version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA FEBRUARIE 2008

Sedinta din ziua de 29 februarie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4186 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la statutul judecatorului art.24/1; Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii art.27).

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4227 privind protectia marcilor.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4231 privind protectia soiurilor de plante.

5. Dezbaterea si reexaminarea Legii nr.45-XVI din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie. Proiectul nr.1962.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.406 pentru modificarea si completarea Codului electoral nr.1381-XIII din
21 noiembrie 1997 (art.19, 20, 51 s.a.).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.544 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.

8. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.458 cu privire la declararea anului 2008 Anul Ion Druta.

9. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.4561 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea taxei de stat art.3, 6; Codul fiscal art.18, 20).

10. Dezbaterea si adoptarea proiectului ordinilor de zi ale sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 6 13 martie 2008.

11. Declaratia domnului deputat Vladimir Filat.

12. Declaratia domnului deputat Iurie Rosca Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat.

13. Declaratia domnului deputat Dumitru Diacov Fractiunea Partidului Democrat.

14. Declaratia domnului deputat Veaceslav Untila Fractiunea Alianta Moldova Noastra.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 96 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Ludmila Borgula, Mihail Sidorov in delegatie; Vitalia Pavlicenco la cerere; Irina Vlah, Angela Leahu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Ordinea zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Pentru ziua de astazi este inclusa in ordinea de zi motiunea simpla, inaintata de 16 deputati. Sintem placut surprinsi ca, in sfirsit, o sa avem posibilitate sa discutam si o motiune in Parlamentul Republicii Moldova, dar eu nu il vad aici pe domnul Artur Cozma. Acei 16 subsemnati vor sa discute cu domnul ministru, care, dupa parerea noastra, este responsabil de toate actiunile care au fost sau care tin de monumentul Teodosiu.

Ca sa nu avem neintelegeri la sfirsitul sedintei, adica sa incepem niste discutii inutile, am vrea ca dumneavoastra sa-l informati pe domnul Cozma sau o persoana mai sus pusa decit domnul Cozma. Daca vrea domnul Tarlev, nicio problema. Domnul Stepaniuc. Sint specialisti buni in demolarea monumentelor.

 

Domnul Marian Lupu:

Profitind de caracterul public al sedintei plenului Parlamentului, ii informez si pe domnul Prim-ministru si pe domnul ministru al culturii referitor la solicitarea colegului nostru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Partidul Liberal Democrat. Pentru prima data fac aceasta specificare. Rog sa fiu inscris pentru a da citire unei declaratii la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inscris cu o luare de cuvint la sfirsitul sedintei.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte si stimati colegi,

Am iesit la acest microfon, deoarece nu mai putem tolera acest lucru cum lucreaza Parlamentul nostru. As vrea sa pun intrebarea: cine elaboreaza legi pentru ca Parlamentul sa le adopte in fuga?

Avem in ordinea de zi pentru astazi legea pe care a adoptat-o Parlamentul, remisa spre reexaminare, privind violenta in familie. Si am primit la acest proiect de reexaminare 3 rapoarte: unul la 27 noiembrie, apoi altul la 20 decembrie 2007, varianta definitivata, si mai avem al treilea raport din 22 februarie 2008 din nou definitivat. De cite ori putem sa definitivam un raport?

Si as vrea sa ma opresc la faptul ca proiectele care vin spre reexaminare, daca chiar Regulamentul prevede, poate are o scapare, de ce sint reexaminate doar de Comisia in fond? Noi, ceilalti deputati, nu participam la aceasta reexaminare, dar sintem solicitati sa votam atunci cind acest raport de examinare, de reexaminare vine in Parlament. Am un sir de asemenea proiecte de reexaminare, la care as dori sa particip cu cea mai mare activitate, dar nu ne este posibil.

Mai am, domnule Presedinte, un raport asupra proiectului la care m-am referit ieri, nr.1603, referitor la vinul de casa, pe care Fractiunea Comunistilor l-a retras joia trecuta, nu ieri, cealalta zi de joi, din ordinea de zi, ca azi-dimineata sa primesc un alt raport al Comisiei, care deja era. Cine a anulat acel raport? In baza carei legi? Si a emis un alt raport, fara sa invite autorul, asa cum am solicitat, cel putin, in Fractiunea Comunistilor.

Fractiunile, eu nu zic de altele, zic de Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat, in care am activat mai bine de un an de zile. Si atunci, cind am parasit aceasta fractiune, am spus foarte clar: primul lucru era ca fractiunea nu lucreaza asupra proiectelor, nu se expune asupra unor proiecte foarte importante.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste.

Stimata colega,

Sa ne referim la subiect.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Acesta este subiectul, caci noi sintem Parlamentul Republicii Moldova, care facem legi, si nu trebuie sa adoptam niste legi facute de un consultant, trecute in fuga prin comisie. Avem astazi in ordinea de zi proiecte pe care noi nici nu le-am examinat in Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, trecem in fuga peste aceasta, dar noi trebuie sa purtam responsabilitate pentru ceea ce facem.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si fractiunile sa isi indeplineasca lucrul, sa nu foloseasca tribuna Parlamentului pentru bocete ca le fug membrii partidului. Folosesc si eu microfonul, daca ei au folosit tribuna centrala, si spun ca eu vreau sa fac parte din acea mafie care sponsorizeaza partidul.

 

Domnul Marian Lupu:

Deconectati, va rog, microfonul nr.4.

Eu va aduc aminte, stimati colegi, in aceasta sala, potrivit normelor Regulamentului, sint interzise actiunile de proliferare a insultelor, a acuzatiilor si a tot felul de lucruri de acest gen.

Acum ca informatie. In Regulamentul Parlamentului nu este nicio indicatie referitor la faptul de cite ori oricare comisie permanenta a Parlamentului poate sa redacteze, sa modifice raportul. Daca exista temei pentru asa ceva, exista motive, oricare comisie este in drept sa modifice macar de o mie de ori raportul inainte de prezentare. E alta problema, ca in cadrul acestor sedinte trebuie sa fie anuntati autorii. Acesta ar fi acel comentariu pe care am dorit sa-l fac in momentul de fata.

Mai mult decit atit, fiecare dintre deputati este liber sa participe la sedintele oricarei comisii. Exista in mod public informatia referitoare la agenda de lucru a fiecarei comisii in zilele de miercuri, le cititi frumos si, daca doriti sa participati la sedintele altor comisii decit cele din care faceti parte, orice deputat poate merge, poate participa, poate sa isi expuna pozitia si viziunile.

Va multumesc.

Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Fractiunea Alianta Moldova Noastra va veni cu o declaratie la finele acestei sedinte.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Am luat act.

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Si dupa domnul Untila as dori si eu sa fac o precizare la tribuna centrala.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Bine.

Va multumesc, stimati colegi.

Acum ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.4186 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la statutul judecatorului, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii). Initiativa unui grup de deputati. Prezinta domnul Turcan. Presupun ca este o prezentare mixta, comuna atit din partea autorilor, cit si din prezentarea pozitiei si raportului Comisiei de profil. Va rog.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre deputatii in Parlament Maria Postoico si Vladimir Turcan. Modificarile respective propuse in acest proiect de lege tin de necesitatea de a asigura activitatea efectiva a organelor de autoadministrare judecatoreasca, cum este Consiliul Superior al Magistraturii.

Se propune completarea articolului 24/1 din Legea cu privire la statutul judecatorului, in sensul ca judecatorii detasati prin rotatie in Consiliul Superior al Magistraturii vor avea un volum de lucru mai redus, comparativ cu ceilalti judecatori.

Modificarea in cauza este conditionata de necesitatea de a asigura judecatorii detasati pe un termen de un an de zile cu dreptul de a participa la examinarea cauzelor. De asemenea, se propune de modificat articolul 27 alineatul (9) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii in ceea ce tine de remunerarea membrilor Consiliului din rindul profesorilor titulari. Se propune de a le acorda o indemnizatie lunara in marime de 25 la suta din salariul mediu de la locul de munca de baza.

Acest proiect de lege a fost avizat de comisiile permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Guvernul Republicii Moldova nu a sustinut propunerile de modificare expuse in proiect. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat toate obiectiile si propunerile parvenite pe marginea acestui proiect si este de acord cu pozitia expusa in avizul Guvernului referitoare la modificarea alineatului (9) din articolul 27 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii si considera ca pentru profesorii titulari urmeaza a fi stabilita o indemnizatie in marime fixa.

Astfel, in cadrul comisiei, s-au conturat variante in limitele de la 300 la
500 de lei. Actualmente, profesorii titulari, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, primesc 200 de lei. Aceasta taxa, aceasta suma era fixata incepind cu anul 2003.

Luind in consideratie ca pentru toate modificarile ce tin de majorarea cheltuielilor este necesar sa fie prezentat avizul pozitiv al Guvernului, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, pentru lectura a doua, a solicitat de la Guvern opinia Guvernului referitoare la posibila majorare a acestei sume pentru profesorii titulari si stabilirea unei sume fixe in limitele de la 300 la 500 de lei.

Este necesar de mentionat ca in agenda Parlamentului este proiectul de Lege nr.2892 din 31 iulie 2007, care are acelasi obiect de reglementare. Din aceasta cauza Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul de Lege nr.4186 sa fie aprobat in prima lectura si pentru lectura a doua sa fie comasat cu proiectul de Lege nr.2892.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Turcan,

E clar ca, si la ziua de astazi, acei judecatori detasati, care sint membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, examineaza un numar redus de dosare. Acesta e un lucru bine-venit. Dar pe mine ma deranjeaza cu totul altceva. Alineatul (5) din articolul 241 spune: Judecatorului detasat i se mentine statutul de judecator.. Deci, practic, din acest alineat rezulta ca ei nu trebuie sa examineze cauzele.

Eu am niste informatii ca unii avocati deja pregatesc niste cereri la CEDO referitoare la prevederile... ei considera ca se incalca articolul 241 din Legea cu privire la statutul judecatorului. Trebuie sa facem ceva cu acest alineat, deoarece el o sa contravina celuilalt alineat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Printre altele, insasi initiativa noastra era motivata pornind de la aceasta situatie care s-a creat, ca actualmente in legea mentionata este prevazuta, pur si simplu, o formula ca sint detasati. Si nu era clar, detasarea aceasta permite examinarea cauzelor sau nu. Mai mult decit atit, detasarea, dupa cum ati mentionat, intr-adevar, in aceasta perioada, mentine statutul judecatorului. De aceea, noi, cred ca pentru lectura a doua, vom vedea, poate va fi necesar si acest alineat sa fie concretizat, ca in perioada respectiva se mentine, dar cu dreptul de a examina dosarele respective cu un volum de lucru mai redus. Aceasta este o practica internationala.

Noi am consultat aceste prevederi cu expertii europeni. De exemplu, expertul din Italia, domnul Alberto, a mentionat ca in Italia aceasta perioada de consolidare a Consiliului Superior al Magistraturii din Italia in termen de vreo
15 ani s-a pastrat aceasta prevedere care da posibilitatea ca judecatorii, care sint detasati, pe perioada detasarii, sa examineze dosarele, dar volumul de lucru sa fie mai redus, comparativ cu alti judecatori.

Domnul Ion Plesca:

Dar referitor la Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, mi se pare ca in celalalt proiect se prevede.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, in proiectul de Lege nr.2892, acolo, noi, cind am aprobat in prima lectura, e strict prevazut ca insusi presedintele Consiliului Superior al Magistraturii sa fie detasat in baza permanenta pe perioada de 4 ani, fara, e clar, dreptul de a examina cauze.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari pentru autor, pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.4186 in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4186 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4227 privind protectia marcilor. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat obiectiile si propunerile comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si propunerile deputatului in Parlament Valeriu Guma, inaintate in amendamente, care, fiind sintetizate, sint anexate la prezentul raport. Unele obiectii si propuneri nu au fost acceptate de catre Comisie din motivul ca normele respective, asupra carora s-au facut obiectii, sint expuse in proiectul de lege, tinind cont de directiva Uniunii Europene si au fost expertizate de catre Centrul de Armonizare a Legislatiei Republicii Moldova cu legislatia comunitara. Insa majoritatea propunerilor au fost acceptate.

Dupa prezentarea raportului, Comisia, de comun cu autorii proiectului de lege, cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, cu reprezentantii Curtii Supreme de Justitie, cu Ministerul Justitiei, a examinat suplimentar prevederile articolelor 63, 64, 65 si 66 si solicita sustinerea urmatoarelor modificari in proiectul de lege de catre Parlament:

Alineatul (2) din articolul 64 se propune a fi expus in urmatoarea redactie: Incheierea de asigurare a problemelor poate fi atacata in instanta de judecata. Alineatul (1) din articolul 86 al capitolului Dispozitii finale si tranzitorii se propune a fi expus in urmatoarea redactie: Prezenta lege intra in vigoare la 3 luni de la data publicarii, cu exceptia articolelor 63, 64, 65 si 66, care vor fi puse in aplicare odata cu intrarea in vigoare a modificarilor corespunzatoare in Codul de procedura civila.

Litera a) din articolul 87 se propune a fi expusa in urmatoarea redactie: Guvernul, in termen de 3 luni, va prezenta Parlamentului propuneri privind modificarea normelor respective din Codul de procedura civila si privind aducerea altor acte legislative in vigoare in concordanta cu prezenta lege.. Cu aceste modificari, comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege in a doua lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu imi cer scuze, cu o intirziere, totusi este o propunere la microfonul nr.4.

Va rog, microfonul nr.4. Continuam.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intr-adevar, noi am avut mai multe amendamente si, partial, s-au acceptat, dar am vrea totusi sa ne referim la cele care nu s-au acceptat si anume, daca ne uitam la articolul 47 alineatul (1), punctul 19 din sinteza, si la articolul 21, alineatul (1), punctul 10 din sinteza. Incepem de la punctul 10, adica articolul 21, prin care se explica de ce o marca este inregistrata cu rea-credinta.

Noi am propus acest amendament: dupa literele (a) si (b), cele doua propozitii sint inutile si a fost propunerea sa le excludem. AGEPI a motivat necesitatea acestora si insista ca sa ramina, ni s-a spus ca este armonizat cu Centrul de Legislatie Europeana. Si noi ne-am uitat, ne-am interesat si eu vreau sa va spun ca aceasta este absolut neadevarat si eronat.

In primul rind, noi cu greu am gasit aceasta declaratie de compatibilitate, care nici nu a fost distribuita, si am vazut ca nu este asemenea prevedere. Si, mai mult ca atit, aceste propozitii sint inventate de autori. Nicaieri nu este in legislatia comunitara, nici chiar in legislatia nationala a statelor comunitare.

Noi propunem si insistam ca aceasta inventie a autorilor, care nu corespunde legislatiei si argumentelor pe care ei ni le-au adus, adevarului, sa fie totusi eliminate. Fiindca problema care este? Ca in instanta de judecata fiecare caz in parte trebuie sa reflecte multitudinea de imprejurari existente. Si judecatorii trebuie sa aiba o claritate in aceasta chestie.

In afara de aceasta, si expertii europeni considera ca, daca se defineste un termen, cum ar fi rea-credinta, sensul acestuia automat se restringe. Iar mai multe situatii vor ramine in afara pedepsei compartimentului cu rea-credinta. Deci solicitam excluderea de la articolul 21 alineatul (1) literele a) si b) a ultimelor doua propozitii.

 

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am discutat in cadrul sedintei Comisiei si nu am sustinut aceasta propunere. Si am dat respectivele explicatii.

 

Domnul Valeriu Guma:

Noi stim aceasta, domnule Presedinte, dar eu...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar eu nu pot sa schimb decizia Comisiei. Putem sa punem la vot.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu am argumentat ca decizia Comisiei a fost luata pe baza la aceea ca ni
s-au adus niste argumente care sint false. Nu exista in Comunitatea Europeana, in legislatie, asemenea prevederi. Si eu am verificat, m-am uitat, m-am interesat inca o data si va spun ca aceasta este o inventie a autorilor. Ramine la discretia...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ramine la discretia Parlamentului, da?

 

Domnul Marian Lupu:

La microfonul nr.1, eu va rog dati niste informatii suplimentare la acest subiect.

 

Domnul Dorian Chirosca directorul general al Agentiei de Stat pentru
Proprietatea Intelectuala:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimate domnule deputat,

Nu este o inventie, deoarece noi, in momentul de fata, avem foarte multe cazuri cind, pur si simplu, nationalii nostri, titularii nostri depun cereri absolut straine, deci furate din strainatate. Si anume inregistrarea cu rea-credinta, inregistreaza aceste marci cu rea-credinta. Si dupa aceea vin titularii adevarati ai acestor marfuri pe teritoriul Republicii Moldova si nu pot face investitii, nu pot dezvolta un business, fiindca li se blocheaza marca pe teritoriul Republicii Moldova.

Deci se face, pur si simplu, un business cu astfel de situatii. Si noi am considerat de cuviinta ca este necesar ca sa ne opunem inregistrarii, cu rea-credinta a marcilor. Rea-credinta se are in vedere atunci cind se fura din strainatate o marca si se inregistreaza pe numele altui titular pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule director,

Da? Cer scuze.

 

Domnul Dorian Chirosca:

Da, Dorian Chirosca, director AGEPI.

Domnul Valeriu Guma:

Vreau sa va spun ca dumneavoastra ati facut niste referinte la legislatia europeana. Noi am verificat. Asa ceva nu exista in legislatia comunitara. Eu inteleg ca e greu de explicat acum in citeva minute. Noi, intr-adevar, am facut amendamente in scris, le-am argumentat. Dumneavoastra in sinteza ne-ati prezentat alte argumente, care nu corespund realitatii si eu am hotarit sa accentuez acest lucrul si sint gata sa dovedesc aceste lucruri. Cind am spus ca este o inventie a dumneavoastra, acesta este adevarul.

 

Domnul Dorian Chirosca:

Este o realitate.

 

Domnul Valeriu Guma:

Si expertii europeni spun lucrul acesta, care nu au mai putin interes ca marcile. Sa spunem asa, in Republica Moldova sint cu mult mai putine marci ca in Europa si in alte state care pot sa fie aici, sa vina investitorii, cum spuneti dumneavoastra. Si nu cred ca ei au mai putin interes.

 

Domnul Dorian Chirosca:

Mult stimate domnule deputat,

Eu sint de acord cu dumneavoastra si as vrea sa va arat dovezi dupa sedinta, in care se stabileste ca aceste prevederi reies din directivele europene si din Conventia internationala la care noi am aderat. Mot à mot nu este scris nicaieri, poate ca. Dar cu claritatea ca reies din aceste norme, din directivele europene.

 

Domnul Valeriu Guma:

Uitati-va, tot asa si la articolul 47 alineatul (1), din sinteza punctul 19, contestarea deciziilor privind cererea de inregistrare a marcilor. Dumneavoastra dati si o posibilitate. Pe de o parte, spuneti ca, uite, noi nu dam posibilitatea ca cineva sa inregistreze sau sa faca fraude, dar totodata, dati posibilitate persoanelor terte, care pot sa blocheze orice inregistrare de marca, lasind in vigoare ceea ce ati propus dumneavoastra si nu ati acceptat propunerea noastra de a exclude din acest articol textul: sau, de catre persoane terte care detin informatia referitor la inregistrarea marcii, in termenul cuprins intre data de emitere a deciziei si data inregistrarii marcii.

Se are in vedere ca nu este stipulat un termen clar cind intre, sa spunem asa, inregistrarea marcii si emiterea de inregistrare a marcii, adica cind depune cererea si cind se inregistreaza. Nu este un termen clar cind tertele persoane pot sa atace si atunci orice terta persoana, avind, vine pe piata noastra cineva un concurent, ataca in instanta de judecata si blocheaza concurentul si este o concurenta neloiala si cred ca lucrul acesta nu este benefic. Si noi nu stim. Spuneti, va rog, care este perioada de timp dintre data emiterii deciziei si data de inregistrare a marcii? Ca anume in aceasta perioada poate sa faca blocarea la inregistrarea unei marci.

 

 

Domnul Dorian Chirosca:

Eu va multumesc.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu, domnule director, vreau sa va rog, noi nu facem... Anume momente care ne-ar parea foarte neimportante pot duce la aceea ca in Republica Moldova o marca serioasa n-o sa poata fi inregistrata din cauza ca cineva, vazind o concurenta, va da in instanta de judecata permanent blocarea inregistrarii.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, situatia este clara. Va rog.

 

Domnul Valeriu Guma:

Si eu propun excluderea, la articolul 47, a cuvintelor sau, de catre persoane terte care detin informatia referitor la inregistrarea marcii, in termenul cuprins intre data emiterii deciziei si data inregistrarii marcii. Fiindca aici se spune ca orice decizie privind cererile de inregistrare a marcilor poate fi contestata de catre parti care se judeca, dar nu de persoane terte. Permanent o sa apara astazi o terta persoana, miine o terta persoana si aceasta poate dura ani de zile.

 

Domnul Marian Lupu:

Pozitia autorilor?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Dorian Chirosca:

Eu va multumesc pentru intrebare, mult stimate domnule deputat, de mentionat ca, de la depunerea cererii si pina la emiterea hotaririi, cererea se publica in Buletinul oficial de proprietate intelectuala. In termen de 6 luni de zile se pot depune opozitii. Deci exista persoane terte care au deja, considera ca aceasta marca expusa vine in contradictie cu interesele lor. Si el are tot dreptul sa isi puna opozitia la aceasta decizie, sa se opuna publicarii. Deci este o situatie absolut normala cind tertele persoane se pot opune

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule autor,

Eu am rugat pozitia: da sau nu?

 

Domnul Dorian Chirosca:

Nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Mersi.

 

Domnul Valeriu Guma:

Raspundeti-mi atunci la o intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma,

Nu va sa suparati, va rog.

 

Domnul Valeriu Guma:

Care este perioada de timp?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am o singura...

 

Domnul Dorian Chirosca:

Sase luni de zile.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dar unde scrie?

 

Domnul Marian Lupu:

Eu am o singura rugaminte la dumneavoastra.

 

Domnul Dorian Chirosca:

Este mai jos.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule autor,

Domnule director,

Vorbiti cind vi se ofera cuvintul. Ne-am inteles?

Multumesc.

Noi nu transferam acum caracterul discutiilor si dezbaterilor din comisii in plen. La ce bun ati avut atunci tot timpul acesta ca sa clarificati situatia?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa ma refer la articolul 84, pagina 41, 43 cred, la taxele care se incaseaza pentru activitatile AGEPI. Si anume la articolul 6, care suna in felul urmator: Taxa de inregistrare si eliberare a certificatului de inregistrare a marcii, care nu a fost platita in termenul stabilit pina la... sau dupa... poate fi achitata ulterior in decursul a sase luni de la data termenului omis, cu o majorare de 50%. De ce nu 200%? De ce nu 20%? De ce nu 70%? De ce anume 50%?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Dorian Chirosca:

O intrebare similara a fost, de fapt, data precedenta.

