiile PECO. Si tot ce se comercializeaza azi prin statiile PECO este luat la evidenta.

Dar nu trebuie sa uitam ca circa 50 sau poate 60 la suta din vinzarile de motorina, benzina etc. se efectueaza pe linga statiile PECO. Se vinde angro consumatorilor care, practic, nu se inregistreaza in vama. Nu-i putem prinde.

De aceea, problema este de a imbunatati administrarea vamei si de a folosi aceste cheltuieli mai util.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

As vrea sa lamuresc. Domnule Presedinte, inca o singura propozitie. Problema e ca sistemul prevede evidenta la importator, la cel care vinde angro si cel care vinde cu amanuntul. Adica in sistem integrat al importului, comercializarii produselor petroliere pe piata.

Tot ceea ce spuneti dumneavoastra vizeaza numai o singura portiune, numai ceea ce merge prin vama. Dar mai departe, comercializarea angro si comercializarea cu amanuntul, practic, a decazut din acest sistem si astfel in continuare vom stimula contrabanda in Republica Moldova cu produse petroliere.

 Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi.

Domnul Mihai Pop:

As putea sa fac o replica.

Domnul Marian Lupu:

Una scurta, domnule viceministru, fiindca continuam cu replici si contra replici. Va rog.

Domnul Mihai Pop:

Da. Noi avem in republica peste 500 de mii de gospodarii taranesti.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg, eu am oferit tot timpul si nu v-am bruscat, nu v-am limitat. (Rumoare in sala.) Ceea ce incearca sa faca domnul viceministru.

Domnul Mihai Pop:

Nu, eu imi cer scuze, dar vreau sa dau raspuns. La ora actuala in republica avem peste 500 de mii de gospodarii taranesti. Chiar daca vom sti ca fiecarei gospodarii taranesti se vinde ilicit o caldare de motorina,  nu vom putea controla acest lucru.

De aceea, credem ca cheltuirea suplimentara a 15 milioane din buget este inoportuna.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu rog foarte mult, la aceasta etapa a dezbaterilor sa ne abtinem de la declaratii, comentarii, fiindca, conform prevederilor Regulamentului, inainte de supunerea la vot pentru prima lectura, voi oferi posibilitate tuturor reprezentantilor fractiunilor sa se expuna pe marginea acestui subiect.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte,

Eu am, de fapt, o intrebare. Domnule viceministru, sigur, modificarile care le-ati propus, sint extraordinar de importante. Probabil ca numai in baza acestui proiect de lege am fi putut avea o sedinta aparte dedicata examinarii lui.

Nu stiu de ce s-au pus asa toate de-a valma, pina la urma a fost foarte greu de examinat. Trecem asa, patinam peste aceste subiecte acum. S-ar putea ca anumite lucruri, intr-adevar, sa scape atentiei noastre.

Intrebarea mea este urmatoarea. Nu sint nici matematician, nici economist, dar totusi daca ati putea cumva sa explicati auditoriului: cum se poate intimpla ca sporind taxa la valoarea adaugata, taxele in general, la pesticide, medicamente, pretul sa se reduca?

Acesta este un lucru pe care eu nu-l pot intelege. Si daca pretul se reduce in cazul cind ridicati taxele cu 20 la suta, in cazul pesticidelor, ingrasamintelor, daca le ridicati cu 40 sau 50 la suta, ma intreb: cu cit s-ar ieftini in acest caz, daca asta se intimpla.

Si inca un moment pe care cred ca l-a evocat si domnul Cosarciuc, dar care, poate, n-a fost prea scos in evidenta. Nu ne-ati explicat mecanismul de compensatii. Cum functioneaza, in special in cazul medicamentelor, acest mecanism.

Si ultimul aspect la care as dori sa va referiti. Nu stiu in ce masura este cazul sa ne aplecam atit de mult asupra ridicarii taxei pe valoarea adaugata la unele produse, cum ar fi pesticidele, medicamentele, ingrasamintele minerale, pe care, atentie! noi nu le producem, si sa lasam la pret de apa minerala, cum spuneau unii colegi ieri, chiar la noi in comisie. 

Alcoolul, da, votca, care este un produs extraordinar de scump in majoritatea tarilor, se vinde in primul rind. Cred ca este important mai bine sa sporim taxele la aceste categorii de produse care, in opinia noastra, sint strategice: alcool, tigari (nu conteaza, cu filtru, fara filtru).

Va multumesc.

Domnul Mihai Pop:

Referitor la proiectul de lege. Vreau sa mentionez ca acest proiect a fost publicat in internet, pe site-ul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, inca in luna mai. Acces la acest proiect de lege au avut toate organizatiile fie obstesti, fie de stat. Accesul a fost liber.

Cum vor scadea preturile? Pe piata interna noi avem mai multi comercianti cu aceste produse. La comercianti preturile difera de preturile la medicamentele din farmacii. Prin elaborarea mecanismului de compensare va fi stabilit pretul de la care se compenseaza T.V.A. 20 la suta. Si vi s-a spune, cine vinde la acest pret. Inseamna ca, pentru a cistiga dreptul de a vinde la acest pret, comerciantii vor fi nevoiti sa reduca pretul pentru a cistiga concursul. Si aceasta va duce la stabilizarea preturilor. Fiindca, va spun inca o data, la moment preturile difera.

In asa fel, statul va intoarce consumatorului banii. Consumatorul va cumpara, reiesind din pretul stabilit, aratind si care agent economic va comercializa aceste marfuri. Asa eu vad stabilirea sau diminuarea preturilor. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte,

Domnule viceministru,

Acest proiect de lege este enorm si contine o sumedenie de modificari si completari la legislatia in vigoare. Unele au caracter pozitiv. Sint multe modificari care au un caracter restrictiv.

As vrea, in aceasta ordine de idei, sa ma refer la doua modificari pe care le propuneti. In primul rind, modificarea alineatului (11) al articolului 7 din Legea privind protectia sociala a cetatenilor ce au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil, lege din 30 ianuarie 1992, prin care se micsoreaza cuantumul de inlesniri ce se refera la aceasta categorie sociala. Ei, in conformitate cu legislatia in vigoare, se bucura de mai mari inlesniri, iar dumneavoastra veniti cu niste restrictii si este regretabil.

Si a doua modificare se refera la articolul 21 alineatul (1) din Legea nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Si aici se propun modificari cu caracter restrictiv ce reduc asistenta medicala de care se bucurau reprezentantii acestei categorii sociale.

Legea din 1992 prevede o gama foarte variata de inlesniri, prioritati, facilitati de care se bucurau acesti oameni. Acuma, dumneavoastra reduceti, in mod considerabil, aceste inlesniri.

Domnul Mihail Pop:

Multumesc.

Referitor la participantii la lichidarea avariei de la Cernobil. Este o hotarire a Parlamentului din anul 1992, care nu a suferit modificari, dar ea, practic, nu lucreaza la moment.

De aceea si s-a actualizat aceasta lege. Se propune ca Guvernul sa preia asupra sa obligatiunea de a acoperi dobinzile pentru creditele primite si sa elaboreze mecanismul care prevede sumele ce pot fi  imprumutate de catre persoanele respective pentru constructia caselor, apartamentelor sau gospodariilor taranesti. Si din suma respectiva, luata sub forma de credit pe 5 ani de zile, Guvernul sa-si asume obligatiunea sa plateasca dobinzile. Aceasta lege va fi lucrativa. La moment ea nu lucreaza, fiindca inlesnirile care au fost stabilite in ruble inca in 1992 acum nu pot fi acordate. Banii acestia au disparut. De aceea legea se actualizeaza.

In Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice se propune ca cheltuielile sa fie suportate de Casa Nationala de Asigurari in Medicina, cu mentinerea, practic, a tuturor inlesnirilor care sint la moment.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Valeri Garev:

Óâŕćŕĺěűé ăîńďîäčí çŕěĺńňčňĺëü ěčíčńňđŕ, ó ěĺí˙ âîďđîń ďî Çŕęîíó î ëčöĺíçčđîâŕíčč îňäĺëüíűő âčäîâ äĺ˙ňĺëüíîńňč. Đĺ÷ü čäĺň î ńíčćĺíčč ńóěě ńáîđŕ çŕ âűäŕ÷ó ëčöĺíçčé íŕ ďđîčçâîäńňâî ńďčđňŕ, ŕëęîăîëüíîé ďđîäóęöčč, ďčâŕ, ňŕáŕ÷íűő čçäĺëčé č ň.ä.

Îáú˙ńíčňĺ, ďîćŕëóéńňŕ, ÷ĺě ďđîäčęňîâŕíî äŕííîĺ ďđĺäëîćĺíčĺ: çŕáîňîé î ńíčćĺíčč öĺí, äîďóńňčě, íŕ čěďîđňíîĺ ďčâî, ŕëęîăîëüíóţ ďđîäóęöčţ. Ëčáî îíî âíĺńĺíî â öĺë˙ő çŕůčňű íŕřĺăî đűíęŕ. Ďîëŕăŕţ, ÷ňî çäĺńü ďđčńóňńňâóţň číűĺ číňĺđĺńű.

Domnul Mihail Pop:

ß, čçâčíčňĺ, íĺ ďîí˙ë âîďđîń. Âű ďđĺäďîëŕăŕĺňĺ, ÷ňî ńíčćŕĺňń˙ ńóěěŕ ńáîđŕ çŕ âűäŕ÷ó ëčöĺíçčč.

Domnul Valeri Garev:

Íŕďđčěĺđ, íŕ ďđîčçâîäńňâî ďđîäóęöčč  čëč íŕ ĺĺ őđŕíĺíčĺ.

Domnul Mihail Pop:

Ńóěěű ńáîđŕ çŕ âűäŕ÷ó ëčöĺíçčé íŕ óęŕçŕííűĺ âčäű äĺ˙ňĺëüíîńňč âîçđŕńňóň.

Domnul Valeri Garev:

Íŕńęîëüęî?

Domnul Mihail Pop:

Ďđčěĺđíî íŕ 10%.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ivan Banari:

 Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru, am doua intrebari. In programul Guvernului una din pirghiile care ar trebui sa duca la cresterea economiei este atragerea investitiilor. Spuneti, va rog, nu credeti dumneavoastra ca scutirea de T.V.A. a investitiilor, si anume a acelor mecanisme si utilaje care nu se produc in tara la noi, ar contribui la atragerea investitiilor si la cresterea lor brusca?

Fiindca un investitor cind intra in tara, inca n-a dovedit sa faca un pas, trebuie, pentru investitiile introduse, sa plateasca T.V.A. Deci asta-i prima intrebare.

Domnul Mihail Pop:

Referitor la investitii. Vreau sa va aduc la cunostinta ca lista utilajelor care au fost scutite de T.V.A. este doar din 10 pozitii, dintre care 7 se refera la agricultura.

In ultimii ani, la acest capitol investitii nu prea au venit. Dar vreau sa spun ca deja a intrat in vigoare Legea cu privire la leasing, care prevede ca companiile de leasing ce vor introduce pe teritoriul tarii marfuri, utilaje care vor fi date ulterior in leasing beneficiaza  de restituirea T.V.A. si aceasta, in mare masura,  va stimula fluxul de investitii.

Domnul Ivan Banari:

Nu cred ca daca noi vom mentine acest mecanism de aplicare a T.V.A. la investitii, vor creste investitiile.

Domnul Mihail Pop:

Plus la aceasta, imi cer scuze, in investitiile in fondul statutar actualmente ele nu se impun cu T.V.A.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Spuneti dumneavoastra, nu a venit timpul sa ne intoarcem la stabilirea, pentru intreprinderile nou-formate, a principiului benevol de inregistrare ca platitor de T.V.A., fiindca asta este o piedica pentru intreprinderile mici care isi incep activitatea in productie? Ele nu pot colabora cu intreprinderile mari, fiindca nu sint platitori de T.V.A.

Domnul Mihail Pop:

Deja este pregatit un proiect de lege unde se prevede dreptul agentilor economici de a se inregistra benevol ca platitori de T.V.A. de la cifra de afaceri de la 50 de mii de lei la 200 de mii de lei. De la 200 de mii de lei in mod obligatoriu. Acest proiect este deja la avizare in ministere si va fi prezentat, cred, pentru sesiunea de toamna.

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte,

Domnule viceministru, dumneavoastra ati mentionat excluderea din Codul de procedura penala a punctului 16) al articolului 60 – repararea de catre organele de urmarire penala, procuratura, instantele de judecata a prejudiciului cauzat.

Cum explicati dumneavoastra aceasta excludere? Nu incalcam noi articolul 41 din Conventia cu privire la drepturile omului, unde este prevazut ca acest prejudiciu trebuie sa fie anume satisfacut?

Domnul Mihail Pop:

Deci, la moment, repararea,  in folosul persoanei fizice, a tuturor prejudiciilor, indiferent de cine au fost cauzate, fie de procuratura, fie de organele de drept, se face prin intermediul Ministerului Finantelor, daca decizia este finala. Si se propune ca si pe viitor, indiferent de sumele care vor fi incasate la buget, ele sa fie finantate.

Acum se propune ca repararea sa fie facuta prin intermediul executorului judecatoresc, ca acest lucru sa fie controlat de acest organ.

Doamna Maria Postoico:

Pai acesta este mecanismul, dar aici, in articolul 60, este vorba despre drepturile si obligatiile partii vatamate. Si nu are nici o legatura, care va fi mecanismul de achitare.

De aceea, va rog, pentru lectura a doua sa puneti in discutie aceasta modificare.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Domule viceministru,

Puterea judecatoreasca este una din cele trei puteri ale statului. Organul suprem de autoadministrare judecatoreasca este Consiliul Superior al Magistraturii care, pina la ziua de azi, elabora si propunea Parlamentului spre examinare proiectul bugetului instantelor judecatoresti.

Dumneavoastra, acum, la articolul 4 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, propuneti a exclude litera h), adica dreptul Consiliului Superior al Magistraturii de a elabora acest buget al instantelor judecatoresti.

Cum puteti explica dumneavoastra aceasta modificare?

Domnul Mihail Pop:

Aceasta este o procedura de prezentare Ministerului Finantelor a informatiei, a proiectelor de devize de cheltuieli. Toate institutiile de stat prezinta Ministerului Finantelor proiectele bugetelor pentru anul urmator in termenele stabilite. Aceasta s-a facut in concordanta cu cerintele pentru toate institutiile de stat, fiindca Consiliul Superior al Magistraturii este un organ de stat ca  si ministerele si departamentele respective.

Domnul Ion Plesca:

Da, dar dumneavoastra il lipsiti de dreptul de a propune.

Domnul Mihail Pop:

Nu-i lipsit, el prezinta acest proiect.

Domnul Ion Plesca:

Cum nu-i lipsit, daca se propune a se exclude.

Domnul Mihail Pop:

Nu-l lipsim, ba chiar il obligam. Prin lege el este obligat sa propuna acest proiect de deviz de cheltuieli pentru ca sa fie inclus in planul bugetar pentru anul respectiv.

Domnul Ion Plesca:

Eu vreau sa va uitati inca o data in lege ca se propune de exclus acest drept.

Domnul Marian Lupu:

Eu cred ca va fi un subiect de discutie pentru lectura a doua. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Prezentul proiect de lege contine propuneri de modificare si completare a unor acte legislative, care rezulta din Programul de activitate al  Guvernului pe anii 2005-2009 “Modernizarea tarii – bunastarea poporului” si din obiectivele politicii bugetar-fiscale si administrarile fiscale pe termen mediu (2006-2008).

Proiectul prezentat contine 86 de articole, prin care se modifica si se completeaza 85 de legi si hotariri ale Parlamentului. O parte din ele, 59 la numar, contin propuneri cu caracter redactional si de ajustare a legislatiei in vederea imbunatatirii procesului de elaborare, executare si administrare a bugetului, de aducere in concordanta cu termenii utilizati in legile de baza, in special in Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar si Legea privind finantele publice locale, precum si a inlaturarii unor contradictii legislative.

O mare parte din modificari si completari se propun la Codul fiscal si in legile pentru punerea in aplicare a unor titluri ale Codului fiscal.

Propunerea de baza pentru aceste acte legislative vizeaza:

reducerea cotei impozitului pe venitul persoanelor juridice de la 18 la suta in anul curent la 15 la suta in anul 2006; 

reducerea cotelor inferioare si mijlocii ale impozitului pe venitul persoanelor fizice cu modificarea grilelor de impozitare anuale de la 9,14 la suta pina la 8,13 la suta in 2006;

mentinerea cotei maxime a impozitului pe venitul persoanelor fizice la nivelul anului 2005, adica in marime de 20 la suta;

majorarea marimii scutirii personale anuale de la 3 mii 960 lei la 4 mii      500 lei cu majorarea scutirilor anuale pentru persoanele intretinute de la 600 la    840 lei;

stabilirea unui nou mecanism de impozitare pentru anumite categorii de contribuabili prin retinerea la sursa impozitului pe venit fara declararea ulterioara de catre contribuabili la prezentarea declaratiei privind impozitul pe venit, precum si pentru persoanele fizice care nu practica activitate de intreprinzator, dar obtin venituri de la transmiterea in posesiune si/sau in folosinta a proprietatii imobiliare si imobiliare.

Estimarile efectuate constata ca propunerile respective vor asigura o crestere net a veniturilor din impozitele mentionate de pina la circa 245 milioane lei.

In vederea racordarii legislatiei fiscale la prevederile Codului civil al Republicii Moldova, la normele tratatelor internationale ratificate de Parlament si la care Republica Moldova este parte, precum si a armonizarii acestora cu cerintele standardelor Uniunii Europene, se propun:

completari ce tin de impozitarea nerezidentilor, prin specificarea activitatilor exercitate de catre acestia, printr-un loc fix de afaceri, sub forma de reprezentanta permanenta si reprezentanta prin largirea bazei impozabile;

eliminarea dublei impuneri;

prevenirea evaziunii fiscale, precum si reglementarea modului de beneficiere de facilitati fiscale, de atestare a impozitului pe venit achitat in Republica Moldova si de restituire a impozitelor retinute in plus din veniturile nerezidentilor.

Proiectul de lege propune anularea facilitatilor fiscale, stabilite la taxa pe valoarea adaugata, pentru importul si livrarea pe teritoriu a medicamentelor, pesticidelor si ingrasamintelor minerale, a utilajului tehnic si a agregatelor complementare pentru acestea. Totodata, la medicamente se introduce cota redusa de taxa pe valoarea adaugata de 8 la suta.

Problema scutirii prevazute la articolul 103 alineatul (10) din Codul fiscal urmeaza a fi discutata mai detaliat in lectura a doua.

Conform estimarilor, aceasta va spori veniturile din taxa pe valoarea adaugata la buget in anul 2006, respectiv cu 25, 100 si 36 milioane lei, in total cu circa 161 milioane lei.

De asemenea, lista marfurilor supuse accizelor si marimea cotelor accizelor, comparativ cu anul curent, vor suporta unele modificari prin ajustarea cotelor accizelor la bere si produsele din tutun, la rata inflatiei, cu exceptia tigarilor cu filtru, pentru care se propune a fi introdusa cota compusa a accizelor in marime de 6 lei plus 3 la suta, dar nu mai putin de 8,7 lei pentru 1000 bucati, excluderea din lista marfurilor supuse accizelor a licentei pentru activitatea in domeniul jocurilor de noroc.

Totodata, se propune majorarea taxei de licenta pentru jocurile de noroc, incluzind pierderile de la anularea accizelor la licente si faptul atribuirii cistigurilor obtinute de la jocurile de noroc la categoria de surse de venit neimpozabil. Estimarile efectuate, in urma  majorarii accizelor, vor constitui circa 139 milioane lei.

Propunerile respective ce vizeaza majorarea accizelor, si in special a articolelor din tutun, vor fi examinate suplimentar in lectura a doua.

De asemenea, tot in acest scop, pentru marfurile supuse accizelor se prevad modificari in legea privind piata produselor petroliere, in Legea cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice si in Legea cu privire la patenta de intreprinzator potrivit carora se propune lichidarea posturilor fiscale permanente la intreprinderile producatoare de alcool etilic si bauturi alcoolice tari si la depozitele petroliere ale importatorului.

Se interzice comercializarea de catre titularii de patente de intreprinzator a tuturor marfurilor supuse accizelor.

Dat fiind ca, pe parcursul a mai multor ani, marimile taxelor pentru licenta n-au fost revazute, pentru anul 2006 se propune majorarea acestora pornindu-se de la nivelul inflatiei. Modificarile respective ale taxelor pentru licenta vor asigura, la general, majorarea veniturilor bugetului pe anul 2006 cu circa  4 milioane lei.

Modificarile in Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar se rezuma la interzicerea acoperirii cheltuielilor institutiilor publice prin contractarea imprumuturilor nemijlocit de catre acestea, deoarece institutia publica urmeaza sa fie finantata doar din contul mijloacelor bugetului public national, fara a-si asuma careva angajamente, datorii in numele statului, precum si la inlaturarea neajunsurilor existente in procesul de executare a titlurilor executorii eliberate in baza hotaririlor, ramase definitive ale instantelor judecatoresti, ce tin de dezafectarea incontestabila a mijloacelor banesti nemijlocit de la bugetul de stat, precum si de aplicarea corecta a normelor in baza executarii.

In acest context, se propune achitarea titlurilor executorii prin intermediul organului de executare a hotaririlor judecatoresti din contul mijloacelor bugetului de stat, indiferent daca sint sau nu aprobate alocatii in acest scop.

Totodata, se propune ca sanctiunile, aplicate de catre organele abilitate cu dreptul de control financiar in baza rezultatelor controalelor, reviziilor efectuate de organele respective, sa se incaseze in mod extrajudiciar.

Un element important al politicii bugetare reprezinta transparenta in utilizarea alocatiilor bugetare. In legatura cu aceasta, se propun completari respective in Legea fondului rutier si in Codul silvic in ce priveste finantarea cheltuielilor pentru repararea si intretinerea drumurilor publice, finantarea investitiilor capitale in domeniul forestier si cinegetic, crearea si regenerarea fondului forestier numai conform programelor aprobate de catre Guvern si Parlament.

In scopul neadmiterii majorarii neintemeiate a valorii constructiei obiectelor, finantate din contul mijloacelor bugetului public national, se propun completari in Legea achizitiei de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile statului in sensul interzicerii constructiei obiectelor cu o valoare  mai mare de 100 mii lei, in cazul lipsei documentatiei de proiect insotite cu calculele de deviz aprobate si expertizate in ordinea stabilita.

