DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a II-a ORDINARA - OCTOMBRIE 2005
Sedinta
din ziua de 21 octombrie 2005
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Discutii asupra ordinii de zi pentru 2
saptamini viitoare.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua
lectura a proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul
international ocazional de calatori cu autocarul si autobuzul (Acordul
INTERBUS), semnat la Bruxelles, la 28 septembrie 2000. Nr. de intrare 2396.
4. Dezbaterea si aprobarea in a doua lectura a
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative.
Nr. de intrare 1697.
5. Dezbaterea si aprobarea in a doua lectura a
proiectului de Lege cu privire la modificarea Codului de procedura penala al
Republicii Moldova. Nr. de intrare 2208.
6. Dezbaterea si aprobarea in a doua lectura a
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative.
Nr. de intrare 1742.
7. Reexaminarea proiectului de Lege nr.166-XVI
din 22 iulie 2005 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr. 1100-XIV din
30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a
productiei alcoolice. Nr. de intrare 2660.
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 1308-XIII din
25 iulie 1997 privind pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a
pamintului. Nr. de intrare 2913.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii despre seminte
nr.659-XIV din 29 octombrie 1999. Nr. de intrare 2758.
10. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua
lectura a proiectului de Lege cu privire la abrogarea si modificarea unor acte
legislative. Nr. de intrare 2885.
11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege privind masurile de redresare a situatiei
economico-financiare a unor agenti economici din cultura. Nr. de intrare 2550.
12. Dezbaterea si aprobarea in prima si a doua
lectura a proiectului de Lege pentru abrogarea Legii nr.430-XV din 24 decembrie
2004 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995
pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii
ramin in proprietatea statului. Nr. de intrare 2289.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de doamna Maria
Postoico, vicepresedintele Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc (director general adjunct al Aparatului Parlamentului):
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor
101 deputati, 88 si-au inregistrat prezenta. Absenteaza deputatii: Marian Lupu,
Sergiu Stati, Albert Datco, Stefan Secareanu, Iurie Rosca, Vladimir Braga, in
delegatie, Ivan Gutu, Anatol Taranu, Vasile Grozav, din motive de sanatate,
Alexandru Oleinic, Leonid Bujor, Vladimir Filat, Marcel Raducan.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa, rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Rog microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Multumesc doamna presedinte al sedintei.
In pofida evenimentelor despre care am aflat
ieri in cadrul conferintei de presa si astazi din ziare, am vrea sa cunoastem:
ce se intimpla in sudul Republicii Moldova si in special in Gagauzia? Cel putin
sa nu fie o tratare duplicitara. Deoarece, dupa parerea noastra, de atita venim
cu propunerea fractiunii ca, la inceputul sedintei de joi ori in cadrul Orei
Guvernului, sa obtinem o informatie veridica din partea Serviciului de
Informatii si Securitate, chiar si din partea administratiei Gagauziei si, in
special, a bascanului Gagauz-Yeri, domnul Tabunscic, ca sa nu se repete
evenimentele din anii ‘90-’92.
In pofida greutatilor, dar, de bine de rau,
totul se misca inainte, o buna parte din probleme se rezolva in reglementarea
problemei transnistrene, apare situatia si apar niste tensiuni in Gagauzia.
Cine este cointeresat in situatia asta? Care este realitatea? V-as ruga foarte
mult sa asigurati audierea pentru saptamina viitoare asupra situatiei din
Gagauz-Yeri.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna presedinte al sedintei.
Ieri am vorbit despre necesitatea de a adopta
astazi ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini. Cu parere de rau, nu am
primit nici un document. Iar astazi, peste o ora sau cit va dura aceasta
sedinta, nu cunoastem, ne vom lua ramas bun.
Eu asa inteleg ca, astazi, trebuie sa fie
aprobata, conform regulamentului, ordinea de zi pentru urmatoarele doua
saptamini. Ea nu este distribuita deputatilor.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Ordinea de zi a fost aprobata pentru
urmatoarele doua saptamini. Vinerea viitoare o sa aveti dreptul pentru
urmatoarele doua saptamini. Noi avem aprobata pe doua saptamini.
Domnul Dumitru Braghis:
Doamna presedinte al sedintei,
Noi avem aprobata pentru doua saptamini, care
se termina pe data de 28 octombrie. Urmatoarele doua saptamini, conform
regulamentului, se termina, daca nu gresesc, pe 3 sau 4 noiembrie.
Doamna Maria Postoico:
28 octombrie o sa fie.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu. Doua saptamini. O saptamina este pe 28
octombrie. Luati, va rog, si cititi regulamentul. Urmatoarele doua saptamini
dupa sedinta respectiva. Deci, doua saptamini se termina pe data de 3 sau 4
noiembrie.
Daca tineti minte si dumneavoastra destul de
bine, noi intotdeauna asa aprobam ordinea de zi, nu pentru o saptamina, nu
pentru saptamina viitoare, ci pentru urmatoarele doua saptamini, care se
termina, repet inca o data, la 3 sau 4 noiembrie.
Doamna Maria Postoico:
Noi ieri, domnule Braghis, am aprobat pentru
saptamina aceasta si saptamina viitoare.
Domnul Dumitru Braghis:
Corect.
Doamna Maria Postoico:
Pentru celelalte doua saptamini va fi aprobata
vinerea viitoare.
Domnul Dumitru Braghis:
Doamna presedinte al sedintei,
Luati, va rog, regulamentul si cititi, unde se
spune destul de clar: “Pentru urmatoarele doua saptamini”.
Doamna Maria Postoico:
Da, ea este intarita. Deci, la urmatoarea
sedinta.
Domnul Dumitru Braghis:
Pai, nu este intarita. Este intarita pentru o
saptamina, nu pentru doua saptamini.
Doamna Maria Postoico:
La urmatoarea sedinta a Biroului permanent va
fi pentru doua saptamini.
Domnul Dumitru Braghis:
Este intarita pentru o saptamina nu pentru
doua saptamini.
Doamna Maria Postoico:
E clar, domnule Braghis, nu ne cititi
regulamentul. Este clar. Gata. Bine. S-a luat act.
Domnul Dumitru Braghis:
Atunci incalcam regulamentul.
Doamna Maria Postoico:
S-a luat act de informatia dumneavoastra.
Domnul Dumitru Braghis:
Deci, incalcam regulamentul iarasi, asa
trebuie inteles.
Doamna Maria Postoico:
S-a luat act de informatia dumneavoastra. Va
multumesc.
Deci au fost doua propuneri. Eu am lamurit ce
se refera la regulament. Ceea ce se refera la informatia privind Gagauzia se va
discuta in cadrul Biroului permanent, unde se va pune in discutie propunerea
dumneavoastra.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului
privind transportul international ocazional de calatori cu autocarul si
autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat la Bruxelles, la 28 septembrie 2000. Are
numar de intrare 2396.
Poftim, comisia.
Domnule Iovv, poftim.
Domnul Vasile Iovv:
Stimata doamna presedinte al sedintei, onorat
Parlament,
Comisia pentru politica externa si integrare
europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele.
Acordul privind transportul international
ocazional de calatori cu autocarul si autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat la
28 septembrie 2000 la Bruxelles, potrivit alineatului (1) al articolului 11 din
Legea nr. 595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale
Republicii Moldova, se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse
examinarii si ratificarii de Parlament.
Scopul acordului consta in promovarea
dezvoltarii transportului international in Europa prin facilitarea procesului
de organizare a acestuia. Fiind valabil in teritoriile statelor Comunitatii
Europene si ale statelor membre ale Conferintei europene a ministrilor de
transport, acordul vine sa asigure o armonizare a conditiilor sociale, fiscale
si tehnice a transportului intre Comunitatea Europeana si celelalte state
semnatare.
In vederea implementarii prevederilor
acordului, va fi instituita o comisie mixta din reprezentanti ai partilor
contractante, care va asigura aplicarea corespunzatoare a acordului, va rezolva
diferendele ce tin de aplicarea sau interpretarea lui, va amenda sau actualiza
modelele documentului stabilite in anexele la acord, va face recomandari
privind pasii urmatori in scopul liberalizarii serviciilor ocazionale, care, la
moment, sint supuse autorizarii s.a.m.d.
Luind in considerare cele expuse si tinind
cont de prioritatile stipulate in Planul de actiuni “Republica Moldova –
Uniunea Europeana”, avind in vedere si avizele pozitive ale tuturor comisiilor
parlamentare, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune
ratificarea acordului dat prin adoptarea legii mentionate, in conformitate cu
prevederile Legii nr.595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele
internationale ale Republicii Moldova.
Multumesc de atentie.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Intrebari? Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Doamna presedinte al sedintei,
Am o intrebare. Articolul 60 alineatul 1 spune
urmatoarele: Dezbaterile proiectului de lege in prima lectura constau in:
a) prezentarea de catre autor a proiectului in
conformitate cu articolul 44 alineatele (3) si (4).
Deci, autorul documentului pe care l-am
prezentat sint: Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, Guvernul,
Presedintele Republicii Moldova. Responsabil este Ministerul Transporturilor si
Gospodariei Drumurilor. Am audiat raportul comisiei. Poate ne explicati care
este cauza noii incalcari a regulamentului?
Doamna Maria Postoico:
Deci, in cazul dat, comisia si-a luat responsabilitatea
de a prezenta din partea autorului.
Domnul Dumitru Braghis:
Regulamentul Parlamentului spune destul de
clar care este modalitatea de dezbatere a proiectelor de legi in prima si in a
doua lectura. Si este explicit spus: “Prezentarea raportului de catre autor”.
Daca nu este prezentarea raportului, se putea spune ca nu dorim sau ca nu
trebuie, sau ca nu-l avem. Dar nicidecum nu poate comisia sa substituie
regulamentul sau sa-l schimbe la latitudinea sa.
Doamna Maria Postoico:
Bine. S-a luat act de informatia
dumneavoastra.
Domnul Dumitru Braghis:
Nu va pare ca prea des luati act de informatii
de incalcare a regulamentului?
Doamna Maria Postoico:
Abia a doua oara.
Domnul Dumitru Braghis:
Ar trebui sa adoptam niste decizii, nu acte sa
luam.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Braghis, a doua oara. Va multumesc.
Domnul Dumitru Braghis:
Astazi, in zece minute, a doua oara e prea
mult, doamna presedinte.
Doamna Maria Postoico:
Sa punem in discutie?
Domnul Dumitru Braghis:
Ar trebui cumva sa corectati, sa respectati
regulamentul. Dumneavoastra sinteti cel care raspunde de acest lucru astazi.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Stimati colegi,
Trebuie sa recunoastem ca domnul Braghis are
dreptate in aceasta chestiune, dar care, sa observam, este una formala, tine de
regulament si, cred eu, cu titlu de exceptie am putea continua procedura o data
declansata.
Nu este nimic grav, intr-un asemenea caz,
fiind vorba de ratificarea unui document international, cind de obicei intrunim
consensul la votare. Sa mergem mai departe pentru a nu pierde timpul pretios.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Cine este pentru a aproba in prima lectura
proiectul de Lege nr. 2396, rog, sa voteze.
Va multumesc. Majoritatea.
Din partea comisiei a fost propunerea si
pentru a doua lectura. Cine este pentru a adopta proiectul nr.2396 in a doua
lectura, rog, sa voteze.
Numaratorii.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr. 1 – 28.
Sectorul nr. 2 – 34.
Sectorul nr. 3 – 25.
Doamna Maria Postoico:
83 de voturi.
Cine este impotriva? Nimeni.
Proiectul de Lege nr.2396 este adoptat in
ambele lecturi.
Proiectul de Lege nr.1697 pentru modificarea
si completarea unor acte legislative (Legea pentru punerea in aplicare a titlurilor
I si II ale Codului fiscal, articolul 24, anexa nr.1 si anexa nr.2; Legea
privind sistemul public de asigurari sociale). Lectura a doua.
Raportor din partea Comisiei pentru politica
economica, buget si finante domnul Ivanov.
Domnul Alexei Ivanov:
Stimata doamna presedinte al sedintei, stimati
colegi,
Comisia a examinat proiectul de lege pentru lectura a doua si, in contextul avizelor
prezentate de comisiile parlamentare, de Guvernul Republicii Moldova, de
Directia juridica a Aparatului Parlamentului si de deputati, constata
urmatoarele.
Pornind de la avizul Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului, sursa oficiala de publicare a Legii pentru punerea in
aplicare a titlurilor I si II ale Codului fiscal urmeaza sa fie indicat astfel:
“republicate in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, editie
speciala”.
Luind in considerare avizul Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati, punctele (1) si (3) ale articolului 1 din proiect
se propune a fi excluse, deoarece scutirile fiscale acordate agentilor
economici care desfasoara activitati in sfera tehnologii informationale se
instituie doar prin lege.
Totodata, in opinia acestei comisii, conditia
de realizare a programelor, ce constituie activitatea de baza a agentilor
economici din sectorul vizat, urmeaza a fi mentionata si in continuare.
In scopul beneficierii de inlesniri fiscale de
catre angajatii care au absolvit orice institutie de invatamint, la articolul 1
punctul 2 din proiect se propune ca textul: “superior si respectiv superioare” sa
fie exclus.
In contextul avizului pozitiv al Guvernului
Republicii Moldova, se accepta propunerea in partea ce tine de articolul 2 si
articolul 3 din proiect, in care se propune de exclus cuvintul “abreviat”, iar
alineatul sa se formuleze intr-o singura fraza, deoarece e vorba de aceeasi
modificare.
Concomitent, articolul 4, care devine
articolul 3 din proiect, dupa cuvintele “actele sale” se propune a introduce
cuvintul “normative”.
Pornind de la cele mentionate si tinind cont
de avizele pozitive ale comisiilor permanente si ale Guvernului, comisia
propune proiectul de lege Parlamentului spre adoptare in a doua lectura.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Ivanov.
Intrebari fata de comisie? Nu sint.
Va multumesc. Luati loc.
Cine este pentru aprobarea in a doua lectura a
proiectului de Lege nr.1697, rog, sa voteze.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr. 2 – 34.
Sectorul nr.3 – 24.
Doamna Maria Postoico:
Cine este impotriva? Nimeni. Va multumesc.
Cu 86 de voturi pentru, proiectul de Lege
nr.1697 este aprobat in a doua lectura.
Proiectul de Lege cu privire la modificarea
Codului de procedura penala al Republicii Moldova. Nr. de intrare 2208.
Va rog, domnule Sidorov.
Domnul Mihail Sidorov:
Stimata doamna presedinte al sedintei, stimati
deputati,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a
examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea Codului de procedura
penala in lectura a doua si propune atentiei dumneavoastra raportul si anexa
amendamentelor la acest proiect.
Proiectul a fost inaintat cu titlu de
initiativa legislativa de catre deputatul in Parlamentul Republicii Moldova
Irina Vlah si are ca scop modificarea articolelor 421, 433, 452 si 455 ale
Codului de procedura penala. La sedinta comisiei, au fost analizate toate
amendamentele si, in atentia dumneavoastra, se propune anexa. Eu prezint numai
acele amendamente care nu au fost acceptate de catre deputatii din comisie.
La pozitia 4, Comisia pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a propus ca prima propozitie din
articolul 421 sa fie expusa in urmatoarea versiune: “Pot declara recurs
procurorul si persoanele indicate in articolul 401 in mod particular sau prin
intermediul avocatului”. Deoarece, prin modificarea propusa de autor, se
ingusteaza dreptul la aparare al persoanelor care au nevoie de asistenta
juridica. Guvernul Republicii Moldova propune, tot la articolul 421, ca prima
propozitie sa fie expusa in urmatoarea versiune: “Pot declara recurs procurorul
si persoanele indicate la art. 401 alin. 1, pct. 2-6.”
Punctul doi. Recursul in numele persoanelor
mentionate la articolul 401 alineatul (1), punctele 2 si 4 poate fi declarat de
aparator sau de reprezentantul lor legal. Comisia nu accepta propunerile,
deoarece, in articolul 421, este prevazut ca recursul poate fi declarat de
“persoanele indicate in articolul 401”, iar in alineatul (2) al articolului 401
este prevazut ca, in numele persoanelor mentionate, apelul poate fi declarat de
catre aparator sau de reprezentantul lor legal.
In punctul 5 al anexei, Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, Comisia pentru
politica economica, buget si finante si Guvernul Republicii Moldova au dat
niste propuneri. Comisia pentru administratia publica propune ca alineatul 1
din articolul 433 sa fie expus in urmatoarea versiune: “La judecarea
recursului, participa procurorul si persoanele indicate in articolul 401, in
mod particular sau cu asistenta avocatului admis de Curtea Suprema de Justitie,
in modul prevazut de lege, pentru a practica asemenea gen de activitate, care
reprezinta interesele persoanei atinse prin argumentele invocate in recurs.”
Guvernul Republicii Moldova propune expunerea
intr-o varianta noua a alineatului 1 din articolul 433. Este necesar a
specifica in acest alineat persoanele ale caror interese sint atinse prin
argumentele invocate in recurs. Deoarece in versiunea in vigoare a acestei
dispozitii, la judecarea recursului participa si avocatii care reprezinta
participantii in cauza data, ale caror interese le sint atinse prin recurs, si
nu doar avocatul persoanei care a declarat recursul, Comisia pentru administratia
publica propune ca este nejustificata modificarea alineatului 3 din articolul
433, intrucit aceasta conduce la incalcarea principiilor contradictorialitatii
in procesul penal, articolul 24 al Codului de procedura penala.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu a acceptat
aceleasi propuneri, din aceleasi considerente, ca, in
hotarirea din 19 iulie curent, Curtea Constitutionala a
atentionat ca Legea cu privire la avocatura nu defineste statutul avocatului cu
atributii speciale in domeniu. Aceste prevederi au fost declarate
neconstitutionale.
Ceea ce tine de cercul persoanelor care pot participa la
judecatoria recursului, in cadrul discutiei, deputatii
Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au propus urmatoarea versiune a
alineatului (1) din articolul 433: “La judecarea
recursului, participa procurorul si persoanele indicate in
articolul 401, ale caror interese sint atinse prin
argumentele invocate in recurs”.
Pornind de la a doua propozitie de
schimbare ori modificare a alineatului (3) din articolul 433, au
fost modificate si prevederile similare din Codul de procedura civila.
Avem asa modificari si in Codul de procedura civila.
La punctul 6, Comisia pentru administratia publica propune
excluderea alineatului (1) din articolul 452 in urmatoarea redactie:
”Procurorul General si persoanele indicate in articolul 401,
punctele 2) si 4), in mod particular sau prin intermediul
avocatului, pot ataca la recursuri in numele Curtii
Supreme de Justitie orice hotarire judecatoreasca irevocabila, dupa epuizarea
cailor ordinare de atac.”
In cadrul discutiei din sedinta comisiei,
deputatii au propus o noua versiune a acestui alineat.
Procurorul General, adjunctii lui si persoanele mentionate
in articolul 401 punctele 2), 4) pot ataca cu recurs in anulare la Curtea
Suprema de Justitie orice hotarire judecatoreasca irevocabila,
dupa epuizarea cailor ordinare de atac.
Si, ultimul punct, punctul 7 din anexa.
Comisia pentru administratia publica considera ca este nejustificata excluderea
alineatului (3) din articolul 455. Comisia nu a acceptat nici
aceasta propunere, dispozitia articolului, din aceleasi considerente, si anume ca dispozitiile articolului 433 alineatul (3) au fost
declarate neconstitutionale prin hotarirea mentionata a
Curtii Constitutionale. Pornind de la
aceeasi concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune aprobarea in lectura a doua a proiectului
de lege nominalizat.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Sidorov.
Intrebari sint pentru lectura a doua? Nu sint.
Va multumesc. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr. 2208 in lectura a doua, rog, sa voteze.
Rog numaratorii.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr. 1 – 28.
Sectorul nr. 2 – 34.
Sectorul nr. 3 – 23.
Doamna Maria Postoico:
85 de voturi pentru.
Cine este impotriva? Nimeni. Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Doamna presedinte, stimati colegi,
E o chestiune de procedura. De acum a
doua sau a treia oara ma opresc la aceasta problema. Nu stiu daca este
importanta pentru majoritatea, dar, din punctul meu de
vedere, pare ca este importanta. Noi alcatuim ordinea de
zi putin cam deocheat. Si invitam aici ministrii. Vad in sala ministrul
economiei, presedintele Bancii Nationale, ministrul agriculturii.
Oamenii acestia nu au ce face la dinsii in birou? Cred ca,
noi, daca invitam ministrii, membrii Guvernului, trebuie sa punem aceste intrebari primele in ordinea de zi,
oamenii vor raporta si vor pleca sa lucreze. De ce sa stea aici in sedinta?
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc, va multumesc.
Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte
legislative: Legea institutiilor financiare, Legea cu
privire la piata valorilor mobiliare. Nr. de intrare 1742,
lectura a doua.
Domnul Bondarciuc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat in sedinta proiectul de lege in cauza, luind in considerare
propunerile facute de comisiile parlamentare, de Directia juridica si de
deputati in dezbaterile la prima lectura. La pregatirea sintezei, s-a tinut
cont de prevederile documentelor institutiilor financiare internationale.
Comisia propune aprobarea in a doua lectura a
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative in
a doua lectura. La raport este anexat tabelul de propuneri la proiectul de lege propus spre examinare. Vreau sa informez ca in sinteza
sint incluse 23 de amendamente, 13 dintre care au fost
acceptate, 9 nu au fost acceptate.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Bondarciuc, daca cineva
insista, care nu au fost acceptate, poftim.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Poftim, deputatii au tabelul.
Doamna Maria Postoico:
Da, sint intrebari la tabelul de divergente?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Si mai mult ca atit, aici se anexeaza proiectul de lege care
incorporeaza propunerile acceptate de comisie si redactate.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc.
De fapt, eu n-am intrebari. Pur si simplu, pentru
stenograma, inclusiv folosindu-ne de momentul ca este prezent in sala si domnul
guvernator al Bancii Nationale. Deci, in punctul 10) al articolului 1 al
acestui proiect, este prevazut dreptul inspectorilor
Bancii Nationale de a efectua controlul
asupra filialelor, inclusiv al celor care se afla in
strainatate.
Cu regret, in legea respectiva din ’95 referitor la Banca
Nationala, acest mecanism deocamdata nu este stipulat. Am in vedere controlul
asupra filialelor din strainatate. De aceea, va fi necesar
sa fie creat un cadru legislativ pentru acoperirea acestor prevederi, care sint
astazi in proiectul pe care noi cred ca il vom vota.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc.
Domnule Bondarciuc, dumneavoastra ati examinat aceasta
pozitie la comisie, da?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, dar aceasta-i…
Doamna Maria Postoico:
Este pentru alta initiativa, da?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Se refera la alta lege.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Valeriu Guma:
Noi am discutat in comisie, iar in
prima lectura am facut propuneri. Din pacate, n-am fost sustinut. Totusi, insist si sper ca, daca n-am sa fiu
sustinut, am sa fiu inteles de Presedintie ca si cu problema de ieri, cu termocentralele, pe care am discutat-o. Ma refer anume la articolul 10 alineatul (1) litera j).
Am propus si insist ca litera j) sa fie exclusa, fiindca
societatea, repet inca o data, nu poarta raspundere pentru obligatiile
actionarilor sai. Explicatia autorilor ca sanctiunea va fi aplicata numai in
caz de incalcari grave nu corespunde textului din proiect
si lasa loc unor sanctiuni abuzive.
Totodata, vreau sa cer Parlamentului sa excluda si alineatul (7) la articolul
1, sa excluda completarea alineatului (1) din articolul 19. Totodata, mentionam
ca autorii incalca regulile guvernarii corporative, am in vedere ca ei vin in
Parlament cu legea data, propunind sa se atraga investitii
straine in sistemul bancar. Articolul acesta limiteaza actionarii, face ca proprietarii sa influenteze lucrul consiliului
administrativ, punind in el persoane de care ei au nevoie
sa le aiba acolo. Astazi noi nu putem sa ne permitem asa lux. Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc. Amendamentele au fost, de fapt, in stenograma
discutiei in prima lectura, da?
Domnul Valeriu Guma:
Da.
Doamna Maria Postoico:
Comisia a examinat aceste amendamente?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi le-am examinat in cadrul sedintei
comisiei. Domnul Guma a participat. Membrii comisiei nu au sustinut propunerile
domniei sale. Se dau explicatii foarte clare
in sinteza.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Guma, dumneavoastra insistati
asupra punerii la vot sau nu?
Domnul Valeriu Guma:
Eu rog, insist, sa fie pus la vot
ambele intrebari.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Am discutat, dupa sedinta comisiei, cu
autorii. Acestia resping categoric propunerea dumneavoastra. Si membrii
comisiei nu au acceptat, tineti minte, in cadrul sedintei.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Bondarciuc.
Deci, se pun la vot propunerile domnului Guma, care numai ce
au fost mentionate. Cine este pentru a introduce aceste modificari, rog, sa voteze.
Numaratorii.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr. 1 – 0.
Doamna Maria Postoico:
Sectorul nr. 3?
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 7.
Sectorul nr. 3 – 13.
Doamna Maria Postoico:
13, da? 20 de voturi. Propunerile nu au trecut.
Mai sint propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.
Va multumesc, domnule Bondarciuc.
Cine este pentru aprobarea in lectura a doua a proiectului
de Lege nr.1742? Rog sa votati.
Numaratorii.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr. 1 – 28.
Sectorul nr. 2 – 24, 25, de fapt. Doamna,
nu inteleg, ati ridicat, nu? Care ridica, care nu ridica.
Doamna Maria Postoico:
25, da?
N u m a r a t o r i i:
25.
Sectorul nr. 3 – 9.
Doamna Maria Postoico:
52 de voturi pentru. Proiectul de Lege nr. 1742 este adoptat
in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.166-XVI din 22 iulie 2005 pentru
modificarea articolului 24 din Legea nr.1100 de legislatura a XIV-a din 30
iunie 2000 cu privire la fabricarea si circulatia alcoolului etilic si a
productiei alcoolice. Nr. de intrare 2660.
Reexaminare.
Rog comisia, doamna Valentina Cusnir.
Doamna Valentina Cusnir:
Stimata doamna presedinte, stimati colegi
deputati,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara, in comun cu autorii si reprezentantii Serviciului Vamal, au
reexaminat suplimentar Legea nr.166-XVI din 22 iulie 2005 pentru modificarea
articolului 24 din Legea nr.1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea si
circulatia alcoolului etilic si a productiei alcoolice, remis comisiei in
cadrul sedintei Parlamentului din 13 octombrie 2005.
In cadrul discutiilor, tinindu-se cont de
obiectiile si propunerile expuse de catre deputati in sedinta plenara din 13
octombrie, comisia propune sa fie votata urmatoarea versiune a articolului 24
alineatul (1) din Legea nr. 1100. Va rog, in raport este gresit – 1190 din 30
iunie 2000.
“Importul alcoolului etilic si a productiei
alcoolice se efectueaza numai de catre agentii economici care detin licenta
respectiva prin punctele vamale: Leuseni, Ungheni, Giurgiulesti–auto,
Giurgiulesti pe calea ferata, Giurgiulesti port fluvial, Tudora, Palanca,
Ocnita si Otaci.
Importul alcoolului etilic se permite numai
agentilor economici care detin licenta pentru fabricarea productiei alcoolice
sau producerea articolelor de parfumerie si cosmetica, sau producerea
medicamentelor. Comercializarea alcoolului etilic importat este interzisa.”
V-am prezentat raportul comisiei.
Noi, Fractiunea Partidului Popular Crestin
Democrat, am ramas pe aceeasi pozitie, deoarece nu ne-au fost aduse argumente
suplimentare in privinta punctului vamal Sculeni.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu am o intrebare. Noi discutam acum proiectul
nr.2660?
Doamna Valentina Cusnir:
Da.
Domnul Dumitru Diacov:
Legea care a fost votata de Parlament si
expediata de catre Presedinte.
Doamna Maria Postoico:
Examinata.
Domnul Dumitru Diacov:
Spre reexaminare.
Doamna Valentina Cusnir:
Da.
Domnul Dumitru Diacov:
Pai, in aceste conditii, conform
regulamentului, avem dreptul ori sa mentinem votul, ori sa respingem. Gata, noi
nu redactam legea adoptata deja de Parlament. Ori veniti cu initiativa
legislativa si, atunci, o examinam, noi prevedem noua initiativa legislativa.
In acest caz, asa cum s-a procedat si ieri, si de fiecare data, ori ne mentinem
votul si legea ramine intacta, asa cum a fost adoptata, ori respingem
propunerea Presedintelui.
Doamna Valentina Cusnir:
In sedinta plenara din 13 octombrie proiectul,
da, proiectul 2660 despre reexaminarea Legii nr. 166 a fost intors in comisie
spre o examinare adaugatoare si eu am adus la cunostinta dumneavoastra raportul
reexaminarii adaugatoare.
Domnul Dumitru Diacov:
Bun, ca sa inteleaga deputatii ce trebuie sa
voteze, ce propune comisia? Comisia propune ca Parlamentul sa-si mentina votul
sau comisia propune ca Parlamentul sa respinga propunerea Presedintelui.
Doamna Valentina Cusnir:
Comisia a sustinut partial pozitia
Presedintelui.
Domnul Dumitru Diacov:
Doamna Cusnir,
Din pacate, conform Regulamentului
Parlamentului, noi nu putem sa examinam partial aceasta lege. Eu repet inca o
data si, doamna presedinte, rog sa ma ajutati. Noi ori respingem, ori adoptam
aceasta lege.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc.
Microfonul nr. 2.
Domnul Alexei Ivanov:
Pentru concretizare. La Giurgiulesti,
sint doua porturi, doua puncte vamale auto. Prin ambele va circula productia
alcoolica sau numai prin una? Prin care din ele?
Doamna Valentina Cusnir:
Nu, doar prin unul, dar nu stiu.
Domnul Alexei Ivanov:
Sint doua puncte vamale auto: “Giurgiulesti
Auto 1” si “Giurgiulesti Auto – Galati”, da? Prin care?
Doamna Valentina Cusnir:
“Giurgiulesti – auto”.
Domnul Alexei Ivanov:
Nu-i asa auto. Este “Auto - 1” si “Auto
Galati”.
Doamna Valentina Cusnir:
“Auto - 1”.
Domnul Alexei Ivanov:
Eu va rog sa concretizati.
Doamna Maria Postoico:
Este Giurgiulesti. Comisia a examinat.
Microfonul nr. 5. Domnule presedinte al
comisiei, poftim. Domnule Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte, stimati colegi, problema cu
Giurgiulestii s.a.m.d. a fost votata in prima lectura. Acuma nu se revine la
chestiile acestea.
Doamna Maria Postoico:
Si nu se revine la reexaminare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, la examinare. Eu am vrut sa anunt decizia
Fractiunii Parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”. Noi ne mentinem votul
initial, adica ceea ce a fost propus de Guvern, si nu sustinem propunerile
Presedintelui.
Doamna Maria Postoico:
Ii clar. Ii tot, da?
Microfonul nr. 2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, doamna Presedinte.
Am sa spun parerea mea. Domnul Creanga o sa
dea talmacirea juridica la problema aceasta, care a fost ridicata cu domnul
Diacov.
Doamna Maria Postoico:
Da, multumesc, microfonul nr. 1.
Domnul Ion Creanga:
Multumesc, doamna presedinte.
Stimati deputati,
Sint mai multe acte legislative in problema
reexaminarii proiectelor de legi adoptate de Parlament, inclusiv citeva
hotariri ale Curtii Constitutionale, care reglementeaza. Deci, articolul 73
alineatul (4) mentioneaza, in cazul in care, dupa reexaminarea legii,
Parlamentul mentine hotarirea adoptata anterior sau face modificari in lege in
conformitate cu obiectiile Presedintelui.
De aici, rezulta ca Parlamentul poate sa
revoteze intact ori sa accepte integral sau partial propunerile Presedintelui.
Prin urmare, Curtea Constitutionala s-a expus la acest segment. De asemenea, in
acelasi context, sustine ca Parlamentul este in drept sa faca modificarile in
masura pe care le considera necesare la acest segment de lege.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Deci, comisia a propus concret: partial a
acceptat, partial a respins.
Microfonul nr.2 in continuare.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, doamna presedinte.
Saptamina trecuta, am examinat proiectul pe
care acum il discutam, si intors, cum a spus domnul Diacov, pentru reexaminare.
In procesul de reexaminare in comisie si, mai
inainte, de pregatire a materialelor in comisie, a fost sigur, si in discutia
si cu Presedintia referitor la posibilitatile, realizarea, intrebari care au
fost ridicate cu domnul Ciobanu atunci, ca e necesar ca Tudora sa ramina,
avindu-se in vedere ca Palanca activeaza numai din partea noastra, din partea
Ucrainei nu activeaza.
De aceea, Presedintele, ca autor al acestei
scrisori, Presedintia, au fost de acord ca, din restrictiile pe care ei le-au
propus la varianta discutata de noi, ei au scos numai Sculenii si au lasat Tudora.
De aceea, problema este coordonata cu Presedintia. Astazi noi putem vota, o sa
fie corect pentru decizia propusa de doamna Cusnir.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3, va rog.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Numai sa fac o declaratie, pentru ca toate
fractiunile au facut cite o declaratie. Noi sustinem propunerea Presedintelui
si ceea ce a spus domnul Todoroglo.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Hotarirea comisiei. Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Multumesc, doamna presedinte al sedintei.
Cu adevarat, ceea ce a comunicat colegul
Cosarciuc este pozitia fractiunii, care decurge din faptul ca noi nu putem nici
in a doua sedinta sa intelegem cu ce este legata initiativa data.
Cind am votat legea, am acceptat trecerea prin
toate punctele vamale. In plus, problema a aparut in legatura cu faptul ca
importatorii n-aveau posibilitatea sa se foloseasca de calea ferata prin
Giurgiulesti. Este incomod.
Apare o initiativa a Presedintelui,
reglementara, si toate argumentele care au fost, inclusiv si ale colegului
Turcan, cu privire la combaterea contrabandei nu sint convingatoare. Astazi,
ati convenit ca Tudora a aparut gresit numai de atita ca nu era informatia
corecta pentru Presedinte.
Astazi, se spune ca Sculenii ramin punct vamal
prin care este interzisa trecerea importului produselor date. Care este
motivatia? De ce prin Sculeni nu? Deci, inchipuiti-va asa o situatie:
importatorii din Hincesti aduc marfa, materie prima din Husi. Prin Leuseni,
distanta este de vreo 80 de kilometri. Ii comod. Da ce fac acei care-s la nord?
Ei nu pot trece prin la Sculeni, ci trebuie sa mearga numaidecit prin Leuseni.
Care-i motivatia?
De ce sint create asa cheltuieli pentru
importatorii nostri? Inteleg ca acusi o sa se scoale si domnul Todoroglo, sta
la microfon, lasa sa incerce sa ne explice. Dar din partea Presedintiei, poate
cineva sa ne explice clar: de ce vama Sculeni n-are dreptul sa faca activitati
vamale cu privire la importul produselor alcoolice?
Doamna Maria Postoico:
Da.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Din partea Presedintiei, doamna presedinte al
sedintei.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Va multumim. Acusi o sa primim raspuns din
partea comisiei.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, doamna presedinte. Nu iau rolul
reprezentantului Presedintelui astazi si acum. Vorbesc de pe pozitia mea, a
comisiei si a fractiunii. In primul rind, ne putem pune asa o intrebare: cum
pina astazi am importat alcoolul fara aceste cinci puncte? Nu am avut probleme,
nici anul trecut, nici pina acum.
Cu toate acestea, sigur, exista problema,
despre care vorbeste si domnul Ciobanu, de aceea sa discutam posibilitatile, nu
in zadar nu au fost deschise toate vamele pentru importul alcoolului.
Cei care se ocupa cu aceste probleme au
studiat, stiu ce inseamna aceasta si de ce erau necesare limitarea importului,
inasprirea controlului asupra acestui import. Si daca, din cinci puncte, o sa
fie scosi numai Sculenii, majoram posibilitatile de import. Asta este rau?
Dupa ce o sa treaca un timp si o sa fie
stabilite toate vamele prin care putem importa alcoolul, precum si un control
care sa nu dea posibilitate contrabandei sau altui import ilicit, o sa fie
scoase si alte probleme. Da asta trebuie, de ce nu trebuieste asta imediat,
azi? Sau trebuie sa luam o hotarire ca aceste cinci puncte in discutie sa fie
scoase din import. Asta o sa fie mai bine.
De aceea, consider ca varianta propusa de
comisie, coordonata si cu autorul acestei restrictii, adusa din partea
Presedintiei, astazi trebuie sa o votam. Este un pas serios inainte.
Afara de aceasta, trebuie sa spunem si azi, ca
sa fie clar pentru alti deputati, ca Palanca astazi nu activeaza, cunoasteti si
dumneavoastra, dar saptamina viitoare sau peste un timp o sa stea problema
scoaterii din aceasta lista, din cauza ca partea ucraineana nu da voie sa se
treaca pe acolo. Asta-i absolut clar.
De aceea, consider ca decizia comisiei este
chibzuita, coordonata si cu Presedintia, pentru care fapt rog sa fie pusa la
vot.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc. Probabil, o sa decidem prin vot
aceasta dilema.
Insistati, domnule Diacov? O propozitie, da.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, stimati colegi. E un lucru destul de
straniu. Consider ca la toate punctele vamale existente pe teritoriul
Republicii Moldova lucreaza colaboratori ai Departamentului Vamal al Republicii
Moldova, graniceri, Ministerul de Interne, securitatea s.a.m.d.
Consideram ca acolo sint profesionisti, oameni
competenti, care se supun legislatiei Republicii Moldova. De ce punem la
indoiala … vorbim apriori ca la noi unele puncte vamale sint bune, acolo
oamenii sint cinstiti, da la altele oamenii sint corupti, ca pe acolo merge
contrabanda … este o chestie foarte stranie…
Argumentarea trebuie sa fie economica. Noi
cream conditii egale pentru importatorii nostri, ca ei sa aduca marfa mai
ieftina, indiferent: apa minerala, benzina, motorina, alcool, tigari, alte
marfuri. Daca ar fi sa vorbim de suspiciuni, cred ca nu-i mare secret ca anume
organele de forta la noi se ocupa si sint “crisa” la toata contrabanda in
Republica Moldova. La orice marfa si la orice vama.
De aceea, noi trebuie sa recunoastem niste
lucruri, trebuie sa intelegem, sa constientizam ca in Republica Moldova exista
aceasta contrabanda si nu la un anumit punct vamal. De aceea, trebuie sa punem
vamile in conditii egale, granicerii, politia s.a.m.d. si sa facem ordine pe
intreg teritoriul Republicii Moldova.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc, domnule Diacov, e clara de acum
pozitia.
Microfonul nr.2.
Dumneavoastra insistati? Comentati sau aveti
propuneri concrete? De acum e clara pozitia, nu?
Microfonul nr.2.
De acum am discutat cit trebuie.
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Va multumesc, doamna presedinte al sedintei.
Eu unul asteptam ca, in locul punctului vamal
Palanca, sa apara punctul vamal Tudora…tinind cont de argumentul cu care s-a
venit initial, ca-s prea multe… Lasa sa fie mai putine puncte vamale. Daca
asta-i argument pentru o initiativa legislativa din partea Presedintelui… ma
scuzati … dar e argument.
Domnul Todoroglo acum a confirmat ca putem
accepta punctul vamal Palanca, dar importul prin punctul vamal Palanca nu s-a
efectuat. Cunoastem. Deci, noi vrem sa auzim argumentul: de ce punctul vamal
Sculeni este interzis pentru import?
A fost foarte rau, doamna Ostapciuc, a fost
foarte rau, ati creat incomoditati, dar, prin lezarea drepturilor acestea, s-au
creat conditii foarte benefice pentru contrabanda.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Ciobanu, se va hotari prin vot.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Noi intotdeauna am avut contrabanda anume
datorita faptelor de interzicere…Din moment ce asiguram dreptul, fiti buni … nu
stiu daca este vreo republica, in spatiul postsovietic, asigurata, adica
inzestrata cu atitea organe de control. Sintem cea mai inzestrata tara cu
organe de control.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Ciobanu, nu tine de subiectul dat.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Asigurati combaterea contrabandei.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Ciobanu…
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dar argumentul care a venit de la Presedinte
referitor la aspectul punctului vamal Sculeni este neconvingator.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Este clara pozitia dumneavoastra.
In continuare, microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, multumesc.
Stimata doamna presedinte de sedinta, stimati
colegi.
Vreau sa va atrag atentia asupra unui aspect
care nu a fost vizat deocamdata in dezbaterea noastra pe marginea acestei
initiative a Presedintiei sau pe marginea scrisorii Presedintelui. Este vorba
de aspectul politic. Sa nu uitam ca aceasta chestiune, care in aparenta este
doar economica, are tangenta directa cu politicul si este vorba de raporturile
noastre cu Uniunea Europeana. Sa nu uitam ca punctul vamal Sculeni, a carei
excludere din lista este propusa de Presedintie, este un punct vamal al
Republicii Moldova la frontiera exterioara a Uniunii Europene. Este vorba de
granita noastra cu un stat deja asociat Uniunii Europene, care, intr-un an si
doua luni, va fi membru deplin al Uniunii Europene. De aceea, cred ca nu este
cazul sa transmitem autoritatilor de la Bruxelles comunitare un mesaj de acest
fel, de restrictionare, de limitare a comertului nostru dinspre Uniunea
Europeana sau cu Uniunea Europeana. Pe de o parte.
Pe de alta parte, intr-adevar, nu s-a
prezentat nici un fel de argument in favoarea excluderii unui sau altui punct
vamal din lista deja votata in unanimitate. Vreau sa va amintesc de forul
nostru legislativ. Trebuie sa intelegem ca avem nevoie, in asemenea situatii,
de argumente care sa tina de logica, de drept si de economie. Care este
interesul Republicii Moldova pentru a restrictiona circulatia marfurilor
intr-un punct vamal sau altul? Argumentele invocate de unii dintre deputati
privind posibilitatile de contrabanda sint slabe. Nu tin pentru ca, asa cum s-a
spus aici, este vorba de aceeasi lege, acelasi departament vamal si aceleasi
conditii. Daca este nevoie sa inasprim controlul, nu vad nici o piedica in
acest sens. Sau daca Parlamentul doreste sa-si exercite functia legala de
control asupra modului in care sint aplicate legile, inclusiv in domeniul vamal
si al comertului exterior, s-o faca pentru ca nu a facut-o nici o data pina acum.
De aceea, propunerea mea este ca Parlamentul
sa se pronunte prin vot, cum este regulamentar, si sa-si mentina votul unanim
din prima si a doua lectura de data trecuta. Aceasta este si decizia grupului
nostru parlamentar.
In cazul in care vor exista argumente solide,
serioase de protejare a interesului nostru economic si a interesului nostru
politic de integrare europeana si de intensificare a comertului cu Uniunea
Europeana, Presedintia va putea veni, in ordine legala si regulamentara, cu un
nou proiect de lege pe care Parlamentul il va examina.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Acum, domnule Cosarciuc, insistati.
In continuare, microfonul nr.5. Am spus
microfonul nr.5, fiti atenti. Repet inca o data, am spus microfonul nr.5.
Domnule Braghis, fiti atent la ce spun.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna Presedinte.
As vrea sa dau citire argumentelor care au
fost aduse comisiei de catre Ministerul Economiei despre punctul vamal Sculeni.
Acest punct vamal se afla in nord-vestul tarii si este cel mai bine inzestrat
din punct de vedere tehnico-material si tehnologic, avind un grad satisfacator
de asigurare cu persoane calificate in domeniu si fiindu-i atribuita categoria
de vama-test.
Cu alte cuvinte, vreau sa va atrag atentia:
vama-test, adica asa puncte vamale avem putine, si, mai departe, trecerea
marfurilor prin Sculeni, Tudora, va duce la consolidarea sistemului unic de
evidenta vamala, sporind, totodata, capacitatea sistemelor informationale
departamentale.
Asadar, nu vad argumente din partea celor de
la Presedintie, care spun ca Ocnita si Otaci sint mai prost echipate decit
Sculenii si de aceea nu e posibila trecerea pe acolo a marfurilor in cauza.
Referitor la ceea ce a mentionat si domnul
Cubreacov in privinta relatiilor cu Directia
Uniunii Europene: propun sa mentinem votul Parlamentului Republicii Moldova si
sa respingem propunerile Presedintiei.
Doamna Maria Postoico:
E clara pozitia. Multumesc.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Vreau sa spun colegilor mei si celor de la
Presedintie un singur lucru. Fiind vinificator de profesie, pot afirma ca, daca
am inchide toate punctele vamale pe un an de zile sau mai mult si nu am importa
alcool etilic (avem destul zahar in republica si nu se va limita nici intr-un
caz), va ramine acel viciu de productie de contrabanda, adica limitarea nu va
afecta pe cei care se ocupa cu aceste lucruri.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Se poate?
Stimati colegi,
Eu inteleg daca aceasta discutie a fost facuta
asupra proiectului de lege pe care ati initiat-o voi, dar acest document este
initiat de Guvern si Guvernul, dupa examinarea situatiei pe care o avem in
tara, a trimis suplimentar la cinci puncte care astazi activeaza. O sa fie plus
inca patru. Asta ce-i, rau?
Domnule Cubreacov, lasati in pace organismele
internationale cind noi examinam problema “сугубо” intern. Sa adoptam varianta care este propusa la
ceea ce avem, plus patru puncte. Analiza va arata ca daca pentru tara sint necesari
si Sculenii. Nimeni nu interzice Guvernului sa faca o propunere pentru
includerea in lista si a acestui punct. Nimeni dintre noi nu se ocupa concret
de problema asigurarii securitatii importului acestei productii. Asta-i functia
Executivului.
Daca Executivul, inclusiv Presedintia, se
pronunta ca asa o sa fie mai bine, de ce noi acum antrenam problema care poate
sa fie adoptata. Ramine ca problema Sculenilor sa fie studiata, apoi executivul
sa studieze posibilitatile si acest punct sa fie inclus. La ultimul punct,
propun.
Doamna Maria Postoico:
Da, stimati colegi, au fost aduse argumente
destule. Poate ca incetam? Da?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Am dreptul, ca si domnul Todoroglo.
Stimati colegi,
Nu inteleg de ce discutam o problema atit de
importanta fara reprezentantul Departamentului Vamal sau Serviciului Vamal. Am
studiat ieri in fractiune situatia si m-am interesat daca este vreo adresare de
la Biroul Vamal Giurgiulesti, care cunoaste mai bine situatia de pe teren.
Intr-adevar, este un nod foarte complicat. Acum trebuie sa pleci pe la Reni,
intrarea prin Ucraina.
Biroul acesta vamal propune sa fie legiferate
punctele vamale de la frontiera moldo-romana Giurgiulesti-Galati auto si
Giurgiulesti-auto. Noi astazi nu stim care este mai important. Daca lasam numai
Giurgiulesti-auto si omitem Giurgiulesti-Galati-auto, inseamna ca oprim ce este
principal.
Consider ca problema este foarte importanta si
nu poate fi vorba sa excludem ceva. Trebuie sa ne gindim foarte serios, fiindca
multa marfa si productie acum se aduce in tara prin Iliciovsc. Si daca vom
decide chibzuit, cred ca va fi binevenit pentru agentii economici.
Doamna Maria Postoico:
Da, multumesc. Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Asta-i ultima interventie.
Stimati colegi,
In legatura cu interventia colegului nostru
Gutu, sigur ca acest lucru trebuie precizat pentru stenograma. Eu asa am
inteles atunci cind toate fractiunile politice au votat unanim, solidar, in
Parlament. Am avut in vedere Giurgiulesti-auto si intr-un caz, si in altul, si
iesirea catre Ucraina, si iesirea catre Galati. Asta a fost vointa pe care
ne-am exprimat-o prin vot.
Doamna Maria Postoico:
Asa si a ramas…
Domnul Vlad Cubreacov:
… deci, asa a si ramas, ca sa fie lucrurile
clare. Cit priveste interventia cu totul deplasata a domnului deputat
Todoroglo, sigur, este o initiativa a Guvernului. Multe initiative vin de la
Guvern, dar din momentul in care am votat aici – si va amintesc: unanim si
solidar – ne-am asumat cu totii aceasta initiativa, am modificat-o, am
verificat-o daca este compatibila cu restul cadrului legislativ si cu interesul
politic si economic al statului si i-am dat putere trimitind-o spre promulgare.
Singurul lucru (n-am vrut sa deschid aceasta
paranteza care ridica un semn drastic de intrebare si face ca suspiciunea sa
planeze asupra scrisorii absolut neargumentate a Presedintiei) este ca cineva
de la Presedintie are control asupra fluxurilor de import, a importului de
marfuri prin punctele vamale indicate si nu are oameni doar la Sculeni pentru a
avea monopolul asupra importului. Acest semn de intrebare si aceasta suspiciune
rezulta logic din lipsa oricaror argumente temeinice.
Eu inteleg ca exista un drept formal de a
respinge, de a nu promulga un proiect sau altul, dar o minima argumentatie
logica, juridica, care sa rezulte din interesul real al statului, trebuie
prezentata. Sa fim seriosi, altminteri ne discreditam ca for legiuitor si am
confirma subordonarea politica fata de un factor sau altul din stat, in acest
caz al Presedintiei.
Doamna Maria Postoico:
Da. Va multumesc.
Domnul Vlad Cubreacov:
Propunerea noastra este sa ne mentinem votul solidar, pentru
ca vom avea nevoie si in alte situatii, stimati colegi din majoritate, de
solidaritate la vot, in interesul statului.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim. Este clara, probabil,
decizia comisiei de a mentine tudora si, partial, de a nu
sustine.
Cine este pentru decizia comisiei… Deci, eu nu specific la
concret … decizia comisiei … cine este pentru, rog, sa voteze.
Numaratorii.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 0.
Doamna Maria Postoico:
Zero? Poftim, inca o data. Primul sector – 29, al doilea –
25. Cincizeci si patru pro. Cine-i contra?
Domnul Valeriu Calmatui:
Cine-i impotriva?
Doamna Maria Postoico:
Impotriva, va rog.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Doamna Maria Postoico:
Doi?
N u m a r a t o r i i:
Noua.
Domnul Valeriu Calmatui:
Unii voteaza de doua ori si contra, si pentru.
Doamna Maria Postoico:
Noua.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.3 – 24.
Doamna Maria Postoico:
Treizeci si trei contra. Liniste. Rog liniste. Inca o data,
verificati sectorul nr.1, nr.2.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 29 de voturi.
Doamna Maria Postoico:
Sectorul nr.1 – 29. Al doilea sector?
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.2 … pentru?
Doamna Maria Postoico:
Pentru, care au fost?
Domnul Valeriu Calmatui:
Ridicati, inca o data, miinile pentru. Da, si Guma trebuie
sa ridice mina. D-apoi ce tineai mina in sus? Ai tinut mina in sus.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, liniste, ca se voteaza.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.2 – 24.
Doamna Maria Postoico:
Sectorul nr.2 – 24, da?
Sectorul nr.3 – 0.
53 de voturi.
Domnul Valeriu Calmatui:
De ce s-au schimbat voturile? Fiindca, domnul Guma a votat
si pentru prima data, vasazica, si dupa aceea. Nu, te-am
intrebat.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Este clar. A doua verificare este cu 53 de
voturi pro.
Cine este impotriva acestei legi voteaza inca o data.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 9.
Sectorul nr.3 – 24.
Doamna Maria Postoico:
Deci, 33 care nu au sustinut aceasta
reexaminare.
Cer iertare, stimati colegi, pentru stenograma la proiectul
de Lege nr.1742, rog cine ii impotriva acestei legi. Fiindca am votat numai
pentru, cine este impotriva? Nimeni, da? Deci, pentru stenograma
sa ramina. Va multumesc.
Domnul Valeriu Calmatui:
Dar, pentru au fost 61, ca a fost 9 doar.
Doamna Maria Postoico:
Da, da. 61 pentru au fost.
Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii
nr.1308 de legislatura a XIII-a din 25 iulie 1997 privind
pretul normativ si modul de
vinzare-cumparare a pamintului. Nr. de intrare
2913.
Rog, autorul, pentru prima lectura, cine? Domnul Bannicov,
va rog.
Domnul Alexandr Bannicov (director general al Agentiei Relatii
Funciare si Cadastru):
Добрый день.
Уважаемая госпожа Председатель, уважаемые депутаты
Парламента,
На ваше рассмотрение представлен проект Закона о внесении
изменений и дополнений в Закон о нормативной цене и порядке купли-продажи земли
№ 1308-XIII от 25 июля 1997 года. В целях урегулирования
некоторых ситуаций, а также для его приведения в соответствие с положениями
нового Гражданского кодекса предлагается внести изменения и дополнения в Закон
о нормативной цене и порядке купли-продажи земли.
Изменения и дополнения, предложенные для внесения в части
(5) и (6) статьи 4 и в статью 5, необходимы для приведения данных положений в
соответствие:
со статьей 321 Гражданского кодекса, предусматривающей
приобретение права собственности в отношении недвижимого имущества со дня
внесения его в реестр недвижимого имущества, если законом не предусмотрено
иное;
со статьей 20 Земельного кодекса, согласно которой
документом, подтверждающим право обладателя земельного участка, является также
договор купли-продажи.
Другим аргументом в пользу исключения части (7),
предусматривающей тот факт, что примэрия после заключения договора
купли-продажи выдает и титул на землю, является нерациональность выдачи двух
право- устанавливающих документов на один и тот же объект. Данная ситуация
имеет юридическое последствие.
Например, если оба документа подлежат регистрации, то после
реги-страции какого из них возникает право собственности? Согласно положениям
главы III Гражданского кодекса “Недействительность
сделoк”, основанием недействительности
сделки является тот факт, что сделка не зарегистрирова-на в установленный срок.
Изменения, предложенные для внесения в часть (6) статьи 4 и
часть (4) статьи 5 Закона о нормативной цене и порядке купли-продажи земли №
1308, призваны обеспечить применение статьи 215 Гражданского кодекса “Последствия уклонения от регистрации сделки”,
согласно которой в случае уклонения обязанной стороны от регистрации сделки
судебная инстанция по требованию заинтересованной стороны может вынести решение
о регистрации сделки.
Имея в виду нынешнюю редакцию части (6) статьи 4 и части (4)
статьи 5 Закона № 1308, статья 215 Гражданского Кодекса не может быть
применена. В случае, если суд не может вынести решение о регистрации, сделка
признаётся недействительной.
Дополнения, предложенные частью (10) статьи 4 необходимы для
полного урегулирования вопросов продажи земли приусадебного участка, площадь
которого превышает предусмотренную законодательством норму. Статья 11
Земельного кодекса предусматривает безвозмездную передачу земельных участков в
установленных размерах.
Возникает проблема площади, превышающей предусмотренную
законо-дательством норму. Рационально, чтобы площадь, превышающая
предусмо-тренную законодательством норму, которую из-за параметров и места
расположения нельзя использовать в качестве самостоятельного участка, была
продана нынешним пользователям земельных участков по нормативной цене.
Что касается площади, превышающей предусмотренную
законода-тельством норму, которая не может быть сформирована в качестве
отде-льного участка, то такие земли должны быть переданы или проданы другим
лицам согласно законодательству. В связи с этим вопросом было приложено письмо
примэрии муниципия Бэлць.
Так, предлагаемые статьей 4 дополнения предусматривают
продажу земельных участков, указаных в части (4) статьи 8 Закона № 1308, по
нормативной цене согласно тарифу, указанному в пункте 1 приложения к закону.
Лицам, в пользовании которых находятся данные земельные участки, если они из-за
параметров и места расположения не могут быть использованы по назначению в
качестве самостоятельных объектов.
Что касается площади, превышающей предусмотренную
законода-тельством норму, которая не может быть сформирована в качестве
самосто-ятельного объекта недвижимого имущества, то она передается в
собстве-нность лицам, имеющим на это право.
Например, в соответствии со статьей 11 Земельного кодекса
для постройки новых домов для вновь созданных семей или отчуждается иным
способом согласно законодательству, то есть подлежит продаже с аукциона.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari autorului? Nu aveti.
Comisia, cine? Domnul Cosarciuc, da? Bine.
Va multumesc, domnule Bannicov.
Nu sint intrebari.
Domnul Alexandr Bannicov:
Спасибо.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna presedinte al sedintei, stimati colegi, comisia a examinat
proiectul de lege inaintat de Guvern, a examinat avizele prezentate de
comisiile Parlamentului Republicii Moldova. Si, in genere, acest proiect de
lege este binevenit, in afara de modificarea alineatului 10. Comisia va lucra
impreuna cu
autorii si cu cei care vor inainta propuneri,
fiindca sint propuneri din partea Comisiei pentru politica economica, buget si
finante. Cu aceste propuneri si cu propunerile comisiei sesizate in fond, acest
proiect de lege sa fie aprobat in prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Da. Va multumesc, domnule Cosarciuc.