Multumesc pentru intrebare.

Este asa o practica, stabilita de catre organul respectiv, si noi am considerat ca 50% este o

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule director,

Eu va solicit sa va consultati cu Banca Nationala. Este o creditare a agentului economic si ea nu poate fi de trei ori mai mare decit rata bancii. Fiindca si pe dumneavoastra va crediteaza cineva. Dumneavoastra percepeti plata inainte de termen si eliberati marca dupa. Sinteti creditati de agentul economic. In acest caz mergeti contra. De aceea, eu as solicita sa schimbam aceasta cifra cu cifra de 10% sau 20%.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti. Noi am discutat in cadrul sedintei Comisiei aceasta pozitie. Sint diferite propuneri, sint si 60%. Dar toti agentii economici disciplinati achita la timp si nu platesc mai mult. Dar acei care nu achita la timp, achita peste sase luni, este o taxa, 50 la suta plus pentru taxa stabilita. La Comisie noi am discutat si am luat aceasta decizie.

 

Domnul Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Eu solicit sa puneti la vot propunerea mea.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi.

 

Domnul Ivan Banari:

Alineatul (7).

 

Domnul Marian Lupu:

Supun votului propunerea inaintata de la microfonul nr.4 in contextul dezbaterilor pentru lectura a doua.

 

Domnul Ivan Banari:

Ca sa fie schimbata cu 20%.

 

Domnul Marian Lupu:

Cifra respectiva indicata in proiect sa fie schimbata cu o alta cifra 20%. Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr. 3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

23 de voturi pentru aceasta propunere. Plenul nu a sustinut-o. Continuam.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

A doua, alineatul (7). In cazul solicitarii efectuarii procedurilor in regim de urgenta, taxa pentru urgentare se plateste in marime de 100%, deci se dubleaza. Noi avem asemenea cazuri in practica noastra, cind un pasaport efectuat intr-o zi, in loc de 30 de zile, se dubleaza taxa cu 100%. Deci termenul se micsoreaza de 30 de ori si se plateste taxa dubla. In acest caz, procedura este greoaie, nu stim cit dureaza, dar stiu ca este greoaie. Dureaza luni. Se micsoreaza de doua ori si se mareste plata de doua ori.

Eu as fi de acord sa se dubleze taxa, dar banii pentru dublarea taxei sa vina in bugetul statului, nu in bugetul Agentiei. Avem un organ de stat, avem o Agentie de stat care si asa efectueaza acest lucru. Deci, atunci sigur ca un functionar al acestei Agentii se va stradui de fiecare data sa ia taxa dubla. Le va propune agentilor: da, noi acceleram treaba, dar platiti dublu. Si inregistrarea marcilor va fi asa cum este acum o prioritate a celor care au posibilitate sa plateasca, dar nu a tuturor. A venit timpul sa ne aparam marcile noastre, nu numai acele unice care sint acum, dar pe toate. Propun sa excludem plata dubla.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti. Aceste servicii le presteaza Agentia. Agentia este intreprindere de stat. Conform legislatiei in vigoare, anual, Guvernul, ca fondator al acestei intreprinderi, are dreptul sa ia decizia: care suma sa fie varsata in bugetul statului 30 la suta din profit, 50 la suta sau 100 la suta? Adica aceste momente toate sint reglementate, conform legislatiei in vigoare.

 

Domnul Ivan Banari:

Nu pot fi de acord cu dumneavoastra. Ce face un functionar cind are o comanda de urgenta? El pe toti ii alunga intr-o parte, pe cei care stau la rind, fiindca el reuseste, el are un termen destul de mare, si ii face acelui cu urgenta. Deci nu pot primi argumentul dumneavoastra.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil si in conditiile rezultatului votului din cadrul dezbaterilor pe marginea propunerilor inaintate la acest proiect, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4227. Cine este pentru, rog sa voteze?

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 33.

Sectorul nr. 3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4227 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4231 privind protectia soiurilor de plante. Lectura a doua, rog Comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat propunerile si obiectiile comisiilor permanente si ale deputatilor de imbunatatire a proiectului de Lege privind protectia soiurilor de plante si sinteza examinarii acestor propuneri si obiectii este anexata la proiectul de raport. As vrea sa va spun ca la votarea pe ansamblu a proiectului pentru lectura a doua, in Comisie el nu a intrunit numarul necesar de voturi, caci a fost patru la patru si ramine ca decizia sa fie luata de Parlament.

In sinteza eu as vrea sa ma opresc numai la acele articole care nu au fost acceptate, adica la acele modificari care nu au fost acceptate. Se refera la articolul 12, deputatul Cosarciuc a propus ca dreptul la brevet sa fie si al angajatului, atunci cind acest brevet este elaborat in baza contractului cu angajatorul si aceasta formula propusa este dreptul la brevet pentru un soi creat sau descoperit si dezvoltat de catre amelioratori in exercitarea atributiilor de serviciu apartine angajatorului si amelioratorului. Marimea procentuala a dreptului la brevet care apartine amelioratorului si dreptul la o remunerare achitabila se stabileste prin contract.

Stimate domnule Presedinte,

Eu, ca autor al acestui amendament, as dori ca el sa fie pus la vot pe parcursul examinarii acestui raport in lectura a doua. Doamna Valentina Buliga, presedinte de comisie, a propus unele modificari la articolul 31. Aceste modificari nu au fost acceptate de catre Comisie in legatura cu faptul ca, practic, propunerea doamnei Buliga are un caracter mai mult de redactare. Daca dumneaei insista, noi am putea sa punem la vot si aceasta propunere a doamnei Buliga.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, la articolul 73, a propus ca prevederile ce se contin in articolul 73 pun in sarcina instantei de judecata asigurarea probei pina la admiterea actiunii. Comisia mentioneaza ca aceasta prevedere contravine normelor respective ale Codului de procedura civila. Si am discutat, la Comisie nu s-a acceptat propunerea Comisiei. Dar suplimentar am discutat cu domnul presedinte al Comisiei, domnul Turcan, si noi am putea sa mergem la acest articol cu varianta propusa in Legea cu privire la protectia marcilor. Daca dumneavoastra o anuntati acum in sedinta plenara, ea ar putea sa fie acceptata de catre plenul Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Noi, intr-adevar, am conlucrat cu Comisia pentru agricultura si industria alimentara, cu autorii. Am ajuns la urmatorul cuprins al articolului 97, Intrarea in vigoare si aplicabilitatea legii, alineatul (1): Prezenta lege intra in vigoare la trei ani de la data publicarii, cu exceptia articolelor 73, 74, 75 si 76, care vor fi puse in aplicare odata cu intrarea in vigoare a modificarilor corespunzatoare in Codul de procedura civila.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule presedinte,

Dumneavoastra ati mentionat trei ani. Trei luni, trei luni.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Trei luni. Da, cer scuze, trei luni.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, Comisia agreeaza aceasta formulare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, eu cred ca aceeasi formulare a fost de acum acceptata de catre Parlament in Legea cu privire la protectia marcilor.

 

Domnul Marian Lupu:

Din momentul in care plenul Parlamentului s-a pronuntat pozitiv pe marginea acestui subiect, discutat imediat anterior proiectului nr.4227, presupun ca plenul Parlamentului, si in cazul proiectului nr.4231, accepta aceasta propunere.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Celelalte propuneri si obiectii au fost acceptate de comisie. Eu numai am rugamintea de a pune la vot propunerea sau amendamentul...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

...la articolul 12, care a fost formulat si anuntat aici in sedinta plenara.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi,

Potrivit normelor Regulamentului, supun votului propunerea invocata de domnul deputat Valeriu Cosarciuc de la tribuna centrala. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 9.

Sectorul nr. 3 18.

 

Domnul Marian Lupu:

18. 27 de voturi in favoarea acestei propuneri. Plenul nu a sustinut-o.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule presedinte,

Eu va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, in conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea pe ansamblu in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4231. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 33.

Sectorul nr. 3 1.

 

Domnul Marian Lupu:

65 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4231 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul nr.1962, reexaminarea Legii nr.45-XVI cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie.

Rog Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Nu stiu din care motive acest proiect de lege a avut o soarta atit de grea, la fel ca si violenta, cred, in Republica Moldova, de aceea in cadrul comisiei a fost de citeva ori examinata. Si astazi se propune un alt raport ajuns, asa, ca un consens in cadrul comisiei, in care am acceptat capitolul II sa fie intr-o alta formula, ea este anexata la raport.

Articolul 3. Ne-am mentinut pozitia de data trecuta si alineatul (3) din articolul 20, la fel, se propune sa fie exclus, referitor la finantarea din cadrul Fondului de asigurari medicale. In rest, Comisia propune ca aceasta lege sa fie readoptata si propusa spre promulgare Presedintelui Republicii.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri, altele? Nu sint.

Doamna presedinte,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea legii respective in conditiile raportului prezentat de catre Comisia sesizata in fond, tinindu-se cont de obiectiile Sefului Statului. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr.2 31.

Sectorul nr.3 10.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, stimati colegi.

72 de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1962 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.406 pentru modificarea si completarea Codului electoral. Initiativa unui grup de deputati.

Prezinta domnul Turcan, in numele autorilor, cit si raportul comisiei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de lege mentionat a fost inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre deputatii in Parlamentul Republicii Moldova domnul Turcan si domnul Zagorodnii.

Modificarile propuse in acest proiect de lege sint conditionate de necesitatea clarificarii unor aspecte sau etape ale procesului electoral din Republica Moldova si anume: intocmirii buletinelor de vot pentru turul doi al scrutinului, suspendarii votarii si atributiilor organelor electorale referitoare la suspendarea votarii, concretizarea conditiilor in care se efectueaza votarea repetata.

La examinarea proiectului pentru prezentarea in prima lectura, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a invitat reprezentantii Comisiei Electorale Centrale care au sustinut acest proiect de lege. Mai mult decit atit, unele prevederi ce tin de problema suspendarii votarii reies nemijlocit din demersul adresat de catre Comisia Electorala Centrala, cu solicitarea ca aceste proceduri sa fie concretizate in legislatia noastra. Totodata, au expus unele obiectii referitoare la conditiile ce vor fi inaintate fata de membrii Comisiei Electorale Centrale.

Proiectul a fost avizat pozitiv de Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisia pentru agricultura si industria alimentara nu a luat nicio decizie asupra acestui proiect. Toate propunerile inaintate in prima lectura vor fi luate in consideratie in cadrul pregatirii acestui proiect de lege pentru lectura a doua.

In aceste conditii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura si, avind in vedere ca in agenda Parlamentului este proiectul de Lege nr.4350 care se refera la acelasi obiect, se propune, pentru lectura a doua, inglobarea proiectului de Lege nr.406 in proiectul de Lege nr.4350.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumim, domnule presedinte.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, doamna Presedinte.

Domnule Turcan,

Am o intrebare. In nota informativa dumneavoastra nu ati mentionat necesitatea completarii articolului respectiv cu textul au o vechime de cel putin 10 ani in domeniul juridic. Nu este in nota informativa nicio argumentare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, eu am spus ca reprezentantii Comisiei Electorale Centrale au expus unele viziuni pe care noi le vom lua in consideratie in lectura a doua.

Deci aici, in proiectul de lege, se propune ca membrii Comisiei Electorale Centrale sa aiba vechimea in munca cel putin 10 ani in domeniul juridic, s-a propus ca sa fie nu numai juridic, dar si in domeniul administratiei publice. Pentru lectura a doua noi vom examina si vom prezenta deja propuneri concrete.

 

Domnul Ion Plesca:

Si a doua intrebare. Propuneti de exclus litera d) de la articolul 139, daca in unele localitati nu au avut loc alegeri locale. Adica se are in vedere ca alegeri noi se numesc in acele localitati... litera d) prevede daca in unele localitati nu au avut loc alegeri locale. Atunci, in aceste localitati, ce fel de alegeri vor fi numite: generale, repetate, fiindca nu au avut loc alegeri, cumva trebuie sa le...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Notiunea nu au avut loc alegeri este cam confuza pentru legislatia noastra si, in genere, pentru Codul electoral. Aceasta notiune mai mult nici intr-un articol nu se repeta. Avind in vedere ca alegerile este un proces, incepind de la anuntarea alegerilor si pina la votarea nemijlocita si cind se calculeaza rezultatele, este clar ca o situatie de felul acesta: cind nici nu au avut loc alegerile, in sensul ca nici nu au fost anuntate alegerile, este cam confuz, de aceea noi propunem ca aceasta notiune, in genere, sa fie exclusa.

 

Domnul Ion Plesca:

Situatia din Corjova cam...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Aceasta propunere este acceptata si sustinuta de catre Comisia Electorala Centrala.

 

Domnul Ion Plesca:

Situatia din Corjova nu cumva s-ar atribui la... ca nu au avut loc alegeri?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Referitor la situatia din Corjova noi deja am discutat ca este o derogare in genere. Cu atit mai mult ca acolo alegerile au fost doar anuntate, atunci noi iarasi nu putem sa vorbim ca nu au avut loc alegeri. Procesul alegerilor s-a pornit, nu a fost insasi votarea. Si, de aceea, noi atunci, ca derogare, am adoptat o lege speciala pe marginea acestei situatii din Corjova.

 

Domnul Ion Plesca:

Bine, multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos.

Domnule presedinte,

Va adresez doua intrebari, in calitate de autor. Prima intrebare: spuneti, va rog, care sint argumentele de principiu in favoarea propunerii completarii articolului 134 alineatul (2) cu textul respectiv: aceiasi 2 candidati se inscriu in buletine de vot in ordine conform numarului de voturi acumulate in primul tur de scrutin. Ce schimba in esenta aceasta propunere?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Schimba, aceasta propunere reiese iarasi din practica care exista. Comisia Electorala Centrala a atras nu o data atentia la aceste momente, inclusiv a comisiilor electorale locale. Ce se intimpla? In turul doi vor iesi doi candidati, atunci apare intrebarea: cum vor fi ei expusi in buletin in ordinea alfabetica, in ordinea inregistrarii sau in ordinea numarului de voturi acumulate in primul scrutin? De aceea, s-a propus o varianta care este acceptata, inca o data repet, de practica altor tari si Comisia Electorala Centrala a adus aceste argumente in favoarea acestei modificari ca sa fie acesti 2 candidati se inscriu in buletine de vot in ordinea conform numarului de voturi acumulate in primul tur.

Domnul Leonid Bujor:

Bine, eu inteleg ca noi intotdeauna facem, domnule Turcan, trimitere la experienta altor state. In Republica Moldova noi, la acest capitol, de asemenea avem o experienta, e stiuta. Deci, din punctul meu de vedere, nu exista vreun temei de ordin juridic, ceva principial pentru a include acest...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Principial, domnule Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu o sa propun, nu comentati, stimati colegi. Pastrati-va calmul, linistea, sintem in Parlament, nu la prasit. Da, poftim.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Principial exista, deoarece...

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu comentati. Eu discut cu domnul presedinte, nu cu dumneavoastra, nu.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci principial exista, domnule Bujor, deoarece intr-un, sa zicem, raion poate fi o viziune, sa fie in forma alfabetica. In alt raion poate fi altfel, in baza numarului de voturi acumulate. In al treilea poate fi alta situatie, vor socoti ca, iata, daca a fost inregistrat cu numarul 2, dar altul cu numarul 10, atunci, respectiv, asa sa fie si in buletinul de vot pentru scrutinul doi.

Totusi, noi propunem o varianta uniforma pentru toata republica, sa fie clar pentru toti, sa nu apara unele...

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc, domnule presedinte.

Ma abtin de la comentariu, nu fac trimitere la subtext de ordin politic s.a.m.d. Dar propun pentru lectura a doua.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Politic eu nu vad aici in genere nicio...

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu, nu. Nu, eu pot sa va aduc exemple, daca trebuie, cu raioane, cu municipii.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Apoi, iata, ca sa nu fie exemple de felul acesta, se propune o regula uniforma.

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, foarte corect. De aceea, sprijin argumentul ca e necesar de completat, dar propun o alta formulare ca se determina in ordine alfabetica. Si va rog pentru lectura a doua sa fie examinat.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

A doua intrebare.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Daca se poate si argumente.

 

Domnul Leonid Bujor:

In ordine alfabetica.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Argumente, eu am in vedere. Sa expuneti cind o sa...

 

Domnul Leonid Bujor:

Exemplu va aduc. Da exemplu, avem... (rumoare in sala) eu il respect foarte mult pe domnul Turcan si nu vreau sa intru in polemica aceasta, caci ea nu are temei.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine, pentru lectura a doua noi vom...

 

Domnul Leonid Bujor:

Este foarte bine ca in cazul propunerii din proiectul de lege e subtext politic.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Intrebarea a doua.

Domnule presedinte,

Spuneti, va rog, care este necesitatea de a fixa limita de 10 ani de experienta in domeniul juridic, fiindca domnul Plesca s-a referit la acest subiect dar, ma rog, dumneavoastra, in cadrul comisiei, ati discutat si stiti mai multe subtilitati. Eu nu stiu lucrurile acestea.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da. Nu este nicio subtilitate.

 

Domnul Leonid Bujor:

Mai multe argumente atunci, imi cer scuze.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Va aduc la cunostinta ca, actualmente, la noi in legislatie asa fel de cerinte sint inaintate fata de membrii Curtii de Conturi. Una la mina. Membrii Comisiei Nationale a Pietei Financiare, Agentia Antimonopol, Banca Nationala, Curtea Suprema de Justitie. Deci sint un sir de organe care ocupa locul lor in ierarhia respectiva, asa cum este si Comisia Electorala Centrala ca un organ, intr-adevar, central pentru domeniul electoral.

Fata de membrii acestor organe sint cerinte: cel putin 10 ani experienta in domeniul respectiv. In acest caz, noi propunem in domeniul juridic, deoarece mai mult totusi sint probleme pur juridice, problema interpretarii sau aplicarii Codului electoral. Dar, totodata, eu v-am spus ca au parvenit propuneri din partea Comisiei Electorale Centrale, care au fost sustinute de catre unii membri ai comisiei ca sa fie completat cu textul si in domeniul administratiei publice.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Va multumesc frumos.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Deci noi pentru lectura a doua vom examina aceasta propunere.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va rog, si eu pentru propunerea a doua vin cu o formulare: 10 ani studii juridice sau in domeniul administratiei publice locale, inclusiv 5 ani in domeniul juridic.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu cred ca nu numai locale, aici pot fi si centrale...

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, eu sint de acord. In domeniul administratiei publice. Corect, poate sa detina omul o functie in cadrul unui minister, sa se ocupe de acest domeniu, dar poate sa fie un functionar, seful sectiei administratiei publice locale, care a activat 10 15 ani si a fost implicat in modul cel mai serios in pregatirea si desfasurarea alegerilor la nivel de raion sau municipiu.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Propunerea e...

 

Domnul Leonid Bujor:

El in niciun caz nu este mai rau pregatit.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule presedinte,

Spuneti-mi, va rog, daca actualii membri ai Comisiei Electorale Centrale cad sub incidenta punctului 1) din acest proiect.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Atunci va fi o prevedere in Dispozitii finale, de specificat aceasta chestie sau...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu. In cazul in care nu este specificat, legea nu o sa aiba efect retroactiv.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Da.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, stimata doamna.

Stimate domnule autor,

Vreau sa va intreb care este suportul juridic al propunerii din punctul 2), de modificare a articolului 20 alineatul (2) litera b), pierderea cetateniei Republicii Moldova, aceasta este clar, sau a dobindirii cetateniei altui stat.

Care este suportul juridic al propunerii dumneavoastra?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Orice propunere, dupa ce ea va fi legiferata, va fi un suport juridic pentru alte situatii. In acest caz, noi propunem varianta mentionata. Eu cred ca, daca am inteles corect intrebarea dumneavoastra, este clar ca aceasta lege va fi legata si de prevederile respective ale Legii cu privire la cetatenia dubla, cum noi o numim, in mod general. Dar aceasta e o lege care a afectat mai multe legi, inclusiv Codul electoral.

Evident aceasta modificare trebuie sa fie coordonata in acest sens si cu legea respectiva trimisa spre examinare. Eu nu exclud ca reexaminarea va fi pina la adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua. Si atunci va fi clara si...

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stimate domnule autor...

 

Domnul Vladimir Turcan:

...situatia cu suportul juridic.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, nu aceasta am avut in vedere.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim, atunci.

 

Doamna Valentina Cusnir:

In baza carui act juridic se va demonstra ca cetateanul cutare, in acest caz Comisia Electorala, a dobindit cetatenia altui stat. In baza carui act juridic? Aceasta v-am intrebat: care va fi suportul juridic al acestei propuneri a dumneavoastra?

 

Domnul Vladimir Turcan:

Eu nu stiu daca e cazul acum sa va explic inca o data. Noi foarte mult am discutat aceasta problema, atunci cind am examinat legea respectiva care, nemijlocit, s-a referit la problema cetateniei duble. Noi atunci am vorbit ca confirmarea faptului dobindirii cetateniei este sau act oficial, cum este similar la noi in Moldova e Monitorul Oficial, deci ca o sursa, ca un izvor de informare, sau prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe poate fi solicitata informatia respectiva de la organele competente ale altui stat, sau insasi autodeclararea persoanei respective. Trei variante.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, aceasta ar fi cu totul altceva, credem, dar ceea ce spuneti dumneavoastra, in Monitorul Oficial nu este.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Doamna Cusnir,

Trei variante sint. Iata, in cazul...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Unul decade, fiindca in...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Persoanei X care detine pasaport roman. Deci, daca declarati, poftim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu ucrainean detin, am spus.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Aratati la mine, zic, eu ucrainean detin...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Nu, eu arat la toti, de ce numai la dumneavoastra? Nu trebuie sa primiti totul bolnavicios.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va spun ca Monitorul Oficial al Romaniei doar publica dreptul, dar obtii cetatenia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Monitorul Oficial publica decretul prin care persoana dobindeste, confirmarea ca persoana a dobindit cetatenie. Iata ce publica Monitorul Oficial.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu e chiar asa, ne lamurim.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Chiar asa, doamna...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, domnule presedinte, articolul 9, ce tine de vechimea in munca, vedeti, aici stipularea este cu adevarat foarte generala, au o vechime de cel putin 10.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Articolul 19.

 

Domnul Vladimir Filat:

Articolul 19, da, primul punct, de cel putin 10 ani in domeniul juridic. Eu cred ca trebuie sa avem in vedere ca sint studiile propriu-zis juridice, post-universitare, eventual si doctorantura si ulterior activitatea care este, daca vorbim de domeniul juridic.

