DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul Republicii Moldova de
legislatura a XVIII-a
SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – IUNIE 2010
18 iunie 2010 – continuarea
şedinţei din 17 iunie 2010
(STENOGRAMA)
SUMAR
1.
Dezbateri asupra
ordinii de zi şi aprobarea ei.
2.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2119 din 28 decembrie 2009 privind
executorii judecătoreşti.
3.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.279 din 17 februarie 2009 pentru modificarea
şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la tariful vamal
– anexa nr.2; Codul vamal – art.1, 20, 30 ş.a.).
4.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.677 din 12 martie 2010 pentru modificarea şi completarea
art.71 din Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la
Consiliul Superior al Magistraturii.
5.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.378 din 17 februarie 2010 pentru completarea articolului 22 din Legea
nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară.
6.
Dezbaterea şi
remiterea în comisie a proiectului
de Lege nr.3347 din 4 decembrie 2008 privind dreptul de autor şi
drepturile conexe.
7.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.592 din 4 martie 2010 pentru modificarea şi completarea
Legii ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995.
8.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.521 din 26 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea
Legii nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională
a Pieţei Financiare.
9.
Dezbaterea
şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1422 din 29 octombrie
2009 cu privire la modificarea articolului 66 alineatul (3) din Codul
audiovizualului al Republicii Moldova nr.260-XVI din 27 iulie 2006.
10. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1326
din 19 octombrie 2009 pentru completarea articolului 26 alin.(1)
lit.a) din Regulamentul cu privire la procedura şi condiţiile de
eliberare a licenţelor de emisie şi a autorizaţiilor de
retransmisie, aprobat prin Hotărîrea cu privire la aprobarea
statutului, a structurii organizatorice şi a efectivului-limită ale
Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.433-XVI din 28 decembrie 2006.
11.
Dezbaterea şi
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1136 din 20 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea unor
acte legislative (Legea cu privire la statutul judecătorului – art.15,
21, 22 ş.a.; Legea cu privire la colegiul disciplinar şi la
răspunderea disciplinară a judecătorilor – art.10, 11, 18, 19
ş.a.).
12. Dezbaterea şi aprobarea în
primă lectură a proiectului de Lege nr.1273 din 29 aprilie 2010
pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie
1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.
Şedinţa începe la ora
10.00.
Lucrările sînt prezidate de
domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim
Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap
şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună dimineaţa.
Vă anunţ că la lucrările
şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi,
şi-au înregistrat prezenţa 53 de deputaţi. Nu s-au
înregistrat deputaţii Fracţiunii PCRM. De asemenea, nu s-au
înregistrat deputaţii: Oleg Bodrug, Ion Hadârcă – din
motive de sănătate; Vitalie Nagacevschi – în delegaţie; Valentin
Chepteni, Veaceslav Platon.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Luaţi loc, vă rog.
Domnilor colegi şi doamnelor,
Doamna Fusu,
Vă rog, luaţi loc.
Domnilor liberali democraţi,
Înainte de a începe lucrările
şedinţei, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii
Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)
Mulţumesc.
Noi am anunţat ieri o pauză,
înseamnă că continuăm şedinţa de ieri. Ne-am
oprit la ordinea de zi, care a fost adoptată, acum ne rămîne
să o examinăm.
Microfonul nr.4.
Doamna Svetlana Rusu – deputat neafiliat:
Domnule Preşedinte,
Tradiţional şedinţele noastre
încep cu un şir de felicitări. Permiteţi-mi mie
astăzi să îmi felicit colegii mei cu ocazia sărbătorii
profesionale – Ziua lucrătorului medical şi a farmacistului,
care la noi, în Republica Moldova, se sărbătoreşte în
a treia zi de duminică a lunii iunie. Şi din această sală
să le aduc un mesaj de mulţumire şi apreciere pentru activitate.
Şi vreau să îmi asigur colegii mei, deputaţi în
Parlament, că membrii Comunităţii Medicale din ţara
noastră sînt persoane cu care putem să ne mîndrim.
Le-aş dori în prag de sărbătoare sănătate,
bunăstare, performanţe, realizarea tuturor viselor şi proiectelor,
şi să fie întotdeauna alături de acei de care au ei
nevoie, adică să continue să semene lumină şi
speranţe în sufletele pacienţilor.
Vă mulţumesc. (Aplauze).
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, doamnă Rusu.
Felicitările continue, noi deja am felicitat
multe colective. Duminică va avea loc o şedinţă
festivă, în cadrul căreia vor fi felicitaţi medici,
sîmbătă. Şi e adevărat, medicul este a doua mamă
a unora dintre noi atunci cînd devenim bolnavi. Şi e una dintre cele
mai frumoase sărbători. Dar pînă duminică mai avem,
astăzi e vineri, sîmbătă şi apoi duminică.
Azi, vineri, s-a născut Alexandru Cimbriciuc.
Iată, o zi mai importantă.
Felicitările noastre, domnule Cimbriciuc.
Multă sănătate, noroc şi mandat fără alegeri
anticipate vă dorim. (Aplauze.)
Microfonul nr.3.
Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:
Stimaţi colegi,
Ieri, nu s-a votat, deoarece am propus pentru ziua de astăzi
şi rog astăzi să fie votată introducerea în ordinea
de zi a proiectului de Lege nr.410 privind achiziţiile publice şi a
proiectului de Lege nr.1812 privind ratificarea Acordului „Compact” dintre
Republica Moldova şi Statele Unite, prin care Republicii Moldova i se
oferă un grant de 262 milioane de dolari. Şi includerea în
ordinea de zi a proiectului de Lege nr.467, deoarece avem în ordinea de
zi proiectul de Lege nr.403 şi ele sînt proiecte de legi care vor
merge împreună. Proiectul de Lege nr.410, achiziţiile publice,
pentru lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nr. 410. Demult trebuia să vină Acordul
acesta.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Da, da. Nr.467, de asemenea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea Partidului „AMN”:
Domnule Preşedinte,
Noi acum continuăm şedinţa de ieri.
Ordinea de zi pentru ziua de ieri a fost votată. Pe urmă o să
facem întrerupere şi o să venim, căci şi eu am
propuneri.
Domnul Mihai Ghimpu:
E adevărat. Nu, domnul Ioniţă s-a
sculat mai dimineaţă, ce să-i faci? Noi examinăm astăzi
ordinea de zi votată pentru 17 iunie şi apoi continuăm
şedinţa pentru 18 iunie. Închidem şi deschidem.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ţurcan – deputat neafiliat:
Mulţumesc.
Este o modalitate foarte interesantă, dar
totuşi eu aş vrea să ştiu care este soarta proiectului
nr.897?
Domnul Mihai Ghimpu:
Astăzi, şedinţa pentru data de 18
iunie. Noi am votat deja ordinea de zi, domnule Ţurcan. Şi cum am
vorbit, examinăm astăzi ordinea de zi a şedinţei de ieri, din
data de 17 iunie, închidem şedinţa. Declarăm deschisă
şedinţa din 18 iunie şi atunci adoptăm ordinea de zi,
inclusiv proiectul dumneavoastră. Aşa e? Astăzi. E important
că are loc astăzi – vineri. De acum că de ieri, că de astăzi
proiecte...
Primul proiect la noi este nr.2119.
Domnule Pleşca, vă rog.
Am o rugăminte pentru toţi acei care au
să vină cu raport, pe scurt, căci avem, după cum aţi
observat, două ordine de zi, ca să reuşim astăzi.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Vreau să vă aduc la
cunoştinţă că acest proiect de lege a fost examinat pentru
lectura a doua în cadrul şedinţei Comisiei juridice, numiri
şi imunităţi. Toate amendamentele au fost supuse
examinării. Este prezentată dumneavoastră anexa la acest proiect
de lege cu amendamente, cu decizia comisiei. De aceea, eu propun ca proiectul
de lege să fie votat pentru adoptare în lectura a doua,
ţinînd cont de amendamentele acceptate.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Întrebări sînt? Nu sînt.
Supun votului proiectul nr.2119, cu amendamentele
acceptate de către Comisia juridică, numiri şi
imunităţi. Da, domnule Pleşca?
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Sectorul nr.2, anunţaţi, vă rog.
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 30.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 30.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 24.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 24.
Cu 54 de voturi, proiectul a devenit lege.
Următorul proiect, nr.279. Raportor: domnul
Ioniţă, preşedintele comisiei.
Vă rog, domnule Ioniţă.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Comisia propune spre atenţia dumneavoastră
proiectul de Lege nr.279, este pentru lectura a doua. Acest proiect vine
pentru a îmbunătăţi puţin relaţiile dintre
vamă şi agenţii economici. Prin acest proiect de lege noi
scoatem o sumedenie de plăţi administrative, nu taxe vamale, dar
plăţi administrative care erau impuse agenţilor economici.
Pentru lectura a doua, proiectul de lege are un
şir întreg de amendamente, pe care dumneavoastră le-aţi
primit. Vreau doar să spun că după ce şedinţa comisiei
a avut loc, s-a luat o decizie prin care s-a propus Parlamentului ca acest
proiect de lege să fie adoptat în lectura a doua. Deputatul Valeriu
Munteanu s-a adresat cu un punct nou, prin care a sugerat ca să fie
introdus în acest proiect de lege. Noi am solicitat opinia vămii
şi ei l-au respins. Din cîte am înţeles totul este o’key.
În contextul celor spuse, comisia propune ca
acest proiect de lege, cu amendamentele pe care dumneavoastră le
aveţi, să fie votat în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări sînt? Nu sînt.
Mulţumim, domnule preşedinte.
Supun votului proiectul nr.279. Cine este pentru, rog
să voteze.
Mulţumesc.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.2 – 23.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 23.
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 30.
Domnul Mihai Ghimpu:
53 de voturi.
Legea este adoptată.
Mulţumim.
Următorul proiect, nr.677.
Prezintă domnul Pleşca. Vă rog.
Domnul Ion Pleşca:
Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Acest proiect de lege a fost examinat pentru lectura a
doua în cadrul şedinţei Comisiei juridice, numiri şi
imunităţi şi eu vin cu o propunere: ca să fie votat şi
adoptat în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Pleşca,
Un amendament, în principiu, noi am discutat cu
dumneavoastră. La articolul 24 din Lege se spune: Consiliul Superior al
Magistraturii adoptă hotărîri cu votul majorităţii
membrilor săi, cu excepţia cazului prevăzut la articolul 19,
alineatul (4), cînd este vorba de o majoritate mai mare, de un număr
mai mare de voturi.
În acelaşi timp, la articolul 7 prim, alineatul
(3), propoziţia a doua se spune că este declarat ales candidatul
care a acumulat mai mult de jumătate din voturile membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii prezenţi la şedinţa consiliului. Eu
propun să fie exclusă această sintagmă: „prezenţi la
şedinţa consiliului”, pentru a asigura votul majorităţii
membrilor.
Domnul Ion Pleşca:
În principiu, noi am discutat. Se acceptă
această propunere a dumneavoastră.
Domnul Mihai Ghimpu:
Înseamnă că supun votului proiectul cu
propunerea domnului deputat Munteanu.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.2 – 23.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 23.
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 30.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cu 53 de voturi, Legea este adoptată.
Poate în cadrul fracţiunii vedeţi
cumva, acei care anunţă rezultatul votului să fie mai aproape de
microfon.
Următorul proiect, nr.378.
Prezintă domnul Ioniţă. Vă rog.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi, proiectul nr.378 vizează
reglementarea pe piaţa valutară. El a fost votat în primă
lectură deja cîteva luni în urmă, prin care noi am dorit
ca, pe lîngă faptul că agenţii economici, care
activează şi au dreptul la exportul de bunuri, şi acei care
importă, şi cei care exportă bunuri, să aibă dreptul
să se împrumute în valută.
Tot aici, în plen, deputatul Guma a solicitat ca
să dăm dreptul tuturor persoanelor. Însă vreau să
vă spun că au fost discuţii foarte multe timp de trei luni de
zile, am solicitat şi opinia Fondului Monetar, a Băncii
Naţionale. Banca Naţională este foarte prudentă în
ceea ce priveşte de a permite tuturor operatorilor pe piaţă
să împrumute în valută.
Pînă la urmă, formula pe care comisia
o propune este următoarea: să dăm dreptul tuturor
exportatorilor să exporte bunuri, să dăm dreptul tuturor
importatorilor, iar pe piaţa internă care operează doar la trei
profesionişti monitorizaţi de două instituţii: Comisia Naţională
a Pieţelor Financiare şi Banca Naţională, acestea sînt
companii de asigurări leasing şi microfinanţare. Deoarece graful
lor de profesionalism, faptul că ei sînt monitorizaţi de
către două instituţii publice ne permite să spunem că
nu pot fi posibile anumite lucruri urîte, care sînt presupuse
că ar avea loc dacă am da dreptul tuturor.
Totodată, vreau să menţionez că
Banca Naţională consideră că, într-un termen
rezonabil jumătate–un an de zile va fi posibilă, sperăm noi,
liberalizarea completă a tot ce înseamnă creditarea în
valută, astfel ca agenţii economici să nu fie expuşi
diferitelor riscuri şi să fie o concurenţă mai mare pe
piaţă, şi acei care doresc să beneficieze de dreptul de a
se împrumuta în valută.
În această formulă, comisia propune
ca legea să fie votată în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Întrebări nu sînt.
Supun votului proiectul nr.378. Cine este pentru, rog
să voteze.
Mulţumesc. Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.2 – 23.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 23.
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 30.
Domnul Mihai Ghimpu:
–
30.
Cu 53 de voturi, proiectul este adoptat.
Mulţumim.
Următorul proiect, nr.3347. Prezintă doamna
Corina Fusu.
Doamna Corina Fusu – Fracţiunea PL:
Proiectul de Lege nr.3347, proiect de lege privind
dreptul de autor şi drepturile conexe, a fost examinat în primă
lectură la 28 mai curent. Au venit mai multe obiecţii, propuneri,
amendamente de la Guvern, de la Direcţia juridică, de la Comisia
juridică, numiri şi imunităţi, de la fracţiuni. În
total, comisia a examinat pentru lectura a doua 78 de propuneri şi
amendamente, dintre care 60 au fost acceptate totalmente, 3 – acceptate
parţial, iar celelalte au fost respinse, deci au fost respinse foarte
puţine.
Comisia consideră că amendamentele şi
propunerile parvenite din partea comisiilor parlamentare, a deputaţilor
şi a Direcţiei juridice au contribuit la perfecţionarea proiectului
de lege şi aduce mulţumiri tuturor autorilor. Noi am mai examinat
şi suplimentar cu experţi de la AGEPI, de la ZDAC, de la ACOM, deci
toate părţile vizate în acest proiect de lege, unul care
îmbunătăţeşte esenţial cadrul de reglementare a
dreptului de autor şi a drepturilor conexe. Este o lege absolut
euroconformă, consultată şi de experţi din Uniunea Europeană.
Iată de ce comisia de profil propune Parlamentului
adoptarea proiectului de Lege nr.3347 în lectură finală. Dumneavoastră
aveţi tabelul cu toate amendamentele propuse, analizate, argumentate.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări?
Nu sînt întrebări.
Doar microfonul nr.4.
Domnul Victor Stepaniuc – deputat neafiliat:
Stimată doamnă preşedinte al comisiei,
Ieri, eu v-am rugat pe dumneavoastră ca să
excludeţi acest proiect din ordinea de zi şi dumneavoastră cunoaşteţi
motivul.
Doamna Corina Fusu:
Nu, nu cunosc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Din cauză că la comisie,
într-adevăr, s-a discutat aşa cum aţi spus
dumneavoastră de la început, dar s-a recunoscut că AGEPI nu a
colaborat cu ambele structuri.
Doamna Corina Fusu:
Aşa.
Domnul Victor Stepaniuc:
Şi sînt foarte mulţi oameni de
creaţie care nu sînt de acord cu această ultimă
variantă a proiectului.
V-am rugat ca să îl lăsăm pentru
o săpătmînă de zile, să invităm ambele aceste
grupuri, să ne clarificăm cu hotărîrile...
Doamna Corina Fusu:
Eu am înţeles.
Domnul Victor Stepaniuc:
… de judecată în anumite situaţii,
care demonstrează că noi nu ţinem cont în această
lege de unele hotărîri judecătoreşti. Şi nu se
întîmpla nimic dacă trecea o săptămînă
şi noi votam. Astăzi, dumneavoastră ne puneţi în
situaţia ca noi, cel puţin 4 deputaţi, să votăm
împotrivă şi legea nu va fi adoptată.
Doamna Corina Fusu:
Domnule Stepaniuc...
Domnul Victor Stepaniuc:
Ca noi, eu mă adresez domnului Preşedinte al
Parlamentului, să nu prăbuşim astăzi această lege, se
propune ca ea să fie remisă în comisie, să se discute o
săptămînă de zile şi de găsit compromisul acolo.
Fiindcă eu, în principiu, susţin 99% din prevederile
modificărilor care sînt benefice acolo.
Doamna Corina Fusu:
Domnule Stepaniuc,
Despre ceea ce vorbiţi dumneavoastră acum,
comisia, eu şi cu domnul Ghenadie Ciobanu, împreună cu
toţi experţii de la ZDAC, experţii de la ACOM, experţii de
la AGEPI, tocmai părţile care dumneavoastră spuneţi că
au avut anumite păreri diferite asupra unor articole, am discutat timp de
3 ore, părţile au convenit la un numitor comun şi s-a ţinut
cont de toate aceste obiecţii. Iată de ce dumneavoastră
astăzi aveţi o altă variantă a tabelului cu amendamente, deci
după ce s-a găsit compromisul.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu încerc să insist că dumneavoastră
cu domnul Ciobanu nu sînteţi toată comisia. Dumneavoastră
aţi discutat aceste chestiuni după terminarea şedinţei
comisiei şi acesta este un lucru, de fapt, inacceptabil. Ca grup de deputaţi
aţi putut să o faceţi, dar să daţi, să imitaţi
că aceasta este decizia finală a comisiei nu aţi putut să o
faceţi. Să fim corecţi. Nu se întîmplă nimic daca
acest proiect va fi votat săptămîna viitoare şi noi
propunem acest compromis.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vin şi eu cu o propunere, dacă îmi permiteţi.
Nu supun votului proiectul şi în pauză vă
întruniţi comisia şi clarificaţi, dacă,
într-adevăr, nu sînt divergenţe mari, îl votăm
astăzi, dacă sînt, într-adevăr, îl remitem în
comisie.
Doamna Corina Fusu:
Sînteţi de acord, domnule Stepaniuc?
Astăzi ne întîlnim într-o
pauză şi examinăm.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Luaţi loc, doamnă Fusu.
Mulţumesc.
Următorul proiect, nr.592. Doamna Palihovici.
Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:
Stimaţi deputaţi,
Se propune raportul cu privire la examinarea
proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii ocrotirii sănătăţii
nr.411 din 28 martie 1995. Lectura a doua. Comisia s-a întrunit
în mai multe şedinţe, în cadrul cărora a discutat
toate amendamentele care au venit din partea deputaţilor Fracţiunii
Partidului Democrat şi a Guvernului.
Pe lîngă aceasta, comisia a mai organizat
şi audieri privind propunerile de modificări. S-a discutat cu
specialiştii din domeniu şi decizia comisiei a fost să
propună Parlamentului acest proiect pentru lectura a doua.
La raportul comisiei este anexată sinteza
amendamentelor şi obiecţiilor aşa cum a fost votat în comisie,
doar vreau să atrag atenţia că la pregătirea redacţiei
finale a fost comisă o greşeală pe pagina 2, la amendamentul 2,
care este propus de Svetlana Rusu, Mihail Moldovanu şi două
amendamente din partea Guvernului.
La Svetlana Rusu, Mihail Moldovanu în rubrica „se
acceptă sau nu se acceptă” era scris: „se acceptă”.
Însă trebuie să fie: „se acceptă parţial”.
Iar la Guvern articolul 4 alineatul (22)
şi articolul 4 la fel (22) era scris: „nu se acceptă”.
Trebuie să fie: „se acceptă” în ambele cazuri.
Deci textul final al articolului 4 alineatul (22)
va avea următorul cuprins: „Conducătorii instituţiei
medico-sanitare publice se selectează în bază de concurs
şi gestionează instituţia în baza unui contract
încheiat cu fondatorul pe un termen de 5 ani”.
„Funcţia de conducător al instituţiei
medico-sanitare publice nu poate fi ocupată de către persoana care
activează concomitent în instituţia medicală
privată”.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări? Întrebări nu
sînt.
Mulţumim, doamna preşedinte, luaţi loc.
Supun votului proiectul nr.592 pentru lectura a doua.
Cine este pentru, rog să votăm.
Mulţumesc.
Sectorul nr. 2? 23? – 23.
Sectorul nr. 3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 30.
Domnul Mihai Ghimpu:
− 30.
Cu 53 de voturi, proiectul este adoptat.
Mulţumim.
Următorul proiect de Lege, nr.521, pentru prima
lectură.
Prezintă deputatul Ioniţă, da? Nr. 521.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Eu voi prezenta şi raportul, şi ca autor.
Este un proiect de lege care a fost iniţiat de către deputaţii
din Comisia economie, buget şi finanţe, prin care noi aducem anumite
clarităţi în ceea ce înseamnă funcţionarea
Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. În mare
măsură, sînt două lucruri, care propun acest proiect de
lege. Prima propunere. Dumneavoastră ştiţi, toate
instituţiile care sînt numite de către Parlament.
Ei au o perioadă de 5–6 ani de zile,
în dependenţă de decizia Parlamentului. Iar pentru prima
dată, cînd votăm pe cineva, noi spunem pentru a nu… pentru a
asigura o continuitate pentru primul mandat este 2 sau 4 ani de zile. Aici s-a
strecurat o greşeală intenţionată sau
neintenţionată, dar am impresia că rău
intenţionată. Că nu se pune 5 ani de zile, dar se pune că
un membru este pe 2 ani, unul pe 4 ani. Şi atunci noi la fiecare 2 ani de
zile trebuia să alegem un membru, iar pe altul – la 4 ani.
De aceea, comisia propune ca toţi membrii să
fie pe 5 ani de zile şi, evident, pentru prima dată e cu ceea ce
este. Şi a doua propunere. Am primit solicitarea. Şi noi
considerăm că trebuie de acceptat, ca să avem doi
vicepreşedinţi la Comisia Naţională a Pieţei
Financiare şi raţionamentul este foarte simplu. Comisia aceasta este
un megaregulator. Deci dacă înainte el avea o piaţă foarte
micuţă, în prezent ei au tot sectorul non-bancar. În ultimii
ani, la ei a venit piaţa de asigurări, fonduri nestatale de pensii,
asociaţii de economie şi împrumuturi, organizaţiile de
microcreditare, organizaţiile de creditare ipotecară. Şi cred
că în viitorul apropiat vor veni şi companiile de leasing.
Deci aria de acoperire a acestei comisii creşte
permanent. Şi ni s-a părut raţional ca să le permitem lor
să aibă doi vicepreşedinţi. În felul acesta, acesta
este proiectul de lege. Comisia, respectivii autori sînt membrii
comisiei, a examinat şi propune Parlamentului de a fi votat în
primă lectură. A, sînt întrebări. Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Munteanu:
Mulţumesc, domnul Preşedinte.
Domnule preşedinte,
Prin proiectul de lege pe care l-aţi propus
dumneavoastră nu au fost stabilite alte atribuţii suplimentare pentru
Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Dar este instituită,
în accepţiunea mea uşor neargumentat, o nouă funcţie
de vicepreşedinte. Şi o să citesc din argumentele
dumneavoastră. În majoritatea autorităţilor publice
centrale sînt prevăzute două posturi de viceministru, inclusiv
autorităţi cu domenii mai înguste. Şi folosiţi aici
Ministerul Mediului sau folosiţi Ministerul Culturii. Ministerul Culturii
are un viceministru, nu are doi viceminiştri. Şi în
accepţiunea mea Ministerul Mediului este.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Domnule deputat,
Vă mulţumesc pentru observaţii.
La întrebarea pe care dumneavoastră
mi-aţi pus-o, eu am răspuns.
Domnul Valeriu Munteanu:
Păi, eu nu am întrebat întrebarea.
Vă rog frumos să ne argumentaţi, dacă nu au fost stabilite
alte atribuţii pentru Comisia Naţională a Pieţii
Financiare, de ce stabilim doi vicepreşedinţi?
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Răspunsul este scurt. Acestei comisii i s-au
atribuit noi… are noi atribuţii. Atunci cînd a fost creat ca
megaregulator, la ei a intrat piaţa de asigurări, care nu a fost la
ei. A intrat Fondul nestatal de pensii, a intrat Asociaţia de economii
şi împrumuturi, microfinanţare, organizaţii de reabilitare
…
Domnul Valeriu Munteanu:
Pe parcurs şi-au dau seama că nu se
descurcă cu vicepreşedinţi.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Şi au cinci domenii noi. Îmi pare rău
că nu a fost scris în nota informativă. Şi acum vor mai
apărea la ei şi companiile de leasing. Deci volumul de lucru la ei
real a crescut. Şi nu văd nici un motiv ca noi să nu le dăm
dreptul să aibă doi vicepreşedinţi. Deci chiar nu văd
motiv.
Domnul Valeriu Munteanu:
O’key.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Dar a crescut, într-adevăr. Îmi pare
rău că în notă noi nu am specificat toate aceste domenii.
Dar mulţumesc de întrebare şi sper că răspunsul
vă satisface.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte. Luaţi
loc.
Supun votului proiectul nr. 521 în primă
lectură.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Şi a doua lectură?
Continuăm. Următorul proiect, nr.1422.
Prezintă deputatul Boris Vieru.
Domnul Boris Vieru – Fracţiunea PL:
Stimaţi deputaţi,
Prezint proiectul de Lege privind modificarea
articolului 66 alineatul (3) din Codul audiovizualului al Republicii Moldova.
Este o modificare simplă, legată de numărul de licenţe pe
care un fondator ar putea să îl deţină. Deci, în
momentul acesta, este acordat dreptul de două licenţe şi este restrictiv
articolul respectiv. Nu permite investiţiile masive pe piaţa
audiovizualului, inclusiv investiţii străine, investiţii
autohtone.
Deci pentru dezvoltarea mai rapidă, pentru
deschiderea frontierelor pentru piaţa audiovizualului şi pentru mai
multe libertăţi acordate cetăţenilor Republicii Moldova,
noi propunem mărirea numărului de licenţe de la 2 la 5. Aceasta
este modificarea articolului 66 alineatul (3) şi vă rugăm
să o acceptaţi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Luaţi loc, domnule Vieru.
Doamnă Fusu, vă rog.
Doamna Corina Fusu:
Comisia de specialitate a examinat proiectul de Lege
cu nr.1422. Şi din considerentul că, pînă în 2015,
majoritatea ţărilor europene urmează să treacă la
sistemul digital sau la sistemul multiplex sau numeric, actualul proiect de
lege vine să sprijine dezvoltarea audiovizualului din Republica Moldova,
în special a televiziunilor în ceea ce priveşte dezvoltarea
televiziunilor de nişă, aşa precum este practica în
majoritatea ţărilor europene.
Deci articolul, în varianta
prevăzută actualmente la articolul 63 alineatul (3), la articolul 66
alineatul (3) din Codul audiovizualului, vine să restricţioneze
dezvoltarea audiovizualului din Republica Moldova şi atragerea
investiţiilor străine. Iată de ce, în urma dezbaterilor,
comisia noastră, cu votul majorităţii, propune spre aprobare
plenului Parlamentului proiectul de Lege nr. 1442 în primă
lectură.
Domnul Mihai Ghimpu:
Numai în prima?
Doamna Corina Fusu:
Dacă nu, nu au fost. În comisie nu s-a
discutat şi nu au fost alte propuneri, nu au venit alte amendamente. Eu
propun ca, dacă nimeni nu vine cu alte propuneri, să votăm acest
proiect nr. 1422 şi în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, doamnă preşedinte.
Supun votului proiectul în primă
lectură.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Sînteţi de acord să votăm şi
în lectura a doua? Da? Aşa deci,supun votului. Bine. Nu este de
acord? Gata, lăsăm, o’key.
Doamnă Fusu,
Luaţi loc, vă rog.
Următorul proiect, nr.1326. Prezintă doamna
Corina Fusu.
Doamnă Fusu
La tribuna centrală, vă rog.
Doamna Corina Fusu:
Da, acest proiect de lege este un proiect de
hotărîre. Proiect de hotărîre pentru completarea
articolului 26 alineatul (1), litera a) din Regulamentul cu privire la
procedura şi condiţiile de eliberare a licenţelor de emisie
şi a autorizaţiilor de retransmisie, aprobate prin
Hotărîrea nr. 433 din 28 decembrie 2006 cu privire la aprobarea
statutului, a structurilor organizatorice şi a efectivului limită ale
Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Pe scurt istoria acestui Regulament şi a
articolului 26. Deci Codul audiovizualului din Republica Moldova prevede expres
că licenţa de emisie se prelungeşte în mod automat,
dacă radiodifuzorul nu a avut încălcări pe parcursul
activităţii sale.
Ulterior adoptării Codului audiovizualului
în anul 2006, apare acest Regulament al CCA, care vine în
contradicţie cu legea de bază Codul audiovizualului şi are o
atitudine diferenţiată faţă de radiodifuzorii care au
primit licenţă de emisie înainte de 2006 şi impune
trecerea prin concurs a radiodifuzorilor respectivi. Chiar dacă au lucrat
exemplar.
Pentru a evita această contradicţie dintre
norma de bază a Codului audiovizualului şi Regulamentul CCA, noi
propunem, susţinem deci acest proiect. Şi vreau să mai
atenţionez asupra faptului că zilele acestea chiar a venit o
solicitare din partea CCA, care ne roagă să eliminăm
această discordanţă dintre două acte, care
reglementează domeniul. Şi CCA-ul, în ultimul timp, a avut mai
multe procese de judecată pe care le-a pierdut, tocmai din acest
considerent.
Deci rog deputaţii să voteze proiectul nr.
1326.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr. 4.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimaţi colegi,
Stimată doamnă preşedinte a comisiei,
Deci asemenea modificări trebuie să fie
făcute prin lege, nu prin hotărîre. Şi vreau să
vă întreb de ce noi ne temem de concursuri? Cînd, de fapt,
este normal, în condiţiile de concurenţă, ca concursurile
să fie un lucru deci absolut acceptabil de toţi. Şi vă pun
aşa o întrebare. Un oarecare conducător de întreprindere,
de instituţie, un director de colegiu sau de instituţie medicală
trece concursul şi este obligat să treacă o dată la 4–5
ani, chiar dacă a muncit bine, chiar dacă nu are nici un fel de
încălcări.
Dar în cazul agentului economic, dacă nu
sînt prea mari întrebări, înseamnă că el are
dreptul să monopolizeze tot spaţiul informaţional şi al
audiovizualului din Republica Moldova. Nu este rezonabil, fiindcă apar
şi alţi agenţi economici care ar vrea să lucreze în
acest domeniu. Şi faptul că noi îngrădim acestora dreptul
de a participa la concursuri, aceasta demonstrează că noi creăm
monopoluri. Şi aceasta se vede şi în legea pe care am votat-o
adineauri în primă lectură şi se vede şi în
această hotărîre.
Eu consider că aceasta nu corespunde, de fapt,
conceptului şi dispoziţiilor de bază ale Codului
audiovizualului, care este astăzi în vigoare. De aceea, chem
deputaţii să se abţină de la votarea acestei
hotărîri. Dacă dumneavoastră, dar eu ştiu că
dumneavoastră personal aveţi mai multe propuneri pentru modificarea
Codului audiovizualului, o parte din care noi le susţinem, în
principiu. Să ne ocupăm de Cod, de o modificare solidă a
acestui Cod şi să nu umblăm în fiecare
săptămînă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Stepaniuc,
Dumneavoastră aveţi în vedere NIT-ul?
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu am în vedere, domnule Preşedinte, toate
canalele de televiziune, inclusiv acelea care se implementează în
Republica Moldova acum şi vor să monopolizeze tot spaţiul
informaţional al ţării.
Doamna Corina Fusu:
Domnule Stepaniuc,
Vă atrag atenţia că dumneavoastră
aţi spus că trebuie să respectăm Codul audiovizualului.
Codul audiovizualului este superior unui Regulament care a fost incorect,
mă rog, propus CCA-ului şi s-a votat tot printr-o hotărîre
de Parlament. Şi el contravine Codului. Iar radiodifuzorii nu
monopolizează piaţa prin metoda despre care aţi vorbit
dumneavoastră.
Radiodifuzorii care nu au încălcat Codul
audiovizualului, timp de 7 ani de activitate, sînt în drept să
li se prelungească licenţa. Dacă respectivii radiodifuzori au
încălcat Codul, au fost avertizaţi, au primit sancţiuni,
au efectuat, cum au făcut încălcări grave, atunci la
concurs pot să nu cîştige licenţa, dacă au avut încălcări.
Acei care nu au avut, sînt în drept să li se
prelungească licenţa. Ceea ce spuneţi dumneavoastră nu
este logic.
Domnul Victor Stepaniuc:
Ce spuneţi dumneavoastră este tot logic?
Nonsens.
Doamna Corina Fusu:
Este adevărat că televiziunile bune care au
respectat pluralismul de opinii se fac. Deci sînt televiziuni care au,
cum să zic, credibilitate, autoritate, diversitate de opinii, pluralism
sociopolitic. Ei de ce să participe la concurs? Aşa prevede Codul:
radiodifuzorilor care nu au încălcat legea li se prelungeşte de
drept.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine, vă mulţumesc, doamnă Fusu.
Vă lămuriţi în comisie, vă
rog. Sînteţi ambii în aceeaşi comisie.
Doamna Corina Fusu:
Acesta este un proiect de hotărîre.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Supun votului proiectul de Hotărîre nr.
1326.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumim.
Majoritatea.
Acum revenim la proiectul nr.1136.
Prezintă Oleg Efrim, viceministrul
justiţiei. Vă rog, domnul Efrim.
Domnul Oleg Efrim – viceministru al justiţiei,
reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:
Stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul
de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ce
ţine de modificarea Legii cu privire la statutul judecătorului
şi a Legii cu privire la Colegiul disciplinar şi la răspunderea
disciplinară a judecătorilor. Acest proiect de lege a fost elaborat
în vederea reexaminării regimului disciplinar aplicabil
judecătorilor, care reprezintă un echilibru între necesitatea de
garantare a independenţei judecătorului şi necesitatea de a
sancţiona judecătorul atunci, cînd conduita acestuia este
blamată, deoarece e contrară exigenţelor deontologice, stabilite
pentru corpul de magistraţi.
În vederea atingerii scopului propus, acest
proiect abordează, în principiu, cîteva probleme conceptuale
şi anume: crearea mecanismelor pentru evitarea influenţelor asupra
judecătorilor în procesul de examinare a cauzelor, amendarea listei
abaterilor disciplinare, prevăzute de articolul 22 din Legea cu privire la
statutul judecătorului, modificarea articolului 23 din Legea cu privire la
statutul judecătorului în vederea concretizării
condiţiilor de aplicare a sancţiunii disciplinare ce vizează
eliberarea din funcţie a judecătorului, preşedintelui,
vicepreşedintelui instanţei de judecată, precum şi
modificarea termenului de prescripţie de atragere la răspundere
disciplinară a judecătorului.
Şi al patrulea moment este modificarea procedurii
disciplinare aplicabile judecătorilor. Deci, în fond, se propun
completarea listei de sancţiuni, de abateri disciplinare pentru care
magistraţii pot fi atraşi la răspundere disciplinară
şi anume cum. În primul rînd, este prevăzută
obligaţia pentru judecători să informeze imediat în scris
preşedintele instanţei judecătoreşti şi Consiliul
Superior al Magistraturii despre orice tentativă de a fi influenţat
în procesul de examinare a cauzelor.
Suplimentar se includ în articolul 22, se
completează lista de abateri disciplinare pentru care magistraţii pot
fi atraşi la răspundere disciplinară şi anume
încălcarea normelor Codului de etică al judecătorului,
nepublicarea hotărîrilor judecătoreşti pe pagina web a
instanţei prin intermediul programului computerizat de gestionare a
dosarelor. Important: încălcarea prevederilor referitoare la
incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc
pe judecători, emiterea unei hotărîri prin care au fost
încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale
omului.
O altă modificare, despre care am menţionat,
ţine de extinderea termenului de prescripţie de atragere la
răspundere a judecătorului. Astăzi, potrivit legii, un
judecător care a săvîrşit o abatere disciplinară
poate să fie atras la răspundere nu mai tîrziu de un an din
momentul în care a fost săvîrşită abaterea.
Însă de cele mai dese ori despre aceste încălcări se
află mult mai tîrziu. Şi acest termen se extinde, deci termenul
de un an se extinde din momentul în care hotărîrea, prin care
au fost încălcate drepturile omului, rămîne
definitivă.
La fel se prevăd norme care obligă Colegiul
disciplinar să asigure transparenţa activităţii acestui
organ prin instituirea şedinţelor publice ale Colegiului disciplinar.
Se exclude caracterul discreţionar al posibilităţii Colegiului
disciplinar de a înceta procedurile disciplinare pe motiv de
inoportunitate. Proiectul a trecut, a fost avizat de toate
autorităţile interesate.
Avem avizul Consiliului Superior al Magistraturii,
care, în fond, susţine acest proiect, a fost discutat cu
reprezentanţii societăţii civile, obiecţii majore nu am
avut. De aceea, Guvernul solicită respectuos susţinerea
dumneavoastră pentru acest proiect.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
A, sînt întrebări?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Munteanu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule ministru,
Esenţa acestui proiect de lege este disciplinarea
judecătorilor, respectiv, creşterea calităţii actului de
justiţie.
Trebuie să recunoaştem că astăzi
judecătorii au doar drepturi, nu şi obligaţii. Astfel, se
propune a fi instituite mai multe abateri disciplinare pentru judecători.
Avînd în vedere aceste lucruri, vreau
să-mi spuneţi dacă este pregătit astăzi sistemul
nostru judecătoresc să asimileze o astfel de reformă, de altfel
foarte dură, dar necesară.
Domnul Oleg Efrim:
Vă mulţumesc, domnule deputat.
Guvernul speră că corpul de magistraţi
va fi în stare să asimileze această reformă, ori ea este
îndreptată spre asigurarea transparenţei actului de
justiţie şi sporirii încrederii populaţiei în
justiţia naţională. Or, ştim cu toţii că, la
momentul actual, starea de lucruri nu este tocmai foarte bună.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă – deputat neafiliat:
Domnule ministru,
Proiectul de Lege nr.870, iniţiativa
legislativă: Veaceslav Untilă, Iurie Colesnic a fost examinat
în cadrul Guvernului. Este vorba despre modificarea articolului 15, 25
din aceeaşi lege la care dumneavoastră aţi făcut trimitere
astăzi, 544 cu privire la statutul judecătorului.
Guvernul a respins acest proiect de lege. Eu vreau
să întreb: cine a prezentat proiectul de lege în Guvern
şi de ce nu s-a propus ca ele să fie comasate, aceste două
proiecte în privinţa judecătorilor care pierd mai mult de 3
dosare la CEDO?
Domnul Oleg Efrim:
Vă mulţumesc, domnule deputat.
Proiectul despre care vorbiţi dumneavoastră
l-am prezentat personal în Guvern şi avizul Guvernului a fost
negativ, or, în viziunea Guvernului, iniţiativa legislativă
analizată era contrară prevederilor Constituţiei, în
primul rînd. Ori prevedea aplicarea retroactivă a legii, ceea ce
este interzis prin Constituţie.
Şi al doilea moment, din cîte îmi
amintesc, care era în această iniţiativă, ţinea de
atragerea la răspundere a judecătorilor pentru însăşi
faptul că a existat o hotărîre CEDO la care, de condamnare a
Guvernului, la care au participat aceşti judecători.
Or, nu întotdeauna dintr-o hotărîre
CEDO putem să identificăm care anume judecător, din ce
instanţă, se face vinovat de condamnarea Guvernului la Strasbourg
şi sînt cazuri cînd chiar şi hotărîrile la
Marea Cameră se adoptă cu un vot aproape egal de judecători,
deci cum a fost în practică 7 la 6 şi atunci nu cred că,
în acest caz, putem atrage sau destitui din funcţie judecătorul
doar pentru o simplă existenţă a hotărîrii de
condamnare la Strasbourg.
Domnul Veaceslav Untilă:
Da, eu vă mulţumesc.
Ceea ce ţine de retroactivitate discutăm,
dar în ceea ce ţine de subiectivismul judecătorilor la CEDO mai
rămîne de văzut, fiindcă noi, în campania
electorală, am promis toate partidele politice că o să facem
ordine. Dar, pînă la urmă, cînd a ajuns momentul ca noi
să îi tragem la răspunderea pe toţi acei care
încalcă şi aduc prejudicii imaginii Republicii Moldova atunci
cînd pierd dosare la CEDO, nu ştiu de ce s-a făcut o
pauză, o tăcere şi s-au început acte de subiectivism.
Nu, obiectiv este aceea că Republica Moldova
este datoare astăzi peste 32 milioane de euro la CEDO. Asta este o
chestie obiectivă. Şi dumneavoastră nu acceptaţi ca aceste
persoane să fie sancţionate. E un lucru pe care eu nu îl
înţeleg şi eu o să încerc să promovez acest
proiect de lege în Parlament, aici.
Domnul Oleg Efrim:
Domnule deputat,
dacă îmi permiteţi. Iniţiativa
dumneavoastră se regăseşte în proiectul pe care îl
discutăm astăzi, ori se instituie în calitate de
răspundere disciplinară, e temei de a atrage la răspundere
disciplinară existenţa unei hotărîri a CEDO, prin care s-a
constatat violarea drepturilor omului, urmînd procedura
disciplinară.
Deci dacă există o hotărîre de
condamnare la CEDO, se identifică judecătorul, aceasta
reprezintă temei de a trage la răspundere disciplinară şi
poate fi inclusiv…
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Mulţumim.
Dezbaterile, domnule deputat Untilă, după
pauză şi linişte vine furtună, aşa că nu vă
grăbiţi cu judecătorii. Nu, eu vreau să văd că
acolo deci cineva primeşte un buchet de flori. Poate e ziua de
naştere a cuiva şi noi sîntem indiferenţi de aceasta.
E adevărat sau nu? E ziua de naştere?
(Rumoare în sală.) A cui? Liliana Anghel, păi, aceasta eu
ştiu.
Stimaţi colegi,
Liliana,
Felicitările noastre din partea Parlamentului! (Aplauze.)
Multă sănătate şi noroc!
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Vreau să vă spun gîndirea, la ce am
ajuns noi. Noi avem judecători care au pierdute cîte 12 materiale la
CEDO şi dumneavoastră găsiţi că este subiectiv
tragerea lor la răspundere disciplinară. Este o logică pe care
eu, pur şi simplu, nu o pot înţelege. De ce noi
îngrădim acum posibilitatea de a trage la răspundere toţi
judecătorii care au încălcat şi au adus prejudicii
Republicii Moldova. Doar atît s-a vorbit aici, în Parlament, despre
CEDO, au fost declaraţii de la toate fracţiunile ş.a.m.d.
Şi dumneavoastră blocaţi, într-un fel, cu subiectivism,
adică, puneţi în prim-plan subiectivismul.
Domnul Mihai Ghimpu:
Scurt. Scurt răspunsul.
Domnul Oleg Efrim:
Domnule deputat,
Noi, invers, nu îngrădim, mai exact
stabilim posibilitatea de atragere la răspundere pentru
hotărîrile de condamnare a ţării la CEDO.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Încă nu s-a încheiat, aşa
că procedura continuă. Şi cum am spus, după linişte o
să vină furtună, domnule Untilă. Să nu creadă
acei care au încălcat legea, au slujit regimul, că o să
rămînă în funcţii. Răbdare, vorba lui
Caragiale.
Aşa, mulţumim.
Domnule Pleşca, vă rog.
Domnul Ion Pleşca:
Stimaţi colegi,
Acest proiect de lege a fost examinat în cadrul
şedinţei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. A
fost avizat de comisiile permanente, de Direcţia juridică,
propunerile înaintate vor fi luate în consideraţie pentru
lectura a doua. De aceea, eu propun ca să fie aprobat în primă
lectură.
Vom discuta toate amendamentele şi vom veni cu
propuneri concrete pentru lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Cine este pentru aprobarea proiectului în
primă lectură, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Următorul proiect, nr.1273. Prezintă Dorin
Recean, viceministru al tehnologiilor informaţionale.
Domnul Dorin Recean – viceministru al Tehnologiilor
Informaţionale şi Comunicaţiilor:
Bună ziua.
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Mulţumesc mult, membri ai Parlamentului.
După cum s-a menţionat, Republica Moldova
merge cu paşi acceleraţi acum în Uniunea Europeană,
în domeniul integrării Uniunii Europene şi aici avem un proiect
care, de fapt, facilitează regimul de circulaţie a
cetăţenilor noştri fără vize.
Aceasta este parte şi face parte din contextul
negocierilor Guvernului cu Uniunea Europeană şi este un moment foarte
important acolo unde noi putem facilita accesul cetăţenilor
noştri fără vize în Uniunea Europeană.
Legea, proiectul de modificare a legii presupune
implementarea paşaportului biometric ca instrument de control a fluxurilor
migraţionale în Uniunea Europeană, în Republica Moldova
şi aceasta este o condiţie pusă de Uniunea Europeană pentru
ca noi să putem să facem circulaţia fără vize,
reală.
În esenţă, proiectul presupune
implementarea paşaportului biometric şi eliberarea exclusivă a
paşaportului biometric pentru cetăţenii Republicii Moldova,
începînd cu 1 ianuarie 2011.
Vreau să rog foarte mult membrii Parlamentului
să votăm această lege în două lecturi pentru ca
să putem să purcedem în continuare cu negocierile cu Uniunea
Europeană.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Întrebări?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Munteanu:
Domnule ministru,
Am verificat costurile privind eliberarea, de
eliberare a paşapoartelor astăzi. Un paşaport obişnuit
astăzi poate fi eliberat în termen obişnuit de 30 de zile
contra sumei de 250 de lei, pe cînd un paşaport biometric poate fi
eliberat contra sumei de 1250 de lei. Discrepanţa este foarte mare.
Dacă adoptăm acest proiect de lege şi
instituim obligativitatea ca toţi cetăţenii, de la 1 ianuarie,
să poată avea doar paşapoarte biometrice, atunci trebuie să
găsim un mecanism ca să reducem aceste costuri, pentru că
în accepţiunea noastră este un preţ foarte, foarte mare
şi nu toţi cetăţenii o să îşi permită
să beneficieze de aceste paşapoarte.
Şi vreau să îmi spuneţi dacă
v-aţi gîndit în acest sens.
Domnul Dorin Recean:
Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.
Mulţumesc că aţi acceptat acest lucru.
Guvernul înţelege că preţul paşaportului este un
considerent foarte important.
Vreau să vă spun că preţul
paşaportului curent, la paşaportul biometric curent este irelevant
pentru ceea ce avem de făcut. Obiectivul Guvernului este să apropie
preţul paşaportului biometric foarte aproape de cel curent – 250 de
lei. În acest sens deja se lucrează. A fost solicitat ajutorul
Uniunii Europene în acest sens. Un grant în valoare de 2 milioane a
fost deja aprobat, el este în derulare.
În continuare, în luna septembrie vom
organiza tenderul iarăşi cu asistenţa Uniunii Europene pentru
procurarea bucletelor de paşaport cu cipul integrat. În aşa
fel, către luna noiembrie vom avea un preţ nou la paşaport, care
va fi foarte aproape de cel pe care îl avem astăzi.
Dar aveţi dreptate, este un considerent foarte
important, la care Guvernul deja lucrează foarte intensiv.
Domnul Valeriu Munteanu:
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Într-un cuvînt, în Europa
fără bani nu ai ce căuta.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Da, eu vă mulţumesc domnule Preşedinte.
Eu, de fapt, în prelungirea acestei
întrebări, şi nu e prea clar pentru mine răspunsul.
Totuşi, eliberarea paşaportului biometric va fi obligatoriu pentru
cetăţeni sau nu? Sau deci va fi, totodată, în vigoare
şi paşaportul simplu?
Domnul Dorin Recean:
Da, domnule Ţurcan, începând cu 1
ianuarie 2011 eliberarea paşaportului biometric va fi obligatorie pentru
toţi cetăţenii. În acelaşi timp, paşaportul
curent, deci inclusiv cel care va fi eliberat pînă la sfârşitul
acestui an, îşi va păstra termenul de valabilitate aşa cum
este indicat în paşaport.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Dar care este sensul să păstrăm noi
procedura sau să stopăm procedura eliberării paşaportului
simplu dacă persoana nu doreşte deci să
călătorească în zona Schengen, dar va călători
în acele zone unde nu sînt obligatorii aceste tipuri de
paşapoarte, deoarece noi, pur şi simplu, povara aceasta de preţ
punem pe toţi cetăţenii obligatoriu. Aceasta este foarte
straniu.
Domnul Dorin Recean:
După cum am zis, paşaportul biometric sau,
de fapt, Guvernul sau ţara nu eliberează paşaport, un
paşaport pentru călătorie într-o parte a lumii şi un
alt paşaport destinat pentru călătorii în altă parte
a lumii.
Orice stat eliberează un paşaport al
cetăţeanului. Acesta este un aspect.
Al doilea. Paşaportul biometric este un instrument
care reglementează migraţiunea, deci care ajută statul,
ajută Guvernul să controleze fluxurile migraţionale. Deci este
doar un component. Respectiv, solicitarea şi cerinţa este ca acest
sistem să funcţioneze în baza paşaportului biometric.
Iarăşi, nu trebuie să facem referinţă la preţul
curent al paşaportului biometric.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Este vorba de libera circulaţie şi noi cum
dorim, libera circulaţie în Europa fără bani şi cu
paşaport sovietic? Nu, nu trece aici.
Microfonul nr.5.
Domnul Vadim Vacarciuc – Fracţiunea PL:
Domnul Preşedinte,
Noi acum studiem un proiect de lege pentru
implementarea paşapoartelor biometrice, dar, după cum cunoaştem,
aceste paşapoarte biometrice sînt deja implementate. O bună
parte a cetăţenilor Republicii Moldova au paşapoarte biometrice.
S-ar putea face prin cîteva etape şi este
aici la mijloc problema cu preţul paşaportului, dar noi
cunoaştem că este eliberare în mod normal şi în
regim mai de urgentare, aceste preţuri s-ar putea să se compenseze
unul la altul şi eu aş propune ca sintagma, dacă este
stabilită exclusivitate, preţul la paşapoartele biometrice
să nu fie schimbat faţă de preţul la paşapoartele
normale, compensate prin… acelaşi preţ să fie şi atunci nu
avem probleme pentru discuţii.
Domnul Dorin Recean:
Domnule deputat,
Eu, adică noi, avem nevoie să
implementăm paşaportul biometric, iar subiectul asupra preţului
este un alt subiect...
Domnul Mihai Ghimpu:
Vorbiţi la ambele microfoane.
Domnul Dorin Recean:
… asupra căruia Guvernul deja lucrează. Nu
ştim, nu este posibil noi să reglementăm acest lucru prin lege.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cîte o propunere…
Microfonul nr.4.
Domnul Mihai Godea – Fracţiunea PLDM:
Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule ministru,
Eu vreau o clarificare pentru că s-a vorbit
despre eliberarea obligatorie a paşapoartelor începînd cu 1
ianuarie 2011. Şi vreau ca să înţeleagă toată
lumea, va fi eliberare obligatorie pentru toată populaţia sau va fi
eliberare exclusivă a paşapoartelor biometrice. Deci acei care vor
dori să îşi facă paşaport, vor primi paşaport
biometric şi nu va fi o obligativitate pentru toţi
cetăţenii să îşi facă paşapoarte. Ca
să nu fie confuzii.
Domnul Dorin Recean:
Evident.
Domnul Mihai Godea
Nici în sala de şedinţe, nici pentru
presă.
Vă mulţumesc.
Domnul Dorin Recean:
Mulţumesc foarte mult, domnule Godea, pentru
întrebare.
Într-adevăr, paşaportul, deci
cetăţeanului i se va elibera paşaport în momentul în
care el se adresează pentru un document de călătorie,
paşaport. Dar aceasta nu înseamnă că orice
cetăţean din Republica Moldova trebuie să meargă să
îşi perfecteze paşaport biometric.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Este vorba de paşaport, document pentru
străinătate. Pentru viaţa internă avem buletinul.
Domnul Dorin Recean:
Exact.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa este? Păi, aceasta trebuie să
spuneţi, căci oamenii au să înţeleagă că
obligatoriu trebuie să vîndă vaca şi să se ducă
să îşi ia paşaport.
Domnul Dorin Recean:
Exact.
Mulţumesc foarte mult, domnule Preşedinte.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, nu este obligatoriu. Are document intern –
buletinul; acel care vrea să plece peste hotare se duce şi
solicită acest paşaport şi este obligat să aibă
paşaport.
Poftim, microfonul nr.4.
Domnul Dorin Recean:
Mulţumesc.
Domnul Valeriu Ghileţchi – Fracţiunea PLDM:
Pe lîngă cost s-ar putea ca unii
cetăţeni să aibă rezerve faţă de paşaportul
biometric şi din considerente religioase. Dacă noi totuşi
acceptăm ca să avem paşapoarte încă pe un termen,
cele care au fost eliberate pînă în prezent, adică care
nu sînt biometrice, ele îşi vor păstra valabilitatea
pînă la expirarea termenului. Am văzut şi anumite
amendamente din partea, spre exemplu, a Comisiei agricultură.
Ar fi totuşi posibil să existe o
clauză, care ar prevedea excepţii pentru anumite categorii, chiar
dacă ei ar decide să se limiteze ştiind că fără
paşaport biometric, aşa cum spunea şi domnul Ţurcan, nu ar
putea călători, să zicem, în spaţiul Schengen.
Dar pe lîngă costuri, repet, s-ar putea
să fie şi alte motive pentru unii cetăţeni. E posibil sau
nu e posibil lucrul acesta? Cum consideraţi?
Domnul Dorin Recean:
Dacă noi vrem să construim un sistem prin
care să controlăm fluxurile migraţionale şi în felul
acesta să corespundem solicitărilor Uniunii Europene şi,
în consecinţă, Uniunea Europeană să ne acorde acest
regim de circulaţie fără vize, atunci nu este posibil.
Domnul Valeriu Ghileţchi:
Dar mai am a doua întrebare.
Începînd cu 1 ianuarie 2011, dumneavoastră dacă
aveţi această informaţie, toate statele membre ale Uniunii Europene
trec la paşapoarte biometrice sau nu?
Domnul Dorin Recean:
Deci toate statele membre ale Uniunii Europene trec la
paşapoarte biometrice.
Domnul Valeriu Ghileţchi:
Începînd cu 1 ianuarie 2011.
Domnul Dorin Recean:
Foarte multe state deja au început.
Domnul Valeriu Ghileţchi:
Cînd vorbim foarte mult, eu înţeleg,
dar s-ar putea să nu fie chiar obligatoriu pentru toţi, toate
ţările membre ale Uniunii Europene.
Domnul Dorin Recean:
Toate ţările membre ale Uniunii Europene
trec la eliberarea exclusivă a paşapoartelor biometrice.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Domnule Godea, la tribună sau...
Microfonul nr.4.
Domnul Mihai Godea:
Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.
Vreau să anunţ că Danemarca deja a
interzis intrarea pe teritoriul său a cetăţenilor sau intrarea
pe teritoriul său doar în baza paşaportului biometric. Deci
deja sînt interdicţii în unele ţări europene pentru
paşaportul simplu pe care îl deţin actualmente
cetăţenii Republicii Moldova.
Dumneavoastră aţi spus corect, vrem libera
circulaţie, trebuie să ne conformăm unor norme.
Vă mulţumesc.
Domnul Dorin Recean:
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Luaţi loc.
Domnule Godea,
Vă rog, în calitate de raportor, la tribuna
centrală.
Domnul Mihai Godea:
Stimaţi colegi,
Vreau să prezint raportul comisiei. Comisia
securitate naţională, apărare şi ordine publică a
examinat proiectul de Lege nr.1273 din 29 aprilie 2010, înaintat cu
titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul
Republicii Moldova şi comunică următoarele.
Acest proiect a fost elaborat în scopul
conformării Republicii Moldova la cerinţele Uniunii Europene în
ceea ce priveşte procesul de eliberare a actelor de identitate ce
conţin noi semne de protecţie, precum şi elaborarea unor
instrumente mai eficiente de verificare şi control asupra
valabilităţii actelor şi autenticităţii datelor despre
persoana fizică.
Implementarea proiectului menţionat, şi
anume eliberarea paşapoartelor biometrice, reprezintă o condiţie
obligatorie a Uniunii Europene, în vederea simplificării regimului
de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova.
În vederea realizării obiectivelor
menţionate mai sus, se propune operarea unor modificări la articolul
2 din Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de
paşapoarte. În conformitate cu articolul 2 din proiect, se propune
ca prezenta lege să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2011.
Totodată, paşapoartele eliberate
pînă la 1 ianuarie 2010, care nu conţin date biometrice, vor fi
valabile pînă la expirarea termenului de valabilitate.
Comisiile parlamentare permanente şi
Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au avizat proiectul
menţionat, înaintînd unele obiecţii şi propuneri
pentru lectura a doua şi anume.
La articolul 1 alineatul (8) din proiect, Comisia
protecţie socială, sănătate şi familie propune
înlocuirea cuvintelor „sub vîrsta de” cu cuvintele „în
vîrstă de pînă la”, este o chestie redacţională
şi e corectă propunerea.
La alineatul (11), Comisia protecţie
socială, sănătate şi familie propune ca termenul de
valabilitate de 7 ani, stipulat în proiect pentru paşaportul
cetăţeanului Republicii Moldova şi apatrid, precum şi
termenul de 3 ani pentru paşapoartele eliberate copiilor în
vîrstă de pînă la 7 ani să fie substituite,
respectiv, cu termenele de 10 ani şi de 5 ani.
Comisia agricultură şi industrie
alimentară la fel propune menţinerea termenului de valabilitate a
paşaportului de 10 ani.
La articolul 2 alineatul (2), Comisia agricultură
şi industrie alimentară propune expunerea acestuia în
redacţia următoare: „la solicitarea persoanelor pot fi eliberate
paşapoarte ce vor conţine date biometrice, cît şi
paşapoarte ce nu conţin aceste date”.
În contextul celor expuse, comisia propune
plenului Parlamentului examinarea prezentului proiect de lege în
primă lectură.
Eu vreau să mai menţionez, noi am discutat
toate aceste lucruri în cadrul Comisiei securitate naţională,
apărare şi ordine publică, termenele propuse în proiectul
de lege de către Guvern sînt în conformitate cu recomandările
ICAO şi a altor instituţii europene. Respectiv, în viziunea
noastră, ar trebui să ne conformăm.
Iar propunerile redacţionale propuse sau
parvenite din partea Comisiei protecţie socială, sănătate
şi familie, credem că pot fi acceptate.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă mulţumim.
Deci propunerea a fost, domnule Godea, să
votăm în ambele lecturi.
Domnul Mihai Godea:
Este foarte adevărat. Să vedem dacă …
Domnul Mihai Ghimpu:
Păi, aceasta vreau să concretizez. Cum
votăm lectura a doua? Dacă votăm.
Domnul Mihai Godea:
Eu cred că votăm în primă lectură,
domnule Preşedinte.
Şi săptămîna viitoare –
în lectura a doua. Cu atît mai mult, că unii colegi
deputaţi şi-au exprimat dezacordul şi nu vor vota acest proiect
de lege în lectura a doua astăzi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine.
Mulţumim.
Luaţi loc.
Stimaţi colegi,
Supun votului, proiectul nr.1273 privind modificarea
articolului 2 din Legea privind actele de identitate din sistemul naţional
de paşapoarte.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Prima lectură.
Majoritatea.
Stimaţi colegi,
Noi am examinat ordinea de zi pentru ziua de 17 iunie,
ne-a rămas doar proiectul de Lege privind dreptul de autor şi
drepturile conexe. Şi ne-am înţeles că anunţăm o
pauză, comisia să se convoace şi să supun votului acest
proiect. Anunţ o pauză, pentru comisie, 10 minute.
Şi, între timp, are loc şedinţa
Alianţei. 10 – 15 minute pauză. Şedinţa comisiei şi,
totodată, invit membrii Alianţei la şedinţa Alianţei.
P
A U Z Ă
*
*
* *
D
U P Ă P A U Z Ă
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog, stimaţi colegi, luăm loc. Ne-a
rămas nouă să examinăm proiectul de Lege privind dreptul de
autor şi drepturile conexe. Păi, asta şi apoi. Noi
încă nu am examinat ordinea deplină a şedinţei de
ieri.
Doamnă Fusu şi domnule Stepaniuc,
Vă rog, la tribuna centrală. Amîndoi. (Rîde.)
Nu, nu, mulţumesc, data viitoare.
Acum a rămas să supun votului proiectul.
Deci sînt două propuneri: una – să votăm în
lectura a doua şi a doua propunere – să îl remitem
în comisie, pentru ca comisia să mai examineze. Domnul Stepaniuc a
fost de acord să votăm în lectura a doua şi eu supun
votului. Ce nu?
Domnule Stepaniuc,
Întrucît noi sîntem ca Moldova
să fie unită, acceptăm propunerea „Moldovei Unite”.
Sînteţi de acord să remitem în
comisie şi să revenim data viitoare pentru a vota în lectura a
doua, da?
Mulţumesc.
Atunci, stimaţi colegi,
Îmi daţi voie să declar
şedinţa închisă. Dumneavoastră
rămîneţi în sală, nimeni nu pleacă.
Şedinţa dedicată ordinii de zi pentru
data de 17 iunie o declar închisă.
Şedinţa s-a încheiat la ora 13.03.
Stenograma a fost
pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară
a Aparatului
Parlamentului.