Intrebari catre comisie? Nu aveti.
Va multumim.
Cine este pentru aprobarea proiectului dat in prima lectura,
rog, sa voteze.
Majoritatea. Multumim.
Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii
despre seminte nr.659 de legislatura a XIV-a din 29
octombrie 1999. Nr. de intrare 2758.
Prezinta domnul Gorodenco.
Domnul Anatoli Gorodenco (ministru al agriculturii si industriei
alimentare):
Stimata doamna presedinte al sedintei Parlamentului, stimati
deputati, Modificarile preconizate pentru aceasta lege se
fac din urmatoarele motivatii.
In primul rind, la elaborarea si
adoptarea Legii despre seminte, accentul a fost pus pe reglementarile ce tin de
producerea, certificarea si comercializarea semintelor propriu-zise de culturi
agricole, luindu-se in considerare prevederile Legii viei
si vinului nr.131-XIII din 2 iunie 1994 si ale Legii nr.728-XIII din 6 februarie 1996 cu privire la
pomicultura, la materialul de inmultire si saditor.
Momentul al doilea
al motivatiilor, discordanta dintr-o prevedere a Legii despre seminte si cele
din Legea nr.415-XIII din 11 iunie 1996 privind protectia soiurilor de plante.
Momentul al treilea.
Reglementarile ce tin de acordarea licentelor in domeniul producerii si/sau
comercializarii semintelor, stipulate in Legea nr.451-XV
din 30 iulie 2002 cu privire la licentierea unor genuri de activitate.
Urmatorul moment. Oportunitatea concretizarii si ordonarii
unor reglementari ale Legii despre seminte referitor la producerea,
conditionarea, prelucrarea,
controlul, certificarea si comercializarea semintelor, precum si a completarii
cu noi prevederi ce tin de utilizarea materialului semincer si saditor.
Urmatorul moment. Necesitatea perfectionarii mecanismului de
aplicare a legii nominalizate prin detalizarea unor prevederi referitor la
producerea, certificarea, comercializarea, importul si exportul semintelor.
Adoptarea proiectului de lege propus va crea premise pentru
perfectionarea bazei normative din domeniu in vigoare si elaborarea de noi acte
normative pentru ordonarea activitatilor de producere, de comercializare, de
import si export al semintelor, neadmiterea patrunderii pe piata interna a
materialului semincer si saditor de calitate inferioara si de origine
necunoscuta, pentru intensificarea si eficientizarea
controlului de stat la toate etapele circuitului semincer.
Toate acestea vor permite optimizarea, perfectionarea si
armonizarea sistemelor de producere si comercializarea materialului semincer cu
cerintele pietelor interne si externe si, prin urmare, asigurarea
producatorilor agricoli cu seminte si material saditor calitativ, in volumul si
asortimentul solicitat de producatori.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Poftim, intrebari catre autor. Nu aveti?
Poftim, comisia, domnul Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna presedinte, stimati colegi,
Comisia a examinat acest proiect de lege inaintat de Guvern.
Si, in genere, acest proiect de lege contine mai mult niste concretizari la
definitii si la articolul 6. In afara de aceasta, comisia mentioneaza ca in
articolul 6 vor fi efectuate unele modificari privind determinarea
categoriei I si II atribuite gospodariilor semincere. Totodata, va fi examinata, pentru lectura a doua, si introducerea
in pantele multianuale plantele etero-oleaginoase.
Avizele prezentate de comisii sint pozitive,
si in baza examinarii acestui proiect de lege in comisie, si in baza avizelor
prezentate de comisiile Parlamentului Republicii Moldova, comisia propune ca
acest proiect de lege sa fie aprobat in prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Cosarciuc.
Intrebari catre comisie? Nu aveti.
Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectul
de Lege nr.2758, rog, sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege cu privire la abrogarea si
modificarea unor acte legislative (Legea privind terenurile proprietate publica
si delimitarea lor; Codul apelor; Legea pentru modificarea si completarea unor
acte legislative). Nr. de intrare 2885.
Prezinta Guvernul, domnul Bannicov.
Domnul Alexandr Bannicov:
Спасибо.
Уважаемая Председатель, уважаемые депутаты,
На ваше рассмотрение представлен проект Закона о признании
утратившими силу некоторых положений и внесении изменений в некоторые
законодательные акты. На основании постановления Конституционного суда № 12 от
21.04.2005 г. о контроле конституционности некоторых законода-тельных и
нормативных положений о землях публичной собственности и их разграничении,
Агентство земельных отношении и кадастра разработало данный проект закона.
Закон о землях, находящихся в публичной собственности и их
разграничении № 981 от 11 мая 2000 года, являющийся ординарным законом,
регламентирует разграничение земель, находящихся в публичной собстве-нности
государства. Учитывая, что порядок разграничения земель публичной собственности
установлен исключительно ординарным Законом № 981, Конституционный суд
полагает, что данный закон является основопола-гающим актом, регулирующим
отношения в области публичной собстве-нности на землю в Республике Молдова,
имеющей функциональный характер для государства.
Отношения, связанные с возникновением реализации защиты
права публичной собственности административно-территориальных единиц,
регла-ментируются органическим законом “О публичной
собственности административно-территориальных единиц” № 523 от 16
июля 1999 года.
В свете вышеизложенного очевиден тот факт, что ординарным
Законом № 981 Парламент подверг регулированию правовые отношения в области
собственности на землю, особый правовой режим, являющийся частью общего
правового режима собственности. Как следствие, по формальным основаниям Закон №
981 противоречит пункту (i) части 3 статьи 72 Консти-
туции Республики Молдова, согласно которому общий правовой
режим собственности регламентируется органическим законом.
Поэтому Агентство предлагает поддержать данный закон.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule
Bannicov.
Intrebari catre autor aveti? Nu.
Va multumesc.
Comisia, domnul Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna presedinte, stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de lege si expune urmatoarele.
Proiectul de lege prevede abrogarea Legii
ordinare nr.981 din 11 februarie 2000 privind terenurile proprietate publica si
delimitarea lor si articolele din unele acte legislative care prevad
modificarea si completarea legii mentionate si care au fost declarate
neconstitutionale prin Hotarirea Curtii Constitutionale nr.12 din 21 aprilie
2005, la sesizarea doamnei Lidia Gutu deputat in Parlamentul Republicii
Moldova.
Mentionam ca motivul principal expus de Curtea
Constitutionala consta in faptul ca, prin lege
ordinara, Parlamentul a supus reglementarii
un raport de drept in domeniul proprietatii funciare, regimul jurist
special al proprietatii.
Prin urmare, sub aspect formal, legea nominalizata
contravine integral articolului 72 alineatul 3 din Constitutie. In baza
hotaririi Curtii Constitutionale, comisia
propune ca acest proiect de lege sa fie aprobat in prima si a doua
lectura.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari catre comisie? Nu aveti.
Deci, propuneri pentru prima si a doua lectura.
Cine este pentru prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.
Cine este pentru a doua lectura, rog,
sa voteze.
Numaratorii.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 20.
Doamna Maria Postoico:
83 de voturi pro.
Cine este impotriva? nimeni.
Multumesc.
Proiectul de Lege privind masurile de
redresare a situatiei economice financiare a unor agenti economici din cultura.
Nr. de intrare 2550.
Prezinta doamna Lapicus.
Doamna Tatiana Lapicus (viceministru al culturii
si turismului):
Stimata doamna presedinte al sedintei,
doamnelor si domnilor deputati, onorata asistenta,
Guvernul Republicii Moldova prezinta atentiei
dumneavoastra proiectul de Lege privind masurile de redresare a situatiei
economico-financiare a unor agenti economici din cultura.
Proiectul in cauza invoca posibilitati reale
pentru a mobiliza eforturile comune in redirectionarea atit a mijloacelor
bugetare, cit si a surselor care vor fi obtinute de catre institutiile in cauza
la urmatoarele activitati.
Deci, aceste mijloace, posibil, vor fi
folosite pentru a crea si a monta opere de valoare, pentru a participa la
festivaluri, concursuri, turnee peste hotare, in localitatile rurale, iar
mijloacele care vor fi obtinute vor da posibilitatea sa fie intretinute si
amenajate sediile acestor institutii.
Costul total al anularii penalitatilor si a amenzilor catre
bugetul asigurarilor de stat, precum si catre bugetul
unitatilor administrativ-teritoriale este de 1 milion 453 mii lei. In contextul
celor expuse, Guvernul roaga sa sustineti proiectul
prezentat.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, doamna Lapicus.
Intrebari catre autor? Microfonul nr. 5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Doamna raportor,
Am o intrebare la care n-am primit
raspuns nici in cadrul discutiilor in comisie. Care au fost cauzele admiterii
datoriilor pe o perioada atit de indelungata a institutiilor nominalizate in
proiect? Aceasta este prima parte a intrebarii.
Si a doua: ce masuri va intreprinde
Guvernul, Ministerul Culturii pentru a nu admite pe viitor
o situatie de neplata sau de neonorare a obligatiilor fata
de bugetul de stat, de bugetul local al institutiilor din Ministerul Culturii
si ce masuri va intreprinde Guvernul, masuri concrete, de redresare a situatiei acestor intreprinderi?
Propunerea cu care veniti dumneavoastra nu reprezinta un
complex de masuri de redresare a situatiei, ci este un
procedeu de stingere a penalitatilor si sanctiunilor
acestor intreprinderi fata de stat si asta-i tot.
Sa nu ne trezim peste un an iarasi cu un proiect de lege
care va cere stingerea penalitatilor si sanctiunilor fata de aceste intreprinderi pentru neonorarea obligatiilor
fata de buget.
Doamna Tatiana Lapicus:
Referitor la prima parte a intrebarii.
Stimate domnule deputat,
Dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca, practic, pina in
ultimii ani, dotarea de la bugetul de stat era mult prea
insuficienta pentru institutii, este vorba de patru institutii: Teatrul
National “Mihai Eminescu”, Filarmonica Nationala “Serghei Lunchevici”,
Intreprinderea de Stat “Circul din Chisinau”, Teatrul Republican “Luceafarul”.
Dotatiile de stat erau suficiente doar pentru a plati
salariile, iar mijloacele pe care institutiile le acumulau
din vinzarea biletelor, care sint cit de cit racordate la
posibilitatile populatiei, nu permiteau sa fie efectuate la timp
toate platile in Fondul social si, cu atit mai mult, nu permiteau sa fie achitate integral
serviciile comunale, de aceea a fost posibila si acumularea unor astfel de
datorii fata de bugetul asigurarilor sociale si fata de bugetul unitatilor
teritoriale.
Ce tine de partea a doua a intrebarii dumneavoastra, imediat, in articolul 2 al proiectului de lege care se propune spre
examinare, sint trasate, conform legislatiei in vigoare, masuri in vederea inghetarii datoriilor si reesalonarii
datoriilor potrivit Legii cu privire la insolvabilitate. Conducerea actuala a
ministerului conlucreaza cu fiecare institutie.
De ce au fost propuse doar aceste institutii? Anume aceste
patru institutii efectueaza cu regularitate toate platile curente. “Filarmonica
Nationala” a incheiat deja un memorandum si stinge si
datoriile istorice. Se conlucreaza cu directorii executivi, cu directori de
management in vederea gasirii unor noi modalitati de acumulare a mijloacelor
extrabugetare, conform legislatiei in vigoare. Speram sa aplicam si alte
pirghii pentru a permite acumularea de noi datorii.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Gutu:
Stimati colegi,
Cred ca este un document de care trebuie sa ne fie rusine
tuturor. Cind se pune problema, in primul rind de cei care
guverneaza, a inghetarii datoriilor unor colective
care abia supravietuiesc, stim ca
cersesc prin toata lumea. Am iertat,
in acesti ani, datorii de miliarde de lei ale agentilor
economici, care poate si furau. Si acuma noi punem
problema sa iertam, adica sa inghetam 1 milion 225 de mii.
Stimati colegi,
Va rog, sa fim cinstiti fata de acesti oameni si sa iertam
datoriile lor, cum am iertat datoriile a mii de agenti
economici.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimati colegi,
In cuvintarea domnului Gutu a sunat o nota asa cam
dramatica. Cred ca Parlamentul va sustine acest proiect de lege. Din pacate, cam rar vine Guvernul cu propuneri de a stimula si de a ajuta
institutiile de cultura. Trebuie sa recunoastem ca, intr-adevar,
in comparatie cu datoriile pe care le-a iertat de
multe ori Parlamentul, aceasta propunere este foarte modesta.
Intr-adevar, este bine ca, la legea
bugetului sau poate putin mai tirziu, Guvernul sa vina cu
un complex de masuri de sprijinire a acestui
sector, care, intr-adevar, umbla cu mina intinsa prin intreaga republica si cerseste
bani. Noi stim ca teatrele si colectivele
care sint in aceasta lista lucreaza. Sigur, exista
o serie de intrebari: de ce acestea institutii, dar
restul?… Ca celelalte tot sint cu datorii. Cred ca trebuie sa sprijinim fara mari discutii,
sa votam in ambele lecturi acest proiect de lege.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr. 5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimata doamna viceministru,
Ceea ce ne propune Guvernul prin acceptarea
acestei initiative bune, pozitive a Ministerului Culturii si Turismului este,
constatam, doar o jumatate de masura. Nici noi nu sintem adeptii jumatatilor de
masura. Problema, intr-adevar, este una grava pentru institutiile vizate, dar
nu este o problema atit de dificil de solutionat pentru Guvern si pentru
Parlament.
De aceea, as vrea sa va intreb daca ministerul
dumneavoastra s-a gindit sa avanseze Guvernului propuneri privind rectificarea
bugetului pe anul in curs, este vorba de o suma totala, am facut un calcul, de
aproximativ 3 milioane de lei, pentru
toate aceste organizatii teatral-concertistice
deosebit de importante pentru Republica Moldova.
Deci, o serie de modificari, de rectificari la bugetul
anului curent care, asa cum vedem,
are proficit, are un excedent, nu inregistreaza deficit si atunci,
din contul proficitului, 3 milioane pentru a solutiona o
problema cronica cred ca ar fi o solutie. A avansat ministerul dumneavoastra
pina acum asemenea initiative, propuneri de rectificare a bugetului pe anul
curent sau nu?
Si daca nu, vreau sa va intreb daca la discutarea in Guvern
a proiectului de Lege a bugetului pe anul 2006 o masura de acest fel privind
lichidarea completa a problemei a fost propusa de ministrul Cozma sau nu? Sau
nu ati avut nici o initiativa in acest sens?
Multumesc.
Doamna Tatiana Lapicus:
La prima parte a intrebarii dumneavoastra,
Ministerul Culturii si Turismului a prezentat pentru avizare Ministerului de
Finante proiectul de modificari la Legea bugetului de stat pentru anul 2005,
unde a fost propusa anularea tuturor datoriilor care se cifreaza la suma de 3
milioane 217 mii de lei, conlucreaza cu specialistii Ministerului de Finante.
Asteptam avizul si speram mult la sustinerea colegilor de
la Ministerul de Finante pentru ca intotdeauna au manifestat o atentie
deosebita fata de ramura culturii.
Domnul Vlad Cubreacov:
Mingea este in terenul Ministerului Justitiei, care, pina in acest moment, nu a avut o reactie
pe masura asteptarilor Ministerului Culturii.
Doamna Tatiana Lapicus:
Mingea nu este in cosul Ministerului
Justitiei. Sint citeva momente care tin de formalitati financiare, de
documentele care trebuie sa fie propuse de institutiile din subordine, pentru a
avea motiv juridic in vederea anularii acestor datorii. Este vorba de datorii
istorice, penalitati si amenzi. Daca dumneavoastra acceptati astazi acest
proiect, ele vor fi anulate.
Domnul Vlad Cubreacov:
Este adevarat, inteleg acest lucru. Ma bucur
de faptul ca a fost pusa aceasta problema la minister. Si v-as ruga, pentru a
nu iesi inca o data la acest microfon, profit de ocazie, sa puneti
Parlamentului la dispozitie aceste demersuri pe care le-ati avansat
Ministerului de Finante, pentru ca si deputatii sa se poata implica in cazul in
care vor fi discutate rectificarile la bugetul pe anul curent sau incepind cu
saptamina viitoare, proiectul de Lege a bugetului pe anul 2006.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr. 2.
Doamna Tatiana Lapicus:
Va multumesc, doamna presedinte.
Vreau sa zic ca, din cele relatate si
din cele discutate in comisie, am inteles ca proiectul nu
creeaza divergente. Avem toti cam aceeasi opinie. El este
sustinut pentru sustinerea acestor institutii.
Nici nu apare intrebarea cine dintre noi este mai patriot al
domeniului. Fiecare sintem patrunsi de aceasta problema a institutiilor
culturale din Republica Moldova. Momentul este, cred, in articolul 2, in care se propune inghetarea acestor datorii, si, cred, pentru Guvern este o oportunitate sa dezvolte acest moment
printr-o alta initiativa, si anume, daca este posibil si
daca vor fi gasite surse de acoperire pentru anularea datoriilor,
pentru un proiect in aceasta directie, in aceasta orientare.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Serafim Urechean:
Propun ca articolul 2 sa fie modificat. Aceste datorii nu
pot fi inghetate pina in 2008, deoarece ele nu solutioneaza problema, dar fac
probleme pentru viitorii pensionari. Este necesar de acoperit acest 1 milion si
600 de mii de lei din bugetul statului.
Doamna Maria Postoico:
Autorul are raspuns la aceasta propunere?
Doamna Lapicus,
Aveti raspuns la aceasta propunere? A, sa punem la vot, in prima lectura sintem. Nu sintem in a doua.
Doamna Tatiana Lapicus:
Stimata doamna presedinte a sedintei,
Rog permisiunea dumneavoastra sa consultam acest moment cu
Ministerul de Finante.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr. 3.
Domnul Iurie Stoicov:
Va multumesc, doamna presedinte.
Dupa cuvintarile inflacarate ale domnului Diacov si domnului
Gutu intru sustinerea culturii, nu pot sa nu
constat ca aceste datorii au fost facute incepind cu anul 1997, tocmai cind
dumnealor erau la conducerea tarii.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Trebuia de mentionat mai demult.
Microfonul nr. 3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Propunerea domnului Urechean este binevenita, dar se refera
la o alta lege. Noi nu putem astazi, cind discutam legea
aceasta, sa ne referim la Legea bugetului de stat.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Mai aveti intrebari?
Microfonul nr. 5.
Domnul Ion Gutu:
Cred ca, impreuna cu domnul Stoicov, putem sa
lamurim cit in 1997, si cit in acesti cinci ani, si o sa vedem situatia reala.
Dar noi am inaintat o propunere concreta, stimati colegi. Punem la vot
articolul 2, anularea, si, rog, sa fie pusa la vot propunerea noastra.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Doamna Lapicus, luati loc.
Rog comisia.
Doamna Tatiana Lapicus:
Va multumesc.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimata doamna presedinte, stimati colegi,
La inceput as vrea sa multumesc colegilor care
au luat cuvint in apararea acestui proiect de lege. Se vede ca intelegem cu
totii situatia in care se afla institutiile de cultura. Dupa cum s-a mentionat
insa, aceasta situatie nu este numai din ultimii ani, aceasta este de mai
demult, mai ales incepind cu anul 1990. Dumneavoastra stiti ce s-a facut din
anul 2001 in institutiile de cultura din republica noastra, vedeti cu ochii
dumneavoastra. Daca vom sustine acest proiect, cred ca vom sustine cultura in
intregime.
As mentiona ca, in Comisia pentru cultura,
stiinta, invatamint, tineret si mijloace de informare in masa, a fost examinat
proiectul in cauza impreuna cu Ministerul Culturii, unde s-a tinut cont de
toate obiectiile comisiei. Majoritatea comisiilor parlamentare, mai bine zis
toate comisiile parlamentare, sustin punctul 1) sau articolul 1 al acestui
proiect despre anularea penalitatilor si amenzilor.
Cit priveste articolul 2, Comisia pentru
politica economica, buget si finante si Directia juridica a Aparatului
Parlamentului atrag atentia ca procedura de inghetare si esalonare a datoriilor
fata de bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat
este reglementata prin Legea insolvabilitatii
nr.632-XV din 14.11.2001 si este de competenta consiliului creditorilor. Drept
urmare, se propune ca articolul 2 din acest proiect sa fie exclus. Pentru
excluderea acestui articol se pronunta si Comisia pentru protectia sociala,
sanatate si familie, care mai atentioneaza ca adoptarea lui ar avea consecinte
negative pentru persoanele care activeaza in aceste teatre si care se vor
adresa in perioada inghetarii, adica intre anii 2005-2008, pentru a li se
stabili pensie. Intrucit neachitarea cotelor de asigurare sociala pentru o
anumita perioada va conduce la excluderea acestei perioade din vechimea de
cotizare a pensiilor. Ceea ce a spus domnul Urechean este corect. Comisia
accepta si propune ca articolul 2 sa fie exclus.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante propune, de asemenea, ca notiunea de “cultura” din titlul sa fie
substituita cu notiunea de “domeniul culturii”. Cuvintele: “sanctiunilor
financiare” cu cuvintul: “amenzilor”. Iar textul, in final, sa fie completat cu
doua articole noi cu urmatorul cuprins:
“Articolul 2. – Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat de pe linga Ministerul Finantelor si Casa Nationala de
Asigurari Sociale vor asigura excluderea din sistemul de evidenta a sumelor
anulate.
Articolul 3. – La aplicarea impozitului
pe venit, venitul obtinut ca urmare a anularii majorarilor de intirziere a
amenzilor se considera venit neimpozabil.”
Comisia accepta aceste propuneri. Si, in
consecinta, comisia propune ca acest proiect sa fie aprobat in lectura intii,
iar daca nu vor fi alte propuneri, sa-l aprobam astazi si in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Domnule presedinte al comisiei,
As vrea sa va dau o intrebare: cam cite
procente din toate penalitatile, calculate la bugetul de stat de Inspectoratul
Fiscal, sunt achitate la buget de agentii economici, de toti acei care au
incalcat disciplina? Care-i procentul? Sint 2%. Nimeni in tara aceasta nu
plateste penalitati. Si noi facem eroism mare ca iertam patru colective de
cultura.
Domnul Vladimir Dragomir:
Mie imi vine greu sa va dau raspuns concret la
intrebarea data, cit? Fiindca n-am astfel de date. Cunosc insa suma concreta
care s-a acumulat din 1997 pina in prezent: 1 milion 453 mii. Daca as avea suma
totala de venit, v-as da un raspuns concret.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5 in continuare.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Noi gasim propunerea comisiei sesizate in fond
drept una foarte judicioasa, binevenita si o vom sustine. Inseamna ca aceste
datorii istorice nu vor fi inghetate, ele ramin valabile si sper ca Guvernul,
Ministerul Culturii si Turismului, impreuna cu comisia sesizata in fond, vor
coopera in vederea introducerii unor modificari la bugetul anului curent,
astfel incit sa nu intram in anul 2006 cu aceasta … sa stingem complet aceasta
datorie, sa lichidam problema in interesul institutiilor vizate.
Multumesc.
Domnul Vladimir Dragomir:
Va multumim pentru sustinere.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Nu mai sint intrebari?
Punem la vot pentru lectura intii. Cine este
pentru, rog, sa voteze.
Majoritatea. Aproape unanim.
Domnul Vladimir Dragomir:
Rog sa puneti si pentru lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Pentru lectura a doua acuma sa punem la vot? (Voce
din sala). Deci asta-i pentru lectura a doua, unde o sa punem la vot.
Pentru lectura a doua au fost doua propuneri:
a comisiei – pentru a ingheta datoriile. A doua – pentru a anula aceste
datorii.
A fost, de fapt, sesizat si de catre domnul
Cubreacov, care a atentionat ca ea tine de alta lege, se are in vedere de Legea
bugetului.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimati colegi, domnul raportor a mentionat
propunerea Comisiei pentru politica economica, buget si finante de a exclude
punctul 2. De ce? Este acordul memorandum si acordul memorandum … documentul acesta
reglementeaza procedura si n-are sens sa includem in lege. Asta-i una.
A doua. Noi am prezentat doua propuneri.
Personal, propun sa sustinem proiectul care a fost aici in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Discordia este, de fapt, articolul nr.2, da? A
fost si propunerea domnului Gutu si a domnului Bondarciuc cu privire la
excluderea articolului 2. Cine este pentru? Deci excluderea este inghetarea,
dar dumneavoastra ati propus anularea. Anularea se face. Bine.
A fost o propunere ca pentru lectura a doua sa
mai lucram si sa examinam saptamina viitoare.
Microfonul nr. 4, aveti ceva pentru lectura a
doua?
Domnul Serafim Urechean:
Doamna presedinte al sedintei,
Am propus acoperirea de la bugetul de stat a
datoriilor la bugetul social de un milion 100 mii.
Doamna Maria Postoico:
Aceasta tine de lectura a doua.
Domnul Serafim Urechean:
Dumneavoastra ignorati de a pune la vot
aceasta propunere. Si atunci, iata, vor demonstra si comunistii patriotismul
fata de aceste teatre.
Domnul Vladimir Dragomir:
Cred ca propunerea domnului Cubreacov este mai
binevenita.
Doamna Maria Postoico:
Acest amendament tine de lectura a doua, s-a
luat cont.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Multumesc.
Stimati colegi,
Indemnul meu este totusi sa raminem pe
substanta proiectului propus de Guvern. Este vorba de o lege ordinara, o lege
care vizeaza un domeniu foarte concret. Nu este vorba de o lege generala cum
este legea bugetului.
Propunerea noastra, care, am inteles, este
acceptata de comisia sesizata in fond, este ca sa nu inghetam aceste datorii,
sa ramina valabile, iar pina la sfirsitul acestui an, cu votul Parlamentului,
cred ca are valoare si de angajament orice opinie exprimata aici de
reprezentantii tuturor grupurilor politice, sa operam rectificarile necesare la
Legea bugetului de stat, astfel incit defalcarile in suma respectiva de 3,2
milioane de lei sa fie transferate Ministerului Culturii si Turismului de la
bugetul de stat din contul proficitului, a excedentului bugetar. Asta, cred,
este o solutie rezonabila.
Nu are rost acum sa ne consumam in exercitii
si gesticulatii polemice, pentru ca, intr-adevar, aceasta stingere de datorii
poate fi operata nu printr-o lege speciala, ci doar printr-o lege de
rectificare a Legii bugetului, acolo trebuie sa revenim. Daca este necesar,
pina saptamina viitoare sa initiem, impreuna cu deputatii din comisia sesizata
in fond, in care avem reprezentantii tuturor grupurilor, un proiect de lege in
acest sens si sa-l votam in procedura de urgenta. Asta este propunerea noastra.
Daca vom ingheta aceste datorii, va trebui sa
modificam doua legi dintr-o data, ceea ce ar insemna sa ne jucam de-a
legiuitorii. Cred ca acceptam aceasta jumatate de masura, propusa de Guvern, ca
una producind efecte pozitive pentru institutiile concertistice si teatrale
vizate. Iar saptamina viitoare, cind vom discuta rectificarile la buget, sa nu
ne scape din vedere aceasta chestiune.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Desigur ca noi nu putem, prin legea aceasta,
sa iertam datoriile. Problema se refera la legea bugetului de stat. Cind o sa examinam
modificarile la bugetul de stat pe anul curent, atunci putem sa revenim si la
problema asta.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Oricum a fost propunerea de a studia in
lectura a doua pentru saptamina viitoare.
Va multumesc.
Domnul Vladimir Dragomir:
Deci pentru lectura a doua, poftim.
Doamna Maria Postoico:
A doua lectura ramine sa fie discutata in
comisie, deoarece au fost mai multe propuneri: una - de a exclude, alta - de a
acoperi, de a face modificari. In acest termen, e posibila si o initiativa
legislativa.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
S-a propus ca proiectul dat sa fie aprobat asa
cum comisia l-a inaintat, dar sa avem in vedere propunerea deputatului
Cubreacov. Asa am inteles.
Doamna Maria Postoico:
In prima lectura a fost adoptat de acum,
domnule presedinte.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Doamna presedinte, noi am votat in prima
lectura. Pentru lectura a doua, dati-ne o saptamina sa discutam in fractiune.
Doamna Maria Postoico:
Da, pentru a discuta in comisie.
Da, va multumesc, domnule presedinte. Ce mai
avem pe ordinea de zi? Nr.2289, da?
Se propune proiectul de Lege pentru abrogarea
Legii nr.430-XV din 24 decembrie 2004 pentru modificarea anexei la Legea
nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror
terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului. Nr. de intrare
2289.
Poftim, domnule Bannicov.
Domnul Alexandr Bannicov (director general al
Agentiei Relatii Funciare si Cadastru):
Спасибо.
Уважаемая госпожа председатель, уважаемые депутаты,
На ваше рассмотрение представлен проект Закона о признании
утратившими силу положений Закона о внесении изменений в приложение к Закону №
668 об утверждении Перечня предприятий, учреждений, организа-ций, земли
сельскохозяйственного назначения которых остаются в собстве-нности государства
№ 430-XV от 24 декабря 2004 года.
Названный закон был принят в целях реализации Постановления
Правительства № 1228 от 9 ноября 2004 года, предусматривавшего возобно-вление
работ по строительству линии железной дороги Ревака-Кэинарь. Все знают, что
данная железная дорога уже введена в действие и функционирует.
Под упомянутое строительство необходимо было использовать
земли частной собственности площадью 109,43 гектаров, включая землевладения
города Сынджера муниципия Кишинэу и коммуны Ципала района Яловень.
Компенсация эквивалентных площадей гражданам Сынджеры и
коммуны Ципала была предусмотрена из земель учебно-опытной станции
Государственного аграрного университета Молдовы, расположенной в селе Кетросу
района Анений Ной, включенной в утвержденный законом перечень предприятий.
В настоящее время отпала необходимость компенсации гражданам
указанных земель, так как земли, находившиеся в частной собственности, были
приобретены государством. В этой связи необходимо признать утратившим силу
Закон о внесении изменений в приложение к Закону № 668 об утверждении Перечня
предприятий, учреждений, организаций, земли сельскохозяйственного назначения
которых остаются в собственности государства № 430. Прошу поддержать инициативу
Правительства.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule
Bannicov.
Intrebari catre autor?
Microfonul nr.4
Domnul Leonid Bujor:
Spuneti, va rog, domnule raportor, care este
situatia la moment in raportul: cei 9 cetateni din orasul Singera si “Caile
ferate din Moldova”? Fiindca, din ultima informatie, cam 10 zile in urma, ei
erau in judecata. Materialele se examinau in instanta de judecata.
Domnul Alexandr Bannicov:
Материалы находятся в суде, правильно вы сказали. Эти люди
пытаются получить гораздо большую компенсацию, чем та, которая была выплачена
всем остальным. То есть, если все жители получили где-то порядка 450 тысяч леев
за гектар, при том, что коммерческая цена одного гектара в данном регионе
составляла 10 тысяч леев, эти люди хотят получить по 600-700 тысяч леев за
гектар.
Domnul Leonid Bujor:
Da, va multumesc frumos.
Domnul Alexandr Bannicov:
Агентство предлагало Правительству использовать Закон об
экспроприации для общественно-полезных целей № 488-XIV от
8 июля 1999 года. Мы предлагали применить положения закона в целях
государственной необходимости. На определенный период.
Domnul Leonid Bujor:
Bine. Va multumesc frumos.
Intrebarea a doua. Spuneti, va rog, in ce
masura este corect a adopta astazi aceasta hotarire in Parlament, in cazul in
care instanta de judecata nu s-a pronuntat nici impotriva, nici in defavoarea
cetatenilor?
Domnul Alexandr Bannicov:
Это не связанно одно с другим, потому что Правительство
выделило деньги на выплату этим людям, и деньги выплачивались. А здесь речь
идёт о возврате земли в государственную собственность. То есть, на сегодняшний
день эта земля не нужна для обмена, поэтому мы её возвращаем в государственную
собственность. А на счету есть деньги, которыми можно компенсировать этим людям
утраченную собственность.
Вопрос рассматривается в судебной инстанции. Решит суд, что
надо выплачивать, значит, будет выплачивать. Скажет, что не выплачивать,
значит, не будем выплачивать.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos, domnule Bannicov. Situatia
acolo este putin mai complicata.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari aveti?
Comisia, domnul Cosarciuc.
Va multumesc, domnule Bannicov.
Domnul Alexandr Bannicov:
Спасибо.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna presedinte
al sedintei, stimati colegi,
Comisia a examinat proiectul de lege inaintat
de Guvern. N-as vrea sa repet argumentele aduse aici de domnul Bannicov. Si, in
legatura cu faptul ca avizele comisiilor permanente sint pozitive, comisia
propune ca acest proiect de lege sa fie votat in prima si a doua lectura.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari aveti? Nu.
Va multumesc, domnule Cosarciuc.
Cine este pentru aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.2289, rog, sa voteze.
Majoritatea.
Cine este pentru lectura a doua, rog, sa
voteze. Rog numaratorii.
N u m a r a t o r i i:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 20.
Doamna Maria Postoico:
80 de voturi pro.
Cine este contra? Nimeni.
Multumim.
Stimati deputati, s-a epuizat ordinea de zi.
In atentia dumneavoastra: rugam presedintii comisiilor permanente sa prezinte,
pina la 24 octombrie, in Biroul permanent chestiuni pentru proiectul ordinii de
zi din 3 si 11 noiembrie.
Vreau sa raspund inca o data la intrebarea
domnului Braghis. Cu parere de rau, dumnealui nu este in sala. Conform
articolului 42 din Regulamentul Parlamentului, ordinea de zi este supusa spre
aprobare Parlamentului in ultima zi din saptamina de lucru ce precede perioada
pentru care a fost intocmita si se aproba cu votul majoritatii deputatilor
prezenti.
Deci, pornind de la aceasta prevedere,
proiectul ordinii de zi a sedintelor Parlamentului din 3 si 11 noiembrie 2005
trebuie sa fie aprobat la 28 octombrie curent, deoarece e ultima zi de sedinta
din ordinea de zi pentru perioada 20-28 octombrie, aprobata ieri.
Urmatoarea sedinta a Parlamentului va avea loc
joi, 27 octombrie, de la ora 10.00.
Sedinta se declara inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 11.55.
Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara
a Aparatului Parlamentului.
|