|
DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a III-a ORDINARA – IULIE 2006
Sedinta
din ziua de 27 iulie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2811 pentru
modificarea articolului III din Legea nr.559-XV din 25 decembrie
2003 pentru modificarea si completarea Legii invatamintului nr.547-XIII din 21
iulie 1995.
4. Alocutiunea domnului Rene van der
Linden, Presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1582 privind organizarea si functionarea pietelor
produselor agricole si alimentare.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1740 pentru
ratificarea Conventiei privind protectia si promovarea diversitatii de expresii
culturale, adoptata la Paris la 20 octombrie 2005.
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2849 privind
importul unui autovehicul pentru utilizare speciala (car mobil cu echipament
tehnic audio), destinat Institutiei Publice Nationale a Audiovizualului
Compania “Teleradio-Moldova”.
8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului Codului Audiovizualului al Republicii Moldova. Proiectul nr.1043.
9. Informatie privind situatia
social-economica in trimestrul intii al anului 2006. (Raportor
– domnul Prim-ministru al
Republicii Moldova Vasile Tarlev).
10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2939 cu
privire la masurile de protectie sociala a populatiei in legatura cu majorarea
tarifelor la gazele naturale.
11. I n t r e b a r i s i i n t e r p e
l a r i.
Sedinta incepe la ora 9.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta
98 de deputatii. Absenteaza deputatii: Vadim Misin, Iurie
Stoicov, Zoia Jalba.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Stimati colegi,
Precum v-am anuntat ieri, la ora 10.00
aici, in sala plenului Parlamentului, va tine o alocutiune domnul Presedinte al
Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei Rene van der Linden, ceea ce
presupune urmatorul scenariu al desfasurarii sedintei de astazi.
Vom examina un numar de subiecte incluse pe
ordinea de zi de astazi pina la ora 9.50 – 9.55, dupa care voi anunta o scurta
pauza, pe a carei durata o sa va rog sa nu parasiti sala de sedinte, fiindca la
ora 10.00 domnul Rene van der Linden va fi prezent aici pentru a prezenta alocutiunea
sa. Dupa plecarea Domniei sale, noi vom continua sedinta cu examinarea
celorlalte subiecte incluse pe ordinea de zi.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Astazi, noi avem pe ordinea de zi
examinarea pachetului privind Codul Audiovizualului si propun ca sa fie
distribuite deputatilor expertizele facute de Consiliul Europei in original,
daca e posibil, si varianta romana, daca este, pentru a putea sa ne edificam
exact, care sint obiectiile facute de expertii europeni.
Si, in al doilea rind, am vrut sa va spun ca
pe site-ul Parlamentului nu este plasat raportul expertului Mai Meier de la
ultima Conferinta internationala privind dezghetarea conflictelor, care, mi se
pare, a avut loc sub patronajul Parlamentului, mai ales ca a fost difuzat
presei chiar de Serviciul de presa si imagine al Parlamentului. Ma intereseaza,
de ce? Si, daca e posibil, de reparat aceasta situatie.
Si al treilea lucru este sa ma inscrieti cu
o declaratie la sfirsitul sedintei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimata colega,
De acord pentru declaratie.
Voi verifica plasarea pe site-ul oficial al
Parlamentului a acestui raport, care a fost produs de catre reprezentantii
Baroului de avocati din New York. Cel putin, eu am fost informat ca aceste
rapoarte, atit in limba engleza, cit si in traducere, urmau sa fie plasate pe
web site.
Acum, cu referinta la rezultatele sau rapoartele de expertiza ale
Consiliului Europei.
Stimati colegi,
Tin sa va atrag atentia ca, urmare a unei
discutii la acest si alte subiecte cu domnul Tery Davis, Secretarul General al
Consiliului Europei, am convenit ca rapoartele de expertiza si in special la
Codul Audiovizualului sa fie plasat pe site-ul Parlamentului, lucru care a si
fost facut acum, cel putin, o luna jumatate – doua. Rog sa examinati site-ul
oficial al Parlamentului si sa gasiti acolo raportul de expertiza privind Codul
Audiovizualului.
Acest lucru am decis sa-l facem ca o norma
generala. Aceasta norma va fi urmata si in continuare. Rapoartele de expertiza,
care ne vor fi prezentate de catre expertii Consiliului Europei, pentru a nu
decide in mod arbitrar de fiecare data, ce sa fie plasat, ce sa nu fie plasat,
dupa traducere, vor fi plasate in mod automat pe site, pentru a fi aduse nu
doar la cunostinta parlamentarilor, dar si la cunostinta publicului larg.
Stimati colegi,
In continuare, incepem examinarea
subiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi, 27 iulie. Proiectul
de Lege nr.2811 pentru modificarea articolului 3 din Legea nr.559-XV din 25
decembrie 2003 pentru modificarea si completarea Legii invatamintului.
Prezinta Guvernul.
Domnul Victor Tvircun – ministrul educatiei, tineretului si sportului:
Mult stimate domnule Presedinte,
Mult stimati doamnelor si domnilor deputati,
In Republica Moldova, conform legislatiei,
de rind cu institutiile de stat functioneaza si institutiile private, care au
statut de institutie nonprofit si asigura studii prestind taxele de scolarizare.
Procesul educational si procesul de studii in
aceste institutii este supus licentierii, acreditarii de stat si monitorizarii
stricte din partea Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului. Pentru a
crea o siguranta atit parintilor si elevilor, atit si studentilor pe durata intregii
perioade de studii, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.559 din
25 decembrie 2003, modificind Legea invatamintului, care prevede ca institutiile
de invatamint privat sa dispuna de capital statutar – 1 milion sau 500 000 de
lei si, in mod obligatoriu, de local pentru studii cu statut de proprietate.
Ministerul Educatiei, Tineretului si
Sportului pe atunci al Republicii Moldova a intreprins masurile de rigoare intru
indeplinirea prevederilor legislatiei, eliminind din sistem acele institutii
educationale care n-au intrunit cerintele de respectare si aplicare cu strictete
a standardelor educationale de stat si selectind cele mai performante institutii
de invatamint privat, care au demonstrat capacitatea de a corespunde rigorilor si
de a realiza standardele educationale pentru diferite trepte de invatamint.
Perioada care s-a scurs din 2003 pina in
prezent a manifestat ca timpul nu este destul de suficient de a ajusta, de a
racorda la cerintele expuse. In sedinta sa de la 10 iulie anul curent, Guvernul
a luat hotarirea de a interveni cu propunerea de a modifica articolul 3 din
Legea invatamintului si de a inainta pentru discutie in Parlamentul Republicii
Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul ministru?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
In primul rind, cam pe neasteptate se
discuta aceasta problema, fiindca, daca ne aducem aminte, discutii aprinse au
avut loc in Parlament, pozitii contradictorii si, dupa cit tin eu minte bine,
acest proiect a fost respins, retras. A fost initiativa domnului Ivanov s.a.m.d.
Probabil, ar trebui o explicatie mai larga vizavi de abordarea respectiva.
Nu, eu vreau ca s-o ascult, poate la
dumneavoastra in fractiune a fost.
Domnule Presedinte,
A fost o discutie foarte aprinsa in
Parlament vizavi de aceasta problema, s-au adus argumente categorice cum ca modificarile
respective nu sint necesare. Unii dintre colegi chiar au argumentat lung si
aprins. Acum noi venim foarte incetisor si incercam sa punem la vot aceasta
problema si sa votam.
Dati atunci sa discutam, de ce s-au
schimbat? De ce avem atitudini asa de diferite? Intr-un termen foarte restrins,
exact o saptamina. Ce s-a intimplat in saptamina aceasta?
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Vreau sa va aduc la cunostinta ca proiectul
de Lege nr.2811, desi acum doua saptamini a fost exclus de pe ordinea de zi,
dar el nu a fost retras de catre Guvern. Nu a parvenit in Parlament nici o
scrisoare, nici o solicitare oficiala pentru retragerea acestuia de catre
Cabinetul de Ministri.
A doua remarca pe care as putea, cred, s-o
fac. Sa va atrag atentia asupra unei anumite diferente dintre aceste doua abordari.
Daca nu gresesc, propunerea colegului nostru Dumitru Ivanov s-a referit la
legea propriu-zisa, la legea de baza a invatamintului din 1995, iar propunerile
vizau aplicarea unor amendamente cu caracter permanent in cadrul acestei legi.
Diferenta dintre aceasta initiativa si initiativa
cu care a venit Guvernul este ca cea din urma propune aceste amendamente ca masuri
de ordin temporar si aceste amendamente nu se aplica in legea de baza de la
1995, ci se aplica in Legea nr.559 din 23 decembrie 2003. Trebuie sa intelegem
faptul ca Guvernul acum finalizeaza munca asupra noului Cod al invatamintului,
cu care, de fapt, mai demult trebuia sa se prezinte aici, in Parlament, speram
ca in toamna acest Cod va fi prezentat Parlamentului, Codul care va stabili
norme permanente odata si pentru totdeauna, norme care se refera atit la functionarea
institutiilor publice de invatamint, cit si la cele private. Aceasta, cred ca,
ar putea fi o anumita explicatie a situatiei.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Eu va multumesc foarte mult de explicatiile
respective. Undeva stim si noi ce se intimpla si care sint scopurile si
planurile Guvernului. Eu, de fapt, atentionam asupra situatiilor concrete si in
acest caz.
De fapt, nedorinta, daca vreti, de a
discuta problemele in fond si dorinta de a-si impune un punct de vedere cineva
foarte hotarit, duce la distorsionarea ideilor si, de ce nu, de agitatie in rindul
nostru si in societate la fel. Noi speram ca abordarea respectiva este una constienta
si nu vom mai avea ocazia pe viitor sa inducem atit copiii, cit si parintii in
situatii de genul acesta de agitatie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Am o intrebare la dumneavoastra. Esenta
proiectului dat consta in aceea ca noi sa mai prelungim termenul cu un an de
zile, mai bine-zis. Intrebarea consta in aceea: daca noi mai prelungim acest
termen inca o data, cum credeti dumnea-voastra, se vor racorda toate institutiile
private la acele rigori prevazute de lege?
Domnul Victor Tvircun:
Va multumesc pentru intrebare.
Domnule deputat,
Eu consider ca acesti trei ani, care s-au
scurs dupa adoptarea modificarilor din decembrie 2003, deja au demonstrat
disponibilitatea mai multor institutii de a ajusta, de a racorda la cerintele
legii. Si, consider ca, dintr-o parte, tendinta aceasta continuie, pe de alta
parte, speram ca, pe parcursul anului curent, va fi adoptat pachetul de legi in
domeniul invatamintului, care va schimba radical situatia privind institutiile
private.
Domnul Vladimir Dragomir:
Eu de ce am pus aceasta intrebare? Sa nu
creada institutiile de invatamint ca noi facem o cedare, cum a spus si domnul
Filat. Joia trecuta am discutat intr-un fel, astazi discutam in alt fel. Aici,
bineinteles, trebuie sa ne gindim bine si sa facem cea mai buna si mai optima
varianta.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Zau ca ne-ati zapacit dumneavoastra cu
includerea, excluderea din ordinea de zi, cu retragerea documentelor. Ieri, in
ordinea de zi era proiectul de Lege nr.2949 al deputatului Stepaniuc. El a fost
retras, n-am inteles, pe urma ceva a fost inclus pentru ziua de astazi. Astazi
se include, nu avem in ordinea de zi proiectul de Lege nr.2811. Sint curios sa
aflu care este pozitia comisiei, fiindca noi la comisie l-am respins.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Eu inteleg. Ideea este clara.
Domnul Anatolie Onceanu:
Acum deputatii nu sint gata sa examineze
anume acest proiect, nici nu au luat documentul, proiectul de Lege nr.2811 nici
nu este inclus in ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog putina liniste in sala.
Stimate colegi,
Eu v-as ruga putin mai multa atentie in
cadrul sedintelor plenului Parlamentului. Ieri, la etapa initiala a sedintei
plenului Parlamentului, la ora 9.05, cind s-au propus amendamente pe ordinea de
zi pentru intreaga perioada 26-29 iulie, comisia a solicitat sa fie retras din ordinea de zi
proiectul nr.2949.
Stimate coleg,
Eu personal, am propus sa fie inclus pe
ordinea de zi a sedintei de astazi proiectul de Lege nr.2811. Consultati, va
rog, stenograma si o sa va fie foarte clar cum acest proiect a nimerit pe
ordinea de zi a sedintei de astazi.
Domnul Anatolie Onceanu:
Bine.
Sintem nevoiti sa acceptam acest... dar va
spunem, ca intr-adevar ne-ati zapacit cu aceste schimbari.
Domnule ministru,
Eu repet inca o data, ca sint foarte curios
sa aflu, care este parerea comisiei, fiindca eu am votat pentru, dar au votat
contra. Bine, dar noi stim ca am votat, comisia, comunistii au votat contra.
Spuneti, va rog, cum considerati
dumneavoastra faptul ca se transfera termenul de realizare a prevederilor
articolului 36 cu un an, ce hotaraste? E o gura de aer pentru institutiile
private. Intr-adevar, este aceasta. Dar, in principiu, ce hotaraste acest
lucru? In timp de un an de zile sedii in Chisinau si in alte republici ei nu
vor dovedi sa le procure, fiindca nu sint astfel de sedii.
Noi am propus alta varianta, ca aceste
sedii, in care se afla ei acum, cel putin pe trei ani, sa li se dee in folosinta,
adica statul nu le pierde. Ele nu se privatizeaza, nu se vind si nu se cumpara.
Acestor institutii li se creeaza conditii pentru ca ele sa primeasca loturi de
pamint, credite, sa construiasca sedii si sa nu fie lichidate, fiindca, multe
dintre ele sint institutii performante. Aceasta este o solutie, o varianta
viabila.
Ceea ce propuneti dumneavoastra, va raspund
nici nu stim ce-i cu … Ar trebui sa votam, fiindca este, intr-adevar, o solutie
provizorie, ea nu hotaraste nimic, in principiu. Peste un an de zile noi vom
reveni la acelasi punct la microfoane si vom intreba, caci sedii nu vor dovedi
sa procure.
Domnul Victor Tvircun:
Va multumesc pentru intrebare.
Mi se pare ca sintem pe aceeasi unda, adica
intentiile dumneavoastra si intentiile ministerului si ale Guvernului sint
pentru a intari stabilitatea in societate. Deci, nu conteaza un an sau trei, e
vorba de principiu. Mi se pare ca nimeni n-a pus scopul de a nimici institutiile
de invatamint. Aceasta este cel mai important, fiindca noi nu vorbim cel mai
mult despre institutii, noi vorbim despre oamenii care activeaza in aceste
institutii si copiii care fac studii acolo. Acesta este interesul nostru.
Domnul Anatolie Onceanu:
Pai, oamenii acestia sint in institutiile
despre care este vorba si la anul la fel vom avea aceeasi situatie, nu se va
schimba nimic.
Domnul Victor Tvircun:
Domnule deputat,
Nu va suparati. Eu am raspuns la intrebarea
dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Inainte de a continua, doua scurte remarci.
Eu rog mai multa atentie, din partea tuturor, in cadrul sedintelor plenului
Parlamentului, fiindca deseori zapaceala, cum a mentionat colegul nostru, este
copilul neatentiei.
Si rog inca o data sa ma ascultati cu multa
atentie, Legea invatamintului de la 1995, eu presupun, ori ca pe parcursul
celei de a doua jumatati a anului curent, ori ca in prima jumatate a anului
viitor, ea va fi substituita cu noul Cod al invatamintului.
O data cu prezentarea de catre Guvern la
Parlament a acestui proiect de lege, o data cu adoptarea acestui Cod al invatamintului
de catre Parlamentul tarii, Legea de la 1995 va fi abolita. E o scurta explicatie
ca sa facem putin mai clara situatia.
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Dumitru Ivanov:
Multumesc, domule Presedinte.
Domnule ministru,
O singura intrebare, caci aveam de gind sa
ies sa mai fac acolo niste informari, dar cred ca nu are rost.
Dumneavoastra credeti, ca specialist in
domeniu si ca om care cunoasteti legislatia, ca prevederile articolului 36
alineatele (7) si (20), cum le credeti dumneavoastra, cum le acceptati, cum le
apreciati? Aceste prevederi sint legitime astazi sau aveti alta viziune?
Domnul Victor Tvircun:
Domnule deputat,
Nu este menirea mea de a talmaci legile,
menirea mea este de a executa legea. De a talmaci, de adopta legile, aceasta
este prerogativa dumneavoastra.
Domnul Dumitru Ivanov:
Domnule ministru,
Chiar daca e lege proasta?
Domnul Victor Tvircun:
Legi proaste sau bune, nu eu determin.
Domnul Dumitru Ivanov:
Am inteles.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru,
Va multumesc.
Domnul Victor Tvircun:
Va multumesc mult.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Acest proiect a fost inaintat de Guvern.
Esenta lui, dupa cite ati inteles dumneavoastra, consta in modificarea
termenului de aplicare a prevederilor articolului 36 alineatele (7) si (20) din
Legea invatamintului.
Comisia parlamentara, avind avizele tuturor,
majoritatii comisiilor parlamentare la aceasta tema, in discutii indelungate in
cadrul a doua sedinte, in principiu, a respins aceasta propunere a Guvernului.
Deci, noi am pornit de la faptul ca, pe perioada de functionare a legii
respective din 2004, a fost destul timp, 2 ani de zile, in care toate institutiile
private, desigur, sub monitorizarea si controlul Ministerului Invatamintului,
trebuia sa execute prevederile acestei legi.
Incercarea de a schimba termenele, desigur,
ar putea sa aiba si efect pozitiv. Dar, in opinia noastra, a majoritatii deputatilor
comisiei, se cere o activitate foarte intensa a Ministerului Educatiei,
Tineretului si Sportului, foarte concreta privind fiecare institutie de invatamint.
Deci, repet inca o data, comisia a respins acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu stiu ca domnul Stepaniuc a avut un
proiect de lege, vasazica, despre care, iata, a fost astazi vorba ca el nu a
fost retras. Deci, ce facem cu el, il retragem sau ce facem? Fiindca acum avem
alt proiect de Lege – nr.2811. In baza carui proiect noi astazi o sa discutam
mai bine?
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg Dragomir,
De fapt, probabil, este mai mult o intrebare
pentru Presedintele sedintei. Proiectul nr.2949 a fost exclus ieri de pe
ordinea de zi a sedintei de astazi. Iar astazi nu are in fata nr.2811.
Domnul Vladimir Dragomir:
Si el a fost retras, inseamna ca noi astazi
toate...
Domnul Marian Lupu:
Noi discutam proiectul nr.2811.
Domnul Vladimir Dragomir:
Da. Inseamna ca toata discutia astazi avem
sa o ducem referitor la proiectul de Lege nr.2811.
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc.
Stimati colegi,
Acum eu, as vrea sa spun citeva cuvinte.
Dupa discutia destul de aprinsa, care a avut loc joia trecuta, cum s-a mentionat
de colegi, eu am avut foarte multe sunete telefonice de la diferiti cetateni si
din teritoriu, si din Chisinau. Opiniile, vreau sa va spun, sint diferite. Parintii
care dau copiii in institutiile private sint ingrijorati de situatie, fiindca
nu intotdeauna stiu cu toti ce situatie este in institutiile private. Si sint ingrijorati
si de acea situatie care este in unele institutii, eu vreau sa spun, nu in
toate, dar in unele institutii private.
Alte sunete au fost de alt caracter, cum ca
noi, parlamentarii, primim niste propuneri, adica foarte aspre, as spune eu,
referitoare la unele institutii de invatamint privat. Vreau sa va spun ca,
studiind aceasta intrebare inca o data, chiar si dupa cuvintarea pe care am
avut-o eu, vreau sa va spun ca, totusi, pozitia noastra este corecta. Noi, acei
care facem legea, trebuie sa purtam raspundere pentru aceea ce se intimpla cu invatamintul
in societatea noastra.
Si, de aceea, data trecuta noi am spus ca
trebuie sa alegem o varianta optima. Astazi proiectul de Lege nr.2811 stipuleaza
prelingirea termenului inca cu un an. Eu privesc acest termen nu pentru institutiile
de invatamint, dar, mai ales, pentru Ministerul Educatiei, Tineretului si
Sportului. Noi mai dam astazi inca un termen Ministerului Educatiei,
Tineretului si Sportului pentru a face ordine in institutiile de invatamint
care sint astazi si nu s-au racordat la legislatia in vigoare.
Deci, am eu in vedere. Trebuie sa vedem cum
o sa fie aplicat pe viitor articolul 65, 63 alineatul (5) privind privatizarea
unor institutii de invatamint. Cum o sa se aplice articolul 36 alineatul (21),
unde se prevede ca administratia publica locala poate sa dea contra plata cladiri,
terenuri pentru constructie s.a.m.d. Deci, sint toate posibilitatile ca
majoritatea institutiilor de invatamint, fie ele superioare, fie ele
preuniversitare sa se racordeze la legislatia in vigoare.
In ceea ce priveste ca nu este corect,
punctul 5, 7 din articolul 36 si alineatul (20). Eu consider si la ziua de astazi
si pe viitor nu este corect. Noi trebuie sa avem careva prescriptii pentru
institutii, daca ele vor sa faca ceva calitativ in invatamint. Si consider ca
Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului ar trebui sa nu astepte un an de
zile, dar chiar incepind cu ziua cind va fi adoptata legea... va fi adoptata
astazi in doua lecturi, inseamna ca astazi, incepind cu ziua de astazi sa se
apuce sa faca regula in aceste institutii. In primul rind, trebuie sa vada cum
va fi acreditarea lor, fiindca multe institutii functioneaza neacreditate si
v-am spus data trecuta ca functioneaza doi – trei ani de zile, dupa aceea se
autodizolva si copiii ramin in strada. Deci, trebuie sa vedem din toate
punctele de vedere. Insa, consider eu, dupa ce am discutat si la fractiune, ca
varianta aceasta este o varianta optima. Noi nu facem o cedare, inca o data
spun, noi acordam un termen suplimentae, ministerului, Camerei de Licentiere
pentru a face regula in acest domeniu.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Eu, daca vreti, sint satisfacut de aceea ce
a spus domnul Dragomir, cu o singura exceptie. Noi, toti legiuitorii, trebuie sa
intelegem un lucru foarte clar. Nu noi trebuie sa facem ordine in invatamint.
Pentru aceasta este minister.
Domnule Dragomir,
Pentru aceasta inca o data va zic:
calitatea invatamintului si institutiile private n-au nici in clin, nici in minica,
fiindca calitatea invata-mintului sufera in toate, dar in celelalte de stat si
mai mult, deoarece programele scolare si continutul invatamintului au ramas
vechi, cu invatamint academic, un invatamint nejustificat, care numai chinuie
copiii. Si de cite ori am venit cu propunerea sa se revizuiasca, nu s-a
acceptat. Dar, in genere, vom trai si vom vedea cind o sa fie adoptata legea
viitoare.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Fractiunea Parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” considera ca respingerea de catre majoritatea comunista a initiativei
domnului deputat Ivanov si promovarea acestei initiative 2811 astazi de catre
aceeasi majoritate comunista nu este altceva decit un santaj, un santaj al
institutiilor de invatamint privat din Republica Moldova. Aceasta prelungire cu
un an nu este decit un santaj de a mai capata niste bani de la acesti bieti
proprietari, care doresc sa faca un invatamint performant in Republica Moldova.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Mie imi place, de fapt, discutia cind se
vorbeste ca mai acordam un an de zile pentru ca sa fie, eu stiu, corectata
situatia in segmentul respectiv. Eu am o intrebare catre domnul Stepaniuc. Dar
ce se va intimpla, daca si peste un an de zile nu se va schimba nimic, fiindca
fix aceleasi argumente au fost puse aici acum in an de zile, doi ani de zile in
urma cam tot aceleasi lucruri se auzeau.
De aceea, as vrea sa inteleg, astazi
dumneavoastra propuneti sa aprobam, Comisia propune sa aprobam aceasta lege in
prima si cred ca o sa fie propusa spre adoptare si in a doua lectura. Insa
chiar daca o sa fie respins, nu importa. Important este faptul ca situatia ramine
neschimbata. Noi cu dumneavoastra astazi, toate fractiunile constatam ca situatia
nu se schimba si nu prevedem nimic pentru a schimba aceasta situatie.
Deci, nu punem, de exemplu, ca in luna
septembrie sa vie Guvernul cu un program de actiuni, ca sa intelegem si noi ce
se va schimba. Nu propunem ca ministerul sa intreprinda actiunile X, Y, Z s.a.m.d.
Deci, care sint viziunile comisiei la acest capitol? Ce facem in continuare?
Ori iarasi asteptam un an de zile, ca peste un an sa constatam ca nu s-a
schimbat nimic?
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule deputat Braghis,
Multumesc de intrebare.
Vreau sa spun ca comisia a discutat
problema institutiilor de invatamint
si noul proiect preconizat al Codului educatiei in citeva rinduri. Fara doar si
poate, Legea din 1995 a invatamintului este una invechita, ea este depasita
de timp in privinta multor articole. Si impreuna cu dumneavoastra, adica
Parlamentul este obligat, probabil, ca, in cel mai apropiat timp, cred ca in
toamna anului curent sa discute noul Cod al educatiei.
Si in legatura cu noul Cod al educatiei,
deci, vor fi stipulate concret prevederi pentru a imbunatati calitatea invatamintului,
mai ales a celui superior, asa cum preconizeaza procesul de la Bolonia. Sa
recunoastem ca sint niste lacune si aceste lacune dumneavoastra le-ati vazut
din discutia chiar de acum patru zile. Ele sint evidente. Eu as sprijini, deci,
cele spuse de unii colegi ai nostri, inclusiv de domnul Dragomir, ca legile
trebuie executate atit timp cit ele sint in Legea Parlamentului, daca cuiva nu ii
convine, aceasta este absolut alta intrebare.
Legea din 2004, modificata de noi,
articolul 36 alineatele (5) si (20), deci nu a interzis invatamintul privat,
dar a stabilit anumite reglementari. Vreau sa va aduc aminte ca aceste
prevederi au fost atacate de un oarecare deputat, nu tin minte cine, de la
Curtea Constitutionala.
Si Curtea Constitutionala a sprijinit
viziunea Parlamentului, a conside-rat-o constitutionala. Din acest punct de
vedere eu cred ca ar fi de obligatiunea si a Parlamentului, si a Executivului, in
primul rind, a Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului ca in aceasta
problema sa facem regula. Daca avem alte principii, daca avem alte viziuni,
atunci, cum a facut-o domnul deputat Ivanov, sa venim cu o argumentare foarte
profunda. Eu repet inca o data, nu este bine atunci cind noi astazi incercam
ceva sa modificam termenele si noi nu stim citi copii, citi studenti sint in
aceste institutii private care nu s-au legiferat. Informatia pe care o detinem
noi, absolut concret este ca sapte licee, practic, de doi ani de zile lucreaza
la noi ilegal, fara licenta,.
Noi, Parlamentul, sau ministerul trebuie sa
fim deranjati de aceasta problema? Trebuie. Aceasta demonstreaza ca discutiile in
Parlament nu sint in zadar, dar, totodata, se cere mai multa concretica, asa sa
spunem noi, in solutionarea problemei.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule Stepaniuc,
Eu cred ca dumneavoastra ati confirmat un
singur lucru, aveti majoritatea in comisii, aveti majoritatea in Parlament, aveti
numit Guvernul si acest Guvern nu executa, aprobata de majoritatea parlamentara
timp de citiva ani de zile. Intrebare mea a fost: cit o sa mai tolerati acest
lucru? Sau ce actiuni propunem astazi: unul, doi, trei, patru pentru a schimba
situatia, fiindca aveti perfecta dreptate.
Nu este vorba doar de sectorul privat. Este
vorba de zeci si sute de elevi care astazi, cu o luna de zile sau cu doua luni
de zile, da, cu o luna de zile deja inainte de 1 septembrie, nu stiu ce s-a va intimpla
cu ei. Trebuie sa-si caute un nou loc de invatamint, peste un an de zile sau
anul curent trebuie sa se pregateasca sa plece din tara sau sa-si gaseasca, cu
chiu cu vai, un loc de invatamint intr-o institutie statala s.a.m.d. A ramas,
practic, o luna de zile pentru ei.
Si iarasi nu se propune nimic. Dumneavoastra
propuneti astazi sa aprobam o prelungire a termenului. Dar ce actiuni se vor intreprinde?
Iarasi pentru toti? Si cetatenii de rind, care au copii si isi bat capul de acesti
copii, si pentru acei care astazi reprezinta sectorul privat de invatamint, ramine
o situatie neclara, neclarificata. Doar o simpla prelungire. Ce s-a intimplat
deja de doi ani de zile? Iata care este problema, iata la ce ar trebui sa dam raspuns
astazi la noi in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
In primul rind, vreau sa ma adresez catre
Fractiunea Parlamentara a Comunistilor, sa sustinem astazi proiectul de Lege
nr.2811 in prima si a doua lectura. Si aceasta nu inseamna ca noi cedam ceva.
Domnule Cosarciuc,
Si aceasta nu inseamna ca noi asteptam ceva,
pentru ca noi sintem altfel, decit acei care astepta ceva. Noi vrem ca ceea ce
a spus domnul Braghis, in primul rind... noi in planul de activitate al fractiunii
avem ca, pina la sfirsitul sesiunii curente...
Domnul presedinte al comisiei cunoaste
lucrul acesta foarte bine, caci a avut loc o audiere in Fractiunea Parlamentara
a Comunistilor. Ministrul educatiei, tineretului si sportului a fost la fractiune.
Pina la sfirsitul sesiunii curente trebuie sa luam masurile necesare in vederea
imbunatatirii invatamintului in genere, inclusiv problemei pe care o discutam
astazi. Si daca n-o sa fie aceasta, inseamna ca o sa fie altceva. Ceea ce cunoaste
ministrul foarte bine, sa nu spuna astazi pentru toata tara. Noi am fost si sintem...
foarte insistent am vrea ca toate institutiile sa se conformeze legii si parintii
si elevii, care ne asculta, si acei care trebuie sa indeplineasca legea trebuie
s-o indeplineasca. Si noi avem lege. Si sa nu astepte 1 iulie 2007, dar incepind
de astazi, de miine sa lucreze asa, ca sa se conformeze legilor in vigoare in invatamint.
Stimati deputati, din fractiune
Va rog frumos, sa... de data aceasta, cu parere
de rau, l-a pus intr-o situatie pe domnul Stepaniuc... Dumnealui are o parere
foarte stricta si are dreptate, pentru ca dumnealui raspunde de invatamint. Dar
noi sintem acei care raspundem de toata tara, inclusiv de invatamint. Si sustinem
propunerea Guvernului ca sa mai dam un termen sa se conformeze legii, care este
astazi in invatamint.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule presedinte al comisiei,
In principiu, dupa discursul doamnei
Ostapciuc este clar ca noi vom vota acest proiect de lege si, in principiu, el
trebuie votat chiar si in varianta aceasta. Pentru mine personal un an de zile
este oferit nu numai ministerului si scolilor sau institutiilor private de invatamint,
dar si noua, parlamentarilor, pentru, poate, a intelege mai bine care este
situatia de facto.
Dar una din metehnele principale ale
noastre, ale Republicii Moldova, este ca noi schimbam in permanenta regulile de
joc. Nu credeti ca ar fi foarte util ca aceste prevederi, care tin si de fondul
statutar si de proprietatea asupra sediilor, sa fie impuse celor care vor crea
institutii noi de invatamint. Si sa nu terorizam deja institutiile, care au aparut
in anumite conditii. Dupa aceasta noi ne impunem in lege conditii noi. Ei sint in
permanenta in incertitudine referitor la viitor. Ce credeti referitor la faptul
ca aceste idei, aceste principii, aceste modificari sa fie impuse numai celor
care vor crea in viitor noi institutii de invatamint?
Multumesc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule deputat,
Deci asa o viziune are dreptul la viata,
dar sa fim de acord ca dezordinea, de fapt, cea mai mare se refera la institutiile
care au fost create mai ales dupa anul 1996 – 1997, dupa ce a fost in 1995
adoptata noua Lege a invatamintului, care functioneaza pina astazi. Si daca e
se ne referim la acele peste 130 de institutii de invatamint private care erau in
2001, vreau sa repet inca o data: o majoritate
dintr-insele s-au conformat modificarilor, s-au conformat legii.
Nu putem spune ca Ministerul Invatamintului
dupa anul 2001 nu a facut nimic in acest domeniu. Dar, totodata, trebuie sa
recunoastem ca nu poate sa fie in tara in invatamint, deci, trei standarde sau sapte
standarde. Standardele sint numai unele si Legea invatamintului singur prevede
acele standarde educationale pe care ministerul le are. Si noi cu legislatia
le-am creat.
Daca, unele din ele, asa cum v-ati referit si
dumneavoastra la ceea ce se refera la capitalul statutar, la ceea ce se refera
la necesitatea de a avea proprietate, sa fim de acord ca, dupa cum de la
institutia de stat se cere ca sa aiba baza tehnico-materiala, sa aiba biblioteca,
sa aiba cladire, aceleasi cerinte unice trebuie sa fie si pentru institutia
privata. Nu poate institutia privata sa functioneze trei ani intr-o cladire, sa
aiba biblioteca, pe urma, peste doi ani, sa se schimbe in alta parte.
Ori trebuie sa cadem de acord cu
dumneavoastra la o arenda de lunga durata, cum se face in unele tari, de la 50
de ani in sus, ori cel putin atunci trebuie sa insistam ca ele sa aiba in
proprietate cladiri.
Domnule Dragomir si stimati colegi,
Caci multi dintre dumneavoastra sinteti
pedagogi, stiti ca una din modalitatile de a face regula si de a ridica
calitatea este, de fapt, si acreditarea.
Ministerul Invatamintului a facut pasi in
directia respectiva dupa 1999, dar vreau sa repet: eu, ca deputat, care cunosc
oleaca sistemul acesta, din 1996 cel putin, si multi dintre dumneavoastra stiti
ca in aceasta directie se lucreaza foarte si foarte putin. Nu as da vina
concret pe ministrul actual, dar va spun ca se lucreaza foarte si foarte putin.
Va indemn sa lucram impreuna si cred ca o sa se faca regula.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
Inteleg si sint de acord cu dumneavoastra.
Dar multiplele standarde in care
s-au pomenit aceste institutii nu sint din vina lor. Deci, noi fie ca au fost
comise gafe pina in 2001, fie ca au fost comise gafe din 2001 incoace, incercam
sa solutionam problema din contul acestor institutii private de invatamint.
Deci, statul comite greseli, induce in eroare, dupa aceasta tot din contul lor incerca
sa iasa din situatie si aceasta este ideea, daca incercam sa modificam ceva, fara
a prejudicia si fara a schimba cadrul legal in care noi l-am propus... Ma refer
la Republica Moldova ca stat al investitorilor.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu atrag atentia. Mai avem un 10 – 15
minute pina la alocutiunea domnului Rene van der Linden si pina la acel moment
eu as fi doritca noi sa incheiem dezbaterile si sa votam acest subiect. Laconic
si scurt.
De unde s-a vorbit? De la nr.4?
Microfonul nr.5.
Domnul Vasile Grozav:
Stimate domnule Presedinte,
O intrebare. Pina acum se discuta si se pun
accentele catre universitatile sau institutiile private. Care este deosebirea
dintre universitatile private si cele de stat? De pilda, ULIM sau Universitatea
de Stat din Moldova. Si care este procentul de admitere sau de inmatriculare a
copiilor in baza de contract la o universitate si la alta, ca si ULIM are
procentul in baza bugetului lui personal, la fel ca si Universitatea de Stat.
Este un decalaj, este o butaforie, fiindca
Universitatea de Stat 30% la buget, dar restul sint pe contracte. Este un lucru
care, avind baza materiala, cladiri, toate de stat, este o problema are trebuie
de pus. Si pozitia dumneavoastra care este la modul dat?
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu nu as vrea sa raspund la aceasta intrebare,
deoarece ea se refera probabil, la viitorul Cod al invatamintului, care trebuie
sa-l discutam impreuna cu dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu revin la rugamintea mea. Ultima interventie
a domnului Onceanu, dupa care continuam dezbaterile, am in vedere ca trecem la
procedura de vot.
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Multumesc.
Desigur, aprecierile noastre privitor la
acest proiect de lege, ramin aceleasi. Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”,
evident, va vota acest proiect de lege.
Domnule Stepaniuc,
Pe dumneavoastra, va rog sa spuneti:
dumneavoastra, personal, veti vota sau nu?
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc.
Va multumesc, domnule Stepaniuc.
Domnule Braghis,
Ati avut deja interventie, eu cer scuze.
Domnule Braghis,
Domnul Rene van der Linden intra deja in
sediul Parlamentului, aveti va rog o intelegere citusi de elementara in acest
sens. (Rumoare in sala.) Eu o sa va ascult propunerea dupa ce votam.
Pleaca domnul Rene van der Linden, o sa va...
Domnule Braghis,
Eu va rog foarte mult...
Deci (rumoare in sala) ce tine de
votare...
Domnule Braghis,
Ne consumati timpul.
Stimati colegi,
Eu supun votului proiectul de Lege nr.2811.
Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
proiectului de Lege nr.2811 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa-mi fie
anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
84 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2811 este adoptat in a
doua lectura.
La acest moment, anunt o scurta pauza, inainte
de participarea domnului Rene van der Linden in sedinta plenului Parlamentului.
Rog sa nu parasiti sala de sedinte.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Prelungim lucrarile sedintei plenului
Parlamentului de astazi. Precum v-am informat anterior, il avem in calitate de
oaspete de onoare in tara noastra pe domnul Presedinte al Adunarii Parlamentare
a Consiliului Europei Rene van der Linden.
Rog sa-l salutam. (Aplauze).
In cadrul acestei vizite oficiale, care se
produce la invitatia Parlamentului Republicii Moldova, Domnia sa a avut si va
avea si in continuare un sir de intrevederi in cadrul Parlamentului cu liderii
tuturor grupurilor parlamentare, cu reprezentantii societatii civile, cu
organizatiile nonguvernamentale, intrevederi cu reprezentantii corpului
diplomatic acreditat la Chisinau.
In contextul acestei vizite, domnul Rene
van der Linden va tine o alocutiune in cadrul acestei parti festive a sedintei
plenului Parlamentului de astazi. Cu acest prilej, il invit la tribuna centrala
pe domnul Rene van der Linden pentru a tine o alocutiune in fata plenului
Parlamentului Republicii Moldova.
Domnul Rene van der Linden – Presedintele Adunarii Parlamentare a
Consiliului Europei:
(Alocutiunea este tinuta in limba engleza.)
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,
Programul a prevazut, este o sedinta solemna.
(Rumoare in sala.)
Stimati colegi,
Eu as fi dorit, in numele dumneavoastra, al
tuturor, sa-i multumim Presedintelui Adunarii Parlamentare a Consiliului
Europei pentru vizita oficiala efectuata in tara noastra, de fapt, este o prima
vizita de acest rang la acest nivel al conducerii Adunarii Parlamentare a
Consiliului Europei, pentru alocutiunea rostita in fata plenului Parlamentului,
care a trasat un numar important de prioritati, in contextul programului de
colaborare a Republicii Moldova cu Consiliul Europei.
Cred ca este prilejul cel mai potrivit
pentru a reitera inca o data angajamentul ferm al Parlamentului, ca atare a
tuturor grupurilor parlamentare, angajamentul de a promova in continuare
reformele pe cele mai importante dimensiuni ale functionarii institutiilor
democratice.
Actiunile care au fost intreprinse de catre
Parlament, pe durata ultimelor
6 luni, sint un argument forte in acest sens. Noi cu dumneavoastra am
modificat, in modul cel mai serios, in mod cardinal, legislatia care vizeaza
functionarea sistemului judecatoresc, functionarea Procuraturii, organelor de
drept, organelor de forte, libertatea de expresii, functionarea mass-media.
Un element important a fost si performarea
legislatiei care vizeaza consolidarea reala a autonomiei locale. Aceste
angajamente vor fi prezente si in continuare. Domnul Rene van der Linden a mentionat,
pe buna dreptate, si v-a adus expresiile de apreciere tuturor dumneavoastra
pentru activitatea pe care ati desfasurat-o pe parcursul acestei sesiuni in
implementarea pozitiilor si angajamentelor din Programul calendaristic adoptat
de catre Parlament in luna noiembrie anul trecut.
Si cred ca nu voi gresi daca, in numele
tuturor dumneavoastra, il voi reasigura pe domnul Presedinte al Adunarii
Parlamentare a Consiliului Europei ca aceste angajamente vor fi duse pina la
bun sfirsit. Aceste actiuni de reforme democratice, de reforme politice isi vor
cunoaste o continuitate atit pe plan calitativ, cit si pe dimensiune de timp.
Angajamentul nostru final este ca, pina la finele acestui an, Programul
calendaristic sa fie implementat suta la suta.
In continuare vorbeste in engleza.
(Aplauze.)
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Sedinta continua. Se propune spre dezbatere
proiectul de Lege nr.1582 privind organizarea si functionarea pietelor
produselor agricole si alimentare. Se invita la tribuna centrala domnul
Cosarciuc.
Ce de procedura? Domnul Cosarciuc va lua
cuvintul si pe urma trecem la procedura.
Poftim, domnule Cosarciuc.
Domnule Cosarciuc,
Luati cuvintul, va rog.
Domnule Braghis,
Eu va rog. O sa luati cuvintul pe urma. Dati-i
voie domnului Cosarciuc sa prezinte proiectul de lege. Eu va rog.
De acum subiectul este epuizat, eu va rog.
Eu am anuntat alt proiect de lege spre dezbatere.
Domnule Cosarciuc,
Eu va rog, continuati prezentarea
proiectului.
Poftim, domnule Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Prelungim sau cum?
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, eu am anuntat proiectul de acum.
Domnule Cosarciuc,
Dumneavoastra luati cuvintul sau nu? V-am
prezentat cuvintul dumnea-voastra. Eu v-am anuntat, in primul rind, pe
dumneavoastra.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Eu sint cu raportul din partea comisiei,
adica nu sint personal aici, la tribuna. Si prezint raportul comisiei cu
privire la proiectul de Lege privind organizarea si functionarea pietelor
agricole si agroalimentare, lectura a doua.
In conformitate cu Hotarirea Parlamentului
nr.216 si nr.217 din 13 iulie 2006, Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a comasat proiectul de Lege nr.1582 si proiectul de Lege nr.1583 din
24 aprilie 2006 si-l prezinta Parlamentului spre examinare in varianta
definitivata a proiectului de Lege privind organizarea si functionarea pietelor
agricole si agroalimentare.
In carul elaborarii variantei definitivate,
au fost luate in considerare amendamentele si propunerile inaintate de deputati,
Guvern, de comisiile permanente, de Directia juridica a Aparatului
Parlamentului si de organizatiile nonguvernamentale.
Deciziile comisei asupra acestora sint
sistematizate in sintezele din anexa nr.1 si anexa nr.1 la raport. Comisia
sesizata in fond propune ca proiectul de Lege nr.1582 privind organizarea si
functionarea pietelor agricole si agroalimentare, in varianta definitivata, sa
fie adoptat in lectura a doua cu amendamentele si propunerile acceptate.
Doamna Maria Postoico:
Poftim, intrebari, sint? Referitor la
amendamente.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Domnule raportor,
Spuneti care este pozitia Guvernului
referitoare la notiunea de “interventie” pe care ati introdus-o dumneavoastra si
cu achizitiile ce tin de interventii. Care este pozitia Guvernului?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In avizul Guvernului, la aceste notiuni pe
care dumneavoastra acum le sesizati, Guvernul nu a mentionat ca ele nu sint
necesare in acest...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Adica el nu sustine, asa trebuie de inteles.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, el sustine acest proiect de lege. El
n-a sesizat in avizul sau ca aceste notiuni si definitii nu sint normale pentru
acest proiect de lege. Eu am avizul Guvernului.
