DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA – APRILIE 2008

Sedinta din ziua de 17 aprilie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.306 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea asigurarii cu pensii a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne – art.2, 16, 17 s.a.; Legea cu privire la veterani – art.22).

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.667 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (art.290, 291, 295 s.a.).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.744 pentru modificarea Legii nr.1123-XII din 30 iulie 1992 cu privire la distinctiile de stat ale Republicii Moldova.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.964 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul de procedura civila – art.33; Codul cu privire la stiinta si inovare – art.106, 109 s.a.).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1001 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila al Republicii Moldova (art.86, 437,438).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1074 cu privire la modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea regnului animal
nr.439-XIII din 27 aprilie 1995.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1076 pentru completarea unor acte legislative (Codul penal – art.96¹; Codul de procedura penala – art.469, 471 s.a.).

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1071 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la controlul exportului, reexportului, importului si tranzitului de marfuri strategice – art.5; Legea privind licentierea unor genuri de activitate – art.8 s.a.).

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4242 cu privire la ajutorul social.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.188 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la carantina fitosanitara – art.7, 7¹; Regulamentul cu privire la constituirea si utilizarea fondului rutier – punctele 9, 12, 13 s.a.).

13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.715  pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.193³, 221; Legea cu privire la tariful vamal – art.8, 17, 24 s.a.).

14. Informatie privind accidentul aviatic de la 11 aprilie 2008 – raportor domnul Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea.

15. Intrebari.

16. Declaratia domnului deputat Serafim Urechean – Fractiunea parla-mentara “Alianta «Moldova Noastra»”.

17. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

18. Declaratia domnului deputat Vladimir Filat.

19. Declaratia domnului deputat Iurie Rosca – Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.

20. Declaratia domnului deputat Alexandru Lipcan.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 91 de deputati. Nu s-a inregistrat deputatii: Maria Postoico, Grigore Petrenco, Dmitri Todoroglo, Valeriu Cosarciuc, Vlad Cubreacov, Dumitru Ivanov, Oleg Tulea – in delegatie; Vasile Bodisteanu, Angela Leahu, Efim Agachi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul Tarii. (Se onoreaza Drapelul Tarii.)

Stimati colegi,

Pentru inceput, doua subiecte cu referinta la ordinea de zi. Intii de toate, voi propune atentiei dumneavoastra si voi supune votului includerea pe agenda sedintei de astazi a proiectului nr.306. Daca va aduceti aminte, este un proiect care a fost examinat saptamina trecuta si la solicitarea Fractiunii PCRM a fost remis Comisiei, respectiv, au fost clarificate subiectele care vizeaza acest proiect. Propun sa revenim la examinarea acestui subiect astazi. Cine este pentru, rog sa voteze dumneavoastra. Majoritatea.

Va multumesc.

Si un al doilea subiect, la fel organizational, care vizeaza programul de activitate a plenului Parlamentului. Biroul permanent inainteaza plenului Parlamentului propunerea ca, pe parcursul saptaminii curente, sedinta plenului Parlamentului sa aiba loc doar astazi, 17 aprilie, urmind ca in ziua de miine,
18 aprilie, sedinta plenului Parlamentului sa nu aiba loc pe un sir de motive organizationale, elemente din programul de activitate al Parlamentului. In aceste conditii, ordinea de zi, care v-a fost distribuita, stimati colegi, cuprinde astazi si subiectele programate a fi examinate pentru ziua de miine.

Supun votului aceasta propunere a Biroului permanent privind modificarea programului de activitate a plenului Parlamentului pentru saptamina curenta. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Decizia este acceptata.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

In legatura cu accidentul aviatic din 11 aprilie anul curent, propun Parlamentului un minut de reculegere in memoria victimelor acestui accident. Totodata, propun ca, in numele Fractiunii, astazi, la finele sedintei, sa fie prezent domnul Procuror General ca sa ne informeze la aceasta intrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Anunt un minut de reculegere. (Se pastreaza un minut de reculegere.)

Multumesc.

Cea de a doua propunere o voi supune votului, potrivit Regulamentului, la momentul cind toate propunerile din sala vor fi evocate.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Domnule Presedinte,

Rog sa ma inscrieti pentru o declaratie la finele acestei sedinte.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Si eu rog ca sa fiu inscrisa pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cu o scurta declaratie la sfirsitul sedintei de astazi.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:  

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inscris cu o declaratie pentru sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:  

Domnule Presedinte,

Vreau sa propun pentru ordinea de zi o completare. Recent, am avut in Republica Moldova vizita ministrului de externe al Ucrainei. Partea ucraineana a anuntat, intr-un fel, ca vizita ar prefigura o eventuala vizita a domnului Presedinte Iuscenco in Republica Moldova. Din pacate, vizita cumva a trecut aproape pe neobservate. Domnul Hrisco a avut o vizita chiar la domnul Presedinte Voronin, unde a fost informat despre rezultatele intrevederii cu domnul Smirnov. Noi nu stim nici una, nici a doua.

Cred ca ar fi cazul ca ministrul de externe sa ne informeze despre rezultatele acestei vizite daca domnul Iuscenco urmeaza sa mai aiba o vizita in Republica Moldova sau nu?

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

In numele propriu, solicit timp pentru a da citire adresarii colectivului profesorilor de la Liceul Teoretic “Nicolai Donici” din Dubasarii Vechi, Criuleni, catre Parlamentul Republicii Moldova la sfirsitul sedintei.

Domnul  Marian Lupu:

La finele sedintei, de acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Propun sa includem pentru saptamina viitoare, aceasta mai mult pentru Comisie, discutarea aceste proiecte de legi, cele ce tin de detinatorii de patenta. Fiindca Guvernul a discutat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Banari,

Va aduc aminte. Data trecuta am vorbit, v-am spus ca, miercuri, Guvernul adopta acest proiect de lege. Lucrul acesta s-a intimplat ieri. Deci, in acest context, rugamintea mea este, astazi e joi, eu mai astept pina la finele saptaminii, sa intre acest proiect in Parlament. Si, din momentul in care, pina la finele saptaminii, acest lucru se intimpla, aceasta ar insemna ca martea viitoare Biroul permanent se convoaca oricum pentru a examina subiectele, inclusiv ordinea de zi. Si daca toate sint pregatite, iesim si il includem pentru saptamina viitoare. E la controlul meu.

 

Domnul  Ivan Banari:

Deci in pachet cu toate celelalte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Din momentul in care v-am promis din Prezidiu, lucrurile vor fi duse pina la bun sfirsit.

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile evocate de la microfoane. Deci voi supune votului propunerea inaintata de domnul Stoicov privind invitarea Procurorului General pentru a ne informa in detalii la subiectul acestei catastrofe aviatice care
s-a produs saptamina trecuta. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

O sa rog Secretariatul, la finele sedintei, sa asigure prezenta Procurorului General.

Acum referitor la propunerea domnului Klipii. De fapt, am vrut o precizare, dumneavoastra ati dori sa il invitam astazi in cadrul sedintei pe ministru, pe cineva din conducerea ministerului sau e o interpelare, o intrebare?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:

Propunerea a fost sa il invitam pe domnul ministru al afacerilor externe si integrarii europene sau pe cineva care ar putea prezenta informatii coerente la subiect.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere a domnului deputat Klipii. Cine este pentru, rog sa voteze. Eu rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 7.

Sectorul nr. 3 – 10.

 

Domnul  Marian Lupu:

17 voturi. Propunerea nu a fost acceptata de plen.

In rest, stimati colegi, toti acei care au solicitat timp regulamentar la finele sedintei pentru declaratii, am luat nota, si acest timp va fi acordat.

Inainte de a incepe examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi, vreau sa va anunt ca in perioada premergatoare sedintei plenului de astazi, si-a sarbatorit ziua de nastere colegul nostru, domnul deputat Nicolai Gutul. Sa il felicitam si sa ii dorim cele mai alese urari de bine. (Aplauze.)

Sa incepem cu proiectul de Lege nr.306, cel la care revenim in cadrul sedintei de astazi. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Readuc aminte ca dezbaterile au fost intrerupte inainte de prezentarea raportului Comisiei. Propun sa continuam aceste dezbateri cu prezentarea raportului Comisiei din momentul in care data trecuta autorii de la Guvern au facut prezentarea si au raspuns la intrebarile care au fost inaintate. De acord?

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative, elaborat de catre Guvern si constata urmatoarele.

Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat in scopul optimizarii modului de calculare a platilor suplimentare stabilite la pensia pentru vechime in munca si de invaliditate pentru militari si persoanele din corpul de comanda si din trupele afacerilor interne. Conform normelor existente in Legea asigurarii cu pensie a militarilor si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, la pensiile de baza, stabilite unor categorii de persoane, ca invalizii si participantii la razboi sau la actiunile de lupta in timp de pace, persoanele supuse represiunilor nedrepte etc., se stabilesc majorari, a caror marime se calculeaza pina la momentul actual in raport procentual fata de pensiile minime pentru limita de virsta.

In ultimii ani, calcularea acestor majorari in modul indicat creeaza dificultati pe motivul ca, datorita indexarii pensiei minime pentru limita de virsta, se modifica si se majoreaza considerabil in fiecare an. In aceste conditii, majorarile stabilite la pensii acestor categorii de persoane, fiind calculate din pensia minima pentru limita de virsta, permanent crescind, ar deveni mai mari decit insasi pensia de baza, fapt inadmisibil. Deoarece o asemenea situatie, pe linga faptul ca va implica cheltuieli bugetare considerabile, va diminua importanta pensiei ca plata de baza.

In aceste conditii, se propune stabilirea acestor majorari intr-o marime constanta, care, practic, depaseste marimile actuale ale acestora si nu va depinde in continuare de alte plati care nu au o atitudine directa fata de aceste majorari.

Concomitent, se propun si alte modificari si completari ale legii de referinta, care au un caracter redactional sau de precizare. Comisiile permanente, examinind proiectul de lege, in principiu, il sustin, mentionind insa necesitatea indicarii sursei de acoperire a cheltuielilor aferente. Prin urmare, se atentioneaza asupra necesitatii rectificarii Legii bugetului de stat pentru anul in curs. Unele obiectii sint mentionate in avizele Comisiei pentru agricultura si industria alimentara si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care vor fi discutate in Comisie pentru lectura a doua.

In procesul dezbaterii proiectului de lege in cadrul Comisiei sesizate in fond, au fost expuse, de asemenea, unele obiectii si propuneri de imbunatatire a proiectului, asupra carora se va lucra pentru lectura a doua. In contextul celor relatate,  Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea proiectului in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru Comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Eremciuc,

La articolul 2, nu, de fapt, articolul 16, imi cer scuze, alineatul (1), litera a).

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Care articol?

 

Domnul  Vladimir Filat:

Articolul 16 alineatul (1), litera a): militarilor care au satisfacut serviciu militar prin contract si a persoanelor din corpul de comanda si din trupele organelor afacerilor interne care au luat parte la actiunile de lupta in timp de pace. Vedeti, la acele tragice evenimente au participat si militari in termen, dar si voluntari. Eu cred ca noi, pentru lectura a doua, urmeaza sa discutam si atitudinea statului urmeaza sa fie indreptata catre acei cetateni care au fost implicati in acele actiuni tragice. Care este punctul de vedere?

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Cu parere de rau, noi nici pina acum nu am stabilit cite persoane au fost implicate in acest conflict. Vedem ca in fiecare an, va aduc ca exemplu, in 2003, participantii la actiunile de pe Nistru au fost 3400, acum cifra e 3547. Mai pe scurt, nu putem stabili o cifra stabila. De aceea, daca noi includem, se poate de prevazut, de analizat.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Eremciuc,

Eu sint de acord, probabil, cifra oscileaza datorita voluntarilor, dar sint militarii in termen care si-au satisfacut serviciul militar. Eu cred ca, pentru lectura a doua, urmeaza sa... Fiindca atitudinea, inca o data, din punctul meu de vedere, urmeaza sa fie indreptata catre acei care au luat parte.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Pentru lectura a doua la Comisie se va discuta.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Uitati-va, spre exemplu, articolul 26, daca este sa ne uitam, alineatul (1) sint prezenti militarii si nu este vorba despre acei care, in baza de contract, au fost in termen. Deci este si aici o diferenta, urmeaza sa facem ajustarile.

Si ultima intrebare, domnule Eremciuc, daca e posibil. Articolul 53, alineatul (3). Plata pensiilor pensionarilor reincadrati in serviciul militar special prin contract se sisteaza in ziua reincadrarii.

Noi am discutat la Comisie. Mie mi se pare un lucru putin straniu, acei care au dobindit dreptul de a primi pensia, au cotizat si au indeplinit toate obligatiunile fata de stat, prevazute de lege, ca sa obtina pensia. Daca vreti un exemplu, si acei care sint deputati si pensionari, primesc pensia, dar primesc si salariu de deputat. Care atunci  este problema ca un militar care a iesit la pensie legal, ulterior reincadrat, probabil, statul are nevoie de acest specialist, il accepta si ca angajat, sa ii fie lezat dreptul de a primi si pensie in continuare?

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Nu numai deputatii, dar toti ceilalti in tara noastra.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, eu am dat un exemplu.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Propunerea dumneavoastra o sa fie examinata pentru lectura a doua.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4, in continuare.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Domnule raportor,

Data trecuta, in discutie cu doamna ministru, au fost mai multe propuneri din partea deputatilor din Parlament in privinta recalcularii pensiei, inceputul anului 1998, ca sa stopam sirul celor care se adreseaza astazi in judecata, un sir masiv de functionari din cadrul Ministerului de Interne, Ministerului Apararii. S-a propus data trecuta ca noi sa venim cu propunerea de a recalcula pensia incepind cu 1998, adica, de a restabili intr-un fel echitatea. Care este atitudinea Comisiei? Si daca va fi chestia aceasta luata in calcul pentru lectura a doua?

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Propunerea aceasta a fost discutata in cadrul Comisiei, a fost sustinuta propunerea si a Fractiunii, si a Comisiei de catre Guvern: sa incepem recalcularea din 2003, ca baza sa fie 135 de lei suma stabilita. Nu depinde de marimea pensiei medii pe tara.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Stimate domnule raportor,

Intrebarea mea s-ar referi la punctul 17 din proiect, care prevede modificarea alineatului (2) din articolul 60, si anume: sistarea pensiei pe toata perioada aflarii pensionarului peste hotare. Ce se are in vedere prin aceasta modificare?

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Ma scuzati, doamna Cusnir, articolul 16?

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Articolul 60 alineatul (2), dar punctul 17 din proiectul de lege.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Care e intrebarea?

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Intrebarea este: ce ar insemna sistarea pensiei pe toata perioada aflarii pensionarului peste hotare? Se introduce aceasta modificare, ca se substituie sintagma: “in modul stabilit de Legea privind pensiile si asigurarile sociale de stat” cu “anticipat pe 6 luni, incepind cu luna urmatoare celei in care beneficiarul a fost scos din evidenta in localitatea de domiciliu.” Aceasta este clar. Dar “cu sistarea pensiei pe toata perioada aflarii pensionarului peste hotare”.

Domnul  Marian Lupu:

Autorii, va rog.

Microfonul nr.1.

 

Doamna  Nina Lupan – viceministru al finantelor:

Onorata asistenta,

In cazul in care pensionarii pleaca peste hotare, este modalitatea, in baza acordurilor bilaterale, care prevad plata pensiilor pentru aceste categorii. Si se va face in tara aceea unde ei pleaca cu sediul temporar sau constant.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Dar daca nu avem contracte bilaterale? Si se va referi la toti pensionarii care pleaca peste hotare sau cum?

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Da, daca nu avem contracte bilaterale cu tara, tara nu este obligata sa faca asa ceva. Numai tarile cu care avem contracte bilaterale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:  

Eu cred ca in acest caz noi trebuie sa precizam ca este vorba de persoanele pensionare care au plecat cu traiul permanent in alta tara. Atunci intra in vigoare prevederea acordului bilateral cu tara respectiva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci trebuie de adaugat aceasta idee ca sa fie clar, ce fel de plecare.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Trebuie specificat in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.306. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.306 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.667 pentru modificarea Codului fiscal.

Prezinta Guvernul.

 

 

Doamna  Nina Lupan:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Necesitatea elaborarii proiectului de lege in cauza a fost conditionata, in principal, de modificarile operate in Legea nr.177 din 20 iulie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte legislative si anume in partea ce tine de modificarea bazei impozabile si a cotei maxime a taxei de amplasare a publicitatii.

Astfel, incepind cu 1 ianuarie 2008, baza impozabila urmeaza a fi suprafata publicitara a obiectului de publicitate exterioara, iar cota taxei – 500 de lei la amplasare.

Totusi sintagma “la amplasare” provoaca, de cele mai dese ori, anumite neclaritati, cit si diferite interpretari din partea contribuabililor, care activeaza in sectorul serviciilor publice. De cele mai dese ori, prin aceasta se subintelege achitarea taxei de amplasare a publicitatii exterioare doar o singura data la amplasarea obiectivului de publicitate exterioara: afisului, panoului, standului si altor mijloace tehnice publicitare.

Pornind de la ideea ca obiectivele de publicitate exterioare sint amplasate de catre contribuabilii care activeaza in acest sector pe perioade indelungate de timp, uneori chiar si pentru perioade de mai multi ani, iar informatiile publicitare amplasate prin intermediul acestor obiective sint schimbate cu o frecventa mai mare, chiar si saptaminal. In aceste conditii, incasarile la buget raminind la nivelul achitarii taxei cu referinta la amplasarea obiectivului. O asemenea interpretare nu este rationala.

In contextul celor expuse, precum si pornind de la impactul negativ creat de modificarile produse in Legea nr.177, se confirma necesitatea inlocuirii cuvintelor “la amplasare” cu cuvintul “anual”, ceea ce va conduce la achitarea taxei de amplasare a publicitatii exterioare, indiferent de momentul sau perioada amplasarii obiectivului, sau a insasi informatiei publicitare si la inlaturarea tuturor divergentelor ce apar la momentul actual. In aceasta ordine de idei se propun modificari in Legea nr.177 din 20 iunie 2007.

Totodata, in traducerea in corelatie a prevederilor articolului 289 litera c) din Codul fiscal se propune modificarea articolului 290 litera c) in partea ce tine de denumirea taxei, reglementata de Cod, iar modificarea articolului 295 din Cod este propusa in contextul modificarii bazei impozabile si intru evitarea evaziunilor fiscale, ce tine de amplasarea publicitatii.

Stimati deputati,

Guvernul solicita sa sustineti proiectul propus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, doamna viceministru.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Va rog Comisia.

 

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat in vederea inlaturarii problemelor ce au aparut la aplicarea taxei plasarii publicitatii, stabilite in Codul fiscal. Prin urmare, prin proiectul in cauza se propune modificarea bazei impozabile, care urmeaza sa fie suprafata publicitara a obiectivului de publicitate exterioara, iar cota maxima a taxei sa fie de 500 de lei anual pentru fiecare metru patrat de suprafata publicitara exterioara.  

Astfel, taxa de amplasare a publicitatii exterioare se va achita de catre contribuabil o data pe an pentru obiectivele de publicitate exterioara, indiferent de faptul cite informatii publicitare au fost amplasate pe acest obiectiv. Comisia nu sustine propunerea de la punctul 3 al articolului 1 din proiect, deoarece, in cazul acceptarii acesteia, publicitatea sociala va fi impozitata, fapt ce contravine prevederilor articolului 21 din Legea cu privire la publicitate.

Totodata, pentru lectura a doua urmeaza a fi examinata problema posibilitatii majorarii taxei pentru fiecare metru patrat de suprafata publicitara exterioara. La examinarea proiectului de lege in cauza in lectura a doua, Comisia va tine cont de propunerile prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice si amendamentele deputatilor.

Pornind de la acele expuse si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege spre examinare  Parlamentului si aprobare in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Va multumesc. 

Intrebari pentru Comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Spuneti-mi, va rog, cine va achita acesti 500 de lei pentru un metru patrat anual? Detinatorul panoului sau cel care va plasa reclama?

 

Domnul Gheorghe Popa:  

Contribuabilul.

 

Domnul Ivan Banari:

Deci si acela, si celalalt sint contribuabili.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Contribuabil ii acela care achita.

Domnul Ivan Banari:

Acel care plaseaza reclama.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Acel care plaseaza achita si taxa.

 

Domnul Ivan Banari:

Si daca  plaseaza reclama pe o luna?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Poftim? 

 

Domnul Ivan Banari:

Daca plaseaza pe panoul de reclama reclama pe o luna, cum va achita: anual sau pe o luna?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Indiferent. In proiect se prevede ca aceasta taxa sa fie achitata o data in an.

 

Domnul Ivan Banari:

Bine. A doua intrebare.

 

Domnul Gheorghe Popa:

O singura data pe an.

 

Domnul Ivan Banari:

A doua intrebare. Daca e asa, a doua intrebare. Spuneti, va rog, care este costul acestui proiect? Citi bani vor veni suplimentar la buget, tinind cont de situatia la zi, daca vom implementa aceasta norma 500 de lei pentru un metru patrat pe an, asa cum spuneti dumneavoastra. Cum calculati?

 

Domnul Gheorghe Popa:

De fapt, initiativa Guvernului a fost inaintata cu scopul de a face putina ordine in aceasta directie. Dat fiind faptul ca organele administratiei publice locale, practic, prin intermediul perceptorilor, administreaza insuficient aceasta activitate, si sumele care vor fi incasate in bugetul organelor administratiei publice locale vor fi considerabile. Deci pot sa aduc exemplu pe municipiul Chisinau. Din 58 de mii metri patrati, suprafata publicitara, practic, este impozitata numai jumatate. Undeva 20 de mii de metri patrati, practic, nu sint impozitate. In acest scop noi propunem, noi credem ca modificarea respectiva va da posibilitate ca absolut toate panourile publicitare sa fie impozitate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, alte intrebari? Nu sint.

Domnule Popa,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.667. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.667 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.744 pentru modificarea Legii cu privire la distinctiile de stat ale Republicii Moldova.

Initiativa Sefului statului.

Prezinta domnul Esanu. Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul perma-
                                                       nent al Guvernului in Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine sa amendeze articolul 12 din Legea nr.1123 cu privire la distinctiile de stat ale Republicii Moldova si introducerea a noi trei titluri onorifice “Artist al Poporului”, “Artist Emerit” si  “Colectiv Artistic Emerit”. Acest amendament se propune, pentru a da curs sugestiilor inaintate de uniunile de creatie si consideram ca va contribui la dezvoltarea in continuare a culturii in Republica Moldova. Rugam sustinerea Parlamentului pentru adoptarea proiectului propus.

Multumim.   

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

Noi aici, in cadrul Parlamentului, am examinat acest sau aceasta Lege cu privire la distinctiile de stat nu o data. Din cite imi amintesc, si Comisia parlamentara pentru protectie sociala, sanatate si familie a recomandat Guvernului sa vina cu un proiect de lege complex, pornind de la necesitatea aprecierii, din partea statului, a multiplelor categorii de cetateni profesionisti, care merita sa fie apreciati.

Mi se pare ca aceasta lege este asa fragmentara si ofera doar aceasta posibilitate pentru un anumit grup de persoane. De ce Guvernul... Reiesind din propunerile acestor uniuni, noi am examinat mai profund aceasta necesitate. Sint sigura ca merita astazi si un grup de medici, un grup de profesori ca colective emerite in domeniul prestarii serviciilor de sanatate sau educatiei tinerei generatii. Si veniti cu un proiect de lege complex, cu o abordare sistemica si atunci intregul Parlament va oferi acest vot de incredere. Care este parerea dumneavoastra si daca ati discutat aceasta parere in cadrul sedintei Guvernului?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumesc.

In cadrul sedintei Guvernului, anume sub aspectul pe care il mentionati dumneavoastra, nu s-a discutat problema si nici nu putea fi discutata, pentru ca proiectul nu este initiativa Guvernului. Dar problema se analizeaza. In principiu, cred ca noi sintem in fata unei dileme, fie asteptam pina ajungem la un consens pe o problema mai vasta, fie venim cu legiferarea problemelor in care exista deja consensul.

Presedintele a considerat ca ar fi mai bine ca, pentru aceste categorii, unde deja exista un consens, sa se vina cu amendamente, urmind ca in continuare sa se analizeze posibilitatea de a introduce titluri onorifice pentru alte categorii de persoane.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, va multumesc.

Dar cred ca ar fi fost mult mai logic si ar fi apreciata intreaga societate, daca, la initiativa Presedintelui, dumneavoastra veneati cu aceasta completare si era, cum am spus, o lege buna, care ar oferi posibilitatea sa fie apreciate si alte persoane si personalitati.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Prima intrebare este de procedura si mai apoi doua intrebari pe fondul problemei. Vad ca initiativa actuala este semnata de Seful statului. Dumneavoastra in calitate de cine raportati?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu raportez in calitate de reprezentant permanent al Guvernului in Parlament la sugestia Sefului statului. In principiu, nu exista o interdictie ca presedintele sa fie reprezentat de persoanele cu care ar fi legata aceasta chestiune.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, dar dumneavoastra, ca viceministru, trebuie sa stiti ca trebuie sa aveti o procura, cind prezentati in Parlament Seful statului. Si acum doua intrebari de fond.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog continuam.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu nu raspund acelor care nu pricep nimic in legi. In nota informativa se spune ca, astfel, unor personalitati notorii le sint conferite aceleasi distinctii de stat ca si unor persoane cu mai putine merite. Ce se are in vedere?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Se are in vedere ca este necesar de a face o distinctie intre persoanele si meritele acesteia, desigur, raminind totdeauna o apreciere subiectiva. Cit priveste partea cu procura, eu as atrage atentia ca reglementarile cu privire la procura se regasesc in Codul civil, care reglementeaza relatiile de drept privat. Noi, in acest caz, sintem in prezenta unor raporturi de drept public care nu trebuie sa urmeze in totalitate normele dreptului privat.

Multumim.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Bine, dar asa o intrebare. Cunoastem ca multi artisti, scriitori de la noi si aceasta este bine, in afara de distinctiile de stat ale Republicii Moldova, au si distinctii ale altor state, de pilda ale Romaniei. Si o intrebare: citi artisti din Romania au fost la noi apreciati cu distinctii si titluri de stat si citi din Rusia in ultimii cinci ani de zile?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cu parere de rau, eu nu cunosc aceste informatii. Nu le-am pregatit, pentru ca nu am considerat ca exista o legatura cauzala intre aceasta intrebare si subiectul proiectului supus atentiei dumneavoastra.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si ultima intrebare. Nu vedeti dumneavoastra cum va expuneti o legatura cauzala intre acest subiect pe care il discutam astazi, desi, posibil, trebuie apreciati oamenii. Si nu este aceasta o initiativa cu iz preelectoral in ajunul alegerilor parlamentare? Si, in special, nu este aceasta o apreciere sau o posibilitate de apreciere a multor persoane in prag de 9 mai?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu stiu. Eu nu am vazut din textul supus atentiei dumneavoastra vreo careva legatura cu campania electorala. Dar daca vorbim de iz, cred ca aici mai degraba trebuie sa discutam despre calitatile olfactive ale persoanei de a putea determina mirosurile. Eu nu sint specialist in materia respectiva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Inainte de a formula acele doua intrebari la care am dreptul, as vrea sa sustin opinia enuntata aici de doamna Valentina Buliga. Este corect, pare-mi-se, ca sa fie luate in consideratie si alte bresle, alte categorii de oameni de importanta, care au o contributie esentiala pentru dezvoltarea si promovarea patrimoniului nostru cultural si nu numai. Si, de aceea, poate ca era cazul de a completa prevederile acestui proiect de lege si cu alte prevederi, care i-ar fi luat in consideratie si pe celelalte categorii de personalitati cu merite deosebite.

Acum intrebarile care vreau sa le adresez. Prima, cu referire la aceste insigne, care vor fi acordate persoanelor care vor fi imputernicite cu aceste titluri onorifice. Parerea mea e ca “Maestru in Arta”, aceasta insigna care o sa ii reprezinte pe acei care vor avea distinctia “Maestru in Arta” nu este una reusita, intrucit masca teatrala comica, cred ca nu ii reprezinta pe toti acei care vor fi inclusi in aceasta categorie de persoane, care vor obtine aceste distinctii onorifice.

Masca teatrala comica ii reprezinta, in special, pe acei care vin din arta dramatica, din teatru, dar nu si pe ceilalti. Acesta e un aspect cu referire la aceste titluri, la aceste  insigne. Si al doilea aspect. “Artist al Poporului” si “Artist Emerit” – aceste insigne vor avea o imagine absolut identica. Deci poate ca era cazul ca sa fie niste elemente diferite, ca sa distinga acele doua categorii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Ion Varta:

Si ultima intrebare. Cu referire la modalitatea de implementare a acestei legi. Vreau sa va intreb, domnule viceministru. In cazul in care sint mai multi artisti carora li s-au conferit aceste distinctii – “Artist al Poporului”, “Artist Emerit”, va trebui ca ei sa parcurga toata procedura aceasta de reconfirmare sau, din start, vor fi trecuti in liste ca persoane care deja au obtinut aceste titluri pentru meritele pe care le au in domeniul artei si culturii noastre?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cu privire la prima intrebare, consider ca nici juristii nu sint acei care ar putea sa se pronunte ce trebuie sa reprezinte insignele. Aici a fost prezentata opinia unor specialisti. Eventual, in cadrul pregatirii pentru lectura a doua pot fi consultati si alti specialisti. Parlamentul urmeaza sa ia o decizie, pornind de la concluziile persoanelor specialisti in materie.

Cit priveste partea a doua cu privire la includerea unor persoane in unele liste sau in altele, orice lege are efect pentru viitor. Si  legea respectiva se va referi doar la modalitatea de acordare a diferitelor titluri conform legislatiei, incepind de astazi. Acei care au primit anterior alte titluri onorifice, ei le-au primit conform legislatiei de la acel moment si, in masura in care noua lege nu le afecteaza, ei vor continua sa aiba acel statut pe care l-au avut conform legislatiei anterioare.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Studierea practicii implementarii prevederilor Legii nr.1123-XII din 30 iulie 1992 cu privire la distinctiile de stat denota ca normele din articolul 12 al legii nu da posibilitatea de a diferentia pe deplin meritele in dezvoltarea culturii si artei prin prisma acordarii titlurilor onorifice si nu ofera destule oportunitati calificative de stimulare a activitatii reprezentantilor acestui domeniu. Legea in vigoare la fel nu prevede acordarea unor distinctii de stat sau titluri onorifice pentru colective si formatii artistice.

Intru inlaturarea acestor lacune, precum si intru extinderea calificativa a titlurilor onorifice a fost elaborat proiectul de lege nominalizat si initiat cu titlu de initiativa legislativa de catre Presedintele Republicii Moldova. Asa, bunaoara, se propune instituirea unor noi titluri onorifice, cum ar fi “Artist al Poporului”, “Artist Emerit” si “Colectiv Artistic Emerit”, precum si stabilirea unei prioritati sau ierarhii adecvate tuturor acestor titluri onorifice. Proiectul de lege prevede si o noua redactie a articolului 27 cu descrierea insignelor pentru titlurile onorifice propuse, inclusiv cu specificarea modalitatii de confectionare a acestora.

La elaborarea proiectului de lege nominalizat, s-a tinut cont de solicitarile uniunilor de creatie si ale altor structuri asociative. Majoritatea comisiilor permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au avizat pozitiv proiectul in cauza, propunindu-l spre examinare si adoptare.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, in avizul sau, a propus proiectul de lege spre examinare, cu urmatorul amendament: “de a extinde acordarea titlurilor onorifice si in alte domenii”.

Comisia de profil a examinat propunerea respectiva si constata ca aceasta propunere nu constituie obiectivul prezentului proiect, dar, partial, se regaseste la articolul 12 al acestei legi, pozitia “Om Emerit”. Pentru suplimentarea acestui articol cu alte notiuni, se impune initierea unui proiect de lege separat.

Totodata, Comisia propune unele amendamente privind proiectul de lege prezentat, care se rezuma la urmatoarele. Denumirea articolului 12, titlurile onorifice ale Republicii Moldova se propune a fi suplimentate cu cuvintele “conform prioritatilor”.

Punctul 2, de asemenea se propune ca  continutul prevederilor articolului 12 sa fie expus dupa cum urmeaza. Articolul 12 “Titluri onorifice ale Republicii Moldova conform prioritatilor”, litera a) – pentru persoane fizice: “Artist Emerit”, ma scuzati, “Artist al Poporului”, “Maestru in Arta”, “Maestru al Literaturii”, “Om Emerit”, “Artist Emerit”, “Mester-Faur”; litera b) – pentru colective si formatii artistice: “Colectiv Artistic Emerit”.

In temeiul celor expuse, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa propune proiectul nr.744 pentru aprobare in prima lectura, iar daca nu vor fi obiectii – si pentru adoptarea in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.744. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.744 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua, fractiunile? De acord? De acord.

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.744. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 28.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.744 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.964 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra este elaborat intru executarea prevederilor Legii nr.161 privind protectia desenelor si modelelor industriale.

Prin acest proiect se prevede stabilirea competentei Curtii de Apel Chisinau de a judeca in prima instanta litigiile ce tin de domeniul proprietatii intelectuale. Prin aceasta, se va schimba regula actuala conform careia toate curtile de apel examineaza aceasta categorie de litigii.

Rugam sa sustineti acest proiect in vederea adoptarii lui.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Rog Comisia.

 

Domnul Ion Plesca:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul de lege propus examinarii este inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova.

Respectivul proiect contine propuneri de ajustare a unor acte legislative la prevederile Legii din 12 iulie 2007 privind protectia desenelor si modelelor industriale. In acest sens, se propune modificarea Codului de procedura civila, Codului cu privire la stiinta si inovare si a Legii privind protectia tipografiilor circuitelor integrate.

Asupra proiectului mentionat au fost prezentate avizele tuturor comisiilor si a Directiei juridice, in care se contin unele amendamente ce vor fi examinate pentru lectura a doua. Pe marginea celor expuse, Comisia propune ca acest proiect de lege sa fie adoptat in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in  prima lectura a proiectului de Lege nr.964. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.964 este aprobat in  prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1001 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila a Republicii Moldova.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra vine sa schimbe regula actuala, conform careia recursurile depuse la Curtea Suprema de Justitie urmeaza sa fie insotite, in toate cazurile, de achitarea taxei de stat, fara a acorda instantei dreptul de a examina posibilitatea recurentului de a achita taxa de stat.

Pentru acest fapt, Republica Moldova a fost condamnata deja de catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului in cazul ... contra Republicii Moldova. Amendamentele supuse atentiei dumneavoastra nu il vor elibera automat pe recurent de la obligatia de a achita taxa de stat, ci doar va permite instantei sa examineze in ce masura acesta este solvabil si in cazul in care nu va dispune de posibilitati sa achite taxa de stat, sa poata adopta o decizie privind examinarea cererii de recurs fara achitarea taxei de stat.

Rugam sa sustineti cest proiect in vederea aprobarii lui.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. Deci, conform acestui proiect de lege, se prevede excluderea prevederilor din legislatia nationala si anume Codul de procedura civila, a prevederilor conform carora instanta de recurs, in cazul examinarii recursului impotriva deciziei instantei de apel, nu poate scuti reclamantul de plata taxei de stat.

As vrea sa atrag atentie ca in hotaririle Curtii Europene pentru Drepturile Omului de condamnare a Republicii Moldova pe cazurile de ingradire a accesului la justitie din motivul neachitari taxei de stat este expres indicat ca interzicerea prevazuta la articolul 473 alineatul (2) din Codul de procedura civila constituie o incalcare a articolului 6 paragraful I din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului.

Proiectul a fost avizat pozitiv de comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, la punctul 3, referitor la modificarea articolului 438 alineatul (2), dupa cuvintele
“5 zile” propune de introdus cuvintele “calendaristice ori lucratoare”. Propunerea nu poate fi acceptata, deoarece, conform articolului 112 din Codul de procedura civila, daca ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira in urmatoarea zi lucratoare.

Totodata, Comisia accepta propunerile redactionale expuse in avizul Directiei juridice. In aceste conditii, Comisia propune aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura si, in cazul in care nu vor fi careva amendamente – si adoptarea in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1001. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1001 este aprobat in prima lectura.

Rog fractiunile parlamentare: obiectii pentru lectura a doua? Nu sint.

In acest caz, stimati colegi, in conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1001. Cine este pentru, rog sa voteze si rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 16.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1001 este adoptat in  lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1074 cu privire la modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea regnului animal.

Guvernul.

 

Doamna Violeta Ivanov – ministrul ecologiei si resurselor naturale:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Atentiei dumneavoastra se propune proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea regnului animal, care are drept scop sporirea responsabilitatilor Guvernului in reglementarea relatiilor din domeniul gospodariei cinegetice.

Conform prevederilor proiectului, sezonul de vinatoare se va deschide la data stabilita de Guvern. De asemenea, modificarea, in caz de necesitate, a termenelor de vinatoare, precum si stabilirea limitelor anuale de recoltare a vinatului sau interzicerea vinatului unor specii de animale, care se face printr-un act al Guvernului, emis la propunerea autoritatii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator prin coordonare cu Academia de Stiinte a Moldovei si cu autoritatea silvica centrala.

Modificarile propuse se incadreaza in prevederile articolului 5 din Legea regnului animal, care investeste Guvernul cu dreptul de a adopta acte normative in domeniul protectiei si folosirii rationale a animalelor si habitatului lor.

Autorul proiectului a participat la examinarea de catre Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a proiectului de lege si a propunerilor de perfectionare a acestora, prezentate de comisiile parlamentare si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, de care se va tine cont la definitivarea proiectului de lege pentru examinarea in lectura a doua.

In temeiul celor expuse, rog, domnilor deputati, sa aprobati acest proiect de lege in prima lectura.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, doamna ministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna ministru,

Acest proiect de lege este  insotit de o nota informativa care intruneste exact 5 rinduri. Nu am prea inteles care sint argumentele.

 

Doamna Violeta Ivanov:

Poftim?

 

Domnul Ion Varta:

Nota informativa este atit de succinta, atit de laconica, nu intelegem, de fapt, care e semnificatia si importanta acestui proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule...

 

Domnul Ion Varta:

Nu este clara argumentarea, fiindca din 5 rinduri nu am inteles chiar nimic. Se face doar o referire la Legea regnului animal si atit.

 

Doamna Violeta Ivanov:

Imi permiteti sa va raspund?

 

Domnul Ion Varta:

Deci nu, acum e tirziu, trebuia sa faceti in ajun ca sa putem sa ne edificam si noi asupra importantei acestui proiect de lege.

A doua, deci intrebarea.

Doamna ministru,

Nu vi se pare ca, adoptind un asemenea proiect de lege intr-o atare versiune noi oferim cimp vast pentru niste abateri de la prevederile pe care le cunoastem cu totii si aceasta poate sa conduca si la punerea in pericol a unor specii de animale care sint luate sub protectie.

O asemenea interpretare larga, ampla ofera prilej pentru toti vinatorii iscusiti ca sa se dedea la acest lucru asa, la scara larga, cu consecinte grave pentru si cu periclitarea unor interese majore ale noastre, de a conserva niste specii de animale protejate de stat.

Extinderea si acordarea acestui drept de a decide in mod individual atunci cind gasiti de cuviinta acei din cadrul Guvernului, in baza demersurilor responsabililor pentru aceasta specie, va crea...

Domnul Marian Lupu:

Bine. Va rog.

 

Doamna Violeta Ivanov:

Imi permiteti sa va raspund. Deci la prima intrebare. Modificarile s-au facut la indicatia Guvernului si aceasta nu contravine articolului 5 din Legea cu privire sa regnul animal care foarte clar stabileste ca Guvernul are dreptul sa adopte acte normative in domeniul protectiei si folosirii rationale a animalelor si habitatului lor.

Referitor la intrebarea a doua, deci, da, intr-adevar punctul 33 in lege este foarte clar stipulat, este tabelul respectiv in care se stabileste perioada, adica de la o perioada  la alta perioada.

Dar vreau sa mentionez faptul ca punctul 33 stabileste termenele de vinatoare in timp si nu deschiderea, adica data deschiderii vinatorii. Aceasta se face nu cum ati spus dumneavoastra, mult stimate domnule deputat, la initiativa Guvernului sau adica, cind doreste Guvernul, deci se face in dependenta de efectivul de animale, se face in coordonare cu Academia de Stiinte, in urma inventarierilor respective si in cazul in care o specie de animale este in disparitie, deci in general se interzice.

Lucrul acesta este foarte clar si as vrea sa spun ca in conditiile, de exemplu, daca anul acesta primavara a venit undeva cu o luna mai inainte, adica noi nu putem pune oricare acolo restrictii procesului de reproducere a animalelor sau altele. Deci aceasta este ceva normal, este logic si propunem ca sa fie sustinuta.

Aceste intrebari au fost discutate si in cadrul Comisiei parlamentare de specialitate.

 

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna ministru,

Eu as vrea sa va expuneti asupra unei propuneri. Eu as propune, spre exemplu, pentru lectura a doua, aceste reglementari sa fie nu numai pe... adica termenul pe speciile de animale, dar si pe anumite teritorii.

Dumneavoastra cunoasteti ca sint diferite teritorii ale Republicii Moldova, spre exemplu, unde s-au inmultit mai tare mistretii, in alta parte – vulpile, care trebuie, cred ca mai multe adica sint. Si, de aceea, trebuie sa va expuneti si sa revenim pentru lectura a doua ca aceste reglementari sa fie si pe anumite teritorii ale Republicii Moldova.

 

 

Doamna Violeta Ivanov:

Va multumim.

O sa se ia in consideratie.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Varta a ridicat o intrebare foarte corecta si, intr-adevar, eu cred ca se incalca Legea nr.780 privind actele legislative, neavind o informatie, o motivatie clara, de ce, in general, Guvernul vine cu asa ceva.

In momentul in care aceasta motivatie nu este in nota informativa, noi nu putem sa discutam, in genere, acest proiect. Este incalcata Legea nr.780 si este norma.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari?

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu, aceasta e o intrebare de procedura si eu atunci as vrea...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Totusi, domnule Presedinte, inteleg ca in cazul in care propunerea mea nu se accepta, sa am o intrebare: ce va incurca astazi, doamna ministru, ma scuzati, cind Guvernul, prin legea care astazi exista, la articolul 29 are tot dreptul sa intervina legal. Prin aceasta si vreau sa aflu care ar fi motivatia ca in legea actuala este acest drept cind Guvernul, uitati-va, la articolul 29 scrie: in scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei animalelor si a plantelor si prevenirii pagubelor ce pot cauza economiei nationale s.a.m.d., au dreptul sa intervina in aceasta problema.

Astazi, la momentul actual, regulile de stabilire a datei de vinatoare si a terenurilor este totusi consultat. Noi vrem sa intelegem care ar fi diferenta, astazi este consultat de Academia de Stiinte, numaidecit trebuia sa fie avizul si a detinatorului fondului de vinatoare. El este proprietar, el nu poate sa nu fie exclus din acest proces.

Dumneavoastra mai bine v-ati ocupa de niste lucruri care astazi nu exista – regulile de vinatoare, astazi lumea vineaza neavind clar vreo regula cum se vineaza mistretul, cum se vineaza fazanul, cu ce patroane, ce ciini, nimic, nicaieri nu este stipulat. Acestea sint niste lucruri mai importante la care trebuie sa va referiti dumneavoastra, caci astazi cind se incalca regulile de vinatoare, sistemul judecatoresc nici nu poate sa aplice sanctiuni, deoarece nu sint reguli.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna ministru.

 

Doamna Violeta Ivanov:

Va multumesc, domnule deputat.

Deci imi permiteti sa va raspund la intrebarea pe care ati abordat-o. Deci as vrea sa aduc aminte ca aceasta lege a fost aprobata in anul 1995. Da, intr-adevar, in punctul 33 al legii respective avem tabelul respectiv. Deci aici se determina perioada. De pilda, de la 1 mai pina la 31 decembrie. Aceasta nu inseamna ca permitem vinatul la specia respectiva de la 1 mai pina la 31 decembrie.

 

Domnul Valeriu Guma:

Din  pacate.

 

Doamna Violeta Ivanov:

Anume aceasta, deci specialistii nu considera, specialistii atit ai Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, cit si ai Academiei de Stiinte nu considera, din pacate, deoarece avem multe specii care sint deja spre disparitie si aceasta,
 intr-adevar, se face in dependenta de efectivul de animale, de conditiile de reproducere a animalului si, in aceste conditii, vinatoarea poate sa fie deschisa mai tirziu si inchisa mai devreme.

Aceasta este ceva normal, ceva logic. Si oricum se face in conformitate cu investigatiile savantilor Academiei de Stiinte si cu autoritatea silvica centrala, in conformitate cu acordurile lor.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Guma:

Doamna ministru,

Va multumesc pentru raspuns.

Nu ne-ati dat o explicatie, o motivatie serioasa care ar argumenta astazi acest lucru. Cu atit mai mult, ca eu va spun ca sint alte probleme aici si nu intelegem scopul pe care il promoveaza Guvernul prin aceasta lege, el vrea ca sa detina niste posibilitati, imputerniciri. Ce ii incurca astazi lui sa faca aceasta?

Eu tin minte cum, pe data de 9 ianuarie, a iesit ex-Prim-ministrul Tarlev si a spus: “Nu mai trebuie vinate vulpile.” Au luat la executie imediat, macar ca toata lumea stie ca vulpile aduc o dauna cu mult mai mare. Nu ca s-a depistat ca atunci cind se duc la vulpi impusca un mistret. Bine, domnilor, verificati, ca un mistret, intr-adevar, poate sa braconeze, nu exclud chestia aceasta. Dar vulpile aduc pagube cu mult mai mari faunei, cind nu se vineaza, cind sint zeci de mii. Si atunci, care este astazi posibilitatea, a fost si este. De ce astazi Guvernul vine? Nu ne dati o explicatie.

 

Doamna  Violeta Ivanov:

Deci scopul a fost sporirea responsabilitatii Guvernului in reglementarea relatiilor din domeniul respectiv mai mult sau mai putin.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Doamna ministru,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat la sedinta sa din 9 aprilie 2008 proiectul de lege mentionat, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu nr.442 din 24 martie 2008.

Proiectul prevede ca punctul 28 din anexa nr.1 la Legea regnului animal sa fie completat in final cu urmatoarea propozitie: “Sezonul de vinatoare se deschide la data stabilita de catre Guvern.” Si expunerea punctului 34 din anexa intr-o noua redactie. Asupra proiectului in cauza au parvenit avizele comisiilor permanente ale Parlamentului si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, care propun examinarea si adoptarea proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a propus de completat proiectul de lege cu un punct nou cu urmatorul cuprins: “Din punctul 9 al anexei, ultima propozitie se exclude din considerente ca nu are nimic comun cu titlul capitolului 1 “Dispozitii generale”, mai mult decit atit, se dubleaza prevederile punctului 29. Aceste prevederi se incadreaza in capitolul 3 “Regulile, termenele si metodele de vinatoare.”

Comisia a sustinut obiectiile si propunerile Comisiei pentru agricultura si industria alimentara si ale Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie, parvenite la modificarea punctului 34 din anexa. Punctul 34, cu amendamentele propuse, va avea urmatorul cuprins: “Modificarea, in caz de necesitate de restringere a termenelor de vinatoare, stabilite la punctul 33, precum si stabilirea anuala a limitelor de recoltare a vinatului sau interzicerea vinatului unor specii de animale se efectueaza de catre Guvern, la propunerea argumentata a autoritatilor centrale abilitate cu gestionarea resurselor naturale si protectia mediului, coordonata in scris cu Academia de Stiinte a Moldovei si cu autoritatea silvica centrala.”

In temeiul celor expuse, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, in conformitate cu prevederile articolului 63, alineatul (1), litera c) si articolul 71, alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului propune aprobarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1074. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1074 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1076 pentru completarea unor act legislative.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine sa reglementeze problema care apare in legatura cu eliberarea inainte de termen din penitenciare a persoanelor bolnave de tuberculoza. Deci, in pofida faptului ca, datorita eforturilor depuse in ultimii ani, numarul peroanelor bolnave de tuberculoza a scazut considerabil, iar acei care sint inclusi in cadrul unor programe de tratament, totusi numarul acestora ramine destul de mare.

In legatura cu faptul ca, in momentul eliberarii acestora, este posibil ca persoanele sa se afle in cadrul procesului de tratament, care, conform opiniei specialistilor, in cazul in care este intrerupt, pune in pericol posibilitatea vindecari totale a acestor persoane. Noi venim cu propunerea de a institui un mecanism care ar permite spitalizarea si tratarea fortata a acestora. Acest mecanism este in stricta concordanta cu prevederile Conventiei Europene si ale Constitutiei Republicii Moldova, care permit spitalizarea fortata a persoanelor, dar cer ca acest lucru sa fie prevazut expres intr-un text de lege si sa fie dispus pe cale judecatoreasca.

Consideram ca adoptarea acestui proiect de lege ne va permite sa tinem in continuare sub control procesul extinderii acestei boli, maladii periculoase. Rugam sa sustineti acest proiect de lege in vederea adoptarii lui.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Stratan:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Este firesc, necesitatea adoptarii acestui proiect de lege si acest lucru este cu mult mai mare daca facem o statistica, pentru ca incidenta prin tuberculoza la detinutii din penitenciare si izolatoare oricum este de zeci de ori mai mare decit media pe tara.

Dar, daca puteti sa imi spuneti o statistica, o intrebare foarte scurta, daca detineti datele despre numarul de detinuti in penitenciare care sint afectati de aceasta maladie? Si care este numarul de persoane eliberate anual si care sint afectate prin tuberculoza?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Cu parere de rau, eu nu pot sa numesc cifra expres, pentru ca, spre rusinea mea, am uitat foia cu statistica in birou, dar pentru lectura a doua noi o sa punem la dispozitie statistica care este.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Multumesc.

Pentru ca aceasta este foarte important ca si argument al necesitatii adoptarii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:  

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza, autorul sau domnul viceministru a prezentat esenta acestui proiect. Comisiile permanente au vizat acest proiect de lege pozitiv, inclusiv Directia juridica a Aparatului Parlamentului. In aceste conditii, Comisia propune aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura. Totodata, pentru lectura a doua, Comisia a solicitat de la Guvern, pentru a identifica data intrarii in vigoare a acestei legi, sa fie prezentat un aviz, opinia suplimentara a Guvernului in sensul crearii conditiilor necesare pentru a asigura acest mecanism prevazut in aceasta lege, deoarece la ziua de astazi, spre regret, noi nu avem deocamdata institutiile medicale care pot sa asigure aceasta internare si tratare in mod fortat a persoanelor in cauza.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea sa va intreb: acest proiect de lege se refera numai la acei afectati de aceasta maladie, dar stim ca avem foarte frecvent cazuri cind nu se iau masurile de rigoare, acesti bolnavi sint pusi in aceeasi celula cu cei sanatosi. Poate este cazul sa prevedem si niste masuri fata de acei care nu iau masurile de rigoare ca sa previna imbolnavirea de aceasta boala.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Actualmente, in institutiile penitenciare sint create conditiile necesare pentru a asigura tratarea persoanelor bolnave de tuberculoza in conditiile institutiilor penitenciare.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Stiu. Dar de ce va spun? Pentru ca atunci cind am venit acolo, am gasit, ca impreuna cu cei sanatosi era si o persoana bolnava si nu au fost luate masurile ca sa fie, desi sint conditii speciale, izolata.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu cred ca cazurile concrete trebuie sa fie examinate in special.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Si cred ca nu e unicul caz.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

De catre Departamentul Institutiilor Penitenciare al Ministerului Justitiei, pentru ca sa fie identificat cine, intr-adevar. Din cauza ca serviciul medical nu a depistat la timp acest caz sau, intr-adevar, poate, a fost vreo neglijenta din partea...

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Chiar era si ignorare si de aceasta, consider ca.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nu stiu, eu nu pot sa apreciez, cred ca, daca aveti un caz concret, adresati-va la departamentul respectiv al Ministerului Justitiei.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Bine.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Domnule Turcan,

Dumneavoastra foarte bine ati mentionat ca veti solicita Guvernului o informatie suplimentara. Si nu atit ca o intrebare, ci ca o propunere pentru stenograma si pentru dumneavoastra, ca comisia sesizata in fond... sa tineti minte de un lucru, sa nu se intimple ceea ce avem astazi cu bolnavii psihici care sint internati fortat la Institutul de Psihiatrie si nimeni nu plateste pentru aceste cazuri. Si cunoasteti soarta legii remise de la Presedintie catre Parlament. Sa nu se intimple ca si aceste persoane vor fi incadrate in institutii medico-sanitare, dar acoperirea financiara nu va fi prevazuta expres in lege.

De aceea, este logic ca sustinerea financiara a acestor persoane, care sint un pericol destul de mare pentru societate, sa fie prevazuta clar si sa fie asigurat tratamentul respectiv. Pentru ca, cunoastem, la capitolul “Incidenta” sintem pioneri.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

De acord.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eva Gudumac:  

Eu am doua propuneri. Prima. S-a referit la situatia ca este vorba de spitalizat pentru a-si continua tratamentul. Ei nu sint gravi pentru noi atit in privinta tratamentului, cit in privinta contaminarii celor care ii inconjoara. Acesta e in primul rind.

Si, in al doilea rind, cred ca ar fi bine de inclus, deoarece 30 la suta dintre acei care sufera de tuberculoza, anume de forme rezistente, sufera de HIV/SIDA. Si, avind in vedere ca HIV/SIDA este o patologie care, intr-o masura oarecare, nu prea se vorbeste despre persoana care este ascunsa in situatia data, este nevoie de o pozitie speciala anume de spitalizarea acestor bolnavi, infectati paralel de tuberculoza si HIV/SIDA. Aceasta e pentru lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domul  Ion Varta:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Turcan,

In cadrul discutiilor pe marginea acestui proiect de lege in sedinta Comisiei dumneavoastra, nu ati remarcat o inadvertenta, care s-a strecurat in textul notei informative, care suna in felul urmator: implementarea acestui proiect nu necesita alocarea de mijloace financiare suplimentare”, chiar asa sa fie? Chiar ca nu necesite o finantare suplimentara acest tratament obligatoriu pentru persoanele care vor fi puse in libertate dupa ce...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc, domnule Varta.

Anume din aceste considerente noi si am solicitat Guvernului sa fie prezentata opinia dumnealor referitor la crearea acestui mecanism, care va asigura conditiile respective necesare pentru a implementa aceasta lege.

Eu cred ca, la momentul verificarii acestui mecanism, Guvernul o sa ajunga si la concluzia respectiva. Noi cunoastem foarte bine ca astazi se construieste un spital respectiv la Vorniceni, spitalul care este, in principiu, in planul de finantare, dar acolo a ramas, parca, nu prea mult, vreo 10 la suta din toate constructiile care nu sint, spre regret, deocamdata finisate si, respectiv, necesita acoperire financiara. Eu cred ca aceasta problema va fi examinata de catre Guvern in complex, pentru a prezenta Comisiei avizul respectiv.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc.

Si a doua intrebare. In cazul in care persoana constrinsa, fortata sa urmeze acest tratament se opune cu inversunare, care sint metodele de a o constringe? Nu considerati dumneavoastra ca era cazul ca sa fie stipulat in acest proiect de lege si un asemenea aspect?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Internarea fortata ar insemna ca, persoana trebuie sa fie, este clar, si pazita in acest sens, ca sa fie ingradita posibilitatea ca ea sa paraseasca acest spital. Cum este aceeasi situatie, doamna Buliga deja a atras atentie, si la Spitalul de Psihiatrie de la Costiujeni. Aceste conditii trebuie sa fie asigurate.

 

Domnul  Ion Varta:

Deci, din raspunsul dumneavoastra rezulta ca dupa ce va fi pus in libertate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Varta,

Intoarceti, va rog, microfonul.

 

Domnul  Ion Varta:

Poftim?

 

Domnul  Marian Lupu:

Intoarceti, va rog, microfonul si vorbiti in el.

 

Domnul  Ion Varta:

Din raspunsul domnului presedinte Turcan ar rezulta ca persoanele care vor fi puse in libertate, dupa ce le expira termenul de detentie, de fapt, continue sa se afle in detentie, urmind acest tratament fortat in cadrul unui spital specializat, cu paza, cu toata...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Nu, statutul juridic este absolut diferit. Daca dumnealui ar fi fost in conditiile prelungirii termenului de detentie, atunci va fi tratat respectiv in spitalul care se afla in institutia penitenciara. Dar, in acest caz, noi vorbim despre persoanele care sint eliberate inainte de termen si, fiind bolnave, la propunerea administratiei, avind in vedere care este dispozitia lui in sensul prelungirii tratarii sau dumnealui are de gind sa se eschiveze de la aceasta procedura medicala, atunci poate fi luata decizia, eliberind, totodata, sa fie internat fortat.

De fapt, aceeasi prevedere exista astazi in Codul de procedura civila, care se refera la persoanele care se afla la libertate. Dar, in cazul in care ele se eschiveaza de la tratament, pot fi internate fortat in spitalul respectiv.

 

Domnul  Ion Varta:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1076. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1076 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.1071 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Ion Apostol – director general al Agentiei Nationale pentru
                                                     Reglementarea Activitatilor Nucleare si Radio-
                                                    logice:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Atentiei dumneavoastra se prezinta proiectul de Lege a Republicii Moldova pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Prezentul proiect de lege  este intru executarea articolului 40 din Legea nr.111 din 2006 cu privire la desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare si radiologice.

Se propun modificari in patru legi, prima dintre care ar fi Legea cu privire la controlul exportului, reexportului, importului si tranzitului de marfuri strategice din 2000, in care se propun modificari, pentru a exclude utilizarea unor termeni care nu numai ca sint corectati, cum ar fi produsele izotopice, dar care nu tin de materialele strategice. De asemenea, se propune de a exclude din alineatul (3) al aceluiasi articol tot ce se refera la marfurile radioactive si materialele nucleare, deoarece, activitatile respective sint reglementate in legea la obiect, Legea
nr.111-XVI din 11 mai 2006, si in alte acte legislative.

Al doilea moment. In Legea privind licentierea unor genuri de activitate se propune o noua redactie a articolului 22, dupa cum urmeaza: “Activitatile nucleare si radiologice cu utilizarea surselor radioactive ce se refera la categoriile I–III. Toate sursele de radiere ionizanta se clasifica in 5 categorii de pericol si sint categorii de pericol cum ar fi 4 si 5, care se reglementeaza de catre Agentia Nationala.”

Se propune expunerea in redactie noua a articolului 385 din Codul Muncii pentru aducerea prevederilor acestuia in conformitate cu prevederile Legii nr.111. Pentru ca in Codul Muncii se prevedeau mai multe organe regulatorii in domeniul activitatii nucleare si radiologice, acum este un singur organ.

De asemenea, proiectul de Lege privind modificarea articolului 11 din Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator in Legea nr. 235-XV din 20 iulie 2006, in scopul excluderii de sub regimul aprobarii tacite a activitatilor nucleare si radiologice, deoarece activitatile respective pot prezenta un pericol sporit pentru sanatatea oamenilor, mediului si securitatea statului. In acest context, Guvernul Republicii Moldova intervine pentru sustinerea proiectului de lege prezentat.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Dumneavoastra, in licentierea genurilor de activitate, introduceti o notiune ca si cum ar fi niste norme la care  s-ar referi categoriile activitatilor nucleare si radiologice. Vreau sa va intreb, daca astazi exista vreun act normativ care stabileste categoriile de surse radioactive?

 

Domnul Ion Apostol:

Tocmai asemenea punct este prevazut si in Legea nr.111 din 2006. Categorisirea se efectueaza printr-un act normativ elaborat de catre Guvern, respectivul proiect de regulament se afla acum la Guvernul Republicii Moldova pentru adoptare. 

 

Domnul  Valeriu Guma: 

Spuneti acum, daca noi nu avem un astfel de act normativ, cum putem opera modificari in lege? Logica spune: inainte de aceasta ar fi bine sa fie acest act normativ. Dupa aceasta sa schimbam Legea privind licentierea umor genuri de activitate.

Domnul Ion Apostol:

Actul normativ este act sublegislativ aprobat de catre Guvern in conformitate cu legea.

 

Domnul  Valeriu Guma: 

Bine, dar noi stipulam in lege, ca ne referim la niste categorii care nu exista astazi.

 

Domnul Ion Apostol:

Categoriile respective sint stipulate intr-un standard international.

 

Domnul  Valeriu Guma: 

Tehnica legislativa. Eu ma refer la aceasta, ca ar fi bine sa mai rabdam. Faceti aceste acte normative.

 

Domnul Ion Apostol:

Corect. Categorisirea este stipulata intr-un act, intr-un standard international, adoptat de catre Agentia Internationala pentru Energia Atomica. Republica Moldova fiind parte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnul Apostol,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitate nationala, aparare si ordine publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Acest proiect a fost elaborat in scopul aducerii in concordanta a legislatiei in vigoare cu prevederile Legii privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare si radiologice, care a fost adoptata la 11 mai 2006, prin care a fost creata, pe linga Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, Agentia Nationala de Reglementare a Activitatilor Nucleare si Radiologice in calitate de organ unic de control in domeniu.

Astfel, autorii propun operarea modificarilor si completarilor corespunza-toare in patru acte legislative si anume: in Legea cu privire la controlul exportului, reexportului, importului si tranzitului de marfuri strategice, Legea privind licentierea unor genuri de activitate, in Codul muncii si in Legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator. Comisiile parlamentare permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin examinarea si adoptarea proiectului de lege nominalizat,  inaintind unele propuneri si amendamente care vor fi luate in vedere de catre Comisie pentru examinare in lectura a doua.

In temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Intrebari pentru Comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1071. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1071 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4242 cu privire la ajutorul social.

Guvernul.

 

Doamna Galina Balmos – ministrul protectiei sociale, familiei si copilului:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorata asistenta,

Propunem spre examinare proiectul de Lege cu privire la ajutorul social, care este elaborat in conformitate cu prevederile strategiei nationale de dezvoltare si are drept scop perfectionarea sistemului existent de acordare a prestatiilor sociale, prin implementarea treptata a principiului de evaluare a nivelului de trai al beneficiarului. Proiectul de lege instituie un nou tip de prestatie sociala: ajutorul social care va sustine familia din punctul de vedere al veniturilor pe care aceasta il obtine.

Astfel, intentia acestei prestatii este asigurarea unui venit lunar minim garantat familiilor defavorizate prin acordarea ajutorului social, stabilit in conformitate cu evaluarea venitului mediu lunar al familiei si necesitatea de asistenta sociala. Proiectul preconizeaza introducerea unei noi notiuni “venit lunar minim garantat”, care este calculat si ajustat unor indicatori economici, cum ar fi salariul minim si pensia minima, venituri asigurate prin munca angajatilor. Ajutorul social pe care il va primi familia ulterior in cazul eligibilitatii va constitui diferenta dintre venitul lunar minim garantat si venitul mediu lunar al familiei. Aceasta prestatie va fi stabilita pentru fiecare familie, utilizind o scara de echivalenta care va lua in consideratie atit venitul familiei, cit si componenta ei. Totodata, tinind cont de cerintele suplimentare ale persoanelor cu dizabilitati si cheltuielile de consum ale copiilor. 

La stabilirea venitului global al familiei se iau in calcul toate veniturile obtinute sub forma baneasca din munca retribuita, din toate tipurile de activitate  anteprenoriala, prestatii de asigurari si asistenta sociala, venituri de la folosirea terenurilor agricole si loturi de pamint, precum si alte tipuri de venituri, inclusiv de la proprietate, confirmate prin actele corespunzatoare. Nivelul venitului lunar minim garantat va fi stabilit de catre Guvern. Ajutorul social se va stabili pentru o perioada ce nu va depasi doi ani si va fi revizuit la intervenirea oricarei schimbari, ce ar putea influenta cuantumul ajutorului social stabilit, revizuirea fiind preconizata o data la 6 luni, cel putin.

Plata ajutorului social se va efectua de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale prin intermediul institutiei financiare selectate in baza de concurs. Se preconizeaza ca finantarea ajutorului social se va efectua din mijloacele bugetului de stat prin intermediul bugetului asigurarilor sociale de stat, experienta pe care o avem si astazi in cadrul celorlalte tipuri de prestatii sociale.

In temeiul celor expuse, stabilirea noii prestatii nu se va baza pe principiul apartenentei la o anumita categorie, ci pe cel al evaluarii veniturilor familiei, ceea ce va corespunde scopului general al asistentei sociale si ar avea drept impact acordarea prestatiilor celor mai nevoiase paturi ale populatiei. Consideram proiectul de Lege cu privire la ajutorul social drept unul oportun si care corespunde necesitatilor actuale, deoarece este un pas important spre atenuarea nevoilor, promoveaza integrarea sociala a persoanelor care, prin eforturi si resurse proprii, nu sint in stare sa imbunatateasca situatia.     

Aceasta ar constitui o interventie pe perioada de timp cit persoana se afla in situatie de criza, de risc, pentru a o ajuta sa depaseasca prin acordarea acestui ajutor social. Totodata, proiectul de lege este raportat la cerintele impuse in planul de actiuni al Guvernului. Proiectul de Lege cu privire la ajutorul social a fost definitivat in baza propunerilor si obiectivelor parvenite de la Ministerul Finantelor, Ministerul Justitiei, Ministerul Economiei si Comertului, de la Casa Nationala de Asigurari Sociale, de la Confederatia Nationala a Sindicatelor din Moldova, de la Confederatia Nationala a Patronatului din Republica Moldova, de la Societatea Invalizilor din Republica, de la Societatea Orbilor.

Concomitent, proiectul a fost discutat in cadrul seminarelor organizate pentru autoritatile publice locale in trei raioane ale republicii: Edinet, Falesti si Leova, precum si in cadrul seminarelor de informare pentru sefii sectiilor directiilor asistenta sociala si protectie a familiei din Republica. Pentru a anticipa anumite intrebari, vreau sa va aduc la cunostinta ca Guvernul sustine abrogarea alineatului (3) din articolul 19 al acestui proiect de lege. Si unele propuneri pentru imbunatatire au fost inaintate Comisiei de profil, asupra carora, in linii generale,
s-a ajuns la un numitor comun.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna ministru,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna ministru,

Vreau sa stiu parerea dumneavoastra in general, definitia de familie la articolul 3 din proiect lasa loc pentru multe interpretari si are multe semne de intrebare, fiindca ea contravine si Constitutiei. Astfel, daca sa luam notiunea care este in proiectul dumneavoastra pe care il prezentati, poate fi considerata familie de doua persoane de acelasi sex, care locuiesc impreuna si mentin o gospodarie si un buget comun?

 

Doamna Galina Balmos:

Doua sau mai multe persoane …  un buget comun.  

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar si, de exemplu, doar doua persoane care nu au nici un grad de rudenie, care convietuiesc, inchiriaza acelasi spatiu, adica, sa spunem asa, “romaneste” гражданский брак.

 

Doamna Galina Balmos:

Duc o gospodarie comuna.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, duc o gospodarie.

 

Doamna Galina Balmos:

Imi permiteti sa raspund?

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu vreau sa inteleg, sint de genuri diferite sau cum?  

 

Doamna Galina Balmos:

Imi permiteti sa raspund la aceasta intrebare? De fapt, aceasta notiune sau aceasta definitie a provocat foarte multe discutii. A fost consultata cu toate ministerele si cu toti specialistii si, mai mult de cit atit, cu expertii internationali, care, la ultima intilnire, ne-au adus informatia ca nicaieri, in nici o conventie internationala nu exista o definitie a familiei. Exista un stat in Uniunea Europeana, Bulgaria, care a ajuns la o formula mai accesibila pentru aceasta definitie a familiei. Asa ni s-a spus, cel putin, de catre expertii Comisiei Europene si ai Organizatiei Natiunilor Unite. Pentru ca au lucrat impreuna cu noi la aceasta definitie.

Daca ati observat dumneavoastra, la acest articol se mentioneaza notiunea de familie in sensul prezentei legi. Adica, mama si fiica, care duc o gospodarie comuna, se considera o familie in sensul prezentei legi, pentru ca ele vin sa beneficieze pentru ajutor social ca o familie si nu ca un cuplu. Sensul de familie nu ar fi cel sinonim sensului de cuplu. Aceasta ar fi deci viziunea acestui proiect. De aceea, se si accentueaza in viziunea proiectului respectiv.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu va multumesc.

Dar aceasta lasa loc si pentru alte interpretari. Ce tine de mama si fiica, este un caz. Dar eu vorbesc de cazuri in care... Astazi, cred, Republica Moldova nu este gata pentru asemenea liberalizari si contravine Constitutiei. Uitati-va la articolul 48 alineatul (2) “familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie”. Nicaieri nu scrie “intre doi barbati”. Aici, aceasta-i notiunea care este in...

 

Doamna Galina Balmos:

Eu vreau sa repet, de fapt, ca prezenta notiune, prezenta nu este o definitie care ar acoperi toate nuantele termenului respectiv. In sensul prezentei legi, ar fi si tatal, si fiul, cind tatal ingrijeste de un fiu ar fi o familie, adica duc un buget comun si ei beneficiaza de acest ajutor social. Aceasta, cel putin, a fost intentia noastra prin acest proiect de lege, pina la urma, care a fost inteleasa si sustinuta. Dar pentru a fi imbunatatita in a doua lectura ar putea fi niste propuneri relevante.

 

Domnul Valeriu Guma:

Aceasta si am vrut sa spun, ca sa nu ramina loc de comentarii.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Doamna ministru,

Alineatul (3) din articolul 5 “Familia nu are dreptul la ajutor social daca cel putin un membru al acesteia detine in proprietate, posesie bunuri ce atesta un grad sporit de bunastare. Indicatorii de bunastare se aproba de Guvern”. Intr-un fel, legea nu stabileste, pina la urma, nu legea o sa stabileasca care anume categorie de populatie beneficiaza de aceste inlesniri. Sau cine va stabili sau cum se va stabili acest grad de bunastare? Adica presupunem ca o familie de tarani, gospodari, daca au construit pe vremuri o casa buna si o gospodarie, dar, in momentul de fata traiesc cu 400 de lei sau cu 200 de lei, deci ei nu vor putea pretinde la acest ajutor social din partea statului, intrucit au avere pe care au construit-o cu 50 de ani in urma.

 

Doamna Galina Balmos:

Imi permiteti sa va raspund, domnule deputat.

Vreau sa zic ca in proiectul nostru de modificare, care a fost discutat in Comisie, acest alineat este, se propune pentru a fi abrogat, pentru ca, ulterior, vine un regulament pentru implementarea acestei legi, care propune un mecanism zis proxy, un mecanism prin care se vor bifa unii indici de catre asistentul social care va veni in familia eligibila pentru aceasta prestatie, va bifa aceste bunuri, lista care se va aproba de catre Guvern in acel Regulament, despre care am vorbit eu pentru implementarea legii si acumulindu-se un numar mai mult decit X, sa zicem 100 de puncte, aceasta familie nu va fi eligibila. Ceea ce ziceti dumneavoastra, deci noi deja am propus ca sa fie exclus acest alineat pentru a nu provoca astfel de intrebari.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu, era bine, daca acest Regulament era parte componenta a acestei legi, anexa.

 

Doamna Galina Balmos:

Regulamentul urmeaza pentru implementare si el este aproape definitivat, vreau sa zic. El este propus si Comisiei ca sa se expuna …

 

Domnul Alexandru Lipcan:

El o sa fie pentru... Cel putin principiul, la nivel de lege trebuie sa fie stabilit aici, in aceasta lege, principiile de acordare a acestor ajutoare.

 

Doamna Galina Balmos:

Noi abrogam acest alineat, care nu o sa puna astfel de intrebare.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Articolul 19, alineatul (3), litera b): “dreptul la stabilirea compensatiilor nominative persoanelor care corespund cerintelor Legii cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie inceteaza”.  Din care moment si cum ramine cu acele categorii care astazi beneficiaza de inlesniri, indemni-zatii, invalizi, participanti la razboi, la Cernobil s.a.m.d.  

 

Doamna Galina Balmos:

Eu am anuntat din start ca alineatul (3) din articolul 19 se propune pentru excludere. 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Acolo era vorba numai de momentul...

 

Doamna Galina Balmos:

Integral 3.    

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Litera a), dar litera b) nu.              

 

Doamna Galina Balmos:

Litera b) in proiect este ca Guvernul va prezenta, in termen de 6 luni de la data aprobarii, propuneri privind aducerea legislatiei in vigoare cu prevederile prezentei legi, litera b). Ceea ce ati spus dumneavoastra, deci, noi am propus sa fie exclus.

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, vedem in lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul  nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna ministru,

Si in nota informativa, si realitatile sau analiza cadrului legislativ in domeniul protectiei sociale ne vorbesc ca Partidul Democrat a avut un rol interesant si enorm in promovarea si asigurarea unei protectii sociale. Da, in 1998, in 1999, in 2000 au fost adoptate un sir de legi care si astazi lucreaza.

La fel, dumneavoastra spuneti ca aceasta lege este elaborata in conformitate si cu strategia de reforma a sistemului de asistenta sociala, care a fost adoptata si regret foarte mult ca, pe parcursul a 9 ani de guvernare, practic, nu s-a initiat procedura de optimizare a acestui sistem. Este o lege care are acest scop nobil de eficientizare a sistemului si vreau sa va intreb in privinta excluderii alineatului (3) din articolul 19: care au fost argumentele Guvernului de a exclude aceste categorii, daca noi vorbim despre eficientizare si va fi capabil bugetul de stat sa suporte aceste sume? Ati mentionat ca legea costa 365 de milioane de lei, actualmente compensatiile nominative sint la fel in jur de 300 si ceva milioane. Mi se pare ca este ceva ascuns aici, care nu se vede care va fi, pina la urma, rezultatul.

Adica, noi intelegem care este scopul, ca nu doriti sa va asumati acest risc pina la urma. Dar care au fost argumentele Guvernului privind excluderea acestui alineat? Deoarece stiu ca, initial, se vorbea despre doua sisteme paralele pina la o perioada. Si, ulterior, intrarea in acest sistem sa se faca conform principiului si Regulamentului, care va fi adoptat in rezultatul acestei legi.

 

Doamna Galina Balmos:

Noi am vorbit la acest capitol. Am lamurit, am explicat, dar cred ca este necesar sa mai vorbim inca o data la aceasta tema. Eu zic, daca e sa vorbim despre necesitatile bugetare de acoperire, a fost evaluata posibilitatea bugetului si se merge pe aceasta linie, gasindu-se aceste surse financiare. Mai ales ca si Comisia Europeana ne conditioneaza pentru anumite granturi pe care le ofera bugetului anume prin implementarea acestui proiect de lege si mai ales ca ei vin intru sustinerea si financiara a acestui proiect.

Al doilea moment, este ca s-au evaluat foarte bine riscurile si pericolele, si fiind un proiect de lege, sa zic eu, cu o viziune absolut noua, avem nevoie si de o etapa, sa zic eu, de implementare a acestei legi, sa urmarim cum va fi aplicat acest mecanism.  Pentru ca, pina la urma, implica si factorul uman. Care familii vor veni? Cit de bine vom sti noi sa gestionam, sa administram? Asistenta sociala are o menire foarte mare si cit de bine si chibzuit vor putea sa implementeze acest moment.

Si al treilea moment pe care l-am gasit noi ca argument este ca, ulterior, acest mecanism de testare a veniturilor si de evaluare ar putea fi extins si pentru alte alocatii sociale pe care le avem noi astazi de la bugetul de stat pentru celelalte tipuri de alocatii costisitoare. Atunci cind acest mecanism lucreaza, a demarat si a aratat niste rezultate, sa zicem, dupa o anumita perioada, noi mecanismul putem sa il extindem. Pentru ca exista practica multor tari cind au si 30, si 35 de prestatii sociale. Pe fiecare segment o anumita prestatie, destul de minima, dar care isi atinge anume tinta respectiva. Aceasta a fost deci justificarea.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna ministru,

Dar care va fi perioada de sustinere financiara din partea Comisiei Europene?    

 

Doamna Galina Balmos:

Deocamdata aceasta este urmatoarea transa de debursari. Eu nu va pot spune acum care este urmatoarea perioada.

 

Doamna Valentina Buliga:

Noi trebuie sa avem garantii. Dar cit? Un an, doi, trei?

 

Doamna Galina Balmos:

Vasazica, bugetul. Anume ca Ministerul Finantelor si-a asumat aceasta responsabilitate si intreg Guvernul, pentru ca noi vom avea acoperire pentru aceasta. Eu vreau sa zic ca acest sistem include, totodata, si o anumita parte din beneficiarii de compensatiile nominative. Si aceasta inseamna ca el se va incadra in venitul, prestatia sociala, compensatia se va incadra in venitul acumulat de aceasta familie, venit global. Si nu se va dubla, dar se va suplimenta cu ceea ce ar mai putea sa primeasca aceasta familie.

 

Doamna Valentina Buliga:

Si a doua intrebare.

Doamna ministru,

Dupa implementarea acestei legi, care va fi numarul de familii care va ramine sub minimul de existenta, care astazi este de 1099 de lei sau nu vor exista?

 

Doamna Galina Balmos:

Eu nu va pot raspunde astazi  la intrebarea respectiva. Noi am evaluat. Stiti ca cel mai greu si  nu sint metode, de fapt, de evaluare a nevoilor si saraciei, sa zic asa. Dar, evaluind studiul bugetelor gospodariilor casnice si in baza datelor statistice si a acestui studiu, vor veni in acest sistem aproximativ 71 de mii de familii.

Respectiv, daca luam statistica ca aproximativ 2,7 membri  ai familiei sint intr-o familie, am putea spune ca in jur de 200 de mii de beneficiari ca persoana. Aceasta ar fi.

Doamna Valentina Buliga:

Doamna ministru,

Noi vom veni cu propuneri de imbunatatire a acestui proiect de lege si daca se va ajunge la un consens si veti tine cont de propunerile noastre, vom sustine pentru lectura a doua. Acum nu.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna ministru,

Totusi, intr-adevar, sarcina propusa de aceasta lege este eficienta directionarii banilor statului catre familiile defavorizate si eficienta sistemului asistentei sociale. Dumneavoastra ati mentionat ca drept baza pentru beneficiari vor fi veniturile familiilor defavorizate, si nu categoriile.

Dar totusi, la articolul 5, propuneti categorii concrete care vor beneficia de aceste ajutoare. Nu era mai simplu ca noi sa stabilim prin lege plafoanele de venituri si, respectiv, cuantumul ajutorului care, pina la urma, in varianta, pe care dumneavoastra o propuneti, lasati prea mult loc pentru interpretari si reforma este credibila cind este transparenta, dar aici cam e foarte mare dimensiunea aceasta care se bazeaza pe factorul uman.

Era mai simplu sa facem plafoanele de venituri si cuantumul pentru fiecare plafon si era absolut transparent, cu mult mai eficient si mai real. Va rog.

 

Doamna Galina Balmos:

Da, va multumesc.

As vrea sa zic ca aceasta lege, dupa cum am spus, e focusata pe familie. Dar prestatia pe care va primi-o familia nu este unica pentru, sa zicem, toate persoanele cu dizabilitati sau toti copiii, sau toti maturii. Ea este pentru fiecare familie diferita, in dependenta de venitul acestei familii si de necesitatile ei sociale.

Daca familia respectiva cu 2 copii, sa zicem, se incadreaza cind adunam, conform formulei prevazute in lege, sa zicem ca insumeaza un venit minim garantat de 2 mii de lei, iar familia are venit in total, toti membrii de familie prezinta ca au un venit de 1000 de lei, deci diferenta va fi achitata acestei familii.

Fiecare familie isi are indemnizatia sa.

 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu asa inteleg ca plafonul de virf va fi minimum de existenta care va fi calculat anual in tara. Asa este.

 

Doamna Galina Balmos:

Venitul minim garantat este, se propune a fi aprobat prin hotarire de Guvern. In fiecare an el va fi stabili.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, nu, nu, plafonul maximal eu am in vedere. Plafonul maximal al sumei care se va calcula la final.

 

Doamna Galina Balmos:

Dar nu pot vorbi de un plafon maximal. Poate eu nu inteleg intrebarea. Exista plafonul venitului minim garantat pentru familie, un singur venit. Iata minimumul garantat pentru familie in conformitate cu aceasta formula. Depinde de numarul de...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, eu inca o data repet: nu era mai normal sa stabilim veniturile, plafoanele pentru venituri si cuantumul pentru fiecare plafon? Si atunci era absolut clar. Dar aici noi trebuie sa tinem o evidenta, dupa parerea mea, foarte grea pentru fiecare familie, mai ales ca dumneavoastra aveti mai mult de 200 de mii de familii.

 

Doamna Galina Balmos:

As vrea sa zic ca acest mecanism nu este o noutate pentru toate tarile, mai ales in spatiul european, absolut toate tarile au acest mecanism anume pus la baza acordarii de prestatii sociale si, intr-o buna parte, din spatiul postsovietic, de asemenea, din aceste tari au acest mecanism si anume aceasta formulare, abordare s-a dovedit a fi una din cele mai plauzibile si mai indicate, mai corecte, sa zic asa.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

In Romania e asa cum va propun eu. In Ungaria e tot asa. Dar e parerea dumneavoastra, trebuie sa vedeti cit e de oportuna si propunerea dumneavoastra, si a dumneavoastra, si a mea tot.

A doua intrebare, ce tine de intrarea in vigoare a prezentei legi. Dumneavoastra o propuneti de la 1 septembrie. Totusi cind vor fi efectuate modificarile in bugetul de stat pentru anul 2008 ca legea sa poata intra in vigoare de la 1 septembrie?

 

 

 

Doamna Galina Balmos:

Dupa cum arata experienta, rectificarea bugetului are loc vara, cel putin asa cunoastem noi in ultimii ani. Si se propune anume in proiectul de rectificare a bugetului anumite surse suplimentare daca acest proiect va fi aprobat pina atunci, pina la rectificarea bugetului.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Doamna ministru,

Anul curent, Parlamentul pleaca in vacanta la 15 iulie. De aceea, eu v-as propune ca totusi cu modificarile sa veniti in Parlament cind vom examina legea in lectura a doua si atunci aceasta o sa fie o realitate corecta ca sa intre in legea in vigoare de la 1 septembrie.

Va multumesc.

 

Doamna Galina Balmos:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо. Не только парламентарии, но и избиратели обладают памятью и помнят, в каком году был увеличен пенсионный ценз и было сокращено количество получателей адресных компенсаций.

Очень часто на встречах избирателей именно по адресным компенсациям задают вопросы. Получается, что одинокий пенсионер, не имеющий детей, получает поддержку, а пенсионер, который имеет детей, скажем, инвалидов и они не могут ему оказать помощь, такую поддержку не получает.

Я считаю, и Фракция коммунистов придерживается такого же мнения, что этот закон направлен на поддержку именно таких малообеспеченных слоев населения, безработных, многодетных, тех, кто ухаживает за инвалидами, тех, кто ухаживает за лицами старше 75 лет, одиноких, тех, которые получают социальное пособие и т.д.

Другое дело, что по какой-либо причине оппозиция постоянно критикует хорошие инициативы. Видимо, по привычке критиковать правящую партию

Госпожа министр, у меня вопрос в контексте предыдущего выступления. Если речь идет о механизме, то сегодня пенсионеры и инвалиды имеют право обратиться в отдел социального обеспечения для того, чтобы получить материальную помощь из фонда социальной поддержки населения.

Существует ли какой-то механизм, заполняют ли они какие-то документы и имели ли место случаи отказа, потому что на заседании Фракции коммунистов, когда обсуждался этот вопрос, были высказаны мнения о том, что часть обратившихся, возможно, получит отказ, то есть, не все просьбы будут удовлетворены.

Спасибо.

 

Doamna Galina Balmos:

Va multumesc.

Intr-adevar, exista Fondul republican de sustinere sociala a populatiei, care este structurat in fonduri teritoriale, raionale de sustinere sociala a populatiei, si exista procedura prevazuta si in lege, dar si in Regulamentul fondului, care, paralel cu cererea pe care o depune solicitantul trebuie sa fie si o evaluare a situatiei materiale a acestuia printr-o ancheta sociala pe care o perfecteaza reprezentantul primariei, asistentul social acolo unde este asistent social, sau secretarul primariei si certifica acest venit sau aceasta situatie precara a familiei, a beneficiarului.

Dupa ce se perfecteaza ancheta sociala si daca cetateanul, la dorinta lui, vrea sa mai suplimenteze ancheta sociala cu alte certificate, cum ar fi, de exemplu, de tratament, ca are nevoie de un tratament indelungat, si aceste certificate se anexeaza. Pentru ca numai cererea, chiar si a deputatului, nu este temei suficient pentru a efectua aceste operatiuni financiare. Sint necesare documente justificative.

Ultimul control al Curtii de Conturi s-a axat anume pe aceste momente, a scos in vileag ca in multe teritorii lipsesc aceste anchete sociale care trebuie perfectate. Si eu vreau acum sa  va zic ca si dumneavoastra, stimati deputati... ca vin foarte multe doleante din partea deputatilor, cereri prin care se solicita un suport pentru o persoana, pentru o familie.

Si vreau sa stiti ca aceasta cale nu este atit de rapida, pentru ca noi oricum le trimitem in teritoriu. Teritoriul trebuie sa ne vina cu o ancheta sociala si deseori sectia asistenta sociala, in scrisorile de insotire ne scrie ca familia nu estre cea mai vulnerabila din satul acesta sau nu face parte din categoria celor vulnerabili, aducind si anumite argumentari.

Doi copii, sa zicem, muncesc peste hotare sau remitente, sau salariul este X, niste lucruri care noi nu le putem scoate de pe... sa nu le luam in consideratie si, in acest caz, se decide 200 de lei, 300 de lei sau 500 de lei, sau mai mult daca este o familie cu multi copii si necesitatile sint mai mari. Si atunci cind vin si niste raspunsuri mai putin, sa zic eu, intelese de dumneavoastra, vreau ca sa fie clar ca procedura nu este, uite, ca decide numai unul acolo care sade la fond si scrie: acestuia ii dam, acestuia nu-i dam.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna ministru,

As vrea sa concretizez doua aspecte. Ma refer la articolul 9 – stabilirea ajutorului social, alineatul (4) prevede: “Ajutorul social se stabileste pentru o perioada ce nu va depasi doi ani...”. Nu este clar ce se intimpla dupa 2 ani daca familia sau persoana este exact in aceeasi situatie.

 

Doamna Galina Balmos:

In aceasta situatie, daca nu se schimba nimic in situatia familiei respective, sa zicem sa este de o virsta inaintata si nu mai poate sa se schimbe ceva, atunci el din nou depune... din nou se perfecteaza toate actele respective, ca sa fie o dovada ca, intr-adevar, familia a ramas in aceeasi situatie. Pentru ca noi am dori sa motivam, in primul rind, familiile sa munceasca, sa cistige, sa se sustina unul pe altul si sa nu lase problema persoanei in etate, singur statul si persoana in etate.

Daca sint copii, acestia sa il ajute, daca sint parinti, sa ajute copiii si sa nu rupem fiecare persoana din familie. Aceasta a fost miza noastra si tinta ca, cel putin o data in 2 ani, sa putem revizui situatia familiei respective printr-o noua depunere, o noua depunere a actelor necesare.

 

Doamna Valentina Serpul:

Eu as veni cu propunerea: persoanele ajunse la virsta pensionara si care. din anumite considerente. nu dispun, nu au intrunit criteriile pentru a primi o pensie si primesc doar o alocatie sociala care se coteaza la 79 de lei astazi, cred ca aceste persoane nu este necesitar sa depuna din 2 in 2 ani aceasta cerere de solicitare, fiindca nu se prevede nicidecum imbunatatire la aceste persoane.

 

Doamna Galina Balmos:

Ar putea fi diferite cazuri si a sa le putem noi descrie pe toate absolut toate.

 

Doamna Valentina Serpul:

Daca persoanele, mai ales cele singure, solitare, care nu mai au pe altcineva, cel putin acele persoane, fiindca pentru ele constituie un impediment si o greutate mereu sa depuna din 2 in 2 ani aceste cereri.

Unii chiar si ar putea rata aceasta perioada, deoarece nu tin o evidenta concreta si, din acest motiv, ar putea sa nu beneficieze doua, trei luni din cauza ca nu au depus la timp aceasta cerere.

Eu propun sa revedem acest punct, sa il reformulam, astfel incit anumite categorii sa nu aiba obligativitatea sa depuna aceste cereri din 2 in 2 ani.

 

Doamna Galina Balmos:

Eu va multumesc.

In fond, pentru a doua lectura aceste propuneri ar putea fi discutate si de ajuns la un numitor comun. Dar vreau sa zic ca noi nu am dori sa fugim de categorisirea persoanelor. Principala cheie sau principalul element sa fie familia si presupunem noi ca in familie ar putea sa fie si imbunatatirea situatiei.

Cel putin un membru al familiei, adica oricum legea o sa, la implementare in administrarea acestor bani se vor observa si alte momente care vor urma o imbunatatire, simplificarea acestei modalitati. Noi am dori ca din start sa fie niste rigori foarte stricte ca, ulterior, sa putem, nu sa imbunatatim, dar sa vedem cum acest mecanism, de fapt, va fi implementat, cum va lucra.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Serpul:

Si a doua intrebare. Articolul 18 alineatul (1) prevede: “Controlul asupra corectitudinii stabilirii si utilizarii conform destinatiei a mijloacelor financiare alocate se exercita de catre organele de control abilitate.”

Ati putea sa ne concretizati care organ concret va fi abilitat, la care organ se refera.

 

Doamna Galina Balmos:

Astazi, in tara sint organele abilitate de control financiar. Aceasta este Curtea de Conturi si acesta este Departamentul de Control si Revizie, acestea sint organe abilitate prin lege, adica acestea sint.

 

Doamna Valentina Serpul:

Deci aceste doua organe.

 

Doamna Galina Balmos:

Acestea sint organele. Exista auditul intern, diferite pirghii de control si noi nu am vrut sa le specificam decit sa spunem ca in conformitate cu legislatia, nu se inventeaza un nou control.

 

Doamna Valentina Serpul:

Si o doleanta, daca se poate. Guvernul urmeaza sa stabileasca modul si criteriile de evaluare, mai bine zis printr-o hotarire de Guvern sa fie aprobate modul si criteriile de evaluare a bunastarii familiei, precum si indicatorii de bunastare.

As dori ca, inainte de a depune acest proiect de lege pentru a fi aprobat de catre Guvern printr-o hotarire, sa ni-l remiteti si in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie ca sa luam cunostinta si sa contribuim la imbunatatirea acestuia...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Serpul:

Vrem sa fim la curent cu aceste criterii, inainte de a fi aprobate prin hotarire de Guvern.

Multumesc.

 

Doamna Galina Balmos:

Acest proiect deja a fost depus in Comisia respectiva.

Doamna Valentina Serpul:

Atunci va rugam sa... acum, in momentul de fata este acest proiect?

 

Doamna Galina Balmos:

A hotaririi de Guvern.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna ministru,

O intrebare cu referire la articolul 7: venitul lunar minim garantat. Dumneavoastra operati aici in baza unei formule si stabiliti pentru fiecare membru al familiei solicitantului cam care ar fi cuantumul acestui venit minim garantat. Si se creeaza o impresie ca ii discriminam impreuna pe copii si adolescenti.

Dumneavoastra ati stabilit aici ca doar 50% din acest venit minim garantat pentru solicitant ii revine copilului. Dar stim foarte bine copilul, adolescentul este, poate are mai mari necesitati de a fi asigurat cu alimentare corespunzatoare, intrucit organismul este in continua crestere si dezvoltare si poate pentru ei este necesara o atentie mai sporita.

De ce aceasta discriminare? Nu v-ati gindit ca era corect ca sa fie si in raport cu dinsii aplicat acelasi procentaj, 100%, ca, de altfel, si pentru ceilalti membri ai solicitantului, membri ai familiei solicitantului.

 

Doamna Galina Balmos:

Eu va multumesc.

 

Domnul Ion Varta:

Poate ca este un considerent de a mai economisi, dar de ce sa nu le aplicam acelasi criteriu tuturor, fara ca sa ii discriminam.

 

Doamna Galina Balmos:

Eu va multumesc.

Vreau sa zic ca, in conceptul acestei legi, in ajutorul acesta social, pe care il va primi familia, s-ar include necesitatile unei familii pentru acoperire, sa zicem, anumite tarife, anumite plati pentru haine, anumite plati pentru consum s.a.m.d.

Atunci, sa zicem, nu s-ar diferentia sau nu s-ar face asa o evaluare pentru fiecare, platile la tarife, pentru fiecare anumite plati la chirie s.a.m.d., ci pentru familie. Si s-au pus ca aceste sume sa fie pentru solicitant mai mari pentru ca el, de fapt, va achita, acel adult va  achita aceste plati. Pentru al doilea adult un grad un pic mai diminuat.

Domnul Ion Varta:

70.

 

Doamna Galina Balmos:

Pentru fiecare copil care s-ar presupune, iata, cheltuielile pentru intretinerea copilului. Lucrul acesta, vreau sa zic, acolo unde sint mai multi copii, se presupune sau cel putin acesta este... sint niste conditii ale economistilor care au lucrat la acest proiect de lege ca cheltuielile pentru copil ar fi mai mici decit pentru unul matur, pentru acel adult, cheltuielile pentru intretinere.

Totodata, pentru intretinerea copilului avem si alte indemnizatii, alocatii, alocatii unice la nastere, alocatia mamelor asigurate, diferite servicii sociale.

Vreau sa zic ca aceasta lege sau acest proiect de lege nu o sa acopere toate necesitatile familiei. Paralel, noi dezvoltam si segmentul de servicii sociale. Si daca ati observat, in formula este cuantumul mai avansat pentru persoanele cu dizabilitati care, intr-adevar, pentru tratament ar avea nevoie mai mult decit 100%, dar la 140 este ridicat acest plan.

 

Domnul Ion Varta:

140.

 

Doamna Galina Balmos:

Aceasta a fost o viziune, sa zic eu asa, a economistilor, a specialistilor in domeniu, a staticienilor care au adus anume aceste cifre ca sa nu intru eu...

 

Domnul Ion Varta:

Doamna ministru,

Eu totusi insist, poate sa revenim asupra acestor criterii fiindca copiii, adolescentii merita un tratament mai corespunzator. Spuneati dumneavoastra ca sint aceste prevederi pe care le acorda aceasta asistenta sociala, dar, din pacate, aceste prevederi nu includ toti copiii si adolescentii, o categorie mica. De aceea, insist asupra revizuirii acestor criterii, daca acceptati.

Si a doua intrebare, cu referire la cuantumul venitului lunar minim garantat. Dumneavoastra ati operat, in majoritatea cazurilor, cu niste formule, cu procentaje foarte exacte. De ce nu ati avut incredere in noi sa ne oferiti tot un procent cu referire la acest venit lunar minim garantat din minimul de existenta: 100%, 70, 90. Cam care este criteriul pe care vreti dumneavoastra sa il aplicati, fiindca ati spus ceva mai inainte...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Ion Varta:

Ca aceasta ramine la decizia Guvernului. De ce sa nu stipulam in cadrul acestui proiect de lege criteriile stricte?

 

Domnul Marian Lupu:

E clar.

 

Domnul Ion Varta:

Cu referire la stabilirea venitului lunar minim garantat.

 

Domnul Marian Lupu:

E clar.

Doamna ministru.

 

Doamna Galina Balmos:

Va multumesc.

Am anuntat ca indicatorii, conform carora s-a calculat si acest venit garantat, sint pensia minima si salariul minim pe republica. Acesti doi indicatori, in dependenta de acesti indicatori va fi si acest venit minim garantat. Cu cit mai mari vor fi indicatorii respectivi, cu atit mai mult va fi posibilitatea sa marim si venitul minim garantat.

Astazi, daca noi o sa dam un ajutor social unei familii unde sint, sa zicem, someri sau persoane neincadrate in cimpul muncii, care va fi mai mare decit un salariu minim, noi vom favoriza sau le vom favoriza dependenta de acest sistem. Persoanele nu vor mai dori sa se incadreze in cimpul muncii primind un ajutor de la stat. Astfel, promovam anume interesul de a munci si incluziunea si a persoanelor cu dizabiitati si a tuturor pentru ca pentru fiecare trebuie sa fie loc in societate pentru a munci si a activa, a se face utili in aceasta societate.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna ministru,

Dumneavoastra ati subliniat aici ca sint foarte multi deputati care scriu fel de fel de depese pe la dumneavoastra pentru acordarea ajutorului material, social asa-numit.

Nu credeti dumneavoastra ca aceasta este o imixtiune in activitatea comisiilor si o presiune, daca vreti, asupra acestor comisii, acestor oameni care, cu trafic de influenta, iata mi se sopteste, ca si atunci cind deputatii scriu scrisori pe la justitie ca sa le faca dreptate unora sau altora. Si cine sint acei deputati, macar asa fugitiv, care scriu cel mai mult? Eu, de pilda, nu am scris vreo scrisoare de acest gen.

 

Doamna  Galina Balmos:

Multumesc, domnule deputat.

Nu as considera ca este o imixtiune numai din motivul ca noi, in cazul in care nu este indicat nici de Sectia de asistenta sociala, de Primarie prin ancheta sociala refuzam, chiar daca este deputat si chiar daca incearca, totusi, sa promoveze ideea. Atunci, pur si simplu, se refuza. Acesta este momentul. Cel mai mult, sa zic, comisia de specialitate ar avea niste doleante in acest domeniu, dar raspunsul acesta este.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna ministru,

Vedeti, intrebari sint multe, fapt ce atesta ca aceasta lege, de fapt, nu este clara nici macar pentru deputati. Ceea ce presupun. Degeaba voi e-e, fiindca am sa dau exemple in continuare. Daca vreti, eu pot sa particip si la un concurs de acesta, cine si ce intelege ce e prezent intr-o lege si, va asigur ca nu o sa fiti prea straluciti.

Eu cred ca ceea ce spun este relevant, o lege urmeaza sa fie explicita si sa nu contina norme care pot fi interpretabile. Acest lucru am vrut sa il spun. Si vreau sa continui, s-a facut referinta la articolul 5, alineatul (3), ati spus ca reveniti la dinsul.

 

Doamna  Galina Balmos:

Noi am propus sa fie abrogat.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Corect. Dar asemenea situatii sint mai multe. Sau, spre exemplu, uitati-va, noi vorbim, vorbim, vorbim si dupa aceea ajungem la elementul cel mai important care tine de plata ajutorului social si reglementam foarte simplu ca la alineatul (2), articolul 10: “Modul de stabilire si plata a ajutorului social se aproba de Guvern.” Spuneti-mi, va rog frumos, dar Parlamentul nu este in stare sa stabileasca principiile in baza carora se calculeaza si se plateste acel ajutor? Ei, poate, dumneavoastra nu aveti cind, eu cred ca este foarte important.

S-a facut referinta la asistenta din partea Comisiei Europene in acest sens. Asistenta, stimati colegi, indreptata nu pentru Partidul Comunist, dar pentru Republica Moldova si eu cred ca deputatii au dreptul sa cunoasca si sa participe la elaborarea acestui Regulament, sa fie stabilite criterii clare, pentru ca cetatenii sa beneficieze si nu asa cum ati spus, prin interventii diferite, dati intr-o parte si in alta. Articolul 12, stimata doamna, litera b) “Incetarea platii ajutorului social. Familia isi schimba locul de trai.” Ce aveti in vedere prin aceasta?

 

Doamna  Galina Balmos:

Dintr-un sat in altul. Dintr-un raion in altul.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Si inceteaza plata catre acest cetatean pentru un simplu motiv ca si-a mutat locul de trai?

Doamna  Galina Balmos:

El trebuia iarasi sa prezinte actele si sa demonstreze lucrurile respective.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Iata, vedeti, trebuie din nou sa parcurga.

 

Doamna  Galina Balmos:

Toate aceste lucruri sint foarte bine explicate in Regulamentul pentru implementare.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Doamna ministru,

Sint niste drepturi pe care cetateanul le obtine, acest drept se rasfringe asupra dinsului, indiferent de pozitionarea lui geografica. Ei, da, asa ar trebui sa fie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, este un punct de vedere. Ma rog, daca nu il acceptati, e treaba dumneavoastra.

 

Doamna  Galina Balmos:

Era vorba de administrare, pentru ca sa nu se dubleze, sa nu primeasca familia in doua raioane. De aici inca nu s-a scos de la evidenta, dincolo...

 

Domnul  Vladimir Filat:

Este o baza de date centralizata care fixeaza cetateanul, indiferent unde se adreseaza. Articolul 16 “Responsabilitati”. Alineatul (2): “In cazul prezentarii informatiei incomplete, gresite sau neinformarii despre schimbarile care au intervenit” s.a.m.d. conform textului “...fapt ce a influentat cuantumul  ajutorului social, beneficiarul restituie toata suma platita nejustificat si este lipsit de dreptul la stabilirea ajutorului social in decursul unui an.”

Eu as dori sa fie stabilit macar ca aceasta informatie, daca a fost prezentata incompleta, sa demonstram intentia, fiindca sint foarte multe situatii cind, din greseala, nu este prezentata o data sau o data gresita. Si atunci cetateanului i se aplica sanctiune foarte si foarte dura. Pentru lectura a doua, poate, gasim o formula in care sa nu influenteze atit de direct.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

 

 

Domnul  Vladimir Filat:

Si ultima observatie si propunere, stimata doamna ministru. Articolul 19, alineatul (3). Dumneavoastra, am vazut in raport ca este propus din partea Comisiei sa se excluda litera a) a alineatului (3) si ramine litera b).

 

Doamna  Galina Balmos:

Si litera b).

 

Domnul  Vladimir Filat:

Si litera b), da?

Va multumesc.

 

Doamna  Galina Balmos:

In general.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimata doamna ministru,

Vreau sa ma refer la intrebarea: ce se poate intimpla sau cum se poate intimpla ca astazi se mai practica foarte mult in Republica Moldova salariul la plic? Si munca la negru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu va suparati, nu este la subiectul legii.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Exact ca trebuie sa prezinte informatii. El primeste 1300, dar prezinta informatii ca primeste 300 oficial, nu?

 

Domnul  Marian Lupu:

Trebuie prezentate datele oficiale...

 

Doamna  Galina Balmos:

Imi permiteti sa raspund la intrebare?

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, doamna ministru.

 

Doamna  Galina Balmos:

In acest caz, intervine acel mecanism proxim,  prin care noi am spus ca se indica indicii acestia, adica, ce venituri mai au, in afara de veniturile declarate, prin care se bifeaza detinerea loturilor de pamint, detinerea, sa zicem, unei case luxoase. Adica, acesti bani tainuiti, asa-zis, oricum ei se materializeaza prin ceva, prin niste bunuri, prin niste procurari in aceasta familie.

Daca sint acesti indicatori, atunci este cert ca familia nu a declarat toate veniturile, el a insumat mai mult de 100 de puncte si nu mai este eligibil, chiar daca in declaratiile lui arata, sa zicem, 1000 de lei toata familia, dar indicatorii ne demonstreaza ca el are mai mult decit acesti declarati. Acesta ar fi unicul mecanism.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Nu cred ca este atit de corect acest mecanism.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:  

Спасибо.

Уважаемая госпожа министр, предстоит очень большой объем работы по внедрению этого законопроекта, скажите, насколько сегодня ваша система готова? И насколько вы обеспечены кадрами социальных работников?

 

Doamna  Galina Balmos:

Multumesc.

Sa zic ca sintem gata, ar fi prea optimist raspunsul. Intr-adevar, noi am pledat pentru septembrie, dar vreau sa zic ca nici in luna septembrie nu va fi elaborat programul SOFT pentru respectiva administrare a ajutorului social.

Totodata, dintre acei 940 asistenti sociali sint incadrati in munca mai mult de 600 si fluctuatia este destul de mare, avindu-se salariul respectiv al asistentului social. Exista deja initiativa de modificare a legislatiei privind salarizarea, pentru ca acesti asistenti sociali sa fie remunerati cu un salariu mai inalt, pentru a fi motivati sa ramina in sistem. Si al doilea moment. Administrarea, intr-adevar, acum se lucreaza la Regulamentul de implementare si mai ales la segmentul acesta ce tine de administrarea sistemului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Я прошу разрешения выступить по данному законопроекту.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doar de procedura, domnule Oleinic, fiindca ati avut iesire la microfon.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

O precizare, daca se poate.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Intrebarea domnului coleg Eremciuc nu este degeaba, fiindca eu de aceea si am atras atentia: cind va fi implementata legea. Nu este in zadar mai bine-zis. Asa e. Intrebarea pe care a pus-o domnul Eremciuc se focuseaza la implementarea legii, termenii care au aparut aici.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Oleinic,

Nu va suparati, va rog. Nu vreti sa va inscrieti la luare de cuvint?

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Nu, nu, numai o secunda si termin. Este problema ca este dorinta de a implementa legea de la 1 ianuarie2009.

Stimati colegi,

Era normal ca legea s-o implementam in 2007, in 2006, atunci si acum tot e necesar, dar in 2009, aceasta e pentru alt Guvern si aceasta este o lege pur electorala. La aceasta am vrut sa va atrag atentia.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna ministru,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Doamna  Galina Balmos:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va pregatiti din timp, dupa ce incheiem dezbaterile, inclusiv exercitiul de vot la proiectul nr. 4242, se anunta o pauza. Fiindca avem inca mult pe agenda, doua subiecte, plus informatia Procurorului General, plus Ora intrebarilor, plus declaratii. Si eu cred ca trebuie sa avem o scurta pauza. Pe o ora, da.

Doamna presedinte al comisiei,

Va rog.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In cadrul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie a fost examinat de citeva ori proiectul de Lege cu privire la ajutorul social, prezentat ca initiativa legislativa de catre Guvern si constatam urmatoarele.

Proiectul de lege a fost elaborat in scopul optimizarii si eficientizarii sistemului de asistenta sociala si, in special, a componentei ce tine de acordarea unor prestatii sociale familiilor sau persoanelor indreptatite. Proiectul constituie, de fapt, o reforma in domeniul de referinta, propunind schimbarea radicala a modului de acordare a platilor sociale.

Astfel, principiul categorial de stabilire a acestei plati se propune a fi substituit cu unul mai echitabil, care va permite acordarea sustinerii financiare din partea statului doar a celor care, intr-adevar, pot fi atribuiti la categoria cea mai saraca a populatiei. In asa mod, sursele financiare vor fi orientate spre acei care, din motive obiective, nu sint in stare sa depaseasca situatiile critice legate de lipsa surselor, pentru a supravietui. Determinarea potentialilor beneficiari de ajutor social se va efectua prin testarea veniturilor familiilor ce vor solicita acest ajutor.

Comisia mentioneaza drept un moment pozitiv faptul ca ajutorul social se propune a fi acordat intregii familii si nu fiecarei persoane in parte, fapt ce va permite tinerea unei evidente stricte a cheltuielilor financiare, precum si a situatiei curente a familiilor, prin urmare se va exclude elementul subiectiv in stabilirea prestatiilor si se vor exclude situatiile cind sustinerea excesiva a unor familii se efectueaza in detrimentul altora.

Proiectul determina cuantumul ajutorului social, care se propune ca diferenta dintre venitul lunar minim garantat si venitul global al familiei pentru luna respectiva. Este propusa, de asemenea, si modalitatea de determinare a venitului minim garantat, care va constitui suma cuantumurilor veniturilor minime garantate, prevazute pentru fiecare membru al familiei, calculat in dependenta de categoria la care se atribuie persoana: adult, copil, persoana cu dizabilitati.

In procesul dezbaterilor in cadrul Comisiei sesizate in fond au parvenit un sir de obiectii si propuneri din partea membrilor Comisiei in vedere imbunatatirii proiectului si pentru a efectua unele precizari ale normelor acestuia. Ieri, in cadrul sedintei Comisiei, cind s-a examinat repetat, s-a ajuns la propunerea sau s-a sustinut propunerea de a exclude alineatul (3) din articolul 19 al proiectului. Propunerea a fost  acceptata de catre membrii Guvernului, prezenti la sedinta.

Obiectii si propuneri pe marginea acestui proiect au fost expuse in avizele prezentate de Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru politica economica, buget si finante. Celelalte comisii nu invoca careva propuneri pe marginea proiectului in avizele prezentate si propun dezbaterea proiectului in cadrul sedintei plenare.

Toate propunerile si obiectiile expuse si in rezultatul examinarii, si astazi in cadrul Parlamentului, in cadrul Comisiei vor fi examinate pentru lectura a doua. In contextul celor relatate, Comisia propune aprobarea in prima lectura a acestui proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Vad ca intrebari nu sint.

Va multumesc.

Luare de cuvint, domnul Eremciuc.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Уважаемый господин Председатель, уважаемые коллеги.

В отношении обсуждаемого законопроекта, с которым в Парламент пришло Правительство, прежде всего надо отдать должное команде во главе с министром социальной защиты и семьи, госпожой Галиной Балмош, они всё-таки нашли, на взгляд нашей фракции, возможность эту проблему донести до Парламента и предложить ее более или менее конкретное решение.

Что мы имеем на сегодняшний день в отношении социальной помощи и компенсаций? Сегодня есть одиннадцать категорий граждан, которые в соответствии с действующим законодательством имеют право на адресную компенсацию, это порядка 263 589 человек и сумма расходов на эти цели составляет 339 миллионов леев.

В среднем размер компенсации составляет от 64 леев для инвалидов второй группы до 101 лея для инвалидов-чернобыльцев. Сегодня мы никак не можем рассматривать адресные компенсации для большинства категорий получателей как вид социальной помощи лишь по той причине, что за принцип назначения компенсации взят не реальный доход члена семьи или семьи в целом, а определенные обстоятельства или состояние трудоспособности; к этой группе относятся инвалиды, если речь идет об участии в каких-то событиях, то это – участники Великой Отечественной войны, афганских или приднестровских событий. И справедливости ради надо сказать, что назначение этим категориям адресных компенсаций – это скорее всего знак признания их заслуг, а отнюдь не материальная поддержка.

Для того, чтобы не политизировать ситуацию и успокоить всех нынешних получателей адресных компенсаций на заседании Фракции ПКРМ, а затем и на заседании комиссии было внесено предложение по исключению из законопроекта о социальной защите пункта 3 статьи 19. Это означает, что все одиннадцать категорий и далее будут получать адресные компенсации.

Новый законопроект значительно расширит спектр категорий граждан, которые смогут обращаться за социальной помощью, это прежде всего малоимущие граждане, оказавшиеся в этой ситуации по не зависящим от них причинам, это – лица с ограниченными возможностями, безработные, ухаживающие за инвалидами и одинокими престарелыми людьми, многодетные семьи.

По предварительным расчетам социальную помощь получат
71 000 семей или 250 000 человек. Размер этой помощи составит в среднем около 415 лей на семью или в четыре раза больше нынешнего размера адресных компенсаций. Стоимость законопроекта, предложенного Правительством, составит где-то 355 леев...

Сейчас не в виде реплики, а в виде предложения, дискуссии которые проходили у нас в фракции по срокам введения законопроекта в действие... Конечно, хотелось бы, чтобы этот законопроект был введён завтра, или к пасхе, или к проводам, все мы понимаем, люди этого ждут, Но, если реально рассмотреть состояние проблемы, я не зря задал вопрос. Во-первых, человеческие ресурсы. Сегодня у нас нет укомплектованных по всем сёлам социальных работников. Министерство сегодня не готово, как организационном, так и в информационном плане.

Сегодня наши коллеги задаются вопросом: почему, если получатель меняет место жительства, то сразу приостанавливается выдача этих пособий? Потому что сегодня у министерства нет исчерпывающей базы данных и чёткой информационной системы, которая дала бы возможность все эти вещи проследить.

Кроме того, предстоит большая работа по информированию нашего населения. Мы должны довести до сведения всего населения, и каждого человека в отдельности информацию о том, кто имеет право на получение этих пособий. И только тогда этот закон будет работать.

И последнее: наверное, в первую очередь, мы должны быть уверены в том, что эта сумма заложена в бюджете, и закон будет действовать. Я считаю, что закон своевремен. Еще раз хочу успокоить всех тех, кто задавал вопросы по пункту 3 статьи19, лица которые до настоящего время получали адресные компенсации, будут продолжать их получать.

Я получил ряд звонков, переживают люди, получавшие пособия по уходу за инвалидами, за детьми до полутора лет, и т.д. Все эти пособия, которые были ранее, они остаются, мы просто-напросто расширяем спектр категорий лиц, имеющих право обращаться за получением социальных пособий. Фракция предлагает проголосовать за этот законопроект в первом чтении и, конечно, при втором чтении мы очень внимательно рассмотрим сроки его введения и те предложения, которые были высказаны сегодня коллегами.

Спасибо.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4242. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4242 este aprobat in prima lectura.

Sintem ora 12.20, stimati colegi, anunt aici o pauza pe durata unei ore. Revenim in sedinta plenului la ora 13.20.

Va multumesc.

P A U Z A

*

*            *

D  U  P  A    P  A  U  Z  A

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta plenului Parlamentului. Incepem. Proiectul de Lege nr.188 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.  

 

Domnul Viorel Melnic – director general al Serviciul Vamal:

Stimate domnule Presedinte,

Distins Parlament,

In atentia dumneavoastra se propune proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative. Acest proiect a fost realizat de catre Guvern prin concursul autoritatilor publice centrale, Ministerului Economiei, Ministerului Finantelor, Serviciului Vamal si altor autoritati publice centrale. Scopul proiectului mentionat este de a promova conceptul ghiseului unic in frontiera vamala in punctele de trecere a frontierei de stat.

Acest proiect prevede modificarea a patru acte normative: Legea nr.506 din 22 iunie 1995 cu privire la carantina fitosanitara, prin care deci se... competenta controlului fitosanitar in punctele de trecere ale frontierei de stat trec la Serviciul Vamal. Alt act normativ care este modificat prin acest proiect este Regulamentul cu privire la constituirea si utilizarea Fondului Rutier, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.893 din 26 iunie 1996, prin care, de asemenea, competentele Intreprinderii de Stat “Agentia Moldovei pentru Trafic Auto International” se substituie cu Serviciul Vamal. Altfel spus, competentele in frontiera acestei intreprinderi trec la Serviciul Vamal.

De asemenea, a fost propus spre a fi modificat, prin acest proiect, in titlul 9 al Codului fiscal prevederile care tin nemijlocit de taxa pentru folosirea drumurilor care se percep in dependenta de camion, in dependenta de mijlocul de transport care trece frontiera vamala de catre Serviciul Vamal. Si a patra modificare este modificarea in Legea nr.1540 din 1998 privind plata pentru poluarea mediului ambiant, prin care aceasta plata se percepe nemijlocit de catre Serviciul Vamal, care se percepea anterior de catre Inspectoratul Ecologic de Stat.

Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca implementarea acestui principiu de ghiseu unic este generat de aspiratiile Moldovei de a adera la Conventia Internationala privind armonizarea controalelor marfurilor la frontiere, incheiat la Geneva in 21 octombrie 1982. De asemenea, necesitatea implementarii acestui ghiseu este prevazuta si in strategia nationala de dezvoltare, pe care Parlamentul a aprobat-o recent, precum si intr-o serie de recomandari ale Organizatiei Mondiale a Vamilor.

Totodata, vreau sa amintesc ca implementarea ghiseului unic in punctele de trecere a frontierei de stat a fost prevazuta si in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. In acest context, consideram ca promovarea unui atare act, unui atare proiect ar facilita cu siguranta trecerea frontierei de stat, frontierei vamale de catre persoanele fizice si persoanele juridice intr-un timp restrins si fara a fi birocratizat, asa cum a fost anterior. Si, de fapt, tendinta pe care o urmareste autoritatea vamala actualmente este de a debirocratiza trecerea frontierei si de a crea toate premisele ca frontiera sa fie trecuta intr-un timp util si real.

Va multumesc si rugam sustinerea acestui proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Melnic,

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr. 4. 

 

Domnul Vladimir Filat: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule director,

Articolul 20 alineatul (6) “Mijloacele de transport auto care, la introducerea in Republica Moldova, nu au fost plasate in careva regim vamal sau destinatie vamala pot fi inmatriculate la Ministerul Dezvoltarii Informationale numai in baza deciziei Comisiei create in acest scop de catre...

 

Domnul  Viorel Melnic:

Cer scuze, dar acesta este alt proiect, domnule Filat.     

 

Domnul Vladimir Filat: 

Da, multumesc. 

 

Domnul Viorel Melnic:

Vorbim in contextul proiectului nr.188.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4 in continuare. 

 

Domnul Ion Varta:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Cu referire la nota informativa. Din pacate, nu este stipulat clar cam care sint cheltuielile pe care le comporta implementarea unui asemenea proiect de lege.

 

Domnul Viorel Melnic:

In primul rind, multumesc pentru intrebare. Vreau sa va spun ca cheltuieli nu sint prevazute si nu sint a fi suportate. Dat fiind faptul ca platile care vor fi percepute de catre Serviciul Vamal, de fapt, sint percepute actualmente si in trecut de catre alte servicii auxiliare amplasate in frontiera. Si sistemul informational automatizat al Serviciului Vamal care se numeste Asicuda Word, el este in deplina masura de a asigura perceperea platilor si de a administra aceste plati, fara a face cheltuieli suplimentare.

 

Domnul Ion Varta:

Si a doua intrebare. In nota semnata, in avizul semnat de Directia juridica se face mentiunea ca respectivul proiect de lege are multe elemente similare cu Legea in vigoare nr.280 din 2007. Dumneavoastra puteti confirma acest lucru sau puteti sa il informati?

 

Domnul Viorel Melnic:

Da, pot sa va confirm, fiindca acest proiect a fost initiat tinind cont de legislatia actuala in vigoare si, respectiv, noi am tinut cont de faptul ca venim cu modificarea la ceea ce este in vigoare acum. Si, in acest context, problema care este, de fapt, e la Legea cu privire la plata pentru poluarea mediului, fiindca articolele din aceasta lege au fost propuse de a fi modificate si in Legea nr.280, care a fost aprobata de catre Parlament in doua lecturi. Noi, pentru a doua lectura, sintem gata sa venim cu rectificari.

 

Domnul Ion Varta:

Acolo unde sint repetari, sa fie omise, ca sa nu...  

 

Domnul Viorel Melnic:

Exact.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

La articolul 4 punctul 2. In proiect se propune ca astazi noi in legislatia avem ca este interzisa inmatricularea unor tipuri de automobile care nu corespund.

 

Domnul Viorel Melnic:

Este alt proiect, domnule Guma.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu imi cer scuze, eu am intirziat. Codul vamal? Cer scuze.

 

Domnul  Marian Lupu:

Adica se are in vedere ca e vorba de proiectul nr.715?

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu e nr.715? Pregatiti-va pentru nr.715.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci lucram in avans.

Bine, domnule Melnic,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si comunica urmatoarele. Prezentul proiect de lege a fost elaborat in contextul aderarii Republicii Moldova la Conventia Internationala privind armonizarea controalelor marfurilor la frontiere si indeplinirea prevederilor planului de actiuni pentru implementarea recomandarilor Organizatiei Mondiale a Vamilor.

Astfel, proiectul presupune implementarea ghiseului unic cu reducerea organelor de control prin comasarea a mai multor servicii acordate in prezent de mai multe institutii cu preluarea lor de catre Serviciul Graniceri si Serviciul Vamal, fapt ce va simplifica procedurile de trecere a frontierei si vamuirea marfurilor. Se va exclude dublarea procedurilor si se va micsora timpul de asteptare la efectuarea acestora. In cadrul sedintei Comisiei au aparut vreo citeva intrebari la articolul 1, la controlul fitosanitar.

Dar pentru lectura a II o sa rezolvam toate problemele si o sa va raportam. Comisia va tine cont de propunerile prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, a Directiei Juridice si amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege in cauza in a doua lectura. Pornind de la cele expuse si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege spre examinarea Parlamentului si aprobare in prima lectura.      

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint. 

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.188. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.188 este aprobat in prima lectura.  

Proiectul de Lege nr.715 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

Domnul Viorel Melnic:

Mult stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor,

Stimati deputati,

In atentia dumneavoastra se propune proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative. Acest proiect este elaborat de catre Serviciul Vamal in colaborare cu celelalte autoritati publice centrale cointeresate, in scopul rectificarii unor acte legislative, in scopul armonizarii acestora cu prevederile directivelor Uniunii Europene, precum si in scopul de a aduce actele, unele prevederi ale actelor legislative in vigoare in concordanta cu alte acte legislative ulterioare.

In special, acest proiect presupune modificarea a 5 acte legislative, cum este Codul cu privire la contraventiile administrative. Aici se modifica, venim cu o modificare la articolul 193, unde vorbim despre unitatile de transport si marfurile introduse in zona de control vamal la frontiera si care din motive si argumente legislative nu pot patrunde pe teritoriul tarii prin interdictiile care sint puse legal si, in cazul acesta, prin acest articol se impune o amenda, cit si confiscarea, daca repetat, deci, nu se scot aceste marfuri si mijloace de transport de la frontiera la solicitarea organului vamal.

Daca vorbim de alt act legislativ care urmeaza a fi modificat in acest proiect, este Legea nr.1380 cu privire la tariful vamal. Prin aceasta modificare noi incercam sa facem niste precizari la utilizarea metodelor de determinare a valorii in vama. Si, respectiv, aceste precizari se fac astfel, incit acestea din urma sa corespunda prevederilor Acordului cu Organizatia Mondiala a Comertului.

In continuare mai multe modificari sint facute in Codul vamal. Aici, in Codul Vamal, venim cu niste precizari la nivel de notiune, la nivelul  articolului 1 si, mai cu seama, vorbim despre domeniul proprietatii intelectuale, dat fiind faptul ca, la etapa actuala, in legislatia vamala protejarea proprietatii intelectuale si a marcilor la frontiera este prevazuta... deci, este o lacuna in acest context si este prevazuta la nivel insuficient. Prin aceste modificari noi venim inclusiv cu unele notiuni noi, precum si cu modalitatea de acordare a protectiei la frontiera a proprietatii intelectuale si a marcilor comerciale.

De asemenea venim cu unele modificari, care, in opinia noastra, in momentul de fata, ele, fiind prevederi ale Codului Vamal, sint invechite si sint pierdute din utilitate, cum ar fi schimbarea articolului 30 alineatul (6), prin care in regim vamal de admitere temporara, perfectionarea activa in depozit vamal pot fi plasate unele marfuri accizate, ceea ce anterior nu se putea plasa in acest regim. Si, avind in vedere faptul ca, ulterior, a aparut modalitatea de garantare a drepturilor de import la plasarea marfurilor in regimuri suspensive.

Respectiv, nu mai este necesitatea ca unele marfuri care sint identificabile sa fie restrictionate la plasarea in aceste regimuri suspensive. In acelasi context, venim cu o modificare moderna, care stipuleaza ca marfurile care au fost plasate in regim de import, in regim preferential, adica cu scutirea de la drepturile de import, ca fiind, de exemplu, facilitate prin introducerea in capital social a intreprinderii. Aceste marfuri sa poata fi comercializate sau instrainate numai dupa trei ani din momentul plasarii in capital social. Din simplul motiv ca avem foarte multe cazuri, cind se plaseaza in capital social, inclusiv alcoolul etilic, care, dupa ce s-au facut formalitatile vamale pe marimea marfurilor plasate in capital social, sa fie micsorat capitalul social si, respectiv, este o evaziune clara si clasica de la plata drepturilor de import.

In acelasi context, venim cu unele modificari pentru a adera la Conventia cu privire la admiterea temporara, incheiata la Istanbul vizavi de importul temporar si admiterea temporara a marfurilor si mijloacelor de transport. De aceea, venim cu o completare in ceea ce consta mijloacele de transport. In acelasi context venim si cu niste modificari si completari in ceea ce priveste nomenclatorul marfurilor si clasificatorul marfurilor, care, de fapt, este aprobat prin hotarire de Guvern, dar nu are o definitie legala la nivel de Cod vamal.

Ceea ce am facut prin acest proiect. Si mai mult ca atit, am introdus un element nou care a fost recomandat insistent de catre Organizatia Mondiala a Vamilor. Este definitia de agent economic autorizat, adica acel care, dupa o procedura de confirmare a disciplinei pe care o are in raport cu organele vamale poate avea facilitati la export, import si alte operatiuni ce tin de domeniul vamal.

In acest context, am venit si cu o modificare a Legii nr.1569 cu privire la introducerea si scoaterea marfurilor de catre persoanele fizice, prin care am stipulat modalitatea de declarare de catre persoanele fizice a marfurilor si un lucru foarte important de care ne ciocnim acum prin circumstantele existente, este atunci cind coletele, care vin de peste hotare prin intermediul transportatorilor, sint vamuite obligatoriu la punctele vamale de trecere a frontierei, ceea ce creeaza imbulzeala si dezavantaje pentru destinatari.

Dar, conform legii, era stipulata aceasta restrictie. Acum venim cu modificarea, prin care aceste colete, desi sint transportate de catre transportatori, vor putea fi vamuite la destinatie destinatarului, la birourile vamale interne. Totodata, vreau sa va spun, stimati deputati, ca, in contextul si in perioada discutiilor cu comisiile parlamentare, in special cu Comisia pentru politica economica, buget si finante au intervenit o serie de propuneri care, in opinia autorilor, sint binevenite si am rugat foarte mult ca aceste propuneri sa fie acceptate pentru lectura a doua, inclusiv intrebarea pe care a incercat s-o dea domnul Filat si domnul Guma vizavi de articolul 4 alineatul (2) cu mijloacele de transport si comisia creata de catre Guvern. Deci noi sintem de acord ca acest alineat sa fie exclus, fara a acorda competentele unei comisii guvernamentale.

Multumesc pentru atentie si rugam sa sustineti acest proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Pentru inceput, am gasit si motivul de ce v-am adresat intrebarea, deoarece primul proiect pe care l-ati prezentat, de fapt, urma sa il prezinte Ministerul Economiei si Comertului. Dumneavoastra, probabil, duceti pina la capat. Spuneti, va rog frumos, vizavi de posibilitatea ulterioara, daca articolul, alineatul (6) de la articolul 20 s-a convenit sa fie exclus, vizavi de posibilitatea de a trece procedura vamala a coletelor, urmeaza sa fie specificate expres in lege care sint acele puncte ulterioare, care vor avea capacitatea respectiva sau lasam la latitudinea unui regulament ulterior.

 

Domnul Viorel Melnic:

Noi consideram ca nu urmeaza a fi stipulate punctele ulterioare si nici nu este necesar atita timp cit mijloacele de transport apartin unor companii care sint inregistrate pe adrese concrete si au destinatia lor concreta. In momentul in care microbuzele sau autobuzul a plecat din Chisinau, el va veni in Chisinau la destinatie. Si el se va vamui in Chisinau. Daca a plecat din Balti, in mod analogic se va proceda cu aceste marfuri.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Eu de ce intreb, fiindca pe traseul, spre exemplu, daca luam punctul de trecere Albita sau Leuseni, pina la Chisinau mai este Hincesti. Si coletele pot fi transmise, spre exemplu, pentru acei din Hincesti, prin intermediul unui transportator, care are destinatia finala Chisinau.

 

Domnul Viorel Melnic:

Nici o problema. Noi avem punctul intern Hincesti. Acolo pot fi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Aceasta am vrut sa intreb, sa nu fie...

 

Domnul Viorel Melnic:

Absolut. Noi, practic, avem in toate raioanele puncte vamale interne, unde pot fi vamuite marfurile.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Sa nu fie pus ca punct de reper destinatia finala a transportatorului. Aceasta am vrut sa precizez.

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4. 

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sint satisfacut de raspunsul dumneavoastra la propunerea noastra vizavi de articolul 4. Si, totodata, vreau sa va intreb: prevederile si propunerile la articolele 20 si 100¹ din Codul vamal cum se vor rasfringe asupra mijloacelor de transport inmatriculate in Transnistria, fiindca exista o problema si multi detinatori de transporturi nu stiu cum sa o rezolve.

Cumva noi putem sa intelegem ca aici se va schimba situatia?

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci daca am inteles eu sensul intrebarii, mi-ati spus 20 100¹ si nu am inteles.

 

Domnul Valeriu Guma:

Articolele 20 si 100¹ din Codul vamal. Cum se vor rasfringe propunerile privind aceste articole asupra mijloacelor de transport inmatriculate in Transnistria?

 

Domnul Viorel Melnic:

Si aici cu distrugerea sint intrebari care vom veni cu concretizari si precizari in lectura a doua. Eu vreau sa spun ca distrugerea ca destinatie vamala exista si in momentul de fata, ea a existat si mai inainte.

Si mai mult ca atit, daca vorbim despre mijloacele de transport care sint introduse in zona de control vamal si se intimpla foarte des cind in zona de control vamal apare un mijloc de transport care depaseste termenul de 7 ani, daca e vorba de autoturisme usoare, in cazul acesta cel care a importat mijlocul de transport nu mai doreste sa il scoata in afara, fiindca va suporta cheltuieli suplimentare.

Si se intimpla foarte des ca aceste mijloace de transport sint lasate in zona de control vamal, ceea ce avem acum la etapa actuala. In biroul vamal Leuseni, de exemplu, avem peste 40 de autoturisme parasite, lasate fara destinatie.

Deci nu se prevede aceeasi situatie si noi nu, in Codul vamal noi nu putem sa prevedem situatia cu mijloacele de transport inmatriculate in regiunea transnistreana atit timp cit avem o singura prevedere legala care spune ca mijloacele de transport se inmatriculeaza in organele de stat ale Republicii Moldova.

Si vama, deci biroul vamal de la frontiera elibereaza adeverinta TV-25 pentru ca mijlocul de transport sa fie inmatriculat in organele de stat ale frontierei.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule director general,

Ma refer la aceea ca sint o multime de intrebari care, populatia, cetatenii au inregistrate deja aceste masini de transport. Este o problema, oamenii vor sa si-o rezolve. Se prevede prin modificarile  mentionate sau pe viitor, sa spunem asa?

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu.

 

Domnul Valeriu Guma:

Problema. Nu, multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu se prevede.

 

Domnul Valeriu Guma:

Ceea ce tine de, spuneti dumneavoastra, de distrugere, prin distrugere, confiscare s.a.m.d. dumneavoastra sinteti de acord ca numai instanta de judecata poate decide acest fapt ca bunul... ca sa nu fie lezat dreptul la proprietate.

 

Domnul Viorel Melnic:

Da, in momentul in care prin instanta de judecata nu se recunoaste ca bunul este fara stapin.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine, dar totusi.

 

Domnul Viorel Melnic:

Pai aceasta e procedura, domnule Guma, ca...

 

Domnul Valeriu Guma:

Instanta de judecata poate decide.

 

Domnul Viorel Melnic:

Dupa o perioada in care mijlocul de transport este parasit in zona de control vamal, organul vamal initiaza o procedura judiciara si dupa...

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine, multumesc.

E clar.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci numai dupa aceea se declara fara stapin si, respectiv, se iau masurile de rigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule director general,

O singura intrebare, cu referire la articolul 3 al acestui proiect de lege, care prevede o completare, un amendament ale Legii nr.820 din 17 februarie 2000 privind masurile antidumping, compensatorii si de salvgardare.

Si amendamentul este unul benefic, numai ca apare o fireasca intrebare, nu intram, nu riscam noi sa intram intr-o coliziune cu tratatele si conventiile internationale la care Republica Moldova este parte, cu acelasi acord de aderare a Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului. Fiindca toate aceste tratate si conventii prevad ca noi putem aplica asemenea masuri antidumping in raport cu tarile respective, si nu cu aceste zone economice libere si zone off-shore la care va referiti dumneavoastra in acest amendament.

 

Domnul Viorel Melnic:

Da, va multumesc pentru intrebare, domnule Varta.

Intr-adevar, este riscul de a intra in conflict cu niste acorduri internationale si, in acest context, am avut discutii in Comisia pentru politica economica, buget si finante, prin care noi, pentru lectura a doua, vom veni cu rectificarea acestei modificari in asa fel incit sa nu contravina acordurilor internationale.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule director,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Proiectul prezentat de Guvern a fost elaborat in scopul excluderii discrepantelor si neajunsurilor aparute in cadrul aplicarii in practica a unor prevederi din legislatia vamala in vigoare, precum si de necesitatea ajustarii legislatiei vamale la cerintele standardelor europene, conventiilor internationale, Codului vamal comunitar si altor cerinte specifice activitatii vamale.

In majoritatea sa, proiectul de lege se refera la aplicarea de modificari si completari la articolul 36, articole din Codul vamal care, la rindul sau, invoca modificarea unor articole din Codul cu privire la contraventiile  administrative, din Legea cu privire la tariful vamal, Legea privind masurile antidumping, compensatorii si de salvgardare, precum si din Legea cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice.

In raport, sint momente ce tin de toate legile. Noi, la sedinta Comisiei am examinat si, in cadrul examinarii in Comisie, au fost expuse unele obiectii si propuneri cu referire, in special, la propunerile ce tin de modificarea Codului cu privire la contraventiile administrative. La acest compartiment, necesita sa intentionam ca, la momentul actual, in Parlament se afla in faza de adoptare noul Cod contraventional.

In aceste conditii, Comisia considera oportun ca prevederile articolului in cauza sa fie comasate pentru lectura a doua cu proiectul Legii Codului contraventional pus in discutie in lectura a doua. O sa discutam si o sa vedem aceste momente.

Ramin discutabile propunerile de aplicare a masurilor de amendare, confiscare si distrugere a marfurilor si, in special, a mijloacelor de transport introduse pe teritoriul Republicii Moldova, cu incalcarea prevederilor legilor in vigoare, precum si a propunerii de admitere a inmatricularii mijloacelor de transport in baza deciziei unei comisii guvernamentale, o sa vorbim despre aceasta.

La articolul 125 alineatul (1) necesita de a imbunatati redactional, cu indicarea sumei ce urmeaza a fi achitata in numerar, conform prevederilor legii in vigoare. Trebuie de mentionat si faptul ca proiectul in cauza contine 5 articole, articolele 125, 126, 231, 232 si articolul 303, ale caror prevederi se intersecteaza cu modificarile adoptate de Parlament in Legea nr.280 pentru modificarea si completarea unor acte legislative dar care actualmente nu este promulgata de Presedintele Republicii.

Astfel, proiectul mentionat va putea fi adoptat de Parlament in lectura definitiva numai dupa ce va intra in vigoare Legea nr.280.

Necesita de a fi precizata legalitatea efectuarii controlului privind modificarile declaratiei vamale, inclusiv la sediul declarantului, propuse de autori la articolul 181/1 din Codul vamal.

Proiectul prezentat contine si unele obiectii, obtineri de ordin redactional cu referire in special la articolele 42, 100, 216, 231 si altele. Toate aceste obiectii si propuneri, de comun cu cele relatate in avizele comisiilor permanente, a Directiei juridice, precum si in amendamentele inaintate de deputati vor fi examinate si propuse spre adoptare in cadrul dezbaterilor asupra proiectului in cauza in lectura a doua.

Pornind de la cele mentionate, Comisia propune proiectul de lege spre adoptare in Parlament in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.715, in conditiile raportului Comisiei de profil. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Vreau sa il invit la tribuna centrala pe domnul Procurorul General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea, pentru a prezenta informatia solicitata privind accidentul aviatic produs la 12 aprilie anul curent.

Domnule Procuror General,

Va rog.

 

Domnul Valeriu Gurbulea – Procurorul General al Republicii Moldova:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Vizavi de interpelarea privind catastrofa aeronautica care a avut loc in orasul Chisinau pe Aeroportul international Chisinau la 11 septembrie curent aduc la cunostinta urmatoarele.

Aeronava de tip AN-32, care apartine unei intreprinderi din Marea Britanie cu sediul la Londra si a fost transmisa in arenda unei companii din Sudan “Catavia”, a sosit la Chisinau la 31 martie curent pentru a efectua lucrari de testare si deservire tehnica in baza unui contract cu intreprinderea din Chisinau “Aviatec service”.

In urma lucrarilor de testare, a fost eliberat permisul respectiv si, la 8 aprilie curent, nava nominalizata a efectuat un zbor de testare. In rezultatul acestui zbor, s-a constatat lipsa functionarii transpoderului acestei nave, care reprezinta un emitator de legatura cu radarele intreprinderii “Moldatsa”.

In rezultatul stabilirii lipsei functionarii acestui transpoder, s-a luat decizia de a efectua o aterizare in regim de control vizual, care s-a soldat cu succes. Ulterior, fara a verifica suplimentar cauza nefunctionarii acestui utilaj, la 11 aprilie curent, s-a decis decolarea acestei nave pe ruta Chisinau–Antalia–Sudan, zborul urmind sa fie efectuat la orele 16. Din cauza intirzierii a 2 membri ai echipajului, zborul a fost aminat pentru orele 22 si 10 minute.

Decolarea a avut loc la ora nominalizata si dupa 7 minute de zbor nava, fiind la inaltimea de circa 6 mii de metri si constatindu-se, de asemenea, lipsa legaturii cu radarele Intreprinderii de Stat “Moldatsa” si facind o incercare de  a face legatura cu utilajele asemanatoare de la Odesa, care, de asemenea, nu au fost, nu s-a soldat cu succes, s-a luat decizia de a ateriza din nou pe Aeroportul International din Chisinau in regim de control vizual al aterizarii.

Serviciile de navigatie au transmis parametrii zborului pentru aterizare pilotilor si nava a purces la manevra de aterizare. Intrind in zona aterizarii, nava a agatat liniile de transmisie inalta din preajma Aeroportului International Chisinau, iar apoi a lovit constructia unui radar metalic si a cazut cu citeva sute de metri inainte de pista, izbucnind un incendiu.

Imediat, la fata locului s-au deplasat echipajele Departamentului de Situatii Exceptionale care au purces la lucrarile de stingere si lichidare a urmarilor acestei catastrofe. Imediat, la fata locului a fost format un grup de urmarire penala din procurori ai Procuraturii Generale, Procuraturii de transport, ofiteri ai Ministerului de Interne si ai Serviciului de Informatii si Securitate.

Din start, activitatea acestui grup mixt de urmarire penala a fost axat pe cercetarea locului acestei catastrofe, fixarea si recuperarea corpurilor delicte, a documentatiei de bord care era imprastiata pe intreg perimetrul acestei catastrofe, a fragmentelor avionului care aveau importanta pentru cercetarile ulterioare. In mod special, au fost ridicate cutiile negre care au fixat parametrii zborului si convorbirile duse intre echipaj si cu serviciile de sol, cit si inregistrarile intre serviciul dispecerat si echipajul aeronavei.

Concomitent, au fost intreprinse actiuni de urmarire penala in scopul cercetarii cadavrelor, evacuarii lor si transmiterii lor la biroul de expertiza medico-legala pentru efectuarea expertizelor si identificarii cadavrelor.

Luni dimineata, a avut loc o intilnire cu membrii Comisiei de stat care urmeaza sa identifice, sa verifice acest accident, carora le-au fost transmise cutiile negre. Din cauza ca utilajul in Republica Moldova nu a permis descifrarea cutiilor negre, s-a decis transmiterea lor la Moscova, pentru descifrarea lor cu suportul specialistilor din Comitetul de aviatie interstatal ...

Actualmente, aceste cutii negre se afla la Moscova in faza de descifrare, la lucrarile de descifrare participind si un procuror. Conform datelor prealabile, impactul a avut loc din cauza ca inaltimea in faza aterizarii nu a fost respectata, avionul agatind, dupa cum am mentionat, liniile de transmisiune inalta si, ulterior, lovind in radar.

A fost o eroare de inaltime sau eroare de distanta urmeaza sa se decida, pe parcursul urmaririi penale si in cadrul rezultatelor si concluziilor Comisiei de stat deja formate. Insa Procuratura Generala a pornit urmarirea penala in baza articolului 263 alineatul (2) din Codul penal al Republicii Moldova, incalcarea regulilor de circulatie si exploatare a transportului avia si actualmente activitatea procurorilor in comun cu activitatea comisiei este indreptata spre verificarea tuturor circumstantelor ce tin de testarea si repararea acestei nave, permisiunea de decolare cit si ceea ce tine de pilotarea acestei nave pina la momentul catastrofei.

Acestea sint datele de care dispune Procuratura Generala in momentul de fata. Tin sa va mai aduc la cunostinta ca atit documentatia de bord, cit si inregistrarile au fost recuperate. De asemenea, Procuratura a ridicat atit documentele ce tin de trecerea controlului vamal al incarcaturii si al pilotilor, cit si documentele ce tin de deservirea tehnica si testarea acestei aeronave.

In viitorul apropiat, prin colaborare cu membrii Comisii de Stat, consideram ca vom avea toate posibilitatile pentru a stabili cauzele care au dus la aceasta catastrofa.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Procuror general,

Va multumim pentru informatia prezentata.

Intrebari?

Va multumesc.

Stimati colegi,

Este ora 13.57. Ora intrebarilor.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Sergiu Tatarov, viceministru al administratiei publice locale, pentru a oferi raspuns la intrebarea doamnei deputat Zoia Jalba privind situatia iazului din orasul Orhei. Va rog.

 

Domnul Sergiu Tatarov – viceministru al administratiei publice locale:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Pe marginea interpelarii doamnei deputat Zoia Jalba vreau sa va comunic urmatoarele. Vizavi de iazul sau de utilizarea iazului din orasul Orhei, au fost invocate citeva impedimente in utilizarea pentru Scoala Sportiva si pentru efectuarea cantonamentelor, pentru caiac–canoe, precum si ca zona de agrement.

Vreau sa va comunic ca, in conformitate cu dispozitiile Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti din 16 februarie 1979 si din 18 octombrie 1983, acest bazin acvatic a fost transmis in gestiune Asociatiei Vinatorilor si Pescarilor din Republica Moldova.

Ulterior, acest fapt, deja in anii dupa 2000, a fost contestat de Primaria Orhei. S-a incercat trecerea in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale Orhei, insa, prin instantele judecatoresti si ultima decizie a Curtii de Apel Chisinau a fost din 17 mai 2007, cererea Primariei a fost respinsa. Conform acestei decizii revocabile, a ramas in gestiunea Asociatiei Vinatorilor si Pescarilor. Astfel, actualmente acest bazin acvatic este in continuare in folosinta acestei Asociatii si a unui agent economic, care au incheiat contract de exploatare comuna.

Urmatorul aspect, despre care consideram necesar sa va comunicam, este faptul ca, intru efectuarea unor lucrari ameliorativ-piscicole si a reparatiei instalatiilor hidrotehnice si cu permisiunea Serviciului Piscicol, Asociatia Vinatorilor si Pescarilor, la finele anului 2006, au efectuat scurgerea, nu scurgerea, dar au evacuat apa din bazinul acvatic, pentru a efectua anumite lucrari de reparatie. Dupa aceea, apa a revenit, insa dat fiind faptul ca anul trecut a fost si seceta, apa nu a revenit undeva jumatate de metru, de la un metru pina la jumatate de metru nu a revenit la standardul necesar. Si din cauza respectiva s-au creat anumite incomoditati pentru utilizarea de catre sportivi a lacului. Deci undeva vreo 4 – 5 metri.

Practic, vreau sa va comunic ca, in urma interventiei, in urma convocarii partilor cointeresate, inclusiv la fata locului, de catre reprezentantii ministerului nostru, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, reprezentantii autoritatilor locale...

 

Domnul  Marian Lupu:

Mai are un minut. Pina la 3 minute.

 

Domnul  Sergiu Tatarov:

Da, bine... intre Asociatia Pescarilor si Vinatorilor si scoala respectiva a fost incheiat un acord, eu chiar il am, unde ei au stabilit modalitatea de utilizare a  acestui lac. Practic, toate problemele au fost scoase.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Tataru,

Va multumim.

 

Domnul  Sergiu Tatarov:

Cu placere.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog sa adresati intrebarile dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea mea este adresata Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor si Primariei municipiului Chisinau. De cit timp au nevoie aceste doua structuri ca sa asigure ritmic cu transport urban pacientii, personalul si vizitatorii Spitalului Republican de Psihiatrie din municipiul Balti si anume prin prelungirea traseului autobuzului orasenesc nr. 20A pina la institutia medico-sanitara mentionata? Deoarece, din lipsa acestui traseu, au de suferit circa 750 de pacienti din spitalul vizat, precum si intreg personalul lui, dar mai ales rudele, copiii, parintii si alti vizitatori zilnici ai acestei institutii.

Lipsa transportului urban municipal de pasageri pina la spitalul nominalizat creeaza dificultati si incomoditati considerabile pentru paturile socialmente vulnerabile si, totodata, contribuie la sustinerea nejustificata a proprietarilor de transport privat, ceea ce, in consecinta, se rasfringe negativ asupra functionarii spitalului respectiv. Raspuns la intrebare si masurile intreprinse rog sa imi fie prezentate in scris.

Si a doua intrebare, la fel, este adresata Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor: cum se executa ordinul nr.67 din 21 martie 2008 cu privire la ajustarea tarifelor in transportul de calatori pe rutele regulate, prin care
s-a majorat costul pentru un pasager kilometru cu mijloace de transport de tip comun pina la 40 de bani, cu scaune capitonate pina la 42 de bani in 5 raioane la discretia domnilor? Dar rog sa fie verificat cum se respecta  acest ordin, ruta Balti–Pirlita din raionul Falesti. La fel, solicit aceasta informatie sa imi fie prezentata in scris.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interpelarea o adresez Guvernului Republicii Moldova, doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanii. Tinind cont de adresarile locuitorilor satului Tipala, raionul Ialoveni, cit si ale altor cetateni ai Republicii Moldova, solicit informatia despre realizarea prevederilor Legii nr.154 din 5 iulie 2007 privind acordarea compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural, lege care are drept scop atragerea specialistilor din domeniul invatamintului, medicinii si culturii in zona rurala.

Rog sa imi fie prezentata informatia despre transferurile banesti de la bugetul de stat spre bugetele unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Cum au fost repartizate aceste finante? Citi cetateni din categoriile mentionate au beneficiat de aceste compensatii unice? Si care sint perspectivele de realizare a acestor prevederi si in continuare? Raspunsul il solicit de la tribuna Parlamentului la sedinta urmatoare, cu prezentarea informatiei si in scris.

Multumesc foarte mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Marcel Raducan:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Aflindu-ma recent in satul Hlinaia, raionul Edinet, am vizitat mai multe gospodarii supuse pericolului de alunecari de teren, cum ar fi gospodaria familiilor Trinca, Botnaru si altele. Rog ca Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, impreuna cu Ministerul Afacerilor Interne, Directia Stare Exceptionala sa ia cunostinta de situatia creata in aceasta comuna si, ulterior, sa prezinte un plan de actiuni concrete pentru a evita catastrofa care ar putea avea loc in curind, in cazul in care nu se vor lua masurile de rigoare.

Si a doua intrebare este adresata domnului Guznac, ministru al administratiei publice locale.

Stimate domnule ministru,

Recent, in raionul Leova a fost prezentat vicedirectorul Directiei teritoriale control administrativ, domnul Eugen Buraga, ex-vicepresedinte al raionului Leova, care mai activeaza, cred eu, prin cumul in calitate de conducator al grupului de consilieri comunisti in consiliul raional.

Solicit sa confirmati compatibilitatea functiilor detinute de domnul Buraga, care este subalternul dumneavoastra. Si v-as mai ruga, domnule ministru, sa expediati o copie de pe ordinul de numire in functie a domnului Eugen Buraga.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu cred ca la noi lucrurile nu merg prea bine, pentru ca, vedeti, ne miscam contrar acelor de ceasornic.

Domnule Lupu,

Aceasta pentru dumneavoastra am spus. Ati luat-o incolo.

Domnul  Marian Lupu:

Poate mai vreau si eu sa intorc timpul putin inapoi.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Auziti, sa incercam asa, daca normal nu merge. Eu ma adresez doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanii.

Stimata doamna Prim-ministru,

Va solicit informatii concrete privind alocarile efectuate de la bugetul de stat pentru investitii capitale destinate Cancelariei Guvernului, Aparatului Parlamentului si Presedintiei incepind cu anul 2001 si pina in prezent, repartizat pe ani si pe obiectivele din gestiunea acestor institutii.

Rog sa imi prezentati informatii si privind alocarile efectuate pentru reparatii capitale, realizate la obiectivele mentionate, lista antreprenorilor cu care s-au semnat contracte de efectuare a lucrarilor, volumul finantarii contractelor, semnate cu fiece antreprenor aparte si copiile de pe aceste contracte.

De asemenea, va solicit informatii si documentele concrete privind contractele si volumele de lucru contractate in mod direct sau prin licitatii publice, sau de orice alt fel cu Societatea Comerciala “Moldconstructmarket”, ca  si  orice  alte  contracte semnate de diferite ministere cu “Moldconstructmarket”.

Sper ca unele posibile imprecizii in invocarea acestei firme de numire, forma de organizare sau alte aspecte mai putin insemnate, nu vor constitui un impediment pentru a-mi fi prezentate toate informatiile exhaustive pe subiectul vizat. Astept in scris raspunsul ce va insoti actele solicitate conform legislatiei in vigoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Interpelare doamnei ministru al educatiei si tineretului Larisa Savga si consiliului raional al orasului Orhei.

Un grup de cetateni din satul Discova – Soboleva Elena, Turcan Ilie, Panfili Pavel si altii, care fac parte din comuna Putintei raionul Orhei, s-au adresat pentru a solutiona problema lipsei gradinitei de copii in acest sat. Locuitorii satului Discova au luat initiativa si au incercat sa solutioneze problema. Au adunat un pic de mobilier, bani, au constatat ca ar putea fi utilizata o parte din spatiul scolii. Insa pentru infiintarea gradinitei mai e nevoie de mai multe finante, mobilier special, utilaj pentru bucatarie s.a.m.d. Pentru aceasta este nevoie de mijloace financiare de care primaria locala nu dispune.

In acest context, precum si cu ocazia, sa nu uitam ca anul curent a fost declarat Anul tineretului, in temeiul articolelor 21 si 22 din Legea despre statutul deputatului, solicit Ministerului Educatiei si Tineretului, consiliului raional Orhei de a studia aceasta problema si solutiile care pot fi gasite pentru a rezolva problema data, ca generatia tinara sa isi poata educa copiii in conditii normale si pentru dezvoltarea integrala a familiei.

Multumesc.

Si raspunsul il solicit in scris in termenele stabilite de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.    

 

Domnul Vladimir Filat: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnului ministru al constructiilor si dezvoltarii teritoriului Vladimir Baldovici, adresez aceasta intrebare. La 15 aprilie 2008, un grup de cetateni, 48 la numar, locatari ai blocului locativ din municipiul Chisinau, strada Cornului 11/1 au depus o plingere colectiva prin care se arata, ca doar la citiva metri de la blocul in care locuiesc se incearca a se construi un alt bloc locativ, defrisind copacii, ocupind in mod abuziv terenul de joaca al copiilor, terenurile adiacente, inclusiv ograda.

Totodata, in plingere se indica ca Societatea constructoare intentioneaza sa bata in pamint piloni de constructie, fapt care poate conduce la deteriorarea temeliei sau chiar la avarierea blocului locativ. Desi acesti cetateni s-au adresat de mai multe ori conducerii intreprinderii, care  intentioneaza sa construiasca acest bloc si institutiilor abilitate sa intervina pentru a stopa actiunile ilegale intreprinse, de fiecare data li se declara ca constructia este autorizata.

In temeiul celor expuse si intru elucidarea faptelor expuse, solicit verificarea sub toate aspectele ale legalitatii acestei constructii si luarea tuturor masurilor necesare, pentru a nu pune in pericol viata persoanelor care locuiesc in blocul din strada Cornului 11/1. Raspuns la interpelare solicit sa fie prezentat in forma scrisa in termenul stabilit de legislatie.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, stimate domnule Presedinte.

Prima interpelare, intrebare o adresez doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanii si doamnei ministru al finantelor Mariana Durlesteanu.

Stimate doamnelor,

Printr-o circulara a sefului adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat doamna Liuba Istrati din martie 2008 catre inspectoratele fiscale de stat teritoriale, acestora li s-au dat indicatii sa oblige notarii si birourile infiintate de acestia sa perceapa platile pentru serviciile notariale, cu utilizarea masinilor de casa si control.

Aceasta circulara, in opinia noastra, este o abatere grosolana de la legislatia in vigoare, deoarece, conform articolului 66 litera c) din Constitutie, interpretarea legilor si asigurarea unitatii reglementarilor legislative pe intreg teritoriul tarii este o atributie exclusiv a Parlamentului.

Cu atit mai mult, prin Hotarirea Curtii Constitutionale nr.13 din 29 mai 2007 pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Regulamentul cu privire la aplicarea masinilor de casa si control pentru efectuarea decontarilor in numerar, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998, prevederile privind obligarea notarilor birourilor individuale si asociatiei de avocati de a aplica masinile de casa si control cu memorie fiscala, au fost declarate neconstitutionale.

In temeiul celor expuse, rog domniile voastre sa interveniti pentru anularea circularelor ilegale, date de inspectoratele fiscale in domeniul mentionat. Raspunsul il solicit in plenul Parlamentului.

A doua interpelare o adresez mai multor demnitari: domnului Victor Stepaniuc, prim-viceprim-ministru, doamnei Larisa Savga, ministru al educatiei si tineretului, domnului Vladimir Baldovici, ministru al constructiei si dezvoltarii teritoriului, domnului Vitalie Valcov, Seful Biroului National de Statistica si domnului Dorin Chirtoaca, Primar general al Municipiului Chisinau. Este binecunoscut faptul ca in ultimii ani in municipiul Chisinau s-a marit vertiginos numarul de case de locuit, care se construiesc, in majoritatea lor covirsitoare, din resursele financiare ale cetatenilor. Totodata, este ingrijorator faptul ca paralel cu aceasta, nu se construieste absolut deloc, ceea ce inseamna o infrastructura necesara: gradinite de copii, scoli, institutii medicale.

In legatura cu aceasta, rog o informatie ampla asupra urmatoarilor indici pe ultimii cinci ani.

1. Citi metri patrati de spatiu locativ si cite apartamente s-au dat in exploatare in municipiul Chisinau, in general, si pe sectoarele municipiului, in special?

2. Cite scoli, gradinite, institutii medicale s-au construit in aceeasi perioada in municipiul Chisinau si pe sectoare aparte? Si care este capacitatea acestora?

3. Citi copii in virsta de pina la 7 ani si de la 7 la 19 ani domiciliaza la data de 1 ianuarie 2008 in municipiul Chisinau si pe sectoare separat?

Raspuns solicit in scris, iar de la domnul Victor Stepaniuc – de la tribuna Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea o adresez Guvernului Republicii Moldova. Prin Hotarirea Guvernului nr.1146 din 15 octombrie 2004 se eliberau niste credite preferentiale pentru anumite categorii de cetateni: acei care au fost in Afganistan, la Cernobil, in Transnistria, represati. Din 2007 s-a stopat eliberarea acestor credite, acordarea acestor credite de catre Banca de Economii. Intrebarea mea este: de catre cine a fost stopat si cind se va relua, daca se va relua?

Si a doua intrebare tot Guvernului Republicii Moldova. Prin Hotarirea Guvernului nr.93 din 4 februarie 2008 s-a format o Comisie paritara pentru descentralizare administrativa. In componenta acestei Comisii au fost inclusi mai multi functionari din minister si s-a tinut cont si de catre asociatiile obstesti, despre care se vorbeste foarte mult in raportul Guvernului cu privire la aceasta Comisie, domnul Panciuc si domnul Policinschi. Nu am nimic impotriva, dar nu inteleg cit Ministerul Administratiei Publice Locale va mai incerca sa nege existenta si altor asociatii. Ei, de la Panciuc au fost 30 de primari si vreo 30 de consilieri.

La Riscani au fost la Liga Nationala peste 400 de primari si la Asociatia presedintilor de raioane si consiliile raionale. La domnul Policinschi sint 11, dincolo sint 21. Eu cred ca ar trebui sa tinem cont de acest lucru si mai drastic. Nu mai sint in aceasta Comisie reprezentantii mediului academic, societatea civila si alti specialisti, care cred ca ar fi de folos. Va rog raspunsul sa il primesc in scris.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.  

 

Domnul Igor Klipii:  

O intrebare adresata doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanii. Printre multiplele probleme pe care le-a creat Republicii Moldova separatismul, se enumara si cea a traficului de automobile importate din tarile europene prin regiunea separatista si lipsa unui cadru juridic clar pentru acest transport. Astfel, unitatile de transport cu numerele de inmatriculare, ale regiunii separatiste sint un unele cazuri, retinute, iar numere de inmatriculare iarasi  in unele cazuri, ridicate. La fel, in unele cazuri, aceste numere sint restituite, iar in alte cazuri nu. Colaboratorii politiei rutiere pretexteaza actiunile sale prin faptul, ca ar exista o circulara verbala prin care li se cere sanctionarea transportului cu numerele de inmatriculare ilegale, fara a propune cetatenilor solutia pentru depasirea acestei situatii de impas.

Solutia, totodata, este sugerata si anume: obtinerea cetateniei regiunii separatiste, fapt care permite atit detinerea, cit si libera circulatie pe intreg teritoriul Republicii Moldova a transportului cu numere de inmatriculare ale regiunii separatiste. In 70 de cazuri din 100 cetatenii nostri asa si procedeaza. In alti termeni, Republica Moldova – statul moldovenesc indeamna cetatenii sai sa se dezica de cetatenie, fapt care ar fi catalogat intr-o tara normala drept tradare de tara.

Este absolut evident faptul ca modalitatile de import, precum si lipsa evidentei acestui transport pe teritoriul Republicii Moldova, precum si actiunile incoerente ale autoritatilor publice centrale reprezinta o sursa de coruptie de proportii. La fel, este evidenta si implicarea in aceasta retea de trafic a structurilor puterii politice centrale ale statului.

In acest context, stimata doamna Prim-ministru, in baza sesizarilor din partea cetatenilor proprietari de unitati de transport cu numere de inmatriculare ale regiunii separatiste, procurate pe pietele auto autorizate pe teritoriul Republicii Moldova, rog sa fiu informat referitor la statutul juridic al transportului auto cu numerele de inmatriculare ale regiunii separatiste si care sint solutiile propuse si actiunile intreprinse pentru solutionarea acestei probleme, precum si asupra faptului, care sint indicatiile concrete de care se ghideaza sau trebuie sa se ghideze colaboratorii Politiei Rutiere in aceste cazuri. Rog ca acest raspuns sa fie prezentat de la tribuna centrala.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо. Около месяца назад примэрии села Шoлкань, района Сорока был продан бывший дом специалистов, один из объектов имущественной квоты жителей этого села, в котором проживала семья Волошиных из двух человек, не располагающая другим жильем.

Раннее были проданы и другие объекты имущественной квоты: гараж и бывшее правление колхоза. На обращение владельцев квот в отдел приватизации районного совета Сорока был направлен ответ, согласно которому имущественная квота была распределена между лидерами, а документы о распределении не сохранились.

Общее собрание владельцев имущественных квот по вопросу их администрирования не проводилось. Прошу Генеральную прокуратуру проверить, как была распределена, отчуждена и продана имущественная квота жителей села Шолкань района Сорока и как были израсходованы деньги от ее продажи.

Ответ прошу дать в письменном виде.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea mea o adresez domnului ministru al aparari Vitalie Vrabie. La adresa mea au parvenit citeva plingeri de la unii cetateni, in care se indica precum ca copiii lor, in timpul satisfacerii serviciului militar, au fost supusi la indeplinirea unor lucrari in conditii inadmisibile, fapt ce a dus ulterior la trecerea unora in rezerva, ca fiind inapti de serviciul militar in legatura cu boala obtinuta in timpul serviciului militar.

In legatura cu aceasta, solicit sa mi se prezinte in scris informatii cu privire la faptul, care a fost motivul antrenarii militarilor care isi satisfaceau serviciul  militar, mai exact a celor din Brigada de infanterie moto nr.2 pe parcursul anilor 2005–2006 la lucrarile de constructie a unor obiective particulare in padurea Tiganca din raionul Orhei. Care din unitatile Ministerului Apararii au fost antrenate in aceste lucrari, numarul militarilor antrenati si copia de pe ordinul in baza caruia au fost mobilizati la aceste lucrari.

Citi dintre militari au fost ulterior trecuti in rezerva ca fiind inapti de serviciul militar in legatura cu boala obtinuta in timpul serviciului militar in perioada anilor 2005–2006?

Raspunsul rog sa fie prezentat in scris.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos.

Intrebarea este adresata Ministerului Justitiei al Republicii Moldova. Incepind cu data de 1 ianuarie 2007 urma sa fie pusa in aplicare noua prevedere a Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, ce tine de restituirea proprietatilor fostelor victime.

Conform modificarilor operate in articolele 12 si 12¹ din lege, compensatia pentru averea confiscata, nationalizata sau luata in alt mod, urma sa fie achitata din contul consiliilor locale si din cel de stat.

Abia la data de 5 iunie 2007, de catre Guvernul Republicii Moldova a fost adoptata Hotarirea de Guvern nr.627, publicata in Monitorul Oficial al Republicii Moldova la data de 8 iunie 2007. Hotarirea nominalizata prevedea modalitatea de  formare  a comisiilor speciale si modalitatea de examinare a cererilor beneficiarilor.

Ultima modificare de Guvern a fost adoptata prin Hotarirea din 7 decembrie 2007. Conform circularei Ministerului Justitiei, adresata tuturor presedintilor consiliilor raionale, datata cu luna martie 2008, se da o interpretare autonoma prevederilor Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, in special tratarea termenelor de prescriptie si existenta sau inexistenta dreptului de a cere despagubiri pentru o anumita categorie de persoane.

In virtutea celor spuse, avind in vedere faptul ca hotaririle de Guvern, cind au intrat in vigoare cu o intirziere de 9 luni, solicit de la Ministerul Justitiei raspuns la urmatoarele doua intrebari.

Prima. Care ar fi imputernicirile viceministrului justitiei de a da interpretari textelor legislative, in special cum explicati circulara sus-nominalizata, expediata presedintilor consiliilor raionale.

A doua. Care au fost actiunile Ministerului Justitiei in a asigura respectarea drepturilor fostilor deportati, care au fost pusi in situatia de omitere a termenului de prescriptie stabilit, conform Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice si care sint propunerile Guvernului pentru a depasi aceasta situatie care a pus in situatie dificila persoanele respective.

Si a treia.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In mod repetat atrag atentie  asupra faptului ca nu am primit raspuns la intrebarile adresate domnului Andrei Cimili.

La una din intrebari lipseste raspunsul pe parcursul unei luni. La cea de a doua intrebare, am primit un raspuns care nu tine de subiectul intrebarii adresate.

In virtutea celor spuse, atrag atentie asupra faptului ca astept raspuns si amintesc functionarilor cu functii inalte de stat din Republica Moldova ca in Republica Moldova avem o lege a petitionarilor, cu privire la petitii, care prevede si tragerea la raspundere a celor care incalca prevederile acestei legi.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Secretariatul, rog sa luati la control.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu aveam, de fapt, aceeasi intrebare pe care a adresat-o domnul Bujor. Din aceste motive, mai adaug la ceea ce a spus dumnealui si solicit raspunsul la tribuna Parlamentului, asupra compensarii averii confiscate de la victimele represiunilor comuniste.

Ce s-a mai hotarit cu acel certificat de mostenitor, pe care nu il pot obtine nici pina astazi fostii represati si ce se intimpla cu acei care nu au reusit in acel termen, pina la 31 decembrie, sa depuna cererea sau a ajuns cu intirziere sau in unele raioane nu au fost primite aceste cereri, pe motiv ca nu aveau toate anexele, dar, de fapt, ne intelesesem ca cererea poate fi depusa fara a avea anexele. A fost refuzul de primire a acestor cereri. Acum oamenii sint trimisi in judecata pentru a restabili termenul, din ce motive nu au depus pina la 31 decembrie.

Si vin sa intreb, ca nu am primit raspuns de la tribuna Parlamentului la o intrebare adresata inca la 21 februarie anul curent, dar reiterata de jumatate de an in urma, adica din anul trecut inca, referitor la masurile intreprinse de Guvern pentru a uni la conducta de gaz strada Coropceanu 1-B pentru a nu se folosi de buteliile de gaz acele 56 de familii care locuiesc timp de 8 ani in conditii inumane.

Si a doua intrebare as vrea s-o pun, caci am ramas ieri putin uimita, ca se poate astepta la noi la asa avea, cind noul director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei a anuntat la conferinta de presa ca nu ar fi primit, nu ar fi ajuns o intrebare de a mea la Centru, care a fost adresata inca la 20 martie anul curent si se referea le verificarea pe ce cai vin ajutoarele impartite de catre Partidul Popular Crestin Democrat si despre finantarea acestui partid din exterior.

Am verificat si Aparatul Parlamentului si-a facut datoria. Aceasta interpelare a mea a ajuns la Centru sub semnatura inca la 24 martie, din care motiv o reiterez si sint in asteptarea acelui raspuns la intrebarile adresate.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Prima intrebare i-o adresez doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanii. In conditiile in care Republica Moldova profita, de la 1 martie anul curent, de niste privilegii extraordinare de pe urma aplicarii acestui principiu al comertului asimetric in raporturile noastre comerciale cu Uniunea Europeana, noi continuam sa avem un numar modest de posturi vamale la frontiera de apus a Republicii Moldova.

Se creeaza impresia ca nu se intreprind eforturi suficiente pentru a majora numarul acestor posturi vamale si pentru a facilita in felul acesta accesul agentilor nostri economici pe piata Uniunii Europene.

In acest caz, vreau sa invoc din nou problema postului vamal de la Lipcani  care, din pacate, pina in prezent asa si nu a fost deschis. Exista un impediment si solicit doamnei Prim-ministru sa ofere un raspuns clar, exhaustiv asupra cauzelor care treneaza darea in exploatare a acestui important post vamal, care ar permite un acces liber si convenabil pentru agentii economici din nordul Republicii Moldova catre piata Uniunii Europene.

Rog, de asemenea, sa imi furnizeze informatia cu referire la masurile prevazute pentru a debloca aceasta stare trista a lucrurilor si pentru a pune in aplicare o prevedere a acordului moldo-roman cu privire la instituirea acestui post vamal?

Si a doua intrebare o adresez domnului prim-viceprim-ministru, ministru al economiei si comertului Igor Dodon. In conditiile in care remitentele expediate de catre concetatenii nostri, aflati la munci peste hotare, inregistreaza in fiecare an o crestere continua, iar cea din anul 2007 fiind una record, apare o fireasca si logica intrebare: care sint strategiile elaborate si aplicate pina in prezent de catre Guvern, menite sa redirectioneze aceste fluxuri considerabile de valuta straina catre niste proiecte de importanta nationala, care ar permite solutionarea multiplelor probleme cu care ne confruntam la ora actuala, inclusiv acordarea unor sanse pentru cetatenii nostri, care muncesc la negru peste hotare, sa revina acasa si sa se incadreze in cimpul muncii, profitind de pe urma unor asemenea proiecte importante?

Deci daca, eventual, pina in prezent nu au fost elaborate asemenea strategii, solicit sa imi fie prezentate strategiile de perspectiva pe care executivul nostru urmeaza sa le implementeze pe perioada imediat urmatoare.

Si as solicita ca acest raspuns sa imi fie prezentat de la tribuna centrala a Parlamentului.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vasile Pintea:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea o adresez domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. Directia Teritoriala Control Administrativ Hincesti a intervenit pe linga Ministerul Administratiei Publice Locale cu un demers pentru a se exprima asupra legalitatilor unor decizii adoptate de catre consiliul raional Leova, in special eliberarea din functie a vicepresedintelui raionului Leova si a secretarului consiliului raional Leova. 

Aceste proiecte de decizii, adoptate de consiliu inca la 28 februarie 2008, nu au fost semnate intentionat de domnul Eugen Buraga, care a incalcat grosolan accesul la justitie a celor eliberati din functiile respective.

Rog, domnule Procuror General, sa examinati daca actiunile domnului Buraga nu cad sub incidenta Codului penal, ce prevede raspundere penala pentru abuz in serviciu. Si rog sa interveniti in instanta de judecata pentru restabilirea la munca a doamnei Efrosinia Cretu in functia de vicepresedinte al raionului si a domnului Ion Borza in functie de secretar al consiliului raional Leova.

Multumesc.

Raspunsul il solicit in scris.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acestea au fost intrebarile inaintate in cadrul Orei intrebarilor din sedinta plenului de astazi. Acum timpul rezervat pentru declaratii. Timpul solicitat. Deci sintem la declaratii. Ordinea de zi este epuizata. Nu, aceasta atunci o sa fie.

Domnule Urechean,

Va rog.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimati colegi,

Am recurs la aceasta declaratie pentru a ma adresa, in numele Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, fortelor democratice si proeuropene. E un gest pe care unii il pot numi riscant, altii – populist. Eu il consider obligatoriu, avind in vedere pericolul reprezentat de clanul corupt aflat la putere, dar si de sarcina de a ne elibera de imbratisarile acestei caracatite si de a reda Republica Moldova civilizatiei europene.

Este o ratiune si un scop, ce face ca apelul nostru sa fie valabil pentru toata lumea de buna credinta, indiferent de doctrine politice sau de alte criterii. Ii chem sa il accepte si acei din afara partidelor, dar au la ce se gindi si membrii PCRM, constienti de faptul ca propria lor conducere s-a mafiotizat si lucreaza impotriva intereselor poporului.

Totusi, in primul si in primul rind, “Alianta «Moldova Noastra»” si Fractiunea sa parlamentara face apel catre conducatorii si membrii partidelor democratice sa inceteze atacurile reciproce si rivalitatile marunte dintre ele, solidarizindu-se in lupta politica contra regimului dictatorial si antinational ale clanului Voronin. Este un regim pentru care nu conteaza denumirea, culoarea politica, liderul sau idealurile, caci toate acestea sint doar instrumente. El,
intr-adevar, nu are morala si incearca acum din nou o operatiune de schimbare la fata, sa isi schimbe parul, cum spun moldovenii. E gata sa se divizeze in coloane diferite, sa inlocuiasca papusile urite cu altele mai frumoase, sa faca totul pentru a mentine Moldova in mrejele papusarilor sai.

Pentru scopurile lor obscure au banii pe care i-au furat din munca moldovenilor, din excrocheriile cu bunuri publice, din preluarea afacerilor private, din economiile facute pe seama salariatilor si a pensionarilor, din speculatiile valutare si cele comerciale, prin care absorb remitentele trimise de acei peste un milion de moldoveni ajunsi la munca peste hotare.

Au resursele mediatice pe care le-au subordonat intr-o masura nemaivazuta, domina programele teleradiodifuziunii, numite publice, si controleaza, cel putin, trei retele private de televiziune cu acoperire nationala. Citeva agentii de presa, inclusiv cea de stat, citeva ziare cu acoperire masiva la nivel national, inclusiv pe cele luate de la Guvern s.a.m.d.

Au concentrat resursele administrative coercitive, logistice si materiale ale statului, pe care le folosesc cu o obraznicie rara in interesele clanului de la putere. De la ajutoare umanitare sau credit preferentiale, impartite din numele lui Voronin si campania, pina la justitie, politie, procuratura, toate structurile Guvernului si chiar cele care ar trebui sa fie autonome.

Impotriva acestei puteri a neodictaturii, ce este, ce poate si ce face opozitia democratica? Iata intrebarea care suna tot mai frecvent si mai apasat din partea cetatenilor simpli, din partea observatorilor locali, dar si din cea a exponentilor structurilor externe internationale, din partea principalelor state parteneri Romania, Ucraina, SUA, Rusia si altele.

Intrebarea devine cu atit mai importanta cu cit in politica europeana si regionala apar noi evolutii si cuprind automat Republica Moldova. In procesul reglementarii transnistrene se forteaza dialogul sabotat ani de zile si nu se stie daca aceasta graba va dezlega sau va stringe nodul acestui diferend.

Ca sa nu mai vorbim de starea dezastruoasa in care se afla economia tarii si nivelul de trai al oamenilor, problemele cele mai sensibile in societate, responsabilitatea noastra trebuie sa fie intotdeauna inalta. Dar, in actuala situatie, in acest an preelectoral ea este deosebita. Exponentii fortelor democratice proeuropene au datoria sa convinga propriii cetateni si lumea intreaga de faptul ca se ridica la nivelul aceste responsabilitati, ca sunt capabili sa actioneze in comun pentru a da Republicii Moldova  o sansa noua si reala de a atinge standardele europene de democratie si de viata.

Si, spre regret, in loc sa vedem unirea tot mai strinsa a fortelor impotriva clanului corupt al puterii si al relelor produse de capii lui, asistam la reglari de conturi intre liderii democrati. Este un spectacol atit de convenabil papusarilor comunisti, incit ei daca nu il organizeaza, atunci il alimenteaza din rasputeri.

Voi evita referintele concrete, caci “Alianta «Moldova Noastra»” nu isi poate asuma rolul de arbitru in confruntarile dintre alte partide si trebuie sa recunoastem ca pot fi reprosuri justificate si fata de noi.

Altul este scopul acestui apel. Si anume, in conditiile expuse mai sus si mai ales dupa modificarile restrictive in sistemul electoral, care lasa putine sanse si posibilitati de manevra la viitoarele alegeri parlamentare, chem colegii din partidele democratice sa renunte la orice actiuni de subminare reciproca pentru ca ele echivaleaza cu autodistrugerea si compromit sansele de viitor ale tarii. Acceptind orice polemici sanatoase si constructive, “Alianta «Moldova Noastra»” se orienteaza spre pastrarea unor asemenea relatii cu fortele democratice proeuropene ca sa ne permita formarea coalitiei pentru o noua guvernare in 2009.

Dar repet, pozitia noastra este ca trebuie de pus punct in disputele si confruntarile distructive din tabara democratilor si chem toate fortele cu aceleasi aspiratii sa reflecteze la acest apel si sa gaseasca putere si cai de solidarizare in numele cetatenilor si a viitorului Republicii Moldova.

Va multumesc frumos pentru atentie si aveti rabdare sa ascultati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.  

Doamna Pavlicenco,

Va rog.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Eu am sa dau citire declaratiei delegatiei politice nationale PNL cu privire la instaurarea unui regim politic autoritar in Republica Moldova. Delegatia politica nationala a Partidului National Liberal isi exprima ingrijorarea in legatura cu accentuarea tendintelor autoritariste in conducerea politica a Republicii Moldova. Dupa alegerile locale din 2007, Partidul Comunistilor de guvernamint impreuna cu aliatii sai au inasprit regimul de intimidari si de presiuni contra oponentilor politici, incercind sa forteze pe cai antidemocratice victoria in alegerile parlamentare din 2009.

PNL califica actuala conducere politica din Republica Moldova ca fiind o grupare de sorginte mafiota, care isi extinde arsenalul de metode antidemocratice manifestate, in primul rind, prin instalarea unui nou vechi guvern electoral, avind ca scop asigurarea victoriei comunistilor prin populism si represiuni. Continua aservirea si detinerea intregului control asupra institutiilor statului in interesul clanului mafiot de la conducerea PCRM, imblinzirea opozitiei santajabile si atacurile contra democratilor si a liberalilor prin bratul opozitiei colaborationiste, controlul mediilor de presa publice, adoptarea unor legi si amendamente pentru epurarea persoanelor incomode comunistilor din toate structurile de stat si favorizind clanul Prezidential antinational, rasturnarea coalitiilor democratice din consiliile raionale si locale, instigarea Procuraturii contra membrilor partidelor necomuniste, deturnarea banilor publici pentru scopuri electorale, manipularea opiniei publice prin neinformare, informare extrem de tendentioasa sau depasind orice norme ale bunului simt.

PNL, prin reprezentantii sai, a prevenit constant opinia publica dupa alegerile locale din 2007 asupra pericolului unor asemenea manifestari intr-un an preelectoral, pentru democratia fragila din societate. Gruparea instalata in piramida comunista i-a eliminat pina si pe “eminentii” intre ghilimele, reprezentantii PCRM aflati in fruntea Legislativului, a Fractiunii parlamentare comuniste a Guvernului, incercind sa evite raspunderea pentru guvernare incepind cu anul 1999, cind PCRM si PPCD au rasturnat Alianta pentru democratie si reforme si au instalat un guvern controlat de forte antidemocratice, antireformatoare si antinationale.

Un alt mecanism de incercare de a se mentine la putere este pentru comunisti dialogul cu reprezentanti ai regimului de la Tiraspol, regim calificat chiar de ei drept criminal. Prin transnistrizarea Republicii Moldova, ca metoda de reglementare a conflictului, si aducerea in Parlament, prin alegerile din 2009, a unor reprezentanti ai regimului separatist, PCRM vrea sa mentina cel de al doilea stat romanesc in sfera de influenta rusa si sa il scoata pentru totdeauna din calculele Occidentului ca eventual membru al Comunitatii euroatlantice.

Republica Moldova ar putea avansa spre comunitatea europeana si prosperitate numai facind parte din sistemul de securitate occidentala. Nu exista nici o diferenta intre clanurile Smirnov si Voronin. Ambele sint instrumente ale papusarilor de la Moscova. Diferenta rezida doar in cine dintre aceste doua grupari criminale cu interese antiromanesti si antinationale identice ar fi mai mult in gratiile Kremlinului.

PNL se va opune activ incercarilor de compromitere a vlastarelor de democratie din Republica Moldova si va face totul pentru constientizarea pericolului raminerii la putere a comunistilor si aliatilor lor, mobilizind cetatenii pentru un vot democratic. Este absolut necesar ca partida democratica sa inteleaga imposibilitatea unor alegeri democratice si libere in Republica Moldova si sa identifice varianta optima pentru a asigura totusi victoria fortelor prooccidentale reformatoare, nationale in alegerile parlamentare din 2009. Chisinau, 12 aprilie 2008.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Filat,

Va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Antrenati-va, caci o sa va prinda bine.

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Pe parcursul a mai multor ani, conducerea Republicii Moldova se straduieste sa convinga societatea de eforturile constante pe care le depune in procesul de integrare europeana. Pe de o parte, exista rapoarte ultraoptimiste, chiar triumfaliste, ale guvernantilor de la Chisinau, pe de alta parte, aprecieri rezervate ale structurilor Uniunii Europene.

Oamenii insa pot da calificative doar atunci cind, realmente, simt schimbari pozitive spre bine: democratie, libertate, un nivel de trai mai inalt. Deocamdata insa factorii externi, cit si cetatenii nostri constata mari probleme la capitolele: drepturile omului, nivel de viata, independenta justitiei, mass-media si a mediului de afaceri.

In sedinta de joia trecuta am insistat asupra invitarii ministrului al afacerilor externe si integrarii europene in Parlament pentru a ne informa in legatura cu soarta proiectului Acordului privind micul trafic de frontiera dintre Republica Moldova si Romania. Propunerea insa nu a fost sustinuta, iar raspunsul primit de la aceasta institutie este unul formal. Totodata, din declaratiile facute de domnul ministru al afacerilor externe si integrarii europene Andrei Stratan rezulta ca Guvernul Republicii Moldova conditioneaza semnarea acestui acord de semnare a Tratatului de baza si a Acordului de delimitare a frontierelor dintre tarile noastre. Tin sa mentionez ca aceasta conditionare vine in dezinteresul cetatenilor Republicii Moldova. Sa ne amintim si de cazul sau cazurile consulatelor de la Balti si Cahul.

Partidul Liberal Democrat din Moldova considera ca aceste documente constituie o chestiune aparte si guvernarea nu trebuie sa puna pe umerii cetatenilor povara propriei incapacitati de a solutiona aceasta problema. Nedorinta de a da unda verde Acordului privind micul trafic de frontiera, lezeaza grav drepturile unui numar foarte mare de cetateni ai Republicii Moldova de a circula liber in Uniunea Europeana, drept care ar avea ca si consecinta rezolvarea unui numar mare de probleme cu caracter economic, cultural, social.

Acum a aparut o oportunitate clara ca cetatenii nostri sa beneficieze de vecinatatea imediata cu Uniunea Europeana si sa se convinga ca integrarea europeana, pe linga declaratii interminabile de bune intentii, mai inseamna si avantaje concrete pentru ei. Acordul privind traficul de frontiera, propus de Romania, prevede circulatia libera a cetatenilor celor doua tari intr-o zona transfrontaliera de pina la 50 de km fara vize sau pasapoarte, numai in baza unor permise speciale.

De aceasta posibilitate ar beneficia, in mod integral, locuitorii a 11 raioane si a municipiului Balti si partial locuitorii a zece raioane si a Gagauz-Yeri. Sa vedem totusi care ar fi beneficiile semnarii Acordului? Aproape 2 milioane de cetateni ai Republicii Moldova vor putea calatori fara vize si fara pasapoarte, in baza unui permis special, valabil de pina la 5 ani de zile. Oamenii vor putea sa isi viziteze rudele, prietenii, monumentele istorice si lacasurile sfinte. Vor aparea mii de noi afaceri si intreprinderi caracteristice comertului transfrontalier. Sute de mii de cetateni vor circula liber in ambele sensuri si acesti pasi vor constitui o dovada elocventa a sinceritatii eforturilor de integrare europeana.

Concomitent, europenizarea Republicii Moldova va capata conturi clare, iar cetatenii se vor convinge, din propria experienta, de anvantajele standardelor europene. Partidul Liberal Democrat din Moldova cere Guvernului sa semneze in regim de urgenta Acordul privind micul trafic de frontiera. Acest subiect nu necesita de a fi politizat ca de fiecare data si de a fi tratat rational si cu respect pentru propriul popor.

Va multumesc foarte mult pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Oleinic,

Te-as sfatui sa nu ironizezi, ca poate veni rindul si dumitale data viitoare. (Risete.) Nu rideti ca o sa ajungeti.

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Permiteti-mi sa fac publica declaratia Partidului Popular Crestin Democrat privind schemele financiare dubioase si coruperea politica, practicate de gruparea Filat.

Inca in luna februarie anul curent, grupul parlamentar al PPCD a avertizat public de la aceasta tribuna ca procesul democratic din tara noastra este amenintat de fenomenul periculos de utilizare a banilor murdari in scopuri politice. In acest sens, ne-am referit la gruparea Filat, care incearca sa patrunda pe scena politica prin inselaciunea si coruperea membrilor altor partide politice.

Asa cum amploarea acestui fenomen de corupere politica a capatat proportii alarmante, la 6 martie, deputatul crestin democrat Stefan Secareanu adresa o interpelare cerind organelor de drept verificarea provenientei fondurilor din care a fost procurat un lot de automobile “Dacia Logan” si un set de calculatoare noi pentru clientela politica a PLDM.

Astazi venim cu noi elemente care demasca schemele de tip mafiot utilizate de gruparea Filat in scopul mituirii cu bani si cadouri de pret a unor asa-numiti fruntasi ai acestui partid.

Din informatiile de care dispunem initial a fost pusa la cale procurarea lotului de masini “Dacia Logan” prin intermediul Societatii pe Actiuni “Ipteh”, firma cunoscuta ca fiind parte a schemei de privatizare ilegala a imobilului din Bulevardul Stefan cel Mare 65, din aceeasi schema facind parte si firma
“Off shore Worlvey” - LTD din Gibraltar.

Acum se vede si mai clar ca cel care a stat in spatele acestei tranzactii si a tras toate sforile pentru a se capatui cu cladirea respectiva este multimilionarul de carton Vladimir Filat.

Asadar, in luna februarie anul curent “Ipteh”-SA incepe realizarea unui proiect de achizitionare a 10 masini “Dacia Logan” la pretul de 6 mii 50 euro bucata. La momentul semnarii contractului cu compania importatoare a fost achitat un avans de 20 la suta, fiind stabilit si termenul de livrare - pina la 28 februarie anul curent.

In aceleasi conditii, pina la 15 martie urmau sa fie achizitionate inca
10 automobile. Se cunoaste, de asemenea, ca Intreprinderea “Ipteh”-SA planifica sa mai procure alte 10 masini in luna aprilie curent. Astfel, in baza contractului nr.LS-021, la 20 februarie anul curent, Intreprinderea “Ipteh”-SA procura primele 3 automobile “Dacia Logan” de culoare alba cu numerele de inmatriculare CMY 536, CMY 537 si CMY 538.

Insa dupa dezvaluirile publice pe care le-am facut de la aceasta tribuna, schema respectiva de procurare a masinilor “Dacia Logan”, in scurt timp, a fost abandonata. Atunci acestia au recurs la o alta schema. Ca sa stearga urmele afacerii dubioase, acele 3 masini proaspat achizitionate au fost vindute formal la acelasi pret unor persoane din gruparea Filat sau rudelor acestora.

Astfel situatia devine ciudata din punct de vedere economic, dar clara ca interes politic. Cum altfel poate fi inteleasa actiunea firmei “Ipteh”-SA, care cumpara niste masini trecute pe numele ei ca persoana juridica si le vindea peste citeva zile unor persoane fizice, fara a avea din aceasta tranzactie vreun profit.

Acei pe numele carora au fost trecute automobilele respective sint urmatorii: Eugen Sturza, responsabil de activitatea Organizatiei de tineret a gruparii Filat din raionul Nisporeni, fiul lui Ion Sturza, promovat in functia de vicepresedinte al raionului Nisporeni de Partidul Democrat si apoi trecut in tabara lui Filat. Vadim Surdu si Anatolie Dimitriu, ambii fiind persoane de incredere ale lui Filat.

Ulterior, pentru a nu atrage atentia organelor de control si a nu fi invinuiti de finantare ilegala a numitei grupari, alte 12 unitati de transport au fost achizitionate prin intermediul unor persoane fizice, majoritatea carora sint membri ai PLDM sau se afla in relatii de rudenie cu membrii gruparii respective.

Astfel, proprietar al autoturismului “Dacia Logan” cu numarul de inmatriculare CMZ-975 a devenit Stanislav Balan, al autoturismului CMZ-976, respectiv, Ecaterina Meaun, sotia lui Gheorghe Meaun, membru al PLDM. Autoturismul CMZ-981 i-a revenit lui Iurie Chiorescu, presedintele Organizatiei tineret al acestui partid, iar masina cu numarul CMZ-982 - lui Anghel Agache. Precizam ca acest automobil este dat in folosinta consilierului raional din Telenesti, Tudor Rotaru, ca recompensa pentru tradarea PPCD-ului si trecerea la Filat.

Automobilul CMZ-501 a fost inmatriculat pe numele lui Octavian Grama, unul dintre membrii fondatori ai gruparii Filat. Autoturismul cu numarul CMZ-502 i-a revenit juristului Stefan Creanga, iar cel cu numarul CMZ-504 a fost trecut pe numele lui Gheorghe Efros.

Mentionam ca in aceasta masina se plimba acum consilierul orasenesc din Floresti Vitalie Ungureanu, care a fugit alaturi de primarul Tap de Floresti din partidul condus de Dumitru Diacov in tabara lui Filat.

Proprietar al autoturismului “Dacia Logan” cu numarul de inmatriculare CMZ-506 a devenit fostul deputat Gheorghe Marin, fugit si el de la Diacov la Filat si devenit proprietarul autoturismului respectiv. Un alt ortac al lui Filat, pe nume Victor Barbaneagra, a devenit proprietarul autoturismului cu numarul de inmatriculare CMZ-509. Toti acestia sint membri ai biroului sau ai consiliului politic ai respectivului partid.

Alte 3 autoturisme “Dacia Logan”, noi-noute, au mai ajuns in posesia lui Alexandru Solonenco, numarul de inmatriculare CMZ-507, Vladimir Turcan, numarul de inmatriculare CMZ-508 si Andrei Urmas, numarul de inmatriculare CMZ-512, acestia fiind si ei in strinse relatii cu grupul respectiv.

Apropo, “Jeep”-ul de lux BMW X-5 de culoare neagra, cu numarul de inmatriculare CVF-480, anul fabricarii 2007, in care deseori se deplaseaza Vladimir Filat este inregistrat, de asemenea, pe numele Intreprinderii “Ipteh”-SA. Asa de exemplu, simbata, 12 aprilie, Vladimir Filat a sosit la intilnirea la casa de cultura din Ialoveni fiind la volanul acestei masini.

Remarcam, de asemenea, faptul ca printre cele citeva automobile aflate in proprietatea lui Vladimir Filat este si un autoturism de lux “BMW Sedan”, cu numarul CVF-760 care are aceeasi serie CVF ca si “Jeep”-ul inregistrat pe numele “Ipteh”-SA.

Initialele VF nu inseamna altceva decit Vladimir Filat. Aceste detalii demonstreaza o data in plus faptul ca anume Vladimir Filat a stat in spatele scandaloasei privatizari a cladirii din Bulevardul Stefan cel Mare. Astfel, oricine se poate convinge ca am avut dreptate atunci cind am afirmat ca in persoana lui Filat avem de a face cu un tip corupt care s-a capatuit in mod abuziv pe seama proprietatii statului.

Mentionam ca toate masinile procurate recent sint nou-noute, fabricate in  2008 si au fost distribuite astfel, incit acest mecanism de corupere sa cuprinda cit mai multe zone ale tarii.

Accentuam ca gruparea Filat este organizata in stil mafiot, unde persoanele recrutate sint puse in relatie de dependenta materiala, prin urmare devenind manipulate si santajabile.

Avind in vedere cele expuse, grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat cere Procuraturii Generale sa examineze, de comun acord cu Ministerul de Interne si Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, cazurile mentionate mai sus si sa stabileasca daca actiunile respective se constituie in elemente de finantare ilegala a unui partid politic.

De asemenea, cerem sa se verifice sursele financiare din care persoanele mentionate mai sus au procurat autoturismele respective, raportind sumele utilizate pentru cumpararea acestor unitati de transport la veniturile fiecaruia dintre ei.

Totodata, se impune verificarea faptelor de corupere in scopuri politice a unor alesi locali si membri ai altor partide care au aderat la gruparea Filat in urma obtinerii unor cadouri de pret sau in urma obtinerii unor recompense banesti.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Cu titlu de replica. Eu am mai spus ca, de obicei, primavara anumite stari se acutizeaza. Eu as vrea foarte mult, stimate domnule Presedinte, ca, pentru viitor, tribuna Parlamentului totusi sa fie utilizata pentru declaratii politice, nu pentru informari ale notelor informative care ii sint dispuse lui Rosca de catre SIS, Procuratura sau toti prietenii lui de la institutiile pe care le pun la dispozitie comunistii.

Acum, spre deosebire de mine, domnule, tovaras Rosca, eu am declarat tot timpul veniturile care au stat la baza proprietatilor mele. Ar fi foarte bine sa declarati si dumneavoastra acelasi lucru.

Eu am declarat public care este pachetul de actiuni pe care il detine compania mea in aceasta cladire si modul in care am obtinut aceste actiuni. Si in momentul in care incercati sa speculati si sa manipulati opinia publica, va caracterizeaza si este, cum s-ar spune, treaba dumneavoastra.

Insa eu as vrea foarte mult ca aceasta schema, de fapt, pe care o folositi dumneavoastra, folosind Centrul, Procuratura, SIS s.a.m.d., eu stiu, macar sa fie cit de cit o parte morala ca si actiune. Fiindca, daca continuati in felul respectiv, eu nu stiu care ar fi, dupa aceasta, motivul de bucurie, cind o sa obtineti un scor care nu va apartine. Dar, de fapt, va apartine celor care va asista foarte eficient din partea dreapta.

 

Domnul  Iurie Rosca:  

Draga domnule Filat,

Onorata asistenta,

Iata ca am ajuns sa vedem ca organele de ancheta ale Republicii Moldova pot sa activeze fara a se afla sub controlul lui Filat, asa cum se intimpla cind dinsul era mare stab in guvernele anterioare. Toate documentele si informatiile, pe care le prezentam, pot prezenta interes pentru organele de ancheta si pentru justitie.

Eu mi-am declarat, de fiecare data, toate veniturile in mod constiincios in declaratia de venituri si am depus la timp intotdeauna, fara a truca nimic. Pentru ca, spre regretul meu, in Republica Moldova, pentru declaratii false sau informatii incorecte din declaratia de venituri, niciodata nimeni nu poarta raspundere penala. Nu exista norma legala.

Cit despre eficienta declaratiilor pe care le prezint de la acest Parlament, domnule presedinte Filat, urma alege. Dumneavoastra ati ales razboi cu Partidul Popular Crestin Democrat, nu noi. Ati inceput coruperea si prostituarea oamenilor mai slabi din fire din teritoriu, asumati-va consecintele, inclusiv, posibil, penale. Pentru ca, materiale relevante se mai aduna.

Cit priveste utilizarea de catre mine a institutiilor statului, fiti linistit, orice om care are ochi vede aceste masini in fiecare zi in raioanele Republicii Moldova. Secretariatul Partidului Popular Crestin Democrat are nevoie de 30 de minute pentru a stabili alte detalii de acest fel, cine si la ce volan al carei masini circula. Nu este nici un fel de informatie secreta de acest fel. Doar ca o mica atentie sporita pentru persoana dumitale si a gruparii pe care o reprezinti, o s-o avem si de acum incolo, astfel incit infractorii sa fie pusi la respect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu nu am decit sa va doresc, domnule Rosca, succes in continuare, duceti-va misiunea pina la sfirsit. Cu adevarat, urma va alege, nu a ramas asa de mult timp. Insa, este suficient, daca sinteti atit de cinstit si corect sa ridicam dosarul sau decizia Comisiei de ancheta, care aici, in Parlament, a muncit, presedinte a fost tovarasul Dragan, am impresia, eu sint foarte si foarte in asteptare sa vedem, care va fi reactia Procuraturii, Centrului, SIS-lui in urma adresarii pe care o voi face, ma impuneti sa fac, ca sa verifice si sa imi prezinte sursele de finantare si tot ce a stat la baza acapararii proprietatilor pe care le detineti.

Si este vorba de imobile, domnule Rosca, case in centrul orasului, tipografii, televiziuni s.a.m.d. Sa vedem care va fi reactia. Eu nu dispun de secretariat la partid, care are instrumentariu “kaghebist”, politienist s.a.m.d., ca sa investigheze cazurile si sa vin la tribuna si sa le prezint ca si fapte.

De fapt, dumneavoastra, prin prezentarea pe care o faceti, condamnati oamenii, ii calificati infractori, grupari s.a.m.d. Inca o data va doresc succes si va apartine rezultatul. Eu nu am ales sa lupt nici cu dumneata, nici cu partidul. Dumneavoastra in permanenta, pe parcursul istoriei, ati luptat, ati luptat cu toti care au inceput sa respire, care au respirat si care au vrut sa aiba un alt punct de vedere. Treaba dumneavoastra, succes si la mai mult si la mai mare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Lipcan.

 

Domnul   Alexandru Lipcan:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

In ceea ce urmeaza, voi da citire textului unei adresari, semnata de profesorii Liceului Teoretic “Nicolae Donici” din satul Dubasarii Vechi, raionul Criuleni.

Parlamentului, Guvernului, Ministerului Educatiei si Tineretului Republicii Moldova. Noi, profesorii Liceului Teoretic “Nicolae Donici”, satul Dubasarii Vechi, raionul Criuleni, sintem profund indignati de atitudinea indiferenta a instantelor ierarhic superioare sus-numite fata de situatia materiala in care se afla profesorii. Sintem vesnic hraniti cu promisiuni si legi care nu actioneaza. Care este sensul majorarii salariului profesorilor, daca, ca atare, prin impozitare sintem furati, adica, de fapt, este micsorat salariul cu 2-3%, plus la aceasta preturile la produsele alimentare, industriale si servicii cresc vertiginos.

Toate au un sfirsit, chiar si rabdarea noastra. Insistam sa ne tratati ca pe niste specialisti in egala masura cu specialistii din industrie, economie, finante si banci. Doar in fata legii toti sint egali. Avind in vedere cele spuse mentionate, cerem:

1. Majorarea cu 100% a salariului.

2. Marimea pensiei sa fie calculata ca la functionarii publici.

3. Stabilirea unei plati unice si optime pentru dirigentie, nu procentuala, deoarece volumul de lucru este acelasi pentru toti.

4. Elaborarea unei hotariri de Guvern in baza careia cadrele didactice si manageriale din invatamint vor avea posibilitatea sa se pensioneze dupa 25 de ani vechime in munca in invatamint.

5. Majorarea pensiei pina la cota minima de existenta si recalcularea acesteia anual.

6. Luarea sub control riguros a evolutiei preturilor si tarifelor la servicii intru stabilirea echilibrului dintre preturi si tarife si salarii, pensii.

7. Cerem echitate sociala privind biletele de repartizare la tratament. Sa se majoreze numarul acestora in invatamint.

8. Impozitarea sa fie calculata din venit si nu din salariul de baza.

Insistam sa se ia atitudine fata de cerintele noastre. In caz contrar, ne vom folosi de dreptul de a iesi in greva, chiar daca vom fi primii, sintem siguri ca vom fi sustinuti de colegii din intreaga republica.

46 de semnaturi ale profesorilor din acest liceu.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Declar sedinta de astazi inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare joi, 24 aprilie, ca de obicei, la ora 10.00.

Va doresc o zi buna in continuare.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 15.05.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.