DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – NOIEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 16 noiembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3939 pentru ratificarea Tratatului privind interzicerea completa a testelor nucleare, adoptat de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 10 septembrie 1996 si semnat de Republica Moldova la
24 septembrie 1997.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2482 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care acorda ajutor in procesul penal – art.2, 3, 6 s.a.; Codul penal – art.91 s.a.).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3777 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul penal – art.216; Codul cu privire la contraventiile administrative – art.152²).

6. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4279 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.88-XVI din 13 mai 2005 privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare internationale (art.1).

7. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4280 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.157-XVI din 21 iulie 2005 privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

8. I n t r e b a r i    s i    i n t e r p e l a r i.

7. Declaratia domnului deputat Victor  Stepaniuc (Fractiunea Partidului Comunistilor din Republica Moldova).

 

Sedinta incepe la ora 10.00.         

Lucrarile sint conduse de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului, asistata de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                               Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 91 de deputati. Absenteaza deputatii: Marian Lupu, Nicolai Gutul, Dmitri Todoroglo, Stefan Secareanu – in delegatie; Dumitru Ivanov – la cerere; Semion Dragan, Ivan Gutu, Irina Vlah, Vasile Colta, Efim Agachi.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi,

In saptamina premergatoare a sedintei de astazi si-au sarbatorit ziua de nastere domnul Ion Neagu si domnul Ivan Banari. (Aplauze). Va aducem sincere  felicitari. Multi ani, multa sanatate si succese. Astazi este omagiat domnul Mihail Sidorov. Are o zi foarte frumoasa. (Aplauze). De asemenea, va uram multi ani, sanatate, realizari frumoase in activitate.

Stimati colegi,

Totodata, vreau sa va aduc in atentia dumneavoastra ca, conform hotaririi Curtii Constitutionale nr.19 din 15 noiembrie 2006 a fost validat mandatul de deputat al domnului Stefan Grigoriev de pe lista Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Sa il salutam si sa ii dorim realizari frumoase.

Stimati colegi,

Totodata, vreau sa ca va aduc la cunostinta dumneavoastra ca in adresa Parlamentului a parvenit o adresare de la Sovietul Suprem al regiunii nistrene, de fapt, se numeste al Republicii Nistrene, unde isi exprima stima fata de Parlamentul Republicii Moldova si are onoarea sa ne expedieze o adresare referitoare la rezultatele referendumului care a avut loc si referitoare la recunoasterea independentei acestei regiuni. De aceea, ca sa fie democratic, as solicita opinia dumneavoastra la acest subiect.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc: 

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Referitor la adresarea asa-numitului Soviet Suprem al Republicii Transnistrene, din partea Fractiunii Partidului Comunistilor avem urmatoarea propunere. Acest document este un document politic, el nu are baza legala. Din acest punct de vedere ar fi bine ca Parlamentul Republicii Moldova sa creeze un grup de lucru pentru a pregati o declaratie. Ceea ce solicita asa-numitul Parlament Transnistrean, de fapt, este numai un document politic.

Deoarece partea juridica a problemei, deci, argumentele aduse referitor la desfasurarea referendumului, argumentele aduse referitor la aceea ca este vointa poporului transnistrean de a avea un stat independent, sint absolut false si ele nu cadreaza cu dreptul international si cu legislatia  Republicii Moldova.

 

Doamna  Maria Postoico:

Alte propuneri? Sintem de acord de a forma o comisie, da?

 

Domnul  Iurie Rosca:

Doamna Presedinte al sedintei,

Noi sintem de acord, bineinteles, dar, probabil, ar trebui sa si multiplicam acest document.

 

Doamna  Maria Postoico:

Multiplicam, da, exact.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Pentru toata lumea. Si fiecare fractiune parlamentara, si fiecare grup sa isi propuna reprezentantii sai si, poate, reusim pina la sfirsitul sedintei de astazi, daca nu, in sedinta de miine, sa adoptam un punct de vedere al Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Deci, documentul a parvenit azi-dimineata. El a fost inregistrat aseara. De aceea, rog Aparatul ca sa fie distribuit tuturor deputatilor.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Fractiunea Partidului Comunistilor propune alegerea comisiei din 7 persoane. Si concret de la Fractiunea Comunistilor: Pasecinic, Stepaniuc, Turcan, Calin.

 

Doamna  Maria Postoico:

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

In legatura cu acest document. Eu nu stiu, daca, in general, e cazul sa raspundem. E un document parvenit de la niste persoane private. Noi nu recunoastem asa-zisul Soviet Suprem al Republicii Moldovenesti Nistrene, dupa cum nu recunoastem nici aceasta zona de est separatista. Deci, nu stiu daca e cazul ca la toate scrisorile care parvin de la tot felul de ciudati in Parlamentul Republicii Moldova trebuie sa raspundem. Eu cred ca trebuie ignorat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

In privinta acestei propuneri as avea o intrebare. In primul rind, daca ati transmis asa-zisului Soviet Suprem al asa-zisei RMN documentul-declaratie, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova in legatura cu referendumul separatist de la 17 septembrie, ale carui rezultate au fost recunoscute si in Duma de Stat din initiativa Fractiunii “Edinaia Rossia” si, in al doilea rind, as dori, daca a fost transmis, sa cunosc, daca ei au luat in considerare si daca au vreo reactie la aceasta declaratie a Parlamentului legal de la Chisinau? Aceasta in primul rind.

In al doilea rind, as vrea sa propun pe ordinea de zi de astazi sau, daca nu ca o sugestie repetata pentru Biroul permanent al Parlamentului, examinarea posibilitatii discutarii in plenul Parlamentului a problemei realizarii indeplinirii Hotaririi Parlamentului din 10 iunie 2005. Revin la aceasta solicitare, pentru ca, recent, a avut loc o vizita importanta in Republica Moldova a ambasadorilor tarilor membre ale OSCE, care au luat cunostinta de situatia, inclusiv de depozitele de la Cobasna ale trupelor arsenalelor rusesti si de activitatea fortelor mixte de pace.

Si asa cum Hotarirea din 10 iunie 2005, adoptata de Parlament, privind demilitarizarea zonei transnistrene prevede evacuarea, retragerea pina la 31 decembrie 2006 a trupelor mixte de pace, eu cred ca ar fi bine ca Parlamentul, chiar este obligat sa cunoasca cum se desfasoara lucrurile in aceasta privinta. Ca sa nu se intimple acelasi lucru care s-a intimplat cu prevederea referitoare la retragerea trupelor rusesti, care urmau prin  hotarirea Parlamentului sa plece pina la 31 decembrie 2005, lucru care nu s-a intimplat.

Si a treia chestiune. Vreau sa ma inscrieti cu o luare de cuvint la proiectul de Hotarire nr.4279.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Doamna Presedinte al sedintei...

 

Doamna  Maria Postoico:

Va rog la subiectul care s-a pus, ca sa epuizam.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Eu la subiect vorbesc. Nu m-ar mira pe mine si pe restul colegilor, daca ar fi fost dat citire aici, in Parlament, a unei propuneri de reintregire a tarii din partea unui grup de persoane din asa-numitul Soviet Suprem. Dar, va spun cinstit, pe mine m-a surprins faptul ca cu atita operativitate se da citire unei scrisori,
intr-adevar, care nu are nimic comun cu ceea ce vrem noi sa facem.

De aceea, eu propun ca schimbul de pareri referitor la aceasta scrisoare sa il facem in cadrul Biroului permanent. Noi nu sintem gata acum sa participam la orice discutie pe marginea acestei scrisori.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Aceasta adresare a fost repartizata tuturor organismelor internationale, de aceea nu este numai la adresa Parlamentului.

Microfonul nr.3.

Domnul  Victor Stepaniuc:

Eu as vrea sa aduc aminte colegilor nostri ca au avut loc, de fapt, lucruri destul de serioase, cind unele parlamente au recunoscut asa-numitul referendum din Transnistria. Si chestiunea aceasta se face si pentru uz intern, dar se face si pentru uz extern. Sa fim atenti.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov: 

Multumesc.

Stimati colegi,

Este adevarat ca Parlamentul nostru a adoptat o declaratie inaintea desfasurarii acestui pretins referendum, inaintea acestui simulacru de exercitiu democratic, pe care noi nu l-am recunoscut si nu l-a recunoscut nimeni in lumea libera. Dar iata ca, dupa ce s-a consumat acest simulacru, Parlamentul nostru nu a reactionat, chiar daca, asa cum, pe buna dreptate, s-a spus aici, unele parlamente, Duma de Stat, de exemplu, de la Moscova, au avut niste reactii.

Chiar daca nu exista aceasta, sa-i spunem, scrisoare, petitie, starea, de fapt, o situatie, de fapt, ne obliga sa reflectam pe marginea ei si sa adoptam o anumita pozitie, care se poate concretiza intr-o declaratie. Si pentru aceasta este nevoie sa cream un grup de lucru.

De aceea, imi pare rezonabila ideea de a propune din partea fiecarei fractiuni reprezentanti pentru a studia situatia, inclusiv aceasta petitie. Din partea Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat il propunem pe domnul deputat Gheorghe Susarenco in acest grup de lucru pentru studierea situatiei, inclusiv a acestei scrisori.

Trebuie sa spun, de asemenea, ca e o scrisoare obisnuita. Legea cu privire la petitionare, chiar daca ar fi vorba de o scrisoare anonima, dar daca aceasta vizeaza securitatea statului sau chestiuni de securitate a statului si intelegem ca tocmai vizeaza, sintem obligati sa o examinam in ordinea stabilita de lege.

De aceea, imi pare absolut regulamentar corect sa procedam la formarea unui grup de lucru pe marginea situatiei despre care vorbeste aceasta scrisoare si exprima un punct de vedere cu care, in mod evident, nimeni nu este si nici nu poate fi de acord in Legislativul nostru.

Doamna Presedinte al sedintei,

De asemenea, profitind de ocazie, vreau sa va rog sa inscrieti un deputat din grupul nostru pentru un apel,pentru o declaratie-apel la sfirsitul sedintei, este vorba de doamna Angela Arama.

Multumesc.  

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Pe mine, de fapt, ma uimeste faptul ca in acest caz dumneavoastra, conducerea Parlamentului, ati hotarit sa procedati in mod democratic. Era cazul sa procedati intotdeauna in acelasi mod, sa consultati Parlamentul.

Dar, de fapt, Regulamentul Parlamentului, imi pare ca prevede putin altfel. Daca scrisoarea a venit ieri, consider ca era absolut logic si normal, daca astazi dis-de-dimineata, la 6 sau la 7 dimineata era convocata sedinta Biroului permanent, care, in regim de urgenta, ar fi examinat aceasta adresare si ar fi iesit in fata noastra, a Parlamentului, cu propunerile respective.

Astazi, dumneavoastra, fara a ne da posibilitate macar sa citim aceasta adresare ne propuneti sa inaintam niste propuneri. Personal, consider ca este un nonsens absolut. Poate dumneavoastra, fractiunea majoritara, care a dovedit deja sa discute acest document, ati avut posibilitate sa il studiati, sinteti gata sa propuneti si 10 comisii. Eu, personal, necitind acest document, necunoscind despre ce este vorba, nu stiu, trebuie sa formam o comisie sau trebuie, in general, sa nu tragem nici o atentie acestui document, asa cum au propus unii deputati, sau sa organizam o discutie aici, in plenul Parlamentului, si nicidecum sa formam o comisie, sau sa rugam sa intreprinda organele de drept din Republica Moldova niste actiuni s.a.m.d.

De aceea, in acest context, eu propun sa nu incercam acum sa formam comisie, fara a cunoaste esenta problemei, ci sa transmitem acest document deputatilor. Astazi, dupa sedinta Parlamentului, sa convocati sedinta Biroului permanent, sa discutati aceasta chestiune la sedinta Biroului permanent si miine, daca va fi necesar, sa formam comisie, adresari, mai stiu eu ce, sa discutam in Parlament in cunostinta de cauza. Dar nu asa cum este propus acum, fara a cunoaste un document, deja aprobam o decizie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Я по повесткe дня.

 

Doamna  Maria Postoico:

Хорошо.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimati colegi,

Este o petitie ordinara, sint termene de o luna pentru a raspunde. Parlamentul Republicii Moldova a luat deja atitudini vizavi de acest referendum. Eu cred ca nu este nici o urgenta. Dati sa procedam altfel. De fapt, au fost propuneri si concrete. Iar in cazul in care va fi formata aceasta comisie, totusi, il propunem pe domnul Anatolie Onceanu.

Si al doilea moment. Propun ca pentru ordinea de zi de miine sa chemam Guvernul la capitolul “Criza energetica in Republica Moldova”. Carbune nu este, energie electrica nu este, preturile la gazele naturale nu sint cunoscute si exista pericolul ca vom fi izolati integral de la sursele energetice. Pentru ziua de miine de invitat Guvernul la acest capitol.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Pe mine ma uimeste faptul cit de repede noi trebuie sa examinam aceasta adresare. Vreau sa va spun ca la noi in Parlament trei saptamini este o adresare a elitei nationale a Republicii Moldova ce tine de genocidul la care a fost supus poporul din Republica Moldova. Trei saptamini de zile si dumneavoastra nu reactionati la aceasta. Ea este adresata Parlamentului, nu conducerii Parlamentului. Si va rog foarte mult ca sa o multiplicati si sa o inminati tuturor deputatilor in Parlament.

Doamna vicepresedinte,

Ceea ce tine de ordinea de zi. Eu va rog ca pentru ziua de miine sa fie invitati in Parlament doi ministri, este vorba despre ministrul apararii si ministrul ecologiei si resurselor naturale. Este un caz exceptional, caz iesit din comun, ceea ce tine de articolul din ziarul de astazi, eu cunosc aceste lucruri si sint informate ambele ministere, dar reactie nu este la articolul “In butoaiele NATO moldovenii pastreaza muraturi”. Este vorba despre o disparitie, despre aceea ca au fost furate in jur de
3 tone de pesticide care sint foarte otravitoare. Este o chestie iesita din comun si eu va rog ca pentru ziua de miine, la sfirsitul sedintei Parlamentului, acesti doi ministri sa ne prezinte o informatie detaliata asupra acestui caz.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Stimati colegi,

Eu, in primul rind, vreau sa constat cu satisfactie reconstituirea Blocului “Moldova Democrata” prin atitudinea exprimata fata de ideea de organizare a unei comisii ad-hoc pentru examinarea acestui document. Se vede ca comandamentele functioneaza in continuare chiar dupa destramarea acestei grupari.

Si, cred ca, atitudinea pozitiva a fiecaruia dintre noi ar fi fost sa repetam inca o data solidaritatea tuturor deputatilor in problema depasirii diferendului transnistrean. Aceasta se cerea de la noi. Nu exercitii retorice, nu capacitate de a trisa atunci cind nu vrei sa te angajezi in exprimarea unei pozitii transante fata de separatism si fata de diferendumul moldo-rus din aceasta regiune a Republicii Moldova. Asa cum am facut-o la 10 iunie, cum am facut-o la 22 iulie anul trecut si cum am facut-o cu prilejul recentului asa-zis referendum. Iata inca un prilej, pentru ca intregul Parlament sa se pronunte univoc si sa repete aceleasi teze in fond, care decurg din Declaratia de independenta si din Constitutia Republicii Moldova, ca si din legislatia care deja este in vigoare.

In rest sint trucuri politice pe care si le asuma fiecare. Grupul nostru insista ca sa fie organizat acest grup ad-hoc de examinare a documentului mentionat si sa avem o reactie solidara, corecta si univoca in aceasta chestiune extrem de importanta. Mai ales ca, stiti foarte bine, si in acest moment se poarta tratative, cum sa se rezolve aceasta problema? Si Parlamentul trebuie sa aiba o reactie adecvata. Nu este o petitie ordinara oricit ne-am preface noi. Vrem sa facem abstractii de la realitati, putem sa facem. Nu avem decit sa promovam politica strutului si sa ne prefacem ca nu sintem jucatori, prin eschivare sintem jucatori numai ca pe alt teren.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc: 

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Vreau sa ma adresez catre deputati si, avind in vedere ceea ce a spus odinioara domnul Rosca,  ca, totusi, trebuie sa votam aceasta declaratie solidar, eu as fi de acord si cred ca colegii din fractiune m-ar sustine, daca noi, totusi, am discuta la sedinta Biroului permanent. O sa fie sedinta Biroului permanent si apoi sa cream aceasta comisie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii: 

Multumesc.

Intentia de a crea aceasta comisie si de a discuta asa-numitul document parvenit din partea Transnistriei, este, ma rog, la discretia fiecarui grup politic. Vreau doar sa mentionez faptul ca in partea de est a Republicii Moldova avem un regim separatist, dar si criminal, dar si anticonstitutional. Deci, noi nu putem discuta cu acei care sint anticonstitutionali, in opinia mea.

Noi avem petitii din penitenciarele Republicii Moldova, deci, dincolo de faptul ca ei sint infractori, ei recunosc, totusi, statul Republica Moldova. Poate ar fi cazul sa discutam cu ei, in primul rind. Iar acei din partea de est a Republicii Moldova sint, pur si simplu, niste criminali manipulati din Federatia Rusa.

Ar fi cazul sa discutam despre relatia noastra cu Federatia Rusa, sa reactionam la ceea ce face Federatia Rusa vizavi de Republica Moldova. Iar sa discutam cu domnul Smirnov, care refuza insistent sa revina la masa de negocieri, mie mi se pare, ma rog, inutil.

Doamna Presedinte al sedintei,

As vrea sa ma inregistrati pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu as vrea sa subliniez doar inca un aspect. Nu Chisinaul si nu autoritatile legale ale Republicii Moldova au inventat formula 5 plus 2. Numarati bine si ginditi-va ce inseamna 5 plus 2. Asa?

Republica Moldova si regiunea separatista, numiti-o cum vreti, sint parti. Mie nu-mi place realitatea aceasta, dar noi functionam in cadrul acestui mecanism, pe care sintem nevoiti sa il luam in considerare si in acest regim diplomatic sa lucram cu partenerii nostri externi, pentru a depasi diferendumul transnistrean. Noi nu putem sa facem abstractie de aceasta realitate. Si daca, ma rog, se insista, sa discutam si la Biroul permanent.

Ideea pe care a avansat-o doamna Presedinte al sedintei a fost sa avem o reactie promta. Nu este nici o problema daca o sa o avem miine sau in citeva zile. Conteaza sa fim, intr-adevar, solidari, sa se vada un punct de vedere comun al Legislativului asupra acestei probleme vitale pentru statul nostru.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

In cadrul dezbaterii pe marginea ordinii de zi a fost avansata o propunere de catre Presedintele sedintei. Este un lucru absolut regulamentar, Presedintele sedintei poate propune oricind includerea oricarei chestiuni pe ordinea de zi. Este la latitudinea Parlamentului sa se pronunte doar prin vot asupra acestor propuneri.

De asemenea, fractiunile si comisiile, ca grupuri de lucru constituite regulamentar, au acest drept, chiar daca o chestiune sau alta a fost sau nu discutata la Biroul permanent. Daca nu este de acord cineva cu aspectele formale, regulamentare, vreau sa va spun ca Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat avanseaza aceasta propunere si rugam presedintele de sedinta sa o supuna votului. Propunem crearea unui grup de lucru, ceea ce este absolut normal. Vom vedea care va fi concluzia acestui grup de lucru, dar este vorba de timpul pretios pe care nu avem voie sa il risipim.

