DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA – APRILIE 2007

Sedinta din ziua de 20 aprilie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1404 cu privire la introducerea modificarilor si completarilor in unele acte legislative (titlul II din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 – art.15, 18, 20, 27 s.a.; Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II din Codul fiscal – capitolul IV s.a.)

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4770 privind modificarea Codului funciar (art.15, 16).

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2409 pentru modificarea si completarea Legii taxei de stat nr.1216-XII din 3 decembrie 1992 (art.3, 4).

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2410 pentru modificarea si completarea Legii nr.271-XV din 27 iunie 2003 cu privire la metodologia calcularii platii pentru servicii notariale (art.3, 8, 12).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4492 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.13, 311, 174²⁷; Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat – art.47 s.a.)

8. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1449 privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme de Justitie.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1020 pentru modificarea Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni (art.15).

10. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1004 privind modificarea anexei la Hotarirea Parlamentului nr.300-XVI din 24 noiembrie 2005 cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005–2009.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1183 privind unele aspecte ale repatrierii mijloacelor banesti provenite din exportul productiei alcoolice in Federatia Rusa.

12. Dezbaterea si aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 26 aprilie – 3 mai 2007.

13. I n t r e b a r i.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 93 de deputati. Absenteaza deputatii: Maria Postoico, Vladimir Eremciuc, Dumitru Braghis – in delegatie; Mircea Anton, Oleg Serebrian – din motive de sanatate; Vasile Colta, Ion Varta, Valentina Cusnir.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Stimati colegi,

Propuneri la ordinea de zi?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu propun sa excludem astazi din ordinea de zi proiectele nr.4759, nr.1294 si nr.1295.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Alte propuneri la ordinea de zi?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Eu vin cu o propunere si cu o rugaminte de a reveni in urmatoarele sedinte cu un proiect de lege, venit de la Guvern, dar de o importanta majora pentru sanatatea publica, ma refer la proiectul de Lege cu privire la ratificarea Conventiei-cadru privind controlul tutunului, care este venit in Parlament deja din august si scos din ordinea de zi la 14 decembrie 2006.

Recunoastem ca, probabil, toate conventiile internationale sint ratificate cu mare usurinta, dar acest proiect de lege trezeste mari semne de intrebare. Si reprezentantii societatii civile, dupa cite stiu, au de gind sa picheteze ca semn de protest tergiversarea ratificarii acestei Conventii.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dat fiind faptul ca subiectul cu nr.2, proiectul nr.1404, prezentat de Seful statului, are o importanta deosebita pentru statul nostru si in conformitate cu articolul 82 din Regulament in redactie noua propun ca examinarea acestui subiect sa fie transmisa in direct la radio si televiziune.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Susarenco,

Ne luati putin prin surprindere, fiindca noi vom incepe sedinta cu acest proiect, iar pentru a asigura toate conditiile necesare, in special ma refer la carul respectiv, lucrul acesta ia nitel timp, pe care motiv eu voi supune votului aceasta propunere conform prevederilor Regulamentului.

Stimati colegi deputati,

Dar o sa rog, la fel, sa tinem cont si de modalitatea de organizare a sedintei de astazi propriu-zisa, fiindca trebuie sa avansam pe ordinea de zi.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Deja de peste un an vorbesc despre faptul ca ar trebui ca de la tribuna centrala a Parlamentului sa vina si sa ne spuna domnul ministru al reintegrarii Vasile Sova sau altcineva, asa cum veti considera dumneavoastra sau Biroul permanent, cum se indeplinesc hotaririle adoptate la 10 iunie 2005, mai ales in ceea ce priveste retragerea trupelor rusesti de pace si retragerea trupelor militare ale Rusiei?

Dumneavoastra stiti foarte bine ca in acele hotariri era prevazut ca trupele militare vor fi evacuate pina la 31 decembrie 2006, iar trupele de pace – pina la
31 decembrie 2005. Acest lucru nu s-a realizat. Acum sintem in pragul unui nou statut cu privire la problema transnistreana si la decalarea termenului de retragere a trupelor rusesti, ne intereseaza, ca deputati, ce am adoptat noi, ce se realizeaza, de ce nu se realizeaza si care este perspectiva si care sint negocierile? Sa nu fim pusi in fata unui fapt neplacut implinit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Stimati colegi,

De fapt, in contextul acestei propuneri, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca, la finele sedintei de astazi, voi sonoriza propunerea Biroului permanent, care a fost adoptata ieri, in cadrul sedintei Biroului permanent, si care se refera la dedicarea, pe parcursul lunii iunie sau la inceputul lunii iulie a doua sedinte ale plenului Parlamentului, analizei exhaustive a punerii in aplicare a legilor adoptate de catre Parlament incepind cu luna aprilie 2005.

Ma refer la legi, ma refer la hotariri de Parlament. Acest exercitiu va presupune ca, pe durata a doua sedinte ale plenului Parlamentului, datele vor fi fixate ulterior, toate comisiile vor examina situatia si vor prezenta in plenul Parlamentului rapoartele respective. Si eu consider ca si acest lucru poate fi un prilej pentru a examina si subiectele evocate.

Stimati colegi,

La ordinea de zi am o singura propunere, pe care o voi supune votului, a domnului Susarenco. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze. Rezultatele, va rog.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

26 de voturi “pro”. Aceasta propunere nu intruneste conditiile necesare pentru a fi sustinuta.

Va multumesc.

Ordinea de zi a sedintei de astazi cu propunerile inaintate de catre domnul Bondarciuc. Supun votului aprobarea ordinii de zi rectificata. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1404 cu privire la introducerea modificarilor si completarilor in unele acte legislative. Initiativa Presedintelui Republicii Moldova, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul  Vladimir Voronin – Presedintele Republicii Moldova:

Stimati deputati,

Stimati membri ai Guvernului,

Acum zece zile, dumneavoastra ati primit spre examinare proiectul pachetului liberal al initiativelor mele legislative. In toate aceste zile, mass-media, societatea, in cadrul comunitatilor expertilor, s-au desfasurat discutii destul de aprinse  pe marginea propunerilor lansate.

Declansarea emotiilor si polemicilor imediat dupa lansarea acestor initiative au fost destul de previzibile. Intr-adevar, Moldova este prima tara in care se realizeaza concomitent amnistierea capitalului, amnistia fiscala si se introduce cota zero la impozitul pe beneficiu. Intr-un asemenea context, este destul de greu sa fie retinut, in consecinta, si parerile sint impartite, de la poligetica si entuziasm, la respingere, la critica vehementa si la cautarea unor motive ascunse, sa le zicem, neeconomice ale inaintarii unor asemenea initiative.

Trebuie sa recunoasteti ca aceste comentarii ale expertilor, diverse si multilaterale, v-a usurat si dumneavoastra cu mult munca de analiza a acestui proiect de lege. In acelasi timp, anume aceasta polemica m-a determinat sa va prezint inca o data pozitia mea cu privire la aceasta initiativa.

In primul rind, sint de acord cu toti acei care considera ca aceste trei masuri in pofida caracterului lor revolutionar, nici pe departe nu sint suficiente pentru a crea un climat investitional competitiv in Moldova.

In al doilea rind, nu pot sa nu fiu de acord cu acei care considera, ca, in unele cazuri, masurile propuse necesita a fi transpuse in viata cu multa competenta profesionala. Concret, aceasta se refera, inainte de toate, la realizarea procedurii de amnistiere a capitalului.

In al treilea rind, desigur, nu pot sa nu fiu de acord si cu acei care nu se multumesc doar sa spere, in cel mai sincer mod, in caracterul ireversibil al tuturor masurilor preconizate. Dar, totodata, propun sa fie creata, ca sa zic asa, o puternica imunitate juridica contra oricaror tentative de a revizui aceste initiative in viitor.

Intr-adevar, cine poate sa nege faptul ca un climat investitional bun inseamna functionari incoruptibili, instante judecatoresti eficiente, cu o infrastructura dezvoltata, resurse de munca de inalt profesionalism, legislatie transparenta si multe altele.

Cine poate nega faptul ca doua autostrazi moderne si un aeroport de mare capacitate pot, de exemplu, teoretic sa aduca in Moldova nu mai putine investitii decit orice modificari ale cotei fiscale? Este destul de greu sa nu fii de acord cu acei care se arata preocupati de profesionalismul cu care este interpretata si realizata o lege sau alta, inclusiv cum va fi interpretata si realizata acea supusa astazi atentiei dumneavoastra.

Si, bineinteles, este destul de importanta problema increderii societatii, problema increderii ei in faptul ca regulile de joc stabilite nu vor fi anulate de catre niste eventuali noi contrareformatori. Dar, cu toate aceste observatii, as zice chiar destul de banale, se impun citeva intrebari simple: de ce toate aceste adevaruri elementare si-au croit atit de greu calea in tara noastra? De ce in alte tari distanta dintre bunele intentii si rezultatele concrete nu este atit de mare ca la noi? Si de ce in dezvoltarea sa economica Moldova este nevoita sa mizeze pe transformari revolutionare si sa renunte la inaintarea linistita pas cu pas?

Voi raspunde la aceste intrebari. Climatul investitional, despre care vorbesc atit de mult expertii impovarati de intelepciunea gradelor si titlurilor pe care le au, intr-adevar, nu incepe de la cota fiscala. Dar nici toti ceilalti parametri, despre care se vorbeste in toate manualele destepte cu autoritate, din pacate, nu sint determinati.

Un climat investitional, un climat politic sau social competitiv, ca orice alt climat, incepe, in primul rind, de la independenta tarii tale. El incepe de la a fi sigur pe tara ta, pe poporul ei, pe viitorul ei, daca doriti, de a avea incredere in toate acestea. Climatul investitional nu este numai o suma de conditii pentru atragerea capitalului strain, ci si intregul sistem de relatii ce fac tara atragatoare, in primul rind, pentru majoritatea covirsitoare a cetatenilor ei.

Totodata, tin sa mentionez, ca, bineinteles, nu numai Moldova s-a confruntat cu dificultatile de tranzitie de la un sistem economic la altul, dar se prea poate ca numai la noi a aparut o contradictie atit de acuta intre interesele societatii si conditiile exceptional de confortabile create pentru clasa birocratica prospera.

Politica comprimarii sociale bine dirijate, fatise si premeditate, care a fost promovata in Moldova, nu are precedent in aceasta parte a Europei. Increderea, speranta, nadejdea intr-un viitor mai bun – toate aceste categorii, cu care gindeste majoritatea societatii, erau zi de zi subminate in tara noastra. Dar anume speranta, nadejdea, increderea in ziua de miine sint, in afara de aceasta, si categorii economice dintre cele mai importante. Ele cu greu pot fi masurate, contificate, dar fara ele nu are rost sa initiezi nici un fel de transformari economice.

Stim cu totii ca investitia este intotdeauna un proiect vizind obtinerea, dupa un anumit timp, a unor rezultate ale eforturilor tale. Dar despre ce fel de investitii putea fi vorba daca nici nu se punea problema de a vorbi la timpul viitor despre dezvoltarea statala si despre dezvoltarea sociala a Republicii Moldova?

Spun aceasta acum doar numai, pentru ca, spre deosebire de multi dintre vecinii si partenerii nostri, noi am fost nevoiti acum 6 ani, cu intirziere de un intreg deceniu, sa facem multe lucruri concomitent si aproape ca pornind de la zero. Am fost nevoiti sa declaram deschis si ferm ca statalitatea noastra moldoveneasca este de nezdruncinat ca reintegrarea Patriei noastre nu are alternativa. Printr-o politica sociala agresiva, in conditii extrem de complicate, noi am restabilit increderea cetatenilor in statul lor, in toate institutiile lui, de la orinduirea lui politica la sistemul lui bancar-financiar.

Noi am gasit cum sa demonstram intregii societati, de la invatator la medic, de la taran la student, ca aceasta tara este tara lui, chiar daca ea nu este bogata, deja ea nu mai este straina pentru el. Chiar daca ea inca nu este perfecta, ea insa tinde spre perfectiune. Cu o mare intirziere, dar, totusi, am pornit pe calea integrarii europene.

Noi am consolidat Moldova multinationala, am realizat un consens politic unic al partidelor si miscarilor, care s-au situat pe pozitia ireversibilitatii statalitatii moldovenesti. Reducind la minim numarul organelor de control, noi am asigurat intarirea disciplinei financiare, respectului fata de lege si fata de obligatiile fiscale. Si, totodata, noi am demarat reformele liberale consecvente, care prevedeau reducerea graduala a impozitului pe beneficiu, inregistrarea agentilor economici la un singur ghiseu, reducerea de mai multe ori a tipurilor de activitati pentru care se cere licenta. Iar prin aplicarea cunoscutei ghilotine am eliminat un numar mare de acte normative.

Din pacate, noi am fost lipsiti de posibilitatea de a face toate acestea de o maniera academica, consecutiv conducindu-ne de instructiuni elaborate din timp. Spectrul general al provocarilor, cu care s-a confruntat tara, nu ne-a permis sa ne socotim nici cu una din aceste directii, sa sacrificam una de dragul alteia.

Acum, cind am realizat o anumita stabilitate, cind am evitat pericolele default-urilor, crizelor energetice, embargourilor manufacturiere asupra productiei noastre, cind ne dovedim capabili sa ne facem planuri pe termen lung de dezvoltare a tarii, cind eforturile noastre sint apreciate si de cetatenii nostri, si de institutiile financiare internationale, si de donatori, a venit timpul sa ne luam ramas bun definitiv de la epoca trecuta. Ea a fost una luminoasa doar pentru citiva si a fost una neagra pentru majoritatea populatiei tarii noastre.

Noi propunem sa nu mai judecam trecutul in baza criteriilor de astazi, noi propunem sa ne indepartam, sa ne indreptam privirile spre viitor. Si amnistierea capitalului, si amnistia fiscala urmaresc, in primul rind, acest scop. Cota zero a impozitului pe beneficiu este, de asemenea, un stimulent simplu si inteles de toti intreprinzatorii de a se dezvolta in conformitate cu posibilitatile si cu planurile lor individuale pe care le au.

Noua ni se indica riscurile care pot surveni pe toate aceste trei directii. Si, intr-adevar, anumite riscuri exista. Eu, insa, consider ca a venit timpul sa spunem in cel mai franc mod: statul are incredere in societatea sa, el crede in fortele creatoare ale societatii, in capacitatea ei de a se dezvolta, de a creste, crede in potentialul ei intreprinzator.

Puterea crede in tara sa, in faptul ca doar libertatile politice, sociale si economice sint capabile sa ne faca mai puternici, mai competitivi. Si eu cred ca anume initiativele propuse vor constitui acel pas spre impacarea definitiva a statului cu businessul, acel nou nivel al responsabilitatii nationale consolidate, pe care il asteapta toata societatea noastra de mai bine de un deceniu si jumatate.

Daca, insa, e sa vorbim de urmatorii pasi pe care intentionam sa ii facem, acestia vor fi nu mai putin insemnati. Intr-adevar, este important sa operam serioase corective sistemice, sa asiguram o diminuare a efectelor negative de pe urma unor sau altor actiuni ale mediului birocratic conservator.

Este extrem de actuala acceptarea preferintelor comerciale autonome in relatiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeana, precum si mentinerea si consolidarea pozitiilor Moldovei in zona liberului schimb cu tarile CSI. Dar pentru ca sa profitam mai eficient de toata aceasta suma de factori pozitivi externi si interni trebuie sa facem inca un pas destul de hotarit. Este vorba de un nou imperativ al timpului: crearea unor zone originale, libere din capul locului de orice potential de coruptie.

Adica, noul pachet de initiative care, de asemenea, in timpul apropiat va v-a fi remis spre examinare, este consacrat principiilor formarii si functionarii parcurilor industriale, modalitatilor de atribuire si de exploatare a asa-ziselor teritorii libere din intreaga tara, pe care pot sa aterizeze eficient si rapid investitiile autohtone si cele straine, unde se va desfasura o adevarata activitate de afaceri.

Stimati deputati,

Eu va chem sa acceptati initiativa propusa judecatii dumneavoastra. Astazi, noi sintem capabili sa deschidem impreuna o noua pagina in istoria social-economica a Republicii Moldova. Pe aceasta pagina vor fi inscriptionate sincer cuvintele: libertate, incredere, speranta. Cred ca anume aceste principii trebuie sa fie pentru totdeauna sinonime ale cuvintului Republica Moldova, sinonime ale Patriei noastre. Sint convins ca astazi intentiile si aprecierile noastre nu pot sa nu coincida.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule Presedinte al Tarii.

Stimati colegi,

La acest moment, eu anunt o scurta pauza de 10 minute in sedinta plenului Parlamentului, dupa care vom continua dezbaterile pe marginea proiectului nr.1404. Revenim, reluam sedinta plenului Parlamentului la ora 10.35.

Va multumesc.

P   A   U   Z   A

*   *   *

D  U  P  A     P  A  U  Z  A

Domnul Marian Lupu:

Continuarea prezentarii proiectului de Lege nr.1404.

Domnul Igor Dodon ministru al economiei si comertului, pe care il invit la tribuna centrala. Va rog.

 

Domnul Igor Dodon – ministrul economiei si comertului:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Dupa cum deja a fost mentionat, aceasta initiativa vine cu scopul de a crea o baza pentru o dezvoltare economica durabila in continuare.

Recunoastem cu totii faptul ca acele premise care au stat la baza cresterii economice pe parcursul ultimilor ani sau sint deja epuizate, sau sint spre epuizare. Sarcina noastra, a Guvernului Republicii Moldova, a conducerii tarii este de a depista acele elemente care ar asigura o dezvoltare durabila pentru generatiile ce vor urma. Aceste initiative vin intru implementarea acestui concept si, dupa cum cunoasteti, sint bazate pe 3 reforme esentiale.

As dori, din start, sa mentionez ca aceste 3 reforme sint interdependente si aprobarea lor in bloc sporeste rezultatul obtinut de la implementarea acestora. In esenta, este vorba de legalizarea capitalului, este vorba de amnistia fiscala si de modificarea sistemului de impozitare a profiturilor reinvestite de catre agentii economici.

Ma voi stradui sa ma refer destul de succint la fiecare dintre ele, pentru a raspunde in continuare la intrebarile care vor aparea.

Legalizarea capitalului presupune o abordare diferita pentru persoanele fizice si persoanele juridice, deoarece, in urma analizei efectuate, s-a ajuns la concluzia ca abordarea speciala pentru persoanele fizice si juridice va minimiza riscurile care, bineinteles, sint legate de spalarea banilor. Astfel, se propune pentru persoanele juridice sub legalizarea capitalului sa cada sau sa fie introduse doar activele, inclusiv de productie, achitind o taxa de legalizare in marime de 5%.

Pentru persoanele fizice se propune suplimentar la aceste active legalizarea sa cuprinda si mijloacele banesti, achitind, de asemenea, o taxa de legalizare in marime de 5 la suta. Pentru a minimiza posibilele riscuri legate de spalarea banilor in ambele cazuri, atit la persoanele juridice care urmeaza sa fie rezidente ale Republicii Moldova, cit si la persoanele fizice se propune o conditie speciala: persoanele fizice obligatoriu trebuie sa fie cetateni ai Republicii Moldova.

As dori sa mentionez ca astfel de experiente sint si au fost implementate cu succes in mai multe state, inclusiv in CSI, in Comunitatea Statelor Independente, inclusiv in Europa, inclusiv in Statele Unite ale Americii. Cu mai multe detalii pot veni raspunzind la intrebarile ce vor urma.

A doua reforma se refera la amnistia fiscala. Dupa cum cunoasteti, la aceasta etapa, mai multe active de productie, active economice sint scoase din circuitul economic datorita unor datorii istorice existente, care a condus la punerea sechestrului pe aceste  active.

In acelasi timp, pentru deservirea acestor datorii istorice, mai multi controlori, mai multi functionari ai organelor de control zilnic supun controlului activitatea agentilor economici. Prin aceasta reforma, se propune interzicerea controlului din partea organelor de control al perioadelor fiscale pina la 1 ianuarie 2007.

Din nou as dori sa preintimpin unele intrebari care vor aparea. Din start, au fost examinate doua scenarii. Unul ar fi anularea acestor datorii istorice. Al doilea scenariu ar fi inghetarea acestor datorii istorice.

Analizind toate plusurile si minusurile, in ambele cazuri, consultind si agentii economici, inclusiv agentii economici onesti care si-au achitat impozitele pe aceasta perioada, s-a ajuns la concluzia ca este mult mai binevenita anularea acestor datorii cu suspendarea controlului perioadelor anterioare decit inghetarea acestor datorii si continuarea controalelor care sint la aceasta etapa.

Suplimentar, as dori sa mentionez ca din suma totala a datoriilor existente nu mai mult de 10, 15 la suta ar putea fi inghetate, deoarece marea majoritate sint datorii istorice.

Si a treia reforma se refera la impozitul pe venit al persoanelor juridice. Se propune ca persoanele juridice care vor reinvesti veniturile sa achite sau sa nu achite un impozit pe venit asupra acestor profituri.

Prin urmare, toate veniturile care vor fi indreptate spre dezvoltarea intreprinderilor, vor fi reinvestite, urmeaza a fi impozitate la cota zero. In acelasi timp, se propune mentinerea cotei de impozitare la nivel de 15 la suta in momentul in care aceste venituri sint scoase din circuitul economic de productie si sint orientate spre consum.

As dori sa mentionez ca toate aceste trei reforme isi au o experienta internationala de implementare. Experienta este diferita. In unele cazuri, daca e sa vorbim de impozitul pe venit zero pentru veniturile reinvestite, experienta Estoniei ne denota o crestere a investitiilor straine directe de 4 ori pe parcursul doar a unei perioade de 2 ani. Daca e sa vorbim de legalizarea capitalului si amnistia fiscala, aceste reforme sint incununate de succes doar in cazul in care, paralel, se inaspreste politica fiscala si se face mai simpla, mai putin dificila administrarea fiscala.

In acelasi timp, intregul set de reforme, toate 3 reforme au ca scop lupta impotriva coruptiei si acele reforme care au fost lansate, implementate corect, ceea ce ne punem si drept scop prin acest proiect de lege, vor duce la diminuarea coruptiei, in special in cadrul organelor de control.

Mult stimati deputati,

Onorat Parlament,

Permiteti-mi sa solicit sustinerea acestei initiative legislative in prima lectura astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Desigur, initiativa Presedintelui Tarii este una foarte complexa. Din punctul nostru de vedere, era nevoie de mai mult timp pentru o analiza mai complexa, dar, totodata, eu o sa fac anumite remarci sub aspect juridic, fiindca intreg pachetul prezentat are orientare pur fiscala si o sa exemplific de ce.

Este foarte important, noi mai auzeam ca era si o dorinta de a fi votat acest proiect de lege in doua lecturi. Ne bucuram nespus ca o sa mai avem sanse sa venim cu amendamente, speram sa ajustam anumite lucruri. Dar as vrea, nu stiu daca dumneavoastra sau cine mai este prezent in sala, sa discutam un pic vizavi de aspectul juridic al problemei.

M-asi referi, in primul rind, la amnistia fiscala care trezeste un mare semn de intrebare pentru noi si o sa fac anumite referinte care sint stipulate in Constitutia Republicii Moldova. Si anume articolul 58 care foarte bine sau expres stabileste anumite cerinte. La alineatul (1) se spune clar ca cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice, iar sistemul legal de impunere trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.

Ati enuntat in prezentare ca exista o situatie cind, dupa amnistiere, cetatenii Republicii Moldova vor fi pusi in situatii absolut diferite. Acei care au fost in conformitate cu legislatia, s-au achitat taxele, impozitele si acei care nu. Cum priviti dumneavoastra aceasta situatie sub aspect de interpretare, pina la urma, si sub aspect al normei constitutionale?

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Dupa cum cunoasteti, diferite initiative de amnistiere, poate nu la asa nivel, insa, au fost introduse in Republica Moldova pe parcursul anilor precedenti. Ne referim la posibilitatea achitarii unor impozite pina la 1 ianuarie 2007. Cunoasteti, Parlamentul a primit o astfel de lege. In acelasi timp, au fost astfel de amnistieri in anii '90, o data cu implementarea programului “Pamint”.

Bineinteles, agentii economici care au achitat impozitele pe parcursul acestei perioade au unele intrebari vizavi de amnistia fiscala. Insa, in acelasi timp, facind o analiza detaliata a datoriilor formate la situatia 1 ianuarie 2007, 90 la suta din acestea sint datorii istorice care nu pot fi incasate si, in acelasi timp, o multime de zeci, sute de controlori sau functionari ai organelor de control au dreptul de a verifica activitatea agentilor economici.

Prin aceasta reforma, se pune doar scopul de a nu controla perioada anterioara care, bineinteles, va fi benefica pentru climatul investitional. In ceea ce tine de vor fi in situatii diferite, noi consideram ca amnistia fiscala ii va pune in situatii egale, incepind cu implementarea acesteia, deoarece activele economice care au fost scoase din circuit sub diferite modele, metode, de exemplu aceleasi sechestre, dupa aceasta reforma vor reveni in circuit economic si toti vor fi in situatii egale.

Insa in ceea ce tine de aspectele juridice, probabil, sint juristi aici care pot da unele comentarii in acest sens.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Noi pentru lectura a doua vom mai reveni cu anumite precizari. Eu insist vizavi de faptul ca cetatenii Republicii Moldova, dupa implementare, nu vor fi in conditii egale. Poate putem presupune ca, din punct de vedere egal, vizavi de obligatiunile fata de bugetul de stat, dar nu din punct de vedere al egalitatii in implementarea sarcinilor care au stat in fata fiecaruia dintre noi.

Bine.

Domnule ministru,

Vizavi de amnistiere, aceasta a fost prima intrebare, dar daca revenim de la Constitutie la proiectul respectiv de lege, articolul 25, si aici o sa urmeze o discutie, sper mai in detalii. Si daca vorbim de articolul 25 alineatul (4), suna in felul urmator: “Comiterea de catre persoanele juridice sau fizice a infractiunilor pina sau dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, cu exceptia celor prevazute la alineatul (1) si alineatul (2), nu pot servi drept temei sau impediment pentru legalizarea capitalului.”