Si in sustinerea celor spuse de domnul Bujor, calitatea de membru al Curtii, al Comisiei Electorale Centrale, probabil, presupune nu numai cunostinte juridice, dar si administrative. In administrarea unui proces, probabil, trebuie sa vedem si domeniile care ar putea fi asimilate acestui domeniu, ca sa nu ingustam, sa facem pur juridica o institutie. Ca si pregatirea membrilor.

Domnul Vladimir Turcan:

Poftim, formulati la concret si vom examina.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si vizavi de articolul 20, desigur, orice propunere nu este obligatoriu sa aiba baza juridica, devine norma juridica la adoptare. Insa dumneavoastra deja ati spus, cred ca ar fi corect ca aceasta norma, in cazul in care va fi adoptata, sa fie ori dupa, ori in acelasi timp cu modificarea legislatii, ca sa nu fie discrepanta intre doua...

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da, noi, de fapt, am propus aceasta modificare, deoarece in legea despre care deja s-a vorbit...

 

Domnul Vladimir Filat:

Aceasta am avut in vedere.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Acolo este atins Codul electoral si cerintele sint puse fata de... in articolul 17, daca nu ma insel, dar aici, in acelasi timp, este si articolul 20.

 

Domnul Vladimir Filat:

Exact, ca sa fie corelare intre doua norme.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

La doua legi.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte.

Domnul Rosca s-a inscris pentru luare de cuvint. Inainte de exercitiul de vot, ii ofer timp pentru aceasta.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Proiectul in cauza ridica mai multe semne de intrebare si merita examinat cu maxima atentie, mai ales daca e sa ne amintim ca la 22 iulie 2005, in aceasta sala, Parlamentul nostru a adoptat cu unanimitate de voturi o serie de amendamente si modificari privind Codul electoral, care decurgeau din recomandarile Consiliului Europei si ale reprezentantilor OSCE, tocmai dupa alegerile din anul 2005, propuneri si recomandari pe care noi le-am insumat pe toate in actuala versiune a Codului electoral, tocmai de aceea a si fost posibila votarea prin consens a acestor modificari.

Vreau sa amintesc, stimati prieteni, ca astfel de legi cum este Codul electoral ne obliga pe noi, in calitate de tara monitorizata si de tara aspirant la calitatea de membru al Uniunii Europene, sa le prezentam spre avizare prealabila expertilor Consiliului Europei si doar dupa aceea sa purcedem la adoptarea lor.

De asemenea, as aduce aminte, stimati prieteni, ca una din principalele reusite, pentru care am fost mentionati de nenumarate ori in multiple rapoarte internationale ale modificarilor respective, tinea de modul de formare a Comisiei Electorale Centrale si de atributiile si imunitatile membrilor acestei institutii autonome, care, dupa modificarile pe care le-am operat, la fel ca si in cazul membrilor Curtii de Conturi si al membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului, au devenit pentru prima data in practica legislativa a Republicii Moldova inamovibili.

Prin urmare, membrii acestei institutii, ai Comisiei Electorale Centrale, ca si ai celorlalte doua, nu isi pot pierde calitatea pe care o detin decit in conditiile limitate descrise in Codul electoral, conditii pe care noi le-am preluat impreuna din Legea cu privire la statutul judecatorului.

Spun aceste lucruri, deoarece, din initiativa propusa de colegii nostri, in special, referitoare la articolul 19 alineatul (1), care spune de vechime in domeniul juridic de cel putin 10 ani, dar si completarea care se propune pentru articolul 20 alineatul (2) litera b), de dobindire a cetateniei altui stat. Pentru ca, va atrag atentia, cit priveste pierderea cetateniei Republicii Moldova si in actuala redactie aceasta norma exista.

Ar putea sa presupuna ca, de fapt, se intentioneaza schimbarea actualei componente a Comisiei Electorale Centrale, care, poate, nu a fost suficient de obedienta in acceptia unora in procesul electoral de anul trecut si pregatirea in acest fel a unei echipe mult mai docile in perspectiva alegerilor parlamentare.

Daca nu este asa, atunci aceasta initiativa ar trebui sa fie lasata la o parte, pentru ca altfel nu are niciun fel de relevanta. Daca insa, intr-adevar, colegii nostri din majoritate, care au propus acest proiect, recunosc caracterul inamovibil al membrilor Comisiei Electorale Centrale, atunci ar trebui sa spuna expres ceea ce decurge din aceasta norma, ca modificarile respective pot sa se refere doar la ulterioara componenta a Comisiei Electorale Centrale, care urmeaza sa fie votata dupa 5 ani de exercitare a mandatului, adica in 2010. Este un element fundamental, deoarece am auzit pe coridoarele Parlamentului ca se vorbeste despre o initiativa similara, care ar viza membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului si sper ca aceste zvonuri sa nu se adevereasca.

Subliniez si faptul ca acei 9 membri ai Comisiei Electorale Centrale au fost alesi intr-un mod foarte specific care, de asemenea, a fost salutat: 5 din partea opozitiei, 4 din partea guvernarii, respectiv 2 din partea majoritatii parlamentare, unul din partea Presedintelui si altul din partea Guvernului. Tocmai pentru ca opozitia are toate motivele sa manifeste temeri in legatura cu posibilele abuzuri in procesul electoral din partea guvernarii si nu viceversa. Iata, inca un motiv pentru care aceasta initiativa trebuie privita cu maxima prudenta pentru a nu admite posibile alunecari de la normele democratice pe care le-am votat impreuna si pe care le-am considerat si le consideram ca niste progrese semnificative in vederea consolidarii institutiilor democratice.

De asemenea, as vrea sa atrag atentia asupra faptului ca, cit priveste articolul 51, Directia juridica a Aparatului Parlamentului a prezentat un aviz extrem de bine argumentat, desi, spre regret, se refera doar la acest articol 51, nu stiu la celelalte modificari propuse de autori si mi-as permite sa citez foarte pe scurt:

Autorii proiectului de lege completeaza articolul 51 din Codul electoral cu un alineat nou care instituie o procedura noua de suspendare a votarii pe un termen de doua saptamini, fapt ce, in viziunea noastra, poate genera mai multe probleme. Suspendarea votarii poate avea loc numai la un singur birou al sectiei de votare si anume acolo unde au aparut, ca exceptie, cazuri de dezordine in masa si nu poate fi suspendata votarea intregii sectii de votare.

Eu nu voi repeta, dumneavoastra aveti cu totii acest text, voi atrage doar atentia asupra faptului ca propunerile care se fac creeaza confuzii, deoarece chiar daca s-ar vota aceasta norma, ea poate sa se refere la alegerile locale, insa in niciun caz nu poate sa se refere la alegerile parlamentare intr-un sistem proportional cu o singura circumscriptie.

Deci, in acest sens, impresia mea este ca ultimele doua modificari din aceasta initiativa vizeaza mai mult cazul scandalos de la Buteni si incearca sa adapteze norma juridica la interesele unui subiect electoral. Iata de ce, stimati prieteni, consider ca aceasta initiativa legislativa ar fi bine sa fie respinsa sau daca nu, sa fie intoarsa in comisia de profil pina la obtinerea unui aviz favorabil din partea expertilor Consiliului Europei.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

In calitate de autor as vrea sa explic doua probleme care au fost abordate. Prima. Despre cerintele fata de membrii Comisiei Electorale Centrale. E clar ca noi, in acest caz, am formulat aceasta initiativa, nu am luat in consideratie ceea ce se vorbeste in coridoare, dar am luat in consideratie ceea ce este in realitate, ca urmare a practicii noastre. Eu deja am mentionat un sir de organe respective, a caror componenta a fost aprobata de catre Parlament si cerintele respective au fost inaintate si legiferate fata de acesti membri.

De aceea, eu am spus ca aceasta problema sau aceasta propunere nu se refera la membrii actuali, cerinta de 10 ani, deoarece asa este regula generala constitutionala, in acest caz noi nu putem sa aplicam aceasta cerinta fata de acei care sint astazi membri ai Comisiei Electorale Centrale. De aceea, aceasta problema din start decade. Aceasta daca numai cineva se teme, ma rog, noi putem sa repetam, cum se zice, maslo maslenoie, in sensul acesta.

Ceea ce tine de problema avizului Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Da, noi ieri am primit acest aviz, el e de pe data de 28 februarie. E clar ca noi il vom examina cu participarea reprezentantilor Directiei juridice a Aparatului Parlamentului pentru lectura a doua.

Eu as fi de acord ca aceasta problema, ce tine de suspendarea votarii in cazul alegerilor parlamentare... aici exista problema, deoarece este vorba de o circumscriptie unica pe toata tara. Dar ceea ce tine de alegerile locale, situatiile acestea, intr-adevar, pot sa se intimple, deoarece aici sint nu numai problemele tulburarilor in masa, inclusiv cutremure, calamitati naturale, ma rog, incendii, tot ce poate sa se intimple.

De aceea, aceasta problema este necesar sa fie reglementata. Am accentuat, Comisia Electorala Centrala chiar a solicitat inca pina la initiativa aceasta, noi am si examinat aceasta problema si am formulat aceasta modificare la solicitarea Comisiei Electorale Centrale.

Si eu cred ca aici toate aceste chestiuni pot fi rezolvate in mod normal si legal. Totodata, as vrea sa va rog sa nu confundam doua notiuni votarea repetata si reluarea votarii. Iata despre ce vorbim in initiativa noastra.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Dupa cuvintul care a fost oferit autorilor, potrivit prevederilor Regulamentului, purcedem la procedura de vot. Propunerea Comisiei privind aprobarea in prima lectura a proiectului nr.406. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.406 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.544 pentru modificarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Oleg Rotaru sef adjunct al Aparatului Guvernului, sef al
Directiei analiza a coordonarii politicilor:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Acest proiect de lege a fost elaborat in contextul reformei administratiei publice centrale. Scopul proiectului este eficientizarea mecanismului de elaborare si de implementare a politicilor in domeniul industriei si energeticii in contextul dezvoltarii economiei nationale.

Totodata, se propune ca aceste functii din domeniul industriei si energeticii sa fie ulterior transmise Ministerului Economiei si Comertului pentru evitarea dublarii de functii, care persista la moment, si pentru consolidarea nu numai a managementului de ramuri patronate, dar si in scopul eficientizarii aspectelor ce tin de implementarea politicilor respective.

Totodata, credem ca acest proiect va optimiza numarul organelor administratiei publice centrale, precum si va asigura delimitarea mai clara a functiilor in contextul si al aspectelor functionale, si al aspectelor institutionale in cadrul reformei administratiei publice centrale. Rog sa sustineti acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Pe parcursul acestor ani, Ministerul Industriei si Infrastructurii nu s-a manifestat cu nimic, nici nu a elaborat politica industriala in Republica Moldova, nici nu a promovat o politica clara, pentru ca sa mareasca competitivitatea industriei din Republica Moldova, nu a facut nimic absolut, daca sa spunem asa, din functiile care ii apartin acestui minister. Si eu cred ca ceea ce ati prezentat ca argumentare la acest proiect de lege pe o jumatate de pagina inca o data demonstreaza ca nu ati avut ce spune, in general, despre aceasta initiativa. Eu vreau sa va intreb, domnule Rotaru, da?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, sint Oleg Rotaru.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aceasta initiativa se inscrie in contextul faptului ca Guvernul actual, practic, nu raspunde cerintelor tarii care se numeste Republica Moldova sau altceva are ca baza?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Va multumesc pentru intrebare.

Acest proiect nu are drept scop numai lichidarea Ministerului Industriei si Infrastructurii. Dupa cum am mentionat, noi vorbim despre consolidarea intregului aspect sau mediu functional. Si aceasta functie, aceste politici in domeniul industriei si infrastructurii, in special al energeticii, ramin in mediul administrativ sau in sistemul administrativ al Guvernului, dar vor fi exercitate de catre unicul minister Ministerul Economiei si Comertului.

Totodata, referitor la argumente, este necesar de mentionat ca aceste argumente, pe care noi le-am prezentat acum, nu sint noi. Aceste argumente au fost elaborate, definitivate, analizate pe parcursul anilor 2006 si 2007.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si inca o intrebare, domnule Rotaru, fiindca dumneavoastra va ocupati acum de reforma administratiei publice centrale. Considerati ca Ministerul Economiei si Comertului trebuie sa ramina in continuare in sistemul Guvernului Republicii Moldova si, in general, in sistemul administratiei publice centrale? Fiindca, daca sa mergem pe acea argumentare pe care ati facut-o, nu este clar, in general, care ministere ar trebui sa ramina in Republica Moldova? Care functii, in general, ar trebui sa ramina in ceea ce priveste administratia publica centrala?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Referitor la functiile ministerelor, ale altor autoritati administrative centrale, aceste aspecte, care au fost deja examinate pina in prezent, care au fost realizate in domeniul modificarilor si functionale, si institutionale, au fost prezentate in raportul referitor la mersul realizarii reformei administratiei publice centrale pentru anii 2006 2007. Acolo sint specificate si rezultatele, si datele statistice si sint reflectate tendintele care vor avea drept scop si rezultat nu numai, intr-adevar, obtinerea unor rezultate in privinta unui minister, dar vor avea drept scop anume stabilirea unui sistem administrativ eficient al Guvernului si care va corespunde si competentei Guvernului si va corespunde acelor actiuni si prioritati stabilite pentru activitatea Guvernului.

Referitor la Ministerul Economiei si Comertului, desigur, avind deja functiile din domeniul industriei si energeticii, noi credem ca acest minister va asigura elaborarea politicilor, si implementarea acestor politici in domeniul practic mai eficient, tinind cont ca noi excludem, prin aceasta propunere, anumite dublari care sint la momentul actual.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara Alianta Moldova Noastra considera ca, asa cum activeaza acest Guvern al Partidului Comunistilor, noi nici nu am avea nevoie, in general, de Guvern in Republica Moldova, fiindca rezultatele obtinute in ultimii ani ne demonstreaza ca Guvernul mai mult incurca decit ajuta la dezvoltarea economiei si la ceea ce priveste competitivitatea economiei nationale.

Multumesc.

Si noi nu vom vota acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Puteti sa imi prezentati comentariile dumneavoastra referitoare la rezultatele analizei functionale? Cu parere de rau, noi nu avem aici.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Rezultatele analizei functionale atesta anumite constatari facute de experti in domeniul situatiei care exista pina in 2006. Tinind cont si de analiza functionala, dar, suplimentar la aceasta analiza functionala, au fost efectuate un sir de studii, analize suplimentare specifice nu numai pentru ministere.

Acum noi lucram si cu institutiile din subordine, cu reprezentantele in teritoriu, cu organele desconcentrate in teritoriu ale ministerelor si ale altor autoritati. Deci si analiza functionala, si alte analize speciale asigura ca noi si anul trecut, si anul curent sa venim cu anumite initiative referitoare la modificarile atit in aspect institutional, dar, in primul rind, in aspect functional. Noi trebuie sa asiguram in continuare exercitarea functiilor atit de ministere, cit si de catre institutiile din subordine.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc.

Eu vreau sa spun ca dumneavoastra ati folosit niste fraze de serviciu, fiindca concret noi nu avem aici nimic. Imi aduc aminte cu ce pafos ati spus, in contextul reformei administratiei publice centrale, despre dizolvarea Departamentului pentru Migratiune si ati dat functiile acestui departament la trei ministere. Si astazi oamenii nostri umbla prin aceste trei ministere si cauta sa isi rezolve problemele. Imi pare ca soarta acestui minister va repeta soarta Departamentului pentru Migratiune.

Fiindca nu ne-ati dat dovezi serioase in acest domeniu, ca acest minister trebuie dizolvat. Si inca ceva. In contextul reformei, iata noi am primit in Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului raportul cu privire la reforma administratiei publice centrale. Si eu vreau sa spun ca aici este un tabel cu performante, ministerul in cauza are punctaj destul de mare, dintre toate ministerele el este cel mai performant. Si dumneavoastra veniti astazi si spuneti ca noi trebuie sa il dizolvam.

Multumesc.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, referitor la performante, noi nu vorbim referitor la minister in calitate de institutie in raport la compartimentul care ati spus dumneavoastra, noi vorbim despre atitudinea, despre acele actiuni concrete care au fost intreprinse de minister la nivel intern. Dar aici noi vorbim despre delimitarea atributiilor si functiilor intre ministere. Aici e alt nivel.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Rotaru,

Sinteti in echipa aceasta la Guvern care a lucrat cu proiectul reforma administratiei centrale, da?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Lucram si cu acest proiect.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Dumneavoastra ati promis la inceputul acestei sesiuni si la sedinta Biroului permanent ca, in actuala sesiune, vor fi mai multe audieri ale Guvernului, ale ministerelor pe mai multe probleme. Deci, noi timp de 3 ani de zile auzim in Parlament de asa-numita reforma in administratia publica centrala.

Au fost create ministere, Ministerul Ocrotirii Sanatatii si Protectiei Sociale, a fost argumentarea Guvernului, peste 2 ani de zile a venit cu alta argumentare ca ministerele trebuie dizolvate. A fost argumentare la Ministerul Industriei si Infrastructurii, nu intelegea nimeni ce fel de infrastructura se are in vedere. De ce nu Ministerul Industriei si Energeticii? Iarasi au trecut citiva ani, acum lichidam acest minister. Deci, nu este nicio logica in activitatea Guvernului.

Eu rog insistent, domnule Presedinte, ca sa vina domnul Prim-ministru, sau eu stiu cine este abilitat cu aceste functii, cine se lamureste in reforma aceasta a administratiei publice centrale si sa facem o discutie in Parlament. Sa stim pentru ce votam noi. Fiindca peste o vreme, eu sint absolut convins, ca o sa apara sau acelasi Guvern ca trebuie de creat un Departament al Energeticii. Fiindca problema securitatii energeticii in Republica Moldova este o problema-cheie, nu industria, dar energetica astazi. Si o sa vina iarasi cineva de la Guvern. Deci ce facem noi? Noi sintem o masina de vot intr-adevar sau ce facem noi?

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Referitor la aceste aspecte pe care le-ati abordat dumneavoastra, de asemenea, si sfera energeticii, si sfera industriei sint ramuri foarte importante. In acest context, acesta este inca un argument in plus, de ce aceste ramuri se propun a fi transmise pentru administrare, supraveghere de catre Ministerul Economiei si Comertului, ca sa fie organizat tot procesul intreg unic de elaborare si implementare a politicii in contextul dezvoltarii economiei, dar nu numai in contextul dezvoltarii anumitelor ramuri sau sectoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. De fapt, vreau sa va spun, stimati colegi, ca, cu adevarat, pe durata, daca nu gresesc, a doi ani (da), poate mai putin, sa se desfasoare un proiect foarte important, sustinut de intreaga comunitate a donatorilor, a partenerilor de dezvoltare, un proiect ce urmeaza sa vina cu propuneri, cu calcule, cu analize pentru reforma administratiei publice centrale. Ca prim pas, eu cred ca as ruga comisia de profil, poate ca in cadrul unei actiuni largite, cu participarea tuturor doritorilor, sa invite reprezentantii acestui proiect, reprezentantii Guvernului pentru a vedea care este stagiul, care este etapa de desfasurare a acestui proiect? Si mai apoi vom vedea care sint modalitatile de a continua aceasta discutie.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

Domnule Presedinte,

Doua intrebari, daca imi permiteti. Prima intrebare: as vrea sa stiu daca domnul Rotaru este membru al Guvernului Republicii Moldova?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Eu nu sint membru al Guvernului, sint Sef adjunct al Aparatului Guvernului.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos pentru informare.

Domnule Presedinte,

Pentru stenograma si istorie. Cred ca era foarte corect ca, atunci cind noi examinam o chestiune ce tine de modificarea structurii Guvernului, sa fie prezent in Parlamentul Republicii Moldova pentru a prezenta acest subiect, daca nu
Prim-ministru, in cel mai rau caz un viceprim-ministru al Republicii Moldova. Constat ca aceasta este o lipsa totala de respect din partea Executivului fata de Parlamentul Republicii Moldova si, in primul rind, fata de colegii dumnealor, care constituie majoritatea comunista.

 

Domnul Marian Lupu:

Logic. Am luat act.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va rog frumos, intrebarea a doua.

Domnule Rotaru,

La inaugurarea Guvernului Tarlev2 s-au instituit 14 ministere si
13 servicii si agentii. La momentul actual, in structura Guvernului avem
16 ministere si 14 servicii, agentii. 7 din ministri au fost schimbati prin decrete prezidentiale, dintre care 6 inexplicabile. Doar ultimul ministru care a fost demis s-a anuntat despre o formulare.

Domnul Presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin, la investirea Guvernului Tarlev2, a declarat ca procesul de reformare, atentie, a Executivului trebuie sa se incheie pina la 14 noiembrie 2005. Intrebarea mea este: aceasta opinie a domnului Presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin a fost una rupta de realitati sau Guvernul in frunte cu domnul Prim-ministru Vasile Tarlev nu a dat dovada de profesionalismul necesar pentru a propune componenta unui Guvern din personalitati care ar asigura dezvoltarea tuturor ramurilor economiei nationale?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Referitor la intrebarea dumneavoastra, eu pot sa va comunic ca problema ce tine de numarul institutiilor, de numarul ministerelor, altor autoritati administrative centrale trebuie sa fie examinata mai amplu decit, pur si simplu, intr-adevar, abordarea statistica. De ce? Cind noi vorbim despre anumite domenii, anumite situatii si in sfera social-economica, si in diferite sectoare care necesita o implicare nemijlocita a institutiilor, pentru acest lucru tinind cont de prioritatile stabilite in programul de activitate al Guvernului, si au fost instituite anumite ministere si alte autoritati administrative centrale. De mentionat ca noi nu putem sa spunem ca trebuie sa fie o ramura care nu trebuie sa fie patronata sau alta care trebuie sa fie patronata. De aceea, anume numarul institutiilor trebuie sa fie examinat in contextul prioritatii lor, in contextul situatiei existente si in contextul perspectivelor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, domnule Rotaru.

Eu imi cer scuze, dumneavoastra detineti o functie foarte responsabila si, in linii mari, de rind cu Seful Aparatului, sinteti acei care asigurati politica de cadre in Republica Moldova, selectarea, orientarea. Dumneavoastra sinteti acei care dati cele mai apropiate sfaturi, probabil, si intelepte, dar este alogic sa demonstrezi atunci cind se aproba structura Guvernului Republicii Moldova ca este necesar sa micsoram numarul de guverne si agentii. Si acelasi Guvern cu acelasi Prim-ministru vine pe parcursul acestor ani cu propunerea de majorare. Atunci eu, urmind logica dumneavoastra, va intreb urmatorul lucru: spuneti, va rog, cind a dat dovada de profesionalism cabinetul Tarlev2 si Prim-ministrul in special, atunci cind a propus crearea acestui minister sau astazi?

Si a doua intrebare, tot de aici reiese logic. Spuneti, va rog, a avut nevoie Tarlev si Guvernul in intregime de sapte ani de zile pentru a constientiza necesitatea lichidarii acestui Guvern? Atunci ne intrebam: pentru ce au fost cheltuite atitea surse financiare pe parcursul a sapte ani?

