DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VI-a ORDINARA – DECEMBRIE 2007
Sedinta
din ziua de 21 decembrie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4982 pentru modificarea Legii cu privire la Zona
Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau” (art.1).
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3697 privind modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul penal – art.53, 55, 58 s.a.).
5. Dezbaterea si remiterea in comisie a Legii
nr.45-XVI din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea si combaterea violentei in
familie. Proiectul nr.1962.
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3277 pentru modificarea unor acte legislative
(Legea privind protectia mediului inconjurator – art.73, anexa: Legea privind
deseurile de productie si menajere – art.20, anexa nr.3 s.a.).
7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4860 privind partidele politice.
8. Dezbaterea si adoptarea proiectului de
Lege nr.4340 pentru aprobarea Planului national de dezvoltare 2008–2011.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4101 pentru
ratificarea Acordului european referitor la transportul international al marfurilor
periculoase pe caile navigabile interne (ADN).
10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4102 privind
ratificarea Memorandumului de intelegere pentru dezvoltarea coordonata a Soselei
de Centura a Marii Negre.
11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4224 pentru
ratificarea Conventiei internationale impotriva dopajului in sport a UNESCO,
adoptata la Paris la 19 octombrie 2005.
12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4315 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative (Codul fiscal – art.93, 94,
1011 s.a.; Legea pentru modificarea si completarea unor acte
legislative – punctele 30, 34 s.a.).
13. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4314 pentru
modificarea anexei la Legea nr.115-XVI din 18 mai 2006 cu privire la scutirea
de taxa vamala a unor marfuri importate de catre organizatiile din sfera stiintei
si inovarii.
14. Dezbaterea si adoptarea ordinilor de zi
ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 27 – 28 decembrie 2007.
Sedinta incepe la ora 9.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte
al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat
prezenta 90 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Valentina Cusnir – la
cerere; Iurie Rosca, Boris Stepa, Veaceslav Untila, Adriana Chiriac, Vlad
Cubreacov, Angela Leahu, Ion Varta, Valeriu Guma, Dumitru Ivanov, Ion Neagu.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Vin cu propunerea din partea Fractiunii
“Alianta «Moldova Noastra»” de a exclude totusi din ordinea de zi punctul 7,
proiectul de Lege pentru aprobarea Planului national de dezvoltare 2008–2011.
Argumentele sint urmatoarele. A parvenit in Parlament foarte tirziu, doar 2–3
zile in urma. Nu a fost discutat nici in comisiile parlamentare. Este un
document voluminos care trezeste o multime de intrebari fara raspuns. Este un
document mai mult propagandistic si poate fi adoptat cu acelasi succes la
plenara Comitetului Central al Partidului Comunistilor.
Dati inca o saptamina sa lucram in comisii,
sa lucram in fractiuni, revenim in plenul Parlamentului si gasim un consens
pentru a adopta. Daca nu vreti, este problema dumneavoastra.
Va multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Continuam.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Avind in vedere ca se poate de presupus
exact ce raspuns va avea propunerea domnului Urechean din partea Fractiunii
majoritare, rog sa fiu inscris cu luare de cuvint la proiectul nr.4340, ce
vizeaza Planul national de dezvoltare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Stimati colegi,
Urmind aceste propuneri, voi supune votului
propunerea inaintata de Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” referitor la
excluderea din ordinea de zi a sedintei de astazi a proiectului nr.4340. Cine
este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 11.
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
22 de voturi in sustinerea acestei
propuneri, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Va multumesc.
Ati dorit sa mentionati ceva?
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc mult.
Din partea Fractiunii PPCD o luare de cuvint
la punctul 7, proiectul nr.4340.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Bine.
Stimati colegi,
Incepem examinarea proiectelor incluse pe
ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.4982 pentru modificarea Legii cu privire la
Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau”. Lectura a doua.
Voi ruga comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Proiectul de Lege pentru modificarea Legii
nr.625 din 3 noiembrie 1995 cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber
“Expo-Business-Chisinau”, la 1 noiembrie curent, a fost examinat si adoptat de
catre Parlament in prima lectura.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante, in cadrul acestei examinari, a mentionat ca este suficient de exclus
din zona numai 0,5868 hectare, si nu 0,7578 hectare, dupa cum a fost propus in
initiativa legislativa. Respectiv, cifra 33,4748 hectare urmeaza a fi inlocuita
cu cifra 32,888 hectare.
Comisia, de asemenea, a examinat
propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor permanente, Directiei
juridice a Aparatului Parlamentului, precum si amendamentele inaintate de
deputati in cadrul examinarii proiectului de lege in prima lectura si raporteaza
urmatoarele.
Comisia accepta propunerile deputatilor de
a lasa pamintul exclus din zona in posesia statului, iar pentru claritate
propune completarea proiectului de lege cu un punct nou cu urmatorul cuprins:
“Terenul exclus din zona, cu o suprafata de 0,5868, se transmite in
administrare organului de stat respectiv, conform legislatiei.”
In temeiul celor mentionate, Comisia
propune adoptarea acestui proiect de lege perfectat in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Alte propuneri decit cele evocate de Comisie?
Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului Comisiei sesizate in
fond supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4982.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4982 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3697 privind
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
mentioneaza ca, in cadrul sedintei plenare din 7 decembrie 2007, Parlamentul a
decis ca articolul 1 din proiectul nr.3697 sa fie comasat cu prevederi de
alternativa la proiectul nr.1593 din Codul contraventional, iar prevederile
articolelor 2 si 3 din proiectul nr.3697 sa fie examinate in lectura a doua
separat.
Asadar, pentru lectura a doua, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati a examinat detaliat amendamentele si
propunerile parvenite la articolele 2 si 3 din proiectul nr.3697, precum si
propunerile facute de catre deputati nemijlocit in cadrul sedintei Comisiei.
In rezultatul dezbaterilor, Comisia a
acceptat integral amendamentele si propunerile la proiectul mentionat. Totodata,
tinind cont de modificarile propuse la articolul 516 din Codul de procedura
penala, pornind de la principiile de baza ale legiferarii stipulate la articolul
4 din Legea nr.780 din 27 noiembrie 2001 privind actele legislative, comisia a
acceptat propunerea Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si a deputatilor
Zagorodnii si Sidorov de a introduce modificari la alineatul (1) al articolului
296 din Codul de procedura penala rechizitoriu.
Modificarea propusa la articolul 296 nu va
afecta conceptul proiectului de Lege nr.3697. In final, Comisia a perfectat un
tabel referitor la rezultatele examinarii amendamentelor si propunerilor la
proiectul de lege mentionat, care se anexeaza la prezentul raport. Pornind de
la cele mentionate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis sa
propuna Parlamentului proiectul de Lege nr.3697 din
22 octombrie 2007 pentru adoptare in lectura a doua cu amendamentele acceptate
de comisie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Zagorodnii.
Propuneri pentru lectura a doua la acest
proiect? Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile Comisiei de profil, supun
votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3697. Cine este
pentru, rog sa voteze. La fel, rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3697 este adoptat in
lectura a doua.
Legea nr.45-XVI din 1 martie 2007 cu
privire la prevenirea si combaterea violentei in familie. Reexaminare in cadrul
proiectului nr.1962.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati colegi deputati,
Proiectul de Lege despre reexaminarea Legii
nr.45 din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea si combaterea violentei in
familie a fost examinat nu odata in cadrul comisiei si vreau sa va spun ca
obiectiile expuse de catre Presedintele Republicii Moldova vizeaza, in special,
doua capitole ale legii.
Capitolul II. Autoritatile si institutiile
abilitate cu functii de prevenire si combatere a violentei in familie.
Capitolul III. Mecanismul de solutionare a
actelor de violenta, un accent aparte fiind pus pe articolul 20 al acestui
capitol.
Cu referire la capitolul II se mentioneaza
necesitatea operarii unor elemente de concretizare a obligatiunilor si
prerogativelor atit ale autoritatilor publice centrale, cit si locale pe
motivul ca in modul in care sint expuse in lege nu sint prea bine delimitate atit
pe verticala, cit si pe orizontala. Iar in unele cazuri se suprapun. In acest
context, s-a propus revederea intregului capitol.
Referitor la capitolul III s-a invocat
faptul ca denumirea acestuia nu corespunde continutului, deoarece, pe linga
articolele ce reglementeaza mecanismul de inregistrare si solutionare a actelor
de violenta, aceasta include in sine prevederi de ordin general, cum ar fi
finantarea implementarii legii si sanctiunile aplicabile in caz de
nerespectare.
Totodata, se propune excluderea alineatului
(3) din articolul 20 al acestui capitol, deoarece solutiile de finantare prevazute
la acest alineat sint considerate inacceptabile pe motivul nerespectarii
principiului sistemului asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.
In acest context, Presedintele Republicii
considera ca Legea cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie
urmeaza sa fie revazuta. Comisia sesizata in fond, examinind detaliat obiectiile
si propunerile Presedintelui Republicii Moldova, mentioneaza ca articolul 7,
alineatul (1) din capitolul II al Legii cu privire la prevenirea si combaterea
violentei in familie stabileste exhaustiv autoritatile administrative publice
centrale si locale abilitate cu functii de prevenire si combatere a violentei in
familie si formuleaza competentele fiecarei autoritati in parte in domeniul de
referinta.
La alineatul (2) al articolului 7 este
nominalizat Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului drept autoritate
publica centrala abilitata cu functie de elaborare si promovare a politicilor
de prevenire si combatere a violentei. Concomitent, sint nominalizate si
organizatiile ce urmeaza a fi create in vederea prestarii serviciilor
specializate atit victimelor, cit si agresorilor. Acestea pot fi: centre,
servicii sau, eventual, alte organizatii capabile sa presteze servicii
specializate in domeniu.
Tot la acest capitol este determinat
mecanismul de conlucrare intre autoritatile publice centrale, locale si organizatiile
prestatoare de servicii, modul de creare si functionare a lor, ceea ce este
foarte important, obligatiunea Guvernului de a obliga si a aproba standarde de
functionare a acestor organizatii si standarde de calitate pentru serviciile
prestate, concomitent cu obligatiunea organizatiilor respective de a respecta
aceste standarde de calitate.
Astfel, Comisia considera ca mentiunea
invocata, precum ca cercul autoritatilor si institutiilor mentionate este prea
larg, iar competentele lor se suprapun nu poate fi acceptata, deoarece omiterea
uneia din autoritati sau expunerea incompleta a competentelor pentru fiecare
autoritate publica aparte ar putea crea probleme de aplicare a legii.
La capitolul II “Mecanismul de solutionare
a actelor de violenta” sau obiectat necorepsunderea denumirii acestuia cuprinsului,
deoarece acest capitol mai include in sine prevederi de ordin general, cum ar
fi finantarea implementarii legii si sanctiunile aplicabile in caz de
nerespectare a prevederilor ei.
Comisia considera ca atit prevederile ce
vizeaza modul de finantare a actiunilor prevazute de prezenta lege, cit si sanctiunile
aplicabile in cazurile de nerespectare a prevederilor legale tin nemijlocit de
mecanismul de solutionare a actelor de violenta in familie. Prin urmare,
articolele respective nu constituie exceptie fata de denumirea acestui capitol.
Oportunitatea deciziei este confirmata si
prin tratarea notiunii de mecanism, care constituie un sistem, un ansamblu de
elemente coordonate intre ele care formeaza un tot intreg. Ori in acest caz nu
putem privi actiunile de solutionare a actelor de violenta doar prin prisma
acordarii unor drepturi pentru victime sau stabilirea unor obligatiuni pentru
organele respective, fara a stabili si posibilitatile de sustinere financiara a
acestor drepturi si fara a asigura realmente realizarea acestor drepturi prin
impunerea unor responsabilitati asupra acelor de care depinde realizarea
acestor drepturi. Doar in ansamblu aceste elemente vor constitui mecanismul
viabil de realizare a obiectivelor acestui capitol.
La articolul 20 din lege se propune
excluderea alineatului (3), deoarece solutiile de finantare sint inacceptabile,
ele contravenind principiilor sistemului asigurarilor obligatorii de asistenta in
medicina. Propunerea este argumentata si prin faptul ca asistenta medicala
corespunzatoare se acorda victimelor violentei si agresorilor in temeiul
actelor legislative deja existente, inclusiv in conformitate cu Legea nr.713
din 6 decembrie 2001 privind controlul si prevenirea consumului ilicit de
droguri si de alte substante psihotrope.
Prin urmare, se considera ca prevederile
articolului 20 alineatul (3) din prezenta lege se suprapun prevederilor Legii
nr.713. Motivele invocate in vederea argumentarii propunerii in cauza au fost
considerate de catre comisie rationale si, drept urmare, membrii comisiei
sesizate in fond s-au pronuntat pentru sustinerea propunerii Presedintelui de a
exclude alineatul (3) din articolul 20 al legii.
In aceste conditii, Comisia pentru protectie
sociala, sanatate si familie propune mentinerea hotaririi adoptate anterior de
catre Parlament asupra Legii nr.45 cu privire la prevenirea si combaterea
violentei in familie, cu exceptia articolului 20, cu privire la care se accepta
excluderea alineatului (3).
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna presedinte al
comisiei.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Noi am avut mai multe intilniri cu doamna
presedinte al comisiei si ne-am inteles cam ce poate sa sustina fractiunea. Si,
in legatura cu raportul pe care l-am audiat odinioara, rog ca aceasta lege sa
fie remisa in comisie, sa votam data viitoare, dupa ce o sa avem intilnire cu
fractiunea si o sa examinam inca o data.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri?
Doamna presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Bine. Stimati colegi,
Acest subiect, deja fara prezentarea
raportului, la solicitarea fractiunii o sa transferam votul acestui subiect
pentru sedinta viitoare, in data de 27 decembrie. Rog Secretariatul sa noteze
acest lucru.
Proiectul de Lege nr.3277 pentru
modificarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Proiectul de Lege pentru modificarea unor
acte legislative nr.3277 din
14 septembrie 2007 a fost examinat si aprobat in prima lectura la sedinta
plenara a Parlamentului din 6 noiembrie 2007. La sedinta sa din 12 noiembrie
2007, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea
teritoriului a examinat propunerile si obiectiile expuse in avizele comisiilor
permanente ale Parlamentului, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si
deputatilor Marcel Raducan, Alim Afonin, Valentina Cusnir si Valeriu Cosarciuc.
Comisia sesizata in fond sustine propunerea
Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie ca la articolul 4, dupa
cuvintele “in termen de 6 luni” de introdus cuvintele “de la data punerii in
aplicare a prezentei legi”, si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului
ca la articolul 1, punctul 1 cuvintele “intreprinderile autohtone existente”
cuprinse in articolul 73 din Legea nr.15-XV din 16 iunie 1993 privind protectia
mediului inconjurator, sa fie inlocuite cu cuvintul “intreprinderi.”
Cit priveste propunerea Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati si a Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa de a efectua o analiza a
factorilor care au dus la neexecutarea prevederilor articolului 2 din Legea
nr.449 din 13 decembrie 2004 privind substituirea cifrei “2007” prin cifra “2010”,
a fost mentionat in raportul Comisiei la examinarea proiectului de lege in prima
lectura si, concomitent, s-a convenit o examinare suplimentara. Pornind de la
aceasta, la 11 decembrie 2007 problema mentionata a fost examinata suplimentar nemijlocit
la Fabrica de Sticla de catre membrii Comisiei cu conducerea intreprinderilor si
specialistii din ramura.
Luind in considerare discutiile avute la intreprinderi
si prevederile legislatiei in vigoare, s-a convenit asupra modificarii
articolului 3 din proiectul de lege nominalizat din urmatoarele considerente.
Conform cerintelor stipulate la articolul 2
din Legea privind modificarea articolului 27 din 1347 din 9 octombrie 1997
privind deseurile de productie si menajere, Guvernul nu a creat, in termenul
stabilit de lege, un sistem national de gestionare a deseurilor si de
coordonare a actiunilor statului, intreprinderilor si populatiei in domeniul
acumularii, sortarii, utilizarii si prelucrarii deseurilor de ambalaj. Si nu a
elaborat un plan de actiuni de trecere treptata la sistemul de ambalare in
sticla a productiei, astfel incit pina la 1 ianuarie 2007, cota ambalajului de
sticla sa constituie cel putin 50%.
Tinind cont de faptul ca intreprinderile de
procesare, in majoritate, activeaza cu ambalajul de unica folosinta. Trecerea
lor la ambalaj de sticla le va cauza mari prejudicii, iar practica internationala
confirma folosirea acestuia. Pina la momentul actual, intreprinderile au
investit pentru retehnologizarea lor circa 95 milioane de lei. Dat fiind faptul
ca intreprinderile din industria alimentara se confrunta cu lipsa surselor banesti,
trecerea la ambalaj din sticla in prezent este un obiectiv irealizabil.
Totodata, vrem sa va aducem la cunostinta ca
directiva europeana 2004 – 12 a Consiliului Europei din 11 februarie 2004
prevede atingerea catre 31 decembrie 2008 pentru tarile membre ale urmatoarelor
obiective minime de reciclare pentru materialele incluse din deseurile
provenite din ambalaj. 60% din greutatea sticlei, 60% din greutatea hirtiei si
cartonului si nu impune niste termene de trecere la ambalaj de sticla si
restrictii la exportul deseurilor.
Avind in vedere aceste argumente, Comisia a
propus de a expune articolul 2 din proiectul de lege in urmatoarea redactie.
Articolul 3, articolul 2 din Legea nr.449 din 30 decembrie 2004 pentru
modificarea articolului 27 din Legea nr.1347 din
9 octombrie 1997 privind deseurile si productia menajera (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.13 – 16, art.51 din 21 ianuarie 2005) se abroga.
Cit priveste propunerea deputatului Alim
Afonin de a elabora un plan de actiuni intru implementarea legii supuse examinarii,
mentionam ca acesta va fi elaborat conform articolului 4 din legea mentionata si
aprobat prin hotarire de Guvern, tinindu-se cont de prevederile Legii privind
deseurile de productie si menajere si a Programului national de valorificare a
deseurilor de productie si menajere pentru anii 2001–2010, aprobat prin Hotarirea
Guvernului nr.606 din
28 iunie 2000.
La obiectiile si propunerile deputatilor Raducanu,
Cusnir, Cosarciuc se vizeaza inofensivitatea ambalajului de sticla si
responsabilii de acest proces, necesitatea prezentarii certificatului la
produsul importat. Comisia mentioneaza ca aceste probleme sint stipulate deja in
legislatia in vigoare. Conform prevederilor articolului 16 alineatul (3) din
Legea privind produsele alimentare nr.78 din 18 martie 2004 se mentioneaza ca
“se interzice importul produselor alimentare si al materialelor in contact cu
produsele alimentare, neaprobate de Ministerul Sanatatii, ca fiind inofensive si
valabile pentru consumul uman, conform articolului 11, precum si acelor care nu
au documente de insotire ce atesta inofensivitatea si provenirea lor legala”.
Si alineatul (4) al aceluiasi articol
stipuleaza ca la import produsele alimentare si materialele in contact cu
produsele alimentare se supun controlului in vama in modul stabilit de Guvern.
Conform legii mentionate, numarul 78, articolul 12, alineatul (1) din Hotarirea
Guvernului nr.606 din 28 iunie 2000 prin care a fost aprobat Programul national
de valorificare a deseurilor de productie si menajere, controlul si
supravegherea de stat in domeniul asigurarii inofensivitatii si calitatii
produselor alimentare si colectarea deseurilor de sticla se efectueaza de
organele respective ale autoritatilor administratiei publice centrale si ale celor
locale.
In temeiul celor expuse, Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului
ca proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative nr.3277 din 14
septembrie 2007 sa fie examinat si aprobat in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte.
Propuneri pentru lectura a doua?
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule presedinte,
Spuneti va rog, nu credeti dumneavoastra ca
ar fi cazul ca implementarea directivei europene sa o incepem de la import?
Deci, la ce m-as referi? M-as oferi la... sa punem careva restrictii la
importul in ambalaj de sticla conform directivei Comunitatii Europene.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dar directiva nu face restrictii vizavi de
…
Domnul Marcel Raducan:
Corect, directiva nu face restrictii
referitor la calitatea si cantitatea...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Nu stipuleaza, nu ca, nu stipuleaza.
Domnul Marcel Raducan:
Da, da. Dar ideea pe care am spus-o si
comisiei si am discutat-o si cu Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare era urmatoarea: la import sa se tina cont de cantitatea sau, mai
bine spus, de numarul ambalajului in polimer si de numarul ambalajului in sticla.
Sa se dea preferinta ambalajului in sticla.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Initiativa legislativa vizeaza in special
importul materiei prime.
Domnul Marcel Raducan:
Da, va referiti la cioburile de sticla.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Cioburi de sticla, atit. Aceasta este initiativa
legislativa cu care a venit Guvernul. Aceasta sa deblocheze activitatea intreprinderilor
de sticla, care sint la numar trei in Republica Moldova vizavi de materia prima.
Atit.
Domnul Marcel Raducan:
Foarte corect.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Ce tine de restrictii, este alta. Dar ar fi
cazul sa fie alta initiativa si sa vizeze Legea cu privire la...
Domnul Marcel Raducan:
Dumneavoastra acceptati numai ca sa nu fie in
proiectul respectiv, da? Ca sa nu...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Ca idee se discuta, dar nu vizeaza aceasta
initiativa.
Domnul Marcel Raducan:
Nu am putea sa impunem aici ceea ce tine de
import. Ca sa dam preferinta importului in ambalaj de sticla. Si, totodata, am
rezolva problema importului de deseuri. Deci, daca am importa mai multa sticla,
in ambalaj de sticla, atunci nu ar fi, in republica ar fi mai multe cioburi, sa
spunem asa, si nu ar fi nevoie ca sa importam cioburile expres ca atare.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate coleg,
E o tema de discutie si tot ce e posibil ca
ar fi utila aceasta prevedere in legislatie. Dar nu vizeaza aspectul si cuprinsul
acestei initiative.
Domnul Marcel Raducan:
Da, posibil.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de profil,
supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3277. Cine
este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 5.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
87 de voturi “pro”. “Impotriva”? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.3277 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4860 privind partidele
politice. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de Lege nr.4860. As vrea sa va aduc aminte ca, dupa
adoptarea proiectului in prima lectura, acesta a fost expertizat la Consiliul
Europei. Deci, dupa aceea, cu participarea expertilor Consiliului Europei aici,
la Chisinau, a avut loc o masa rotunda, unde s-a facut un schimb de opinii, de
pareri cu participarea expertilor.
La raport au fost prezentate amendamente
deputatilor, propuneri si obiectii ale fractiunilor parlamentare, comisiilor
permanente ale Parlamentului, Directiei juridice, Guvernului, precum si opinii
ale unor organizatii non-guvernamentale, care au fost supuse examinarii in Comisie
in cadrul pregatirii acestui proiect pentru lectura a doua.
S-a constatat ca majoritatea absoluta a acestor
propuneri, amendamente si obiectii este orientata spre perfectionarea reglementarilor
prezentului proiect de lege, in baza prevederilor din Constitutie si legislatia
nationala, precum si prin prisma practicii Curtii Europene pentru drepturile
omului. Membrii comisiei au acordat o atentie deosebita reglementarilor ce
privesc eliminarea unor elemente discriminatorii la constituirea partidelor
politice si in activitatea lor, diminuarea unor cerinte pentru inregistrarea
partidelor, controlul financiar intern si extern al activitatii acestora,
prezentarea periodica a unor rapoarte financiare, responsabilitatea ce revine in
cazul unor incalcari financiare.
Totodata, au fost concretizate prevederile
referitor la limitarea si incetarea activitatii partidelor. Am vrut sa ma
opresc asupra acestui moment, deoarece in varianta proiectului in prima lectura
s-a vorbit despre problema suspendarii activitatii partidelor. Noi am consultat
inca o data legislatia si nationala, si cerintele internationale. Am luat
decizia ca aceasta notiune sa fie inlocuita cu notiunea de “limitare a activitatii
partidelor”, dar nu cu “suspendarea”. In rezultatul dezbaterilor, o parte din
amendamente, propuneri si obiectii au fost acceptate partial sau integral de catre
comisie. Altele au fost respinse din argumente ale oportunitatii sau din cauza
ca, in genere, nu au fost prezentate argumente suficiente.
Rezultatul acestor discutii este reflectat in
tabelul anexat la prezentul raport. Avind in vedere cele relatate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune ca acest proiect de Lege nr.4860 sa
fie adoptat in lectura a doua, luind in considerare amendamentele si
propunerile acceptate de catre Comisie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Propuneri, altele decit cele evocate in
raportul comisiei? Fiindca ma uitam si eu in sala si aproape ca nu am remarcat
miscari. Bine, acum le vad ca sint.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, intr-adevar. In ultimul timp, noi discutam
cam straniu legile in lectura a doua. In primul rind, nu stiu de ce practica de
a depune amendamente in scris in Parlament cam se termina, adica asa pe auzite
discutam, comisiile. Noi, saptamina trecuta am vorbit foarte mult la aceasta
tema. In aceasta lectura multe amendamente nu ajung in comisie, nu se discuta.
Iata noi am depus amendamente pe patru pagini referitoare la Legea cu privire
la partidele politice si nu vad in raport nici o referinta. Ma intereseaza
doar, domnule Presedinte, articolul 19 litera b) cum suna el in varianta finala?
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 19.
Domnul Dumitru Diacov:
Alineatul (2) litera b) suna ca in proiect
sau aveti o noua redactie?
Domnul Vladimir Turcan:
Alineatul?
Domnul Dumitru Diacov:
Litera b). “Partidele au dreptul”.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, alineatul?
Domnul Dumitru Diacov:
b).
Domnul Vladimir Turcan:
Nu sint alineate d) sau g).
Domnul Dumitru Diacov:
Articolul 19 alineatul (2), litera b).
Domnul Vladimir Turcan:
Apoi aceasta si va intreb, care alineat? d)
Se desfasoara orice activitati.
Domnul Dumitru Diacov:
Sa participe indiferent, independent sau
asociat cu alte partide politice, cu candidatii.
Domnul Vladimir Turcan:
A, litera b). “Se participa cu candidati la
alegerile organizate conform prevederilor legislatiei electorale”.
Domnul Dumitru Diacov:
La propunerea cui s-a facut aceasta scapare
de jumatate de propozitie? Adica este vorba aici de dreptul la asocierea
partidelor politice. Crearea blocurilor electorale.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu este vorba de dreptul la asociere. Dar
este vorba de dreptul de a forma blocurile electorale, preelectorale. Iata
despre ce este vorba. Dar la asociere aceasta este problema interna a fiecarui
partid.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, dar eu nu am vazut vreo initiativa in care
sa fie amendat acest articol.
Domnul Vladimir Turcan:
Ceea ca dumneavoastra nu ati vazut,
aceasta.
Domnul Dumitru Diacov:
Si noi am...
Domnul Vladimir Turcan:
Nici nu a putut sa fie, deoarece dumneavoastra
nu ati participat la sedinta comisiei.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu vreau sa fiu corect si va rog foarte
mult si pe dumneavoastra sa fiti corect.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, poftim.
Domnul Dumitru Diacov:
Noi am propus ca acest alineat sa ramina
intact, asa cum a fost el formulat el in proiectul de lege. Dumneavoastra nu ati
facut.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu va raspund la intrebare. Este obiectia,
sau amendamentul propus de catre Fractiunea PPCD, care suna, care se refera la
aceasta problema.
Domnul Dumitru Diacov:
Da. Eu nu vreau sa comentez, dar vreau sa
spun ca, din pacate, ca si in cazul...
Domnul Vladimir Turcan:
In lectura a doua nu se comenteaza, numai
se spune amendamentul si...
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Ca si in cazul...
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Putin mai calm.
Domnul Dumitru Diacov:
Ca si in cazul Codului audiovizualului noi
am facut multa zarva ca vrem sa facem un cod european, civilizat, sa avem in
urma la chestia aceasta o televiziune libera, asa si Legea partidelor politice.
Noi parca ne-am angajat sa facem o lege care sa nu apere interesul de moment al
unui sau altui partid, sa facem o lege care sa creeze reguli clare pentru toata
lumea. Sa lucreze legea aceasta poate multi ani inainte, indiferent de cine
este astazi, o sa vina miine la guvernare. La fel cu finantarea. Noi am vorbit
ca finantarea se intre in vigoare de la 1 ianuarie 2008.
Stimati colegi,
Iata sint aici... ministrul finantelor
inclusiv. In Republica Moldova partidele nu sint finantate.
In Republica Moldova, timp de 15 ani,
practic, aproape nici un partid nu a luat credite. Din ce bani se finanteaza
partidele politice din Republica Moldova? Nu prin lipsa aceasta de legislatie
noi stimulam coruptia in Republica Moldova? Acesta este primul pas pentru
stimularea coruptiei in Moldova. De ce propunerea aceasta...
Domnul Vladimir Turcan:
Se poate sa va raspund?
Domnul Dumitru Diacov:
Dar eu nu stiu daca puteti sa imi raspundeti.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu pot sa va raspund, de aceea si va intreb.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Turcan,
Eu nu cred ca ideea matale este de a
transfera finantarea pentru iunie 2009.
Domnul Vladimir Turcan:
Ideea aceasta este propunerea Guvernului,
prima. Prima propunere a Guvernului. Doi, este propunerea Comisiei pentru
politica economica, buget si finante.
Domnul Dumitru Diacov:
Cine adopta legi in tara moldoveneasca?
Guvernul sau Parlamentul?
Domnul Vladimir Turcan:
Orice lege, conform Constitutiei Republicii
Moldova, daca nu are acoperire financiara, nu poate fi adoptata.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Turcan...
Domnul Vladimir Turcan:
Acoperirea financiara in acest caz…
Domnul Dumitru Diacov:
Eu va consider...
Domnul Vladimir Turcan:
Eu pot sa va raspund? Eu va rog sa nu ma intrerupeti,
domnul Diacov. Mi-ati pus intrebarea, eu va raspund.
Domnul Dumitru Diacov:
La microfonul acesta se poarta lumea oleaca
mai... dar de la tribuna oleaca mai modest.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci eu tot foarte modest si va raspund la intrebare.
Sa fiti tot modest. Eu va raspund la intrebare.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu nu am pus intrebarea pina la sfirsit.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi...
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra ati formulat intrebarea, cine
a apreciat? Eu va spun cine. Cine a propus tot va spun.
Domnul Marian Lupu:
Va rog putin mai calm.
Domnul Dumitru Diacov:
Acum eu o inteleg pe doamna Cusnir, intelegeti...
Domnul Marian Lupu:
Mai calm.
Domnul Dumitru Diacov:
...ca nu reusesti sa rostesti propozitia pina
la capat. Eu pe dumneavoastra va consideram un vechi prieten al Partidului
Democrat. Si acum dumneavoastra...
Domnul Vladimir Turcan:
In primul rind, eu va rog sa aveti in
vedere ca eu sint om obiectiv.
Domnul Dumitru Diacov:
Nu, nu stiu, eu in acest caz...
Domnul Vladimir Turcan:
Eu inteleg.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
La subiect. Trasaturile de caracter le lasam
pe mai tirziu in discutie.
Domnul Dumitru Diacov:
Fractiunea Partidului Democrat nu poate sa
voteze acest proiect de lege. Eu consider ca, si de data aceasta, din pacate,
se procedeaza asa mai mult pentru a raporta nu stiu cui, ca noi am adoptat o
lege, fiindca legea aceasta tot este in lista proiectelor de legi, care trebuie
adoptate de catre Parlamentul Republicii Moldova. De fapt, se schimonoseste sau
se schimonosesc niste lucruri, niste reguli care era bine sa existe si in
Republica Moldova.
Finantarea partidelor politice trebuie sa ramina
de la 1 ianuarie si nu ne explicati noua in conditiile in care Guvernul de doua–trei
ori pe an vine cu modificarea bugetului ca nu e posibil de gasit acolo citeva
parale. Si noi, intr-adevar, consideram ca ignorarea opozitiei in citeva
lucruri foarte esentiale demonstreaza faptul ca nu doriti sa aveti o lege sau sa
avem o lege normala.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.3.
Domnul Valerii Garev:
Ńďŕńčáî, ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü.
Domnul Marian Lupu:
Poftim?
Domnul Vladimir Turcan:
Daca este cazul, totusi sa explic care era
pozitia comisiei si care sint argumentele de ce comisia a acceptat avizul
Guvernului. In primul rind, este clar ca din punct de vedere al prevederilor
constitutionale am acceptat.
Si in al doilea rind. Amendamentul inaintat,
propunerea din partea Comisiei pentru politica economica, buget si finante. Si in
argumentul care s-a discutat cu participarea reprezentantului, inclusiv a Fractiunii
Partidului Democrat. In dependenta de culoarea politica eu pe toti ii consider
prieteni aici. Deci totusi Comisia a considerat ca toate partidele trebuie sa
fie puse intr-o situatie egala si, avind in vedere, ca aceasta lege este
adoptata acum, la sfirsitul anului 2007, practic, anul 2008 deja este un an asa-numit
preelectoral. Dupa rezultatele alegerilor din 2009 si se are in vedere ca va fi
pornita procedura finantarii partidelor din bugetul de stat.
Si anume, de la 1 iulie 2009, aceasta este
propunerea care este reflectata si in tabelul respectiv, acceptat de catre Comisie.
De la 1 iulie 2009, pentru finantarea partidelor care vor obtine mandate in
Parlament si de la 1 iulie 2011 pentru partide care vor acumula numarul
respectiv de mandate in organele administratiei publice locale. Iata care au
fost argumentele.
Domnul Marian Lupu:
Bine. ...
Microfonul nr.3.
Domnul Valerii Garev:
Ńďŕńčáî, ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü.
Domnul Marian Lupu:
Continuam. Putin mai tirziu, domnule
Diacov.
Microfonul nr.3.
Domnul Valerii Garev:
 ńňŕňüĺ 25, ďóíęňĺ ŕ) ÷ŕńňč 3 îňěĺ÷ŕĺňń˙,
÷ňî, ĺńëč ďîëčňč÷ĺńęŕ˙
ďŕđňč˙ íĺ ďđîâĺëŕ íč îäíîăî îáůĺăî ńîáđŕíč˙ íŕ íŕöčîíŕëüíîě óđîâíĺ â ňĺ÷ĺíčĺ
5 ëĺň, ĺĺ äĺ˙ňĺëüíîńňü ďđĺęđŕůŕĺňń˙.
Ńîăëŕńčňĺńü, ăîńďîäčí ďđĺäńĺäŕňĺëü, âĺäü ńîáđŕňü
íŕ îáůĺĺ ńîáđŕíčĺ
5 ňűń˙÷ ÷ĺëîâĺę – ýňî äîâîëüíî ďđîáëĺěŕňč÷íî. Č ěíĺ ęŕćĺňń˙, çäĺńü íóćíî â
ńęîáęŕő ďîńëĺ ńëîâ «îáůĺăî ńîáđŕíč˙» äîáŕâčňü ńëîâŕ «ńúĺçäŕ čëč ęîíôĺđĺíöčč».
Ňîăäŕ áóäĺň ďîí˙ňíî.
Domnul Vladimir Turcan:
25-˙ ńňŕňü˙ ó íŕń âîîáůĺ ďđĺäëîćĺíŕ â íîâîé
đĺäŕęöčč, č ďđîáëĺěŕ ďđîâĺäĺíč˙ čëč íĺďđîâĺäĺíč˙ ńúĺçäîâ, ńëĺäîâŕňĺëüíî, âîîáůĺ
îňďŕäŕĺň, ďîńęîëüęó ýňî âíóňđĺííĺĺ äĺëî ńŕěîé ďŕđňčč. Ŕ čçěĺíĺíč˙, ęîňîđűĺ
ďđĺäëîćĺíű â îňíîřĺíčč âîçěîćíîńňĺé, ňî ĺńňü ýňî ďđîáëĺěŕ, ęŕę íŕçâŕëč ĺĺ ýęńďĺđňű,
äĺăđŕäŕöčč ďŕđňčč.
Domnul Valerii Garev:
Őîđîřî. Ńďŕńčáî.
Domnul Vladimir Turcan:
...Ňî ĺńňü ďŕđňčč, íĺ ďîëó÷čâřĺé ďîääĺđćęč
ńî ńňîđîíű čçáčđŕňĺëĺé â ňĺ÷ĺíčĺ äâóő ęŕěďŕíčé ďî âűáîđŕě â Ďŕđëŕěĺíň.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Multumesc, domnule Presedinte.
O constatare pentru stimatii nostri colegi.
Pentru lectura a doua se fac propuneri concrete, si nu comentarii. (Rumoare in
sala.) Un moment.
Al doilea moment.
Domnule presedinte,
As avea o propunere la... de fapt, doua
propuneri, ceea ce tine, de, va rog frumos, ceea ce tine de articolul 29 – donatiile,
la alineatul (1).
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi...
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Suna in felul urmator: veniturile anuale
ale unui partid, provenite din donatii, nu pot depasi echivalentul, a fost initial
propus 0,05%, Comisia propune 0,2% din veniturile preconizate din bugetul de
stat pentru anul respectiv.
Dupa parerea noastra, 0,2% din sursa
bugetara respectiva cam ar fi o sursa enorma si propunerea ar fi de a micsora
de la 0,2% la 0,1%.
Domnul Vladimir Turcan:
Aceasta la donatii.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
La donatie. Si a doua propunere as avea la
articolul 32, ceea ce tine de finantarea din bugetul de stat a partidelor
politice. La alineatul (1) litera b) care suna in felul urmator: 1/2 se
distribuie partidelor politice proportional cu numarul de voturi obtinute la
alegerile locale generale, cu conditia ca acestia au acumulat nu mai putin de
20 mandate in organele reprezentative ale unitatilor administrativ-teritoriale
de nivelul 2.
As propune ca numarul de 20 de mandate sa
se substituie cu numarul de 50 de mandate. Numarul 20 de mandate imi pare ca e
cam putin, 33 de raioane. Aceasta este propunerea fractiunii.
Multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Aceasta nu a fost discutat la Comisie,
trebuie de pus la vot.
Domnul Marian Lupu:
Poftim?
Domnul Vladimir Turcan:
Aceste propuneri trebuie sa fie puse la
vot. Ceea ce tine de 0,1, in loc de 0,2, si deci in loc de 20 de mandate, 50 de
mandate, ambele propuneri trebuie sa fie puse la vot.
Domnul Marian Lupu:
Ce este, domnule presedinte, la acelasi
subiect?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc.
Eu as intelege propunerea daca ar veni
vizavi de finantarea de la bugetul statului. Dar cind se incearca sa se
limiteze prin lege donatiile si contributiile cetatenilor pentru activitatea
unui partid, mi se pare un pic straniu.
Deci, pina a pune la vot, sa meditam un pic
la acest capitol. De ce urmeaza noi sa reglementam acest domeniu? E absurd, sa
mergem. Care e problema, voi aveti mai multe firme...
Domnul Marian Lupu:
Bine. Deci pozitiile sint expuse,
propunerea este inregistrata, pe care motiv le voi supune votului in mod
evident. Prima propunere cu referinta la...
Microfonul nr.2.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Prima propunere a fost la articolul 29
alineatul (1), ceea ce tine de veniturile anuale de la procentul 0,2% sa se
substituie prin 0,1%.
Domnul Marian Lupu:
Deci este cu referinta la donatii.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
La donatii, da.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea. A doua propunere cu referinta la numarul de
mandate.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
La articolul 32.
Domnul Marian Lupu:
La nivelul administratiei publice locale,
articolul 32, cifra “20” substituita cu cifra “50”.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
50 mandate.
Domnul Marian Lupu:
Cine este pentru sustinerea acestei
propuneri, rog sa voteze. Majoritatea. Acceptat. Continuam.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, stimate domnule presedinte,
Modalitatea cum s-a lucrat asupra acestui
proiect din start, de fapt, este clar ca autorii sint reprezentanti ai comunistilor
si PPCD. Modalitatea cum s-a lucrat in Comisie, modalitatea cum se voteaza acum
ne conduce la ideea ca, pur si simplu, Fractiunea majoritara priveste cu bataie
de joc toate lucrurile acestea.
Domnul Turcan spune ca noi vrem sa cream
conditii egale de finantare. Care conditii egale, stimate domnule prieten? Care
conditii egale daca comunistii folosesc bugetul de iese fum pentru petrecerea
campaniilor electorale si aceasta se numeste conditii egale?
Noi, Fractiunea Partidului Democrat, pentru
prima data in acest Legislativ parasim sala in semn de protest si ne adresam
celorlalti colegi sa procedeze la fel. (Aplauze.)
Domnul Marian Lupu:
Bine, continuam.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Diacov,
Eu as vrea sa atrag atentia, ca majoritatea
propunerilor Fractiunii Partidului Democrat au fost acceptate. De aceea,
referitor la modalitatea examinarii, eu nu as spune ca este ceva.
Domnul Marian Lupu:
Continuam.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Vreau sa va amintesc ca in legislatura 1998
– 2001 s-a examinat un proiect de Lege cu privire la partide in prima lectura.
Am fost unicul deputat care am propus in conceptul elaborat includerea finantarii
partidelor politice.
Din pacate, atunci nu s-a acceptat aceasta
idee, deci proiectul de lege era foarte bine pregatit de Ministerul Justitiei,
de un specialist cum era domnisoara Izdebschi. Acum vreau sa va spun ca
propunerile pe care le faceti si in legatura cu Codul electoral si dezbaterile
pe marginea proiectului privind partidele politice denota ca Partidul Comunistilor
vrea sa adopte o lege doar care il va favoriza pe acest partid.
Vreau sa va spun ca intr-o societate
democratica asemenea legi, asemenea propuneri trebuie sa intruneasca un consens
cit mai larg al partidelor.
De aceea, propunerea mea este ca sa aminam
examinarea in a doua lectura a acestui proiect de lege, sa se organizeze,
inclusiv prin implicarea Biroului permanent, a unor mese rotunde cu
participarea partidelor politice din Parlament si din afara Parlamentului, cu
atragerea specialistilor si expertilor interni si externi si sa se adopte o
lege care, intr-adevar, sa ne faca cinste si sa nu ne deterioreze din nou
imaginea ca avem un partid la conducere care nu se poate debarasa de apucaturile
totalitare.
In caz contrar, daca veti continua sa
examinati acest proiect de lege, si eu vroiam sa spun exact acest lucru,
partidele de opozitie ar trebui sa paraseasca sala si sa nu revina pina cind nu
se decide examinarea in conditii de colegialitate a acestui proiect de lege.
Nu este frumos ceea ce faceti si eu regret inca
o data ca nu vreti sa promovati pluralismul politic si democratia in Republica
Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu as vrea sa revin un pic la momentul in
care a fost discutat acest proiect de lege in prima lectura. Eu am luat cuvint
atunci in plenul Parlamentului si mi-am expus si eu regretul ca acest proiect
de lege de fapt nu reflecta punctul de vedere al tuturor celor care activeaza in
Parlamentul Republicii Moldova.
In acelasi rind, vreau sa va spun ca am inaintat
in 17 puncte distincte circa
60 de amendamente la proiectul respectiv de lege, unele au fost acceptate,
altele nu. Si eu imi exprim regretul ca in foarte multe cazuri refuzul nu este
unul argumentat. Cum ar fi:- propunerea respectiva nu face obiectul examinarii in
cadrul unei... si mi se sugereaza sa fac o initiata legislativa separata.
Domnule presedinte al comisiei,
Eu as avea doua intrebari. Avind in vedere
ca la noi reglementarea in lege este una, practica demonstreaza alta, in Legea invatamintului
se spune clar ca invatamintul de stat si in general invatamintul este laic,
refractar la discriminarea ideologica partinica, politica, rasiala, nationala. Intre
timp avem pioneri, octombrei s.a.m.d.
Eu am venit cu o propunere, pai, exact in
acelasi sens am venit cu o propunere ca in legea privind partidele politice,
domnule Stepaniuc, apoi iata va explic ce are (Rumoare in sala.)
Domnul Marian Lupu:
Rog continuam.
Domnul Vladimir Filat:
Domnul... Da, eu ii multumesc pentru atentie
domnului Stepaniuc in acelasi sens, anume din acest motiv am propus ca la
articolul 3 sa fie inclus un alineat (9), (8) care sa interzica partidelor
politice, este o reglementare ce, de fapt, vizeaza partidele politice, sa li se
interzica expres prin legea respectiva sa foloseasca sistemul de invatamint in
scopuri de interes de partid s.a.m.d.
Eu nu vad nici o problema pentru ca norma
respectiva sa fie in legislatie, daca este deja aceasta norma.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, in acelasi mod, domnule Filat, se poate
atunci de introdus si alte domenii ale vietii, deci hai incepem...
Domnul Vladimir Filat:
Nu, domnule Turcan, este.
Domnul Vladimir Turcan:
De la ocrotirea sanatatii, deci economie
etc.
Domnul Vladimir Filat:
Eu vorbesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Pentru aceasta si exista legea care
reglementeaza problemele respective. De aceea, noi si am expus, am respins
acest anume amendament, ca nu tine anume de obiectul reglementarii acestei
legi.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule presedinte...
Domnul Vladimir Turcan:
Anume de aceste legi.
Domnul Vladimir Filat:
Eu... nu va suparati, eu nu...
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra tot nu va suparati ca nu s-a
acceptat, o buna parte s-a acceptat.
Domnul Vladimir Filat:
Nu va suparati este o expresie, nu are sens
direct ca si cuvinte. Eu ma adresez dumneavoastra nu ca unui prieten, dar ca la
presedinte al Comisiei si ca unei persoane pe care eu o consider obiectiva.
Eu vreau inca o data sa revin... nu am dat
dovada de lipsa de profesionalism s.a.m.d. pe parcursul activitatii mele in
calitate de deputat. In acest sens, inca o data vreau sa va spun, Legea privind
partidele politice reglementeaza clar activitatea partidelor politice. Si in
legea respectiva, daca ne uitam ca si norma, avem lucruri care sint definite
clar: ce se poate si ce nu se poate.
Si avind in vedere ca situatia care este
vizavi de implicarea copiilor in activitati politice s.a.m.d este una cu totul
diferita fata de implicarea muncitorilor s.a.m.d. Este o problema foarte
sensibila si eu vreau sa va spun ca nu vad de ce ar incurca prezenta, ar da
dovada ca este o deschidere si... Ei, la vot si...
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Filat,
Eu cred ca dumneavoastra o sa fiti de acord
ca copiii se implica in activitatile politice taman in afara orelor de studii.
Sinteti de acord?
Domnul Vladimir Filat:
Nu conteaza.
Domnul Vladimir Turcan:
La diferite mitinguri, cum nu conteaza?
Domnul Vladimir Filat:
Dar eu... nu, domnule Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Si atunci noi chiar si cu aceasta prevedere
totuna nu vom acoperi. De aceea, aceste momente trebuie sa fie prevazute in
alte acte legislative. Iata care este opinia Comisiei.
Domnul Vladimir Filat:
Eu nu am facut separarea pe criterii
politice a celor care antreneaza copiii in activitatile politice. Eu insist sa
fie o reglementare.
Domnul Vladimir Turcan:
... un exemplu, eu v-am raspuns.
Domnul Marian Lupu:
Bine, sa ajungem la o finalitate a discutiei.
Domnul Vladimir Filat:
Deci eu am facut propunere de a amenda
articolul 3 prin suplinirea lui cu un nou articol – 8. Definitia articolului
este prezenta in sinteza.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului propunerea evocata la
microfonul nr.4. Cine este intru sustinerea ei, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 3.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
11 voturi. Plenul nu a sustinut propunerea.
Continuam.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc.
Este iarasi o expresie vizavi de punctul
16), cum este fixat in amendamentele care le-am inaintat, domnule presedinte al
comisiei, avind in vedere ca in proiect este stipulat: finantarea de la
bugetul de stat, din proiectul respectiv noi nu am vazut care vor fi acele
institutii care vor efectua controlul ulterior asupra si o precizare, daca se
poate, din partea dumneavoastra. Care vor fi acele institutii care vor efectua
controlul asupra modului de gestionare a banilor respectivi?
Domnul Vladimir Turcan:
Acest control este introdus in... si in
sinteza este acest mecanism care prevede ca controlul asupra... deci
gestionarea, inclusiv a surselor alocate din bugetul de stat si nu numai din
bugetul de stat, va fi efectuat de catre organele respective conform competentei
si anume.
Ceea ce tine de sursele financiare in
bugetul de stat din partea Curtii de Conturi, ceea ce tine de alte posibile incalcari
sau necesitatea efectuarii controlului respectiv. Din partea Ministerului Finantelor
si in cazul in care va fi necesitatea in sensul depistarii unor incalcari
financiare grave si din partea organelor abilitate cu acest drept de a efectua
controlul.
Si, in special, articolul 34 in redactia
noua, care este in proiectul de lege, prevede acest mecanism, in redactia noua.
Domnul Vladimir Filat:
Eu va multumesc, domnule presedinte.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cer scuze, anume din aceste considerente
noi si am propus ca partidele politice, in conformitate cu Regulamentul aprobat
de catre Ministerul Justitiei, anual, pina la 31 martie, vor prezenta
rapoartele financiare Curtii de Conturi, Ministerului Finantelor si
Ministerului Justitiei.
Domnul Vladimir Filat:
Eu va multumesc.
Nu intimplator am adresat aceasta intrebare,
fiindca si controlul asupra activitatii sub aspectul implementarii, sub aspectul
controlului financiar este o problema foarte delicata si ar trebui stabilit in
lege care sint acele organe sa nu mai apara Centrul pentru Combatere la partide
sa faca controale.
Va multumesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, nu, iata eu v-am enumerat toate
organele care vor fi implicate in aceste controale. Mai mult ca atit, alineatul
(2) al aceluiasi articol reglementeaza deja competenta fiecarui organ.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc frumos, domnule Presedinte.
Domnule presedinte,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»”, de asemenea, considera ca ar fi logic, normal si echitabil ca aceasta
lege sa intre in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2008.
Deci, nu punem la indoiala faptul ca
comisia, a carei presedinte sinteti, domnule Turcan, a analizat serios toate
propunerile. Insa, in acelasi timp, pare putin straniu ca toate propunerile
parvenite de la reprezentantii din opozitie sint respinse. In acelasi timp,
dumneavoastra, in calitate de presedinte al comisiei, puneti problema ca sa
adoptam legea in lectura a doua, iar secretarul Comisiei, pe care o reprezentati,
vine cu propuneri suplimentare si sint votate din start.
Propunerea noastra este urmatoarea. Avind in
vedere ca este un proiect de lege, care urmeaza a fi adoptat in lectura a doua si
este o lege foarte serioasa, sa nu ne grabim pentru a raporta in graba la Strasbourg.
Sa nu adoptam astazi o decizie finala, sa revenim dupa vacanta de iarna pentru
a analiza suplimentar toate propunerile care parvin. Si atunci nu va avea
nimeni motiv sa declare ca aceasta lege, vasazica, urmareste scopul de a apara
interesele unui singur partid.
In cazul in care se resping toate
propunerile in continuare si se voteaza in asa mod ca tancul pe cimpie, urmeaza
sa schimbam si denumirea proiectului de lege. Si atunci ar fi logic sa numim
proiectul de Lege cu privire la Partidul Comunistilor din Moldova. Va rog
respectuos sa nu ne grabim, sa nu comitem gafe, fiindca urmarile pot fi
serioase.
Domnul Vladimir Turcan:
E clar. Eu am vrut, domnule Bujor, sa va
atrag atentia asupra faptului ca nu corespunde adevarului afirmarea
dumneavoastra, ca nici o propunere din partea fractiunilor de opozitie nu a
fost acceptata. Si daca o sa analizati atent acest tabel, o sa vedeti ca,
inclusiv propunerile dumneavoastra, care au fost acceptate, ale fractiunii eu
am in vedere, personal a dumneavoastra o propunere ce tine de majorarea numarului
minim pentru inregistrarea membrilor de partid nu a fost acceptata. Restul, o
parte sau integral, sau partial au fost acceptate. De aceea, eu va rog ca sa fiti
totusi obiectivi.
Acum ceea ce tine de necesitatea examinarii
tuturor amendamentelor. Eu deja am raportat din start ca, practic, dupa expertizarea
acestui proiect de lege, aici, in incinta Parlamentului, si-a desfasurat lucrarile
un seminar, o masa rotunda cu participarea expertilor, cu participarea tuturor
fractiunilor, cu participarea ONG-lor, inclusiv partidele care sint acum
nonparlamentare. Deci toate aceste obiectii noi le-am examinat foarte atent in sedinta
Comisiei, absolut toate.
Si, iarasi, o buna parte din ele au fost
acceptate, altele nu. Atunci e clar ca notiunea de examinare si acceptare nu
poate fi una si aceeasi, nu poate fi egala. Si daca una din propuneri nu a fost
acceptata, aceasta nu inseamna ca ea nu a fost examinata.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc.
Eu accept partial constatarea dumneavoastra.
Vreau sa concretizez ca nici una din propunerile prezentate de reprezentantii
opozitiei in cadrul sedintei plenare de astazi referitor la activitatea Comisiei,
in general, pe marginea subiectului... eu am spus ca nu pun la indoiala ca s-a
examinat minutios. Dar astazi au fost facute
4 – 5 propuneri de catre reprezentantii altor formatiuni decit a Partidului
Comunistilor si nici una nu a fost acceptata. Pai, as spune ca e buna sau rea,
aceasta cum priveste fiecare dintre noi in parte.
Domnul Vladimir Turcan:
Domnule Bujor,
Numai o propunere a fost pusa la vot, a
domnului Filat, si atit.
Domnul Leonid Bujor.
Restul au fost respinse.
Domnul Vladimir Turcan:
D-apoi nu au fost inaintate.
Domnul Leonid Bujor:
Pai, au fost propuse de o fractiune
parlamentara si propunem si noi. Lucrul acesta este stiut ca noi consideram ca
acest proiect de lege trebuie sa intre in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2008 si
nu a lasa ca el sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2009. Daca vreti sa
deschidem discutii ca, pe marginea examinarii in prima lectura, dumneavoastra stiti
ce argumente au sa fie aduse. Si au sa fie toate aceste adrese critice adresate
Partidului Comunistilor din Moldova, reprezentantilor dumneavoastra. Eu cred ca
nu este cazul sa revenim la acest subiect.
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra stiti foarte bine ca unicul
argument din partea Comisiei este cerinta Constitutiei.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Mai putine emotii, eu va rog mult.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
O remarca. Domnul Bujor propune, in primul
rind, ca finantarea sa fie de la
1 ianuarie 2008, totodata, propune ca legea sa fie adoptata dupa vacanta. Eu nu
inteleg.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Eu am avut onoare sa ascult un curs de lectii
de logica la domnul Birliba. Totul este logic. Am spus, ca sa aminam aminarea,
din momentul in care... Noi la plural, nu stiu cine sinteti noi. Deci am propus
sa aminam adoptarea deciziei finale, dupa vacanta de iarna sa revenim si sa
adoptam o lege calitativa, buna. Si am spus: “In cazul in care nu se accepta
aceasta propunere, cum nu au fost acceptate nici celelalte, si dumneavoastra o
votati, sa tineti cont ca cel putin sa se accepte finantarea incepind cu 1
ianuarie 2008.” Ce nu este logic? Totul este perfect.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
As vrea si eu ca logica sa ne fie numele
nostru, al tuturor, dar cred ca cum n-a fost niciodata nu va fi.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Am vrut sa ii spun domnului Bujor ca nu
numai el a invatat logica la domnul Birliba. Articolul 29 “Donatiile”,
alineatul (1) a fost propus, stimate domnule Turcan, ca noi sa dam 0,2 din
veniturile preconizate din bugetul de stat. Dar, vreau sa va spun ca, din punct
de vedere redactional, acest alineat nu este chiar bine gindit. De ce spun asa?
0,1. Este vorba ca se au in vedere veniturile anuale ale unui partid, provenite
din donatii, nu pot depasi echivalentul 01 din veniturile preconizate in
bugetul de stat pentru anul respectiv.
Daca sa punem citeva intrebari, rezulta in
felul urmator: veniturile unui partid nu pot depasi 0,1 din acea suma care o sa
fie preconizata pentru finantarea partidelor. Rezulta ca orice partid o sa beneficieze
de dreptul sa aiba mai multe donatii, de fapt, decit el a primit de la stat.
Adica, statul fixeaza 0,1 din bugetul anual, partidul doar o sa primeasca numai
proportional in dependenta de rezultat. Dar aici rezulta ca donatiile o sa fie,
totusi, mai mari decit acea proportie pe care el are sa o primeasca din bugetul
de stat.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, eu voi incerca sa va explic din punct
de vedere al aceleiasi logici. Problema consta in aceea ca sint diferite surse
de finantare. Una din surse este si donatia. Ceea ce tine de finantarea din
bugetul de stat nu se refera la toate partidele, numai la acelea care vor avea
dreptul. Vor fi prezentate in Parlament sau vor avea locurile respective in
administratia publica locala. Atunci apare intrebarea ca in lege numaidecit
trebuie sa fie reglementata procedura finantarii tuturor partidelor, in pofida
faptului au locuri in Parlament sau nu. Deci una din surse este donatia.
Care este plafonul maxim al donatiei? S-a
discutat foarte mult si la prima lectura, in cadrul careia autorii au propus
0,05 din veniturile si iarasi nu pot depasi echivalentul. Aceasta nu inseamna
clar ca din venituri, dar echivalentul, baza de calcul se ia. Suma care va fi
preconizata, prognozata si fixata in bugetul de stat a veniturilor 0,05. Atunci
a fost propunerea, printre altele, a domnului Taranu Anatol, care, eu tot asa inteleg,
din partea opozitiei, pe care comisia a si acceptat-o, ca, in principiu, suma
respectiva este cam prea mica. In cadrul sedintei Comisiei a fost inaintata
propunerea si am iesit la 0,2 din echivalentul respectiv. Se are in vedere ca
fiecare partid aparte are dreptul sa obtina donatii in volumul 0,2,
echivalentul 0,2 din partea veniturilor pentru bugetul respectiv.
Domnul Marian Lupu:
Parca am votat 0,1 deja.
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, eu vorbesc.
Domnul Marian Lupu:
0,1, da.
Domnul Vladimir Turcan:
A fost propus 0,1. Deci, plafonarea aceasta
este, dupa parerea noastra, necesara, deoarece trebuie sa fie efectuat un
control oarecare, inclusiv asupra legalitatii acestor donatii. Deci, ma rog,
unii considera ca aceasta e putin, altii ca e mult, dar noi am iesit la aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule presedinte al comisie,
Eu va pun concret intrebarea, deci, 0,2 din
16 miliarde de lei sau 0,1 din
16 miliarde de lei, pe care este bugetul national, sau 0,1 din 30 de milioane
care au sa le primeasca partidele? Raspundeti concret ca sa ne putem clarifica
cu redactia.
Domnul Vladimir Turcan:
Aici doar e clar spus ca donatiile, pe care
le pot obtine fiecare partid aparte anual nu pot depasi cifra echivalenta cu...
Si atit. Inca o data repet, aceasta nu inseamna ca aceste 0,1 vor fi calculate
pentru fiecare partid, 0,1 din partea veniturilor.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stepaniuc,
E 0,1 din partea de venituri a bugetului,
ca sa fie clar.
Domnul Vladimir Turcan:
Din echivalentul respectiv.
Domnul Marian Lupu:
Baza de la care se calculeaza 0,1 nu este
suma care este acordata din buget pentru partidele politice, dar este partea
calculata de venituri a bugetului, da? Ati spus, 15 – 16 milioane, corect. Aceasta
este.
Domnul Victor Stepaniuc:
Desigur, nu este discutie ca noi s-o intindem
aici la microfon, eu inteleg. Dar aici apar si alte intrebari.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi am calculat aceasta la nivel de 1,3 – 1,4
milioane de dolari.
Domnul Victor Stepaniuc:
Bine. Am inteles.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri? Bine.
Va multumesc, domnule Turcan.
Logic este sa supun votului acest proiect
de lege. Cer scuze. Desi am avut profesori diferiti, dar totusi...
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
… de aceleasi principii ale logicii.
Domnule Presedinte,
Am facut o propunere ca sa nu adoptam astazi
o decizie finala pe marginea acestui proiect de lege, ca comisia sa mai lucreze
suplimentar cel putin pina pe data de 27, sa examineze suplimentar propunerile
care nu au fost acceptate, inclusiv ceea ce tine de termen.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Potrivit Regulamentului, da, deputatii
in sala pot inainta propuneri privind remiterea in Comisie a proiectului si
examinarea ulterioara a acestuia. Supun votului propunerea evocata de la
microfonul nr.4. Cine este pentru a sustine propunerea domnului deputat Bujor,
rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 3.
Sectorul nr.3 – 13.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
16 voturi intru sustinerea acestei
propuneri. Plenul nu a acceptat.
Proiectul nr.4860. In conditiile raportului
comisiei de profil si rezultatele votului asupra propunerilor inaintate in sala
plenului Parlamentului in cadrul dezbaterilor pe marginea lecturii a doua a
proiectului nr.4860, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului
mentionat. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
56 de voturi “pro”. Impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 3.
Sectorul nr.3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
14 voturi “impotriva”.
In conditiile acestui bilant al exercitiului
de vot, proiectul de Lege nr.4860 este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4340 pentru aprobarea
Planului national de dezvoltare pentru perioada anilor 2008 – 2011.
Prezinta Guvernul.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” are
nevoie de intrerupere de 30 de minute pentru a lua o decizie cum vom proceda referitor
la acest proiect de lege.
Va multumesc foarte frumos. Conform
Regulamentului.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Logica imi spune ca trebuie sa acord aceasta
pauza conform prevederilor Regulamentului.
Doamna Zinaida Greceanii – prim-viceprim-ministru:
Cel putin trebuia de ascultat raportul si
pe urma pauza.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Deci, sintem la ora 10.13, la 10.40 reluam sedinta.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta
plenului Parlamentului. Pauza a fost oferita. Aveti o informatie? Va rog.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Mult stimati colegi,
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a
discutat inca o data situatia cu proiectul de lege, Planul national de dezvoltare
si declara urmatoarele. Regimul de examinare a acestui document voluminos si
complex este o noua batjocora in adresa Parlamentului Republicii Moldova.
Acest document a parvenit in Parlament pe data de 12. Nu a fost discutat nici in
comisiile parlamentare.
Eu sint ferm convins ca nici unul dintre
deputatii si din stinga mea nu a citit aceste trei sute de foi care au fost
puse la dispozitia dumneavoastra. Deci este iarasi un precedent. Inainte de
aceasta nu a fost nici o dare de seama fata de indeplinirea programului SCERS,
care este falimentar pentru aceasta guvernare. Nu s-a facut un raport nici la Programul
“Satul moldovenesc”, care a fost elaborat si adoptat in plan propagandistic.
Deci si acum noi am dori si am dorit sa participam la adoptarea acestui
document, dar sa fie un plan regulamentar, sa aiba posibilitate toti de a-l
examina, studia. Nici nu este clar de unde vor fi luate aceste 40 miliarde de
lei pentru indeplinirea acestui program si multe, multe.
Din ceea ce cunoastem noi, acesta este un
document care a fost elaborat. As aduce cele mai frumoase multumiri, mai ales in
ajunul Craciunului si Revelionului celor care au muncit la elaborarea acestui
document, dar metoda lui de adoptare sub presiunea anturajului Presedintelui
Voronin noi nu il acceptam. De aceea, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
refuza sa participe la examinarea acestui document. Si iata, domnule Presedinte,
cu parere de rau, dumneavoastra facilitati Guvernul de a incalca legislatia in
vigoare s.a.m.d.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Pentru stenograma. Documentul a fost primit
in Parlament, dupa cum au spus domnii din opozitie, pe data de 12. Fractiunea majoritara
a avut sedinta. La sedinta Fractiunii majoritare au participat autorii.
Domnul Marian Lupu:
Liniste, va rog, liniste.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Au participat doamna Grecianii, domnul
Dodon, domnul Pop. A raspuns la toate intrebarile. In primul rind, a prezentat
documentele. A raspuns la toate intrebarile. In componenta Fractiunii
majoritare sint 56% din componenta comisiilor. Sint presedinti ai comisiilor, a
cinci comisii din cele noua. Si, de aceea, ceea ce a fost declarat acum de
domnul Urechean nu este adevarat ca intotdeauna.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Am inregistrat.
Stimati colegi,
Continuam sedinta. Proiectul de Lege nr.4340
pentru aprobarea Planul national de dezvoltare 2008 – 2011.
Guvernul. O invit la tribuna centrala pe
doamna Greceanii.
Doamna Zinaida Greceanii:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Probabil, la ceea ce a fost declarat odinioara
de la tribuna centrala mie imi revine o sarcina, nu stiu daca este dificila,
dar, probabil, ca mai mult onorabila sa va prezint dumneavoastra un proiect de
document, care s-a aflat pe agenda Executivului la etapa de elaborare si nu
doar a Executivului, dar si a intregii societati. Si este dublu regretabil ca,
de fapt, stimatii deputati nu au avut ocazia sa participe la aceste discutii
publice, care s-au elaborat, practic, pe parcursul unui an de zile.
Si au fost discutate foarte pe larg cu toata
societatea, nu doar cu autoritatile publice. Dumneavoastra cu totii recunoasteti
ca, la sfirsitul anului 2006, Guvernul
si-a propus o sarcina ambitioasa, eu as zice, de a elabora in decurs de un an
un Plan national de dezvoltare in calitate de document de planificare strategica
integru pe termen mediu, care ar prevedea prioritatile in domeniul politic,
economic si social si ar fi corelat acest document cu cadrul de resurse si ar
avea o acoperire financiara. Si, in sfirsit, un document care ar fi elaborat intr-un
larg proces consultativ.
Deja am comentat in repetate rinduri si,
prin urmare, nu am sa insist prea mult asupra faptului ca in Planul national de
dezvoltare, ne-am propus crearea unui document conceptual nou, plecind de la
modul de abordare sectorial, la modul de abordare bazat pe prioritatile
orizontale. Procesul de implementare ne va arata, desigur, cit de justa a fost
aceasta decizie. Insa lectia pe care am insusit-o in implementarea Strategiei de
crestere economica si reducere a saraciei, ceea ce a mentionat si domnul
Urechean, a fost interpretata univoc.
Cadrul limitat de resurse solicita o
disciplina de fier in definirea prioritatilor. Sint sigura ca dumneavoastra,
dar si societatea civila si mediul de afaceri au inteles si au apreciat aceasta
intentie. Aflati la o etapa initiala de convergenta cu standardele europene, ne
confruntam cu o multitudine de probleme in fiecare aspect al vietii
social-economice. Probabil, cu totii am fi fericiti sa fim capabili sa le solutionam
pe toate imediat. Insa bunul simt ne sopteste ca acest lucru este chiar
imposibil, probabil, nu ne-ar fi ajuns nici timp, nici mijloace financiare si
nici capacitati umane. Trebuie de mentionat ca in multe din tarile europene, a
caror experienta a fost analizata in procesul de elaborare a PND-lui, acest
document reprezinta un instrument specific de absorbtie a fondurilor
structurale, acordate de Uniunea Europeana. Si nu substituie o strategie
generala de dezvoltare a tarii.
In cazul tarii noastre, scopul PND-lui este
de natura diferita. El reprezinta un document intern care vine sa prioritizeze
politicile nationale si sa stabileasca un mecanism clar de finantare a acestora
atit din contul surselor externe, cit si din contul surselor interne. Un
element constitutiv al PND-lui este faptul ca acesta nu reprezinta doar un
document al Executivului. Eu am mentionat deja. Elaborarea lui a fost insotita
de un amplu proces participativ. Consultarile cu societatea civila, cu donatorii,
cu mediul de afaceri au luat forma dezbaterilor publice, comentariilor scrise,
informatii prin mijloace mass-media si prin asigurarea accesului electronic pe
pagina Web a proiectului.
Contributia societatii civile a fost
remarcabila. Forumul national organizat pentru lansarea PND-lui pe data de 26
iunie 2007 a intrunit 800 de participanti, iar discutiile publice, 25 la numar,
desfasurate in Chisinau si in alte regiuni au intrunit aproximativ 1500 de
reprezentanti ai societatii civile, a autoritatilor publice centrale si locale,
mediul de afaceri, mediul academic si nu in ultimul rind al partenerilor de
dezvoltare. Aceste comentarii care au luat forma a circa 100 de contributii
scrise au modelat in mare masura continutul PND-lui, a caruia ultima varianta a
fost discutata in cadrul comitetului interministerial, Comisiei Nationale
pentru negocieri si consultari colective, Consiliul national pentru dezvoltarea
durabila si reducerea saraciei, iar la sedinta din 5 decembrie curent Guvernul
a aprobat proiectul PND-lui, actualmente urmind sa fie aprobat si, initial,
discutat si aprobat cu statut de lege.
Eu vreau sa mentionez ca la acest forum national
din 26 iunie, cind a fost lansata discutia publica asupra PND-lui, a fost
prezentat si raportul asupra executarii Strategiei de crestere economica si
reducere a saraciei. Si raportul a fost publicat si discutat public. Daca e sa tragem
niste concluzii preliminare ale procesului din punct de vedere al Executivului,
ne-a reusit sa producem, noi consideram ca e un document bun. Dar si mai
important ne-a reusit sa facem un document pe care il inteleg si sub care se
subscriu toate autoritatile administrative centrale.
Atit autoritatile publice, cit si
societatea civila au fost pusi in situatia sa se gindeasca in acelasi timp si
la politicile pe care doresc sa le realizeze si la fondurile de care dispun si
de care au nevoie si la rezultatul pe care il doresc sa il atinga, si la provocarile
pe care ar putea sa se confrunte in procesul de implementare. Speram ca aceasta
coordonare reciproca va continua sa contribuie la formarea si implementarea
unor programe bine gindite si bine planificate.
Si acum privind structura si logica
strategiei Planului national de dezvoltare. Strategia, documentul strategic pe
carte vi-l propunem astazi pentru examinare contine 7 capitole si 6 anexe.
Documentul este structurat in asa fel ca sa generalizeze documentele strategice
sectoriale si ramurale, care au fost adoptate recent sau care sint deja la
etapa de finalizare si implementare pentru a asigura continuitatea in directiile
prioritare de dezvoltare a tarii.
Strategia contine analiza generala a situatiei
si obiectivele strategice generale din care deriva prioritatile cu termen
mediu. Apoi documentul analizeaza realizarile si problemele pe fiecare
prioritate in parte, stabileste programele si masurile necesare pentru
realizarea prioritatilor stabilite si prevede indicatorii de monitorizare care
vor permite evaluarea rezultatelor implementarii programelor stabilite. In
continuare eu v-as propune sa trecem in revista foarte succint fiecare continut,
fiecare capitol separat.
Capitolul I este analiza situatiei care
reprezinta descrierea generala a tarii, tendintelor demografice si situatiei
social-economice in perioada anilor 2000 – 2006. Totodata, capitolul contine o
informatie succinta privind dinamica reducerii saraciei si inegalitatii.
Capitolul II, analiza SWOT, este inclusa
pentru a arata in ce context intern si extern se dezvolta tara. Logica fiind
urmatoarea. Cunoscind mai bine care sint problemele, vulnerabilitatile,
punctele forte si perspectivele, vor putea fi identificate concret prioritatile.
Avantajul acestei analize este abordarea sistemica. Identificarea unei probleme
intr-un sector ingust este clar ca nu ne permite sa clarificam drept prioritara
sau neprioritara, daca nu analizam in contextul mai larg.
Capitolul III. Tintele explicite pentru
indicatorii de monitorizare permit prioritizarea intre politici, imbunatatesc
monitorizarea si permit reevaluarea politicilor in dependenta de circumstante.
Au fost selectate citeva tinte de baza care reprezinta angajamentele pe care si
le-au asumat toate tarile membre ale Organizatiei Natiunilor Unite la Summitul
“Milenium”-ului in anul 2000 si care, in linii mari, reflecta rezultatele
politicii economice si sociale. Astfel, tintele de baza se refera la cresterea
economica si la recuperarea decalajului cu tarile europene si la domeniile
reflectate in Obiectivele de dezvoltare a mileniumului, cum ar fi educatia, sanatatea,
protectia sociala si mediul.
Capitolul IV. Conditiile primordiale pentru
realizarea Planului national de dezvoltare. Pe linga prioritatile identificate in
modul stabilit, s-a constatat ca exista probleme importante de rezolvat, care insa
nu tin de un domeniu cert sau concret, ci mai degraba fac posibila rezolvarea
altor probleme prioritare. Din acest gen de conditii fac parte stabilizarea
macroeconomica si finalizarea reformei administratiei publice. O situatie
macroeconomica nefavorabila ar compromite din start orice strategie politica.
Pentru implementarea politicilor este nevoie, in primul rind, de un cadru
macroeconomic previzibil. De asemenea, necesitatea stabilizarii macroeconomice
reprezinta o limitare constienta a cadrului de resurse. Politicile nu pot fi
implementate cu pretul unui deficit excesiv al bugetului sau cu o politica
monetara expansiva.
A doua. Implementarea si monitorizarea
PND-lui presupune o structura optimizata a administratiei publice, un personal
de angajati publici motivati, raporturi clare cu societatea civila si mediul de
afaceri. Si acum, la capitolul 5, ce tine de prioritatile Planului national de dezvoltare.
Dupa cum am mai mentionat, definirea unui cadru limitat de prioritati este
principalul element care diferentiaza PND-ul de SCERS. Faptul ca prioritatile sint
limitate face ca strategia sa fie mai focusata. Concomitent, numarul limitat de
prioritati serveste drept criteriu de transparenta si obiectiv de alocare a
resurselor.
Cele cinici prioritati definite in cadrul
elaborarii Planului national de dezvoltare sint:
1. Consolidarea statutului democratic bazat
pe suprematia legii si respectarea dreptului omului.
2. Reglementarea conflictului transnistrean
si reintegrarea tarii.
3. Sporirea competitivitatii economiei nationale.
4. Dezvoltarea resurselor umane, cresterea
gradului de ocupare si promovare a incluziunii sociale.
5. Dezvoltarea regionala.
Sint cinci prioritati si toate sint pe
orizontala, toate sint la acelasi nivel. De ce s-a ales prioritatea
consolidarea statului de drept? Functionarii institutiilor democratice si
aplicarea suprematiei legii, creeaza conditii propice cresterii durabile si
incluzive. Aceasta presupune, de asemenea, asigurarea unui tratament echitabil si
oportunitati egale pentru fiecare cetatean. Mai mult ca atit, consolidarea statului
de drept este indispensabila pentru edificarea unui climat investitional
favorabil si stimularea mediului de afaceri.
De ce prioritatea de reintegrare a tarii,
existenta, probabil, a regiunii separatiste in estul tarii este o bariera in
calea integrarii europene si compromite imaginea tarii. Noi intelegem cu totii
acest lucru. Concomitent, ea creeaza o bresa in spatiul economic al tarii si
pericliteaza fluxul international de marfuri si capital. De ce sporirea
competitivitatii economiei nationale?
O problema majora a tarii este calitatea
cresterii economice, vulnerabilitatea externa. Competitivitatea bazata pe
eficienta si calitate urmeaza sa devina sursa principala de crestere in
dezvoltarea economica durabila si de imbunatatire a standardelor de viata
pentru toti cetatenii tarii. Sporirea competitivitatii productiei autohtone va
permite majorarea exportului si, ca urmare, va reduce vulnerabilitatea externa.
Riscul nestabilitatii macroeconomice si, in consecinta, cresterea economica va
obtine un caracter mai durabil.
De ce dezvoltarea factorului uman? Oamenii
reprezinta principala sursa de progres al tarii in calea spre modernizare.
Resursele umane educate, sanatoase, cu un potential fizic si intelectual inalt,
capabili de instruire pe tot parcursul vietii si adaptabili la schimbarile
economice sint esentiali pentru un model de crestere economica, bazat pe
competitivitate, eficienta si calitate.
Cheltuielile sociale, la prima vedere,
pentru educatie, sanatate, asistenta sociala nu produc cresterea economica
directa pe termen scurt sau pe termen mediu. Din contra, ele consuma mijloacele
acumulate in sectorul real. Totusi, daca cheltuielile sint sub nivelul adecvat
pentru aceste capitole, ele compromit cresterea viitoare. Deci este necesar de
a gasi acea balanta optima in … resurselor existente si pentru aceste sectoare.
Si dezvoltarea regionala. Polarizarea economica a tarii. Dezvoltarea mai
avansata a municipiilor fata de zonele rurale conduce la disensiuni in nivelul
de trai al populatiei si la incapacitatea de a valorifica in mod optim potentialul
zonei rurale si al oraselor mici. Lipsa sau starea infrastructurii este un
impediment evident pentru investitiile in regiune. Consolidarea capacitatii
regionale este o preconditie iminenta unei dezvoltari regionale durabile.
Din aceste considerente atentia va fi
orientata spre fortificarea institutionala, spre sporirea capacitatii de absorbtie
in regiunile de dezvoltare, spre specializarea sectorului neguvernamental,
precum si spre consolidarea capacitatilor autoritatilor administratiei publice
locale de planificare si implementare. Si dat fiind faptul ca aici s-a vorbit
despre Programul national “Satul moldovenesc”, in discursul anterior, eu vreau
sa mentionez ca acest capitol este o continuare si a Programului national
“Satul moldovenesc”.
Capitolul IV – monitorizarea si evaluarea
PND-lui va fi efectuata in baza indicatorilor de monitorizare concret specificati
in anexa. Anual, Guvernul va elabora raportul de evaluare a implementarii Planului
national de dezvoltare a tarii pe anul 2008–2011. Constatarile si concluziile
rapoartelor semianuale si anule vor servi ca baza pentru perfectionarea continua
si actualizarea anuala a planului de actiuni, contribuind la armonizarea
procesului de planificare strategica, procesul de planificare bugetara, care
este cadrul de cheltuieli pe termen mediu. Si, in sfirsit, ultimul capitol al
PND-lui este capitolul VII, care prevede riscurile in implementarea PND-lui.
Noi cu totii sintem constienti de faptul ca socurile externe, capacitatea de
absorbtie, utilizarea resurselor pot periclita implementarea cu succes al
Planului national de dezvoltare.
Astfel vom atrage o atentie sporita la
aceste riscuri in procesul de implementare.
Si acum anexele. Anexele urmeaza o structura
logica a planului national de dezvoltare si includ indicatorii de monitorizare,
tintele si indicatorii revizuiti, nota cu privire la masurarea saraciei,
prognoza macroeconomica, bugetul public national la venituri si cheltuieli in
produsul intern brut, procesul de participare.
Si in concluzii. Planul national de dezvoltare
este un document strategic. El contine prioritatile majore si directiile
principale de politici intru ameliorarea situatiei existente. Planul national
de dezvoltare contine indicatori concreti de monitorizare in cadrul de
evaluare.
Totusi, ceea ce nu contine Planul national
sint actiunile concrete complimentate de buget si sursa de finantare. Pentru
aceasta Guvernul lucreaza asupra Planului de actiuni al planului national de dezvoltare
care va fi principalul instrument de implementare si care va fi actualizat
anual de catre Guvern, odata cu actualizarea cadrelor de cheltuieli pe termen
mediu. Preconizam sa avem si versiunea finala a acestui plan de actiuni,
probabil ca in luna ianuarie, dupa ce, speram noi, Parlamentul va sustine Planul
national de dezvoltare.
In asa mod, eu vreau sa va atrag atentia ca
Planul national de dezvoltare, practic, este compus din doua componente. Prima
componenta este insusi documentul strategic pe care urmeaza sa-l adoptam astazi.
Si a doua este Planul de actiuni pentru implementarea acestui PND care acum se
afla la etapa finala de elaborare de catre Guvern si urmeaza sa fie aprobat de
catre Guvern in asa modalitate ca anual, odata cu actualizarea cadrului de
resurse, sa fie actualizate si aceste actiuni.
In anul 2008 ne vom axa in principal asupra
actiunilor care deja sint identificate in cadrul de cheltuieli pe termen mediu
cu surse de finantare concreta.
Stimati deputati,
Probabil ca in incheierea acestei prezentari
eu as adresa urmatorul mesaj. Planul national de dezvoltare este un document
principial nou. La elaborarea lui am incercat sa privim cu claritate lucrurile si
sa trecem peste anumite stereotipuri existente.
Pentru a intelege mai bine ce am vrut sa
realizam prin acest document strategic, v-as ruga sa vi-l imaginati ca o casa,
sa nu zic o piramida, ca suna mai altfel. Fundamentul acestei case sint conditiile
primordiale pe care trebuie sa le intrunim pentru ca planul nostru sa functioneze.
Consideram ca fara o situatie macroeconomica
stabila si fara un serviciu public modern si eficient bunele doleante risca sa
ramina in vid sau, pur si simplu, sa se darime la cel mai mic soc extern.
Pornind de la aceasta temelie, ne propunem sa consolidam corpul acestei case,
peretii ei fiind prioritatile pe care le-am determinat de comun cu societatea
civila, cu toti dumneavoastra, in scopul ca calitatea vietii, acoperisul
acestei case in care noi traim, Republica Moldova, sa se ridice la standardele
europene.
Si, in final, eu as vrea inca o data sa
repet ideea cu care am inceput. De fapt, acesta nu este un document al
Executivului, nu este un document al Guvernului, o strategie numai a
Guvernului. Pe parcursul unui an de zile aceasta strategie a fost discutata cu
toata societatea, inclusiv cu dumneavoastra, a fost pe larg publicata, a fost publicata
pe un site accesibil pentru toata lumea si toti au apreciat-o pozitiv, inclusiv
partenerii nostri de dezvoltare si, practic, toata societatea civila, de aceea
acum ramine ca pentru implementarea acestui document strategic cu totii sa
depunem eforturi ca sa avem succesele care ni le dorim.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna Greceanii.
Intrebari? Sint.
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Ńďŕńčáî.
Ó ěĺí˙, ĺńëč ěîćíî, íĺ âîďđîń, ŕ ďđĺäëîćĺíčĺ
íŕ đŕńńěîňđĺíčĺ ęîëëĺă č óâŕćŕĺěîé Çčíŕčäű Ďĺňđîâíű. ß íĺäŕâíî ńěîňđĺë îň÷ĺň îá
îäíîé î÷ĺíü ńĺđüĺçíîé ĺâđîďĺéńęîé íŕó÷íîé ęîíôĺđĺíöčč, ńâ˙çŕííîé ń ýęîíîěčęîé,
č ňŕě îäčí čç áŕçîâűő âűâîäîâ çâó÷ŕë ňŕę, ÷ňî đŕçâčňčĺ ýęîíîěčęč íŕ ďđĺäńňî˙ůčé
ďĺđčîä (đĺ÷ü řëŕ î ĺâđîďĺéńęîé ýęîíîěčęĺ) äîëćíî îńíîâűâŕňüń˙ íŕ íŕó÷íűő çíŕíč˙ő
č čííîâŕöč˙ő.
Âîň ňŕęóţ ńčíňŕăěó ďđčěĺíčë ďđŕęňč÷ĺńęč
Ĺâđîďĺéńęčé Ńîţç. ß ďîíčěŕţ, ÷ňî íŕř äîęóěĺíň â ďđčíöčďĺ ńîîňâĺňńňâóĺň ýňčě
ďîçčöč˙ě č íŕó÷íűě çíŕíč˙ě č čííîâŕöč˙ě. Íî ĺńëč Çčíŕčäŕ Ďĺňđîâíŕ ęŕę ŕâňîđ íĺ
âîçđŕćŕĺň, ˙ ďđĺäëŕăŕţ, ÷ňîáű ăäĺ-ňî â íŕ÷ŕëĺ ýňîăî äîęóěĺíňŕ äŕííŕ˙ ńčíňŕăěŕ
ďđîçâó÷ŕëŕ öĺëîńňíî: ÷ňî đŕçâčňčĺ ýęîíîěčęč â Đĺńďóáëčęĺ Ěîëäîâŕ íŕ ďđĺäńňî˙ůčĺ
ăîäű áóäĺň îńíîâűâŕňüń˙ íŕ íŕó÷íűő çíŕíč˙ő č čííîâŕöč˙ő.
Ńďŕńčáî.
Doamna Zinaida Greceanii:
Ńďŕńčáî.
 ďđčíöčďĺ ěű ýňîň âîďđîń î÷ĺíü äîëăî
îáńóćäŕëč. Ĺńëč ěîćíî, ˙ áóäó ăîâîđčňü íŕ ěîëäŕâńęîě.
In principiu, noi am discutat foarte mult
problema aceasta si a fost propus ca prioritatea sporirii competitivitatii
economiei nationale sa fie bazata pe cunoastere. Va dati foarte bine seama ca
bazata pe cunoastere este mai ingust decit noi ne propunem in general.
Probabil, pur si simplu, dezvoltarea, sporirea competitivitatii economiei nationale
este o sfera mai larga. Cu atit mai mult ca dezvoltarea sferei de cercetare si
inovare este o parte componenta a acestei prioritati. Ea exista aici si exista
ca o prioritate, nu se pierde undeva. Cu toate ca bazata pe cunoastere si
atributie a stiintei trebuie sa fie absolut la toate cele 5 prioritati, absolut
la toate.
Stiinta trebuie sa se implice in toate
domeniile, absolut in toate. Da. Aceasta trece ca un fir rosu.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Va multumesc.
Mult stimata doamna raportor,
Spre deosebire de unii deputati care au
spus astazi ca nu au reusit sa citeasca acest document, eu l-am studiat si
vreau sa va intreb in legatura cu aceasta urmatoarele. Dupa parerea mea, este
un document de perspectiva, o strategie, daca doriti. Chiar si dumneavoastra in
raport de multe ori v-ati referit la aceasta notiune – strategie. In acest
context, nu considerati bine-venit ca noi sa modificam denumirea si s-o numim
nu plan, dar strategie de dezvoltare?
Doamna Zinaida Greceanii:
Da, multumesc.
Noi, de fapt, cind am spus Planul national
de dezvoltare, de la bun inceput am mentionat ca ne-am condus de ceea ce fac si
tarile europene. Este un Plan national de dezvoltare, cu toate ca la noi el are
putin mai alt context.
De fapt, eu am spus ca acest Plan national
de dezvoltare este compus din doua parti: documentul strategic, pe care noi astazi
trebuie sa-l adoptam si planul de actiuni pentru implementarea acestui document
strategic.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, deci...
Doamna Zinaida Greceanii:
Daca noi o denumim Strategia nationala de dezvoltare
si celalalt – Planul de actiuni, trebuie sa vedem sa nu intram in alte... este si
Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si sa nu intram in niste
confruntari.
Dar putem sa ne gindim cum va fi documentul
pentru implementare aprobat de catre Guvern. In principiu, acesta este
documentul strategic si eu nu vad ca s-ar schimba ceva de la aceasta.
Domnul Iurie Stoicov:
Avind in vedere ca planul va fi adoptat anual,
va avea un suport financiar si va fi mai concret decit aceasta strategie.
Doamna Zinaida Greceanii:
Sigur, sigur, acolo vor fi actiuni concrete
cu termeni concreti de realizare, cu autoritati responsabile de implementare si
cu costurile respective. Cel mai important e ca fiecare actiune va avea costul
respectiv si sursa de acoperire.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolai Gutul:
Da, multumesc frumos.
Óâŕćŕĺěŕ˙ Çčíŕčäŕ Ďĺňđîâíŕ,
 îňëč÷čĺ îň ęîëëĺă ˙ î÷ĺíü âíčěŕňĺëüíî
îçíŕęîěčëń˙ ń äîęóěĺíňîě. Č őî÷ó ńęŕçŕňü, ÷ňî â ăëŕâĺ V ńđĺäč íŕöčîíŕëüíűő ďđčîđčňĺňîâ óęđĺďëĺíč˙ äĺěîęđŕňč÷ĺńęîăî
ăîńóäŕđńňâŕ, îńíîâŕííűő íŕ çŕęîíĺ č ńîáëţäĺíčč ďđŕâ ÷ĺëîâĺęŕ, ń÷čňŕë áű íĺîáőîäčěűě
ďîâňîđčňü îäčí čç ňĺçčńîâ, ďđĺäóńěîňđĺííűő â Íŕöčîíŕëüíîě ďëŕíĺ äĺéńňâčé â
îáëŕńňč ďđŕâ ÷ĺëîâĺęŕ, ŕ čěĺííî ÷ňî îäíčě čç ńňđŕňĺăč÷ĺńęčő ďđčîđčňĺňîâ
˙âë˙ĺňń˙ ęîíńîëčäŕöč˙ îáůĺńňâŕ, ó÷čňűâŕ˙, ÷ňî ďđŕâî íŕ ńîáëţäĺíčĺ č ńîőđŕíĺíčĺ
ęóëüňóđű, ˙çűęŕ, ňđŕäčöčé íŕđîäîâ, ďđîćčâŕţůčő â Đĺńďóáëčęĺ Ěîëäîâŕ, ˙âë˙ĺňń˙
ďđčîđčňĺňíűě. Ýňî íŕäî îňđŕçčňü â îäíîě čç ŕáçŕöĺâ íŕřĺăî ńňđŕňĺăč÷ĺńęîăî
äîęóěĺíňŕ.
Ńďŕńčáî.
Doamna Zinaida Greceanii:
Ńďŕńčáî.
ß ďîďđîřó Ěčíčńňĺđńňâî ţńňčöčč ďîěî÷ü. Íî
âîň ˙, íŕńęîëüęî ńěîňđţ,
consolidarea democratiei, a protectiei drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale ar include si aceasta prioritate.
Daca este necesar sa mai concretizam, aceasta
ar fi mai in detalii.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul permanent
al Guvernului in
Parlament:
Multumim.
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
In principiu, ideea pe care propune s-o
introducem stimatul domn deputat se contine deja in documentul pe care noi l-am
prezentat, in masura in care se insista, se poate de incercat, in contextul
textului deja formulat, de mentionat aceasta idee pe care eu, repet inca o data...
Doamna Zinaida Grecianii:
De accentuat.
Domnul Nicolae Esanu:
Noi deja o avem in text.
Multumim.
Domnul Nicolai Gutul:
Da, multumesc.
Daca noi mentionam momente cu penitenciare,
cu alte probleme, cu traficul etc., eu consider ca aceasta problema tot are
dreptul sa fie mentionata.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Doamna Greceanii,
Va multumesc.
Va rog, comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat Planul national de dezvoltare 2008-2011, elaborat de catre
Guvern si prezentat Parlamentului spre examinare si aprobare si raporteaza urmatoarele.
In cadrul examinarii comisia a constatat ca
Planul national de dezvoltare pentru perioada mentionata constituie documentul
principal de planificare strategica pe termen mediu, stabileste obiectivele
fundamentale de dezvoltare a tarii, contureaza masurile de actiuni si actiunile
prioritare care urmeaza a fi intreprinse de catre Guvern pentru a atinge aceste
obiective si, in esenta, constituie urmatorul document de prognozare strategica
dupa expirarea termenului de implementare a Strategiei de crestere economica si
reducere a saraciei si a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea
Europeana”.
Este de mentionat faptul ca obiectivul
principal al documentului supus examinarii in sedinta actuala a Parlamentului
este crearea conditiilor de crestere stabila a economiei nationale, care, la rindul
sau, reprezinta principala conditie de imbunatatire a calitatii vietii populatiei.
Planul national de dezvoltare pentru
perioada anilor 2008-2011 este menit sa asigure continuarea realizarii
documentelor de planificare strategica aprobate in anii precedenti si anume a
Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei si a Planului de actiuni
“Republica Moldova – Uniunea Europeana.
Este cunoscut faptul ca implementarea
acestor doua documente de planificare strategica in perioada expirata dupa
acordarea lor a fost diferita. Un sir de masuri au fost implementate cu succes,
altele fiind in proces de realizare sau la nivel de deziderate.
Consideram necesar sa mentionam si faptul ca
rezultatele implementarii documentelor mentionate, impactul pozitiv al
reformelor bazate pe implementarea acestora pot fi vizibil apreciate doar pe
viitor. Din acest punct de vedere, Planul national de dezvoltare are menirea de
a continua implementarea masurilor de reformare aprobate pentru anii precedenti
si de a promova o politica consecventa pentru anii 2008-2011.
Referindu-ne la problemele economice si
financiare ale Planului national de dezvoltare, mentionam ca acesta se bazeaza
pe prioritatile nationale pe termen mediu. In acest sens, Planul national de dezvoltare
prevede 5 prioritati:
1. consolidarea statului bazat pe suprematia
legii si respectarea drepturilor omului;
2. reglementarea conflictului transnistrean
si reintegrarea tarii;
3. sporirea competitivitatii economiei nationale;
4. dezvoltarea resurselor umane;
5. cresterea gradului de ocuparea si
promovarea incluziunii sociale, adica asigurarea accesului persoanelor defavorizate
la locuri de munca ce le pot garanta o existenta decenta, accesul la serviciile
sociale si participarea la viata comunitatii.
Si inca o directie – dezvoltarea regionala.
Una din conditiile principale pentru
realizarea cu succes a prioritatilor mentionate este asigurarea stabilitatii
macroeconomice. La rindul sau, stabilitatea macroeconomica presupune realizarea
unor masuri complexe prevazute in Planul national de dezvoltare si, in primul rind,
realizarea politicii monetare si fiscale favorabile. In acest sens, Planul national
de dezvoltare prevede implementarea treptata a urmatoarelor masuri:
– realizarea si mentinerea stabilitatii preturilor;
– promovarea politicii flexibile a cursului
de schimb al monedei nationale;
– promovarea unei politici bugetar-fiscale
menite sa asigure stabilitatea finantelor publice pe termen mediu si lung;
– reducerea presiuni fiscale asupra
economiei;
– perfectionarea administrarii finantelor
publice.
Implementarea masurilor mentionate
constituie sarcina principala a Bancii Nationale a Moldovei si a Guvernului,
iar problemele ce urmeaza a fi reglementate prin adoptarea unor acte
legislative vor fi prezentate Parlamentului spre examinare si adoptare.
Drept rezultat al implementari masurilor de
stabilizare macroeconomica, Planul national de dezvoltare prognozeaza la sfirsitul
anului 2010 majorarea volumului produsului intern brut pina la 68,5 miliarde de
lei, majorindu-se anual in perioada anilor 2008–2011 cu nu mai putin de 5 la
suta fata de anul precedent.
Productia industriala in preturi curente la
sfirsitul anului 2010 va atinge suma de 31,6 miliarde de lei, majorindu-se
anual cu 7–7,5 la suta, iar productia agricola va atinge suma de 16,3 miliarde
de lei, fata de 12,8 in anul 2007.
Investitiile in capital fix la sfirsitul anului
2010 se cifreaza in volum de
20,6 miliarde de lei, fata de 13,5 miliarde de lei in anul curent. Prognoza in
crestere a indicatorilor macroeconomici, a caror indici sint prezentati in
anexa numarul 5 la Planul national de dezvoltare, a determinat si evolutia
bugetului public national.
Realizarea cu succes a indicatorilor
macroeconomici preconizati este determinata de mai multi factori. Unul din
factorii economici principali este sporirea competitivitatii economiei nationale.
Este cunoscut faptul ca economia statului se caracterizeaza de un nivel scazut
de competitivitate, care actualmente este asigurata, in principal, de costurile
mici ale muncii si ale materiei prime autohtone.
In acest context, Planul national de dezvoltare
prevede asigurarea tranzitiei de la competitivitatea determinata de factorul
cost la competitivitatea determinata de factorul eficienta si de factorul calitate.
Acestea din urma urmeaza sa devina sursa
principala de dezvoltare economica si de imbunatatire a standardelor de viata
a populatiei. Tranzitia competitivitatii economiei nationale de la factorul
cost la factorul eficienta si la factorul calitate presupune materializarea urmatoarelor
masuri:
– imbunatatirea esentiala a mediului de
afaceri, promovarea si sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii;
– utilizarea eficienta a activelor publice;
– sporirea productivitatii, modernizarea
infrastructurii fizice si majorarea investitiilor in capitalul uman.
Realizarea treptata si cu succes a masurilor
mentionate va crea conditiile si posibilitatile necesare pentru producerea
productiei in baza implementarii tehnologiilor moderne, trecind treptat de la importul
utilajului tehnologic modern la producerea acestuia de catre intreprinderile
autohtone.
Dezvoltarea economica si sociala durabila si
echilibrata presupune si dezvoltarea regionala, care, la rindul sau, include atit
politica de dezvoltare a unitatilor administrativ teritoriale, cit si
rezolvarea unor probleme majore, cum ar fi protectia mediului inconjurator si
utilizarea eficienta a resurselor naturale, dezvoltarea agriculturii si cresterea
eficientei acestei ramuri a economiei statului, crearea si sustinerea intreprinderilor
mici si mijlocii de prelucrare a materiei prime din fitotehnie si zootehnie, dezvoltarea
infrastructurii regionale, utilizarea eficienta a resurselor financiare si
umane si alte probleme expuse in compartimentul respectiv al Planului national
de dezvoltare.
Caracterul complex si integru al Planului national
de dezvoltare se caracterizeaza si de faptul ca acesta include nu numai
problema dezvoltarii economice si a consolidarii de realizare a acestei
probleme, dar si, dupa cum am mentionat, realizarea altor probleme independente
si de o insemnatate majora pentru stat.
In primul rind, ne referim la problema
consolidarii statului pe principiul democratiei bazat pe suprematia legii.
Acest capitol prevede realizarea sarcinilor ce se refera, in primul rind, la
respectarea in Republica Moldova a drepturilor omului. Cu toate ca respectarea
drepturilor fundamentale ale omului este o prevedere constitutionala si
Republica Moldova a aderat la toate tratatele internationale ce se refera la
respectarea drepturilor omului, statul se confrunta si pina in prezent cu unele
fenomene negative care afecteaza imaginea statului, acesta fiind argumentul
principal pentru continuarea procesului de imbunatatire a situatiei in acest
domeniu.
Consolidarea statului democratic bazat pe
suprematia legii include si problema perfectionarii sistemului judecatoresc si
asigurarea independentei justitiei. Actualmente sistemul judecatoresc imbina
trei trepte: judecatoriile de circumscriptie, curtile de apel si Curtea Suprema
de Justitie. Insa pina in prezent sistemul judecatoresc se confrunta cu un sir
de probleme care au consecinte negative asupra imaginii si calitatii justitiei,
care urmeaza a fi unul din obiectivele principale in activitatea Guvernului.
Strins legata de aceasta problema este si
problema combaterii coruptiei. Pentru evitarea acestui fenomen negativ au fost intreprinse
un sir de masuri de simplificare si de transparenta in activitatea autoritatilor
publice, printre care este si expertiza anticoruptie a proiectelor de acte
legislative.
Ca o generalizare a celor spuse, mentionam
ca consolidarea statului democratic este determinata de necesitatea perfectionarii
cadrului legislativ previzibil, a functionarii unui sistem juridiciar
echitabil, transparent si eficient, precum si de necesitatea perfectionarii
activitatii organelor de politie, acestea avind scopul de a asigura securitatea
societatii si a cetateanului.
O alta prioritate a statului este si
reglementarea conflictului transnistrean si reintegrarea tarii, rezolvarea
acestei probleme avind, in primul rind, un caracter politic, necesitind si
perfectionarea relatiilor economice si sociale, fapt care este reflectat in
documentul supus examinarii.
Cu referinta la prioritatea de dezvoltare a
resurselor umane, consideram ca aceasta problema include in sine domeniile invatamintului,
inclusiv sectorul de educatie prescolara, ocrotirea sanatatii, asigurarile si
asistenta sociala. Ca prioritate a Planului national de dezvoltare este si
dezvoltarea resurselor umane, care, la rindul sau, este determinata de imbunatatirea
calitatii educationale, de ocrotirea sanatatii si de imbunatatirea sistemului
de asistenta sociala a populatiei, care reprezinta conditiile indispensabile in
rezolvarea problemei cresterii economiei nationale.
Un alt compartiment esential al Planului national
de dezvoltare este monitorizarea si evaluarea rezultatelor realizarii acestuia
pe parcursul perioadei de implementare. Comisia considera ca acest compartiment
este logic structurat si descris in partea ce constituie instrumentele de
monitorizare si evaluare.
Vreau sa va spun ca noi am discutat
documentul acesta si in grupul de lucru, si in comisie si am examinat toate
avizele care le avem. Tinind cont de specificul documentului supus examinarii,
comisia considera ca acest document poate fi aprobat de Parlament, adoptind o
lege ordinara. Totusi, tinind cont de acest considerent, propunem ca acest
document sa fie denumit nu program, dar strategie, cum a fost astazi expus si in
raportul doamnei Greceanii – Strategia nationala de dezvoltare 2008–2011.
Comisia pentru politica economica, buget si finante il propune spre aprobare de
catre Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Nu este pentru comisie, domnule Presedinte.
Vizavi de propunerea clarificarii legii ca fiind una ordinara, urmeaza sa
stabilim si in cite lecturi urmeaza sa fie votata, sa nu repetam situatia.
Conform prevederilor Regulamentului, Parlamentul poate decide sa fie votata intr-o
lectura, in caz contrar, urmeaza sa avem doua lecturi.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
O sa ne ghidam de prevederile
Regulamentului, potrivit carora legea ordinara, deopotriva cu hotarirea de
Parlament, se voteaza intr-o lectura.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Stimate domnule Bondarciuc,
Stimati colegi,
De fapt, aceasta initiativa, daca o examinam
strict in conformitate cu reglementarile legale privind procesul legislativ,
observam ca nu intruneste conditiile unei legi. Aceasta este mai degraba, asa
cum observa, pe buna dreptate, o parte din institutiile care au vizat initiativa
si, in special, Directia juridica a Aparatului Parlamentului Republicii
Moldova, cu care noi sintem de acord, o hotarire de Guvern care are acest
document, care nu este reglementat in anexa. O hotarire de Parlament, pardon, asa
cum am adoptat Conceptia politicii externe, alte conceptii, planuri de actiuni si
alte documente, unele cu mult mai serioase si mai grele, ca sa spun asa.
De aceea, nu credeti dumneavoastra ca ar
trebui sa ne conformam strict normelor legale si sa introducem aceasta initiativa
in categoria cu care ea se potriveste cel mai mult – hotarire de Parlament?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu am expus pozitia comisiei, dar aici, in
Parlament, putem discuta si aceste propuneri.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, cind facem trimitere la Regulament, eu
vreau sa dau citirii articolul 60 “Dezbaterea proiectelor de legi pe lecturi” alineatul
(2): “Proiectele de legi ordinare, la decizia Parlamentului, pot fi adoptate intr-o
singura lectura”. Pentru viitor, cind se mai fac propuneri, sa se consulte
Regulamentul. Si, in cazul dat, este logic ca Parlamentul trebuie sa decida daca
voteaza intr-o lectura sau doua, pentru ca sa respectam norma.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Dar aceasta a si fost propus. Acum o sa
decidem: intr-o lectura sau doua.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Noi ne-am referit la chestiunea care se
discuta acuma, sintem de parerea ca trebuie sa ramina lege ordinara si sa fie
votata intr-o lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Bondarciuc.
Inainte de exercitiul de vot – doua solicitari
pentru luare de cuvint, primul fiind domnul Filat, pe care il invit la tribuna
centrala.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Am sa prezint discursul in limba romana,
sper ca voi fi inteles. Eu am sa prezint in limba romana, dumneavoastra traduceti
sincronic in moldoveneasca.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Din capul locului as vrea sa remarc
deficientele procesului de participare si de colectare a propunerilor pentru imbunatatirea
continutului Planului national de dezvoltare. Multe dintre propunerile facute
de diferite institutii au fost respinse, pe motiv ca nu se inscriu in cadrul de
cheltuieli pe termen mediu, aprobat de Guvern. O astfel de abordare este
absolut inacceptabila, din punctul meu de vedere.
Tarile civilizate mai intii isi fixeaza
prioritatile si proiectele nationale, apoi trec la planificarea financiara. In
cazul Republicii Moldova, dupa cum vedem, lucrurile stau tocmai invers.
Documentul prezentat de Guvern contine un stil si un limbaj, dar si un continut,
impropriu Guvernului Republicii Moldova. Nu ne-ar fi deranjat limbajul, daca actiunile
intreprinse in ultimii ani nu ar fi fost contrare obiectivelor incorporate in
Planul national de dezvoltare.
Obiectivele par a fi declarative doar de
dragul redarii unei atractivitati documentului. Noi cunoastem, de fapt, ca realitatea
este cu totul alta. Or, se observa ca Guvernul, prin actiunile sale, nu poate
dovedi partinitatea asupra documentului dat. Analiza situatiei prezentate in
Planul national de dezvoltare este una aproape de realitate, dar contrara pozitiei
oficiale prezentata de guvernanti.
Saracia ramine o problema majora sociala,
migratia fortei de munca si, respectiv, reducerea numarului fortei apte de munca
fac stabilitatea si cresterea economica sa fie subreda si dependenta in modul
cel mai direct de remitentele de peste hotare. Competitivitatea economica a
Republicii Moldova trebuie examinata in contextul dezvoltarii tarilor din regiune
sau a altor tari comparabile cu Moldova, lucru la care Planul national de dezvoltare
face prea putine referinte.
Pentru atragerea investitiilor straine in
economia Republicii Moldova este necesar de a implementa marketingul de tara
orientat spre potentialii investitori. Economia se va dezvolta numai in baza imbunatatirii
calitatii si diversificarii exporturilor pe tari si grupuri de produse.
Realizarea competitivitatii pe piata interna si externa este imposibila in
situatia in care lipsesc elementele de baza, cum ar fi capitalul uman
calificat, sistemul de cercetare si inovare dezvoltat, tehnologiile informationale
performante.
Promovarea abuziva a unor interese
economico-financiare de grup si preluarea fortata, cu implicarea structurilor
de forta ale statului, a unor afaceri profitabile este practica cotidiana a
guvernarii actuale. Toate aceste actiuni abuzive reduc la zero efectele asteptate
de oamenii de afaceri de la reforma cadrului regulatoriu. Aceasta reforma, in
cele din urma, s-a transformat intr-un simplu exercitiu intelectual, fara
efecte benefice asupra mediului de afaceri. Planul National de Dezvoltare contine
o serie de actiuni pentru dezvoltarea afacerilor, in timp ce realitatea, chiar cea
descrisa si in acest document, este diametral opusa.
Si vizavi de dezvoltarea regionala. Se
prezinta si ea ca un compartiment cu obiective extrem de ambitioase. In acelasi
timp, dorim sa reamintim ca Guvernul nu a asigurat realizarea activitatilor
necesare pentru implementarea prevederilor Legii privind dezvoltarea regionala.
Mai mult ca atit, compartimentul respectiv nu tine cont de faptul ca institutiile
implicate in dezvoltarea regionala inca nici nu au fost create, iar la nivel national
exista prea putine capacitati pentru implementarea acestor politici.
Obiectivele dezvoltarii regionale nu sint
suficient de argumentate din punct de vedere al analizei regionale, demografice,
economice si sociale si nu sint bine formulate. Un alt aspect important legat
de dezvoltarea regionala, este hipercentralizarea finantelor publice si lipsa
autonomiei locale. Si ca exemplu, stimati colegi, modul si forma in care a fost
adoptat bugetul pentru anul 2008 indica elocvent gravitatea situatiei la
capitolul “Descentralizarea finantelor publice si asigurarea autonomiei
locale”. Centrul a lipsit localitatile de principala lor sursa proprie de venit
– impozitul pe venitul intreprinderilor, a interzis activitatea pe baza de
patenta – o alta sursa de venit pentru bugetele locale, a redus considerabil transferurile
spre teritorii si astfel a paralizat financiar administratiile locale. Asistam
la o discriminare a cetatenilor pe criterii politice. Si care sint garantiile ca
aceste lucruri nu vor continua sa actioneze dupa logica veche, fara a tine cont
de documentele strategice pe care le aproba tot acei care actioneaza in sensul
acesta?
Si un lucru extrem de important, stimati
colegi, Planul national de dezvoltare face o referinta oarecum deplasata la
faptul ca si in statele cu traditii si justitie consolidata numarul de adresari
la CEDO este mare, iar sporirea numarului de adresari din partea cetatenilor
Republicii Moldova demonstreaza cresterea nivelului de constientizare a populatiei
a problemei cu privire la drepturile si libertatile garantate de stat. Este un
citat.
Numarul de adresari a sporit, in special,
dupa preluarea puterii de Partidul Comunistilor in 2001, da, da, din cauza
utilizarii abuzive a metodelor de constringere, inclusiv tortura practicata de
organele de forta. Daca in acest document, pe care Guvernul il prezinta ca unul
important, se fac prezentari deliberat mincinoase la capitolul “Justitie”, imi
vine greu sa ma astept la o identificare onesta a problemelor cu care se
confrunta societatea noastra.
Planul national de dezvoltare nu tine cont in
modul corespunzator de Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”
si, eventual, de Acordul consolidat, pe care Moldova, sincer, spera sa-l obtina,
dupa cum o va face Ucraina. Sint mentionate intr-un mod hazardat integrarea
europeana, preferinte comerciale autonome si alte elemente ce tin de
colaborarea noastra cu Bruxelles si statele membre, insa lipseste totalmente
modul in care Planul national de dezvoltare interactioneaza cu efortul Moldovei
de a prelua acquis-ul comunitar.
Inteleg ca integrarea europeana ramine a fi
o prioritate externa si interna a tarii. Si atunci, daca este asa, este nevoie,
obiectiv vorbind, sa fie o rescriere completa a Planului national de dezvoltare,
avind in vedere obiectivul strategic de integrare.
Este fundamental de mentionat in Planul national
de dezvoltare aplicarea normelor dreptului international in raport cu problema
transnistreana, care sint explicite in ce priveste imposibilitatea revendicarii
dreptului la autodeterminare, deoarece secionistii nu sint un popor, iar
Republica Moldova nu le-a violat drepturile sub niciun aspect, iar formatul de
mediatori urmeaza a fi modificat prin includerea Uniunii Europene si a Statelor
Unite ale Americii.
Multe actiuni stipulate in acest domeniu in
Planul national de dezvoltare sint irealizabile pina la retragerea completa a
trupelor ruse, a echipamentelor si a stocurilor de munitii, dar si a trupelor
paramilitare subordonate Tiraspolului, create cu sustinerea si dotarea Armatei
a 14-a. Nu intelegem ce fel de unitati armate comune urmeaza sa fie create cu
unitatile de cazaci, spre exemplu, din Tambov?
Planul national de dezvoltare trebuie sa
puna accent pe implicarea mai activa a Uniunii Europene prin intermediul
politicii externe si de securitate comuna, largind treptat mandatul EUOBAN
astfel incit aceasta organizatie sa poata detine functii politienesti in
regiune si functii de administrare.
Planul national de dezvoltare mai mult pare
a fi un os aruncat pentru a sustrage atentia publicului intern, dar si un ambalaj
viu colorat in dialogul cu finantatorii externi in vederea obtinerii asistentei
financiare sporite pentru ulterioara risipa a acesteia.
Si in sfirsit. Este de remarcat ca
documentul este steril, deoarece nu contine un plan de actiuni concrete pentru
realizarea lui. Desi in proiectul de lege se contine prevederea ca Guvernul in
trei luni va elabora acest plan, experienta SCERS ne arata ca prevederile de
acest gen nu s-au realizat niciodata, cum a fost si cazul sistemului de
evaluare si monitorizare. In plus, nu sint estimate costurile pentru realizarea
Planului national de dezvoltare si nici sursele de finantare a acestuia. Lipsa
acoperirii financiare a generat falimentul SCERS si eu cred ca nu trebuie sa
repetam situatia si in cazul Planului national de dezvoltare.
Tinind cont de cele expuse, propun aminarea
discutarii Planului national de dezvoltare, din motiv ca documentul nu este
pregatit in intregime, iar aprobarea lui in varianta propusa nu va produce niciun
efect sensibil asupra situatiei in tara. Cu atit mai mult, cum spuneam, ca
acest document nu apartine Guvernului, ci unui grup de experti nationali si
internationali, iar guvernarea actuala nu are cum sa inteleaga continutul lui,
dar mite sa-l si implementeze.
Eu va multumesc foarte mult pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
S-a solicitat timp pentru luare de cuvint
din partea Fractiunii PPCD.
Domnule Cubreacov,
Va rog.
Domnul Vlad Cubreacov:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Doamnelor si domnilor deputati,
Onorata asistenta,
Proiectul Planului national de dezvoltare
pentru anii 2008–2011, elaborat de Ministerul Economiei si Comertului sub forma
unei strategii, consideram ca merita toata atentia corpului legiuitor, intrucit
reprezinta o premiera absoluta pentru Republica Moldova.
Compartimentat in 7 capitole, acest plan
strategic foarte ambitios, dupa cum a remarcat si antevorbitorul meu, cuprinde
o analiza SOS a situatiei economice a tarii sub aspectul partilor ei slabe si
forte, al amenintarilor, al riscurilor si al oportunitatilor reale, fixeaza obiectivele
si prioritatile de dezvoltare pe termen mediu si lung, inventariaza instrumentarul
necesar al acestei dezvoltari.
Printre partile slabe trecute in revista sint:
structura deformata a producerii, costurile inalte ale capitalului, cresterea
deficitului de forta de munca calificata, migratia fortei de munca peste
hotare, utilizarea tehnologiilor energofage invechite moral si fizic,
infrastructura nedezvoltata, capacitatile reduse ale administratiei publice,
sistemul judiciar ineficient si persistenta coruptiei, impedimentele
administrative in calea afacerilor si investitiilor, asistenta sociala
insuficienta, tendintele demografice negative, decalajul social-economic dintre
municipiile Chisinau si Balti si restul teritoriului.
Printre amenintari gasim: persistenta
conflictului moldo-rus din Transnistria, prezenta militara straina pe
teritoriul national, dependenta economiei nationale de factorii externi, cresterea
preturilor la resursele energetice importante, masurile protectioniste aplicate
de alte state, deficitul de imagine al Republicii Moldova si vizibilitatea
redusa a tarii la scara regionala si globala.
Documentul elaborat de Ministerul Economiei
si Comertului si prezentat de Guvern este, in linii mari, unul acceptabil,
sprijinindu-se pe intentii nobile si, cel putin pe hirtie, arata foarte bine.
Pe alocuri insa textul documentului oscileaza intre tenta teoretica, usor
teoretizanta chiar, si anteria rapoartelor statistice.
Trebuie sa spunem ca, data fiind situatia inca
dificila din economia nationala, acest Plan national de dezvoltare ne este
prezentat de Executiv cu mare intirziere. Tari, precum cele din Balcanii
occidentali, alaturi de care facem parte la Pactul de Stabilitate pentru Europa
de Sud-Est demult au elaborat, adoptat si realizeaza cu succes asemenea
planuri.
Observam ca autorii Planului national de dezvoltare
au specificat ca documentul reprezinta doar un instrument specific de absorbtie
a fondurilor structurale acordate de Uniunea Europeana, principalul nostru
partener economic, si nu substituie o strategie generala de dezvoltare a tarii,
in a carei asteptare raminem de acum incolo si care a si fost anuntata de
raportoarea din partea Guvernului. Ne-am bucura daca toate grupurile
parlamentare, fara exceptie, si societatea civila vor fi antrenate in
elaborarea unei asemenea strategii generale atit de necesara pentru
impulsionarea dezvoltarii tarii noastre.
Este important ca Planul national de dezvoltare
fixeaza cadrul pentru o dezvoltare accelerata a Republicii Moldova, precizind
care sint partenerii strategici ai tarii. Uniunea Europeana prin politica sa de
vecinatate, misiunea de asistenta la frontiera noastra cu Ucraina, Pactul de Stabilitate
pentru Europa de Sud-Est si NATO, prin intermediul parteneriatului pentru pace si
al planului individual de actiuni. Ne bucura si faptul ca documentul invoca
declaratia Parlamentului Republicii Moldova adoptata consensual si unanim in
debutul acestei legislaturi privind prioritatile de integrare europeana a tarii.
Nu laudam prea mult acest proiect, care are
in mod evident parti bune, pozitive si acceptabile. Bineinteles ca documentul in
sine nu este unul perfect, ci unul perfectibil, ca orice lucru facut de mina
omului, de aceea consideram necesar sa convenim de principiu ca la sfirsitul
fiecarui an Parlamentul Republicii Moldova sa examineze gradul de realizare a
acestui document si sa adopte ministrategii anuale derivate din directiile lui
strategice si completindu-l cu orice corective necesare, impuse de dinamica tot
mai accelerata a realitatilor economice si politice interne, regionale si
internationale.
Nefiind efectiv o lege, conform criteriilor
pe care le avem in vigoare, documentul discutat are mai mult valoarea politica
a unui angajament public privind continuarea si accelerarea procesului intern
de reforma si reinscriere reusita si ireversibila a Republicii Moldova pe
coordonatele europene firesti. Iata de ce grupul parlamentar al Partidului
Popular Crestin Democrat propune ca aceasta initiativa sa fie adoptata ca hotarire
a Parlamentului si nu ca lege, asa cum propune Guvernul, noi fiind de acord in
acest sens si cu Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care in avizul sau
face trimitere expresa la norma legala si la categoriile de acte legislative si
normative pe care putem sa le adoptam in Parlament.
Realizarea Planului national de dezvoltare
va necesita in mod firesc acoperire financiar-bugetara pentru fiecare dintre
directiile de dezvoltare, ceea ce va impune in mod imperios reformularea
conceptuala si chiar structurala a Legii bugetului de stat pentru anul 2008 si
formularea corecta a proiectelor de buget pentru anii urmatori, in conformitate
cu interesele noastre nationale strategice de dezvoltare a tarii si nu pornind
de la promisiuni populiste sau interese de grup sau de partid.
Adoptarea acestei initiative reclama
abordarea complexa a prioritatilor noastre ca tara, ceea ce presupune adoptarea
cit mai urgenta si a altor documente complementare, cum sint conceptia de
politica externa si integrare europeana a Republicii Moldova si noua conceptie
de securitate a Republicii Moldova, documente a caror adoptare intirzie
nepermis de mult si dauneaza intereselor noastre strategice.
In procesul de examinare a proiectului PND
fractiunea noastra a purtat consultari cu unii parteneri externi, implicati in
asistarea Republicii Moldova in procesul de reforma, de consolidare democratica
si de integrare europeana. Cu toate obiectiile firesti pe care le impartasim si
noi, acesti parteneri externi ai nostri s-au aratat, in principiu, favorabili
adoptarii Planului national de dezvoltare. Pornind de la aceasta situatie,
grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat va sprijini proiectul
si va monitoriza cu multa atentie, in strinsa colaborare cu toti partenerii nostri
europeni si internationali, realizarea Planului national de dezvoltare.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Victor Stepaniuc – la microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Comisiile parlamentare au inaintat anumite
propuneri de redactie si de continut, de aceea as vrea sa rog colegii nostri si
comisia care a raportat de la microfonul principal sa fie de acord cu unele
redactari la anumite compartimente. Despre ce este vorba? Este vorba ca la
obiectivul 4.1 “Imbunatatirea calitatii si sporirea accesului echitabil la
servicii educationale” se propun urmatoarele modificari. Acolo ca argument este
adusa o fraza intortocheata care se numeste “maximizarea externalitatilor
pozitive”, lucru care in limba noastra frumoasa moldoveneasca, inclusiv in limba
romana, nu inteleg nici specialistii despre ce este vorba. Pina la urma ne-am
dumerit ca este vorba despre o fraza foarte simpla care in pedagogie se numeste
sporirea efectelor pozitive. Se propune ca aceasta sintagma sa fie inlocuita.
Mai exista in text si cuvintul
“deprivarea”, cind se vorbeste despre dezvoltarea regionala si multa lume la
fel nu a inteles chiar din dictionare ce ar insemna aceasta. Probabil ca este
un termen absolut specific economic. Si e bine cind noi adoptam legi sa inteleaga
macar ministrii si deputatii ce s-a votat. Ce se are in vedere prin “deprivare”?
Acest cuvint, de fapt, trebuie la fel inlocuit. Nu, dumitale spune ce inseamna
aceasta? “Deprivare”. Este sensul pe care il folosea Balzac, acela il stiu, dar
acesta e altceva. Bine.
Si urmatoarea. Este folosit cuvintul
“cartografiere” in compartimentul 4.1. 2.1. Propunerea noastra este ca sa fie inlocuit
cu cuvintul “analiza”, ca este foarte clar despre ce este vorba. La
compartimentul 4.1. 2.4 se propune in loc de asa-numitele “scoli de circumscriptie”
sa fie inclus pur si simplu “institutii de invatamint” si lamuresc din ce cauza.
Din cauza ca aceasta notiune, stimati colegi, “scoli de circumscriptie” nu
exista astazi ca notiune in legislatia actuala. Si noi nu ar trebui sa spunem
niste lucruri care probabil ca o sa le discutam cind o sa se discute si o sa se
dezbata noul Cod al educatiei.
Si la compartimentul 5.2.1. “Promovarea
unor instrumente eficiente pentru facilitarea convergentei, dezvoltarii si cresterii
economice a orasului, precum si consolidarea oraselor mici” noi propunem ca
sintagma “rutele turistice” sa fie inlocuita cu sintagma “zonele nationale
turistice si a rutelor turistice”, fiindca acolo se vorbeste numai despre
rutele turistice, dar noi am adoptat anul trecut Legea despre zonele nationale,
adica in modificarea legislatiei despre turism sint si zonele nationale
turistice. Si ea se incadreaza. Noi ne-am consultat in aceasta problema si cu
Guvernul si ei au cazut de acord. Iata la aceste pozitii am vrea sustinere din
partea domnului Bondarciuc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi, in principiu, am examinat aceste
propuneri si sintem de acord, putem accepta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
A prezentat si Comisia pentru drepturile
omului coraportul, un aviz, mai ales pe marginea compartimentului V
“Consolidarea statului de drept, democratic, bazat pe suprematia legii si
respectarea drepturilor omului”. Am propus la acest compartiment punctul 1
alineatul (4), cuvintele “42 de decizii” sa se substituie cu cuvintele “102
decizii si 60 de decizii de radiere de pe rol a cererilor”. Este vorba de hotaririle
CEDO, planul evident s-a scris mai demult, in 2006, cind la CEDO era un numar
de decizii. Acum lucrurile s-au schimbat un pic.
Trebuie sa actualizam, pur si simplu,
aceste decizii, mai ales daca se decide ca va fi o lege ordinara si o hotarire
a Parlamentului. As vrea sa stiu daca comisia de baza a luat in consideratie
aceste propuneri ale Comisiei pentru drepturile omului, pentru ca ele sint
principiale. De asemenea, comisia a propus si a fost de acord cu ceea ce a spus
colegul nostru domnul Oleinic privitor la asigurarea drepturilor persoanelor
apartinind minoritatilor nationale. Este vorba de invatarea limbilor acestora,
crearea conditiilor pentru acest lucru, contribuirea la stabilirea de contacte intre
persoanele apartinind minoritatilor nationale si patria lor istorica.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi avem avizul comisiei, dar in avizul
comisiei nu sint propunerile dumneavoastra. Ce ati spus astazi dumneavoastra,
ce am spus noi, in principiu, putem fi de acord.
Domnul Marian Lupu:
Comisia accepta.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Este coraportul Comisiei pentru drepturile
omului.
Domnule Bondarciuc,
Imi pare rau.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnule Secareanu,
Important este ca se accepta.
Domnul Stefan Secareanu:
Noi vrem sa stim ca acest raport a fost
citit de dumneavoastra, cind a fost prezentat in comisie. Si-l avem, vad ca este
distribuit tuturor deputatilor. Sa nu fie o formalitate, pur si simplu.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Din partea Comisiei juridice, pentru numiri
si imunitati a fost propus ca articolul 2 sa fie modificat in sensul excluderii
ultimei propozitii, deoarece este alogica si nu corespunde rigorilor legale.
Anume prima propozitie este clara: “Guvernul, in termen de trei luni de la data
intrarii in vigoare, va elabora si va aproba Planul de actiuni”. Dar a doua
propozitie: “Guvernul se abiliteaza cu dreptul de a opera anual modificarile in
acest plan”. Acest plan va fi de actiune a Guvernului si nu este necesar de a
abilita Guvernul cu dreptul de a modifica planul Guvernului.
Domnul Marian Lupu:
Logic.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Comisia este de acord cu aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Bine, va multumesc, stimati colegi.
Inca microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Intr-adevar, Guvernul in cazul de fata a facut
o munca mare, o munca de sinteza si, daca noi am citit atent materialele, este
totusi o lege-cadru. Nu este o lege concreta, deci nu este un plan de actiuni.
S-a spus de acum ca aceasta lege ordinara sau hotarire, asa cum noi o sa hotarim
astazi, intr-un fel sau in altul, fixeaza o situatie de perspectiva, un plan
care e normal ca orisice tara, care se orienteaza la tendintele contemporane
de dezvoltare a tarilor din jur si in contextul globalizarii, trebuie sa-l aiba.
In cazul de fata, in ultimii ani noi am vorbit si de SCERS, am vorbit si de Programul
“Satul moldovenesc”.
Aceste programe se realizeaza. In mare
parte, tinem cont de atunci cind adoptam Legea bugetului s.a.m.d. In cazul de
fata trebuie sa spunem ca munca Guvernului a fost totusi una consolidatoare, in
sens ca au avut loc mai multe conferinte, mai multe discutii la aceasta tema si
pe compartimente aparte. Cei care au dorit au participat. De exemplu, comisia
noastra a fost invitata de mai multe ori. Noi am propus, deci au fost si
propuneri, si vad ca, in mare parte, ele au fost luate in calcul.
Daca o sa avem noroc, dar aceasta este rugamintea
si doleanta noastra fata de Guvern, daca o sa avem noroc ca aceste
compartimente sa fie, intr-adevar, completate cu un plan anual sau o data in
doi ani, ar fi normal anual, Guvernul o sa vina din cind in cind sa raporteze si
Parlamentului despre aceste lucruri. Desigur, acesta va fi un lucru bun, care a
fost adoptat si se va adopta astazi. As chema colegii nostri, imi pare rau ca
opozitia, o buna parte din ea, lipseste, sa sprijine acest proiect, sa-l voteze
astazi. Si comisiilor parlamentare, probabil ca si fractiunilor, le revine
sarcina sa monitorizeze, intr-un fel, indeplinirea acestui plan-cadru.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Stimati colegi,
Eu va rog sa fim atenti la observatiile pe
care le-a facut Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Articolul 1 din
acest proiect de lege, asa cum a fost prezentat de Guvern, incepe cu cuvintele:
“Se aproba Planul national de dezvoltare”. Urmeaza, asa cum insista domnul
Stepaniuc si alti colegi, ca noi sa adoptam o aprobare. Este o contradictie de
termeni. Poate aici este cazul sa vorbim de logica. Toate documentele de acest
fel, care in sine nu reglementeaza un domeniu, doar fixeaza, sint niste linii
directorii, fixeaza niste directii pe care ar trebui sa ne miscam in
dezvoltarea Republicii Moldova, au fost adoptate prin hotariri ale
Parlamentului.
O hotarire nu este mai putin importanta.
Conteaza ce scrie in planul pe care il adoptam. Dar vreau sa va atrag atentia ca
nici macar nu se spune in acest proiect, asa cum a venit de la Guvern, ca acest
plan este parte integranta a documentului pe care noi il adoptam. Nici macar nu
se spune ca se alatureaza, se prezinta in anexa.
Daca el este cumva o anexa si acest lucru
va trebui specificat, nu stiu de ce comisia sesizata in fond nu s-a referit la
acest aspect tehnic, doar este un detaliu foarte important. Observ ca anexa,
planul de baza, are la rindul sau alte anexe. Sint anexe la anexa. Si vedem o
constructie tip “matriosca” foarte sofisticata, de aceea noi am propus, am
discutat, inclusiv cu reprezentantii Fondului Monetar. Ne-au intrebat saptamina
trecuta ce parere avem. I-am intrebat si noi ce parere au, care considera ei ca
sint partile bune si slabe ale acestui document.
Toata lumea s-a aratat mirata ca nu adoptam
acest plan printr-o hotarire de Guvern si atunci dispar orice fel de probleme
de ordin tehnic, de aceea noi insistam ca propunerea noastra sa fie supusa
votului si sa adoptam acest document, care nu reglementeaza in sine, nu
cuprinde articole. Ar trebui sa trecem la examinarea in lectura a doua, urmind
logica legilor in vigoare a Regulamentului Parlamentului, intii de toate sa
trecem la examinarea pe capitole, pe articole a acestui plan, care este un
document foarte voluminos, sintagme, asa cum facea domnul Stepaniuc, propuneri
sa eliminam cuvintul “deprivare”, care este un cuvint normal si este atestat in
dictionarul de neologisme.
De aceea noi vom insista sa supuneti
votului propunerea noastra de a numi aceasta initiativa hotarire a
Parlamentului si sa indicam ca Planul national de dezvoltare este parte
integranta a hotaririi si se prezinta alaturat.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Comisia juridica vrea sa spuna ceva.
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Noi, cu regret, avem, intr-adevar, astazi o
practica nu prea bine-venita, cind adoptam diferite planuri, strategii etc. la
nivelul Guvernului, la nivelul Parlamentului prin hotarire de Parlament, prin
lege ordinara, aici s-a propus chiar organica. Totusi trebuie sa fie o regula, tinind
cont de atributiile Parlamentului. In cazul dat, dupa cum ne-am inteles, am
decis ca sa nu fie denumirea “plan”, dar sa fie “strategie”. Sa fie o claritate
si pentru viitor. Eu consider ca in practica noastra este normal cind
Parlamentul printr-o lege ordinara adopta strategia. Aceasta trebuie sa fie, imi
pare, o regula si pentru viitor.
Este o initiativa a domnului Stepaniuc care
tocmai prevede aplicarea acestei modalitati, ca strategia sa fie adoptata prin
lege ordinara. Si atunci dispare problema competentelor Guvernului si ale Parlamentului
in adoptarea planului, strategiei si conceptului.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Dupa aceea, microfonul nr.1.
Domnul Vladimir Filat:
Da, multumesc, domnule Presedinte.
Eu am vrut sa fac aceeasi remarca. Exista
cu adevarat o initiativa legislativa care, daca va fi adoptata, va reglementa
expres. In cazul in care noi adoptam astazi documentul respectiv, urmeaza sa ne
conducem dupa cadrul de reglementare actual. Nu putem discuta prin prisma unei
norme care va fi pentru viitor. Eu am o rugaminte poate asa mai... Domnul
Stepaniuc a facut foarte multe propuneri si la un moment dat nu a fost atent.
Chestiunea cu norocul va fi prezentat ca si norma in strategie sau a fost asa expresa?
Fiindca eu credeam ca este o obligatie a Guvernului si norocul este un lucru
care poate sa fie ca ajutor, dar nu ca...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Referitor la competenta Parlamentului de a
aproba aceasta strategie, in articolul 66 este stipilat ca Parlamentul
intervine in directiile principale si aici consideram ca aceasta este atributia
Parlamentului.
Cu referire la categoria acestei legi, este
de mentionat ca, intr-adevar, Legea cu privire la actele legislative stabileste
ca actele Parlamentului care nu contin in masura lor norme de drept ar trebui sa
fie adoptate prin hotariri. Noi avem o experienta in Parlament cind strategia
SCERS am adoptat-o printr-o lege organica.
Sintem in situatia in care, in principiu,
Parlamentul ar putea decide sa adopte aceasta lege ori printr-o lege ordinara,
ori printr-o lege organica, conducindu-se de articolul 72 si in alte domenii
daca Parlamentul va considera in dependenta de importanta documentului,
valoarea pe care vrea sa i-o atribuie acestui document.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Eu va multumesc.
Stimati colegi,
Au fost inaintate propunerile respective pe
care le voi supune votului. Propuneri au fost inaintate referitoare la statutul
documentului prin care aprobam proiectul respectiv, initiativa Guvernului prin
hotarire de Parlament. In raportul comisiei a fost indicata propunerea sa adoptam
sau sa aprobam acest document prin lege ordinara. Respectiv, supun votului.
Cine este pentru ca documentul de aprobare a acestei initiative sa fie hotarire
de Parlament, rog sa voteze.
Deci, 1, 2, 3, 4, 5, 6 voturi intru sustinerea
acestei propuneri.
Pentru confirmare si pentru stenograma, in
acest caz, supun votului cealalta propunere. Cine este pentru ca aprobarea
acestui document s-o facem prin lege ordinara, rog sa voteze. Majoritatea.
Acum, la fel, potrivit normelor
Regulamentului, voi supune votului propunerea adoptarii acestei legi ordinare intr-o
singura lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Stimati colegi,
Stimate domnule Presedinte,
Propunerea grupului nostru era ca in
textul pentru lectura a doua... sau nu, nu este lectura a doua? O singura
lectura, da. In textul legii in cele doua articole, probabil in primul, sa se
indice ca acest document – Planul national de dezvoltare – asa cum a fost
prezentat de Guvern, este parte integranta a documentului adoptat de noi si se
anexeaza. El trebuie publicat in Monitorul Oficial, de altminteri va fi o mita intr-un
sac.
Domnul Marian Lupu:
Neaparat. Da. De acord, e corect. De acord.
Bine.
Stimati colegi,
Tinind cont de propunerile care au fost inaintate
in sala plenului Parlamentului de catre fractiuni, deputati, care au fost
acceptate de catre comisie, practic, ele toate au fost acceptate, si tinind
cont de prevederile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului
adoptarea Legii nr.4340. Cine este pentru, rog sa voteze. Unanim. (Rumoare in
sala.) Cer scuze. Majoritatea. Impotriva? Nu-i, s-a abtinut.
Stimati colegi,
Cu majoritatea de voturi proiectul nr.4340
este adoptat.
Cred ca ar fi cazul sa mai ratificam niste
acorduri, stimati colegi, pe care motiv va propun sa continuam cu proiectul de
Lege nr.4101 pentru ratificarea Acordului european referitor la transportul
international.
Guvernul.
Domnul Vasile Ursu – ministrul transporturilor si gospodariei drumurilor:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Doamnelor si domnilor deputati,
Atentiei dumneavoastra se propune proiectul
de Lege pentru ratificarea Acordului european referitor la transportul international
de marfuri periculoase pe caile navigabile interne.
Acordul european referitor la transportul
international al marfurilor periculoase pe caile navigabile interne a fost
adoptat la Conferinta diplomatica din cadrul Comisiei economice europene a
Organizatiei Natiunilor Unite, care a avut loc pe
22 – 26 mai anul 2000.
Acordul a fost deschis pentru semnare de la
26 pina la 31 mai. Pe parcursul perioadei respective acest tratat international
a fost semnat cu conditia ratificarii ulterioare de catre 10 state europene,
inclusiv de catre Republica Moldova.
Reprezentantul Republicii Moldova a semnat
acest Acord la Geneva la
26 martie anul 2001. Acordul are drept scop sporirea nivelului de securitate la
transportul international al marfurilor periculoase pe caile navigabile
interne, sporirea protectiei mediului ambiant prin prevenirea poluarii cauzate
de accidente si incidente la transportare, facilitarea desfasurarii operatiunilor
de transportare si promovarea comertului international.
Conform articolului 6 din acest Acord,
fiecare parte componenta isi rezerva dreptul de a reglementa sau interzice
introducerea pe teritoriul sau al incarcaturilor periculoase din alte motive
decit securitatea transportarii. Cam atit daca sint intrebari...
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Intrebari? Nu sint. Comisia, va rog.
Multumim.
Domnul Vasile Iovv:
Stimata doamna Presedinte,
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele.
Scopul Acordului este stabilirea principiilor si regulamentelor unitare in
vederea sporirii nivelului de securitate in domeniul transportului international
al incarcaturilor periculoase pe caile navigabile interne, precum si protectiei
mediului ambiant prin prevenirea poluarii rezultate din accidente sau incidente
pe parcursul transportarii.
Potrivit articolului 1 din Acord,
prevederile acestuia se aplica transportului international al incarcaturilor
periculoase pe caile navigabile interne si nu se extind asupra transportului marfurilor
periculoase de catre navele maritime pe caile maritime de navigatie, precum si
asupra transportului marfurilor periculoase de catre navele militare sau alte
nave ce apartin sau sint exploatate de stat in scopuri guvernamentale si
noncomerciale.
Partile au convenit ca incarcaturile
periculoase a caror transportare este interzisa de prevederile Acordului nu vor
fi acceptate pentru transportari internationale. Comisiile permanente ale
Parlamentului si Directia juridica au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se
pentru ratificarea documentului.
Luind in consideratie cele expuse, Comisia
pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului adoptarea
acestui document in prima lectura si, daca nu vor fi propuneri sa fie adoptat si
in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Intrebari? Nu sint.
Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului
de Lege nr.4101. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Comisia a propus si pentru lectura a doua.
Avem propuneri? Se accepta sa trecem la a doua lectura? Se accepta, da.
Propuneri pentru a doua lectura? Nu sint.
Va multumesc.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.4101. Cine este pentru, rog sa voteze si numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 26.
Doamna Maria Postoico:
La sectorul nr.3 nimeni nu ne spune. Fixati
zero sau cit acolo.
Voce din sala:
Trei in doi, 3 in sectorul nr.3.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 2.
Doamna Maria Postoico:
2 voturi. 56 de voturi “pro”. Impotriva?
Zero voturi.
Proiectul de Lege este adoptat in lectura a
doua.
Proiectul de Lege nr.4102 privind
ratificarea Memorandumului de intelegere pentru dezvoltarea coordonata a Soselei
de Centura a Marii Negre.
Guvernul. Domnule Ursu,
Va rog.
Domnul Vasile Ursu:
Onorata asistenta,
Atentiei dumneavoastra se propune proiectul
de Lege privind aprobarea Memorandumului de Intelegere pentru dezvoltarea
coordonata a Soselei de Centura a Marii Negre. Acest Memorandum a fost adoptat in
luna iulie anul curent. Pe teritoriul Republicii Moldova de acum a fost incercata
aceasta, si nu numai pe teritoriul ei, ci pe teritoriul tuturor tarilor, o
caravana de transport care a trecut din Turcia si pina in Grecia, au trecut
toata centura.
In aceasta centura am spus ca sint
antrenate 12 tari si propun... adica intrebari, nu stiu la ce sa ma opresc,
fiindca as putea vorbi mult aici si totodata... Da, mai bine intrebari.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar.
Multumim.
Intrebari catre raportor? Nu sint.
Va multumim, domnule Ursu.
Comisia.
Domnul Vasile Iovv:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele.
Memorandumul a fost semnat la Belgrad la
19 aprilie 2007 de Guvernele satelor membre ale Organizatiei Cooperarii
Economice la Marea Neagra in vederea crearii unui plan coordonat de dezvoltare
a retelei de transport international in regiunea Marii Negre.
Finantarea constructiei si reconstructiei Soselei
de Centura a Marii Negre va fi efectuata din contul fondurilor si bugetelor nationale,
precum si din diverse capitaluri originare din surse private si a unor banci.
Comisiile parlamentare si Directia juridica
au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea documentului. Luind
in consideratie cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare
europeana propune ratificarea acestui document in prima lectura si, daca nu vor
fi propuneri, si in a doua lectura.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Intrebari catre comisie? Nu sint.
Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului
de Lege nr.4102. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Comisia a inaintat propunerea pentru a fi
adoptat si in a doua lectura. Care sint opiniile? Da, multumesc. Se accepta.
Pentru a doua lectura propuneri sint? Nu sint.
Va multumim.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.4102. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 26.
Doamna Maria Postoico:
3?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 3
Doamna Maria Postoico:
57 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4102 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4224 pentru ratificarea
Conventiei internationale impotriva dopajului in sport a UNESCO, adoptat la
Paris la 19 octombrie 2005.
Prezinta domnul vicedirector general al
Agentiei Sportului, domnul Smintina.
Domnul Vadim Smintina – vicedirector general al Agentiei Sportului:
Onorat Parlament,
Atentiei dumneavoastra se propune
ratificarea Conventiei internationale impotriva dopajului in sport. Consumul si
traficul de substante dopante in sport nu este un fenomen nou, acesta s-a
extins in ultimii ani, devenind un adevarat fragel pentru mai multe ranguri de
sport si punind in pericol sanatatea milioanelor de tineri sportivi pe intreg
mapamond.
Astfel, prevenirea si combaterea dopajului in
sport a devenit o problema de actualitate stringenta si una din preocuparile
majore ale comunitatii sportive internationale.
In acest context, intrunita la Paris la 19
octombrie 2005 cu ocazia a celei de-a 33-a sesiune a UNESCO, a fost in
unanimitate aprobata Conventia internationala impotriva dopajului. Documentul
nominalizat este cel dintii instrument juridic cu caracter global in domeniul
activitatii antidopaj in sport.
Scopul principal al acestei Conventii consta
in facilitarea aplicarii Codului mondial antidoping de catre statele semnatare.
De asemenea, Conventia incurajeaza orice forma de cooperare internationala care
urmareste protejarea sanatatii sportivilor, a principiilor etice si a ... in
sport.
In acest context, Codul mondial antidoping,
aprobat in martie 2003 la Copenhaga, este piatra de temelie a luptei impotriva
consumului si traficului de substante dopante in sport. Doar adoptarea unui
cadru legislativ international comun va contribui la atribuirea puterii
juridice depline acestui document.
La 17 ianuarie 2006 Republica Moldova a
devenit a 184-a semnatara a Declaratiei antidoping in sport. Prin ratificarea
Conventiei, Republica Moldova isi asuma angajamentul de a contribui, impreuna
cu alte state, la finantarea bugetului anual de baza al Agentiei Mondiale
Antidoping prin achitarea cotizatiei de membru.
Agentia Sportului a Republicii Moldova
considera oportuna si bine-venita ratificarea prezentei Conventii, ceea ce va
permite adoptarea masurilor potrivite la nivel national si international,
confirme cu principiul codului va facilita colaborarea fructuoasa cu statele parti
ale Conventiei si cu alte organisme cu rol predominant in lupta impotriva
dopajului in sport.
Ratificarea Conventiei in cauza va exprima
concret vointa tarii noastre de a contribui activ la aplicarea idealurilor
fundamentale ale UNESCO. Prevederile prezentei Conventii nu contravin legislatiei
Republicii Moldova si altor acte normative in vigoare.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Si noi la fel. Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Comisia, rog.
Domnul Vasile Iovv:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele.
Statele participante se angajeaza sa adopte masuri potrivite la nivel national si
international care sa fie conforme cu principiile enumerate in Codul mondial
antidoping, adoptat de catre Agentia Mondiala Antidoping la 5 martie 2003 la
Copenhaga.
In conformitate cu articolul 14 din Conventie,
statele participante se angajeaza sa sustina Agentia Mondiala Antidoping in masura
de combatere a dopajului la scara internationala.
Comisiile permanente si Directia juridica
au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea acestui
document. Luind in consideratie cele expuse, Comisia pentru politica externa si
integrare europeana propune Parlamentului adoptarea acestui document in prima si
a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule vicepresedinte.
Intrebari? Bine.
Proiectul nr.4224, aprobarea in prima
lectura. Cine este pentru? Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
acestui proiect in lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 27.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3? Doua voturi. 57 de voturi
“pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4224 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4315 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Ion Chicu – viceministru al finantelor:
Stimate domnule Presedinte,
Onorati deputati,
Cu permisiunea dumneavoastra voi prezenta
spre examinare si adoptare proiectul de Lege pentru modificarea unor acte
legislative, in special fiind vorba despre modificarea Codului fiscal. Guvernul
vine cu propunerea de a opera aceste modificari, care, in mare parte, au un
caracter redactional, cu scopul de a asigura o claritate maxima in
interpretarea unor articole ale Codului fiscal. Astfel incit potentialii
investitori in localitatile Republicii Moldova sa poata beneficia din plin si
operativ de restituirea de TVA aferente acestor investitii.
In urma discutiilor purtate cu reprezentatii
mediului de afaceri, care au salutat masiv initiativa de restituire a TVA
pentru investitiile efectuate in localitatile tarii, cu exceptia municipiului
Chisinau si Balti, s-a constatat ca totusi redactia actuala a articolului 1011
poate crea dificultati in interpretare si, respectiv, administrare.
Consideram ca proiectul propus spre
examinare elimina aceste deficiente. Guvernul Republicii Moldova vine cu propunerea
de a exclude litera e) din articolul 104 al Codului fiscal, care prevede
impozitarea constructiei caselor de locuit la cota zero a TVA, experienta acordarii
si analiza … beneficiului, aceste facilitati denota faptul ca mecanismul
respectiv are multe rezerve la capitolul eficienta.
Ca si in cazul restituirii TVA pentru
investitii, modificarile propuse in partea ce tine de noul mecanism de
impozitare cu accize ale articolelor din tutun, acceptate de dumneavoastra prin
adoptarea politicii bugetar-fiscale pentru anul 2008, concretizeaza unele
prevederi ale Titlului IV din Codul fiscal, astfel incit ele sa fie clare si
univoc tratate atit de catre contribuabili, cit si de functionarii fiscali.
De asemenea, prin modificarile efectuate la
articolul 4 din Legea pentru punerea in aplicare a Titlului IV din Codul fiscal
se introduce obligati-vitatea imprimarii, incepind cu 1 ianuarie 2009, pe
pachetele de tigari cu filtru a pretului de comercializare cu amanuntul, precum
si data fabricarii produsului. Aceasta masura este absolut necesara si logica,
considerind particularitatile noului mecanism de accizare a articolelor din
tutun cu filtru.
Stimati deputati,
Considerind faptul ca proiectul examinat de
dumneavoastra constituie o reactie la solicitarile reprezentantilor mediului de
afaceri, de a aduce mai multa claritate in unele articole ale Codului fiscal,
modificind doar redactia lor, precum si necesitatea asigurarii unui efect maxim
al initiativei de restituire a TVA, aferent investitiilor efectuate in localitatile
Republicii Moldova, va rog sa sustineti acest proiect de lege in ambele
lecturi.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc.
Rog comisia.
Stimati colegi,
Dumneavoastra observati ca astazi cuvintul
“logica” este un cuvint foarte la moda in sala plenului?
Domnul Gheorghe Popa:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de lege inaintat cu titlul de initiativa de catre
Guvernul Republicii Moldova si comunica urmatoarele. Proiectul de lege a fost
elaborat in scopul imbunatatirii prevederilor introduse in Codul fiscal prin Legea
nr.177-XVI din 20 iulie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative.
Prin urmare, in vederea imbunatatirii
actualei redactii a normelor privind restituirea taxei pe valoarea adaugata
pentru investitiile capitale, exceptind cele cu destinatie locativa si
mijloacele de transport, efectuate, incepind cu 1 ianuarie 2008, in toate
localitatile republicii, cu exceptia municipiului Chisinau si Balti, se propune
expunerea intr-o redactie noua a articolelor 1011 si 1121
din Codul Fiscal.
Totodata, proiectul de lege prevede
concretizarea subiectilor impozabili in cazul importurilor de servicii, deoarece
in redactia legii sus-mentionata au fost omisi subiectii ce detin statutul de
platitor al TVA.
Concomitent, se propune de a concretiza
aplicarea scutirii la livrarile de marfuri supuse accizelor efectuate in
interiorul zonei economice libere, precum si pentru livrarile efectuate de catre
agentii economici dintr-o zona economica libera in alta. Prin proiectul de lege
se propune modificari la articolul 2621 din Codul fiscal, care
presupun ca sanctiunile pentru comercializarea tigarilor cu filtru, incalcindu-se
modul stabilit, se vor aplica in marime de 50% din valoarea tigarilor aflate in
stoc la momentul controlului, dar nu mai putin de 1000 de lei.
Totodata, articolul III al proiectului
prevede mecanismul de stabilire si aplicare a pretului maximum de vinzare cu
amanuntul, declarat de catre producatori sau importatori pentru tigaretele cu
filtru, care urmeaza a fi obligatoriu incepind cu
1 ianuarie 2009. Comisia a examinat proiectul de lege sus-mentionat si
conceptual il accepta in prima lectura, iar pentru lectura a doua se propun urmatoarele.
La punctul 4 al articolului I se propune ca cuvintele “prima propozitie” sa fie
excluse.
Tinind cont de faptul ca nu a fost atins
scopul scontat de la aplicarea prevederilor literei e) al articolului 104 din
Codul fiscal, se propune excluderea acestei norme din prezenta lege. Totodata,
la punctul 6 alineatul (1) al aceluiasi articol, se propune ca sintagma “daca
suma achitata” sa fie substituita cu sintagma “daca suma TVA achitata”, fiind
astfel adusa in concordanta cu punctul 3) alineatul (2) din articolul I al
proiectului, precum si cu varianta rusa. La alineatul (2) punctul 6 dupa
cuvintele “platitori ai TVA”, se propune de exclus cuvintele “conform
alineatului (1)”.
In vederea excluderii unor eventuale
evaziuni fiscale, se propune ca la punctul 8 al articolului I din proiect,
sintagma “intre rezidentii diferitor zone economice libere ale Republicii
Moldova” sa fie substituita cu sintagma “livrarile efectuate de catre agentii
economici dintr-o zona economica libera in alta”.
Avind in vedere faptul ca unele articole din
Legea nr.177-XVI vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2008, se propune ca normele
de la punctele 7 si 9 ale articolului I din proiect sa fie transferate la
articolul II.
Concomitent, tinindu-se cont ca legea va
intra in vigoare mai tirziu decit termenele prevazute in proiect, se propune ca
la articolul III din proiect cuvintele
“1 ianuarie 2008” si “20 decembrie 2007” sa fie substituite cu cuvintele “1
martie 2008” si, respectiv, “20 februarie 2008”.
Pornind de la cele mentionate, Comisia
pentru politica economica, buget si finante sustine proiectul de lege si
propune Parlamentului votarea acestui proiect de lege in ambele lecturi.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Popa,
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Proiectul nr.4315 lectura intii. Cine este
pentru aprobarea acestuia, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
In conditiile raportului comisiei de profil,
supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectul de Lege 4315. Cine este
pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 26.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3 – 2.
56 de voturi. Impotriva nici nu mai intreb.
Proiectul nr.4315 este adoptat in lectura a
doua.
Proiectul de Lege nr.4314 pentru
modificarea anexei la Legea cu privire la scutirea de taxa vamala a unor marfuri
importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii.
Guvernul. Prezinta Academia de Stiinte.
Domnul Ion Tighineanu – vicepresedinte al Academiei de Stiinte a Moldovei,
membru corespondent:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
In conformitate cu articolul 28 litera r)
din Legea nr.1380 cu privire la tariful vamal cu modificarile si completarile
ulterioare, sint scutite de taxa vamala utilajul tehnologic, echipamentul,
instalatiile si mijloacele circulante importate de catre organizatia din sfera stiintei
si inovarii, acreditate de Consiliul National pentru Acreditare si Atestare,
conform nomenclatorului marfurilor al Republicii Moldova.
In baza prevederilor articolului 2
alineatul (1) din Legea nr.115-XVI din
18 mai 2006 cu privire la scutirile de taxa vamala a unor marfuri importate de
catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii, Guvernul inainteaza anual
Parlamentului modificari la legea mentionata. Intru realizarea acestor
prevederi Academia de Stiinte a Moldovei a pregatit in baza nomenclatorului sus-mentionat,
lista marfurilor solicitate pentru anul 2008 de catre organizatia din sfera stiintei
si inovarii.
Proiectul a fost examinat si definitivat
conform obiectiilor si propunerilor expuse in avizele institutiilor de resort.
Fiind aprobat de Guvern, proiectul a fost inaintat in Parlament si discutat in
cadrul comisiei pentru politica economica, buget si finante.
Au fost ridicate citeva intrebari referitoare
la lista utilajului si a materialelor solicitate la care s-au dat raspunsurile si
argumentarile respective.
Stimati deputati,
Inzestrarea laboratoarelor stiintifice cu
utilaj si instalatii tehnologice moderne in ultimii ani a contribuit la
dezvoltarea cercetarilor fundamentale si aplicative, la obtinerea multor
rezultate performante, unele dintre ele fiind deja in curs de implementare in
economia nationala. De mentionat ca dotarea laboratoarelor si centrelor stiintifice
cu echipament si utilaj performant ar conduce la largirea arialului de
cercetare.
Spre exemplu, in anul curent au fost in
derulare 14 programe de stat care au intrunit 109 proiecte. Aceste proiecte
contribuie la solutionarea problemelor majore privind cresterea competitivitatii
economiei nationale in baza inovatiilor, tehnologiilor si produselor noi.
Institutiile stiintifice si universitatile acreditate, fiind beneficieri ai
echipamentului si utilajului procurat, au efectuat cercetari care s-au soldat
cu un impact pozitiv stiintific si economic.
Ca rezultat al cercetarilor fundamentale si
aplicative de nivel inalt, a crescut simtitor numarul proiectelor de transfer
tehnologic, care in anul 2006 au constituit
27 proiecte finantate in proportii de circa 3 milioane de lei de la bugetul de
stat si
4,6 milioane de lei din partea agentilor economici, iar in anul 2007 – 43
proiecte de transfer tehnologic, finantate cu 8,3 milioane de lei – surse de la
bugetul de stat si
5,7 milioane de lei – surse extrabugetare. Astfel, savantii isi aduc contributia
la implementarea unor tehnologii noi de producere, de prelucrare a materiei
prime agricole, la implementarea mostrelor de echipament industrial, medical
etc.
Crearea bazei experimentale si inzestrarea
laboratoarelor cu utilaj modern de cercetare joaca un rol important si in
atragerea tineretului in stiinta. Sint in curs de creare laboratoare de
performanta cu posibilitati de utilizare comuna a echipamentului stiintific.
Atrag atentia deputatilor ca pe site-ul Academiei de Stiinte www dot. ASM dot.
MD este plasata informatia referitoare la 40 de laboratoare de performanta pe
domenii, aceste laboratoare asigurind conditii de utilizare comuna a
echipamentului stiintific. Recent Academia de Stiinte a Moldovei a lansat
parcul stiintifico-tehnologic “Academica” si incubatorul inovational, unde deja
a demarat procesul de evaluare si selectare a proiectelor inovative.
In rezultat se creeaza conditii favorabile
pentru un transfer tehnologic eficient si promovarea realizarilor stiintifice
spre comercializare. Sint sigur ca impactul in sfera stiintei si inovarii
asupra economiei tarii va spori in anii ce urmeaza. Rog sa sustineti acest
proiect de lege.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumim si noi.
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Domnule Tighineanu,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Intr-adevar, proiectul de lege a fost
elaborat si inaintat de catre Guvern in conformitate cu prevederile stabilite
de articolul 28 litera r) din Legea cu privire la tariful vamal, care stipuleaza
ca sint scutite de taxa vamala utilajul tehnologic, echipamentul, instalatiile
de mijloace si mijloacele circulante, importate de organizatiile din sfera stiintei
si inovatiei. In cadrul examinarii sau precizat unele pozitii tarifare, precum si
s-au adus in concordanta cu nomenclatorul marfurilor al Republicii Moldova si cu
Legea cu privire la tariful vamal denumirea marfurilor din anexa, conform
proiectului definitivat alaturat la acest raport.
Pornind de la cele mentionate si in
contextul avizelor pozitive prezentate de comisiile parlamentare si de Directia
juridica, comisia pentru politica economica, buget si finante propune
Parlamentului votarea acestui proiect de lege in ambele lecturi.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Popa.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
Cine este pentru aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4314, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul este aprobat.
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege
nr.4314. Cine este pentru, rog sa voteze, la fel rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 26.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3 – 2.
56 de voturi.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Proiectul este adoptat in lectura a doua.
Microfonul nr.3.
Asa, bine. Deci, avem un ultim subiect pe
ordinea de zi a sedintei de astazi – proiectul ordinii de zi a Parlamentului
pentru data de 27 decembrie, fiindca pentru
28 Biroul permanent a convenit si propune sa trecem doar procedurile de incheiere
a sesiunii, cu luarile de cuvint a sefilor de fractiuni si a conducerii
Parlamentului. Propuneri.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu propun in ordinea de zi de pe 27 – 28 decembrie
urmatoarele proiecte: 1. Proiectul de Lege cu privire la masurile de redresare
a situatiei economico-financiare a intreprinderilor zootehnice si 2 proiectul de
Hotarire a Parlamentului nr.4524 de aprobare a Regulamentului privind normele
de utilizare a mijloacelor fondului pentru subventionare a producatorului
agricol.
Domnul Marian Lupu:
4524?
Domnul Dmitri Todoroglo:
4524. Primul – 4523, al doilea – 4524.
Domnul Marian Lupu:
4523 si 4524.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Da, multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Multumesc.
Eu propun sa fie inclus proiectul de Lege nr.4182,
este vorba despre ajustarea modului de salarizare a lucratorilor Agentiei
concurentei si Curtii de Conturi si proiectul de Lege nr.4501, este vorba
despre modificari in Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta
medicala si in Legea cu privire la marirea modului de termeni si termenii de
achitare a primelor de asigurare obligatorii in asistenta medicala.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Si nu uitam la fel ca noi astazi am
miscat reexaminarea Legii nr.4516 pentru 27 da? Proiectul nr.1962.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Noi propunem ca aceasta lege sa fie o propunere
adaugatoare de la microfon, pentru ca trebuie sa examinam...
Domnul Marian Lupu:
A, in functie de... Da, bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
O rugaminte pentru ordinea de zi pentru
data de 27 – proiectul nr.3846, este initiativa mea, care se refera la
modificarea articolului 2 din Legea pentru modificarea si completarea legii
privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Este o norma care, din
punctul meu de vedere, este discriminatorie prin instituirea unui termen de un
an de zile de la publicarea drepturilor respective. Parlamentul va lua decizia,
insa cetatenii care asteapta trebuie sa aiba un raspuns: se accepta sau nu?
Parlamentul va lua decizia, dar rugamintea este sa fie inclus pe ordinea de zi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi propunem pentru lectura a doua
proiectul de Lege nr.4129.
Domnul Marian Lupu:
40 si ?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
4129. Principalul in aceasta lege este
modificarea Legii cu protectia concurentei.
Domnul Marian Lupu:
Si inca, stimate domnule presedinte al
comisiei, eu stiu ca a fost initiat de catre un grup de deputati un proiect de
Lege de modificare la tariful vamal, care imi pare deosebit de important.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, noi rugam sa includem si acel proiect.
Acolo sint doua proiecte.
Domnul Marian Lupu:
Sint doua proiecte?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Initiativa noastra si initiativa domnului
Guma.
Domnul Marian Lupu:
Deci, aceste doua proiecte eu am sa rog sa
fie incluse. La fel le punem in pachetul de propuneri ale domnului Bondarciuc.
Secretariatul, rog sa verificati si sa precizati aceste doua numere la ultimele
doua initiative.
Stimati colegi,
Alte propuneri nu mai sint? Bine. Deci, voi
supune votului nr.4523 si nr.4524, propuneri inaintate de la microfonul nr. 2
de catre domnul Todoroglo. Cine este pentru acceptarea, includerea acestora in
ordinea de zi pentru saptamina viitoare? Majoritatea.
Propunerile invocate de la microfonul 3 de
catre domnul Eremciuc – nr.4182, nr.4501. Cine este pentru includerea acestora,
rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Propunerea domnului deputat Filat referitoare
la includerea pe ordinea de zi a proiectului nr 3846. Cine este pentru, rog sa
voteze. Va rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 1.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul 2 – 2. Patru voturi. Nu este
acceptata.
Propunerea domnului Bondarciuc referitoare
la includerea proiectului nr.4129 si doua proiecte de legi al caror numar
urmeaza a fi specificate, ele sint inregistrare, referitoare la modificarea la
tariful vamal. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea. S-a acceptat.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea pe ansamblu a
ordinii de zi pentru perioada
27 – 28 decembrie 2007.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Cer scuze. Eu am consultat, ieri a fost aprobat
in prima lectura Legea nr.4100. Comisia propune ca pentru 27 acest proiect de
lege sa fie adoptat in lectura a doua. Practic, niciun amendament nu a
parvenit, dar...
Domnul Marian Lupu:
Dar la ce se refera el? Nu va suparati, va
rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Modificarea articolului 276 din Codul de procedura
penala.
Domnul Marian Lupu:
Codul penal.
Stimati colegi,
Cine este pentru a accepta aceasta
propunere, rog sa voteze. Majoritatea. Pe ansamblu, cine este pentru aprobarea
ordinii de zi, rog sa voteze.
Va multumesc.
Este aprobata ordinea de zi. Repet inca o
data, stimati colegi. Noi vom examina proiecte de acte legislative doar in data
de 27, ele sint multe, din care motiv pe data de 27 decembrie vom incepe sedinta
la fel la ora 9.00 dimineata. Se va vedea, cu sau fara intrerupere.
Pentru 28 – decembrie procedura de inchidere
a sesiunii, ceea ce ar presupune luari de cuvint din partea conducatorilor
grupurilor politice parlamentare si incheierea sesiunii propriu-zise, care va
fi urmata de un scurt spectacol cu uratori. Sedinta o incheiem aici.
Stimati colegi,
Sedinta de astazi o declar inchisa si va
doresc o zi buna in continuare.
Sedinta s-a incheiat la ora 12.45.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.