Suplimentar, pentru lectura a doua, urmeaza a fi discutata problema aplicarii in continuare a cotei taxei pe valoarea adaugata de 5 la suta la productia din fitotehnie si horticultura in forma naturala si la productia din zootehnie in forma naturala, masa vie si sacrificata, produsa si livrata pe teritoriul tarii.

Concomitent, in vederea imbunatatirii proiectului de lege, comisia va tine cont de avizele comisiilor permanente, Directiei juridice si de amendamentele deputatilor la examinarea acestuia in lectura a doua. pornind de la cele mentionate, comisia sustine conceptual proiectul de lege si-l propune Parlamentului spre aprobare in prima lectura si sa fie luat ca baza pentru alte proiecte, cu care vom veni ulterior, ce contin tot modificari in legislatia fiscala.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi, intrebari pentru comisie? Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte,

As avea o intrebare. Se modifica articolul 12 alineatele (3) si (4) din Legea nr.1100 privind fabricarea si circulatia alcoolului etilic.  Daca il vedem in redactia care este in prezent, in alineatul (3) din articolul 12 se specifica: “pentru alcoolul etilic rafinat, utilizat ca materie prima la fabricarea productiei alcoolice, acciza se plateste o singura data” si alineatul (4): “agentii economici beneficiaza de dreptul de a trece in cont accizele platite la productia alcoolica supusa accizelor”.

Este propus alineatul (3): “organele fiscale extrag lunar datele privind consumul de alcool etilic prin contoare de evidenta cu memorie fiscala” si alineatul (4): “agentii economici producatori de alcool etilic si bauturi alcoolice tari prezinta lunar date pentru efectuarea analizei, conform anexei, coordonate cu Agentia «Moldova-Vin»”.

Dupa parerea mea, aici este cu totul altceva, decit ceea ce propuneti dumneavoastra. Daca e vorba de evidenta computerizata – atunci in articolul 4 din  lege si nu in articolul 12, care tine de impunerea fiscala.

Domnul Alexei Ivanov:

Bine. In lectura a doua vom examina propunerea dumneavoastra. Dar noi, vedeti, am spus ca lichidam posturile fiscale si trecem la evidenta computerizata, ca resursele umane din organele de control sa fie indreptate in alta directie de administrare fiscala.

Doamna Valentina Cusnir:

Nu trece.

Domnul Alexei Ivanov:

Daca sint probleme, noi, in lectura a doua, vom examina.

Doamna Valentina Cusnir:

Legea functioneaza din anul 2000 si, conform articolului 4, demult se cere evidenta computerizata.

Domnul Alexei Ivanov:

Da. Bine.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte de comisie, va rog mult sa-mi clarificati de ce, atit domnul viceministru, cit si dumneavoastra, va referiti la transparenta in utilizarea alocatiilor bugetare si la completari doar in legea fondului rutier si in Codul silvic? Aici s-a inregistrat cea mai mare netransparenta in utilizare sau in celelalte domenii exista deja o transparenta?

Domnul Alexei Ivanov:

Nu de aceea ca sint probleme. Pur si simplu, Fondul rutier si Fondul silvic care se finanteaza de la buget s-au finantat fara vreun proiect. Acum noi vrem sa facem regula. Guvernul a venit cu propuneri si pentru aceste doua fonduri ca sa fie transparente, sa nu mai existe probleme, daca vorbim asa. Si este normal.

Domnul Marian Lupu:

Rog, microfonul nr.1, pentru completare.

Domnul Mihail Pop:

Domnul Ivanov a raspuns, in principiu, deplin, dar pentru a preciza, as adauga ca aceste doua fonduri primeau bani direct prin intermediul trezoreriei. Acum, pentru a fi controlate, fiindca erau foarte multe programe investitionale, se propune ca aceste finantari sa se faca in baza programelor si cheltuielile sa fie controlate mai minutios.

Domnul Alexei Ivanov:

Ele erau controlate, dar nu se vedea, nu era transparent. Asa era in lege prevazut ca ei au un fond si prin trezorerie se finanteaza. Acum vor fi programe. Cred ca e normal. Si, noi in viitor vom imbunatati diferite domenii de finantare, de administrare a finantelor, daca asa vorbim, conform legislatiei.

Domnul Marian Lupu:

Da. Alte intrebari?

Voci din sala:

Nu sint.

Domnul Marian Lupu:

Nu sint. Rog sa luati loc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi, luari de cuvint la acest subiect? Microfonul nr.4. Doamna Buliga, va rog.

Doamna Valentina Buliga:

Multstimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Proiectul de lege care a fost astazi prezentat Parlamentului spre examinare, evident, va imbunatati procesul de reglementare in domeniul politicii fiscale pentru anul 2006, dar, totodata, Fractiunea Partidului Democrat are unele obiectii.

In special, in proiect se propun modificari in toate documentele ce tin de medicamente. Politica de stat in domeniul medicamentului, Planul de activitate al Guvernului „Modernizarea tarii – bunastarea poporului” si Strategia de Crestere Economica si Reducere a Saraciei prevad ca statul va intreprinde masuri esentiale pentru imbunatatirea accesibilitatii populatiei la medicamente. Introducerea taxei pe valoarea adaugata pentru medicamente va micsora accesibilitatea economica a medicamentelor.

Vreau sa mentionez ca cercetarile, intreprinse de specialistii in domeniu, au demonstrat ca unul din factorii principali ce a determinat micsorarea accesibilitatii populatiei la medicamente este capacitatea de procurare a cetatenilor si, totodata, cota de doar 3,6% din produsul intern brut alocat sistemului de sanatate. Pentru comparatie, vreau sa va spun ca acest indicator in tarile vecine este de la 7 la 60%.

Introducerea taxei pe valoarea adaugata de 8% la medicamente va avea consecinte de majorare cu circa 16% pentru medicamente. Fapt, de asemenea, demonstrat si de ceea ce s-a intimplat in tarile care ne inconjoara: Ucraina, Rusia, Tarile Baltice.

Aceasta majorare va afecta, in primul rind, Fondul de asigurari de sanatate unde astazi cheltuielile destinate pentru medicamente constituie 13%. Aceasta majorare va duce, evident, la cheltuieli care vor fi de circa 21%.

De asemenea, va afecta programele de stat nationale pentru procurarea centralizata a medicamentelor pentru bolnavii de diabet zaharat, hemodializa,  de boli oncologice, boli psihice. Actualmente, suma care e de 44 milioane de lei, dar, ca urmare a aplicarii taxei pe valoare adaugata, va fi necesara o suma de circa 70 milioane de lei pentru a acoperi necesarul de medicamente in acest domeniu.

Un alt indicator care vorbeste despre starea sanatatii populatiei in Republica Moldova este consumul de medicamente. Si, vreau sa va spun, stimati deputati, ca la acest capitol Republica Moldova, de asemenea, este pe penultimul loc printre fostele republici sovietice.

Astazi consumul de medicamente este de doar 9 dolari pe cap de locuitor. Acest indicator in Romania este de 30 dolari, in Ucraina – 25, in Slovenia – 240, in Tarile Baltice – 60 de dolari.

Accesibilitatea economica la medicamente pe parcursul anilor este in descrestere. Preturile la medicamente au crescut doar cu 3%, dar accesibilitatea economica cu minus 15%.

Un alt factor care trebuie sa ne puna pe ginduri este ca introducerea taxei pe valoarea adaugata va duce la un flagel pe care il avem astazi in societate –  importul ilicit de medicamente. Bugetul de stat nu se va majora cu o anumita suma, dimpotriva se va diminua cu 15%.

A doua obiectie. Se propune majorarea taxelor pentru licente, pornindu-se  de la nivelul inflatiei. Vreau sa mentionez ca Guvernul nu are o politica unica in ceea ce priveste costul tuturor serviciilor ce tine doar de un anumit gen de serviciu cum este licentierea.

De asemenea, vreau sa mentionez ca in localitatile rurale ale Republicii Moldova astazi activeaza 1600 de farmacii si filiale, dintre care 900 sint asa- numitele farmacii de stat care nu sint licentiate, iar 700 de farmacii satesti (fostele farmacii de stat privatizate) astazi cu mare greu achita taxa de 1800 de lei, majorarea pina la 2500 de lei va duce, de asemenea, la eschivarea de la licentiere si la intreruperea activitatii acestor intreprinderi. Si, vom avea din nou micsorarea unui alt indicator –  accesibilitatea fizica la medicamente.

Fractiunea Partidului Democrat, de asemenea, are obiectii la articolul 69 (articolul XXIX din Legea cu privire la modificarea unor acte legislative), unde se propune ca Consiliul executiv al societatilor pe actiuni sa prezinte autoritatilor administratiei publice centrale si locale rapoarte privind activitatea economico-financiara a societatilor pe actiuni gestionate. In acest articol nu este prevazut care sint aceste autoritati si nu extindem noi numarul de intreprinderi la care o societate pe actiuni trebuie sa prezinte rapoarte? Acest articol se propune a fi  redactat.

Referitor la licentierea si circulatia alcoolului etilic vreau sa va spun, stimati deputati, ca astazi in Republica Moldova nu se importa alcool etilic curat medicinal, deoarece s-a introdus aceasta modificare in lege si agentii economici, care se ocupa cu producerea medicamentelor si care elibereaza alcool etilic institutiilor medico-sanitare, pur si simplu, nu sint in stare sa achite suma de 36 mii de lei pentru a obtine aceasta licenta. Astazi nu avem acest alcool etilic curat medicinal in institutiile medico-sanitare, in laboratoarele de control si certificare a  medicamentelor si in institutiile de stat ce elibereaza acest alcool institutiilor din sistemul de sanatate.

Fractiunea Partidului Democrat va propune amendamente pentru lectura a doua, dar  va rugam sa tineti cont de aceste obiectii foarte esentiale.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Alte luari de cuvint?

Doamna Gudumac, microfonul nr.3, va rog.

Doamna Eva Gudumac:

Eu am urmatoarea intrebare: introducerea T.V.A. la medicamente, la pesticide si la alte ingrasaminte are ca obiectiv stimularea producerii medicamentelor in Republica Moldova?

Si a doua. Daca se va face o evidentiere si o monitorizare mai adecvata a medicamentelor care intra in republica pentru a diminua ponderea medicamentelor contrafacute, aplicarea T.V.A. va fi bine venita si nu va afecta beneficiarul?

Eu reies din urmatoarele: pentru anul 2004 tuturor institutiilor curative, medico-sanitare le-au fost alocate surse bugetare pentru procurarea medicamentelor – 33,3 la suta. Pentru procurarea medicamentelor de importanta vitala s-au alocat   45 milioane de lei. Aici nu sint incluse mijloacele financiare care au fost alocate pentru pacientii ambulator: copiii de la 0 la 5 ani inclusiv, femeile gravide (lauzele), inclusiv cele cu anemie, bolnavii de diabet zaharat, HIV SIDA etc.

Prin urmare, statul a suportat  cheltuieli mari pentru procurarea medicamentelor, s-au alocat mai multe mijloace financiare decit pentru alte compartimente.

Eu as sustine, si cred ca fractiunea de asemenea, aceasta modificare daca, intr-adevar, prin introducerea T.V.A. se vor ameliora acele doua directii despre care am vorbit. Medicamentele sa fie autohtone, ele vor fi mai ieftine si sa se faca o evaluare si o evidenta mai adecvata a medicamentelor care se introduc in tara.

Eu cred ca pretul la medicamente nu va scadea niciodata, deoarece substantele din care se fac medicamentele sint foarte scumpe, substanta biologica activa centrala este foarte scumpa si, prin urmare, aici vor fi probleme. Dar sanatatea populatiei este mai presus de orice si in favoarea ei trebuie sa se faca totul. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Si eu va multumesc.

Luari de cuvint?

Domnule Popa, va rog, la tribuna centrala.

Domnul  Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Prezidiu,

Stimata audienta,

Eu voi vorbi foarte succint pe marginea unor probleme care, practic, n-au fost spuse si ma voi starui sa nu ma repet.

In primul rind, socot absolut necesar sa-i linistesc pe colegii mei din opozitie, indeosebi pe domnul deputat Cosarciuc. Cu parere de rau, dumnealui a parasit sala, poate s-a suparat, nu stiu. De fapt, astfel de discutii am avut si in legislativul trecut si din acele discutii s-a facut o singura concluzie: pe parcursul acestor ani de zile, practic, opozitia n-a votat astfel de proiecte de legi care erau ca baza pentru elaborarea bugetului de stat pentru anii respectivi.

Eu cred ca astazi putem constata cu fermitate ca temelia elaborarii si promovarii principiilor de baza ale politicii bugetar-fiscale a fost pusa inca la inceputul anului 2001, perioada cind, de fapt, peste tot persista un haos total, inclusiv in sistemul bugetar-fiscal.

Personal, socot ca au avut dreptate acei care au pus temelia elaborarii modificarii si votarii in Parlament a acestei politici, mergind consecvent pe calea elaborarii bugetelor de stat anuale in termene stricte, in conformitate cu legislatia, si nu cu intirziere de 4-5, poate si mai multe luni, cum, de fapt, preferau guvernele precedente.

Obiectivele politicii fiscale pentru anul 2006, propuse in acest proiect de lege, se bazeaza si in continuare pe prevederile Conceptiei reformei fiscale si sint orientate, ca si in anii precedenti, spre realizarea obiectivelor de crestere economica si de reducere a saraciei, precum si spre obtinerea unor performante in vederea asigurarii stabilitatii si previzibilitatii veniturilor la buget.

Pentru adeverirea celor spuse, vreau sa mentionez ca produsul intern brut fata de 2001 a crescut mai mult de doua ori si va atinge in 2006 nivelul de 41,3 miliarde lei. Bugetul public national, practic, a fost dublat, iar pentru anul 2006, pornind de la calculele preventive, conform acestui concept, el se va majora aproximativ cu 2 miliarde lei.

Anual, incepind cu 2001, veniturile la bugetul public national au fost in permanenta crestere, acumularile in medie pe an fata de anul precedent fiind de nu mai putin de un miliard de lei.

Pentru prima data, in anul curent veniturile, in prima jumatate a anului, au crescut comparativ cu cele planificate cu circa 700 milioane de lei. In timpul cel mai apropiat, Guvernul va prezenta Parlamentului spre examinare modificari in Legea bugetului de stat pentru anul 2005 si va propune majorarea cheltuielilor cu aceasta suma.

Se prevad, in mod prioritar, finantarea unor masuri de ameliorare a situatiei in agricultura, compensarea diferentei de majorare a preturilor la carburanti, unele masuri de dotare si subventionare a agriculturii atit pentru anul 2005, cit si pentru anul 2006.

Pot aduce si alte exemple ce tin de rezultatele obtinute in urma promovarii consecvente a politicii bugetar-fiscale pe parcursul acestor ani, dar nu o voi face. Doresc doar sa ma refer la urmatoarele.

Pe parcursul acestor ani, impozitul pe venitul persoanelor juridice a fost redus de la 28% in 2001 la 18% in 2004, adica cu 10%. Pentru anul 2006 urmeaza a fi redus iarasi cu 3 puncte procentuale, cota impozitului pe venit pentru persoanele juridice fiind stabilita in marime de 15 la suta.

Este evidenta reducerea presiunii fiscale si la venitul persoanelor fizice. Observati, cotele maxime ale impozitului pe venitul persoanelor juridice au fost reduse de la 10, 15 si 28 in 2001 la 8, 13, respectiv 20 in 2006. Este foarte important sa mentionez ca, pentru prima data, aceste facilitati au dus la majorarea incasarilor impozitelor pe venit la bugetul de stat aproximativ cu 37 la suta.

Aceeasi situatie observam la compartimentul majorarii scutirilor personale anuale de la 2 520 in 2001 la 4 500 in 2006. De asemenea, la majorarea scutirii anuale pentru persoanele intretinute de la 120 in 2001 la 840 in 2006. Inteleg foarte bine ca aceste cifre cuiva nu-i sint pe plac, dar aceasta este realitatea si ea trebuie sa fie cunoscuta de toti cetatenii republicii noastre.

In cadrul Comisiei pentru politica economica, buget si finante, cit si din discutiile cu mai multi deputati se confirma faptul ca Guvernul propune corect la acest proiect de lege determinarea regulilor de activitate a persoanelor juridice si fizice nerezidente care desfasoara activitate in Republica Moldova.

Socot ca aceste modificari sint absolut necesare. Mai mult ca atit, acest fapt va permite evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale a acestor categorii, in alt caz vom dispune de o evidenta clara a acestor persoane, favorizind si facilitind climatul creditar si investitional in Republica Moldova.

La acest compartiment, in modul cel mai obiectiv, vreau sa relatez faptul ca legislatia Republicii Moldova, in cea mai mare masura, se ajusteaza la standardele multor tari din Comunitatea Europeana. Intr-adevar, trebuie sa recunoastem faptul ca in prezent tara are nevoie atit de credite, cit si de investitii capitale, dar nu de cele care au fost primite pe  parcursul anilor 1990-2000.

Primirea de credite externe si creditarea unor agenti economici cu garantii de stat, practic, demult s-a terminat, regulile de baza fiind proiectele concrete, transparenta, eficienta, rezultatul final. Anume aceste criterii le vom promova in acest domeniu creind conditii egale de activitate atit in mediul de  afaceri intern, cit si pentru creditorii si investitorii straini.

Sint bine venite si modificarile in Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar, in Legea privind finantele publice. Ele sint, de fapt, conditionate, in primul rind, de ajustarea legislatiei la standardele internationale si stabilesc mai multe modalitati de transparenta in utilizarea finantelor publice, dar si unele restrictii.

Onorat Parlament,

Fractiunea Partidului Comunistilor este absolut ingrijorata de situatia creata in agricultura. Existenta multiplelor probleme in agricultura este determinata, in primul rind, de implementarea haotica in agricultura a Planului national “Pamint”.

Oricit nu vom perfectiona cadrul legislativ in aceasta ramura, probleme nesolutionate vor ramine in permanenta. Este cazul sa ne apreciem clar in ceea ce priveste politica fiscala, elaborarea masurilor de subventionare, dotare si creditare a tuturor agentilor economici din agricultura, indiferent de forma de proprietate, cit si a masurilor ce tin de protejarea producatorului nostru din agricultura. Sintem, stimati deputati, obligati sa facem aceasta.

Sint absolut convins ca taranii asteapta solutionarea acestor probleme si cred ca noi impreuna le vom solutiona. Am mentionat deja ca, in timpul cel mai apropiat, Guvernul va veni cu initiative concrete si clare pentru solutionarea problemelor din agricultura.

Si ultima. Vreau sa mentionez ca asupra acestui proiect de lege s-a muncit foarte mult. Merita o apreciere inalta activitatea Ministerului Finantelor. Din punct de vedere conceptual, acest proiect de lege corespunde continuitatii politicii bugetar-fiscale, promovate de Fractiunea Partidului Comunistilor atit din legislatura actuala, cit si din cea precedenta.

Multe probleme avem de solutionat pentru pregatirea si prezentarea acestui proiect de lege in lectura a doua. De atita rog si chem colegii sa votam astazi acest proiect de lege in prima lectura si  sa ne incadram cu totii in munca pentru pregatirea lui pentru lectura a doua.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Microfonul nr.4, va rog.

Domnul  Igor Klipii:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa atrag atentia colegilor numai asupra unui aspect, dar pe care il consideram strategic pentru Republica Moldova. El tine, totusi, de consecintele anularii facilitatilor la achitarea T.V.A. la importul utilajelor agricole, pesticidelor, ingrasamintelor minerale.

In opinia noastra, argumentarea care a fost facuta nu este suficienta. Este clar ca, in urma aplicarii acestei taxe, cresterea preturilor va fi inevitabila, mai ales ca actualmente putem constata o scadere a preturilor la unele din aceste marfuri. Conform unor date, ele au scazut, in ultimii 2-3 ani, in medie cu 7-8%.

Astfel, Fondul pentru sustinerea sectorului agrar, care urmeaza sa se constituie din colectarile T.V.A. la importul marfurilor nominalizate, isi pierde sensul si eficienta din cauza ca marirea pretului, practic, va anula sponsorizarea ulterioara care poate avea loc.

In rindul al doilea, impunerea acestei taxe poate avea drept urmare crearea unui deficit de pesticide si ingrasaminte in republica din cauza ca importatorii nu dispun de surse circulante suficiente, din cauza ca exista aceasta modalitate de achitare in rate pentru agricultori. Asta inseamna ca, la momentul de fata, ei nu vor dispune de resurse financiare suficiente pentru a procura aceste materiale.

Mai ales ca, in momentul in care vor fi impusi sa plateasca aceasta taxa de 20% din valoarea importului, este aproape clar ca nici firmele sau importatorii mari nu vor fi in stare sa faca fata. Noi am putea repeta astfel situatia din anul 1999, cind aceasta experienta a fost facuta si drept rezultat au scazut importurile cu aproape de 5 ori. Deci, am putea fi intr-o situatie foarte dificila.

In afara de asta, un lucru foarte important care poarta un caracter mai general tine de faptul ca am putea crea structuri de contrabanda, care ar importa in mod ilegal aceste materiale, care, pe linga toate, sint ulterior livrate. Asa a fost practica anului 1999. Fara a avea calitatea respectiva, fara a putea proba provenienta au fost afectate foarte grav rezultatele anului agricol respectiv. Deci, noi, de fapt, am putea constata in situatia data crearea unor structuri protejate de catre structurile de stat. Este vorba de o coruptie la nivel de stat.

Pornind de la acestea, noi vom vota impotriva acestui proiect de lege, mai ales ca exista inca un element care, totusi, ne impune sa votam impotriva si tine de faptul ca proiectul de lege este prea voluminos, cuprinde o paleta prea larga de probleme, care nu ne permite sa le judecam si sa le analizam intr-un mod pragmatic si calm. Mersi.

Domnul Marian Lupu:

Alte luari de cuvint? Nu sint.

Stimati colegi, inainte de a purcede la exercitiul de vot in prima lectura este imperativ important sa realizam anumite adevaruri noi toti, cei prezenti in aceasta sala. Au fost abordate trei subiecte fundamentale:

1. Modificarile care vizeaza politica fiscala vizavi de importul si comercializarea medicamentelor.

2. Sectorul agricol.

3. Investitiile.

Eu rog sa atrageti atentia, stimati colegi, ca acest adevar, care la prima vedere ar parea un adevar absolut, nu este, totusi, un adevar atit de simplu. Si vreau foarte mult sa va rog sa percepem esenta in profunzime a acestor subiecte.