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Repet inca o data. Constatam, cu regret, ca Guvernul demonstreaza in continuare ca nu are o strategie si o tactica bine chibzuita, cel putin la ceea ce numim noi structura Aparatului central al puterii.

 

 

 

Domnul Oleg Rotaru:

Eu propun, in contextul propunerii anterioare, referitoare la prezentarea informatiei despre mersul realizarii strategiei si despre rezultatele obtinute, sa venim cu o informatie mai ampla ca sa nu punem in discutie acum diferite aspecte concrete. Si in cadrul prezentarii respective vom raspunde si la aceasta intrebare, si la toate momentele ce tin de aspectele gestionale, structura Guvernului si perspectivele dezvoltarii sistemului administrativ al Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Domnule Rotaru,

Proiectul cu care veniti dumneavoastra prevede, asa cum utilizam in ultimul timp, optimizarea a mai multor functii. Ati evaluat cumva beneficiul pe care il va obtine administratia publica centrala, Republica Moldova in urma acestui proiect de lege?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, in urma acestui proiect de lege, vor fi optimizari atit in aspectul functional, cit si in aspectul institutional si in aspectul managementului cadrelor. De ce? Din cauza ca, in urma acestor optimizari, noi vom obtine un aparat unic, administrativ, care va gestiona toate aceste ramuri si vor promova politicile respective in domeniul economic, in contextul economic. Si in privinta aspectului ce tine suplimentar de functii, desigur, va fi consolidata acea procedura, acel proces decizional care urmeaza sa simplifice si sa optimizeze toate promovarile si aspectele din domeniul industriei si aspectele in domeniul energeticii, asigurind totodata nu numai aspectul de elaborare si de implementare.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc.

Aceasta este deci pentru viitor. Si a doua intrebare, as zice eu, ar fi retorica. Ce sa inteleaga, de fapt, omul simplu din Republica Moldova, ca lichidarea Ministerului Industriei si Infrastructurii recunoaste, de fapt, ca in Republica Moldova nu este industrie si infrastructura? Aceasta ar trebui sa inteleaga?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Nu cred ca este.

 

Doamna Zoia Jalba:

Eu va multumesc.

Cred ca este o intrebare retorica si eu cred ca oamenii simpli chiar aceasta si vor intelege.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Va multumesc pentru intrebare.

Nu cred ca este o concluzie corecta. De ce? Din cauza ca noi vorbim despre politici in domeniul industriei. Dar industria ca atare este si trebuie sa fie dezvoltata, dar trebuie sa fie normal sprijinita si pe viitor prin prisma politicilor promovate.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

In contextul celor spuse de domnul coleg Bujor, intr-adevar, aici trebuie sa vina cel putin un viceprim-ministru pentru a prezenta acest raport, dumneavoastra fiind sef-adjunct al Aparatului, dar Aparatul Guvernului este acel care il sfatuie pe Prim-ministru cum sa procedeze. Va rog, pe viitor tineti cont de aceasta situatie. Fiindca dumneavoastra dirijati cu toata deplasarea ministrilor incoace, in Parlament.

Printre altele, propunerea de optimizare a structurii Guvernului, Fractiunea Alianta Moldova Noastra a sugerat crearea prin comasare a Ministerului Industriei, Infrastructurii, Transporturilor si Gospodariei Drumurilor. Nu s-a tinut cont atunci la crearea Guvernului Tarlev2. Ulterior, am semnalat in repetate rinduri de la tribuna Parlamentului recesiunea in industrie, practic, distrugerea ei de catre Guvernul comunist.

Anterior, dumneavoastra ati spus ca comasarea acestor functii in cadrul Ministerului Economiei si Comertului ar insemna o coordonare unica a complexului economic in tara. Atunci poate sa unim si Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare cu Ministerul Transporturilor si Gospodariei Drumurilor si alte industrii de ramura, pentru a dirija in complex aceasta economie nationala a Republicii Moldova.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Referitor la aceasta intrebare. Intr-adevar, noi nu propunem comasarea mecanica. Acele propuneri pe care noi le-am inaintat sint rezultatul anumitelor analize nu numai sub aspectul politicilor sau sub aspectul reglementarilor. Este o analiza si sub aspectul volumului de lucru si este analiza si a corelarii dintre Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Industriei si Infrastructurii, inclusiv cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si cu alte ministere. De aceea, noi tindem spre consolidarea intregului aparat administrativ. Si daca sa vorbim cite ministere trebuie sa fie comasate sau care functii trebuie sa fie delimitate, aici noi nu vorbim sub aspect statistic. Aceste lucruri trebuie sa fie promovate anume in contextul asigurarii practicii exercitarii eficiente a atributiilor si a functiilor.

 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Nu am intrebari, am doar o constatare ca un proiect de lege atit de necesar este dezbatut atit de indelung. Cred ca trebuie sa salutam intentia de optimizare a structurii Guvernului si chiar as veni cu o sugestie. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare din Republica Moldova si-ar gasi foarte bine loc in cadrul Ministerului Economiei Nationale, alaturi de acel care dispare astazi. Este vorba de politici in domeniu. Noi am discutat chestiile acestea si in 1994, si in 1998, si in 2001, si in 2005, fiecare Legislativ isi incepe activitatea cum sa facem sa avem un Guvern cit se poate de functional, cu cit mai putini birocrati, cu competente clar delimitate.

Iata de ce eu cred ca proiectul trebuie sprijinit chiar daca vine la jumatatea sau, cumva, la finele mandatului actualului Guvern si trebuie incurajat Executivul spre optimizarea cheltuielilor si a functiilor. Altfel, chiar ieri, va spun sincer, eu am fost putin contrariat. Guvernul comunist propune reducerea aparatului birocratic, deci optimizarea cheltuielilor si mai putini mincai functionari de stat. Iar pozitia liberala critica aceasta decizie, in loc sa ne gindim cum facem sa optimizam cheltuielile publice si sa le facem mai putin costisitoare pentru platitorii de impozite.

 

Domnul Marian Lupu:

Mai sint intrebari?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

In genere, intr-adevar, Guvernul a obtinut performante foarte mari daca a ajuns la lichidarea Ministerului Industriei si Infrastructurii. Nu ne vom mira daca miine, dupa propunerea unor colegi de-ai nostri, va fi dizolvat si lichidat si Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. Se vede ca aceste ministere, avind, intr-adevar, menirea de a deschide locuri de munca, de a atrage investitii, de a dezvolta infrastructura, astazi au devenit deja neeficiente si fara rol in tara si in Guvernul actual.

Domnule raportor,

Ca sa fie clar pentru toti. Luind in consideratie totusi menirea ministerului ca atare de a promova politicile in ramura, cite intreprinderi intrau in vizorul Ministerului Industriei si Infrastructurii si cam care era volumul de productie anual al Ministerului Industriei si Infrastructurii in total, a intreprinderilor care intrau, nu putem spune in subordonare, fiindca forma de proprietate este diferita, dar totusi se tine o statistica. Daca aveti cifrele acestea. Dar, va rog, dumneavoastra foarte bine expuneti problema, chiar mai bine decit Esanu. Dar la concret, la cifre, va rog.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Va multumesc pentru intrebare.

Dar la concret referitor la datele statistice in privinta functionarii acestor intreprinderi, noi putem sa prezentam suplimentar ca proiectul in cauza nu are drept scop numai examinarea aspectelor ce tin de ramura. In primul rind, de politici. Si referitor la argumentele dumneavoastra si locuri de munca, si investitii etc. sint astazi obiectivele care sint monitorizate si promovate de catre Ministerul Economiei si Comertului.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Este clar, domnule raportor, totusi dumneavoastra ati venit in Parlament. Propuneti lichidarea unui minister destul de important. Trebuie sa ne aduceti argumente ca sa ne convingeti. Daca dumneavoastra nu aveti nicio cifra astazi, macar cite intreprinderi intra in componenta Ministerului Industriei si Infrastructurii astazi si asupra la cite intreprinderi Ministerul Industriei si Infrastructurii a avut posibilitate sa isi promoveze politica ramurala, mie imi pare rau atunci. Dumneavoastra spuneti ca nu dispuneti de cifre.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Eu nu dispun de cifre, de aceea ca intreprinderile nu intra in componenta ministerului. Intreprinderile activeaza in domeniul industriei. De aceea, noi sintem gata sa va prezentam suplimentar aceasta informatie referitor la situatia din ramura.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Problema consta in aceea ca acum se discuta problema, intrebarea de concept a legii. De aceea, noi trebuie sa fim informati destul de bine, ca sa stim cit e de corect ca dumneavoastra aveti argumente sa lichidati sau sa comasati aceste doua ministere. Dar daca nu aveti nicio cifra exacta, imi pare foarte rau. Spuneti, va rog, a doua intrebare. Care va fi totusi locul ministerului, departamentului in structura noua a Ministerului Economiei si Comertului? Va fi conducator al departamentului? Va avea postul de viceministru, de sef de departament? Care va fi structura in genere? Fiindca ati facut o analiza asa de perspectiva, cam care ar fi locul ramurii industriei si infrastructurii in...

 

Domnul Oleg Rotaru:

Da, referitor la industrie si energetica, in special, de asemenea am mentionat deja, dar spun inca o data ca in cadrul Ministerului Economiei si Comertului vor fi create subdiviziunile respective responsabile pentru elaborarea politicilor si, de asemenea, va fi creat mecanismul de implementare, care va include nu numai Aparatul central al ministerului, dar si altele.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar la concret?

 

Domnul Oleg Rotaru:

La concret.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Va fi un post de viceministru, va fi un post de sef de departament, trei posturi de sectii?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Noi vom propune si un loc de viceministru si doua locuri de sefi ai departamentelor sau, o sa vedem, directii generale sau directii.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Ce fel de directii?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Directia responsabila pentru industrie, directia responsabila pentru energetica. Dar problema astazi nu consta in aspectul ce tine de cadre. Problema astazi este in aspectul de politici si functii exercitate. Este normal ca Ministerul Economiei si Comertului va veni cu propunerea nu numai in privinta acestor doua sau trei unitati in termeni noi, dar si referitoare la optimizarea structurii interne ca atare.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

E foarte neclar, domnule raportor, dar totusi cu citi oameni se va micsora, in urma reformei, numarul colaboratorilor acestor doua ministere? Cu citi oameni si care este cifra de economie? Pentru ca foarte mult vorbim aici ca opozitia este impotriva optimizarii structurilor Guvernului. Care este cifra concreta?

 

Domnul Oleg Rotaru:

Astazi, Ministerul Industriei si Infrastructurii are efectivul limita in numar de 75 de unitati. In primul rind, noi vorbim ca vor fi optimizate unitatile care raspund pentru functiile tehnice. In al doilea rind, desigur ca...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dereticatoare.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Nu numai. In al doilea rind, vor fi examinate toate statele de personal in privinta profesionalismului, calificarii, experientei si, de asemenea, acest lucru va fi examinat de Ministerul Economiei si Comertului in contextul posibilitatii transferului acestor unitati si asigurarii continuitatii acelor actiuni sau proiecte care sint in curs de elaborare. Deci toate aceste actiuni vor fi.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Rotaru,

Noi am obosit. Spuneti-ne cifra, va rog.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu are cifra, stimate coleg. Are o cifra

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Noi am fost foarte concret invinuiti de aceea ca sintem impotriva optimizarilor. Se poate sa spuna Guvernul o cifra macar, ca se micsoreaza cu
10 oameni. Suma anuala va fi de 1000 de lei.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rotaru,

Va rog o cifra.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Eu va spun ca, in primul rind, va asiguram ca vor fi optimizari in urma...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Okey, cifra nu este. Care va fi soarta cladirii care se elibereaza de Ministerul Industriei si Infrastructurii?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule, stimate coleg,

Sa procedam in felul urmator.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Daca nu o stiti dumneavoastra, pot sa o spun eu, daca va intereseaza.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rotaru.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Stimate domnule deputat...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Rotaru,

O clipa. Este deja a cincea intrebare, stimate coleg.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Eu imi cer iertare de numarul de intrebari, dar, cu parere de rau, nu am primit raspuns nici la una.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta e alta intrebare. Acesta e alt subiect. Aveti perfecta dreptate, dar este a cincea intrebare si...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, dumneavoastra cum: intr-o parte... faceti obiectii si in alta parte. Putem primi un raspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu fac obiectii in toate partile, stimate coleg.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Se simte.

 

Domnul Marian Lupu:

In toate. Ati avut suficient timp. Cinci intrebari cred ca este de ajuns. Regulamentul, in genere, prevede doua intrebari.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu cred ca noi toti am fost martori, neprimind vreun raspuns la vreo intrebare pusa, ca aceasta este esenta reformelor propuse astazi de Guvern.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Tot.

Domnule Bujor,

Nu va suparati. Dar ati avut interventie, ati oferit intrebari. Nu ati fost vizat. Pe care motiv eu cred ca trebuie sa ne oprim aici cu dezbaterile si cu runda de intrebari raspunsuri. Va rog foarte mult sa acceptati aceasta norma. Si, apropo, atunci cind discutam subiecte care vizeaza inclusiv structura Guvernului, eficienta, functiile, eu cred ca, cel putin, toti noi prezenti in aceasta sala, care am lucrat la Guvern in diferite posturi, toti la fel trebuie sa tinem minte si despre acest fapt, toate aspectele.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Noi avem dreptul sa spunem pozitia fractiunii, luare de cuvint.

 

Domnul Marian Lupu:

In cadrul luarilor de cuvint.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, noi...

 

Domnul Marian Lupu:

Va inscrieti, va rog, si luarile de cuvint le facem dupa.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Ne inscriem acum, daca se permite.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord. Este. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Rotaru,

Va multumesc.

 

Domnul Oleg Rotaru:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog Comisia.

 

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi, (rumoare in sala)...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog.

 

Domnul Alim Afonin:

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat la sedinta sa din 27 februarie 2008 proiectul de lege mentionat, parvenit de la Guvernul Republicii Moldova si aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.155 din 15 februarie 2008, fapt ce corespunde cerintelor articolului 73 din Constitutia Republicii Moldova si articolului 47 din Regulamentul Parlamentului.

Comisia constata ca proiectul de Lege pentru modificarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern a fost elaborat in contextul reformei administratiei publice centrale, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1402 din 30 decembrie 2005 cu privire la aprobarea strategiei de reforma a administratiei publice centrale in Republica Moldova.

Comisia mentioneaza ca scopul principal al proiectului de lege mentionat este eficientizarea mecanismului de elaborare si implementarea politicilor in domeniul industriei si energeticii in contextul dezvoltarii economiei nationale.

Proiectul de lege prevede dizolvarea Ministerului Industriei si Infrastructurii si transmiterea acestor functii Ministerului Economiei si Comertului. Comisia considera ca modificarea propusa va contribui la optimizarea organelor centrale de specialitate ale administratiei publice, va exclude dublarea de functii si atributiei intre acestea.

La proiectul de lege mentionat au parvenit avizele comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului. Comisia pentru politica externa si integrare europeana, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa, Comisia pentru politica economica, buget si finante si Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie s-au pronuntat pentru examinarea si adoptarea proiectului de lege de catre Parlament.

Comisia pentru drepturile omului a decis ca proiectul nominalizat sa fie transmis spre examinare in prima lectura in cadrul sedintelor plenare ale Parlamentului. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati si Comisia pentru agricultura si industria alimentara s-au pronuntat pentru examinarea proiectului de lege in sedinta in plen a Parlamentului. Directia juridica a Aparatului Parlamentului considera ca proiectul de lege mentionat poate fi inaintat spre examinare in sedinta plenara a Parlamentului, cu respectarea cerintelor regulamentare.

In temeiul celor mentionate, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului proiectul de Lege pentru modificarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern pentru examinare si aprobare in prima lectura.

Daca deputatii nu au obiectii suplimentare, sa fie adoptat si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Multumesc.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Atunci cind reprezentantul Guvernului domnul Rotaru a prezentat acest subiect, i-am adresat o intrebare, i-am nominalizat numarul de ministere si cu cit a crescut pe aceasta perioada. Intrebarea mea este urmatoarea, daca vorbim de optimizarea cheltuielilor.

Spuneti, va rog, nu considerati dumneavoastra ca hotarirea populista a Guvernului adoptata marti si proiectul de lege de astazi, in conditiile in care Guvernul Republicii Moldova pe parcursul a 7 ani este condus de una si aceeasi persoana, care a avut toate conditiile sa propuna o structura foarte eficienta si a venit acum, cu un an inainte de ziua alegerilor parlamentare, doar cu modificari de asa-zisa optimizare si reducere de ministere, daca nu cumva ele poarta un caracter populist?

Si doi. Spuneti, va rog, a fost prezentata Comisiei dumneavoastra de catre Guvernul Republicii Moldova un calcul, cit va avea de cistigat bugetul Republicii Moldova in rezultatul asa-zisei optimizari? In cifre.

 

Domnul Alim Afonin:

Va multumesc, domnule Bujor.

Vreau sa mentionez ca la prima intrebare pe care ati pus-o eu vreau sa va spun: numai un Guvern care lucreaza pe parcursul activitatii sale poate sa aiba modificari si in aceste conditii.

Ceea ce tine de problema a doua, de Guvernul populist, eu nu stiu despre ce e vorba, probabil, este o pozitie personala a dumneavoastra in conditiile discutiilor proiectului respectiv.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, la sedinta sa, a examinat minutios acest proiect de lege, a examinat minutios toate avizele comisiilor permanente si, in conditiile acestea, nu a avut alte probleme decit sa prezinte, sa propuna Parlamentului acest raport pentru a-l sustine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Suma, va rog, nu ati numit-o. Eu v-am intrebat, suma ma intereseaza.

 

Domnul Alim Afonin:

Domnule Bujor,

Dumneavoastra puneti intrebare ce tine de proiectul de lege.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, ma intereseaza daca, in cadrul examinarii acestei chestiuni in Comisie, Guvernul Republicii Moldova v-a prezentat argumente de ordin economic, ce va avea de cistigat. Ati spus ca nu este populist, aduceti argumente de ordin financiar, economic.

 

Domnul Alim Afonin:

Domnule Bujor,

Este Hotarirea Guvernului nr.1402 din 30 decembrie 2005 cu privire la reforma administratiei publice centrale. Punctul 3 din aceasta hotarire prevede ca este comitetul de experti care va monitoriza aceasta reforma a administratiei publice centrale si care, in conditiile anilor 2006 si 2007 au monitorizat, sint date statistice cu care au fot prezenti.

In aceste conditii, Comisia si propune astazi ca acest proiect de lege sa fie sustinut.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Vreau sa atrag atentie asupra faptului ca, si de data aceasta, Guvernul Republicii Moldova a prezentat un proiect de lege in care lipseste argumentarea necesara, financiara, economica care este obligatorie in aceste cazuri.

De aceea, nu trebuie sa va suparati, domnule vicepresedinte al comisiei, in primul rind, nu am spus ca avem un Guvern populist, dar am spus ca Guvernul a venit cu initiativa legislativa populista. Sint doua lucruri diferite.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Leonid Bujor:

Daca va intereseaza opinia mea fata de Guvern, eu va prezint, sa mi se ofere timp...

 

Domnul Alim Afonin:

Eu nu am nevoie de opinia dumneavoastra fata de Guvern.

 

Domnul Leonid Bujor:

Dar nu ma intereseaza de ce ai mata nevoie, la urma urmei.

 

Domnul Alim Afonin:

Si nu am ce ma supara pe dumneavoastra, domnule Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Cine esti sa imi spui ca ai...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Dumneavoastra sinteti barbati, la urma urmei, sau nu? Pai, nu se poate de intrat in... sa nu numesc eu calificativul. Am vrut sa fac o remarca si o observatie autorilor. Cred ca nu era sa fie un subiect arhidificil daca, venind cu asemenea proiect de lege, se venea si cu niste cifre simple: cit este efectivul de personal, cit aproximativ plus-minus va ramine, care este bugetul acestui minister pina in ziua de astazi, care va fi plus-minus.

Eu cred ca acelor care trebuiau sa pregateasca aceste aspecte tehnice o sa le atrageti atentia. E un lucru simplu de tot, care putea sa fie facut tot atit de simplu.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate coleg,

Vreau sa va intreb: Guvernul, inainte de a face acest lucru, s-a consultat cel putin cu Comisia dumneavoastra si este si reprezentantul Guvernului. Cum Guvernul a stiut dinainte ca Parlamentul va vota acest lucru, aceasta modificare, de a facut atit de public si, intr-adevar, colegul nostru are dreptate, este ceva populist.

Daca trebuie Parlamentul sa voteze, sa fie bun Guvernul si sa astepte, cel putin (rumoare in sala), eu am intrebat colegul daca Guvernul cel putin s-a consultat cu Comisia in privinta acestei modificari care ni se propune noua astazi s-o votam.

Domnul Alim Afonin:

Deci intrebarea, eu am inteles, doamna Cusnir, ca suna asa, ca, pentru a inainta un proiect de lege in Parlament, Guvernul sa se consulte cu Comisia de baza.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, noi intotdeauna zicem ca trebuie sa fie avizul Guvernului si, Doamne fereste, 2 ani tinem in Parlament proiectele, ca avizul Guvernului...

 

Domnul Alim Afonin:

Pai, acesta vine din...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cel putin aici Guvernul, inainte de a face publica aceasta decizie, care trebuie votata in Parlament, s-a consultat cel putin cu Comisia, macar asa, daca nu cere legea. Caci noi nu sintem aici o masinica care votam tot ce vrea Guvernul.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Legea nu prevede asemenea exercitiu, tine acum, e pe seama Guvernului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, domnule Presedinte,

Dar noi sintem deputati si de multe ori sintem pusi aici in situatii de jucarie, sa votam tot ce ni se propune...

 

Domnul Alim Afonin:

Proiectul de lege este prezentat in Parlament si noi o sa decidem.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Domnule Presedinte,

Va rog sa fiu inscris pentru luare de cuvint la acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Acceptat. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Afonin,

Va multumesc.

Luare de cuvint, Fractiunea AMN. Nu ne jucam in chestii de acestea, va rog. (Rumoare in sala.)

Stimatii mei colegi,

Eu va rog, pastrati-va energia, pina la sfirsitul lunii iulie mai e mult timp. Eu va rog. Da, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Guvernul Republicii Moldova si, in general, guvernarea actuala inca o data demonstreaza ca nu are idee de guvernare si de management de stat, fiindca in (rumoare in sala)...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog liniste in sala, stimati colegi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Putin sa se linisteasca, ei pe urma o sa discute.

