version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA OCTOMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 19 octombrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului Lege nr.3368 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Regatul Tarilor de Jos cu privire la asistenta administrativa reciproca in domeniul vamal, semnat la 19 iunie 2006.

4. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.2011 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2006 nr.291-XVI din 16 noiembrie 2005 (anexa nr.4, anexa nr.5).

5. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.1838 pentru completarea anexei 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2006.

6. Reexaminarea Legii nr.264-XVI din 28 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova.

7. I n t r e b a r i s i i n t e r p e l a r i.

8. Declaratia domnului deputat Oleg Serebrian (Grupul parlamentar al Partidului Social-Liberal).

9. Declaratia domnului deputat Sergiu Stati (Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova).

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 91 de deputati. Absenteaza deputatii: Dmitri Todoroglo, Larisa Zimina, Serafim Urechean, Ion Varta in delegatie; Grigore Petrenco din motive de sanatate; Gheorghe Musteata, Vasile Colta, Angela Leahu, Valeriu Guma, Vladimir Ciobanu.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a incepe sedinta propriu-zisa, aduc la cunostinta dumneavoastra ca astazi, 19 octombrie, este Ziua juristului. Cu acest prilej sa ii felicitam pe colegii nostri deputati care fac parte din Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, sa felicitam echipa consultantilor din aceasta comisie, toti colaboratorii Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, de fapt si toti juristii din Republica Moldova, sa le dorim mult succes si multe impliniri in activitatea lor deosebit de importanta. (Aplauze).

Tot aici tin sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca, anterior sedintei plenului Parlamentului de astazi, si-au sarbatorit ziua de nastere unii dintre colegii nostri, in particular este vorba de doamna Valentina Cusnir si de domnul Vladimir Turcan. Multi ani. Cele mai alese urari de bine. (Aplauze).

Stimati colegi,

Astazi, isi sarbatoresc ziua de nastere colegii nostri doamna Eugenia Ostapciuc (aplauze) si domnul Anatol Taranu (aplauze). La fel sa le dorim multa sanatate si frumoase realizari.

Deci, ordinea de zi. Bine, incepem de la dreapta, din partea mea la stinga.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati colegi,

Noi cunoastem ca zilelele acestea are loc o greva pasiva a conducatorilor de microbuze. In societate se discuta activ ca motivele excluderii de pe piata rutiera a microbuzelor sint cauzate de interese inguste ale unor feciori ai potentatilor zilei.

Conducatorii auto, dupa ce si-au reutilat masinile pentru circulatia pe ruta, dupa ce statul le-a dat autorizatii si le-a legalizat genul de activitate, le-a dat mereu documente si de expertiza tehnica, iata ca acesti oameni, sute de soferi si familiile lor trebuie sa ramina astazi someri si sa isi vada atit banii, cit si sperantele de existenta duse pe apa simbetei.

Propun sa vina reprezentantul Guvernului si sa ne informeze, cum vrea sa remedieze de urgenta situatia? Sa mai analizeze lucrurile din alte tari la acest capitol, unde nu exista asemenea interdictii.

Pentru ca, se aude ca Oleg Voronin ar fi cumparat vreo 150 de taximetre, pe care vrea sa le puna pe rute in locul celor scoase cu aberatia de nu mai vechi de
7 ani. Daca nu si nu, sa li se dea oamenilor un ragaz de 3 4 ani, ca oamenii sa adune un ban, sa isi refaca activitatea, sa isi cumpere alte masini, sa nu le luam bucatica de la gura lor si familiilor atit de grosolan.

Solicit sa supuneti votului solicitarea mea de a veni aici, in Parlament, si a ne spune, care este viziunea Guvernului asupra situatiei?

Va multumesc.

Vitalia Pavlicenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Da, o voi face-o.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Din pacate, sint obligat sa revin la cazul Domnisor-Papuc. Nu eram sa intervin, daca nu citeam azi-dimineata sau nu m-ar fi atentionat cineva sa citesc un articol foarte sugestiv din Nezavisimaia Moldova, care, ca idee, urma sa fie deetatizat nu numai la capitolul Schimbarea numelui fondatorului, dar si la continut, si la abordarea subiectelor.

Din punctul nostru de vedere, acest material, de fapt, este un start al unei campanii, care urmeaza a fi. Anumite aprecieri deja, care sint date, ca si cum acei care au luat atitudine pe marginea cazului respectiv, reprezinta asa-numita mafie politica.

In numele Fractiunii parlamentare a Partidului Democrat cerem si va rugam foarte frumos, inainte de a vota intr-un fel sau altul, sa ginditi bine, ca, intr-un termen rezonabil, sa spunem, de doua saptamini, Ministerul Afacerilor Interne sa prezinte in plenul Parlamentului un raport complex asupra activitatii sale. Si daca ceea ce e scris in ziar, ca numai succese si succese inregistreaza acest minister, sa ne demonstreze. Deputatii sa aiba timp, eu stiu, cu o saptamina inainte sa fie prezentat raportul, sa intre in discutii. Si tot aici vreau sa va spun ca pe noi nu ne intereseaza componenta electorala sau politica cu care se speculeaza mult. Poftim, sedinta secreta a Parlamentului.

Si in numele fractiunii, noi va garantam ca, in cazul in care pe marginea discutiei asupra activitatii ministerului respectiv ni se va demonstra, ca cele relatate nu numai de societatea civila, mass-media, constatari facute triste, de altfel, facute si de catre Procuratura Generala cu numarul mare de dosare vizavi de aplicarea violentei in cazul anchetei de catre organele Ministerului Afacerilor Interne s.a.m.d. Noi vom fi acei care vom iesi si ne vom cere scuze, daca cumva, prin luarile noastre de atitudine, am prejudiciat imaginea cuiva.

Domnule Presedinte,

Eu imi cerc scuze ca s-a lungit un pic. Eu va rog foarte frumos, lucrul acesta este important nu numai pentru noi, este important pentru societate. Este o problema care nu se vrea a fi discutata. Si pina la urma este problema increderii populatiei in institutiile statului. Si nu in ultimul timp in institutia Parlamentului. Daca totul este bine, nu e nici o problema, o discutam, recunoastem, luam act, sint nereguli, la fel ne conformam s.a.m.d.

Eu va multumesc si rog aceasta propunere sa fie pusa la vot. Termenul, putem sa convenim cind urmeaza sa fie prezentat raportul respectiv, urmeaza de comun acord sa il convenim.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Din partea fractiunii propun sa fie excluse din ordinea de zi proiectele nr.1605, nr.1724 si nr.1702.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Este de dorit atunci cind se numesc aceste materiale sa fie spus numarul chestiunii din ordinea de zi, sa ne putem orienta despre ce e vorba.

Domnule Presedinte,

Propun ca chestiunea 9 din ordinea de zi, proiectul de Lege nr.2116 sa fie scos din ordinea de zi. Motivul este absenta domnului Serafim Urechean.

Si alta propunere. Alianta Moldova Noastra propune ca proiectul de Lege a bugetului de stat, chestiunea 6 din ordinea de zi de miine, sa fie transferat pentru alta data. Este o lege de importanta majora, dar este si foarte voluminoasa. Noi, Fractiunea Alianta Moldova Noastra, mai avem nevoie de timp ca sa ducem la bun sfirsit examinarea acestui proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din partea Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, sport si mijloace de informare in masa se propune ca sa permutam pentru ziua de miine proiectul nr.3988, referitor la proiectul de Hotarire pentru confirmarea in functie a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Deci, pe anumite candidaturi noi avem cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sa clarificam pe parcursul zilei de astazi niste lucruri si de aceea solicitam aceasta problema. Deci, transferarea pentru ziua de miine a proiectului nr.3988.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Referitor la propunerea domnului Stepaniuc, noi sintem de acord, o sustinem.

Domnule Stepaniuc,

Dat fiind faptul ca astazi este Ziua juristului va rog sa respectam si noi legislatia si, la selectarea acestor candidaturi, sa participe nemijlocit si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Asa cum este scris la articolul 42 din Codul Audiovizualului.

Ieri, la comisia noastra, dumneavoastra ati prezentat candidaturile deja selectate si votate de comisie. Trebuia sa participam noi, membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Da, noi va rugam ca miine sa fie, numaidecit sa participam si noi, ca miine o sa fie. Da, sa incepem de la inceput procedura de selectare, fiindca e incalcata si nu o sa ne inteleaga nimeni.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu la fel.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vizavi de propunerea domnului Bondarciuc. In calitate de autor, vreau sa mi se aduca niste argumente, toate trei proiecte nr.1605, nr.1724 si nr.1702, autorii fiind un grup de deputati, inclusiv eu, vreau sa stiu argumentele, cu ce drept aceste proiecte care au fost inaintate spre examinare in ordin prioritar inca in luna aprilie mai anul curent, se retrag din ordinea de zi? Deoarece ordinea de zi pentru doua saptamini a fost votata in sedinta anterioara.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Din numele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati propun ca chestiunea sub nr.3, proiectul de Lege pentru reexaminare sa fie transferat pentru ziua de miine, proiectul nr.3654. Si proiectul de Lege nr.3673 sa fie trecut pentru saptamina viitoare.

 

Domnul Marian Lupu:

3673.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Sub nr.4.

 

Domnul Marian Lupu:

La mine sub numarul 4 este nr.3706 inregistrat. Legea pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Procedura civila.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, nr.4 sa fie transferat pentru saptamina viitoare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, intocmai.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, pentru ordinea de zi a sedintei de astazi, care din proiectele de legi ramin? Ca sa ma clarific eu foarte bine. Sint trei la numar. Deci, noi avem asa
30 si...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nr. 3706 ramine pentru ordinea de zi de astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Ramine pentru ordinea de zi de astazi, nr. 3673.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Pentru saptamina viitoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Saptamina viitoare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nr.3654 pentru ziua de miine, 20 octombrie.

 

Domnul Marian Lupu:

Nr.3654 pentru ziua de miine.

Va multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am impresia ca daca mai continuam asa vreo doua minute sa examinam ordinea de zi, excludem toate din ordinea de zi pentru astazi si nu stiu daca are sens sa mai desfasuram sedinta.

Eu as vrea sa ma folosesc de acest moment de examinare a ordinii de zi pentru a ruga inca o data. Aproape un an in urma la examinarea Legii bugetului medicinii prin asigurare la bugetul fondului social am inaintat mai multe intrebari, la care nu am primit raspuns nici pina astazi. Eu as ruga ca sa nu sa se intimple acelasi lucru la examinarea documentelor respective, care, cred, vor fi introduse in ordinea de zi in saptaminile care urmeaza, ca Secretariatul Parlamentului sa selecteze inca o data toate acele intrebari si sa transmita ministerelor respective pentru a obtine un raspuns, nu ca data trecuta, ca in plenul Parlamentului s-a spus ca va vom informa mai tirziu. Iata a trecut un an de zile si informatia respectiva nu o avem.

Si al doilea lucru. Eu sustin completamente ceea ce a spus aici colegul nostru domnul Plesca. Mai mult decit atit, ieri, la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati am discutat destul de clar si patru membri ai comisiei si-au expus opiniile destul de clar ca este incalcata legislatia in vigoare. Numai am aprobat Codul Audiovizualului si deja incepem sa il incalcam. Nu stiu daca este cazul sa incepem cu asa actiuni: implementarea acestei legi, care, stim destul de bine, este foarte mult de discutat si in societate si cu organismele internationale.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu vizavi de propunerea domnului Filat. Eu as ruga ca Parlamentul, mai intii, adica, sa decida ca aceasta intrebare sa fie discutata la Biroul permanent al Parlamentului. Avind in vedere ca de acum la Ministerul Afacerilor Interne lucreaza o comisie formata din deputatii Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, in frunte cu domnul Garev. Si, deci, Biroul, in final, va decide cind si necesitatea examinarii acestei intrebari.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, eu va multumesc frumos.

Domnule Presedinte,

Daca este necesar sa se discute in prealabil la Biroul permanent eu cred ca nu ar fi o problema. Dar aici eu va rog frumos iarasi, ca sa fie clara situatia. Subcomisia parlamentara din cadrul comisiei respective are ca tema un spectru foarte ingust ce controleaza si noi stim foarte bine baza materiala si asa mai departe. Noi vrem sa discutam despre activitatea propriu-zisa. Nu despre indestularea materiala s.a.m.d.

Deci, pina la urma eu consider ca ceea ce urmeaza sa discutam noi in plen nu prea are legatura cu ceea ce controleaza la ora actuala grupul de deputati, care fac controlul la Ministerul Afacerilor Interne.

Domnule Presedinte,

Daca este necesar, initial, la Birou, poftim, la Birou. Dar pina la urma pe noi ne intereseaza ca discutia sa aiba loc. Discutie sincera si sa iesim si cu niste rezultate si cu niste pareri.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg domnule Filat,

Totusi, ca sa ma orientez si sa determin actiunile mele ulterioare, insistati sa punem la vot acum aceasta propunere ori discutam la Biroul permanent? Care va este pozitia?

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu insist sau rog ca propunerea noastra sa se materializeze prin ceea ce am propus. Daca, pentru a lua decizia pozitiva este necesara o discutie in cadrul Biroului permanent, eu nu pot sa stiu ce decizie o sa luati dumneavoastra, daca aveti nevoie, poftim.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu nu stiu, intr-adevar, care va fi decizia.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dar in speranta ca veti lua o decizie in favoarea propunerii noastre, noi acceptam ca sa fie discutat la Birou.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa fie discutie la Birou.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si dupa care sa luam decizia.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Eu la fel.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Referitor la intrebarea doamnei Cusnir. Noi in comisie inca o data am examinat proiectele de legi nr.1605, nr.1724, nr.1702 si am convenit la o concluzie ca trebuie sa precizam vreo citeva date. De exemplu, Combinatul de Vinuri de calitate Milestii Mici, se propune o initiativa legislativa de a le anula datoriile istorice, este inclus si in proiectul de Lege nr.2783. Sint momente legate si cu Vinaria Bardar si cu Codul fiscal, cu titlul cela al Codului fiscal. Noi trebuie sa precizam. De aceea, noi am propus sa excludem aceasta din ordinea de zi.

Si al doilea moment. Referitor la proiectul de Lege nr.3778. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007. Vreau sa-i informez pe toti ca acest proiect de lege a fost prezentat in Parlament, in conformitate cu legislatia in vigoare, la inceputul lunii octombrie. Noi am lucrat in grupul de lucru, am lucrat si in comisie. Si sintem gata sa prezentam raportul miine in plenul Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu cred si sint sigura ca, in calitate de autor, trebuiau sa fiu informata si cel putin sa fiu invitata in viitor la comisie cind se vor discuta proiectele initiate de noi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, bine, remarca este una relevanta. Eu as ruga pentru viitor acest dialog sa fie mai bine organizat la subiectele date.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Inteleg ca acum citeva zile in Parlament s-a propus redactarea unei declaratii vizavi de situatia din Georgia. Deocamdata Parlamentul Republicii Moldova nu a adoptat o astfel de declaratie. Revin din nou cu aceasta propunere, ca sa redactam astazi o declaratie in sprijinirea poporului georgian, prietenelor nostri din Georgia, care se afla intr-o situatie foarte dificila. O situatie in care ne-am putea afla si noi peste citeva luni. Propunerea respectiva vine din partea a opt deputati. Cei trei deputati social-liberali, deputatul Anatol Taranu, deputata Vitalia Pavlicenco, Valentina Cusnir, Zoia Jalba si Ion Neagu. Si, va rog, de asemenea, sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Tin sa il informez pe domnul Serebrian, care, spre regret, a lipsit la ultimele sedinte in Parlament, ca s-a discutat problema respectiva si acest suport, si o sustinere din partea Parlamentului Republicii Moldova a fost expusa in cadrul summit-lui presedintilor parlamentelor GUAM la Chisinau, care a avut loc simbata si duminica trecuta. Si, respectiv, in acest sens, cred ca, poate, nu facem noi sa ne grabim. Deci, tinind cont, si in acest sens vreau sa va informez ca a fost adoptata o declaratie a statelor GUAM in cadrul Comitetului de Ministri CSI, deci care a avut loc zilele trecute la Minsk, la care a fost adoptata, expusa pozitia respectiva referitor la situatia sau, sa spunem, relatiile bilaterale ruso-georgiene.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Eu ii multumesc foarte mult domnului presedinte Stati pentru remarcile facute. Cunosc eu ce s-a intimplat la Adunarea Interparlamentara GUAM, despre declaratia despre care dumnealui vorbeste, luarile de atitudine de acolo, care sint, de altfel, contrare a ceea ce spuneti dumneavoastra. Eu vorbeam ca sa inteleaga si domnul Stati, de declaratia Parlamentului Republicii Moldova, nu de GUAM.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa raspund la replica domnului Bondarciuc, colegului Comisiei pentru politica economica, buget si finante in legatura cu aceea ca comisia respectiva este gata pentru a raporta proiectul bugetului pe anul 2007.

Eu cred ca este o declaratie neserioasa. Ieri, noi am discutat in comisie proiectul bugetului, nu am avut avizele, practic, ale tuturor comisiilor parlamentare, nici un raport, nici un aviz noi nu am discutat in comisia noastra, care este comisia principala privind acest document.

Stimati colegi,

Eu cred ca doua saptamini... si ma adresez domnului Presedinte al Parlamentului, doua saptamini pentru a discuta si analiza proiectul bugetului, legea de baza economica pe 2007 este foarte putin si eu cred ca aceasta demonstreaza formalismul din partea Parlamentului, a fractiunii majoritare, a acelor deputati care doresc miine sa discutam proiectul bugetului.

Si eu insist ca propunerea domnului Untila despre pozitia fractiunii, ca anume fractiunea Alianta Moldova Noastra roaga Parlamentul ca aceasta problema sa fie aminata pe doua saptamini.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

E o norma, de fapt, la care nici nu ar fi cazul sa insistati. Din momentul in care solicitantul a rugat sa fie supus votului, asa se va intimpla.

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu vreau sa ma refer tot la proiectul de Hotarire a Parlamentului cu privire la numirea Consiliului Audiovizualului. Dumneavoastra si opinia publica stiti foarte bine in ce conditii a fost adoptata legea, cite discutii au fost pe marginea acestui proiect si discutii care au durat cred ca mai mult de 2 ani de zile.

Noi sintem acum la etapa finala si ar fi foarte bine ca la etapa finala noi macar sa dam dovada de compromis, de intelegere s.a.m.d. ca acest Consiliu sa creeze o atmosfera pentru imbunatatirea pe viitor a situatiei la Teleradio-Moldova.

Eu vreau sa va spun ca pina astazi deciziile luate de comisie, au fost luate cu incalcarea legii. Uitati-va ce scrie in articolul 42: Candidatii la functia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului vor fi selectati de comisia parlamentara de profil si de comisia parlamentara juridica.

Daca dumneavoastra intelegeti chestia aceasta asa cum s-a procedat pina acum, eu ma mir foarte mult. Aici sint foarte multi juristi, sint foarte multi deputati cu experienta, daca e scris Candidatii vor fi selectati de comisia de profil si de comisia juridica.

Din cite stiu eu, comisia de profil a examinat intr-o atmosfera destul de stranie acesti candidati. Vreau sa va spun ca fractiunile parlamentare nu au fost informate referitor la lista acestor candidati. Eu stiu ca ieri, la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati s-a descoperit ca unul dintre candidati nu se incadreaza in normele descrise in lege. El abia in 2004 a terminat o institutie de invatamint superior, nu poseda experienta de 5 ani. Pe urma, pe coridor s-a mai redactat acolo si a spus ca a lucrat nu stiu unde pritepscic, cum se facea pe timpurile celea, intelegeti.

De aceea, eu va rog foarte mult sa examinati in conformitate cu legea. Eu cred ca e posibil ca astazi dupa masa comisiile sa se intruneasca, ordinea noastra de zi nu este foarte incarcata, sa invite liderii fractiunilor, reprezentantii comisiilor, sa facem un schimb de pareri, ca miine sa fie votata de un numar cit posibil de mare de deputati.

Eu nu vreau sa ma refer la nimeni, dar sa fie lucrul acesta facut, ca noi sa eliminam aceasta problema din ordinea de zi, sa nu fie facuta cu forta. In principiu, este posibil sa fie facuta cu forta, dar atunci o sa vedem care o sa fie consecintele.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vad ca discutia asupra acestei probleme, practic, a inceput, desi am rugat sa fie transferata pentru ziua de miine. As ruga colegii nostri juristi sa citeasca nu numai prima propozitie din acest articol 42, dar sa citeasca si in continuare. Acolo se spune asa: Dosarele candidatilor se depun in comisia de profil. La inaintarea spre confirmare de catre Parlament a candidatilor, comisia de profil prezinta un raport, iar Comisia juridica, pentru numiri si imunitati prezinta un coraport.

Prin aceste fraze este foarte clar demonstrat, comisia care face lucrul de baza este comisia de profil.

(Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Stimati colegi,

Eu cred ca ar trebui sa incetam discutiile la acest subiect din moment ce am decis transferarea lui pentru data de miine. Dar, in principiu, cred ca ar trebui sa citim legea atent, asa cum ne invita si domnul Stepaniuc, procedura de selectare a fost una transparenta, adusa la cunostinta publicului larg, a fost reflectata in presa.

Eu am participat la sedintele in cauza si vreau sa va spun ca au participat foarte multi reprezentanti ai presei, au fost facute inregistrari video si audio pe tot parcursul dezbaterii.

Conform regulamentului, toate aceste sedinte sint publice si orice deputat din orice comisie poate sa vina fara invitatie speciala, fara colaci si busuioc, cum vrea Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, care, practic, s-a eschivat de la aceasta procedura. Nu era necesara o invitatie speciala, pentru ca, din cite ne spune Regulamentul Parlamentului, aceste sedinte sint publice.

Nu cred ca este cazul ca presedintii fractiunilor sa fie invitati neaparat, cum vrea domnul Diacov, de asemenea invitatie speciala la sedinta comisiei de profil, pentru ca tocmai aceasta ar insemna politizarea acestei dezbateri si scopul nostru a fost sa depolitizam procedura de selectare a candidaturilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Deci, de aceea propunerea mea este sa suspendam aceasta dezbatere si sa aplicam corect prevederile legii votate de noi, ale Codului Audiovizualului.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Iarasi cuiva ii sta in git Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. E scris clar la articolul 42 din Codul Audiovizualului: Candidatii la functia de membru al Consiliului vor fi selectati de comisia parlamentara de profil si de Comisia parlamentara juridica, pentru numiri si imunitati si s-a terminat.

Aici nu mai trebuie multe discutii, este clar ca buna ziua, noi n-am participat la selectare, de aceea ca nu ne-a invitat, a fost selectare, domnule.

Domnule Cubreacov,

Linistiti-va. Cititi legea si nu trebuie mai mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi. (Rumoare in sala.) Ori anunt acum o pauza, ca sa va mai temperati putin, ori continuam, dar intr-o anumita ordine.

Stimatii mei colegi,

Cine are sa discute ori in mod regulamentar, ori va rog, ati iesit, ati discutat colegial, ati revenit in sala.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Eu, de fapt, ca o replica, deci, domnului Cubreacov. Eu imi cer scuze ca noi nu i-am inminat dumnealui colac si busuioc, dar sedinta precedenta, tineti minte, eu am anuntat ca noi o sa avem sedinta deschisa, poftim, toti acei care doresc, dintre deputati, pot sa participe la sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.

Mai mult decit atit, insasi faptul, eu deja ma refer la problema pur juridica. Da, intr-adevar, legea nu este perfecta, trebuie sa, deci sa recunoastem acest fapt. Dar asa cum este, asa este. Si acolo e scris, intr-adevar, trebuie sa fie selectate doua comisii, dar in continuare, intr-adevar, asa cum a mentionat domnul Stepaniuc, dosarele personale sint prezentate in comisia de profil. De aceea noi tragem si concluzia.

Prima. Dosarele sint prezentate in comisia de profil. Din punct de vedere al corespunderii profesionalismului, cerintelor de profesionalism, candidaturile sint selectate de catre comisia de profil. Din punct de vedere juridic, daca toate candidaturile intrunesc conditiile respective legale prevazute de lege, verificam noi, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, ceea ce si am facut in sedinta de ieri.

Mai mult decit atit, anume comisia noastra a si depistat ca unul dintre candidaturile selectate nu corespunde cerintelor legale. Comisia juridica a indeplinit toate functiile si obligatiunile si de aceea domnul Cubreacov in sensul acesta nu are absolut dreptate.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Colegii la microfon,

Eu va rog, nu va suparati, permiteti-mi sa suspend dezbaterile, fiindca cred ca au fost 15 minute dezbateri la acest subiect, pe care il examinam in ziua de miine, cred ca ar fi suficient poate pe ziua de astazi.

Mai mult decit atit, cineva dintre antivorbitori a mentionat ca astazi, pe parcursul zilei, este timp suficient, sint sigur ca, precum a informat si domnul Turcan si domnul Stepaniuc, ambele comisii vor avea astazi sedinta pentru a continua examinarea si dezbaterile pe marginea candidaturilor pe simplul motiv ca, urmare a examinarii de catre Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, au fost depistate anumite lucruri care nu permit avansarea examinarii acestui subiect in sedinta plenului de astazi.

Miine revenim la acest subiect. Astazi, in cadrul comisiilor, sint sigur ca un numar important de subiecte, care se afla in dezbatere astazi in sala plenului, se vor epuiza, sint absolut sigur.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Rog intelegerea dumneavoastra. (Rumoare in sala.)

Stimati colegi,

haideti, profitati de sedintele comisiilor de astazi pentru a discuta absolut toate subiectele, inclusiv cele de procedura. Daca nu ajungeti la o clarificare a acestor subiecte, revenim, avem miine sedinta in plen si le discutam pe toate. Eu va rog foarte mult.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc foarte mult, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Problema pe care am dezbatut-o noi vine, in mare masura, si din lipsa claritatii in articolul citat din lege. Inteleg ca astazi comisiile se vor intruni separat, ori legea nu spune, Regulamentul admite de principiu convocarea de sedinte comune, ori nu va sti stinga ce face dreapta si vom ajunge din nou intr-o situatie de blocaj, de tensiune sau de eschivare, daca vreti, asa cum banuiesc eu ca am avut, a fost cazul pina acum.

Comisiile se puteau intruni si pina acum in sedinta comuna. Sa admitem ca se intrunesc separat, asa cum este intentia domnului Turcan, pentru ca dumnealui nu vrea sa participe intr-o sedinta comuna, nu a facut asemenea propuneri, nu si-a coordonat activitatea cu o alta comisie, sau n-au avansat propuneri Biroului permanent si daca concluziile comisiilor se vor contrazice, ce vom face, cum vom decide, care dintre aceste comisii e sesizata in fond, pentru ca nu avem claritate nici in acest moment.

Conform Regulamentului, presedintele, atunci cind trimite o chestiune sau alta in examinarea comisiilor, desemneaza una ca sesizata in fond si alta ca si coraportoare. Care este, in acest caz, comisia sesizata in fond, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sau comisia de profil, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa.

Deci, aceste lucruri trebuie sa le clarificam pentru ca in lege se invoca doua comisii, s-ar parea ca sint pe picior de egalitate, ca sint ambele sesizate in fond si noi asemenea situatii nu le avem prevazute de Regulamentul Parlamentului, care este lege organica.

De aceea, acelasi lucru putea sa-l spuna domnul Stepaniuc, ca nu a primit invitatie de la domnul Turcan sa participe la examinarea...

 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnule Cubreacov,

Mi-ati promis ca o sa vorbiti succint.

Stimati colegi,

Eu va rog foarte mult, acest subiect, da, este un subiect, dar nu este un subiect de procedura in cadrul sedintei, este mai mult un subiect de interpretare a legii pe care noi de la microfoane in aceasta sala nici nu putem sa o facem. Sa intelegem acest lucru. Ultima remarca scurta si avansat.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Foarte scurt, deoarece am fost vizat a doua data. Comisia nu se eschiveaza.

Domnule Cubreacov,

Eu va rog sa fiti foarte corect cind ceva vorbiti de la microfon.

Mai mult decit atit, domnul Stepaniuc a participat la sedinta comisiei si a prezentat toate materialele. Daca dumneavoastra nu sinteti informat, nu inseamna ca aceasta nu corespunde adevarului.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Comisia sesizata in fond este comisia domnului Stepaniuc, asa cum e si stipulat in lege, articolul 42. Comisia de profil, trebuie sa cititi legea, daca nu cunoasteti, poftim, intrati la Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si noi vom explica.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog, puneti toate punctele pe i in cadrul sedintelor de astazi dupa masa.

Va multumesc.

3 propuneri care au fost inaintate de colegii nostri, deci 3 propuneri care vizeaza modificarea ordinii de zi, care au fost contestate de luarile de cuvint ale altor colegi, respectiv, sint obligat sa le supun votului. Celelalte propuneri se considera a fi automat acceptate o data cu votul Parlamentului pe ansamblul ordinii de zi.

Deci, propunerea doamnei deputat Vitalia Pavlicenco, invitarea reprezentantului Guvernului la subiectul maxi-taxi. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

Colegii numaratorii,

Rog sa imi anuntati rezultatele.

 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 9.

Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata. Propunerea domnului deputat Veaceslav Untila referitor la transferarea pentru o perioada ulterioara a examinarii Proiectului nr.3778, deci in numele fractiunii...

Stimati colegi,

De fapt, doar in numele fractiunii, se fac asemenea propuneri. Proiectul de Lege nr.3778, cu referinta la proiectul Legii bugetului pe anul 2007.

Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 6.

Sectorul nr.3 19.

 

Domnul Marian Lupu:

25 de voturi. Propunerea nu este acceptata.

Propunerea domnului deputat Oleg Serebrian referitor la declaratia privind sustinerea Georgiei, declaratia, o propunere din partea a 8 deputati da? Precum am fost anuntat. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

22 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata.

Stimati colegi,

Eu nu am ratat nici o alta propunere asupra careia... (Rumoare in sala.)

Stimati colegi,

Pai, nu a fost contestata, pe care motiv, in momentul de fata, cu toate celelalte propuneri inaintate, care, intr-adevar, au cam scurtat din ordinea de zi de astazi destul de puternic...

Supun votului aprobarea ordinii de zi pentru ziua de astazi. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Doamna Cusnir,

Deci dumneavoastra ati facut remarca, eu am atras atentia la fel, sa fie un dialog mai eficient in acest sens, pentru a se aduce anumite explicatii. S-a terminat tot, s-a luat cuvint. Incepem examinarea subiectelor pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege nr.3368 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova si Regatul Tarilor de Jos cu privire la asistenta administrativa reciproca in domeniul vamal, semnat la 19 iunie 2006. Initiativa Presedintelui Tarii.

Prezinta reprezentantul Serviciului Vamal, daca nu gresesc. Va rog.

 

Domnul Nicolae Batrincea prim-vicedirector general al Serviciului
Vamal:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Luind in considerare tendintele de crestere a infractionalitatii transfrontaliere pe plan international si importanta deosebita a asistentei reciproce dintre serviciile vamale in ambele state, apare necesitatea punerii in aplicare a Acordului dintre Republica Moldova si Regatul Tarilor de Jos cu privire la asistenta administrativa reciproca in domeniul vamal, semnat la Chisinau, la 19 iunie 2006.

Ratificarea Acordului va asigura eficienta asistentei reciproce dintre administratiile vamale in vederea aplicarii corecte a legislatiei vamale; schimbul rapid de informatii cu privire la incalcarile legislatiei vamale; intensificarea actiunilor legate de prevenirea, investigatia si combaterea incalcarilor legislatiei vamale; intreprinderea masurilor necesare in vederea utilizarii corespunzatoare a livrarilor controlate; securitatea si facilitatea lantului comercial international de livrare; evaluarea si perceperea exacta a drepturilor de import si de export; implementarea prevederilor ce tin de masurile de prohibitie, restrictie si control.

Intrarea in vigoare a Acordului nu va necesita adoptarea sau aprobarea unor acte normative noi in vederea implementarii eficiente a prevederilor lui.

Conform Acordului, partile contractante vor renunta la toate pretentiile privind rambursarea cheltuielilor suportate in timpul aplicarii lui. Vor fi necesare cheltuieli doar in cazul in care expertii, martorii si translatorii din Republica Moldova, care nu sint functionari publici, vor participa la investigatiile incalcarilor legislatiei vamale efectuate la solicitarea Serviciului Vamal pe teritoriul Regatului Tarilor de Jos. In acest context, cheltuielile vor fi suportate de catre Serviciul Vamal.

Pornind de la cele expuse, propunem ratificarea Acordului, care va asigura aplicarea corecta a legislatiei vamale, prevenirea, investigatia si combaterea incalcarilor legislatiei vamale.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune atentiei dumneavoastra proiectul Acordului interstatal dintre Republica Moldova si Regatul Tarilor de Jos cu privire la asistenta administrativa reciproca in domeniul vamal, semnat la Chisinau la 19 iunie 2006.

Comisia a examinat proiectul respectiv, a ajuns la concluzia ca acesta in totalitate corespunde prevederilor tratatelor internationale, deci, prevede un schimb de informatie trimestriala dintre respectivele servicii ale Republicii Moldova si Olandei in domeniul vamal, inclusiv pentru persoanele juridice, pentru persoanele fizice, deci si se angajeaza ca sa pastreze confidentialitatea informatiilor livrate. Toate comisiile parlamentare au examinat proiectul la fel ca si Directia juridica si se expun pentru ratificarea proiectului prezentat.

Pornind de la cele relatate, Comisia pentru politica externa si integrare europeana solicita Parlamentului votarea proiectului de lege mentionat in prima si a doua lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stati.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3368. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea legii in lectura a doua, rog sa voteze.

Cu anuntarea rezultatelor, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 35.

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

Stimati colegi,

Tot sectorul 3. Stati sa va numar eu. 18.

Va multumesc pentru ajutor, domnule Plesca.

80 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3368 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2011 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2006. Initiativa legislativa a domnului deputat Veaceslav Untila.

Prezinta colegul nostru domnul Untila. Va rog.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Scoala medie din satul Marinici, Nisporeni a fost construita in anii 1966 1972 cu o capacitate de 380 de locuri. In momentul de fata in aceasta scoala invata 451 de elevi, iar din lipsa de gradinita, pe linga scoala activeaza trei grupe de pregatire cu 64 de copii. In total, scoala veche deserveste 515 de elevi si copii.

Prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.894 din 25 august 2005, scoala pentru 704 de locuri cu retele ingineresti ale scolii nefinisate a fost trecuta la capitolul continuarea constructiei. In baza acestei hotariri, se propune Parlamentului ca, la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006, pentru reproiectarea si constructia scolii si a gradinitei de copii pe baza scolii pentru
704 de locuri sa fie alocate 2 milioane 500 mii de lei.

Concomitent, pentru reparatia capitala a sediului primariei din satul Marinici Nisporeni, se propune alocarea a 150 mii de lei din bugetul statului pe anul 2006. Obiectul mentionat a fost construit in anul 1970 si pina in prezent nu a fost reparat, aflindu-se atazi intr-o stare avariata.

Stimati colegi,

Majoritatea parlamentara comunista are o traditie: tot ce vine din partea opozitiei dumneavoastra intr-un fel nu acceptati. Va rog foarte mult sa dati astazi dovada de intelepciune, fiindca locuitorii satului Marinici sint alegatori ai tuturor formatiunilor politice de astazi din acest Parlament.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Rog, comisia.

Cer scuze, a fost o intrebare, da, pentru coleg?

Domnule Untila,

Va rog. Si doamna, eu imi cer scuze ca nu am observat.

Microfonul nr.2, va rog.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu intrebare, dar o replica.

, , , 2006 , .

, , . , , 470 , , .

, , 2006 , , . : , , , .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul prezentat propune completarea anexei nr.5 la Legea bugetului. Imi cer scuze. Propune completarea anexelor 4 si 5 din Legea bugetului de stat pe anul 2006 cu pozitii noi privind alocarea de surse bugetare pentru reproiectarea scolii si repararea sediului primariei din satul Marinici raionul Nisporeni.

Comisia constata ca modificarea propusa atrage dupa sine majorarea cheltuielilor bugetare cu 2 milioane 650 mii de lei si care, in consecinta, vor invoca modificarea indicelor de baza la venituri si cheltuieli la bugetul de stat pe anul 2006. Proiectul prezentat si nota informativa la aceasta nu contine date referitoare la sursa de acoperire a acestor cheltuieli si, respectiv, propuneri de modificare a indicilor de baza a bugetului de stat.

Potrivit prevederilor articolului 131 alineatele (4) si (6) din Constitutie orice propunere legislativa sau amendament, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare, pot fi adoptate numai dupa stabilirea sursei de finantare si, respectiv, dupa acceptarea acestuia de catre Guvern.

In lipsa de resurse disponibile pentru finantarea cheltuielilor bugetare suplimentare, Guvernul, in avizul adoptat prin Hotarirea Guvernului din 3 iulie 2006, considera inoportuna promovarea proiectului de lege prezentat. Proiectul mentionat abordeaza o problema care nu este unica de acest fel si materialele anexate la aceasta nu contin o argumentare economico-financiara fundamentala, care sa avizeze prioritatea finantarii acestor obiecte in detrimentul altor obiecte similare. Pornind de la cele relatate si in contextul avizelor prezentate de comisiile permanente, Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de Guvern, comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre a fi respins.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

As vrea sa va intreb: este unicul proiect inaintat in care nu este indicata sursa de finantare? Am memorie foarte buna si chiar saptamina trecuta am adoptat aici un proiect de lege si de multe ori vine Guvernul si ne spune ca calculele vor fi prezentate ulterior, adica noi nu stim votam niste legi, niste scutiri care nu stim in ce suma si cum vor actiona asupra bugetului.

Eu cred ca noi, Parlamentul, trebuie sa analizam fiecare caz si sa ne spunem, sa nu asteptam ca, uite, Guvernul zice aici se poate, nu se poate. La noi, in Parlament, se practica foarte frecvent acest lucru. Cunosc foarte bine acest sat din raionul Nisporeni si multe alte sate. Intr-adevar, comparativ aici este o situatie foarte deplorabila. Si noi trebuie sa vedem care sint prioritare si sa nu zicem, ca, uite, lasa-l ca sint multe de acestea si, hai, sa le punem toate gramada. Si in special Comisia pentru politica economica, buget si finante, care respinge, practic, orice initiativa, fara sa o analizeze. Aduce niste argumente ca nu este cutare, ca nu este cutare. Sa ne aduceti niste argumente foarte clare, de ce anume acest proiect de lege se respinge, dar nu niste argumentari generale.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Va multumesc.

Dar, indeobste, ati vorbit in general despre legile, despre proiectele care au fost discutate in Parlament. Eu va rog frumos, trebuie sa discutam la concret. Si daca aveti intrebari, veniti in comisie, noi o sa va explicam.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte al comisiei,

Dumneavoastra ati motivat ca nu sint argumentari suficiente. Vreau sa va spun ca serveste ca argumentare Hotarirea Guvernului nr.894, care a trecut la capitolul continuarea constructiei acestui obiectiv, un moment. Si al doilea moment, este o chestie obiectiva ca 515 elevi si copii se afla intr-o incapere care asigura doar prezenta a 380 de locuri. Daca aceste doua lucruri sint niste argumente pe care dumneavoastra puteti sa le acceptati.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau sa va spun ca noi avem foarte multe exemple in republica, unde este necesar sa dam un ajutor. Dar nu putem sa acoperim toate necesitatile deodata.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului propunerea evocata de catre comisie in raportul acesteia. Cine este pentru respingerea proiectului de Lege nr.2011, rog sa voteze. Respingerea, da.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

52 de voturi. Proiectul de Lege nr.2011 este respins.

Proiectul de Lege nr.1838 pentru completarea anexei nr.5 la Legea bugetului de stat pe anul 2006. Initiativa domnului deputat Valeriu Guma.

Proiectul este prezintat de colegul nostru domnul Guma. Va rog.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In anexa nr.5 la Legea bugetului de stat pe anul 2006, la compartimentul invatamint prescolar, dupa pozitia raionul Ialoveni, se propune intorudcerea sintagmei raionul Orhei cu textul Reparatia cladirii gradinitei de copii, satul Cucuruzeni in suma de 760 mii de lei.

Vreau sa va spun ca astazi in satul Cucuruzeni nu exista gradinita de copii. Gradinita propusa pentru reparatie a fost avariata. In aceasta localitate in virsta de pina la 7 ani sint circa 120 de copii. Bugetul Primariei din sat nici pe departe nu poate acoperi cheltuielile date. Calculele au fost efectuate. A fost elaborat un proiect, care a fost prezentat conducerii raionului. Deci, unica speranta care poate fie ca sa fie reparata aceasta gradinita din sursele alocate de la buget.

Va multumesc.

Si rog sustinerea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Guma,

Va multumesc.

Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Proiectul prezentat propune completarea anexei nr.5 la Legea bugetului de stat pe anul 2006 cu o pozitie noua privind reparatia cladirii gradinitei de copii din satul Cucuruzeni, raionul Orhei. Comisia constata ca modificarea propusa atrage dupa sine majorarea cheltuielilor bugetare cu 760 mii de lei.

Proiectul prezentat si nota informativa la aceasta nu contine date referitoare la sursa de acoperire a acestor cheltuieli. Potrivit prevederilor articolului 131 alineatele (4) si (6) din Constitutie, orice propunere legislativa sau amendament, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai dupa stabilirea sursei de finantare si, respectiv, dupa acceptarea acestuia de catre Guvern.

Guvernul nu a acceptat aceasta propunere. Si modificarile operate in Legea bugetului anul curent, vara, tineti minte... Pornind de la cele relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante considera ca proiectul de lege in varianta prezentata nu poate fi acceptat spre examinare in Parlament si se propune de a fi respins, urmind ca, in contextul prevederilor Regulamentului Parlamentului si avizului Guvernului, autorii sa revina cu un amendament la acest subiect in cadrul examinarii in Parlament a proiectului Legii bugetului pe anul 2007.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Este o intrebare.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Nu stiu daca este o intrebare.

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea si eu sa ma refer, in aceeasi ordine de idei, la astfel de initiative legislative. In permanenta se vorbeste despre sursa care trebuie s-o caute acel care vine cu initiativa legislativa. Am impresia ca cu acest lucru ar trebui sa se ocupe Guvernul nostru, pentru ca, cred eu, ar fi in puterea lui sa o faca.

Anul acesta am fost, am participat, de fapt, la sedinta profesorilor din luna august chiar de aici din Chisinau. Cind am intrat in sala, pe masa de baza, de acolo de pe scena, era asternuta o fata de masa neagra. Imediat mi-a venit un gind dureros. Si mi-am pus intrebarea: oare chiar invatamintul nostru moare? Si
uitati-va ca acest lucru se intimpla in continuare. Sint foarte multe initiative legislative venite in Parlament pentru revigorarea institutiilor prescolare, a institutiilor preuniversitare, pentru ca ele, intr-adevar, se afla intr-o stare, foarte multe din ele se afla intr-o stare extraordinara.

Multe din ele au fost reparate cu ajutorul FISM-1, FISM-2 s.a.m.d. Dar in continuare ramin un sir intreg de institutii in care copiii, pur si simplu, nu au nici o conditie de a invata. Si atunci cind vin aceste initiative legislative, de ce trebuie sa le respingem pe toate, daca am putea face un alt lucru.

Deci, pentru anul curent sa introducem un numar de asemenea institutii, pentru anul viitor un alt numar sau chiar in fiecare jumatate de an sa facem o revizuire a acestor institutii si atunci, cred eu, am realiza si acel plan, cum se numeste el? Satul moldovenesc, revigorarea institutiilor preuniversitare din sate. Aceasta este parerea mea. Si pentru ca cel mai usor este de a respinge o initiativa de acest fel.

Dar trebuie sa ne dam seama ca acolo, in aceste institutii, se afla copiii care sint viitorul Republicii Moldova. Si prin atitudinea noastra pe care o luam asupra acestui fapt dam dovada de atitudinea pe care o avem fata de viitorul tarii noastre.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, eu vreau sa va raspund in felul urmator. Daca o sa ne referim la bugetul de stat, pe care noi l-am avut in anul 2001 la capitolul investitii capitale, au fost prevazute 80 de milioane de lei. In anul curent, dupa modificarea bugetului de stat, noi avem pentru investitiile si reparatiile capitale mai mult de 1 miliard de lei. Si sursele acestea sint indreptate pentru a repara, pentru a construi inclusiv si obiectele, scolile, gradinitele de copii s.a.m.d. Adica cresterea esentiala, dar, totusi, nu putem sa acoperim toate necesitatile.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Da, noi intelegem ca sint necesitati foarte mari si cred ca nici 20 sau 100 de bugeturi, pe care le avem actual, nu au sa acopere aceste necesitati. Dar vreau sa mentionez ca nu in fiecare zi si nu fiecare deputat, sa spunem asa, vine cu astfel de initiative. Cred ca, totusi, ele sint niste cazuri exceptionale, initiativa a fost facuta inca in luna mai.

Membrii comisiei, Guvernul a stiut si nu s-a luat in vedere nici la rectificarile pe 2006. Si, din pacate, nu se vede acest lucru nici in 2007. Vreau sa mentionez ca noi venim cu o initiativa de acest gen, care cere o interventie de urgenta. Adica este un caz exceptional, nu este ceva care poate fi aminat. Si nu intelegem, in acest caz, ca noi spunem ca nu avem surse, dar, totodata, la rectificarile din 2006 noi nu gasim surse, pe 2007 iarasi nu gasim surse. Se vede ca este o tendinta speciala cind sint ignorate unele cerinte, care vin de la alte formatiuni politice.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu ne induceti pe noi in eroare. Trebuie sa lucrati si cu Guvernul, si cu toate structurile respective.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului propunerea invocata in raportul comisiei, cea de respingere a proiectului de Lege nr.1838. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 25.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Marian Lupu:

52 de voturi.

Proiectul de Lege nr.1838 este respins.

Reexaminarea Legii nr.264-XVI din 28 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova.

Rog comisia. Domnul Turcan.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Legea nr.264 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, adoptata in Parlament la 28 iulie 2006, a fost prezentata pentru promulgare Presedintelui Republicii Moldova. Prin scrisoarea din 18 septembrie 2006, legea nominalizata a fost remisa Parlamentului spre reexaminare, cu obiectiile expuse in demersul respectiv.

Luind in considerare ca demersul dumneavoastra il aveti, as vrea sa ma opresc la rezultatele examinarii din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, deci, la obiectiile mentionate in demersul Presedintelui.

Comisia, in rezultatul examinarii, a constatat urmatoarele.

Primul moment. Considerind ca propunerea mentionata la punctul 1 din Demersul Presedintelui poate fi acceptata partial, membrii Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au convenit a propune Parlamentului modificarea articolului 125 alineatul (4) din Codul de procedura penala dupa cum urmeaza: La articolul 125 alineatul (4), dupa cuvintele: delict flagrant se introduc cuvintele: sau in situatii de urgenta in cazul infractiunilor deosebit de grave sau exceptional de grave, daca intirzierea obtinerii autorizarii ar provoca mari prejudicii activitatii de administrare a probelor.

Al doilea moment. In ceea ce priveste propunerea de a exclude din Legea nr.264 modificarile adoptate la articolele 431 si 446 din Codul de procedura penala, comisia a propus de a mentine hotarirea adoptata anterior din urmatoarele considerente. Pregatirea prealabila a raportului scris asupra recursului a fost conditionata de faptul ca anterior legislatia prevedea adoptarea numai a dispozitivului hotaririi.

Dupa adoptarea Codului de procedura penala anul 2003, practica judiciara s-a dezis de intocmirea raportului scris asupra recursului. Mai mult decit atit, intocmind raportul, judecatorul desemnat sau judecatorul asistent, de fapt, isi exprima opinia sa in scris asupra faptelor infractiunilor, inainte ca completul de judecata sa se retraga in Camera de deliberare, ce contravine principiului prezumtiei nevinovatiei consfintita la articolul 21 din Constitutie si la articolul 339 alineatul (1) din Codul de procedura penala, care stipuleaza: La deliberare iau parte numai judecatori in fata carora a avut loc judecarea cauzei. Completul de judecata delibereaza in secret.

Totodata, prin Legea nr.247 din 21 iulie 2006 privind modificarea si completarea unor acte legislative a fost modificat articolul 22 din Legea privind statutul judecatorului, al carui alineat (1), litera d) prevede raspunderea disciplinara a judecatorului in cazul nerespectarii secretului deliberarii.

Si ultimul argument al comisiei. Conform modificarilor operate la articolele 431 si 446 din Codul de procedura penala, judecatorii asistenti au fost exclusi. Instanta este obligata sa adopte hotariri motivate, care se aduc la cunostinta partilor. Prin urmare, a decazut necesitatea de intocmire a rapoartelor ca act procesual.

La punctul 3 din Demersul Presedintelui, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati accepta integral obiectiile asupra erorilor redactionale comise la punctele 29, 30, 38, 115 si 142 la redactarea acestei legi, indicate, cum deja am spus, in punctul 3 al Demersului Presedintelui. In legatura cu aceasta, deci, aceasta obiectie a Presedintelui poate fi acceptata integral.

Dupa examinarea Demersului Presedintelui au avut loc inca niste discutii si consultari cu Presedintia si cu autorul proiectului ce tine de modificarea articolului 125. A fost stabilit, in principiu a fost acceptata necesitatea modificarii acestui articol 125 in sensul precizarii cauzelor cind, in mod de urgenta, perchezitia poate fi efectuata fara autorizatie din partea judecatorului cu informarea in timp de 24 de ore.

Dar, totodata, practica reexaminarii si faptul ca aceasta propunere, care este formulata din partea comisiei, nu a fost prevazuta in proiectul initial al autorului, totusi consideram ca asemenea modalitate nu poate fi acceptata in acest caz. Autorul este de acord ca aceasta propunere referitoare la articolul 125 sa fie retrasa din aceasta lege. Si eu deja si pentru stenograma, urmeaza ca sa revenim cu o initiativa legislativa noua, in mod de urgenta sa fie revazute prevederile articolului 125, asa cum, de fapt, acum se propune din partea comisiei.

Luind in considerare cele mentionate se propune: la primul punct sa fie acceptata nu partial, dar sa fie acceptata propunerea Presedintelui ca sa fie exclusa modificarea articolului 125 cu urmatoarea initiativa care va fi inaintata in timpul apropiat. La punctul 2 sa fie mentinuta votarea, votul Parlamentului. Si la punctul 3 sa fie acceptate integral obiectiile Presedintelui.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte propuneri?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Autorul este in sala.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Noi sustinem raportul comisiei, deci, in varianta in care s-a raportat, dar de redactie si, poate, pentru stenograma mai mult. Noi cred ca am comis o greseala tehnica si in cadrul examinarii in plen in Parlament, si in cadrul examinarii la Presedintie. As vrea ca sa se ia act, fiindca la articolul 431 alineatul (2) nu s-au exclus cuvintele se intocmeste raportul. Deci, urma sa se excluda drept urmare a modificarii alineatului (1). Deci, de a aduce in concordanta, sa nu fie dublicitate. Aceasta pentru stenograma si la redactare sa se ia in considerare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, in timpul redactarii noi vom atrage atentia, caci, intr-adevar, asa a iesit, ca acele erori au fost comise la redactare. Ei, ma rog, graba permanent strica treaba. Spre regret, dar aceasta nu face fata Parlamentului suta la suta si noi trebuie sa fim foarte atenti.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

In aceste conditii supun votului. Cine este pentru adoptarea legii, tinindu-se cont de obiectiile Presedintelui Republicii Moldova, acceptate de comisie in modul in care acestea au fost evocate in raportul prezentat de comisie, rog sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 27.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 14.

 

Domnul Marian Lupu:

74 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi. Legea este adoptata.

Stimati colegi,

Acestea au fost, dupa modificarea importanta a ordinii de zi, subiectele care au ramas sa fie pentru sedinta zilei de astazi.

La aceasta ora, sintem la 11.08 Ora intrebarilor si interpelarilor.

Stimati colegi,

Pentru inceput, voi invita la tribuna centrala, ca de obicei, reprezentantii institutiilor guvernamentale, pentru a oferi raspuns la intrebarile dumneavoastra din joia trecuta. Il invit la tribuna centrala pe domnul Alexandr Bannicov, care va oferi raspunsuri la doua intrebari ale colegilor noastri din saptamina trecuta.

Domnule Bannicov, va rog.

Domnul Alexandr Bannicov Directorul General al Agentiei Relatii
Funciare si Cadastru:

.

.

,

!

.

.
75 , , .

, , .

18 2006 , 15- , , .

11 1027 , 392 . . , .

40 . . .

, , . , , , , .

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Bannicov.

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule Bannicov,

Nu sint multumit de raspuns, fiindca dumneavoastra trebuie sa va referiti la articolul 46 din Constitutia Republicii Moldova: Nimeni nu poate fi expropriat decit pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. Este scris foarte clar. Eu cred ca aici nu este nevoie ca noi sa... de 40 de milioane, de 1 027 de hectare. Noi vorbim despre un caz concret: 0,75 de hectare in satul Clocusna, proprietarul este concret, are titlu de proprietate si aceasta proprietate a fost sechestrata de stat si acum este situata pe teritoriul Ucrainei.

Domnule Bannicov,

Pe mine ma intereseaza, sa spuneti, cind aceasta cetateanca a Republicii Moldova, proprietara a acestui teren, detinatoare a titlului de proprietate, va fi despagubita conform articolului 46 din Constitutia Republicii Moldova? Cind? Spuneti concret.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

. , , , , , , , , , , , , , : ?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acesta e un raspuns foarte straniu. Eu cred ca colegii nostri parlamentari, in general, se vor mira, fiindca atunci cind noi punem in discutie Constitutia Republicii Moldova... Adica, noi punem la indoiala ca aceasta Constitutie in general exista. Noi punem la indoiala ca articolul 46 din Constitutie exista. Acolo este scris: prealabila si dreapta despagubire. Nu este vorba ca pe urma cineva trebuie sa plateasca. S-a luat proprietatea, trebuie de platit, pina ca aceasta proprietate sa fie luata. Eu cred ca aici sint juristi si sintem in Ziua juristului si fiecare, eu stiu, intelege ca este o incalcare a Constitutiei Republicii Moldova.

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu am inteles raspunsul domnului Bannicov, dumnealui cred ca mai mult nu poate spune... Eu reiterez aceasta interpelare adresata domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Si rog ca domnul Prim-ministru Vasile Tarlev, sa imi prezinte data cind cetateanca Tatiana Goreaci din satul Clocusna va fi despagubita pentru exproprierea terenului in proprietate privata pe care ea il detine conform titlului de proprietate 6219102015.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Da, este clar.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In conformitate cu articolul 46 din Constitutia Republicii Moldova.

Doamna Presedinte al sedintei,

Totusi, este straniu ca noi adresam interpelari domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, noi nu primim raspuns sub semnatura domnului Prim-ministru ca sa putem ataca aceasta in continuare in instante. Eu inteleg ca domnul Bannicov este seful Agentiei Relatii Funciare si Cadastru si este responsabil de politica in domeniul dat, adica ceea ce este legat de relatii funciare, dar am dori, totusi, sa vina in Parlament domnul Vasile Tarlev, fiindca Regulamentul prevede: sa vina acel caruia ii este adresata intrebarea. Sau macar deputatul sa fie informat in scris ca i se incredinteaza, eu stiu, unui sau altui demnitar sa vina in Parlament sa raspunda la interpelarea deputatilor.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Este clar. Va multumesc, domnule Bannicov.

La tribuna centrala se invita domnul Anatol Spivacenco.

Mai aveti una, da? Tot pentru domnul Valeriu Cosarciuc, da? Poftim.

 

Domnul Alexandru Bannicov:

, , , - .

, , . 4,63 2,83 .

, , . : , .

, 4,5 . , . , .

, 30 . , ,
259 720 000 .

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule Bannicov,

Iarasi aceeasi situatie. Eu am adresat si intrebarea: in baza carui document a aparut aceasta companie privata ca executare a acestor activitati? Transferul statiei, constructie s.a.m.d. Trebuia sa fie anuntat un concurs, sa participe la o licitatie deschisa, cine cistiga acela se ocupa. De ce in Hotarirea Guvernului nu a fost indicata concret firma Exdescom SRL si nu... eu stiu, alte companii sau eu nu stiu? In aceasta Hotarire de Guvern nu este scris ca a fost organizata o licitatie publica si, in urma licitatiei, aceasta companie a cistigat si va fi executorul acestor lucrari. Aceasta ma intereseaza.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

, , . . , . , , , . , , , - .

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Atunci va adresez o intrebare care se refera la activitatea dumneavoastra. De ce acestei companii i se da acest teren in folosinta, dar nu il cumpara, asa cum ar fi trebuit. Fiindca, conform Legii cu privire la pretul normativ al terenului, institutiile, administratia publuca este obligata sa vinda terenurile pentru constructie s.a.m.d. si sa vinda aceste terenuri la licitatie, nu pur si simplu sa fie transferate cuiva in folosinta pentru a construi ceva pe acest teren.

Acolo avem articol concret, in Legea cu privire la pretul normativ ca administratia publuca locala, acest teren este al administratiei, adica se afla pe teritoriul Chisinaului.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu are importanta. In orice caz, trebuie sa mearga, vinzarea terenului trebuie sa fie la licitatie, de ce el se da in folosinta, vreau sa va intreb?

 

 

 

Domnul Alexandr Bannicov:

, , , , , - 7 8 .

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

, -
35 .
30 . , , .

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Inseamna ca ceea ce dumneavoastra ati expus acum... aceasta companie nu primeste pamintul in folosinta, dar il primeste in proprietate, fiindca ea se achita prin constructia acestor... transferul statiei si plata pentru excluderea din circuitul agricol.

Domnule Bannicov,

Nu aveti logica in expunerea raspunsului.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

. , . , , , . , , .

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte si domnule Bannicov,

In hotarirea Guvernului este scris ca acest teren se da in folosinta. Acolo se spune numai ca Agentia va trebui sa elibereze titlul de detinator de teren acestei companii. Acolo nu scrie ca se da in folosinta. Adica, dumneavoastra veti fi obligat sa eliberati titlul de proprietate asupra acestui teren. Asa scrie in hotarirea Guvernului.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

4 , , . 4 .

, , . , , .

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna Presedinte,

Eu nu sint multumit de raspunsul domnului Bannicov. Eu doresc sa-mi reiterez aceasta intrebare: in baza caror acte legislative Guvernul efectueaza aceasta afacere cu o intreprindere privata Exdescom SRL? Si celelalte intrebari...

Si as vrea ca sa, ceea ce a spus si domnul Bannicov, ca nu tine de competenta lui sa raspunda la toate intrebarile incluse in aceasta interpelare. Si eu cer ca domnul Prim-ministru Vasile Tarlev sa vina aici, in Parlamentul Republicii Moldova, sau sa trimita o persoana competenta pentru a raspunde la toate intrebarile incluse in interpelare.

Eu va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Domnule Bannicov,

Va multumim mult.

 

Domnul Alexandr Bannicov:

.

 

Doamna Maria Postoico:

La tribuna centrala se invita Anatol Spivacenco, viceministrul agriculturii si industriei alimentare, pentru a da raspuns la interpelarile deputatilor Valentina Cusnir si Anatol Taranu.

Poftim.

 

Domnul Anatol Spivacenco viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:

Mult stimata doamna vicepresedinte,

Stimati deputati,

Referitor la interpelarea doamnei deputat in Parlament Valentina Cusnir privitor la situatia in Serviciul Veterinar: ce s-a facut cu el, citi angajati ai Serviciului au fost disponiblizati, ce este cu continutul declaratiei nominalizate si cum se respecta drepturile omului la acest capitol.

Deci, activitatea Serviciului Veterinar se bazeaza pe... in baza Legii nr.1538 din 23 iunie 1993 cu privire la activitatea veterinara. Serviciul Veterinar de Stat include institutiile si organizatiile veterinare subordonate de nivel republican si local, inzestrate cu atributii de supraveghere veterinara de stat care sint Centrul Republican de Diagnostica Veterinara, Serviciul Veterinar de Stat pentru Frontiera si Transport, serviciile sanitare veterinare de stat raionale si municipale. In intregime, in jur de 3 mii de colaboratori.

Excluziv de competenta Serviciului Veterinar de Stat tine profilaxia, diagnosticarea si tratarea bolilor infectioase si neinfectioase la animale, controlul asupra fabricarii, prelucrarii, pastrarii si livrarii produselor si materiei prime de origine animala, protectia populatiei de bolile comune omului si animalelor, expertiza sanitaro-veterinara a produselor de materie prima de origine animala, precum si expertiza sanitara a produselor vegetale comercializate la piata.

In momentul de fata este elaborat si remis Guvernului proiectul privind activitatea sanitaro-veterinara care prevede, deci, reorganizarea acestui Serviciu la cerintele Uniunii Europene.

In prezent, in republica activeaza si sint autorizate 17 clinici veterinare dintre care 14 sint cu sediul in municipiul Chisinau, avind angajati in jurul la 22 de medici veterinari. In urma numeroaselor plingeri parvenite de la locuitorii municipiului Chisinau, referitor la sistarea activitatii unor clinici veterinare, au fost formate comisii mixte din colaboratori ai Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, Centrului National de Medicina Preventiva, Serviciul Sanitar Veterinar de Stat al municipiului Chisinau care s-au deplasat pe loc pentru a studia care este situatia si in ce constau aceste plingeri.

Deci, au fost supuse controlului 8 clinici veterinare si 7 cabinete medicale. In primul rind, deci de la prima etapa, toate aceste plingeri cind am cautat cine a scris aceste... autorii, deci ori scrisorile nu erau semnate sau deci nu se adevereau titularii acestor scrisori.

In rezultat, temporar a fost sistata activitatea numai a unei clinici, pentru a aduce in coordonanta activitatea cu cerintele, normele sanitare si legislatia in vigoare.

Privitor la pastrarea confidentialitatii profesionale de catre salariatii Serviciului. Conform legislatiei in vigoare, unele subdiviziuni ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare sint obligate sa pastreze confidentialitatea in plan profesional, mai cu seama unitatile care au atributie nemijlocita la preparatele biologic active si la culturile vii.

Declaratia de confidentialitate constituie un act ce tine de atributiile functionale ale angajatului, ceea ce nu lezeaza drepturile constitutionale ale omului, fiind inaintata spre familiarizarea si semnarea tuturor angajatilor Centrului de Diagnostica Veterinara ca o cerinta a standardului moldovenesc SM ISO EN 17 025, cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1168 ST, din 6 septembrie 2002.

Nerespectarea cerintelor acestui standard poate compromite activitatea laboratorului, ceea ce va genera incredibilitate din partea clientilor.

Privitor la patrimoniul Serviciului Veterinar. Patrimoniul acestuia este patrimoniul de stat la institutiile statale. In majoritate, intreg patrimoniul tine de proprietatea unitatilor teritorial-administrative. Deci, in Serviciul de Stat, practic, este numai Centrul de Diagnostica Veterinara si 37 de masini ale Serviciului, Inspectoratului Veterinar de Stat. Pe parcurs, instrainari ale patrimoniului nu au fost, din contra, se intreprind toate masurile pentru dotarea, repararea, aducerea in coordonanta cu cerintele europene a tuturor patrimoniilor intreprinderilor de stat.

Privitor la disponibilizarea angajatilor. In momentul de fata institutia nu se afla in proces de reorganizare, ceea ce nu serveste drept temei de disponibilizare a salariatilor. La etapa actuala, in Serviciu, din contra, avem o necesitate sau sint in jurul la 25 la suta locuri vacante. Noi avem nevoie in jur la 250 de medici veterinari. Deci, sintem in cautare si, totodata, am marit si numarul de studenti care studiaza aceasta profesie, pentru a completa efectivul cu cadrele necesare.

Deci, aceasta este problema la capitolul mentionat. Cu mare placere, toti acei care vor sa lucreze in Serviciu se adreseaza si sint angajati cu mare placere, dar acei care nu vor sa lucreze, desigur, conform Codului muncii, sint sanctionati.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc domnule viceministru pentru raspunsul dat.

Desigur, aveti sabloane pentru orice intrebare, raspunsuri, asa. Totul e bine si frumos. Dar vreau sa va spun ca tocmai nu este asa situatia si nu in zadar in interpelarea mea am citit primul punct din acea declaratie care trebuie sa o semneze la ziua de astazi angajatii acelei institutii, unde, dupa cum spuneti dumneavoastra, 25 la suta din locuri sint vacante. Pastrarea confidentialitatii tuturor datelor, informatiilor si documentelor de care am luat cunostinta in timpul realizarii atributiilor de serviciu, indiferent de nivel, loc de munca nemijlocit sau institutie.

Domnule ministru,

Este foarte clar spus si vreau sa va spun ca chiar ieri sau cind, ati pierdut un caz in judecata, omul s-a adresat, eu nu am stiut despre el, s-a adresat in rezultatul interpelarii mele. Astazi, eu nu vreau sa va fac aici niste replici dumneavoastra. Eu voi analiza personal situatia din acest domeniu, fiindca fara foc nu iese fum si cred ca voi reveni ulterior cu o noua interpelare mai precisa, pe puncte, asa cum trebuie.

Ceea ce mi-ati spus dumneavoastra astazi, nici pe departe nu reflecta situatia din Serviciul Veterinar al tarii.

Multumesc.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

In orice serviciu sint si neajunsuri in activitate, evident si unele greseli. Cel care nu munceste, nu face greseli. Eu va invit pe dumneavoastra personal impreuna cu mine ca sa trecem toate aceste institutii, ca sa luam cunostinta de probleme, sa discutam cu colectivele si sa scoatem aceste probleme.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Asa vom face numaidecit.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Cu mare placere.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc de invitatie.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Spivacenco.

La tribuna centrala se invita domnul director adjunct Stanislav Gordea.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Nu, mai am eu inca...

 

Doamna Maria Postoico:

Dumneavoastra aveti...

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Da.

Mult stimata doamna vicepresedinte,

Stimati deputati,

Referitor la examinarea interpelarii domnului Anatol Taranu, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, expusa in cadrul sedintei in plen din
12 octombrie curent la adresa Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare referitor la care au fost temeiurile juridice sau de alta natura pentru restabilirea in functie a domnului Prodan in caz in care acuzatiile aduse dumnealui de catre Procuratura Generala nu s-au adeverit si nu au fost, nu au existat incalcari grave in procesul de desfasurare a licitatiei invocate si de ce persoana respectiva nu a fost restabilita in functia initiala.

Deci, domnul Prodan a fost eliberat din functia de director al Centrului Republican de Diagnostica Veterinara in baza ordinului ministrului nr.58 din
23 martie 2006 in conformitate cu prevederile articolului 86 alineatul (1) literele k), o) si p) din Codul muncii.

Deci, este de accentuat faptul ca pina in prezent ministerul nu detine informatii oficiale, inclusiv de la Procuratura Generala privind careva sanctiuni penale sau admistrative aplicate domnului Prodan. Si, respectiv, prin prisma prevederilor articolului 21 din Constitutia Republicii Moldova, orice persoana acuzata de un delict este prezumata nevinovata pina cind vinovatia sa va fi dovedita in mod legal. In cursul unui proces judiciar public cu pronuntarea unei hotariri definitive, prin urmare, va informam ca la solicitarea presedintelui raionului Floresti si la cererea personala a domnului Prodan, dumnealui a fost angajat in functia de medic-sef veterinar al raionului Floresti.

Printre altele, legislatia si prevede ca la inaintarea administratiei publice locale prin ordinul ministrului se confirma in functia respectiva de medic veterinar al raionului. Deci, acesta este raspunsul nostru la aceasta intrebare.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule ministru.

Eu am primit acest raspuns. De fapt, eu nu am solicitat raspuns la intrebarea daca Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare respecta prezumtia nevinovatiei.

Si, de fapt, raspunsul care mi-a fost dat, este unul formal si perfect. Din acest punct de vedere nu am nici o pretentie fata de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.

Astept un raspuns din partea Procuraturii. Problema insa este ca in ordinul pe care mi l-ati remis, despre destituirea din post a domnului Prodan, sint indicate incalcarile vadite care au fost comise in cadrul desfasurarii licitatiei respective. Domnul Prodan a fost destituit pentru incalcarea conditiilor desfasurarii licitatiei.

De fapt, intrebarea a fost indirecta in sensul urmator. Daca aceasta licitatie nu s-a desfasurat in conditii perfect legale, de ce ministerul nu a anulat rezultatele acestei licitatii. Acolo este vorba despre un prejudiciu adus statului in valoare de
1 milion 300 mii de lei. Mai putin ma intereseaza soarta personala a domnului Prodan. Pina la urma va clarificati dumneavoastra, este omul din sistemul dumneavoastra si dumneavoastra va clarificati.

E semnificativ faptul ca presedintele raionului Floresti angajeaza sau vine cu o initiativa de angajare in cimpul muncii a unei persoane care, din cite inteleg eu, se gaseste, are, deci, dosar penal si este cercetat in acest dosar, il priveste pe presedintele raionului. Poate au relatii speciale. Ce e cu licitatia, a fost ea anulata sau nu, prejudiciul statului a fost restituit sau nu? Aceasta este problema.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Da. Domnule deputat,

Eu o sa va raspund, ca sa fie clar, la aceasta intrebare. Deci, problema consta in aceea ca organele de drept se vor expune asupra faptului cit de corecta sau necorecta a fost aceasta licitatie. Dar singur faptul ca aceasta licitatie a avut loc in luna decembrie si ca sursele financiare preconizate pentru procurarea acestui utilaj trebuiau sa fie insusite pina la anul nou, deci este si un subiect care, practic, ori pierdem toata suma respectiva sau punem la indoiala niste componente, desi, din punct de vedere legal, daca luam toate conditiile tehnice s.a.m.d., procedura s-a respectat.

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc domnule ministru.

Si, totusi, ma intereseaza, milionul cela, ce s-a intimplat cu el? El se intoarce inapoi statului sau nu se intoarce, sau de cineva a fost insusit. Dumneavoastra spuneti ca Procuratura trebuie sa se clarifice. Sint de acord.

Doamna Presedinte al sedintei,

Astept raspunsul Procuraturii, fiindca a fost interpelat si ministerul, si Procuratura.

Va multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Anatol Spivacenco:

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule ministru.

La tribuna centrala se invita domnul Stanislav Gordea, director adjunct al Agentiei Nationale pentru Reglementare in Telecomunicatii si Informatica, pentru a da raspuns la interpelarea doamnei deputat Valentina Golban cu privire la modificarea regulamentului privind testarea serviciului telefoniei fixe contra plata.

Poftim, domnule director.

 

Domnul Stanislav Gordea director adjunct al Agentiei Nationale pentru
Reglementare in Telecomunicatii si Informatica:

Stimata doamna vicepresedinte,

Stimati domni deputati,

Permiteti-mi sa prezint raspunsul si informatia referitor la interpelarea doamnei deputat Valentina Golban cu privire la modul de furnizare a serviciilor de informatie prestate de Societatea pe Actiuni Moldtelecom cu incepere de la
1 septembrie 2006.

In acest context, comunicam urmatoarele, ca acest operator a inceput furnizarea informatiei despre numerele de telefon ale abonatilor sai contra plata prin intermediul serviciului 1189 in baza Hotaririi nr.20 din 30 decembrie 2005 a Consiliului de Administratie al Agentiei Nationale pentru Reglementare in Telecomunicatii si Informatica, prin care au fost aprobate unele modificari la Regulamentul privind prestarile serviciilor de telefonie fixa.

Precizez ca acest Regulament este un act normativ obligatoriu pentru toti prestatorii de servicii care activeaza pe piata corespunzatoare de servicii si nu mai este numai cu referinta la Societatea pe Actiuni Moldtelecom.

Consiliul a operat modificarile date la solicitarea administratiei Moldtelecom-lui dupa ce a supus unei analize minutioase argumentele aduse de acest operator si calculele tarifului pentru serviciul 1189.

Pina la aprobare, proiectul hotaririi mentionate a fost discutat in cadrul audierilor publice cu toti operatorii telefoniei fixe locale, care activeaza pe piata respectiva. Hotarirea ANRTI stipuleaza ca operatorii de telefonie fixa ofera gratuit informatie despre numerele de telefon ale abonatilor sai in cazul in care solicitantul, la cererea sa, prezinta date concrete despre abonat sau in cazul in care acesta prezinta date incomplete despre autoritatile administratiei publice centrale si locale, despre institutiile medicale si farmaciile din republica. In celelalte cazuri aceste informatii se ofera solicitantilor contra plata.

Consiliul de Administratie al Agentiei a luat aceasta decizie in conformitate cu prevederile articolului 21 din Legii telecomunicatiilor, care stipuleaza: Serviciile de telecomunicatie se presteaza contra plata. Drept motiv esential al modificarilor operate in acest Regulament a servit necesitatea de a aduce sistemul de furnizare a informatiei despre numerele de telefoane ale abonatilor de telefonie fixa in corespundere cu principiile economiei de piata si cu practica aplicata in tarile europene si in tarile CSI.

Pe de alta parte, Agentia nu are dreptul sa se implice in activitatea economica a operatorilor si sa ii impuna sa presteze servicii de telecomunicatii gratuite. In conformitate cu legislatia in vigoare, Agentia aproba, consultind Guvernul, numai tarifele la serviciile publice de telecomunicatii si informatica de baza, prestate de operatorii cu situatia dominanta pe piata sau cu putere semnificativa pe una din pietele relevante din acest domeniu.

Deci, serviciile de informatii prestate de SA Moldtelecom si de alti operatori de telefonie fixa nu pot fi catalogate drept servicii publice de telecomunicatii de baza, ceea ce inseamna ca ANRTI nu are dreptul sa aprobe tarifele la aceste servicii. Si in asemenea cazuri Agentia are dreptul si este abilitata numai cu dreptul de a controla daca titularul de licenta aplica corect tarifele stabilite, daca acestea corespund costurilor reale de prestare a serviciilor respective si daca ele nu sint tarife de daping in conditiile unei piete liberalizate si de concurenta.

In opinia noastra, aceasta problema a fost generata nu atit de implementarea serviciului cu plata 1189, ci de informarea nesatisfacatoare a utilizatorilor serviciului mentionat de catre SA Moldtelecom despre menirea si conditiile de prestare a acestui serviciu si de instruirea insuficienta a angajatilor Centrului de Apel inainte de a lansa serviciul nominalizat.

Tin sa mentionez ca, dupa primele doua saptamini de la lansarea de catre Moldtelecom a acestui serviciu, in urma unei serii de adresari ale utilizatorilor atit la agentie, cit si la operator si in presa, noi am intervenit si am solicitat operatorului sa prezinte propuneri privind extinderea listei de intreprinderi si institutii publice care cad sub incidenta noii prevederi a Regulamentului privind prestarea gratuita a informatiei despre numerele de telefon dupa date incomplete.

Moldtelecom a prezentat deja propuneri in acest sens, care se afla in prezent in faza de examinare si este vorba de garile feroviare, garile auto, aeroporturi si porturi fluviale, de serviciile de urgenta si dispeceratele intreprinderilor comunale, de institutiile prescolare, preuniversitare si universitare, de asociatii de protectie a drepturilor consumatorilor, de Casa Nationala de Asigurari Sociale, de Compania Nationala de Asigurari in Medicina si de structurile acestora in teritoriu.

Dupa luarea deciziei corespunzatoare Moldtelecom-ul si alti operatori de telefonie fixa vor presta informatia referitoare la aceste institutii, pe care le-am nominalizat, dupa date incomplete gratuit.

 

Doamna Maria Postoico:

E tot, da.

 

Domnul Stanislav Gordea:

In cele ce urmeaza eu as vrea sa raspund la intrebarile puse concret de doamna Golban.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

 

Doamna Valentina Golban:

Doamna Presedinte al sedintei,

Eu as vrea sa imi permiteti sa ii multumesc domnului director adjunct al Agentiei Nationale pentru Reglementare in Telecomunicatii si Informatica Stanislav Gordea. Sa ii multumesc pentru faptul ca a gasit posibilitate sa se intilneasca ieri si am discutat deja subiectul, problema, pe multe pozitii m-a si convins, am primit raspunsul si in varianta scrisa.

Ii multumesc.

As vrea sa fie, adica, la raspunsul pe care l-a dat, sa se opreasca, pentru ca celelalte raspunsuri le am in varianta scrisa. Aceasta interpelare, am rugat sa veniti sa raspundeti la interpelarea facuta de mine nu atit pentru mine, cit pentru cetatenii care m-au rugat si mi-au adresat aceasta interpelare.

De aceea, va multumesc mult pentru aceasta.

Dar va rog foarte mult sa tineti dumneavoastra la control de comun acord cu Moldtelecom-ul, care, cel putin, ati gasit aceasta intelegere de a extinde lista intreprinderilor, institutiilor, a caror activitate se desfasoara in domeniul sanatatii, social, de interes public. Si eu cred ca este corect ca aceasta informatie sa fie obtinuta de la operator chiar si prin informatie incompleta.

Eu nu ma refer la adrese, telefoane ale restaurantelor, barurilor. Imi dau bine seama ca construim relatiile economiei de piata, ca acest centru de apel necesita cheltuieli financiare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Gordea,

Multumesc mult.

Trecem la celelalte chestiuni. Intrebari si interpelari.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare este adresata Serviciului de Informatii si Securitate, mai exact domnului director Ion Ursu. In ultimul timp, in contextul procesului de autodesfiintare a Aliantei Moldova Noastra, fosti colegi de partid mai recenti si mai vechi, regasiti cu totii pe frica de libertate, se dedau diferitelor afirmatii si aluzii despre o presupusa colaborare a mea cu securitatea sub regimul sovietic.

Desi am declarat public ferm ca nu am fost nici pe departe o persoana importanta ca sa prezint vreun interes pentru acel regim, precum cred ca nu sint nici acum o persoana prea importanta, exceptind functia de deputat pe care o am alaturi de alti 100 de colegi. Desi am declarat ca nu am detinut functii remunerate in organele sovietice de Partid Comunist sau de comsomol, iata ca, in lipsa altor argumente unele persoane, inclusiv trecute in anonimat, isi permit insinuari lipsite de temei.

De aceea, in calitate de deputat, solicit SIS-lui sa imi prezinte dosarul si sa imi asigure accesul la propriul dosar, sa il faca public oricare ar fi el, de colaborare sau de urmarire, ca o fi vorba de politie politica sau de victima a politiei politice, ca o fi incluzind declaratii la securitate de informator, colaborator, rezident, ofiter de securitate. Iata ca am si invatat terminologia, urmarind ce se intimpla in Romania. Deci, sa imi prezinte ori sa faca public orice exista la SIS despre mine. Si daca SIS nu are ce prezenta, sa mi se dea un raspuns.

Inteleg foarte bine ca declaratiile oponentilor politici au menirea sa imi inchida gura. Aceasta pentru ca ma declar deschis romanca, pentru ca apar limba romana, cer iesirea din CSI si integrarea in Uniunea Europeana si NATO, pentru ca nu incap in tiparele nonlibertatii ce se poarta in Republica Moldova, derajindu-i astfel pe unii si pe dreapta, si pe stinga.

Totusi, cred ca e timpul sa punem capat practicilor de anihilare a oponentilor prin folosirea unor informatii inventate in special de acei cu cel mai mare acces la arhive sau de formatorii de dosare. Si vreau sa fiu un prim exemplu in acest sens.

De asemenea, va anunt ca am declansat procesul de consultari cu reprezentanti ai societatii civile asupra conceptului legii lustratiei, care, din motive obiective, e mai complicat, fiind legat de gindirea conceptului despre CNSAS moldovenesc, Comitet national pentru studierea arhivelor securitatii.

Lansez, cu aceasta ocazie, atit colegilor doritori de a se include in procesul de pregatire, cit si celor care se considera specialisti, indemnul si invitatia sa se alature acestui efort. Ii invit si pe specialistii de la SIS la o colaborare in pregatirea Legii lustratiei, iar pe colegii deputati interesati de o asemenea lege si de adevarul despre colaborarile din trecut sa isi solicite si ei dosarele, demonstrind ca nu se tem de ce au facut sau ca vor sa auda toata lumea ca au fost mereu mai curati ca lacrima.

A doua interpelare o adresez conducerii Aeroportului International Chisinau, precum si serviciilor competente care exercita controlul pasapoartelor si al pasagerilor in vederea securitatii zborului: SIS, Serviciul Vamal, alte organe implicate, conform prezentei lor legale acolo.

Pe data de 11 octombrie, intre orele 15.00 si 16.00, la controlul pasapoartelor in Aeroport pentru cursa Chisinau-Bucuresti, inspectorul din partea Serviciului Graniceri a intrebat o persoana, o ziarista, care i-a prezentat un pasaport extern emis de Republica Moldova, daca nu cumva are si pasaport romanesc? Inspectorul, o doamna, fiind intrebata de mine, ca deputat, de ce o intereseaza acest fapt, nu a dat un raspuns in baza legii, ci a invocat argumentul extrem de convingator ca asa trebuie.

La insistenta mea de a afla de ce adreseaza aceste intrebari de natura sa intimideze persoana, daca nu cumva dinsa are misiunea sa colecteze informatii pentru SIS, de care nu mai tine Serviciul Graniceri, lucratoarea nu a avut un raspuns, incercind sa se eschiveze prin bilbiieli neinteligibile.

Solicit sa mi se prezinte baza legala pentru adresarea acestor intrebari. Sa mi se spuna ce se face pentru a nu se comite asemenea abuzuri fata de cetateni? Si cind Serviciul Graniceri va inceta sa se comporte ca instrument al politiei politice in Republica Moldova in spiritul practicilor sovietice, dar contrar legislatiei in vigoare?

De asemenea, cu prilejul controlului securitatii pentru acelasi zbor, o lucratoare de la Serviciul Vamal si de Securitate a zborului mi s-a adresat in limba rusa, limba oficiala a unui alt stat, Rusia, in momentul controlului meu aproape corporal, chiar daca am pasaport diplomatic.

Ma intereseaza, in baza carei legi se comporta astfel angajatii ce asigura controlul cetatenilor, care inca nu stiu ca limba de stat in Republica Moldova nu e in nici un caz rusa, ci romana, precum e numita si in Declaratia de Independenta a Republicii Moldova. Si care, prin urmare, pentru asemenea incalcari ale legii trebuie exclusi sau mutati la un alt gen de serviciu, ca sa nu aiba, cel putin, contacte cu cetatenii. Astept raspuns de la tribuna Parlamentului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Interpelarea o adresez domnului ministru al justitiei, domnului Vitalie Pirlog. La 2 iunie curent v-am adresat, in calitate de agent guvernamental, o interpelare si am solicitat sa fiu informat in conformitate cu legislatia in vigoare despre mai multe aspecte ale unei probleme importante, cred eu, pentru societate dosarele pierdute la CEDO, consecintele acestora asupra bugetului tarii si asupra persoanelor care se fac vinovate de incalcarile sanctionate de Curtea de la Strasbourg. Cauzele care impiedica publicarea hotaririlor CEDO in Monitorul Oficial, asa cum expres prevede legislatia in vigoare, inclusiv Legea cu privire la agentul guvernamental.

Pina in prezent nu am primit din partea dumneavoastra nici un raspuns. Mai mult decit atit, raspunsurile parvenite din partea Agentiei Informationale de Stat Moldpres denota ca dumneavoastra ati fost, in repetate rinduri, contactat de catre dinsii in problema publicarii, in stricta conformitate cu legea, a hotaririlor Curtii Europene. De aceea, solicit repetat sa fiu informat in scris despre problema data.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc.

Anunt pentru ora 14.00 sedinta Comisiei pentru cultura stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa. Sedinta o sa fie publica, este invitata si mass-media.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Am prima interpelare la adresa domnului Telescu. Vineri, intre orele 21.35 si 21.50 a fost prezentat un film. La prima etapa nu am reusit sa ii dau o calificare, ca, pina la urma, sa inteleg ca, de fapt, a fost un film artistic cu denumirea de Un om al actiunii. Intrebarea vine, daca vreti, as vrea urmatoarele raspunsuri: cine a facut acest film? Care a fost costul? Cine a suportat cheltuielile? Si, totodata, care a fost costul emisiei propriu-zise?

Stimati colegi,

Eu, nu stiu daca ati vizionat acest filmulet. Tot ce credeam pina acum ca se face in Chisinau sub patronajul direct al Presedintelui Republicii Moldova si cu foarte multi bani de la bugetul de stat, ni s-a incercat sa ne demonstreze ca toate aceste lucrari, incepind de la Memorial, terminind cu strazi, scuar, Stefan cel Mare, le-a facut mai ca un singur om al actiunii, care, de fapt, este un primar interimar al Primariei Chisinau.

Eu cer in plen raspuns la intrebarile pe care le-am invocat. Este clar ca si ideea m-ar interesa. Un lucru important ca aceasta emisiune sau film artistic, cum l-am calificat eu, nici nu a fost inclus in grila de programe. Si, din cite stiu eu, in ultimul moment a fost adus de cineva in graba si introdus in grila respectiva.

Vreau sa va anunt, daca sa spun sau sa afirm, ca daca, la prima vedere, acest lucru nu este important, efectul, de fapt, este unul destul de negativ si ar trebui chiar sa luam atitudine pe marginea acestei situatii.

A doua interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova. Si iarasi sint nevoit sa aduc aminte ca noi in Parlament in ultima sedinta din sesiunea primavaravara am instituit o comisie speciala, care urma sa supravegheze implementarea legislatiei in domeniul administrarii terenurilor proprietate exclusiva a statului. Din pacate, comisia a fost fondata, ea inca nu activeaza, sper ca va incepe lucrarile pentru a clarifica anumite situatii.

In aceeasi ordine de idei, as vrea ca Guvernul sa prezinte o informatie in plenul Parlamentului vizavi de vestitul plan Gradina Moldovei. Noi am discutat foarte contradictoriu in Parlament asupra proiectului respectiv, ca, pina la urma, eu din presa, in orice caz, si m-am uitat in hotarirea Guvernului, acest proiect deja dintr-un proiect de stat s-a transformat intr-un proiect strict privat.

In aceasta ordine de idei, vreau sa imi fie prezentata o informatie: care a fost motivatia? Ce se urmareste prin acest proiect? Calculele s.a.m.d. Care va fi contributia statului in realizarea proiectului respectiv?

Va multumesc.

Si o mica precizare pentru Cancelarie. Rog raspunsurile respective sa fie prezentate nu joia viitoare, dar peste o joi, in doua saptamini. Nu am sa fiu prezent saptamina viitoare.

Si, totodata, vreau sa aduc aminte ca urma sa primesc raspuns in termenul stabilit de lege, 14 zile, din cite stiu eu, la intrebarea privind transmiterea datoriilor de la Gazprom Companiei private rusesti Factoring. Doua saptamini au trecut, informatia nu este prezenta.

In aceeasi ordine de idei, si acest raspuns sa fie transferat peste doua saptamini.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

In scopul intensificarii asa-zisei lupte cu coruptia, in ultimul timp, Guvernul Republicii Moldova a inaintat in Parlament mai multe proiecte de legi prin care, de fapt, se mimeaza niste actiuni de eliminare a flagelului coruptiei din societate. M-as referi la proiectul de Lege cu privire la expertiza anticoruptie, la proiectul Codului functionarului public, la proiectul de modificare a mai multor acte normative, urmare a adoptarii si implementarii carora va fi instaurat un sistem de turnatori in organele administratiei publice locale si centrale.

In acelasi timp, Guvernul insusi, prin inactiunile sale, ba chiar prin neglijarea legislatiei, impinge functionarii publici si in mod special colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne la acte de coruptie, fiind pusi in situatie de a nu avea surse suficiente pentru existenta, intretinerea familiilor si altora. Din informatia pe care o detin, am constatat ca, pina in prezent, colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne isi primesc salariile in conditiile existente de pina la adoptarea si publicarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar.

La situatia de la 1 octombrie 2006, datoria statului la compartimentul retribuirea muncii constituie 53,6 milioane de lei fata de aproape 7 mii de colaboratori ai organelor de politie. Avind in vedere cele expuse mai sus, cer domnului Vasile Tarlev:

1. Lichidarea urgenta a restantelor la salarii fata de toti colaboratorii organelor de forta.

2. Prezentarea in sedinta Parlamentului peste o zi de joi a explicatiilor de rigoare asupra faptelor evocate mai sus.

Cer Procurorului General anchetarea faptelor de neexecutare de catre Guvernul Republicii Moldova a Legii cu privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar si aplicarea masurilor adecvate prevazute de legislatie fata de persoanele de raspundere implicate in acest caz.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna Presedinte.

Astazi, Parlamentul a respins propunerea de a examina aici sau de a audia aici, in plen, informatia la capitolul microbuse. Cred ca nu este prima data cind se intimpla acest lucru, cind unele faradelegi se mai ascund.

Eu am adresat chestiunea respectiva chiar acum trei patru saptamini de zile la Guvern, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Cu mare intirziere am primit un raspuns superficial la capitolul respectiv. De aceea, rog ca joia viitoare, in plenul Parlamentului, domnul Prim-ministru sa prezinte informatia respectiva la chestiunile abordate in adresarea catre dumnealui.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Marcel Raducanu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea este adresata domnului ministru al administratiei publice locale Vitalie Vrabie.

Stimate domnule ministru,

Cred ca este inadmisibil faptul ca in anul 2006, deci, o strada intreaga din Municipiul Chisinau timp de trei ani de zile sa nu fie racordat la retelele electrice. Ma refer la strada Crizantemelor, sectorul Centru al Municipiului Chisinau. Un grup de 39 de locatari ai sectorului privat s-au adresat de nenumarate ori atit la Directia constructii capitale a Primariei Chisinau, cit si la Retelele electrice Centru.

Cu parere de rau, pina astazi nu s-a hotarit nimic, din motive de tergiversare a intrebarii. Luind in considerare cele expuse mai sus, cer interventia dumneavoastra in aceasta problema. Cer sa fiu informat despre solutionarea acestei probleme in plenul Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Interpelare catre domnul ministru al economiei si comertului. Este stiut ca Republica Moldova se confrunta cu grave probleme comerciale externe. Dupa embargoul impus de Federatia Rusa la importul de vinuri din Republica Moldova, soldul negativ al balantei comerciale externe ar putea ajunge la finele anului la un nivel ingrijorator de 1,6 miliarde de dolari americani. Situatia va deveni si mai grava dupa 1 ianuarie 2007, cind Romania, cel de al treilea, ca pondere, partener comercial extern al Republicii Moldova, va adera la Uniunea Europeana. In realitate, in relatiile economice cu statul vecin vor intra in vigoare regulile Uniunii Europene.

In acest context, unica noastra sansa este obtinerea sistemului de preferinte comerciale autonome in comertul cu Uniunea Europeana. Un sistem similar a permis tarilor balcanice sa isi majoreze in decurs de citiva ani exportul cu 40%. Din cite se cunoaste, factorii de decizie de la Bruxelles au formulat un sir de cerinte pentru a ne acorda sistemul de preferinte comerciale autonome, cerinte ce tin de calitatea administrarii vamale si a sistemului de certificare.

Spre regret, Republica Moldova continua sa aiba serioase restante la capitolul protectia concurentei si limitarea monopolismului. Recent, in cadrul sedintei celui de al doilea Subcomitet Republica Moldova Uniunea Europeana comertul si investitiile, factorii de decizie de la Bruxelles ne-au atras atentia asupra necesitatii crearii unei agentii de protectie a concurentei.

As vrea sa stiu daca Guvernul, in special Ministerul Economiei si Comertului, intreprind ceva in acest sens. Cind va fi creata Agentia de Protectie a Concurentei, care alte cerinte formulate de Uniunea Europeana pentru acordarea sistemului de preferinte comerciale autonome nu sint inca indeplinite? Ce sanse avem sa obtinem sistemul de preferinte comerciale autonome pina la 1 ianuarie 2007? Cine va purta raspundere, daca Republica Moldova va rata obtinerea sistemului respectiv in viitorul apropiat, sistem de care depinde intr-o mare masura soarta economiei acestui stat. Solicit sa mi se ofere raspuns de la tribuna centrala a Parlamentului joia viitoare.

Multumesc.

 

Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Eu nu inteleg de ce nu mi s-a dat si mie raspuns la intrebarea pe care am pus-o saptamina trecuta in sedinta in plen, adresata domnului ministru al educatiei si tineretului. Nu inteleg de ce nu este domnul ministru. Poate, intre timp, dumnealui isi va anunta demisia, la sugestia domnului Rosca, expusa de la tribuna Parlamentului in sedinta trecuta. Poate, intre timp, a fost demis si eu nu cunosc.

Daca dumnealui mai este inca in functie, l-as ruga si rog Aparatul sa citeasca exact, foarte atent ceea ce am spus eu in sedinta trecuta. L-am intrebat pe domnul ministru, in ce masura ordinele dumnealui, legate de introducerea istoriei integrate in invatamint, corespunde citorva acte internationale la care Republica Moldova este parte si, in primul rind, Declaratiei universale a drepturilor omului, Conventiei Europene pentru drepturi si libertati, si Conventiei Internationale pentru drepturile copilului, daca nu ma insel. Si astept raspuns, totusi, la aceasta intrebare in cadrul sedintei din saptamina viitoare. Nu vreau ca domnul ministru sa comita noi abuzuri, sa sfideze legislatia si mai ales actele internationale si deputatii.

O alta interpelare adresata Procurorului General si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Am fost sesizat de mai multe ori de catre locuitorii satului Secareni din raionul Hincesti asupra mai multor actiuni ilegale si abuzuri ale primarului din aceasta localitate Voloceai, care, dupa cum spun locuitorii acestui sat, sfideaza activitatea consiliului local, sursele financiare care sint alocate sau adunate in buget sint folosite contrar destinatiei, alimentarea copiilor de la gradinita si scoala din localitate nu se realizeaza in pofida deciziilor adoptate de consiliul local in acest sens.

Consiliul local a sesizat de mai multe ori autoritatile de resort asupra multiplelor sustrageri si delapidari de proportii comise de catre numitul Voloceai, prin intermediul intreprinderii sale Voloceai-agro, dar pina in prezent nu s-au luat masuri in acest sens. In lumina celor expuse mai sus, solicit o investigatie foarte serioasa a celor enuntate acum de catre mine si astept raspunsul in scris la aceasta interpelare.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Vin cu o solicitare, pentru ca in sedinta urmatoare din joia viitoare sa se prezinte aici, in sedinta Parlamentului, domnul ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun. Dupa parerea mea, domnul Tvircun ar trebui sa faca o lumina in ceea ce priveste ordinul dumisale, care a fost trimis prin scoli in ceea ce priveste instituirea asa-ziselor Ore de meditatie in invatamintul primar.

Dupa parerea mea, acest ordin, de fapt, a creat o confuzie in activitatea invatatorilor de la clasele primare si la intrebarile pe care le propun nu pot sa raspunda nici directiile de scoli din institutiile de invatamint, nici directiile generale de invatamint raionale.

In primul rind, in aceasta ordine de idei, nu se stie cu siguranta, cum trebuie organizate aceste ore de meditatie, care trebuie sa fie timpul programat pentru acest lucru? Si pentru ca chestia corespunzatoare depinde si de alimentatia copiilor din invatamintul primar, invatatorul, de fapt, este pus in situatia de a colecta bani de la parinti, pentru ca copiii sa fie alimentati.

In afara de aceasta, nu se stie cine remunereaza munca invatatorilor pentru orele in plus care trebuie facute, pentru ca administratia publica locala nu are prevazut in bugetul pe 2006 sursele necesare. Si inca un moment. Deci, pentru orele suplimentare, invatatorilor de la clasele primare li se spune ca nu vor fi remunerati conform gradului didactic obtinut. De aceea, cred ca lumina in aceasta ordine de idei trebuie s-o faca chiar ministrul culturii si turismului si il invit pentru joia viitoare in sedinta in plen.

O alta solicitare as avea-o pentru Procuratura Generala a Republicii Moldova, dar si pentru comisia parlamentara care, de fapt, fusese instituita in solutionarea unui caz care tine de un grup impunator de depunatori in Banca Guineea a Concernului Intercapital.

Zilele trecute a avut loc o actiune a acestor persoane care se pling, de fapt, ca de 10 ani sint dusi cu vorba in aceasta ordine de idei, dar nu li se face dreptate.

As ruga, deci tot de la tribuna Parlamentului, sa se faca aceasta lumina, nu pentru a-mi explica mie personal, dar celor care asteapta sa li se faca dreptate.

 

Doamna Maria Postoico:

Doamna Jalba,

Astazi la orele 15.00 va avea loc sedinta comisiei speciale, de aceea puteti sa fiti prezenta, sa asistati la discutiile pe marginea acestui subiect pe care la-ti pronuntat odinioara.

 

Doamna Zoia Jalba:

Unde va fi?

 

Doamna Maria Postoico:

In biroul unde ma aflu.

 

Doamna Zoia Jalba:

Unde?

 

Doamna Maria Postoico:

In biroul unde ma aflu eu.

Doamna Zoia Jalba:

Da, bine.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, asa ca poftim.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Ambele interpelari le adresez domnului Primu-ministru Vasile Tarlev. In cadrul unei vizite in Cimiseni, Criuleni am constatat ca scoala din localitate se confrunta cu o problema majora de durata si anume: lipsa spatiului suficient pentru desfasurarea procesului educational.

Din cele 4 blocuri ale scolii, conform proiectului initial, s-au construit doar 3 blocuri, cu o capacitate de 360 de locuri. Necesitatea reala constituie insa 480 de locuri. Astfel, 140 de copii isi desfasoara activitatea in incinta gradinitei de copii de citiva ani, in doua schimburi, fara a avea conditii adecvate. Doar din acest motiv si gradinita de copii nu este utilizata conform destinatiei. In cadrul gradinitei isi desfasoara activitatea doar 4 grupe care au la dispozitie doar cite un singur spatiu, utilizat concomitent in calitate de dormitor, cantina, sala de joc si activitati.

Administratia locala a adresat un demers si un deviz de cheltuieli consiliului raional, dar, din pacate, aceasta necesitate stringenta nu s-a reflectat in bugetul de stat din anii precedenti.

In vara curenta, domnul Vasile Tarlev, in cadrul unei vizite, a promis ca va interveni in solutionarea problemei respective, dar, din pacate, nici in proiectul din 2007 nu s-au alocat surse pentru constructia celui de al 4-lea bloc.

Ii solicit domnului Tarlev un raspuns concret privind constructia celui de al 4-lea bloc al scolii, al liceului, mai bine zis, din satul Cimiseni, raionul Criuleni.

A doua interpelare vizeaza o problema comuna pentru mai multe localitati din Republica Moldova. In cadrul raportului Centrului pentru Drepturile Omului, audiat in Parlament, s-a mentionat ca 1/3 din gradinitele de copii din localitatile rurale ale Republicii Moldova nu functioneaza, astfel incalcindu-se drepturile ale copiilor si a parintilor din aceste localitati.

Solicit Guvernului Republicii Moldova sa imi prezinte o informatie care ar contine numele localitatii, motivul din care nu activeaza gradinita de copii, numarul de copii care au necesitate sa frecventeze gradinita si un plan concret de actiuni pentru reanimarea activitatii gradinitelor in toate localitatile rurale ale Republicii Moldova. Ambele raspunsuri le solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

As vrea sa consult o chestiune. Deci, timpul rezervat pentru intrebari si interpelari a expirat, dar mai avem la microfoane citi colegi? 3, da, 2, 4, da.

Deci, care va fi decizia Parlamentului: sa mai iesim din timp sau sa le depuneti in scris. (Rumoare in sala.) Acei care sint, da?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna Presedinte.

Adresez interpelarea Guvernului Republicii Moldova si Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova, carora le solicit o informatie privitor la cadrul legal existent in Republica Moldova pentru apararea deputatului in Parlamentul Republicii Moldova in exercitarea mandatului.

Daca e corecta aprecierea Procuraturii Republicii Moldova ca functia de deputat in Parlament este o simpla profesie, si nu o functie cu demnitate publica si ca presiunile sau atacurile asupra deputatului in Parlament, interzise de Constitutie, tin de apararea demnitatii profesionale cu referire la doar un articol din Codul civil si inexistenta in legislatie a pedepsei pentru infractiunea de ultraj, cum prevede Legea privind statutul deputatului in Parlament si intru apararea drepturilor constitutionale in exercitarea mandatului.

Si tin sa amintesc ca joia trecuta am reiterat o interpelare din data de
5 octombrie, la care nu am primit raspuns in joia trecuta, doar am primit un repros de la domnul Mironescu, venit in numele Guvernului sa imi raspunda ca situatia in sectorul agrovitivinicol nu este dezastruoasa, cum am numit-o eu, ci este chiar foarte buna.

Daca e buna, de ce nu a venit astazi sa imi demonstreze acest lucru? Eu am rabdare si solicit ca joia viitoare sa vina sa imi raspunda la acea interpelare reiterata, dar cred ca se va termina rabdarea angajatilor din sectorul agrovitivinicol si vor veni ei la Chisinau sa ceara raspuns.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Mihail Sidorov:

Anunt. Miine la ora 8.30 o sa aiba loc sedinta Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati cu problema componentei Comitetului Coordonator al Audiovizualului.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Prima mea interpelare este adresata Procurorului General Valeriu Balaban, directorului Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor Serghei Iatco, ministrului administratiei publice locale Vitalie Vrabie si agentului guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Am primit astazi, pe parcursul zilei, in audienta mai multe persoane din raionul Ungheni si in special din localitatile Floritoaia, Frasinesti, Pirlita, Boghenii Vechi si Sculeni, acestea fiind persoane cu identitate religioasa clara, asociati benevol in cadrul unor comunitati locale ale Mitropoliei Basarabiei. Acestea, procedind in conformitate cu prevederile legale in vigoare, au solicitat primariilor din localitatile indicate confirmarea existentei acestor comunitati.

Solicitarea s-a facut in scris, s-a depus legal potrivit prevederilor Hotaririi nr.758 din 13 octombrie 1994, adoptata de Guvernul Republicii Moldova care la articolul sau 2 spune: Se obliga Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor pe linga Guvernul Republicii Moldova, comitetele executive si primariile sa legalizeze constituirea organizatiilor religioase in stricta conformitate cu cadrul normativ existent.

Primarii din cele 5 localitati mentionate au refuzat, fara prezentarea unui motiv legal, indicind ca aceste prevederi legale ar fi pentru ei invechite, au refuzat sa elibereze, sa confirme existenta comunitatilor locale ale Mitropoliei Basarabiei.

Solicit tuturor celor indicati la inceput, Procurorului General, directorului Serviciului pentru Culte, ministrului administratiei publice locale si agentului guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeana sa verifice autenticitatea acestor fapte si in cazul in care acestea se confirma, sa uzeze de toate prerogativele lor legale in vederea respectarii dreptului legal si legitim al credinciosilor Mitropoliei Basarabiei din aceste localitati, astfel incit legislatia despre culte si anume Legea din 1992 in aceasta materie si Hotarirea de Guvern nr.758 din 13 octombrie 1994 sa fie respectata intocmai si aplicata acestor cetateni.

A doua interpelare este o precizare. Rog ca sesizarea enuntata mai sus sa fie prezentata, de asemenea, cu titlu de informatie reprezentantului domnului Secretar General al Consiliului Europei in Republica Moldova Vladimir Ristovschi, responsabil de monitorizarea acestor aspecte.

A doua interpelare este adresata Procurorului General al Republicii Moldova. Potrivit semnalelor pe care le-am primit astazi din teritoriu, ministrul administratiei publice locale domnul Vitalie Vrabie, depasindu-si in mod evident prerogativele legale, a exercitat, pe parcursul ultimelor zile, presiuni asupra presedintelui raionului Ungheni, Nicolae Gavriliuc, dar si asupra succesorului sau, Gaviuc, ma iertati, dar si asupra succesorului sau in functie, domnului primar interimar de Ungheni Ilie Ciocan, astfel incit acesta sa atribuie de urgenta cu incalcarea procedurilor legale un sediu sau o serie de sedii numitului episcop Petru Musteata.

In legatura cu aceasta situatie, rog ca Procuratura Generala sa verifice legalitatea procedurilor angajate in vederea atribuirii de urgenta cu incalcarea procedurilor legale a unui sau mai multor sedii catre numitul Musteata, iar primarul orasului Ungheni impreuna cu reprezentantul Guvernului, Aparatului Guvernului in teritoriu sa imi prezinte copii de pe toate documentele din dosarul chestiunii cu avizul procurorului raionului Ungheni.

Rog ca aceste copii pe care le solicit sa fie anume: cererile depuse, avizele primite, expertizele, evaluarile efectuate, procesele-verbale ale sedintelor in care chestiunea a fost discutata, aprobarile si acordurile eliberate.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Eu as vrea sa reiterez invitatia pentru domnul Procuror General Valeriu Balaban, pe care il invit deja a treia saptamina. Dumnealui nu face decit sa imi scrie scrisori, fapt prin care confirm o situatie grava care se produce in raionul Ungheni, situatie care ar fi imposibila fara implicarea directa a unui deputat cel putin si a unui ministru cel putin, care blocheaza procesul de gazificare si incearca sa acopere niste ilegalitati si niste biruri strinse de la populatie.

De aceea, insist inca o data ca domnul Valeriu Balaban sa confirme faptul ca Procuratura, ca institutie, functioneaza si sa dea curs invitatiei pentru a avea o discutie in Parlament.

La fel, in acelasi context, reiterez interpelarea adresata domnului Stratan, ministru al Afacerilor Externe si Integrarii Europene, prin care i-am solicitat in scris, a fost o interpelare in scris, prin care, de fapt, era rugat sa prezinte o informatie despre activitatea unei filiale, asa zisei filiale a Ministerului Dezvoltarii Informationale peste hotarele Republicii Moldova. Dumnealui mi-a dat un raspuns, care, cel putin, este inadecvat.

La fel, as vrea ca si domnul Ursu sa imi raspunda la o interpelare in scris, prin care am solicitat sa aflu daca afirmatiile domnului Lavranciuc referitor la arhivele fostului KGB sint sau nu in Republica Moldova. Deci, este un raspuns simplu da sau nu. Si, in acest context, vreau sa subsemnez initiativei doamnei Pavlicenco, prin care si eu solicit aceeasi informatie. Deci, exact in formula pe care a
formulat-o dumneaei referitor la dosarul meu de la securitate.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Eu imi cer iertare, dar a fost decizia Parlamentului. Acei care se aflau numai...

Microfonul nr.4.

Deci, trebuia sa mentionam ca am spus patru persoane.

 

Doamna Valentina Buliga:

Colegii toti sint martori cind eu am spus ca am interpelare.

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog succint.

 

Doamna Valentina Buliga:

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova repetat si rog ca in comun cu Consiliul raional Taraclia sa examineze situatia creata in jurul celor 30 de fosti angajati ai Pansionatului psihosocial din satul Derminji, care au fost eliberati din functie la 21 septembrie si pina in prezent nu au primit salariul pe patru luni. Raspunsurile pe care le-am primit sint diferite si aceste persoane, practic, au fost lipsite de unica sursa de existenta, desi au fost facute promisiuni ca se va deschide un Centru de prestari servicii sociale, dar pina in prezent nu a fost intreprins nimic.

Solicit examinarea inca o data a acestei probleme si, in termen de doua saptamini, sa primesc raspuns in scris.

Si, la finele acestei ore a Guvernului, as dori sa fac o adresare tuturor femeilor din spatiul rural, care au avut dreptul la 15 octombrie sa marcheze Ziua internationala a femeilor din spatiul rural nu cu o simpla felicitare, dar cu un indemn si cu o incurajare, deoarece, domniile voastre, stimate femei, activitatea dumneavoastra este foarte importanta si merita o recompensa. Nu o recompensa doar materiala, ci drepturi pe care le cistigati prin munca zi de zi a dumneavoastra.

Am trecut si mai prelungim sa trecem printr-o perioada grea. De aceea, cer, va rog si va invit, stimate doamne, sa contribuim cu toate la renasterea societatii Republicii Moldova. Va doresc multa sanatate si o viata cit mai buna pentru ca o meritati pe deplin.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Declaratii.

La microfonul central se invita domnul Serebrian.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa dau citire declaratiei unui grup de deputati ai Parlamentului Republicii Moldova privind rezultatele recentei reuniuni a Adunarii Parlamentare a GUAM. In zilele de 15 16 octombrie, la Chisinau, a avut loc reuniunea Adunarii Parlamentare a GUAM, organizatie regionala ce reuneste Georgia, Ucraina, Azerbaidjanul si Republica Moldova.

Cele patru state postsovietice din Nordul Marii Negre s-au reunit in aceasta structura de cooperare zonala pentru a contracara presiunea Rusiei, pentru a face front comun in cadrul Organismelor Pan-Europene si internationale in vederea combaterii separatismului, precum si pentru a crea un cadru favorabil de colaborare in domeniul comercial-economic, inclusiv intr-un domeniu atit de sensibil precum cel al transportului de hidrocarburi din bazinul Marii Caspice.

De la bun inceput, Kremlinul, dar si coloanele a cincea ale Rusiei bine infipte chiar in tarile GUAM, au lansat critici dure la adresa acestei structuri, vazind in ea o unealta a conspiratiei euroatlantice, un cap de pod al occidentului in necontenitul sau mars spre rasarit. Initial GUAM a fost privit cu neincredere atit in interiorul tarilor membre, cit si in afara. Situatia avea sa devina alta doar o data cu schimbarile dramatice ce s-au produs in anii 2003 2004 in Georgia si Ucraina. Victoria lui Saacasvili in Georgia si a lui Iuscenco in Ucraina au reanimat
GUAM-ul, iau dat un impuls si o alta perspectiva. De aici incolo, GUAM parea sa se transforme intr-un mecanism eficient de proliferare a valorilor democratiei occidentale in spatiul postsovietic.

Evenimentele din aprilie 2005 din Republica Moldova, promisiunile solemne facute de PCRM si personal de Presedintele Vladimir Voronin au alimentat unele sperante desarte ca si tara noastra se va inregimenta in rindul tarilor in curs de democratizare din zona Marii Negre. Astazi insa constatam ca lucrurile nu stau tocmai asa. Recenta reuniune a Adunarii Parlamentare a GUAM, care a avut loc in capitala Republicii Moldova, a deconspirat din nou traditionala duplicitate a conducerii Republicii Moldova, a demonstrat inca o data Occidentului, tarilor vecine si partenerilor GUAM ca in comunisti nu poti sa ai incredere.

Tinem sa atragem atentia opiniei publice asupra faptului ca reuniunea respectiva nu a fost de loc mediatizata, ca TVM-ul, un post de televiziune atit de sensibil la distractiile pirotehnice ale constructiei PCRM de prin satele din interfluviu a ignorat aproape in totalitate reuniunea interparlamentara de la Chisinau. Tinind cont de faptul ca TVM functioneaza in regim de anexa al Serviciului de Presa al Partidului Comunistilor ne putem da bine seama care este adevarata atitudine a conducerii acestei formatiuni fata de GUAM la ora actuala.

Tratamentul aplicat doamnei Presedinte al Parlamentului Georgiei Nino Burdjanadze de catre colegii sau moldoveni, colegi pe care i-a crezut parteneri, chiar aliati si prieteni, intr-o situatie dificila ca aceea prin care trece astazi Georgia, demonstreaza o data in plus lasitatea, lipsa de simt si de principii ale actualei conduceri a Republicii Moldova.

Puterea comunista de la Chisinau s-a temut sa nu ofere Moscovei un prilej de suparare in plus. Probabil, cu naivitatea lor, primii comunisti ai tarii cred ca lucrurile se mai schimba si ca Moscova a inceput sa creada lacrimilor. Ei nu isi dau seama ca pentru a fi iertati de rusi, comunistii moldoveni trebuie sa se dezica de Voronin, si nu de Burdjanadze. Intuim ca delegatia Georgiei a plecat de la Chisinau cu un gust amar si profund dezgustata.

Dar Georgia democratica nu este singura in confruntarea sa cu Rusia. Prin vointa sa neclintita de libertate si democratie, prin fermitatea si consecventa sa, poporul Georgiei are alaturi de el intreaga comunitate democratica din lume. Singura a ramas Republica Moldova, si nu Georgia. Am ramas singuri fata in fata cu Rusia, parasiti de ultimii prieteni, dezavuind orice iluzii ale Occidentului, precum ca Republica Moldova ar avea ceva in comun la ora actuala cu valorile si principiile lumii libere.

In aceste triste circumstante, un grup de deputati din Parlamentul de la Chisinau lanseaza aceasta declaratie-apel catre colegii din Tbilisi, prin care isi cer iertare pentru pozitia oficialitatilor noastre. Nu am dorit ca prietenii nostri georgieni sa creada ca poporul Republicii Moldova este un neam de ticalosi. Nu am dori ca sa se asocieze acei 4 milioane de cetateni ai acestei tari cu ticurile nevrotice ale puterii comuniste, dorim sa asiguram pe aceasta cale poporul georgian, ca, in aceste momente grele, moldovenii sint alaturi de ei. S-ar putea ca in aceasta iarna in Georgia sa nu fie caldura si nici lumina.

S-ar putea ca, printr-un miracol, in casele din Republica Moldova sa fie ceva mai cald si sa avem curent electric. Dar nici toate centralele nucleare din lume nu cred ca ar putea alunga intunericul in care este aruncat poporul nostru de puterea comunista. Anume de aceea va vom invidia pe voi, acei din Georgia, cu o invidie alba pentru stoicismul vostru, pentru curajul vostru, pentru libertatea voastra. Si poate ca opaitele care se vor aprinde in casele voastre reci vor lumina atit de tare, incit si noi, acei de pe malul opus al Marii Negre, vom putea deslusi intr-un sfirsit alfabetul libertatii.

Va multumesc.

Vreau sa va spun ca aceasta declaratie a fost semnata de un grup de opt deputati, printre care Valentina Golban, Oleg Serebrian, Igor Klipii, Vitalia Pavlicenco, Anatol Taranu, Valentina Cusnir, Zoia Jalba si Ion Neagu.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Stati.

 

Domnul Sergiu Stati:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Aceasta nu este replica. Eu m-am inscris pentru luare de cuvint.

 

Doamna Maria Postoico:

In scris a fost.

 

Domnul Sergiu Stati:

Si as vrea sa spun, in acest sens, ca, daca scoatem patosul domnului Serebrian, deci, din toata declaratia aceasta. Patosul, da.

Multumesc.

Si va rog si in continuare ca sa interveniti. Atunci ramine un zero. Deci, aceasta declaratie este, practic, egala cu zero si nu are nici o pondere politica, fiindca in cartierul unde a avut... Deci, eu imi cer scuze.

 

Doamna Maria Postoico:

Dumneavoastra vorbiti, v-ati inscris.

 

Domnul Sergiu Stati:

Eu m-am inscris pentru luare de cuvint si eu va rog sa nu interveniti.

Doamna Presedinte al sedintei cunoaste aceste lucru si eu am tot dreptul ca sa fac o declaratie pe marginea, la tema care pe mine ma intereseaza. In acest sens, vreau sa mentionez ca la Chisinau a avut loc simbata si duminica reuniunea parlamentara GUAM, in cadrul careia au fost puse in discutie probleme de ordin foarte actual pentru dezvoltarea GUAM, inclusiv crearea coridoarelor de transport, inclusiv colaborarea economica, inclusiv combaterea si contracararea traficului de fiinte umane, alte probleme de interes pentru aceste organizatii. In acelasi timp, deci, doresc ca sa mentionez ca colegul meu domnul Serebrian probabil ca nu cunoaste foarte bine tematica discutiilor.

Si, probabil, nu a vazut si comunicatul care a fost lansat. Dar doresc sa mentionez si in acest sens ca au avut loc mai multe intrevederi, inclusiv la nivel bilateral cu sefii delegatiilor, inclusiv cu doamna Burdjanadze. Adica nici un fel de negocieri separate sau cumva nu au fost efectuate. Nu au fost facute nici un fel de incercari de a contrapune pe cineva impotriva cuiva.

Si, in acest sens, mentionez, ca GUAM, de fapt, a fost creata ca o organizatie regionala nu impotriva cuiva, ci ca o organizatie regionala pentru ceva. Si, in primul rind, pentru dezvoltarea economica, pentru crearea coridoarelor de transport. In acest sens, reuniunea de la Kiev, deci, la care a participat si Presedintele Voronin, cu participarea in calitate de observatori ai reprezentantilor Statelor Baltice si Romaniei au confirmat inca o data interesul nostru economic pentru dezvoltarea economica, pentru crearea zonei de liber schimb, pentru contracararea traficului de fiinte umane.

In acest sens, evident, ne-a ajutat si Uniunea Europeana, ne-au ajutat Statele Unite, pentru a deveni intr-adevar o organizatie credibila prin programe si prin cofinantare, si, respectiv, eu cred ca toate statele GUAM, de aceea si continua aceasta activitate pentru a realiza niste programe, niste lucruri care tin de dezvoltarea economica si crearea coridoarelor de transport.

Inca o data doresc sa subliniez ca aceasta organizatie este una regionala cu interes economic pentru dezvoltarea relatiilor atit la nivelul statelor care participa, cit si la nivelul, sa spunem, proiectelor regionale. Si in nici un caz deci nu are un caracter vadit politic indreptat impotriva cuiva sau in interesul cuiva. Deci, in acest sens, noi sintem aliati, sintem parteneri si, respectiv, incercam ca sa rezolvam aceste probleme, care stau in fata tuturor a noastra in calitate de subiecti internationali.

Si, respectiv, in cadrul reuniunilor, inclusiv in cadrul reuniunii de la Chisinau, au avut loc intrevederi bilaterale, deci, inclusiv cu Presedintele Parlamentului, inclusiv, din cite cunosc eu, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si la nivelul Guvernului. Adica, s-au discutat probleme de ordin si bilateral nu numai in cadrul reuniunii, ci si la nivelul autoritatilor Republicii Moldova.

De aceea, mentionez ca noi am incercat ca aceasta reuniune sa aiba o pondere cit se poate de mare in activitatea acestei organizatii regionale si sa incercam sa rezolvam problemele care stau in fata Republicii Moldova. Deci, nu pentru a incerca crearea unor blocuri, a incerca crearea unei uniuni, a incerca crearea unor pacte impotriva statelor terte, ci pentru a rezolva problemele care stau in fata noastra a tuturor, in fata participantilor in cadrul GUAM.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea aloc miine, la orele 10.00.

Sedinta o declar inchisa.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.35.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova