DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a
XVIII-a
SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – IUNIE 2010
Şedinţa din ziua de 18 iunie 2010
(STENOGRAMA)
SUMAR
1.
Dezbateri asupra
ordinii de zi şi aprobarea ei.
2.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.558 din 2 martie 2010 pentru modificarea şi completarea
Codului electoral.
3.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.1701 din 4
iunie 2010 pentru modificarea
şi completarea Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea
nr.797-XIII din 2 aprilie 1996 (art.87, 131).
4.
Dezbaterea şi
respingerea proiectului de
Lege nr.511 din 25
februarie 2010 privind
modificarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998.
5.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1882 din 4 decembrie 2009 cu privire la
voluntariat.
6.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.843 din 24 martie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii
asistenţei sociale nr.547-XV din 25 decembrie 2003 (art.1, 2, 4
ş.a.).
7.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.564 din 3 martie 2010 cu privire la serviciile sociale.
8.
Dezbaterea şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.410 din 18 februarie 2010 pentru modificarea Legii nr.96-XVI din 13
aprilie 2007 privind achiziţiile publice (art.15, 33, 58).
9.
Dezbaterea şi
respingerea proiectului de Lege nr.1533 din 10 noiembrie
2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative ( Legea
taxei de stat – art.3; Legea cu privire la Curtea Constituţională –
art.25 ş.a.).
10. Dezbaterea, aprobarea în primă
lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1812 din 16 iunie 2010 pentru ratificarea Acordului „Compact”
dintre Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, prin intermediul
Corporaţiei Provocările Mileniului, pentru acordarea unui grant
destinat Republicii Moldova.
11. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.403 din 18 februarie 2010 pentru modificarea Hotărîrii
Parlamentului nr.77-XVIII din 27 noiembrie 2009 cu privire la aprobarea
bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2010.
12. Dezbaterea, aprobarea în primă
lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1134
din 20 aprilie 2010 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la
asigurarea obligatorie de asistenţă medicală – art.10; Legea
privind sistemul public de asigurări sociale – art.26 ş.a.).
13. Dezbaterea şi aprobarea în
primă lectură a proiectului
de Lege nr.3289 din 27 noiembrie 2008 cu privire la modificarea şi
completarea Legii regnului animal nr.439-XIII din 27 aprilie 1995.
14.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.467 din 24 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea
Legii nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională
a Pieţei Financiare (art.1, 6, 10).
15. Dezbaterea, aprobarea în primă
lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1615
din 27 mai 2010 privind
modificarea şi completarea Legii pentru punerea în aplicare a
titlului VI din Codul fiscal nr.1056-XIV din 16 iunie 2000 (art.4, anexa
nr.1, anexa nr.2).
16.
Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea
în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1275 din 29 aprilie 2010 cu privire la asociaţiile
utilizatorilor de apă pentru irigare.
17.
Prezentarea raportului cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al
Audiovizualului din Republica Moldova în anul 2009. (Raportor – Gheorghe
Gorincioi, preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului.)
18. Dezbaterea şi respingerea proiectului de Hotărîre nr.1778
din 14 iunie 2010 asupra Raportului de activitate a Consiliului Coordonator
al Audiovizualului.
19. Dezbaterea şi aprobarea în
primă lectură a proiectului de Lege nr.1774 din 11 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea
Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004.
20. Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege nr.1788
din 15 iunie 2010 cu
privire la modificarea şi completarea articolului 79 din Codul electoral
nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.
21. Dezbaterea şi aprobarea în
primă lectură a proiectului de Lege nr.897 din 30 martie 2010 cu privire la modificarea şi
completarea Codului fiscal al Republicii Moldova nr.1163-XIII din 24 aprilie
1997 (art.492, 103, 104 ş.a.).
Şedinţa începe la ora 13.03.
Lucrările sînt prezidate de
domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim
Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi
de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Ordinea de zi pentru data de 18 iunie,
pentru ziua de astăzi.
Poftim, microfonul nr.4.
Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:
Domnule Preşedinte,
Propun să fie introdus în
ordinea de zi proiectul nr.843, proiectul de Lege pentru modificarea şi
completarea Legii asistenţei sociale. Pentru lectura a doua.
Şi proiectul de Lege cu privire la
serviciile sociale, nr.564. Tot lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Primul, numărul?
Mulţumim.
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Guma – Fracţiunea PDM:
Din partea Comisiei economie, buget şi
finanţe – proiectul de Lege nr.467, privind Comisia Naţională
a Pieţei Financiare. Astăzi s-a discutat un proiect şi ca să
îl discutăm şi pe acesta, ca la şedinţa
următoare să putem să le comasăm.
Domnul Mihai Ghimpu:
Am înţeles.
Microfonul nr.4 în continuare.
Domnul Mihai Godea – Fracţiunea PLDM:
Vă mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Vă rog să includeţi în
ordinea de zi proiectul cu nr.1533, care a fost amînat în
şedinţa trecută.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nr. 1533.
Microfonul nr.4 în continuare.
Doamna Ludmila Belcencova – deputat neafiliat:
Я прошу внести сегодня в повестку дня
законопроект №1788 о внесении изменений и дополнений в статью 79 Кодекcа о
выборах.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Balan – Fracţiunea PLDM:
Propun proiectul de Lege cu privire la
asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigare. Nr.1275.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Vă rog, opriţi-vă. Noi ne-am
înţeles, parcă, la Alianţă. Ce veniţi voi acum?
Vreţi ordinea de zi să o aducem la o sută de proiecte?
Opriţi-vă, vă rog. Nimic nu o să votăm din ceea ce
propuneţi acum.
Domnul Ion Balan:
D-apoi a fost acceptată. La
Alianţă s-a discutat şi a fost acceptat proiectul dat pentru astăzi.
Domul Mihai Ghimpu:
Păi, eu mă refer la ceilalţi
care se ridică la microfoane. Opriţi-vă.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea Partidului „AMN”:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Propun să fie inclus în ordinea
de zi proiectul nr.1701, referitor la modificarea articolului 87 din
Regulament, cu 51 de voturi. Şi nr.1774, Codul de executare. Primul e
nr.1701, dar al doilea e nr.1774.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Ioniţă,
Acele două de mîine, da?
Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:
A treia oară care le propun: nr.410
şi nr.1812.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nr.410.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Şi nr.1812, cu pactul acesta 262 de
milioane.
Domnul Mihai Ghimpu:
Atît?
Microfonul nr.4.
Doamna Corina Fusu – Fracţiunea PL:
Propun ca raportul Consiliului Coordonator
al Audiovizualului pentru anul 2009 să fie audiat cu chestiunea nr.1.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nr.1?
Doamna Corina Fusu:
Da, la început.
Domnul Mihai Ghimpu:
Doi.
Doamna Corina Fusu:
Doi. Unu sau doi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Trei.
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Preşedinte,
Astăzi, în ordinea de zi din
data 17 iunie, în supliment, proiectul de Lege nr.1615, probabil, l-am
scăpat din vedere, el era inclus şi noi nu l-am discutat în
agenda pe data de 17 iunie şi dumneavoastră aţi închis
şedinţa. Daţi să îl discutăm astăzi,
căci el era deja inclus. Îmi pare rău.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu a fost votat, eu am clarificat
nuanţa aceasta, data viitoare. Ori acum îl propuneţi.
Domnul Valeriu Guma:
Nu, nu, el era votat pentru data de …
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Guma,
Propuneţi-l aici.
Domnul Valeriu Guma:
Da, nr.1615 pentru ziua de astăzi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nr.1615.
Domnul Valeriu Guma:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ţurcan – deputat neafiliat:
Eu vă rog proiectul nr.897 să fie
inclus în ordinea de zi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Opt sute …
Domnul Vladimir Ţurcan:
Nr. 897.
Domnul Mihai Ghimpu:
Atît?
Stimaţi colegi,
Îmi daţi voie să supun
votului proiectul ordinii de zi, înaintat de Biroul permanent, apoi
propunerile din partea dumneavoastră.
Cine este pentru adoptarea ordinii de zi
pentru ziua de 18 iunie, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Doamna Palihovici: de inclus proiectul nr. 843.
Cine este pentru?
Mulţumesc.
Proiectul nr. 564, tot din partea doamnei
Palihovici.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Domnul Guma: proiectul nr. 467.
Cine este pentru?
Mulţumesc.
Majoritatea.
Şi proiectul nr.1615, ca să nu
revin a doua oară.
Cine este pentru?
Mulţumesc.
Majoritatea.
Domnul Godea: proiectul nr.1533.
Cine este pentru, vă rog să voteze.
Majoritatea.
Doamna Belcencova: proiectul nr. 1788. Aici
examinăm împreună cu Codul electoral.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Domnul Balan: proiectul nr. 1275.
Cine este pentru?
Mulţumesc.
Majoritatea.
Domnul Pleşca: proiectul nr. 1701.
Este vorba despre modificarea Regulamentului.
Cine este pentru?
Mulţumesc.
Majoritatea.
Proiectul nr. 1744.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Domnul Ioniţă: proiectul nr. 410.
Cine este pentru?
Mulţumesc.
Majoritatea.
Proiectul nr. 1812, domnul Ioniţă
propune din nou.
Majoritatea.
Mulţumesc.
Doamna Fusu: cu nr.1.
Şi domnul Ţurcan,
rămîne proiectul nr. 897.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Stimaţi colegi,
Noi am adoptat ordinea de zi pentru ziua de
astăzi, 18 iunie. Codul electoral este în ordinea de zi. Da, o
clipă.
Domnule Ganaciuc,
Îmi prezentaţi apoi lista
proiectelor votate suplimentar.
Invit la tribună pe domnul... Cine
prezintă raportul în lectura a doua privind modificarea Codului
electoral?
Domnul Pleşca, da? Sau domnul
Nemerenco?
Domnule Nemerenco, vă rog.
Domnul Valeriu Nemerenco – Fracţiunea PL:
Se propune raportul comun asupra
proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Codului electoral,
nr.558 din 2 martie 2010. Lectura a doua.
Proiectul de Lege pentru modificarea
şi completarea Codului electoral a fost aprobat în primă
lectură la 7 mai 2010. Şi pînă, şi după aprobarea
în primă lectură asupra documentului au fost prezentate
amendamente, propuneri şi obiecţii din partea subiecţilor
abilitaţi, a structurilor şi persoanelor interesate.
Proiectul a fost expus pentru
consultări publice, au fost organizate dezbateri şi discuţii
complexe, care au abordat mai multe aspecte ale noilor reglementări, referitor
la proiect au prezentat amendamente deputaţii în Parlament:
Ţurcan, Deliu, Ghileţchi, Colesnic, toate fracţiunile
parlamentare, comisiile parlamentare.
În conformitate cu Regulamentul
Parlamentului şi legislaţia ce reglementează consultarea publică
a proiectelor de acte legislative, propuneri şi obiecţii asupra
proiectului de lege au prezentat şi Guvernul Republicii Moldova, avizul
Guvernului, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, Comisia
Electorală Centrală, instituţii superioare de cercetare şi
învăţămînt, Academia de Ştiinţe a
Moldovei, Universitatea de Stat, Academia de Administrare Publică, organizaţii
ale societăţii civile: partide, asociaţii obşteşti, fundaţii
locale şi internaţionale; autorităţi ale administraţiei
publice locale, Secretarul Consiliului municipal Chişinău, Pretura
Botanica, cercetători, persoane cu experienţă în domeniul
electoral: domnul Răileanu, Borş, Braşoveanu.
În total, au fost prezentate pentru
400 de propuneri, toate fiind examinate şi analizate în cadrul Comisiei
parlamentare speciale pentru perfecţionarea cadrului legislativ electoral
şi în Comisia juridică, numiri şi imunităţi, iar
la 16 iunie 2010 a avut loc şedinţa comună a acestor comisii,
care au examinat şi au aprobat documentele finale pentru prezentare
în Parlament.
La 7 iunie 2010, autorităţilor
Moldovei le-a fost prezentat avizul comun al Comisiei pentru democraţie
prin drept a Consiliului Europei, Comisiei de la Veneţia şi OSCE,
în care se constată că amendamentele propuse demonstrează
un adevărat efort al autorităţilor moldoveneşti să
abordeze deficienţele reflectate în avizele comune şi
rapoartele finale de monitorizare a alegerilor. Iar adoptarea amendamentelor de
către Parlament ar prezenta îmbunătăţiri majore ale Codului.
Totodată, instituţiile
internaţionale sus-numite remarcă necesitatea abordării
cîtorva recomandări esenţiale referitoare la:
– înlăturarea posibilităţii de
anulare a unei liste întregi, dacă aceasta nu conţine
numărul minim de candidaţi din cauza faptului că candidaţii
individuali au fost excluşi din liste;
– revizuirea restricţiilor
dreptului de a organiza o campanie pentru a nu împiedica organizarea unor
campanii preelectorale semnificative, precum şi pentru a nu contraveni
principiilor generale de libertate cuvîntului şi de exprimare;
– perfecţionarea colectării în
continuare a semnăturilor şi procedurilor de verificare în
vederea asigurării faptului că acestea nu împiedică
înregistrarea cuprinzătoare a candidaţilor;
– oferirea dreptului recruţilor de a vota la
alegeri locale;
– crearea posibilităţilor pentru participarea
adecvată a minorităţilor naţionale în organele elective
alese;
– promovarea intereselor la nivel regional;
– exactitatea listelor alegătorilor.
În proiectul de lege definitivat
şi prezentat pentru examinare în lectura a doua sînt abordate
recomandările sus-numite, cu excepţia dreptului de vot în
alegerile locale ale militarilor cu serviciu în termen – recruţi,
pentru care sînt necesare anumite cercetări suplimentare, posibile de
efectuat pînă la alegerile locale generale din anul 2011.
Principalele modificări şi
completări propuse pentru lectura a doua, care deosebesc textul final de
proiectul iniţial, vizează aspectele referitoare la:
1)
anularea totală a
restricţiilor de a vota pentru persoanele condamnate la privaţiune de
liberate se va permite tuturor, cu excepţia celor care au fost
lipsiţi expres de acest drept prin hotărîrea
judecătorească definitivă;
2)
introducerea unor categorii
suplimentare de demnitari care vor fi obligaţi să îşi suspende
activitatea dacă vor candida: viceprim-miniştri, membri din oficiu ai
Guvernului şi viceminiştrii.
3)
reglementarea modului
de formare a Comisiei Electorale Centrale;
4)
salarizarea membrilor
organelor electorale, stabilirea unor adaosuri pentru perioada electorală;
5)
stabilirea caracterului
normativ şi obligatoriu al hotărîrilor CEC;
6)
asigurarea votării
cetăţenilor aflaţi peste hotare. Colaborarea CEC cu
autorităţile publice competente, întocmirea listelor pe
bază de înscriere prealabilă;
7)
reglementarea
suplimentară a posibilităţilor de votare pentru
cetăţenii care nu au viză de domiciliu sau
reşedinţă, precum şi a celor care au viză de domiciliu
şi viză de reşedinţă. Întocmirea unor
declaraţii pe propria răspundere, preavizate despre răspundere
penală pentru vot multiplu;
8)
raportarea despre
cheltuielile financiare din Fondul electoral. Detalierea datelor, publicarea
acestora;
9)
principiile şi
particularităţile reflectării alegerilor de către mijloacele
de informare în masă. Respectarea echităţii,
egalităţii şi a legislaţiei de către radiodifuzori, sporirea
transparenţei acestora, informarea publică adecvată;
10) modificarea pragurilor electorale
şi stabilirea lor diferenţială pentru partide, blocuri electorale
şi candidaţi independenţi. La partide 4% s-a propus. În
text la noi propunerea este 5%, acum 4% se propune;
11) schimbarea modalităţii de
atribuire a mandatelor de la sistemul cunoscut sub numele hont la un sistem mai
echitabil de numărare a voturilor şi de atribuire a mandatului;
12) anularea posibilităţii de
anulare a înregistrării unei liste întregi, dacă
numărul minim de candidaţi se micşorează după
înregistrare.
De asemenea, s-a propus, recent, articolul
89: rezultatele se confirmă de Curtea Constituţională
pînă la 30 de zile. În redacţia veche erau 10 zile.
Rămîne la discreţia dumneavoastră.
În materialele difuzate se
conţine analiza amendamentelor şi propunerilor cu expunerea
argumentelor întru susţinerea lor sau care determină
neacceptarea, precum şi proiectul final de lege, asupra căruia
urmează să decidem astăzi.
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Mulţumesc frumos.
Stimaţi colegi,
Poftim, ce întrebări aveţi către
raportor?
Poftim, microfonul nr.3.
Domnul Oazu Nantoi – Fracţiunea PDM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu vin cu propunerea ca aceste proiecte de
modificări, care au fost anunţate, să fie completate cu
modificările care vin din partea societăţii civile. Şi
anume se propune ca articolul 147 „Probleme ce nu pot fi supuse referendumului
republican.
Referendumului republican nu pot fi supuse
problemele privind:” să fie completat cu litera (f), formulată
în modul următor: „drepturile constituţionale şi
fundamentale ale omului, statul de drept, bazele democraţiei”. Adică,
referendumul nu poate fi realizat care atentează la aceste valori.
Iar pentru ca să existe un mecanism de
filtrare, să spunem aşa, a întrebărilor care pot fi scoase
la referendum, se propune o nouă redacţie a articolului 153,
alineatul (2) în modul următor: „Comisia Electorală
Centrală se adresează către Curtea Constituţională pentru
ca ultima să dea un aviz preliminar privind conformarea proiectului de
lege sau a întrebării supuse referendumului cu Constituţia
Republicii Moldova .”
Mai departe. „În cazul unui aviz
pozitiv” continuă după text: „Comisia Electorală Centrală
adoptă, în termen de 15 zile de la depunerea actelor indicate
în … 1, hotăîrea cu privire la înregistrarea grupului
ş.a.m.d.
Deci consider că aceasta ne va proteja
de idei, să spun aşa, antidemocratice, care pot fi scoase la
referendum.
Vă mulţumesc.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Vă mulţumesc.
În principiu, noi am discutat
această problemă şi cred că colegii vor susţine
şi comisia inclusiv susţine.
Domnul Serafim Urechean:
Bine. Mulţumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă – deputat neafiliat:
Domnule preşedinte al comisiei,
articolul 55 pagina 15. Uite-te, te rog. Este o chestie confuză care
trebuie să o depăşim, că pe urmă o să ne creeze
probleme.
Domnul Serafim Urechean:
Încă o dată, dacă se
poate.
Domnul Veaceslav Untilă:
Articolul 55 de pe pagina 15, după rînd
e 31, numărul de rînd. Aţi găsit?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, am găsit. Ce aveţi în
vedere?
Domnul Veaceslav Untilă:
Uitaţi-vă acolo: „Două
săptămîni. Cererile pot fi făcute în scris
începînd cu două săptămîni înainte de
ziua votării şi pînă la ora 18.00 a zilei precedente
votării. În ziua votării – pînă la ora 15.00,
dacă se prezintă şi certificatul medical.” În caz contrar,
şi cu două săpătmîni înainte trebuie să ai
certificatul medical. Aţi înţeles, da?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Am înţeles. A fost o propunere a
comisiei şi noi am discutat-o şi împreună cu
specialiştii.
Domnul Veaceslav Untilă:
Certificatul medical doar în ultima
zi pînă la ora 15.00 este nevoie. Două
săptămîni nu e nevoie. Aşa e sau nu?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, se întîmplă în
ultima zi, s-a întîmplat seara un accident.
Domnul Veaceslav Untilă:
Şi eu prezint certificatul. Dacă
nu schimbaţi, atunci cu două săptămîni înainte
dacă vine tot trebuie să depui certificat, aşa iese din …
Domnul Valeriu Nemerenco:
Nu, nu este necesar. În ultima zi
este necesar.
Domnul Veaceslav Untilă:
Adică precedentei votări. Şi
mergem mai departe: „în ziua votării pînă la ora 15.00”.
Domnul Mihai Ghimpu:
E clar, domnule Nemerenco:
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, e clar.
Mulţumesc.
S-ar putea. Fiindcă noi am votat. Au
fost diferite propuneri, vă spun, la acest aspect, dar s-ar putea de…
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Aurel Băieşu – Fracţiunea PDM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
În contextul modificărilor
şi completărilor la articolul 17 din Codul electoral, fracţiunea
noastră vine cu o propunere de completare a alineatului (6) din acest
articol care se referă la mandatul Comisiei Electorale Centrale. În
redacţia în vigoare acest alineat este formulat în felul
următor: „Mandatul Comisiei Electorale Centrale este de 5 ani. La
expirarea acestui termen, componenţa comisiei poate fi modificată.”
Propunem ca acest alineat să fie completat
cu următoarea propoziţie: „În cazul în care mandatul
Comisiei Electorale Centrale expiră în cursul perioadei electorale,
acesta se prelungeşte de drept pînă la desemnarea noilor membri
ai Comisiei Electorale Centrale, dar nu mai mult de 90 de zile.” Rog să
acceptaţi această propunere.
Vă mulţumesc.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Mulţumesc.
La acest capitol au fost trei propuneri
şi cred că aceasta este cea mai rezonabilă. Se acceptă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Ghileţchi – Fracţiunea PLDM:
Este vorba de amendamentul cu nr.99 din
sinteză, pe care l-am făcut, cu privire la articolul 47. Eu mă
bucur că s-a acceptat parţial acest amendament, dar aş
îndrăzni să vă întreb şi să propun ca el
să fie extins şi cu privire la afiş. Adică, s-a acceptat
precizarea, că informaţia postată pe Internet, nu se referă
această restricţie la informaţia deja postată pe Internet.
Noi avem o situaţie în care,
dacă vorbim despre panouri, e mai simplu, dar afişele sînt lipite
peste tot. Chiar şi astăzi mergem prin ţară şi vedem
afişe lipite pe garduri, pe stîlpi. Poate cineva să invoce aceasta
drept un pretext şi să conteste un concurent electoral.
În alte ţări, spre exemplu,
nu există, în general, interdicţia aceasta, de ce ar trebui noi
s-o facem aşa de restrînsă sau strictă cu privire la
afişele deja lipite. Dacă ele au fost lipite în timpul campaniei,
ce, o să meargă cineva să le zgîrîie, să le
rupă de pe stîlpi, de pe garduri. Deci, cum am propus pentru
Internet, mă gîndesc şi cu privire la afişe: putea, poate,
fi lăsată această excepţie. Şi vreau să
întreb părerea dumneavoastră.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Eu cred că s-ar putea şi
afişe de lăsat. Fiindcă la comise au fost diferite propuneri,
într-adevăr este logic. Noi am susţinut parţial, dar cred
că s-ar putea de susţinut. Colegii au să voteze.
Domnul Valeriu Ghileţchi:
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.5.
Domnul Boris Vieru – Fracţiunea PL:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Articolul 75 alineatul (1) din Codul
electoral impune nişte condiţii pentru candidaţii la
funcţia de deputat în Parlament: cetăţenia Republicii
Moldova şi domiciliul corespunzător în ţară. Eu
aş propune ca să fie completat acest alineat cu o condiţie
obligatorie suplimentară, anume cunoaşterea limbii de stat de
către viitorul deputat. Este vorba de forul suprem legislativ al
ţării şi o asemenea condiţie cred că este
inerentă.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Mulţumesc.
Această problemă n-a fost
discutată în comisie, dar la discreţia dumneavoastră.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vasile Balan – Fracţiunea Partidului „AMN”:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Pentru a aduce în
concordanţă cu cerinţele articolului 291, pe care l-a
propus comisia referitor la constituirea secţiilor de votare peste
hotarele ţării, este necesar de a introduce modificări şi
în articolul Codului electoral referitor la acest capitol după cum
urmează.
La articolul 2, alineatul (3) se substituie
cu următorul cuprins: „Comisia Electorală Centrală de comun cu
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, misiunile
diplomatice şi oficiile consulare sînt obligate să creeze
condiţii pentru ca cetăţenii aflaţi peste hotarele
ţării în ziua alegerilor să îşi exercite liber
drepturile electorale”.
La articolul 22, litera d), după
cuvîntul „locale”, urmează a fi completat cu cuvintele „Ministerul
Afacerilor Externe şi Integrării Europene, misiunile diplomatice
şi oficiile consulare”.
La articolul 22, litera g) urmează a
fi completată cu următoarea prevedere: „Ministerul Afacerilor Externe
şi Integrării Europene, misiunile diplomatice şi oficiile
consulare referitor la constituirea secţiilor de votare pentru
cetăţenii Republicii Moldova, aflaţi în ziua alegerilor
în afara ţării”.
Şi articolul 15 alineatul 2) propun
că, în viziunea noastră, nu poate fi modificat, după cum
se propune de dumneavoastră, de comisie, deoarece noţiunea „membrii
reprezentanţi ai concurenţilor electorali” este una corectă. Dat
fiind faptul că în organele electorale există membri, dar nu
reprezentanţi cu vot, adică membri cu vot deliberativ şi membri
cu vot consultativ, noţiune care este menţionată şi la
alineatul (1) al acestui articol.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule deputat,
Dumneavoastră citiţi textul, dar
nu aşa se fac propunerile. Mai aveţi două pagini. Păi,
luaţi pe articole.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Domnule Preşedinte,
Sînt la Alianţă.
Domnul Vasile Balan:
Domnule Preşedinte,
Eu nu citesc textul, dar fac propuneri.
Domnul Mihai Ghimpu:
Păi da, faceţi propuneri.
Domnul Vasile Balan:
Dacă cuiva nu-i place, aceasta e
altă treabă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog, nu ridicaţi vocea.
Domnul Vasile Balan:
Dar eu nu ridic vocea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Ascultaţi-mă corect conform
Regulamentului.
Domnul Vasile Balan:
Dar dumneavoastră de ce mă
întrerupeţi?
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă întrerup fiindcă vreau
pe articole să mergem.
Domnul Vasile Balan:
Păi, pe articole. Dar eu ce?
Domnul Mihai Ghimpu:
Pe articole şi să
răspundă domnul Nemerenco. Căci el nu poate să memorizeze
ce citiţi dumneavoastră acolo cu viteza a 6-a. Aceasta e problema.
Domnul Vasile Balan:
… a 7-a.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu am vrut mai calitativ să fie.
Dumneavoastră o luaţi în furcă. Eu pot să o iau
în greblă. Mai moale, vă rog.
Domnul Vasile Balan:
Vă rog, să nu îmi citiţi
notaţii, domnule Preşedinte. Aşa, mai…
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu nu citesc, dar am vrut să vă
ajut. Mă înţelegeţi dumneavoastră sau nu?
Domnul Vasile Balan:
Sîntem corecţi fiecare din noi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cu atît mai mult că propunerile
se fac în primă lectură. Dacă aşa să fim
corecţi. O’key?
Domnul Vasile Balan:
Propunerile au fost făcute, dar nu au
fost luate în consideraţie de comisie. Şi dacă
dumneavoastră socotiţi că nu este corect ce spun eu aici,
mă rog.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu v-am rugat pe articole, ca să dea
răspuns omul, căci el nu reuşeşte ce vorbiţi
dumneavoastră.
Domnule Balan,
Am vrut să vă ajut.
Încă o dată repet eu.
Domnul Vasile Balan:
Domnule preşedinte al comisiei,
Articolul pe care le-am propus la articolul
291 dumneavoastră sînteţi de acord cu dînsele
sau să le verificăm?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Noi le-am discutat în comisie,
Comisia juridică şi Comisia specială. Şi ceea ce am votat,
aceea şi am aşezat pe hîrtie. Restul nu au trecut. Dacă se
insistă, punem la vot adăugător, suplimentar aici.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Nemerenco, propunerile făcute
de deputaţi în primă lectură şi neacceptate de
comisie se supun votului. Aşa este conform Regulamentului?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog să ţineţi cont
de aceasta. Mai departe, alte propuneri făcute.
Domnul Vasile Balan:
Articolul 15 repet, alineatul (2), domnule
Nemerenco. Dumneavoastră propuneţi noţiunea „membrii
reprezentanţi ai concurenţilor electorali”. Ea este corectă
„membrii reprezentanţi”. Dumneavoastră puneţi
„reprezentanţii”. Şi în articolul 1 este „membrii
reprezentanţi ai concurenţilor electorali”.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, noi am propus în acest alineat
„reprezentanţi, concurenţi electorali”. În acelaşi fel se
va proceda şi la următoarele articole din Codul electoral. Adică
în toate urmează să fie, aşa a fost propunerea.
Domnul Vasile Balan:
La articolul 35, alineatul (7) comisia
propune să fie exclus. Credem că nu este corect din motiv că
publicarea materialelor enumerate în acest alineat poartă un
caracter informaţional, educaţional pentru alegători. Aceasta
este o practică pozitivă care trebuie dezvoltată.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Comisia nu a susţinut, nici Comisia
juridică, nici Comisia specială.
Domnul Vasile Balan:
Aceasta este bine. Şi articolul 58,
alineatul (7). Eu nu am să îl citesc în întregime. Se
vorbeşte despre ştampile, liste electorale ş.a.m.d. Noi,
în alegerile pe care le-am votat, am avut probleme, cînd Comisia
Electorală Centrală şi-a încălcat prerogativele
şi a ascuns listele electorale în judecătorii. Se propune ca
listele electorale să fie transmise preturilor şi primăriilor.
Domnul Valeriu Nemerenco:
În alineatul (7) noi am propus,
după cuvintele „cutie, pachet” se introduce cuvîntul „sigilat”.
Şi nu a fost discuţie de pretură, de primărie, nimic nu a
fost. Se întorc listele la Comisia Electorală Centrală, restul
se întoarce.
Domnul Vasile Balan:
Listele la Comisia Electorală
Centrală?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da. Aşa este varianta, în
două comisii. Comisia noastră.
Domnul Vasile Balan:
Se acceptă. Dar nu la judecătorii
aşa cum a fost?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Nu.
Domnul Vasile Balan:
Da. Bine, mulţumesc.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Poftim.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Veaceslav Untilă – deputat neafiliat:
Domnule preşedinte al comisiei,
La articolul 86 pagina 22 se propune ca
pragul electoral pentru partidele politice să fie 4%, aceasta pentru
stenogramă. Aici lipseşte. Şi mîine o să ne pomenim
că nu ne-am înţeles corect unii cu alţii.
Şi 2 aţi semnat, da? Aţi
notat? Şi alineatul (b) se propune 6% în loc de 7%.
Mulţumesc.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, mulţumesc.
Eu am explicat în raport că a
fost iniţial, după prima lectură au fost 4% şi apoi s-a
convenit la 5% şi acum 4% în care este procentul definitiv.
Domnul Mihai Ghimpu:
Pragul 4% şi blocul 7,9.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Pragul 4%. 7,9, da, corect.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Aurel Băieşu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
În punctul 46 al proiectului,
alineatul trei prevede că articolul se completează cu un alineat nou,
avînd următorul cuprins: „Prin derogare de la prevederile
articolului 8, în secţiile de votare constituite peste hotarele
ţării, votarea pentru alegerile parlamentare şi referendumurile
republicane pot avea loc două zile la rînd” şi mai departe
după text.
Considerăm că acest alineat
trebuie să fie exclus, astfel încît procedura de votare
să fie unica atît pentru secţiile de votare din ţară,
cît şi pentru cele de peste hotare.
Mulţumesc.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, mulţumesc.
Într-adevăr, în prima
lectură noi am propus această variantă, 2 zile la rînd
aţi votat. Acum au parvenit alte propuneri. Votăm în plen
şi vedem care este situaţia care s-ar accepta. Da, desigur, fiecare
aparte.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Vadim Cojocaru – Fracţiunea PL:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Noi propunem ca articolul 87 să
aibă următorul cuprins, unde este articolul 87, numărarea
mandatelor obţinute de concurenţii electorali.
Alineatul (1): mandatele de deputat
în Parlamentul Republicii Moldova se distribuie numai concurenţilor
electorali care au obţinut minimul necesar de voturi pentru trecerea
pragului de reprezentare stabilit la articolul 86.
Alineatul (2): distribuirea mandatelor de
deputat între partide, alte organizaţii social-politice şi
blocuri electorale se efectuează numai după ce se stabileşte
numărul candidaţilor independenţi care au acumulat cel
puţin 2% din voturile valabile exprimate ale alegătorilor.
Şi avem încă 3%, 4%, 5%,
6%, 7%, eu, prima, vreau să spun sensul şi pe urmă să le
citesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Pe rînd, domnule Cojocaru.
Domnul Vadim Cojocaru:
Sau să le citesc toate pe rînd.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu pe rînd, iată, pe prima
chestiune să dea răspuns domnul preşedinte al comisiei speciale
şi apoi trecem la celelalte. Căci împreună, adineauri am
atras atenţia, tot nu este posibil aşa conform Regulamentului.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, noi am discutat această propunere
a dumneavoastră. Cred că este rezonabilă şi binevenită.
Domnul Vadim Cojocaru:
Da, vă mulţumesc.
Alineatul (3): din numărul de voturi
valabil exprimate pentru circumscripţia electorală
naţională se scade numărul de voturi ce le revin
candidaţilor independenţi, care au acumulat 2% de voturi. Cu aceasta,
cred, sînteţi de acord.
Domnul Mihai Ghimpu:
Pînă la 2%.
Domnul Vadim Cojocaru:
Mai mult de 2%. Care au trecut.
Domnul Mihai Ghimpu:
O’key.
Domnul Vadim Cojocaru:
4. Numărul de voturi obţinut se
împarte la numărul de mandate rămase după scăderea
mandatelor obţinute de candidaţii independenţi şi noi
obţinem astfel coeficientul electoral. Cu alte cuvinte, acest coeficient
este numărul de voturi necesare pentru a obţine un mandat. Şi
este unic pentru toate partidele. Nu va fi diferenţă că un
partid să aibă un mandat de 14 mii de oameni, alt partid de 12 ş.a.m.d.
Cu coeficientul acesta electoral noi obţinem ca cetăţenii care
au votat, 14 mii de cetăţeni să aibă un candidat, un
deputat.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, mulţumesc. Cred că se poate
de acceptat.
Domnul Vadim Cojocaru:
5. Numărul de voturi obţinute de
concurenţii electorali, cu excepţia candida-ţilor
independenţi, pe care noi i-am scos, se împarte la coeficientul
electoral şi obţinem numărul de mandate. Tot în acest
alineat: „Dacă numărul de mandate are fracţie, dacă
numărul de fracţie este mai mare de 5, el se rotunjeşte spre
creştere”. De exemplu, 7,6 devine 8. Dar dacă numărul este mai
mic de 5 – 7,4, el merge în descreştere, rămîne 7.
Alineatul (6): „Numărul de mandate,
rămase nedistribuite, se împarte egal între concurenţii
electorali, începînd de la concurentul electoral care a obţinut
cele mai multe mandate” de sus în jos.
Şi ultimul (7). „Dacă mandatul
unui deputat independent devine vacant, el se distribuie următorului
concurent electoral, rămas la distribuirea mandatelor în formula
precedentă”.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, mulţumesc, au fos,
într-adevăr, mai multe propuneri şi la comisie şi apoi s-a
discutat şi în fracţiuni.
Domnul Vadim Cojocaru:
În descreştere, da.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Cred că este o variantă bună
şi accesibilă. Susţinem.
Domnul Vadim Cojocaru:
Poftim? Susţineţi?
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Nemerenco,
Aici noi am scăpat ceva la articolul
58 alineatul (7). Noi am discutat una la comisie, dar aici se vede că este
o greşeală tehnică: „După încheierea alegerilor
ştampilele se remit Consiliului electoral de circumscripţie şi
mai departe listele electorale se transmit Comisiei Electorale Centrale”. Dar
noi am scris „Primăriei” ori „Preturii”. „Comisiei Electorale Centrale”.
Cred că este o scăpare, o greşeală. De acord,
redacţională, da, într-adevăr.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu cred că aici trebuie să mai
medităm asupra acestei ştampile, domnule Nemerenco. Că se
întoarce, se duce, pe urmă proces-verbal. Nu mai cunoaşte lumea
semnătura lui Vasile Opincă din satul Chircăieţi. De aceea,
ştampila trebuie nu să se întoarcă la preşedinte, dar
ştampila trebuie să fie închisă într-un safeu sau
undeva, sub semnătura tuturor membrilor comisiei. Ca să nu poată
pe urmă, vasăzică, preşedintele să schimbe
procesul-verbal şi să pună ştampila. Că noi, Comisia
Centrală, nu cunoaştem semnătura membrilor din fiecare sat din
Republica Moldova.
Domnul Valeriu Nemerenco:
De acord, vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Pleşca,
Vă rog la microfon.
Domnul Ion Pleşca:
Noi am discutat ca numai listele electorale
să fie transmise Comisiei Electorale Centrale, nu Primăriei, cum este
prevăzut aici. S-a comis o greşeală. Noi cînd am discutat
în cadrul şedinţei, numai listele electorale să fie
transmise, dar ştampilele biroului secţiei de votare se închid
în cutii separat şi sigilat, care se păstrează la
secţia de votare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cu, sub semnătura tuturor membrilor
comisiei.
Domnul Ion Pleşca:
Bine.
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi aici poate fi şi ca să nu
permitem pe urmă schimbări de procese-verbale. Noi, personal, am
avut, Partidul Liberal, un proces-verbal, unde verbal era o cifră şi
altă dată era alta. Deci înseamnă că are loc
falsificarea aceasta. Se înlocuiesc procesele-verbale,
întrucît el dispune de ştampilă şi semnătura nu
este cunoscută la Comisia Electorală Centrală. Chiar şi de
circumscripţie nu este cunoscută celor din sate. Aici trebuie să
fie sub semnătura tuturor membrilor comisiei.
Poftim, microfonul nr. 4.
Domnul Valeriu Ghileţchi:
Domnule Nemerenco,
Am o întrebare. Ea, parţial,
este adresată dumneavoastră şi, parţial, Comisiei
Electorale Centrale. În articolul 291 apare noţiunea de
Regulament privind înregistrarea prealabilă a cetăţenilor,
aflaţi peste hotare. Şi acest Regulament va fi aprobat de Comisia
Electorală Centrală. Prima întrebare. În ce termene
Comisia Electorală Centrală va aproba acest Regulament?
Cînd vom putea lua
cunoştinţă de acest Regulament şi cam, dacă
cunoaşteţi dumneavoastră, care ar fi principiile de
înregistrare a cetăţenilor aflaţi în
străinătate? Poate CEC-ul să ne ofere acum un răspuns sau
dumneavoastră aveţi un răspuns privind acest Regulament?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, noi nu avem un răspuns clar,
însă am propus ca CEC-ul să se ocupe de acest Regulament. Toate
problemele, propunerile care sînt, să fie incluse şi să
fie termenele respectiv rezonabile în această…
Domnul Valeriu Ghileţchi:
Domnule Cecan,
Poate veniţi la microfon şi
încercaţi să răspundeţi la această
întrebare, ce ţine de Regulamentul privind înregistrarea
prealabilă a cetăţenilor aflaţi în
străinătate. Aveţi astăzi vreo idee vagă cînd va
fi acest Regulament? Pentru că se aproprie alegerile şi e necesar
să îl cunoaştem totuşi în timp util.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 2.
Domnul Iurie Ciocan – secretarul Comisiei Electorale Centrale:
Mulţumesc.
Este cert că acest Regulament trebuie
să apară înainte de începerea perioadei electorale, dat
fiind faptul că este necesară o perioadă de timp pentru
declararea locului aflării acestor cetăţeni şi
înregistrarea prealabilă a acestora. Deci cînd anume?
Odată cu aprobarea acestei norme în Codul electoral, Comisia
Electorală Centrală urmează să purceadă la elaborarea
acestui Regulament.
Domnul Valeriu Ghileţchi:
Presupun că dumneavoastră veţi
colabora şi cu comisia parlamentară juridică, numiri şi
imunităţi, ca să ţineţi cont de celelalte prevederi
ale Codului electoral.
Domnul Iurie Ciocan:
Deci nu este nevoie de această colaborare,
atît timp cît deja documentul va fi aprobat. La compartimentul
„votare în afara ţării” este prevăzută colaborarea cu
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Vă mulţumim.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Apostol – Fracţiunea PL:
La articolul 291, alineatul (3) spune
„În afara secţiilor de votare, prevăzute la alineatul (2), pot
fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale
ţării respective, secţii de votare şi în ale localităţi”.
Propun ca să fie modificată formula „pot fi organizate” cu o
altă formulă „în mod obligatoriu vor fi organizate, pentru a
obliga autorităţile ţării ca să permită
cetăţenilor să îşi exercite dreptul lor
constituţional”.
Şi tot la acest alineat propun o
modificare: „Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de
Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului în
colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale,
în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor
aflaţi în străinătate”.
Deoarece nu este clar cum vor fi
înregistraţi prealabil cetăţenii. Cum vor putea fi ei
înregistraţi fizic, eu propun încă o prelungire, sau
adăugăm încă o sintagmă aici. După cuvîntul
„aflaţi în străinătate” să spunem:
„Cetăţenii care nu au reuşit
din anumite motive să se înregistreze în prealabil, vor fi
înregistraţi în timpul votării, în baza unei
declaraţii pe propria răspundere”.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, mulţumesc.
Noi cred că nu avem dreptul moral,
într-un fel, să obligăm autorităţile altor state. Noi
am propus.
Domnul Ion Apostol:
Este vorba de autorităţile
ţării noastre.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Pot fi organizate cu acordul
autorităţilor competente ale ţării respective.
Domnul Ion Apostol:
„Sau vor organiza”, dacă doriţi.
Domnul Valeriu Nemerenco:
„Vor”, da, desigur, de acord, „vor”.
Domnul Serafim Urechean:
Bine, mulţumesc, frumos.
Întrebări nu sînt?
Văd la microfoane. Da, iată, domnul..
Domnul Alexandru Stoianoglo:
Domnule Nemerenco,
Totuşi spuneţi, vă rog, cum
procedăm cu iniţiativa domnului Boris Vieru, legată posedarea
limbii de stat în mod obligatoriu pentru candidaţi? Respingem sau
admitem?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Este o iniţiativă, eu consider
că trebuie să o punem la vot. Ar fi…
Domnul Alexandru Stoianoglo:
Nu, aceasta contravine Constituţiei
Ţării, căci dreptul de vot şi dreptul a fi ales. Şi
aceasta nu trebuie să punem la vot. Aceasta contrazice drepturile
fundamentale ale omului.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, mulţumesc.
Da, noi în comisie nu am avut
aşa propunere şi noi care au fost toate le-am discutat şi
în Comisia juridică, numiri şi imunităţi, şi
în Comisia specială. Dacă este o propunere de la deputaţi,
mă rog.
Domnul Alexandru Stoianoglo:
Desigur, da.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Dacă contravine Constituţiei,
evident, nu putem să votăm. Dar în cazul de faţă,
evident, nu o să se reuşească.
Domnul Alexandru Stoianoglo:
În articolul 38 se prevede: „Dreptul
de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu
drept de vot”. Gata.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Bine, vă mulţumesc frumos.
Asemenea propuneri nici nu se supun
votului, deoarece contravin Constituţiei Republicii Moldova.
Poftim, microfonul nr. 3.
Domnul Dumitru Diacov – Fracţiunea PDM:
Da, domnule Preşedinte,
Într-adevăr, noi cam
demultişor nu am discutat în lectura a doua în felul în
care discutam astăzi. Absolut multe lucruri din mers. Nimeni nu are idee,
nu s-a discutat. Comisia nu înţelege, deputaţii nu
înţeleg ce se propune. Eu cred că colegii noştri trebuie
să se abţină de la propuneri noi, care nu au fost formulate
în scris, care nu au fost discutate în comisii, fiindcă noi
aşa putem să ne trezim cu o situaţie destul de complicată.
Iată şi propunerea precedentă,
care a sunat acum, că peste hotare ei trebuie să se
înregistreze, dar dacă nu au posibilitatea să poată
să nu se înregistreze.
Ce fel de normă e aceasta? Este
ieşită din comun, adică noi creăm un precedent. Legea
trebuie să fie foarte clară şi eu vă rog, chiar
preşedintele şedinţei, ca să mai reduceţi puţin
din apetitul acesta al colegilor.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Vă mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Stimaţi colegi,
Fiecare deputat are dreptul să
propună ceea ce vrea să propună, dar este legislaţia
în vigoare, adică trebuie să ne conducem, pînă la
urmă.
De aceea, poftim, microfonul nr.5, da.
Doamna Ana Guţu – Fracţiunea PL:
Mulţumesc, domnule Preşedinte al
şedinţei.
În ceea ce priveşte
înregistrarea cetăţenilor pentru a-şi exercita dreptul
constituţional la vot, aş vrea să revenim la situaţia din
ţară. Ce s-a întâmplat aici pe parcursul celor două
tururi de scrutin parlamentar?
Au fost întocmite o sumedenie de
liste suplimentare şi din cîte îmi dau eu seama la
următoarele alegeri parlamentare CEC-ul nu va veni cu un registru
electronic al cetăţenilor cu dreptul la vot. Prin urmare, ne vom
aştepta la altfel de liste suplimentare.
În momentul în care Comisia de
la Veneţia ne atenţionează că trebuie să amendăm
legislaţia electorală şi să le oferim posibilitatea de a
alege îndeosebi şi mai ales cetăţenilor care se află
peste hotare, noi trebuie să facem acest lucru.
Vă dau un simplu exemplu. Există
cetăţeni care au plecat la munci peste hotare şi sînt
în şedere legală în aceste ţări europene. Dar
există cetăţeni care nu sînt în şedere
legală, dar el vrea să îşi exercite dreptul la vot şi
va veni la ambasada Republicii Moldova, noi ce o să facem, o să
îl alungăm şi o să îi spunem: du-te şi te
legalizează mai întîi în Italia sau de unde eşti tu
acolo la muncă şi după aceea îţi permitem să
votezi.
De aceea, noi rugăm să fie
susţinută propunerea colegului nostru Ion Apostol.
Domnul Serafim Urechean:
Bine, mulţumesc frumos.
Dacă este necesar, iată, la
propunerea doamnei Ana Guţu, poate răspunde Comisia Electorală
Centrală.
Microfonul nr.2.
Eu vă rog ca să nu
transformăm propunerile în luări de cuvînt, stimaţi
colegi.
Domnul Iurie Ciocan:
Chiar şi astăzi în
Regulamentul aprobat de către Comisia Electorală Centrală
dreptul la vot în birourile înfiinţate peste hotare,
actualmente misiuni diplomatice şi oficii consulare, pot vota toţi
cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de statutul aflării
acestora peste hotare.
Înregistrarea care se presupune
în acest proiect de modificare a Codului electoral prevede un simplu
mesaj pe poşta electronică, un simplu fax, fără
prezenţa fizică a cetăţeanului la ambasadă ori la
consulat.
Şi în urma acestei
înregistrări, inclusiv Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene va avea o imagine clară unde sînt necesare acele birouri
suplimentare în afara misiunilor diplomatice.
Aceasta este esenţa situaţiei.
Domnul Serafim Urechean:
Bine, mulţumim frumos.
Eu cred că aici trebuie foarte, foarte
atent, căci este imposibilă înregistrarea cetăţenilor
care lucrează astăzi după hotare. Prezenţa lor la
secţiile de votare e posibilă, dar înregistrarea este aproape
imposibilă. Trebuie de gîndit formula înregistrării la
momentul prezentării la secţia de votare după hotarele
ţării.
Microfonul nr.3. Microfonul nr.4, poftim,
doamnă Corina.
Doamna Corina Fusu:
La articolul 38, Codul se completează
cu articolul 64, articol care prevede particularităţile
reflectării alegerilor de către mijloacele de informare în
masă, alineatul (11), aici a intervenit o scăpare. Propun varianta
corectă: mijloacele de informare în masă, fondate de
autorităţile publice, publică gratuit, iar radiodifuzorii
difuzează gratuit (deci a fost scăpat cuvîntul „gratuit”), la
solicitarea organelor electorale, spoturi motivaţionale, de educaţie
civică şi electorală, desfăşoară campanii de
informare a alegătorilor despre procedura de vot şi despre alte
particularităţi ale votării. Deci şi radiodifuzorii
difuzează gratuit, nu doar mijloacele de informare în masă
fondate de autorităţile…
Domnul Serafim Urechean:
Bine, vă mulţumim frumos.
Luaţi loc, vă rog.
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Diacov:
Totuşi, domnule Preşedinte, eu
vreau să revin la procedura de adoptare a acestei legi. Iese deputatul,
propune formula, domnul preşedinte sau raportorul de la comisie spune: acceptă
sau nu acceptă şi noi votăm. Fiindcă, iată, noi
discutăm, noi nu înţelegem nimic ce se acceptă, ce nu se
acceptă, ce o să fie supus votului şi ce nu o să fie supus
votului. De aceea, eu vă rog, ca să nu avem momente neplăcute,
să fie destul de clar ce se discută aici şi ce se acceptă.
Să fie pusă la vot fiecare
propunere şi amendament.
Domnul Serafim Urechean:
Bine, nu supun votului propunerea
dumneavoastră, dar ţinem cont de ea.
Poftim, microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Eu vă mulţumesc.
De fapt, eu am avut aceeaşi
remarcă, asta nu, pur şi simplu, propunerea domnului Diacov, dar
cerinţa Regulamentului. Amendamentele la articolele respective, dacă
insistă autorul, trebuie să fie votate numaidecît.
Domnul Serafim Urechean:
Corect.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Din aceste considerente eu nu exclud
că, posibil, va fi necesitatea, după şedinţa de
astăzi, noi să le sistematizăm şi deci la şedinţa
următoare poate chiar şi să votăm în redacţie
finală.
Mai mult ca atît, altă
remarcă, ce se referă la propunerile înaintate referitor la
articolul 17, deci domnul Băieşu a propus, ceea ce n-a fost amendat
de acest proiect de lege, prelungirea mandatului, ceea ce, în principiu,
este logic şi trebuie să fie susţinut, evident, dar formal nu a
trecut nici lectura, prima lectură în sensul acesta.
Aceeaşi obiecţie este şi la
propunerea domnului Oazu Nantoi, iarăşi o propunere foarte, aş
spune eu, binevenită, dar iarăşi nu a trecut prima lectură.
Noi tot avem, a fost inclus în ordinea de zi, de fapt, proiectul doamnei
Belcencova, care tot se referă la Codul electoral şi care va fi
examinat acum în primă lectură.
Deci toate chestiunile acestea noi trebuie
să le sistematizăm şi să le adoptăm conform Regulamentului.
Acum ce ţine de însuşi
proiectul. Deci din partea mea a fost înaintat un amendament la articolul
28.
Domnul Serafim Urechean:
Mai aproape de microfon.
Domnul Vladimir Ţurcan:
A fost înaintat amendament la
articolul 28 alineatul (1), deci unde sunt prevăzute temeiurile, în
baza cărora poate fi exclus din electorală un candidat respectiv.
Şi ca un temei este indicată utilizarea surselor financiare
nedeclarate. În opinia noastră, este deci un temei pentru excluderea
sau însăşi pedeapsa aceasta este prea dură pentru
această încălcare şi urmează ca acest temei să
fie exclus din proiectul respectiv, articolul 28, primul alineat.
Eu am înaintat acest amendament, dar
nu a fost acceptat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Ţurcan…
Domnul Vladimir Ţurcan:
Ce ţine de sursele nedeclarate.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da, comisia nu a acceptat această
situaţie, aşa că...
Domnul Vladimir Ţurcan:
Comisia nu a acceptat, de aceea eu şi
aş vrea ca să fie pusă la vot.
Domnul Valeriu Nemerenco:
La vot, da?
Domnul Vladimir Ţurcan:
Şi ca să ne determinăm. Noi
am discutat, aşa, preventiv încă o dată acum în
sală cu colegii, eu am făcut un schimb de opinii, că totuşi
poate să apară nişte situaţii destul de confuze.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine, continuaţi, domnule Ţurcan.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Da, mai departe. Deci eu aşa am
înţeles cu termenul pentru examinarea de către Curtea
Constituţională a rezultatelor alegerilor, parcă a fost acceptat
sau nu?
Domnul Mihai Ghimpu:
10 zile trebuie.
Domnul Vladimir Ţurcan:
De la 30 zile la 10 zile, aşa cum noi
şi…
Domnul Valeriu Nemerenco:
În proiect este pînă la 30
de zile, dar am acceptat 10 zile.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Da, aşa cum…
Domnul Valeriu Nemerenco:
Cum a fost în varianta veche.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Corect. Aceeaşi situaţie cu
sursele nedeclarate o regăsim şi în articolul 69. Vă rog
să atrageţi atenţie, alineatul (3) litera a). Este, da?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Deci cu două zile eu aşa am
înţeles că tot se acceptă. Ca să fie o zi numai
votarea. Ca să fie o claritate şi noi, într-adevăr,
trebuie să trecem cu…
Domnul Mihai Ghimpu:
S-a acceptat.
Domnul Valeriu Nemerenco:
…s-a acceptat.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Trebuie să votăm, domnule
preşedinte.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sigur că o să le votăm.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Aşa este.
Domnul Mihai Ghimpu:
Toate o să le supun votului, tot
absolut. (Rumoare în sală.) Cît?
Domnul Vladimir Ţurcan:
Şi restul calculelor acum le-a
prezentat domnul Stepaniuc, dumnealui a calculat referitor la articolul 168.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mai revenim, iată.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Articolul 168.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Aurel Băieşu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
La articolul 88 alineatul (3), ultima
propoziţie este formulată în felul următor: „Candidatul
supleant poate refuza mandatul de deputat, depunînd o declaraţie la
Curtea Constituţională”.
Propun ca cuvintele „Curtea
Constituţională” să fie înlocuite cu cuvintele „Comisia
Electorală Centrală”, deoarece Comisia Electorală Centrală
atribuie mandatele, iar Curtea Constituţională doar le validează
şi este normal ca această declaraţie să fie depusă la
CEC.
Domnul Mihai Ghimpu:
Acceptaţi, domnule Nemerenco?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Acceptăm.
Domnul Mihai Ghimpu:
Comisia?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Nu este esenţială.
Domnul Mihai Ghimpu:
Atît, da? Aşa, deci
fără deci, supun votului proiectul şi apoi amendamentele, da?
Amendamentele şi apoi în întregime.
Microfonul nr.4.
Domnul Victor Stepaniuc – deputat neafiliat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Referitor la articolul care prevede
validarea rezultatelor referendumului. Mie mi se pare că noi facem un
precedent foarte primejdios, deoarece noi trebuie să ne dăm seama
că vrem să organizăm şi să desfăşurăm un
referendum constituţional.
În Parlament, Constituţia se
modifică cu 2/3 a deputaţilor. Aceasta reprezintă, stimaţi
colegi, aproximativ, aceşti 2/3 de deputaţi reprezintă
aproximativ în ultimii ani deci un milion 600, un milion 700 de
alegători.
Noi, în cazul de faţă, vrem
să facem un referendum constituţional şi să îl
considerăm valabil atunci cînd sînt posibile participarea
şi validarea acestui referendum cu circa 400, 500 de mii de
alegători. Sînt calcule pe care eu le-am făcut şi le-am
consultat cu anumiţi specialişti şi vreau să vă spun
că precedentul este unul, repet, foarte primejdios.
Eu cred că formula care astăzi
este în legislaţie şi în Codul electoral care prevede
participarea obligatorie a 60% din toţi alegătorii Republicii Moldova
şi validarea acestui referendum constituţional numai în cazul
în care există voinţa majorităţii alegătorilor
incluşi în listă este una general acceptată de
specialişti.
Spun aşa deoarece să ne aducem
aminte din teorie ce reprezintă Constituţia. Constituţia
reprezintă un contract social şi nu poate 25% de populaţie, 30,
40, 50% să insiste de a modifica Constituţia în halul acesta.
De aceea, ca noi să avem o viziune comună a majorităţii
astăzi de deputaţi în problema respectivă, eu aş
propune să se lase varianta veche…
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim. Mulţumim, domnule
Stepaniuc.
Domnul Victor Stepaniuc:
A acestui articol.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.4, în continuare.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Referitor la ceea ce a menţionat
domnul…
Domnul Mihai Ghimpu:
… Stepaniuc.
Domnul Ion Pleşca:
...coleg Stepaniuc. Noi am examinat acest
amendament în cadrul şedinţei comisiei speciale şi al
Comisiei juridice, numiri şi imunităţi şi am ajuns la
concluzia ca să ne conducem de recomandările Comisiei de la Veneţia.
Ei ne spun clar că în bunele practici din Europa nu există prag
de validare a referendumului.
Îndeobşte nu există nici un
prag. Noi am propus 1/3, totuşi cît de cît ne-am asigurat. Dar
mai este şi altă problemă, este un drept constituţional al
fiecărui cetăţean să vină, să se prezinte la
alegeri, de a alege, noi comisii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Trebuie să vină sau să nu
vină?
Domnul Ion Pleşca:
Da, condiţii creăm, asta deja
este dreptul lor.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.4.
Domnul Victor Stepaniuc:
Deci nu există în
recomandările Comisiei de la Veneţia formula referitor la
referendumul constituţional. Noi spunem aşa că Comisia de la
Veneţia a fost manipulată de mai multe ori, că se duc acolo ori
unii, ori alţii. În cazul concret eu m-am uitat, nu există deci
aşa formulă cum o interpretaţi dumneavoastră, domnule
Pleşca.
Eu vă repet încă o
dată, este vorba de modificarea Constituţiei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Dumneavoastră deja aţi
argumentat, domnule Stepaniuc, nu vă supăraţi. Numai vreau
să vă rog un lucru.
Domnul Victor Stepaniuc:
Şi vă repet încă o
dată, noi modificăm Constituţia cu 2/3 a deputaţilor din Parlament.
Domnul Mihai Ghimpu:
Dacă doriţi…
Domnul Victor Stepaniuc:
Reprezentativitatea este circa un milion
şi jumătate de alegători.
Domnul Mihai Ghimpu:
Dacă doriţi, o să vă
răspundem, numai, vă rog, să nu mai spuneţi că Comisia
de la Veneţia este manipulată. Comisia de la Veneţia nu poate fi
manipulată de nimeni. Vă rog eu frumos. Nu umbriţi Republica
Moldova.
Domnul Victor Stepaniuc:
Mie îmi pare că
dumneavoastră singur aţi vorbit în acest sens, domnule
Preşedinte al Republicii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu nu am spus nici o dată. Că
avem diferite puncte de vedere asupra unei probleme, aceasta e cu totul
altceva, aceasta e democraţie. Umbrit aceasta înseamnă,
manipulare, aceasta e cu totul altceva. Ce ţine de cît şi cum
votează, să fim serioşi. Votul unor cetăţeni pentru un
partid aceasta nu înseamnă că ei votează în tocmai
în toate problemele care are în program partidul.
Unul votează pentru politica
socială, altul votează pentru seceră, altul pentru ciocan
şi tot aşa mai departe. Nu este întocmai aşa calcul cum
spuneţi dumneavoastră. Şi Comisia de la Veneţia, cu adevărat,
a recomandat să excludem pragul.
Democraţie însemnă votul
majorităţii. Aceasta e democraţie.
Microfonul nr.3.
Domnul Aurel Băieşu:
În contextul celor spuse, aş
vrea să aduc citire punctului 7 din Codul de bune practici în
materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneţia. Punctul 7 se
numeşte „Cvorum”. Nu se recomandă următoarele:
a) un cvorum (prag, procentaj, număr
de participare), întrucât îi asimilează pe cei care se
abţin cu partizanii votului negativ;
b) la fel deci nu se recomandă un
cvorum de aprobare, deoarece se creează o situaţie dificilă
în cazul în care proiectul este adoptat cu o majoritate simplă
inferioară însă cvorumului necesar.
Deci este foarte clar, explicit scris
în Codul de bune practici în materia de referendum.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Stepaniuc,
Conform Regulamentului, de două ori
aveţi dreptul să interveniţi, a treia oară nu. (Rumoare
în sală.)
Alt articol, poftim.
Domnul Victor Stepaniuc:
Articolul 145, referitor la termenele petrecem
referendumului şi alegerilor. Eu consider că varianta veche a
articolului 145, 120 de zile, trebuie lăsată în vigoare. Nu
este posibil de organizat, deci normal într-o societate, dacă ne
considerăm democratică, în aşa un timp foarte scurt
şi referendum, şi alegeri parlamentare, şi alegeri
prezidenţiale. Aceasta va fi un fel de imitare a democraţiei, şi
nu adevărată democraţie.
Insist ca acest articol la fel să fie
supus votului deputaţilor.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Acum începem. Aveţi
amendamentele fiecărui, domnule Nemerenco? Noi trebuie să punem la
vot amendamentele neacceptate de comisie sau, domnule Pleşca,
dumneavoastră, ca Comisia juridică? Poftim?
Domnule Pleşca,
Dumneavoastră trebuie tot să
ieşiţi la tribuna centrală, nu? Împreună
sînteţi?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Împreună.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine.
Aveţi amendamentele neacceptate de
ambele comisii?
Microfonul nr.4.
Domnule Ion Pleşca:
Eu cred că amendamentele care nu au
fost acceptate sînt în anexă, în sinteză.
Domnul Mihai Ghimpu:
Supunem votului.
Domnul Ion Pleşca:
Da. Dar sînt care nu insistă.
Sînt multe amendamente cu care acum au ieşit deputaţii la
microfon şi comisia le-a acceptat. Sînt vreo cîteva care nu au
fost acceptate. Amendamentele domnului Stepaniuc acum două, ultimele,
trebuie să la punem la vot. Mai sînt două amendamente ale domnului
Vieru şi al domnului Muntean şi dacă deputatul insistă, noi
le punem la vot, dacă nu, apoi nu o să mergem cu toate.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa, atunci primul amendament cine l-a
făcut la noi? Domnul Untilă? Dumneavoastră aţi fost de
acord cu toate modificările care… pragul (Rumoare în sală.)
4.
Poftim, domnule preşedinte,
amendamentele propuse – la vot.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Domnul Untilă a propus.
Da, varianta comisiei a fost
următoarea: 4; 7 şi 9.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnul Untilă a propus 4; 6 şi 9,
da?
Domnul Mihai Ghimpu:
Supun votului propunerea domnului
Untilă.
Cine este pentru ca pragul electoral
să fie 4 şi blocurile electorale să fie 6 pentru 2 partide
şi 9 pentru 3 şi mai multe partide, vă rog să voteze.
Mulţumesc.
Următoarea propunere pe care să o
supunem votului, a domnului Vieru. Poftim? Rezultatul… nu am avut ce
anunţa. Dacă nu anunţ, nu am ce. Era un vot. Un singur vot, al
domnului Untilă a fost. Unul, dar bun.
Propunerea domnului Vieru: începînd
cu modificările în Codul electoral de astăzi, viitorii
deputaţi să posede limba oficială, limba… În
Constituţie aşa normă nu este. Nu este în Constituţie
aşa normă. În orice ţară: în Rusia se
vorbeşte în limba rusă în Parlament, în Franţa
– în limba franceză, în Anglia – în limba
engleză, peste tot se vorbeşte… Şi este Legea cu privire la
funcţionarul public şi la sfera socială conform căreia chiar
şi vînzătorul este obligat să posede limba oficială a
statului, dacă mă adresez eu în limba română.
Dacă mă adresez în rusă, să răspundă
şi în rusă. Şi cred că e timpul să facem ordine
şi în problema aceasta. Cu adevărat, noi avem alegători
care nu posedă limba oficială. Cum reprezintă el
alegătorul, dacă el nu cunoaşte limba oficială a statului?
Spuneţi-mi, vă rog, cum?
Oricum, eu supun votului propunerea. Cine
este pentru propunerea domnului Vieru, rog să … Ce nu-i? Care
Constituţie? Nu mai prevede Constituţia problema respectivă.
Să fim serioşi. Acolo sînt cu totul alte prevederi.
Microfonul nr. 3.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Preşedinte,
Eu cred că noi trebuie să
evităm momentele acestea mai fierbinţi. Domnul Stoianoglo,
vicepreşedintele Parlamentului, a dat citire Constituţiei. Şi
dumneavoastră, în prima parte a pledoariei, aţi spus cam acelaşi
lucru, numai că, ca de obicei, iar coborîm în tranşee.
Eu cred că este treaba
alegătorului, este treaba partidului care vine la alegător,
vorbeşte cu orice persoană 6 limbi, vorbeşte două limbi,
vorbeşte o singură limbă şi alegătorul decide, nu noi aici,
în Parlament, trebuie să îngrădim acest drept
fundamental, printre altele.
Mulţumesc. Şi noi propunem
să nu fie pus la vot acest articol.
Domnul Mihai Ghimpu:
Orice propunere se supune votului.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Apostol:
Deoarece am înţeles că nu
s-a acceptat amendamentul propus de mine, ce ţine de înregistrarea
prealabilă, …
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Apostol…
Domnul Ion Apostol:
A, cu limba. În Parlamentul francez
toţi vorbesc franceza şi nu araba. De aceea, eu susţin
propunerea domnului Vieru.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa. Microfonul…
Domnilor deputaţi,
Cînd se supune votului o propunere,
nu au loc deja dezbateri, aţi vorbit pînă acum. Ce, vreţi
la ora 23.00 să ieşim de aici. Nu se dezbat propunerile deputatului,
ca şi a dumneavoastră. S-a supus votului şi atît. La
problema dumneavoastră o să revenim, dar după aceasta.
Microfonul nr.4.
Dacă vorbeşti de Regulament…
Domnul Veaceslav Untilă:
Eu am făcut o propunere la articolul
86 în privinţa pragului electoral de 4%. El a trecut sau nu a
trecut? Căci aţi pus la vot şi voturi nu au fost în
sală. Este acceptat 4% sau nu este acceptat? Cine le-a votat aceste 4%?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Este acceptat, da.
Domnul Veaceslav Untilă:
Păi, staţi oleacă, eu
ţin în mînă un document, un proiect de lege, în
proiectul de lege nu este chestia aceasta cu 4%. A fost propunerea deputatului
Veaceslav Untilă. Nu s-a votat în sală. Am acceptat sau nu?
Care e modalitatea de vot?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Eu am spus că s-a acceptat. De
două ori.
Domnul Veaceslav Untilă:
Cine a votat?
Domnul Valeriu Nemerenco:
A treia oară dumneavoastră
discutaţi cînd s-a pus problema la vot şi nu aţi
înţeles. S-a acceptat 4%.
Domnul Mihai Ghimpu:
S-a acceptat formula 4%, 6 şi 9.
Şi dacă propunerea dumneavoastră nu a trecut,
înseamnă că rămîne propunerea, redacţia
comisiei. Simplu.
Domnul Veaceslav Untilă:
Aţi spus: 4; 6; 9, domnule
Preşedinte.
Domnul Mihai Ghimpu:
Am pus la vot a dumneavoastră: 4; 6;
9. Şi rămîne propunerea comisiei, care a acceptat: 4; 7 şi
9.
Domnul Valeriu Nemerenco:
7 şi 9, da. Corect.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Nemerenco:
S-a votat deja.
Domnul Gheorghe Brega – Fracţiunea PL:
Deci ceea ce ne prezintă nouă
domnul Stoianoglo – Constituţia, iată el şi acum o citeşte.
Acolo este stipulat clar: „Orice cetăţean al Republicii Moldova poate
fi ales de pe tot teritoriul.” Dar nu este vorba posedă sau nu
posedă, aşa că nu speculaţi cu articolul din
Constituţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule,
Orice cetăţean… dar în
orice lege şi în Constituţie sînt nişte
interdicţii, nu are nimic una cu alta. Nu dezbatem proiectul acum,
căci nu discutăm Constituţia.
Eu, dacă nu-şi retrage propunerea
domnul Vieru, sînt obligat să pun la vot, ca şi toate celelalte
propuneri.
Da, poftim, microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu am o întrebare: spuneţi,
vă rog, domnule Preşedinte al şedinţei şi domnule
Vieru, teoretic, în Parlament poate să fie ales un surdomut care nu
vorbeşte nici o limbă? Poate să fie?
Domnul Mihai Ghimpu:
Poate. El cunoaşte, dar nu
vorbeşte.
Domnul Dumitru Diacov:
Şi atunci ce trebuie să facem
noi? Să îi îngrădim sau să nu îi
îngrădim? Noi ajungem la absurd la chestiile acestea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Supun votului propunerea domnului
Vieru. Cine este pentru, rog să voteze.
Anunţaţi voturile.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 2.
Domnul Mihai Ghimpu:
2 voturi.
Sectorul nr.3?
Cine numără acolo? Domnul
Nemerenco e aici. Anunţaţi cineva numărul.
Domnule Apostol…
Domnul Ion Apostol:
Sectorul nr.3 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
31 şi cu 2 – 33.
Domnul Ion Apostol:
–
30.
Vă rog, să puneţi la vot
încă o dată.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.3,
Vă rog, repetăm votarea.
Cine este pentru, rog să voteze.
Domnul Ion Apostol:
Rog să ţineţi mîinile
ridicate care votează, nu este clar.
Colegii de la PLDM,
Cine?
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Apostol,
Puteţi număra repede ori nu
puteţi număra?
Domnul Ion Apostol:
Eu pot număra, dar ba ridică, ba
coboară, nu înţeleg. Ţineţi, vă rog,
mîinile în sus cine votează.
Domnul Mihai Ghimpu:
Începeţi cu rîndul
întîi, număraţi şi pe urmă treceţi mai
departe, nu număraţi haotic.
Domnul Ion Apostol:
– 23.
Domnul Mihai Ghimpu:
23 plus 2 voturi de aici – 25. Nu s-a
acumulat majoritatea. 23 şi cu 2 face 25. Noi sîntem … Păi, nu
este majoritatea din cei prezenţi, am în vedere. Ne mai trebuie
încă 100 de ani. În ’90 spuneau că nu trebuie termeni de
studiere a limbii, că lumea a trecut în Uniunea Sovietică
şi a fost tot în limba rusă, avem 20 de ani de
independenţă şi noi continuăm aceeaşi politică.
Nu am nimic, e clar că omul poate să cunoască şi 5 limbi,
şi 6, dar limba oficială peste tot este obligatoriu să o
cunoască, stimaţi colegi. În ’90 era o situaţie, acum e cu
totul alta. Sau în ’89, cînd a fost adoptată Legea cu privire
la limbi.
Bine. Următoarea propunere.
Domnul Apostol. Microfonul nr.5.
Domnul Ion Apostol:
Aşa şi nu am amendamentul la
articolul 29 prim, alineatul (3), s-a acceptat sau nu?
Domnul Mihai Ghimpu:
Care? Repetaţi, vă rog.
Domnul Ion Apostol:
Se propunea, la alineatul (3), să fie
scoase cuvîntele „pot fi organizate”, să fie: „în mod
obligatoriu vor fi organizate.”
Domnul Valeriu Nemerenco:
Nu am acceptat. Cum putem să
obligăm în alte ţări în mod obligatoriu. Ce
discuţii?
Domnul Ion Apostol:
Sau vor fi organizate. Fiindcă
cuvîntul „pot”…
Domnul Valeriu Nemerenco:
Varianta propusă de comisie este
normală.
Domnul Ion Apostol:
… poate fi interpretat.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Varianta propusă de comisie este
normală şi acceptabilă. Am discutat-o în
Alianţă, în comisie, ce vă legaţi de cuvinte?
Domnul Ion Apostol:
Şi mai este un amendament.
Domnul Mihai Ghimpu:
O clipă. Ne clarificăm pe
rînd.
Domnule Apostol,
Nu vă grăbiţi. Este vorba de
secţii de votare. Pot fi organizate? Pot.
Domnul Ion Apostol
Pot fi organizate sau nu pot fi organizate?
Şi aşa poate fi interpretat. Vor fi organizate.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu, dacă noi nu obligăm,
dacă legea nu obligă, atunci rămîne la discreţia
Guvernului sau Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării
Europene.
Domnul Ion Apostol:
Aşa.
Domnul Mihai Ghimpu:
O problemă există aici.
Domnul Pleşca.
Domnul Ion Pleşca:
Domnule Preşedinte,
Noi am ajuns la concluzia că vor fi
organizate. Obligativitatea aici nu poate. Nu putem să obligăm,
trebuie să negociem cu ceilalţi dacă ei acceptă ca să
deschidă secţii de votare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Apoi este corect „vor fi organizate”, dar
„poate” aceasta înseamnă că rămîne la discreţia
Ministerului, dacă el spune că nu se poate şi gata. Vor fi, dar
de acum în dependenţă cum se înţelege cu statul
respectiv ş.a.m.d, dacă sînt cetăţeni acolo. Cred
că aşa e corect.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Este varianta comisiei şi a fost
acceptată, domnule Preşedinte.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vor fi organizate.
Domnul Ion Apostol:
Vor fi organizate.
Mulţumim.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Ion Apostol:
Şi mai este unul.
Domnul Mihai Ghimpu:
Încă? Care?
Domnul Ion Apostol:
Tot articolul 29 prim, alineatul (3). Este
vorba despre aşa-numita înregistrare prealabilă a
cetăţenilor aflaţi în străinătate. Eu nu
văd cum, practic, ar putea fi efectuată această acţiune.
Şi, prin acest fapt, noi limităm accesul cetăţenilor
noştri aflaţi peste hotare, dreptul lor constituţional de a
participa la alegeri, de a fi aleşi şi de a alege.
De aceea, eu insist sau formula pe care am
spus-o, ca să se poată înregistra în momentul, în
ziua votării în baza unei declaraţii pe propria răspundere
sau de exclus, în general, sintagma „în baza
înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi
în străinătate.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Apostol, mulţumesc frumos. Nu
poate fi dreptul de vot cu obligaţia de a veni şi a se prezenta la
alegeri, să se înscrie în listă şi gata. Este
aşa normă pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova.
Domnul Ion Apostol:
O’key. Atunci eu …
Domnul Mihai Ghimpu:
Cetăţeanul a venit la vot, a
prezentat actul de identitate prevăzut de lege şi atunci
votează. Ce înseamnă că …
Domnul Ion Apostol:
Aici este vorba despre prealabilă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Este vorba, se face o listă
suplimentară.
Mulţumesc.
Gata.
Domnule Nemerenco.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Eu mi-am sistematizat care au fost
propunerile şi daţi-mi voie să le trecem, care s-au acceptat –
s-au acceptat, care – nu, le punem la vot. Ca să nu discutăm fiecare
propunere.
Domnul Mihai Ghimpu:
Iată aşa, continuaţi. Mai
bine aşa.
Domnul Valeriu Nemerenco:
A fost propunerea de la domnul Nantoi. Ea a
fost discutată şi la Alianţă, a fost susţinută de
toţi.
Domnul Ghileţchi a propus
afişele, să fie completat. De asemenea, a fost acordul şi am
acceptat.
Domnul Băieşu a propus să
fie discutată problema: două zile la rînd votarea peste hotare,
aşa e? Trebuie să fie pusă la vot, aşa am
înţeles.
Domnul Mihai Ghimpu:
S-a acceptat o zi. Nu mai punem al vot
dacă s-a acceptat.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Aţi acceptat toţi, da? De acord?
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Următoarea. Cojocaru Vadim a propus
modificarea articolului 87. S-a acceptat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Care nu au fost acceptate?
Domnul Valeriu Nemerenco:
O clipă, o clipă. Domnul
Ţurcan a propus articolul 98, termen de 10 zile. S-a acceptat. Curtea
Constituţională pînă la 30 de zile, 10 zile s-a propus.
Domnul Mihai Ghimpu:
S-a acceptat 10 zile.
Domnul Valeriu Nemerenco:
S-a acceptat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Examinarea.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Şi ultima problemă: domnul
Stepaniuc cu referendumul. Trebuie să punem la vot. Două articole,
da. Aceasta a rămas ultima care nu a fost.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa. Şi domnul Balan a avut
propuneri, domnule Nemerenco.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Poftim, microfonul nr.4
Domnul Vasile Balan:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu am vorbit de articolul 29 prim, pe care
dumneavoastră, comisia, l-aţi inclus în Codul electoral,
şi am propus ca articolul 2, alineatul (3), care este de acum în
cod, articolul 22 litera d), articolul 22 litera g) trebuie aduse în
concordanţă cu articolul 29 prim. Iată, am propus ca să-l
aduceţi. Fiindcă acolo lipsesc lucrurile acestea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Pleşca,
Comisia juridică, numiri şi
imunităţi ce spune?
Domnul Ion Pleşca:
Da, se acceptă. Fiindcă trebuie
de inclus mai departe conform textului: Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene. E corect.
Domnul Mihai Ghimpu:
Se acceptă.
Domnul Ion Pleşca:
Da, da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa. Ce-a rămas neacceptat?
Propunerea domnului Stepaniuc.
Domnul Valeriu Nemerenco:
A domnului Stepaniuc, da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog, domnule Nemerenco, daţi-i
citirii. Dumnealui a propus să lăsăm în vigoare norma
respectivă.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Varianta veche.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu ţin minte foarte bine.
Mulţumesc.
Domnul Stepaniuc a propus să
rămînă în vigoare norma actuală: 60% prezenţi
din lista cetăţenilor cu drept de vot şi hotărîrea
să se adopte cu 50 plus 1 din alegătorii tot cu drept de vot.
Cine este pentru, rog să voteze.
Cine susţine propunerea domnului
Stepaniuc?
Zero. Nici domnul Stepaniuc nu a votat.
Domnule Stepaniuc,
Eu am supus votului propunerea
dumneavoastră.
Microfonul nr.4.
Domnul Victor Stepaniuc:
Deci noi propunem să fie
lăsată în vigoare formula articolului 171 care este acum
în vigoare şi dacă formula dumneavoastră nu o să
treacă, dar nu o să treacă formula, fiindcă aici
cîţiva deputaţi nu au să o voteze, automat o să
rămînă în vigoare 171.
În cazul de faţă, era
normal poate să ne aşezăm şi să mai medităm
asupra unor fapte, dar dacă dumneavoastră nu vreţi, apoi atunci
vă spun că varianta propusă de dumneavoastră este foarte
radicală, şi este un precedent primejdios, în general, pentru
statalitate, pentru statul respectiv.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Mulţumim.
Declar pauză.
Cu primejdiile noi nu o să mergem
departe.
Anunţ o pauză.
P A U Z Ă
*
* * *
D u p ă P A U Z Ă
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Dacă mă auziţi, vă rog,
întraţi în sală şi luaţi loc, vă rog.
Domnule Nemerenco,
Vă rog, la tribuna centrală.
Vă rog, domnilor preşedinţi
ai fracţiunilor,
Invitaţi colegii în sală. (Rumoare
în sală.) Da, aşa, vă rog, luaţi loc.
Cine mai este încă prin
coridoare?
Domnule Ţărnă,
După ce intră toţi
deputaţii, închideţi uşa şi nu permiteţi
nimănui să iasă din sală. Condiţii necesare sînt
şi aici, în perimetrul acesta. Întrucît am avut o
pauză, vă rog, verificăm prezenţa în sală.
Sectorul nr.2,
Anunţaţi prezenţa, vă
rog.
În sectorul nr.2, cîţi
deputaţi sînt prezenţi?
N u m ă r ă t o r i i:
– 22.
Încă nu au venit toţi.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 22.
Domnule Ganaciuc,
Mai vedeţi unde sînt.
– 22.
Sectorul nr.3?
Domnule Apostol,
Dumneata ai anunţat data trecută
cu… Domnul Nemerenco e la tribună. Cîţi sînt
prezenţi în sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Acum, în momentul de faţă?
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, număraţi, vă rog.
Domnule Munteanu,
Luaţi loc, vă rog.
N u m ă r ă t o r i i:
– 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cîţi?
N u m ă r ă t o r i i:
– 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi domnul Munteanu? (Rumoare
în sală.)
Domnule Apostol,
Lăsaţi foile celea, căci nu
o să vă ofer cuvîntul, anunţaţi cîţi
sînt prezenţi în sectorul nr.3. Număraţi, căci
nu ne jucăm aici de-a numărătoarea.
Doamnă Fusu, unde sînt membrii
fracţiunii? Vă rog, fiecare preşedinte acum verificaţi
membrii fracţiunii. Eu am rugat lucrul acesta. Unde e Moldovanu, unde e
Ardeleanu?
Eu vă rog încă o dată,
fiecare preşedinte al fracţiuni verifică dacă sînt
în sală membrii fracţiunii, vă rog eu frumos şi
dacă nu sînt faceţi tot posibilul şi îi
invitaţi, aduceţi-i în sală. Aveţi nevoie de
elicopter, spuneţi şi soluţionăm problema.
Unde e domnul Moldovanu, încă o
dată întreb?
Domnule Apostol,
Număraţi din nou, vă rog.
N u m ă r ă t o r i i:
– 30.
Domnul Mihai Ghimpu:
Dar pe noi, din prezidiu, ne puneţi la
număr sau nu?
N u m ă r ă t o r i i:
Am socotit 3 persoane. Două în
prezidiu şi unul la tribună.
Domnul Mihai Ghimpu:
La fel şi în sectorul nr.2
aşa s-a numărat?
N u m ă r ă t o r i i:
– 23.
Domnul Mihai Ghimpu:
23 şi cu 33, da?
– 56. Şi dacă vine Moldovanu? –
57?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa.
N u m ă r ă t o r i i:
− 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnul… vă rog eu, domnule Brega.
Domnule Apostol,
Cîţi sînt în
sectorul nr.3?
Microfonul nr.5.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 32.
Domnul Mihai Ghimpu:
− 32.
Şi sectorul nr.2 – 23? Iată,
domnule Guma, şi sîntem, noi acuşi o să fim mai mulţi
de 101. Fiţi atenţi, vă rog. Aşa cum prevede un alt articol
al Constituţiei că Parlamentul este format din 104 deputaţi
în „Dispoziţii tranzitorii”.
Aşa, domnule Nemerenco,
A rămas să supun votului,
propunerea domnului Untilă nu a trecut şi să votăm. (Rumoare
în sală.) Nu a acumulat voturi propunerea dumneavoastră. Am
votat-o odată. Acum ca să votăm 4%, acum aceasta spun.
Stimaţi colegi,
Propunerea domnului Untilă ca pragul
să fie de 4% şi blocurile electorale din două partide din 7
şi din 3 şi mai multe din nou nu a acumulat voturile necesare.
Acum supun votului următoarea
redacţie: „Pragul electoral 4%, blocurile electorale formate din două
partide – 7%, din 3 şi mai multe – 9%”.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Aproape unanim, chiar unanim.
Aşa, acum alte propuneri pe care nu
le-am supus votului, domnule Nemerenco.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Practic, noi le-am trecut pe toate,
în afară de cea a domnului Stepaniuc. Restul toate au fost
susţinute.
Domnul Mihai Ghimpu:
Deci domnul Stepaniuc a venit cu propunerea
ca să rămînă în vigoare norma actuală, ceea ce
înseamnă că referendumul se consideră legal dacă au
participat 60% din cetăţenii cu drept de vot şi
hotărîrea se adoptă cu 50% din numărul
cetăţenilor cu drept de vot.
Cine este pentru, rog să voteze.
Aşa. 1; 2; 3; 4; 5, mai mulţi nu sînt. Nu a acumulat voturile
necesare.
Deci rămîne redacţia
comisiei că: „Referendumul este legal dacă participă nu mai
puţin de 1/3 din cetăţenii cu drept de vot şi
hotărîrea se adoptă cu majoritatea celor prezenţi”.
Mai departe, domnule Nemerenco.
Domnul Valeriu Nemerenco:
Acestea sînt toate.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sînt toate?
Domnul Valeriu Nemerenco:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine din deputaţi consideră
că propunerea dumnealui nu a fost supusă votului? Vă rog, ca
să nu avem probleme.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Da, vă mulţumesc.
Domnule Preşedinte,
Mi s-a creat impresia că majoritatea
totuşi nu prea au înţeles ce fel de amendamente, cum au trecut,
care este redacţia finală care trebuie să fie supusă
votului. Iată ce înseamnă, eu corect spun.
Domnul Mihai Ghimpu:
RED-Nordul.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Deci redacţia finală care trebuie
să fie după aceea pusă votului totalmente. De aceea, eu propun
ca astăzi noi la acest subiect să ne oprim, deci să
sistematizăm toate amendamentele conform stenogramei şi votarea
finală să aibă loc la şedinţa următoare a
Parlamentului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu supun votului propunerea domnului
Ţurcan.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumim.
Nu s-a acumulat majoritatea.
Stimaţi colegi,
Domnule Nemerenco,
Mulţumim.
Luaţi loc, eu cred că foarte clar
au fost expuse redacţiile articolelor de către domnul Nemerenco, de
către dumneavoastră, stimaţi deputaţi, de la microfon,
şi nu există nici un dubiu că nu a fost clar pentru deputaţi.
Eu voi semna modificările operate
în Codul electoral întocmai cu stenograma şedinţei
Parlamentului. Şi fiţi siguri şi liniştiţi că
niciodată nu permit ca să se facă cît de cît
măcar o mică schimbare, în afară de aceea ce am
hotărît noi împreună aici.
Aşa că, stimaţi colegi,
supun votului modificările operate în Codul electoral. Cine este
pentru, rog să votăm. Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
− 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
− 21.
Sectorul nr. 3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
31 şi cu 21 este egal cu, cît ne
trebuie?
– 52 astăzi. Mîine o să fie
de acum nevoie de 51.
Mulţumesc. (Aplauze.)
Vă felicit, stimaţi
deputaţi, pentru modificarea în conformitate cu standardele europene
şi cu recomandările Comisiei de la Veneţia.
Acum, domnule Pleşca, vă rog
să prezentaţi proiectul de Lege cu privire la modificarea
Regulamentului. Proiectul numărul. (Rumoare în sală.)
Autorul, da? Domnule Munteanu, vă rog.
Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:
Stimaţi colegi,
Domnule Preşedinte,
Prin prezentul proiect de lege se propune
operarea unor modificări şi completări ale prevederilor
Regulamentului Parlamentului ce ţin de votarea actelor legislative, precum
şi de sancţionarea deputaţilor care absentează nemotivat de
la şedinţele în plen ale Parlamentului sau ale organelor lor de
lucru.
Articolul 74 din Constituţia
Republicii Moldova prevede că legile organice se adoptă cu votul
majorităţii deputaţilor aleşi.
Prin hotărîrile sale nr.21 din
1998 şi nr.38 din 1998, Curtea Constituţională a constatat
că numărul care semnifică majoritatea deputaţilor
aleşi este 52. Deci o lege organică poate fi adoptată cu votul a
cel puţin 52 de deputaţi. Aceloraşi reguli se va supune şi
cerinţa referitor la caracterul deliberativ al şedinţelor
Parlamentului.
Aceste soluţii au generat
discuţii controversate în societate şi au fost criticate de
nenumărate ori. În Parlament a parvenit adresarea Academiei de
Ştiinţe a Republicii Moldova nr.371 din 23 februarie 2010, care
conţine constatările unui grup de experţi al Academiei referitoare
la unele aspecte ce ţin de totalizarea rezultatelor votării în
Parlament.
În urma studiului efectuat,
experţii au constatat că majoritatea simplă, dacă ne
referim la cei prezenţi la şedinţă, sînt, sau
absolută, dacă ne referim la cei incluşi în listă se
indică cu orice număr de voturi, mai mare de jumătate din
numărul celor prezenţi incluşi în listă. De exemplu,
majoritatea absolută din 101 deputaţi se identifică cu orice
număr de voturi egal sau mai mare cu 51.
În aceste condiţii, domnul
Preşedinte al Parlamentului Mihai Ghimpu a adresat o scrisoare Curţii
Constituţionale prin care a cerut examinarea oportunităţii
revizuirii hotărîrilor Curţii Constituţionale nr.21
şi nr.38 din 1998, prin care s-au dat soluţii ce au generat
discuţii controversate în societate şi au fost criticate
în numărate rînduri.
La rîndul său, Curtea
Constituţională a dat următorul răspuns. Citez:
„Considerăm că una din soluţii, în acest caz, ar fi
modificarea Regulamentului Parlamentului în aspectul constatărilor
grupului de experţi al Academiei de Ştiinţe, fapt care ar
permite Curţii Constituţionale, în conformitate cu prevederile
articolului 72 alineatul (1) litera b) din Codul jurisdicţiei
constituţionale, să discute oportunitatea revizuirii
hotărîrilor enunţate.
Cît priveşte modificarea
articolului 131, aceasta ţine de aducerea prevederilor Regulamentului
Parlamentului în conformitate cu Legea despre statutul deputatului.
În Regulamentul Parlamentului vorbim despre indemnizaţie, în
Legea despre statutul deputatului vorbim despre indemnizaţie. Acestea
sînt…
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim. Întrebări.
Presa este liberă la noi, aşa
că nu putem să închidem uşa. Întrebări
sînt? Nu sînt întrebări.
Stimaţi deputaţi,
Pot să vă anunţ că
în Estonia sînt tot 101 de deputaţi şi majoritatea este
51, dar nu e 52. Aşa că reparăm o greşeală
comisă.
Da, microfonul nr.4?
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule Preşedinte,
Dumneavoastră vreţi
numaidecît să îl aduceţi pe Vladimir Nicolaevici
înapoi la guvernare?
Domnul Mihai Ghimpu:
Pe Vladimir Ilici.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu văd că vă
străduiţi bine. Ce, nu este clar că legile noastre s-au adoptat
în toţi anii aceştia cu 52 de voturi, ca legi organice.
Dumneavoastră acum, schimbînd sistemul, trebuie să aveţi o
argumentare foarte puternică. Dumneavoastră nu aveţi
această argumentare, fiindcă Curtea Constituţională are
hotărîrea respectivă şi acolo s-a scris, dacă ei
şi-ar revizui, nu, eu aş înţelege, dacă şi-ar
revizui viziunea respectivă, hotărîrea ar anula-o. Dar în
aşa fel cum dumneavoastră vreţi să o faceţi, aţi
fi încă un precedent.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu vă răspund, domnul…
Domnul Victor Stepaniuc:
Noi ne ţinem numai de precedente.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Stepaniuc,
Vă răspund. Eu am făcut o
adresare, trebuie să fiţi atenţi, către Curtea
Constituţională, să îşi revizuiască,
întrucît Academia de Ştiinţe ne-a prezentat nouă un
aviz, care este majoritatea parlamentară din 101 de deputaţi, că
nu e 52, dar e 51, şi comisia, Curtea Constituţională mi-a dat
răspuns că concretizaţi acest lucru în Legea cu privire la
activitatea Parlamentului, în Regulament.
Şi noi stabilim această
normă care, de fapt, ea nu înseamnă cum se votează legile,
dar care e majoritatea parlamentară. Că unele se votează şi
cu 60 de voturi, şi cu 70, şi cu 100, altele – cu 26 de voturi, 27 –
majoritatea celor prezenţi. Este vorba doar de majoritate, aceasta e
şi este corect.
Şi în Estonia, cum am spus,
sînt 101 de deputaţi, fix ca la noi, точь в точь, ca să vorbesc
şi ruseşte puţin.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule Preşedinte…
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi majoritatea e 51.
Domnul Victor Stepaniuc:
Parlamentul, ca instituţie, are
relaţii cu Curtea Constituţională nu prin scrisori, dar prin
decizii – ori ei, ori noi. În cazul de faţă, ei au o decizie,
au o hotărîre unde au scris foarte concret: „52 de voturi este
majoritatea”.
Dacă o să fie o altă
hotărîre, atunci e clar.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu vă dau citirii acum pentru
toţi, ca să nu fie probleme.
Stimate domnule Preşedinte, 22 aprilie
2010, preşedintele Curţii Constituţionale Dumitru Pulbere,
în contextul scrisorii dumneavoastră privind revizuirea
Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.21 din 2 iulie ׳98
şi a Hotărîrii nr.38 din 15 decembrie ׳98
referitor la interpretarea sintagmei „majoritatea parlamentară”, vă
comunicăm următoarele.
Potrivit articolului 72 din Codul
jurisdicţiei constituţionale revizuirea hotărîrii sau a
avizului Curţii Constituţionale se efectuează numai la
iniţiativa Curţii, în cazul în care au apărut noi
împrejurări se modifică prevederile Constituţiei,
întrucît aceste circumstanţe lipsesc, oportunitatea revizuirii
hotărîrilor enunţate nu pot fi discutate.
Considerăm că una din
soluţii, în acest caz, ar fi modificarea Regulamentului
Parlamentului în aspectul constatărilor grupului de experţi al
Academiei de Ştiinţe, fapt care ar permite Curţii
Constituţionale, în conformitate cu prevederile articolului 72
alineatul (1) litera b) din Codul jurisdicţiei constituţionale,
să discute oportunitatea revizuirii hotărîrii enunţate,
ceea ce noi facem. Este o recomandare a Curţii, noi respectăm şi
mai departe de acum Curtea va examina hotărîrile precedente.
Iată care e problema.
Microfonul nr.4, poftim.
Domnul Valeriu Ghileţchi:
Mult stimate domnule Stepaniuc,
52 de voturi au apărut în urma
faptului că Partidul Popular Creştin Democrat a plecat din ADRE.
Atunci cînd s-a votat, s-a cerut Curţii Constituţionale să
interpreteze cît e majoritatea parlamentară. Pentru că în
Regulament nu era prevăzut în mod expres.
Ceea ce facem noi astăzi, noi vrem să
prevedem în Regulament în mod expres. A apărut votul lui
Ilaşcu atunci, a fost istoria pe care eu, cel puţin,
împreună cu dumneavoastră ne aducem aminte de ea. De aceea,
consider că ceea ce se face astăzi este corect.
Dacă după această
modificare, Curtea va constata că 52 nu e corect, va trebui să ne
supunem. Dar atunci a lipsit în Regulament care este majoritatea şi
pentru că lipsea, Curtea a luat o decizie care ne-a pus într-o
situaţie dificilă, cred că a fost şi o decizie a
Curţii, luată într-un context politic, de care ne mai amintim
şi acum.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Însuşi raţionamentul 101
deputaţi inducea logic majoritatea 51, dar aşa am
înţeles-o noi majoritatea, 52.
Domnul Mihai Ghimpu:
52, posibil, se avea în vedere
majoritatea din 104. Nu?
Domnule Pleşca, vă rog.
Domnul Ion Pleşca:
Stimaţi colegi,
Noi am examinat această
iniţiativă legislativă şi, într-adevăr, nici
în Constituţie, nici în Regulamentul Parlamentului nu este
prevăzut concret ce înseamnă majoritatea parlamentară. De
aceea, şi Curtea ne-a sugerat ideea ca noi să adoptăm şi
să modificăm Regulamentul, să fie clar scris şi ei atunci
automat se vor autosesiza şi îşi vor modifica
hotărîrea Curţii Constituţionale.
De aceea, noi am examinat în cadrul
şedinţei comisiei. Propunem să fie votat în primă
lectură. Şi dacă nu sînt amendamente – şi
în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Două lecturi.
Domnul Ion Pleşca:
Eu am spus: şi a doua lectură.
Domnul Mihai Ghimpu:
Liniştiţi-vă, vă rog.
Cine nu crede cînd… eu nu întotdeauna glumesc. Iată,
vedeţi, Constituţia. Eu, ca acei care ies la ecran. Cum se numesc ei?
Titlul VII. Dispoziţii finale şi
tranzitorii. Articolul III, punctul 2. Parlamentul constituit din 104
deputaţi, aleşi prin vot universal, egal, direct. Vedeţi,
iată ce Constituţie avem noi, 101 şi 104. Vă rog eu,
fracţiunile, să mai aduceţi încă 3 deputaţi,
să nu îi ţineţi ascunşi. Nu avem nevoie de voturi.
Acum supun votului proiectul în primă
lectură, este vorba de modificarea Regulamentului cu privire la
activitatea Parlamentului.
Cine este pentru prima lectură, rog
să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Şi a venit propunerea să
votăm în lectura a doua.
Cine este pentru, vă rog.
Mulţumesc.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.2 – 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 21.
Sectorul 3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul 3 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cu 52 de voturi, legea este adoptată.
Următorul proiect, nr.558. Lectura a
doua.
Domnule Pleşca,
Vă rog. A, proiectul nr.511. Raportor:
domnul Ion Balan, vicepreşedintele Comisiei agricultură şi
industrie alimentară. Aici Corina mi-a făcut mie ordine în
hîrtii şi …
Poftim, domnule Munteanu.
Domnul Valeriu Munteanu:
Stimaţi colegi,
Domnule Preşedinte,
În cadrul activităţii
administraţiei publice locale pentru depistarea şi
înlăturarea încălcărilor legale, comise de
către persoane fizice şi juridice în ceea ce priveşte
intrarea în proprietatea bunurilor imobile, este necesară
obţinerea datelor despre condiţiile tranzacţiei, care constituie
temei pentru înregistrarea dreptului asupra bunurilor imobile.
Solicitările autorităţilor
administraţiei publice locale şi centrale către oficiile
cadastrale teritoriale privind eliberarea copiilor de pe actele ce-au servit
temei pentru înregistrarea dreptului asupra bunurilor imobile sînt
refuzate din motivul interdicţiilor stipulate din Legea cadastrului
şi bunurilor imobile din 25 februarie 1998, fapt ce împiedică
administraţiile publice locale şi centrale să depisteze şi
să înlăture la timp încălcările legale comise
în acest sens.
Stimaţi colegi,
Domnilor deputaţi,
Legea privind cadastrul bunurilor imobile a
fost adoptată în anul 1998, ulterior, în anul 2002, a fost
adoptată o nouă redacţie a Codului civil, care la articolul 290,
alineatul (2) stipulează următoarele: „Înregistrarea de stat a
drepturilor asupra bunurilor imobile este publică. Organul care
efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei
persoane informaţii despre toate drepturile şi grevările
înregistrate asupra oricărui bun imobil în mod inerent,
în mod normal şi administraţiilor publice locale şi
centrale.” Aşa cum am cerut noi în modificarea la lege.
Din păcate, nu s-a ţinut cont sau
nu s-a făcut trimitere la articolul 290 din Codul civil, care este
explicit în acest sens, nici în avizul...
Domnul Mihai Ghimpu:
Mai laconic.
Domnul Valeriu Munteanu:
… Guvernului, care a fost negativ, în
acest sens, şi, în Parlament, unele comisii au făcut trimitere
la avizul Guvernului. Noi am mai discutat cu anumite comisii, le-am dat
articolul 290 şi nu mai au întrebări.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Domnul Pleşca.
Aveţi întrebări? Poftim. Eu
am văzut că nu este nimeni la microfon şi de aceea i-am
mulţumit.
Poftim, microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă:
Organul care efectuează
înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei
persoane informaţii despre ş.a.m.d. după text. Oricărei
persoane.
Domnul Valeriu Munteanu:
Da.
Domnul Veaceslav Untilă:
Dar mai este dreptul la viaţa
privată.
Domnul Valeriu Munteanu:
Nu vă supăraţi, Codul civil
a fost adoptat în anul 2002. Noi nu vorbim, eu am făcut trimitere la
articolul 290, ca dumneavoastră să înţelegeţi că
modificările pe care le propunem noi la Legea cadastrului au o bază
legală. Adică, Legea cadastrului din 1998 trebuia adusă în
conformitate cu Codul civil din anul 2002. În anul 2002, cînd s-a
adoptat Codul civil, a zis: că orice persoană. Şi iată noi
am adus în conformitate cu… vrem să aducem Legea cadastrului în
conformitate cu Codul civil.
Domnul Veaceslav Untilă:
Noi nu o să susţinem modificarea
aceasta.
Domnul Valeriu Munteanu:
De ce?
Domnul Veaceslav Untilă:
De aceea că nu o să
susţinem. Fiindcă este dreptul la viaţa privată.
Domnul Valeriu Munteanu:
Păi, nu vă supăraţi,
dar este Codul civil, care stabileşte aceste lucruri. Şi este şi
Legea cu privire la accesul la informaţii, care stabileşte foarte
exact ce înseamnă dreptul la viaţă, dreptul la
viaţă privată. Eu pot să citesc interdicţiile oficiale
la acest subiect. Da, eu vă ascult.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Cam care ar fi motivul ca o autoritate
să aibă nevoie de astfel de informaţie? Este prima
întrebare.
Domnul Valeriu Munteanu:
Vă explic. Există de foarte multe
ori, mai ales în activitatea administraţiilor publice locale
situaţia în care un bun imobil a fost scos din proprietatea
administraţiei publice locale, a fost trecut de două – de trei ori, a
ajuns la un cumpărător de bună credinţă, iar administraţia
publică locală nu poate să verifice acest lucru.
Administraţia publică locală trebuie să se adreseze la
Procuratură ori la un poliţist. Şi acesta nu este nevoie să
deschidă o urmărire penală pe acest caz, el trebuie să
facă o simplă interpelare şi lui să i se dea materialele,
din dosar informaţia.
Iată că administraţia
publică locală şi nici cea centrală. Există o
situaţie, eu am vorbit la Ministerul Apărării, cînd un bun
din proprietatea Ministerului Apărării a plecat aşa uşurel
foarte departe şi ministerul foarte complicat i-a dat de urmă,
că trebuia să se adreseze la Procuratură.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Eu am înţeles.
Domnule deputat,
Atunci cînd o administraţie care
nu ar fi, orice autoritate, cînd are anumite bănuieli, sînt
procedurile legale, cînd poate să le facă. Comisia a dat aviz
negativ foarte clar, din simplul motiv că interesul public privind
ocrotirea dreptului unui agent economic, inclusiv ca nu cine vrea să afle
ce proprietăţi are el, prevalează faţă de presupusele
bănuieli care pot fi soluţionate cu totul pe alte căi.
Domnul Valeriu Munteanu:
Domnule preşedinte Ioniţă,
Eu v-am dat citire articolului 290 din
Codul civil, care a fost adoptat în anul 2002 şi este lege pentru
Republica Moldova, care stabileşte că înregistrarea de stat a
drepturilor asupra bunurilor imobile este publică. Şi mai departe,
citez încă o dată: organul, adică OCT, efectuează
înregistrarea de stat este obligat, nu poate, este obligat să
elibereze oricărei persoane informaţii despre toate drepturile
şi grevările înregistrate asupra oricărui bun imobil. OCT
foloseşte în activitatea sa Legea cadastrului şi ei se
bazează anume pe ea, or Codul civil este o lege mult mai largă
şi eu cred că trebuie să facem trimitere la ea, pentru că
ea este cadrul legal. Şi nu văd nici o problemă aici.
Eu am văzut trimiterile
dumneavoastră. Eu am văzut că dumneavoastră aţi
făcut trimitere la secretul oficial, la secretul comercial, aţi mai
făcut trimitere la Legea cu privire la accesul la informaţie. Eu m-am
pregătit şi în acest domeniu şi vreau să vă
spun, că nu se referă …
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Nu trebuie să vă
pregătiţi. Deci orice persoană poate să obţină
orice informaţie ce ţine de dînsa. Nu îmi imaginez cum
orice persoană poate obţine informaţii despre persoanele care le
vizează.
Domnul Valeriu Munteanu:
E Codul civil, puteţi să îl
citiţi. Nu am făcut eu Codul civil, este o lege.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Munteanu,
Stimaţi deputaţi,
Eu nu văd nici o problemă.
Niciodată nu încurcă şi nu strică ciorba o
lingură de smîntînă. Este o evidenţă
strictă. Şi, cu adevărat, noi avem această situaţie.
Credeţi-mă că, fiind în Consiliul municipal, m-am
întîlnit cu diferite cazuri. Şi nu e nimic aici dacă,
într-adevăr, există problema aceasta. Fiecare face ce vrea
şi, nu ştii, chiar şi în problema cu lista
alegătorilor. Nici aici, vasăzică, omul se duce,
cumpără casa şi nu anunţă.
Domnul Valeriu Munteanu:
Prima lectură. După aceea
discutăm.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule Munteanu.
Luaţi loc, vă rog.
Domnul Pleşca, da?
Domnul Balan. Mă scuzaţi.
Domnul Ion Balan:
Stimaţi deputaţi,
Comisia agricultură şi industrie
alimentară a examinat proiectul de Lege pentru modificarea Legii
cadastrului bunurilor imobile, prezentat cu titlu de iniţiativă
legislativă de domnul deputat în Parlament Valeriu Munteanu şi
expune următoarele.
Proiectul de lege prevede modificarea
articolului 6 alineatul (2) din legea menţionată, prin care se propune
ca autorităţile publice centrale şi locale să aibă
dreptul de a avea acces la datele pentru înregistrarea drepturilor asupra
bunurilor imobile.
În redacţia actuală,
alineatul (2) prevede că datele despre condiţiile de tranzacţie,
care constituie temei pentru înregistrarea drepturilor asupra bunurilor
imobile, se eliberează numai participanţilor la această
tranzacţie, precum şi instanţelor de judecată, organelor
Procuraturii, organelor de urmărire penală şi organelor cu
atribuţie de control.
În urma examinării, s-a ajuns la
concluzia că, la proiectul prezentat, nu este argumentată necesitatea
completărilor propuse sub aspectul imixtiunii statului în
relaţiile civile. Şi anume nu este argumentată care ar fi
necesitatea ca autorităţile publice centrale şi locale, care nu
au atribuţie de control, să aibă acces la actele juridice
încheiate de către persoane private: contracte de vînzare –
cumpărare, donaţie, contracte de ipotecă, gaj şi altele.
Conform legislaţiei,
autorităţile publice au competenţă strict determinată
de lege. Respectiv, fiecare autoritate, întru exercitarea
atribuţiilor sale, dispune de anumite drepturi. Este de menţionat
că propunerile din proiect vin în contradicţie cu un şir
de legi şi anume propunerile vin în contradicţie cu Codul
civil, care prevede la articolul 1 inadmisibilitatea imixtiunii statului
în afacerile private. Proiectul vine în contradicţie cu
prevederile articolelor 7 şi 8 din Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000
privind accesul la informaţie. Prevederi similare celor din redacţia
actuală a articolului 6 alineatul (2) din legea sus-numită sînt
şi în Legea nr.1453 cu privire la notariat.
Prin avizul prezentat de Guvern, aprobat
prin Hotărîrea sa nr.320 din 28 aprilie 2010, de asemenea, se
menţionează că propunerea de completare a articolului 6
alineatul (2) cu prevederi care ar oferi tuturor autorităţilor
centrale şi locale dreptul de a avea acces la datele despre
condiţiile tranzacţiilor, încheiate de către persoane
fizice şi juridice, nu se încadrează în prevederile
legislaţiei în vigoare, argumentînd că aceasta contravine
articolului 1 alineatul (1) din Codul civil, articolului 7 alineatul (2)
literele b) şi c) şi articolului 8 alineatul (3) litera a) din Legea
privind accesul la informaţie.
Guvernul consideră că doar
subiectele nominalizate în redacţia actuală a articolului 6
alineatul (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile sînt justificate a
avea acces la documentele ce confirmă drepturile, constatînd că
redacţia actuală a normei menţionate garantează, în
mod eficient, ocrotirea raporturilor civile împotriva abuzurilor şi
implicării interesate, deoarece stabileşte un cerc restrîns de
subiecte ce au un acces la datele privind condiţiile tranzacţiilor.
În condiţiile în care
subiectele propuse în proiect nu au fost investite cu funcţii noi
sau speciale în domeniul controlului sau ocrotirii normelor de drept,
completările propuse pot avea efect negativ asupra realizării
principiului securităţii raporturilor juridice, deoarece
tranzacţiile cu bunurile imobile nu vor fi ocrotite cu garanţii
privind neamestecul în aceste relaţii, lărgindu-se spectrul
potenţialelor abuzuri. Cu argumentele aduse, Guvernul consideră
inoportună adoptarea proiectului de lege în cauză.
În avizele prezentate, Comisia
juridică, numiri şi imunităţi menţionează că
examinarea şi adoptarea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Balan,
Cer scuze.
Domnule Balan,
Dumneavoastră nu daţi citire
avizului Guvernului şi al Comisiei juridice, numiri şi
imunităţi, ci avizul comisiei dumneavoastră, vă rog.
Domnul Ion Balan:
Comisia agricultură şi industria
alimentară comunică că trei membri ai comisiei s-au pronunţat
pentru respingerea proiectului de lege, din 6 prezenţi. Argumentînd
că atît timp cît o autoritate nu este organ de drept sau nu
are atribuţii de a controla legalitatea întocmirii actelor juridice
încheiate de persoane fizice şi juridice, acordarea dreptului
acestei autorităţi de a avea acces la contractele încheiate ar
conduce la încălcarea drepturilor atît a agenţilor
economici, cît şi a persoanelor fizice.
Trei membri ai comisiei au votat pentru
adoptarea proiectului în primă lectură, argumentînd
că modificările propuse vor contribui la înlăturarea
încălcărilor legislaţiei comise de către persoanele
fizice şi juridice privind obţinerea în proprietate a bunurilor
imobile.
Luînd în considerare prevederile
Regulamentului Parlamentului, comisia sesizată în fond nu a luat
decizie asupra proiectului de Lege privind modificarea Legii cadastrului
bunurilor imobile cu numărul de intrare 511. Decizia de adoptare în
primă lectură sau de respingere a proiectului menţionat
urmează a fi luată de plenul Parlamentului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim. Eu nu văd aici o
problemă, stimaţi colegi.
Care e problema aici? Dar cine ţine
evidenţa în statul acesta? Cum, adică, într-un sat se
vinde o casă şi Primăria nu trebuie să cunoască lucrul
acesta? O clipă.
Domnule Ioniţă,
Dumneavoastră aţi vorbit, e
timpul să vorbesc şi eu. Nu văd problema aici care-i. Este vorba
de autoritatea locală şi centrală. Dacă nu vă place
centrală, excludem „centrală”. Dar locală – Primăria
trebuie să ştie cu casa ceea în sat ce s-a
întîmplat: s-a vîndut sau nu s-a vîndut, nu? Pentru ce
sînteţi împotrivă aici? Care proprietate a agentului
economic se încalcă aici? Ce drept se încalcă aici?
Da, vă rog.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Nu voi da numele unei dintre cele mai mari
companii cu 56 milioane de euro investiţi în Republica Moldova, a
cumpărat terenul şi timp de un an de zile au făcut studiu de
fezabilitate. Eu, ca expert, am fost interogat despre multe lucruri şi
nici nu mi s-a spus aproximativ unde va fi locaţia, că era un secret
comercial. Şi dacă venea unul din Primărie contra unei mite
obţinea informaţia care era vîndută, investiţia de 56
milioane de euro.
Domnul Mihai Ghimpu:
Ce fel de secret aici, domnule?
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Este secret.
Domnul Mihai Ghimpu:
Oricum agentul acesta economic o să
vină cu un proiect de a construi o casă sau altceva acolo. Care e
secretul aici?
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Este corect. Din momentul procurării
terenului. Din momentul cînd încep lucrările, un an de zile,
studiul de fezabilitate.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Ioniţă,
Dumneavoastră sînteţi
economist. Acesta nu e secret comercial, domnule. Acesta nu e secret comercial,
domnule Ioniţă. Vă rog eu frumos.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Eu acum v-am spus caz concret în
Republica Moldova.
Domnul Mihai Ghimpu:
Lăsaţi cazurile. Eu vă spun
încă o dată, acesta nu e secret comercial. Aceasta
înseamnă că în Republica Moldova trebuie să fie
cunoscut ce şi cui îi aparţine casa asta sau căruţa,
sau maşina. Care e problema aici? Eu nu văd. Să fim noi
serioşi. Asta nu are nimic comun cu secretul comercial.
Eu supun votului în primă
lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Numărăm voturile.
Sectorul nr.2? Priehali. La microfon.
N u m ă r ă t o r i i:
Încă o dată, vă rog
frumos.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.2,
Cine este pentru aprobarea în
primă lectură?
N u m ă r ă t o r i i:
– 1.
Domnul Mihai Ghimpu:
Un vot?
N u m ă r ă t o r i i:
Un vot, da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 15.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, interesant, interesant văd
deputaţii lucrurile. Adică, să faci ce vrei, să cumperi,
să duci să nu mai ştie a cui aparţine această
proprietate.
Nu mai ieşiţi la microfon,
domnule Ioniţă.
În acest caz, dumneavoastră
sînteţi economist, dar eu sînt jurist şi, vă rog, nu
ieşiţi la microfon. Eu am părerea mea şi am dreptul să
o am ca şi dumneavoastră. Şi liniştiţi-vă acolo.
Următorul proiect. Aşa,
următorul proiect. (Rumoare în sală.) Dumneavoastră
cunoaşteţi istoria că în Chişinău sînt
construite 3 case şi nu ştiu ale cui sînt aceste
construcţii. Ştiţi de povestea aceasta? Iată, fix tocmai
cum aţi votat dumneavoastră. Şi nici nu ştie ce să
facă Primăria cu dînsele: să le ia la balanţa
Primăriei sau să le lase acolo? Nimeni nu se atinge de dînsele,
nici încolo nici încoace. Iată ce înseamnă,
vasăzică, legislaţie imperfectă. Microfonul… Nu e nici
unul.
Legea cu privire la voluntariat, nr.1882.
Doamnă Fusu, vă rog.
Doamna Corina Fusu:
Proiectul de Lege cu privire la voluntariat
a fost examinat şi aprobat în primă lectură de plenul
Parlamentului la data de 28 mai 2010.
La adresa comisiei au parvenit mai multe
amendamente, toate fiind examinate, cu invitarea societăţii civile, a
Coaliţiei ONG care a promovat acest proiect de lege. Dumneavoastră aveţi
cu toţii tabelul cu amendamentele care au fost acceptate şi
amendamentele care au fost respinse.
Dacă îmi permiteţi, o
să mă opresc doar la cele mai importante
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu,
Vă rog, nu le citiţi,
deputaţii le au. Ce, e lectura a doua?
Doamna Corina Fusu:
Da. Aceasta este lectura a doua. Tabelele
sînt pe masă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Păi, atunci propunerile pe care
comisia nu le-a acceptat le supunem votului şi atît. Aţi vorbit
în primă lectură despre proiect, ce prezintă el şi tot…
Doamna Corina Fusu:
Păi, de aceasta şi zic, vreau
să citesc amendamentele care nu au fost acceptate de către comisie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu le citiţi, dar le supunem votului.
Doamna Corina Fusu:
Bine.
Domnul Mihai Ghimpu:
Dacă nu acceptaţi ce au propus
deputaţii şi hotărăşte Parlamentul, nu comisia.
Vă rog.
Doamna Corina Fusu:
Păi, da. Păi, aceasta şi
vreau să zic. Deci nu a fost acceptată propunerea deputatului Valeriu
Ghileţchi, care a propus completarea articolului 2 alineatul (2) cu un nou
punct cu următorul cuprins...
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim. Deputaţii au textul.
Domnule Ghileţchi,
Insistaţi?
Supun votului sau nu?
Domnul Valeriu Ghileţchi:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Ghileţchi:
Eu aş întreba-o şi pe
doamna Fusu, dacă e posibil să fie acceptat parţial, „politic”
să scoatem, dar să rămînă „administraţia
publică centrală şi administraţia publică
locală”. Că totuşi aici este loc pentru voluntariat.
Cuvîntul „politic” să îl eliminăm, dacă deranjează,
dar aceste două segmente să rămînă totuşi ca
posibilitate pentru voluntari să se implice şi ei.
Şi atunci aş vrea să fie
supus votului, dacă e posibil, cu excluderea cuvîntului „politic”
din acest amendament.
Doamna Corina Fusu:
Deci în proiect şi în
amendament este propus, deci în proiectul de lege este prevăzut sau
se numeşte muncă de voluntariat orice muncă prestată
în interesul public. Deci este un, cum să zic, este prevăzut
mult mai larg decît propuneţi dumneavoastră.
Deci ceea ce propuneţi dumneavoastră
se conţine în interes public.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine.
Mulţumim.
Înseamnă că...
Doamna Corina Fusu:
Aceasta este… şi aşa am convenit
cu experţii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu,
Vă rog.
Doamnă Fusu,
Fiţi atentă.
Doamna Corina Fusu:
Deci următorul. Comisia a propus un
nou capitol, pe care dumneavoastră nu îl aveţi în
proiectul de lege, este un capitol care se numeşte „Voluntariatul
internaţional”. Acest capitol prevede prestarea muncii de voluntariat de
către străini în Republica Moldova, dar şi de către
cetăţeni străini, dar şi de către cetăţenii
moldoveni care se află peste hotare. Deci aceasta tot trebuie de pus la
vot, pentru că este un capitol nou.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine este pentru?
Doamna Corina Fusu:
El este în tabel.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine este pentru acceptarea acestui
articol, rog să voteze.
Mulţumesc.
Unanim.
Altă propunere?
Doamna Corina Fusu:
Guvernul a venit cu următoarea
propunere: comasarea articolului 15 cu articolul 16 într-un singur
articol – 14: „Măsuri de stimulare a voluntariatului”. Acesta va fi
completat la început cu două alineate (2) cu următorul
cuprins...
Domnul Mihai Ghimpu:
Se acceptă de comisie sau nu se
acceptă?
Doamna Corina Fusu:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Păi, dacă se acceptă de ce
îl citiţi? Ce nu acceptă comisia noi punem la vot.
Doamna Corina Fusu:
De asemenea, am acceptat tot ce a propus
comisia doamnei Liliana Palihovici. Şi încă o propunere pe care
trebuie să o votăm, la punctul 12 din tabelul amendamentelor, la
articolul 2 din proiectul de Lege cu privire la voluntariat, Direcţia
juridică din cadrul Aparatului Parlamentului a propus să fie
stabilită o listă exhaustivă pentru domeniile de practicare a
voluntariatului, aceasta însemnînd că trebuie de exclus litera
p), care sună în felul următor: „p) alte domenii de interes
public”.
Am discutat cu Coaliţia ONG-urilor
care au lucrat la acest proiect de lege şi se propune ca litera p) să
fie modificată după cum urmează: sintagma „alte domenii de
interes public” să fie înlocuită cu sintagma „alte domenii de
utilitate publică”, pentru că în legislaţia noastră
este noţiunea de „utilitate publică”, şi nu de „interes public”.
Domnul Mihai Ghimpu:
S-a acceptat?
Doamna Corina Fusu:
Nu, aceasta trebuie să votăm.
Această propunere este venită din partea experţilor
Coaliţiei ONG. (Rumoare în sală.) O propun eu, în
calitate de preşedinte al comisiei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine e pentru propunerea doamnei Fusu, rog
să voteze.
Mulţumesc.
Unanim.
În continuare.
Doamna Corina Fusu:
Aceasta este tot şi propunerea
îmi pare că a Direcţiei, Departamentului juridic este ca legea
să se numească nu Legea cu privire la voluntariat, dar Legea
voluntariatului şi a fost acceptată de comisie.
Domnul Mihai Ghimpu:
De acord, stimaţi deputaţi?
Doamna Corina Fusu:
Dacă alte amendamente nu sînt,
propuneri, atunci propun să se voteze pentru lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, doamnă Fusu.
Luaţi loc, vă rog.
Cine este pentru adoptarea proiectului de
lege în lectura a doua, rog să voteze.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
– 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 21.
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 31.
31, egal cu 52 şi plus încă
5 – 58.
Acum avem noi aici o rugăminte,
două proiecte, dar ele, din, nu, doamnă Palihovici, sînt
suplimentare în listă, nu pot. E lista suplimentară aici.
Puţin mai tîrziu. Următorul proiect. Poftim? (Rumoare
în sală.) Lectura a doua, asta primele din… (Rumoare în
sală.) Da?
Suplimentar, care sînt ele aici?
Proiectele 564 şi 843. Poftim, proiectul nr.843, doamnă Palihovici.
Doamna Liliana Palihovici:
Stimate doamne şi domni,
Proiectul nr.843 a fost dezbătut
pentru lectura a doua de către comisie. Au fost primite amendamente din
partea deputaţilor Valeriu Munteanu, Tudor Deliu şi a Direcţiei
juridice a Aparatului Parlamentului.
Comisia a decis să respingă
propunerea domnului Tudor Deliu, Fracţiunea PLDM, care cere ca
noţiunea „lucrător social” să aibă următorul cuprins:
„lucrător social – persoana care va beneficia de instruire
specială în domeniul prestării serviciilor la domiciliu”.
Comisia propune să nu se accepte,
deoarece, întru excluderea oricărei neclarităţi, comisia
susţine noţiunea formulată în proiectul de Lege pentru
modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale şi
insistăm să se păstreze această formulare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Deci comisia nu acceptă.
Doamna Liliana Palihovici:
Nu.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu acceptă.
Domnule deputat,
Insistaţi să pun la vot? Nu
insistă. Mai departe. La acest articol, domnule…?
Microfonul nr.4.
Domnul Tudor Deliu – Fracţiunea PLDM:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimată preşedinte de comisie,
vreau să vă anunţ că toate amendamentele pe care le-am
făcut la această lege au fost discutate cu autorii proiectului
şi cu reprezentanţii ministerelor, ministerului. Noi am ajuns la o
înţelegere comună.
Domnul Mihai Ghimpu:
Foarte bine că aţi ajuns, dar
deputatul ori îşi retrage propunerea, ori o supun votului. Aşa
prevede Regulamentul. Aici compromisul nu merge, dacă nu a avut loc.
Deputaţii care au făcut propunere insistă să supun votului
propunerea respectivă, pe care nu a acceptat-o comisia? Nu insistă,
linişte. Mergem mai departe.
Doamna Liliana Palihovici:
Tot propunerea deputatului Tudor Deliu,
articolul 2, denumirea articolului 2 va avea următorul cuprins: „Domeniul
de reglementare”. Comisia respinge această…
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Domnule Deliu,
Nu supuneţi votului, nu
insistaţi. Mai departe.
Doamna Liliana Palihovici:
Direcţia juridică a Aparatului
Parlamentului, la articolul 5, punctul 4, este necesar de revizuit
redacţia articolului 5 din proiect, deoarece, potrivit redacţiei
actuale a articolului 5 alineatul (1) din Legea asistenţei sociale, de
asistenţă socială beneficiază doar persoanele fizice, adică
cetăţenii Republicii Moldova.
Cu referire la cetăţenii
străini şi apatrizi, care domiciliază pe teritoriul Republicii
Moldova, considerăm că este necesar de stabilit expres
condiţiile pe care trebuie să le întrunească pentru a beneficia
de asistenţă socială.
Domnul Mihai Ghimpu:
Dumneavoastră acceptaţi?
Doamna Liliana Palihovici:
Nu, comisia nu acceptă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu acceptă. Votul Comisiei juridice,
numiri şi imunităţi la vot nu se pune. Avizul Direcţiei
juridice nu se supune votului. Este recomandare. Mai departe.
Doamna Liliana Palihovici:
Comisia drepturile omului şi
relaţii interetnice, articolul 7 alineatul (1). Nu susţinem
modificările propuse la articolul 7 alineatul (1), deoarece persoanele sau
familiile nu pot preveni unele situaţii în urma cărora nu ar fi
în stare să îşi asigure un nivel de trai decent şi a
solicita asistenţă socială.
Comisia nu acceptă, deoarece scopul
primordial al sistemului de asistenţă socială este de a dezvolta
persoanele aflate în diferite situaţii de dificultate, să le
dezvolte capacităţi şi competenţe, pentru a găsi
soluţii la problemele pe care le întîmpină şi
să le ajute să depăşească aceste situaţii.
Rolul asistenţei sociale este
prevenirea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu citiţi textul, că au
deputaţii. Vă rog, spuneţi: acceptaţi sau nu
acceptaţi?
Doamna Liliana Palihovici:
Nu se acceptă.
Domnul Mihai Ghimpu:
A cui e propunerea?
Doamna Liliana Palihovici:
Comisiei drepturile omului şi
relaţii interetnice.
Domnul Mihai Ghimpu:
Comisia drepturile omului şi
relaţii interetnice,
Insistaţi să supun votului? Nu se
insistă. Numai, stimaţi deputaţi, vreau să vă spun
ceva, dacă în cazul în care comisiile resping sau neobiectiv
resping propunerile juriştilor, eu am dreptul, ca Preşedinte
interimar, să nu promulg legea. Aşa că fiţi atenţi,
că juriştii studiază foarte bine legile.
Doamna Liliana Palihovici:
Da, noi pe fiecare…
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi să analizaţi pe viitor.
Doamna Liliana Palihovici:
… punct am discutat cu toţii autorii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Păi, înseamnă că
trebuia ori dumneavoastră să îi convingeţi pe
dânşii, ori ei pe dumneavoastră, dar trebuia, Direcţia
juridică are o experienţă în problema legislativă.
Continuaţi.
Doamna Liliana Palihovici:
Tudor Deliu, articolul 9. Articolul 9 va
avea următorul cuprins la propunerea…
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnul Deliu nu insistă, el a spus de
la bun început că propunerile dumnealui, gata…
Doamna Liliana Palihovici:
Direcţia juridică, articolul 10
alineatul...
Domnul Mihai Ghimpu:
Iarăşi, la fel, nu se supune
votului. Nu acceptaţi?
Doamna Liliana Palihovici:
Iarăşi Direcţia
juridică. Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice,
articolul 10 alineatul (4). Nu susţinem modificările propuse la
articolul 10 alineatul (4), deoarece acordarea serviciilor sociale gratuit, cu
plată parţială sau integrală, fără un mecanism
bine determinat va crea premise pentru corupţie. Toate.
Domnul Mihai Ghimpu:
Propunerile comisiilor nu se supun votului,
numai cele ale deputaţilor. Aşa e? Acesta este un aviz al comisiei,
dar nu este propunerea deputatului. La vot se pun doar propunerile deputatului
pentru lectura a doua, făcute la examinarea în primă
lectură. Aşa e? Iată, aşa spun juriştii din Parlament.
Doamna Liliana Palihovici:
Deci nu mai avem alte propuneri de la
deputaţi care nu se acceptă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Deci supunem votului proiectul de lege
în redacţia comisiei de specialitate. Aşa e?
Doamna Liliana Palihovici:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Luaţi loc.
Sectorul nr.2, e lectura a doua, voturile.
N u m ă r ă t o r i i:
– 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 21.
Sectorul...
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
21 plus 31, este egal cu 52. S-a votat.
Şi următorul proiect este,
doamnă Palihovici, nr.564, da? Vă rog, numai pe scurt.
Doamna Liliana Palihovici:
Comisia a examinat toate amendamentele care
au venit referitor la proiectul nr.564, proiectul de Lege cu privire la
serviciile sociale şi le propune pentru votare în lectura a doua.
Comisia nu a acceptat propunerea deputatei
Valentina Stratan la articolul 1, unde se cerea să fie introduse
noţiunile de „acreditare” şi „inspecţie socială”. Am ajuns
la o înţelegere, deoarece aceste lucruri sînt prevăzute
la articolele 21 şi 23 şi 7 şi 29 ale prezentei legi.
Aşa, Direcţia juridică,
aţi spus, nu se pune la vot. Şi, în rest, toate propunerile se
acceptă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Cine este pentru adoptarea în lectura
a doua, rog să voteze, proiectul nr.843.
Mulţumesc.
Sectorul nr.2?
Doamna Liliana Palihovici:
Nr.564.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nr.564.
Mă scuzaţi.
N u m ă r ă t o r i i:
– 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 21.
Sectorul nr.3?
– 31.
Domnul Nemerenco.
N u m ă r ă t o r i i:
– 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
Păi, el a votat şi s-a dus, nu,
de ce nu? (Rumoare în sală.) Ori ţine mîna
pînă acolo, la uşa ceea.
– 52.
Vă rog, parcă v-am rugat, stau
toţi aici, în sală, căci altfel, vedeţi cum, domnul
Hadârcă a venit aici fiind bolnav şi noi, alţii,
ieşim din sală. Nu e corect aşa.
Următorul proiect, tot lectura a doua,
nr.410.
Domnule Ioniţă,
Vă rog, modificarea Legii cu privire
la achiziţiile publice. (Rumoare în sală.) M-am
încurcat eu aici, cu două ordine de zi: suplimentară,
ordinară. Ce, nu este domnul Ioniţă? Dacă nu este domnul
Ioniţă, înseamnă că… Eu îl văd că
este, dar este şi nu este, nu, cum adică?
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Comisia a trecut pentru a doua lectură
proiectul de Lege nr.410, care prevede achiziţiile publice. Sînt un
şir întreg de propuneri pe care le aveţi în raport, ele
ţin mai mult de redacţie şi cu… este introdus deci că toate
tranzacţiile pe care le efectuează Banca Naţională… ele
sînt venite de la domnul Cojocaru, deci o stipulare specială
pentru Banca Naţională, pe care comisia o susţine.
Şi, cu toate aceste amendamente, noi
propunem ca legea să fie votată în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
– 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 21.