Medicamentele. A fost invocat subiectul, cum se intimpla ca prin aplicarea T.V.A. ar putea sa ajungem la diminuarea preturilor la medicamente?

Stimati colegi, sa ne dam foarte bine seama cu totii ca, din momentul din care nu se aplica taxa vamala ori T.V.A. la importuri, noi ne confruntam cu o problema nu de subestimare a valorii in vama a acestor produse, dar cu o situatie diametral opusa, cu posibilitatea de supraestimare a valorii in vama. Deoarece, potrivit prevederilor unei hotariri de Guvern din 1996, pentru o serie de bunuri, care sint considerate ca bunuri cu o valoare sociala inalta, bunuri de ordin sensibil, exista limita la adaosul comercial pentru comercializarea acestora pe piata interna.

Schema care, presupun, este aplicata in mai multe cazuri este supra- estimarea valorii in vama a acestor produse. Fiindca, din momentul din care extinzi baza de calcul, adaosul comercial, care este limitat, la fel se mareste.Si dorim cu dumneavoastra ori nu dorim, dar aceste combinatii sint aplicate.

Deci, nu este atit de evident ca aceste masuri, aceste actiuni vor duce in mod imediat, in mod automat la majorari de preturi. Fiindca, din momentul din care se taxeaza cu T.V.A. aceste livrari la frontiera, cu cit este mai inalta valoarea in vama declarata, in mod evident, cu atit mai mare este si valoarea absoluta a acestor 8%.

Deci, e un subiect pentru a fi studiat intr-un mod foarte minutios pentru lectura a doua, dar, va rog, sa nu simplificam intr-o asemenea masura aceasta situatie.

La momentul cind se taxeaza, importatorul gindeste foarte bine: ori merge cu supraestimarea valorii in vama, dar plateste 8%, ori, totusi, se limiteaza la pretul real de achizitionare a acestor medicamente de la furnizor si, respectiv, plateste un T.V.A. mai redus la buget.

Deci, e un subiect de examinare minutioasa si rog sa se tina cont de acest lucru. Mentionez, in mod special pentru noi toti prezenti in aceasta sala, cit si pentru cei care ne privesc si ne asculta.

Al doilea subiect. Agricultura. Stiti bine cu totii ca exista doua posibile modele de subventionare: modelul de subventionare indirecta prin scutiri fiscale si modelul de subventionare in agricultura direct.

Deci, noi, in marea majoritate a cazurilor, am aplicat si continuam sa aplicam primul model, de subventionare indirecta prin scutiri de taxe. Dar, trebuie sa intelegem ca noi nu stim cu precizie care sint efectele acestor subventionari indirecte? Cine, pina la urma, beneficiaza de aceste subventionari indirecte: intermediarii, furnizorii ori agricultorii? Cred ca situatia difera de la caz la caz. Din nou, adevarul nu este atit de evident.

Obiectivul care este propus pentru aceste modificari este: sa se treaca la modelul de subventionare directa si directionata a agricultorilor. Vreau sa va atrag atentia ca pentru saptamina viitoare este programata o sedinta comuna a comisiei economice si comisiei pentru politica agrara in cadrul careia se va discuta in modul cel mai detaliat mecanismele de subventionare directa.

Si, eu nu exclud ca aceste regulamente care urmeaza sa fie elaborate si aprobate pina la finele acestui an, mai mult ca atit, pina la aprobarea bugetului pentru anul 2006, ele trebuie sa fie elaborate. Si, eu nu exclud ca aprobarea lor se va produce, aici, in Parlament pentru a avea o situatie certa, clara si transparenta. Dar, conteaza principiul ca nici un banut, nici un leu care vine la buget in urma incasarii T.V.A. la importul de pesticide si alte bunuri, asta e un principiu garantat, nici un banut nu va fi alocat pentru alte sectoare, decit sectorul agricol.

Finalmente, tehnica agricola. Exista deja cadrul legislativ. Tot ce se importa si se aplica sau se introduce in capitalul social al companiilor este in mod automat scutit de T.V.A. Cu adevarat, s-a facut referinta si la legislatia ce vizeaza operatiunile le leasing, tocmai asta si a si fost obiectivul legii: sa se faciliteze investitiile, importurile de echipamente, de mijloace tehnice cu un regim absolut diferit si absolut facilitar pentru achitarea T.V.A.

Deci, rog sa se tina cont de aceste elemente inainte de a purcede la votarea in prima lectura a acestui proiect. Bine.

La aceasta etapa supun votului in prima lectura proiectul de Lege nr.2036. Cine este pentru adoptarea acestuia in prima lectura rog sa voteze. Pentru stenograma si pentru precizie, rog sa fie anuntate rezultatele.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 31.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi pentru. Proiectul de Lege nr.2036 este adoptat in prima lectura. Eu fac apel catre toate comisiile permanente, sa se munceasca in cadrul unui program intens si sa fie supuse examinarii in toata profunzimea absolut toate elementele politicii fiscale care sint propuse pentru anul viitor. Eu va multumesc.

proiectul de Lege nr.1093 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Codul vamal, Legea cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova).  

Rog Guvernul.

Va rog, domnule Hadirca. Rog prezentarea proiectului.

Domnul Simion Hadirca – reprezentantul Serviciului Vamal:

Multstimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Atentiei dumneavoastra se propune spre examinare proiectul Legii privind modificarea si completarea unor acte legislative care, in opinia noastra si  a multor altor experti, ar solutiona problemele legate de introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport auto cu termen de exploatare mai mare de 10 ani.

Neadmiterea inmatricularii acestora la organele abilitate, ma refer la subdiviziunile structurale subordonate Ministerului Dezvoltarii Informationale al Republicii Moldova, interzicerea introducerii mijloacelor de transport auto cu termen de exploatare mai mare de 10 ani de catre persoane fizice si juridice, in ce priveste doar autoturismele calificate la pozitia tarifara 8703, sint deja prevazute in articolul 20 din Codul vamal al Republicii Moldova si in articolul 10 din Legea nr.1569 din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoanele fizice.

In scopul protejarii mediului inconjurator, se propune interdictia pentru toate persoanele fizice si juridice de a introduce orice categorie de mijloc de transport auto, caroserii si motoare ale acestora cu termen de exploatare mai mare de 10 ani cu scopul de a plasa in careva regim vamal sau destinatie vamala.

In legatura cu faptul ca in ultimul timp s-au evidentiat multiple cazuri suspecte de inregistrare a mijloacelor de transport la subdiviziunile structurale subordonate Ministerului Dezvoltarii Informationale, introduse pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice si juridice, si tot mai frecvent sint depistate cazuri de incalcare a legislatiei vamale si fiscale la acest capitol, consideram oportuna efectuarea modificarilor si completarilor propuse atentiei dumneavoastra, care ar fi o solutie reala de a curma pe viitor aceste actiuni ilegale.

Rugam sustinerea proiectului de modificare a acestor acte legislative, care ar solutiona problemele legate de introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport, caroseriilor si motoarelor la aceste mijloace.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Stimati colegi, intrebari pentru raportor?

Nu sint. Va multumesc, domnule Hadirca. Rog sa luati loc. rog, comisia.

Domnul Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul sus-mentionat, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvern, si constata urmatoarele.

La momentul actual, Codul vamal al Republicii Moldova si Legea      nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoanele fizice prevad interzicerea introducerii de catre persoanele fizice si juridice a mijloacelor de transport auto cu termen de exploatare mai mare de 10 ani doar la pozitia tarifara 8703 “Autoturisme”.

Totodata, in ultimul timp au fost inregistrate cazuri suspecte de inregistrare  la subdiviziunile structurale ale Ministerului Dezvoltarii Informationale a mijloacelor de transport introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de catre persoane fizice si juridice, incalcindu-se astfel legislatia vamala si fiscala la acest capitol, nefiind achitate drepturile de import.

Astfel, necesitatea elaborarii proiectului de lege mentionat a fost determinata de solutionarea problemelor legate de introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport auto cu termen de exploatare mai mare de 10 ani, precum si de neadmiterea inmatricularii acestora la organele abilitate cu aceste functii.

In acest context, prin proiectul de lege se propune interdictia pentru toate persoanele fizice si juridice de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova  oricare categorie de mijloace de transport auto, caroserii si motoare ale acestora cu termen de exploatare mai mare de 10 ani.

Concomitent, comisia va tine cont de avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice si de amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege in cauza in a doua lectura.

Pornind de la cele mentionate, comisia sustine conceptual acest proiect de lege si il propune Parlamentului spre aprobare in prima lectura, iar pentru lectura a doua se propune a fi comasat cu proiectul de Lege nr.2036 din 27.06.2005 care vizeaza politica fiscala pe anul 2006.

Domnul Marian Lupu:

Da. Multumesc, domnule Ivanov.

Stimati colegi, intrebari pentru comisie?

Nu sint. Va multumesc. Luari de cuvint? Deja, nu.

In aceasta situatie, supun votului proiectul de Lege nr.1093 pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru rog sa voteze. In mod evident, majoritatea absoluta. Proiectul de Lege nr.1093 este aprobat in prima lectura.

Avindu-se deja o ora si cincizeci de minute a programului de activitate al plenului Parlamentului, propun o pauza si reluarea lucrarilor sedintei la ora 12 si un sfert. Se anunta pauza. Continuam sedinta peste douazeci si cinci de minute. Va multumesc.

                                   Dupa pauza

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, rog sa va ocupati locurile dumneavoastra. Continuam sedinta. Microfonul nr.4.

Domnul  Leonid Bujor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

In aceste minute in orasul Londra si in multe orase din Europa au loc diferite actiuni in memoria victimelor actiunilor teroriste care au avut loc la Londra. De aceea propun printr-un minut de reculegere, sa ne solidarizam cu toti cetatenii din orasele mari ale lumii, in special din Europa.

Va multumesc.

Eu m-am adresat catre toti colegii deputati.

Domnul  Marian Lupu:

Da, stimati colegi, un minut de reculegere. Multumesc. Cu certitudine putem constata ca fractiunea n-a cazut victima a unor asemenea actiuni. Si ca prezenta se va manifesta imediat ulterior. Eu rog liniste. Stimati colegi, continuam sedinta.

Proiectul de Hotarire privind desemnarea unei comisii responsabile de examinarea proiectului de Lege nr.2261 pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova.

Domnul Sidorov, va rog.

Domnul  Mihail Sidorov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Permiteti-mi sa prezint un raport comun din partea unui grup de deputati, initiatori ai propunerii, si din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

La 13 ianuarie anul curent, in Parlament a fost inregistrat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea articolelor 135 si 136 din Constitutia Republicii Moldova, care prevede procedura de adresare a cetatenilor cu plingeri la Curtea Constitutionala si schimbari in structura Curtii Constitutionale.

Parlamentul este in drept sa adopte o lege cu privire la modificarea Constitutiei dupa expirarea a cel putin 6 luni de la data prezentarii initiativei legislative respective. Articolul 74² din Regulamentul Parlamentului prevede ca, pentru examinarea unui proiect de lege constitutionala, Parlamentul creeaza o comisie speciala sau desemneaza comisia permanenta sesizata in fond, de a carei competenta tine proiectul respectiv.

Pornind de la aceasta, un grup de deputati a venit cu initiativa legislativa care prevede desemnarea Comisiei juridice pentru numiri si imunitati responsabila de examinarea proiectului de lege constitutionala din 13 ianuarie 2005 si de prezentarea in Parlament a unui raport.

Avind in vedere ca continutul prezentului proiect de act legislativ corespunde prevederilor Constitutiei si Regulamentului Parlamentului, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Parlamentului proiectul de hotarire pentru examinare si adoptare.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule Sidorov. Intrebari pentru raportor. Microfonul nr.5, va rog.

Domnul  Stefan Secareanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei, eu as avea urmatoarea intrebare. Nu ar fi mai bine ca atunci, cind este vorba de modificarea Constitutiei, in spiritul Declaratiei din 24 martie cu privire la parteneriatul politic al tuturor fortelor politice din Parlament, sa cream o comisie speciala, pentru ca asa prevede si Regulamentul.

Adica Regulamentul ne da posibilitatea sa cream si aceasta comisie speciala pentru examinarea unui proiect de lege care prevede modificarea Constitutiei. Este o problema destul de responsabila, asa s-a procedat cam intotdeauna cind a avut loc modificarea Constitutiei, si ar fi bine sa cream aceasta comisie speciala. Sa nu desemnam doar Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a Parlamentului, dar o comisie speciala a Parlamentului.

Va multumesc.

Domnul Mihail Sidorov:

Eu cred ca noi putem lua o asa decizie si desemnam Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, reiesind din mai multe motive. In primul rind, in componenta comisiei sint reprezentanti din toate fractiunile parlamentare. In al doilea rind, in comisia juridica majoritatea din membri sint juristi, inclusiv trei judecatori si un fost judecator al Curtii Constitutionale. De aceea, eu cred, data fiind componenta si experienta, noi sintem gata pentru rezolvarea problemei si prezentarea raportului in conformitate cu Regulamentul Parlamentului.

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:

Multumesc. Eu am ridicat aceasta problema la Biroul permanent si propun si colegilor. Aceasta este a treia sau a patra modificare a Constitutiei. Bun, in 2000    s-au facut modificari mai largi si mai esentiale. Noi stim ca in Constitutia Americii se produc schimbari o data in 100 de ani. In Franta, pentru a modifica o cifra de la 7 la 5, au fost dezbateri timp de un an de zile. Constitutia nu se modifica in fiecare saptamina.

Noi avem iata, aceasta propunere,  avem propunerea Presedintelui de abolire a pedepsei cu moartea. Avem un grup care lucreaza asupra modificarilor Constitutiei. Deci, era foarte bine ca sa ne intelegem acum ca introducem o singura modificare in Constitutie, adica venim cu un singur proiect de lege. Nu este o propunere foarte operativa, nu arde nimic, ca noi acum sa venim cu modificarea Constitutiei. Deci, era bine la discretia Parlamentului aceasta chestiune. Constitutia, repet inca o data, nu se schimba in fiecare trimestru.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Sidorov,

Sigur ca antivorbitorii, domnul Secareanu si domnul Diacov s-au referit la responsabilizarea deputatilor, la gradul de responsabilitate pe care il are o comisie sau alta, atunci cind procedeaza la examinarea unui proiect de lege atit de important, o lege constitutionala. Observam din proiectul de hotarire ca aceasta comisie permanenta ar fi responsabila doar de examinarea proiectului. Aceasta este toata raspunderea care incumba comisiei respective.

Credem ca o comisie speciala ar avea competente cu mult mai largi decit examinarea unui proiect pe care, oricum, Parlamentul il va examina. Si de aceea, am vrea sa primim un raspuns clar, de ce nu vreti o comisie speciala in care ar putea intra foarte multi membri si din Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, inclusiv judecatorii pe care i-ati invocat. Este vorba de statutul pe care il are o comisie. Asa am putea ajunge in situatia cind vom modifica un articol cu privire la paduri sa fie responsabila Comisia pentru agricultura, sau trebuie sa ne dam seama ca este vorba de intentia de a opera modificari la Constitutia Republicii Moldova, care este lege fundamentala.

In acelasi context as vrea sa va intreb si, daca binevoiti, sa raspundeti, daca cumva acest proiect de modificare a Constitutiei, cu care eu personal nu sint de acord, intrucit proiectul este in sine susceptibil de limitarea drastica a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, inclusiv accesul la justitie. Si cred ca proiectul are, in mare masura, menirea de a crea un filtru intre cetatenii Republicii Moldova si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, daca acest proiect a fost trimis, asa cum ne-am angajat cu totii, pentru avizari internationale la Comisia de la Venetia sau structurilor Consiliului Europei in General. Si daca am avea un asemenea aviz, as intelege cumva graba cu care veniti cu acest proiect de hotarire.

Multumesc.

Domnul  Mihail Sidorov:

Da, multumesc pentru intrebare. Daca au aparut asa intrebari, vreau sa fac niste trimiteri la documentele care au fost aprobate de catre Parlament. Dupa ratificarea Conventiei europene pentru drepturile omului in iulie 1997, noi am aprobat Hotarirea privind ajustarea legislatiei Republicii Moldova la prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Punctul 10 din acelasi program prevede ca noi facem modificari si completari in Legea cu privire la Curtea Constitutionala si in Codul jurisdictiei constitutionale, care prevad dreptul persoanelor de a sesiza Curtea Constitutionala.

Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului, pe care, tot aici in Parlament, l-am aprobat in octombrie 2003, in capitolul I partea a treia, de asemenea  prevede ca trebuie sa prezentam un asa proiect de lege pentru a da posibilitate cetatenilor sa se adreseze la Curtea Constitutionala.

Eu nu am participat la sedinta Curtii Constitutionale cind a fost dat aviz pozitiv la initiativa grupului de deputati care s-au adresat Curtii. Dar vad in text ca, in procesul examinarii preliminare a sesizarii, Curtea Constitutionala a solicitat punctul de vedere al mai multor organisme, precum si al Comisiei de la Venetia a Consiliului Europei. In textul avizului sint referiri la Comisia de la Venetia.

De aceea mi se pare ca Parlamentul, in mod logic, dupa aderarea la Consiliul Europei, dupa ratificarea Conventiei privind drepturile omului, a facut acest pas pentru realizarea acestei probleme pe care o propunem azi.

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Da, multumesc. Si doar o precizare sau o intrebare suplimentara pentru precizari. Dumneavoastra faceti trimitere la un aviz al Comisiei de la Venetia pe care noi nu l-am vazut. Am mai avut, din pacate, in acest Parlament, si chiar in aceasta legislatura, situatii cind s-a facut trimitere la existenta unor avize ale Consiliului Europei, respectiv ale Comisiei de la Venetia fara a se specifica continutul acestora. Pentru ca avizele erau negative, iar raportorul s-a prevalat de simpla existenta  a avizului, prezumind ca avizul ar trebui sa fie obligatoriu pozitiv si nu era cazul.

De aceea, ar trebui ca in cadrul unei asemenea discutii serioase, care vizeaza un pas important pe linia modificarii Constitutiei, sa fim in cunostinta de cauza, sa avem un tablou complet, sa dispunem de intreaga informatie la acest subiect. Or, noi nu am avut nici ca grup parlamentar. Astazi am avut o sedinta a grupului nostru. Am discutat pe marginea acestui subiect si am constatat ca nu dispunem de toata informatia necesara pentru un vot responsabil si in cunostinta de cauza. De aceea v-am intrebat si, daca dumneavoastra aveti acest aviz, va rugam sa ne spuneti care este caracterul lui.

Domnul  Mihail Sidorov:

Da, noi toti avem posibilitatea de a lua cunostinta de acest aviz. Avizul este pozitiv si este publicat in „Monitorul Oficial”. Avizul e din 16 decembrie anul trecut.

Curtea Constitutionala a solicitat punctul de vedere al Parlamentului, Presedintelui Republicii, Guvernului, Ministerului Justitiei, Procuraturii Generale, Curtii Supreme de Justitie, Academiei de Administrare Publica  de pe linga Presedintele tarii, al reprezentantului Guvernului la Curtea Europeana, al Centrului pentru drepturile omului, Catedrei de drept constitutional si drept administrativ a Universitatii de Stat si al Comisiei de la Venetia a Consiliului Europei.

Domnul  Marian Lupu:

Da, pentru o precizare, doamna Postoico.

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi, acest proiect de lege constitutionala cu semnaturile deputatilor care l-au inaintat a fost, de fapt,  adresat Biroului permanent. Totodata, in anexa se arata ca este avizul Curtii Constitutionale si avizul Comisiei de la Venetia. Avizul este pozitiv. Nu este nici un secret, fiindca, oricum, el este anexat. Trebuia, insa,  sa fie distribuit atunci cind a fost inaintat.

Astazi, noi, de fapt, discutam cu totul alt subiect: cui delegam dreptul examinarii acestui proiect? Ori comisiei permanente pe care o sesizam, ori comisiei speciale? La acest subiect ar fi bine sa discutam.  Domnule Cubreacov, este adevarat ca este necesar sa fie anexat. Si o sa verificam din care cauza nu a fost anexat avizul Comisiei de la Venetia. Toate documentele trebuie sa fie prezentate.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Eu va multumesc. Este chiar ultima mea interventie. In aceasta situatie, eu as propune cel putin aminarea discutiei pe marginea acestui subiect. Parerea noastra de principiu, a grupului pe care il reprezint, este ca avem nevoie de o comisie speciala si am aratat de ce. Pentru a conferi un grad de responsabilitate mai mare. Si daca am merge pe linia autorilor proiectului de hotarire, am crea un precedent periculos si trebuie sa evitam situatii de acest fel. Aceasta este observatia de principiu.

Cit priveste faptul ca nu ni s-au prezentat aceste documente, constat ca nu este pentru prima data, ca exista aceste disfunctii. Eu nici nu pot confirma ca exista sau nu exista un aviz al Comisiei de la Venetia.

Grupurile politice sau fractiunile Parlamentului ca organe de lucru ale Parlamentului sint in permanenta neglijate si informatia este ascunsa. Poate un grup sau doua beneficiaza de informatia completa. Noi, in schimb, nu o avem si intimpinam dificultati atunci cind trebuie sa facem o dezbatere serioasa pe fond in grupuri. De aceea, as propune sa aminam aceasta discutie. Nu vad nici o graba. In momentul in care vom avea toate aceste informatii, vom putea relua discutia.

In plus, dragii mei, stimati colegi, trebuie sa ne dam seama ca, in definitiv, prin intentia de a modifica Constitutia se va stabili un alt mecanism al raporturilor cetatenilor Republicii Moldova cu Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, cu Consiliul Europei. Noi nu putem neglija pozitia Consiliului Europei in aceasta problema, pentru ca relatia este reciproca. Ea este, are doua sensuri. Propunerea mea este sa aminam aceasta discutie, sa revenim la ea in momentul in care vom avea toate informatiile necesare pentru o discutie serioasa pe fond.

Nu este vorba doar de aspecte tehnice, ca cineva a avut o initiativa si acum ne pronuntam prin vot mecanic, in graba, pripit, fara a lua in calcul faptul ca este vorba de un element dintr-un ansamblu mai mare. Este un proces intreg, care vizeaza, in definitiv, raportul oricarui cetatean al Republicii Moldova cu Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.

Domnul  Mihail Sidorov:

Referitor la statutul comisiei,  ori al comisiei speciale ori al comisiei permanente. Mi se pare ca aici trebuie sa amintesc articolul 20 din Regulamentul Parlamentului: „Orisice deputat al unei comisii are dreptul sa participe la lucrarile altor comisii”. De aceea poftim, daca cineva are asa vointa pentru participare, sintem gata si invitam la fiecare sedinta cu opinii.