Stimate domnule Bondarciuc,
In afara de aceasta, tot ceea ce tine de
interventie si tot ce tine de fondurile pentru executarea acestei legi, la
propunerea domnului deputat Todoroglo, ele vor intra in vigoare de la 1
ianuarie 2008.
Articolul 19 alineatul (1) litera f) si
articolul 19 alineatul (6).
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Spuneti, da, in avizul pe care il am, da, vad
ca este avizul numai pentru Legea nr.1583. Sint multe propuneri de a exclude
articole. Cum a acceptat comisia, aceste momente din avizul Guvernului sau nu.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Noi in sinteza anexata la raport am
sistematizat propunerile Guvernului, propunerile Comisiei pentru politica economica,
buget si finante, Directiei juridice s.a.m.d. si aici noi am descris foarte
clar tot ce s-a acceptat de la Guvern.
Domnule presedinte Bondarciuc,
Stimati colegi,
Practic, propunerile Guvernului au fost
acceptate. Comisia a examinat aceasta propunere si sinteza, si proiectul
definitivat, varianta finala si sint doua anexe care au fost multiplicate,
stimati colegi.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, ati clarificat?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ele au fost difuzate. Au fost difuzate 3
documente.
Doamna Maria Postoico:
Domnul Todoroglo.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Proiectul definitivat, sinteza si sinteza
articolelor care de acum... din doua legi, care au fost comasate...
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Todoroglo.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Eu am vrut sa precizez ca, din punct de
vedere... avizul Guvernului este si la un proiect, si la celalalt, aceasta e un
moment.
Al doilea moment. Eu sint convins ca am
fost corect cind am luat decizia de a sustine conceptual, in prima lectura, si comasarea
acestor doua documente. Dupa aceasta, grupul de lucru a lucrat foarte intensiv
asupra acestui proiect, asupra propunerilor deputatilor si Guvernului
referitoare la ambele proiecte. Si problemele abordate in sala prin discutii...
si sint convins absolut ca noi, la sedinta comisiei, am fost unanimi, toti
deputatii, in diferite fractiuni, ca acest proiect, varianta perfectata,
definitivata, este un proiect care poate si acceptat in a doua lectura.
Si problemele de interventie, despre care
este vorba, aceasta e foarte important, aceasta este nou pentru noi. De aceea,
noi am propus ca aceste momente, ceea ce tine de crearea fondului de interventie
ca obligarea... statul se ocupa de aceste probleme, de coordonare, tot asa cu
ministerele corespunzatoare ale Guvernului a fost luata decizia de la 1
ianuarie 2008 ca Guvernul o sa aiba posibilitate sa elaboreze regulamentele,
mecanismele, instrumentele necesare privind introducerea acestui mecanism in
viata.
De aceea, aceasta lege este necesara, acest
lucru mi se pare ca este indiscutabil. Eu propun ca, in a doua lectura, acest
proiect sa fie sustinut. Si rog colegii sa sustina acest document.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Propunerea comisiei este pentru lectura a
doua, da?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Pentru lectura a doua, da.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Supun votului proiectul de Lege nr.1582 si
care, totodata, a fost de alternativa, proiectul de Lege nr.1583, pentru
lectura a doua, conform sintezei care a fost prezentata de catre comisii. Cine
este pentru lectura a doua, rog sa voteze. Si va rog numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.1, cer scuze, – 30.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 18.
Doamna Maria Postoico:
84 de voturi. Cine este impotriva? Zero
voturi. Proiectul de Lege nr.1582 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu, tinind cont de faptul ca comisia a
propus un lucru, iar in Parlament s-a votat cu totul altceva, ma refer la Legea
invatamintului, am o propunere, fiindca ceea ce am aprobat noi astazi in Parlament
nu schimba, practic, deloc situatia.
Problema consta in aceea ca, in afara de
termenele existente, fondul statutar s.a.m.d., mai este o problema foarte
importanta: licentele la majoritatea agentilor economici privati din invatamint
au expirat. Si prelungirea termenului, care astazi a fost aprobata, nu prelungeste
termenul de activitate a licentelor respective.
De aceea, in opinia mea, la acest proiect
de lege, care a fost votat in Parlament, si eu as propune sa ne intoarcem si
poate inca astazi – miine sa revedem acest lucru, este necesara o prevedere
tranzitorie ca licentele isi prelungesc activitatea pe o perioada de, eu stiu,
un an de zile ca si acest lucru... sau urgent Guvernul, pina simbata, sa ne
propuna un nou proiect de lege, care sa prevada ajustarea prevederilor Legii cu
privire la licentiere, fiindca altfel legea aprobata de noi este un nonsens, ea
nu va putea sa activeze in continuare.
De aceea, eu as propune inca o data sa ne intoarcem
la aceasta chestiune si poate in “Dispozitii finale si tranzitorii” la aceasta
lege, care este aprobata astazi, sa prevedem modalitatea de actiune a licentelor
care sint astazi expirate pina, de exemplu, la 1 septembrie 2007. Ca agentii
economici sa aiba posibilitate sa activeze, de altfel ei nu vor avea posibilitate
sa activeze.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Braghis.
Dumneavoastra singur ati raspuns la intrebare,
fiindca intr-adevar, aceasta tine de alta initiativa legislativa pentru ca sa
vedem mai departe. Ori o inaintati, ori Guvernul...
Domnul Dumitru Braghis:
Doamna Presedinte,
Nu, ea poate fi.
Doamna Maria Postoico:
Ii corect, asta tine de.
Domnul Dumitru Braghis:
Ea poate fi si in “Dispozitii tranzitorii”.
Doamna Maria Postoico:
Acolo se refera anume la Legea cu privire
la licentiere.
Domnul Dumitru Braghis:
Da.
Doamna Maria Postoico:
Va rog, microfonul.
Domnul Dumitru Braghis:
Atunci, acolo poate sa fie prevazut ca
Guvernul timp de o zi va propune asemenea lucruri.
Doamna Maria Postoico:
Bine.
Poftim, microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu in privinta aceleiasi probleme pe care a
ridicat-o domnul Braghis.
Intr-adevar, licentele multor institutii private au expirat. Insa, in legatura
cu aceea ca noi am prelungit astazi termenul de un an de zile, Camera de Licentiere
are dreptul sa dea niste prescriptii, ca ele sa racordeze la principiile
acestea legea in vigoare. Si timp de un an de zile ele pot sa activeze in baza
acestor prescriptii, ca pe viitor aceasta de acum sa nu se mai repete cum si
s-a spus ca, daca si la anul viitor nu se racordeaza, ce facem noi cu dinsele.
Atunci o sa fie...
Domnul Dumitru Braghis:
Doamna Presedinte,
Problema consta in aceea ca, in conditii de
licentiere, sint expuse niste lucruri clare si Camera de Licentiere nu poate
devia de la acestea, nu poate. Camera de Licentiere trebuie sa elibereze licente
sau sa prelungeasca termenul licentelor atunci cind este respectata legislatia in
vigoare.
Legislatia prevede clar si atunci ce va
face Camera de Licentiere, nu are posibilitate s-o faca.
Domnul Vladimir Dragomir:
De aceea, in acest caz noi si spunem ca,
daca Camera de Licentiere le va da aceste prescriptii, ele vor fi nevoite de
acum ca sa fie preintimpinate ca ele numaidecit sa se racordeze, si-i tot.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar. Tine de alta initiativa.
Trecem la urmatorul subiect pe ordinea de
zi.
Domnul Dumitru Braghis:
Doamna Presedinte,
Va rog, inca o secunda. Eu, totusi, observ
ca, in ultimele zile, noi privim Regulamentul Parlamentului ca un lucru care nu
exista in Parlamentul Republicii Moldova.
Nu stiu, poate are sens sa ma apropii de
Rene van der Linden si sa-i explic cum se lucreaza in Parlamentul Republicii
Moldova chiar acum, tinind cont de faptul ca dumnealui se mai afla aici la Chisinau,
dar nu vreau sa fac acest lucru, insa ma impuneti. Nu cred ca ar trebui s-o
faceti. Putem sa rezolvam intrebarile aici la noi, fara a apela la instantele
internationale.
Doamna Maria Postoico:
Proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei
privind protectia si promovarea diversitatii de expresii culturale, adoptata la
Paris la 20 octombrie 2005. Eu rog Guvernul.
Prezinta domnul Turcanu.
Domnul Valeriu Turcanu – viceministru al culturii si turismului:
Stimata doamna Presedinte,
Domnilor deputati,
Onorata asistenta,
Conventia privind protectia si promovarea
diversitatii de expresii culturale a fost aprobata la 20 octombrie 2005 de catre
Conferinta generala a UNESCO, reunita la Paris in perioada 3 – 21 octombrie
2005, cu 148 de voturi “pro”,
2 impotriva si 4 abtineri.
Conventia mentionata este deschisa spre
ratificarea statelor membre din
9 decembrie 2005, cind a fost semnata de Chio Chero Matura, directorul general
al UNESCO si de ambasadorul Musabin Djafar Binhasan, Presedintele Conferintei
Generale.
Acest important instrument juridic international
este rodul unui indelungat proces de analiza si negocieri internationale
intense cu participarea in cadrul reunirilor specializate a numerosilor experti
guvernamentali si independenti asupra obiectivului de baza, continut in Declaratia
universala a UNESCO privind diversitatea culturala, axat pe ideea ca
diversitatea culturala trebuie sa fie considerata ca un patrimoniu comun al
umanitatii, iar protectia acestuia ca un imperativ de ordin etic, inseparabil
de respectul fata de demnitatea persoanei.
Conventia respectiva a fost negociata in
comun de Comisia Europeana in numele comunitatii si de catre presedintiile
consiliului in numele statelor membre, devenind astfel o premiera istorica in
relatiile internationale. Ea consacra in rezultat un consens care n-a mai fost
atins pina acum de catre comunitatea internationala in jurul unei serii de
principii directorii si de concepte ce tin de diversitatea culturala.
Conventia UNESCO consacra reguli, principii
si referinte comune in materiale de diversitate culturala la nivel mondial. Ea
contribuie considerabil la recunoasterea rolului si legitimitatii politicilor
publice in domeniul protectiei si promovarii diversitatii culturale, a importantei
cooperarii si promovarii internationale a diversitatii expresiilor culturale
pentru a face fata situatiilor de vulnerabilitate culturala, mai ales fata de tarile
in dezvoltare, prin definirea si articularea adecvata a acesteia cu alte
instrumente internationale, care permit punerea in aplicare a Conventiei.
Obiectivele generale ale Conventiei sint:
protectia si promovarea diversitatii expresiilor culturale, crearea conditiilor
favorabile pentru dezvoltarea si interactiunea libera a culturilor pe baza de imbogatire
reciproca, incurajarea dialogului dintre culturi si a schimburilor culturale
echilibrate, luarea in considerare a diversitatii expresiilor culturale,
dezvoltarea altor politici asigurind promovarea accesului echitabil atit la
culturile locale, cit si la culturile lumii, promovarea respectului pentru
diversitatea expresiilor culturale si cresterea cunoasterii valorii ei la nivel
local, national si international, reafirmarea drepturilor suverane ale statelor
pentru mentinerea, adoptarea si implementarea politicilor si masurilor pe care
le considera corespunzatoare pentru protectia si promovarea diversitatii de
expresii culturale pe teritoriul lor.
Consolidarea cooperarii si solidaritatii
internationale in spiritul unei relatii de parteneriat, care vizeaza, in
special, intensificarea capacitatilor statelor in curs de dezvoltare in
domeniul protectiei si promovarii diversitatii de expresii culturale.
In aspect politic, oportunitatea ratificarii
Conventiei privind protectia si promovarea diversitatii de expresii culturale
este dictata de obiectivul strategic de integrare a Republicii Moldova in
Comunitatea Europeana.
Conventia reprezinta o noua platforma
pentru abordarea culturii, pentru un context mult mai larg, cel al dezvoltarii
durabile. Aceasta abordare este in deplina armonie cu principiile Comunitatii
Europene, protectia si promovarea diversitatii culturale figurind intre
principiile fundamentale ale comunitatii.
Conventia UNESCO creeaza un spatiu de
dezbateri si schimburi asupra diversitatii culturale la nivel international,
aplicarea ei permitind o monitorizare precisa a irealitatii in domeniul
diversitatii culturale in lumea intreaga, schimbul de viziuni, de informatii si
de bune practici intre parti, coordonarea si unificarea eforturilor statelor
pentru promovarea obiectivelor Conventiei, inclusiv prin activitatea lor in
cadrul altor foruri internationale.
Ratificarea Conventiei nominalizate este
importanta si pentru stimularea si intensificarea relatiilor de cooperare ale tarii
noastre cu UNESCO, care este cel mai important for international in domeniile
de referinta.
Totodata, avind in vedere ca acest
important instrument juridic international a fost elaborat din initiativa si cu
participarea activa a Frantei si a statelor francofone, ratificarea si
promovarea Conventiei de catre Republica Moldova va contribui la fortificarea
colaborarii pe multiple planuri cu Franta si statele membre ale Organizatiei
Internationale a Francofoniei.
In aspectul economico-financiar, Conventia
abordeaza dimensiunea culturala din perspectiva dezvoltarii durabile, principiu
care este promovat ca unul de baza de catre Comunitatea Europeana. Obiectivele
Conventiei referitoare la necesitatea integrarii culturii, ca un element
strategic in politica nationala si internationala de dezvoltare durabila, tinindu-se
cont inclusiv de declaratia milenara a ONU, care pune accent pe eradicarea saraciei,
isi gasesc reflectare in Programul de activitate al Guvernului Republicii
Moldova pentru anii 2005 – 2009 “Modernizarea tarii, bunastarea populatiei”.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Eu imi cer scuze, va atrag atentia ca in sedinta
plenului Parlamentului nu facem conferinte stiintifice. Prezentarea trebuie sa
fie succinta, clara si rapida. Va dau un minut pentru a finaliza prezentarea
raportului.
Domnul Vladimir Turcanu:
Am vrut sa pun accentul pe niste lucruri
concrete, ca sa nu apara probleme pe urma.
Domnul Marian Lupu:
Faceti-o mai concis, va rog.
Domnul Vladimir Turcanu:
Bine.
Conform prevederilor Conventiei, actiunile
de implementare a acesteia vor fi sustinute prin crearea Fondului international
pentru diversitatea culturala, care se va constitui din contributiile voluntare
ale partilor, fonduri alocate de UNESCO, donatii ale statelor de la organizatiile
regionale sau internationale, organisme publice sau persoane private etc.
Conventia nu stabileste cotizatie
obligatorie ale partilor, fiind prevazute doar contributii voluntare in scopul
implementarii Conventiei. Realizarea prevederilor Conventiei mentionate vor fi
asigurare de catre Ministerul Culturii si Turismului din contul surselor care
vor fi programate anual in acest scop.
Totodata, in vederea realizarii
prevederilor articolului 9 si articolului 28 ale Conventiei, Ministerul
Culturii si Turismului va indeplini functiile din punct de contact responsabil
pentru partajarea informatiei referitoare la implementarea Conventiei.
In aspectul legislativ normativ, Conventia
nu este subordonata altor tratate, ci, din contra, este complimentara altor
acorduri internationale, fara sa le modifice. Ea este un instrument juridic
international ce completeaza vidul juridic existent in guvernanta mondiala in
domeniul de referinta.
Obiectivele Conventiei sint in deplina
concordanta cu prevederile Constitutiei Republicii Moldova, prin care sint
asigurate drepturile si libertatile fundamentale ale fiecarui individ in parte,
in special cu cele continute in articolul 10, paragraful 2, prin care statul
recunoaste si garanteaza dreptul tuturor cetatenilor la pastrare, dezvoltare si
exprimare a identitatilor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu
stipulatiile articolului 32 referitoare la libertatea opiniei si a exprimarii,
precum si cu cele din articolul 33 privind libertatea creatiei. Fiind spuse
cele de mai sus, solicitam sustinerea legii in prima lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc si eu.
Stimati colegi,
Intrebari pentru raportor?
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
O singura intrebare ce tine de finantarea
acestei participari a noastre, aderarii la Conventie. Dumneavoastra ati spus ca
nu avem probleme cu finantarea. Dar, va rog, cum comentati dumneavoastra
articolul 18 din conventie, punctul 7? Si daca s-a studiat de catre Guvern? Partile
se obliga sa verse contributii voluntare in scopul implementarii. Ce ar insemna
aceasta? Partea se obliga sa verse voluntar.
Domnul Vladimir Turcanu:
Aceste contributii voluntare nu sint
stipulate in niste procente, sume fixe si sint la discretia partilor.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dar e foarte interesanta formularea: “Ma
oblig sa vars voluntar.” N-ati studiat problema in cauza? Care ar fi, totusi,
contributia? Daca ma oblig, inseamna ca sa vars ceva.
Domnul Vladimir Turcanu:
Nu, din contra. Deci, participarea la acest
fond din partea tuturor statelor, care vor semna aceasta Conventie,
dimensiunile contributiilor nu sint stipulate sau impuse, ci sint libere si
favorabile, de fapt, pentru tarile in curs de dezvoltare cum este Republica
Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Vreau sa fac o propunere in legatura cu
acest proiect de lege. Tinind cont de faptul ca respectiva Conventie avantajeaza
sub toate aspectele Republica Moldova si tinind cont de faptul ca Franta este
una din initiatoarele acestei Conventii si promotoare consecventa si luind in
considerare si faptul ca in toamna vom avea un Congres al francofoniei, unde va
fi prezenta si delegatia noastra la cel mai inalt nivel, in frunte cu domnul
Presedinte al Parlamentului, poate ca ar fi fost cazul sa votam astazi acest
proiect de lege in doua lecturi. Ar fi un gest corect. Si atunci am da un mesaj
pozitiv partenerului nostru, care este Franta, si tarilor membre ale
francofoniei, fiindca, cu siguranta, acest subiect va fi discutat si, cel putin,
vor fi adresate intrebari membrilor delegatiei noastre in legatura cu
ratificarea acestei conventii si la acest congres al francofoniei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule Varta,
De fapt, noi avem o practica obisnuita,
toate legile care vizeaza ratificari de conventii si acorduri internationale,
noi, de obicei, le aprobam in prima lectura si le adoptam in a doua lectura
simultant. Mai mult decit atit, ca presupun... Sa ascultam si raportul
comisiei, caci aceeasi propunere este inclusa in acest raport.
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Sergiu Stati:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei
privind protectia si promovarea diversitatii culturale si a constatat ca acesta
prevede intocmai, adica intra in prevederile Legii cu privire la tratatele
internationale. Domnul viceministru a expus amanuntit aici prevederile acestei
Conventii.
Doresc sa mentionez ca este vorba, in
aspect financiar, despre niste varsari voluntare, care nu ne obliga la niste
cheltuieli financiare considerabile. Si, in acelasi timp, mentionez ca nu va fi
necesara modificarea legislatiei in vigoare in legatura cu intrarea in vigoare
a acestui proiect.
Plus la aceasta doresc sa va aduc la cunostinta
ca prevederile sau, cel putin, intrarea in aderarea Republicii Moldova la
aceasta conventie este si una din obligatiunile noastre care revin fata de
Comisia Europeana si Uniunea Europeana.
Stimati colegi,
In contextul celor relatate, comisia
propune ca acest proiect sa fie votat in prima si a doua lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Stati.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.1740. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua. Supun votului adoptarea in
lectura a doua a proiectului de Lege nr.1740. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 37.
Sectorul nr. 3 –18.
Domnul Marian Lupu:
87 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1740 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2849 privind importul
unui autovehicul pentru utilizare speciala (car mobil cu echipament tehnic
audio) destinat Institutiei Publice Nationale a Audiovizualului Compania
“Teleradio-Moldova”. Initiat de un grup de deputati reprezentind toate
grupurile parlamentare.
Prezinta doamna Gherman. Va rog.
Doamna Stela Gherman:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Atentiei dumneavoastra se propune proiectul
de Lege privind importul unui autovehicul pentru utilizare speciala, car mobil
cu echipament tehnic audio, destinat Institutiei Publice Nationale a
Audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”.
Tin sa mentionez ca in luna mai 2006
Radioteleviziunea norvegiana a transmis institutiei Publice Nationale a
Audiovizualului Companiei “Teleradio-Moldova” un car mobil cu echipament tehnic
de televiziune cu titlu de donatie. In set cu acest car mai intra si un car
audio de sunet, care, conform scrisorii din
30 iunie 2006, semnata de Pol Braihils, Departamentul Management Norvegia este,
de asemenea, o donatie de ajutor umanitar Companiei “Teleradio-Moldova”.
Intrucit anul fabricarii acestui car este
1993, pentru introducerea lui pe teritoriul Republicii Moldova este necesara
autiorizarea care poate fi obtinuta doar printr-o lege de derogare de la
prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr. 1149 din 20 iulie 2000,
Legii nr. 1380 din 20 noiembrie 1997 сu privire la tariful vamal.
Totodata, in calitate de unul dintre
autori, propun ca proiectul sa fie completat in final cu cuvintele: “Cu
scutirea de plata drepturilor de import.” Rog plenul Parlamentului sa sustina
proiectul de lege nominalizat.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Mult stimata doamna autor,
As vrea sa va intreb daca cunoasteti faptul
ca nu demult Parlamentul a adoptat asa o lege pentru derogare privitor la doua
tractoare si daca cunoasteti ca deja Presedintele Republicii a remis
Parlamentului aceasta lege. Si aici, in acest caz, v-as intreba, daca este o
anexa la ceea ce a venit in mai, de ce nu a venit impreuna? Si cum credeti, sa
scutim, care este suma de scutire? Si daca avem dreptul noi sa facem acest
lucru in situatia in care se afla acum bugetul de stat?
Doamna Stela Gherman:
Va multumesc.
Vreau sa va spun ca primul automobil, care tine
de tehnica pentru televiziune, este o parte componenta si acest car. Deci, nu
poate prima parte sa lucreze fara aceasta a doua. Acesta e un moment.
Al doilea moment. Nu este atit de importanta
suma, cit tehnica aceasta, deoarece nu exista la noi in Moldova. Si se acorda
ca donatie.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu am inteles foarte clar. Dar v-am intrebat:
care va fi suma de scutire?
Doamna Stela Gherman:
N-am calculat precis suma de scutire, dar
se estimeaza pretul acestui car undeva in jurul a 10 000 de euro.
Doamna Valentina Cusnir:
Inseamna ca suma este destul de
considerabila.
Doamna Stela Gherman:
Dar va completa comisia.
Doamna Valentina Cusnir:
Stimati colegi,
Eu cred ca nu trebuie sa facem atitea derogari
si mai ales si cu adaosul acesta care vine pe urma, nu vine de la inceput
privitor la scutire.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna Gherman,
Pe rol de autor vreau sa va adresez, mai
corect spus, sa va spun, ca personal am sustinut acest proiect de lege si din
considerente ca stiu care este procentajul de uzura al echipamentului tehnic,
de care dispune Televiziunea. Dar n-as dori sa aiba acest proiect de lege aceeasi
soarta pe care a avut-o acel proiect de lege pentru cele doua tractoare, caci
am zis, ca venim in sustinerea agricultorilor, dar deja aceasta intrebare a
fost adresata dumneavoastra.
As vrea sa ma refer, daca cunoasteti
dumneavoastra si ati citit avizul si al Directiei juridice a Aparatului Parlamentului,
care va scrie in punctul 4: “Acest proiect de lege nu intruneste trasaturile si
calitatea unui act legislativ, deoarece este lipsit de caracterul general si
impersonal stabilit la articolul 3 s.a.m.d.”
Si, prin urmare, proiectul nu este in concordanta
cu cadrul juridic existent si nu se incadreaza in sistemul legislatiei in
vigoare. Iata aceasta, adica, n-as vrea sa intram in niste momente care ne-ar
complica lucrurile.
Doamna Stela Gherman:
De aceea si se propune “prin derogare”.
Doamna Valentina Golban:
Eu nu insist, eu va sustin, dar inca o data
zic, ca, pur si simplu, se intimpla niste lucruri ciudate, careva proiecte de
legi se promulga, careva nu. Si atunci, care este rostul acestor adoptari de
legi? Eu va doresc succes. Eu va sustin.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Noi, de fapt, nu avem avizul Guvernului,
este Ministerul Economiei si Comertului, daca sustineti. Eu am in vedere de
scutire, avem avizul Guvernului?
Domnul Marian Lupu:
Este avizul Guvernului.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Este. Inseamna ca e bine. Noi sustinem.
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc, doamna Gherman.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul respectiv si, pornind de la necesitatile
stringente ale Televiziunii Nationale in astfel de aparataj mobil audio, considera
oportun adoptarea proiectului de lege, prezentat cu acceptarea Directiei
juridice de a exclude cuvintele: “Legii nr.1380 din
20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.”
Deoarece proiectul nu prevede scutirea de
plata a dreptului de import, Guvernul, in cadrul avizarii proiectului in cauza
s-a expus pozitiv spre adoptarea proiectului in varianta prezentata de autori,
adica fara scutiri. In contextul obiectiilor expuse, proiectul de lege in
varianta prezentata de autori se propune Parlamentului spre adoptare.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
Am o intrebare care nu tine de momentul
acesta. Deci, eu am facut o analiza pe parcursul activitatii acestei legislaturi
a Parlamentului. Si stiti, in fiecare luna, de doua ori minimum noi venim cu o
derogare de la aceasta lege, nu intotdeauna a trecut. Nu intodeauna au trecut
aceste propuneri, dar intotdeauna venim cu niste modificari. Deci, poate a
venit timpul sa ne intoarcem noi la legea pe care am adoptat-o si am interzis
introducerea in tara a masinilor, a tuturor masinilor mai vechi de 7 ani, mai in
virsta de 7 ani, sa zicem asa, si sa gasim o posibilitate ca sa nu venim de
fiecare data cu asemenea propunere.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Presedinte al comisiei,
Dumneavoastra ati expus pozitia Guvernului,
care este impotriva scutirii si imi pare bine ca aici coincide si pozitia mea
cu cea a Guvernului, dar nu ati expus pozitia comisiei. Comisia a acceptat
propunerea Guvernului sau este de partea autorilor?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Daca ati ascultat atent raportul meu...
Doamna Valentina Cusnir:
Foarte atent.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
...La sfirsit eu am spus ca noi propunem sa
votam legea in varianta prezentata de autori. Autorii au prezentat varianta fara
scutiri.
Doamna Valentina Cusnir:
Autorii au prezentat aceasta. Daca
dumneavoastra nu ascultati atent.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Astazi ei au propus, suplimentar au propus
autorii de la tribuna aceasta. Noi nu sustinem pozitia aceasta a autorilor.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc, sa fie o claritate.
Multumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Poftim.
Domnul Marian Lupu:
E bine cind claritatea domina situatia.
Alte intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Bondarciuc.
Raportul este incheiat?
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.2849. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In mod evident, eu nu am uitat.
Va multumesc.
Lectura a doua. Supun votului adoptarea in
lectura a doua a proiectului de Lege nr.2849, tinind cont de raportul prezentat
de comisia sesizata in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32 de voturi.
Sectorul nr.2 – 36.
Sectorul nr.3 – 22 de voturi.
Domnul Marian Lupu:
90 de voturi “pro”. Impotriva ? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2849 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul nr.1043 al Codului
Audiovizualului al Republicii Moldova, proiectul nr.1043, lectura a doua.
Proiect completat cu nr.708 si nr.1243.
Rog comisia, domnul
Stepaniuc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Dati-mi voie sa dau citire raportului
Comisiei specializate asupra proiectului Codului Audiovizualului Republicii
Moldova in lectura a doua, proiectul nr.1043. Cunoastem cu totii ca, dupa
adoptarea in prima lectura la 6 aprilie, proiectul Codului Audiovizualului a
fost supus unor dezbateri publice largi in tara si in unele organizatii internationale.
Au prezentat amendamente, conform
Regulamentului Parlamentului, comisiile permanente, domnii deputati Diacov,
Onceanu, Anatol Taranu, Cosarciuc, Filat, Directia juridica a Aparatului
Parlamentului, Guvernul. Au inaintat un sir de amendamente reprezentantii
societatii civile, care, sub egida Institutului de Politici Publice, au
organizat citeva mese rotunde si conferinte, in cadrul carora au fost luate in
discutie prevederile proiectului Codului.
Asociatia drepturilor de autori si conexe,
grupuri de conducatori ai unor institutii ale Audiovizualului etc. Proiectul a
fost supus expertizei de catre specialistii Consiliului Europei si OSCE. In
linii generale, proiectul este apreciat ca un pas inainte in dezvoltarea
Audiovizualului din Republica Moldova. Se fac anumite obiectii la o mare parte
ale articolelor in vederea perfectionarii lor, ajustarii, pe de o parte, la
relatiile existente in republica noastra si, pe de alta parte, la standardele
europene in acest domeniu.
Obiectiile tin atit de precizarea unor
termeni si definitii, cit si de integrarea articolelor sau a unor alineate,
deci, si a unor idei in alineate, a unor idei si pasaje. Se propune ca unele
articole sa fie expuse mai concis ori eliminate, fiind declarative, descriptive
sau, pur si simplu, de prisos, care, in principiu, au fost acceptate de
comisie. Vreau sa raportez Parlamentului ca circa 80% din articolele votate de
noi in prima lectura au suferit modificari.
In comisie au parvenit circa 170 de
amendamente concrete, repet in multe cazuri, deci, contradictorii. Desigur,
pentru noi cel mai esential a fost in ce masura propunerile venite de la deputati
si de la societatea civila s-au corelat cu acea expertiza, care a parvenit de
la Consiliul Europei.
In linii generale, trebuie sa recunoastem ca
propunerile principale, cele mai principiale, au parvenit la trei chestiuni,
care au fost abordate de dumneavoastra, stimati colegi, si in prima lectura.
Este vorba despre modul de constituire si functionare a Consiliului Coordonator
al Audiovizualului, este vorba de modul de constituire si functionare a
organelor conducerii Companiei “Teleradio Moldova” si este vorba de
activitatea, functionarea institutiilor publice locale ale Audiovizualului.
In urma dezbaterilor care au avut loc,
inclusiv la intruniri cu societatea civila, deci, Comisia parlamentara a inaintat
propunerea dumneavoastra pentru lectura a doua, deci, aceasta sinteza din
modificari a proiectului nr.1043 la proiectul Codului Audiovizualului.
Deci, cu permisiunea dumneavoastra, o sa ne
oprim numai la acele amendamente care au stirnit mai multe intrebari si la
acele care, in principiu, nu
s-au acceptat de comisia parlamentara. In acest sens, pagina 3 articolul 2.
Deci, este unul de redactie. Guvernul a propus inlocuirea cuvintelor:
“distribuitori de servicii” cu cuvintele “furnizor de servicii”. Dumneavoastra
vedeti ca toata literatura de specialitate vorbeste ca anume trebuie sa ramina in
varianta proiectului nostru. Adica sa fie numit, deci, termenul, notiunea
“distribuitori de servicii”.
Domnul deputat Diacov, la articolul 2
alineatul (1), a propus excluderea la sfirsit, a cuvintelor “si a altor beneficii”.
Nu am acceptat, fiindca varianta expusa in Cod este formula utilizata in Conventia
privind televiziunea transfrontaliera, cer scuze.
Articolul 2. La fel domnul deputat Diacov a
propus excluderea cuvintelor “sau personal”. Deci, la fel ce tine de aceeasi
Conventie. De aceea, comisia nu a acceptat din cauza ca noi, intr-un fel sau in
altul, am aderat la aceasta Conventie si trebuie sa respectam mot-a-mot
prevederile ei, Conventia privind televiziunea transfrontaliera.
Articolul 6 alineatele (2) si (3). La fel
propunerea domnului deputat Diacov. S-a propus ca aliniatele (2) si (3) ale
acestui articol sa fie comasate in unul singur. Deci, comisia nu a acceptat
propunerea, deoarece, totusi, aceste doua alineate expun ginduri, idei
diferite, putin diferite, desi se pare, la prima vedere, ca ele sint aceleasi.
Este vorba de interzicerea difuzarii programelor care afecteaza grav
dezvoltarea fizica, mentala, morala a minorilor s.a.m.d.
Articolul 8 alineatul (1). Radiodifuzorii
aflati sub jurisdictia Republicii Moldova, deci, expertii Consiliului Europei au
venit cu o propunere ca obligatia ca sa apere ideea statutului Republica
Moldova, bazat pe dreptul independent si democratic, ar trebui sa fie excluse.
Deci, este o problema, probabil, destul de principiala pentru tara noastra,
care dumneavoastra stiti ca este afectata, inclusiv de separatism. Si comisia
propune ca noi aceasta propunere, aceasta sugestie a expertilor Consiliului
Europei sa nu o luam in vedere, asa sincer vorbind.
Articolul 11 alineatul (4). La fel, expertii
Consiliului Europei nu este clar, daca aceasta se refera la posturile
minoritare. Fragmentele de emisiuni prezentate in alte limbi vor fi insotite de
traducere in limba de stat, dublare, sonorizare sau subtitrare. Aceasta
prevedere nu se aplica emisiunilor, studierii limbilor straine si valorificarii
clipurilor muzicale. Deci, citind atent expertiza expertilor am vazut ca ei nu
cunosc putin situatia lingvistica in Republica Moldova. Si, din acest punct de
vedere, noi, in principiu, nu am acceptat viziunea dumnealor prea stricta in
aceasta problema.
Articolul 11 alineatul (7). Propunerea
domnului deputat Diacov ca cifra de 80, se are in vedere volumul serviciilor si
programelor productiei proprii sa fie redusa de la 80% catre anul 2010 la 70%.
Nu am acceptat. In tot cazul, aceasta este propunerea comisei ca sa nu fie
acceptata, sa fie lasata varianta 80%.
Articolul 11 alineatul (8). La fel, domnul
deputat Diacov a propus excluderea unor, primei parti a propozitiei a doua care
se refera la aceea ce se va intimpla cu emisiunile in limba de stat, adica cu
acel procent de 65%, dupa 1 ianuarie 2007. Noi am propus, dumneavoastra ati vazut
in proiecte, de fapt, trei etape de concretizare a acelui procent al
emisiunilor in limba de stat catre anul 2010. In cazul de fata, intelegem noi ca
domnul deputat Diacov a propus, de fapt, doua, numai doua etape sa fie. Comisia
nu a fost de acord cu aceasta propunere.
Articolul 12. La fel, expertii OSCE si ai
Consiliului Europei considera ca prevederile articolului 12 se vor exclude ca
inutile. Articolul 12, dumneavoastra vedeti, suna in felul urmator: “Spectrul
de frecventa radio si unde radioelectronice este patrimoniul national al statului,
care nu poate fi utilizat decit in conditiile legii”.
Am dat aceasta talmacire, foarte clara
pentru toate structurile statutului si a societatii civile ca sa fie clar ca
acesta este un patrimoniu al nostru. Expertii considera ca aceasta este prevazut,
de exemplu, si in alta legislatie. Nu este neaparat de mentionat aici. Deci,
este o chestiune de discutie. In tot cazul comisia nu a sprijinit direct aceste
opinii ale expertilor europeni.
Articolul 18 alineatul (2), asociatia.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Cum preferati dumneavoastra?
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu cred ca este o procedura cunoscuta atit
timp cit eu am ajuns la articolul respectiv si am spus ca nu se accepta,
autorul acelui amendament iese si este de acord sau nu este de acord. Eu vad ca
dumneavoastra nu reactionati si m-am bucurat. Sincer vorbind.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Este o procedura, care, in actualul
Parlament, nu prea se foloseste, dar ceea ce a propus domnul Stepaniuc,
modalitatea de a discuta in lectura a doua, este absolut normal. Noi trebuie sa
discutam pe articole. Si eu la articolul 13 vedeti cu multe m-am conformat. La
articolul 13, alineatul (3), unde eu am propus sa fie exclusa partea, alineatul
(3) al articolului 13, ca sint evenimente de importanta majora.
De fapt, legea impune ca televiziunea
publica sa oglindeasca si sa dea un sir de evenimente: sedintele in plen ale
Parlamentului, sedintele Guvernului si de la Presedintie, sarbatori oficiale,
diplomatice, chestii s.a.m.d. Nu este normal ca noi sa facem referinta aceasta in
lege, daca este o televiziune publica, televiziunea publica trebuie sa reflecte
orice eveniment care considera ca este de importanta. Poate sa fie o sedinta a
Guvernului care sa nu prezinte absolut nici un interes. Si televiziunea publica
are dreptul sa ignoreze aceasta sedinta. Si orice manifestatie organizata de
Presedintie, Guvern, Parlament s.a.m.d., care pune in dezbateri proiecte,
probleme de interes public, televiziunea publica, desigur, este obligata ca sa
le oglindeasca.
Noi, de fapt, nu avem referinta aceasta in
legea actuala, si cind pui pina la “prognoz pogodi”, cum se spune, numai
Guvernul si numai oficialitati acolo. Introducem in chestia aceasta o prevedere
care nu este logica in cazul in care noi vorbim de televiziune publica. De
aceea, eu rog poate revenim aici, in plen, si,
intr-adevar, excludem articolul, alineatul (3) din articolul 13, fiindca nu
este omogen cu ceea ce noi vrem sa practicam.
Televiziunea publica trebuie sa reflecte
orice eveniment care din punct de vedere al populatiei, prezinta interes. Nu
prezinta interes pentru putere sau pentru partidul de guvernare sau de opozitie
s.a.m.d. Nu aceasta trebuie sa fie principala problema, pe care trebuie sa o
intereseze o televiziune publica.
Multumesc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule deputat,
Multumesc de intrebare si de propunerea
dumneavoastra. Ea a fost discutata, vreau sa va spun tot asa in contradictoriu si
noi partial am cazut de acord cu propunerile dumneavoastra. Desi dumneavoastra intelegeti
ce inseamna, deci, niste propuneri, mai ales pentru televiziunea publica.
De aceea, din articolul 13 alineatul (3)
noi propunem sa fie excluse literele a), b) si c), ceea ce se refera indeosebi la
sedintele Guvernului, la sedintele in plen ale Parlamentului si la sarbatorile
oficiale si evenimente diplomatice importante. Noi consideram ca, de fapt, este
de la sine inteles ca atit timp cit un post de televiziune sau radio vrea sa ramina
in spatiul informational si sa fie interesant pentru public, fara doar si poate
ca vor gasi modalitati sa reflecte aceste evenimente.
Mai mult decit atit, ca in Regulamentul
Parlamentului noi si asa la ziua de astazi avem ca sedintele Parlamentului,
practic, sint publice intr-un fel si sint reflectate de Televiziune. Aceasta
este, adica amendamentul dumneavoastra se accepta partial, cu excluderea
literelor a), b) si c).
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5 la acest articol.
Va rog.
Doamna Angela Arama:
Eu as vrea sa fac o precizare, poate nu s-a
inteles. Deci, articolul 13 nu se refera numai la Televiziunea publica, deci,
nu se refera deloc la Companie, se refera la evenimentele de...
Domnul Victor Stepaniuc:
La toate.
Doamna Angela Arama:
Importanta majora in general.
Domnul Victor Stepaniuc:
Asa-i.
Doamna Angela Arama:
Si de aceea, conform Conventiei
transfrontaliere, acest articol este foarte necesar. Sigur ca noi am uzat de
dreptul nostru si am inclus aici unele prevederi mai sotioase, cum ar fi sedintele
in plen si ale Guvernului pe care le-am exclus conform sugestiei dumneavoastra,
aveti dreptate. In ceea ce priveste Compania “Teleradio-Moldova”, noi i-am
oferit dreptul sa transmita, dar si aici este o chestie discutabila, pentru ca
acest articol poate fi exclus de la companie. Nici o problema. Daca excludem
articolul, nu inseamna ca excludem si dreptul companiei de transmite.
Domnul Victor Stepaniuc:
Imi dati voie sa citesc in continuare?
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog continuam.
Domnul Victor Stepaniuc:
La articolul 19 alineatul (2), deputatul
Filat a propus ca notiunea de “distribuitori de servicii” sa fie substituit cu
notiunea de “radiodifuzori”.
Domnule deputat,
Acestea sint, totusi, sint notiuni diferiti.
De aceea, comisia nu a acceptat.
Articolul 19 alineatul (4). Un grup de
conducatori de instituii ale audiovizualului au venit cu aceasta propunere in
cadrul discutiilor. Nu am acceptat toate propunerile lor ce tin de plasarea
publicitatii. Nu am acceptat din cauza ca, de asemenea, sint niste standarde.
Mai mult decit atit, aceasta legislatie se contine si in alta lege, in Legea
despre publicitate si, din acest punct de vedere, varianta actuala, care se contine
in proiect, este mai binevenita.
Articolul 19 alienatul (7). Expertii
Consiliului Europei la tema: publicitatea si telesopingul sint difuzate in
conformitate cu Legea cu privire la publicitate. Deci, ei ne-au propus aici niste
variante, propuneri, dar, repet inca o data, tot ce ne-au propus expertii
Consiliului Europei se contine in Legea despre publicitate. Si din acest punct
de vedere nu am considerat necesar sa relatam aceste prevederi prin citeva
articole. Adica, de fapt, nu se poate de spus, ca am respins ceea ce-au spus
expertii europeni, dar avem alta formulare in legislatia noastra.
La articolul 19 alineatul (10).
Interzicerea ce se contine la articolul 15 din Conventia privind televiziunea
transfrontraliera ar trebui inclusa in mod special: telesopingul medicamentelor
si tratamentelor medicale este interzis. Aceasta interzicere se extinde si
asupra medicamentelor care pot fi obtinute fara prescriptie medicala.
Deci, noi nu am cazut de acord cu aceste
propuneri ale expertilor europeni referitor la acest telesoping al
medicamentelor si tratamentelor medicale. La noi legislatia, de fapt, despre
publicitate, intr-un fel sau altul, este mai liberala. De fapt, ne-am bazat mai
mult pe legea despre publicitate.
Desigur, vreau sa recunosc ca este o
chestiune destul de speciala si tine de vointa politica a Parlamentului sa ia o
decizie orala. In tot cazul, comisia nu a sustinut aici direct expertii
europeni.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Doar o singura clipa, o reactie a
autorului.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Din materialele difuzate nu este clar
amendamentul facut de mine la articolul 19, alineatul (10), unde se vorbeste:
“Nu se admite folosirea in clipuri publicitare” bine, cu actorii aici inca
putem sa discutam, “dar in rol de medic sau profesor pentru produsele
farmaceutice”. Adica, este vorba ca medicul, dumneavoastra inchipuiti-va un
medic care profeseaza stomatologia. El este si autor sau erou la clipului. Si
aceasta creeaza conditii nu prea sanatoase de concurenta. De aceea, am propus
ca lucrul acesta sa fie emis.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule deputat,
Acest amendament s-a acceptat.
Domnul Dumitru Diacov:
Se accepta, da?
Domnul Victor Stepaniuc:
Da.
Domnul Dumitru Diacov:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog sa continuam.
Domnul Victor Stepaniuc:
La articolul 22, alineatul (5) a venit o
propunere din partea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, in
care se spune ca, dupa cuvintele “se promoveaza mesajele” de introdus cuvintele
“ce tin de domeniul protectiei sociale, sanatate si invatamint.”
Vreau sa spun ca amendamentul este
binevenit, dar varianta, care se contine acum in proiect, este inca mai larga.
Adica, de fapt, include si propunerea dumneavoastra. Adica, am acceptat-o, in
principiu, dar varianta comisiei este mai reusita, consideram noi.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Valentina Buliga:
Scopul amendamentului a fost ca obligativitatea
radiodifuzorilor si distribuitorilor sa fie prestarea de servicii de
publicitate sociala gratuit. Pe parcursul acestui cod nu am gasit nicaieri
unde. Pentru ca comisia a fost ingrijorata ca in acest Cod, practic, nu se face
posibila o astfel de publicitate fara bani, deoarece, din informatia pe care o
avem, orice minut astazi costa sume enorme si prin acest amendament al nostru
am hotarit ca vom da o posibilitate sau ii vom obliga sa faca acest gen de
publicitate sociala sau mesaj social, adresat cetatenilor Republicii Moldova,
pentru a avea un mod sanatos de viata. Daca, poate, eu nu am gasit articolul
respectiv...
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Angela Arama:
Multumesc.
Acum imi este foarte greu sa spun la care
alineat, dar este un articol prin care spunem ce nu inseamna publicitate. Si
cred ca dumneavoastra aveti dreptate, noi scriem acolo: “Aceste mesaje nu se
considera publicitate.” Si cred ca ar trebui sa amendam acelasi... il gasesc,
acum imediat va spun ce numar este alineatul, sa inscriem acolo: “acest fel de
mesaje se transmit de catre radiodifuzor gratuit.” Pentru ca este problema
aceasta, intr-adevar, unii radiodifuzori nu vor sa ia aceste spoturi
publicitare.
Doamna Valentina Buliga:
Absolut corect.
Doamna Angela Arama:
Adica, deja nepublicitare.
Doamna Valentina Buliga:
Da.
Doamna Maria Postoico:
E tot, da?
Domnul Victor Stepaniuc:
Problema cu plata sau gratuit nu a fost
discutata in comisie, dar eu as cadea de acord cu aceasta propunere. Sa avem
redactia respectiva.
Doamna Valentina Buliga:
Am inteles.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Valeri Garev:
Я по поводу 19-й статьи, части 9-й:
«Запрещается любая форма рекламы или телеторговли сигаретами и другой табачной
продукцией». Предлагаю добавить: «Запрещается любая
форма рекламы или торговли водкой, пивом, сигаретами и другой табачной продукцией».
Domnul Victor Stepaniuc:
А у нас есть это в действующем законодательстве.
Domnul Valeri Garev:
Есть, да?
Domnul Victor Stepaniuc:
Da.
Domnul Valeri Garev:
Спасибо.
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte al comisiei,
Continuati.
Domnul Victor Stepaniuc:
In continuare. Articolul 23.8, la fel, este
o propunere a expertilor Consiliului Europei: “Termenul de 20 de zile pare a fi
foarte scurt ca CCA sa faca o analiza corespunzatoare a documentelor
prezentate, in special daca este prezentat un numar mare al acestora.”
Noi nu am acceptat, deoarece, fara doar si
poate, probabil, expertii europeni nu au luat in vedere suprafata Republicii
Moldova si numarul de companii care lucreaza, si statutul acestei CCA, care in
continuare va fi nu, pur si simplu, pe baze semiobstesti, cum era pina acum,
dar va avea un statut foarte inalt, fiecare dintre membri vor lucra permanent. Si
credem ca ei au sa o scoata la capat in 20 de zile. Adica, este un termen
suficient.
Doamna Maria Postoico:
Continuati.
Domnul Victor Stepaniuc:
La articolul 31, alineatul (1). Expertii
Consiliul Europei ne propun, la fel, sa completam acest alineat (1). Comisia a
cazut, in principiu, de acord ca acest alineat (1) are nevoie de o anumita
modificare si se propune urmatorul cuprins: “Cererile pentru obtinerea licentei
tehnice vor fi depuse la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, care le va
remite Agentiei Nationale de Reglementari in Telecomunicatie.”
Doamna Maria Postoico:
Continuati.
Domnul Victor Stepaniuc:
Articolul 38. Guvernul a venit cu
modificarea acestui articol la problema sanctiunilor. Comisia nu a cazut de
acord, deoarece Guvernul, de fapt, a implicat aici nu numai acele sanctiuni,
deci, nu a luat in vedere legislatia ca Consiliul Coordonator al
Audiovizualului are mai mult dreptul la o varietate de sanctiuni mai mare decit
este prevazut in Codul cu privire la contraventiile administrative.
Doamna Maria Postoico:
Continuati.
Domnul Victor Stepaniuc:
Articolul 40, alineatul (1). Reprezentantii
societatii civile au propus ca monitorizarea continutului serviciului de
programe oferite de radiodifuzori si oferta distribuitorilor de servicii
periodic, de cite ori e necesar, ori de cite ori consiliul considera ca este
necesar. Ce se are in vedere monitorizarea? Monitorizarea din partea CCA.
Noi nu am sprijinit, fiindca, consideram ca
prevederile din Cod sint mai exhaustive. Ele prevad toate variantele de
monitorizare, nu numai a continuturilor, dar sint si alte elemente pe care ei
trebuie sa le monitorizeze, inclusiv cele tehnice.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Angela Arama:
Domnule Stepaniuc,
As vrea sa precizez daca a ramas ceea ce-am
convenit la comisie, ca din acest articol 40, alineatul (1) se va exclude
sintagma: “serviciul de programe”. Deci, Consiliul Coordonator supraveghea
respectarea modului in care radiodifuzorul public si radiodifuzorii privati isi
indeplinesc obligatiile asumate nu in serviciul de programe, ci in licenta de
emisie. Noi am convenit ca sintagma: “serviciul de programe” se exclude.
Domnul Victor Stepaniuc:
Da, da, aveti dreptate.
Doamna Angela Arama:
Dar este?
Domnul Victor Stepaniuc:
Este. Anume e asa.
Doamna Angela Arama:
Ca sa nu trezim confuzii de ingerinta in
politica editoriala.
Domnul Victor Stepaniuc:
Da, deci, prevederile de licenta.
Doamna Maria Postoico:
Continuati.
Domnul Victor Stepaniuc:
Articolul 40, alineatul (1), literele b),
i). La propunerea deputatului Cosarciuc. Se accepta partial. Literele g), l) se
vor exclude, deoarece functiile prevazute aici se pun in sarcina Consiliului de
Observatori.
Domnul deputat, desigur, a dat propunerile in
varianta votata in prima lectura. Vreau sa va informez ca in prima lectura, de
fapt, Consiliul de Observatori de la Compania Publica “Teleradio-Moldova” disparea
si aceste atributii erau preluate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Dar, la propunerea expertilor europeni, noi
am luat, de fapt, varianta actuala care functioneaza in tara, deci, Consiliul
de Observatori al Televiziunii Publice aparte si Consiliul Coordonator al
Audiovizualului structura aparte. De aceea, partial noi am luat in vedere
propunerile domnului deputat Cosarciuc. Referitor la atributii.
La articolul 42, la componenta Consiliului
Audiovizualului, la fel, au venit propuneri de la expertii Consiliului Europei.
Vreau sa va spun ca noi am luat partial in vedere aceste propuneri referitor la
componenta consiliului si acest articol 42 are un cuprins nou, care difera,
desigur, de cuprinsul votat actual in prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Trebuie sa inteleg ca dumneavoastra n-ati
acceptat propunerea noastra de la Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
privind cuprinsul articolului 42.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Eu as vrea sa aduc niste argumente in plus
cu referire la expertiza expertilor Consiliul Europei. Propunerile privind
desemnarea membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului sint excelente.
Adica, se are in vedere ceea ce noi am propus atunci, ca componenta Consiliului
Coordonator al Audiovizualului sa fie formata din reprezentantii societatii
civile. Presupunind ca e un amalgam intre reprezentantii din partea politicii si
a societatii civile. Desemnarile se fac pe etape, dumneavoastra aceasta ati
prevazut.
Si inca o chestiune foarte importanta in
expertiza domnului Iacubovici, expert de la Consiliul Europei. “Legea ar trebui
sa specifice in mod clar tipurile si numele organizatiilor imputernicite sa inainteze
candidati si numarul respectiv de locuri alocate lor. Grupurile organizatiilor
reprezentind tipul dat, ar trebui sa fie obligate prin lege sa coopereze inaintarea
nu mai mult decit a unui numar dublu de candidati, comparativ cu locurile
alocate lor.”
Adica, din acest text al expertilor se intelege
foarte clar ca in lege noi trebuie sa specificam care sint acele grupuri de
organizatii ale societatii civile care vor inainta candidati pentru componenta
Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
In varianta propusa de dumneavoastra la
articolul 42 acest lucru nu este reflectat. Adica, practic, nu este clar, cine
va inainta candidaturi la comisia parlamentara? Si comisia parlamentara, pe urma,
iar prin vot politic va inainta aceste candidaturi Parlamentului pentru votare,
confirmare. Totusi, as vrea sa stiu, de ce comisia nu a examinat atent acele
propuneri ale expertilor care au lucrat foarte minutios asupra acestor proiecte
de legi?
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimate domule deputat,
Noi am luat in vedere foarte clar
propunerile si ale dumneavoastra, si opiniile expertilor, le-am citit si noi
permanent si de mai multe ori. Vreau sa spun ca varianta propusa de noi nu este
in contradictie directa cu ceea ce reflectati dumneavoastra.
Deci, in Parlamentul nostru si nu numai la
noi in tara, dar si in alte tari, aceasta recunosc chiar si expertii, practica
este foarte si foarte diferita. De fapt, discutii la tema ce inseamna organizatie
obsteasca reprezentativa? Se discuta in foarte multe tari. Din acest punct de
vedere, ca sa numim noi, ca oricare Uniune a Cineastilor sau Uniunea
Scriitorilor, sau oricare uniune sindicala, sau o oarecare asociatie pentru
drepturile omului este reprezentativa ori nu, am oferit dreptul tuturor, repet inca
o data, tuturor organizatiilor, asociatiilor obstesti sa propuna, sa vina cu
candidaturi, sa participe la un concurs national, de exemplu, pentru ca sa fie
membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului sau, de exemplu, sa fie
membru al Consiliului de Observatori al Companiei Publice “Teleradio-Molodva”.
Si mie mi se pare ca e o forma destul de
democratica. Mai mult decit atit, ca comisia parlamentara si dupa aceea
Parlamentul voteaza aceasta decizie nu, pur si simplu, cu o majoritate, dar
voteaza cu 60% din deputatii Parlamentului. Eu cred ca e o forma foarte buna. Si
am observat ca, de fapt, expertii saluta implicarea nu numai a unor forte
politice, dar, in general, un vot mai larg al Parlamentului in aceasta directie.
Desigur, sint diferite opinii si eu stiu, si
le cunoastem, ele au fost expuse, si alte variante. Dar ramine de vointa
Parlamentului. In tot cazul, comisia a propus aceasta modificare a cuprinsului
articolului 42, alineatele (1), (2), (3), (4) s.a.m.d.) privind componenta
Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule presedinte al comisiei.
Dar noi, totusi, vom insista ca sa puneti
la vot varianta noastra la acest articol 42. Si, totusi, noua ne pare rau,
fiindca comisia, in principiu, nu a acceptat acele, eu stiu, sfaturi pe care le
dau expertii Consiliului Europei, mai ales in vederea inaintarii candidatilor
pentru functia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, fiindca,
prin formula propusa in general, se spala reprezentativitatea societatii
civile. Noi cunoastem aceasta reprezentativitate, am propus aici ca grupare,
n-am pus-o in varianta concreta una sau alta, dar sint niste grupuri de
reprezentanti ai societatii civile in formula propusa de noi. Si cred ca
varianta propusa de noi este un raspuns foarte clar la ceea ce a propus
expertul Consiliului Europei domnul Iacubovici.
Domnul Victor Stepaniuc:
Repet inca o data. Chestiunea, propunerile
dumneavoastra sint la fel de discutabile, deoarece, cu tot respectul fata de
uniunile recunoscute de creatie si Uniunea Compozitorilor, si Uniunea Cineastilor,
si Uniunea Muzicienilor, dar referitor la tema reprezentativitatii... De ce nu
sindicatele? Doua sindicate mari. De ce nu sinti sindicatele din domeniul
culturii sau a invatamintului, sau din alt domeniu? De ce indeobste nu sint
sindicatele din republica?
Adica, ce reprezinta societatea civila?
Cine sint acei platitori de impozite si care au dreptul sa participe la crearea
acestui, asa-numit, audiovizual pentru toata Republica Moldova. Adica, sint niste
discutii contradictorii care pot continua la nesfirsit.
Dar, repet inca o data, Parlamentul cu 60%
voteaza. Parlamentul selecteaza, prin intermediul comisiei de resort, comisiei
specializate, dintre reprezentantii societatii civile, care trebuie sa fie
specialisti in audiovizual, in primul rind sau, in cel mai rau caz, trebuie,
cel putin, in drept sau in economie sa fie.
Si eu cred ca aceste rigori, pe urma virsta,
la fel, sint propuneri, de la virsta de 25 de ani, care cunosc limba de stat,
limba moldoveneasca. Eu cred ca sint niste prevederi destul de democratice. Noi
am cautat sa mergem dupa cele mai bune modele europene.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte al comisiei,
Dumneavoastra ati vorbit despre sindicate ca
ele nu sint reprezentante. Un candidat desemnat de forul organizatiei obstesti
de aparare a drepturilor omului si a principalelor segmente sociale si aici
este inclusa Federatia sindicatelor.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Cosarciuc,
Este clara propunerea dumneavoastra. Sa
punem la vot, da.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnul Stepaniuc a spus ca sindicatele nu sint
incluse. Sint incluse aici, in grupul de organizatii.
Doamna Maria Postoico:
Deci, punem la vot propunerea dumneavoastra.
Bine.
In continuare microfonul nr.5.
Ati avut ceva de adaugat? Da, o remarca?
Doamna Angela Arama:
Eu as vrea iarasi sa fac doar o precizare. Intr-adevar,
problema aceasta este foarte controversata si este discutata nu numai in
Republica Moldova. Aceasta problema se pune pe ordinea de zi in mai toate tarile
care se confrunta cu reforma in audiovizual sau s-au confruntat.
Domnule Cosarciuc,
Este acceptabila, evident, varianta
dumneavoastra. Dar, iarasi, s-a incercat a merge pe varianta aceasta atunci cind
s-a facut asa-zisa reforma in audiovizual si nu a mers. Deci, este foarte greu
sa stabilesti care sint criteriile de reprezentativitate a unei asociatii, a
unei ONG sau, sa zicem, cum o sa alegem unul sau doi reprezentanti ai opozitiei.
Noi aici, in Parlament, inde noi nu putem
alege, cum o sa alegem o singura persoana care reprezinta opozitia. Sau astazi,
27 iulie, se implinesc ceva ani de la declansarea grevei de la Compania
“Teleradio-Moldova”. Ultima greva foarte dura, o greva foarte dura.
De ce nu este aici reprezentat si Comitetul
pentru apararea demnitatii umane si profesionale a jurnalistilor care au
protestat? De ce nu este Comitetul anticenzura? Deci, se nasc o gramada de intrebari
si eu cred ca, prin formula pe care noi am cazut de comun acord s-o promovam si,
apropo, este o formula copiata cuvint in cuvint din recomandarea, din expertiza
Consiliului Europei, care a venit la acest Cod, aici nu puteti sa ne invinuiti
de subterfugii, cred ca, prin aceasta formula, apropo, acceptata si de
societatea civila din Romania, cu a carei reprezentanti am discutat la aceasta
tema si ei pledeaza pentru o formula foarte larga, fiecare reprezentant al
societatii civile are dreptul sa-si inainteze dosarul, ca sa zicem asa, pentru
a participa la acest concurs.
Evident, eu inteleg preocuparea domnului
Iacubovici pentru timpul nostru, celor din comisie, dar eu cred ca noi vom fi in
stare sa ne sacrificam, sa stam zi si noapte si sa studiem toate dosarele care
vor veni, chiar daca vor veni sute, ma indoiesc, de fapt, de acest lucru.
Domnul Victor Stepaniuc:
Societatea civila se are in vedere din
Republica Moldova, noi pe acei din Romania n-am consultat.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu sint de acord cu ceea ce a vorbit aici
doamna Arama si vreau sa va spun ca noi cunoastem foarte bine starea de lucruri
chiar in cadrul acestor multiple organizatii: obstesti, neguvernamentale s.a.m.d.
Unele dintr-insele sint mai partidnice decit partidele.
Domnul Victor Stepaniuc:
Asa e.
Domnul Dumitru Diacov:
De aceea, nu cred ca putem sa gasim o
formula foarte ideala, care ar putea sa satisfaca toata lumea si sa spunem ca
da, aceasta este unica solutie pentru Republica Moldova. De aceea, formula inscrisa
la articolul 42, in ultima varianta, cred ca este o formula optima. Dar as vrea
sa propun sa adaugam aici, ca sa nu se creeze impresia ca problema se rezolva intr-un
cerc ingust...
Noi in Parlament avem si comisie
specializata, adica candidaturile sint propuse comisiei parlamentare de profil si
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, care se ocupa cu numirile. Deci,
sa atragem in procesul acesta doua comisii: Comisia de profil, desigur, o sa
fie, dar garantie ca buchia legii, chestii s.a.m.d. Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati a Parlamentului.
Deci, si in formula aceasta eu cred ca noi
putem, in orice caz, sa fim convinsi ca si mai multi deputati si buchia legii
va fi respectata...
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Stepaniuc,
Daca se accepta, eu cred ca nu-i mare
concurenta.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu cred ca dumneavoastra ati inaintat o
propunere care este un fel de vot de neincredere fata de comisia specializata.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Victor Stepaniuc:
Vedeti ca Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati, dupa cite inteleg eu, de aceea si examineaza candidaturile, mai ales
acele care se numesc in organele publice. Aici eu nu stiu in ce masura acest
Consiliu al Audiovizualului este o structura publica. Adica el este o structura
publica in alt sens.
Doamna Maria Postoico:
4.
Domnul Dumitru Diacov:
Comisiilor noastre in Parlament si nu
numai.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu nu as avea nimic impotriva, poftim.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu, aceasta e o chestie de bunavointa. Eu
cred ca largeste spatiul de discutii.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Diacov,
Este clar.
Domnul Dumitru Diacov:
Si da mai multa certitudine ca vor fi luate
deciziile corecte.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Diacov,
Este clar.
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Спасибо.
Уважаемый Виктор Федорович, в 42-й статье ваша специальная комиссия приняла для меня как юриста
странное решение, что вот этот совет вы будете утверждать в Парламенте 61
голосом.
Для меня, я говорю, странно по одной
причине. Для Парламента и для парламентария Конституция должна быть, как для попа
библия. То есть это священно. И когда мы начинаем Конституцию нарушать, в
Парламенте это выглядит по меньшей мере странно, особенно с учетом того, что нас слушает вся страна. Если нам,
парламентариям, можно нарушить Конституцию, а почему народу Молдовы нельзя
вообще нарушать законы? Тогда можно.
То есть вот этим своим решением вы
порождаете правовой нигилизм в самом таком распространенном варианте. Я веду
речь о том, что в Конституции есть 74-я статья, пункт 2), которая очень четко говорит о том, что ординарные законы
и постановления Парламента Республики Молдова принимаются большинством голосов
присутствующих депутатов.
Вы этот совет, как прописано сейчас в
законе, будете утверждать постановлением Парламента. То есть документ абсолютно
очевидный. Парламент должен принять постановление и утвердить этот орган. При
всей его важности, - я абсолютно не хочу поставить под сомнение
важность телерадио – этой общественной организации, - постановления Парламента
есть постановления, и их
принимать надо только так, как об этом говорит Конституция.
При любом нашем желании исключение из
Конституции делать нельзя. Поэтому я предлагаю снять эти 3/5. Ничего в этом
законе не прописывать, и поскольку мы принимаем это постановление, будет для всех очевидно, что голосует большинство присутствующих депутатов Парламента.
Doamna Maria Postoico:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Stimati colegi,
Daca imi permiteti, in legatura cu opinia
expusa de colegul nostru domnul Misin. Intr-adevar, prevederea constitutionala
citata de dinsul este anume asa formulata. Dar, in opinia mea, aceasta inseamna
doar un singur lucru, o hotarire nu poate fi votata cu mai putin de simpla
majoritate a deputatilor prezenti, presupunindu-se ca acestia sint in cazul
nostru nu mai putini de douazeci si de 52. Deci, prin urmare, o hotarire este in
vigoare daca se voteaza cu cel putin 26 de voturi.
Noi avem o sumedenie de precedente in
legislatia noastra cind hotaririle se adopta in regim special. De pilda,
Consiliul Superior la Magistraturii – doi membri, unul propus de opozitie,
altul de majoritate, confirmati cu 2/3. De altfel, si recomandarea expertilor
Consiliului Europei saluta si recomanda sa mentinem chiar formula de 2/3.
Prin urmare, orice om, cit de putin
alfabetizat in problema constitutionala, intelege ca nu poate fi mai putin, dar
este recomandabil, in acest caz, sa fie mai mult, pentru ca in felul acesta nu
vor fi exponentii majoritatii parlamentare, ci ai Parlamentului in ansamblu.
Sa fim intelesi ca este o problema extrem
de sensibila si ceea ce citeste domnul Stepaniuc acum reprezinta rodul unor
negocieri de un an si ceva asupra formulei de formare a unei institutii extrem
de importante, care nu trebuie sa fie una subordonata partidului de guvernamint,
ci una cu o reprezentare larga, care sa serveasca societatea.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2 in continuare.
Domnul Vadim Misin:
Спасибо.
Уважаемый господин Рошка,
я понимаю ваши аргументы и хорошо понимаю,
что вами движет – желание это утвердить. Но вы меня извините, ни одна Конституция ни одного государства не
пишет «не менее» или «не более». Это рыночное, Конституция пишет
четко: половина плюс один, 75 плюс один.
В Конституции других терминов не
допускается. И теперь что касается рекомендации экспертов. Вы меня извините, я
не хотел касаться этого вопроса, но если эксперт уважает себя, то он, прежде чем писать рекомендации, знакомится с Конституцией той страны, для которой
он пытается давать рекомендации.
В данном случае это говорит об уровне
экспертов, а не о том, что у нас плохая Конституция.
Спасибо.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Da, intr-adevar noi avem unele, deci,
cazuri cind, prin hotarire de Parlament sau invers, in Constitutie, este prevazut
ca hotarirea respectiva a Parlamentului poate fi adoptata cu alta majoritate
decit cea stipulata la articolul 74. Dar iarasi aceste exceptii sint prevazute in
Constitutie.
Referitor la Consiliul Superior, aici ati
gresit, in lege nu este prevazut ca componenta este adoptata de 2/3. Imi pare ca
aici problema consta in altceva, care trebuie sa fie componenta si toate intentiile
sint foarte clare si binevenite ca aceasta componenta sa reflecte, deci, tot
spectrul politic, profesionist necesar.
Iata aici trebuie si sa ne gindim care va
fi mecanismul pentru a asigura aceasta componenta. Dar ceea ce se refera la hotarirea
Parlamentului, cu cele mai bune intentii, dar noi avem, intr-adevar, articolul
74 care, deci, stipuleaza la concret ca hotarirea Parlamentului, dar si
adoptarea inclusiv a componentei numai prin hotarirea Parlamentului poate fi
adoptata numai prin majoritatea respectiva.
Daca o sa fie mai putin de 3/5, atunci
aceasta hotarire va fi in contradictie cu Constitutia. De aceea, noi, in cazul
dat, trebuie sa ne gindim mai bine care varianta sa o cautam pentru a asigura componenta,
decit sa mergem pe calea incalcarii Constitutiei.
Doamna Maria Postoico:
Domnul Rosca.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnilor deputati,
Vorbind strict din punct de vedere al
dreptului constitutional, fara doar si poate, dumneavoastra aveti dreptate. Dar
numai Curtea Constitutionala poate sa ne dea talmacire, fiindca daca ea o sa
fie votata cu 61 de deputati, ea este de acum hotarire legala. Daca ea nu a intrunit
acel numar, de fapt, Parlamentul nu are sa o voteze in conformitate cu aceasta
lege.
Si atunci, in cazul de fata, ce o sa fie
depus la Curtea Constitutionala? Numai prevederile acestei legi? Eu cred ca
judecatorii de la Curtea Constitutionala, in cazul de fata, o sa fie si ei intr-o
dilema. Care o sa fie decizia lor nu este clar. Fara doar si poate, aceste
prevederi au si tenta politica, trebuie sa recunoastem.
Doamna Maria Postoico:
Interveniti.
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Спасибо.
Уважаемый Виктор Федорович, уважаемые члены
специальной комиссии, я начиная с 98-го года ни разу не обращался в Конституционный суд и считаю, слава Богу. Но
сейчас Виктор Федорович прямо с трибуны просит обратиться
в Конституционный суд.
Domnul Victor Stepaniuc:
Я не прошу.
Domnul Vadim Misin:
Вы нам не оставляете выбора. Потому что я,
например, считаю, что это грубейшее нарушение
Конституции и что так произвольно Конституцию трактовать нельзя. Поэтому, извините, но придется обращаться в
Конституционный суд, поскольку я считаю эту норму неправильной.
Ведь мы можем создать в Парламенте
интересную ситуацию, когда мы выставим кандидатуру и за нее проголосуют 59 депутатов, а в зале будет находиться 90 человек.
Согласно Конституции эта кандидатура прошла. А согласно закону, который мы
примем, - нет. Так мы что, попытаемся поставить закон выше
Конституции? Но как-то логики нет.
А с другой стороны,
по закону получится, что она не прошла. То есть мы сейчас в зале порождаем
ситуацию, когда мы пытаемся закон, не важно какой, поставить выше Конституции,
и таким образом можем снова создать в Парламенте ситуацию антиконституционную, и это будет длящийся процесс.
Поэтому еще раз говорю, давайте этот пункт
перенесем в третье чтение. Путь специальная комиссия еще раз к нему вернется. Я
согласен, что это важный орган, я согласен, что он должен быть репрезентативным, то есть в него должны представляться различные мнения, различные аспекты. Давайте найдем такую формулировку, чтобы она не противоречила Конституции.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Stimati colegi,
Eu sint de acord cu domnul Misin ca exista
o mica dilema in aceasta chestiune. Dar decizia pe care o luam noi astazi si
legea pe care trebuie sa o adoptam noi astazi exprima vointa politica a
Parlamentului.
Noi putem sa stabilim... o anumita hotarire
se voteaza cu un anumit numar de voturi. Si eu cred ca aici nu este nici o incalcare
a Constitutiei. Pina la urma, desigur, cineva o sa se adreseze la Curtea
Constitutionala, dar eu consider ca este o chestie de vointa politica a
Parlamentului si Parlamentul singur fixeaza ca hotarirea respectiva va fi votata
cu 3/5 de voturi, nu mai vorbesc de un caz special, ca exista o intelegere, un
compromis, ca aceasta lege sa fie promovata in formula in care ea este promovata
nu numai la articolul 42 si la multe alte articole, de fapt.
De aceea, desigur, noi nu trebuie sa blocam
aceasta lege astazi, noi trebuie s-o votam si in formula care este propusa de catre
domnul Stepaniuc, de catre comisie, poate acceptati propunerea mea ca sa mai
introducem si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna presedinte.
Doamna Maria Postoico:
Numai nu va repetati, caci altfel eu pun la
vot propunerea dumneavoastra.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu nu ma repet.
Stimati colegi,
Eu cred ca articolul 42 este cel mai
important articol, unul dintre cele mai importante articole din acest Cod.
Doamna Maria Postoico:
Punem la vot, da?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Si daca noi aici nu gasim o solutie clara, inseamna
ca atunci vom avea aceeasi situatie, fiindca cum e scris in formula prezentata
de catre comisie, ca vor fi selectati de comisie, inseamna ca e clar ca va fi
selectare politica, fiindca comisia reprezinta politicul in Parlamentul
Republicii Moldova.
Si iar va fi majoritatea 6 la 5 sau 7 la 6,
depinde cum, cit de mare este comisia. Si atunci eu, propunerea noastra avea ca
sens si are ca sens ca comisia, Parlamentul, efectueaza o chestiune formala,
adica societatea civila inainteaza acei 8 candidati pentru comisie, comisia
selecteaza din acei 8, 4 si aceste 4 candidaturi sint inaintate in Parlamentul
Republicii Moldova pentru confirmare.
Si noi aici am propus o formula foarte
importanta, ca respingerea unei sau mai multor candidaturi poate avea loc doar in
conditii de incompatibilitate. Noi scriem aici, in lege, care sint
incompatibilitatile pentru membrii Consiliului Coordonator. Si aceasta ar fi
clar ca ar fi normal, atunci participa societatea civila si ei isi pot promova
candidaturile.
Doamna Maria Postoico:
Tot, da?
Domnul Victor Stepaniuc:
Aceasta propunere trebuie pusa la vot.
Doamna Maria Postoico:
Da, e clar.
Stimati colegi,
In aceasta situatie, propun spre votare
amendamentul inaintat de domnul Cosarciuc, in formularea prezentata si
dumneavoastra o aveti, deci, in sinteza. Cine este pentru acceptarea propunerii
domnului Cosarciuc, rog sa voteze. Numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 0.
Sectorul nr.3 – 9.
Doamna Maria Postoico:
9 voturi.
In aceste conditii, nu intruneste si
amendamentul este respins.
Domnule presedinte,
Continuati.
Domnul Victor Stepaniuc:
Articolul 42, alineatul (4), nu se accepta,
deci, o propunere a Comisiei pentru administratia publica, ecologie si
dezvoltarea teritoriului. Ei propun excluderea cuvintelor “nu au atins virsta
legala de pensionare” din articolul 42 alineatul (4) si cuvintelor: “la
atingerea virstei de 65 de ani” sa fie, vor fi excluse.
Comisia nu a cazut de acord, deoarece exista
o redactie a articolului 42 alineatul (4) care a fost discutat in citeva rinduri
si dumneavoastra vedeti ca aici sint anumite prevederi la care, ma rog, tinem,
a implinit virsta de 25 de ani si nu a atins virsta legala de pensionare.
Consideram ca de la 25 aproximativ pina la
virsta de pensionare, deci, are dreptul sa fie in acest Consiliu de
Coordonatori ai Audiovizualului. Deci, aceasta este decizia comisiei. Nu sint intrebari,
da?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Referitor la votarea cu 3/5 si, totusi,
insistam, in primul rind, sa ascultam parerea Directiei juridice referitor la
problema data si sa punem la vot. Si noi sustinem propunerea domnului Diacov ca
sa fie inclusa si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Problema abordata referitoare la statutul
actelor juridice este determinata expres de normele constitutionale. Deci, in
acest caz, Constitutia stabileste clar ierarhia actelor juridice, articolul 74,
invocat de domnul Turcan si domnul Misin, indica expres numarul de voturi cu
care urmeaza sa fie votata o hotarire.
De asemenea, Constitutia poate face derogari
prin articolele expres. Avem articolul 64, avem articolul 81 si articolul 111,
unde se mentioneaza derogarile concrete de la norma generala. In restul
cazurilor, printr-o lege, risca sa fie declarata neconstitutionala. Avem sa
spunem o practica, un precedent constitutional cind s-a interpretat articolul
74 din Regulamentul Parlamentului prin prisma normelor constitutionale. Si
problema revotarii legii cind s-a abordat problema cu 2/3 a fost declarata
neconstitutionala sau a fost interpretata in sensul ca revotarea de face cu
majoritatea dintre acei prezenti.
Deci, in aceasta situatie constatam ca,
totusi, numirea, hotarirea denumirii urmeaza sa fie adoptata conform
articolului 74. Desi Parlamentul, in experienta sa, a mai adoptat norme
similare cu un numar mai mare, ceea ce se numeste Consiliul Superior al
Magistraturii, Comisia Electorala si altele.
Domnul Marian Lupu:
Bine, domnule Creanga.
In aceasta situatie, am si eu o intrebare.
Ar fi potrivit prevederilor constitutionale, pina la votarea propriu-zisa a Hotaririi
Parlamentului pe ansamblu, sa desfasuram un exercitiu de aprobare a fiecarei
candidaturi in mod individual cu 3/5. Ca mai apoi, daca discutam despre
modalitatea de aprobare a Hotaririi Parlamentului ca act juridic, sa mergem in
conformitate cu Constitutia. Dar sa anticipam acest lucru si sa mentinem un vot
nu doar cu 50+1, dar cu aceleasi 3/5 pentru aprobarea fiecarei candidaturi in
mod individual.
Domnul Ion Creanga:
Eu cred ca ar fi binevenit daca vom pune ca
inaintarea candidaturilor se face cu un numar mare, adica se subsemneaza de
deputati mai multi, ca sa fie acceptati spre examinare in Parlament, poate
aceasta ar fi o solutie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu consider ca trebuie sa... pina la sfirsitul
sedintei nu voi pune la vot acest lucru. Eu am inteles ca comisia accepta
propunerea facuta de domnul Diacov pentru a coopta inca o comisie. Deci, nu
este cazul sa o supunem votului, daca nu se incita. Iar la acest subiect...
Da, microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
La acest subiect. Eu observ ca in ultimul
timp tot mai frecvent se apeleaza la Directia juridica in ultimul moment ca
arbitru principal in discutiile noastre. Este o chestie absolut nenormala.
Directia trebuie sa-si spuna punctul sau de vedere inainte de sedinta. In sedinta
in plen, totusi, noi avem comisie specializata. Noi avem amendamentul, amendam
Regulamentul Parlamentului. Sa cream o comisie parlamentara pentru Regulament.
Fiindca se creeaza impresia ca fractiunea
majoritara face presiuni asupra directiei, Directia iese aici cu o pozitie
anumita si noi atunci nimerim intr-o situatie delicata. Nu, nu va suparati. Eu stiu
ce inseamna. De aceea, aceasta fara nici o suparare asupra directiei, dar nu se
poate dupa discutii, dupa un schimb de pareri de apelat la Directia juridica,
ca ultimul arbitru. Nu este normala chestia aceasta.
Va rog frumos.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Ar fi din partea mea incorect daca eu, in
principiu, nu as da dreptate domnului Misin din punctul de vedere al dreptului
constitutional. Dar noi acum, dat fiind faptul ca noi... acest Parlament a mai
adoptat astfel de decizii de care a amintit domnul Rosca, cred ca aici si este
problema, daca noi vrem sa gasim un consens politic in aceasta problema
sensibila.
De aceea, eu cred ca poate fi discutata si
modelata propunerea domnului Presedinte Lupu in cazul in care noi propunem
candidaturile. Aici trebuie sa gasim consensul politic si sa le votam cu
majoritatea, atunci in cazul in care le-am propus. Si iata vad ca si domnul Misin
este de acord cu cazul acesta. Adica ca sa nu mergem pe muchia Constitutiei.
Da, 3/5 adoptam asa cum se propune sau varianta, candidaturile respective si la
momentul final adoptam cu majoritate de voturi.
Domnul Marian Lupu:
Deci, votul individual pentru aprobarea
fiecarei candidaturi.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Corect.
Domnul Marian Lupu:
3/5 si ca document pe ansamblu care este …
Domnul Gheorghe Susarenco:
Ca sa nu mergem pe muchia Constitutiei.
Aici noi gasim acel consens politic in problema data.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog sa fie acceptat acest model, fiindca
noi cu adevarat cautam un consens si intelegem mult prea bine importanta
acestuia. Microfonul nr. 3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule Presedinte,
Cer scuze, aceasta numire a unei persoane
va fi considerata tot hotarire a Parlamentului. Deci, noi nu iesim.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Mie mi se pare ca si domnul Creanga si
dumneavoastra ati dat o idee ca comisiile ar putea, in cadrul lor, sa voteze cu
aceasta majoritate de 60% . Nu, nu-i tot aceea. Aceasta nu este o hotarire a
Parlamentului, dar este una interna a comisiei care, da, dar acea care intra
sub prevederile Constitutiei este Hotarirea Parlamentului. Numai in cadrul
comisiei noi am putea sa mergem pe varianta aceasta cu 60%. Adica aceasta este
o viziune a mea, dar aici problema este.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Noi cred ca trebuie sa sustinem ceea ce a
propus domnul Misin, dar vreau sa spun ca eu de citeva ori de acum aud cum
deputatii din Parlament, intr-un fel, ignoreaza sau insulta Directia juridica.
Eu vreau sa va spun ca, slava Domnului, ca avem Directia juridica, care ne da
sfaturi si tot ce intrebam n-a fost niciodata respins, pentru ca ei apreciaza
corect si raspund la intrebarile deputatilor. Asa ca eu cred ca nu este cazul sa
ignoram ceea ce spune Directia juridica.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi,
Eu vreau sa va expun punctul meu propriu de
vedere. S-a muncit la acest Cod pe parcursul intregii sesiuni de iarna, primavara
si vara. Acest subiect este unul dintre subiectele-cheie si eu nu cred ca noi
aici, la etapa finala, a dezbaterilor urmeaza cu atita usurinta sa distrugem acele
formule care au fost elaborate cu mult greu.
Toti cei prezenti in aceasta sala cred ca
ar trebui sa simtim responsabilitate pentru varianta finala a acestui document
deosebit de sensibil, deosebit de important. Iata, de pe aceste pozitii v-as propune
sa discutam. Daca nu sinteti pregatiti acum sau nu sintem cu totii pregatiti
acum sa incheiem discutia pe aceasta unda de echilibru in acest sens, atunci eu
propun sa pasim peste acest articol. Ne gindim, este necesar, luam si o pauza,
dar intr-un mod atit de simplu de a pleca de la formula la care s-a ajuns la o
formula, fie si foarte corecta din punct de vedere juridic, noi nu ne putem
permite, nimeni dintre noi cei prezenti in aceasta sala.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
In aceeasi ordine de idei ca si constatare
este intr-adevar un punct-cheie. Si, de fapt, a fost si motivul pentru care se
discuta asa de controversat, daca vreti. Si in acest caz sustinem ideea ca sa
aminam discutiile pe articolele respective, sa ajungem la un compromis care sa
fie incadrat perfect. Si iarasi sintem nevoiti sa acceptam obiectiile domnului
Misin. Dar, totodata, sa constatam ca exista posibilitati juridice sa incadram
prevederile si sa raspundem scopului, fiindca, pina la urma, unul dintre
scopurile principale a fost de a scoate de sub influenta politicului institutia
respectiva. Si deputatii au inteles sau reprezentantii fractiunilor
parlamentare au inteles ca, printr-o prezentare in Consiliul de Administratie
mai larga si numai a majoritatii, vom obtine intr-o masura oarecare, aceasta
neimplicare politica asupra activitatii.
Doamna Presedinte Ostapciuc,
Si o mica remarca. Eu nu cred ca trebuie sa
scoatem asa de frecvent,
intr-adevar, in evidenta Directia juridica. Fiecare isi are locul sau. S-a
discutat despre faptul ca Directia juridica nu are pozitia si nici dreptul de a
prezenta aici, in sala de sedinte, un adevar absolut. Ei au aceeasi parere ca si
orisicare specialisti.
Mai departe. Numai 5 secunde. Noi, in sala
Parlamentului, nu va suparati, avem juristi, din punctul meu de vedere mai de
forta ca unii din Directia juridica si iese foarte interesant. Vorbesc juristii
respectivi si cerem parerea Directiei juridice, pe care o luam ca atare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Tot in contextul ideii de deblocare a
problemei, care este cu acest articol, se propune ca noi astazi sa votam legea in
lectura a doua, cu exceptia articolului respectiv, care va fi votat in lectura
a treia legea de mai departe. Si, totodata, se ne axam eforturile comisiei
speciale, indeosebi, pentru a gasi o modalitate de selectare a candidatilor,
dar nu de votare insasi in Parlament. Votarea sa ramina conform Constitutiei,
dar selectarea sa ne gindim cum sa o facem.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3 in continuare.
Domnul Vladimir Dragomir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu cred ca este o iesire din situatie si in
acest caz. Vasazica, eu as propune asa ca candidatura poata sa treaca, daca
pentru ea au votat nu mai putin de 51 de deputati, dintre care 12 din opozitie.
Domnul Marian Lupu:
(Zimbeste.)
Deci, stimati colegi,
Eu propun... De fapt, vreau sa va atrag
atentia asupra urmatorului fapt.
Rog putin calm in sala.
Stimati colegi,
Sectorul nr.3?
Va multumesc.
Noi nu vom avea timp. Eu atrag atentia ca
avem acest Program calendaristic care trebuie sa fie incheiat precum si ne-am
luat angajamentul pina la 29 iulie curent. Pe care motiv propunerea mea este sa
mergem in continuare cu examinarea celorlalte pozitii cind va fi necesar, chiar
si pina la ora 24.00, atit vom sta si vom discuta pentru a avea o pozitie de
consens la aceste subiect.
Microfonul nr.3.
Domnul Ivan Calin:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu sustin de a trece in a treia lectura
acest punct. Dar pentru comisie poate in cautarea variantelor care sint. Poate
sa mergem pe calea aprecierii componentei acestei... deci, avind in vedere
prezenta fractiunilor din opozitie nu mai putin de 50%, poate asa undeva. In
componenta acestui consiliu se fie reprezentanti ai fractiunilor din opozitie
nu mai putin de 50%.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Semion Dragan:
Для того чтобы развязать этот узел, я
думаю, есть простое решение. Не знаю, как воспримут это юристы, участвует тот претендент, который будет участвовать в
конкурсе на назначение, он должен иметь поддержку не
менее 61 депутата. И после этого вновь нужно принимать
его Постановлением Парламента, утверждать в соответствии с Конституцией. Но он
должен иметь поддержку 61 депутата, все нормально будет.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
Varianta cu lectura a treia a articolului
este buna, dar noi vom avea o lege votata de Parlament si un articol votat
numai de o fractiune. Si atunci iarasi nu mai ajungem la consens, daca avem in
gind sau avem drept obiectiv un consens, atunci trebuie sa-l cautam fara eschivari
de la esenta problemei.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
In numele fractiunii noastre, eu propun sa
adoptam ceea ce a adoptat comisia de specialitate pina acum, inclusiv in
problema despre care s-a discutat pina acum. Nu poate sa fie neconstitutionala
o hotarire a Parlamentului votata cu un numar mai mare de voturi decit cel prevazut,
pentru ca in felul acesta este o garantie mai mare pentru ceea ce s-a votat,
daca un act legislativ este votat sa zicem de
101 deputati, decit 40 sau 49 de deputati.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu...
Domnul Stefan Secareanu:
Cred ca va fi gradul de incredere pe care il
vom avea noi, fractiunile parlamentare, partidele politice fata de o persoana
sau alta care va fi pusa intr-o functie atit de importanta si sensibila cum
este cea despre care vorbim astazi. De aceea, noi propunem ca sa se mearga pe
varianta comisiei care a fost adoptata de comisie pina acum, pentru ca s-a
lucrat foarte mult, s-au depus foarte multe eforturi. Sa adoptam aceasta
varianta si chiar sa o implementam si vom vedea care vor fi rezultatele. Timpul
va arata care va fi solutia cea mai buna.
Va multumesc mult.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Continuam.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Ceea ce a propus domnul deputat Dragan este,
imi pare, ca foarte... trebuie sa ne gindim. Pentru ca dumnealui a propus ca in
consiliu sa fie inaintate initiativele de 61 de deputati. Si atunci ne retragem
de la hotariri s.a.m.d. Ea este sustinuta de 61 de deputati.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Noi am putea...
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Si dupa aceasta votam hotarirea cu...