De acord. Capitalul, hai sa presupunem ca urmarim logica alineatului respectiv sau nu poate fi nelegalizat. Dar ce se intimpla cu fapta propriu-zisa. Deci, aici noi urmeaza sa facem o definitie foarte clara intre legalizarea capitalului in urma unei actiuni care este definita in Codul penal ca si infractiune si fapta in sine.

Ce se intimpla, pina la intrarea in vigoare si dupa intrarea in vigoare, cu persoana care a savirsit infractiunea, cum o stabiliti si dumneavoastra la articolul 25 alineatul (4), urmeaza sa raspunda sau noi amnistiem si fapta propriu-zisa.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

In ceea ce tine de articolul 25 alineatul (4), intr-adevar, au fost mai multe discutii in grupul de lucru, chiar au venit unele propuneri pentru a revedea acest articol pentru lectura a doua. Insa as dori sa raspund la intrebarea dumneavoastra prin urmatoarele.

Sub legalizarea capitalului vor fi doar veniturile si activele care au fost obtinute pina la intrarea in vigoare a acestei legi. Nu putem vorbi in continuare de unele fapte care vor avea loc dupa intrarea in vigoare a acestei legi, deoarece aceasta va trezi mai multe incertitudini si mai multe posibilitati de evaziuni fiscale.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am inteles.

 

Domnul Igor Dodon:

Acest articol si alineat urmeaza a fi revazute pentru lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si inca o intrebare, tot sub aspect juridic. Si o sa fac iarasi referinta la Constitutia Republicii Moldova si m-as referi la deciziile si hotaririle instantelor de judecata. Cum urmeaza sa fie reglementata aceasta situatie. Conform Constitutiei ele sint obligatorii si atunci noi avem, la ora actuala, cunoastem foarte bine, foarte multe decizii ale instantelor de judecata neexecutate. Cum reglementam aceasta situatie?

 

Domnul Igor Dodon:

La deciziile neexecutate pe obligatiuni fiscale va referiti?

 

Domnul Vladimir Filat:

Desigur.

 

Domnul Igor Dodon:

Prin acest proiect de lege se propune, cel putin, la situatia 1 ianuarie 2007 absolut toate, chiar existenta deciziilor instantelor de judecata care sint luate vor fi suspendate, vor fi anulate si, in acest sens, noi am consultat aceasta intrebare si cu juristii, eu cred ca juristii pot da unele detalii. Insa nu cred ca la aceasta etapa putem vorbi de o necorespundere a Constitutiei la acest capitol.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Noi am avut in plenul Parlamentului o discutie in acest domeniu. Daca va aduceti aminte de iertarea unor datorii, aici am discutat, in urma deciziei definitive a instantelor de judecata si am  ajuns toti impreuna la concluzia ca nu putem merge pe varianta respectiva si am adus bani de la bugetul statului ca sa achitam obligatiunile respective care au reiesit din decizia instantei de judecata. Pentru lectura a doua urmeaza sa discutam foarte serios, fiindca legea asa cum este prezentata nu urmeaza sa se refere si la instante, la deciziile instantelor de judecata.

Domnule Presedinte,

Si in final, ca sa nu vorbim la tribuna centrala, o singura intrebare vizavi de mecanismul de implementare.

Domnule ministru,

Noi cunoastem toti impreuna vizavi de acele masuri care au fost functionale in tarile la care ati facut referinta si dumneavoastra, si domnul Presedinte si ati mentionat ca urmeaza a fi efectuate in complex multe, multe modificari la legislatia Republicii Moldova ca aceste idei sa fie unele lucrative.

Nu considerati ca in “Dispozitii finale si tranzitorii” la legile la care va referiti sa ne referim la articolele care urmeaza sa fie modificate cu un punct distinct care sa spuna ca modificarile respective urmeaza a fi facute, spre exemplu, eu dau un exemplu pentru lectura a doua discutam, numai cu 3/5 din totalul voturilor deputatilor alesi ca si prin acest mecanism sa garantam implementare, sa nu existe o fluctuatie de la caz la caz.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

Cred ca este o propunere valoroasa care urmeaza a fi discutata pentru lectura a doua. Insa aceasta va spori, in opinia mea, credibilitatea vizavi de acest proiect si aceste reforme.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a continua dezbaterile, vreau sa va atrag atentia ca sedintele plenului Parlamentului se desfasoara in conditiile noului Regulament. Potrivit prevederilor articolului 61, in cadrul dezbaterilor, un deputat are dreptul sa adreseze raportorilor cel mult doua intrebari. Formularea unei intrebari nu poate depasi doua minute. Acest lucru s-a facut pentru a ordona aceste dezbateri, inclusiv prin a oferi spatiu de timp suficient cu alocutiuni, cu discursuri de la tribuna centrala.

Rog sa profitati si sa tineti cont de prevederile regulamentare pentru dezbaterile in continuare.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, daca respectam Regulamentul, asta ca o remarca inainte de a pune intrebari, din noul Regulament, de fapt el trebuie atacat cred ca la Curtea Constitutionala, de studiat serios si autorul proiectului de lege trebuia sa raspunda la intrebari conform Regulamentului. Dar aceasta asa...

Domnule ministru,

Daca am inteles corect ce a spus domnul Presedinte Voronin ca noi sintem primul stat care implementam o astfel de reforma, sa inteleg din statele postsovietice sau cum?

 

Domnul Igor Dodon:

Primul stat care implementeaza concomitent toate 3 reforme si nu separat fiecare dintre ele in aceeasi perioada, deoarece au fost implementate astfel de reforme intr-o tara, citeva dintre ele insa in diferite perioade de timp.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Stiti dumneavoastra ca noi am fost primul stat din perioada postsovietica care am implementat o reforma foarte buna judecatoreasca si am adus-o la zero si alte reforme. De aceea, ma rog, eu spun asa. Vreau si eu sa pun citeva intrebari, din punct de vedere pur juridic, fiindca problemele economice poate le vor dezbate specialistii.

Dumneavoastra vorbiti aici despre amnistie si ma intorc la intrebarile domnului Filat. La articolul 25 alineatul (2) litera b) si alineatul (4), eu consider ca amnistia si nu consider... asa este conform Constitutiei, amnistia este un act care apartine Presedintelui in exclusivitate conform competentelor sefului statului si nicidecum Parlamentului. Asa ca trebuie de gindit bine. Nu stiu ce juristi v-au consultat pe dumneavoastra, trebuie de gindit foarte bine la aceasta problema.

Si o intrebare, asa, retorica: ce facem in acest caz cu acei, cu agentii economici sau cu persoanele fizice care au privatizat, de fapt, bonurile patrimoniale ale cetatenilor Republicii Moldova, cum ii amnistiem?

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule deputat,

Va multumesc pentru aceasta intrebare, intr-adevar retorica. Aceasta reforma nu se refera la actiunile care au fost intreprinse in privatizarea, inclusiv contra bunuri patrimoniale. Intr-adevar, este o problema destul de majora, dumneavoastra aveti dreptate aici. Cunoasteti, eu as putea sa vin cu unele detalii in ceea ce tine de activitatea fondurilor de investitii, daca este cazul, eu sau presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, insa aceasta reforma nu se refera la rezultatele privatizarii. Este vorba de unele active care urmeaza a fi legalizate sau unele datorii care sint la situatia 1 ianuarie 2007 fata de bugetul de stat si alte bugete centrale.

Insa in ceea ce tine de articolul 25, deja am acceptat pentru lectura a doua sa intram in detalii vizavi de alineatul (4). Si in ceea ce tine de reforma judecatoreasca, sintem unicul stat care venim, cel putin, cu propunerea de implementare a 3 reforme, insa sa fim constienti si de faptul ca Republica Moldova se afla la aceasta etapa, de asemenea, in unele conditii care nu sint specifice altor state.

De aceea, urmeaza sa venim si cu unele reforme si cu unele initiative mai putin cunoscute chiar in practica internationala de implementare concomitent. Analizele detaliate care au fost efectuate ne denota ca aceasta reforma, de rind cu celelalte reforme, ghilotina 1, 2, parcurile industriale, mai multe initiative legislative urmeaza a crea o baza necesara pentru dezvoltarea durabila a tarii.

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, sa inteleg ca in Republica Moldova legile economiei de piata lucreaza altfel decit pe toate globurile pamintesti, vorba domnului Motpan.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule Susarenco,

Nu la aceasta ne-am referit.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ati spus ca noi sintem specifici si aici sintem specifici.

 

Domnul Igor Dodon:

Fiecare tara isi are specificul sau in implementarea unor reforme. Fiecare din aceste reforme isi are o experienta: implementarea unor tari care se bazeaza pe principiile de piata. Si fiecare reforma isi are principiile sale de piata, pe a caror baza au fost implementate si in alte tari.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Prima data aud asa ceva. A fost sau nu expertizat si daca nu credeti ca trebuie expertizat acest proiect de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, asa cum ne-am propus noi?

 

Domnul Igor Dodon: 

Acest proiect a fost expertizat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Dar ce, e secret, expertiza este secreta? De ce nu ne...

 

Domnul Igor Dodon:

Ca si orice act legislativ sau normativ sau proiect de act legislativ aprobat in sedinta de Guvern.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si ce scrie acolo? Aviz pozitiv?

 

Domnul Igor Dodon:

Aviz pozitiv.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Clar. Eu am inteles bine din spusele dumneavoastra ca sarcina Guvernului prin acest proiect este de a merge pe un drum nou, luminos s.a.m.d.

 

Domnul Igor Dodon:

La ce va referiti mai mult?

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, dumneavoastra ati spus ca este sarcina Guvernului, ati inceput cu aceasta. Sarcina prin implementarea acestui proiect este de a merge pe un drum nou, spre o economie de piata si tot asa.

 

Domnul Igor Dodon:

Nu, sarcina acestui proiect este crearea conditiilor pentru o dezvoltare durabila a tarii. Asa am spus din start.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Asa. Eu ca sa nu, vorba domnului nostru coleg, sa nu ies la tribuna centrala, eu as parafraza si as spune ca sarcina Guvernului este de a legaliza tot ce s-a furat in ultimii zece ani.

Eu va multumesc.

 

Domnul Igor Dodon:

Este o opinie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceste doua remarci, pentru a nu se iesi la tribuna centrala, eu, invers, va incurajez sa va inscrieti pentru luari de cuvint si sa iesiti la tribuna centrala pentru a face o prezentare de opinie.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

As vrea sa ne referim putin la aspectul echitatii sociale a acestor modificari. Vreau sa ma refer la faptul in ce conditii sint acei care au platit si si-au onorat datoriile fata de acei care nu au facut acest lucru. Si, cred eu ca, oricum, ies in evidenta unele metode mai stimulatorii pentru persoanele juridice in comparatie cu cele fizice.

Si as dori, totusi, sa clarificam, inclusiv pentru detinatorii de terenuri care datoreaza in fondul social, pentru ca eu aici, de exemplu, am avut caz in care am abordat situatia cind cineva datora 500 de lei la fondul social si a fost supus unui arest administrativ pe 15 zile, dar altii datoreaza sume si mai mari. Mai mult decit atit, vreau sa va amintim ca, la inceputul lunii decembrie, am adoptat, totusi, acele doua proiecte de legi despre iertarea penalitatilor si amenzilor, pentru toate persoanele fizice si juridice si nu avem inca o analiza: a lucrat acest mecanism sau nu a lucrat? Dar proiectul propus face parte din aceleasi metode stimulatorii. Si intrebarea mea desigur, este, daca detinatorii sau persoanele fizice, care datoreaza, sint iertati?

 

 

Domnul Igor Dodon:

O parte dintre persoanele fizice detinatori de terenuri agricole, sint inregistrate sub forma organizatorico-juridica de gospodarii taranesti, fiind intreprinzatori individual in esenta. Bineinteles, atunci cind vorbim de amnistia fiscala, sub aceasta amnistie vor cadea si aceste persoane.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc.

Si vreau sa va intreb, pentru ca oricum vin informatii din teren despre controalele drastice, asa sa zic, ale agentilor. Si ei explica acest lucru prin faptul ca se cunoaste ca va fi adoptat acest proiect de lege. Daca nu vedeti dumneavoastra necesitatea introducerii unui moratoriu, asa sa zic, de o perioada cind deja s-ar pune capat acestor controale pe perioada prevazuta in acest proiect de lege. Nu ar exista deja aceste controale.

 

Domnul Igor Dodon:

Prin acest proiect, dupa cum am mentionat deja, se pune ca scop interzicerea controalelor pe perioadele anterioare pina la 1 ianuarie 2007. In ceea ce spuneti ca sint intensificate controalele acum, la aceasta etapa, noi nu dispunem de asa informatie, avem reprezentantii Inspectoratului Fiscal de Stat, care ar putea veni cu unele detalii. Insa in nici un caz Guvernul, statul nu isi pun ca scop de a intensifica controalele acum, pe parcursul implementarii acestei reforme, deoarece aceasta va discredita in continuare aceasta reforma si rezultatele acesteia.

 

Doamna Valentina Stratan:

Eu as vrea chiar sa luati la control aceste lucruri, pentru ca atunci cind vorbesc, sint sigura ca am argumente suficiente si documentate. Si ultima, daca este prevazuta formarea unei structuri care ar administra veniturile sau tot ceea ce s-ar acumula, nu doar ceea ce este scris la articolul 5, ca doar Ministerului Finantelor ii va reveni aceasta functie. Pentru ca fara o gestionare corecta, fara un control riguros, nu va fi clar care va fi efectul si impactul acestor modificari.

 

Domnul Igor Dodon:

Probabil, va referiti la gestionarea surselor in urma legalizarii capitalului?

 

Doamna Valentina Stratan:

Da.

 

Domnul Igor Dodon:

Care sint destul de expres prevazute in proiect, vor fi divizate 50 la suta bugetul de stat, 50 la suta in proportia 2/3 bugetul asigurarilor sociale si fondul asigurarilor obligatorii in medicina. Consideram ca la aceasta etapa nu este cazul de a crea structuri suplimentare, deoarece este Ministerul Finantelor, CNAS-ul si, respectiv, autoritatea care se ocupa de contributiile in fondul asigurarilor obligatorii…

Doamna Valentina Stratan:

Domnule ministru,

Eu va multumesc.

Ramin doar in asteptarea raspunsului la interpelarea pe care am facut-o, cum functioneaza acele doua legi adoptate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Pentru mine este clar ca initiativa legislativa este binevenita si ea merita sa fie sustinuta. Dar, totusi, apare intrebarea si ceva neclaritate pe care o avem noi in momentul de fata asupra asigurarii, acoperirea cheltuielilor in fata bugetului asigurarilor sociale la situatia de la 1 ianuarie 2007 – 1 miliard – 1 miliard 200 de milioane.

Care este viziunea Guvernului? Din cauza ca eu stiu ca sint diferite atitudini despre acoperirea cheltuielilor in fata bugetului de stat si in fata bugetului asigurarilor sociale. Care este viziunea Guvernului asupra acoperirii acestei sume de 1 miliard 200 de milioane? Din cauza ca conturile oamenilor sint personificate si acolo noi nu putem nici la dreapta, nu putem sa micsoram cheltuielile. Dar problema ramine deschisa pentru realizare. Banii pe care ii asteptam noi de la legalizarea capitalului trebuie sa fie cindva, dar amnistia in fata bugetului asigurarilor sociale imediat dupa intrarea in vigoare a legii. Deci, este modalitatea de acoperire a acestor cheltuieli in fata bugetului asigurarilor sociale.

 

Domnul Igor Dodon:

In ceea ce tine de suma datoriilor la situatia la 1 ianuarie 2007 la care va referiti, deja la aceasta etapa este cu totul alta suma, deoarece era vorba de unele datorii trecatoare din anul precedent pentru achitarea salariilor. Bineinteles, exista, as spune, acea necesitate de mijloace banesti pentru acoperirea deficitului, care ar putea fi creat in urma implementarii amnistiei fiscale la bugetul asigurarilor sociale.

In primul rind, as dori sa mentionez ca in nici un caz aceasta amnistie fiscala nu pune sub pericol continuarea evidentei personificate pentru fiecare angajat. Prin urmare, anularea datoriilor pe care le au agentii economici fata de bugetul asigurarilor sociale nu insemna ca evidenta personificata se va stopa.

In ceea ce tine de acoperirea acelui deficit care ar putea sa apara si va aparea, bineinteles, in acest caz. Cunoasteti ca, anual, din bugetul asigurarilor de stat sint efectuate unele defalcari in bugetul asigurarilor sociale. In calculele care ne denota pe parcursul unei perioade destul de scurte de timp acest deficit ar putea fi acoperit inclusiv din bugetul de stat si inclusiv din acele reforme, in special legalizarea capitalului si impozitului pe venit zero, care sint lansate. Cu mai multe detalii sint reprezentantii Ministerului Finantelor, Inspectoratul Fiscal care ar putea sa vina cu detalii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule ministru,

Doua intrebari permise de Regulament. Prima. Conform Registrului de Stat, in Republica Moldova exista 136 de mii de intreprinderi si in jur de 600 de mii de gospodarii taranesti, inregistrate la primarie. Conform datelor Inspectoratului Fiscal, vor cadea sub incidenta acestei legi in jur de 282 de mii 247 de agenti economici, inclusiv gospodarii taranesti.

In aceasta lista pe care o am aici in mina, printre agentii economici care au datorii mai mult de 500 de mii la buget, sint 595 de agenti economici si numai o singura gospodarie taraneasca. In principiu iarasi va fi o amnistie fiscala nu pentru acei care sint multi, dar pentru acei care sint putini. Fiindca acei care sint mai multi platesc din greu, dar platesc. Conform legii in vigoare, Legea cu privire la societatile pe actiuni, exista posibilitatea conversiunii datoriilor in actiunile statului. Dumneavoastra ati mentionat ca 90% din sumele indicate, dar suma totala este de 2 miliarde de lei conform datelor Inspecto-ratului Fiscal, adica sint datorii istorice, desi conform altor date, datorii istorice sint numai 1 miliard, adica sint jumatate la jumatate, nu sint, cum ati mentionat dumneavoastra, 90%.

Dar, totusi, cele istorice urmau a fi hotarite conform Legii cu privire la societatile pe actiuni intr-un caz, adica trebuiau sa fie convertite. Si al doilea moment. Noi avem Legea cu privire la insolvabilitate, care prevede doua proceduri, adica procedura de restructurare sau procedura planului si procedura de falimentare. Si chiar aceasta lege prevede ca, in timp de 30 de zile, agentul economic, care a intrat in incapacitatea de plata, el trebuie sa se anunte falit. In caz contrar el cade sub incidenta Codului penal.

Atunci intrebarea este urmatoarea. De ce, stimate domnule ministru, Guvernul nu aplica legile in vigoare si care ar fi permis ca noi sa examinam agentul economic cu agent economic, fiindca restructurarea prevede restructurarea manageriala, restructurarea capitalului uman, financiara, economica s.a.m.d. a agentului economic.

Adica, caz cu caz, se vedea ca acest agent economic poate sa mai ramina sau trebuie sa fie declarat falimentar si astfel sa curatim ceea ce este in economia Republicii Moldova. Astfel, se va intimpla ca, prin aceasta, asa-numita amnistie, noi nu examinam caz cu caz si nu stim ce se va intimpla cu agentii economici, fiindca sint multi in intreprindere de stat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule coleg,

Intrebarea a fost formulata, fiindca sinteti… deci, de acord.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu am formulat intrebarea, da. Legea cu privire la societatile pe actiuni si Legea cu privire la insolvabilitate, care, in principiu, permiteau ca noi sa facem aceste lucruri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va rog raspunsul.

 

Domnul Igor Dodon:

Da, eu va multumesc pentru aceasta intrebare.

In primul rind, in ceea ce tine de 282 de mii de agenti economici din 736 de mii, cum ati mentionat, inclusiv gospodariile taranesti, nu as fi de acord ca se refera doar la 282 de mii, deoarece atunci cind vorbim de interzicerea controalelor in perioadele anterioare, aceasta amnistie se va referi absolut pentru intregul sau pentru toti agentii economici, indiferent de forma de proprietate si indiferent de forma organizatorico-juridica.

In ceea ce tine de Legea cu privire la societatile pe actiuni. Dumneavoastra cunoasteti destul de bine ca prevederile acestei legislatii pot fi aplicate doar in cazul cind activele nete sint, nu sint mai mici decit capitalul social. In marea majoritate a cazurilor, in acele societati pe actiuni unde ar putea fi aplicata aceasta procedura, situatia este cu totul alta. In acelasi timp, din numarul total de agenti economici care au datorii, doar o cota foarte mica sint societatile pe actiuni, restul au forma organizatorico-juridica alta decit societatile pe actiuni sau societatile cu raspundere limitata, sau alta forma organizatorico-juridica.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Sau intreprindere de stat.

 

Domnul Igor Dodon:

...la care nu pot fi aplicate prevederile legislatiei cu privire la societatile pe actiuni. In ceea ce tine de Legea insolvabilitatii. Da, intr-adevar, ar fi o solutie aceea pe care o propuneti dumneavoastra. Insa, in acelasi timp, sint o multime de agenti economici care nu isi practica activitatea si, practic, este doar inscrierea, denumirea agentului economic. Dar, in acelasi timp, pentru acest agent economic sint in evidenta foarte mari datorii istorice. Lichidarea acestui agent economic conform Legii cu privire la insolvabilitate necesita surse, inclusiv umane de la organele fiscale mult mai mari si efectul va fi foarte jos. Anume din aceste considerente s-a venit si cu aceasta propunere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Inca o intrebare, daca se poate.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

In privinta lichidarii sau radierii din registru. Noi avem Legea cu privire la inregistrarea intreprinderilor. Si acolo scrie foarte clar ca daca intreprinderea nu prezinta dari de seama, rapoarte, inseamna ca ea poate fi radiata conform deciziei Camerei de Inregistrare. Adica, problema nu consta in radierea pe care dumneavoastra o mentionati acum, cind n-am avea asa posibilitati.

Dar ceea ce ati mentionat, eu as vrea sa va intreb in felul urmator. Da, conform legii prezentate, ea va fi, se va referi la toti agentii economici. Adica, acei agenti economici care au calculat incorect impozitele la unele etape si acum vor dori ca sa le scoata in lumina, da? Adica, daca vor avea aceasta posibilitate, s-o faca. Dar eu am auzit o fraza de la un comunist de-al dumneavoastra, care a spus ca noi, prin aceasta lege, vom identifica persoanele care s-au ocupat pina acum cu aceste activitati. Mai ales si din Inspectoratul Fiscal, si din alte structuri, fiindca va fi aceasta lege, lista acestor agenti economici va fi cunoscuta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Va rog intrebarea.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

La care Inspectorat Fiscal se refera aceasta intreprindere va fi cunoscut, adica aceasta lege are si aceasta sarcina: de a identifica persoanele care pina acum s-au ocupat cu aceste incalcari, adica, prin intelegerea cu agentii economici, n-au calculat corect si n-au platit corect agentii economici impozitele la bugetele corespunzatoare.

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule Cosarciuc,

Cred ca intrebarea urmeaza a fi detaliata, insa, din ceea ce am inteles, as dori sa mentionez ca nu se prevede crearea unei liste aparte a agentilor economici in baza reformei amnistia fiscala. Statul propune sau presedintele propune, la
1 ianuarie 2007, sa interzicem controalele anterioare si sa anulam unele datorii. Gata, nu vorbim despre acei care... cum o sa depistam noi, daca au fost astfel de infractiuni, daca nu vor fi controlate perioadele anterioare? O intrebare care apare logic in acest caz. Si pune sub semnul intrebarii acea afirmatie despre care vorbiti, deoarece nu este posibil de creat o astfel de lista. Se interzic controalele pe perioadele anterioare.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Atunci puneti sub semnul intrebarii ceea ce dumneavoastra ati mentionat, ca aceasta lege se refera la toti agentii economici, se refera numai la acesti 282 de mii care au datorii fixate la 1 ianuarie 2007 si atit. 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Inca o data, dumneavoastra v-ati inscris pentru luare de cuvint si o sa va expuneti pozitia.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

M-am inscris, da.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Avind in vedere ca noi am cerut si am vorbit si la comisie, acest proiect este de o importanta majora, dar este intr-un timp foarte scurt si, ca sa avem si noi o imagine cit mai clara, am cerut de la mine, in primul rind cind s-a discutat la comisie, vreau sa va spun ca Ministerul Finantelor nici nu a fost prezent. Noi nu am primit o informatie si nota informativa din partea autorului nu este. Care vor fi efectele de la implementarea acestor modificari pe termen scurt si pe termen mai lung? Si noi am cerut si vrem poate pentru a doua lectura sa avem asa o prognoza din partea Ministerului Economiei si Comertului, in primul rind. Noi putem sa asteptam de la dumneavoastra acest lucru?

 

Domnul Igor Dodon:

Bineinteles, domnule deputat.

Asupra tuturor solicitarile care au fost inaintate, noi vom prezenta informatia respectiva. Insa daca imi permiteti, destul de succint, in ceea ce tine de efectul fiecareia dintre reforme. Bineinteles, unele dintre cele mai putin dificile pentru implementare sint reforma II si III, amnistia fiscala si impozitul pe venit zero in cazul reinvestirii acestuia, deoarece in cazul amnistiei fiscale, la momentul intrarii in vigoare a acestei legi, deja am mentionat, vor fi interzise controalele pentru perioadele anterioare  si vor fi scoase sechestrele de pe activele economice, care vor reveni in circuitul  economic. Efectul este evident in acest caz.

Agentii economici nu vor fi controlati perioada anterioara si vor reveni unele active, se  va capitaliza economia nationala pe unele active care sint scoase din circulatie. Sint puse sechestrele. In ceea ce tine de impozitul pe venitul reinvestit zero. Bineinteles, efectul de la aceasta reforma urmeaza a fi mai vadit pe parcursul anului 2009. Deoarece aceasta reforma se implementeaza incepind cu
1 ianuarie 2008, pe parcursul unui an, dupa activitatea economico-financiara a agentului economic, acesta va lua decizia privind venitul obtinut.

Experienta analizata denota ca de la impozitul pe venit zero efectele parvin pe parcursul urmatorului an, din momentul implementarii, adica in anul al doilea.

Ceea ce tine legalizarea capitalului, bineinteles, aceasta reforma este una dintre cele mai complicate ca procedura, anume din aceste considerente se propune ca aceasta reforma sa fie implementata pe parcursul unei perioade de, practic, un an si jumatate, 18 luni de zile.

Din nou, experienta internationala denota la acest capitol ca marea majoritate a persoanelor fizice sau juridice care iau decizia sa legalizeze activele, fac acest lucru in ultimul trimestru. Practic, efectul legalizarii devine palpabil in ultimul trimestru din perioada implementarii acestei reforme.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Noi vorbim la general. Noi vrem niste cifre concrete, care ar fi ca o prognoza. Noi intelegem ca planificarea, de facto, o putem verifica dupa o perioada oarecare. Dar astazi nu avem asa o prognoza si, de aceea, cerem cifre concrete, care ar fi efectul? Caci noi astazi, la sfirsitul anului trecut am anulat tot niste datorii istorice, penalizari s.a. A trecut un semestru, dumneavoastra aveti datele…

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Intrebarea, va rog.

 

Domnul Valeriu Guma:

…Care sint. Eu am pus intrebarea. A doua intrebare…

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

O sa va rog sa prezentati calculele, cifre necesare pentru colegii mei deputati, pentru lectura a doua. A doua intrebare, va rog.

 

Domnul Valeriu Guma:

A doua intrebare. Dumneavoastra ati acceptat, la propunerea domnului Filat, niste lucruri care ar permite incurajarea capitalului care va veni dupa implementarea acestei legi, prin protejarea lui, prin niste lucruri care nu ar permite sa se schimbe peste noapte regulile de joc.

Si, tot in acest context, in scopul instituirii unui climat investitional cit mai bun, cred ca ar fi bine si, daca e posibil si permite tehnica legislativa, ca autorul sa introduca un articol nou sau, in varianta tranzitorie, sa obligam, la articolul 5, Banca Nationala… Noi intelegem ca in Republica Moldova avem nevoie de active ca sa vina capitalul financiar, neavind resurse naturale, chestii s.a.m.d., in ideea de a face, asa sa spunem, un golf financiar stabil, atractiv, atit pentru capitalul nostru, cit si pentru capitalul strain. Nu comentati…

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Intrebarea, va rog.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Ar fi necesar sa revizuim astazi legislatia privind secretul contului bancar. Astazi noi am mentionat nu o data ca, din pacate…

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate deputat,

Care este totusi intrebarea? De doua minute sinteti in cuvintare. Eu va rog foarte mult.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Lupu,

Nu ma cronometrati, nu au trecut doua minute.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma…

 

Domnul Valeriu Guma:

Puneti cronometrul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Ascultati-ma…

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu am propus clar, sa fie propus…

 

Domnul Marian Lupu:

Deconectati microfonul nr.4, va rog, si ascultati-ma putin, dupa asta o sa continuati.

Stimati colegi,

Un foarte scurt anunt. Eu o sa va permit sa incheiati ideea si sa terminati intrebarea. Rog sa observati aceste ecrane rosii, care o sa fie puse in functie incepind cu vinerea viitoare. Totul va fi cronometrat si, in momentul in care expira timpul acordat prin Regulament, microfoanele vor fi intrerupte automat.

Pentru ce va spun acest lucru? Pentru ca, pe parcursul saptaminii care urmeaza, sa cititi atent Regulamentul si sa va autosesizati. Intrebarea trebuie formulata bine, concis si concret.

Microfonul nr.4,

Rog sa formulati intrebarea.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte,

Nu am vorbit mai mult de doua minute, credeti-ma. Pentru a doua intrebare…

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Este clar ca nu sint doua, sint deja 5.

 

Domnul Valeriu Guma:

Asta-i prima. Si a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog, continuati.

 

Domnul Valeriu Guma:

4 minute in total. Am propus sa fie modificata Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei, pentru ca Banca Nationala, sau ministerul, sau Guvernul sa elaboreze norme referitoare la secretul contului bancar si garantiile suplimentare.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru…

 

Domnul Valeriu Guma:

Daca este posibil acum, la prima lectura, cu acceptul autorului, ca varianta…

 

Domnul Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Aceasta propunere ar modifica conceptul propus initial, deoarece necesita o analiza suplimentara. As dori doar sa mentionez ca prevederile incluse in legislatia ce reglementeaza sistemul bancar financiar sint in stricta corespundere cu reglementarile internationale si introducerea unor astfel de modificari la aceasta etapa cred ca urmeaza a fi analizata suplimentar.

Ceea ce tine de acceptarea unei idei anterioare – da, intr-adevar, am spus ca ar fi o idee buna, insa nu Guvernul accepta, vom discuta la lectura a doua.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Necesitatea acestor legi cred ca o intelege toata lumea, dar unii sint chiar si interesati, poate chiar din aceasta sala.

Domnule ministru,

Am si eu doua intrebari. Au fost facute privatizari ale intreprinderilor cu foarte mari datorii la timpul respectiv. Sint intreprinderi care au fost privatizate contra sumei conventionale, avind datorii foarte mari in spate. Un caz concret. A fost privatizata o intreprindere cu 27 de milioane, dintre care 2 milioane au fost achitate pentru intreprinderea propriu-zisa si 25 milioane au fost datorii catre Inspectoratul Fiscal, reiesind din suma totala de 27 de milioane. Cazuri din astea sint foarte multe. Cum va fi cu aceste contracte ale statului dupa primirea acestor legi?

 

Domnul Igor Dodon:

Domnule Braga,

As raspunde mai intii la intrebare, dupa care, daca imi permiteti, voi face un comentariu vizavi de privatizare cu exemple concrete. Bineinteles ca sub amnistia fiscala vor cadea toate intreprinderile, indiferent de forma organizatorico-juridica, cum am spus, si de contractele anterioare, adica vor fi anulate toate  datoriile fata de stat.

Insa, pentru a raspunde la intrebarea despre cazurile in care unele intreprinderi au fost privatizate la un pret simbolic cu conditia achitarii unor datorii istorice… Dupa cum stiti, astfel de conditii se pun doar in cazul privatizarii contra sau in baza concursurilor investitionale. Practic, pe parcursul ultimilor
3 ani, eu fiind responsabil 2 ani de acest sector, nu au fost astfel de intreprinderi sau, chiar daca au fost, aceasta a fost una din conditiile primare pe parcursul primului an, din momentul privatizarii.

Ceea ce tine de intreprinderile privatizate anterior si, din nou, tinind cont de faptul ca noi ducem evidenta indeplinirii obligatiunilor asumate in contractele de privatizare prin concursurile investitionale, marea majoritate a acestora si-au onorat obligatiunile de achitare a datoriilor fata de bugetele de stat.

Eu pot veni cu detalii in acest sens, cu lista intreprinderilor si cu datoriile pe care le aveau la momentul privatizarii, pentru care si-au asumat unele obligatiuni de achitare. Insa in marea majoritate a cazurilor, dat fiind faptul ca aceasta a fost conditia primara la momentul privatizarii, aceste datorii sint achitate.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule ministru,

Oricum, sint intreprinderi care nu au achitat. Eu m-am referit la general.

 

Domnul Igor Dodon:

Insa nu cu volume importante, ar fi ceva minor.

 

Domnul Vladimir Braga:

Ce va fi cu ele? Intrebarea mea asta este.

 

Domnul Igor Dodon:

Ele exista.

 

Domnul Vladimir Braga:

Deci, vor fi trecute la pierderi, vor fi amnistiate?

Domnul Igor Dodon:

Vor fi amnistiate. La intrebarea aceasta am raspuns din start, in prima parte a raspunsului.

 

Domnul Vladimir Braga:

Am inteles. Si a doua intrebare. Pentru agentii economici care s-au comportat corect fata de stat si au platit, si-au onorat datoriile, au platit impozitele, este, daca acceptati, ca o palma acum, aceste legi vor fi ca o palma pentru ei, pentru ca cei care au gresit in fata statului, de fapt, profita de aceste legi. Cei care au fost corecti in fata statului vor fi jigniti intr-un fel, adica nu vor profita de aceste facilitati, de folosul acestor legi.

Cum va uitati dumneavoastra, ca autor, la ideea sa se aduca intr-o concordanta sau intr-o egalitate asa, cit de cit, pentru ca nu poate fi, cu acestia care vor profita, cu acesti agenti economici care vor profita de aceasta amnistie, ca agentii economici care au fost corecti sa li se permita majorarea de capital fix in cadrul acestor legi, deci cu un procent mai redus al capitalului fix. Adica, in cazul nostru este 5% pentru plata, pentru cei care nu au datorii istorice, sa fie introdus separat 1% pentru majorarea capitalului statutar, a capitalului fix.

 

Domnul Igor Dodon:

Va referiti la legalizare.

 

Domnul Vladimir Braga:

Legalizarea, exact.

 

Domnul Igor Dodon:

Cred ca ar fi o propunere care poate fi discutata in lectura a doua, insa, in cazul asta, vom face mult mai dificila administrarea acestei reforme, deoarece vor fi diferite abordari si, din nou, aceasta va reduce efectul implementarii acesteia.

Insa ceea ce tine de agentii economici onesti, ei sint amnistiati prin faptul ca nu vor fi supusi controlului suplimentar si, a spus-o si domnul Cosarciuc, sint cazuri de agenti economici onesti, insa exista riscul ca organele de control sa vina sa calculeze unele amenzi sau unele impozite, datorita faptului ca vor spune ca a fost incalcata legislatia la momentul calcularii impozitului pe venit sau ceva de tipul asta.

Insusi faptul interzicerii controlului pe perioada anterioara este o amnistiere pentru toti agentii economici.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule ministru,

Nu…

 

Domnul Marian Lupu:

(Rumoare in sala.) Domnule Braga,

Daca aveti propuneri, inscrieti-va la mine pentru o luare de cuvint inainte de procedura de vot. Eu sint flexibil si va ofer acest spatiu de timp si posibilitatea, conform prevederilor regulamentare. Rog sa acceptati.

Da, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule ministru,

Cunoastem cu totii capacitatea financiara a bugetului asigurarilor sociale de stat, care pe anul 2007 a fot adoptat cu un deficit de 120 de milioane de lei si cu restante de 1 miliard de lei.

Totodata, cunoastem capacitatea fondului de asigurari medicale, care nu acopera toate nevoile de sanatate ale cetatenilor Republicii Moldova. Prin acest proiect de lege ne dam bine seama ca aceste doua fonduri vor fi lipsite de mijloace importante pentru a acoperi si a permite in primul rind majorarile de pensii, a face o echitate intre contribuabili. Nu ati examinat cumva eventualitatea ca toate veniturile sau estimarile facute privind veniturile care vor parveni la bugetul de stat sa fie, in primul rind, orientate catre aceste doua bugete, pentru ca ne dam bine seama ca va fi un deficit financiar enorm la aceste doua  fonduri.

 

Domnul Igor Dodon:

Stimata doamna deputat,

Dupa cum am mentionat, 50 la suta din veniturile obtinute in urma legalizarii vor fi orientate spre aceste fonduri. In acelasi timp, nu este secret ca, annual, din bugetul de stat se fac unele transferuri sau alocari la bugetul asigurarilor sociale, care ar solutiona si aceasta  problema. Daca imi permiteti, pentru lectura doua as veni cu unele detalii ce tin de bugetul asigurarilor sociale, deoarece din momentul inaintarii acestei initiative si pina la aceasta etapa, examinarea in plenul Parlamentului, a fost efectuata o analiza suplimentara si putem veni cu unele detalii in acest sens.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, este strict necesar ca acest mecanism sa fie prevazut in proiectul de lege. Si o a doua intrebare. Ce se va intimpla cu cei circa 1000 si ceva de controlori, care au avut misiunea sa controleze activitatea economica a intreprinderilor, sa verifice restantele. Cu ce se vor ocupa ei pe parcursul perioadei de interzicere sau inghetare a controalelor la agentii economici?

 

Domnul Igor Dodon:

Sint o multime de activitati pe care trebuie sa se axeze controlorii, m-asi referi in special la strategia… Cunoasteti ca, recent, a fost aprobata o strategie pentru perfectionarea in domeniul fiscal sau dezvoltarea, lansarea unor reforme in acest sens. Din cite cunoastem, Inspectoratul Fiscal poate veni cu unele detalii si domnul Puscuta urmeaza sa se axeze in special de la  politica de controale la politica de motivare a agentilor economici si de explicare a Codului fiscal, a unor proceduri legate de administrarea fiscala.

Cred ca lucrul asta este mult mai important, motivarea si explicarea, decit controalele. Anume pe aceasta dorim sa ne axam.

 

Doamna Valentina Buliga:

Absolut corect si le dorim succes.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Profitind de faptul ca am iesit la microfon, vreau sa va spun, in primul rind, ca in aceste zile s-a mediatizat la televiziunea noastra, care inca nu a devenit publica, prezentarea acestor initiative si regret foarte mult ca persoanele care au facut declaratii complexe, din aceste declaratii s-a selectat si s-a dat doar ceea ce s-a considerat ca astazi convine guvernarii.  Este si cazul Alexandrei Can, care a facut o declaratie ampla, dar din care s-a selectat si s-a dat numai ceea ce a placut.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog intrebarea.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vrea sa va spun in legatura cu aceasta ca trebuie sa-i indemn pe acei care asculta si televiziunea care poate inregistreaza, ca sa procedeze la o metoda corecta. Ori dati totul ori nu dati nimic.

Acum, in legatura cu initiativele. Regretam ca nu am putut sa adresam intrebari Presedintelui Voronin, dar dumneavoastra il substituiti si, in acest caz, vreau sa va spun ca, asa cum initiativele sint complexe, nici intrebarile nu pot fi simple. Cred ca sinteti de acord.

Acum as ruga ca sa cronometrati minutele care ne sint afectate, conform Regulamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Nici un deranj, se cronometreaza.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule ministru,

V-ati referit la practicile internationale. Vreau sa va spun ca presa a abordat foarte amanuntit subiectul si a aratat ca statisticile, de fapt, arata ca cele mai multe amnistieri au dezamagit.

Un motiv a fost faptul ca platitorii de impozite, dupa unele amnistieri, s-au asteptat si la altele. Si promisiunea ca cea care se face este ultima nu s-a respectat. De asemenea, angajamentele din partea statului, privind inasprirea conditiilor de dupa amnistiere, iarasi, nu au fost respectate si acest fapt a indisciplinat si a dezorganizat contribuabilii.

Prima intrebare este urmatoarea: de ce persoanele fizice, care, in situatia de criza si in dificultate permanenta, mai ales dupa anul 2001, de cind se afla la conducere PCRM, s-au spetit si au achitat impozitele, dar nu au fost scutite nici de datoriile fata de stat, nici de datoriile pentru platile comunale, asa cum s-a promis in 2001 de catre PCRM, in timp ce agentii economici care au avut capital de stat, patrimoniu public, valori imobiliare si s-au dovedit a fi mai putin corecti, au avut un management prost, iata ca acum sint in cistig si sint favorizati fata de persoanele fizice?

 

Domnul  Marian Lupu:

Si intrebarea?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu credeti, totusi, ca este vorba de o mare discriminare si o mare nedreptate?

 

Domnul  Igor Dodon:

Doamna Pavlicenco,

Regret ca, probabil, nu ati observat acest lucru in proiectul de lege, insa amnistia fiscala, legalizarea se refera atit la persoanele juridice, cit si la persoanele fizice. Bineinteles, in nici un caz nu poate fi vorba de amnistierea platilor comunale, deoarece nu sint fata de stat, sint datorii fata de alti agenti economici, care nu pot fi amnistiate prin interventia statului.

Insa amnistia fiscala le pune in conditii egale si pe persoanele fizice, si pe persoanele juridice, deoarece ambele categorii sint amnistiate, amelor li se anuleaza toate datoriile si ambele nu vor fi supuse controalelor suplimentare pentru perioadele anterioare.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule ministru,

In primul rind, persoanele fizice sint intreprinderile individuale, eu vorbesc chiar de persoanele fizice.

 

Domnul  Igor Dodon:

Nu, persoane fizice…

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

In al doilea rind, daca luam chiar cazul “Termocom”-ului, care, avind administrator de stat, a acumulat atitea datorii si oamenii nu sint scutiti de datoriile fata de “Termocom”. Eu cred ca, totusi, este o nedreptate, nu-i asa?

 

 

 

Domnul  Igor Dodon:

Insa nu sint datorii fata de stat, sint datorii fata de un alt agent economic, in care statul nu poate interveni.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dar “Termocom”-ul il scutiti, nu-i asa?

 

Domnul  Igor Dodon:

Toti agentii economici care au datorii sint, inclusiv persoanele fizice...

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Acum, a doua intrebare. Nu cumva toata aceasta campanie populista are menirea, de fapt, sa favorizeze stoarcerea de bani pentru campania electorala de catre comunisti si aliatii lor, fapt care s-a confirmat si de sedintele secrete, la care au fost convocati agentii economici, dupa liste, la Presedintie si la Presedintele Parlamentului, cu subiectul –  rugaminti speciale pentru Manastirea Curchi?

In acest sens, eu vreau sa va intreb, ce le-a incurcat de fapt intreprinderilor care au datorii sa semneze memorandum-uri cu creditorii de stat si sa demonstreze ca, de fapt, pot plati datoriile sau sa fie supuse Legii insolvabilitatii sau falimentului, asa cum s-a spus aici? Care este convingerea dumneavoastra ca, peste 10 ani, cei pe care astazi ii amnistiati, ii scutiti de datorii vor avea un management corect si nu vor ajunge iarasi la aceeasi situatie?

Intreprinderile si bunii manageri care au putut sa intoarca datoriile, in loc sa-si reinvesteasca profitul, puteau dimpotriva sa fie favorizati prin faptul ca aceste intreprinderi, care au fost prost gestionate, sa fie sechestrate si sa fie transmise celor care le pot gestiona. De ce nu s-a recurs sau nu propuneti si o asemenea idee, care, mi se pare, ar fi cu mult mai incurajatoare pentru bunii manageri si ar fi descurajatoare pentru managerii rai?

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimata doamna deputat,

In primul rind, astfel de mecanisme exista conform legislatiei in vigoare, a Legii insolvabilitatii si colegii dumneavoastra s-au referit la acest capitol. Insa trebuie sa fim constienti de faptul ca sint foarte multe datorii istorice, create din diferite considerente, fara a da aprecieri reformelor din anii ’90 sau acelor socuri, crize care au fost in anul 1990 si care au contribuit la crearea acestor datorii.

Si intreprinderile, in mare masura, daca vorbim de acele datorii istorice, nu vor iesi din aceste datorii, nu vor putea crea un plan de afaceri pentru dezvoltare, tinind cont de acestea. Anume prin aceasta reforma se propune descatusarea acestor activitati.

Ceea ce tine de perioada de 10 ani, noi consideram ca acest risc este minor, datorita unei politici fiscale de dupa implementarea acestei reforme mai dure, a unei administrari fiscale mai simplificate, care urmeaza a fi implementata in timpul apropiat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Vreau sa va intreb doar, daca ati discutat cu societatea civila si cu agentii economici?

 

Domnul  Marian Lupu:

Deconectati, va rog, microfonul nr.5.

Inainte de a oferi cuvintul pentru urmatoarea intrebare, pot sa confirm astazi public ca adresez rugamintea, si doamnei Pavlicenco personal, daca doreste sa vina cu o contributie pentru restaurarea complexului Manastirii Curchi.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule ministru,

Stim cu totii ca initiativa nu va apartine dumneavoastra, insa ati fost desemnat sa raspundeti la aceste intrebari si, deoarece exista limita a numai doua intrebari, dar discutam trei compartimente, vreau, la primul, doar sa accentuez ideea privind impozitul zero, caci pe parcursul ultimilor 5 ani, Asociatia patronatelor si mediul de afaceri de fiecare data cind se purtau discutii inainte de a adopta bugetul pe anul viitor, ei veneau cu aceasta propunere de a scuti de impozite capitalul investit. De aceea, nu este un lucru nou, tot timpul s-au dus aceste discutii.

Acum trec la un alt compartiment. Organele de statistica si, cred, nu numai ele, dar a fost o informatie a Guvernului, au publicat acum doua saptamini o informatie scurta referitor la salariul mediu pe Republica Moldova. Conform acestei informatii, salariul mediu nu a inregistrat cresteri mari, totodata, a fost subliniat faptul ca salariul mediu al lucratorilor din sfera comunala a inregistrat o crestere, plasindu-se pe locul doi dupa sfera bancara. Rog sa ne gindim la acest lucru.

Accentuez acest fapt, deoarece cele mai mari datorii la buget le au intreprinderile din acest domeniu: “Termocom”-ul, CET-urile, RED-urile, “Apa-Canal” s.a.m.d.

 

Domnul  Marian Lupu:

Intrebarea, va rog.

 

Domnul  Ivan Banari:

Intrebarea: cum puteti dumneavoastra explica salariile mari ale angajatilor din sfera comunala, acele reparatii si sedii luxoase, pe care ei si le fac?..

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Intrebarea nu se refera la...

 

Domnul  Ivan Banari:

…Si, totodata, acumularea restantelor la buget?

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog.

 

Domnul  Igor Dodon:

Eu as putea veni cu unele comentarii in acest sens. Probabil, va fi obiectul, daca este cazul, al unei interpelari speciale, deoarece se refera la domeniul salarizarii. Insa, din informatiile de care dispunem si dupa analiza efectuata, bineinteles, dupa publicarea acestei informatii de catre lucratorii din statistica, am intrat in detalii si, in mare masura, acest salariu sporit nu este datorat doar intreprinderilor din sfera comunala cu proprietate de stat. Nu uitati ca in componenta acestui sector intra si intreprinderi precum “Union Fenosa”, spre exemplu. De aceea, daca va fi necesar, putem veni cu unele detalii in acest sens.

 

Domnul  Ivan Banari:

Domnule ministru,

Chiar va multumesc, daca o sa ne aduceti asa o informatie.

A doua intrebare tine de legalizarea capitalului. Raspundeti-mi, va rog, vor fi sau nu obligati agentii economici, persoanele fizice sa faca o noua evaluare a capitalului ce urmeaza a fi legalizat?

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Nu, nu sint obligati nici agentii economici, nici persoanele fizice. Aceasta este o posibilitate, o optiune pe care o acorda statul in mod unilateral, fara obligatiunea de a realiza aceste reforme.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Vreau sa-mi incep intrebarile cu exprimarea unui mesaj de solidarizare cu propunerea domnului Lupu si sa-l rog sa ma introduca pe lista vorbitorilor. Iar intrebarile pe care vreau sa le adresez domnului ministru sint doua si am sa incerc sa fac foarte pe scurt acest lucru.

Domnule ministru,

Nu vreau sa abordez problema juridica, problema economica, eu deja am avut posibilitatea sa ma expun de la acest microfon odata, caci toata viata mi-am agonisit bucatica de piine prin logica si va adresez o intrebare din sfera logicii. Deci, s-a spus urmatoarele in raportul pe care ni l-ati prezentat cu atita amabilitate: “Pentru a exclude fenomenul spalarii banilor, prevederile acestei legi se extind doar asupra cetatenilor Republicii Moldova.”

Logica imi spune ca, de fapt, este vorba de o lege despre spalarea banilor de catre cetatenii Republicii Moldova. Si, in legatura cu aceasta, vreau sa va intreb: care sint estimarile? Dumneavoastra ati facut cumva niste estimari privitor la volumul capitalurilor acestea, care, de fapt, intr-un fel sau altul, vor fi spalate? In perspectiva, dupa mine, destul de naiva, ele vor fi investite in economia nationala. Dar, totusi, despre citi bani este vorba?

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Sint diferite estimari, diferite aprecieri. Cunoastem ca, conform statisticii, circa 30-35 la suta din produsul intern brut reprezinta o parte sau ar fi economia tenebra. Insa noi consideram ca, probabil, aceasta cota este diminuata. Deoarece, din nou, conform unor estimari, aceasta cota atinge cifra de 65-70 la suta. Poftim? In plus, cunoasteti ca o buna parte a capitalului care este introdus in tara, inclusiv de cei care lucreaza in interior, nu reprezinta intr-o masura sau alta parte a circuitului totalmente legal.

De aceea, pentru a face unele aprecieri, care ar fi aceste volume care ar putea fi legalizate, nu sint de acord. Bine, ar putea fi discutata opinia de spalare a banilor, care ar putea fi legalizati. Sint diferite aprecieri cu care vom veni cu detalii, conform solicitarii si a domnului Guma, pentru lectura a doua. Este vorba de in jur de cel putin un miliard de dolari, care ar putea fi legalizati in urma acestor reforme, doar atunci cind vorbim de legalizarea capitalului. Celelalte doua reforme ar putea da efecte mult mai mari in perspectiva anilor urmatori.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule ministru.

S-a mai vorbit in Parlament despre un miliard, dar asta de acum este o alta chestiune. Si a doua intrebare. Ar putea sa se intimple ca nu veti fi in stare sa raspundeti la ea, dar, totusi, v-o adresez. Exista cumva vreo legatura intre proiectul de lege retras, printre altele, din Parlament despre amnistierea, pardon, extinderea imunitatii pe viata a Presedintelui Voronin si a familiei sale si aceasta lege privind amnistierea capitalurilor?

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Nu pot da aprecieri la acest capitol.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule ministru.

 

Domnul  Igor Dodon:

Ca profesionist, in acest sens nu exista nici o legatura.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:   

Domnule ministru,

Doua intrebari foarte scurte. Prima intrebare ar fi: daca exista sau poate exista vreo conexiune intre initiativa de a legaliza capitalurile si ceea ce se intimpla in Transnistria? Deci, poate avea aceasta initiativa un impact si asupra legalizarii capitalurilor din Transnistria?

 

Domnul  Igor Dodon:

Stimate domnule deputat,

Sub prevederile acestei initiative vor cadea doar activele si capitalurile inregistrate in partea dreapta a Nistrului. Insa, bineinteles, acesta ar putea fi un element de impulsionare a ulterioarelor reforme de integrare a tarii.

 

Domnul  Igor Klipii:

Adica, de legalizare a capitalului?

 

Domnul  Igor Dodon:

Nu de legalizare, de integrare. Deoarece aceste active, care sint inregistrate in partea stinga a Nistrului, stim ca exista si o lege aprobata de Parlament, care denota ca nu sint legale si nu ar putea fi, si nu cad sub incidenta inclusiv a acestei reforme.

 

Domnul  Igor Klipii:

Multumesc.

A doua intrebare: daca, in opinia dumneavoastra, poate in lectura a doua se va reveni, daca ar fi cazul sa introducem anumite categorii de persoane care nu pot beneficia de dreptul de legalizare a capitalului, ma refer la acei care au dat juramintul de a respecta legea, fosti deputati, actuali deputati, presedinti de tara, sefi de departamente vamal, fiscal etc., ambasadori. Nu credeti ca anumite categorii de oameni nu pot beneficia de acest drept? Fiindca ei au jurat si s-au angajat de a respecta legea si nu a beneficia de pirghiile puterii pentru a ascunde capitalurile.

 

Domnul  Igor Dodon:

Urmind logica dumneavoastra, in aceasta lista urmeaza a fi inclusi toti functionarii, incepind cu declararea independentei statului moldovean la toate etapele si asta ar fi logica. Bine, putem discuta la lectura a doua.

 

Domnul  Igor Klipii:

Va multumesc.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Prima intrebare se refera la legalizarea capitalului. Si domnul ministru la sedinta comisiei, si proiectul de lege spune ca nu trebuie legalizat capitalul criminal. Cum va fi facuta diferentierea intre capitalul tenebru si cel criminal? Si care vor fi principiile de apreciere?

 

Domnul  Igor Dodon:

In primul rind, persoana fizica sau juridica care va depune declaratia de legalizare a capitalului, declara sub propria raspundere ca activele care urmeaza a fi legalizate nu sint urmare a traficului de droguri s.a.m.d. Prin aceasta initiativa se propune de a schimba consecutivitatea examinarii. Stiti ca, la etapa actuala, practic, toti care efectueaza tranzactii, persoane fizice, cu mai mult de 300 de mii de lei sau persoane juridice, cu mai mult de 500 de mii de lei, sint obligati sa prezinte unele informatii vizavi de sursa de provenienta a acestor bani.

Se propune inversarea, in momentul cind organele de control vor depista ca, intr-adevar, aceste mijloace banesti ar putea fi rezultatul unor incalcari sau al unor infractiuni criminale si demonstrind aceasta prin lege, doar in cazul acesta capitalul va fi supus urmaririi, conform legislatiei in vigoare, si nu invers. Anume aceasta si este esenta initiativei respective.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Dumneavoastra credeti ca cineva, care isi declara legalizarea capitalurilor, va confirma ca acest capital a fost obtinut din activitati criminale?

 

Domnul  Igor Dodon:

Nu. Insa el isi asuma riscul ca, in cazul in care organele judiciare vor demonstra ca acesta este provenit…, atunci isi asuma riscurile corespunzatoare la semnarea declaratiilor.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Acum eu stiu raspunsul, dar va citez din nota informativa: “Organele de control fiscal si control economic nu vor avea dreptul…”

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bolboceanu,

Nu dati citire notei, toti avem aceasta nota. Va rog sa formulati intrebarea.

 

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule Presedinte,

Domnul ministru nu raspunde corect. Organele de control, potrivit notei informative, nu vor avea dreptul sa verifice acest capital. Nu este, practic, si noi am vorbit la comisie despre lucrul acesta, nu este nici un mecanism de diferentiere a capitalurilor tenebre si a celor criminale, obtinute prin: traficul de fiinte umane, droguri, armament s.a.m.d. Si ce incercam noi sa facem?

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru lectura a doua va concentrati asupra acestui subiect cu mecanismele de garantie.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Asta am vrut sa spun. Si a doua intrebare se refera la amnistia fiscala. Dumneavoastra ati apreciat foarte corect ca asemenea amnistii fiscale au avut loc si in anii ’90, si v-ati referit la perioada implementarii proiectului “Pamint”.

Cu adevarat, asa a si fost, dar, dupa aceste amnistii fiscale care au avut loc atunci, gospodariile agricole, destul de harnic, au inceput sa acumuleze datorii noi si, pina la urma, au falimentat. Dumneavoastra cunoasteti acest lucru, ca efectul a fost zero. Care vor fi, daca au fost de catre dumneavoastra apreciate, efectele amnistiei fiscale care se propune astazi, aici, in Parlament si oare nu se vor repeta cele din anii ’90?

 

Domnul  Igor Dodon:

Rezultatul obtinut in anii ’90, dupa implementarea reformei, a fost o urmare a altor reforme, in special, cunoasteti programul “Pamint” ce efecte a avut, inclusiv pentru intreaga agricultura. De aceea, in mare masura, implementarea reformelor, implementarea reusita a acestor reforme depinde, dupa cum a fost mentionat, si de alte reforme, care sint lansate sau au fost lansate anterior, implementarea lor cu succes.

In ceea ce tine de datorii, s-a vorbit deja astazi ca, odata cu implementarea acestor reforme, va fi mai dura administrarea fiscala, in acelasi timp fiind introduse unele modificari pentru a face mai putin dificila administrarea fiscala pentru agentii economici.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Nu asta am vrut sa aflu. Am vrut sa stiu efectele, daca sint...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bolboceanu…

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

…Cunoscute. Nu le cunoaste Guvernul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deconectati microfonul nr.5.

Eu vad ca nu ma ascultati deloc in sensul acesta. Deci, stimatii mei colegi, vremea ati avut-o, 4 minute pentru intrebari. Sinteti la microfon de peste 5 minute. Si eu va rog foarte mult sa distingem cele doua elemente ale dezbaterilor. Primul element: intrebari-raspunsuri. Si nu incercati sa va convingeti unul pe altul in anumite adevaruri, fiecare ramine pe pozitia sa.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Pentru ca sinteti pus in situatia de a raspunde si la intrebarile care trebuiau, de fapt, propuse initiatorului acestui proiect de lege, va rog frumos sa-mi raspundeti, de ce in Republica Moldova este necesara implementarea concomitenta a tuturor acestor propuneri, si nu asa cum s-a procedat in alte tari?

 

Domnul  Igor Dodon:

Va multumesc pentru intrebare.

Intr-adevar, voi veni cu un exemplu: introducerea cotei pe venit zero pentru venitul reinvestit. Doar aceasta reforma, in conditiile actuale, va fi mai putin atractiva pentru agentii economici, atunci cind exista riscul ca, chiar daca nu au datorii fata de bugetul de stat, exista riscul ca vor fi supusi unor controale suplimentare si acest venit nu va ramine la dispozitia intreprinderii. Aceasta este legatura intre reforma nr.2 si nr.3. Exact cu aceleasi detalii pot veni vizavi de reformele 2, 1, 3 si invers. Deoarece toate reformele sint interdependente si fiecare dintre ele majoreaza efectul, dupa cum am mentionat. Putem veni cu detaliile respective.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Bine. Multumesc.

Intr-o asemenea situatie, de exemplu in situatia Republicii Moldova, cum crede Ministerul Economiei, dumneavoastra personal si colegii dumneavoastra de specialitate, este pregatita, de fapt, Republica Moldova pentru implementarea lor concomitenta? Dar va rog sa-mi raspundeti asa cum ginditi dumneavoastra, nu asa cum trebuie sa spuneti.

 

Domnul  Igor Dodon:

Noi intotdeauna, cel putin Ministerul Economiei si Comertului, raspunde asa cum gindeste, din punctul de vedere profesionist. Noi consideram ca nu numai ca este pregatita, dar este si o necesitate, anume la aceasta etapa.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Multumesc, domnule ministru.

 

Domnul  Igor Dodon:

Cu placere.

 

Doamna  Zoia Jalba:

Stiu ca ati spus asa cum trebuie.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc si eu, doamna deputat.

Microfonul nr.5, in continuare.

As ruga sa fie ultima intrebare.

 

Domnul  Alexandru Lipcan: 

Domnule ministru,

Articolul 84, alineatul (2) din capitolul IV, care prevede ca obiectul amnistiei fiscale il constituie restantele fata de bugetul de stat. Prin urmare, sub incidenta acestui alineat nu nimeresc persoanele fizice, taranii, fermierii, care au datorii fata de bugetul local. Cum se acorda aceasta prevedere cu, sa zicem, alineatul (3) din articolul 41, care spune ca organele administratiei publice locale pot sa ia decizii cu privire la efectuarea amnistiei fiscale si taxei locale a agentilor economici din teritoriu?

 

Domnul  Igor Dodon:

Prin aceasta lege Parlamentul nu poate anula datoriile fata de bugetele locale. Insa, in acelasi timp, daca autoritatile publice locale iau o astfel de decizie, o pot lua prin responsabilitatea si competentele respective. Noi vorbim doar de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si Fondul asigurarilor obligatorii in medicina.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Apare si aici o inechitate sociala. Fiindca celor care au datorii fata de bugetul de stat li se scuteste totul, celor care le au fata de bugetul local, nu li se scuteste nimic. De ce sa nu prevedem in lege, in mod expres, aceasta chestiune?

 

Domnul  Igor Dodon:

Domnule deputat,

Marea majoritate a agentilor economici, in special din agricultura, care au datorii fata de bugetul asigurarilor sociale, cad sub incidenta acestei legi. Ceea ce tine de impozitele sau bugetele locale, Parlamentul nu poate veni cu astfel de decizii, de a anula datoriile fata de bugetele locale. Aceasta tine doar de competenta autoritatilor publice locale.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Parlamentul, statul poate compensa aceste sume bugetelor locale prin lege. Noi, aici, facem multe legi de felul acesta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul susmentionat, inaintat cu titlul de initiativa legislativa de catre Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin si constata urmatoarele. Proiectul de lege prezentat spre examinare are ca scop schimbarea vectorului dezvoltarii economice a tarii, prin crearea unor conditii favorabile pentru mediul de afaceri din Republica Moldova, precum si enuntarea unui semnal pentru investitorii autohtoni si straini intru sporirea capitalizarii economiei tarii.

In acest sens, proiectul de lege presupune lansarea unei reforme radicale in vederea liberalizarii activitatii economice, care se axeaza pe un program de legalizare a capitalurilor, o amnistie fiscala si pe reformarea sistemului de impozitare pentru persoanele juridice. Prin urmare, legalizarea capitalului urmeaza a fi efectuata prin procedura declararii benevole de catre persoanele fizice si juridice, rezidenti ai Republicii Moldova, a bunurilor ce le apartin sau care sint inregistrate pe numele unor detinatori nominali si pentru care, la momentul dobindirii lor, nu au fost achitate impozitele, reiesind din valoarea lor reala.

Persoanele care vor efectua legalizarea capitalului vor achita o taxa de legalizare in marime de 5 la suta din suma legalizarii mijloacelor banesti (cu exceptia  persoanelor juridice) si o taxa in marime de 5 la suta din valoarea diferentei intre valoarea declarata a capitalului legalizat si valoarea declarata anterioara a acestor active.

Legalizarea activelor imobile, a valorilor mobiliare si a cotelor-parti se va efectua pe o perioada de pina la 31 decembrie 2008, iar pentru mijloacele banesti se va finisa la data de 30 decembrie 2008.

Amnistia fiscala presupune anularea restantelor, reflectate in sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat, al Casei Nationale de Asigurari Sociale, inclusiv evidenta speciala, la situatia din 1 ianuarie 2007, la impozitele, taxele si alte plati aferente bugetului de stat, contributiile de asigurari sociale de stat, primele de asigurari obligatorii de asistenta medicala, majorarile de intirziere si amenzile aferente bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor obligatoriu de asistenta medicala, neachitate la data intrarii in vigoare a prezentei legi, inclusiv aminate si esalonate conform legislatiei in vigoare.

Reformarea sistemului de impunere a veniturilor persoanelor juridice prevede ca, incepind cu anul 2008, se va aplica cota zero la impozitul pe venit pentru aceste persoane. Totodata, cota de 15 la suta se va retine la plata dividendelor, cu exceptia celor achitate persoanelor juridice rezidente, platilor orientate catre persoanele fizice rezidente si persoanele fizice si juridice nerezidente.

Guvernul si comisiile permanente sustin prezenta initiativa legislativa a Presedintelui Republicii Moldova, care va contribui esential la crearea unui climat investitional favorabil pentru atragerea investitiilor straine si autohtone, la sporirea capitalizarii activitatii si imbunatatirea indicatorilor economico-financiari ai intreprinderilor autohtone.

Comisia va tine cont de propunerile prezentate in avizele comisiilor permanente ale Parlamentului, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si amendamentele deputatilor la examinarea proiectului de lege in cauza in a doua lectura. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Guvernului si Directiei juridice, comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte de comisie,

Domnul coraportor pe acest proiect, domnul ministru Dodon, a spus ca legea nu se va aplica eventual pe teritoriul raioanelor de est ale Republicii Moldova. Nu considerati dumneavoastra ca trebuie specificat aceasta in mod expres in lege? Ca sa nu apara dubii.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Cred ca nu trebuie sa apreciem.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, teritoriul Republicii Moldova este inalienabil, conform articolului 1 din Constitutie. El nu este, nu poate fi impartit si el nu este impartit pina acum. Daca nu recunoasteti dumneavoastra ca este ocupat acum de rusi, inseamna ca toate legile Republicii Moldova se aplica pe intreg teritoriul Republicii Moldova.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc: 

Corect.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, trebuie specificat in lege sau nu?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu consider ca nu trebuie.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Asa. E buna treaba. Si al doilea moment. Domnul ministru a spus ca va trebui, adica va fi capitalizata, cum spuneti dumneavoastra, imi place la comunisti cuvintul “capitalizat”, numai averea de provenienta licita. In cazul in care un agent economic declara capitalul sau si vine Mejinschi, cine va trebui sa demonstreze ca, vasazica, acest agent economic nu este prost? El sa dovedeasca de unde au venit  banii sau Mejinschi trebuie sa dovedeasca ca banii au venit pe cale ilicita?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, declaratiile se fac benevol. Si legea prevede ca Mejinschi nu vine. Este punctul care garanteaza declaratiile si a banilor si a capitalului.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, inseamna ca agentul economic trebuie sa spuna: eu am 1 milion de dolari, 700 de mii sint legali, iar 300 de mii sint ilegali, ori cum?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Nu trebuie sa spuna. El declara si spune ca banii… Este un articol special care…

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu, dar acolo scrie ca vor putea fi legalizati numai banii de provenienta legala. Si vine Mejinschi si spune: de unde ai luat banii?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg,

Vreau sa va citesc, la capitolul IV, articolul 25, alineatul (1): “Prezenta lege determina principiile si garantiile generale, precum si statutul juridic al subiectilor legalizarii capitalului, al subiectilor amnistiei fiscale si al organelor administratiei publice imputernicite…”

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu trebuie sa-mi cititi, caci eu am citit.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da? Ei, daca ati citit...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu propun pentru lectura a doua.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Intrebarea, daca ati citit-o…

 

 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Sa fie scris in lege in mod expres ca: “In conditiile prezentei legi se va aplica articolul 21 din Constitutie, care prevede prezumtia nevinovatiei si articolul 46, alineatul (3) din Constitutie, care spune: “Averea dobindita licit nu poate fi confiscata”. Caracterul licit al dobindirii se prezuma si, atunci, va fi totul clar pentru acestia, care vreti dumneavoastra sa vina cu sacul cu bani si sa va arate.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

O sa examinam pentru lectura a doua, dar ginditi-va bine si dati-ne propunerea  in scris. Va rog.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog, propunerea.

Stimati colegi,

Nu va certati.

Domnule Susarenco, domnule Bondarciuc…

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Eu v-am adresat o rugaminte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mai temperati, va rog, emotiile. Propunerile se stenografiaza si se transmit la comisie.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:  

Domnule Presedinte,

Este de dorit, desigur, ca comisiile sa se autosesizeze si sa consulte stenograma. Ma rog, si sa fie luata ca amendament, nu obligatoriu in scris. Vizavi de cele invocate de domnul Susarenco, este perfect adevarat, trebuie sa stipulam exact in lege ca examinarea legalitatii sau ilegalitatii sa porneasca de la fapte si nu de la suma care urmeaza sa fie declarata. Este o norma, noi vom veni si in acest sens cu un amendament in scris.

Domnule Bondarciuc,

Pentru dumneavoastra, sub aspectul fiscal, am o intrebare vizavi de compartimentul al 3-lea, cota “zero” la impozitul pe profit. Noi avem articolul 90, pe care dumneavoastra, nici nu dumneavoastra dar autorul, nu a prevazut sa-l modifice in proiectul de lege. Articolul 90 care presupune, ba chiar indica foarte clar, care sint activitatile, in urma prestarii carora se retin 5% de la cel care efectueaza plata. Care, ulterior, se deduce sub aspect fiscal din impozitul pe profit. Cum considerati dumneavoastra, urmeaza sa modificam si acest articol, in sensul scutirii impozitului, sau trecem peste procedura de deductibilitate, restituire?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

O sa examinam pentru lectura a doua propunerea dumneavoastra.

Domnul Vladimir Filat: 

Pentru examinare si pentru stenograma. Deci, aici este vorba de un sir de activitati, cum ar fi serviciile de publicitate, audit, management, protectie s.a.m.d., prestarea serviciilor.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Prestarea serviciilor, da.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Si rugamintea noastra este sa va autosesizati si sa includeti acest moment in proiectul respectiv de lege, sa nu avem o anumita categorie de activitati scutite de impozitul pe profit, si o alta categorie de activitati care sint supuse impozitului direct de 5 la suta.

Si a doua intrebare, vizavi de o problema deja invocata.  Noi sustinem intru totul ca la categoria persoane fizice, care urmeaza sa aiba posibilitatea sa-si legifereze capitalul, trebuie discutat foarte serios, stimati colegi, si anumite categorii, sigur, nu pot sa cada sub incidenta prezentei legi. Fiindca, ma rog, sint de acord ca nu toti cei care au fost functionari din ’90 incoace… Dar aici trebuie sa avem o discutie serioasa si sa ajungem la un compromis: anumite categorii de functionari care au activat si activeaza in Republica Moldova urmeaza, in procesul legiferarii capitalului, sa prezinte anumite acte justificatorii. Ca sa nu ajungem in situatia celor chemati sa lupte cu coruptia. Pentru ca noi punem un semn mare de intrebare asupra a tot ce s-a intimplat in Republica Moldova de la proclamarea independentei pina in prezent, am luptat, am luptat, am luptat cind mai tare, cind mai incet si tragem linie si s-a terminat.

Care este parea comisiei vizavi de stipularea anumitor categorii de cetateni ai Republicii Moldova, care sa nu cada sub incidenta prezentei legi?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

O sa ne gindim pentru lectura a doua. Dar eu va rog frumos, formulati propunerile dumneavoastra.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule presedinte...

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Ori sa incepem de la Primarie si pina la Presedintie? Va rog frumos.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule presedinte,

Noi, desigur, o sa formulam, dar aici vreau sa fac o scurta precizare. Din iulie anul trecut, de cind s-a lansat ideea de liberalizare, pina in prezent, Guvernul, cred ca de rind cu multi specialisti si experti din Republica Moldova, a muncit si a iesit cu proiectul respectiv de lege. Noi, deputatii, si nu numai deputatii, avem la dispozitie, asa cum s-a indicat, 10 zile. Si va rog frumos, cind ne dati indicatii sau ne rugati sa formulam, dati-ne timpul respectiv si noi o sa formulam. In cazul in care nu sintem pregatiti si nu sintem inarmati cu Guvernul in spate, pe de o parte si cu expertii, pe de alta parte, rugam ca ideile pe care le invocam sa fie asistate de catre cei care se numesc specialisti si sa venim cu o pozitie conjugata.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule presedinte al comisiei,

Dumneavoastra aveti intotdeauna obisnuinta sa dati raspunsuri seci si hazlii la unele intrebari ale deputatilor. Ma astept si acum, dar totuna, va pun niste intrebari. Dumneavoastra ati citit aici, in raport: “Proiectul de lege prezentat spre examinare are ca scop schimbarea vectorului dezvoltarii economice a tarii, prin crearea de conditii favorabile”. Prima mea intrebare este: spuneti-mi, va rog, ce inseamna aici “schimbarea vectorului”? Care vector l-am avut pina acum, est, vest, vest-est, legal-criminal, criminal-legal, caci eu nu inteleg ce inseamna “schimbarea vectorului”. Parca s-a spus ca, pina acum, mergem spre Uniunea Europeana, avem economie de piata, respectam principiile s.a.m.d.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da, aici nu are nimic comun cu vectorul despre care vorbiti dumneavoastra, european sau de alta directie. Se are in vedere capitalizarea, se are in vedere reanimarea, se are in vedere crearea noilor locuri de munca, se are in vedere atragerea investitiilor, iata ce am avut in vedere.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Va multumesc.

Aveti in vedere ca, pina acum, asemenea obiective si prioritati nu au existat?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa spun ca masurile acestea ofera posibilitatea sa ne miscam accelerat.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Sa va auda Dumnezeu.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

O sa auda.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

A doua intrebare este legata de impozitul oficial. Stiti, noi am adoptat o lege cu privire la cooperarea cu societatea civila. In opinia mea, aceasta este o lege moarta. Din reactiile din presa noi observam ca, totusi, exista pozitii contradictorii fata de asemenea initiative. Am inteles ca nu s-a sesizat nici Guvernul, nici Parlamentul in legatura cu studiul facut despre impozitul neoficial, care in Republica Moldova atinge 1 miliard de lei. Este vorba de plati pentru Manastirea Curchi, Capriana, pentru fintini, pentru zilele de nastere ale cuiva s.a.m.d.

Mi se pare ca o legatura directa este intre aceasta amnistie, intre aceasta lege si miliardul care se aduna de la oamenii, de la agentii economici. Intrebarea mea este, daca in acest sens, totusi, s-a discutat? Pentru ca, uitati-va, va citesc doar un expert, pe care si dumneavoastra, ca guvernare,  il atrageti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna,

Va rog intrebarea.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

O clipa. Exact, intrebarea. Deci, el spune asa: “Amnistia, in loc sa-i incurajeze pe cei datornici, de fapt, ii trezeste pe cei care platesc impozite si ii descurajeaza pe cei care nu platesc.” Adica, sa nu plateasca in continuare. Si mai spune ca amnistia fiscala si cota “zero” la investire nu se inscriu in angajamentele luate fata de Fondul Monetar International.

Spuneti-ne, va rog, cum apreciati dumneavoastra aceste pozitii din partea reprezentantilor societatii civile, experti recunoscuti si de guvernarea de la Chisinau? Si care este legatura si reactia din partea Fondului Monetar International, daca ati discutat si daca cunoasteti reactiile lor?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa va spun ca nu este nici o legatura intre banii despre care vorbiti dumneavoastra si modificarea impozitului pe venit. Acesta-i primul moment. Si al doilea, reactia Fondului Monetar este pozitiva.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Da, va multumesc.

Urmeaza sa vedem. Vreau sa fac o precizare. Dumneavoastra spuneti ca nu este nici o legatura, dar, vedeti, problema este ca atunci cind amnistiezi si nimeresc acolo doar unii si nu nimeresc altii, probabil ca aceasta s-a platit sau nu s-a platit cu nimic. Dea Domnul sa fie asa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa va spun ca, daca o intreprindere sau o persoana fizica vrea sa faca un gest de binefacere, ea il face.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Nicolae Deatovschi:

Николай Федорович, скажите, пожалуйста, сегодня практически все выступающие депутаты готовы представить свои предложения ко второму чтению. Что мешает сегодня принять в двух чтениях этот законопроект? Поясню, почему. Одну минуту. После объявления инициатив Президента в наших органах контроля появился такой нехороший ажиотаж: стали блокировать счета, стали даже заводить уголовные дела на некоторых экономических агентов.

По моему мнению, отсрочка принятия законопроекта позволяет чиновникам интерпретировать эти  инициативы по-своему. Чем дальше это будет отодвигаться, как мне кажется, тем меньше будет кредит доверия. Президент сделал революционный шаг. Второй шаг за Парламентом. Революция не делается в первом чтении, во втором и т.д. Я предлагаю принять законопроект.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Я хотел бы попросить всех депутатов, которые желают выдвинуть предложения ко второму чтению, передать их сегодня в комиссию. Мы все их изучим, в среду рассмотрим на заседании комиссии и в следующий четверг выступим на втором чтении.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

Trebuie sa intelegem situatia ca aceste proiecte de lege, in versiunea in care vor fi prezentate pentru adoptare in lectura a doua, trebuie sa aiba o maxima exactitate a tuturor prevederilor, in modul in care sa asigure efectele practice scontate. Pentru care motiv, cred ca trebuie sa sustinem pozitia comisiei sesizate in fond, sa muncim pina joia viitoare si, saptamina viitoare, joi-vineri sa dezbatem acest proiect in lectura a doua.

Sintem ajunsi la etapa luarilor de cuvint. Atrag atentia colegilor care vor fi invitati la tribuna centrala, ca vor avea la dispozitie timp de pina la 7 minute pentru luari de cuvint in cazul deputatilor din fractiuni si 5 minute pentru deputatii neafiliati.

Domnul deputat Ion Gutu. Il invit la tribuna centrala. 

 

Domnul  Ion Gutu:

Stimati colegi,

Cred ca este un moment semnificativ pentru Parlamentul Republicii Moldova: astazi ne-a onorat  domnul Presedinte al Republicii pe citeva minute cu prezenta sa in legatura cu cuvintarea sa in Parlament. Cred ca modalitatea cum a fost inaintata aceasta initiativa si la Guvern, si cum se discuta in Parlament vorbeste, de fapt, de rolul Guvernului si al Parlamentului in Republica Moldova.

Guvernul, cum se numeste “po stoike smirno” a audiat initiativa Presedintelui, se pare ca a fost o surpriza pentru Prim-ministru. Fiindca ieri domnul Prim-ministru, la un post de televiziune, a vorbit despre concursul national “Cel mai bun cimitir”, care, e clar, este un moment foarte semnificativ, dar nu de evenimentul principal de astazi, cind in Parlament se pune in discutie asa-numita revolutie in politica economica in Republica Moldova.

Cred ca si examinarea acestei initiative in Parlament s-a desfasurat formal, fara o analiza respectiva, fara materiale informationale. Intr-o zi toate comisiile au raportat si astazi deja sintem gata, cineva e gata sa voteze acest document in doua lecturi.

Stimati colegi,

Eu cred ca trebuie sa fim oameni seriosi, sa ne gindim la lucruri serioase cum si cind votam si daca sintem gata, sa votam.

Deci, eu cred ca m-am gindit foarte serios la aceasta initiativa, sincer va spun, am vrut sa vad lista contribuabililor, agentilor economici care vor fi fericiti de aceasta decizie a Parlamentului. Aceasta lista n-am primit-o. M-am adresat in scris sefului Departamentului Inspectoratului Fiscal cu un sir de intrebari, nu le-am primit. Deci, totul se face in taina, inseamna ca eu am foarte mari dubii fata de sinceritatea initiatorului acestor initiative si fata de echipa care a lucrat asupra acestui document.

Eu cred, intuiesc personal, ca un economist, ca aceasta revolutie, asa-numita revolutie si reforme care sint propuse, sint, in primul rind, vorbesc de faptul ca economia nationala se afla intr-o criza foarte profunda, chiar sa nu fie tragica, cum spune domnul Reidman.

In anul 2005–2006 Guvernul, Banca Nationala permanent au revazut indicii macroeconomici de dezvoltare a economiei nationale. Produsul intern brut in ultimii doi ani este in scadere, nivelul inflatiei – in crestere, deficitul balantei de comert a atins cifre la 46% din produsul intern brut. Deficitul balantei de plati a crescut in ultimii 2–3 ani de 3 ori. Cresterea economica se bazeaza numai pe consum, investitiile straine directe in economia nationala sint intr-un proces de totala stagnare, macar ca cifra, parca este in crestere in 2006, dar cifra de iesire a investitiilor straine din Republica Moldova, de asemenea, este foarte mare in 2006. Deci, investitiile din tara ies.

Rezultatele anului 2006 in industrie, agricultura vorbesc de la sine. Noi nu am avut cind sa discutam asupra rezultatului anului 2006, nu am avut timp, fiindca n-am avut ce spune. Si eu cred ca guvernarea anume a evitat acest lucru. Socurile externe, de care au fost preocupate mai multe organisme internationale, stoparea exportului vinului si majorarea pretului la gaz au fost ocupate de aceste probleme mai multe organisme internationale decit actuala noastra guvernare.

Stimati colegi,

Eu cred ca noi nu putem vorbi de o noua politica economica, de o revolutie pe care ne-o demonstreaza noua mass-media, care sustine guvernarea, ca ne aflam la o noua etapa, ca totul ce-a fost sa uitam, ca incepe o viata noua. Acestea sint, pur si simplu, declaratii politice. Si eu cred ca acest proiect de lege este initiat prin faptul ca anul curent noi vom avea evenimente politice foarte importante, despre care au vorbit pe secret si domnul Rosca, si domnul Diacov la o intilnire cu domnul Voronin.

Toata informatia in republica este blocata. Cred ca nu participam la discutii publice in domeniul politicii economice.

Stimati colegi,

De aceea, eu cred ca aceasta initiativa este ultimul colac de salvare a actualei guvernari, fiindca situatia in economia nationala este foarte dificila si va fi si mai grea pe parcursul acestui an.

Citeva momente despre proiectul acestei legi. Este un document foarte contradictoriu. Da, mai multe tari au incercat sa faca amnistia capitalului, sa faca diferite amnistii, sa anuleze impozitul la venit, dar, spre regret, nu avem nici o analiza.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Domnule Gutu,

Inca un minut, va rog.

 

Domnul  Ion Gutu:

Aceste initiative au avut succes.

Domnule vicepresedinte al Parlamentului,

Eu vreau sa va spun ca nu lucreaza tabloul si nu am posibilitate sa urmaresc.

 

Domnul  Iurie Rosca:

De aceea va si amintesc eu.

 

Domnul  Ion Gutu:

Stimati colegi,

Amnistia capitalului nu va aduce rezultate. Amnistia la datoriile fata de bugetul de stat si Fondul social este un joc organizat de o echipa speciala in Republica Moldova, care sa organizeze o privatizare masiva a obiectelor si a intreprinderilor, care vor fi eliberate de datorii. Deci, 2/3 din agentii economici astazi declara pierderi, nu declara nimeni si foarte putin impozitele.

De aceea, eu cred ca, atunci cind vorbim de Estonia, cu aceasta termin, este varianta zero la impozitul pe venit.

Stimati colegi,

Da, intr-adevar e varianta zero, dar la dividende sint 35%, platesc impozit, nu 15% cum este in Republica Moldova.

Si ultimul moment.

Stimati colegi,

Cred ca, nu este corect cind sistemul bancar, care este un sector economic foarte puternic, care are venituri solide, care s-a folosit de sustinerea Guvernului si a economiei nationale acesti 16 ani sa fie eliberat de impozitul pe venit, spre regret el intra in aceeasi suma.

De aceea, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a discutat acest compartiment si noi am luat decizia sa votam impotriva, fiindca aceasta initiativa nu este bine pregatita, nu este argumentata si nu sint cunoscute consecintele care ne asteapta.

Multumesc.

 

Domnul  Iurie Rosca:

La tribuna este invitat domnul Valeriu Cosarciuc.

Stimati colegi,

In ordinea inscrierii. Domnul Presedinte al Parlamentului v-a inscris pe dumneavoastra in ordinea solicitarilor adresate din sala.

Domnule Cosarciuc,

Puteti sa luati inapoi loc si ia cuvintul celalalt, daca nu doriti sa luati cuvintul. Imi pare rau.

Poftim.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Onorat Parlament,

Stimati colegi,

Eu as vrea sa ma refer foarte pe scurt ceva suplimentar la ceea ce a mentionat colegul meu domnul Gutu la aceste asa-numite imitative legislative sau revolutie in Republica Moldova. Nu va fi nici o revolutie, fiindca abordarea este iarasi fragmentata, nu este o abordare sistemica si holistic a celor ce se intimpla in Republica Moldova si propunerile tot nu sint atit de sistemice si holistice la ceea ce se propune in aceste initiative – impozitul pe profit.

Vreau sa va aduc aminte ca noi am propus, mai ales pentru tarani, ca sa nu plateasca pe perioada de 5 ani impozitul pe venit si contributii la Fondul social. In afara de aceasta, noi am propus, la initiativele Guvernului, atunci cind a fost promovata politica fiscala, ca profitul reinvestit nu se impoziteaza. A fost votat impotriva aici, in Parlamentul Republicii Moldova.

Si ceea ce se propune acum, ca sa fie impozitate dividendele, iarasi va aduce la aceea ca cetatenii care au actiuni in societatile pe actiuni nu au primit dividende, ei au dreptul sa le reinvesteasca acolo unde doresc, dar vor fi impozitate cu 15% si astfel va fi lichidata posibilitatea de a-si diversifica businessul.

Legalizarea capitalului. Se va legaliza capitalul acelor care se invirt in jurul clanului comunist, fiindca cum putem noi sa vorbim despre legalizarea capitalului atunci cind nu avem noi justitie independenta, cind nu avem credibilitatea puterii si cind promisiunile care au mai fost pina acum inaintate de catre Presedintele Voronin, nu au fost indeplinite.

Tarife micsorate nu avem, a fost promis ca vor fi anulate datoriile la platile comunale,, nu s-au anulat, drumuri bune nu sint. Saracia va fi lichidata, “Satul moldovenesc”, saracia la sate a crescut de la 37% la 42,5%, saracia oraselor mici – de la 46% la 49%. Economie competitiva nu avem. Deficitul balantei comerciale – 50% din PIB.

Legalizarea capitalului din Transnistria, aceasta cred ca se doreste si ea va avea loc in Republica Moldova. Vor legaliza capitalul acelor care au agonisit in aceasta perioada pe cai ilegale si care sint in jurul guvernarii.

Amnistia fiscala. Gospodariile taranesti, taranii fata de bugetele locale nu vor fi amnistiati. Adica, acei care sint saraci in continuare vor fi saraciti, fiindca ei nu vor avea acces la aceasta amnistie. In afara de aceasta, acei care sint saraci la sate sint mult mai simplu sanctionati, li se sechestreaza terenurile agricole, se scot la judecata fara nici o problema. Eu va spun ca aceasta activitate a fost efectuata si pina la timpul actual. Se putea de propus foarte clar ca sa fie lichidate si datoriile acelor care sint la bugetele locale, prin transferul compensarii de la bugetul de stat. Aceasta ar fi onest fata de cetatenii Republicii Moldova, cei mai saraci care traiesc la sate.

Ce se intimpla cu aceasta amnistie fiscala? In primul rind, defavorizeaza agentii economici buni platitori. Ceea ce a spus domnul ministru, ca se refera si la ceilalti agenti economici care nu intra in aceste 282 mii nu este corect, fiindca noi avem in Republica Moldova si in Constitutie prezumtia nevinovatiei. Nu poti sa spui ca, uite, ceilalti agenti economici au incalcat legea si tot ei vor profita de aceasta lege.

Economia tenebra. S-a vorbit despre aceea ca avem 70%, acei care se invirt in jurul clanului la guvernare. Aceia pot sa-si permita astazi sa lucreze la negru. Si inca o data se demonstreaza ca in Republica Moldova, practic, lipsesc institutiile statului. Ele nu exista, daca avem 70% se invirte capitalul in economia tenebra.

Cine vor fi favorizati? Din acea informatie pe care am capatat-o de la Inspectoratul Fiscal de Stat vor fi favorizati, in primul rind, intreprinderile de stat, societatile pe actiuni cu capital majoritar de stat, directiile specializate ale diferitelor primarii, primariile intra si acestia sint acei care vor fi favorizati in primul rind.

Adica, acei care au lucrat ineficient, acei care au generat pierderi, cheltuieli suplimentare s.a.m.d. vor fi in continuare stimulati si favorizati de catre statul Republica Moldova, fiindca nu se aplica Legea cu privire la insolvabilitate, nu se aplica Legea cu privire la societatile pe actiuni, care ar permite ca agentii economici, care activeaza normal sa activeze si sa fie favorizati de catre stat, acei care nu sint in stare sa lucreze trebuie sa fie declarati insolvabili si astfel activele, care sint la acesti agenti economici, sa fie puse in functiune de catre alti agenti economici.

Noi nu vom vota aceasta lege, fiindca, va spun, aceasta lege, in principiu, favorizeaza numai pe acei care se invirt astazi in jurul guvernarii comuniste aflate la putere.

Multumesc.

 

Domnul  Iurie Rosca:

La tribuna este invitat domnul Vladimir Braga.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Stimati colegi,

Eu vroiam sa fac o propunere de la microfon, dar daca mi s-a oferit tribuna centrala, vreau sa va aduc la cunostinta parerea mea. In primul rind, termenul acesta “revolutionar” care se foloseste in incinta Parlamentului, eu nu-l agreez. As dori sa traiesc intr-o tara unde aceasta este evolutionista, unde este prognozata economia s.a.m.d. In acest context, cred ca trebuie sa fim mai atenti cu acesti termen “revolutionar”. Eu am avut o parere despre acest gind, care este trasat in aceste trei legi privind amnistierea capitalului si datoriilor istorice.

Mai multi economisti, la sfirsitul anilor ’90, isi expuneau gindul ca ar fi bine, pentru a descatusa economia nationala, a scuti, a trece la pierderi sau a ingheta datoriile acelor producatori care au posibilitatea de a produce productie, exporta si aceste datorii, care au fost create pe parcursul istoric, ii retineau.

Parerea mea era ca aceasta amnistiere trebuie sa se faca nu pur si simplu prin trecerea si prin darea uitarii acestor  agenti economici. Eu cred ca era foarte bine de a crea o lista, sa-mi fie iertat cuvintul acesta, neagra a celor care au creat aceste probleme tarii, producerii, colectivelor de munca, ca nu este un secret, ca agentii economici sint aceiasi care au deschis firme fantome mai intii, la inceputul anilor ’90, mai apoi care au creat niste datorii si au disparut, dupa aceea au creat privatizari fantome, tot, de asemenea, creind datorii la intreprinderile de stat.

Si mai apoi cred ca evolutiv, daca sa vorbesc, procurarile de pamint acum sint la moda. Sint cam aceleasi familii, sint cam aceleasi persoane. Si in contextul acesta, eu am facut propuneri la citeva legi, ca sa fie inscrisi, cel putin, in aceasta lista, care sa se pastreze la Ministerul Finantelor sau la Inspectoratul Fiscal, pentru ca acesti agenti economici sa nu poata sa isi continuie aceste activitati diminuativ pentru tara noastra.

In contextul legilor prezentate, dupa mine, sint nedreptatiti, de fapt, acei care au produs, au platit impozitele la stat la timp si acum sint putin diminuati sau nedreptatiti fata de acei care m-am referit mai sus.

Este o situatie interesanta, pe care, cel putin, eu o cunosc, cred ca si acei de la Guvern o cunosc, in timpul lunii noiembrie–decembrie 2006 sint intreprinderi care nu am eu explicatii, si-au creat foarte mari datorii la Fondul social si la bugetul de stat. Este un semn de intrebare foarte mare, de unde ei au stiut despre aceste viitoare treceri la pierderi sau amnistieri, cum le numim noi? Cred ca trebuie de facut o analiza in acest context. 

O alta problema – privatizarea. Problemele privatizarii intreprinderilor. Unii au privatizat intreprinderile contra preturi, sume de bani, care, intr-adevar, costa intreprinderile. Altii acum, in contextul acestei legi, vor avea de profitat, poate insutit fata de acei care au privatizat intreprinderile in contextul legilor. Eu ma refer la intrebarea pe care am pus-o domnului ministru la microfon.

Este o problema si in contextul acestei legi, si la articolul 32, dupa mine, “Legalizarea capitalului fara intoarcerea impozitului fiscal.” Dupa mine, la acest articol in a doua lectura va trebui sa ne gindim, pentru ca noi, practic, intram pe autonomia locala si nu ar trebui sa facem acest lucru, adica, ori compensam, ori le calculam cit costa, care este costul acestor legalizari. Si sa ne gindim pentru lectura a doua sa corectam acest lucru.

Se cere, in contextul acestei legi, reducerea, dupa mine, sint niste lucruri care, indeobste, trebuie inscrise in lege, batute in cuie. Ele sint discutate in sala, despre reducerea aparatului administrativ, despre responsabilitatea celor care vor controla pe parcursul postlegislativ al acestor legi care vor iesi pe urma si responsabilitatile lor.

In acest context, vreau sa fac si eu o propunere pentru stenograma pentru acei care, cit se poate de balansat, pentru acei care sint onesti, corecti fata de bugetele de stat, la capitolul IV, articolele 32, punctul 2 litera h), punctul 4 si alte articole, care prevad ca agentii economici, carora li se legalizeaza capitalul, se legalizeaza in conformitate cu legea care este discutata – contra 5% plati la impozit. Dupa cifra de 5% se inscrie pentru persoanele juridice care au beneficiat de amnistia fiscala pentru datoriile istorice si 1% pentru agentii economici care nu  au avut datorii istorice la momentul legalizarii.

In asa fel, agentii economici cred ca ar avea o credibilitate ca Parlamentul si Guvernul se gindesc si la acei care sint corecti, sint onesti fata de statul nostru Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Taranu.

 

Domnul Anatol Taranu:

Николай Федорович, мне показалось в тот момент, когда вы отвечали на последний вопрос одного из наших депутатов, что вы сейчас скажете: «Всех депутатов, которые желают легализовать свои капиталы, просим записываться к нам в комиссию. Мы скажем Межинскому, чтобы он на этот раз не баловался». Записывайтесь, господа.

Stimati colegi,

Eu cred ca ceea ce se intimpla astazi in Parlamentul nostru este o chestie absolut logica. Acest Parlament obedient, acest Parlament care nu are personalitate va vota aceasta lege, care este indreptata impotriva intereselor oamenilor din aceasta tara. Si am sa va spun de ce.

Apropo, noi foarte bine am facut ca nu am permis emisia in direct. Altminteri, taranii nostri din sate acum incepeau sa moara de bucurie, auzind ce lege sintem gata noi s-o adoptam. Cineva a vorbit aici, mi se pare ca domnul Cosarciuc sau cineva dintre vorbitori, de ce sint amnistiate unele datorii si nu sint amnistiate alte datorii? De ce sint amnistiate datoriile la impozite pentru firmele mari, iar oamenii simpli, pentru care fiecare zece lei este un capital adevarat, sint lasati de izbeliste? Am sa va spun de ce. Fiindca guvernarea actuala din tara noastra nu este o guvernare a oamenilor muncii, este o guvernare care reprezinta interesele oligarhiei in aceasta tara.

Am avut ocazia sa vorbesc de la tribuna Parlamentului despre faptul ca in aceasta tara exista 5 mari societati pe actiuni care detin mai mult de 70 la suta din proprietatea, din potentialul economic al acestei tari. In anul 2005 ei au platit
10 milioane de dolari impozite la stat, la bugetul statului. Pentru ei astazi se face aceasta lege. Cineva dintre colegii mei au spus si eu subsemnez sub acest lucru.

Intr-o tara in care nu exista justitie libera, intr-o tara in care nu exista presa libera, o asemenea lege este o crima, o asemenea lege este una antipopulara, indreptata impotriva intereselor vitale ale acestui popor. Cineva dintre deputatii comunisti mi-a spus in culuare: “Anatol, la mine in raion sint oameni care, pe pacrcursul acestui timp, au cumparat ilicit de sume enorme niste tehnica”. Si noi acum venim cu legea aceasta sa-i salvam de orice responsabilitate. Aceasta lege, si iarasi vreau sa ma refer la un coleg de-al meu, care a vorbit: este legea hotilor si este lege pentru hoti. Fiindca, repet inca o data, intr-o tara in care regimul democratic este grav afectat, intr-o asemenea tara o atare lege nu trebuie acceptata. Se vorbeste... cineva dintre ziaristii apropriati curtii vorbesc despre aceasta lege ca “НЕП – новая экономическая политика”.

Eu, ca istoric, vreau sa va aduc aminte ca “НЕП”–ul, in executarea comunistilor, dintotdeauna se termina cu colectivizare si cu confiscarea averilor acelor care au participat la aceasta noua politica economica. Iata cu ce se va termina “НЕП”-ul moldovenesc. Sa facem niste invataminte din istorie.

Domnilor comunisti,

Nu trebuie sa prostituati liberalismul. Voi nu sinteti liberali, voi sinteti incapabili sa promovati reformele liberale, aceasta este problema de baza. Nu poti in acelasi moment sa te inchini lui Vladimir Iliici Lenin, care spunea ca «злейший враг общества это капитализм». Iar pe de alta parte, sa veniti si sa spuneti: “Noi promovam reforme liberale”. Pai, odata si odata clarificati-va cui va rugati, carui Dumnezeu va rugati? Aceluia cu cruce sau aceluia cu secera si ciocanul? Iata care este problema.

Stimati colegi,

Ceea ce se intimpla astazi in Parlamentul nostru, este o chestie care loveste grav in interesele vitale ale societatii noastre. Domnul Presedinte Voronin a spus de la aceasta tribuna: “Statul crede in societate”.

Domnilor,

Traditia democratica, democratia autentica prevede cu totul altceva. Societatea trebuie sa creada in stat si nu invers. Iar dumneavoastra dintotdeauna ati promovat aceasta idee: “Statul mai presus decit tot, fiindca noi sintem statul”.

Pina la urma se va clarifica ca in aceasta tara a ramas o mina de oameni care domina viata economica si care detin marea proprietate, iar toti ceilalti... Desigur, vremea. Bravo, pacat ca nu este Televiziunea, sa va auda, domnule Jdanov sau Jidanov, cum acolo? Nu mai stiu cum vii familia dumneavoastra. Problema stiti in ce consta, domnul Jdanov? Ca dumneavoastra, care vorbiti despre apararea intereselor oamenilor muncii, astazi pregatiti un proiect de lege care loveste in acesti oameni. Si timpul meu expira.

Eu inteleg, noua ne-au redus timpul chiar si aici ca sa vorbim de la tribuna Parlamentului, cind Televiziunea nu ne mai arata in direct. Desigur, o asemenea lege are o componenta liberala palpabila, dar nu legea concreta propusa astazi in Parlament. Ea nu are nimic comun cu liberalismul. Este o lege a oligarhiei. Este o lege a oamenilor bogati, care doresc sa domine si mai departe societatea insaracita pina la limita. Partidul National Liberal, desi sintem deocamdata foarte putini in acest Parlament, nu va vota aceasta lege, fiindca nu este o lege liberala. Este prostituarea liberalismului.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Bolboceanu.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Stimati colegi,

Initiativele legislative ale Presedintelui Voronin inseamna, de fapt, in esenta facilitati si facilitati mari, in primul rind, pentru coruptioneri si oligarhi. Noi consideram ca aceste initiative inaintate astazi si discutate in Parlament, in primul rind, privind legalizarea capitalului, amnistia fiscala si stabilirea cotei zero la impozitul pe venit demonstreaza inca o data in plus ca puterea actuala de la Chisinau de acum a incetat sa isi ascunda fizionomia anti-nationala in umbra unor lozinci populiste, a dat pe fata adevaratele sale intentii si a anuntat oficial ca trece definitiv si ireversibil de partea celor bogati.

Cea mai superficiala analiza a initiativelor Presedintelui Voronin ne permite sa constatam urmatoarele: Presedintele nici de data aceasta, in aceste initiative, nu si-a respectat propriile sale promisiuni din 2001 si 2005 si nu a abordat problema amnistierii datoriilor istorice pentru serviciile comunale ale cetatenilor simpli, care ani la rind se zbat in nevoile unei vieti mizerabile. Si de data aceasta Presedintele n-a sustinut initiativele legislative ale opozitiei si nu a acceptat sa fie stabilit un prag maxim al pretului pentru serviciile comunale in dependenta de veniturile familiilor cetatenilor nevoiasi, ca suma acestor plati pentru serviciile comunale sa nu depaseasca cel mult 15% din veniturile acestora.

Presedintele nu a sustinut initiativa legislativa a Partidului Democratiei Sociale si nu a acceptat anularea taxei pe valoarea adaugata la marfurile stringent necesare pentru dezvoltarea sectorului agrar: tractoare, piese de schimb, chimicate, ingrasaminte etc. Presedintele nu a sustinut recenta initiativa a Partidului Democratiei Sociale privind majorarea substantiala a salariilor si pensiilor. Si, prin initiativele sale, Presedintele Voronin a manifestat grija doar pentru interesele celor bogati, celor mai bogati oameni din Republica Moldova.

Ce scopuri urmareste Presedintele, venind cu initiativa legislativa de legalizare a capitalului? Totul este foarte simplu, ceea ce pare complicat, in esenta este foarte simplu. Mai intii, el vrea ca Partidul Comunistilor din Republica Moldova, intrind in campania electorala, sa primeasca sponsorizarile grase de la intreprinzatorii care vor fi amnistiati. Apoi se vrea sa ajute familiile oligarhilor din Republica Moldova in legalizarea capitalurilor lor. Si in al treilea rind, Presedintele vrea in esenta sa transforme Republica Moldova intr-o masina de spalat, in care sa-si poata curata banii organizatiile criminale.

Stimati colegi,

Legalizarea capitalului cine-l cere in Republica Moldova, ca noua ni se spune ca initiativa este buna si este acceptata de  societate. Cine astazi cere legalizarea acestor capitaluri? Credeti ca o cer oamenii simpli, cetatenii saraci ai Republicii Moldova? Cred ca nu. Legalizarea capitalului o cer, in primul rind, functionarii corupti, toti acei care practica businessul criminal, contrabanda, stupefiantele, raket-ul, traficul de fiinte umane, inclusiv traficul transnational de femei si copii.

O cer afaceristii de toata mina, toti acei care produc marfuri de contrabanda in Republica Moldova. Anume acesti oameni vor avea in esenta de beneficiat in ultima instanta de proiectele de lege inaintate de Presedinte. Cele aratate mai sus deschid doar o fateta a initiativei inaintate de catre Presedinte. Exista insa si o a doua fateta. De ce anume astazi partidul de guvernamint a decis sa vina cu legalizarea capitalului? Raspunsul cred ca este tot foarte simplu.

Pe parcursul anilor de guvernare, au fost falimentate mai multe intreprinderi industriale din Republica Moldova, ba chiar si ramuri intregi. Fiind in pragul falimentului, aceste intreprinderi si ramuri, fara doar si poate, ca vor fi cumparate, se cer bani. Sint ori nu bani in Republica Moldova? Sint. Ne raspunde acest proiect de lege. Numai ca ei se cere sa fie legalizati, ceea ce ne si propune guvernarea de astazi s-o facem. Si eu cred ca cu majoritatea pe care o avem astazi in Parlament acest lucru se va intimpla si de data aceasta. Ce reprezinta in esenta acele doua initiative: amnistia fiscala, celelalte doua initiative si stabilirea cotei zero la impozitul pe venit?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Aveti inca un minut.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Aceste initiative vor sa insemne ca presedintele ii iarta pe acei care s-au eschivat de la plata impozitelor in bugetul de stat, astfel zis ii iarta pe acei care au furat banii pensionarilor, pedagogilor, medicilor si taranilor.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In esenta, concluzionam urmatoarele: in rezultatul realizarii initiativelor inaintate de catre Presedintele Republicii, in Republica Moldova cei bogati vor deveni si mai bogati, cei saraci vor ramine si mai saraci. Si vin cu o propunere, pornind de la importanta acestor modificari in legislatia Republicii Moldova, acestor proiecte de legi ca votul sa fie nominal.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna deputat Zoia Jalba.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

“Originalitatea”, in ghilimele am scris eu, initiativei venite de la Presedintele Republicii Moldova nu cunoaste asemanare. Or, in Republica Moldova toate se produc sub aspect specific. Se incearca lucruri care nu sint cunoscute nici in spatiul european, dar mite in cel ex-sovietic. Nefiind specialist in domeniu, oricum cred si imi dau seama ca ceea ce se propune va duce la falimentarea Republicii Moldova. Intuitia imi spune ca aceasta initiativa a pornit, de fapt, conform modei mai vechi, care s-a instituit in Republica Moldova in cazul cum se proceda cu orice intreprindere de aici din tara. Mai intii, se ducea la falimentare, iar dupa aceea cu citiva banuti era privatizata.

Nu-mi dau seama numai cit de bine a calculat domnul Presedinte in cazul privatizarii intregii Republici Moldova. Dupa cit se stie, Guvernul de Chisinau a semnat un Memorandum de creditare cu Fondul Monetar International. Acest Memorandum stipuleaza desfiintarea Consiliului creditorilor, care detinea dreptul de a ierta unele datorii ale agentilor economici. Atunci cum se incadreaza aceasta initiativa de anulare a datoriilor tuturor agentilor economici in aceasta intelegere cu FMI. De ce a tacut Guvernul la intilnirea cu Presedintele?  De ce “a luat apa in gura”? Unde a fost si este Ministerul Economiei si Comertului, care are, slava Domnului, cadre tinere, instruite, cu gindire proaspata europeana, cu scoala europeana.

Stimati colegi,

Este cunoscut faptul ca Republica Moldova este cea mai saraca tara din Europa, tara in care dezmatul economic nu mai are grade de comparatie. Coruptia este in faza de inflorire si, in loc sa fie eradicate aceste flageluri, se vine cu legalizarea confidentiala a capitalului, iar organele de control fiscal si economic nu vor avea dreptul, prin lege, sa verifice sursele de obtinere a capitalului legalizat. Si mai este ceva specific pentru Republica Moldova. In baza caror date, analize economice, financiare ori de oricare alt ordin, Ministerul Finantelor a anuntat ca amnistierea fiscala va fi operata pina la sfirsit de an. Ori sa intelegem ca aceasta a fost nu altceva decit o informatie propagandistica in favoarea guvernarii comuniste in timpul campaniei electorale? De fapt, vreau sa cred ca toate aceste propuneri ale domnului Presedinte nu sint altceva decit propaganda comunista pentru alegeri.

Si, totusi, in toata aceasta harababura se poate de gasit un graunte al adevarului. Prin propunerile sale, domnul Presedinte, de fapt, recunoaste ca a adus tara la un colaps economic si incearca sa se inchine in fata unor nomenclaturisti, care sint incapabili de a gestiona in conditiile economiei de piata. Ziceti ca nu este asa. Sint sigura ca nu ma vor sustine acei care slujesc guvernarea comunista, dar si acei care se simt, zic eu, cu musca pe caciula. Si ultimul lucru, dar nu cel din urma foarte specific pentru Republica Moldova. Initiativa acestor modificari vine de la un presedinte comunist, prin reforme liberale care incearca sa schimbe sistemul economic din Republica Moldova in unul capitalist. Paradox total.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna Ostapciuc.

Stimati colegi,

S-a inscris.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Doamnelor si domnilor,

Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova a examinat, cu participarea reprezentantilor Guvernului, proiectul de Lege nr.1404, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de catre Presedintele Republicii Moldova, si, dupa ce am primit raspuns la toate intrebarile si am discutat toate propunerile deputatilor din Fractiunea majoritara, am considerat ca acest document corespunde principiilor si prioritatilor de dezvoltare a economiei tarii noastre.

Scopul initiativei legislative este de a crea un climat mai favorabil pentru desfasurarea afacerilor in vederea accelerarii dezvoltarii economice. Transformarile structurale care au avut loc in ultimele perioade, precum si politica orientata social au conditionat stoparea declinului indicatorilor macroeconomici, dezvoltarea sectorului real, au creat o baza stabila pentru cresterea economica. Acest lucru s-a evidentiat in special in anii 2001–2005, cind economia tarii a inregistrat o crestere in termen real de circa 6% anual, cu diminuarea concomitenta a nivelului inflatiei.

Insa impactul extern, care s-a accentuat mai ales in anul 2006, a demonstrat cit de vulnerabila este economia noastra la astfel de provocari si cit de ingusta este structura comertului exterior in raport cu tarile vecine. Gratie eforturilor Guvernului, s-a reusit diminuarea, in masura posibilitatilor, a impactului factorilor externi asupra vietii economice in general si continuarea realizarii programelor sociale trasate.

Dar in urma unor asemenea provocari putem constata ca economia tarii nu mai dispune de resurse pentru a se dezvolta in continuare pe cale extensiva si ca pirghiile noastre traditionale de gestionare a economiei sint epuizate. Concomitent, sint bine cunoscuti si factorii care impiedica accelerarea cresterii calitative a economiei nationale, am in vedere contradictiile existente in cadrul legislativ si in procesul aplicarii lui. Datoriile fiscale mari, existenta unor bunuri nedeclarate, detinerea de catre cetatenii moldoveni atit in tara, cit si peste hotare, plecarea in strainatate a fortei de munca de inalta calificare, coruptia in organele publice, lipsa unui  flux masiv de investitii straine directe, contabilitatea dubla larg raspindita si o economie tenebra de proportie.

De aceea, legile moderne si metodele economice aplicate pina acum se propune sa fie suplimentate prin aplicarea unor masuri neordinare si de o singura data, care vor permite mediului de afaceri sa activeze mai eficient, liber de restantele si termenele din trecut.

Onorata asistenta,

Dupa cum cunoasteti, initiativa legislativa prezentata de catre Presedintele tarii se bazeaza pe 3 piloni principali: legalizarea capitalului, amnistia fiscala si reformarea sistemului de impunere a veniturilor persoanelor juridice care presupune aplicarea cotei zero pentru profiturile reinvestite.

Ar putea aparea intrebarea si chiar a aparut astazi intrebarea: de ce aceste reforme se promoveaza anume acum? Noi consideram ca anume perioada actuala constituie un moment crucial in dezvoltarea economiei nationale.

La inceputul anului curent, Republica Moldova a devenit tara vecina cu Uniunea Europeana. Se mai fac simtite si astazi consecintele impactului extern, care a influentat negativ economia tarii noastre in anul trecut. Epuizarea resurselor interne de crestere ne demonstreaza ca in anii imediat urmatori dezvoltarea economica va depinde de volumul investitiilor si calitatea lor, de implementarea unor tehnologii moderne. Ignorarea acestor momente ar putea conduce la pierderea competitivitatii economiei nationale in raport cu economiile din tarile vecine.

Acestea sint principalele premise ale lansarii anume in anul curent a reformelor mentionate. Modificarile propuse in proiectul de Lege nr.1404 constituie un proces integru care prevede actiunea simultana a tuturor celor
3 elemente: legalizarea capitalului, amnistia fiscala si aplicarea cotei zero la impozitul pe venit.

Ele se completeaza reciproc si vor da rezultatul scontat doar in cazul in care vor fi aplicate impreuna. Declararea capitalului si a veniturilor fara reducerea concomitenta a cotei de impozitare a profiturilor reinvestite poate provoca acumularea si in continuare a restantelor la buget, tainuirea veniturilor de catre persoanele juridice etc.

Desigur, in opinia specialistilor, la aplicarea noilor reforme exista si anumite riscuri, inclusiv cele legate de spalarea banilor, dupa cum s-a  vorbit astazi, de slabirea disciplinei fiscale in viitor care ar putea avea un impact negativ asupra realizarii programelor nationale, inclusiv celor cofinantate de partenerii nostri externi.

De aceea, sustinem pe deplin propunerile Presedintelui de a permite legalizarea mijloacelor banesti doar pentru persoanele fizice cu confirmarea si declararea pe propria raspundere ca legalizarea capitalului nu constituie un produs al infractiunilor legate de spalarea banilor. Aplicarea cotei de zero la suta pentru capitalul legalizat va stimula intr-o anumita masura declararea benevola a capitalului, ea constituind o plata simbolica pentru nedeclarare sau declararea partiala a capitalului in anii precedenti.

Efectuarea amnistiei fiscale, concomitent cu reformarea sistemului de impozitare, si neadmiterea controlului perioadelor precedente ii va determina pe agentii economici sa nu se eschiveze de la plata impozitelor, va reduce riscurile de neachitare a impozitelor in viitor.

In cadrul discutiilor proiectului la sedinta Fractiunii PCRM au fost abordate si alte probleme, inclusiv acele ce tin de necesitatea modificarilor concomitente ale Legii cu privire la banci si activitatea bancara, elaborarii unui mecanism viabil care sa asigure achitarea pensiilor pentru angajati din intreprinderile supuse amnistiei fiscale  si altele.

Credem ca aceste si alte propuneri ale deputatilor vor fi luate in considerare in procesul de pregatire a proiectului pentru adoptarea in lectura a doua.

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Fractiunea noastra considera binevenita si actuala initiativa Presedintelui Tarii in vederea concretizarii si consolidarii  vectorului economic al tarii noastre. A sosit timpul sa lansam in trecut toate greselile si consecintele lor negative si sa ne concentram atentia si eforturile asupra viitorului. Sa initiem construirea unui parteneriat serios si de lunga durata cu mediul de afaceri si sa ii oferim o oportunitate clara de relansare  a activitatii si de utilizare eficienta a capacitatilor si potentialului sau pentru binele economiei Moldovei.

Sintem fermi convinsi ca realizarea reformelor propuse va avea un efect substantial asupra economiei nationale, va asigura cresterea economica durabila si, drept urmare, va conduce la ridicarea calitatii vietii populatiei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

As dori sa afirm din capul locului ca in opinia grupului parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat,  initiativa sefului statului, pe care o dezbatem astazi, este una necesara si oportuna.

Cele 3 componente ale acestui pachet de reforme economice radicale: legalizarea capitalului, amnistia fiscala si modificarea sistemului de impozitare a venitului vor avea cu siguranta un impact pozitiv asupra economiei nationale, vor contribui  in mod substantial la consolidarea relatiei de incredere intre oamenii de afaceri si institutiile statului si vor determina o imbunatatire remarcabila a climatului investitional din Republica Moldova.

In sfirsit, prin aceste schimbari in regulile de joc ale economiei nationale, statul nu va mai privi businessmanii ca pe niste speculanti sau potentiali infractori care trebuie urmariti la tot pasul sa nu fure si sa nu fuga de plata unor impozite impovaratoare, ci ca pe niste parteneri care merita sa fie apreciati si stimulati si sa isi dezvolte afacerile si sa creeze bunuri si servicii de calitate necesare pentru consumatorul nostru ca si pentru dezvoltarea unei economii functionale de piata.

Relatia de parteneriat intre stat si comunitatea de afaceri are toate sansele sa se dezvolte si sa fie fructificata atit in beneficiul oamenilor de afaceri, cit si in beneficiul angajatilor acestora, dar si in egala masura asupra acumularilor de noi resurse financiare la bugetul de stat.

O data cu aceasta reforma, exista sanse sa se diminueze considerabil preocuparea mai putin onorabila a unor intreprinzatori de a-si  tainui o parte din activitati si venituri ca reactie de aparare in fata unui sistem fiscal impovarator. 

Apare o noua situatie cind toata lumea are sanse sa lucreze in alb, fara scheme si trucuri care faceau din economia tenebroasa o plaga care macina temelia economiei nationale pe parcursul unei lungi perioade de tranzitie. Prin aceste masuri, Republica Moldova devine tot mai competitiva in raport cu alte tari din regiune in competitia acerba de atragere a unor masive investitii straine.

Desigur, pentru ca aceste modificari sa isi atinga scopul de insanatosire a economiei nationale si de sporire a increderii fata de organele de stat si fata de deschiderea noastra catre un nou tip de relatii transparent si onest cu oamenii de afaceri autohtoni si straini, este nevoie sa mentinem stabilitatea politica si previzibilitatea in dezvoltarea tarii noastre.

In acest sens, raspunderea pentru mentinerea acestei stabilitati ne revine integral noua, celor care formam clasa politica nationala. E nevoie sa invatam a distinge clar intre bataliile politice firesti pentru un sistem democratic pluripartidist si actiunile care ies din acest cadru si pot prejudicia nu imaginea cuiva dintre oponentii nostri, ci credibilitatea tarii si prestigiul institutiilor statului.

In opinia Partidului Popular Crestin Democrat, pachetul de masuri care se propune astazi este orientat deopotriva si spre diminuarea fenomenului coruptiei, dar si spre reducerea actiunilor de hartuire a agentilor economici de catre  organele de control si cele de ancheta. Transparenta in activitatea de afaceri si respectul fata de businessman in societate sint si ele efecte pozitive care trebuie luate in considerare in momentul elaborarii pozitiei noastre fata de aceasta initiativa legislativa.

Evident, ar fi fost bine daca aceste reforme s-ar fi realizat niste ani in urma sub guvernarile care si-au zis liberale si democratice, adica in aceeasi perioada in care ele au fost puse in aplicare in alte tari din spatiul ex-comunist. Dar mai bine mai tirziu decit nici o data.

Iata de ce grupul parlamentar al PPCD va vota pentru acest pachet de modificari si ii invita pe toti ceilalti membri ai Parlamentului sa sustina initiativa in cauza.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va multumesc tuturor.

In aceste conditii si la aceasta etapa, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1404. Cine este pentru, rog sa voteze. Pentru stenograma, rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 8 voturi.

 

Domnul Marian Lupu:

62 de voturi “pro”. Impotriva? Sint voturi impotriva, rog sa fie anuntat.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 2.

Sectorul nr.3 – 11.

Domnul Marian Lupu:

13 voturi “impotriva”.

Conform rezultatelor votului, proiectul de Lege nr.1404 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua va fi propusa pentru sedinta plenului Parlamentului din saptamina viitoare.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Este putin revoltatoare aceasta situatie cind presedintele de sedinta da cuvint atunci cind dumnealui considera necesar. Eu am scris un biletel, nu stiu daca este corecta aceasta traditie in Parlament cind trebuie sa te inscrii de dimineata sau cu o zi inainte si am cerut ca fractiunii noastre sa ii fie oferit cuvintul, lucru care nu s-a realizat.

Imi pare foarte rau. Este o continuare a practicii pe care noi am condamnat-o si am sperat ca ea tine de trecut. Fractiunea noastra s-a abtinut de la acest  vot si din aceste motive la fel. Dar daca e sa spun o propozitie referitor la ceea ce s-a mentionat aici, desigur, era bine ca liberalizarea economiei, transparenta economiei, deschiderea economiei sa fie facuta mai inainte.

Din pacate, cred ca putem sa spunem ca, daca era facuta in '98, nu vota fractiunea de opozitie de atunci. Daca o faceam in '99, domnul Rosca de acum nu mai era in majoritatea parlamentara. Aceasta este soarta si situatia Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Chestiune de procedura. Eu cred ca deja de nenumarate ori, in aceasta sala, am vorbit despre aceea ca solicitarile pentru luari de cuvint si pentru declaratii se fac verbal de la microfon ori prin transmiterea biletelelor, dar deocamdata procedura propriu-zisa de luari de cuvint incepe.

Memoria mea, cel putin de 4 ori  am discutat acest subiect. Eu rog foarte mult sa fim atenti cind discutam aceste subiecte si sa tinem cont de ele si pentru viitor.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

De procedura. Daca am inteles corect, domnul Bondarciuc a subliniat, la sfirsitul alocutiunii sale, ca roaga amendamente in scris. Dupa cite tin eu minte Regulamentul, vasazica, amendamentele pot fi facute si oral in sedinta in plen, asa ca eu am facut amendamente foarte clare. De aceea rog, domnul Bondarciuc, daca poate citi, sa ia stenograma si sa o citeasca.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Dragii mei,

Tare rinzosi mai sinteti. Deci, procedam in felul urmator: stenograma oricum se va perfecta si in mod normal o sa rog secretariatul sa prezinte tuturor comisiilor si comisiei sesizate in fond extrasele din aceasta stenograma ori stenograma integral cu referinte la subiectul care a fost in dezbatere pina acum.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

In primul rind, vreau sa ma adresez colegului meu: sa nu ma lipsiti de dreptul de a ma adresa deputatilor. Am dreptul sa ma adresez si sa cer, dati in scris. Beneficiez de acest drept. Acesta e un moment.

Al doilea moment. Domnul Gutu, in alocutiunea lui, a spus ca ei nu au lista intreprinderilor care au datorii fata de bugetul de stat. Vreau sa mentionez ca fractiunea are aceasta lista, o detine domnul Cosarciuc, dumnealul a primit-o si putea, va rog frumos, da, ieri s-a adresat, astazi a primit-o.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Permiteti-le tuturor deputatilor sa se uite in lista.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Eu va multumesc.

Sintem deja la peste 3 ore ale sedintei plenului Parlamentului.

Stimati colegi,

Vreau sa va consult, daca v-ar conveni sa va propun anuntarea unei pauze  de 30 minute, nu mai mult, ca sa va mai recreati putin, daca se doreste. Daca nu se doreste (rumoare in sala), bine.

Stimati colegi,

Stati putin.

De fapt, potrivit normelor Regulamentului, la fiecare doua ore urmeaza sa fie anuntata o pauza, pe care motiv eu anunt aceasta pauza, fie putin mai scurta, de 20 de minute, ca sa revenim la orele 13.30 in sala plenului Parlamentului.

Va multumesc.

 

P   A   U   Z   A

*   *   *

 

D   U   P   A      P   A   U   Z   A

Domnul  Marian Lupu:

Numaratorii sa imi anunte prezenta pe sectoare a deputatilor in sala.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 23.

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.1 plus 2.

 

Domnul  Marian Lupu:

48, 49, 50. Sectorul nr. 2 ati anuntat 23, da? Rog sa vedeti, sectorul nr. 1, cu prezenta actuala.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:

26 – sectorul nr.1.

 

Domnul  Marian Lupu:

26, 23 e 49, 4 deputati. 53 de deputati, 54 sint in sala.

Sedinta este deliberativa.

Continuam lucrarile plenului Parlamentului. Proiectul de Lege nr.4770 privind modificarea Codului funciar. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnule presedinte al comisiei,

Va rog, doar o singura clipa. Eu inteleg foarte bine ca deputatul trebuie sa manince bine ca sa lucreze bine, dar concomitent, din momentul in care am convenit ca reluam sedinta la ora 13.30, cred ca apetitul, pofta ar trebui sa fie gestionata intr-un mod sau altul.

Domnule presedinte,

Va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile si amendamentele referitoare la proiectul de Lege privind modificarea Codului funciar, inaintat pentru lectura a doua si prezinta deciziile sale in sinteza care urmeaza.

Stimati colegi,

Dumneavoastra aveti raportul comisiei, aveti sinteza, eu ma voi opri numai la acele amendamente care nu au fost acceptate de comisie. Amendament la articolul 15, alineatul (1) al deputatului Vladimir Filat. Continutul propunerii este in sinteza si este si decizia comisiei sau argumentarea comisiei.

Domnule Filat,

Este nevoie ca sa va prezint aceasta argumentare sau dumneavoastra aveti intrebari suplimentare?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte Cosarciuc,

Eu am citit atent, ceea ce a expus comisia, numai ca, daca respectam logica celor expuse, atunci ar trebui sa scoatem prima notiune, care spune “intreprinderilor.” Fiindca intreprinderile de stat sint agenti economici, in nici un caz nu sint entitati de interes public. Si atunci lasam “institutiilor si organizatiilor de stat li se atribuie in folosinta terenuri proprietate publica.” Si atunci este bine.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu as vrea sa mentionez ca pozitia comisiei este urmatoarea. Noi ne-am referit la articolul 179 din Codul civil: “Intreprinderea de stat se fondeaza si se doteaza de catre Guvern sau alte organe abilitate prin lege si inclusiv cu terenuri.” Articolul 3 din Legea cu privire la intreprinderile de stat: “Bunurile transmise intreprinderii in gestiune sint constituite din: terenul, fondurile fixe si circulante, alte valori al carui cost este indicat in bilantul …al intreprinderii.”

Si aici, la articolul 15, in acest alineat, se spune despre intreprinderile si organizatiile de stat si municipale inclusiv li se atribuie in folosinta pentru a-si desfasura activitatile lor. Adica, in principiu, raspunde la articolul corespunzator din Legea nr.146 cu privire la intreprinderile de stat, articolul 3.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Da, domnule Cosarciuc,

Dar noi intelegem foarte bine ca intreprinderile de stat sint aceiasi agenti economici care practica aceeasi activitate de antreprenoriat. Constitutia spune, de rind cu cele invocate in dezbaterile in prima lectura, ca toti sint egali.

In cazul in care un agent economic, fie el intreprindere de stat, care presteaza aceeasi activitate, care preia loturi de pamint in folosinta pentru utilizarea in proces tehnologic, iar alaturi este un agent privat, care urmeaza sa cumpere acest teren, desigur, sint din start pusi in conditii inechitabile. Si nu cred ca aici putem vorbi despre o concurenta loiala.

Eu inteleg ca la fondare, in momentul in care se fondeaza institutia, noi, sa presupunem, eu, in orice caz, tare sper ca pe viitor nu vom mai fonda intreprinderi de stat, fiindca avem suficiente la ora actuala.

Domnule Presedinte,

In continuare, eu as propune ca sa supunem votului o noua varianta, cu excluderea din articolul 15 a notiunii “intreprinderilor”. Si lasam atunci institutiilor si organizatiilor de stat s.a.m.d.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu am expus pozitia comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, pozitia comisiei este clara. Potrivit normelor regulamentare, supun votului aceasta propunere de la microfonul 4.

Stimati colegi,

Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29. Cer scuze, 0.

Sectorul nr.2 – 6.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3? 3 voturi vad eu. 9 voturi – pro.

Propunere nu a fost acceptata.

Domnule Cosarciuc,

Rog sa continuati.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

La articolul 15, alineatul (2), Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a inaintat un amendament sau, sa spunem, a mentionat unele obiectii la momentul examinarii in prima lectura, ca este necesar ca amplasarea prealabila a obiectului sa fie cu consimtamintul populatiei locale. Comisia nu a acceptat aceasta obiectie sau amendament. Fiindca, in conformitate cu Legea cu privire la principiile urbanismului si amenajarii teritoriului, de acum se prevede consultarea populatiei in cazul in care este necesar ca acest lucru sa se faca. Si nu este necesar ca sa fie inclus la articolul 15, alineatul (2).

La acelasi articol 15, alineatul (2), Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a cerut ca sa fie mentinuta expertiza geologica. In conformitate cu Codul subsolului acest lucru se face si este obligatoriu. Si la momentul in care se elibereaza certificatul de urbanism, toate aceste expertize de acum sint prezentate, caci altfel nu este eliberat acest certificat de urbanism.

Comisia pentru drepturile omului a propus la articolul 15, alineatul (3) ca amplasarea unor obiective social-economice cu destinatie deosebita sa fie cu acordul administratiei publice locale. Dupa consultari suplimentare in comisie, noi am considerat ca acest alineat (3) al articolul 15 sa fie exclus, fiindca in legile in vigoare toate aceste norme sint prevazute si nu este nevoie ca in Codul funciar sa apara aceasta norma. Si adaugator la aceea ce este in acest proiect de raport se propune ca acest alineat (3) al articolului 15 sa fie exclus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Alte propuneri?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Cu aceste propuneri acceptate de comisie, propunem ca proiectul de lege sa fie votat in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri decit cele evocate in raportul comisiei sesizate in fond? Nu sint.

Va multumesc, domnule Cosarciuc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului prezentat de catre presedintele comisiei sesizate in fond supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4770. Cine este pentru, va rog sa voteze...

(Defecte tehnice.)

Eu am notat. Sectorul nr.3? Imi dau seama. Rog sa ridicati miinile acei care voteaza pentru. Eu vad 5 voturi. 60 de voturi “pro” Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4770 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2409 pentru modificarea si completarea Legii taxei de stat. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.2409 pentru modificarea si completarea Legii taxei de stat a fost examinat si adoptat in prima lectura la 7 decembrie 2006. Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua. Concomitent, au fost examinate amendamentele si propunerile referitoare la continutul reglementarilor proiectului, inclusiv cele expuse de deputati in cadrul examinarii lui pentru prima lectura la sedinta Parlamentului. Rezultatele examinarii si decizia comisiei asupra propunerilor referitoare la prezentul proiect de lege se contin in anexa la prezentul raport.

Tinind cont de cele relatate, comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.2409 in lectura a doua cu amendamentele propuse si acceptate de catre comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

Alte propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi, de fapt, in prima lectura am vorbit, si la comisie am vorbit ca, totusi, nu este inteleasa motivatia Guvernului, de ce trebuie de micsorat taxa de stat pina la
5 lei? Un om, ca sa mearga numai la posta trebuie sa plateasca, 3 lei pe microbuz. Iar taxa de stat, eu nu inteleg ce populism in tara aceasta? Eu am propus atunci si propun ca sa fie respins. Pentru ca 5 lei aceasta nu este taxa de stat.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Deci, taxa de stat – 5 lei a fost si se mentine. Pur si simplu, este divizata pornind de la subiectul care plateste.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Susarenco,

Insistati sa fie supusa votului aceasta propunere? Supun votului propunerea evocata de la microfonul nr.5.

Stimati colegi,

Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3 vad eu 6 voturi. Aceasta propunere nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.2409. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 23.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3 mai sus minutele. 3 voturi. 56 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2409 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2410 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la metodologia calcularii platii pentru servicii notariale. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.2410 a fost examinat si adoptat in prima lectura de Parlament la 7 decembrie 2006. In cadrul dezbaterilor prezentului proiect de Lege pentru lectura a doua, Comisia a constatat necesitatea anularii aprobarii proiectului de lege in prima lectura in partea ce tine de punctele 1 si 2 din urmatoarele considerente.

Propunerea de modificare a metodologiei calcularii platilor serviciilor notariale pentru autentificarea tranzactiilor cu bunuri imobile, prevazute la punctele 1 si 2 din proiect, au fost excluse conceptual in prima lectura pe motiv ca aceasta trebuie sa fie corelata cu reforma evoluarii bunurilor imobiliare.

Avind in vedere faptul ca la 28 decembrie 2006 a fost adoptata Legea nr.448 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, potrivit careia valoarea bunurilor imobiliare a fost estimata la cea de piata si Legea nr.393 din 8 decembrie 2006 cu privire la metodologia de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Intreprinderea Specializata in Cadastru, a aparut necesitatea de a reveni la examinarea punctului 1, a alineatelor (2) si (4) ale articolului 8 din punctul 2 ale proiectului de lege.

Prin urmare, noi propunem de a anula votarea in prima lectura a proiectului in partea ce tine de punctele respective, deoarece, ca rezultat al modificarilor in legislatia in vigoare, valoarea normativa a bunurilor imobiliare a fost inlocuita cu cea estimata, este necesar ca la alineatul (3) al articolului 3 din Legea cu privire la metodologia calcularii platii serviciilor notariale de substituit cuvintele “valoarea normativa” prin cuvintele “valoarea estimata”.

Totodata, in conditiile in care, potrivit Legii de punere in aplicare a titlului IV din Codul fiscal, evaluarea pe piata a imobilelor va fi efectuata treptat, se propune ca valoarea tranzactiei sa fie determinata in baza valorii bunului, calculata in conformitate cu punctul 2.1, alineatul (2) din metodologia de calculare a tarifelor la serviciile prestate de Intreprinderea Specializata in Cadastru si de filialele acesteia, aprobata prin Legea nr.393.

Ca rezultat al examinarii proiectului de lege in cadrul grupului de lucru, constituit din reprezentantii Ministerului Justitiei, Ministerului Finantelor, Ministerului Economiei si Comertului si Agentiei Relatii Funciare si Cadastru s-a constatat ca modificarea cuantumului platii pentru serviciile notariale de autentificare a tranzactiilor cu bunuri imobile pentru persoanele fizice in proportie de 0,1 la suta din valoarea tranzactiei va afecta calitatea activitatii notariale. In legatura cu aceasta, s-a propus autorului modificarea cuantumului respectiv de la 0,1% la 0,2% din valoarea tranzactiei. Guvernul considera inoportuna modificarea respectiva si insista asupra variantei propuse in proiect.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat detaliat amendamentele si propunerile deputatilor parvenite asupra prezentului proiect de lege, inclusiv cele expuse de deputati in cadrul examinarii acestui proiect in prima lectura la sedinta Parlamentului. A fost analizata si acceptata propunerea domnilor deputati: Dumitru Prijmireanu, Victor Stepaniuc, Vladimir Filat si Gheorghe Susarenco, care considera, ca facilitatile la serviciile notariale trebuie sa fie acordate numai pentru unele forme ale consolidarii, cum ar fi: schimbul si mostenirea. Forma vinzarii–cumpararii se propune a fi exclusa din proiect.

In rezultatul dezbaterilor, Comisia a acceptat integral o buna parte din amendamente si propuneri care se contin in anexa. Tinind cont de cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.2410 in lectura a doua, cu amendamentele propuse si care sint expuse in anexa la acest raport.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa aduc la cunostinta Parlamentului, inainte de a vota, adica, sa reamintesc Hotarirea Curtii Constitutionale nr.67 din 2 decembrie 1999 despre controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea cu privire la notariat, unde Curtea spune in felul urmator, citez: “Notarul, avind statutul de subiect privat, care, in temeiul conditiilor legale specifice, exercita activitatea notariala, are dreptul la remunerarea intregului volum de servicii prestate. Prin urmare, cuantumul acestei plati nu poate fi impus de catre organele autoritatilor publice, deoarece in acest caz se neglijeaza principiul autonomiei financiare al notarului. Si se incalca articolul 9, respectiv articolul 43 din Constitutie.”

Vreau sa spun, ca noi si la sedinta comisiei am spus: “cu atit mai mult notarul privat, Parlamentul nu poate impune notarul privat sa acorde servicii fara plata.” Aceasta este un nonsens, cind statul nu acorda, numai impune fiscal notarul, iar acesta trebuie sa plateasca totul: sediul, lucratorii s.a.m.d. Si noi impunem aceasta persoana, care indeplineste functii din numele statului, sa aduca servicii fara plata. Mai mult decit atit, legea la care a facut trimitere domnul presedinte despre reevaluarea imobilelor va intra in vigoare, daca tin eu minte, de la 1 ianuarie anul viitor.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Deja a intrat in vigoare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

A intrat in vigoare. Dar, de fapt, birourile notariale nu elibereaza asa, stiti dumneavoastra, noi am discutat si la Comisie, nu elibereaza inca pe motivul ca aceste imobile nu au fost evaluate. Si noi impunem prin respectiv valoarea tranzactiei sa micsoram, in tabelul pe care il aveti dumneavoastra, sint prezentate toate cifrele. Astfel, o punem in conditii defavorabile pe aceasta categorie de persoane si, pornind de la dispozitiile Hotaririi Curtii Constitutionale, pe care le-am citat, eu consider ca acest proiect trebuie respins, fiindca nu se incadreaza in Hotarirea Curtii Constitutionale.

Va multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Deci, noi, intr-adevar, am discutat toate aceste momente si nu la o sedinta, inclusiv in grupul de lucru. Ceea ce tine de constitutionalitatea acestui proiect de lege, as vrea sa atrag atentia ca este vorba de modificarea legii existente, deci, si serviciile respective notariale, cuantumul platilor pentru aceste servicii, in rezultatul acestei modificari, nu vor fi diminuate. De aceea, in acest caz noi nu vom incalca prevederile constitutionale la care s-a facut referinta.

Al doilea moment. Noi, intr-adevar, am efectuat niste calcule estimative si, de exemplu, daca, pentru un apartament cu doua camere, persoana fizica actualmente plateste pentru serviciile notariale la nivelul de 260 de lei, dupa adoptarea acestor modificari, va plati la nivelul de 300 de lei. Aceasta pentru a confirma cele spuse de mine.

Da, intr-adevar, si noi am accentuat in raport ca evaluarea inca nu s-a terminat, dar ceea ce tine de etapele introducerii Legii cu privire la evaluarea imobilului,  noi aici si am propus, acolo unde deja imobilul este evaluat, va fi aplicat  tariful 0,01. Dar la imobilul care inca nu este evaluat va fi aplicata metodologia, ceea ce si s-a propus, care este prevazuta in punctul 2.1, alineatul (2) din Legea cu privire la metodologia de calculare a tarifelor la serviciile prestate de intreprinderea specializata in cadastru, lege pe care noi am adoptat-o la
8 decembrie anul trecut.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei,

La articolul 12 alineatul (8): “Nu se percepe plata pentru autentificarea contractului de schimb al terenului agricol in scopul consolidarii”. Alineatul (8). Atunci s-a propus ca plata... Articolul 12.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Articolul 8.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Articolul 12  la punctul 3), articolul 12 alineatul (8).

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Articolul 12.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Alineatul (8) din proiectul de lege.    

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Aici este scris ca nu se percepe plata pentru autentificarea contractului de schimb. In timpul discutiei in prima lectura s-a propus ca plata pentru autentificarea contractelor de schimb al terenului agricol sa fie facuta in conformitate cu articolul 70 alineatul (1) din Codul funciar. Si dumneavoastra ati exclus alineatul (2) pentru articolul 8 alineatul (3). Dar cum dumneavoastra va uitati la aceasta propunere? Ca, totusi, aceasta plata sa fie facuta din contul banilor, care sint stipulati aici, la articolul 70.1, alineatul (8) din Codul funciar.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Deci, alineatul (2) care a fost exclus, acest alineat se referea la...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, articolul 8 alineatul (3), da. Aceasta e clar.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Aceasta-i.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Acum se propune pe la...

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Aceasta unde era stabilita plata de 60 de lei.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Asa. De aceea autorul si-a propus ca aceasta suma respectiva sa fie achitata din contul administratiei publice locale, conform articolului respectiv din Codul funciar. Alineatul (8) prevede ca pentru ratificarea contractelor de schimb al terenurilor agricole, care sint incluse in proiectul de consolidare, in genere nu vor fi percepute.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dar eu cred ca revenim la aceeasi interventie a domnului Susarenco. Adica nu putem noi sa cerem de la notarul privat ca el sa nu incaseze plata pentru autentificarea contractului de schimb.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu va atrag atentia ca in acelasi articol sint si alte cazuri, cind taxa respectiva sau nu se percepe, sau se percepe in cuantum mai mic decit de la... deci, facilitatile prevazute.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte al comisiei,

Da, dar, articolul 71 spune ca toate cheltuielile de consolidare sint suportate de la bugetul de stat, de la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale respective sau din alte surse financiare. Adica, nu putem sa facem aceste activitati sau actiuni fara plata. Ele trebuie platite, dar platite din contul acestor finante, alocate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Eu inca o data repet ca in acest caz cheltuielile nu vor fi suportate de catre persoana.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu propun ca sa fie pus la vot urmatorul amendament: “Plata pentru autentificarea contractului de schimb al terenului agricol in scopul consolidarii se face in modul stabilit de articolul 70.1, alineatul (8) din Codul funciar”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului propunerea inaintata de la microfonul nr.5. Sintem in procedura de vot.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Cu problema aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sintem in procedura de vot. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

15 voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata.

Microfonul nr.2.

 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Deja nu are sens, dar, totusi, ceea ce a spus domnul Cosarciuc, articolul 70 din Codul funciar, acest adevar prevede cind are loc consolidarea. Dar consolidarea aceasta-i cind are loc un proiect special elaborat pentru consolidare si mai departe, dar nu orice schimb are caracter de consolidare. De aceea, decizia comisiei este corecta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Aici doar este scris foarte clar: in scopul consolidarii. Si daca ne uitam la articolul 71, vedem ce inseamna consolidare, inclusiv prin schimbare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am luat act de informatiile de la microfonul nr.2 si de la microfonul nr.5.

Microfonul nr.5, va rog in continuare.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Va multumesc.

Totusi, eu insist ca Parlamentul sa voteze propunerea. Poate facem urmatorul amendament comparativ cu avocatii. Ori daca, sa presupunem, banuitul sau detinutul nu are bani, statul il faciliteaza, cheltuielile si le ia statul pentru acordarea acestor servicii. In acest caz, fiind acele mizere sume, care sint pentru alte servicii, dar sa fie platite de la bugetul de stat, daca Parlamentul nostru asa are grija de taranii nostri.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa, alte propuneri? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va rog sa nu parasiti tribuna centrala. Doar o clipa. O sa am nevoie de o consultare a dumneavoastra. Au fost inaintate doua propuneri. Prima propunere – a comisiei, a doua propunere – a domnului deputat Susarenco privind respingerea acestui proiect de lege. Dar ati mentionat in raportul comisiei ca comisia propune anularea votului in prima lectura, cu referinta la punctele 1 si 2 din acest proiect de lege.

Eu rog sa ma consultati pe dimensiunea procedurala. Cum este potrivit sa procedam: anulam votul in general referitor la proiectul nr.2040 in prima lectura si apoi il aprobam in prima lectura fara aceste doua puncte sau sintem pe pozitia si in dreptul sa purcedem doar la anularea votului in prima lectura pentru punctele indicate in raportul comisiei.   

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Comisia a propus ca sa fie anulata votarea referitoare la punctele proiectului de lege, care au fost excluse la prima lectura. Deci, restul proiectului de lege a fost adoptat in prima lectura. De aceea, noi si propunem anularea votului precedent ce tine de punctele, care au fost atunci excluse, pentru ca sa fie adoptate, prin acest vot, anularea si adoptarea ca concept. Si pentru lectura a doua sa fie votate cu amendamentele pe care noi le-am propus la aceste puncte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Potrivit acestei propuneri, supun votului. Cine este pentru anularea votului de aprobare in prima lectura a proiectului de Lege nr.2410, atrag atentia cu referinta la punctele 1 si 2 din acest proiect de lege. Rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 22.

 

Domnul  Marian Lupu:

52. Este deja suficient, este majoritatea voturilor. 

Stimati colegi,

Constat situatia ca plenul Parlamentului a anulat votul in prima lectura a proiectului nr. 2040 cu referinta la punctele 1) si 2) din proiectul pus in dezbatere in prima lectura. Acum, avind aceasta situatie, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2040. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 22. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3? Zero voturi. 52 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2040 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4492 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege nr.4492 pentru modificarea si completarea unor acte legislative in lectura a doua. In total, au parvenit 9 amendamente, care au fost sistematizate in cadrul sintezei, anexa la acest raport. Din toate amendamentele parvenite din comisie au fost acceptate 7 si 2 nu au fost acceptate.

Din amendamentele acceptate, consideram sa aducem la cunostinta Parlamentului propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati privind comasarea articolului I din proiectul pentru prima lectura, ca proiect de alternativa la proiectul de Lege nr.1593 (proiectul Codului contraventional), al carui capitol nr.19 prevede contraventiile administrative in domeniul evidentei militare.

Comisia nu a acceptat propunerea Comisiei pentru drepturile omului privind excluderea din articolul V al proiectului de lege (punctul 3) a alineatului (3), deoarece modificarea alineatului respectiv al articolului 17 din Legea nr.1245 din 18 iulie 2002 cu privire la pregatirea cetatenilor pentru apararea Patriei, este dictata de necesitatea largirii spectrului de cazuri motivate, in care militarului sa nu-i fie achitata plata pentru asigurare.

Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a inaintat un amendament referitor la articolul III, si anume: a propus ca, in punctul 2, sanctiunile prevazute la articolul 350¹ sa fie micsorate si real sa corespunda gradului prejudiciabil al infractiunii. Aceasta propunere, de asemenea, nu a fost acceptata de comisie, deoarece statutul militarilor nu difera de cel al colaboratorilor organelor afacerilor interne, de politie, dat fiind faptul ca si unii, si altii indeplinesc obligatii de serviciu, deseori legate de risc sporit pentru viata sau sanatatea acestora. In legatura cu cele expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri altele decit cele relatate in raportul comisiei? Nu sint.

Domnule Stoicov,

Va multumesc.

In conditiile acestui raport, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4492. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 26.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3 – ? Eu vad un singur vot. 57 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4492 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.1449 privind eliberarea din functie a unui judecator al Curtii Supreme al Justitie. Rog comisia.  

Domnul Turcan.

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la eliberarea domnului Mihai Nicolaev din functia de judecator al Curtii Supreme de Justitie in legatura cu numirea sa prin decretul Presedintelui Republicii Moldova din 28 martie 2007 in functia de judecator si de vicepresedinte al Curtii de Apel Balti.

Comisia a examinat prevederile Constitutiei Republicii Moldova, Legii cu privire la statutul judecatorului, Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii si constata: judecatorii Curtii Supreme de Justitie sint numiti in functie sau, dupa caz, eliberati din functie de catre Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecatorul este eliberat din functie in cazurile stabilite de lege, inclusiv in cazul transferului intr-o alta functie. Avind in vedere ca demersul Consiliului Superior al Magistraturii intruneste toate conditiile prevazute de legislatie, Comisia propune sustinerea acestui demers si votarea proiectului de hotarire respectiv, anexat la prezentul raport.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan. 

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1449. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.1449 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.1020 pentru modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni.

Guvernul.

 

Domnul Victor Mindru – viceministru al protectiei sociale, familiei si
                                                         copilului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Permiteti-mi sa propun atentiei dumneavoastra proiectul de Lege cu privire la modificarea Legii nr. 499 privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevad majorarea cuantumului alocatiilor pentru ingrijire si ajutorului de deces pentru persoanele neasigurate.

Modificarea propusa se efectueaza la articolul 15, care consta in majorarea cuantumului alocatiilor de ingrijire de la 150 de lei pina la 200 de lei lunar pentru persoanele care ingrijesc la domiciliu un copil invalid in virsta de pina la 16 ani cu severitatea I, invalizilor din copilarie de gradul I si de la 150 de lei la 300 de lei lunar pentru invalizii de gradul I nevazatori, motivatie pentru care invalizilor de gradul I nevazatori li se vor stabili alocatii pentru ingrijire mai mare decit celorlalte categorii, este declaratia Organizatiei Mondiale a Sanatatii, care trateaza invaliditatea cu vederea ca cea mai grava forma de invaliditate.

Totodata, in conformitate cu proiectul CCTM 2008-2010, alocatiile de ingrijire vor fi majorate pentru toti beneficiarii pe parcursul urmatorilor ani. Conform calculelor estimative, suma necesara pentru acoperirea cheltuielilor de majorare a alocatiei de ingrijire va constitui 14 milioane 48 de mii de lei anual. Proiectul prevede, de asemenea, si modificarea articolului 18 din legea mentionata in vederea majorarii cuantumului ajutorului de deces pentru persoanele neasigurate de la 500 la 600 de lei.

Conform calculelor estimative, suma necesara pentru acoperirea cheltuielilor de majorare a ajutorului de deces constituie 625 de mii de lei anual. Suma totala necesara pentru acoperirea cheltuielilor de majorare a alocatiilor de stat, conform proiectului de lege propus spre examinare si adoptare, constituie
14 milioane 673 de mii de lei anual. Intrarea in vigoare a prevederilor prezentei legi se preconizeaza de la 1 mai curent.

Suma necesara a fost prevazuta in Legea bugetului de stat pentru anul 2007. Tinind cont de cele expuse, rog sustinerea proiectului propus.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule viceministru.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia. 

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat acest proiect de lege, venit ca initiativa legislativa din partea Guvernului si propune, constata urmatoarele.

Scopul elaborarii proiectului de lege este sporirea nivelului de protectie sociala a invalizilor din copilarie de gradul I si a copiilor invalizi avind gradul de severitate I. Astfel, s-a propus aceasta majorare de la 150 la 200 de lei. Cheltuielile necesare sint prevazute pentru anul curent, atit si in cadrul de cheltuieli pe termen mediu, cit si in Legea bugetului de stat pe anul 2007.

Totodata, se propune majorarea alocatiilor de ingrijire pentru invalizii de gradul I nevazatori, pina la 300 de lei, suma necesara fiind prevazuta in bugetul de stat pe anul 2007 si constituind 4,26 milioane de lei. In rezultatul constatarii problemei in cauza, in comun cu Ministerul Finantelor s-a stabilit ca suma de
14,6 milioane de lei, prevazuta in bugetul de stat pe 2007 a fost calculata pentru aceasta majorare de ingrijire pina la 200 de lei, incepind cu 1 ianuarie 2007.

Dat fiind faptul ca proiectul de modificare a legii a fost prezentat mai tirziu si Guvernul nu propune o data anumita de punere in aplicare a legii, ea va intra in vigoare la data publicarii. Astfel, suma necesara pentru 2007 va fi mai mica decit cea preconizata cu aproximativ 4,5 milioane de lei. Aceasta suma va acoperi necesarul de mijloace financiare pentru majorarea alocatiilor de ingrijire a nevazatorilor pina la 300 de lei.

In rezultatul discutiilor la comisie, s-a acceptat propunerea Guvernului de a stabili alocatiile de ingrijire in marimi diferite, dar tinem sa mentionam faptul ca ar fi rational ca Guvernul sa revina ulterior la problema respectiva, identificind resursele financiare necesare pentru a aduce marimea alocatiei de ingrijire la acelasi nivel pentru toate categoriile de beneficiari. In asa mod, va fi asigurata echitatea sistemului de alocatii de stat.

Modificarea propusa la articolul 18 se refera la marimea ajutorului de deces, care se propune sa fie majorata cu 100 de lei. Comisiile permanente, prin avizele lor, au sustinut acest proiect de lege. Si, la fel, comisia sesizata in fond propune aprobarea acestui proiect de lege in prima lectura si, daca nu sint obiectii, sa fie adoptat si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte.

Intrebari, propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doamna presedinte al comisiei,

Dumneavoastra ati mentionat ca in Legea bugetului a fost prevazuta majorarea de la 150 la 200 de lei si aplicarea legii de la momentul intrarii ei in vigoare.

 

Doamna Valentina Buliga:

A publicarii, da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca ar fi bine si ar fi un ajutor bun pentru aceste persoane daca proiectul de lege votat ar intra in vigoare de la 1 ianuarie. Cu atit mai mult cu cit mijloacele financiare au fost prevazute prin Legea bugetului asigurarilor sociale, acei 50 de lei in plus. Dar pentru cealalta majorare, trebuie sa fie gasite mijloace din interiorul bugetului sau sa fie alocatii speciale de la bugetul de stat. Aceasta ar fi normal, 50 de lei in plus cred ca ar fi un ajutor esential pentru cei care ajuta nevazatorii.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar cum o lege poate intra in vigoare intr-o perioada retroactiva?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Sint multe cazuri cind se voteaza in acest mod. Cu atit mai mult cu cit aceste mijloace financiare au fost prevazute prin Legea fondului asigurarilor sociale, ele au fost prevazute. Doamna presedinte a mentionat acest lucru in raport.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Doamna Valentina Buliga:

Noi am mentionat...

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte,

Imi cer scuze. Vedeti, noi, daca plecam de la acest principiu, asta deschide posibilitatea sa votam astazi o lege si sa spunem ca ea intra in vigoare de la
1 ianuarie 1980. Asa ceva nu se poate.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Nimeni nu propune de la 1980, se propune de la 1 ianuarie 2007, pentru ca aceste mijloace au fost prevazute.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu conteaza ca este vorba de jumatate de an, sau de 2 sau de 5 ani, este vorba de o perioada retroactiva si cred ca aici trebuie sa fim foarte atenti, cel putin in sensul asta.

 

Doamna Valentina Buliga:

Noi am discutat si aceasta varianta, inclusiv cu Guvernul, si propunem ca aceasta lege sa fie sustinuta si sa intre in vigoare cit mai rapid. De aceea am si propus intrarea ei in vigoare si adoptarea in lectura a doua astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Si in prima si in a doua lectura. Insistati sa supun votului?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu insist, fiindca intrarea in vigoare are loc de la momentul publicarii, dar legea va viza toata perioada care de acum a trecut de la 1 ianuarie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere, evocata de la microfonul nr.5. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 1.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3? 7 voturi vad, 8 voturi. 8 voturi “pro”, un vot in sectorul nr.2, 9 voturi. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Doamna Buliga,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.1020 in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Lectura doua, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 26.

 

Domnul Marian Lupu:

56, 14. 70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de lege nr.1020 este adoptat in lectura a doua.

Eu va rog foarte mult, sectorul nr.3, ca sa nu ne jucam in felul asta, cineva pe baza de voluntariat, sau va intelegeti, stabiliti o persoana care sa anunte rezultatele.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.1004 privind modificarea anexei la Hotarirea Parlamentului cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005-2009.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Hotarire a Parlamentului privind modificarea anexei la Hotarirea Parlamentului nr.300-XVI din
24 noiembrie 2005 cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005-2009.

In rezultatul analizei efectuate de Guvern, in baza careia a fost adoptata Hotarirea Guvernului nr.258, am constat ca majoritatea actelor incluse in mentionatul program legislativ au fost indeplinite. Concomitent, am constatat ca, din motive obiective si subiective, unele proiecte de acte normative nu au fost elaborate si prezentate Parlamentului in termenele stabilite.

In legatura cu aceasta, venim cu acest proiect de Hotarire, supus atentiei dumneavoastra, pentru a actualiza programul legislativ, prin fie excluderea unor prevederi, a unor acte normative care nu mai trebuie adoptate, in legatura cu faptul ca am constatat ca este necesara adoptarea unor acte normative cu un continut mai vast, care ar include si legile respective sau reglementarile respective, ce se contin deja in legislatia in vigoare.

 Si a doua categorie de modificari tine de amendarea termenelor de elaborare a proiectelor respective. Guvernul a prevazut, in aceasta hotarire, instituirea unui mecanism suplimentar de control asupra executarii programului legislativ. Astfel, fiecare organ urmeaza sa prezinte Ministerului Justitiei, in fiecare trimestru, o informatie privind implementarea programului, iar Ministerul Justitiei sa prezinte Guvernului aceasta informatie, astfel asigurindu-se responsabilitatea persoanelor de prim rang pentru implementarea programului legislativ.

Rugam sustinerea dumneavoastra in aprobarea proiectului de Hotarire nr.1004.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu, domnule viceministru.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul in cauza si a constatat ca autorii acestui proiect  propun excluderea celor 14 obiective din anexe, iar altele 21 sa fie modificate.

Excluderea se datoreaza faptului ca unele proiecte, care urmau a fi elaborate, si-au pierdut actualitatea. Modificarea este, deci, legata de faptul ca unele din termene deja au fost depasite, dar, cu regret, actele respective, proiectele respective n-au fost prezentate la timp in Parlament.

In legatura cu aceasta situatie, comisia a solicitat de la Guvern o informatie suplimentara ce tine de problema argumentarii tuturor modificarilor care sint propuse. Deci, raportul respectiv este prezentat dumneavoastra, in el sint expuse toate motivele pe fiecare pozitie aparte.

Proiectul a fost avizat pozitiv de 7 comisii permanente, de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Comisia pentru agricultura si industria alimentara considera ca modificarile propuse de autor nu sint justificate, propunind astfel respingerea acestuia.

In urma examinarii obiectiilor inaintate in cadrul discutiilor ce au avut loc la sedinta comisiei, inclusiv a obiectiilor inaintate de Directia juridica a Aparatului, a fost intocmita anexa amendamentelor, care este parte integranta a prezentului raport.

Comisia propune aprobarea proiectului de Hotarire privind modificarea anexei la Hotarirea Parlamentului cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005-2009, luind in consideratie obiectiile si amendamentele expuse in anexa.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.1004. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.1004 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.1183 privind unele aspecte ale repatrierii mijloacelor banesti provenite din exportul productiei alcoolice in Federatia Rusa.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege privind unele aspecte ale repatrierii mijloacelor banesti provenite din exportul productiei alcoolice in Federatia Rusa. Obiectul de reglementare a acestui proiect consta in scutirea, sanctiunile pecuniare care urmeaza sa fie aplicate exportatorilor de vin in Federatia Rusa, in legatura cu nerepatrierea mijloacelor valutare in rezultatul actiunilor abuzive intreprinse de catre organele Federatiei Ruse.

Pornind de la faptul ca lipseste vina exportatorilor respectivi, Guvernul propune sa nu fie aplicate sanctiunile pecuniare prevazute de legislatia in vigoare si roaga sustinerea proiectului de lege propus in prima si a doua lectura.

Va multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Conform Codului fiscal, livrarea productiei alcoolice peste hotare si nelivrarea de valuta la aceasta productie, cade sub accizare. Daca prin documentul, pe care dumneavoastra acum il prezentati, noi recunoastem ca acesti agenti economici, care au livrat productie si nu au repatriat valuta, nu sint vinovati, atunci noi trebuie sa facem si urmatorul pas.

Atunci trebuie sa aprobam decizia si, concomitent, ar fi bine sa adoptam si in a doua lectura, iar peste o saptamina ar fi bine sa facem al doilea pas si productia care nu este livrata, exportata in Rusia, daca nu recunoastem, conform punctului 1), nu trebuie sa fie accizata. Daca ea a fost accizata, atunci aceste mijloace trebuie sa fie rambursate.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da. Noi, la comisie am discutat problema aceasta, dar aici nu putem sa introducem aceasta modificare pentru lectura a doua, caci aceasta se refera la Codul fiscal, iar noi, acum, discutam o alta lege, cu totul alta lege. Trebuie Guvernul sa vina cu o alta initiativa.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim.

Asta am vrut sa spun si eu. Deci, aceste doua probleme nu sint obligatoriu legate intre ele. Guvernul deja a elaborat proiectul de lege privind modificarea Codului fiscal, in partea ce tine de accize, si o sa-l prezentam intr-un timp cit mai scurt in Parlament.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Rugam, daca este posibil, adoptarea legii in prima si a doua lectura astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, am inteles.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

La ceea ce a mentionat domnul Todoroglo, fiindca noi am discutat la comisie. Noi am putea sa modificam denumirea legii, Legea cu privire la modificarea legilor, si pe urma sa mergem cu articolul I, articolul II etc., si atunci obtinem o alta lege, adica sintem in drept sa o facem, si aceasta va fi cu mult mai rapid decit sa asteptam un alt proiect de lege, despre care nu stim cind va fi remis in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Haideti sa procedam in felul urmator. Sa nu uitam ca sintem, impreuna cu dumneavoastra, in dezbateri pentru lectura intii, deci, pe dimensiunea de concept. Asta ar insemna ca acest  lucru ne ofera spatiu sa discutam si sa propunem anumite subiecte, care amendeaza chiar si conceptual acest proiect de lege, cu atit mai mult ca timpul ne preseaza. Asta ca forma.

Acum, trebuie sa inteleg, de la domnul viceministru al justitiei, ca daca Guvernul a si pregatit deja un proiect de lege, inseamna ca intentiile si propunerile noastre nu vin in contradictie cu abordarea Guvernului la acest subiect. Deci, sintem in deplina armonie.

Si acum, unica diferenta, dar care este, in viziunea mea, importanta, este factorul timpului. Iata aici, cred din nou, si Guvernul si noi trebuie sa dam dovada de flexibilitate si sa asiguram o trecere cit mai rapida si o abordare exhaustiva a acestui subiect.

Domnule viceministru,

Daca ne spuneti ca un asemenea proiect de lege a fost elaborat la Guvern, aceasta inseamna ca Guvernul nu este deranjat de faptul ca purcedem la modificari de ordin conceptual si ca titlu al acestei legi, inclusiv ca continut. Cistigam din timp.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu am discutat aceasta problema cu Primul ministru, aseara. Intr-adevar, noi, din partea Guvernului confirmam, sustinem conceptual aceasta idee, dar este necesara o decizie formala a Guvernului, conform Constitutiei, pentru promovarea proiectelor de lege care necesita cheltuieli bugetare si, indiferent de directia in care vom merge, va fi necesara o hotarire de Guvern. Fie sa trimitem o scrisoare, fie sa vina un demers din partea Parlamentului, prin care sa se solicite acceptul Guvernului de a modifica oficial conceptul, fie Guvernul sa adopte acest proiect printr-o hotarire de Guvern.

Deci, din punctul de vedere al procedurilor...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Nicolae Esanu:

…Nu se schimba absolut nimic.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, dar cu timpul...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Avind in vedere ca…

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

O clipa. Cum priviti urmatoarea propunere? Cu un asemenea element de modificare, cel putin pentru lectura a doua, ar trebui sa solicitam un aviz rapid de la Guvern. Daca noi, astazi, trecem cu amendamentele respective de prima lectura si, in mod automat, a doua lectura o includem pentru saptamina viitoare, eu cred ca in acest caz va fi un ritm de miscare, de avansare relativ rapid, se va tine cont si de aceasta consultare cu Guvernul, care va fi obligat sa ne raspunda in doua-trei zile, in comparatie cu perioada in care ar putea sa intre acest proiect de la Guvern la Parlament.

Cel putin noi, astazi, adoptam ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini si un asemenea proiect nu este pe ordinea de zi. Cum priviti aceasta propunere? Astazi discutam serios, facem amendamente conceptuale in prima lectura si il finalizam pentru lectura a doua, pentru data de 26 aprilie, ca sa fie clar de tot.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Nu este asa de simplu, cum propune domnul Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si domnul Todoroglo, nu numai eu.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dumneavoastra propuneti. Punctul acesta nu putem sa-l includem in lege, caci ea se refera la repatrierea banilor. Asta-i prima.

 Al doilea moment. Pentru includerea acestui punct trebuie sa avem o initiativa noua sau de la noi, deputatii, sau de la Guvern. Daca inaintam noi initiativa, trebuie sa avem avizul pozitiv al Guvernului. Fara avizul pozitiv al Guvernului, nu putem sa trecem in Parlament, pentru ca platile acestea, accizele, se varsa in bugetul de stat. Iata care-i problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc.

Daca exista asa intelegere, am mai vorbit o data, hai sa nu fim asa de birocrati... Daca exista atita intelegere la nivel de Parlament, toti aici sint de acord ca, daca vorbim ca acesti vinificatori nu sint vinovati si scoatem sanctiunile pentru repatriere, atunci noi trebuie sa mergem mai departe.

Daca ei nu sint vinovati, atunci de ce ei trebuie sa fie pedepsiti cu accize? Totul este corect. Dar eu nu vad problema ca acum, in timpul saptaminii, Guvernul sa examineze problema legata de accize, in timp ce noi am trimis acea decizie la Comisia pentru politica economica, buget si finante cu o saptamina sau cu 10 zile mai inainte, avind aceasta idee. In timpul saptaminii Guvernul poate sa o examineze si la urmatoarea sedinta pe care o s-o avem vinerea viitoare, o sa examinam din plin aceasta problema si o sa aprobam decizia. Si pentru scoaterea de sanctiuni pentru repatriere, si pentru scoaterea accizelor la productia nelivrata.

 

Domnul Marian Lupu:

Este ceea ce am propus si eu mai devreme.

Domnul Dmitrii Todoroglo:

Da, eu sustin intru totul, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Da, eu as accepta ceea ce dumneavoastra ati propus, ca noi acum sa examinam aceste amendamente, sa le acceptam ca concept, sa capatam avizul Guvernului, daca, cu atit mai mult, niste proiecte de lege sint in discutie la Guvern si sa mergem mai rapid. Fiindca aici se are in vedere si modificarea la titlurile I si II ale Codului fiscal cu privire la deducerile pierderilor calculate de catre agentii economici.

Adica noi stim ca, conform Legii contabilitatii, odata ce productia este livrata, imediat ea trebuie sa fie dedusa. In cazul neincasarii banilor de la repatrierea productiei livrate, deducerea  nu se face si rezulta ca agentii economici platesc mai mult impozit pe venit. Adica trebuie sa se calculeze mai mult impozit pe venit, pe profit.

Iata, este avizul Comisiei pentru agricultura, el a fost inaintat la Comisia pentru economie, buget si finante si, in baza acestui aviz, am putea sa introducem si aceste doua articole.

 

Domnul Marian Lupu:

Subiecte noi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doua subiecte noi, adica la doua legi si legea se va numi de acum Legea cu privire la modificarea…

 

Domnul Marian Lupu:

Unor acte legislative.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

…Unor acte legislative si atit.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Ca abordare de concept, care este opinia dumneavoastra?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, daca imi permiteti…

 

 

Domnul Marian Lupu:

Si raminem la lectura...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Din punctul de vedere al Regulamentului Parlamentului, nu este posibil sa se faca amendamente la prima lectura, cind discutam conceptul. Si, strict procedural, noi nu putem introduce aici amendamente, la acest capitol.

Eu revin la problema, propunerea pe care am facut-o. Sa nu continuam discutiile acum, sa o aprobam in prima lectura, sa renuntam la propunerea de adoptare in a doua lectura astazi si sa discutam saptamina viitoare toate aspectele, inclusiv cele procedurale. Dar este necesar, noi anume de aceea am venit cu legi separate, pentru ca diferite probleme au un grad diferit de complexitate si necesitatea de coordonare cu diferite organe este diferita. Si de aceea, au fost separate problemele, pentru a incerca sa le solutionam pe rind.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Eu o sa fac doar o singura remarca la aceasta ultima idee si nu este in adresa dumneavoastra, fiindca sinteti viceministru al justitiei. Si va rog sa le transmiteti colegilor, care reprezinta institutiile guvernamentale respective, ca acest fenomen si efectele acestui fenomen, foarte negative, se manifesta deja pe parcursul unei perioade indelungate de timp. Si eu nu pot intelege, ca si colegii mei din aceasta sala, de ce, dupa luni si luni de zile, abia acum se vine cu acest proiect de lege si nu se vede inca  nimic pe tema accizelor si alte subiecte, care afecteaza acest sector. Neaparat trebuie sa tinem cont de acest lucru.

Microfonul nr.3.

 

Doamna   Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Vreau sa aduc la cunostinta ca noi am discutat foarte mult propunerea domnului Todoroglo la fractiune si am convenit ca legea o adoptam conceptual, asa cum a venit de la Guvern. Si initiativa trebuie sa fie, a doua initiativa referitoare la propunerea care este a domnului Todoroglo. Si de aceea rugam sa punem la vot in prima lectura conceptul care este inclus acum in lege. Si cred ca o sa fie pentru saptamina viitoare alta lege, care tot este foarte necesara.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5. 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Legea, adica noua initiativa de la Guvern nu exista. Si cind va veni in Parlament tot nu este clar. Si noi avem si domnul viceministru a spus ca in prima lectura nu se examineaza amendamente. Dumneavoastra cred ca... practica noastra este de multe ori ca noi conceptual votam in prima lectura si cu unele amendamente care se accepta de acum ca modificarea conceptului venit de la Guvern. Si numai cu aceste amendamente se accepta in prima lectura, asa noi avem de acum in rapoarte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul 3.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Parca e straniu astazi... Noi discutam ceea ce nu este astazi. Amendament la initiativa care nu exista. Cum putem discuta si cum putem lua o decizie? Nu exista nici initiativa legislativa a deputatilor, nici de la Guvern. Nu putem, aceasta e alta lege. Aceasta face parte din alta lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,...

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nu se contine in aceasta lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, Nicolai Fiodorovici.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Si nu putem discuta aceasta problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu cred asa. Noi avem o situatie destul de subreda in sensul acesta. Cred ca nu este cazul sa reamintesc acum despre initiativa Agentiei “Moldova-Vin” privind Orasul vinului, pe care noi aici cu dumneavoastra, in plenul Parlamentului, si Comisia a refacut-o conceptual, pentru a nu intoarce inapoi la Guvern acest proiect de document, fiindca era prost scris, prost pregatit. Si nu putem sa aplicam intr-un caz unele standarde, in alte cazuri – alte standarde. Cel putin pozitia imi este clara. Si voi tine cont de acest lucru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Stimate domnule raportor,

Stimati colegi,

Noi discutam un singur aspect al acestei probleme mari, o problema ce tine de pierderile vinificatorilor. Nu cred ca in acest articol isi va gasi  locul si acea productie care a fost, nu utilizata, dar a fost aruncata. Noi am privit cu dumneavoastra televizorul si am vazut cum se proceda cu vinurile cele necalitative, care erau trecute cu tractorul si aruncate in niste gropi. Deci, nu stiu ce se va face cu acel vin.

Dar intrebarea mea este alta.

Domnule ministru,

Dumneavoastra prezentati Guvernul. De ce Guvernul nu a anuntat situatia de forta majora, care ar dezlega miinile vinificatorilor, ca ei sa nu duca, ei au pierderi si altele in afara de acestea. Ei au contracte pe care nu le-au onorat si acolo cresc penalitatile. De ce Guvernul nu a facut acest pas?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Fiindca nu exista temeiuri pentru a declara o forta majora. Situatia este foarte complicata. Sintem in prezenta actiunilor ilegale ale unui organ al Federatiei Ruse. Si in masura in care noi spunem ca sint actiuni ilegale ale unui organ de stat, acestea nu sint situatii de forta majora. Pentru ca actiunile ilegale ale oricarui organ de stat din oricare tara din lume pot fi contestate in instanta de judecata, de solicitat despagubiri pentru actiunile ilicite. Plus acolo mai apare o problema a bunurilor care au fost transferate acolo, cu responsabilitatea transferata a agentilor economici din Rusia si alte multe probleme, care nu-i permit Guvernului sa declare situatie de forta majora.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va rog pe scurt.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

O decizie a unui organ legal al unui stat este o decizie ilegala a unui organ legal. Cum puteti dumneavoastra spune ca decizii ilegale ale unui organ oarecare al unui stat? Este organ legal, sint decizii legale. Dar sint ilegale pentru noi, este lucru clar, pentru Republica Moldova. Dar din punctul de vedere al Federatiei Ruse sint legale.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, eu am dreptul sa le calific din punctul de vedere al Federatiei Ruse.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dar noi trebuie sa judecam acest caz.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dar daca mergem pe logica ca actiunile organelor din Federatia Rusa sint legale, atunci nu putem vorbi despre protectia vinificatorilor nostri, caci inseamna ca au furnizat productie necalitativa si nu urmeaza sa fie protejati. Deci, toate actiunile intreprinse de noi pornesc de la prezumtia ca vina apartine in exclusivitate organului care a adoptat decizii vadit ilegale chiar conform legislatiei din Federatia Rusa.

Noi am analizat legislatia Federatiei Ruse si nu am gasit nici o norma care ar permite organului respectiv sa interzica exportul sau importul in cazul Federatiei Ruse. Si, in aceste conditii, noi consideram ca era necesar, pe linga actiunile pe  care le intreprinde Guvernul, sa existe si actiuni intreprinse.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule Esanu,

Mai scurt, va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Din partea vinificatorilor. In cadrul discutiilor noi am ridicat problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi aici incheiem, eu am rugat foarte mult.

Domnule Todoroglo,

Eu va rog foarte mult la fel. Subiectul este foarte clar, proiectul de lege asupra caruia trebuie sa ne concentram.

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Eu, inainte de a invita Comisia, o sa propun colegilor urmatorul scenariu: sa mergem cu aprobarea in prima lectura a acestui proiect de lege. Pina vinerea viitoare am sa rog comisia sa lucreze foarte concret asupra tuturor formularilor si redactiilor care se refera si la alte elemente de concept: accizele si ceea ce a fost mentionat.

Oficial, ceea ce este cerut, probabil, un aviz de la Guvern, scrisori daca doriti, si vinerea viitoare, in cadrul dezbaterilor pentru lectura a doua, noi o sa examinam intreg pachetul propus de comisia sesizata in fond. Eu nu vad  aici nici o problema, fiindca chiar astazi, pentru un proiect de lege la propunerea comisiei sesizate in fond, noi am revenit la anularea votului pe anumite puncte din prima lectura, aceasta imi ofera mie posibilitatea sa va propun acelasi procedeu pentru vinerea viitoare in cadrul acestui proiect.

Rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Avind in vedere situatia creata cu exportul productiei alcoolice in Federatia Rusa, care nu este calificata ca forta majora, comisia sustine conceptual proiectul de lege cu unele propuneri si obiectii care vor fi examinate pentru lectura a doua. Se propune ca perioada aprilie 2005 – aprilie 2006 sa fie revizuita prin stabilirea perioadei de septembrie 2005 si aprilie 2006.

Dat fiind faptul ca termenul de repatriere a mijloacelor banesti este un an din care rezulta ca agentii economici, care au exportat marfa in perioada aprilie 2005 – septembrie 2005, urmau sa repatrieze valuta cel tirziu in septembrie 2006. Concomitent, urmeaza a fi revizuita anexa la proiectul de lege si anume lista intreprinderilor ramurale, care au efectuat tranzactii de export al productiei alcoolice in Federatia Rusa, deoarece unele din aceste intreprinderi au repatriat integral mijloacele banesti.

Totodata, este necesar de mentionat ca, in conformitate cu articolul 123 alineatul (4) din Codul fiscal, care prevede ca in cazul exportului de marfuri supuse accizelor obligatia de achitare a accizelor este valabila pina la momentul repatrierii valutei. Prin urmare, agentii economici care nu au repatriat mijloace banesti, urmau sa calculeze si sa achite  la buget accizele la marfurile exportate.

In acest sens, confirm ca Guvernul a elaborat un proiect de lege, care va parveni in Parlament in timpul cel mai apropiat, care vizeaza problema scutirii de accize a loturilor de productie alcoolica livrata in Federatia Rusa si problema ajustarii cheltuielilor constatate in scopuri fiscale ca deductibile. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget, finante propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Intrebari?

Multumesc, domnule Popa.

Va rog mai rapid.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Nu considerati ca proiectul de lege cu denumirea actuala este nu prea normal? Nu prea corect?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Normal.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

A?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Ii normal.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Nu poate sa fie un proiect, caci nu este o declaratie si nu este un mesaj cu privire la unele aspecte. Legea trebuie sa fie fixa si trebuie sa reglementeze niste norme, niste relatii concrete. De aceea, eu propun, pentru lectura a doua, ca legea, daca nu se accepta varianta propusa de domnul Cosarciuc, o sa vedem cu ce ne vom alege in urma discutiilor, sa se numeasca ea “Lege privind neaplicarea sanctiunilor pecuniare pentru nerepatrierea mijloacelor banesti”, pentru ca ea nu reglementeaza in nici un fel repatrierea sau modul de repatriere a mijloacelor. Ea scuteste de unele sanctiuni.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea dumneavoastra s-a inregistrat.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat,

O sa examinam la sedinta comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Popa,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei, cit si in conditiile celor relatate de mine imediat anterior, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1183. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Proiectul de Lege nr.1183 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Propuneri pentru ordinile de zi ale sedintelor Parlamentului pentru perioada 26 aprilie – 3 mai. Va atrag atentia ca aceste doua zile sint zile de joi, fiindca pina acum, ultimele doua saptamini, plenul Parlamentului a lucrat in zilele de vineri. Revenim, deci, la graficul anterior.

Suplimentar la ceea ce va propune Biroul permanent atentiei dumneavoastra, am convenit ca in aceasta lista mai includem proiectul nr.1404, lectura a doua, pentru saptamina viitoare, cit si proiectul nr.1183, lectura a doua, tot pentru saptamina viitoare. Cine este pentru aprobarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor plenului Parlamentului pentru perioada 26 aprilie – 3 mai, rog sa voteze. Vot unanim. Proiectul este aprobat.

Stimatii mei colegi,

Tot aici, vreau sa supun votului propunerea Biroului permanent privind desfasurarea unei sedinte extraordinare a plenului Parlamentului cu o durata de jumatate de ora in ziua de 25 aprilie, miercuri la orele 10.00, in legatura cu vizita oficiala in Republica Moldova a domnului Presedinte al Senatului Francez Cristian Ponsolle, care o efectueaza la invitatia Legislativului Tarii si vine cu un discurs in fata plenului Parlamentului. Cine este pentru a accepta aceasta propunere a Biroului permanent, rog sa voteze. Vot unanim. Propunerea este acceptata.

Saptamina premargatoare sedintei de astazi si-au sarbatorit ziua de nastere colegii nostri domnii Nicolai Gutul si domnul Anatolie Onceanu. (Aplauze.) Sa-i felicitam, dorindu-le mult succes.

Acum o consultatie. Am convenit ca, indiferent de faptul ca sedinta se desfasoara in ziua de vineri, totusi, este posibil sa lasam spatiu pentru intrebari. Se insista? Bine.

Stimati colegi,

Avem. Cel putin acei care parasesc sala, s-o faceti in liniste si calm, fiindca din momentul in care exista solicitanti, doritori pentru a oferi intrebari, acest lucru trebuie sa fie facut. Doar o singura clipa... E galagie. O clipa. Da, va rog.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am o intrebare pe care o depun la dumneavoastra catre Procuratura Generala, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si Serviciului pentru Informatii si Securitate. Ziarul “Comunistul” din 6 aprilie 2007 publica alocutiunea prezentata de Presedintele Republicii Moldova si presedintele Partidului Comunistilor din Republica Moldova Vladimir Voronin la plenara a noua largita a CC al PCRM.

In aceasta alocutiune liderul comunist spune: “in al doilea rind, trebuie sa stim si sa intelegem ce reprezinta opozitia noastra de astazi. In forma ei actuala, fortele se divizeaza in doua grupuri. PPCD si Partidul Democrat au gasit, de exemplu, forte pentru a colabora cu PCRM. Vedeti cu totii ca activitatea respectivelor partide, intr-un fel sau altul, este indreptata spre o cautare a solutiilor constructive. Acest lucru are loc in pofida faptului ca noi am fost si raminem oponentii PCRM (aici este o greseala, probabil trebuia sa fie PPCD), in pofida faptului ca ducem lupta politica unii impotriva altora.

Insa lupta in cauza se duce corect, in conformitate cu regulile care exista in cadrul procedurii democratice. Pe de alta parte, exista o trena intreaga de formatiuni care doresc, care doar se numesc partide, este vorba despre organizatiile lui Braghis, Urechean, Pavlicenco, Serebrian, Musuc, Andronic, Climenco.

Deosebirile de baza ale acestor constructii politice iscusite (e scris fara ghilimele) consta in aceea ca, in majoritatea cazurilor, ele sint organizatii politice naimite din strainatate, finantate de peste hotare. Sarcina lor este destabilizarea prin orice mijloace. Scopul lor e sa foloseasca alegerile in organele locale ale puterii pentru ca, prin demagogie, bani si minciuna, sa ajunga la putere si sa revina din nou la tilhariile cu care se ocupau pina in 2001”.

Prin prezenta interpelare salut aprecierea pozitiva privind faptul ca PNL face parte din constructii politice iscusite. Totodata, solicit institutiilor nominalizate sa mi se aduca dovezi privind finantarea PNL de peste hotare.

Solicit sa efectueze investigatiile necesare si sa prezinte argumentele care au stat la baza unor asemenea acuzatii facute la adresa PNL de catre un Presedinte de stat, care asa si nu a devenit Presedintele tuturor cetatenilor, raminind Presedinte al comunistilor si al aliatilor “constructivi”.

Astept raspuns de la tribuna Parlamentului.

A doua interpelare este adresata Primariei municipiului Chisinau si catre Procuratura Generala  a Republicii Moldova. Sint sesizata de omul de afaceri Lica Tatiana care imi solicita sa intervin in apararea drepturilor sale in legatura cu presiunile care se fac asupra ei pentru a inchide cafeneaua de vara, ce functioneaza din anul 1994, de pe strada Toma Ciorba, apartinind Societatii pe Actiuni “Prichindel”.

Petitionara imi spune ca, desi dispune de toate documentele legale pentru afacerea sa, Statia sanitaro-epidemica a dispus inchiderea cafenelei. Petitionara demonstreaza ca a luat in vedere toate obiectiile facute de structurile de control si care emite autorizatie, insa, cu toate acestea, nu isi poate continua activitatea, desi se angajeaza sa garanteze un control permanent privind pastrarea ordinii, respectarea regulilor de comert si se declara disponibila pentru orice modificari si reproiectari de constructii in vederea ameliorarii interiorului cafenelei de vara.

Solicit sa mi se argumenteze legalitatea hotaririi sanepidului de inchidere a cafenelei si verificarea legalitatii acesteia de catre Procuratura Generala. Cred ca impiedicarea activitatii persoanelor care respecta legile si platesc impozitele este o dauna adusa procesului economic si libertatii economice a oamenilor nostri de afaceri, adeseori supusi presiunilor chiar din partea parlamentarilor care au si cerut Primariei inchiderea cafenelei.

Astept raspuns in scris. Vitalia Pavlicenco.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Intrebare adresata ministrului justitiei.

Domnule ministru,

In conformitate cu Legea serviciului public nr.443 din 4 mai 1995, functia de viceministru este o functie publica, iar viceministrul are statut de functionar public. Potrivit articolului 11 alineatul (3) din legea mentionata, functionarul public nu are dreptul sa detina doua functii in acelasi timp sau sa cumuleze o alta munca in autoritatile publice. Sa detina doua functii in acelasi timp sau sa cumuleze o alta functie prin contract sau acord in intreprinderi straine sau intreprinderi si organizatii mixte, pardon, in intreprinderi, institutii si organizatii cu orice forma de organizare juridica si in asociatii obstesti a caror activitate este controlata, subordonata sau, in anumite privinte, este de competenta autoritatii in care el este angajat, cu exceptia activitatii celor stiintifice, didactice, de creatie si de prezentare a statului in societatile economice.

In acest context, ma intereseaza in ce masura viceministrul justitiei, doamna Mocanu, detinind functia publica si cumulind-o cu cea de notar, respecta regimul de incompatibilitati instituit de Legea serviciului public.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta o declar (rumoare in sala)... a fost adresata dumneavoastra, aveti raspuns?

Va rog, microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim, domnule Presedinte.

Conform legislatiei in vigoare, notarii de stat pot sa isi suspende activitatea, precum si avocatii pot sa isi suspende licenta. Cum eu ma aflu in pozitia de avocat cu licenta suspendata, exact la fel si doamna Mocanu este notar al carei licenta a fost suspendata pe durata exercitarii mandatului de viceministru, astfel neexistind nici o incompatibilitate cu legislatia in vigoare. 

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Sedinta o declar inchisa. Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, la 26 aprilie (rumoare in sala)... Da, cer scuze, cea ordinara – la 26 aprilie, ora 10.00, cea extraordinara – la 25 aprilie. 

Va multumesc.

O zi buna.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.56.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.