 

Domnul Marian Lupu:

Ne ascultam reciproc, stimatii mei colegi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu are idee de guvernare si de management de stat, fiindca cu asemenea initiativa legislativa si cu o atare nota informativa un Guvern serios nu ar veni in Parlament. Fiindca acest minister poate nici nu trebuia sa dispara, trebuia sa dispara acest ministru, care in acesti ani nu a propus absolut nimic, pentru ca sa solutioneze problema competitivitatii in domeniul industriilor in Republica Moldova.

Nu a facut nimic in ceea ce priveste gazificarea, stimati colegi, fiindca acest minister era responsabil, da, da, stimati colegi, s-au cheltuit in ultimii ani
1,5 miliarde de lei in Republica Moldova si utilizarea acestor gazoducte construite si aprinse cu atita pompa sint 4%, acestea sint cifrele de la Ministerul Industriei si Infrastructurii.

Dumneavoastra trebuie sa cunoasteti, cred, ca sint o sumedenie de sate, a fost adus gazul pina la marginea satului si au ramas in continuare negazificate, fiindca, ma rog, asa este politica Guvernului actual. Acelasi lucru s-a intimplat si se intimpla in energetica, stimati colegi, noi nu am devenit o tara cu o securitate mai mare in domeniul energeticii. Daca pina in 2000 aveam 40% energie produsa in interiorul tarii, acum avem 27%. Acesta e rezultatul activitatii acestei echipe ministeriale.

Eu nu vorbesc de minister in general ca functie, eu vorbesc despre echipa corespunzatoare. Si eu cred ca decizia de a veni in Parlament cu aceasta modificare nu este ca acest minister nu are functii necesare care sa fie implementate in Republica Moldova, este chestia de echipa corespunzatoare care nu a facut nimic in acesti ani.

Si daca sa ne uitam la indicatorii de performanta a acestui minister, inca o data noi putem sa observam ca, practic, el nu a obtinut nimic. Eu va dau citeva exemple din industrie. Uzina de Tractoare din Chisinau, atita vorba, investitii s.a.m.d., a produs anul trecut 200 de tractoare. Uzina Moldelectrotehnica din Balti, practic, s-a distrus, nimeni nu vrea sa se ocupe de aceasta intreprindere capitala. Uzina de Masini de Salubritate din Falesti, nimic absolut, fiindca ministerul si ministrul actual tot timpul spuneau ca vor veni investitii in loc sa il scoata la vinzare, sa fie privatizat si sa mearga in continuare investitiile.

Da, domnule Calmatui, trebuie vindut ceea ce genereaza pierderi, dar in Republica Moldova avem intreprinderi care... avem capital, majoritatea de stat, genereaza pierderi si noi am mentionat acest lucru.

Stimati colegi,

In privinta optimizarii si in privinta reformei administratiei publice centrale, Guvernul se chinuie de citiva ani, cheltuie bani multi, inclusiv din creditul Bancii Mondiale, si, pina la urma, nu a facut nimic in acest domeniu. Noi, a mentionat aici domnul, colegul nostru ca, uite, opozitia liberala este contra optimizarii numarului de functionari.

Stimati colegi,

Noi nu sintem contra optimizarii, noi sintem pentru ca sa fie optimizare sistemica, in general o abordare sistemica, nu venita cu asemenea rupturi din context ca astazi noi il lichidam, dar miine noi iarasi il constituim, fiindca a mai aparut cineva caruia trebuie sa i se faca o functie. Asa s-a intimplat cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii, pe urma a trebuit sa apara o functie suplimentara, au divizat ministerele si, poftim, o functie, fiindca unui oarecare comunist nu ii ajungea functie in Parlament si trebuia sa i-o acorde in Guvern.

Si tot asa mai departe, facem aceste miscari, fara vreun fel de gindire logica. Si, stimati colegi, ce fel de Guvern avem noi in general? Practic, nu avem economie nationala, noi nu avem economie reala, noi avem o tara care se bazeaza pe importuri. Anul trecut 3 miliarde 690 milioane de importuri si 1 miliard
300 de exporturi. Acesta este rezultatul acestei guvernari, acestui Guvern care nu este o echipa manageriala, este o echipa care incurca activitatilor in interiorul tarii.

Fara acest Guvern rezultatele ar fi fost mai bune pentru economia tarii. De aceea, in acest context, noi propunem ca proiectul de lege mentionat sa fie respins nu din considerentul ca nu este nevoie de a mai face optimizari, dar din considerentul ca nu este o abordare sistemica si nu vine Guvernul, de pilda, ca o echipa, ca un management de stat sa propuna ceva eficient pentru economia Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Oleinic.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Multumesc mult.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Ca sa spun mai clar si mai obiectiv ceea ce vreau sa spun, consider ca am dreptul sa spun la aceasta intrebare, ca persoana care a activat multi ani si la nivel raional, si la nivel de Guvern.

, , ... - .

, , , , 1992, 1994 . , , , , , .

, , , , , .

, , , , . . , . , , , , .

, , ..

, , , , , . , 65% . , .

, , : , ? , , , , , , .

, 50, 100 150 , .

, , , , 100 . ,
100 70, , .

. , , , , , .

, , , , , , . , ... 4,1 , -, . . .

, . , , , . . .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.544, prima lectura. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.544 este aprobat in prima lectura.

Fractiunile, lectura a doua. Nu sinteti gata? Bine, eu am sa rog atunci pina... Astazi in ce zi sintem? Vineri? Vineri. Saptamina viitoare discutati acest proiect de lege in comisie, inaintati propunerile si o sa continuam. Bine.

Stimati colegi,

Vazind ca sala este putin excitata, consult plenul ca sa mai calmam putin spiritele. Cu ce ati dori sa continuam? Cultura sau economie? Cred ca putina cultura nu ne-ar strica, da? Bine.

Proiectul de Hotarire nr.458 cu privire la declararea anului 2008 Anul Ion Druta.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanu viceministru al justitiei, reprezentant permanent
al Guvernului in Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

In anul 2008, amatorii de literatura si teatru, comunitatea stiintifica, intreaga societate moldoveneasca vor marca jubileul de 80 de ani al celebrului prozator, dramaturg si publicist, academician Ion Druta. Prin operele sale de o inalta tinuta artistica, civila si patriotica, prin demersurile sale publice maestrul Ion Druta a contribuit substantial la dezvoltarea literaturii si dramaturgiei nationale contemporane, la trezirea si afirmarea constiintei nationale, la dobindirea si consolidarea independentei Republicii Moldova, la educarea patriotica si la cultivarea dragostei fata de neam si de trecutul istoric, la promovarea imaginii pozitive a tarii pe plan international.

Recunoasterea deplina a talentului prozatorului atit pe plan national, cit si international i-au adus-o scrierile epice de amploare si creatiile dramatice de profunda rezonanta psihologica care au aparut in a doua jumatate a secolului al XX-lea, inceputul mileniului al III-lea, romanele si povestirile Ultima luna de toamna, Povara bunatatii noastre, Clopotnita, Horodiste, Biserica Alba, dramele Casa mare, Doina, Pasarile tineretii noastre, Sfinta sfintelor si altele. Tradusa in mai multe limbi straine si jucata cu succes pe scena numeroaselor teatre notorii din Europa si Asia, opera epica si dramatica a lui Ion Druta a fost si continua sa ramina unul din principalii mesageri spirituali ai poporului nostru pe meridianele lumii.

Pentru merite deosebite in dezvoltarea literaturii nationale contemporane maestrul Ion Druta este ales membru titular al Academiei de Stiinte a Moldovei, membru al Academiei Romane, distins cu titlul onorific de scriitor al poporului, de laureat al premiului de stat, decorat cu Ordinul Republicii si cu alte distinctii de stat. Luind in considerare meritele pe care le are domnul Druta, Guvernul vine cu propunerea de a declara anul 2008 Anul Ion Druta si, in acest context, solicita acordul Parlamentului pentru adoptarea proiectului de Hotarire supus atentiei dumneavoastra.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Cred ca maestrul Ion Druta merita calmul, linistea si atentia in sala. In contextul discutiei pe marginea acestui proiect, microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

Am o intrebare pentru dumneavoastra. Printr-un decret al Presedintelui Republicii, anul 2008 este declarat Anul Tineretului. Nu este o confuzie? Adica Guvernul nu confunda cumva, declarind de acum a doua oara anul 2008 anul Ion Druta? Sau fiecare ramura a puterii isi are declaratia anilor sai? Sa stim sa ne pregatim si noi, poate Parlamentul tot...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Pot sa va asigur ca nu este vorba de o concurenta intre ramurile puterii. Vorbim despre evenimente diferite, care pot fi marcate concomitent, fara a se exclude reciproc. Si eu cred ca in cadrul Anului Tineretului isi vor gasi cu certitudine locul si manifestari care vor tine de comemorarea domnului Druta.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Deci dumneavoastra, inteleg, nu sinteti impotriva si declararea altor valori ale acestei tari? Ca valori noi avem in tara aceasta foarte multe. Eu am inteles drept, da?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu cred ca este un lucru foarte bun de a ne celebra valorile pe care le avem. Si faptul daca acest lucru se face concomitent sau succesiv este mai putin relevant.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Povara bunatatii voastre. Continuam.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Este Povara bunatatii noastre, dar este si Clopotnita.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Nu stiu daca intrebarea mea este adresata omului care trebuie sa raspunda, dar ma rog. Eu citesc din ceea ce ne-a fost noua prezentat, intrebarea nr.7 din ordinea de zi, proiectul nr.458, Guvernul (prezentat Ministerul Culturii si Turismului). Eu ma intreb, cum considerati dumneavoastra, domnule Esanu, domnule raportor, nu era corect ca despre Mihai Druta tot atit de frumos. (Rumoare in sala.) Da, m-am gindit la Mihai Eminescu, ca am vrut sa-l intreb nu vine peste o luna cu Mihai Eminescu cu un proiect de lege? Bine. Nu considerati dumneavoastra ca era frumos ca despre aceasta personalitate sa vina sa vorbeasca in fata Parlamentului ministrul culturii si turismului?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu cred ca despre maestrul Ion Druta ar putea vorbi foarte frumos si ministrul culturii si turismului si, eventual, domnul Prim-ministru, dar astazi s-a luat o decizie nu asupra faptului cine va vorbi despre Ion Druta, ci asupra faptului cine va prezenta un proiect de act normativ, un proiect de hotarire a Parlamentului. Si eu nu as vedea o problema foarte mare in faptul ca un proiect de act normativ este prezentat de o persoana care este specialist in domeniu.

Multumesc.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos pentru raspunsul dumneavoastra.

Vreau sa va spun ca, in calitate de profesor universitar ca si dumneavoastra, vad o abordare absolut diferita la acest subiect. Deci este frumos ca despre una din cele mai mari personalitati de cultura ale acestui pamint sa vina sa vorbeasca, fara sa se rusineze, in fata deputatilor, ministrul culturii si turismului. Va atrag atentia asupra faptului ca, in cadrul uniunilor de creatie, domnul ministru al culturii si turismului este supus foarte frecvent criticilor pe merite. Si, cel putin, ar fi putut sa vina astazi in fata noastra sa isi recupereze putin din marele datorii pe care le are fata de oamenii de cultura si arta din Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu consider ca astazi noi nu trebuie sa discutam despre ministrul culturii si turismului, ci despre un proiect concret, care vizeaza declararea anului 2008 drept Anul Ion Druta.

 

Domnul Marian Lupu:

Sustinut.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Si, spre umila mea parere, cred ca noi trebuie sa discutam doar acest subiect, eventual, despre actiunile sau inactiunile ministrului culturii si turismului.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Esanu,

Suficient, multumesc.

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Cred ca era cazul chiar sa vina ministrul culturii si turismului, pentru ca in exprimarea dumneavoastra pe care ati avut-o vizavi de comemorarea lui Ion Druta... Dupa cum stim cu totii, comemorarea, de fapt, se face acelor care au plecat in alta lume. Dupa cite stiu eu, Ion Druta este cu noi. De aceea, trebuie sa fim foarte atenti atunci cind rostim niste notiuni, care ar putea sa il supere chiar si pe Ion Druta.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu imi cer scuze. Daca ati observat, ulterior nu am mai folosit acest termen nefericit.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Nicolae Esanu:

A fost datorita faptului ca eu trebuie sa imi formulez idei referitoare la subiecte, care nu imi sint intotdeauna apropiate activitatilor mele profesionale. Eu imi cer scuze.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Stimatii mei colegi,

Sa facem o exceptie totusi. Eu stiu ca noi sintem foarte talentati sa ne exersam in retorica, dar totusi eu va rog, ne concentram pe substanta acestui proiect si pe substanta acestei idei, daca mai avem si noi rusine in sala aceasta. Sper ca nu am pierdut-o completamente.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ati incercat cumva sa ne duceti la aceea ce nu trebuia, cred, ca sa vorbiti despre aceasta.

Stimate domnule raportor,

Nota informativa este semnata de Artur Cozma, daca inteleg eu asa, fara sa stim cine este. As vrea sa stiu: a facut domnul Artur Cozma aceste studii ale operelor domnului Druta sau a fost o sedinta a colegiului sau/si a venit cineva dintre scriitorii nostri, acei care au activat si cunosc foarte bine opera marelui scriitor? Si cine a stabilit ca operele se sprijina pe trei piloni principali? Cine i-a determinat in asa mod stiintific sa prezinte aceasta nota informativa? Cred ca trebuia sa fie trimitere clara la o sedinta, unde s-a discutat si...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, in principiu, legislatia nu reglementeaza procedura de initiere la nivelul Guvernului a unor proiecte de acte. Eu consider ca exista situatii in care necesitatea adoptarii unor decizii este atit de evidenta, incit nu mai este necesar sa convocam consilii. Si eu cred ca in acest caz sintem exact in cazul unei situatii in care pentru toata lumea sint evidente meritele academicianului Druta, astfel incit nu era nevoie de un colegiu suplimentar al Ministerului Culturii si Turismului, pentru a ne convinge pe noi insine de acest lucru.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Tocmai, stimate domnule raportor, atunci cind ar fi fost invitati colegii scriitori si ei s-ar fi expus, ar fi dat un efect mult mai mare si pozitiv anume privind necesitatea de a traduce in viata aceste opere ale marelui scriitor. Tocmai din acest motiv v-as solicita cel putin... e tirziu si cred ca va fi votat, dar cu asa note informative despre asa mari scriitori este, pur si simplu, o rusine de venit in Parlament. Artur Cozma nu are nicio atributie la studiile acestea stiintifice asupra operei lui Ion Druta.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va multumesc, stimata colega.

Da, eu inteleg ca noi nu prea sintem impovarati de bunatate.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Sa mai invit si Comisia? Ma tem de bunatatea voastra.

Comisia, va rog, prezentati rapid raportul.

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Parerea mea este ca despre Ion Druta trebuie sa vorbim frumos cu totii, nu numai ministrul culturii si turismului. S-a spus al cui este proiectul. S-au mentionat meritele acestui scriitor, acestui maestru. Vreau sa va spun ca Comisia a examinat acest proiect de lege si il propune spre adoptare cu urmatoarele amendamente, care nu schimba conceptul.

In denumirea hotaririi, precum si la articolele 1 si 3, dupa cuvintul anul textul sa fie completat cu cuvintul scriitorului, in asa fel denumirea va avea urmatorul cuprins: cu privire la declararea anului 2008 Anul scriitorului Ion Druta, fiindca Ion Druta pot fi mai multi.

La articolul 2, sintagma din finalul propozitiei Anul lui Ion Druta sa fie substituita cu sintagma jubileului scriitorului Ion Druta. Rog plenul sa aprobe acest proiect de hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Desigur, s-au facut foarte multe comentarii si trimiteri la sensul exact al cuvintelor. Probabil, stimatul domn raportor, presedinte al Comisiei pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa stie ca jubileu...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Nu se intelege.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

In limba romana, inseamna doar 50 de ani si in toate limbile jubileu inseamna 50 de ani, nici mai mult, nici mai putin. De aceea o propunere a comisiei, inteleg nu poate fi acceptata pe motivul necorespunderii sensului din dictionarul explicativ al limbii. In plus, propunerea care a venit initial fara cuvintul scriitorului este una fericita. Asa s-a facut, putem adauga Ion Druta, daca doriti, asa cum s-a facut in cazul domnului Eugeniu Doga. S-a spus Eugeniu Doga fara compozitorul, aranjorul s.a.m.d. Ion Druta

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Ce propuneti dumneavoastra?

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Sa ramina Ion Druta asa cum este Ion Druta, fara fel de fel de completari si improvizatii sau aproximatii.

 

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Noi am decis la Comisie asa.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Dar Comisia aceasta are un dictionar explicativ, sa consulte sensul cuvintelor?

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Scriitorul Ion Druta.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Dragomir.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.458. Cine este pentru, va rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.458 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.4561 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Ion Chicu viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Amendamentele la Legea taxei de stat, propuse spre examinare si adoptare, au ca scop impulsionarea dezvoltarii pietei imobiliare prin diminuarea costului de oficializare a tranzactiilor si eliminarea iregularitatilor admise in cadrul procesului de instrainare a bunurilor imobile. Un alt obiectiv al acestui proiect consta in crearea conditiilor stimulatorii pentru dezvoltarea pietei funciare. Analiza tranzactiilor desfasurate pe piata imobiliara atesta un decalaj vadit al valorii bunurilor tranzactionate, indicate in contractul de vinzarecumparare si pretul real de piata al acestora. Respectiv, sint diminuate considerabil si acumularile bugetului la acest articol.

De asemenea, s-a constatat ca unul din impedimentele majore in comercializarea terenurilor agricole o constituie marimea cheltuielilor aferente oficializarii acestor tranzactii. Pentru eliminarea acestor neajunsuri, Guvernul a elaborat acest proiect, care prevede diminuarea cuantumurilor tarifare ale taxei de stat pentru instrainarea caselor de locuit, apartamentelor, garajelor si altor edificii si constructii, precum si a terenurilor agricole.

In paralel, in scopul evitarii denaturarii valorii reale a tranzactiilor de instrainare a bunurilor imobiliare, se propune modificarea bazei impozabile, inlocuind valoarea indicata in contract prin valoarea imobilului indicata in registrul bunurilor imobile. Acest lucru va permite, pe de o parte, reflectarea obiectiva a valorii tranzactiei, iar, pe de alta parte, va contribui la diminuarea evaziunilor aferente acestor tranzactii. Totodata, Guvernul solicita excluderea articolului 2 din acest proiect, precum si modificarea termenului intrarii lui in vigoare, deoarece in proiectul initial este indicat 1 ianuarie 2008, termen deja depasit.

Stimati deputati,

In temeiul celor expuse si considerind efectele benefice, dupa parerea noastra, ale acestui proiect asupra dezvoltarii pietei mobiliare si funciare, rugam sa sustineti acest proiect de lege.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa intreb, in general, la evaluarea... adica, taxa de stat se calculeaza, propuneti, la valoare indicata in registrul bunurilor imobiliare. In lipsa unor asemenea indicatii, eu inteleg ca noi astazi... o buna parte din imobile sint deja evaluate, cadastrul a efectuat un volum mare de lucru, dar, dupa cite cunoastem, nu este suta la suta, o buna parte mai este inca de facut. In nota informativa dumneavoastra spuneti ca se urmareste reducerea cheltuielilor populatiei s.a.m.d. In cazul in care nu este facuta evaluarea, din ce costuri si cine va efectua?

 

Domnul Ion Chicu:

Va multumesc.

Intr-adevar, mai avem cazuri in care valoarea unor bunuri imobile nu este inca reflectata la cadastru, tocmai de aceea in proiect este introdus asteriscul cu urmatorul cuprins: In lipsa valorii indicate in Registrul bunurilor mobiliare, taxa de stat se va determina din valoarea calculata de Oficiul cadastral teritorial similar prevederilor punctului 2.2, alineatul (2) din Metodologia de calculare a tarifelor la serviciile prestate de intreprinderea specializata in cadastru si de filialele acesteia, aprobata prin Legea nr.393 din 8 decembrie 2006.

 

Domnul Valeriu Guma:

Adica cetateanul nu o sa aiba cheltuieli in plus.

 

Domnul Ion Chicu:

Da. Aceasta este inclus in proiectul de lege.

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine. Multumesc.

A doua intrebare. Se propune, prin modificarea Codului fiscal, ca persoanele fizice sa fie scutite de impozitul pe venit de la instrainarea bunurilor mobiliare. Aceasta propunere este bine-venita, insa nu va pare dumneavoastra ca ea poate sa duca la unele scheme tenebre si evaziuni fiscale foarte periculoase? De exemplu, unele companii de constructii mari acum isi fac proiectele, lucrarile, direct in calitate de companii. Este temerea ca miine aceste scheme vor fi facute prin persoane fizice, care, la instrainarea acestor bunuri, nu vor avea scutiri la impozite.

 

Domnul Ion Chicu:

Multumesc.

Intr-adevar, intrebarea dumneavoastra este foarte relevanta, dar, probabil, eu nu am fost prea explicit. In raport am mentionat ca Guvernul solicita excluderea articolului 2 din proiect, exact ceea ce spuneati dumneavoastra, si modificarea termenului de intrare in vigoare, adica Guvernul solicita excluderea articolului 2 din acest proiect. La noi este si adresarea Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Chicu,

Daca dumneavoastra excludeti articolul 2, inseamna ca acest proiect de lege, in general, isi pierde sensul si nu mai ajungem noi la aceea ca acei care vor face diferite tranzactii, vor include in pretul tranzactiei valoarea reala a obiectelor. Fiindca aceasta modificare, pe care dumneavoastra ati propus-o in Codul fiscal, a fost stipulata de prevederile articolului 2, alineatul (2) din Legea nr.393 din 8 decembrie 2006. A fost prevazuta special ca sa aducem la aceea ca tranzactiile sa fie efectuate la un pret real. Si eu nu inteleg, vine Guvernul cu o initiativa, raportorul prezinta aici, la tribuna, ca Guvernul propune ca articolul 2 sa fie exclus. Alt concept al legii in general.

 

Domnul Ion Chicu:

Deci este scrisoarea expediata de Guvern la adresa Parlamentului pentru excluderea articolului 2 si consideram ca articolul 1 este suficient pentru a incuraja aceste tranzactii.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Nu exista aceasta scrisoare. Fiindca noi am examinat acest proiect de lege la sedinta Comisiei, in momentul examinarii nu a fost prezentata niciun fel de scrisoare, nu trebuie sa fie scrisoare, trebuie sa fie o hotarire a Guvernului care sa schimbe proiectul de lege prezentat. Fiindca, de obicei, nu poate Guvernul printr-o scrisoare sa faca acest lucru, prin hotarire, care sa anuleze hotarirea initiala. Acest proiect de lege a fost adoptat prin Hotarirea Guvernului nr.1434, inseamna ca trebuia sa fie modificata aceasta hotarire si pe urma dumneavoastra sa veniti cu alt raport aici, in plenul Parlamentului. Asa ca, domnule Presedinte, in legatura cu faptul ca, practic, se schimba conceptul legii de la tribuna, nu printr-o procedura regulamentara.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, stimate coleg, nimeni nu poate impiedica plenul Parlamentului in momentul examinarii unui proiect in prima lectura sa modifice si elementele conceptuale. Noi sintem in drept sa facem acest lucru.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Prin raportul Comisiei poate fi propus alt concept.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, noi trebuie sa ascultam Comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar Comisia are alt raport pozitiv, care cuprinde inclusiv articolul II.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci sa prezinte Comisia raportul, intre timp noi o sa solicitam si opinia legala a colegilor nostri juristi. Alte intrebari pentru raportor? Nu sint. Ba da, pardon.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea mea se refera la articolul III. Dumneavoastra puneti ca legea sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2008. Cum credeti ca ar putea sa intre?

 

Domnul Ion Chicu:

Eu imi cer scuze, trebuie sa mai remarc o data.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu trebuie, domnule viceministru, s-a raspuns deja la o asemenea intrebare. Nu va suparati, stimata colega. Se schimba termenul. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, prezentat de Guvern si expune urmatoarele. Proiectul de lege, desi cu intirziere, este prezentat intru executarea prevederilor articolului 2, alineatul (2) din Legea nr.393 din
8 decembrie 2006 pentru aprobarea metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de intreprinderea specializata in cadastru si de filialele acesteia, care prevede ca Guvernul, in termen de 3 luni, va prezenta Parlamentului modificari la Legea taxei de stat, la Legea cu privire la metodologia calcularii platilor pentru serviciile notariale si la Codul fiscal in vederea diminuarii costului total al tranzactiei cu bunul imobil, asigurarii acumularii mijloacelor in scopul deservirii si rambursarii creditului acordat pentru implementarea primului proiect de cadastru din contul taxei de stat.

Proiectul de lege prevede doar modificarea Legii taxei de stat si a Codului fiscal. Mentionam ca modificarile Legii cu privire la metodologia calcularii platii pentru serviciile notariale au fost deja efectuate si aprobate prin Legea nr.103 din 20 aprilie 2007. Asupra proiectului de lege au prezentat avize pozitive toate comisiile permanente, cu unele propuneri de imbunatatire care vor fi examinate in lectura a doua. In rezultatul dezbaterilor, Comisia, cu majoritate de voturi, a decis sa propuna Parlamentului proiectul de lege pentru aprobare in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Domnul presedinte al comisiei a avut perfecta dreptate in sensul in care amendamentele, inclusiv cele de ordin conceptual, pot fi facute in plenul Parlamentului, dar nu la propunerea, printr-o simpla scrisoare, a autorului. Autorul poate sa cada de acord in acest sens, dar propunerea trebuie sa fie evocata in sala in cadrul dezbaterilor. Cine o face? Nu neaparat, orice deputat este in drept sa faca o asemenea propunere.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu, domnule coleg, nu din indicatie. Noi destul de atent am discutat documentul in Comisie, proiectul de lege pe care noi il discutam astazi. Desigur, ceea ce a fost anuntat de coautor nu este o regula, nimeni nu poate sa spuna ca asa trebuie sa fie. Dar totusi proiectul de lege, conceptual, pe care noi l-am discutat, prevede imbunatatirea situatiei si crearea conditiilor mai favorabile pentru populatie asupra platilor care au avut loc.

Eu propun ca noi totusi sa aprobam in prima lectura, inclusiv propunerea facuta de Guvern. Noi in Comisie o sa discutam destul de atent in lectura a doua, inclusiv propunerile care au fost anuntat de la tribuna. In Comisie noi o sa clarificam pina la capat. Noi nicidecum nu o sa fim de acord ca legea sa fie inrautatita. Eu propun ca totusi, luind in consideratie propunerile facute de raportor suplimentar la proiectul de lege, sa il aprobam in prima lectura, in lectura a doua comisia o sa elaboreze propunerea tinind cont de aceasta propunere.

 

Domnul Marian Lupu:

Autorii sint de acord?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Chicu:

Sint de acord, domnule Presedinte.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Propunerea nu este clara. Articolul II este in proiectul de lege prezentat, in raport noi am mentionat ca se voteaza, adica, Comisia a decis sa propuna Parlamentului asa cum a fost propus de Guvern, fara ca sa fie exclus articolul 2, acesta este cel mai important articol.

Si, uitati-va, chiar si in nota informativa, prezentata de catre Guvern, se spune foarte clar ca, in legatura cu faptul ca este necesar de a micsora cheltuielile pentru tranzactii, sa legalizam aceste tranzactii, Guvernul vine cu propunerea de modificare a Codului fiscal, adica a fost argumentarea foarte clara: sa legalizam tranzactiile. Si in cazul in care noi vom exclude articolul 2, care permite sa nu fie impozitata cresterea de capital in urma tranzactiilor cu terenuri, cu locuinte, atunci noi vom lasa, practic, aceeasi situatie.

Este aici o argumentare. In cazul in care ramine varianta propusa de aici, de la tribuna, de catre domnul viceministru, inseamna ca la tranzactie in Chisinau pentru un imobil de un milion de lei se va plati 24 000 de lei, ceea ce a propus Guvernul initial, atunci la aceeasi tranzactie in Chisinau pentru un imobil de un milion de lei se va plati 5 126 de lei. Uitati-va diferenta, 24 000 si 5 000 de lei. Si acelasi lucru in alte orase de alta marime decit Chisinaul, se va plati 1 800 de lei, acum se propun 750 de lei, prin proiectul prezentat. Eu nu vad, in general, logica Guvernului. Vine cu un concept ca sa legalizam, ca sa aducem unele imbunatatiri in acest domeniu si cind colo vine cu...

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu sint convins ca toti care sintem in sala sintem convinsi ca proiectul de lege, care o sa fie aprobat in a doua lectura, o sa creeze conditii mai favorabile pentru populatie. Noi sintem unici aici. De aceea, domnule presedinte al comisiei, ceea ce dumneavoastra ati vorbit, asa atent, scrupulos prin discutie adoptarea deciziei in lectura a doua si in Comisie noi o sa clarificam cu soarta acestui proiect si cu punctul suplimentar care este pus. Noi oricum nu o sa iesim la o concluzie car prevede imbunatatirea proiectului de lege, inclusiv propunerile facute. Nimeni nu interzice ca in comisie, prin examinarea in lectura a doua, noi sa definitivam proiectul pina la capat, pornind de la aceasta situatie.

Daca noi o sa ajungem la aceea ca asa decizie o sa creeze conditii mai rele, atunci noi oricum vom elabora decizia Comisiei, venim in Parlament si decidem problema pina la capat. Eu propun totusi ca sa fim de acord cu propunerea, care este suplimentara, sa aprobam in prima lectura, dar cu varianta definitiva, decizia Comisiei asupra adoptarii in lectura a doua, noi o sa venim in modul stabilit.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu as vrea sa va informez, initial, la articolul 3, punctul 9, plata taxei de stat se lua 0,1% din pretul contractului. Acuma se propune nu din pretul contractului, dar din pretul sau din costul imobilului, care e inregistrat la cadastru. Si aceasta era imbunatatirea, caci atunci cind se faceau tranzactii, in contract se diminua suma imobilului, Guvernul a venit cu propunerea ca sa introducem aici din pretul imobilului, dar sa nu aplicam cresterea de capital si sa nu impozitam cresterea de capital. Era logica propunerea.

Acum, cind noi excludem articolul 2 si impunem aici ca sa fie din costul imobilului din cadastru, inseamna ca atunci situatia se inrautateste, nu se imbunatateste, stimati colegi. Si atunci noi, practic, venim cu o initiativa care inrautateste situatia si va duce in continuare la diminuarea acestor preturi de tranzactie, costul de tranzactie.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa ne clarificam. Deci Guvernul propune sa nu fie impozitarea calculata din cresterea de capital, dar sa se ajunga la o situatie 0,1 din evaluarea facuta de organele cadastrale.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acum se propune.

 

Domnul Marian Lupu:

Acum se propune.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si, totodata, ca sa contrabalansam, sa nu fie luata de la valoare inalta, se exclude impozitarea cresterii de capital.

 

Domnul Marian Lupu:

Pai, nu poate fi si una, si alta, nu? Poate fi sau una, sau alta.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, uitati-va. Acum in legea existenta se ia 0,1 % din costul contractului.

 

Domnul Marian Lupu:

Din costul contractului, da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si in acest caz acei care, de pilda, efectuau tranzactia, diminuau valoarea imobilului care era inclusa in contract. Guvernul a venit cu ideea ca sa legalizam contractele si sa includem in contracte valoarea reala a imobilului si sa fie luat costul din Registrul cadastral. Dar, totodata, sa nu fie inclusa cresterea de capital, sa nu fie impozitat, conform titlului 1 din Codul fiscal. Aceasta si era logic atunci. Dar acum cum se propune, practic, vor creste platile pentru tranzactii si iar vor cauta diferite metode ca sa diminueze valoarea tranzactiei.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimati colegi,

Noi nu avem prea multe variante la luarea deciziei asupra documentului. Prima avem avind in vedere ca in a doua lectura noi oricum o sa facem asa cum cer interesele populatiei, din cauza ca intentia noastra nu este de a inrautati situatia. Aceasta o putem face si in lectura a doua, facind abstractie de toate propunerile facute in prima lectura. Aceasta noi putem face. Eu consider ca toate deciziile pe care noi o sa le luam in lectura a doua, oricum Parlamentul o sa puna punct la toate.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Eu o sa rog, doamna Postoico, va rog, ne clarificati detaliile juridice.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Avem aici doua componente: una plata taxei de stat si a doua este impozitarea de capital. Ne-am clarificat ce se refera la impozitarea de capital, cresterea capitalului nu va fi impozitata. Deci, pentru ca sa nu diminueze costul tranzactiei, pentru a nu plati taxa de stat, desigur, este bine-venit ce a propus Guvernul, ca taxa de stat sa fie platita de la suma indicata de catre cadastru. Deci, in acest caz, sint doua componente. Daca noi o sa ratam din suma tranzactiei taxa de stat, in acest caz, desigur, este pericolul, la fel, cum este si cresterea de capital. Acelasi pericol, in acest caz, va fi ascunsa suma tranzactiei care este.

Eu consider ca totusi aceasta tine de lectura a doua, nu este de concept. Este lectura a doua, sa vedem din care suma se ia taxa de stat. Aici este problema.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte al Parlamentului si stimati colegi,

Eu as propune ca noi sa votam acest proiect de lege in baza raportului Comisiei si pe urma, in lectura a doua, puteti face ce vreti de acum, fiindca aveti majoritatea, si puteti schimba inclusiv conceptul. Dar acum, ca sa nu intram intr-o dilema de procedura regulamentara, Comisia a decis sa propuna acest proiect de lege, adica raportul, in formula prezentata de aici, de la tribuna, si pentru lectura a doua faceti cum gasiti de cuviinta.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule Presedinte,

Daca noi n-o sa luam in vedere ceea ce a fost anuntat suplimentar in raport, nu are sa fie tema de discutie pentru lectura a doua. De aceea, aceasta trebuie sa fie luat in vedere si noi, prin discutia in lectura a doua, o sa luam decizia definitiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Stau si eu si ma gindesc: ce sa pun la vot? Caci e o Comisie foarte specifica, care are mare talent aici, in plenul Parlamentului, ne pune in niste situatii...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

De ce specifica, domnule Presedinte? A venit Guvernul cu ceva specific.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu imi dau seama. Eu imi cer scuze. Corect, corect. Gata. E tot, da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Comisie specifica. Nu inteleg, in general dumneavoastra, domnule Presedinte, Comisia nu ii specifica, sint deputati in Comisie, este votat raportul. Si va spun ca raportul a fost votat cu 6 la 4, opozitia nu a votat raportul. Eu aici m-am straduit sa apar pozitia initiala a Guvernului, fiindca ea a fost intr-o oarecare masura logica. Noi nu am fost de acord numai cu completarile pentru procesul de consolidare a terenurilor. Cu aceasta noi nu am fost de acord in Comisie, cei 4 deputati. Dar, in rest, noi am considerat ca este logic, fiindca daca noi introducem ca se ia procentul de la costul obiectului inclus in cadastru, inseamna ca nu trebuie sa impozitam cresterea de capital. Altfel nu vom legaliza aceste tranzactii. Aceasta a fost logica.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimatii mei colegi,

Domnule presedinte al comisiei,

Eu va multumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si eu va rog ca dumneavoastra sa va cereti scuze. Ce fel de specifica?

 

Domnul Marian Lupu:

Cind am vorbit de specifica, m-am referit la specificul subiectelor care deseori sint foarte complicate. Va rog.

Stimata colega,

Eu o sa va dau cuvintul, atunci o sa vorbiti, daca va fi cazul. Deci iata ce este. Eu, de exemplu, nu stiu cum dumneavoastra, dar eu foarte putin ce am inteles din toata discutia asta a noastra. Nu stiu daca dumneavoastra ati inteles corect. Avem o situatie, Comisia a facut raportul pe baza unei variante a proiectului de lege prezentat de Guvern, intre timp Guvernul vine cu scrisoare ca sa isi schimbe varianta.

O sa va rog foarte mult sa va duceti in Comisie sa clarificati pina la sfirsit toata situatia, iar cu acest proiect pe care il remit Comisiei o sa reveniti saptamina viitoare.

Va multumesc.

Continuam. Motiunea simpla privind nerespectarea de catre Guvern a Legii privind ocrotirea monumentelor. Proiectul nr.492, dar, inainte de a incepe, stimati colegi, consultind prevederile Regulamentului, trebuie sa stabilim cu dumneavoastra modalitatea de examinare a motiunii si, intii de toate, aceste norme de Regulament ma obliga sa ofer intrebarea autorilor motiunii, daca nu este cineva care si-a retras pe cutare sau cutare motiv semnatura. Da sau nu? Nu. Deci continuam.

Inainte de a examina acest subiect, procedurile, ce v-as propune si, de fapt, va atrag atentia ca nu este prima motiune simpla. Daca nu gresesc, in anul 2007 am examinat o motiune simpla si va propun sa procedam tocmai in conformitate cu aceleasi intelegeri de procedura, pe care le-am facut si anterior.

As propune atentiei dumneavoastra urmatoarea modalitate: prezentarea facuta de catre reprezentantul Guvernului pina la 20 de minute, dupa aceea luarile de cuvint ale deputatilor, acei care vor dori sa ia cuvintul pe marginea acestui subiect, cred ca 3040 de minute ar fi arhisuficient, plus, in cazul daca reprezentantul Guvernului va avea ceva de spus in incheiere, potrivit Regulamentului, la fel putem sa ii acordam timp. Cam acestea ar fi propunerile.

Opiniile?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, as vrea sa incep de la aceea ca avem ordinea de zi in fata noastra, motiunea simpla privind nerespectarea de catre Guvern a Legii privind ocrotirea monumentelor. Motiunea simpla suna: atitudinea iresponsabila a Guvernului fata de monumentele ocrotite de catre stat. Unde este greseala?

 

Domnul Marian Lupu:

Secretariatul are sa raspunda.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Noi am solicitat sa vina incoace domnul ministru Artur Cozma, fiindca tot ce am discutat noi prin documente, interpelari sint semnate de domnul Cozma si credem ca marea vina in acest scop o poarta doar Cozma.

Ba, mai mult. Daca ati luat cunostinta de aceasta motiune, gasiti in punctul 4 ca noi cerem demisionarea ministrului culturii si turismului, demisia lui. Ce are o alta persoana, care nu e nici membru al Guvernului, sa vina sa ne prezinte noua aceasta motiune simpla. De aceea, domnule Presedinte, daca nu sintem gata astazi s-o examinam, putem s-o examinam joia viitoare sau vinerea viitoare, dar cu prezenta obligatorie a ministrului Cozma. Aceasta este doleanta tuturor celor 16 deputati care au semnat aceasta motiune.

 

Domnul Marian Lupu:

Vedeti, stimati colegi, spre deosebire de, si eu va ofeream, va dadeam dreptate tuturor celor care faceau mentiuni si remarci la subiectul, spre exemplu, ora intrebarilor sau ora interpelarilor unde Regulamentul, negru pe alb, scrie cu lux de detalii cine trebuie sa prezinte.

Daca consultam compartimentul Regulamentului, incepind cu articolul 119, daca nu gresesc, nu gasim nicio referinta, e vorba de reprezentantul Guvernului. Si cititi, va rog, Regulamentul de la articolul 119, reprezentantul Guvernului sau Guvernul. In acest caz, Guvernul isi desemneaza reprezentantul, nu putem sa ii obligam.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

In cazul interpelarilor, ministrul este obligat sa vina sa raspunda, asa. Motiunea are un statut mai sus ca interpelarea si eu nu as vrea ca acum sa vina cineva si sa vorbeasca despre date comemorative ce tin de monumentul Teodosiu.

 

Domnul Marian Lupu:

Uitati-va, pardon, greseala mea, de la 112 pina la 115.

 

Domnul Veaceslav Untila:

112.

 

Domnul Marian Lupu:

De la 122 pina la 115, Guvernul isi prezinta raportul.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Guvernul.

 

Domnul Marian Lupu:

Si domnul cine este?

 

Domnul Veaceslav Untila:

Nu este membru al Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

Este reprezentantul Guvernului, stabilit oficial.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Nu, trebuie sa fie cel putin membru al Guvernului.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Deci eu consider ca pe dimensiunea juridica noi nu avem probleme si ar putea sa fie sau unul, sau altul.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Acusi va citesc cum scrie in Constitutie despre chestia aceasta.

 

Domnul Marian Lupu:

De procedura, pai, noi discutam procedurile acum, in mod evident.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu consider ca tocmai avem, spre deosebire de dumneavoastra, probleme din punct de vedere juridic. Dupa cum bine ati mentionat, in 115 se vorbeste ca prezinta raportul Guvernul. Articolul 97 din Constitutie spune ca Guvernul este alcatuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-ministri, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.

Daca vom lua Legea cu privire la Guvern sau alte legi, in afara de acei care sint aici, in Constitutie scrisi, nu mai avem alti membri ai Guvernului decit acei fixati in articolul 97. De aceea, eu consider ca trebuie sa vina sau Prim-ministrul, sau unul dintre membrii Guvernului. Ma rog, poate sa vina si Cozma, sau poate sa vina si Molojen, si Papuc sa vina sa raspunda, caci totuna ei sint la acelasi nivel, au o cultura. Aceasta reiese din articolul 105 alineatul (1) din Constitutie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

In caz contrar, daca dumneavoastra considerati ca Guvernul poate imputernici pe altcineva, ceea ce eu nu consider din punct de vedere constitutional, sa arate acel care a venit procura de la Primul-ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Mie imi este, sincer sa va spun, indiferent cine o sa ia cuvintul aici. Dar, stati putin, nu stiu de ce pe nimeni nu am vazut la microfon dintre acei prezenti astazi. Anul trecut, cind s-a examinat, s-a dezbatut motiunea simpla din partea Guvernului, raportul a fost prezentat de reprezentantul acestuia, domnul viceministru. Stati putin, va ridic stenograma si atunci intrebarea mea pentru dumneavoastra este: de ce in acel caz a fost confortabil sa nu faceti referinta la documente, la Constitutie, la Regulament, dar apare astazi?

Fiindca pentru mine, si eu cred ca nu sint jurist, dar juristii o sa-mi spuna ca exista, de fapt, si o norma a precedentului, nu? (Rumoare in sala.) Nu exista pentru dumneavoastra sau exista atunci cind poate sa existe, nu, sau cind trebuie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Eu doar vreau sa va aduc la cunostinta articolul 104 din Constitutia Republicii Moldova, alineatul (2). Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie. Noi, domnule Presedinte, solicitam prezenta domnului Cozma in discutia ce tine de motiunea simpla, care a fost inaintata de 16 membri ai Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Postoico,

Va rog informati-i la acest subiect.

 

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Dupa cite cunoastem, noi avem semnaturile concrete, de aceea prima intrebare adresata dumneavoastra a fost daca cineva si-a retras aceasta semnatura. Si, in acest caz, este indicat concret ce ati solicitat dumneavoastra. Deci solicitarile nu sint acelea pe care le faceti astazi, acum in plen.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Daca ati luat cunostinta de motiune, doamna Presedinte, noi chiar in articolul 4 cerem demisia domnului Cozma. Cum atunci o sa discutam o demisie a unui ministru, daca el nu este prezent? In lipsa lui s-o facem?

 

Domnul Marian Lupu:

Simplu, o faceti fara prezenta lui.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Nu, domnule, noi trebuie sa respectam legea.

 

Domnul Marian Lupu:

Noi tot consideram ca o sa solicitam si opinia, poftim, a Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, a Directiei juridice, fiindca avem diferite puncte de vedere.

 

 

Domnul Veaceslav Untila:

Este o bataie de joc. Dumneavoastra minimalizati importanta motiunii simple. Si, credeti-ne, noi avem suficiente instrumente ca, pina la urma, sa aveti si un respect fata de acei care au inaintat aceasta motiune.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Eu am facut referinta la faptul ca aceasta motiune nu este prima pe care o dezbatem si v-am adus atentiei dumneavoastra informatia ca, in cadrul examinarii motiunii simple din anul 2007, am uitat la ce subiect si cine au fost autorii...

 

Domnul Veaceslav Untila:

Cunoasterea limbilor de catre ministri, cred ca.

 

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu, nu aceasta.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Nu aceasta, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul viceministru a prezentat pozitia Guvernului si atunci o modalitate acceptata in unanimitate de plenul Parlamentului. Acum ma intreb si eu: de ce pozitiile difera de la caz la caz?

 

Domnul Veaceslav Untila:

Grupul pe care il reprezint astfel solicita.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa doriti dumneavoastra.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Nu, este vorba de 16 deputati, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci eu va rog sa nu mergem prea mult in timp cu discutii de procedura, cine, colegii nostri, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, Directia juridica, va rog sa ne spuneti opinia.

Cine incepe?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga - seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Referitor la prezentarea din numele Guvernului, desigur, este Regulamentul Parlamentului, care imputerniceste si Guvernul de a-si delega un reprezentant si nu este indicat in mod obligatoriu ca acesta sa fie numaidecit membru al Guvernului. Si avem hotarirea Guvernului, care stabileste reprezentantii permanenti ai Guvernului in Parlament, care, din numele Guvernului, oricind pot prezenta, raspunde la orice intrebare care intereseaza Parlamentul.

Cu referire la norma constitutionala, ca membrul Guvernului este obligat sa vina sa raspunda, atunci cind este solicitat de Parlament. Deci este notiunea sint obligati, dar trebuie sa fie solicitarea intregului Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Domnule Presedinte Lupu,

Problema este de esenta, nu, la urma urmei, numai juridica, e si ce dumneavoastra ne invocati, faptul ce a fost un an in urma. Deci noi in motiunea noastra avem intrebari concrete fata de conducerea Guvernului, fata de actiunile concrete ale conducerii Guvernului, fata de ministrul Cozma, personal avem intrebari fata de dinsul si cerem demisia lui.