Domnul Marian Lupu:
Noi am putea, in realitate, sa ne confruntam
cu o situatie cind vom avea
100 de candidati sustinusi de 61 de deputati. Eu va asigur ca vom avea o atare
situatie. Si atunci noi nu hotarim nimic. Ce se intimpla? Dintre ei trebuie sa
alegem 9. Ce facem? Toti au peste 61 de semnaturi pentru suport. Ipotetic, o
atare situatie este foarte probabila. Propunerea mea este sa trecem in momentul
de fata peste acest subiect, il lasam ultimul pentru sedinta de astazi.
Stimatii mei colegi,
Eu insist foarte mult pentru acei care au
propus sa mergem cu lectura a treia. Nu avem timp pentru lectura a treia.
Domnule presedinte al comisiei,
Eu va rog. In genere, eu as propune poate o
alta modalitate: sinteza a fost distribuita. S-a muncit de luni de zile in
comisie. Nu-mi spuneti ieri, fiindca toti in comisie din toate fractiunile
parlamentare isi au membrii sai in comisia respectiva si sint in buna cunostinta
de cauza.
Acei colegi care au pretentii ori insista
asupra supunerii votului unor propuneri pe anumite articole, rog sa va prezentati
la microfoane, fara ca sa-l impunem pe domnul Stepaniuc sa mearga in continuare
pe aceasta lista. Cred ca va fi mult mai eficient.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Vin in sustinerea tezei expuse de
dumneavoastra si fac trimitere la articolul 70, care prevede expres in care
conditii poate fi vorba de lectura a treia. Aici nu avem situatie de cheltuieli
suplimentare. De aceea, nu este cazul de a amina un articol pentru examinarea in
lectura treia.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Deci, alte, va rog propuneri pentru Cod. Pai,
eu v-am invitat.
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Alt moment-cheie al acestui Cod sint
articolele 57 si 58 conducerea Companiei Nationale. Dumneavoastra inca nu ati
ajuns, dar urma sa ajungeti. Deci, eu propun sa examinam mai amanuntit modificarile
principiale noi la aceste doua articole foarte importante ale Codului si
amendamentele noastre la aceste articole.
De altfel, expertii Iacubovici si Solomon
au mentionat ca articolele 57 – 62, adica despre conducerea Companiei, nici nu
puteau fi analizate si comentate, atit de mare fiind derapajul de la
standardele europene. Si, intr-adevar, au propus, de fapt, ca si “Alianta
«Moldova Noastra»”, sa fie constituit Consiliul de Observatori ai Companiei si-i
bine ca ati acceptat aceasta propunere. Si au mai propus trei variante pentru
desemnarea membrilor Consiliului de Observatori ai Companiei. Trei variante. Si
este foarte straniu ca autorii Codului nu au ales varianta similara cu cea de
desemnare a membrilor CCA.
Asa cum recomanda expertiza OSCE si a
articolului 19. Eu citez din aceasta expertiza: “Membrii Consiliului de
Observatori ar trebui sa fie desemnati la fel ca cei ai Consiliului Coordonator
al Audiovizualului.”
Dar dumneavoastra, dintre cele trei
variante ati ales-o pe acea, pe care Comunitatea Europeana a propus-o pentru
Cosovo, un teritoriu cu un statut nedeterminat. De ce ati ales anume aceasta
varianta, dar nu varianta care ar trebui sa fie aceeasi ca la membrii CCA? Nu,
ca aceasta e o chestie de principiu.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnilor deputati,
Eu as propune ca noi sa citim nu numai
propunerile si expertiza prezentata de OSCE, dar si expertiza prezentata de
reprezentantii Consiliului Europei. Deci, intr-adevar, la propunerea dumnealor
noi am retras o parte din atributiile Consiliului Coordonator al Audiovizualului
si am recreat inapoi Consiliul de Observatori la Compania Publica
“Teleradio-Moldova”. Principiile de creare, in mare parte, sint pastrate aceleasi.
Este un singur lucru: in continuare, selectia
preventiva n-o face comisia parlamentara, ca sa nu monopolizez Parlamentul,
puterea politica a Parlamentului, deci, aceasta selectie, la prima etapa, o
face Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Si o face foarte liberal, in
cunostinta de cauza. Ei au sa fie obligati sa prezinte Parlamentului nu 9 candidaturi,
numarul acestui Consiliu de Observatori, dar cite 2 candidaturi.
Si Parlamentul, desigur, comisiile
specializate, inteleg eu, ca sint doua, va propune si va vota acel Consiliu de
Observatori. Imi pare ca e o procedura destul de democratica. Nu-mi pare, dar
nu am deraiat prea mult de la propunerile expertilor. Comisia a discutat de mai
multe ori, inclusiv cu participarea dumneavoastra, acest subiect. Asa este
decizia.
Domnul Anatolie Onceanu:
Nu este adevarat. Esenta nu-i in aceea cine
pune punctul, ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului selecteaza
candidaturile, esenta nu e in aceasta. Eu vreau sa stiu, care este deosebirea
principiala dintre mecanismul de semnare a membrilor CCA si ai Consiliului de
Observatori?
La membrii CCA inainteaza candidaturile
societatea civila si in continuare nu este mecanismul care am insistat noi, nu
este chiar bine sa acceptam lucrul acesta. Iar la Consiliul de Observatori al
Companiei, eu citesc din Cod: “Consiliul Coordonator al Audiovizualului va
emite o invitatie publica pentru candidatii la functia de membru al
Consiliului.” Si in continuare: “Va solicita cite doua candidaturi pentru
fiecare post vacant, 18.” Nici o vorba, candidatii trebuie sa reprezinte
societatea civila.
Si, eventual, putem sa avem o situatie cind
din 18 candidaturi selectate de catre Consiliul Coordonator al Audiovizualului,
10 sau, poate, 15 vor fi din nume propriu. S-a dus omul la Consiliul
Coordonator al Audiovizualului, a inaintat documentele, a fost acceptat si a
fost propus Parlamentului spre examinare.
Deci, domnule Stepaniuc,
Consiliul de supraveghere obstesc asupra companiei
va fi in asa caz, eventual posibil situatiei, compus din reprezentantii care nu
reprezinta pe nimeni, ei se reprezinta pe sine. Nu este bine, nu este corect.
De aceea si se propune ca sa fie varianta de constituire ca la CCA.
Domnul Victor Stepaniuc:
Domnule deputat Onceanu,
Dumneavoastra foarte frumos vorbiti acum,
de ce propunerea aceasta foarte concreta nu a venit de la dumneavoastra ca un
amendament concret ieri la comisie?
Domnul Anatolie Onceanu:
Bine.
Eu v-am spus ca aceasta e o chestie
principiala noua. Noi amendamentul l-am facut, acesta e altceva. Noi, cum va
spunem, ca fiti, va rog, de acord.
Trec la amendament acum, ca pe urma sa ne intoarcem
la amendamentul propriu-zis. Domnul Cosarciuc a spus ca este expertiza acestor
doi experti, Iacubovici si Solomon, din 2004, unde vizavi de proiectul de Lege
cu privire la Institutia “Teleradio-Moldova”, aceeasi experti spun:
“Propunerile de desemnare a membrilor Consiliului de Observatori sint
excelente. Presupun un amalgam divers dintre partea politicului si societatii
civile.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Acum, noi propunem ca dumneavoastra sa
supuneti votului varianta inaintata de catre “Alianta «Moldova Noastra»” si
expertizata ca excelenta privitor la constituirea Consiliului de Observatori al
Companiei.
Va rog sa puneti la vot.
Domnul Marian Lupu:
Pozitia comisiei care este?
Domnul Victor Stepaniuc:
Noi am respins aceasta propunere si am
prezentat formularea noastra.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Multumesc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Deci, reprezentantii, candidatii la functia
in Consiliul de Observatori, la fel, sint reprezentanti ai societatii civile.
Are dreptul in plus sa participe, de fapt, orice cetatean.
Domnul Anatolie Onceanu:
Pai, v-am spus, ca nu reprezinta
societatea, poate sa se reprezinte pe sine.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Onceanu...
Domnul Victor Stepaniuc:
Selectarea, la prima etapa, o face
Consiliul de Observatori al Audiovizualului, la a doua etapa o face
Parlamentul, inclusiv prin comisii. De fapt, sint trei structuri prin care o sa
treaca acel candidat. Trebuie sa fie specialist in domeniu, trebuie sa fie
specialist in problema audiovizualului ori jurist, ori sa cunoasca acest
domeniu, inclusiv economist. Nu vad problema. La urma urmei, formularea concreta.
Domnul Marian Lupu:
Eu am sa supun votului.
Microfonul nr.5.
Doamna Angela Arama:
Deci, in ceea ce priveste Consiliul de
Observatori, nu cred ca exista pericolul sa fie inaintati oameni inadecvati.
Pentru ca, uitati-va, va rog frumos, in amendamentele noastre, este foarte
clar, Consiliul Coordonator al Audiovizualului este o (doamna Pavlicenco, nu ma
aud pe mine) institutie formata din profesionisti. Ei au niste atributii foarte
concrete. Ei trebuie sa monitorizeze, ei trebuie sa stie ce inseamna
audiovizual, ce inseamna a plasa publicitate, ce inseamna contraventie si
altele, pe cind Consiliul de Observatori este o institutie care, cu adevarat,
are menirea sa reprezinte publicul. Si acolo, in amendamente, este scris foarte
clar, ca in Consiliul de Observatori vor fi alese doar persoane absolut
relevante, pe care le cunoastem cu totii. Nu vom alege persoane necunoscute. Si
sint mai multe exigente acolo. De ce nu le cititi?
Domnul Anatolie Onceanu:
Sint prevederi generale.
Doamna Angela Arama:
Nu sint prevederi.
Domnule Onceanu,
Vreti sa cititi lista cumva? Ati pregatit-o?
Ce inseamna prevederi generale? Sint prevederi foarte concrete.
Domnul Anatolie Onceanu:
Eu rog sa puneti la vot propunerea.
Domnul Marian Lupu:
In mod evident, da. Sint acceptate toate
explicatiile. Supun votului aceasta propunere care a fost evocata de domnul
Onceanu. Cine este pentru acceptarea ei, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 –3.
Sectorul nr.3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
11 voturi “pro”.
Propunerea este respinsa.
Domnul Anatolie Onceanu:
Eu eram sigur ca asa va fi. Deci, uzez de
prevederile articolului 65, alineatul (3), ca am dreptul la amendament oral.
Propun in asa caz ca mecanismul de desemnare a membrilor Consiliului de
Observatori sa fie acelasi ca la Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru?
Domnul Anatolie Onceanu:
Este o prevedere, care in expertiza...
Domnul Marian Lupu:
Eu am inteles. Rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
12 voturi. Aceeasi soarta. Va rog.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Stepaniuc,
Alta chestiune, ieri cind am discutat-o la sedinta
comisiei, am scapat-o, probabil, din vedere, o chestiune destul de importanta.
Deci, la propunerea comisiei, pentru articolul 57, in varianta finala se expune
in felul urmator: “conducerea Companiei este realizata de: Consiliul de
Observatori, Presedintele Companiei, Directorul radiodifuziunii si Directorul
televiziunii.” Dar unde a disparut notiunea de “comitetul director ca organ
executiv colectiv cu atributii concrete”, care era si in prima lectura. Deci,
el se regaseste pe urma in alt articol. Dar cu structura concreta, cu atributii
in organe nu este. De ce a disparut el?
Domnul Victor Stepaniuc:
Deci, notiunea de “consiliu director”
dispare din proiect.
Domnul Anatolie Onceanu:
De ce?
Domnul Victor Stepaniuc:
El, practic, este inlocuit cu acel Consiliu
de Observatori. Dumneavoastra ati observat ca a fost si in prima lectura,
cineva dintre deputati a vorbit, ca ce ar insemna Consiliu de Directori?
Consiliul de Directori, de fapt, parca e un consiliu de administrare al
companiei.
Dar functia Consiliului de Observatori este
functie de observare, de monitorizare de politica a publicului in domeniul
respectiv. De aceea, expertii, eu consider ca destul de corect ne-au aratat aceasta
lacuna.
Domnul Anatolie Onceanu:
Nu, expertii nu ne-au spus nici o observatie
la acest capitol.
Domnul Victor Stepaniuc:
Ne-au aratat.
Domnul Anatolie Onceanu:
Nu-i adevarat.
Domnule Stepaniuc,
Fiti atent, nu trebuie. Deci, nu-i vorba de
propuneri, e o chestie ce tine de sistemul traditional de conducere a
televiziunii. Printre altele, va rog, in Legea romaneasca nr.41 pentru
organizarea si functionarea societatilor romane de televiziune si de radiou, sint
separate, este pentru fiecare asociatie in parte un Consiliu de Observatori, cite
un comitet director si cite un director general, deci, un presedinte. Este
normal.
Si este foarte straniu, fiti atenti, cind
Consiliul de Coordonatori in prima varianta, in prima lectura, cind era
Compania sub influenta CCA, dar CCA cu functii platite, asa, atunci era
comitetul director. Acum, cind Consiliul de de Observatori, in baza obstesti va
monitoriza situatia, acum comitetul director nu este. Se creeaza impresia ca
cineva formeaza conditii, pregateste conditii confortabile pentru viitorul presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Angela Arama:
Domnule Onceanu,
In momentul in care preluam unele exemple si
experiente, totusi, sa le preluam pe cele bune.
Domnul Anatolie Onceanu:
Adica, in Romania nu-i buna.
Doamna Angela Arama:
Eu am facut referinta la legislatia romaneasca,
dar traditia, adica, legea prin care presedintele Consiliului de Observatori la
ei este si presedintele Companiei, nu este una buna. Si nu se racordeaza in
nici un fel standardelor europene. Aceasta in ceea ce priveste atentia cu care
trebuie sa preluam exemplele cu care lucram.
Acum in ceea ce priveste lipsa acestui
Comitet de Administratie, de directori, numiti-l cum doriti, tocmai aceasta
este optiunea pentru care am luptat foarte mult. Eu am experienta muncii in
Compania “Teleradio-Moldova”, dupa cum stiti, nu dumneavoastra. Si intrebati
jurnalistii de acolo, care este cea mai mare problema atunci cind este vorba sa
realizezi un program sau o emisiune? Cea mai mare problema este ca Telescu
trebuie sa adune acest comitet, sa se intruneasca ca sa semneze o hirtiuta.
Deci, prin ceea ce propunem noi, atributiile
presedintelui sint extraordinar de clare si exhaustive. La fel sint prevazute
acolo, cititi tot textul, atributiile directorului televiziunii si directorului
de radio.
Optiunea pentru care am luptat este ca acesti
doi directori sa aiba cit mai multa independenta decizionala. Noi, de fapt, am
optat pentru separarea radioului si televiziunii in Compania
“Teleradio-Moldova”. Din pacate, aceasta dorinta a noastra nu a fost sustinuta
de majoritatea parlamentara. Asa ca, cel putin, macar in modul acesta trebuie sa
asiguram acestor doua componente ale Companiei “Teleradio-Moldova” dreptul la
independenta decizionala. Nu Telescu, sa zicem, caci nu va mai fi el, oricum,
presedintele.
Domnul Anatolie Onceanu:
Este Comitetul director, exista.
Doamna Angela Arama:
Nu exista. In amendament nu mai exista
Comitetul director.
Domnul Anatolie Onceanu:
Rog sa puneti la vot.
Domnul Marian Lupu:
Ce anume?
Domnul Anatolie Onceanu:
Reincluderea acestei structuri, foarte
importante pentru activitatea Companiei Nationale, Comitetul de directori ca
organ colectiv executiv cu atributii.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Voi supune votului aceasta propunere. Sa
fie clar pentru toti, important este daca, pe anumite motive de greseli
tehnice, in textul pentru lectura a doua se mai gaseste aceasta definitie de
Сonsiliu Director, este o greseala tehnica. Fiindca, acest consiliu, daca nu
gresesc eu, a fost presupus sa fie creat in absenta, in varianta primei
lecturi, a Consiliului de Observatori.
Din momentul in care, urmind recomandatiile,
s-a pastrat in continuare Consiliul de Observatori, dispare Consiliul de
Directori, fiindca, in ideea initiala a colegilor, acest consiliu urma sa
inclusa nu doar persoane din Executivul de administrare al companiei, dar sa
aiba o componenta si mai larga. Din momentul in care se pastreaza aceasta
componenta din exteriorul companiei in Сonsiliul de Observatori, voi supune
votului. Pur si simplu, am vrut sa ma conving ca e clara situatia pentru noi toti
si stim despre ce vorbim. Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru,
rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1. – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 8.
Domnul Marian Lupu:
12 voturi.
Respinsa.
Domnul Anatolie Onceanu:
Si ultima.
Domnul Marian Lupu:
Doar o singura clipa. Nu va suparati, ca sta
foarte mult la microfonul nr.2.
Domnule Misin,
Va rog.
Domnul Vadim Misin:
Спасибо.
Господин Председатель, мы хотим внести
предложение по той позиции, которая в зале вызвала споры. Я думаю, что есть
вариант, как выйти из этой ситуации, не нарушая, не преступая Конституцию. Мы должны, на наш взгляд,
пойти по принципу избрания парламентских адвокатов. А принцип этот заключается
в том, что кандидатуры, отобранные и предложенные парламентскими фракциями,
должны быть поддержаны не менее чем
3/5 избранных депутатов Парламента. И на этом поставить точку.
Таким образом, мы соблюдаем 61 голос,
который специальная комиссия определила, но голосование в целом по данному
институту будет проходить по правилам Конституции Республики Молдова и будет
голосоваться большинством присутствующих в зале. А пройдут в список только те,
кто получил поддержку 61 депутата. На наш взгляд, это
единственный путь, как не нарушить Конституцию и
соблюсти то, что комиссия предложила.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc pentru propunere.
Stimati colegi,
Raminem oricum cu acest subiect la sfirsitul
discutiei noastre pe marginea acestui proiect in calm si foarte concret sa
abordam subiectul.
Domnule Onceanu,
Ma iertati. Continuati.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Presedinte al Parlamentului Marian
Lupu,
Eu am sa va rog sa supuneti votului si
amendamentul meu privitor la constituirea si functionarea radiodifuzorului
public local. In comisie el nu a fost acceptat in varianta propusa de catre
noi. Si as vrea foarte laconic sa aduc argumente in favoarea lui.
In tarile europene exista doua molalitati
de existenta a radiodifuzoarelor publice locale. Prima este cind ei sint
constituiti si finantati de catre organele publice locale ca in: Spania,
Slovenia, mai ales in Olanda, unde sint circa 300 de radiodifuzori publici
locali si teritoriul e cam ca la noi. Asa.
A doua varianta. Sint posturile publice
locale ca filiale ale institutiei publice nationale, asa cum este in: Anglia,
Franta, Romania. Printre altele, radioul roman are 8 filiale: radio Bucuresti,
Cluj, Constanta s.a.m.d. Deci, in general, practica europeana presupune sustinerea
experientei autohtone atunci cind ea corespunde standardelor europene.
Propunerile noastre se incadreaza in prima
varianta si corespunde acestor standarde. Desi reorganizarea nu ar fi fost fara
nici o problema daca nu ar fi aparut initiativa PPCD de a lichida aceste
posturi locale cu eventuala lor privatizare.
Domnul Marian Lupu:
Dati, va rog, propunerea.
Domnul Anatolie Onceanu:
Poftim?
Domnul Marian Lupu:
Inaintati, va rog, propunerea.
Domnul Anatolie Onceanu:
Eu si vreau sa ajung la propunere. Este
acceptabila si propunerea care a venit din partea expertilor. Ei, stiind ca noi
ne-am confruntat din mai multe puncte de vedere, este acceptabila, este o cale.
Dar, totusi, sint cu niste consecinte foarte grave din punct de vedere si
organizatoric, si financiar trebuie alt sistem, si politic, in relatiile cu Gagauzia
si, eventual Transnistria.
De aceea, noi vrem sa propunem sa supuneti
votului anume amendamentul Fractiunii Parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”,
care da posibilitate de organizare fara probleme a posturilor de radio tv
locale in institutii publice, cu respectarea principiului de baza european a
autonomiei administratiei publice locale. Va rog sa puneti la vot.
Domnul Marian Lupu:
Adica, contrar propunerilor expertilor
Consiliului Europei?
Domnul Anatolie Onceanu:
Nu sint contrar. Dar sint doua variante si
una …
Domnul Marian Lupu:
Domnul Stepaniuc o sa va citeasca exact
care este pozitia expertilor.
Domnul Anatolie Onceanu:
Este. Si aceasta e acceptabil, dar este mai
buna.
Domnul Marian Lupu:
Dar atunci, va rog frumos sa considerati ca
si una, si alta este in concordanta cu principiile europene.
Domnul Anatolie Onceanu:
Noi am rugat sa puneti la vot anume aceasta
propunere.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Onceanu,
Eu va rog foarte mult, nu trebuie sa ma
rugati, fiindca eu sint obligat sa pun la vot si rog foarte frumos sa ma lasati
fara a ma grabi ca sa indeplinesc aceste functii. De acord?
Domnul Anatolie Onceanu:
De acord.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Domnule Stepaniuc,
Aveti ceva a spune la acest subiect?
Domnul Victor Stepaniuc:
Da, vreau sa adaug, pentru deputati, ca sa
fie clar. Deci, acest subiect, deci, audiovizualul public local, a fost
discutat in contradictoriu, dumneavoastra cunoasteti, mai mult timp, chiar si inainte
de prima lectura.
In general, dupa ce am primit expertiza,
prima expertiza care a fost pusa pe site-ul Parlamentului, o cunoaste toata
societatea civila, noua ne-au venit foarte multe propuneri si multe tipuri de
redactii. Si noi am fost nevoiti ca sa nu facem o greseala, sa solicitam un
comentariu suplimentar de la experti in aceasta problema.
Dumneavoastra cunoasteti acest comentariu si
prima fraza a acestui comentariu, domnul Iacubovici vorbeste foarte clar.
Sugestia mea personala ar fi incorporarea radiodifuzorilor publici locali in
cadrul Companiei “Teleradio-Moldova”.
Domnul Anatolie Onceanu:
Am inteles.
Domnul Victor Stepaniuc:
Punct.
Domnul Anatolie Onceanu:
Noi aceasta cunoastem. Eu am spus ca...
Domnul Victor Stepaniuc:
In legatura cu aceasta, luind in vedere
inclusiv argumentele aduse de dumneavoastra in cadrul comisiei si vreau sa va
spun ca nu numai dumneavoastra, dar si deputatii din alte fractiuni. Deci,
comisia parlamentara, in cazul de fata, propune in felul urmator. Deci, noi
avem doua posturi regionale in republica. Acest post regional, unul este
Telecompania “Gagauzia”. In notiuni se introduce si
intr-un articol, am uitat in care, se introduce ca ei functioneaza in baza
legislatiei Republicii Moldova, Codului audiovizualului din Republica Moldova si
la decizia Adunarii populare a Gagauziei.
Se preconizeaza aproximativ aceeasi
formulare. Adica s-a introdus pentru eventualul post public regional din
Transnistria. In rest, Compania Publica, la articolul 67, deci, Companiei
publice i se ofera dreptul de a crea aceste birouri locale.
Dar, desigur, aceasta este de competenta
Companiei. Noi oferim acest drept, dar nu-i obligam, fiindca dumneavoastra stiti
ca aici este vorba si de partea financiara a problemei.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Va multumesc.
Supun votului aceasta propunere a colegului
nostru, domnul Onceanu. Cine este pentru, rog sa voteze.
Stimatii mei colegi,
Numaratorii,
Da, rog sa-mi anuntati
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 8, 9 voturi.
Domnul Marian Lupu:
13 voturi “pro”.
Aceasta propunere nu trece.
Domnul Anatolie Onceanu:
Va rog, si ca o generalizare, pozitia AMN in
final, daca se poate. Deci, pornind de la aceea ce am spus eu si domnul
Cosarciuc, noi consideram ca actuala varianta a proiectului Codului, modificata
dupa expertizare, in primul rind, ne-a demonstrat ca Codul audiovizualului in
prima lectura a fost un esec rasunator si total.
Iar in al doilea rind, acest text acum, in
principiu, poate fi adoptat in prima lectura. La dinsul inca trebuie de muncit
foarte mult si foarte serios. De aceea, multe propuneri, credem noi, al expertilor,
au fost preluate in mod formal. De aceea, AMN va vota contra acestui proiect de
lege si insista ca el sa fie trimis din nou la expertiza, pentru a determina in
ce masura el corespunde spiritului legislatiei europene.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc mult, domnule Presedinte.
Cu titlu de replica, domnului Onceanu. As
vrea sa-i spun si sa declar, in numele fractiunii, ca Fractiunea Partidului
Popular Crestin Democrat nu a avut nici o initiativa de lichidare a vreunui
post de radio sau televiziune sau altui mijloc de informare in masa in tara
noastra.
Este important ca orice institutie a
Audiovizualului, inclusiv institutiile pe care le pomeneste domnul Onceanu, ca
este «Antena-C» sau «Euro-TV», sau alte institutii de acest fel, indiferent de
statutul pe care il va avea, ca va fi filiala a Companiei “Teleradio”, ca va fi
un post de radio sau televiziune privatizat, este important ca acestea sa
respecte principii de baza ale domeniului, sa informeze corect populatia, sa fie
echidistante, sa fie obiective, astfel incit sa aiba de cistigat intreaga
societate, si nu un grup de profitori.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Eu cind am vorbit, deci, am pornit de la
pozitia enuntata de catre domnul Rosca la Conferinta Nationala cu participarea,
deci, a multor reprezentanti ai societatii civile.
Domnul Marian Lupu:
Deci, replica.
Domnule Rosca,
Da, va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc.
Eu nici o data nu am spus si nici nu puteam
sa spun asa ceva. Am spus doar ca actualul statut al celor doua institutii
mass-media municipale, create de domnul Serafim Urechean pentru interesele lui
personale si ale partidului dinsului, nu vor mai avea acelasi statut juridic si
politic, ci vor fi supuse unui regim de reorganizare juridica, pastrindu-se
aceste institutii care vor emite televiziunea respectiva si postul de radio
respectiv.
Acum urmind sa se decida, va fi
subdiviziune, va fi supusa privatizarii, eu sint, sincer vorbind, asa, mai la
general vorbind, foarte amuzat de aceasta situatie. Reactia pe care o manifesta
fostii patroni ai celor doua posturi care in continuare fac partizanat politic,
este ca si a presedintilor de colhoz in momentul dizolvarii colhozurilor.
Unde ati vazut dumneavoastra colhozuri unde
seful de colhoz spune: hai sa privatizam, sa dam la tarani pamint. Nu, totul
trebuie sa ramina intact, cum a fost ieri.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Rosca,
Au fot prezenti zeci de oameni.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Onceanu...
Domnul Anatolie Onceanu:
Care stiu ca dumneavoastra ati spus nu
numai de doua, dar de posturile locale publice.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Onceanu,
Sa incetam aceasta discutie inutila.
Termenul “lichidare” nu l-am utilizat si Compania, deci, postul de televiziune
municipal «Euro-TV» si postul de radio «Antena-C» vor continua sa existe si sa
emita in Republica Moldova.
Poate cu o mai putina influenta a lui
Urechean si a dumneavoastra, ca fost viceprimar al capitalei.
Domnul Anatolie Onceanu:
Informatia a fost tirajata la toate
posturile de radio.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Onceanu,
Stimatii mei colegi,
Sa terminam putin aceasta faza. (Rumoare
in sala.) Daca considerati ca aveti nevoie de o pauza, va ofer cu multa
viteza. Continuam.
Domnule Stepaniuc.
Domnul Victor Stepaniuc:
Mai bine s-ar face o pauza, ca sa ne
clarificam cu articolul acela.
Domnul Marian Lupu:
Neaparat, o facem si cu aia. Vreau sa vad ca
nu mai avem alte subiecte la alte articole.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
As veni si eu in sustinerea propunerii,
venite de la domnul Onceanu, privitor la radiodifuzorii publici locali. Si avind
in fata adresarea colectivului postului de radio «Antena-C», doar voi citi un
extras din el.
Domnul Marian Lupu:
Eu chiar v-as ruga sa nu faceti lucrul
acesta, nu sintem pe post, deci, felicitari la comanda.
Va rog propunerea. Propunerea, doamna.
Doamna Valentina Cusnir:
Propunerea este ca ne-ati reprosat atunci cind
am zis ca abia ieri am primit sinteza propunerilor pentru lectura a doua si sustin...
Domnul Marian Lupu:
Eu nu am reprosat absolut nimanui nimic,
personal. Rog sa tineti cont de acest lucru.
Propunerea, va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Este adevarat ca noi acum si timp de 3 luni
de zile, cit spuneti dumneavoastra, noi am analizat acel proiect care s-a votat
la 6 aprilie. Noi, deputatii, nu am vazut aceasta sinteza, pe care, intr-adevar,
am primit-o ieri seara si marea majoritate din noi nu avut posibilitate sa ia
cunostinta de ea si nu a vazut-o nici acea societate civila, a carei pozitie
ne-am luat angajamentul sa o ascultam. Aceasta este propunerea venita din
partea societatii civile si din partea citorva deputati.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog putina liniste.
Doamna Valentina Cusnir:
De a nu lua decizia finala asupra acestui
proiect astazi. Sa lasam ca societatea civila sa analizeze foarte clar si sa-si
expuna pozitia asupra acelor 80% dintre articole care au fost...
Domnul Marian Lupu:
Am inteles.
Doamna Valentina Cusnir:
...Revazute.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
S-a luat act.
Deci, alte propuneri la articole? Nu sint.
Stimati colegi,
Daca nu sint,...
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Eu imi cer scuze.
Domnule Presedinte,
Vadim Nicolaevici Misin poate sa iasa inca
o data la microfon si sa discutam aici, pentru ca e foarte clar, cred ca sustinem,
totusi, noi, fractiunea.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi,
Cel putin pentru mine, eu vreau sa ma
clarific si dumneavoastra la fel, sa stim, cu buna cunostinta de cauza, care
este esenta acestei propuneri, pentru care motiv eu anunt o pauza de 15 minute,
pina la ora 12.50.
Intre timp, eu rog liderii fractiunilor
acum, in biroul 307, domnul Misin la fel, domnul Turcan, domnul Stepaniuc,
pentru a discuta aceasta propunere.
Revenim in sala la ora 12.50.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Continuam sedinta plenului Parlamentului.
Precum a fost fixat anterior, la ora 13.00 a fost invitat domnul Prim-ministru
Vasile Tarlev, pentru a prezenta informatia privind situatia social-economica
pe parcursul primului semestru al anului 2006.
Inainte de a purcede la audierea acestei
informatii, sa stabilim cu dumneavoastra unele norme de procedura. Seful
Cabinetului de Ministri a solicitat pina la 30 de minute, daca nu gresesc,
pentru prezentarea acestei informatii, care va fi urmata de o runda de intrebari-raspunsuri.
Propunerea mea este ca aceasta runda sa nu dureze mai mult de o ora – o ora jumatate,
ca, in totalitate, intr-o ora si jumatate – doua ore maximum acest exercitiu sa
fie incheiat. Cred ca este suficient timp. (Rumoare in sala). O ora?
Bine.
In aceste conditii il invit la tribuna
centrala pe domnul Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev, pentru
prezentarea acestei informatii. Va rog.
Domnul Vasile Tarlev:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Evolutia indicatorilor social-economici pe
parcursul anului 2006 confirma mentinerea stabilitatii macroeconomice,
consolidarea disciplinei financiare, onorarea obligatiunilor externe si, in
general, asigurarea cresterii economice, ca obiectiv primordial al Guvernului in
contextul imbunatatirii nivelului de trai al populatiei.
In primul semestru al anului 2006, evolutia
dezvoltarii economiei nationale a fost determinata de influenta mai putin
favorabila a factorilor externi, factori de origine preponderent politica cu
intentii pronuntate de blocare, santaj sau diversiuni economice.
Putem mentiona, in acest sens, ca actiunile
de limitare a accesului productiei agroalimentare pe piata Rusiei traditionala,
mai cu seama pentru productia animaliera, a legumelor si fructelor crescute in
Moldova, precum si de sistare a livrarilor de energie electrica in tara,
demarata inca in anul 2005 si extinsa in anul curent pentru produsele
vitivinicole, au afectat considerabil economia nationala.
Cu toate acestea, se remarca mentinerea
stabilitatii macroeconomice si imbunatatirea nivelului de trai al populatiei. Produsul
intern brut a continuat sa creasca, realizind o majorare in primul trimestru al
anului curent de 6,2%, in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut.
Rezultatele pozitive au fost obtinute si in
unele sectoare economice. Parcursul marfurilor realizat in ianuarie–iunie 2006
de intreprinderile de transport au crescut comparativ cu ianuarie–iunie 2005 cu
11,8%. Volumul productiei agricole in aceasta perioada a inregistrat o crestere
cu 1,8%, comparativ cu ianuarie–iunie 2005.
In ianuarie–iunie 2006 au fost
comercializate marfuri de consum cu 9,8% mai mult. Unitatile oficial inregistrate
au prestat populatiei in aceasta perioada un volum de servicii cu 8% mai mare.
Cu autobuze si microbuze au fost transportati pasageri cu 6,6 % mai mult fata
de ianuarie–mai 2005. Numarul persoanelor care au apelat la transportul aerian in
5 luni ale anului curent au fost in crestere cu 22% fata de aceeasi perioada a
anului trecut.
Cresterea capacitatii financiare a agentilor
economici si situatiei materiale a populatiei a condus in ianuarie–iunie 2006
la cresterea cu 13% a fluxului de investitii in capitalul fix. Volumul
preponderent 62% a investitiilor in capital fix a fost realizat la constructia
obiectelor de menire productiva. Volumul de lucrari, executate in antrepriza de
catre intreprinderile si organizatiile de constructie montaj, in ianuarie–mai
2006 au crescut cu 17% fata de ianuarie–iunie 2005.
Relativ s-au imbunatatit indicatorii
sociali. Salariul nominal mediu lunar al unui lucrator in economia nationala in
ianuarie–iunie curent a fost de 1 563,5 lei,
s-a majorat real cu 15,5% fata de perioada similara a anului trecut. De
asemenea, pensia medie lunara a crescut real cu 22,5% fata de 1 aprilie 2005 si
la aceeasi data din anul curent a constituit 442,2 de lei.
Onorat Parlament,
In pofida influentei negative, exercitate
de factorii externi, rezultatele obtinute in primul semestru 2006 demonstreaza
capacitatea Guvernului de a nu permite diminuarea brusca si esentiala a
ritmului de crestere economica si, in acelasi timp, de a-si indeplini obligatiunile
sale externe si interne.
Conform datelor operative, in primul
semestru 2006 la bugetul public national au fost acumulate venituri in suma
totala de 7 miliarde 695,7 milioane de lei, ceea ce constituie 105,7% fata de
prevederile perioadei de gestionare si 47,2% fata de cele anuale. Comparativ cu
perioada similara a anului 2005, au fost acumulate venituri mai mult cu 1
miliard 441,4 milioane de lei sau cu 23%.
Conform situatiei de la 1 iulie fata de inceputul
anului curent, suma restantelor agentilor economici fata de bugetul public national
s-a micsorat cu 340,7 milioane de lei sau cu aproximativ 15%. In semestrul I
curent partea de cheltuieli a bugetului public national s-a executat in suma de
7 miliarde
757 milioane de lei sau la nivel de 45 la suta din prevederile anuale.
Comparativ cu perioada similara a anului 2005, cheltuielile bugetului public national
sint in crestere cu 1 miliard 589,8 milioane de lei sau cu 25,8 la suta.
In cheltuielile publice realizate in semestrul
I ponderea cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat constituie 35,1 la suta,
de la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale – 28,1 la suta, de la
bugetul asigurarilor sociale de stat – 26,7 la suta si de la fondurile asigurarilor
obligatoriu de asistenta medicala – 10,1 la suta.
Pentru serviciul datorii de stat externe
directe si garantate in bugetul de stat in perioada gestionata a anului 2006 au
fost utilizate mijloace in suma de
20,8 milioane de dolari SUA sau aproximativ 270 milioane de lei moldovenesti.
Totodata, rezultatele obtinute in primele luni ale anului 2006 denota existenta
unor probleme in dezvoltarea economiei nationale, care pot influenta evolutia
acestuia in continuare.
Majorarea preturilor la gazele naturale si
barele la export pe pietele traditionale ale productiei agricole si in special
vinicole au condus la generarea unui soc extern care, in mod direct si
indirect, au contribuit la cresterea inflatiei. Preturile de consum s-au
majorat cu 7,4%, ritmurile inregistrind o crestere cu
1,6 puncte procentuale comparativ cu perioada respectiva a anului 2005.
Cursul de schimb al monetei nationale, pe
parcursul primelor 6 luni, a marcat o depreciere in termen nominal fata de
dolarul SUA de 3,6%. Analiza demonstreaza, ca, in principal, inflatia comporta
un caracter nemonetar si intensificarea proceselor inflationiste reprezinta
unul dintre efectele structurii omogene si completivitatii scazute a acestuia.
In perioada respectiva s-a evidentiat
dependenta economiei de factorii externi. In ianuarie–mai 2006 exporturile s-au
micsorat cu 10,6%, iar importurile au crescut cu 14,4%. Pierderea temporara a
pietei de export traditionale in Federatia Rusa explica intr-o anumita masura
evolutia nesatisfacatoare a sectorului real. Si, spre regret, marturisesc aici
ca nici sectorul real al economiei nationale si nici organele publice in tara
n-au tras concluzia concreta, corecta si la momentul de soc la perioada de 1998
ce tine de criza financiara in regiune.
Volumul productiei fabricate de intreprinderile
industriale in primul semestru al anului 2006 a inregistrat o descrestere de
6,4% in preturi comparabile fata de 6 luni ale anului 2005. Aceasta diminuare
se datoreaza, in special, declinului inregistrat in sectorul vinicol, lucru
care descopera dimensiunea reala a riscurilor la care este supus intregul
sector in situatia diversificarii insuficiente a pietelor de desfacere.
Blocarea exporturilor au frinat procesul de imbuteliere si exportul vinului,
ceea ce a determinat o scadere a volumului productiei vinicole cu 42,4% fata de
perioada similara a anului trecut.
In primele 5 luni ale anului curent
pierderile in volumurile de exporturi pe piata Rusiei au constituit circa 21
milioane de dolari SUA, volum care a fost acoperit datorita patrunderii pe noi
piete cu aceste produse la nivel de circa
16 milioane de dolari SUA. In perioada vizata a sporit volumul productiei fata
de ianuarie–iunie 2005 la intreprinderile care fabrica ciment, var si ipsos –
cu 40,9%, produse textile – cu 21%, incaltaminte – cu 17,1%, aprovizionarea cu
aburi si apa calda – cu 17,5%, productia si distribuirea energiei electrice –
cu 9%, articolele din cauciuc si din materiale plastice – cu 5,5%.
Cresterea preturilor resurselor energetice
contribuie nu numai la diminuarea competivitatii productiei autohtone, dar
reprezinta si o provocare serioasa pentru functionarea eficienta in continuare
a sectorului termoenergetic al Moldovei.
Reformele institutionale, structurale pe
calea integrarii intreprinderilor si ramurilor pentru asigurarea dezvoltarii
armonioase si proportionale a regiunilor nu au capatat inca dinamica necesara.
Politica de substituire a marfurilor de import in situatia creata in ultimul
timp si in conditiile structurii actuale a industriei nu pot fi realizate
eficient. Aceasta trebuie sustinuta cu o politica mai activa, in opinia noastra,
de atragere a investitiilor bazate pe tehnologii inovationale si informationale.
Tinind cont de cele mentionate, atentia
Guvernului este concentrata asupra solutionarii problemelor privind
restructurarea si inlaturarea dezechilibrelor care se manifesta pronuntat in
economia nationala, mai cu seama in conditiile blocarii accesibilitatii
produselor moldovenesti pe piata rusa.
Stimati deputati,
Una dintre caile principale de solutionare
a problemelor ce tin de restructurarea economiei nationale insotite de
majorarea concomitenta a salariilor si crearea noilor locuri de munca este cresterea
investitilor. In acest sens, Guvernul depune eforturi considerabile si pentru
atragerea investitilor.
Printre actiunile cele mai importante se
pot enumera urmatoarele. In primul rind, initierea unui program nou cu Fondul
Monetar International. Dupa cum cunoasteti, Consiliul Executiv al Fondului
Monetar International a aprobat la 5 mai 2006 un acord nou cu Moldova pentru o
perioada de 3 ani. In premiera a fost elaborat de sine statator acest program,
fapt ce ne-a permis reducerea in timp a procedurilor de negociere si aprobare a
acordului in cauza.
Programul presupune acordarea de catre
Fondul Monetar International a unui credit in baza mecanismului pentru
reducerea saraciei si cresterii economice in valoare echivalenta cu 118,2
milioane de dolari SUA si vine in sprijinul Programului economic al Guvernului
Moldovei.
Tin sa mentionez faptul ca creditele oferite
in cadrul mecanismului SCERS au o rata a dobinzii de 0,5 % si urmeaza a fi
achitata timp de 10 ani cu o perioada de gratiere de 5,5 ani. Aprobarea
acordului a permis debursarea imediata a sumei de 17 milioane de dolari SUA,
care este utilizata pentru completarea rezervelor valutare ale statului.
Clubul creditorului de la Paris, din care
fac parte Germania, Italia, Japonia, Federatia Rusa si Statele Unite ale
Americii la 12 mai 2006 a acceptat restructurarea datoriei externe a Guvernului
Republicii Moldova. Acordul semnat consolideaza suma de circa 150 milioane de
dolari SUA din datoriile contractate de Moldova pina la 31 decembrie 2000.
Datoriile scadente din perioada mentionata, precum si 30% din arierate sint
restructurate la asa-numitele conditii hiuston.
Pentru suma de credite de 58 milioane
dolari SUA, perioada de restructurare constituie 20 de ani, inclusiv 10 ani
perioada de gratie cu aplicarea ratei dobinzii confesionale si nu mai mare decit
acea aplicata in acordurile initiale. Pentru restul sumei creditelor comerciale
perioada de restructurare constituie 15 ani, inclusiv
5 ani perioada de gratie.
Drept rezultat al semnarii acestui acord,
s-a obtinut micsorarea cheltuielilor destinate deservirii datoriilor fata de
creditorii membri ai Clubului de la Paris de la 149,9 milioane de dolari SUA pina
la circa 60 milioane de dolari SUA. Circa
100 de milioane de dolari SUA ce urmeaza a fi achitate membrilor Clubului de la
Paris pentru datoriile externe vor fi puse la dispozitie Moldovei pentru a
implementa in diferite proiecte.
Consider ca rezultatele negocierilor cu
membrii Clubului de la Paris corespund in mare masura asteptarilor, ceea ce
este un lucru extraordinar, fiindca ne va permite concentrarea eforturilor
financiare asupra realizarii eficiente a Strategiei de crestere economica si
reducere a saraciei si a proiectelor investitionale incluse in aceasta.
Stimati colegi,
Dupa cum cunoasteti, in perioada de 12–21
iulie curent in Republica Moldova s-a aflat Misiunea Fondului Monetar International.
Misiunea a avut mai multe intrevederi in tara cu scopul evaluarii impactului socurilor
externe, produse de cresterea preturilor la gazele naturale si a blocarii
importului productiei agroalimentare din Moldova de catre Federatia Rusa asupra
programului macroeconomic convenit anterior.
Misiunea Fondului Monetar s-a aratat foarte
multumita de desfasurarea reformelor structurale, a manifestat interes fata de
planurile Republicii Moldova in privinta crearii unui organ unificat de
supraveghere si reglamentare a pietei financiare nonbancare si a fost satisfacuta
de premisele conceptuale care au stat la baza acestei initiative.
Onorat Parlament,
In contextul atragerii investitiilor,
crearea unui mediu atractiv pentru dezvoltarea afacerilor face parte din
preocuparile centrale ale Guvernului. In acest sens, reforma regulatorie si
reforma administratiei publice centrale conduc la revizuirea rolului statului
vizavi de subiectii activitatii economice, micsorarea poverii administrative
asupra activitatii economice, transparenta cadrului regulatoriu, participarea
sporita a mediului de afaceri in analiza impactului regulatoriu etc.
Printre actiunile intreprinse pot fi
nominalizate urmatoarele. Definitivarea cadrului legal si a strategiei pentru
realizarea urmatoarei etape a reformei regulatorii, rezultatele, revizuirea
prioritatilor pentru investitii publice si identificarea mecanismelor de
suplimentare a acestora, demararea implementarii strategiei de sustinere a intreprinderilor
mici si mijlocii. In scopul accelerarii procesului de transfer tehnologic si
inovationale, a fost elaborat proiectul strategiei de dezvoltare a industriei
Republicii Moldova pentru anii 2006–2016. De asemenea, a fost elaborat
proiectul de Lege cu privire la incubatoare inovationale, care prevede si modul
de organizare si functionare a serviciului marketing si transfer tehnologic.
In perioada de raportare a fost elaborat,
ca parte componenta a proiectului strategiei de dezvoltare a sectorului
agroalimentar in perioada anilor 2006–2015, si proiectul strategiei de
dezvoltare industriei alimentare din tara. Pe parcursul primului semestru al
anului 2006, activitatea in domeniul politicii comerciale externe si promovarii
exporturilor a fost indreptata spre implementarea si monitorizarea indeplinirii
angajamentelor asumate de tara in procesul de aderare la Organizatia Mondiala a
Comertului, ajustarea legislatiei nationale la cerintele si exigentele internationale,
participarea la negocierile bilaterale si multilaterale ce tin de aderarea
noilor tari la Organizatia Mondiala a Comertului si, in special, in apararea
intereselor nationale a Moldovei.
De asemenea, au fost efectuate un sir de
activitati pentru realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova in
cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
Onorata asistenta,
Politica fiscala ocupa un loc determinant, in
opinia noastra, in aprecierea activitatii investitionale. Pe parcursul
perioadei de referinta, au fost stabilite obiectivele politicii fiscale pentru
anul 2007, care presupun reducerea si optimizarea in continuare a obligatiunilor
fiscale. Sint elaborate amendamente la articolul 49 din Codul fiscal, care prevad
eliberarea de la impozitul pe venit pe un termen de trei – patru ani a intreprinderilor,
ale caror investitii capitale si investitii in Fondul Social depasesc sumele de
2, 5, 10, 20 si 50 milioane de dolari SUA, cu respectarea anumitelor conditii.
In vederea imbunatatirii procesului de
administrare fiscala a fost pregatit un complex de actiuni privind dezvoltarea
sistemului fiscal de stat, care include perfectionarea procedurilor de control
fiscal, simplificarea si automatizarea sistemului de evidenta si raportare a platilor
fiscale, perfectio-narea sistemului de pregatire a cadrelor si informare a
contribuabililor.
De asemenea, au continuat activitatile de imbunatatire
a managementului financiar public, realizate in contextul proiectului sustinut
de Banca Mondiala. Situatia reala cere concentrarea actiunilor asupra realizarii
reformei sistemului fiscal, o analiza profunda, optimizarea si argumentarea
cotelor taxelor fiscale, intensificarea controlului de stat si transparenta
utilizarii veniturilor fiscale si orientarea lor spre dezvoltarea economiei nationale
si cresterea bunastarii populatiei.
Se are in vedere realizarea unui arsenal de
actiuni complexe ce ar transforma sistemul fiscal, in primul rind, intr-un
mecanism eficient de stimulare a cresterii economice la un nivel calitativ nou,
activizarea si dinamizarea proceselor de investitii inovationale. In al doilea
rind, intr-un sistem capabil sa asigure in deplina masura formarea unor fonduri
financiare, centralizate de stat, mai intii de toate bugetare, pentru
realizarea sarcinilor sociale si a strategiei de dezvoltare economica, bazata
pe factorii calitativi de crestere si investitii inovationale.
Stimati deputati,
Reusita atragerii investitiilor este
influentata in mare masura de pozitia tarii noastre atit in spatiul european, cit
si pe arena internationala, la mod general, si regional, in special. La 6
aprilie 2006, la Bucuresti, delegatia Moldovei pe care am condus-o personal, a
participat la sammitul primilor ministri din tarile Europei Centrale, eveniment
ce a reusit sa dea un impuls nou dezvoltarii economice in regiunea noastra.
Prin declaratia comuna, adoptata in cadrul
sammitului de catre primii ministri, partile si-au asumat angajamentul politic
la cel mai inalt nivel de a inainta, de a initia negocierile asupra unui acord
unic de comert liber in regiune prin extinderea si modernizarea concomitenta a
organizatiei CEFTA modernizat.
Un astfel de acord modernizat va
intensifica dezvoltarea relatiilor comerciale, va spori competitivitatea
economiilor tarilor din regiune, facind posibila adaptarea mai rapida la
normele europene, contribuind evident la consolidarea stabilitatii politice a tarilor
respective.
La 11 aprilie curent la Luxemburg si-a tinut
lucrarile reuniunea a 8-a a Consiliului de Cooperare Republica Moldova –
Uniunea Europeana. Printre rezultatele acestei reuniuni pot fi mentionate urmatoarele:
1. Confirmarea si aprecierea progreselor obtinute
de Moldova in implemen-tarea Planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea
Europeana pe parcursul primului an de dezvoltare de la adoptarea acestuia.
2. Reiterarea necesitatii continuarii
reformelor in domeniul mass-media, consolidarii statului de drept, combaterii
coruptiei si independentei justitiei.
3. Confirmarea sustinerii permanente de catre
Uniunea Europeana la solutionarea conflictului transnistrean, respectind
integrarea teritoriala a Republicii Moldova. Uniunea Europeana va participa in
continuare la rezolvarea inclusiv si a conflictului propriu-zis.
4. Ambele parti au apreciat la nivel inalt
activitatea Misiunii Comisiei Europene de asistenta la frontiera
moldo-ucraineana.
5. A fost semnat acordul dintre Comunitatea
Europeana si Republica Moldova privind serviciile aeriene, fiind primul acord intre
Moldova si Comisia Europeana.
In cadrul celui de al 9-lea summit al sefilor
de state si de guverne ale procesului de cooperare in Europa de Sud-Est din 4
mai curent Moldova a fost admisa la Organizatia SICP in calitate de membru cu
drepturi depline. Astfel, a fost confirmata apartenenta Republicii Moldova la
spatiul Europei de Sud-Est nu numai din punct de vedere geografic, dar si
politic.
Prin adoptarea declaratiei si a
documentului privind evaluarea perspectivelor Agentiei de la Tesalonic, Grecia
privind integrarea europeana a tarilor din Balcanii Occidentali a fost
reconfirmata perspectiva europeana a tuturor tarilor membre, inclusiv a
Republicii Moldova.
Totodata, a fost semnat Acordul de creare a
unei retele de cai ferate inalt performante in acest spatiu, in special in
Europa de Sud-Est, inclusiv Republica Moldova. Extinderea preferintelor
comerciale pentru Moldova este un obiectiv de o importanta primordiala a
Guvernului si se depun toate ofertele pentru realizarea lui in termene cit mai
restrinse.
In conformitate cu informatiile disponibile
de la serviciile Uniunii Europene, extinderea preferintelor comerciale totale
pentru Republica Moldova pot fi obtinute in timpul cel mai apropiat. Acest fapt
va incuraja considerabil schimburile comerciale bilaterale si atragerea investitiilor
din Uniunea Europeana, precum si mentinerea relatiilor economice existente cu
Romania si Bulgaria in baza acordurilor de liber schimb.
Imediat dupa consultarile bilaterale cu
reprezentantii Uniunii Europene din
1 aprilie curent, a fost identificata lista produselor care nu beneficiaza de
preferintele comerciale pe piata Uniunii Europene in baza sistemului
generalizat de preferinte, GSP plus si tariful vamal la import al Uniunii
Europene, in scopul identificarii pozitiilor de interes strategic pentru
Moldova, in vederea includerii acestora in lista preferintelor comerciale
autonome care vor fi negociate cu Uniunea Europeana. La acest context, as dori
sa multumesc Parlamentului Republicii Moldova pentru sustinerea Guvernului
Republicii Moldova in adoptarea deciziei de a anula unilateral vizele cetatenilor
tarilor membre ale Uniunii Europene.
Stimati deputati,
Abordarea calitativ noua privind
dezvoltarea economiei, cu luarea in cont a legaturii organice dintre cresterea
cerintelor si investitiei, atingerea unei balante durabile intre sectoarele
financiar de productie si de resurse cu participarea activa a statutului, drept
rol de elemente-cheie in acest sens, il poarta eficientizarea gestionarii potentialului
economic independent de forma lui de proprietate, si, in primul rind, din
partea statutului, crearea unei infrastructuri financiar-creditare si investitionale
eficiente, asigurarea unei modernizari durabile a economiei in baza
tehnologiilor inovationale avansate.
Implicarea resurselor bugetare in procesele
de dezvoltare economica a tarii este parte componenta a politicii fiscale a
statutului. In primul semestru al anului curent pentru sustinerea agriculturii,
fondului forestier si gospodariei apelor din toate componentele bugetului de
stat au fost alocate 221,8 milioane de lei, inclusiv in fondul de subventionare
a agriculturii – 57,6 milioane de lei, fondul de sustinere a ramurii
vitivinicole – 25 milioane de lei, pentru sustinerea lucrarilor de irigare – 30
milioane de lei, proiecte investitionale – circa 50 milioane de lei. Pentru
realizarea proiectelor investitionale in economie au fost alocate surse
financiare in valoare de circa 235 milioane de lei.
In acest an, au fost intreprinse eforturi
sustinute pentru alimentarea cu apa si canalizare a localitatilor. In primele 6
luni de zile ale anului curent s-au implementat proiecte de alimentare cu apa
potabila in 105 localitati le tarii. Se afla in derulare proiectul-pilot
alimentarea cu apa si canalizare a localitatilor Orhei, Soroca, Stefan Voda,
Cahul, Balti, in conditii creditare preferentiale si in granturi speciale, a
unor localitati din raionul Criuleni. La momentul actual, din suma totala de 12
milioane de dolari SUA au fost valorificati 4,2 milioane de dollari.
In perioada primului semestru 2006 au
continuat lucrarile de constructie pentru gazificarea localitatilor tarii. In
proces de constructie se afla 118 gazoducte, 33 dintre care sint finalizate.
Pentru aprovizionarea viabila cu gaze naturale a tarii au demarat lucrarile de
proiectare pentru constructia gazoductului bransament de presiune inalta
Tocuz-Cainari-Mereni.
In conformitate cu prevederile Legii
bugetului de stat pe anul 2006, pentru complexul combustibil si energie retelele
de gaze sint preconizate mijloace financiare in suma de 71,3 milioane de lei. In
primul semestru 2006 pentru constructia gazoductelor au fost deja valorificate si
finantate 40,5 milioane de lei.
Actualmente, Guvernul a venit cu propuneri
pentru modificarea si completarea Legii bugetului de stat pe anul curent, prin
care cele mai semnificative majorari de cheltuieli bugetare se directioneaza la
finantarea investitiilor capitale 140,3 milioane de lei sau 25% din majorarile
la cheltuielile de baza la reparatie capitala 136,5 milioane de lei sau 24,2% .
Onorata asistenta,
Trecerea spre schimbari calitative,
fundamentale ale fortelor de productie este inevitabila fara realizarea strategiei
de investitii si inovatii. Strategia care se bazeaza pe formarea si utilizarea
eficienta a cunostintelor si a potentialului intelectual al societatii, iar
dezvoltarea si valorificarea potentialului intelectual al societatii poate fi
realizata prin cresterea calitativa a vietii.
Aceasta initiativa solutioneaza pe prim
plan problemele care creeaza conditii pentru dezvoltarea intelectuala a
persoanei, educatia, sanatatea, asigurarea cu spatiu locativ, bunuri materiale,
culturale si spirituale. In acest sens, activitatile in sistemul educational al
Republicii Moldova in perioada de raportare a fost orientata spre imbunatatirea
calitatii si cresterea accesului populatiei la instruire, sporirea eficientei
utilizarii resurselor, fortificarea capacitatilor de planificare si
monitorizare in educatie.
Au fost intreprinse masuri pentru
fortificarea procesului educational din mediul rural. A fost elaborat si lansat
in iulie curent proiectul “O educatie de calitate in mediul rural din Moldova”.
In colaborare cu administratia publica locala a fost organizata alimentarea
elevilor claselor primare si a 40% dintre elevii claselor gimnaziale, odihna si
intremarea copiilor si adolescentilor in sezonul estival 2006.
In localitatile rurale s-a extins modelul
de educatie timpurie, individuala, individualizata, accentul special fiind pus
pe grupurile vulnerabile. S-a redus pina la 140 numarul copiilor nescolarizati.
Au fost mentinute in continuare progresele inregistrate de Republica Moldova in
domeniul sanatatii mamei si a copilului. Astfel, mortalitatea prenatala in 5
luni ale anului 2006 a constituit 11 la
1000 noi-nascuti, in comparatie cu 11,4 la 1000 noi-nascuti in aceeasi perioada
a anului 2005. Rata mortalitatii infantile s-a redus de la 11,8 in 5 luni ale
anului 2005 pina la 11 la 1000 nascuti vii in perioada respectiva a anului
2006.
Stimati deputati,
In programul de activitate al Guvernului un
loc aparte il ocupa combaterea criminalitatii si coruptiei, starea generala,
care determina si influenteaza in mod cert atit climatul de afaceri, cit si bunastarea
populatiei. In urma actiunilor intreprinse, a diminuat criminalitatea cu 13,4%,
inclusiv in 38 de unitati administrativ-teritoriale de la 0,5% pina la 30,8%,
s-a redus numarul omorurilor cu 14%, furturilor – cu 20%, violurilor – cu
20,5%, jafurilor – cu 24,1%, tilhariilor – cu 27,8%, rapirile mijloacelor de
transport – cu 34,1% etc.
Au fost transmisa Procuraturii 10 457 de
procese penale, pornite in anul curent si 1944 din anii precedenti, sau 94,4 %
din numarul total al proceselor penale aflate in procedura.
Stimati colegi,
In timpul limita prezentat pentru a va
informa, spre regret, este imposibil de a va prezenta integral activitatea
Guvernului si rezultatele obtinute, insa in cazul in care va fi solicitarea Parlamentului,
intr-un timp cit mai scurt posibil, la confirmarea tuturor datelor pentru
primul semestru, sintem disponibili de a va prezenta un raport amplu al situatiei
economice, financiare din Republica Moldova.
Dat fiind faptul ca timpul este limitat, doresc
ca va multumesc pentru posibilitatea de a va informa, de a fi impreuna cu
dumneavoastra si permiteti-mi sa ma opresc aici.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Da, domnule Prim-ministru,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari pentru domnul Prim-ministru?
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Prim-ministru,
Prima intrebare se refera la reactia
dumneavoastra la un articol publicat in “Moldavschie vedomosti”, intitulat la
rubrica “В Кишиневе ожидается бунт предпринимателей. Малый бизнес коммунисты
развалили, а их лидер и министры безбожно лгут и все приукрашивают. Коммунисты
загоняют народ в бизнес, словно в колхозы».
Deci, in acest articol sint expuse mai
multe premise ce tin de situatia economica din Republica Moldova, fapt care ar
putea sa genereze o rebeliune din partea oamenilor de afaceri, un protest care,
asa cum scrie aici, ar putea sa conduca si la alegeri anticipate.
Aici, printre punctele indicate, referitor
la coruptie, la economia fantoma, la devansarea grava de catre importuri a
exporturilor, pe mine ma intereseaza, in planul exporturilor, ce face Guvernul
pentru ca sa le stimuleze si in special ma intereseaza aspectul brokerajului
vamal.
In Parlament a fost facuta o interpelare,
nu cunosc raspunsul si ma intereseaza ce intreprinde Guvernul pentru ca sa se
reduca costurile procedurilor vamale. Pentru ca prin aceasta metoda a
brokerajului vamal lucrurile ramin la fel si sub aspectul vitezei perfectarii
procedurilor vamale, costurile sint mari, dar nu se grabeste nimic si nu sint
ajutati exportatorii ca sa fie stimulati sa aiba o activitate mai lesne la vama,
sa nu fie impiedicati, dimpotriva sa fie prin simplificarea procedurii incurajati
ca sa aiba o iesire rapida si sa poata sa aduca folos prin activitatea lor
republicii.
Aceasta este prima mea intrebare.
Domnul Vasile Tarlev:
Da, multumesc mult pentru intrebarea
dumneavoastra.
As dori sa mentionez ca, spre regret, nu-mi
ajunge timp mult sa acord tuturor ziarelor si tuturor articolelor care sint sau
inventate, sau elaborate special. Insa sint responsabil si inteleg ca este
necesar sa analizam orice informatie.
Stimati deputati,
As dori sa va aduc la cunostinta ca, prin
dispozitia Primului-ministru, a fost creat un grup special de lucru, care
analizeaza toata mass-media, toata informatia, inclusiv si ziarul “Moldavschie
vedomisti”, pe care l-ati mentionat dumneavoastra. Si, referitor la acest
articol, se face anchetarea, analiza si actiunile necesare, in caz de vor fi
adevarate faptele expuse, vor fi intreprinse de catre Guvern fara intirziere.
Ce tine de mediul de afaceri, eu n-am uitat
si cred ca si dumneavoastra... Eu sint venit in aceasta functie din mediul de
afaceri. Si contactul cu oamenii de afaceri al Primului-ministru, al meu
personal, este continuu si permanent. Este Consiliul economic pe linga
Primul-ministru, avem parteneriat eficient cu sindicate, patronate si cu alte
organizatii, asociatii, uniuni ramurale profesionale si contactul este in
permanenta cu oamenii de afaceri pentru imbunatatirea situatiei.
Mai mult decit atit, as dori sa va informez
ca sedintele in plen ale Guvernului, permanent, incepind cu anul 2001, si atit
va fi permanent cit va depinde de mine, cit voi fi in aceasta functie. Sint
prezenti presedintii sindicatelor, pina la momentul actual avind doua, a
patronatului si a celorlalte organizatii, care am convenit cu oamenii de
afaceri.
Ceea ce tine de promovarea exportului
inclusiv, Guvernul, dupa cum cunoasteti, nu taxeaza, nu impoziteaza exportul marfurilor
din tara, numai de a stimula si de a promova exportul. Astazi, in Moldova,
pentru tara noastra influenteaza citiva factori negativi asupra promovarii si
majorarii volumului de export.
Primul este pretul de cost al productiei
moldovenesti. Doi, este calitatea, competitivitatea marfurilor. Trei este
birocratizarea sistemului vamal.
Si, dupa cum cunoasteti, ce a facut
Guvernul, daca succint. Guvernul a elaborat cu partenerii straini, internationali,
in special cu Banca Mondiala, Programul ASICUDA word, fiind implementat deja in
proces de implementare pentru debirocratizare, accesibilitate si minimalizarea
factorului uman la procedurile vamale pentru oamenii de afaceri. Si noi atragem
o atentie deosebita acestui moment, inclusiv minimalizarea tuturor costurilor.
Deja a demarat proiectarea unui terminal
vamal la nivel de standard european, ca orice transport la import in tara de a
fi retinut, indiferent de volumul de marfuri, nu mai mult de 15 minute, nu mai
mult, pentru a facilita sistemul sau traficul de marfuri si alte actiuni.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
A doua intrebare este una mai concreta. De
fapt, la prima am vrut sa va spun ca eu am avut nevoie de un raspuns mai scurt,
in special referitor la simplificarea si la reducerea costurilor pentru
brokerajul vamal. Fiindca oamenii nu cistiga timp prin aceasta procedura, dar
platesc. Aceasta a fost, de fapt, concluzia si sugestia.
Domnul Vasile Tarlev:
Apropo, o remarca, doar daca succint, asa
cum ati mentionat dumneavoastra. Este pe cale de implementare a semnaturii
electronice, unde nu va fi necesar de a sta in rind la vama sau in alte
domenii, dar vor fi hotarite telegrafic, inclusiv aceste probleme.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da, eu am vorbit despre brokerii vamali.
A doua intrebare este una mai concreta. Stiti
probabil ca in fiecare raion sint in jur de 20 milioane datorii ale unor agenti
economici fata de Inspectoratul Fiscal si, din pacate, ei nu sint intotdeauna
fortati ca sa le achite. Se aplica chiar selectiv metoda de constringere. Unii
primesc invitatii, ca sa zic asa, pentru ca sa mearga sa achite, altii nu prea.
Timp de un an sesizez toate structurile
responsabile in legatura cu situatia din satele Papauti si Ciorna din Rezina,
unde in satul Papauti primarul Leonid Balan a facut foarte multe actiuni care sint
pasibile de proces de judecata. Acum sint intentate doua dosare penale si, din
pacate, lucrurile nu se misca, are foarte mari datorii, restante, de pilda de
peste 25 mii de lei. Are, nu a achitat plata de arenda pe anul 2003, 97 mii de
lei si multe alte datorii si matrapazlicuri.
Din pacate, oamenii scriu plingeri dar nu isi
pot vedea rezolvata situatia si ei nu mai cred, pur si simplu, in acest stat. Ma
intereseaza, ce ati putea dumneavoastra sa faceti pentru ca sa analizati in
de-aproape situatia din satul Papauti, unde se vinde cota valorica si unde s-a
vindut absolut totul, adica tehnica, inventarul agricol, cota valorica si unde
nu plateste.
Domnul Vasile Tarlev:
Da, am inteles.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Ceea ce este dator si ramine totul pe loc,
nimic nu se misca.
Domnul Vasile Tarlev:
Eu am inteles.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Clar ca este protejat din conducerea din
raion si de acei care-l protejeaza din Parlamentul Republicii Moldova. Ma
intereseaza, dumneavoastra daca cunoasteti situatia si daca-mi puteti promite
ca sa interveniti si sa schimbati acolo, sa dati o speranta oamenilor.
Domnul Vasile Tarlev:
Stimata doamna deputat,
Eu va multumesc pentru intrebare.
As dori sa mentionez la general ceea ce tine
de datoriile fiscale. Eu am mentionat in raportul meu de baza ca s-au micsorat
datoriile in primul semestru fata de bugetul de stat, comparativ cu 1 ianuarie
2006, cu mai mult de 340 milioane de lei si noi lucram in aceasta directie.
Stimati deputati,
Doresc sa va informez ca, prin dispozitia
Primului-ministru, un grup special de lucru definitiveaza acum toate datoriile
la toate bugetele de toate nivelurile, formate pina la 1 ianuarie 2004, unde de
aceste datorii vor fi preocupate organele centrale. De datoriile curente si de
activitatea curenta se vor ocupa organele locale si depunem eforturi privind
aceste chestiuni.
Ceea ce tine, in special, de localitatile
mentionate in raionul Rezina, as dori sa va informez ca am primit si eu
adresare si este formata o comisie speciala. Ceea ce tine de imputernicirile
Guvernului la acest capitol, doresc sa va asigur ca vom contribui si vom depune
toate eforturile.
Stimati deputati,
As dori sa va aduc la cunostinta ca, in
urma acestui program “Pamint” sau descentralizare s.a.m.d., reforma in
agricultura, marea majoritate a localitatilor tarii au probleme la cota valorica,
repartizare, instrainare, furturi s.a.m.d. Si Guvernul, practic, este preocupat
foarte mult si foarte mare atentie acorda acestui lucru in caz sa ne ocupam cu
alte lucruri. Insa aceasta este o consecinta si este o situatie si tare mult am
dori ca, impreuna cu dumneavoastra, sa imbunatatim situatia.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Prim-ministru,
Eu va multumesc.
Intr-adevar, situatia este generala in
privinta cotei valorice. Iar in privinta satului Papauti si a primarului Leonid
Balan, chiar astept un raspuns din partea Guvernului.
Multumesc.
Domnul Vasile Tarlev:
Bine.
Da, poftim.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu rog putin calm in sala. Adresez o
solicitare catre toti deputatii, am numarat, sint peste 14 persoane la
microfon. Eu as ruga sa va limitati la cel mult doua intrebari si v-as ruga la
fel atit in calitate de intrebari, cit si in calitate de raspunsuri, sa vina un
format concis si concret pentru a nu ofensa pe nimeni in aceasta sala, fiindca
timpul se scurge.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Prim-ministru,
In raportul pe care ni l-ati prezentat
aici, in sedinta plenara, ati dat aprecieri foarte dure organelor, asa ati spus
dumneavoastra, organelor administratiei publice pentru faptul ca nu s-au
reorientat corect in situatie cind s-au declansat aceste sanctiuni economice la
productia vinicola si, intr-un fel, le-ati reprosat pasivitatea si ineficienta.
Vreau sa va intreb, recunoasteti si o
anumita parte a vinei dumneavoastra, in calitate de Prim-ministru, si a
Guvernului, in lipsa asigurarii unei piete adecvate in situatia cind s-au
declansat aceste sanctiuni economice. De altfel, analizind cifrele pe care le-ati
enuntat dumneavoastra, ati spun ca pierderile sint echivalente cu
21 milioane de dolari. Dar daca luam in calcul faptul ca anul trecut, in 2005,
veniturile obtinute de pe urma exportului productiei vinicole in Rusia a fost
echivalent cu 250 milioane de dolari, este clar ca... si, daca tinem cont din,
27 martie pina in prezent, astazi e 27 iulie, avem exact 4 luni, deci prin
urmare pierderile sint usor diminuate, pe care le-ati prezentat dumneavoastra,
ele sint cel putin 60, 80 milioane de dolari.
Sinteti de acord cu.
Domnul Vasile Tarlev:
Va multumesc pentru intrebare, domnule
deputat.
As dori insa sa mentionez sau sa
concretizez ca este vina tuturor, de la mic la mare, inclusiv a organelor
publice centrale din cadrul Guvernului si din sectorul real al economiei.
Statul, catre informatia dumneavoastra, are proprietate de stat, dar intr-un
procent foarte mic in intreprinderile vitivinicole. Marea majoritate absoluta sint
private si noi in comun cu ei trebuie sa muncim in acest domeniu.
Aceste socuri sau aceste probleme,
incomoditati, probabil, au fost mai mult din acel punct de vedere ca investitiile
majore sau capitalul in ramura vitivinicola sint investiti din partea Rusiei. Si
acesti manageri sau acesti conducatori nici o data nu s-au gindit ca tara lor,
Rusia, va bloca comercializarea productiei lor. Si acest factor este. Insa am
mentionat si acel lucru ca urma sa ne preocupam mai serios toti, de la mic la
mare in diversificarea pietei.
Probabil, peste un timp foarte scurt vom
spune multumesc organelor Federatiei Ruse ca ne-a impus sa intreprindem actiuni,
sa nu depindem mult de o tara sau alta. Dar doresc sa va mentionez ca in
diversificarea pietei, in special a ramurii vitivinicole, sintem preocupati
foarte mult si fiecare tara in parte a stabilit citeva directii prioritare.
Prima. Care sint pietele-tinta, de scurta
durata, durata medie si de lunga durata. Si in toate aceste tari am numit
comisii speciale in frunte cu ministrii, membrii Guvernului in comun cu oamenii
de afaceri si deja avem rezultate nu rele, practic in Romania, Ucraina,
Belarus, Kazahstan, Polonia, Tarile Baltice si in alte tari unde produsele
Moldovei, daca vorbim de volumul produselor vitivinicole, s-a majorat esential
la export.
Stimati deputati,
Cu tot acest soc, doresc sa va aduc la cunostinta
ca Guvernul a aprobat un program special de plantare a vitei-de-vie si cunoasteti
ca pentru anul 2006 a fost planificata plantarea a 5 mii de hectare de vita-de-vie.
O asa suprafata de vita-de-vie Moldova n-a avut inca de la inceputul anilor
'80. Si in momentul de fata deja avem plantate 5 200 de hectare. Acest proces
nu s-a stopat, noi vom sustine si pe viitor si vom face tot posibilul.
Domnul Ion Varta:
Domnule Prim-ministru,
N-ati raspuns la partea a doua a intrebarii.
Eu consider ca cifra este usor diminuata, a pierderilor pe care le-am suportat
de pe urma acestor sanctiuni economice. 21 de milioane de dolari, acesta e
venitul mediu obtinut anul trecut de pe urma exportului productiei vinicole.
Domnul Vasile Tarlev:
Eu am inteles.
Domnul Ion Varta:
Avem 4 luni. Deci, prin urmare, cifra ar
trebui sa fie...
Domnul Vasile Tarlev:
Stimati colegi,
Nu este exclus ca aceste ratari vor fi in
majorare pe viitor. Insa consider ca acele actiuni pe care le intreprindem vor
minimaliza la maximum aceste...
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Prim-ministru.
Si a doua intrebare scurta de tot. Anul
trecut ati avut o initiativa extrem de buna, apreciata de toata lumea. Ati
propus Parlamentului un proiect de hotarire pe care l-am votat cu vot unanim,
care se referea la subventionarea agriculturii. Fiecare cotas pentru un hectar
a primit cite 80 de lei.
Anul curent, din pacate, nu ne-ati onorat
cu asemenea initiativa. Care este explicatia, sa fie oare situatia lor un pic
mai buna decit anul trecut, pare-mi-se ca nu-i asa, tocmai lucrurile sint
inverse.
Domnul Vasile Tarlev:
Eu as dori sa...
Domnul Ion Varta:
Stim cu totii, preturile la gaze s-au
dublat, la motorina de asemenea au crescut, de ce nu ati venit cu o initiativa
similara si in acest an?
Domnul Vasile Tarlev:
Recoltarea roadei nu depinde de pretul la
gaze la direct, insa in general. Dar, in special, eu doresc sa va multumesc ca
anul trecut ati sustinut initiativa de subventionare. Insa noi sintem preocupati
nu numai de a lansa o initiativa buna la timp, dar si de a controla, a
monitoriza consecintele.
Si doresc sa va aduc la cunostinta ca au
fost foarte multe apeluri la adresa Guvernului ca acea repartizare, care a fost
facuta, e buna, dar nu este cea mai eficienta. Si in parteneriat cu asociatiile
agricole din domeniu, noi am convenit ca este necesar de a intreprinde alte pirghii
pentru sustinerea producatorului in sector.
Si daca cunoasteti, deja am intreprins
unele actiuni la acest capitol, inclusiv cu pretul la petrol. Desi noi nu avem
motorina in tara deocamdata, nu producem, pretul la motorina pentru producatorii
agricoli, practic, este mentinut, in special de Compania “Moldresurse” care
asigura motorina, respectiv pentru recoltarea griului, cu pretul stabil
deocamdata.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Prim-ministru.
Dat, totusi, foarte multi cotasi au.
Domnul Vasile Tarlev:
Mai discutam.
Domnul Ion Varta:
...sunat si vor ca sa veniti cu o initiativa
similara, sa-i sustineti.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Ion Varta:
Fiindca situatia este una critica.
Domnul Vasile Tarlev:
Vom analiza, domnule.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Larisa Zimina:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Premier,
Eu am catre dumneavoastra o singura intrebare.
In ultimul timp se vorbeste foarte mult despre necesitatea efectuarii
expertizei anticoruptie a proiectelor de acte legislative. Iata, in acest
context, spuneti-mi va rog, la ce etapa se afla implementarea mecanismului de
expertiza anticoruptie?
Multumesc.
Domnul Vasile Tarlev:
Eu va multumesc mult pentru intrebare.
Doresc sa va impartasesc pozitia mea. Sint
de acord intru totul ca toate actele legislative, si nu numai, inclusiv
normative, inca la etapa de prezentare in sedinta de Guvern, si nu a
Parlamentului este necesar de a trece o expertiza independenta la acest capitol
– anticoruptie.
Este dispozitia Primului-ministru la aceasta
perioada ca nici o decizie de a nu a promovata in sedinta de Guvern pina nu va
trece expertiza anticoruptie in organele respective pina la ajustarea actului
normativ, legislativ. Este acordul Presedintelui tarii, Presedintelui
Parlamentului, Biroului permanent, unde Guvernul deja a finalizat pachetul de
modificari ale actelor normative si legislative pentru a obliga organele de
stat in desfasurarea testarii sau expertizarii acestui fenomen si vom veni si in
Parlament pentru modificarea legislatiei.
Insa cunoasteti ca noi am elaborat in
Guvern o noua lege, o lege cu un cuprins nou cu privire la achizitiile publice,
deoarece se plinge toata lumea de acest mecanism si aceasta lege este in
expertiza anticoruptie, Procuratura Generala, Serviciul de Informatii si
Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei in comun
cu alianta anticoruptie din cadrul sau componenta fiind organizatiile
neguvernamentale.
Doamna Larisa Zimina:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Prim-ministru,
In sedinta de astazi, dar si in una din saptamina
trecuta s-au discutat si aprobat anume amendamente la Legea invatamintului vizind
conditiile de activitate a institutiilor de invatamint privat. Avind in vedere
sau luind in considerare solicitarile multiple ale administratiei acestor
institutii, ale parintilor, elevilor s.a.m.d., fractiunea a votat acest
proiect, care este un pas intermediar si temporar, avind rezerve pronuntate.
Astazi, presedintele fractiunii a inaintat
ministrului invatamintului optiunea prezentarii unor propuneri, adica a unui
plan imediat, considerind ca acest plan sau acest concept exista deja, de
redresare a situatiei in sensul impunerii standardelor legale si conditiilor
unice tuturor institutiilor de invatamint privat. Pina la finele acestei
sesiuni, adica in decursul acestor doua zile, asteptam propunerile concrete
pentru a audia in fractiune chestiunea in cauza.
Domnule Prim-ministru,
Solicitam sa luati la control aceasta optiune,
considerind-o una primordiala. Si, in acelasi context, va rog, stim, in
contextul reformei invatamintului, o multime de licee, scolile medii se
restructureaza in licee sau gimnazii.
Spuneti-mi, va rog, cite licee sau ce masuri
a intreprins Guvernul pentru a imbunatati sistemul de invatamint secundar
profesional din tara, adica acele optiuni ale administratiei de a transforma scolile
medii in licee profesionale, scoli polivalente etc.
Va multumesc, domnule Prim-ministru.
Domnul Vasile Tarlev:
Va multumesc mult.
Ceea ce tine de prima parte, reforma sau actiunile
necesare in institutiile de invatamint private, cred ca nu este cazul sa repet,
dar dumneavoastra cunoasteti pozitia Guvernului, cu care am intervenit in
adresa Parlamentului pentru ameliorarea, pentru imbunatatirea situatiei. Noi nu
sintem impotriva invatamintului privat, insa ei trebuie sa respecte legislatia si
sa fie un parteneriat credibil.
Si, spre regret, nu toti conducatorii,
patronii institutiilor private s-au conformat legii, avind termen pina la 1
iulie 2006. Cred ca adoptarea deciziei de catre Parlament va impulsiona acest
proces si situatia se va imbunatati. Ceea ce tine de reforma sistemului educational,
intr-adevar, pina in anul 2008 acest proces de transformare a scolilor medii in
licee sau in gimnazii urmeaza de a fi finalizat conform Planului de actiuni. Si,
evident, la initiativa Guvernului, in fiecare raion in parte s-a creat, s-a
elaborat un plan de actiuni pentru fiecare scoala. Care este perspectiva ei?
Cine are sorti de izbinda de a deveni liceu, cine nu, colegiu sau in alt mod.
De aceea, in conformitate cu acest plan de actiuni, noi, in comun cu administratia
publica locala, intreprindem toate actiunile necesare.
Si o atentie deosebita, doresc sa va aduc
la cunostinta, Guvernul o ofera sistemului de invatamint secundar profesional
din tara, fiindca, spre regret, el a fost delasat, a fost distrus. Si as dori sa
va aduc la cunostinta ca Guvernul a adoptat o hotarire in luna martie 2006 cu
un plan de actiuni concrete de imbunatatire a situatiei: majorarea bursei
elevilor in aceste institutii, restaurarea, restabilirea functionarii normale a
tuturor cantinelor, deoarece din cele 58 de cantine care erau anterior in
ultimii 8 – 9 ani de zile nu functiona practic nici una.
Pina la 1 septembrie este pusa sarcina de a
fi restabilite toate cantinele si de a asigura alimentarea copiilor, elevilor,
inclusiv crearea conditiilor: dotare, reparare si inventarierea tuturor caminelor
acestor institutii, deoarece caminele au fost practic folosite sau mai sint
folosite nu conform destinatiei. Si ele vor fi folosite doar pentru destinatia
speciala. Aceste si alte actiuni noi le inteprindem.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Presedinte,
Imi pare foarte bine ca colegii, fostii mei
colegi din Fractiunea PPCD nu-mi simt lipsa si au rezolvat problemele istoriei
integrate, acum au trecut la problemele vinificatiei si la cele din agricultura.
Si acum intrebarea mea, deoarece a fost furata de fostul coleg Ion Varta, dar nu
in acel sens am vrut s-o dau.
Domnule Prim-ministru,
Ati expus pozitia privitor la stoparea
exportului in Rusia, dar nu va pare ca aceasta goana dupa noi piete ne face sa
ne indepartam totusi de piata Rusiei, ceea ce sintem obligati sa raminem acolo.
Nu va pare ca masurile intreprinse sint prea superficiale? Este lasat totul pe
seama Agentiei “Moldova-Vin”. Am analizat chiar astazi ce masuri au fost intreprinse.
Sint niste planuri de masuri elaborate de Agentia “Moldova-Vin” care insasi le
elaboreaza si trebuie sa le indeplineasca. Si din cind in cind Ministerul Sanatatii
si Protectiei Sociale.
Daca nu va pare ca la acest capitol cam
sufera si trebuie implicat mai mult si Ministerul Economiei si Comertului, sa-si
vada fiecare locul si datoria la acest capitol.
Domnul Vasile Tarlev:
Multumesc.
Stimati deputati,
Doresc sa va aduc la cunostinta ca Guvernul
Moldovei nicidecum si eu personal nu diminuez rolul si importanta relatiilor
noastre si rapoartele cu Federatia Rusa. Avem relatii istorice cu acest popor.
Doamna Valentina Cusnir:
Asa si trebuie sa fie.
Domnul Vasile Tarlev:
Avem relatii, stabilite in tratatul politic
de baza, privilegiate, strategice. Si in pofida tuturor acestor probleme, sper
ca sint temporare, noi depunem toate eforturile pentru imbunatatirea relatiilor
si de a avea la baza suveranitatea, independenta, integritatea teritoriala a
ambelor state. Insa nimeni nu va putea sa deterioreze prietenia popoarelor
noastre, poporului moldovenesc si rus in acest domeniu.
Ceea ce tine de piata de desfacere,
Guvernul Moldovei nu va ceda nici un metru patrat, nici un centimetru patrat
nici unei piete. De aceea noi nu diminuam rolul, noi lucram, depunem toate
eforturile. Mai mult decit atit, mata cunosti foarte bine, intr-o perioada
foarte scurta in care ai fost preocupata de problema data, Guvernul nu a pus
numai pe spatele Afentiei “Moldova-Vin”. Ei sint nemijlocit organ responsabil
de ramura si lucreaza. Noi luam in considerare unele pozitii argumentate ale
Agentiei. Cerem de la ei foarte dur. Insa si Guvernul, ceea ce am mentionat mai
sus, pentru fiecare tara in parte am stabilit persoana, membru al Guvernului,
responsabila de imbunatatirea situatiei. De aceea, noi sintem foarte mult
preocupati si depunem toate eforturile. Este o ramura prioritara, consideram
noi in tara.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, domnule ministru,
Dar ma ingrijoreaza relatarea Agentiei
“Interfax”, prin intermediul careia Oniscenco a spus ca nu mai crede ca Moldova
vrea cu seriozitate sa revina pe piata Rusiei. Aceasta m-a ingrijorat foarte
mult.
Domnul Vasile Tarlev:
Multumesc.
Eu daca as incerca sa comentez declaratiile
domnului Oniscenco, mi-ar trebui, probabil, doi ani de zile. Noi reactionam si intreprindem
actiunile respective, dar trebuie sa facem nu declaratii, nu reactii, dar actiuni
concrete.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Si a doua intrebare foarte scurta. Desigur,
avem foarte multe probleme, dar vreau sa va referiti doar in citeva cuvinte, sa
nu uitam de cultura, caci situatia cu cultura la noi lasa foarte mult de dorit.
Domnul Vasile Tarlev:
Da, intr-adevar, lasa de dorit. Insa este
foarte important ca noi sa fim preocupati sa imbunatatim situatia nu prin
vorbe, dar prin fapte. Si as dori sa va aduc la cunostinta, ca in anul 2006,
pentru prima data in istoria independentei Moldovei, din bugetul de stat au
fost alocate primele 20 de milioane de lei. Prin alte proiecte, in comun cu
administratia publica locala, au fost alocate suplimentar inca 13 milioane de
lei.
In asa mod de a fi renovate, de a fi
modernizate anul acesta minimum 17 foste case de cultura si create aici conditii
atractive, de a le transforma in centre pentru tineret, ale creatiei, de
dezvoltare a culturii s.a.m.d. Pentru anul viitor sau in anii viitori este
preconizat minimum cite o casa de cultura in fiecare raion, dar avem aprobat un
program special de renovare a culturii pe parcursul anilor 2006 – 2008, care,
daca doriti, mai specific, le vom difuza la adresa dumneavoastra de a lua cunostinta.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Astept.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Domnule Prim-ministru,
Este cunoscut faptul ca componenta de baza
a potentialului uman al oricarei tari il reprezinta categoria de populatie
activa din punct de vedere economic. Adica acea care produce bunurile,
serviciile, care asigura aceasta stabilitate si crestere economica despre care
noi vorbim. In Republica Moldova, cu parere de rau, aceasta categorie de populatie
este in descrestere din anumiti factori, din anumite cauze. Din informatia
prezentata de catre Ministerul Economiei si Comertului inteleg si toti cunoastem
ca principalul factor il reprezinta plecarea fortei de munca peste hotare.
Pentru ca acele 233 de mii care sint in
descrestere, in diminuare pe parcursul a 5 ani eu cred ca este o cifra
vorbitoare, dar cred ca ea este mult mai mare, o cifra, cifra reala este mult
mai mare.
Pe mine ma intereseaza problema. Evident,
noi nu putem interzice oamenilor sa plece, atunci cind ei sint in cautarea unui
loc de munca bine platit si pleaca peste hotare. Avem aceasta problema care ne
deranjeaza si acesti oameni care pleaca apeleaza la diferite servicii, la
diferiti escroci, la diferite asa-zise agentii de turism sau firme diferite,
care numai turism nu fac. Si despre aceste lucruri noi sintem informati atunci
cind plecam in teritoriu. Oamenii vorbesc despre sumele fabuloase pe care le
dau pentru a-si obtine o viza. Si viza nu este obtinuta si ei purced, pornesc
la drum si nimeresc in situatii pe care noi toti le cunoastem.
In acest context, eu vreau sa va intreb: in
cazul in care exista baza legala, legislatie, acte normative, legi, conventii,
considerati dumneavoastra ca este suficient pentru ceea ce se intreprinde intru
a contracara acest flagel, cum este traficul de fiinte umane, pentru ca avem
doar cazuri unice cind sintem informati ca au fost contracarate anumite cazuri?
Aceste cazuri sint unice. Dar realitatea este alta. Si vreau sa va intreb: ce intreprinde
Guvernul pentru ca sa poata pleca cetatenii care doresc, sa poata pleca legal,
prin a plati viza aceasta legala, care ar veni in trezoreria statului, si nu in
buzunarele cuiva. Si cetatenii nostri ar fi protejati.
Domnul Vasile Tarlev:
Multumesc.
Onorata asistenta,
Stimati deputati,
Intr-adevar, de starea demografica sintem preocupati
si noi. Si as dori sa va aduc la cunostinta dumneavoastra ca starea demografica
a statului, a populatiei a inceput a se inrautati incepind cu anul 1987. Si nu
de 2, si nu de 5, si nu de 9 ani, de mult mai mult. Acum sint consecintele, insa
se intreprind toate actiunile necesare si doresc sa multumesc si Parlamentului
pentru sustinerea initiativelor respective si informatia ce o detinem noi
operativa relativ se amelioreaza, desi noi nu sintem satisfacuti de starea de
lucruri.
Ceea ce tine de plecarea cetatenilor
Moldovei peste hotare, multi fac politica si fac declaratii, spre regret, de
prost gust. Nu-i bine. Eu, de exemplu, nu sustin plecarea peste hotare ca
Prim-ministru si ca cetatean al Moldovei, ca patriot al tarii de a pleca
cineva. Insa noi nu avem dreptul sa le stopam plecarea. Uitati-va, avind o
discutie cu Primul ministru al Greciei, recent, dumnealui a spus ca in Grecia
astazi sint 11 milioane de cetateni, in Grecia. Dar peste hotarele Greciei –
10,5 milioane de greci. Asa este in mai multe tari ale lumii. Noi trebuie sa
folosim chibzuit, eficient si capitalul lor, si experienta lor, si multe, multe
alte actiuni.
Este o rusine traficul de fiinte de umane.
Sint de acord cu dumneavoastra, este o rusine a secolului. Si ce intreprinde
Guvernul la acest capitol? In primul rind, pentru a legaliza scopul. Am avut
recent o intrevedere si cu ambasadorii Moldovei peste hotare si a fost pusa urmatoarea
sarcina. Toate misiunile diplomatice, Guvernul tarii este obligat sa intreprinda
toate actiunile necesare pentru legalizarea actelor cetatenilor, indiferent ca a
plecat legal sau ilegal si de a-i sustine in crearea a conditiilor de
activitatea lor, de munca peste hotare. Acesta este un scop primordial si actiunile
necesare.
Stimati colegi,
Evident, de unul singur Guvernul sau
Parlamentul nu va solutiona problema, este necesara constientizarea si din
partea populatiei. Recent, am adus in tara, cunoasteti, in jur de 40 de cetateni
ai Moldovei din Liban. Si ce credeti? La Vama a ajuns autocarul, primul autocar
cu 24 de persoane dintre care 23 sint domnisoare si doamne in virsta de 18 – 25
de ani. Si vor contacta cu organele de resort pentru a gasi, totusi, cum au
ajuns, cine le-au dus, fiindca sint cazuri intimplatoare de trafic de fiinte
umane. Nici unul deocamdata nu merge la conlucrare. Insa noi sintem preocupati,
inclusiv de aceasta problema.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc, domnule Prim-ministru.
Eu, in acest context, doar vreau sa va intreb
si va rog sa-mi permiteti. Vreau sa va intreb daca considerati ca cele 27,5 de
mii de locuri de munca, create pe parcursul anului 2005, sint suficiente, la parerea
dumneavoastra?
Domnul Vasile Tarlev:
Nu sint suficiente.
Doamna Valentina Golban:
Si ce putem noi face ca piata de munca in
Republica Moldova sa devina una mai atractiva din toate punctele de vedere?
Domnul Vasile Tarlev:
Consider ca nu este satisfacatoare. Eu nu sint
satisfacut nemijlocit de crearea sau situatia la acest moment. Si Guvernul a
elaborat, daca cunoasteti, in Programul de activitate al Guvernului pentru
perioada 2006 – 2009 este un compartiment aparte pentru stimularea, pentru sustinerea
si crearea noilor locuri de munca.
Doamna Valentina Golban:
Noi va rugam si asteptam din partea
dumneavoastra initiative in ceea ce priveste stimularea agentilor economici,
care creeaza locuri de munca, inclusiv pentru invalizi, ca aceasta este
practica multor state. Si asteptam din partea dumneavoastra, noi vom veni cu
sustinerea.
Va multumesc mult.
Domnul Vasile Tarlev:
Cu placere.
Eu voi veni in fata dumneavoastra cu initiative,
insa voi fi foarte recunoscator, daca si dumneavoastra mi-ati sugera unele
idei.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Oleg Mantorov:
Уважаемый господин Премьер-министр,
о важности дорог для государства не надо
долго говорить. Тем не менее многие национальные дороги находятся в плохом
состоянии. Какие меры предпринимает или думает предпринять Правительство по
исправлению данной ситуации? И по конкретному объекту. Каковы перспективы
достройки подъездных путей, подъездной дороги к мостовому переходу в селе
Унгурь?
Domnul Vasile Tarlev:
Спасибо большое за этот вопрос.
Конечно, мы не удовлетворены состоянием
дорог. И мы можем сегодня констатировать, что такая ситуация сложилось не за один год, а так складывалось десятилетиями: состояние дорог в Молдове неудовлетвори-тельное. И, конечно, те суммы денег, что предусмотрены
в дорожном фонде, явно недостаточны. Что предприняло
Правительство дополнительно?
Хочу проинформировать вас, что в этом году
впервые из государ-ственного бюджета выделено 50 миллионов леев на реконструкцию части
дороги Кишинэу–Леушень, поскольку с вступлением Румынии в Европейский Союз эта
дорога на самом деле будет главной дорогой к Европейскому Союзу. эта работа на
сегодняшний день идет полным ходом. Мы ведем переговоры
и с международными организациями, поскольку не имеем в достаточной
мере собственных денег.
Правительство Голландии выделило
безвозмездный грант, финансовую помощь для Молдовы пока что в сумме 2,5 миллиона евро. А это около
42 миллионов леев. И они направлены
тоже на реконструкцию и строительство этой дороги. Планируем
к холодному сезону, то есть к концу октября, участок
дороги минимум на 30 км от Кишинева реконструировать и сдать его в
эксплуатацию. А на следующий год достроить и остальной
участок до Леушенской таможни.
Более того, в этом году мы приняли решение
выделить дополнительно средства из государственного
бюджета – 70 миллионов леев муниципию Кишинэу для ремонта дорог в столице, муниципию Бэлць, АТО
Гагаузия и каждому району в отдельности – по одному миллиону
леев дополнительно из государственного бюджета.
Если говорить о будущем, то при разработке проекта Закона о бюджете на 2007
год мы предусматриваем средства в дорожном фонде около
380 400 миллионов леев. Более того, думаем завершить строительство этой дороги, о
которой я говорил, до Леушен, дорогу Кишинэу–Комрат реконструировать и построить ряд
других участков дорог. В стадии разработки находится проект
строительства дороги Джюрджюлешть–Крива. И работаем с
международными организациями в целях финансового
покрытия.
Что касается конкретно вашего вопроса о реконструкции данного
моста, то он находится на контроле, и мы ищем
финансовые средства.
Domnul Oleg Mantorov:
Спасибо.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Спасибо.
Уважаемый господин премьер-министр,
ряд категорий населения нашей страны
пользуется правом получения льготных кредитов для
строительства жилья. Проинформируйте, пожалуйста, какова ситуация на сегодняшний день с выделением и использованием такого
рода кредитов.
Спасибо.
Domnul Vasile Tarlev:
Да, спасибо большое.
Поскольку вы знаете, что в конце 2004 года
Правительство приняло решение о выделении
преференциальных кредитов определенным категориям населения. Это – чернобыльцы,
участники приднестровского конфликта и ряд афганцев, а также ряд других категорий населения.
Согласно данному
решению начиная с 1 июля 2005 года Правительство начало
выделять эти кредиты. На сегодняшний день уже выделено около
45 миллионов леев, если я не ошибаюсь, почти 700 человекам.
В этом году предусмотрено выделить еще 58
миллионов леев почти
800 человекам. И есть проблемы с
коммерческими банками. Парадокс: мы в бюджете заложили деньги, но выделить
кредиты напрямую Правительство, Министерство финансов не имеют права, только через коммерческие банки, которые, к сожалению, пока не идут
на это, а те, которые идут, ставят очень большие бюрократические препоны.
Но мы постоянно ведем диалог с ними и сделаем все возможное, чтобы те люди, которые на самом деле этого заслуживают,
получили наконец-то поддержку государства.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Numarul 5, da?
Multumesc.
Stimati colegi,
Stimate domnule Prim-ministru,
Eu inteleg foarte bine ca sinteti gata sa raspundeti
la orice intrebare. Avind asa un acoperis, cum este fractiunea parlamentara
majoritara, eu cred ca trebuie sa lucrati mult mai bine.
Chiar si astazi la microfon foarte multi colegi
din fractiunea parlamentara, cred ca astazi ar fi normal ca prioritatea sa fie
acordata opozitiei.
Doamna Maria Postoico:
Intrebare?
Domnul Ion Gutu:
Fiindca dumneavoastra va intilniti la fractiune,
hotariti, noi nu avem asa posibilitate.
Domnul Vasile Tarlev:
Nu ma invitati.
Domnul Ion Gutu:
De aceea, eu va rog mai multe intrebari sa
fie din partea opozitiei. Prima intrebare.
Domnule Prim-ministru,
Intr-adevar, noi observam ca in ultimii citiva
ani s-au majorat esential resursele pentru investitiile capitale. Si, in aceeasi
vreme, se observa o tendinta, practic lipseste un mecanism de repartizare a
resurselor pentru investitiile capitale, totul se face in mod administrativ.
Ministerul Economiei si Comertului este
exclus din acest proces, nu se discuta proiectele investitionale. Deci,
telefonul, lista si comanda sint principiile de baza. Deci, de ce vorbesc
lucrul acesta? In 2004, Curtea de Conturi a depistat ca Guvernul a incalcat
legislatia si au fost repartizate 40 milioane de lei fara decizia Parlamentului.
In 2005 au fost repartizate investitii
capitale in suma de 45 de milioane, fara decizia Parlamentului. Deci,
dumneavoastra, Guvernul, incalcati legislatia flagrant si ati comis un abuz
serios de serviciu. Cum comentati dumneavoastra aceasta situatie?
Domnul Vasile Tarlev:
Domnule deputat,
In primul rind, ma bucur ca si dumneavoastra
constatati nu numai lucrurile rele, dar si cele bune.
Domnul Ion Gutu:
Dati intr-o parte aceasta.
Domnul Vasile Tarlev:
Intr-adevar, investitiile capitale din
banii publici, in ultimii ani de zile, au crescut esential si anul acesta,
conform datelor noastre, vom introduce investitii in jur de 800 milioane de
lei.
Ceea ce tine de proiectele, nemijlocit
investitionale, doresc sa va mentionez ca nu sinteti informat corect. Nici un
minister, dar in special Ministerul Economiei si Comertului, nu poate fi
limitat la elaborarea si implementarea proiectelor. Daca doriti confirmare,
este cu mine aici si colegul domnul Lazar, ministrul, si poate sa va confirme
acest lucru. Noi lucram foarte eficient in domeniul implementarii acelor
proiecte.
Ceea ce tine de gestionarea sau
implementarea eficienta a banilor publici
intr-un proiect sau altul, sint de acord partial cu dumneavoastra ca lasa de
dorit. Insa, daca dumneavoastra ati sesizat situatia, doresc sa va informez ca
acele
20 milioane de lei pe care noi le-am oferit din bugetul de stat pentru
modernizarea caselor de cultura, sint gestionate prin..., unitatea de
implementare pentru a fi mai transparenta si mai...
Domnul Ion Gutu:
Domnule Prim-ministru,
In afara legii dumneavoastra nu aveti
dreptul sa directionati, sa finantati obiecte care nu sint in anexele nr.4 si
nr.3 la buget.
Domnul Vasile Tarlev:
Domnule Gutu,
Sint de acord si am sa ma stradui sa tin la
control aceasta.
Domnul Ion Gutu:
Va rog frumos. Si a doua intrebare. Am
analizat o situatie foarte... in legatura cu politica fiscala, care se
modernizeaza foarte... eu as spune asa, sub conducerea nemijlocita a Fondului
Monetar International, noi am introdus niste restrictii foarte dure privind
importul utilajului in Republica Moldova.
Deci, anul acesta s-a micsorat importul
tractoarelor pentru agricultura de 3 ori fata de 2004, in primul semestru. Raspunsul
dumneavoastra.
Domnul Vasile Tarlev:
In primul rind, ceea ce tine de tractoare,
dumneavoastra cunoasteti atentia Guvernului fata de importul tractoarelor,
combinelor si agregatelor pentru agricultura. Si cifrele, pur si simplu,
statistice, ca, comparativ cu anul precedent,
s-au micsorat, nu este corect. Eu am pregatit un raport special si vi-l vom
prezenta Parlamentului ca sa vedeti tendinta respectiv. Si este foarte
important sa tinem cont si de opiniile agricultorilor in acest domeniu.
Intr-adevar, si mata, atunci cind nu era
program activ cu fondul ne criticati ca nu conlucram, acum avem program cu
fondul, ne criticati ca noi ceva...
Domnul Ion Gutu:
Alta extrema.
Domnul Vasile Tarlev:
De aceea, opozitia e buna, dar eu credeam ca
si mata...
Domnul Ion Gutu:
Domnule Prim-ministru,
Eu insist sa analizati importul
tractoarelor pe primul semestru, sa comparati si, poftim, raspundeti prin presa
agricultorilor.
Multumesc.
Domnul Vasile Tarlev:
Da, cu placere.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Daca imi permiteti, doar ultimul moment. La
acest capitol, am avut o intrevedere cu asociatia producatorilor agricoli si in
timpul apropiat noi vom adopta o decizie clara intru sustinerea, intru
promovarea acestei politici.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Prim-ministru,
Doua intrebari foarte scurte si v-as ruga,
adica raspunsul sa fie exact la tema. Spuneti-mi, va rog, s-a vorbit foarte mult
despre sanctiunile economice impuse de Federatia Rusa Republicii Moldova. Ati
vorbit si dumneavoastra, ati abordat tema respectiva in discursul dumneavoastra.
Nimeni insa nu s-a referit vreo data,
inclusiv dumneavoastra, la originea, la cauza acestor sanctiuni economice. Presedintele
Republicii Moldova a spus recent, intr-o conferinta de presa, ca aceste sanctiuni
nu au motivatie politica. Daca ele nu au motivatie politica, care este motivatia
acestor sanctiuni?
Domnul Vasile Tarlev:
In opinia mea, in ceea ce sint eu informat,
radacinile, asa cum vorbim noi in popor, sint din Transnistria.
Domnul Oleg Serebrian:
Deci, politica?
Domnul Vasile Tarlev:
Dumneavoastra ascultati interviul Presedintelui
oferit la Moscova si acolo este scris absolut tot.
Domnul Oleg Serebrian:
Sa ascult interviul si sa nu pun intrebari?
Aceasta ar fi...
Domnul Vasile Tarlev:
Cel putin, raspunsul la intrebarea
dumneavoastra este, in opinia mea, informatia pe care o detin la baza
embargoului sau a acestor sanctiuni sint problemele...
Domnul Oleg Serebrian:
Politice.
Domnul Vasile Tarlev:
Solutionarea conflictului transnistrean.
Domnul Oleg Serebrian:
Politice.
Domnul Vasile Tarlev:
Si toate acele momente de origine:
calitate, erbicide, pesticide sint asa.
Domnul Oleg Serbrian:
Neadevarate.
Domnul Vasile Tarlev:
Da.
Domnul Oleg Serebrian:
Am inteles.
Domnule Prim-ministru,
Si a doua intrebare. Adineaori, un coleg
deputat comunist se lamenta in legatura cu starea drumurilor. Pe buna dreptate,
sint si alte teme care ar trebui sa ne trezeasca ingrijorarea si dumneavoastra
ati a mentionat o serie de lacune care exista.
Ieri, insa, noi am discutat mult pe
marginea unui proiect care viza bugetul. Si am constatat acolo milioane, zeci
de milioane de lei orientate spre cheltuieli care, intr-o tara atit de saraca,
precum spunem noi si constatam noi, pun anumite semne de intrebare.
Spre exemplu, chiar cladirea Guvernului si
alte cladiri administrative, baze de odihna, despre care domnul ministru al
finantelor, care suride acum, nu putea sa spuna cui apartin si care costau
foarte mult.
Cum explicati dumneavoastra, pentru
proiectul care vine din partea Guvernului. Deci, prioritara este incalzirea sau
sistemul de asigurare autonoma cu electricitate a Guvernului in raport cu
drumurile. Aceasta am inteles noi ieri si as vrea sa aud raspunsul dumneavoastra.
Domnul Vasile Tarlev:
Da, multumim.
Prioritar pentru Guvern este si drumul, si
bunastarea populatiei, si asigurarea fiabila cu agent termic, gaze, energie electrica
s.a.m.d. Si cu aceasta v-ati convins in urma activitatii Guvernului in ultimul
timp. Asa va fi si pe viitor.
Stimati colegi,
Insa nu trebuie sa nu atragem atentie
institutiilor de stat. Cladirea Guvernului sau a Parlamentului, care urmeaza sa
fie reconstruite, pentru cine o facem? Pentru Tarlev? Pentru tara o facem. Si
atunci, evident, ca este necesar de a reconstrui si a repara, inclusiv institutiile
de stat.
Dar ceea ce tine de acele baze de odihna,
de care spuneti dumneavoastra, eu, in termen de trei zile, va prezint lista,
bazele de odihna sint de stat, unde este necesara imbunatatirea situatiei lor.
Pentru tara si nu pentru o persoana in special. De aceea, noi, in viziunea
noastra, muncind, acumulind banii cu societatea, am propus unde vedem noi ca
este prioritar. Dumneavoastra, evident, ca decideti in final.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Prim-ministru,
Sa fim seriosi, in acele baze de odihna
oamenii simpli nu intra, este foarte si foarte clar.
Domnul Vasile Tarlev:
Eu am sa va informez si atunci vorbim.
Domnul Oleg Serebrian:
Da, va multumesc.
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti, o singura intrebare
foarte scurta.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog.
Domnul Oleg Serebrian:
Da, una foarte scurta.
Dumneavoastra, conform Constitutiei, ca sef
al Guvernului, propuneti Presedintelui Republicii candidaturile ambasadorilor,
nu-i asa? Conform Constitutiei.
Domnul Vasile Tarlev:
Ascult intrebarea.
Domnul Oleg Serebrian:
Intrebarea este. De ce ati propus o serie
de candidaturi, cu incalcarea Legii privind serviciul diplomatic. Ultimul
exemplu este domnul Alexei Tulbure.
Domnul Vasile Tarlev:
In primul rind, la baza activitatii
Guvernului este Constitutia si legislatia in vigoare, absolut. Si intr-adevar,
noi propunem pornind de la analiza si viziunea noastra. Ceea ce am propus noi,
consideram ca n-am incalcat legislatia.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Prim-ministru,
Imi pare rau, n-ati propus dumneavoastra
nimic.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vasile Tarlev:
Eu sint disponibil de a analiza si unele
candidaturi la functii de ambasadori si din partea dumneavoastra, daca aveti.
Domnul Marian Lupu:
Va rog.
Domnul Vasile Tarlev:
Uitati-va, “Alianta «Moldova Noastra»” a
propus-o pe doamna Gutu Lidia, noi am sustinut-o. Cu placere. (Aplauze).
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Sergiu Sococol:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Prim-ministru,
Stiind situatia creata stringenta, deci de
aprovizionare cu apa potabila a orasului Nisporeni, deci, in raportul
dumneavoastra prezentat au fost mentionate implementarea a o serie de
proiecte-pilot ce tin de aprovizionarea cu apa potabila a localitatilor.
Deci, pentru anul 2006 in proiectul
bugetului pe anul 2006 a fost preconizata implementarea primei etape de finantare
a proiectului-pilot de tratare a apelor in orasul Nisporeni. A fost cumva scapat
din vedere sau este intr-adevar o problema de a duce la capat aceasta finantare
si implementare a proiectului dat?
Domnul Vasile Tarlev:
Stimati deputati,
Mai multe orase din tara, intr-adevar,
necesita de a fi reconstruite apeductele si, in special, statiile de
purificare, asa este Calarasul, asa este Nisporeniul, asa este Criuleniul si
multe multe altele.
Ce tine de orasul Nisporeni, el nemijlocit
este preocupat de aceasta problema. Am avut o intrevedere cu conducerea
raionului si am elaborat un plan de actiuni comun pentru imbunatatirea situatiei,
pentru ameliorarea ei. Problema principala a tuturor acestor proiecte este de
acoperire financiara. Dorinta si ceea ce este necesar sa facem o avem, dar cum si
cu ce, spre regret, sint limitati. De aceea, noi lucram in aceasta directie si
vom depune toate eforturile.
Domnul Sergiu Sococol:
Multumesc.
Si a doua intrebare, daca imi permiteti.
Deci, vizavi de acele masuri care se intreprind privitor la ameliorarea situatiei
in sectorul agrar. Deci, care sint masurile intreprinse de Guvern privitor la
protectia antigrindina a sectoarelor, a suprafetelor agricole? Succint, daca
puteti in citeva cuvinte.
Domnul Vasile Tarlev:
Multumesc.
Este o problema, intr-adevar, foarte acuta si
as dori sa va aduc la cunostinta, ca ea este importanta nu numai pentru
sectorul agrar, dar si pentru tara in intregime. Deoarece, numai da Doamne o
ploaie cu grindina, evident, ea afecteaza nu numai terenurile agricole, dar si incaperile,
blocurile, patrimoniul s.a.m.d.
Dupa cum cunosteti, in anii 90 a fost
adoptata o decizie prin care statul a suspendat finantarea sistemului
antigrindina. Incepind cu anul 2002, Guvernul a lansat initiativa de
revitalizare si pentru prima data, in 2002, a fost acoperita o suprafata de 190
hectare de pamint.
La momentul actual, fiind restabilit
sistemul antigrindina, Agentia de Stat acopera sau partajeaza suprafata de 720
000 de hectare. Sarcina Guvernului este pusa in fata acestei institutii in anul
2007 de a acoperi nu mai putin de un milion de hectare si catre anul 2009 de a
avea 2 milioane de hectare.
Mai mult decit atit, luind in considerare ca
noi deja producem lansatoare de racheta antigrindina in tara, nu le importam,
le producem in tara, practic, cu instalatii, cu utilaje problema este hotarita.
Insa este o problema cu aceste rachete. Le
importam din Federatia Rusa, insa daca in 2001–2002 o racheta costa 180 de
dolari, astazi ne-o propun cu 460 de dolari. De aceea, Guvernul a creat o intreprindere
mixta moldo-rusa, unde deja s-au produs 600 de rachete in tara si vom produce
aceste rachete pentru ameliorarea situatiei in acest domeniu. Vom depune toate
eforturile pentru imbunatatire.
Domnul Sergiu Sococol:
Multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Rog sa specificam bine ca e vorba de
rachete antigrindina, sa nu fim intelesi incorect.
Domnul Vasile Tarlev:
Da, antigrindina, nu sint militare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Vladimir Vitiuc:
Господин Премьер-министр, у меня вопрос
относительно медицинского обслуживания сельского населения, доведенного в свое время до критической
точки. Какие меры были предприняты Правительством для поднятия уровня этих услуг сельскому населению? И каковы результаты
предпринятых усилий?
Domnul Vasile Tarlev:
Спасибо.
Здоровье граждан, это, конечно, превыше всего, и мы тоже занимаемся этим вопросом очень серьезно. И ту ситуацию, которая сложилась за десятилетия в этой сфере, конечно, невозможно было улучшить. И было принято решение о
внедрении обязательного
медицинского страхования.
Сегодня специалисты и на национальном, и
на международном уровне констатируют,
что есть определенное улучшение, но, естественно, ситуация желает много лучшего, особенно речь идет о регионах, особено селах, районах.
Вы знаете, что уже утвержден план-график реализации трех пилотных проектов, касающихся реконструкции трех районных больниц.
И есть программа специального фонда инвестиций в здравоохранение, предусматри-вающая реконструкцию больниц в каждом селе, каждом районе.
И одна из проблем – это устаревший машинный парк. Парк автомобилей для обслуживания, особенно
в регионах, полностью, можно
сказать, вышел из строя, и за
последние десять лет не было куплено ни одной машины на
местном уровне.
Правительство приняло решение закупить в течение трех лет 750
машин, то есть по 250 машин ежегодно. В 2006 году до конца года 250 машин, в
2007–2008 годах объявлен тендер на выбор самых лучших машин для нашего бездорожья. Думаю, что это улучшит ситуацию. Во всяком
случае это и предложение, и просьба, в том числе врачей, на местном уровне. Эти и другие меры мы предпримем.
Domnul Vladimir Vitiuc:
Спасибо.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Au mai ramas 6 minute pina la incheierea
rundei de intrebari-raspunsuri. Eu rog sa tineti cont de acest moment.
Microfonul nr.5.
Domnul Vasile Colta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Prim-ministru,
Vreau ca dumneavoastra sa ne informati, cum
se desfasoara constructia apeductului Firladeni-Hincesti, proiect finantat de
statul Kuwait? Pentru ca dumneavoastra stiti chestiunea aceasta, ca ne-am
apucat foarte serios de treaba aceasta si trebuia in 2004 sa inceapa lucrarile.
In 2004 a fost in bugetul raionului Hincesti
o suma mare de bani pentru reintoarcerea comisionului la credit. In anul 2005
iara s-a alocat o suma, in anul 2006 iara o suma undeva aproape de 300 sau 400
000. Corect nu stiu, pentru ca nu am datele acestea. Cind, totusi, va incepe
constructia acestui apeduct Firladeni-Hincesti?
Domnul Vasile Tarlev:
Multumesc.
In primul rind, daca vorbim de fondul
kuwait, pe care il mentionati dumneavoastra, este nu numai Hincesti, dar sint 6
localitati.
Domnul Vasile Colta:
Stiu, sint 6 localitati.
Domnul Vasile Tarlev:
Din diferite regiuni. Si, intr-adevar, catre
2004 Guvernul a definitivat proiectarea la nivel national si calculele necesare
pentru a fi implementat. Insa, ducind tratative cu conducerea fondului
kuwatian, ei au pus conditia de a fi expertizate suplimentar de specialistii
internationali, unde au organizat ei, din sursele lor, o licitatie internationala,
au selectat compania. Am primit graficul, planul de actiuni. Conform acestui
plan de actiuni, catre finele anului 2007, este preconizata finalizarea acestor
proiecte.
Domnul Vasile Colta:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Prim-ministru,
Am o intrebare. Ati mentionat in raport ca,
dupa indexarea de la 1 aprilie, care, de fapt, s-a efectuat in proportie de
15,7 nu de 22,5, precum ati afirmat dumneavoastra, deci, ati mentionat, ca s-a
marit cuantumul pensiei. Dar nu cred ca acest cuantum ar fi ameliorat situatia
pensionarilor, care, stim bine, ca se confrunta cu probleme mari la acest
capitol.
Vreau sa va intreb, in acest context. Deci,
indexarea nu constituie nici pe departe solutionarea problemei pensionarilor.
De aceea, vreau sa va intreb, sa-mi numiti, mai bine-zis, un termen concret, cind
Guvernul va inainta, in sfirsit, Conceptia de unificare a sistemului de
pensionare, despre care se vorbeste de foarte mult timp si nicicum nu ajunge in
Parlament?
Domnul Vasile Tarlev:
Eu va multumesc pentru intrebare.
As dori sa mentionez ca in fata Guvernului
este problema sau preocuparea majora si de tineret, in special, deoarece el
este viitorul tarii si, in special, de batrini, deoarece ei sint parintii,
buneii nostri.
Ceea ce tine de acele cifre, manipulind cu
diferite cifre, eu am sa va prezint niste calculele care demonstreaza, cu adevarat,
acea majorare. Nu am alt interes, decit a constatat adevarul care este.
Al doilea moment. Sinte de acord cu
dumneavoastra ca ea nu a influentat radical sau n-a solutionat alte probleme in
domeniu. Insa este un pas inainte, o imbunatatire a situatiei.
Si al treilea moment. Ceea ce tine de
unificarea sistemului de pensionare. Acum Guvernul este preocupat de elaborarea
legii sau a strategiei cu privire la pensionare in complexul agroalimentar.
Aceasta este o problema cea mai acuta la momentul actual si paralel, ceea ce tine
de unificare, ducem tratative cu organismele internationale de a ne acorda
asistenta respectiva pentru solutionarea problemei.
Insa la indexarea pensiilor, cred ca
dumneavoastra cunoasteti, stau procentele nu numai de acoperire a inflatiei sau
de majorare a preturilor, dar inclusiv, dupa posibilitatile statului, majorarea
capacitatii de cumparare.
Doresc sa va aduc la cunostinta ca fata de
pensionarii nostri noi, intr-adevar, ne straduim sa adoptam si alte decizii. Si
as dori sa va informez ca sint adoptate doua hotariri de guvern cu privire la
asigurarea, cu ochelari a pensionarilor in virsta, a celor care au probleme,
deficiente de vaz, si cu aparate auditive a persoanelor cu deficiente de auz,
aflate la evidenta in institutiile medicale respective, ca, pina la sfirsitul
anului 2007, aceste categorii din listele care sint... preocupati... sau cum
vor fi confirmate de organele publice centrale si locale... va incepe, ceea ce tine
de deficientele de vaz, cu noiembrie anul curent pe fiecare raion. Si ne vom
stradui, catre sfirsitul anului 2007, sa incheiem inclusiv si aceste proiecte.
Doamna Valentina Serpul:
Si conceptia cind va fi prezentata?
Domnul Vasile Tarlev:
Speram catre sfirsitul anului, in cazul in
care vom obtine sustinerea, asistenta din partea organismelor internationale.
Doamna Valentina Serpul:
Si a doua intrebare se refera la atestarea
cadrelor bibliotecare din scoli. Cunoasteti bine ca, conform Legii cu privire
la sistemul de salarizare in sectorul bugetar a fost, mai bine-zis, aprobat
Regulamentul privind atestarea bibliotecarilor. Dar, in urma unei interpelari,
pe care am facut-o, deoarece bibliotecarii din scoli, practic, au fost exclusi,
nu s-au regasit, nu exista mecanism prin care ei ar putea sa inainteze cerere
pentru atestare, ca sa poata si ei beneficia de un salariu, cel putin, la
nivelul minimumului de consum, care constituie, minimumul de existenta de 770
de lei. Aceasta le-ar oferi o posibilitate de a ajunge... caci salariul lor
este mult prea mic in momentul de fata.
Si am primit la interpelarea facuta,
adresata Guvernului, raspuns din partea Ministerului Educatiei, Tineretului si
Sportului si din partea Ministerului Culturii si Turismului, care si-au plasat
unul altuia mingea, deci, pe terenul opus. Si, in fond, problema a ramas nesolutionata.
In momentul de fata bibliotecarii din scoli nu au cui adresa cererea pentru a
fi atestati.
Spuneti-mi, cine si cind poate sa solutioneze
aceasta problema?
Domnul Vasile Tarlev:
Eu va multumesc pentru aceasta intrebare.
Intr-adevar, spre regret, bibliotecarii nostri
din tara ramin in umbra de mai multi ani de zile si este necesar de a ne
preocupa mult mai mult de ei. Daca ati observat dumneavoastra, in Legea cu
privire la sistemul de salarizare in sectorul bugetar majorarea respectiva
pentru bibliotecari a fost procentual mult mai mare, decit la alte categorii de
salariati. Insa, sint de acord, este insuficient.
Eu intrebarea dumneavoastra, daca nu va suparati,
o primesc ca o noua interpelare si voi lua-o la control, ma voi stradui sa
convoc ministerele responsabile si, in comun cu dumneavoastra, sa gasim o solutie
la aceasta problema, inclusiv solutie la problema pe care ati abordat-o.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Si sper sa fie cit mai operativ.
Domnul Vasile Tarlev:
Cu placere.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sa nu va fie cu suparare, dar deja am si
depasit acea ora pe care am acordat-o pentru intrebari Premierului. Nu va suparati.
Eu va multumesc.
Mai pastram niste intrebari pentru data
viitoare cind domnul Prim-ministru va participa intr-o sedinta a plenului
Parlamentului.
Domnule Tarlev,
Va multumim pentru prezentarea acestei
informatii si pentru raspunsurile la intrebarile colegilor deputati.
Domnul Vasile Tarlev:
Eu va multumesc, domnule Presedinte.
Stimati deputati,
Sint recunoscator pentru conlucrarea
eficienta a dumneavoastra. Doresc sa va asigur ca Guvernul, eu personal vom
depune toate eforturile pentru solutionarea acelor probleme, sarcini care stau in
fata noastra. Si va indemn la o conlucrare eficienta.
Va multumesc.
Va doresc succese. (Aplauze).
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Aici voi face o remarca. Au fost citeva
solicitari pentru luari de cuvint referitoare la aceasta informatie: domnul
Urechean, domnul Dragan si altii. Cuvint va va fi oferit, in mod neaparat, la
sfirsitul sedintei, fiind ca luare de cuvint-declaratie.
Noi am facut o pauza in examinarea
proiectului nr.1043, ceea ce ma face sa revin la acest proiect.
Stimati colegi,
Eu va rog un lucru. Nu este chestie de
procedura, nu trebuie sa discutam mult. Va atrag atentia, nu este nici raport,
nici coraport, nu este nici proiect de hotarire de Parlament, este o informatie,
pe care motiv este pe deplin regulamentar si eu va ofer acest drept de a prezenta
informatiile si pozitiile conform Regulamentului.
Multumesc.
Revenim la proiectul nr.1043. Noi am incheiat
propunerile si votarile pe fiecare articol separat, s-au purtat consultatiile
respective la nivelul liderilor de fractiuni.
Stimati colegi,
In acest context, voi supune votului
adoptarea in lectura a doua a proiectului nr.1043, tinind cont de rezultatele
votului pe articole respective la propunere aici, in sala deputatilor, si a
pozitiei care a fost exprimata de catre comisia sesizata in fond. Cine este
pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu va rog. Sectorul nr. 3
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 6.
Sectorul nr.2 –32.
Domnul Marian Lupu:
Eu imi cer scuze.
Sectorul nr.1 au fost 31?
Numaratorii:
Da, 31.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3 – 6.
Sectorul nr. 2?
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 32.
Domnul Marian Lupu:
69 de voturi “pro”.
Numaratorii:
Sectorul 2 – 33. Scuzati.
Domnul Marian Lupu:
70 de voturi “pro”. Impotriva?
Rog sa fie anuntate rezultatele pentru
stenograma.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 –8.
Domnul Marian Lupu:
12 voturi “impotriva”. Cu acest bilant,
proiectul Codului Audiovizualului al Republicii Moldova nr.1043 este adoptat in
lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2939 cu privire la masurile
de protectie sociala a populatiei in legatura cu majorarea tarifelor la gazele
naturale.
Prezinta Guvernul.
Domnul Valeriu Lazar – ministru al economiei si comertului:
Mult stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Scopul si esenta acestui proiect, propus
atentiei dumneavoastra de catre Guvern, este reflectat in insusi textul
acestuia si, de fapt, consta in protectia sociala a populatiei in legatura cu
majorarea tarifelor la gazele naturale si avind scop final compensarea partiala
a cheltuielilor suplimentare ale populatiei aferente acestei majorari de preturi.
In acest scop, Guvernul, in acest proiect
de lege, va propune atit mecanismul de administrare a acestei compensatii,
sursa si specifica categoriile de consumatori care vor putea profita de aceasta
compensare. Astfel, se propune ca din contul bugetului de stat, prin
intermediul Ministerului Finantelor si Societatii pe Actiuni “Moldovagaz” sa
aiba loc aceasta compensatie nominala pentru toti consumatorii de gaze
naturale.
La momentul actual, conform datelor Societatii
pe Actiuni “Moldovagaz” exista circa 480 000 de consumatori, respectiv se
propune ca, pentru primii
30 metri cubi consumati de catre acesti consumatori 50 la suta din valoarea
majorarii tarifului actualmente in vigoare in raport cu tariful care a existat
pina la 21 iulie, adica pina la majorarea acestuia de catre ANRE, sa fie
compensata din contul bugetului de stat. Respectiv, este detaliat in acest
proiect de lege mecanismul de administrare a acestei compensatii.
In plan informativ, tin sa va relatez ca,
pentru implementarea acestui proiect de lege, adica, pentru aceasta compensatie,
care va acoperi 8 luni de zile si 10 zile din luna iulie, vor fi necesare
aproximativ estimativ circa 3,9 milioane de lei pe luna. Aceste mijloace deja
au fost prevazute in cadrul rectificarii bugetului pentru anul curent. Acestea
fiind spuse, Guvernul intervine cu rugamintea de a fi sustinut acest proiect de
lege, care este unul asteptat de societate si credem ca intr-o anumita masura,
el va diminua din efectele negative ale majorarii pretului la gazele naturale.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule ministru.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
De fapt, este o singura intrebare. Acest
cuantum de 30 de metri cubi, fiindca cred ca, toti deputatii sprijina ideea ca
sa existe careva facilitati populatiei care, de fapt, sigur ca o sa sufere. Prima
intrebare ar fi: daca exista posibilitatea ca sa diferentiem? Acei care sint
bogati sa nu se bucure de facilitati, sa se bucure populatia, oamenii nevoiasi.
Acesta e un moment.
Si al doilea moment. Daca se poate de la 30
metri cubi putin de ridicat la
60-70 de metri cubi? Fiindca 30 de metri cubi aceasta e nimic, aceasta un
pensionar de trei ori sa aprinda, sa incalzeasca ceaiul. Intelegeti? Deci, daca
s-au efectuat calculele respective si este posibil de majorat aceasta cifra?
Domnul Valeriu Lazar:
Multumesc.
Stimate domnule deputat,
De fapt, special in eventualitatea acestei intrebari
am pregatit niste date care ne-au fost oferite de “Moldovagaz”. Si tin sa va
informez ca, daca luam in calcul rezultatele reale, adica consumul real de gaze
naturale in prima jumatate a anului curent, atunci un volum mediu pina la 9
metri cubi – mai mult de 148 000 de consumatori. De aceea, vedem ca, de fapt,
cred ca este populatie, intr-adevar, care face parte categoria celor mai nevoiasi,
respectiv media de 24 metri cubi –
114 000. De fapt, observam ca circa pina la 30 metri cubi avem aproape 300 000
de consumatori care consuma pina la 30 metri cubi. Adica, de fapt, pentru cel
putin 2/3 din consumatorii de gaze naturale aceasta compensare va fi destul de
sensibila.
In ceea ce priveste paturile cele mai sarace.
Eu nu am spus un lucru, dar,in sensul acesta, cred ca este cazul s-o fac.
De fapt, aceasta compensatie, intr-adevar,
vizeaza toti consumatorii, dar, in afara de aceasta compensatie, mai exista
compensatiile oferite in cadrul sistemului actual pentru 11 categorii de populatie,
care, intr-adevar, sint cele mai defavorizate, adica pentru aceste 11
categorii, compensatia va fi cumulativa. De fapt, si compensatia primii 30 si
compensatia care este valabila in continuare in conditiile legii respective. De
aceea, pentru cele 11 categorii cele mai defavorizate, de fapt, compensatia va
fi mult consistenta.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule ministru,
Pe mine m-ar interesa foarte scurt, adica sa-mi
raspundeti la intrebare numai printr-o cifra. Care este echivalentul acestei
compensatii pe care Guvernul o acorda generos tuturor cetatenilor Republicii
Moldova in lei moldovenesti?
Domnul Valeriu Lazar:
Intr-o cifra.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Lunar.
Domnul Valeriu Lazar:
Intr-o cifra. La consumul maxim de 30 de
metri cubi este de 11 lei si
10 banuti.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnilor cetateni si deputati,
Cu 11 lei si 10 banuti, noi acum facem aici
atita zarva in Parlament. Compensatie, da.
Domnul Valeriu Lazar:
Daca...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Trebuie sa votam si sa nu punem macaroane
pe urechile populatiei Republicii Moldova.
Domnul Valeriu Lazar:
Daca imi permiteti, sa nu fiu de acord cu
dumneavoastra. Intr-adevar, pentru cineva, care consuma 300 de metri cubi sau
500 este suma simbolica, dar pentru acei care real, dar v-am spus ca este vorba
de citeva sute de mii de cetateni ai nostri, care consuma 9 metri cubi sau 10
metri cubi, nu va suparati este o suma destul de sensibila. Nu sint de acord cu
constatarea dumneavoastra.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Stimate domnule ministru,
Incepind de la 17 februarie sau 27
februarie curent, pina in prezent pretul la gaze a crescut de doua intregi si
doua ori. Noi consideram acest concept cu care ati venit dumneavoastra, este
viziunea mea personala si colegii poate nu sint de acord, dar noi consideram ca
conceptul cu care veniti dumneavoastra nu este chiar bine gindit. Au nevoie de
suportul Guvernului si al statului paturile social vulnerabile. Deci,
invalizii, pensionarii cu pensiile de 250–350 de lei. Deci, nu au nevoie sa fie
sustinuti de stat acei care au salarii mari. Si noi am vorbit de aceste
momente, am vorbit si in cadrul comisiilor si ieri, si alaltaieri, si ieri am
vorbit aici in sala Parlamentului.
Deci, cred ca ar trebui ca ministerul sa gaseasca
niste solutii pentru aceste paturi si nu pentru toata populatia, sa-i luam pe
toti de-a rindul, fiindca pentru o persoana care are un salariu de 4, 5, 3 mii
de lei acesti 11 lei nu conteaza si nu ei nevoie de aceasta scutire. Nu putem
sustine asa concept.
Domnul Valeriu Lazar:
Daca imi permiteti sa raspund si chiar la
nivel de concept. Fara indoiala, s-ar dori ca de aceasta compensatie sa
profite, intr-adevar, doar cele 11 categorii pe care le avem. Dar noi consideram
absolut rational si, de fapt, Guvernul a venit cu aceasta propunere si sa speram
ca ea va fi sustinuta. Caci, de fapt, a avut de suferit toata populatia, nu
doar acele 11 categorii. Sigur ca mecanismul de compensatii nominative
actualmente in vigoare nu este unul perfect. Nimeni nu spune acest lucru.
Si noi lucram intens asupra perfectionarii
acestora, fiindca in aceste
11 categorii nu sint inclusi toti acei care, intr-adevar, sint nevoiasi. Si
viceversa, printre aceste 11 s-ar putea intimpla sa fie persoane la care
veniturile lor reale sint mai mari. Si se lucreaza in acest sens. Dar in
momentul de fata nu va putem propune alt mecanism de administrare. Dar este o
explicatie la ceea la ce v-ati referit dumneavoastra. De fapt, pentru acei care
nu sint nevoiasi si care, de fapt, consuma mult mai mult sa nu uitam ca primii
30 de m cubi, da, le oferim si lor acestora 11 lei. Dar, de fapt, sa nu uitam ca
el daca consuma 400–500 de metri cubi, tot ce este mai mult de 30 de metri cubi
este taxat la tarif mult mai mare. Si, de fapt, are loc aceasta compensare, adica
noi nu vedem aici careva problema la nivel conceptual.
Da, cind vom fi in stare sa apreciem la
justa valoare veniturile, de fapt, sa determinam categoriile care realmente au
nevoie de compensatie din partea statului dupa venituri, dar nu dupa apartenenta
la o anumita categorie sociala sau alta, atunci mecanismul va fi altul. Eu sint
de acord cu dumneavoastra. Si vom putea aplica alt concept de compensatie.
Dar abia acum noi pilotam mecanismul de
determinare a veniturilor reale. Inca este prematur de a veni cu reforma totala
a acestui sistem de compensatii atit timp cit nu am introdus claritate si n-am
introdus un alt sistem bazat pe veniturile reale. Stiti ca se piloteaza in citeva
localitati anume introducerea sistemului de filtre, pentru a determina care sint
realmente categoriile care au nevoie de suport din partea statului. Eu cred ca in
anul viitor vom fi in stare sa venim cu, vasazica, asa niste mecanisme de
compensatii care sint mai aproape de realitate. Dar este prematur s-o facem
acum, caci spun cu toata responsabilitatea, riscam sa discrepam mecanismul,
dintr-o extremitate sa mergem in alta.
Va multumesc.
Domnul Ivan Banari:
Domnule ministru,
Se face impresia ca ati venit cu aceasta
propunere ca sa fie mai simplu de facut. Deci, pur si simplu, sa fie mai
simplu. Noi am discutat cu teritoriul, am discutat cu activistii nostri din
cadrul Partidului Democratiei Sociale si toti au venit cu aceste propuneri.
Deci, sa-i ajutam pe acei nevoiasi, dar nu pe toti laolalta.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate doamna Presedinte,
Eu as vrea sa accentuez ca noi acum oferim
subsidii pentru 262 de mii de cetateni ai Republicii Moldova, care consuma 30
de metri cubi de gaze si aceasta este egal cu 50% de la suma majorata, 50%, atit
cit avem posibilitate astazi. 11 lei e una, dar 50% de majorare se aloca subsidii
de la stat.
Va multumesc.
Si, va rog, la vot in doua lecturi, noi sustinem.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule ministru,
As vrea sa va intreb, este bine cind vine
Guvernul cu ceva cit de putin, dar stiti dumneavoastra ca foarte multi nu au
gaz centralizat. Ce ne facem cu acei care sint nevoiti sa-si cumpere o butelie
pentru 3–4 luni, o data sa plateasca aceasta suma si sa mai plateasca
transportul sa mearga in citeva, peste citeva sate, zeci de km ca sa-si aduca
aceasta butelie si atunci ei nu cad sub incidenta acestei legi.
Domnul Valeriu Lazar:
Da, va multumesc.
Intr-adevar, intrebarea dumneavoastra este
una corecta si absolut sensibila. Am, special am luat cu mine un proiect de Hotarire
de Guvern, pe care Ministerul Economiei si Comertului l-a elaborat si deja a inceput
circularea lui pe la colegii nostri de la alte institutii, inclusiv de la
Ministerul Finantelor. Si, de fapt, noi urmeaza sa propunem o anumita indexare si
pentru categoriile de consumatori care nimeresc sub incidenta Legii cu privire
la compensatiile nominative, dar pentru acei care consuma gazul lichefiat.
Intr-adevar, pe parcursul a multi ani de
zile nu s-a realizat aceasta indexare si noi, impreuna cu colegii, in primul rind,
de la Ministerul Finantelor estimam care ar fi, de fapt, costurile aferente
implementarii acestei, sa zic asa, a acestei idei. Fiindca, pina la urma, intr-adevar,
avem 480 de mii de cetateni ai tarii care profita de acces la gazele naturale,
dar mai exista cel putin citeva milioane de cetateni care nu au aceasta
posibilitate. Intelegem aceasta ingrijorare, dar incercam sa gasim o formula sa
ne inscriem in posibilitatile noastre bugetare. De aceea, eu cred ca cel mult in
citeva saptamini deja vom putea pune si va vom informa si pe dumneavoastra,
eventual, despre estimarile noastre privind necesitatile bugetare pentru a pune
in aplicare aceasta idee, adica de a veni cu compensare si pentru acei care
n-au acces la gaze naturale, adica pentru buteliile de propan-butan.
Doamna Valentina Cusnir:
Nu stiu daca am inteles corect sau nu,
vorbiti doar de acei care primesc compensatii nominative sau de toata populatia
tarii?
Domnul Valeriu Lazar:
In momentul de fata vorbim doar de... ideea
noastra este sa incercam cel putin pentru aceste 11 categorii sa incercam sa le
compensam partial majorarea pretului la acest gaz lichefiat, care a avut loc pe
parcursul ultimilor ani.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule ministru,
Nu este corect. O data ce aici acordam
tuturor acelor care folosesc centralizat, nu poate fi aceasta discriminare,
atunci trebuie sa ne gindim si acolo la toti acei care folosesc…
Domnul Valeriu Lazar:
Notam, urmeaza sa estimam. O sa estimam si
varianta propusa de dumneavoastra. Si daca vom gasi mijloace financiare, o sa incercam.
Doamna Valentina Cusnir:
Va rog sa fiu informata despre mersul
acestor estimari si posibilitati.
Multumesc.
Domnul Valeriu Lazar:
Da, vom veni cu informatii.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Mai multe intrebari nu sint.
Va rog comisia.
Nu avem, sa avem ceas ca sa vedem cite secunde.
Deci, este anuntata de acum doamna presedinte si nu este bine.
Va rog, doamna presedinte. Dumneavoastra a
trebuit sa stati la microfon si atunci era foarte bine. Nu atunci cind vine la
microfonul central.
Poftim, doamna presedinte.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei
Stimati deputati,
Proiectul de lege, venit ca initiativa
legislativa din partea Guvernului, a fost examinat in comisie. Intr-adevar,
problema este destul de sensibila. Au parvenit si propuneri din partea unor
deputati, inclusiv domnul Serafim Urechean a insistat ca marimea sumei de
compensare sa fie 100% a diferentei de costuri, dar comisia, cu majoritate de
voturi, propune adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura, cu obiectia
doar ca legea sa intre in vigoare de la 1 august si nu de la 21 iulie, cum a
parvenit in initiativa Guvernului. Deoarece, din punct de vedere tehnic, este
mai usor de realizat.
Stimati deputati,
In rest, decizia ne apartine noua, tuturor.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.1.
Doamna Valentina Buliga:
Comisia propune adoptarea acestui proiect
de lege in prima lectura, cu intrarea in vigoare de la 1 august.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar, microfonul nr.1.
Domnul Valeriu Lazar:
Multumesc doamna Presedinte,
De fapt, noi..., intr-adevar, Guvernul a
propus, de fapt, 1 iulie, dar dupa consultarile suplimentare, inclusiv cu acei
care urmeaza sa administreze acest mecanism...
Doamna Maria Postoico:
Mai aproape.
Domnul Valeriu Lazar:
...Noi totusi, Guvernul, in masura in care
sintem competenti sa o facem aici pentru lectura a doua, noi totusi am propune
sa fie 21 iulie, adica imediat din data intrarii in vigoare a noului tarif,
fiindca zece zile oamenii o sa trebuiasca sa plateasca, n-o sa profite de
aceasta compensare. “Moldovagaz”, de fapt, ne declara ca sint in stare sa
administreze si de la 21 iulie, nu exista o problema la capitolul acesta.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Господин министр высказал
свое предложение, действительно, мы в комиссии обсуждали эту проблему. Не было настойчиво так сказано, но сегодня от
имени фракции я предлагаю, чтобы было именно с момента повышения цены, с 21
июля.
Doamna Maria Postoico:
Este necesar de pus la vot? Se accepta, da?
Doamna Valentina Buliga:
Nu, cred ca este.... Mai mult decit atit
daca se poate asigura tehnic, noi sintem de acord.
Doamna Maria Postoico:
Se accepta. Intrebari catre comisie? Nu sint.
Va multumesc, doamna presedinte.
V-ati inscris pentru luarile de cuvint, da?
Domnule Urechean,
Va rog la microfonul central. 10 minute.
Domnul Serafim Urechean:
Stimata doamna Presedinte,
Stimati deputati,
Proiectul de Lege cu privire la masurile de
protectie sociala a populatiei in legatura cu majorarea tarifelor la gazele
naturale, prezentat de Guvern, este un document declarativ in general, prost
pregatit, dar principalul e ca reprezinta o batjocora a puterii comuniste fata
de cetatenii Republicii Moldova. Guvernul jongleaza cu cifre impunatoare,
compensatii in marite tocmai de 50 la suta, dar face aceasta doar pentru a
induce in eroare populatia de dragul cifrelor rotunde, compensarea reala se
reduce la diferenta dintre tariful nou si cel anterior. Ea se propune doar
pentru primii 30 de metri cubi consumati si rezulta ca va fi maximum de 11 lei
lunar pentru o familie.
Acesta este pretul si atitudinea
politicilor social-orientate promovate de Partidul de guvernamint pe parcursul
deja a peste 5 ani de guvernare. Acum, pur si simplu, se vede clar, in cifre, si
va fi simtit mai dureros de populatie. Acesta este rezultatul activitatii
Executivului, care, speculind cu grija fata de cetateni, in realitate, ii lasa
singuri in fata problemelor, fara surse normale de existenta, Guvernul considerind
rezultatul negocierilor cu “Gazprom” unul reusit. El anunta ca in timpul
negocierilor, datorita pozitiei ferme a partii moldovenesti, au reusit sa pastreze
patrimoniul statului si nu au acceptat diminuarea cotei statului in activele
sistemului energetic al Moldovei. Va mai amintiti cite semnale in acest sens a
dat opozitia si societatea in general, oprind puterea comunista din intentia de
a ceda totul pentru un pret temporar mai mic. Iata cui ii apartine rezultatul in
cauza. Iar performantele Guvernului in negocieri sint nule, nici macar n-au reusit
sa semneze un contract de durata, sa asigure stabilitatea cel putin pentru
acest pret majorat.
Afirmatiile unor reprezentanti ai
Guvernului, precum ca negocierile vor continua si ca nu este exclus ca pe
viitor pretul sa scada sint niste povesti cu care populatia Republicii Moldova
a fost adormita pe parcursul unui an de zile. Rezultatul negocierilor, in urma
carora Republica Moldova nu a reusit sa obtina semnarea unui contract de
livrare a gazelor de lunga durata, ne demonstreaza ca “Gazprom” nu numai ca nu
va reduce pretul la gaze pentru Moldova, ci, din contra, intentioneaza sa le
majoreze.
Amintim ca de la 1 ianuarie 2006 pretul
gazelor pentru Republica Moldova a fost majorat de la 80 la 110 dolari mia de
metri cubi. Ca urmare tarifele pentru populatie au crescut cu peste 40%. Iar de
la 1 iulie pretul gazelor este de 160 de dolari, adica tarifele au crescut cu inca
peste 45% si vor constitui 2900 de lei pentru 1 mie de metri cubi. Populatia, in
special aceea de la sate, trebuie sa inteleaga faptul ca politica Guvernului
este de a impune sa plateasca mai mult, pentru ca intreprinderile
termoenergetice sa beneficieze de un pret mai mic. Aceste intreprinderi trebuie
sa fie subsidiate de stat, nu de oameni. Iata o solutie conceptuala, cu efecte
sociale serioase, pentru aplicarea careia Guvernul nu este pregatit.
Voi mentiona ca noul pret este cel mai mare
din spatiul ex-sovietic. Moldova, la acest capitol, intrece si Statele Baltice,
care in prezent importa gazele rusesti la un pret de circa 140 de dolari mia de
metri cubi, adica cu 15% mai ieftin decit Republica Moldova.
Voronin ne mingie ca astfel platim pentru
pretul reintegrarii teritoriale. Dar toti stiu care sint succesele si in acest
domeniu, inregistrate de puterea actuala. Daca e sa ne referim la cifrele
medii, atunci din 2000 pina in 2006 tarifele la gazele naturale au crescut de
peste trei ori. De la 926 la 2812 lei mia de metri cubi. La energia electrica
de 7 ori, la apa potabila de 10,9 ori. La serviciile de canalizare de 11 ori,
la energia termica de 12,3 ori. Iar la serviciile de deservire a caselor
locative de 90 de ori. De altfel, numai pe parcursul acestui an tarifele la
gazele naturale au crescut de la 1360 la 2812 de lei pentru 1000 de metri cubi.
Iar in 2007 vom asista la o noua majorare.
In opinia unor analisti, noul pret nu va
afecta grav economia republicii pentru ca ea nu prea exista. Dar se va rasfringe
negativ anume asupra consumatorilor casnici, industria consuma doar 6% din
resursele energetice. O data cu majorarea pretului, cheltuielile pentru
consumul de gaze naturale vor reprezenta in salariile medii ale unui angajat
urmatoarele cote: in economia nationala va constitui circa 3%, in agricultura –
6,5%, in cultura – 4,3%, in sanatate – aproape 4%.
Iar ca sa prezentam si noi cifre mai
rotunde, ponderea totala a cheltuielilor pentru serviciile comunale suportate
de catre populatie constituie pina la 55% din salariu, in cazul unui apartament
cu o odaie. Din ce sa mai traiasca oamenii cu asemenea venituri si cu asemenea
cheltuieli? Si aceasta in conditiile in care pensia medie este astazi numai de
325 de lei. Iar salariul mediu a unul lucrator din economia nationala 1103 lei.
Si mai grav vor fi afectate familiile cu
multi copii si familiile care folosesc gazele naturale pentru incalzirea locuintei,
indeosebi acei care consuma mai mult de 30 de metri cubi de gaze naturale
lunar. Intre-o situatie si mai stupida au nimerit taranii, deoarece, incepind
cu anii 2002, ei au facut investitii masive in gazificare, alegind gazele in
detrimentul altor resurse energetice. Dupa majorarile repetate la gaze, aceasta
resursa ajunge a fi peste puterile oamenilor de la sate. Pentru conectarea la
gaz taranul a fost nevoit sa achite pina la 30 de mii de lei. Iata aceasta...
Da, tovarasi comunisti si conducerea
Guvernului, dumneavoastra ori taceti si ascultati, ori tot una o sa ascultati,
deoarece acesta este costul cerut de organizatorii gazificarii, pe cind omul de
la sat cu 15 mii de lei se poate incalzi vreo 7 ani, cu lemne. Iar in conditiile
noilor tarife, taranii trebuie sa plateasca pentru iarna aproape 5 mii de lei.
Stimati deputati,
Stimati alegatori,
Sa ne amintim ca, pe parcursul unui an de
zile, Premierul Vasile Tarlev, sustinut de fractiunea majoritara comunista,
ne-a alimentat cu declaratii false, precum ca pretul la gazele naturale nu va
creste si ca pina la sfirsitul lunii septembrie 2005 Republica Moldova si
“Gazprom” vor semna contractul de livrare a gazelor pe un termen de 10 ani. Astazi
populatia tarii este impusa, practic, sa achite costurile incompetentei si esecului
guvernarii comuniste.
Guvernul nici nu si-a dat staruinta de a
elabora un mecanism clar de protectie sociala a populatiei in legatura cu
majorarea tarifelor la gazele naturale. In aceasta ordine de idei, Fractiunea
parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune ca proiectul sa fie remis
Guvernului pentru a fi refacut totalmente, tinind cont de urmatoarele
prevederi.
- formarea unui fond de subventionare a
populatiei in legatura cu majorarea tarifelor la gazele naturale;
- anularea taxei pe valoarea adaugata la
consumul de gaze naturale;
- revederea volumului si procentului de
compensare in corelare cu veniturile pe categorii de consumatori;
- revizuirea listei beneficiarilor de
compensatii nominative in scopul acoperirii cu compensatii tuturor persoanelor
cu venituri mai mici decit salariul mediu pe tara;
- indexarea veniturilor salariale ale
consumatorilor de gaze naturale care nu beneficiaza de compensatii nominative;
- si principalul, preluarea de catre stat a
sarcinii de subsidare a intreprinderilor termoenergetice puse astazi de
guvernanti pe umerii consumatorilor casnici.
Fractiunea AMN insista ca sa fie supusa
votului propunerea ca proiectul sa fie remis Guvernului.
Va multumesc frumos pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Da, cu parere de rau, conform
Regulamentului nu este prevazut aceasta.
La microfonul central se invita doamna
Larisa Zimina.
Domnul Serafim Urechean:
La guvernare o sa propunem.
Doamna Larisa Zimina:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Proiectul de Lege cu privire la masurile de
protectie sociala a populatiei in legatura cu majorarea tarifelor la gazele
naturale, discutat astazi aici, in Parlament, prevede acordarea compensatiilor
pentru toti consumatorii casnici si se calculeaza in marime de 50 la suta din
diferenta tarifului nou-stabilit la gazele naturale si tariful potrivit situatiei
de la 1 iulie 2006 pentru volumul de pina la 30 de metri cubi lunar la un
apartament, casa.
Deja s-a mentionat, conform informatiei
Societatii pe Actiuni “Moldovagaz”, numarul consumatorilor de gaze naturale
consumate la un beneficiar pina la
30 metri cubi a constituit 262,4 de mii, dintre care 148 de mii, consumatori pina
la 15 metri cubi.
Cheltuielile ce tin de aplicarea
prevederilor prezentei legi vor fi acoperite de catre Ministerul Finantelor din
contul mijloacelor bugetului de stat, suma constituind 21 de milioane pentru
compensarea diferentei tarifare pentru gazele naturale furnizate populatiei,
suportul financiar total fiind de 90,1 milioane de lei.
Nu voi gresi afirmind ca proiectul de lege
nominalizat, discutat astazi, se evidentiaza din cadrul general al actelor
normativ-juridice adoptate de Legislativ si voi incerca sa explic din ce
considerente. Proiectul mentionat nu se refera numai la unele categorii de
populatie si nu se refera numai la unele aspecte ale activitatii vitale. Acest
proiectul atinge interesele esentiale ale populatiei intregii tari.
Despre eventualele majorari se discuta de
mult timp. Din mass-media cunoastem ca negocierile Guvernului Republicii
Moldova cu “Gazprom”-ul rus au fost indelungate si au decurs anevoios. Consideram
ca reprezentantii Republicii Moldova au facut tot ce a fost posibil in acest
caz. Noi constientizam faptul ca rezultatele obtinute in urma negocierilor nu sint
cele dorite si asteptate. Dar, in aceste conditii, este foarte important de a
evita orice emotie si de a medita asupra faptului majorarii tarifelor, calm si
obiectiv.
Fractiunea PCRM sustine ideea de a negocia
un contract de lunga durata. Si ar fi foarte rational ca colegii nostrii din
opozitie sa se includa in purtarea acestor negocieri, punind pe altarul bunastarii
populatiei Republicii Moldova ambitiile de partid. Cu parere de rau, Republica
Moldova nu dispune de resurse care ne-ar asigura securitatea energetica. Mai
mult de 90% din necesitatile tarii sint asigurate cu resurse energetice
importate.
Rusia si-a schimbat atitudinea fata de
toate tarile importatoare de gaze naturale. Drept exemplu voi aduce citeva
cifre. Romania procura una mie metri cubi la pretul de 285 de dolari SUA,
Ucraina – la pretul de 230 de dolari SUA, Germania – in jur de 200 de dolari
SUA.
Cu toate deficientele create, Guvernul a gasit
o posibilitate de sustinere a populatiei. Ca dovada a acestui fapt este
proiectul nominalizat. Noi, cetatenii Republicii Moldova, traim si muncim in
conditiile economiei de piata si daca este asa, atunci ne conformam tuturor
regulilor unei astfel de economii si anume, comercializam orice produs la pretul
dictat de piata, dar nu la pretul dorit.
Este important de remarcat ca politica a
devenit pragmatica si urmareste, mai intii de toate, interesele nationale
proprii. 15 ani noi construim si consolidam statul suveran Republica Moldova,
dar suveranitatea nu inseamna numai drepturi, ci si responsabilitati si, in
particular, responsabilitatea fata de propriul popor. Suveranitatea costa scump
si noi platim acest pret, inclusiv prin achitarea pretului la gazele naturale,
impus de conditiile de piata.
Noi cu dumneavoastra, deja pe parcursul mai
multor ani, reformam economia nationala si intregul complex social-economic.
Procesul de implementare al reformelor este dificil si adesea anevoios, dar
noi, reprezentantii Partidului Comunistilor, nici o data nu vom fi de acord ca,
in urma implementarii diferitelor reforme, sa aiba de suferit oamenii.
Anume dupa anul 2001, Parlamentul si
Guvernul Republicii Moldova si-au axat activitatea, inclusiv si pe diminuarea
consecintelor sociale in rezultatul transformarii produse in tara, sustinind
cele mai defavorizate paturi sociale ale populatiei. Si daca e sa vorbim la
concert, atunci este vorba de acele categorii de cetateni protejati de stat. Un
singur lucru pot confirma cu certitudine, masurile intreprinse de Guvernul
Republicii Moldova sint binevenite in conditiile si circumstantele create la
momentul actual si va asiguram ca asa va fi si pe viitor.
Luind in considerare cele expuse, Fractiunea
PCRM va sustine acest proiect de lege.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Doamna Cusnir,
In aceasta conditie, dumneavoastra nu v-ati
inscris in luare de cuvint, interventie nu aveti, caci nu ati fost vizata in
acest caz dumneavoastra, deci, cind veti fi vizata, eu va rog, daca ati avut
obiectii sau ati vrut sa luati cuvintul, iata asa ca si domnul Urechean, ca si
doamna Zimina, toti s-au inscris, au transmis, deci asa este Regulamentul.
Stimati colegi,
Supun votului proiectul de Lege nr.2939
pentru prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
A fost propunerea din sala pentru lectura a
doua. Comisia are amendamente din alta parte? Nu sint, da. Supun votului
proiectul de Lege nr.2939 pentru lectura a doua. Cine este pentru, rog sa
voteze si numaratorii.
Deci, stimate coleg Urechean,
Vreau sa va reamintesc ca, conform
Regulamentului, este propunere de a se remite in comisie, dar nu se remite
autorului. Deci, in acest caz propunerea dumneavoastra nu este reglamentara.
Microfonul nr.3, pentru lectura a doua.
Care a fost?
Numaratorii.
Numaratorii:
Eu va rog liniste si o sa spun numarul.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.3 – 0.
Doamna Maria Postoico:
53 de voturi “pro”.
Domnul Valeriu Calmatui:
Vrem bine poporului.
Doamna Maria Postoico:
Cine este impotriva? Impotriva, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 2.
Sectorul nr.3 – 12.
Doamna Maria Postoico:
14 “impotriva”.
In aceste conditii, proiectul de Lege
nr.2939 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Trecem la alta chestiune. (Rumoare in
sala.) Pai, da, desigur ca da, la luarile de cuvint. De aceea, eu va rog sa
fim atenti.
Stimati colegi,
Da, deci, da, (Rumoare in sala.) s-a
convenit ca ele intra in compartimentul declaratii. Pe urma dumneavoastra sinteti
inscrisi.
Stimati colegi,
Sintem la ora 15.21.
Microfonul nr.4. Intrebari si interpelari.
Domnul Leonid Bujor:
Doamna Presedinte al sedintei,
Circa 30 de minute in urma a fost votat
proiectul de Lege a Audiovizualului. Inainte de a supune votarii aceasta lege,
s-a cerut o pauza pentru a clarifica mai multe momente, inclusiv a fost referinta
la articolul 42.
Fara a fi informati ce decizie a luat
comisia, sau de intilnirea domnului Lupu cu presedintii fractiunilor, a fost
pusa la vot in lectura a doua. Informatiile, cel putin, sa stim care din
variantele examinate, cu referinta la articolul 42, a fost votata. Sintem 101
deputati, am fost in sala si cel putin nu stim ce s-a votat in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Bujor,
Dumneavoastra, probabil ca apartineti fractiuni
si de aceea, probabil, liderul fractiunii v-a informat care au fost discutiile.
Cu parere de rau, eu n-am fost invitata si de aceea...
Domnul Leonid Bujor:
Bine.
Doamna Presedinte,
Este domnul Stepaniuc. Cineva trebuie sa ne
spuna ce s-a votat.
Doamna Maria Postoico:
Deci, sint lideri de fractiuni care o sa va
informeze.
Domnul Leonid Bujor:
Semion,
Cind o sa stai acolo in locul doamnei
Postoico, ai sa comentezi ce intreb eu.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog liniste.
Domnul Leonid Bujor:
Eu astazi m-am adresat, conform
Regulamentului, doamnei Postoico si nu tie. Vorba multa, saracia omului. Da,
Ion Creanga spunea si asa.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, fara comentarii. Eu va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Garev,
я попросил очень простую вещь.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Bujor,
Se poate fara invinuiri de la microfon. Eu
va rog.
Domnul Leonid Bujor:
Au fost trei propuneri, inclusiv una domnul
Misin a propus-o. Pe urma a fost propusa cu semnaturi s.a.m.d.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3,
O secunda.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Doamna Presedinte,
Noi am votat.
Domnule Bujor,
Pentru dumneavoastra personal. Noi am votat
in lectura a doua Legea Audiovizualului, propunerea comisiei.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Buliga, microfonul nr.4.
Ceilalti nu aud care microfoane. Deci,
dumneavoastra va dau...
Doamna Valentina Buliga:
Eu n-am inteles este Ora Guvernului deja
sau nu, pur si simplu.
Doamna Maria Postoico:
Da, desigur.
Doamna Valentina Buliga:
Interpelarea mea este...
Doamna Maria Postoico:
Stati un pic. Un pic stati. Iata asa.
Doamna Buliga,
Opriti-va. Eu va rog, ocupati locurile.
Doamna Valentina Buliga:
Doamna Presedinte al sedintei,
Cum sa procedez?
Doamna Maria Postoico:
Ocupati locurile. Iata mi-a adus pentru
invitati.
Deci la microfonul central se invita domnul
Stefan Calancea, pentru a da raspuns doamnei deputat Valentina Cusnir cu
privire la rezilierea unilaterala a contractelor de arenda a terenurilor
agricole cu proprietarii din satul Radeni de catre Societatea pe Actiuni “Romanesti”.
Poftim.
Domnul Stefan Calancea – viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare, repetat, a examinat interpelarea doamnei Cusnir, deputat in
Parlament, vizavi de cazul de reziliere unilaterala a contractelor de arenda a
terenurilor de catre Societatea pe Actiuni “Romanesti”.
Si vrem sa va comunicam. La fata locului au
iesit specialistii Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, de comun
acord cu primaria din localitate. Practic, au fost solutionate sau reincheiate
contractele cu 171 de proprietari pe o suprafata de 165 de hectare de terenuri
agricole. Din pacate, au mai ramas, cu
103 proprietari pe 134 de hectare, au mai ramas 171 de proprietari cu suprafata
de circa 165 de terenuri agricole pentru care nu s-a gasit liderul respectiv
care ar contracta aceste terenuri.
Actualmente, primaria este in cautarea solutionarii
acestei probleme ce tine de rezilierea contractelor unilaterale. Au fost duse in
repetate rinduri tratative cu conducerea Societatii pe Actiuni “Romanesti”
vizavi de aceasta problema. Din pacate, nu s-au soldat cu careva solutii
pozitive, deoarece ei si-au schimbat, in legatura cu schimbarea politicii lor
economice, au gasit de cuviinta sa rezilieze contractele. De aceea, acest
litigiu este un litigiu de judecata si consideram ca el poate fi solutionat
numai de judecata. Pe cale amiabila noi, fiind ca intermediari,
n-am izbutit sa-l solutionam. Acesta este raspunsul.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc pentru raspunsul acordat.
Dar intrebarea mea si interpelarea data a
treia oara nu a fost pentru faptul...
Cunosc foarte bine legislatia si stiu ca
doar pe cale legala, prin judecata se poate hotari aceasta intrebare. Intrebarea
mea a fost adresata in legatura cu faptul ca aceste terenuri au ramas
neprelucrate, in legatura cu faptul ca acesti detinatori, proprietarii acestor
terenuri, sint doar pensionari.
Domnule viceministru,
Ma mai intereseaza, cum de SA “Romanesti” a
putut sa primeasca acei 80 de lei la hectar, despre care vorbesc tare mult unii
la noi aici, si a achitat cu ei impozitul fata de primaria Radeni? Adica, statul
a subventionat nu proprietarii de terenuri ca sa le lucreze, dar a subventionat
S.A. “Romanesti”, careia noi nu putem gasi ac de cojoc pentru realizarea acelor
contracte incheiate pe 25 de ani.
Eu cred ca ministerul nu trebuie sa fie
doar un arbitru dintr-o parte. Si plus la aceasta, dumneavoastra, ministerul
m-ati dus in eroare atunci cind, in luna februarie, mi-ati raspuns ca aceasta intrebare,
practic, este solutionata, ca sa aflu la 23 mai ca nu a fost solutionata si au
ramas terenurile neprelucrate. Am adresat alta interpelare Guvernului si nu
mi-ati raspuns la aceasta interpelare. Aceasta a fost revolta mea. Si cazuri ca
la Radeni sint multe la noi in republica si ministerul nu trebuie sa ramina
indiferent fata de acestea.
Domnul Stefan Calancea:
Doamna deputat,
Bineinteles, ministerul nu este indiferent.
Se intreprind mai multe masuri, inclusiv masuri de consolidare a terenurilor
agricole. Sint foarte multe probleme, dar acestea, in cazul de fata, sint
probleme de proprietate. Atit detinatorii de terenuri, cit si Societatea pe Actiuni
“Romanesti” sint proprietari privati si isi solutioneaza litigiile in
conformitate cu Codul civil.
De aceea, sa intervenim in caz... sub
careva forma obligatorie, ministerul nu are astfel de atributie. De aceea, sintem
in imposibilitate fortata de a interveni. Noi putem numai sa colaboram, sa
intervenim, sa consultam.
Doamna Valentina Cusnir:
Sintem obligati ca paminturile sa fie
prelucrate, sa nu le lasam pirloaga.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule viceministru.
La microfonul central se invita domnul
Valeriu Mironescu, Directorul General al Agentiei Agroindustriale
“Moldova-Vin”, pentru a da raspuns la interpelarea doamnei Valentina Cusnir cu
privire la indeplinirea Hotaririi Parlamentului nr.40 din 2 martie 2006 privind
fabricarea si circulatia productiei alcoolice.
Poftim.
Domnul Valeriu Mironescu – Director General al Agentiei Agroindustriale
“Moldova-Vin”:
Doamna Presedinte al sedintei,
Domnilor deputati,
Ceea ce tine de prima parte a interpelarii
doamnei Valentina Cusnir s-a atins o intelegere deja astazi si am prezentat
toate materialele in scris doamnei deputat Valentina Cusnir.
Ceea ce tine de partea a doua a interpelarii.
Este vorba de impactul economic vis-a-vis de exportul produselor vinicole.
Domnilor deputati,
Eu am perfectat o informatie ampla, pe care
sint gata sa o ofer, sa o prezint doamnei deputat Valentina Cusnir, daca accepta
dumneaei in versiune scrisa, vizavi de situatia cu exportul produselor
vinicole, oferindu-ma in continuare sau ulterior pentru discutii individuale cu
domnii deputati sau la sedintele fractiunilor, cum au facut-o fractiunea
majoritara, invitindu-ma si ascultindu-ma vizavi de situatia cu exportul produselor
vinicole.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule director, pentru ceea ce
ati spus si sint sigura ca voi avea acea informatie.
Vreau doar sa va informez ca nu mai fac
parte din vreo fractiune, sint deputat neafiliat, si de aceasta v-am si chemat
aici, ca sa-mi spuneti. Si v-a salvat prezenta Primului ministru astazi aici, in
sala, ca sa nu va sicii mai amanuntit.
Dar pe dumneavoastra as vrea sa va intreb:
sintem in prag, la o luna, practic, cind va incepe sezonul de colectare a
strugurilor si iata aici, care este situatia? Sintem pregatiti? Vom colecta
strugurii anul acesta? Ce vor face taranii cu productia crescuta? Desi ne-a batut
Dumnezeu in iarna, totusi, avem o roada frumoasa. Ce vom face cu aceasta roada?
Domnul Valeriu Mironescu:
Va multumesc, doamna Valentina Cusnir.
Da, eu stiu ca dumneavoastra nu sinteti in
componenta fractiunii anterioare si de aceea am zis ca sint gata sa vin la
discutii individuale cu orice deputat, care ma invita, ca sa avem o discutie
constructiva si sa beneficiez si eu de niste propuneri si ginduri, idei, care
pot sa le utilizez ulterior.
Ceea ce tine de situatia ca sintem in
ajunul recoltarii.
Domnilor deputati,
Vreau sa zic ca, intr-adevar, situatia este
neadecvata sau nu este ordinara, fiindca, costul productiei de struguri va fi in
jurul la un miliard de lei. Dar vreau sa zic ca noi ducem lucrul respectiv, noi
avem intilniri cu agentii economici, care sint determinati sa achizitioneze
struguri. La momentul actual avem confirmari ca se vor achizitiona 250 000 tone
de struguri de catre companiile vinicole moldovenesti.
Desigur, vor fi unele conditii, poate,
neordinare, adica, vizavi de intelegerea dintre acei doi actori ai situatiei:
producatorul de struguri si cumparatorul lor, care poate vor gasi niste conditii
vizavi de posibilitatea achitarii imediate, de achitarea partiala sau de darea
productiei sub procesarea si ulterioara ei achitare, se vor gasi niste solutii
vizavi de aceasta.
Domnilor deputati,
Mai mult decit atit, vreau sa va informez ca,
asigurindu-ne cu o oarecare garantie pentru ulterioara campanie de colectare a
strugurilor la Consiliul de Administrare a Fondului de Restituire a Banilor
pentru Plantarea vitei-de-vie, am luat o decizie si am restituit completamente
companiilor viticole, care au plantat anul trecut vita-de-vie, si sint achizitionari
de struguri, banii pentru plantarea vitei-de-vie in 2005, ca, ulterior, sa fie
ca o garantie ca ei vor utiliza acesti bani acum, la lucrarile respective pe
viile noi, si vor lua credite pentru a le utiliza la achizitionarea
strugurilor, ce avem confirmare de ei.
Adica, se organizeaza un sir de actiuni si
eu sint absolut convins ca recoltarea se va desfasura si achizitionarea
strugurilor va fi efectuata in volumul deplin, oferit de catre tarani.
Va multumesc.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc si eu, domnule director.
Si intotdeauna sint disponibila de a
promova propunerile dumneavoastra, chiar si in vacanta, deoarece sintem intr-o
perioada foarte fierbinte.
Va multumesc.
Domnul Valeriu Mironescu:
Va multumesc si eu dumneavoastra.
Doamna deputat,
Noi am simtit permanent ajutorul si grija
dumneavoastra.
Va multumesc mult.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Mironescu,
Va multumesc.
La microfonul central se invita la tribuna
centrala domnul Leonid Talmaci, Guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei,
pentru a da raspuns domnului deputat Veaceslav Untila referitor la stabilitatea
monedei nationale.
Poftim.
Domnul Leonid Talmaci – Guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati domni deputati,
A fost adresata Bancii Nationale o interpelare
din partea domnului deputat Veaceslav Untila cu privire la evolutiile in
sistemul bancar, cu privire la stabilitatea monedei nationale, cu privire la
zvonurile aberante, care au aparut atit in unele mass-media, cit chiar in
ridurile unor paturi de populatie.
Vreau sa comunic ca Banca Nationala de trei
ori a dat explicatii si dezmintiri, prin toate institutiile, adica mijloacele
mass-media accesibile, inclusiv la intrunirile, chiar saptamina aceasta, cu
toate bancile din Republica Moldova. Si vreau inca o data aici, in fata
dumneavoastra, sa afirm, ca acestea, intr-adevar, sint zvonuri. Acestea sint
provocatii, care n-au nici un temei asupra lor. Unele chiar provin de pe malul
sting al Nistrului. Ele tin de acel sir sau lant care a fost legat cu criza
vinurilor.
Daca vorbim cu privire la situatia in
sistemul bancar, Banca Nationala a efectuat un stres-test, exista asa o notiune,
a sistemului bancar inca 3 luni in urma si a constatat, ca nu exista nici un
pericol pentru sistemul bancar din Moldova care, bineinteles, a fost afectat.
Astazi vinificatorii se achita cu dobinzile,
o mare parte, aproape a treia parte au obtinut prolongari de credite, ceea ce
se afirma, ca nu se acorda credite, iarasi statistica dezaproba aceasta aberanta.
De exemplu, in prima jumatate a anului curent volumul creditelor acordate de banci
a crescut cu 16 la suta in comparatie cu anul trecut cu 10 la suta.
In al doilea rind, posibilitatea defoltului
Republicii Moldova sau se subintelege incapacitatea de plata. Iarasi este o
aberatie. In primul rind, daca comparam cu anul 1998, anul de criza financiara
regionala, rezervele internationale ale statului astazi sint de patru ori si
jumatate mai mari decit in anul 1998 si constituie astazi 634 si ceva milioane
de dolari americani.
Cu privire la zvonurile ca va fi vreo
denominare sau schimbare a monedei. Aici vreau sa spun ca nici nu exista asa
planuri si n-au nici un temei nici juridic, nici de alta origine si nici nu
este pentru ce. Deci, ele, repet, sint legate de acele actiuni, care au fost indreptate
impotriva Republicii Moldova, de acele socuri externe.
Rata inflatiei. Da, mai intii, cursul de
schimb. Cursul de schimb la inceputul anului s-a depreciat cu 3,5 la suta
nominal. Dar cursul efectiv real s-a apreciat in prima jumatate a anului cu
1,3%.
Daca e sa vorbim de rata inflatiei, care sint,
de ce avem aceasta rata a inflatiei? Care sint cauzele? Nu exista nici o cauza
monetara. Eu am spus odinioara ca cursul efectiv real s-a apreciat, desi, intr-adevar,
daca vorbim despre monetizarea produsului intern brut sau a suficientei banilor
in sectorul real, el este sau egal, sau mai mare decit in tarile din regiune.
Si astazi noi continuam sa facem sterilizarile
pentru a asigura echilibrul in acel produs intern brut, pe care l-a inregistrat
statistica si pe cel care il asigura Banca Nationala cu bani suficienti.
Rata inflatiei. Care sint, totusi, cauzele?
Cauza principala, totusi, sint carburantii. Daca luam numai petrolul, in
ultimii 9 ani, pretul la petrol a crescut cu 700% mondial. Nu puteam sa nu fim
afectati in fiecare an de aceasta rata a inflatiei. Cu alte cuvinte, noi importam
inflatia.
Si toate masurile pe care le promoveaza
Banca Nationala si in acest caz as dori sa mentionez ca in ultimii trei ani s-a
completat combaterea inflatiei nu numai prin instrumente monetare, ci si prin
instrumente fiscal-bugetare. De exemplu, anul trecut Guvernul, prima data, a
rambursat 180 de milioane de lei, anul acesta Guvernul de acum a intors inainte
de termen 30 de milioane din 118 in prima jumatate a anului. Aceasta iarasi
contribuie in mod indirect la combaterea ratei inflatiei. (Rumoare in sala).
Domnule deputat,
Dumneavoastra ati spus, cer scuze, ati
spus, ca informatia a fost foarte seaca si m-ati invitat in Parlament. Da?
Doamna Maria Postoico:
Domnule Talmaci,
Vorbiti.
Domnul Leonid Talmaci:
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Noi mai avem la intrebari si interpelari.
Pe urma sa nu uitati ca avem si declaratii.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Vreau sa spun ca cu doua saptamini in urma
am facut o interpelare privitor la situatia din cinematografie. Pentru joia
trecuta am fost rugata ca nu vin sa-mi raspunda din cauza ca nu este nici
ministru, nici viceministru. Astazi nu am fost informata deloc, din ce cauza nu
s-a venit sa mi se raspunda la aceasta interpelare?
Doamna Maria Postoico:
Bine.
Noi o sa verificam si o sa va dam raspunsul.
Doamna Valentina Cusnir:
Pai, cind in vacanta o sa vina?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In primul rind, vreau sa va anunt ca astazi
s-a mai spus o nedreptate in Parlament, asa cum s-a spus data trecuta in legatura
cu seminarul, in care Presedintele Parlamentului, Marian Lupu a spus ca nu au
fost invitati deputatii, ca s-a facut pentru Aparat. Dispun de doua documente,
o scrisoare adresata de domnul Iovv Presedintelui Marian Lupu si o scrisoare
adresata de Presedintele Marian Lupu liderului fractiunii in care se spune: “sa
fie delegati cite 3 deputati pentru seminarul...”, la care domnul Marian Lupu a
spus ca a fost invitat numai Aparatul.
A doua minciuna este in legatura cu
programul si cu posibilitatea deputatilor de a adresa intrebari Presedintelui
Adunarii Parlamentare, domnului Rene van der Linden. Unicul program difuzat
presei include intrebari adresate domnului Presedinte al APCE de catre
parlamentarii moldoveni. Acum s-a agitat Aparatul Parlamentului in legatura cu
cercetarea initiata de mine asupra acestui program. Mi-a dat un document,
precum ca a fost difuzat un program, este vina cuiva ca nu s-a difuzat al
doilea program. Iar in primul scria: “Pot interveni schimbari minore.”
Mi se pare ca a lipsi pe deputati din
Parlament de posibilitatea prevazuta in programul difuzat intregii prese de a
adresa intrebari Presedintelui Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei nu
este o schimbare minora. Imi pare foarte rau ca se spun minciuni de la tribuna
principala a speakerului.
Acum interpelarile. Adresez prima
interpelare Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si
Procuraturii Generale in legatura cu femeile revenite recent acasa din Liban,
urmare a conflictului din Orientul Apropiat.
A fost declarat public faptul ca readucerea
in Moldova a conationalilor nostri s-a facut integral pe seama statului. In
acelasi timp, cele 29 de femei revenite in Moldova, au declarat la PRO TV pe 20
iulie, ca au dat cite 500 de euro Consulului Onorific al Republicii Moldova in
Liban.
Solicit verificarea veridicitatii acestor
declaratii si intreprinderea masurilor care se impun in cazul adeveririi
faptelor frauduloase. Astept raspunsul in scris.
A doua interpelare este adresata ANRE si
Ministerului Justitiei. Urmare a imperfectiunii Regulamentului pentru
furnizarea si utilizarea energiei electrice, numarul cererilor depuse de
consumatori casnici in judecata si agenti economici pentru invinuirile de
consum fraudulos de energie electrica, numarul litigiilor a depasit 2000, fiind
astazi un fenomen ingrijorator. In SUA un litigiu are loc in
4–5 ani, in Germania au loc 1 – 2 litigii pe an, in Romania – 12–15.
In judecata un mare rol il are expertiza
judiciara, mai exact raportul de constatare tehnico-stiintifica. Astazi sint
trei centre care efectueaza expertize judiciare: Centrul National de Expertize
Judiciare, Directia Tehnico – Criminalistica a MAI, Intreprinderea de Stat
“Registru”, Centrul Tehnologii de Protectie.
Din documentele semnate de responsabilii de
la Centrul National de Expertize Judiciare cunoastem ca, potrivit Legii cu
privire la expertiza judiciara, structura raportului de expertiza este
reglementata de instructiunea privind modul de efectuare a expertizelor
judiciare si a constatarilor tehnico-stiintifice la IRJC de pe linga Ministerul
Justitiei. Se mai spune, ca instructiunea este de uz intern, nu a fost publicata
si vizeaza doar activitatea expertilor judiciar atestati.
Cer Ministerului Justitiei sa-mi fie pusa
la dispozitie aceasta instructiune, fara a se cauta diferite motive de a o mai tine
secreta, chiar daca i se spune de uz intern. Pentru ca, in baza ei, se iau
multe decizii in judecata, nefiind la indemina consumatorilor.
De asemenea, ma intereseaza, daca cele trei
centre, ce efectueaza expertize judiciare, dispun de licentele respective:
expertiza sistemelor de evidenta a energiei electrice si a sigiliilor.
ANRE ii solicit sa ma informeze ce masuri
urgente a luat dupa adoptarea de catre Consiliul de Administratie al ANRE a Hotaririi
nr.217 la 3 iulie 2006, care a constatat ca, in detrimentul principiului
independentii expertilor, unii titulari de licente incheie contracte cu institutiile
specializate in domeniul efectuarii constatarilor tehnico-stiintifice, invocind
in aceeasi hotarire faptul incheierii unor asemenea contracte de catre RE Chisinau
cu Intreprinderea de Stat “Registru” si cu Institutul Republican de Expertiza
Judiciara si Criminalistica. Colaborarea in baza acordurilor insemnind, intre
altele, achitarea catre Intreprinderea de Stat “Registru” a 98 de lei pentru
fiecare constatare supusa expertizei sau asigurarea de catre RE Centru, retelele
centru a personalului institutului cu mijloace de transport si acoperirea
cheltuielilor legate de efectuarea expertizelor. Toate acestea contravin
articolului 4 din Legea cu privire la expertiza judiciara.
Ma intereseaza, de asemenea, daca ANRE e la
curent ca de citiva ani “Union Fenosa” deruleaza un mecanism de stimulare a
depistarilor consumului fraudulos de energie electrica, stiindu-se ca
pierderile supranormative ating in Companie valori importante. Esenta
mecanismului este stimularea inspectorilor cu pina la
20 la suta din valoarea consumului fraudulos calculat. De aceea, am si crescut
valoarea amenzilor si numarul litigiilor.
Combaterea consumului fraudulos, in
realitate stimularea consumului fraudulos prin diferite metode pentru Compania
privata pare sa se fi transformat intr-o afacere profitabila. Astept raspunsuri
concrete, si nu formale, in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Adresez prima interpelare Primului ministru
al Republicii Moldova domnului Vasile Tarlev.
Recent, circa 100 de locuitori ai Intreprinderii
Intovarasirii Pomicole “Salcimul Alb”, care face corp comun cu satul Truseni,
mi-au inaintat un demers, prin care solicita interventia Guvernului, in limita
competentelor sale, in vederea includerii acestei zone in componenta satului
Truseni.
Aceasta cerere este determinata de faptul ca
locuintele acestor cetateni se afla pe terenuri care de iure au destinatie
agricola, iar de facto constituie o zona populata. Astfel, situatia de drept nu
le permite sa se conecteze la serviciile strict necesare: telefonie, gaz, apa,
canalizare. Acest fapt constituie, de asemenea, un impediment pentru contractarea
furnizarii energiei electrice in calitate de consumatori casnici, ceea ce le
genereaza disconfort zilnic.
Exact in aceeasi situatie sint locuitorii Intovarasirii
Pomicole “Dumbrava”, care face corp comun cu orasul Durlesti, precum si alte intovarasiri
pomicole din raza Chisinaului.
Domnule Prim-ministru,
Tinind cont de acest fapt, va rog sa
examinati materialele pe care le anexez la prezenta interpelare si sa-mi
comunicati in scris solutia la problemele semnatarilor acestui demers, precum si
al locuitorilor din celelalte intovarasiri pomicole.
A doua interpelare o adresez domnului
ministru al sanatatii si protectiei sociale Ion Ababii, precum si domnului
Procuror General Valeriu Balaban. Interpelarea mea vizeaza o categorie
vulnerabila de persoane si anume cetatenii cu dizabilitati. Conform raportului
Centrului pentru Drepturile Omului, audiat in plenul Parlamentului recent, s-a
mentionat ca din acei 2750 de cetateni cu dizabilitati, inclusiv copii si virstnici,
1740 de persoane nu beneficiau de alocatiile care le revin in mod legal.
In aceasta ordine de idei, solicit institutiilor
interpelate sa investigheze cazul invocat, identificind cauzele si persoanele
care s-au facut vinovate de incalcarea legii. De asemenea, rog sa ma informati
cu privire la masurile concrete de inlaturare a neregulilor invocate. La ambele
interpelari solicit informatia in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Alexandru Lipcan:
Adresez o interpelare Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. La 20 iulie curent, printr-o
decizie a Consiliului orasenesc Causeni a fost organizata o licitatie, la care
s-au propus spre vinzare si dare in arenda 31 de loturi. In ziua licitatiei, vazind
ca pentru lotul nr.13, fata de care aveau interes personal, au fost depuse mai
multe cereri decit prevedea scenariul pus la cale din timp, primarul Anatolie
Zaremba a intervenit in comisie cu cererea de a scoate de la licitatie lotul
respectiv, motivind ca lotul acesta se afla in momentul de fata in arenda.
S-a constatat ca acest lot a fost transmis in
arenda cu grave incalcari ale legislatiei si fara licitatie. Iar primarul si-a
depasit vadit atributiile, cu de la sine putere transferind acest lot din teren
de sub constructie in categoria terenurilor cu destinatie agricola.
Avind in vedere cele expuse, solicit
Centrului examinarea faptelor enuntate, inclusiv a legalitatii contractului de
arenda nr.184 din 2 august 2002, legitimitatea retragerii ad-hoc a lotului de
la licitatia din 20 iulie 2006.
Raspunsul il solicit in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Ion Varta:
Adresez prima interpelare domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului Procuror General Valeriu Balaban.
In cele ce urmeaza ma voi referi la situatia
anormala si, totodata, alarmanta care s-a instituit in sfera inmatricularii
mijloacelor de transport din Republica Moldova. Am remarcat cu siguranta cu totii
ca, in ultimul timp, a crescut numarul automobilelor cu numerele de inmatriculare
transnistrene, care circula pe drumurile noastre.
In urma unei evaluari prealabile si sumare
a unei atare situatii, am reusit sa constat ca acest fenomen regretabil a luat
amploare dupa ce Parlamentul Republicii Moldova a votat la sfirsitul anului
trecut legea, care a redus limita virstei automobilelor importate de la 10 la 7
ani. In atare situatie, o anumita categorie de cetateni ai Republicii Moldova,
cu viza de resedinta in dreapta Nistrului, recurg la o strategie subtila si isi
inregistreaza automobilele in Transnistria, unde nu exista aceasta limita de 7
ani si unde taxele de inmatriculare a mijloacelor de transport sint de citeva
ori mai mici decit in spatiul controlat de autoritatile legitime, legale ale
Republicii Moldova.
In felul acesta, bugetul national este
prejudiciat de sume financiare considerabile, iar regimul anticonstitutional de
la Tiraspol este subventionat pe aceasta cale de catre cetatenii Republicii
Moldova cu viza de resedinta in dreapta Nistrului.
In legatura cu aceasta situatie grava,
solicit domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului Procuror General Valeriu
Balaban sa dispuna o investigare judicioasa si obiectiva a acestui fenomen
regretabil si adoptarea unor decizii, care ar readuce aceasta problema pe fagasul
legalitatii si ar exclude pe viitor perpetuarea unei atare practici paguboase
pentru interesele tarii noastre. Despre rezultatele investigatiei efectuate in
acest caz si deciziile care vor fi adoptate, rog sa fiu informat in versiune
scrisa.
Da, este regretabil ca si unii functionari
publici cu rang inalt, din pacate, recurg la acelasi procedeu si isi inregistreaza
mijloacele de transport in Transnistria. Nu stiu daca acesta este un gest de
buna credinta si, de fapt, aceasta vorbeste despre tot patriotismul de care dau
dovada acesti functionari.
Si a doua interpelare i-o adresez domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului ministru Victor Tvircun. In raportul
Centrului pentru Drepturile Omului, audiat in cadrul unei sedinte a
Parlamentului in luna iunie curent, avocatii parlamentari au fost nevoiti sa
constate cu ingrijorare ca, in tara noastra are loc o afectare continue a
sistemului educational prescolar. In acelasi document se mentioneaza ca in
ultimii ani numarul unitatilor prescolare a scazut cu 1/3, contingentul
personalului din unitatile prescolare s-a redus cu 70 la suta, iar inechitatile
sociale dintre zonele urbane si cele rurale continue sa se aprofundeze.
Este limpede ca acest raport a scos in
evidenta o problema de ordin social cu consecinte deosebit de grave pentru
destinele Republicii Moldova. Lipsa unor crese, gradinite de copii intr-un numar
important de localitati din tara, constituie unul din impedimentele care
pericliteaza in mod serios procesele firesti demografice, prin lipsa unor conditii
pentru educatia prescolara. De asemenea, un numar considerabil de copii rateaza,
in mod regretabil, o perioada extrem de importanta in procesul lor de scolarizare,
cea care constituie etapa primara, ce contribuie la formarea temeliei pe care
se edifica intreaga munca pedagogica ulterioara si de care depinde succesul
acestei munci.
In aceasta ordine de idei, va solicit
domnule Prim-ministru si domnule ministru Tvircun, prezentarea in versiune
scrisa a unei informatii cu referire la numarul localitatilor care, la ora
actuala, nu dispun de gradinite de copii si crese. Numarul copiilor lipsiti de
posibilitatea de a profita de avantajele educatiei prescolare, precum si masurile
concrete pe care intentionati sa le intreprindeti pentru dezamorsarea situatiei
deosebit de grave din aceasta sfera sociala. De asemenea, va solicit o informatie
referitoare si la proiectele de viitor pe care si le propune Guvernul pentru
solutionarea acestei probleme importante.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, mult.
O interpelare catre domnul Procuror General
Valeriu Balaban si catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.
Am fost sesizat de un grup de cetateni din municipiul Balti in legatura cu
lipsirea acestora de dreptul asupra spatiilor locative, pe care le-au construit
asociindu-se in Cooperativa de Constructie Locativa nr.65 din aceasta
localitate.
Le solicit domnilor respectivi sa examineze
sub toate aspectele faptele de abuzuri si coruptie care au dus la deposedarea
ilegala de bunuri a membrilor acestei cooperative in numar de peste 250 de cetateni.
De asemenea, cer ca sa fie verificata, prin prisma articolelor 307 si 308 din
Codul penal, Codul de procedura penala, legalitatea actiunilor judecatorului
Natalia Plugaru, prin ale carei actiuni a fost ingradit accesul la un proces
echitabil al membrilor acestei cooperative si nu li s-a permis sa-si exercite
drepturile constitutionale.
Raspunsul la aceasta interpelare il astept in
scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Doamna Presedinte al sedintei,
Vreau, in primul rind, sa ne exprimam si
noi dezacordul cu situatia care s-a produs in dimineata zilei de astazi, cu
modalitatea de a modifica din mers programul vizitei domnului Rene van der
Linden, lucru care ne impune sa prezentam un memoriu prin care vom incerca sa
constatam anumite deficiente cu care se confrunta Parlamentul Republicii
Moldova si institutiile statului si, in general, care este starea de lucruri a
democratiei in Republica Moldova. Si vom face apel la alti deputati care vor fi
de acord sa se subsemneze acestui memoriu.
Prima intrebare pe care vreau sa o adresez
domnului Tarlev si regret iarasi ca nu am avut posibilitate sa i-o pun in
momentul cind era in Parlament, tine de sedinta de Guvern din 8 iulie curent,
convocata de catre Presedintele Republicii Moldova si, tinind cont de faptul ca
Constitutia Republicii Moldova nu prevede dreptul Presedintelui de a prezida,
nici de a convoca, nici de a prezida sedintele Guvernului, rog domnul Presedinte,
domnul Prim-ministru sa prezinte un raspuns la tribuna centrala a Parlamentului
Republicii Moldova.
Alta interpelare o adresez domnului
Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Balaban. La interpelarea mea
nr.55 din 30 iunie 2006, am primit raspuns, deci, nr.24/12 21 din care rezulta
ca deciziile consiliului local al orasului Ungheni nr.9/7 din 20 decembrie 2002
si nr.3/3 din 25 martie, pe a caror baza primaria Ungheni percepe taxe de
conectare la conductele de gaz, au fost declarate ilegale de instanta de
judecata si, prin urmare, toate contractele oneroase pe care le incheie primaria
cu locuitorii orasului Ungheni, sint de asemenea ilegale.
In acest context, tin sa va informez ca
Primaria orasului Ungheni, in persoana domnului primar interimar, Ilie Ciocanu
continue sa incheie asemenea contracte cu locuitorii urbei, incasind bani de la
populatie, incalcind in continuare atit Legea nr.123 din 17 septembrie 1998 cu
privire la gaze, Hotarirea Guvernului nr.1492 din 28 decembrie 2001, cit si hotarirea
judecatoreasca.
Astfel, desi hotarirea judecatoreasca a
intrat in vigoare la 4 iulie 2006, primarul Ciocanu o ignoreaza cu desavirsire.
In particular, va informez ca detin copia de pe contractul nr.4078 incheiat la
25 iulie 2006, intre Primaria Ungheni si cetateanul Tofan Ilarion, din care
rezulta ca ultimul a fost obligat sa plateasca racordarea la conductele de gaze
naturale.
In acest context, solicit Procuraturii
Generale sa initieze o ancheta si sa-l traga la raspundere pe domnul primar
interimar al orasului Ungheni Ilie Ciocanu.
Raspunsul il astept, il solicit in scris.
Si o alta interpelare, adresata
directorului Agentiei pentru Dezvoltare Regionala, domnul Semenovcher, prin
care-l rog sa-mi prezinte o informatie in scris despre modul de organizare a
activitatii inspectorilor de stat in constructii.
Si vreau sa constat ca exista o anumita
ameliorare in acest domeniu, in constructii, atit in Chisinau, cit si in
teritoriu, iar acesti inspectori, care i se afla in subordine, deseori
tergiverseaza si blocheaza activitatea cetatenilor, solicitantilor. In special ii
atrag atentia asupra faptului ca domnul Lupu Grigore, inspector de stat in
constructii pentru Ungheni, Nisporeni si Calarasi are deja sesizari in instanta.
Rog o informatie in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelarea mea o adresez in continuare
mult stimatului domn Valerian Cristea, care, cred, va prinde la putere si macar
dupa vacanta va veni, totusi, in Parlament.
Intrebarea mea este: de care organizatii
internationale este sustinuta constructia Centrului national olimpic de pregatire
olimpica si cite piste pentru caiac sint astazi in Republica Moldova si de cite
este nevoie, si daca aceste piste care sint amenajate cu utilajul necesar de
care este nevoie, si unde se va construi terenul de fotbal, care spunem noi, ca
se va construi un teren de fotbal si 8 sali sportive si un hotel pentru 350 de
locuri. Daca se va construi acolo, pe teritoriul taberei de odihna la Romanesti,
inseamna ca urmatoarea intrebare: s-a format o alta comisie pentru exproprierea
terenului, de data aceasta nu a terenului public, dar a terenului privat al taranilor,
fiindca alte terenuri acolo, pentru constructiile care spuneam noi, nu sint.
Multumesc si astept, totusi, dupa vacanta
ca domnul Cristea sa vina aici.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Interpelarea mea este adresata domnului
ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun. Atestarea
cadrelor didactice in Republica Moldova a demarat inca in anul 1994 in baza
pachetelor, pachetului de documente, aprobate de Guvern, in baza carora cadrele
didactice, care au obtinut gradele de calificare superior, unu sau doi,
beneficiaza de sporuri la salariu in marime respectiva de 50, 40 si 30 la suta,
lucru stipulat si in Hotarirea Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006.
La momentul actual, prevederile punctului 5
din anexa nr.1 a hotaririi nominalizate sint aplicate doar pentru profesori si
nu are aplicatie la conducatorii institutiilor de invatamint, desi Regulamentul
cu privire la numirea, transferarea si concedierea personalului din invatamintul
preuniversitar prevede acest lucru, stipulat, de asemenea, si in ordinul
ministrului educatiei nr.409 din 2 decembrie 2002.
In contextul celor mentionate si urmare a
adresarii mai multor directori de institutii preuniversitare din mai multe
raioane, inclusiv Anenii Noi si Nisporeni, solicit domnului ministru sa-mi
prezentati o informatie cu privire la cauzele neaplicarii acestor prevederi fata
de conducatorii institutiilor preuniversitare de invatamint pe parcursul
ultimilor ani.
Domnule ministru,
Totodata, solicit propunerile dumneavoastra
privind inlaturarea acestei discriminari a conducatorilor de institutii de invatamint
care au fost atestati, detin grade didactice si, in baza actelor normative,
urmeaza sa primeasca respectiv – 50, 40 sau 30 la suta din salariu.
Raspunsul il solicit in scris.
Si a doua interpelare. Reiterez, de fapt,
interpelarea facuta acum o saptamina si adresata personal domnului
Prim-ministru Vasile Tarlev. Domnule Prim-ministru, spre surprinderea mea, am
primit raspuns la o interpelare adresata dumneavoastra, prin care solicitam sa
fiu informat, daca corespund adevarului cele relatate de ziarul “Timpul” cu
privire la 19 hotariri sau dispozitii ale Guvernului care n-au fost publicate in
Monitorul Oficial cu privire la repartizarea banilor din fondul de rezerva al
Guvernului.
Zic, spre surprinderea mea, n-am primit raspuns
de la Guvernul Republicii Moldova, dar am primit un raspuns semnat de unul din
adjunctii domnului Semenovcher, institutie care cu siguranta, nu are nici o
atributie la elaborarea si publicarea hotaririlor de Guvern care tin de
repartizarea mijloacelor financiare din fondul de rezerva.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vasile Colta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Interpelarea mea este adresata domnului
ministru al educatiei, tineretului si sportului Victor Tvircun.
Domnule ministru,
Va rog respectuos sa examinati situatia
creata la gradinita de copii si in gimnaziul din satul Sofia, raionul Hincesti.
Acest gimnaziu si aceasta gradinita, fiind
supuse reparatiei, s-au cheltuit foarte multi bani, insa conditiile copiilor si
a profesorilor sint foarte rele. Rog, sa fie creata o comisie si aceasta
comisie sa iasa la fata locului ca sa se lichideze toate neajunsurile, pentru ca
la 1 septembrie s-ar putea intimpla ca profesorii si educatorii sa nu poata inceape
lucrul in acest gimnaziu si in aceasta gradinita.
Gradinita de copii din satul Sofia nu are
canalizare, n-are apeduct, n-are incalzire si n-are chiar nici, elementarul,
copiii de 2 ani nu dispun nici de veceu si, intr-adevar, veceul se afla la 30
de metri de cladire.
Interpelarea rog sa fie in scris.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Cu parere de rau, n-am reusit din lipsa de
timp, sa adresez intrebarea personal domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, de
aceea o adresez acum, la Ora Guvernului, si se reduce la urmatoarele. Cunoastem
ca atributiile, una din atributiile de baza ale Parlamentului este legiferarea,
iar in acest proces de legiferare rolul primordial, principal ii apartine
Guvernului ca principalul subiect cu drept de initiativa legislativa.
Cu parere de rau, in sesiunea de primavara–vara
constatam ca Parlamentul Republicii Moldova a lucrat foarte leger. Adeseori,
sesiunile noastre se reduceau la adoptari de legi pentru scutirea de taxe
pentru importul unui sau a doua tractoare sau mai privatizam cite un hectar–doua
de paminturi prin Holercani sau prin preajma Chisinaului.
Astfel, dupa cum cunoastem si cunoaste si
Guvernul, conform Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si
Programului calendaristic de adoptare si ajustare a legislatiei la standardele
europene, as vrea sa-l intreb pe domnul Prim-ministru daca cunoaste si daca
membrii Guvernului cunosc, cum cunosc multi dintre parlamentarii nostri care am
fost in delegatii parlamentare, eu personal in Ungaria, in Estonia, unde
Guvernul a creat grupuri speciale care se ocupa de ajustarea si promovarea
legislatiei nationale si de pregatirea initiativelor legislative din partea
Guvernului catre Parlament.
In legatura cu aceasta, intrebarea mea: ce
are de gind sa faca, in aceasta ordine de idei, Guvernul Republicii Moldova? Si
cum considera ca isi va planifica programul sau? Si daca nu considera ca aceasta
practica a statelor care au aderat sau sint in curs de aderare la Uniunea
Europeana pentru a pregati grupuri speciale de specialisti intru promovarea
ajustarii legislatiei si initiativelor legislative catre Parlament?
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Deci, la aceasta etapa timp pentru declaratie.
Il invit la tribuna centrala pe domnul Serafim Urechean. Sint trei declaratii.
Domnul Serafim Urechean:
Stimati colegi,
Nu este deloc o declaratie, dar as vrea sa
spun parerea mea personala vizavi de acel confort pe care l-a creat fostului sau
patron domnul Marian Lupu, speakerul Parlamentului, confort, deoarece m-a inscris
inca dimineata pentru a lua cuvintul, dupa dezinformarea Prim-ministrului
Tarlev, o dezinformare pompoasa care, acusi, voi raspunde la unele intrebari.
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorata asistenta,
Cetatenii tarii, mai ales acei care ne
privesc acum la televizor sau ne asculta la difuzor, cred ca si se intreaba, pe
ce lume traiesc, dupa raportul domnului
Prim-ministru Tarlev astazi in Parlament.
Informatia despre evolutia social-economica
a Republicii Moldova in primul semestru al anului curent, asa cum a fost
prezentata de domnul Tarlev, creeaza impresia ca se refera la o alta tara.
Primul lucru in privinta caruia ne convinge puterea ar fi ca totul e bine,
aproape perfect. Indicatorii macroeconomici cresc, nivelul de trai la fel.
Stagnarea in dezvoltarea tarii e interpretata ca stabilitate, iar perspectivele
sint si mai frumoase, un fel de viitor luminos.
A doua smecherie din raport este, ca el, ca
sa para serios, recunoaste totusi, unele probleme. Dar Prim-ministrul da vina,
aproape in exclusivitate, pe motivele externe, care incurca permanent
Executivul, pe factorii de provenienta ruseasca in cazul compromiterii
exportului de produse agroalimentare si divinuri moldovenesti sau cel al
tarifelor la gazele naturale, factori ce tin de situatia
libanezo-izraeliano-nigeriano-iraniana in cazul cresterii preturilor la
carburanti. Rolul lor negativ asupra calitatii actului de guvernare il au si
motivele de provenienta de vina in cazul conditiilor naturale nefavorabile.
Bineinteles vinovat poate fi oricine, in afara de guvernarea actuala care este
“perfecta” in ghilimele si prezinta despre aceasta rapoarte chiar si in
Parlament. Dar, oare chiar asa sa fie?
Alianta “Moldova Noastra” refuza sa accepte
camuflarea si masluirea realitatii. Numai adevarul despre problemele existente,
cunoasterea motivelor reale pot conduce spre solutii optime. Calitatea guvernarii
– iata factorul de provenienta comunista care tine Republica Moldova in conditia
unei tari dezindustrializate, depopulate, degradate structural, cea mai saraca tara
din Europa.
Guvernul refuza cu indirjire sa aplice
reformele proeuropene capabile sa ridice standardele de viata la un nivel
apropiat de cel al tarilor occidentale. Sint afirmatii ce rezulta chiar din
statisticile oficiale.
In prima jumatate a anului curent, s-au
deteriorat atit indicatorii stabilitatii macroeconomice, cit si ritmurile de
crestere in sectorul real al economiei. Oficial, produsul intern brut a crescut
cu 6,2%, ceea ce este mai putin si necalitativ, avind in vedere calitatea cresterii
si structura PIB-lui.
Pentru prima data, dupa anul 2000, valoarea
adaugata bruta in industrie s-a diminuat cu 0,8%, iar ca sa fie mai nuantat,
minus 0,5% la valoarea adaugata in sectorul producerii de bunuri si minus 3,8% in
industria prelucratoare.
Volumul productiei industriale, un alt
indicator, a scazut in perioada de referinta cu 6,9%. Agricultura moldoveneasca,
ramura principala cu cea mai mare componenta sociala, este aproape de a fi
distrusa din cauza impozitelor marite de comunisti, a lipsei de sustinere si de
investitii. Sub actuala guvernare, economia Republicii Moldova se duce incet si
sigur la ripa. Iar supravietuirea populatiei si a tarii este pe contul celor
goniti de saracie la munca peste hotare.
Guvernul actual, obligat sa fie factor de
administratie centrala eficienta, s-a transformat in frina a dezvoltarii
social-economice a Moldovei. Este regretabil ca fractiunea majoritara comunista
din Parlament nu intelege acest lucru. Faptul ca in continuare economia noastra
reala se ruineaza este confirmat de sporirea pina la 70% a volumului de
importuri raportat la valoarea produsului intern brut.
Insasi majorarea PIB-lui a fost asigurata, in
temei, pe impozite, pe importuri. In schimb, a scazut si mai mult exportul net,
atingind 43% in raport cu PIB-ul. In primele 5 luni ale anului, deficitul balantei
externe comerciale a constituit
562 milioane de dolari SUA. El a crescut cu 41,3% fata de perioada similara a
anului trecut. In raport cu tarile CSI avem 169 milioane de dolari, cu cele din
Europa Centrala si de Est minus 63 de milioane dolari. Respectiv, a crescut si
deficitul contului curent al balantei de plati, care, in primul trimestru al anului
curent, a atins suma de 90 milioane de dolari, fiind de 2,5 ori mai mare in
comparatie cu perioada similara a anului trecut.
Astfel, economia nationala a slabit si a
devenit excesiv de vulnerabila in fata mediului extern, pe cind Guvernul denota
o lipsa totala a politicilor de administrare, diversificare si remediere a
resurselor.
Apropo, de tema cea mai dureroasa, investitiile.
Se sugereaza ca avem in acest domeniu un cadru legislativ si institutional mai
ceva ca in Europa. Aceasta ati auzit de la Primul ministru Tarlev. Se creeaza
impresia ca Guvernul se invidiaza singur pe dinsul pentru mediul investitional
atractiv pe care, chipurile, l-a creat. Dar, paradoxal, cadru avem, dar investitii
nu.
Si mai putine investitii straine directe le
au cei care se lauda mai putin, dar fac mai mult: Romania, de aproape 3 ori mai
mult decit noi pe cap de locuitor, Estonia de 11 ori mai mult, Ungaria – de 14
ori mai mult, Cehia – de 15 ori mai mult decit in Republica Moldova.
In lunile ianuarie–iunie curent inflatia a
atins cota de 7,4%, preturile cresc masiv, mai ales la produsele si serviciile
de baza de prima necesitate pentru oamenii cu venituri mici. Preturile medii la
medicamente au sporit, in ultimul timp, cu aproape 16% dupa majorarea TVA de catre
actuala guvernare.
Pe parcursul acestei jumatati de an, preturile
la carburanti au crescut in trei rinduri, iar tarifele la gazele naturale au
crescut de doua ori. Ce solutii eficiente ofera Guvernul? Cine va suporta
aceste cheltuieli suplimentare uriase cazute pe umerii populatiei, estimate la
circa un miliard de lei? Si, in general, ce masuri serioase si eficiente de
contracarare a fenomenelor social-economice negative a propus actuala
guvernare? Nimic. Nu prea sint. Populatia urmeaza sa suporte, ca de obicei,
toate consecintele de pe urma acestei guvernari.
Conform ultimelor date disponibile, fiecare
al treilea cetatean al Republicii Moldova sau 29% se afla in saracie absoluta.
Iar fiecare al saselea, 16% in saracie extrema. In mediul rural acesti
indicatori sint, pur si simplu, zguduitori.
Iata rezultatul operei comuniste de
modernizare a tarii intru bunastarea poporului. Avind in vedere aceste adevaruri,
guvernarea actuala ar face cel mai mare primul si ultimul serviciu acestui
popor, sa-si recunoasca falimentul si sa plece cit nu e tirziu.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
O invit la tribuna centrala pentru declaratie
pe doamna Pavlicenco.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Urechean,
Penultima replica chiar mi-a servit mingea
la plasa.
Stimati colegi,
Sper ca sa fie ultima declaratie in
sesiunea aceasta si se numeste “Declaratie cu privire la minciunile puterii si
la ilegalitatea Partidului Comunistilor.”
Recent, Parlamentul a discutat initiativa
privind iesirea Republicii Moldova din CSI. Am fost martorii defilarii lipsei
de caractere in politica noastra, desi argumentele privind impactul negativ al
aflarii in acesti ani a Republicii Moldova in CSI au fost mai mult decit
convingatoare.
Comunistii au sperat ca parada de
loialitate fata de CSI le va aduce dividende politice, preturi reduse la gazele
rusesti si readmiterea vinurilor si divinurilor pe piata estica. A trecut si
summit-ul G8 pentru care cadoul de respingere de catre Guvern si comisiile
parlamentare de la Chisinau a initiativei de iesire din CSI a trecut
neobservat.
Strategii lui Voronin au dat gres, ca si in
toate celelalte cazuri ce-au adus Moldova in situatia cind mergem in niciunde,
raminind fara aliati. A dat chix si invocarea alinierii Republicii Moldova la
politicile Georgiei si Ucrainei fata de CSI. Patru presedinti ai fostelor state
sovietice: Armenia, Turkmenistan, Georgia si Ucraina nu au participat la forul
comunitatii, unde a poposit, insa, total nefericit, mult stimatul nostru Sef
european de stat Voronin. Trist si neinteles el accepta summituri informale cu
alergari de cai, in timp ce dezastrul in tara atinge apogeul, iar deznadejdea
pune stapinire pe oameni.
Se epuizeaza ultimele lor asteptari, toti incepind
a intelege la numai un an de mandat repetat al Presedintelui comunist ca vine o
iarna fierbinte la capitolul “Prapad”. Iar conducerea comunista continue sa
umble cu minciuni. Declara si Voronin si Tarlev ca autorii initiativei privind
CSI si-ar fi retras-o, pentru ca, sa va cruciti nu alta, ar fi inteles, prin
argumentele comunistilor, irationalitatea parasirii.
Va amintiti, la microfoane s-au inghesuit
deputati nostalgici si au pus intrebari mai mult decit naive, nefondate pe date
si analize. Iar cuvintarea liderului Fractiunii Comuniste, ca si argumentele Sefului
statului, sint in afara elementarii responsabilitati. Cine spune in politica
niciodata? Voi, poate nu veti iesi din CSI, insa noi, oamenii politici
proeuropeni, la sigur, vom iesi. Tovarasi demnitari comunisti, nu mai promovati
minciuna la nivel de stat.
Am retras initiativa pentru a evita un vot
fatal contra iesirii din CSI in speranta ca in 6–12 luni va intelege cum stau
lucrurile toata clasa politica si tristetea de pe chipul lui Voronin se va
materializa intr-o initiativa luminoasa de rupere a calului de la gard, adica,
de iesire din CSI.
Altfel, cum sa intelegem initiativa de iesire
a Republicii Moldova din Acordul privind tribunalul economic al CSI, depusa de
Voronin la numai 5 zile dupa initiativa noastra? Cit veti mai sta in doua
luntre? Pozitie ce a prabusit pe toti si intotdeauna. Nu am vrut expunerea
definitiva a clasei politice din Moldova, dar am chemat la reconsiderarea pozitii
duplicitare in favoarea unei pozitii clare si univoce.
Daca Georgia si Ucraina nu au participat la
summitul CSI, sa credem ca Voronin a participat pentru ca se reorienteaza spre
Uniunea Rusia-Belarus- Moldova? In situatia cind Rusia sprijina deschis separatismul,
acorda tot felul de asistenta regimului calificat si de Voronin ca banditesc si
criminal, sfidindu-ne in mod mai mult decit evident. Cind Rusia cheama grupul
celor 8 sa nu prea observe ce se intimpla in spatiul postsovietic. Cum sa mai
sperii ca va miza pe Chisinaul fara o politica limpede intru-un domeniu Moscova?
Nimeni nu va respecta o conducere fara
demnitate, care merge la summituri informale conform principiului “Satul arde,
iar baba se piaptana pe la alergari de cai.” Unde este parteneriatul in cadrul
GUUAM? Al forului optiunii democratice? Al statelor care, chipurile, si-au ales
definitiv calea independentei, incercind sa iasa din sfera de influenta ruseasca,
sa obtina retragerea trupelor rusesti si solutionarea conflictelor conform
standardelor internationale?
Cum poti mima in continuare disponibilitate
pentru cooperare civilizata, cind Rusia sprijina un referendum anticonstitutional
pe teritoriul unei parti a pamintului nostru, calcind peste principiile sfinte
de relatii interstatale? Cum? Vom incerca sa spunem astazi franc, de ce si cum?
Situatia de impas a Republicii Moldova este
cauzata integral de incapacitatea de guvernare a comunistilor intepeniti in
trecut, care ne tin in coada Europei, urmarind un singur scop – imbogatirea
unor clanuri prin genocid spiritual, social, economic,adica national.
Raportul prezentat de expertii americani la
recenta Conferinta internationala dedicata dezghetarii conflictelor
postsovietice, raport si eforturi salutate de guvernarea comunista, ne arata fara
echivoc, Republica Moldova e populata de romani ce vorbesc limba romana si
nedreptatea istorica abatuta asupra acestui pamint e din cauza conjuncturii
geostrategice.
Iar comunistii, prin insasi natura lor, nu
pot face fata noului context geopolitic si trebuie sa plece. Trebuie sa plece
cu atit mai mult cu cit si o spunem azi, poate pentru prima oara in ultimul
timp, ca Partidul Comunistilor activeaza ilegal in Republica Moldova.
Reamintim. La 23 august 1991, pornind de la
politica antipopulara, dusa de Partidul Comunist din Moldova, partid care a
uzurpat puterea si s-a substituit organelor puterii si administratiei de stat,
partid care a fost organizatorul represiunilor si deportarilor in masa, al
colectivizarii fortate, al foametei planificate, devalorizind si nimicind
metodic si sistematic cultura nationala, obiceiurile si traditiile populare,
limbile nationale, falsificind istoria, Prezidiul Parlamentului Republicii
Moldova a adoptat Hotarirea nr.683-XII cu privire la Partidul Comunist din
Moldova, in care, in temeiul Decretului cu privire la puterea de stat, a
articolelor 4 si 7 din Constitutia Republicii Moldova, a hotarit: “Se interzice
activitatea Partidului Comunist din Moldova pe intreg teritoriul republicii.”
Urmatoarele puncte ale hotaririi vizeaza nationalizarea
averii Partidului Comunist, luare de catre Guvern sub paza a bunurilor nationalizate,
transmiterea tuturor documentelor si materialelor de arhiva vizind activitatea
Partidului Comunist din Moldova, sistarea de catre Banca Nationala a Moldovei a
tuturor operatiunilor banesti potrivit conturilor PCM si varsarea tuturor
mijloacelor banesti in bugetul republicii.
Peste numai 2 ani, in 1993, un numar de 91
de deputati adreseaza o interpelare Parlamentului, pornind de la ideea ca unele
decizii ale Parlamentului Prezidiului sau cer o noua interpretare de pe pozitiile
zilei de astazi. Cer repunerea in legalitate a Partidului Comunist.
Pe data de 7 septembrie 1993 Prezidiul
Parlamentului adopta Hotarirea nr.1 595-XII, semnata de Petru Lucinschi, despre
interpelarea celor 91 de deputati ai poporului si demersurile unor grupuri de
cetateni cu privire la Partidul Comunist din Moldova, in care se spune la
articolul 2: “Ca cetatenii Republicii Moldova au dreptul sa se asocieze in
organizatii de partide comuniste in conformitate cu prevederile Legii privind
partidele si alte organizatii social-politice in conditii juridice egale cu
alte partide si organizatii social-politice.”
La articolul 4 se spune: “Prezenta hotarire
intra in vigoare la data publicarii.” Ghilimele inchise. Insa aceasta Hotarire
nr.1595-XII din 7 septembrie 1993, prin care se recunoaste dreptul cetatenilor
Republicii Moldova de a se asocia la organizatii de partid comuniste, adica de
repunere in egalitate a partidelor comuniste, nu a fost publicata in presa
oficiala si nu a intrat, deci, in vigoare. In felul acesta, astazi este in
vigoare Hotarirea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la Partidul
Comunist din Moldova nr.683-XII din 23 augost 1991, al carei prim punct din
partea rezolutiva spune: “Se interzice activitatea Partidului Comunist din Moldova
pe intreg teritoriul republicii”.
In nomenclatorul legilor si altor documente
oficiale adoptate lipseste Hotarirea nr.1595-XII. Constatam, astfel, ca
Republica Moldova este condusa de o formatiune ilegala, de aceea nu este de
mirare ca uzurpeaza puterea in stat si distruge intreg sistemul public. Cerem
Ministerului Justitiei si Procuraturii Generale sa se pronunte neinfluentat
asupra acestei situatii de senzatie in Republica Moldova, sa anuleze inregistrarea
Partidului Comunistilor si altor partide de esenta comunista, iar noi trebuie sa
intelegem cu totii ca declinul fiecaruia si al tuturor ni se trage de la
reaparitia ilegala in scena politica moldoveneasca a comunistilor, care nicaieri
si niciodata nu au avut succes, generind tragedie si dezastru, crime impotriva
umanitatii, care nu au avut si nu vor avea nimic in comun cu valorile
democratice, nationale si europene, cu democratiile europene, spre a carei
familie aspira prin vocatie populatia din Republica Moldova.
Solicitam opinia publica de la noi si de
peste hotare sa ia cu atentie act de aceasta realitate si sa contribuie la
oprirea degradarii continue a vietii in Republica Moldova, care are loc prin
uzurparea totala a puterii in stat de catre o clica de falsi si ilegali comunisti,
catarati la putere prin abuz juridic. Aceasta declaratie este semnata de deputatii
Pavlicenco, Serebrian, Golban si Klipii.
Domnul Marian Lupu:
Il invit la tribuna centrala pe domnul
Semion Dragan pentru luare de cuvint.
Domnul Semion Dragan:
Уважаемый Председатель, уважаемые
избиратели!
Прежде чем приступить к своей декларации, я хотел бы просто два слова сказать. Хватит пугать наш народ,
бывшие секретари и носители партийных билетов, и
господин Урекян. Знаете, что до 2000 – 2001 года 120 башенных кранов стояли по всему Кишиневу как
громоотводы и молниеотводы, но они не работали, а сегодня работают. И поэтому
не пугайте народ.
По сложившийся неплохой, на мой взгляд,
традиции в нашем Парламенте, после прихода к власти в 2001 году ПКРМ каждый раз
мы заслушиваем информацию Премьер-министра о социально-экономической ситуации
в стране, о работе Правительства по реализации своей
программы, получившей вотум доверия Парламента.
И вполне естественно, что достигнутые
результаты, конкретные параметры в той или иной области вызывают разные оценки, то есть по-разному трактуются в зависимости от того, кто и как это делает. И сегодняшнее наше
пленарное заседание не является исключением. Ведь те, кто не голосовал за программу этого правительства, и те, кто, находясь у власти, потерпел
политическое фиаско, ошпарившись горячим чаем, дуют сегодня и на холодное
молоко.
Им все видится в черном цвете. А, как всем
известно, истина одна независимо
от политических взглядов любого парламентария. Восстановле-ние и развитие реального сектора экономики наша партия всегда считала
главным показателем выполнения предвыборных обязательств.
Намеченные в этом плане рубежи были весьма амбициозны на начальном этапе,
начиная с предполагавшегося удвоения государственного бюджета. Наши оппоненты
называли тогда это фантастикой. Сравните, в 2001 год страна вошла с
утвержденным государственным бюджетом в 2,9 миллиарда леев.
Спустя четыре года, в 2005 году, доходы государственного
бюджета составили 7,8 миллиарда леев. Это уже не фантастика, это реальность.
Реальность, в основе которой лежит переход нашей экономики из традиционного для прошлого
десятилетия режима спада в режим неуклонного подъема. И сегодня представленные вашему вниманию
конкретные цифры и итоги
деятельности Правительства в первом полугодии 2006 года являются объективным
свидетельством нашего реального продвижения вперед.
Сейчас даже наши политические оппоненты не
в силах отрицать тот факт, что в стране воцарилась атмосфера общего
экономического оздоровления и стабильности. Находясь у власти второй созыв
подряд, мы, коммунисты,
доказали, что рыночные реформы могут привести к успеху
лишь в том случае, если целью преобразования является благосостояние народа, а не личные интересы узкой прослойки
общества.
Строго соответствуя этим принципам, за
прошедшие пять с небольшим лет внутренний валовой продукт в Молдове вырос, нравится это кому-то или нет, на 40
процентов. По отношению к ВВП существенно сократилась внешняя
задолженность Молдовы. В два раза увеличилось число
промышленных предприятий, в 1,2 раза – число рабочих
мест. Объем промышленной продукции возрос в три раза, а в сельском хозяйстве –
на
60 процентов. За это же время прямые
социальные инвестиции выросли в шесть раз.
Заработная плата увеличилась более чем в три раза, а средний размер
пенсии – почти в пять раз. Мы обеспечили гарантированное медицинское обслуживание социально уязвимых слоев населения:
пенсионеров, детей, инвалидов.
Внедрили страховую медицину и восстановили больницы. При этом вложения в сферу
образования были увеличены вдвое, в сферу науки и
инноваций – в шесть раз, в
здравоохранение – в три раза. Возросло в два раза количество студентов, обучающихся на бюджетной основе. Началось восстановление памятников
истории и духовности молдавского многонационального народа. Проводится
индексация и возврат вкладов населения, обесцененных на 1 января 1992 года.
Мы подписали стратегический документ
– План действий Европейский Союз –
Республика Молдова. И скрупулезно реализуем пункт за пунктом этого плана. Снизили налог на прибыль с 32 до 15 процентов. Отменили налог на прибыль для предприятий малого бизнеса. И то
многое, что было сделано за эти годы,
позволило увеличить в первом полугодии 2006 года поступления в государственный бюджет более чем на 600 миллионов леев против запланированных на
текущий год цифр. И эти средства мы с вами вчера распределили
в основном на строительство и ремонт объектов социально-культурного назначения,
газификацию городов и сел страны.
В новых условиях, в условиях частной
собственности на землю, мы сумели найти стимул для консолидации
земель. Различными путями содействовали появлению объединений крупных товарных
хозяйств. Было организовано более 130
машинно-технологических станций, обслуживающих
земельные наделы. Только за последние четыре года
приобретено более
4,5 миллиона тракторов, для внедрения
стратегически важной для нашей страны программы «Молдавское село» только в 2005
году выделено
1,7 миллиарда леев. Около 2 миллиардов леев будет
инвестировано в эту программу в текущем году.
С текущего года сельскохозяйственные
экономические агенты независимо от организационно-правовой формы освобождены на
срок 5 лет от уплаты подоходного налога, налогов на недвижимое
имущество и сборов. Только за последние два года из государственного бюджета
выделено
300 миллионов леев на субсидирование стратегических
отраслей сельского хозяйства страны.
Реализация среднесрочных и долгосрочных
программ, стратегии экономического роста и снижения уровня бедности, программы «Молдавское
село», создание информационного общества, развитие
туризма и др. преследуют одну цель – цель модернизации экономики, модернизации страны,
модернизации жизни. Поэтому,
как было сегодня видно, задача коренного улучшения жизни простого человека красной нитью
проходит через программу деятельности Правительства, известную под названием «Возрождение экономики
– возрождение страны».
Уважаемые дамы и господа,
2006 год складывается непросто. Суровая,
холодная зима, жаркое лето – это объективно сложившиеся
трудности. Винное эмбарго и повышение тарифов на природный газ – это субъективные факторы. Но, как мы видели
из приведенных Премьер-министром цифр, мы идем вперед, и отступления не будет.
Хотелось бы, чтобы вы, уважаемые коллеги, не забывали одну простую истину: авторитет политической партии, движения или избирательного блока
зависит и измеряется не тоннами совместной
декларативной трескотни, а конкретными законами, конкретными делами по
претворению в жизнь предвыборных обещаний. Именно этого
от нас ждет наш терпеливый многострадальный молдавский избиратель.
Спасибо.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sedinta o declar inchisa. Urmatoarea sedinta
va avea loc miine, vineri,
28 iulie, la orele 9.00.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 16.40.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.
|