Domnul Marian Lupu:

Da, deci, o precizare. Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Este adevarat ca timpul nu mai rabda, fiindca aceste propuneri de modificare a Constitutiei si recomandarile Consiliului Europei trebuie sa fie examinate pina in octombrie. Pina in octombrie este necesar nu numai de a publica aceasta modificare, dar si de a pregati, dupa ce o vom adopta, pachetul necesar pentru examinarea adresarilor cetatenilor la Curtea Constitutionala.

Iata de ce noi astazi trebuie sa ne determinam carei comisii ii delegam acest drept. In rest, am zis de la bun inceput, documentele sint pregatite, veti avea posibilitatea sa le primiti.

Astazi voi verifica inca o data din ce considerente n-a fost transmis avizul.

Domnul Marian Lupu:

Da, alte intrebari? Microfonul nr.1, va rog.

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

O precizare. De ce comisia speciala? De ce comisia juridica? Avem articolul 74² alineatul (3) in Regulamentul Parlamentului unde se spune ca Parlamentul, pentru examinarea unui proiect de lege constitutionala, formeaza o comisie speciala sau pune in sarcina comisiei responsabile, comisiei juridice examinarea acestui proiect.

In cazul respectiv, Biroul permanent a decis sa propunem Parlamentului ca examinarea acestui proiect de lege constitutionala sa fie pus in sarcina Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

A doua precizare urmeaza sa o facem in contextul propunerii dlui Dumitru Diacov. Examinarea de catre Parlament a mai multor probleme decit cele continute in proiectul de lege concret ar fi posibila doar in cazul existentei mai multor proiecte de legi, insa acestea nu sint.

Nu putem amina examinarea problemei  date, deoarece art.143 din Constitutie stabileste termene fixe - 6 luni pina la inceperea examinarii si 6 luni ramin pentru examinarea proiectului. Depasirea termenului fixat de Constitutie va conduce la nulitatea propunerii.

Astfel, sub aspect temporal este imposibila dezbaterea mai multor proiecte de modificare a Constitutiei in lipsa la moment a unora din ele.

Cit priveste recursul individual al cetatenilor la Curtea Constitutionala, acesta se impune prin  recomandarile Curtii Europene pentru asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale instituite de Conventia europeana  pentru drepturile omului.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu doresc sa raspund, intr-un fel, domnului Creanga. Noi, poate, am deprins populatia, agentii economici, partenerii interni si externi cu faptul ca modificam in fiecare saptamina legislatia.

Daca ne place, o votam joia viitoare, daca nu, o schimbam peste o saptamina. Si toata lumea umbla buimacita dupa noi. Totusi, Constitutia este act juridic. Nu exista exemple in Europa cind Constitutia se schimba in fiecare an.

Aduceti-va aminte, inca o data, va rog, de Franta. Timp de 2 ani de zile s-a discutat necesitatea modificarii unei cifre. Aduceti-va aminte, va rog, de incercarile de a schimba Constitutia Federatiei Ruse si de reactia presedintelui Federatiei Ruse. Modificarea Constitutiei este un act foarte serios si noi trebuie sa fim foarte atenti si prudenti.

Noi ne-am obisnuit cu faptul ca si Constitutia de acum poate fi modificata in fiecare saptamina. Eu, domnule Creanga, inteleg foarte bine ca avem astazi un singur proiect care a trecut comisia, Curtea Constitutionala, avizul a ajuns de acum sa fie adoptat, in principiu, in Parlament.

Dar noi mai avem, am spus, ideea Presedintelui de a modifica Constitutia, si de a aboli pedeapsa cu moartea. In urma votului din 4 aprilie, s-a ajuns la o intelegere –  este un grup de lucru, doamna Maria Postoico este presedintele acestuia – de a modifica Constitutia pe mai multe articole.

Eu am propus un lucru foarte simplu, nedorind sa supar pe nimeni. Ca toate aceste modificari, inclusiv aceea despre care vorbim astazi, sa fie aduse intr-un singur proiect, sa facem o singura modificare, sa cream o comisie foarte responsabila, fiindca noi nu trebuie sa deprindem populatia, si pe noi de asemenea, cu faptul ca Constitutia este un document care poate fi schimbat in fiecare saptamina.

Eu va chem la responsabilitate si aceasta responsabilitate o vom cultiva cetatenilor. Constitutia este un document pe care toata lumea trebuie sa-l respecte.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule Cubreacov, rog sa fiti succint. Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, foarte succint.

Stimate domnule Presedinte, eu, daca am citit bine Regulamentul, care este lege organica si stabileste regulile de conduita in acest for, nici Presedintele Parlamentului nu are voie sa comenteze interventiile deputatilor, necum un angajat oarecare, care poate sa va consulte atunci cind este cazul, dar nu in sedinta publica. Poate la sedinta Biroului permanent.

Primul apel, pe care l-as face, este sa respectam prevederile Regulamentului si sa nu admitem aici admonestarile deputatilor si consultatii, comentarii din partea unor angajati, care ar trebui sa stea in tribuna lor, nu in tribuna guvernamentala.

Pe de alta parte, revenind la fondul chestiunii discutate in contradictoriu, sa fim atenti ca, in definitiv, va trebui sa ne pronuntam prin vot asupra unor modificari la Constitutie.

Insasi Constitutia spune ca textul ei poate fi modificat cu cel putin 2/3 din voturi. Sa nu credeti ca daca aici ar exista majoritatea pentru votarea, cum sa-i spun eu, prin aclamatie a unei hotariri, simple hotariri, am putea ajunge la un rezultat scontat, cind va trebui sa ne pronuntam definitiv asupra modificarilor la Constitutie.

Trebuie sa fim cu maxima atentie, sa manifestam colegialitate, sa asiguram conditii pentru un vot constient si responsabil al fiecaruia dintre deputati.

Eu as vrea ca, in genere, orice modificare, atunci cind este necesara, stringent necesara, la Constitutie, tocmai pentru compatibilizarea ei cu prevederile Conventiei europene pentru drepturile omului sa fie operata prin consens. Asta, spre asta ar trebui sa tindem, nu spre antagonizarea unor relatii de dragul a trei deputati care au avut o initiativa tehnica de creare, de transmitere a unor imputerniciri catre comisia permanenta.

Cit priveste punctul, la care a facut trimitere domnul vicepresedinte Sidorov, este adevarat. Legislatia Republicii Moldova trebuie compatibilizata cu Conventia europeana pentru drepturile omului. Ea ramine in mare masura incompatibila si asta ar trebui sa faca obiectul sesizarilor la Curtea Constitutionala.

Si aici Curtea ar trebui sa se autosesizeze si nu face acest lucru. Iata o problema reala, mare, adevarata. Nu ne-a cerut Consiliul Europei, nici Parlamentul Republicii Moldova modificarea Constitutiei.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc mult, domnule Presedinte.

Sustin, intr-un fel, ceea ce a spus anterior colegul Diacov si domnul Cubreacov. Exista acest grup de lucru pe care, intr-adevar, il conduce doamna Postoico.

Poate, intr-adevar, sa urmam formula sugerata de mai multi deputati de a crea o comisie speciala, care ar analiza nu doar acest moment, care este important si el, dar sint si alte modificari care urmeaza sa fie facute in Constitutie. Ar fi, cred, cel mai salutat lucru. Acest punct de vedere este sustinut si de colegii mei din Partidul Democrat. Inteleg ca este o problema care ne grabeste, dupa cum spune si doamna vicepresedinte Postoico, sa adoptam, pina in luna octombrie, aceasta modificare, dar crearea unei comisii speciale nu ar impiedica adoptarea ei in regim de urgenta, sa zic asa, analizarea ei in septembrie sau in octombrie, sau chiar acum.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Sidorov, o clipa, va rog, o clipa. Deci, eu atrag atentia asupra faptului ca grupul de lucru pe care il conduce doamna Postoico nu este un grup cu statut similar statutului unei comisii speciale. Este, cu adevarat, un grup de lucru ad-hoc, care munceste asupra unui pachet intreg de eventuale amendamente la Constitutie, care deriva dintr-un pachet intreg de amendamente la un numar important de legi. Rog sa atrageti atentia ca acest grup nu este cu un statut de comisie speciala, deci nu are toate imputernicirile pentru un asemenea exercitiu.

Si, in rindul al doilea, eu as atrage atentia membrilor Biroului permanent ca, in momentul discutiei acestui subiect la sedinta Biroului permanent, s-a convenit asupra acestui lucru fara discutii aprinse, fara pozitii contradictorii si, probabil, as propune si as solicita sa urmam spiritul discutiei din cadrul Biroului permanent si decizia acestuia.

Domnule Sidorov, va rog.

Domnul Mihail Sidorov:

Stimati colegi,

Mi se pare ca noi avem  sansa de a forma un nou mecanism in sistemul apararii drepturilor omului –  mecanismul apararii in mod constitutional. Vreau sa mentionez ca aceleasi modalitati sint prevazute in multe tari din Europa, in primul rind in Germania, Spania, Austria, Slovenia, Slovacia, Croatia, Romania, Rusia. Mai mult de 15 tari ale lumii dau posibilitate cetatenilor de a se adresa cu sesizari in Curtea Constitutionala.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a oferi cuvintul la microfonul nr.1, pentru o precizare, eu propun ca, dupa aceasta interventie, sa oprim procesul de dezbatere la acest subiect si sa purcedem la exercitiul de vot propriu-zis.

Microfonul nr.1, va rog.

Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa aduc la cunostinta onoratului Parlament faptul ca adoptarea unui mecanism national pentru protectia drepturilor omului este obligatia Republicii Moldova, care rezulta din articolul 34 al Conventiei europene pentru drepturile omului.

Republica Moldova astazi poate fi condamnata, la cererea oricarei persoane, pentru faptul ca nu a creat, la nivel national, un mecanism prin care sa se asigure protectia drepturilor omului.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Microfonul nr. 3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu cred ca noi trebuie sa revenim la subiectul dat, sa-l mai examinam adaugator si sa remitem aceasta hotarire in comisie. Dupa examinarea adaugatoare noi o sa va rugam, domnule Presedinte, pentru ca, dupa cum vedeti, nu sintem sustinuti, dar noi vom avea nevoie de 2/3 de voturi.

Domnul Marian Lupu:

 Propunerea fractiunii este de a retrage?

Doamna Eugenia Ostapciuc:

De a retrage, de a remite comisiei.

Domnul Marian Lupu:

De a remite acest proiect comisiei. Alte propuneri la acest subiect? Nu sint. Bine.

Supun votului propunerea pentru a remite proiectul de Hotarire nr.2261 in comisie pentru o examinare suplimentara. (Rumoare in sala.) De fapt, eu am inaintat aceasta propunere pornind de la faptul ca hotaririle Parlamentului, ca si legile ordinare, cad sub incidenta aceluiasi mecanism. Aceasta, de fapt, atrage atentia asupra normelor de procedura. Declar ca acest subiect este remis comisiei de profil pentru examinare suplimentara.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr. 1661 pentru modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative. Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Vladimir Turcan:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si constata ca acesta este o initiativa legislativa a Guvernului, prin care se propune stabilirea procedurii legale de citare a persoanelor in cauzele cu privire la contraventiile administrative.

Codul cu privire la contraventiile administrative in vigoare nu reglementeaza modul si locul de citare, continutul citatiei, procedura de inminare a citatiei si efectele ei juridice.

De aceea, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati constata, ca completarea lui cu dispozitii ce ar reglementa chestiunile enuntate va contribui la eliminarea lacunelor existente.

Proiectul a fost avizat pozitiv de comisiile permanente si de Directia juridica. Toate amendamentele comisiilor permanente si ale deputatilor au fost discutate in sedinta comisiei si incluse in raport si in anexa la acest raport.

Totodata, luind in considerare problemele abordate de deputati, de catre deputatii Maria Postoico si Iurie Rosca, comisia a facut o analiza comparativa a prevederilor cuprinse in proiect si a reglementarilor similare din Codul de procedura civila si Codul de procedura penala.

S-a constatat concordanta lor, dar totodata Comisia juridica, pentru numiri si imunitati considera necesar de a completa alineatul (1) din articolul 262⁴ din proiect astfel: dupa sintagma “receptioneaza corespondenta” se introduce urmatorul text: “si care si-a dat acordul sa o primeasca. In lipsa persoanelor indicate, persoana imputernicita cu inminarea citatiei o va remite organizatiei de exploatare a locuintelor, primariei satului, comunei ori administratiei de la locul de munca.”

De asemenea, pentru imbunatatirea prevederilor alineatului (1) al articolului 262³ din proiect, Comisia juridica propune urmatoarea modificare: cuvintele “sau prin publicitate” de inlocuit cu cuvintele “prin telefonograma sau prin publicitate. Remiterea telefonogramei se considera citare legala daca a fost receptionata de o persoana responsabila.”

In ceea ce priveste consecintele juridice ale nerespectarii procedurii de citare, mentionam ca examinarea cauzei fara citarea legala a persoanei constituie temei pentru anularea deciziei pe motivul incalcarii esentiale a normelor dreptului procedual in conformitate cu prevederile articolului 282⁶ din Codul cu privire la contraventiile administrative.

Nerespectarea procedurii legale de citare constituie o ingradire a dreptului fundamental al persoanei si anume accesul la justitie. Chiar daca persoana a fost citata legal, dar a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta organul respectiv despre aceasta imposibilitate, ea poate cere anularea deciziei asupra cazului cu privire la contraventiile administrative in temeiul articolului 282⁶.

Avind in vedere ca prin acest proiect se va asigura dreptul fundamental al persoanei la un proces echitabil si accesul liber la justitie, in spiritul Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua, tinindu-se cont de amendamentele cuprinse in anexa la raport  si in raport.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Stimati colegi, propuneri pentru lectura a doua? Microfonul nr.5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Stimate domnule Presedinte, noi ne bucuram ca au fost acceptate unele dintre amendamentele formulate de deputati, cu toate ca am vazut ca celelalte, la care va referiti, unul care se accepta si restul care se resping, sint propuse de comisii. Si stim, iarasi, conform Regulamentului, ca acestea nu au dreptul de a formula amendamente.

Dar, propunerea mea – este vorba de un amendament oral – se refera la articolul 262⁴. Sintem de acord cu modificarea care se face pina la incheierea primei propozitii. Dupa cuvintele “receptioneaza corespondenta” sa se opereze completarea “si care si-a dat acordul sa o primeasca”. Si, credem ca aici ar trebui sa punem punct, omitind celelalte cuvinte pina la incheierea urmatoarei propozitii.

Deci, propunem eliminarea: “In lipsa persoanelor indicate, persoana imputernicita cu inminarea citatiei o va remite organizatiei de exploatare a locuintelor, primariei satului, comunei ori administratiei de la locul de munca.”

Si argumentez. Adesea persoanele care apeleaza la instantele judecatoresti au litigii chiar cu primaria sau chiar cu administratia de la serviciu, sau cu sectorul de exploatare a locuintelor. Fiind vorba de parti in acelasi litigiu, cred ca ar trebui sa eliminam informarea partii adverse in absenta partii citate.

Pe de alta parte, nu stiu la care administratie de la locul de munca va referiti? Sint persoane care, legislatia permite, pot lucra concomitent in citeva locuri. Nu este vorba de deputati, pentru ca aici avem restrictii constitutionale, cumulul este interzis prin lege. Dar, in general, cumulul pentru cetateni care au dreptul de a apela la instante nu este interzis. Ar trebui sa specificati, de care loc de munca este vorba?

De aceea, cred eu, ar fi bine sa retinem propunerea deputatilor Postoico si Rosca, agreata de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, pina la incheierea primei propozitii “si care si-a dat acordul sa o primeasca”, eliminind restul propunerilor pe care le-a prezentat comisia. Multumesc.

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc. Comisia a propus aceasta modificare reiesind din urmatoarele considerente.

Daca ne vom limita numai la lipsa persoanei sau lipsa acordului persoanei, care poate sau a acceptat sa transmita aceasta citatie, intr-o oarecare masura noi insine limitam posibilitatea de a anunta persoana care este citata.

Totusi, sint diferite situatii, poate si niste relatii ostile intre dinsii sau alte relatii. Dar, totodata, in cazul de fata, organele oficiale, inclusiv administratia, au posibilitatea de a contacta suplimentar persoana care este citata si de a transmite aceasta citatie. Prin aceasta modalitate noi, inca o data repet, acordam posibilitate persoanei ca sa fie anuntata la timp despre examinarea cazului respectiv.

Referitor la locul de munca. Este vorba de administratia acelui loc de munca al persoanei citate care a fost indicat in procesul-verbal respectiv.

Domnul Marian Lupu:

Da, alte propuneri? Nu sint. Domnul Rosca.

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Inteleg ca propunerea facuta de catre mine la momentul discutarii in prima lectura, care tine de modul de citare, inclusiv prin posta electronica, nu s-a acceptat si dumneavoastra insistati ca aceasta formula sa ramina in varianta definitiva.

Domnul  Vladimir Turcan:

Referitor la posta electronica. In proiect este prevazut ca numai dupa confirmarea acestui fapt.  Deci, in caz daca nu este confirmarea.

Domnul  Iurie Rosca:

Confirmarea de catre cel care a primit mesajul?

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, da.

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte  interventii? Nu sint. Domnule presedinte al comisiei, va multumesc. Va rog sa luati loc.

Stimati colegi, supun votului proiectul de Lege nr.1661 in lectura a doua, tinindu-se cont de propunerile incorporate in raportul comisiei. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 28. 

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

51 de voturi pentru.

Acest proiect de lege in aceste conditii nu intruneste numarul de voturi pentru a fi adoptat in a doua lectura. Numaratorii, ati numarat cu precizie? Bine.

 In acest caz, cu 51 de voturi pentru, proiectul nr.1661 este respins de catre Parlament.

Proiectul de Hotarire nr.1605 pentru aprobarea Raportului despre executarea bugetului de stat pe anul 2004.  Rog Guvernul.

Domnul Mihail Pop – viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

In temeiul articolului 43 din Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar, Guvernul a intocmit si prezinta Parlamentului spre examinare si aprobare Raportul despre executarea bugetului de stat pe anul 2004. Permiteti-mi in numele Guvernului sa fac o prezentare succinta a raportului mentionat.

Dupa cum se stie, bugetul de stat pentru anul 2004 a fost aprobat prin Legea nr.474 din 27 noiembrie 2003. E de remarcat ca, spre deosebire de anii precedenti, cind bugetul de stat, pe parcursul anului, suporta mai multe modificari, bugetul de stat pe 2004 la cifre a fost modificat o singura data, fiind  precizat la “venituri” si “cheltuieli” in sume de 5 miliarde 477 milioane lei, respectiv 5 miliarde 416 milioane lei, cu o depasire a veniturilor asupra cheltuielilor de 61 milioane lei.

Conform rezultatelor anuale, veniturile bugetului de stat au fost realizate in suma de 5 miliarde 533,9 milioane lei la nivel de 101%, iar cheltuielile au fost executate in suma de 5 miliarde 411,9 milioane lei sau la nivel de 99,9 la suta fata de prevederi, executarea generala a bugetului de stat soldindu-se cu un excedent de 122 milioane lei, directionate in temei pentru onorarea angajamentelor la rambursarea imprumuturilor externe.

Stimati deputati, cu toate ca, potrivit articolului 43 din Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar, raportul urmeaza sa se refere doar la bugetul de stat, permiteti-mi sa va aduc la cunostinta pe scurt realizarea bugetului consolidat la venituri, deoarece acesta este un indicator foarte relevant care, practic, si sta la baza executarii bugetului de stat.

Astfel, in anul 2004, la bugetul consolidat au fost acumulate venituri in suma de 7 miliarde 521,5 milioane lei – cu 202,7 milioane lei sau 2,8 la suta mai mult decit a fost prognozat. Comparativ cu anul 2003, incasarile la bugetul consolidat   s-au majorat cu 901 milioane lei sau cu 13,6 la suta.

Concomitent, in anul 2004 au fost acordate inlesniri si facilitati fiscale in suma totala de 1 miliard 854 milioane lei, ceea ce in raport cu veniturile bugetului consolidat constituie aproximativ 25%.

Situatia economica si masurile de politica fiscala, aplicate in anul 2004, au condus la cresterea ponderii veniturilor acumulate de Serviciul Fiscal in veniturile totale ale bugetului consolidat, aceasta constituind 53,7 la suta sau cu 5,2 puncte procentuale mai mult decit in anul 2003. In acelasi timp, ponderea veniturilor vamale in 2004 a fost de 55,4% fata de 53,3% in 2003 sau cu o crestere numai de 2,1 puncte procentuale.

De asemenea, in 2004, comparativ cu 2003, ritmurile de crestere a veniturilor din impozitele si taxele administrate de Serviciul Fiscal de Stat, adica, veniturile achitate de catre contribuabili in interiorul tarii, au depasit ritmurile de crestere a veniturilor vamale cu 7,6 puncte procentuale.

Serviciul Fiscal de Stat a colectat cu 25,7% sau 825 milioane lei mai mult decit in 2003, iar organele vamale cu 18,1% sau cu 638 milioane lei peste incasarile din anul 2003.

Structura veniturilor bugetului consolidat sub aspect ramural se caracterizeaza, dupa cum urmeaza: comertului ii revin - 38,9%, agriculturii si prelucrarii materiei prime agricole - 17,5%, industriei prelucratoare - 7,7%; transportului si comunicatiilor - 7,3%; constructiilor si dezvoltarii teritoriului - 4,2%; altor ramuri si activitati le revin circa – 21%.

Neplatile la buget la situatia din luna ianuarie 2005, restantele agentilor economici la platile in bugetul consolidat au insumat 1 miliard 398,4 milioane lei. Din volumul total al restantelor, bugetului de stat ii revin - 78,4 la suta sau             1 miliard 96,4 milioane de lei si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale - 21,6 la suta sau 302 milioane lei. Totodata, cu regret, in comparatie cu anul 2003, suma totala a restantelor la bugetul consolidat s-a majorat cu 10,2 milioane lei sau cu 0,7 la suta, inclusiv din contul organelor vamale – cu 11,2 milioane lei, Centrului pentru Combaterea Crimelor economice si Coruptiei – cu 46,6 milioane lei, si au fost micsorate restantele la platile administrate de catre Serviciul Fiscal de Stat –  cu 47,6 milioane lei.