Solicitarea tuturor este ultimativa. Pur si simplu, nu ne impuneti sa trecem la actiuni mai dure, nu faceti acest lucru, nu ne impingeti la acest lucru, va rugam foarte frumos.

 

Domnul Marian Lupu:

Acum asa.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Deci noi...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Onceanu,

Eu va rog, o clipa. Nu ma amenintati.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Da nici dumneavoastra nu recurgeti la asa ceva.

 

Domnul Marian Lupu:

Va rog foarte mult, fiindca va citesc articolul 112.1 motiunea simpla exprima pozitia Parlamentului intr-o anumita problema de politica interna sau externa ori, dupa caz, intr-o problema ce a facut obiectul unei interpelari. Ca aveti intrebari, pai invitati-l, in fiecare joi aveti aceasta posibilitate si puneti-i cit vreti intrebari.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Noi am facut motiune si nu ne puteti...

 

Domnul Marian Lupu:

Motiunea se inscrie foarte clar ce e cu acest document. E o pozitie exprimata de un grup de deputati. Aceasta scrie in Regulamentul Parlamentului. Cine vrea inca sa vorbeasca?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dumneavoastra vorbiti de Regulamentul Parlamentului si el e cam ambiguu. Eu iarasi, si aceasta e o replica si domului Ion Creanga, care joaca polka babocika cu administratia Parlamentului, aceasta a spus-o Gorbaciov, nu eu. Acum la subiect. Articolul 7 din Constitutie se numeste Constitutia lege suprema.

Constitutia Republicii Moldova este lege suprema. Nicio lege si niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constitutiei nu are putere juridica. Dupa cum stiu, Regulamentul e mai jos de Constitutie. Articolul 105 Intrebari si interpelari:

(1) Guvernul si fiecare dintre membrii sai sint obligati sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati.

Sa nu inteleg ca e de Parlament, dar de deputati.

(2) Parlamentul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia fata de obiectul interpelarii.

Parlamentul fata de motiune, pe care voi o s-o dati la gunoi impreuna cu casa cea care ati darmat-o. Dar primul alineat fiecare membru al Guvernului sa vina aici si sa raspunda la intrebarile noastre.

Va multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu referinta la ora intrebarilor si interpelarilor.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Unde e scris in Constitutie de ora Guvernului?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, Constitutia.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Ce e cu Constitutia? Constitutia dumneavoastra ati facut-o pentru Consiliul Europei.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Susarenco...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si o duceti acolo.

 

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra aveti capacitatea...

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si faceti aici ustav-ul KPSS.

 

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra aveti capacitatea uneori sa ascultati sau numai sa vorbiti.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Eu am capacitatea sa ascult oamenii care ma conving.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In calitate de...

 

Domnul Marian Lupu:

Continuati, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da. In calitate de unul dintre autorii acestei motiuni, solicit respectuos ca sa fie prezenti aici acei solicitati, in special domnul ministru Cozma. Explic de ce. In primul rind, domnule Presedinte al Parlamentului, un Guvern care se respecta si care are o pozitie bine determinata intr-o problema, vine sa isi apere pozitia, daca nu in deplina componenta, cel putin deleaga ministrul responsabil de acest domeniu.

Faptul ca domnul Cozma nu a dorit astazi sa se prezinte in cadrul sedintei plenare, primul subiect cu anul scriitorului Ion Druta si faptul ca dumnealui nu doreste sa vina astazi sa prezinte si sa raspunda la intrebarile deputatilor, dar si faptul ca miercuri, saptamina trecuta, in ajunul sedintei plenare de joi, cind ar fi fost normal, dupa o saptamina, sa vina si sa prezinte aici informatia, a zburat la Viena impreuna cu noi acei care plecam la Adunarea parlamentara a OSCE-ului, ne demonstreaza o data in plus ca domnul ministru recunoaste ca a comis un act ilegal si nu vrea sa vina sa raspunda la intrebarile deputatilor. Unul.

Si doi. Guvernul Republicii Moldova, in frunte cu domnul Tarlev si majoritatea comunista, ii acorda sprijin in acest sens. De aceea, eu, in calitate de autor, nu accept ca motiunea, raspunsurile la intrebarile noastre sa fie prezentate de domnul viceministru al justitiei, fiindca atunci cind s-a vorbit despre anul Ion Druta, dumnealui a vorbit de comemorarea lui Druta. Nu as vrea ca, raspunzind la intrebarile noastre, sa vorbeasca de comemorarea unui ministru.

Va multumesc si solicit sa fie respectata dorinta tuturor autorilor acestei motiuni. Nu este logic si nu este legal faptul, cind, la interpelari, un ministru este obligat sa vina sa raspunda, iar atunci cind este motiunea unui grup de deputati el poate sa nu vina. Aceasta de acum este din lumea circului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Altcineva, cine mai vrea?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Eu cred ca in 16 ani de parlamentarism in Republica Moldova noi ar trebui sa tragem niste concluzii si niste lectii, macar acei care sint, eu stiu, deputati si conducatori ai Parlamentului nu demult.

Deci domnul Esanu a recunoscut ca el nu este specialist in domeniul respectiv, cind a prezentat proiectul de hotarire in legatura cu Anul Ion Druta. A recunoscut cinstit: eu nu sint specialist. Cum poate sa fie dumnealui specialist in cultura, sa raspunda la intrebarile foarte serioase privind momentele respective?

Deci eu imi exprim parerea si vreau sa spun ca, in general, noi am tras concluzie ca trebuie sa trecem de la interpelari la motiuni, domnule Presedinte. Sa trecem la motiuni si o sa fie motiuni mai multe. Si care este experienta, ce demonstram noi astazi. Eu vreau sa va spun ca inteleg ca sintem in ajunul Congresului Partidului Comunistilor si trebuie de spus ca conducerea Parlamentului o face foarte reusit. Deci nu este frumos, stimati colegi, aparati un ministru care nu merita.

Al doilea moment. Eu cred ca opozitia in aceasta tara are dreptul sa invite un ministru in Parlament, in plenul Parlamentului, 16 deputati. Aceasta, pur si simplu, e o bataie de joc fata de opozitie si domnul Lupu demonstreaza inca o data, eu imi cer scuze, un surplus de devotament fata de fractiunea majoritara. Un devotament care nu va face fata.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu nu in zadar v-am adus dumneavoastra exemplul motiunii precedente. Ati uitat, puteti sa accesati site-ul si sa luati stenograma din momentul cind reprezentantul Guvernului v-a prezentat informatia. Nu este slab deloc argumentul, dragii mei, pe care motiv eu am sa ma ghidez de prevederile legale, ceea ce e scris ca norma de procedura in acest regulament.

Constitutia este punctul de plecare, tezele, bazele fundamentale. Constitutia niciodata (cine din juristi imi spuneau) nu a fost o lege exhaustiva. Cu detalii, cu dezvoltari se vine in celelalte legi organice.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Este adevarat, Constitutia nu da detalii, insa detaliile care vin dupa norma constitutionala nu au cum sa incalce cadrul care este prevazut de norma constitutionala.

Ati facut referinta la motiunea simpla. Eu am semnat si acea motiune, ca si aceasta motiune. Si vreau sa va spun ca atunci noi, si in calitate de autori, am acceptat prezentarea din partea reprezentantului Guvernului ca si motivatii de ce s-a intimplat ceea ce s-a intimplat atunci.

Colegii au facut referinta la faptul ca un Guvern care se respecta ar trebui... s.a.m.d. Pe mine mai putin ma intereseaza ce face Guvernul, pe mine ma intereseaza ceea ce face Parlamentul. Un Parlament care se respecta, indiferent din care fractiune nu ar face parte deputatii, nu ar accepta nici intr-un caz un asemenea comportament din partea Guvernului.

Vreau sa va aduc aminte ca, chiar si la sfirsit de an, la inchiderea sesiunii, era absolut normal si corect sa vina Prim-ministrul, macar sa spuna majoritatii nu, sa-l suierati, il vor suiera altii. In continuare, domnule Presedinte, eu consider ca, si va spun in calitate de semnatar, este absolut logic si absolut normal, daca vreti si etic, fata de semnatarii acestei motiuni, ca, in cazul in care astazi nu se reuseste sa fie adus domnul Cozma in sedinta plenara, sa fie aminat pentru ziua de miine sau pentru ziua de joi. Nu vad nicio problema, baiat inalt, simpatic, sa-l vedem si cum poate vorbi si atunci este totul foarte clar si foarte logic. Este si o rugaminte, daca vreti, daca nu...

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dumneavoastra, domnule Lupu, faceti referinta la Ora intrebarilor si interpelarilor. As vrea sa stiu citi (nu sa stiu, dar sa-mi spuneti dumneavoastra) citi ministri, de fapt, au fost prezenti aici in sala ori de cite ori au fost invitati de catre colegii din Parlament. Foarte putini, vreau sa va raspund. Eu cred ca experienta aceasta a Orei intrebarilor si interpelarilor este una proasta, pentru ca noi venim, de fapt, cu probleme foarte importante...

 

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna Jalba,

Nu va suparati, va rog.

 

Doamna Zoia Jalba:

...pentru Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Sa discutam la subiect.

 

Doamna Zoia Jalba:

Dar vreau sa va spun ce raspunsuri primim noi de la cei pe care-i interpelam. Si, daca a fost cerut expres pentru motiunea de astazi, eu cred ca era necesar sa vina cel care a fost numit.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a luat act de opinia dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos.

Domnule Presedinte,

Faptul ca un grup de deputati, semnatari ai motiunii precedente, au acceptat sa vina o anumita persoana nu poate fi calificat si apreciat ca un precedent si cu atit mai mult nu poate fi o norma. Noi, autorii acestei motiuni, cerem sa fie prezent ministrul culturii si turismului. Unu.

Si doi. Conducindu-ne de aceasta logica, constatam urmatoarele: astazi vorbim de o motiune simpla, avem si motiunea de cenzura, deci noi trebuie teoretic sa admitem ca, in cazul in care 1/3 din deputati cer demisia Guvernului, va veni, de asemenea, domnul Esanu sa apere interesele Guvernului.

De aceea, va rugam foarte frumos sa respectam prevederile regulamentare. Logica este foarte simpla: un ministru, membru al Guvernului, este obligat sa vina sa raspunda la o interpelare a deputatului, cu atit mai mult el este obligat, oricine n-ar fi el, sa vina sa raspunda la intrebarile unui deputat, formulate in forma de motiune.

Va rugam, respectati, nu incercati sa argumentati faptul ca domnul Cozma nu trebuie sa fie prezent aici. Trebuie sa vina sa raspunda in fata autorilor motiunii.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu nu doresc sa supraapreciez rolul dumneavoastra sau sa-l subapreciez, dar imi aduc aminte de discursul dumneavoastra din cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei si am participat impreuna cu dumneavoastra la unele intilniri pe care le-ati avut cu grupurile politice. Atunci dumneavoastra ati spus ca rolul Parlamentului, al opozitiei s.a.m.d. sint asigurate in Republica Moldova si totul este OK.

In general, depinde de pozitia dumneavoastra ce se intimpla in Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

La subiect, stimate coleg.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Bine, e la subiect, fiindca, daca dumneavoastra ne-ati respecta pe noi ca opozitie, nu ati permite, ca Presedinte al Parlamentului, ca in incinta Parlamentului, atunci cind este cerut sa vina un ministru, dumneavoastra incepeti sa cautati articole din Regulament care sa demonstreze ca nu, ar putea sa vina si un sef de directie s.a.m.d.

Respectul dumneavoastra fata de opozitie trebuie sa-l demonstrati, domnule Presedinte al Parlamentului, domnule Lupu. Fiindca dumneavoastra doriti respectul nostru.

 

Domnul Marian Lupu:

La subiect, stimate coleg.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La subiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Cu respect reciproc...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi dorim ca in Parlamentul Republicii Moldova sa vina ministrul chemat, ministrul Cozma. Aceasta este.

 

Domnul Marian Lupu:

S-a luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu cred ca este clar ca este un impas. Cei 16 care au semnat ca doresc sa vina o anumita persoana din Guvern si este absolut legala aceasta cerinta.

Eu cred ca nu Presedintele Parlamentului, ci fractiunea a discutat si a luat aceasta decizie. Rugam foarte mult sa fie retrasa acum din discutie aceasta chestiune. La viitoarea sedinta a Biroului permanent continuam, nu este o problema de discutie in plen acum. Si stabilim poate, eu inteleg temerile ca nu a venit ministrul, ci a venit o persoana care nu are nimic cu ministerul. Poate o sa vina cineva din viceprim-ministri care pot sa prezinte profesionist aceasta chestiune si atunci se dezleaga, daca domnul Cozma se teme sa stea la tribuna.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Cerem o pauza de 15 minute.

 

Domnul Marian Lupu:

Pauza de 15 minute. Revenim in sala la ora 13.20.

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Cvorum in sala avem? Imi pare ca avem.

Stimati colegi,

Reluam sedinta. Situatia se prezinta a fi in modul urmator: intii de toate tin sa confirm ca noi si eu personal stam in continuare pe pozitia ca normele legale si normele procedurale sint urmate. Dar, tinind cont de faptul ca cel putin patru autori din cei 16 care au semnat motiunea ard de nerabdare sa-l vada pe ministrul culturii si avind in vedere faptul ca cel putin patru autori, in aceste conditii, au solicitat raportarea examinarii acestui document in conditiile prezentei ministrului, ceea ce este imposibil astazi, pe motive obiective, si, la fel, avind in vedere faptul ca functia de ministru presupune neaparat si comunicarea cu Parlamentul, si in situatii mai placute, si in situatii mai neplacute, subiectul nr.492, la solicitarea unora din autorii acestei motiuni, este raportat pentru o alta data. Data o vom coordona, in functie de prezenta ministrului. Discutam la Biroul permanent. Acesta este verdictul, stimatii mei colegi.

Acum, stimatii colegi,

Ordinea de zi, proiectul ordinilor de zi pentru 6 13 martie 2008. Proiectul a fost inaintat de catre Biroul permanent. Cine este pentru aprobarea ordinilor de zi, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Nu va deranjati in sensul in care am vorbit si la sedinta Biroului permanent. Daca comisiile, intre timp, identifica si inainteaza si alte proiecte suplimentare, le vom examina in cadrul Biroului permanent si ele vor fi inaintate in calitate de supliment.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am in mina un dictionar al limbii romane si vreau sa fac o remarca. Ascultati aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Am o remarca pentru cei care mult talmacesc, dar nu cunosc. Ce inseamna cuvintul jubileu?

1. Sarbatoare la implinirea unui anumit numar de ani de la producerea unui eveniment important.

2. Sarbatoare praznuita la fiecare 50 de ani de catre vechii evrei, cind se faceau diferite iertari de datorii. Sinteti? (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Asa. Bine.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dumneavoastra v-ati cam grabit cu punerea la vot a ordinii de zi. Eu propun sa fie introdus in ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini proiectul nr.414 din 7 februarie 2008.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Noi am luat act de acest lucru si am mentionat ca pentru perioada respectiva de timp vom accepta propuneri aditionale, ca supliment. La fel, stimati colegi, ati atras atentia ca ordinea de zi a fost prezentata pentru perioada 6 13 martie si nu
6 14 martie, lucru care ma face, la fel, sa pun la vot propunerea Biroului permanent pentru desfasurarea activitatii plenului Parlamentului in zilele de 6, 7 si 13 martie pentru perioada urmatoarelor doua saptamini. Cine este pentru a accepta aceasta propunere a Biroului permanent, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Acceptat.

Stimati colegi,

A venit Ora declaratiilor. Il invit la tribuna centrala pe domnul deputat Vladimir Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Afirmatia precum ca oamenii in Republica Moldova se vind si se cumpara este una ticaloasa si, in acelasi timp, criminala. Las aceasta afirmatie pe constiinta celor care au facut-o. Ma gindeam la un moment dat ca poate liderii PPCD s-au lasat de vechea lor meserie, nu a fost insa sa fie. Iata ca povara tradarii a cam subrezit terenul de sub picioarele lor, iar parteneriatul politic in numele interesului national i-a compromis completamente nu numai in ochii electoratului, ci si in fata membrilor propriei formatiuni.

Eu le-asi recomanda acestor asa-numiti crestini si democrati sa nu puna pe umerii partidului pe care il reprezint gravele probleme interne cu care se confrunta. Sa se gindeasca mai bine daca nu cumva acest lucru se intimpla din cauza ca liderii PPCD au deviat tragic de la aspiratiile pe care le-au speculat pe parcursul anilor si oamenii renunta la calitatea de membri ai PPCD tocmai pentru ca ramin fideli unor idealuri pe care le-au urmat de peste un deceniu si jumate.

Partidul Liberal Democrat din Moldova si-a asumat principii si valori la care tine cu tot dinadinsul. Toate actiunile pe care le-am intreprins au fost in vazul lumii, al cetatenilor. Oamenii stiu sa aleaga, iar alegerea lor trebuie respectata.

Oamenii vin la noi si vor veni in continuare, pentru ca vad in PDLM forta capabila sa reaseze lucrurile in tara noastra pe un fagas al normalitatii. Am ascultat cu multa atentie declaratia scrisa de Rosca si citita de Secareanu si nu am vazut altceva decit o continuare perversa a politicii lui Voronin. Indicatiile au curs girla catre SIS si alte structuri pentru a deconspira asa-numitul complot antiPPCD si, implicit, antiguvernare, urzit de catre adevaratele partide de opozitie.

Dragii mei crestini si democrati,

Stati de mult timp in prezidiu alaturi de comunisti, stati in continuare si nu va plingeti ca oamenii se leapada de voi. Ar fi mult mai grav daca cei care cred cu adevarat in democratie si in valorile nationale v-ar sprijini in continuare. Ceea ce vi se intimpla este rezultatul cirdasiei cu Partidul Comunistilor, iar oamenii pleaca nu de azi si nu de ieri. Drept argument, vreau sa va intreb: oare tot din vina Partidului Liberal Democrat au plecat Valentin Dolganiuc, Ion Tanase, Eugen Girla, Zoia Jalba, Sergiu Burca, Ion Neagu, Valentina Cusnir, Gheorghe Susarenco, Mihai Roscovan si alte mii de fosti membri si simpatizanti ai acestei formatiuni?

Noi intelegem perfect ca liderii PPCD, prin actiunile lor de denigrare, incearca sa distraga atentia opiniei publice de la propriile probleme cu organele de drept, legate de privatizarea unor imobile din municipiul Chisinau, a postului de Televiziune Euro-TV, a Tipografiei PRAG-3 si, nu in ultimul rind, problema cu misterioasa disparitie a lui Cubreacov. Si sa nu uitam de comisia de ancheta care a dat verdictul in cazul cind a verificat proprietatile lui Rosca.

Din aceste considerente, conducerea PPCD recurge la practicile murdare traditionale de executie civica a liderilor si chiar a partidelor de opozitie. Pina in prezent nimeni nu s-a incumetat sa infrunte deschis PPCD-ul, cunoscind metodele neortodoxe ale crestin-democratilor. Vreau sa atentionez ca noi am creat Partidul Liberal Democrat tocmai pentru a asana, inclusiv clasa politica, si sintem hotariti sa mergem pina la capat. Si va spunem deschis si public: nu ne este frica de voi.

Vreau sa accentuez inca o data ca discursul de ieri al lui Secareanu se inscrie perfect in politica Presedintelui Voronin de a distruge, prin intermediul Serviciului de Informatii si Securitate, al Procuraturii Generale, al Centrului de Combatere a Crimelor Economice si a Coruptiei, al altor organe independente in actiuni si, mai nou, cu implicarea instantelor de judecata, de a distruge partidele democratice si presa libera.

Eu cer acelorasi structuri sa verifice daca nu cumva adevarata corupere s-a produs atunci cind a fost demis Guvernul Sturza de catre PPCD-isti si comunisti, cind a fost modificata in anul 2000 Constitutia, lipsind cetateanul de dreptul de a-si vota Presedintele, si, nu in ultimul rind, cind a fost aranjat votul de la 4 aprilie 2005.

Stimati colegi,

Nu exista nicio deosebire intre ceea ce fac comunistii si crestin-democratii. Ma mir chiar cum de nu l-au aplaudat ieri comunistii pe Secareanu. Cu siguranta astazi il vor aplauda pe Rosca. Alianta de nezdruncinat este la vedere. Si exemplu doveditor, stimati colegi, este votul PPCD-istilor si al comunistilor de ieri din raionul Leova, cind a fost demis vicepresedintele Partidului Democrat si secretarul, reprezentant al Aliantei Moldova Noastra, deci sferele de distrugere sint impartite.

Vreau, in calitatea mea de presedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, sa declar cu toata responsabilitatea ca nici atacurile murdare, nici incercarile de-a ne intimida nu ne vor opri din drum. Misiunea noastra de a scoate Republica Moldova din criza profunda in care au dus-o guvernantii si satelitii lor fideli are un masiv sprijin popular, iar miscarea spre normalitate nu poate fi stavilita de jocurile jalnice ale unor lideri depasiti. Pentru noi exista un singur judecator cetateanul. Parerea lui conteaza, cuvintul lui este decisiv pentru noi si viitorul Republicii Moldova.

Eu personal si partidul pe care il reprezint nu-i vom permite lui Rosca si Partidului Popular Crestin si Democrat sa fie in tara aceasta anchetator, procuror, judecator si incearca in continuare sa fie si calau.

Eu va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Iurie Rosca.

 

Domnul Iurie Rosca:

Domnisoarelor, doamnelor si domnilor,

Onorata asistenta,

Nu intimplator domnul deputat Filat nu s-a referit deloc la fondul problemelor abordate in declaratia rostita de Stefan Secareanu in numele Fractiunii Parlamentare a PPCD. Sint convins ca Stefan Secareanu stie sa scrie mai bine decit Vladimir Filat. Si daca l-as pune sa scrie o compunere de clasa a IV-a, cred ca i-as pune nota 2. Asa ca cine si cui ii scrie textele urmeaza de vazut cu alta ocazie.

Cit priveste aceasta obsesie a unor oameni aproximativi ca vigurozitate intelectuala de a prezenta Partidul Popular Crestin Democrat ca pe o formatiune politica muribunda, din care au plecat toate starurile posibile ale tuturor timpurilor, vreau sa va aduc aminte o chestie extrem de concreta si imposibil de dezmintit: Partidul Popular Crestin Democrat este singura formatiune politica care a avut reprezentare parlamentara in cinci legislative succesiv, din 1990 pina in prezent. Si va rog sa ma credeti ca ma veti revedea in Parlamentul anului 2009, alaturi de colegii mei intr-un numar mult mai mare. Iar domnul Vladimir Filat a fost o singura data deputat. Acum este a doua oara si atunci l-a adus in circa domnul Petru Lucinschi, cu acea formatiune cu Rindunica, o tineti minte.

