DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a III-a ORDINARA – MARTIE 2006
Sedinta
din ziua de 20 aprilie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de
zi, adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.1462 pentru modificarea componentei Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare.
4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.1435 privind alegerea unui membru al Comisiei pentru protectie
sociala, sanatate si familie.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.803 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII
din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri
destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3804 pentru completarea articolului 6 din Legea
nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a pamintului.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.615 pentru
ratificarea Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii nr.183 privind
revizuirea Conventiei (revizuite) asupra protectiei maternitatii din 1952,
adoptata la Geneva la 15 iunie 2000.
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4226 pentru
aderarea Republicii Moldova la Conventia privind obtinerea pensiei de intretinere
in strainatate, incheiata la
New York la 20 iunie 1956.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.770 privind
acceptarea amendamentelor la Conventia pentru Instituirea Organizatiei Mondiale
a Proprietatii Intelectuale.
10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.771 pentru
acceptarea amendamentelor la Conventia de la Paris si la alte tratate
administrate de catre Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale.
11. Dezbaterea si respingerea proiectului
de Lege nr.1629 cu privire la anularea datoriilor unor institutii si intreprinderi
de profil zootehnic.
12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4492 privind
modificarea anexei la Legea nr.668–XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea
Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in
proprietatea statului si scutirea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de
compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol
pentru constructia Statiei meteorologice Chisinau, Statiei aerologice si
complexului administrativ.
13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.395 privind pensiile colaboratorilor Serviciului vamal
care s-au adresat pentru stabilirea pensiei in perioada 24 august 2000 – 12
decembrie 2003.
14. Dezbaterea si respingerea proiectului
de Lege nr.3536 privind modificarea si completarea Legii nr.190-XIII din 19
iulie 1994 cu privire la petitionare (art.10).
15. Dezbaterea si revotarea proiectului de
Lege nr.4492.
16. I n t r e b a r i si i n t e r p e l a
r i.
17. Declaratia Parlamentului Republicii
Moldova privind Declaratia Dumei de Stat a Federatiei Ruse din 19 aprilie 2006.
(Discutia asupra textului declaratiei a fost aminata pentru ziua de 21
aprilie).
Sedinta incepe la ora 10.00
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte
al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca la lucrarile sedintei
de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat
prezenta un numar de 94 de deputati. Absenteaza deputatii: Eva Gudumac, Vadim
Misin, Iurie Rosca, Gheorghe Susarenco, Vladimir Ciobanu – in delegatie;
Vladimir Filat – din motive de sanatate; Ion Neagu.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este
deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de
Stat.)
Va multumesc.
Deci, doua subiecte care vizeaza programul si
ordinea de zi. Imediat, doar o clipa. Sa aprobam programul si dupa aceea mergem
cu toate celelalte subiecte. Deci, Biroul Permanent inainteaza plenului
Parlamentului propunerea ca, in perioada saptaminii curente si a saptaminii
viitoare, programul de lucru al Parlamentului sa se desfasoare in zilele de 20
aprilie si 27 aprilie, respectiv joi saptamina curenta si joi saptamina
viitoare. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Propunerea este acceptata. La ordinea de
zi.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimati colegi,
Stimate domnule Presedinte,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»”, in legatura cu incalcarile frecvente atit din partea dumneavoastra,
cit si din partea altor colegi a Regulamentului Parlamentului, lezarea
drepturilor opozitiei, n-as vrea sa le trec in revista pe toate, sintem nevoiti
sa parasim sala de sedinte, adica sedinta de astazi in forma de protest. Macar
pe aceasta cale a va aduce la cunostinta ca trebuie sa ne indeplinim obligatiunile,
sa aveti, totusi, acea intilnire cu Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
pentru a incerca de a solutiona acele probleme cu care ne confruntam astazi.
Iar pentru mass-media, dupa sedinta Parlamentului, va invitam in biroul nr.715
la o conferinta de presa.
Va dorim succese, domnule Presedinte si
stimati colegi.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Continuam sedinta. La ordinea de zi. Da,
imediat, doar o clipa.
Va rog, microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu as propune, poate, la sfirsitul ordinii
de zi de astazi sa audiem o informatie de la acel grup de parlamentari care au
vizitat saptamina trecuta Duma de Stat, au discutat problemele ce tin de
exporturile vinurilor. Stim ca ieri a fost aprobata o decizie in Duma de Stat.
Poate o scurta informatie, sa intelegem ce a avut loc? Si care sint tendintele
de mai departe?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu cred ca grupul respectiv, care a fost la
Moscova, acum generalizeaza datele si propun ca saptamina viitoare, in sedinta in
plen, sa fie prezentata o informatie in acest sens. Mai ales ca vizita a fost,
cit de cit, productiva, deci au fost intrevederi foarte interesante, inclusiv
la nivel inalt al Dumei de Stat si, in acest sens, presupun ca este ce de
comunicat colegilor.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Tin sa atentionez Biroul permanent al
Parlamentului, ca fiind unicul deputat din grupul Partidului Popular Crestin
Democrat, membru al grupului de lucru cu C.S.I., ca fiind vicepresedinte al
Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, vinificator de profesie si
luind in considerare si recenta numire, imi exprim ofensa fata de faptul ca nu
am fost inclusa in acea delegatie a Parlamentului care a mers la Moscova, una
din intrebarile de baza fiind exportul vinurilor in Rusia. Si la repetarea
acestor incalcari, voi lua masurile de rigoare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Doar o mica informatie la acest subiect.
Stimata colega doamna Cusnir,
Inainte de a face asemenea declaratii, cel
putin solicitati informatiile de rigoare globala in contextul deplasarilor
diferitelor delegatii s.a.m.d. Si veti vedea, conform statisticilor, ca grupul
parlamentar, pe care il reprezentanti, este un grup lider ca reprezentativitate
in delegatiile parlamentare. Si in mod normal, functie de situatii, functie de
deplasari se mentine un anumit echilibru, pentru a avea o participare a tuturor
grupurilor parlamentare in delegatii. Aceasta nu inseamna neaparat ca toate
grupurile parlamentare sint prezente in toate delegatiile.
Dar pe plan global, in cele zeci si sute de
deplasari, cel putin eu incerc sa mentin un echilibru, daca intr-o anumita
directie pleaca reprezentantii a trei grupuri parlamentare, atunci, in mod neaparat,
cind se formeaza o delegatie in alta directie, in alt context si sint doua sau
trei, se tine cont neaparat de acest echilibru. Vedeti ca e asa. Si informatiile
sint prezente la Secretariat, inclusiv la Secretariatul Biroului permanent.
Microfonul nr.3.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu regret foarte mult ca pe domnul Urechean
si echipa, in acest sens, probabil, nu-i intereseaza soarta tarii si
demonstreaza inca o data, de fapt, atitudinea manifestata astazi. Dar eu, de
fapt, despre altceva am vrut sa vorbesc. Vreau sa propun, din partea Fractiunii
P.C.R.M., sa luam o atitudine fata de declaratia Dumei de Stat din 18 aprilie
referitor la importul vinurilor moldovenesti pe piata Rusiei. In acest context,
fractiunea noastra propune sa fie creat in Parlament un grup ad-hoc pentru intocmirea
textului unei declaratii in acest sens, care urmeaza sa fie dat citirii din numele
Parlamentului la sfirsitul sedintei de astazi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Luat act.
Rog ca grupurile parlamentare sa delege cite
o persoana care va munci impreuna cu domnul Stati pentru elaborarea textului
acestei declaratii a Parlamentului.
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am vrut sa reamintesc, inca acum doua luni
invitam Ministerul de Externe, mai exact pe domnul ministru Stratan pentru o
discutie cu parlamentarii, cu Parlamentul privind la indeplinirea Planului de
actiuni. Am vrut sa reamintesc acest lucru. Si, daca este posibil, in saptaminile
viitoare sa fie inclusa in program.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Serebrian,
Deja am aceasta informatie. Am fost
informat de catre Guvern ca, pina la sfirsitul acestei saptamini, in Parlament,
cel tirziu luni, saptamina viitoare, ar fi prezentat acest raport in scris. Si
cum a fost solicitat de catre colegii parlamentari, este necesar sa se acorde
cel putin 7-8-9 zile pentru a lua cunostinta in asa mod, in care la 4 ori 5
mai, joi sau vinerea viitoare, deci peste o saptamina, acest subiect este deja
apriori inclus si va fi formalizata includerea in sedinta urmatoare a Biroului
permanent.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
In cazul in care, pentru a pregati declaratia,
va fi constituita o comisie sau un grup de lucru din 5 persoane, noi propunem
doua persoane din Fractiunea majoritara – domnul Stati si domnul Pasecinic.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Noi am fost acea fractiune care am propus
atunci, adica la momentul respectiv, crearea unei comisii speciale din partea
Parlamentului, care sa se ocupe de examinarea situatiei privind problema
vinurilor. Si asa cum am spus si atunci, nu numai a vinurilor. Fiindca noi avem
interdictii de export sau probleme de export si in Ucraina, si in Rusia avem
alte produse s.a.m.d.
Acum se propune ca noi sa votam repejor o
declaratie. Eu cred ca noi nu sintem in stare sa discutam astazi declaratii, sa
votam astazi declaratii, in orice caz Fractiunea Partidului Democrat nu va
participa la discutarea si la votarea acestei declaratii pina cind noi nu vom sti
ce se intimpla referitor la problema mentionata.
Eu cred ca ar fi bine, totusi, sa cream o
comisie care sa se ocupe de chestiunea aceasta, sa urmareasca, sa monitorizeze,
sa informeze Parlamentul, dar nu sa reactionam asa. Eu nu inteleg cui ii trasneste
in cap si cind ii vine. Fiindca noi, de fapt, si ca stat, reactionam foarte
neadecvat. Un ambasador face o declaratie, intregul Minister de Externe sare in
sus si face declaratii de raspuns. Da de ce va infierbintati? La care va referiti
dumneavoastra? Eu nu stiu ce intelegeti.
Din pacate, in Republica Moldova, este o
practica de multi ani de zile, cind se fac declaratii neadecvate. Si atunci ea
arata ca o tara neserioasa. De aceea, eu propun ca noi sa examinam profund
problemele si Parlamentul, ca institutie serioasa, sa reactioneze in modul
corespunzator.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Va multumesc, domnule Presedinte.
In contextul si al crearii unei comisii, si
al situatiei create in problema vinului, si al discutiilor care au loc in
societate si in organele de virf ale tarii, chiar si in declaratiile pe care le
face domnul Prim-ministru, se creeaza impresia ca cineva, intentionat, plaseaza
situatia in jurul Parlamentului. De aceea, este normal ceea ce au propus
colegii: de a crea o comisie. Poate este binevenita si o declaratie a
Parlamentului, dar, primar, noi am fi obligati sa ascultam informatia despre
situatia creata. Despre acele probleme discutate la Moscova, despre rezultatele
imprimate astazi aici, ca au fost obtinute la Moscova. Si dupa ce cunoastem
aceasta informatie, noi vom avea si o claritate: care sint pasii, pe care
trebuie sa-i facem pe viitor, si declaratia care poate fi aprobata de
Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
De fapt, eu am dorit sa va atrag atentia
asupra unui subiect de procedura. Daca am inteles corect propunerea domnului
Stati: nu era vorba de o hotarire de Parlament, era vorba de o declaratie, care
ar deriva din situatia produsa zilele trecute in cadrul dezbaterilor la Duma de
Stat a Federatiei Ruse. Aceasta fiind interrelatia si functia dintre aceste doua
subiecte.
Microfonul nr.3.
Domnul Sergiu Stati:
Va multumesc, domnule Presedinte.
De fapt, eu tot am vrut sa chem colegii la
calm. Deci, in primul rind, de aceea ca nu exista nici o stare de isterie, nu
trebuie noi, intr-adevar, sa cream ceva in sensul acesta, deci o situatie de
tensionare.
In acelasi timp, stimatii mei colegi,
adeseori, se supara atunci cind Guvernul intreprinde niste masuri sau ia o
atitudine si Parlamentul in sensul acesta ramine intr-un fel intr-o parte. De
data aceasta, eu am fost acela, deci colegii mei, fractiunea am fost aceia care
am initiat adoptarea acestei declaratii, ca sa luam o pozitie politica. Eu nu
spun ca ea trebuie sa fie neaparat foarte, sa spunem asa, agresiva, dar, in
acelasi timp, ca sa aratam ca sintem un organ politic, care tine, intr-adevar,
la producatorii de vinuri din Republica Moldova, care exporteaza vinuri pe piata
rusa. Si, in acelasi timp, intr-adevar, sintem porniti sau sintem, in acest
sens, hotariti sa ajutam sa cream toate posibilitatile pentru solutionarea
acestei probleme pe toate caile legale.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu cred ca o astfel de declaratie este
necesara, nu cred ca o astfel de actiune a Dumei de Stat a Federatiei Ruse
trebuie sa treaca neobservata de Legislativul de la Chisinau. Deci, vreau sa
sustin initiativa inaintata adineauri de domnul Stati. Si as ruga foarte mult, in
cazul in care se constituie un astfel de grup de lucru, sa fie inclusi cineva
din deputatii social-liberali. Eu m-as include cu mare placere in acest grup de
lucru.
Domnul Marian Lupu:
Bine. De acord.
Cred ca toti sintem de acord cu aceasta
propunere pe motivul ca este un grup ad-hoc, nu este un grup supraformalizat, in
acest sens, pentru a se lucra asupra textului unui asemenea proiect de
document.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimati colegi,
Grupul Partidului Popular Crestin Democrat
propune in acest grup candidatura domnului Ion Varta, care a fost prezent la
discutiile de la Moscova ca membru al grupului de prietenie si ca persoana care
cunoaste aceasta tematica.
As vrea sa fac o precizare, pentru ca s-au
facut diverse afirmatii incorecte, din punctul meu de vedere. Trebuie sa intelegem
ca nu sintem neaparat intr-o polemica cu Duma de Stat, nu vrem sa dam o replica.
Parlamentul nostru este obligat sa ia atitudine intr-o situatie concreta. Am inteles,
domnule Braghis, nu oricum… Te rog frumos sa nu ma intrerupi, domnule Dumitru
Braghis. Permiteti sa reiau. Nu Presedintele, pentru ca ma adresez
Parlamentului. Nu dumneavoastra si nu Presedintelui, ma adresez intregului plen
al Legislativului Republicii Moldova.
Deci, reiau gindul.
Stimati colegi,
Noi nu sintem neaparat intr-o polemica cu
anumite institutii din Federatia Rusa, Parlamentul are obligatia sa ia
atitudine intr-o situatie concreta, care ne vizeaza direct. Si aceasta nu face
dovada ca Republica Moldova ar fi un stat slab si s-ar prezenta prost. Asa cum
afirma unii deputati aici. Este o obligatie a noastra. De aceea, am facut o
propunere concreta – domnul Ion Varta.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu, personal, sustin formarea unui grup de
lucru pentru a discuta aceasta declaratie si a aproba o declaratie a Republicii
Moldova, cred ca avem destul timp astazi ca sa facem acest lucru. Insa imi pun intrebarea
si vreau sa inteleg ce o sa discut eu personal, daca, de exemplu, nu stiu
despre cele ce s-a convenit la Moscova? De aceea, am si rugat ca sa avem o
informatie, iar dupa aceea sa aprobam si declaratia respectiva. E absolut logic
in opinia mea. Daca astazi se propune sa adoptam o declaratie, iar eu personal si
colegii nu cunoastem ce s-a convenit, ce s-a discutat, atunci imi pun intrebarea:
care va fi sensul acestei declaratii? Eu as vrea sa cunosc cu ce s-a inteles
delegatia care a fost la Moscova? Si atunci sa stiu ce votam aici, in
Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
O sa incerc sa acopar partial acest gol
informational. Ati auzit corect o replica din sala, ca obiectivul major al
acestui grup nu a fost de a purta tratative sau negocieri si de a ajunge la
careva finalitati in acest sens. Misiunea acestui grup a fost de a merge, de a
prezenta maximum de informatii care vizeaza situatia privind problema
transnistreana, situatia cu asigurarea controlului vamal la frontiera, de a
prezenta informatie exhaustiva, inclusiv si la subiectul furnizarii de vinuri.
Aceasta a fost sarcina grupului – pur informationala. Deci, acest grup ca
definitie.
Aceste sarcini nici nu puteau sa ajunga la
rezultatele unor tratative. Si aceasta declaratie, la care ne referim noi, nu
deriva din rezultatele discutiilor si negocierilor.
De fapt, poate o precizare aici, la
microfonul nr.3.
Doamna Ostapciuc,
Dumneavoastra ati hotarit sa luati cuvintul.
Rog sa atrageti atentia, stimati colegi. Dumneavoastra ati dorit sa faceti o
precizare la acest subiect.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Eu am vrut sa mentionez, ceea ce
dumneavoastra de acum ati precizat, ca in Parlamentul
Republicii Moldova exista grupul de prietenie cu Federatia Rusa. In aceasta
delegatie a fost doar o parte din grupul de prietenie, trei fractiuni au
participat in acest grup. Si au lucrat, au activat foarte bine. Vreau chiar sa
spun un cuvint de multumire tuturor deputatilor care au fost in aceasta delegatie.
Avem ce informa, dar sint niste momente asupra carora trebuie sa ne pregatim,
pentru ca aceasta informatie sa fie mai deplina. Data viitoare iesim si va
informam. Aceasta declaratie se propune ca sa reactionam la ceea ce s-a intimplat
ieri in Duma de Stat. Si eu cred ca nu trebuie sa facem asa mare...
Noi am discutat, desigur, despre exportul
vinurilor, dar principalul nu a fost discutia si sa facem negocieri, si chiar sa
se porneasca vagoanele dupa aceasta... Noi am mers in Rusia ca un grup de
prietenie, am dus tratative, adica am avut convorbiri asupra mai multor
probleme privind activitatea parlamentelor.
Domnul Marian Lupu:
Se subintelege ca joia viitoare va fi
posibila o prezentare a unei informatii la subiectul discutiilor purtate in
cadrul intrevederilor la Duma de Stat a Federatiei Ruse.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu, poate, nu as fi fost atit de dur in
ceea ce-am spus pina acum, dar ma impuneti, fiindca de citeva ori am auzit astazi
ca au fost discutii foarte productive si rezultatul acestora este decizia de
ieri a Dumei de Stat. Daca nu se doreste sa se informeze Parlamentul despre
aceea ce s-a discutat in problema transnistreana sau in alte probleme abordate,
inteleg eu din cele auzite in cadrul discutiilor in Duma de Stat, dar astazi se
propune sa fie aprobata o declaratie a Parlamentului in problema deciziei de
ieri a Dumei de Stat din Federatia Rusa ce tine de exportul de vinuri din
Republica Moldova, atunci poate ne informati macar pe un segment destul de
scurt: iata, la capitolul vinuri s-a propus aceasta, s-a acceptat aceasta, nu
s-a acceptat aceasta, s-a discutat cu persoana cutare sau cu persoana cutare. Si
atunci macar partial sa ne satisfaca interesul nostru de a cunoaste ce a
discutat comisia sau grupul respectiv de prietenie, care a stat citeva zile la
Moscova in Duma de Stat a Federatiei Ruse.
Domnul Marian Lupu:
Da, informatia data, dupa cum si am
convenit pe toate subiectele exhaustiv, va fi prezentata de un reprezentant
desemnat al grupului de parlamentari care au vizitat Moscova saptamina trecuta.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule Presedinte,
Eu inteleg, dar vorbesc inca o data,
rezultatul acestei vizite este si decizia de ieri a Dumei de Stat.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog...
Domnul Dumitru Braghis:
Asa eu inteleg, ca, in urma vizitei
respective a fost aprobata o asemenea decizie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Braghis,
Eu va rog foarte mult. Totusi nu este
cazul.
Domnul Dumitru Braghis:
Si daca e asa, atunci de ce sa nu ne spuneti
astazi ce s-a discutat la capitolul vinuri, cind aprobam o declaratie a
Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Sa facem asemenea legaturi, ca in
rezultatul vizitei s-a adoptat o asemenea decizie. Cred ca intelegem foarte
bine caracterul putin aberativ al acestei afirmatii.
Stimati colegi,
La aceasta etapa, tinind cont de discutiile
purtate imediat anterior, eu supun votului aprobarea ordinilor de zi pentru sedintele
din 20 si 27 aprilie curent. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Ordinea de zi este aprobata.
Eu rog foarte mult, colegii care s-au
subscris la acest grup ad-hoc, puteti fi liberi pentru a munci asupra
proiectului textului acestei declaratii a Parlamentului la subiectul vizat.
Deci, primul subiect pe ordinea de zi a sedintei
de astazi, proiectul de Hotarire nr.1462 pentru modificarea componentei
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.
Rog comisia, domnul Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati,
la solicitarea Presedintelui Parlamentului, a examinat cererea privind
eliberarea domnului Ion Robu din functia de membru si presedinte al Comisiei Nationale
a Valorilor Mobiliare si propunerea privind desemnarea domnului Dumitru Ursu in
functia de membru si presedinte al comisiei respective.
Conform Legii privind Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare, comisia este un organ colegial compus din 5 membri,
inclusiv presedintele si vicepresedintele. Toti membrii Comisiei Nationale a
Valorilor Mobiliare sint desemnati de Parlament pe un termen de 7 ani, la
propunerea Presedintelui Parlamentului, avind in prealabil acordul in scris al
candidatilor si avizul pozitiv al comisiei parlamentare de profil.
In functia de membru al acestei comisii
poate fi desemnat orice cetatean al Republicii Moldova care are o vechime in
munca de cel putin 10 ani in domeniul financiar, economic sau bancar si nu se
afla sub incidenta conditiilor privind incompatibilitatea stabilita de lege.
Calitatea de membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare inceteaza in
cazurile stabilite de lege, inclusiv in caz de demisie.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a constatat:
1. Cererea domnului Ion Robu se incadreaza in
limita dreptului la demisie, prevazut la articolul 14 litera d) din Legea
privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
2. Candidatura domnului Dumitru Ursu
corespunde cerintelor prevazute de legea nominalizata pentru numirea in functia
de membru si presedinte al comisiei.
In legatura cu cele mentionate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa propuna Legislativului pentru
examinare si adoptare proiectul respectiv de hotarire a Parlamentului, care se
anexeaza la prezentul raport.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc. Rog sa luati loc.
In sala este prezent domnul Dumitru Ursu, in
eventualitatea unor intrebari din partea dumneavoastra. Sint intrebari pentru
domnul Ursu? Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, voi supune votului trei
exercitii, care deriva din acest proiect de hotarire. Primul exercitiu. Cine
este pentru eliberarea domnului Ion Robu din functia de membru si presedinte al
Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, la cerere, rog sa voteze.
Majoritatea.
Aceasta propunere a fost acceptata de plen.
Cine este pentru desemnarea domnului
Dumitru Ursu in calitate de membru si presedinte al Comisiei Nationale a
Valorilor Mobiliare, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
In final, supun votului in ansamblu
proiectul de Hotarire a Parlamentului pentru modificarea componentei Comisiei
Nationale a Valorilor Mobiliare, proiect de care dispuneti toti dumneavoastra.
Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Domnule Ursu,
Plenul Parlamentului va felicita cu
desemnarea in calitatea de membru si presedinte al Comisiei Nationale a
Valorilor Mobiliare si va doreste mult succes. Este o misiune deosebit de
importanta. In aceasta ordine de idei, functiile dumneavoastra se rasfring nu
doar asupra consolidarii si dezvoltarii activitatii C.N.V.M.-ului si acestui
segment al pietei financiare, dar, intr-un mod determinativ, trebuie sa influenteze
si abordarea strategica de dezvoltare a sectorului de servicii financiare in
ansamblu, ceea ce reprezinta un imperativ al zilei de astazi.
Felicitari si succese.
Microfonul nr.1.
Domnul Dumitru Ursu – presedinte al Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare:
Domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Va multumesc mult pentru increderea acordata.
Sper ca, inclusiv cu suportul legislativ al
Parlamentului, vom dinamiza in continuare activitatea pietei valorilor
mobiliare din Republica Moldova.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sa-l felicitam pe domnul Ursu cu desemnarea
in aceasta functie. (Aplauze.)
Urmatorul subiect pe ordinea de zi:
proiectul de Hotarire nr.1435 privind alegerea unui membru al Comisiei pentru
protectia sociala, sanatate si familie.
Rog comisia. Domnul Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat hotarirea Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova,
initiativa nr.1435 si relateaza urmatoarele. Prin hotarirea Parlamentului din
23 martie 2006 s-a declarat vacant un mandat de deputat in Parlament care apartine
Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Ulterior Curtea Constitutionala,
prin hotarirea nr.9 din
4 aprilie 2006, a declarat ca domnul Ghenadie Morcov, candidat supleant pe
lista Partidului Comunistilor din Republica Moldova, este ales in calitate de deputat
in Parlamentul Republicii Moldova cu validarea mandatului.
In conformitate cu prevederile articolului
5 alineatul (1) din Regulament, fractiunile parlamentare au drept sa faca
propuneri pentru alegerea reprezentantilor lor in comisiile permanente ale legislativului,
tinindu-se seama de reprezentarea lor proportionala in Parlament. Fractiunea
Partidului Comunistilor din Republica Moldova, prin hotarirea sa, a propus
includerea domnului Ghenadie Morcov in Comisia pentru protectie sociala, sanatate
si familie in calitate de membru.
Conform articolului 14 alineatul (3) din
Regulamentul Parlamentului, componenta nominala a fiecarei comisii permanente
se hotaraste de Parlament. Avind in vedere ca cele expuse corespund
prevederilor legii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a redactat
proiectul respectiv de hotarire a Parlamentului, anexat la prezentul raport si
propune Legislativului adoptarea acestui proiect.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie, stimati colegi?
Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte. Rog sa
luati loc.
In aceste conditii, supun votului aprobarea
proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1435. Cine este pentru aprobarea
acestui proiect de hotarire, rog sa voteze. Da, vot unanim.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire nr.1435 este aprobat.
Proiectul de Lege nr.803 privind
modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror
terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.
Doamna Cusnir, va rog.
Doamna Valentina Cusnir – vicedirector general al Agentiei
“Moldova-
Vin”:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorati deputati,
In numele Guvernului, va prezint proiectul
de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668 din 23 noiembrie 1995 pentru
aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in
proprietatea statului, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.233 din 3 martie
2006. Proiectul mentionat este elaborat si aprobat de Guvern in scopul consolidarii
dezvoltarii bazei de producere a materiei prime pentru fabricarea vinurilor
naturale de calitate superioara si celor spumante.
Guvernul considera oportuna transmiterea
din gestiunea economica a Institutului de Cercetari pentru Pomicultura in cea a
Societatii pe Actiuni “Combinatul de vinuri Cricova” a terenurilor cu destinatie
agricola cu o suprafata totala de 151,35 de hectare, amplasate in extravilanul
satului Gavanoasa, raionul Cahul.
Din suprafata indicata, 146,76 de hectare
constituie teren arabil si 4,59 de hectare – fisii forestiere. Micsorarea
suprafetei cu 5,65 de hectare, de la 157 la 151,35, este cauzata de faptul ca
aceste terenuri: pasuni, drumuri, gazoduct si statii de distribuire a gazelor sint
folosite de administratia publica locala pentru satisfacerea necesitatilor
sociale ale comunitatii. Propunerea respectiva se inscrie in lista actiunilor
de optimizare a terenurilor agricole, gestionate de institutul nominalizat si
nu va afecta activitatea acestuia.
Intreprinderii agricole de stat
“Vivaflora”, conform ultimelor modificari ale Legii nr.668, sint atribuite 9,97
de hectare de terenuri de destinatie agricola. In realitate intreprinderea
nominalizata detine in folosinta 5,82 de hectare. Diferenta de 3,47 de hectare
a fost transmisa, prin decizia Comitetului Executiv Chisinau din anii 1983 si
1989, Ministerului Sanatatii pentru constructia Centrului de Diagnosticare pina
la adoptarea legii mentionate.
Gospodaria Agricola de Stat “Serele Chisinaului”,
prin ordinul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare nr.78 din 15
aprilie 2005, a fost lichidata si terenurile acesteia, cu suprafata totala de
24,75 de hectare, au fost transmise spre gestionare intreprinderii agricole de stat
“Vivaflora”. Societatii pe Actiuni “DAAC – Sere”, fondate in anul 1999, i-au
fost transmise in folosinta, din gestiunea gospodariei agricole de stat “Serele
Chisinaului”, ca fondator, 5 hectare de sere, pe care le-a restabilit si le
utilizeaza, iar terenurile aferente cu suprafata 9,21 de hectare au ramas in
folosinta gospodariei indicate.
In scopul asigurarii reconstructiei si
modernizarii complexului de sere, gestionat de societatea mentionata, precum si
al utilizarii eficiente a acesteia se considera oportuna transmiterea in folosinta
Societatii pe Actiuni “DAAC – Sere” si a terenurilor aferente serelor cu
suprafata de 9,21 de hectare, micsorind respectiv suprafata atribuita Intreprinderii
Agricole de Stat “Vivaflora”.
Adoptarea prezentei legi va crea premise
pentru realizarea programului de dezvoltare a Complexului Combinatului de
Vinuri “Cricova” in anii 2004-2013 pentru utilizarea rationala si eficienta a
Complexului de sere Societatea pe Actiuni “DAAC – Sere”, precum si va permite
ordonarea suprafetelor de terenuri gestionate de Intreprinderea Agricola de
Stat “Vivaflora”, asigurind, totodata, exploatarea eficienta a terenurilor
atribuite intreprinderilor nominalizate.
Rog sustinerea dumneavoastra in promovarea
acestui proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari? Eu am s-o rog pe doamna Cusnir, in
situatia actuala, sa reprezinte si comisia.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnul Marcel Raducan:
Doamna deputat sau doamna viceministru,
Cum e corect, sau vicepresedinte de Departament...
Doamna Valentina Cusnir:
Si una, si alta.
Domnul Marcel Raducan:
Deci, am o intrebare la dumneavoastra
referitor la Societatea pe Actiuni “DAAC – Sere”. Spuneti, va rog, cine sint actionarii
acestei intreprinderi?
Doamna Valentina Cusnir:
In Societatea pe Actiuni “DAAC – Sere” sint
doi fondatori. 34% detine statul si 65% le detine... Acusi va spun cine. Adica
statul are 34% si restul sint private.
Domnul Marcel Raducan:
Cit are statul?
Doamna Valentina Cusnir:
34%.
Domnul Marcel Raducan:
Deci, din pachetul consolidat 100% statul
detine 34%.
Doamna Valentina Cusnir:
Exact.
Domnul Marcel Raducan:
Restul nu stiti cine. Persoane fizice, da?
Doamna Valentina Cusnir:
Da, nu stiu cine.
Domnul Marcel Raducan:
Spuneti, va rog, care a fost necesitatea de
a transmite in gestiune 5 hectare de sere societatii respective sau
oportunitatea?
Doamna Valentina Cusnir:
Gospodaria Agricola “Serele Chisinaului”
este ca fondator al Societatii pe Actiuni “DAAC – Sere” si vine cu acele 5 hectare
de sere, dar terenul aferent a fost transmis Intreprinderii de Stat
“Vivaflora”. Si, adica, “DAAC – Sere” se foloseste de 9,21 hectare de teren
aferent, dar aceste terenuri apartin intreprinderii “Vivaflora”.
Domnul Marcel Raducan:
Eu inteleg. Deci, cu alte cuvinte, din
explicatia dumneavoastra inteleg ca 34% sint ale statutului si aceste 5 hectare
care au fost atribuite... care, mai bine zis, se vor atribui Societatii “DAAC –
Sere”, prezinta acele 34%.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu, 5 hectare deja au fost atribuite
atunci, in 1999, cind s-a format aceasta institutie, organizatie. Dar aceste 5
hectare de sere, care au fost transmise, se afla pe o suprafata de teren si
aceasta suprafata de teren aferent nu apartine in momentul de fata Societatii pe
Actiuni “DAAC – Sere”. Este in folosinta legal, conform legii nr.668.
Domnul Marcel Raducan:
Doamna Cusnir,
Eu imi cer scuze ca va intrerup. Eu inteleg
foarte bine, ce inseamna societate pe actiuni. Deci, nu sint fondatori, ci sint
actionari care detin 1%, 2%, 30% s.a.m.d. dumneavoastra spuneti ca 34% sint ale
statului si “DAAC – Sere”...
Doamna Valentina Cusnir:
65, da.
Domnul Marcel Raducan:
Si “DAAC – Sere” detine de asemenea un
pachet de actiuni, drepturile “DAAC – Sere”, ca actionar, sint exact aceleasi
ca si ale celui care detine 1%. Mai mult decit atit, dumneavoastra nu cunoasteti
care este procentul detinut de “DAAC – Sere”. Si darea in functiune, in
gestiune ca fondator nu este intemeiata, cred eu. Fiindca se dau 5 hectare in
gestiune de la o intreprindere la alta intreprindere in baza unui contract sau in
baza unor conditii stipulate intr-o intelegere sau nu stiu cum. Deci, nu mi-ati
raspuns la intrebare: care este oportunitatea de a da in gestiune anume Societatii
pe Actiuni “DAAC – Sere” 5 hectare ale Gospodariei Agricole “Serele Chisinaului”,
si nu altei societati? Si care sint conditiile in care se da in gestiune acest
pamint?
Doamna Valentina Cusnir:
Eu v-am raspuns. 5 hectare au fost date in
1999, nu se dau acum. Acum se acorda terenul aferent, care alcatuieste 9,21 de
hectare.
Domnul Marcel Raducan:
Din nota informativa citim ca Societatii pe
Actiuni “DAAC – Sere”, fondata in anul 1999, i-au fost transmise in folosinta.
Deci, se subintelege ca “DAAC – Sere” s-a fondat in 1999 in baza acestor 5
hectare de pamint?
Doamna Valentina Cusnir:
Exact.
Domnul Marcel Raducan:
Cu alte cuvinte, fondator este Gospodaria
Agricola de Stat “Serele Chisinaului”. Din ceea ce spuneti dumneavoastra, ar fi
fost fondator la “DAAC – Sere”, dar nu “DAAC – Sere” fondator la “Serele Chisinaului”.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu, eu asa si am spus, ca “Serele Chisinaului”
este fondator la “DAAC – Sere” si al doilea fondator este S.R.L. “Ecoplantera”,
care detine 65,46%.
Domnul Marcel Raducan:
Din informatia pe care o detinem noi, la
“DAAC – Sere” statul nu detine nici un procent. De aceea, propunerea noastra
este de a exclude punctul 5) din articolul 5 al legii mentionate.
Doamna Valentina Cusnir:
Aceste 9,21 hectare ramin proprietate a
statului si ramine statul sa le gestioneze. Aceasta nu inseamna ca ele se
transmit sau se daruiesc Societatii pe Actiuni “DAAC – Sere”.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, domnule Presedinte.
In cazul dat eu mai repet inca o data intrebarea:
care sint conditiile la care au fost atribuite sau date in gestiune aceste 5
hectare pentru “DAAC – Sere”, la ce conditii? Dumneavoastra spuneti ca nu este
dat pe totdeauna. Da, sint de acord. La ce conditii au fost date in gestiune
aceste 5 hectare Societatii pe Actiuni “DAAC – Sere”?
Doamna Valentina Cusnir:
In momentul de fata nu pot sa va raspund.
Aceasta nu inseamna ca ele se transmit sau
se daruiesc Societatii pe Actiuni “DAAC – Sere”.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc domnule Presedinte.
In cazul dat, deci, eu mai repet o data intrebarea:
care sint conditiile la care au fost atribuite sau date in gestiune aceste 5
hectare pentru “DAAC – Sere”, la ce conditii?
Dumneavoastra spuneti ca nu este dat pe
totdeauna. Da, sint de acord. La ce conditii au fost date in gestiune aceste 5
hectare pentru “DAAC – Sere”.
Doamna Valentina Cusnir:
In momentul de fata, nu pot sa va raspund
la aceasta intrebare. Pentru lectura a doua numaidecit pregatesc acest raspuns.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Multumesc domnule Presedinte.
Parca, domnule Raducan, noi la comisie am
clarificat pina la capat toate problemele. In ceea ce priveste “DAAC – Sere”...
Cindva, fondator a fost Gospodaria Agricola S.R.L. “Chisinau”. Din cauza ca in
momentul de fata ea nu este si S.R.L. “Ecoplantera”, care a fost mentionata...
Doamna Valentina Cusnir:
Da.
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Fosta Gospodarie Agricola S.R.L. “Chisinau”
– 34,55% si S.R.L. “Ecoplantera” – 65,46 la suta.
Care e sensul raspunsului, de ce e necesara
transmiterea? Din cauza ca aceste societati se ocupa de producerea rasadului de
legume conform noilor tehnologii, unde proiectele realizate pentru producerea
acestor rasaduri, pentru pregatirea si cresterea legumelor si terenurile, care,
in momentul de fata, 5 hectare despre care vorbim, dupa ce a fost lichidat
S.R.L. “Chisinau”, din cauza ca partea imobila din aceste sere tot a fost
privatizata 100% si pamintul nu este gestionat acolo, cresc buruieni in
prezent.
De aceea, avind in vedere ca partea
statului, tot asa 34% si aceste... se afla acolo alaturi ca sa fie folosite
pentru... Dar cine cumpara productia si rasadurile? Taranii cumpara, si nu
numai taranii, dar si intreprinderile mari. Vin la Chisinau si cumpara rasadurile
crescute conform tehnologiilor moderne si contemporane. Iata scopul acestei actiuni.
Ce inseamna conditiile de transmitere? In
conformitate cu legislatia in vigoare, pentru pamintul aflat in gestiune se
achita plata impozitului funciar.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Alte intrebari, respectiv catre
reprezentantul autorului si reprezentantul comisiei, sint intrebari? Nu sint intrebari.
Deci comisia, din cite sesizez din raport,
propune aprobarea proiectului in prima lectura.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, asa este.
Domnul Marian Lupu:
Conditiile inexistentei altor intrebari.
Eu va multumesc, doamna Cusnir, si rog sa
luati loc.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc si eu.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.803. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.803 este aprobat in
prima lectura.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3804 pentru
completarea articolului 6 din Legea privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare
a pamintului. Lectura a doua.
Doamna Cusnir, va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc domnule Presedinte.
Onorat Parlament,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat propunerile si obiectiile facute de deputati privind imbunatatirea
proiectului de Lege pentru completarea articolului 6 din Legea privind pretul
normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului, adoptata in prima lectura
de catre Parlament la
27 octombrie 2005 si deciziile asupra lor le expune in continuare.
Fosta Comisie pentru ecologie si
dezvoltarea teritoriului si deputatul Vladimir Ciobanu au propus ca textul
propus pentru completarea alineatului (2) de la articolul 6 sa aiba urmatorul
cuprins: “Al caror capital social nu contine investitii straine ce ar depasi
volumul de 49 la suta”.
Nu se accepta aceasta propunere, deoarece intreprinderea,
cu marirea investitiilor straine cu marimea acestora mai mica decit 49 la suta,
dupa cumpararea terenurilor agricole, oricind poate mari procentul de investitii
straine.
Deputatul Valeriu Cosarciuc a propus de
specificat in lege ca persoanele juridice autohtone, al caror capital social
contine investitii straine, vor avea dreptul sa cumpere terenuri agricole cu
conditia ca pretul de cumparare a acestora sa nu fie mai mic decit pretul
normativ de vinzare–cumparare, fara aplicarea coeficientilor de micsorare.
Nu se accepta propunerea, deoarece este o intelegere
intre doua parti care nu poate fi controlata. Controlul poate fi efectuat doar
la perfectarea documentelor de vinzare-cumparare privind aplicarea taxei de
stat.
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara propune un amendament de precizare la alineatul (2). Cuvintele
“precum si persoane fizice si persoanelor juridice autohtone” se substituie
prin cuvintele “persoanelor fizice, cetateni ai Republicii Moldova, precum si
persoanelor juridice, al caror capital social nu contine investitii straine”.
Deputatul Valeriu Cosarciuc a propus un
amendament, in care, o data cu dezvoltarea pietei funciare, persoanele juridice
cu investiti straine sa aiba dreptul la vinzarea–cumpararea terenurilor cu
destinatie agricola, propunind, la capitolul VII – “Dispozitii finale”,
completarea articolului 23 cu un nou alineat – (2), cu urmatorul cuprins:
“Persoanele juridice al caror capital social contine investitii straine vor
dispune de dreptul de vinzare–cumparare a terenurilor cu destinatie agricola de
la 1 ianuarie 2015”, ceea ce comisia nu a acceptat.
Cu deciziile luate de comisia sesizata in
fond asupra propunerilor facute de deputati, proiectul de lege mentionat se
propune Parlamentului spre adoptare in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua, altele decit
cele evocate in raportul comisiei? Nu sint.
Va multumesc, doamna Cusnir.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc si eu.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului adoptarea proiectului de Lege
nr.3804 in lectura a doua, tinind cont de raportul Comisiei sesizate in fond.
Cine este pentru, rog sa voteze si rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Domnul Marian Lupu:
27?
Numaratorii:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Mersi.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Cu aceste rezultate, Proiectul de Lege nr.3804 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.615 pentru ratificarea
Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii privind revizuirea Conventiei
asupra protectiei maternitatii din 1952, adoptata la Geneva.
Guvernul. Domnul Mindru, va rog.
Domnul Victor Mindru – viceministru al sanatatii si protectiei sociale:
Va multumesc.
Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Permiteti-mi sa propun atentiei
dumneavoastra proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei Organizatiei
Internationale a Muncii nr.183 privind revizuirea Conventiei asupra protectiei
maternitatii din 1952, adoptata la Geneva la 15 iunie 2000.
Conventia respectiva a fost adoptata de catre
Conferinta Generala a Organizatiei Internationale a Muncii, convocata la Geneva
la 30 mai anul 2000 in cea de a 88-a sesiune. La conferinta a fost mentionata
necesitatea revizuirii Conventiei asupra protectiei maternitatii si a recomandarilor
privind protectia maternitatii din 1952 in scopul de a promova intr-o mai mare
masura egalitatea tuturor femeilor in domeniul muncii, precum si sanatatea si
securitatea mamei si copilului, recunoscind astfel diversitatea nivelului de
dezvoltare economica si sociala a statelor membre, diversitatea caracterului intreprinderilor,
precum si diversitatea nivelului de protectie a maternitatii prevazute de
legislatia si practica nationala.
Totodata, au fost luate in considerare un sir
de prevederi, declaratii universale ale drepturilor omului.
Necesitatea ratificarii de catre Republica
Moldova a Conventiei este conditionata de faptul ca normele cuprinse in aceasta
au fost deja incluse in Codul muncii, adoptat de Parlament prin Legea nr.154
din 28 martie 2003.
Ratificarea Conventiei este de o importanta
semnificativa pentru tara noastra, deoarece implica o tratare adecvata a
problematicii specifice la nivel national, impune o abordare sustinuta a
acesteia prin promovarea principiului protectiei maternitatii.
Ratificarea Conventiei nr.183 va spori
credibilitatea Republicii Moldova pe plan extern si, in primul rind, in cadrul
Organizatiei Internationale a Muncii, iar in plan intern va contribui la
ajustarea bazei normative la standardele europene in ceea ce priveste protectia
mamei si a copilului.
Tara noastra va intreprinde masuri necesare
pentru realizarea prevederilor conventiei nominalizate, care nu stipuleaza noi
drepturi, ci este un instrument de acces la justitie la nivel international.
Ulterior, fiecare membru poate sa depuna
directorului general la Biroului International al Muncii o noua declaratie care
sa extinda durata concediului de maternitate. Conformarea cu prevederile conventiei
respective nu presupune modificarea legislatiei in vigoare si nu implica
adoptarea altor legi. Ratificarea Conventiei nu va avea impact direct asupra
economiei tarii si nu va atrage cheltuieli financiare suplimentare.
Stimati deputati,
Tinind cont de cele expuse, rog, sa sustineti
proiectul de lege propus.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Stimati colegi,
Intrebari pentru raportor? Nu sint.
Va multumesc, domnule ministru.
Rog sa luati loc.
Rog comisia.
Doamna Serafima Borgan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Onorat Parlament,
Ma adresez deputatilor in privinta faptului
ca fiecare din noi are raportul comisiei si daca nu sint intrebari, cred ca
putem propune ratificarea acestei conventii.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna Borgan.
Rog sa luati loc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
proiectului de Lege nr.615 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de lege este aprobat in prima
lectura.
Si avind, de fapt, continutul raportului
Guvernului si continutul raportului Comisiei sesizate in fond, la fel avem un
proiect de lege care vizeaza ratificarea unui act international.
Supun votului pentru adoptare in lectura a
doua a acestui proiect de lege privind ratificarea conventiei mentionate. Cine
este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
67 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Cu aceste rezultate, proiectul de Lege
nr.615 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4226 pentru aderarea
Republicii Moldova la Conventia privind obtinerea pensiei de intretinere in strainatate.
Un proiect inaintat de Presedintele tarii.
Prezinta domnul Esanu. Va rog.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentant permanent al Guvernului in
Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Propunem atentiei dumneavoastra proiectul
de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia pentru obtinerea
pensiei de intretinere in strainatate, incheiata la New York la 20 iunie 1955.
La aceasta conventie au aderat 62 de state si
aderarea Republicii Moldova la acest instrument international va permite cetatenilor
Republicii Moldova de a beneficia de posibilitatea primirii pensiilor datorate
de persoanele care se afla sub jurisdictia statelor membre ale acestei conventii.
Adoptarea acestei conventii nu va necesita
investitii, cheltuieli suplimentare. De aceea, rugam sustinerea dumneavoastra
pentru adoptarea proiectului de lege in prima si, daca nu exista obiectii, in a
doua lectura.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Intrebari pentru raportor?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule ministru,
Care au fost argumentele ca autoritatea
desemnata cu dreptul de a... Ca in calitate de autoritate sa fie Ministerul
Justitiei, si nu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale sau Casa Nationala,
ce argumente au fost?
Domnul Nicolae Esanu:
Pentru ca este vorba despre executarea
absoluta, in majoritatea cazurilor, a hotaririlor judecatoresti, care se asigura
de catre Ministerul Justitiei. De asemenea, este vorba ca Republica Moldova va
trebui sa expedieze documentele peste hotare, actiune care, de asemenea, se
efectueaza de catre Ministerul Justitiei si consideram mai rationala aceasta optiune.
Doamna Valentina Buliga:
Va multumesc.
Domnul Nicolae Esanu:
Care, practic, a fost acceptata de
majoritatea statelor membre ale Conventiei.
Doamna Valentina Buliga:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Esanu.
Rog sa luati loc.
Rog comisia.
Domnul Vasile Iovv:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de hotarire si, luind in
considerare cele expuse de reprezentantul Guvernului si tinind cont de faptul ca
aderarea la conventiile de baza ale Organizatiei Natiunilor Unite este prevazuta
de Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si de avizele
pozitive ale comisiilor parlamentare, propun sa votam acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Iovv.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
proiectului de Lege nr.4226 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4226 este aprobat in
prima lectura.
Pentru lectura a doua. Cine este pentru
adoptarea acestui proiect de Lege nr.4226, rog sa votati.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
67 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4226 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
In continuare, de fapt, eu mentionez ca
subiectele nr.8 si nr.9 se refera la fel la proiectul de lege care vizeaza
aranjamentele internationale.
Am o propunere. Avind, deci, acelasi autor,
acelasi prezentator si aceeasi comisie care urmeaza sa prezinte raportul,
propunerea este, ca domnul Novac, directorul Agentiei de Stat pentru
Proprietatea Intelectuala, sa ne prezinte proiectele nr.770 si 771. Ca urmare,
voi solicita comisia ca sa prezinte ambele rapoarte dupa care vom supune
votului in mod separat aceste doua proiecte.
Domnul Novac, va rog.
Domnul Stefan Novac – director general al Agentiei de Stat pentru
Proprietatea Intelectuala:
Intr-adevar, ambele proiecte sint foarte
strins legate intre dinsele. Organizatia Mondiala pentru Proprietatea
Intelectuala reprezinta institutia specializata a Organizatiei Natiunilor Unite
si contribuie la protectia proprietatii intelectuale in lume, prin colaborare intre
state, asigura colaborarea administrativa dintre uniunile in domeniul protectiei
proprietatii intelectuale, create in cadrul Conventiei de la Paris pentru
protectia proprietatii industriale si Conventiei de la Berna privind protectia
operelor literare si artistice. Stimuleaza incheierea noilor tratate internationale,
precum si modernizarea legislatiilor nationale, acorda asistenta tehnica si de
alta natura statelor membre.
La 1 octombrie 2003 a avut loc Conferinta
Organizatiei Mondiala pentru Proprietatea Intelectuala si Adunarea unor uniuni
administrate de Organizatia Mondiala, la care au fost adoptate modificari in
Conventia pentru Instituirea Organizatiei Mondiale pentru Proprietatea
Intelectuala, precum si in celelalte tratate internationale administrate de
O.M.P.I. conform carora au avut loc schimbari in structura administrativa si
financiara a Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale.
Conform modificarilor propuse, structura
O.M.P.I. va consta din doua organe de conducere: Adunarea Generala sau
Asambleea si Comitetul Coordonator. Conferinta, in calitate de organ de
conducere, se va desfiinta.
Totodata, Adunarea Generala se va intruni
anual la convocarea directorului general al O.M.P.I., pina in prezent fiind
convocata o data la 2 ani.
In conformitate cu articolul 11 al Conventiei
pentru Instituirea O.M.P.I., bugetul organizatiei se constituie din contributiile
uniunilor, al caror cuantum este decis de catre Adunarea Uniunii.
Modificarile propuse interpreteaza sursele
de finantare din care se va alcatui bugetul O.M.P.I., astfel incit bugetul se
va forma din contributiile directe ale statelor membre, tinind cont de clasele
care vor fi stabilite de catre Adunarea Generala la sesiunea comuna cu Adunarea
Uniunilor.
Dorim sa mentionam faptul ca, in calitate
de reprezentant al Republicii Moldova la O.M.P.I., Agentia de Stat pentru
Proprietatea Intelectuala suporta toate cheltuielile necesare participarii la
aceste tratate.
Modificarile propuse in Conventia pentru
Instituirea O.M.P.I. ce tin de Adunarea Generala si de finante au atras dupa
sine modificari corespunzatoare in tratatele internationale administrate de
O.M.P.I, la care este parte Republica Moldova.
Aceste modificari vor intra in vigoare la o
luna dupa ce notificarile in scris de acceptarea modificarilor vor fi receptionate
de catre directorul general al O.M.P.I. Rog sustinerea ambelor proiecte.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari catre domnul raportor? Nu sint.
Domnule Novac, va multumesc.
Rog sa luati loc.
Rog comisia.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Va prezint raportul Comisiei pentru politica
externa si integrare europeana. In cazul ambelor proiecte de lege, aveti aceste
proiecte disribuite. Nu voi da citire integral acestor texte. Voi preciza doar
ca, in cazul proiectului nr.770 privind acceptarea amendamentelor la Conventia
pentru Instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, sint
vizate articole concrete si anume articolele 6, 7, 8, 9, 11, 17, 20 si 21 din
Conventie, acestea avind ca scop modificarea structurii organizatorice a
organizatiei si modalitatea de finantare a acesteia.
Trebuie sa precizez, de asemenea, ca
organizatia va avea de acum incolo doua bugete distincte, fiecare fiind format
din surse diferite. Potrivit modificarilor propuse, organizatia va avea un
buget unic ce va prezenta, in mod detaliat si transparent, veniturile si
cheltuielile organizatiei si ale unitatilor, ale caror functii administrative
exercita organizatia. Acest buget se va forma din contributiile directe ale
statelor membre, din taxele si sumele datorate pentru serviciile prestate, din incasarile
din vinzarea publicatiilor organizatiei, din donatii si alte venituri.
Republica Moldova va fi incadrata in clasa
a 9-a conform clasificarii propuse si contributia ei anuala va constitui circa
11 mii de franci elvetieni. Comisia considera necesar, pentru a respecta
normele tehnicii legislative, sa expunem articolul 1 din proiectul de lege
prezentat de Guvern in felul urmator.
Se accepta amendamentele la articolele 6,
7, 8, 9, 11, 17, 20 si 21 din Conventia pentru Instituirea Organizatiei
Mondiale a Proprietatii Intelectuale, adoptata de Conventia Organizatiei
Mondiale a Proprietatii Intelectuale la
1 octombrie 2003 la Geneva”.
Acesta a fost raportul Comisiei pentru
politica externa si integrare europeana asupra proiectului nr.770.
In ceea ce priveste al doilea proiect,
nr.771, din ordinea de zi, comisia propune adoptarea acestuia in prima si a
doua lectura, de altfel ca si a primului proiect prezentat, cu urmatoarele
specificari. Intrucit actul legislativ, vizeaza amendarea mai multor tratate
internationale, comisia noastra propune urmatoarea redactie a denumirii
actului: Lege pentru acceptarea amendamentelor la unele tratate internationale
administrate de catre Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale.
Comisia considera necesara indicarea in
textul articolului 1 al proiectului de lege a faptului ca tratatele respective
sint administrate de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale. Este
vorba doar de precizari, de forma pentru conformitate cu cerintele in vigoare si
normele tehnicii legislative. Comisia propune votarea ambelor proiecte in prima
si a doua lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari sau propuneri altele decit cele
evocate pentru lectura a doua sint?
Va multumesc.
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului le Lege nr.770. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea
Va multumesc.
Acelasi proiect de lege in lectura a doua.
Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.770 in lectura a doua, tinind
cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.770 este adoptat in a
doua lectura.
Proiectul de Lege nr.771. Cine este pentru
aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
proiectului de Lege nr.771 in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei
sesizate in fond, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 7.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.771 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1629 cu privire la
anularea datoriilor unor institutii si intreprinderi de profil zootehnic.
A fost prezentat de un grup de deputati,
prezinta domnul deputat Afanasi Mandaji.
Domnul Afanasi Mandaji:
Óâàæàåìûé ïðåäñåäàòåëü,
óâàæàåìûå êîëëåãè!
Äàííûé çàêîíîïðîåêò î ñïèñàíèè äîëãîâ Èíñòèòóòó æèâîòíîâîäñòâà Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà è òàêæå Öåíòðó ðàçâåäåíèÿ æèâîòíûõ Ðåñïóáëèêè
Ìîëäîâà áûë èíèöèèðîâàí 16 ñåíòÿáðÿ 2004 ãîäà. Îäíèì èç àâòîðîâ áûë ÿ. Îòçûâ Ïðàâèòåëüñòâà ïî äàííîìó çàêîíîïðîåêòó
áûë ïîëîæèòåëüíûé. Îí áûë ïîëíîñòüþ
ïîääåðæàí, è áûëî ïðåäëîæåíî
ðàññìîòðåòü åãî è âêëþ÷èòü
èçìåíåíèÿ â áþäæåò íà 2005 ãîä.
Ñðîêè óïóùåíû. Ïðàâèòåëüñòâî ïðèíÿëî
ðåøåíèå ïî äàííîé ïðîáëåìå ÷åðåç çàêëþ÷åíèå äîãîâîðà-ìåìîðàíäóìà ñ ýòèìè ïðåäïðèÿòèÿìè, â ñâÿçè ñ ÷åì äàííûé çàêîíîïðîåêò ÿâëÿåòñÿ íåàêòóàëüíûì.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Rog comisia.
Doamna Valentina Cusnir:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul le Lege cu privire la anularea datoriilor unor
institutii si intreprinderi de profil zootehnic, inaintat cu titlu de initiativa
legislativa de fostii deputati in Parlament: domnii Semeniuc, Pamujac, Mandaji si
expune urmatoarele.
Institutul National pentru Zootehnie si
Medicina Veterinara, Centrul Republican pentru Ameliorarea si Reproducerea
Animalelor si fosta Asociatie Stiintifica de Productie pentru Zootehnie “TEVIT”
sint intreprinderi se stat, a caror sarcina este organizarea procesului de
dezvoltare a sectorului zootehnic prin aplicarea tehnologiilor avansate de
reproductie, ameliorarea si imbunatatirea genofondului animalelor, promovindu-le
in intreaga tara.
Cauzele acumularilor datoriilor istorice de
intreprinderile mentionate au fost expuse de autor in nota informativa. O parte
din avizele comisiilor permanente din legislatura a XV-a sint urmatoarele.
Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa propune proiectul de lege mentionat
pentru discutie in Parlament. Comisia pentru drepturile omului si minoritatile
nationale propune spre discutii si de a solicita avizul Guvernului. Comisia
pentru ecologie si dezvoltarea teritoriului, il propune Parlamentului spre
dezbateri, pronuntindu-se doar pentru anularea datoriilor si la penalitati si
amenzi. Comisia pentru economie, industrie, buget si finante se pronunta pentru
respingere, din motivul ca nu este insotit de o nota informativa, care ar contine
argumentele necesare pentru anularea datoriilor intreprinderilor in cauza.
Comisia pentru administrarea publica, Comisia pentru politica externa si
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune acest proiect de
lege spre examinare in Parlament la prezentarea avizului pozitiv al Guvernului.
Directia juridica a Aparatului
Parlamentului Republicii Moldova sustine ca, in conformitate cu prevederile
articolului 2 alineatul (2) din Legea privind sistemul bugetar si procesul
bugetar, bugetul consolidat este format din bugetul de stat si din bugetele
unitatilor administrativ-teritoriale, ca elemente independente.
O astfel de abordare a problemei vizate
poate aduce atingerea principiilor autonomiei locale stipulate la articolul 109
din Constitutie. Prin Hotarirea nr.799 din 8 iunie 2004, Guvernul a aprobat
avizul la proiectul de lege mentionat, considerindu-l oportun si binevenit in
vederea ameliorarii situatiei economico-financiare a intreprinderilor
zootehnice de importanta nationala, sustinindu-l integral.
Totodata, Guvernul propune, ca anularea
datoriilor sus-numitelor intreprinderi fata de bugetul public national sa fie
prevazuta in Legea bugetului. Mentionam ca sumele respective n-au fost prevazute
nici in Legea bugetului de stat pe anul 2005 si nici in Legea bugetului de stat
pe anul 2006. Comisia pentru agricultura si industria alimentara, in principiu
sustine anularea datoriilor, insa considera ca trebuie divizate datoriile,
amenzile si penalitatile in datorii fata de bugetul de stat si datorii fata de
unitatile administrativ-teritoriale, cu specificarea primariilor pe care
acestea au fost acumulate. Din informatiile parvenite sint 16 la numar.
Totodata, statul sa acorde suplimentar primariilor
respective subventii pentru sumele banesti anulate de acestea. In acelasi mod,
ar putea fi rezolvata si problema privind anularea datoriilor fata de bugetul
asigurarilor sociale. Astfel, se cere concomitent si modificarea Legii
bugetului de stat pe anul 2006.
Luind in considerare cele expuse, Comisia
pentru agricultura si industria alimentara, propune Parlamentului proiectul de
Lege cu numarul de intrare 1629 din 11 martie 2004 spre respingere, propunind
Guvernului sa prezinte un proiect de lege ce tine de rezolvarea problemei in cauza,
dar care sa nu contravina Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, doamna Cusnir.
In aceste conditii, tinind cont de continutul
raportului comisiei sesizate in fond, care propune plenului Parlamentului
respingerea proiectului mentionat, supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru respingerea proiectului de Lege nr.1629, rog sa voteze. Unanimitate.
Prin vot unanim, proiectul de Lege nr.1629
este respins.
Proiectul de Lege nr.4492. Guvernul.
De fapt, acest proiect, daca nu gresesc, si-mi
aduc aminte bine, noi am inceput sa-l discutam in plenul Parlamentului si l-am
remis comisiei pentru examinare suplimentara, pe care motiv continuam cu
raportul comisiei.
Doamna Cusnir, va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Propun spre atentia dumneavoastra raportul
comisiei asupra proiectului de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668
din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri
destinate agriculturii ramin in proprietatea statului si scutirea Serviciului
Hidrometeorologic de Stat de compensarea pierderilor, pentru constructia Statiei
Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si complexului administrativ.
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat repetat proiectul de lege sus-mentionat, supus discutiilor
la sedinta in plen a Parlamentului din
3 martie 2006, si remis in comisie pentru reexaminare si expune urmatoarele.
Amintim ca proiectul de lege prevede
retragerea din circuitul agricol a terenurilor agricole cu o suprafata de 4,63
hectare din folosinta Institutului de Cercetari Stiintifice Selectie si
Tehnologii pentru Pomicultura si atribuirea lor pentru constructia noii Statii
Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si complexului administrativ. In
urma dezbaterilor, comisia a ramas pe pozitia ca, proiectul de lege poate fi
acceptat in prima lectura, in cazul excluderii articolului 3, care tine de
scutirea de compensarea sectorului agrar, cauzat de excluderea din circuitul
agricol a terenurilor agricole cu suprafata de 4,63 hectare.
Cu conditia acceptarii propunerii sus-mentionate,
comisia sesizata in fond propune Parlamentului proiectul de Lege nr.4492 din 28
decembrie 2005 spre adoptare in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Va multumesc, domnul Presedinte.
Cred ca doamna Cusnir nu se supara ca este
atacata repetat cu intrebari.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu, deloc.
Domnul Marcel Raducan:
Fractiunea Partidului Democrat sustine acea
idee nobila de a reamplasa Statia Hidrometeo, luind in considerare ca aceasta
este si cerinta organizatiilor internationale la care este parte si statia
respectiva. Dar asa o intrebare. Intrebarea am avut-o si la comisie si am
avut-o si data trecuta, si o repet si astazi. De ce suma este necesar, pentru a
reamplasa aceasta statie? Si de unde se va lua aceasta suma?
Doamna Valentina Cusnir:
Aceasta intrebare a fost adresata…
Domnul Marcel Raducan:
Si nu a fost raspunsul. A fost o suma …
Doamna Valentina Cusnir:
De 20 de milioane.
Domnul Marcel Raducan:
Si nu a fost raspunsul, daca exista un
proiect, real, care sa confirme aceasta suma si de unde va fi luata aceasta suma
de 20 de milioane de dolari, fiindca ne dam seama ca este o suma destul de
mare.
Doamna Valentina Cusnir:
In comisie au fost examinate toate
variantele posibile si comisia a ajuns la concluzia ca este necesara reamplasarea,
dar sa nu piarda sectorul agrar, adica prin excluderea articolului 3, ca acele
pierderi, pe care le va suporta sectorul agrar de la schimbarea destinatiei
terenurilor agricole, sa fie platite, adica sa nu fie scutiti.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, doamna presedinte.
Cu alte cuvinte, nu este un proiect, care
ar confirma ca, intr-adevar, este necesara suma de 20 de milioane de dolari.
Mai mult decit atit nu este clar de unde va fi aceasta suma. Deci, noi venim cu
urmatoarea propunere.
Luind in considerare ca acesti bani, de
care incercam acum sa scutim Serviciul Hidrometeorologic de care vor merge nu in
bugetul de stat, dar in fondul de renovare si ameliorare a terenului, noi venim
cu propunerea de a-i esalona pe
4, 5, 6 ani. Fiindca, acesti bani se vor duce, pina la urma, nu in bugetul de
stat, care pot fi acoperiti din alta parte, dar se vor duce intr-un fond
special, care are stricta necesitate de bani.
Doamna Valentina Cusnir:
Stimate coleg,
Pentru a doua lectura cred ca vom discuta
aceasta propunere foarte minutios.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, alte intrebari pentru lectura intii? Nu
sint?
Va multumesc, doamna Cusnir.
Rog sa luati loc.
Stimati colegi,
Tin sa specific inca o data ca voi supune
votului proiectul de Lege nr.4492 pentru aprobarea acestuia in prima lectura, tinind
cont de raportul comisiei sesizate in fond, care a propus plenului
Parlamentului votul pozitiv, asupra lecturii intii a acestui proiect la conditia
excluderii articolului 3. Am inteles corect, da? Proiectul prezentat de catre
Guvern, care tine de scutirea de compensare a sectorului agrar, cauzat de
excluderea din circuitul agricol a terenurilor agricole cu suprafata de
4,63 hectare. Deci, acest punct dispare, avindu-se totusi un element de
concept. In aceste conditii, noi aprobam proiectul in prima lectura.
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Domnule presedinte, multumesc.
Noi am propus ca sa fie reesalonata. Deci,
aceasta este o chestie de concept si cred ca trebuie de votat in lectura intii.
Nu?
Domnul Marian Lupu:
Stati putin, deci astazi, articolul 3, in
modul in care acest proiect a venit la Guvern, prevede scutirea. Parlamentul isi
propune sa voteze acest proiect conform raportului comisiei sesizate in fond,
prin a elimina aceasta clauza de scutire, pe care motiv propunerea dumneavoastra,
de fapt, pentru lectura a doua pe dimensiunea tehnica...
In aceste conditii, supun votului aprobarea
proiectului de Lege nr.4492 in lectura intii. Cine este pentru, rog sa voteze.
Vot unanim.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4492 este aprobat in
prima lectura.
Microfonul nr.2.
Domnul Iurie Eriomin:
Se propune de adoptat astazi si in a doua
lectura, fiindca este clara situatia si sint necesare locuri de constructie s.a.m.d.
Fractiunea propune in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Comisia este gata pentru lectura a doua?
Microfonul nr.2, domnul Todoroglo.
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Noi, ca atare, am discutat, din cauza ca la
sedinta comisiei domnul Raducan nu a propus nici o initiativa, noi am luat
decizia prezentata de doamna vicepresedinte al comisiei. Dar eu sustin
propunerea care o sa fie adoptata in a doua lectura din urmatoarele
considerente.
Primul. Este indiscutabila sustinerea adresarii
Guvernului referitoare la alocarea acestor 4,6 hectare de pamint, avind in
vedere necesitatile si interne, si externe privind schimbarea acestui serviciu
pe alta data. Aceasta tine numai de competenta Parlamentului si noi mergem pe
aceasta cale.
Al doilea. E necesar, si Parlamentul,
Guvernul nu are dreptul si Parlamentul astazi in prima lectura, referitor la
schimbarea destinatiei pamintului, avind in vedere ca prevede o constructie pe
acest pamint. Alte actiuni din partea Guvernului vor fi realizate conform
competentei Guvernului si in conformitate cu legislatia in vigoare. Si noi avem
posibilitati de schimbare a propunerilor Guvernului pentru a doua lectura. Sau
acceptam varianta, sau sustinem constructia, sau nu.
Domnul Marian Lupu:
Am sesizat.
Va multumesc, domnule Todoroglo.
As solicita o opinie legala de la
microfonul nr.1 pe marginea propunerii colegului nostru domnul Raducan, ce
vizeaza efectuarea platilor in transe. Intrebarea mea este: acest subiect tine
de materia legii sau poate fi reglementat in alte conditii decit cea a legii
propriu-zise.
Microfonul nr.1. Anume virarea acestor bani
in transe sau integral.
Domnul Ion Creanga – seful directiei juridice al Aparatului Parlamentului:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Directia juridica a Aparatului Parlamentului
spune ca scutirea propriu-zisa pentru schimbarea destinatiei tine de Parlament.
Modalitatea, procedura in cit, in rate ar putea fi efectuata si de Guvern.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Raducan,
In aceste conditii, va mentineti propunerea
pentru lectura a doua? Nu.
Va multumesc.
Doamna Cusnir,
microfonul nr.4, pentru lectura a doua,
pozitia?
Doamna Valentina Cusnir:
Parlamentul si-a facut misiunea in ceea ce tine
de acest proiect de lege. In ceea ce priveste reesalonarea, n-au decit sa vina cu
alta initiativa pe parcurs si atunci sintem gata sa sustinem lectura a doua.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Sinteti pe pozitia sa sustineti lectura a
doua.
Multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii si tinind cont de pozitia
comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr. 4492. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Cu aceste rezultate, proiectul de Lege
nr.4492 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.395.
Guvernul. Prezinta domnul Mindru.
Domnul Victor Mindru:
Multumesc.
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Proiectul de Lege pentru completarea Legii
serviciului in organele vamale a fost elaborat in scopul protejarii dreptului
la pensie a colaboratorilor vamali, care au solicitat stabilirea pensiilor anterior
datei de 12 decembrie 2003, dar nu si-au putut realiza drepturile din cauza
imperfectiunii articolului 44 din legea nominalizata.
Astfel, potrivit prevederilor articolului
44 din Legea serviciului in organele vamale, aceste categorii de persoane erau indreptatite
sa primeasca pensie pentru vechime in munca, in cazul in care au atins virsta
de 50 de ani si au o vechime in munca de cel putin 20 de ani, dintre care cel
putin 12 ani si 6 luni in organele vamale. Insa acest articol nu prevedea
organul abilitat cu dreptul de a stabili pensiile, sursa de acoperire a
cheltuielilor ce tin de plata lor si nici mecanismul de stabilire si calculare
a pensiilor respective, ceea ce facea imposibila aplicarea acestuia.
Intru solutionarea situatiei create a fost
adoptata Legea pentru modificarea Legii serviciului in organele vamale in
vigoare de la 12 decembrie 2003, care stabileste sursa de finantare si indexare
a pensiilor, precum si organul de stabilire a pensiilor, Casa Teritoriala de
Asigurari Sociale. Insa legea mentionata, intrind in vigoare la 12 decembrie
2003, nu avea efect retroactiv si, prin urmare, nu se extindea asupra
colaboratorilor Serviciului Vamal, care s-au adresat pentru stabilirea pensiei in
perioada de la 24 august 2000 pina la 12 decembrie 2003, problema raminind
nesolutionata.
In acest timp, incepind cu 1 ianuarie 2004,
acest articol a fost abrogat, acordindu-se dreptul colaboratorilor vamali sa
beneficieze de pensie ca functionari publici, deoarece ei fac parte din aceasta
categorie. Din acest motiv, un grup de colaboratori vamali, 39 de persoane,
n-au reusit sa-si realizeze dreptul la pensie conform articolului 44 din Legea
serviciului in organele vamale si nu pot sa-si stabileasca pensiile in temeiul
normelor ce reglementeaza pensionarea functionarilor publici, deoarece la
momentul adresarii confirmau 12 ani si jumatate in serviciul de specialitate, asa
cum prevedea articolul 44 din Legea serviciului in organele vamale, si nu 15
ani in acest serviciu.
In vederea redresarii acestei situatii, au
fost emise hotaririle instantelor de judecata, prin care Departamentul Vamal a
fost obligat sa stabileasca si sa efectueze plata pensiilor, in conformitate cu
articolul 44 din legea nominalizata din 20 iulie 2000, colaboratorilor
Serviciului Vamal, care s-au adresat in instantele de judecata pentru apararea
drepturilor lor. Acestia din urma, nefiind abilitati prin lege de a stabili
pensia, precum si din lipsa sursei de finantare, au fost in imposibilitate de a
executa hotaririle de judecata.
In scopul solutionarii imediate a problemei
mentionate, Guvernul a emis decizia nr. 7 din 19 ianuarie 2005, prin care Casa
Nationala de Asigurari Sociale, pina la adoptarea proiectului de lege corespunzator,
a stabilit plata pensiilor categoriilor de persoane mentionate. Scopul adoptarii
acestui proiect de lege este crearea temeiului legal pentru realizarea
drepturilor la pensie a colaboratorilor Serviciului Vamal care s-au adresat
pentru stabilirea pensiei in perioada de la
24 august 2000 pina la 12 decembrie 2003, inlaturind astfel lacuna existenta in
legislatia de pensionare.
Deoarece persoanelor vizate, in
conformitate cu decizia Guvernului mentionata deja, li s-au stabilit pensii,
adoptarea proiectului de lege indicat nu va genera cheltuieli aferente stabilirii
si platii pensiilor categoriilor de persoane mentionate. Luind in considerare
cele expuse, rog, stimati deputati, sa adoptati proiectul de lege mentionat.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Domnule ministru,
O intrebare, dar mai bine spus si o
constatare. Acest proiect de lege are menirea, dupa cum inteleg eu, de a inlatura
o greseala sau o gafa comisa de Guvern sau, mai corect spus, de institutiile
abilitate cu anumite responsabilitati. Si inteleg ca logic ar fi sa sustinem
acest proiect de lege, pentru ca pune in drept pe acei
39 de colaboratori, drept care a fost revendicat in instanta de judecata in
2004. Dar vreau sa intreb, ce s-a intimplat ca din 2004 proiectul de lege a
fost elaborat abia acum, in februarie 2006?
Si a doua parte a intrebarii este: de ce se
intimpla si a cita oara se intimpla si cit se va mai intimpla, de cite ori se
va mai intimpla cind Guvernul, de fapt, deja adopta niste decizii unilaterale,
apoi vine dupa acoperire legala la Parlament. De fapt, noi sintem pusi in situatia
ca la fiecare proiect de lege sa cerem aviz pozitiv de la Guvern si apoi ni se
permite. Eu as vrea, pur si simplu, sa fac o adresare catre Guvern ca asemenea
situatii sa nu se practice.
Multumesc.
Domnul Victor
Mindru:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu inteleg ca Guvernul isi bate capul de
acei 39 de colaboratori ai vamei, este un lucru, cred, absolut logic si normal,
fiecare cetatean in republica noastra este important. Dar as vrea sa inteleg,
oare nu cumva ar putea Guvernul, de exemplu, sa stabileasca aceleasi pensii,
tot printr-o decizie de Guvern, pentru taranii care au iesit la pensie pina in
2000, sa fie egale cu pensiile taranilor care au iesit, inclusiv ale celor care
au exercitat functii de raspundere in agricultura, de exemplu, cu pensiile taranilor
care au iesit la pensie in 2005 sau in 2004.
Si, in general, eu am primit raspuns la
interpelarea facuta, am citit, insa practica demonstreaza destul de clar:
oamenii ne aduc cifre concrete care nu corespund informatiei pe care o prezentati
dumneavoastra. De aceea, eu as vrea sa inteleg, poate este cazul sa ne batem
capul si de toti acei zeci de mii de oameni care au virsta nu de 50 de ani, ca si
colaboratorii vamali, eu cu tot respectul fata de toti acei care au iesit la
pensie, dar nu la virsta de 50 de ani, au virsta de 75, 80 de ani. Au probleme
de sanatate si au o pensie mult mai mica decit acei care ies astazi la pensie.
Domnul Victor Mindru:
Va multumesc, domnule deputat Braghis.
Daca imi permiteti, in ceea ce priveste
prima parte a intrebarii dumneavoastra, intr-adevar, dumneavoastra v-ati
referit la unificarea legislatiei in domeniul pensionarii. Si, intr-adevar, astazi
se lucreaza in acest domeniu, este o necesitate si in principiu, sint unele
conditii si internationale ca sa unificam. Fiindca in prezent, intr-adevar,
exista diferite legi pentru diferite categorii de persoane care ies la pensie.
In ceea ce priveste intrebarea a doua,
majorarea pensiilor, clar lucru ca intrebarea data tine de situatia in bugetul
asigurarilor sociale de stat si clar lucru ca, fiind posibilitate, pensiile vor
fi majorate pentru toti pensionarii.
Domnul Dumitru Braghis:
Bine, dar eu va pun intrebarea. Pentru 39
de vamesi, nu stiu daca sint cei mai defavorizati cetateni ai Republicii
Moldova, Guvernul a gasit surse si timp – de un an de zile plateste acesti
bani, fara a avea acoperire legala a Parlamentului. Va pun intrebarea: de ce
Guvernul nu ar gasi asemenea surse ca sa acopere pensiile, diferenta de pensie
la acei care au lucrat in agricultura si au iesit la pensie pina in anul 2000?
Domnul Victor Mindru:
Va multumesc.
Domnul Dumitru Braghis:
Fara tot aceeasi acoperire legala, care nu
a fost nici intr-un caz, nici in altul. De ce e asa de selectiv lucrul
dumneavoastra?
Domnul Victor Mindru:
Da, eu am inteles, domnule deputat. In
cazul dat este vorba, in genere, de stabilirea pensiei, si nu de volumul
pensiei la aceste 39 de persoane care au activat in domeniul vamal.
Domnul Dumitru Braghis:
Cu atit mai mult.
Domnul Victor Mindru:
Restabilirea pensiei. De aceea, venind cu
proiectul dat, noi stabilim legalitatea stabilirii pensiei acestor persoane. In
ceea ce priveste celelalte intrebari, eu v-am spus ca asupra intrebarilor date
Guvernul lucreaza.
Domnul Dumitru Braghis:
Si cind o sa avem un raspuns la acest
capitol, fiindca se aude acest lucru de mai multi ani de zile?
Domnul Victor Mindru:
Acum nu pot sa va spun concret, dar noi ne
straduim cit mai urgent sa fie aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Cred ca eu, in primul rind, vreau sa mentionez
ca...
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru,
Rog sa luati loc.
Domnul Valeriu Calmatui:
Aceste situatii care s-au creat nu sint de
astazi. Deci ceea ce vizeaza majorarea pensiilor, toata populatia cunoaste ce
s-a facut in ultimii ani. Dar ceea ce vizeaza proiectul de astazi, eu vreau sa
va spun ca personal am avut... Fiindca la Ungheni, dumneavoastra cunoasteti ca
Vama a activat, de multi ani activeaza si sint sase colaboratori care au lucrat
peste 30 de ani si au lucrat, vreau sa zic, cinstit. Nu sint de acei care au
lucrat in ultimii zece ani si anume acestia au ramas fara pensii si traiau, vasazica,
din contul familiei, dar nu primeau pentru ceea ce au meritat, pentru lucrul pe
care l-au facut in 30 de ani de zile.
De aceea, eu cred ca este foarte binevenit si,
desigur, a cam intirziat acest proiect, trebuia adoptat inca in 2004, pentru a
exclude aceste devieri, care au avut loc, si acesti oamenii nu si-au putut
perfecta pensiile.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Fiindca se incearca ca intotdeauna sa se
prezinte ca tot ce a fost pina la 2000 a fost rau si tot ce a fost dupa 2000
este bun, dupa 2001, de asemenea, este bun. Eu as vrea inca o data se mentionez
ca m-am referit la oamenii care au iesit la pensie in anii 1990, 1989 si 1985 si
primesc pensie inca calculata in ruble sovietice, cu recalcularile respective
pensiile lor sint de 3, de 4, cite o data, ori mai mici decit cele cu care au
iesit oamenii la pensie in anul 2004 sau 2005.
De aceea, domnule Calmatui, sint absolut de
acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra. Mai mult decit atit, eu sustin acest
proiect de lege. Nu sint impotriva lui. Stiu ca vamesii sint “cei mai saraci”
oameni din Republica Moldova si de aceea ii sustin, chiar si acei care au
lucrat 30 de ani de zile in vama Ungheni.
Dar repet inca o data, problema este ca
demult vorbim despre acest lucru, dar nu se face, putin se face, in orice caz
aceasta este impresia mea. Si Guvernul doar ne promite ca si astazi ca examinam.
Eu am si aceste raspunsuri.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Proiectul acesta de lege, de fapt, a fost
initiat de Guvern, in rezultatul judecatii in care s-au adresat acesti 39 de
oameni, si greseala a fost comisa in 2000, atunci cind... Domnii stiu cine a
fost atunci prim-ministru s.a.m.d. Asa ca, imi cer scuze...
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu va rog...
Domnule Braghis,
Eu am sa va permit, daca doriti, o sa luati
cuvint. Sa permitem comisiei, doamnei si dupa aceasta o sa replicati. Nici o
problema.
Doamna Buliga... Pai, am sa va ofer.
Doamna Buliga, eu va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte,
Mult stimati deputati,
Comisia pentru protectia sociala, sanatate si
familie a examinat acest proiect de Lege privind pensiile colaboratorilor
Serviciului Vamal, care s-au adresat in vederea stabilirii pensiei lor in
perioada anului 2000–2003. Si a constatat ca, intr-adevar, colaboratorii
vamali, conform articolului 44 din Legea nr.1150 din 20 iulie 2003, au avut
care au atins virsta de pensionare de 50 de ani si au avut o vechime in munca
de cel putin 20 de ani calendaristici, dintre care cel putin 12 ani si sase
luni in organele vamale au dispus de acest drept. Dar pe motivul imperfectiunii
articolului corespunzator, legea nu stabilea sursa din care urmau sa fie
acoperite cheltuielile pentru plata acestor pensii si organul abilitat cu
dreptul si obligatiunile de a stabili pensii colaboratorilor vamali.
Ulterior prin Legea nr.453 din 14 noiembrie
2003, care a intrat in vigoare la 12 decembrie 2003, aceste prevederi au fost
incluse, dar fara a li se da putere retroactiva, din care motiv problema
persoanelor ce au obtinut dreptul la pensie pina la aceasta data a ramas in
continuare nesolutionata. Modificarile ulterioare in legislatia de pensionare
au stabilit conditii de acordare a pensiilor pentru colaboratorii vamali
identice cu cele prevazute pentru functionarii publici, care, fiind mai severe,
au lipsit de dreptul la pensie unele persoane, care aveau acest drept conform
conditiilor prevazute anterior in legislatie.
In scopul respectarii drepturilor constitutionale
ale acestor cetateni, Guvernul, prin decizia sa din 19 ianuarie 2005, a solutionat
problema mentionata, insa, tinind cont de prevederile articolului 66 si 102 din
Constitutia Republicii Moldova, este necesar de a incadra in cadrul legal
aceasta decizie, fapt exprimat prin acest proiect de lege.
Proiectul a fost examinat de toate
comisiile permanente care si-au exprimat pentru examinarea si adoptarea lui in
prima lectura, invocind unele obiectii ce vor fi examinate de catre comisie in
lectura a doua.
In procesul discutiei asupra proiectului in
cadrul comisiei sesizate in fond, doi deputati, domnii Urechean si Oleinic,
s-au pronuntat pentru respingerea acestuia, considerind irationala efectuarea
unor cheltuieli neprevazute in acest scop in bugetul asigurarilor sociale de
stat.
Insa tinind cont de cele relatate si de necesitatea
de a oferi persoanelor indicate posibilitatea de a-si realiza drepturile
oferite licit prin legislatie, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie, cu majoritate de voturi, propune aprobarea proiectului de lege privind
pensiile colaboratorilor Serviciului Vamal care s-au adresat pentru stabilirea
ei in perioada nominalizata.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Presedinte,
Daca mi se permite, doua propozitii
referitor la...
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Ceea ce a mentionat domnul deputat Braghis.
Vreau sa spun ca Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, pe care
am onoarea sa o conduc, nu o data a discutat in comisie situatia in cadrul
asigurarilor de pensii si despre necesitatea realizarii strategiei de unificare
a sistemului de pensionare.
Am avut audiere in comisie. Este un plan
concret de masuri, pe care Guvernul si Parlamentul urmeaza sa-l realizeze in
termenele apropiate.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc domnule Presedinte.
Doamna presedinte de comisie,
Eu nu cred ca Parlamentul trebuie sa urmeze
practica vicioasa a Guvernului, atunci cind nu rezolva problemele, ne promite ca
vor fi strategii, vor fi programe, in curent se va hotari s.a.m.d.
Eu cred ca Parlamentul trebuie sa fie acel
organ legislativ pe care vrem sa-l avem noi in Republica Moldova, si nu
practica pe care ne-o propune astazi Guvernul actual.
Domnul Marian Lupu:
Asa, intrebari pentru comisie? Nu sint. Intrebare
pentru comisie? Da, de acord.
Eu va multumesc, doamna Buliga.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc.
In replica, in cuvintarea doamnei Ostapciuc
s-a vorbit despre Guvernul din 2000 si despre Prim-ministru, sa stie dumneaei
cine era atunci... Vreau sa spun ca aceasta lege a fost aprobata nu de Guvern,
ci de Parlamentul Republicii Moldova si imi amintesc cine era atunci in
Parlamentul acestei republici.
De aceea, cred eu, trebuie inca sa clarificam
ce a propus Guvernul si ce a aprobat Parlamentul si nu este cazul sa incercam
de fiecare data sa invinuim pe cineva. Eu nu am incercat in discursul meu sa
propun, sa invinuiesc pe cineva sau pe altcineva. Eu am pus o problema care
este absolut clara si doamna presedinte al comisiei Buliga a confirmat inca o
data ca avem in tara o problema despre care se vorbeste in ultimii 4, 3 ani de
zile foarte mult si care nu se rezolva. Iata care este pozitia mea, opinia mea
asupra careia insist inca o data.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog putina liniste. (Rumoare in sala.)
In aceste conditii, supun votului aprobarea
proiectului de Lege nr.395 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze.
Vot unanim.
Proiectul de Lege nr.395 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.3536 privind
modificarea si completarea Legii cu privire la petitionare.
Rog comisia.
Deci, situatia ca noi am inceput procesul
de examinare in sedinta in plen, proiectul de lege mentionat a fost remis
comisiei si, de fapt, urmam aceleasi norme de procedura.
Va rog, domnule presedinte al comisiei.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a dezbatut proiectul de Lege nr.3536, inaintat de un grup de deputati, privind
expunerea alineatului (2) al articolului 10 din Legea cu privire la petitionare
intr-o redactie noua, care prevede ca petitiile anonime nu se examineaza.
Mentionam ca, la sedinta Parlamentului din
16 decembrie 2005, a fost prezentat raportul comisiei sesizate in fond asupra
proiectului de Lege nr.3536 in care, cu acordul unora dintre autori, s-a facut
propunerea privind conceptul proiectului de lege.
In procesul examinarii proiectului de lege in
cadrul sedintei nominalizate, in luarile de cuvint, deputatii au expus opinii
contradictorii pe marginea prevederilor prezentului proiect de lege, iar
autorii initiativei legislative au insistat ca reglementarea proiectului de
lege sa ramina in versiunea autorilor proiectului.
Proiectul de Lege nr.3536, fiind remis
comisiei sesizate in fond, a fost examinat suplimentar, tinind cont de
argumentele autorilor prezentei initiative legislative si de expunerile deputatilor.
S-a constatat ca informatiile primite in
scris, in care se aduc la cunostinta fapte ce afecteaza securitatea nationala
sau ordinea de drept, nu pot fi lasate fara verificare pentru motivul ca nu sint
semnate de autor.
Este evident ca astfel de adresari necesita
a fi remise autoritatilor publice competente pentru verificarea lor in conformitate
cu legislatia respectiva in vigoare.
Spre deosebire de proiectul vizat, redactia
actuala a alineatului (2) al articolului 10 din Legea cu privire la petitionare
prevede o astfel de posibilitate.
In legatura cu aceste constatari, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati, cu o majoritate de voturi, a decis ca
expunerea alineatului (2) ) al articolului 10 din Legea cu privire la petitionare,
in varianta autorilor proiectului, nu poate fi sustinuta si propune
Parlamentului proiectul de Lege nr.3536 pentru respingere.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
As vrea sa aflu parerea dumneavoastra, daca
actuala prevedere a legii nu contravine cumva articolului 52, alineatul (1),
din Constitutie care spune urmatoarele: “Cetatenii au dreptul sa se adreseze
autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.” si
atit, exceptii nu sint.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Dupa parerea noastra, noi am examinat acest
moment, aceasta, deci, obiectie, spunem asa, sau argumentul autorilor in cadrul
comisiei si am constatat ca articolul 54 din Constitutie prevede unele restrictii
privind exercitarea, deci, a drepturilor si libertatilor omului. Si aceste
restrictii taman ca se refera la problematica despre care noi am vorbit, anume
problema securitatii statului si respectarii ordinii de drept.
In legatura cu aceasta, noi, deci, si
propunem spre respingere varianta autorilor.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule presedinte al comisiei,
Dumneavoastra, in principiu aveti dreptate,
cind invocati drepturile persoanei, drepturile cetateanului, drepturi
proclamate, consfintite constitutional si care, conform prevederilor Conventiei
Europene a Drepturilor Omului, pot fi limitate pina la un anumit punct, doar
prin lege, atunci cind este necesar intr-o societate democratica. Asa spune
Conventia, pe care noi am ratificat-o si pe care tindem s-o respectam.
In cazul scrisorilor anonime, cine este
obiectul exercitarii drepturilor: o persoana, un grup de persoane, o institutie,
cine este? Bine, noi avem poetul anonim, cu anonimatul stam bine in Republica
Moldova. Cine este obiectul exercitarii drepturilor constitutionale recunoscute
si eventual limitate pina la un anumit punct, daca este necesar intr-o
societate democratica, cine este acest obiect al exercitarii drepturilor?
Domnul Vladimir Turcan:
In cazul dat.
Domnul Vlad Cubreacov:
Drepturile cui le aparam noi, da?
Domnul Vladimir Turcan:
Obiectul respectiv, care este aparat, sint
interesele, drepturile fundamentale ale cetatenilor acestei societati, ale
acestui stat. Si in cazul in care... Chiar si intr-o adresare, intr-o scrisoare
anonima sint informatii care afecteaza securitatea nationala si ordinea de
drept a statului. Este clar ca prin aceasta sint afectate, fara doar si poate,
posibil ca sint afectate nu numai drepturile unei persoane care n-a semnat
aceasta adresare, dar si interesele, libertatile si drepturile tuturor cetatenilor
acestui stat.
In legatura cu aceasta, noi si stam pe pozitia
ca prevederea actuala a legii mentionate, taman ca da posibilitate, in aceste
cazuri, ca aceste demersuri, aceste informatii sa fie remise autoritatilor competente
respective care vor verifica, daca sint afectate sau nu.
In alte cazuri, fara doar si poate,
scrisorile anonime ramin fara examinare.
Domnul Vlad Cubreacov:
Daca imi permite presedintele sedintei, o a
doua intrebare. Eu inteleg ce spuneti dumneavoastra, dar va contraziceti in
termeni, domnule presedinte, pentru ca o informatie, indiferent ca este semnata,
asumata de cineva sau este prezentata anonim, este o informatie si se ia act de
ea, se tine cont. Este una din multiplele informatii care pot parveni unei
institutii abilitate cu protejarea interesului de stat si a securitatii
statului.
Dar obligativitatea examinarii oricarei hirtii
anonime cu orice informatii, nu credeti dumneavoastra ca se poate transforma
chiar intr-o arma improtiva statului si a securitati lui. La un moment dat,
putem fi invadati din exterior, sa zicem de la Tiraspol, de fel de fel de tone
de petitii anonime catre toate institutiile statului, cu miile.
Ce vom face, nu vom intelege atunci
absurditatea modului in care prezentati dumneavoastra dreptul anonimului de a
obliga statul sa examineze, sa verifice absolut orice absurditate ticluieste
acesta.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca in cazul dat nu este vorba de
dreptul anonimului. Este vorba de obligatiunea statului de a asigura
securitatea statului si ordinea de drept.
Domnul Vlad Cubreacov:
Indiscutabil.
Domnul Vladimir Turcan:
Asta e.
Domnul Vlad Cubreacov:
Asta oricum.
Domnul Vladimir Turcan:
Si prin posibilitatea aceasta, de a remite
aceste scrisori anonime in organele competente, noi dam posibilitate statului si
obligam organele respective, ca ele sa examineze aceste adresari.
Domnul Vlad Cubreacov:
Statul poate sa ia.
Domnul Vladimir Turcan:
Aceasta regula, cer scuze, aceasta regula
exista inclusiv in tarile europene. Va atrag atentia.
Domnul Vlad Cubreacov:
Va rog sa invocati, pentru ca ati facut
trimitere, eu am studiat aceasta situatie.
Domnul Vladimir Turcan:
Poftim, eu pot sa va raspund.
Domnul Vlad Cubreacov:
Ca autor.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu personal, fiind acum o luna si jumatate intr-o
delegatie in Bavaria, Germania, am pus intrebarea in cauza, nemijlocit
Procurorului General al Bavariei. Si dumnealui a spus, ca aceasta regula exista
la ei in cazul chiar daca apare o scrisoare care nu este semnata, este anonima,
dar, totodata, contine informatia respectiva, aceasta scrisoare este remisa
organului competent care o examineaza.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule presedinte,
Ceea ce spuneti dumneavoastra contrazice
cauza pe care o pledati, pentru ca initiativa prezentata nu exclude asa ceva.
Faptul de a admite in principiu si de a obliga in orice situatie, sint lucruri
total diferite.
Ori dumneavoastra nu ati prins firul initiativei
legislative, ori recurgeti la o abordare speculativa, pentru ca noi am spus ca
orice informatie: si un ziar, un articol de ziar nesemnat este sursa de
informare pentru Serviciul de Informatii si Securitate, pentru organele
abilitate ale statului.
Orice informatie este informatie ca atare si
daca, intr-adevar, prezinta interes, dintr-un anumit punct de vedere trebuie
examinata, luata in calcul. Dar noi vorbim de orice petitie anonima, de orice
scrisoare anonima, sint lucruri total diferite.
Si obligativitatea existenta astazi, cel putin
practica, ne arata ca orice institutie a statului, mare sau mica, primind orice
hirtoaga anonima, in cazuri banale, certuri dintre 2 vecini, se ocupa de
examinarea acestor hirtii, hirtoage.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca dumneavoastra, taman ca
dumneavoastra n-ati prins firul textului existent si al initiativei respective,
deoarece initiativa respectiva anume prevede ca orice scrisoare anonima, chiar
daca contine informatii referitor la problema afectarii securitatii statului,
nu poate fi examinata. Iata care-i esenta initiativei.
Textul actual din Legea cu privire la petitionare,
articolul 10 alineatul (2), anume prevede ca “scrisorile anonime nu se
examineaza, cu exceptia” si in continuare conform textului.
Domnul Vlad Cubreacov:
Ultima interventie. Va rog, domnule presedinte,
sa faceti distinctie intre notiunea juridica de examinare si a lua act, a lua in
considerare, a tine cont. Sint lucruri total diferite. Noi vorbim in planuri
diferite.
Examinarea este o procedura birocratica.
Luarea de act este informarea. Atunci cind te consideri informat ai luat act si
tii cont de aceasta informatie. Faceti ce vrei cu ea. Dar examinarea este o
procedura birocratica asupra caruia dumneavoastra insistati.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu va atrag atentie ca cuvintul
“birocrat”... (Rumoare in sala.) apoi asta-i... De aceea, noi si vorbim
despre faptul ca cei birocrati, in sensul bun, care primesc scrisori anonime si
apreciaza ca da, intr-adevar, in aceasta scrisoare se contin informatii
referitoare la afectarea securitati statului, ei trebuie sa procedeze conform
legislatiei in vigoare si anume aceste scrisori trebuie sa fie remise organelor
competente care vor examina in sensul acela care aveti in vedere.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule presedinte al comisiei,
Stimati colegi,
Noi consideram ca acea initiativa
legislativa este buna, care ne permite noua sa ne aliniem la traditiile
europene. Eu inteleg ca la noi, in Parlament, deseori se intimpla, cind avem
nevoie sa respingem ceva, sa apelam la cerintele europene, cind avem nevoie sa
apelam, sa promovam ceva, de asemenea apelam, in dependenta de interese.
Pe mine ma mira faptul ca la Comisia pentru
politica externasi integrare europeana, unde este si presedintele comisiei,
fractiunii, aceasta initiativa a fost sustinuta. Nu au fost nici un fel de
obiectii. Si iata acum domnul Turcan spune ca este o initiativa benefica. Noi
ne aducem aminte ca Republica Moldova a trait fara aceste prevederi, imi pare ca
pina in 2001 sau in 2002, cind a aparut aceasta prevedere in legislatie.
Prin aceasta formula, noi obligam institutiile
statului sa reactioneze la scrisorile anonime, care foarte frecvent sint incercari
de rafuiala cu concurentii economici, cu oponentii politici, cu vecinul s.a.m.d.
Legalizarea scrisorilor anonime este un lucru
care demonstreaza slabiciunea statului. Eu cred ca institutiile statului pot sa
se autosesizeze intr-un caz sau altul, cind apare o scrisoare sau alta anonima,
prin care autorul, asa, fricos, informeaza sau, cum se spune, il piraste pe
cineva. Dar sa legalizam aceste lucruri, sa obligam toate institutiile
statului, nu, domnule Turcan, asta nu se refera numai la securitate, fiindca
noi stim foarte bine ca in biroul cutare se scrie scrisoare anonima, dar in
biroul vecin a doua zi se iau masuri, se pedepsesc oamenii, se urmaresc oamenii
s.a.m.d.
Este un lucru care creeaza in tara atmosfera
de suspiciune. Este o prevedere de tip sovietic, este o prevedere care a fost,
cum se spune, pe masa multi ani de zile in perioada sovietica si cred ca noua
ne este rusine de aceasta perioada, cind multi oameni sufereau fara nici o vina.
De aceea, noi toti trebuie sa intelegem ca
obligatia prin legislatie, ca institutiile sa fie, sa reactioneze si sa ia masuri
referitoare la scrisorile anonime, daca esti cetatean cinstit, daca vezi
lucrurile acestea – scrie, poftim. Eu pot sa admit ca exista cazuri cind omul
nu doreste sa-si puna semnatura, dar aceste cazuri trebuie sa fie exeptionale. Si
institutiile statului pot sa examineze, pot sa patrunda in esenta si sa reactioneze
respectiv.
Eu consider ca ar fi bine, ca noi, intr-adevar,
sa sprijinim aceasta initiativa legislativa, ca noi sa cream conditii de lupta
deschisa si cinstita a cetatenilor cu fenomenele negative, dar sa nu ne
ascundem cu securitatea statului. Noi putem sa aducem aici 30–60 de exemple cind
foarte multor oameni din securitatea statului nu le pasa si, necatind la
prevederile din legislatie, putini sint acei care sufera pentru securitatea
acestui stat. Ca sa-ti aperi securitatea statului tau, nu trebuie numaidecit sa
scrii scrisori anonime, trebuie sa iesi cu pieptul deschis si sa spui lucrurile
acestea.
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Bine.
Nu stiu de ce, domnule deputat Diacov, vi-i
rusine de perioada sovietica personal, nu stiu de ce. Dar ceea ce se refera la
continut, eu inca o data va rog, ca noi sa nu generalizam situatia in cauza.
Deoarece, dau citire alineatului (2) al articolului 10 care este actual, in
redactia actuala, pe care comisia considera ca nu este nevoie de a-l modifica. Si
anume: petitiile care nu intrunesc conditiile prevazute la alineatul (1) si
anume ca sa fie subsemnate, se examineaza de catre organele corespunzatoare
doar in cazul, iata unde anume este exceptia, in care aceasta contine informatii
ce vizeaza securitatea nationala si ordinea publica. Iata care este astazi
redactia actuala.
Comisia considera ca redactia actuala este
binevenita, se incadreaza in practica internationala. Si, in afara de declaratii,
unii deputati declara ca nu. Eu
v-am expus un exemplu concret din practica Germaniei. Doriti, pot sa va expun inca
un exemplu, din practica Marii Britanii. Fiind ministru de interne, eu am fost intr-o
delegatie, am vizitat Londra si anume serviciul respectiv – Intelenger Servis,
unde am vazut personal cum se examineaza orice petitie, inclusiv si anonime, in
cazul in care in aceste petitii se contine informatia respectiva.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
O singura precizare. Eu nu exclud ca
dumneavoastra domnule Turcan, intr-adevar, la Intelenger Servis, v-ati
confruntat cu aceasta situatie. Institutiile responsabile ale statului –
S.I.S., Procuratura si toate celelalte sint obligate sa examineze si articole
din presa, intr-adevar, si un zvon care circula. Aceasta este obligatiunea lor.
Si noi nu dorim sa generalizam. Dar includerea in legislatie si obligativitatea
de a examina scrisorile anonime anume creeaza o stare generala de lucruri de
suspiciuni in stat s.a.m.d. Iata care este problema.
Domnul Vladimir Turcan:
Inca o data atrag atentia….
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Turcan,
Eu cred ca mata, daca nu ai fi presedinte
al comisiei si nu ai fi la tribuna noi am gasi sute de cazuri cind se fac
aceste lucruri nu numai in domeniul securitatii statului. Si noi stim foarte
bine lucrurile acestea.
Domnul Vladimir Turcan:
Daca nu este vorba de domeniul securitatii
statului, atunci este incalcarea legislatiei, iarasi, in vigoare. Eu inca o data
va repet, am pornit de la considerentele ca anume in legislatia in vigoare se
prevede exceptia. Cind in informatia anonima sau in petitia anonima se contine
informatia despre securitatea statului, atunci aceste petitii trebuie sa fie
examinate. Atit.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Vreau sa informez pe acei care sustin acest
proiect de lege, ca in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea
publica sint foarte multe plingeri anonime si sint plingeri, spre regret, si
asupra organelor de drept, asupra Procuraturii Generale, asupra procuraturilor
din teren, asupra Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.
Vreau sa va informez ca o buna parte din aceste plingeri, spre regret, se
confirma.
De asemenea, consider, mai corect cunosc ca
in practica internationala si chiar in SUA folosesc pe larg aceste informatii
anonime, inclusiv telefonice, si acele scrise, pentru a depista careva incalcari
care sint indreptate spre securitatea statului.
O data cu aparitia unui numar mare de
atentate asupra securitatii, a noilor atentate legate de terorism, de traficul
de fiinte umane si alte lucruri, consider ca acest proiect de lege nu este
binevenit si pozitia comisiei trebuie sustinuta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimate domnule Turcan,
Sigur ca am fost coplesiti de impresiile
dumneavoastra de calatorie in Bavaria si la Londra.
Domnul Vladimir Turcan:
Pot sa va aduc exemple, daca doriti.
Domnul Vlad Cubreacov:
Intrebarea mea nu se referea la aceasta. Eu
v-am rugat sa invocati legi concrete, cadrul legislativ. Pentru ca dumneavoastra
invocati practici care deriva din cu totul alt tip de legislatie, cel care se
refera la securitate. Este adevarat.
Vreau sa observati ca acest proiect de lege
vine sa amendeze Legea cu privire la petitionare, care priveste un drept al cetateanului
de rind, din strada de a se putea adresa oricarei instante si chestiunea lui sa
fie examinata si rezolvata. Si sa ofer o serie de garantii cetatenilor, e lege
generala.
Securitatea statului este reglementata de
cu totul alta lege – Legea cu privire la securitate, la S.I.S. In acea lege noi
putem avea o clauza ca S.I.S., in cazul in care este sesizat, structurile lui
trebuie sa reactioneze, chiar daca sint scrisori anonime.
Raportul dintre legea speciala si legea
generala, aici este evident, nu putem generaliza, ori legea aceasta este o Lege
generala cu privire la petitionare, ea urmeaza a fi amendata. Pentru ca aici nu
se specifica, ca S.I.S. trebuie sa examineze.
Asa cum este formula citata de dumneavoastra,
orice primarie, orice institutie si orice comisie parlamentara, orice functionar
public, cititi mai sus, vedeti legea in ansamblul ei, cititi-o integral, nu
separat pe articole. Legea obliga orice functionar sa examineze orice petitie
anonima. Si ramine la atitudinea functionarului aparte sa stabileasca daca
aceasta vizeaza sau nu securitatea statului. De exemplu, securitatea alimentara
sau nu stiu care aspect al securitatii, este o notiune foarte complexa. Ori
lucrurile trebuie detaliate si bagate intr-o lege speciala, pentru a asigura, intr-adevar,
securitatea statului, nu intr-o lege cu caracter general, care vizeaza
ansamblul cetatenilor, ansamblul functionarilor si ansamblul institutiilor
statului.
Domnul Vladimir Turcan:
Atit, da?
Domnul Vlad Cubreacov:
Da. Eu vreau sa stiu, care este parerea? Si
daca puteti invoca o lege concreta, nu numai impresii de calatorie. Pentru ca
este interesant sa ne dedam acum depanarii de amintiri.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu inteleg ca dumneavoastra aveti mai multe
posibilitati sa dati unele, sa expuneti unele impresii de pe urma calatorilor,
eu, spre regret, mai mult stau pe loc. Dar, totodata, da, intr-adevar, aveti
dreptate ca legea mentionata este o lege generala si in cazul in care noi
includem notiunea aceea pe care o propuneti, atunci aceasta lege generala va
intra in contradictie cu alta lege. Acesta e un moment.
Al doilea moment. In aceasta lege sint prevazute
nu numai drepturile cetateanului, dar si obligatiunile organelor unde au
parvenit aceste petitii.
Al treilea moment. Eu va rog sa atrageti
atentie la formula inca o data, daca doriti inca o data o dau citirii, aici se
vorbeste, de fapt, ca toate petitiile care nu intrunesc conditiile prevazute la
alineatul (1), sint examinate de organele corespunzatoare.
Mai departe. In legile respective S.I.S.,
Ministerul de Interne, avocatul parlamentar s.a.m.d... Acolo este prevazut
mecanismul examinarii acestor adresari si petitii. Asa ca totul e destul de
simplu. Este legea generala, ale carei prevederi nu pot fi in contradictie cu
prevederile legilor speciale si aceasta notiune privitor la petitiile
anonime... Mai departe este reflectat mecanismul examinarii in legile speciale.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
In primul rind, vreau sa constat ca in
opinia mea nu exista nici un domeniu din viata noastra sociala care nu ar tine
de securitatea statului. Daca vorbim de drumuri, ajungem la securitatea
economica si, respectiv, securitatea. Vorbim de sanatate s.a.m.d. Unde nu am
da, pina la urma putem sa ajungem la problema securitatii statului.
De aceea, formularea precum ca tine de
securitatea statului si ne ascundem dupa aceasta, nu rezista nici unei critici,
fiindca orice document, orice domeniu, orice chestiune, si eu as vrea sa numiti
o chestiune care nu poate fi, pina la urma, adusa la securitatea statului, cred
ca n-o sa gasim o asemenea notiune.
Al doilea moment la care vreau sa ma refer,
am impresia ca noi prea mult vorbim despre drepturile unui om care scrie o
scrisoare anonima, se ascunde, din diferite motive, sub anonimat si vorbim putin
sau, in general, nu vorbim deloc despre drepturile celor despre care s-a scris.
Avem multe exemple cind oamenii, asupra carora s-a scris, au fost si retinuti.
Domnul Vladimir Turcan:
Daca sint intrebari? Aceasta deja este
luare de cuvint.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
De fapt, cer scuze, intr-adevar... In
momentul in care pe aceasta dimensiune tribuna centrala – microfonul nr.5 nu au
reusit sa se convinga reciproc, pozitiile nu s-au schimbat. Domnul Braghis nu
atit vine cu intrebari, cit cu niste constatari. Eu propun sa-i permitem
domnului Turcan sa ia loc si, in luarile de cuvint sau de la aceste microfoane,
sau de la tribuna centrala va expuneti opinia.
Rog sa luati loc, domnule Turcan.
Cer scuze, microfonul nr. 4 in continuare.
Domnul Dumitru Braghis:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Astazi vad ca permanent ma intrerupeti, nu stiu
ce s-a intimplat, poate este vorba de congresul de simbata. De aceea, nu acela
a fost, domnule Cubreacov, a fost in alta zi. Eu vorbesc de congresul
partidului, de constituirea Partidului Democratiei Sociale.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Turcan,
Cer scuze, indiferent de congresul de simbata,
rog sa luati loc.
Domnul Dumitru Braghis:
De aceea, ca sa ne intoarcem, sa ma intorc
la aceea ce am vorbit. Noi vorbim foarte mult despre drepturile celor care
scriu, insa nu vorbim deloc despre drepturile celor despre care se scrie. Iar in
rezultatul activitatii organelor respective, unii din ei sint chiar retinuti,
unii din ei isi pierd afacerile, unii din ei au probleme foarte serioase de sanatate.
Si eu pot sa va aduc un exemplu chiar din viata noastra, a deputatilor din
Parlament, cind tot asa se intreprind niste actiuni de organele respective, in
urma carora oamenii sint nevoiti cu lunile sa umble la medic.
De aceea, eu cred ca, daca vrem sa acceptam
aceste scrisori anonime, atunci ar trebui sa prevedem in legislatie si niste
responsabilitati clare ale acelor care le examineaza, ca sa nu-si bata ei joc de
oameni asa cum doresc ei, cum o fac, cu parere de rau, astazi in unele cazuri.
Fiindca altfel sa nu ajungem la situatia care a existat, astazi s-a vorbit
deja, in fosta Uniune Sovietica cind oamenii care scriau scrisori anonime,
deodata erau executati, deportati, iar dupa aceea peste 20-30 de ani de zile
erau reabilitati. Cui ii trebuie aceasta reabilitare, cind omul nu mai este in
viata?
De aceea, eu as propune inca o data ca sa
sustinem acest proiect de document si sa prevedem inclusiv in legislatie
responsabilitatea pentru actiunile care sint intreprinse de organele de drept si
care au efect negativ asupra persoanei concrete, asupra careia, daca doriti,
s-a turnat o caldare de zoi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Adriana Chiriac:
Dati-mi voie la tribuna centrala.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog, tribuna centrala.
Doamna Adriana Chiriac:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi deputati,
Onorata asistenta,
Prin prezentul proiect de lege, inaintat cu
titlu de initiativa legislativa de mai multi deputati crestin-democrati,
printre care si subsemnate, propunem modificarea si completarea Legii nr. 190
din 19 iulie 1994 cu privire la petitionare. Astfel, propuneam modificarea si
completarea cu o noua prevedere si anume: “petitiile anonime nu se examineaza”.
Proiectul de lege urmareste optimizarea
procesului de examinare a petitiilor de catre organele competente, pe de o
parte, si responsabilitatea petitionarilor, pe de alta parte. Eliberarea
organelor statului de sarcina examinarii petitiilor anonime este oportuna si
ofera un plus de garantie, ca petitiile admise spre examinare contin doar situatii
reale si veridice, in care interventia statului este imperioasa.
In acelasi timp, resursele statului nu pot
fi irosite pentru investigarea sesizarilor lipsite de temei sau a acelor
trimise de autori cu rea-credinta in scopuri de razbunare, clevetire sau
ultragiere a persoanelor nevinovate. Desi la articolul 10 alineatul (2), din
Legea nr.190 din 19 iulie 1994 cu privire la petitionare, in actuala sa redactie,
se prevede ca petitiile care nu sint semnate de autor, cu indicarea numelui,
prenumelui si domiciliului se examineaza de catre organele corespunzatoare doar
in cazul in care acestea contin informatii ce vizeaza securitatea nationala si
ordinea publica. In realitate, in Republica Moldova functioneaza mecanismul de
examinare a petitiilor anonime si in institutiile statului continue sa fie
primite in numar mare petitii ce nu contin date de identificare a autorului,
care sint inregistrare si ulterior examinate.
Prezentul proiect de lege se incadreaza in
procesul de ajustare a legislatiei Republicii Moldova la normele europene ori
acestea incurajeaza denuntarea ilegalitatilor de catre cetateni, in timp ce
petitiile anonime nu se iau in considerare si se claseaza. Tinind cont de cele
expuse, rog sustinerea acestui proiect.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul sau tribuna centrala?
Domnul Diacov, va rog.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimati colegi,
N-am avut planificat sa ma pronunt pe
marginea acestui proiect, insa,
intr-adevar, aceasta replica cu perioada sovietica, care a fost aparata de
domnul Turcan, m-a facut ca sa ies la tribuna centrala. Fiindca, in mare masura,
aceasta prevedere mie, personal, imi aminteste de acea perioada. Eu vreau sa va
marturisesc ca acasa eu am doua dosare intentate de “KGB”-ul sovietic asupra parintilor
mei, unul exilat in Siberia din Bascalia si altul, mama, exilata din
Valea-Perjei, in urma unor scrisori anonime. Jumatate de familie este inmormintata
in Siberia. Familia mea a fost reabilitata in 1956. Ce folos are aceasta
reabilitare pentru acei inmormintati in Siberia, spuneti, va rog?
Eu cunosc un exemplu foarte recent, cind la
adresa unui om s-a scris o scrisoare anonima. Mai degraba ea a fost scrisa de
colaboratorii securitatii si a doua zi au fost luate masuri foarte drastice
asupra acestei persoane. Spuneti, va rog, este o chestie normala? Este un lucru
sanatos? Ajuta aceasta la consolidarea societatii? La o guvernare normala? La
prosperarea tarii? Ce rezolva, ce fel de probleme rezolva aceasta notiune
prezenta in legislatia Republicii Moldova? Eu imi pun intrebarea si ma mira
chiar, de ce fractiunea majoritara apara aceasta prevedere? Ar trebui ca sa se
distanteze, ca dracul de tamiie sa fugim de aceste lucruri noi.
Fiindca, daca sa vorbim serios, partidul de
guvernare sau Guvernul actual are posibilitate sa ia orice decizie, sa influenteze
orice instanta si sa examineze orice semnal, care, intr-adevar, submineaza
securitatea statului, care indreapta atentia unor structuri de forta asupra
unor fenomene negative, intr-adevar. Sa se duca sa acumuleze date s.a.m.d. Dar
nu sa accepte o prevedere care creeaza in tara o atmosfera de suspiciuni. Noi
traim intr-o tara unde este si aceasta zicatoare: cu capra vecinului. Este omul
care lucreaza, este omul gospodar s.a.m.d. Si este un derbedeu alaturea, care sade
si scrie scrisori anonime si oamenii sufera din cauza aceasta. Nu poate sa faca,
nu poate sa construiasca, se teme ca sa nu fie pirit s.a.m.d. De ce facem
chestia aceasta?
Eu chem, eu va rog foarte frumos, nu este o
prevedere care duce la democratizarea tarii, nu are nimic comun cu chestia
aceasta. Este o prevedere care este indreptata spre oamenii mai mult necinstiti,
spre oamenii care se ascund dupa acest anonimat si incearca sa invinuiasca, de
cele mai multe ori, oamenii cumsecade.
Stimati colegi,
De aceea, oricum, daca nu sustineti, atunci
sa mai aminam, sa mai discutam, sa mai consultam, eu stiu, s-a vorbit aici...
Noi am adoptat si o lege privind societatea civila. Ce spune societatea civila
despre scrisorile anonime? Si, de fapt, aici a sunat un exemplu. Pe cine noi aparam?
Noi trebuie sa aparam oamenii cinstiti, oamenii care nu se rusineaza sa lupte
pentru dreptate in tara aceasta. Dar pe cine aparam noi? Un anonim, un om
ascuns, un om care sade noaptea la luminare si scrie scrisori anonime? De ce
facem noi chestia aceasta? De aceea, va rog foarte frumos, sa sustinem initiativa
aceasta legislativa, care este, intr-adevar, una buna si una normala.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Eu vreau sa va informez ca in Comisia
pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a Parlamentului,
tocmai ca vin petitii anonime asupra organelor de drept. Adica, acele persoane,
care domnul Diacov le numeste fricoase s.a.m.d., ele scriu. Si iata eu vreau sa
va dau numai o singura pilda. In comisie a aparut o plingere din numele, dar fara
semnatura, al unei femei, care lucreaza la Moscova, a carei fiica a fost violata
de nepotii unui fost viceprocuror general, care tineau, practic, in miinile lor
toata, sa spunem asa, crima din orasul Balti.
Cind ne-am implicat si am examinat aproape
citeva luni la rind, ne-am convins ca insusi procurorul din orasul Balti era
persoana care apara acesti nepoti si care a clasat acest dosar penal asupra
fetei, care a fost violata. In finalul examinarii plingerii anonime am ajuns la
concluzia ca trebuie demis anume procurorul orasului Balti si lucrul acesta a
fost facut.
De aceea, domnule Diacov, comisia, spre
exemplu, a noastra anume ca examineaza plingerile persoanelor simple si care nu
au posibilitate sa apere altfel, decit sub acest anonimat.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimati colegi,
Oricum, dezbaterea continua si, in cadrul
acestor dezbateri, as avea citeva lucruri de precizat. Pornind chiar de la
antevorbitor, este un caz, care, sigur, impresioneaza. Felicitari pentru faptul
ca ati reusit sa depistati ilegalitatile facute de procurorul de la Balti. Dar,
va asigur ca, daca scrisoarea ar fi fost semnata, rezultatul ar fi fost acelasi.
Noi vorbim de cu totul altceva, noi vorbim de faptul ca este vorba de o lege
speciala, cea cu privire la securitate.
Securitatea statului trebuie sa ne
intereseze, dar cind este vorba de o lege generala, care vizeaza toti cetatenii
si toti functionarii, aici trebuie sa fim atenti, pentru ca o asemenea lege
vizeaza drepturile fundamentale ale omului. Ceea ce ar trebui sa ne preocupe ar
fi ca, in cazul oricarei petitii, statul, daca cumva este supus riscului, eu stiu,
securitatea persoanei a semnatarului, reputatia lui, bunul nume, statul sa
garanteze anonimatul, sa nu divulge numele persoanei, care a sesizat o
ilegalitate, o faradelege.
De aceea, vorbind despre raportul dintre
legea generala si legea speciala, vreau sa-i amintesc presedintelui Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati, ca asa cum spune si jurisprudenta Curtii
Europene, careia Republica Moldova i se supune, de care trebuie sa tina cont, asa
cum spune Conventia Europeana si protocoalele aditionale ratificate de
Republica Moldova, in cazul in care, exista prevederi juridice complementare
sau lacune legislative, sau in cazul in care exista chiar coliziuni juridice,
preeminenta are legea speciala, pentru ca legea speciala poate ingusta un
drept, poate stabili o exceptie de la regula generala. Or, de aceasta data, initiativa
prezentata de un grup de deputati vizeaza o lege generala si nu o lege speciala.
Propunerea noastra, care a rasunat la acest
microfon, judicioasa, era sa votam acest proiect de lege, care este unul
general si, daca este cazul, sa venim impreuna, sa convenim aici cu o noua initiativa,
vizind Legea cu privire la informatie si securitate si acolo sa fixam clauza
speciala, exceptia. Obligind Serviciul de Informatii si Securitate, pe de o
parte, sa examineze cereri sau petitii anonime de acest fel, sau atunci cind sint
semnate sa garanteze anonimatul semnatarului.
Aceasta trebuie sa ne intereseze si nimic
mai mult. Restul nu este necesar categoric intr-o societate democratica. Sa nu
ne dam speculatiilor, sa intelegem ca nu exista precedent in Europa, nu exista.
Exista practici, dar ele tin de exceptii si toate deriva din legislatia speciala
cu privire la serviciile secrete. Nu sint reguli care ar viza ansambluri cetatenilor
si functionarilor unui stat sau altul.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnul Presedinte.
In primul rind, eu cred ca ceea ce a vorbit
aici domnul Stoicov poate fi solutionata si in cadrul acestui proiect de initiativa
legislativa, care a fost prezentata astazi de autor si o discutam, prevazind ca
nu se examineaza, cu exceptia celor ce tin de activitatea organelor de drept. Si
atunci intrebarile se rezolva si statul are dreptul sa-si controleze banditii
pe care i-a numit. Sa-i controleze frumusel, fiindca procurorul cela a fost tot
numit, cred ca nu pina in 2000, si nu-i numit de Guvern.
Dar eu cred ca aceasta ar permite sa rezolvam,
cu adevarat, unele probleme pe care le avem. Va indemn sa excludem acele
probleme care tin de cetatenii de rind si sa ramina pe responsabilitatea celor
care au functii de raspundere in stat, ministere, departamente, procuratura,
S.I.S. s.a.m.d.
Conducatorii de partid, vrea domnul Jdanov,
iata vedeti, care este logica acestei propuneri... Demult s-a vorbit, trebuiau
pusi conducatorii partidului sub control si mai mult nimic.
Si al doilea moment. Eu cred ca exemplul pe
care l-a adus domnul Stoicov demonstreaza foarte bine ca, de fapt, aceasta
scrisoare trebuia semnata, pur si simplu. Fiindca, daca era vorba de fiica si
de un caz concret examinat de Procuratura Balti, imi pare ca multa minte nu
trebuie ca sa gasesti cine este autorul. Era clar din start cine era autorul
acestei scrisori, daca spune ca fiica-sa si cu dosarul in Balti si procurorul a
examinat-o s.a.m.d. Mai bine semna si era mai bine pentru toti.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sa fim putin mai atenti pe aceasta
dimensiune umana.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Deci, eu totusi am vrut sa atrag atentie inca
unui moment si sa le amintesc si domnilor Cubreacov si Braghis. Data trecuta,
comisia a propus formula aceasta, ca petitia anonima nu se examineaza, cu exceptia
si asa mai departe… Autorii nu au fost de acord si este clar ca in cauza data
noi, conform Regulamentului, nu am putut sa insistam, deoarece, acesta este
dreptul autorului si proiectul acesta a fost remis comisiei.
De aceea, comisia a ajuns la concluzia ca,
deoarece nu s-a acceptat propunerea ceea de catre autori, alte variante nu sint
si noi am propus ca sa fie respins. Deci, eu va rog, de fapt, ceea ce a propus odinioara
domnul Braghis se contine si la articolul 10 alineatul (2) actual.
Referitor la coliziuni.
Da, domnule Cubreacov,
Intr-adevar, in cazul in care este
coliziunea, este aplicata legea speciala. Dar menirea Parlamentului este ca noi
sa nu cream aceste coliziuni. Iata de ce noi si propunem ca initiativa aceasta
sa fie respinsa. Rog sa fie pus la vot.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Multumesc tuturor, care au participat la
aceste dezbateri. Propun sa incetam dezbaterile pe marginea acestui proiect,
fapt care ne-ar permite sa purcedem la procedura de vot asupra proiectului
nr.3536.
Conform raportului prezentat de catre
comisia sesizata in fond, a fost propusa respingerea acestui proiect. In modul
respectiv, supun votului aceasta propunere. Cine este pentru respingerea
Proiectului nr.3536, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
53 de voturi “pro”. Impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 6.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
16 voturi “impotriva”. Deci cu aceste
rezultate, proiectul nr.3536 este respins.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Pentru stenograma, va rog o singura propozitie.
Imi pare rau ca a fost votat acest proiect. Eu, din numele fractiunii, ma
adresez Presedintelui Republicii Moldova sa nu promulge acest proiect si prin
aceasta o sa demonstreze, intr-adevar, ca avem grija ca sa cream o atmosfera sanatoasa
in tara.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog, putina liniste, nu uitati.
Valentina Cusnir.
Doamna Valentina Cusnir:
Vin cu un element de procedura, la ceea ce tine
de proiectul nr.4492, avem o scapare, zic eu, daca se poate pentru stenograma sa
revenim la denumire, fiindca denumirea contine si scutirea Serviciului
Hidrometeorologic de Stat, de compensarea pierderilor. Trebuie sa fie denumirea
legii, in cuvintele “si scutirea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de
compensarea pierderilor pentru constructia Statiei Meteorologice Chisinau, Statiei
Aerologice si complexului administrativ” sa fie substituite prin cuvintele “si
atribuirea terenului Serviciului Hidrometeorologic de Stat pentru constructia
Statiei Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si complexului
administrativ”.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Trebuie sa recunoastem, ca mai bine mai tirziu
decit nici odata. Aceasta remarca este relevanta, deci noi am trecut la lectura
a doua privind cuprinsul acestei legi si ne-a scapat din vedere insasi
denumirea, ca, o data ce nu s-a acceptat de catre plenul Parlamentului scutirea
propriu-zisa, aceasta trebuie sa dispara si din titlul acestei legi.
Deci, acest lucru ma impune sa revenim la
subiectul proiectului de Lege nr.4492, noi am votat in prima si a doua lectura si
supun votului anularea rezultatelor pentru lectura a doua, revenim si la titlul
acestei legi. Cine este pentru anularea rezultatelor votului in lectura a doua
a proiectului de Lege nr.4492? Vot unanim.
Stimati colegi,
Revenim la acest subiect, referitor la
articolul 3, am decis cum se propune cu maxima precizie titlul proiectului.
Proiectul de lege privind modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei
unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea
statului.
Doamna Valentina Cusnir:
Nr.668 din 23 noiembrie 1995 si atribuirea
terenului Serviciului Hidrometeorologic de Stat pentru constructia Statiei
Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si complexului administrativ.
Domnul Marian Lupu:
Asa, atribuirea.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, este vorba de atribuire.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Doamna Cusnir are dreptare, dar eu propun,
totusi, luind in considerare denumirea actuala, urmatorul titlu: “Cu privire la
aprobarea proiectului de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668-XII
din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri
destinate agriculturii ramine in proprietatea statului si excluderea terenurilor
din circuitul agricol” conform textului, ceea ce noi am hotarit. Si luam o
decizie de excludere a terenurilor de circuitul agricol pentru constructia Statiei
Meteorologice Chisinau, Statiei Aerologice si complexului administrativ.
Atunci, absolut corecta observatie si scoatem aceasta problema care am scos
articolul 3.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Cusnir,
Fiindca, de fapt, obiectul acestei legi nu
a fost atribuirea terenului ca proprietate a statiei propriu-zise, noi am
permis scoaterea din circuitul agricol, la conditiile nescutirii de plata
pentru acest lucru. Si imi pare ca ceea ce a propus domnul Todoroglo, ca dupa
23 noiembrie 1995 ar fi, intr-adevar, mai relevant. Excluderea terenurilor din
circuitul agricol pentru s.a.m.d.
Doamna Valentina Cusnir:
E binevenit.
Domnul Marian Lupu:
Formula aceasta e mai potrivita. Da?
Doamna Valentina Cusnir:
Credem, ca asa trebuie pusa la vot.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere particulara
pentru modificarea titlului legii propriu-zise in modul in care a fost evocat
de la microfonul nr.2. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele pentru lectura a doua.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
68 de voturi “pro”. Aceasta propunere este
acceptata.
Deci, in aceste conditii, supun votului
adoptarea proiectului de Lege nr.4492 in ansamblu in lectura a doua. Cine este
pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Cu aceste rezultate, proiectul de Lege nr.4492 este adoptat. Si eu cred ca deja
in ultima formula, in lectura a doua.
Va multumesc.
Inainte de a continua cu Ora intrebarilor si
interpelarilor pe ordinea de zi de astazi, tin sa mentionez ca, in perioada
anterioara sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-au sarbatorit ziua
de nastere unii din colegii nostri, domnul Nicolae Gutul si domnul Anatolie
Onceanu. Sa le dorim multa sanatate, succese si la multi ani.
Suntem la ora 12 si jumatate, continuam cu
ora intrebarilor si interpelarilor. Deci, pentru inceput, il invit la tribuna
centrala pe domnul Sergiu Sainciuc, viceministru al economiei si comertului,
pentru a oferi raspuns la intrebarea inaintata de doamna Valentina Buliga.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei si comertului:
Va multumesc.
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Ministerul Economiei si Comertului, la
indicatia Guvernului, a examinat interpelarea doamnei Valentina Buliga, deputat
in Parlament, presedintele Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si
familie, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 6 aprilie
curent, la care comunic urmatoarele.
Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu
privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar a fost promulgata de catre
Presedintele Republicii Moldova, dupa reexaminarea ei de catre Parlament in
luna februarie 2006, si a fost publicata in Monitorul Oficial la 3 martie
curent. In scopul neadmiterii tergiversarii implementarilor noilor niveluri de
salarizare, Guvernul a adoptat Hotarirea
nr.19 din 4 ianuarie 2006 privind majorarea salariilor angajatilor din sectorul
bugetar, prin care a fost dispusa majorarea de la 1 decembrie 2005 a salariilor
tuturor angajatilor din sectorul bugetar, cu exceptia functionarilor publici,
persoanelor cu functii de demnitate publica si militarilor pina la nivelul prevazut
in anexa nr.1 la legea mentionata, tinind cont de prevederile, totodata, ale
articolului 36 din lege.
De la 1 ianuarie 2006 au fost majorate cu
30 la suta salariile de functie pentru militari, efectivul de trupa si corpul
de comanda angajati in serviciul organelor apararii nationale, securitatii
statului si ordinii publice.
Astfel, pina la publicarea Legii nr.355 din
23 decembrie 2005, nu au fost recalculate doar salariile functionarilor publici
si ale persoanelor cu functie de demnitate publica. O data cu publicarea legii,
in conformitate cu prevederile articolului 40, Guvernul urmeaza, in termen de 6
luni, sa puna in concordanta cu legea actele sale normative. In prezent, sint
elaborate 8 proiecte de hotariri de Guvern, care reglementeaza conditiile de
salarizare pentru 98 la suta din angajatii bugetari, patru proiecte de hotariri
si anume.
Primul: cu privire la conditiile de
salarizare a personalului din unitatile bugetare in baza retelei tarifare unice
a fost aprobat de catre Guvern la 13 aprilie curent proiectul nr.381 si
cuprinde conditiile de salarizare pentru 140 de mii de angajati din sectorul
social.
Alte trei proiecte: privind salarizarea
functionarilor publici si persoanelor care efectueaza deservirea tehnica,
privind salarizarea militarilor, efectivului de trupa si corpului de comanda
angajati in serviciul organelor apararii nationale, securitatii statului si
ordinii publice si privind salarizarea personalului angajat in agricultura, au
fost prezentate Guvernului si in timpul apropiat vor fi examinate si aprobate.
Urmatoarele proiecte vor fi prezentate
Guvernului in modul stabilit, in urma definitivarii lor. In toate proiectele de
hotarire este prevazuta recalcularea salariilor conform noilor norme de
salarizare incepind cu 1 decembrie 2005.
Astfel, toti angajatii vor beneficia de conditii
de salarizare prevazute de Legea pentru anul 2006, indiferent de faptul cind
aceste hotariri vor fi publicate. Despre faptul ca Hotarirea Guvernului nr.19
din 4 ianuarie curent se realizeaza ne vorbesc si datele statistice privind
nivelul salariului mediu inregistrat in lunile ianuarie–februarie ale anului
curent.
Astfel, in invatamint, in
ianuarie–februarie 2006 fata de 2005, salariile au fost majorate cu 42,6%,
inclusiv pentru profesori – cu 46,3%. In invatamintul de cultura generala – in
medie cu 49%, pentru profesori – cu 52%. In sanatate si asistenta sociala – in
medie cu 27%, pentru medici – cu 25%. In alte activitati colective, sociale si
personale – cu 36%. In cultura, arta si sport salariile au fost majorate cu
34%.
Astfel, dupa publicarea noilor hotariri de
Guvern, care prevad toate conditiile de salarizare in baza Legii cu privire la
sistemul de salarizare in sistemul bugetar, va fi efectuata cea de a doua
recalculare a salariilor, pentru toti angajatii bugetari cu incepere de la 1
decembrie 2005.
Va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule ministru.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Sainciuc,
Vreau sa va multumesc pentru raspunsul
destul de competent si profesionist. Dar vreau sa va spun ca toate intilnirile
pe care le-am avut in teritoriu, dupa intrarea in vigoare atit a hotaririi
Guvernului, cit si a legii, prea putina bucurie a adus aceasta lege cetatenilor
nostri angajati in sfera bugetara.
Mai mult decit atit, acei 70 de mii de cetateni,
practic personal tehnic angajati in institutiile medico-sanitare finantate de
la buget, in institutiile de invatamint, care au salariul de 384 de lei, sint
foarte descurajati si nemultumiti de aceasta lege a noastra. Cred ca trebuie sa
tinem cont de discutia in plenul Parlamentului ca, o data cu veniturile sau cu
revederea Legii bugetului de stat la 1 iunie 2005-2006, sa ne gindim ce putem
face pentru a imbunatati situatia materiala a celor care astazi au acest
salariu despre care eu v-am spus.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Domnule ministru, luati loc.
La tribuna centrala se invita Ion
Coropcean, viceministru al apararii, pentru a da raspuns doamnei deputat
Valentina Golban.
Poftim, domnule ministru.
Domnul Ion Coropcean – viceministru al apararii:
Va multumesc.
Stimata doamna presedinte,
Stimati domnilor deputati,
Ministerul Apararii a examinat interpelarea
doamnei deputat Golban referitoare la protectia sociala a doamnei Ecaterina
Pantea, militara a Armatei Nationale, vaduva, si va informez ca am intreprins intreg
complexul de masuri ce tine de asigurarea protectiei sociale in conformitate cu
legislatia in vigoare. Dumneaei a primit tot ce i se cuvine atit la nivel
financiar, cit si la nivelul celorlalte aspecte legislative si vom avea in
vedere ca aceasta familie si pe viitor, acordindu-i ajutor din partea
Ministerului Apararii in conformitate cu capacitatile si cu potentialul nostru.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Domnule Coropcean,
Eu va multumesc personal si, probabil, din
partea petitionarei. Desi dumneavoastra ati apelat aici in termeni asa, nu prea
clari: “cu tot ce-i posibil”. Eu am intrebat tinind cont de articolul 16 din
Legea cu privire la statutul militarilor, unde se spune cu claritate ca
membrilor familiilor militarilor decedati in urma schilodirii, ranirii si in
continuare conform textului, li se pastreaza dreptul la spatiu locativ sau la
compensarea baneasca pentru procurarea sau constructia spatiului locativ,
indiferent de termenul serviciului militar.
Si interpelarea mea era ca as fi vrut sa stiu
cum se va rezolva problema acestei vaduve, al carei sot a decedat in timpul
serviciului militar, concret, cu privire la asigurarea cu spatiul locativ sau prin
plata unei compensatii banesti pentru procurarea acesteia.
Domnul Ion Coropcean:
Deci, raspunsul este urmatorul. Dumneaei
este la noi angajata a Armatei Nationale, este militar pe contract. Satisface
serviciul in unitatea militara si, conform legislatiei, acordarea spatiului
locativ se efectueaza la locul satisfacerii serviciului militar si dumneaei,
din contul Ministerului Apararii, la locul satisfacerii serviciului este
asigurata cu spatiu locativ, are apartament, care indestuleaza pe deplin toate
conditiile conform legislatiei. Dumneaei are apartament, ea nu este neasigurata
cu spatiu locativ, Ministerul Apararii i-a acordat spatiu locativ.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc.
Daca imi permiteti, numai o intrebare,
pentru a ma clarifica si eu, si atit ca sa fiu competenta sa-i raspund petitionarei.
Este asigurata cu spatiu atit cit este angajata la dumneavoastra, adica are un
apartament de serviciu sau in situatia in care va pleca din serviciu de la
dumneavoastra, care va fi soarta ei?
Domnul Ion Coropcean:
Nu, va asigur ca dumneaei va detine acest
apartament, va detine acest apartament tot timpul.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnul ministru.
La tribuna centrala se invita domnul Boris
Golovin, viceministru al sanatatii si protectiei sociale, pentru a da raspuns
doamnei deputat Valentina Cusnir.
Domnul Boris Golovin – viceministru al Sanatatii si Protectiei Sociale:
Multstimata doamna presedinte,
Onorata asistenta,
Stimata doamna Valentina Cusnir,
Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale
a examinat interpelarea dumneavoastra, expusa in cadrul sedintei in plen a
Parlamentului din 6 aprilie curent si, conform competentei sale functionale, va
comunicam.
In conformitate cu actele normative si
legislative in vigoare, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale efectueaza
examenul medical al recrutilor in cadrul comisiilor medico-militare raionale si
municipale, in a caror componenta sint inclusi medicii specialisti de profil
din cadrul institutiilor medico-sanitare publice respective.
Pe parcursul anului 2003, au fost examinati,
in cadrul comisiilor medico-militare raionale si municipale, 31 de mii de
tineri, in 2004–35 de mii de tineri, in 2005–39 de mii de tineri. Din numarul
total al tinerilor examinati in anul 2003 au fost considerati apti pentru
serviciu 74%, in anul 2004–76% si in anul 2005–79 %. In urma examinarii
structurii morbiditatii in rindul tinerilor, care trec comisia medicala pentru incorporare,
s-a constatat ca cele mai frecvente maladii inregistrate la tineri sint bolile
endocrine, tulburarile mintale si de comportament, boli ale aparatului
digestiv, genital-urinar circulator, bolile ochilor si anexelor sale.
Referitor la masurile intreprinse intru
asigurarea asistentei medicale tinerilor pentru incorporare va informam ca, in
conformitate cu actele normative si legislative in vigoare, tinerii au acces la
asistenta medicala necesara in cadrul institutiilor medico-sanitare publice de
diferit nivel in volumul stabilit de programul unic al asigurarii obligatorii
de asistenta medicala. Efectuarea examenului medical al recrutilor neincadrati in
sistemul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, planificati pentru incorporare
si volumul de asistenta medicala pentru tinerii asigurati, ce depaseste volumul
de asistenta medicala prevazuta in programul unic, conform legislatiei in
vigoare, se finanteaza din contul bugetului local.
Pe parcursul ultimilor ani, in cadrul
activitatii comisiei medico-militare teritoriale s-au inregistrat un sir de
probleme ce tin de calitatea examinarii recrutilor, in special a recrutilor neincadrati
in sistemul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, planificati pentru incorporare,
cauzate de lipsa sau finantare insuficienta din partea administratiei publice
locale la compartimentul dat, fiind imposibila efectuarea unor investigatii
suplimentare necesare pentru precizarea diagnosticului, efectuarea masurilor de
tratament necesar.
In scopul ameliorarii situatiei privind
calitatea lucrului de expertiza medico-militara a recrutilor planificati pentru
incorporarea in Fortele Armate a Republicii Moldova, in luna martie a fost
organizata de catre Ministerul Apararii o sedinta organizatorico-metodica, la
care au participat presedintii comisiilor medico-militare raionale si
municipale, conducatorii institutiilor medico-sanitare publice.
In cadrul conferentei au fost discutate
problemele inregistrate in cadrul expertizarii, cazurile retrocedarii tinerilor
din cadrul celor incorporati pe motive de erori de diagnostic. Concomitent, in
scopul ameliorarii reale a starii de lucruri, Ministerul Sanatatii si Protectiei
Sociale a organizat, de comun cu Ministerul Apararii, pe 14 aprilie curent o sedinta
comuna de lucru, in cadrul careia s-au examinat minutios probleme ce tin de
organizarea examinarii si tratamentului tinerilor recruti, cu trasarea masurilor
ce se impun intru ameliorarea situatiei si anume.
Organizarea activitatii comisiilor
medico-militare nu in birourile de lucru ale medicilor specialisti, dar in incaperi
separate, in care se vor examina numai recrutii. In scopul finantarii investigatiilor
serviciilor medicale necesare recrutilor neasigurati, s-a propus de instituit
un buget central in cadrul Ministerului Apararii. De recomandat conducatorilor
institutiilor medico-sanitare municipale si raionale de a include in state functia
de medic internist pentru adolescenti.
Va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule ministru,
Multumesc foarte mult, pentru raspunsul
foarte amplu si tin sa multumesc Guvernului in intregime, ca a reactionat
foarte clar la interpelarea mea. Facind-o atunci, nu mi-am dat seama ca este o
situatie atit de grava si am luat doar partea ce tine de pina la inrolare. Dar tin
sa multumesc, Ministerului Apararii si Ministerului Afacerilor Interne, si
Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, care mi-au dat un raspuns foarte
clar si amplu.
Si situatia este cu mult mai grava decit
mi-o inchipuiam eu. Preconizati o sedinta comuna de lucru cu Ministerul Apararii
si eu as vrea sa va cer sa ma invitati la aceasta sedinta de lucru si, tinind
seama de gravitatea acestei situatii, caci multi tineri sint inrolati in armata
deja cu boli preexistente inainte de inrolare. As vrea, in calitatea mea de
legiuitor, sa vin si eu cu tot ce e posibil, pentru a ameliora aceasta situatie.
Deci, astept invitatia dumneavoastra la acea sedinta.
Domnul Boris
Golovin:
Doamna deputat,
Noi am avut deja, sedinta pe data de 14
aprilie, la urmatoarea sedinta veti primi invitatie din partea noastra.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc foarte mult.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Va multumim.
In continuare intrebari si interpelari catre
Guvern. Sint? Nu sint?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Doamna presedinte,
Multumesc.
O interpelare catre Procuratura Generala,
domnului Valeriu Balaban si catre Consiliul Superior al Magistraturii, doamnei
Valeria Sterbet. Rog sa fiu informata, daca exista cazuri si care sint ele, de
intentare a dosarelor penale presedintilor judecatoriilor orasului Chisinau,
pentru falsificarea dosarelor penale. Raspunsul il solicit in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Dupa cum s-a comunicat public, urmeaza, ca,
in doua zile, o delegatie speciala din Republica Moldova sa mearga la
Ierusalim, pentru a aduce lumina de la mormintul Mintuitorului, pentru noaptea
de Paste, simbata spre duminica cu o cursa speciala aviatica.
Interpelarea mea la acest subiect este
adresata domnului Vizant, Directia aviatiei civile a Republicii Moldova. As
vrea sa stiu, daca nava aeriana apartine statului sau unei companii private,
daca au fost obtinute toate aprobarile pentru coridorul de zbor din partea tarilor
care vor fi survolate.
Care sint fondurile din care va fi platita
aceasta cursa? In cazul in care nu sint fonduri bisericesti, pentru ca am inteles
ca delegatia va fi condusa de Mitropolitul Vladimir Cantarean al Chisinaului si
al intregii Moldove. Vreau sa stiu daca a platit Biserica integral costurile
acestei deplasari, iar in cazul in care sint cheltuiti macar un leu de la
bugetul de stat sau din fondurile aviatiei noastre civile, vreau sa stiu daca
alte culte care oficiaza sau sarbatoresc sfintele Pasti, cu aceeasi ocazie,
printre care Mitropolia Basarabiei, Biserica Ortodoxa Rusa de rit vechi, alte
culte, au fost invitate sa faca parte din aceasta delegatie, a carei deplasare
este finantata din fonduri bugetare. Aceasta a fost prima mea interpelare.
A doua interpelare este adresata mai multor
structuri, concomitent pentru raspuns coordonat. Este vorba de Ministerul de
Finante, este vorba de Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor de pe linga
Guvernul Republicii Moldova, de Inspectoratul Fiscal si Guvern in general.
Acesta vizeaza o prevedere a Legii despre culte actualmente in vigoare, care
spune ca, activitatea economico-financiara a cultelor religioase recunoscute de
stat este supusa controlului din partea statului.
As vrea sa am din partea acestor structuri
rezultatele controalelor pe ultimii
5 ani de zile a activitatii economico-financiare, destul de ample. E vorba de
circuite de milioane, zeci si chiar sute de milioane de lei pentru aceasta
perioada a bisericii Ortodoxe din Moldova, Mitropolia Chisinaului si a intregii
Moldove. Si asupra eventualelor neregularitati, care ar fi fost depistate. In
cazul in care asemenea controale la care obliga legea nu ar fi fost efectuate,
rog sa mi se indice cauzele evitarii controalelor in cauza.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ñïàñèáî, ãîñïîæà ïðåäñåäàòåëü.
Äâå íåäåëè íàçàä ïàðëàìåíòñêàÿ Êîìèññèÿ ïî ïóáëè÷íîìó óïðàâëåíèþ, ýêîëîãèè è ðàçâèòèþ
òåððèòîðèé ïðîâåëà ñëóøàíèå ïî âîïðîñó îáåñïå÷åíèÿ íàñåëåííûõ ïóíêòîâ
ðåñïóáëèêè ïèòüåâîé âîäîé, ãäå
ðàññìàòðèâàëñÿ òàêæå âîïðîñ çàïóñêà âîäîâîäà Ñîðîêè–Áåëüöû.
Ó÷èòûâàÿ óíèêàëüíîñòü ýòîãî îáúåêòà è
ïåðñïåêòèâó îáåñïå÷åíèÿ ïèòüåâîé âîäîé ñåâåðíîãî ðåãèîíà ðåñïóáëèêè çà ñ÷åò çàïóñêà äàííîãî âîäîâîäà, áûëî ïðèíÿòî
ðåøåíèå î ïðîâåäåíèè ïàðëàìåíòñêèõ
ñëóøàíèé ïî âîïðîñó çàïóñêà â äåéñòâèå ýòîãî îáúåêòà. Îäíàêî â íàñòîÿùåå âðåìÿ
íà ïðåäïðèÿòèè ñëîæèëàñü êðèòè÷åñêàÿ ñèòóàöèÿ â ñâÿçè ñ òðåìÿ ïðîáëåìàìè,
êîòîðûå êàñàþòñÿ ëè÷íûõ ïðàâ ãðàæäàí. Ýòî ïðîáëåìà âûïëàòû çàäîëæåííîñòè ïî
çàðàáîòíîé ïëàòå, êîòîðàÿ íà
ñåãîäíÿøíèé äåíü ñîñòàâëÿåò îêîëî îäíîãî ìèëëèîíà ëååâ, ïðîáëåìà çàäîëæåííîñòè
Ñîöèàëüíîìó ôîíäó (îêîëî 400 òûñ.
ëååâ) è îïëàòû ïîëèñîâ ìåäèöèíñêîãî ñòðàõîâàíèÿ.
Êîëëåêòèâ ïðåäïðèÿòèÿ, ýòî 62 ÷åëîâåêà,
ãîòîâ îáúÿâèòü ãîëîäîâêó â çíàê ïðîòåñòà è ïðåêðàòèòü îõðàíó îáúåêòà, î ÷åì áûëî
èçâåùåíî Ïðàâèòåëüñòâî. Ïðîøó Ïðåìüåð-ìèíèñòðà, ãîñïîäèíà Âàñèëèÿ Òàðëåâà,
óñêîðèòü ðåøåíèå âîïðîñà ïî âûïëàòå çàäîëæåííîñòè ïî çàðàáîòíîé ïëàòå, ïî âçíîñàì â Ñîöèàëüíûé ôîíä è âçíîñàì â Ôîíä ìåäèöèíñêîãî ñòðàõîâàíèÿ.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
In primul rind, as vrea sa-i aduc aminte
domnului Balaban si doamnei ministru Iftodi despre faptul ca am avut o
interpelare la care nu mai am raspuns. Referitor la declaratiile domnului
Climenco si consider ca este corect ca totusi sa tina cont de faptul ca
Parlamentul ramine o institutie centrala a Republicii Moldova.
A doua interpelare o readresez domnului Plesca,
ministru al apararii, care mi-a raspuns, in opinia mea, intr-o maniera
neadecvata, afirmind ca soldatii care lucreaza, muncesc la complexul acesta al
Gloriei s.a.m.d., sint implicati pentru educatie patriotica. In opinia mea, ei
sint, aceasta este o munca de corectie. La urma urmei, domnul Petrenco cu comsomolistii
poate lucra acolo pentru educatie patriotica sau membrii organizatiei obstesti
a domnului Gutul poate sa lucreze pentru educatie patriotica. Si din acest
considerent il invit pe domnul Plesca pentru explicatii suplimentare in plenul
Parlamentului.
La fel, in acelasi context de la Serviciul Vamal
vreau o informatie referitoare la data intrarii in Republica Moldova a
granitului respectiv din cauza ca, conform unor informatii in momentul in care
Parlamentul discuta aprins scutirea de taxe de import, acest granit era, bine,
mersi, undeva in Transnistria.
Multumesc mult.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Mihail Mocan:
Ñîöèàëüíàÿ çàùèòà âåòåðàíîâ âîéíû ÿâëÿåòñÿ
ïðèîðèòåòîì ãîñóäàðñòâåííîé ïîëèòèêè. Óæå òðè ãîäà äåéñòâóåò Öåíòð ðåàáèëèòàöèè âåòåðàíîâ âîéíû ïðè ïðîòåçíîì çàâîäå. Ïðîøó îòâåòèòü ãîñïîäèíà Îàçà, øåôà-ìåíåäæåðà,
êàêîâ ðåçóëüòàò, ñêîëüêî âåòåðàíîâ îáñëóæèëîñü, îçäîðîâèëîñü, êàêîâû
ïåðñïåêòèâû â ïëàíå ñîçäàíèÿ
óñëîâèé äëÿ äîñòîéíîé ðåàáèëèòàöèè âåòåðàíîâ? Îòâåòèòü ïðîøó çäåñü, â çàëå.
Ñïàñèáî.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Interpelarea mea este adresata Guvernului. In
rezultatul examinarii situatiei in multe sate din Republica Moldova, odata cu
implementarea Hotaririi Guvernului nr. 128 din 6 februarie 2006, prin aceasta
hotarire de Guvern au fost aprobate cerintele tehnice fata de incaperile si
obiectivele in care se pastreaza substante narcotice, psihotrope si/sau
precursori. Sub incidenta acestei hotariri cad practic toate centrele de sanatate,
oficiile medicilor de familie, centrele medicilor de familie si farmaciile satesti
in care astazi circula legal aceste preparate sus-numite.
Totodata, prin hotarirea nominalizata sint
impuse niste cerinte destul de dure si drastice, care in momentul de fata nu
pot fi realizate de catre aceste structuri. De aceea, solicit Guvernului sa-mi
prezinte argumentele privind aplicarea acestor cerinte atit de dure
structurilor mentionate. Cine din specialistii Ministerului Sanatatii si Protectiei
Sociale ai Comitetului de Control Asupra Drogurilor au participat la elaborarea
acestui document?
Si, totodata, cred ca ar fi normal sa fie
reexaminata aceasta hotarire, deoarece, in acest context, este, practic, lezat
dreptul oficiilor medicilor de familie, Centrul de Sanatate sa aiba, pur si
simplu, niste preparate psihotrope, un simplu dimedrol, pentru a presta
serviciul de urgenta in caz de necesitate.
Aceasta hotarire trebuie reexaminata. De
aceea, vreau sa spun ca nu contestez necesitatea asigurarii securitatii circulatiei
legale a preparatelor stupefiante, adica narcotice, dar ceea ce tine de
psihotrope, este necesara aprobarea unor cerinte minime care ar permite acestor
institutii sa acorde ajutorul necesar in caz de necesitate pacientilor, pentru
a nu parcurge kilometri in plus pentru a primi un dimedrol sau un novo-passit.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Adresez interpelarea mea domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev. In cadrul unei vizite de lucru la Soroca, am
constatat ca Intreprinderea Interraionala de Stat “Acva-nord”, precum si angajatii
acestei institutii se confrunta cu probleme grave pe parcursul a trei ani de
zile. Din actele care mi-au fost prezentate, am constatat ca activitatea
acestei intreprinderi a fost sistata din motivul ca Guvernul nu si-a onorat
angajamentele, care rezulta din propriile hotariri si dispozitii. In acest
sens, au fost emise zeci de ordonante ale Guvernului catre Ministerul de Finante,
catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala, catre primariile orasului Balti si
Soroca, consiliului raional Soroca. Dar pina la moment nu s-a intreprins nici o
actiune pentru ameliorarea situatiei deplorabile existente.
Prezinta mare ingrijorare situatia celor
aproape 100 de angajati, care sint revoltati ca au fost lipsiti de unica sursa
de existenta, fiind concediati fortat, care sint revoltati ca, mai bine de un
an de zile, nu si-au ridicat salariile, nu beneficiaza de polita de asigurare si
nu au certitudinea zilei de miine.
Urmare a celor relatate, va solicit,
domnule Prim-ministru, sa ma informati cu privire la actiunile concrete care ar
asigura realizarea neintirziata a hotaririlor Guvernului nr.619 din 16 august
1994, nr.1184 din 2 noiembrie 2004, nr.1280 din 19 noiembrie 2004, a Dispozitiei
Guvernului nr.81-d din 15 august 2005 privind repunerea in functiune a
apeductului Soroca–Balti, care constituie un obiect strategic in aprovizionarea
cu apa potabila a localitatilor din nordul republicii. Precum si termenele
concrete de lichidare a restantelor la salariu ale angajatilor de la aceasta intreprindere.
Solicit raspunsul in plenul Parlamentului.
Si a doua interpelare pe care o adresez la
fel domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, vizeaza situatia bibliotecarilor din scoli,
din sistemul de invatamint. In conformitate cu Legea cu privire la sistemul de
salarizare in sectorul bugetar din
23 decembrie 2005, a fost aprobat Regulamentul cu privire la atestarea cadrelor
bibliotecare, aprobat de catre Ministerul Culturii si Turismului si coordonat
cu Ministerul Economiei si Comertului.
Desi articolul 4 din acest Regulament
prevede expres, citez: “Atestarea cadrelor bibliotecare este realizata de catre
Ministerul Culturii si Turismului de comun acord cu ministerele de resort, cu
alte autoritati publice centrale care au in subordine biblioteci”. Pina astazi
Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului n-a stabilit nici un mecanism
clar privind atestarea cadrelor bibliotecare din institutiile de invatamint din
tara, n-a delegat pina in momentul de fata reprezentanti in comisiile de
atestare raionale, municipale, precum si in Comisia republicana de atestare,
fapt ce tergiverseaza, riscind chiar sa pericliteze procesul de atestare a
bibliotecarilor din institutiile de invatamint in anul curent si, deci,
posibilitatea de majorare a salariilor, care in prezent constituie o suma
derizorie de 520 pentru bibliotecarii cu studii superioare si doar 468 de lei
pentru bibliotecarii cu studii medii de specialitate.
Avind in vedere ca Regulamentul de atestare
a cadrelor bibliotecare a fost solicitat de ani de zile si tinind cont de situatia
incerta privind atestarea bibliotecarilor care activeaza in domeniul invatamintului,
precum si in bibliotecile din subordinea altor ministere decit Ministerul
Culturii si Turismului, si a altor autoritati publice centrale, solicit
domnului Prim-ministru masuri neintirziate pentru a elimina disfunctiile
existente in momentul de fata privind procesul de atestare a cadrelor
bibliotecare, astfel incit orice bibliotecar, indiferent in subordinea carui
minister ori altei autoritati publice centrale s-ar afla institutia in care
activeaza, sa i se asigure posibilitate de a depune cerere, prin care solicita
conferirea gradului de calificare chiar in anul curent. Raspunsul la
interpelare il astept in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4 in continuare, fiindca,
dupa cite am inteles, se dau numai cite doua intrebari.
Domnul Dumitru Diacov:
Nu demult am fost in raionul Cantemir si
locuitorii satului Lingura s-au adresat cu o rugaminte de a-i ajuta ca sa
lichideze o problema foarte grava pentru sat si anume: alunecarile de pamint
care afecteaza acest sat de mai multi ani de zile si care, intr-adevar, creeaza
probleme atit pentru activitatea economica, cit si pentru sat.
De aceea, solicit Guvernului o informatie
cu privire la masurile pe care are de gind sa le ia ca sa rezolve aceasta
problema, sa sprijine consatenii sau satul Lingura in lichidarea acestei
probleme si sa informeze atit primaria, cit si fractiunea parlamentara.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul nr.5, mi se pare ca
dumneavoastra, domnule Cubreacov.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimata doamna presedinte,
Interventia mea tine de situatia din aceasta
sala, de sedinta noastra de astazi si, intr-un fel, de procedura, dar si de
respectarea legislatiei. Sint nevoit, constrins de aceasta situatie sa adresez
o interpelare Consiliului Coordonator al Audiovizualului si conducerii
Parlamentului, pentru ca am fost sesizat, nu anonim, de colaboratorii fractiunii
noastre de aici, din Parlament, de consilierii si secretara care au urmarit sedinta,
transmisiunea in direct la postul national de televiziune, retransmis de
Compania SUN TV, si, in momentul in care astazi am inceput dezbaterea pe
marginea initiativei unor deputati ai P.P.C.D., ce tine de Legea cu privire la
petitionare, transmisiunea in direct a disparut, reaparind, fiind reluata, dupa
interventia domnului Diacov, dupa incheierea dezbaterii pe marginea acestui
proiect de lege. Este un caz fara precedent.
Din momentul in care Parlamentul a decis,
prin lege, retransmisia in direct a sedintelor plenare ale Parlamentului, nu
cred ca este un accident. Vreau sa stiu, daca acelasi lucru s-a intimplat in
cazul retransmisiei pe calea undelor radioterestre, daca este un sabotaj din
partea SUN TV-ului si daca alti distribuitori prin cablu au suspendat, de
asemenea, transmisiunea in direct, oricum ei sint obligati, prin lege, sa
includa obligatoriu un pachet, retransmiterea intregii emisii a posturilor nationale
de radio si televiziune.
Astept raspuns in sedinta urmatoare a
Parlamentului din partea Consiliului Coordonator al Audiovizualului de la
tribuna centrala a legislativului nostru.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Intrebare sau ce este?
Doamna Eva Gudumac:
O mica precizare.
Doamna Maria Postoico:
Nu, apoi intrebare sa fie, fiindca sintem
la ora intrebarilor si interpelarilor.
Doamna Eva Gudumac:
Bine.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc.
Eu am un anunt pentru fractiunea majoritara.
La 13 si 15 se convoaca sedinta fractiunii, in 300.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Fiindca mai avem un subiect pe ordinea de
zi, se anunta intrerupere pina la orele 13.30, apoi revenim in sala pentru a
continua discutia la subiectul dat. Declaratia, exact, da.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog sa va ocupati locurile. Deci, dupa cum
am convenit, reluam sedinta plenului Parlamentului la aceasta ora. Rog, domnule
Stati, sa ne informati vizavi de situatia privind lucrul asupra textului
declaratiei convenite.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Noi am convenit, noi am lucrat in grupul
ad-hoc.
Domnul Marian Lupu:
Rog putina liniste.
Domnul Sergiu Stati:
Noi am lucrat in grupul ad-hoc, deci am
ticluit un text. Dar, intre timp, au intervenit niste modificari, deci,
inclusiv, a aparut decizia, ordonanta domnului Oniscenco din data de ieri
seara. Adica, sint niste circumstante noi care, sincer vorbind, nici n-am reusit
sa le discut cu colegii mei din grup. Si, in acelasi timp, tinind cont de discutiile
din cadrul fractiunii, care au avut loc acum, propun, domnule Presedinte, daca
acceptati, si rog colegii din alte fractiuni sa accepte sa luam o pauza pe putin
timp, poate pina miine, sa vedem care vor fi posibilitatile. Sa ne intrunim
pentru a mai lucra asupra acestui text.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Rog sa luati loc, domnule Stati.
Stimati colegi,
In aceste circumstante cind au aparut noii
informatii, informatii aditionale, care direct sau indirect oricum influenteaza
situatia in general, cit si exprimarea pozitiei Parlamentului tarii vizavi de
acest subiect. Ori eu consider ca acest document, sint de acord cu colegul meu
domnul Stati, trebuie sa vina cu reflectie de maxima precizie, tinindu-se cont
de conditionalitatile la ora, acum. As propune sa ne luam o pauza suplimentara
pentru definitivarea acestui proiect, functie de aceste ultime circumstante
care si-au facut aparitia si sa revenim la acest subiect miine.
O sa revin la punerea la vot a Programului
de activitate a plenului Parlamentului, in primul rind pentru a oferi
colegilor, care s-au subscris la acest grup, timpul necesar astazi ca sa
lucreze in definitiv acest text al declaratiei. Si il vom da citirii miine in
cadrul sedintei pe care o vom vota ulterior. Dar nu inainte sa ofer cuvintul
celor care doresc sa ia cuvint.
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
De fapt, domnule Stati, nu stiu ce s-a intimplat
in timp de 15 minute, mi se pare putin neserios. Am decis, acum 15 minute totul
era in ordine, nu? Textul. Sedinta fractiunii este un lucru important, sedinta
fractiunii dumneavoastra. Dar am vrea sa stim care sint acele noi circumstante,
daca ne dati si noua un semnal. La ce se refera acele noi circumstante?
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog. Intrebarea a fost una relevanta.
Neaparat, domnule Stati.
Microfonul nr.3.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Deci, am mentionat, poate nu a fost foarte
explicit, deci intre timp am primit un exemplar al unei ordonante a domnului
Oniscenco, care a fost remisa ieri catre toate autoritatile Federatiei Ruse
privind circulatia vinurilor si divinurilor pe teritoriul moldovenesc si pe
teritoriul Federatiei Ruse. Si tinind cont, de fapt, de spiritul constructiv al
discutiilor din cadrul fractiunii, s-a sugerat ideea ca sa aminam, intr-adevar,
sa luam o pauza, ca sa putem, in cadrul grupului ad-hoc, sa examinam acest
document pentru a interveni, poate, cu niste amanunte respectiv.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Ivan Calin:
Domnule Presedinte si stimati colegi,
Dupa cite am inteles dimineata, noi am
format un grup ad-hoc pentru a pregati proiectul acestui text de declaratie cu
privire la declaratia Dumei de Stat din Moscova.
Domnul Marian Lupu:
Da, asa este.
Domnul Ivan Calin:
Asa este. Deci, eu propun si doresc sa
amintesc membrilor acestui grup ad-hoc sa fie punct la punct raspuns la declaratia
Dumei de Stat. Sa ne punem pe masa declaratia Dumei de Stat si sa incercam sa
ne exprimam raspunsul nostru la aceasta declaratie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Daca ma ati fi ascultat pe mine dimineata,
nu era sa ajungem la situatia aceasta la care am ajuns acum. Noi mai demult, inainte
de Anul Nou, am propus ca sa formam un grup sau o comisie speciala care sa se
ocupe de problematica transnistreana. Am lansat aceasta initiativa, care nu a
fost auzita de nimeni.
Acum doua saptamini eu am propus sa fie
creata o comisie speciala care sa se ocupe de problemele aparute in comertul
exterior al Republicii Moldova si am spus: “Nu numai cu vinul, si nu numai cu
Federatia Rusa. Din pacate, si cu Ucraina, si cu alte chestiuni”. Si atunci
Parlamentul nu era sa se transforme intr-o echipa de pompieri. Acolo, undeva,
se aprinde, Parlamentul iese cu declaratie fierbinte. Si dupa aceasta, a doua
zi, ne pare rau ca am facut declaratia cutare, fiindca ea nu a fost bine gindita
sau nu a luat in considerare niste circumstante.
De aceea, eu propun ca, intr-adevar, noi sa
nu ne transformam intr-o echipa de pompieri. Noi nu trebuie sa reactionam la
fiecare musca sau la fiecare declaratie aprinsa a unui politician sau a unui
deputat din alta tara s.a.m.d. Noi trebuie sa analizam situatia, Parlamentul
trebuie sa fie competent de ceea ce se intimpla in Transnistria, de ceea ce se intimpla
in Moscova, de ceea ce se intimpla in comertul exterior sau in sprijinirea
exportului moldovenesc. Si atunci Parlamentul, daca face o declaratie, sa fie o
declaratie argumentata, gindita si sa contribuie la schimbarea lucrurilor spre
bine, dar nu sa facem declaratii de dragul declaratiilor.
Domnul Marian Lupu:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
In replica la cele spuse de colegul nostru
domnul Sergiu Stati. Nu cred ca documentul emis de domnul Oniscenco poate servi
in calitate de motiv pentru a suspenda adoptarea unei declaratii a
Parlamentului nostru. Mai degraba, ar putea fi tratat ca un pretext, fiindca
aceasta directiva a lui este elaborata in aceleasi formulari, aceiasi termeni
duri cu referire la exporturile noastre pe piata Federatiei Ruse. Nu este nici
o doza de tratament atenuant. Din contra, sintem la fel de dur si drastic
catalogati, ca exortam productie vinicola de calitate proasta si Rusia este
nevoita sa-si apere consumatorii, piata.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimati colegi,
De principiu, nu as fi de acord cu faptul ca
nu trebuie sa reactionam. Daca am face un studiu comparativ privind activitatea
Parlamentului nostru si a altor parlamente nationale vom vedea ca Parlamentul
Republicii Moldova este cumva codas in ceea ce priveste adoptarea de declaratii,
care sint reactii politice promte la evolutii concrete.
Parlamentul european adopta mai multe
declaratii pe saptamina. Ma refer la Parlamentul european. Duma de Stat a
adoptat deja o declaratie, a reactionat, considera ei, adecvat din punctul lor
de vedere, tinind cont de interesele pe care le au legitime, sau nu a reactionat
la aceasta situatie.
Si daca Duma de Stat, consider eu, domnule
Diacov, este indreptatita sa reactioneze, Parlamentul Republicii Moldova, ca o
institutie care concentreaza suveranitatea acestui stat, nu ar fi indreptatit sa
reactioneze? De ce nu? Dimpotriva, este obligat, este obligatie. Am convenit
colegial dimineata ca elaboram un text. Putem sa ne mai luam o pauza, sa lucram
pina seara, sa slefuim acest text, sa-l aducem in conformitate, cum spune
colegul nostru Stati, cu noile evolutii.
Dar tocmai unul dintre scopurile pe care le
urmareste aceasta declaratie este sa determinam evolutii pozitive pentru solutionarea
problemei aparute intre cele doua state pe plan comercial.
De aceea, propunerea mea este sa luam o
pauza, daca este necesar, si convenim sa nu ne convocam de prea multe ori. Si
tot astazi, pina in seara, sa adoptam aceasta declaratie. Eu m-as bucura daca
ar veni si colegii din “Alianta «Moldova Noastra»”, daca s-ar alatura. Nu cred
ca aceasta plecare a dumnealor din sala astazi, dupa ce s-a anuntat ca va fi o
declaratie, poate fi interpretata ca o eschivare de la asumarea unui gest
politic transant intr-o problema grava pentru noi. M-as bucura sa fie votata
consensual, in unanimitate.
Propun o pauza si sa lucram. Daca trebuie,
consolidam acest grup al nostru, convocam reprezentantii Guvernului,
Ministerului de Externe si Integrarii Europene, domnul Prim-ministru, oricine
este nevoie, reprezentantii Presedintiei, ai ambasadei Federatiei Ruse.
Domnul Marian Lupu:
De acord. De fapt, imediat anterior aceasta
si a fost propunerea domnului Stati, doar cu o singura diferenta, ca la acest
subiect sa revenim miine, la 10.00 ca de obicei. Sa lasam grupul astazi pina
seara sa munceasca, sa slefuiasca, sa vada absolut totul si miine, la ora 10.00
ne convocam doar pentru aceasta declaratie. Deci, iata si unica diferenta.
Si, apropo, eu, stimati colegi, atrag atentia
dumneavoastra ca ar fi cazul, totusi, sa dam dovada de un respect pentru domnul
Stati, fiindca dumnealui a fost acel care a abordat acest subiect astazi, la inceputul
sedintei in plen. Deci, putem sa consideram ca a fost autorul, initiatorul, daca
doriti. Si din momentul din care persoana care a initiat acest lucru solicita
nu anularea si nici macar nu putem sa numim aminarea, decit o pauza pentru slefuirea
acestui document, cred ca ar fi cazul sa mergem in intimpinare.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu, ca deputat, sint foarte indignata ca
orice informatie vine doar la unii deputati sau nu stiu la cine si noi trebuie
sa asteptam pina miine. De ce nu avem noi, toti deputatii, acea informatie si sa
ne pregatim si noi, sa nu asteptam pina miine ca sa venim sa ni se citeasca
aici, doar in Parlament.
Solicit ca toata informatia ce tine de
exportul vinurilor in Rusia sa fie difuzata deputatilor. Si sa cunoasca aceasta
intrebare nu de prin unghere si nu de prin presa, dar s-o cunoasca asa cum este
si fiecare sa se poata expune asupra acestui subiect.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu, domnule Presedinte, as sustine
propunerea ca aceasta sedinta sa aiba loc, totusi, miine, sa fie pregatit un
text normal. Fiindca ceea ce-am vazut acolo, am incercat sa vedem, este despre
tot ce se intimpla in Rusia si tot ce vorbesc despre vinurile moldovenesti, dar
noi trebuie sa dam raspuns concret la declaratia Dumei de Stat. De aceea, eu va
spun sincer, noi nu sintem gata sa votam asa o declaratie, in care se vorbeste
tot absolut, cu exceptia acestei declaratii.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Noi am accepta ca aceasta declaratie sa fie
transferata pentru discutiile de miine. Dar as vrea sa revin la propunerea
domnului Braghis, totusi daca e pe miine, sa incercam sa audiem si acel raport
sau o informatie a delegatiei care a participat la negocierile sau la discutiile
de la Moscova. Iar dupa aceasta sa trecem pe pozitiile declaratiei care va fi
pregatita pentru miine.
Si sint convins ca toti deputatii vor cunoaste
situatia reala in acest domeniu si va fi mai usor de discutat pe textul acestei
declaratii.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
De fapt, poate vin catre atentia
dumneavoastra cu urmatorul lucru. Daca le punem intr-o asemenea
consecutivitate, volens-nolens, determinam o functionalitate, o legatura intre
aceste doua lucruri si, de fapt, nu este cazul. Mai degraba, poate, daca se
doreste, fiindca noi l-am avut aici pe domnul ministru al economiei si comertului,
care ne-a raportat informatia referitoare la negocierile privind furnizarea
gazelor naturale, pe motivul ca domnul Mironescu la acel moment nu era in tara.
Mai degraba as sugera ideea sa-l invitam pe
domnul Mironescu cu o informatie, daca se doreste, pentru a sti ce se intimpla,
cum se misca lucrurile, decit sa facem aceasta legatura cu vizita unei misiuni
care a avut un singur obiectiv – un obiectiv de informare la acest subiect.
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Eu va multumesc, domnule Presedinte.
Noi am accepta, in principiu, si o asemenea
abordare.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Ivan Calin:
Multumesc, domnule Presedinte.
Deci, intr-adevar, si eu personal, ca
deputat, am sustinut propunerea de a adopta astazi o declaratie anume ca raspuns
la declaratia Dumei de Stat a Federatiei Ruse. Aceasta declaratie ar putea fi facuta,
cum se spune, in pripa, operativ si ar fi putut fi votata astazi sau miine,
presupunem.
Dar daca e vorba de o declaratie mai ampla,
de o declaratie care tine de relatiile ruso-moldovenesti, dupa cum am inteles
se incearca sa se faca, aceasta nu se face intr-o ora-doua, aceasta n-o putem
face imediat. Trebuie de efectuat niste studii suplimentare si atunci, daca e
necesar, am putea face aceasta saptamina viitoare in sedinta in plen, care este
anuntata, joia viitoare. Dar ca raspuns…
Domnul Marian Lupu:
Raspuns.
Anume asa a fost conceput.
Domnul Ivan Calin:
La declaratia Dumei de Stat am putea chiar
astazi sau miine adopta.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Anume asa si a fost formulata de catre
autor propunerea si este una formulata normal.
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Stimati colegi,
Stimate domnule Presedinte,
Eu am acceptat personal ca sa fiu in acest
grup de lucru cu un singur scop, deci eu vad ca noi ne plasam cam pe alte
aspecte. Deci, scopul principal este ca Parlamentul sa contribuie la solutionarea
problemei discutate astazi – problema exportului. Si eu as ruga, si in componenta
grupului de lucru vom continua acest lucru, si in discutiile pe care le avem, sa
nu atitam spiritele.
Fiindca, daca declaratia noastra va fi mai
dura decit declaratia adoptata de Duma de Stat, dar eu am si pe aceea, si pe
asta si vreau sa va spun ca acum este mai dur acest text. Deci, noi trebuie sa
facem in asa fel ca sa contribuim la solutionarea problemei. Deci sa spunem
scopul principal si atunci sa lucram in aceasta directie.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, de acord.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Stimati colegi,
Eu as cadea de acord cu aminarea acestei sedinte
pentru miine, dar ma gindesc ca, oricit de bun sfetnic ar fi noaptea, nu se intimpla
nimic spectaculos pe parcursul a zece ore de noapte. Important este daca am incercat
sa facem un efort si sa reactionam astazi, sa se vada aceasta reactie astazi.
Uitati-va, nu numai Republica Moldova este in
aceasta situatie, Georgia de asemenea. Georgia are un procent mai mic pe piata
Federatiei Ruse in ceea ce priveste exportul de vinuri. Si Parlamentul Georgiei
a reactionat demult, imediat. Or, conteaza foarte mult viteza cu care reactionam
noi, viteza de reactie.
Propunerea mea ar fi sa stam, domnilor,
nu-i nimic, nu cred ca s-a ostenit cineva prea mult saptamina aceasta, avem
trei ore de sedinta si sint nerabdatori sa mearga repede acasa. Daca trebuie,
stam pina la ora 24.00. Asa cum stau parlamentele altor tari. Cum sta
Parlamentul Estoniei pina la ora 2.00 noaptea si legiuiesc 4 sau 5 ore din saptamina.
Nu va grabiti asa de tare.
Propunerea mea ar fi sa ne luam o pauza de
citeva ore, daca trebuie. Dar este important ca astazi aceasta reactie sa fie
formulata de noi si sa fie receptionata de societatea noastra mai intii de
toate, care trebuie sa stie ca are in persoana Parlamentului un scut al
intereselor sale.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Presedinte,
Sustin intru totul ceea ce a spus odinioara
colegul meu Vlad Cubreacov. Vreau, totodata, sa mentionez, ca nu inteleg, ce se
intimpla? Propunerea privind initierea unei astfel de declaratii a venit din
partea fractiunii majoritare. Textul declaratiei a venit, in principiu, cu
unele interventii din partea noastra, din partea fractiunii majoritare. Acei
care resping textul sint tot acei din fractiunea majoritara.
Domnilor,
Clarificati-va care este pozitia fractiunii
majoritare fata de Federatia Rusa. Clarificati-va.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Oleg Serebrian:
Deci sa se inteleaga foarte clar ca totul: si
initiativa, si textul, si initiativa respingerii a venit din partea
dumneavoastra. Sa nu se inteleaga ca noi am redactat textul si dumneavoastra
nu-l acceptati acum.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
La aceasta etapa, fiindca oricum
procedurile imi solicita sa tin cont de normele existente, deci solicitarea din
partea initiatorului a fost sa se munceasca in calm si sa se tina cont de toate
informatiile care au parvenit in ultima ora. Aceasta propunere se reducea la
solicitarea sa se munceasca astazi pina la finele zilei si miine dimineata sa
avem o sedinta dedicata acestui subiect, subiectul acestei declaratii. Supun
votului.
Cealalta propunere a fost sa se munceasca,
deci mica diferenta, cit de tirziu nu ar fi si aceasta sedinta, sa se produca
astazi in continuare, dupa o pauza.
Supun votului propunerea inaintata de
domnul deputat Stati. Cine este pentru a amenda programul de activitate al
plenului Parlamentului pe care l-am votat astazi la inceput de sedinta, cu
extinderea acestuia cu o sedinta a plenului in ziua de miine, ca de obicei la
ora 10.00, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.3 – 2.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.2, mai ridicati, va rog, miinile
inca o data, ajutati-l pe coleg.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 26.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi. Cu acest rezultat, programul
de activitate al plenului Parlamentului este modificat, ziua de miine. Deci,
trebuie sa pun la vot examinarea acestei declaratii care vizeaza subiectul mentionat.
Deci, din nou, conform normelor de procedura,
supun votului ordinea de zi a sedintei de miine, care se reduce la aceasta
declaratie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Aici sedinta. Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Sa-l includem in comisie si pe domnul
Pasecinic.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog foarte mult, se includ in acest grup
ad-hoc cine doreste din colegi, fiindca eu am spus ca nu este un grup super
formalizat, care limiteaza participarea colegilor la activitatea acestuia. Putina
liniste, va rog. Eu nu am incheiat inca sedinta, stimati colegi.
Domnule Stati,
Eu rog foarte mult, impreuna cu colegii,
care s-au subscris la acest grup
ad-hoc, astazi cit de tirziu ar fi, sa se munceasca in modul in care sa nu mai
ramina subiecte problematice miine dimineata.
Sedinta urmatoare va avea loc miine, la ora
10.00. Cea de astazi o declar inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 14.10.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.
|