Analiza restantelor pe tipuri de impozite administrate de Serviciul Fiscal denota o reducere a restantei in comparatie cu anul 2003, practic, la toate tipurile de impozite. Totodata, cota majoritara a restantelor revine: neplatilor T.V.A. - 44,8% sau 626 milioane lei, impozitului funciar - 8,9% sau 124 milioane lei, impozitului pe venit din activitatea de intreprinzator - 7,2% sau 100 milioane lei, accizelor - 4,7% sau 66,2 milioane lei, restantelor la sumele pe deciziile Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei le revin - 26,8% sau         374,7 milioane lei.

Totodata, in conformitate cu legislatia in vigoare, agentii economici au beneficiat, pe parcursul anului 2004, de prorogarea si inghetarea achitarii platilor la buget. Conform situatiei de la 1 ianuarie 2005, suma platilor prorogate si inghetate, inclusiv penalitatile si sanctiunile, au constituit circa 408,8 milioane lei, 294 din ele in anul 2003.

Inghetarea si prorogarea platilor la buget au fost efectuate in conformitate cu acordul-memorandum, incheiat de Consiliul Creditorilor, in suma de 330,9 milioane lei sau 80,9 la suta, conform hotaririlor judecatoresti, pentru intreprinderile insolvabile – in suma de 76,3 milioane lei sau 18,7 la suta, conform altor legi, hotariri, decizii –  in suma de 1,6 milioane lei.

In structura platilor prorogate, partea preponderenta revine: taxei pe valoarea adaugata - 303,3 milioane lei, impozitului pe venit - 27 milioane lei, accizelor - 23,5 milioane lei, impozitului pe proprietate - 7,4 milioane lei, altor impozite si taxe - 47,4 milioane lei.

In suma platilor prorogate si inghetate, platile de baza insumeaza 298 milioane lei sau 73 la suta, penalitatile - 78,9 milioane lei sau 19,3 la suta si sanctiunile financiare - 31,9 milioane lei sau 7,8 la suta.

Paralel cu aceasta, la situatia din 1 ianuarie 2005, restantele la achitarea sanctiunilor financiare la buget s-au cifrat in suma de 731,1 milioane lei, inregistrind o crestere fata de 1 ianuarie 2004 cu 17,1 milioane lei, iar suma restantelor la penalitatile neachitate a constituit - 981,7 milioane lei si s-au micsorat in raport cu 1 ianuarie 2004 cu 14,7 milioane sau cu 1,5 la suta.

Astfel, la situatia din 1 ianuarie 2005, suma totala a datoriilor agentilor economici la bugetul consolidat, suma principala plus suma prorogata esalonata, penalitatile si sanctiunile financiare au constituit 46,8 la suta din veniturile la bugetul consolidat si s-au majorat fata de anul 2003 cu 127 milioane lei.

In scopul sustinerii si ameliorarii activitatii agentilor economici, pe parcursul anului, de catre Parlament au fost adoptate mai multe legi privind anularea restantelor agentilor economici la plata penalitatilor si amenzilor la buget in suma de 238,3 milioane lei.

Stimati deputati,

Dupa cum am mai mentionat, in 2004 incasarile veniturilor in bugetul de stat au constituit  5 miliarde 533,9 milioane lei - cu 56,9 milioane sau cu 1 la suta mai mult decit volumul precizat, concomitent depasind incasarile anului 2003 cu 960,6 milioane lei sau cu 21 la suta.

Pe parcursul anului, acumularile veniturilor la bugetul de stat au inregistrat un caracter variabil. In semestrul intii au fost incasate  2 miliarde 292,7 milioane lei sau 41,4 la suta din suma totala a veniturilor si in semestrul al doilea - 3 miliarde 241,2 milioane lei sau 58,6 la suta.

Incasarile medii pe zi, fara incasarile venitului net al Bancii Nationale a Moldovei, au constituit 22,2 milioane lei, variind de la 14,5 milioane lei in ianuarie la 30,5 milioane lei in decembrie 2004.

Veniturile fiscale s-au cifrat la 5 miliarde 239,5 milioane lei, depasind sumele prevazute cu 35,4 milioane sau cu 0,7 la suta si nivelul anului 2003 cu             1 miliard 187,3 milioane lei sau cu 29,3 la suta.

Veniturile nefiscale au fost incasate in suma de 246 milioane lei sau cu 6,5 la suta peste nivelul precizat, dar numai 57 la suta fata de nivelul anului trecut. Veniturile din operatiunile cu capitalul au fost acumulate in suma de 2,1 milioane lei.

De mentionat ca, urmare a majorarii exportului, restituirea taxei pe valoarea adaugata in 2004 a constituit 995,7 milioane lei, depasind nivelul anului 2003 cu 21,5 la suta. In 2004 au mai fost achitate datoriile la restituire din anul 2003 in suma de 75 de milioane de lei.

Totodata, la situatia din 31 decembrie 2004, toate documentele de restituiri, care au fost prezentate la Trezoreria de Stat, au fost executate pe deplin. Restituirea la accize a inregistrat suma de 103,7 milioane lei, depasind cu 28 milioane lei nivelul anului 2003.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru, rog o pauza. Stimati colegi, cine nu este cointeresat in audierea acestei informatii este liber sa paraseasca sala.

Continuati, va rog.

Domnul  Mihail Pop:

Conform rezultatelor executarii bugetului de stat pe anul 2004, partea de cheltuieli a fost realizata in suma de 5 miliarde 411,9 milioane lei sau la nivel de 99,9 la suta.

Totodata, in temeiul prevederilor articolului 38 literele b) si c) din Legea bugetului de stat pe anul 2004, in executarea de casa a bugetului de stat pe anul de gestiune au fost incluse unele cheltuieli efectuate fara prevederi in suma totala de 103,6 milioane lei in urmatoarele scopuri: pentru achitarea datoriilor bugetului de stat fata de bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, formate la 1 ianuarie 2004 - in suma de 79,8 milioane lei, pentru achitarea titlurilor executorii in baza hotaririlor definitive ale instantelor judecatoresti – in suma de 23,8 milioane lei. Astfel, nivelul finantarii masurilor prevazute in buget, cu exceptia influentei factorilor enumerati mai sus, constituie 98 la suta.

De mentionat ca, la sfirsitul zilei de 31 decembrie 2004, in unitatile Trezoreriei de Stat, documente de plata neexecutate ale executorilor de buget n-au ramas. Sub aspect functional, in cheltuielile totale ale bugetului de stat cota preponderenta revine cheltuielilor social-culturale - circa 39,5 la suta sau 2 miliarde 140,4 milioane lei, serviciului datoriei de stat – 14,3 la suta sau 772,8 milioane lei. Pentru aparare, mentinerea ordinii publice si securitatea statului s-au cheltuit circa 10,3 la suta din cheltuielile totale sau 555,2 milioane lei.

Sectoarele economiei nationale si infrastructura au beneficiat de alocatii in suma de 275,7 milioane lei, ce constituie 5,1 la suta din cheltuielile in anul 2004. Totodata, ramine o problema achitarea datoriilor de creditor. Conform datelor de sinteza ale executorilor de buget, la situatia din luna ianuarie 2005 acestea au constituit 353,5 milioane lei, din care datoriile de creditor cu termenul de achitare expirat au constituit 218 milioane lei care, in raport cu cheltuielile totale ale bugetului, constituie circa 4 la suta. O mare parte din aceste datorii reprezinta datorii istorice si ramin o povara pentru buget.

Investitiile capitale. In bugetul de stat pentru anul 2004, pentru realizarea programului de investitii capitale au fost prevazute 174 milioane lei pe parcursul anului fiind finantate 173,9 milioane lei sau la nivel de 99,9 la suta.

Ponderea cheltuielilor pentru programul de investitii capitale in cheltuielile totale ale bugetului de stat a constituit 3,2 la suta fata de 1,3 la suta in 2003. Din suma cheltuielilor efectuate la finantarea obiectelor prevazute in programul investitional circa 67,7 milioane lei sau 38,9 la suta au fost efectuate prin intermediul autoritatilor publice centrale si 106,6 milioane lei sau 61,1 la suta - prin intermediul autoritatilor publice locale beneficiari in constructii. Mijloacele cuvenite autoritatilor administratiei publice locale au fost transferate acestora ca transferuri cu destinatie speciala la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale.

Alocatiile prevazute in bugetul de stat pentru finantarea investitiilor capitale au contribuit la finalizarea mai multor obiecte de necesitate vitala, la  demararea unor noi constructii si la reconstructia obiectelor de menire sociala. Analiza structurii functionale a cheltuielilor pentru investitii capitale denota ca partea preponderenta a cheltuielilor, circa 49 la suta, a fost utilizata la gazificarea unor localitati si institutii bugetare, conform Programului national de gazificare a Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1643 din decembrie 2002.

Pe parcursul anului 2004 au fost date in exploatare gazoducte magistrale cu presiune inalta cu o lungime de circa 208,8 km, ceea ce va permite in viitor de a asigura cu gaze naturale centrele raionale si circa 338 de sate din raioanele Falesti, Singerei, Leova, Straseni, Nisporeni, Cantemir, U.T.A. Gagauzia si orasul Ungheni.

Mai mult ca atit, finantarea constructiilor gazoductelor cu  presiune medie si instalarea punctelor de reglare a gazelor au creat conditii pentru racordarea la retelele de gaze a 123 de sate. Concomitent cu aceasta, la 9 institutii de invatamint mediu de specialitate si superior cazangeriile au fost reutilate cu trecerea la gaze naturale.

In structura cheltuielilor pentru investitiile capitale in anul 2004, obiectivelor social-culturale le-au revenit 24,5%, administrative – 7,9%, spatiului locativ – 8,6%, aprovizionarii cu apa – 5,8%, altor – 4,3%.

Pe linga obiectele mentionate in programul investitional, pe parcursul anului, unele autoritati ale administratiei centrale au gasit rezerve interne in suma totala de 47 milioane lei pentru a le directiona la finantarea unor investitii capitale. Acestea au fost Departamentul Vamal, Ministerul Apararii, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Ministerul Justitiei, Ministerul Economiei.

Tinind cont de acestea, volumul total al investitiilor capitale finantate in 2004 de la bugetul de stat a constituit 220,9 milioane lei - cu 53,5 milioane sau               32 procente mai mult decit  in anul 2003.

Onorata asistenta.

La situatia din 31 decembrie 2004, datoria de stat a constituit 12 miliarde 939,5 milioane lei comparativ cu 13 miliarde 927,9 milioane lei la situatia din         1 ianuarie 2004, inregistrind o diminuare de circa 988,4 milioane lei. In comparatie cu anul 2003, ponderea datoriei de stat in produsul intern brut s-a micsorat cu 10,7 puncte procentuale si a constituit 40,4 la suta.

La finele anului 2004, datoria de stat externa directa, administrata de Guvern, a constituit 660,7 milioane dolari S.U.A. ce echivaleaza cu 8 miliarde 258,8 milioane lei, incadrindu-se in limita de 671,7 milioane de dolari S.U.A., stabilita prin Legea bugetului de stat pe anul 2004.

Pe parcursul anului 2004, pentru onorarea obligatiunilor fata de creditorii externi, au fost utilizate mijloace in suma de 103,5 milioane de dolari S.U.A. sau echivalentul a 1 miliard 255 milioane lei, ceea ce reprezinta 22,7 la suta din veniturile bugetului de stat, inclusiv pentru plata dobinzilor - 30,9 milioane de dolari S.U.A. ce echivaleaza cu 373,8 milioane lei, pentru plata principalului -72,6 milioane de dolari S.U.A. ce echivaleaza cu 881,2 milioane lei. Comparativ cu anul precedent, datoria de stat externa directa s-a diminuat cu 90,7 milioane dolari S.U.A. - de la 751,4 la 660,7 milioane.

Aceasta diminuare a fost rezultatul operatiunilor de rascumparare a datoriei externe efectuate pe parcursul anului de gestiune, in special fata de “Gazprom” (90 de milioane dolari S.U.A.) si “Hewlett Packard” – 10,09 milioane dolari S.U.A.

Pentru finantarea proiectelor investitionale in diferite ramuri ale economiei nationale, in 2004 au fost contractate imprumuturi in suma de 31,1 milioane dolari S.U.A. Datoria de stat interna, la data de 31 decembrie 2004, a constituit 3 miliarde 714,1 milioane lei, incadrindu-se in limita stabilita de Legea bugetului de stat pentru anul 2004.

Citeva cuvinte despre fondul de rezerva al Guvernului. In bugetul de stat pe anul 2004, fondul de rezerva al Guvernului a fost aprobat in suma de 30 milioane lei, ceea ce constituie 0,5% din cheltuielile totale ale bugetului de stat.

De la acest fond, prin hotariri de Guvern, au fost repartizate 29 milioane lei, printre care finantate au fost 26 milioane lei, inclusiv 16,5 milioane lei prin intermediul institutiilor finantate de la bugetul de stat, si 9,5 milioane lei prin intermediul autoritatilor administratiei publice locale.

Repartizarea mijloacelor fondului de rezerva al Guvernului pe beneficiari, scopuri si masuri, precum si finantarea efectiva a lor este reflectata detaliat in informatia privind utilizarea mijloacelor fondului de rezerva al Guvernului in anul 2004, care a fost remis in Parlament cu nota informativa.

Referitor la raporturile bugetului de stat cu bugetele unitatilor administrativ-teritoriale. Prin Legea bugetului de stat pe anul 2004, cu modificarile ulterioare, transferurile in fondul de sustinere financiara a teritoriilor, adica transferurile pentru nivelarea bugetara, au fost stabilite in suma de 643,2 milioane lei, suma care, pe parcursul anului, a fost transferata integral la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.

Suplimentar la aceasta, in temeiul articolului 38 litera b) din Legea bugetului de stat pe anul 2004, din contul mijloacelor generale ale bugetului de stat, pe parcursul anului au fost stinse datoriile acestui buget la transferul pentru sustinerea financiara a bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, formate pina la 1 ianuarie 2004, in suma de 76,8 milioane lei.

De asemenea, pe parcursul anului 2004, bugetele unitatilor administrativ-teritoriale au primit de la bugetul de stat transferuri cu destinatie speciala in suma totala de 146 milioane lei in urmatoarele scopuri.

Dupa cum am mai mentionat, in temeiul Hotaririi Parlamentului nr. 558 din decembrie 2003 privind repartizarea catre beneficiar si pe obiective a alocatiilor privind finantarea investitiilor capitale, prevazute la bugetul de stat pe anul 2004 si imputernicirilor Guvernului, oferite prin hotarirea respectiva a Parlamentului, de la bugetul de stat in bugetele unitatilor administrativ-teritoriale au fost alocate mijloace banesti pentru finantarea investitiilor capitale in suma totala de circa 106,2 milioane lei.

Tot prin transferuri cu destinatie speciala, in baza articolului 34¹  alineatul (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2004, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale le-au fost alocate 12,8 milioane lei pentru subventionarea lucrarilor legate de efectuarea aratului de toamna.

In baza punctului 11 din Regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de rezerva al Guvernului, aprobat prin Legea nr.1228 din 27 iunie 1997, pe parcursul anului de referinta, conform unor hotariri ale Guvernului, pentru diverse scopuri din fondul de rezerva al Guvernului, prin intermediul bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, s-au alocat 9,5 milioane lei.

Conform prevederilor articolului 34 din Legea bugetului de stat pe anul 2004, in bugetele raionale Dubasari si Causeni au fost transferate 2,3 milioane lei pentru compensarea diferentei de tarife la energia electrica si la gazele naturale, utilizate de locuitorii unor localitati din aceste raioane, conform Legii nr. 1435 din noiembrie 2002.

In baza articolului 18 din Legea nr.392 din mai 1999 despre restructurarea intreprinderilor agricole in procesul de privatizate si a articolului 34 din Legea bugetului de stat pe anul 2004, bugetele unitatilor administrativ-teritoriale  in anul de referinta au beneficiat de la bugetul de stat de 12,1 milioane lei pentru compensarea esalonata a veniturilor ratate in procesul de privatizare a intreprinderilor agricole.

De mentionat ca este pentru prima data, in ultimii ani, cind executarea bugetului de stat, practic, se finalizeaza fara datorii fata de bugetele unitatilor administrativ-teritoriale.

Stimati deputati.

In prezentarea mea au fost punctate doar citeva din cele mai principale aspecte ale executarii bugetului in anul de referinta. Evident, la aceasta tema trebuie sa dispunem de mai mult timp si de mai multa informatie. Guvernul a remis in adresa Parlamentului o nota informativa care cuprinde 154 foi.

Pornind de la cele relatate, solicit aprobarea de catre Parlament a parametrilor generali ai raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2004:

la venituri - in suma de 5 miliarde 533 milioane 865,4 mii lei.

la cheltuieli - in suma de 5 miliarde 411 milioane 930,4 mii lei cu depasirea veniturilor asupra cheltuielilor in suma de 121 milioane 935 mii lei.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi, intrebari pentru domnul viceministru.

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Neagu:

Stimate domnule viceministru,

Ati raportat ca bugetul pe anul 2004 are un excedent de 122 milioane lei, adica veniturile depasesc cheltuielile cu 122 milioane lei. Corect, da? Aceasta o constatam in situatia in care Republica Moldova este cea mai saraca tara din Europa, cu un nivel de viata al cetatenilor mult sub pragul saraciei si cu o economie intr-o situatie catastrofala. Spuneti va rog, in ce tara saraca din lume mai exista o asemenea performanta, cind bugetul are proficit? Aveti vreun exemplu?

Multumesc.

Domnul  Mihail Pop:

Eu m-as referi la excedent, caci excedentul a fost utilizat pentru acoperirea datoriilor. Aceasta este un rezultat al planificarii bugetare. De ce sa ne referim la metoda de planificare bugetara in diferite tari, ea poate sa difere  partial de cea din Moldova. Acesta este un rezultat, totusi, pozitiv al activitatii de colectare a veniturilor si de finantare a cheltuielilor pe parcursul anului 2004.

Domnul  Ion Neagu:

In cele mai bogate tari din lume exista intotdeauna problema deficitului bugetar. Vedem si in Comunitatea Europeana cum aceasta problema exista in permanenta. Noi avem proficit, excedent.

Domnul  Mihail Pop:

Eu cred ca, din start, bugetul anului 2004 a fost prognozat in asa fel ca cheltuielile sa nu depaseasca veniturile. Daca am fi mers pe calea planificarii bugetului cu deficit, cu sustragere a imprumuturilor dintr-o parte, bancare s.a.m.d., nu am fi obtinut diminuarea cheltuielilor la imprumuturi.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Am citeva intrebari asupra raportului. Valoarea absoluta a importurilor in Republica Moldova, practic, constituie 80% din produsul intern brut. Adica, deficitul comercial al balantei comerciale constituie, cum este scris in raport,    787,9 milioane dolari, adica, de fapt,  in principiu avem un deficit catastrofal.

Totusi, vreau sa primesc raspuns de la dumneavoastra: din ce surse a fost compensat deficitul de 800 de milioane de dolari al balantei comerciale a Republicii Moldova?

Domnul  Mihail Pop:

Aici este si domnul guvernator Talmaci si poate sa ma ajute. Dar eu stiu ca aceste surse sint din sursele valutare care se afla pe piata interna a Republicii Moldova. Banii care sint transmisi prin conturile bancare de catre persoanele care lucreaza peste hotarele Republicii Moldova sint convertiti pentru ca ulterior sa fie transferati pentru achitarea conturilor peste hotare.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Cu alte cuvinte, dumneavoastra confirmati ca, practic, balanta, deficitul balantei comerciale este finantat de catre cetatenii Republicii Moldova care lucreaza  peste hotare si, astfel, inca o data demonstram ca politica noastra in domeniul economiei nu are nici o valoare, fiindca noi finantam balanta din contul acestor transferuri de la cetatenii Republicii Moldova. Chiar si domnul Bondarciuc  a recunoscut in raport ca majorarea consumului final este acoperita din contul importurilor, adica este foarte clar ce fel de economie noi avem.

Acum, domnule viceministru, inca o intrebare. Neplatile la buget. Dumneavoastra ati mentionat ca ele constituie o cifra de 1 miliard 398 de milioane si au crescut fata de anul precedent.

Adica mai sint agenti economici care nu-si onoreaza obligatiunile fata de stat. Ce mijloace au fost folosite de catre Ministerul Finantelor, de catre Guvernul actual pentru a-i face pe agentii economici sa-si onoreze obligatiunile la bugetul de stat, contributiile la fondul social si  altele?

Domnul  Mihail Pop:

Referitor la obligarea agentilor economici sa-si onoreze obligatiunile fata de bugetul de stat, de bugetul asigurarilor sociale de stat si fata de bugetul Casei Nationale de Asigurari in Medicina exista masuri care sint posibile a fi aplicate conform titlului V al Codului fiscal.

In primul rind, in ultimii ani, accentul se pune pe educarea contribuabililor de a-si onora obligatiunile benevol. Prin pirghiile de constringere se folosesc unele despartituri  din casa la cont, atunci cind bani sint, dar agentul economic nu plateste de sine statator. Daca agentul economic este rau-platnic, conturile lui se blocheaza in multe cazuri. Se utilizeaza incheierea acordurilor intre Serviciul fiscal si contribuabil privind plata restantelor in mod esalonat.

Este  aplicat sechestrul si vinzarea  bunurilor restantierului. Anul trecut a fost adoptata Legea nr.394 din 25 noiembrie, care a stimulat agentii economici sa-si onoreze obligatiunile fata de buget prin scutirea de penalitati si amenzi.

Rezultatele au condus la o majorare destul de simtitoare a incasarilor la sfirsitul anului precedent. Se aplica si  Legea insolvabilitatii. Pe parcursul anilor 2004-2005, in ansamblu pe republica au fost declarati insolvabili 175 de agenti economici,  atit de Serviciul Fiscal, de Ministerul Finantelor, cit  si de sine statator, adica singuri si-au anuntat falimentul.  Acestea sint  pirghiile de constringere care se folosesc  la achitarea platii fata de buget.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru, iarasi revin la raport. Cifrele pe care  le-ati anuntat, despre neplati, despre suma platilor prorogate si inghetate, care au crescut de doua ori in 2004 fata de anul 2003, demonstreaza ca modalitatile pe care dumneavoastra le aplicati nu sint eficiente. Fiindca  an de an cresc neplatile, cresc cei care doresc sa le prorogam platile si astfel scade disciplina celor care doresc sa plateasca la timp si isi onoreaza aceste obligatiuni la timp.

Vreau totusi sa va intreb: cite cereri de intentare a procesului de insolvabilitate au fost inaintate in 2004 in judecata, in Curtea Economica de Apel?

Domnul Mihail Pop:

Eu am spus ca  in 2004 si 2005, pina la 1 aprilie, au fost 175 de dosare.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra ati spus 2003, 2005, nu 2004.

Domnul Mihail Pop:

2004-2005. O pirghie de sustinere, intr-adevar este dreptul agentilor economici de a incheia acord-memorandum cu Consiliul Creditorilor. Aceasta se practica foarte des de multi agenti economici. Eu, insa,  m-as referi la faptul ca agentii economici care incheie acord-memorandum cu Consiliul Creditorilor, in afara de faptul ca sint monitorizati, in memorandum sint pe parcursul  mai multor ani.

Si daca ne referim in ansamblu la sumele inghetate, ele nu au  o tendinta vadita de crestere, deoarece multe obligatiuni se dezgheata si se achita.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc. Eu cred ca aici Guvernul foarte putin face  pentru a  ridica eficienta sistemului sau instrumentelor aplicate.

Asta e viziunea mea, domnule Calmatui.

Si inca o intrebare, domnule viceministru. Conform darii de seama a executorului de buget, la situatia din 1 ianuarie 2005, la bugetul de stat au fost inregistrate datorii de creditor in suma totala de 355 milioane de lei, din care datoriile de creditor expirate constituiau 218 milioane.

Conform legii bugetului, alocatiile bugetare pe anul 2004 prevedeau  sa fie achitate si datoriile de creditor.  De ce dumneavoastra ati permis ca aceste datorii sa ramina in continuare si inca ati mentionat ca, uite, unele institutii au facut rezerve si au facut niste proiecte de investitii.

De ce nu mobilizati toate resursele bugetului ca sa achitati aceste datorii de creditor, fiindca ele nu sint din anul 2004, sint si din alti ani, si acestea care sint expirate constituie  218 milioane. De ce Ministerul Finantelor permite  sa apara aceste datorii de  creditor in continuare?

Domnul Mihail Pop:

Restanta de 218 milioane este o restanta  istorica.

Deci, 218 milioane este o restanta la salariul pe luna decembrie, o restanta curenta care, conform evidentei, apare ca  restanta in ianuarie pentru salariul din decembrie, care ulterior se plateste in termenele respective.

Cit priveste cele 218 milioane, aceasta este restanta bugetului de stat fata de Casa Nationala de Asigurari Sociale in suma de 172 sau 178 de milioane de lei, care este esalonata pe o perioada de 5 ani, conform acordului dintre Casa Nationala si Ministerul Finantelor.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc domnule Presedinte,

Domnule viceministru, v-ati referit la o crestere atit a exporturilor, cit si a importurilor. Daca luam in valoare procentuala,  importul prevaleaza exportul cu o diferenta doar de aproape 2 la suta.

Dar daca luam in valoare baneasca,  exportul a crescut cu 196,3 milioane dolari, iar importul cu 371,4 milioane dolari. Explicati, va rog, cum se intimpla  ca noi exportam productia cu un pret mult diminuat si avem aceasta diferenta de doua ori, daca acolo e de mai putin de 2 la suta, aici, in valoare baneasca –  de doua ori.

Domnul Mihail Pop:

Vedeti, a face o concluzie ca exporturile se fac la preturi diminuate ar fi  probabil  incorect, desi  pot  fi si aceste momente, deoarece noi avem ca rezultat cresterea declaratiilor la impozitul pe venit.

In anul 2004, impozitul pe venitul din  activitatea de intreprinzator a crescut fata de 2003 cu 37 la suta. De aceea, poate si este un element, dar eu cred ca este un element neesential, fiindca prin aceasta noi am putea aduce  invinuiri agentilor economici  ca ei lucreaza incorect, tot asa am putea invinui si invers, ca fac importuri la preturi exagerate.

Dar aceasta este economie de piata, preturile sint liberalizate si fiecare isi face businessul asa cum este in stare sa-l faca.

Domnul Marian Lupu:

Bine, domnule viceministru. De fapt, imi permiteti, stimati colegi, eu fac o clarificare, fiindca intrebarea colegei noastre a tinut de alt subiect. De ce in valoare relativa diferenta este de 2% si de ce in valoare absoluta diferenta este de doua ori.

Este un lucru matematic foarte simplu, fiindca procentele se calculeaza de la baza de calcul. Deci, daca aveti un volum de import mai mare in valori absolute decit volumul de export, respectiv si 26% intr-o baza mai larga este nediferit de 26% de o baza mai ingusta. Deci, nu exista nici o contradictie aici. Eu vreau sa va zic un lucru: chiar daca exporturile vor creste anul curent cu 28 la suta, iar importurile cu 26 la suta, soldul negativ al balantei comerciale se va majora pe simplul motiv ca bazele sint diferite. Deci, contradictii nu exista. Va rog, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte, am vrut sa-mi lamureasca domnul viceministru, nu dumneavoastra. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Profit si eu de prezenta mea aici, mai fac un exercitiu matematic. Va multumesc. Alte intrebari? Nu sint. Rog sa luati loc, domnule viceministru. 

Comisia rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta.

Evaluarea raportului prezentat privind executarea bugetului de stat pe anul 2004 confirma caracterul durabil si coerent al politicii economice orientate spre asigurarea si mentinerea stabilitatii social-economice, cooperarii internationale si integrarii europene.

Continuarea aplicarii cu consecventa a masurilor de reforma economica, prevazute in programul de guvernare pentru perioada anilor 2001-2004 a fost asigurata de politicile strategiilor economice aplicate de Guvern in cadrul implementarii strategiei de dezvoltare social-economica a Republicii Moldova pe termen mediu, a directiilor principale ale  politicii bugetar-financiare si cadrului cheltuielilor pe termen mediu (2003-2005), a strategiei de promovare a exportului pe anii 2003-2005, precum si a strategiei investitionale a Republicii Moldova stabilite pe anii 2002-2005, care au asigurat cadrul general stimulativ pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice.

Produsul intern brut, estimat pentru acest an, a fost in crestere in termene reale cu 7,3 la suta fata de anul precedent, asumind nivelul valoric de 31 miliarde      991,7 milioane lei fata de 27 miliarde 619 milioane lei in anul 2003.

Majorarea a fost determinata atit de evolutiile pozitive din sectoarele de producere  - 34,6 la suta, precum si din cel de acordare a serviciilor - 53 la suta, fapt ce a asigurat volumul sporit al formarii brute de capital fix cu 3,1 puncte procentuale si reducerea soldului negativ al exportului cu 2,4 puncte procentuale, comparativ cu anul precedent.

O pondere sporita in crearea P.I.B-ului a fost obtinuta din activitatea in constructie, precum si din cea a transportului si comunicatiilor, care au fost superioare celor din perioada anului anterior.

Politica cursului de schimb al valutei nationale pe parcursul anului a manifestat tendinta de apreciere a leului in raport cu dolarul S.U.A., atingind nivelul mediu anual de 12,33 comparativ cu cel prognozat de 15,2 lei si cu cel din anul 2003 de 13,94 lei.

In anul de referinta, exporturile au sporit, comparativ cu anul precedent, cu 24,8 la suta, iar importurile cu 26,5 la suta. Cadrul de acoperire a importurilor cu exportul, este de 55,6 la suta.

Sub impactul evolutiilor economice ale anului 2004, indicele pretului de consum, rata inflatiei, a atins nivelul de 12,5 la suta comparativ cu 15,7 la suta in 2003, inclusiv la produsele alimentare – de 13,1 la suta, la marfurile  nealimentare – de 11,9 la suta si la servicii – de 11,8 la suta.

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2004, cu rectificarile ulterioare, au fost stabilite in suma de 5 miliarde 476 milioane lei, incasarile reale constituind        5 miliarde 533,9 milioane lei, adica cu o depasire de 56,9 milioane lei.

Veniturile bugetului s-au constituit din veniturile curente  –  99,1 la suta, din operatiunile cu capital –  0,1 la suta si din transferuri si granturi – 0,8 la suta.

Ponderea veniturilor fiscale a inregistrat o crestere de 29,3 fata de anul 2003 si a depasit suma prognozata pe anul 2004 cu 35,4 milioane lei. In structura impozitelor,  cea mai insemnata sursa de venit ramine a fi impozitul in direct –   85,2 la suta, dintre care ponderea taxei pe valoarea adaugata alcatuieste 76,5 la suta.

La unele tipuri de venituri fiscale, incasarile n-au atins volumul prognozat, fiind inferioare celor stabilite in buget. Astfel, nu s-a reusit incasarea impozitului pe venit cu 0,9 milioane lei, a accizei la vinurile din struguri si a accizei la benzina si motorina si alte produse petroliere cu 1,1 milioane lei, 44,7 milioane lei, respectiv  2,5 milioane lei, a taxelor de folosire a drumurilor – cu 13,1 milioane lei, a taxelor pentru comercializarea gazului –   cu 0,4 milioane lei si a veniturilor din activitatea economica externa –  cu 19,4 milioane lei.

Veniturile nefiscale au fost superioare celor preconizate in buget cu              16 milioane lei. Totodata, venitul net al Bancii Nationale a constituit doar             5,8 milioane lei in comparatie cu  cel aprobat la inceput de an – 256,8 milioane lei.

La situatia din 1 ianuarie 2005, datoria agentilor economici fata de bugetul de stat a constituit 1 miliard 96,4 milioane lei si a crescut fata de anul 2003 cu  aproape 50 de milioane.

Partea preponderenta a restantei apartine neplatilor T.V.A. –  44,8 la suta, impozitului funciar –  8,9 la suta, impozitului pe venit –  7,2 la suta, accizelor –   4,7 la suta. Desi in anul de referinta s-au intreprins unele incercari de reducere a inlesnirilor fiscale cu 147,4 milioane lei fata de anul 2003, valoarea lor absoluta ramine a fi considerabila, constituind mai mult de 1 miliard 800 de milioane lei sau aproximativ 35 la suta din suma totala a veniturilor impozabile.

Cheltuielile bugetare s-au efectuat sub aspectul respectarii legii bugetului pe anul de referinta si a altor acte legislative in vigoare. In acest sens, s-a reusit realizarea cheltuielilor in volumul propus de 5 miliarde 411,9 milioane lei sau la un nivel mediu de 99,9 la suta fata de 96,6 in anul 2003.

Executarea bugetului sub aspectul categoriilor economice a avut urmatoarea evolutie:

cheltuielile curente au alcatuit 5 miliarde 16 milioane lei sau 92,9 la suta din cheltuielile totale;

cheltuielile capitale –  450,5 milioane lei sau 8,3 la suta, fiind sub nivelul  aprobat de 478,9 milioane lei; 

creditarea neta a constituit 56,2 milioane lei.

La un nivel mai inalt decit cel mediu au fost finantate: apararea nationala, procuratura, trupele de carabinieri, penitenciarele,gospodaria drumurilor, rezervele materiale de stat, transferurile la buget, la bugetul asigurarilor sociale de stat, iar transferurile la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale au fost de 111,9 la suta.

Restituirea T.V.A. a constituit 110,6 la suta, iar a accizelor 103,7. Totusi, desi  veniturile au depasit estimarile, cheltuielile la unele capitole n-au atins sumele aprobate.

Astfel, alocatiile pentru activitatea gospodariei comunale si gospodariei de exploatare a fondului de locuinte au fost executate la nivel de 64,2 la suta.

Investitiile capitale au constituit 3,2 la suta din cheltuielile totale. Investitiile au fost utilizate preponderent pentru gazificare – 49 la suta, pentru constructia si reparatia capitala, serviciul de menire social-culturala – 24,5 la suta, aprovizionarea cu apa – 5,8 la suta.

Datoria de stat a atins, la sfirsitul anului 2004, volumul de 3 miliarde       714,4 milioane lei, manifestind o tendinta de crestere cu 594 milioane lei in comparatie cu anul precedent - 2 miliarde 920,4 milioane lei.

Componentele principale ale datoriei de stat interne sint: imprumuturile Bancii Nationale  - 2 miliarde 338 milioane lei si hirtiile de valoare de stat –           1  miliard 376,1 milioane lei.

Din cauza lipsei de surse externe, creditele interne atrase au fost utilizate pentru acoperirea decalajului temporar de casa si serviciului  datoriei de stat externe.

Datoria de stat externa evaluata in valuta straina a atins nivelul de           727,8 milioane lei, inregistrind o usoara diminuare fata de anul 2003. Pentru onorarea obligatiunilor fata de creditorii externi au fost directionate mijloace in suma totala de 72,6 milioane dolari.

In cadrul bugetului de stat pe anul 2004 au fost aprobate 12 fonduri extrabugetare cu un volum de venituri de 101,7 milioane lei si de cheltuieli –  de 102,6 milioane lei si care a fost executat la nivelul 97,6 la suta, respectiv  95,9 la suta.

Executarea bugetului pe anul 2004 s-a soldat cu un excedent in valoare de 122 milioane lei, raportul acestuia fata P.I.B. fiind pozitiv. Pornind de la  cele relatate, comisia considera ca, in fond, executarea bugetului de stat pe anul 2004 s-a mentinut la nivelul obiectivelor prognozate, chiar daca o serie de factori interni si externi au influentat negativ asupra activitatii economice.

Atingerea obiectivelor de majorare a veniturilor bugetare in corespundere cu necesitatile reale de asigurare a functionarii stabile a statului, promovarii politicilor de dezvoltare durabila a economiei nationale si cresterii bunastarii populatiei poate fi obtinuta  prin masuri economice si legislative care sa creeze conditii avantajoase pentru:

atragerea fluxului de capital strain, inclusiv  a celui provenit din munca de peste hotare, precum si a economiilor banesti ale populatiei, pentru a fi directionate catre sectorul investitional;

stimularea dezvoltarii intensive a micului business si crearii noilor locuri de munca, fabricarea productiei autohtone care sa corespunda cerintelor si solicitarilor pietelor externe;

 intreprinderea masurilor de reducere a restantelor la buget ale agentilor economici, precum si ridicarea nivelului de colectare a impozitelor prin imbunatatirea climatului de afaceri;

orientarea repartizarii mijloacelor obtinute de la acordarea inlesnirilor fiscale spre sustinerea politicilor prioritare ale statului din sursele acumulate la buget;

sporirea responsabilitatii autoritatilor publice pentru alocarea si utilizarea eficienta a resurselor publice;

armonizarea cadrului legislativ si normativ in domeniul bugetar-fiscal cu cerintele si standardele europene.

Stimati colegi, 

Comisia propune Parlamentului spre adoptare Raportul despre executarea bugetului de stat pe anul 2004 la venituri in suma de 5 miliarde 533,9 milioane lei si la cheltuieli in suma de 5 miliarde 411,9 milioane lei, cu depasirea veniturilor fata de cheltuieli in suma de 122 milioane lei, cu publicarea acestuia de catre Guvern in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Stimati colegi, intrebari. Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Stimate domnule presedinte,

De fapt, dumneavoastra  nu v-ati referit, ca si reprezentantul Guvernului, strict la bugetul de stat, v-ati referit la bugetul consolidat. De aceea, cit priveste proiectul de hotarire prezentat deputatilor, nu credeti ca o denumire corecta a acestuia ar fi “cu privire la exercitiul bugetar in 2004”, nu “asupra executarii bugetului”? Pentru ca bugetul nu a fost executat intocmai.

Sigur ca este jenant sa formulam o denumire de tipul “asupra executarii partiale” sau “neexecutarii bugetului”, este vorba de “exercitiul bugetar”. Nu credeti ca ar trebui gasita o formula mai reusita, cind chiar raportul, si al Guvernului si raportul dumneavoastra, se refera la ceva mai mult decit bugetul de stat? Multumesc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa va informez, stimati colegi, ca, potrivit  legislatiei in vigoare, Parlamentul adopta bugetul de stat si, potrivit legislatiei in vigoare, noi examinam acum executarea bugetului de stat. Domnul raportor s-a referit si la bugetul consolidat pentru informarea deputatilor.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint. Da. Va rog, sa luati loc, domnule presedinte. Deci, luari de cuvint? Domnul Gutu, va rog la tribuna centrala.

Domnul Ion Gutu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu inteleg ca ati obosit, ati ascultat mai multe cifre si constatari care se refera la politica economica si politica bugetar-fiscala in Republica Moldova. Cred ca dupa alocutiunea colegului, deputatului Popa, care a vorbit foarte elocvent  despre rezultatele pozitive si succesele in aceste domenii pe parcursul anului 2004, eu pot sa-mi permit sa trec la partea constructiva.

Din informatia de care  dispunem, executarea bugetului de stat pe anul  2004, in primul rind, la capitolul “Venituri”, a fost realizata cu, as spune, corectari. O corectare neesentiala, dar care a permis si Guvernului, si Ministerului de Finante sa raporteze azi Parlamentului  ca bugetul pe anul 2004 la compartimentul “Venituri” a fost indeplinit cu 101%. Daca nu era corectarea, eu cred ca astazi avea sa fie un procent de  97%.

Deci, eu cred ca trebuie sa fim sinceri si sa recunoastem si dificultatile prin care  trecem, dar nu sa purcedem la diferite corectari, ca pe urma sa raportam despre succese concrete.

Mai departe. Deseori, de la aceasta tribuna, de la diferiti demnitari, am auzit si am ascultat  in ce conditii grele activeaza Guvernul nostru, avind in vedere datoriile externe, si cite eforturi se depun pentru a achita aceste datorii?

Stimati colegi,

Nu se vorbeste si nu se discuta, de ce noi folosim liber creditele Bancii Nationale? De ce, pe parcursul anului trecut, am admis cresterea datoriilor interne la nivel de 27%? Guvernul este responsabil de aceasta si eu cred ca si Banca Nationala este prea democrata in ultimii ani.

Dupa, cum s-a mai  mentionat, datoriile de creditor, datoriile agentilor economici fata de buget, de sistemul bugetar al Republicii Moldova s-au majorat sau, practic, au ramas la nivelul anului 2003. 1 miliard 300 milioane este o rezerva foarte evidenta. S-a lucrat si bugetul a fost executat in conditii cind republica a fost lipsita de resursele externe respective.

Numai o cifra. In proiectul bugetului pe anul 2004 au fost prevazute resurse externe de la primirea granturilor, adica bani nerambursabili in suma de 289 de milioane de lei. Rectificarea a fost la nivelul de 11 milioane,  real au fost primite 15 milioane, deci avem 137%. S-ar parea ca procentul este foarte convingator. In realitate insa – iar o rectificare, o revedere a cifrelor. Asta vorbeste despre faptul ca noi nu sintem capabili sa acumulam, sa atragem granturi, resurse convenabile pentru economia nationala.

Mai departe. Veniturile de la privatizare au fost, practic, nule sau de citeva zeci de milioane. Aceste venituri n-au acoperit cheltuielile care au fost efectuate de la buget pentru intreprinderile nationalizate sau reprivatizate.

Urmatorul moment. Majorarea esentiala a transferurilor la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale. Domnul Popa a vorbit despre niste transferuri cu destinatii speciale. Noi stim ca a fost campania electorala si 300 milioane de lei au fost canalizate din bugetul de stat in bugetele locale. Eu cred ca aceasta cifra trebuie sa fie lamurita de catre Guvern. Da, Parlamentul a facut  unele modificari, dar noi stim ca in acest domeniu este si mult voluntarism.

Urmatoarea situatie. Gospodaria comunala si gospodaria fondului de locuinte. Este un sector care se refera la fiecare cetatean. Noi stim in ce situatie se afla acest sector, acest spatiu locativ, practic, privatizat si neorganizat, si neasigurat de nimeni.

In bugetul anului  2004 au fost prevazute 3 milioane de lei. Dumneavoastra intelegeti ce inseamna pentru acest sector aceasta  suma. Apoi a fost rectificat la nivelul de 1, 6 milioane, adica micsorat in timpul anului si realizat la  nivelul de 1 milion. Iata care este grija noastra, stimati colegi, fata de spatiul locativ, in care locuieste toata lumea.

Mai departe. O problema de structura a sistemului impozitar. Daca vom  studia evenimentele din ultimii 4 ani  sa vedem ce se prevede la capitolul „Cheltuieli” pe o perioada medie de timp, vom observa ca toata atentia se acorda si toata greutatea cade pe acumularea impozitelor indirecte. E clar, la hotare este mai usor, acolo se aplica taxa pe valoarea adaugata, diferite accize. Asta este pentru   noi o iesire din situatie, probabil.

Dar, eu cred ca noi facem foarte multe greseli in domeniul politicii fiscale la compartimentul “Venituri” din impozitul pe venit. Nu vreau sa ma adincesc in acest domeniu, dar va spun ca este o tema de discutie foarte interesanta.

Taxa pe valoarea adaugata. In acest raport am observat niste tendinte si ma intreb  si vreau sa  va intreb pe dumneavoastra referitor la restituirea taxei pe valoarea adaugata: s-au aprobat 600 milioane de lei, dupa precizare suma a devenit de 900 milioane de lei, s-a executat  in suma de 1 miliard de lei.

 Stimati colegi, eu n-am gasit nici o cifra de unde  putem avea o asa crestere, fiindca aceasta este legat de import, de export. Care sint cifrele?  Ministerul  Finantelor a gresit? N-a reusit sa calculeze cum se cade? Fiindca e o crestere de   400 de milioane de lei, practic 60%. Deci eu cred ca tema asta trebuie sa fie un obiect de studiu pentru  Curtea de Conturi.

Aceeasi situatie e la accize. A fost aprobata restituirea unei sume de             50 milioane de lei, s-a executat in suma de 100 milioane de lei. Care este situatia? Cineva poate sa lamureasca acest lucru?

Urmatoarea. Timp de mai multi ani noi vorbim  ca proiectele bugetelor noastre sint foarte bine orientate social.

Stimati colegi, pina nu vom demonstra ca bugetele noastre sint orientate spre cresterea economica, nu vom  avea succese in reducerea saraciei. Citeva cifre: cheltuieli de ordin economic – 4,3 din P.I.B. in  anul 2000, 3,2 – in anul 2001, 3,7 – in anul 2003 si aproape 3,6 in anul 2004, deci, cheltuieli capitale, investitii. Eu nu stiu cum lamureste Ministerul Finantelor, dar vreau sa va spun ca, in documentele pe care noi astazi le-am primit si le discutam, sint planificate la investitii capitale 95 milioane de lei, dupa rectificare cifra a scazut la 67 milioane de lei si nici rectificarea aceasta n-a fost realizata. Cineva lamureste ca prin diferite mecanisme.

Noi trebuie sa constientizam ca Republica Moldova este nu numai cea mai saraca tara, dar si tara unde ponderea cheltuielilor de ordin economic este cea mai mica comparativ cu celelalte tari europene. Am in vedere categoriile de tari  ca a noastra. De unde sa avem noi crestere economica masiva, daca sint foarte-foarte mici cheltuielile de ordin economic.

Si ultimul moment. Este o tendinta in bugetele noastre si, in general, in politica statului nostru ca  din an in an sa se majoreze cheltuielile de personal.

Sint niste cifre foarte interesante. In ultimii 4 ani, la noi, aceste cheltuieli in toate bugetele ajungeau, practic, la 9-10%, in Albania cheltuielile de acest ordin constituiau 7%, in Bulgaria – 5,9%, in Romania – 7,2%. Noi ii intrecem pe toti. Ponderea acestor cheltuieli, in totalul cheltuielilor publice, este, de asemenea, mai mare comparativ cu orice tara vecina si care se afla in perioada de tranzitie.

Stimati colegi,

Vreau sa mentionez ca am primit un document, in  care se propune un proiect de lege privind sistemul nou de salarizare. Eu cred ca trebuie sa fim foarte atenti ce documente  avem de gind sa adoptam in acest  domeniu.  De aceea, ma refer la cheltuielile care se prevad pentru perfectionarea si modernizarea sistemului de salarizare. La anul viitor – 300 milioane, in 2007 – 600 milioane, 2008 – 600 milioane. Deci, un document foarte concret, care se refera numai la salarizarea sistemului bugetar. Este foarte bine, cifrele sint foarte convingatoare. Insa decalajul dintre cei mai platiti functionari si cei care vor fi  platiti la nivel mediu pe economie va fi nu de 10, 11 ori cum este acum, dar o sa fie si mai mare.

Eu cred ca acest document trebuie sa ne puna pe ginduri: ce facem mai departe? Si, in general, eu cred ca Ministerul Finantelor se eschiveaza de la multe, multe evenimente care  au loc in domeniul dirijarii sistemului finantelor publice.

Eu am mai citit  o informatie in Monitorul Oficial. In anul 2003, salariul mediu lunar al directorului general al Directiei generale a aviatiei civile constituia  23 mii de lei pe luna, al vicedirectorului  - 17 mii, al sefului  de directie –  de la 6 la  9 mii de lei. Aceasta este o structura statala, care trebuie sa fie finantata din buget si foarte bine controlata de Ministerul Finantelor.

Eu cred ca anume aceste date vorbesc despre faptul  ca in domeniul politicii bugetare si fiscale avem foarte mult de lucru si cred ca mai multa vreme trebuie sa folosim pentru a face analize mai critice si mai sincere. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Alte luari de cuvint? Domnul Iovv, va rog la tribuna centrala.

Domnul Vasile Iovv:

Stimate Presedinte,

Onorat Parlament,

Eu cred ca astazi pe marginea acestei chestiuni  vorbim mult. Eu vreau sa spun ca orice buget, cit de bine nu ar fi el realizat, totuna va  fi criticat. Dar critica nu inseamna a mari bugetul. Trebuie de spus concret ce trebuie de facut ca sa fie majorata partea veniturilor.

Aici s-a abordat problema deficitului balantei comerciale. Da, el este mare astazi, dar, in comparatie cu aceea  ce era pina in 2001, pe an ce trece el se  diminueaza.  (Rumoare in sala.) Ascultati ce spun eu. 

A doua. In anul 2004 noi  am planificat  nivelul anual al cursului de schimb al leului. A fost 12,33,  am planificat 15,2. E clar ca multi businessmani si multe intreprinderi producatoare si comerciale care fac export  au pierdut si e clar ca asta a influentat si asupra deficitului balantei comerciale.

Eu vreau sa spun ca, daca analizam ce intra in acest deficit, vom vedea ca  2/3  din marfuri pot sa le produca producatorii autohtoni. De aceea, noi trebuie sa rugam Guvernul ca el sa intocmeasca un program de acoperire a acestor 2/3 de marfuri cu marfuri autohtone. Asupra acestui  program se lucreaza deja si el  va fi. Acest lucru trebuie facut cit mai repede si eu cred ca situatia se va schimba.

O alta problema. Se vorbeste ca in buget au fost prevazute  740  milioane de lei pentru diferite inlesniri si numai a saptea parte au fost inlesniri pentru  utilaj si tehnica. Eu vreau sa spun ca e foarte putin.

La noi sint multe intreprinderi prelucratoare a productiei agricole care nu functioneaza. Nu  functioneaza fiindca procentul de uzura a utilajului este de       80-100%. Investitorii nu vor veni  pina nu vor avea  garantia ca vor fi scutiti de T.V.A. pe importul utilajului, tehnologiilor noi si al tehnicii.

Guvernul trebuie sa lucreze in aceasta directie si in bugetul anului viitor problema sa  fie hotarita, cel putin pe jumatate. Poate ca legea despre leasing pe care am adoptat-o va da un impuls. Plus la aceasta, daca Guvernul poate acorda  inlesniri, majoritatea lor sa  fie  orientate spre acest sector. Caci  daca noi vom  investi acesti  bani  in productie, vom cumpara utilaj, tehnologii si tehnica noua, aceste intreprinderi vor fi puse in functiune, vor fi  locuri de munca, vor fi defalcari in buget, vor fi defalcari in fondul Social.

Si, o  alta problema. Vorbim despre planificarea investitiilor capitale. An de an noi majoram aceste investitii si e clar ca ar fi trebuit sa facem mai repede, sumele sa  fie  mai mari. Uneori, planificam sume nu chiar mici. De exemplu, s-au prevazut 808 milioane si jumatate de lei pentru gazificarea si reconstructia obiectivelor speciale si a statiilor de epurare a apei. Adica pentru  acele obiective care trebuie puse in functiune. O jumatate de an aceste 8 si jumatate de milioane   n-au fost folosite din cauza ca au fost planificate fara documentatie, fara proiect.

Cind prevedem  sume in buget trebuie sa  fim  siguri ca este documentatie, este proiect. Daca prevedem in buget in ianuarie,  in ianuarie trebuie sa incepem lucrul, dar nu atunci cind corectam bugetul,  la 1 iulie, cind ne dam seama ca           8 milioane si jumatate nu sint  realizate.

Guvernului trebuie sa-i fie inaintate si alte propuneri si, de fapt, Guvernul trebuie pe anul viitor sa  aiba  un asa buget ca sa fie mai putin criticat de la aceasta tribuna.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte luari de cuvint? Nu sint?

Stimati colegi, dupa audierea raportului din partea Guvernului, a raportului comisiei si a luarilor de cuvint, supun votului proiectul de Hotarire nr.1605, care vizeaza Raportul despre executarea bugetului de stat pentru anul 2004. Cine este pentru adoptarea acestui proiect de hotarire rog sa voteze. De fapt, hotarirea  Parlamentului este echivalenta cu o lege ordinara si o aprobam cu majoritatea celor prezenti in sala. Asa. Majoritatea. Proiectul de hotarire este adoptat. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1742 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea institutiilor financiare, Legea cu privire la piata valorilor mobiliare). Rog Guvernul.

Domnul  Igor Dodon – viceministru al economiei si  comertului:

Multstimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Se propune spre examinare proiectul Legii privind modificarea si completarea unor acte legislative si anume Legea institutiilor financiare si Legea cu privire la piata valorilor mobiliare.

In continuare ma voi opri cit se poate de succint la aceste modificari, argumentind pozitia Guvernului, a Bancii Nationale, a organismelor internationale vizavi de aceste modificari.

In scopul asigurarii obtinerii informatiei concrete despre actionarii unei banci comerciale, se propun modificari in Legea cu privire la piata valorilor mobiliare in ceea ce tine de dezvaluirea informatiei de catre detinatorii nominali de valori mobiliare. La moment, legislatia in vigoare nu permite solicitarea dezvaluirii informatiei de catre detinatorii nominali in alte cazuri decit convocarea adunarii generale a actionarilor.

In acelasi timp, conform actelor normative ce tin de bancile comerciale si recomandarile organismelor internationale, Banca Nationala solicita de la bancile comerciale o raportare trimestriala destul de stricta in ceea ce priveste structura actionarilor bancilor. Din aceste considerente se propun modificari in Legea cu privire la piata valorilor mobiliare.

Cit priveste  modificarile in Legea institutiilor financiare, ma voi opri,  in special,  la doua modificari in articolul 15. Astfel, tinind cont de faptul ca proprietarii bancii au influenta directa asupra managementului si activitatii bancii,  este destul de important care va fi structura actionariatului bancii comerciale.

O solutie adecvata in atragerea investitorilor straini ar fi introducerea unui plafon pentru dreptul de proprietate comun al institutiilor nefinanciare in bancile nou-create. Din aceste considerente se propune completarea articolului 15 cu alineatul (2), cu urmatorul continut: “Cota persoanelor, care nu sint banci, in bancile nou-create va fi nu mai mare  de 30 la suta.” Tin sa mentionez  ca aceasta  prevedere este in stricta concordanta cu recomandarile organizatiilor internationale, la care o sa ma opresc in continuare.

In conformitate cu Programul de evaluare a sectorului financiar,  in perioada ianuarie–februarie 2005, au fost remarcate urmatoarele:

1. Banca centrala trebuie sa incurajeze implicarea investitorilor strategici in sistemul bancar.

2. O ingrijorare deosebita prezinta absenta unor investitori strategici evidenti.

3. Absenta investitorilor strategici impun restrictii si riscuri serioase in ceea ce tine de activitatea bancilor comerciale.

Vreau sa mentionez, de asemenea, ca in raportul Fondului Monetar International din decembrie 2004 a fost specificata o recomandare la compartimentul ce tine de supravegherea bancara: “Este necesar, absolut necesar de a limita detinerile agregate in banci ale companiilor nefinanciare, ale persoanelor fizice si juridice.” Este o recomandare a Fondului Monetar International ce si  argumenteaza aceasta modificare.

In ceea ce tine de cealalta modificare in articolul 15, si in special, ceea ce tine de rezidentii zonelor offshore in structura actionariatului unei banci comerciale, tinem sa mentionam urmatoarele.

Actualmente, la o buna parte din bancile din cadrul sistemului bancar al Republicii Moldova  proprietarii detin o cota inferioara celei de 10 la suta si respectiv, n-au fost obligati prin lege sa obtina permisiunea Bancii Nationale a Moldovei.

Astfel, exista riscul ca informatia  acestor proprietari sa nu fie transparenta in cazul in care acestia sint rezidenti ai zonelor offshore si, prin urmare, nu va fi posibila determinarea oficiala cu certitudine a proprietatii reale a acestor rezidenti. E de mentionat ca proprietatea netransparenta a oricarei banci poate favoriza implicarea bancii in activitati riscante. De asemenea, m-as referi la argumentarile acelor doua institutii despre  care am vorbit  mai sus.

Cit priveste Programul de evaluare a sectorului financiar avem, de asemenea, patru momente esentiale specificate in februarie 2005:

1. Banca Nationala a Moldovei nu este capabila, tinind cont de legislatia in vigoare, sa asigure respectarea limitelor prudentiale pentru creditarea asociata si nu are posibilitatea de a-i face complet responsabili pe actionarii majoritari ai bancilor.

2. Bancile controlate din zonele offshore nu poseda mijloace sigure pentru  a face rost de  capital nou in caz de solicitare.

3. Bancile, ai  caror proprietari sint din zonele offshore, nu sint sensibile la  abuzurile membrilor si potential fata de spalarea banilor.

4. Nedorinta bancilor straine respectabile de a investi in Republica Moldova a fost argumentata si de arieratele externe ale tarii.

Pe linga acesta, faptul ca 7 din cele 15 banci care activeaza la moment in Republica Moldova sint controlate de catre entitati offshore preponderent obscure, ce detin mai putin de 10 la suta, potenteaza si mai mult impactul negativ asupra perceptiilor investitorilor.

In acelasi timp, Fondul Monetar International specifica necesitatea includerii unei restrictii cu privire la investitiile in banci din zonele offshore.

As vrea doar sa mai mentionez ca, in conformitate cu experienta internationala, sint cazuri cind se limiteaza accesul investitorilor din zonele offshore sau vulnerabile in capitalul acelor societati, care se considera societati cu activitati strategice pentru tara. Am chiar exemple concrete: in Brazilia, Croatia, Polonia.

In final, as dori  sa mentionez ca modificarile propuse, in special la articolul 15, nu se vor extinde asupra bancilor comerciale care activeaza la moment.

Va multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule viceministru. Intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Domnule viceministru, spuneti-mi, va rog, care este capitalul statutar total al bancilor comerciale din Republica Moldova?

Domnul  Igor Dodon:

Va multumesc pentru intrebare. Pentru ca raspunsul sa fie mai elocvent, deoarece capitalurile sociale ale bancilor comerciale sint in modificare permanenta,   am sa rog reprezentantii Bancii Nationale, daca imi permiteti.

Doamna  Maria Postoico:

Da. Microfonul nr.6.

Domnul  Leonid Talmaci – guvernatorul Bancii Nationale:

Multumesc. Capitalul total este de 2 miliarde 700 milioane lei. Activele bancilor comerciale depasesc 14 miliarde de lei.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule guvernator. Eu special am intrebat aceasta cifra, ea alcatuieste circa 200 milioane de dolari. As vrea sa va spun ca  bancile din Estonia au  un capital de 10-12 ori mai mare decit capitalul tuturor bancilor comerciale din Republica Moldova.

Si atunci intrebarea mea este urmatoarea. Prin modificarea, pe care dumneavoastra o propuneti, ce se va intimpla? Dumneavoastra ati spus ca nu vor fi afectate bancile comerciale existente, dar, totusi ce se va intimpla cu capitalurile statutare ale bancilor comerciale din Republica Moldova?

Domnul  Igor Dodon:

Intrebati  ce s-ar intimpla cu capitalul social in cazul schimbarii structurii actionarilor?

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

In urma adoptarii acestei legi, ce se va intimpla cu capitalurile statutare ale bancilor comerciale? Care este prognoza? Totusi, noi trebuie sa prevedem impactul legii asupra acestei sfere importante a institutiilor financiare din Republica Moldova.

Domnul  Igor Dodon:

Dupa cum am mentionat, domnule Cosarciuc, modificarea articolului 15 pentru bancile comerciale care activeaza in Republica Moldova, in special zona offshore si 30% actionari nebancari, nu va avea impact. Este indicat strict in modificarile propuse.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra ati scris in articolul 2: “Bancile isi vor conforma activitatea prevederilor punctului 4 din articolul 1 al prezentei legi in termen de 1 an de la data intrarii in vigoare a acestei legi.” Oricum, ele ar trebui sa se conformeze, adica acei care, de exemplu, pina acum aveau cota substantiala cifra 10, acum ea  se transforma in cifra 5. Adica, ei vor trebui sa se conformeze acestui articol.

Domnul Igor Dodon:

Articolul 1 se refera la forma juridica de organizare a societatilor pe actiuni. In continuare este o cerinta in articolul 2 ca bancile, in decurs de un an, vor fi obligate sa se conformeze formei juridice de organizare a unei banci. Este vorba doar de modificarea statutului societatii, care se va face fara cheltuieli suplimentare. Doar schimbarea formei juridice de organizare, ceea ce o consideram destul de importanta pentru astfel de institutii.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu, de exemplu, consider, stimate domnule viceministru ca, in urma adoptarii acestei legi, multi actionari care sint din zone offshore vor pleca si capitalurile bancilor comerciale se vor diminua. Acesta va fi rezultatul adoptarii acestei legi.                

Si eu nu degeaba am dat exemplu bancile din Republicile Baltice, fiindca ele  atrag capital, inclusiv  din zonele offshore. Fiindca este o modalitate de a folosi niste bani.

 Capitalul statutar de 200 milioane al bancilor noastre  este un capital mizer. Sint probleme in Republica Moldova cind este nevoie de a finanta niste proiecte si bancile noastre, chiar prin sindicat sau impreuna, nu pot finanta aceste proiecte investitionale fiindca n-au capitalul necesar.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Pentru precizare si o elucidare a situatiei o sa rog sa intervina autorul nemijlocit al acestui proiect, Banca Nationala. Microfonul nr.6, va rog.

Domnul  Leonid Talmaci:

Va multumesc, domnule Presedinte,

In primul rind,  vreau sa raspund deputatului domnul Cosarciuc. Se are in vedere ca, in decurs de un an, toate bancile vor fi de tip deschis. Cit priveste zonele  offshore intra imediat pentru toate bancile, care activeaza si pentru cele care  vor fi formate. Cit priveste cerinta, exigenta ca  pina la 30 la suta sa detina institutiile nebancare, va fi in vigoare numai pentru bancile care se vor forma din nou.

Ce se va intimpla cu capitalul? In timpul apropiat cu capitalul nu se va intimpla nimic, adica nu va fi nici o crestere, nici o descrestere, dar in viitorul apropiat va fi o crestere. Fiindca - eu va inteleg pe dumneavoastra - ceea ce s-a intimplat  in Tarile Baltice a putut sa se intimple cind nu exista legislatia cu privire la combaterea spalarii banilor etc.

Acum moda  cu zonele offshore trece, s-a format Organizatia Internationala FAT cu sediul la Paris, alta organizatie se numeste “Manivel”, care le constringe in fiecare zi, in fiecare luna, in fiecare saptamina. De aceea, nu este cel mai bun exemplu Tarile Baltice. Statele Unite ale Americii chiar au interzis la doua banci din Letonia sa mai faca operatiuni, in caz contrar puteau fi inscrise pe lista neagra. Pot chiar sa  numesc aceste banci.

La noi exista problema cu  Transnistria, in primul rind, si viteza cu care noi am facut reformele, incepind din anul ’92. Au fost multe declaratii, reforme. Putine reforme au fost din toate punctele de vedere. Aceasta a fost cauza principala ca pina acum n-au venit atitea banci, dar nu pentru  ca nu ne-am ocupat cu spalarea banilor.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Imi pare rau de ceea ce-a spus domnul guvernator in privinta reformelor. Eu, de exemplu, consider ca in ultimii patru ani nu au loc reforme. Si eu vreau sa spun, ca Banca Nationala, pina in  anul 2000, era foarte rigida in ceea ce priveste creditarea Guvernului, iar acum a devenit foarte liberala. Uitati-va cum a crescut datoria interna a Guvernului in acesti ani si veti vedea, care este atributia si a Bancii Nationale la cresterea datorii interne? Adica, foarte liberala. Banca Nationala crediteaza Guvernul atit cit Guvernul are nevoie.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

Domnul  Leonid Talmaci:

Eu cer scuze, trebuie sa fac aici, totusi, o precizare cu aceste creditari ale guvernelor.

Domnul Marian Lupu:

Numai sa nu va para rau, domnule guvernator.

Domnul  Leonid Talmaci:

Nu. De ce?

Domnul Marian Lupu:

Tinind cont de remarca.

Domnul Leonid Talmaci:

Banca Nationala acorda si a acordat credite tuturor  guvernelor incepind cu anul ’93. Cele mai multe credite au fost acordate exact pina in anul 2000. Daca noi indexam datoria interna conform cursului de schimb, atunci astazi avea sa fie o datorie enorma. Dar noi, Banca Nationala, am calculat, ce venit a dat Banca Nationala  in buget in primii 10 ani, inclusiv  creditele. Aceasta a fost egal cu un buget anual. Iata care a fost contributia Bancii Nationale.

Noi am reiesit din anumite conditii. Chiar, de exemplu, anul trecut, noi am inteles ca aceasta datorie trebuia stinsa, fiindca ea face probleme pentru datoria externa a tarii.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Stimati colegi, aceasta discutie care s-a produs in sala, practic, m-a convins pe mine si, cred ca, si pe dumneavoastra. Vom initia, probabil, o audiere a raportului de activitate a Bancii Nationale aici, in cadrul careia vom dezbate toate aspectele care au fost evocate astazi in sala. Si, cred ca este o propunere care avantajeaza si satisface absolut toti participantii la aceasta discutie. Eu va multumesc.

Microfonul nr.4 in continuare.

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte,

As vrea sa ma refer la articolul 15 alineatul (2). Deci, conform articolului 127 din  Constitutia Republicii Moldova, statul garanteaza realizarea dreptului de proprietate in formele solicitate de titular daca acestea nu vin in contradictie cu interesele societatii.

Si, atunci, ma intorc la articolul 15 alineatul (2), care reglementeaza cu cifra de 30% capitalul, proprietatea, mai bine-zis 70% bancar. Daca sa ne referim la partea morala, dispun de o  asa  informatie: peste 70% din capitalurile bancilor sint straine. Si  apare intrebarea: care paturi protejam prin acest articol? Cele autohtone sau  straine?

Pentru ca, in felul acesta se incalca si articolul din Constitutie, dar si moral,  nu este corect, dupa parerea mea.

Multumesc.

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule Braga,

Dupa cum am mai mentionat, scopul acestor modificari, in special a articolului 15 alineatul (2), este atragerea unor investitori strategici in domeniul bancar si se refera doar la bancile comerciale ce vor fi create  in continuare.

Este o recomandare, dupa cum am mai mentionat, si a organizatiilor financiare internationale si, cred ca, vizavi de constitutionalitatea pe care ati mentionat-o, putem reveni  la lectura a doua, daca ne permiteti.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, domnule Cosarciuc, faceti, va rog, replica domnului guvernator, dar una foarte scurta, eu va rog mult. Microfonul nr.5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi, domnul guvernator a uitat sa spuna despre criza financiara din ’98 si urmarile ei in anul ’99. Fiindca atunci au fost cele mai mari creditari ale Guvernului. Adica in urma crizei financiare in ’98.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Valeriu Guma:

As vrea sa ma refer tot la articolul 15 si propun in genere sa  fie exclus. Se scrie asa: “Banca este obligata sa respecte limitele maxime” in continuare  dupa text.

Banca nu poate sa respecte limitele date, fiindca toate tranzactiile care  tin de actiuni se fac la piata secundara si banca nu poate  sa reglementeze. Daca poate sa reglementeze, aceasta Banca Nationala numai. Insasi banca nu poate sa fie obligata, domnule Talmaci.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Talmaci, rog opinia, reactia, raspunsul.

Domnul Igor Dodon:

Imi permiteti, da?

Domnul Valeriu Guma:

Insasi Banca Comerciala nu poate sa gestioneze tranzactiile la piata secundara a actiunilor.

Domnul  Marian Lupu:

Sensul remarcii a fost sesizat.

Domnul  Igor Dodon:

Este clar. Conform legislatiei cu privire la piata valorilor mobiliare, in special in ceea ce tine de circulatia valorilor mobiliare pe piata secundara, este indicat ca orice tranzactie, chiar finalizata deja, cu clearingul si decontarile finalizate, efectuata cu incalcarea legislatiei va fi anulata. Ce inseamna aceasta?

Aceasta inseamna ca daca eu, chiar fiind rezident din zona offshore avind 3%, am  procurat inca 2%, sau, nu conteaza, 0,5%, insa in suma aceasta este mai mult de 5% pentru toti destinatarii din zonele offshore, la urmatoarea raportare catre Banca Nationala, care are loc trimestrial, o sa fie depistat acest lucru si tranzactia va fi anulata in conformitate cu legea cu privire la piata valorilor mobiliare.

Probabil, este indicat ca banca este obligata, deoarece anume banca este acea institutie, acea societate, acel agent economic care raporteaza Bancii Nationale despre aceste incalcari si in continuare va fi anulata tranzactia respectiva. Sper ca am putut sa va raspund la intrebare. Daca nu, rog pe domnul.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.6 pentru completare.

Domnul  Leonid Talmaci:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu sint  absolut de acord cu ceea ce a spus domnul viceministru Dodon. Putin as dori sa adaug. Cind anunta prospectul de emisie, banca  este obligata sa dezvaluie structura actionarilor. Ea trebuie sa indice bancile existente. Daca au deja depasita valoarea de 5 la suta din zonele offshore, cei care participa la procurarea actiunilor din zonele offshore trebuie sa stie ca vor fi pedepsiti. Adica imediat vor fi anulate aceste tranzactii. Atit. Pur si simplu.

Domnul  Valeriu Guma:

Bine, dar este vorba nu numai de zona offshore, este vorba de agentii economici din Republica Moldova care nici n-au un pachet de actiuni. 

Domnul  Leonid Talmaci:

Nu. Dar este vorba despre altceva. 

Domnul Valeriu Guma:

Banca este obligata sa respecte limitele maxime aferente sumei tuturor cotelor  de participare.

Domnul  Leonid Talmaci:

Exact, exact, 5%. Dar trebuie sa privim limitele. Limitele sint 5 la suta. Si alte limite vor fi 30, dar care vor intra in vigoare pentru bancile care vor fi infiintate, bancile noi care vor aparea. Pentru cele existente 5%. Si aceste limite se au in vedere.

Domnul Valeriu Guma:     

E clar, domnule guvernator, dar banca insasi n-are posibilitate sa reglementeze tranzactiile pe piata de actiuni?

Domnul Leonid Talmaci:

Ea nici nu trebuie sa le reglementeze.

Domnul Valeriu Guma:

Le reglementeaza Banca Nationala. Dati acordul sau nu dati acordul sa devina un actionar sau altul.

Domnul  Leonid Talmaci:

Chiar de a avut loc aceasta tranzactie, banca, oricum, noua ne raporteaza ca s-o inregistram.

Domnul  Valeriu Guma:

Bun, dar dumneavoastra o acceptati sau nu o acceptati? Pina la urma nu banca este obligata sa respecte. Dumneavoastra sinteti obligat sa respectati.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, intervin in acest dialog pentru a face urmatoarea concluzie si urmatoarea propunere.         

Elementul conceptual in acest pachet este insasi limitarea propriu-zisa, este vorba de rezidentii zonelor offshore la nivel de 5 la suta. Ori este vorba de detinatorii de pachete de actiuni care sint persoane fizice sau juridice, dar nu sint institutii bancare la nivel de 30 la suta. Acesta este elementul de concept. Acum, monitorizarea, controlul si responsabilitatea. Fie ca sint in varianta actuala pentru lectura intii,  bancile propriu-zise ori propunerea sa se amendeze acest subiect, sa fie o alta institutie. Bine, dumneavoastra ati propus Banca Nationala. Este un element pentru discutie pentru lectura a doua. V-am ruga sa va conectati la acest proces pentru o decizie finala pe care o vom audia si o vom adopta aici, in sala plenului. E bine asa?

Domnul  Valeriu Guma:

In general, da. E bine, dar in general propun a exclude, fiindca, precum sustin si colegii, limita maxima e de 30%. Daca sa ne referim si la articolul 19, noi spunem ca vrem, totodata, sa atragem  investitori strategici,  banci serioase, mari, de care astazi, intr-adevar, are nevoie economia tarii. Dar in articolul 19 se stipuleaza niste lucruri care contravin sensului de a atrage. Nici o banca serioasa si nici un proprietar privat sau  fonduri, sau altcineva n-o sa vina intr-o tara ca Republica Moldova sa-si aduca capitalul si sa nu aiba posibilitate,  prin conducerea bancii, prin consiliu, prin execitiv sa administreze aceasta banca. Unde vedem ca in articolul 19 se stipuleaza ca majoritatea membrilor consiliului bancii trebuie sa fie persoane care nu sint afiliate bancii. Adica eu sint actionar, dar n-am voie sa am majoritatea in Consiliul de administratie al  bancii.

Totodata, lucrurile acestea tin si de executivul bancii. Adica este un non- sens. Noi azi avem atitea persoane pregatite in Republica Moldova,  academicieni, profesori care pot sa reprezinte interesele unor  banci, adica ele sa nu fie persoane afiliate cu proprietarii bancilor, sa le reprezinte fara a purta vreo raspundere pentru activele acestor proprietari, pina la urma.

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Dodon.

Domnul Igor Dodon:

Vizavi de afiliere, permiteti-mi sa relev ca, potrivit legislatiei in vigoare si, in special, Legii cu privire la piata valorilor mobiliare si Legii cu privire la societatile pe actiuni, persoana afiliata nu poate fi considerat actionarul care detine o actiune sau chiar pina la 24,99 la suta. Adica persoana afiliata unei societati pe actiuni, a unei banci comerciale,  in sensul prezentei legi, tinind cont de faptul ca bancile comerciale sint societati pe actiuni, este acel actionar care are mai mult de 25 la suta sau chiar avind mai mult de 25 la suta si demonstreaza ca nu este afiliat, poate fi considerat neafiliat. Adica, chiar daca detine 30 la suta, cineva detine 70 la suta, inca nu inseamna ca sint persoane care exercita controlul asupra acestei societati.

Se pune accentul doar pe persoanele afiliate in ceea ce tine de persoane cu functii de raspundere, membre ale organului executiv, deoarece nu este normal cind membrii organului executiv reprezinta in acelasi timp majoritatea membrilor consiliului care este un organ mai superior de conducere. 

Domnul  Valeriu Guma:

Ceea ce spuneti dumneavoastra, domnule viceministru, este stipulat in articolul 66 alineatul (5) din Legea privind societatile pe actiuni, care stabileste ca majoritatea membrilor consiliului nu trebuie sa faca parte din executivul bancii. In acest fel,  aceasta asigura deja independenta consiliului.  La articolul 38 alineatul (1), dar se refera si la articolul 10 intr-un fel,  sa se propuna a exclude cuvintul “proprietari”. Se are in vedere ca sanctionarea bancii pentru incalcarile  comise de proprietar, adica de actionarul ei, inclusiv legate nu de activitatea bancii, constituie o incalcare juridica ce duce la raspunderea  bancii prin posibila retragere a licentei. Adica este o actiune care nu tine de activitatea propriu-zisa a bancii. Aceasta este stipulat si in articolul 10, alineatul (1). O banca, majoritatea actionarilor nu pot sa raspunda pentru un actionar care a comis  o infractiune in afara activitatii acestei banci.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule, din nou revin. Nu va pare ca este un element pentru examinare si discutie in lectura a doua, totusi?

Domnul  Valeriu Guma:

Aceasta este o  problema intr-adevar de continut.

Domnul  Marian Lupu:

Deci,  mai bine vorbim in  lectura a doua.

Microfonul nr. 5.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Propunerea grupului nostru este sa procedam la urmatoarea etapa de dezbateri, pentru ca am cam lungit-o si s-a incalcat Regulamentul de nenumarate ori.

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea este foarte salutabila.    

Alte intrebari? Nu sint. Va multumesc, domnule viceministru. Va rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Pornind de la strategia dezvoltarii sectorului financiar al Republicii Moldova in perioada 2005-2010 si de la proiectul Programului national de implementare a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, la elaborarea caruia au fost luate in considerare si concluziile expuse in cadrul programului de evaluare a sectorului financiar, Guvernul a prezentat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative si anume a Legii  institutiilor financiare si a Legii cu privire la piata valorilor mobiliare.

Adoptarea proiectului, dupa parerea autorilor, va contribui la protejarea intereselor deponentilor, la neadmiterea riscului excesiv in sistemul financiar, la promovarea unui sector financiar puternic si competitiv.

Comisia considera ca modificarile propuse in Legea institutiilor financiare presupun determinarea pirghiilor suplimentare de supraveghere, precum si stabilirea unor cerinte noi, aferente structurii cotelor de participare la capitalul bancilor, cu scopul neadmiterii unei influente neadecvate a proprietarilor bancilor asupra activitatii acestora etc.

In alineatul (2) al articolului 15 se introduce o restrictie privind proprietatea  cotei capitalului statutar. In sedinta comisiei au aparut diferite viziuni,  pareri si propuneri. Vreau sa va anunt ca decizia finala asupra acestui aspect va fi luata in procesul pregatirii proiectului pentru lectura a doua. Si azi au fost expuse diferite pozitii.

Se propune, de asemenea, inasprirea sanctiunilor pentru incalcarea legislatiei in vigoare prin modificarea articolului 38 alineatul (1) litera d) din Legea institutiilor financiare. Marimea sanctiunii date necesita discutii suplimentare si o sa fie prezentata pentru lectura a doua.

La examinarea proiectului, au aparut discutii asupra  modificarilor propuse la articolul 19 privind componenta numerica a consiliului bancii. Modificarea propusa are drept scop evitarea aparitiei conflictelor de interese, precum si asigurarea supravegherii si efectuarii unui control eficient si adecvat din partea unui consiliu independent al bancii asupra activitatii executivului acestuia.

Modificarile propuse la articolul 4 din Legea cu privire la piata valorilor mobiliare sint binevenite si, pentru lectura a doua, noi  o sa completam articolul acesta.

La proiectul dat au fost prezentate 7 avize pozitive ale comisiilor parlamentare. Propuneri concrete au parvenit de la Comisia pentru agricultura si industria alimentara si de la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.  Avem avizul pozitiv al Directiei juridice. Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a propus proiectul pentru dezbatere in sedinta in plen.

Suplimentar, proiectul de lege a fost transmis spre avizare si Comisiei Nationale. Avind in vedere cele expuse mai sus, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative pentru a fi aprobat in prima lectura.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc. Stimati colegi, intrebari pentru comisie? Nu sint. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Va rog sa luati loc.

In aceasta situatie, cind nu remarc solicitari de luari de cuvint, supun votului proiectul de Lege nr.1742 pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1742 este aprobat  in prima lectura.

Raportul asupra demersurilor Ministerului Justitiei.

Microfonul nr.3, cer scuze.

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, va multumesc, domnule Presedinte,

Eu rog, ca exceptie, sa revenim la procedura de revotare a proiectului de Lege nr.1661. Avind in vedere ca totusi proiectul dat reiese nemijlocit din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului, respingerea acestui proiect ar insemna ca noi, pur si simplu, lezam drepturile cetatenilor Republicii Moldova la acces liber la justitie. Noi ne-am consultat cu colegii din alte fractiuni. In principiu este asa un accept, o doleanta de a reveni.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Nu este vorba de exceptie, este vorba de calitatea proasta a legii in ansamblu, care nu a fost sustinuta de Parlament. Fiindca citarea in judecata in cazurile administrative  trebuie sa existe, dar acest mecanism s-a facut numai pentru a-l ingloda pe cetatean, sa aratam Curtii Europene pentru Drepturile Omului ca noi am citat prin intermediul S.E.L.-ului.

De aceea, eu propun ca problema sa fie discutata, asa cum prevede Regulamentul, printr-un nou proiect de lege, ajustat, care nu apara politia in cazul dat ca l-a citat, dar apara cetateanul care trebuie sa fie citat in judecata in mod normal si poate sa-si apere drepturile si libertatile asa cum prevede si Declaratia universala a drepturilor omului.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, rog sa nu parasiti locurile de la microfon. Domnule Susarenco, fiindca vreau, in aceste conditii, cind avem doua propuneri, de a reveni la revotarea pentru a doua lectura si prin... Da, de acord. Dar, stati putin, nu ma agresati. Si aceasta propunere de a veni in urmatoarea sesiune cu un alt proiect, deci cu o alta initiativa, ar parea sa fie o posibilitate de compromis. Sa revenim, dar sa adoptam o decizie de a remite in comisie ca sa fie prelucrate absolut toate pozitiile, toate propunerile in modul in care sa se asigure o modificare calitativa, in sensul pozitiv al cuvintului, ca sa revenim in lectura a doua.

 Eu as ruga sa se exprime partile pe acest subiect. Incep de la microfonul nr.5. Intelegind foarte bine ca sint anumite devieri.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Eu cred ca este necesar de a crea mecanismul de citare in judecata pe cazurile administrative. Alta este  ca acest mecanism sa nu  apere  interesele numai ale celor care citeaza,  in cazul dat – ale politiei.

Politia sa se spele pe miini ca a gasit modalitatea si a citat. Si atunci judecatorul sa aplice pedeapsa si atunci cetateanul ramine necitat in judecata si ramine pedepsit, si ramine fara dreptul de a apela la instanta superioara si fara dreptul de a se apara. Eu cred ca acest mecanism trebuie sa-l gasim si de aceea trebuie sa revenim in mod normal. Eu nu sint pentru nu a reveni, dar sa gasim mecanismul normal de citare.

Domnul  Marian Lupu:

Considerati ca, in versiunea in care a fost adoptat acest proiect in prima lectura, dar la nivel de concept, sint  momente neacceptabile sau momente care nu pot suporta modificarile pentru lectura a doua?

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Sigur ca da. Aceasta este problema legii  respective.

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Rosca.               

Domnul  Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu va rog foarte mult sa ne concentram asupra prevederilor Regulamentului, care arata exhaustiv modul de adoptare a proiectelor de lege in a doua lectura. In urma votarii care s-a facut, s-a constatat ca acest proiect de lege in a doua lectura nu a acumulat numarul necesar de voturi pentru a fi adoptat.

Presedintele Parlamentului si al sedintei a anuntat corect respingerea acestui proiect. Prin urmare, Regulamentul stabileste univoc posibilitatea de a reveni la acest subiect doar in alta sesiune, daca se insista asupra acestui proiect de lege. Daca se vrea un alt proiect de lege care sa abordeze acelasi subiect, sa se faca o alta initiativa legislativa asupra careia putem reveni. Profit de ocazie, subliniez si eu ca acest proiect de lege este distorsionat si este rodul imaginatiei organelor de interne, care se gindesc cum sa se spele pe miini si sa reprime cetateanul, si sa nu apere deloc drepturile cetateanului la aparare si accesul lui la justitie. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu as fi apelat la un compromis, despre care parca a vorbit domnul Presedinte. Bun, eu sint de acord cu faptul ca, din punct de vedere al   Regulamentului, legea a fost respinsa la primul vot si acest vot a fost anuntat aici. Dar este,  in principiu, posibilitatea de a-l remite in comisie, ca comisia sa lucreze.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, va multumesc. Sint doua variante. Prima varianta:  trecem la procedura anularii votarii. Temeiul este ca acel proiect nu a fost pus la vot: cine-i contra acestei legi? Deci, partea formala este respectata.

Dar eu cred ca noi, in cazul dat, trebuie, totusi, sa  nu dam dovada  de atitudine formala. Regret foarte mult ca domnul Susarenco, fiind  membru al comisiei si participind la sedinta cind a fost discutat acest proiect, nu a inaintat nici un amendament, dar, din contra, l-a acceptat.

De aceea si apar probleme. Dupa  cite  imi pare, problema mai mult e  de principiu. De aceea,  propun ca sa fie revotat, deci sa se anuleze votarea si dupa aceea, sau sa fie remis comisiei, dar in cazul dat eu as ruga ca toti sa manifeste  interes si sa inainteze propuneri concrete.

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Domnule presedinte Turcan,  propunind asa o procedura despre care vorbiti aici, stiti foarte bine ca eu, ca subiect de drept de atac la Curtea Constitutionala, voi ataca si legea va fi declarata neconstitutionala. Ne trebuie noua sa mergem in dilema asta?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi, proceduri de revenire la votare au mai fost in Parlament, nu e prima data. Trebuie sa spunem foarte clar, sa fim de acord cu domnul Susarenco, ca, intr-adevar, din cauza ca  acest  proiect nu a acumulat  numarul necesar de voturi, intr-adevar, nu este posibil de a reveni la el  in  aceeasi sesiune.

In cazul de fata, de fapt noi avem o situatie cind nu se pune problema de a  reveni ori de a nu reveni in sesiunea asta ori in cealalta. Deci, noi respectam aici prevederile. Este vorba de un singur lucru –  sa revenim, deoarece, intr-adevar, in Parlament mai sint voturi, adica voturile colegilor nostri care nu au intrat in sala.

Si trebuie sa fim de acord si cu ceea ce a spus domnul Turcan si cu ceea ce a spus domnul Susarenco, si cu ceea ce a spus domnul Rosca. Proiectul  sa  fie remis  comisiei pentru  a cauta  varianta acceptabila in asa fel ca persoana care este citata sa fie absolut constienta ca a primit  aceasta citatie, a semnat si este constienta ca trebuie sa execute legea. Deci, se propune, totusi, de anulat votul si proiectul  sa fie remis in comisie.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, in calitate de presedinte al sedintei, eu am nevoie, la aceasta etapa, de o consultanta juridica, referitor la temeiul legal al situatiei in care ne regasim acum. Pentru acest motiv, eu anunt o pauza de 15 minute si rog reprezentantii serviciului juridic, comisia, la fel si cite un reprezentant de la fractiunile parlamentare sa se apropie de tribuna centrala. Va multumesc.

                                   Dupa    pauza

Domnul  Marian Lupu:

Continuam sedinta. Eu cu regret constat faptul ca rindurile noastre se raresc pe timp ce trece, cadem victime ale timpului, probabil.

Deci, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca, in urma consultarilor pe care le-am purtat cu totii si aici, aduc multumiri pentru juristii care reprezinta diferite fractiuni, multumiri particulare pentru domnul Misin care foarte calificat ne-a consultat la acest subiect.

In consecinta, am constatat cu totii ca temei legal pentru anularea exercitiului de vot la proiectul nr.1661 nu se inregistreaza, pe care motiv mentinem rezultatele examinarii si votului asupra acestui proiect si in continuare. Va multumesc.

Continuam. Raport asupra demersului Ministerului Justitiei si al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar. Proiectul de hotarire privind modificarea componentei consiliului de administratie al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar. Domnul Sidorov, va rog.

Domnul Mihail Sidorov:

Ministerul Justitiei si Fondul de garantare  a depozitelor in sistemul bancar propun  sa fie modificata componenta nominala a Consiliului de administratie al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar aprobata prin hotarirea Parlamentului din 29 aprilie anul trecut. Aceasta propunere este motivata prin faptul ca unul din membrii consiliului mentionat, domnul Esanu Nicolae, a fost numit in functia de viceministru al justitiei, functie care este incompatibila cu calitatea de membru al consiliului. In legatura cu aceasta, se propune ca domnul Esanu sa fie eliberat din functia de membru al consiliului, iar in functia ce va deveni vacanta sa fie aprobat domnul Ermurachi Victor, lector superior la facultatea de drept a Universitatii de Stat.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul nominalizat si propune atentiei dumneavoastra proiectul de hotarire care prevede:

Articolul 1. – Se constata incetarea calitatii de membru al Consiliului de administratie al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar a domnului Esanu Nicolae.

Articolul 2.  - Domnul Ermurachi Victor se aproba in functia de membru al Consiliului de administratie al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar pe un termen de 7 ani.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc. Stimati colegi, intrebari? Nu sint.

Supun votului proiectul de Hotarire a Parlamentului privind modificarea componentei Consiliului de administratie al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar conform acelor pozitii si propuneri care au fost evocate imediat anterior. Cine este pentru adoptarea acestei hotariri a Parlamentului rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Stimati colegi, inainte de a incepe exercitarea functiilor, membrii Consiliului de administratie sint aprobati de Parlament, la propunerea Presedintelui Parlamentului, prin majoritatea simpla de voturi raportata la numarul total de deputati.

Eu va rog sa repetam exercitiul de votare pentru fixarea rezultatelor concrete ale acestuia, pentru a evita situatii cum am avut astazi cu proiectul nr.1661. Eu va rog, cine este pentru adoptarea hotaririi sa ridice miinile, sa fie anuntate rezultatele.

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 26.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 3.

Domnul Marian Lupu:

56 de voturi. Hotarirea este adoptata. Va multumesc. acum, de fapt, as fi dorit sa ne felicitam cu acest record, 7 chestiuni pe ordinea de zi si o munca a plenului Parlamentului de la 10 pina la 3 dupa masa. In aceste conditii, se insista cu vehementa sa continuam cu ora intrebarilor si interpelarilor?

Voci din sala:

Nu.

Domnul Marian Lupu:

Ori se accepta sa revenim la acest subiect in sedinta viitoare. (Rumoare in sala.) Este necesar sa supun votului?

Voci din sala:

Nu.

Domnul Marian Lupu:

Cu foarte multa bucurie pe fetele dumneavoastra remarc acceptul. Eu cer scuze, o singura clipa. Stimati colegi, inainte de a incheia  lucrarile acestei sedinte, as dori sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca unii din colegii nostri, in perioada anterioara de timp, si-au celebrat zilele de nastere. La 10 iulie a fost omagiat domnul Vasile Colta, la 13 iulie a fost omagiat domnul Oleg Serebrian si tot la 13 iulie domnul Victor Stepaniuc. Propun sa-i felicitam pe colegii nostri si sa le dorim multa sanatate si succes. (Aplauze.) Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte. un anunt. La 16.30 va avea loc sedinta consiliului fractiunii. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. stimati colegi, sedinta o declar inchisa.

Stenograma a fost pregatita pentru publicare

de catre Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului