version francaise
The Parliament of the Republic of Moldova
english version
ðóññêàÿ âåðñèÿ



Initiatives, proposals
Agenda
Plenary sitting records
The Press Service Communiques
Parliamentary Supervision
External Relations
Cooperation with Civil Society
Buletin Parlamentar
Research









20 May 2010

14 Maz 2010

7 May 2010

4 May 2010

4 May 2010

23 April 2010

1 April 2010

25 Marth 2010

19 Marth 2010

18 Marth 2010

5 Marth 2010

4 Marth 2010

26 February 2010

19 February 2010

12 February 2010

11 February 2010

29 December 2009

23 December 2009

18 December 2009

17 december 2009

15 December 2009

7 December 2009

4 December 2009

3 December 2009

29 November 2009

26 November 2009

12 November 2009

6 November 2009

3 November 2009

30 October 2009

29 October 2009

22 October 2009

20 October 2009

16 Octomber 2009

15 October 2009

7 October 2009

2 October 2009

25 September 2009

18 September 2009

17 September 2009



10 September 2009

2 September 2009

28 August 2009

15 June 2009

12 June 2009

10 june 2009

3 June 2009

28 May 2009

20 May 2009

13 May 2009

12 May 2009

5 May 20009

3 february 2009

2 february 2009

25 december 2008

26 december 2008

19 december 2008

18 december 2008

12 december 2008

11 december 2008

5 december 2008

4 december 2008

28 november 2008

27 november 2008

21 november 2008

20 november 2008

13 november 2008

6 november 2008

30 october 2008

24 october 2008

23 october 2008

17 october 2008

16 october 2008

10 october 2008

9 october 2008

3 october 2008

2 october 2008

26 september 2008

25 september 2008

10 july 2008

3 july 2008

9 july 2008

11 july 2008

4 july 2008

27 june 2008

26 june 2008

20 june 2008

19 june 2008

13 june 2008

12 june 2008

5 june 2008

6 june 2008

29 may 2008

22 may 2008

16 may 2008

15 may 2008

8 may 2008

25 april 2008

24 april 2008

17 april 2008

11 april 2008

10 april 2008

4 april 2008

3 april 2008

31 march 2008

28 march 2008

27 march 2008

21 march 2008

20 march 2008

13 march 2008

7 march 2008

6 march 2008

29 february 2008

28 february 2008

22 february 2008

21 february 2008

15 february 2008

14 february 2008

8 february 2008

7 february 2008

28 december 2007

27 december 2007

21 december 2007

20 december 2007

14 december 2007

13 december 2007

7 december 2007

6 december 2007

30 november 2007

29 november 2007

23 november 2007

22 november 2007

16 november 2007

15 november 2007

8 november 2007

2 november 2007

1 november 2007

26 october 2007

25 october 2007

19 october 2007

18 october 2007

12 october 2007

11 october 2007

5 october 2007

4 october 2007

27 july 2007

26 july 2007

20 july 2007

19 july 2007

13 july 2007

12 july 2007

6 july 2007

5 july 2007

29 june 2007

22 june 2007

21 june 2007

14 june 2007

7 june 2007

18 may 2007

11 may 2007

4 may 2007

27 april 2007

20 april 2007

13 april 2007

5 april 2007

29 march 2007

23 march 2007

22 march 2007

16 march 2007

15 march 2007

2 march 2007

1 march 2007

23 february 2007

22 february 2007

16 february 2007

15 february 2007

9 february 2007

8 february 2007

29 december 2006

28 december 2006

27 december 2006

22 december 2006

21 december 2006

15 december 2006

14 december 2006

12 december 2006

8 december 2006

7 december 2006

30 november 2006

1 december 2006

24 november 2006

23 november 2006

17 november 2006

16 november 2006

10 november 2006

9 november 2006

3 november 2006

2 november 2006

26 october 2006

20 october 2006

19 october 2006

13 october 2006

12 october 2006

6 october 2006

5 october 2006

29 july 2006

28 july 2008

27 july 2006

26 july 2006

21 july 2006

20 july 2006

14 july 2006

13 july 2006

7 july 2006

6 july 2006

30 june 2006

29 june 2006

22 june 2006

15 june 2006

8 june 2006

2 june 2006

25 may 2006

18 may 2006

11 may 2006

4 may 2006

27 april 2006

21 april 2006

20 april 2006

6 april 2006

31 march 2006

30 march 2006

23 march 2006

10 march 2006

9 march 2006

3 march 2006

2 march 2006

24 february 2006

23 february 2006

17 february 2006

16 february 2006

10 february 2006

9 february 2006

30 december 2005

29 december 2005

23 december 2005

22 december 2005

16 december 2005

15 december 2005

8 december 2005

2 december 2005

1 december 2005

24 november 2005

17 november 2005

16 november 2005

11 november 2005

10 november 2005

4 november 2005

3 november 2005

28 october 2005

27 october 2005

21 october 2005

20 october 2005

14 october 2005

13 october 2005

7 october 2005

6 october 2005

29 july 2005

28 july 2005

22 july 2005

21 july 2005

18 july 2005

14 july 2005

7 july 2005

30 june 2005

23 june 2005

16 june 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA I ORDINARA – IULIE 2005

Sedinta din ziua de 21 iulie 2005

(STENOGRAMA)

 

SUMAR

 

1.      Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2.      Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3.      Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2036 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.1528, 16211, 16212 s.a.; Legea cu privire la Guvern; Legea cu privire la politie – art.24, 41, 42 s.a.).

4.      Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4276 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal – art.6; Legea privind finantele publice locale – art.4 s.a.).

5.      Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1827 pentru modificarea anexei nr.2 la Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

6.      Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.1352 privind desemnarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

7.      Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2122 pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005 nr.383-XV din 18 noiembrie 2004 (art.1, anexa nr.1, anexa nr.2).

8.      Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1587 privind modificarea si completarea alineatului (3) al articolului 7 din Legea ocrotirii sanatatii nr.411-XIII din 28 martie 1995.

9.      Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.2291 cu privire la aprobarea Directiilor strategice ale activitatii din sfera stiintei si inovarii pentru anii 2006-2010.

10.  Dezbaterea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2342 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005          nr.373-XV din 11 noiembrie 2004 (art.1, 9, 10, 11 s.a.).

            11. Propuneri la ordinea de zi pentru 22 iulie 2005.

 

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.                                                                      

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc,  director general adjunct

 al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata.

Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta 93. Nu s-au inregistrat deputatii: Ivan Gutu, Vasile Iovv, Vlad Cubreacov, Alexandru Lipcan, plecati in delegatie, Valentina Golban, Serafim Urechean, Vasile Colta, Ivan Ciontoloi, bolnavi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Trecem la ordinea de zi. Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc. In ordinea de zi a sedintei din ziua de miine, 22 iulie, e preconizat, sub nr.3, proiectul de Lege nr.1973. Comisia propune excluderea acestui proiect din ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Am impresia ca ceva din cele declarate anterior nu s-a introdus pe ordinea de zi. Acum doua saptamini, cind am solicitat o audiere in legatura cu participarea delegatiei la Adunarea parlamentara O.S.C.E. de la Washington, s-a spus ca se va proceda la audierea acestei informari dupa revenirea delegatiei. Vreau sa stiu de ce nu s-a inclus aici? Pentru ca acest termen a expirat si delegatia este pe loc. Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Stati, as putea sa va rog sa clarificati putin situatia?

Microfonul nr.4.

 

 

 

Domnul  Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte. Deci, comisia este gata sa prezinte un raport desfasurat sau in sedinta in plen, sau doamnei Pavlicenco in scris.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Va multumesc.

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Stimate domnule Presedinte, comisia, in urma discutiilor suplimentare de ieri si a analizei, propune excluderea din ordinea de zi a proiectului de Lege nr.6 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoanele care ocupa  functie de demnitate publica.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, proiectul nr.2240.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Proiectul nr.2240.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte, rog sa introducem in ordinea de zi a sedintei de miine proiectul de Lege nr.2428 privind Curtea de Conturi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Proiectul nr.2428. Va multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune inscrierea in ordinea de zi a sedintei din ziua de miine a proiectului de Lege nr.1777 cu privire la Intreprinderea de Stat “Orasul Vinului”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si inca o propunere, stimate domnule Presedinte. Stimati colegi, eu propun ca in ordinea de zi a sedintei din saptamina viitoare sa fie inscrisa chestiunea cu privire la politica agrara a Guvernului Republicii Moldova pentru anul 2006. Fiindca discutiile care au avut loc in ultimul timp in cadrul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, in cadrul intilnirilor cu ministrul agriculturii si ministrul finantelor, in principiu, nu au demonstrat ca Guvernul cunoaste si stie care va fi politica agrara pentru anul viitor.

Mai mult decit atit, ca astazi noi vom adopta in a doua lectura politica fiscala pentru anul viitor, dar o data cu aceasta ar trebui sa fie adoptata si politica agrara pentru 2006.

De aceea, propun inscrierea in ordinea de zi pentru saptamina viitoare a acestei chestiuni, fiindca este o chestiune foarte importanta.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Multumesc. Data trecuta, la sedinta in plen, am propus personal introducerea in ordinea de zi a audierilor referitoare la situatia din agricultura si, dupa cum spune domnul Cosarciuc, si la politica in agricultura. Cred ca, in ultima sedinta, putem audia o astfel de informatie, fiindca situatia, intr-adevar, este serioasa.

Acum vreau sa propun introducerea in ordinea de zi a proiectului de Lege nr.2429 pentru modificarea Codului electoral, elaborat de grupul de lucru. Ma adresez comisiilor sa examineze in mod prioritar acest proiect de lege, care este realizat la propunerea comisiei de la Venetia, O.S.C.E. si este bazat pe observatiile comunitatii internationale.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Multumesc, domnule Presedinte. Din partea grupului de lucru privind legislatia in domeniul Serviciului de Informatii si Securitate propun sa inaintam pe ordinea de zi trei proiecte de legi si anume: proiectul de Lege nr.2353 privind Regulamentul Parlamentului, proiectul de Lege nr.2426 privind Serviciul de Informatii si Securitate si proiectul de Lege nr.2427 privind modificarea Codului de procedura penala. Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc. Domnule Presedinte, noi am luat cunostinta de Hotarirea Guvernului privind aprobarea Comisiei de concurs pentru privatizarea intreprinderilor din industria tutunului si vinicola, din care fac parte si trei deputati din Parlament. As vrea sa stiu, de ce  toti acesti trei deputati sint din  fractiunea majoritara? Si care a fost modalitatea de numire a lor?

 

Domnul Marian Lupu:

Personal pe mine, stimata colega, ma depaseste aceasta intrebare, daca mi-o adresati mie. Poate adresati aceasta intrebare astazi in cadrul ultimului subiect “intrebari si interpelari”.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Straniu. Sint prezenti deputatii: Nicolae Bondarciuc, Dmitri Todoroglo si Oleg Mantorov. Conform legii de privatizare, in aceste intreprinderi, controlul asupra executarii legii mentionate il exercita Comisia pentru politica economica, buget si finante si Comisia pentru agricultura si industria alimentara. Cel putin asa trebuie sa fie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, putina liniste.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Da, exact.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata doamna, stimati colegi, rog putina liniste. Din momentul in care gasim modalitatea de articulare a acestei idei pentru a fi introduse pe ordinea de zi, sint gata sa continui discutia. Daca nu sintem gata in acest moment, revenim la sfirsitul sedintei in cadrul “intrebari si interpelari”, daca acceptati.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Da, sint de acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Pornind de la aceea ca, totusi, domnul Cosarciuc a anuntat din numele comisiei, eu, ca membru al comisiei respective, stiu ca politica agrara a Guvernului este prevazuta in Programul de activitate al Guvernului, care include un sir de masuri pentru realizarea acestuia in timp de 4 ani.

De aceea, in fiecare an, prin adoptarea bugetului de stat va fi prevazuta si o parte din aceasta informatie, o parte din ceea ce tine de actiunea statului privind dezvoltarea complexului agroindustrial.

Dumnealui trebuie sa vorbeasca cinstit, pe dumnealui il intereseaza politica fiscala in acest sens. Aceasta problema va fi discutata si astazi. In ceea ce priveste situatia in agricultura, dupa parerea mea, la Ora Guvernului putem audia separat fiecare problema.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

La sedinta comisiei am examinat anume aceste probleme. Guvernul a adoptat unele masuri pentru a acorda ajutor taranilor cu motorina. Astazi au sa fie luate decizii, dupa aprobarea Regulamentului. Consideram ca o parte din problemele existente o sa fie elucidate.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu, de fapt, am inteles ca discutam ordinea de zi a sedintei de astazi, dar au aparut citeva propuneri ce tin de ordinile de zi ale sedintelor planificate pentru saptaminile viitoare. De aceea, am vrut sa vorbesc la sfirsitul sedintei, dar daca se pune problema, sa discutam acum, eu nu inteleg de ce proiectul de lege nr.2429 se introduce in ordinea de zi a sedintei de astazi, iar proiectele de legi propuse de noi inca in septembrie-octombrie anul trecut ramin in afara atentiei Parlamentului? La Codul electoral, da.

Si atunci as vrea sa inteleg despre ce este vorba? De ce un proiect de lege se propune a fi introdus in ordinea de zi in mod prioritar, toate comisiile trebuie sa prezinte urgent avizele respective, iar proiectelor care stau de o jumatate de an sau de aproape un an de zile in Parlament nu li se acorda nici o atentie?

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebarea mi-o adresati mie?

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Da.

 

 

 

 

 

Domnul Marian Lupu:

Vreau sa va atrag atentia, de fapt, ca, pentru toate propunerile discutate in cadrul sedintei Biroului permanent si inscrise in ordinea de zi, era foarte clar fixata perioada 21–29, deci, practic, sint propuneri pentru doua saptamini ale Programului de activitate a Parlamentului. In rest, propunerile care vin astazi in sedinta in plen sint doar inaintate, atrag atentia, noi nu am votat inca.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte, de aceea si am pus intrebarea respectiva, fiindca nu inteleg de ce se propune astazi sa fie discutat  proiectul de lege nr.2429, care a aparut zilele acestea? Tine de Codul electoral. Noi avem propuneri inaintate de mai multe luni de zile si ele stau fara a fi discutate. De aceea, daca se propune proiectul de lege nr.2429, atunci trebuie introduse respectiv in ordinea de zi si toate celelalte chestiuni.

 

Domnul Marian Lupu:

Am impresia ca de la acelasi microfon 4 parvine si raspunsul la aceasta intrebare.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Sa ascultam.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

O scurta informatie si pentru domnul Braghis. Nimeni n-a propus introducerea acestor proiecte in ordinea de zi. Dar, cred ca pot fi introduse.        Intr-adevar, sint 8 sau 9 proiecte de legi care stau in Parlament de un an de zile si mai mult.

Vreau sa mentionez ca in proiectul de lege nr.2429 au fost luate in considerare, practic, foarte multe propuneri stipulate in aceste proiecte. De aceea, putem sa le introducem si pe celelalte, sa le respingem prin vot pe toate si sa examinam proiectul de lege nr.2429.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ca sa vedeti, stimati colegi, vine nu doar raspunsul, dar si solutia.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Da. Multumesc, domnule Presedinte. Eu inteleg propunerea domnului Diacov de a respinge proiectele de legi. Poate ca si are dreptate. Dar nu inteleg un lucru, daca propunerile mele personale, pe care le-am semnat si le-am prezentat Parlamentului, au fost incluse in proiectul respectiv, cum se inscrie aceasta in dreptul de autor si multe alte lucruri de acest fel? Si atunci imi pun intrebarea, poate este cazul ca si eu, in calitate de autor al proiectului respectiv, sa fiu pus macar la curent ca o parte din propunerile mele sint acceptate, au fost discutate de cineva, de o comisie nu stiu care si de cine constituita s.a.m.d?

Consider ca, in acest caz, sintem martorii unui lucru care nu se numeste transparenta in activitatea Parlamentului, ci, putin, invers. De aceea, as ruga foarte insistent sa fie introduse in ordinea de zi toate chestiunile, daca nu se conlucreaza cum se cade, asa cum am vorbit noi la inceputul acestei sesiuni, ca vom conlucra cu toate fractiunile parlamentare, dar se conlucreaza numai atunci cind este in interesul cuiva. De aceea, propun ca toate aceste chestiuni sa fie introduse in ordinea de zi. Vor fi respinse – bine, sa stim si noi soarta propunerilor noastre. Dar nu cineva sa decida pentru mine ce sa fac cu propunerea mea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg, in acest caz avem doua solutii. Tinindu-se cont de faptul ca astazi, pe parcursul zilei, comisiile vor munci foarte intens asupra unor propuneri care au fost inaintate astazi in cadrul sedintei, se determina care este situatia la zi, deci concordanta propunerilor inaintate anterior si celor care au fost propuse in cadrul acestui grup de lucru si, in acest context, in functie de rezultate, pina miine dimineata inaintati aceste propuneri care ramin a fi relevante in continuare.

In calitate de Presedinte al Parlamentului, profit de prevederile Regulamentului pentru a propune aceste proiecte cu amendarea ordinii de zi miine dimineata. Sau, daca doriti, a doua solutie: supun votului astazi, acum in sedinta in plen aceasta propunere. Deci, va rog, opinia dumneavoastra?

Microfonul  nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. Accept propunerea dumneavoastra cu o singura exceptie. Ce se va intimpla daca, de exemplu, miine cineva va decide sa examinam proiectul de lege nr.2429, iar celelalte nu? Ele sint inregistrate in Parlament, tin de Codul electoral, au aceeasi tema, de ce un document apare peste noapte si urgent trebuie examinat de toate comisiile si prezentate avizele, iar celelalte sint scoase de pe rol? Iata intrebarea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Inteleg ca este vorba de optiunea doi. De acord, supun votului aceasta propunere.

Microfonul nr.5, va rog.

 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu vreau sa reiterez propunerea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” de a introduce in ordinea de zi pentru saptamina viitoare o chestiune legata de politica agricola a Republicii Moldova pentru anul 2006. Aceasta este propunerea din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”. Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

In mod neaparat, o supun votului.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dar nu din partea comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte propuneri? Nu sint. Deci, permiteti-mi sa fac un bilant, stimati colegi. Avem doar doua propuneri, din sirul celor inaintate, pentru care sint inregistrate viziuni diferite, privind celelalte nu exista o asemenea situatie. Si anume propunerea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” pentru a include pe ordinea de zi pentru saptamina viitoare un raport al Guvernului aici, in plenul Parlamentului, care vizeaza politica agrara.

Si a doua propunere, inaintata de domnul Braghis, care vizeaza includerea pe ordinea de zi a proiectelor inaintate anterior, cu privire la amendarea Codului electoral, daca nu gresesc. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. Deci, putin diferit de aceea cum ati formulat dumneavoastra. Daca se accepta proiectul de lege nr.2429, inteleg ca si aceasta propunere la fel trebuie supusa votului, atunci eu insist sa fie introduse in ordinea de zi si toate celelalte 7 sau 8 proiecte de legi care stau in Parlament de un an de zile. Nu numai acel pe care l-am propus eu, dar sint 7 sau 8 proiecte de legi ce tin de modificarea Codului electoral. Ele trebuie introduse, dezbatute in Parlament, respinse sau acceptate, dar trebuie introduse toate in ordinea de zi, nu numai unu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Voi supune votului anume aceasta propunere. Microfonul nr.3.

 

Domnul  Ivan Calin:

Multumesc. Propunerea domnului Cosarciuc privind audierea politicii agrare in Republica Moldova tine, probabil, mai mult de procedura. Este o problema foarte importanta si, probabil, merita sa fie introdusa in ordinea de zi, deci, discutata in Parlament. Dar daca este procedura, trebuie sa avem si materialele. Fractiunea corespunzatoare poate inainta o initiativa legislativa ce tine de problema data si atunci o introducem in ordinea de zi si o discutam asa cum prevede Regulamentul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte, eu am luat cunostinta de disponibilitatea domnului Stati de a prezenta un raport. Nu ati nominalizat, in bilant, ce facem si cind introducem aceasta informare pe ordinea de zi?

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Stati, nu va suparati. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte. Noi sintem gata oricind, propun chiar pentru ziua de mine. Dar, pornind de la prevederile Regulamentului, propun ca sa fie pus la vot. Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Va multumesc. Propunerea doamnei Pavlicenco. Da, microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Totusi, noi insistam sa introducem in ordinea de zi pentru saptamina viitoare, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inregistrat.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ceea ce a spus domnul Calin, cu tot respectul, tine de politica agrara, la fel cum a fost propusa si politica fiscala de catre Guvern. Ieri, la intilnirea care a avut loc la dumneavoastra, domnule Presedinte, eu, inca o data, m-am convins ca fara aceasta politica noi nu putem sa incheiem actuala sesiune. Fiindca, in octombrie, cind vom reveni, va fi tirziu sa mai discutam despre politica agrara pentru anul 2006. Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Microfonul nr.4.

 

 

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, noi, din partea Partidului Democrat am propus data trecuta o informatie operativa cu privire la situatia actuala in agricultura, de aceea nu este necesar de a veni in Parlament cu documente, cu proiecte de legi referitoare la aceasta. Eu cred ca, inainte de plecarea deputatilor in vacanta, sintem in drept sa cunoastem aceasta situatie si sa spunem Guvernului ce trebuie sa realizeze. Inteleg ca domnul Todoroglo vine din sector si dumnealui cunoaste foarte bine situatia din agricultura, pe cind ceilalti deputati nu o cunosc.

Apropo de propunerea domnului Cosarciuc. Intr-adevar, este necesar ca Guvernul sa vina cu documente, sa discutam. Audieri – aceasta inseamna si examinarea unor documente. Inca data trecuta am convenit sa discutam aceasta problema in cadrul sedintei Biroului permanent. La Birou, marti, n-a fost discutata. Si daca revenim la capitolul agricultura, atunci cred ca ar fi mai optimist…

 

Domnul  Marian Lupu:

Mai optimal.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Mai optim si mai oportun este de a discuta o informatie operativa cu privire la starea de lucruri. In ceea ce priveste propunerea de a introduce celelalte proiecte ce tin de modificarea Codului electoral, sigur ca eu inteleg aceasta situatie, ca ea a aparut in legatura cu introducerea noului proiect. Deputatii trebuie sa aiba grija de proiectele sale, de initiativele sale legislative, sa le promoveze in comisie, dar nu atunci cind a aparut proiectul nr.2429 sa isi aduca aminte si de celelalte proiecte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte, eu cred ca noi trebuie sa acceptam propunerea domnului Diacov. Sa fie pregatita o informatie pentru saptamina viitoare spre a fi audiata in Parlament. Fractiunea sustine o asemenea propunere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Coincidenta. Propunerile, de fapt, coincid sau nu? Ma iertati, dar e o intrebare importanta pentru mine pe dimensiunea de procedura. Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, ceea ce propune fractiunea corespunzatoare este situatia la zi. Noi vorbim despre anul 2006, fiindca Parlamentul pleaca in vacanta si se va intoarce in sesiune la 1 octombrie. Deci pina la vacanta noi nu vom putea adopta politica pentru anul 2006 in domeniul agriculturii. La ultimele intilniri pe care le-am avut cu agricultorii nostri, acestia au mentionat ca daca nu va fi anuntata politica agrara pentru anul 2006, ca sa fie clar ce fel de business vor face in agricultura, atunci ei nu vor incepe anul agricol 2006.

Dupa cum vedeti, aceasta este nu numai pozitia mea personala si a fractiunii, ci si pozitia agricultorilor. Dumneavoastra o cunoasteti, aveti adresari, sint decizii ale consiliilor raionale Hincesti, Cantemir, Leova, Basarabeasca, Cimislia in domeniul dat. Adica eu vin cu o propunere adecvata. Momentul acesta a fost mentionat ieri si de domnul Bondarciuc. D-lui a acceptat ca, in general, politica agrara trebuie promovata o data cu politica fiscala in luna mai, si nu in iunie sau iulie, cind de acum noi, in ultima saptamina, discutam politica fiscala. Si o discutam foarte rapid. Ar fi normal, domnule Presedinte, ca sa audiem in Parlament politica agrara a Republicii Moldova pentru anul 2006.        

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat. Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

In primul rind, politica Guvernului nu poate sa fie pentru un an. Politica in ramura este o strategie care prevede ce se realizeaza in fiecare an conform programului de activitate. Aceasta e una.

In al doilea rind, problemele ce tin de complexul agroindustrial din cazul de saptamina trecuta nu sint lasate fara atentie. La nivelul Presedintelui si Primului ministru al Republicii Moldova, cu participarea reprezentantilor, autoritatilor locale si intreprinderilor agricole, a avut loc o consfatuire de lucru, unde aceste probleme au fost ridicate, au fost audiate si asupra carora au fost luate unele decizii. Cred ca, in aceste doua zile, o sa luam decizii care vor inlesni solutionarea multor probleme.

 Dupa cum vedem, problemele actuale din complexul agroindustrial nu sint lasate fara atentie din partea conducerii tarii. De aceea, sustin o asemenea propunere. Saptamina viitoare o sa avem o atare informatie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc. Microfonul nr.5.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Va multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi, sint, pur si simplu, nevoit sa fac o replica. Da, Taranu, “Alianta «Moldova Noastra»”. Multumesc, doamna. Deci, sint nevoit, pur si simplu, sa fac o replica domnului Diacov. Regret, dar mi se pare ca ex-presedintele Parlamentului, pur si simplu, nu cunoaste cum functioneaza mecanismele parlamentare. Daca Parlamentul ar functiona in maniera pe care a propus-o domnul Diacov, adica noi, deputatii, am trebui sa facem lobby propriilor noastre proiecte legislative, aceasta ar insemna ca in acest Parlament s-ar discuta in exclusivitate doar initiativele legislative ale majoritatii parlamentare. Orice lobby am face, este clar ca prin majoritatea parlamentara se vor adopta anumite legi.

Domnule Diacov, imi pare rau. Exista un mecanism, acest mecanism este perfect sau mai putin perfect descris, dar totusi este descris in Regulamentul Parlamentului. Acesta este mecanismul, domnule Diacov, ma scuzati.            

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4. Dar v-as ruga, domnule Diacov, 2-3 minute.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Eu cred ca mai mult nici nu merita.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul  Dumitru Diacov.

Eu inteleg ca reactia este insasi la aparitia la microfon a reprezentantilor Partidului Democrat, si nu de esenta. Imi pare rau, si comisia respectiva are posibilitate sa examineze, sa introduca in ordinea de zi proiecte si probleme care, intr-adevar, deranjeaza economia nationala, dar nu de facut aici replici de ordin personal.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, va multumesc. Si va inaintez propunerea, dupa 25 de minute de dezbateri, sa ne oprim aici si sa purcedem la exercitiul de vot privind propunerea inaintata. Supun votului propunerea fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” privind introducerea pe ordinea de zi  pentru una din sedintele saptaminii viitoare a unui raport al Guvernului care vizeaza politica agrara. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa votati. Si rog foarte mult numaratorii, pentru precizie, sa fie anuntate de fiecare data la acest exercitiu rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 25.

 

Domnul  Marian Lupu:

32 de voturi. Propunerea este respinsa. Propunerea domnului Braghis care a fost articulata in modul urmator: din momentul din care se accepta propunerea care vizeaza proiectul nr.2429, sa fie introduse pe ordinea de zi toate celelalte proiecte inaintate anterior care vizeaza legislatia electorala. Corect am articulat? Cine este… Domnule Diacov, sintem deja in procedura de vot.

 

 

Domnul  Dumitru Diacov:

(Vorbeste nedeslusit din sala).

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu le are dumnealui acum. Cine este pentru aceasta propunere? Rog sa voteze. Rog anuntarea. Eu din nou fixez propunerea: cine este pentru acceptarea propunerii domnului Braghis de a include pe ordinea de zi toate celelalte proiecte care vizeaza amendarea legislatiei electorale. Rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

25,  26,  27,  28,  29.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu rog, stimati colegi, putin mai organizat. Numaratorii.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr.2 – ?

 

Domnul  Marian Lupu:

Cer scuze. Domnule Petrenco, rog sa numarati cu exactitate voturile. Da, microfonul nr.2. Rog, sectorul nr.1. Cine este pentru? Ridicati mina. Stimati colegi, ce-i cu procesul acesta? Eu va rog foarte mult.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte...

 

Domnul  Marian Lupu:

Sau stam prost cu matematica, sau stam prost cu organizarea in sala? Cer scuze. Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte, noi trebuie sa votam ceea ce este pe ideologia data. Noi n-am examinat in cadrul fractiunii. Dar totul ce este introdus acum in programul de activitate privind Codul electoral trebuie, desigur, sa fie completat cu legea data. Si trebuie sa examinam tot. Acum nu sintem pregatiti. Miine o sa fim pregatiti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, stimati colegi...

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Aceasta-i  pentru  miine doar...

 

Domnul  Marian Lupu:

Totusi, oare nu sintem in stare sa mentinem o ordine normala in sala? Eu supun inca o data votului aceasta propunere. Cine este pentru? Rog sa voteze.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

 Sectorul  nr.1 – 15. Sectorul nr.2 –?

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.2 – 37.

Sectorul nr.3 – 25.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea inaintata de domnul Diacov, sustinuta de doamna Ostapciuc, pentru a include pe ordinea de zi pentru saptamina viitoare audierea unui raport, unei informatii care vizeaza situatia in sectorul agricol. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri? Rog sa voteze. Va multumesc. Acum am o situatie absolut evidenta in fata. Majoritatea.

 Propunerea doamnei Pavlicenco pentru a audia raportul Comisiei pentru politica externa si integrarea europeana care vizeaza participarea delegatiei noastre la sedinta Adunarii Parlamentare O.S.C.E. Comisia, in fond, a cazut de acord. Acum, la solicitarea si la insistenta comisiei, supun votului aceasta propunere. Cine este pentru includerea pe ordinea de zi a unui asemenea raport pe saptamina curenta sau pe saptamina viitoare, indiferent, pe durata programului? Rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 16.

 

Domnul  Marian Lupu:

27. Propunerea respinsa. Microfonul nr.5.

 

 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, nevotarea introducerii in ordinea de zi a politicii agricole pentru anul viitor va conduce la aceeasi situatie care s-a creat in anul curent. Noi vom audia in Parlament situatia la zi, dar vom ajunge la anul viitor si vom audia iarasi aceeasi situatie. De aceea, cred ca in Parlament exista o neintelegere in privinta importantei acestei politici agricole pentru anul 2006. Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a inregistrat. Va multumesc. Stimati colegi, sintem la etapa discutiei privind ordinea de zi. Pentru tot tipul de alte interventii, declaratii, va rog prezentati solicitari, le inregistrez si la sfirsitul sedintei acestea se fac. Microfonul nr.2. 

 

Ãîñïîäèí Âàäèì Ìèøèí:

Ìîå âûñòóïëåíèå òîæå êàñàåòñÿ ïîâåñòêè äíÿ. ß ïîñòàðàþñü î÷åíü êîðîòêî èçëîæèòü ñâîþ òî÷êó çðåíèÿ. Óâàæàåìûå êîëëåãè, ðåïóòàöèÿ íàøåãî Ïàðëàìåíòà è òàê íå î÷åíü âûñîêàÿ. À íàøè òåïåðåøíèå äåéñòâèÿ ïîäðûâàþò åå åùå â áîëüøåé ñòåïåíè. Óâàæàþùèé ñåáÿ Ïàðëàìåíò íèêàêèå âîïðîñû â ïîâåñòêó äíÿ ýêñïðîìòîì íå âêëþ÷àåò. ß ïðèâåäó ýëåìåíòàðíûé ïðèìåð. Ìû ñåé÷àñ ýêñïðîìòîì âêëþ÷èëè â ïîâåñòêó äíÿ ïðåäëîæåíèå ãîñïîäèíà Äüÿêîâà.

À ìû ñïðîñèëè ìíåíèå êîìèññèè Ïàðëàìåíòà, â âåäåíèè êîòîðîé íàõîäèòñÿ ðàññìàòðèâàåìûé âîïðîñ? Ðàññìàòðèâàëà ëè îíà ýòî ïðåäëîæåíèå? À äðóãèå ïîñòîÿííûå êîìèññèè Ïàðëàìåíòà åãî ðàññìàòðèâàëè? Êàêèì îáðàçîì ýòîò âîïðîñ áûë âêëþ÷åí â ïîâåñòêó äíÿ, è êàê îí áóäåò îáñóæäàòüñÿ â çàëå çàñåäàíèÿ áåç ó÷àñòèÿ ïðîôèëüíîé êîìèññèè Ïàðëàìåíòà? ×åì ìû çàíèìàåìñÿ? È ÷òî ãîñïîäèí Äüÿêîâ íå çíàåò, ÷òî òàêèå âîïðîñû íå âíîñÿòñÿ ýêñïðîìòîì è íà ñëóõó?

Êðîìå òîãî, èçâèíèòå ìåíÿ, ïîæàëóéñòà, ÿ ïîíèìàþ, ÷òî èíîãäà â Ïàðëàìåíòå âîçíèêàþò âîïðîñû, òðåáóþùèå íåìåäëåííîãî ðàçðåøåíèÿ. Ýòî ïîíÿòíî ìíå, ïî-ìîåìó âñåì êîëëåãàì ïîíÿòíî, ÷òî âîçíèêàþò ñèòóàöèè, êîãäà êàêèå-òî âîïðîñû íåîáõîäèìî áåçîòëàãàòåëüíî ðàññìîòðåòü. Íî êîãäà ðå÷ü èäåò î Êîäåêñå î âûáîðàõ, è ìû õîòèì â ïîñëåäíèé äåíü ýêñïðîìòîì, äóìàÿ î ìîðå è ïëÿæå, âíåñòè â íåãî èçìåíåíèÿ!…

Âû ìåíÿ ïðîñòèòå, óâàæàåìûå êîëëåãè, äàâàéòå îñòàâèì â ïîêîå Êîäåêñ î âûáîðàõ. È âåðíåìñÿ ê íåìó, êîãäà ðàññìîòðèì åãî ñåðüåçíî ñ òî÷êè çðåíèÿ âñåõ âíåñåííûõ ïðåäëîæåíèé.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, aceasta interventie a tinut de domnul Diacov. Microfonul nr.4. Trei minute, va rog. Pina la trei minute.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Eu am fost vizat. Nu stiu ce fel de improvizatie face aici domnul Misin. Proiectul de lege  a fost elaborat de un grup de lucru, care reprezinta trei fractiuni parlamentare, cu implicarea structurilor neguvernamentale din Republica Moldova. Si a fost elaborat pe parcursul a trei luni de zile, discutat foarte amanuntit in toate aceste trei fractiuni parlamentare.

Eu sint de acord cu domnul Braghis, daca vrea sa participe activ, d-lui nu are nici o problema, sa participe. Dar documentul mentionat nu a fost introdus in ordinea de zi. Este la curent si comisia. Eu l-am propus pentru saptamina viitoare. Domnul Misin, in lunga d-lui cariera de deputat, de nenumarate ori a propus si stie despre ce este vorba.

Noi ne-am angajat ca in sesiunea curenta sa examinam aceasta problema. Propunerea formulata de doamna Ostapciuc tine de acelasi domeniu. Sint doua proiecte de legi care au fost elaborate de aceste grupuri de lucru.

A fost Terry Davis. Noi cu Secretarul General al Consiliului Europei am discutat foarte amanuntit aceasta problema. Se propune sa votam in prima lectura. Paralel, trimitem pentru expertiza la Consiliul Europei, Comisia de la Venetia. Si in felul acesta, in toamna, venim si discutam in lectura a doua. Tine de vointa politica a Parlamentului, tine de angajamentele noastre reciproce la momentul inceperii mandatului acestui Parlament. Eu nu vad absolut nici o problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu rog ultima interventie de la microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. De fapt, nu aveam de gind sa ma ridic  daca domnul Diacov nu spunea ca ma invita la niste sedinte secrete, pe care le organizeaza dinsul nu stiu cu cine. Cred ca din fractiunea noastra nu stie nimeni de acest lucru. De aceea, daca domnul Diacov doreste ca fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” sau  reprezentantii ei sa participe la aceste sedinte, il rugam sa le faca publice, nu in secret, cum le-a facut pina acum.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, propun ca aceste manifestari de respect mutual si dragoste reciproca sa le incheiem aici, pentru a purcede la ultima parte de exercitiu de vot pentru aprobarea ordinii de zi cu celelalte amendamente care au fost inaintate de catre colegi. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi, tinindu-se cont de aceste propuneri, rog sa votati. Majoritatea. Va multumesc. Ordinea de zi este aprobata.

Rog concentrare, trecem la examinarea ordinii de zi pentru ziua de astazi, 21 iulie. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative: Codul cu privire la contraventiile administrative, Legea cu privire la Guvern, Legea cu privire la politie si altele. Proiectul nr.2036 completat cu nr.1093, lectura a  doua. Rog comisia.        

       

Domnul Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, comisia a examinat proiectul de Lege pentru lectura a doua si, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, al amendamentelor deputatilor, Directia juridica constata urmatoarele:

Ma refer la articolul 1 din proiectul de lege. La alineatul (1) se propune ca textul “precum si comercializarea articolelor de giuvaiergerie fara etichete marcate” sa fie exclus.

La alineatul (4), in contextul avizului Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati si al Directiei juridice, cuvintele “salarii minime” se substituie prin cuvintele “unitati conventionale”, fiind adus in concordanta cu articolul 1 al Legii nr.1116 din 2 iunie 2005.

Se sustine propunerea Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica referitoare la articolul 3, alineatul (3), fiind expusa in redactia noua a articolului 42 din Legea cu privire la politie.

Nu se sustine avizul Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, prin care se propune la articolul 17 alineatul (2) de a fi exclus textul “si 5% din veniturile institutiilor de invatamint privat de la taxa de scolarizare”.

La articolul 26 din proiect se propune de a exclude prevederile de la litera n) articolul 4 din Legea cu privire la Consiliul Suprem al Magistraturii din considerentele ca resursele financiare ale institutiilor judecatoresti, conform articolului 121 din Constitutie, sint incluse in bugetul de stat. Iar articolul 131 stabileste ca Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si il prezinta Parlamentului spre aprobare. In acest sens se sustine varianta Guvernului.               

La articolul 22 din proiect se propune ca alineatul (5) sa fie exclus, iar prevederile alineatului (8) sa fie incluse in alineatele (6) si (7), acestea fiind expuse intr-o alta formula, conform sintezei.

La articolul 30 din proiect alineatul (3) litera d), cuvintele “care, de regula, se vor pune in aplicare cu cel putin 6 luni dupa publicare” se propune a fi excluse.

Propunerea deputatului Todoroglo de a completa articolul 6 din Codul fiscal cu doua alineate noi, care sa prevada acumularea impozitelor prin constituirea unui fond in vederea dezvoltarii agriculturii, nu se sustine, deoarece Codul fiscal nu prevede constituirea fondurilor si directionarea impozitelor acumulate.

Concomitent, nu se sustine nici propunerea de a scuti producatorii agricoli de impozitul pe venit, deoarece cota impozitului va fi redusa pina la 15 la suta. Mai mult decit atit, 80 la suta din agentii respectivi cad sub incidenta        articolului 49 din Codul fiscal, care prevede sustinerea agentilor micului business. 

Articolul 37 din proiect alineatul (2) si anexa nr.1 se aduc in concordanta cu Nomenclatorul marfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.54 din 26 ianuarie 2005.

La articolul 38 din proiect se propune ca alineatul (3) si ultimul alineat al alineatului (6) sa se excluda.

Propunerea, la alineatul (3), a deputatului Todoroglo de a scuti de taxa pe valoarea adaugata serviciile de organizare a participarii agentilor economici la concursuri, expozitii, tirguri organizate peste hotarele tarii nu se sustine, pe motivul ca administrarea fiscala este dificila si aplicarea acestor inlesniri pot conduce la tentative de evaziuni fiscale. Obiectiile expuse de un grup de deputati (dnii deputati Cosarciuc, Serebrian, Buliga) privind problemele impunerii cu T.V.A. a medicamentelor cu 8 la suta, a ingrasamintelor si pesticidelor au fost discutate suplimentar in comisie si s-a decis de a mentine varianta Guvernului, deoarece aceasta va reduce invaziunile fiscale si numarul importatorilor si intermediarilor care isi suplimenteaza veniturile obtinute la diferite etape de trecere a marfurilor, care, la rindul lor, majoreaza pretul final al acestora.

Nu se accepta propunerea privind articolul 45 din proiect a Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa,  deoarece finantarea de catre stat a culturii fizice si a sportului se efectueaza in limita alocatiilor prevazute in bugetul de stat pentru programele concretizate anual de stat.

La articolul 53, deputatul Todoroglo propune de a aplica o alta metoda de aplicare a accizelor pentru tigarile fara filtru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte al comisiei.

 

Domnul  Alexei Ivanov

Fapt ce nu se accepta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cer scuze. Stimati colegi, este o agitatie excesiva in sala, rog putina liniste. Scuzati, rog sa continuati.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Fapt ce nu se accepta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Se incheie.  Procedura de vot urmeaza dupa raportul comisiei.

 

Voce din sala: 

La fiecare amendament.

 

Domnul  Marian Lupu:

La fiecare amendament.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

In  lectura a treia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Conform Regulamentului. Poftim.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

La  articolul 53, deputatul Todoroglo propune de a folosi o alta metoda de aplicare a accizelor pentru tigarile fara filtru, fapt ce nu se accepta din motivul ca la baza propunerilor prezentate de Guvern a fost doar ajustarea cotei accizului la rata inflatiei.

Articolul 54 se propune a fi exclus, deoarece aceasta lege urmeaza a fi abrogata prin alt proiect de lege.

La articolul 59 din proiect, Comisia juridica considera inoportuna restrictia privind introducerea in tara a vehiculelor cu termen de exploatare de pina la 10 ani, iar a autoturismelor si microbuzelor – de pina la 7 ani.

In acest sens, comisia a decis de a mentine propunerea inaintata de Guvern in cadrul proiectului de Lege nr.1093 din 22 aprilie 2005, comasat la actualul proiect de lege, avind urmatorul cuprins expus in sinteza: “Modificarile respective atrag dupa sine si modificarea Legii cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de catre persoane fizice”.

Articolul 71 din proiect se propune a fi exclus, deoarece legea a fost deja consumata.

Articolul 61 din proiect, conform propunerii dlui deputat Todoroglo, si articolul 8 din Legea cu privire la licentiere necesita redactare.

Propunerea ce tine de majorarea licentei de la 20 de mii pina la 500 de mii nu se accepta. Se accepta propunerea deputatului Buliga de a mentine la nivelul actual costul licentei pentru unitatile farmaceutice din localitatile rurale.

La articolele 75 si 78 se propune de a mentine varianta Guvernului, deoarece legislatia in vigoare prevede dreptul Procuraturii de actiune, de recuperare a prejudiciului cauzat statului. In concluzie, inaintarea actiunilor de recuperare a prejudiciului apare ca o obligatie a organului in cauza.

Concomitent, se propune de mentinut prevederile articolului 76, deoarece persoana care a comis infractiunea este persoana responsabila de prejudiciu si anume ea, si nu statul, conform articolului 219 din Codul de procedura penala, trebuie sa repare acest prejudiciu.

La articolul 78 litera e), obiectia Comisiei juridice nu se sustine, deoarece platile majore pentru achitarea taxei de stat apar la contestarea hotaririlor judecatoresti, unde organele de stat inca au calitatea de a piri, si, concomitent, instantele de apel si recurs insista asupra achitarii taxei de stat.

In proiect au fost introduse si alte modificari si completari cu caracter redactional si de corelare cu prevederile altor legi in vigoare, fiind expuse expresiv in sinteza alaturata la acest proiect.

Pornind de la cele mentionate, comisia propune proiectul de lege, cu precizarile expuse in raport si in sinteza alaturata, spre a fi adoptat de Parlament in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor, eu as insista sa revenim la amendamentele inaintate de mine pentru lectura a doua la acest proiect si sa fie votat.

Apropo de articolul 29. In sinteza se spune: “de exclus alineatul (1)”, dar se propune un nou cuprins al alineatului (1) articolul 19. Nu inteleg ce inseamna asta?

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Care articol?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Articolul 29.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Modificarea legii cu privire...

 

Domnul  Marian Lupu:

Le luam pe rind, unul cite unul. Da?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Unul cite unul, da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si le clarificam.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, articolul 29.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Este vorba despre articolul 29, articolul 69 al Legii cu privire la societatile pe actiuni. Eu am propus ca el sa fie exclus. In sinteza se mentioneaza ca “se sustine”, iar in continuare scrie ca “se propune un cuprins nou al alineatului (1) din articolul 19”.

Dar nu am vazut redactia, nu stiu ce…?

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Aceasta din sinteza, da?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, din sinteza.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

La ce pagina, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Sinteza, pagina 17.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Pagina 17. Deci, articolul se sustine, “alineatul (8) de exclus, deoarece cuprinsul acestuia, practic, a fost inclus in alineat”. Nu este acolo, nu este acela la care va referiti dumneavoastra, daca e de la pagina 17 din sinteza. Articolul 29.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

La noi, in sinteza, este pagina 17. Ma refer la articolul 29 din Legea privind societatile pe actiuni. Articolul 69 se completeaza cu un alineat nou – (6),  cu urmatorul cuprins: “Consiliul executiv al societatii ce prezinta autoritatile administratiei publice centrale s.a.m.d., daca au un capital mai mult de 50% capital de stat”.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Asa.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu am propus ca acest alineat sa fie exclus, fiindca articolele 87-90 din Legea cu privire la societatile pe actiuni prevad evidenta si darea de seama. Se efectueaza in conformitate cu articolele 87, 88, 89 si 90.

 

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Asa.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

De aceea am propus ca acest alineat, care a fost introdus in proiectul de lege, sa fie exclus.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Comisia l-a examinat si nu-l sustine.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu sustine excluderea?

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Da. Ramine varianta Guvernului, sustine comisia.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi, noi am adoptat o lege cu privire la reforma regulatorie.

Toate acestea sint niste actiuni adaugatoare sau, stiu eu, niste rapoarte, dari de seama suplimentare, care nu sint prevazute de lege, si noi acum mai introducem altele. Pot da chiar un exemplu: Ministerul Industriei solicita actualmente intreprinderilor niste rapoarte adaugatoare care nu sint prevazute de catre Serviciul Standardizare si Metrologie. Aici noi manifestam exces de zel.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Stimate coleg, fiindca orice fondator are dreptul sa solicite conducerii darea de seama privind activitatea societatii pe actiuni sau a altor organizatii, la fel si statul, acel care are pachetul de actiuni mai mare de 50%, trebuie sa cunoasca activitatea acestei societati pe actiuni.

Propunerea Guvernului este binevenita si noi o sustinem.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stati putin.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Ivanov…

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc, poate faceti o precizare la aceeasi intrebare, ca sa avem o situatie foarte clara si o informatie exhaustiva. Microfonul nr.3.

 

 

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa mentionez ca acest articol se refera numai la societatile pe actiuni unde cota statului depaseste 50 la suta.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Da, aceasta am si explicat.

 

Voce din sala:

Nu la toate.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi, chestia consta in aceea ca in aceasta lege noi avem articolele 87, 88, 89 si 90, la capitolul ”Evidenta si darea de seama”, care raspund la intrebarea pe care dumneavoastra incercati sa o explicati.

Adica, societatile pe actiuni, n-are importanta, 100% capital de stat sau 50%, societatile private prezinta rapoarte Biroului National de Statistica. Si nu este necesar ca aceste rapoarte sa mai fie prezentate ministerelor sau departamentelor centrale.

Care doreste, se adreseaza la Biroul National de Statistica si primeste informatia necesara.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Stimati colegi, eu nu sint de acord cu dumneavoastra. In comisie noi am examinat aceasta si, intr-adevar, dupa ce am transmis pachetul de actiuni ministerelor, ministerul dirijeaza, dar nu are nici o informatie privind pachetul de actiuni al statului.

Deci, ei trebuie sa prezinte raportul, se au in vedere toate balantele ministerului responsabil de gestionarea acestor actiuni ale statului.

Si aceasta e firesc, fiindca daca o societate pe actiuni are un fond sau altul, ea prezinta darea de seama manageriala sau privind activitatea fondului respectiv. Deci propunerea este binevenita.

 

Domnul  Marian Lupu:

O precizare, microfonul nr.1.

 

Domnul  Mihai Pop (Ministerul Finantelor):

Deci, propunerea inaintata de Guvern consta in aceea ca autoritatile publice centrale, fondatorii intreprinderilor de stat sau ai intreprinderilor unde capitalul statutar este preponderent de stat sa poata monitoriza situatia in aceste intreprinderi.

Plus la aceasta, este inaintata si propunerea de a solicita audit in caz de necesitate suplimentara privind studierea starii financiare la aceste intreprinderi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi, astazi societatile pe actiuni, chiar daca si au 100% de capital privat, prezinta dari de seama, rapoarte de activitate ministerelor conform articolelor 87-90 din legea mentionata.

Adica, societatile pe actiuni care au 50% sau mai mult capital de stat trebuie sa prezinte, iar celelalte prezinta sau pot sa nu prezinte. Si iar se pune intrebarea: ce fel de rapoarte? Fiindca sint rapoarte statistice. Aceste rapoarte trebuie neaparat prezentate de catre societatile pe actiuni, conform Legii cu privire la societatile pe actiuni, si publicate anual in ziarul Comisiei Nationale pentru Valorile Mobiliare. Societatile pe actiuni sint obligate sa prezinte asemenea rapoarte.

In afara de aceasta, societatile pe actiuni care au mai mult de 50 de actionari sint obligate sa faca si audit, ceea ce, de asemenea, este prevazut in lege. Eu rog, stimate domnule Presedinte, sa puneti la vot acest amendament. Fiindca amendamentul propus se inscrie si in reforma regulatorie. Nu trebuia sa incarcam intreprinderile cu ceva suplimentar, decit cu ceea ce este prevazut in momentul de fata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, propunerile se refera la articolul 29.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu propun ca acest articol sa fie exclus si sa fie pus la vot.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Comisia nu sustine, propune varianta Guvernului. Puneti la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Situatia este clara, va fi pus la vot. Continuam.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Puneti la vot sau nu?

 

Domnul  Marian Lupu:

Pai, anuntati, va rog, tot pachetul.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

La fiecare articol.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Sau cum se considera?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Se voteaza fiecare articol in parte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. La acest articol sint alte propuneri? Nu sint. Stimati colegi, cine este pentru, supun votului propunerea domnului Cosarciuc privind excluderea articolului 29 din acest proiect. Corect am inteles?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Articolul 29 contine doua alineate, sa fie exclus numai alineatul (6).

 

Domnul  Marian Lupu:

Alineatul (6).

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Excluderea alineatului (6) din articolul 29.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Alineatul care se completeaza.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cine este pentru aceasta propunere? Rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 23.

 

Domnul  Marian Lupu:

34 de voturi.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Urmatorul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea este respinsa.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

E clar, dar…

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

N-as vrea sa comentez, dar merita sa comentam cite odata, cind facem un a si nu facem b pe urma. Se poate mai departe, da?

Articolul 38. Acest articol se refera la introducerea celor 8% taxa pe valoarea adaugata la medicamente. Noi am argumentat si la discutia in prima lectura, si acum argumentam ca introducerea acestei taxe pe valoarea adaugata la medicamente va conduce la cresterea preturilor si vor avea de suferit paturile socialmente-vulnerabile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia, comentarii.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Comisia a examinat acest amendament inca o data si a adoptat hotarirea cu privire la sustinerea pozitiei Guvernului de a introduce taxa pe valoarea adaugata la medicamente in marime de 8 la suta. Deci, dupa estimarile specialistilor si expertilor, aceasta va contribui la constituirea unei reguli in import.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

In sustinere.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Va conduce la o diminuare a costurilor medicamentelor la import, care trebuie sa aiba consecinte pozitive. Mai mult decit atit, acest business, care, cu parere de rau, nu este clar pina la capat, va fi luat sub control.

Al doilea moment. Societatea pe Actiuni “Farmaco”, care poate sa indestuleze cu circa mai mult de 30-35% piata medicamentelor, va ajunge la aceea ca va putea activa mai efectiv pe teritoriul Republicii Moldova. De la asta va cistiga cred ca atit republica, cit si economia, cetatenii ei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

 

 

 

Doamna  Valentina Buliga:

Stimate domnule Presedinte, in amendamentul facut de mine, de asemenea, am insistat ca aceasta prevedere a legii sa fie exclusa. Si vreau sa repet argumentele invocate de mine.

Federatia Rusa, in perioada anilor 2002-2003, a introdus taxa pe valoarea adaugata in marime de 10% la medicamente. Cercetarile ulterior efectuate de catre specialistii in domeniu au demonstrat ca mortalitatea a crescut cu 14%. In Ucraina, de asemenea, au fost nenumarate incercari de a introduce taxa pe valoarea adaugata, desi aceste doua tari au o productie destul de dezvoltata in domeniul medicamentelor.

Astazi, cind 92% din piata farmaceutica a Republicii Moldova este formata din medicamente de import, introducerea taxei pe valoarea adaugata la medicamente va conduce evident, si cercetarile demonstreaza aceasta, la o majorare de preturi cu 9-11%.

Pentru unele grupe farmacoterapeutice preturile vor creste cu 18-20%. O data cu cresterea preturilor vor creste, de asemenea, si cheltuielile de acoperire a costului medicamentelor compensate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega, nu va suparati, va rog. Sint obligat totusi sa va limitez.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Da, da, am inteles.

 

Domnul  Marian Lupu:

Interventia la acest subiect, in timp. Deci, propunerea?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Eu propun, impreuna cu domnul Cosarciuc, ca acest amendament sa fie sustinut.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inregistrat. Pentru o precizie, microfonul nr.1.

 

Domnul  Mihai Pop:

Domnule Presedinte, onorat Parlament. Despre plusurile propunerii date
s-a vorbit in cadrul sedintei precedente a Parlamentului. Vreau sa mentionez suplimentar ca toti banii incasati de la impunerea cu taxa pe valoarea adaugata a medicamentelor, la import si productiile autohtone, vor fi indreptati la subventionarea medicamentelor pentru paturile socialmente-vulnerabile. Aceasta suma va fi indreptata suta la suta sub un control special din partea Guvernului.

Mai mult decit atit, aceasta va da posibilitate de a face unele estimari ale evolutiei preturilor, ale compararii preturilor la diferite medicamente, care, dupa cum stim noi azi, in diferite farmacii, preturile la unele si aceleasi medicamente difera si difera destul de esential. Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri la acest articol?

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Nu sint. Comisia nu sustine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu sint?

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Acest amendament sustine pozitia Guvernului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Eu am sesizat aceasta. Deci, alte propuneri de sustinere? Nu sint. Supun votului aceasta propunere, care se refera la articolul 38, pentru excluderea T.V.A. procente la importul de medicamente. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa votati. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Secareanu, cu siguranta sint 24?

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Sa mai numar o data?

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog foarte mult.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Inca o data, sectorul nr.3.

 

N u m a r a t o r i i:

22, ma iertati.

 

Domnul  Marian Lupu:

22, va multumesc. 32 de voturi. Propunerea este respinsa. Microfonul nr.4.

De fapt, cer scuze, stimate coleg, fiindca aveti un sir de propuneri la articole. Domnul Turcan are o propunere, probabil, da? Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, va multumesc. Deci, referitor la articolul 26. In primul rind, eu am vrut sa…

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

In general, nu este corect cind unul incepe sa vorbeasca si nu termina, apoi incepe altul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ca o singura exceptie, rog sa acceptati acest lucru.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Ca un mic repaus pentru dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci, eu as vrea sa aud argumentele care au fost puse la baza excluderii din articolul 14 litera n) a textului “competenta Consiliului Superior al Magistraturii”, deoarece, poate, raspund concomitent la argumente.

Am inteles ca argumentul principal consta in procedura prezentarii bugetului. Dar, totodata, as vrea sa va atrag atentia ca la articolul 14 se mentioneaza despre competenta consiliului si in domeniul examinarii, confirmarii si propunerii bugetelor instantelor judecatoresti.

Excluderea acestei competente este, dupa parerea noastra, o lezare a dreptului Consiliului Superior al Magistraturii, fapt despre care, noi, republica noastra, nu o data deja am fost vizati de catre structurile europene.

De aceea, se propune urmatorul cuprins al literei n): “competenta Consiliului Superior al Magistraturii in domeniul examinarii, confirmarii si propunerii, in modul stabilit de legislatia in vigoare, a proiectului bugetului necesar bunei functionari a instantelor judecatoresti”.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Deci, in principiu, asemenea formulare ar putea fi acceptata. Deoarece pina acum se iscau probleme, judecatoriile prezentau proiectul mentionat direct Parlamentului, dar cel care efectueaza sinteza bugetului de stat este Ministerul Finantelor. Judecatoriile refuzau sa prezinte ministerului mentionat si Guvernului proiectul nominalizat si il prezentau direct in Parlament. Dar exista o procedura si, daca a fost propusa o asemenea formulare, s-ar putea de acceptat, adica de a adopta aceste bugete conform procedurii stabilite de Guvern sau legislatie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, comisia accepta?

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, atunci eu nu supun votului aceasta propunere, in particular, avindu-se acceptul comisiei pentru aprobarea in pachet. Ma iertati, microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. continuam cu articolul 38.

 

Domnul  Marian Lupu:

Perfect.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Alineatul (6) al acestui articol, care se refera la articolul 103 din Codul fiscal, si propunerea Guvernului prevedeau ca alineatele (19) si (29) sa se excluda.

Amendamentul propus este ca alineatele (19) si (29) ale articolului 103 din Codul fiscal sa ramina in actuala redactie a legii in vigoare. Si argumentarea noastra a fost urmatoarea: introducerea T.V.A. la pesticide, ingrasaminte, utilaj, echipament s.a.m.d. va conduce la cresterea preturilor si de pe urma acesteia va avea de suferit producatorul agricol.

Stimati colegi, dumneavoastra ati observat ca, in principiu, nu exista politica agrara pentru anul 2006 si noi acum, prin politica fiscala, vom contribui la cresterea presiunii fiscale asupra taranilor nostri si ei nu vor capata nimic in schimb.

Propun ca acest amendament sa fie sustinut de colegii nostrii in Parlament.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Da.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Inclusiv si de domnul Stepaniuc.

 

 

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Deci, comisia a examinat acest amendament. Ea nu-l sustine. Pornind de la aceea ca, o data cu elaborarea, adoptarea bugetului si prezentarea bugetului pe anul 2006, Guvernul vine cu propuneri de a directiona aceste venituri de la taxa pe valoarea adaugata la ingrasaminte minerale si pesticide, la subventionarea, formarea fondurilor de subventionare a agriculturii si subventionarea directa la producatorii agricoli, dar nu prin intermediarii care se ocupa de importul ingrasamintelor si erbicidelor, comisia nu sustine acest amendament.

In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata la utilaj. Astazi orice agent economic care importa utilaj este scutit de taxa pe valoarea adaugata daca acest utilaj este introdus in capitalul social. Deci, acestea sint niste reguli de joc normale, prin care noi dam posibilitate agentului economic sa importe utilaj tehnologic, dar si il eliberam de taxa pe valoarea adaugata cu aceeasi conditie de a fi introdus in capitalul social.

Si, prin Legea cu privire la leasing, are inca o posibilitate de a fi eliberat de taxa pe valoarea adaugata la utilajul respectiv. Aceste venituri vor fi obtinute de la taxa pe valoarea adaugata la ingrasamintele minerale, la pesticide, deci vor fi directionate pentru subventionarea producatorilor agricoli.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, situatia la articolul 38 alineatul (6) si propunerea sint clare. Alte propuneri care vizeaza acelasi articol? Microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Acelasi articol, da. De fapt, este mai curind o pledoarie in sustinerea propunerii facute anterior de domnul Cosarciuc, domnule Presedinte. Cred ca, nu stiu,  cind vorbeam de medicamente – da, spuneati sau invocati un motiv, noi avem intreprinderea “Farmaco”, care asigura 30-35 la suta sau poate asigura 30-35 la suta din necesitatile pietei de medicamente din Republica Moldova, dar aceasta e teoretic.

Apropo de ingrasamintele minerale, pesticide, utilaj agricol. Noi nu producem aceste bunuri. Deci, le importam. Dumneavoastra motivati, spuneati adineaori ca din aceste taxe, T.V.A.-urile care vor fi colectate, va fi creat un fond special de sustinere a producatorului agricol, dar este alogic, domnule presedinte. intii marim preturile la ingrasaminte, pesticide, utilaj agricol, apoi, in baza maririi acestor preturi, oferim compensatii pentru a cumpara din nou utilaj agricol si pesticide la un pret ridicat.

Noi insistam si cred ca asta este opinia majoritatii fractiunilor de opozitie si, de altfel, facem apel la intelegerea si a fractiunii majoritare, sa fie mentinuta actuala redactie.

 

 

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Stimate coleg, eu inca o data incerc sa explic, nu trebuie de comparat taxa pe valoarea adaugata la medicamente cu taxa pe valoarea adaugata la ingrasamintele minerale, utilaj si pesticide. Acelea sint niste marfuri de consum, dar acestea sint marfuri pe care producatorii le folosesc in scopuri de producere. Aici trebuie sa se tina o evidenta si anume evidenta contabila (sa primeasca subventii utilizatorii acestor marfuri, dar nu intermediarii care maresc veniturile lor din contul eliberarii de taxa pe valoarea adaugata).

Mie imi pare ca mecanismul este clar, dar comparatia dumneavoastra cu medicamentele nu este reusita, acestea sint doua grupuri de marfuri diferite. De aceea sint diferite si mecanismele de subventionare.

 

Domnul  Marian Lupu: 

Deci, la articolul 38 alineatul (6). Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Stimati colegi, in primul rind, chiar ieri, in cadrul sedintei Guvernului s-a luat decizia de a veni in Parlament cu propunerea de a elibera de taxa pe valoarea adaugata utilajul adus in tara, importat in tara pentru industria alimentara agricola. Aceasta este prima informatie.

A doua tine de argumentul domnului Ivanov ca utilajul importat se elibereaza de taxa pe valoarea adaugata si este introdus in capitalul statutar. Noi cunoastem destul de bine ca majoritatea societatilor pe actiuni detin pachetul majoritar mai mult de 50, 40, 60%, dar decizia de marire a capitalului statutar este de 3/4.

De aceea, problema aceasta este, 75%, o problema foarte serioasa in toata tara. Noi, pe parcursul a 4 ani de zile, discutam una si aceeasi problema ce tine de eliberarea utilajului de taxa pe valoarea adaugata. Cineva ar putea sa-mi spuna astazi cit utilaj eliberat de T.V.A. s-a adus pe parcursul anului 2004 in tara care a fost introdus in capitalul statutar? Poftim, ar fi un argument pentru toti.

Vreau sa mentionez ca problema aceasta este cunoscuta si este foarte serioasa si dificila de a lua o decizie, la adunarea actionarilor, privind marirea capitalului statutar. De aceea, eu cred ca problema eliberarii de T.V.A. la utilajul importat este foarte actuala si noi trebuie sa luam o decizie.

Dati sa incercam pentru anul 2006, mai ales ca recent, chiar ieri, la sedinta, Guvernul a adoptat hotarirea de a veni in Parlament cu propunerea de a elibera utilajul pentru industria alimentara agricola prelucratoare. Multumesc.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Stimate coleg, eu nu stiu cu ce vine Guvernul. Deci, legea in vigoare  prevede aceasta. Si eu, inca o data, as vrea sa spun ca societatile pe actiuni, S.R.L.-urile trebuie sa fie responsabile de activitatea lor, eu nu vorbesc de activitatea, de veniturile statului, de activitatea lor.

Si statul elibereaza, faciliteaza importurile, dar trebuie sa fie reguli normale de joc. Poftim, accepta facilitatile, mareste-ti capitalul social. O data cu marirea capitalului social, agentul economic are mai apoi posibilitatea de a trece la deduceri acele amortizari care sint la acest utilaj. Ce facem noi? Dati sa nu fie evidenta, sa ducem tot in tenebru. Sa iesim din tenebru. Deci, acesta este scopul. Si e normal, un scop care corespunde acestui proiect de lege, acestor modificari.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte. Ceea ce spune domnul Ivanov nu este corect. Fiindca la deduceri pot fi trecute si atunci cind le introduci in activele fixe. Fiindca le pui la evidenta in contabilitate si ele se depreciaza.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Dar care e responsabilitatea, domnule coleg?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Se tine evidenta, se depreciaza si nu trebuie sa spuneti acum ca daca nu le introducem in capitalul social, nu poti deprecia valoarea unui activ.

Si in privinta acelor 75%. Domnule Oleinic, eu vreau sa-l ajut. Domnul Bondarciuc, in Parlamentul precedent, a demonstrat, si domnului Stepaniuc ii aduc aminte, ca ati insistat atunci sa marim acest procent pentru luarea deciziei de marire a capitalului social al unei intreprinderi ca sa-i aparam pe actionarii intreprinderilor mici. Dar ca sa maresti un capital statutar fara actionarii intreprinderilor mici nu poti, iar pe acestia nu-i intereseaza care va fi soarta de mai departe a intreprinderii.Venituri ei vor, dar nu vor sa introduca nici un ban.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Deci, fiindca actionarii…

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Fiindca, o data cu introducerea, stimati colegi, o data cu marirea capitalului statutar de catre o parte din actionari, se micsoreaza cota intreprinderilor mici. Aceasta a fost ideea dumneavoastra atunci? Sa nu permiteti micsorarea cotei acelor care sint mici in capitalul statutar al unei societati pe actiuni? Si acum actionarii intreprinderilor mici au probleme.

 

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Acesta nu este subiectul proiectului de lege. Dati sa vedem.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimati colegi.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Subiectul nu este, dar este argumentul dumneavoastra. Ca este imposibil de a introduce in capitalul statutar, asa cum spuneti dumneavoastra.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Dar trebuie sa fie o responsabilitate a actionarilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi…

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Sint reguli corecte. Statul faciliteaza, agentul economic sau economia activeaza intr-un asemenea mod.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Regulile care le introduceti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, eu rog sa temperam spiritele. Fiindca discutia urmeaza sa se desfasoare, ea se desfasoara, dar nu intr-o albie normala de discutie. Temperati putin tonalitatea. Deci, propunerea la articolul 38 alineatul (6) este clara? Doua minute, microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

N-am nevoie de doua minute. Stimati colegi, societatile cu raspundere limitata sint puse in conditii diferite, unde decizia de marire a capitalului statutar se ia cu majoritatea voturilor actionarilor, adica cu 50 plus 1, iar in societatile pe actiuni existente la ora actuala, care constituie 80% din toate intreprinderile economiei nationale, decizia se ia cu 3/4.

Vreau sa va aduc aminte, stimati colegi, ca noi am discutat mult in jurul maririi pragului acesta de 75, de la 67 la 75. Atunci s-a luat ca baza argumentul plus apararea drepturilor actionarilor intreprinderilor mici, dar anume acestia acum nu sint cointeresati ca sa fie marit capitalul statutar, deoarece, cind se mareste capitalul statutar, in dependenta de introducerea utilajului in capitalul statutar, partea lor decade, devine mai mica.

De aceea, problema ramine. Noi totusi trebuie sa gasim o solutie. Domnule Ivanov, argumentele dumneavoastra sint convingatoare, dar aceasta problema in tara continua sa existe. De aceea, va rog foarte mult, sa ne straduim a gasi o solutie pentru a depasi situatia data.

As vrea chiar sa-l intreb pe domnul Pop Mihail Ivanovici, este o cifra care denota cit utilaj, care este valoarea utilajului importat in tara pe parcursul         anului 2004 si introdus in capitalul statutar? Ca sa avem macar idee, sa facem o comparatie oarecare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, eu o sa anticipez putin raspunsul domnului Pop, atragind atentia ca in 2004 aceasta norma nu a functionat. Ea a inceput sa functioneze de la 1 ianuarie 2005, daca nu gresesc, o data cu aprobarea pachetului de legi cu referinta la activitatea investitionala. Daca nu gresesc, ea a fost aprobata in anul 2004. Deci, pentru precizie microfonul nr.1.

 

Domnul  Mihai Pop:

Domnule Presedinte, onorat Parlament, sint deja propuse citeva modalitati de solutionare a problemelor puse in discutie.

1. Majorarea capitalului statutar.

2. Legea cu privire la leasing, care permite neaplicarea T.V.A.-ului la procurari.

3. Importatorii de utilaje trec in cont T.V.A.-ul ulterior din activitatea de antreprenoriat.

4. Prin stimularea importurilor, prin scutirea importurilor de utilaje.

Noi absolut nu ne gindim la producatorii autohtoni. Capacitatea de dezvoltare a producerii utilajelor in oricare domeniu, la noi in republica, in cazul dat, va ramine umbrita prin faptul ca nicaieri nu se prevede scutirea utilajului intern si daca chiar va fi scutit, toate cheltuielile la producerea lui, T.V.A.-ul la cheltuieli, la procurarea de materie prima va intra in cheltuieli si preturile vor creste.

De aceea, propunerea data trebuie sa fie sustinuta de Parlament si ea practic nu dauneaza activitatii producatorilor.

Referitor la pesticide si ingrasaminte. Unii parlamentari propun de a fi scutite. Noi propunem sa sustinem 10, 15 importatori si nicidecum nu putem sa ne gindim la faptul ca utilizatorii acestor produse, miile de gospodarii taranesti achita azi pretul care le este propus. Fiindca pe piata nu este reglementat pretul la vinzarea acestor produse. Prin includerea T.V.A., acest lucru se va normaliza. Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Si o ultima interventie, va rog, la articolul 38 alineatul (6),         microfonul nr.5.

 

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte. As vrea totusi sa-l intreb pe domnul Ivanov un lucru. Nu sintem noi mari economisti, multi dintre noi nu sint economisti, dar am mers la scoala. Si, de aceea, as vrea sa-l intreb pe domnul Ivanov, cum priveste propunerea data privind sustinerea agricultorilor, prin prisma "Capitalul"-ui lui Marx?

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Care capital? 

 

Domnul  Marian Lupu:

Opera lui Karl Marx.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

A lui Karl Marx, nu a cuiva. Karl Marx are o lucrare stiintifica foarte utila, se numeste “Capitalul”.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Capitalul? Pai, luati formula capitalului si o sa vedeti ca acolo nu se prevad subventii in "Capitalul" lui Marx, dar se prevede ca acesta aduce plusvaloare.

Si, poftim, ginditi-va ca daca introduci capital, dumneavoastra ati dat raspuns domnului Cosarciuc, agentul economic care vrea sa primeasca venit trebuie sa introduca, dar nu statul.

 

Domnul Marian Lupu:

Ma depaseste cumva situatia, am pornit discutii stiintifice?

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Nu, eu ii raspund dupa Marx, daca a vrut dupa Marx.

 

Domnul  Marian Lupu:

Capitalul este o definitie respectata in toata lumea.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte. Totusi, domnule vicepresedinte de comisie, ar trebui sa cunoasteti ca Marx a vorbit nu despre capital, bani in buzunar, dar despre capital si cum circula banii intr-o economie de piata. Va multumesc.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Eu asa v-am raspuns. Capitalul e acela care aduce nu banii, dar plusvaloare. Acela-i capital, dupa Marx.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Ivanov, da, mersi. De fapt, stimati colegi, trebuie sa facem o remarca, aceasta discutie ne face clara producerea unui proces de integrare ideologica, de respect reciproc al bazelor ideologice, al diferitelor partide prezente aici in Parlament. Continuam, va rog, microfonul nr.3. Dar, la acelasi articol 38 alineatul (6).

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte. In acest context, trebuie de mentionat ca Marx era un adept al progresului social si economic si, din acest punct de vedere, utilajul, de fapt, performant trebuie sa fie sprijinit de stat. Eu nu stiu care trebuie sa fie acele mecanisme, dar aceasta este o problema cu care noi, intr-adevar, ne ciocnim mai multi ani.

Eu inteleg, exista utilaj de mina a doua, a saptea s.a.m.d. care nu stiu in ce masura, domnule Ivanov, aduce plusvaloare, e o situatie, dar trebuie sa gasim utilaj performant, nou, mecanisme…

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Deci, aici este mecanismul care este astazi in lege si el actioneaza. Dar, dati sa fie reguli de joc egale si responsabilitatea de dezvoltare a economiei nu numai a statului, dar si a agentilor economici. Si atunci va fi efectul.

 

Domnul   Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Totusi, argumentul nostru este urmatorul: introducerea taxei pe valoarea adaugata la ingrasaminte, pesticide, utilaj va conduce la cresterea poverii fiscale, care va fi achitata de catre taran, de catre agricultor. Si noi insistam sa puneti la vot acest amendament si sa ramina in redactia legii actuale. Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Voi face-o neaparat, fara discutii.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Noi nu ne referim astazi la tot utilajul inclus in Nomenclator, acolo sint o mie de pozitii, ci numai la 10-11 pozitii din tot Nomenclatorul. Asta-i prima.

Si a doua. Tinind cont de cele expuse aici, domnule Cosarciuc, si de amendamentul dumneavoastra, propus in comisie, noi am examinat foarte atent si comisia a luat decizia anuntata de domnul Ivanov.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, incheiem aici discutia la articolul 38 alineatul (6). Supun votului propunerea domnului Cosarciuc, care se refera la acest articol 38 alineatul (6). Cine este pentru acceptarea acestei propuneri? Rog sa voteze.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Stepaniuc, de ce nu votati?

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul  Marian Lupu:

31 de voturi “pro”. Propunerea este respinsa. Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Articolul 62, in redactia Guvernului, prevedea excluderea din alineatul (1) a cuvintelor “si prin sistemul automatizat de evidenta a produselor petroliere”. Alineatele (2) si (3) se exclud, iar la alineatul (4) se exclud cuvintele “prin sistemul automatizat”.

Propunerea este ca, la articolul 62 din Legea cu privire la piata produselor petroliere, alineatele (1), (2), (3) si (4) sa ramina in actuala redactie a legii in vigoare. Si argumentul este ca excluderea acestor alineate din legea mentionata va stimula in continuare contrabanda produselor petroliere, importul produselor petroliere, fara a trece prin vama, asa cum ar trebui sa fie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, poftim.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Comisia a examinat acest amendament, noi am discutat foarte mult in comisie, dar am ajuns la concluzia de a sustine Guvernul in pozitia data. Eu solicit ajutorul autorilor, al domnului Pop.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog autorii, Ministerul Finantelor, microfonul nr.1.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Da, domnule Pop. Eu solicit ajutor, fiindca ei s-au ocupat nemijlocit de implementarea acestui sistem. Dar, conform datelor existente si conform analizei, el este de acum un sistem performant de evidenta in vama, care nu era pe timpuri si care va da posibilitate sa nu fie doua sisteme. Poftim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul  Mihai Pop:

Introducerea sistemului automatizat de evidenta prevazut conduce la cheltuieli suplimentare din bugetul statului, adica la peste 15 milioane de lei, plus cheltuielile suplimentare pentru toti agentii economici antrenati in businessul cu produse petroliere si gaze lichefiate.

Luind in considerare ca, in acest moment, deja la toate statiile P.E.C.O. sint introduse masini de case si control cu memorie fiscala, unite la distribuitoare si, plus la aceasta, se implementeaza sistemul de evidenta performant la Serviciul Vamal “A.S.I.C.U.D.A.”, Guvernul considera inoportuna efectuarea acestor cheltuieli suplimentare, care poate sa duca (in ansamblu, Guvernul, plus agentii economici) la peste 30 milioane de lei, si folosirea acelor rezultate, care vor fi obtinute in cadrul Serviciului Vamal.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, stimati colegi, argumentarea adusa de catre Guvern nu poate fi sustinuta, fiindca acel sistem automatizat, stipulat in lege, prevedea importul, comercializarea angro si comercializarea cu amanuntul, adica intreaga veriga care era supusa controlului.

Acum, dumneavoastra aveti numai, cum s-ar spune, segmente. Nu este clar daca importul este supus controlului. Ceea ce este vindut cu amanuntul, da, daca toate aparatele sint conectate la aparatele de memorie fiscala, inseamna ca atunci se controleaza, dar nu este supusa controlului comercializarea angro.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Deci, domnule coleg, cind a fost operata aceasta modificare, s-a avut in vedere mai mult controlul importului, fiindca incasarea accizului si T.V.A. la importul acestor produse, deci introducerea sistemului automatizat la vama, a solutionat problemele existente.

Automatizarea evidentei in masini de casa si control la statiile P.E.C.O. va da efect, iar cheltuielile pe care Guvernul le considera inutile decad. Noi putem discuta momentul acesta.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dar nu trebuie sa discutam. Daca se aduc argumente, trebuie aduse si contraargumente.

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi. Evidenta are loc prin vama, numai ceea ce trece legal prin vama. Sistemul da efect atunci cind trece totul prin vama. Dar noi stim foarte bine ca in Republica Moldova avem contrabanda produselor petroliere. Si daca nu este supusa controlului intreaga veriga, avem segmente care nimeresc pe piata fara a fi supuse controlului. Si noi insistam asupra acestui amendament.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Contrabanda exista intotdeauna alaturi de toate aceste verigi. Ea n-o sa se duca la depozitele angro. Nu se face asa.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Se prevedea evidenta automatizata la depozitele angro a celor care importa in Republica Moldova si comercializeaza.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Dar contrabanda nu se duce la depozitele angro. Domnule Cosarciuc, dumneata stii prea bine ca acolo este un sistem de evidenta serios.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Stimati colegi, supun votului propunerea referitoare la articolul 62 alineatele (1)-(4), corect?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Corect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cine este pentru acceptarea acestei propuneri? Rog sa voteze. Propunerea domnului Cosarciuc.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 20.

 

Domnul  Marian Lupu:

30 de voturi “pro”. Propunerea este respinsa. Acestea au fost, da?

 

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Acestea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu tocmai doream sa intreb, ce mai avem in palmares? Microfonul nr.4, va rog.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule presedinte al comisiei, cu intirziere, dar vreau sa fac urmatoarea propunere. Acordarea in mod gratuit de marfuri in calitate de mostre in cadrul companiilor publicitare nu se considera livrare impozabila cu T.V.A. Deci, articolul XXXVIII roman, articolul 35 sa se completeze cu sintagma: “medicamente, articole de uz medical si produse farmaceutice, utilizate in procesul de autorizare si testari clinice in cadrul institutiei abilitate de Ministerul Sanatatii.”

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Eu nu sint pregatit, noi n-am examinat aceasta, dar s-ar putea de examinat.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Companiile producatoare de medicamente, inainte de a pune pe piata farmaceutica produsele sale, presteaza in tara doar 5 ambalaje, conform procedurii de autorizare.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Bine. Dar asa de mari sint volumele acolo?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Ele vin fara pret, in bonul de expediere si transport vin fara pret. Adica, apare si o problema, care este T.V.A., daca ele vin ca mostre, fara pret, care nu se impoziteaza?

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Pai, daca n-are pret, n-are T.V.A. Care-i problema aici? Eu nu pot s-o accept, fiindca problema trebuie studiata. Deci, la modificarile altor legi voi reveni cu propunerea dumneavoastra, acum eu nu pot s-o accept.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Stimati colegi, noi, la Comisia parlamentara pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, la articolul 61, am propus de a lasa absolut intact acest articol, sa ramina varianta din anul precedent. Majorarile de la 3% la 5% in acest fond extrabugetar sau in acest fond special al invatamintului o sa conduca numai la majorarea acestor sume pentru taxa de scolarizare, sau cum se numeste ea taxa de contract. Sintem absolut impotriva acestei chestiuni. Mai mult decit atit, institutiile private le vedem in noua lege si in actualul Cod civil ca institutii nonprofit.

Si al treilea argument. Incercarea noastra de a clarifica: care sint principiile de formare a acestei taxe de contract? Vreau sa va spun ca a dat niste rezultate foarte si foarte negative. Adica nu sint clare principiile de creare a acestei taxe.

Majorarea propusa in cazul de fata de catre minister, vreau sa mentionez ca nu atit de ministerul nou, dar inca de ministerul precedent, o sa conduca la niste lucruri foarte si foarte neintelese. Adica, noi chiar am spune sint niste interese, poate, si de lobbism ale cuiva acolo.

Solicitam foarte mult sustinerea comisiei si cea a colegilor deputati.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Stimate coleg, stimate domnule Stepaniuc, acest amendament a fost studiat in comisie. Problema consta in aceea ca Guvernul explica aceste probleme cu aderarea la Protocolul de la Bologna, care va suplimenta cheltuielile anume pentru toate institutiile private, in folosul institutiilor private. De aceea, fondul acesta trebuie suplimentat. Comisia a examinat pozitia Guvernului si propune ca ea sa fie sustinuta. Fireste, la discretia Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi, in comisie noi am discutat si am sustinut pozitia Guvernului, dar pe urma am discutat-o inca o data astazi dimineata cu domnul Stepaniuc si cu reprezentantii comisiei. In principiu, putem sustine aceasta pozitie, propunerea comisiei. Acum, noi am raportat decizia comisiei, dar in cadrul sedintei putem sa revenim la pozitia aceasta si sa sustinem comisia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Stepaniuc, propuneti sa fie pus la vot? (Domnul Stepaniuc vorbeste din sala.)

 

Domnul  Alexei Ivanov:

3%.  La vot. Iata, votati dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, inainte de a continua...

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Am o replica, daca imi permiteti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc, o clipa, va rog. Eu rog foarte mult colegii mei din sectorul nr.3, discutii cu o voce mai redusa putin, fiindca rasuna puternic. Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Am o replica. Stimate coleg, domnule Cosarciuc, noi am sustinut si propunerea doamnei Buliga sa pastram nivelul autorizatiei pentru unitatile farmaceutice din localitatile rurale. Iata, vedeti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Supun votului, stimati colegi, propunerea inaintata de domnul Stepaniuc. Cine este pentru acceptarea acesteia rog sa voteze.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 36.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cer scuze. Sectorul nr.1?

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 28.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.2? Treizeci si…?

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.2 – 36.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mersi.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul  Marian Lupu:

86 de voturi “pro”. Propunerea este acceptata.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte. In cadrul examinarii in prima lectura a acestui proiect de lege am venit cu o propunere la articolul 56 privind Legea nr.1100. La articolul 12 din aceasta lege cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, si, in special, la modificarile care le-ati facut la alineatele (3) si (4).

Am spus atunci ca, daca articolul 12 tine de impunerea fiscala, ceea ce ati introdus dumneavoastra nu corespunde deloc, adica, schimba ceea ce a fost in lege, unde era expus clar privitor la impozitul alcoolului etilic si productia alcoolica importata. Acum ati facut o harababura ca nu va intelege nimeni.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Ce aveti dumneavoastra in vedere? Cu licentierea?

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Nu licentierea.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Pai, articolul 62.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

V-am spus, articolul 56 din proiectul de lege.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Articolul 56?

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, eu rog sa operam cu notiuni juridice. "Harababura" nu face parte din aceste notiuni.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Asta a fost pe urma, eu am spus la inceput, am numit articolul. O sa vedeti pina la urma ca, intr-adevar, a iesit harababura. Si am numit-o corect. Ca asa a iesit. Nu, nu, asta e limba de stat, romana.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Ce propuneti dumneavoastra concret? Noi sustinem pozitia Guvernului.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Eu va intreb, ce ati propus dumneavoastra in vederea modificarii esentei articolului 12, alineatele (3) si (4) din legea mentionata, care prevad impozitarea alcoolului etilic si productiei alcoolice in cazul importului?

Acum, dumneavoastra ati introdus alineatul (3), cu urmatorul cuprins: “Organele fiscale extrag lunar datele privind consumul de alcool etilic”. Ce are una cu alta, domnule vicepresedinte al comisiei?

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Eu va explic, stimata doamna deputat. Dumneavoastra, poate, n-ati inteles esenta. Deci se propune. Un moment.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Da, da, va ascult.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

La moment in lege se stipuleaza ca la intreprinderea de producere a alcoolului etilic sint instituite posturi fiscale, asa? Deci, aceste posturi se anuleaza, ca de la 1 ianuarie sa nu fie aceste posturi fiscale. Deoarece s-a automatizat evidenta, s-a contorizat evidenta producerii alcoolului, inspectoratele fiscale o data in luna vor extrage aceste date despre producerea alcoolului.

Pina acum, la aceasta intreprindere de producere a alcoolului, permanent se afla postul fiscal, inspectorul fiscal sau lucratorul Serviciului Fiscal intr-un regim in care activeaza intreprinderea. Deci, acum aceasta problema se liberalizeaza.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Bine, domnule vicepresedinte al comisiei, de acolo vin si stiu ca postul fiscal zilnic sta la intreprindere.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

De acum inainte n-o sa stee.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Stiu. Dar…

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata doamna, imi cer scuze, haideti sa convenim in felul urmator, sintem la etapa lecturii a doua.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Exact.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu rog sa inaintati concret propunerea.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Eu am inaintat-o.

 

Domnul  Marian Lupu:

Optiunea unu. Sa ramina asa cum este. Optiunea doi. Cititi-o, va rog.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Exact. Asa am venit inca in cadrul examinarii in prima lectura si domnul vicepresedinte mi-a promis ca se va lua in seama la lectura a doua. Dar nu s-a luat in seama absolut nimic.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Noi am studiat aceasta problema si sustinem pozitia Guvernului.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Daca este ceea ce spuneti dumneavoastra.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Sustinem pozitia Guvernului.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Care pozitie a Guvernului?

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Asa cum este prezentata in proiect. Da, poftim, ajutor, daca are dumnealui ce vorbi.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Daca ati vrut anume sa inlocuiti posturile fiscale, atunci trebuia sa lasati alineatele (3) si (4) din legea in vigoare si sa introduceti niste alineate noi care ar prevedea inlocuirea postului fiscal permanent cu aparatele acestea cu memorie fiscala.           

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Stimata doamna deputat, noi mergem spre o dezvoltare, sa excludem factorul uman, oameni buni. Nu mai trebuie sa sada inspectorul cela, cu care poti sa te intelegi.

Este contor cu memorie fiscala, care tine evidenta producerii alcoolului si Inspectoratul Fiscal utilizeaza aceste date pentru control, este firesc. Excludem astfel factorul uman. Si este efect. Dumneavoastra stiti ca la Calarasi majoritatea inspectorilor fiscali stau zi si noapte la fabricile de vin, fiindca aveti multe acolo. Cind acesta se produce, este necesar de a-i suna pe inspectori si ei trebuie sa vina, fiindca este pusa in functiune linia.

Acum este contor cu memorie fiscala si asta e normal, este un progres. Ce trebuie sa facem noi? Sa mai punem doi?

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Nu-mi explicati, domnule vicepresedinte al comisiei, eu vin de acolo si stiu: cine sta si cum sta si cind ei stau si pazesc si de cite ori, da. Dar dumneavoastra nu vreti sa intelegeti, sa intrati in esenta, ca ati omis doua alineate care erau cu totul de alta natura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog microfonul nr.1, poate ne ajutati.

 

Domnul  Mihai Pop:

Domnule Presedinte, onorat Parlament. Cred ca propunerea doamnei deputat ar putea fi sustinuta, deci de lasat in vigoare alineatele (3) si (4) si de completat suplimentar cu alineatul (5), in scopul mentinerii prevederilor legislatiei vechi.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Va multumesc, domnule viceministru.

 

Domnul  Marian Lupu:

In sfirsit, o armonie. Comisia accepta pozitia autorilor?

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Eu nu accept, spun pozitia comisiei, fiindca autorul a participat la lectura intii. Noi, in cadrul sedintei comisiei, am examinat si am propus aceasta varianta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Aici trebuie sa precizam. Mihail Ivanovici, propuneti sa pastram posturi fiscale la intreprinderi?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Asa a fost in lege.

 

Domnul  Mihai Pop:

In lege este scris: “agentii economici beneficiaza de dreptul de trecerea in cont a accizelor platite la productia alcoolica supusa accizelor.” Noi propunem, in primul rind… Alineatul (3) a avut urmatorul cuprins: “Pentru alcoolul etilic rafinat, produs in Republica Moldova sau importat, utilizat ca materie prima la fabricarea productiei alcoolice, acciza se plateste o singura data.”

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Mihail Ivanovici, cititi articolul 56, unde este vorba despre articolul 12 alineatele (3) si (4). Si vi-l citesc pe cel propus de Guvern: “Organele fiscale extrag lunar date privind consumul de alcool etilic prin contoare de evidenta cu memorie fiscala”.

Guvernul propune sa mentinem ce a fost si sa mai adaugam si aceasta. 

 

Domnul  Mihai Pop:

Deci, aceasta o consideram completare, ca alineatele (5) si (6).

 

Domnul Alexei Ivanov:

Nu. Dar pastram posturile fiscale atunci?

 

Domnul  Mihai Pop:

Nu.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Cum nu, daca pastram cuprinsul alineatelor (3) si (4) si adaugam alineatele (5) si (6)?

 

Domnul  Mihai Pop:

In lege alineatul (3) are urmatorul cuprins: “Pentru alcoolul etilic rafinat produs in Republica Moldova sau importat, utilizat ca materie prima la fabricarea productiei alcoolice, acciza se plateste o singura data.”

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Dumneavoastra va referiti la cu totul alt articol. 

 

Domnul  Mihai Pop:

Inlocuirea, deci.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Referitor la accize citim la titlul IV  al Codului fiscal. Deci, comisia nu sustine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pozitia comisiei?

Domnul  Alexei Ivanov:

Comisia nu sustine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia nu sustine.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Pozitia Guvernului sustine. La vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Punem la vot?

 

Domnul Alexei Ivanov:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, eu rog foarte mult dupa sedinta in plen.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Veniti si ne determinam.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mergeti impreuna si discutati. Stimati colegi, discutia trebuie sa ne ramina in albia controlului si sa avansam. Supun votului propunerea inaintata de colega noastra cu referinta la… Va rog sa specificati inca o data articolul.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Articolul 12 din Legea nr.1100 alineatele (3) si (4) sa-si pastreze cuprinsul, iar ceea ce se propune suplimentar sa fie urmatoarele alineate (4), (5) si (6) sau cum acolo… Ca este cu totul de alta esenta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Alexei Ivanov:

Nu merge.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 22.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

De acum a votat, pentru ce?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, rog sa temperati putin discutiile, fiindca propunerea nu este acceptata. Dar vreau sa va atrag atentia asupra unui lucru: pe ordinea de zi a sedintelor Parlamentului mai avem si proiectul nr.2230, care se refera la aceeasi lege de baza nr.1100. Si v-as ruga foarte mult, fiindca nici eu nu pot sa sustin ca suta la suta am patruns cu totii in esenta discutiei si la toate elementele care formeaza tema acestei discutii.

Deci, insist foarte mult, in cadrul examinarii proiectului nr.2230, sa se atraga atentia si la acest subiect. Este vorba de aceeasi lege. Vom avea posibilitatea sa abordam si alte subiecte din aceeasi lege.

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte. La articolul 36 este vorba de Legea despre cultura fizica si sport. Deci, comisia noastra la fel a propus sa fie lasata varianta actuala a redactiei. Se prevede ca alocatiile anuale, fixate in bugetul de stat, trebuie acordate pentru sport in marime de 0,5%.

Eu inteleg ca noi, in ultimii ani, am facut niste modificari la aceasta tema, adica privind acordarea de alocatii fixe, deci, in mai multe domenii: invatamint, tineret, cultura.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Cultura si …

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Si acum inteleg ca a venit rindul sportului. Deci nu as vrea sa critic prea mult Comisia pentru politica economica, buget si finante, care a facut acest lucru. Dar argumentarea adusa si publicata aici nu este reusita, de fapt, nu ne face noua fata. De ce spun asa? Deoarece majoritatea absoluta a tarilor din jur folosesc de la 0,5% pina la 1%  din bugetul de stat pentru sport.

Sint niste standarde fixate, de fapt, de structurile internationale care se ocupa de acest domeniu. In dependenta de situatia demografica a tarii respective, in dependenta de standardele ecologice si de poluarea mediului ambiant, in dependenta de industrializarea tarii, se fixeaza, va spun, acel minim de la 0,5% pina la 1% . Ce prezinta 0,5% pentru Republica Moldova?

De fapt, in conditiile bugetului anului 2005, prezinta aproximativ 35 de milioane de lei. Noi am dat in anul curent jumatate si argumentarea care se aduce pentru anul viitor, de la 16,2 – 17,9 este absolut mizera, de aceea ea nici nu trebuia introdusa aici.

Eu am vorbit mai mult pentru stenograma, fiindca noi o sa venim la toamna cu Legea bugetului si eu as vrea, stimati colegi, ca noi la acest domeniu, pur si simplu, sa fim atenti. Noi sprijinim si alte domenii. Dar vreau sa va spun ca avem sportivi foarte talentati, carora uneori nu le cream conditii din cauze diferite, sa spunem,  conditii ca ei sa evalueze mai bine si sa duca imaginea tarii peste hotare. Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, am luat act.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Deci, comisia a examinat acest amendament. Noi raminem pe pozitia noastra, sustinem pozitia Guvernului, pornind de la aceea ca situatia financiara acum este aceea care este. Eu inteleg ca fiecare vrea sa aiba, sa traga la dinsul. Intr-adevar, stimate domnule Stepaniuc, ne intoarcem la toamna la adoptarea Legii bugetului si vom vedea ce surse vor fi pentru finantare, pornind de la Programul de stat pentru dezvoltarea sportului. Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi. Da, va multumesc si eu, domnule Ivanov. Alte  propuneri nu inregistrez, pe care motiv propun sa purcedem la procedura de vot in a doua lectura in ansamblu al proiectului 2036, tinindu-se cont de raportul comisiei si, respectiv, de rezultatele votului in mod individual pe celelalte propuneri.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Imi cer scuze, stimati colegi. As vrea sa va spun urmatoarele. Am niste date privind statistica Republicii Moldova in primele cinci luni de zile ale anului curent.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Valeriu…

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

O secunda, o secunda…

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, nu, o secunda. Noi am intrat in procedura de vot. Eu din start am mentionat, sint necesare declaratii.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, inainte de a vota, sa va spun niste date.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, dupa ce votam, poftim.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dupa ce?  Eu am sa astept.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Bine. Deci, supun votului proiectul de Lege nr.2036 in a doua lectura in ansamblu. Cine este pentru adoptarea acestuia rog sa voteze. Cu maxima precizie.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 26.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

28, 26 si 0 – 54 de voturi. Impotriva? 0 – voturi. Proiectul de Lege nr.2036 este adoptat in a doua lectura.

Stimati colegi, avind situatia... Da, eu n-am uitat. Avind situatia ca sintem deja la 11 si 50 de minute, propun sa oferim cuvintul domnului Cosarciuc. Dar        v-as ruga cit mai succint. Cinci minute este suficient? Nu este suficient? Mai putin. Dupa care propun sa luam o pauza de 20 de minute. Dupa care continuam sedinta pentru examinarea subiectelor restante pe ordinea de zi.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi, eu as vrea sa va propun auditiei o informatie. Importurile pe anul 2005 – 819 milioane de dolari. Anul trecut au fost 623 de milioane in aceeasi perioada. Exporturile – 424 de milioane. Adica avem o diferenta de 400 de milioane de dolari. Si eu cred ca cifrele pe care le-am anuntat sint consecintele politicii fiscale si ale politicii Guvernului.

As vrea sa mentionez urmatoarele in continuare. Anul trecut, in republica noastra au murit cu 41 de mii de oameni mai mult decit s-au nascut. Anul curent, in legatura cu faptul ca se accepta aceasta politica fiscala, sa nu dea Domnul sa moara mai multi, fiindca cam in asemenea directie promovam politica in Republica Moldova.

Anul trecut au ramas neprelucrate 20% de terenuri agricole. Anul curent si anul viitor, in conformitate cu politica fiscala acceptata si adoptata de Parlament, vor ramine mai multe, fiindca multi agricultori vor refuza sa mai prelucreze terenurile agricole in Republica Moldova.

Stimati colegi, acestea sint consecintele politicii Guvernului actual si ale votarii in Parlament a acestor politici. Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, anunt pauza. Reluam lucrarile sedintei in plen la ora 12 si un sfert. Va multumesc.                

 

Pauza

 

***

Dupa pauza

 

            Domnul  Marian Lupu:

Rog, sa ocupati locurile dumneavoastra. Reluam sedinta in plen a Parlamentului. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Stimati colegi, s-a intimplat ceva extraordinar in Parlamentul Republicii Moldova. Eu dau citire unui alineat din raportul Comisiei pentru politica economica, buget si finante, prezentat pentru prima lectura la proiectul de lege nr.2036.

Suplimentar, pentru lectura a doua urmeaza a fi discutata problema aplicarii in continuare a cotei de T.V.A. de 5% la productia de fitotehnie si horticultura in forma naturala si la productia de zootehnie in forma naturala, masa vie si sacrificata, produsa si livrata pe teritoriul tarii. Si trebuia comisia sa raporteze ce va fi in continuare?

Si, dupa cite am inteles, taxa pe valoarea adaugata in agricultura va ramine 20%. Eu cred ca e ceva iesit din comun.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi. Asta poate...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Avem raportul, care constituie documentul oficial al Parlamentului Republicii Moldova. Si, in conformitate cu acest raport in prima lectura, comisia trebuia sa revina si sa ne spuna, in lectura a doua, care va fi taxa pe valoarea adaugata in agricultura pentru anul 2006.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cu tot respectul, onorata asistenta, deci proiectul nr. 2036 a fost discutat, a fost votat. La sfirsitul sedintei, cine doreste sa faca declaratii, ma anuntati si va ofer cuvintul. Rog sa respectam ordinea de zi. Nu va limitez, nu evit luarile de cuvint din partea dumneavoastra, dar haideti s-o facem conform normelor reglementare. Si rog sa acceptati.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, eu si colegii mei din fractiune consideram ca comisia sesizata in fond era obligata sa raporteze pentru lectura a doua care este decizia comisiei, fiindca noi toti am scapat-o din vedere.

Va spun sincer, am ridicat acum articolul 96 din Codul fiscal care nu prevede, de pilda, aplicarea T.V.A. de 5% pentru anul 2006 in agricultura. Si noi, cred, iarasi comitem o greseala fatala pentru anul 2006.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am luat act de acest lucru.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu propun sa revenim la proiectul de Lege nr.2036.

 

Domnul  Marian Lupu:

In ce temei? In ce temei legal?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

In temeiul ca comisia nu a raportat ceea ce ea singura a propus in raportul pentru prima lectura. Comisia nu a raportat aceasta chestiune.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi, desigur, cind am examinat proiectul mentionat in prima lectura, raportorul a spus ca pentru lectura a doua o sa determinam pozitia aceasta. In comisie am examinat si am sustinut pozitia Guvernului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu. Eu cer scuze, normele de regulament, normele juridice au fost incalcate sau nu?

 

Voci din sala:

Nu.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dar eu consider…

 

Domnul  Marian Lupu:

In ce temei legal? Rog cu o maxima precizie, cu referinta la norma incalcata, daca o atare incalcare exista?

(Domnul Cosarciuc vorbeste din sala.)

Domnul  Marian Lupu:

Nu, nu. Stimati colegi, eu rog cu precizie referinta la temei. Totusi, intelegeti-mi va rog pozitia, trebuie sa am temeiul, fiindca s-a propus revenirea la discutie. Este temei? In baza carui articol, ce anume, concret?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Este temei, fiindca comisia sesizata nu a raportat. Mai departe, luarile de atitudine fata de aceea ce a fost in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa. O ultima replica, microfonul nr.3. Fiindca nu am auzit o referinta la temeiul legal.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi, proiectul care a parvenit de la Guvern, adica initiativa legislativa a Guvernului nu prevedea pozitia aceasta. De la deputati nu a parvenit nici un amendament. Da, in raport domnul Ion a mentionat, la comisie s-a examinat si s-a pus punct. A fost sustinuta pozitia Guvernului.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Cer scuze, dar exista anumite norme de procedura. Noi vorbim despre un proiect la care deja am votat, deci problema trebuia sa fie tratata atunci, cind ea urma sa fie discutata. Eu nu am temei legal pentru a accepta o asemenea propunere.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Eu vreau sa va aduc la cunostinta…

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc. Ma iertati. Stimati colegi, examinam in continuare proiectul, eu va rog foarte mult sa respectam normele de procedura.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Dumneavoastra nu respectati Regulamentul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dati-mi, va rog, concret temeiul legal, articolul, alineatul din Regulament.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Includeti microfonul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Acum. Microfonul nr.5, cu referinta la alineatul din Regulament.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Stimati colegi, argumentul principal e acela ca…

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Oleinic, eu am rugat referinta la Regulament in contextul afirmatiei dumneavoastra de violare a normelor Regulamentului.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte…

 

Domnul  Marian Lupu:

Articolul si alineatul precis. Nu, haideti sa fim corecti. M-ati invinuit, eu va ofer cuvintul sa-mi spuneti care este temeiul.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Eu vreau sa aduc argumentele ce tin de necesitatea revenirii la revotarea legii, care pina la urma a fost o falsificare a raportului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deconectati va rog microfonul nr.5. Eu ma port foarte corect.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte…

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu ma port foarte corect si din momentul daca imi spuneti de violare de Regulament, eu am rugat referinta. Nu profitati de acest lucru, daca nu aveti sa faceti referinta. Ori o asemenea referinta nu exista? Concret si sincer.

Deci, stimati colegi, proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal, articolul 6; Legea privind finantele publice locale). Proiectul nr.4276, lectura a doua. Rog, comisia.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, comisia a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua. Si, in contextul avizelor prezentate de comisiile parlamentare, de catre Directia juridica si de catre deputati, constata urmatoarele: prevederile articolelor 1 si 3 ale proiectului de lege urmeaza a fi comasate intr-un singur articol 1, care ar prevedea modificarea si completarea Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

Totodata, la articolul 283 alineatul (2) din lege, se propune a substitui textul “literelor i)–m)” prin textul “literelor h)–l)”.

Concomitent, in cuprinsul legii, se propune a substitui cuvintele “valoarea fara taxa pe valoarea adaugata” prin cuvintele “venituri din vinzari”.

La articolul 6 alineatul (6) litera b) din Codul fiscal, se propune a substitui cuvintul “impozabil” prin cuvintul “taxele”.

In cuprinsul proiectului, se propune a substitui cuvintul “puncte” prin cuvintele “birouri, posturi”, proiectul fiind adus astfel in concordanta cu prevederile Codului vamal.

Totodata, la articolul 3 din proiect, se propun urmatoarele completari si modificari:

la articolul 288 alineatul (4) din lege, se propune a substitui cuvintul “intreprindere” prin cuvintul “unitate”;

alineatul (9), in contextul amendamentului dlui deputat Podolean, fiind acceptat de comisie, se propune a fi completat in final cu textul “si care nu are scop lucrativ si urmareste obiective filantropice si de importanta sociala”;

la alineatul (13), se propune urmatorul cuprins: “simbolica locala, stema unei localitati, drapelul, denumirea ei si/sau imaginea unor monumente locale istorice naturale si/sau de arhitectura”;

la alineatul (14) al aceluiasi articol, dupa cuvintul “autocar” se propune de introdus cuvintele “autobuz, microbuz”;

la alineatul (15), se propune urmatorul cuprins: “autoritatea administratiei publice locale deliberativa, autoritatea administratiei locale reprezentativa si deliberativa a unitatilor administrativ-teritoriale, adica Consiliul local”.

Se propune un alineat nou, (16), cu urmatorul cuprins: “Autoritatea administratiei publice locale executiva, autoritatea administratiei publice locale reprezentativa si executiva a Consiliului local al unitatii administrativ-teritoriale, adica primarul.”

La articolul 290 litera l), se propune a substitui cuvintele “pasageri, pasagerii unitatii de transport si pietonii care trec frontiera de stat la intrare in/si iesire” prin cuvintele “care intra si/sau iese”.

La articolul 291 litera a), se propune a substitui cuvintul “anual” prin cuvintul “trimestrial”, iar in final se propune completarea acesteia cu textul “si/sau fondatorii intreprinderilor in cazul in care acestia activeaza in intreprinderile fondate, insa nu sint inclusi in efectivul trimestrial de salariati”.

La litera e), se propune a substitui cuvintul “intreprinderile” prin cuvintul “unitatile”.

La litera l) din articolul 291, se propune a substitui cuvintele “de stat” prin cuvintele “vamale”, iar cuvintele “pasagerilor sau pietonilor care trec frontiera de stat la intrare in/si iesire” – prin cuvintele “care intra si/sau iese”.

La articolul 293 alineatele (1) si (2), dupa cuvintul “la” se propune a introduce cuvintele “litera a) in partea ce tine de gospodariile taranesti de fermieri”.

La alineatul (4) din proiect, dupa cuvintele “se calculeaza” se propune a introduce cuvintele “individual de contribuabil”.

Concomitent, comisia propune a completa articolul 294 cu 2 alineate noi, (2) si (3), avind urmatorul cuprins:

“(2) Gospodariile taranesti de fermieri pot achita taxa pentru amenajarea teritoriului nemijlocit organului imputernicit de autoritatea administratiei publice locale.

(3) Taxa de la posesorii de ciini si taxa pentru amenajarea localitatilor din zona de frontiera, care au birouri, posturi vamale de trecere a frontierei vamale, poate fi achitata organului imputernicit de autoritatea administratiei publice locale.”

Alineatul (2) se exclude.

La articolul 295, litera e) va avea urmatorul cuprins:

“e) taxei pentru amenajarea teritoriului, fondatorii gospodariilor taranesti si de fermieri care au atins virsta pensionara”.

La articolul 295 litera g), cuvintele “de stat” se substituie prin cuvintul “vamale”.

La articolul 297 alineatele (1), (2) si (3), se propune a introduce, dupa cuvintele “publice locale”, cuvintul “deliberativa”, iar la alineatul (4), a introduce dupa cuvintele “publice locale” cuvintul “executiva”.

La articolul 298 alineatele (1) si (2), dupa sintagma "la articolul 28 litera a)" se propune a completa cu textul: “a) in partea ce tine de gospodariile taranesti de fermieri”.

In anexa la litera a) in coloana a doua, se propune a substitui cuvintul “anual” prin cuvintul “trimestrial”, iar in final a completa cu textul “si/sau fondatorii intreprinderilor in cazul in care acestia activeaza in intreprinderile fondate, insa nu sint inclusi in efectivul trimestrial de salariati”.

La litera e) coloana a doua, se propune a substitui cuvintul “intreprinderi” prin cuvintul “unitatile”.

La aceeasi litera coloana a treia, a substitui cifrele “9 000” si “5 400” prin cifrele “12 000” si “7 200”, iar cuvintul “intreprindere” – prin cuvintele “unitate de comert si/sau de prestari de servicii de deservire sociala”.

La litera i) din coloana a patra, se propune a exclude cuvintele “in avans”.

La litera l) coloana intii, se propune a introduce dupa cuvintele “de frontiera” cuvintul “vamala”.

La coloana a doua se propune a exclude cuvintele “sau al pietonilor”, iar la coloana a treia – cuvintele “1 leu pentru pasageri sau pentru pensionari”.

Coloana a patra se propune de completat cu cuvintele “plata se efectueaza la intrare si/sau iesire din Republica Moldova”.

Totodata, comisia propune a exclude cuvintele “TV, radioul, presei periodice” atit din proiectul de lege, cit si din lege.

In contextul avizului Directiei juridice privind articolul 4 din proiect, care devine articolul 3, se propune ca alineatul nou al articolului 4 din Legea nr.94-XV din 1 aprilie 2004 sa fie redat cu urmatorul cuprins: “Prin derogare de la prevederile articolului 289 alineatul (2) litera e), articolului 291 litera e) din Codul fiscal, precum si ale anexei de la titlul VII, organizatiile si intreprinderile din cadrul cooperatiei de consum se scutesc de plata taxei pentru unitatile comerciale si/sau de prestari de servicii de deservire sociala pe perioada anilor 2005-2006”.

Articolul 4 din proiect urmeaza a fi exclus din considerentul ca actul legislativ produce efecte numai in timpul cit este in vigoare si nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Astfel, actul oficial intra in vigoare la data publicarii in "Monitorul Oficial" sau la data indicata in text, dar care nu poate preceda data publicarii acestuia.

Totodata, se propun doua articole noi, IV si V, care vor avea urmatorul cuprins:

"Art.IV. – Din articolul 18 alineatul (4) al Legii cooperatiei de consum nr.1252-XIV din 28 septembrie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, de exclus litera a), literele b), c) devenind literele a) si b).

Art.V. – Articolele I si II se pun in aplicare la 1 ianuarie 2006, iar articolele III si IV si modificarile operate la articolul 283 alineatul (2) din articolul I se pun in aplicare la data publicarii."

Pornind de la cele mentionate si in contextul avizelor pozitive ale comisiilor permanente, comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in a doua lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc. Stimati colegi, propuneri pentru a doua lectura? Nu sint. Va multumesc, domnule vicepresedinte. Supun votului proiectul de Lege nr.4276 pentru adoptarea acestuia in a doua lectura. Cine este pentru rog sa voteze.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 35.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a anuntat ulterior?

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.3 – 13.

 

Domnul  Marian Lupu:

13. 77 de voturi. Impotriva? 0 – voturi. Proiectul de Lege nr.4276 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.

Proiectul de lege nr.1827 pentru modificarea anexei nr.2 la Legea cu privire la tariful vamal.

Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Alexei Ivanov:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, comisia a examinat proiectul de lege in lectura a doua. Si, tinind cont de obiectiile si propunerile expuse in avizele comisiilor parlamentare, ale Directiei juridice si ale celor inaintate de deputati, propune ca, in contextul normelor stabilite la articolul 1 alineatele (19), (28), (32), articolele 23, 37, 41, 63 din Codul vamal, modificarile propuse la anexa nr.2 sa fie expuse utilizind termenii din cod.

Astfel, titlul anexei va avea urmatorul cuprins: Lista serviciilor vamale si cuantumurile taxei procedurilor vamale, aplicindu-le respectiv si pentru coloanele doi si trei din anexa.

Pentru consecutivitate clara si coerenta privind aplicarea taxelor, se propune ca taxele prevazute la alineatul (6) si, partial, cele de la alineatul (1) sa fie expuse intr-un alineat aparte – (2), care sa vizeze taxarea marfurilor plasate pe un termen de pina la 2 luni, in special pentru marfurile prezentate la tirguri si expozitii, precum si pentru masuri culturale si sportive si, respectiv, pentru toate marfurile plasate in aceleasi destinatii, regimuri  vamale, dar pentru un termen mai mare de 2 luni.

La articolul 9 alineatul (2) si in tot cuprinsul anexei, se propune a exclude cuvintele “regimurile”, iar cuvintul “reimport” se propune a fi substituit prin cuvintul “reintroducere”.

Concomitent, textul de la alineatul (2) se propune a fi completat cu cuvintele “exporturi temporare”, deoarece reintroducerea marfurilor poate avea loc conform prevederilor articolelor 37, 41 din Codul vamal numai in cazul exportului temporar.

Alineatele (2), (3), (4) si (5) vor deveni, respectiv, alineatele (3), (4), (5)         si (6).

Alineatul (3) se propune a fi completat in final cu cuvintele: ", cu exceptia celor de la alineatul (6)".

La alineatul (5), in contextul obiectiilor prezentate de Directia juridica, cuvintele “cu plasarea in regim de reimport” se exclud.

Alineatul (6) se propune a fi completat cu cuvintul “reintroducere”, deoarece aceasta destinatie vamala este similara celei de perfectionare activa si de transformare sub control vamal. Concomitent, in acest punct si in cuprinsul legii, se propune a substitui cuvintul “supraveghere” prin cuvintul “control”. Prevederile alineatului (6) din proiect se propun a fi excluse, deoarece acestea au fost transferate la alineatul (2).

La alineatul (7), se propune a substitui cuvintele “depozit vamal si nimicire” prin cuvintele “distrugere, antrepozit vamal”, conform notiunilor utilizate in Codul vamal articolul 1 alineatul (32) si articolul 23.

La alineatul (12), se propune a introduce dupa cuvintele “perfectionare activa” cuvintele “, cu exceptia celor mentionate la alineatul (15)”.

Articolul 53 alineatul (2) si articolul 68 din Codul vamal prevad aplicarea taxelor pentru emiterea autorizatiei antrepozit vamal si pentru autorizarea admiterii temporare. In aceste conditii, se propune a completa anexa cu        alineatele (13) si (14) care sa vizeze aplicarea taxei pentru aceste doua actiuni. Astfel, alineatele (13), (14) si (15) vor deveni alineatele (15), (16) si (17).

 

Domnul Alexei Ivanov:

La alineatele (16) si (17), se propune a exclude cuvintele “atestarea, instruirea si”, cu perfectarea redactionala a textului de la alineatele in cauza.

Taxele, prevazute la alineatele (16), (17) si (19), privind eliberarea duplicatului de autorizatie, fiind de acelasi nivel, se propune a fi comasate intr-un singur alineat. Comisia propune a completa nota de la anexa cu un alineat nou, cu urmatorul cuprins: “Costul autorizatiei de activitate a magazinelor duty-free (inclusiv duty-free diplomatic) constituie anual 27 mii de lei pentru fiecare magazin in parte si de 10 mii de lei pentru comercializarea marfurilor la bordul navelor aeriene, mijloace care se varsa integral la bugetul de stat”.

Alte obiectii si propuneri n-au parvenit. Pornind de la cele mentionate, comisia propune proiectul in varianta definitiva anexata la raport, spre a fi adoptat in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, multumesc. Propuneri in lectura a doua? Nu sint. Va multumesc, domnule vicepresedinte. Supun votului proiectul de Lege nr.1827 pentru adoptarea acestuia in a doua lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Eu rog in mod automat.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 29.

 

Domnul Marian Lupu:

29.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.2 – 36.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Voce din sala:

Cine a votat?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Stefan, iata aici, la etajul intii.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.3 – 2.

 

Voce din sala:

Care-i al treilea?

 

Domnul Marian Lupu:

68 de voturi. Impotriva? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.1827 este adoptat in a doua lectura. Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.1352 privind desemnarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Rog comisia.

 

Domnul  Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte. Onorata asistenta, deci cunoasteti ca, in conformitate cu Regulamentul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, noi, timp de jumatate de an, urmeaza sa propunem o noua componenta a Parlamentului la Adunarea Parlamentara.

Comisia a examinat propunerile facute de fractiuni si propune atentiei dumneavoastra urmatoarele momente:

In primul rind, pornind de la aceea ca Republica Moldova dispune de toate sansele pentru a iesi de sub monitorizare, in mod orientativ, la sfirsitul anului curent sau la inceputul anului viitor, componenta delegatiei noastre trebuie ridicata ca nivel, ca prezenta si de aceea, Fractiunea P.C.R.M. propune ca in fruntea delegatiei sa fie desemnata doamna vicepresedinte al Parlamentului, doamna Postoico.

Plus la aceasta, se propune urmatoarea componenta a membrilor delegatiei:

Domnul Vlad Cubreacov – P.P.C.D.; domnul Dumitru Diacov – Partidul Democrat; domnul Sergiu Stati – P.C.R.M. Si referitor la prezenta reprezentantilor “Aliantei «Moldova Noastra»”. Noi, ieri, spre regret, in cadrul sedintei comisiei nu am ajuns la un numitor comun.

Mai mult decit atit, vreau sa va informez ca am solicitat ieri o intilnire  cu reprezentantii Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” privind delegarea reprezentantului “Aliantei «Moldova Noastra»” in componenta delegatiei ca membru plenipotentiar la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, care la fel nu s-a incununat cu succes.

Cunoasteti din discutia anterioara care a fost aici, referitoare la delegatia noastra, ca exista niste cerinte ale Adunarii Parlamentare privind reprezentarea. Si, in cazul dat, ieri, existau niste pretentii din partea comisiei si a fractiunii P.C.R.M. cu privire la candidatura domnului Diacov, la candidatura domnului Urechean, la procentajul care tine de prezenta femeilor  in componenta delegatiei noastre.

Plus la asta,  cunoasteti foarte bine care este situatia acum, ma refer la interpelarea Procurorului General. De aceea, neajungind la un numitor comun, ieri, in cadrul sedintei comisiei si in cadrul dialogului meu cu reprezentantii “Aliantei «Moldova Noastra»”, propun ca sa fie aprobata astazi componenta delegatiei fara reprezentantul A.M.N.

Locul pentru reprezentantul A.M.N. va fi pastrat si in cazul in care situatia se va limpezi cit de cit, atunci in una din urmatoarele sedinte noi vom aproba candidatura care va fi propusa de catre A.M.N. in componenta delegatiei plenipotentiale.

Plus la aceasta, pentru supleanti se propune urmatoarea componenta:

Domnul Dumitru Braghis – A.M.N.; doamna Angela Leahu – P.P.C.D.; domnul Arcadi Pasecinic – P.C.R.M.; domnul Oleg Tulea – Partidul Democrat si domnul Vladimir Turcan – P.C.R.M.

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu. Intrebari pentru comisie? Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului, solicit sa-mi permiteti, dupa ce domnul presedinte al comisiei raspunde la intrebari, sa expun pozitia A.M.N. privind problema in cauza. Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord, da. Alte intrebari? Nu sint. Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

 

Domnul Sergiu Stati:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, inainte de a supune votului, domnule Bujor, la solicitarea dumneavoastra, va ofer cuvintul.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta. In pofida faptului ca Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” este in opozitie, noi am fost deschisi si solidari atunci cind pe prim-plan erau problemele ce tineau de interesul si prestigiul tarii.

Astfel, deputatii “Aliantei «Moldova Noastra»” au contribuit la adoptarea unanima a unor documente esentiale, printre care:

- Declaratia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene;

- Declaratia Parlamentului cu privire la initiativa Ucrainei in problema reglementarii transnistrene;

- si apelurile privind demilitarizarea si democratizarea regiunii.

Sintem deschisi si in continuare pentru a contribui la adoptarea documentelor de maxima importanta pentru tara si pentru destinul ei. Reprezentantii nostri participa, bunaoara, la perfectarea proiectului de Lege privind bazele reglementarii transnistrene, ceea ce demonstreaza inca o data ca sintem o fractiune responsabila, reprezentind opozitia activa.

Aceste constatari elimina orice rezerve fata de participarea reprezentantilor nostri in delegatia la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Desi, poate mai important ar fi sa amintesc faptul ca sintem a doua ca marime fractiune in Parlament si avem mandatul oferit de peste 440 de mii de cetateni. Consideram o nedreptate, atit pentru fractiune, cit si pentru alegatorii nostri, faptul ca se continua agitatia nemotivata in jurul desemnarii delegatiei la A.P.C.E.

Si confirm inca o data, fractiunea pastreaza in vigoare decizia sa in privinta candidatilor inaintati si insistam ca dreptul nostru sa fie respectat la fel cum respectam noi dreptul celorlalte fractiuni.

Va atragem atentia, stimati colegi, ca noi aici sintem pentru a reprezenta diversitatea de opinii ale cetatenilor si ca este inadmisibil sa ignoram principiul pluralismului. Acest lucru ar fu cu atit mai evident daca se va manifesta prin refuzul de a include presedintele fractiunii “Aliantei «Moldova Noastra»” in delegatia la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, care este Forul suprem al democratiei europene.

Ar fi un semnal de inconsecventa trimis la Strasbourg imediat dupa sedinta festiva de luni. Dar cunoastem cu totii divergentele dintre conducerea de virf a republicii si ex-primarul General al municipiului Chisinau. Ele se explica inclusiv prin concurenta politica.

Dar eliminarea unui lider al opozitiei din delegatia tarii la A.P.C. pe principiul divergentelor de opinii politice este contrara normelor europene, pentru ca ele promoveaza anume reprezentarea spectrului politic si dreptul exponentilor principalelor partide de a avea acces la Forul european.

Or, vreau sa va atrag atentia ca celelalte motive invocate in dezbaterile pe aceasta problema sint mai mult decit inconsistente. Unele dintre ele sfideaza principiile statului de drept si ale Constitutiei si pot afecta imaginea tarii noastre pe plan european si nu numai.

Va invitam sa dam dovada de maturitate, demonstrind ca ne conducem de lege, de principii morale inalte, si nu de ambitii, emotii. Sa punem mai presus Constitutia care, prin articolul 21 "Prezumtia nevinovatiei", interzice invocarea oricaror acuzatii nedemonstrate legal.

Sa ne conformam dreptului fractiunii de a-si desemna reprezentantii sai si sa respectam votul populatiei oferit acestor reprezentanti. Sa demonstram ca sintem Parlamentul unui stat de drept democratic.

Am discutat zilele trecute, cu prilejul aniversarii a X-a de la aderarea Moldovei la Consiliul Europei, aceste aspecte. Si va atrag atentia ca domnul Serafim Urechean a participat inca din anul 1994 cu succes si demnitate in lucrul Congresului puterilor locale si regionale al Consiliului Europei.

De aceea, ne intrebam si va intrebam, care va fi aprecierea Forului de la Strasbourg daca vom incalca principiile fundamentale la care ne-am referit? Va spori sau se va diminua prestigiul tarii in urma marginalizarii liderului celei mai reprezentative fractiuni de opozitie?

Va contribui oare la incheierea mai grabnica a monitorizarii Republicii Moldova un eventual refuz de a aproba includerea domnului Serafim Urechean in delegatia respectiva?

Stimati colegi, repet, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a facut alegerea dupa cum este dreptul ei si pastreaza neschimbata decizia sa. Mai mult decit atit, este decisa s-o apere si pe plan european daca ea va fi ignorata in Parlamentul Republicii Moldova. Dar speram ca sintem gata sa demonstram respectul reciproc si, in numele fractiunii, propun sa votam componenta delegatiei integral, aprobind propunerile venite de la fractiuni, inclusiv cu prezenta domnului Serafim Urechean in componenta delegatiei Republicii Moldova in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, am luat act. Alte interventii? Nu sint. Stimati colegi, in aceasta situatie inregistrez doua propuneri. Prima, microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte, cerem o pauza de 30 de minute, “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cer scuze, cereti o intrerupere pentru…?

 

Voce din sala:

 Consultari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru consultari. O intrerupere pe cit timp?

 

Voci din sala:

5 minute.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mult, mai putin, o sa reusiti? Consens, 15 minute. Deci, acum sintem la 12 si 50 de minute. La 13.05 reluam sedinta.

 

 

Pauza

***

Dupa pauza

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi, de fapt, pauza pe care am anuntat-o la solicitarea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, in absenta fractiunii care a solicitat aceasta pauza, deci, ma vad obligat sa anunt o extindere a acesteia pe inca un termen mic, dar indefinit ca precizie. Rog sa nu parasim locurile in sala, sa-i intilnim pe colegii de la “Alianta «Moldova Noastra»”.

De fapt, vreau sa inaintez o propunere. Nu ar fi totusi pe deplin corect sa reluam examinarea acestui subiect in absenta colegilor din fractiune. Dar pina ce coboara colegii, propun sa examinam unul din urmatoarele subiecte de pe ordinea de zi.

Deci, va propun sa examinam proiectul de Lege nr.2122 pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2005. Rog Guvernul.

 

Domnul Valerian Revencoministrul sanatatii si protectiei sociale:

Va multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului. Stimati deputati, proiectul de lege in cauza a fost elaborat pentru executarea articolului 25 al Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2005. Suplimentar la materialele care le aveti, cu permisiunea dumneavoastra, as mentiona numai urmatoarele.

Compartimentul “Venituri” al bugetului asigurarilor sociale de stat pentru 2005 se propune a fi majorat cu 24014,6 mii de lei.

Articolul “Contributii de asigurari sociale de stat obligatorii” a fost precizat, luindu-se in considerare baza de calcul a contributiilor reflectate in darea de seama anuala (Forma – 4BASS) privind calcularea si transferarea contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii de catre contribuabili.

Contributii de asigurari sociale s-au calculat pentru 441 mii proprietari de terenuri agricole, care detin in proprietate 593,8 mii hectare de teren agricol.

Suma contributiilor estimate in anul curent constituie 64 milioane 603,8 mii lei sau cu 23 milioane 234,4 mii lei mai mult in comparatie cu indicatorul aprobat.

In urma pastrarii mijloacelor temporar libere, din contul excedentului bugetului asigurarilor sociale de stat formate la situatia din 1 ianuarie 2005, se estimeaza obtinerea dobinzii in suma de 1 milion 664 mii de lei sau cu 871 mii de lei mai mult comparativ cu indicele aprobat.

Conform hotaririi Guvernului nr.1470 din 30 decembrie 2004 privind ratele dobinzilor la soldurile mijloacelor banesti aflate la conturile bancare trezoreriale, au fost modificate conditiile contractului cu Banca de Economii prin diminuarea ratei dobinzii pina la 12 la suta anual pentru pastrarea mijloacelor fondului de rezerva in cuantum de 135 milioane de lei. Respectiv, in anul curent, se vor diminua sumele estimate la acest articol pe “Venituri” cu 2 milioane 554, 7 mii de lei catre indicatorul aprobat.

Suma veniturilor suplimentare, obtinute in urma precizarii, se propune a fi utilizata la acoperirea necesarului de mijloace pentru plata pensiilor pentru limita de virsta, majorate de la 1 noiembrie 2004 si indexate incepind cu aprilie 2005.

Soldul sumelor, la 1 ianuarie 2005, ramas la conturile Casei Nationale de Asigurari Sociale la pozitiile finantate de la bugetul de stat (compensatii nominative si alocatii lunare de stat in sume, respectiv, de 10 milioane 535,5 mii de lei si 1 milion 753,1 mii de lei), precum si aprobarea unor modificari in legislatie, impune necesitatea modificarii repartizarii mijloacelor transferurilor aprobate pentru anul 2005.

Pentru asigurarea achitarii alocatiilor sociale in anul curent au fost prevazute cheltuieli in suma de 44 milioane 178,4 mii lei. Contingentul beneficiarilor de alocatii sociale este permanent in crestere si la 1 ianuarie 2005    s-au inregistrat cu 507 persoane mai mult decit conform prognozei.

Totodata, in legatura cu adoptarea Legii nr.335 din 7 octombrie anul trecut si a Legii nr.396 din 2 decembrie anul trecut, marimea medie a alocatiei va creste pina la 104,18 lei.

Tinind cont de marirea contingentului de beneficiari si a cuantumului mediu al alocatiei, cheltuielile anuale pentru acest tip de prestari sociale vor constitui cu 9 milioane 756 mii de lei mai mult decit cele aprobate.

Pentru asigurarea achitarii alocatiilor sociale pentru ingrijirea invalizilor, in 2005, au fost prevazute cheltuieli in suma de 11 milioane 484 mii de lei, calculate pornind de la contingentul de beneficiari si marimea alocatiei medii lunare in suma de 100 de lei.

Marimea medie a alocatiei s-a majorat pina la 124,94 lei in legatura cu adoptarea Legii nr.335 din 7 octombrie 2004. Cheltuielile pentru aceste prestari sociale pentru 2005 vor constitui cu 2 milioane 519,5 mii de lei mai mult decit cele aprobate.

Stimati deputati, rog adoptarea proiectului de lege prezentat si va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Va multumesc, domnule ministru. Stimati colegi, intrebari pentru raportor? Nu sint. Va multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc.

 

Domnul  Valerian Revenco:

Va multumesc si eu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog comisia.

 

 

Doamna  Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi, proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2005 constituie o propunere ordinara de modificare a legii nominalizate. Pornind de la prevederile articolului 25 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul curent, Guvernul este obligat sa vina cu aceasta propunere de modificare, conditionata de revenirea la baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale din anul precedent pentru agricultori si anume pentru proprietarii de terenuri agricole, care, in conditiile legii, sint supusi asigurarilor sociale de stat obligatorii.

Cu permisiunea dumneavoastra, n-o sa enumer argumentele invocate de catre Guvern. Vreau doar sa spun ca proiectul de lege a fost examinat si sustinut de catre toate comisiile parlamentare. Si doar Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a solicitat informatie suplimentara privind calcule la pozitia contributii de asigurari sociale de stat obligatorii, individuale, datorate de persoane fizice proprietari de terenuri agricole.

De asemenea, Comisia pentru politica economica, buget si finante a solicitat argumente suplimentare privind necesitatea majorarii cheltuielilor la unele compartimente.

Astfel, adoptarea legii permite si va impune majorarea sumei pentru plata pensiei unor categorii de cetateni cu 5 milioane 139 de lei, iar cresterea numarului de beneficiari de alocatii sociale de stat – cu 9 milioane 756 mii de lei.

Informatiile solicitate, care le-am relevat mai sus, au fost prezentate comisiilor respective de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale.

Tinind cont de cele relatate, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune ca proiectul de Lege nr.2122 sa fie aprobat de catre Parlament in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Va multumesc, doamna presedinte a comisiei. Dragi colegi, intrebari pentru comisie? Nu sint. Va multumesc. Luari de cuvint?

 

Voci din sala:

Nu-s.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu la acest subiect. Va multumesc. Supun votului proiectul de Lege nr.2122 pentru adoptarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul de Lege nr.2122 adoptat in prima lectura.

Revenim la proiectul nr.1352. Pauza a fost solicitata, trebuie sa urmeze ceva. Microfonul nr.5, va rog. La tribuna centrala, va rog.

 

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimate Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, din pacate, dumneavoastra, desi ati ascultat expunerea pozitiei “Aliantei «Moldova Noastra»”, din cite intelegem, va mentineti intentia de a lasa doar locul vacant pentru reprezentantul “Aliantei «Moldova Noastra»” si ne refuzati dreptul de a fi reprezentati prin deputatii pe care noi am hotarit sa-i delegam.

Din pacate, trebuie sa constatam ca razboiul rece din ultimul timp inainte de alegerile de formare a Parlamentului actual continua, lucru pe care noi il respingem si il condamnam.

Am crezut ca expunerea pozitiei domnului Bujor, din partea fractiunii, va va invita sa va reconsiderati pozitia. Intelegem destul de bine ca sintem intr-o etapa de mare insemnatate pentru destinul Republicii Moldova, ca avem de adoptat proiecte de legi foarte importante si ca dumneavoastra ne veti solicita consensul, veti solicita pentru consensul intregului Parlament pozitia noastra de sprijin pentru aceste proiecte de legi.

Va invitam, inca o data, inainte de a va exprima pozitia prin vot, sa chibzuiti bine asupra acestui lucru. Si, in acest sens, invitam ca sa-si aprecieze si sa-si gindeasca bine pozitia si reprezentantii celorlalte fractiuni, cei care au votat pe 4 aprilie pentru Presedintele Voronin, si sa intelegeti ca daca vrem sa facem lucruri majore pentru Republica Moldova, trebuie sa manifestam disponibilitate si apreciere obiectiva in toate cazurile, inclusiv in acest caz care astazi este discutat aici. Va multumim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Am luat act. Stimati colegi, avind aceasta situatie, tinind cont la fel de raportul prezentat de catre comisia de profil, propun sa supunem votului in mod nominal aprobarea fiecarei din aceste propuneri, deci vizavi de colegii nostri deputati ai Parlamentului in calitate de membri ai delegatiei parlamentare la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Acceptati o asemenea propunere? Va multumesc. Deci supun votului.

 Cine este pentru aprobarea in calitate de membru al Delegatiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a persoanelor dupa cum urmeaza: doamna Maria Postoico, Fractiunea P.C.R.M., in calitate, la fel, de sef al delegatiei. Majoritatea. Va multumesc. Candidatura a fost acceptata.

In calitate de membri: domnul Vlad Cubreacov, Fractiunea parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Domnul Dumitru Diacov, Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat din Moldova. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Domnul Sergiu Stati, Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Domnul Serafim Urechean, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele pentru stenograma.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

18 persoane. Candidatura este respinsa.

In calitate de membri supleanti, domnul Dumitru Braghis, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Doamna Angela Leahu, Fractiunea parlamentara a P.P.C.D. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Domnul Arcadi Pasecinic, Fractiunea parlamentara P.C.R.M. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Domnul Oleg Tulea, Fractiunea parlamentara a Partidului Democrat. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Domnul Vladimir Turcan, Fractiunea parlamentara P.C.R.M. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Acum, referitor la proiectul de hotarire propriu-zis, in ansamblu. Supun votului acest proiect de hotarire. Cine este pentru adoptarea acestei hotariri, tinindu-se cont de rezultatul votului nominal rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Hotarire privind desemnarea componentei nominale a delegatiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei este adoptat cu majoritatea voturilor, raminind liber locul care este rezervat Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”. Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.1587 privind modificarea si completarea         alineatului (3) al articolului 7 din Legea ocrotirii sanatatii. Lectura a doua. Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati deputati,

Proiectul de Lege nr.1587 din 25 mai 2005, care a fost aprobat in prima lectura la 30 iunie curent, a fost examinat si suplimentar, tinind cont de propunerile parvenite.

Propunerea Comisiei pentru drepturile omului de a pastra sintagma “fond extrabugetar” nu poate fi acceptata, deoarece sintagma “fond social special” corespunde ultimelor modificari ale prevederilor Legii cu privire la sistemul bugetar si ale Legii cu privire la procesul bugetar.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune ca, in cuprinsul Legii ocrotirii sanatatii, sintagma “Ministerul Sanatatii” sa fie substituita cu sintagma “Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale”, ajustind in acest fel prezenta lege la prevederile Legii nr.64 din 1990 cu privire la Guvern in redactia Legii nr.23 din 2005. Respectiv, se vor modifica titlul proiectului de lege si cuprinsul articolului unic din proiect.

Tinind cont de cele expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune proiectul de Lege nr.1587 din 27 mai 2005 pentru adoptare in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, doamna presedinte al comisiei. Propuneri pentru lectura a doua?  Nu sint. Va multumesc.

 Supun votului proiectul de Lege nr.1587 pentru adoptarea acestuia in a doua lectura. Cine este pentru rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 24.

 

Domnul  Marian Lupu:

89 de voturi “pentru”. Impotriva? 0 – voturi. Proiectul de Lege nr.1587 este adoptat in lectura a doua. Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.2291 cu privire la aprobarea Directiilor strategice ale activitatii din sfera stiintei si inovarii pentru anii 2006-2010. Rog domnul presedinte al Academiei.

 

Domnul  Gheorghe Duca presedintele Academiei de Stiinte a Moldovei:

Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului. Stimati deputati, necesitatea identificarii si adoptarii directiilor strategice este dictata de cerintele Codului cu privire la stiinta si inovare (articolele 58 si 164) si ale Acordului de Parteneriat dintre Guvern si Academia de Stiinte (punctul 5), aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.80 din 28 ianuarie 2005.

In perioada anilor 2003-2005, cercetarile stiintifice s-au efectuat si continua sa se desfasoare in cadrul a 9 directii prioritare aprobate prin Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova nr.1401 din 24 octombrie 2002. Spectrul cercetarilor este destul de larg, circa 700 de teme. Numarul mare de proiecte, finantarea insuficienta a unui proiect, aproximativ 50 mii de lei la fiecare tema, au contribuit la diminuarea eficacitatii investigatiilor stiintifice si a utilizarii rezultatelor financiare.

Cele 9 directii prioritare au incadrat, in mare masura, spectrul tematic existent la data adoptarii, ceea ce genera, in consecinta, o dispersare excesiva a resurselor financiar-bugetare.

Or, practica mondiala demonstreaza ca si tarile dezvoltate concentreaza in anumite perioade de timp surse considerabile pe directii mai inguste, care permit accelerarea ritmului cercetarii si micsorarea perioadei de timp dintre finalizarea cercetarilor si implementarea rezultatelor in practica.

Inlaturarea acestor carente in planificarea si realizarea cercetarilor stiintifice constituie o sarcina de baza a Academiei de Stiinte a Moldovei.

In prezent, Academia de Stiinte a anuntat un concurs in scopul evaluarii si selectarii celor mai reusite si actuale proiecte din sfera stiintei si inovarii pentru perioada 2006-2010, cu finantarea institutionala, granturi de transfer tehnologic si proiecte in cadrul programelor de stat, care ar putea contribui esential la solutionarea problemelor social-economice stringente din societate.

Directiile strategice care se propun spre aprobare se reflecta, in mare parte, si in directiile de cercetare ale programului (cadrul 6) Uniunii Europene, in special, prin primele 5 directii strategice.

Cit priveste directia strategica nr.6 – eficientizarea si asigurarea securitatii complexului energetic, consideram ca aceasta este strict necesara in virtutea situatiei specifice a Republicii Moldova ca tara saraca in resurse energetice. In continuare, voi mentiona ca aprobarea directiilor strategice nu inseamna abandonarea programelor de stat de cercetare, dezvoltare, elaborate conform directiilor prioritare pentru perioada anilor 2004-2008.

Conducerea Academiei de Stiinte a Moldovei, prin hotarirea Consiliului Suprem pentru stiinta si dezvoltarea tehnologica din 8 decembrie 2004, a decis continuarea finantarii celor sapte programe de stat, in scopul realizarii obiectivelor preconizate.

In prezent, sint in curs de elaborare inca cinci programe de stat consacrate urmatoarelor probleme: obtinerea noilor soiuri de plante, elaborarea tehnologiilor de prelucrare a materiei prime agricole, elaborarea si implementarea noilor preparate farmaceutice, elaborarea mecanismelor si metodelor de stimulare a cresterii economice, de reducere a saraciei in contextul Programului S.C.E.R.S., Programului national “Satul moldovenesc” si a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Si ultima este informatizarea societatii.             

Voi mai specifica ca identificarea directiilor strategice s-a efectuat in mod transparent, luindu-se in considerare atit propunerile Guvernului, cit si opinia comunitatii stiintifice. In cadrul sedintei Comisiei parlamentare au fost facute unele propuneri de catre deputati, pe care noi le-am acceptat. Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc. Stimati colegi, intrebari pentru domnul presedinte al Academiei. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Domnule presedinte al Academiei, vreau sa va  intreb: printre directiile strategice ale activitatii s.a.m.d. nu se enumera conservarea energiei si folosirea bioenergiei in Republica Moldova? Considerati ca aceasta este normal sau nu?

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Nu, in principiu, in strategia nr. 6 ea poate fi, ea este inclusa, dar noi am acceptat propunerea comisiei ca sa fie adaugata si conservarea energiei. De aceea, noi acceptam propunerea dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Trebuie  sa fie expus intr-un mod foarte explicit si clar. Da, va rog.

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Da.               

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mai am inca o intrebare. Exista hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1092 din 31 octombrie 2000 cu privire la utilizarea resurselor energetice regenerabile. Si aici exista o anexa care prevede ca Institutul de Energetica al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova, Institutul National de Ecologie al Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale sa efectueze cercetarile stiintifice si elaborarile tehnice ale utilajelor si tehnologiilor industriale de colectare, prelucrare si utilizare a deseurilor de biomasa si a apelor reziduale pentru producerea agentilor energetici si a ingrasamintelor in baza urmatoarelor centrale termice: Centrala Termica Floreni – utilizarea biomasei, Centrala Termica Durlesti – utilizarea biomasei si producerea concomitenta a energiei electrice, Centrala Termica Vatra – convertirea biomasei cu combustibil lichid.

As vrea sa va intreb, domnule presedinte al Academiei, care din prevederile hotaririi mentionate au fost indeplinite, termenul realizarii acestora fiind stabilit pentru anii 2001 si 2002?

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Deci, in primul rind, acestea sint niste actiuni economice. Pentru ca prelucrarea biomaselor si obtinerea energiei sint chestiuni care necesita investitii destul de serioase. Institutul de Energetica are si un program de stat de prelucrare a biomasei din agricultura si de elaborare a tehnologiilor. Si vreau sa va spun ca asemenea tehnologii sint, dar sint acum, deci, doua proiecte destul de serioase. Un proiect de la fondul ecologic mondial (de la G.E.F.), care aloca 2 milioane pentru prelucrarea biomasei de la instalatiile de purificare a apelor.

Al doilea proiect este de concesionare a statiei de purificare a apei din orasul Chisinau. Mi se pare ca el prevede aproximativ o suma de 50-60 de milioane de euro. De acum este construit un generator de transformare a gazului obtinut din prelucrarea namolului la statia de purificare din Chisinau. Si aceasta costa destul de multi bani. In principiu, noi sintem gata sa asiguram, sa asistam si sa consultam.

Avem propuneri nu numai din partea Institutului de Energetica al Academiei de Stiinte, dar, indeosebi, foarte activ participa Universitatea Tehnica, mai ales in domeniul tratarii biomasei si al folosirii energiei apelor si a energiei solare si eoliene pentru obtinerea energiei pe cale traditionala. Aceste chestiuni necesita investitii destul de serioase.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc. Eu special…

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Dar ea este inclusa. Ceea ce ati completat dumneavoastra la prima propunere, practic, se include in strategia nr.6.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu special am intrebat despre aceasta hotarire, fiindca cineva, care acum candideaza la postul de primar, spune ca ea a adus niste investitii pentru statiile de epurare a apelor. Si eu vreau sa citesc acum un fragment din hotarirea din 2000:

“In comun cu S.A. “Intehnauca”, Institutul de Energetica al Academiei, in limitele grantului oferit de Olanda, va efectua constructia unui C.E.T.- pilot cu utilizarea biogazului in baza statiei municipale de epurare a apelor reziduale”.

Termenul era 31 decembrie 2001. Adica hotarirea din 2000 se promoveaza acum in 2005, cineva a adus aceste investitii si aceasta persoana este foarte bine promovata. Si televiziunea noastra il prezinta pe acest candidat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Noi facem referinta la document.

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Eu nu fac politica, dar vreau sa va spun un singur lucru, domnule deputat Cosarciuc. Din pacate, nici o decizie legata de aceasta problema in municipiul Chisinau n-a fost indeplinita. Nu stiu cine este vinovat. Dumneavoastra stiti mai bine.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule presedinte, eu vreau sa va spun…

 

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Din pacate, si aceasta este o durere a orasului nostru.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Datorita utilizarii bioenergeticii, astfel de state ca Olanda, Danemarca, Germania produc 12%-15% din toata energia folosita in aceste tari. Dar noi nu ne ocupam de acest lucru, stimate domnule presedinte al Academiei. Si iata ca am insistat sa fie introdusa ca o directie strategica de dezvoltare, adica de cercetare-renovare pentru Academia de Stiinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Oleg Mantorov:

ß ïðåäëàãàþ âêëþ÷èòü â ñòðàòåãè÷åñêóþ äåÿòåëüíîñòü ñôåðû íàóêè è íîâàöèé åùå îäíî íàïðàâëåíèå – îõðàíà ïðèðîäû è áèîðàçíîîáðàçèÿ. Î÷åíü àêòóàëüíî äëÿ íàøåé ðåñïóáëèêè.

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Deci, eu vreau sa va spun, domnule Mantorov, ca ea este inclusa in strategia nr. 2 – valorificarea resurselor umane, naturale si informationale. In ceea ce priveste valorificarea resurselor naturale, aceasta tine de biodiversitate, de problema protectiei mediului. Asa ca ea este inclusa. Despre aceasta am mentionat mai sus, a vorbit si domnul deputat Cosarciuc in directia strategica nr.6. Aici, practic, ea este componenta economica si componenta ecologica a obtinerii energiei electrice prin tratarea deseurilor. Aceasta tot tine mult de protectia mediului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint. Sint. Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Ion Gutu:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati colegi, domnule presedinte al Academiei de Stiinte, deci, conform Codului stiintei, adoptat de Parlament, sper ca aceasta decizie este nr.2, fiindca pe baza acestei decizii a Parlamentului va fi efectuata finantarea si dezvoltarea stiintei in Republica Moldova.

Eu, ca deputat, am incercat sa gasesc un raspuns in materialele care mi-au fost prezentate, de ce anume aceste directii? Si vad  nota informativa, semnata de prim-vicepresedintele Academiei de Stiinte, din trei propozitii. Eu, sincer, as dori sa votez pentru acest document.

 

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Si trebuie sa votati.

 

Domnul  Ion Gutu:

Eu n-am materialele respective. Si de ce anume aceste directii? Deci, eu cred ca daca acesta este un lucru formal, poftim, noi sintem gata. Dar daca domnul Presedinte al Parlamentului sau presedintele comisiei, domnul Stepaniuc, dispun de asemenea materiale speciale rugam sa fim incunostintati. Fiindca nu pot fi votate asa documente serioase, fara un document de prezentare din partea Academiei, dar nu prin trei propozitii.

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Deci, eu va multumesc pentru sustinere, domnule deputat, ca o sa votati aceste directii strategice. Eu inteleg si primesc obiectia dumneavoastra, dar noi toate materialele care s-au cerut de la noi, le-am prezentat suplimentar in comisie. Si, in principiu, am ajuns la intelegerea ca aceste directii trebuie sustinute. Dumneavoastra aveti perfecta dreptate. Acestea sint acele directii care vor fi finantate de catre Ministerul Finantelor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint. Va multumesc, domnule presedinte al Academiei. Rog sa luati loc. Rog, comisia.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Stimati colegi, proiectul de hotarire propus a fost discutat in comisie. A fost discutat in contradictoriu. Intr-adevar, el este o continuare logica a acelei legi importante pe care noi am adoptat-o cu dumneavoastra in Parlamentul trecut. Consideram ca ceea ce ne propune Academia de Stiinte, acele 6 directii principale sau directii strategice de activitate din sfera stiintei si inovarii pentru anii         2006-2010 trebuie sustinute.

De fapt, sint numai doua propuneri fundamentale parvenite de la comisiile parlamentare si de la deputati. Este propunerea comisiei domnului Bondarciuc, ca, in afara de aceste 6 directii strategice, sa mai fie preconizata inca o directie strategica. Si ea se numeste politica de crestere economica prin optimizarea politicilor bugetare si fiscale, promovarea exportului.

Eu vreau sa spun ca aceasta propunere a domnului Bondarciuc a parvenit tirziu, dimineata, si noi nu am reusit sa ne intrunim in comisie. Si aici, cred, atit Parlamentul, cit si domnul academician Gheorghe Duca trebuie sa-si spuna opinia.

In rest, la comisie s-a discutat pe larg problema energetica, inclusiv cea a energiei de alternativa, si problema conservarii energiei. Si noi propunem ca acest punct 6, pentru a nu concretiza aceste programe, ca ceea ce ati mentionat, domnule Cosarciuc, intr-adevar, sint niste programe concrete. Trebuie sa recunoastem ca o parte din ele se realizeaza, desigur, cu mai mult sau mai putin succes.

La punctul 6, stimati colegi, se propune a substitui cuvintele “complexului energetic” prin cuvintele “asigurarea securitatii energetice”. Si atunci, daca vorbim despre securitatea energetica, o sa avem intreg complexul actual cu perspectivele lui, inclusiv conservarea energiei si energetica de alternativa.

Iata cele doua propuneri, domnule Presedinte al Parlamentului. Eu consider ca propunerea domnului Bondarciuc este binevenita, fiindca atit timp cit avem S.C.E.R.S.-ul, acest program important este adoptat, dar el este unul din programele fundamentale, de fapt, ale Guvernului actual si daca domnul academician ne permite, acest moment trebuie fixat ca cea de-a 7-a directie strategica.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc. Microfonul nr.6.

 

Domnul  Gheorghe Duca:

In principiu, eu salut aceasta propunere, ea se incadreaza intr-un program de stat practic, dar ca directie strategica, daca vorbim despre incadrarea ei, ea se incadreaza in contextul directiei strategice nr.2, care prevede dezvoltarea durabila, prin valorificarea resurselor umane, a potentialului uman. Si, in principiu, nu am nimic impotriva ca aceasta propunere sa fie aprobata de catre noi ca un program de stat.

Vreau sa va mai spun o chestiune. Deci, in principiu, din 7 directii strategice ale Comunitatii Europene pentru anii 2005-2010 – 5 corespund. Noi nu putem sa ne extindem, practic, nu avem finante pentru a ne extinde. In principiu, nu am nimic impotriva, dar consider ca ea ar fi binevenita ca program de stat. Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia insista?

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Comisia nu insista. Domnul academician, in principiu, are dreptate, deoarece, intr-adevar, punctul, programul acesta 6 al Uniunii Europene prevede subpunctul 6 – “dezvoltarea durabila, schimbarea globala si  ecosistemele”.

 Daca vorbim despre dezvoltarea durabila, in general, atunci se poate de acceptat varianta dumneavoastra. Dumnealui a pus intrebarea putin mai ingust, anume prin politicile bugetare si fiscale. Noi le putem preconiza, domnule academician, in felul in care s-a propus la sistemul energetic. Acesta sa fie un program de stat. Si atunci se accepta subpunctul 2. Ca sa nu avem prioritatea aparte a acestei directii strategice nr.7.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord, microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi, ceea ce a propus domnul Stepaniuc in privinta securitatii energetice, da? Asigurarea securitatii energetice. Poate ar fi ea buna, dar, totusi, trebuie sa concretizam acest lucru, tinind cont de utilizarea larga a resurselor bioenergetice. Fiindca Republica Moldova, practic, neavind resurse energetice, fosile, sa le numim asa, trebuie sa se concentreze asupra resurselor regenerabile.

Si acesta ar fi si un nou tip de activitate si pentru agricultura noastra, sa produca chiar plante energetice. In tarile, de pilda, pe care le-am enumerat: Olanda, Danemarca, Germania, ele sint ca politica de stat. In cadrul Uniunii Europene, aceasta este politica Uniunii Europene. Folosirea resurselor regenerabile. Si noi avem potential. Uitati-va, avem 1 milion 300 de tone numai de paie de griu anual.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si avem si alte deseuri inca de citeva milioane.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mai concret. Propunerea?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Propun asigurarea securitatii energetice prin, eu stiu, inclusiv…

 

Domnul  Marian Lupu:

Inclusiv…

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Inclusiv prin folosirea larga a resurselor bioenergetice sau a resurselor regenerabile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Trebuie sa concretizam, sa punem accentele. Fiindca strategia pe anul 2010, strategia energetica este pina in anul 2010, a fost elaborata inca in anul 2000. Ea prevedea sa ne ocupam foarte serios de aceste resurse regenerabile. Noi nu ne ocupam. Si eu stiu, de pilda, care este activitatea Institutului de Energetica al Academiei de Stiinte. Nu ne ocupam de aceste chestiuni.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, propunerea este clara. Comisia?

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Opinia comisiei noastre este ca dumnealui propune varianta bioenergetica. Ea este mai ingusta. Dar energetica de alternativa este un lucru mai larg. Si daca chiar introducem o varianta redactata, ea ar trebui sa aiba urmatorul cuprins:  “prin folosirea pe larg sau prin utilizarea energeticii de alternativa”.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu “prin utilizarea pe larg a resurselor renovabile”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Renovabile.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ca aici include si biomasa, si apa, si vintul, si toate celelalte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia, am presimtirea ca a acceptat. De acord.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint. Eu va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati  colegi, supun votului proiectul de Hotarire nr.2291, tinindu-se cont de raportul comisiei si de propunerile care au fost discutate si acceptate de comisie in plen. Cine este pentru rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul de Hotarire nr.2291 este adoptat.

Deci, proiectul de Lege nr.2342 pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul 2005. Rog Guvernul.       

 

Doamna  Feodosia Furculita viceministrul finantelor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, prezenta rectificare a Legii bugetului de stat este dictata, in fond, de rezultatele realizarii bugetului de stat in semestrul I al anului curent, de reorganizarea ministerelor si a altor autoritati administrative centrale, precum si de necesitatea acoperirii cheltuielilor suplimentare, prevazute in hotaririle si deciziile organelor supreme ale statului, adoptate dupa aprobarea bugetului. Sub aspectul componentului bugetului de stat, modificarile de baza se caracterizeaza precum urmeaza.

Prin rectificarea data, veniturile de baza ale bugetului de stat la general se propun a fi majorate cu 731,8 milioane de lei, dintre care 609,8 milioane de lei reprezinta supraimplinirea partii de venituri, prognozata pentru semestrul I, si     122 milioane lei sarcina suplimentara la planul initial de incasari pe semestrul II. Dupa cum, probabil, deja cunoasteti, in semestrul I veniturile de baza ale bugetului de stat au fost realizate cu 21,9 la suta, precum am mentionat mai sus, sau cu 609,8 milioane de lei decit prevederile semestriale.

Tinind cont de supraimplinirile din semestrul I si de estimarile incasarilor pe semestrul II, cele mai esentiale majorari de venituri se propun la T.V.A., la marfurile importate cu 510 milioane de lei. Supraimplinirea din semestrul I la aceasta pozitie a constituit 417 milioane de lei sau peste 80 la suta din majorarea propusa.

Accizele la total se propun a fi majorate cu 164 milioane de lei, dintre care cu 130 milioane de lei reprezinta majorarea la accize la autoturisme. In semestrul I de la accize la autoturisme s-au incasat venituri in suma de 138,4 milioane de lei. Consideram ca in semestrul II vom colecta nu mai putin ca in semestrul I. Si in raport pe an, aceste incasari se vor cifra la 275 milioane lei fata de 145 milioane lei, aprobate initial.

Venitul net al Bancii Nationale se propune a fi majorat cu 116,7 milioane de lei. Pe parcursul semestrului I curent, Banca Nationala, comparativ cu planul pe an de 83,3 milioane de lei, a transferat deja la bugetul de stat 191,9 milioane de lei.

Pe parcursul semestrului I, Biroul National de Statistica a incheiat un acord si beneficiaza de un grant de la Departamentul pentru Dezvoltarea Internationala  a Marii Britanii in suma de 4,2 milioane de lei pentru integrarea sistemului de cercetare a bugetelor casnice si a anchetei fortei de munca. Deoarece acest grant initial n-a fost prevazut in buget, cu suma respectiva a grantului se propune majorarea sumei veniturilor.

Tot la capitolul majorarea veniturilor de baza ale bugetului de stat se atribuie si transferurile de la Fondul Republican pentru Sustinerea Sociala a Populatiei in suma de 7,2 milioane de lei.

De rind cu majorarile propuse la veniturile de baza, concomitent se propun si unele reduceri. Si anume: in legatura cu modificarile operate dupa adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2005, la Codul fiscal, privind micsorarea cotei T.V.A. la zahar de la 20 la 8%, pierderile bugetului se estimeaza la circa               30 milioane de lei. Si, respectiv, cu aceasta suma se propune micsorarea sumei T.V.A.

Pornind de la ritmurile exportului marfurilor accizate, restituirea la accize pe aceste marfuri, fata de ceea ce este prevazut in buget – 81 milioane de lei, se preconizeaza sa creasca cu circa 20 milioane de lei.

Transferurile la bugetul de stat de la bugetul municipal Chisinau se propun a fi reduse cu 50 milioane de lei.

Stimati deputati, acestea sint principalele modificari la veniturile de baza ale bugetului de stat.

Si acum despre cheltuielile de baza ale bugetului. La general, aceste cheltuieli se propun a fi majorate cu 592 milioane de lei, totodata propunindu-se si redistribuiri in cadrul bugetului intr-o suma de 257 milioane lei.

Printre cele mai prioritare cheltuieli suplimentare as mentiona urmatoarele:

Cheltuielile pentru investitii capitale, inclusiv unele reparatii capitale, se prevad a fi majorate cu 354 milioane de lei sau de 3 ori mai mult decit a fost aprobat initial.

Ponderea cea mai insemnata in aceste cheltuieli revine obiectelor de gazificare – 31%; obiectelor ambasadelor – 17%; obiectelor social-culturale – 14%; transportului feroviar si drumurilor – 14%; obiectelor administrative – circa 7%.

Pentru domeniul agriculturii, gospodariei apelor si gospodariei silvice, se propune majorarea alocatiilor in total cu circa 152 milioane de lei. In legatura cu cresterea preturilor la produsele petroliere, se propune suplimentarea alocatiilor fondului pentru sustinerea sectorului agrar in suma de 120 milioane de lei, in scopul acoperirii partiale a cheltuielilor suportate de producatorii agricoli.

Pe linga aceasta, se aloca suplimentar 8 milioane lei pentru sustinerea financiara a gospodariei silvice; 4,8 milioane de lei – pentru serviciul antigrindina, pentru procurarea rachetelor antigrindina; 12,9 milioane de lei – pentru realizarea programelor care se vor realiza din contul grantului Comisiei europene in cadrul Programului de securitate alimentara.

2 milioane de lei – pentru cheltuielile de exploatare a lacurilor de acumulare de folosinta comuna a constructiilor de protectie impotriva inundatiilor; 1,8 milioane de lei, pentru reinnoirea parcului de masini, Institutului National pentru Zootehnie si Medicina Veterinara.

Pentru acoperirea insuficientei de mijloace ce rezulta din cele 5 hotariri adoptate de Guvern vizind majorarea salariilor unor categorii din sistemul bugetar, precum si din modificarile Legii invatamintului, operate prin Legea nr.418 din 16 decembrie 2004, sint necesare alocatii in suma de 159 milioane de lei.

Totodata, tinind cont de repartizarea mijloacelor rezervate in bugetul de stat pentru majorarea salariilor in suma totala de 60,8 milioane de lei, suplimentar sint necesare inca 98,5 milioane de lei.

In scopul ajustarii platilor dobinzilor la creditele externe in baza celor de plata prezentate de catre creditori si incorporarii platilor noi, neprevazute initial, cheltuielile pentru deservirea datoriei externe, se are in vedere plata dobinzilor, se majoreaza cu 36 milioane de lei.

Totodata, la deservirea datoriei de stat interne se propune micsorarea alocatiilor cu 231 milioane de lei, care rezulta din diminuarea ratei profitului la hirtiile de valoare de stat si alte imprumuturi interne, comparativ cu cele luate in calculul initial.

Pentru compensarea cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat efectuate la plata alocatiilor unice de stat cu prilejul aniversarii a 60-a a Victoriei asupra fascismului, se prevad circa 14 milioane de lei.

Intru executarea Hotaririi Guvernului nr.102 din 2 februarie 2005, care prevede majorarea plafonului de bursieri in institutiile de invatamint superior si mediu de specialitate, de la 40 la 70 la suta, sint necesare suplimentar circa         17 milioane de lei.

In scopul realizari masurilor de sustinere a tinerilor cadre didactice din mediul rural, prevazute de articolul 53 din Legea invatamintului, se propune de a rezerva in bugetul de stat 10 milioane de lei. Mijloacele in cauza se propun a fi utilizate conform unui regulament aprobat de catre Guvern.

Pentru majorarea normei de alimentatie a copiilor din scolile-internat, cu un leu, de la 11 la 12 lei pe zi sau cu 9%, precum si pentru alimentatia copiilor din scolile-internat din orasul Bender, sint necesare alocatii suplimentare in suma de 2,8 milioane de lei.

Pentru activitatea misiunilor diplomatice se prevad suplimentar                  26,7 milioane de lei, in primul rind pentru Misiunea Republicii Moldova pe linga Uniunea Europeana. De mentionat ca necesitatile pentru misiunile diplomatice sint cu mult mai mari.

Pentru reutilarea Institutiei Publice Nationale a Companiei “Teleradio-Moldova” se prevad suplimentar 5 milioane de lei.

E de mentionat ca alocatiile organelor pentru mentinerea ordinii publice si securitatii nationale suplimenteaza cu 29 milioane lei, dintre care: 8,8 milioane de lei in scopul realizarii primei etape de creare a sistemului de telecomunicatii ale autoritatilor publice centrale si locale; 5,6 milioane de lei pentru imbunatatirea conditiilor in izolatoarele de detentie provizorie si 2,3 milioane de lei pentru mentinerea Internetului guvernamental.

 Si acum ma voi referi la sursele de finantare pentru cheltuielile de baza. Conform propunerilor de rectificare la partea de venituri si cheltuieli de baza, mentionate mai sus, si pentru a acoperi un sir de necesitati si pierderi la sursele de finantare, se cere ca excedentul aprobat in suma de 305,6 milioane de lei, sa fie majorat cu 139,8 milioane de lei, care se constituie din: excluderea din sursa de finantare a veniturilor din privatizare, conform unor planuri individuale in suma de 127 milioane de lei, care nu sint reale de obtinut pina la finele anului curent.

Majorarea veniturilor din realizarea hirtiilor de valoare de stat cu                   100 milioane de lei, mijloace care, in fond, sint necesare pentru finantarea investitiilor capitale. Si majorarea cu 12,8 milioane de lei a rambursarii imprumuturilor externe fata de creditorii multilaterali, in baza cererilor de plata prezentate de catre creditori.

Totodata, se prevede depozitarea unor mijloace in suma de 100 milioane de lei pentru achitarea platilor externe fata de creditorii bilaterali, membri ai Clubului de la Paris. Depozitarea mijloacelor pentru scopul mentionat se motiveaza prin necesitatea asigurarii credibilitatii Guvernului Republicii Moldova in fata creditorilor externi.

Onorata asistenta, tinind cont de modificarile propuse la toate componentele bugetului de stat, se au in vedere veniturile si cheltuielile de baza, proiectele investitionale, fondurile speciale si mijloacele speciale, bugetul de stat rectificat pe anul curent va avea urmatorii parametri generali:

la venituri – 8 miliarde 268,7 milioane de lei;

cheltuieli – 8 miliarde 236 milioane de lei, cu o depasire a veniturilor asupra cheltuielilor de 32,7 milioane de lei, depasire care va fi indreptata la achitarea datoriei de stat externe.

Modificarile si completarile operate in textul legii rezulta, in temei, din modificarile operate la indicatorii bugetului de stat, propunindu-se, totodata, si unele modificari si completari de ordin redactional sau tehnic.

Eu va multumesc pentru atentie si rog domniile voastre sa sustina proiectul prezentat pentru examinare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumim, doamna ministru. Rog intrebari, stimati colegi. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte. Doamna ministru, cu tot respectul fata de dumneavoastra, dar sint nevoit sa va dau niste intrebari.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Multumesc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Totusi, cine a hotarit ca nu vom mai avea venituri de la privatizare? Legea exista, nu este anulata de nimeni si dumneavoastra le excludeti din Legea bugetului. Cine a hotarit asta?

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Aici, in primul rind, as vrea sa mentionez ca programul de privatizare precedent a fost pina la 1 ianuarie 2005. Acest program nu mai exista si noul program nu este elaborat. Deci el acum se elaboreaza.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, aceste 127 milioane de lei erau prevazute din privatizarea prin legi speciale, nu prin programul de privatizare. Prin legi individuale de privatizare, sa spunem asa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa precizam. Microfonul nr.3

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Program de privatizare la noi exista si termenul expira la data de                  31 decembrie 2005.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ne-am clarificat.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Apoi atunci cine a hotarit, totusi, sa elimine…?

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Oricum, domnule Cosarciuc, anul curent noi n-o sa avem acele                      128 milioane mijloace de la privatizare.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, dar trebuie sa nu le aveti, si pe urma sa le excludeti, dar nu sa le excludeti si pe urma sa spuneti ca le-am exclus, de atita nici nu v-am privatizat. Adica, dumneavoastra acum aduceti aici, in Parlament, ideea Guvernului, ca Guvernul doreste sa se ocupe cu Programul de privatizare individual, care este adoptat ca lege a Parlamentului Republicii Moldova.

Si este, eu stiu, o viitoare negociere cu Fondul Monetar si cu Banca Mondiala. Reluarea finantarii de catre Fondul Monetar.

 

Domnul  Marian Lupu:

O precizare. Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg, procedura de privatizare este o procedura. Astazi, colega dumneavoastra a anuntat ca au fost formate comisii respective in diferite ramuri. Trebuie sa anuntam concursurile, concursurile trebuie sa le petrecem, adica calculele preventive arata ca in anul curent n-o sa dovedim sa avem venituri cu 127 de milioane.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu. Cu alte cuvinte, Guvernul actual, in principiu, exclude privatizarea de mai departe si asta va ingreuna in general restabilirea relatiilor noastre cu Fondul Monetar International.

 

 

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Noi privatizarea n-o excludem. Pur si simplu, anul curent nu vor fi privatizate R.E.D.-urile.

 

Domnul  Marian Lupu:

In continuare.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimata doamna ministru, inca o intrebare. Dumneavoastra ati mentionat ca se vor mari alocatiile pentru agricultura cu 152 de milioane. Este o chestie buna. Ati spus ca se vor mai mari alocarile pentru investitii capitale cu 354 de milioane, dintre care vreo 36% vor fi pentru gazificari.

Totusi, eu as vrea sa va intreb pe dumneavoastra, ca reprezentant al Ministerului Finantelor, ati facut niste calcule privind efectul acestor investitii capitale pe care dumneavoastra le promovati acum in modificarea Legii bugetului?

Ce ne va aduce noua, tarii Republicii Moldova, ce va aduce bugetului ulterior aceste investitii? Fiindca acestea sint investitiile statului. Ele trebuie sa aduca bani, trebuie sa fie return in investman, adica banii astia trebuie sa fie returnati prin activitati economice.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

In primul rind, as vrea sa accentuez ca din acele 109 milioane de lei preconizate pentru gazificare, circa 88 de milioane de lei sint indreptate la construirea gazoductelor-bransament. Noi, anul trecut, am construit 5 gazoducte si am luat imprumuturi de la Banca de Economii pentru 3 ani de zile. Acum, aceste imprumuturi le rambursam ca sa nu platim dobinzi, respectiv sa facem economii si, in anul acesta, 48 de milioane lei vor fi indreptate la constructia gazoductului Soroca si gazoductului de presiune inalta Nisporeni-Ungheni.

Evident ca, pe viitor, aceste cheltuieli vor fi recuperate si vor avea efectul respectiv. Mai mult decit atit, in decembrie 2004 a fost aprobata Strategia de crestere economica si reducerea saraciei. Un compartiment separat este dedicat dezvoltarii infrastructurii. Evident, si gazificarii.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc. Stimati colegi, Ministerul Finantelor a recunoscut ca a contractat niste credite la care nu a avut drept. Fiindca finantarea unui deficit de buget ori in general finantarile bugetare se fac sau prin buget, sau prin emiterea de hirtii de valoare de stat.

Dumneavoastra ati contractat creditul de la o banca comerciala fara acceptul Parlamentului, inca o incalcare a legislatiei Republicii Moldova.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Da de unde sa stie domnul Cosarciuc ca au contractat?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Pai, a recunoscut contractarea de la Banca de Economii. Si acum  trebuie rambursate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da cum nu continuam? Noi stim ca si pentru fondul rutier au fost contractate 25 de milioane si multe altele. Doamna ministru, o intrebare. Cum va uitati dumneavoastra ca sa fie creat un fond de interventii de cereale in Republica Moldova?

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Recent a fost, daca nu ma insel, legea despre depozitele de cereale. Da? Si respectiv, conform legii, vom executa legea care ati adoptat-o dumneavoastra, parlamentarii.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Parlamentarii inca n-au adoptat asemenea lege.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Este.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ea nu exista in Parlament. Bun, mersi. Eu cer dupa aceasta cuvint la tribuna centrala. Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Alte intrebari. Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc. Mai intii vreau sa-i spun colegului meu, de care am fost vizata, domnului Bondarciuc, ca o atare comisie de concurs activeaza demult si, de cind a fost modificata componenta ei, dumnealui este membru al acesteia, adica este vorba de Comisia de concurs pentru privatizarea intreprinderilor de tutun si vinificatie.

Si acum sa trecem la subiect. Vreau sa va intreb, doamna viceministru, de ce cheltuielile pentru serviciile sociale alternative la institutionalizarea copiilor aflati in dificultate se reduc considerabil – cu 2 milioane 462 de mii. Ati putea       sa-mi explicati?

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Acolo nu se reduc, acolo este redistribuirea, fiindca era Ministerul Educatiei, iar acum este Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Este aceeasi.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Da. Nu, nu.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Aceiasi copii au ramas.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Alocatiile nu se reduc, din contra, pentru ramura invatamintului ele se majoreaza.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Bine, voi vedea. Si, de asemenea, se reduc cu 680 mii de lei cheltuielile privind compensatiile de transport pentru veterani si invalizi. As vrea sa va intreb, din ce motiv se reduc? Veterani cred ca avem putini, nu au decedat atitia ca sa se reduca intr-atit aceste cheltuieli. Vreau atit sa va spun, in prealabil, ca veteranii si invalizii nu primesc cu anii aceste compensatii pentru transport, raminindu-le datori din an in an, si acum mai reducem nu stiu din ce considerente.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Vreau sa va spun, cu toata certitudinea, ca noi datorii la compartimentul dat nu avem si toate cererile care au fost depuse in trezorerii au fost achitate.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, dar reducerea cu 680 de mii din ce reiese?

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Se reduce numarul beneficiarilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

 

 

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte. Doamna viceministru, cum considerati dumneavoastra, daca ati efectua pentru lectura a doua niste calcule, astfel ca normele pentru alimentatia copiilor sa ajunga de la 12 lei pina la 15 lei, mai mult decit atit ca normele in vigoare sint foarte mici si pe parcursul ultimului timp substantele energetice au crescut considerabil in pret si, bineinteles, pe parcursul anului ele vor influenta preturile la alimentatie. Multumesc.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Si eu va multumesc pentru intrebare. In proiectul bugetului pentru 2006, noi am preconizat deja cite 15 lei norma pentru alimentatie. Dar pentru anul curent, evident, sint necesare cheltuieli suplimentare care necesita acoperire financiara.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Gutu:

Multumesc. Stimati colegi, spre regret, acesta este un document foarte serios si am avut foarte putin timp sa ne consultam, sa-l studiem. Dar foarte bine ca el va fi adoptat in mod operativ. Deci, o intrebare. Dumneavoastra ati numit o cifra, ca vor fi revazute veniturile de la compartimentul “Granturi si proiecte investitionale”. Care e cifra, doamna ministru?

 

Doamna  Feodosia Furculita:

La total sau ceea ce am spus eu?

 

Domnul  Ion Gutu:

La granturi si la proiect.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Pentru Biroul National?

 

Domnul  Ion Gutu:

La granturi si asistenta tehnica. Deci, ati numit o cifra foarte, foarte mare – peste 200 de milioane, deci o scadere, o reducere.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Pentru granturi, eu am numit o asemenea cifra?

 

Domnul  Ion Gutu:

Da, ati numit. Se reduce.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Eu am spus ca la Biroul National de Statistica granturile se majoreaza cu 4,2 milioane.

 

Domnul  Ion Gutu:

Nu, eu vreau sa spun ca dumneavoastra ati mentionat aceasta in cadrul sedintei comisiei, repetati si astazi.

Stimati colegi,

Se micsoreaza iarasi suma de venituri de la granturile internationale si de la diferite proiecte investitionale. Deci, Ministerul Finantelor este responsabil de lucrurile acestea. Sa zicem ca investitiile capitale se majoreaza cu 350 milioane de lei si daca le comparam cu 200 de milioane, care se reduc de la proiectele investitionale de asistenta tehnica si granturi, atunci, practic, nu se observa majorarea, as spune formala, a investitiilor.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

In primul rind, as mentiona ca acestea sint granturi si proiecte investitionale din exteriorul, dar nu din interiorul tarii. As ruga-o pe doamna Razlog sa ma ajute.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru a preciza, microfonul nr.1.

 

Doamna  Lilia Razlog:

Va multumesc.

Stimati deputati,

Deci micsorarea la capitolul “proiecte investitionale”, intr-adevar, este din cauza ca suma de 190 de milioane.., deci acestea sint proiectele Bancii Mondiale si se implementeaza in conformitate cu conditiile stipulate de Banca Mondiala si de organizare a tenderelor. Deci, implementarea acestor proiecte merge, independenta de implementare a conditiilor stabilite de Banca Mondiala. Multumim. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa va aduc la cunostinta o precizare. Cind vorbim de proiectele investitionale ale Bancii Mondiale nu avem in vedere un program finantat de genul S.A.C., program de finantare a bugetului care este conditionat de o lista de masuri structurale. Este vorba de strategia de asistenta a tarii, nu de cine e vinovat, de faptul ca fiecare proiect are un ciclu al sau de implementare. Stiti foarte bine, bugetul nu include suma totala a fiecarui proiect, ci doar acea suma care este debursata de catre banca, in cazul dat, pentru perioada anului curent.

Dumneavoastra stiti foarte bine, stimate coleg, domnule Gutu, ca proiectele investitionale, la nivelul strategiei de asistenta a tarii (va asigur cu toata responsabilitatea, fiindca am negociat anul trecut acest program cu anvelope de 100 de milioane), includ conditionari la nivel de masuri strategice, la nivelul unui program de genul credit pentru ajustari structurale sau al unor programe de tipul Programul Fondului Monetar, intre care diferenta este foarte mare.

Deci, in buget se includ doar acele cifre care reprezinta debursarea reala, conform ciclului de implementare a proiectului. Va multumesc. Microfonul nr.4.

 

Doamna  Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte. Doamna viceministru, as vrea sa ne dati niste explicatii. In nota explicativa spuneti ca se prevad 14,4 milioane de lei pentru compensarea cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat efectuate la plata alocatiilor unice de stat cu prilejul aniversarii a 60 de ani a Victoriei asupra fascismului.

 Am inteles corect ca dumneavoastra sau Guvernul a utilizat Fondul de pensii pentru stabilirea unor compensatii care, conform legii, trebuie sa fie efectuate numai din contul bugetului de stat?

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Deci, la moment a fost adoptata hotarirea de Guvern, prin care s-au platit,        intr-adevar, 14 milioane din contul bugetului asigurarilor sociale de stat, cu restabilirea ulterioara a 50% din Fondul de destinatie sociala a populatiei, Fondul republican si a 50% de la bugetul de stat. Si astazi sint restabilite inapoi prin rectificarea propusa.

 

Doamna  Lidia Gutu:

Spre regret, stimati colegi, trebuie sa constatam o incalcare grava a Legii bugetului si a Legii bugetului asigurarilor sociale de stat de catre Guvern. Astfel de decizii sint ilegale. Deci, noi o sa discutam in continuare, dar stim cum sa contestam.

Si a doua intrebare. Deci, este vorba de 7,2 milioane din contul transferurilor de la Fondul republican de sustinere a populatiei. Dupa cum stiti, acest fond este format si are destinatii speciale. Deci, eu nu spun ca el n-ar putea fi utilizat si pentru stabilirea unor compensatii aparte, dar nu mi-i clar cam cum Ministerul Finantelor se implica in dirijarea acestui Fond extrabugetar? Ce faceti dumneavoastra?

 

Doamna  Feodosia Furculita:

In primul rind, nu s-a implicat Ministerul Finantelor. Ministerul Finantelor nu gestioneaza fondul respectiv, dar gestioneaza Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale. Ministerul Finantelor nu s-a implicat in acest fond.

 

Doamna  Lidia Gutu:

D-apoi ce scrieti dumneavoastra in nota explicativa? 14,4 milioane de lei dintre care…, ori scrieti corect, ori lucrati corect? Aveti de ales.

14,4 milioane de lei, dintre care 7,2 milioane – din contul transferurilor de la Fondul republican de sustinere a populatiei. Asta e o implicare directa in Fondul extrabugetar, unde Ministerul Finantelor si Guvernul nu trebuie sa se implice.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Eu am mentionat ca a fost adoptata hotarirea de Guvern si acum se restabilesc mijloacele la locul lor.

 

Doamna  Lidia Gutu:

Bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Gutu:

Stimate domnule Presedinte, eu tin sa va multumesc pentru explicatia facuta de dumneavoastra referitor la intrebarea cu proiectele investitionale. Dar, avind in vedere ca sintem ascultati, eu totusi rog Ministerul Finantelor concret, deci, 190 de milioane…, care sint proiectele? Care au fost conditiile? Care conditii n-au fost indeplinite?

Fiindca noi trebuie sa recunoastem ca, timp de 4 ani de zile, republica deja a pierdut 1 miliard de lei de la aceste proiecte, dintre care multe sint granturi directionate pentru investitii. Deci, asta vorbeste despre faptul ca la noi astazi nu este hotarita problema de relatii normale, constructive cu organismele internationale. Eu solicit de la Ministerul Finantelor o explicatie in scris.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte. In cadrul proiectului de Lege nr.2036, pe care l-am votat astazi in sedinta in plen, erau prevazute modificari la articolul 21 alineatul (1) al Legii nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. In cadrul noului proiect, care acum este supus dezbaterilor, o asemenea categorie sociala lipseste cu desavirsire. Ce ar trebui sa intelegem din aceasta, ca aceasta lege nu functioneaza? Nu este in vigoare sau este o fictiune? Modificarile pe care le-am operat in aceasta lege sint doar pe hirtie? Unde sint acesti oameni care figureaza in respectiva lege? Si de ce nu figureaza?

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Multumesc. Despre categoria mentionata de dumneavoastra, daca acestia cad sub incidenta Legii privind protectia sociala, evident ca ei primesc compensatii nominative prin modalitatea de transferuri de la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu rog ca aceasta intrebare sa fie examinata in procesul lecturii a doua de Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, Comisia pentru politica economica, buget si finante. Stimati colegi, va multumesc. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Doamna viceministru, am o intrebare care, de fapt, este in acelasi timp si o propunere. Astazi, in cadrul examinarii unei chestiuni s-a vorbit despre faptul ca avem foarte multi copii talentati care practica sportul. Avem sportivi de performanta, insa, cu parere de rau, mijloacele financiare alocate nu le permite sa se pregateasca la nivelul cuvenit. De aceea, pretendentii de a deveni campioni europeni, mondiali deseori ramin acasa din lipsa mijloacelor financiare.

Intrebarea mea este urmatoarea. Care sint posibilitatile reale ca, pe parcursul examinarii in lectura a doua, poate si a treia, daca va fi cazul, sa fie prevazute mijloace suplimentare pentru sport, inclusiv cel de performanta? Chiar suma de 2-3 milioane suplimentar ar fi un suport foarte important pentru sportivi, inclusiv pentru tinerii sportivi din Republica Moldova. Va multumesc.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Si eu va multumesc pentru intrebare. Evident ca toate propunerile care vor parveni din partea deputatilor pentru lectura a doua se vor examina si in cadrul redistribuirii alocatiilor, daca se va gasi posibilitate, dar daca nu,  vom reveni la proiectul bugetului pentru anul 2006.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Va multumesc si va rog foarte frumos sa gasim aceste posibilitati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4, in continuare.

 

Domnul  Ivan Banari:

Va multumesc. Doamna viceministru, am o intrebare. Spuneti va rog, la pagina 54, unde se vorbeste despre 26,7 milioane de lei, determinate in fond pentru ambasade, inclusiv pentru ambasada din Marea Britanie. Deci, in suma indicata intra si acele sume care nu le vom primi noi, daca va fi adoptata in Parlament legea care va permite persoanelor din tarile Shenghen si din tarile candidate si membre ale Uniunii Europene sa intre in Moldova fara vize? Deci, in suma mentionata sint stipulate si aceste pierderi sau nu?

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Nu. Aceste cheltuieli sint numai pentru intretinerea ambasadelor.

 

Domnul  Ivan Banari:

Acum, in comisiile din Parlament se discuta aceasta lege, de aceea cred ca ar trebui sa revenim.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Vom reveni, dupa adoptarea legii.

 

Domnul  Ivan Banari:

Bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint. Va multumesc.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Si eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna viceministru, stati putin ca avem o intrebare tardiva. Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc. Eu am o asemenea intrebare: in nota informativa este scris ca veniturile de la taxa pe valoarea adaugata au scazut datorita fabricilor de zahar, dar unde s-au marit veniturile bugetului, in legatura cu industria zaharului? Si care a fost scopul acestei hotariri sau care este efectul benefic al acestor decizii care s-au aprobat acum aproape un an de zile?

Importul a crescut in cel nelegitim, cel oficial tot nu s-a majorat. La zahar, da, eu vorbesc de zahar.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Deci, dupa cum am mai mentionat, calculele arata ca, intr-adevar, vom avea pierderile respective. Dar sint si pierderi, da.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Eu am inteles – pierderi. Dar, tin sa intreb, unde este partea pozitiva? Fiindca s-a vorbit foarte mult ca acest lucru va avea un efect extraordinar asupra tarii noastre, asupra sectorului respectiv, unde sint acestea?

 

Doamna  Feodosia Furculita:

Deci, asta este o subventionare indirecta a agriculturii.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Nu este subventionare indirecta a agriculturii.

 

Doamna  Feodosia Furculita:

E indirecta a agriculturii. Corect.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Doamna viceministru, va rog sa ma ascultati putin. Nu este subventionare indirecta a agriculturii, este subventionare a industriei prelucratoare, daca era a agriculturii, era tocmai aceea ce am propus, noi, aici in Parlament, fractiunea noastra.

Insa atunci s-a hotarit sa fie asa cum ati facut, cum spuneti si dumneavoastra, subventionati pe acei care va sustin, cred ca, pe dumneavoastra. Alta explicatie nu am, nu pe agricultori.

Dar, va pun inca o data intrebarea, am pierdut acolo ori am cistigat? Nu este, da? Clar. Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

La moment, doamna viceministru nu are un raspuns, fiindca sint necesare niste cifre mai concrete. Va multumesc, doamna ministru. Rog sa luati loc. Rog comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, in cadrul executarii bugetului de stat pe anul 2005 s-a reusit in primul semestru sa se obtina venituri suplimentare comparativ cu indicii prognozati. Vreau sa mentionez ca, prima data, Guvernul a venit cu modificari la compartimentul “venituri” (majorarea compartimentului) si, bineinteles, la compartimentul “cheltuieli”.

Luind in considerare aceasta situatie si pornind de la angajamentele trasate de Guvern, se propune proiectul de lege care prevede majorarea veniturilor cu 795,5 milioane de lei si a cheltuielilor cu 511,8 milioane de lei, inclusiv a alocatiilor capitale cu 354,04 milioane de lei.

Stimati deputati, dumneavoastra aveti materiale, raportul a fost prezentat destul de profund, eu vreau sa ma opresc la citeva momente.

Vreau sa mentionez ca noi acum putem reveni la problema ce tine de majorarea salariilor pentru bugetari, din care 35,5 la suta revin institutiilor finantate de la bugetul de stat si 64,3 – celor finantate de la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale.

Este foarte important un moment. In baza articolului 53 din Legea invatamintului, se preconizeaza formarea in componenta bugetului a unui fond pentru sustinerea tinerelor cadre didactice din mediul rural in suma de                10 milioane de lei, care vor fi utilizate conform unui regulament aprobat de Guvern.

Transferurile din bugetul municipiului Chisinau se vor reduce cu                    50 milioane de lei, surse care se preconizeaza a fi directionate pentru efectuarea lucrarilor de amenajare a cartierelor-model ale orasului.

Cheltuielile pentru investitii capitale. Aici, vreau sa subliniez ca se propun a fi majorate pina la nivelul de 657,04 milioane de lei, prima data avem in bugetul de stat o cifra atit de mare. Dintre care 30 si mai mult de 31 la suta vor reveni obiectelor de gazificare; 14,4 la suta – transportului feroviar si gospodariei drumurilor; 14 la suta – obiectelor de menire social-culturala s.a.m.d.

Cu prilejul aniversarii de 60 de ani a Victoriei asupra fascismului, se cunoaste faptul ca au fost alocate sursele respective.

Suplimentar, s-a reusit sa alocam circa 17 milioane de lei pentru majorarea plafonului de bursieri in institutiile de invatamint din republica. Iar alocatiile bugetare pentru alimentatia copiilor din scolile-internat, inclusiv si din orasul Tighina, s-au majorat cu 2,8 milioane de lei.

In legatura cu majorarea preturilor la produsele petroliere, proiectul propune majorarea alocatiilor Fondului pentru sustinerea sectorului agrar de la          60 milioane de lei la 180 milioane de lei, din contul majorarii acumularilor de venituri in semestrul II al anului.

Concomitent, se majoreaza cu 2 milioane de lei cheltuielile de exploatare a lacurilor si constructiilor de protectie impotriva inundatiilor. Sint si alte cifre, le aveti in raport.

In urma modificarilor propuse, bugetul de stat pe anul curent va constitui in total la “venituri” 8 miliarde 268,7 milioane de lei, la “cheltuieli” 8 miliarde        236 milioane de lei, cu o depasire a veniturilor asupra cheltuielilor cu                32,7 milioane de lei.

In comisie au parvenit 6 avize pozitive de la comisiile respective. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de necesitatea asigurarii finantarii continue si neintrerupte a cheltuielilor curente si de capital, prevazute de actele normative in vigoare, comisia propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Intrebari pentru comisie? Nu sint. Rog sa luati loc. Da, dupa cum am convenit, domnul Cosarciuc a solicitat tribuna centrala.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, onorata asistenta,

Analizind acest proiect de lege, ma bucura faptul ca in Republica Moldova mai exista patrioti care lucreaza peste hotare si transfera bani familiilor pentru a fi cheltuiti in Republica Moldova.

Si, astfel, stimulind consumul intern cu acesti bani, stimati colegi, fiindca dintre acele 608 milioane care au fost acumulate suplimentar in buget                     507 milioane provin din import si din veniturile de la taxele pe valoarea adaugata de la activitatea interna in Republica Moldova, care s-au micsorat cu 31 de milioane.

Stimati colegi, aceasta este politica Guvernului actual: de a stimula exportul de forta de munca si importul de produse straine si de vinzare in Republica Moldova. Aceasta este politica – de a stimula consumul prin forta de munca, care este exportata si lucreaza din greu peste hotarele Republicii Moldova.

Si, in continuare, tin sa mentionez ca aceasta inca o data demonstreaza ca, practic, actualul Guvern nu are prioritati. El ne spune noua ca da – am cistigat aceste 600 milioane din munca cetatenilor care lucreaza peste hotare, fiindca ei au contribuit la acumularea acestor bani in bugetul tarii.

Fiindca importurile, eu v-am spus, stimati colegi, importurile in primele            5 luni sint de 819 milioane de dolari, iar exporturile – de numai 424.

Exporturile au crescut cu 40 milioane de dolari, iar importurile au crescut cu 200 milioane de dolari.

Acesta este rezultatul activitatii si politicilor promovate de actualul Guvern. Si cind vorbesc despre lipsa de prioritati, iarasi, va spun, se propune ca 354 de milioane sa fie pentru investitii capitale. Eu am adresat aceasta intrebare ministrului finantelor – nu mi-a raspuns. Adica acesti bani, vor fi iar investiti in pamint si nu vor da nici un efect.

Fiindca oricare manager bun, atunci cind are bani, el se straduie sa capete din acestia alti bani. Astazi domnul Alexei Ivanov a spus aici ca valoarea adaugata trebuie sa fie obtinuta din banii care sint investiti in Republica Moldova. Noi nu vom obtine aceasta valoare adaugata.

Un alt moment foarte important. Uitati-va ce se face in continuare. Se propune ca noi sa marim alocatiile pentru organele interne si securitatea statului – 29 de milioane, adica iarasi devine clara politica statului. Adica trebuie sa-i sustinem pe acei care stranguleaza democratia in Republica Moldova si care nu fac, eu stiu, mare treaba. Fiindca de la Balti pina la Chisinau dumneavoastra veti intilni, eu stiu, 20 de posturi de politie care ii opresc si ii supun controlului. Si incaseaza, cum s-ar spune, dijma. Nu fac altceva nimic decit acest lucru, dar noi inca ii mai stimulam, ii mai finantam in continuare.

Un alt moment important. S-a vorbit ca pentru agricultori se vor mari alocatiile. Este o chestie buna, trebuie sa recunoastem, dar ei merita mai mult. Si eu, pentru lectura a doua, stimati colegi, propun ca sa fie format in Republica Moldova un Fond de interventie.

 Statul trebuie sa procedeze in felul urmator: atunci cind este surplus de cereale pe piata interna, cind ramin cereale inca nevindute din anul trecut, vine roada din anul 2005, trebuie sa cream un fond de interventie – 200 mii de tone. Acesta trebuie sa fie procurat din banii statului, apoi sa fie stocat si, la momentul oportun, sa fie realizat. Acesta va fi un ajutor concret acordat taranilor nostri, care astazi nu numai ca au necesitatea de a capata acei 10 litri de motorina care ii asteapta, eu stiu, de acum de o saptamina, doua-trei, dar vor capata si un ajutor concret pentru ca sa-si vinda productia obtinuta cu mult greu.

Stimati colegi, inca o data vreau sa amintesc de acele 8% T.V.A. la zahar, moment mentionat aici si de domnul Braghis. Cind a fost propus acest proiect de lege, s-a spus ca noi vom stimula producerea zaharului in Republica Moldova si prin aceasta vom compensa pierderile la T.V.A., adica acele 20%, diferenta de 20%.

Ce s-a intimplat? Acum aici vine Guvernul si spune ca din cauza ca au fost introduse aceste 8% nu sint incasate T.V.A. la activitatea interna. Adica, sintem noi, oare, consecventi, in general, stimati colegi? Nu sintem consecventi, adica facem numai ceea ce cuiva ii este pe plac. Fiindca exista in Republica Moldova mafia zaharului si ea este stimulata, nu este stimulat producatorul autohton. Si asta ne o demonstreaza si ceea ce dumneavoastra acum propuneti in nota informativa.

Stimati colegi, eu cred ca ceea ce ati propus dumneavoastra aici pentru Parlamentul  Republicii Moldova, ceea ce dumneavoastra ati demonstrat prin faptul ca cheltuiti bani fara ca sa schimbati Legea bugetului si Legea fondului asigurarilor sociale, le efectuati toate acestea prin hotariri de Guvern.

Actuala guvernare considera ca in Republica Moldova nu exista Parlament. El vine, pur si simplu, si ne da acum hirtie, ceea ce de acum s-a facut, o legalizeaza. Adica nimeni nu trage la raspundere acest Guvern si se intreaba de ce a cheltuit bani? N-are dreptul sa-i cheltuie.

Eu cred ca este iesit din comun cind un Guvern vine in Parlament cu ceva care contravine legii si spune ca exista hotarire de Guvern. Adica, acesta este raspunsul Guvernului. Aceasta este, cum s-ar spune, practica din ultimii ani.

Noi am adus aceste exemple cind s-au luat credite pentru Fondul rutier de la  Banca de Economii. Fondul rutier n-a avut acest drept. Apoi Guvernul a venit aici, in Parlament, cu modificari si a spus ca Legea cu privire la fondul rutier a fost completata cu un alineat, ca, uite, i se permite de acum sa plateasca dobinda pentru acest credit. Si multe altele, stimati colegi.

Atit eu, cit si intreaga Fractiune “Alianta «Moldova Noastra»” salutam patriotismul cetatenilor Republicii Moldova care lucreaza peste hotare din greu si transfera acesti bani pentru a stimula consumul in Republica Moldova, dar nu sustinem aceasta politica a Guvernului actual care, in principiu, distruge economia si producerea noastra interna.

Si cifrele care au fost anuntate aici de catre Guvern demonstreaza in amanunte ca aceasta se intimpla, fiindca T.V.A. de la activitatea interna se micsoreaza, iar de la import creste. Aceasta este situatia.

Si uitati-va, eu spun ca o situatie mai dramatica cu privire la import si export n-a existat in Republica Moldova. Anul trecut a fost un an record, cind am avut un deficit de 800 milioane dolari – deficitul balantei comerciale. Acuma numai pentru 5 luni avem 400 de milioane. Eu cred ca pina la sfirsitul anului acest deficit al balantei comerciale va atinge cifra de un miliard de dolari, nu mai putin. Trebuie sa ne gindim foarte serios asupra acestui lucru.

Si daca vorbim despre prioritati, stimati colegi, nu vreau numaidecit sa critic Guvernul actual, dar trebuie sa ne gindim, care sint prioritatile? Unde investim banii? Ce ne vor aduce aceste investitii? Fiindca acestia sint bani publici, sint banii contribuabililor si ei trebuie sa fie investiti pentru a da efect, dar nu, pur si simplu, ca sa fie investiti, precum se propune acum la rectificarea Legii bugetului. Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

O clipa, doar o precizare. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. Anul trecut, cind am depistat acest caz cu milioanele de la Fondul rutier, am propus sa fie formata o comisie care sa examineze practica nelegitima de activitate a Guvernului. Parlamentul a respins aceasta idee. Astazi vedem ca Guvernul iarasi practica aceleasi modalitati absolut nelegale de manipulare cu banii publici.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog propunerea.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

In legatura cu acest lucru, eu propun sa formam, totusi, acea comisie care trebuia constituita inca anul trecut, sa clarificam cine si in baza caror legi a acceptat si a aprobat aceste decizii. Si sa dam o apreciere din punct de vedere al legii acestor actiuni ale Guvernului. A venit timpul, daca nu anul trecut macar anul acesta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, in cazul dat, va rog, sa propuneti o initiativa concreta pe miine dimineata la amendarea ordinei de zi. Fiindca propunerea de a forma o comisie este propunere, dar trebuie sa fie materializata intr-un anumit document.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

 

 

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa fac o precizare. In primul rind, vreau sa mentionez ca investitiile capitale mai mult de 60 la suta sint directionate pentru infrastructura si sfera sociala. Aceasta e una.

Si a doua, cu zaharul. Trebuie sa cunoastem, sa stim ca astazi la noi exista taxa de salvgardare pentru toti importatorii. Adica taxa care promoveaza producatorii autohtoni.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Domnule Presedinte, dati-mi voie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luare de cuvint. Va rog, la tribuna centrala. Nu, nu, eu va rog frumos, asa se procedeaza. Deci, declaratia, v-am oferit cuvintul, s-a terminat. Ce inseamna, se poate? Declaratia 10 minute. Noi sintem la nivelul de luari de cuvint. Eu va rog frumos, respectati ordinea. Inteleg ca sint si emotii, dar ordinea. Paritatea este, eu am oferit cuvintul domnului Braghis, desi puteam sa n-o fac, conform Regulamentului. Cu interventia domnului Bondarciuc. Eu va rog frumos, terminam. Va rog, domnule Calmatui.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, onorata asistenta,

Era de asteptat o asemenea reactie, fiindca prima data in cei 15 ani, de cind Republica Moldova este un stat independent, avem la jumatate de an un surplus la buget, care trebuie impartit.

Dar eu vreau sa mentionez ca ceea ce s-a acumulat, desi poate ca este putin, este necesar si, astazi, tara asteapta si mai multe surse financiare care ar trebui distribuite si indreptate spre a solutiona acele multe probleme sociale pe care le avem in tara.

Noi tinem minte cu totii destul de bine in ce situatie se afla Republica Moldova incepind cu anul 2001, cum erau platile la salarii, cum erau platile la pensii si altele, iar astazi vorbim de un surplus la buget, care este acumulat si care este indreptat anume la solutionarea problemelor ce tin de constructiile capitale, de reparatia scolilor, de constructia gazoductelor.

Printre altele, fiecare dintre dumneavoastra a vazut ca acolo sint peste       150 de localitati care vor fi gazificate in urma solutionarii, indreptarii acestor surse financiare. Si vreau sa atrag atentia colegilor aici, desi si ei stiu destul de bine ca ceea ce se indreapta indirect la investitii capitale influenteaza asupra sectorului real al economiei.

Deci, pentru a construi sint necesare materiale de constructie, transport, multe altele, care pun in miscare celelalte mecanisme in republica. De aceea, anume indreptarea surselor mai mari in aceasta directie, va da efectul scontat, adica unele ramuri care, in prezent, sau stationeaza, sau lucreaza la niste parametri foarte josi isi vor relua activitatea.

In afara de aceasta, vreau sa mai expun in acest context inca o viziune. Deci, s-a pus intrebarea, cu ce o sa ne alegem daca ingropam banii in pamint, adica instalam gazoducte? Dar si-a pus cineva intrebarea, de ce astazi scolile, gradinitele de copii, multe institutii din sistemul ocrotirii sanatatii cheltuiesc sume enorme pentru a incalzi incaperile, pentru a gati mincare? Deci, gazele naturale sint, desigur, la momentul dat cea mai eficienta si mai calitativa sursa energetica care poate fi folosita.

Si, mai mult decit atit, aici mai este inca o parte – partea ecologica. Noi de acum am taiat aproape toate padurile si fisiile pe care le-am avut in republica noastra si dorim sa continuam in acelasi mod. Deci, eu consider ca ceea ce se intreprinde din partea Guvernului, ca acesta a luat decizia ca anume aceste surse sa fie indreptate in domeniul mentionat, este destul de binevenit.

Totodata, iata s-au mentionat 120 milioane repartizate suplimentar in agricultura, care, de asemenea, vor da un efect economic suplimentar. Intr-adevar, poate ca astazi agricultura necesita o sustinere mai mare. Dar, cu parere de rau, nu totdeauna acesti bani ajung la producator. Deseori de acesti bani se folosesc intermediarii. De aceea, aici sint inca niste chestii care trebuie verificate.

Consider ca noi trebuie sa adoptam, sa votam in prima lectura acest proiect de lege, caci este binevenit. Ceea ce tine de lectura a doua, adica de a rectifica unele cifre, pe alocuri de micsorat, in alta parte de majorat, aceasta e alta chestiune.

Totusi, eu cred ca acest proiect o sa fie adoptat in republica. Si acest lucru, care se face din partea actualei guvernari, o sa fie acceptat pozitiv. Eu va indemn si pe dumneavoastra, cei din opozitie, sa votati totusi, fiindca anul trecut n-ati votat bugetul pe anul curent, macar acum, la rectificare, votati. Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte fractiuni, luari de cuvint? Nu sint. Dumneavoastra astazi sinteti campion absolut, domnule Cosarciuc. Dar, din nou, va face o paritate, fiindca e de partea cealalta, in asteptarea replicii, domnul Todoroglo. Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, conform Regulamentului, am dreptul la replica.

 

Domnul  Marian Lupu:

La care?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

La replica domnului Bondarciuc.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Dupa aceea o sa fie o replica la replica dumneavoastra. Bine, oricum sintem la sfirsit, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

In privinta T.V.A. la zahar. Atunci, cind a fost introdus aici in Parlament proiectul de lege corespunzator, noi am spus ca aceasta nu va duce la revigorarea ramurii respective, trebuia sa fie un plan de actiuni concret pentru revigorarea acesteia, dar nu pentru micsorarea ratei de T.V.A. Aceasta am vrut sa mentionez, stimati colegi.

In afara de aceasta, in privinta celor mentionate de domnul Calmatui, cu investirea banilor in pamint. Noi nu sintem contra gazificarii, trebuie sa fie clar pentru tot Parlamentul. Acolo sint pentru gazificare numai 30% din 354 milioane. Eu vorbesc despre ceilalti bani, care sint prevazuti pentru investitii capitale. Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu consider ca observatia domnului Braghis nu este corecta. Doamna viceministru a spus corect ca obiectiile facute au fost intru sustinerea producatorilor sfeclei de zahar. Daca anul trecut pretul unei tone de sfecla de zahar a fost de 319, apoi anul curent are loc contractarea la nivel de 350-355 de lei pentru o tona de sfecla de zahar. Iata de unde au fost remisi banii si care sint posibilitatile.

Si a doua. Marele patriot al tarii, domnul Cosarciuc, colegul nostru, ne vorbeste despre Fondul de interventie, la 2001. Cind noi am venit la guvernare, nu exista posibilitatea de a avea acest fond. Doar el a fost responsabil de asigurarea tarii cu griu, dar toate depozitele tarii au fost goale si in rezervele de stat n-a fost nici un sac.

De aceea, astazi eu pot sa raportez ca in rezervele de stat sint aproape        50 000 de tone. Si costul propunerilor nechibzuite facute de dumnealui costa      300 milioane de lei. De aceea, cind facem asa anunturi, trebuie sa ne gindim la consecinte, fiindca populatia ne asculta. Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4. Si dupa aceea microfonul nr.3 si terminam.

 

 

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu nu vroiam sa ies la acest microfon, dar fiindca domnul Bondarciuc m-a invatat ce-i aceea Organizatie Mondiala a Comertului, iar dumneavoastra ati frecventat cursuri speciale acolo, cred ca o sa explicati si colegului dumneavoastra in fractiune ca masurile de salvgardare nu sint orientate pentru importatori, ci sint orientate pentru acei producatori care trebuiau sa simta aceste masuri de salvgardare.

Cu parere de rau, legea care a fost propusa aici, in Parlament, asa si n-a mai ajuns la masurile de salvgardare. In afara de aceasta cota suplimentara la import, care a dus tot importul de zahar in contrabanda, mai mult nu avem nimic. Fiindca planul, programul concret de sustinere a sectorului de producere a zaharului in Republica Moldova, incepind de la semintele de sfecla de zahar si terminind cu zaharul, asa si nu exista pina acum.

Iata ii raspund si domnului Todoroglo ca sa inteleaga o data ca masurile de salvgardare si regulile Organizatiei Mondiale a Comertului prevad un program concret, care trebuie sa fie aprobat cu termene, cu surse financiare si responsabili de implementarea acestui program.

Si a doua, cit priveste griul din 2001. L-as ruga pe domnul Todoroglo sa ridice putin datele statistice si sa vada ca, in rezerva de stat in 2001, cind au preluat guvernarea, erau minimum 20 000 de tone.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu am propunerea sa incheiem procesul deosebit de simpatic de schimb de complimente prin oferirea cuvintului la microfonul nr.3 si trecerea la procedura de vot. Domnule Bondarciuc, eu va rog foarte mult, e un proces la infinit, replica la replica si mai apoi inca replica si in continuare. Microfonul nr.3, va rog. Nu, dumneavoastra si asa sinteti campion azi. Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Eu consider ca noi trebuie sa fim putin mai retinuti in chestiunea asta, sa ne bucuram azi ca avem posibilitate sa impartim aceste 600 milioane, fiindca, totusi, este un caz rar. Si vreau sa amintesc deputatilor de la 1996, aici sint citiva, modificarea anului 1996: in mijlocul verii au fost transferati banii de pe un cont, de pe un articol pe altul pentru a salva situatia. Adica, de fapt, au fost niste reduceri de buget.

In 1997 – reduceri de buget, in 1998 (domnul Diacov lipseste) a avut loc prabusirea cea mare, a fost o reducere cardinala, in 1998 a fost acelasi lucru, in 1999 – acelasi lucru.

Acum noi nu gasim materialele pentru anul 2000, dar referitor la 2000, domnule Cosarciuc si domnule Braghis, trebuie sa spunem in felul urmator: Organizatia Internationala a Muncii, care a fost in Republica Moldova in anul 2000, a determinat ca in Republica Moldova in anul 2000, in luna august lipseau aproximativ in tara pina la 1/4 de populatie. Adica, milionul era plecat inca atunci, domnule Cosarciuc. Si l-ati plecat in mare parte dumneavoastra. Eu va multumesc. Hai sa-l aducem acasa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si eu la fel. Stimati colegi, supun votului proiectul de Lege nr.2342 in prima lectura. Cine este pentru adoptarea acestuia rog sa voteze. Pentru stenograma, rog sa anuntati rezultatele.

 

N u m a r a t o r i i:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

55 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Proiectul nr.2342 este adoptat in prima lectura. Va multumesc.

Acum, stimati colegi, o clipa, va rog, un anunt. Eu solicit respectuos ca pe parcursul zilei sa fie organizate sedintele comisiilor permanente pentru  examinarea urmatoarelor proiecte de legi, urmare a completarii ordinei de zi, pe care am decis-o astazi cu dumneavoastra:

1. Proiectul de Lege nr.2426 pentru modificarea si completarea Legii privind Serviciul de Informatii si Securitate.

2. Proiectul de Lege nr.2427 privind modificarea si completarea unor acte legislative.

3. Proiectul de Lege nr.2428 cu privire la modificarea si completarea Legii privind Curtea de Conturi.

4. Proiectul de Lege nr.2429 pentru modificarea si completarea Codului electoral. Si urmatoarele proiecte ce tin de modificarea Codului electoral: nr.3647, nr.2637, nr.3367 si nr.1958.

5. Proiectul de Lege nr.2434 cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stinga Nistrului.

6. Proiectul de Lege nr.2435 cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative.

Toate materialele, stimati colegi, le veti gasi in boxele dumneavoastra postale.

Un urmator anunt. Miine sedinta in plen va incepe nu la ora 10.00, ci la ora 9.00, avindu-se o agenda impresionanta. La 9.00 dimineata. Un anunt? Microfonul nr.3.

 

 

 

Domnul  Dumitru Prijmireanu:

Multumesc. Un anunt pentru Fractiunea P.C.R.M. La 15.30 se convoaca sedinta fractiunii in biroul 300.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis: 

Multumesc, domnule Presedinte. Pentru domnul Stepaniuc: sa studieze putin datele statistice si o sa vada ca numarul de locuri de munca fata de 2000 s-a redus cu 150 mii in ultimii 4 ani de zile.

 

 

Sedinta a luat sfirsit la ora 14.55.

 

 

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului


Home page Mail us

Copyright © 2001-2009 The Parliament of Republic of Moldova