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
–
31.
Egal cu 52.
Lectura a doua.
Proiectul nr.1533, domnul Pleşca.
Domnul Ion Pleşca:
Stimaţi colegi,
Acest proiect de lege a fost examinat
în cadrul şedinţei comisiei pentru lectura a doua. Sînt
un şir de amendamente care au fost acceptate de către comisie. Vin cu
propunerea ca să fie votat pentru lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cine este pentru adoptarea proiectului
nr.1533, rog să voteze.
Întrebări.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă:
Domnule Pleşca,
Spuneţi, vă rog, care este
obiectivul sau care este ideea că noi trebuie să adoptăm acest
proiect? Ce veţi face dumneavoastră?
Domnul Ion Pleşca:
Aceasta este pentru lectura a doua, este
vorba despre instanţele economice.
Domnul Veaceslav Untilă:
Da, dacă noi schimbăm locurile
unde vor fi examinate dosarele, plata pentru servicii o să se schimbe sau
o să rămînă aceeaşi?
Domnul Ion Pleşca:
O să îi întrebaţi pe
dumnealor.
Domnul Veaceslav Untilă:
Păi, noi trebuie să vorbim de
calitatea justiţiei, dar nu de locul unde se efectuează
justiţia. Şi dacă o să luăm, iarăşi revin la
discuţia pe care am avut-o cu domnul viceministru, noi am vrut să
vorbim despre calitatea justiţiei în Republica Moldova, dar nu cine efectuează
această calitate.
Şi acel proiect de lege, care a fost
înaintat la 26 martie, care a fost preluat de Guvern, dîndu-i aviz
negativ acestuia şi în luna aprilie, era vorba despre aceea că
noi trebuie să vorbim despre calitatea actului de justiţie, dar nu
unde are loc acest lucru. De aceea, noi puţin am confundat nişte
lucruri. Şi dacă nu pot să mai pun o întrebare, să
vă întreb: cîte materiale la CEDO a pierdut după aceasta
instanţa de judecată? Nici unul.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr. 4 în continuare.
Domnul Mihai Godea:
Eu vă mulţumesc.
Eu vreau să amintesc colegilor
deputaţi din Alianţa pentru Integrare Europeană că acest
proiect de lege derivă din programul de activitate de guvernare al
Alianţei, pe care l-am votat toţi 53, pe care ni l-am asumat. Ne
amintim cum am lucrat la Programul de guvernare şi care au fost tehnicile
pe care le-am determinat pentru asanarea justiţiei moldoveneşti.
Şi, în acest sens, acest proiect de lege este unul foarte binevenit
şi este o etapă din ceea ce numim noi reforma justiţiei.
Aşa că, stimaţi colegi, nu avem decît să îl
votăm în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine.
Mulţumim.
Domnule Pleşca,
Luaţi loc, vă rog.
Cine-i pentru adoptarea proiectului,
vă rog, să voteze.
Mulţumesc.
Sectorul nr. 2, anunţaţi
voturile, vă rog.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 18.
Domnul Mihai Ghimpu:
− 18.
Domnule Sîrbu,
Dumneavoastră număraţi sau
aşa…?
N u m ă r ă t o r i i:
Da, desigur.
− 18.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog, sectorul nr.2.
Cine este pentru adoptarea în lectura
a doua, rog să ridicăm mîinele în sus.
Număraţi.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 − 18.
Domnul Mihai Ghimpu:
− 18.
Sectorul nr. 3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cineva spunea că MAE. Iată MAE.
Da.
Domnul Serafim Urechean:
Peste 6 luni dacă …
Domnul Mihai Ghimpu:
Proiectul nr.1812. Nu a acumulat
majoritatea proiectul precedent.
Aşa că proiectul nr.1812.
Staţi o clipă, aici este lectura a doua, da? Domnul Corman, prima
şi a doua lectură.
Domnul Barbăneagră, viceministru
al finanţelor.
Domnul Victor Barbăneagră – viceministru al finanţelor:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Se prezintă spre examinare proiectul
de Lege pentru ratificarea Acordului „Compact” dintre Republica Moldova şi
Statele Unite ale Americii. După cum cunoaşteţi, Acordul
„Compact” a fost negociat între reprezentanţii Guvernului Republicii
Moldova şi Guvernului Statelor Unite în luna noiembrie 2009 şi,
ulterior, semnat la Washington la 22 ianuarie 2010.
În conformitate cu acest Acord,
Guvernul SUA, prin intermediul Corporaţiei „Provocările
mileniumului”, oferă ţării noastre un grant nerambursabil
în sumă de 262 milioane de dolari SUA. Acordul de tip „Compact”
reprezintă un nou instrument al Statelor Unite de asistenţă
externă, focusat pe dezvoltarea şi creşterea economică
şi, respectiv, reducerea sărăciei. Sprijinul financiar este
oferit doar ţărilor care satisfac un şir de indicatori de
eligibilitate grupaţi în trei categorii, precum sînt
guvernarea echitabilă, inclusiv combaterea corupţiei, libertatea
economică, investiţii în capitalul uman. Republica Moldova este
una dintre cele 20 de ţări din lume care satisface aceşti
indicatori şi au încheiat acorduri similare de asistenţă.
Doresc să menţionez că semnarea Acordului „Compact”
reprezintă un semnal important pentru întreaga comunitate
internaţională şi partenerii noştri de dezvoltare,
cît şi o recunoaştere a meritelor şi perspectivelor
ţării noastre în construirea…
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Barbăneagră,
Mai la subiect. Vedeţi că au
obosit deputaţii. Găsiţi ce este mai esenţial, că
despre…
Domnul Victor Barbăneagră:
Deci vreau să menţionez că
Acordul „Compact” sau mijloacele acestui Acord vor fi redirecţionate pe
două proiecte primordiale sau majore: reabilitarea drumurilor şi
tranziţia la agricultură performantă.
Deci proiectul de reabilitare a drumurilor
va finanţa reabilitarea completă la standardele internaţionale
de calitate şi anume a unei porţiuni importante de 93 km pe drumul
naţional M-2 Sărăteni–Soroca, intersecţia Drochia.
Proiectul Tranziţia la
agricultură performantă va realiza un şir de
activităţi şi investiţii în cadrul întregului
lanţ valoric din agricultură.
Stimaţi membri ai Parlamentului,
Consider că scopurile stabilite de
Acordul „Compact” sînt de importanţă naţională.
Însăşi Acordul „Compact” nu poate soluţiona toate
problemele existente în sectoarele vizate. Dar ţin să
menţionez că implementarea de succes va fi un semnal puternic
atît pentru ceilalţi donatori, cît şi pentru investitorii
privaţi.
În contextul celor expuse, solicit
respectuos suportul dumneavoastră în aprobarea proiectului de Lege
pentru ratificarea Acordului „Compact”.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări nu sînt.
Luaţi loc, vă rog.
Raportor cine e? Domnul Corman. Aici e
şi domnul Corman, şi domnul Ioniţă. Ajunge unul.
Domnul Igor Corman – Fracţiunea PDM:
Da, noi avem coraportul.
Stimaţi colegi, importanţa
acestui acord este indiscutabilă. Efectele benefice sînt evidente.
Comisia politică externă şi integrare europeană propune
aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură şi
adoptarea lui în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Cine este pentru adoptarea în
primă lectură, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Pentru lectura a doua?
Sectorul nr.2? Domnule Cojocaru, dacă
luăm nu numai mîinile, dar şi altceva, apoi iese 30.
N u m ă r ă t o r i i:
− 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
− 31
Şi sectorul nr.2?
– 24.
Egal cu 55. Votat.
Mulţumim. Şezi şi taci
acolo.
Următorul proiect, nr.1778.
Doamnă Fusu,
Vă rog. Noi am trecut la lista
suplimentară. Nu e corect. Noi trebuie să votăm lista, aşa
cum am votat. Păi, ordinea de zi. Eu revin acum la…
Doamna Fusu. Microfonul nr. 4.
Doamna Corina Fusu:
Deci acesta este raportul CCA pe 2009.
Trebuie să ascultăm raportorul mai întîi şi apoi
viziunea comisiei. Eu cred că e bine acum.
Domnul Mihai Ghimpu:
La urmă, da? O’key.
Odihniţi-vă dar.
Doamna Corina Fusu:
Dar de ce?
Domnul Mihai Ghimpu:
De atîta. Ştii cum răspund
copiii? Nu ai vrut, ia loc, te rog. Atunci luăm, revenim la ordinea de zi
de bază.
Proiectul nr. 403. Prezintă deputatul
Ioniţă şi ca raportor.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
În primul rînd, vreau pentru
stenogramă la Legea nr.378. Deoarece au fost multe modificări cu
piaţa valutară, trebuie să anunţ în plen că noi
am dat dreptul la articolul 22 ca să împrumute cîţiva
operatori pe piaţa internă şi trebuie să introducem
în articolul 21 că ei au dreptul să opereze cu această
valută. Dacă se împrumută, au dreptul şi să
vîndă. Şi, respectiv, se introduce un punct nou în
articolul 21 şi din denumirea „modificări la lege” se scoate sintagma
„articolul 22”. Trebuie să o spun în plen ca să fie corect
pentru stenogramă.
Legea nr.403. Şi ca autor, şi ca
comisie. Toată Comisia economie, buget şi finanţe vine cu acest
proiect de lege, cu această hotărîre de Parlament modificare, o
aducem în conformitate cu Legea. Hotărîrea este din 27
noiembrie, iar pe data de 17 decembrie noi am votat o lege şi
hotărîrea aceasta de Parlament o aducem în concordare cu
prevederile legii care a fost votată ulterior. Aceasta este toată,
tot punctul care trebuie noi să îl votăm.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Întrebări?
Luaţi loc, vă rog.
Cine este pentru adoptarea proiectului de
Hotărîre, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea. Votat.
Următorul proiect nr.1134. Domnul
Efrim, viceministru al justiţiei.
Domnul Oleg Efrim – viceministru al justiţiei,
reprezentant permanent al Guvernului în Parlament:
Stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Se propune atenţiei dumneavoastră
proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
Am să încerc să fiu foarte succint. Aceste modificări
propun instituirea ghişeului unic la înregistrarea
întreprinderilor de către Camera Înregistrării de Stat.
Se defineşte ghişeul unic, se stabileşte obligaţia Camerei
de a interacţiona cu celelalte autorităţi, cum ar fi Compania
Naţională de Asigurări în Medicină şi Casa
Naţională de Asigurări Sociale, astfel încît
persoanele care înregistrează societăţi comerciale vor fi,
vor depune actele într-un ghişeu şi …
Domnul Mihai Ghimpu:
E clar.
Domnul Oleg Efrim:
Deci aceasta este ideea. Rugăm,
dacă nu există obiecţii, să îl votaţi în
două lecturi.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc, domnule Efrim.
Nu sînt întrebări?
Luaţi loc.
Cine este pentru aprobarea în
primă lectură, rog să voteze.
Domnule raportor, votăm şi apoi
vorbiţi.
Poftim.
Domnul Ion Pleşca:
Stimaţi colegi,
Acesta a fost examinat în cadrul
şedinţei comisiei. Sînt avizele pozitive de la comisiile
permanente, de la Direcţia juridică.
Propun ca să fie votat în
primă lectură şi în lectura a doua. Amendamente nu au
parvenit.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Doamnă Palihovici, dumneavoastră
insistaţi să ieşiţi dumneavoastră la…
Susţineţi proiectul?
Mulţumim.
Cine este pentru, rog să voteze
proiectul nr.1134.
Mulţumesc. Scriem „votat”.
Următorul proiect…
Şi în a doua lectură, da?
Cine este pentru adoptarea în lectura
a doua, rog să voteze.
Sectorul nr. 2.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
− 21.
Sectorul nr. 3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
− 31.
Egal cu 52.
Mulţumim.
Următorul proiect, nr.3289.
Prezintă deputatul Valeriu Guma. Iată, în
sfîrşit, o să ne relaxăm puţin.
Domnul Valeriu Guma:
Stimaţi colegi,
Membri ai Parlamentului,
Vă prezint spre examinare şi aprobare
în primă lectură proiectul de Lege pentru modificarea şi
completarea Legii regnului animal. Acest proiect conţine un şir de
modificări, a căror menire este de a ajusta cadrul legal existent la
necesităţile şi realităţile existente în
domeniul cinegetic.
Avînd în vedere că Legea
este din 1995 şi, practic, nu au fost făcute modificări, astfel
în Republica Moldova capătă o amploare tot mai mare procesul de
reproducere pe căi artificiale a speciilor de animale de interes cinegetic
de către beneficierii terenurilor de vînătoare, proces care,
în prezent, nu îşi găseşte o reflecţie şi
în reglementarea adecvată în legislaţia în vigoare.
Prezentul proiect propune lichidarea
vidului legislativ existent şi stipulează prevederi care
concretizează specificul activităţii de reproducere
artificială a vînatului în teritoriile şi terenurile de
vînătoare, atribuite sau arendate; înlătură
obstacolele existente în calea desfăşurării unor
activităţi de gestionare cinegetică a fondului de
vînătoare de stat de către beneficiari, pentru realizarea unor
măsuri în vederea menţinerii şi majorării
cantităţii de vînat; simplifică procedura de eliberare a
carnetelor de vînătoare; oferă posibilităţi de a folosi
în calitate de obiect de vînătoare specii cinegetice,
procurate de către gospodăriile cinegetice specializate sau care
sînt reproduse în captivitate de către beneficiari. De
asemenea, speciile care depăşesc destinaţia optimă vor
permite ameliorarea situaţiei îngrijorătoare, apărute
în rezultatul creşterii considerabile a populaţiei de vulpi,
vor conduce la reducerea presiunii asupra unor specii de păsări ai
căror populaţie migrează, neafectînd vînatul
autohton; oferă posibilităţi noi de stimulare a activităţii
beneficiarilor terenurilor de vînătoare, orientate la
înmulţirea intensivă a vînatului în ţară,
mărirea densităţii faunei cinegetice, reducerii presiunii
şi interesului prioritar doar pentru o anumită specie.
Acest proiect, de asemenea, prevede
includerea, excluderea din lista speciilor şi grupelor sistematice a faunei
relative a animalelor rare de stat, care este prevăzut.
Ţinînd cont de cele
enunţate mai sus, solicit respectuos susţinerea prezentului proiect
de lege.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări?
Vînători avem în
sală? Nici unul nu este.
Luaţi loc, vă rog, domnule Guma.
Cine este pentru aprobarea în
primă lectură, rog să voteze.
Comisia? Domnule Guznac, eu am
întrebat cine e vînător în sală? Şi toţi
au tăcut.
Domnul Valentin Guznac – deputat neafiliat:
Stimaţi colegi,
Comisia a examinat proiectul respectiv de
lege, în linii generale. Comisia a susţinut integral propunerile
care au parvenit de la autorii proiectului respectiv. Avem avizul Guvernului
care, în linii generale, iarăşi a reconfirmat poziţia
expusă în avizul Guvernului din 9 februarie 2009.
Comisia propune să fie susţinut
proiectul respectiv de lege. Şi dacă nu sînt obiecţii,
să fie votat în două lecturi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Nu sînt întrebări?
Cine este pentru aprobarea în
primă lectură?
Mulţumim, domnule preşedinte,
luaţi loc.
Prima lectură, vă rog.
Majoritatea.
Mulţumesc.
Sînteţi de acord să
votăm în lectura a doua? Da.
Cine este pentru votarea în lectura a
doua a proiectului nr. 3289, rog să… Nu? Ceva nu aţi
împărţit voi acolo cu vînatul. Lectura a doua o
amînăm. O fracţiune nu doreşte, gata, aşa prevede
Regulamentul.
Mulţumesc.
Următorul proiect. Domnule Guma,
veniţi la tribună, aici. Domnule Guma, eu am avut de gînd
să vă uşurez, să staţi la tribună pînă
trec toate proiectele dumneavoastră, vă rog. Aşa. „Votat” scriem
aici. Ne rămîne dincoace numai cu raportul Consiliului Coordonator
al Audiovizualului şi aici avem aşa.
Următoarele proiecte pe care le
prezintă domnul Guma. Domnul Guma, proiectul nr.467.
Domnul Valeriu Guma:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Vă prezint spre examinare şi
aprobare în primă lectură proiectul de Lege pentru modificarea
şi completarea Legii privind Comisia Naţională a Pieţei
Financiare. Acest proiect conţine un şir de modificări, al
căror scop este de a asigura autonomia Comisiei Naţionale a
Pieţei Financiare. Acest scop urmează să fie realizat prin
acordarea dreptului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare de
a-şi gestiona de sine stătător mijloacele acumulate în
limitele bugetului adoptat de Parlament.
În prezent, Comisia Naţională
a Pieţei Financiare se confruntă cu dificultăţi în
activitatea sa din cauza insuficienţei specialiştilor de
înaltă calificare. Situaţia creată necesită luarea
unor măsuri prompte. Comisia Naţională a Pieţei Financiare,
în calitate de autoritate regulatorie a pieţei financiare nebancare
din Republica Moldova, trebuie să beneficieze toate elementele componente
de autonomie personală, instituţională şi financiară.
Acest scop urmează să fie atins, inclusiv cu preţul excluderii
funcţionarilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare din
categoria funcţionarilor publici.
Ţinînd cont de cele
enunţate mai sus, solicit respectuos susţinerea prezentului proiect
de lege.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim. Întrebări nu
sînt?
Domnule Ioniţă, vă rog.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Acest proiect de lege vine în
concordanţă cu ceea ce ne-am propus noi ca scop – să
creştem autonomia tuturor instituţiilor care sînt nominalizate
de către Parlament şi se bucură de independenţă.
Totodată, comisia constată
că propunerile domnului deputat Guma atrag după sine modificarea unui
şir întreg de legi, care se va efectua pentru lectura a doua.
Şi pentru lectura a doua ele vor fi comasate cu legea cea precedentă,
care astăzi a fost în plen.
De aceea, comisia propune ca să fie
votată pentru primă lectură şi în lectura a doua vom
veni cu toate completările necesare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Cine este pentru aprobarea în
primă lectură, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea.
Şi ultimul proiect mai are domnul Guma,
nr.1615. Vă rog, domnule Guma.
Domnul Valeriu Guma:
Ca urmare a intrării în vigoare
a modificării operate în titlul IV, în titlul V al Codului
fiscal şi în Legea pentru punerea în aplicare a Titlului V din
Codul fiscal din 2000 în 17 decembrie 2009 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative, începînd de la 1 ianuarie 2010
impozitarea bunurilor imobiliare cu destinaţie comercială şi
industrială urmează a fi efectuată potrivit normelor noi.
De menţionat că, în
conformitate cu normele legale atribuite, atribuţiile de evaluare şi
prezentare a notificărilor privind valoarea estimată la preţul
de piaţă a bunurilor imobiliare, inclusiv a celor cu destinaţie
comercială, revin în exclusivitate organelor cadastrale.
Totodată, actualmente se constată că organele cadastrale nu au
evaluat în totalitate anumite categorii de bunuri comerciale şi
industriale, terenuri şi construcţii, precum bunuri imobiliare din
domeniul transporturilor, al telecomunicaţiilor, reţelelor de
producere şi distribuţie a apei, energetice, a gazelor.
O situaţie similară se
constată şi cu referinţă la terenurile atribuite de
către autoritatea administraţiei publice locale, ca loturile de pe
lîngă domiciliu şi distribuite în extravilanul localităţilor
din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan din oraşe
şi municipii.
Drept urmare, pentru subiecţii care
deţin astfel de bunuri, nu există o bază impozabilă
prevăzută de legislaţia în vigoare, în al cărei
temei aceia şi-ar calcula obligaţiile fiscale aferente impozitului pe
bunurile imobiliare şi impozitul financiar.
În aceste circumstanţe,
prezentul proiect de lege vine să stabilească baza juridică
pentru impozitarea bunurilor nesupuse evaluării la data de 1 ianuarie
2010, menţinînd regimul fiscal existent anterior.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Guma,
Doriţi să fie votat proiectul?
Domnul Valeriu Guma:
Doresc.
Domnul Mihai Ghimpu:
La vot?
Domnul Valeriu Guma:
La vot.
Comisia.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mai aveţi? Continuaţi.
Domnul Valeriu Guma:
Nu.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnul Ioniţă.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Comisia a examinat acest proiect.
Într-adevăr, rezolvă o lacună legislativă.
Totodată, comisia, conceptual, susţine proiectul, dar pentru lectura
a doua introducem unele clarificări, pentru a evita situaţia
cînd anumite bunuri nu pot fi supuse impozitării. Şi
considerăm că este posibil de a fi votat atît în
primă lectură, cît şi în lectura a doua, cu
amendamentul propus de către comisie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog, rămîneţi aici.
Votăm în primă lectură şi apoi o să
concretizaţi amendamentele.
Cine este pentru prima lectură, rog
să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Şi amendamentul.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Acolo nu este amendament. Unele case, deci
casele agenţilor economici, care sînt apartamente şi case de
locuit individuale ale agenţilor economici. Spre exemplu: se dă din
localităţile rurale, ministerul poate să vină cu mai multe
detalii, dar se vine cu următorul amendament: pentru clădirile
şi construcţiile cu destinaţie agricolă, precum… Se fac
clarităţi cît să fie cota de impozitare. Deci aceasta
este.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Domnule Guma… domnule Brega,
lăsaţi-l în pace.
Domnule Guma,
Dumneavoastră, ca autor,
susţineţi propunerea domnului Ioniţă?
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Nu a mea, dar a comisiei.
Domnul Mihai Ghimpu:
A comisiei. Poftim? O susţineţi,
da?
Votăm în lectura a doua cu
propunerea comisiei.
Cine este pentru lectura a doua, cu
propunerea comisiei, rog să voteze.
Mulţumesc.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 21.
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
–
31.
Egal cu 52 de voturi.
Mulţumim.
Acum revenim, ce mai avem noi aici? Cu
raportul comisiei puţin mai tîrziu. Cu apa, da? Vi-i sete, da?
Proiectul nr.1275. Prezintă domnul
viceministru Lazăr Chirică.
Domnul Lazăr Chirică – viceministru al mediului:
Domnule Preşedinte,
Stimate Parlament,
Proiectul de Lege privind asociaţiile
utilizatorilor de apă pentru irigare reprezintă un act legislativ
nou, care va reglementa principiile şi procedurile de creare, organizare
şi activitate a asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru
irigare, domenii nereglementate pînă în prezent. În
afară de aceasta, actualul proiect este şi o precondiţie a
proiectului „Compact”.
În rezultatul privatizării,
unele componente ale sistemului de irigare au fost repartizate drept cotă
valorică, iar o altă parte, deşi de iure constituie proprietate
privată, dar din insuficienţa mijloacelor financiare, fără
lucrări de menţinere, a devenit inoperabilă.
După cum a demonstrat practica anilor
precedenţi, menţinerea acestor sisteme în stare de
funcţionare sub administrarea autorităţilor publice este
costisitoare şi ineficientă.
Totodată, o mare parte a
proprietarilor de terenuri din zona sistemelor de irigare nu sînt
disponibili personal să finanţeze restabilirea acestor sisteme. O
bună parte din ei ar folosi irigaţia în cazul existenţei
unui sistem funcţional de irigare. Una din posibilităţile de soluţionare
a acestor probleme ar fi restabilirea sistemelor de irigaţie şi
transmiterea lor cu drept de folosinţă gratuită nemijlocit
utilizatorilor de apă pentru irigaţie. Astfel, cei ce utilizează
aceste sisteme ar fi şi cei responsabili de menţinerea lor în
stare funcţională.
Avînd în vedere specificul
şi capacităţile sistemelor de irigaţie, ele sînt date
în folosinţă.
Domnul Serafim Urechean:
Bine.
Domnule viceministru,
Raportul îl au toţi
deputaţii, l-au studiat. Dacă sînt întrebări,
vă rog.
Stimaţi colegi,
Întrebări la această
chestiune. Poftim? Da, luaţi loc, vă rog. Întrebări nu
sînt.
Ion Balan, comisia, poftim.
Domnul Ion Balan:
Comisia a examinat proiectul de Lege cu
privire la asociaţiile utilizatorilor de apă, prezentat de Guvern,
şi expune următoarele. Toate comisiile permanente au prezentat avize
pozitive privind acest proiect de lege, Direcţia juridică a
Aparatului Parlamentului susţine proiectul de lege, menţionînd
că acesta urmează a fi îmbunătăţit cu
obiecţiile şi propunerile de îmbunătîţire
anexate, subliniind că legea se atribuie la categoria legilor organice.
Luînd ca bază cele expuse
şi avizele pozitive ale comisiilor permanente, comisia sesizată
în fond propune Parlamentului proiectul de Lege cu privire la
asociaţiile utilizatorilor de apă spre aprobare în primă
lectură, cu atribuirea categoriei de lege organică.
Domnul Serafim Urechean:
Vă mulţumesc frumos.
La vot.
Cine este pentru a vota această lege
în primă lectură, rog să voteze. Unanim. Nu e nevoie
în lectura a doua? Nu, da? Bine. Ваше желание – закон.
Trecem la următorul proiect. Raport cu
privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Ce este? Nu
am înţeles. Eu de consultanţi nu am nevoie. Da, vă rog. Am
consultant Preşedintele Parlamentului. Raport cu privire la activitatea
Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova în anul
2009. Poftim. De cît timp aveţi nevoie?
Domnul Gheorghe Gorincioi – preşedintele Consiliului
Coordonator al Audiovizualului:
De 10 minute.
Domnul Serafim Urechean:
De 10?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Da.
Domnul Serafim Urechean:
Bine. Numai convingător, vă rog.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Stimate domnule Preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Raportul de activitate al Consiliului
Coordonator al Audiovizualului pentru anul 2009 a fost examinat şi aprobat
în şedinţa publică a CCA din 26 ianuarie curent. Şi,
în conformitate cu articolul 49 din Codul audiovizualului,
pînă la data de 1 februarie, a fost prezentat în Parlament.
Raportul a fost, de asemenea, plasat pe pagina web a CCA, iar compartimentul
semnat a fost publicat în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova” din 5
februarie 2010.
În perioada de referinţă,
CCA şi-a concentrat eforturile asupra implementării prevederilor
legislaţiei naţionale privind reglementarea activităţii
instituţiilor audiovizuale şi monitorizării conţinutului
comunicării electronice, respectării exprimării pluraliste de
idei şi opinii în programele transmise de radiodifuzorii aflaţi
sub jurisdicţia Republicii Moldova, protecţia patrimoniului cultural
şi lingvistic naţional, apărării drepturilor consumatorilor
de programe audiovizuale, etc.
În perioada de raport au fost
convocate 29 de şedinţe publice, la care au fost adoptate 139 de
decizii, publicate în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”. Au fost
eliberate 40 licenţe de emisie, 23 autorizaţii de retransmisie. Au
fost expertizate 94 dosare ale radiodifuzorilor şi distribuitorilor de
servicii audiovizuale.
La 1 ianuarie 2010, în Republica Moldova,
activau 274 deţinători de licenţă şi autorizaţii
de retransmisie în domeniul audiovizualului, dintre care: 44 – în
domeniul radiodifuziunii prin eter, 37 – în domeniul televiziunii
prin eter, 159 – în domeniul televiziunii prin cablu.
Activitatea CCA, în anul de
referinţă, a fost marcată de alegerile parlamentare ordinare
şi repetate, care au avut loc al 5 aprilie şi 29 iulie 2009. În
conformitate cu articolul 40 din Codul audiovizualului, CCA a elaborat pentru
alegerile parlamentare ordinare şi repetate Concepţia de reflectare a
alegerilor parlamentare în conformitate cu prevederile Codului electoral
al Republicii Moldova.
La adoptarea definitivă a
Concepţiei, au fost luate în calcul opiniile şi sugestiile
parvenite din partea concurenţilor electorali, societăţii
civile, partidelor politice. În baza Concepţiei, Comisia
Electorală Centrală a aprobat ulterior Regulamentul privind
reflectarea campaniei electorale.
În perioada campaniei electorale, CCA
s-a întrunit în 8 şedinţe publice, au fost aprobate 66 de
regulamente interne privind reflectarea campaniei electorale de către
radiodifuzori, dintre care: 31 posturi de televiziune cu emisie prin eter, 3 posturi
de televiziune cu emisie prin cablu şi 32 posturi de radio.
Au examinat 35 de contestaţii ale
concurenţilor electorali, 6 sesizări ale Comisiei Electorale
Centrale.
Ca urmare a examinării în
şedinţele publice a rezultatelor monitorizărilor,
contestaţiilor concurenţilor electorali şi sesizărilor
Comisiei Electorale Centrale, CCA a sancţionat 7 instituţii
audiovizuale prin aplicarea a 9 avertizări publice, printre care: „Moldova
1” – 2 avertizări, „Euro TV Chişinău” – 2 avertizări,
posturile de televiziune „NIT”, „N4”, „TVC 21” – cîte o avertizare
şi altele.
În acest context, CCA a recomandat radiodifuzorilor
să asigure în programe de ştiri echilibrul şi favorizarea
liberei formări a opiniilor prin prezentarea principalelor puncte de
vedere ale oponenţilor, să respecte principiul de formare din mai
multe surse în conformitate cu prevederile articolului 7 din Codul
audiovizualului.
În conformitate cu legislaţia
în vigoare, în luna noiembrie 2009 CCA a selectat prin concurs
şi a propus Parlamentului două candidaturi pentru confirmare în
funcţia de membru al Consiliului de Observatori al Companiei „Teleradio-Moldova”,
iar la 4 decembrie 2009 au fost selectate alte 10 candidaturi pentru
5 funcţii vacante de membru al Consiliului de Observatori.
În anul 2009, CCA a încurajat
şi a susţinut apariţia în peisajul audiovizualului Republicii
Moldova a noi radiodifuzori importanţi, prin care, în opinia mea,
vor diversifica şi vor dinamiza piaţă audiovizuală
autohtonă. În acest sens, m-aş referi, în primul
rînd, la „Publica TV”, „Jurnal TV”, dar şi la unele posturi tv locale, ca de exemplu, de la
Ungheni, Cahul, Călăraşi şi altele. Este important că
aceşti radiodifuzori produc şi vor produce programe şi emisiuni
proprii, adică producţie audiovizuală proprie.
În perioada de referinţă,
au fost efectuate 344 de monitorizări ale serviciilor de programe radio
şi TV, dintre care 237 – ale postului de televiziune şi 107–
ale posturilor de radio. Monitorizările s-au axat pe verificarea
respectării condiţiilor de licenţă şi a grilei de
emisie, difuzarea muzicii autohtone, serviciile de programe ale posturilor de
radio, difuzarea publicităţii în cadrul serviciilor de programe
ale posturilor de televiziune, garantarea moralităţii şi
asigurarea protecţiei minorilor în conformitate cu articolul 6 din
Codul audiovizualului şi cu articolul 7 din Convenţia Europeană
cu privire la televiziunea transfrontalieră.
În rezultatul examinării
rezultatelor monitorizărilor, au fost aplicate 17 sancţiuni.
Recent, la CCA a fost pus în funcţiune Centrul de monitorizare,
dotat cu echipament modern şi performant, care va permite în regim
nonstop de a imprima şi de a stoca programele a 16 posturi de televiziune
şi a 20 posturi de radio, fapt care va da posibilitate de a efectua la un
nou nivel calitativ procesul de monitorizare a serviciilor de programe
audiovizuale.
De asemenea, în cadrul componentei
media a Programului de susţinere a democraţiei în Republica
Moldova, CCA, în parteneriat cu Consiliul Europei şi Uniunea
Europeană, va elabora o nouă metodologie de monitorizare în
conformitate cu standardele Consiliului Europei. Acest plan include traininguri
privind utilizarea noii metodologii de monitorizare, vicii de informare şi
documentare la acest capitol peste hotare, prezenţa unui expert
internaţional la CCA în perioada de monitorizare a viitoarei
campanii electorale pentru alegerile în Parlamentul Republicii Moldova.
În perioada de raport, au fost
elaborate şi adoptate de către CCA 9 documente şi decizii
cu caracter de reglementare a conţinutului audiovizual, inclusiv ceea ce
se referă la protecţia minorilor, plasarea publicităţilor
farmaceutice şi alcoolice, elaborarea Concepţiei generale a
serviciilor de programe audiovizuale.
În perioada de referinţă, a
fost elaborat şi aprobat de către CCA, în conformitate cu Codul
audiovizualului, Acordul-cadru de liberă retransmisie în care a fost
fixat cadrul legal de retransmisie pe teritoriul Republicii Moldova a
serviciilor de programe ale radiodifuzorului din străinătate. Un
asemenea acord a fost semnat
în anul 2009 cu Radio France Internationale, cu BBC, Europa Liberă,
TV-5, care utilizează frecvenţele terestre închiriate prin
contract de la Întreprinderea de Stat „Radiocomunicaţii”.
Un eveniment pentru CCA l-a constituit
în anul 2009 aderarea la Forumul Mării Negre al
Autorităţilor Regulatorii ale audiovizualului,
participarea membrilor CCA la reuniunea EPRA, la reuniunea autorităţilor de reglementare
în domeniul audiovizualului a ţărilor francofone.
În perioada de raport, CCA a
încurajat investiţiile străine în audiovizualul autohton,
care constituie în prezent circa 42 milioane de euro. De exemplu, numai
în anul 2010 „Publica TV” urmează să investească peste 5
milioane de euro.
În scopul asigurării cadrului
juridic de trecere de la televiziunea analogică la televiziunea
numerică sau digitală, CCA a propus completarea Codului
audiovizualului cu un nou capitol ce se referă la digitalizare. Acest
proiect a fost înaintat Guvernului încă în anul 2008
pentru a-l prezenta ca iniţiativă legislativă. De asemenea, el a
fost depus şi la Parlament, însă, pînă în
prezent, proiectul de lege stă fără nici o mişcare. Iar
vecinii noştri din România şi Ucraina, deşi au
început mai tîrziu acest proces decît noi, deja au adoptat
cadrul juridic necesar, pînă şi autorităţile de la
Tiraspol au luat decizia vizavi de trecere la televiziunea digitală.
În acelaşi timp, în conformitate
cu decizia Conferinţei Radiocomunicaţiilor de la Geneva, Republica
Moldova urmează să treacă pînă în anul 2015 la
televiziunea digitală. În această perspectivă,
Întreprinderea de Stat a Radiocomunicaţiei, pînă la
sfîrşitul anului curent, după unele prognoze, urmează
să construiască două multiplexe A şi B care vor da
posibilitate de a avea 16 canale televizate cu acoperire naţională,
astfel va dispărea treptat concurenţa cerbă a solicitanţilor
pentru canalele televizate cu acoperire naţională.
CCA va monitoriza şi în
continuare implementarea articolului 11 din Codul audiovizualului, care
stipulează că, începînd cu 1 ianuarie 2010,
producţia proprie şi autohtonă cu caracter informativ şi
analitic trebuie să fie nu mai puţin de 80% în limba de stat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Gorincioi,
Aici e ca la televiziune.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Mersi.
Eu am vrut două cuvinte să spun
numai.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, poftim, dacă încă
două cuvinte.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Deci, contrar tradiţiilor, anul acesta
raportul CCA a fost examinat în cadrul şedinţei de profil,
fără participarea preşedintelui CCA. Şi preşedintele
CCA sau alt membru nu a avut posibilitate de a răspunde la eventualele
întrebări ale membrilor comisiei. Şi, spre regret, noi nu
cunoaştem care este acest aviz, care, eventual, ar fi putut fi reflectat
şi în acest raport prezentat astăzi în plenul
Parlamentului.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, vă rog, mai explicit, nu e clar:
ce, dumneavoastră nu aţi fost invitat la comisie? Nu am
înţeles.
Domnul Gheorghe Gorincioi
Da, eu nu am participat la
şedinţa comisiei unde a fost examinat acest raport al CCA.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aţi fost prezent?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Nu am fost invitat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Acuşi o să vină doamna
Fusu.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Deci au fost nişte audieri publice cu
participarea societăţii civile, la care au fost prezenţi 3
deputaţi. Dar aceasta nu a fost examinarea raportului, au fost dezbateri
publice ale raportului, dar nu audierea lui în comisie, cum se făcea
tradiţional potrivit legislaţiei în perioada anterioară.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. O să clarificăm. O să
vină doamna Fusu la tribună ca raportor. Dar deocamdată
întrebări.
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Munteanu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Gorincioi,
Cel puţin 4 din 9 membri ai CCA au
fost învinuiţi în ultimii ani de scandaluri de corupţie,
fiind învinuiţi pentru luare de mită, unul dintre aceştia
a fost chiar condamnat recent, ce-i drept, cu suspendare. Astfel, se
creează impresia că acest fenomen este de natură permanentă
în instituţia al cărui conducător sînteţi.
În acest context şi
ţinînd cont de faptul că deciziile CCA se iau cu votul
majorităţii, spuneţi-ne, vă rog, ce acţiuni aţi
întreprins dumneavoastră în anul 2009 ca şi
preşedinte al Consiliului ca aceste practici să fie
dezrădăcinate la CCA?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Deci membrii CCA sînt confirmaţi
şi sînt selectaţi de către Parlamentul Republicii Moldova.
Preşedintele CCA nu are nici o atribuţie la selectarea şi,
eventual, eu ştiu, la destituirea lor din funcţie. A doua
întrebare. Deci cazurile despre care aţi vorbit dumneavoastră au
avut loc nu în an. Raportul este pentru anul 2009.
Domnul Valeriu Munteanu:
Eu am fost foarte atent. Eu v-am
întrebat ce aţi făcut dumneavoastră în 2009 să
nu se mai întîmple, să nu mai avem membri CCA? Ce aţi
făcut dumneavoastră în 2009 ca şi manager al acestei
instituţii?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Deci, în primul rînd, Preşedintele
CCA.
Domnul Valeriu Munteanu:
Cum aţi luptat cu fenomenul
corupţiei în interiorul CCA?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Preşedintele CCA este o funcţie
tehnică, care semnează că participă la şedinţele
CCA împreună cu alţi membri. El nu ia decizii, el nu emite ordine,
nu emite dispoziţii etc. Deci el conduce şedinţele numai
în conformitate cu Codul Audiovizualului şi semnează deciziile
care se iau cu majoritatea de voturi. Deci Preşedintele CCA este un simplu
membru al CCA.
Domnul Valeriu Munteanu:
Deci dumneavoastră nu aţi luptat
cu corupţia în interiorul CCA în anul 2009?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Eu? Probabil că întrebarea nu
este pusă corect.
Domnul Valeriu Munteanu:
Mulţumesc.
A doua întrebare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu, domnule Munteanu, vă rog eu.
Dumnealui are în vedere… domnul Gorincioi, dumneavoastră doar observaţi
acolo cine lobează pentru… Şi dacă aţi văzut
odată că el a fost, insistă…
Domnul Valeriu Munteanu:
Că insistă, a doua oară
insistă.
Domnul Mihai Ghimpu:
… că insistă, bănuit de
organe. Deci undeva trebuie să fiţi atent.
Domnul Valeriu Munteanu:
Promovează.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sigur că e aşa. Aceasta a avut
în vedere că… sigur că dumneavoastră nu purtaţi
răspundere şi sînteţi un speaker acolo la
şedinţă, dar oricum dumneavoastră trebuie să
vedeţi care şi pentru ce pledează. Dacă acolo insistă asupra
unei probleme vădit.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Asupra acestor aspecte trebuie să se pronunţe
instanţele de judecată. Aceasta este.
Domnul Valeriu Munteanu:
Dar cînd dumneavoastră aţi
observat acest lucru, nu aţi sesizat Procuratura?
Domnul Mihai Ghimpu:
Altă întrebare.
Domnul Gheorghe Gorincoi:
Eu nu sînt anchetator şi nu
sînt abilitat cu aceste drepturi de a ancheta membrii CCA. Sînt
organele de anchetă respective.
Domnul Valeriu Munteanu:
Mulţumesc. A doua întrebare.
Domnule Gorincioi,
Legea spune că, după aprobare de
către Parlament, membrii CCA depun un jurămînt în plenul
Parlamentului, care sună în felul următor:
„Jur să respect Constituţia
şi legile Republicii Moldova, să apăr drepturile şi
libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi
îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără
părtinire atribuţiile ce îmi revin potrivit funcţiei.
Să nu fac declaraţii politice pe parcursul validităţii mandatului”.
În acelaşi timp, unul din membrii
CCA, practic, zilnic este prezent şi foarte activ la activităţi
politice, organizate de un partid politic din strada Nicolae Iorga din
municipiul Chişinău, iar uneori şi în şedinţele
publice ale CCA acesta are intervenţii care pot fi asimilate uşor
unor declaraţii politice.
În aceste condiţii,
spuneţi-ne, vă rog, ce faceţi dumneavoastră ca şi
preşedinte al CCA ca jurămîtul depus de membrii CCA să fie
respectat?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Jurămîntul de membri ai CCA a
fost depus în cadrul plenului Parlamentului. Şi, probabil, comisia
de profil a Parlamentului, în opinia mea, eu nu vreau să dau
reţete şi indicaţii nici de competenţa Preşedintelui
CCA, vasăzică, vizavi…
Domnul Valeriu Munteanu:
Dumneavoastră sesizaţi.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Vizavi de respectarea.. Dacă
dumneavoastră aveţi asemenea exemple, вам и карты в руки. Aţi
putut să sesizaţi Parlamentul şi comisia respectivă.
Domnul Valeriu Munteanu:
Dumneavoastră trebuie să
monitorizaţi activitatea membrilor dumneavoastră şi, în
situaţia în care vedeţi incompatibilitate, să
sesizaţi.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Nu intră în funcţiile
Preşedintelui CCA, citiţi atent la articolul 40 care sînt
funcţiile preşedintelui CCA. Şi nu sînt acolo asemenea
funcţii.
Domnul Mihai Ghimpu:
E clar.
Domnule Gorincioi,
E clar.
Domnul Valeriu Munteanu:
Mulţumesc.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Că monitorizează activitatea
membrilor CCA.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnul Gorincioi,
E clar, dumnealui a avut în vedere
clar că un membru al Consiliului permanent promovează politica
Partidului Comuniştilor, partid care este în vecinătate cu
mine. Dumneavoastră cred că ştiţi, căci aţi fost
pe acolo. Dar iată, a venit la adresa mea acum un demers, în care este
învinuită doamna Fusu, dar este scris pe antet al Consiliului
şi este semnat de patru oameni. Aceasta nu poate fi din partea… ei peste
tot spun Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Cum de a ajuns antetul, care
nu poate ajunge la oricare, nu pot vorbi patru în numele Consiliului.
Aşa este sau nu este?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Deci, probabil, la această
întrebare ar putea răspunde autorii acestei scrisori, care a fost
adresată, a fost expediată la adresele respective.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu, dar de unde au luat ei antetul
Consiliului? Că el nu stă în stradă.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Vasăzică, antetul Consiliului,
el, după cîte ştiu eu, nu a fost înregistrat la Consiliul
Audiovizualului. Deci nu conţine numărul de ieşire din cadrul
CCA. Dar acest antet, vasăzică, îl are fiecare membru al CCA,
ca şi fiecare deputat, are antetul respectiv.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu este aşa. Nu este aşa de
simplu ca acum oricine poate să vină, să ia şi să
scrie numele Consiliului. Vă rog să fiţi atenţi cu astfel…
Ei puteau să scrie din partea a patru membri ai Consiliului şi pe o
hîrtie simplă, dar nu vorbesc în numele Consiliului. Peste tot
sună că „Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Republica
Moldova atenţionează şi atrage atenţia”. Ce fel de
Consiliu, dacă acolo şi-au pus semnătura patru? Vreau să
vă întreb al cui este? Al Consiliului sau nu-i a Consiliului
această adresare Preşedintelui Parlamentului şi al Republicii?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Domnule Preşedinte,
Aceasta este o scrisoare şi sînt
semnatarii.
Domnul Mihai Ghimpu:
E a Consiliului sau nu e a Consiliului?
Vreau să aflu.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Dar acolo este scris clar, că este
semnat de către patru membri ai CCA.
Domnul Mihai Ghimpu:
Păi, răspundeţi: e a Consiliului
sau nu e a Consiliului? Consiliul aceasta înseamnă cînd se ia
o hotărîre. E a Consiliului sau nu e a Consiliului această
scrisoare?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Acolo este clar că scrisoarea este
semnată de către patru membri ai CCA şi nu este a Consiliului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa, aceasta am vrut să aud.
Mulţumesc.
Microfonul nr. 5.
Doamna Ana Guţu – Fracţiunea PL:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Gorincioi,
Republica Moldova are handicapul nu numai
de a solicita părerea Academiei de Ştiinţe pentru a stabili care
este majoritatea simplă din 101 deputaţi, dar mai are şi
handicapul, la începutul secolului XXI-lea, de a avea doar 3 canale de
emisie pe teritoriul întregii Republici Moldova. Mă refer la acele
trei canale televizate: „Moldova 1”, „NIT” şi „ 2 Plus”.
Din această perspectivă,
spuneţi-mi, vă rog, cum a monitorizat CCA activitatea companiei „NIT”
cu preponderenţă de la 1 ianuarie 2010 şi anume în
conformitatea activităţii acestei companii cu articolul 11 din
actualul Cod al audiovizualului în ceea ce priveşte difuzarea a 80%
din emisiuni în limba de stat, a se înţelege limba
română, şi cu articolul 7 din Codul Audiovizualului, care
prevede pluralitatea de opinii, fără să mai vorbim despre
xenofobie şi apologia urii care este interzisă prin inclusiv unele
recomandări şi decizii, rezoluţii ale APCE.
Iar canalul „2 Plus”, care a preluat
licenţa de la „TVR1” transmite în continuare doar emisiuni preluate
de la alte televiziuni şi filme piratate, fără a avea emisiuni
de autor.
Vă mulţumesc.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Da, eu vă mulţumesc.
Deci la prima întrebare, vizavi de
postul de televiziune „NIT”. În ultima perioadă, acestui post de
televiziune i-au fost aplicate mai multe sancţiuni, inclusiv la 24 martie
2009, la 23 iulie 2009, la 6 noiembrie 2009, la 30 martie anul curent. În
urma examinării activităţii acestui post în cadrul
şedinţei CCA, au fost suspendate două emisiuni, cum ar fi
„Punctul pe I” şi ”Multă sănătate”.
Spre regret, decizia CCA, prin care postul
„NIT” a fost sancţionat vizavi de nerespectarea pluralismului de opinii,
deci această hotărîre a CCA a fost suspendată,
anulată prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău
din 10 iunie curent, vasăzică, şi această decizie care,
în mod legal şi obiectiv, a fost aplicată faţă de
„NIT”, a fost anulată de către Curtea de Apel Chişinău,
acum, recent, la 10 iunie.
Vizavi de celălalte posturi pe care
le-aţi menţionat dumneavoastră, postul „2 Plus”, acesta,
în concepţia acestui post, este un post de retransmisie.
Vasăzică, este un acord între „2 Plus” şi postul de
televiziune din România „Antena1” şi retransmite acest post pe
teritoriul Republicii Moldova.
Vizavi de finele sau de drepturile de autor
şi de drepturile conexe, această chestiune a fost discutată la
una din şedinţele recente ale Consiliului Coordonator al
Audiovizualului din luna, mi se pare că martie al anului acesta, au fost
verificate toate contractele tuturor posturilor de televiziune şi
există asemenea contracte sau încheiate direct sau prin intermediari
ai acestor posturi, care au agenţii lor pe teritoriul Republicii Moldova.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Gorincioi,
Presă liberă nu
înseamnă ca un canal de televiziune să insulte
cetăţeanul, indiferent de funcţia pe care o deţine. Eu cred
că în unele emisiuni ale unor televiziuni şi, în primul
rînd, şi poate şi, în ultimul rînd, „NIT” poţi
să auzi ce? Bine, noi sîntem maturi. Noi sîntem deprinşi
cu urechea, dar ce zic copiii, elevii cînd aud? Că doar şi ei
privesc aceste emisiuni. Cît vom tolera noi această televiziune unde
nimic nu există pentru ei: nici lege, nici biserică, nici
cultură, absolut nimic. Cît timp, spuneţi-mi mie? Aceasta
intră nemijlocit în funcţia Consiliului pe care
dumneavoastră îl conduceţi?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Domnule Preşedinte,
Pentru afectarea imaginii de deputat din
Parlamentul Republicii Moldova acest post a fost sancţionat printr-o
decizie din 30 martie curent, pentru derogări de la articolul 16 punctele
2) şi 3) din Codul audiovizualului privind nerespectarea prevederilor
legale privind dreptul acordării dreptului la replică. Şi deci
pentru aceste, eu ştiu, critici nemotivate sau afectarea de imagine acest
post a fost deja sancţionat, dar, desigur, noi vom monitoriza în
continuare, că nu numai postul „NIT”, ca să nu se creeze o impresie
greşită.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu am zis toate.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Poftim?
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu m-am referit la toate, nu numai la
„NIT”. E clar că trebuie monitorizate.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Da, ca să nu se creeze o impresie
greşită, deci în luna mai curent a fost creat Centrul tehnic de
monitorizare pentru prima dată. În anii precedenţi, de
cînd există CCA-ul, nu a existat un Centru tehnic de monitorizare.
Deci a fost inaugurat acest post, care ne va da posibilitate de a nu solicita
de la radiodifuzori imprimările, dar de a le avea în
permanenţă şi nu pe o perioadă de o lună, dar pe o
perioadă îndelungată, pentru a reveni la emisiunile care au
fost puse şi au fost difuzate pe post.
Aceasta este vorba, domnule
Preşedinte, este o cultură, pe care, spre regret, nu o au unele
posturi de televiziune. Şi vizavi de postul „NIT” a fost clar şi s-a
spus că acesta nu trebuie să fie un post de partid. Trebuie să
reflecte în mod obiectiv, echilibrat, echidistant toate evenimentele care
au loc în republică, utilizînd metoda din două surse la
orişicare eveniment pus pe post. Lucrul acesta s-a spus destul de clar.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule preşedinte,
Cum să respecte ei legea, dacă
dumneavoastră numai o singură dată anul acesta i-aţi
avertizat. Noi sîntem în luna deja iunie şi dumneavoastră
numai o dată, în martie, dar ei în fiecare zi promovează
politica aceasta…
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Domnule Preşedinte,
Noi i-am sancţionat, dar instanţa
de judecată a anulat decizia noastră.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine, dar numai o dată i-aţi…
anul acesta, în martie, dar noi sîntem acum în luna a
şasea şi ei în fiecare zi continue lucrul acesta. Cum deci? Eu
vreau să vă spun că nu e motiv pentru faptul că nu aţi
avut dumneavoastră licenţă şi nu ştiu ce. În
fiecare zi continue aceasta. Dumneavoastră aţi avertizat vreo
dată „Rezonans”-ul?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Noi nu avertizăm emisiuni sau nu
avertizăm…
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu emisiune, eu nu zic emisiunea.
Televiziunea, ca atare, avînd în vedere emisiunea „Rezonans”?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Deci există în Codul audiovizualului
articolul că are dreptul la replică. Dacă cineva se simte,
vasăzică, eu ştiu…
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu din dreptul la replică. Eu vorbesc
de faptul că ei îşi permit să insulte şi vorbesc ce
îşi permit ei acolo, indiferent de faptul… să ţină
cont că privesc şi copiii acest canal de televiziune.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Domnule Preşedinte,
Iată, spre exemplu.
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi cuvinte vulgare, tot ce vrei
poţi să auzi acolo.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Domnul deputat Ţurcan s-a simţit
ofensat. S-a adresat. Şi drept la replică nu i s-a dat. A făcut
un demers la CCA. Aceasta este procedura.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Gorincioi, nu trimeteţi
deputaţii la replică şi în judecată să
îşi apere onoarea şi demnitatea. Eu vă întreb: de ce
dumneavoastră admiteţi ca aceste canale de televiziune din Republica
Moldova să încalce Codul Audiovizualului, care stabileşte clar
regulile în emisiunea pe care ei o transmit cetăţenilor?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Domnule Preşedinte,
Eu trebuie să fiu înţeles
corect. Şi noi aplicăm aceeaşi unitate de măsură
faţă de toate posturile şi nu numai faţă de postul „NIT”.
Postul „NIT” este audiat în contextul articolului 7 vizavi de pluralismul
de opini. Dar dacă el jigneşte cetăţeanul, dacă el …
Domnul Mihai Ghimpu:
Acesta nu este pluralism politic cînd
el numeşte cetăţeanul cum vrea el, indiferent de, cum am zis, nivelul
de cultură. Dar ascultă copiii. Noi ca noi, bine, deputaţii noi
ne-am împăcat cu aceasta. Dar copiii, generaţia
tînără ce spune cînd priveşte canalul acesta? Unde
ne aflăm noi? Într-un stat democratic cu televiziune publică
ori televiziune care continuă, să promoveze nişte politici
murdare şi…
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Domnule Preşedinte,
Numai ultima jumătate de an a fost
sancţionat de patru ori acest post de televiziune. Şi noi aproape
în fiecare lună dăm răspunsuri la organismele internaţionale.
Se creează impresia că cineva în Republica Moldova vrea să
îngrădească libertatea de expresie şi libertatea presei,
inclusiv a postului de televiziune „NIT”.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nimeni nu are de gînd să
îngrădească dreptul cuiva. Noi cerem să fie respectat cu
stricteţe Codul Audiovizualului, pe care l-au votat comuniştii, nu
noi l-am votat. Şi este o lege obligatorie pentru toţi. Dar
dumneavoastră aveţi rolul de monitorizare. Şi să nu
admiteţi ca să fie încălcată legea la noi. Iată
care este problema. Nu vor să se conformeze? Înseamnă că
trebuie de luat altă decizie.
Microfonul nr. 4.
Domnul Tudor Deliu:
Mulţumesc.
De fapt, pregătisem două
întrebări. Prima a coincis mot-a-mot cu a doamnei Guţu. Dar eu,
personal, aşa şi n-am înţeles răspunsul, cred că
aşa cum nu l-a înţeles nici doamna Guţu, nici
ceilalţi deputaţi. Nu ştiu de ce domnul Gorincioi se referă
la articolul 7 din Codul audiovizualului numai la pluralismul politico-social,
uitînd că acest capitol zice: echilibrul şi pluralismul
politico-social.
Şi, într-adevăr, deci
sînt absolut de acord cu ceea ce s-a confirmat aici, cum a fost „NIT”-ul
cinci, şase sau trei, doi, patru ani în urmă, aşa a
rămas şi în zilele de astăzi, care continuă foarte
neechidistant să relateze toată situaţia social-politică
din Republica Moldova. Acum, la întrebarea la care am vrut să
mă refer. Deci în articolul 63 din Codul audiovizualului, care se
referă la proprietatea companiei publice, deci nu are dreptul să
asigure realizarea obligaţiilor unor altor persoane prin proprietatea sa.
La o întîlnire cu locuitorii
oraşului Căuşeni, mi s-a relatat faptul că pe turnul de
retransmisie a Companiei Publice „Teleradio–Moldova” sînt
instalate utilajele de retransmitere a „NIT”-ului. Spuneţi-mi, vă
rog, dacă cunoaşteţi acest lucru? Şi dacă e legitim
sau nu e legitim acest fapt?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
În primul rînd, CCA nu
gestionează activitatea postului public de televiziune. Pentru aceasta
este Consiliul de Observatori al Companiei Publice „Teleradio–Moldova”.
Acestea sînt în atribuţiile acestei companii.
Al doilea moment. Deci ceea ce ţine de
aspectul tehnic, ţine de Întreprinderea de Stat
„Radiocomunicaţii” şi de către Ministerul Tehnologiilor
Informaţionale.
Domnul Tudor Deliu:
În licenţă sînteţi
implicaţi şi dumneavoastră, în licenţa tehnică.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Licenţa tehnică nu este dată
de către CCA, dar este dată de către subdiviziunile Ministerului
Tehnologiilor Informaţionale.
Domnul Tudor Deliu:
Absolut, dumneavoastră sînteţi
observatori.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Noi nu avem nimic cu licenţa
tehnică. Nu intră în competenţa CCA.
Domnul Tudor Deliu:
Dar cum eliberaţi licenţa atunci?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Noi eliberăm licenţa de emisie.
Şi licenţa tehnică este eliberată de către organele
abilitate.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3, căci e mai atent.
Microfonul nr. 5 discută cu lumea.
Domnul Gheorghe Brega:
Domnule Gorincioi, este cunoscut faptul
că la „NIT” a fost difuzat filmul „Atac la Moldova”. Deci aceasta a condus
la divizarea societăţii în două, este o
încălcare gravă. Ce măsuri aţi întreprins
dumneavoastră faţă de „NIT”?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Vă răspund domnule Brega. Deci nu
există un articol în Codul Audiovizualului în care un film pus
pe post sau emisiune şi CCA ar trebui să reacţioneze la acest
film. Dacă ar fi fost o sesizare, şi în Cod este fixat foarte
clar lucrul acesta, o sesizare din partea consumatorului de programe, atunci
CCA poate să se pronunţe şi să discute, şi să
examineze într-o şedinţă publică.
Eu vreau să spun că în
afară de CCA este învinuit de faptul că în ultima
perioadă promovează o politică ostilă faţă de
acest post de televiziune care se numeşte „NIT”. Ceea ce în
realitate nu este aşa.
Domnul Gheorghe Brega:
Domnule Gorincioi,
Eu vă mulţumesc pentru
răspuns, dar am înţeles aşa: programele nu sancţionaţi,
posturile de televiziune nu sancţionaţi. Degrabă o să
spuneţi şi nici „trust”-ul nu sancţionaţi. Eu vă
înţeleg expresia dumneavoastră. Şi acum a doua întrebare,
pentru relaxare. Spuneţi, vă rog, dumneavoastră umblaţi la
înot la bazin, da?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Poftim?
Domnul Gheorghe Brega:
Umblaţi la înot la bazin, da? La
bazin umblaţi la înot? Care-i motivul că dumneavoastră umblaţi
cu maşina de stat, cu maşina parlamentară 086 ori nu ştiu
cît?
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnul...
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Eu umblu la piscină, nu la bazin, dar
la piscină umblu cu altă maşină.
Domnul Gheorhge Deliu:
Cu nr.086.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Cu nr. 826. Umblu cu nr.826.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Gorincioi,
Spuneţi adevărul, căci au
fotografie, aud eu că spun. V-au prins.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Poftim.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 5.
Doamna Liliana Palihovici:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Gorincioi,
Vreau să ne răspundeţi ce a
făcut Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi cum a monitorizat
aplicarea prevederilor articolului 11 ce ţin de protejarea patrimoniului
lingvistic şi cultural naţional. Punctele 1, 2, 3, unde se spune
că, din 1 ianuarie 2010, cel puţin 80% din volumul serviciilor de
programe ale radiodifuzorilor vor constitui producţie proprie
autohtonă.
Din al cărui volum 50% vor fi
transmise în orele de maximă audienţă. Noi toţi
sîntem, locuim în această ţară, ascultăm
radioul, privim televizorul.
Vreau să ştiu cum aţi
monitorizat, pe cine aţi sancţionat şi cum au fost
sancţionaţi pentru încălcarea prevederilor articolului 11?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
CCA nu este un jandarm în audiovizual
şi funcţia lui nu este de a sancţiona.
Doamna Liliana Palihovici:
Dar ce este CCA?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Radiodifuzorii. CCA este un organ de
reglementare în audiovizual. Aceasta e unu.
În al doilea rînd, deci
acestea, prevederile la care dumneavoastră aţi făcut trimitere
au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2010.
Doamna Liliana Palihovici:
Aici este şi din 2006, domnule
Gorincioi, nu.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Un moment, dumneavoastră aţi spus
80%. 80% intră în vigoare de la 1 ianuarie 2010, anul abia acum a
început. Atunci erau 60%, 70%.
Doamna Liliana Palihovici:
70% în 2006.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Vă răspund la întrebare.
Deci, potrivit rezultatelor noastre, acest volum de 70% în programele
informative şi analitice proprii şi autohtone 70% a fost respectat.
Doamna Liliana Palihovici:
Domnule Gorincioi,
Atunci cînd analizăm vedem
că sînt posturi de radio care transmit doar în orele nocturne,
cînd nimeni nu ascultă, pentru a-şi acoperi acest procent.
Vreau să îmi spuneţi care
au fost instrumentele de monitorizare? Cum aţi monitorizat, care este
dovada monitorizării dumneavoastră şi pe cine aţi
sancţionat?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Dumneavoastră la ce emisiuni vă
referiţi, vă rog?
Doamna Liliana Palihovici:
La tot ce este transmis pe teritoriul
Republicii Moldova, căci trebuie să corespundă prevederilor
articolului 11.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Atunci articolul 11 se referă numai la
emisiunile nu distractive, nu de divertisment, dar se referă numai la
emisiunile cu caracter informativ şi analitic.
Doamna Liliana Palihovici:
Dacă nu cunoaşteţi bine
articolul 11, vă citesc, aici este scris: serviciile de programe de
cultură şi muzică, la fel. Aşa că, domnule Gorincioi,
ar trebui să studiaţi mai bine documentele după care…
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Da, eu vă mulţumesc.
Doamna Liliana Palihovici:
În baza cărora
dumneavoastră activaţi şi ceea ce trebuie să
monitorizaţi.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Da, eu vă mulţumesc pentru
indicaţie.
Noi am examinat, deci muzica autohtonă
este altceva… că muzica autohtonă, noi am luat o decizie,
suplimentar, la Codul audiovizualului, care se referă la cele 3% din
muzica autohtonă care trebuie să fie difuzată de către
posturile de radio muzical-informative. Lucrul acesta s-a făcut.
Doamna Liliana Palihovici:
Eu încă nu am primit
răspuns la întrebarea mea: cum aţi monitorizat?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Eu vă răspund al întrebare.
CCA nu a putut să monitorizeze toate posturile de radio, toate posturile
de televiziune, fiindcă noi nu am avut centru tehnic de monitorizare.
Acest Centru a fost inaugurat abia acum, în luna mai 2010, şi nu din
surse bugetare, dar din surse extrabugetare. Noi cu 4 calculatoare nu putem
să monitorizăm cele 44 de posturi de radio care se difuzează
prin eter şi cele 37 de posturi de televiziune care, de asemenea, prin
eter. Deci noi avem un plan care, eventual, este implementat şi este
materializat.
Doamna Liliana Palihovici:
Domnule Gorincioi,
Funcţia dumneavoastră e s
îi monitorizaţi pe toţi, fără a selecta, pentru a vedea
unde este încălcare şi a-i sancţiona pe acei care
încalcă.
Eu apreciez că dumneavoastră nu
v-aţi făcut lucrul.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Nu, aceasta e o opinie, poate fi
acceptată. Eu v-am spus că cu 4 calculatoare nu poate fi monitorizat
tot produsul audiovizualului din Republica Moldova.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimaţi colegi,
Noi, fără doar şi poate, de
acum am obosit astăzi de atîta muncă şi acest raport
trebuia ascultat în linişte, aduse argumente. În afară de
argumentele că, uite, nu ştiu ce face canalul „NIT” sau alte canale,
noi nu am auzit prea multe argumente.
Eu vreau să îl susţin pe
domnul Gorincioi într-o problemă şi vreau să vă atrag
dumneavoastră, domnilor deputaţi, atenţia că acest Centru
de monitorizare, care trebuia finanţat cel puţin cu vreo cinci,
şase ani în urmă, aşa şi nu a mai fost creat,
pînă la urmă, a monitoriza nu numai cele 44 de canale, dar
şi o mulţime de canale străine care vin pe teritoriul Republicii
Moldova şi, în opinia multor specialişti, ele
încalcă şi conceptul, spaţiul informaţional al
ţării noastre şi munca aceasta nu este aşa de simplă.
Al doilea lucru pe care aş vrea
să îl subliniez pentru dumneavoastră, pentru acei care prea
multe învinuiri aduc Consiliului audiovizualului. Consiliul
audiovizualului este o structură autonomă, oamenii aceştia au un
anumit statut şi învinuirile noastre, prea generale, că nu
aţi monitorizat, că nu aţi făcut, nu e chiar bine.
Aşa cum nu poate fi atacat
Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul la fiacre pas,
preşedintele, nu este vorba de o întrebare, dumneavoastră
aţi pus prea multe întrebări. Eu propun să medităm
asupra unui fapt, inclusiv preşedintele comisiei parlamentare, noi trebuie
să facem nişte audieri, să ne clarificăm cu spaţiul
informaţional, cu un program de dezvoltare al audiovizualului în
general în republică, să ne dumerim de ce canalele principale
de radio şi de televiziune nu se privesc într-o parte a Republicii
Moldova şi, totodată, să finanţăm aceste programe.
Cînd ne ducem la Cahul, la Cantemir,
cînd ne ducem într-o… deci în raionul Ungheni, cînd ne
ducem la nord, o să vedeţi că se aud acolo majoritatea canalelor
de radio.
Deci şi vreau să subliniez
următorul fapt: aceste lucruri să le facem din punct de vedere,
în primul rînd, tehnic şi material. Dacă o să
vină timpul să expire...
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Stepaniuc,
Fiţi atît de amabil, mai...
Domnul Victor Stepaniuc:
20 de secunde. Dacă o să
vină timpul, în cel mai apropiat timp, o parte din membrii audiovizualului
o să plece şi va trebui de selectat alte persoane. Ar fi bine ca noi
să selectăm oameni nu din interese politice, cum s-a mai făcut
în ultimii vreo 15 ani de la 95, dar totuşi profesionişti, buni
ingineri, buni jurnalişti, specialişti în domeniu, acei care
ştiu a studia practica internaţională nu numai din interesul de
partid.
Domnul Serafim Urechean:
Vă mulţumesc mult, domnule
Stepaniuc.
Stimaţi colegi, eu cred că
(Rumoare în sală.) Un minut, un minut, cred că ultimele
două întrebări şi e de ajuns. Două
întrebări, ultimele. Aceasta poate să fie pînă
dimineaţă.
Vă mulţumesc frumos.
Microfonul nr.5.
Domnul Ghenadie Ciobanu – Fracţiunea PLDM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Gorincioi, dumneavoastră
aţi vorbit despre sancţiune, am citit şi în raport.
Apropo, nu erau chiar acele companii care trebuiau sancţionate, exact
sancţionate. Majoritatea erau companiile mici pentru chestiuni
neînsemnate.
Deci întrebarea mea este
următoarea: dacă dumneavoastră cunoaşteţi mecanismele
de sancţiune, atunci prima este avertizare, a doua este amendare, a treia
este stoparea publicităţii, a patra este stoparea pentru o
perioadă a activităţii, după care urmează retragerea
licenţei. Dacă nu aţi făcut aceste lucrur, iese că
dumneavoastră aţi simulat activitatea organului pe care îl
conduceţi.
Deci întrebarea mea este: de ce nu
aţi făcut şi de ce aţi simulat o activitate, şi de ce
nu aţi făcut ceea ce trebuia să faceţi în calitate de
Consiliu Coordonator?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Da, eu vă răspund. Deci…
Domnul Serafim Urechean:
Bine.
Domnule Gorincioi, poftim.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Deci CCA nu numai că a aplicat
avertizări publice, dar şi amenzi la unele posturi, dar lucrurile
acestea se aplică gradual, deci avertizare publică, amendă etc.
Şi, spre exemplu, postul „NIT” a fost
sancţionat prin avertizare publică, mai apoi amendat şi
această amendă a fost anulată de către Curtea de Apel
Chişinău.
În al doilea rînd, deci
în audiovizualul autohton nu au fost devieri atît de grave pentru
care merită să fie retrasă licenţa de emisie.
Domnul Ghenadie Ciobanu:
Eu îmi cer iertare. Spuneţi-mi,
vă rog, domnule Gorincioi, dumneavoastră aţi menţionat de
cîte ori acolo unele posturi, nu vreau să le fac publicitate, de
cîte ori le-aţi avertizat. Şi data de 30, şi data de 20,
şi data de… ş.a.m.d.
Domnul Serafim Urechean:
Bine, domnule Ciobanu.
Domnul Ghenadie Ciobanu:
Întrebarea mea este: de ce nu
aţi ajuns la cea de a treia etapă, să zicem, stoparea
publicităţii sau stoparea pe o perioadă oarecare a
activităţii înainte de retragerea licenţei. De ce nu s-a
ajuns la această etapă, vi s-a părut că 6 sancţiuni
este puţin?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Domnule Ciobanu,
Deci nu au fost devierile atît de
grave pentru a aplica asemenea sancţiuni dure cum ar fi retragerea
licenţei de emisie.
Domnul Serafim Urechean:
Microfonul nr.4.
Doamna Corina Fusu:
Am o întrebare către domnul
preşedinte Gorincioi.
Domnul Serafim Urechean:
Dar pe scurt.
Doamna Corina Fusu:
Foarte pe scurt.
Domnule Gorincioi,
Dumneavoastră cunoaşteţi
despre faptul că în data de 21 februarie 2010, judecătoria
Buiucani a emis o decizie pentru Soltan Valeriu şi are şi condamnare
penală şi amendă de 10 mii de lei pentru corupere pasivă.
Aceasta s-a întâmplat în data de 21 februarie la
judecătoria Buiucani. Deci această decizie, dacă nu a fost
atacată în recurs, dumneavoastră ar fi trebuit să ne
înştiinţaţi.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Deci raportul este prezentat pentru anul
2009. Evenimentul despre care vorbiţi ţine de anul 2010.
Doamna Corina Fusu:
Eu vorbesc nu în raport.
Dumneavoastră a trebuit să anunţaţi comisia.
Domnul Serafim Urechean:
Doamnă Fusu,
Aţi dat întrebarea, vă rog
frumos, ori aţi înaintat întrebarea, aşteptaţi
răspunsul, pe urmă a doua întrebare.
Poftim, domnul...
Doamna Corina Fusu:
Păi, domnule Gorincioi,
Eu am întrebat de ce nu aţi
anunţat comisia.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Da, deşi nu se referă la tema
raportului, eu vă răspund. În Codul audiovizualului este
articolul respectiv. Prin decizia definitivă a instanţei de judecată,
aceasta este abia… eu… deci oficial noi nu am fost informaţi. Aceasta este
decizia primei instanţe. Trebuie să urmeze Curtea de Apel, mai apoi
decizia Curţii Supreme de Justiţie şi pe urmă, după
aceasta putem vorbi, noi putem vorbi despre o decizie definitivă.
Domnul Serafim Urechean:
Bine, domnule Gorincioi,
Vă mulţumim.
Doamnă Corina.
Doamna Corina Fusu:
Păi, dacă nimeni nu a atacat, ea
este definitivă.
Domnul Serafim Urechean:
A doua întrebare, dacă
aveţi.
Doamna Corina Fusu:
Este definitivă.
Domnul Serafim Urechean:
Doamnă Corina, a doua întrebare.
Doamna Corina Fusu:
A doua întrebare: cîţi
membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului mai au dosare penale?
Dacă dumneavoastră cunoaşteţi.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Deci 2 membri ai CCA cărora le-au fost
intentate dosare penale au cîştigat aceste procese în
instanţa de judecată.
Domnul Serafim Urechean:
Bine.
Microfonul nr.3, vă rog.
Domnul Dumitru Diacov:
Bine, stimaţi colegi.
Eu cred că spre sfârşit de
vineri noi am avut posibilitatea puţin să ne distrăm, să
vorbim despre televiziune. Eu nu cred că este un deputat în
această sală care este mulţumit de activitatea Consiliului
Audiovizualului.
Pînă deunăzi era o
aripă nemulţumită, acum e altă aripă ş.a.m.d.
Problema este că noi, într-adevăr, trebuie să ajutăm
Consiliul Audiovizualului ca să se ocupe cu ceea ce trebuie să se
ocupe. Şi eu cred că, într-adevăr, Consiliul
Audiovizualului are foarte mult de lucru. Noi am vorbit numai de un singur
canal, sînt şi alte canale care încalcă regulamentul
şi legea.
De aceea, eu cred că discuţia de
astăzi, domnule Gorincioi, trebuie de folosit pentru aceea ca să
puteţi interveni, într-adevăr, în ceea ce se
întâmplă pe piaţa noastră a audiovizualului.
De exemplu, sînt canale care dau
reclamă cîte 15 – 20 de minute. Multe dintr-însele dau
reclamă ascunsă, lucrul acesta se vede cu ochiul neînarmat. Eu
nu ţin minte ca Consiliul Audiovizualului să amendeze careva posturi.
Noi privim alte posturi străine şi regulat apar aceste decizii ale
Consiliului Coordonator şi amendează posturile. Realitatea TV printre
alte foarte des, de aceea, colegii, trebuie să înţelegem
că…
Domnul Serafim Urechean:
Domnule Diacov,
Regulamentul... (rumoare în
sală) 30 de secunde, poftim.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu, în comparaţie cu alţi
colegi, ies rar la microfon, aşa că…
Domnul Serafim Urechean:
Da, dar Regulamentul e acelaşi.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, vă rog, nu e nici o problemă.
Consiliul Audiovizualului, într-adevăr, să ne ajute pe
toţi să facem regulă în privinţa
moralităţii, apar filme cu fel de fel de scene porno şi la ora 9
dimineaţa, şi la 10, pentru copiii noştri cred că se face.
Cine se ocupă de chestia aceasta?
De aceea, noi nu putem să spunem
că este un raport care nu a reflectat starea de lucruri. Da, există
aceste pretenţii, dar noi trebuie să înţelegem că
Consiliul Audiovizualului a fost votat de Parlament şi membrii noi o
să fie votaţi tot de Parlament. Membrii Consiliului îşi
aleg preşedintele, nu Parlamentul poate să intervină.
Şi eu am o doleanţă ca,
într-adevăr, dacă apar problemele de care, sprijin,
Parlamentul, aveţi nevoie, adresaţi-vă, comisia este foarte
activă. Comisia specializată vă iubeşte foarte mult, de
aceea nu evitaţi să vă adresaţi cu fel de fel de
rugăminţi.
Mulţumesc.
Domnul Serafim Urechean:
Noi vă mulţumim frumos.
Întrebări mai multe nu
sînt. Într-adevăr, este o problemă, dar trebuie o
cooperare, o colaborare, fiindcă poate şi ei trebuie ajutaţi, nu
numai ascultaţi. Ei, săracii, slujesc unora, pe urmă
încearcă să slujească altora. Vă pare că e
aşa de uşor? Mai ales cu canale pornografice la ora 9 dimineaţa.
Iată, după amiază se poate,
domnul Diacov spune, dar dimineaţă nu se poate.
Poftim, doamnă Fusu.
Întrebări nu sînt.
Unde te duci, Gheorghe, stai oleacă
mai aproape, aici.
Doamna Corina Fusu:
Stimaţi colegi,
În conformitate cu articolele 49
alineatul (2) din Codul audiovizualului, Consiliul Coordonator al
Audiovizualului prezintă anual Parlamentului un raport despre activitatea
sa.
Alineatul (4) al aceluiaşi articol prevede
obligaţia Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport
şi mass-media de a prezenta un aviz asupra legalităţii
activităţilor Consiliului, asupra corectitudinii şi
transparenţei operaţiunilor financiare.
Comisia parlamentară de profil a organizat,
în data de 19 mai 2010, dezbateri publice asupra raportului anual al CCA
cu participarea tuturor părţilor interesate: membrii CCA,
administraţia Companiei „Teleradio-Moldova”, reprezentanţii
radiodifuzorilor privaţi, Ministerul Justiţiei, Ministerul
Finanţelor, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi
Comunicaţiilor, experţii societăţii civile care
reprezintă domeniul media, experţii independenţi.
În cadrul dezbaterilor atît
unii deputaţi, cît şi experţi din domeniu au
înaintat mai multe obiecţii privind raportul cu privire la
activitatea CCA din Republica Moldova pentru anul 2009, inclusiv exercitarea
atribuţiilor şi obligaţiilor prevăzute la articolele 40
şi 41 din Codul audiovizualului al Republicii Moldova.
Comisia de specialitate a examinat acest
raport în şedinţa din 3 iunie 2010, în cadrul căreia
au fost semnalate următoarele carenţe. Pe scurt:
1. Nu este reflectată exercitarea
plenară a tuturor atribuţiilor şi obligaţiilor CCA,
prevăzute în cod.
2. Nu este reflectată implementarea
Strategiei de acoperire a teritoriului naţional cu servicii de programe
audiovizuale pe anii 2007 – 2010, inclusiv a prevederilor privind protejarea
patrimoniului lingvistic şi cultural-naţional, evaluarea
periodică a pieţii de publicitate în Republica Moldova în
vederea stabilirii şi menţinerii unor reguli echitabile de activitate
şi de concurenţă loială pentru toţi radiodifuzorii,
încurajarea apariţiei radiodifuzorilor privaţi naţionali
de tip specializat, aceasta scrie în strategie: cultură, sport,
sănătate, turism, ecologie, copii, tineret etc.
De asemenea, în anul 2009 nu au fost
create, conform strategiei, patru
reţele naţionale de televiziune şi cinci reţele
naţionale de radiodifuziune, nu au fost încurajate posturile de
radio şi de televiziune, ce difuzează producţie autohtonă.
Deci ca să vă explic mai clar,
CCA, în loc să adune frecvenţă cu frecvenţă
şi să creeze aceste 4 frecvenţe cu acoperire
naţională, a împărţit aleatoriu frecvenţele mai
scurte, astfel încât nu este clar după care criterii şi
după care concepţie.
3. Nu sînt reflectate principiile
privind criteriile de selecţie a instituţiilor audiovizuale supuse
monitorizării. Potrivit informaţiilor prezentate de CCA,
preponderent, au fost supuse monitorizării instituţii audiovizuale cu
impact mediu sau nesemnificativ asupra opiniei publice. De exemplu, „Ploaia de
argint”, „KISS-FM”, „Sănătate”, „City FM” şi nu s-a acordat
atenţie sporită monitorizării activităţii
radiodifuzorilor cu impact major asupra opiniei publice.
În consecinţă, CCA
şi-a exercitat formal atribuţia de monitorizare prevăzută
în articolul 40 alineatul (1) litera d) din Codul audiovizualului,
în special, în timpul campaniilor electorale pentru alegerile
parlamentare din 5 aprilie şi 29 iulie.
4. Nu sînt reflectate
informaţiile privind rezultatele monitorizării activităţii
CCA şi a radiodifuzorilor, efectuate pe parcursul anului 2009 de
societatea civilă şi Consiliul Europei şi în care, printre
altele, se prevede: „CCA şi-a neglijat activitatea sa de supraveghere
şi control, atribuţiile şi obligaţiile specifice perioadei
electorale, nu şi-a onorat corespunzător misiunii sale de garant al
apărării interesului public în domeniul comunicării
audiovizuale pe principii democratice, una dintre atribuţiile sale de
bază – supravegherea respectării legislaţiei în
vigoare.”
Deci aceasta este atribuţia de
bază. Se respectă legea ori nu se respectă? Şi a declinat
obligaţia, prevăzută la articolul 37 din Codul audiovizualului,
privind exercitarea controlului din oficiu.
„Nu a avut o preocupare permanentă
privind respectarea de către instituţiile audiovizuale a
reglementărilor interne de reflectare a campaniei electorale.
Nu a reacţionat public la
încălcările grave şi repetate constante şi constatate
în monitorizările efectuate de societatea civilă şi care
i-au fost prezentate cu regularitate, precum ar fi trebuit să procedeze
conform articolului 40 alineatul (1) din Codul audiovizualului”.
De asemenea în raportul Curţii
de Conturi din 9 aprilie 2010 sînt constatate o serie de
neconformităţi admise de către CCA: nerespectarea normelor
legale la efectuarea şi organizarea achiziţiilor publice,
neînregistrarea în evidenţa contabilă a veniturilor
efective, provenite din taxa de reglementare a datoriilor debitoare şi
creditoare aferente acestor tactici, utilizarea neregulamentară a unor
mijloace ale fondului de susţinere a radiodifuzorilor. Realizarea
incorectă a modului de evidenţă şi de raportare a
situaţiei privind veniturile efective şi datoriile aferente
componentei mijloace speciale. Ţinînd cont de toate acestea,
permiteţi-mi să dau citire proiectului de hotărîre.
În primul rînd…
Domnul Serafim Urechean:
Doamnă Corina,
Cît mai trebuie?
Doamna Corina Fusu:
Gata.
Domnul Serafim Urechean:
Gata?
Doamna Corina Fusu:
Da.
Domnul Serafim Urechean:
Slavă Domnului.
Doamna Corina Fusu:
Deci comisia a decis să respingă
raportul şi să oblige, conform Codului, în 30 de zile, CCA
să vină cu un program de …
Domnul Serafim Urechean:
Bine, vă mulţumesc frumos.
Întrebări, poftim.
Doamna Corina Fusu:
Nu, nu, nu este gata, nu este gata. Deci
dumneavoastră aveţi proiectul de hotărîre şi eu
propun, eu sînt obligată să dau citire.
Articolul 1. În temeiul articolului
49 alineatul (3) din Codul Audiovizualului al Republicii Moldova:
a) se respinge raportul;
b) se solicită Consiliului Coordonator
al Audiovizualului să prezinte, în termen de 30 de zile, un program
de măsuri concrete pentru remedierea carenţelor semnalate, inclusiv
informaţia privind exercitarea atribuţiilor şi obligaţiilor
prevăzute la articolele 40 şi 41 din Codul audiovizualului.
Şi litera c), aceasta este o propunere
pe care o fac acum, acum o fac.
c) se obligă CCA să prezinte,
în termen de 30 de zile, un proiect de Lege privind modificarea Codului
audiovizualului în vederea instituirii responsabilizării membrilor
CCA pentru încălcarea prevederilor Codului. Pentru că actualul
Cod nu prevede mecanisme de responsabilizare a acelor membri ai CCA, care nu
îşi respectă obligaţiunile.
Şi articolul 2. „Prezenta
Hotîrîre intră în vigoare la data adoptării.”
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu,
E legal tot ceea ce cereţi
dumneavoastră acolo? Avem dreptul să obligăm?
Doamna Corina Fusu:
Este absolut legal, în conformitate
cu prevederile Codului audiovizualului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu, dumneavoastră cereţi acolo
să obligăm să ne prezinte proiect de lege? Ce cereţi
dumneavoastră acolo?
Doamna Corina Fusu:
Da, ei sînt în drept să
vină şi cu propuneri referitor la îmbunătăţirea
cadrului legal.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sînt în drept, dar nu
sînt obligaţi.
Doamna Corina Fusu:
Sînt în drept.
Domnul Mihai Ghimpu:
Apoi, cum v-aţi formulat
dumneavoastră? Ian, încă o dată daţi citire.
Domnul Serafim Urechean:
A obliga.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu mă gîndeam pînă
acum să… la vreo distincţie de stat Consiliului, dar Corina Fusu vine
şi îmi strică toată treaba, înţelegeţi.
Doamna Corina Fusu:
Nu, este corect. Proiectul de
hotărîre este pregătit în conformitate cu Codul.
Domnul Mihai Ghimpu:
Citiţi vă rog acolo „se
obligă”.
Domnul Serafim Urechean:
Punctul c) citiţi-l.
Doamna Corina Fusu:
Se obligă CCA să prezinte,
în termen de 30 de zile, un proiect de Lege privind modificarea CCA.
Domnul Mihai Ghimpu:
Se recomandă. Nu se poate să fie
obligat. Ei sînt instituţie autonomă.
Doamna Corina Fusu:
Eu am să solicit aici sprijinul
expertului Eugen Rîbca, care are, cred, Codul la el. Acuşi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine, microfonul nr. 3, microfonul nr. 3.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
într-adevăr.
Corina, Corina.
Doamna Corina Fusu:
Eu ascult.
Domnul Dumitru Diacov:
Doamnă preşedinte,
Noi sîntem la sfîrşit de
zi. S-a lucrat foarte intens astăzi. Eu cred că din raportul
prezentat şi din răspunsurile la întrebări nu reiese ceea
ce aţi dat citire acum în acest proiect. Este propunerea să
remitem în comisie, comisia să mai discute pe marginea ce s-a vorbit
aici. Iată, eu am vorbit şi cu domnul Serebrian, membru al comisiei.
În principiu, eu cred că ne-am grăbit, emoţiile,
emoţiile au prevalat.
Doamna Corina Fusu:
Eu am înţeles, domnule Diacov.
Domnul Dumitru Diacov:
Să remitem în comisie şi o
să mai vină comisia cu o propunere.
Domnul Mihai Ghimpu:
E o propunere.
Domnul Corina Fusu:
Domnule Diacov,
Eu consider că am fost foarte
toleranţi, foarte toleranţi.
Domnul Dumitru Diacov:
Cu un proiect care reiese din atmosfera
discuţiei de astăzi.
Doamna Corina Fusu:
Am fost foarte toleranţi. V-am spus
că nu au fost create reţelele, că au fost
împrăştiate aleatoriu toate frecvenţele care sînt
patrimoniul naţional, printre altele. Nu se dă după, dar
dosarele penale? De ce sînt dosare penale pentru luare de mită mare?
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu,
Mai calm o clipă.
Doamna Corina Fusu:
Înseamnă că nu s-a ocupat
de aceea ce trebuie şi au irosit patrimoniul naţional.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnue Ganaciuc,
Te rog să se audă de azi
înainte acei care sînt la tribuna centrală ce vorbesc eu ca
preşedinte al şedinţei aici. Eu vorbesc şi nimeni nu
mă aude.
Doamna Corina Fusu:
Bine.
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi eu trebuie să pun la vot,
şi eu nu înţeleg ce să pun la vot.
Doamna Corina Fusu:
Proiectul de hotărîre se pune la
vot.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine, microfonul…
Doamna Corina Fusu:
Se votează, proiectul de
hotărîre se votează.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu se votează încă, nu
vă grăbiţi.
Doamna Corina Fusu:
Cum nu se votează, dacă e proiect
de hotărîre?
Domnul Mihai Ghimpu:
Mă auziţi ce vorbesc eu?
Doamna Corina Fusu:
Eu aud.
Domnul Mihai Ghimpu:
Buna ziua,
Microfonul nr. 4.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimaţi colegi,
Eu am votat pentru acest proiect de
hotărîre în comisia parlamentară. Şi consider
că doamna Fusu, în general, are dreptate, dar...
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu vă grăbiţi, că vine
„dar”-ul, nu?
Domnul Victor Stepaniuc:
Dar, doamnă Fusu, trebuie să
recunoaşteţi că audierile, de fapt, în comisii nu au avut
loc legal, fiindcă dumneavoastră nu aţi întrunit atunci
cvorumul. Şi aţi rămas, de fapt, doi sau trei deputaţi care
aţi discutat problema respectivă. Adică audierile, în
prezenţa membrilor Consiliului audiovizualului şi în
prezenţa societăţii civile, le-au petrecut trei deputaţi,
nu comisia parlamentară.
La comisia parlamentară trebuia,
dacă nu a reuşit acea şedinţă a comisiei cu audierile,
trebuia la comisie invitat domnul Gorincioi şi cu echipa toată,
toată, repet, fiindcă ei, într-un fel, acolo sînt
autonomi şi domnul preşedinte Gorincioi nu prea poate dirija cu
dînşii. Şi, într-adevăr, trebuia discutat foarte
profund proiectul de hotărîre a comisiei parlamentare. Fiindcă,
în principiu, el se poate de acceptat.
Într-adevăr, sînt mai
multe întrebări pe care noi, toţi deputaţii sau
majoritatea din comisia noastră, trebuia să ne dumerim cu
dînsa. Dar, în cazul de faţă, drept compromis, eu aş
susţine acest proiect de hotărîre, drept compromis. S-ar
întoarce acest raport. Şi următoarea dată, doamnă
preşedinte Fusu, ne-am aşeza în comisie, nu ştiu
cînd aceasta o să fie, prin septembrie, prin octombrie, şi ne-am
dumeri comisia împreună cu Audiovizualul, cu Consiliul ce avem de
făcut?
Doamna Corina Fusu:
Am înţeles.
Domnul Victor Stepaniuc:
Fiindcă eu vreau să vă spun
că noi înţelegem prea diferit ce avem de făcut.
Doamna Corina Fusu:
Deci în 30 de zile ei vin cu alt
raport.
Domnul Victor Stepaniuc:
Inclusiv membrii comisiei
înţeleg prea diferit, chiar cu dumneavoastră, ce avem de
făcut mai departe.
Doamna Corina Fusu:
Totul este prevăzut în Cod.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, doamnă Fusu.
Doamna Corina Fusu:
Proiectul de hotărîre este
conform Codului.
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu, a fost o propunere doar.
Doamna Corina Fusu:
Care?
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnul a făcut propunerea, noi o
să hotărîm. Nu comentaţi fiecare vorbă din sală,
vă rog. Nu v-a pus întrebare. Cînd vă pune
întrebarea, atunci.
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Referitor la proiectul de
hotărîre, eu vin cu o propunere: să nu fie scris că se
respinge acest proiect, dar se ia act de raportul comisiei, dar nu ca să
fie respins.
Doamna Corina Fusu:
Mă scuzaţi, vă rog,
Dacă se ia act, atunci se acceptă că este bun, se respinge.
Înseamnă că îi obligăm, în termen de 30 de
zile, să vină cu îmbunătăţiri şi eu insist
asupra acestui fapt. Pentru că a fost o batjocură de Audiovizualul
Naţional pe tot parcursul acestor… Şi Codul, cu părere de
rău, nu prevede sancţiuni mult mai serioase pentru aşa lucru,
cum să zic, iresponsabil. Aceasta nu e de la mama de acasă
frecvenţele naţionale şi să nu monitorizezi. Există
pluralism? Nu există. Există limbă de stat? Nu există.
Există emisiuni autohtone? Nu există. Nimic nu ştiu ce fac, ce
se face acolo.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cultură politică există?
Cultură editorială există?
Doamna Corina Fusu:
Nu există. Şi nu am monitorizat.
Nu şi-au îndeplinit obligaţiunile şi atribuţiile.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa e corect.
Doamna Corina Fusu:
Şi ceea ce am făcut noi
astăzi este zero, zero.
Domnul Mihai Ghimpu:
Trei de zero.
Doamna Corina Fusu:
Respingerea. (Aplauze).
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Oleg Serebrian – Fracţiunea PDM:
Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
În principiu, Parlamentul nu poate
respinge hotărîrea şi juriştii vă pot spune acest
lucru. Parlamentul ia act şi apreciază negativ raportul.
Doamna Corina Fusu:
Cum scriem?
Domnul Oleg Serebrian:
Aşa este. Parlamentul ia act de raport
şi îl apreciază negativ, dar nu putem respinge raportul. Sau
pozitiv, dacă este pozitiv. În acest caz, mă rog, depinde de
noi, dar din raportul prezentat de comisie reieşea că e negativ.
Doamna Corina Fusu:
Da, eu am răspuns …
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu cred că mai corect ar fi că
Parlamentul consideră raportul neobiectiv şi obligă să
îl prezinte în termen de 30 de zile. Dacă ia act, respinge.
Domnul Creangă, ian, vă rog, şeful Direcţiei juridice.
Nesatisfăcător.
Domnul Ion Creangă – şeful Direcţiei juridice a
Aparatului Parlamentului:
Domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Raportul este un act împlinit, efectuat
de către CCA. Parlamentul îl audiază şi îi dă o
apreciere. Deci ia act de acest raport şi face aprecieri asupra
activităţii CCA. Este o activitate bună sau o activitate rea.
În acest caz, dacă spuneţi că este activitate
negativă, spunem, apreciem ca drept negativă activitatea Consiliului
Coordonator al Audiovizualului şi le spunem ce ar trebui să
corecteze.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul...
Doamna Corina Fusu:
Eu citesc articolul 49.
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu, doamnă Fusu, eu
conduc şedinţa aici. Liniştiţi-vă, vă rog.
Doamna Corina Fusu:
Nu, dar aici este prevăzută
respingerea. Aici este prevăzută respingerea.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog liniştiţi-vă, pe
urmă o să vorbiţi.
Microfonul nr. 4.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Noi luăm act. Dar eu ca legiuitor am…
noi am aprobat Codul audiovizualului. Este Consiliul Coordonator, care trebuie
să îl execute. În baza raportului eu nu ajung nici la o
concluzie, nu pot să îmi dau absolut de loc seama cine în
ţara aceasta se uită la Codul audiovizualului. Şi eu nu pot
să iau nici un act din cauză că am nevoie de un document
în baza căruia să îmi dau seama ce se
întîmplă în spaţiul mediatic, care este condus de o
instituţie…
Doamna Corina Fusu:
Corect.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
… care eu am crezut, dîndu-le şi
buget, şi numindu-i că ei chiar cu aceasta se ocupă. Dar din
raportul lor mi-am dat seama că, de fapt, nu ei se ocupă cu aceasta,
altcineva se ocupă cu tot ce înseamnă Audiovizualul în
Moldova. Deci acest raport nu îmi permite să trag vreo concluzie.
Şi, în mod normal, vreau un alt raport, din care să
înţeleg şi eu ca economist, nu ca specialist în
mass-media, cine totuşi are grijă ca Codul audiovizualului să
lucreze. Eu, pînă în ziua de astăzi, credeam că de
aceasta are grijă Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Eu credeam
că ei se ocupă cu aceasta, dar am înţeles că
altcineva se ocupă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Eu vin cu o propunere atunci. Parlamentul
consideră raportul nesatisfăcător şi obligă, în
decurs de 30 de zile, să prezinte un raport obiectiv în toate
problemele ce ţin de competenţa Consiliului, luînd în
considerare Codul audiovizualului.
Doamna Corina Fusu:
Nu se remite, a fost în comisie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cam aşa ar trebui să fie.
Doamna Corina Fusu:
Domnule Preşedinte,
Mă scuzaţi foarte mult. La
articolul 49 alineatul (3) scrie: „În situaţia în care
Parlamentul respinge raportul anual al Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, acesta este obligat ca, în termen de 30 de zile, să
prezinte un program de măsuri concrete pentru remedierea carenţelor”.
Deci respingerea este prevăzută
la articolul 49 alineatul (3). Şi am făcut conform Codului. Aşa
este scris aici. Eu nu pot să ...
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu mă gîndeam distincţii
pentru Consiliul Audiovizualului, dar văd că trebuie pentru Comisia
cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media distincţii
de stat.
Doamna Corina Fusu:
Deci este corect că îl respingem
şi să vină …
Domnul Mihai Ghimpu:
Concret, doamnă Fusu. Nu vă
grăbiţi, staţi aici, căci am văzut mai devreme domnul
Gorincioi se pornise, acum dumneata. Stai aici, fiindcă, iată,
încă sînt întrebări. Nu am clarificat
încă.
Doamna Corina Fusu:
Dar de ce să remitem în comisie,
dacă este negativ...
Domnul Mihai Ghimpu:
Doamnă Fusu,
Are perfect dreptate. A făcut
trimitere, numai că trebuie aşa: în conformitate cu articolul
cutare este prevăzut, articolul 49 alineatul (3), aşa e?
Doamna Corina Fusu:
Exact.
Domnul Mihai Ghimpu:
Punctul a) se respinge.
Doamna Corina Fusu:
Desigur.
Domnul Mihai Ghimpu:
Este trimitere la articolul din Codului
audiovizualului.
Doamna Corina Fusu:
Da, bineînţeles, căci am
consultat cînd am făcut acest proiect de hotărîre. Nu
acum.
Domnul Mihai Ghimpu:
Şi acum să prezinte în
termen de zece zile un program de măsuri concrete.
Doamna Corina Fusu:
30.
Domnul Mihai Ghimpu:
Pentru remedierea carenţelor
semnalate, inclusiv informaţia privind exercitarea atribuţiilor
şi obligaţiilor prevăzute în articolul 40 şi
articolul 41 din Codul audiovizualului al Republicii Moldova. Foarte concret
spus.
Doamna Corina Fusu:
Da, şi să ne prezinte.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu, proiectul de lege, aceasta
lăsăm. Nu putem obliga aici.
Doamna Corina Fusu:
Le recomandăm.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aşa.
Doamna Corina Fusu:
Nu are cine, că aceasta este
adevărat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu cred că ni este clar tuturor, s-a
făcut trimitere la Cod, la articol, la lege şi supun votului
proiectul de hotărîre. Este adevărat, din raportul domnului
Gorincioi, că Televiziunea „NIT” trebuie decorată cu ordinul „Bogdan
Voievod Întemeietorul”. Aşa e, doamna Fusu?
Doamna Corina Fusu:
Cu părere de rău, fiecare trebuie
să îşi facă meseria.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine, mulţumim.
Luaţi loc.
Doamna Corina Fusu:
… onest şi cinstit şi atunci ar
fi fost bine în Audiovizual...
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Doamna Corina Fusu:
Dar trebuie să votăm.
Domnul Mihai Ghimpu:
Noi trebuie să votăm, da.
Păi, zic să luaţi loc şi eu supun votului proiectul.
Cine este pentru adoptarea proiectului de
hotărîre, rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Următorul proiect..
Domnule Gorincioi,
Mulţumim pentru raport. Nu vă
supăraţi, dar, cu adevărat, trebuie să vă îndepliniţi
atribuţiile aşa cum prevede Codul audiovizualului. Pentru aceasta
este Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Şi cu
cît dumneavoastră o să fiţi mai sever faţă de
acei care deţin licenţă, cu atît mai bine o să fie
pentru generaţiile tinere, cărora o să le demonstrăm
şi o să le prezentăm o cultură şi politică,
şi editorială, şi de toate celelalte.
Aşa, acum proiectul următor,
nr.1774.
Domnul Efrim, completarea Codului de
executare al Republicii Moldova.
Domnul Oleg Efrim:
Stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Se propune atenţiei dumneavoastră
proiectul de Lege cu privire la modificarea Codului de executare. Această
iniţiativă face parte din a doua etapă de pregătire a
cadrului normativ necesar reformării sistemului de executare prin
liberalizarea profesiei de executor judecătoresc. Deci astăzi
dimineaţă, am adoptat Legea, în lectură finală, cu
privire la executorii privaţi. Codul, propunerea care vine astăzi expune
în redacţie nouă de Codul de executare, astfel
încît se asigure funcţionarea sistemului liberal de executare
a hotărîrilor judecătoreşti.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări sînt? Nu
sînt.
Domnul Pleşca, vă rog.
Domnul Ion Pleşca:
Comisia a examinat acest proiect de lege
şi propune ca să fie aprobat în primă lectură.
Amendamentele şi propunerile care vor parveni şi le vom examina
pentru lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc, stimaţi deputaţi.
Cine este pentru aprobarea în primă
şi adoptarea în lectura a doua, da? Numai prima. Rog să voteze.
Mulţumesc.
Majoritatea.
Următorul proiect din ordinea de zi
suplimentară. O clipă, acuşi, o clipă. Proiectul nr. 1788,
prezintă doamna Belcencova.
Doamna Ludmila Belcencova:
Уважаемые коллеги,
я предлагаю внести изменения в 79-ю статью
Избирательного кодекса, связаны они с правами национальных меньшинств. Ну, если
совсем коротко, то изменения эти касаются следующего. Я предлагаю, чтобы не
менее 20% кандидатов, включенных в списки, являлись представителями
национальных меньшинств. Если говорить о конституционной базе этого закона, то
он основывается на 16-й статье, которая предусматривает, что все граждане
Республики Молдова, независимо от пола, расы, национальности равны перед
законом. Почему 20%?
Потому что если посмотреть на данные
последней переписи населения 2004 года, то представители национальных
меньшинств составляют где-то 25%, в среднем 30%. Я думаю, что для первого
чтения цифра именно в 20% является оптимальной. Хотя, конечно, мы можем ее
обсуждать. Эти изменения, которые мною предлагаются, не единичны, потому что в
очень многих странах мира представительство национальных меньшинств в
законодательных органах распространено. Прежде всего в 52 странах мира
существуют законодательные квоты для представителей национальных меньшинств.
Я назову эти страны. Это Бельгия, Дания,
Индия, Китай, Пакистан, Португалия, Словения, Сербия, Финляндия. И самый
близкий пример − это Румыния. Кроме всего прочего существуют еще квоты и
в верхней палате Парламента. Это уже в 17 странах мира. То есть международная
законодательная практика здесь обширная.
Хотя я прекрасно понимаю, что избирательные
системы на данный момент у нас разные, и мы являемся единым округом, вот почему
я предлагаю, чтобы эти изменения коснулись на данной стадии только
избирательных списков.
Domnul Mihai Ghimpu:
Товарищи, господа депутаты, вопросы,
пожалуйста.
Doamna Ludmila Belcencova:
Все согласны, я думаю.
Domnul Mihai Ghimpu:
Четвертый микрофон.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu nu am întrebare, dar, pur şi simplu,
propunere. Acest proiect de lege nu a fost examinat astăzi în cadrul
şedinţei comisiei şi propun ca noi să revenim pentru
următoarea şedinţă, după ce va fi examinat în
şedinţa comisiei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Не очень-то понял я, господин депутат, но
постараюсь.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Eu aş vrea să îi aduc
aminte domnului Pleşca că nu a fost examinat la şedinţa
comisiei în primă lectură ce? Modificările la articolul 17
din Codul electoral, modificările propuse chiar aici, în sală,
de deputatul Oazu Nantoi etc., etc. Aşa că, haideţi, să nu
facem mare politică din nimic.
Doamna Ludmila Belcencova:
Я думаю, нужно сегодня, потому что
национальные меньшинства могут обидеться, господин Председатель. Обидеться.
Domnul Mihai Ghimpu:
На кого?
Doamna Ludmila Belcencova:
Ну, на вас, например.
Domnul Mihai Ghimpu:
На меня не за что. На вас, надо думать
Doamna Ludmila Belcencova:
Я забыла, вы тоже являeтесь представителем.
Domnul Mihai Ghimpu:
Я румын у себя дома.
Doamna Ludmila Belcencova:
Ну, так у нас пока румын – это
национальное меньшинство.
Domnul Mihai Ghimpu:
Я вас тоже считаю своей. Aşa.
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu vreau să îi aduc aminte
domnului Ţurcan, fiindcă iniţiativa legislativă a doamnei
Belcencova a fost înregistrată în Parlament, dar ceea ce s-a
examinat astăzi au fost nişte amendamente din partea unor
deputaţi, care s-au examinat în cadrul examinării Codului
electoral.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu, domnul Ţurcan văd că
insistă.
Domnule Ţurcan,
Надо уважать своих. Insistaţi şi
… Bine. Dreptul la replică.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mersi foarte mult.
În acest caz, noi vorbim nu de
amendamentele la articolele care au fost vizate de acest proiect, cum este
Codul electoral, dar este vorba de iniţiativele noi, care au fost
astăzi apreciate ca amendamente. Dar, de fapt, şi eu am atras
atenţie la aceasta, uitaţi-vă în tabelul Codului
electoral, acolo nu este vizat nici articolul 17, alineatul (6), nici articolul
respectiv despre care a vorbit domnul Oazu Nantoi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu am vrut să mă implic, domnule
Ţurcan, dar e cu totul altceva. Totuşi acelea au fost amendamente la
un proiect care se discuta, acum e un alt proiect cu totul.
Înţelegeţi dumneavoastră? Aşa că nu aveţi
dreptate. Dar eu cred că dumneavoastră trebuie să îl
susţineţi pe domnul Pleşca, căci altfel … Nu. Bine.
Microfonul nr.4 în continuare.
Domnul Valeriu Streleţ – Fracţiunea PLDM:
Eu am o întrebare, dar o voi formula
în limba rusă, ca să nu umble după căşti. Я хочу
спросить: концептуально автор мог бы согласиться с такой формулировкой: если
допускается квотирование представителей национальных меньшинств в избирательных
списках, то принимается и условие владения государственным языком?
Doamna Ludmila Belcencova:
Я так понимаю, это вопрос ко мне.
Domnul Valeriu Streleţ:
Естественно. Да.
Doamna Ludmila Belcencova:
Eu studiez limba moldovenească şi
cred că am succese.
Domnul Valeriu Steleţ:
Nu, nu. Нет, я спрашиваю о тех, которые
будут включены в списки. То есть, можно ли это включить в ваше редакцию с
дополнением: при условии владения этими представителей государственным языком?
В соответствии с этим мы уже будем думать голосовать или не голосовать.
Doamna Ludmila Belcencova:
Haideţi, să ne gîndim
despre asta.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule deputat,
Aţi auzit limbă
moldovenească хождение по мукам, a mers prin făină,
înţelegeţi dumneavoastră? Есть такой роман «Хождение по
мукам»? Как, думаете, он переводится на румынский? На молдавский, как вы
говорите.
Doamna Ludmila Belcencova:
А вы «Mастер и Маргариту» как переведете?
Domnul Mihai Ghimpu:
Ну, это не сравнимо.
Doamna Ludmila Belcencova:
Мне кажется, уже конец рабочего дня.
Domnul Mihai Ghimpu:
Нет, я могу и ночью работать.
Microfonul nr.5.
Domnul Tudor Deliu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu aş veni cu o propunere, dat fiind
faptul că şi eu am înregistrat un proiect de lege care se
referă la modificarea şi completarea Codului electoral, care se
află acum în comisie, eu vin cu propunerea să le unim pe ambele
şi să le discutăm în aceeaşi lectură.
Domnul Mihai Ghimpu:
Nu rea unire doriţi
dumneavoastră.
Microfonul nr.4.
Domnul Iurie Colesnic – deputat neafiliat:
Cum dumneavoastră aţi argumenta
în propunerea dumneavoastră următoarea situaţie. Avem o
cotă pe care o cereţi pentru minorităţi şi avem
partide minoritare, avem „Patria Rodina”, „”Ravnopravie” şi altele. Deci
noi avem o situaţie cînd avem partide şi avem impunerea unei
cote.
Doamna Ludmila Belcencova:
Вы знаете, это очень хороший вопрос.
Спасибо вам за него большое. Потому что если мы сейчас будем игнорировать то,
что происходит в связи с обеспечением прав национальных меньшинств, то у нас на
самом деле может появиться такая ситуация, когда партии начнут расти как грибы,
но это будут партии по национальному признаку. Я не считаю, что это как раз тот
самый вариант, который нужен.
Поэтому я предлагаю, что для тогоб чтобы
политические партии учитывали все чаяния и интересы представителей национальных
меньшинств, они должны быть заинтересованы. Таким образом, если политика партии
будет подходить, у них и будут представители национальных меньшинств. Если нет,
то, извините, нет. А вот то, что будут появляться партии именно сугубо
национальной направленности, вы знаете, я все-таки считаюб что это немного
опасно.
Domnul Mihai Ghimpu:
А можно и мне вопрос?
Doamna Ludmila Belcencova:
Ну, вамб конечно.
Domnul Mihai Ghimpu:
А если нацменьшинства не захотят, что тогда
делать нам?
Doamna Ludmila Belcencova:
Вот, господин Гимпу, я думаю, вы должны
теперь хорошо думать, чтобы национальные меньшинства к вам захотели.
Domnul Mihai Ghimpu:
А что мешало им до сих пор, чтобы они были
в партиях и боролись вместе с нами за наше европейское будущее?
Doamna Ludmila Belcencova:
А сколько у вас представителей национальных
меньшинств в списке?
Domnul Mihai Ghimpu:
99.
Doamna Ludmila Belcencova:
99? Тогда почему вы не голосуете за мою
инициативу?
Domnul Mihai Ghimpu:
Потому что мы ее реализуем без закона.
Microfonul nr.5. Noi sîntem 99 de români şi unul ..
Microfonul nr.5.
Doamna Ludmila Belcencova:
Тем более вы должны поддержать тогда,
господин Гимпу.
Domnul Valeriu Munteanu:
Doamna Belcencova,
Spuneţi-mi, vă rog frumos, ca
şi argumentare, care raţionamente v-au impus pe dumneavoastră
sau v-au dus la gîndul ca să veniţi cu un asemenea proiect de
lege? În accepţiunea noastră, legislaţia actuală
permite perfect oricărui cetăţean al Republicii Moldova să
devină deputat. Avem şi în actualul Parlament români,
moldoveni, bulgari, găgăuzi şi alte etnii, care este problema?
Ce v-a impus pe dumneavoastră?
Doamna Ludmila Belcencova:
Я полагаю, что проблема на самом деле
существует. Ну, во-первых, возьмите ближайший опыт, я думаю, что вы со мной
согласитесь, это опыт Румынии. Смотрите, там не то что…
Domnul Valeriu Munteanu:
Noi vorbim de Republica Moldova.
Doamna Ludmila Belcencova:
Позвольте мне ответить. Там не то что идет
классирование по спискам, там идет классирование по местам.
Теперь то, что касается представительства
исполнительной, например, власти. Вот каких представителей национальных
меньшинств вы можете назвать на сегодняшний день?
Domnul Mihai Ghimpu:
Я могу назвать. Вот у нас Немеренко –
украинец, Апостол – русский.
Doamna Ludmila Belcencova:
Извините, пожалуйста, я сказала..
Domnul Mihai Ghimpu:
Вакарчук – русский.
Doamna Ludmila Belcencova:
Я сказала представителей исполнительной
власти. У нас сейчас пока законодательная – Парламент. Вы затрудняeтесь
Domnul Valeriu Munteanu:
Nu vă supăraţi, eu am
să vă răspund. Noi am avut şi pînă acum foarte
mulţi cetăţeni miniştri, viceminiştri care nu erau
neapărat de etnie români. Dar eu consider că profesionalismul
trebuie să fie criteriul de bază, şi nu principiile etnice.
Căci altfel este o discriminare.
Eu dacă fac parte dintr-o minoritate
sînt deja avantajat, pot să nu fii cu carte, cu alte chestii, dar
automat trebuie să mă promoveze cineva din urmă şi pot
să nu fac faţă într-o funcţie sau în alta.
Doamna Ludmila Belcencova:
Я абсолютно с вами согласна,
профессионализм должен быть превыше всего, однако в то же время необходимо
помнить, что среди представителей национальных меньшинств есть профессионалы.
Domnul Mihai Ghimpu:
Interesant.
Domnule Nantoi,
La microfonul nr.3.
Cum credeţi dumneavoastră, din
cine face parte? Din care categorie?
Microfonul nr.3.
Domnul Oazu Nantoi:
Vă mulţumesc.
Eu vreau să atrag atenţia la o
nuanţă în legătură cu sistemul electoral pe care noi
îl avem în Republica Moldova. Pe de o parte, există
logică cînd pentru reprezentanţii minorităţilor
naţionale este garantată o cotă în Parlament şi
aceste organizaţii îşi deleghează reprezentanţii. Pe
cînd la noi, cînd partidele formează listele de
candidaţi, se poate foarte uşor de la 80 încolo de pus 20 de
reprezentanţi ai nu ştiu cui minorităţi şi să
raportez că am respectat norma.
Totodată, întrebarea mea este
următoarea: cum să asigurăm acest principiu în
situaţia în care nici statul, nici partidele politice nu ţin
evidenţa cetăţenilor şi a membrilor conform criteriului etnic?
Mulţumesc.
Doamna Ludmila Belcencova:
Вы имеете в виду, если представители будут
в самом конце списка так примерно, да?
Domnul Mihai Ghimpu:
Он имеет в виду, что никогда не спрашиваем
женщину, какой она национальности? Понимаете вы или нет?
Doamna Ludmila Belcencova:
Ну, это делает ему честь тогда.
Domnul Oazu Nantoi:
Я повторю тогда по-русски. Есть логика,
когда, например, вы привели пример Румынии, что представители национальных
меньшинств имеют квоту в Парламенте и эти организации делегируют своих
представителей.
Doamna Ludmila Belcencova:
Правда, да.
Domnul Oazu Nantoi:
В нашей избирательной системе каждый
конкурент електорал выдвигает список из 101 кандидата.
Doamna Ludmila Belcencova:
Так.
Domnul Oazu Nantoi:
После 80-го места можно выделить 20 мест
для представителей меньшинств, и что будет тогда с этими меньшинствами? Это
раз.
То есть, я хочу сказать, что ваше
предложение то ли не проработано, то ли чисто популистское. И вопрос,
собственно говоря, заключается в том, что ни государство не ведет учет граждан
по этническому признаку, ни партии не ведут, насколько я знаю. Министерство
юстиции не требует учета членов по национальной принадлежности, как соблюдать
этот принцип? Я могу декларировать себя евреем, если мне выгодно попасть в
список, или как?
Doamna Ludmila Belcencova:
Вы знаете, существует на самом деле такая
проблема, всегда в списке лучше оказаться 20 чем 80, например. Здесь вы
абсолютно правы. Но я же до этого объяснила господину Гимпу очень простую
схему, что не во всякую партию представители национальных меньшинств с полным
разнообразием даже пойдут.
Вот бы мне, например, очень хотелось
увидеть, чтобы в списках некоторых партии появились представители русских,
украинцев, еврев, болгар. Само по себе это уже является весьма интересным
фактом.
А то, что касается цифр там или еще чего, я
думаю, что об этом можно еще дискутировать.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Dumneavoastră cum credeţi,
domnul Cîrlig de ce naţionalitate e? Cîrlig это в переводе
означает колючка.
Microfonul nr.5.
Domnul Vadim Vacarciuc – Fracţiunea PL:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Я хотел бы сказать, что мы слишко много
заострили внимание на этот счет, но у нас есть Конституция Молдовы которая
защищает права всех граждан Республики Молдова, включая все этнические группы.
Поэтому, если мы включаем этот пункт, мы уже ведем какую-то дискриминацию. Я не
думаю, что есть мотив для тогоб чтобы мы дальше вели разговор на эту тему.
Каждая этническая группа имеет право войти
в любую партию Республики Молдова.
Спасибо.
Doamna Ludmila Belcencova:
Я не считаю, что мировой опыт, который этим
пользуется, свидетельствует о том, что вы правы. В других странах есть ситуации
гораздо более мягкие, чем у нас и тем не менее там есть квотирование по местам.
Domnul Mihai Ghimpu:
Вот, к примеру, четвертый микрофон,
господин Степанюк, его фамилия от слова „степь”. Вы думаете, он молдаванин?
Microfonul nr.4.
Domnul Victor Stepaniuc:
Trebuie să ne clarificăm de unde
e Ghimpu.
Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Moldova este parte a acestei Convenţii
a minorităţilor naţionale. Şi vreau să vă spun
că Legea noastră despre minorităţile naţionale se
consideră una bună, în principiu, la monitorizare a fost
apreciată cu o notă destul de înaltă.
Acum, noi încercăm să facem
al doilea pas şi eu cred că acest pas nu trebuie să deranjeze pe
nimeni, deci, să medităm ce se întmîplă. Practic,
în lista fiecărui partid politic sînt astăzi
reprezentanţii minorităţii. Şi, în general,
sînt la noi unii „teoreticieni” care mai nu se clarifică care
în Republica Moldova este majoritatea naţională. Şi
dacă e aşa, nu îmi închipui de ce liberalii, alături
de români, nu ar avea nişte moldoveni? Sau noi la „Moldova
Unită”, alături de moldoveni, nu am avea nişte ruşi,
găgăuzi şi chiar români? Şi din punctul acesta de
vedere, eu cred că este un proiect bun, vă îndemn să
îl susţinem. O să arătăm deschidere şi
faţă de minorităţile naţionale, şi faţă
de standardele Consiliului Europei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule deputat,
La noi, la liberali, nu există
moldoveni şi români, la noi toţi sînt români.
Domnul Victor Stepaniuc:
Nu este adevărat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă spun eu.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu am studiat oleacă.
Domnul Mihai Ghimpu:
La dumneavoastră numele Stepaniuc e de
la Stiopa, dar la noi e Ştefan. Iată care e diferenţa.
Domnul Victor Stepaniuc:
Depinde cine primul vi l-a schimbat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Moş, strămoş eu sînt
ghimp. Cuvînt pur românesc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Dumneavoastră nu trebuie să
uitaţi că Ştefan avea o mulţime de pîrcălabi pe
la hotare şi pe la cetăţi, care purtau nume de familii
tătăreşti, ruseşti, ucraineşti ş.a.m.d.
Domnul Mihai Ghimpu:
Foarte bine. Eu nu sînt
împotrivă. De aceea şi avem, sîntem aici foarte
mulţi care locuim.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu sînt absolut convins, inclusiv
numele dumneavoastră de familie a fost pe parcursul istoriei
schimbată de vreo 7 ori, trebuie urmărite arhivele. Specialiştii
ştiu aceasta.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da, de la Medvedi am ajuns
Ghimpu. (Rîsete.)
Doamna Ludmila Belcencova:
Ghimpu – Ghimpurar.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.5.
Şi de la Ghimpu – Ghimler.
Doamna Ana Guţu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu aş vrea să atrag atenţia
onoratei asistenţe că, actualmente, în Republica Moldova
cetăţeanul Republicii Moldova, în actele de identitate, cele pe
care le utilizează fie pe interior, mă refer la buletin, dar şi
pe exterior – paşapoartele pentru călătoria în
străinătate, nu menţionează apartenenţa etnică,
toţi sînt cetăţeni ai Republicii Moldova.
În momentul în care un candidat
în Parlament pe listele unui oricare partid ar dori să
îşi demonstreze apartenenţa etnică, ar trebui să
vină cu certificatul de naştere. Şi vă asigur că,
în acest scop, o să avem tot felul de certificate de naştere
şi fiecare se va strădui să demonstreze că unul este
găgăuz, bulgar, ucrainean, polonez ş.a.m.d.
După mine, această
iniţiativă nu este nici bine venită şi absolut
deplasată. Propun să o puneţi la vot.
Domnul Mihai Ghimpu:
Aveţi dreptate. Dar mai multe.
Stimaţi colegi,
Mai glumim, dar, uitaţi-vă, care
e problema din punctul meu de vedere. Dacă noi, partidele politice,
includem şi nu o să conlucrăm sau nu o să ne sfătuim
noi cum să facem listele fiecărui partid şi un partid include
ucraineni, altul, la fel, ucraineni şi toţi includem pe listă
numai ucraineni,îi supărăm pe ceilalţi. Şi invers:
dacă includem pe listă ruşi, găgăuzi, polonezi,
bulgari şi nu includem evrei şi ucraineni, alţii – lituanieni
şi greci. Problema aceasta e foarte delicată.
De aceea, eu cred că foarte bună
a fost propunerea domnului Pleşca şi era bine dacă o acceptam la
început fără dezbateri, că televiziunile plecase, dar
aşa s-au întors înapoi. Şi o remitem în comisie
şi mai vedem, mai analizăm, că e o problemă foarte
delicată. Şi trimiterea la statele unde au această
practică, trebuie analizată foarte bine şi profund în
contextul legislaţiei pe care o au şi multor altor probleme.
Microfonul nr.4. Şi supun votului
proiectul.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mersi mult. Într-adevăr,
problema este foarte delicată. De aceea, totuşi, eu aş propune
ca astăzi noi să votăm în primă lectură, dar
pentru lectura a doua comisia deja va examina toate glumele celea care au fost
expuse aici.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Ţurcan,
Dumneavoastră vreţi să
votăm ori vreţi să evoluăm, cum doriţi?
Domnul Vladimir Ţurcan:
Eu despre aceasta şi vorbesc: să
votăm în primă lectură.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine.
Domnul Vladimir Ţurcan:
După aceea, pentru lectura a doua,
examinăm în comisie toate propunerile c expuse astăzi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Eu am vrut cum mai bine, dar, mă
rog.
Cine este pentru adoptarea în
primă lectură a proiectului nr.1788, rog să voteze. 1, 2, 3, 4,
5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12. Doar 12 voturi. 13 şi MAE.
Nu, dumneavoastră că n-aţi
votat Codul electoral tot toată lumea o să vadă. Nu trebuie
să comentăm acum.
Mulţumesc.
Proiectul nu a acumulat voturile necesare.
Următorul proiect şi ultimul
este. Dar îmi pare că avem şi Ora de întrebări,
ceva, da? Ultimul proiect este nr.897.
Prezintă deputatul Vladimir
Ţurcan.
Raportor – domnul Veaceslav
Ioniţă. Vă pregătiţi.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Stimaţi colegi,
Eu înţeleg că e vineri
şi e ultima întrebare, voi fi foarte succint. Iată, domnul
Godea dă un semnal că va vota, dar totuşi avînd în
vedere importanţa problemei, dacă se poate, două cuvinte.
Prima. Acest proiect de lege are o menire
de a crea un climat investiţional atractiv chiar şi social-economic
pentru cetăţenii noştri care se află după hotare,
pentru ca dumnealor să aibă posibilitatea nu numai să se
gîndească de ţară, de Patria lor, dar, totodată,
să aibă un interes de a investi în ţară în
întreprinderile care vor fi fondate aici sursele financiare acumulate.
Nu numai să se gândească de
ţară, de patria lor, dar, totodată, să aibă şi un
interes de a investi în ţară, în întreprinderile
care vor fi fondate aici, deci sursele financiare acumulate de către
aceste persoane fiind în cîmpul muncii după hotare.
Aceste modificări se referă la
modificarea Codului fiscal, care ar permite ca toate întreprinderile
celea care vor fi create cu investirea surselor financiare acumulate după
hotare în dependenţa de suma investiţiilor, să fie
scutită de la plata impozitului de la 2 pînă la 5 ani.
Totodată, această posibilitate va
fi creată şi pentru construcţia locuinţelor sociale ce se
referă nu numai pentru aceşti oameni care se află după hotare,
dar inclusiv pentru tinerii specialişti, pentru familiile tinere, pentru
cei care sunt social vulnerabili.
În acest context, solicit
susţinerea de către dumneavoastră nu numai a acestui proiect de
lege, dar şi a ideii de a acorda, într-adevăr, o atenţie
oamenilor care au fost plecaţi după hotare.
Domnul Iurie Ţap:
Mulţumim.
Vă rugăm întrebările.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Munteanu:
Domnule Ţurcan,
Două întrebări foarte
interesante. Dumneavoastră spuneţi că întreprinderea al
cărei capital social este constituit în modul prevăzut de
legislaţie din sursele financiare acumulate legal de cetăţenii
Republicii Moldova, numiţi gastrabeiteri.
Spuneţi-ne, vă rog frumos, care
este modelul legal după care dumneavoastră o să vă
ghidaţi sau o să ne ghidăm noi în eventualitatea
adoptării acestei legi în aprecierea cetăţenilor care
sînt gastrabeiteri şi sursele pe care ei le acumulează în
afară sau în Republica Moldova, pe care le aduc în Republica
Moldova.
Care este mecanismul?
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mecanismul este foarte simplu. Printre
altele, acest mecanism astăzi este aplicat, inclusiv prevăzut
în Legea cu privire la partidele politice, finanţarea partidelor
politice. Acolo tot este prevăzută posibilitatea de a finanţa
activitatea partidelor politice din contul sumelor acumulate şi introduse
pe teritoriul ţării în mod legal. Înseamnă că
sumele acestea trebuie să fie declarate.
Domnul Valeriu Munteanu:
Nu, haideţi să facem…
Domnul Vladimir Ţurcan:
La concret mecanismul.
Domnul Valeriu Munteanu:
Facem un exerciţiu.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mecanismul respectiv e clar că va fi
elaborat de către Ministerul de Finanţe şi va fi aprobat de
către Guvern.
Domnul Valeriu Munteanu:
Eu cred că este imposibil. Cum eu pot
demonstra că banii veniţi din Italia, de exemplu 50 de mii de euro
sau de dolari, la care faceţi dumneavoastră trimitere, ei sînt,
i-am câştigat eu ca gastrabeiter sau mi i-a dat un cumătru italian.
Cum pot stabili acest lucru?
Domnul Vladimir Ţurcan:
Spuneţi, vă rog, da este
important.
Domnul Valeriu Munteanu:
Şi vii de zece ori cîte…
Domnul Vladimir Ţurcan:
Încă o dată repet, este
important că persoana a împrumutat de la un cumătru, cum
aţi spus, sau este important ca persoana respectivă să aibă
interes să investească aceşti bani pe teritoriul Republicii
Moldova?
Domnul Valeriu Munteanu:
Nu, bine, noi am…
Domnul Vladimir Ţurcan:
Iată despre aceasta vă
gîndiţi mai bine.
Domnul Valeriu Munteanu:
Interesul, finalitatea acestei legi este…
Domnul Vladimir Ţurcan:
Dar cine, de la cine a împrumutat
bani, aceasta.
Domnul Valeriu Munteanu:
Finalitatea acestei legi este să
ajutăm cetăţenii, finalitatea acestei legi este să
ajutăm gastrabeiterii noştri.
Domnul Iurie Ţap:
Domnule deputat Munteanu,
Am o rugăminte. Întrebarea,
răspunsul şi dreptul la replică, vă rog.
Domnul Valeriu Munteanu:
OK. A doua întrebare.
Dumneavoastră spuneţi că vor fi scutite de impozitul pe venit.
Din cîte ştiu eu, impozitul pe venit, este stabilită cota zero
pînă la 1 ianuarie 2012, dacă nu mă greşesc, o
să mă corecteze cineva. Despre ce vorbim atunci, care este obiectul?
Domnul Vladimir Ţurcan:
Deci dacă dumneavoastră
citiţi foarte atent legea respectivă, atunci o să luaţi
cunoştinţă că acolo este prevăzută scutirea de la
plata venitului care este reinvestit. Sînt diferite noţiuni.
Domnul Valeriu Munteanu:
E vorba de investiţii.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Reinvestit. Numai acel venit este scutit de
la plata impozitului.
Domnul Iurie Ţap:
Vă mulţumim.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Da, poftim.
Domnul Iurie Ţap:
Microfonul nr.4, vă rog.
Domnul Valeriu Streleţ:
Noţiunea de gastarbeiter, o dată
ce a fost inclusă în proiect propriu-zis, ea are o oarecare
explicaţie, aţi făcut trimitere la DEX ceva? Adică e cam
greu de definit noţiunea aceasta.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Dacă vorbim de noţiunea, la mine
tot a apărut întrebarea. Dar după aceea, cînd eu am
văzut că Guvernul a înaintat un proiect de lege în care
este prevăzută crearea unei agenţii pe problemele
gastarbeiterilor, să vedeţi că noi sîntem corecţi.
Domnul Valeriu Streleţ:
La Guvern este formulat anume aşa? (Rumoare
în sală.) Nu, nu, nu, este … ceva deosebire, adică.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Este un proiect de lege,
hotărîrea, modificarea Legii cu privire la Guvern.
Domnul Valeriu Streleţ:
Poate ar fi cazul pentru lectura a doua
să…
Domnul Vladimir Ţurcan:
Nici o problemă.
Domnul Valeriu Streleţ:
Să…
Domnul Vladimir Ţurcan:
De fapt, noţiunea e preluată din
limba germană:”gastarbeiter”.
Domnul Valeriu Streleţ:
Noi ştim, dar totuşi nu este o
noţiune uzuală pentru fondul lexical al Republicii Moldova,
adică…
Domnul Vladimir Ţurcan:
Nici o problemă. Noi putem să
înlocuim cu noţiunea pe care eu am utilizat-o de fapt,
cetăţenii Republicii Moldova care activează deci după
hotare.
Domnul Valeriu Streleţ:
OK.
Domnul Iurie Ţap:
Vă rog, mai sînt
întrebări?
Stimaţi colegi,
Dacă nu sînt
întrebări, vă rog, comisia.
Domnul Vadim Cojocaru:
Stimaţi colegi,
În genere, propunerea e destul de
interesantă şi comisia noastră vă propune să îl
votam acest proiect în primă lectură. Pînă la a doua
lectură vom clarifica noţiunea de „gastarbeiter”, termenul, cît
poate fi… cît pot ei fi scutiţi de impozite etc.
Însă, ca un prim-plan, s-ar
putea de votat şi comisia a luat o decizie să vă rugăm
să susţineţi acest proiect în primă lectură.
Vă mulţumesc.
Domnul Iurie Ţap:
Vă mulţumesc.
Luări de cuvînt nu s-a
înscris nimeni. În continuare nu insistă nimeni la luări
de cuvînt? Nu sînt.
Vă mulţumim.
Atunci se supune votului proiectul de Lege
cu privire la modificarea şi completarea Codului fiscal al Republicii
Moldova din 24 aprilie 1997. În primă lectură.
Cine este pentru, rog să voteze.
Pentru?
Mulţumesc.
Împotrivă? Abţineri? Cu
majoritatea de voturi, proiectul este aprobat în primă lectură.
Vă mulţumim mult.
Şedinţa de plen se declară
închisă.
Vă dorim un sfârşit de
săptămână cît mai bun.
Şedinţa s-a încheiat la ora 18.07.
Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a Aparatului Parlamentului.