In plus, sa nu idolatrizam Biroul permanent. Biroul permanent doar poate face propuneri pentru ordinea de zi, nimic mai mult. Nu este un organ de conducere sau de decizie in Parlament.

Mandatele noastre sint egale. Orice deputat oricind poate avansa orice propunere, acesta este sensul si litera Legii despre statutul deputatului in Parlament, de aceea insistam ca acest grup sa fie creat astazi. Este o propunere absolut normala. Cine nu doreste sa isi delegheze reprezentanti in el, este vizat direct. Deci, ii priveste. Dar este o  propunere absolut rezonabila si necesara.

 

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Eu vin cu o propunere concreta. Ne-am avansat in discutii pe marginea unui subiect care, de fapt, nu exista. Eu propun ca noua, deputatilor, pe parcursul a
15 – 20 de minute, jumatate de ora sa ne fie repartizat textul acestei adresari, sa luam cunostinta de el si sa tragem concluzii, ce examinam noi? Dar daca in spatele acestei declaratii sau adresari, scrisori nu stiu cum este formulata ea, sint lucruri urite, care pot contribui la crearea unei imagini pozitive a lui Smirnov inainte de
3 decembrie?

Eu, de exemplu, nu pot sa ma pronunt pe marginea crearii sau necrearii acestei comisii, din simplul motiv ca nu cunosc continutul acestei scrisori, dar, pur si simplu, din start, spunem ca unii propun patru persoane, altii doua, sau altii trei. Consider ca este un lucru neadecvat. Dati-ne posibilitate. Eu asa inteleg ca dumneavoastra, in calitate de vicepresedinte, domnul Rosca in calitate de vicepresedinte, probabil, fractiunea majoritara a avut posibilitate sa ia cunostinta de acest document, dar dumneavoastra ne atrageti pe noi intr-o discutie pe marginea unui subiect al carui continut noi nu il cunoastem. Intre forma si continut intotdeauna a fost prioritar continutul, nu forma.

Desigur, daca sint lucruri grave aduse, daca sint propuneri constructive, vom participa si noi la examinarea acestui document. In cazul in care nu stim ce examinam, dumneavoastra de acum chiar si  ne  reprosati ca reconstituie BMD-ul s.a.m.d. Atunci noi putem sa tragem concluzia, inseamna ca este o intelegere intre doua fractiuni si ne implicati intr-un lucru de care noi nu avem idee.

Doamna Ostapciuc,

Eu sint foarte serios, de aceea vreau sa vad documentul.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va rog la subiect.

 

Domnul Leonid Bujor:

Si al doilea moment. La subiect, da. Va rog foarte frumos, la sfirsitul sedintei sa imi oferiti cuvintul pentru o declaratie in numele Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Dumneavoastra tot la acest subiect, da?

Microfonul nr.5 atunci.

 

 

Domnul Anatol Taranu:

De fapt, cu riscul ca iarasi ma voi intoarce in BMD sau “Alianta «Moldova Noastra»”, dar vreau sa ma solidarizez cu acei colegi care au spus ca in acest Parlament exista doua soiuri de deputati: acei care sint informati si acei care nu sint informati. Si se face premeditat acest lucru. Ar fi foarte logic, intr-un fel, sa cream o comisie care trebuie sa formuleze o reactie a Parlamentului la o adresare. Este absolut normal.

Din acest punct de vedere nu vad aici nici un criminal. Problema este alta. Ca mie, de exemplu, mi se propune sa particip la o actiune, termenii de baza pe care nu ii cunosc. Si atunci, scuzati-ma, cu ce ocazie? Dati-mi, va rog documentul, vreau sa vad ce este in documentul acesta, sa ma informez si eu, sa devin si eu deputat de soiul intii si sa iau o decizie in baza cunostintelor. Aceasta este problema.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Pentru informatia tuturor. Acest document eu l-am primit astazi dimineata, jumatate la noua. De aceea, nici nu am avut timp ca sa iau cunostinta. Nu, el a fost aseara, dar eu astazi am avut acces sa iau si eu cunostinta ca si dumneavoastra. De aceea, eu v-am adus la cunostinta, acum vom decide. Desigur, fiecare deputat va dispune de acest document. El s-a transmis pentru multiplicare ca sa vi-l transmita.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte.

Este absolut rezonabila si justa aceasta decizie de a transmite aceasta scriitura, acest material tuturor deputatilor. Deci, deja nu mai putem invoca argumentul ca nu vom fi informati asupra subiectului, desi intelegem ca acesta este doar un pretext pentru a examina situatia existenta la fata locului. Deci, este doar argumentul formal, pentru ceea ce trebuie sa faca acest Parlament al nostru este sa se pronunte asupra situatiei, de fapt, din teritoriul de est al Republicii Moldova.

Pe de alta parte, daca cineva crede ca Biroul permanent are puteri mai mari decit plenul Parlamentului nostru, nu putem decit sa propunem, am vazut ca chiar si unii membri ai Biroului permanent au insistat asupra acestei idei. Putem propune luarea unei pauze, unei scurte pauze, pentru ca Biroul permanent sa se convoace acum, intr-o sedinta de urgenta, cu examinarea unui singur subiect, acel care priveste situatia reflectata cumva de acest document. O pauza de 15 – 20 de minute nu cred ca va perturba prea mult agenda noastra legislativa.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Presedinte,

Am o propunere la ordinea de zi, din partea comisiei: de transferat proiectul de Lege nr.3262, din motive obiective, pentru joia viitoare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Se accepta, da?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

То же в отношении повестки дня. Во вторник на заседании фракции мы еще раз подробно проанализировали проект № 3048 в присутствии руководства Агентства медикаментов и Премьер-министра. И на ряд вопросов не получили ответы, поэтому фракция коммунистов предлагает перенести обсуждение законопроекта на следующий четверг на 23 ноября.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3 in continuare.

 

Domnul Alim Afonin: 

Va multumesc.

Doamna Presedinte,

Este vorba de proiectul de Lege nr.2178 introdus in ordinea de zi pe data de 17 noiembrie. Fractiunea comunista cere retragerea din ordinea de zi a acestui proiect de lege.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu am vrut sa reactionez la unele afirmatii care au fost facute aici in legatura cu atitudinea fata de negocierile moldo-nisterene. Eu vreau sa va spun ca  pe parcursul unei perioade mai indelungate si BMD, si “Alianta «Moldova Noastra»” au fost invinuite de faptul ca pledeaza pentru negocieri cu Tiraspolul. Atunci am spus ca cu acestia trebuie sa discutam. Acum ni se invoca faptul ca noi nu am dori sa acceptam formatul 5 plus 2 s.a.m.d. Eu vreau sa va spun si sa va amintesc, ca insusi Voronin a spus ca nu discuta cu Tiraspolul si cu criminalii de la Tiraspol.

Si daca se invoca aici parteneriatul pe care l-am acceptat in mod normal si constient si cu responsabilitate in prima zi, atunci sa manifestam responsabilitate fata de acest parteneriat si in alte cazuri. Sa nu plecam din sala cind se fac aici declaratii importante, chiar daca nu va plac, sa nu vina Presedintele Voronin sa ne spuna ca ne-am maturizat noi, cind, de fapt, s-a maturizat el si Partidul Comunistilor, dar sper, nu sint prea sigura.

Si sa nu se mai intimple ca nu vine Voronin niciodata aici ca sa discutam cu el, pentru ca tot Parlamentul a votat. Eu vreau sa va spun, parteneriatul care a fost in prima zi a Legislativului trebuie sa fie, intr-adevar, un ghid pentru activitatea noastra in toate problemele, in problemele de responsabilitate fata de destinele tarii. Si acum cind si-a schimbat majoritatea sau coalitia atitudinea fata de problema transnistreana, pai, trebuie s-o spuneti: acum noi consideram ca putem discuta cu criminalii de la Tiraspol. Sa vedem ce va iesi din aceasta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru  Braghis: 

Noi, patru deputati, subsemnatul Braghis, cer scuze, Banari, Bolboceanu si Deatovschi avem o rugaminte. Am avut o intilnire cu alegatorii, au fost formulate zece chestiuni, care sint cerute spre a fi examinate in Parlament, ca de exemplu: majorarea compensatiilor nominative, majorarea salariilor, majorarea listei sau extinderea listei cu persoanele care primesc compensatii nominative, problemele ce tin de situatia din agricultura. De aceea, noi inaintam acest document Biroului permanent si rugam sa fie examinat in perioada saptaminii care vine pentru a discuta la ordinea de zi saptamina viitoare despre posibilitatea includerii si examinarii chestiunilor date in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Totusi, pina la urma, trebuie sa luam o decizie pe marginea acestei initiative de a forma o comisie, pentru ca, pina la urma, au fost propuneri contradictorii si nu s-a convenit care este decizia definitiva. Dorinta mea sincera este, ca, in definitiv, Parlamentul sa adopte o solutie unica pentru toti deputatii.

De fiecare data, cind am abordat problema transnistreana, s-au gasit colegi care au sarit in sus si au manifestat capacitatile oratorice, care, pina la urma, au fost constrinsi de circumstante sa voteze hirtiile elaborate in mod colegial, chiar daca uneori aceste discutii au fost foarte tensionate.  Nimeni nu ne impiedica sa insistam asupra formulelor pe care deja le-am acceptat de comun acord in documentele anterioare. Ceea ce urmeaza sa constatam acum: cum procedam? Facem o sedinta a Biroului permanent acum  sau mai tirziu? Si cind revenim la subiectul in cauza. Opinia publica asteapta o reactie oficiala de la Parlament, inclusiv partenerii nostri externi.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Eu consider ca propunerea sau noi consideram ca propunerea domnului Diacov a fost una judicioasa si daca aceasta duce la consolidare si la un vot unanim, trebuie sa fie luata ca atare si cred ca este absolut normal ca sa nu facem obiectii unii altora. Este opozitie, Biroul permanent, se examineaza. Deputatii au materialul. Nu este nici o problema, miine sa facem comisia dimineata si la amiaza sa votam, sau la sfirsitul sesiunii, sedintei sa votam. Este important, intr-adevar, ca acest document sa fie votat unanim. Si noi am dat dovada ca votam asemenea documente unanim.

Acum nu la ordinea de zi, dar la propunerea care a fost invocata de catre domnul Untila vizavi de un articol in ziar, intr-un ziar si ca sa nu fie nevoie sa fie pusa aceasta chestiune la ordinea de zi, materialele cu raspunsurile sint deja in Parlament. Am sa pot sa le prezint, este o situatie de rutina. A fost ancheta penala, materialele sint deja oficiale si prezente. Probabil, ar fi cazul ca materialele respective sa se prezinte in toate comisiile. Desi de la Procuratura militara, de la Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale si de la Ministerul Apararii, fiindca cazul, de fapt, a fost examinat si finalizat. Aceasta a fost ca informatie.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Deci, revenim la ordinea de zi si, totodata, la propunerea care a fost. Au fost doua propuneri: de a constitui astazi un grup de lucru si, totodata, a fost alta propunere pentru a discuta mai intii la Biroul permanent, pe urma sa ne apreciem, deci, care va fi solutia. De aceea, am sa fiu  nevoita sa pun la vot.

Da, poftim, microfonul nr. 3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Propunerea a fost de la Fractiunea Comunistilor. Noi ne-o retragem si am inaintat alta propunere: sa fie examinata problema la Biroul permanent.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, a fost si din partea domnului Diacov la fel aceasta, din partea domnului Rosca si de a altor colegi, care au propus inaintat aceasta propunere. Deci, eu supun votului. Cine este pentru a examina apriori la Biroul permanent, pe urma fiecare deputat sa ia cunostinta de materiale, sa le detina si atunci se va hotari cind se constituie, cind se examineaza. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. De fapt, este majoritatea, aproape toti. Bine.

Propunerea inaintata de domnul Untila.

Domnule Untila,

As vrea inca o data sa precizez, dumneavoastra sinteti de acord sa detinem intii  materialele care sint de acum si pe urma... sau... Da, bine. Se accepta, da. Detineti materialele si pe urma de acum va apreciati.

Ceea ce a propus domnul Urechean ca pentru miine sa fie in fata Parlamentului si a parlamentarilor, pentru a audia informatia referitor la criza energetica. Probabil, este necesar, in primul rind, sa aducem la cunostinta, sa se pregateasca materialele si discutam cred ca la Birou si atunci ne apreciem cind. Se accepta, domnul? Pe miine, da? Bine, daca insistati pentru a pune la vot, cine este pentru ca miine sa fie audiata aceasta informatie, rog sa voteze.

Numaratorii atunci.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 25.

 

Doamna  Maria Postoico:

38. N-a intrunit conditiile necesare si deci nu se accepta. Se va discuta, dumneavoastra  aveti dreptul sa inaintati la Birou pentru a discuta acest subiect.

Deci, acelea care s-au acceptat, ma refer la excluderea din ordinea de zi, la transferarea pentru saptamina viitoare a fost acceptata. De aceea, purcedem la examinarea ordinii de zi de astazi.

Da, poftim, microfonul nr. 5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu am solicitat, ati trecut pentru a examina la Biroul permanent problema ca sa vina in legatura cu realizarea hotaririlor din 10 iunie 2005.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, da, dumneavoastra chiar ati propus ca la Birou, da.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da, si am mai avut o intrebare, daca s-a transmis declaratia Parlamentului celor de la Tiraspol? Si daca exista vreo reactie in legatura cu declaratia Parlamentului privind aprecierea referendumului din Transnistria?

 

Doamna  Maria Postoico:

Cu parere de rau, nu pot sa va raspund, caci nu sint documentata privind intrebarea dumneavoastra, de aceea cind am sa fiu documentata, va raspund.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Vedeti, ca ei au priceperea ca sa ne trimita niste documente aici. Trebuie sa avem si noi priceperea sa le transmitem, daca vrem, totusi, sa avem ceva o relatie cu ei macar prin aceasta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Doamna Presedinte,

Rog sa ma inscrieti si pe mine pentru o mica declaratie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati colegi,

Eu as propune, totusi, sa incheiem aceste dezbateri in contradictoriu, legate de subiectul transnistrean. O simpla replica pe care orice cetatean ar putea sa o dea. Din moment ce toate declaratiile, hotaririle si legile adoptate de acest Parlament se publica in “Monitorul Oficial” si sint disponibile pentru oricine, nu cred ca avem obligatia, din respect pentru lege si pentru Constitutie, si pentru normele elementare valabile in acest stat, sa transmitem oficial vreun document, adoptat de Parlamentul nostru, cum spune doamna Pavlicenco, celor de la Tiraspol.

Eu nu inteleg despre cine anume este vorba de cei de la Tiraspol, de aceea propun sa incheiem orice dezbateri pe acest subiect. Orice act al nostru adoptat transparent este publicat in documentele oficiale si orice cetatean poate lua act de ele.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Proiectul de Lege nr.3939 pentru ratificarea Tratatului privind interzicerea completa a testelor nucleare, adoptat de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 10 septembrie 1996 si semnat de Republica Moldova la 24 septembrie 1997.

Va rog, la microfonul central. Serviciul Standardizare si Metrologie.

Va prezentati.

 

Domnul Sergiu Baban – Directorul General al Serviciului Standardizare si
                                                  Metrologie:

Stimata Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Se prezinta pentru aprobare proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind interzicerea completa a testelor nucleare. Acest tratat a fost aprobat de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 10 septembrie 1996 si semnat de Republica Moldova la 24 septembrie 1997. Proiectul de Lege mentionat a fost elaborat intru executarea Programului legislativ pentru anii 2005–2009 si finalizarea procedurilor interne pentru intrarea in vigoare a acestui document.

Drept obiectiv al Tratatului mentionat constituie angajarea fiecarui stat parte la tratat sa nu efectueze explozii experimentale cu arme nucleare sau orice altfel de explozii nucleare. Sa interzica si sa impiedice orice explozie de acest tip in orice zona aflata sub jurisdictia sau sub controlul sau. Concomitent, fiecare stat se angajeaza de a se abtine de la provocarea, incurajarea sau participarea la efectuarea oricaror explozii experimentale cu arme nucleare sau a oricaror altor explozii nucleare. Intru realizarea prevederilor Tratatului in cauza urmeaza a fi desemnata autoritatea nationala, responsabila de realizarea prevederilor acestui tratat, fapt care este prevazut la articolul 2 din proiectul de lege propus pentru aprobare.

Aplicarea Tratatului mentionat nu presupune cheltuieli financiare suplimentare si nu va atrage dupa sine careva consecinte pentru economia nationala a Republicii Moldova, deoarece, in prezent, Republica Moldova nu poseda arme nucleare sau material nuclear. In acest sens, nu sint necesare nici careva prevederi temporare in scopul implementarii prevederilor Tratatului. Tratatul nominalizat are durata nelimitata, dar, in conformitate cu articolul 9 punctul 2, prevede ca fiecare stat parte a Tratatului, in virtutea exercitarii suveranitatii nationale, are dreptul de a se retrage din acest Tratat in cazul in care considera ca evenimentele extraordinare legate de obiectul acestui Tratat ii afecteaza interesele fundamentale. 

Solicitam aprobarea proiectului de lege prezentat pentru prima lectura si, daca nu vor fi amendamente, si pentru a doua lectura.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am incercat la comisie sa primesc un raspuns, daca nu cumva angajamentul pe care ni-l luam noi pe intreg teritoriu al Republicii Moldova, si avind in vedere ca nu controlam o parte din teritoriu, acest Tratat poate sa fie, sa nu functioneze pe intreg teritoriu al Republicii Moldova. Daca Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a consultat cumva structurile internationale si, din acest punct de vedere, daca noi nu trebuie ca sa facem unele referinte speciale la Tratatul mentionat, caci noi nu raspundem de aceea ce se intimpla in zona necontrolata de Guvernul Republicii Moldova.

 

Domnul Sergiu Baban:

De fapt, Tratatul  prevede ca se refera la “orice zona aflata sub jurisdictia sau sub controlul”.  De aceea, credem ca aceasta prevede, daca nu este sub control, nu se refera. Tratatul, deci, nu are actiune asupra zonei necontrolate de Republica Moldova.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc frumos, doamna Presedinte.

Apare fireasca intrebare in legatura cu prezentarea acestui proiect pentru ratificare de catre Parlamentul Republicii Moldova. Care este explicatia acestei taraganari enorm de lungi. Au trecut 9 ani si jumatate, mai mult chiar, aproape 10 ani de cind a fost semnat acest tratat si abia acum el parvine in Parlament pentru a fi ratificat.

 

Domnul Sergiu Baban:

Deci, au fost unele retineri din partea Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si cind s-a propus aceasta ratificare, deci, noi am purces la pregatirea acestui document. Acum atit pot sa va spun.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim.

Intrebari sint, da?

Comisia va rog, domnul Iovv.

 

Domnul Vasile Iovv:

Stimata doamna Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele. Ratificarea Tratatului nu va implica modificarea legislatiei nationale si nu contravine altor instrumente la care Republica Moldova este parte.

Pentru implementarea prevederilor Tratatului nu sint necesare cheltuieli financiare. Comisiile permanente si Directia juridica au sustinut adoptarea proiectului de lege. Avind in vedere cele mentionate, comisia propune Parlamentului ratificarea Tratatului mentionat.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumim.

Supun votului pentru a fi aprobat proiectul de Lege nr.3939 pentru prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Comisia a propus si a doua lectura, da. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3939, rog sa voteze si numaratorii va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 20.

 

Doamna Maria Postoico:

81 de voturi. Cine este impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3939, cu 81 de voturi, este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2482 pentru modificarea si completarea unor acte legislative privind protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persoane care acorda ajutor in procesul penal.

Domnule Esanu,

Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
                                                         Parlament:

Stimata doamna Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra vine sa inlature contradictiile care au aparut in legislatia in vigoare in legatura cu adoptarea Legii privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane si, de asemenea, vine sa completeze unele solutii care au fost propuse anterior in legislatie in legatura cu problemele care au aparut in practica.

Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect in prima lectura.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu va multumesc, doamna Presedinte.

Domnule ministru,

Cititi punctul 1) litera b), in noua redactie este specificat ca patrimoniul sa fie stabilit, referinta la patrimoniu, o mare parte din acest patrimoniu... Eu nu cred ca marimea patrimoniului trebuie sa constituie ca baza in luarea unor decizii sau altora. In momentul in care exista o situatie ca patrimoniul celui implicat in acest proces sa fie in pericol, este necesar de luat masurile respective.

Intelegeti ce vreau sa spun eu?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, eu inteleg, dar trebuie sa fiti de acord ca intre masurile luate si rezultatul scontat trebuie sa existe o proportionalitate. Deci, in masura in care, pentru protejarea unei valori infime a patrimoniului, vor fi necesare cheltuieli exorbitante, consideram ca nu este binevenit sa fie adoptata o asemenea solutie.

Dar, desigur, va trebui de prevazut mecanisme care sa nu aduca atingeri nejustificate valorii patrimoniilor unei persoane.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, in parte, pot sa fiu de acord cu argumentarea, dar spuneti va rog frumos, atunci cine va fi acel care o sa evalueze ca este o buna parte din patrimoniu sau o parte mai rea, sau mai mica a patrimoniului.

Deci, in concluzie, eu cred ca pentru lectura a doua trebuie sa stabilim foarte clar ca sa nu lasam aceasta norma sa fie inteleasa ambigua.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Sint de acord sa discutam pentru lectura a doua, dar vreau sa atrag atentie ca decizia va fi adoptata de organul care adopta astazi decizia pozitiv sau negativ si, in orice caz, elementul subiectiv va persista pentru ca chiar si pericolul... exista sau nu exista pericol, urmeaza sa fie apreciat de organele respective.

Deci, totdeauna, vor exista probleme care vor tine de aprecierea organelor in drept sa adopte decizia.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Sint de acord, dar daca facem o analogie si atunci facem referinta si la starea sanatatii cetateanului si atunci daca fixam si acolo ca daca pericolul poate sa prezinte un mai mare pericol pentru sanatate si unul mai mic, eu de ce spun lucrul acesta, in norma legala trebuie sa ne indice foarte clar situatiile si masurile care urmeaza a fi luate din situatii concrete.

Acum vizavi de punctul 3), alineatul (1) al articolului 6 din proiect. Cind se propune noul termen, 30 de zile, pentru a lua o anumita decizie de a lua sub protectie martorul sau nu, nu vi se pare ca este un termen, in care, spre exemplu, atit martorul, cit si ceea ce poate sa spuna martorul, sa dispara daca, pina la urma, sa vorbim asa.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, noi vorbim despre termenul stabilit pentru situatii normale, cind nu exista pericol iminent. Dar sintagma care urmeaza va prevedea ca in cazul in care exista o necesitate, decizia trebuie sa fie adoptata imediat, deci, fara respectarea unor anumite termene.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Sint de acord, dar in cazul acesta norma legii, dupa cum spuneti dumneavoastra, trebuie sa fie univoca, intelegeti? Fiindca in caz contrar, eu citesc asa cum este scris, eu nu stiu cum si cine va lua decizie in cazul in care situatia este iminenta sau ea necesita timp, spre exemplu 30 de zile, de a fi luata masura. Deci, aici din nou ar trebui de atras o atentie mai sporita ca sa includem o norma lucrativa.

La articolul II, alineatul unu din proiect este necesar de a fi exclus, deoarece cuvintul “arest” a fost exclus prin Legea nr.184 din 29 iunie 2006. Acelasi lucru este la punctul 1 al articolului III, care a fost deja norma instituita prin Legea nr.264 din 28 iunie 2006, aceasta pentru stenograma, ca sa ajustam din punct de vedere redactional.

Domnule Esanu,

Eu va multumesc pentru raspunsuri.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta: 

Multumesc.

Am avut trei obiectii cu caracter conceptual referitor la acest proiect de lege, doua au rasunat ceva mai inainte. Domnul Filat s-a referit la aceasta formula care este una ce permite o interpretare foarte legera, iresponsabila chiar a acestei legi, cea cu referire la o mare parte din proprietatea martorului. Trebuie sa operam cu termeni exacti, fiindca aici oferim celora care vor lua decizia nemijlocit sa se eschiveze de la onorarea acestei prevederi a legii.

Acelasi lucru si cu referire la acest termen de 30 de zile. In acest termen pot sa se intimple lucruri foarte multe si chiar triste, cu consecinte, urmari dramatice. De aceea, termenul este exagerat de mare si insist ca sa fie revizuita aceasta stipulatie, deoarece acest ragaz enorm poate periclita si destinele acelora care sint vizati de anumite amenintari si a carar viata este in pericol.

De aceea, este necesar ca autoritatile abilitate sa ia act de aceste pericole si sa intervina promt pentru a le asigura securitatea personala. Si un alt articol, articolul 2 litera e) sufera, in viziunea mea, de o carenta cu caracter conceptual. Atunci cind se spune ca rudele apropiate ale persoanelor specificate si sint trecuti in revista toti acesti oameni si din aceasta categorie fac parte surorile drepte.

De ce nu si fratii? Si, pina la urma, de ce doar fratii si surorile care sint de singe, de ce un frate, o sora vitrega, care nu sint, dar care au impartasit mult timp acelasi camin parintesc, familial si ii leaga niste relatii foarte apropiate, de ce si asemenea categorii sa nu fie protejata de lege? De ce sa nu cada si ei sub incidenta acestei legi in situatia in care viata si averea lor sint in pericol.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cu privire la ultima remarca, pentru lectura a doua noi o sa analizam. In ceea ce priveste termenul, eu as vrea sa revin cu unele explicatii mai detaliate. In cazul in care se pune problema asigurarii protectiei unei persoane, organele abilitate trebuie sa ia o decizie daca accepta sau nu accepta punerea persoanelor sub protectie.

Si este necesar sa existe o perioada rezonabila in care persoana trebuie sa dea un raspuns, fie pozitiv fie negativ. Si, de aceea, daca totdeauna raspunsul va trebui sa fie dat intr-un termen foarte scurt, nu va exista termene in lipsa unor pericole iminente, pentru persoana nu vor exista termene pentru o analiza temeinica a solutiei si pot fi adoptate solutii gresite atit in sensul punerii sub protectie a unor persoane, fara existenta tuturor conditiilor de lege, cit si solutii inverse–excluderea protectiei pentru persoanele care au nevoie de protectie.

De aceea, noi consideram ca in procedura normala, cind nu exista pericol iminent pentru viata, sanatatea si bunurile persoanei, trebuie sa existe un termen rezonabil. Si de aceea venim cu propunerea inlocuirii termenului de 3 zile, care este in varianta actuala a legii, dar in acelasi timp ramine o prevedere care, dupa parerea mea, asigura o protectie deplina a persoanelor care obliga organele competente, daca cauza nu sufera aminare, decizia sa fie luata imediat sub responsabilitatea persoanei care adopta decizii.

Deci, daca ulterior se constata ca existau premise evidente pentru punerea persoanei sau bunurilor sub protectie si a fost refuzata protectia, persoanele respective vor purta raspundere.

Repet, pentru lectura a doua noi putem reveni sa analizam problema respectiva, inclusiv putem discuta si termenul respectiv, dar trebuie sa intelegem ca, in orice caz, vor exista doua proceduri distincte: cazurile care nu suporta aminare, deciziile care vor fi luate intr-un termen foarte scurt.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Mai succint, va rog.

Domnul Nicolae Esanu:

Si cazurile in care poate suferi aminare si deciziile trebuie sa fie luate intr-un termen rezonabil pe care noi trebuie sa il propunem in lege. Pentru lectura a doua, eventual, se poate de discutat si termenul.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Dar fiti de acord ca un termen...

 

Doamna Maria Postoico:

Da, pentru lectura a doua.

 

Domnul Ion Varta:

De o luna de zile este mult prea lung pentru luarea unei asemenea decizii, pot fi urmari fatale. De aceea, este rezonabil ca el sa fie redus.

 

Doamna Maria Postoico:

Inaintati propuneri.

 

Domnul Ion Varta:

Cel mai indicat ar fi sa il pastram cel care este stipulat in legea, in formula veche.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

 

Domnul Ion Varta:

3 zile ar fi termenul rezonabil.

 

Doamna Maria Postoico:

Clar.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Eu cred ca 3 zile sint suficiente pentru acei care sint abilitati sa ia o asemenea decizie, sa se documenteze, sa se edifice asupra...

 

Doamna Maria Postoico:

E clar, e clar.

 

Domnul Ion Varta:

...Acestor pericole si sa ia decizii.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.

Microfonul nr.4. Succint, va rog.

Domnul Vladimir Filat:

Doamna Presedinte,

Eu il respect foarte mult pe domnul Esanu ca specialist, teoretic mai ales, dar eu nu cred ca cineva s-a clarificat vizavi de intrebarea care a invocat-o in urma raspunsurilor dumnealui, care au fost foarte lungi si foarte, foarte stiintifice. Si aici eu am pus primul intrebarea vizavi de termen si vreau inca o data sa imi expun punctul de vedere, ca se deplaseaza accentele.

Eu am spus ca necesitatea si termenul trebuie sa fie stabilite de lege, dar nu de instanta si de functionar, eu aceasta am spus. Dar dumneavoastra deplasati deja ca sint situatii cind institutia, haideti sa stabilim norme clare in lege sau intr-un act normativ, care sa fie foarte clar, iar institutia respectiva nu are decit sa le execute. Caci noi avem stabilit in lege – de la o zi la 30 de zile si...

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar, inaintati propuneri pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule Esanu,

In primul rind, eu vreau sa sustin propunerea domnului Varta, de mentinut in varianta actuala, in legea care este la ziua de astazi termenul de 3 zile, nu de de
30 de zile, fiindca este foarte mare acest termen.

Si am o intrebare catre dumneavoastra referitoare la articolul 91 din Codul penal, articolul II. Acest articol prevede eliberarea coditionata de pedeapsa inainte de termen. Ati gasit, da? Si propuneti sa fie completat cu cuvintele “si care au executat, in conformitate cu prevederile articolului 253 din Codul de executare, munci remunerate sau neremunerate de ingrijire sau amenajare a penitenciarului si a teritoriului, de imbunatatire a conditiilor de trai si medico-sanitare de detentie.”

Aceasta va fi o conditie obligatorie pentru instanta de judecata cind va examina demersul administratiei ca sa fie eliberat inainte de termen de pedeapsa. Noi, daca punem “si care au executat”, inseamna ca va fi o conditie obligatorie.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci depinde de interpretarea sintagmei respective. Dupa parerea noastra, participarea detinutilor la activitatile de munca remunerate sau nerenumerate ar trebui sa fie o conditie obligatorie si noi venim cu propunere in Parlament la acest capitol.

Pentru lectura a doua, eventual putem discuta asupra faptului daca norma respectiva urmeaza sa fie dispozitiva si sa fie doar o circumstanta in favoarea persoanei respective.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule Esanu,

Daca citim la articolul 253, “antrenarea la munca a condamnatului”, aici “poate fi antrenat” nu este o conditie obligatorie, deci ceea ce propuneti dumneavoastra contravine cu articolul 253 din Codul de executare.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, daca imi permiteti, eu nu am sa fiu de acord ca contravine. Intr-adevar, dreptul condamnatului la munca este un drept garantat de Constitutie care interzice munca fortata. Deci, noi nu il putem obliga pe condamnat sa munceasca, dar nici o norma nu interzice ca in cazul in care condamnatul da curs acestui drept si munceste, noi sa ii acordam unele facilitati.

Deci noi nu il obligam sa munceasca, dar ii acordam facilitatea doar daca munceste. Deci, in acest caz nu exista contradictii. El isi alege munceste sau nu munceste, noi, la rindul nostru, avem dreptul de optiune, dam facilitati pentru acei care muncesc sau dam si acelor care nu muncesc.

 

Domnul Ion Plesca:

Atunci pentru lectura a doua cred ca la articolul 91 trebuie sa ne intoarcem, caci aici iese ca e o conditie obligatorie.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule ministru,

De multe ori chiar si noi avem obiectii fata de avizele prezentate de catre Directia juridica, dar vreau sa ii dau, asa, cistig de cauza, de data aceasta are un aviz destul de interesant, de care v-as ruga sa tineti cont, deoarece multe prevederi de completari ale unor articole nu sint, pur si simplu, coerente si nu se incadreaza in conceptul articolului in fond. Spre exemplu, la articolul 18, se propune ca organul care infaptuieste masurile de protectie de stat are obligatiunea sa informeze victimele traficului de fiinte umane despre drepturile lor si conform textului.

Eu cred ca abilitarea acestui organ cu functii suplimentare, care pot fi realizate de alte structuri in domeniul informatiei, se va deplasa de la sarcina cea mai principala a acestui organ de a reactiona, de a proteja si de a asigura paza persoanei care trebuie sa fie protejata de catre organul respectiv.

De aceea, pentru lectura a doua, va rog foarte mult, noi o sa avem amendamentul respectiv, sa tineti cont de aceste obiectii.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti, chiar inainte de a veni aici, am discutat avizul Directiei juridice cu seful si am convenit ca nu este chiar atit de bun cum le pare autorilor. In ceea ce priveste obligatia suplimentara, desigur, noi o putem exclude, dar vreau sa va asigur ca nu il costa absolut nimic pe cel care discuta cu victima traficului de fiinte umane sa ii spuna ca ai dreptul cutare si cutare, deci nu ne costa nici timp, nici resurse intelectuale suplimentare, dar acordam o sansa in plus victimelor traficului de fiinte umane sa isi cunoasca drepturile. Si, de aceea, noi am considerat ca poate...

Dar pentru lectura a doua, eventual, poate fi exclus, pentru ca noi am impus in sarcina si altor organe obligatia de a informa victimele traficului de fiinte umane despre drepturile pe care le are.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Sint totalmente de acord cu dumneavoastra, dar sa nu deplasam accentele si scopul articolului de a realiza paza si protectia victimelor, deoarece sa nu se intimple ca in cazul in care am cerut cu ce se ocupa comisia interguvernamentala privind protectia drepturilor si contracararea traficului de fiinte umane si ni s-a prezentat doar ca au fost organizate 7 seminare.

De aceea, am pus ca aceasta sa fie scopul principal al articolului: protejarea si asigurarea pazei si integritatii persoanelor.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco: 

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Eu am o propunere de felul urmator. Institutul Protectiei Martorului este un institut, nou pentru Republica Moldova, un institut necesar specific, dar este cunoscut si aprobat in multe tari ale lumii. De aceea, eu propun sa incheiem discutia si sa nu inventam roata si bicicleta.

Repet, institutul acesta este deja experimentat. Comisia noastra juridica, pentru numiri si imunitati impreuna cu autorii, pentru lectura a doua, sa sigilam si sa o facem asa cum exista ea in toata lumea. Sa nu inventam iarasi specific-urile moldovenesti.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Mai sint intrebari?

Domnule ministru,

Va rog.

Comisia. Domnul Turcan.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat si constata ca au fost prezentate avize din partea comisiilor permanente, a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Toate avizele sint, din punct de vedere al conceptului, pozitive. Acest proiect de lege este sustinut. Dar, totodata, au fost inaintate mai multe amendamente ce vor fi luate in considerare de comisie pentru lectura a doua. Din punct de vedere conceptual, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu a constatat careva probleme care trebuie sa fie excluse din acest proiect de lege. In concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune acest proiect de lege pentru adoptare in prima lectura.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari catre comisie? Nu sint.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2482. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2482 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3777 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul penal, Codul cu privire la contraventiile administrative).

Domnule Mironescu,

Poftim.

 

Domnul Valeriu Mironescu – Directorul Agentiei Agroindustriale
                                                                     “Moldova-Vin”:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati domnilor deputati,

Prezentul proiect de Lege pentru modificarea unor acte legislative a fost elaborat de Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin” intru executarea Hotaririi Parlamentului nr.4016 din 2 martie curent privind controlul executarii Legii nr.1116 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice si in scopul solutionarii unor probleme existente in domeniul circulatiei alcoolului etilic si a productiei alcoolice. Proiectul prevede operarea unor modificari in Codul penal si in Codul cu privire la contraventiile administrative si anume: in redactia actuala a dispozitiei articolului 216 alineatul (1) din Codul penal, producerea, transportarea, pastrarea, comercializarea produselor falsificate se depaseste doar atunci cind actiunile sint savirsite in proportii mari si nu sint periculoase pentru viata sau sanatatea consumatorilor. Acest lucru limiteaza aplicarea eficienta in practica a normei penale, in particular, la compartimentul respectarii prevederilor Legii nr.1116 din 30 iunie 2000, deoarece actiunile respective trebuie sa imbine doua semne calificative.

Ca urmare, se propune de a exclude din dispozitia alineatului (1) al articolului 216 din Codul penal semnul calificativ existent al infractiunii – “savirsite in proportii mari”, incluzindu-l la alineatul (2).

Si urmatorul moment. Articolul 33 alineatul (1) litera h) din Legea nr.1100 prevede expres retragerea din circulatie a productiei alcoolice in cazul in care productia este falsificata. In realitate, insa, la documentarea delictelor legate de producerea, comercializarea, transportarea si pastrarea bauturilor alcoolice

falsificate si atragerea la raspundere administrativa a delicventului este necesar de a demonstra intentia sa de comercializare, de concentrare a bauturilor alcoolice falsificate pentru obtinerea de profit. Acest lucru este dificil de dovedit, deoarece, in majoritatea cazurilor, delicventul declara ca marfa respectiva nu ii apartine sau este fabricata pentru necesitati proprii.

Astfel, modificarea articolului 152⁵ din Codul cu privire la contraventiile administrative, prin excluderea din dispozitia articolului a caracteristicii de determinare a intentiei – “pentru obtinerea de profit”, va crea conditiile necesare pentru aplicarea in practica a articolului 33 din Legea nr.1100 si retragerea din circulatie a productiei falsificate, indiferent de scopurile declarate sau in posesia cui se afla aceasta.

Va multumesc.

Rog sa aprobati aceste rectificari.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari?

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Doamna Presedinte al sedintei,

Cred ca era mai corect sa... Eu am sa revin cu o intrebare la Directia juridica a Aparatului Parlamentului, caci este o problema strict juridica. Eu analizam atributiile Agentiei, nu prea am intilnit functii respective s.a.m.d. Eu imi cer scuze, am sa revin la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Mironescu.

Comisia. Domnul Turcan.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat. Deci, argumente, motive si scopul proiectului de lege au fost prezentate de catre autori. In rezultatul examinarii, din partea comisiilor au aparut unele propuneri ce tin de conceptul acestui proiect de lege si anume.

Se propune excluderea din proiect a articolului I, care prevede modificarea si completarea alineatelor (1) si (2) ale articolului 216 din Codul penal. Aceasta se motiveaza prin faptul ca excluderea cuvintelor, cum este propus de catre autori, “savirsite in proportii mari” va crea un haos juridic si nu va putea fi diferentiat de catre practicieni in care caz persoana culpabila trebuie trasa la raspundere penala sau in care caz – la raspundere contraventionala, dat fiind faptul ca va lipsi semnul calificativ. Astfel, articolul II devine articol unic, la propunerea comisiei, iar proiectul va avea urmatorul titlu: “Lege pentru modificarea articolului 152⁵ din Codul cu privire la contraventiile administrative.”

Proiectul a fost avizat pozitiv de 8 comisii permanente. Comisia pentru politica externa si integrare europeana considera ca  modificarea Codului cu privire la contraventiile administrative va provoca invinuirea si pedepsirea persoanelor care nu sint implicate in actiuni ilicite. Comisia nu sustine aceasta afirmare din motiv ca, conform articolului 152⁵ din Codul cu privire la contraventiile administrative, vor fi sanctionat numai persoanele care produc, comercializeaza, transporta sau pastreaza bauturi alcoolice falsificate in  scop de comercializare.

Luind in considerare faptul ca acest proiect de lege va fi aprobat in prima lectura, cu obiectiile mentionate in raportul prezentat si, totodata, ca actualmente noi finisam lucrul asupra pregatirii proiectului Codului contraventional nr.1593 pentru lectura a doua, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca, dupa adoptare in prima lectura, proiectul nr.3777 sa fie comasat cu proiectul Codului contraventional, ultimul fiind luat ca proiect de baza, iar proiectul
nr.3777 – ca proiect de alternativa.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

De fapt, intrebarea pe care am avut-o s-a epuizat prin raportul prezentat de domnul Turcan. Intrebarea era, de fapt, la articolul 1. Am prezentat in forma in care a fost prezentata de Guvern.

Eu va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Supun votului aprobarea in prima lectura si, totodata, ca proiect de alternativa proiectul de Lege care se refera Codul cu privire la contraventiile administrative. Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.3777, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.4279 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.88-XVI din 13 mai 2005 privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare internationale.

Prezinta din partea autorilor domnul Urechean.

Poftim, domnule Urechean.

Fiti atenti, urmariti ordinea de zi, va rog. Proiectul de Hotarire nr.4279. La mine aici e scris ca domnul Urechean prezinta din partea autorilor.

Domnule Bujor,

Da, poftim. Fiti atenti in sala, urmariti ordinea de zi.

 

Domnul  Leonid Bujor: 

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi deputati,

Avind in vedere ca doi colegi deputati, fosti reprezentanti ai Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” au parasit fractiunea, noi am venit cu propunerea de a-i inlocui cu membri ai Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”.

Deci, este prezentat proiectul initiativei legislative, nota informativa care confirma legitimitatea propunerii deputatilor  Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”. Pornind de la faptul ca dorim ca Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” sa fie reprezentata in conformitate cu prevederile Regulamentului, solicitam ca deputatii Parlamentului Republicii Moldova  sa sprijine acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari. Nu sint, da?

Comisia, va rog.

Domnul Iovv.

 

Domnul  Vasile Iovv: 

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele. Proiectul de hotarire este inaintat cu titlu de  initiativa legislativa de un grup de deputati ai Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”. Autorii proiectului propun modificarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea parlamentara … prin substituirea candidaturii doamnei deputat Vitalia Pavlicenco cu candidatura domnului deputat Veaceslav Untila. Comisia a decis sa propuna examinarea proiectului de hotarire in cadrul sedintei plenare a Parlamentului. Da, da, plenare.

 

Doamna  Maria Postoico:

E tot, da? Intrebari catre comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Iovv.

Pentru luare de cuvint s-a inscris doamna deputat Vitalia Pavlicenco.

Poftim.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Astazi, se examineaza inlocuirea deputatilor exclusi, adica, deveniti de nevoie neafiliati din delegatiile Legislativului nostru in diferite foruri interparlamentare.

Am decis sa spun citeva cuvinte aici cu ocazia excluderii mele din delegatia parlamentara asociata la Adunarea Parlamentara NATO nu pentru a solicita, Doamne fereste, sa nu votati inlocuirea mea, nici pentru a-mi exprima regretul pentru ce veti vota peste citeva minute. Nu, nu pentru aceasta. Fiecare voteaza cum ii dicteaza constiinta. Si ar fi cazul sa depasim aici interesele mai inguste, nu precizez care.

Este o problema, cred eu, nediferentierea ce s-ar impune intre deputatii ce pleaca din  fractiuni si deputatii exclusi. Desigur, pentru a privi altfel lucrurile, ar fi nevoie de discutii si de multa disponibilitate de a valorifica energia si capacitatile parlamentarilor care, conform Constitutiei, au mandat imperativ si ramin cu obligatii in fata alegatorilor. Cred ca, in acest sens, ar trebui sa solicitam si opinia Consiliului Europei.

La noi, din pacate, nu cred ca exista astazi o asemenea disponibilitate. M-ar intrista insa daca ar exista in schimb o mai multa solidaritate cu deputatii deveniti de voie sau de nevoie neafiliati sau care si-au schimbat apartenenta politica. Insa numarul de vreo 15 deputati care nu fac parte din grupurile politice anuntate in primele zile ale constituirii organelor de lucru ale Parlamentului pun un semn de intrebare privind valabilitatea Regulamentului si raspunderea in fata alegatorilor.

Revin insa la participarea la forurile internationale parlamentare. Am facut parte din delegatia asociata la Adunarea Parlamentara NATO in Parlamentul din 1998–2001, apoi si in actualul Parlament, probabil pina astazi. Sint mindra de acest lucru si, in special, pentru ca mi-ai fost de folos cunostintele acumulate la Facultatea de Limbi Straine a Universitatii de Stat, unde am invatat cultura si civilizatiile altor tari la diferite stagieri importante peste hotare, printre care la Centrul de Studii Strategice “Marsal” din Germania, in cadrul altor programe americane.

Am fost si ramin adeptul ideii, ca Republica Moldova trebuie sa adere cit mai repede la NATO, o garante sigura pentru a asigura si o crestere economica prin investitii protejate, prin edificarea unui stat de drept, valori promovate intens si de statele membre ale NATO. Tocmai de aceea am si colectat deja 12 semnaturi ale deputatilor din Parlamentul nostru pentru a modifica articolul 11 din Constitutie, ca sa putem renunta la neutralitatea incalcata grav prin stationarea in continuare a trupelor rusesti pe teritoriul statului nostru suveran. Ii astept pe adeptii ideii de a renunta la neutralitate sa semneze si ei initiativa pentru a putea depune la Curtea Constitutionala. Salut semnarea de catre Republica Moldova a Planului individual de actiuni “NATO – Republica Moldova” si sper sa aiba o mai buna realizare decit Planul de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”.

Deoarece la noi nu s-a prea instituit modalitatea de a se prezenta rapoarte despre activitatea in forurile parlamentare internationale, desi am informat mereu presa, ca si de a se elabora mandatele delegatiilor ce reprezinta statul si Parlamentul acolo, poate ca nu intotdeauna ati stiut ce am reusit, unde personal am fost intotdeauna activa.

De aceea, acum, cind voi parasi delegatia, nu prin voia mea, si acest for, vreau sa le spun cetatenilor nostri doua realizari ale mele ca parlamentar.

Prima a fost in anul 1999, la sesiunea de toamna de la Amsterdam a Adunarii Parlamentare NATO, unde am obtinut in Rezolutia, intitulata cu privire la relatiile dintre NATO si Rusia doua mentionari importante pentru independenta si integritatea teritoriala a statului nostru.

In partea constatativa este condamnat regimul violent de la Tiraspol si cercul de politici rusesti ce sprijina acest regim neconstitutional, iar in partea rezolutiva se dispune retragerea imediata si neconditionata a trupelor si a arsenalelor rusesti de pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta rezolutie a fost adoptata cu peste 200 de voturi ale celor pe atunci 19 tari membre ale NATO, cu numai doua zile inainte de faimoasele decizii ale summit-lui OSCE de la Istanbul, care nu au fost inca indeplinite.

Lupta in Comisia politica a adunarii parlamentare NATO si in sedinta plenara a fost dura, discutiile cu parlamentarii din Rusia – foarte grele, dar s-a votat si le-am multumit tuturor, in primul rind congresmanilor americani, cu care am inaintat impreuna amendamentele la rezolutie. A doua zi remiteam aceasta rezolutie delegatiei Guvernului nostru care pleca la Istanbul.

In activitatea mea la Adunarea Parlamentara NATO am avut o buna cooperare cu deputati din diferite tari, in primul rind, cu deputati din Romania.

A doua realizare este seminarul international ROSROT, organizat de Adunarea Parlamentara NATO recent la Chisinau, despre care am vorbit in perioada 1998–2001 si asupra caruia am insistat si dupa anul 2005. Si colegii mei din delegatia acestui Parlament, in special domnul Rosca, a insistat asupra prezentei Adunarii Parlamentare NATO intr-o forma sau alta la Chisinau. De asemenea, am cerut mereu o vizita a Comisiei politice a Adunarii Parlamentare NATO ca sa se documenteze la fata locului asupra situatiei si sa transmita mesajul tuturor guvernelor tarilor membre ale NATO. Iar Adunarea Parlamentara si Secretarul General sa caute aplicarea Rezolutiei din 1999.

In acest sens, am pregatit in 1999–2000 documente ample privind conflictul transnistrean, pe care le-am difuzat in cadrul Adunarii Parlamentare NATO. La ultima sesiune a Adunarii Parlamentare NATO de la Paris a fost, desigur, regretabil faptul ca, printre invitatii speciali ai Adunarii Parlamentare NATO, presedintele georgian Mihail Saakasvili, ministrul ucrainean de externe Boris Tarasiuk si ex-prezedentiabilul belarus Alexandr Menenkevici nu a fost si Presedintele Voronin sa le vorbeasca parlamentarilor NATO la fel de frumos si convingator in franceza si in engleza, precum au vorbit acesti inalti demnitari de stat si politicieni apreciati in Occident.

La aceasta sesiune s-au adoptat documente importante privind relatiile dintre NATO si Georgia, NATO si Albania, Croatia, ex-republica Iugoslava, Macedonia in vederea aderarii lor la NATO.

De fiecare data, beneficiind de cunoasterea limbilor straine si de curajul de a vorbi in forurile internationale, am adus mesajul nostru statelor membre ale AP a NATO si doresc sa constat o imbunatatire si un interes subliniat fata de sfidarile Republicii Moldova. O dorinta de a ne ajuta. Sint convinsa ca numai prin consecventa si activitate energetica vom putea sa rezolvam aceste sfidari geopolitice.

In final, vreau sa il indemn pe deputatul ce ma va succeda la AP a NATO sa depuna toata straduinta si sa multiplice rezultatele obtinute prin efortul si implicarea mea. Vom vedea daca ii va reusi. Insa o elita moderna inseamna astazi, cum spunea un prim-ministru roman, si o echipa de adevarati intelectuali care pot vorbi de la egal la egal, inclusiv in sensul limbii cu acei pe care ni-i dorim parteneri occidentali.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Deci, mai multe luari de cuvint nu sint. Supun votului proiectul de Hotarire nr.4279. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Hotarire nr.4280 pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.157-XVI din 21 iulie 2005 privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Prezinta domnul Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor: 

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi deputati,

In conformitate cu prevederile articolului 5 si ale articolului 12 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova si in legatura cu faptul ca deputatul Anatol Taranu a fost exclus din componenta Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”,  deputatii “Aliantei «Moldova Noastra»” vin cu propunerea de a exclude din componenta acestei comisii la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei candidatura domnului Taranu Anatol si a o inlocui cu reprezentantul Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” presedintele fractiunii domnul Serafim Urechean.

Speram ca deputatii in Parlamentul Republicii Moldova vor da dovada de multa responsabilitate, vor tine cont de drepturile opozitiei de a-si avea reprezentantii sai in Adunarea Parlamentara si vor vota pozitiv acest proiect de lege.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari catre autor? Nu sint.

Comisia. Doamna Pavlicenco.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Prin ironia soartei eu prezint acest raport, raportul Comisiei pentru politica externa si integrare europeana la proiectul de Hotarire pentru modificarea Hotaririi Parlamentului nr.157-XVI din 21 iulie 2005 privind aprobarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele.

Proiectul de Hotarire este inaintat cu titlu de initiativa legislativa de un grup de deputati ai fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”. Autorii proiectului propun a modifica componenta nominala a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei prin substituirea candidaturii deputatului Anatol Taranu cu candidatura deputatului Serafim Urechean in calitate de membru supleant. In urma dezbaterilor in cadrul comisiei, Comisia pentru politica externa si integrare europeana a decis sa propuna examinarea proiectului de Hotarire de fata in cadrul sedintei plenare a Parlamentului. Vicepresedintele comisiei Vasile Iovv. Sper sa ma ierte domnul Taranu.

 

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari sint? Da? Supun votului proiectul de Hotarire nr.4280. Cine este pentru, rog sa voteze. In sala nu se vede.

Va rog numaratorii.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 6.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Doamna  Maria Postoico:

13 voturi “pro”. Cine este impotriva? Nu sint.

Stimati colegi,

Avem o situatie care nu intruneste conditiile pentru a fi aprobat acest proiect de hotarire. Si in acest caz avem aceea ce avem.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:  

Eu cred ca aici colegii nostri din fractiunea majoritara demonstreaza “capacitatile lor de a lucra si de a gasi consens politic in mai multe chestiuni”. Este vorba ca articolul 5 din regulament prevede ca aceasta este treaba fractiunii, este o chestiune care ii apartine fractiunii parlamentare. La ultima sedinta a Biroului permanent, chiar si domnul Lupu a spus ca, poftim, o sa fie inclusa in ordinea de zi, ca este chestiunea fractiunii voastre parlamentare. Si eu cred ca aceasta farsa inca o data nu o sa duca la aceea ca o sa gasim consens politic in acest Parlament, dar o sa duca la niste actiuni care o sa fie niste actiuni imprevizibile, sa spun asa.

 

Doamna  Maria Postoico:

In continuare microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

In prezentarea acestui proiect de lege in calitate de unul dintre autori am facut trimitere la doua articole: articolul 5 si articolul 12 din Regulamentul Parlamentului. Prin faptul ca deputatii din fractiunea majoritara si, spre regret, nu numai ei, pentru a doua oara, prin vot solidar, resping candidatura deputatului Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”. Se demonstreaza, de fapt, ca este o lipsa de respect fata de fractiunea parlamentara, fata de propunerile fractiunii parlamentare, si, in acest sens, noi ne rezervam dreptul de a informa toate structurile internationale despre batjocora care se intimpla in Parlamentul Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Leonid Bujor:

Am spus aceasta fraza ultima, dat fiind faptul ca Wanderlinder, fiind, aici, la Chisinau, a atras atentia asupra faptului ca Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” i se creeaza obstacole in mod artificial. Si nu trebuie sa va supere treaba aceasta. Daca vrem integrare europeana, sa fim consecventi si sa nu votam doar ceea ce va aranjeaza pe dumneavoastra.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Eu cred ca este o situatie iesita din comun. Ar fi foarte bine daca doamna Ostapciuc, Presedintele Fractiunii Partidului Comunistilor ar da o explicatie aici, la microfonul Parlamentului Republicii Moldova, si ar lamuri pozitia fractiunii majoritare. Care sint motivele? Ce concret, ce intrebari sint la domnul Urechean, la Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”? Eu inteleg, un an si jumatate in urma au aparut niste probleme legate de dosarul respectiv. Dosar penal, care a fost, practic, anulat in plen de Curtea Suprema de Justitie. Si inca o data s-a demonstrat ca in Republica Moldova nu exista justitie.

Deci, domnul Urechean este in acest caz pus intr-o situatie sa se adreseze la Curtea Europeana, sa isi apere drepturile ca cetatean si ca deputat al Parlamentului.

Stimati colegi,

Eu cred ca aceasta inca o data demonstreaza ca dumneavoastra, acei care totdeauna ati apreciat solidaritatea la cele mai importante probleme, adica ati apreciat si opozitia, in sfirsit, isi pune umarul la rezolvarea multor probleme, in cazul de fata ignorati cerintele organismelor internationale.

Inca o data demonstrati ca  Republica Moldova nu este stat de drept. Ca cu o persoana se poate proceda de rind cum doresc si cu un deputat in Parlament. Personal, ceea ce se refera la domnul Urechean. Deci, eu cer, din numele fractiunii, ca oficial sa fim informati, care este cauza nevotarii candidaturii domnului Urechean.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4, nr.3, da.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Nu as vrea sa deschid, deci, discutii pe marginea problemei in cauza, este un drept legislativ al fractiunii, ceea ce a si facut, si s-a profitat de aceasta atributie. A inaintat initiativa legislativa respectiva. Si as vrea sa aduc la cunostinta colegilor nostri din fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” ca fiecare deputat are dreptul  liber la exprimarea votului. Deci, nu este nici o influenta, fiecare deputat a votat asa cum a gasit de cuviinta. Aceasta este explicatia noastra.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Va multumesc frumos, doamna Presedinte.

Eu stiu, daca dumneavoastra nu stiti de unde cresc picioarele, eu stiu. De la indicatia tovarasului Voronin, atunci cind a spus intr-un grup, ca “nu ii voi da lui Urechean tribuna europeana”. Dar eu vreau sa va spun un lucru, stimati tovarasi  comunisti, este o inalta apreciere a dumneavoastra a personalitatii mele prin nevotarea acestui proiect, acestei initiative legislative. Si eu chiar vreau sa va multumesc frumos. Aceasta inca o data demonstreaza frica dumneavoastra, demonstreaza ca noi sintem o opozitie reala, demonstreaza inca foarte multe lucruri care, ma rog, o sa le intelegeti cind va veni timpul.

Eu va multumesc frumos pentru votul dumneavoastra de astazi. Sinteti bravo, tovarasi.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Sintem la orele 11.31. Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi este Ora Guvernului, intrebari si interpelari.

Astazi sint invitati pentru a da raspuns la intrebarile si interpelarile inaintate de catre deputatii Gheorghe Susarenco, Vlad Cubreacov si Valentina Buliga. Deci, la microfonul central se invita Serghei Iatco, directorul Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor cu privire la legalitatea anularii modelului de certificat, instituit de Guvern pentru inregistrarea partilor componente ale cultelor. Raspuns pentru domnul Gheorghe Susarenco si Vlad Cubreacov.

Va rog. 

 

Domnul Serghei Iatco – directorul Serviciului de Stat pentru Problemele
                                                   Cultelor:

Doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Domnule deputat Susarenco,

Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.758 din 13 octombrie 1994 privind aprobarea Regulamentului provizoriu cu privire la inregistrarea partilor componente ale cultelor, stabileste modul de inregistrare a comunitatilor religioase, parti componente ale cultelor. Iar anexa regulamentului mentionat stabileste modelul certificatului ce urmeaza a fi eliberat celor din urma.

In acest context, va comunic ca, la inceperea exercitarii functiei de director al Serviciului, am stabilit, ca, incepind cu 1994 pina in martie 2002, de catre Serviciul de Stat pentru Culte a fost eliberat un model de certificat ce nu a corespuns intocmai modelului prevazut in anexa Regulamentului, aprobat prin hotarire de Guvern, fiind completat cu unele rubrici noi, cum ar fi numarul hotaririi Guvernului, prin care a fost recunoscut cultul din care face parte comunitatea religioasa, localitatea din care face parte comunitatea religioasa, reprezentantii legali ai comunitatii religioase.

La fel, modelul certificatului mentionat, fiind tiparit in doua limbi, dupa modelul certificatului publicat in editia de limba rusa a Monitorului Oficial al Republicii Moldova nr.13/111 din 17 noiembrie 1994. De mentionat ca, incepind cu 1994 si pina in februarie 2002, au fost eliberate 1677 de asemenea certificate. In total 2259 eliberate pina la ziua actuala.

Ca rezultat al examinarii cazului, s-a stabilit ca fosta conducere a Serviciului a decis modificarea modelului certificatului in scopul perfectionarii acestuia, la doleanta si propunerea unor culte religioase, pentru a contine mai multa informatie despre culte si partile lor componente.

De mentionat ca pina in prezent nici un cult sau parte componenta a acestora nu s-a adresat cu pretentii sau plingeri asupra certificatului numit. In acest context, dat fiind faptul ca modelul certificatului eliberat nu a manifestat niste abateri seriose de la modelul stabilit de anexa regulamentului provizoriu, care ar fi prejudiciat, intr-un fel sau altul, comunitatile religioase si in vederea pastrarii unui tip unic de certificate a continuat eliberarea modelelor vechi de certificate.

La fel, tinind cont de prevederile Hotaririi Guvernului nr.272 din 6 martie 2002 despre masurile privind crearea sistemului informational automatizat Registrul de Stat al unitatilor de drept care prevedea in punctul 12 documente de inregistrare, ca Registrul de Stat al unitatilor de drept, ca rezultat al implementarii conceptiei, va acorda unitatilor de drept certificatul unic de inregistrare. Alt motiv a fost si inceperea pregatirii si examinarii de la 30 august 2002 a noului proiect de lege despre culte.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, poftim, intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc, stimata doamna Presedinte.

Stimati colegi,

Informatia prezentata de domnul Iatco reflecta intr-o mica masura aspectele pe care le-am ridicat in intrebarea formulata regulamentar joia trecuta. Si este cit se poate de lacunara, pentru ca intrebarea mea s-a referit la tiraje concrete, la unitati poligrafice concrete, la modul in care au fost selectate aceste unitati poligrafice, la costuri, la sursele financiare, bugetare sau extrabugetare, la o serie de aspecte pe care domnul director al Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor a evitat sa le abordeze. Deci, vreau sa imi exprim aceasta nedumerire, intii de toate.

 

Domnul Serghei Iatco:

Domnule Cubreacov,

Eu i-am raspuns domnului Susarenco. Eu v-am raspuns si dumneavoastra. 

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu, din cite imi amintesc eu exact acest lucru, este fixat in stenograma. Pentru economie de timp, am reiterat aceeasi intrebare. Si am dezvoltat-o, astfel incit dumneavoastra ati primit, conform uzantelor si procedurilor in vigoare, o intrebare care a fost completa si care a fost formulata de doi deputati, asa cum si stimata doamna Presedinte al sedintei, vicepresedintele Parlamentului Maria Postoico, a anuntat inainte de a va invita la aceasta tribuna. Vreau sa imi exprim nedumerirea de ce aceasta omisiune si evitare de a raspunde complet si foarte concret pe scurt, sintetic la intrebarea care v-a fost formulata sub toate aspectele.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, aveti raspuns aparte pentru domnul Cubreacov?

 

Domnul Serghei Iatco:

Da, eu am primit scrisoare pentru fiecare aparte, avem intrebarea dumneavoastra si a domnului Susarenco tot este aparte. De aceea eu si am pregatit pentru fiecare intrebare aparte.

 

Doamna  Maria Postoico:

Raspuns, da?

Bine, dar atunci audiem si a doua intrebare.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Bine, atunci legat de aceea ce ati spus dumneavoastra, daca inteleg ca ve-ti mai prezenta informatie in continuare, raspunzind la intrebarea mea, legata de prima intrebare pe care eu am reiterat-o oficial in Parlament la acest microfon. Vreau sa va intreb urmatorul lucru. Eu personal v-am sesizat asupra cel putin unei comunitati, parti componente locale a unuia dintre cultele religioase, constatind ca certificatul eliberat nu era in regula. De aceea imi pare o dezinformare faptul ca nu ati fost sesizat de reprezentantii cultelor. Poate acest lucru este adevarat, dar eu, in calitatea mea oficiala de deputat, v-am sesizat in scris la Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor de cind sinteti in functiune.

Pe de alta parte, cunoasteti ca am avut acces la informatia din dosarele pastrate de Serviciul dumneavoastra privind inregistrarea unor parti componente ale cultelor din raionul Ungheni, ceea ce a facut obiectul unei alte intrebari si al unei interpelari adresate altor organe, cum ar fi Procuratura sau Ministerul de Interne. Si am constatat ca aceste certificate de care vorbiti dumneavoastra, sint eliberate cu incalcarea normelor, procedurilor in vigoare.

Am constatat ca certificatele au fost eliberate fara ca aceste parti componente sa aiba statut, confirmari de la primarie, de la comitetele executive raionale, liste ale fondatorilor, asa cum prevede punctul 5 din Regulamentul provizoriu cu privire la inregistrarea partilor componente ale cultelor. Eu v-am sesizat la fata locului verbal nu o singura data. Dumneavoastra mi-ati confirmat faptul ca ceva nu este in regula, ca aceste certificate au fost eliberate cu incalcari, chiar in lipsa  unor ordine privind inregistrarea. Si vad ca nu v-ati referit in informatia dumneavoastra la aceste aspecte. Ce puteti sa ne spuneti in legatura cu aceasta?

Domnul Serghei Iatco:

Pot sa va spun ca, dupa cum ati fost si dumneavoastra prezent, ca pina in 2002, pina in martie 2002, intr-adevar, poate au fost careva abateri de la inregistrarea privind punctul 5 din Regulament, dar din 2002 pina in prezent v-ati convins, nu sint asemenea abateri. De aceea, eu raspund concret la 2002–2006.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Atunci una din functiile dumneavoastra de baza ca director al acestui Serviciu de pe linga Guvernul Republicii Moldova consta in sesizarea instantelor judecatoresti in vederea anularii unui sau altui certificat de intregistrare, eliberat cu incalcarea normelor si procedurilor legale in vigoare. Vreau sa va intreb daca dumneavoastra   v-ati autosesizat sau daca ati dat curs cerintelor mele, inclusiv in aceasta privinta. Eu v-am sesizat in privinta unei comunitati care este “Sfintul Teodor si Sfinta Teodora de la Sihla” din Chisinau, din strada  Puschin. Nu exista o asemenea comunitate, nu exista documente, nu exista un statut, nu exista confirmari. Acest caz provine, intr-adevar, din directoratul antecesorului dumneavoastra in functie Gheorghe Armasu.

Si chiar daca v-am sesizat sau v-am cerut informatii, dumneavoastra u ati actionat, in consecinta, uzind de dreptul pe care il aveti atribuit prin Regulamentul cu privire la Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor. De ce nu ati facut-o sau vreau sa va intreb daca aveti de gind s-o faceti in acest caz concret sau in altele?

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va rog raspuns.

 

Domnul Serghei Iatco:

Nu am facut-o pina in prezent, fiindca nu avem atitea  forte ca sa reexaminam toate dosarele care au fost cindva inregistrate.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Dar cel putin unul.

 

Domnul Serghei Iatco:

Fiindca ele au fost, este un ordin de inregistrare ca atare, este adoptat un document de inregistrare a acestei comunitati.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

V-ati referit, in informatia dumneavoastra, la faptul ca certificatul acesta care se abate grav de la modelul instituit prin hotarire guvernamentala, care  este un act normativ valabil, prevalindu-va de traducerea in limba rusa. Vreau sa va intreb pentru dumneavoastra, in acest caz sau in alte cazuri varianta tradusa in limba rusa este varianta de baza sau varianta oficiala in limba de stat a Republicii Moldova este cea de urmat? Care a fost logica  pentru dumneavoastra?

 

 

 

Domnul Serghei Iatco:

Eu am spus ca modelul certificatului mentionat a fost tiparit in doua limbi, dupa modelul certificatului publicat in editia in limba rusa a Monitorului Oficial.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Deci, dumneavoastra credeti ca aceasta are prioritate fata de varianta in limba oficiala?

 

Domnul Serghei Iatco:

Eu n-am spus ca are prioritate.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Pentru ca vreau sa amintesc ca este vorba de o traducere a unui hotariri de Guvern, am vazut ca si versiunea  engleza a acestei hotariri, exista o versiune engleza, reproduce varianta in limba oficiala si in limba engleza. Nu cred ca v-ati fi condus de varianta engleza. Atit timp cit avem norme in vigoare si avem o varianta etalon si modelul instituit de Guvern, printr-o hotarire a sa, nu inteleg de ce sinteti singurul organ din stat investit cu dreptul de conferire a personalitatii juridice care va abateti de la aceasta regula.

Nici Ministerul Justitiei, nici Camera Inregistrarii de Stat, nici alte organe in trecut sau in prezent nu urmeaza aceasta procedura vicioasa. Nu vi se pare ca este o exceptie,  care se constituie in ilegalitate si trebuie abandonata?

 

Domnul Serghei Iatco:

Nu, domnule Cubreacov.

Ele erau tiparite, de aceea si au fost folosite.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Si as vrea sa  va mai intreb un lucru. De ce nu ati sesizat Guvernul...

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebare.

Domnule Cubreacov,

Mai succint. Colegii asteapta.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

...In legatura cu neconcordantele care exista, legate de acest model de certificat intr-o editie sau alta, pentru ca versiunea in limba oficiala si versiunea in limba rusa difera esential. Si, in felul acesta, sint afectate drepturile majoritatii cetatenilor Republicii Moldova, care sint, intr-un fel sau altul, religiosi. Deci, aceasta chestiune nu este una de importanta minora. Ea vizeaza cvasimajoritatea populatiei Republicii Moldova si a comunitatilor lor locale. De ce nu ati sesizat Guvernul asupra diferentelor dintre versiunea in limba oficiala si cea in alta limba?

 

 

 

Domnul Serghei Iatco:

In raspunsul meu eu am mentionat motivele din care, pina in prezent, nu a fost facut acest lucru.

 

Doamna  Maria Postoico:

Trei minute. Aveti trei minute.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Bine, eu va multumesc pentru acest raspuns.

Si astept raspunsul la intrebarea pe care am formulat-o exclusiv eu.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu ma uit, fiti pe pace.

 

Domnul Serghei Iatco:

Noi in discutii v-am dat raspuns si la celelalte intrebari.

 

Doamna  Maria Postoico:

Este clar.

Domnule Susarenco,

Dumneavoastra aveti intrebari? Nu.

Va multumesc, domnule Iatco. 

La tribuna centrala se invita domnul Liviu Vovc, seful Directiei generale sanatate a Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, pentru a raspunde la interpelarea doamnei deputat Valentina Buliga despre masurile intreprinse pentru combaterea tabacismului si propagarea unui mod de viata sanatos in rindurile populatiei.

Poftim.

 

Domnul Liviu Vovc – seful Directiei generale sanatate a Ministerului
                                                 Sanatatii si Protectiei Sociale:

Stimata doamna Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Problema tabacismului in Republica Moldova este una foarte grava, mai ales din motivul ca, pe an ce trece, acest viciu cuprinde virste tot mai fragede. As vrea sa operez cu unele date ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii. La nivel mondial, tutunul continue sa fie cel mai mare ucigas, provocind moartea a 5 milioane persoane anual.

Daca nu vor fi intreprinse actiuni care sa raspunda la ingrijorarile oamenilor cauzate de dependenta consumului si expunerea la fumul de tutun, catre anul 2020 pe glob se prognozeaza ca vor muri aproximativ 10 milioane de persoane. Astfel, tutunul devine o arma de distrugere in masa, provocind mai multe victime decit calamitatile bacteriologice, chimice, atomice, toate luate impreuna. Utilizarea extensiva a tutunului in Republica Moldova are urmari considerabile asupra sanatatii. (Rumoare in sala).

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog, deci, in acest caz este la tribuna centrala persoana... deci aveti... Eu va rog.

Continuati, domnule Vovc.

Domnule Cubreacov,

Eu va rog liniste.

Va rog continuati, domnule Vovc.

 

Domnul Liviu Vovc:

Imi permiteti, da? Utilizarea extensiva a tutunului in Republica Moldova are urmari considerabile asupra sanatatii. Actualmente, 46,8% barbati si 8,9% femei fumeaza. Este alarmant faptul ca fumatul, cum am spus, a devenit un obicei negativ si printre copii si adolescenti, care incep sa fumeze de la o virsta tot mai mica. Conform studiului efectuat de catre Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale si al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in rindurile elevilor de la 13–15 ani fumeaza in prezent 15% dintre elevi. 24% sint baieti si 6,9% – fete. Au incercat sa fumeze 43 din respondenti. Din ei pina la 10 ani 46% dintre elevi. Acelasi studiu denota ca din rindul acelor care nu au fumat niciodata doresc sa initieze fumatul pe parcursul anului 2007 aproximativ 66,4%.

O cauza este accesul liber ale tinerilor la produsele de tutungerie. Aproximativ 2/3 din fumatori, am  in vedere copiii si adolescentii, procura tigari din magazine. Din ei 76 % nu au fost intrebati de nimeni si nu le-au fost opuse, nu le-au facut probleme in legatura cu virsta pe care o au.         

Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale va comunica ca a intreprins unele masuri legislative, educationale pentru supravegherea si redresarea situatiei create. Au fost inaintate propuneri la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.386-15 din 19 iulie 2001 cu privire la tutun si la produsele din tutun, prin care sint prevazute restrictii suplimentare privind interzicerea comercializarii produselor din tutun in institutiile de invatamint si educatie, in scoli, institutii prescolare, institutii de invatamint superior etc., institutii medicale, localuri si terenuri de sport, stadioane si pe teritoriile lor si prin reteaua de comert stationara si am ambulanta la distanta nu mai mica de 250 de metri de la obiectivele nominalizate.

S-a propus interzicerea publicatiei articolelor din tutun la Televiziune, Radio, presa scrisa si cea electronica, precum si publicitatea exterioara a acestor articole, restrictii privind fumatul in locurile publice. Permanent, se efectueaza activitati de educatie pentru sanatate si promovarea modului sanatos de viata a populatiei, in deosebi a tinerilor privind profilaxia combaterii deprinderilor daunatoare, inclusiv tabacismul.

As vrea sa mentionez ca, anual, la initiativa Organizatiei Mondiale a Sanatatii, la 31 mai se marcheaza  traditional ziua numita, anul acesta a fost marcata, sub sloganul: tutunul este daunator in orice forma si in orice masa. La acest compartiment pe parcursul a celor 9 luni care au trecut, la capitolul combaterea deprinderilor daunatoare, inclusiv tabacismul, s-au organizat si s-au desfasurat
141 de seminare de instruire a cadrelor, 45 de emisiuni televizate, 560 de emisiuni radiofonice, 87 de publicatii in presa, au fost organizate prelegeri, convorbiri, serate tematice de intrebari si raspunsuri, s-au elaborat 1061 de buletine sanitare si 67 materiale metodico-informative.

Stimati deputati,

Insa, modificarea compartimentelor si atitudinilor este un proces de durata care necesita uneori ani de-a rindul pentru a se forma, fixa si consolida. Un aport esential in prevenirea si combaterea fumatului va avea ratificarea de catre Parlament a Conventiei-cadru pentru controlul tutunului a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, semnata de Republica Moldova in 29 iunie 2004. Conventia a fost ratificata de Guvern si tot setul de documente in prezent se afla in Parlament pentru ratificare.

Ratificarea cu aderarea la Conventia-cadru a Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind controlul tutunului va putea micsora rata morbiditatii si mortalitatii cauzate de consumul produselor de tutun, astfel micsorind cheltuielile din cadrul sistemului sanatatii si protectiei sociale, precum si majorind productivitatea activitatilor persoanelor antrenate in cimpul muncii.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu, va rog, in liniste.  

 

Domnul Liviu Vovc:

In plus, Moldova va putea beneficia de o asistenta tehnica si financiara din partea organismelor internationale pentru reorientarea agriculturii si la producerea tutunului de alte culturi mai avantajoase. Aceasta e tot.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

De fapt, putina toleranta, fiindca astazi e chiar Ziua Internationala a Tolerantei, aceasta este una. A doua, a treia zi de joi in fiecare luna noiembrie se marcheaza la fel ziua internationala fara fumat.

Asa ca tema este actuala si va rog microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimata doamna Presedinte,

Vreau sa aduc multumiri Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, dar vreau, totodata, sa constat ca Guvernul a abordat unilateral problema combaterii acestui flagel. Si mai mult decit atit, trebuie sa fim ingrijorati, care sint activitatile Ministerului Educatiei si Tineretului, care nu a prezentat o informatie ampla. Dar ministerului ii multumesc pentru activitatile pe care le face el in prevenirea acestui flagel.

Multumesc, domnule Vovc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc, domnule Vovc.

Intrebari si interpelari.

Microfonul nr.2. Incepem din partea aceasta.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, doamna Presedinte.

Pentru mine ziua de astazi mai reprezinta o data importanta, este ziua de nastere a fetitei mele.

 

Doamna  Maria Postoico:

Felicitarile noastre.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar, totodata, vreau sa adresez si doua interpelari. Prima interpelare este la adresa domnului ministru al sanatatii si protectiei sociale Ion Ababii. Solicit prezentarea unei  informatii privind ordinul publicat recent in Monitorul Oficial nr.170/173, 572 din 3 noiembrie 2006 cu privire la prestarea unor servicii suplimentare de imunizare a populatiei Republicii Moldova, prin care se prevede interzicerea de a comercializa vaccinuri antigripale in farmacii, deoarece Republica Moldova este una dintre putinele state care nu ofera acest vaccin gratuit si acesta, fiind costisitor, este procurat de cetateni pe piata libera. Rog sa imi comunicati urmatoarea informatie.

Care a fost necesitatea de a adopta aceasta decizie? Si sa fie aceasta informatie confirmata de cazuri si date concrete ca practica comercializarii libere a creat probleme de sanatate confirmate prin acte veridice si confirmate stiintific?

Cred ca este un lucru important, sa se prezinte o estimare a pierderilor farmaciilor, deoarece masura a fost luata prea tirziu, Ordinul are vechime de un an, dar a fost publicat anul acesta, pe data de 3 noiembrie 2006.

Numarul vaccinurilor in anul precedent si estimarea vaccinarilor in cazul aplicarii ordonantei date, mai ales ca in anul 2007 exista pericolul real de pandemie cu gripa.

Cum au evaluat preturile la vaccinuri si care sint disponibilitatile de vaccina antigripala in farmacii si la importatori?

In prima instanta, rog raspuns in scris.

Si a doua interpelare este adresata domnului director al Departamentului “Moldova-Vin” Valeriu Mironescu. Eu am incercat astazi sa mentionez ca acest departament uita de atributiile sale si cam se ocupa cu alte opere, pe alocuri, de arta.

Stimati colegi,

Interpelarea este adresata dumnealui si vreau sa fac o mentiune pentru noi toti ca Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin” a interzis din 6 noiembrie curent exportul temporar al vinurilor vrac din roada anului 2006. Totodata, potrivit Hotaririi Agentiei “Moldova-Vin” vinurile in vrac din roada anului 2005 pot fi exportate doar in baza contractelor incheiate pina la 1 octombrie curent si au certificate eliberate de Centrul National de verificare a productiei alcoolice. Actul a fost modificat insa la 13 noiembrie 2006 cu permiterea exportului a 15% din vinul vrac.

In legatura cu luarea acestor masuri, rugam sa fie oferite urmatoarele informatii:

Baza legala a adoptarii acestei hotariri, inclusiv corespunderea actului cu competentele atribuit de lege Departamentului “Moldova-Vin”, cum se aplica actul dat, fara a fi publicata in Monitorul Oficial si fara a fi cunoscute persoanele asupra carora se rasfringe?

Informatiile economico-financiare complete, care au stat la baza luarii deciziei date, inclusiv informatiei privind productia pentru anul 2006, preturile externe la export, precum si previziunile privind comercializarea vinului pentru anul urmator.

Eu nu stiu ce informatie ne va prezenta domnul Mironescu, dar eu am sa va prezint informatia cum ordinele acestui Departament sint aplicate in Republica Moldova.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Valentina Golban:

Doamna Presedinte,

Nu am astazi o interpelare, dar data trecuta, la ora Guvernului, am adresat o interpelare Guvernului si Ministerului Educatiei si Tineretului vizavi de problema scolii auxiliare din satul Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul, starea dezastruoasa, situatie reflectata de posturile de televiziune din Republica Moldova, inclusiv Televiziunea  Moldova–1, canalul Moldova–1 si rugam atunci respectuos sa vina cineva sa imi raspunda la mai multe intrebari.

Am primit o scrisoare de la acest minister. Nu am cerut in scris si nu sint de acord cu raspunsurile care sint aici. Mai mult decit atit, ca m-am deplasat zilele acestea la aceasta scoala si vreau sa va spun ca situatia este foarte critica. Mai mult decit atit ca aici mi se spune ca cu aceste probleme se confrunta si alte institutii rezidentiale din Republica Moldova.

Eu imi reiterez  intrebarea  mea si interpelarea facuta si enuntata in sedinta de joia trecuta. Si rog respectuos, in sedinta urmatoare, la Ora Guvernului sa vina, desigur, il invit pe domnul ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun si vreau sa ne informeze si sa imi raspunda la intrebari, pentru ca situatia in aceasta scoala, dar si in alte scoli, banuiesc, si mai mult decit atit din argumentele facute in aceasta scrisoare este una foarte, foarte complicata. Eu astept in sedinta de joia viitoare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Eu la fel nu-l vad astazi prezent in sala pe domnul ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun. Ii multumesc pentru raspunsul in scris, dar solicitarea a fost si in plenul Parlamentului despre aceea cum se realizeaza Legea privind indemnizatiile pentru tinerii specialisti din localitatile rurale. Si la fel am avut o interpelare referitor la retinerea salariilor pentru cadrele care au fost disponibilizate din  satul Dermenji, spitalul psihonarcologic. Si nu am primit raspuns. Adica ministerul nu a tinut cont de intrebarea mea.

Si am doua interpelari. Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova, de la care solicit ca sa examineze refuzurile neintemeiate din punct de vedere legal al consiliilor de expertiza medicala a vitalitatii. De a acorda grade de invaliditate cetatenilor pe motivul, ca sint deja beneficiari de pensii. Raspunsul este acelasi, chiar si in cazurile in care aceste persoane sufera de maladii grele si sint tintuite la pat.

Este evident ca, in majoritatea cazurilor, aceste persoane solicita expertizarea si acordarea gradelor pentru a beneficia de compensatii nominative de care, in principiu, persoanele virstnice, daca nu sint singuratice sau participanti la razboi, nu beneficiaza.

Insa aceasta situatie ar trebui ca sa fie un semnal despre faptul ca problema exista, este acuta si necesita solutionare. Si de aceea relatez sau adresez catre Guvern rugamintea de a fi informata in problemele ce urmeaza. Cind si ce masuri se vor intreprinde ca serviciile prestate de consiliile de expertiza medicala sa corespunda cerintelor legale, sa nu impuna oamenii in virsta si bolnavii sa umble prin instante pentru a-si cauta dreptate.

Si care ar fi posibilitatile de revizuire a categoriilor de beneficiari de compensatii nominative, pentru a gasi posibilitati de a acorda compensatii si persoanelor virstnice, fie si in anumite conditii pentru acei cu pensii mici, spre exemplu, pentru a exclude situatiile de marginalizare a batrinilor, pentru a nu impune sa isi capete un drept pe cai ocolite ca in situatia descrisa mai sus, prin cersirea unui grad de invaliditate, pentru care sint supusi multor injosiri, cheltuieli de bani pe care si asa nu ii au.

Si a doua interpelare este la fel adresata Guvernului, care, pina in prezent, nu a elaborat un Regulament cu privire la planul de actiuni privind implementarea Codului muncii si nu a eliberat regulamentul cu privire la modul de completare, pastrare si evidenta a carnetelor de munca. Solicit examinarea ca, in mod de urgenta, acest regulament sa fie elaborat in conformitate cu cerintele legale.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Prima mea interpelare este adresata Guvernului si Primarului General interimar. Sint sesizata de cetateni in legatura cu atitudinea bestiala si cruda fata de ciinii vagabonzi. In ziarele “Комсомольская правда»  si “Аргументы и факты”, ca si in alte ziare, cetatenii scriu adesea ori articole despre actiunile hangherilor, care, desigur, actioneaza conform indicatiilor superiorilor privind nimicirea ciinilor maidanezi. Ca sa constientizam cruzimea si impactul, inclusiv psihologic, moral, educativ al uciderii sub ochii oamenilor si ai copiilor a ciinilor otraviti cu salam intoxicat si lasati sa moara in chinuri, abandonati apoi, nici macar strinsi, va dau doar citeva titluri, iata-le.

«Люди, мы вас любим. Найдите гуманный способ. Жила-была собака. Дворняг провоцируют на агрессию. Учим садизму детей. Убили верную Белку. Я до сих пор в шоке». 

Am vorbit in repetate rinduri cu domnul Manev de la Institutia municipala autosalubritate care se ocupa de animalele vagabonde, chiar legat de problemele ciinilor de la blocul unde locuiesc si de alaturi, pentru a-i proteja, fiind sterilizati si hraniti de oamenii cu sentimentul compasiunii.

Cer astfel sa ni se prezinte viziunea municipalitatii si a Guvernului asupra acestei probleme, precum si date despre banii alocati de la bugetul orasenesc, modul in care au fost cheltuiti in ultimii doi ani, modul si documentele normative pentru organizarea activitatii hangherilor. Iar pentru a sensibiliza societatea in legatura cu aceasta problema, voi da citire unei scrisori, publicate in “Aргументы и факты” in numele maidanezilor si adresata noua, oamenilor.

«Люди мы вас любим. Вы проходите мимо нас каждый день, спеша на работу, домой или просто гуляя по парку. Вам кажется, что нас много грязных, голодных и мы портим своим видом облик нашего города. Мы не виноваты. Каждый из нас, появляясь на свет веселым неуклюжим щенком, вряд ли догадывается, какая незавидная судьба его ожидает. Мы замерзаем холодными зимами, нас сбивают машины, нас съедают бомжи, нас убивают и травят живодеры, на нас ставят опыты и учатся студенты, в нас кидают топорами мясники на рынке. Но мы все равно любим вас. Мы лижем ваши руки, когда вы отдаете нам свой бутерброд или остатки семейного ужина. Провожаем вас до автобусной остановки, гордо задрав хвост, и всем видом демонстрируя остальным ничейным собакам.

 

Doamna  Maria Postoico:

Noi, de fapt, toti am citit.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

O clipa.

 

Doamna  Maria Postoico:

Noi am citit aceasta. Spuneti.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

O clipa. Nu, dati-mi voie in timpul meu sa citesc pina la capat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Nu aveti…

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Nu, nu, o clipa.

Doamna Postoico,

Nu ati intervenit nici o data cind nimeni nu face interpelare, lasati-ma pina la capat sa citesc.

Doamna  Maria Postoico:

Timpul...

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

«Видите мой, это я, а завтра может быть он возьмет меня домой или послезавтра, но когда-нибудь наверняка. Хотя понимаем, что этого никогда  не случится. Пусть мы не можем похвастаться своей родословной, которую ведем от Дружка и Жучки. Но любят не за это. Нам ведь все равно, кто вы – продавец магазина или управляющий банком, пенсионерка или звезда эстрады, мы любим вас такими, какие вы есть. Многие из нас нуждаются в вашей помощи. Если вы не можете взять к себе одного из нас, помогите нам в другом.

В настоящее время, c санкции примэрии Кишинева в городе развернута жестокая компания по истреблению бездомных животных, проводит ее специализированное хозяйство, директор Манев. Убедите начальство, господина Манева в том, что такой метод борьбы с нами бесчеловечен и не безопасен для самих людей.

Sper ca aceste articole din presa sint citite si de acei responsabili de problema, urmind sa isi revada atitudinea inumana fata de maidanezii murdari, bolnavi si flaminzi, care nu sint altceva decit oglinda societatii noastre, sarace flaminde, bolnave si in curs de dezumanizare.

Astept raspuns in scris.

Adresez a doua interpelare Serviciului de Informatii si Securitate si Procuraturii Generale. Am primit, printr-un cerc de discutii pe Internet, un mesaj de la Ghenadie Vaculovschi, consilierul Fractiunii PPCD, alias al deputatului Vlad Cubreacov, prin care domnia sa difuzeaza o lista cu persoane cunoscute si mai putin cunoscute din diferite sfere de activitate din Republica Moldova care, cica, ar fi fost sau sint colaboratori ai securitatii cu diferite pseudonime, unele mai nostime decit altele.

Aceasta lista pare a fi intocmita de exact acei care au trudit si mai trudesc, probabil, din greu pe tarimul cooperarii cu securitatea sovietica, urmarindu-se scopul amestecarii numelor adevaratilor colaboratori cu persoane ce nu au avut nici o legatura cu securitatea, adica inlocuindu-i pe o parte dintre acei ce nu au fost cu acei care au fost.

Acest document, care pare a fi o intimidare si un santaj venit din partea acelor ce simt astazi ca le fuge terenul de sub picioare, dupa matrapazlicurile politice la care s-au dedat dupa 4 aprilie, pare a fi si o frica in fata unor noi regrupari politice si doctrinare la care participa persoane ce n-au avut legaturi cu securitatea lor, fapt ce ii enerveaza. De aceea, cineva murdareste pe toti acei valorosi care nu fac parte din zona rosie si oranj.

In acest sens, solicit SIS, Procuraturii Generale, carora le trimit copia de pe mesaj si lista expediata si tirajata pe Internet de Ghenadie Vaculovschi, acel care scrie ca: “anexez la acest scurt mesaj o lista a colaboratorilor CGB din perioada sovietica”. Nu bag mina in foc pentru autenticitatea fiecarui nume.

Eu am primit-o astazi dimineata de la persoane de incredere, e o scurgere de informatie, probabil, premeditata. Am impresia ca cineva tot din vechiul regim a procedat la reglari de conturi, punind la dispozitia publicului lista pe care o puteti vedea in anexa.

Cer SIS si Procuraturii sa cerceteze care sint acele persoane de incredere ale consilierului PPCD Vaculovschi. Ce e, daca e, cu aceasta scurgere de informatii si daca e posibil asa ceva, cum asiguram noi protectia si securitatea bunului nume al cetateanului, adica sa investigheze aceasta porcarie demna de citeva articole din Codul penal, demonstrind ca statul acesta macar tinde sa fie stat si sa ii pedepseasca pe acei care cred ca pot murdari pe oricine, pentru ca astazi sint, cred eu, cred ei, mai aproape de treuca, piinea si cutitul potentatilor zilei.

Astept deocamdata raspuns in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Revin cu interpelarea mea din luna iulie anul curent, adresata Guvernului, la care asa si nu am primit raspuns, referitoare la situatia din cinematografie.

In urma modificarilor si completarilor, in iunie 2005, la Legea nr.386 din
25 noiembrie 2004 cu privire la cinematografie, Ministerul Culturii si Turismului a fost desemnat ca autoritate publica centrala care realizeaza politica statului in domeniul cinematografiei, inlocuind la acest capitol Departamentul Cinematografie.

Domnul ministru al culturii si turismului Artur Cozma a adus atunci foarte putine argumente sau chiar deloc in favoarea acelor modificari si completari, oricum legea a fost adoptata, stim cu voturile cui, pentru ce solicit Guvernului sa imi fie enumerate toate documentele elaborate pentru implementarea Legii cu privire la cinematografie.

Si, in contextul celor expuse, solicit o informatie privitor la urmarile modificarilor si completarilor la legea nominalizata, care este situatia cinematografelor din republica, cum stam cu producerea, distribuirea si derularea filmelor in republica, in special in limba de stat? Care este situatia cu patrimoniul fostului Departament Cinematografie, ce s-a intimplat cu persoanele disponibilizate din cadrul departamentului, citi bani publici au fost cheltuiti in rezultatul disponibilizarii ilegale, cine va raspunde daca nu a raspuns pina acum?

Tot mai multe dosare a pierdut Ministerul Culturii si Turismului in judecata si cer o explicatie asupra recentei disponibilizari a Directiei cinematografie care a aparut in cadrul Ministerului Culturii si Turismului in rezultatul modificarii legii nominalizate si ca in aceste zile peste 30 de angajati din Directia cinematografie au fost iarasi disponibilizati. Urmeaza din nou sa pierdem dosare in judecata si sa cheltuim bani publici pentru inegalitatile pe care le comitem.

Rog explicatie asupra transmiterii in arenda pe o perioada de 40 de ani a cinematografului din Calarasi si inca a unui cinematograf din nordul republicii. Situatia cu cinematograful din Nisporeni, care mi-ati promis ca va fi foarte bine reparat in anul 2006.

Si, in contextul celor spuse, solicit un raspuns de la tribuna centrala a Parlamentului in joia viitoare asupra masurilor trasate de Ministerul Culturii si Turismului pentru redresarea situatiei in cinematografie.

De asemenea, solicit un raspuns in scris asupra Hotaririi Curtii de Conturi nr.27 din 26 mai anul curent, controlul in Ministerul Culturii si Turismului.

Si a doua interpelare o adresez, de asemenea, Guvernului Republicii Moldova, caruia ii solicit un raspuns pentru joia viitoare de la tribuna Parlamentului si se refera la cele peste 20 de familii din oraselul Codru, care inca din anul 1989 au primit terenuri pentru constructia caselor sub linia de tensiune inalta cu promisiunea ca aceasta linie va fi mutata intr-un alt loc.

Majoritatea din ei s-au imbolnavit, parintii sint invalizi de gradele I si II, copiii, de asemenea, sint bolnavi. Stiu ca este inregistrata cererea lor la CEDO din august anul trecut. Ce masuri a intreprins Guvernul sau asteapta sa fie pedepsit doar de CEDO, iar persoanele care locuiesc sub aceasta linie de tensiune inalta cred ca asteapta sa moara.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc doamna Presedinte.

Eu adresez aceasta interpelare Consiliului Suprem al Magistraturii si Procurorului General al Republicii Moldova. Conform deciziei Colegiului penal largit al Curtii Supreme de Justitie din 17 mai 2006, actiunile de urmariri penale, de punere sub invinuire a liderului AMN Serafim Urechean au fost considerate nule, iar procurorul era obligat, eu citez din decizie: “Se obliga procurorul de a lichida incalcarea dreptului lui Serafim Urechean si de a fi scos de sub urmarire penala.”  Este absolut clar scris: “si de a fi scos de sub urmarire penala.” 

Curtea a constatat ca in procesul de urmarire au fost grav incalcate prevederile mai multor articole ale Codului de procedura penala, cit si articolele 5 si 6 din Conventia europeana pentru drepturile omului si libertatile fundamentale, spre a caror respectare a CEDO orienteaza cu strictete toate statele membre.

Aceasta decizie a fost mentinuta si de plenul Curtii Supreme de Justitie si este definitiva. O data ce Curtea a considerat ordonanta de punere sub invinuire nula, respectiv domnul Urechean nu mai poate fi tras la raspundere penala. Este o norma internationala. Urma ca procurorul sa emita o ordonanta de a scoate de sub urmarire penala sau instanta de judecata o sentinta de incetare a procesului penal.

Conform prevederilor articolului 120 din Constitutia tarii, este obligatorie respectarea sentintelor si a altor hotariri judecatoresti definitive si este absolut evident ca procurorul si instanta de judecata sint obligate sa respecte cu strictete aceste prevederi constitutionale. Insa procurorul nu a indeplinit decizia Curtii Supreme de Justitie si, in acelasi timp, la 13 noiembrie 2006 si judecata sectorului Centru a respins demersul avocatului de a inceta urmarirea penala in privinta lui Urechean, motivind ca este prematura si fara nici un temei nu a executat hotarirea definitiva si obligatorie a instantei superioare.

Aceasta situatie paradoxala inca o data confirma ca dosarul presedintelui AMN Urechean este o comanda politica a Presedintelui Voronin. Numai prin aceasta se poate de explicat faptul ca viceprocurorul republicii domnul Valeriu Gurbulea isi permite sa declare in presa ca hotarirea Curtii Supreme de Justitie, fiti atenti, hotarirea Curtii Supreme de Justitie nu are nuci un temei si este o primire inadmisibila in domeniul dreptului din Republica Moldova si aceasta spune, o persoana responsabila de asigurarea respectarii legilor in tara, despre o hotarire definitiva si obligatorie a instantei supreme de justitie. Intr-adevar, obraznicia procurorilor respectivi nu are margine.

In legatura cu cele spuse mai sus, prin prezenta informam Consiliul Suprem al Magistraturii despre incalcarile flagrante ale legislatiei de catre completul de judecatori la examinarea demersului avocatului domnului Serafim Urechean privind executarea hotaririi Curtii Supreme de Justitie.

Solicit Procurorului General sa explice de ce Procuratura Generala neglijeaza sfidator prevederile articolului 120 din Constitutie care spune – caracterul obligatoriu al sentintelor si al altor hotariri judecatoresti definitive.

Informatia o solicit in scris pina la sedinta de joia viitoare si ea va fi anexata la materialele pe care le vom trimite la CEDO.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Serpul:

Multumesc.

La rugamintea mai multor chisinauieni solicit Primului ministru o informatie exhaustiva privind pretinsele cartiere-model. Rog ca aceasta informatie sa contina date concrete si reale privind: perimetrul cartierelor-model, lista cu agentii economici care au efectuat sau efectueaza lucrarile, modul in care au fost selectati acesti agenti economici, suma alocata pentru fiecare cartier, volumul sumei valorificate, lucrarile concrete efectuate si termenele reale de finalizare a lucrarilor preconizate si care mai dureaza inca.

A doua interpelare o adresez Procurorului General al Republicii Moldova la rugamintea unui grup de locatari ai blocului nr.25 din strada Hristo Botev, municipiul Chisinau. In acest context, va informez ca acest grup ai acestui bloc m-au rugat sa intervin pentru a determina factorii de decizie sa faca investigatiile necesare privind modul in care s-a derulat procesul de privatizare a blocului nominalizat. Dinsii considera ca in cadrul acestei privatizari s-au comis un sir de ilegalitati si prezinta argumente in sustinerea acestei teze. Am sa anexez pentru detalii petitia acestui grup de locatari.

Domnule Procuror General,

Va rog, sa dispuneti verificarea modului in care s-a efectuat privatizarea blocului nr.25 din municipiul Chisinau, strada Hristo Botev si sa ma informati despre cele stabilite in rezultatul acestei cercetari.

In mod special, rog, sa ma informati despre ilegalitatile comise si despre masurile pe care le va lua institutia condusa de dumneavoastra pentru apararea ordinii de drept a Republicii Moldova si a drepturilor constitutionale ale persoanelor vizate. La ambele interpelari solicit raspuns in scris.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov: 

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Trebuie sa precizez, intii de toate, ca joia trecuta am formulat intrebarea mea catre Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor impreuna cu domnul Susarenco, intrucit fractiunea noastra, ca organ de lucru al Parlamentului, in baza articolului 20 din Regulament, efectueaza un control asupra modului de executare a legilor si hotaririlor de Guvern in domeniul care facea obiectul intrebarilor.

De aceea, intrucit astazi directorul Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor nu s-a referit deloc la nici unul dintre aspectele pe care le-am invocat in intrebarea mea formulata joia trecuta, incalcind prevederi ale articolului 20, alineatul (2) din Legea despre statutul deputatului in Parlament, care spune ca nimeni nu este in drept sa se eschiveze de la prezentarea explicatiilor cerute de deputat care efectueaza cercetarile.

Doresc sa reiterez aceeasi intrebare domnului viceprim-ministru al Republicii Moldova Valerian Cristea, pe care il rog, in sedinta urmatoare, sau succesorul sau in functie, responsabilul de la Guvern de acest domeniu, sa prezinte in locul directorului Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor raspuns oficial la intrebarea mea.

Totodata, rog, ca intrebarea formulata de domnul deputat Gheorghe Susarenco, de subsemnatul joia trecuta, impreuna cu stenograma sedintei de astazi, care sa cuprinda raspunsul formulat la tribuna centrala de domnul Serghei Iatco, impreuna cu aceasta interventie sa fie trimisa in modul stabilit Procuraturii Generale a Republicii Moldova pentru veridicitatea celor prezentate si a legalitatii lor, precum si a aspectelor la care Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor s-a eschivat sa prezinte informatia ceruta legal.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Ion Ciontoloi: 

Multumesc.

La intilnire cu mai multi parinti si pedagogi am fost informat de o situatie alarmanta ce tine de aprovizionarea scolilor si institutiilor prescolare cu carbune si pacura pentru acoperirea necesitatilor legate de sezonul rece 2006–2007. In legatura cu aceasta, solicit Guvernului Republicii Moldova sa ma informeze, in ce masura sint pregatite scolile si institutiile prescolare de sezonul rece, in special cantitatile contractate si cantitatile real livrate la data de 10 noiembrie 2006?

De asemenea, solicit, care sint stocurile de carbune la depozitele din Republica Moldova la data de 10 noiembrie 2006? Si in ce masura acestea vor asigura populatia Republicii Moldova in sezonul rece? Care este pretul unei tone de carbune la data de 10 noiembrie 2006? Si care au fost stocurile, pentru comparatie, si pretul unei tone de carbune la 1 noiembrie 2001? Raspunsul il solicit la sedinta plenara de joia viitoare.

A doua interpelare o adresez Consiliului Superior al Magistraturii. La 7 noiembrie 2006 vreo 20 de membri ai Partidului Comunistilor din Causeni au organizat o actiune politica, un miting, cu ocazia aniversarii Marelui Octombrie, soldata cu depuneri de flori la monumentul lui Lenin.

Printre acei prezenti la aceasta masura politica au fost si reprezentanti ai organizatiilor depolitizate, cum ar fi judecatoria din Causeni in persoana presedintelui Petru Grumeza. In legatura cu aceasta, solicit Consiliului Superior al Magistraturii sa verifice cele invocate si sa ma informeze, in ce masura participarea domnului presedinte al judecatoriei Causeni Grumeza la actiuni politice corespunde legislatiei Republicii Moldova in vigoare?

Ca o confirmare o sa anexez la interpelare o fotografie de la aceasta manifestare. Raspunsul il solicit, de asemenea, la sedinta in plen.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Vreau sa va amintesc ca la 12.35 se finiseaza Ora Guvernului. 31? Vedeti. Eu va rog sa luati in considerare, sa nu va suparati daca o sa fie intrerupt microfonul.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco: 

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Am mentionat de nenumarate ori, de la microfonul Parlamentului, ca conducerea Legislativului tolereaza incalcarile Regulamentului vizavi de Ora Guvernului, inclusiv articolul 108, alineatul (3), care stipuleaza: “Acei intrebati vor raspunde imediat, dar nu mai tirziu de urmatoarea zi de joi.”

Aceste incalcari din partea guvernantilor fac ineficient acest exercitiu democratic de control parlamentar asupra Guvernului. De aceea, voi ruga Guvernul, cei intrebati, sa respecte intocmai Regulamentul Parlamentului.

Si reiterez a doua oara intrebarea adresata Procurorului General acum o luna, referitor la pornirea unui dosar penal pentru a trage la raspundere autorii cursului de “Istorie integrata” pentru clasa a IX-a si a sustinatorilor lor din Guvern si Parlament.

Amintesc ca Procurorul, in temeiul Codului de procedura penala, este obligat, in termen de 10 zile, sa ia o decizie despre pornirea sau nepornirea dosarului penal, indiferent de sursa de  informare a Procurorului.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

O interpelare domnului ministru al sanatatii si protectiei sociale Ion Ababii. In ultimele doua saptamini de zile, am avut mai multe adresari de la cetatenii din Tirgul Vertiujeni, Vertiujeni, Zaluceni, Temeleuti si Vascauti din raionul Floresti asa-numitul sector Sanatauca. Este vorba despre inchiderea spitalului din satul Tirgul Vertiujeni, unde acesti cetateni, pina la momentul de fata, erau deserviti din punct de vedere medical.

Astazi, se propune ca acest spital sa fie inchis si toti cetatenii sa fie deserviti de catre spitalul raional Floresti, care se afla la o distanta foarte mare de localitatile respective, pe de o parte. Pe de alta parte, este un spital, in opinia cetatenilor, chiar mai putin dotat ca cel din Tirgul Vertiujeni.

In aceasta ordine de idei, rog raspunsul in sedinta in plen aici, in Parlament, a Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale la urmatoarele intrebari:

1. Care sint argumentele pentru care se insista sa fie  inchis spitalul din satul Tirgul Vertiujeni?

2. Ce se face pentru a facilita accesul cetatenilor din sectorul Sanatauca la spitalul raional din Floresti?

3. In general, care este politica Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale vizavi de spitalele din localitatile rurale, care, in ultimii 5 ani, practic, au fost inchise sau sint pe cale de a fi inchise?

A doua interpelare o adresez domnului ministru al afacerilor interne Gheorghe Papuc. Acum o luna, la Chisinau au disparut telefoanele mobile dintr-un automobil care era inca nedevamat. In rezultat politia a intentat o ancheta, a intentat un dosar, se produce ancheta. In cadrul acestei anchete, de la mai multe firme, am vreo
10 denumiri de firme si retele de firme din Chisinau ca “Mobilaif”, “Costel”, “TOP GSM”, “Total GSM”, “Xenon”, “TELUS”, “Eurotel”, “Maximum”, “Evroset¢”, “Alo”, “Fonstore” “Bomba” si altele, au fost sustrase telefoanele care erau in stocuri.

A trecut o luna de zile, telefoanele nu sint intoarse pina acum acestor companii, de fapt, nu au posibilitate sa fie comercializate sau si-au blocat activitatea.

Am doua intrebari in legatura cu aceasta.

1. Care este situatia cu dosarul si care este perspectiva lui, deci, cind va fi finalizat acest dosar, daca este vreo perspectiva?

2. De ce nu se intorc telefoanele posesorilor, acelor agentii economici de la care aceste telefoane au fost sustrase sub pretextul ca trebuie de verificat, daca ele nu au fost in acel automobil din care au disparut telefoanele mobile?

Urmatoarea interpelare, Primului-ministru al Republicii Moldova. Marti am fost la Dragusenii Noi, Hincesti intr-o scoala unde la 20 octombrie s-a produs un incendiu.

Cu parere de rau, din declaratiile profesorilor de la aceasta scoala, timp de aproape o luna de zile nici conducerea raionului, nici conducerea primariei, nici organele de drept, practic, nu au acordat nici o atentie acestui caz. Unele reparatii cosmetice au fost efectuate de catre profesorii din aceasta scoala, nimeni insa nu ii ajuta cu nimic.

De aceea, eu as ruga ca Primul-ministru sa dispuna organelor respective sa investigheze aceasta situatie si sa intreprinda masurile necesare pentru a asigura procesul educational normal in scoala din Dragusenii Noi, raionul Hincesti.

Si ultima intrebare. In ultimele citeva zile am fost contactat de cetateni din Chisinau care m-au rugat sa ridicam inca o data problema Statiei de epurare a apelor din Chisinau. Si-au amintit de campania electorala atunci cind candidatii la functia de primar general de Chisinau nu o data au promis ca aceasta chestiune va fi rezolvata timp de o jumatate de an de zile. Iata a trecut aproape un an de zile si acest lucru nu se intimpla.

De aceea, adresez aceasta interpelare Guvernului si Primariei municipiului Chisinau.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte.

Adresez prima interpelare domnului viceprim-ministru si ministru al administratiei publice locale Vrabie. Pe parcursul celor 2 ani ai actualei legislaturi in cadrul Orei Guvernului in citeva rinduri m-am referit la Spinoasa, problema cu care se confrunta producatorii agricoli din spatiul rural si anume preturile de achizitie mizerabile la un sir de produse agricole de provenienta animaliera.

Spre exemplu, decalajul dintre preturile de achizitie la carne si lapte direct de la producator si cele de la piata din mai multe orase si, in special, de la pietele agricole din municipiul Chisinau, este unul enorm. Preturile de la piata le depasesc pe cele de achizitii de citeva ori.

Din pacate, aceasta diferenta enorma baneasca si-o insusesc persoane care nu au absolut nici un merit in obtinerea acestor produse. Cu preponderenta, aceasta categorie de persoane este alcatuita din rindul celor care patroneaza respectivele piete. Pentru a-l proteja pe producator de acest jaf cumplit si pentru a-l incuraja sa isi continue efortul in sfera agricola, se impune in mod imperios deschiderea in orase si, in mod special, la Chisinau, a unor piete agricole ale fermierilor si taranilor din spatiul rural unde acestia ar putea avea acces nestingherit fara intermediarii care ii jecmanesc si ii despoaie de producatorii de produsele finite, lipsindu-i de rezultatele muncii lor.

Solicit domnului viceprim-ministru si ministru al administratiei publice locale Vrabie o examinare atenta si responsabila a acestei initiative si prezentarea unui raspuns pertinent de la tribuna Parlamentului.

Si o a doua interpelare i-o adresez domnului primar general ad-interim al capitalei Vasile Ursu. Ea se refera la solicitarile cercetatorilor stiintifici ai personalului auxiliar de la trei institutii academice si anume: Institutul de Genetica, Institutul de Protectie a Plantelor si Gradina Botanica, in numar de 700 de persoane, care, de citiva ani, se confrunta cu o grava problema generata de decizia Primariei de a sista circulatia a doua autocare pe ruta nr.22, care le asigura o modalitate convenabila de a se deplasa la serviciu.

Cele doua autocare efectuau cite o cursa dimineata, la orele 7 si 8 si cite una seara, la orele 15.30 si 16.30, asigurind astfel deplasarea nestingherita a angajatilor celor trei institutii ale Academiei de Stiinte a Moldovei la locul lor de munca.

Solicit reexaminarea acestei decizii si restabilirea acestei rute pentru a garanta angajatilor celor trei institutii academice sa isi onoreze in mod exemplar obligatiunile de serviciu.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Am prevenit ca timpul este expirat. Nu sint 5 minute, 31 mi s-a spus, un minut si mai mult, daca nu va incadrati, deci sa nu va suparati. Deconectam, intr-un minut, nu 5.

Poftim.

Microfonul nr.2.

Trebuia sa sustineti mai operativ ca sa aiba posibilitate...

 

Domnul Serafim Urechean:

Dupa cum cunoastem, Republica Moldova a pierdut deja la CEDO 42 de cazuri. Doua in ziua de ieri, cu un cost de 460 mii de lei, iara toate 42 –
8,5 milioane de lei. Solicit urmatoarele informatii de la Guvernul Republicii Moldova. Numarul hotaririlor CEDO, versus Republica Moldova, publicate in Monitorul Oficial. Numarul hotaririlor CEDO, versus Republica Moldova nepublicate in Monitorul Oficial. Cauza, persoanele responsabile pentru nepublicare, sanctiunile aplicate acestora si data cind acestea vor fi publicate in Monitorul Oficial.

Sa comunice suma cheltuielilor suportate de Republica Moldova pentru fiecare caz in parte, cheltuielile suportate de Republica Moldova pentru deplasarile agentului guvernamental pentru fiecare caz in parte, desi cunoastem ca agentul guvernamental a fost deja “pedepsit”, fiind avansat in functia de ministru.

Curtii Supreme de Justitie si Consiliului Superior al Magistraturii, lista judecatorilor din toate instantele care au adoptat decizii pe cazurile pierdute de Republica Moldova la CEDO pentru fiecare caz in parte. Judecatorii care au fost sanctionati si sanctiunile aplicate in legatura cu cazurile pierdute de Republica Moldova la CEDO pentru fiecare caz in parte.

In cazul in care nu au fost examinate aceste cazuri, rog sa fiu informat in privinta cauzei neexecutarii si, totusi, cind vor fi examinate de catre aceste organe cazurile mentionate.

Procuratura Generala. Lista procurorilor care au adoptat decizii asupra cazurilor pierdute de Republica Moldova la CEDO pentru fiecare caz in parte. Procurorii care au fost sanctionati si sanctiunile aplicate in legatura cu cazurile pierdute de Republica Moldova la CEDO pentru fiecare caz in parte.

In cazul in care nu au fost examinate aceste cazuri, rog sa fiu informat asupra cauzei neexaminarii si cind Procuratura Generala va examina cazurile mentionate.

De asemenea, este cunoscut ca la CEDO sint puse pe rol inca citeva sute de cereri impotriva Guvernului Republicii Moldova. Ce actiuni intreprind organele mentionate pentru ca persoanele responsabile sa nu admita pe viitor condamnarea Republicii Moldova la CEDO?

In acest caz ma refer la scrisoarea cu amenintari ale Procurorului General la adresa Baroului avocatilor din Republica Moldova din 26 iunie 2006, prin care Procurorul General al Republicii Moldova a anuntat punerea sub urmarire penala avocatii Roman Zadoinov si Ana Ursachi, deoarece ei se adreseaza catre organizatiile internationale privind apararea drepturilor clientilor sai ce “submina” reputatia Republicii Moldova pe plan international.

Si ultima interpelare, Comisiei Electorale Centrale.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog. Dumneavoastra o sa ridicati stenograma si o sa vedeti cind am anuntat Ora Guvernului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Rog sa fiu informat daca Comisia Electorala Centrala s-a autosesizat si a cercetat cazurile de folosire a resurselor administrative pentru promovarea candidatului sustinut de Partidul Comunistilor, mentionate in rapoartele de monitorizare a presei in campania pentru alegerea bascanului autonomiei gagauze, realizate de Asociatia presei independente si Centrul independent de jurnalism.

De asemenea, rog sa fiu informat despre actiunile intreprinse de CEC in asigurarea tuturor candidatilor la functia de bascan, a conditiilor corecte si echitabile in campania electorala.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea chestiune pe ordinea de zi sint declaratiile.

Se invita la tribuna centrala domnul Stepaniuc.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Remiteti-mi sa dau citire declaratiei Fractiunii Partidului Comunistilor. Zilele acestea, la Academia de Stiinte este creata o comisie care se ocupa de expertizarea manualelor de istorie editate si mai multe forte politice, persoane aparte, fac incercari de a denigra activitatea acestei comisii din start.

Vreau sa spun ca este, de fapt, o implicare absolut politica in acest proces care trebuie sa il duca oamenii de stiinta de acolo, sa faca incercari de a denigra activitatea si personalitati care sint aparte. Si o mostra in aceasta privinta este, desigur, declaratia, in primul rind, a domnului deputat Ion Varta, de data trecuta, de joia trecuta.

S-a mentionat ca aceste persoane alese in cadrul acestei comisii au calificare indoielnica in materie. Deci, este un atac direct asupra principalelor personalitati care au monografii cunoscute, deci au purtat stiinta istorica si in perioada sovietica si dupa 1990.

Lista cu aceste persoane, care a fost strecurata in presa, este diferita. De fapt, presa procedeaza putin incompetent, deoarece nu exista inca o hotarire decisiva referitor la componenta acestei comisii.

Domnul Varta a incercat, in cadrul Academiei de Stiinte, in cadrul institutului din care face parte ca deputat sa preseze numirea anumitelor persoane. Dumnealui incearca sa spuna ca autorii nu au ce cauta acolo. Am putea sa cadem de acord cu aceasta viziune, dar in acest caz ar trebui sa punem intrebarea: dar fostii autori, ale caror manuale au fost respinse, ce cauta acolo si de ce se insista ca activitatea acestei comisii sa fie politizata?

Din acest punct de vedere, deci, trebuie sa spunem foarte clar, lasati in pace o data aceasta comisie sa inceapa activitatea. Nu uitati ca aceste manuale au fost expertizate de acum de 3 ori de expertii Consiliului Europei si acesti experti au spus foarte clar ca manualele domnului Varta si domnului Petrenco nu sint bune acolo. Si daca sa vorbim de interes, asa cum incearca cineva sa spuna acolo, apoi interesele acestor fosti autori se vad acolo ca 2 stilpi de telegraf si cu familii, si cu granturile primite, si cu rudele care lucreaza acolo, si cu bani care au fost cheltuiti in zadar, in zadar absolut au fost cheltuiti pe manuale, care nici nu merita nici un fel de respect. Cu o singura opinie.

Domnule Varta,

In aceasta comisie, pe care Academia de Stiinte trebuie sa o intareasca, abia luni, deci sint persoane remarcabile. In primul rind, istorici sint 90%, nu sint aici chimisti, cum ati incercat sa spuneti dumneavoastra si oameni din alte domenii.

Doamna Slapac este specialist, doctor habilitat in arte. Si cadeti de acord ca atunci cind se scrie o monografie sau se scrie un manual de istorie trebuie sa fie specialisti si in economie, si in domeniul culturii, si in domeniul artelor, caci noi vorbim despre istorie, inseamna nu numai despre istoria politica a unui stat sau a unei regiuni, dar istoria culturii s.a.m.d.

S-au denigrat persoane de virsta inaintata. Cu ce drept noi, cind vorbim de istorie, putem sa denigram persoane, ca uite ei sint de virsta inaintata si nu ar avea dreptul. Unde e scris, in care act legislativ, in care act international e scris ca istoricii trebuie sa fie numai persoane tinere? Noi cind vorbim indeobste de sensul istoriei, istoria este venita de la bunei si strabunei, de la trecut este venita.

Deci, in cele din urma, trebuie sa spunem foarte clar, profesorii pe care dumneavoastra permanent ii influentati, cautati sa ii denigrati, acesti profesori lucreaza cu aceste manuale. Mai mult decit atit, ei de acum au trimis siguri in adresa comisiei mai multe propuneri referitor la unele capitole. Dar, in general, astazi nu este opinie ca aceste manuale ar putea sa fie respinse.

Desigur, aceasta este parerea subiectiva a mea, ca nu sint si este parerea subiectiva a domnului Varta, ca sint. Fiindca una din cerintele principale este ca nu numai comisia sa fie schimbata, dar indeobste manualele trebuie sa fie urgent retrase acolo. Dar pentru ce s-a creat comisia? Comisia s-a creat de aceea ca oameni din diferite tabere sa discute si sa gaseasca, de fapt, mijlocul de aur acolo, sa gaseasca o solutie pentru acele intrebari complicate in istoria noastra pe care specialistii trebuie sa le puna la punct, dar, in principiu, fiecare cetatean are dreptul sa isi expuna parerea, fiindca Tara Republica Moldova nu este a lui Stepaniuc sau a domnului Petrenco, sau a domnului Varta, dar, de fapt, acest popor trebuie, in cele din urma, de intrebat, caci istoria este scrisa de popoare si oamenii de stiinta au dreptul si au obligatia sa o scrie veridic.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita...

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

Stimata doamna Presedinte,

Am dreptul la replica. De aceea, va rog sa imi permiteti.

 

Doamna Maria Postoico:

Acum?

 

Domnul Ion Varta:

Am fost vizat in mai multe rinduri in mod nejustificat.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Arama,

Poftim, la microfonul central si pe urma dumneavoastra o sa luati cuvintul. O sa aiba dreptul, da, acolo.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Angela Arama:

Eu as crede ca, totusi, este firesc ca replica sa urmeze imediat dupa alocutiunea domnului Stepaniuc. Eu voi avea un apel foarte scurt, asa ca va rog timpul rezervat pentru apelul pe care l-am solicitat la inceput sa fie rezervat domnului Varta.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Angela Arama:

Redestinati acest timp.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Varta:

As vrea sa vorbesc la...

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Replicile la microfoane.

 

Domnul Ion Varta:

Domnul Stepaniuc, in mod absolut impertinent, m-a insultat, facind niste acuzatii absolut gratuite cu referire la granturi, la manualele pe care eu le-am semnat, care au fost apreciate ca manuale nereusite.

Domnule Stepaniuc,

Aici ati comis chiar ca o gafa monumentala si puteti fi actionat in judecata pentru ultragii si pentru informatii false de care faceti uz.

In ceea ce priveste aceasta comisie, respectiva comisie, intr-adevar, a suportat usoare remanieri, dupa interventia pe care am avut-o atunci in sedinta precedenta a Parlamentului. S-au operat niste remanieri, dar ea, initial, continea un numar impresionant de autori si coautori ai manualelor la “Istoria integrata” care au esuat, au falimentat. Aceasta e parerea mea ca specialist in materie de istorie.

Si mai mult decit atit, erau inclusi in aceasta lista si expertii care au expertizat respectivele manuale si care tot s-au facut de ris prin ignoranta lor si prin calificarea mai mult decit mediocra ca experti. Erau, de fapt, in calitate de experti, in respectiva comisie figurau aceeasi autori, deci, tinind cont, probabil, de faptul ca erau putini oameni angajati in cadrul acestei activitati ei cumulau doua functii: si cea de autor si cea de expert.

Va dati seama pina unde s-a ajuns, pina la absurd. Deci, aceasta am considerat ca este absolut incorect, ca in componenta acestei comisii sa fie oameni, persoane care s-au facut vinovate de esuarea acestor manuale, ei sa isi dea lor, sie insisi aceste aprecieri – un nonsens. Deci, am insistat ca acesti autori sa fie exclusi din componenta comisiei si expertii la fel.

Si m-am referit la citiva istorici octogenari de la Institutul de Istorie si am spus, cu tot respectul pentru virsta lor, dar nu sint la ora actuala istorici reprezentativi in breasla istoricilor. Nu au produs, in ultimii 15 – 20 de ani, nimic calitativ, lucrarile lipsesc cu desavirsire, au citeva articole care nu sint lucrari de referinta, nu sint apreciate. Aceasta am spus, nu am insultat pe nimeni, am facut aprecierea in baza rezultatelor concrete pe care le-au inregistrat in calitate de angajati ai institutiei respective.

 

Doamna Maria Postoico:

Trei minute au expirat, eu va rog. Trei minute la replica se da numai. Eu va rog.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, comisia respectiva trebuie sa fie una cu adevarat reprezentativa, sa includa persoanele cele mai reprezentative in breasla istoricilor si ea sa fie lasata in pace, sa nu fie presata de domnul Stepaniuc. El isi permite asemenea ingerinte si...

 

Doamna Maria Postoico:

Acum o sa incepeti unul pe altul cu replici...

 

Domnul Ion Varta:

Abuz in serviciu si intervine, si aceasta lista tocmai i-a parvenit Institutului de Istorie din partea domnului Stepaniuc. Deci, nu este corect din partea domniei sale sa alcatuiasca asemenea liste, mai ales ca nu este specialist in materie de istorie. Este specialist in materie de limba rusa.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Varta,

Am zis ca trei minute au expirat de acum pentru replica.

Ce, si microfonul nr.3 replica? Va vizati unul pe altul, atunci va fi incontinuu.

Microfonul nr.3. cu replici.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc.

Eu nu vreau sa il ofensez absolut de loc pe domnul Varta. Repet inca o data, deci pe dumneavoastra va respecta lumea ca sinteti un oponent bine pregatit, profesionist s.a.m.d., dar aveti viziunea dumneavoastra subiectiva.

Aceasta viziune subiectiva, repet inca o data in fata Parlamentului, a fost respinsa de expertii Consiliului Europei, si a dumneavoastra, si a domnului Petrenco. Au fost sustinute alte viziuni si dumneavoastra anume ca sinteti persoana care la Academia de Stiinte, ca membru al Academiei de Stiinte, ca membru al institutului respectiv faceti cele mai largi presiuni.

Toti acei care v-au ascultat data trecuta, profesorii, inclusiv reprezentantii Academiei de Stiinte, inclusiv oamenii care sint in aceasta comisie, au protestat impotriva acestui comportament absolut ilegal si inadecvat in situatia complicata care este in aceasta problema.

Dar referitor la judecata, poftim, sa mergem in judecata cu acele ofense pe care dumneavoastra le-ati adus acestor oameni si atunci o sa vedem cine pe cine a ofensat. Si ca este interesul dumneavoastra, deci si direct material, da, fiindca dumneavoastra pina acum manuale ati avut si nu numai dumneavoastra, dar si domnul Petrenco. Adica Nazaria nu trebuie sa participe acolo si domnul Buruiana nu trebuie sa participe, dar dumneavoastra, ca fost adept, inseamna ca si ca autor de manuale, trebuie sa participati acolo.

Atunci unde e logica? Unde e echidistanta, daca dumneavoastra vorbiti de echidistanta?

 

Doamna Maria Postoico:

Termenul a expirat. Eu va rog, mai multe replici nu vor fi, gata.

La microfonul central se invita doamna Arama.

Replici au fost, daca nu sint de ajuns, iesiti in coridor si clarificati-va.

 

Doamna Angela Arama:

Tribuna centrala.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Angela Arama:

Multumesc.

De fapt, am vrut sa fac un apel foarte scurt la inceputul sedintei, dar, luind in considerare faptul ca am discutat o problema destul de importanta si controversata, precum este atitudinea fata de declaratia facuta de Sovietul Suprem, asa-zisul, al Republicii Moldovenesti Nistrene, am lasat-o pentru sfirsit. Dar vad ca si la sfirsitul sedintei dezbaterile nu sint mai putin aprinse, asa ca se prea poate ca apelul meu vi se va parea putin cam neimportant.

Cu totii avem pe agenda niste probleme, ca sa zic eu asa, globale, precum este eradicarea saraciei, reformele democratice, problema transnistreana, istoria integrata si altele, dar cred ca, in acelasi timp, imaginea Republicii Moldova se constituie, este compilata nu numai din modul nostru de a intelege cum rezolvam aceste probleme, ci si de prestanta noastra pe care o avem atunci cind participam la concursurile internationale.

Cred ca inca nimeni dintre acei prezenti aici si acei care ne asculta si ne vad nu au uitat de scandalurile legate de preselectia la concursul “Eurovision” de anul trecut. Asa ca, iata, in acest an ni se ofera posibilitate sa mai reparam din frustrarile pe care le-am obtinut atunci. Si cred ca sinteti la curent cu faptul ca in urma unui concurs destul de riguros, trupa bine cunoscuta “Millenium” a fost selectata pentru a participa la un concurs international de mare importanta care se numeste “G Bob”, adica in limba romana ar fi “marea batalie a trupelor roc din lume”. Este un concurs chiar mai prestigios decit “Eurovision” si cred ca faptul ca aceasta trupa a apelat la noi, la deputati, trebuie sa ne si flateze cumva.

Dar acest apel pune in evidenta si o situatie precara in care se afla, ca de obicei, artistii din Republica Moldova. Vorba este ca aceasta trupa nu are banii necesari pentru a onora cu prezenta sa acest concurs. Este vorba de 2 500 de euro si iata ca prin gura mea, ca sa zic asa, apelez din partea trupei “Millenium” si din partea acelora care tin la prestanta artistica a noastra peste hotare.

Apelez deci la oamenii de afaceri, la acei mai putin indiferenti fata de cultura nationala, chiar si la colegii mei deputati, sa incercam sa colectam acesti bani necesari pentru ca trupa “Millenium” sa participe la concursul international “G Bob” din Marea Britanie si, da, din fondul de rezerva.

Deci, sa cautam niste solutii ca aceasta trupa sa ne reprezinte acolo tara asa cum merita si chiar le doresc, din tot sufletul, prestanta deosebita acolo, iar noua o mai mare deschidere catre oamenii de cultura care ne reprezinta peste hotare.

Va multumesc foarte mult.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor: 

Doamna Presedinte al sedintei,

Doamnelor si domnilor deputati,

Specialistii din domeniu si expertii in materie, reprezentantii societatii civile tot mai frecvent abordeaza problemele cu care se confrunta tinara generatie din Republica Moldova.

Tinerii sint ingrijorati de viitorul lor in propria tara, de lipsa unui loc de munca bine platit, de lipsa spatiului locativ si de cea a sanselor egale de a se manifesta in plan profesional, dar si de lipsa unui suport real oferit de stat tinerelor familii. In contradictie cu aceasta realitate dura, din afirmatiile reprezentantilor puterii de la Chisinau, facute in cadrul actiunilor consacrate zilelor tineretului, unele dintre aceste manifestari au fost exagerat exploatate in plan propagandistic de guvernare.

Ne ingrijoreaza optimismul exagerat, caracterul triumfalist si prezentarea eronata a situatiei din domeniul tineretului. Guvernului i se supraapreciaza realizarile, care, de fapt, ramin foarte modeste. Semnificative in acest sens sint rezultatele televotingului din 11 noiembrie 2006, in cadrul caruia la intrebarea “are statul grija de tineri?” doar 17% au raspuns afirmativ, iar 83%, subliniem, 83%, au raspuns negativ, spunind nu.

De fapt, aceasta este o conformare a realitatilor bine cunoscute. Majoritatea tinerilor din tara noastra ramin in afara programelor guvernamentale, iar dificultatile de ordin economic, social, cu care se confrunta tinara generatie, ramin in continuare multiple si ii impun pe acestia sa ia calea pribegiei.

Daca e sa ne referim la datele statistice mai recente constatam ca in spatiul statelor comunitatii independente Republica Moldova este tara care inregistreaza cea mai mare scadere a populatiei. In ultimii 5 ani numarul populatiei noastre a scazut cu 6,7 la suta. Este alarmant faptul ca numarul mediu de copii nascuti a scazut de la 2,5 copii in anul 1989 pina la doar 1,3 copii in anul 2005 sau aproape de doua ori, situatie grava pentru o tara mica cum este Republica Moldova.

Spre regret, este in scadere si ponderea celor cuprinsi in limitele de virsta pina la 15 ani in numarul total al populatiei. Daca in anul 2002, date la 1 ianuarie ei constituiau 21,7%, apoi in anul 2006 – doar 19%. Saracia, nivelul de trai scazut, somajul, lipsa de perspectiva spre o viata mai buna pentru copiii sai, frica si neincrederea in ziua de miine sint principalele cauze ale sporului natural negativ al populatiei, dar si a migratiei masive a tinerilor din tara.

Realitatea este de asa natura ca indemnizatiile oferite de stat la moment la nasterea primului copil si pentru urmatorii nu stimuleaza familiile tinere pentru a-si planifica nasterea mai multor copii, deoarece cheltuielile pentru intretinerea unui copil sint impunatoare.

Situatia devine si mai alarmanta in legatura cu cresterea numarului copiilor strazii, copiilor abandonati, al celor implicati in comiterea crimelor si al celor din familiile in care ambii parinti ori unul dintre ei fac abuz de bauturi spirtoase.

O drama pentru societatea noastra o constituie adolescentii lasati in voia sortii de parintii plecati peste hotare. Printre acei circa 1 milion de cetateni plecati din tara in cautarea unui loc de munca bine platit, circa jumatate sint tinerii pina la
30 de ani. Referindu-se la aceasta problema, specialistii constata ca, in cazul in care fenomenul de reducere a ratei natalitatii si acel al cresterii migratiei nu va fi oprit prin masuri de politica demografica, atunci, pina in anii 2010–2012, Republica Moldova va pierde inca 100 mii de oameni, iar numarul nou-nascutilor va fi de cel putin de doua ori mai mic.

Urmarile lor pot fi depopularea totala a tarii noastre si chiar pierderea statalitatii. Iata care sint motivele obiective care risca sa duca la pierderea statalitatii si nu cele de ordin ideologic sau politic, speculate de actuala guvernare.

Luind in considerare situatia demografica alarmanta, lipsa unei politici in domeniu, urmarile grave ale sporului negativ al populatiei, migratia, dar si nivelul sperantei de viata la nastere in tara noastra, la 11 iulie curent Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a prezentat Biroului permanent al Parlamentului propunerea legislativa, prin care am solicitat Guvernului Republicii Moldova elaborarea programului national-demografic, iar, dupa caz, si a unui proiect de lege care ar prevedea modalitatea si mecanismele de solutionare, in primul rind, a problemelor mamei, copilului, familiei si, in mod special, al tinerei familii.

Spre regret, constatam ca si la acest capitol Guvernul Republicii Moldova ramine repetent in comparatie cu realizarile obtinute de Romania, Rusia, Bulgaria, alte state in care problemei respective i se acorda o atentie sporita, devenind pentru ele o prioritate de securitate nationala.

E timpul ca Guvernul Republicii Moldova sa constientizeze ca tinerii, familiile tinere din republica au nevoie de locuri de munca si salarii decente, spatiu locativ si protectie sociala, dar nu de revenirea la organizatiile de pioneri si comsomoliste in institutiile de invatamint.

Onorata asistenta,

Miine, 17 noiembrie, marcam Ziua Mondiala a Studentilor. Cu acest prilej, “Alianta «Moldova Noastra»” doreste tuturor tinerilor din tara noroc, sanatate, realizari frumoase si succese la invatatura!

In incheiere, dispunind de timp, constat cu regret ca domnul deputat Stepaniuc Victor, pe care il respect foarte mult, nu m-a nominalizat si pe mine, de rind cu domnul deputat Ion Varta, pentru ca as fi avut si eu posibilitate, pe
3 minute, sa constat multe lucruri ce tin de istoria integrata.

Subliniez un singur lucru, a fi autor al manualului de clasa a IX-a, un singur exemplu aduc, este o mare rusine, pentru ca in istoria tarii noastre nu a existat un manual care sa aduca ofense mai de prost gust asa cum se face in acest manual. Eu m-am si adresat cu o ocazie colegiului domnului Nazaria sa isi retraga semnatura despre acest manual care invinuieste Guvernul de la Chisinau in declansarea conflictului din Transnistria.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, la microfonul central se invita domnul Klipii. (Rumoare in sala.) 

Domnule Bujor,

Dumneavoastra de acum, va rog, sa va linistiti.

Poftim, domnule Klipii.

 

Domnul Igor Klipii:

Stimati colegi...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Urechean,

Ascultati colegul, va rog.

Domnule Klipii,

Poftim.

 

 

Domnul Igor Klipii:

Catre Biroul permanent al Parlamentului Republicii Moldova

In atentia domnului Marian Lupu, Presedinte al Parlamentului.

Domnule Presedinte,

Subsemnatii, deputatii mentionati in anexa la prezenta motiune, membri ai Parlamentului de Legislatura a XVI-a 2005–2009 in temeiul articolului 66 litera a) din Constitutia Republicii Moldova, articolele 99 si 100 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova inaintam prezenta motiune simpla cu tema: “Unii membri ai Guvernului ocupa ilegal posturile si sfideaza legea.”

Noi, subsemnatii prezentei motiuni, cerem membrilor Parlamentului sa sanctioneze lipsa de responsabilitate a membrilor Guvernului si sa sustina demiterea imediata a urmatoarelor persoane: domnul Miron Gagauz, ministru al transporturilor si gospodariei drumurilor, domnul Vladimir Molojen, ministru al dezvoltarii informationale, domnul Vasili Sova, ministru al reintegrarii, domnul Igor Semenovcher, Director General al Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului, domnul Alexandru Bannicov, Director General al Agentiei Relatii Funciare si Cadastru.

Luind act de gravele incalcari ale legislatiei, cerem domnului Prim-ministru Vasile Tarlev:

1. Sa opereze neintirziat remanieri guvernamentale prin demiterea din functiile pe care le ocupa a persoanelor sus-nominalizate.

2. Sa atraga atentia domnului Gheorghe Tabunscic asupra necesitatii studierii cit mai urgente a limbii oficiale a Republicii Moldova.

In baza Regulamentului Republicii Moldova motiunea este subsemnata de catre 15 deputati: doamna Valentina Golban, doamna Vitalia Pavlicenco, domnul Anatol Taranu, domnul Oleg Serebrian, domnul Veaceslav Untila, domnul Ion Plesca, domnul Vasile  Grozav, domnul Onceanu Anatolie, domnul Susarenco Gheorghe, domnul Ciontoloi Ion, doamna Valentina Cusnir, doamna Zoia Jalba, domnul Ion Neagu, domnul Leonid Bujor si Igor Klipii.

In baza Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, motiunea de cenzura trebuie sa fie supusa dezbaterilor in termen de 6 zile.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la orele 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.00.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.