DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
I ORDINARA – IULIE 2005
Sedinta
din ziua de 21 iulie 2005
(STENOGRAMA)
SUMAR
1.
Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2.
Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.
3.
Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.2036 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.1528,
16211, 16212 s.a.; Legea cu privire la Guvern; Legea cu
privire la politie – art.24, 41, 42 s.a.).
4.
Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.4276 privind modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul fiscal – art.6; Legea privind finantele publice locale –
art.4 s.a.).
5.
Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.1827 pentru modificarea anexei nr.2 la Legea
nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.
6.
Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire
nr.1352 privind desemnarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului
Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.
7.
Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.2122 pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor
sociale de stat pe anul 2005 nr.383-XV din 18 noiembrie 2004 (art.1, anexa
nr.1, anexa nr.2).
8.
Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.1587 privind modificarea si completarea alineatului (3)
al articolului 7 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411-XIII din 28 martie 1995.
9.
Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire
nr.2291 cu privire la aprobarea Directiilor strategice ale activitatii din
sfera stiintei si inovarii pentru anii 2006-2010.
10. Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2342
pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005
nr.373-XV din 11 noiembrie 2004 (art.1, 9, 10, 11 s.a.).
11. Propuneri la ordinea de zi
pentru 22 iulie 2005.
Sedinta incepe la ora
10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc, director general adjunct
al Aparatului Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata.
Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au
inregistrat prezenta 93. Nu s-au inregistrat deputatii: Ivan Gutu, Vasile Iovv,
Vlad Cubreacov, Alexandru Lipcan, plecati in delegatie, Valentina Golban,
Serafim Urechean, Vasile Colta, Ivan Ciontoloi, bolnavi.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog
sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Trecem la ordinea de zi. Microfonul nr.3, va
rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc. In ordinea de zi a sedintei din
ziua de miine, 22 iulie, e preconizat, sub nr.3, proiectul de Lege nr.1973.
Comisia propune excluderea acestui proiect din ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Am impresia ca ceva din cele declarate
anterior nu s-a introdus pe ordinea de zi. Acum doua saptamini, cind am
solicitat o audiere in legatura cu participarea delegatiei la Adunarea
parlamentara O.S.C.E. de la Washington, s-a spus ca se va proceda la audierea
acestei informari dupa revenirea delegatiei. Vreau sa stiu de ce nu s-a inclus
aici? Pentru ca acest termen a expirat si delegatia este pe loc. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stati, as putea sa va rog sa clarificati
putin situatia?
Microfonul nr.4.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte. Deci, comisia
este gata sa prezinte un raport desfasurat sau in sedinta in plen, sau doamnei
Pavlicenco in scris.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Va multumesc.
Microfonul nr.4 in continuare.
Doamna Valentina Buliga:
Stimate domnule Presedinte, comisia, in urma
discutiilor suplimentare de ieri si a analizei, propune excluderea din ordinea
de zi a proiectului de Lege nr.6 privind sistemul de stabilire a salariilor de
baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele care ocupa
functie de demnitate publica.
Domnul Marian Lupu:
Deci, proiectul nr.2240.
Doamna Valentina Buliga:
Proiectul nr.2240.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte, rog sa introducem in
ordinea de zi a sedintei de miine proiectul de Lege nr.2428 privind Curtea de
Conturi.
Domnul Marian Lupu:
Proiectul nr.2428. Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte. Comisia pentru
agricultura si industria alimentara propune inscrierea in ordinea de zi a sedintei
din ziua de miine a proiectului de Lege nr.1777 cu privire la Intreprinderea de
Stat “Orasul Vinului”.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si inca o propunere, stimate domnule Presedinte.
Stimati colegi, eu propun ca in ordinea de zi a sedintei din saptamina viitoare
sa fie inscrisa chestiunea cu privire la politica agrara a Guvernului
Republicii Moldova pentru anul 2006. Fiindca discutiile care au avut loc in
ultimul timp in cadrul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, in
cadrul intilnirilor cu ministrul agriculturii si ministrul finantelor, in
principiu, nu au demonstrat ca Guvernul cunoaste si stie care va fi politica
agrara pentru anul viitor.
Mai mult decit atit, ca astazi noi vom adopta in
a doua lectura politica fiscala pentru anul viitor, dar o data cu aceasta ar
trebui sa fie adoptata si politica agrara pentru 2006.
De aceea, propun inscrierea in ordinea de zi
pentru saptamina viitoare a acestei chestiuni, fiindca este o chestiune foarte
importanta.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Multumesc. Data trecuta, la sedinta in plen,
am propus personal introducerea in ordinea de zi a audierilor referitoare la
situatia din agricultura si, dupa cum spune domnul Cosarciuc, si la politica in
agricultura. Cred ca, in ultima sedinta, putem audia o astfel de informatie,
fiindca situatia, intr-adevar, este serioasa.
Acum vreau sa propun introducerea in ordinea
de zi a proiectului de Lege nr.2429 pentru modificarea Codului electoral,
elaborat de grupul de lucru. Ma adresez comisiilor sa examineze in mod
prioritar acest proiect de lege, care este realizat la propunerea comisiei de
la Venetia, O.S.C.E. si este bazat pe observatiile comunitatii internationale.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Multumesc, domnule Presedinte. Din partea
grupului de lucru privind legislatia in domeniul Serviciului de Informatii si
Securitate propun sa inaintam pe ordinea de zi trei proiecte de legi si anume:
proiectul de Lege nr.2353 privind Regulamentul Parlamentului, proiectul de Lege
nr.2426 privind Serviciul de Informatii si Securitate si proiectul de Lege
nr.2427 privind modificarea Codului de procedura penala. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc. Domnule Presedinte, noi am luat
cunostinta de Hotarirea Guvernului privind aprobarea Comisiei de concurs pentru
privatizarea intreprinderilor din industria tutunului si vinicola, din care fac
parte si trei deputati din Parlament. As vrea sa stiu, de ce toti acesti trei
deputati sint din fractiunea majoritara? Si care a fost modalitatea de numire
a lor?
Domnul Marian Lupu:
Personal pe mine, stimata colega, ma depaseste
aceasta intrebare, daca mi-o adresati mie. Poate adresati aceasta intrebare astazi
in cadrul ultimului subiect “intrebari si interpelari”.
Doamna Valentina Cusnir:
Straniu. Sint prezenti deputatii: Nicolae
Bondarciuc, Dmitri Todoroglo si Oleg Mantorov. Conform legii de privatizare, in
aceste intreprinderi, controlul asupra executarii legii mentionate il exercita
Comisia pentru politica economica, buget si finante si Comisia pentru
agricultura si industria alimentara. Cel putin asa trebuie sa fie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, putina liniste.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, exact.
Domnul Marian Lupu:
Stimata doamna, stimati colegi, rog putina
liniste. Din momentul in care gasim modalitatea de articulare a acestei idei
pentru a fi introduse pe ordinea de zi, sint gata sa continui discutia. Daca nu
sintem gata in acest moment, revenim la sfirsitul sedintei in cadrul “intrebari
si interpelari”, daca acceptati.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, sint de acord.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Pornind de la aceea ca, totusi, domnul
Cosarciuc a anuntat din numele comisiei, eu, ca membru al comisiei respective, stiu
ca politica agrara a Guvernului este prevazuta in Programul de activitate al
Guvernului, care include un sir de masuri pentru realizarea acestuia in timp de
4 ani.
De aceea, in fiecare an, prin adoptarea
bugetului de stat va fi prevazuta si o parte din aceasta informatie, o parte
din ceea ce tine de actiunea statului privind dezvoltarea complexului
agroindustrial.
Dumnealui trebuie sa vorbeasca cinstit, pe
dumnealui il intereseaza politica fiscala in acest sens. Aceasta problema va fi
discutata si astazi. In ceea ce priveste situatia in agricultura, dupa parerea
mea, la Ora Guvernului putem audia separat fiecare problema.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dmitri Todoroglo:
La sedinta comisiei am examinat anume aceste
probleme. Guvernul a adoptat unele masuri pentru a acorda ajutor taranilor cu
motorina. Astazi au sa fie luate decizii, dupa aprobarea Regulamentului.
Consideram ca o parte din problemele existente o sa fie elucidate.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte. Eu, de fapt, am
inteles ca discutam ordinea de zi a sedintei de astazi, dar au aparut citeva
propuneri ce tin de ordinile de zi ale sedintelor planificate pentru saptaminile
viitoare. De aceea, am vrut sa vorbesc la sfirsitul sedintei, dar daca se pune
problema, sa discutam acum, eu nu inteleg de ce proiectul de lege nr.2429 se
introduce in ordinea de zi a sedintei de astazi, iar proiectele de legi propuse
de noi inca in septembrie-octombrie anul trecut ramin in afara atentiei
Parlamentului? La Codul electoral, da.
Si atunci as vrea sa inteleg despre ce este
vorba? De ce un proiect de lege se propune a fi introdus in ordinea de zi in
mod prioritar, toate comisiile trebuie sa prezinte urgent avizele respective,
iar proiectelor care stau de o jumatate de an sau de aproape un an de zile in
Parlament nu li se acorda nici o atentie?
Domnul Marian Lupu:
Intrebarea mi-o adresati mie?
Domnul Dumitru Braghis:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Vreau sa va atrag atentia, de fapt, ca, pentru
toate propunerile discutate in cadrul sedintei Biroului permanent si inscrise in
ordinea de zi, era foarte clar fixata perioada 21–29, deci, practic, sint
propuneri pentru doua saptamini ale Programului de activitate a Parlamentului. In
rest, propunerile care vin astazi in sedinta in plen sint doar inaintate, atrag
atentia, noi nu am votat inca.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule Presedinte, de aceea si am pus intrebarea
respectiva, fiindca nu inteleg de ce se propune astazi sa fie discutat
proiectul de lege nr.2429, care a aparut zilele acestea? Tine de Codul
electoral. Noi avem propuneri inaintate de mai multe luni de zile si ele stau fara
a fi discutate. De aceea, daca se propune proiectul de lege nr.2429, atunci
trebuie introduse respectiv in ordinea de zi si toate celelalte chestiuni.
Domnul Marian Lupu:
Am impresia ca de la acelasi microfon 4
parvine si raspunsul la aceasta intrebare.
Domnul Dumitru Braghis:
Sa ascultam.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Dumitru Diacov:
O scurta informatie si pentru domnul Braghis.
Nimeni n-a propus introducerea acestor proiecte in ordinea de zi. Dar, cred ca
pot fi introduse. Intr-adevar, sint 8 sau 9 proiecte de legi care stau in
Parlament de un an de zile si mai mult.
Vreau sa mentionez ca in proiectul de lege
nr.2429 au fost luate in considerare, practic, foarte multe propuneri stipulate
in aceste proiecte. De aceea, putem sa le introducem si pe celelalte, sa le
respingem prin vot pe toate si sa examinam proiectul de lege nr.2429.
Domnul Marian Lupu:
Ca sa vedeti, stimati colegi, vine nu doar raspunsul,
dar si solutia.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Dumitru Braghis:
Da. Multumesc, domnule Presedinte. Eu inteleg
propunerea domnului Diacov de a respinge proiectele de legi. Poate ca si are
dreptate. Dar nu inteleg un lucru, daca propunerile mele personale, pe care
le-am semnat si le-am prezentat Parlamentului, au fost incluse in proiectul
respectiv, cum se inscrie aceasta in dreptul de autor si multe alte lucruri de
acest fel? Si atunci imi pun intrebarea, poate este cazul ca si eu, in calitate
de autor al proiectului respectiv, sa fiu pus macar la curent ca o parte din
propunerile mele sint acceptate, au fost discutate de cineva, de o comisie nu stiu
care si de cine constituita s.a.m.d?
Consider ca, in acest caz, sintem martorii
unui lucru care nu se numeste transparenta in activitatea Parlamentului, ci, putin,
invers. De aceea, as ruga foarte insistent sa fie introduse in ordinea de zi
toate chestiunile, daca nu se conlucreaza cum se cade, asa cum am vorbit noi la
inceputul acestei sesiuni, ca vom conlucra cu toate fractiunile parlamentare,
dar se conlucreaza numai atunci cind este in interesul cuiva. De aceea, propun
ca toate aceste chestiuni sa fie introduse in ordinea de zi. Vor fi respinse –
bine, sa stim si noi soarta propunerilor noastre. Dar nu cineva sa decida
pentru mine ce sa fac cu propunerea mea.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg, in acest caz avem doua solutii.
Tinindu-se cont de faptul ca astazi, pe parcursul zilei, comisiile vor munci
foarte intens asupra unor propuneri care au fost inaintate astazi in cadrul sedintei,
se determina care este situatia la zi, deci concordanta propunerilor inaintate
anterior si celor care au fost propuse in cadrul acestui grup de lucru si, in
acest context, in functie de rezultate, pina miine dimineata inaintati aceste
propuneri care ramin a fi relevante in continuare.
In calitate de Presedinte al Parlamentului,
profit de prevederile Regulamentului pentru a propune aceste proiecte cu
amendarea ordinii de zi miine dimineata. Sau, daca doriti, a doua solutie:
supun votului astazi, acum in sedinta in plen aceasta propunere. Deci, va rog,
opinia dumneavoastra?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte. Accept
propunerea dumneavoastra cu o singura exceptie. Ce se va intimpla daca, de
exemplu, miine cineva va decide sa examinam proiectul de lege nr.2429, iar
celelalte nu? Ele sint inregistrate in Parlament, tin de Codul electoral, au
aceeasi tema, de ce un document apare peste noapte si urgent trebuie examinat
de toate comisiile si prezentate avizele, iar celelalte sint scoase de pe rol?
Iata intrebarea.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Inteleg ca este vorba de optiunea doi.
De acord, supun votului aceasta propunere.
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte. Eu vreau sa
reiterez propunerea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” de a introduce in
ordinea de zi pentru saptamina viitoare o chestiune legata de politica agricola
a Republicii Moldova pentru anul 2006. Aceasta este propunerea din partea Fractiunii
“Alianta «Moldova Noastra»”. Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
In mod neaparat, o supun votului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar nu din partea comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte propuneri? Nu sint. Deci, permiteti-mi
sa fac un bilant, stimati colegi. Avem doar doua propuneri, din sirul celor inaintate,
pentru care sint inregistrate viziuni diferite, privind celelalte nu exista o
asemenea situatie. Si anume propunerea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”
pentru a include pe ordinea de zi pentru saptamina viitoare un raport al
Guvernului aici, in plenul Parlamentului, care vizeaza politica agrara.
Si a doua propunere, inaintata de domnul
Braghis, care vizeaza includerea pe ordinea de zi a proiectelor inaintate
anterior, cu privire la amendarea Codului electoral, daca nu gresesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte. Deci, putin
diferit de aceea cum ati formulat dumneavoastra. Daca se accepta proiectul de
lege nr.2429, inteleg ca si aceasta propunere la fel trebuie supusa votului,
atunci eu insist sa fie introduse in ordinea de zi si toate celelalte 7 sau 8
proiecte de legi care stau in Parlament de un an de zile. Nu numai acel pe care
l-am propus eu, dar sint 7 sau 8 proiecte de legi ce tin de modificarea Codului
electoral. Ele trebuie introduse, dezbatute in Parlament, respinse sau
acceptate, dar trebuie introduse toate in ordinea de zi, nu numai unu.
Domnul Marian Lupu:
Voi supune votului anume aceasta propunere.
Microfonul nr.3.
Domnul Ivan Calin:
Multumesc. Propunerea domnului Cosarciuc
privind audierea politicii agrare in Republica Moldova tine, probabil, mai mult
de procedura. Este o problema foarte importanta si, probabil, merita sa fie
introdusa in ordinea de zi, deci, discutata in Parlament. Dar daca este
procedura, trebuie sa avem si materialele. Fractiunea corespunzatoare poate inainta
o initiativa legislativa ce tine de problema data si atunci o introducem in
ordinea de zi si o discutam asa cum prevede Regulamentul.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Presedinte, eu am luat cunostinta de
disponibilitatea domnului Stati de a prezenta un raport. Nu ati nominalizat, in
bilant, ce facem si cind introducem aceasta informare pe ordinea de zi?
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stati, nu va suparati. Microfonul
nr.4.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte. Noi sintem gata
oricind, propun chiar pentru ziua de mine. Dar, pornind de la prevederile
Regulamentului, propun ca sa fie pus la vot. Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Va multumesc. Propunerea doamnei
Pavlicenco. Da, microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte. Totusi, noi
insistam sa introducem in ordinea de zi pentru saptamina viitoare, Fractiunea
“Alianta «Moldova Noastra»”.
Domnul Marian Lupu:
Inregistrat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ceea ce a spus domnul Calin, cu tot respectul,
tine de politica agrara, la fel cum a fost propusa si politica fiscala de catre
Guvern. Ieri, la intilnirea care a avut loc la dumneavoastra, domnule Presedinte,
eu, inca o data, m-am convins ca fara aceasta politica noi nu putem sa incheiem
actuala sesiune. Fiindca, in octombrie, cind vom reveni, va fi tirziu sa mai
discutam despre politica agrara pentru anul 2006. Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc. Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte, noi, din partea Partidului
Democrat am propus data trecuta o informatie operativa cu privire la situatia
actuala in agricultura, de aceea nu este necesar de a veni in Parlament cu
documente, cu proiecte de legi referitoare la aceasta. Eu cred ca, inainte de
plecarea deputatilor in vacanta, sintem in drept sa cunoastem aceasta situatie si
sa spunem Guvernului ce trebuie sa realizeze. Inteleg ca domnul Todoroglo vine
din sector si dumnealui cunoaste foarte bine situatia din agricultura, pe cind
ceilalti deputati nu o cunosc.
Apropo de propunerea domnului Cosarciuc. Intr-adevar,
este necesar ca Guvernul sa vina cu documente, sa discutam. Audieri – aceasta inseamna
si examinarea unor documente. Inca data trecuta am convenit sa discutam aceasta
problema in cadrul sedintei Biroului permanent. La Birou, marti, n-a fost
discutata. Si daca revenim la capitolul agricultura, atunci cred ca ar fi mai
optimist…
Domnul Marian Lupu:
Mai optimal.
Domnul Dumitru Diacov:
Mai optim si mai oportun este de a discuta o
informatie operativa cu privire la starea de lucruri. In ceea ce priveste
propunerea de a introduce celelalte proiecte ce tin de modificarea Codului
electoral, sigur ca eu inteleg aceasta situatie, ca ea a aparut in legatura cu
introducerea noului proiect. Deputatii trebuie sa aiba grija de proiectele
sale, de initiativele sale legislative, sa le promoveze in comisie, dar nu
atunci cind a aparut proiectul nr.2429 sa isi aduca aminte si de celelalte
proiecte.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte, eu cred ca noi
trebuie sa acceptam propunerea domnului Diacov. Sa fie pregatita o informatie
pentru saptamina viitoare spre a fi audiata in Parlament. Fractiunea sustine o
asemenea propunere.
Domnul Marian Lupu:
Coincidenta. Propunerile, de fapt, coincid sau
nu? Ma iertati, dar e o intrebare importanta pentru mine pe dimensiunea de
procedura. Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte, ceea ce propune fractiunea
corespunzatoare este situatia la zi. Noi vorbim despre anul 2006, fiindca
Parlamentul pleaca in vacanta si se va intoarce in sesiune la 1 octombrie. Deci
pina la vacanta noi nu vom putea adopta politica pentru anul 2006 in domeniul
agriculturii. La ultimele intilniri pe care le-am avut cu agricultorii nostri,
acestia au mentionat ca daca nu va fi anuntata politica agrara pentru anul
2006, ca sa fie clar ce fel de business vor face in agricultura, atunci ei nu
vor incepe anul agricol 2006.
Dupa cum vedeti, aceasta este nu numai pozitia
mea personala si a fractiunii, ci si pozitia agricultorilor. Dumneavoastra o
cunoasteti, aveti adresari, sint decizii ale consiliilor raionale Hincesti,
Cantemir, Leova, Basarabeasca, Cimislia in domeniul dat. Adica eu vin cu o
propunere adecvata. Momentul acesta a fost mentionat ieri si de domnul
Bondarciuc. D-lui a acceptat ca, in general, politica agrara trebuie promovata
o data cu politica fiscala in luna mai, si nu in iunie sau iulie, cind de acum
noi, in ultima saptamina, discutam politica fiscala. Si o discutam foarte
rapid. Ar fi normal, domnule Presedinte, ca sa audiem in Parlament politica
agrara a Republicii Moldova pentru anul 2006.
Domnul Marian Lupu:
Am inregistrat. Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
In primul rind, politica Guvernului nu poate sa
fie pentru un an. Politica in ramura este o strategie care prevede ce se
realizeaza in fiecare an conform programului de activitate. Aceasta e una.
In al doilea rind, problemele ce tin de
complexul agroindustrial din cazul de saptamina trecuta nu sint lasate fara
atentie. La nivelul Presedintelui si Primului ministru al Republicii Moldova,
cu participarea reprezentantilor, autoritatilor locale si intreprinderilor
agricole, a avut loc o consfatuire de lucru, unde aceste probleme au fost
ridicate, au fost audiate si asupra carora au fost luate unele decizii. Cred ca,
in aceste doua zile, o sa luam decizii care vor inlesni solutionarea multor
probleme.
Dupa cum vedem, problemele actuale din
complexul agroindustrial nu sint lasate fara atentie din partea conducerii tarii.
De aceea, sustin o asemenea propunere. Saptamina viitoare o sa avem o atare
informatie.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc. Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Va multumesc, domnule Presedinte. Stimati
colegi, sint, pur si simplu, nevoit sa fac o replica. Da, Taranu, “Alianta
«Moldova Noastra»”. Multumesc, doamna. Deci, sint nevoit, pur si simplu, sa fac
o replica domnului Diacov. Regret, dar mi se pare ca ex-presedintele
Parlamentului, pur si simplu, nu cunoaste cum functioneaza mecanismele
parlamentare. Daca Parlamentul ar functiona in maniera pe care a propus-o
domnul Diacov, adica noi, deputatii, am trebui sa facem lobby propriilor noastre
proiecte legislative, aceasta ar insemna ca in acest Parlament s-ar discuta in
exclusivitate doar initiativele legislative ale majoritatii parlamentare. Orice
lobby am face, este clar ca prin majoritatea parlamentara se vor adopta anumite
legi.
Domnule Diacov, imi pare rau. Exista un
mecanism, acest mecanism este perfect sau mai putin perfect descris, dar totusi
este descris in Regulamentul Parlamentului. Acesta este mecanismul, domnule
Diacov, ma scuzati.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4. Dar v-as ruga, domnule
Diacov, 2-3 minute.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu cred ca mai mult nici nu merita.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Dumitru Diacov.
Eu inteleg ca reactia este insasi la aparitia
la microfon a reprezentantilor Partidului Democrat, si nu de esenta. Imi pare rau,
si comisia respectiva are posibilitate sa examineze, sa introduca in ordinea de
zi proiecte si probleme care, intr-adevar, deranjeaza economia nationala, dar
nu de facut aici replici de ordin personal.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, va multumesc. Si va inaintez
propunerea, dupa 25 de minute de dezbateri, sa ne oprim aici si sa purcedem la
exercitiul de vot privind propunerea inaintata. Supun votului propunerea fractiunii
“Alianta «Moldova Noastra»” privind introducerea pe ordinea de zi pentru una
din sedintele saptaminii viitoare a unui raport al Guvernului care vizeaza
politica agrara. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa votati. Si
rog foarte mult numaratorii, pentru precizie, sa fie anuntate de fiecare data
la acest exercitiu rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 7.
Sectorul nr.3 – 25.
Domnul Marian Lupu:
32 de voturi. Propunerea este respinsa.
Propunerea domnului Braghis care a fost articulata in modul urmator: din
momentul din care se accepta propunerea care vizeaza proiectul nr.2429, sa fie
introduse pe ordinea de zi toate celelalte proiecte inaintate anterior care
vizeaza legislatia electorala. Corect am articulat? Cine este… Domnule Diacov,
sintem deja in procedura de vot.
Domnul Dumitru Diacov:
(Vorbeste nedeslusit din sala).
Domnul Marian Lupu:
Nu le are dumnealui acum. Cine este pentru
aceasta propunere? Rog sa voteze. Rog anuntarea. Eu din nou fixez propunerea:
cine este pentru acceptarea propunerii domnului Braghis de a include pe ordinea
de zi toate celelalte proiecte care vizeaza amendarea legislatiei electorale.
Rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
25, 26, 27, 28, 29.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog, stimati colegi, putin mai organizat.
Numaratorii.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – ?
Domnul Marian Lupu:
Cer scuze. Domnule Petrenco, rog sa numarati
cu exactitate voturile. Da, microfonul nr.2. Rog, sectorul nr.1. Cine este
pentru? Ridicati mina. Stimati colegi, ce-i cu procesul acesta? Eu va rog
foarte mult.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte...
Domnul Marian Lupu:
Sau stam prost cu matematica, sau stam prost
cu organizarea in sala? Cer scuze. Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte, noi trebuie sa votam
ceea ce este pe ideologia data. Noi n-am examinat in cadrul fractiunii. Dar
totul ce este introdus acum in programul de activitate privind Codul electoral
trebuie, desigur, sa fie completat cu legea data. Si trebuie sa examinam tot.
Acum nu sintem pregatiti. Miine o sa fim pregatiti.
Domnul Marian Lupu:
Deci, stimati colegi...
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Aceasta-i pentru miine doar...
Domnul Marian Lupu:
Totusi, oare nu sintem in stare sa mentinem o
ordine normala in sala? Eu supun inca o data votului aceasta propunere. Cine
este pentru? Rog sa voteze.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 15.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.1 – 15. Sectorul nr.2 –?
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.2 – 37.
Sectorul nr.3 – 25.
Domnul Marian Lupu:
Propunerea inaintata de domnul Diacov, sustinuta
de doamna Ostapciuc, pentru a include pe ordinea de zi pentru saptamina
viitoare audierea unui raport, unei informatii care vizeaza situatia in
sectorul agricol. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri? Rog sa voteze.
Va multumesc. Acum am o situatie absolut evidenta in fata. Majoritatea.
Propunerea doamnei Pavlicenco pentru a audia
raportul Comisiei pentru politica externa si integrarea europeana care vizeaza
participarea delegatiei noastre la sedinta Adunarii Parlamentare O.S.C.E.
Comisia, in fond, a cazut de acord. Acum, la solicitarea si la insistenta
comisiei, supun votului aceasta propunere. Cine este pentru includerea pe
ordinea de zi a unui asemenea raport pe saptamina curenta sau pe saptamina
viitoare, indiferent, pe durata programului? Rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 11.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
27. Propunerea respinsa. Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte, nevotarea introducerii in
ordinea de zi a politicii agricole pentru anul viitor va conduce la aceeasi
situatie care s-a creat in anul curent. Noi vom audia in Parlament situatia la
zi, dar vom ajunge la anul viitor si vom audia iarasi aceeasi situatie. De
aceea, cred ca in Parlament exista o neintelegere in privinta importantei
acestei politici agricole pentru anul 2006. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
S-a inregistrat. Va multumesc. Stimati colegi,
sintem la etapa discutiei privind ordinea de zi. Pentru tot tipul de alte
interventii, declaratii, va rog prezentati solicitari, le inregistrez si la sfirsitul
sedintei acestea se fac. Microfonul nr.2.
Ãîñïîäèí Âàäèì Ìèøèí:
Ìîå âûñòóïëåíèå òîæå êàñàåòñÿ ïîâåñòêè äíÿ. ß
ïîñòàðàþñü î÷åíü êîðîòêî èçëîæèòü ñâîþ òî÷êó çðåíèÿ. Óâàæàåìûå êîëëåãè,
ðåïóòàöèÿ íàøåãî Ïàðëàìåíòà è òàê íå î÷åíü âûñîêàÿ. À íàøè òåïåðåøíèå äåéñòâèÿ
ïîäðûâàþò åå åùå â áîëüøåé ñòåïåíè. Óâàæàþùèé ñåáÿ Ïàðëàìåíò íèêàêèå âîïðîñû â
ïîâåñòêó äíÿ ýêñïðîìòîì íå âêëþ÷àåò. ß ïðèâåäó ýëåìåíòàðíûé ïðèìåð. Ìû ñåé÷àñ
ýêñïðîìòîì âêëþ÷èëè â ïîâåñòêó äíÿ ïðåäëîæåíèå ãîñïîäèíà Äüÿêîâà.
À ìû ñïðîñèëè ìíåíèå êîìèññèè Ïàðëàìåíòà, â
âåäåíèè êîòîðîé íàõîäèòñÿ ðàññìàòðèâàåìûé âîïðîñ? Ðàññìàòðèâàëà ëè îíà ýòî
ïðåäëîæåíèå? À äðóãèå ïîñòîÿííûå êîìèññèè Ïàðëàìåíòà åãî ðàññìàòðèâàëè? Êàêèì
îáðàçîì ýòîò âîïðîñ áûë âêëþ÷åí â ïîâåñòêó äíÿ, è êàê îí áóäåò îáñóæäàòüñÿ â
çàëå çàñåäàíèÿ áåç ó÷àñòèÿ ïðîôèëüíîé êîìèññèè Ïàðëàìåíòà? ×åì ìû çàíèìàåìñÿ? È
÷òî ãîñïîäèí Äüÿêîâ íå çíàåò, ÷òî òàêèå âîïðîñû íå âíîñÿòñÿ ýêñïðîìòîì è íà
ñëóõó?
Êðîìå òîãî, èçâèíèòå ìåíÿ, ïîæàëóéñòà, ÿ
ïîíèìàþ, ÷òî èíîãäà â Ïàðëàìåíòå âîçíèêàþò âîïðîñû, òðåáóþùèå íåìåäëåííîãî
ðàçðåøåíèÿ. Ýòî ïîíÿòíî ìíå, ïî-ìîåìó âñåì êîëëåãàì ïîíÿòíî, ÷òî âîçíèêàþò
ñèòóàöèè, êîãäà êàêèå-òî âîïðîñû íåîáõîäèìî áåçîòëàãàòåëüíî ðàññìîòðåòü. Íî
êîãäà ðå÷ü èäåò î Êîäåêñå î âûáîðàõ, è ìû õîòèì â ïîñëåäíèé äåíü ýêñïðîìòîì,
äóìàÿ î ìîðå è ïëÿæå, âíåñòè â íåãî èçìåíåíèÿ!…
Âû ìåíÿ ïðîñòèòå, óâàæàåìûå êîëëåãè, äàâàéòå
îñòàâèì â ïîêîå Êîäåêñ î âûáîðàõ. È âåðíåìñÿ ê íåìó, êîãäà ðàññìîòðèì åãî
ñåðüåçíî ñ òî÷êè çðåíèÿ âñåõ âíåñåííûõ ïðåäëîæåíèé.
Domnul Marian Lupu:
Bine, aceasta interventie a tinut de domnul
Diacov. Microfonul nr.4. Trei minute, va rog. Pina la trei minute.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu am fost vizat. Nu stiu ce fel de improvizatie
face aici domnul Misin. Proiectul de lege a fost elaborat de un grup de lucru,
care reprezinta trei fractiuni parlamentare, cu implicarea structurilor
neguvernamentale din Republica Moldova. Si a fost elaborat pe parcursul a trei
luni de zile, discutat foarte amanuntit in toate aceste trei fractiuni
parlamentare.
Eu sint de acord cu domnul Braghis, daca vrea
sa participe activ, d-lui nu are nici o problema, sa participe. Dar documentul
mentionat nu a fost introdus in ordinea de zi. Este la curent si comisia. Eu
l-am propus pentru saptamina viitoare. Domnul Misin, in lunga d-lui cariera de
deputat, de nenumarate ori a propus si stie despre ce este vorba.
Noi ne-am angajat ca in sesiunea curenta sa
examinam aceasta problema. Propunerea formulata de doamna Ostapciuc tine de
acelasi domeniu. Sint doua proiecte de legi care au fost elaborate de aceste
grupuri de lucru.
A fost Terry Davis. Noi cu Secretarul General
al Consiliului Europei am discutat foarte amanuntit aceasta problema. Se
propune sa votam in prima lectura. Paralel, trimitem pentru expertiza la
Consiliul Europei, Comisia de la Venetia. Si in felul acesta, in toamna, venim si
discutam in lectura a doua. Tine de vointa politica a Parlamentului, tine de
angajamentele noastre reciproce la momentul inceperii mandatului acestui
Parlament. Eu nu vad absolut nici o problema.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog ultima interventie de la microfonul
nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte. De fapt, nu
aveam de gind sa ma ridic daca domnul Diacov nu spunea ca ma invita la niste sedinte
secrete, pe care le organizeaza dinsul nu stiu cu cine. Cred ca din fractiunea
noastra nu stie nimeni de acest lucru. De aceea, daca domnul Diacov doreste ca
fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” sau reprezentantii ei sa participe la
aceste sedinte, il rugam sa le faca publice, nu in secret, cum le-a facut pina
acum.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, propun ca aceste manifestari
de respect mutual si dragoste reciproca sa le incheiem aici, pentru a purcede
la ultima parte de exercitiu de vot pentru aprobarea ordinii de zi cu celelalte
amendamente care au fost inaintate de catre colegi. Cine este pentru aprobarea
ordinii de zi, tinindu-se cont de aceste propuneri, rog sa votati. Majoritatea.
Va multumesc. Ordinea de zi este aprobata.
Rog concentrare, trecem la examinarea ordinii
de zi pentru ziua de astazi, 21 iulie. Proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea unor acte legislative: Codul cu privire la contraventiile
administrative, Legea cu privire la Guvern, Legea cu privire la politie si
altele. Proiectul nr.2036 completat cu nr.1093, lectura a doua. Rog
comisia.
Domnul Alexei Ivanov:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
comisia a examinat proiectul de Lege pentru lectura a doua si, in contextul
avizelor prezentate de comisiile parlamentare, al amendamentelor deputatilor,
Directia juridica constata urmatoarele:
Ma refer la articolul 1 din proiectul de lege.
La alineatul (1) se propune ca textul “precum si comercializarea articolelor de
giuvaiergerie fara etichete marcate” sa fie exclus.
La alineatul (4), in contextul avizului
Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si al Directiei juridice,
cuvintele “salarii minime” se substituie prin cuvintele “unitati conventionale”,
fiind adus in concordanta cu articolul 1 al Legii nr.1116 din 2 iunie 2005.
Se sustine propunerea Comisiei pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica referitoare la articolul 3,
alineatul (3), fiind expusa in redactia noua a articolului 42 din Legea cu
privire la politie.
Nu se sustine avizul Comisiei pentru cultura, stiinta,
invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, prin care se
propune la articolul 17 alineatul (2) de a fi exclus textul “si 5% din
veniturile institutiilor de invatamint privat de la taxa de scolarizare”.
La articolul 26 din proiect se propune de a
exclude prevederile de la litera n) articolul 4 din Legea cu privire la
Consiliul Suprem al Magistraturii din considerentele ca resursele financiare
ale institutiilor judecatoresti, conform articolului 121 din Constitutie, sint
incluse in bugetul de stat. Iar articolul 131 stabileste ca Guvernul elaboreaza
anual proiectul bugetului de stat si il prezinta Parlamentului spre aprobare. In
acest sens se sustine varianta Guvernului.
La articolul 22 din proiect se propune ca
alineatul (5) sa fie exclus, iar prevederile alineatului (8) sa fie incluse in
alineatele (6) si (7), acestea fiind expuse intr-o alta formula, conform
sintezei.
La articolul 30 din proiect alineatul (3)
litera d), cuvintele “care, de regula, se vor pune in aplicare cu cel putin 6
luni dupa publicare” se propune a fi excluse.
Propunerea deputatului Todoroglo de a completa
articolul 6 din Codul fiscal cu doua alineate noi, care sa prevada acumularea
impozitelor prin constituirea unui fond in vederea dezvoltarii agriculturii, nu
se sustine, deoarece Codul fiscal nu prevede constituirea fondurilor si directionarea
impozitelor acumulate.
Concomitent, nu se sustine nici propunerea de
a scuti producatorii agricoli de impozitul pe venit, deoarece cota impozitului
va fi redusa pina la 15 la suta. Mai mult decit atit, 80 la suta din agentii
respectivi cad sub incidenta articolului 49 din Codul fiscal, care
prevede sustinerea agentilor micului business.
Articolul 37 din proiect alineatul (2) si
anexa nr.1 se aduc in concordanta cu Nomenclatorul marfurilor al Republicii
Moldova, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.54 din 26 ianuarie 2005.
La articolul 38 din proiect se propune ca
alineatul (3) si ultimul alineat al alineatului (6) sa se excluda.
Propunerea, la alineatul (3), a deputatului
Todoroglo de a scuti de taxa pe valoarea adaugata serviciile de organizare a
participarii agentilor economici la concursuri, expozitii, tirguri organizate
peste hotarele tarii nu se sustine, pe motivul ca administrarea fiscala este
dificila si aplicarea acestor inlesniri pot conduce la tentative de evaziuni
fiscale. Obiectiile expuse de un grup de deputati (dnii deputati Cosarciuc,
Serebrian, Buliga) privind problemele impunerii cu T.V.A. a medicamentelor cu 8
la suta, a ingrasamintelor si pesticidelor au fost discutate suplimentar in
comisie si s-a decis de a mentine varianta Guvernului, deoarece aceasta va
reduce invaziunile fiscale si numarul importatorilor si intermediarilor care isi
suplimenteaza veniturile obtinute la diferite etape de trecere a marfurilor,
care, la rindul lor, majoreaza pretul final al acestora.
Nu se accepta propunerea privind articolul 45
din proiect a Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si
mijloace de informare in masa, deoarece finantarea de catre stat a culturii
fizice si a sportului se efectueaza in limita alocatiilor prevazute in bugetul
de stat pentru programele concretizate anual de stat.
La articolul 53, deputatul Todoroglo propune
de a aplica o alta metoda de aplicare a accizelor pentru tigarile fara filtru.
Domnul Marian Lupu:
Domnule vicepresedinte al comisiei.
Domnul Alexei Ivanov
Fapt ce nu se accepta.
Domnul Marian Lupu:
Cer scuze. Stimati colegi, este o agitatie
excesiva in sala, rog putina liniste. Scuzati, rog sa continuati.
Domnul Alexei Ivanov:
Fapt ce nu se accepta.
Domnul Marian Lupu:
Se incheie. Procedura de vot urmeaza dupa
raportul comisiei.
Voce din sala:
La fiecare amendament.
Domnul Marian Lupu:
La fiecare amendament.
Domnul Alexei Ivanov:
In lectura a treia.
Domnul Marian Lupu:
Conform Regulamentului. Poftim.
Domnul Alexei Ivanov:
La articolul 53, deputatul Todoroglo propune
de a folosi o alta metoda de aplicare a accizelor pentru tigarile fara filtru,
fapt ce nu se accepta din motivul ca la baza propunerilor prezentate de Guvern
a fost doar ajustarea cotei accizului la rata inflatiei.
Articolul 54 se propune a fi exclus, deoarece
aceasta lege urmeaza a fi abrogata prin alt proiect de lege.
La articolul 59 din proiect, Comisia juridica
considera inoportuna restrictia privind introducerea in tara a vehiculelor cu
termen de exploatare de pina la 10 ani, iar a autoturismelor si microbuzelor –
de pina la 7 ani.
In acest sens, comisia a decis de a mentine
propunerea inaintata de Guvern in cadrul proiectului de Lege nr.1093 din 22
aprilie 2005, comasat la actualul proiect de lege, avind urmatorul cuprins
expus in sinteza: “Modificarile respective atrag dupa sine si modificarea Legii
cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de catre persoane fizice”.
Articolul 71 din proiect se propune a fi
exclus, deoarece legea a fost deja consumata.
Articolul 61 din proiect, conform propunerii
dlui deputat Todoroglo, si articolul 8 din Legea cu privire la licentiere
necesita redactare.
Propunerea ce tine de majorarea licentei de la
20 de mii pina la 500 de mii nu se accepta. Se accepta propunerea deputatului
Buliga de a mentine la nivelul actual costul licentei pentru unitatile
farmaceutice din localitatile rurale.
La articolele 75 si 78 se propune de a mentine
varianta Guvernului, deoarece legislatia in vigoare prevede dreptul
Procuraturii de actiune, de recuperare a prejudiciului cauzat statului. In
concluzie, inaintarea actiunilor de recuperare a prejudiciului apare ca o
obligatie a organului in cauza.
Concomitent, se propune de mentinut
prevederile articolului 76, deoarece persoana care a comis infractiunea este
persoana responsabila de prejudiciu si anume ea, si nu statul, conform
articolului 219 din Codul de procedura penala, trebuie sa repare acest
prejudiciu.
La articolul 78 litera e), obiectia Comisiei
juridice nu se sustine, deoarece platile majore pentru achitarea taxei de stat
apar la contestarea hotaririlor judecatoresti, unde organele de stat inca au
calitatea de a piri, si, concomitent, instantele de apel si recurs insista
asupra achitarii taxei de stat.
In proiect au fost introduse si alte modificari
si completari cu caracter redactional si de corelare cu prevederile altor legi in
vigoare, fiind expuse expresiv in sinteza alaturata la acest proiect.
Pornind de la cele mentionate, comisia propune
proiectul de lege, cu precizarile expuse in raport si in sinteza alaturata,
spre a fi adoptat de Parlament in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc. Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule raportor, eu as insista sa
revenim la amendamentele inaintate de mine pentru lectura a doua la acest
proiect si sa fie votat.
Apropo de articolul 29. In sinteza se spune:
“de exclus alineatul (1)”, dar se propune un nou cuprins al alineatului (1)
articolul 19. Nu inteleg ce inseamna asta?
Domnul Alexei Ivanov:
Care articol?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Articolul 29.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Modificarea legii cu privire...
Domnul Marian Lupu:
Le luam pe rind, unul cite unul. Da?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Unul cite unul, da.
Domnul Marian Lupu:
Si le clarificam.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Deci, articolul 29.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Este vorba despre articolul 29, articolul 69
al Legii cu privire la societatile pe actiuni. Eu am propus ca el sa fie
exclus. In sinteza se mentioneaza ca “se sustine”, iar in continuare scrie ca
“se propune un cuprins nou al alineatului (1) din articolul 19”.
Dar nu am vazut redactia, nu stiu ce…?
Domnul Alexei Ivanov:
Aceasta din sinteza, da?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, din sinteza.
Domnul Alexei Ivanov:
La ce pagina, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Sinteza, pagina 17.
Domnul Alexei Ivanov:
Pagina 17. Deci, articolul se sustine,
“alineatul (8) de exclus, deoarece cuprinsul acestuia, practic, a fost inclus in
alineat”. Nu este acolo, nu este acela la care va referiti dumneavoastra, daca
e de la pagina 17 din sinteza. Articolul 29.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
La noi, in sinteza, este pagina 17. Ma refer
la articolul 29 din Legea privind societatile pe actiuni. Articolul 69 se
completeaza cu un alineat nou – (6), cu urmatorul cuprins: “Consiliul executiv
al societatii ce prezinta autoritatile administratiei publice centrale s.a.m.d.,
daca au un capital mai mult de 50% capital de stat”.
Domnul Alexei Ivanov:
Asa.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am propus ca acest alineat sa fie exclus,
fiindca articolele 87-90 din Legea cu privire la societatile pe actiuni prevad
evidenta si darea de seama. Se efectueaza in conformitate cu articolele 87, 88,
89 si 90.
Domnul Alexei Ivanov:
Asa.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
De aceea am propus ca acest alineat, care a
fost introdus in proiectul de lege, sa fie exclus.
Domnul Alexei Ivanov:
Comisia l-a examinat si nu-l sustine.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu sustine excluderea?
Domnul Alexei Ivanov:
Da. Ramine varianta Guvernului, sustine
comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi, noi am adoptat o lege cu
privire la reforma regulatorie.
Toate acestea sint niste actiuni adaugatoare
sau, stiu eu, niste rapoarte, dari de seama suplimentare, care nu sint prevazute
de lege, si noi acum mai introducem altele. Pot da chiar un exemplu: Ministerul
Industriei solicita actualmente intreprinderilor niste rapoarte adaugatoare
care nu sint prevazute de catre Serviciul Standardizare si Metrologie. Aici noi
manifestam exces de zel.
Domnul Alexei Ivanov:
Stimate coleg, fiindca orice fondator are
dreptul sa solicite conducerii darea de seama privind activitatea societatii pe
actiuni sau a altor organizatii, la fel si statul, acel care are pachetul de actiuni
mai mare de 50%, trebuie sa cunoasca activitatea acestei societati pe actiuni.
Propunerea Guvernului este binevenita si noi o
sustinem.
Domnul Marian Lupu:
Stati putin.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Ivanov…
Domnul Marian Lupu:
Domnule Cosarciuc, poate faceti o precizare la
aceeasi intrebare, ca sa avem o situatie foarte clara si o informatie exhaustiva.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vreau sa mentionez ca acest articol se refera
numai la societatile pe actiuni unde cota statului depaseste 50 la suta.
Domnul Alexei Ivanov:
Da, aceasta am si explicat.
Voce din sala:
Nu la toate.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi, chestia consta in aceea ca in
aceasta lege noi avem articolele 87, 88, 89 si 90, la capitolul ”Evidenta si
darea de seama”, care raspund la intrebarea pe care dumneavoastra incercati sa
o explicati.
Adica, societatile pe actiuni, n-are importanta,
100% capital de stat sau 50%, societatile private prezinta rapoarte Biroului National
de Statistica. Si nu este necesar ca aceste rapoarte sa mai fie prezentate
ministerelor sau departamentelor centrale.
Care doreste, se adreseaza la Biroul National
de Statistica si primeste informatia necesara.
Domnul Alexei Ivanov:
Stimati colegi, eu nu sint de acord cu
dumneavoastra. In comisie noi am examinat aceasta si, intr-adevar, dupa ce am
transmis pachetul de actiuni ministerelor, ministerul dirijeaza, dar nu are
nici o informatie privind pachetul de actiuni al statului.
Deci, ei trebuie sa prezinte raportul, se au in
vedere toate balantele ministerului responsabil de gestionarea acestor actiuni
ale statului.
Si aceasta e firesc, fiindca daca o societate
pe actiuni are un fond sau altul, ea prezinta darea de seama manageriala sau
privind activitatea fondului respectiv. Deci propunerea este binevenita.
Domnul Marian Lupu:
O precizare, microfonul nr.1.
Domnul Mihai Pop (Ministerul Finantelor):
Deci, propunerea inaintata de Guvern consta in
aceea ca autoritatile publice centrale, fondatorii intreprinderilor de stat sau
ai intreprinderilor unde capitalul statutar este preponderent de stat sa poata
monitoriza situatia in aceste intreprinderi.
Plus la aceasta, este inaintata si propunerea
de a solicita audit in caz de necesitate suplimentara privind studierea starii
financiare la aceste intreprinderi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi, astazi societatile pe actiuni,
chiar daca si au 100% de capital privat, prezinta dari de seama, rapoarte de
activitate ministerelor conform articolelor 87-90 din legea mentionata.
Adica, societatile pe actiuni care au 50% sau
mai mult capital de stat trebuie sa prezinte, iar celelalte prezinta sau pot sa
nu prezinte. Si iar se pune intrebarea: ce fel de rapoarte? Fiindca sint
rapoarte statistice. Aceste rapoarte trebuie neaparat prezentate de catre
societatile pe actiuni, conform Legii cu privire la societatile pe actiuni, si
publicate anual in ziarul Comisiei Nationale pentru Valorile Mobiliare. Societatile
pe actiuni sint obligate sa prezinte asemenea rapoarte.
In afara de aceasta, societatile pe actiuni
care au mai mult de 50 de actionari sint obligate sa faca si audit, ceea ce, de
asemenea, este prevazut in lege. Eu rog, stimate domnule Presedinte, sa puneti
la vot acest amendament. Fiindca amendamentul propus se inscrie si in reforma
regulatorie. Nu trebuia sa incarcam intreprinderile cu ceva suplimentar, decit
cu ceea ce este prevazut in momentul de fata.
Domnul Marian Lupu:
Deci, propunerile se refera la articolul 29.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu propun ca acest articol sa fie exclus si sa
fie pus la vot.
Domnul Alexei Ivanov:
Comisia nu sustine, propune varianta
Guvernului. Puneti la vot.
Domnul Marian Lupu:
Situatia este clara, va fi pus la vot. Continuam.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Puneti la vot sau nu?
Domnul Marian Lupu:
Pai, anuntati, va rog, tot pachetul.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
La fiecare articol.
Domnul Marian Lupu:
Sau cum se considera?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Se voteaza fiecare articol in parte.
Domnul Marian Lupu:
Bine. La acest articol sint alte propuneri? Nu
sint. Stimati colegi, cine este pentru, supun votului propunerea domnului
Cosarciuc privind excluderea articolului 29 din acest proiect. Corect am inteles?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Articolul 29 contine doua alineate, sa fie
exclus numai alineatul (6).
Domnul Marian Lupu:
Alineatul (6).
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Excluderea alineatului (6) din articolul 29.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Alineatul care se completeaza.
Domnul Marian Lupu:
Cine este pentru aceasta propunere? Rog sa
voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 11.
Sectorul nr.3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
34 de voturi.
Domnul Alexei Ivanov:
Urmatorul.
Domnul Marian Lupu:
Propunerea este respinsa.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
E clar, dar…
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
N-as vrea sa comentez, dar merita sa comentam
cite odata, cind facem un a si nu facem b pe urma.
Se poate mai departe, da?
Articolul 38. Acest articol se refera la
introducerea celor 8% taxa pe valoarea adaugata la medicamente. Noi am
argumentat si la discutia in prima lectura, si acum argumentam ca introducerea
acestei taxe pe valoarea adaugata la medicamente va conduce la cresterea preturilor
si vor avea de suferit paturile socialmente-vulnerabile.
Domnul Marian Lupu:
Comisia, comentarii.
Domnul Alexei Ivanov:
Comisia a examinat acest amendament inca o data
si a adoptat hotarirea cu privire la sustinerea pozitiei Guvernului de a
introduce taxa pe valoarea adaugata la medicamente in marime de 8 la suta.
Deci, dupa estimarile specialistilor si expertilor, aceasta va contribui la
constituirea unei reguli in import.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In sustinere.
Domnul Alexei Ivanov:
Va conduce la o diminuare a costurilor
medicamentelor la import, care trebuie sa aiba consecinte pozitive. Mai mult
decit atit, acest business, care, cu parere de rau, nu este clar pina la capat,
va fi luat sub control.
Al doilea moment. Societatea pe Actiuni
“Farmaco”, care poate sa indestuleze cu circa mai mult de 30-35% piata
medicamentelor, va ajunge la aceea ca va putea activa mai efectiv pe teritoriul
Republicii Moldova. De la asta va cistiga cred ca atit republica, cit si
economia, cetatenii ei.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Stimate domnule Presedinte, in amendamentul facut
de mine, de asemenea, am insistat ca aceasta prevedere a legii sa fie exclusa. Si
vreau sa repet argumentele invocate de mine.
Federatia Rusa, in perioada anilor 2002-2003,
a introdus taxa pe valoarea adaugata in marime de 10% la medicamente. Cercetarile
ulterior efectuate de catre specialistii in domeniu au demonstrat ca
mortalitatea a crescut cu 14%. In Ucraina, de asemenea, au fost nenumarate incercari
de a introduce taxa pe valoarea adaugata, desi aceste doua tari au o productie
destul de dezvoltata in domeniul medicamentelor.
Astazi, cind 92% din piata farmaceutica a
Republicii Moldova este formata din medicamente de import, introducerea taxei
pe valoarea adaugata la medicamente va conduce evident, si cercetarile
demonstreaza aceasta, la o majorare de preturi cu 9-11%.
Pentru unele grupe farmacoterapeutice preturile
vor creste cu 18-20%. O data cu cresterea preturilor vor creste, de asemenea, si
cheltuielile de acoperire a costului medicamentelor compensate.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega, nu va suparati, va rog. Sint
obligat totusi sa va limitez.
Doamna Valentina Buliga:
Da, da, am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Interventia la acest subiect, in timp. Deci,
propunerea?
Doamna Valentina Buliga:
Eu propun, impreuna cu domnul Cosarciuc, ca
acest amendament sa fie sustinut.
Domnul Marian Lupu:
Inregistrat. Pentru o precizie, microfonul
nr.1.
Domnul Mihai Pop:
Domnule Presedinte, onorat Parlament. Despre
plusurile propunerii date
s-a vorbit in cadrul sedintei precedente a Parlamentului. Vreau sa mentionez
suplimentar ca toti banii incasati de la impunerea cu taxa pe valoarea adaugata
a medicamentelor, la import si productiile autohtone, vor fi indreptati la
subventionarea medicamentelor pentru paturile socialmente-vulnerabile. Aceasta
suma va fi indreptata suta la suta sub un control special din partea
Guvernului.
Mai mult decit atit, aceasta va da
posibilitate de a face unele estimari ale evolutiei preturilor, ale compararii
preturilor la diferite medicamente, care, dupa cum stim noi azi, in diferite
farmacii, preturile la unele si aceleasi medicamente difera si difera destul de
esential. Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri la acest articol?
Domnul Alexei Ivanov:
Nu sint. Comisia nu sustine.
Domnul Marian Lupu:
Nu sint?
Domnul Alexei Ivanov:
Acest amendament sustine pozitia Guvernului.
Domnul Marian Lupu:
Da. Eu am sesizat aceasta. Deci, alte
propuneri de sustinere? Nu sint. Supun votului aceasta propunere, care se refera
la articolul 38, pentru excluderea T.V.A. procente la importul de medicamente.
Cine este pentru aceasta propunere, rog sa votati. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr.3 – 24.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Secareanu, cu siguranta sint 24?
Domnul Stefan Secareanu:
Sa mai numar o data?
Domnul Marian Lupu:
Va rog foarte mult.
Domnul Stefan Secareanu:
Inca o data, sectorul nr.3.
N u m a r a t o r i i:
22, ma iertati.
Domnul Marian Lupu:
22, va multumesc. 32 de voturi. Propunerea
este respinsa. Microfonul nr.4.
De fapt, cer scuze, stimate coleg, fiindca aveti
un sir de propuneri la articole. Domnul Turcan are o propunere, probabil, da?
Microfonul nr.3, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc. Deci, referitor la articolul
26. In primul rind, eu am vrut sa…
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In general, nu este corect cind unul incepe sa
vorbeasca si nu termina, apoi incepe altul.
Domnul Marian Lupu:
Ca o singura exceptie, rog sa acceptati acest
lucru.
Domnul Vladimir Turcan:
Ca un mic repaus pentru dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, eu as vrea sa aud argumentele care au
fost puse la baza excluderii din articolul 14 litera n) a textului “competenta
Consiliului Superior al Magistraturii”, deoarece, poate, raspund concomitent la
argumente.
Am inteles ca argumentul principal consta in
procedura prezentarii bugetului. Dar, totodata, as vrea sa va atrag atentia ca
la articolul 14 se mentioneaza despre competenta consiliului si in domeniul
examinarii, confirmarii si propunerii bugetelor instantelor judecatoresti.
Excluderea acestei competente este, dupa parerea
noastra, o lezare a dreptului Consiliului Superior al Magistraturii, fapt
despre care, noi, republica noastra, nu o data deja am fost vizati de catre
structurile europene.
De aceea, se propune urmatorul cuprins al
literei n): “competenta Consiliului Superior al Magistraturii in domeniul
examinarii, confirmarii si propunerii, in modul stabilit de legislatia in vigoare,
a proiectului bugetului necesar bunei functionari a instantelor judecatoresti”.
Domnul Alexei Ivanov:
Deci, in principiu, asemenea formulare ar
putea fi acceptata. Deoarece pina acum se iscau probleme, judecatoriile
prezentau proiectul mentionat direct Parlamentului, dar cel care efectueaza
sinteza bugetului de stat este Ministerul Finantelor. Judecatoriile refuzau sa
prezinte ministerului mentionat si Guvernului proiectul nominalizat si il
prezentau direct in Parlament. Dar exista o procedura si, daca a fost propusa o
asemenea formulare, s-ar putea de acceptat, adica de a adopta aceste bugete
conform procedurii stabilite de Guvern sau legislatie.
Domnul Marian Lupu:
Deci, comisia accepta?
Domnul Alexei Ivanov:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, atunci eu nu supun votului
aceasta propunere, in particular, avindu-se acceptul comisiei pentru aprobarea in
pachet. Ma iertati, microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte. continuam cu
articolul 38.
Domnul Marian Lupu:
Perfect.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Alineatul (6) al acestui articol, care se
refera la articolul 103 din Codul fiscal, si propunerea Guvernului prevedeau ca
alineatele (19) si (29) sa se excluda.
Amendamentul propus este ca alineatele (19) si
(29) ale articolului 103 din Codul fiscal sa ramina in actuala redactie a legii
in vigoare. Si argumentarea noastra a fost urmatoarea: introducerea T.V.A. la
pesticide, ingrasaminte, utilaj, echipament s.a.m.d. va conduce la cresterea
preturilor si de pe urma acesteia va avea de suferit producatorul agricol.
Stimati colegi, dumneavoastra ati observat ca,
in principiu, nu exista politica agrara pentru anul 2006 si noi acum, prin
politica fiscala, vom contribui la cresterea presiunii fiscale asupra taranilor
nostri si ei nu vor capata nimic in schimb.
Propun ca acest amendament sa fie sustinut de
colegii nostrii in Parlament.
Domnul Alexei Ivanov:
Da.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Inclusiv si de domnul Stepaniuc.
Domnul Alexei Ivanov:
Deci, comisia a examinat acest amendament. Ea
nu-l sustine. Pornind de la aceea ca, o data cu elaborarea, adoptarea bugetului
si prezentarea bugetului pe anul 2006, Guvernul vine cu propuneri de a directiona
aceste venituri de la taxa pe valoarea adaugata la ingrasaminte minerale si
pesticide, la subventionarea, formarea fondurilor de subventionare a
agriculturii si subventionarea directa la producatorii agricoli, dar nu prin
intermediarii care se ocupa de importul ingrasamintelor si erbicidelor, comisia
nu sustine acest amendament.
In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata
la utilaj. Astazi orice agent economic care importa utilaj este scutit de taxa
pe valoarea adaugata daca acest utilaj este introdus in capitalul social. Deci,
acestea sint niste reguli de joc normale, prin care noi dam posibilitate
agentului economic sa importe utilaj tehnologic, dar si il eliberam de taxa pe
valoarea adaugata cu aceeasi conditie de a fi introdus in capitalul social.
Si, prin Legea cu privire la leasing, are inca
o posibilitate de a fi eliberat de taxa pe valoarea adaugata la utilajul
respectiv. Aceste venituri vor fi obtinute de la taxa pe valoarea adaugata la ingrasamintele
minerale, la pesticide, deci vor fi directionate pentru subventionarea producatorilor
agricoli.
Domnul Marian Lupu:
Bine, situatia la articolul 38 alineatul (6) si
propunerea sint clare. Alte propuneri care vizeaza acelasi articol? Microfonul
nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Acelasi articol, da. De fapt, este mai curind
o pledoarie in sustinerea propunerii facute anterior de domnul Cosarciuc,
domnule Presedinte. Cred ca, nu stiu, cind vorbeam de medicamente – da, spuneati
sau invocati un motiv, noi avem intreprinderea “Farmaco”, care asigura 30-35 la
suta sau poate asigura 30-35 la suta din necesitatile pietei de medicamente din
Republica Moldova, dar aceasta e teoretic.
Apropo de ingrasamintele minerale, pesticide,
utilaj agricol. Noi nu producem aceste bunuri. Deci, le importam. Dumneavoastra
motivati, spuneati adineaori ca din aceste taxe, T.V.A.-urile care vor fi
colectate, va fi creat un fond special de sustinere a producatorului agricol,
dar este alogic, domnule presedinte. intii marim preturile la ingrasaminte,
pesticide, utilaj agricol, apoi, in baza maririi acestor preturi, oferim
compensatii pentru a cumpara din nou utilaj agricol si pesticide la un pret
ridicat.
Noi insistam si cred ca asta este opinia
majoritatii fractiunilor de opozitie si, de altfel, facem apel la intelegerea si
a fractiunii majoritare, sa fie mentinuta actuala redactie.
Domnul Alexei Ivanov:
Domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Alexei Ivanov:
Stimate coleg, eu inca o data incerc sa
explic, nu trebuie de comparat taxa pe valoarea adaugata la medicamente cu taxa
pe valoarea adaugata la ingrasamintele minerale, utilaj si pesticide. Acelea sint
niste marfuri de consum, dar acestea sint marfuri pe care producatorii le
folosesc in scopuri de producere. Aici trebuie sa se tina o evidenta si anume
evidenta contabila (sa primeasca subventii utilizatorii acestor marfuri, dar nu
intermediarii care maresc veniturile lor din contul eliberarii de taxa pe
valoarea adaugata).
Mie imi pare ca mecanismul este clar, dar
comparatia dumneavoastra cu medicamentele nu este reusita, acestea sint doua
grupuri de marfuri diferite. De aceea sint diferite si mecanismele de subventionare.
Domnul Marian Lupu:
Deci, la articolul 38 alineatul (6).
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Stimati colegi, in primul rind, chiar ieri, in
cadrul sedintei Guvernului s-a luat decizia de a veni in Parlament cu
propunerea de a elibera de taxa pe valoarea adaugata utilajul adus in tara,
importat in tara pentru industria alimentara agricola. Aceasta este prima
informatie.
A doua tine de argumentul domnului Ivanov ca
utilajul importat se elibereaza de taxa pe valoarea adaugata si este introdus in
capitalul statutar. Noi cunoastem destul de bine ca majoritatea societatilor pe
actiuni detin pachetul majoritar mai mult de 50, 40, 60%, dar decizia de marire
a capitalului statutar este de 3/4.
De aceea, problema aceasta este, 75%, o
problema foarte serioasa in toata tara. Noi, pe parcursul a 4 ani de zile,
discutam una si aceeasi problema ce tine de eliberarea utilajului de taxa pe
valoarea adaugata. Cineva ar putea sa-mi spuna astazi cit utilaj eliberat de
T.V.A. s-a adus pe parcursul anului 2004 in tara care a fost introdus in
capitalul statutar? Poftim, ar fi un argument pentru toti.
Vreau sa mentionez ca problema aceasta este
cunoscuta si este foarte serioasa si dificila de a lua o decizie, la adunarea
actionarilor, privind marirea capitalului statutar. De aceea, eu cred ca
problema eliberarii de T.V.A. la utilajul importat este foarte actuala si noi
trebuie sa luam o decizie.
Dati sa incercam pentru anul 2006, mai ales ca
recent, chiar ieri, la sedinta, Guvernul a adoptat hotarirea de a veni in
Parlament cu propunerea de a elibera utilajul pentru industria alimentara
agricola prelucratoare. Multumesc.
Domnul Alexei Ivanov:
Stimate coleg, eu nu stiu cu ce vine Guvernul.
Deci, legea in vigoare prevede aceasta. Si eu, inca o data, as vrea sa spun ca
societatile pe actiuni, S.R.L.-urile trebuie sa fie responsabile de activitatea
lor, eu nu vorbesc de activitatea, de veniturile statului, de activitatea lor.
Si statul elibereaza, faciliteaza importurile,
dar trebuie sa fie reguli normale de joc. Poftim, accepta facilitatile, mareste-ti
capitalul social. O data cu marirea capitalului social, agentul economic are
mai apoi posibilitatea de a trece la deduceri acele amortizari care sint la acest
utilaj. Ce facem noi? Dati sa nu fie evidenta, sa ducem tot in tenebru. Sa iesim
din tenebru. Deci, acesta este scopul. Si e normal, un scop care corespunde
acestui proiect de lege, acestor modificari.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte. Ceea ce spune domnul
Ivanov nu este corect. Fiindca la deduceri pot fi trecute si atunci cind le
introduci in activele fixe. Fiindca le pui la evidenta in contabilitate si ele
se depreciaza.
Domnul Alexei Ivanov:
Dar care e responsabilitatea, domnule coleg?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Se tine evidenta, se depreciaza si nu trebuie
sa spuneti acum ca daca nu le introducem in capitalul social, nu poti deprecia
valoarea unui activ.
Si in privinta acelor 75%. Domnule Oleinic, eu
vreau sa-l ajut. Domnul Bondarciuc, in Parlamentul precedent, a demonstrat, si
domnului Stepaniuc ii aduc aminte, ca ati insistat atunci sa marim acest
procent pentru luarea deciziei de marire a capitalului social al unei intreprinderi
ca sa-i aparam pe actionarii intreprinderilor mici. Dar ca sa maresti un
capital statutar fara actionarii intreprinderilor mici nu poti, iar pe acestia
nu-i intereseaza care va fi soarta de mai departe a intreprinderii.Venituri ei
vor, dar nu vor sa introduca nici un ban.
Domnul Alexei Ivanov:
Deci, fiindca actionarii…
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Fiindca, o data cu introducerea, stimati
colegi, o data cu marirea capitalului statutar de catre o parte din actionari,
se micsoreaza cota intreprinderilor mici. Aceasta a fost ideea dumneavoastra
atunci? Sa nu permiteti micsorarea cotei acelor care sint mici in capitalul
statutar al unei societati pe actiuni? Si acum actionarii intreprinderilor mici
au probleme.
Domnul Alexei Ivanov:
Acesta nu este subiectul proiectului de lege.
Dati sa vedem.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimati colegi.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Subiectul nu este, dar este argumentul
dumneavoastra. Ca este imposibil de a introduce in capitalul statutar, asa cum
spuneti dumneavoastra.
Domnul Alexei Ivanov:
Dar trebuie sa fie o responsabilitate a actionarilor.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi…
Domnul Alexei Ivanov:
Sint reguli corecte. Statul faciliteaza,
agentul economic sau economia activeaza intr-un asemenea mod.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Regulile care le introduceti.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, eu rog sa temperam spiritele.
Fiindca discutia urmeaza sa se desfasoare, ea se desfasoara, dar nu intr-o
albie normala de discutie. Temperati putin tonalitatea. Deci, propunerea la
articolul 38 alineatul (6) este clara? Doua minute, microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
N-am nevoie de doua minute. Stimati colegi,
societatile cu raspundere limitata sint puse in conditii diferite, unde decizia
de marire a capitalului statutar se ia cu majoritatea voturilor actionarilor,
adica cu 50 plus 1, iar in societatile pe actiuni existente la ora actuala,
care constituie 80% din toate intreprinderile economiei nationale, decizia se
ia cu 3/4.
Vreau sa va aduc aminte, stimati colegi, ca
noi am discutat mult in jurul maririi pragului acesta de 75, de la 67 la 75.
Atunci s-a luat ca baza argumentul plus apararea drepturilor actionarilor intreprinderilor
mici, dar anume acestia acum nu sint cointeresati ca sa fie marit capitalul
statutar, deoarece, cind se mareste capitalul statutar, in dependenta de
introducerea utilajului in capitalul statutar, partea lor decade, devine mai
mica.
De aceea, problema ramine. Noi totusi trebuie
sa gasim o solutie. Domnule Ivanov, argumentele dumneavoastra sint convingatoare,
dar aceasta problema in tara continua sa existe. De aceea, va rog foarte mult,
sa ne straduim a gasi o solutie pentru a depasi situatia data.
As vrea chiar sa-l intreb pe domnul Pop Mihail
Ivanovici, este o cifra care denota cit utilaj, care este valoarea utilajului
importat in tara pe parcursul anului 2004 si introdus in capitalul
statutar? Ca sa avem macar idee, sa facem o comparatie oarecare.
Domnul Marian Lupu:
Deci, eu o sa anticipez putin raspunsul
domnului Pop, atragind atentia ca in 2004 aceasta norma nu a functionat. Ea a inceput
sa functioneze de la 1 ianuarie 2005, daca nu gresesc, o data cu aprobarea
pachetului de legi cu referinta la activitatea investitionala. Daca nu gresesc,
ea a fost aprobata in anul 2004. Deci, pentru precizie microfonul nr.1.
Domnul Mihai Pop:
Domnule Presedinte, onorat Parlament, sint
deja propuse citeva modalitati de solutionare a problemelor puse in discutie.
1. Majorarea capitalului statutar.
2. Legea cu privire la leasing, care permite
neaplicarea T.V.A.-ului la procurari.
3. Importatorii de utilaje trec in cont
T.V.A.-ul ulterior din activitatea de antreprenoriat.
4. Prin stimularea importurilor, prin scutirea
importurilor de utilaje.
Noi absolut nu ne gindim la producatorii
autohtoni. Capacitatea de dezvoltare a producerii utilajelor in oricare
domeniu, la noi in republica, in cazul dat, va ramine umbrita prin faptul ca
nicaieri nu se prevede scutirea utilajului intern si daca chiar va fi scutit,
toate cheltuielile la producerea lui, T.V.A.-ul la cheltuieli, la procurarea de
materie prima va intra in cheltuieli si preturile vor creste.
De aceea, propunerea data trebuie sa fie sustinuta
de Parlament si ea practic nu dauneaza activitatii producatorilor.
Referitor la pesticide si ingrasaminte. Unii
parlamentari propun de a fi scutite. Noi propunem sa sustinem 10, 15
importatori si nicidecum nu putem sa ne gindim la faptul ca utilizatorii
acestor produse, miile de gospodarii taranesti achita azi pretul care le este
propus. Fiindca pe piata nu este reglementat pretul la vinzarea acestor
produse. Prin includerea T.V.A., acest lucru se va normaliza. Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da. Si o ultima interventie, va rog, la
articolul 38 alineatul (6), microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte. As vrea totusi
sa-l intreb pe domnul Ivanov un lucru. Nu sintem noi mari economisti, multi
dintre noi nu sint economisti, dar am mers la scoala. Si, de aceea, as vrea sa-l
intreb pe domnul Ivanov, cum priveste propunerea data privind sustinerea
agricultorilor, prin prisma "Capitalul"-ui lui Marx?
Domnul Alexei Ivanov:
Care capital?
Domnul Marian Lupu:
Opera lui Karl Marx.
Domnul Gheorghe Susarenco:
A lui Karl Marx, nu a cuiva. Karl Marx are o
lucrare stiintifica foarte utila, se numeste “Capitalul”.
Domnul Alexei Ivanov:
Capitalul? Pai, luati formula capitalului si o
sa vedeti ca acolo nu se prevad subventii in "Capitalul" lui Marx,
dar se prevede ca acesta aduce plusvaloare.
Si, poftim, ginditi-va ca daca introduci
capital, dumneavoastra ati dat raspuns domnului Cosarciuc, agentul economic
care vrea sa primeasca venit trebuie sa introduca, dar nu statul.
Domnul Marian Lupu:
Ma depaseste cumva situatia, am pornit discutii
stiintifice?
Domnul Alexei Ivanov:
Nu, eu ii raspund dupa Marx, daca a vrut dupa
Marx.
Domnul Marian Lupu:
Capitalul este o definitie respectata in toata
lumea.
Domnul Alexei Ivanov:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte. Totusi, domnule
vicepresedinte de comisie, ar trebui sa cunoasteti ca Marx a vorbit nu despre
capital, bani in buzunar, dar despre capital si cum circula banii intr-o
economie de piata. Va multumesc.
Domnul Alexei Ivanov:
Eu asa v-am raspuns. Capitalul e acela care
aduce nu banii, dar plusvaloare. Acela-i capital, dupa Marx.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Ivanov, da, mersi. De fapt, stimati
colegi, trebuie sa facem o remarca, aceasta discutie ne face clara producerea
unui proces de integrare ideologica, de respect reciproc al bazelor ideologice,
al diferitelor partide prezente aici in Parlament. Continuam, va rog,
microfonul nr.3. Dar, la acelasi articol 38 alineatul (6).
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte. In acest
context, trebuie de mentionat ca Marx era un adept al progresului social si
economic si, din acest punct de vedere, utilajul, de fapt, performant trebuie sa
fie sprijinit de stat. Eu nu stiu care trebuie sa fie acele mecanisme, dar
aceasta este o problema cu care noi, intr-adevar, ne ciocnim mai multi ani.
Eu inteleg, exista utilaj de mina a doua, a saptea
s.a.m.d. care nu stiu in ce masura, domnule Ivanov, aduce plusvaloare, e o
situatie, dar trebuie sa gasim utilaj performant, nou, mecanisme…
Domnul Alexei Ivanov:
Deci, aici este mecanismul care este astazi in
lege si el actioneaza. Dar, dati sa fie reguli de joc egale si
responsabilitatea de dezvoltare a economiei nu numai a statului, dar si a agentilor
economici. Si atunci va fi efectul.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte. Totusi,
argumentul nostru este urmatorul: introducerea taxei pe valoarea adaugata la ingrasaminte,
pesticide, utilaj va conduce la cresterea poverii fiscale, care va fi achitata
de catre taran, de catre agricultor. Si noi insistam sa puneti la vot acest
amendament si sa ramina in redactia legii actuale. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Voi face-o neaparat, fara discutii.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi nu ne referim astazi la tot utilajul
inclus in Nomenclator, acolo sint o mie de pozitii, ci numai la 10-11 pozitii
din tot Nomenclatorul. Asta-i prima.
Si a doua. Tinind cont de cele expuse aici,
domnule Cosarciuc, si de amendamentul dumneavoastra, propus in comisie, noi am
examinat foarte atent si comisia a luat decizia anuntata de domnul Ivanov.
Domnul Marian Lupu:
Bine, incheiem aici discutia la articolul 38
alineatul (6). Supun votului propunerea domnului Cosarciuc, care se refera la
acest articol 38 alineatul (6). Cine este pentru acceptarea acestei propuneri?
Rog sa voteze.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Stepaniuc, de ce nu votati?
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
31 de voturi “pro”. Propunerea este respinsa.
Microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte. Articolul 62, in
redactia Guvernului, prevedea excluderea din alineatul (1) a cuvintelor “si
prin sistemul automatizat de evidenta a produselor petroliere”. Alineatele (2) si
(3) se exclud, iar la alineatul (4) se exclud cuvintele “prin sistemul
automatizat”.
Propunerea este ca, la articolul 62 din Legea
cu privire la piata produselor petroliere, alineatele (1), (2), (3) si (4) sa ramina
in actuala redactie a legii in vigoare. Si argumentul este ca excluderea
acestor alineate din legea mentionata va stimula in continuare contrabanda
produselor petroliere, importul produselor petroliere, fara a trece prin vama,
asa cum ar trebui sa fie.
Domnul Marian Lupu:
Da, poftim.
Domnul Alexei Ivanov:
Comisia a examinat acest amendament, noi am
discutat foarte mult in comisie, dar am ajuns la concluzia de a sustine
Guvernul in pozitia data. Eu solicit ajutorul autorilor, al domnului Pop.
Domnul Marian Lupu:
Rog autorii, Ministerul Finantelor, microfonul
nr.1.
Domnul Alexei Ivanov:
Da, domnule Pop. Eu solicit ajutor, fiindca ei
s-au ocupat nemijlocit de implementarea acestui sistem. Dar, conform datelor
existente si conform analizei, el este de acum un sistem performant de evidenta
in vama, care nu era pe timpuri si care va da posibilitate sa nu fie doua
sisteme. Poftim.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Mihai Pop:
Introducerea sistemului automatizat de evidenta
prevazut conduce la cheltuieli suplimentare din bugetul statului, adica la
peste 15 milioane de lei, plus cheltuielile suplimentare pentru toti agentii
economici antrenati in businessul cu produse petroliere si gaze lichefiate.
Luind in considerare ca, in acest moment, deja
la toate statiile P.E.C.O. sint introduse masini de case si control cu memorie
fiscala, unite la distribuitoare si, plus la aceasta, se implementeaza sistemul
de evidenta performant la Serviciul Vamal “A.S.I.C.U.D.A.”, Guvernul considera
inoportuna efectuarea acestor cheltuieli suplimentare, care poate sa duca (in
ansamblu, Guvernul, plus agentii economici) la peste 30 milioane de lei, si
folosirea acelor rezultate, care vor fi obtinute in cadrul Serviciului Vamal.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte, stimati colegi,
argumentarea adusa de catre Guvern nu poate fi sustinuta, fiindca acel sistem
automatizat, stipulat in lege, prevedea importul, comercializarea angro si
comercializarea cu amanuntul, adica intreaga veriga care era supusa
controlului.
Acum, dumneavoastra aveti numai, cum s-ar
spune, segmente. Nu este clar daca importul este supus controlului. Ceea ce
este vindut cu amanuntul, da, daca toate aparatele sint conectate la aparatele
de memorie fiscala, inseamna ca atunci se controleaza, dar nu este supusa controlului
comercializarea angro.
Domnul Alexei Ivanov:
Deci, domnule coleg, cind a fost operata
aceasta modificare, s-a avut in vedere mai mult controlul importului, fiindca incasarea
accizului si T.V.A. la importul acestor produse, deci introducerea sistemului
automatizat la vama, a solutionat problemele existente.
Automatizarea evidentei in masini de casa si
control la statiile P.E.C.O. va da efect, iar cheltuielile pe care Guvernul le
considera inutile decad. Noi putem discuta momentul acesta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar nu trebuie sa discutam. Daca se aduc
argumente, trebuie aduse si contraargumente.
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi.
Evidenta are loc prin vama, numai ceea ce trece legal prin vama. Sistemul da
efect atunci cind trece totul prin vama. Dar noi stim foarte bine ca in
Republica Moldova avem contrabanda produselor petroliere. Si daca nu este supusa
controlului intreaga veriga, avem segmente care nimeresc pe piata fara a fi
supuse controlului. Si noi insistam asupra acestui amendament.
Domnul Alexei Ivanov:
Contrabanda exista intotdeauna alaturi de
toate aceste verigi. Ea n-o sa se duca la depozitele angro. Nu se face asa.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Se prevedea evidenta automatizata la
depozitele angro a celor care importa in Republica Moldova si comercializeaza.
Domnul Alexei Ivanov:
Dar contrabanda nu se duce la depozitele
angro. Domnule Cosarciuc, dumneata stii prea bine ca acolo este un sistem de
evidenta serios.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Stimati colegi, supun votului propunerea
referitoare la articolul 62 alineatele (1)-(4), corect?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Corect.
Domnul Marian Lupu:
Cine este pentru acceptarea acestei propuneri?
Rog sa voteze. Propunerea domnului Cosarciuc.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
30 de voturi “pro”. Propunerea este respinsa.
Acestea au fost, da?
Domnul Alexei Ivanov:
Acestea.
Domnul Marian Lupu:
Eu tocmai doream sa intreb, ce mai avem in
palmares? Microfonul nr.4, va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule presedinte al comisiei, cu intirziere,
dar vreau sa fac urmatoarea propunere. Acordarea in mod gratuit de marfuri in
calitate de mostre in cadrul companiilor publicitare nu se considera livrare
impozabila cu T.V.A. Deci, articolul XXXVIII roman, articolul 35 sa se
completeze cu sintagma: “medicamente, articole de uz medical si produse
farmaceutice, utilizate in procesul de autorizare si testari clinice in cadrul
institutiei abilitate de Ministerul Sanatatii.”
Domnul Alexei Ivanov:
Eu nu sint pregatit, noi n-am examinat
aceasta, dar s-ar putea de examinat.
Doamna Valentina Buliga:
Companiile producatoare de medicamente, inainte
de a pune pe piata farmaceutica produsele sale, presteaza in tara doar 5
ambalaje, conform procedurii de autorizare.
Domnul Alexei Ivanov:
Bine. Dar asa de mari sint volumele acolo?
Doamna Valentina Buliga:
Ele vin fara pret, in bonul de expediere si
transport vin fara pret. Adica, apare si o problema, care este T.V.A., daca ele
vin ca mostre, fara pret, care nu se impoziteaza?
Domnul Alexei Ivanov:
Pai, daca n-are pret, n-are T.V.A. Care-i
problema aici? Eu nu pot s-o accept, fiindca problema trebuie studiata. Deci,
la modificarile altor legi voi reveni cu propunerea dumneavoastra, acum eu nu
pot s-o accept.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3, va rog.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi, noi, la Comisia parlamentara
pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in
masa, la articolul 61, am propus de a lasa absolut intact acest articol, sa ramina
varianta din anul precedent. Majorarile de la 3% la 5% in acest fond
extrabugetar sau in acest fond special al invatamintului o sa conduca numai la
majorarea acestor sume pentru taxa de scolarizare, sau cum se numeste ea taxa
de contract. Sintem absolut impotriva acestei chestiuni. Mai mult decit atit,
institutiile private le vedem in noua lege si in actualul Cod civil ca institutii
nonprofit.
Si al treilea argument. Incercarea noastra de
a clarifica: care sint principiile de formare a acestei taxe de contract? Vreau
sa va spun ca a dat niste rezultate foarte si foarte negative. Adica nu sint
clare principiile de creare a acestei taxe.
Majorarea propusa in cazul de fata de catre
minister, vreau sa mentionez ca nu atit de ministerul nou, dar inca de
ministerul precedent, o sa conduca la niste lucruri foarte si foarte neintelese.
Adica, noi chiar am spune sint niste interese, poate, si de lobbism ale cuiva
acolo.
Solicitam foarte mult sustinerea comisiei si
cea a colegilor deputati.
Domnul Alexei Ivanov:
Stimate coleg, stimate domnule Stepaniuc,
acest amendament a fost studiat in comisie. Problema consta in aceea ca
Guvernul explica aceste probleme cu aderarea la Protocolul de la Bologna, care
va suplimenta cheltuielile anume pentru toate institutiile private, in folosul
institutiilor private. De aceea, fondul acesta trebuie suplimentat. Comisia a
examinat pozitia Guvernului si propune ca ea sa fie sustinuta. Fireste, la
discretia Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimati colegi, in comisie noi am discutat si
am sustinut pozitia Guvernului, dar pe urma am discutat-o inca o data astazi
dimineata cu domnul Stepaniuc si cu reprezentantii comisiei. In principiu,
putem sustine aceasta pozitie, propunerea comisiei. Acum, noi am raportat
decizia comisiei, dar in cadrul sedintei putem sa revenim la pozitia aceasta si
sa sustinem comisia.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stepaniuc, propuneti sa fie pus la
vot? (Domnul Stepaniuc vorbeste din sala.)
Domnul Alexei Ivanov:
3%. La vot. Iata, votati dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, inainte de a continua...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Am o replica, daca imi permiteti.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bondarciuc, o clipa, va rog. Eu rog
foarte mult colegii mei din sectorul nr.3, discutii cu o voce mai redusa putin,
fiindca rasuna puternic. Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Am o replica. Stimate coleg, domnule
Cosarciuc, noi am sustinut si propunerea doamnei Buliga sa pastram nivelul
autorizatiei pentru unitatile farmaceutice din localitatile rurale. Iata, vedeti.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Supun votului, stimati colegi,
propunerea inaintata de domnul Stepaniuc. Cine este pentru acceptarea acesteia
rog sa voteze.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 36.
Domnul Marian Lupu:
Cer scuze. Sectorul nr.1?
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 28.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.2? Treizeci si…?
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.2 – 36.
Domnul Marian Lupu:
Mersi.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Marian Lupu:
86 de voturi “pro”. Propunerea este acceptata.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte. In cadrul
examinarii in prima lectura a acestui proiect de lege am venit cu o propunere
la articolul 56 privind Legea nr.1100. La articolul 12 din aceasta lege cu
privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei
alcoolice, si, in special, la modificarile care le-ati facut la alineatele (3) si
(4).
Am spus atunci ca, daca articolul 12 tine de
impunerea fiscala, ceea ce ati introdus dumneavoastra nu corespunde deloc, adica,
schimba ceea ce a fost in lege, unde era expus clar privitor la impozitul
alcoolului etilic si productia alcoolica importata. Acum ati facut o harababura
ca nu va intelege nimeni.
Domnul Alexei Ivanov:
Ce aveti dumneavoastra in vedere? Cu licentierea?
Doamna Valentina Cusnir:
Nu licentierea.
Domnul Alexei Ivanov:
Pai, articolul 62.
Doamna Valentina Cusnir:
V-am spus, articolul 56 din proiectul de lege.
Domnul Alexei Ivanov:
Articolul 56?
Domnul Marian Lupu:
Deci, eu rog sa operam cu notiuni juridice.
"Harababura" nu face parte din aceste notiuni.
Doamna Valentina Cusnir:
Asta a fost pe urma, eu am spus la inceput, am
numit articolul. O sa vedeti pina la urma ca, intr-adevar, a iesit harababura. Si
am numit-o corect. Ca asa a iesit. Nu, nu, asta e limba de stat, romana.
Domnul Alexei Ivanov:
Ce propuneti dumneavoastra concret? Noi sustinem
pozitia Guvernului.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu va intreb, ce ati propus dumneavoastra in
vederea modificarii esentei articolului 12, alineatele (3) si (4) din legea mentionata,
care prevad impozitarea alcoolului etilic si productiei alcoolice in cazul
importului?
Acum, dumneavoastra ati introdus alineatul
(3), cu urmatorul cuprins: “Organele fiscale extrag lunar datele privind
consumul de alcool etilic”. Ce are una cu alta, domnule vicepresedinte al
comisiei?
Domnul Alexei Ivanov:
Eu va explic, stimata doamna deputat.
Dumneavoastra, poate, n-ati inteles esenta. Deci se propune. Un moment.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, da, va ascult.
Domnul Alexei Ivanov:
La moment in lege se stipuleaza ca la intreprinderea
de producere a alcoolului etilic sint instituite posturi fiscale, asa? Deci,
aceste posturi se anuleaza, ca de la 1 ianuarie sa nu fie aceste posturi
fiscale. Deoarece s-a automatizat evidenta, s-a contorizat evidenta producerii
alcoolului, inspectoratele fiscale o data in luna vor extrage aceste date
despre producerea alcoolului.
Pina acum, la aceasta intreprindere de
producere a alcoolului, permanent se afla postul fiscal, inspectorul fiscal sau
lucratorul Serviciului Fiscal intr-un regim in care activeaza intreprinderea.
Deci, acum aceasta problema se liberalizeaza.
Doamna Valentina Cusnir:
Bine, domnule vicepresedinte al comisiei, de
acolo vin si stiu ca postul fiscal zilnic sta la intreprindere.
Domnul Alexei Ivanov:
De acum inainte n-o sa stee.
Doamna Valentina Cusnir:
Stiu. Dar…
Domnul Marian Lupu:
Stimata doamna, imi cer scuze, haideti sa
convenim in felul urmator, sintem la etapa lecturii a doua.
Doamna Valentina Cusnir:
Exact.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog sa inaintati concret propunerea.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu am inaintat-o.
Domnul Marian Lupu:
Optiunea unu. Sa ramina asa cum este. Optiunea
doi. Cititi-o, va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Exact. Asa am venit inca in cadrul examinarii in
prima lectura si domnul vicepresedinte mi-a promis ca se va lua in seama la
lectura a doua. Dar nu s-a luat in seama absolut nimic.
Domnul Alexei Ivanov:
Noi am studiat aceasta problema si sustinem
pozitia Guvernului.
Doamna Valentina Cusnir:
Daca este ceea ce spuneti dumneavoastra.
Domnul Alexei Ivanov:
Sustinem pozitia Guvernului.
Doamna Valentina Cusnir:
Care pozitie a Guvernului?
Domnul Alexei Ivanov:
Asa cum este prezentata in proiect. Da,
poftim, ajutor, daca are dumnealui ce vorbi.
Doamna Valentina Cusnir:
Daca ati vrut anume sa inlocuiti posturile
fiscale, atunci trebuia sa lasati alineatele (3) si (4) din legea in vigoare si
sa introduceti niste alineate noi care ar prevedea inlocuirea postului fiscal
permanent cu aparatele acestea cu memorie fiscala.
Domnul Alexei Ivanov:
Stimata doamna deputat, noi mergem spre o
dezvoltare, sa excludem factorul uman, oameni buni. Nu mai trebuie sa sada
inspectorul cela, cu care poti sa te intelegi.
Este contor cu memorie fiscala, care tine
evidenta producerii alcoolului si Inspectoratul Fiscal utilizeaza aceste date
pentru control, este firesc. Excludem astfel factorul uman. Si este efect.
Dumneavoastra stiti ca la Calarasi majoritatea inspectorilor fiscali stau zi si
noapte la fabricile de vin, fiindca aveti multe acolo. Cind acesta se produce,
este necesar de a-i suna pe inspectori si ei trebuie sa vina, fiindca este pusa
in functiune linia.
Acum este contor cu memorie fiscala si asta e
normal, este un progres. Ce trebuie sa facem noi? Sa mai punem doi?
Doamna Valentina Cusnir:
Nu-mi explicati, domnule vicepresedinte al
comisiei, eu vin de acolo si stiu: cine sta si cum sta si cind ei stau si pazesc
si de cite ori, da. Dar dumneavoastra nu vreti sa intelegeti, sa intrati in
esenta, ca ati omis doua alineate care erau cu totul de alta natura.
Domnul Marian Lupu:
Rog microfonul nr.1, poate ne ajutati.
Domnul Mihai Pop:
Domnule Presedinte, onorat Parlament. Cred ca
propunerea doamnei deputat ar putea fi sustinuta, deci de lasat in vigoare
alineatele (3) si (4) si de completat suplimentar cu alineatul (5), in scopul
mentinerii prevederilor legislatiei vechi.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc, domnule viceministru.
Domnul Marian Lupu:
In sfirsit, o armonie. Comisia accepta pozitia
autorilor?
Domnul Alexei Ivanov:
Eu nu accept, spun pozitia comisiei, fiindca
autorul a participat la lectura intii. Noi, in cadrul sedintei comisiei, am
examinat si am propus aceasta varianta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3, va rog.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Aici trebuie sa precizam. Mihail Ivanovici,
propuneti sa pastram posturi fiscale la intreprinderi?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Asa a fost in lege.
Domnul Mihai Pop:
In lege este scris: “agentii economici
beneficiaza de dreptul de trecerea in cont a accizelor platite la productia
alcoolica supusa accizelor.” Noi propunem, in primul rind… Alineatul (3) a avut
urmatorul cuprins: “Pentru alcoolul etilic rafinat, produs in Republica Moldova
sau importat, utilizat ca materie prima la fabricarea productiei alcoolice, acciza
se plateste o singura data.”
Domnul Alexei Ivanov:
Mihail Ivanovici, cititi articolul 56, unde
este vorba despre articolul 12 alineatele (3) si (4). Si vi-l citesc pe cel
propus de Guvern: “Organele fiscale extrag lunar date privind consumul de
alcool etilic prin contoare de evidenta cu memorie fiscala”.
Guvernul propune sa mentinem ce a fost si sa
mai adaugam si aceasta.
Domnul Mihai Pop:
Deci, aceasta o consideram completare, ca
alineatele (5) si (6).
Domnul Alexei Ivanov:
Nu. Dar pastram posturile fiscale atunci?
Domnul Mihai Pop:
Nu.
Domnul Alexei Ivanov:
Cum nu, daca pastram cuprinsul alineatelor (3)
si (4) si adaugam alineatele (5) si (6)?
Domnul Mihai Pop:
In lege alineatul (3) are urmatorul cuprins:
“Pentru alcoolul etilic rafinat produs in Republica Moldova sau importat, utilizat
ca materie prima la fabricarea productiei alcoolice, acciza se plateste
o singura data.”
Domnul Alexei Ivanov:
Dumneavoastra va referiti la cu totul alt
articol.
Domnul Mihai Pop:
Inlocuirea, deci.
Domnul Marian Lupu:
Asa.
Domnul Alexei Ivanov:
Referitor la accize citim la titlul IV al
Codului fiscal. Deci, comisia nu sustine.
Domnul Marian Lupu:
Pozitia comisiei?
Domnul Alexei Ivanov:
Comisia nu sustine.
Domnul Marian Lupu:
Comisia nu sustine.
Domnul Alexei Ivanov:
Pozitia Guvernului sustine. La vot.
Domnul Marian Lupu:
Punem la vot?
Domnul Alexei Ivanov:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, eu rog foarte mult dupa sedinta
in plen.
Domnul Alexei Ivanov:
Veniti si ne determinam.
Domnul Marian Lupu:
Mergeti impreuna si discutati. Stimati colegi,
discutia trebuie sa ne ramina in albia controlului si sa avansam. Supun votului
propunerea inaintata de colega noastra cu referinta la… Va rog sa specificati inca
o data articolul.
Doamna Valentina Cusnir:
Articolul 12 din Legea nr.1100 alineatele (3) si
(4) sa-si pastreze cuprinsul, iar ceea ce se propune suplimentar sa fie urmatoarele
alineate (4), (5) si (6) sau cum acolo… Ca este cu totul de alta esenta.
Domnul Marian Lupu:
Cine este pentru acceptarea acestei propuneri,
rog sa voteze.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Alexei Ivanov:
Nu merge.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr.3 – 22.
Domnul Alexei Ivanov:
De acum a votat, pentru ce?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, rog sa temperati putin discutiile,
fiindca propunerea nu este acceptata. Dar vreau sa va atrag atentia asupra unui
lucru: pe ordinea de zi a sedintelor Parlamentului mai avem si proiectul
nr.2230, care se refera la aceeasi lege de baza nr.1100. Si v-as ruga foarte
mult, fiindca nici eu nu pot sa sustin ca suta la suta am patruns cu totii in
esenta discutiei si la toate elementele care formeaza tema acestei discutii.
Deci, insist foarte mult, in cadrul examinarii
proiectului nr.2230, sa se atraga atentia si la acest subiect. Este vorba de
aceeasi lege. Vom avea posibilitatea sa abordam si alte subiecte din aceeasi
lege.
Microfonul nr.3, va rog.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte. La articolul 36
este vorba de Legea despre cultura fizica si sport. Deci, comisia noastra la
fel a propus sa fie lasata varianta actuala a redactiei. Se prevede ca alocatiile
anuale, fixate in bugetul de stat, trebuie acordate pentru sport in marime de
0,5%.
Eu inteleg ca noi, in ultimii ani, am facut niste
modificari la aceasta tema, adica privind acordarea de alocatii fixe, deci, in
mai multe domenii: invatamint, tineret, cultura.
Domnul Alexei Ivanov:
Cultura si …
Domnul Victor Stepaniuc:
Si acum inteleg ca a venit rindul sportului.
Deci nu as vrea sa critic prea mult Comisia pentru politica economica, buget si
finante, care a facut acest lucru. Dar argumentarea adusa si publicata aici nu
este reusita, de fapt, nu ne face noua fata. De ce spun asa? Deoarece
majoritatea absoluta a tarilor din jur folosesc de la 0,5% pina la 1% din
bugetul de stat pentru sport.
Sint niste standarde fixate, de fapt, de
structurile internationale care se ocupa de acest domeniu. In dependenta de
situatia demografica a tarii respective, in dependenta de standardele ecologice
si de poluarea mediului ambiant, in dependenta de industrializarea tarii, se
fixeaza, va spun, acel minim de la 0,5% pina la 1% . Ce prezinta 0,5% pentru
Republica Moldova?
De fapt, in conditiile bugetului anului 2005,
prezinta aproximativ 35 de milioane de lei. Noi am dat in anul curent jumatate si
argumentarea care se aduce pentru anul viitor, de la 16,2 – 17,9 este absolut
mizera, de aceea ea nici nu trebuia introdusa aici.
Eu am vorbit mai mult pentru stenograma,
fiindca noi o sa venim la toamna cu Legea bugetului si eu as vrea, stimati
colegi, ca noi la acest domeniu, pur si simplu, sa fim atenti. Noi sprijinim si
alte domenii. Dar vreau sa va spun ca avem sportivi foarte talentati, carora
uneori nu le cream conditii din cauze diferite, sa spunem, conditii ca ei sa
evalueze mai bine si sa duca imaginea tarii peste hotare. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, am luat act.
Domnul Alexei Ivanov:
Deci, comisia a examinat acest amendament. Noi
raminem pe pozitia noastra, sustinem pozitia Guvernului, pornind de la aceea ca
situatia financiara acum este aceea care este. Eu inteleg ca fiecare vrea sa
aiba, sa traga la dinsul. Intr-adevar, stimate domnule Stepaniuc, ne intoarcem
la toamna la adoptarea Legii bugetului si vom vedea ce surse vor fi pentru
finantare, pornind de la Programul de stat pentru dezvoltarea sportului. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi. Da, va multumesc si eu,
domnule Ivanov. Alte propuneri nu inregistrez, pe care motiv propun sa
purcedem la procedura de vot in a doua lectura in ansamblu al proiectului 2036,
tinindu-se cont de raportul comisiei si, respectiv, de rezultatele votului in
mod individual pe celelalte propuneri.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Imi cer scuze, stimati colegi. As vrea sa va
spun urmatoarele. Am niste date privind statistica Republicii Moldova in
primele cinci luni de zile ale anului curent.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Valeriu…
Domnul Valeriu Cosarciuc:
O secunda, o secunda…
Domnul Marian Lupu:
Nu, nu, o secunda. Noi am intrat in procedura
de vot. Eu din start am mentionat, sint necesare declaratii.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, inainte de a vota, sa va spun niste date.
Domnul Marian Lupu:
Nu, dupa ce votam, poftim.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dupa ce? Eu am sa astept.
Domnul Marian Lupu:
Da. Bine. Deci, supun votului proiectul de
Lege nr.2036 in a doua lectura in ansamblu. Cine este pentru adoptarea acestuia
rog sa voteze. Cu maxima precizie.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 26.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
28, 26 si 0 – 54 de voturi. Impotriva? 0 –
voturi. Proiectul de Lege nr.2036 este adoptat in a doua lectura.
Stimati colegi, avind situatia... Da, eu n-am
uitat. Avind situatia ca sintem deja la 11 si 50 de minute, propun sa oferim
cuvintul domnului Cosarciuc. Dar v-as ruga cit mai succint. Cinci minute
este suficient? Nu este suficient? Mai putin. Dupa care propun sa luam o pauza
de 20 de minute. Dupa care continuam sedinta pentru examinarea subiectelor
restante pe ordinea de zi.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi,
eu as vrea sa va propun auditiei o informatie. Importurile pe anul 2005 – 819
milioane de dolari. Anul trecut au fost 623 de milioane in aceeasi perioada.
Exporturile – 424 de milioane. Adica avem o diferenta de 400 de milioane de
dolari. Si eu cred ca cifrele pe care le-am anuntat sint consecintele politicii
fiscale si ale politicii Guvernului.
As vrea sa mentionez urmatoarele in
continuare. Anul trecut, in republica noastra au murit cu 41 de mii de oameni
mai mult decit s-au nascut. Anul
curent, in legatura cu faptul ca se accepta aceasta politica fiscala, sa nu dea
Domnul sa moara mai multi, fiindca cam in asemenea directie promovam politica in
Republica Moldova.
Anul trecut au ramas neprelucrate 20% de
terenuri agricole. Anul curent si anul viitor, in conformitate cu politica
fiscala acceptata si adoptata de Parlament, vor ramine mai multe, fiindca multi
agricultori vor refuza sa mai prelucreze terenurile agricole in Republica
Moldova.
Stimati colegi, acestea sint consecintele
politicii Guvernului actual si ale votarii in Parlament a acestor politici. Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, anunt pauza. Reluam lucrarile sedintei
in plen la ora 12 si un sfert. Va multumesc.
Pauza
***
Dupa pauza
Domnul Marian Lupu:
Rog, sa ocupati locurile dumneavoastra. Reluam sedinta in plen
a Parlamentului. Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi,
s-a intimplat ceva extraordinar in Parlamentul Republicii Moldova. Eu dau
citire unui alineat din raportul Comisiei pentru politica economica, buget si
finante, prezentat pentru prima lectura la proiectul de lege nr.2036.
Suplimentar, pentru lectura a doua
urmeaza a fi discutata problema aplicarii in continuare a cotei de T.V.A. de 5%
la productia de fitotehnie si horticultura in forma naturala si la
productia de zootehnie in forma naturala, masa vie si sacrificata, produsa si livrata pe teritoriul tarii. Si trebuia comisia sa
raporteze ce va fi in continuare?
Si, dupa cite am inteles, taxa pe
valoarea adaugata in agricultura va ramine 20%. Eu cred ca
e ceva iesit din comun.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi. Asta poate...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Avem raportul, care constituie
documentul oficial al Parlamentului Republicii Moldova. Si, in conformitate cu
acest raport in prima lectura, comisia trebuia sa revina si sa ne spuna, in
lectura a doua, care va fi taxa pe valoarea adaugata in
agricultura pentru anul 2006.
Domnul Marian Lupu:
Cu tot respectul, onorata asistenta, deci proiectul nr. 2036
a fost discutat, a fost votat. La sfirsitul sedintei, cine doreste sa faca
declaratii, ma anuntati si va ofer cuvintul. Rog sa respectam ordinea de zi. Nu
va limitez, nu evit luarile de cuvint din partea
dumneavoastra, dar haideti s-o facem conform normelor
reglementare. Si rog sa acceptati.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte, eu si colegii mei din fractiune consideram ca comisia sesizata in fond era obligata sa raporteze pentru
lectura a doua care este decizia comisiei, fiindca noi toti am scapat-o din
vedere.
Va spun sincer, am ridicat acum articolul 96 din Codul
fiscal care nu prevede, de pilda, aplicarea T.V.A. de 5% pentru anul 2006 in agricultura. Si
noi, cred, iarasi comitem o greseala
fatala pentru anul 2006.
Domnul Marian Lupu:
Eu am luat act de acest lucru.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu propun sa revenim la proiectul de Lege
nr.2036.
Domnul Marian Lupu:
In ce temei? In ce temei legal?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In temeiul ca comisia nu a raportat ceea ce ea singura a propus
in raportul pentru prima lectura. Comisia nu a raportat aceasta chestiune.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimati colegi, desigur, cind am examinat proiectul mentionat in prima lectura, raportorul a
spus ca pentru lectura a doua o sa determinam pozitia aceasta. In
comisie am examinat si am sustinut pozitia Guvernului.
Domnul Marian Lupu:
Nu. Eu cer scuze, normele de regulament,
normele juridice au fost incalcate sau nu?
Voci din sala:
Nu.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar eu consider…
Domnul Marian Lupu:
In ce temei legal? Rog cu o maxima precizie, cu referinta la
norma incalcata, daca o atare incalcare exista?
(Domnul Cosarciuc vorbeste din sala.)
Domnul Marian Lupu:
Nu, nu. Stimati colegi, eu rog cu precizie referinta la
temei. Totusi, intelegeti-mi va rog pozitia, trebuie sa am temeiul, fiindca s-a
propus revenirea la discutie. Este temei? In baza carui articol, ce anume, concret?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Este temei, fiindca comisia sesizata nu a raportat. Mai
departe, luarile de atitudine fata de aceea ce a fost in prima
lectura.
Domnul Marian Lupu:
Asa. O ultima replica, microfonul nr.3. Fiindca nu am auzit o referinta la temeiul legal.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimati colegi, proiectul care a parvenit de la Guvern, adica
initiativa legislativa a Guvernului nu prevedea pozitia aceasta. De la deputati
nu a parvenit nici un amendament. Da, in raport domnul Ion a mentionat,
la comisie s-a examinat si s-a pus punct. A fost sustinuta pozitia Guvernului.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Cer scuze, dar exista anumite
norme de procedura. Noi vorbim despre un proiect la care
deja am votat, deci problema trebuia sa fie tratata atunci, cind ea urma sa fie discutata. Eu nu am temei legal pentru a
accepta o asemenea propunere.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu vreau sa va aduc la cunostinta…
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc. Ma iertati. Stimati colegi, examinam in continuare proiectul, eu va rog
foarte mult sa respectam normele de procedura.
Domnul Alexandru Oleinic:
Dumneavoastra nu respectati Regulamentul.
Domnul Marian Lupu:
Dati-mi, va rog,
concret temeiul legal, articolul, alineatul
din Regulament.
Domnul Alexandru Oleinic:
Includeti microfonul.
Domnul Marian Lupu:
Acum. Microfonul nr.5, cu referinta la alineatul
din Regulament.
Domnul Alexandru Oleinic:
Stimati colegi, argumentul principal e acela
ca…
Domnul Marian Lupu:
Domnule Oleinic, eu am rugat referinta
la Regulament in contextul afirmatiei dumneavoastra de violare a normelor
Regulamentului.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte…
Domnul Marian Lupu:
Articolul si alineatul precis. Nu,
haideti sa fim corecti. M-ati invinuit, eu va ofer cuvintul sa-mi spuneti care
este temeiul.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu vreau sa aduc argumentele ce tin de
necesitatea revenirii la revotarea legii, care pina la urma a fost o
falsificare a raportului.
Domnul Marian Lupu:
Deconectati va rog microfonul nr.5. Eu ma port foarte
corect.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte…
Domnul Marian Lupu:
Eu ma port foarte corect si din momentul daca imi spuneti de
violare de Regulament, eu am rugat referinta. Nu profitati de acest lucru, daca
nu aveti sa faceti referinta. Ori o asemenea referinta nu exista? Concret si
sincer.
Deci, stimati colegi, proiectul de Lege privind modificarea si
completarea unor acte legislative (Codul fiscal, articolul 6; Legea privind
finantele publice locale). Proiectul nr.4276, lectura a doua. Rog, comisia.
Domnul Alexei Ivanov:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, comisia a
examinat proiectul de lege pentru lectura a doua. Si, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de catre Directia juridica si de catre deputati,
constata urmatoarele: prevederile articolelor 1 si 3 ale proiectului de lege
urmeaza a fi comasate intr-un singur articol 1, care ar prevedea modificarea si
completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.
Totodata, la articolul 283 alineatul (2) din lege, se
propune a substitui textul “literelor
i)–m)” prin textul “literelor h)–l)”.
Concomitent, in cuprinsul
legii, se propune a substitui cuvintele “valoarea fara taxa pe valoarea
adaugata” prin cuvintele “venituri din vinzari”.
La articolul 6 alineatul (6) litera b) din Codul fiscal, se propune a substitui cuvintul
“impozabil” prin cuvintul “taxele”.
In cuprinsul proiectului, se propune a substitui cuvintul “puncte” prin
cuvintele “birouri, posturi”, proiectul fiind adus astfel in concordanta cu prevederile
Codului vamal.
Totodata, la articolul 3 din proiect,
se propun urmatoarele completari si modificari:
la articolul 288 alineatul
(4) din lege, se propune a substitui cuvintul “intreprindere” prin cuvintul “unitate”;
alineatul (9), in contextul amendamentului dlui deputat
Podolean, fiind acceptat de comisie, se propune
a fi completat in final cu textul “si care nu are scop lucrativ si urmareste obiective
filantropice si de importanta sociala”;
la alineatul (13), se propune urmatorul cuprins: “simbolica locala, stema unei localitati, drapelul,
denumirea ei si/sau imaginea unor monumente locale istorice naturale si/sau de
arhitectura”;
la alineatul
(14) al aceluiasi articol, dupa cuvintul “autocar” se propune de introdus
cuvintele “autobuz, microbuz”;
la alineatul (15), se propune urmatorul cuprins: “autoritatea administratiei publice locale deliberativa,
autoritatea administratiei locale reprezentativa si deliberativa a unitatilor
administrativ-teritoriale, adica Consiliul local”.
Se propune un alineat nou, (16), cu urmatorul cuprins: “Autoritatea
administratiei publice locale executiva, autoritatea administratiei publice
locale reprezentativa si executiva a Consiliului local al unitatii
administrativ-teritoriale, adica primarul.”
La articolul 290 litera l), se propune
a substitui cuvintele “pasageri, pasagerii unitatii de transport si pietonii
care trec frontiera de stat la intrare in/si iesire” prin
cuvintele “care intra si/sau iese”.
La articolul 291 litera a), se propune a substitui cuvintul “anual” prin cuvintul “trimestrial”, iar in final se
propune completarea acesteia cu textul “si/sau
fondatorii intreprinderilor in cazul in care acestia activeaza in intreprinderile
fondate, insa nu sint inclusi in efectivul trimestrial de salariati”.
La litera e), se
propune a substitui cuvintul “intreprinderile” prin cuvintul
“unitatile”.
La litera l) din articolul 291, se
propune a substitui cuvintele “de stat” prin
cuvintele “vamale”, iar cuvintele “pasagerilor sau
pietonilor care trec frontiera de stat la intrare in/si iesire” –
prin cuvintele “care intra si/sau iese”.
La articolul 293 alineatele (1) si (2),
dupa cuvintul “la” se propune a introduce
cuvintele “litera a) in partea ce tine de gospodariile taranesti de fermieri”.
La alineatul (4)
din proiect, dupa cuvintele “se calculeaza” se propune a introduce cuvintele “individual de contribuabil”.
Concomitent, comisia propune a completa articolul 294 cu 2
alineate noi, (2) si (3), avind urmatorul cuprins:
“(2) Gospodariile taranesti de fermieri
pot achita taxa pentru amenajarea teritoriului nemijlocit organului imputernicit
de autoritatea administratiei publice locale.
(3) Taxa de la posesorii de ciini si taxa pentru amenajarea
localitatilor din zona de frontiera,
care au birouri, posturi vamale de trecere a frontierei vamale,
poate fi achitata organului imputernicit de autoritatea administratiei publice
locale.”
Alineatul (2) se exclude.
La articolul 295, litera e) va avea urmatorul cuprins:
“e) taxei pentru amenajarea teritoriului, fondatorii gospodariilor
taranesti si de fermieri care au atins virsta pensionara”.
La articolul 295 litera g), cuvintele
“de stat” se substituie prin cuvintul “vamale”.
La articolul 297 alineatele (1), (2) si
(3), se propune a introduce, dupa
cuvintele “publice locale”, cuvintul “deliberativa”, iar
la alineatul (4), a introduce dupa cuvintele “publice locale” cuvintul
“executiva”.
La articolul 298 alineatele (1) si (2), dupa sintagma "la
articolul 28 litera a)" se propune a
completa cu textul: “a) in partea ce tine de gospodariile taranesti
de fermieri”.
In anexa la litera a) in coloana a doua, se propune a substitui cuvintul “anual” prin cuvintul “trimestrial”, iar in final a
completa cu textul “si/sau fondatorii intreprinderilor in
cazul in care acestia activeaza in intreprinderile fondate, insa nu sint inclusi
in efectivul trimestrial de salariati”.
La litera e) coloana a doua, se propune a substitui cuvintul “intreprinderi” prin
cuvintul “unitatile”.
La aceeasi litera coloana a treia, a substitui cifrele
“9 000” si “5 400” prin cifrele “12 000” si “7 200”, iar cuvintul “intreprindere” – prin cuvintele
“unitate de comert si/sau de prestari de servicii de deservire sociala”.
La litera i) din coloana a patra, se propune a exclude cuvintele “in avans”.
La litera l) coloana intii, se propune a introduce dupa cuvintele “de frontiera” cuvintul “vamala”.
La coloana a doua se propune a exclude cuvintele “sau al pietonilor”, iar la coloana a treia – cuvintele
“1 leu pentru pasageri sau pentru pensionari”.
Coloana a patra se propune de completat cu cuvintele “plata
se efectueaza la intrare si/sau iesire din Republica Moldova”.
Totodata, comisia propune a exclude cuvintele
“TV, radioul, presei periodice” atit din proiectul de lege, cit si din lege.
In contextul avizului Directiei juridice
privind articolul 4 din proiect, care devine
articolul 3, se propune ca alineatul nou al articolului 4 din Legea nr.94-XV
din 1 aprilie 2004 sa fie redat cu urmatorul cuprins: “Prin derogare de la prevederile
articolului 289 alineatul (2) litera e), articolului 291 litera e) din Codul fiscal, precum si ale
anexei de la titlul VII, organizatiile si intreprinderile din cadrul cooperatiei
de consum se scutesc de plata taxei pentru unitatile comerciale si/sau de prestari
de servicii de deservire sociala pe perioada anilor 2005-2006”.
Articolul 4 din proiect urmeaza a fi exclus din
considerentul ca actul legislativ produce efecte numai in timpul cit este in
vigoare si nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Astfel, actul oficial intra in
vigoare la data publicarii in "Monitorul Oficial" sau la data indicata
in text, dar care nu poate preceda data publicarii acestuia.
Totodata, se propun doua articole noi, IV si V, care vor avea urmatorul cuprins:
"Art.IV. – Din articolul 18
alineatul (4) al Legii cooperatiei de
consum nr.1252-XIV din 28 septembrie 2000, cu modificarile
si completarile ulterioare, de exclus litera a), literele
b), c) devenind literele a) si b).
Art.V. – Articolele I si II se pun in
aplicare la 1 ianuarie 2006, iar articolele III si IV si modificarile
operate la articolul 283 alineatul (2) din articolul I se
pun in aplicare la data publicarii."
Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor
pozitive ale comisiilor permanente, comisia propune proiectul de lege
Parlamentului spre adoptare in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc. Stimati colegi, propuneri pentru a doua
lectura? Nu sint. Va multumesc, domnule vicepresedinte.
Supun votului proiectul de Lege nr.4276 pentru adoptarea acestuia in a doua
lectura. Cine este pentru rog sa voteze.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 35.
Domnul Marian Lupu:
S-a anuntat ulterior?
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.3 – 13.
Domnul Marian Lupu:
13. 77 de voturi. Impotriva? 0 – voturi. Proiectul de Lege
nr.4276 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.
Proiectul de lege nr.1827 pentru modificarea anexei nr.2 la
Legea cu privire la tariful vamal.
Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Alexei Ivanov:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, comisia a
examinat proiectul de lege in lectura a doua. Si, tinind cont de obiectiile si
propunerile expuse in avizele comisiilor parlamentare, ale Directiei juridice si ale celor inaintate
de deputati, propune ca, in contextul
normelor stabilite la articolul 1 alineatele
(19), (28), (32), articolele 23, 37, 41, 63 din Codul vamal,
modificarile propuse la anexa nr.2 sa
fie expuse utilizind termenii din
cod.
Astfel, titlul anexei va avea urmatorul cuprins: Lista
serviciilor vamale si cuantumurile taxei procedurilor
vamale, aplicindu-le respectiv si pentru coloanele doi si trei din anexa.
Pentru consecutivitate clara si coerenta privind
aplicarea taxelor, se propune ca taxele prevazute la alineatul (6) si, partial, cele de la alineatul (1) sa fie expuse intr-un
alineat aparte – (2),
care sa vizeze taxarea marfurilor plasate pe un termen de pina la 2 luni, in
special pentru marfurile prezentate la tirguri si expozitii, precum si pentru masuri
culturale si sportive si, respectiv, pentru toate marfurile
plasate in aceleasi destinatii, regimuri vamale, dar pentru un termen mai mare
de 2 luni.
La articolul 9 alineatul
(2) si in tot cuprinsul
anexei, se propune a exclude cuvintele “regimurile”, iar cuvintul “reimport” se propune a fi substituit prin cuvintul
“reintroducere”.
Concomitent, textul de la alineatul (2) se propune a fi completat cu cuvintele “exporturi
temporare”, deoarece reintroducerea marfurilor poate avea loc conform
prevederilor articolelor 37, 41 din
Codul vamal numai in cazul exportului temporar.
Alineatele (2), (3), (4) si (5) vor
deveni, respectiv, alineatele (3), (4), (5) si (6).
Alineatul (3) se propune a fi completat in final cu cuvintele: ", cu exceptia celor de la alineatul (6)".
La alineatul (5), in
contextul obiectiilor prezentate de Directia juridica,
cuvintele “cu plasarea in regim de reimport” se exclud.
Alineatul (6) se propune a fi completat cu
cuvintul “reintroducere”, deoarece
aceasta destinatie vamala este similara celei de perfectionare activa si de transformare sub control vamal. Concomitent, in acest punct si
in cuprinsul legii, se propune
a substitui cuvintul “supraveghere” prin cuvintul “control”. Prevederile
alineatului (6) din proiect se propun a fi excluse, deoarece acestea au fost transferate
la alineatul (2).
La alineatul (7), se propune a substitui cuvintele “depozit vamal si nimicire” prin cuvintele “distrugere, antrepozit vamal”, conform notiunilor
utilizate in Codul vamal articolul 1 alineatul (32) si
articolul 23.
La alineatul (12), se propune a introduce dupa cuvintele “perfectionare activa”
cuvintele “, cu exceptia celor mentionate la alineatul (15)”.
Articolul 53 alineatul (2) si articolul 68 din
Codul vamal prevad aplicarea taxelor pentru emiterea autorizatiei antrepozit
vamal si pentru autorizarea admiterii temporare. In aceste conditii, se propune
a completa anexa cu alineatele (13) si (14) care sa vizeze aplicarea
taxei pentru aceste doua actiuni. Astfel, alineatele (13), (14) si (15) vor
deveni alineatele (15), (16) si (17).
Domnul Alexei Ivanov:
La alineatele (16) si (17), se propune a
exclude cuvintele “atestarea, instruirea si”, cu perfectarea redactionala a
textului de la alineatele in cauza.
Taxele, prevazute la alineatele (16), (17) si
(19), privind eliberarea duplicatului de autorizatie, fiind de acelasi nivel,
se propune a fi comasate intr-un singur alineat. Comisia propune a completa
nota de la anexa cu un alineat nou, cu urmatorul cuprins: “Costul autorizatiei
de activitate a magazinelor duty-free
(inclusiv duty-free diplomatic)
constituie anual 27 mii de lei pentru fiecare magazin in parte si de 10 mii de
lei pentru comercializarea marfurilor la bordul navelor aeriene, mijloace care
se varsa integral la bugetul de stat”.
Alte obiectii si propuneri n-au parvenit.
Pornind de la cele mentionate, comisia propune proiectul in varianta definitiva
anexata la raport, spre a fi adoptat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc. Propuneri in lectura a doua? Nu sint. Va multumesc, domnule vicepresedinte.
Supun votului proiectul de Lege nr.1827 pentru adoptarea acestuia in a doua
lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Eu rog in mod
automat.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 29.
Domnul Marian Lupu:
29.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.2 – 36.
Sectorul nr.3 – 0.
Voce din sala:
Cine a votat?
Domnul Marian Lupu:
Domnul Stefan, iata aici, la etajul intii.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.3 – 2.
Voce din sala:
Care-i al treilea?
Domnul Marian Lupu:
68 de voturi. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1827 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.
Proiectul de Hotarire nr.1352 privind
desemnarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova
la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Rog comisia.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte. Onorata asistenta,
deci cunoasteti ca, in conformitate cu Regulamentul Adunarii Parlamentare a
Consiliului Europei, noi, timp de jumatate de an, urmeaza sa propunem o noua
componenta a Parlamentului la Adunarea Parlamentara.
Comisia a examinat propunerile facute de fractiuni
si propune atentiei dumneavoastra urmatoarele momente:
In primul rind, pornind de la aceea ca
Republica Moldova dispune de toate sansele pentru a iesi de sub monitorizare, in
mod orientativ, la sfirsitul anului curent sau la inceputul anului viitor,
componenta delegatiei noastre trebuie ridicata ca nivel, ca prezenta si de
aceea, Fractiunea P.C.R.M. propune ca in fruntea delegatiei sa fie desemnata
doamna vicepresedinte al Parlamentului, doamna Postoico.
Plus la aceasta, se propune urmatoarea
componenta a membrilor delegatiei:
Domnul Vlad Cubreacov – P.P.C.D.; domnul Dumitru Diacov – Partidul Democrat; domnul Sergiu
Stati – P.C.R.M. Si referitor la prezenta reprezentantilor “Aliantei «Moldova
Noastra»”. Noi, ieri, spre regret, in cadrul sedintei comisiei nu am ajuns la
un numitor comun.
Mai mult decit atit, vreau sa va informez ca
am solicitat ieri o intilnire cu reprezentantii Fractiunii “Alianta «Moldova
Noastra»” privind delegarea reprezentantului “Aliantei «Moldova Noastra»” in
componenta delegatiei ca membru plenipotentiar la Adunarea Parlamentara a Consiliului
Europei, care la fel nu s-a incununat cu succes.
Cunoasteti din discutia anterioara care a fost
aici, referitoare la delegatia noastra, ca exista niste cerinte ale Adunarii
Parlamentare privind reprezentarea. Si, in cazul dat, ieri, existau niste
pretentii din partea comisiei si a fractiunii P.C.R.M. cu privire la
candidatura domnului Diacov, la candidatura domnului Urechean, la procentajul
care tine de prezenta femeilor in componenta delegatiei noastre.
Plus la asta, cunoasteti foarte bine care
este situatia acum, ma refer la interpelarea Procurorului General. De aceea,
neajungind la un numitor comun, ieri, in cadrul sedintei comisiei si in cadrul
dialogului meu cu reprezentantii “Aliantei «Moldova Noastra»”, propun ca sa fie
aprobata astazi componenta delegatiei fara reprezentantul A.M.N.
Locul pentru reprezentantul A.M.N. va fi pastrat
si in cazul in care situatia se va limpezi cit de cit, atunci in una din urmatoarele
sedinte noi vom aproba candidatura care va fi propusa de catre A.M.N. in
componenta delegatiei plenipotentiale.
Plus la aceasta, pentru supleanti se propune
urmatoarea componenta:
Domnul Dumitru Braghis – A.M.N.; doamna Angela
Leahu – P.P.C.D.; domnul Arcadi Pasecinic – P.C.R.M.; domnul Oleg Tulea –
Partidul Democrat si domnul Vladimir Turcan – P.C.R.M.
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc si eu. Intrebari pentru
comisie? Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al Parlamentului, solicit sa-mi
permiteti, dupa ce domnul presedinte al comisiei raspunde la intrebari, sa
expun pozitia A.M.N. privind problema in cauza. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord, da. Alte intrebari? Nu sint. Va multumesc,
domnule presedinte al comisiei.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da, inainte de a supune votului, domnule
Bujor, la solicitarea dumneavoastra, va ofer cuvintul.
Domnul Leonid Bujor:
Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,
stimati deputati, onorata asistenta. In pofida faptului ca Fractiunea
parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” este in opozitie, noi am fost deschisi
si solidari atunci cind pe prim-plan erau problemele ce tineau de interesul si
prestigiul tarii.
Astfel, deputatii “Aliantei «Moldova Noastra»”
au contribuit la adoptarea unanima a unor documente esentiale, printre care:
- Declaratia Parlamentului Republicii Moldova
cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii
europene;
- Declaratia Parlamentului cu privire la initiativa
Ucrainei in problema reglementarii transnistrene;
- si apelurile privind demilitarizarea si
democratizarea regiunii.
Sintem deschisi si in continuare pentru a
contribui la adoptarea documentelor de maxima importanta pentru tara si pentru
destinul ei. Reprezentantii nostri participa, bunaoara, la perfectarea
proiectului de Lege privind bazele reglementarii transnistrene, ceea ce
demonstreaza inca o data ca sintem o fractiune responsabila, reprezentind opozitia
activa.
Aceste constatari elimina orice rezerve fata
de participarea reprezentantilor nostri in delegatia la Adunarea Parlamentara a
Consiliului Europei.
Desi, poate mai important ar fi sa amintesc
faptul ca sintem a doua ca marime fractiune in Parlament si avem mandatul
oferit de peste 440 de mii de cetateni. Consideram o nedreptate, atit pentru
fractiune, cit si pentru alegatorii nostri, faptul ca se continua agitatia
nemotivata in jurul desemnarii delegatiei la A.P.C.E.
Si confirm inca o data, fractiunea pastreaza in
vigoare decizia sa in privinta candidatilor inaintati si insistam ca dreptul
nostru sa fie respectat la fel cum respectam noi dreptul celorlalte fractiuni.
Va atragem atentia, stimati colegi, ca noi
aici sintem pentru a reprezenta diversitatea de opinii ale cetatenilor si ca
este inadmisibil sa ignoram principiul pluralismului. Acest lucru ar fu cu atit
mai evident daca se va manifesta prin refuzul de a include presedintele fractiunii
“Aliantei «Moldova Noastra»” in delegatia la Adunarea Parlamentara a
Consiliului Europei, care este Forul suprem al democratiei europene.
Ar fi un semnal de inconsecventa trimis la
Strasbourg imediat dupa sedinta festiva de luni. Dar cunoastem cu totii
divergentele dintre conducerea de virf a republicii si ex-primarul General al
municipiului Chisinau. Ele se explica inclusiv prin concurenta politica.
Dar eliminarea unui lider al opozitiei din
delegatia tarii la A.P.C. pe principiul divergentelor de opinii politice este
contrara normelor europene, pentru ca ele promoveaza anume reprezentarea
spectrului politic si dreptul exponentilor principalelor partide de a avea
acces la Forul european.
Or, vreau sa va atrag atentia ca celelalte
motive invocate in dezbaterile pe aceasta problema sint mai mult decit
inconsistente. Unele dintre ele sfideaza principiile statului de drept si ale
Constitutiei si pot afecta imaginea tarii noastre pe plan european si nu numai.
Va invitam sa dam dovada de maturitate,
demonstrind ca ne conducem de lege, de principii morale inalte, si nu de ambitii,
emotii. Sa punem mai presus Constitutia care, prin articolul 21 "Prezumtia
nevinovatiei", interzice invocarea oricaror acuzatii nedemonstrate legal.
Sa ne conformam dreptului fractiunii de a-si
desemna reprezentantii sai si sa respectam votul populatiei oferit acestor
reprezentanti. Sa demonstram ca sintem Parlamentul unui stat de drept
democratic.
Am discutat zilele trecute, cu prilejul
aniversarii a X-a de la aderarea Moldovei la Consiliul Europei, aceste aspecte.
Si va atrag atentia ca domnul Serafim Urechean a participat inca din anul 1994
cu succes si demnitate in lucrul Congresului puterilor locale si regionale al
Consiliului Europei.
De aceea, ne intrebam si va intrebam, care va
fi aprecierea Forului de la Strasbourg daca vom incalca principiile
fundamentale la care ne-am referit? Va spori sau se va diminua prestigiul tarii
in urma marginalizarii liderului celei mai reprezentative fractiuni de opozitie?
Va contribui oare la incheierea mai grabnica a
monitorizarii Republicii Moldova un eventual refuz de a aproba includerea
domnului Serafim Urechean in delegatia respectiva?
Stimati colegi, repet, Fractiunea “Alianta
«Moldova Noastra»” a facut alegerea dupa cum este dreptul ei si pastreaza
neschimbata decizia sa. Mai mult decit atit, este decisa s-o apere si pe plan
european daca ea va fi ignorata in Parlamentul Republicii Moldova. Dar speram ca
sintem gata sa demonstram respectul reciproc si, in numele fractiunii, propun sa
votam componenta delegatiei integral, aprobind propunerile venite de la fractiuni,
inclusiv cu prezenta domnului Serafim Urechean in componenta delegatiei
Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, am luat act. Alte interventii? Nu sint.
Stimati colegi, in aceasta situatie inregistrez doua propuneri. Prima,
microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte, cerem o pauza de 30 de
minute, “Alianta «Moldova Noastra»”.
Domnul Marian Lupu:
Cer scuze, cereti o intrerupere pentru…?
Voce din sala:
Consultari.
Domnul Marian Lupu:
Pentru consultari. O intrerupere pe cit timp?
Voci din sala:
5 minute.
Domnul Marian Lupu:
Mult, mai putin, o sa reusiti? Consens, 15
minute. Deci, acum sintem la 12 si 50 de minute. La 13.05 reluam sedinta.
Pauza
***
Dupa pauza
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi, de fapt, pauza pe care am anuntat-o
la solicitarea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, in absenta fractiunii care a solicitat aceasta pauza, deci, ma vad
obligat sa anunt o extindere a acesteia pe inca un termen mic, dar indefinit ca
precizie. Rog sa nu parasim locurile in sala, sa-i intilnim pe colegii de la
“Alianta «Moldova Noastra»”.
De fapt, vreau sa inaintez o propunere. Nu
ar fi totusi pe deplin corect sa reluam examinarea acestui subiect in absenta
colegilor din fractiune. Dar pina ce coboara colegii, propun sa examinam unul
din urmatoarele subiecte de pe ordinea de zi.
Deci, va propun sa examinam proiectul de Lege
nr.2122 pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul
2005. Rog Guvernul.
Domnul Valerian Revenco – ministrul sanatatii si protectiei sociale:
Va multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului. Stimati
deputati, proiectul de lege in cauza a fost elaborat pentru executarea articolului
25 al Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2005.
Suplimentar la materialele care le aveti, cu permisiunea dumneavoastra, as mentiona
numai urmatoarele.
Compartimentul “Venituri” al bugetului asigurarilor sociale de stat
pentru 2005 se propune a fi majorat cu 24014,6 mii de lei.
Articolul “Contributii de asigurari sociale de stat
obligatorii” a fost precizat, luindu-se in considerare baza de calcul a
contributiilor reflectate in darea de seama anuala (Forma – 4BASS) privind calcularea
si transferarea contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii de catre
contribuabili.
Contributii de asigurari sociale s-au calculat pentru 441
mii proprietari de terenuri agricole, care detin in proprietate 593,8 mii
hectare de teren agricol.
Suma contributiilor estimate in anul curent constituie 64
milioane 603,8 mii lei sau cu 23 milioane 234,4 mii lei mai mult in comparatie
cu indicatorul aprobat.
In urma pastrarii mijloacelor temporar libere, din contul
excedentului bugetului asigurarilor sociale de stat
formate la situatia din 1 ianuarie 2005, se estimeaza obtinerea dobinzii in suma
de 1 milion 664 mii de lei sau cu 871 mii de
lei mai mult comparativ cu indicele aprobat.
Conform hotaririi Guvernului nr.1470 din 30 decembrie 2004
privind ratele dobinzilor la soldurile mijloacelor banesti aflate la conturile
bancare trezoreriale, au fost modificate conditiile
contractului cu Banca de Economii prin diminuarea ratei dobinzii pina la 12 la
suta anual pentru pastrarea mijloacelor fondului de rezerva in cuantum de 135
milioane de lei. Respectiv, in anul curent, se vor diminua
sumele estimate la acest articol pe “Venituri” cu 2 milioane 554, 7 mii de lei catre indicatorul aprobat.
Suma veniturilor suplimentare, obtinute in urma precizarii,
se propune a fi utilizata la acoperirea necesarului de mijloace pentru plata
pensiilor pentru limita de virsta, majorate de la 1
noiembrie 2004 si indexate incepind cu aprilie 2005.
Soldul sumelor, la 1 ianuarie 2005, ramas la conturile Casei Nationale de Asigurari Sociale la
pozitiile finantate de la bugetul de stat (compensatii
nominative si alocatii lunare de stat in sume, respectiv, de 10 milioane 535,5 mii de lei si 1
milion 753,1 mii de lei), precum si
aprobarea unor modificari in legislatie, impune necesitatea modificarii
repartizarii mijloacelor transferurilor aprobate pentru anul 2005.
Pentru asigurarea achitarii alocatiilor sociale in anul
curent au fost prevazute cheltuieli in suma de 44 milioane 178,4 mii lei.
Contingentul beneficiarilor de alocatii sociale este permanent in crestere si
la 1 ianuarie 2005 s-au inregistrat cu 507 persoane mai mult decit
conform prognozei.
Totodata, in legatura cu adoptarea Legii nr.335 din 7
octombrie anul trecut si a Legii nr.396 din 2 decembrie
anul trecut, marimea medie a alocatiei va creste pina la 104,18 lei.
Tinind cont de marirea contingentului
de beneficiari si a cuantumului mediu al alocatiei,
cheltuielile anuale pentru acest tip de prestari sociale vor constitui cu 9 milioane 756
mii de lei mai mult decit cele aprobate.
Pentru asigurarea achitarii alocatiilor sociale pentru ingrijirea
invalizilor, in 2005,
au fost prevazute cheltuieli in suma de 11 milioane 484 mii de
lei, calculate pornind de la
contingentul de beneficiari si marimea alocatiei medii lunare in suma de 100 de lei.
Marimea medie a alocatiei s-a majorat pina la 124,94 lei in
legatura cu adoptarea Legii nr.335 din 7 octombrie 2004. Cheltuielile pentru
aceste prestari sociale pentru 2005 vor constitui cu 2 milioane 519,5 mii de lei mai mult decit cele aprobate.
Stimati deputati, rog adoptarea proiectului de lege
prezentat si va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Da. Va multumesc, domnule ministru. Stimati colegi, intrebari
pentru raportor? Nu sint. Va multumesc, domnule ministru.
Rog sa luati loc.
Domnul Valerian Revenco:
Va multumesc si eu.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati
colegi, proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului
asigurarilor sociale de stat pentru anul 2005 constituie o propunere ordinara
de modificare a legii nominalizate. Pornind de la prevederile articolului 25 din Legea bugetului asigurarilor
sociale de stat pentru anul curent, Guvernul este obligat sa vina cu aceasta propunere de modificare,
conditionata de revenirea la baza de calcul a contributiilor de asigurari
sociale din anul precedent pentru agricultori si anume pentru proprietarii de
terenuri agricole, care, in conditiile legii, sint supusi asigurarilor
sociale de stat obligatorii.
Cu permisiunea dumneavoastra, n-o sa enumer argumentele
invocate de catre Guvern. Vreau doar sa spun ca proiectul de lege a fost
examinat si sustinut de catre toate comisiile parlamentare. Si doar Comisia
pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a solicitat
informatie suplimentara privind calcule la pozitia contributii de asigurari
sociale de stat obligatorii, individuale, datorate de
persoane fizice proprietari de terenuri agricole.
De asemenea, Comisia pentru politica economica, buget si
finante a solicitat argumente suplimentare privind necesitatea majorarii
cheltuielilor la unele compartimente.
Astfel, adoptarea legii permite si va impune majorarea sumei
pentru plata pensiei unor categorii de cetateni cu 5 milioane 139
de lei, iar cresterea numarului de beneficiari de alocatii sociale de
stat – cu 9 milioane 756 mii de lei.
Informatiile solicitate, care le-am relevat mai sus, au fost
prezentate comisiilor respective de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale.
Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru protectie
sociala, sanatate si familie propune ca proiectul de Lege nr.2122 sa fie
aprobat de catre Parlament in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Da. Va multumesc, doamna presedinte a comisiei. Dragi
colegi, intrebari pentru comisie? Nu sint. Va multumesc.
Luari de cuvint?
Voci din sala:
Nu-s.
Domnul Marian Lupu:
Nu la acest subiect. Va multumesc. Supun votului proiectul
de Lege nr.2122 pentru adoptarea acestuia in prima lectura.
Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2122 adoptat in prima lectura.
Revenim la proiectul nr.1352. Pauza a fost solicitata,
trebuie sa urmeze ceva. Microfonul nr.5, va rog. La tribuna centrala, va rog.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimate Presedinte al Parlamentului, stimati
deputati, din pacate, dumneavoastra, desi ati ascultat expunerea pozitiei
“Aliantei «Moldova Noastra»”, din cite intelegem, va mentineti intentia de a lasa
doar locul vacant pentru reprezentantul “Aliantei «Moldova Noastra»” si ne
refuzati dreptul de a fi reprezentati prin deputatii pe care noi am hotarit sa-i
delegam.
Din pacate, trebuie sa constatam ca razboiul rece din ultimul timp inainte de alegerile de formare a Parlamentului actual continua, lucru pe care noi il
respingem si il condamnam.
Am crezut ca expunerea pozitiei domnului Bujor, din partea
fractiunii, va va invita sa va reconsiderati pozitia. Intelegem
destul de bine ca sintem intr-o etapa de
mare insemnatate pentru destinul Republicii Moldova, ca avem de adoptat
proiecte de legi foarte importante si ca dumneavoastra ne veti solicita
consensul, veti solicita pentru consensul intregului Parlament pozitia noastra
de sprijin pentru aceste proiecte de legi.
Va invitam, inca o data, inainte de a va exprima pozitia
prin vot, sa chibzuiti bine asupra acestui
lucru. Si, in acest sens, invitam ca sa-si aprecieze si sa-si
gindeasca bine pozitia si reprezentantii celorlalte fractiuni, cei care au
votat pe 4 aprilie pentru Presedintele Voronin, si sa intelegeti ca daca vrem sa facem lucruri majore pentru Republica
Moldova, trebuie sa manifestam disponibilitate si apreciere obiectiva in toate
cazurile, inclusiv in acest caz care astazi este discutat aici. Va multumim.
Domnul Marian Lupu:
Da. Am luat act. Stimati colegi, avind
aceasta situatie, tinind cont la fel de raportul prezentat de catre comisia de
profil, propun sa supunem votului in mod nominal aprobarea fiecarei din aceste
propuneri, deci vizavi de colegii nostri deputati ai Parlamentului in calitate
de membri ai delegatiei parlamentare la Adunarea Parlamentara a Consiliului
Europei. Acceptati o asemenea propunere? Va multumesc. Deci supun votului.
Cine este pentru aprobarea in calitate de membru al Delegatiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea
Parlamentara a Consiliului Europei a persoanelor dupa cum urmeaza: doamna Maria
Postoico, Fractiunea P.C.R.M., in calitate, la fel, de sef al delegatiei.
Majoritatea. Va multumesc. Candidatura a fost acceptata.
In calitate de membri: domnul Vlad Cubreacov, Fractiunea
parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.
Domnul Dumitru Diacov, Fractiunea parlamentara a Partidului
Democrat din Moldova. Cine este pentru rog sa voteze.
Majoritatea. Va multumesc.
Domnul Sergiu Stati, Fractiunea parlamentara a Partidului
Comunistilor din Republica Moldova. Cine este pentru rog sa voteze.
Majoritatea. Va multumesc.
Domnul Serafim Urechean, Fractiunea parlamentara “Alianta
«Moldova Noastra»”. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa
fie anuntate rezultatele pentru stenograma.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 3.
Sectorul nr.3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
18 persoane. Candidatura este respinsa.
In calitate de membri supleanti, domnul Dumitru Braghis,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”. Cine este pentru rog sa
voteze. Majoritatea. Va multumesc.
Doamna Angela Leahu, Fractiunea parlamentara a P.P.C.D. Cine
este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.
Domnul Arcadi Pasecinic, Fractiunea parlamentara P.C.R.M.
Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.
Domnul Oleg Tulea, Fractiunea parlamentara a Partidului
Democrat. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va
multumesc.
Domnul Vladimir Turcan, Fractiunea parlamentara P.C.R.M.
Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.
Acum, referitor la proiectul de hotarire propriu-zis, in
ansamblu. Supun votului acest proiect de hotarire. Cine este pentru adoptarea
acestei hotariri, tinindu-se cont de rezultatul votului nominal rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Hotarire privind desemnarea componentei
nominale a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentara
a Consiliului Europei este adoptat cu majoritatea voturilor, raminind liber locul care este rezervat Fractiunii parlamentare “Alianta
«Moldova Noastra»”. Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1587 privind modificarea si completarea
alineatului (3)
al articolului 7 din Legea ocrotirii sanatatii. Lectura a
doua. Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Stimati deputati,
Proiectul de Lege nr.1587 din 25 mai 2005,
care a fost aprobat in prima lectura la 30 iunie curent, a fost examinat si
suplimentar, tinind cont de
propunerile parvenite.
Propunerea Comisiei pentru drepturile omului
de a pastra sintagma “fond extrabugetar” nu poate fi acceptata, deoarece
sintagma “fond social special” corespunde ultimelor modificari ale prevederilor
Legii cu privire la sistemul bugetar si ale Legii cu privire la procesul
bugetar.
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune
ca, in cuprinsul Legii ocrotirii sanatatii, sintagma “Ministerul Sanatatii” sa fie substituita cu sintagma
“Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale”, ajustind in acest fel prezenta
lege la prevederile Legii nr.64 din 1990 cu privire la Guvern in redactia Legii
nr.23 din 2005. Respectiv, se vor modifica titlul
proiectului de lege si cuprinsul articolului unic din
proiect.
Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru protectie sociala,
sanatate si familie propune proiectul de Lege nr.1587 din 27 mai 2005 pentru
adoptare in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, doamna presedinte al
comisiei. Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.
Va multumesc.
Supun votului proiectul de Lege nr.1587 pentru adoptarea
acestuia in a doua lectura. Cine este pentru rog sa voteze.
Rog sa fie anuntate rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 24.
Domnul Marian Lupu:
89 de voturi “pentru”. Impotriva? 0 – voturi. Proiectul de
Lege nr.1587 este adoptat in lectura a doua. Va multumesc.
Proiectul de Hotarire nr.2291 cu
privire la aprobarea Directiilor strategice ale activitatii din sfera stiintei si
inovarii pentru anii 2006-2010. Rog
domnul presedinte al Academiei.
Domnul Gheorghe Duca – presedintele
Academiei de Stiinte a Moldovei:
Multumesc, domnule Presedinte al
Parlamentului. Stimati deputati, necesitatea identificarii si adoptarii directiilor
strategice este dictata de cerintele Codului cu privire la stiinta si inovare
(articolele 58 si 164) si ale Acordului de Parteneriat dintre Guvern si
Academia de Stiinte (punctul 5), aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii
Moldova nr.80 din 28 ianuarie 2005.
In perioada anilor 2003-2005, cercetarile
stiintifice s-au efectuat si continua sa se desfasoare in cadrul a 9 directii
prioritare aprobate prin Hotarirea Parlamentului
Republicii Moldova nr.1401 din 24 octombrie 2002. Spectrul cercetarilor este
destul de larg, circa 700 de teme. Numarul mare de proiecte, finantarea
insuficienta a unui proiect, aproximativ 50 mii de lei la
fiecare tema, au contribuit la diminuarea eficacitatii investigatiilor stiintifice
si a utilizarii rezultatelor financiare.
Cele 9 directii prioritare au incadrat, in mare masura,
spectrul tematic existent la data adoptarii, ceea ce genera, in consecinta, o dispersare excesiva a
resurselor financiar-bugetare.
Or, practica mondiala demonstreaza ca si
tarile dezvoltate concentreaza in anumite perioade de timp surse considerabile
pe directii mai inguste, care permit accelerarea ritmului cercetarii si micsorarea
perioadei de timp dintre finalizarea cercetarilor si
implementarea rezultatelor in practica.
Inlaturarea acestor carente in planificarea si realizarea
cercetarilor stiintifice constituie o sarcina de baza a Academiei de Stiinte a
Moldovei.
In prezent, Academia de Stiinte a anuntat
un concurs in scopul evaluarii si selectarii celor mai reusite si actuale
proiecte din sfera stiintei si inovarii pentru perioada 2006-2010, cu finantarea
institutionala, granturi de transfer tehnologic si proiecte in cadrul
programelor de stat, care ar putea contribui esential la solutionarea
problemelor social-economice stringente din societate.
Directiile strategice care se propun spre aprobare se
reflecta, in mare parte, si in directiile de cercetare ale programului (cadrul
6) Uniunii Europene, in special, prin primele 5 directii
strategice.
Cit priveste directia strategica nr.6 –
eficientizarea si asigurarea securitatii complexului energetic, consideram ca
aceasta este strict necesara in virtutea situatiei specifice a Republicii
Moldova ca tara saraca in resurse energetice. In continuare, voi mentiona ca
aprobarea directiilor strategice nu inseamna abandonarea programelor de stat de
cercetare, dezvoltare, elaborate conform directiilor prioritare pentru perioada
anilor 2004-2008.
Conducerea Academiei de Stiinte a Moldovei,
prin hotarirea Consiliului Suprem pentru stiinta si dezvoltarea tehnologica din
8 decembrie 2004, a decis continuarea finantarii celor sapte programe de stat, in
scopul realizarii obiectivelor preconizate.
In prezent, sint in curs de elaborare inca
cinci programe de stat consacrate urmatoarelor probleme: obtinerea noilor
soiuri de plante, elaborarea tehnologiilor de prelucrare a materiei prime
agricole, elaborarea si implementarea noilor preparate farmaceutice, elaborarea
mecanismelor si metodelor de stimulare a cresterii economice, de reducere a saraciei
in contextul Programului S.C.E.R.S., Programului national “Satul moldovenesc” si
a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Si ultima este
informatizarea societatii.
Voi mai specifica ca identificarea directiilor
strategice s-a efectuat in mod transparent, luindu-se in considerare atit
propunerile Guvernului, cit si opinia comunitatii stiintifice. In cadrul sedintei
Comisiei parlamentare au fost facute unele propuneri de catre deputati, pe care
noi le-am acceptat. Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc. Stimati colegi, intrebari
pentru domnul presedinte al Academiei. Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte. Domnule presedinte
al Academiei, vreau sa va intreb: printre directiile strategice ale activitatii
s.a.m.d. nu se enumera conservarea energiei si folosirea bioenergiei in
Republica Moldova? Considerati ca aceasta este normal sau nu?
Domnul Gheorghe Duca:
Nu, in principiu, in strategia nr. 6 ea poate
fi, ea este inclusa, dar noi am acceptat propunerea comisiei ca sa fie adaugata
si conservarea energiei. De aceea, noi acceptam propunerea dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Trebuie sa fie expus intr-un mod foarte
explicit si clar. Da, va rog.
Domnul Gheorghe Duca:
Da.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mai am inca o intrebare. Exista hotarirea
Guvernului Republicii Moldova nr.1092 din 31 octombrie 2000 cu privire la
utilizarea resurselor energetice regenerabile. Si aici exista o anexa care
prevede ca Institutul de Energetica al Academiei de Stiinte a Republicii
Moldova, Institutul National de Ecologie al Ministerului Ecologiei si
Resurselor Naturale sa efectueze cercetarile stiintifice si elaborarile tehnice
ale utilajelor si tehnologiilor industriale de colectare, prelucrare si
utilizare a deseurilor de biomasa si a apelor reziduale pentru producerea agentilor
energetici si a ingrasamintelor in baza urmatoarelor centrale termice: Centrala
Termica Floreni – utilizarea biomasei, Centrala Termica Durlesti – utilizarea
biomasei si producerea concomitenta a energiei electrice, Centrala Termica
Vatra – convertirea biomasei cu combustibil lichid.
As vrea sa va intreb, domnule presedinte al
Academiei, care din prevederile hotaririi mentionate au fost indeplinite,
termenul realizarii acestora fiind stabilit pentru anii 2001 si 2002?
Domnul Gheorghe Duca:
Deci, in primul rind, acestea sint niste actiuni
economice. Pentru ca prelucrarea biomaselor si obtinerea energiei sint
chestiuni care necesita investitii destul de serioase. Institutul de Energetica
are si un program de stat de prelucrare a biomasei din agricultura si de
elaborare a tehnologiilor. Si vreau sa va spun ca asemenea tehnologii sint, dar
sint acum, deci, doua proiecte destul de serioase. Un proiect de la fondul
ecologic mondial (de la G.E.F.), care aloca 2 milioane pentru prelucrarea
biomasei de la instalatiile de purificare a apelor.
Al doilea proiect este de concesionare a statiei
de purificare a apei din orasul Chisinau. Mi se pare ca el prevede aproximativ
o suma de 50-60 de milioane de euro. De acum este construit un generator de
transformare a gazului obtinut din prelucrarea namolului la statia de
purificare din Chisinau. Si aceasta costa destul de multi bani. In principiu,
noi sintem gata sa asiguram, sa asistam si sa consultam.
Avem propuneri nu numai din partea
Institutului de Energetica al Academiei de Stiinte, dar, indeosebi, foarte
activ participa Universitatea Tehnica, mai ales in domeniul tratarii biomasei si
al folosirii energiei apelor si a energiei solare si eoliene pentru obtinerea
energiei pe cale traditionala. Aceste chestiuni necesita investitii destul de
serioase.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc. Eu special…
Domnul Gheorghe Duca:
Dar ea este inclusa. Ceea ce ati completat
dumneavoastra la prima propunere, practic, se include in strategia nr.6.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu special am intrebat despre aceasta hotarire,
fiindca cineva, care acum candideaza la postul de primar, spune ca ea a adus niste
investitii pentru statiile de epurare a apelor. Si eu vreau sa citesc acum un
fragment din hotarirea din 2000:
“In comun cu S.A. “Intehnauca”, Institutul de
Energetica al Academiei, in limitele grantului oferit de Olanda, va efectua
constructia unui C.E.T.- pilot cu utilizarea biogazului in baza statiei
municipale de epurare a apelor reziduale”.
Termenul era 31 decembrie 2001. Adica hotarirea
din 2000 se promoveaza acum in 2005, cineva a adus aceste investitii si aceasta
persoana este foarte bine promovata. Si televiziunea noastra il prezinta pe
acest candidat.
Domnul Marian Lupu:
Noi facem referinta la document.
Domnul Gheorghe Duca:
Eu nu fac politica, dar vreau sa va spun un
singur lucru, domnule deputat Cosarciuc. Din pacate, nici o decizie legata de
aceasta problema in municipiul Chisinau n-a fost indeplinita. Nu stiu cine este
vinovat. Dumneavoastra stiti mai bine.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule presedinte, eu vreau sa va
spun…
Domnul Gheorghe Duca:
Din pacate, si aceasta este o durere a orasului
nostru.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Datorita utilizarii bioenergeticii, astfel de
state ca Olanda, Danemarca, Germania produc 12%-15% din toata energia folosita in
aceste tari. Dar noi nu ne ocupam de acest lucru, stimate domnule presedinte al
Academiei. Si iata ca am insistat sa fie introdusa ca o directie strategica de
dezvoltare, adica de cercetare-renovare pentru Academia de Stiinte.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Oleg Mantorov:
ß ïðåäëàãàþ âêëþ÷èòü â ñòðàòåãè÷åñêóþ
äåÿòåëüíîñòü ñôåðû íàóêè è íîâàöèé åùå îäíî íàïðàâëåíèå – îõðàíà ïðèðîäû è
áèîðàçíîîáðàçèÿ. Î÷åíü àêòóàëüíî äëÿ íàøåé ðåñïóáëèêè.
Domnul Gheorghe Duca:
Deci, eu vreau sa va spun, domnule Mantorov, ca
ea este inclusa in strategia nr. 2 – valorificarea resurselor umane, naturale si
informationale. In ceea ce priveste valorificarea resurselor naturale, aceasta tine
de biodiversitate, de problema protectiei mediului. Asa ca ea este inclusa.
Despre aceasta am mentionat mai sus, a vorbit si domnul deputat Cosarciuc in
directia strategica nr.6. Aici, practic, ea este componenta economica si
componenta ecologica a obtinerii energiei electrice prin tratarea deseurilor.
Aceasta tot tine mult de protectia mediului.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint. Sint. Microfonul
nr.5, va rog.
Domnul Ion Gutu:
Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,
stimati colegi, domnule presedinte al Academiei de Stiinte, deci, conform
Codului stiintei, adoptat de Parlament, sper ca aceasta decizie este nr.2,
fiindca pe baza acestei decizii a Parlamentului va fi efectuata finantarea si
dezvoltarea stiintei in Republica Moldova.
Eu, ca deputat, am incercat sa gasesc un raspuns
in materialele care mi-au fost prezentate, de ce anume aceste directii? Si vad
nota informativa, semnata de prim-vicepresedintele Academiei de Stiinte, din
trei propozitii. Eu, sincer, as dori sa votez pentru acest document.
Domnul Gheorghe Duca:
Si trebuie sa votati.
Domnul Ion Gutu:
Eu n-am materialele respective. Si de ce anume
aceste directii? Deci, eu cred ca daca acesta este un lucru formal, poftim, noi
sintem gata. Dar daca domnul Presedinte al Parlamentului sau presedintele
comisiei, domnul Stepaniuc, dispun de asemenea materiale speciale rugam sa fim incunostintati.
Fiindca nu pot fi votate asa documente serioase, fara un document de prezentare
din partea Academiei, dar nu prin trei propozitii.
Domnul Gheorghe Duca:
Deci, eu va multumesc pentru sustinere,
domnule deputat, ca o sa votati aceste directii strategice. Eu inteleg si
primesc obiectia dumneavoastra, dar noi toate materialele care s-au cerut de la
noi, le-am prezentat suplimentar in comisie. Si, in principiu, am ajuns la intelegerea
ca aceste directii trebuie sustinute. Dumneavoastra aveti perfecta dreptate.
Acestea sint acele directii care vor fi finantate de catre Ministerul Finantelor.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint. Va multumesc, domnule
presedinte al Academiei. Rog sa luati loc. Rog, comisia.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi, proiectul de hotarire propus a
fost discutat in comisie. A fost discutat in contradictoriu. Intr-adevar, el
este o continuare logica a acelei legi importante pe care noi am adoptat-o cu
dumneavoastra in Parlamentul trecut. Consideram ca ceea ce ne propune Academia de
Stiinte, acele 6 directii principale sau directii strategice de activitate din
sfera stiintei si inovarii pentru anii 2006-2010 trebuie sustinute.
De fapt, sint numai doua propuneri
fundamentale parvenite de la comisiile parlamentare si de la deputati. Este
propunerea comisiei domnului Bondarciuc, ca, in afara de aceste 6 directii
strategice, sa mai fie preconizata inca o directie strategica. Si ea se numeste
politica de crestere economica prin optimizarea politicilor bugetare si
fiscale, promovarea exportului.
Eu vreau sa spun ca aceasta propunere a
domnului Bondarciuc a parvenit tirziu, dimineata, si noi nu am reusit sa ne intrunim
in comisie. Si aici, cred, atit Parlamentul, cit si domnul academician Gheorghe
Duca trebuie sa-si spuna opinia.
In rest, la comisie s-a discutat pe larg
problema energetica, inclusiv cea a energiei de alternativa, si problema
conservarii energiei. Si noi propunem ca acest punct 6, pentru a nu concretiza
aceste programe, ca ceea ce ati mentionat, domnule Cosarciuc, intr-adevar, sint
niste programe concrete. Trebuie sa recunoastem ca o parte din ele se realizeaza,
desigur, cu mai mult sau mai putin succes.
La punctul 6, stimati colegi, se propune a
substitui cuvintele “complexului energetic” prin cuvintele “asigurarea securitatii
energetice”. Si atunci, daca vorbim despre securitatea energetica, o sa avem intreg
complexul actual cu perspectivele lui, inclusiv conservarea energiei si
energetica de alternativa.
Iata cele doua propuneri, domnule Presedinte
al Parlamentului. Eu consider ca propunerea domnului Bondarciuc este binevenita,
fiindca atit timp cit avem S.C.E.R.S.-ul, acest program important este adoptat,
dar el este unul din programele fundamentale, de fapt, ale Guvernului actual si
daca domnul academician ne permite, acest moment trebuie fixat ca cea de-a 7-a
directie strategica.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc. Microfonul nr.6.
Domnul Gheorghe Duca:
In principiu, eu salut aceasta propunere, ea
se incadreaza intr-un program de stat practic, dar ca directie strategica, daca
vorbim despre incadrarea ei, ea se incadreaza in contextul directiei strategice
nr.2, care prevede dezvoltarea durabila, prin valorificarea resurselor umane, a
potentialului uman. Si, in principiu, nu am nimic impotriva ca aceasta
propunere sa fie aprobata de catre noi ca un program de stat.
Vreau sa va mai spun o chestiune. Deci, in
principiu, din 7 directii strategice ale Comunitatii Europene pentru anii
2005-2010 – 5 corespund. Noi nu putem sa ne extindem, practic, nu avem finante
pentru a ne extinde. In principiu, nu am nimic impotriva, dar consider ca ea ar
fi binevenita ca program de stat. Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Comisia insista?
Domnul Victor Stepaniuc:
Comisia nu insista. Domnul academician, in
principiu, are dreptate, deoarece, intr-adevar, punctul, programul acesta 6 al
Uniunii Europene prevede subpunctul 6 – “dezvoltarea durabila, schimbarea
globala si ecosistemele”.
Daca vorbim despre dezvoltarea durabila, in
general, atunci se poate de acceptat varianta dumneavoastra. Dumnealui a pus intrebarea
putin mai ingust, anume prin politicile bugetare si fiscale. Noi le putem
preconiza, domnule academician, in felul in care s-a propus la sistemul
energetic. Acesta sa fie un program de stat. Si atunci se accepta subpunctul 2.
Ca sa nu avem prioritatea aparte a acestei directii strategice nr.7.
Domnul Marian Lupu:
De acord, microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi, ceea ce a propus domnul Stepaniuc
in privinta securitatii energetice, da? Asigurarea securitatii energetice.
Poate ar fi ea buna, dar, totusi, trebuie sa concretizam acest lucru, tinind
cont de utilizarea larga a resurselor bioenergetice. Fiindca Republica Moldova,
practic, neavind resurse energetice, fosile, sa le numim asa, trebuie sa se
concentreze asupra resurselor regenerabile.
Si acesta ar fi si un nou tip de activitate si
pentru agricultura noastra, sa produca chiar plante energetice. In tarile, de
pilda, pe care le-am enumerat: Olanda, Danemarca, Germania, ele sint ca politica
de stat. In cadrul Uniunii Europene, aceasta este politica Uniunii Europene.
Folosirea resurselor regenerabile. Si noi avem potential. Uitati-va, avem 1
milion 300 de tone numai de paie de griu anual.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si avem si alte deseuri inca de citeva milioane.
Domnul Marian Lupu:
Mai concret. Propunerea?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Propun asigurarea securitatii energetice prin,
eu stiu, inclusiv…
Domnul Marian Lupu:
Inclusiv…
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Inclusiv prin folosirea larga a resurselor bioenergetice
sau a resurselor regenerabile.
Domnul Marian Lupu:
Comisia?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Trebuie sa concretizam, sa punem accentele.
Fiindca strategia pe anul 2010, strategia energetica este pina in anul 2010, a
fost elaborata inca in anul 2000. Ea prevedea sa ne ocupam foarte serios de
aceste resurse regenerabile. Noi nu ne ocupam. Si eu stiu, de pilda, care este
activitatea Institutului de Energetica al Academiei de Stiinte. Nu ne ocupam de
aceste chestiuni.
Domnul Marian Lupu:
Bine, propunerea este clara. Comisia?
Domnul Victor Stepaniuc:
Opinia comisiei noastre este ca dumnealui
propune varianta bioenergetica. Ea este mai ingusta. Dar energetica de
alternativa este un lucru mai larg. Si daca chiar introducem o varianta
redactata, ea ar trebui sa aiba urmatorul cuprins: “prin folosirea pe larg sau
prin utilizarea energeticii de alternativa”.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu “prin utilizarea pe larg a resurselor
renovabile”.
Domnul Marian Lupu:
Renovabile.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ca aici include si biomasa, si apa, si vintul,
si toate celelalte.
Domnul Marian Lupu:
Comisia, am presimtirea ca a acceptat. De
acord.
Domnul Victor Stepaniuc:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri? Nu sint. Eu va multumesc,
domnule presedinte al comisiei.
Stimati colegi, supun votului proiectul de
Hotarire nr.2291, tinindu-se cont de raportul comisiei si de propunerile care
au fost discutate si acceptate de comisie in plen. Cine este pentru rog sa
voteze. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul de Hotarire nr.2291 este adoptat.
Deci, proiectul de Lege nr.2342 pentru
modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005. Rog
Guvernul.
Doamna Feodosia Furculita – viceministrul finantelor:
Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,
stimati deputati, prezenta rectificare a Legii bugetului de stat
este dictata, in fond, de rezultatele realizarii bugetului de stat in semestrul
I al anului curent, de reorganizarea ministerelor si a altor autoritati
administrative centrale, precum si de necesitatea acoperirii cheltuielilor
suplimentare, prevazute in hotaririle si deciziile organelor supreme ale
statului, adoptate dupa aprobarea bugetului. Sub aspectul componentului
bugetului de stat, modificarile de baza se caracterizeaza precum urmeaza.
Prin rectificarea data, veniturile de baza ale
bugetului de stat la general se propun a fi majorate cu 731,8 milioane de lei,
dintre care 609,8 milioane de lei reprezinta supraimplinirea partii de
venituri, prognozata pentru semestrul I, si 122 milioane lei sarcina
suplimentara la planul initial de incasari pe semestrul II. Dupa cum, probabil,
deja cunoasteti, in semestrul I veniturile de baza ale bugetului de stat au
fost realizate cu 21,9 la suta, precum am mentionat mai sus, sau cu 609,8
milioane de lei decit prevederile semestriale.
Tinind cont de supraimplinirile din semestrul
I si de estimarile incasarilor pe semestrul II, cele mai esentiale majorari de
venituri se propun la T.V.A., la marfurile importate cu 510 milioane de lei.
Supraimplinirea din semestrul I la aceasta pozitie a constituit 417 milioane de
lei sau peste 80 la suta din majorarea propusa.
Accizele la total se propun a fi majorate cu
164 milioane de lei, dintre care cu 130 milioane de lei reprezinta majorarea la
accize la autoturisme. In semestrul I de la accize la autoturisme s-au incasat
venituri in suma de 138,4 milioane de lei. Consideram ca in semestrul II vom
colecta nu mai putin ca in semestrul I. Si in raport pe an, aceste incasari se
vor cifra la 275 milioane lei fata de 145 milioane lei, aprobate initial.
Venitul net al Bancii Nationale se propune a
fi majorat cu 116,7 milioane de lei. Pe parcursul semestrului I curent, Banca
Nationala, comparativ cu planul pe an de 83,3 milioane de lei, a transferat
deja la bugetul de stat 191,9 milioane de lei.
Pe parcursul semestrului I, Biroul National de
Statistica a incheiat un acord si beneficiaza de un grant de la Departamentul
pentru Dezvoltarea Internationala a Marii Britanii in suma de 4,2 milioane de
lei pentru integrarea sistemului de cercetare a bugetelor casnice si a anchetei
fortei de munca. Deoarece acest grant initial n-a fost prevazut in buget, cu
suma respectiva a grantului se propune majorarea sumei veniturilor.
Tot la capitolul majorarea veniturilor de baza
ale bugetului de stat se atribuie si transferurile de la Fondul Republican
pentru Sustinerea Sociala a Populatiei in suma de 7,2 milioane de lei.
De rind cu majorarile propuse la veniturile de
baza, concomitent se propun si unele reduceri. Si anume: in legatura cu modificarile
operate dupa adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2005, la Codul fiscal,
privind micsorarea cotei T.V.A. la zahar de la 20 la 8%, pierderile bugetului
se estimeaza la circa 30 milioane de lei. Si, respectiv, cu
aceasta suma se propune micsorarea sumei T.V.A.
Pornind de la ritmurile exportului marfurilor
accizate, restituirea la accize pe aceste marfuri, fata de ceea ce este prevazut
in buget – 81 milioane de lei, se preconizeaza sa creasca cu circa 20 milioane
de lei.
Transferurile la bugetul de stat de la bugetul
municipal Chisinau se propun a fi reduse cu 50 milioane de lei.
Stimati deputati, acestea sint principalele
modificari la veniturile de baza ale bugetului de stat.
Si acum despre cheltuielile de baza ale
bugetului. La general, aceste cheltuieli se propun a fi majorate cu 592
milioane de lei, totodata propunindu-se si redistribuiri in cadrul bugetului intr-o
suma de 257 milioane lei.
Printre cele mai prioritare cheltuieli suplimentare
as mentiona urmatoarele:
Cheltuielile pentru investitii capitale,
inclusiv unele reparatii capitale, se prevad a fi majorate cu 354 milioane de
lei sau de 3 ori mai mult decit a fost aprobat initial.
Ponderea cea mai insemnata in aceste cheltuieli
revine obiectelor de gazificare – 31%; obiectelor ambasadelor – 17%; obiectelor
social-culturale – 14%; transportului feroviar si drumurilor – 14%; obiectelor
administrative – circa 7%.
Pentru domeniul agriculturii, gospodariei
apelor si gospodariei silvice, se propune majorarea alocatiilor in total cu
circa 152 milioane de lei. In legatura cu cresterea preturilor la produsele
petroliere, se propune suplimentarea alocatiilor fondului pentru sustinerea
sectorului agrar in suma de 120 milioane de lei, in scopul acoperirii partiale
a cheltuielilor suportate de producatorii agricoli.
Pe linga aceasta, se aloca suplimentar 8
milioane lei pentru sustinerea financiara a gospodariei silvice; 4,8 milioane
de lei – pentru serviciul antigrindina, pentru procurarea rachetelor
antigrindina; 12,9 milioane de lei – pentru realizarea programelor care se vor
realiza din contul grantului Comisiei europene in cadrul Programului de
securitate alimentara.
2 milioane de lei – pentru cheltuielile de
exploatare a lacurilor de acumulare de folosinta comuna a constructiilor de
protectie impotriva inundatiilor; 1,8 milioane de lei, pentru reinnoirea
parcului de masini, Institutului National pentru Zootehnie si Medicina
Veterinara.
Pentru acoperirea insuficientei de mijloace ce
rezulta din cele 5 hotariri adoptate de Guvern vizind majorarea salariilor unor
categorii din sistemul bugetar, precum si din modificarile Legii invatamintului,
operate prin Legea nr.418 din 16 decembrie 2004, sint necesare alocatii in suma
de 159 milioane de lei.
Totodata, tinind cont de repartizarea
mijloacelor rezervate in bugetul de stat pentru majorarea salariilor in suma
totala de 60,8 milioane de lei, suplimentar sint necesare inca 98,5 milioane de
lei.
In scopul ajustarii platilor dobinzilor la
creditele externe in baza celor de plata prezentate de catre creditori si incorporarii
platilor noi, neprevazute initial, cheltuielile pentru deservirea datoriei
externe, se are in vedere plata dobinzilor, se majoreaza cu 36 milioane de lei.
Totodata, la deservirea datoriei de stat
interne se propune micsorarea alocatiilor cu 231 milioane de lei, care rezulta
din diminuarea ratei profitului la hirtiile de valoare de stat si alte imprumuturi
interne, comparativ cu cele luate in calculul initial.
Pentru compensarea cheltuielilor bugetului
asigurarilor sociale de stat efectuate la plata alocatiilor unice de stat cu
prilejul aniversarii a 60-a a Victoriei asupra fascismului, se prevad circa 14
milioane de lei.
Intru executarea Hotaririi Guvernului nr.102
din 2 februarie 2005, care prevede majorarea plafonului de bursieri in institutiile
de invatamint superior si mediu de specialitate, de la 40 la 70 la suta, sint
necesare suplimentar circa 17 milioane de lei.
In scopul realizari masurilor de sustinere a
tinerilor cadre didactice din mediul rural, prevazute de articolul 53 din Legea
invatamintului, se propune de a rezerva in bugetul de stat 10 milioane de lei.
Mijloacele in cauza se propun a fi utilizate conform unui regulament aprobat de
catre Guvern.
Pentru majorarea normei de alimentatie a
copiilor din scolile-internat, cu
un leu, de la 11 la 12 lei pe zi sau cu 9%, precum si pentru alimentatia
copiilor din scolile-internat din orasul Bender, sint necesare alocatii
suplimentare in suma de 2,8 milioane de lei.
Pentru activitatea misiunilor diplomatice se
prevad suplimentar 26,7 milioane de lei, in primul rind pentru
Misiunea Republicii Moldova pe linga Uniunea Europeana. De mentionat ca necesitatile
pentru misiunile diplomatice sint cu mult mai mari.
Pentru reutilarea Institutiei Publice Nationale
a Companiei “Teleradio-Moldova” se prevad suplimentar 5 milioane de lei.
E de mentionat ca alocatiile organelor pentru
mentinerea ordinii publice si securitatii nationale suplimenteaza cu 29
milioane lei, dintre care: 8,8 milioane de lei in scopul realizarii primei
etape de creare a sistemului de telecomunicatii ale autoritatilor publice
centrale si locale; 5,6 milioane de lei pentru imbunatatirea conditiilor in
izolatoarele de detentie provizorie si 2,3 milioane de lei pentru mentinerea
Internetului guvernamental.
Si acum ma voi referi la sursele de finantare
pentru cheltuielile de baza. Conform propunerilor de rectificare la partea de
venituri si cheltuieli de baza, mentionate mai sus, si pentru a acoperi un sir
de necesitati si pierderi la sursele de finantare, se cere ca excedentul
aprobat in suma de 305,6 milioane de lei, sa fie majorat cu 139,8 milioane de
lei, care se constituie din: excluderea din sursa de finantare a veniturilor
din privatizare, conform unor planuri individuale in suma de 127 milioane de
lei, care nu sint reale de obtinut pina la finele anului curent.
Majorarea veniturilor din realizarea hirtiilor
de valoare de stat cu 100 milioane de lei, mijloace care, in
fond, sint necesare pentru finantarea investitiilor capitale. Si majorarea cu
12,8 milioane de lei a rambursarii imprumuturilor externe fata de creditorii
multilaterali, in baza cererilor de plata prezentate de catre creditori.
Totodata, se prevede depozitarea unor mijloace
in suma de 100 milioane de lei pentru achitarea platilor externe fata de
creditorii bilaterali, membri ai Clubului de la Paris. Depozitarea mijloacelor
pentru scopul mentionat se motiveaza prin necesitatea asigurarii credibilitatii
Guvernului Republicii Moldova in fata creditorilor externi.
Onorata asistenta, tinind cont de modificarile
propuse la toate componentele bugetului de stat, se au in vedere veniturile si
cheltuielile de baza, proiectele investitionale, fondurile speciale si
mijloacele speciale, bugetul de stat rectificat pe anul curent va avea urmatorii
parametri generali:
la venituri – 8 miliarde 268,7 milioane de
lei;
cheltuieli – 8 miliarde 236 milioane de lei,
cu o depasire a veniturilor asupra cheltuielilor de 32,7 milioane de lei, depasire
care va fi indreptata la achitarea datoriei de stat externe.
Modificarile si completarile operate in textul
legii rezulta, in temei, din modificarile operate la indicatorii bugetului de
stat, propunindu-se, totodata, si unele modificari si completari de ordin redactional
sau tehnic.
Eu va multumesc pentru atentie si rog domniile
voastre sa sustina proiectul prezentat pentru examinare.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumim, doamna ministru. Rog intrebari,
stimati colegi. Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte. Doamna
ministru, cu tot respectul fata de dumneavoastra, dar sint nevoit sa va dau niste
intrebari.
Doamna Feodosia Furculita:
Multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Totusi, cine a hotarit ca nu vom mai avea
venituri de la privatizare? Legea exista, nu este anulata de nimeni si
dumneavoastra le excludeti din Legea bugetului. Cine a hotarit asta?
Doamna Feodosia Furculita:
Aici, in primul rind, as vrea sa mentionez ca
programul de privatizare precedent a fost pina la 1 ianuarie 2005. Acest
program nu mai exista si noul program nu este elaborat. Deci el acum se
elaboreaza.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, aceste 127 milioane de lei erau prevazute
din privatizarea prin legi speciale, nu prin programul de privatizare. Prin
legi individuale de privatizare, sa spunem asa.
Domnul Marian Lupu:
Sa precizam. Microfonul nr.3
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Program de privatizare la noi exista si
termenul expira la data de 31 decembrie 2005.
Domnul Marian Lupu:
Ne-am clarificat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Apoi atunci cine a hotarit, totusi, sa
elimine…?
Doamna Feodosia Furculita:
Oricum, domnule Cosarciuc, anul curent noi n-o
sa avem acele 128 milioane mijloace de la privatizare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, dar trebuie sa nu le aveti, si pe urma sa
le excludeti, dar nu sa le excludeti si pe urma sa spuneti ca le-am exclus, de
atita nici nu v-am privatizat. Adica, dumneavoastra acum aduceti aici, in
Parlament, ideea Guvernului, ca Guvernul doreste sa se ocupe cu Programul de
privatizare individual, care este adoptat ca lege a Parlamentului Republicii
Moldova.
Si este, eu stiu, o viitoare negociere cu
Fondul Monetar si cu Banca Mondiala. Reluarea finantarii de catre Fondul
Monetar.
Domnul Marian Lupu:
O precizare. Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate coleg, procedura de privatizare este o
procedura. Astazi, colega dumneavoastra a anuntat ca au fost formate comisii
respective in diferite ramuri. Trebuie sa anuntam concursurile, concursurile
trebuie sa le petrecem, adica calculele preventive arata ca in anul curent n-o
sa dovedim sa avem venituri cu 127 de milioane.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu. Cu alte cuvinte, Guvernul actual, in
principiu, exclude privatizarea de mai departe si asta va ingreuna in general
restabilirea relatiilor noastre cu Fondul Monetar International.
Doamna Feodosia Furculita:
Noi privatizarea n-o excludem. Pur si simplu,
anul curent nu vor fi privatizate R.E.D.-urile.
Domnul Marian Lupu:
In continuare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna ministru, inca o intrebare.
Dumneavoastra ati mentionat ca se vor mari alocatiile pentru agricultura cu 152
de milioane. Este o chestie buna. Ati spus ca se vor mai mari alocarile pentru
investitii capitale cu 354 de milioane, dintre care vreo 36% vor fi pentru
gazificari.
Totusi, eu as vrea sa va intreb pe
dumneavoastra, ca reprezentant al Ministerului Finantelor, ati facut niste
calcule privind efectul acestor investitii capitale pe care dumneavoastra le
promovati acum in modificarea Legii bugetului?
Ce ne va aduce noua, tarii Republicii Moldova,
ce va aduce bugetului ulterior aceste investitii? Fiindca acestea sint investitiile
statului. Ele trebuie sa aduca bani, trebuie sa fie return in investman, adica
banii astia trebuie sa fie returnati prin activitati economice.
Doamna Feodosia Furculita:
In primul rind, as vrea sa accentuez ca din
acele 109 milioane de lei preconizate pentru gazificare, circa 88 de milioane
de lei sint indreptate la construirea gazoductelor-bransament. Noi, anul
trecut, am construit 5 gazoducte si am luat imprumuturi de la Banca de Economii
pentru 3 ani de zile. Acum, aceste imprumuturi le rambursam ca sa nu platim dobinzi,
respectiv sa facem economii si, in anul acesta, 48 de milioane lei vor fi indreptate
la constructia gazoductului Soroca si gazoductului de presiune inalta
Nisporeni-Ungheni.
Evident ca, pe viitor, aceste cheltuieli vor
fi recuperate si vor avea efectul respectiv. Mai mult decit atit, in decembrie
2004 a fost aprobata Strategia de crestere economica si reducerea saraciei. Un
compartiment separat este dedicat dezvoltarii infrastructurii. Evident, si
gazificarii.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Va multumesc. Stimati colegi, Ministerul Finantelor
a recunoscut ca a contractat niste credite la care nu a avut drept. Fiindca
finantarea unui deficit de buget ori in general finantarile bugetare se fac sau
prin buget, sau prin emiterea de hirtii de valoare de stat.
Dumneavoastra ati contractat creditul de la o
banca comerciala fara acceptul Parlamentului, inca o incalcare a legislatiei
Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Da de unde sa stie domnul Cosarciuc ca au
contractat?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Pai, a recunoscut contractarea de la Banca de
Economii. Si acum trebuie rambursate.
Domnul Marian Lupu:
Continuam?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da cum nu continuam? Noi stim ca si pentru
fondul rutier au fost contractate 25 de milioane si multe altele. Doamna
ministru, o intrebare. Cum va uitati dumneavoastra ca sa fie creat un fond de
interventii de cereale in Republica Moldova?
Doamna Feodosia Furculita:
Recent a fost, daca nu ma insel, legea despre
depozitele de cereale. Da? Si respectiv, conform legii, vom executa legea care
ati adoptat-o dumneavoastra, parlamentarii.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Parlamentarii inca n-au adoptat asemenea lege.
Doamna Feodosia Furculita:
Este.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ea nu exista in Parlament. Bun, mersi. Eu cer dupa
aceasta cuvint la tribuna centrala. Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Alte intrebari. Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc. Mai intii vreau sa-i spun colegului
meu, de care am fost vizata, domnului Bondarciuc, ca o atare comisie de concurs
activeaza demult si, de cind a fost modificata componenta ei, dumnealui este
membru al acesteia, adica este vorba de Comisia de concurs pentru privatizarea intreprinderilor
de tutun si vinificatie.
Si acum sa trecem la subiect. Vreau sa va intreb,
doamna viceministru, de ce cheltuielile pentru serviciile sociale alternative
la institutionalizarea copiilor aflati in dificultate se reduc considerabil –
cu 2 milioane 462 de mii. Ati putea sa-mi explicati?
Doamna Feodosia Furculita:
Acolo nu se reduc, acolo este redistribuirea,
fiindca era Ministerul Educatiei, iar acum este Ministerul Educatiei,
Tineretului si Sportului.
Doamna Valentina Cusnir:
Este aceeasi.
Doamna Feodosia Furculita:
Da. Nu, nu.
Doamna Valentina Cusnir:
Aceiasi copii au ramas.
Doamna Feodosia Furculita:
Alocatiile nu se reduc, din contra, pentru
ramura invatamintului ele se majoreaza.
Doamna Valentina Cusnir:
Bine, voi vedea. Si, de asemenea, se reduc cu
680 mii de lei cheltuielile privind compensatiile de transport pentru veterani si
invalizi. As vrea sa va intreb, din ce motiv se reduc? Veterani cred ca avem putini,
nu au decedat atitia ca sa se reduca intr-atit aceste cheltuieli. Vreau atit sa
va spun, in prealabil, ca veteranii si invalizii nu primesc cu anii aceste
compensatii pentru transport, raminindu-le datori din an in an, si acum mai
reducem nu stiu din ce considerente.
Doamna Feodosia Furculita:
Vreau sa va spun, cu toata certitudinea, ca
noi datorii la compartimentul dat nu avem si toate cererile care au fost depuse
in trezorerii au fost achitate.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, dar reducerea cu 680 de mii din ce
reiese?
Doamna Feodosia Furculita:
Se reduce numarul beneficiarilor.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, domnule Presedinte. Doamna
viceministru, cum considerati dumneavoastra, daca ati efectua pentru lectura a
doua niste calcule, astfel ca normele pentru alimentatia copiilor sa ajunga de
la 12 lei pina la 15 lei, mai mult decit atit ca normele in vigoare sint foarte
mici si pe parcursul ultimului timp substantele energetice au crescut
considerabil in pret si, bineinteles, pe parcursul anului ele vor influenta preturile
la alimentatie. Multumesc.
Doamna Feodosia Furculita:
Si eu va multumesc pentru intrebare. In
proiectul bugetului pentru 2006, noi am preconizat deja cite 15 lei norma
pentru alimentatie. Dar pentru anul curent, evident, sint necesare cheltuieli
suplimentare care necesita acoperire financiara.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc. Stimati colegi, spre regret, acesta
este un document foarte serios si am avut foarte putin timp sa ne consultam, sa-l
studiem. Dar foarte bine ca el va fi adoptat in mod operativ. Deci, o intrebare.
Dumneavoastra ati numit o cifra, ca vor fi revazute veniturile de la
compartimentul “Granturi si proiecte investitionale”. Care e cifra, doamna
ministru?
Doamna Feodosia
Furculita:
La total sau ceea ce am spus eu?
Domnul Ion Gutu:
La granturi si la proiect.
Doamna Feodosia Furculita:
Pentru Biroul National?
Domnul Ion Gutu:
La granturi si asistenta tehnica. Deci, ati numit o cifra
foarte, foarte mare – peste 200 de
milioane, deci o scadere, o reducere.
Doamna Feodosia Furculita:
Pentru granturi, eu am numit o asemenea cifra?
Domnul Ion Gutu:
Da, ati numit. Se reduce.
Doamna Feodosia Furculita:
Eu am spus ca la Biroul National de Statistica granturile se
majoreaza cu 4,2 milioane.
Domnul Ion Gutu:
Nu, eu vreau sa spun ca dumneavoastra ati mentionat
aceasta in cadrul sedintei comisiei, repetati si astazi.
Stimati colegi,
Se micsoreaza iarasi suma de venituri
de la granturile internationale si de la diferite
proiecte investitionale. Deci, Ministerul Finantelor este
responsabil de lucrurile acestea. Sa zicem ca
investitiile capitale se majoreaza cu 350 milioane de lei si daca le comparam cu 200 de milioane, care se reduc de la proiectele investitionale de
asistenta tehnica si granturi, atunci,
practic, nu se observa majorarea,
as spune formala, a investitiilor.
Doamna Feodosia Furculita:
In primul rind, as mentiona ca acestea sint granturi si
proiecte investitionale din exteriorul, dar nu din interiorul tarii. As ruga-o pe doamna Razlog
sa ma ajute.
Domnul Marian Lupu:
Pentru a preciza, microfonul nr.1.
Doamna Lilia Razlog:
Va multumesc.
Stimati deputati,
Deci micsorarea la capitolul “proiecte
investitionale”, intr-adevar, este din cauza ca suma de
190 de milioane.., deci acestea sint proiectele Bancii
Mondiale si se implementeaza in conformitate cu conditiile stipulate de Banca
Mondiala si de organizare
a tenderelor. Deci, implementarea acestor proiecte merge, independenta de
implementare a conditiilor stabilite de Banca Mondiala. Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Permiteti-mi sa va aduc la cunostinta o
precizare. Cind vorbim de proiectele investitionale ale Bancii Mondiale nu avem in vedere un program finantat de genul S.A.C., program de
finantare a bugetului care este conditionat de o lista de masuri structurale.
Este vorba de strategia de asistenta a tarii, nu de cine e vinovat, de faptul ca fiecare
proiect are un ciclu al sau de implementare. Stiti foarte bine, bugetul nu
include suma totala a fiecarui proiect, ci doar acea suma care este debursata
de catre banca, in cazul dat, pentru perioada anului curent.
Dumneavoastra stiti foarte bine,
stimate coleg, domnule Gutu, ca proiectele
investitionale, la nivelul strategiei de asistenta a tarii (va
asigur cu toata responsabilitatea, fiindca am negociat anul trecut acest program cu anvelope de
100 de milioane), includ
conditionari la nivel de masuri strategice, la nivelul
unui program de genul credit pentru ajustari structurale sau al unor
programe de tipul Programul Fondului Monetar, intre care diferenta
este foarte mare.
Deci, in buget se includ doar acele cifre care reprezinta
debursarea reala, conform ciclului de implementare a proiectului. Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Doamna Lidia Gutu:
Multumesc, domnule Presedinte. Doamna
viceministru, as vrea sa ne dati niste explicatii. In nota explicativa spuneti
ca se prevad 14,4 milioane de lei pentru compensarea cheltuielilor bugetului
asigurarilor sociale de stat efectuate la plata alocatiilor unice de stat cu
prilejul aniversarii a 60 de ani a Victoriei asupra fascismului.
Am inteles corect ca dumneavoastra sau
Guvernul a utilizat Fondul de pensii pentru stabilirea unor compensatii care,
conform legii, trebuie sa fie efectuate numai din contul bugetului de stat?
Doamna Feodosia Furculita:
Deci, la moment a fost adoptata hotarirea de Guvern, prin care s-au platit, intr-adevar, 14 milioane din contul bugetului
asigurarilor sociale de stat, cu restabilirea ulterioara a 50% din Fondul de destinatie sociala a
populatiei, Fondul republican si a 50% de la bugetul de
stat. Si astazi sint restabilite inapoi prin rectificarea propusa.
Doamna Lidia Gutu:
Spre regret, stimati colegi, trebuie sa constatam o incalcare
grava a Legii bugetului si a Legii bugetului asigurarilor
sociale de stat de catre Guvern. Astfel de decizii sint
ilegale. Deci, noi o sa discutam in continuare, dar stim
cum sa contestam.
Si a doua intrebare. Deci, este vorba de 7,2 milioane din
contul transferurilor de la Fondul republican de sustinere a populatiei. Dupa
cum stiti, acest fond este format si are destinatii speciale. Deci, eu nu spun
ca el n-ar putea fi utilizat si pentru stabilirea unor
compensatii aparte, dar nu mi-i clar cam cum Ministerul Finantelor se implica in
dirijarea acestui Fond extrabugetar? Ce faceti dumneavoastra?
Doamna Feodosia Furculita:
In primul rind, nu s-a implicat Ministerul Finantelor.
Ministerul Finantelor nu gestioneaza fondul respectiv, dar gestioneaza
Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Ministerul Finantelor nu s-a implicat in acest fond.
Doamna Lidia Gutu:
D-apoi ce scrieti dumneavoastra in nota explicativa? 14,4
milioane de lei dintre care…, ori scrieti corect, ori
lucrati corect? Aveti de ales.
14,4 milioane de lei, dintre care 7,2
milioane – din contul transferurilor de la Fondul republican
de sustinere a populatiei. Asta e o implicare directa in Fondul extrabugetar,
unde Ministerul Finantelor si Guvernul nu trebuie sa se implice.
Doamna Feodosia Furculita:
Eu am mentionat ca a fost adoptata hotarirea de Guvern si
acum se restabilesc mijloacele la locul lor.
Doamna Lidia Gutu:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
Da. Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Stimate domnule Presedinte, eu tin sa va multumesc
pentru explicatia facuta de dumneavoastra referitor la intrebarea cu proiectele
investitionale. Dar, avind in vedere ca sintem ascultati, eu totusi rog
Ministerul Finantelor concret, deci, 190 de milioane…, care sint proiectele?
Care au fost conditiile? Care conditii n-au fost indeplinite?
Fiindca noi trebuie sa recunoastem ca, timp de
4 ani de zile, republica deja a pierdut 1 miliard de lei de la aceste proiecte,
dintre care multe sint granturi directionate pentru investitii. Deci, asta
vorbeste despre faptul ca la noi astazi nu este hotarita problema de relatii
normale, constructive cu organismele internationale. Eu solicit de la
Ministerul Finantelor o explicatie in scris.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act. Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte. In cadrul proiectului de Lege
nr.2036, pe care l-am votat astazi in sedinta in plen,
erau prevazute modificari la articolul 21 alineatul (1) al Legii nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea
victimelor represiunilor politice. In cadrul noului proiect, care acum este supus dezbaterilor, o
asemenea categorie sociala lipseste cu desavirsire. Ce ar trebui sa intelegem
din aceasta, ca aceasta lege nu functioneaza? Nu este in vigoare sau este o fictiune?
Modificarile pe care le-am operat in aceasta lege sint doar pe hirtie? Unde sint acesti oameni care figureaza in
respectiva lege? Si de ce nu figureaza?
Doamna Feodosia Furculita:
Multumesc. Despre categoria mentionata de
dumneavoastra, daca acestia cad sub incidenta Legii privind protectia sociala, evident ca ei primesc compensatii
nominative prin modalitatea de transferuri de la bugetul
de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog ca aceasta intrebare sa fie
examinata in procesul lecturii a doua de Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, Comisia pentru politica economica, buget si finante. Stimati
colegi, va multumesc. Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Doamna viceministru, am o intrebare care, de
fapt, este in acelasi timp si o propunere. Astazi, in cadrul examinarii unei
chestiuni s-a vorbit despre faptul ca avem foarte multi copii talentati care
practica sportul. Avem sportivi de performanta, insa, cu parere de rau,
mijloacele financiare alocate nu le permite sa se pregateasca la nivelul
cuvenit. De aceea, pretendentii de a deveni campioni europeni, mondiali deseori
ramin acasa din lipsa mijloacelor financiare.
Intrebarea mea este urmatoarea. Care sint posibilitatile
reale ca, pe parcursul examinarii in lectura a doua, poate
si a treia, daca va fi cazul, sa fie prevazute mijloace suplimentare pentru
sport, inclusiv cel de performanta? Chiar suma de 2-3 milioane suplimentar ar
fi un suport foarte important pentru sportivi, inclusiv pentru tinerii sportivi
din Republica Moldova. Va multumesc.
Doamna Feodosia Furculita:
Si eu va multumesc pentru intrebare. Evident ca toate
propunerile care vor parveni din partea deputatilor pentru lectura a doua se
vor examina si in cadrul redistribuirii alocatiilor, daca se va gasi
posibilitate, dar daca nu, vom reveni la proiectul bugetului
pentru anul 2006.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc si va rog foarte frumos sa
gasim aceste posibilitati.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, in continuare.
Domnul Ivan Banari:
Va multumesc. Doamna viceministru, am o intrebare.
Spuneti va rog, la pagina 54, unde se vorbeste despre 26,7 milioane de lei,
determinate in fond pentru ambasade, inclusiv pentru ambasada din Marea
Britanie. Deci, in suma indicata intra si acele sume care nu le vom primi noi,
daca va fi adoptata in Parlament legea care va permite persoanelor din tarile
Shenghen si din tarile candidate si membre ale Uniunii Europene sa intre in
Moldova fara vize? Deci, in suma mentionata sint stipulate si aceste pierderi
sau nu?
Doamna Feodosia Furculita:
Nu. Aceste cheltuieli sint numai pentru intretinerea
ambasadelor.
Domnul Ivan Banari:
Acum, in comisiile
din Parlament se discuta aceasta lege, de aceea cred ca ar trebui sa revenim.
Doamna Feodosia Furculita:
Vom reveni, dupa adoptarea legii.
Domnul Ivan Banari:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint. Va multumesc.
Doamna Feodosia Furculita:
Si eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Doamna viceministru, stati putin ca
avem o intrebare tardiva. Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc. Eu am o asemenea intrebare: in nota
informativa este scris ca veniturile de la taxa pe valoarea adaugata au scazut
datorita fabricilor de zahar, dar unde s-au marit veniturile bugetului, in legatura
cu industria zaharului? Si care a fost scopul acestei hotariri sau care este
efectul benefic al acestor decizii care s-au aprobat acum aproape un an de
zile?
Importul a crescut in cel nelegitim, cel oficial tot nu s-a
majorat. La zahar, da, eu vorbesc de zahar.
Doamna Feodosia Furculita:
Deci, dupa cum am mai mentionat,
calculele arata ca, intr-adevar, vom
avea pierderile respective. Dar sint si pierderi, da.
Domnul Dumitru Braghis:
Eu am inteles – pierderi. Dar, tin sa intreb, unde este partea pozitiva? Fiindca s-a vorbit foarte
mult ca acest lucru va avea un efect extraordinar asupra tarii noastre, asupra sectorului respectiv, unde sint acestea?
Doamna Feodosia Furculita:
Deci, asta este o subventionare indirecta a agriculturii.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu este subventionare indirecta a agriculturii.
Doamna Feodosia Furculita:
E indirecta a agriculturii. Corect.
Domnul Dumitru Braghis:
Doamna viceministru, va rog sa ma ascultati putin. Nu este
subventionare indirecta a agriculturii, este subventionare a industriei prelucratoare,
daca era a agriculturii, era tocmai aceea ce am propus,
noi, aici in Parlament, fractiunea noastra.
Insa atunci s-a hotarit sa fie asa cum ati facut, cum spuneti
si dumneavoastra, subventionati pe acei care va sustin,
cred ca, pe dumneavoastra. Alta explicatie nu am, nu pe
agricultori.
Dar, va pun inca o data intrebarea, am pierdut acolo ori am
cistigat? Nu este, da? Clar. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
La moment, doamna viceministru nu are
un raspuns, fiindca sint necesare niste cifre mai
concrete. Va multumesc, doamna ministru. Rog sa luati loc. Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, in
cadrul executarii bugetului de stat pe anul 2005 s-a reusit in primul semestru
sa se obtina venituri suplimentare comparativ cu indicii prognozati. Vreau sa
mentionez ca, prima data, Guvernul a venit cu modificari la compartimentul
“venituri” (majorarea compartimentului) si, bineinteles, la compartimentul
“cheltuieli”.
Luind in considerare aceasta situatie si
pornind de la angajamentele trasate de Guvern, se propune proiectul de lege
care prevede majorarea veniturilor cu 795,5 milioane de lei si a cheltuielilor
cu 511,8 milioane de lei, inclusiv a alocatiilor capitale cu 354,04 milioane de
lei.
Stimati deputati, dumneavoastra aveti materiale, raportul a
fost prezentat destul de profund, eu vreau sa ma opresc la citeva momente.
Vreau sa mentionez ca noi acum putem reveni la problema ce tine de majorarea salariilor pentru bugetari, din care 35,5
la suta revin institutiilor finantate de la bugetul de stat si 64,3 – celor finantate de la bugetele unitatilor
administrativ-teritoriale.
Este foarte important un
moment. In baza articolului 53
din Legea invatamintului, se preconizeaza formarea in componenta bugetului a
unui fond pentru sustinerea tinerelor cadre didactice din
mediul rural in suma de 10 milioane de lei, care vor
fi utilizate conform unui regulament aprobat de Guvern.
Transferurile din bugetul municipiului Chisinau se vor
reduce cu 50 milioane de
lei, surse care se preconizeaza a fi directionate pentru efectuarea lucrarilor
de amenajare a cartierelor-model ale orasului.
Cheltuielile pentru investitii capitale. Aici, vreau sa
subliniez ca se propun a fi majorate pina la nivelul de 657,04 milioane de lei, prima data avem in bugetul de stat
o cifra atit de mare. Dintre care 30 si
mai mult de 31 la suta vor reveni obiectelor de gazificare;
14,4 la suta – transportului feroviar si gospodariei drumurilor; 14 la suta –
obiectelor de menire social-culturala s.a.m.d.
Cu prilejul aniversarii de 60 de ani a Victoriei asupra
fascismului, se cunoaste faptul ca au fost alocate sursele respective.
Suplimentar, s-a reusit sa alocam circa
17 milioane de lei pentru majorarea plafonului de bursieri
in institutiile de invatamint din republica. Iar alocatiile bugetare pentru
alimentatia copiilor din scolile-internat, inclusiv si din orasul Tighina, s-au majorat cu 2,8 milioane de lei.
In legatura cu majorarea preturilor la produsele petroliere,
proiectul propune majorarea alocatiilor Fondului pentru sustinerea sectorului
agrar de la 60 milioane de lei
la 180 milioane de lei, din contul majorarii acumularilor
de venituri in semestrul II al anului.
Concomitent, se majoreaza cu 2 milioane de
lei cheltuielile de exploatare a lacurilor si constructiilor de protectie impotriva
inundatiilor. Sint si alte cifre, le aveti in raport.
In urma modificarilor propuse, bugetul de stat pe anul
curent va constitui in total la “venituri” 8 miliarde 268,7 milioane de lei, la “cheltuieli” 8 miliarde 236
milioane de lei, cu o depasire a
veniturilor asupra cheltuielilor cu 32,7
milioane de lei.
In comisie au parvenit 6 avize pozitive de la
comisiile respective. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de
necesitatea asigurarii finantarii continue si neintrerupte a cheltuielilor
curente si de capital, prevazute de actele normative in vigoare, comisia
propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei. Intrebari pentru comisie? Nu sint. Rog sa luati loc. Da, dupa cum am
convenit, domnul Cosarciuc a solicitat tribuna centrala.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, onorata asistenta,
Analizind acest proiect de lege, ma bucura faptul ca in Republica Moldova mai exista patrioti
care lucreaza peste hotare si transfera bani familiilor pentru a fi cheltuiti in
Republica Moldova.
Si, astfel, stimulind consumul intern cu acesti bani, stimati
colegi, fiindca dintre acele 608 milioane care au fost acumulate suplimentar in buget 507 milioane provin din import si din veniturile de la
taxele pe valoarea adaugata de la activitatea interna in
Republica Moldova, care s-au micsorat cu 31 de milioane.
Stimati colegi, aceasta este politica Guvernului actual: de a stimula exportul de forta de munca si importul de produse
straine si de vinzare in Republica Moldova. Aceasta este politica
– de a stimula consumul prin forta de munca, care este exportata si
lucreaza din greu peste hotarele Republicii Moldova.
Si, in
continuare, tin sa mentionez ca aceasta inca o data
demonstreaza ca, practic, actualul
Guvern nu are prioritati. El ne spune noua ca da – am cistigat aceste 600
milioane din munca cetatenilor care lucreaza peste hotare, fiindca ei au
contribuit la acumularea acestor bani in bugetul tarii.
Fiindca importurile, eu v-am spus, stimati colegi,
importurile in primele 5 luni sint
de 819 milioane de dolari, iar exporturile – de numai 424.
Exporturile au crescut cu 40 milioane de dolari, iar importurile au crescut cu 200 milioane de dolari.
Acesta este rezultatul activitatii si politicilor promovate
de actualul Guvern. Si cind vorbesc despre lipsa de prioritati, iarasi, va
spun, se propune ca 354 de milioane sa fie pentru investitii capitale. Eu am adresat aceasta intrebare ministrului finantelor – nu mi-a raspuns.
Adica acesti bani, vor fi iar investiti in pamint si nu
vor da nici un efect.
Fiindca oricare manager bun, atunci cind
are bani, el se straduie sa capete
din acestia alti bani. Astazi domnul Alexei Ivanov a spus
aici ca valoarea adaugata trebuie sa fie obtinuta din
banii care sint investiti in Republica Moldova. Noi nu vom obtine
aceasta valoare adaugata.
Un alt moment foarte important. Uitati-va ce se face in
continuare. Se propune ca noi sa marim alocatiile pentru organele interne si
securitatea statului – 29 de milioane, adica iarasi devine clara politica statului. Adica
trebuie sa-i sustinem pe acei care stranguleaza democratia
in Republica Moldova si care nu fac, eu stiu, mare treaba. Fiindca de la Balti
pina la Chisinau dumneavoastra veti intilni, eu stiu, 20 de posturi de politie
care ii opresc si ii supun controlului.
Si incaseaza, cum s-ar spune, dijma. Nu fac altceva nimic
decit acest lucru, dar noi inca ii mai stimulam, ii mai finantam in continuare.
Un alt moment important. S-a vorbit ca pentru agricultori se
vor mari alocatiile. Este o chestie buna, trebuie sa recunoastem,
dar ei merita mai mult. Si eu, pentru lectura a doua,
stimati colegi, propun ca sa fie format in Republica Moldova un Fond de
interventie.
Statul trebuie sa procedeze in felul urmator: atunci cind este surplus
de cereale pe piata interna, cind ramin cereale inca nevindute
din anul trecut, vine roada din anul 2005, trebuie sa cream
un fond de interventie – 200 mii de
tone. Acesta trebuie sa fie procurat din banii statului, apoi sa fie stocat si, la momentul oportun, sa fie realizat.
Acesta va fi un ajutor concret acordat taranilor
nostri, care astazi nu numai ca au necesitatea de a capata
acei 10 litri de motorina care ii asteapta, eu stiu, de acum de o saptamina,
doua-trei, dar vor capata si un ajutor concret pentru
ca sa-si vinda productia obtinuta cu mult greu.
Stimati colegi, inca o data vreau sa amintesc
de acele 8% T.V.A. la zahar, moment mentionat aici si de domnul Braghis. Cind a fost propus
acest proiect de lege, s-a spus ca noi vom stimula producerea zaharului in
Republica Moldova si prin aceasta vom compensa pierderile la T.V.A., adica acele 20%, diferenta de 20%.
Ce s-a intimplat? Acum aici vine Guvernul si spune ca din
cauza ca au fost introduse aceste 8%
nu sint incasate T.V.A. la activitatea interna. Adica, sintem noi,
oare, consecventi, in general, stimati colegi? Nu sintem consecventi,
adica facem numai ceea ce cuiva ii este pe plac. Fiindca
exista in Republica Moldova mafia zaharului si ea este stimulata, nu este
stimulat producatorul autohton. Si asta ne o demonstreaza si
ceea ce dumneavoastra acum propuneti in nota informativa.
Stimati colegi, eu cred ca ceea ce ati propus dumneavoastra
aici pentru Parlamentul Republicii Moldova, ceea ce dumneavoastra ati
demonstrat prin faptul ca cheltuiti bani fara ca sa schimbati Legea bugetului si
Legea fondului asigurarilor sociale, le efectuati toate acestea prin hotariri de Guvern.
Actuala guvernare considera ca in Republica Moldova
nu exista Parlament. El vine, pur si simplu, si ne da acum hirtie, ceea ce de
acum s-a facut, o legalizeaza. Adica nimeni nu trage la raspundere acest Guvern
si se intreaba de ce a cheltuit bani? N-are dreptul sa-i
cheltuie.
Eu cred ca este iesit din comun cind un Guvern
vine in Parlament cu ceva care contravine legii si spune ca exista hotarire de
Guvern. Adica, acesta este raspunsul Guvernului. Aceasta este, cum s-ar spune,
practica din ultimii ani.
Noi am adus aceste exemple cind s-au luat
credite pentru Fondul rutier de la Banca de Economii. Fondul rutier n-a avut
acest drept. Apoi Guvernul a venit aici, in Parlament, cu modificari si a spus
ca Legea cu privire la fondul rutier a fost completata cu un alineat, ca, uite,
i se permite de acum sa plateasca dobinda pentru acest credit. Si multe altele,
stimati colegi.
Atit eu, cit si intreaga Fractiune “Alianta «Moldova Noastra»” salutam patriotismul cetatenilor
Republicii Moldova care lucreaza peste hotare din greu si transfera acesti bani
pentru a stimula consumul in Republica Moldova, dar nu sustinem aceasta politica
a Guvernului actual care, in principiu, distruge economia si producerea noastra
interna.
Si cifrele care au fost anuntate aici de catre
Guvern demonstreaza in amanunte ca aceasta se intimpla, fiindca T.V.A. de la
activitatea interna se micsoreaza, iar de la import creste. Aceasta este situatia.
Si uitati-va, eu spun ca o situatie mai
dramatica cu privire la import si export n-a existat in Republica Moldova. Anul
trecut a fost un an record, cind am avut un deficit de 800 milioane dolari –
deficitul balantei comerciale. Acuma numai pentru 5 luni avem 400 de milioane.
Eu cred ca pina la sfirsitul anului acest deficit al balantei comerciale va
atinge cifra de un miliard de dolari, nu mai putin. Trebuie sa ne gindim foarte
serios asupra acestui lucru.
Si daca vorbim despre prioritati, stimati
colegi, nu vreau numaidecit sa critic Guvernul actual, dar trebuie sa ne gindim,
care sint prioritatile? Unde investim banii? Ce ne vor aduce aceste investitii?
Fiindca acestia sint bani publici, sint banii contribuabililor si ei trebuie sa
fie investiti pentru a da efect, dar nu, pur si simplu, ca sa fie investiti,
precum se propune acum la rectificarea Legii bugetului. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
O clipa, doar o precizare. Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte. Anul trecut, cind
am depistat acest caz cu milioanele de la Fondul rutier, am propus sa fie
formata o comisie care sa examineze practica nelegitima de activitate a
Guvernului. Parlamentul a respins aceasta idee. Astazi vedem ca Guvernul iarasi
practica aceleasi modalitati absolut nelegale de manipulare cu banii publici.
Domnul Marian Lupu:
Rog propunerea.
Domnul Dumitru Braghis:
In legatura cu acest lucru, eu propun sa formam,
totusi, acea comisie care trebuia constituita inca anul trecut, sa clarificam
cine si in baza caror legi a acceptat si a aprobat aceste decizii. Si sa dam o
apreciere din punct de vedere al legii acestor actiuni ale Guvernului. A venit
timpul, daca nu anul trecut macar anul acesta.
Domnul Marian Lupu:
Deci, in cazul dat, va rog, sa propuneti o initiativa
concreta pe miine dimineata la amendarea ordinei de zi. Fiindca propunerea de a
forma o comisie este propunere, dar trebuie sa fie materializata intr-un anumit
document.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vreau sa fac o precizare. In primul rind,
vreau sa mentionez ca investitiile capitale mai mult de 60 la suta sint directionate
pentru infrastructura si sfera sociala. Aceasta e una.
Si a doua, cu zaharul. Trebuie sa cunoastem, sa
stim ca astazi la noi exista taxa de salvgardare pentru toti importatorii. Adica
taxa care promoveaza producatorii autohtoni.
Domnul Valeriu Calmatui:
Domnule Presedinte, dati-mi voie.
Domnul Marian Lupu:
Luare de cuvint. Va rog, la tribuna centrala.
Nu, nu, eu va rog frumos, asa se procedeaza. Deci, declaratia, v-am oferit cuvintul,
s-a terminat. Ce inseamna, se poate? Declaratia 10 minute. Noi sintem la
nivelul de luari de cuvint. Eu va rog frumos, respectati ordinea. Inteleg ca sint
si emotii, dar ordinea. Paritatea este, eu am oferit cuvintul domnului Braghis,
desi puteam sa n-o fac, conform Regulamentului. Cu interventia domnului
Bondarciuc. Eu va rog frumos, terminam. Va rog, domnule Calmatui.
Domnul Valeriu Calmatui:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
onorata asistenta,
Era de asteptat o asemenea reactie, fiindca
prima data in cei 15 ani, de cind Republica Moldova este un stat independent,
avem la jumatate de an un surplus la buget, care trebuie impartit.
Dar eu vreau sa mentionez ca ceea ce s-a
acumulat, desi poate ca este putin, este necesar si, astazi, tara asteapta si
mai multe surse financiare care ar trebui distribuite si indreptate spre a solutiona
acele multe probleme sociale pe care le avem in tara.
Noi tinem minte cu totii destul de bine in ce
situatie se afla Republica Moldova incepind cu anul 2001, cum erau platile la
salarii, cum erau platile la pensii si altele, iar astazi vorbim de un surplus
la buget, care este acumulat si care este indreptat anume la solutionarea
problemelor ce tin de constructiile capitale, de reparatia scolilor, de
constructia gazoductelor.
Printre altele, fiecare dintre dumneavoastra a
vazut ca acolo sint peste 150 de localitati care vor fi gazificate in
urma solutionarii, indreptarii acestor surse financiare. Si vreau sa atrag atentia
colegilor aici, desi si ei stiu destul de bine ca ceea ce se indreapta indirect
la investitii capitale influenteaza asupra sectorului real al economiei.
Deci, pentru a construi sint necesare
materiale de constructie, transport, multe altele, care pun in miscare
celelalte mecanisme in republica. De aceea, anume indreptarea surselor mai mari
in aceasta directie, va da efectul scontat, adica unele ramuri care, in
prezent, sau stationeaza, sau lucreaza la niste parametri foarte josi isi vor
relua activitatea.
In afara de aceasta, vreau sa mai expun in
acest context inca o viziune. Deci, s-a pus intrebarea, cu ce o sa ne alegem
daca ingropam banii in pamint, adica instalam gazoducte? Dar si-a pus cineva intrebarea,
de ce astazi scolile, gradinitele de copii, multe institutii din sistemul
ocrotirii sanatatii cheltuiesc sume enorme pentru a incalzi incaperile, pentru
a gati mincare? Deci, gazele naturale sint, desigur, la momentul dat cea mai
eficienta si mai calitativa sursa energetica care poate fi folosita.
Si, mai mult decit atit, aici mai este inca o
parte – partea ecologica. Noi de acum am taiat aproape toate padurile si fisiile
pe care le-am avut in republica noastra si dorim sa continuam in acelasi mod.
Deci, eu consider ca ceea ce se intreprinde din partea Guvernului, ca acesta a
luat decizia ca anume aceste surse sa fie indreptate in domeniul mentionat,
este destul de binevenit.
Totodata, iata s-au mentionat 120 milioane
repartizate suplimentar in agricultura, care, de asemenea, vor da un efect
economic suplimentar. Intr-adevar, poate ca astazi agricultura necesita o sustinere
mai mare. Dar, cu parere de rau, nu totdeauna acesti bani ajung la producator.
Deseori de acesti bani se folosesc intermediarii. De aceea, aici sint inca niste
chestii care trebuie verificate.
Consider ca noi trebuie sa adoptam, sa votam in
prima lectura acest proiect de lege, caci este binevenit. Ceea ce tine de
lectura a doua, adica de a rectifica unele cifre, pe alocuri de micsorat, in
alta parte de majorat, aceasta e alta chestiune.
Totusi, eu cred ca acest proiect o sa fie
adoptat in republica. Si acest lucru, care se face din partea actualei guvernari,
o sa fie acceptat pozitiv. Eu va indemn si pe dumneavoastra, cei din opozitie,
sa votati totusi, fiindca anul trecut n-ati votat bugetul pe anul curent, macar
acum, la rectificare, votati. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte fractiuni, luari de cuvint? Nu sint.
Dumneavoastra astazi sinteti campion absolut, domnule Cosarciuc. Dar, din nou,
va face o paritate, fiindca e de partea cealalta, in asteptarea replicii,
domnul Todoroglo. Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Presedinte, conform Regulamentului, am
dreptul la replica.
Domnul Marian Lupu:
La care?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
La replica domnului Bondarciuc.
Domnul Marian Lupu:
Dupa aceea o sa fie o replica la replica
dumneavoastra. Bine, oricum sintem la sfirsit, va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,
In privinta T.V.A. la zahar. Atunci, cind a
fost introdus aici in Parlament proiectul de lege corespunzator, noi am spus ca
aceasta nu va duce la revigorarea ramurii respective, trebuia sa fie un plan de
actiuni concret pentru revigorarea acesteia, dar nu pentru micsorarea ratei de
T.V.A. Aceasta am vrut sa mentionez, stimati colegi.
In afara de aceasta, in privinta celor mentionate
de domnul Calmatui, cu investirea banilor in pamint. Noi nu sintem contra
gazificarii, trebuie sa fie clar pentru tot Parlamentul. Acolo sint pentru
gazificare numai 30% din 354 milioane. Eu vorbesc despre ceilalti bani, care sint
prevazuti pentru investitii capitale. Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu consider ca observatia domnului Braghis nu
este corecta. Doamna viceministru a spus corect ca obiectiile facute au fost intru
sustinerea producatorilor sfeclei de zahar. Daca anul trecut pretul unei tone
de sfecla de zahar a fost de 319, apoi anul curent are loc contractarea la
nivel de 350-355 de lei pentru o tona de sfecla de zahar. Iata de unde au fost
remisi banii si care sint posibilitatile.
Si a doua. Marele patriot al tarii, domnul
Cosarciuc, colegul nostru, ne vorbeste despre Fondul de interventie, la 2001. Cind
noi am venit la guvernare, nu exista posibilitatea de a avea acest fond. Doar
el a fost responsabil de asigurarea tarii cu griu, dar toate depozitele tarii
au fost goale si in rezervele de stat n-a fost nici un sac.
De aceea, astazi eu pot sa raportez ca in
rezervele de stat sint aproape 50 000 de tone. Si costul propunerilor
nechibzuite facute de dumnealui costa 300 milioane de lei. De aceea, cind
facem asa anunturi, trebuie sa ne gindim la consecinte, fiindca populatia ne
asculta. Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4. Si dupa aceea microfonul nr.3
si terminam.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte. Eu nu vroiam sa
ies la acest microfon, dar fiindca domnul Bondarciuc m-a invatat ce-i aceea Organizatie Mondiala a Comertului, iar
dumneavoastra ati frecventat cursuri speciale acolo, cred ca o sa explicati si
colegului dumneavoastra in fractiune ca masurile de salvgardare nu sint
orientate pentru importatori, ci sint orientate pentru acei producatori care
trebuiau sa simta aceste masuri de salvgardare.
Cu parere de rau, legea care a fost propusa
aici, in Parlament, asa si n-a mai ajuns la masurile de salvgardare. In afara
de aceasta cota suplimentara la import, care a dus tot importul de zahar in
contrabanda, mai mult nu avem nimic. Fiindca planul, programul concret de sustinere
a sectorului de producere a zaharului in Republica Moldova, incepind de la
semintele de sfecla de zahar si terminind cu zaharul, asa si nu exista pina
acum.
Iata ii raspund si domnului Todoroglo ca sa inteleaga
o data ca masurile de salvgardare si regulile Organizatiei Mondiale a Comertului
prevad un program concret, care trebuie sa fie aprobat cu termene, cu surse
financiare si responsabili de implementarea acestui program.
Si a doua, cit priveste griul din 2001. L-as
ruga pe domnul Todoroglo sa ridice putin datele statistice si sa vada ca, in
rezerva de stat in 2001, cind au preluat guvernarea, erau minimum 20 000 de
tone.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu am propunerea sa incheiem procesul deosebit
de simpatic de schimb de complimente prin oferirea cuvintului la microfonul
nr.3 si trecerea la procedura de vot. Domnule Bondarciuc, eu va rog foarte
mult, e un proces la infinit, replica la replica si mai apoi inca replica si in
continuare. Microfonul nr.3, va rog. Nu, dumneavoastra si asa sinteti campion
azi. Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Eu consider ca noi trebuie sa fim putin mai retinuti
in chestiunea asta, sa ne bucuram azi ca avem posibilitate sa impartim aceste
600 milioane, fiindca, totusi, este un caz rar. Si vreau sa amintesc deputatilor
de la 1996, aici sint citiva, modificarea anului 1996: in mijlocul verii au
fost transferati banii de pe un cont, de pe un articol pe altul pentru a salva
situatia. Adica, de fapt, au fost niste reduceri de buget.
In 1997 – reduceri de buget, in 1998 (domnul
Diacov lipseste) a avut loc prabusirea cea mare, a fost o reducere cardinala, in
1998 a fost acelasi lucru, in 1999 – acelasi lucru.
Acum noi nu gasim materialele pentru anul
2000, dar referitor la 2000, domnule Cosarciuc si domnule Braghis, trebuie sa
spunem in felul urmator: Organizatia Internationala a Muncii, care a fost in
Republica Moldova in anul 2000, a determinat ca in Republica Moldova in anul
2000, in luna august lipseau aproximativ in tara pina la 1/4 de populatie. Adica,
milionul era plecat inca atunci, domnule Cosarciuc. Si l-ati plecat in mare
parte dumneavoastra. Eu va multumesc. Hai sa-l aducem acasa.
Domnul Marian Lupu:
Si eu la fel. Stimati colegi, supun votului
proiectul de Lege nr.2342 in prima lectura. Cine este pentru adoptarea acestuia
rog sa voteze. Pentru stenograma, rog sa anuntati rezultatele.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul nr.2342 este adoptat in prima lectura. Va multumesc.
Acum, stimati colegi, o clipa, va rog, un anunt.
Eu solicit respectuos ca pe parcursul zilei sa fie organizate sedintele
comisiilor permanente pentru examinarea urmatoarelor proiecte de legi, urmare
a completarii ordinei de zi, pe care am decis-o astazi cu dumneavoastra:
1. Proiectul de Lege nr.2426 pentru
modificarea si completarea Legii privind Serviciul de Informatii si Securitate.
2. Proiectul de Lege nr.2427 privind
modificarea si completarea unor acte legislative.
3. Proiectul de Lege nr.2428 cu privire la
modificarea si completarea Legii privind Curtea de Conturi.
4. Proiectul de Lege nr.2429 pentru
modificarea si completarea Codului electoral. Si urmatoarele proiecte ce tin de
modificarea Codului electoral: nr.3647, nr.2637, nr.3367 si nr.1958.
5. Proiectul de Lege nr.2434 cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic
special al localitatilor din stinga Nistrului.
6. Proiectul de Lege nr.2435 cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative.
Toate materialele, stimati colegi, le veti gasi
in boxele dumneavoastra postale.
Un urmator anunt. Miine sedinta in plen va incepe
nu la ora 10.00, ci la ora 9.00, avindu-se o agenda impresionanta. La 9.00
dimineata. Un anunt? Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc. Un anunt pentru Fractiunea P.C.R.M.
La 15.30 se convoaca sedinta fractiunii in biroul 300.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte. Pentru domnul
Stepaniuc: sa studieze putin datele statistice si o sa vada ca numarul de
locuri de munca fata de 2000 s-a redus cu 150 mii in ultimii 4 ani de zile.
Sedinta a luat sfirsit la ora
14.55.
Stenograma a fost pregatita spre publicare in
Directia documentare parlamentara
a Aparatului Parlamentului
|