Cit priveste cirdasia cu Partidul Comunistilor.

Stimate domnule Filat,

Si dumneata, exact ca si mine, ai votat la 4 aprilie pentru candidatura lui Vladimir Voronin. Ori n-ai inteles ce ai facut, ori esti un minciunos si un las fara pereche. Cu alta ocazie vom discuta despre... Da, el a regretat, si-a pus cenusa pe cap. Cu alta ocazie vom discuta despre 4 aprilie si efectele acestei zile asupra Republicii Moldova.

Acum vreau sa reiterez cele sustinute ieri de colegul meu Stefan Secareanu in numele grupului parlamentar PPCD. Aparitia si activitatea gruparii conduse de Vladimir Filat reprezinta un pericol pentru viata publica din tara. Amploarea si viteza cu care numitul Vladimir Filat s-a apucat sa corupa alesii locali ai altor partide si sa-i atraga in proiectul sau politic dubios este una fara precedent. Pentru coruperea acestora sint puse in joc sume de bani exorbitante si toti cei din aceasta sala cunosc acest lucru.

La fel se intimpla si cu unii jurnalisti, colegi de-ai mei de breasla, foarte tinerei, foarte sprintari in a servi pe cei care le imprastie dolarasi in plicuri. Regret foarte mult ca am ajuns sa vedem cum oamenii din presa, care parca erau onorabili, au ajuns sa se prostitueze pentru citeva sute de euro. De fapt, ceea ce mi se pare deosebit de grav este ca domnul Filat, prin improvizatiile nereusite pe care le-a facut ieri dupa interventia lui Stefan Secareanu, cere probe.

Domnule Filat,

Eu nu sint procuror, eu sint deputat ca si dumneata si sint liber in exprimarea opiniilor, dar, daca vrei probe, mai bine nu le cauta. S-ar putea sa se gaseasca cu duiumul si in teritoriu, si in arhivele mai vechi ale Procuraturii Generale, din perioada anilor cind dumneata erai demnitar in Guvernul Sturza, pe care astazi il cainezi. Vreau doar sa spun o singura chestie: banii pe care ii imparti dumneata si adeptii tai in teritoriu nu se dau prin transfer si nici in cadrul conferintelor de presa, ci prin intuneric, in plic, la sac, la valiza. Iata de ce crezi ca de aceasta data formula din vechea armata sovietica ne poiman ne vor iti va folosi si de aceasta data.

Stimati prieteni,

Eu vreau sa va amintesc de faptul ca am insistat, prin gura colegului meu Stefan Secareanu, in numele fractiunii, ca organele de ancheta sa se ocupe de acest proiect politic ambitios, care va disparea in citeva luni, dupa cum va dati seama, tocmai pentru ca doar aceste institutii dispun de atributiile legale si metodele specifice pentru a identifica sursele de finantare a acestei grupari, care sint ilegale si nedeclarate.

Despre aceasta, de fapt, este vorba. Si nu putem sa ne prefacem ca atunci cind oamenii alearga din sat in sat, conving taranii nostri, alegatorii nostri, sa voteze pentru un partid sau altul, dupa aceea vine un frumos ca Filat, care ii corupe pe citiva alesi locali sa faca declaratii impotriva colegilor de partid, impotriva propriilor alegatori si sa se declare peste noapte membri ai acestui proiect politic, chestia aceasta, normal, doare partidele politice, care se simt afectate. Iar cei de la Telenesti, domnule Filat, stii foarte bine ca dumneata i-ai corupt. Dumneata i-ai corupt si stii cu cit si cum.

Acum cit priveste filantropia domnului Filat. Noi cunoastem, domnule Filat, ca esti un om de afaceri prosper, insa nu cred ca esti atit de generos si nici chiar atit de bogat, incit sa reversi finantele care provin din activitatile dumitale legale asupra intregii Republici Moldova, asupra fiecarui raion. Subliniez ca amploarea si viteza cu care sint corupti alesii locali in teritoriu si unii gazetari este una fara precedent. Si masuri trebuie luate.

As vrea, de asemenea, sa formulez o intrebare care trebuie sa staruie in mintea cetatenilor, atunci cind ne gindim ce inseamna un partid politic. Daca este o institutie democratica si daca este rezultatul votului relevant al cetateanului care formeaza organele reprezentative, atunci trebuie sa intrebam fugarii din celelalte partide, care s-au regimentat la Filat pentru bani in ultimele luni, ce relevanta mai au in fata alegatorilor. Zero.

Acum un alt aspect. Dragi prieteni, vreau sa va amintesc faptul ca, in perioada anilor 1998-2000, eu, in calitate mea de vicepresedinte al Parlamentului si de presedinte al comisiei de ancheta, am examinat, impreuna cu colegii din toate fractiunile parlamentare, foarte multe cazuri de coruptie, de privatizari dubioase, de activitati economice de tip mafiot. Daca oamenii implicati in aceste scandaluri, pe care i-am nominalizat public de la aceasta tribuna in numele comisiei de ancheta, nu fac puscarie, nu este vina lui Iurie Rosca. Vina este a guvernantilor de atunci, care au paralizat organele de ancheta, inclusiv Procuratura, si care controlau justitia din Republica Moldova. La nevoie vom scutura praful de pe aceste dosare sau va voi prezenta in zile de joi rapoartele pe care poate le-ati uitat timp de zece ani.

Vreau, de asemenea, sa atrag atentia asupra faptului ca una din tranzactiile mai mult decit dubioase, care au trecut pe linga atentia opiniei publice, practic nu a aparut in presa, mai ales in acea zis democratica, care il lustruieste pe Filat in ultimele saptamini, s-a intimplat un caz interesant in justitie. Cladirea de pe bd. Stefan cel Mare, colt cu Izmail, cea mare si acoperita cu sticla, a fost pierduta de cel care a privatizat-o ilegal. Iata ca, poate, una din sursele de finantare ilegala a partidului respectiv va disparea. Asupra acestui subiect vom reveni.

Dragi prieteni,

Eu vreau sa va spun ca toata aceasta scamatorie politica, pe care incearca
s-o faca domnul Filat, este ridicola si pentru ca Domnia Sa se pretinde a fi un val in politica moldoveneasca. Deocamdata, cunoastem o singura certitudine. Vladimir Filat este deputat si si-a inregistrat la Ministerul Justitiei un partid politic, ceea ce nu inseamna citusi de putin ca acest partid va avea un viitor cit de cit onorabil si relevant, chiar daca banii respectivi curg girla din surse anonime, in favoarea acestei grupari.

Vreau, de asemenea, sa formulez expres inca o data cererea mea insistenta catre organele de ancheta si catre Serviciul de Informatii si Securitate, sa stabileasca totusi si sa vina cu rapoarte in Parlamentul Republicii Moldova, pentru a arata in ce masura activitatile acestui partid corespund Legii privind partidele politice si finantarii partidelor politice. Iar insusi faptul ca cineva se declara a fi in opozitie nu-l absolva de obligatia de a fi cetatean onorabil si de a nu incalca legea.

Dragi prieteni,

Acum cu privire la culorile politice, la doctrinele politice, la sloganele pe care le utilizam noi. Cine a spus ca a fi un bandit ordinar cu papion la git este mai onorabil decit a fi membru al unui partid comunist, pe care eu cred ca trebuie sa-l incurajam sa-si schimbe denumirea. A fi membru al Partidului Comunist inseamna a avea anumite viziuni ideologice regretabile si depasite. A fi om care incalca cu regularitate si cu metoda legea si care misca mintea cu nerusinare este cu mult mai grav, in opinia mea modesta.

 

Domnul Marian Lupu:

Atentie la timp, va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Iata de ce vreau sa inchei cu afirmatia ca nu regret absolut deloc ca macar un partid politic din Republica Moldova si-a asumat aceasta discutie publica in contradictoriu cu un personaj pe care il cred foarte efemer in viata politica din Republica Moldova. Ne reintilnim, dragi prieteni, si vom discuta la acest subiect si in Parlamentul din 2009. Imi pare rau ca domnul Filat atunci nu va fi printre noi.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, declaratia.

Domnule Diacov,

Va rog.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Si Diacov, si Partidul Democrat nu au fost mari prieteni cu PPCD si cu domnul Rosca. Noi am fost intotdeauna in contradictie, macar ca au fost etape cind am incercat sa conlucram. De aceea, eu nu vin in apararea autorilor declaratiilor, dar vreau sa imi exprim regretul ca unul dintre colegii nostri, intr-adevar, in ultimii ani de zile incearca sa introduca in viata politica moldoveneasca o practica absolut inacceptabila. Absolut inacceptabila.

In perioada cind Republica Moldova nu are experienta politica, noi ducem lipsa de cultura politica, noi toti care sintem implicati in procesul politic, in masura posibilitatilor, trebuie sa contribuim la aceea ca discursul politic, comportamentul politic, actiunile politice sa fie cit de cit sincere, cit de cit bazate pe o experienta avansata. Si noi, partidele politice, sa contribuim ca lucrurile in Republica Moldova sa se miste spre bine. Da, noi avem partide care tare isi rup camasa ca ei sint patrioti. Eu nu sint de acord cu acest lucru, fiindca eu ma gindesc ca sintem toti patrioti. Pur si simplu, abordam in mod, poate, diferit practica sau calea cum trebuie sa ne miscam spre acest bine, la care noi toti visam. Fiindca noi avem copii, avem nepoti. Mai devreme sau mai tirziu noi o sa plecam din politica moldoveneasca, dar trebuie sa lasam ceva in urma noastra.

Sigur ca daca e sa vorbim de faptul daca comitem greseli in perioada carierii noastre politice, sigur ca da. Este si proverbul: nu greseste acela care nu face nimic. Un partid care isi asuma responsabilitati in perioada foarte complicata pe care o traieste pamintul nostru, concetatenii nostri, sigur ca fac greseli. Sigur ca competitia politica presupune si unele lucruri care nu sint prea frumoase. Din pacate, noi nu ducem experienta de astfel de modalitati de a lupta politic unul cu altul, mai ales in ajunul alegerilor. Dar, intr-adevar, asa cum se incearca sa se instituie, acest partid politic este un lucru foarte nou pentru Republica Moldova.

Eu am fost ultimul naiv din Partidul Democrat care a crezut si a sperat ca toti oamenii in actiunile lor se ghideaza de dorinta de a face mai bine. In Partidul Democrat nu a existat om, aceasta o spun de la tribuna Parlamentului, care a fost sustinut, sprijinit mai mult decit domnul Filat. I-au fost create conditii sa se manifeste cum doreste. Eu sint vinovatul care, intr-adevar, am creat conditii, ca aceasta persoana sa se gindeasca, la un moment dat, ca el este Stefan cel Mare al Republicii Moldova, ca de dinsul depinde soarta acestei tari si toti care sint in jurul lui sint nepotriviti, nu vreau sa vorbesc, fiindca eu nu am auzit de la aceasta persoana expresii bune despre orice om pe care il cunosc eu din sfera politica moldoveneasca. Dar toti acesti oameni au fost folositi pe parcursul, in calea acestea de a crea PLDM-ul acesta.

Eu nu am nimic impotriva si sint absolut convins ca orice persoana are dreptul sa formeze un partid politic. Eu am avut zeci de discutii cu domnul Filat si i-am spus: Stimate prietene, nicio problema, daca tu te-ai trezit dimineata si faci un Partid Liberal, nicio problema. Si pe segmentul liberal este nevoie de un efort de a uni, de a construi, de a consolida, sa avem o voce liberala convinsa, distincta, clara s.a.m.d.

Dar modalitatea cu care se incearca astazi de a consolida un partid, de a pune la cale, sigur ca este absolut inacceptabila. Inacceptabila, stimati prieteni, din motiv ca, daca sa luam in mare parte, se creeaza un partid de tradatori din toate partidele politice existente pe scena politica moldoveneasca. De exemplu, domnul Secara, viceprimarul de la Falesti, a fost pe lista comunistilor, acum este reprezentantul fruntas al domnului Filat la Falesti; la Taraclia, persoana care a fost in partidul domnului Braghis acum este in partidul PLD; de la Cahul, persoanele din partidul domnului Andronic fac liberalism democrat la domnul Filat; din citeva raioane Soroca, Durlesti s.a.m.d.; Chisinau de la doamna Pavlicenco, doamna Pavlicenco, fiind mai naiva decit mine, a umblat cu minuta prin toate sectiile sau prin toate organizatiile primare si i-a facut cunostinta cu steaua voshodiasceea, cum se spune. Si domnul Filat a dat-o intr-o parte pe doamna Pavlicenco, dar oamenii i-a luat.

De aceea, eu nu inteleg de ce se intimpla asa? Cum poti sa construiesti un Partid Liberal Democrat din oameni care ieri au fost in toate partidele Republicii Moldova? Si eu va spun absolut sincer, mie imi pare foarte rau, ca Filat este un baiat destept, este un baiat pregatit, dar prea mult vrea sa aiba toata puterea.

Business-ul l-a facut asa cum l-a facut si foarte multa lume stie de chestia aceasta. Si noi stim, si eu stiu mai multe decit pot sa vorbesc astazi la tribuna. Partidul Democrat a fost construit pe parcursul a 11 ani, prin ce a trecut Partidul Democrat dumneavoastra tot stiti, s-au facut diferite incercari. Eu nu pot sa fac fata domnului Filat, care vine, intr-adevar, cu straista si propune sume pe care omul nu le poate refuza in conditiile de saracie ale Republicii Moldova.

Doamnei Nina Cernei de la Donduseni noi ii mai dadeam din cind in cind cite un ajutor material 500 de lei, 600 de lei, domnul Filat ii plateste 400 de euro. Cum doamna aceasta poate sa reziste? Are familie, are copii, are nu stiu ce.

Domnii de la Nisporeni ieri au facut declaratii, ca asta irita, de fapt, chestia. Daca omul isi face partid, nicio problema, om bun, fa-ti partid. Respectivii de la Nisporeni doua luni de zile umbla dupa mine sa le dau 5000 de euro. Ma suna, se poate de verificat, securitatea poate sa verifice, imi suna mie domnul respectiv de la Nisporeni si imi cere 5000 de euro. Eu i-am spus: Eu, puiule, n-am bani.
500 de lei pot sa-ti dau. Eu stiu suma care i-a dat-o domnul Filat, care e de citeva ori mai mare decit banii pe care i-a cerut. O sa ramina omul acesta in Partidul Democrat sau o sa se duca in partidul acesta liberal? Sigur ca s-a dus in Partidul Liberal.

Domnul Olaru de la Rezina, liderul Partidului Social-Liberal, cu 3 zile inainte de alegeri vine la Chisinau si-i cere in genunchi domnului Serebrian
50 000 de lei. Vine la Partidul Democrat si cere 10 000 de lei. Peste doua zile alegerile. Eu ii spun domnului Serebrian: Nu te imprumuta si nu-i da bani, fiindca el discuta cu domnul Filat. Din cite eu stiam. Nu, ca-i devotat si omul spune ca-i devotat. Trec alegerile, peste 3 zile declara ca pleaca la Filat. Si in Rezina rid la fiecare colturi, ca iata cum i-am amagit si cum i-am folosit pe oamenii acestia. Spuneti, va rog, e cinstita chestia aceasta, e normala chestia aceasta?

Exemple de cadouri, donatii. Mie imi pare foarte rau ca domnul Filat, cind a fost in Partidul Democrat, nu era darnic si nu avea boala aceasta de a face fel de fel de pomeni. Dar in ultimul timp donatiile acestea curg ca din izvor.

Chestia cu referendumul. In primul rind, domnul Filat a fost foarte fierbinte, a sprijinit reforma constitutionala din 2000. El intelege foarte bine, am avut zeci de discutii pe tema aceasta, ca sistemul actual trebuie perfectat, sa avem un presedinte neutru, sa avem o atmosfera serioasa. Guvernul sa fie expresia majoritatii parlamentare si gata. Nu, eu vin cu ideea ca presedintele trebuie sa fie ales de populatie. Nu, bine, stim noi foarte bine de unde cresc picioarele.

...Ca sa aduni semnaturile. Ca sa aduni 300 000 de semnaturi, noi am facut niste socoteli, trebuie cheltuieli minime de 300 400 000 de dolari. De unde banii acestia? De unde banii acestia? Cine din partide poate sa faca concurenta? Domnul Urechean nu stiu daca are rezerve, dar are. Noi nu avem. (Rumoare in sala.) Nu, eu nu am vrut deloc sa supar. Iata acum o sa raspunda. Eu am vrut sa intreb, daca are, ma duc si eu la dinsul. Dar, stimati prieteni, 300 000 de dolari ca sa aduni semnaturile...

Si toata lumea stie ca referendumul acesta nu avea loc si efect zero, atunci care-i sensul decit incalzirea aceasta, un fel de fizcultura pentru membrii de partid. Eu va spun sincer nu am vrut sa ies, nu am vrut sa intru in aceste dezbateri, dar modalitatea cu care se incearca de a spune ca toate partidele trebuie aruncate la gunoi, ca au fost 10 ani de zile sau nu stiu citi si alegeti-ma pe mine, ca eu sint curat si eu sint frumos, este o chestie iesita din comun.

 

Domnul Marian Lupu:

O sa rog atentie la timp.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu va multumesc pentru atentie.

Sper ca domnul Vlad nu o sa se supere, dar o sa se corecteze si o sa faca partidul la rind cu aceeasi oameni si o sa munceasca din greu, dar nu cu traista cu parale.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Untila,

Va rog.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Stimati colegi,

Sintem in ajunul zilei de 2 martie, fapt care ne ofera un prilej in plus pentru a face unele constatari si concluzii privind reglementarea diferendului transnistrean. As fi dorit ca declaratiile noastre sa poarte un caracter mai optimist, dar, cu regret, situatia este de asa natura, incit nu cred ca avem prea multe motive de a fi optimisti.

Prima si cea mai importanta concluzie este ca acum sintem mai departe de solutionarea problemei transnistrene chiar si decit in anul 1992. Atunci aveam un scop, stiam spre ce tindem, pe cind in prezent nu este clar daca actuala guvernare doreste cu adevarat sa solutioneze conflictul transnistrean. Nu mai putin important este modul in care se va solutiona aceasta problema si care vor fi consecintele pentru viitorul statului Republica Moldova.

Misterul cu care stabii comunisti invaluie tot ce tine de reglementarea transnistreana ne da motiv sa presupunem ca se pregateste punerea in aplicare a unui scenariu diabolic, care nici pe departe nu va fi in interesul Republicii Moldova. Toate incercarile opozitiei de a organiza audieri parlamentare in problema trasnistreana se ciocnesc de refuzul absolut nemotivat al majoritatii comuniste.

Fractiunea comunista si-a asumat rolul de paravan al actiunilor netransparente ale factorilor de decizie de la Guvern si Presedintie. Aceasta atitudine este o sfidare direct a Constitutiei, care prevede ca Republica Moldova este un stat parlamentar. Cei care trebuie sa se afle sub controlul Parlamentului au transformat organul legislativ suprem intr-un spectator pasiv, caruia i se atribuie modestul rol de a vota mecanic eventuale planuri urzite doar prin cabinetele de la Chisinau si Moscova, in acelasi timp vorbind foarte mult despre formatul cinci plus doi.

Insa degeaba isi inchipuie unui ca vor reusi sa promoveze unele politici in detrimentul intereselor Republicii Moldova. Ecoul anului 2003 mai este inca viu si fortele sanatoase din societatea moldoveneasca vor gasi oricind suficient potential pentru a se opune tentativelor de subminare a statalitatii si suveranitatii Republicii Moldova.

Din pacate, in tendinta lor de a face pe plac unor puteri din exterior, guvernantii comunisti ii neglijeaza total pe cei care s-au sacrificat pentru independenta tarii, pe cei care au aparat cu arma in mina independenta Republicii Moldova.

Acum un an am venit in Parlament cu o declaratie, in care atrageam atentia asupra situatiei deplorabile a persoanelor ce au avut de suferit de pe urma conflictului transnistrean. Speakerul Marian Lupu mi-a reprosat atunci: Problema trebuie abordata in complex si m-a asigurat ca se va implica personal in acest proces. Astazi, la un an de la acea declaratie, constatam, cu regret, ca lucrurile nu s-au urnit din loc, dimpotriva, situatia s-a inrautatit si mai mult si aceasta nu mai este o problema tehnica, este o problema ce tine de probitatea morala a conducerii Parlamentului.

Daca fostele guvernari au facut macar unele incercari de a-si sustine cumva reprezentantii ministerelor de forta care au participat la actiunile de lupta pentru independenta Republicii Moldova, comunistii le-au luat si acel minimum ce li se oferea. Ma refer la suplimentul la pensie pe care reprezentantii acestei categorii nu l-au primit, datoria fata de fiecare persoana fiind de la 4 000 la 15 000 de lei.

Dupa ce mai muti combatanti au obtinut cistig de cauza in instantele de judecata, comunistii incearca sa-i lipseasca de o parte din indemnizatii. Aceasta categorie este exclusa si din Legea cu privire la ajutorul social. Dar ce sa vorbim despre beneficii materiale, daca guvernantii se opun chiar si intentiilor de a-i compensa macar moral pe cei care au luptat la Nistru.

Acum un an, impreuna cu colegul meu de fractiune Alexandru Lipcan, am venit cu un proiect de hotarire, prin care am propus ca ziua de 2 martie sa devina o zi de comemorare a celor care au cazut la Nistru aparind independenta si integritatea Republicii Moldova, dar acest proiect nu se discuta, contrar prevederilor legislatiei in vigoare.

In acelasi timp, pe data de 22 februarie, deputatii comunisti au baut vodca in biroul 300 sarbatorind ziua armatei sovietice, iar pe data de 23 februarie la Memorialul Eternitate au organizat manifestari cu ocazia dnea zascitnica atecestva. a?

Tovarasi deputati din fractiunea comunista si cei care-i sustin,

Sa nu credeti ca, daca ati interzis transmisiunile in direct ale sedintelor Parlamentului la radio si televiziune, societatea nu cunoaste ce faceti. Sa nu credeti ca, daca va opuneti audierilor parlamentare in problema transnistreana si evaluati in minister tot ce tine de acest subiect, veti reusi sa promovati planuri secrete, contrar intereselor acestei tari. Sa nu credeti ca veti reusi sa reduceti la zero efortul celor care au luptat pentru independenta tarii. Populatia Republicii Moldova este suficient de matura pentru a intelege jocurile pe care le faceti, iar dovada maturitatii politice a electoratului, stimati colegi comunisti, o veti primi in cadrul alegerilor parlamentare din 2009.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sedinta o declar inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare joi, 6 martie, ora 10.00.

Va doresc o zi buna in continuare.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.10.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova