DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VII-a ORDINARA – MARTIE 2008
Sedinta
din ziua de 20 martie 2008
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si adoptarea proiectului de
Hotarire nr.1011 privind demisia Guvernului.
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4631 privind modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea serviciului public – anexa nr.1, anexa nr.3; Legea cu
privire la avocatii parlamentari – art.4, 5, 6
s. a.).
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3045 privind birourile istoriilor de credit.
6. Dezbaterea
si adoptarea proiectului de Hotarire nr.4632 pentru aprobarea Regulamentului cu
privire la Centrul pentru Drepturile Omului, a structurii, efectivului-limita si
modului de finantare a acestuia.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.432 privind
completarea articolului 4 din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru
punerea in aplicare a titlului III al Codului fiscal.
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4187 privind modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi – art.10;
Codul fiscal – art.8, 254 s.a.).
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.474 pentru ratificarea
Memorandumului de intelegere dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernele
Republicii Albania, Bosniei si Hertegovinei, Republicii Bulgaria, Republicii
Croatia, Fostei Republici Iugoslave Macedonia, Republicii Muntenegru, Romaniei si
Republicii Serbia privind cooperarea in domeniul combaterii coruptiei prin
intermediul Initiativei Anticoruptie Sud-Est Europene.
10. Intrebari.
11. Declaratia domnului Stefan Secareanu –
Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.
12. Declaratia doamnei deputat Vitalia
Pavlicenco.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta
95 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Dmitri Todoroglo, Gheorghe Popa
– in delegatie; Grigore Petrenco, Efim Agachi, Oleg Serebrian.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
La ordinea de zi.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu rog sa fie exclus de pe ordinea de zi de
astazi proiectul nr.3394.
Domnul Marian Lupu:
S-a luat act.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Multumesc.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie propune sa fie inclus pe ordinea de zi de miine proiectul Legii nr.487
din 13 februarie 2008.
Domnul Marian Lupu:
La ce se refera?
Domnul Vladimir Eremciuc:
Legea se refera la modificarea Legii nr.156
privind pensia de asigurare sociala de stat si a Legii nr.489 privind sistemul
public de asigurare sociala.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Din numele a 18 deputati care au subsemnat
proiectul unei motiuni simple, rog sa-mi acordati posibilitatea sa prezint
proiectul motiunii de la tribuna centrala.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog. Am luat act.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Situatia atestata pe piata valutara a
Republicii Moldova trezeste mari ingrijorari. Numai in ultima luna s-a inregistrat
o depreciere a dolarului in raport cu leul moldovenesc de aproape 5 la suta,
fapt ce afecteaza grav atit salariatii, cit si exportatorii. In urma aprecierii
excesive a monedei nationale, exportatorii, care sint nevoiti sa suporte
pierderi considerabile, practic, renunta la tranzactii de export, iar, in
consecinta, importurile cresc considerabil.
Pe linga toate acestea, tendinta de crestere
a preturilor iese de sub control. Se creeaza impresia ca politica de
stabilizare a monedei nationale, promovata de Banca Nationala a Moldovei, nu
este in corespundere cu interesele economiei nationale si capata o nuanta
dirijabila, contrar celei flexibile.
In legatura cu situatia creata pe piata
valutara, propun sa invitam in Parlamentul Republicii Moldova Banca Nationala a
Moldovei, pentru a ne prezenta o informatie vizavi de starea de lucruri pe piata
valutara si care sint masurile intreprinse de Banca Nationala a Moldovei in
diminuarea efectelor negative asupra economiei nationale in ansamblu, asupra
agentilor economici sau care sint scopurile urmarite prin mentinerea tendintei
de apreciere a valutei nationale. Rog ca sa fie inclus pe ordinea de zi pentru
ziua de miine.
Domnul Marian Lupu:
Este inregistrat.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Saptamina trecuta la ordinea de zi s-a
discutat ca in problema patentelor de intreprinzator Guvernul va veni in
Parlament cu o noua propunere sau cu un proiect de lege. In contextul celor intimplate
ieri, eu nu stiu ce sa propun astazi. Are sens sa mai propunem acele proiecte
de legi care au fost propuse sa fie incluse pe ordinea de zi? Dar as dori sa
aflu, poate ne informati, care este situatia la zi si care este perspectiva in
problema respectiva? Ca sa intelegem cum trebuie sa procedam noi mai departe.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Tinind cont de faptul ca noi astazi avem pe
ordinea de zi cel putin doua subiecte foarte importante pentru noi, precum si
pentru intreaga societate, e vorba de suplimentul la ordinea de zi (proiectul
de Hotarire privind demisia Guvernului) si subiectul sub nr.7 (proiectul de Hotarire
cu privire la confirmare). E scoasa?
Domnul Marian Lupu:
Da.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Ei, macar aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Macar, da.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Tinind cont de rolul Guvernului in
societatea noastra, de faptul ca nu stim cind i s-a dat domnului Prim-ministru
“Ordinul Republicii”: inainte de demisie sau dupa demisie, conform articolului
99 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului, solicit sa puneti la vot
propunerea mea ca sedinta de astazi sa fie transmisa in direct la posturile nationale
de radio si televiziune.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
S-a inregistrat.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Propun ca sa fie invitat in Parlament Presedintele
Republicii Moldova ca sa ne explice din Constitutia carui stat a afirmat ca
limba rusa este limba oficiala in Republica Moldova. Este o incalcare flagranta
a Constitutiei republicii noastre. Si pentru acest motiv, solicitam sa fie
chemat si sa dea explicatii, inclusiv privind demisia.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc.
In numele grupului parlamentar al
Partidului Popular Crestin Democrat solicit timp pentru o declaratie la sfirsitul
sedintei.
Domnul Marian Lupu:
S-a inregistrat.
Microfonul nr.5 in continuare.
Domnul Ion Neagu:
Domnule Presedinte,
Chiar daca sintem in procedura de demitere
a Guvernului, consider ca este oportun ca in urmatoarele patru sedinte sa fie
discutat in Parlament, sa fie un raport din partea Ministerului Afacerilor
Externe si Integrarii Europene privind indeplinirea Planului de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana”.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
S-a inregistrat.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi consideram ca Guvernul actual comunist
a fost demis si din cauza ca nu a fost solutionata problema legata cu Legea cu
privire la patenta de intreprinzator. Inca o data reiteram propunerea fractiunii
ca sa fie introdus pe ordinea de zi proiectul de Lege nr.4183 cu privire la
modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, stimati colegi.
Alte propuneri?
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In legatura cu demisia Guvernului, stau si
ma gindesc atitea planuri am avut adoptate, nu ar fi cazul ca totusi sa vina
Primul ministru, chiar si demisionat, ca sa prezinte o dare de seama si un
raport despre ce a facut. Cu atit mai mult ca i s-a dat si un ordin atit de
important, probabil ca a facut o activitate care merita asa ceva. Or, nu toti sint
convinsi de acest lucru. Ar fi bine sa ne convingeti. Eu cred ca ar fi bine sa
aiba loc acest lucru si as cere sa supuneti votului propunerea mea.
Si, de asemenea, rog sa ma inscrieti pentru
o declaratie la sfirsitul sedintei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Am inregistrat.
Microfonul nr.4.
Domnul Anatol Taranu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Acum un an si jumatate un grup de deputati
din Parlamentul Republicii Moldova, preponderent din opozitie, facind trimitere
la Regulamentul Parlamentului, la legile Republicii Moldova a inaintat o motiune
simpla privind studierea limbii de stat in cadrul Guvernului Tarlev. Iata ca
Guvernul Tarlev de acum “pacilo v boze”. Ce o sa facem mai departe, domnule Presedinte?
E o intrebare pentru dumneavoastra.
Au fost periclitate drepturile deputatilor
din Republica Moldova sau nu, in cazul cind aceasta motiune nu a fost pusa pe
rol si nu a fost discutata in Parlament? Acum Guvernul va pleca si ce facem cu
aceasta motiune, domnule Presedinte?
Vreau sa va aduc aminte ca, daca aceasta motiune
ar fi fot discutata la timp, poate si Partidul Comunistilor, care a facut o “cistka”
mare in rindurile sale, si-ar fi desfasurat congresul in limba de stat. Daca nu
in limba romana, cel putin in limba moldoveneasca.
Apropo, domnule Presedinte, intr-un fel,
trebuie sa mentionam pasul dumneavoastra curajos de la congres cind v-ati tinut
discursul, unul din putinii delegati ai congresului, in limba de stat (dumneavoastra
apreciati: e romana, moldoveneasca). Eu cred ca a fost totusi un pas, intr-un
fel, curajos. Dar ce facem cu motiunea, domnule Presedinte?
Domnul Marian Lupu:
O sa va explic putin mai tirziu.
Domnul Anatol Taranu:
Dumneavoastra explicati acest lucru deja un
an si jumatate.
Domnule Presedinte,
Noi totusi nu sintem copilasi.
Domnul Marian Lupu:
Imi dau seama.
Domnul Anatol Taranu:
Sintem deputati care reprezentam un segment
considerabil al electoratului. Ignorind acesti deputati, cineva ignora o buna
parte a populatiei, a electoratului Republicii Moldova. Eu totusi as vrea ca
dumneavoastra sa nu treceti asa usor peste aceasta problema. Dati-ne, va rog,
explicatia respectiva. Totusi, conduceti Parlamentul Republicii Moldova si sinteti
obligat, prin functia pe care o detineti, sa respectati si sa vegheati
Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Cu placere. Alte propuneri? Nu sint.
Stimati colegi,
Ca urmare a propunerilor care au fost inaintate
de la microfoanele din sala, voi supune votului acele propuneri care, de fapt,
sint pasibile de a fi supuse votului, potrivit normelor regulamentare.
Prima propunere pe care o supun votului
este cea a domnului deputat Oleinic cu referinta la invitarea in cadrul sedintei
plenului Parlamentului din ziua de miine, 21martie, a conducerii Bancii Nationale
a Moldovei cu prezentarea unui raport, a unei informatii vizavi de situatia pe
piata valutara, in special cu referinta la cursul de schimb. Cine este pentru a
sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 10.
Sectorul nr. 3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
23.
Va multumesc, stimati colegi.
33 de voturi pentru sustinerea acestei
propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.
In continuare propunerea domnului deputat
Susarenco. Tinind cont de examinarea in sedinta plenului de astazi a
subiectului care vizeaza demisia Guvernului, propunerea s-a referit la
transmiterea in direct la posturile nationale de radio si televiziune a sedintei
de astazi a plenului Parlamentului. Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 9.
Sectorul nr. 3 – 25.
Domnul Marian Lupu:
34 de voturi pentru sustinerea acestei
propuneri, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Propunerea domnului deputat Neagu de a fi
invitat reprezentantul Guvernului cu un raport la subiectul implementarii
Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Am inteles,
propunerea se refera la includerea acestui subiect pe durata celor 4 sedinte in
aceasta bisaptaminala. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 7.
Sectorul nr. 3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
21 de voturi pentru sustinerea acestei
propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.
Propunerea domnului deputat Cosarciuc
privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege nr.4183. Cine este
pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 4.
Sectorul nr. 3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
24 de voturi in favoarea acestei propuneri,
care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Acum, va zic cu sinceritate, este o mica
dilema, e o problema de ordin juridic pentru mine, as ruga sau comisia, sau
Directia juridica a Aparatului Parlamentului sa ma ajute referitor la
propunerea care vizeaza invitarea Prim-ministrului aici, in sala, avind aceasta
situatie ca este depusa cererea. Cine ma ajuta la acest subiect? Bine.
Stimati colegi,
Ca sa iesim din aceasta dilema, avem un
instrument simplu, dar clar: supunem votului. Supun votului aceasta propunere
evocata de la microfonul nr.5 de colega noastra doamna Pavlicenco. Cine este
pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 4.
Sectorul nr. 3 – 24.
Domnul Marian Lupu:
28 de voturi in favoarea acestei propuneri,
care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Acum doua scurte informatii, stimati
colegi, la intrebarea domnului deputat Braghis. Da, eu confirm cele spuse
anterior si v-o zic cu toata responsabilitatea ca, urmare a negocierilor care
au fost purtate, s-a ajuns la unele rezultate care imi par a fi destul de
importante, dar le vom vedea in momentul cind acest proiect de lege va fi inaintat.
Din momentul in care sintem astazi in
exercitiul de examinare a cererii de demitere a Guvernului, vreau sa va asigur
ca acest exercitiu de prezentare a proiectului de Lege pentru modificarea Legii
nr.208, din informatiile pe care le posed eu, nu va trena foarte mult, pe
simplu motiv ca exercitiul de examinare a noii componente a Guvernului, care va
fi propusa plenului Parlamentului, la fel nu va fi un exercitiu de durata lunga.
Si, precum v-am promis anterior, toate
proiectele de lege conexe, toate initiativele deputatilor care au fost inaintate
la acest subiect, toate vor fi incluse si examinate in pachet, impreuna cu
acest proiect de lege care ne va fi prezentat de catre noul Executiv intr-un
timp rezonabil de scurt.
Acum referitor la motiune. Vreau sa va spun
un singur lucru, am consultat anterior si serviciile respective, serviciile
juridice, am avut o colizie, in sensul in care aceasta motiune si-a facut aparitia
putin inainte de adoptarea noului Regulament al Guvernului. Deci, tot exercitiul
care a fost desfasurat pina atunci
s-a desfasurat in conditiile vechiului Regulament. Si, de fapt, sincer sa va
spun autorilor motiunii cu tot respectul, fiindca are dreptate colegul nostru,
orice subiect care este abordat trebuie sa fie tratat cu seriozitate,
responsabilitate pentru autori si pentru toti ceilalti.
Aveti posibilitatea, acelasi subiect, veti
urmari cum se vor desfasura actiunile referitoare la noii candidati la
posturile de ministri, de membri ai Guvernului. Daca aceasta problema va mai ramine
pe ordinea de zi, initiati o motiune in conditiile actualului Regulament al
Parlamentului. In viziunea mea, este destul de simplu.
Stimati colegi,
Tinind cont de propunerile pe care le-am
supus votului, de proiectul nr.1011, care va v-a fost distribuit ca supliment, de
propunerea referitoare la proiectul de Lege nr.487 si excluderea de pe ordinea
de zi a sedintei de astazi a proiectului nr.3394, supun votului aprobarea pe
ansamblu a ordinii de zi a sedintei plenului Parlamentului pentru ziua de azi si,
respectiv, pentru ziua de miine. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
Incepem cu proiectul nr.1011, un proiect
care vine ca urmare a cererii de demisie a Prim-ministrului si Cabinetului de
ministri. In acest context, il invit la tribuna centrala pe domnul Vladimir Turcan,
presedintele Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat cererea de demisie a Prim-ministrului Republicii Moldova, domnul Vasile
Tarlev, si mentioneaza urmatoarele.
In conformitate cu prevederile articolului
101 alineatul (3) si ale articolului 103 din Constitutia Republicii Moldova,
precum si ale articolului 6 din Legea cu privire la Guvern, Prim-ministru este in
drept sa demisioneze din propria initiativa.
Demisionarea Prim-ministrului conduce la
demisionarea Guvernului in componenta deplina, iar cererea de demisie se
prezinta Parlamentului, care urmeaza sa se pronunte asupra ei. Este de mentionat
ca, pina la depunerea juramintului de catre membrii noului Guvern, Guvernul
demisionat va indeplini numai functii de administrare a treburilor publice.
In aceste conditii, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati propune plenului Parlamentului spre examinare si
adoptare proiectul de Hotarire privind demisia Guvernului Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Turcan.
Microfonul nr.4.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Turcan,
Dumneavoastra sinteti principalul legist al
acestui Parlament, spuneti-mi, in conformitate cu legile Republicii Moldova, cu
Constitutia Republicii Moldova, Primul-ministru este responsabil in fata
Parlamentului sau in fata Presedintelui? Cum de se intimpla ca domnul
Prim-ministru isi da demisia in fata Presedintelui si nu in fata Parlamentului,
organ de care el depinde si in fata caruia este responsabil, care, de fapt, l-a
facut pe el Prim-ministru?
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra aveti in vedere prezenta
fizica? Va intreb, deoarece, conform Constitutiei, la care eu am facut referinta
in raport, cererea de demisie se prezinta Parlamentului.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Turcan,
Poate cineva in acest Parlament este satisfacut
de aceasta situatie. Eu, in calitate de ales al poporului, doresc sa-i adresez
domnului Prim-ministru citeva intrebari. Vreau sa inteleg de ce el demisioneaza.
Eu am auzit explicatiile domnului Presedinte, dar domnul Presedinte nu este
monarh absolut in aceasta tara. Aici sint oameni in fata
carora Prim-ministru este responsabil. Noi avem dreptul sa-i adresam Primului
ministru niste intrebari. Eu am o temere.
Da, eu nu am votat pentru el si nici nu am
de gind sa votez pentru urmatorul pe care o sa-l propuneti. Dar problema consta
in urmatoarele: exista o procedura democratica care trebuie sa fie respectata.
Dumneavoastra, domnilor comunisti, deturnati regimul constitutional in aceasta tara,
aceasta este problema. Si o sa raspundeti pentru chestia aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Anatol Taranu:
Fiindca nu se poate de facut acest lucru, asa
cum il faceti dumneavoastra. Trebuie sa intelegeti aceasta. Dumneavoastra ati
venit legal, pe o cale democratica la guvernare si trebuie sa guvernati
democratic, in cadrul democratiei, dar nu in cadrul deciziilor pe care le luati
in interiorul partidului dumneavoastra. Noi am avut deja asa partide, le-am
avut.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Va multumesc.
Domnul Anatol Taranu:
Nu conteaza ca a cerut demisia.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si eu vroiam sa-l intreb pe domnul Turcan
referitor la nota informativa privind procedura de acceptare a demisiei
Guvernului. Oare in aceasta nota, aici, in locul acesta a trebuit sa fie? Sau
trebuie sa fie o nota, intr-adevar, care sa ne convinga ca acest Guvern a avut
motiv sa demisioneze, prin demisia Prim-ministrului? Nu va pare ca este o trisare?
Nu ati avut ce sa scrieti, uitati-va, chiar si in raport este acelasi lucru.
Adica ati luat textul exact din partea stinga si l-ati pus pe alta pagina.
Pai, chiar, intr-adevar, drept cine ii
tratati pe membrii Parlamentului? Eu inteleg ca partea stinga nu conteaza (acolo
e masina de vot, toti sint trasi la xerox), dar mai sint si oameni care au
demnitate, mai sint si deputati care stiu sa citeasca, stiu sa analizeze ceva.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Chiar asa ne tratati, cu asemenea document,
nota informativa, domnule Turcan?
Domnul Vladimir Turcan:
Eu pot sa va explic un lucru. Toate pretentiile
pe care le-ati invocat acum pot fi invocate numai fata de Constitutie si de legile
Republicii Moldova, deoarece eu am explicat si am expus in raport si in nota
informativa toate prevederile legale, constitutionale, prin care este
reglementata procedura demisiei. In cazul dat, demisia este din propria dorinta.
Motivele demisiei au fost explicate ieri de catre domnul Prim-ministru, public.
Daca nu ma insel, a fost difuzat pe toate posturile teleradio si in mass-media.
De aceea, ramine una, anume aceste lucruri si
le-a facut comisia cind a prezentat plenului Parlamentului raportul din punct
de vedere al respectarii prevederilor constitutionale, legale si a propus
proiectul de hotarire respectiv. Viziunea dumneavoastra, a fiecaruia va fi
exprimata prin vot.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu as avea o precizare. De fapt, nu cred ca
explicatiile despre care dumneavoastra spuneti ca s-au dat ieri nu ar fi
meritat, macar in forma proasta asa cum au fost ele facute, sa fie expuse si
aici. Nu cred ca Parlamentul merita mai putine explicatii sau deloc fata de
explicatiile publice care s-au facut ieri. Aceasta-i in primul rind. In al
doilea rind, domnule Turcan, cu tot respectul, dar eu, pur si simplu, va compatimesc.
Si as vrea foarte mult sa nu va compatimesc si intr-o functie mai inalta decit cea
pe care o aveti acum.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Sentimentele de bunavointa sint salutate in
sala plenului Parlamentului.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimate domnule raportor,
Vreau sa intreb cine sint acei deputati
care au venit cu aceasta initiativa? Noi nu sintem.
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra nu cunoasteti toti deputatii?
Doamna Valentina Cusnir:
Nu sint obligata, sint foarte multi pe care
nu-i cunosc, chiar activind aici.
Domnul Vladimir Turcan:
Imi pare rau, deja expira termenul
mandatului, dar dumneavoastra nu cunoasteti deputatii.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu au iesit niciodata la microfon. Dar sint
niste reguli. Sa-ti pui asa la fuga semnatura? Eu nu stiu a cui este. Va temeti?
Domnul Vladimir Turcan:
Ii numesc. Primul: domnul Turcan Vladimir.
Ma cunoasteti?
Doamna Valentina Cusnir:
Nu conteaza, eu trebuie sa vad aici.
Domnul Vladimir Turcan:
Ce inseamna “nu conteaza”? Ati intrebat, eu
v-am raspuns: Turcan...
Doamna Valentina Cusnir:
Documentul ramine in arhiva.
Domnul Vladimir Turcan:
...Zagorodnii si Vlah Irina, membri ai Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu sint obligata sa cunosc semnaturile
dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Bine, doamna Cusnir,
Autorii au fost nominalizati.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Presedinte,
Eu cred ca dumneavoastra ar trebui sa faceti
regula in acest Parlament, ca acest document se duce in arhiva si pentru
stenograma sa fie, si mai departe sa se stie, si sa nu le fie lene sa scrie ca
este Turcan.
Domnul Marian Lupu:
Haideti asa, numele acestor persoane au
fost evocate. Ele sint prezente si in stenograma, care va fi plasata pe Web,
transparent, nu e nicio problema.
Doamna Valentina Cusnir:
Noi avem multe de acestea. Cred ca este o
rusine sa se ajunga in Parlament cu asa un document si dumneavoastra, intr-un
fel, sa-l acceptati.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Cusnir,
Am luat act.
Va multumesc.
Doamna Valentina Cusnir:
Si sa nu mai apara asa ceva, ca apare de
multe ori.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act.
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Iata, eu acum discutam cu colegii si, cu
toate ca am criticat nu o data Guvernul si am spus ca acest Guvern a adus
Republica Moldova de la una din cele mai sarace tari din Europa la cea mai saraca
tara din Europa, conform afirmarilor...
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Dumitru Braghis:
Vreau sa continui, daca o sa fie liniste in
sala, domnule Presedinte. Deci, acest Guvern a adus Republica Moldova de la una
din cele mai sarace tari din Europa la cea mai saraca tara din Europa, conform
afirmarilor care le-au facut insisi reprezentantii Guvernului. Dar ceea ce se intimpla
astazi in sala consider ca este o sfidare totala a bunului simt si a legislatiei
Republicii Moldova. De aceea, eu indemn colegii sa nu sustina demisia
Guvernului pina cind Prim-ministrul nu va fi in sala si va explica care este
motivul acestei demisii.
Eu va multumesc, domnule Turcan, ca ne
trimiteti la presa, insa noi sintem Parlamentul Republicii Moldova, nu organ de
presa.
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Anume ca sintem Parlament, eu v-am citit
ceea ce este anume continutul Constitutiei. Si trebuie sa respectam Constitutia.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu nu sint din Directia juridica si nu am
de gind sa aduc lamuriri. Prim-ministrul este unica persoana care este in drept
sa scrie cerere si s-o prezinte Parlamentului. Si e la alegerea dumnealui sa
vina in Parlament sau sa nu vina in Parlament. Noi am mai avut cazuri de
demisie la cererea Prim-ministrului, de aceea rog sa intelegem corect.
Eu ma gindesc ca nici hotarirea Guvernului
nu trebuia sa fie trimisa incoace. Este cererea Prim-ministrului, acesta este
unicul, singurul document care este examinat de Parlament. Doreste
Prim-ministrul demisionat sa vina in Parlament, nu doreste – aceasta este
treaba lui.
Eu vreau sa va spun ca Fractiunea
Partidului Democrat se va abtine de la vot, dar din alte considerente. Noi nu
am votat si nu vrem sa fim implicati nici acum.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Nu am vrut sa ma implic in discutia
aceasta, dar m-a zadarit domnul Diacov. In primul rind, a interpreta Constitutia
nu are dreptul niciun deputat din Parlament, cit n-ar fi el de mare si cit n-ar
fi de comunist. Aceasta tine de competenta Curtii Constitutionale. Numai ea poate
sa spuna daca trebuie sa vina Prim-ministrul sau daca nu trebuie.
In cazul in care Prim-ministrul a ignorat totalmente
Parlamentul, nu a venit cu un raport la sfirsit de an s.a.m.d., putea sa vina macar
acum. Sa-l intrebam de ce a primit “Ordinul Republicii” (apropo, fara avizul
Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati). Noi tuturor taranilor le dam
avize, numai Prim-ministrului nu i-am dat avizul sa primeasca ordin.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu inteleg ca prin simpla iesire il zadar
pe domnul Susarenco, care este mare jurist. Dar vreau sa-i amintesc domnului
Susarenco ca el este deputat in Parlament si nu este membru sau Presedintele
Curtii Constitutionale. Eu m-am referit la practica care a existat pina acum.
Trimiteti o interpelare la Curtea Constitutionala (sper sa mai aveti acolo relatii),
rugati-i ca ei sa interpreteze si atunci dumneavoastra o sa aveti dreptate. Eu
nu sint jurist, dar inteleg lucrurile acestea foarte simplu.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Diacov,
Nu va asezati asa de repede, fiindca
continuam.
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am dreptul sa-i fac o replica domnului
Diacov. Eu stiu cine sint, domnule Diacov. Cum a spus vicepresedintele Parlamentului
“ian, nu grohaiti acolo” (domnul Rosca asa a spus, da), cred ca dumneavoastra
aveti mai bune relatii, fiindca domnul Presedinte al Curtii Constitutionale e
fostul dumneavoastra coleg de Parlament. De aceea, cred ca nu eu trebuie sa ma
adresez, dar sa se adreseze.
Doamna,
Eu va stimez foarte mult, de aceea cu
dumneavoastra nu am sa intru in polemici.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
As vrea sa spun ca imi place ca asemenea
problema, cum este demisia Guvernului, o discutam intr-o asemenea ambianta.
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Susarenco,
Noi regretam faptul ca nu sinteti o persoana
educata de Partidul Democrat. La sigur altfel ar fi fost relatiile noastre. Dar
noi ne mindrim cu faptul ca in Fractiunea Partidului Democrat a lucrat si presedintele
actual al Curtii de Conturi, si Presedintele Academiei de Stiinte, si domnul
Braghis a fost membru al Partidului Democrat, si domnul Tarlev, care a
demisionat astazi, a trecut prin Partidul Democrat. Asa ca noi putem sa va
prezentam lista aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Da. Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Nu va suparati, doar o singura clipa. Intrebari
pentru domnul Turcan mai sint? Sint?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu.
Domnul Marian Lupu:
Vad ca sint.
Domnule presedinte,
Nu va suparati, cred ca am sa va rog sa ramineti
la tribuna centrala. De fapt, si unghiul de vedere este unul potrivit.
Domnul Vladimir Turcan:
Nicio problema.
Domnul Marian Lupu:
Cer scuze. Va rog, microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte,
Eu nu am o intrebare, eu am o expunere a
pozitiei Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”. Da, noi astazi
lejer discutam despre demisia Guvernului, fiindca, practic, noi nu avem Guvern in
Republica Moldova. Si noi, ca fractiune parlamentara, am declarat de multe ori
ca in Republica Moldova nu este Guvern. Si am spus din care considerente: rata
inflatiei a crescut simtitor, aceasta duce la saracie; produsul intern brut,
calitatea lui este bazata numai pe importuri si, practic, nu avem economie reala
in Republica Moldova; venituri la buget (eu am spus de la inceput ca...
Domnul Marian Lupu:
Aveti doua minute, va rog. Pina la 32.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, eu mai am timp... veniturile la buget sint
formate numai din importuri); deficitul catastrofal al balantei comerciale;
Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” neindeplinit; nivelul
de trai (saracia la sate si in orasele mici a crescut); exodul populatiei peste
hotare a crescut (numai in anul trecut, avem date statistice – in jur de 700 de
mii de cetateni ai Republicii Moldova, dintre care 75% de la sate), abandonul
copiilor in Republica Moldova, cind mamele si tatii pleaca peste hotare, lasind
copiii aici, in Republica Moldova, fara ingrijire din partea familiei.
Acestea si altele care au fost mentionate si
de catre domnul presedinte al fractiunii parlamentare, domnul Urechean, ne duce
la concluzia ca in Republica Moldova nu a existat Guvern si nu avem ce demite. Nu
a existat, fiindca, in principiu, tot ce s-a intimplat in acesti ani
demonstreaza ca nu a fost un cap, nu au fost cei care trebuiau sa execute.
Domnul Marian Lupu:
Timpul, stimate coleg.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu au fost cei care trebuiau sa promoveze
politici in Republica Moldova. Si (am mentionat aceasta si ieri, si Presedintele
Parlamentului in interviu) politicile trebuie schimbate, saracia trebuie micsorata
s.a.m.d. Adica noi nu am avut Guvern si nu avem despre ce discuta.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc frumos, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Pe parcursul ultimelor ani Fractiunea
parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, in repetate rinduri a atras atentia
asupra unui fenomen regretabil si neplacut: lipsa de respect a Guvernului
Tarlev-2 fata de forul legislativ. Dumnealui a fost invitat de mai multe ori in
Parlament, nu s-a prezentat. Majoritatea comunista de fiecare data a protejat
Guvernul pentru a nu se prezenta in Parlament.
Prin nedorinta de a-l invita astazi in sedinta
plenara pe domnul Vasile Tarlev, care a depus cererea de demisie, se confirma o
data in plus ca domnul Prim-ministru, care inca isi mai indeplineste obligatiile
citeva zile, nu a respectat legislatia in vigoare, nu a respectat Parlamentul
Republicii Moldova si a indeplinit orbeste indicatiile Presedintelui Vladimir
Voronin.
De aceea, noi propunem ca totusi, domnule
Presedinte, sa i se faca domnului Tarlev o invitatie oficiala in Parlamentul tarii.
Daca va veni, vom vota in prezenta dumnealui “pro”, “contra” sau ne vom abtine,
iar majoritatea comunista va da dovada ca, prim demisia lui Tarlev, demisioneaza
un lider al Guvernului Republicii Moldova si nu o persoana care a ignorat
Parlamentul tarii noastre.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Cu siguranta noi avem posibilitatea sa
discutam, sa comentam sub aspect juridic, insa Parlamentul actual poate fi
caracterizat ca fiind tot mai des tentat sa ia atitudine politica, decit sa ia in
calcul norma juridica. Cu certitudine, daca ne uitam, domnule presedinte al
comisiei, la norma legala, noi putem sa intelegem ca Premierul poate sa vina in
Parlament sau poate sa nu vina, pentru ca prezentarea demisiei in Parlament, eu
inteleg, si presupune prezentarea demisiei de catre cel care a si demisionat,
corect.
Insa, domnule Presedinte, stimati colegi,
aici putem da multe calificative acestui Guvern. Longeviv, este adevarat, pina
ieri energic, de acum obosit a doua zi. Insa cu certitudine acest Guvern poate
fi calificat si ca unul care a sfidat cu regularitate si intr-un mod, vreau sa
va spun, demonstrativ Parlamentul Republicii Moldova, lucru care a fost
manifestat pe intreaga perioada de activitate, cel putin in legislatura actuala.
Si acest lucru culmineaza cu atitudinea Guvernului fata de Parlament astazi.
Si aici vreau sa mai fac o precizare, ca,
chiar daca facem abstractie de la norma legala, este cea morala. Acest Guvern,
Premierul Tarlev a primit mandat aici in Parlamentul Republicii Moldova,
indiferent cine l-a votat, cine nu l-a votat, aici a fost institutia care i-a
dat mandatul respectiv si a fost de datoria morala a dumnealui (trecem peste
norma juridica) de a veni in plenul Parlamentului, de a-si prezenta demisia si
de a da explicatiile de rigoare.
Ma rog, deciziile sint decizii a fost
primul raspuns pe care l-a oferit Premierul la o intrebare adresata de un
deputat, intr-o maniera foarte stranie, dar este anume demisia. Si vreau sa va
aduc aminte ca eu am cerut sa vina saptamina viitoare Guvernul in Parlament sa
prezinte o informatie ceea ce tine de politica de cadre. Si, uitati-va, maniera,
intr-adevar, este una foarte stranie. Ieri Tarlev a raspuns prin demisie la ce
se intimpla in Guvernul Republicii Moldova.
Eu va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Doar de procedura, fiindca ati avut iesire
la microfon.
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Poate fi si de procedura. Vreau sa va spun
ca in general...
Domnul Marian Lupu:
Nu, doar de procedura.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Pe mine ma deranjeaza cind nu e liniste in
sala. Si mereu sint reactii din partea fractiunii comunistilor, care nu sint
civilizate. Haideti, cu tarie de vointa, sa ascultam opiniile opozitiei.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si inca ceva. De ce va invit sa faceti
aceasta? Cu atit mai mult cu cit acuma aveti la Partidul Comunistilor un birou “deveatka”
in care nu au prea intrat cei cu inalte functii chiar si in Parlament. De
aceea, nu aveti o pozitie buna in partid, nu sinteti reprezentativi, cel putin
mai taceti in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Pavlicenco,
De procedura. Deconectati microfonul nr. 5.
Haideti putin sa ne ghidam de norme.
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile si ca urmare a dezbaterilor
desfasurate pe marginea proiectului nr.1011, voi supune votului plenului
Parlamentului adoptarea proiectului de Hotarire privind demisia Guvernului.
Stimati colegi,
Cine este pentru aprobarea acestui proiect
de hotarire, care (atrag atentia) se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor
alesi, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr.2 – 22.
Sectorul nr. 3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
53 de voturi “pro”. Impotriva? Zero
voturi.
Proiectul de Hotarire nr.1011 este adoptat.
Parlamentul Republicii Moldova a acceptat demisia Guvernului.
Continuam. Proiectul de Lege nr.4631 privind
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi deputati,
Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea unor acte legislative a fost aprobat in prima lectura la 21
februarie anul curent. Pentru lectura a doua Comisia pentru drepturile omului a
examinat in sedinta sa din 5 martie propunerile parvenite din partea comisiilor
permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului asupra
proiectului in cauza, majoritatea dintre care au fost acceptate.
Toate propunerile si decizia comisiei
asupra acestora sint expuse in sinteza anexata la prezentul proiect. Comisia
pentru drepturile omului propune ca proiectul de Lege nr.4631 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative sa fie adoptat in lectura a
doua, tinindu-se cont de amendamentele si deciziile comisiei din sinteza anexata.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Lectura a doua. Propuneri, altele decit
cele evocate in raport? Nu sint.
Va multumesc, domnule Secareanu.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.4631. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 30.
Sectorul nr. 3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
77 de voturi “pro”. Impotriva? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.4631 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3045 privind birourile
istoriilor de credit.
Guvernul.
Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:
Stimate domnule Presedinte,
Distins Parlament,
Doamnelor si domnilor deputati,
De propune pentru examinare proiectul de
Lege privind birourile istoriilor de credit. Acest proiect de lege a fost
elaborat de catre Ministerul Economiei si Comertului, in colaborare cu specialistii
ministerelor si institutiilor interesate in vederea realizarii prevederilor Strategiei
cu privire la atragerea investitiilor si promovarea exporturilor pentru perioada
2006–2015, precum si Programul de activitate a Guvernului pe anul 2005 –
2009.
E important de mentionat ca scopul
principal al prezentului proiect de lege este necesitatea sporirii gradului de
protectie a creditorilor si imprumutatorilor pe contul diminuarii riscurilor de
credit, precum si in vederea majorarii eficientei de activitate a institutiilor
financiare, bancare si nebancare si a altor societati care ofera credite.
Adoptarea acestui proiect este necesara tinind
cont de faptul ca in majoritatea tarilor lumii creditorii, adica bancile,
companiile financiare, companiile emitente ale cartelelor bancare, companiile
de investitii etc. fac schimb permanent de informatii referitoare la
capacitatea de plata a imprumutatorilor prin intermediul birourilor istoriilor
de credit.
Necesitatea si importanta functionarii unor
asemenea birouri a istoriilor de credit poate fi, pot fi exprimate prin urmatoarele
argumente.
In primul rind, biroul istoriilor de credit
ridica nivelul de informare a bancilor despre potentialii imprumutatori si,
astfel, le permit sa evalueze mult mai exact riscul nerambursarii creditelor.
Aceasta permite creditorilor sa stabileasca eficient pretul si destinatia imprumuturilor,
miniminalizind riscul aparitiei problemei de selectie nefavorabila.
In al doilea rind, biroul istoriilor de
credit permite reducerea costurilor de cautare si obtinere a informatiei pe care
in caz contrar bancile ar fi perceput-o de la clienti intr-un mod neoficial.
Aceasta duce la echilibrarea spatiului informational pe piata financiara si
determina creditorii sa stabileasca rate competitive ale dobinzilor. Ratele
reduse ale dobinzilor majoreaza venitul imprumutatorilor si stimuleaza
activitatea lor.
In al treilea rind, birourile istoriilor de
credit formeaza un mecanism cu efect disciplinator pentru imprumutatori.
Fiecare stie ca, in cazul neonorarii obligatiunilor din contractul de imprumut,
reputatia de afaceri va fi compromisa pentru potentialii creditori, limitind pina
la excluderea accesului la creditele viitoare si facindu-le mut mai scumpe, in
aceste conditii.
Acest mecanism, de asemenea, stimuleaza
debitorii sa ramburseze imprumuturile contractuale si, de altfel, creeaza o
imagine clara si consecventa pentru creditori.
In aceste conditii, doresc sa remarc ca
functiile de reglementare, supraveghere, control, in vederea respectarii de catre
birourile istoriilor de credit a legislatiei in vigoare, precum si disolutionarea
extrajudiciara a litigiilor vor fi realizate de catre autoritatea publica
competenta si, in aceste conditii, se recomanda ca aceasta autoritate sa fie
Comisia Nationala a Pietei Financiare.
Desi concurenta intre bancile comerciale
stimuleaza creditarea comerciala, creditarea pe termen mediu si lung, dupa cum
cunoasteti, este inca putin dezvoltata. Totodata, creditarea pe termen lung
este exagerat de costisitoare pentru companiile din Republica Moldova, mai ales
pentru intreprinderile mici si mijlocii care constituie coloana vertebrala a
economiei tarii, 98% din totalul intreprinderilor. Practic, toate creditele pe
termen mai mare de un an sint oferite din sursele financiare puse la dispozitia
bancilor comerciale de catre donatorii straini.
In final, e important sa mentionez, stimati
domni deputati, ca in prezent birourile istoriilor de credit functioneaza,
practic, in toata lumea, in diferite forme de organizare juridica. Majoritatea tarilor
au ajuns la concluzia ca dezvoltarea eficienta a economiei este imposibila fara
transparenta informationala.
Mai mult ca atit, in aceste conditii, acordarea
unui credit cu conditii favorabile, cu o dobinda mica, poate fi efectuata doar in
conditiile in care utilizatorii istoriilor de credit, creditorii, sint bine
informati.
In aceste conditii, rugam sustinerea
proiectului dat.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc, domnule viceministru.
Intrebari? Cine a fost primul la microfon?
Microfonul nr.4 sau... va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Melnic,
Cu siguranta proiectul respectiv este unul
important, necesar. Am doua intrebari, in fond.
Articolul 2. “Notiuni utilizate” si am in
vederea ultimul alineat: “biroul istoriilor de credit – persoana juridica cu
drept public sau persoana juridica cu drept privat, constituita ca societate cu
raspundere limitata sau societate pe actiuni”. Care ar fi motivatia sa ne rezumam
numai la aceste doua forme de organizare? Spre exemplu, de ce nu “intreprindere
individuala”?
Domnul Viorel Melnic:
Bine, in primul rind...
Domnul Vladimir Filat:
Este o intrebare care ma intereseaza, vreau
sa inteleg.
Domnul Viorel Melnic:
Am inteles. Pornind de la faptul ca biroul
istoriilor de credit este o persoana juridica, asa cum am scris la inceputul notiunii
date...
Domnul Vladimir Filat:
Am inteles.
Domnul Viorel Melnic:
...intreprinderea individuala nu poate
intra in acest compartiment.
Domnul Vladimir Filat:
Pai, atunci poate revenim si reglementam
prima parte. Noi tot timpul vorbim despre forma de organizare, ca ea urmeaza sa
fie una functionala, debirocratizata s.a.m.d. Este, ma rog, un punct de vedere
care urmeaza sa-l si discutam.
Domnul Viorel Melnic:
Am inteles.
Stimate domnule deputat,
Noi consideram ca forma
organizatorico-juridica de intreprindere individuala care, de fapt, este
reorganizata si pe parcursul unei perioade scurte de timp va deveni intreprinzator
individual, ceea ce inseamna ca o persoana fizica doreste sa-si lanseze propria
afacere.
Domnul Vladimir Filat:
Nu este obligatoriu.
Domnul Viorel Melnic:
Cel putin asa este scris in legislatia
internationala si noi sintem de parerea ca totusi biroul istoriilor de credit
trebuie sa fie o persoana juridica.
Domnul Vladimir Filat:
Bine. Si articolul 17 alineatul (3). Eu incerc
sa inteleg, dar nu pot. De ce atita insistenta de a ocoli prevederile Legii
nr.235 care stabileste foarte clar prioritatile s.a.m.d. Iarasi propuneti ca
autoritatea publica responsabila sa aplice amenda administrativa, sa suspende
licenta, sa retraga licenta s.a.m.d.
Domnul Viorel Melnic:
Am inteles.
Multumesc pentru intrebare.
De fapt, am vrut sa anticipez aceasta intrebare
prin raport, dar ar fi luat mai mult timp. Vreau sa va aduc la cunostinta ca atunci
cind am elaborat acest proiect de lege si a fost aprobat in sedinta Guvernului in
luna aprilie 2006, Legea nr.235 nu exista. Noi in Comisia pentru politica
economica, buget si finante am avut foarte mari discutii vizavi de capitolul
IV, dar, intrucit proiectul deja a fost inaintat...
Domnul Vladimir Filat:
Bine, am inteles. Deci dumneavoastra
acceptati.
Domnul Viorel Melnic:
Sintem gata pentru lectura a doua sa-l aducem
in concordanta cu Legea nr.235.
Domnul Vladimir Filat:
Aceasta am vrut sa intreb.
Va multumesc foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Domnule Melnic,
Am vrut sa va intreb in privinta scopului
acestei legi, fiindca, in principiu, conform Legii privind actele legislative,
scopul ar trebui sa fie expus in articol separat.
Scopul apare numai in preambul ca informatie
ce caracterizeaza respectarea de catre debitori a obligatiunilor asumate prin
contractele de credit. Adica, practic, acest scop apare numai in preambulul
acestei legi, dar nu in articolul concret care trebuie sa aiba o norma
imperativa.
Dar, in baza acestui scop declarat in
preambul, as vrea sa va intreb in privinta articolului 5 alineatul (2)
referitor la obligatia debitorului. Institutiile financiare pentru a avea
informatia daca debitorul a achitat sau nu a achitat, este de ajuns ca
debitorul sau cel care este sursa de informare sa prezinte informatia numai
despre faptul daca a achitat sau nu a achitat agentul economic sau entitatea
economica creditul.
Si poate fi inclus si un indicator, ca rata
a indatorarii, adica sa fie clar pentru cei care studiaza aceste istorii de
credit. Fiindca, consider ca este excesiva informatia care necesita a fi
difuzata prin intermediu biroului de credit. Solicitarea creditului, data
solicitarii, suma solicitari, modalitatea si valoarea asigurarii, a rambursarii,
informatia privind creditul acordat, adica este o informatie, sa spunem asa,
confidentiala si care prezinta secret comercial.
Care este parerea dumneavoastra? Noi am
putea sa...
Domnul Viorel Melnic:
Am inteles intrebarea.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
...comprimam informatia care se da, adica
numai despre faptul daca agentul economic a rambursat sau nu a rambursat si,
daca este necesar un criteriu si un indicator de performanta, rata indatorarii
care se calculeaza foarte simplu.
Domnul Viorel Melnic:
Stimate domnule Cosarciuc,
Vreau sa va spun ca proiectul dat a fost
expertizat de expertul Bancii Mondiale care ne-a si spus ca, in conformitate cu
legislatia europeana, istoria de credit este compusa din 3 parti, ceea ce am
descris in articolul 5: partea introductiva, partea de baza si partea
suplimentara.
Vizavi de situatia ca este foarte larga si
poate abuziva aceasta informatie, noi in comisia pe care dumneavoastra o
prezidati, am discutat despre acordul subiectului de credit. Si in proiectul
acesta este scris ca orice informatie, inclusiv de la sursa de informare catre
biroul istoriilor de credit si din biroul istoriilor de credit catre
utilizator, trebuie sa fie livrata cu acordul subiectului de credit, cu acordul
persoanei. Si opinia dumneavoastra ca acest acord trebuie sa fie in scris noi am
sustinut-o si pentru lectura a doua vom face rectificarea respectiva.
Dar credeti-ma ca in realitate nu este de
ajuns doar ca istoria de credit sa contina informatii despre creditul rambursat
sau nerambursat sau despre datele de identificare a persoanei. Deci ii sint
necesare, nu in zadar am scris “la sursele de informare”, am scris “si alte
organisme autoritati publice centrale” care trebuie sa livreze informatii, cum
este Serviciul Vamal, cum este Ministerul Dezvoltarii Informationale, care in
baza de contract vor furniza informatii de alta natura, dar care este tangentiala
cu istoria de credit, care este tangentiala cu creditul.
Din aceste considerente, noi totusi sintem
de parerea ca ar trebui sa lasam aspectul mai larg al informatiilor de credit,
pentru a avea o imagine totala si pentru ca bancile, pina la urma, avind
informatia din biroul istoriilor de credit, sa nu caute si alte alternative de
obtinere a informatiilor, asa cum se face de fapt acum, care costa mai mult decit
ar costa serviciul biroului istoriilor de credit.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Melnic,
Sa revenim atunci la preambulul legii: “In
scopul crearii conditiilor pentru formarea, prelucrarea, stocarea si
prezentarea de catre birourile istoriilor de credit a informatiei ce
caracterizeaza respectarea de catre debitor a obligatiunilor asumate prin
contract de credit.” Este scris foarte clar si foarte succint obligatiunile, adica
a achitat sau nu a achitat, dar nu e nimic despre suma creditului, despre forma
gajului care a fost prezentata s.a.m.d.
Uitati-va, dumneavoastra ati scris aici
foarte, asa, simplu si succint, numai despre informatia daca a platit sau nu a
platit si e de ajuns. Daca vrem sa avem informatia despre situatia agentului
economic, sint alti indicatori, cum ar fi rata indatorarii fata de...
Domnul Viorel Melnic:
In articolul 5 noi lucrul acesta l-am
descris.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, dar nu trebuie sa avem cifrele, fiindca
cifrele vorbesc despre potentialul unui agent economic, despre posibilele lui,
eu stiu, activitati de business si alte chestiuni care pot fi folosite de altii,
care pot fi folosite...
Domnul Viorel Melnic:
Nu pot fi folosite de altii, fiindca aceeasi
lege obliga pastrarea confidentialitatii informatiei, chiar si sanctiuni pentru
divulgarea informatiei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Melnic,
Ca sa nu discutam mult, eu as propune totusi
pentru lectura a doua sa analizam foarte clar articolul 5 si scopul declarat in
aceasta lege, adica mai ales alineatul (2).
Domnul Viorel Melnic:
Sint de acord.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si la articolul 6 am o intrebare, e legata de
alineatul (9): “Prezentarea de catre sursele formarii istoriilor de credit a
informatiilor, prevazute in articolul 5 al prezentei legi, catre biroul
istoriilor de credit...”
Atunci noi am discutat chiar si la comisie
ca trebuie sa adaugam si daca se respecta articolul 6 alineatul (4), adica daca
este acordul debitorului.
Domnul Viorel Melnic:
Da, si am fost de acord cu aceasta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si inca una. Articolul 7 alineatul (14): “Prezentarea
de catre biroul istoriilor de credit a informatiilor, prevazute in articolul 5
al prezentei legi, utilizatorului istoriei de credit sau altor persoane care
au dreptul sa primeasca raportul de credit in conformitate cu prezenta lege si
alte acte normative, nu constituie incalcarea secretului comercial.”
Stimati colegi,
Noi am discutat ca avem Legea nr.235 care
spune ca trebuie sa fie foarte clar scris in lege, in actul concret ce ar insemna,
de pilda, in cazul dat, “alte acte normative”. Care sint ele? In baza caror
alte acte normative? Am discutat si cu domnul Creanga ieri, cu seful Directiei,
ca in lege ar fi normal sa fie scrisa denumirea actului normativ si articolul
actului normativ la care se face referinta, fiindca, astfel, iese ca iarasi noi
incurcam lumea si nu aplicam Legea nr.235 care prevede previzibilitate, concretizate
s.a.m.d. Ar fi bine ca aici...
Domnul Viorel Melnic:
Domnule Cosarciuc,
Am spus la capitolul acesta, am spus si am
recunoscut ca legea nu a fost revazuta prin prisma Legii nr.235 din
considerente obiective. Si pentru lectura a doua am dat acordul si sintem
disponibili sa o rectificam.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Aici, la acest alineat, trebuie sa scriem
concret, fiindca este o chestie importanta.
Domnul Viorel Melnic:
Asa si prevede Legea nr.235.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Secretul comercial al informatiei.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Clar. Lectura a doua.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule viceministru,
Am si eu doua intrebari. Nu gasesc in
cuprinsul legii care sint principiile de formare a acestor birouri, vor fi in
dependenta de contracte, istorii, surse de formare sau cite birouri de acest
fel vor fi in Republica Moldova?
Domnul Viorel Melnic:
Stimata doamna Buliga,
Articolul 4 din proiectul dat descrie clar
principiile de formare a istoriilor de credit.
Doamna Valentina Buliga:
A istoriei.
Domnul Viorel Melnic:
In acest conditii, daca ne uitam peste
proiect vedem ca unica restrictie care este pusa in acest proiect este ca in
capitalul social al birourilor istoriilor de credit persoanele afiliate trebuie
sa aiba cel mult 25%. Aceasta nu inseamna ca in Republica Moldova vor fi
restrictii la formarea birourilor istoriilor de credit si va fu unul sau doua.
Este piata care va determina disponibilitatea birourilor istoriilor de credit.
Doamna Valentina Buliga:
Da, dar noi mai avem cazuri cind ar fi fost
logic ca unele principii de extindere... eu aici o sa ma refer la farmaciile
care Ministerul Economiei si Comertului nu a acceptat sa fie amplasate, in
dependenta de numarul populatiei, la o anumita distanta si astazi avem acel
surplus. Sa nu ne trezim ca vom avea birouri, dar nu vom avea credite si nu vom
avea istorii. Ma rog, piata o sa reglementeze, in viziunea dumneavoastra.
Si a doua intrebare.
Domnul Viorel Melnic:
Cele care vor fi suplimentare vor disparea.
Doamna Valentina Buliga:
Toti vor vrea sa traiasca si vor utiliza
metode si principi care, pina la urma, tot ministerul va trebui sa le stabileasca.
Si a doua intrebare. Peste tot, vad, vor
presta servicii in baza de contract, vor... informatii la fel. Care va fi
documentul care va reglementa costul acestor servicii? Parca noi, cind vorbeam
despre modificari la Legea nr.235 si asa-numita “Ghilotina II”, tindeam spre o
minimalizare a numarului de documente adoptate in conformitate cu legea.
Nu ar fi fost mai clar daca era un articol
care ar fi prevazut modalitatea de formare si calculul preturilor pentru
serviciile prestate de aceste birouri?
Domnul Viorel Melnic:
Doamna Buliga,
As fi de acord cu dumneavoastra, in conditiile
in care serviciile ar fi prestate de catre o autoritate publica centrala sau
locala, sau de stat, sa-i spunem mai direct. In aceste conditii, asa cum este
scris in proiect, absolut toata informatia se presteaza pe baza de contract,
deci unicul document este piata.
Piata va determina pretul acestor servicii.
In masura in care pretul nu-l satisface pe biroul istoriilor de credit sau pe
utilizator, el va cauta o alta alternativa de obtinere a acestei informati.
Deci nu putem noi fixa aici principiile de stabilire a preturilor. Mai mult ca
atit, ele nu sint servicii sociale unde statul poate sa intervina sa le
reglementeze.
Doamna Valentina Buliga:
Nu sint de acord. Oricum, orice serviciu
bate astazi buzunarul cetateanului nostru si ar trebui create astfel de
reglementari in anumite domenii ca sa aiba un impact mai putin considerabil
asupra cetateanului nostru care pina la urma bancile se asigura de inflatie,
dar cetateanul nostru. Pur si simplu, nu este protejat.
Domnul Viorel Melnic:
Cetateanul are libera alegere, libera initiativa
de a alege orice banca de la care doreste sa ia credit.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Melnic,
Eu inteleg foarte bine lucrurile acestea.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc.
Domnule Melnic,
Cam cite birouri de acestea ar putea sa se infiinteze
in Republica Moldova?
Domnul Viorel Melnic:
Ma intrebati care este numarul?
Domnul Alexandru Lipcan:
Da, exact. Adica mai multe, nu.
Domnul Viorel Melnic:
Piata va determina.
Domnul Alexandru Lipcan:
Bine, uitati-va la articolul 11, a vorbit
mai sus despre aceasta doamna Buliga, toate serviciile prestate de aceste
birouri vor fi efectuate contra plata. Acum, articolul 11 alineatul (1) litera
f): “Biroul istoriilor de credit este in drept sa solicite informatii de la
ministere, alte autoritati administrative centrale, autoritatile administratiei
publice locale si autoritatea publica competenta, in vederea verificarii
informatiilor continute in istoria de credit.”
Ce iese atunci? Aceste informatii autoritatile
trebuie sa le puna la dispozitie in mod obligatoriu si gratuit?
Domnul Viorel Melnic:
Nu. Stimate domnule deputat, e scris:
“Biroul istoriilor de credit este in drept sa solicite.” Aceasta nu inseamna ca
autoritatea publica centrala este obligata sa-i ofere.
Mai mult ca atit, in articolul 4, din cite imi
amintesc, unde vorbim despre sursele de formare a istoriilor de credit, este
scris: “Informatia pentru biroul istoriilor de credit se acorda pe baza de
contract.” Si daca autoritatea publica centrala nu va dori prin intelesul ca
informatia contine secret comercial, prin intelesul ca informatia nu poate fi
livrata tertelor, aceasta autoritate nu va oferi informatia data si nu va incheia
contract. Deci, este pe principii de bunavointa.
Domnul Alexandru Lipcan:
Eu cred ca trebuie de exclus aceasta litera
din proiect, ca o sa punem pe umerii acestor autoritati publice o povara enorma.
Domnul Viorel Melnic:
Noi am descris un drept.
Domnul Alexandru Lipcan:
Pai, dreptul acesta ei o sa poata sa-l
argumenteze si o sa inteleaga altii ca-i obligatoriu, cineva e obligat sa...
Domnul Viorel Melnic:
Dar nu este o obligatie.
Domnul Alexandru Lipcan:
Daca este drept, dreptul acesta trebuie sa
fie valorificat. Asa e?
Domnul Viorel Melnic:
Discutam pentru lectura a doua. Dar va zic
ca opinia mea personala si a ministerului, care a elaborat acest proiect, este
ca atita timp cit se ofera dreptul de a solicita informatia, nu se obliga
institutia de a acorda aceasta informatie.
Domnul Alexandru Lipcan:
Si care este avizul Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei la acest capitol?
Domnul Viorel Melnic:
Avizul Centrului?
Domnul Alexandru Lipcan:
El nu a vazut aici un element de
coruptivitate?
Domnul Viorel Melnic:
Nu-l am in pachet, cu parere de rau.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Vreau sa ma interesez, domnule
viceministru, daca, pina la urma, noi am discutat, care este pozitia
dumneavoastra vizavi de organizarea ca forma a acestor birouri, noi vedem in
articolul 2 “Notiuni utilizate”, unde biroul istoriilor de credit este persoana
juridica de drept public sau persoana juridica de drept privat, eu l-am intrebat
pe Filat si am inteles ca nu e clar, pina la urma, sint numai private sau este si
de stat?
Domnul Viorel Melnic:
Stimate domnule Guma,
Noi in comisie, in prezenta dumneavoastra,
am discutat foarte mult vizavi de aceasta definitie. Si atunci, pina la urma, din
cite imi amintesc eu, am decis ca nu este o problema in cazul in care noi afirmam
aici ca este de drept public, fiindca, conform aceluiasi proiect, statul, chiar
daca intervine, el nu va avea dreptul sa aiba mai mult de 25% in capitalul
social al acestei entitati. In aceste conditii, oricum, daca consideram ca un
minister si alt minister pot veni cu cite 25%, este afirmatie falsa, fiindca sint
persoane afiliate si, in contextul acestui proiect, ele nu pot participa in
capitalul social al intreprinderii. Riscul nu este, din punctul nostru de
vedere, atita timp cit statul poate sa aiba maxim 25% in cazul in care el va
participa la capitalul social.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Valeriu Guma:
Eu nu prea imi imaginez cum va fi in
practica cind un minister, eu nu stiu, Ministerul Dezvoltarii Informationale, sa
spunem, al lui domnul Molojen, sau alt minister va participa in comun cu niste
firme private.
Domnul Viorel Melnic:
In cazul in care el va dori sa participe.
Domnul Valeriu Guma:
Intelegeti, aici sint niste norme, mai ales
ca este practica internationala, unde au fost asa birouri, inclusiv in tarile
europene unde au activat si, pina la urma, au fost privatizate, au fost vindute,
avind in vedere ca nu s-au dovedit a fi viabile. Agentul economic sau persoana
fizica, sa spunem asa, nu va aduce informatia unde persista statul.
Domnul Viorel Melnic:
Domnule Guma,
Noi nu avem o propunere insistenta de a lasa
sau de a scoate. Noi sintem gata sa venim cu argumente suplimentare pentru
lectura a doua si atunci decidem lasam sau nu. V-am spus doar ca riscul nu
exista, ca urmare a celeilalte restrictii care este pusa.
Domnul Valeriu Guma:
Ca urmare si a faptului de 25% la suta. Eu
vreau sa va intreb atunci: care ar fi situatia? Eu nu cunosc, dar sint deja
birouri de creditare in tara? Ele se vor supune prevederilor articolului care
prevede 25 la suta numai cota de participare? Daca astazi el este un actionar
unic – 100%, ce trebuie sa faca? Sa vinda sau sa inceapa sa formeze niste
scheme asa mai...?
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg domnule Guma,
Domnule viceministru,
Eu apreciez, intr-adevar, inalta importanta
a intrebarii pe care ati adresat-o dumneavoastra si trebuie la modul cel mai
serios sa se lucreze pentru lectura a doua, fiindca este un gen de activitate
specific, un gen de activitate care necesita informatii. Asa e sau nu este asa?
Eu inteleg foarte bine temerea dumneavoastra,
ne imaginam ca vor exista
4-5-6 si doar in una din aceste entitati juridice cineva, care reprezinta
sectorul public, vine cu 25 la suta. Noi am putea sa excludem situatia ca anume
aceasta entitate juridica ar putea sa intervina prin diferite metode pentru a
limita accesul altora la aceleasi informatii, pentru a se plasa pe o pozitie de
exclusivitate. Aceasta nu este o intreprindere oarecare.
Domnul Valeriu Guma:
Noi avem astazi cazuri si companii de
asigurari, si altceva.
Domnul Marian Lupu:
Pentru lectura a doua acest subiect, mai
ales tinind cont de pozitia Ministerului Economiei si Comertului, care a spus ca
nu are argumente, de fapt, nici nu are intentia sa stea pe pozitiile date, este
flexibil, acest subiect trebuie sa fie discutat in mod special.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Presedinte,
Totusi as vrea sa aflu raspunsul anume la intrebarea
aceasta.
Domnul Viorel Melnic:
Va raspund imediat. Articolul 20 din
prezenta lege scrie clar si da absolut raspuns la intrebarea pusa de catre
dumneavoastra, se prevede: “Persoana juridica, care desfasura activitate in
calitatea de birou a istoriilor de credit pina la intrarea in vigoare a
prezentei legi, este obligata sa se conforme acestei legi. Lucrul acesta este
scris. Deci, ce-ar insemna aceasta daca acum detine...
Domnul Valeriu Guma:
Care este sensul conceptului prevederii de
25 la suta si nu mai mult de o persoana? Care este, in general? De ce, chiar si
in institutii financiare, cum sint bancile, noi nu avem asemenea prevederi?
Poate sa fie un uniactionar suta la suta.
In alte, nu mai putin importante, genuri de
activitate noi nu avem asemenea prevederi. De ce noi trebuie sa limitam? Adica
din start noi cream, ca atunci cind cineva o sa doreasca sa faca aceasta, el
trebuie sa se afilieze cu un var, cu un prieten, nu stiu cu cine, si o sa faca
niste scheme, niste firmulite, tot lui afiliate si diminuam, mimam, practic,
chestia aceasta. Nu este un lucru normal. Care-i logica?
Domnul Viorel Melnic:
Nu este o insistenta principiala din partea
autorilor, sintem gata sa discutam si aceasta problema in lectura a doua. Atita
timp cit ea a fost, in principiu, ridicata prin toate comisiile parlamentare,
argumentul nostru este ca noi am incercat sa evitam birourile de buzunar, prin
darea posibilitatii de a crea...
Domnul Valeriu Guma:
Domnule viceministru,
Cum se spune, piata va dicta daca este de
buzunar sau nu.
Domnul Viorel Melnic:
Vreau sa va spun ce s-a intimplat in Rusia si
in Kazahstan. In aceste doua tari nu a fost pusa restrictia de 25%, a fost
libera initiativa de a crea birourile istoriei de credit. S-a intimplat situatia
cind a aparut in fiecare orasel cite un birou al istoriei de credit, care avea
cite o banca pe care o deservea si, pina la urma, nu aveau sens aceste birouri ale
istoriei de credit, fiindca au aparut multe de buzunar. In legislatia din Rusia
sint proiectele deja elaborate prin care se modifica si se pune restrictia de
25%. S-a mers si pe criteriul acesta.
Domnul Valeriu Guma:
Eu cred ca aceasta nu va fi un, sa spunem,
impediment pentru a forma birouri de buzunar.
Domnul Viorel Melnic:
Sintem gata pentru discutii.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Pregatiti-va pentru discutii in
lectura a doua.
Domnul Valeriu Guma.
Si inca o precizare importanta. In
articolul 6 alineatul (7) se prevede ca sint cazuri in care nu se cere acordul
persoanei pentru care se cere informatia. Eu as vrea ca, de principiu, sa intelegem
ca orice informatie, chiar si de catre persoanele detinatoare de registre
publice de informatie... adica in alineatul (7) literele a) si b), unde se
prevede: “fara acordul persoanei fizice”.
Eu consider ca acesta nu este un lucru bun ori
cerem niste explicatii: ce se are in vedere? Orice informatie, care se cere,
trebuie sa fie prezentata obligatoriu cu acceptarea persoanei, indiferent la ce
ne referim: la registre publice sau la informatii din alt domeniu.
Domnul Viorel Melnic:
Iarasi ne conducem de recomandarile date de
expertul Bancii Mondiale, ca acele informatii care nu afecteaza personalitatea subiectului
de credit pot fi acordate si fara acordul acestuia. Noi sintem gata sa venim cu
concretizarea care anume informatii pot fi oferite fara acordul subiectului de
credit, dar sa eliminam in totalitate aceasta prevedere nu putem, fiindca sint
informatii care sint si pe site. Sint in acces liber, in acces public. Si aici
nu putem sa spunem ca eu vreau sa acceses o informatie de pe site si pentru aceasta
trebuie sa am acordul persoanei. Pentru lectura a doua vom veni cu
concretizarea informatiei unde vrem sa dam aceasta posibilitate.
Domnul Marian Lupu:
Pentru lectura a doua.
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Noi am discutat mult si la comisie problema
referitoare la preluarea si prelucrarea datelor de catre birourile de credit si,
parca, in totalmente am ajuns la concluzia ca ele nu ar trebui sa fie excesive,
ci ar trebui sa fie relevante la capitolul evaluarii solvabilitatii agentului
economic sau a persoanei fizice.
In articolele 2, 5, 6 si 7 proiectul de
lege contine, practic, norma ca toate institutiile publice ofera informatii
birourilor de credit. Mie mi se pare, si aproape sint convins, ca aceasta
informatie, care este propusa in proiectul de lege pentru a fi prezentata
birourilor de credit de catre institutiile publice, este excesiva pentru acea
informatie care este necesara pentru a aprecia solvabilitatea unui agent
economic sau a unei persoane fizice.
Dumneavoastra va dati bine seama ca astazi
nici Ministerul Dezvoltarii Informationale nu poseda asa un registru amplu de
informatii. Practic, legea este asemanatoare cu cea din Federatia Rusa, la care
facem noi referinta, si din Romania, dar si legile acestor tari nu contin un
spectru atit de larg de prezentare a informatiilor de catre institutiile
publice catre birourile de credit. Care totusi este pozitia dumneavoastra,
pentru lectura a doua, la acest capitol?
Domnul Viorel Melnic:
Noi, domnule Bolboceanu, am spus si in
comisie ca sintem gata sa discutam la fiecare articol in parte si apreciem
foarte mult implicarea dumneavoastra minutioasa in acest proiect. Pentru
lectura a doua vom discuta si vom vedea care este limita acestor informatii.
Dar vreau sa va fac totusi referinta la
articolul 6 din proiectul dat, unde se stipuleaza: “Sursele de formare a
istoriilor de credit pot fi oferite doar pe baza de contract.” Si doar institutiile
financiare, care sint nemijlocit interesate in obtinerea informatiilor de la biroul
istoriilor de credit, sint obligate sa prezinte informatii relevante.
Deci, opinam ca totusi acordarea informatiilor,
oricit de importante si relevante nu ar fi acestea, va fi facuta pe baza de
contract. Deoarece sint diferite autoritati publice centrale, care, de altfel, sint
vizate in articolul 2 ca surse de formare a istoriilor de credit, sintem gata sa
revedem aceasta lista. De asemenea, sintem gata sa vedem ce-ar putea sa ofere fiecare
autoritate publica centrala in calitate de informatii.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, domnule viceministru.
Eu am inteles ca pentru lectura a doua sinteti
dispus sa revenim.
Domnul Viorel Melnic:
Sigur ca da, aceasta am spus-o si la sedinta
comisiei.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Si a doua intrebare. In articolele 4, 6,
alineatele (4) si (5), articolul 7, articolul 9, in toate aceste articole, intr-un
alineat sau altul, se fac trimiteri la alte articole, care, la rindul lor, tot
contin trimiteri. Mi se pare ca ceasta modalitate va face foarte dificila
aplicarea legii.
Domnul Viorel Melnic:
Obiectia e primita. Pentru lectura a doua vom
rectifica, dar, in cazul in care rectificam, evident ca se va mari volumul
legii.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da, dar vom avea o claritate.
Domnul Viorel Melnic:
Am inteles.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Intr-adevar, ati mentionat importanta si
necesitatea legii date si aceasta se vede si prin rapoartele de expertiza care
le-a dat Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, sint vreo 15 foi de
propuneri pentru lectura a doua. Si ne mira faptul ca avizul Asociatiei Bancilor
este unul dintre cel mai bun, Asociatia Bancilor sustinind intru totul
proiectul dat.
Dar eu vreau sa ma refer la articolul 15
“Reglementarea de stat, controlul si supravegherea asupra activitatii
birourilor istoriilor de credit.” Totusi, nu va pare ca aprobarea de catre
Guvern a listei documentelor potrivit carora se va reglementa activitatea
birourilor, chiar si cu referinta la alineatul (2) litera f) punctul 7), unde
este scris ca autoritatile centrale care indeplinesc alte atributii, stabilite
de legislatie...
Nu credeti ca ar fi mai logic ca totusi sa
fie stipulat in lege foarte explicit toate conditiile de activitate a
birourilor date? Totusi Guvernul nostru foarte des, de regula, isi asuma mai
multe competente decit sint stabilite in legislatie. Si noi permanent aici, in
Parlament, trebuie sa indreptam greselile pe care le face Guvernul pe parcursul
activitatii. Nu credeti ca totusi ar fi mai bine, mai clar, mai necesar ca totul
sa fie stipulat in lege? Ca noi pe urma, intr-adevar, sa avem o lege aplicativa
si cu efect.
Domnul Viorel Melnic:
Multumesc, domnule Oleinic.
Dumneavoastra aveti dreptate, eu am spus in
raspunsul la intrebarea domnului Filat ca capitolul IV in intregime, incepind
cu articolul 15, va fi revizuit prin prisma Legea nr.235 si am spus de ce.
Fiindca proiectul dat a fost elaborat inainte ca Legea nr.235 sa apara. In
aceste conditii, intr-adevar, noi si in comisie am discutat, sint unele conditii
care sint puse aici, la alineatul (2), dar trebuie sa fie aprobate prin lege. Nu
sintem de acord ca tot ce e descris la alineatul (2) al articolului 15 trebuie
sa fie stipulat prin lege, deoarece Guvernul, de asemenea, are competente sa
aprobe unele prevederi, inclusiv cele descrise aici.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule viceministru,
Totusi eu consider ca unele prevederi, la
care eu m-am referit, sint de concept. De aceea, noi ar trebui chestia aceasta
s-o clarificam acum, in prima lectura, fiindca trebuie sa fie stipulat clar in
lege ce stabileste Parlamentul si ce stabileste Guvernul.
Domnul Viorel Melnic:
Atunci trebuie sa analizam fiecare punct
din alineatul (2).
Domnul Alexandru Oleinic:
Ce variante avem?
Domnul Viorel Melnic.
In lectura a doua.
Domnul Alexandru Oleinic:
Bine. Atunci cred ca sint de concept. Si o
interventie. Colegul Guma s-a referit aici: persoana juridica cu drept public
este intreprindere de stat. Acolo nu pot fi si alte prevederi, pe care
dumneavoastra le stipulati in punctul 6) al articolului 16, cu 25%, cu 20%, inca
un actionar. De aceea, chestia aceasta trebuie sa fie foarte clar determinata in
lectura a doua.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Alte intrebari? Nu sint.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de Lege privind birourile istoriilor de credit,
prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii
Moldova si raporteaza urmatoarele.
Birourile de credit sint institutii
financiare, care au drept obiectiv prestarea de servicii pentru banci, societati
financiare, asiguratori si altii in domeniul managementului riscului si al
selectiei clientelei, prestate preponderent pe baza prelucrarii automate a
informatiilor.
Sensul economic al acestor institutii este
legat de modul in care institutiile de credit dintr-o piata anume isi realizeaza
obiectivele comerciale, mai ales in domeniul creditelor pentru persoanele
juridice, al microcreditarii si al selectarii clientelei. Analiza proiectului
pentru prima lectura a generat un sir de intrebari care vor fi examinate pentru
lectura a doua, si anume: alinierea proiectului la prevederile Legii cu privire
la protectia datelor cu caracter personal si ale Legii privind accesul la
informatie, optimizarea continutului raportului de credit, ca datele preluate si
prelucrate de biroul de credit sa cuprinda numai datele care sint relevante si
neexcesive in scopul evaluarii solvabilitatii, al reducerii riscului de
creditare si includerea in lege a prevederilor suplimentare care sa sporeasca
nivelul de protectie a informatiei si al responsabilitatii pentru divulgarea
ei.
In avizele lor majoritatea comisiilor
parlamentare propun proiectul de lege pentru examinare in cadrul sedintelor
plenare ale Parlamentului, fara a inainta obiectii. Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati, Comisia pentru agricultura si industria alimentara,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie au inaintat unele obiectii
care vor fi examinate pentru lectura a doua. Directia juridica a dat avizul
pozitiv, au si niste obiectii.
Luind in consideratie cele expuse, Comisia
pentru politica economica, buget si finante propune examinarea proiectului de
Lege privind birourile istoriilor de credit in sedinta plenara a Parlamentului si
aprobarea lui in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Bondarciuc,
Chiar la inceputul raportului dumneavoastra
spuneti despre faptul ca birourile de credit sint institutii financiare. Am
extras din Legea institutiilor financiare si ma uit la notiune, nu prea se leaga
domeniul de activitate al birourilor cu cel al institutiilor care sint
reglementate ca fiind institutii financiare. Daca imi permiteti, eu dau citirii:
“Institutie financiara – persoana juridica ce accepta depozite sau echivalente
ale acestora netransferabile prin nici un instrument de plata si care utilizeaza
total sau partial aceste mijloace pentru a acorda credite sau a face investitii
pe propriul cont si risc”. Aceasta este definitia notiunii.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu am avut in vedere ca ei se ocupa cu
prestarea serviciilor in directia institutiilor financiare, asa poate a trebuit
sa corectez.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte,
Eu am impresia ca noi trebuie sa dam definitia
exacta, fiindca notiunea “institutii”...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu in raport nu am schimbat pozitia care
este prezentata in proiectul dat.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, eu sint de acord. Eu nu zic de
dumneavoastra, pentru lectura a doua, fiindca, inca o data, “institutie
financiara” este reglementata exhaustiv de lege.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da.
Domnul Vladimir Filat:
Da? Pentru lectura a doua, va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari nu sint.
Domnule Bondarciuc,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3045.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3045 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Hotarire nr.4632 pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la Centrul pentru Drepturile Omului, a structurii,
a efectivului-limita si a modului de finantare a acestuia.
Domnule Esanu,
Va rog.
Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul
permanent al Guvernului
in Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul de Hotarirr supus atentiei
dumneavoastra vine sa inlocuiasca prezentul regulament al Centrului pentru Drepturile
Omului, sa stabileasca o noua structura si un nou efectiv-limita al acestuia in
legatura cu amendamentele care au fost introduse, in ultimul timp, in Legea cu
privire la avocatii parlamentari, inclusiv proiectul care a fost adoptat astazi
in lectura a doua.
La proiectul de act normativ supus atentiei
dumneavoastra nu exista amendamente conceptuale. Chiar si acele care se refera
la majorarea numarului avocatilor parlamentari deriva din amendamentele deja
acceptate de catre Parlament in legislatia in vigoare. Rugam sustinerea
dumneavoastra pentru adoptarea actului supus atentiei Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Domnule Esanu,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Proiectul de Hotarire cu privire la
aprobarea Regulamentului Centrului pentru Drepturile Omului, a structurii, a
efectivului-limita si a modului de finantare a acestuia este elaborat de catre
Guvern in scopul realizarii Hotaririi Parlamentului nr.188 din 30 iunie 2006.
Principalele obiective ale proiectului de hotarire sint orientate spre perfectionarea
unor aspecte ale reglementarilor ce tin de activitatea Centrului pentru Drepturile
Omului, in vederea imbunatatirii acesteia.
Proiectul de hotarire vizeaza majorarea numarului
de avocati parlamentari de la 3 la 4, astfel instituindu-se functia de avocat
parlamentar specializat in problemele protectiei drepturilor copilului si serviciul
destinat protectiei drepturilor copilului. Propunerea de majorare a numarului
de personal al institutiei de la 37 la 55 reiese din atributiile si volumul de
lucru cu care este investita institutia mentionata.
Comisia pentru drepturile omului a examinat
avizele tuturor comisiilor, avizul Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului si a constatat ca acestea sustin proiectul de lege.
Am avut un sir intreg de propuneri de imbunatatire
a proiectului in cauza. Ele au fost acceptate de comisie. Toate aceste propuneri
sint reflectate in sinteza care este anexata la prezentul raport si pe care o
aveti fiecare dintre dumneavoastra.
In aceste conditii, Comisia pentru
drepturile omului propune ca proiectul respectiv sa fie adoptat, luindu-se in
consideratie, bineinteles, toate amendamentele si deciziile comisiei pe
marginea acestora din sinteza alaturata.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de profil,
voi supune votului adoptarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4632.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4632
este aprobat.
Proiectul de Lege nr.432 privind completarea
articolului 4 din Legea pentru punerea in aplicare a titlului III al Codului
fiscal.
Guvernul.
Domnul Ion Chicu – viceministru al finantelor:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorati deputati,
Cu permisiunea dumneavoastra voi prezenta
spre examinare si adoptare un proiect de lege care, prin esenta sa, vine sa
formalizeze si sa atribuie caracteristici legale unei adresari a Asociatiei Copiilor
Surzi din Moldova. Cu ceva timp in urma in adresa Guvernului Republicii Moldova
a parvenit o adresare din partea asociatiei sus-numite prin care se solicita
scutirea de la achitarea TVA la importul unei partide de aparate auditive in
valoare de circa 3,7 mii de euro, donatie a unei organizatii de binefacere din
Croatia.
Examinind solicitarea respectiva si luind in
consideratie scopul nobil al donatiei sus-numite, precum si activitatea Asociatiei
Copiilor Surzi din Moldova, care distribuie gratis aceste aparate, Guvernul a
considerat benefica si absolut necesara scutirea de taxa pe valoarea adaugata a
aparatelor destinate copiilor cu deficiente auditive si a aprobat aceasta hotarire.
Stimati deputati,
Avind in vedere ca conditia iminenta a
efectuarii donatiei respective o constituie scutirea de TVA, putem considera ca
pierderile ipotetice ale bugetului de stat in marime de circa 12 mii de lei nu
pot constitui in niciun caz motiv pentru a respinge aceasta initiativa, mai
ales luind in cionsideratie destinatia importului respectiv. Anume avind aceste
argumente, va rog sa sustineti proiectul dat si va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule viceministru.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Domnul Ion Chicu:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de Lege privind completarea articolului 4 din
Legea nr.1417 din 1997 pentru punerea in aplicare a titlului III al Codului
Fiscal, prezentat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvernul
Republicii Moldova. Prezentul proiect de lege are ca scop imbunatatirea
procesului instructiv-educativ de reabilitare si integrare a copiilor deficienti
de auz din Republica Moldova.
Proiectul de lege prevede scutirea de TVA
la importul marfurilor de la pozitia tarifara 902140000 – aparate pentru
facilitarea auzului surzilor, cu exceptia partilor si accesoriilor, destinate
Asociatiei Copiilor Surzi din Moldova. Comisia sustine conceptual acest proiect
de lege in prima lectura. Propunerea comisiei pentru agricultura si industria
alimentara de a exclude in lectura a doua cuvintele “cu exceptia partilor si
accesoriilor” nu se accepta, pe motiv ca pozitia tarifara 902140000 din Nomenclatorul
marfurilor al Republicii Moldova are denumirea “aparate pentru facilitarea
auzului surzilor, cu exceptia partilor si accesoriilor”.
Pornind de la cele expuse si tinind cont de
avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica,
buget si finante propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului, aprobare
in prima si adoptare in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Varta:
Va multumesc.
Domnule presedinte,
In sedinta comisiei, cind ati discutat
dumneavoastra acest proiect de lege, nu ati incercat sa propuneti utilizarea
altor notiuni? Fiindca atunci cind utilizam notiunea de “surd” este usor
jignitor, ofensator. “Persoane cu deficiente auditive” – aceasta ar fi, poate,
terminologia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vedeti care este situatia? In Nomenclatorul
marfurilor este acest cuvint si noi nu putem sa excludem din nomenclator acest
cuvint.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, domnule Varta, pe dimensiunea de
esenta ati avea dreptate. Dar pe dimensiunea legala domnul presedinte, intr-adevar,
constata o situatie cind sintem prinsi intr-un coridor ingust legal. Astfel,
este denumirea acestei pozitii tarifare in documentele respective si atunci
lucrul acesta daca-l schimbam...
Domnul Ion Varta:
Din inertie mergem pe versiunea aceasta.
Domnul Marian Lupu:
..poate crea niste coliziuni puternice la
furnizare.
Domnul Ion Varta:
Da, poate in procesul adoptarii unui cod
trebuie sa revenim la rectificari.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta-i alta treaba.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Sintem astazi in 20 martie. Acest proiect a
venit in Parlament la 8 februarie anul curent. De ce s-a intirziat atit de
mult, ca avem proiecte pe care le votam
intr-o zi, se promulga si le dam unda verde. Ce s-a intimplat de ati tinut asa
de mult acest proiect?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu l-am tinut mult. Am primit toate
avizele, am discutat in cadrul sedintei comisiei si l-am prezentat.
Doamna Valentina Cusnir:
Era posibil, cred ca nu-i atit de
voluminos, sa-l examinati cu mult mai devreme, ca este mult asteptat acest
proiect, pentru a facilita pe acei cu probleme.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.432. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.432 este aprobat in
prima lectura.
Fractiunile, lectura a doua? Acceptat?
Acceptat. In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in
lectura a doua a proiectului de Lege nr.432. Cine este pentru, rog sa voteze.
La fel rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 32.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3? Haideti sa fac eu putina matematica:
3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15. 15 voturi.
78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.432 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4187 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Ion Chicu:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorati deputati,
Am onoarea sa va propun spre examinare si
adoptare un proiect de lege elaborat de Guvernul Republicii Moldova in strinsa
colaborare cu Banca Nationala a Moldovei si Asociatia Bancilor din Moldova.
Cooperarea entitatilor mentionate la elaborarea proiectului respectiv se explica
prin multitudinea scopurilor urmarite de autori, si anume:
1.Prevenirea evaziunii fiscale, al carui element
indispensabil, in majoritatea cazurilor, il constituie numerarul.
2. Asigurarea unui control mai eficient al
nivelului inflatiei sau stabilitatii preturilor, sarcina Bancii Nationale a
Moldovei consfintita prin lege si extrem de dificil si costisitor de realizat in
conditiile in care peste 7 miliarde de lei numerar se afla in afara sistemului
bancar, deci incontrolabil de catre supraveghetorul pietei financiare bancare
din tara.
3. Asigurarea conditiilor egale pentru toti
consumatorii si pentru toate mijloacele de plata, in special fiind vizate
cardurile bancare.
De fapt, atingerea scopurilor care ne-au
determinat sa elaboram si sa promulgam acest proiect de lege ar insemna solutionarea
unui ghem intreg de probleme, la baza carora sintem ferm convinsi ca sta masa
enorma de bani in numerar, aflati in circulatie incontrolabila, intangibili si,
as zice, imuni fata de orice instrument de control al lichiditatilor aflat la
dispozitia Bancii Nationale.
Ne-am intrebat care este sensul utilizarii masive de catre agentii economici a
banilor in numerar ca mijloc de plata in conditiile cind aceasta forma de
achitare este evident mai costisitoare pentru ei, din punct de vedere valoric,
dat fiind costurile si comisioanele aferente eliberarii si manipularii lor,
precum si din punct de vedere al cheltuielilor de timp.
Din pacate, trebuie sa constatam ca
elementul-cheie in mai multe fenomene, cum ar fi contrabanda, salarii in plic,
evaziuni, contabilitate dubla, etc., etc., pe care de ani de zile incercam sa
le contracaram, il constituie acelasi numerar. In conditiile nivelului actual
avansat de dezvoltare a sistemului de efectuare a platilor prin virament
bancar, care este unul rapid si eficient, prezentul proiect prevede modificarea
articolului 10 din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, si
anume excluderea restrictiei prin care se plafona suma achitarilor efectuate
lunar in numerar de catre un agent economic si stabilirea unei marimi maximale
a unei tranzactii deservite de numerar in valoare de 1000 de lei. Este clar ca
aceasta modificare in niciun caz nu afecteaza cetatenii, care pot achita in
numerar orice suma.
De asemenea, se propune limitarea pina la
10 mii de lei a sumei in numerar cu care agentii economici pot sa achite
drepturile vamale. Actualmente exista o practica raspindita de achitare a
taxelor la import prin numerar in momentul devamarii, sumele achitate depasind
de multe ori cifre cu sase zerouri. Numai anul trecut din toate incasarile
Serviciului Vamal circa 18% au fost receptionate sub forma de numerar.
Aceasta situatie provoaca un sir de intrebari
in conditiile cind peste tot se spune ca numerarul este mai scump decit banii
de pe conturile bancare cu circa 7%, cind viramentul bancar efectuat pentru
achitarea drepturilor vamale este confirmat in sistemul de plati aproape
instantaneu, adica nu este vorba de lipsa de operativitate. Alta explicatie a
acestui fenomen decit intentiile de evaziune, posibil cimp de manevra pentru
manipularea valorii in vama, noi nu gasim.
Un alt element conceptual al proiectului
respectiv, care vine sa completeze efectele scontate ale primului articol, dar
urmareste un spectru mai larg de scopuri, cum ar fi incurajarea achitarilor
prin intermediul cardurilor bancare si asigurarea dreptului consumatorilor de a
utiliza acest mijloc de plata, este obligativitatea instalarii treptate a
dispozitivelor de efectuare a operatiilor cu carduri bancare,
asa-numitelor postterminale. De asemenea, se introduce obligativitatea utilizarii
postterminalelor in cazul cind cumparatorul de marfuri sau servicii doreste sa
achite prin card bancar.
Actualmente sint semnalate numeroase cazuri
de nerespectare a acestui drept al consumatorului chiar si de unitatile
comerciale la care bancile au instalat asemenea dispozitive. In cazul adoptarii
de catre dumneavoastra a acestui proiect asemenea incalcari vor fi pasibile
sanctionarii similare neutilizarii masinilor de casa si control in procesul
decontarilor in numerar.
Este clar insa ca, dat fiind caracterul
etatizat in timp si selectiv dupa genurile de activitate al procesului de
instalare a postterminalelor, sanctionabilitatea aferenta neutilizarii lor nu
poate intra in vigoare inainte de expirarea termenului stabilit de acest
proiect pentru instalarea acestor dispozitive. Astfel, proiectul prevede
obligativitatea instalarii postterminalelor pina la
1 ianuarie 2009 de catre toti agentii economici din domeniul comertului si
prestarii de servicii la care volumul de vinzari aferente acestor activitati a
depasit
10 milioane de lei in anul 2007.
Tot in acest termen sint obligati sa
instaleze postterminale agentii economici din Chisinau care desfasoara
activitatea conform Clasificatorului activitatilor din economia Moldovei,
diviziunea 55, adica barurile, restaurantele, hotelurile si diviziunea 50, adica
comertul cu amanuntul al carburantilor, si care au inregistrat in anul 2007 un
volum de vinzari aferente acestor activitati de 2 milioane de lei.
Incepind cu 1 iulie 2009 obligativitatea
instalarii postterminalelor este valabila pentru toti agentii economici al caror
volum de vinzari pe parcursul anului precedent a depasit 2 milioane de lei.
Stimati deputati,
Cind vorbesc despre obligativitatea agentilor
economici de a instala postterminale, am in vedere, de fapt, obligativitatea de
a accepta instalarea acestor dispozitive, deoarece bancile le instaleaza
gratis, adica aceasta prevedere nu presupune comportarea de catre agentii
economici vizati a unor cheltuieli esentiale.
Astazi, din pacate, de multe ori unitatile
comerciale nu accepta instalarea postterminalelor, chiar si cu riscul de a
pierde potentialii cumparatori sau clienti care doresc sa achite valoare marfurilor
sau serviciilor procurate prin card bancar.
Ca urmare a faptului ca bancile comerciale
instaleaza aceste dispozitive gratis, iar valoarea estimativa a postterminalelor
care vor fi instalate in baza acestui proiect de lege depaseste 50 de milioane
de lei, Guvernul vine cu initiativa de a scuti importul acestor echipamente de
taxa pe valoare adaugata. Aceasta considerind si faptul ca pierderile
bugetului sint doar ipotetice, iar beneficiile instalarii masive a postterminalelor
si utilizarii pe larg a cardurilor bancare – mai mult decit evidente.
Proiectul respectiv a fost avizat si sustinut
de catre entitatile reprezentative ale mediului de afaceri, inclusiv patronatele,
Consiliul Economic pe linga Primul-ministru, sindicate, a trecut expertizarea
grupului de lucru al asa-zisei “ghilotine”.
Onorat Parlament,
Ca urmare celor mentionate si luind in
consideratie multitudinea de probleme pe care, dupa parerea noastra, le putem
solutiona prin adoptarea acestui proiect de lege, va rog sa sustineti modificarile
propuse.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Da, intrebari, stimati colegi?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule viceministru,
Eu as incepe intrebarile prin ultima
dumneavoastra afirmatie, de fapt, prin comentariul la ultima dumneavoastra
afirmatie, precum ca aceste postterminale sint instalate gratuit. Eu vreau sa va
spun ca, poate, pentru agentii economici, unde urmeaza sa fie instalate, pentru
bugetul statului si pentru tara nu sint chiar atit de gratuite, avind in vedere
scutirea pe care o propuneti dumneavoastra.
Eu nu cred ca bancile din Republica Moldova
sint institutii care nu au sursele necesare pentru a-si achita darile catre
stat in cazul procedurii de import. Si cind vorbim de venituri ipotetice, haideti
sa acceptam ca este asa o (eu prima data aud asa expresie) ipotetica ca venit.
Orice venit este unul ipotetic, depinde daca are loc activitatea sau nu.
Explicati, va rog, care totusi este motivatia
ca veniti cu propunerea de a fi scutit acest import de la taxa TVA.
Domnul Ion Chicu:
Da, va multumesc mult pentru intrebare.
In primul rind, ce am in vedere cind zic “venituri
ipotetice”. Zic “ipotetice” in cazul cind admit faptul ca, daca nu s-ar acorda
aceasta facilitate, adica importul acestor dispozitive, nu s-ar efectua si,
respectiv, veniturile acestea sint doar ipotetice.
In ceea ce priveste faptul daca bancile au
sau nu bani, nu vreau sa comentez aici. Doar vreau sa spun ca, fiind convinsi
de utilitatea acestui proiect, vrem sa stimulam, pe orice cale, importul masiv
al acestor dispozitive si instalarea lor in termene cit mai restrinse, astfel incit
am venit si cu propunerea de scutire.
Domnul Vladimir Filat:
Am inteles. Spuneti, va rog frumos, domnule
viceministru, proprietate a cui vor fi aceste postterminale?
Domnul Ion Chicu:
Din cite stiu eu, ramin proprietate a bancilor
care le-au instalat, dar, eu stiu... da, imi confirma si colegii de la Banca Nationala
ca ramin...
Domnul Vladimir Filat:
Bine. Deci va avea loc un raport, da,
economic intre proprietarul acestui postterminal si beneficiar, agentul
economic. Spuneti, va rog frumos, mai avem exemple in activitatea economica din
Republica Moldova cind prin lege impunem agentii economici sa aiba relatie
obligatorie cu alti agenti economici si daca in experienta internationala noi
avem asemenea cazuri cind prin lege agentul economic este obligat sa instaleze si
sa aiba raport, haideti sa spunem, comercial sau economic cu alt agent economic
prin norma legala, in felul in care este prezentat?
Domnul Ion Chicu:
Eu cred ca prin lege noi trebuie sa asiguram
dreptul oricarui consumator de a putea utiliza mijlocul de plata care este
cardul bancar acolo unde dumnealui considera necesar. In conditiile noastre, cind
agentii economici refuza instalarea acestor dispozitive sau le-au instalat, dar
refuza utilizarea lor, probabil ca una din solutii este anume acordarea...
Domnul Vladimir Filat:
Domnule viceministru,
Legislatia Republicii Moldova ofera dreptul
de a utiliza si numerarul ca si forma de achitare s.a.m.d.
Domnul Ion Chicu:
De acord. Noi nu limitam acest drept, dar in
cazul cind eu am card bancar si cineva nu-mi accepta cardul bancar ca mijloc de
plata, atunci ce trebuie sa intreprind? Aceasta e solutia. Si in toate tarile,
din cite cunoasteti dumneavoastra, numerarul este de acum o raritate.
Domnul Vladimir Filat:
Nu este interzis, domnule viceministru. Si
vreau sa va spun ca interesul agentului economic este sa aiba post terminalul si
agentul economic are postterminal nu prin impunere, dar prin faptul ca are
nevoie de acest postterminal. Am studiat si noi legislatia si va spun cu
certitudine ca nu este nicio experienta europeana sau de alt gen in acest sens.
Domnul Ion Chicu:
Eu va multumesc.
Inca o data vreau sa reiterez ca noi nu
limitam utilizarea sau nu introducem utilizarea cardelor bancare in detrimentul
utilizarii numerarului. Dar sint cazuri, si ele sint frecvente, cind
consumatorul nu poate utiliza cardul bancar din cauza ca nu i se pune la
dispozitie dispozitivul respectiv.
Domnul Vladimir Filat:
Bine, noi... stati, domnule viceministru, sint
mai multe posibilitati de a te achita cu cardul bancar. Dumneavoastra vorbiti
despre postterminale, in cazul dat.
Domnul Ion Chicu:
Sint de acord.
Domnul Vladimir Filat:
Lucru care presupune cu totul si totul
altceva.
Domnul Ion Chicu:
Care alta posibilitate, cind vii la o
unitate care presteaza servicii sau comert angro sau cu ridicata, cind ai
cardul bancar, decit dispozitivul acesta – postterminal. Eu nu stiu alta
posibilitate. Daca imi comunicati, va rog...
Domnul Vladimir Filat:
Eu vreau sa va spun ca este posibilitatea
transferului bancar si nu este obligatoriu cardul bancar, in cazul in care
vorbim de tranzactiile la care ati facut referinta.
Domnul Ion Chicu:
Eu, ca destinatar.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate, domnule viceministru,
Haideti ca nu intram in discutie, este clar
ca o sa aduceti argumentele pe care le-ati invocat si in nota informativa.
Vreau sa fac o scurta referinta la aceasta nota informativa. Am mai gasit o notiune
foarte interesanta care suna in felul urmator: “care prevad obligativitatea
acceptarii”. Eu nu inteleg cum acceptul poate sa fie obligatoriu. Deci,
acceptul presupune o chestie benevola.
Si acum ultima intrebare, daca imi permiteti,
domnule Presedinte si stimate domnule viceministru. In cazul in care
dumneavoastra doriti sa reglementati si sa rezolvati problema in complex, asa
cum invocati de la tribuna centrala si prin nota informativa, explicati-mi, va
rog frumos, de ce faceti exceptie in cadrul reglementarii in cazul comertului
de tipul Cash & Cary. Metro a convins ca, de fapt, in cazul lor, s-ar putea
de facut o exceptie sau este o alta abordare, iarasi foarte...
Domnul Ion Chicu:
De fapt, pina la intrebarea dumneavoastra
eram sigur ca proiectul respectiv vizeaza si sistemul respectiv de...
Domnul Vladimir Filat:
Serios?
Domnul Ion Chicu:
Da.
Domnul Vladimir Filat:
Eu vreau sa va spun ca daca o sa cititi
atent proiectul de lege o sa aveti o surpriza.
Domnul Ion Chicu:
Atunci ramine sa modificam pentru lectura a
doua.
Domnul Vladimir Filat:
Ramin, domnule viceministru, pentru lectura
a doua multe lucruri. Noi vom veni sau voi veni cu amendamentele respective.
Din punctul meu de vedere, domnule Presedinte, si acest proiect de lege, daca e
sa-l privim prin prisma Legii nr.235, “Ghilotina II”, lasa multe semne de intrebare.
Multumesc.
Domnul Ion Chicu:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine, constatam ca prima lectura este cu
surprize, ceea ce ar insemna ca lectura a doua trebuie sa fie fara ele.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Domnule Chicu,
La 6 martie 2001 Guvernul a adoptat Hotarirea
cu privire la implementarea masiva a instrumentelor de plata fara numerar, care
a fost publicat in “Monitorul Oficial” la 19 aprilie 2001.
Vreau sa amintesc ce prevede aceasta hotarire:
Se recomanda agentilor economici ale caror marfuri comerciale anuale cu
ridicata sau cu amanuntul depasesc 1 milion de lei si celor care presteaza
servicii si incaseaza plati publice sa incheie in anul 2001 cu institutiile
financiare contracte de acceptare a instrumentelor si modalitatilor de plata fara
numerar, ultimele urmind sa se instaleze in locurile de achitare a platilor, pe
linga masinile de casa si control, terminale post pentru transferul electronic
de fonduri.
Vreau sa va intreb, domnule Chicu, de cite
ori Guvernul Republicii Moldova a examinat executarea acestei hotariri, fiindca
punctul 10) al hotaririi prevede: “Ministerul Economiei si Reformelor va
efectua coordonarea si controlul general al elaborarii si indeplinirii
programelor sus-mentionate, informind semestrial Guvernul despre etapele executarii
lor si formind, dupa necesitati, grupuri de lucru din specialistii domeniilor
conexe.”
De cite ori Guvernul, in sedinta, a
examinat rapoartele Ministerului Economiei despre indeplinirea acestei hotariri
de Guvern?
Domnul Ion Chicu:
Va multumesc pentru intrebare.
Chiar daca reprezint Guvernul de la aceasta
tribuna inalta, din pacate, nu pot sa va comunic, pentru ca nu cunosc de cite
ori Guvernul a examinat aceasta chestiune.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu vreau sa va spun ca nici o data. Nici o
data, fiindca, in principiu, au trecut din 2001 7 ani de zile gloriosi ai
Guvernului actual, care, nefacind nimic, acum vine la sfirsit de mandat sa
promoveze acest proiect de lege. Fiindca, uitati-va mai departe in punctul 6)
al acestei hotariri: “Ministerul Industriei si Energeticii va elabora in termen
de doua luni un program de producere a echipamentelor necesare pentru
implementarea sistemului de plati fara numerar.”
Si noi, daca am fi avut un Guvern normal,
am fi avut programul de producere a acestor echipamente postterminale si nu ar
fi trebuit sa apara in articolul III ca in 2008 – 2009 se scutesc pe taxa de
valoarea adaugata marfurile specificate la pozitia tarifara post terminale s.a.m.d.
Domnule ministru,
De ce Guvernul nu a stimulat producerea
acestor postterminale in Republica Moldova? De ce este nevoie ca acum sa venim
cu neaplicarea taxei pe valoare adaugata la importul acestor postterminale?
Domnul Ion Chicu:
Stimate domnule deputat,
Chiar in conditiile cind aceste terminale
se produceau in Republica Moldova, nu era exclusa posibilitatea de a scuti
chiar si pentru producerea interna. Si odata ce scutim de TVA importul, daca se
produc la noi in Republica Moldova aceste dispozitive, aceasta inseamna ca automat
se scuteste de TVA si productia interna.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
Chestia e in aceea ca acum dumneavoastra
veniti cu propunerea ca sa nu platim TVA la import, se aduc prejudicii
bugetului de stat. In cazul cind ar fi fost organizata producerea in
interiorul tarii, era clar ca nu trebuia sa facem importuri. Chiar daca se faceau
importuri, se faceau in conditii de piata, adica in conditii de competitie.
Si inca vreau sa va spun o chestie. La
articolul IV se stipuleaza ca agentii economici s.a.m.d. care vor depasi 10
milioane de la 1 ianuarie 2009 si cei care vor depasi 2 milioane in Chisinau de
la 1 ianuarie 2009...
In 2001 Guvernul era mai progresiv, el a
propus de la 1 milion de lei sa fie imediat implementate platile, adica fara
numerar, prin intermediul postului. Acum, peste 7 ani, cind s-au facut mult mai
multe comerturi, cind agentii economici mult mai rapid ating cifra de 2
milioane sau de 1 milion, dumneavoastra veniti cu un nivel mult mai scazut.
Domnul Ion Chicu:
Da, va multumesc.
In conditiile cind dumneavoastra,
conceptual, acceptati aceasta idee, noi pentru lectura a doua putem sa discutam
acesti parametri.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” inca o data constata ca Guvernul actual, in principiu, nici n-a
studiat hotaririle care au fost adoptate si au intrat in vigoare in ziua cind
Guvernul Tarlev 1 a fost votat de Parlament la
19 aprilie 2001 si nu a facut nimic in 7 ani de zile. Si acum dumneavoastra
veniti cu atita aplomb de la tribuna, spuneti ca aceasta va duce la aceea ca
noi vom putea dirija masa monetara, ca noi vom controla fluxurile in numerar s.a.m.d.
Noi nu vom vota numai din considerentul ca
acest Guvern nu a fost in stare sa faca nimic in aceasta perioada si noi
consideram ca nu va fi in stare nici urmatorul sa faca nimic, pina la alegerile
din 2009.
Multumesc.
Domnul Ion Chicu:
Va multumesc, stimate domnule deputat.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimati colegi, ca o remarca de ordin
general. Eu cred ca si in trecut, si in prezent, si in viitor, legile in aceasta
sala au fost, sint si vor fi votate nu pentru o persoana, o institutie, un
Guvern, un Parlament, ele sint votate sau nu sint votate pentru tara, pentru
societate in intregime. Ca abordare generala.
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Domnule viceministru,
Fara modificarile care se propun in lege,
astazi operatiunile cu carduri pe piata interna exista si sint in crestere.
Puteti aduce niste cifre cum au crescut vinzarile prin intermediul cardurilor in
ultimii 2 ani, macar?
Domnul Ion Chicu:
Da, va multumesc.
Pot sa va aduc o asemenea cifra. Din
valoarea totala a tranzactiilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare
doar 2% sint, sa zicem, operatiuni de achitare a platilor si serviciilor, 98 sint
retragerea din bancomate a numerarului. Ceea ce inseamna ca acest mijloc de
plata nu este utilizat la justa valoare si consideram, speram ca acest proiect
de lege va da un impuls la utilizarea cardurilor bancare anume ca mijloc de
plata, si nu doar ca un mijloc de depozit al banilor sau de primire a
salariilor.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Nu aceasta am intrebat, domnule
viceministru. Eu am intrebat care este cresterea acestui proces si va spun eu ca
in anul trecut, in 2007, fata de 2006, aceste operatiuni au crescut cu 47 la
suta. Deci, piata se dezvolta de sine statator, fara aceste modificari.
Si acum va pun alta intrebare. Am fost saptamina
trecuta in satul Hiliuti si am discutat foarte mult cu un agent economic care astepta
sa ia banii din casa, sa mearga la Metro si sa achizitioneze pentru ziua urmatoare
produsele. Si acum raspundeti, va rog, cum va efectua el aceasta procedura (sint
agenti economici mici, care au cite 10, cite 7 angajati) in zilele de simbata,
duminica, cind el nu va putea depune banii la banca, ca sa-i aiba pe card si sa
mearga la Metro sa faca achizitiile necesare.
Aceste schimbari pe care le propuneti
afecteaza grav agentii economici din sectorul mic din localitatile rurale.
Domnul Ion Chicu:
Va multumesc.
Sint obligat sa mai reiterez o data ca
proiectul respectiv nu limiteaza utilizarea numerarului si introducerea
obligativitatii oferirii post terminalelor nu se face in detrimentul utilizarii
numerarului. In cazul pe care l-ati mentionat, daca vrea sa vina la Metro sa plateasca
in numerar, nu e absolut nicio problema, dar in cazul cind persoana respectiva
din sat vine cu cardul bancar si Metro nu i-l accepta, iata anume aceasta este
problema vizata de proiectul respectiv.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Domnul Ivan Banari:
In articolul I din proiectul de lege este
scris: cuvintele “100 de mii de lei” se inlocuiesc cu cuvintele “1000 de lei”.
Cu 1000 de lei acest agent economic poate sa vina sa-si cumpere numai ceva
pentru casa, pentru el personal, dar nu pentru intreprinderea care se afla la
40, 50 de kilometri de Metro sau de alt depozit.
Domnul Ion Chicu:
Da, va multumesc.
Intr-adevar, noi vizam si suma tranzactiilor
sau de servicii de numerar, deci de efectuare dintre 2 agenti economici. Si
consideram ca, dat fiind nivelul actual de dezvoltare a sistemului bancar,
mecanismul de plati prin virament, deci mentinerea la 100 de mii a acestei
sume, nu este, sa zicem, intemeiata. Dar bineinteles ca acesti parametri pot fi
discutati in lectura a doua.
Domnul Ivan Banari:
Daca imi permiteti, pentru lectura a doua as
face o propunere ca sa fie substituit textul “1000 de lei” macar cu “25 de mii
de lei”.
Domnul Ion Chicu:
S-a discutat in comisie si ramine doar...
Domnul Ivan Banari:
Macar cu 25 mii de lei, deci...
Domnul Marian Lupu:
Propunerea e inregistrata. Da, discutati pentru
lectura a doua.
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Am o intrebare referitoare la articolul 3,
la scutirea postterminalelor de taxa pe valoarea adaugata la import. Colegii
s-au referit la aceasta problema. Eu vreau inca o data sa mentionez ca noi, pe
parcursul anilor, am avut multiple scutiri ale importurilor la taxa pe valoare
adaugata la alte plati, dar efectele au fost zero.
Adica sursele care prevad scutirea taxei pe
valoarea adaugata nu au dus la diminuarea preturilor, ci au ajuns in buzunarele
importatorilor, in majoritatea cazurilor. Si o sa vedeti ca, daca Guvernul va
fi capabil sa faca o analiza ampla, va ajunge exact la aceasta concluzie.
Dar eu vreau sa zic altceva. In 2007
Guvernul a aprobat Hotarirea cu privire la cadrul de cheltuieli pe termen mediu
2008–2010, care prevede reducerea inlesnirilor fiscale. Dumneavoastra astazi, in
contradictie cu hotarirea Guvernului, veniti cu o propunere de a scuti
importurile postterminalelor de taxa pe valoarea adaugata.
Cum Guvernul explica aceasta situatie?
Domnul Ion Chicu:
Da, va multumesc mult pentru intrebare.
In ceea ce priveste efectul scutirii de TVA
asupra preturilor unor produse, vreau sa va spun ca am mentionat in raport ca
aceste dispozitive se livreaza gratis.
In ceea ce priveste tendinta Guvernului de
a limita facilitatile fiscale, intr-adevar, asa este scris in cadrul
cheltuielilor pe termen mediu, dar hotarirea de Guvern prin care s-a aprobat
acest proiect de lege a fost adoptata mai tirziu. Ca urmare a efectelor
benefice care sint asteptate in urma realizarii acestui proiect, cu siguranta
vor fi compensate potentialele pierderi.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule ministru,
Permiteti-mi sa nu fiu de acord cu
dumneavoastra. Eu inca o data vreau sa mentionez, chiar daca ar putea fi asa
cum spuneti dumneavoastra, sistemul bancar din Republica Moldova nu este cel
mai sarac, mi se pare ca este cel mai bogat, si ar putea sa importe la norma
generala aceste postterminale, care ar putea fi instalate la complexele
comerciale.
Domnul Ion Chicu:
Va multumesc.
In momentul cind am propus scutirea,
nicidecum nu am reiesit din faptul daca o industrie sau alta este dezvoltata
sau subdezvoltata, doar din scopurile acestui proiect.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Avansam.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, domnule Presedinte.
Vreau sa mentionez ca pozitia fractiunii
noastre vizavi de implementarea postterminalelor este un lucru benefic si un
lucru care, ma rog, este in tot sistemul financiar in tarile civilizate. Pe noi
ne deranjeaza faptul ca este unul administrativ si avem mai mult intrebari pe
care nu vreau sa le repet, la care s-au referit si colegii, vizavi si de
problema aceasta administrativa – impunerea, si problema cu TVA, pe care noi
tot consideram ca... De ce dumneavoastra considerati ca telefoanele mobile sint
mai putin necesare decit postterminalele sau stingatoarele de foc (noi intelegem
cind veniti dumneavoastra cu aparatele de auz) si,
intr-adevar, bancile sint institutii care au posibilitatea sa-si onoreze plata
TVA. Si, pina la urma, trebuie sa spunem franc, domnule viceministru, ca
interesul major al implementarii date este al bancilor, ca veniturile sint ale
bancilor.
Dumneavoastra lobati interesele bancilor si
diminuati venitul bugetului. Spuneti, va rog, cine va suporta costurile de
implementare a tranzactiilor, adica costurile de tranzactie, 2-3%, care este
sistemul acesta Viza card, Master card, unde cistiga bancile, cumparatorul, pina
la urma... aceasta este o chestie care ne deranjeaza si in aspectul ca intreprinderile
mici si mijlocii vor fi afectate de procedura data prin limita plafonului de
1000 de lei. Bine, ar fi rezonabil, probabil, pentru unele tranzactii, dar un
plafon atit de mic va crea impedimente sau se vor face iarasi niste, sa spunem
asa, miscari: achitari pina la 1000 de lei, toti vor cumpara de 999 de lei.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Guma,
Nu va suparati, va rog. Eu propun un lucru.
Pur si simplu, deja vreo doi antevorbitori au facut referinta la acest subiect,
autorii, la fel, au mentionat, ca ei sint flexibili pentru lectura a doua sa
discute un alt plafon. In cazul dat, pozitia fractiunii este clara: fractiunea,
la fel, insista asupra majorarii acestui plafon.
Domnul Valeriu Guma:
Dar avem dreptul la pozitia noastra.
Domnul Marian Lupu:
Evident ca da.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc.
Eu am expus-o din mai multe considerente si
am vrut sa spunem ca noi nu vom sustine proiectul dat. In cazul cind, in
lectura a doua, se vor scoate aceste probleme despre care noi vorbim, vom
vedea.
Domnul Marian Lupu:
E clara pozitia.
Multumesc.
Domnul Ion Chicu:
Multumesc.
Eu doar vreau sa remarc ca nu lobez niciun
interes al bancilor, cum nu am lobat in alte cazuri, pot sa va aduc exemple
concrete, dar ma abtin.
Domnul Valeriu Guma:
Eu va cred pe dumneavoastra personal, dar
Guvernul...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule Chicu,
In general, acest proiect este sustinut de
grupul nostru parlamentar si, probabil, vom veni si cu amendamente pentru
lectura a doua, asa cum prevede Regulamentul. Dar vreau sa va atrag atentia
asupra unui aspect. V-ati referit, si sintem de acord cu dumneavoastra, la
necesitatea protejarii drepturilor consumatorului, in general drepturile agentilor
economici, care nu sint drepturi fundamentale, pot fi limitate daca acest lucru
se face prin lege si daca este necesar. Pina aici sintem de acord.
Dar vreau sa va atrag atentia asupra unui
fapt. Terminalele care exista in acest moment instalate, in special in centrele
comerciale, in capitala mai cu seama, fac dovada, prin bonuri de plata, a operatiunilor
efectuate. Si iata un alt aspect al dreptului consumatorului: majoritatea
acestor dovezi se fac fie in limba rusa, fie in limba engleza.
Eu am fost nevoit sa sesizez oficial, cind
am intilnit asemenea cazuri, organele abilitate ale statului, cele care sint
responsabile de protectia consumatorului, s-a rezolvat odata sau de doua ori,
dar am obosit sa sesizez de fiecare data aceste institutii ale statului.
Probabil dumneavoastra ar fi trebuit sa veniti cu o abordare mai larga si
principiala si sa va referiti si la drepturile lingvistice ale consumatorilor, pentru
ca aceste terminale odata instalate, chipurile pentru a proteja consumatorul, il
discrimineaza din start, pentru ca, probabil, bancile sau Banca Nationala, care
nu se ocupa de reglementarea acestor aspecte, admite ca limba oficiala a
statului nostru sa nu fie utilizata atunci cind se fac dovezile de plata prin
intermediul acestor terminale.
Nu credeti dumneavoastra ca ar fi trebuit sa
includem aici, sa discutam de principiu? Daca dumneavoastra, ca autor, ati
accepta, noi am formula amendamente, sa suplimentam, sa completam initiativa
dumneavoastra cu prevederi despre limba in care se fac, prin intermediul
acestor terminale, dovezile operatiunilor de plata.
Va multumesc.
Domnul Ion Chicu:
Multumesc mult pentru intrebare.
Trebuie sa recunosc ca mai putin ne-am gindit,
cind vorbeam despre protectia consumatorilor, la aspectul care l-ati mentionat
dumneavoastra. Dar vreau sa va spun ca deservirea achitarilor prin carduri
bancare se efectueaza prin intermediul sistemelor mondiale sau internationale
Viza si Master card si presupun ca aici ar putea sa apara o problema, dar nu sint
documentat intr-atit, incit sa va dau un raspuns concret. Acest aspect,
probabil ca trebuie sa se examineze din punct de vedere tehnic.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Doar o precizare. In absolut toate tarile
Uniunii Europene, dar si in cele din afara Uniunii Europene, limba oficiala a
statului este singura in care se elibereaza asemenea documente, pentru ca una
din obligatiunile fiecarui cetatean este cunoasterea limbii tarii a carei cetatenie
o detine. Poate sa cunoasca mai multe limbi. Republica Moldova face o exceptie
nefericita, pentru ca, asa mi s-a explicat, Banca Nationala se eschiveaza de la
reglementarea acestor aspecte si este obligatiunea ei legala, pe de o parte. Pe
de alta parte, programele care au fost efectuate si care tin de partea
electronica au fost facute si impuse fie in limba rusa, fie in limba engleza.
Nu exista alternativa. Sintem discriminati. Eu sint posesor de card, utilizez
cardul si sint nevoit sa protestez de fiecare data atunci cind... Sa admitem ca
sint cetateni care nu cunosc limba engleza sau nu cunosc limba rusa, nu sint
obligati, cel putin, sa cunoasca aceste doua limbi, nu intelege ce scrie in
actul doveditor al operatiunii efectuate.
Multumesc.
Cred ca ar trebui sa acceptati, de
principiu, sa ne gindim impreuna la o formula, pentru ca drepturile consumatorilor
sa fie pe adevaratelea protejate complet.
Domnul Marian Lupu:
Da, pentru lectura a doua o sa rog sa
atrageti neaparat atentia asupra acestui subiect. Alte intrebari? Nu sint.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorata asistenta,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor
acte legislative, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre
Guvernul Republicii Moldova, si comunica urmatoarele.
Noi am discutat acest proiect de doua ori in
cadrul comisiei. In principiu, noi sustinem proiectul legii. Am discutat de citeva
ori continutul alineatului (1), care se refera la plafonul de 100 000 si care in
lege se propune sa fie inlocuit cu textul: “1000 de lei pentru fiecare tranzactie”.
Si pozitia a fost sa pastram plafonul 1000 de lei, sa nu atingem aceasta cifra.
Pentru lectura a doua o sa va propunem decizia care va luata la sedinta
comisiei.
Ceea ce se refera la postterminale, noi am
examinat si varianta legata de taxa de 2 la suta si o sa examinam pentru
lectura a doua problema posibilitatii crearii unui Centru de deservire a operatiunilor
efectuate in cadrul Bancii Nationale a Moldovei, fapt ce va contribui la
reducerea esentiala a procesului incasat de catre banci pentru tranzactiile
efectuate si excluderea retinerii comisionului de la consumatorul de bunuri si
servicii.
In vederea imbunatatirii proiectului de
lege, comisia va tine cont de avizele comisiilor permanente, ale Directiei
juridice a Aparatului Parlamentului si amendamentele deputatilor la examinarea
acestuia in lectura a doua.
Pornind de la cele expuse si tinind cont de
avizele pozitive ale comisiilor permanente, comisia propune Parlamentului ca proiectul
de lege sa fie aprobat in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Cer scuze.
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Multumesc, domnule Presedinte.
Nu e o intrebare. Pur si simplu, la fractiune,
si as vrea sa fie pentru stenograma, noi am determinat ca suma sa ramina de 100
000. Aceasta am vrut sa...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de profil,
supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4187. Cine
este pentru, rog votul dumneavoastra. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4187 este aprobat in
prima lectura.
Enumerati valutele existente in sala, da? Bine.
Proiectul de Lege nr.474 pentru ratificarea
Memorandumului...
Stimati colegi,
Aveti in fata dumneavoastra denumirea, este
lunga de tot, nu am s-o dau citirii.
Prezinta Guvernul.
Domnul Vitalie Verebceanu – vicedirector al Centrului pentru Combate-
rea Crimelor
Economice si Coruptiei:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Permiteti-mi de a va prezenta proiectul de
Lege pentru ratificarea Memorandumului de intelegere intre Guvernul Republicii
Moldova si Guvernele Republicii Albania, Bosniei si Hertegovinei, Republicii
Bulgaria, Republicii Croatia, fostei Republici Iugoslave – Macedonia,
Republicii Muntenegru, Romaniei si Republicii Serbia privind cooperarea in domeniul
combaterii coruptiei prin intermediul Initiativei Anticoruptie Sud-Est
Europene, semnat la Zagreb la 13 aprilie 2007.
Memorandumul prevede asumarea responsabilitatii
comune si asigurarea durabilitatii financiare a activitatilor secretariatului initiativei
regionale anticoruptie. Prevederile acestui act nu contravin legislatiei nationale
in vigoare si nu implica adoptarea unor acte legislative sau normative noi,
ratificarea fiind in deplina concordanta cu Planul de actiuni “Republica
Moldova–Uniunea Europeana” si prevazuta de Planul de actiuni pentru
implementarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei.
Totodata, actul va asigura consolidarea
cooperarii bilaterale si multilaterale si a schimbului de informatii la nivel
operational intre structurile anticoruptie din Europa de sud-est. In general,
initiativa regionala anticoruptie constituie un mecanism de ajustare a cadrului
normativ national la standardele stabilite prin conventiile internationale
anticoruptie, principiile generale si recomandarile specifice, prezentate de
institutiile Uniunii Europene si ale Consiliului Europei.
Totodata, aceasta ofera posibilitatea cunoasterii
celei mai bune practici europene in lupta cu coruptia. Aderarea la memorandum
va contribui la implicare si participarea activa a Republicii Moldova in
procesul cooperarii regionale in Europa de sud-est, iar autoritatile nationale
de specialitate vor avea acces la experienta statelor vecine si cele ale
Uniunii Europene in domeniul combaterii coruptiei.
Beneficierea atit la nivel national, cit si
in plan regional a Republicii Moldova pe marginea activitatii in cadrul initiativei
regionale anticoruptie este evidenta. De aceea, rog sustinerea dumneavoastra pentru
aprobarea proiectului de lege mentionat.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari, stimati colegi. Nu sint.
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca acest proiect
de lege se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si
ratificarii de catre Parlament.
Memorandumul a fost semnat la 13 aprilie
2007 la Zagreb in cadrul reuniunii ministrilor justitiei si ai afacerilor
interne a procesului de cooperare
sud-est european, in scopul sustinerii activitatilor anticoruptie desfasurate
prin intermediul initiativei anticoruptie a Pactului de Stabilitate.
Potrivit memorandumului, statele parti
accepta responsabilitatea comuna pentru initiativa anticoruptie a Pactului de Stabilitate,
asumindu-si obligatiunea sa asigure durabilitatea financiara a activitatilor
Secretariatului Regional de Legatura. In acest sens, fiecare stat va contribui
anual cu o suma minima de 24 000 de euro pentru acoperirea costurilor operationale
si programatice ale secretariatului.
Comisiile permanente ale Parlamentului si
Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive,
pronuntindu-se pentru ratificarea memorandumului. Comisia pentru politica
externa si integrare europeana propune a reformula denumirea tratatului in
felul urmator: Memorandumul de intelegere intre guvernele Republicii Albania,
Bosniei si Hertegovinei, Republicii Bulgaria, Republicii Croatia, fostei
Republici Iugoslave – Macedonia, Republicii Moldova, Republicii Muntenegru, Romaniei
si Republicii Serbia privind cooperarea in domeniul combaterii coruptiei prin
intermediul Initiativei Anticoruptie Sud-Est Europene.
In aceste conditii, propune a adopta in doua
lecturi proiectul de lege mentionat.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimate domnule raportor,
Vreau sa-mi spuneti ce trebuie sa faca
Republica Moldova dupa ce se semneaza acest document international? Ce masuri
trebuie sa intreprinda? Este nevoie de unele surse financiare? De unde vor fi luate
si cum vor fi cheltuite? Aceasta suma de 24 000 de euro anuala se schimba sau ramine
stabila pentru totdeauna? Si, in acelasi context, am citit in nota informativa
ca aceasta institutie si-a schimbat statutul, presedintele, chiar si denumirea.
Nu am gasit aceste momente in raportul dumneavoastra. Vreau sa va expuneti
asupra intrebarilor pe care vi le-am adresat.
Domnul Grigore Petrenco:
Multumesc, doamna Cusnir.
Noi nu putem mentiona toate aspectele in
raportul comisiei. Dar, in primul rind, acest memorandum a fost deja semnat. Si,
daca observati, si in materialele prezentate tuturor deputatilor, si in
varianta tradusa, certificata de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii
Europene, este si semnatura domnului Mejinschi.
Deci, noi astazi ratificam acest memorandum
de intelegere si, cum corect ati mentionat, fiecare stat va contribui anual cu o
anumita suma pentru activitatea Secretariatului Regional de Legatura. Pentru
Republica Moldova aceasta suma constituie 24 000 de euro.
Doamna Valentina Cusnir:
Este clar. Dar ce urmeaza dupa aceasta? Am
platit banii si?
Domnul Grigore Petrenco:
Eu cred ca a fost prezentata si informatia
din partea Centrului, sint toate materialele la dispozitia deputatilor, va rog
foarte mult, cititi atent continutul memorandumului de intelegere.
Doamna Valentina Cusnir:
Tocmai de aceea va si pun intrebari.
Domnul Grigore Petrenco:
Totul este scris: si scopurile, si
sarcinile, si care sint activitatile.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Doamna Valentina Cusnir:
Din ce surse vor fi platiti acesti bani?
Domnul Marian Lupu:
O clipa, va rog. Scurt, clar si cuprinzator.
Microfonul nr. 1.
Domnul Vitalie Verebceanu:
Daca imi permiteti. Cotizatiile pentru
regiunea in cauza, deci pentru asigurarea durabilitatii financiare a secretariatului,
fiecare parte, cum am spus, se obliga de a contribui anual cu suma aceasta.
Pentru 2007 Republica Moldova a fost scutita de aceasta cotizatie.
Doamna Valentina Cusnir:
Stiu, am citit aceasta.
Domnul Vitalie Verebceanu:
E clar, da? Destinatia bugetului
programatic si operational, suma de bani necesara pentru mentinerea functionalitatii
secretariatului. Ce urmeaza a face Republica Moldova? Deci, in contextul
scopurilor care au fost stabilite, in primul rind, ofera un cadru regional de
coordonare si interactiune intre statele membre, ofera o platforma pentru
dialog, o unitate internationala, inclusiv Uniunea Europeana, si ofera
studierea celor mai bune practici anticoruptie.
Doamna Valentina Cusnir:
Ati citit, domnule, nu mai repetati.
Domnul Vitalie Verebceanu:
In afara de aceasta este in stricta
concordanta cu Planul de actiuni “Republica Moldova–Uniunea Europeana”, unde,
daca citim atent, chiar in punctul 2) al Planului se prevede anume realizarea
activitatii din cadrul Pactului de Stabilitate.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vitalie Verebceanu:
Ce trebuie sa faca Republica Moldova? Daca imi
permiteti. Sint acele zece masuri, conferinta ministeriala cu privire la zece masuri
pentru curmarea coruptiei in Europa de sud-est, care sint stipulate in actul
respectiv.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
V-am atras atentia asupra schimbarii
denumirii, deoarece in raport dumneavoastra ati mentionat denumirea veche, de aceea
v-am si facut observatie.
Domnul Marian Lupu:
Asa. Intrebari sint?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Una scurta.
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Petrenco,
Aveti o explicatie din ce cauza se ratifica
acest memorandum cu o intirziere asa de mare? Am fi putut profita de aceasta inlesnire
pe care ne-o ofera partenerii nostri, o scutire de 24 000 de euro pentru anul
2007. Noi ratificam acest memorandum in 2008. In felul acesta, am ratat aceasta
prevedere, care ne-ar fi scutit de o cotizatie anuala.
Domnul Grigore Petrenco:
Domnule Varta,
In primul rind, noi nu ratam, in cazul dat,
nimic. Noi participam activ in cadrul acestei Initiative Anticoruptie Sud-Est Europene.
Faptul ca acest proiect de lege a venit acum in Parlament si acum il ratificam
nu inseamna ca nu participam, noi participam dupa semnare. Dar acum...
Domnul Ion Varta:
Nu ati inteles intrebarea mea. Daca s-ar fi
ratificat in anul 2007, pentru 2007 nu am fi cotizat 24 000 de euro.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Varta,
Ma iertati, va rog, proiectul a venit la
12 februarie 2008.
Domnul Ion Varta:
Corect. Dar el a fost semnat in aprilie
2007.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta nu e intrebare catre comisie. Alte intrebari?
Nu sint.
Multumesc.
Proiectul nr.474. Cine este pentru aprobarea
acestui proiect de lege in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.474 este aprobat in
prima lectura.
Fractiunile, lectura a doua? De acord. In
conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.474. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel,
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 32.
Sectorul nr. 3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
77 de voturi “pro”. “Impotriva” 1 vot.
In conditiile acestui bilant, proiectul nr.474
este adoptat in lectura a doua.
Ora intrebarilor. Sintem la ora 12.21.
Pentru inceput, il invit la tribuna centrala pe domnul Sergiu Sainciuc,
viceministru al economiei si comertului, pentru a oferi raspuns la intrebarea
doamnei deputat Valentina Stratan.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului:
Multumesc.
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Ministerul Economiei si Comertului a
examinat interpelarea doamnei Valentina Stratan, deputat in Parlament, la care
comunica urmatoarele.
Planul de actiuni privind implementarea Conceptiei
optimizarii numarului angajatilor din sectorul bugetar in anii 2008–2010,
aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.239 din 29 februarie 2008, a fost elaborat
in scopul optimizarii structurilor institutiilor bugetare si a numarului unitatilor
de personal din ramurile sferei bugetare. Contine 39 de obiective, menite sa
asigure utilizarea eficienta a potentialului uman disponibil in conformitate cu
calificarea si nivelul de pregatire atins, mentinerea cheltuielilor de personal
in bugetul public national in limita a 10% din produsul intern brut, directionarea
mijloacelor economisite in urma optimizarii unitatilor de personal ineficiente
pentru mentinerea si atragerea specialistilor cu pregatire inalta si de
perspectiva.
Elaborarea si aprobarea Conceptiei optimizarii
numarului angajatilor din sectorul bugetar in anii 2008–2010 a constituit una
din actiunile stabilite in Memorandumul actualizat cu privire la politicile
economice si financiare din
14 iunie 2007, semnat cu Fondul Monetar International. Totodata, intru
realizarea acestei conceptii Memorandumul cu privire la politicile economice si
financiare pentru anul 2008 prevede ca obiectiv implementarea unui plan de actiuni
pe termen mediu pentru rationalizarea structurii si unitatilor in sectorul
bugetar pentru anii 2008-2010, care presupune o optimizare a numarului total de
unitati de personal cu zece mii pina in anul 2010, inclusiv cu 3 mii unitati in
anul 2008.
Planul nu prevede reducerea mecanica a unitatilor,
dar implementarea a peste 60 de actiuni, in rezultatul realizarii carora se va
obtine micsorarea unitatilor prevazute in statele de personal ale institutiilor
finantate de la buget. In cea mai mare parte, masurile de optimizare din Planul
de actiuni se contin in mai multe strategii, programe si planuri de actiuni in
derulare, cum ar fi Strategia nationala educatie pentru toti, Planul de actiuni
privind reforma sistemului rezidential de ingrijire a copilului, Strategia de
reforma a administratiei publice centrale, Cadrul de cheltuieli pe termen mediu
2008–2010, Strategia nationala de dezvoltare pentru anii 2008–2011.
Planul de actiuni contine, de asemenea, masuri
cu impact asupra numarului de unitati din sectorul bugetar, ce tin de
implementarea prevederilor Legii privind activitatea sanitar-veterinara,
optimizarea retelei institutiilor de invatamint preuniversitar, implementarea
tehnologiilor informationale, reforma sistemului de control ecologic,
optimizarea functiei de reglementare de stat a activitatii de intreprinzator si
reducerea numarului formelor de control din partea statului, precum si alte actiuni.
Dat fiind faptul ca in majoritatea
ramurilor din sectorul bugetar exista functii vacante, reducerii vor fi
pasibile, in cea mai mare parte, aceste functii vacante, precum si unele functii
cu retributie mica a personalului auxiliar. Spre exemplu, in statele de
personal al tuturor institutiilor de invatamint pe tara pentru anul 2007 au
fost incluse 142 de mii de unitati, in timp ce, conform datelor statistice
pentru luna decembrie 2007, real activau 119 mii de persoane fizice. Este
evident ca o reducere a persoanelor fizice poate avea loc doar in cazul optimizarii
retelei de invatamint, a institutiilor de invatamint.
Un anumit numar de sarcini didactice se va
optimiza si ca urmare a tendintelor demografice, care indica o reducere a numarului
de elevi pentru anii 2008–2010. Totodata, numarul angajatilor bugetari se va
micsora si prin trecerea unor institutii de la finantarea bugetara la autofinantare,
angajatii pastrindu-si locurile de munca.
Astfel, in urma reformei controlului
sanitar-veterinar, prin concesionarea circumscriptiilor veterinare si a unor
activitati sanitar-veterinare peste 1000 de angajati ai Serviciului Sanitar-Veterinar
vor trece de la finantarea bugetara la autofinantare din contul veniturilor de
la serviciile prestate. Alti 120 de angajati vor fi transferati de la finantarea
bugetara la autofinantare prin crearea unui intreprinderi de stat – Centrul de
asistenta informationala – in cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
In ansamblu, din 236 de mii de unitati de
personal, conform schemelor de incadrare, finantate de la buget se preconizeaza
o optimizare la nivel de 1,2% in anul 2008, 1,3% in 2009 si 1,7% in 2010. In
principiu, aceasta este informatia succinta, informatia detaliata a fost
prezentata in scris solicitantului.
Multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, doamna Postoico.
Valentina Stratan – autoarea interpelarii.
Domnule ministru,
Eu va multumesc pentru raspunsul in scris si
pentru prezenta dumneavoastra in plenul Parlamentului, dar as vrea sa va spun ca
imi pare rau sa constat totusi acea dezmintire ca nu va avea loc reducerea
cadrelor, dar asa-zisa optimizare. Din raspunsul pe care l-ati prezentat in
scris, precum si de la tribuna Parlamentului, pot sa constat ca aceasta
optimizare oricum se va face pe contul oamenilor, care au o sarcina de munca
foarte mare, o incarcatura.
Dumneavoastra ne spuneti ca nu va prevedea
reducerea mecanica a unitatilor, dar, sa zicem asa, lichidarea unor institutii
de invatamint. Si cred ca in cazul in care dumneavoastra remarcati ca din numarul
total de unitati programate pentru 2007 – 142 mii – activeaza 119, ar fi cazul ca
Ministerul sa faca trimitere la faptul ca acesti oameni sint lipsa din cauza
mai multor factori: din cauza exodului de oameni, din cauza salariului mic in
aceste domenii.
Cred ca aceasta intentie a Guvernului va
intensifica si in continuare stresul social care exista in aceste doua domenii,
in deosebi in invamint si in medicina, pentru ca Ministerul Sanatatii si
Ministerul Educatiei si Tineretului ne vorbesc despre faptul ca nu se ajung
cadre medicale. Avem lipsa in unele sate, in circa
500 de sate, de medici. Nu mai are cine aisista la masa de operatii, pentru ca
lipsesc asistentele medicale. Si nu mai are, de fapt, cine discuta faptul ca intr-o
clasa invata cite 35–40 de elevi. Poate este cazul, odata cu discutiile privind
optimizarea, sa discutam si aceste aspecte, care sint stringente si strigatoare
la cer.
Si inca un moment as vrea sa remarc. In
cazul in care spuneti ca reducerile vor fi din contul medicilor, cadrelor
didactice si functionarilor publici, noi tot cunoastem informatia din teren, cind
Ministerul Administratiei Publice Locale instituie in continuare unele functii
de sefi ai serviciilor desconcentrate. Aceasta subintelege crearea altor locuri
de munca, cum este secretariatul, masina la scara, sofer s.a.m.d. Deci, vorbim
una, facem alta. Doar aceasta as putea constata in rezultatul intentiei de asa-zisa
optimizare.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Doamna Stratan,
Nu este nicio intentie de a reduce cadrele
didactice sau personalul medical. In principiu, hotarirea care este adoptata nu
atinge de loc personalul medical care este finantat din fondul de asiguri
medicale, nu este vorba despre acest personal. Niciun medic nu va fi redus.
Deci, in hotarirea data este indicat doar Serviciul Epidemiologic de Stat. Alte
structuri nu sint implicate aici.
Doamna Valentina Stratan:
Care sint salarizate prin Legea salarizarii
nr.355.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Ceea ce tine de cadrele didactice, de invatamint
in genere, dupa cum am mentionat, hotarirea nu prevede disponibilizarea a niciunui
cadru didactic. Vreau sa va aduc doar citeva cifre. In invatamintul
preuniversitar sint, daca sa vorbim despre structura institutionala, 2000,
peste 2800 de institutii. 2800 de institutii, daca sa vorbim despre numarul
care urmeaza sa fie optimizat din contul locurilor vacante sau al personalului
auxiliar, unei institutii nu-i revine nicio unitate. Despre ce poate fi vorba?
In general este un numar total, pentru
2008, de 3 mii de unitati pentru toate ramurile sferei bugetare. Raportind la
numarul total de unitati, este 1%. Daca vorbim despre numarul de unitati care
urmeaza sa fie optimizate la numarul de institutii, este mai putin de o unitate,
pentru o institutie. Despre ce poate fi vorba?
Daca e sa ne referim la cadrele didactice,
daca va fi implementata strategia de optimizare a institutiilor
preuniversitare, atunci evident ca, daca intr-o localitate va fi inchisa o
institutie, fiindca, de exemplu, sint doua sau trei institutii si ele sint
completate cu personal si cu elevi in proportie de 40 sau 50%, evident ca
elevii vor fi transferati in alta institutie, va fi transferat si personalul.
Insa o parte din personalul fizic poate fi
disponiblizat. Dar nu este vorba, in cazul de fata, anume de pedagogi sau de
medici. Este vorba despre realizarea unor masuri, in primul rind, ce tin de
unitatile vacante si daca vor fi realizate masuri de optimizare a institutiilor...
Doamna Valentina Stratan:
Domnule ministru,
Ultima ce vreau sa va spun. Acum imi
infirmati ca nu este vorba de... Atunci cind s-a invocat aceasta intentie a
Guvernului, s-a spus cu claritate: din contul cadrelor didactice, medici. Cel
putin aveti grija sa nu creati, cum am spus, acea stare de stres, care si asa
exista in societate.
Incercati sa fiti destul de corecti cu acei
care merita toata atentia noastra. Si, in cazul in care imi spuneti de acel mic
procent, oricum acel mic procent din numarul total, daca calculam, e de circa
28 de mii in 2008, cum ati spus, 30 de mii in 2009, adica acel procent...
Domnul Sergiu Sainciuc:
Doamna Stratan,
1% din 236 de mii este o mie si ceva, dar
nicidecum nu e 20 sau 30 de mii.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Eu va rog, conform Regulamentului, noi
dispunem numai de un singur minut pentru...
Doamna Valentina Stratan:
Bine, multumesc mult.
Oricum, cred ca se va redresa situatia.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Doamna Presedinte,
Domnule viceministru,
Domnul Dodon, dupa ce a facut o declaratie si
s-a mai examinat o data problema data, a iesit la microfon cu alta declaratie si
a spus pentru toata tara ca reducerea o sa fie numai din organele de conducere.
Aceasta este remarca.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Control.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Eu va rog, microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule viceministru,
Dumneavoastra ati studiat documentul care a
fost inaintat de ministerul de resort si acolo scrie foarte clar ca scolile
care au pina la 100 de copii in prima etapa, alte scoli care au de la 100 pina
la 200 in etapa a doua vor merge la scoli de circumscriptie si pot procura de
40 de milioane autocare.
Dumneavoastra nu ati citit acest document?
Ce inseamna sa se duca in satul vecin? Inseamna ca toti care activeaza in scoala
data, in satul respectiv, vor disparea. Chiar nu vreti sa fiti constienti de
faptul ca aduceti o dezinformare aici. Eu va rog sa veniti sa cititi documentul
care foarte clar spune ca vor fi disponibilizati si multi.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Ivanov,
E clar.
Domnul Dumitru Ivanov:
Vreau sa-l mai intreb ceva pe domnul
ministru. In document nu este clar scris ce o sa faceti cu incaperile. Si inca
o formula foarte simpla, ce fel de sat fara scoala? Trebuie sa va mai ginditi
la lucrurile acestea.
Doamna Maria Postoico:
Da, e clar.
Domnule Sainciuc,
Este clar. Un minut.
Domnul Sergiu Sainciuc:
In Hotarirea Guvernului nr.239, la
compartimentul “Optimizarea retelei institutiilor de invatamint preuniversitar”
este indicat: elaborarea si realizarea strategiei de optimizare a retelei de scoli,
reducerea unor functii vacante, racordarea numarului de sarcini didactice in
conformitate cu asteptarile, contingentul de elevi. Altceva in aceasta hotarire
nu este scris nimic.
Doamna Maria Postoico:
Da, e clar.
Multumim.
Pentru a da raspuns deputatilor Vladimir
Filat si Igor Klipii la intrebarile privind tarifele de gaze naturale, la
microfonul central se invita domnul Vitalie Iurcu, director general al Agentiei
Nationale pentru Reglementare in Energetica.
Domnul Vitalie Iurcu – director general al Agentiei Nationale pentru
Reglementare in Energetica:
Buna ziua, stimati deputati.
Noi am dat raspunsuri domnilor deputati la
interpelarile respective, sper ca au fost raspunsuri exhaustive. Pe scurt:
tariful la gazele naturale se calcula in baza metodologiei tarifare aprobata de
catre agentie. La baza acestui tarif se ia, in primul rind, pretul de import al
gazelor naturale, serviciile de transport si distributie ale operatorului.
De asemenea, se iau in calcul veniturile
care parvin de la export, de la tranzitul gazelor naturale de la “Moldovagaz”,
care se iau in calcul si duc la reducerea tarifului. De asemenea, se iau
cheltuielile ce tin de nivelele financiare pozitive si negative ce apar pe parcursul
perioadei si, conform Legii bugetului pe care ati adoptat-o pentru anul curent,
s-au luat in calcul si acesti 4 dolari la fiecare mie de metri cubi.
In fond, la majorarea tarifelor la gaze
pentru anul 2008 au fost 4 parametri de baza.
Primul parametru a fost cresterea pretului
de import al gazelor naturale de la 170 la 191 de dolari pentru mia de metri
cubi.
Factorul numarul doi: prognoza diminuarii
volumelor de consum in Republica Moldova pentru anul 2008, in baza cifrelor si
tendintei pe care am avut-o in anul 2007, cind, comparativ cu anul 2006,
consumul intern s-a micsorat mai mult de 8 la suta.
Trei: diminuarea veniturilor de la tranzit,
rezultat din aprecierea valutei nationale, deoarece veniturile respective se incaseaza
in valuta, in dolari SUA transformati in lei, in 2008, comparativ cu 2007, avem
cifre mai mici.
Si patru: s-au extins retelele distributiei
cu mai mult de 1500 de kilometri, ceea ce la fel a influentat majorarea
tarifelor propriu-zise.
Ceea ce tine la concret de interpelare, ca in
calculul tarifului noi am luat parametrul 12,2 lei pentru un dolar. La moment
asistam la o apreciere a valutei nationale, deci trebuie sa fie clar ca noi luam
parametrii care sint prognozati de catre Ministerul Economiei si Comertului. La
moment noi lucram cu acest parametru, care este 12,2 si cu toti ceilalti
parametri propriu-zisi.
Totodata, tin sa mentionez ca nu e vorba de
unele superprofituri aditionale pe care le incaseaza, in cazul respectiv,
“Moldovagaz” sau in cadrul distribuitoru-lui de energie electrica, cum ar fi
Union Fenosa. Conform metodologiei tarifare, aceste venituri suplimentare se
vor lua in calcul la ajustarea tarifelor ce urmeaza.
Astfel, dupa cum am facut-o si in anul
2008, in anul 2007 aprecierea valutei nationale si toti factorii obiectivi au
permis si am luat in calcul tariful 121 de milioane in cazul “Moldovagaz”, 135
milioane in cazul Union Fenosa. Deci aceste sume, venituri suplimentare (nu
putem vorbi de profituri, dar de venituri suplimentare) se iau in calcul cind
facem actualizarea propriu-zisa a tarifelor.
Mai mult ca atit, la moment, conform
metodologiei tarifare, se prevede ca in cazul cind, pe parcursul anului,
veniturile sau pierderile depasesc 3 la suta in comparatie cu cele stabilite in
tarif, atunci noi trebuie sa purcedem la actualizarea tarifului propriu-zis.
La momentul respectiv noi nu avem astfel de
situatie. Ne apropiem de cifra de 2,5 la suta, aceasta daca presupunem ca se pastreaza
si pentru luna martie. Dar este important faptul ca, dupa cum am mentionat, noi
nu discutam de superprofit, noi discutam de venituri suplimentare obtinute care
sint venituri suplimentare ale consumatorilor si care vor fi la sigur luate in
calcul la actualizarea tarifelor.
Tin sa va reamintesc ca, gratie legislatiei
in vigoare, agentia nu este o organizatie politica, este un organ de
reglementare independent, care nu se supune unei alte administratii publice sau
private.
Sint gata sa raspund la intrebari aditionale,
daca mai aveti, in rezultatul acestei interpelari.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
In primul rind, tin sa-i multumesc domnului
Iurcu pentru raspuns. Este un raspuns care reiese din prevederile legale, dar,
totodata, domnule director, este evident ca motivatia adresarii interpelarii
este problemele sint. Si in momentul in care calificati ca nu este vorba de
supraprofituri, dar este vorba de supravenituri, este o problema a companiei, ca
veniturile suplimentare nu se transforma in profit, si nu este o problema a
consumatorului. Dar este o discutie aparte, care nu cred ca isi are locul aici.
Acum, stimate domnule director general,
uitati-va, daca este sa vorbim la capitolul “Tarif”. Consider ca odata ce am
stabilit ca este problema respectiva, insa aspectul legal permite sa se
procedeze asa cum se procedeaza la ora actuala, urmeaza sa facem modificarile
respective. Sesizati-va si sa vedem pentru viitor macar aceasta prognoza sa fie
una cit de cit reala. Fiindca in momentul in care adopti un tarif, iar prognoza
este atit de eronata, care sta la baza stabilirii tarifului, ce tine si de rata
de schimb, ce tine si de consum. Si vreau sa va spun ca apare o problema foarte
delicata, de altfel.
Dumneavoastra spuneti ca veniturile obtinute
se vor restitui ulterior, de fapt, anul viitor prin stabilirea noului tarif. E
o constatare foarte simpla. Inseamna ca consumatorul crediteaza compania
respectiva fara a avea niciun...
Domnul Vitalie Iurcu:
Domnule deputat,
Sinteti economist de specialitate.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, eu sint jurist.
Domnul Vitalie Iurcu:
Atunci e si mai bine. Noi procedam in
cadrul legal.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, nu, eu nu vorbesc...
Domnul Vitalie Iurcu:
Nu, ascultati, domnule.
Domnul Vladimir Filat:
Dar, deocamdata, vorbeam eu. Nu va suparati,
sinteti in Parlament.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Eu vreau sa inchei precizarea.
Doamna Maria Postoico:
Intrebarea e de un minut, de aceea, va rog,
succint.
Domnul Vladimir Filat:
Eu nu stiu daca este obligatoriu ca intrebarea
sa tina un minut, este important ca sa fie pusa si sa primim raspunsul.
Doamna Maria Postoico:
Regulamentar este asa. Eu v-am adus aminte.
Domnul Vladimir Filat:
In concluzie, sint niste venituri, care sint
acumulate de “Moldovagaz”, sint folosite, venituri care vin din contul clientilor
“Moldovagaz”, care ulterior nu mai sint restituite, fiindca vin majorarile din
partea “Gazprom”-ului si oricum tariful este in crestere. Deci, este un avans
permanent dat de catre client. Si eu v-o spun aceasta nu numai ca jurist, dar si
din cunostintele pe care le am in economie. Eu cred ca urmeaza sa revenim.
Si este inca un lucru foarte important (eu
spun lucrul acesta pentru stenograma si pentru a fixa acest moment). Dati acest
raspuns ca rezervele care sint (si le-ati enuntat in raspuns) urmeaza a fi
utilizate in viitorul apropiat pentru ajustarea tarifelor. Eu inca o data spun
pentru stenograma: cu siguranta aceste ajustari vor fi in preajma alegerilor
parlamentare. Este un punct de vedere, domnule director general.
Domnul Vitalie Iurcu:
Va multumesc foarte mult.
Dupa cum am mentionat, sintem o institutie
nepolitica. Deci, pe noi ne intereseaza foarte clar sa aplicam bine principiul
foarte simplu: sa balansam intre consumatorul si prestatorul de servicii.
Dumneavoastra nu luati in consideratie ca avem o formula foarte clara cu
“Gazprom”-ul, noi nu ne aflam intr-o tara care e in afara lumii, care prevede
majorarea pretului de import la gaz. Avem o formula foarte clar stabilita.
Probabil ca cunoasteti prognoza pentru
trimestrul II: e aproximativ
210–211 dolari pentru 1000 m3 , e o formula foarte clara, catre 2011
noi trebuie sa ajungem la pretul practicat in Europa. Respectiv, ceea ce s-a
acumulat in primul trimestru 2008, daca avem o astfel de majorare, va merge
imediat la compensarea propriu-zisa a cresterii care este in al doilea
trimestru de la importul respectiv si nu discutam, adica consumatorul nu-i in
pierdere. Adica, nu discutam de supraprofituri, e o activitate reglementata,
acestea nu sint profituri ale “Moldovagaz”, deci ele se iau in calcul.
La momentul respectiv, dupa cum am spus, sintem
la situatia cind avem
2,5 la suta venituri suplimentare. Metodologia prevede foarte clar – 3 la suta,
care imediat din trimestrul II, daca se confirma prognoza pretului de import in
trimestrul II, va fi luata in calculul propriu-zis.
Doi. Dumneavoastra nu luati in consideratie
prognoza eronata la volumul de import, o sa vedem la sfirsit de an. Important
este ca veniturile suplimentare consumatorul nu le pierde.
Trei. Trebuie sa luati in consideratie ca
tariful propriu-zis a fost pus in aplicare incepind cu data de 19 ianuarie.
Deci, in cazul “Moldovagaz” au avut loc venituri ratate pe perioada de la 1
ianuarie pina la data de 19 ianuarie, care tot s-au luat in calcul.
Deci, inca o data, nimeni nu se foloseste
de consumator, noi nu ne jucam cu politica, nimeni nu are de gind sa faca un show
politic inainte de alegeri, nu este cazul respectiv. Tarifele trebuie sa fie
actualizate la momentul cind este necesar. Expres este foarte suficient faptul
ca cu cit mai des facem actualizarea respectiva, cu atit mai usor simte aceasta
consumatorul si cu atit mai usor evitam astfel de decizii.
Domnul Vladimir Filat:
O scurta precizare, doamna Presedinte al sedintei.
In primul rind, domule director, am mentionat
de la bun inceput ca raspunsul este unul complex, reiesind din prevederile
legale. Eu am constatat problema si nu am pus problema in sarcina institutiei
pe care o conduceti. Este un lucru care trebuie sa-l aveti in vedere.
Dincolo, i-am dat aprecierea situatiei pe
intern la capitolul “Administrare”. Eu inteleg foarte bine care este structura
importului s.a.m.d. Si inca o data, din punctul meu de vedere, administrarea pe
intern inseamna ca lucrul acesta il permite actele legale pe care le avem la
ora actuala, sa fie administrat in felul in care se atesta o asemenea situatie.
Aceasta am vrut sa ating ca si interpelare.
Multumesc.
Domnul Vitalie Iurcu:
Va dau un raspuns scurt. Aceasta practica
este o practica internationala. Deci, o astfel de actualizare si o astfel de
prevedere de la un moment dat e o practica internationala, care a fost
verificata si de expertii internationali si care considera ca cadrul legal al
nostru regulatoriu corespunde directivelor Uniunii Europene si cadrului international.
Doamna Maria Postoico:
E clar, domnule director general.
In continuare – microfonul nr.4. Domnul
Klipii, la fel, a adresat aceeasi intrebare.
Domnul Igor Klipii:
Domnule director general,
Eu sint mai putin satisfacut de raspunsul
dumneavoastra, din cauza ca am impresia ca v-ati abatut un pic de la intrebarile
pe care eu le-am pus. Eu am pus intrebarea referitoare la cheltuielile aferente
serviciului de transportare si distribuire a gazelor, cerind sa mi se prezinte
pe capitole suma si, pe capitole, cheltuielile respective. Mi s-a explicat
modul cum se formeaza metodologia de tarifare. E un pic altceva.
Domnul Vitalie Iurcu:
Nu e nicio problema, domnule Klipii. Daca
aveti nevoie, noi va dam.
Domnul Igor Klipii:
In al doilea rind, la a doua intrebare am facut
referinta la faptul ca exista posibilitatea de ajustare a tarifului in dependenta
de anumiti factori si am facut referinta la cursul valutar. Dumneavoastra mi-ati
mentionat in raspuns ca,
intr-adevar, exista aceasta posibilitate, dar ea tine nu doar de cursul
valutar, ci si de alti factori economici. Si atunci unii experti ma consulta si
imi spun ca in ziua in care a fost adoptat tariful diferenta deja constituia
6,53%. Daca facem referinta la cursul mediu oficial in perioada 18 februarie
–19 martie, diferenta este deja de 7,16%, iar daca facem referinta la cursul
valutar din data de 19 martie, deja este 10,7%. Deci, inteleg ca totusi undeva
a existat posibilitatea aceasta, pe care, din anumite considerente, ati
ratat-o.
Domnul Vitalie Iurcu:
Domnule deputat,
Dupa cum v-am explicat, expertii
dumneavoastra au tot dreptul la opiniile respective. Expertii dumneavoastra, cind
fac calculul, nu iau in calcul citiva factori foarte clari: tariful a fost
calculat ca medie pentru tot anul 2008, a fost pus in aplicare de la 19
ianuarie 2008. Ce inseamna aceasta? Inseamna ca din veniturile prognozate
tariful respectiv trebuie sa fie pus in aplicare de la data de 1 ianuarie, el
n-a fost pus de la 1 ianuarie pina la data de 19 ianuarie, cind consumul de
gaze este cel mai mare in perioada de iarna in Republica Moldova, compania a
ratat veniturile respective.
Doi. Tot in acelasi context a infirmatiilor
expertilor dumneavoastra, veniturile de la tranzit, care in acea perioada s-au
diminuat in acelasi procent, de aceea metodologia prevede ca nu se ia numai un
factor ca cursul de schimb, dar se iau toti factorii in intregime. Si la
momentul cind apare o deviere in veniturile companiei mai mare de 3 la suta sau
intr-o directie negativa, sau intr-o directie pozitiva (putea sa fie situatia
inversa, am prognozat un curs, avem un curs de 13, el parca nu ar fi). Este
foarte important ca acestea nu sint supraprofituri ale companiei. Acest fapt il
asiguram noi ca agentie. Noi nu discutam de unele supraprofituri ale
distribuitorilor, operatorilor, dar acestea sint venituri suplimentare care se
iau in calculul respectiv.
Domnul Igor Klipii:
Domnule director general,
Vreau sa va mai pun o intrebare. As vrea sa
inteleg cine profita de pe urma tranzitului de gaze pe teritoriul Republicii
Moldova si daca sumele respective sint incluse in metodologia de tarifare.
Domnul Vitalie Iurcu:
Dupa cum v-am explicat si in demersul
respectiv, veniturile de la tranzit se iau in calcul la calcularea tarifului.
Deci, veniturile care vin de la tranzit se duc la diminuarea tarifului
propriu-zis.
Domnul Igor Klipii:
Sumele sau volumul? Ca sa inteleg exact.
Este vorba de sumele care...
Domnul Vitalie Iurcu:
Care-i sensul volumului? Noi discutam de
bani. E important banul, volumul poate sa fie unul. Se ia cantitatea
transportata, se inmulteste la tariful agreat pentru serviciile de tranzit si
respectiv, apar veniturile. Veniturile respective vin in dolari, deoarece
contractul se incheie in dolari. Respectiv, la momentul cind asistam la o
apreciere a valutei nationale, veniturile in lei, care sint luate in calculul
tarifului, se diminueaza.
Deci, veniturile se iau in calculul tarifului
propriu-zis. Toti consumatorii beneficiaza de activitatea respectiva. Ele nu sint
niste venituri aditionale la “Moldovagaz”. De aceste venituri de tranzit
beneficiaza toti consumatorii Republicii Moldova.
Domnul Igor Klipii:
Doamna Postoico,
As vrea doar sa va aduc aminte ca am
solicitat sa prezinte motiunea la procesul de...
Domnul Vitalie Iurcu:
Domnule Klipii,
Nicio problema. Daca aveti nevoie, sinteti
binevenit la agentie, va aratam calculele respective.
Doamna Maria Postoico:
Nu este la capitolul …
Domnule director general,
Mai este referitor... Conform
Regulamentului, dumneavoastra trebuie s-o depuneti la Presedintele sedintei in
plenul Parlamentului si pe urma presedintele o distribuie si, mai departe, o
remite Guvernului. Deci, nu este prevazut ca s-o prezentati de la microfonul
central.
Domnul Igor Klipii:
Eu am solicitat domnului Presedinte..
Doamna Maria Postoico:
Cred ca nu v-ati inteles de la bun inceput.
Domnul Igor Klipii:
...si el a spus ca da.
Doamna Maria Postoico:
Le-a acceptat, a luat act si dumneavoastra
trebuia sa depuneti...
Domnul Igor Klipii:
Si urma sa-mi spuna procedura.
Doamna Maria Postoico:
S-o depuneti.
Domnul Igor Klipii:
El n-a spus nici ba, nici da.
Doamna Maria Postoico:
Este Regulament, procedura este in
Regulament.
Domnul Igor Klipii:
Bine, in orice caz nu vizeaza prezenta
domnului Iurcu aici, dar...
Doamna Maria Postoico:
Nu, nu, desigur ca nu. Eu am accentuat.
Domnul Igor Klipii:
Eu nu inteleg ce sa fac mai departe.
Doamna Maria Postoico:
Deci, nu este prevazut ca dumneavoastra s-o
prezentati.
Domnul Igor Klipii:
Eu am solicitat, doamna Postoico, Presedintelui
permisiunea de a prezenta aceasta motiune si el mi-a spus ca bine.
Doamna Maria Postoico:
Da, s-o depuneti, dar dumneavoastra trebuia
sa depuneti domnului Presedinte. Da, exact. O depuneti si se distribuie mai
departe.
Domnule director general,
Va multumim pentru raspunsuri, dumneavoastra
sinteti liber.
La microfonul central se invita domnul
Iurie Bucinschi (Stati putin, domnule Guma.) referitor la interpelarea
deputatului Valentina Cusnir, privind masurile de protectie a unor categorii de
persoane defavorizate.
Domnule Guma,
Eu va rog, linistiti-va putin.
Domnul Iurie Bucinschi – viceministru al protectiei sociale, familiei si
copilului:
Buna ziua tuturor.
Stimata doamna vicepresedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Protectia sociala a cetatenilor care au
avut de suferit in urma catastrofei de la Cernobil si a membrilor de familiilor
lor este o preocupare permanenta a statului. Conform informatiei prezentate de
catre Casa Nationala de Asigurari Sociale, membrii familiilor persoanelor care
au participat si au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobil
beneficiaza de prestatii sociale in urmatoarele cuantumuri:
1) Compensatie unica pentru prejudiciul
adus sanatatii, stabilite si neplatite in legatura cu decesul beneficiarului,
se plateste sotului supravetuitor, copiilor sau parintilor acestuia pentru anul
respectiv. Pentru anul 2007 media a fost de 19 mii 150 lei.
2) Familiilor ce si-au pierdut intretinatorii
in urma catastrofei de la Cernobil li se plateste o compensatie unica. Aceasta
compensatie se plateste indiferent de data decesului intretinatorilor. Pentru
2007 ea a fost de 25 156 de lei si 50 de bani.
3) O compensatie lunara pentru pierderea intretinatorului,
participant la lichidarea urmarilor avariei de la Cernobil, membrilor familiei
incapabili de munca, care au fost intretinuti de el, in marime de 35 de lei
pentru fiecare membru al familiei, fara a se tine cont de pensia stabilita
pentru aceste persoane.
4) Un ajutor material unic anual copiilor
care au pierdut intretinatorul –
360 de lei anual.
5) Asigurarea anuala cu bilete gratuite in
cazul indicatiilor medicale copiilor nascuti dupa 1986: 4 – 7 ani – 1880 lei
anual; 7 – 14 ani – 3 200 lei anual; 14 – 18 ani – 3 mii 760 lei anual.
6) Platirea concediului medical unuia din parinti
la prezentarea certificatului medical pentru ingrijirea copilului in virsta de
la 4 la 14 ani.
7) Pensii, indiferent de vechimea in munca
a intretinatorului membrilor familiilor persoanelor care au decedat in urma
schilodirii sau imbolnavirii provocate de avaria de la Cernobil. Pensia in
cazul pierderii intretinatorului, inclusiv un urmas, de 787,77 de lei, doi urmasi
– 1042,3 de lei, trei urmasi –
1564 de lei, in mediu – 830 de lei.
8) Compensatii nominative, conform legislatiei,
beneficiaza de 50% de la plata serviciilor comunale, a energiei electrice, a gazului
natural folosit pentru incalzire in conformitate cu normativele stabilite. In
medie – 101 de lei pe luna in mediu.
9) Alocatie lunara de stat sotilor supravetuitori,
inapti de munca a participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la
Cernobil, decedati, daca nu s-au recasatorit – 150 de lei pe luna.
10) Alocatie lunara de stat copiilor
participantilor decedati la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil, pina
la atingerea virstei de 18 ani sau dupa aceasta virsta, daca isi continua
studiile in institutiile de invatamint la cursurile de zi, pina la terminarea
studiilor, insa cel mult pina la atingerea virstei de 23 de ani – 150 de lei pe
luna.
11) Alocatie lunara de stat unuia dintre parintii
inapti de munca ai participantilor la lichidarea consecintelor avariei de la
Cernobil decedati. In cazul parintilor inapti de munca aflati in divort
cuantumul stabilit, la cerere, se imparte intre ei in parti egale – 150 de lei
pe luna.
12) Alocatie sociala de stat copiilor pina
la 18 ani sau dupa aceasta virsta, daca isi continua studiile in institutiile
de invatamint la cursurile de zi, pina la terminarea studiilor, insa cel mult pina
la atingerea virstei de 23 de ani, care au pierdut unul sau ambii parinti – 49 de
lei pentru fiecare copil, insa fara a depasi suma de 98 de lei.
13) Credite preferentiale, conform hotaririi
Guvernului nr.1146, pina la
82 mii de lei, alocatii nominale de stat pentru merite deosebite, in caz daca sint
decorati – 25–50 de lei. Si ajutor material, la adresare.
Mai mult ca atit, Guvernul, prin hotarirea
nr.1238 din 28 noiembrie, a aprobat si a prezentat Parlamentului proiectul
Legii cu privire la ajutorul social, care are drept scop asigurarea unui venit
lunar minim garantat familiilor defavorizate, prin acordarea ajutorului social,
stabilit in conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al familiei si
necesitatea de asistenta sociala.
Totodata, informam ca in prezent Fondul republican
de sustinere sociala a populatiei examineaza posibilitatea acordarii unui
ajutor material doamnei Gonciar Tatiana, domiciliata in Calarasi, strada Calarasilor,
7/22 si doamnei Gavrilita Ecaterina domiciliata, de asemenea, in orasul Calarasi,
strada Bogdan Petriceicu Hasdeu.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc mult pentru aceasta informatie.
De fapt, intrebarea mea a fost pusa nu de aceea
ca nu stiam eu sau nu stiu cei care cad sub incidentele legii ce ati spus
dumneavoastra. Faptul era ca aceste familii sint intr-o situatie deplorabila, ca
nu le ajung nici pe departe aceste sume ca sa existe in ziua de astazi. Anume
de aceasta si intrebam Guvernul: ce are de gind sa faca? Ca majoritatea din
aceste familii stau flaminzi, stau fara incalzire, fara lumina, cum v-am adus citeva
exemple. Acesta a fost scopul interventiei mele. Si la aceasta am vrut raspuns.
Fiindca, cind merg in teritoriu, ei vin si
spun ca nu mai pot sa existe in aceasta situatie. Asa si am formulat intrebarea
mea si la aceasta am vrut sa primesc raspuns, ca sa vin si sa le spun ceva, ca
Guvernul nu a uitat de ei si ca poate, nu stiu cind, nu vor mai sta flaminzi si
fara lumina.
Intrebarea mea se mai referea si la (daca
dumneavoastra ati venit in numele Guvernului sa raspundeti) restituirea averii
fostilor deportati. Ca Ministerul Finantelor nu vrea sa aloce acei bani din
bugetul de stat, care sint prevazuti la cerintele comisiilor din administratia
publica locala de nivelul doi. Adica nu mi s-a raspuns, dar cred ca dumneavoastra
nici nu ati fost insarcinat, din care motive eu voi reitera aceasta intrebare.
Domnul Iurie Bucinschi:
Stimata doamna deputat,
Tine de competenta Ministerului Finantelor si
Ministerului Justitiei.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, dar eu am adresat intrebarea Guvernului
si trebuia sau sa vina cineva care putea sa-mi raspunda la toate intrebarile, sau,
daca va trimis pe dumneavoastra, sa va dea raspunsurile la aceste intrebari.
Eu va multumesc.
Domnul Iurie Bucinschi:
Multumesc.
Mai am o interpelare a doamnei.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim, raspundeti.
Domnul Iurie Bucinschi:
Cu referire la interpelarea doamnei deputat
Valentina Serpul, expusa in Parlament, ce tine de protectia sociala a familiei
Andronic. In scris a fost, da? Imi cer scuze.
Eu va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Va rog sa-mi dati si mie un raspuns in
scris, domnule ministru, ce ati vorbit, ca eu nu am primit asa ceva…
Doamna Maria Postoico:
Da, domnule Bucinschi,
Transmiteti in scris, va rog.
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Inainte de a prezenta interpelarile, vreau
sa fac si eu o completare: daca isi permite, doamna Ostapciuc sa intervina la
alte interpelari, ca doamna Cusnir se ingrijoreaza de oameni. Dar oamenilor,
doamna Cusnir, trebuie sa le explicam sa nu voteze comunistii, ca sa extinda
sectorul privat, sa sprijinim businessul mic si mediu, sa vina investitii, sa
cream locuri de munca, sa nu se duca lumea peste hotare si atunci o sa fie bani
pentru majorarea asistentei sociale.
Eu am doua interpelari. Prima este adresata
domnului Mihai Pop, ministru al finantelor al Republicii Moldova, in care se
spune urmatorul lucru:
Stimate domnule ministru,
Va solicit sa-mi prezentati informatii
privind alocarile efectuate de la bugetul de stat pentru investitii capitale,
destinate Cancelariei, Guvernului, Aparatului Parlamentului si Presedintiei, incepind
cu anul 2001 si pina in prezent, reprezentat pe ani si pe obiectivele din
gestiunea acestor institutii.
De asemenea, solicit informatii privind
alocarile efectuate pentru reparatii capitale, realizate la obiectivele mentionate
mai sus, lista antreprenorilor cu care s-au semnat contracte de efectuare a
lucrarilor si volumul de finantare a contractelor semnate cu fiecare
antreprenor aparte. Astept raspuns conform legislatiei in vigoare. Raspunsul il
astept in scris.
A doua interpelare este adresata doamnei
Ala Popescu, Presedintele Curtii de Conturi. Stimata doamna Ala Popescu, va
solicit sa-mi prezentati rezultatele verificarilor efectuate de institutia pe
care o conduceti privind utilizarea mijloacelor financiare destinate investitiilor
si reparatiilor capitale alocate de la bugetul de stat pentru Cancelarie,
Guvern, Aparatul Parlamentului si al Presedintiei, incepind cu anul 2001 si pina
in prezent, repartizate pe ani si pe obiectivele din gestiunea acestor institutii.
Va cer sa-mi puneti la dispozitie si toate actele care confirma volumul de lucrari
si indica toate datele privind agentii economici cu care au fost incheiate
contractele privind efectuarea lucrarilor.
In cazul incalcarilor depistate in urma
controalelor efectuate de Curtea de Conturi, va rog sa ma informati asupra masurilor
intreprinse sau cerute institutiilor de resort din Republica Moldova sa le intreprinda
in vederea inlaturarii infractiunilor comise sau tragerii la raspundere a celor
ce s-au dedat la deturnare de bani publici sau la abuzuri. Astept raspunsul
conform legislatiei in vigoare. Raspunsul il astept in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Prima intrebare o adresez domnului Valeriu
Gurbulea, Procuror General al Republicii Moldova. Stimate domnule Procuror
General, vreau sa va informez de la acest microfon ca presedintele comunist al
raionului Dubasari, tovarasul Policinschi, luindu-se de mina cu seful
Inspectoratului Ecologic de Stat din cadrul Ministerului Ecologiei si
Resurselor Naturale, Veaceslav Derminji, au luat-o iarasi razna.
Astfel, dupa conferinta de presa de acum
doua saptamini a Presedintelui Aliantei «Moldova Noastra», Serafim Urechean, in
cadrul careia societatea a fost informata despre faptul ca cei mai destoinici barbati
ai neamului, Vladimir Voronin si Vasile Tarlev, au fost desemnati in calitate
de cetateni de onoare ai acestui raion, cu sediul in satul Cosnita, precum si
despre faradelegile acestui presedinte de raion care imparte banii publici la
stinga si la dreapta, alaturind la ei si calendarul cu chipul luminos al Presedintelui
Voronin, cu “sacerea si clapaciul” subtioara, iata ca s-au pornit si rafuielile
politice.
Citez din ordonanta Inspectoratului
Ecologic de Stat din 14 martie 2008: “Ordin, 14 martie, cu privire la sanctionarea
domnului Racu Grigore. In perioada 10 – 12 martie 2008 la multiple apeluri
telefonice in adresa sefului Inspectiei Ecologice Dubasari, Grigore Racu,
acesta nu se afla la locul de munca, motivind ca se afla in raion.” Si ordona:
“Domnului Grigore Racu, sef al Inspectiei Ecologice Dubasari, se aplica sanctiunea
disciplinara avertisment.”
Tin sa mentionez ca Grigore Racu, seful
Inspectiei Ecologice Dubasari, care este si presedinte al organizatiei
teritoriale a Partidului “Alianta «Moldova Noastra»”, nu pentru prima oara este
supus unor presiuni din partea regimului comunist dictatorial pe motive
politice. Anterior a fost eliberat din lucru si s-a restabilit prin judecata.
Solicit domnului Procuror General sa intenteze
un dosar penal impotriva presedintelui raionului Dubasari, Policinschi, si sefului
Inspectoratului Ecologic de Stat, Derminji, pentru discriminare pentru
apartenenta la un partid de opozitie si sa intervina in contenciosul
administrativ intru anularea Ordinului din 14 martie 2008 cu privire la sanctionarea
domnului Grigore Racu.
A doua intrebare o adresez domnului Vasile
Tarlev, pina una-alta inca Prim-ministru al Republicii Moldova. Dat fiind
faptul ca, in temeiul articolului 103 alineatul (2) din Constitutie, pina la
formarea noului cabinet de ministri actualul Guvern nu prea are ce face, ar fi
cazul ca acesta din urma sa se ocupe de modificarea Constitutiei prin prisma
faimoaselor declaratii ale Presedintelui Voronin care a afirmat ca limba rusa
este limba oficiala a statului, pe care, spre nenorocul nostru, il conduce.
Intrebarea mea este urmatoarea. Are sau nu
de gind defunctul Guvern al “celui mai prosper stat din Europa” sa propuna
Parlamentului modificari la articolul 13 din Constitutie si sa instituie limba
rusa ca limba oficiala a Republicii Moldova? Vorba poetului: “Inainte, spre
apus, cu tovarasul rus.” Raspunsul – in scris, va rog.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu vreau sa adresez o intrebare domnului
ministru al administratiei publice locale, Valentin Guznac. O serie intreaga de
primarii practica schimbari de pamint public – pamint privat.
In acest context, rog sa mi se prezinte
lista primariilor care au efectuat astfel de operatiuni si in conformitate cu
care lege a Republicii Moldova sint efectuate aceste operatiuni, cite cazuri de
acest fel au avut loc in 2007; precum si ce intreprinde ministerul condus de
dumneavoastra pentru prevenirea unor eventuale evaziuni in acest domeniu. Raspunsul
il solicit in scris in termenele prevazute de legislatie.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 2.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea mea o adresez Guvernului
Republicii Moldova, domnului
Prim-ministru, Vasile Tarlev, cit si in atentia domnului Gheorghe Papuc,
ministrul afacerilor interne, domnului Valentin Guznac, ministrul administratiei
publice, locale si domnului Valeriu Gurbulea, Procurorul General.
In urma audientei unui grup de locatari ai
blocului de locuit de pe strada Alba Iulia 81/2 din capitala, am constatat ca in
perimetrul terenului aferent obiectivului dat au fost demarate lucrari de
constructie a altui bloc de locuit de catre antreprenorul SRL “LPT Constructii”,
cu grave abateri de la normele legale. Lucrarile continua in pofida hotaririi
de sistare a acestora, emisa de autoritatea de specialitate – Agentia Ecologica
Chisinau, intrucit antreprenorul nu dispune de expertiza ecologica a
proiectului.
In acelasi timp, colaboratorii politiei
municipale, in loc sa asigure executarea hotaririi de sistare si sa asigure
respectarea legislatiei din domeniu, in realitate asigura paza antreprenorului si
buna activitate a acestuia, fapt reflectat pe larg in buletinele de stiri,
difuzate de postul de televiziune PRO TV acum trei saptamini.
In acest context, avind in vedere incalcarea,
atit de catre executantul lucrarilor de constructii, cit si de catre autoritatile
publice locale si serviciile descentralizate ale acestora, a prevederilor
legilor nr.1515 din 16 iunie 1993, nr.835 din 17 mai 1996, nr.851 din 29 mai
1996 si a Hotaririi Guvernului nr.978 din 2 septembrie 2004, solicit urmatoarele.
Ministrul Afacerilor Interne sa-mi explice temeiurile legale in care au actionat
colaboratorii de politie atunci cind au intervenit in forta impotriva
locatarilor blocului nominalizat, cine a dat aceste ordine, precum si masurile
ce se impun in privinta celor care au abuzat de putere.
Ministrul administratiei publice locale sa
verifice legalitatea actelor emise de primaria municipiului Chisinau si in
eventualitatea ilegalitatii acestora sa le atace in instantele de contencios
administrativ.
Procurorul General sa examineze cu maximum
de atentie litigiul dintre locatarii blocului cu pricina si antreprenorul sus-mentionat
si sa dispuna o ancheta pe acest caz. in vederea gasirii persoanelor vinovate,
precum si sa verifice autenticitatea planului de dezvoltare al cartierului, iar
in caz de depistare a elementelor de fals, sa declanseze o ancheta penala in
privinta persoanelor vizate. Solicit raspunsuri ample in scris cu prezenta
copiilor de pe actele relevante. Am sa anexez copia petitiei si restul
documentelor.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea mea este adresata Guvernului
Republicii Moldova si Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.
Voi reaminti ca de la momentul adoptarii in Parlament a Acordului de investitii
cu privire la Portul International Liber “Giurgiulesti”, din 2005 si pina la
moment Guvernul a adoptat un sir de hotariri in contextul realizarii acestui
acord.
Printre ultimele este si Hotarirea nr.581
din 24 mai 2007 cu privire la constructia liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti.
Prin hotarirea nominalizata, liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti i se
atribuie calificativul de obiect de importanta nationala, iar functiile de
beneficiar al constructiei liniei de cale ferata se pun in sarcina
Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.
Potrivit aceleiasi hotariri, proprietarii
de pamint din zona de constructie a tronsonului au fost obligati de Guvern sa-si
vinda terenurile la preturi rezonabile. Iar cei care nu vor vrea sa vinda
terenurile, vor suporta consecintele legislatiei in vigoare, conform declaratilor
Prim-ministrului.
Din informatiile lansate in comunicatele de
presa ale Presedintiei si ale Guvernului, lucrarile de constructie a liniei de
cale ferata Cahul–Giurgiulesti au fost lansate inca la 24 mai 2007, la
festivitatea de deschidere a Portului “Giurgiulesti” de catre Presedintele
Voronin, care a remarcat importanta strategica a acestui obiectiv, subliniind ca
prin intermediul liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti, cu o lungime de
aproximativ 50 de kilometri, se va asigura interconexiunea dintre caile ferate si
cele maritime in cadrul Portului “Giurgiulesti”.
Tot atunci Presedintele a chemat conducerea
caii ferate, administratia raionului, agentii economici sa-si mobilizeze
eforturile pentru a finaliza pina la finele anului 2008 constructia tronsonului
feroviar Cahul–Giurgiulesti. Din aceleasi surse de informare, actualmente sint indeplinite
circa 50% din lucrarile de terasament de constructii a scurgerilor de apa si
montarea a 11 kilometri de cale ferata.
Procesul de realizare a proiectului este
calificat drept foarte lent din cauza activitatii neeficiente a unor organe
publice responsabile, in raport cu acest proiect. Costul proiectului este
aproximativ de 850 de milioane de lei.
In contextul celor relatate, solicit
Guvernului sa ma informeze referitor la urmatoarele aspecte:
1) Volumul lucrarilor de constructie a
tronsonului de cale ferata Cahul–Giurgiulesti efectuate pina la moment.
2) Cine este antreprenorul lucrarilor de
constructie a tronsonului si care a fost modalitatea de selectare a
antreprenorilor.
3) Care este suma devizului de cheltuieli
aprobata prin contractul de executare a lucrarilor, cu prezentarea copiei
contractului.
4) Cite loturi de pamint din zona au fost
procurate, in ce baza si la ce pret.
Raspunsul solicit sa fie prezentat in
scris.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4
Doamna Valentina Cusnir:
Adresez aceasta intrebare Procurorului
General, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice si Coruptiei si Serviciului de Informatii si Securitate, de la care astept
sa-mi prezinte de la tribuna centrala a Parlamentului rezultatul investigatiilor
asupra urmatoarelor.
Legea Republicii Moldova interzice finantarea
partidelor politice din afara tarii. Cu toate acestea, Partidul Popular Crestin
Democrat, ascunzindu-se in spatele asa-numitei Fundatii pentru democratie crestina,
condusa de recent regasitul nedisparut Vlad Cubreacov, deputat si vicepresedinte
al Partidului Popular Crestin Democrat, imparte in teritoriu ajutoare umanitare
venite din alte tari, cum ar fi lenjerie de pat, incaltaminte, imbracaminte si
chiar mobila, in localitatile unde mai au primari din partea PPCD.
Cer sa fie verificat pe cei cai patrund
aceste ajutoare in Republica Moldova, poseda aceste loturi certificatele
sanitare necesare; sa se investigheze daca nu cumva aceste actiuni conduc la
coruperea oamenilor in teritoriu de catre aceasta formatiune, utilizind banii
oamenilor de afaceri straini care nu cunosc, probabil, ca ajutoarele lor ajung
la un partid politic, contrar legii.
De asemenea, solicit sa fiu informata
despre legalitatea primirii si utilizarii unei donatii din partea Partidului Conservator
din Marea Britanie catre Partidul Popular Crestin Democrat in vara anului 2005,
in suma de peste 20 de mii de lire sterline, pentru aprovizionarea filialelor
partidului cu computere, imprimante si altele ‚, dar care, de fapt, au nimerit
la ziarul “Flux” si Agentia “Apeflux”, proprietati ale liderului partidului,
Iurie Rosca. La filiale au fost transmise niste vechituri, dar nici de acestea
nu au ajuns pentru toate filialele.
De asemenea, despre distribuirea de catre
Partidul Popular Crestin Democrat in campania electorala 2007 a apei minerale
cu anexarea la butelie a chipurilor candidatilor la primari: de unde, cit, cum,
adica pe ce bani, ce calitate si prin ce este confirmata, cit de legala a fost
acea masura in campania electorala; despre coruperea cetatenilor satului
Hirova, Calarasi, satul de bastina al lui Iurie Rosca, in vara–toamna anului
2006 pentru a deveni membri ai Partidului Popular Crestin Democrat. Numarul
celor legitimati a atins cifra de 101, egala, cum se falea Iurie Rosca, cu numarul
deputatilor in Parlament. Numai ca la alegerile locale din iunie 2007 pentru
candidatii PPCD la functia de consilieri au votat doar 19, iar pentru
candidatul la functia de primar si mai putini – doar 16.
Va solicit sa examinati fiecare caz in
parte: cum au ajuns membri ai Partidului Popular Crestin Democrat, dar nu au
votat pentru partidul drag, cine i-a corupt, ca atunci nu era partidul lui
Filat.
Si a doua intrebare o adresez Guvernului
Republicii Moldova, caruia ii solicit o explicatie de la tribuna centrala a
Parlamentului asupra utilizarii abuzive din fondul de rezerva al Guvernului a
sumei de 580 mii de lei pentru citeva ore cit a durat la Opera Nationala
inaugurarea “Anului tineretului”.
Va solicit compartimentarea sumei pe directiile
utilizate; de ce a fost acordata aceasta suma Ministerului Culturii si nu
Ministerului Educatiei si Tineretului, care este responsabil de atare masuri; cine
a participat la inaugurarea anului tineretului; daca Ileana Burghila face parte
din Aparatul Presedintelui tarii si cit de legala este aparitia ei cot la cot
cu Presedintele Voronin, inconjurati de paza de stat, iar ceilalti participanti
au fost verificati special pentru a asigura securitatea Presedintelui.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea mea este adresata Ministerului
Finantelor si Ministerului Economiei si Comertului. In ultima perioada in
adresa Fractiunii Partidului Democrat au parvenit mai multe plingeri si sesizari
din partea intreprinderilor mici si mijlocii din Moldova privind aplicarea sau,
mai bine zis, neaplicarea prevederilor articolului 49 din Codul fiscal de catre
inspectoratele fiscale ale Republicii Moldova, care refuza sa inregistreze
cereri de scutire de la plata impozitului pe venit din partea intreprinderilor
mici si mijlocii, in conditiile articolului 49 din Codul fiscal, pe motiv ca (citez)
“in mod tacit aceste prevederi si-au pierdut semnificatia legala odata cu
intrarea in vigoare a noilor prevederi stabilite prin Legea nr.111 din 27
aprilie 2007, adica prin care se stabileste cota zero la impozitarea agentilor
economici la impozitul pe venit in cazul reinvestirii acestuia si 15% prin
venitul distribuit ca dividende”.
Astfel, daca anterior reformei fiscale, la
care s-a facut atita publicitate, intreprinderea mica si mijlocie era scutita
de plata impozitului pe venit, indiferent daca aceasta se reinvesteste sau daca
aceasta este distribuita ca dividende, astazi situatia se inrautateste, acestea
fiind scutite doar de impozitul la venitul reinvestit. Prin aceste actiuni ale
Inspectoratului Fiscal se incalca prevederile legale in vigoare, iar aceste
organe isi depasesc atributiile legale, atribuind legii o interpretare ilegala.
In temeiul articolului 21 si 22 din Legea
despre statutul deputatului in Parlament, adresez:
1. Ministerului Finantelor al Republicii
Moldova intrebarea de a da o explicatie situatiei la zi privind aplicarea
articolului 49 din Codul fiscal si privind actiunile ilegale ale
inspectoratelor fiscale;
2. Ministerului Economiei si Comertului al
Republicii Moldova sa explice care este efectul reformei initiate prin Legea
nr.111 din 2007 si impactul acesteia asupra economiei, atita timp cit 97 la suta
din toate intreprinderile care activeaza in Republica Moldova sint intreprinderi
mici si mijlocii, iar prin neaplicarea articolului 49 din Codul fiscal situatia
acestora se inrautateste in comparatie cu situatia existenta anterior reformei
Legii nr.111 sau poate reforma sus-numita este destinata doar intreprinderilor
mari care, cu adevarat, se pot bucura de unele inlesniri valabile.
Solicit raspunsurile la aceste intrebari de
la tribuna centrala a Parlamentului.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte.
Adresez intrebarea Procurorului General al
Republicii Moldova si rog de la tribuna centrala, in sedinta plenara, conform
prevederilor legale, sa-mi prezinte urmatoarele raspunsuri.
1) Care este acoperirea legala a
controalelor intreprinse la ora actuala asupra Partidului Liberal Democrat?
Reiterez: acoperirea legala, nu motivatia, motivatia o cunoastem cu totii.
2) Care este norma legala care permite
Procuraturii Generale sa interogheze cetatenii Republicii Moldova privind
decizia lor la capitolul “Optiune politica”. Este vorba de cazul celor de la
Telenesti.
Rog ca aceste raspunsuri sa fie prezentate in
plenul Parlamentului, pentru a constata ce se intimpla in Republica Moldova la
ora actuala sub aspectul implicarii organelor de forta in activitatea
partidelor politice.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Tin sa va aduc aminte ca timpul pentru intrebari
si interpelari, de fapt, expira. Eu vad la microfoane inca doua persoane. Cred
ca permitem acestor doua persoane, dar, va rog, succint.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Eu am o singura intrebare, foarte scurta,
adresata Ministerului Administratiei Publice Locale, domnului ministru Valentin
Guznac, si astept un raspuns in scris. Solicit ministerului o lista completa a
mijloacelor de presa scrisa si audiovizuala, fondate si finantate de consiliile
raionale si municipale din Republica Moldova, cu indicarea numarului de
personal pe fiecare caz aparte si a marimii fondurilor bugetare alocate in
ultimii doi ani: 2007 si 2008.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Doamna Presedinte al sedintei,
E de procedura. De fapt, domnul Bujor sta la
rind. Eu va indemn sa revenim la respectarea procedurii si Regulamentului
Parlamentului Republicii Moldova, care stipuleaza in articolul 113, pe care
dumneavoastra l-ati invocat acum: “Motiunea se depune la presedintele sedintei,
in plenul Parlamentului.” Lucru pe care eu l-am facut.
(2) Dupa primirea motiunii, presedintele sedintei
o aduce la cunostinta Parlamentului, care stabileste data dezbaterii, si
dispune remiterea ei de indata Guvernului si distribuirea acesteia deputatilor.”
Deci, eu va rog sa respectati Regulamentul
care prevede acest lucru. Intentia mea initiala era s-o fac eu in locul
dumneavoastra, ca sa va scutesc de anumite chinuri morale, ma rog, dar daca
insistati s-o faceti, va rog foarte mult si insist ca acest alineat al
Regulamentului sa fie respectat.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog sa va pastrati sanatatea, in
primul rind. In cazul dat, cind Parlamentul nu a stabilit data dezbaterii (si, intr-adevar,
nu este posibil, fiindca sintem in o alta procedura), Presedintele
Parlamentului la una din sedintele din ordinea de zi va dispune cind va fi dezbatut
acest subiect.
Domnul Igor Klipii:
Doamna Presedinte al sedintei,
Eu citesc Regulamentul, care spune...
Doamna Maria Postoico:
Stati putin. Dumneavoastra trebuia imediat
sa spuneti despre ce este vorba in aceasta motiune si s-o depuneti domnului Presedinte
pe masa.
Domnul Igor Klipii:
Doamna presedinte al sedintei,
Eu citez din Regulamentul Parlamentului.
Doamna Maria Postoico:
In cazul dat, eu va zic, dumneavoastra ati
cerut sa va dau 2 minute. Eu vi
le-am dat, ca dumneavoastra s-o prezentati si mi-ati prezentat-o. Vreti sa
spuneti despre ce este vorba? Poftim, 2 minute si va expuneti pozitia. Daca
dumneavoastra nu v-ati documentat pina la depunere, eu v-am dat aceasta
posibilitate.
Domnul Igor Klipii:
Eu citesc, eu citesc.
Doamna Maria Postoico:
Eu inca o data va zic, nu ati efectuat ceea
ce... poftim, va expuneti acum intr-un minut–doua.
Domnul Igor Klipii:
Eu am solicitat sa vorbesc de la tribuna
centrala.
Doamna Maria Postoico:
Pai, nu face nimeni motiuni de la tribuna
centrala si nu este prevazut de la tribuna centrala.
Domnul Igor Klipii:
Eu astept raspunsul: da sau nu.
Doamna Maria Postoico:
Sintem acum la intrebari si interpelari. Eu
v-am rugat ca la sfirsitul intrebarilor si interpelarilor... poftim, eu va ofer
aceste 2 minute.
Domnul Igor Klipii:
Okey. Eu astept atunci.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc foarte frumos.
In temeiul articolului 122 din Regulamentul
Parlamentului, solicit de la Ministerul Economiei si Comertului, dar si de la
Agentia Sportului raspuns la urmatoarea intrebare: in ce masura, stimati
colegi, este realizata prevederea articolului 5 din Hotarirea Guvernului nr.206
din 15 februarie 2008, conform careia Agentia Sportului, in comun cu Ministerul
Economiei si Comertului, urma sa elaboreze in termen de 15 zile proiectele
documentelor de constituire si sa asigure inregistrarea societatii pe actiuni
cu capital de stat si privat pentru constructia stadionului de fotbal in razele
fostului Stadion Republican?
Solicit ca la raspunsul la aceasta intrebare
sa fie anexate copiile documentelor respective, precum si copia proiectului de
constructie a acestui edificiu sportiv.
De asemenea, solicit informatia privind
viitoarea destinatie a suprafetei de teren altele decit cele 1,7 hectare de pamint,
care, conform articolului 3 al hotaririi sus-numite, se depun in calitate de
aport la capitalul social al societatii pe actiuni ce se infiinteaza, conform
hotaririi. Solicit ca informatia sa-mi fie prezentata in scris.
Si doi. Avind in vedere ca ex-deputatul
Victor Stepaniuc, tot dumnealui si ex-membru al Comitetului executiv politic al
Partidului Comunist si pina ieri ex-viceprim-ministru al Guvernului Republicii
Moldova, si-a permis, in cadrul comentariilor cu privire la declaratia Fractiunii
parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” cu privire la ilegalitatile admise de
Agentia Sportului la proiectul Stadionul Republican, sa aprecieze prevederea
declaratiei la acest subiect ca una care este o insinuare din partea
politicienilor, solicit ca pe viitor, in cazul in care va fi promovat de Presedintele
Republicii Moldova, domnul Voronin, din nou in functie, domnul Stepaniuc sa nu
mai foloseasca minciuna in calitate de argument pentru a justifica actiunile
ilegale ale unui functionar de rang inalt, cum este domnul Cimili.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Poftim, domnule Klipii.
Domnul Igor Klipii:
Stimati colegi,
In primul rind, as vrea sa mentionez ca nu am
avut intentia sa intram in contradictie la acest subiect, am vrut foarte
civilizat si calm sa prezint o motiune, semnata de 18 deputati.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Klipii,
Va rog. Eu si asa am incalcat Regulamentul,
v-am oferit timpul acesta acum, la sfirsitul sedintei. Treceti la subiect.
Domnul Igor Klipii:
Aduc la cunostinta Parlamentului Republicii
Moldova faptul ca 18 deputati au semnat o Motiune simpla privind politica
energetica a Guvernului:
“Proiect. Parlamentul Republicii Moldova.
Motiune privind politica energetica a
Guvernului.
In temeiul articolului 66 litera a),
articolului 105 alineatul (2) din Constitutie, Parlamentul adopta prezenta m
o t i u n e.
Articolul 1.
In scopul implementarii angajamentului asumat prin Planul de actiuni “Republica
Moldova – Uniunea Europeana”, Guvernul va prezenta Parlamentului in termen de 3
luni propuneri de ajustare a legislatiei, in vederea asigurarii independentei
functionale si financiare a Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica.
Articolul 2.
Guvernul va lua masuri urgente pentru executarea Hotaririi Parlamentului nr.
1212-XIV din 31 iulie 2000 in ceea ce priveste instalarea la hotarele tarii a
contoarelor de evidenta a gazelor importate si va prezenta Parlamentului pina
la 31 iulie 2008 un raport despre actiunile intreprinse.
Articolul 3.
In scopul asigurarii protectiei consumatorilor de gaze naturale, Agentia Nationala
pentru Reglementare in Energetica va examina oportunitatea instalarii la
consumatorii de gaze naturale a contoarelor care masoara puterea calorica a
gazului consumat si va elabora mecanismele de implementare a acestei masuri.
Articolul 4.
(1) Guvernul, in comun cu Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica, in
termen de 30 de zile:
1) va crea o comisie nationala pentru
evaluarea si legalizarea patrimoniului constituit in cadrul Programului national
de gazificare, care va confirma prin documente platile efectuate de catre cetateni,
Fondul de investitii sociale din Moldova si autoritatile publice in cadrul
Programului national de gazificare a tarii;
2) va elabora metodologia de evaluare a
patrimoniului constituit in cadrul Programului national de gazificare a tarii;
3) va decide asupra modalitatilor de luare
la evidenta a investitiilor efectuate.
(2) In baza informatiilor prezentate de
comisie, Guvernul va raporta Parlamentului despre masurile intreprinse.
Articolul 5.
Prezenta motiune intra in vigoare la data adoptarii.”
Multumesc mult.
Doamna Maria Postoico:
Declaratii. La microfonul central se invita
domnul Secareanu. De 7 minute dispuneti.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi deputati,
Onorata asistenta,
Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin
Democrat readuce in atentia publica un caz grav de coruptie examinat inca in
anul 1999 de comisia parlamentara de ancheta, condusa de vicepresedintele
Parlamentului, Iurie Rosca.
Este vorba de cazul Filat, Combinatul de
Tutun, Chisinau. Comisia de ancheta, sprijinindu-se si pe raportul Curtii de
Conturi din 1998, a stabilit implicarea nemijlocita in acest caz a lui Vladimir
Filat, ex-ministru de stat, fost director al Departamentului Privatizarii si
Administrarii Proprietatii de Stat, care era in acelasi timp si director
general al Societatii Comerciale “Romol 3” SRL, cu sediul la Iasi. Si in aceasta
ultima calitate a sa era partener de afaceri cu Mircea Ciubara, fost director
al Combinatului de Tutun din Chisinau.
De altfel, Vladimir Filat este si
protagonistul unor dosare penale, instrumentate in Romania, pentru contrabanda
cu tigari si evaziune fiscala. Vladimir Filat a fost monitorizat de Serviciul Roman
de Informatii, potrivit mandatului 00492 din 1998 al Parchetului Curtii Supreme
de Justitie al Romaniei, stabilindu-se conexiunile sale cu autoritati si oameni
de afaceri din sfera crimei organizate in celebrul scandal “Tigareta –
Moldova”, fapt ce a facut obiectul unui dosar intentat de Parchetul Iasi,
transmis apoi Parchetului General al Romaniei.
Dupa numirea sa in functia de director al
Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, Vladimir
Filat, contrar legislatiei in vigoare, si-a continuat afacerile, aducind un
grav prejudiciu Societatii pe Actiuni “Tutun” cu capital majoritar de stat. De
mentionat ca “Tutun” SA avea in 1998 datorii fata de bugetul de stat la
capitolul “Impozite” de aproape 70 milioane de lei moldovenesti.
“Tutun” SA din Chisinau si firma “Romold Reiding”
SRL din Iasi au incheiat la 8 octombrie 1997 un contract de distributie
exclusiva cu numarul 56. Conform contractului, “Romold reiding” primea dreptul
de distribuitor exclusiv pe teritoriul Romaniei a tuturor produselor de tutun
fabricate de catre Combinatul de Tutun din Chisinau.
In conformitate cu clauzele contractului,
“Romold Reiding” urma sa achite in avans pretul fiecarui transport. Aceste
prevederi contractuale nu au fost nicio data respectate, la sfirsitul anului
1998 “Romold Reiding” fiind dator Combinatului de tutun cu 657 de mii 17 de lei
sau 107 mii 867,5 de dolari.
Aceste fapte sint confirmate si de
controlul efectuat la SA “Tutun CTC” de catre Departamentul control financiar si
revizie al Ministerului Finantelor la solicitarea Comisiei parlamentare de
ancheta. Valoarea maxima a datoriilor firmei “Romold Reiding” catre SA “Tutun”,
1 milion 576 de mii 501 lei, a fost inregistrata chiar in timpul campaniei
electorale pentru parlamentarele din martie 1998.
In timpul desfasurarii acestui contract, la
12 septembrie 1998, organele de politie din judetul Iasi au organizat un
flagrant si au capturat 4 tiruri cu 1 milion 852 de mii 400 de pachete de tigari
“MT” de contrabanda, in valoare de
7,5 miliarde de lei romanesti.
Din rechizitoriul intocmit de procurorii ieseni
rezulta ca Vladimir Filat s-a asociat cu citiva cetateni romani in scopul savirsirii
mai multor infractiuni. Rechizitoriul mai noteaza ca din inregistrarile
efectuate de catre Serviciul Roman de Informatii rezulta, plus la celelalte
probe administrate in cauza, faptul ca efectuarea importului ilegal a fost indelung
elaborata de invinuiti si Filat Vladimir si ca fapta invinuitului Stan Ionel, a
inculpatilor Burlacu Gheorghe, Burlacu Cristian si a numitului Filat Vladimir
de a se asocia in vederea savirsirii de infractiuni, intruneste elementele
constitutive ale infractiunii prevazute de articolul 323 Cod penal.
Faptele descrise in rechizitoriu sint
probate si de inregistrarile convorbirilor telefonice dintre Vladimir Filat si
asociatul sau Stan, realizate de Serviciul Roman de Informatii si aflate ca
proba la dosar. Cei doi sint surprinsi intr-o discutie despre introducerea in
Romania a transportului ilegal de tigari, de care erau constienti ca se face cu
incalcarea multor dispozitii legale in vigoare.
Stan i-a raportat lui Filat ca s-a aranjat
falsul si ca nimeni nu-i va mai deranja afacerile. Cetatenii romani anchetati in
acest dosar au fost trimisi in judecata pentru savirsirea mai multor infractiuni
in privinta cetateanului Republicii Moldova Vladimir Filat, fiind dispusa disjungerea
cauzei in alt dosar pentru a nu intirzia examinarea acestuia.
In rechizitoriu se mai arata ca dupa declansarea
anchetei s-a incercat influentarea unor inalti functionari guvernamentali,
pentru ca firma “Romold Reiding” sa reintre in posesia tigarilor care facusera
obiectul importului ilegal.
Potrivit rechizitoriului, Filat urma sa fie
trimis in judecata dupa stabilirea intregii activitati infractionale. Vladimir
Filat a montat o adevarata retea infractionala si de influenta la diverse
niveluri decizionale ale statului roman pentru a aduce tigari “MT” de
contrabanda.
Materialele Comisiei parlamentare de ancheta
au fost transmise atunci Procuraturii Generale, care insa nu a actionat in
consecinta.
In aceste conditii, Fractiunea parlamentara
a Partidului Popular Crestin Democrat cere Procuraturii Generale si Centrului
pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa examineze cele cuprinse in
prezenta declaratie si sa actioneze in conformitate cu legislatia, precum si sa
comunice care au fost cauzele pentru care materialele Comisiei parlamentare de
ancheta au fost neglijate de procuratura.
Totodata, Fractiunea parlamentara a
Partidului Popular Crestin Democrat cere Ministerului Afacerilor Externe si
Integrarii Europene sa uzeze de prerogativele sale legale pentru a contacta
autoritatile competente ale statului roman si sa ne comunice oficial care este
soarta dosarelor penale privind implicarea lui Vladimir Filat in contrabanda cu
tigari in Romania.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, doamna Cusnir, linistiti-va. Timpul
nu a fost incalcat, ca dumnealui a inceput la 29 si acuma e 35 de minute. Nu, au
fost folosite 7 minute. La microfonul central se invita doamna Pavlicenco. 5
minute.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Eu va prezint declaratia Biroului permanent
central al Partidului National Liberal cu privire la detronarea sistematica a
regimului constitutional in Republica Moldova. Biroul permanent central al PNL
constata ca evenimentele derulate in ultima perioada, cu participarea
conducerii comuniste, denota o realitate ingrijoratoare.
In Republica Moldova are loc o detronare
sistematica a regimului constitutional. Dupa declaratii iresponsabile privind
rezolvarea imediata a problemei transnistrene dupa un recent congres comunist tinut
in limba rusa, un congres antinational, care a aratat inca o data ca statul e
condus de o coloana a cincia, reprezentind un alt stat, ne-am pomenit si cu o
demisie intempestiva de Guvern, toate fiind dintr-un scenariu regizat la Presedintie.
In anul 2001 PCRM a promis sa combata saracia,
insa nu a facut in acesti ani decit sa creeze o tagma de bogati pe care acum o
apara pe toate caile. La analiza atenta a listei imbogatitilor peste noapte,
vedem bine de unde provin majoritatea, de cine sint protejati si ca prioritatea
guvernantilor a fost propria inavutire, crearea de bogatii pe care nu vor sa le
piarda, urmare a alegerilor din 2009.
PNL, prin reprezentantii sai in Parlament,
a declarat in repetate rinduri ca statul nostru, desi e republica parlamentara,
are in Legislativ o majoritate comunista si un Guvern aflat in buzunarul
consilierilor prezidentiali, o grupare periculoasa, incompatibila cu ideea de
schimbare, in pofida declaratiilor pompoase privind obiectivul strategic
prioritar de integrare europeana.
Aceasta nu e preocupata de identificarea cailor
de a scoate societatea din saracie, ci de regizarea de inscenarii ce arunca
statul din sistemul democratic, dar aducatoare (spera gruparea) de profituri
politice si materiale. Este o grupare profund ostila idealurilor renasterii nationale,
care detroneaza spiritul declaratiei de independenta si, in ultima instanta,
litera Constitutiei statului.
PCRM, inregistrat ilegal la Ministerul
Justitiei, nu respecta Constitutia, tine un for de partid in limba altui stat,
critica opozitia care nu mai conduce republica de 9 ani, incearca, prin
deciziile congresului sau, sa identifice Partidul Comunistilor cu statul
Republica Moldova.
Articolul 2 din Constitutie, intitulat
“Suveranitatea si puterea de stat”, spune ca “(1) Suveranitatea nationala apartine
poporului Republicii Moldova, care o exercita in mod direct si prin organele
sale reprezentative, in formele stabilite de Constitutie”, precum si ca “(2) Nici
o persoana particulara, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un
partid politic sau o alta formatiune obsteasca nu poate exercita puterea de
stat in nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai grava crima impotriva
poporului.” Niciun partid, conform Constitutiei, nu poate sa se identifice cu
statul si nu poate uzurpa bazele si institutiile acestuia, folosite din plin de
comunisti impotriva oponentilor politici. In alegeri participa partide de
guvernamint sau de opozitie, iar folosirea pirghiilor administrative inca nu inseamna
un statut special pentru vreo formatiune politica, mai ales fiind vorba de un
partid ce a distrus continuu institutiile democratice in societate.
Ultimul congres al comunistilor ne-o
confirma: gruparea Tcaciuc – Voronin a instituit un organ de conducere in PCRM in
formula de birou “deveatka”, “jentroicile” din perioada bolsevica din care nu
fac parte persoane ce detin primele functii in stat ca sa-si asume raspunderea
pentru guvernare, ci tot soiul de eminente, pretinse cenusii, ce-i tin la
cheremul lor pe toti santajabilii din rindul comunistilor, pe pionii servili fata
de gruparea dubioasa de la conducere, care l-a transformat si pe Voronin intr-o
marioneta.
De fapt, avem de a face cu un fenomen de
mafiotizare a conducerii de stat a Republicii Moldova sub regimul comunist.
Aceasta grupare detroneaza continuu puterea prin trafic de influenta, a
destituit Guvernul a doua zi dupa ditirambii cintati Primului-ministru, decorat
cu cea mai inalta distinctie in stat, desi l-a adus la o degradare generala.
In aceste conditii, fiind constienti de
anul electoral ce ne asteapta, constatam ca in Republica Moldova sub regimul
Tcaciuc – Voronin devin imposibile alegeri libere si democratice. Astazi ne
confruntam cu o forta politica ce detroneaza sistematic regimul constitutional,
iar singura cale de a o opri din actiunile antidemocratice si antinationale,
este de a mobiliza populatia sa se opuna pe toate caile perspectivei de a ramine,
prin frauda, prin persecutii si prin manipulari, intr-un regim totalitar si dupa
anul 2009.
Chisinau, 19 martie 2008.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la
ora 10.00.
Sedinta de astazi o declar inchisa.
Sedinta s-a incheiat la ora 13.40.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.