Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ –
MAI 2008
Şedinţa din ziua de 29 mai 2008
(STENOGRAMA)
Sumar
1. Declararea şedinţei ca fiind
deliberativă.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.
3. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de
Hotărîre nr.1723 privind numiri în funcţia de
judecător al Curţii Supreme de Justiţie (doamna Elena Covalenco,
domnul Iurie Diaconu).
4. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4378 pentru modificarea şi completarea
Codului familiei nr.1316-XIV din 26 octombrie 2000 (art.14, 53, 62 ş.a.).
5. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.1405 pentru modificarea Legii nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire
la patenta de întreprinzător.
6. Reexaminarea Legii nr.8-XVI din 14 februarie 2008 cu privire la
probaţiune. Proiectul nr.1270.
7. Reexaminarea Legii nr.34-XVI din 28 martie 2008
pentru modificarea şi completarea Legii nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu
privire la zonele economice libere. Proiectul nr.1448.
8. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.3045 privind birourile istoriilor de credit.
9. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură,
dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege
nr.3377 privind ameliorarea situaţiei economico-financiare a Companiei de Leasing
„Tehagroleasing” – SRL prin anularea unor obligaţiuni.
10. Dezbaterea şi aprobarea în primă
lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.1003 pentru completarea Legii nr.1264 din 19 iulie 2002
privind declararea şi controlul veniturilor şi al
proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor,
funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de
conducere (art.13).
11. Dezbaterea şi aprobarea în
primă lectură, dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.4250 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul
Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la
asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar, membrilor
familiilor lor şi alte modalităţi ale protecţiei lor
sociale.
12. Dezbaterea şi respingerea proiectului de Lege
nr.4072 privind importul unei unităţi de transport pentru sistemul
sănătăţii.
13. Dezbaterea şi adoptarea proiectului ordinilor
de zi ale şedinţelor Parlamentului Republicii Moldova din 5 – 13
iunie 2008.
14. Interpelări.
15. Declaraţia doamnei Valentina Cuşnir.
16. Declaraţia domnului Vladimir Braga.
Şedinţa
începe la ora 10.00.
Lucrările sînt conduse de domnul
Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico
şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună dimineaţa.
Vă anunţ că la
lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din
totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa
99 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Dumitru
Braghiş – la cerere; Arcadi Pasecinic.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Bună dimineaţa. Şedinţa
este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se
onorează Drapelul Ţării.)
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Pentru început, cîteva subiecte
organizaţionale. Întîi de toate, vreau să vă aduc la
cunoştinţă propunerea Biroului permanent, care s-a
întrunit în şedinţă ieri, o propunere care
vizează programul de activitate pentru această
săptămînă a plenului Parlamentului. Urmare a unui
număr impunător de solicitări din partea deputaţilor
în legătură cu faptul că mîine, în toate
şcolile ţării va avea loc ceremonia ultimului sunet, lucru care
implică şi participarea deputaţilor, să numim aşa,
în circumscripţiile acestora, Biroul permanent propune ca, pe
parcursul acestei săptămîni, şedinţa să fie
desfăşurată numai în ziua de astăzi, 29 mai,
compilînd proiectele incluse pe ordinea de zi pentru ziua de mîine
în cadrul şedinţei de astăzi, astfel ca mîine
şedinţa plenului să nu să se desfăşoare. Cine
este pentru a susţine această propunere a Biroului permanent, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Propunerea este aprobată.
Şi o a doua propunere venită de
la Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi de a
include în agenda şedinţei de astăzi a plenului
Parlamentului proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind numirea
în funcţia de judecător al Curţii Supreme de
Justiţie. Proiectul nr.1723, proiect care şi-a făcut
apariţia urmare a demersului respectiv al Consiliului Superior al
Magistraturii.
Stimaţi colegi,
Supun votului această propunere. Cine
este pentru a accepta această propunere, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Propunerea este aprobată.
La fel, permiteţi-mi, înainte de
a purcede la dezbateri pe marginea ordinii de zi a şedinţei de
astăzi, să vă aduc la cunoştinţă că,
în cadrul şedinţei de ieri a Biroului permanent, au fost
examinate mai multe demersuri, cu exactitate 3, care au fost adresate Biroului
permanent, demersuri din partea a două comisii: Comisia pentru
politică externă şi integrare europeană şi Comisia
pentru cultură, ştiinţă,
învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de
informare în masă, aceste demersuri au fost examinate, s-au fixat
concluziile respective şi s-au fixat şi acţiunile care
urmează a fi desfăşurate urmare a deciziei Biroului permanent.
La fel, a fost examinat şi demersul
înaintat de colegul nostru domnul Filat la cele două proiecte care
ţin de animalele de companie. Am stabilit că, în timpul cel mai
scurt, fracţiunile trebuie să accelereze examinarea acestor momente
de conţinut, fiindcă ne-am clarificat pe dimensiunea de
procedură. Ceea ce vizează problemele de compilare, în mod
evident, cred că le facem pentru lectura a doua, ceea ce ar însemna
că aceste legi, pe dimensiunea de procedură, trebuie să fie examinate
în primă lectură şi, ulterior, în lectura a doua. Eu
presupun că deja săptămîna viitoare concluziile finale vor
fi elaborate.
La fel, stimaţi colegi, s-a examinat
şi demersul colegilor noştri din Fracţiunea “Alianţa
«Moldova Noastră»” şi s-a făcut un apel, am ajuns la o
înţelegere, pentru a se examina conţinutul acestui demers
şi a se face tot posibilul ca să ajungem la o ambianţă
constructivă în dialogul nostru, în coabitarea parlamentară.
Mesajul a fost primit şi eu sper că, în scurt timp, deja vor fi
trase şi anumite concluzii, se va ajunge la o anumită decizie
constructivă. Acestea erau să fie, stimaţi colegi, ceea ce am
dorit să vă aduc la cunoştinţa dumneavoastră.
La fel, vreau să vă informez
că, în cadrul şedinţei de ieri a Biroului permanent, a
fost audiată informaţia doamnei Prim-ministru Zinaida
Greceanîi, informaţie prezentată membrilor Biroului permanent
şi conducerii comisiilor parlamentare permanente cu referinţă
la situaţia la zi în cadrul implementării Programului
“Provocările Mileniului”. Un program deosebit de important pentru
Republica Moldova, finanţat de către SUA.
În concluzii, printre altele, am
stabilit şi oportunitatea menţinerii unui dialog şi a unei
colaborări la direct la nivel de grupuri parlamentare politice – comisii parlamentare
permanente, pe de o parte şi Guvern, de pe altă parte, la acest
subiect.
Stimaţi colegi,
Acestea fiind spuse, permiteţi-mi
să începem examinarea subiectelor incluse pe agenda
şedinţei de astăzi a Parlamentului. Vom începe cu proiectul
de Hotărîre nr.1723 privind numirea în funcţia de
judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Şi voi invita la
tribuna centrală Comisia juridică, pentru numiri şi
imunităţi.
Domnule Ţurcan,
Doar o clipă. Să vedem la ordinea
de zi.
Bine.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimaţi colegi,
Vreau să vă spun că în
ziarul “Moldavskie vedomosti” a fost publicat un articol despre starea
dezastruoasă în privinţa preţurilor de achiziţie a
laptelui. Cunoaşteţi foarte bine că ele au scăzut dramatic,
au ajuns pînă la 2, e posibil să ajungă şi
pînă la 2,80 de bănuţi şi ceea ce este chiar mai
ieftin decît un litru de apă minerală. Se revoltă
ţăranii, care, de exemplu, scriu din Corbu, Donduşeni. Şi
cunoaşteţi situaţia că, după ce au fost sacrificate
vreo 70 la sută din vite şi preţul cărnii a scăzut,
acum iarăşi se ridică încetişor, dar în
privinţa laptelui situaţia rămîne foarte alarmantă.
De aceea, ramura nesprijinită, chiar ar putea să dispară şi
să degenereze dramatic.
De aceea, eu propun ca să
răspundem acestor îngrijorări şi să îl
invităm astăzi, la sfîrşitul şedinţei, pe domnul
ministru al agriculturii şi industriei alimentare Anatolie Gorodenco, ca
să ne vorbească despre politicile pe care le examinează Guvernul
într-o perspectivă foarte apropiată în privinţa
acestei situaţii dezastruoase.
În cazul în care colegii din
majoritatea comunistă nu vor vota, nu vor accepta ca să vină
ministrul Gorodenco la sfîrşitul şedinţei, aş ruga
Secretariatul ca să înregistreze această doleanţă a
mea în calitate de interpelare. Ca să vină data viitoare la Ora
Guvernului să prezinte de la tribuna centrală domnul Gorodenco o
informare despre ce are de gînd să facă ministerul.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Vin cu propunerea să fie exclus din
ordinea de zi pentru astăzi proiectul nr.3045. Şi aduc
următoarele argumente. Raportul cu sinteza, care conţine 59 de
amendamente ale deputaţilor, a fost repartizat ieri seara. A venit un proiect
foarte prost de la Guvern şi, vedeţi, prin aceste 59 de amendamente
se demonstrează acest fapt. Propun să fie amînat pentru data
viitoare.
Domnul Marian Lupu:
Încă o dată, care e
numărul proiectului?
Doamna Valentina Cuşnir:
Nr.3045, nr.6 din ordinea de zi pentru
astăzi. Ieri seara, chiar tîrziu, am primit această
sinteză, vă spun, din 59 de puncte. Eu cred că nimeni dintre
deputaţi nu a reuşit să o studieze. Este un proiect foarte
important şi nu trebuie să ne grăbim. Vreau să fiu
înscrisă pentru o declaraţie la sfîrşitul
şedinţei.
Domnul Marian Lupu:
Am înregistrat.
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Mulţumesc.
Domnule Preşedinte,
Vreau să vă rog să mă
înscrieţi cu o declaraţie la finele şedinţei.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Avînd în vedere spiritul
constructiv de care a dat dovadă Biroul permanent, şi este
adevărat că acest spirit este necesar, avînd în vedere
situaţia care se atestă la ora actuală în agricultură
– scumpirea carburanţilor, o situaţie absolut neclară ce se
întîmplă în domeniul subvenţiilor,
compensărilor ş.a.m.d. şi avînd în vedere că se
apropie recoltarea, aş avea o rugăminte:
pentru săptămîna viitoare,
Biroul permanent să ia decizia, totuşi, să organizăm
audieri, să ştim şi noi exact ce se întîmplă
în acest domeniu, care sînt politicile, care este atitudinea
Guvernului, în general, vizavi de această problemă care este
una deja la nivel de problemă capitală nu numai pentru Republica
Moldova, dar şi în zonă. Să discutăm, să
cunoaştem şi noi, deputaţii, ce se întîmplă,
cum se întîmplă? În momentul în care
comunicăm cu cetăţenii, să ştim, ca să dăm
şi noi răspunsuri.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc, stimaţi colegi.
Eu propun să procedăm în
felul următor. Pentru a oferi timpul necesar domnului ministru al
agriculturii şi industriei alimentare, eu aş propune colegei noastre,
doamnei Pavlicenco, să acceptăm din start opţiunea pe care
aţi invocat-o dumneavoastră şi să fie
înregistrată ca interpelare, pentru ca omul să vină pregătit
cu toate informaţiile pentru joia viitoare, fiindcă este o
informaţie, într-adevăr, una foarte interesantă pentru
întreg corpul de deputaţi.
Referitor la propunerea colegei noastre
doamna Cuşnir.
Stimaţi colegi,
Eu propun următorul moment. Din
momentul în care, în cadrul dezbaterilor acestui proiect, vom vedea
că există neclarităţi sau necesitatea de a munci
suplimentar la acest subiect şi voi constata această întrebare
în coordonare cu Comisia de profil, voi uza de dreptul meu de a scoate acest
subiect de pe agenda dezbaterilor de astăzi. În caz invers, pentru
marea majoritate a deputaţilor situaţia va fi una foarte clară
şi echivocă, atunci mergem cu examinare. La fel luăm act de
informaţia domnului Filat.
Domnule preşedinte al Comisiei
Ţurcan,
Vă rog.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Comisia juridică, pentru numiri
şi imunităţi a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii,
prin care se propun Parlamentului candidaturile domnilor Iurie Diaconu, Iurie
Bejenaru şi doamnei Elena Covalenco pentru a fi numiţi în
funcţie de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Comisia
a constatat că acest demers corespunde cerinţelor legale, stipulate
în Constituţia Republicii Moldova, în Legea cu privire la Curtea
Supremă de Justiţie, şi a constatat că candidaturile
domnilor Iurie Diaconu şi doamnei Elena Covalenco corespund întocmai
cerinţelor prevăzute în legile nominalizate.
Totodată, referitor la candidatura
domnului Iurie Bejenaru, Comisia nu a adoptat nici o decizie, deoarece
Consiliul Superior al Magistraturii va dezbate suplimentar această
candidatură pentru a fi elucidate unele aspecte ale activităţii
dumnealui în contextul faptelor care au fost expuse la momentul
şedinţei Comisiei.
În temeiul celor relatate, Comisia
juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului
aprobarea proiectului de Hotărîre respectiv, care este anexă la
prezentul raport.
Domnul Marian Lupu:
Domnule preşedinte al comisiei,
Vă mulţumesc pentru prezentarea
acestui subiect.
Stimaţi colegi,
Ambii candidaţi sînt
prezenţi în sală, atît doamna Elena Covalenco, cît
şi domnul Iurie Diaconu. Întrebări, în eventualitatea
existenţei acestora, pentru Comisie sau pentru candidaţi?
Microfonul nr.4, vă rog.
Domnul Leonid Bujor:
Stimate domnule preşedinte al Comisiei,
Aţi vorbit despre faptul că Comisia
nu a luat nici o decizie asupra cazului domnului Iurie Bejinaru. Aş vrea
să ştiu, pur şi simplu, Comisia s-a limitat printr-o recomandare
de a reveni la examinarea candidaturii domnului Bejinaru sau a fost un refuz?
Dat fiind faptul că această persoană, de rînd cu doamna
Vasilevici, se face responsabilă de un şir de cazuri ulterior
condamnate de CEDO. Aş vrea să ştiu mai explicit, care a fost
decizia Comisiei privind cazul Bejinaru?
Domnul Vladimir Ţurcan:
Eu deja am raportat că decizia Comisiei
era că nici o decizie în privinţa acestei candidaturi nu a fost
adoptată, deoarece Consiliul Superior al Magistraturii, pornind de la
unele circumstanţe care au apărut şi nu au fost discutate în
momentul examinării acestei candidaturi la şedinţa Consiliului
Superior al Magistraturii, rămîne ca, după reexaminarea acestor
circumstanţe care au apărut, Consiliul Superior al Magistraturii
urmează să decidă a propune această candidatură
în aceste condiţii sau nu? După caz, noi vom lua decizia
respectivă.
Domnul Leonid Bujor:
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Rog să luaţi loc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului prezentat
de către Comisia de profil, voi supune votului, potrivit normelor de
procedură, numirea în funcţia de judecător a persoanelor
menţionate în mod individual, după care vom vota proiectul de Hotărîre
pe ansamblu.
În acest context, stimaţi
colegi, supun votului. Cine este pentru numirea în funcţia de
judecător al Curţii Supreme de Justiţie a doamnei Elena
Covalenco, rog să voteze. Rog rezultatele pentru stenogramă.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 33.
Sectorul nr. 2 – 34.
Sectorul nr. 3 – 24.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, stimaţi
colegi.
91 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Parlamentul a votat pozitiv numirea
în funcţie de judecător al Curţii Supreme de Justiţie
a doamnei Elena Covalenco.
La fel, stimaţi colegi, supun votului.
Cine este pentru numirea în funcţia de judecător al Curţii
Supreme de Justiţie a domnului Iurie Diaconu, rog să voteze. La fel,
rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 33.
Sectorul nr. 2 – 35.
Sectorul nr. 3 – 25.
Domnul
Marian Lupu:
93 de voturi
“pro”. Împotrivă? Zero voturi.
Domnul Iurie
Diaconu este numit în funcţia de judecător al Curţii
Supreme de Justiţie.
Acum, vreau
să vă atrag atenţia că, în cadrul proiectului nr.1723,
noi votăm numirea acestor două persoane cu condiţia
stipulată în proiectul de Hotărîre a Parlamentului
pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.
Stimaţi
colegi,
Cine este pentru
adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1723 a Parlamentului privind
numirea în funcţia de judecător al Curţii Supreme de
Justiţie, rog să voteze. Rog, la fel... De fapt, mă
iertaţi, nu este necesar, constat că este o majoritate de voturi,
ceea ce duce la adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1723.
Doamnă
Covalenco,
Domnule Diaconu,
Plenul
Parlamentului vă felicită cu numirea în această
înaltă funcţie şi vă doreşte rezultate
profesionale frumoase şi exercitarea întocmai a atribuţiilor
şi responsabilităţilor dumneavoastră profesionale pentru
viitor.
Vă
mulţumesc.
Vă
felicităm. Sînteţi liberi.
Continuăm,
stimaţi colegi.
Proiectul de
Lege nr.4378 pentru modificarea şi completarea Codului familiei. Lectura a
doua.
Rog Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
În cadrul Comisiei pentru
protecţie socială, sănătate şi familie am examinat pentru
prezentare în lectura a doua proiectul de Lege pentru modificarea şi
completarea Codului familiei. Pe marginea proiectului nominalizat a parvenit un
singur amendament ce ţine de modificarea articolului 14, alineatele (1)
şi (2) din partea Comisiei juridice, pentru numiri şi
imunităţi şi cîteva obiecţii specificate în
avizul Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului privind articolele
53, 62, 113 şi 115.
În cadrul Comisiei, am examinat, este
prezentă pentru dumneavoastră sinteza celor expuse pe marginea
proiectului şi poziţia Comisiei sesizate în fond.
Pornind de la acestea, noi propunem să
fie adoptat în lectura a doua acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, doamnă
preşedinte al Comisiei.
Stimaţi colegi,
Lectura a doua. Propuneri altele
decît cele indicate în raportul Comisiei? Nu sînt.
Doamna preşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de
Lege nr.4378. Cine este pentru, rog să voteze. La fel, rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 33.
Sectorul nr. 2 – 34.
Sectorul nr. 3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
23.
Vă mulţumesc, stimaţi
colegi.
90 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4378 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1405 pentru
modificarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător. Lectura a
doua.
Rog Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Onorată asistenţă,
Comisia pentru politică economică,
buget şi finanţe, în contextul stenogramei şedinţei
plenare din 8 mai anul curent, avizelor prezentate de către comisiile
parlamentare şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, a
examinat pentru lectura a doua proiectul de Lege pentru modificarea şi
completarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător şi
comunică următoarele.
Comisia nu a acceptat obiecţia domnului
deputat Vladimir Filat de a defini noţiunile de tarabe, tejghele, tonete
din considerentul că aceste noţiuni îşi au reflectare
în Hotărîrea Guvernului nr.1508 din 21 noiembrie 2002 cu
privire la aprobarea Nomenclatorului tip al unităţilor de comerţ
cu amănuntul. În contextul obiecţiei domnului deputat Iurie
Bolboceanu şi în scopul evitării dublei înţelegeri a
normelor, se propune excluderea
cuvîntului “evidenţei” ultima frază a articolului 18 alineatul
(3) de la articolul I punctul 4 din considerentul că articolul 3 alineatul
(3) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător prevede
că deţinătorii de patente nu ţin evidenţă
contabilă.
Pornind de la cele expuse şi
ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia
pentru politică economică, buget şi finanţe propune acest
proiect de lege spre examinare Parlamentului şi adoptare în lectura
a doua, luînd în consideraţie obiecţiile şi
amendamentele relatate în anexă la acest raport.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
vicepreşedinte.
Lectura a doua, stimaţi colegi.
Microfonul... Cine a fost primul?
Microfonul nr. 4. Vă rog, microfonul
nr. 4.
Domnul Valeriu Guma:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Noi, într-adevăr, avem nevoie
să deblocăm situaţia privind această problemă şi
ca oamenii să poată activa, deţinătorii de patente. Şi
noi tot am fost şi am pledat pentru această chestiune şi
sîntem bucuroşi că, într-o formă sau alta, Guvernul
totuşi a fost receptiv. Şi noi am mai dori ca... vrem să
susţinem acest proiect. Am avut vreo cîteva amendamente, dar unul nu
a fost acceptat şi insistăm, avînd în vedere că la
punctul 4, la “Mărfuri nealimentare”, de introdus o nouă literă q)
cu florile.
Noi am discutat în cadrul comisiei şi
cu domnul prim viceprim ministru şi
s-a acceptat, în principiu, fiindcă evidenţa contabilă
pentru acest gen este foarte îngreunată, fiindcă este vorba
că, permanent, trebuie să se ţină o evidenţă, dar
în fiecare zi se rup, se usucă... trebuie să fie create
comisii. Şi este un impediment foarte mare pentru a ţine anume
evidenţa contabilă. Mai mult decît atît că este o
firmă, două care şi sînt 100 de locuri pe tot Chişinăul,
cred că unde se comercializează, acestea nu sînt mii de locuri.
De aceea, noi insistăm către autori asupra acestui amendament al
nostru. Guvernul.
Domnul Gheorghe Popa:
Dacă se poate, domnule
Preşedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da.
Domnul Gheorghe Popa:
În cadrul Comisiei noi am examinat
amendamentul domnului deputat Valeriu Guma. De fapt, dacă ridicăm
stenograma, cînd au fost propusă adoptarea modificării Legii cu
privire la patenta de întreprinzător, Legii nr.208, dumnealui
personal a propus ca să fie exclusă această activitate din
lege, ceea ce, de fapt, a fost şi făcut.
Vreau să aduc la
cunoştinţă plenului Parlamentului că persoanele care se
ocupă cu creşterea florilor, practic, pot activa fără a
deţine patenta de întreprinzător. Iar acei care importă
florile, au înregistrate deja întreprinderi individuale, alte forme
juridică de organizare care le permit să desfăşoare
această activitate, ţinînd evidenţa contabilă şi
avînd nişte relaţii foarte clare cu sistemul bugetar.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule Popa,
Noi înţelegem acest lucru,
şi într-adevăr, sînt, cum aţi spus
dumneavoastră, doi importatori acolo. Noi nu discutăm pentru
importatori. Pe noi anume ne interesează patentarii care au posibilitate
şi dorinţă de a comercializa cu această marfă. Şi
noi insistăm totuşi asupra acestui moment.
Domnul Gheorghe Popa:
În cadrul şedinţei Comisiei
noi nu am acceptat această propunere.
Domnul Marian Lupu:
Poziţia Guvernului este similară
cu poziţia invocată de Comisie?
Microfonul nr. 1.
Domnul Octavian Calmîc – şeful Direcţiei generale
politici comerciale:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
În principiu, noi nu avem
obiecţii vizavi de includerea acestui punct în modificările,
înaintate de către Guvern. Cu toate acestea, trebuie să
menţionăm că există anumite riscuri, ele sînt, de
fapt, minime în ceea ce ţine de susţinerea producătorilor
noştri autohtoni. Şi aici este la discreţia deputaţilor ca
să decidă, să găsească acest echilibru.
Domnul Valeriu Guma:
Vă mulţumesc.
Să înţeleg că
susţine Guvernul?
Domnul Marian Lupu:
Guvernul a spus că lasă la
discreţia Parlamentului, specificînd că poziţia
respectivă ţine inclusiv de elementul de protejare a
producătorului autohton cu referinţă la varianta existentă
astăzi pe care o apără Comisia, pe care motiv trebuie să
decidem: supunem votului?
Domnul Valeriu Guma:
Eu cred că în cadrul Comisiei
şi este şi domnul preşedinte Bondarciuc, şi membrii
Guvernului. Nu era problemă din partea Guvernului în această privinţă.
Domnul Marian Lupu:
Nu, bine, aceasta nu înseamnă
că Parlamentul urmează automat poziţia Guvernului, fiind…
Domnul Valeriu Guma:
E normal. Ei ca autori dacă
susţin, în principiu, eu aceasta am vrut să concretizez. Noi
sîntem dispuşi să votăm, adică.
Domnul Marian Lupu:
Deci propuneţi la vot sau nu?
Domnul Valeriu Guma:
Da, da.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Supun votului această propunere
evocată de la microfonul nr.4 de colegul nostru domnul Guma. Cine este
pentru, rog să voteze. Rog rezultatele, stimaţi colegi, pentru
stenogramă.
Numărătorii:
Sectorul nr. 2 – 8.
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
26 de voturi. Propunerea nu a fost
susţinută de plen.
Microfonul nr. 5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule raportor,
O întrebare mică referitor la
raport. Aţi menţionat şi, de fapt, noi la Comisie am acceptat,
îmi pare, excluderea cuvîntului “evidenţei”.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, este, am menţionat în
raport, domnule.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Dumneavoastră aţi vorbit, dar nu
este clar: se exclude sau nu?
Domnul Gheorghe Popa:
Se exclude din raport.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Se exclude.
Domnul Marian Lupu:
Se exclude.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Mulţumesc şi de aici
întrebarea.
Întrebarea referitoare la articolul
17. Am avut cîteva propuneri, care nu au fost acceptate. Alineatul (5),
care prevede scutirea de la achitarea contribuţiei de asigurări
sociale a pensionarilor şi invalizilor de toate grupele. Eu am propus ca
să fie completat acest alineat cu cuvintele: “mamele cu copii de
pînă la trei ani”. Şi au am argumentat de ce. Acestea
sînt mamele care se află în concediu de maternitate.
Nu sînt atît de multe, dar care
sînt nevoite să execute nişte activităţi din motivul
că indemnizaţiile statului, pe care le primeşte sînt
în jur de 100 de lei pe lună. Argumentul adus aici se impune că,
în acest caz, dacă ar fi acceptată propunerea, am fi
nevoiţi să introducem în acest articol şi persoanele cu dizabilităţi
şi a cele cu copii invalizi de pînă la 18 ani. Eu sînt de
acord să introducem şi aceste categorii, deoarece nu cred că ele
sînt atît de multe.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Bolboceanu,
În cadrul şedinţei Comisiei
noi am adus şi alte argumente.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Nu sînt alte, domnule Popa.
Domnul Gheorghe Popa:
Sînt, fiindcă noi nu putem
să punem în condiţii inegale şi celelalte categorii, care
ar beneficia de scutirea contribuţiilor. În acest sens, Comisia a
examinat în cadrul şedinţei şi a respins acest amendament,
această propunere pe care aţi prezentat-o dumneavoastră.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule Preşedinte...
Domnul Marian Lupu:
Bine, continuăm.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Alte argumente, eu vreau să
menţionez că alte argumente, adică cele care sînt în
sinteză nici la Comisie nu au fost. Şi mi se pare, dacă noi ne
gîndim puţin, că aceasta ar fi fost o decizie judicioasă a
Parlamentului. Şi eu vă rog să fie pusă la vot această
propunere…
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Supun votului.
Domnul Gheorghe Popa:
Eu regret ceea ce aţi spus
dumneavoastră. În cadrul şedinţei Comisiei, noi am
examinat fiecare amendament lşi s-a pus la vot.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Corect. Eu am menţionat că alte argumente
nu au fost decît cele expuse în sinteză.
Domnul Marian Lupu:
Trebuie să reieşim din faptul
că oricare dezbatere, oricare dialog în cadrul Parlamentului
presupune cel puţin doi participanţi şi fiecare vine cu
argumentele sale. Este un lucru firesc.
Stimaţi colegi,
Potrivit normelor Regulamentului, supun
votului propunerea evocată de la microfonul nr.5. Cine este pentru, rog să
voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 9.
Sectorul nr. 3 – 18.
Domnul Marian Lupu:
27 de voturi. Plenul Parlamentului nu a
susţinut această propunere.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Eu aş reveni la alineatul cu florile
şi aş veni cu o propunere, dacă ar putea fi acceptată. Noi
am introdus în acest proiect un alineat nou, ceea ce ţine de
producătorii agricoli autohtoni ca să vîndă liber pe
piaţă, fără patentă. Noi cred că putem, în
acest caz, şi faţă de producătorii de flori autohtoni
să primim aceeaşi cerinţă şi, în acest alineat
(4), introdus suplimentar faţă de producătorii de produse
agricole, să mai introducem un alineat – “faţă de
producătorii de flori autohtoni”.
Domnul Marian Lupu:
Stimată doamnă,
Din cîte eu înţeleg
situaţia, cam aceasta şi derivă, că acei care cultivă
florile, deci noi vorbim de produs local, ei au condiţii, potrivit
rezultatelor votului imediat anterior, condiţii net mai avantajoase
în comparaţie cu comercializarea florilor de import. Deci aceasta
şi este logica, dacă să înţelegem corect propunerea
dumneavoastră.
Doamna Valentina Cuşnir:
Eu am înţeles, pur şi
simplu, faţă de producătorii agricoli noi am menţionat aici
un alineat aparte, ceea ce nu ţine de patentă. Şi am discutat
şi în primă lectură cu domnul Dodon. Zic ar fi, ca să
nu fie interpretat ambiguu legea, ar putea fi menţionat aici un
subalineat.
Domnul Gheorghe Popa:
Se subînţelege acelaşi
lucru.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 1.
Domnul Octavian Calmîc:
Stimate domnule Preşedinte,
Dacă îmi permiteţi, conform
Nomenclatorului de mărfuri, în producţia agricolă intră
toate produsele crescute pe pămînt, inclusiv florile. Orice
producător de flori poate să comercializeze acestea pe
piaţă liber, fără deţinerea patentei, fără
careva restricţii.
Vă mulţumesc.
Doamna Valentina Cuşnir:
Dacă e aşa, atunci nu toate florile
sînt un produs agricol în stare proaspătă sau prelucrate
industrial.
Domnul Marian Lupu:
Îmi dau seama. Deci aceasta este
situaţia.
Doamna Valentina Cuşnir:
Şi vin cu propunerea mea
propriu-zisă la punctul II litera i). Conform proiectului, citricele erau excluse.
Acum, Comisia mai adaugă la citrice şi fructe exotice. Am avut
în această perioadă, de la votarea în primă
lectură, foarte multe întîlniri cu aceştia care
activează în bază de patente şi comercializează
fructe. Dacă e problema cu importul citricelor sau al fructelor exotice, Guvernul
să se gîndească ce să facă, dar noi vom avea din nou
acele proteste, fiindcă ei nu vor avea, nu pot să existe doar cu
vînzarea fructelor şi legumelor proaspete, căci avem
producătorul căruia îi facem prioritate, va fi o
concurenţă neloială.
Au rugat foarte mult ca Guvernul să se
gîndească cum să rezolve problema sa, dar pe ei să îi
lase să vîndă şi citrice, din care motiv vin cu
propunerea, ca la punctul II litera i) din proiectul înaintat de Guvern,
cuvintele “cu excepţia citricelor” să fie excluse şi să nu
fie acceptată propunerea Comisiei de a adăuga aici şi “fructele
exotice” şi rog să fie pusă la vot.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului această propunere. Cine
este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 0.
Sectorul nr. 3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
16 voturi “pro”. Propunerea nu a fost
susţinută de plenul Parlamentului.
Microfonul nr.5. Eu îmi cer scuze.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da, mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Stimaţi colegi,
La articolul 18 alineatul (3), se prevede
plafonarea activităţii în bază de patentă
pînă la 300 mii de lei. Noi am discutat această situaţie
şi în primă lectură. Comisia a acceptat, de fapt, şi
legea de bază a activităţii în bază de patentă
nu prevede ţinerea evidenţei de către titularii de patentă.
Noi astăzi am exclus şi în acest proiect evidenţa.
În cazul în care acei care se
ocupă în bază de patentă nu ţin evidenţa, noi nu
putem pune în lege o normă sau o sarcină faţă de
aceste persoane ca plafonul de 300 de mii, activitatea în bază de
patentă să fie plafonată pînă la 300 mii de lei. De
fapt, argumentul care este aici, în sinteză, este acel adus
faţă de agenţii economici. Că agenţii economici, activitatea...
în cazul în care nu plafonăm activitatea în bază de
patenta de întreprinzător, se va crea o situaţie
anterioară, cînd agenţii economici, printr-un singur
deţinător de patentă, vor realiza mărfuri de milioane de
lei. De fapt, problema e a agenţilor economici. Ori noi pentru activitatea
de patentă excludem din acest proiect această normă, ori o
includem ca normă faţă de agenţii economici, că ei nu
pot realiza mai mult de 300 de mii de lei celor care deţin patenta de
întreprinzător.
Domnul Marian Lupu:
Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Nu este o problemă, domnule deputat.
Noi am adus argumentele şi la şedinţa Comisiei.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Păi, iată am expus.
Domnul Gheorghe Popa:
Şi am constatat şi
dumneavoastră, probabil, singur v-aţi convins.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Care-s?
Domnul Gheorghe Popa:
Că din 670 mii de agenţi
economici, practic, cifra de 300 de mii s-au încadrat circa 20 de mii de
agenţi economici. Deci, cifra de 300, plafonul de 300 de mii nu este o
problemă. Şi noi am spus că, o dată ce excludem
cuvîntul “evidenţă” pentru deţinătorii de
patentă, aceasta nu este o obligaţiune a deţinătorilor de
patentă. Dar organele abilitate cu funcţii de control, practic, vor
verifica activităţile agenţilor economici, care eliberează
mărfuri deţinătorilor de patentă pentru a menţine
acest plafon. La şedinţa comisiei noi am insistat şi nu văd
nici o problemă ca să menţinem această situaţie.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule preşedinte,
Dar nu poate fi aşa.
Domnul Marian Lupu:
Bine, să ajungem la o finalitate.
Domnule preşedinte,
Din cîte înţeleg eu, de
fapt, direct sau indirect, confirmă aceea ce aţi menţionat
dumneavoastră că...
Domnul Iurie Bolboceanu:
Ceea ce am menţionat confirmă
şi dumnealui.
Domnul Marian Lupu:
Corect. El spune că în
prevederile actuale e tocmai această idee.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Nu, domnule Preşedinte,
El confirmă că norma e mai mult
pentru agenţii economici. Dar dacă este pentru agenţii
economici, noi să o stipulăm în lege clar: că ea este
pentru agenţii economici, şi nu pentru deţinătorii de
patentă. Deţinătorii de patentă nu ţin evidenţa
contabilă şi această normă nu va putea fi
monitorizată.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Gheorghe Popa:
Prin modalitatea de contrapunere,
această situaţie poate fi verificată.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Gheorghe Popa:
Este, domnul Cosarciuc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Această normă inclusă
în proiectul de lege, cu care a venit Guvernul, se referă la
deţinătorul de patentă. Cînd noi vorbim despre
deţinătorul de patentă, noi vorbim de microbusiness. Şi
plafonul acesta este necesar să îl păstrăm. Orice
deţinător de patentă ţine evidenţa pentru
dînsul: cu ce preţ a cumpărat, unde a cumpărat. Conform
legislaţiei în vigoare, el trebuie să posede documente care
confirmă provenienţa mărfii ş.a.m.d. Adică noi la Comisie
am discutat foarte mult, foarte mult. Guvernul insistă să
păstrăm acest plafon, dar prin metodele indirecte foarte uşor
să controlăm aceste materiale, aceste documente. Şi aceste volume,
căci dacă noi scoatem acest plafon, atunci orice angrosist o să
vîndă sumele foarte şi foarte mari prin deţinătorul
de patentă.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Din cîte eu înţeleg,
nimeni nu pune la îndoială plafonul. Eu înţeleg corect?
Eu înţeleg aşa, că nu plafonul se pune la îndoială,
cît mecanismele de atestare a acestuia?
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Preşedinte,
Îmi pare rău, în
sinteză şi în raport nu a fost prezentă şi analiza
discuţiilor pe care le-am avut anume de plafon în primă
lectură. Am invocat această problemă şi în cadrul
dezbaterilor în primă lectură. Eu aş ruga să facem un
pic abstracţie de dimensiunea fiscală, economică,
încadrarea deţinătorilor de patentă la categoriile de
întreprinzători. Să vedem cum funcţionează norma
respectivă sub aspect juridic, prezent în lege, aşa cum este
propusă.
Mie îmi vine foarte greu în
cazul în care încărcăm să depistăm din cauza
lipsei evidenţei la deţinătorii de patentă la agenţii
economici a volumului care a fost prestat de către agentul economic, fiindcă,
din cîte înţelegem, este vorba de cifra de afaceri a
deţinătorului de patentă. Şi atunci un agent economic nu
poate să controleze alţi agenţi economici care este volumul de
produse, de servicii livrate către deţinătorul de patentă.
În aşa sens, în aşa
fel, este, practic, imposibil de a verifica şi de a stabili exact volumul
mărfurilor livrate către deţinătorul de patentă. Pe de
o parte, pe de altă parte, şi aici sînt perfect de acord cu
domnul Bolboceanu. Dacă această normă este pusă în
sarcina agentului economic, atunci fixaţi această sarcină
către agentul economic, nu către deţinătorul de
patentă. Şi mai este o problemă, domnule Preşedinte, vizavi
de acest plafon.
Noi vorbeam, în cadrul discuţiilor
în primă lectură, dacă acest plafon este unul suficient
pentru deţinătorii de patentă, 300 mii de lei. Şi vorbeam
atunci să se facă o analiză să vină pentru lectura a
doua să prezinte care este acel adaos comercial în cazul
prestării serviciilor sau comercializării de către
deţinătorii de patente.
Să nu ajungem că noi, pe de o
parte, vorbim în Parlament şi în Guvern că, uite, am dat
posibilitate celor care doresc să activeze în bază de
patentă, dar, pe de altă parte, îi limităm în
domeniul lor de activitate şi le limităm beneficiul la aşa un
nivel, încît nu mai au interesul, chiar dacă sînt
catalogaţi ca cei care activează în domeniul
microbusiness-ului.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Mulţumesc.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule deputat Filat,
Deci plafonul de 300 de mii nu
afectează deţinătorii de patentă. Nu afectează, de ce,
de aceea că noi vorbim de comercializarea produselor de primă
necesitate. Şi, mai mult decît atît, s-a spus nu o dată
că...
Domnul Vladimir Filat:
Domnul Popa.
Domnul Gheorghe Popa:
Această categorie de persoane
sînt nişte peroane care practică şi...
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Popa,
Eu vă efectuez un calcul aritmetic,
dacă îmi permiteţi. În cazul în care menţinem
plafonul de 300 de mii şi adaosul comercial în activitatea celor
care deţin patenta, spre exemplu, este de 10 la sută sau 15 la
sută. Efectuaţi un calcul elementar,
împărţi-ţi-l la 12, căci atîtea luni are anul.
Domnul Marian Lupu:
25 de mii.
Domnul Vladimir Filat:
Şi o să vedeţi. Ce
înseamnă 25 de mii?
Domnul Marian Lupu:
300 de mii împărţit la 12.
Domnul Vladimir Filat:
Da, şi
împărţi-ţi-l la 12, după aceasta încă o
dată. Căci este vorba de 15 la sută adaos comercial şi
după aceea adaos comercial din suma totală anuală
împărţită la 12 luni şi o să vedeţi care
este venitul lunar.
Şi să nu uitaţi că
aceşti oameni au o activitate. Trebuie să achiziţioneze
produsele, să le vîndă ş.a.m.d. Eu înţeleg
multe lucruri care încearcă să se pună, dar facem
abstracţie încă o dată la capitolul respectiv. Văd
că nu se doreşte să se discute.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Filat:
Cum va fi aplicată norma impusă
în proiectul de lege? Aceasta este.
Domnul Gheorghe Popa:
Dar cum înţelegeţi
dumneavoastră: din 680 de mii de agenţi economici numai 20 de mii
depăşesc această sumă în activitate. Cum
înţelegeţi dumneavoastră această situaţie?
Domnul Vladimir Filat:
Eu înţeleg că numai 20 de
mii dintre agenţii economici care depăşesc acest plafon
raportează eventual corect activitatea pe care o întreprind.
În rest, domnule.
Domnul Gheorghe Popa:
Iată şi...
Domnul Vladimir Filat:
Şi o să aveţi în
vedere că nu se ţine evidenţa.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Staţi puţin. Să auzim
şi poziţia Guvernului la microfonul nr.1.
Domnul Octavian Calmîc:
Stimate domnule Preşedinte,
Această normă a fost discutată
intens atît în şedinţele sau la întrunirile cu titularii
de patente, cît şi în cadrul şedinţei Guvernului
şi în Comisia parlamentară.
Instituţiile guvernamentale
insistă şi roagă ca să fie păstrată această
normă din simplul motiv că ea va fi un instrument de verificare indirectă
atunci cînd vor fi efectuate controale la acele depozite angro de
comercializare.
Trebuie să reiterez că, pentru
titularii de patente, există două metode de achiziţie a
mărfurilor. Una – de pe piaţa internă, de la bazele angro
şi alta – de la import. În ambele cazuri, se ţine o
evidenţă conform codului personal al fiecăruia. Şi în
sistemul informaţional, care există atît în sistemul
vamal, cît şi în sistemul fiscal, pot fi verificate mărfurile
care au fost livrate către persoana fizică X sau Y şi, în
aceste condiţii, pot fi efectuate aceste verificări.
Şi această normă ţine
mai mult de deţinătorii de patentă decît de agenţii
economici comercianţi din simplul motiv că ei sînt mai
mulţi şi e dificil între ei să aibă o
evidenţă la acest subiect.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte,
Ultima precizare. Care este sancţiunea
în momentul în care este depăşit acest plafon. Cînd
apare această sancţiune şi care este ea, dacă puneţi
normă în lege?
Şi, înţelegeţi,
pînă la urmă nu aveţi cum sancţiona, dacă urmăriţi
un scop anume. Şi controalele indirecte, nu vă supăraţi,
mie îmi vine foarte greu, să pui în sarcina altcuiva
încălcarea, mie mi se pare că este totuşi o problemă în
momentul aplicabilităţii acestei norme, care este dorită, dar
negîndită.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3
Domnul Nicolae Bondarciuc:
În cadrul şedinţei Comisiei,
noi am discutat foarte mult şi vreau să vă spun că nu are
sens să referim cifra aceasta, plafonul acesta de 300 de mii la
întreprinderile cu care au legătură patentaşii sau
deţinătorii de patentă.
De ce? Căci noi avem mii şi mii
de întreprinderi şi nu are sens îndeobşte. Dar aici, cum
am spus eu, şi iată că confirmă şi Guvernul, avem
foarte multe momente şi documente de a verifica indirect acest plafon.
Şi dacă o să ne referim la
momente ce ţine de rentabilitatea activităţii
deţinătorilor de patentă, noi am făcut o asemenea
analiză. Putem şi să vă spunem că 20, 30 la sută
este rentabilitatea unui deţinător de patentă. Şi dacă
el vinde marfa lunar, undeva în sumă de 20 – 25 de mii, adică
venitul lui este aproape de 5 mii. Acesta e microbusiness-ul.
Iată de ce noi la Comisie am discutat
şi totuşi susţinem Guvernul să păstrăm acest
plafon care se referă la deţinătorul de patentă.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Rog ultima intervenţie la acest
subiect şi după aceea să ieşim la finalitate.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimaţi colegi,
În privinţa acestui alineat,
uitaţi-vă, se permite comerţul cu amănuntul în baza
patentei de întreprinzător la tarabe, tejghele, tonete şi din
autovehicule pe pieţe şi/sau locuri autorizate de autoritatea
administraţiei publice locale cu condiţia că veniturile din
vînzări ale titularilor de patentă nu vor depăşi
cuantumul de
300 mii de lei.
La agenţii economici
înregistraţi ca agenţi economici este dare de seamă, forma
nr.2, rezultate financiare, primul rînd acolo, venituri de
vînzări. Acei care sînt deţinători de patentă
vor trebui să îndeplinească această condiţie,
fiindcă este o normă imperativă, stimaţi colegi. Căci
e scris: “cu condiţia”, e normă imperativă. Cred că
juriştii îşi dau bine seama.
Nu vor putea acei care deţin
patentă de întreprinzător să demonstreze că ei au
vînzări mai mari de 300 de mii sau pînă la 300 de mii, fiindcă
documentele care confirmă că ei au cumpărat mărfuri
ş.a.m.d. ei pot să nu le păstreze, fiindcă le
păstrează numai acei care, de pildă, ţin evidenţa
contabilă. Aceia sînt obligaţi să ţină aceste
documente, să le păstreze.
Şi este o normă care nu va putea
fi îndeplinită. Şi noi avem de acum cazurile cînd o parte
din deţinătorii de patentă şi-au înregistrat
întreprinderi individuale sau şi de acum sînt
sancţionaţi de către Inspectoratul Fiscal. Iată 22 dintre acei
care au întreprinderi individuale au fost sancţionaţi
fiindcă nu au aparat de casă, nu ţin evidenţa, nu au
prezentat documentele ş.a.m.d. Şi noi atunci am spus că ei vor
avea probleme. Şi acelaşi lucru se va întîmpla şi cu
deţinătorii de patentă.
Domnule Preşedinte,
Eu cred că juriştii care citesc
atent această normă imperativă îşi dau bine seama
că pentru a putea vinde, trebuie să poţi demonstra că nu
mai mult de 300 de mii, dacă nu poţi demonstra nu poţi să
activezi în bază de patentă de întreprinzător.
Aşa scrie în articol.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Situaţia este clară. La
acest compartiment, să ajungem la final.
Microfonul nr.5. Dacă e o propunere
formulaţi-o şi...
Domnul Iurie Bolboceanu:
O propunere. În primul rînd, o
constatare. O situaţie simplă şi domnul Bondarciuc a confirmat
că această normă nu se referă la agenţii economii, ci
la deţinătorii de patentă, pe de o parte.
Pe de altă parte, legea prevede expres
că deţinătorii de patentă nu ţin evidenţa
contabilă. Atunci, stimaţi colegi, spuneţi-mi, vă rog, la
cine se referă această normă? Va fi o normă care va duce la
abuzuri din partea organelor de control. Ea nu este clară absolut şi
irealizabilă.
Domnul Marian Lupu:
Să vedem.
Microfonul nr.1.
Domnul Octavian Calmîc:
Stimaţi deputaţi,
Această normă ţine mai mult
de verificările oglindă care se fac pentru agenţii economici
care comercializează. Deci ea se referă, în mod expres, la
deţinătorii de patentă şi ei trebuie să ştie
că există această limită de comerţ cu amănuntul
pentru ei.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bondarciuc,
Microfonul nr.3.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Cosarciuc,
Atunci cînd un inspector fiscal
verifică activitatea unui deţinător de patentă şi
îi demonstrează, verifică documentele respective.
Domnul Iurie Bolboceanu:
El nu deţine evidenţa.
Domnul Gheorghe Popa:
Dacă patenta intră în
termenul eliberat, primul moment. Al doilea. Documentele verificate de
către agenţii economici care realizează marfa pentru
comercializare şi îi spune că, domnule deţinător de
patentă, deci conform datelor bazei angro cutare, cutare,
dumneavoastră aţi întrecut suma de 300 mii de lei. Este o
situaţie cînd organul de control determină acest moment, deci
regulamentul de exercitare a acestui control.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Aveţi ceva a spune?
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimaţi colegi,
Încă o dată vreau să
confirm că orice deţinător de patentă care lucrează
şi vrea să aibă în viitor patentă el, bineînţeles,
dacă a procurat marfa adusă din străinătate, are documente
care confirmă importul mărfii. Dacă a procurat la baza angro,
are documente care confirmă provenienţa mărfii.
Noi, în lege, îi eliberăm
pe deţinătorii de patentă de evidenţa contabilă
conform standardelor respective. Dar simpla evidenţă orice
deţinător de patentă o ţine.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi colegi,
La acest capitol, nu, e mult, noi discutăm
deja acest subiect 20 de minute. Propuneţi. Noi nu putem să dezbatem la
infinit. Propuneţi, faceţi propunerea şi o supunem votului.
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule Preşedinte,
Propunerea este în sinteză,
să fie exclusă norma de 300 de mii pentru deţinătorii de
patentă.
Domnul Marian Lupu:
Este.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Cu o singură remarcă. Domnul
Bondarciuc nu este corect, da, deţinătorii de patentă deţin
documentele numai la situaţia procurării, transportării şi
realizări mărfii. A realizat marfa, el nu mai deţine documentele
de provenienţă.
Domnule Preşedinte,
Nu, ştiţi prea bine.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi colegi,
Supun votului propunerea evocată la
microfonul nr.5. Staţi puţin, sîntem deja în procedura de
vot, mai departe o să continuăm. Deci la acest subiect, cine este
pentru a susţine, stimaţi colegi, propunerea domnului Bolboceanu,
evocată imediat anterior de la microfonul nr.5, rog să voteze.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
22 de voturi. Plenul Parlamentului nu a
susţinut această propunere.
Continuăm, microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimaţi colegi,
Eu cred că mai mulţi dintre noi
au fost sesizaţi de către acei care desfac de la tarabe carnea
şi au evocat problema că nu este inclusă vînzarea de carne
aici, printre mărfurile pasibile de comercializare, în baza patentei
de întreprinzător.
În privinţa aceasta,
ştiţi că au fost şi proteste, nu ştiu dacă vi
s-au adresat şi dumneavoastră. Şi de aceea eu vă aduc
următoarele argumente pentru ca totuşi să încercăm
să găsim o variantă de compromis. Pentru că i-am
întrebat care ar fi varianta de compromis pentru noi, cunoaştem
că mai mulţi consumatori sînt nemulţumiţi şi au
temerea că consumă carne care nu corespunde standardelor.
De aceea, aici, în sinteză, avem
aşa, la mărfurile pasibile, uitaţi-vă, II – “produse
alimentare fabricate şi/sau ambalate de producători”. Am putea
să punem aici şi/sau, aceasta ar însemna că
producătorii să poată vinde, iar deţinătorii de
pieţe, ulterior, prin modificarea altei legislaţii, prin
regulamentele pieţei, să poată să creeze condiţii cu
refrigeratoare şi frigidere. Aceasta a fost, într-un fel, problema
de compromis pe care ei au acceptat-o.
Pentru că, de fapt, statul trebuie
să creeze condiţii pentru ca ei să poată să facă
acest lucru. Şi au mai evocat un argument. Aş vrea să vă
aduc aici că ei au spus că, de fapt, carnea este... problema aceasta
cu carnea este în interesul unor monopolişti care vor să
vîndă numai prin anumite firme ca intermediari. Şi la noi,
ştiţi, carnea a ajuns în anumite sensuri chiar mai scumpă
decît în unele ţări europene.
Noi am avut cu deficitul de carne,
importul, ştiţi, a avut restricţii de carne. Acum sînt
scoase restricţiile, deci se recunoaşte că este o problemă
şi dacă noi nu vom fi aici flexibili, s-ar putea ca noi să
ajungem la aceea ca carnea să aibă preţuri foarte mari.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Popa.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Şi chiar interzicerea prin
patentă conduce la majorarea preţurilor. De aceea, eu aş spune că
totuşi să punem aici “produse alimentare fabricate şi/sau
ambalate de producători” şi în continuare să
reglementăm condiţiile acestea de păstrare.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, am înţeles.
Stimaţi colegi,
Eu îmi cer scuze, dar, după ce
am prezentat raportul pentru stenogramă, vroiam să ridic aceeaşi
problemă pe care a prezentat-o doamna Pavlicenco. Fiindcă, ieri,
după ce a fost difuzat raportul şi sinteza în Comisie, a parvenit
amendamentul deputatului Vladimir Filat, care propune ceea ce a invocat doamna
Pavlicenco, ca în lista de produse alimentare fabricate şi ambalate
de producător să fie adăugată şi carnea
proaspătă neambalată.
Din start, vreau să spun că
această propunere nu se încadrează în acest loc, deoarece
în titlul subpunctului 2 se menţionează anume că în această
listă de produse sînt incluse doar produsele fabricate şi
ambalate.
Mai mult decît atît, vreau
să zic că acest gen de activitate este permis fără a
deţine patenta în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) pentru
persoanele fizice. Şi ceea ce s-a făcut de către lucrătorii
serviciului fiscal, practic, s-a efectuat un control care a verificat schema de
la producător la realizator a acestui produs.
Mai mult decît atît, produsul
de carne importat, import şi pînă la tarabă,
pînă la piaţă, în acest sens, s-a stabilit că
au fost depistaţi cîţiva deţinători de patentă
care activau în baza patentei, dar cu termenul expirat.
Mai mult decît atît, vreau
să vă confirm că această activitate, deci
deţinătorii de patentă, practic, nu o au, o au
societăţile cu răspundere limitată, întreprinderile
individuale, care sînt nişte intermediari şi care, prin
activitatea respectivă, aduc la faptul că exagerat sînt
majorate preţurile la acest produs din care considerent nu considerăm
posibil să includem în articolul... punctul 4, subalineatul 2 ceea
ce propune doamna Pavlicenco.
Domnul Marian Lupu:
Da, da, imediat. Doar să
înţeleg eu mai bine, domnule vicepreşedinte, şi toţi
colegii, o clipă, producătorul propriu-zis, da al, acestui produs are
dreptul la comercializare fără patentă. Deci trebuie să
reţinem şi această normă.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Exact aceasta vroiam ca să fie scris
şi în stenogramă. Deci dumneavoastră aţi afirmat
şi am înţeles corect că producătorul are dreptul
să vîndă fără patentă de
întreprinzător. Pentru că, de fapt, aceasta e problema că
intermediarul, fiind scos, înseamnă că producătorul ar
avea această posibilitate.
Domnul Marian Lupu:
Direct, da.
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule vicepreşedinte,
Cred că aici s-a strecurat o
greşeală. La pagina 5 din sinteză, prevederile literelor m)
şi n) se pun în aplicare de la 1 ianuarie 2009. Aici se au în
vedere cărţi şi alte tipărituri, ziare şi alte
publicaţii periodice.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, anume aşa e, de la 1 ianuarie
2009.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Adică anul curent nu au voie să
facă, să vîndă acei care deţin patentă.
Domnul Gheorghe Popa:
Deci anexa se referă la activitatea,
comerţul cu amănuntul. Şi această prevedere intră
în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2009, de aceea şi a
fost fixat acest termen în...
Domnul Marian Lupu:
Continuăm.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, eu nu am, de ce la 1 ianuarie 2009? El
acum poate vinde în baza patentei sau nu cărţi şi
tipărituri?
Domnul Gheorghe Popa:
Sigur că da.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Gheorghe Popa:
Deci prevederile actualei legi.
Domnul Octavian Calmîc:
Stimaţi deputaţi,
Deci, în conformitate cu
modificările operate în Legea cu privire la patentă, deci Legea
nr.208 prevede excluderea acestei norme începînd cu 1 ianuarie
2009. Deci dreptul de a comercializa aceste tipărituri în bază
de patentă începînd cu
1 ianuarie 2009.
Şi pentru a evita această,
să zicem, lacună legală, noi am stabilit aplicabilitatea acestei
norme începînd cu 1 ianuarie 2009, adică dreptul de a vinde
în bază de patentă aceste tipărituri în pieţe.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
În primul rînd, domnule
Preşedinte, eu am mai avut nişte întrebări şi
amendamente la articolul 18 şi dumneavoastră foarte repede aţi
pus la vot. De aceea, mie acum îmi revine numai să constat
nişte lucruri că, în primul rînd, stimaţi colegi,
norma dată pe care noi acum am votat-o, în principiu, şi este
esenţa propunerilor de modificare a activităţii în bază
de patentă.
Fiindcă, astăzi, cu această
normă noi introducem un mecanism de limitare şi constrîngere a
activităţii deţinătorilor de patente care, pînă
la urmă, nu are nici o claritate în administrarea sumei date. Tot
atîta nu are nici o claritate în documentele care, pînă
la urmă, indică că această sumă este de 300 sau de
400 de mii.
De aceea, eu cred că noi, prin această
normă creăm nişte condiţii că, într-un timp
apropiat, fiind supuşi permanent controalelor, singuri
deţinătorii de patente vor refuza acest gen de activitate.
Dar eu totuşi, domnule
vicepreşedinte al comisiei, am o întrebare: ce se va
întîmpla, care vor fi consecinţele în cazul în
care, prin unele metode, pe care noi nu le cunoaştem şi pe care noi astăzi
nu am putut să le lămurim, totuşi se va depista că a fost
încălcată norma de 300 000? Ce va urma cu deţinătorul
concret?
Domnul Gheorghe Popa:
În primul rînd, domnule deputat
Oleinic, vreau să vă zic că nu este nici o constrîngere a
deţinătorilor de patente. Mai mult decît atît,
această propunere a fost acceptată şi de ei înşişi.
Ceea ce se vorbeşte şi ceea ce se vehiculează cu diferite
argumente, Asociaţia Businessului Mic, domnul Roşcovan, iată el,
chiar şi mai dăunăzi, cînd deţinătorii de patente,
chipurile, au protestat în legătură cu comercializarea
cărnii, deci a indus opinia publică în eroare.
În sensul acesta, eu încă
o dată vreau să vă spun că nu este absolut nici o
constrîngere. Mai mult decît atît, sînt formate
nişte condiţii egale pentru activitate normală în
condiţii egale pentru toţi deţinătorii de patente.
Referitor la problema pe care aţi invocat-o dumneavoastră, care
sînt consecinţele. Deci, în conformitate cu legislaţia, acei
care încalcă Legea cu privire la patenta de
întreprinzător vor fi pedepsiţi în conformitate cu legea.
Domnul Alexandru Oleinic:
Noi ne dăm seama ce
înseamnă un perceptor fiscal sau un colaborator al Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care vine şi, din
start, prin orice mecanisme, să spună că cifra a fost
încălcată. Pînă la urmă, nu te poţi
apăra cu nimic. Nu sînt documente care poţi să confirmi
că este cifra şi norma invocată, mai bine se poate de aplicat la
societăţile cu răspundere limitată şi la
întreprinderile individuale, prin care noi, pe parcursul a 2 ani de zile,
luptăm ca să ducem, totuşi, toţi deţinătorii de
patente la o asemenea formă organizatorică. Şi noi, prin această
normă, stimaţi colegi, aceasta şi obţinem. Eu cred că
acesta a fost şi scopul legii menţionate.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri nu sînt.
Domnule Popa,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, cît şi ţinînd cont de bilanţul
exerciţiului de vot în cadrul şedinţei plenului
Parlamentului cu referinţă la propunerile înaintate aici,
în sală, supun votului adoptarea în a doua lectură a
proiectului de Lege nr.1405. Cine este pentru, rog să voteze. Rog
rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 2 – 32.
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr.3 – 11.
Doamna Elena Bodnarenco:
Cer scuze, 33.
Domnul Marian Lupu:
Deci sectorul nr. 1 – 33.
Sectorul nr. 3? Doamna Chiriac.
Stimată colegă doamna Chiriac,
Cîte voturi sectorul nr.3?
Doamna Adriana Chiriac:
11.
Domnul Marian Lupu:
11.
Vă mulţumesc.
76 de voturi “pro”. Împotrivă? 1
vot – sectorul nr.3.
În condiţiile acestui
bilanţ al exerciţiului de vot, proiectul de Lege nr.1405 este adoptat
în lectura a doua.
Reexaminarea Legii nr.8-XVI din 14
februarie 2008 cu privire la probaţiune în cadrul proiectului
nr.1270.
Rog Comisia. Vă rog, domnule Stoicov.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Comisia pentru securitatea
naţională, apărare şi ordinea publică a examinat
proiectul de Lege cu privire la probaţiune, remis de către
Preşedintele Republicii spre reexaminare Parlamentului.
Motivul remiterii îl reprezintă
conţinutul articolului 15 din legea adoptată, care stabileşte
că organizarea activităţii de probaţiune se pune în
sarcina Departamentului de executare de pe lîngă Ministerul
Justiţiei şi se realizează prin intermediul Oficiului de
executare, care formează organele de probaţiune.
Opinia indicată în scrisoarea de
remitere este argumentată prin faptul că o asemenea abordare este
confuză, deoarece autorităţile responsabile de executarea
hotărîrilor cu caracter civil (Departamentul de executare) nu
trebuie să fie preocupate şi de executarea hotărîrilor cu
caracter penal neprivative de libertate, cu atît mai mult de activitatea
de probaţiune.
În scrisoarea de remitere,
Preşedintele Republicii Moldova propune ca Parlamentul să revină
la varianta articolului 15 din proiectul de lege aprobat de Guvern şi
prezentat spre examinare Parlamentului.
Comisia susţine această propunere
din argumentele evocate mai sus. În temeiul celor expuse, Comisia pentru
securitatea naţională, apărare şi ordinea publică propune
Parlamentului reexaminarea legii, cu menţinerea cuprinsului articolului 15
în varianta propusă de Guvern.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimate domnule preşedinte al Comisiei,
Avînd în vedere că articolul
15va avea un alt cuprins, este necesar, din punctul meu de vedere, de a aduce
în concordanţă cu această nouă redactare a
articolului 15 şi articolul 21, alineatul (1), care prevede: “Personalul
organelor de probaţiune se constituie din angajaţii Departamentului
de executare şi ai oficiilor de executare.” Deci e simplu, ceea ce
stabilim la articolul 15, să ajustăm cu prevederile articolului 21,
alineatul (1).
Domnul Iurie Stoicov:
Da, de acord.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte propuneri nu sînt. Deci pentru
stenogramă şi pentru mine, ceea ce s-a întîmplat acum
acest dialog şi de acord, ce presupune? O anumită modificare ceva sau
nu?
Domnul Iurie Stoicov:
Presupune că articolul 21 trebuie
să fie în concordanţă cu articolul 15, pe care noi
îl propunem în varianta Guvernului. Adică, rămîne
varianta iniţială şi a articolului 21, şi a articolului 15,
propusă de Guvernul Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Acum întrebarea este: ca
normă juridică, e posibil acest lucru? Probabil, întrebarea
apare din următorul motiv: noi ştim că există pachetul de
propuneri pentru reexaminare, venit de la Şeful statului, şi noi nu
putem să ieşim din coridor. Acum, aceasta se încadrează
în coridorul?
Domnul Iurie Stoicov:
Se încadrează întocmai,
fiindcă Preşedintele Republicii Moldova anume invocă, ca
în lege să nu fie stipulat Departamentul de executare, dar organele,
adică Ministerul Justiţiei. Deci el se încadrează
întocmai în propunerea Preşedintelui.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Păi, era bine Comisia juridică,
pentru numiri şi imunităţi să ne ajute aici.
Domnul Marian Lupu:
Comisia juridică, pentru numiri
şi imunităţi tocmai coordonează.
Domnul Dumitru Diacov:
Fiindcă, eu ţin minte, noi putem
să examinăm acele articole, la care se referă domnul
Preşedinte, şi atît. Noi nu putem să modificăm
şi alte articole care ne trăsnesc acum prin cap. Dacă a fost
referinţă - da, dar, în rest, eu cred că...
Domnul Marian Lupu:
De fapt, vedeţi, noi ne confruntăm
cu o situaţie cînd Şeful statului face referinţă la
articolul respectiv, acum acceptînd această propunere, dar
există nişte detalii mecanice, chiar şi schimbarea denumirii,
care îşi fac apariţia în alte articole. Logic, de fapt,
da, s-ar pune ajustarea pe tot parcursul acestei legi. Bine. Cine ne ajută
în această situaţie?
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Preşedinte,
Tocmai că în scrisoarea
către Parlament, domnul Preşedinte, pe parcursul acestei scrisori,
în mai multe rînduri se referă la faptul că Departamentul
de executare nu trebuie să fie preocupat de executarea
hotărîrii cu caracter penal şi el nu poate să îi
pună în funcţie această activitate de probaţiune. De
aceea, tocmai că articolul 21 şi articolul 15 contravin acestei...
Domnul Marian Lupu:
Şeful statului ce a făcut? A
făcut referinţă la o normă din lege, da? Nu specifică
că, iată, în articolul cutare. Spune că această normă
trebuie să fie schimbată. Aşa sau nu?
Domnul Iurie Stoicov:
Da, dar se referă şi la articolul
15, evident.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte,
Preşedintele Voronin a făcut
referinţă la activitatea de probaţiune şi a invocat punctul
său de vedere vizavi de modul în care urmează să fie
organizată. Chiar dacă a făcut referinţă la articolul
15, oricum baza acestei legi este reglementată în articolul 15.
Restul vine întru asigurarea implementării acestei
activităţi. Eu nu văd nici o problemă.
Domnul
Marian Lupu:
Bine. Alte
propuneri? Nu sînt.
Domnule Stoicov,
Vă
mulţumesc.
Stimaţi
colegi,
Ţinînd
cont de raportul prezentat al Comisiei de profil, supun votului. Cine este
pentru adoptarea Legii nr.8-XVI cu privire la probaţiune,
ţinînd cont de propunerile înaintate de Şeful statului,
rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 – 0.
Domnul
Marian Lupu:
60 de voturi
“pro”. Împotrivă? Zero voturi.
În aceste
condiţii, constat că proiectul nr.1270 este aprobat.
Legea nr.34-XVI
din 28 martie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la
zonele economice libere. Reexaminarea acestei legi în cadrul proiectului
nr.1448.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat demersul
Preşedintelui Republicii Moldova privind remiterea spre examinare a Legii
nr.34-XVI pentru modificarea şi completarea Legii nr.440 din iulie 2001 cu
privire la zonele economice libere, adoptată de către Parlament la 28
februarie anul curent.
Esenţa demersului constă în
faptul că de drepturile acordate rezidenţilor zonelor economice
libere, prin alineatul (2) articolul 13 din Lege cu privire la zonele economice
libere, trebuie să beneficieze numai rezidenţii care corespund, la
momentul adoptării legilor, ce înrăutăţesc
condiţiile de activitate a rezidenţilor concomitent următoarelor
două criterii: sînt rezidenţi pînă la intrarea
în vigoare a noilor legi, efectuau activitatea reglementată de noile
legi pînă la intrarea lor în vigoare.
În rezultatul examinării
demersului menţionat, Comisia a decis să îl susţină
şi propune şedinţei plenare a Parlamentului de suplimentat
alineatul (2) al articolului 13 din Legea cu privire a zonele economice libere
cu textul: “Această prevedere să se extindă asupra
rezidenţilor şi proiectelor investiţionale înregistrate
pînă la data adoptării noilor legi.”
Rugăm să susţineţi această
propunere a Comisiei prin votul Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al Comisiei.
Propuneri? Nu sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În aceste condiţii, voi supune
votului adoptarea Legii respective, ţinînd cont de propunerile
Şefului statului în modul în care ele au fost reflectate
în raportul Comisiei de profil. Cine este pentru, rog să voteze. Rog
rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 29.
Sectorul nr. 3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
62 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Legea este adoptată în cadrul
proiectului nr.1448.
Proiectul de Lege nr.3045 privind birourile
istoriilor de credit. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorată asistenţă,
Proiectul de Lege privind birourile
istoriilor de credit a fost examinat şi adoptat de către Parlament
în primă lectură la 20 martie curent. În procesul
examinării pentru lectura a doua, Comisia a analizat obiecţiile
şi amendamentele, înaintate de către Comisia juridică,
pentru numiri şi imunităţi, de către Comisia pentru
agricultură şi industria alimentară, de către Comisia
pentru protecţie socială, sănătate şi familie, de
către deputaţii în Parlament şi de către
Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Rezultatul
examinării acestora este redat în sinteză, care este parte componentă
a prezentului raport. Majoritatea amendamentelor au fost susţinute.
În cadrul discuţiilor, au fost
acceptate un şir de propuneri de principiu cum sînt: excluderea
prevederilor referitoare la oferirea pentru birourile de credit a accesului la
informaţiile din registrele publice, cu excepţia accesului la
informaţia care nu conţine informaţie confidenţială
din Registrul de stat al populaţiei şi din Registrul de stat al
întreprinderilor şi organizaţiilor. Datele din registrele
respective pot fi folosite doar în vederea verificării
informaţiilor conţinute în istoriile de credit; excluderea din
lista surselor de formare a istoriei de credit şi a utilizatorilor
informaţiei, a persoanelor fizice; concretizarea persoanelor juridice
eligibile pentru prezentarea informaţiei la birou sau obţinerea
raportului de credit (băncile comerciale, companiile de asigurări,
companiile de leasing, asociaţiile de economii şi împrumut,
organizaţiile de microfinanţare); expunerea în lege a listei
explicite de informaţii care pot fi incluse în istoria de credit;
stabilirea principiului univoc de existenţă a acordului subiectului
istoriei de credit la furnizarea către birou a informaţiei, precum
şi la obţinerea raportului de credit de către utilizatori;
excluderea restricţiei de 25 la sută la deţinerea cotelor
în capitalul social al biroului; excluderea posibilităţii
fondării birourilor sub formă de persoană juridică de drept
public; includerea în proiectul de lege a noţiunii de persoană
cu funcţie de răspundere a biroului.
Totodată, Comisia nu a acceptat
reglementarea tarifelor pentru serviciile prestate de către birouri.
Conform avizelor celorlalte comisii
permanente, acest proiect de lege este înaintat pentru examinare în
cadrul şedinţei Parlamentului, fără a fi formulate careva
obiecţii.
Luînd în consideraţie cele
expuse, Comisia propune examinarea proiectului de lege menţionat în
şedinţa plenară a Parlamentului şi adoptarea lui în
lectura a doua. Dumneavoastră aveţi sinteza.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
preşedinte al comisiei.
Dezbateri în lectura a doua?
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Guma:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule preşedinte Bondarciuc,
Cu 25% cum a mai rămas situaţia?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu am spus în raport acum: excludem
această poziţie. Nu reglementăm, mai bine-zis. Excludem.
Domnul Valeriu Guma:
Mulţumesc frumos.
Amendamentul meu este acceptat?
Domnul Marian Lupu:
Cifra 25 este una fericită. Alte
propuneri?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Aş vrea să ne referim mai
pronunţat asupra punctului 15 din sinteza care aţi propus-o
dumneavoastră, unde spuneţi că se acceptă parţial
propunerea. Cum de înţeles? Şi ce vom vota noi acum?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi am formulat aici cuprinsul acestui
alineat: “Legislaţia Republicii Moldova privind activitatea birourilor
istoriilor de credit se constituie din prezenta lege, alte legi ce
reglementează raporturile juridice aferente activităţii birourilor
istoriilor de credit, precum şi actele normative elaborate în
vederea executării acestor legi.”
Doamna Valentina Cuşnir:
Punctul 15 din sinteză, domnule
preşedinte al Comisiei.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, se referă la articolul 3.
Doamna Valentina Cuşnir:
Da, la articolul 3. Şi se acceptă
parţial. Şi ce se acceptă parţial?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu am formulat cuprinsul.
Doamna Valentina Cuşnir:
Noi nu avem în sinteză ceea ce
spuneţi dumneavoastră.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Este, este în sinteză, coloana
din dreapta.
Doamna Valentina Cuşnir:
Eu văd în dreapta şi
în stînga, şi ştiu ce înseamnă, fără
fîn-paie.
Domnul Marian Lupu:
Permiteţi-mi să vă explic
eu. Atunci cînd se vine cu o propunere ca idee şi această idee
are o anumită formulare... Deci, în acest caz, cînd comisia
scrie: “se acceptă parţial”, înseamnă că ideea este
acceptată, totodată, Comisia prezintă propria sa formulare la
acest punct, pe care îl aveţi în coloana dreaptă în
sinteză. Iată ce înseamnă parţial.
Doamna Valentina Cuşnir:
Aceasta e parţial. Aceeaşi
situaţie la punctul 18. Totodată se propune de exclus din articolul 5
informaţiile din registrele publice, precum şi sintagma. Adică,
ce se exclude? Şi cui propuneţi dumneavoastră? Care este decizia
Comisiei?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
A fost amendamentul domnului Cosarciuc, dumnealui
a propus să excludem din cuprinsul acestui proiect momentul legat de alte
informaţii. Au fost, alte informaţii ş.a.m.d. V-am expus
această prevedere pe care a propus-o domnul Cosarciuc. Noi am acceptat
această propunere. Vedeţi, este aşa un alineat “altele”, asta
fără măsură pot fi cerute.
Doamna Valentina Cuşnir:
Eu am înţeles, dar cui i-a
propus Comisia şi ce vom vota noi acum? Propunem şi noi în
continuare sau?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Excluderea alineatului (9).
Doamna Valentina Cuşnir:
Păi, Comisia a decis excluderea, dar
nu să propunem.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, acolo au fost încă vreo
cîteva, noi parţial am susţinut această propunere.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Este clar.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi colegi,
Este evident faptul că în
sală, bine, e dreptul fiecăruia, este un nivel diferit de la
parlamentar la parlamentar de percepere. Dar eu cred că, pentru o activitate
eficientă, se cere o conjugare de eforturi individuale din partea tuturor
pe marginea documentelor.
Microfonul nr.5.
Nu, stimată colegă, eu am
făcut referinţă foarte delicată, puteam să spun
că în cadrul şedinţei plenului nu se face “likbez”.
Înţelegeţi cum?
Microfonul nr. 5, vă rog.
Domnul Alexandru Lipcan:
Domnule preşedinte al Comisiei,
Spuneţi, vă rog, dacă Comisia
s-a pronunţat cumva în favoarea păstrării sau excluderii acestui
preambul mare înainte de articolul 1 la lege. Este un conţinut
declarativ, care nu prezintă nimic pentru lege în ansamblu. Eu
propun excluderea textului pînă la cuvintele: “Parlamentul
adoptă prezenta lege organică”.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi, la şedinţa Comisiei, nu am
exclus acest preambul. L-am lăsat.
Domnul Alexandru Lipcan:
Dar ce dă el?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Poftim?
Domnul Marian Lupu:
Care este rostul lui?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
În acest preambul foarte succint
este...
Domnul Alexandru Lipcan:
Aceasta este o notă informativă,
este un text din nota informativă. Pentru ce trebuie...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi nu am exclus, … Comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Bine, oricum rămîne a fi un
subiect sau un lucru care, într-adevăr, nu este nici conceptual,
nici principial. Bine. Alte propuneri? Nu sînt.
Domnule Bondarciuc,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului prezentat
de către comisia de profil, supun votului adoptarea în lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3045. Cine este pentru, rog să voteze. Rog
rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 27.
Sectorul nr. 3 – 1.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
60 de voturi “pro”. Împotrivă?
Un vot sectorul nr.3.
În condiţiile acestui
bilanţ al rezultatului votului, proiectul de Lege nr.3045 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3377 privind
ameliorarea situaţiei economico-financiare a Companiei de Leasing
“Tehagroleasing” prin anularea unor obligaţiuni.
Guvernul.
Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii şi
industriei
alimentare:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege privind anularea
situaţiei economico-financiare a Companiei “Tehagroleasing” a fost aprobat
de către Guvern prin Hotărîrea Guvernului nr.1045 din 21
septembrie 2007. A fost examinat în comisiile parlamentare şi este
propus spre examinare în şedinţa în plen a Parlamentului.
Principalele prevederi ale acestui proiect este anularea, la data intrării
în vigoare a prezentei legi, a dobînzilor şi
penalităţilor calculate şi neachitate în termen de
către Compania “Tehagroleasing” şi a sista, la data intrării în
vigoare a prezentei legi, calcularea dobînzii şi a penalităţilor
faţă de această Companie.
Necesitatea elaborării acestui proiect
este legat de faptul că, prin Hotărîrea Guvernului nr.162 din
24 februarie 1997 privind măsurile de asigurare în
desfăşurarea lucrărilor agricole de primăvară în
sectorul agricol în anul 1997 şi prevederile Legii bugetului anului
1997 şi 1998, Ministerul Finanţelor a acordat un credit Companiei
“Tehagroleasing” în valoare de 42 de milioane 545 mii de lei. Totodată,
în perioada respectivă, a fost calculată dobînda în
valoare de 13 milioane 642 de mii şi penalităţi în valoare
de 1 milion 788 mii de lei.
Beneficiari ai acestui credit au fost 380
de agenţi economici din agricultură, care au beneficiat de 550 de
tractoare, de 400 de pluguri, de 200 grape şi în jur de 750 alte
unităţi de maşini şi utilaje agricole. Din aceste 380 de
beneficiari, 260 de agenţi economici au achitat integral, 13 au fost
lichidaţi, ţinînd cont de faptul că au falimentat în
această perioadă şi nu s-au achitat, din ei 117 cu care se
lucrează la momentul actual pentru achitarea restanţelor care, în
momentul de faţă s-au acumulat neachitate faţă de bugetul
de stat.
Dacă luăm suma totală de 42
milioane 545 de mii din credit, au fost achitate 27 de milioane 833,
dobînda a fost calculată de 13 milioane 642 de mii, s-au achitat 8
milioane 199 de mii, penalitatea – 1 milion 788, s-au achitat 152 de mii. Deci,
la momentul actual, datoria constituie în jur la 20 de milioane 700 de
mii, inclusiv creditul 14 milioane 700 de mii. Dobînda – 15 milioane 443
de mii şi penalitatea – 592 de mii, ţinînd cont de principalele
motive care au influenţat negativ asupra factorilor de decizie, nu asupra factorilor
de decizie, dar asupra agenţilor economici care nu a condus la
posibilitatea achitării acestui credit.
Principalul moment este că
beneficiarii de tehnică, pe parcursul acestor ani, au fost afectaţi
de diferite calamităţi naturale. Deci, totodată, reorganizarea
gospodăriilor prin Programul “Pămînt”, prin care a fost
retrasă tehnică în jur de
2 milioane de lei şi repartizată din nou spre comercializare altor
agenţi economici, primirea producţiei agricole în contul
achitării cu plăţile pentru leasing, care, în ultimă
instanţă, în rezultatul comercializării acestor
grîne, s-au atestat nişte pierderi şi diferenţa la taxa
pe valoarea adăugată la achiziţii şi comercializare.
Totodată, imposibilitatea încasărilor datoriei la agenţii
economici, chiar cu titlu executoriu, din motivul lipsei de patrimoniu,
majoritatea fiind şi în proces de falimentare.
Totodată, pe parcursul acestor ani,
Compania respectivă a înaintat 180 de cereri în judecată.
Valoarea tuturor acestor acţiuni înaintate au fost de 21 de
milioane, dintre care judecata a luat o decizie în favoarea Companiei cu
titlu executoriu în valoare de 19 milioane de lei. Ţinînd cont
de situaţia care s-a creat la momentul actual şi de faptul că
chiar în dificultăţile care au fost şi din suma
totală de 57 de milioane 975 de mii creditul împreună cu
dobînda şi penalităţile 36 de milioane au fost achitate.
Datoria, după cum am spus, la momentul actual, constituind 20 de milioane
747 de mii de lei.
Deci Guvernul vine în faţa
Parlamentului, în şedinţa Parlamentului cu rugămintea de a
susţine anularea dobînzii de 5 milioane 443 de mii şi
penalităţii de 592 mii de lei şi stoparea calculării
în continuare a ratei dobînzii la aceste credite. Măsura
respectivă ne va da posibilitate de a ocoli aspectul legat de blocarea
contului acestei întreprinderi şi continuarea. Şi darea
posibilităţii întreprinderii de a acumula sursele respective
pentru a fi achitate de Ministerul Finanţelor. Deci se propune ca
proiectul în cauză să fie pus în discuţie pentru a
fi aprobat în primă lectură.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
viceministru.
Întrebări?
Microfonul nr. 5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule ministru,
Cred că noi vom vota această
lege, este o lege reieşind din situaţia reală care s-a creat.
Dar dumneavoastră aţi menţionat că dintre toţi acei
care au beneficiat de sistemul de leasing la Compania “Tehnoleasing” mai
sînt 117 agenţi economici cu care se lucrează, care am
înţeles că achită sau trebuie să achite datoriile.
Şi aş vrea să cunosc dacă aţi studiat o problemă
care rezultă din faptul atunci cînd noi sistăm calcularea
şi a dobînzilor, şi a penalităţilor pentru Compania
“Tehnoleasing”, mie mi se pare oportun ar fi fost ca să sistăm
şi calcularea penalităţilor pentru acei agenţi economici
care au întîrzieri la aceste plăţi. Acei care fac parte
din acei
115 cu care se lucrează, care achită creditul.
Domnul Anatol Spivacenco:
De ce?
Domnul Iurie Bolboceanu:
Atunci noi, pe de o parte, sistăm
penalităţile Companiei “Tehnoleasing”, pe de altă parte poate fi
aşa. Dumneavoastră cred că o să ne lămuriţi
situaţia. Compania poate calcula penalităţile acelor agenţi
economici mai departe, care nu au achitat pînă la ziua de
astăzi.
Domnul Anatol Spivacenco:
În cazul în care noi
anulăm datoriile legate de dobîndă şi penalitate şi
îngheţăm în continuare calcularea dobînzii, nu pot
să apară penalităţi. În cazul respectiv, evident, penalităţi
nu vor fi. Deci noi vorbim despre îngheţarea dobînzii. Nu
poate fi calcularea penalităţii.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Faţă de Companie. Dar
faţă de agenţii economici care au beneficiat?
Domnul Anatol Spivacenco:
Va fi aplicat acelaşi mecanism.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Acelaşi, da?
Domnul Anatol Spivacenco:
Da.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Stimate domnule raportor,
Vreau să îmi spuneţi, care
era termenul de rambursare a acelui credit acordat în 1997? Şi care
au fost măsurile întreprinse de Guvern din 1998, după
cîte ştiu că pentru un an de zile a fost acordat acel credit,
că sîntem în anul 2008. Şi ce a făcut Guvernul? A
aşteptat să vină cu o solicitare “Tehagroleasing” sau a
întreprins careva măsuri şi de ce tocmai peste 10 ani vine
în Parlament? De ce nu a venit la un an, doi, trei să spună
care este situaţia?
Domnul Marian Lupu:
Dumneavoastră vă referiţi la
acţiunile Guvernului actual sau ale celui din 1997?
Doamna Valentina Cuşnir:
La acţiunile celui din 1997.
Domnul Marian Lupu:
Fiindcă dumnealui nu poate să
răspundă pentru Guvernul din 1997.
Domnul Anatol Spivacenco:
Deci eu răspund, domnule
Preşedinte.
Domnul Marian Lupu:
Totuşi răspundeţi?
Domnul Anatol Spivacenco:
Termenul de achitare al acestui credit este
5 ani de zile. Rata dobînzii – de 5%. În momentul în care a
expirat termenul, evident, Guvernul tot timpul a monitorizat activitatea
acestei întreprinderi spre achitarea sumei care... Cînd a expirat
termenul de 5 ani de zile, cu această întreprindere a fost
încheiat acordul de memorandum şi mai departe, sub tutela
Ministerului Finanţelor, sub controlul strict al Ministerului
Finanţelor a fost la control şi sumele respective achitate
sînt datorită şi acestui fapt.
Şi vreau să aduc la
cunoştinţă, chiar anul trecut, în situaţia foarte
grea care a fost pentru producătorii agricoli, au fost achitate 1 milion
700 de mii, dar în anul curent, pe parcursul a 4 luni, au fost achitate 1
milion 400 de mii. Deci lucrul se duce în continuare şi
conştientizăm că toată suma integral nu va fi
achitată, dar noi am calculat că în jurula 10 mii de milioane
de lei s-ar putea să vină cu măsura, pe care noi vom
întreprinde-o ca să fie întoarsă bugetului
ţării noastre.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc, stimate domnule raportor.
Şi domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Noi nu examinăm sau urmărim cum
se îndeplinesc legile şi hotărîrile atît cît
sîntem noi deputaţi. Noi sîntem obligaţi şi acele
legi care au fost şi în 1997 şi mai înainte şi
ştim că are păcate şi Guvernul de astăzi şi nu
trebuie să le lăsăm pentru celelalte parlamente şi atunci
să zicem că nu răspundem. Da, dumnealui mi-a citit mie
lecţii şi îi citesc şi eu.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alta, bine.
Microfonul nr. 4.
Domnul Ivan Banari:
Mulţumesc.
Domnule viceministru,
Eu bănuiesc că în asemenea
situaţie în care se găseşte această
întreprindere, care este o întreprindere privată
“Tehagroleasing” se află şi alte întreprinderi în
Republica Moldova. Ce vom face cu ele?
Domnul
Anatol Spivacenco:
Deci problema
constă în aceea că, în general, dumneavoastră
aveţi dreptate. Însă, ţinînd cont de faptul că,
iniţial, la acordarea acestui credit, au fost atrase şi Ministerul
Industriei, şi Ministerul Agriculturii sub aspectul ţinerii sub
control al implementării acordării acestui ajutor, acestui credit
producătorului agricol. Şi singur mecanismul de achitare, practic, se
primeşte că şi Guvernul şi-a luat nişte, să
spunem aşa, nişte obligaţiuni de a ajuta producătorii
agricoli printr-un aşa un mecanism. Dar nimeni nu şi-a
închipuit că putem să ajungem la o situaţie ca ei să
nu se poată achita.
De aceea, sub
aspectul respectiv, este o abatere şi este legată anume de
producătorii agricoli, de aceea că ei au beneficiat de tehnica
respectivă şi ea, pe parcursul acestor ani, şi-a adus contribuţia
la asigurarea securităţii alimentare a statului. Sub acest aspect
şi adresarea producătorilor agricoli.
Sîntem
în faţa dumneavoastră cu rugămintea de a susţine
acest proiect.
Domnul Ivan Banari:
Eu bănuiesc că noi o să
creăm un precedent, care pe urmă o să aducă şi
altă întreprindere în Parlament aici cu tot cu asemenea
proiecte de lege. Dar vreau să menţionez un moment. Această
întreprindere este mai mult o întreprindere financiară. Cînd
este vorba de leasing, acel care dă aceste maşini în leasing
este proprietarul lor pînă în momentul achitării depline
a costului. Deci, la orice etapă el poate interveni să îşi
ia marfa înapoi, fiindcă e proprietatea lui. De aceea, eu cred
că dacă se intervenea la timp, această întreprindere nu
nimerea în această situaţie.
Domnul Anatol Spivacenco:
După cum am spus, pe parcurs a fost
retrasă tehnica. Deci, într-adevăr, dumneavoastră
aveţi dreptate. Şi au fost creditaţi alţi agenţi
economici cu această tehnică. Însă aceasta este realitatea
şi sub aspectul respectiv, deci, ţinînd cont că este o
primă iniţiativă la etapa aceea privitor la fondarea unei
întreprinderi, care se va ocupa cu leasingul de tehnică în
agricultură şi propunem susţinerea acestui proiect.
Domnul Ivan Banari:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimaţi colegi,
Proiectul nominalizat a fost supus
examinării la şedinţa Comisiei pentru politică
economică, buget şi finanţe şi vreau să constat
următoarele. Deci, la 9 aprilie curent Comisia a prezentat raportul
privind respingerea proiectului de lege, motivînd această decizie
prin faptul că Legea nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la
datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat prevede
răspunderea beneficiarilor de mijloace din împrumuturile de stat
şi garanţiile de stat.
Comisia menţionează că,
conform Legii bugetului de stat pe anul 1997, Guvernul a acordat Companiei
“Tehagroleasing” – SRL un credit tehnic în sumă de 23 milioane de
lei pe un termen de 5 ani pentru procurarea de tehnică agricolă
şi organizarea unor detaşamente specializate de prestare a
serviciilor în agricultură şi un credit în sumă de
13 milioane de lei pe acelaşi termen pentru a procura tractoare şi
altă tehnică agricolă de la Societatea pe Acţiuni “Tracom”.
Conform Legii bugetului de stat pe anul
1998, Compania “Tehagroleasing” a beneficiat de un credit pe un termen de 5 ani
în sumă de 6,6 milioane de lei pentru procurarea de tehnică
agricolă de la Societatea pe Acţiuni “Tracom”. În total a beneficiat
de un credit în sumă de 42 de milioane 545 de lei. Tehnica
agricolă procurată a fost transmisă în leasing
agenţilor economici din sectorul agrar. Ulterior, în sectorul agrar
s-a început implementarea Programului naţional “Pămînt”,
în rezultatul căruia majoritatea agenţilor economici, care,
iniţial, au primit în leasing tehnică agricolă, s-au
reorganizat în formaţiuni private.
Tehnica agricolă de la aceştia a
fost retrasă de către Compania “Tehagrolesing”. Însă
aceasta nu a fost transmisă în leasing altor agenţi economici
din cauza stării tehnicii nesatisfăcătoare. Menţionăm
şi faptul că o mare parte din gospodăriile agricole care au
implementat Programul naţional “Pămînt” şi-au suspendat
activitatea. Nu dispun de un patrimoniu, care ar putea fi încasat
în contul datoriei. La situaţia din 1 martie 2008, datoria Companiei
“Tehagroleasing” faţă de Ministerul Finanţelor constituie 21
milioane 764,8 mii de lei. Inclusiv suma de bază constituie 15 milioane
726,6 mii de lei. Dobînzile – 5 milioane 443,8 mii de lei şi
penalităţile calculate – 591, 8 mii de lei.
La şedinţa din 14 mai curent, la
solicitarea Guvernului, Comisia a examinat suplimentar proiectul de lege
şi, ţinînd cont de situaţia economică care s-a creat
în sectorul agrar după implementarea Programului naţional
“Pămînt”, fapt ce a condus la dispariţia multor agenţi
economici care au primit în condiţii de leasing tehnică
agricolă, retrage propunerea de respingere a proiectului de lege expus
în raportul prezentat la 9 aprilie 2008 şi propune adoptarea
proiectului de lege concomitent în prima şi a doua lectură.
Comisia consideră că adoptarea
proiectului de lege va permite Companiei “Tehagroleasing” să continue
activitatea cu agenţii economici care au obligaţii contractuale
faţă de companie şi să realizeze tehnica agricolă
retrasă de la foştii beneficiari cît şi să îşi
onoreze obligaţiunile sale faţă de Ministerul Finanţelor.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule
vicepreşedinte.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr. 4.
Domnul Ivan Banari:
Domnule vicepreşedinte,
În avizele Comisiei, două
comisii au prezentat aviz negativ, au respins acest proiect de lege. Comisia
juridică, pentru numiri şi imunităţi şi Comisia pentru
cultură, ştiinţă, învăţămînt,
tineret, sport şi mijloace de informare în masă. Sînt
foarte multe obiecţii de la Direcţia juridică. Deci au fost
înaintate atunci, în 2007, în vara anului 2007. Nici una din
comisii nu şi-a revăzut recomandările sale. Deci s-a ţinut
cont de ele?
Domnul Gheorghe Popa:
Da, s-a ţinut cont absolut de toate
avizele prezentate de comisiile permanente, cît şi de propunerile
prezentate de Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a
Parlamentului.
Domnul Ivan Banari:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt.
Domnule Popa,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile acestui raport,
voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.3377. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Acum am vrut să consult
fracţiunile. Dacă proiectul se susţine, am putea să
purcedem în lectura a doua? Toţi sînt de acord.
Bine, vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei
de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.3377. Rog să voteze. La fel rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
70 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3377 este adoptat
în lectura a doua.
Continuăm cu proiectul de Lege nr.1003
pentru completarea Legii nr.1264 privind declararea şi controlul
veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat,
judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor
persoane cu funcţie de conducere. Iniţiativa unui grup de
deputaţi.
Prezintă domnul Cosarciuc. Vă
rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Un grup de deputaţi din
Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” –
domnii Urechean, Untilă şi Cosarciuc au prezentat un proiect de lege
pentru completarea Legii nr.1264 privind declararea şi controlul
veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat,
judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor
persoane cu funcţie de conducere.
Proiectul de lege a fost elaborat în
scopul asigurării transparenţei procesului de declarare a veniturilor
şi proprietăţii. Şi aş vrea să menţionez
că articolul 13, în redacţia actuală a legii, prevede
că declaraţiile prezentate de Preşedintele Republicii Moldova,
deputaţi, membrii Guvernului, preşedintele Curţii
Constituţionale, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie,
Procurorul General, preşedintele Curţii de Conturi, guvernatorul
Băncii Naţionale a Moldovei, directorul Serviciului de
Informaţii şi Securitate, primarii din oraşe, sate şi
preşedinţii consiliilor raionale se publică anual în
mijloacele de informare în masă republicane sau locale.
La acest articol 13, după prima
propoziţie, noi am propus introducerea următorului text: “precum
şi pe paginile de internet oficiale ale Preşedinţiei,
Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorităţi ori
instituţii publice centrale şi locale”.
Publicarea în mijloacele de informare
în masă republicane sau locale şi plasarea pe paginile de
internet oficiale se efectuează în termen de 30 de zile de la
termenul limită de depunere a declaraţiei în conformitate cu
articolul 8 al prezentei legi.
Sensul acestei propuneri este ca
totuşi să promovăm această deschidere şi
transparenţă faţă de societate şi să fie mai clar
că aceste declaraţii care se depun conform articolului 8 din lege
să fie publicate în mass-media şi să fie plasate pe
paginile ...oficiale ale acestor instituţii într-un termen de 30 de
zile.
Adică este foarte clar că
în legea actuală se prevedea această publicare anuală
în mijloacele de informare în masă, dar, cu părere de
rău, noi pînă acum nu am văzut această publicare.
Şi, totodată, scopul legii este de a exclude speculaţiile
populiste că cineva îşi publică declaraţiile de sine
stătător cu privire la venituri şi proprietăţi şi
alţii nu-şi publică.
Prin această modificare, acei care vor
dori să vadă cum activează demnitarii şi oficialii din
stat, ce avere au şi ce proprietăţi, vor putea să acceseze
atît paginile din internet, cît şi vor fi obligaţi acei
care, de pildă, sînt, conform legii, obligaţi să publice
aceste informaţii în mass-media în termen de 30 de zile din
momentul depunerii acestor declaraţii.
Noi, autorii acestui proiect,
considerăm că, prin această lege, se va mări
transparenţa şi posibilitatea societăţii,
cetăţenilor să aibă acces la informaţia cu privire la
venituri şi proprietăţi.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimate domnule Cosarciuc,
O întrebare, probabil mai mult
retorică. Sînt perfect de acord că este necesar ca să
existe transparenţă totală privind veniturile demnitarilor.
Însă nu consideraţi că în momentul în care
toţi cetăţenii Republicii Moldova vor avea ocazia şi posibilitatea
să ia cunoştinţă de declaraţiile demnitarilor vor avea
vreo criză ceva.
Fiindcă dacă este să ne
uităm la conţinutul acestor declaraţii, atunci să nu
nimerească cetăţeanul într-o situaţie, da, da, da,
fiindcă marea majoritate din ceea ce vedem noi sînt la limita
existenţei.
Eu cred că este un document bun dar,
domnule Preşedinte al Parlamentului, poate ar fi cazul, în
această situaţie, Parlamentul să creeze un grup special şi
să elaboreze totuşi un mecanism eficient prin care demnitarii să
îşi declare veniturile şi proprietăţile. Ca să
nu existe posibilitatea ca un ministru, un deputat ş.a.m.d., în
declaraţiile sale de venit, să declare, eu ştiu, acolo, 5, 6 mii
de lei active şi venituri la limita, cum spuneam, existenţei.
Este o problemă cu adevărat
importantă, însă ea urmează să fie abordată mult
mai complex. Declaraţiile să fie făcute publice,
cetăţenii să aibă acces la aceste declaraţii,
însă şi declaraţiile trebuie să conţină
acele date care să reflecte cu adevărat starea
proprietăţilor şi veniturilor funcţionarilor şi
demnitarilor. Şi nu vor exista atîtea speculaţii cu
adevărat vizavi de unii sau de alţii.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule coleg, domnul Filat,
Legea în vigoare prevede controlul
declaraţiilor. Este o Comisie specială. În afară de aceasta,
organele corespunzătoare sînt abilitate să controleze în
cazul în care, de pildă, se pune la îndoială
autenticitatea declaraţiei. Proiectul prezentat prevede ca să fie
foarte imperativ şi clar că, în timp de 30 de zile de la
momentul depunerii, declaraţia trebuie să fie publicată în
mass-media sau pe site-urile oficiale sau pe paginile de internet oficiale ale
acestor instituţii.
Adică aici este o chestie
imperativă, fiindcă pînă acum se spunea: se publică
anual în mijloacele de informare în masă. Noi nu am văzut
aşa publicaţie în mass-media.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Cosarciuc,
Formularul care stă la baza declaraţiei
pe venit şi proprietăţi l-aţi completat şi
dumneavoastră, l-am completat noi toţi, stipulările şi
obligaţiile care revin celor care le completează, vă spun cu
toată responsabilitatea, nu reprezintă normă obligatorie şi
suficientă pentru ca veniturile şi proprietăţile să
fie făcute transparente.
Nu vreau să intru în detalii,
fiindcă fiecare chestionar presupune foarte larg un răspuns.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Ca să...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Cred că noi am putea să, poate,
să audiem această lege, audierea executării legii.
Domnul Marian Lupu:
Bine...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Şi atunci am putea să îmbunătăţim.
Domnul Marian Lupu:
Da, eu cred că există,
într-adevăr, există nişte lacune de ordin, nici nu
ştiu cum să le zic, tehnic, tehnologic, fiindcă domnul Cosarciuc
are perfectă dreptate, există mecanisme de control care trebuie
să funcţioneze, dar cel puţin noi chiar din experienţa
noastră ne-am confruntat cu cîteva întrebări şi nu
atît în special la compartimentul “veniturile financiare” sau
“activele economice”, cît la proprietatea imobiliară. La două
compartimente, da. Nu... atît de clar că se declară imobilul
care a fost obţinut pe durata anului de raport sau că în
fiecare an se fixează situaţia ce se întîmplă la
acest capitol. E o problemă şi aici diferite persoane
interpretează diferit şi se creează situaţie de confuz.
Şi mai era să fie o a doua
problemă, problema cu evaluarea costului, dar eu cred că, din
momentul în care noi cu dumneavoastră acum un an sau doi în
urmă am adoptat legea respectivă şi am stabilit că
evaluarea se face de către organele cadastrale la condiţiile de
preţ evaluate în piaţă, dispare această
discrepanţă. Înainte în document era fixat un preţ
derizoriu, aşa, condiţiile de piaţă erau altele. Eu
presupun că astăzi această discrepanţă nu mai are
dreptul la existenţă.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnul Filat are dreptate asupra
conţinutului acestei declaraţii, dar problema constă în
aceea că conţinutul acesteia, forma ei este inclusă în
legea de bază. De aceea, dacă noi vrem să clarificăm
această problemă, trebuie să modificăm legea din cauza
că altă ieşire nu este.
Eu am ridicat această problemă
prin pregătirea materialelor. Această Comisie despre care a spus
domnul Cosarciuc... ei o să spună că noi putem să
schimbăm şi esenţa, dar trebuie numai să modificăm legea
de bază, din cauză că conţinutul acestei declaraţii este
prevăzut în legea de bază, nemijlocit.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.3.
Domnul Gheorghe Popa:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu am vrut să confirm ceea ce aţi
spus dumneavoastră, fiindcă, la ultima şedinţă a
Comisiei republicane pentru declararea veniturilor demnitarilor de stat, anume
aceste momente au fost puse în discuţie şi am constatat că
este necesar de a opera modificări în legislaţie şi anume în
formularul prezentării declaraţiilor. Fiindcă demnitarul de stat
prezintă declaraţia pentru un an financiar, de la începutul
anului pînă la finele lui, ceea ce nu se reflectă în
declaraţie, deci averea pe care a acumulat-o unul sau altul demnitar
începînd cu data publicării sau adoptării acestei legi.
Dar ceea ce ţine de iniţiativa
legislativă, domnul Cosarciuc, noi, de fapt, în cadrul
şedinţei Comisiei, i-am propus să retragă această
iniţiativă, fiindcă în prezent Comisia republicană
prezintă declaraţiile respectiv pentru mass-media pentru a fi publicate,
şi a fi date publicităţii, din care cauză mi se pare
că pagina web a fiecărei instituţii centrale a statului, cum ar
fi Preşedinţia, Guvernul şi Parlamentul, este în plus.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt.
Domnule Cosarciuc,
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorată asistenţă,
Comisia a examinat această iniţiativă
legislativă în cadrul şedinţei şi, în
principiu, a susţinut-o. Dar acum vreau să menţionez special că
noi susţinem iniţiativele opoziţiei, iată, vedeţi
şi astăzi susţinem (rumoare în sală), numai
vorbele goale nu susţinem.
Vreau să vă spun, stimaţi
colegi, că în contextul avizului Direcţiei juridice a
Aparatului Parlamentului pentru lectura a doua, se propune excluderea din
titlul proiectului a cuvintelor: “publicată în Monitorul Oficial nr.124
– 125/991 din
5 septembrie 2002”, ca fiind de prisos.
Concomitent, textul articolului unic,
după sursa publicării, urmează a fi completat cu cuvintele: “cu
modificările şi completările ulterioare”, dat fiind faptul
că Legea nr.1264 din 2002 a suferit modificări şi
completări.
Avizele Comisiei pentru cultură,
ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport
şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru
securitatea naţională, apărare şi ordinea publică
şi al Comisiei pentru drepturile omului, sînt negative. Dar
totuşi noi am susţinut.
Pornind de la cele expuse şi
ţinînd cont de avizele pozitive ale celorlalte comisii permanente, al
Guvernului Republicii Moldova şi Direcţiei juridice a Aparatului
Parlamentului, Comisia pentru politică economică, buget şi
finanţe propune proiectul de lege spre examinare şi aprobare în
primă lectură şi adoptarea în lectura a doua cu
modificările pe care le-am propus eu.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Întrebări pentru comisie? Nu
sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Lectura întîi, proiectul
nr.1003. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură,
rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.1003 este aprobat
în primă lectură.
Fracţiunile parlamentare, lectura a
doua? Acceptat.
În condiţiile raportului
comisiilor de profil, supun votului adoptarea în a doua lectură a
proiectului de Lege nr.1003. Cine este pentru, rog să voteze. La fel
rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 12.
Domnul Marian Lupu:
Cer scuze, douăzeci şi...
Numărătorii:
12.
Domnul Marian Lupu:
12.
Mulţumesc.
75 de voturi pro. Împotrivă? Un
vot, zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1003 este adoptat
în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4250 pentru
ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de
Miniştri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu pensii a persoanelor
eliberate din serviciul militar, membrilor familiilor lor şi alte
modalităţi ale protecţiei lor sociale.
Guvernul.
Domnul Igor Malai – viceministru al apărării;
Mult stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
În baza prevederilor Tratatului de
bună vecinătate, prietenie şi colaborare dintre Republica
Moldova şi Ucraina din 23 octombrie 1992 şi Acordului dintre Guvernul
Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei privind garantarea drepturilor
cetăţenilor în domeniul asigurării cu pensii din 29 august
1995, la 21 octombrie 2007 la Kiev a fost semnat Acordul dintre Guvernul
Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la
asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar, membrilor
familiilor lor şi alte modalităţi ale protecţiei lor
sociale, care se propune pentru ratificare.
Necesitatea ratificării este
condiţionată de faptul asigurării sociale şi cu pensii a
militarilor care au îndeplinit serviciul militar în forţele
armate ale Republicii Moldova şi ale Ucrainei, precum şi membrilor
familiilor lor care şi-au pierdut întreţinătorul.
În conformitate cu prevederile
Acordului nominalizat, asigurarea socială şi cu pensii a militarilor
se va efectua în condiţiile, mărimea şi în modul
stabilit de legislaţia statului parte pe teritoriul căruia
aceştia îşi au domiciliul. La momentul actual, în
Ministerul Apărării, pentru stabilirea pensiei militare în
Republica Moldova s-au adresat 12 persoane care, pentru perioada de timp, au
îndeplinit serviciul militar şi s-au eliberat din forţele
armate ale Ucrainei, cererile lor fiind respinse.
Aceeaşi situaţie s-a creat
şi în Ministerul Apărării al Ucrainei, numai că
numărul de persoane este mai sporit. Un Acord similar a fost semnat
între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse,
care a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin
Hotărîrea nr.647-XV din 22 octombrie 1999 şi a permis
soluţionarea problemelor abordate pentru 123 de persoane.
Cheltuielile legate de asigurarea cu
pensii, precum şi cele legate de acordarea garanţiilor sociale de
stat vor fi suportate de către Republica Moldova şi Ucraina din
bugetele proprii, fără efectuarea decontărilor reciproce.
Totodată, ratificarea Acordului va
ameliora situaţia creată în domeniul asigurării cu pensii
a militarilor eliberaţi din serviciu şi va asigura respectarea
drepturilor cetăţenilor la acest capitol.
În acest context, consider
necesară şi oportună ratificarea Acordului dintre Guvernul
Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la
asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar, membrilor
familiilor lor şi alte modalităţi ale protecţiei lor
sociale şi propun de susţinut acest proiect.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumim.
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Da, eu am o întrebare. Atunci
cînd a fost confirmată noua componenţă a Guvernului
Republicii Moldova ni s-a spus că miniştrii desemnaţi în
funcţie vor onora Parlamentul Republicii Moldova. Aş vrea să ştiu
din care motive acest proiect nu este prezentat de domnul ministru?
Domnul Igor Malai:
Presupun că domnul ministru este la o
altă şedinţă, de aceea am fost împuternicit,
viceministru al apărării, pentru a raporta.
Domnul Leonid Bujor:
Cine v-a împuternicit,
încă o dată, vă rog?
Domnul Igor Malai:
Domnul ministru.
Domnul Leonid Bujor:
Bine, vă mulţumesc.
Cu acest proiect în Parlament a venit
Guvernul Republicii Moldova. Respectiv, ele trebuie să fie prezentate de
membrii Guvernului.
Doamna Maria Postoico:
E clar.
Vă mulţumim.
Alte întrebări nu sînt,
da?
Domnule viceministru,
Mulţumim.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Stimate domnule raportor,
Aş vrea să vă întreb
ce se întîmplă cu persoanele cărora li s-a stabilit
pensia în Republica Moldova dar ei cad sub incidenţa acestui Acord,
trec cu traiul în Ucraina?
Domnul Igor Malai:
Vă mulţumesc pentru
întrebare.
Aceste persoane, transferîndu-se cu
traiul în Ucraina, vor beneficia de pensia stabilită pentru
ţara parte a acestui Acord, vor beneficia de pensia stabilită pentru
Ucraina în acest caz, care...
Doamna Valentina Cuşnir:
Dacă vor, mai departe va primi
în Ucraina, conform legislaţiei.
Domnul Igor Malai:
Legislaţiei ţării parte.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumim.
Alte întrebări nu sînt.
Comisia, vă rog.
Domnule viceministru,
Mulţumim mult.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimaţi colegi,
Comisia pentru politică externă
şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi
constată că Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi
Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu pensii a
persoanelor eliberate din serviciul militar, membrilor familiilor lor şi
alte modalităţi ale protecţiei lor sociale se
încadrează în categoria tratatelor internaţionale supuse
examinării şi ratificării de Parlament.
Acordul, semnat la Khiev la 21 octombrie
2007, reglementează procedura de asigurare cu pensii a
cetăţenilor statelor părţi, eliberaţi din serviciul
militar.
Potrivit Acordului, asigurarea cu pensii a
foştilor militari şi a membrilor familiilor lor, care şi-au
pierdut întreţinătorul, se va efectua în condiţiile
legislaţiei statului pe al cărui teritoriu aceştia
îşi au domiciliu.
De asemenea, persoanele menţionate vor
beneficia de toate drepturile şi garanţiile sociale de stat
prevăzute de legislaţia statului de reşedinţă.
Cheltuielile pentru asigurarea cu pensii a
categoriilor nominalizate, precum şi pentru acordarea garanţiilor
sociale, vor fi suportate de către statele părţi din contul
mijloacelor proprii, fără efectuarea unor deconectări reciproce.
Comisiile permanente ale Parlamentului
şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat
avize pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Acordului.
Luînd în consideraţie cele
expuse, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în două
lecturi.
Doamna Maria Postoico:
Domnule preşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc mult.
Întrebări către comisie? Nu
sînt.
Vă mulţumim.
Supun votului pentru aprobare în primă
lectură a proiectului de Lege nr.4250. Cine este pentru, rog să voteze.
Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Propunerea Comisiei pentru a doua
lectură. Fracţiunile acceptă?
Vă mulţumesc.
Supun votului pentru adoptare în
lectura a doua a proiectului de Lege nr.4250. Cine este pentru, rog să voteze.
Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 30.
Sectorul nr. 2 – 33.
Sectorul nr.3 – 17.
Doamna Maria Postoico:
80 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi.
Proiectul nr.4250 este adoptat în lectura
a doua.
Proiectul de Lege nr.4072 privind importul
unei unităţi de transport pentru sistemul
sănătăţii.
Prezintă doamna Cuşnir.
Doamna Valentina Cuşnir:
Stimaţi colegi,
Vă prezint un proiect de lege
înaintat de către un grup de deputaţi încă la 20
noiembrie 2007, prin care se solicită importul unui vehicul pentru
utilizare specială de tip ambulanţă pentru Spitalul Raional
Călăraşi. Comisia în fond, chiar dacă avizul
Guvernului a venit încă la16 februarie anul curent, abia la 12
martie a examinat iniţiativa nominalizată, motivînd că a
aşteptat avizul negativ al Guvernului, deşi Regulamentul
Parlamentului prevede 20 de zile pentru Guvern, în caz contrar se
examinează în lipsa acestui aviz.
Nu înţeleg cum Guvernul
avizează pozitiv în cîteva zile proiecte similare, iar
în cazul nostru nu a făcut acest lucru? Din 20 noiembrie 2007 şi
pînă la 12 martie 2008 au fost votate în Parlament
cîteva proiecte similare privind importul de ambulanţe cu anul de
producere şi mai înaintat de 1997, faţă de acel pe care
îl propunem noi. Dar şi un autocar pentru copiii din Transnistria,
pentru a-i duce la şcoală, cu o vîrstă mai mare de 20 de
ani acest autocar. Deşi 5 comisii şi-au prezentat avizele şi au
propus acest proiect spre examinare şi adoptare în Parlament, doar
două comisii au pus condiţia: cu avizul pozitiv al Guvernului.
Şi Guvernul recunoaşte că situaţia în sistemul
sănătăţii este deplorabilă. Raportul Comisiei fiind
din 13 martie anul curent, este pentru respingerea acestei iniţiative.
Abia astăzi, 29 mai, am ajuns să examinăm acest proiect de lege
în Parlament.
Anul trecut, în cadrul unei zile de
audienţe la Călăraşi, fiind prezentă la
şedinţa operativă de dimineaţă a Aparatului
preşedintelui raionului, era discuţia pentru donaţii pentru
Spitalul Raional Călăraşi. Am venit şi eu cu donaţie
din salariul meu, am şi bonul de plată, de 300 de lei, ca ajutor
pentru acest spital. Au donat şi multe persoane simple, inclusiv este
vorba despre această ambulanţă, care a venit de la
cetăţenii noştri care se află în Italia, fiindcă
este propusă de către o întreprindere regională din Aosta,
Italia.
Nu cred să fi făcut atare gesturi
alţi deputaţi din Călăraşi, dar şi acei care
pretind a fi de la Călăraşi. Nu cred că a făcut atare
gest şi deputatul Zagorodnîi la Spitalul Raional
Hînceşti. Dar vin către dumneavoastră cu propunerea
să susţineţi acest proiect de lege privind importul unui vehicul
de tip ambulanţă pentru Spitalul Raional Călăraşi, ambulanţă
destul de necesară pentru acest spital, cît şi pentru alte
spitale din republică.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Întrebări către raportor?
Nu sînt.
Vă mulţumesc.
Comisia.
Doamnă Cuşnir,
Vă mulţumesc.
Întrebări nu sînt.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimaţi colegi,
Raportul a fost difuzat colegilor, Comisia
propune respingerea acestui proiect de lege.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Întrebări către Comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Domnule vicepreşedinte al Comisiei
pentru politică economică, buget şi finanţe,
Totuşi, în practica comisiei
dumneavoastră, au fost cazuri cînd aţi acceptat, excepţie
de la regula generală, în cazul unor importuri pentru
unităţile de transport sau nu?
Domnul Gheorghe Popa:
Au fost, domnule Cosarciuc Valeriu
Petrovici, dar atunci cînd era strictă necesitate pentru
soluţionarea acestor probleme.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, dar, domnule vicepreşedinte al Comisiei,
cum dumneavoastră... care este indicatorul de măsurare a
necesităţii? Într-un caz este necesitate, în alt caz nu
este necesitate.
Domnul Gheorghe Popa:
Vă spun.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Totul se face pentru spital, nu se face
pentru altcineva.
Domnul Gheorghe Popa:
Spitalul Raional Călăraşi
astăzi dispune de 6 unităţi de transport. Mai mult decît
atît, vreau să vă spun că problema, de fapt, este
depăşită, fiindcă ei au importat o ambulanţă cu
termenul de pînă la 7 ani de zile, au achitat taxele respective
şi în prezent problema este depăşită. Dar dacă e
să vorbim în general pe republică, stimaţi colegi,
în ultimii trei ani de zile, practic, au fost procurate
235 unităţi de transport – ambulanţe noi, care au fost
repartizate în spitalele raionale. Şi iată domnul Eremciuc ne
spune suplimentar că mai sînt 100 pentru a fi repartizate. De aceea,
stringenta necesitate de a procura această unitate de transport, practic,
este exclusă.
Domnul
Valeriu Cosarciuc:
Domnule
vicepreşedinte al Comisiei,
Chestia
constă într-aceea că, în ultimul timp, au fost procurate
automobile de tipul “Niva” de producţie rusească, care, în
principiu, sînt mult mai proaste decît ceea ce se propune în acest
caz, adică, din punct de vedere şi al exploatării, şi al
consumului de combustibil. Şi eu special v-am adresat această
întrebare, fiindcă astăzi s-a spus aici, de la tribuna
centrală sau de la tribuna Preşedintelui, că noi ar trebui
să găsim nişte, să spunem aşa, posibilităţi
de coabitare, cum a spus domnul Preşedinte, în Parlament. De
conlucrare. Şi, pînă la urmă, ce faceţi
dumneavoastră? Nici un fel de conlucrare, mai departe continuaţi. Dacă
comuniştii propun – da, dacă opoziţia – nu.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Cosarciuc,
Noi ieri, de fapt, la şedinţa Comisiei,
cînd dumneavoastră aţi prezentat proiectul nr.753 ce ţine
de subvenţionarea agriculturii, am vorbit foarte clar că, da, este
problema şi Guvernul examinează, dar avizul este negativ. Şi,
în acest caz, avizul Guvernului este negativ. Noi nu putem să
încălcăm flagrant Constituţia Republicii Moldova.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, dar în acest caz, importul
acestui automobil nu afectează bugetul. Încă o dată
demonstraţi că nu vreţi să conlucraţi, nu vreţi,
în general, să auziţi, sînteţi surzi atunci
cînd ţăranii cer, atunci cînd medicii cer, atunci
cînd bolnavii cer.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Cosarciuc,
E clar.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Mulţumesc.
Domnule vicepreşedinte al Comisiei,
Am o întrebare, la care solicit un
răspuns foarte serios: aş vrea să ne informaţi astăzi
care au fost argumentele forte ale membrilor Comisiei dumneavoastră pentru
a se respinge acest proiect? Şi cîte proiecte similare, parvenite de
la deputaţii Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor
au fost respinse pe aceleaşi motive, la care v-aţi referit
astăzi?
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule deputat Bujor,
Eu nu am dat citire raportului,
fiindcă el a fost difuzat. În raport sînt aduse argumentele Comisiei,
dacă dumneavoastră nu aţi luat cunoştinţă de
raport, eu pot să îl citesc. Dar aici sînt aduse argumentele
despre care...
Domnul Leonid Bujor:
Bine, voi aduce eu cîteva argumente suplimentare.
Eu am adresat o întrebare complexă din două componente,
aştept răspuns la a doua parte: cîte proiecte similare,
prezentate de deputaţii Partidului Comuniştilor, au fost respinse de Comisia
dumneavoastră pe aceleaşi motive, pe care propuneţi să
îl respingem astăzi?
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule deputat,
Nu are nimic cu proiectul de lege
înaintat.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule vicepreşedinte al Comisiei,
Eu îmi cer scuze, răspunsul
dumneavoastră sună ca la Eminescu, ca vorba poetului mare: “ca
plînsul la cununie şi rîsul la mormînt.”
Dumneavoastră ştiţi că în toate comisiile şi de
fiecare dată în cadrul şedinţelor plenare, cînd erau
aduse în Parlament astfel de proiecte de lege, ele au fost votate prin
votul unanim al deputaţilor. De aceea, este o atitudine lipsită de
respect faţă de deputaţii din opoziţie, care vin cu
subiecte similare şi dumneavoastră le trataţi foarte neserios.
Deci pacienţii, toţi cetăţenii bolnavi din raionul
Călăraşi nu sînt inferiori şi nu necesită o
atitudine mai proastă decît acei din alte localităţi ale
Republicii Moldova. De aceea, eu regret foarte mult că Comisia
dumneavoastră a venit cu aşa o propunere, pur şi simplu,
ridicolă într-un fel.
Domnul Gheorghe Popa:
Eu totuşi, domnule deputat Bujor,
v-aş sfătui să luaţi cunoştinţă de raportul
comisiei şi pe urmă să vorbiţi la microfon.
Doamna Maria Postoico:
Eu vă rog.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule vicepreşedinte al Comisiei,
Nu mi-aţi spus cîte proiecte
concrete, parvenite de la colegii Fracţiunii matale, au fost respinse?
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Domnul Gheorghe Popa:
Eu am răspuns că această
întrebare, pe care o prezentaţi, nu se referă...
Domnul Leonid Bujor:
Grigore Petrenco,
Retras şi respins nu sînt
sinonime.
Doamna Maria Postoico:
Este clar, nu vă repetaţi.
Domnul Leonid Bujor:
Ocupă-te de gramatică puţin.
Doamna Maria Postoico:
E clar.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ńďŕńčáî.
Ăîďîäčí Áóćîđ, íĺ ěîćĺň îí âŕě îňâĺňčňü íŕ
ýňîň âîďđîń, ďîňîěó ÷ňî ó íŕń ďîäőîä ńîâńĺě äđóăîé. Ęîăäŕ áűëî íĺńęîëüęî
číčöčŕňčâ ęîëëĺăč Ďđčćěčđ˙íó, ęîňîđűĺ äŕćĺ áűëč ďđîăîëîńîâŕíű č íĺ áűëč ďđîěóëüăčđîâŕíű,
nu are importanţă transport era. Č ęîăäŕ íŕě
ńňŕëî ˙ńíî, ÷ňî ńňŕđřĺ ńĺěč ëĺň íĺň ńěűńëŕ ďđĺäëŕăŕňü, ó íŕřčő ęîëëĺă áűëî
áîëĺĺ 15 ňŕęčő číčöčŕňčâ, ęîňîđűĺ ěű îáńóäčëč íŕ ôđŕęöčč č đĺřčëč íĺ âűőîäčňü
äŕćĺ ďëĺíŕđíî – ĺńëč ěű çíŕëč, ÷ňî îíč íĺ áóäóň íŕőîäčňü ďîääĺđćęč.
 îňíîřĺíčč ňđŕíńďîđňŕ. ß őî÷ó ńęŕçŕňü, ÷ňî
íĺ «Íčâű» ďđčîáđĺňŕëč, ďîňîěó ÷ňî ňđŕíńďîđň ďđčîáđĺňŕëń˙ ÷ĺđĺç Íŕöčîíŕëüíóţ ěĺäčöčíńęóţ
ńňđŕőîâóţ ęîěďŕíčţ, ďđčîáđĺňŕëčńü čěďîđňíűĺ ěŕřčíű «Suzuki» – 60. Ńĺé÷ŕń ăîňîâ˙ňń˙
ěŕňĺđčŕëű, áóäĺň ďđîâîäčňüń˙ ňĺíäĺđ, ĺůĺ áîëĺĺ
100 ěŕřčí áóäóň ďđčîáđĺňĺíű. Č ńĺăîäí˙, ĺńëč ĺńňü ňŕęŕ˙ îńňđŕ˙ íĺîáőîäčěîńňü
äë˙ ęŕëŕđŕřńęîé áîëüíčöű, đóęîâîäńňâî ęŕëŕđŕřńęîé áîëüíčöű äîëćíî âńňđĺňčňüń˙ ń
đóęîâîäńňâîě Ěčíçäđŕâŕ, äîęŕçŕňü, ÷ňî îíč îńňđĺĺ íóćäŕţňń˙, ÷ĺě äđóăîé đŕéîí, –
č âîďđîńîâ íĺň. Ďđŕęňč÷ĺńęč ęŕćäűé đŕéîí ďîëó÷čë ďî äâĺ, ŕ íĺęîňîđűĺ č ďî ňđč íîâĺíüęčĺ
ěŕřčíű. Č íĺ íŕäî íŕě çŕâîçčňü ńţäŕ ěĺňŕëëîëîě.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Îi mulţumesc domnului Eremciuc
pentru informaţie suplimentară. Vreau să atrag atenţia,
stimaţi colegi din toate fracţiunile, că nu a fost nici un caz
în Parlamentul Republicii Moldova cînd s-a propus de a respinge un
proiect de lege care ţine nemijlocit de ambulanţe. Nu vorbim aici de
tractoare şi maşini de mare tonaj, noi vorbim concret. Şi eu
cînd am spus “similare” am avut în vedere, în exclusivitate,
ambulanţele. Şi nu trebuie să induceţi deputaţii
şi pe acei prezenţi în sală în eroare prin faptul
că unii colegi le-au retras. Eu am întrebat concret: cîţi
au fost respinse?
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar ce aţi întrebat.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Bujor,
Anul producerii?
Doamna Maria Postoico:
Eu vă rog, domnule Popa.
Domnul Gheorghe Popa:
Anul producerii acestei ambulanţe?
Doamna Maria Postoico:
Domnule Popa,
Eu vă rog.
Domnul Gheorghe Popa:
E anul 1997.
Doamna Maria Postoico:
Da, domnule Popa,
Eu nu înţeleg.
Domnul Leonid Bujor:
Dumneavoastră aţi dus din 1982
aici.
Doamna Maria Postoico:
Eu vă rog să terminaţi
dialogul unul cu altul.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
În primul rînd, stimaţi
colegi, domnule vicepreşedinte al Comisiei, aşa un comportament
faţă de iniţiativa colegilor, chiar fiind din opoziţie,
atît de iritant şi atît de arogant, mă iertaţi, noi
sîntem colegi, pînă la urmă. Toţi ne schimbăm
cu locurile în dependenţă de dorinţa alegătorilor,
dar nu de aceea cum vrea o parte sau alta.
Stimaţi colegi,
Eu, într-adevăr, am semnat
iniţiativa dată la 27 noiembrie 2007, pînă acum
iniţiativa a fost tergiversată pentru examinare în Parlament
şi de trei ori a fost pusă în ordinea de zi, exclusă
ş.a.m.d. Noi, în 3 ani de zile, am avut şase iniţiative de
asemenea fel, care au fost acceptate de Parlament. Cu părere de rău,
toate şase au fost iniţiativele comuniştilor şi,
într-adevăr, o necesitate a fost, dar imitativele au fost din partea
Fracţiunii Comuniştilor, de aceea şi au mers.
Eu cred că toate declaraţiile
populiste şi aşa declarative, cînd este vorba de a găsi un
consens şi o activitate mai rodnică în Parlament, sînt
numai declaraţii. Şi aceasta încă o dată a dovedit-o
astăzi domnul Popa prin prezentarea şi ignorarea acestei iniţiative.
Vă mulţumesc.
Domnul Gheorghe Popa:
Aceasta e părerea dumneavoastră,
domnule Oleinic, şi eu nu pot fi de acord. Dar vreau să vă spun
că proiectul de lege a fost exclus din ordinea de zi la solicitarea
doamnei deputat Cuşnir. Luaţi stenograma şi uitaţi-vă.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Domnule Popa,
Cu toată stima şi respectul, dar
totuşi foarte speculativ aţi prezentat şi informaţiile
şa.m.d. şi argumentez de ce. Proiectul de lege a fost retras de pe
ordinea de zi două săptămîni în urmă,
însă a fost înaintat din luna noiembrie 2007, v-o spun şi
în calitate de coautor. Acum, dacă cunoaşteţi exact ce
trebuie pentru o instituţie medicală, spunînd că la
Călăraşi, cîte? 6 ambulanţe sînt?
Domnul Gheorghe Popa:
6, da.
Domnul Vladimir Filat:
Cîte ambulanţe sînt
necesare pentru ca sistemul de ocrotire al sănătăţii
în raionul Călăraşi să fie funcţional,
cîte ambulanţe urmează să aibă?
Domnul Gheorghe Popa:
Aceste 6 ambulanţe deservesc pe deplin
activitatea Spitalului Raional. Mai mult decît atît, domnule Filat,
vreau să vă spun că niciodată Spitalul Raional sau chiar
spitalele raionale nu au avut atare număr de ambulanţe cum le au
în prezent.
Domnul Vladimir Filat:
Nu că nu au avut, eu
înţeleg. Din 2001 au început să aibă.
Spuneţi-mi, vă rog, cîte ambulanţe sînt necesare
pentru ca să fie funcţional? Aţi argumentat că aţi
respins proiectul, pentru că sînt suficiente.
Domnul Gheorghe Popa:
Corect, corect, nu ar nimic cu
iniţiativa legislativă înaintată de dumneavoastră, de
domnul deputat Oleinic şi de doamna Cuşnir.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Popa,
Dumneavoastră aţi adus argument
în favoarea respingerii, unul din argumente a fost faptul că
în raionul Călăraşi sînt ambulanţe suficiente.
Domnul Gheorghe Popa:
Preventiv o să vă prezentăm
informaţia.
Domnul Vladimir Filat:
Preventiv o să-mi prezentaţi.
Domnul Gheorghe Popa:
Din numele Comisiei.
Domnul Vladimir Filat:
În cazul în care, să
admitem, este adevărată informaţia pe care o prezentaţi
dumneavoastră, sînt suficiente ambulanţe, spuneţi, vă
rog frumos, în Republica Moldova toate spitalele au în dotare
ambulanţe? De ce nu aţi venit colegial să spuneţi:
stimaţi colegi, la Călăraşi sînt suficiente
ambulanţe, dar, uitaţi-vă, în raionul respectiv este
necesară o ambulanţă. Modificam destinaţia. Însă
odată ce vine un bun şi, apropo să ştiţi, dacă o
să urmăriţi ulterior, nu preventiv, informaţiile şi
situaţia vizavi de deciziile luate în cazul importului
ambulanţelor, să vedeţi că au fost luate decizii şi
în cazul unor ambulanţe mai vechi ca an de fabricaţie. Acum eu
sînt de acum...
Domnul Gheorghe Popa:
Apropo, domnule Filat, vreau să
vă spun că, la examinarea acestui proiect de lege în cadrul
şedinţei Comisiei, deputaţii care au făcut această
iniţiativă legislativă nu s-au prezentat.
Domnul Vladimir Filat:
Acesta e motivul deja.
Domnul Gheorghe Popa:
Nu s-au prezentat. Şi argumentele care
trebuiau să fie aduse din partea dumneavoastră ca
iniţiativă.
Domnul Vladimir Filat:
Şi pentru viitor. În momentul
în care invocaţi prevederi constituţionale, vă rog frumos
să studiaţi atent prevederile constituţionale şi în
momentul în care spuneţi că nu poate fi discutat şi acceptat
un atare proiect de lege fără avizul pozitiv al Guvernului, trebuie să
aveţi în vedere că, de fapt, în buget nici nu sînt
prevăzute veniturile respective.
Şi nu este necesar un aviz pozitiv
în...
Domnul Gheorghe Popa:
Apropo, eu tot vreau să vă
întreb: cînd dumneavoastră sînteţi corect, acum
cînd vorbiţi sau în afara plenului Parlamentului, cînd
spuneţi că, da, am putea retrage acest proiect de lege.
Doamna Maria Postoico:
Bine, domnule vicepreşedinte.
Domnul Vladimir Filat:
Spuneţi, vă rog frumos,
dumneavoastră cînd dormiţi sînteţi deputat sau
sînteţi om care aveţi necesităţi fiziologice?
Doamna Maria Postoico:
Eu vă rog, domnul Filat la fel.
Domnul Vladimir Filat:
Foarte interesant.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimaţi colegi,
Totuşi vreau să vă aduc la
cunoştinţă cîteva momente din proiectul de lege. Se
propune prin derogare, inclusiv se propune să scutim plata dreptului de
import. Aceasta e plata care se varsă în bugetul statului. Noi
trebuie să avem avizul pozitiv al Guvernului. Avem avizul negativ.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule vicepreşedinte al Comisiei,
Mi se pare regretabil faptul că
astăzi Comisia propune respingerea acestui proiect de lege. Dacă
analizăm situaţia dotării cu transport a instituţiilor
medico-sanitare publice, inclusiv a centrelor de sănătate, oficiilor
medicilor de familie, chiar dacă s-au procurat în ultimii ani din
fondul de profilaxie sau din fondurile de asigurări cu sănătate.
Ar fi fost logic pentru că noi cunoaştem starea acestor maşini,
chiar dacă anul de fabricaţie este 1996, să se facă un
schimb. Într-o comună din raionul Călăraşi la spital
se duce ambulanţa, de la spital se duce o altă ambulanţă,
care este mai mică şi poate deservi oficiul medicilor de familie,
şi ar fi fost rezolvată problema.
Refuzăm, un lucru care ne este util,
pentru că avem medici de familie care parcurg cîte 7, 8 kilometri ca
să ajungă în celălalt capăt. Se putea de găsit o
soluţie. Eu propun să întoarceţi înapoi în Comisie
să mai reexaminaţi.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Noi, în general, tot timpul am fost
împotriva acestor derogări de la lege, care se făceau tot
timpul atunci cînd veneau cu iniţiative din partea
comuniştilor. Şi mie mi se pare că Parlamentul nostru a pierdut
mai mult timp astăzi decît costă ambulanţa
respectivă, ca timp şi ca cost de salarizare.
Dar eu cred că trebuie să ne
liniştim, mi se pare mie că totuşi ei nu vor să voteze
proiectul de lege respectiv, căci au auzit că eu sînt născut
la Călăraşi.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Ńďŕńčáî. Őîňĺëîńü áű îáđŕňčňüń˙ ę íŕřčě
ęîëëĺăŕě čç îďďîçčöčč ń ďđîńüáîé íĺ ńďĺęóëčđîâŕňü íŕ ýňîé ňĺěĺ, íĺ çŕíčěŕňüń˙
ďîďóëčçěîě â Ďŕđëŕěĺíňĺ, ŕ âîîáůĺ-ňî ďîńëóřŕňü, ăîńďîäčí Óíňčëý. (Rumoare
în sală.) Ăîńďîäčí Óíňčëý, âű íŕó÷čňĺńü ńëóřŕňü... Ăîńďîäčí
Óíňčëý, ĺńëč ó âŕń
÷ňî-ňî íĺ â ďîđ˙äęĺ ń íĺđâŕěč, îáđŕňčňĺńü ę âđŕ÷ó, íĺ íŕäî ęđč÷ŕňü â
Ďŕđëŕěĺíňĺ.
Doamna Maria Postoico:
Eu vă rog să vă
liniştiţi.
Domnul Grigore Petrenco:
Őîňĺëîńü áű îáđŕňčňüń˙ ę ęîëëĺăŕě čç
îďďîçčöčč ń ďđîńüáîé íĺ ńďĺęóëčđîâŕňü íŕ ýňîé ňĺěĺ. Ę ńîćŕëĺíčţ, ňîăäŕ, ęîăäŕ
îíč áűëč â đóęîâîäńňâĺ – ó đóęîâîäńňâŕ ńňđŕíîé č â ďđŕâčňĺëüńňâĺ – č ăîńďîäčí
Îëĺéíčę, č ăîńďîäčí Ôčëŕň, č ďđî÷čĺ íĺ áĺńďîęîčëčńü çŕ ńîńňî˙íčĺ ěĺäčöčíű â
đĺńďóáëčęĺ.
Č ĺńëč ńđŕâíčňü ęîëč÷ĺńňâî âűĺçäîâ, ęîňîđűĺ
îńóůĺńňâčëŕ «Ńęîđŕ˙ ďîěîůü» â 90-ĺ ăîäű, č ęîëč÷ĺńňâî âűĺçäîâ, îńóůĺńňâëĺííűő «Ńęîđîé
ďîěîůüţ» â 2007 ăîäó, âű óâčäčňĺ – ďî ńňŕňčńňčęĺ ńđŕâíčňĺ – ÷ňî ďî÷ňč íĺńęîëüęî
ńîň ňűń˙÷ ăđŕćäŕí ďđîńňî íĺ äîćäŕëčńü «Ńęîđîé ďîěîůč» â 90-ĺ ăîäű, ďîňîěó ÷ňî
ýëĺěĺíňŕđíî áĺíçčíŕ íĺ áűëî. Ŕ âű ńĺé÷ŕń ńďĺęóëčđóĺňĺ íŕ ęŕęîé-ňî îäíîé ěŕřčíĺ.
Ńňűäíî äîëćíî áűňü.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Eu vă rog să vă
liniştiţi că totuşi colegii dumneavoastră sînt
la microfon şi ei aşteaptă să vă liniştiţi.
Domnul Gheorghe Popa:
Dar nu strigaţi, aşteptaţi
şi ascultaţi cînd să fie pus la vot.
Doamna Maria Postoico:
Eu am conectat microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu am o rugăminte.
Doamna Maria Postoico:
V-aţi liniştit.
Domnul Vladimir Filat:
Stimată doamnă Preşedinte,
Stimaţi,
De mai multe ori am fost vizat de
încercările de a vorbi la microfon din partea tînărului
comsomolist, comunist, nu ştiu cum să îl mai numesc, Petrenco.
Am, permiteţi-mi, căci eu sînt în stare să îmi
expun singur gîndul. Nu am făcut uz de dreptul la replică.
Astăzi, în schimb, consider că este momentul în care
să dăm şi o apreciere.
Eu aş recomanda acestui
tînăr, înainte de a face anumite afirmaţii, să se mai
uite şi în datele biografice. Atunci cînd eu eram la
guvernare, pe parcursul a 8 luni de zile, dînsul, probabil, era la
grădiniţă şi nici nu ştia ce înseamnă
sistem de învăţămînt ş.a.m.d.
Şi aş ruga pentru viitor,
dacă este o opinie a deputatului, să o expună asupra ideii
şi a problemei discutate, şi să nu facă referinţă
la persoană.
Doamna Maria Postoico:
Da, sîntem de acord.
Domnul Vladimir Filat:
Să iasă şi să
vorbească asupra proiectului de lege şi să nu facă
atîta referinţă.
Doamna Maria Postoico:
Şi dumneavoastră la fel.
Vă rog, microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Eu vreau să fac, în primul
rînd, o remarcă pentru stenogramă. De fapt, colegii
comunişti nu au ce se irita că decizia le aparţine astăzi
aşa cum le-a aparţinut pe parcursul a 8 ani de zile.
Dar domnul Bondarciuc tot mai frecvent
şi mai frecvent induce Parlamentul în eroare. Mi se pare că
pentru un preşedinte de Comisie ar trebui să aibă o
pregătire mai bună. Veniturile de la importul unei unităţi
de transport nu au fost venituri planificate în bugetul de stat şi
ele nu pot afecta bugetul de stat.
De aceea, noi putem, fără avizul
pozitiv al Guvernului, să examinăm această chestiune. Problema e
alta, nu se vrea. Şi cinismul încă e mai dur atunci. Uitaţi-vă,
domnul Stoicov a stors, în 8 ani de zile, multe voturi din
Călăraşi, nici nu participă la discuţia acestei
probleme. Parcă raionul Călăraşi ar fi un raion străin
Parlamentului şi Republicii Moldova.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3. Eu vă rog nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Spre regret, nu o dată a ieşit
domnul Bolboceanu şi în cadrul şedinţei Comisiei, şi
acum, în cadrul şedinţei Parlamentului, şi nu numai
astăzi, şi să spună nişte prostii. El trebuie să
cunoască cartea, că este legea care prevede că pentru orice
sursă care se varsă în bugetul statului noi trebuie să
avem decizia Guvernului pozitivă.
Citiţi carte şi legile.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Vă mulţumesc frumos, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Dumneavoastră, în repetate
rînduri, ca şi domnul Preşedinte al Parlamentului Marian Lupu,
aţi solicitat să fie respectat Regulamentul. Astăzi personal nu
l-aţi întrerupt pe domnul Petrenco, care a intervenit şi nu s-a
adresat la subiect, dar a comentat luările de atitudine ale unui şir
de deputaţi.
Doamna Maria Postoico:
Şi dumneavoastră la fel.
Domnul Leonid Bujor:
Vă rog frumos să îi
permiteţi dumnealui în cadrul Fracţiunii dumneavoastră, la
Birou, unde el e membru permanent sau ce e el acolo, să spună ce
doreşte. Dar aici să nu vină cu toate prostiile şi să
comenteze luările de atitudine ale deputaţilor.
El este acelaşi deputat obligat, ca
fiecare dintre noi, să se încadreze strict în prevederile
regulamentare. În rest, vă aducem aminte că Fracţiunea
parlamentară “Alianţa «Moldova Noastră»” a prezentat şi a adresat
Biroului un document în care a solicitat, de rînd cu unele
prevederi ce ţin de proiectele de legi... un accent deosebit este pus
asupra faptului că toţi deputaţii în Parlament sînt
egali.
Nu sînt deputaţi care au
drepturi mai multe, de aceea că sînt 55 la număr şi
deputaţi care pot fi ignoraţi. Şi nu mai permiteţi, vă
rog, doamnă Preşedinte, pe viitor deputaţilor comunişti
să fie avocaţi şi comentatori politici ai luărilor de atitudine
ale celor din opoziţie.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Leonid Bujor:
Da, vă mulţumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
Eu vreau să vă aduc cîteva
date statistice, stimaţi colegi. 78% dintre acei care mor în
Republica Moldova mor acasă din unicul considerent că nu pot merge la
spital. Acesta este sistemul de asigurare medicală în Republica
Moldova. 78, acestea sînt date statistice, stimaţi colegi.
Fiindcă nu pot să meargă la spital, mor acasă, mor şi
mor în continuare. Situaţia demografică este foarte
proastă.
Şi dumneavoastră spuneţi
că voi aţi cumpărat ambulanţe şi mare treabă
faceţi. Ambulanţele le-aţi cumpărat din contul programului
care este finanţat de Banca Mondială, căci de acolo
cumpăraţi aceste ambulanţe nu din altă parte.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Eu nu voi face comentarii la spusele cuiva.
Eu o săptămînă, o lună şi jumătate în
urmă am avut onoarea să pun semnătura mea alături de doi
deputaţi comunişti la introducerea unei unităţi de
transport, tot o ambulanţă.
Deci eu am consider pentru mine aceasta o
onoare, fiindcă venea ambulanţa ceea într-o localitate şi
nu dă Doamne, domnule Popa, ca cineva din rudele dumneavoastră
să nimerească într-un accident şi să nu poată fi
salvat de aceea că nu era ambulanţă.
Deci, de aceea, eu vă rog,
stimaţi colegi, nu e o chestie de rînd, nu este o întrebare de
rînd. Ştim noi ambulanţele care sînt astăzi în
raioane, dacă nu le ştim, mai treceţi pe acolo şi
uitaţi-vă, mai ales ţinînd cont de drumurile pe care merg
ele şi ţinînd cont de aceea că jumătate din ele nu
sînt pe roţi, nu pot merge, nu pot fi scoase pe rută.
De aceea, eu vă rog, am o rugăminte
şi propun ca să punem la vot să scoatem această chestie de
pe ordinea de zi, s-o trimitem în Fracţiune şi în Comisia
de profil şi să revenim peste o săptămînă sau
peste două cu ea şi să o votăm pozitiv. Nu e cazul
cînd trebuie noi să facem o dezbinare în Parlament pentru
aşa o problemă.
Vă mulţumesc şi rog să
fie pusă propunerea mea la vot.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă:
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi deputaţi,
Eu aş vrea să luăm în
calcul şi un lucru, este un gest din partea cetăţenilor
Republicii Moldova care lucrează în exterior. Să nu negăm,
noi nu le-am creat locuri de muncă aici, în Republica Moldova, ei au
plecat în exterior şi ne poartă grija. Să acceptăm
cadoul pe care îl fac ei căci este un gest creştinesc din
partea noastră.
Iar ceea ce ţine... a fost la
capitolul replică cu domnul Petrenco care tot mai frecvent şi mai frecvent
îmi rosteşte numele, eu îi mulţumesc. Dar vreau să
spun un lucru, domnul Petrenco, noi sîntem toleranţi atunci
cînd cineva nu are capacităţi să înveţe limba
statului în care trăieşte, dar nu o să acceptăm
cînd cineva vorbeşte în bătaie de joc în limba unui
stat străin, nu în limba unui Parlament moldovenesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Domnule Untilă,
Eu vorbesc atît în limba
moldovenească, cît şi în limba rusă. Şi pentru
mine nu este o problemă, înţelegeţi, în ce
limbă vorbesc. Pot să vorbesc şi în engleză dacă
vreţi.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Bine, domnule vicepreşedinte,
Luaţi loc.
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Supun votului decizia Comisiei. Cine este
pentru a susţine decizia Comisiei, deci a remite în Comisie... are
preşedintele şedinţei şi, în acest caz, nu se supune
votului, dacă cunoaşteţi Regulamentul.
Cine este pentru a susţine decizia Comisiei,
rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Următoarea chestiune pe ordinea de zi
este aprobarea ordinii de zi pentru şedinţele Parlamentului din 5
şi 13 iunie. Care sînt propunerile?
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu propun pentru data de 13 iunie să
includem proiectul nr.1704.
Doamna Maria Postoico:
Alte propuneri? Nu sînt.
Vă mulţumesc.
Cine este pentru a aproba propunerile
înaintate pentru proiectul ordinilor de zi ale şedinţelor
Parlamentului pentru 5 – 13 iunie, rog să voteze.
Dar eu vă rog mai operativ, doar nu
este vorba că, nu auziţi sau ce? Se aude foarte bine, eu pe
dumneavoastră vă aud fără microfoane. Este clar, mi se
pare.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Guţu:
Eu vă rog să vă uitaţi
în sală la deputaţi, nu numai în hîrtie,
doamnă Preşedinte. Îmi cer scuze.
Doamna Maria Postoico:
Eu mă uit foarte bine şi
dumneavoastră staţi pe loc.
Domnul Ion Guţu:
Stimaţi colegi,
Din numele Fracţiunii “Alianţa
«Moldova Noastră»”, noi înaintăm o propunere: să
introducem în ordinea de zi pentru săptămîna viitoare informaţia
Băncii Naţionale a Republicii Moldova despre situaţia în
domeniul stabilităţii preţurilor în Republica Moldova,
inflaţiei şi deci pe piaţa valutară.
Au loc nişte procese foarte, aş
spune, importante şi dificile în Republica Moldova. Criza financiară
a ajuns şi la noi în ţară. De aceea, eu cred că ar fi
foarte bine ca domnul guvernator să ne informeze despre măsurile pe care
le întreprinde Banca Naţională, despre rezultatele misiunii
Fondului Monetar. Eu cred că ar fi o informaţie foarte utilă, ca
să vedem, poate, trebuie şi Parlamentul să se încadreze
în acest proces.
Doamna Maria Postoico:
Alte propuneri la ordinea de zi?
Domnul Susarenco.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
E o problemă de procedură, m-au
scos la microfon spusele dumneavoastră: mai operativ. Eu nu
înţeleg de ce dumneavoastră aveţi microfon în
faţă, dar eu nu am microfon în faţă. Aţi pus
scaunele acestea butucănoase aici că nici nu poţi trece şi
nişte colegi încă se mai dau cu spatele aşa că nu
poţi trece. Şi ne puneţi la alergări aici ori ce?
În sfîrşit, se poate de
pus la fiecare deputat cîte un microfon aici, în faţă,
să apese pe un buton acolo şi să vorbească.
Doamna Maria Postoico:
Nu este necesar cu ridicarea de mîini
că are dreptul ca să iasă la microfon şi este suficient,
domnule Susarenco.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dar ce trebuie să ieşim noi aici
printre scaunele acestea pe care le-aţi pus aici şi nu poţi
trece. De ce nu puteţi pune aici un microfon sau, pînă ce
acesta care-l criticaţi de la primărie a pus microfoane acolo.
Doamna Maria Postoico:
Stimaţi colegi,
Supun votului propunerile înaintate
referitor la informaţia Băncii Naţionale. Cine este pentru
susţinerea acestei propuneri de a introduce în ordinea de zi, rog
să voteze. Vă rog, îmi confirmaţi.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 21.
Doamna Maria Postoico:
29 de voturi. Nu întruneşte
condiţiile necesare pentru a fi introdus în ordinea de zi.
Supun votului aprobarea ordinilor de zi
pentru şedinţele din 5 – 13 iunie. Cine este pentru, rog să voteze.
Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Următoarea chestiune pe ordinea de zi –
interpelări. Deci astăzi este invitat în plenul Parlamentului,
pentru a da răspuns la întrebările şi interpelările
deputaţilor domnul ministru al construcţiilor şi
dezvoltării teritoriului Vladimir Baldovici, care va da răspuns la
interpelarea domnului deputat Ion Varta cu privire la respectarea normelor
seismice în procesul de construcţie a noilor blocuri locative.
Domnul Vladimir Baldovici – ministru al construcţiilor şi
dezvoltării
teritoriului:
Stimată doamnă
vicepreşedinte,
Onorat Parlament,
Întîi de toate, aş dori
să mulţumesc domnului parlamentar pentru întrebare. Este o
chestiune foarte serioasă, care ar fi necesar de abordat în
Republica Moldova. Deja a sosit timpul cînd, probabil, la nivel
legislativ, va fi nevoie de modificat foarte multe legi. Acele cutremure care
au fost înregistrate în ultima perioadă în Republica
Moldova, cele mai cunoscute sînt cutremurile din anii 1940, din anul
1977, anul 1986 şi anul 1990, respectiv, au avut o amplitudine de la
6 grade pînă la 7,4 în anul 1977.
Ce se întîmplă la ziua de
astăzi în Republica Moldova în ramura construcţiei referitor
la problema seismicităţii? Conform calculelor efectuate prin
normative speciale, toate clădirile, toate edificiile care se înalţă,
se construiesc pe teritoriul republicii sînt supuse unor calcule, unde se
ia în consideraţie această problemă a naturii, cum ar fi
seismica. Dar Republica Moldova este o republică care are pe un teritoriu
relativ foarte mic condiţii geologice absolut diferite. Pentru
comparaţie pot să vă spun că chiar în municipiul
Chişinău, dacă să luăm Chişinăul în
calitate de capitală, avem de la 7 grade la 8 grade, chiar la 8 grade
jumătate... diferă hărţile, pe care le au acele zone
seismice. Este foarte important de menţionat că seismica nu este o
chestiune stabilă, ea se modifică în dependenţă de
anumiţi parametri şi aceste modificări sînt specificate
şi explicate prin diferite hărţi seismice care se modifică
periodic.
Aş vrea să vă spun că,
practic, în toată Europa este aşa un eurocod, eurocodul nr.8 la
care condiţiile de respectare a normativelor în domeniul seismicii
sînt mult mai aspre şi mai complicate decît sînt acum la
ziua de astăzi în Republica Moldova. Ministerul are acum în
sarcină de a prelua aceste eurocoduri şi de a le implementa pe
teritoriul Republicii Moldova. De aceasta trebuie să fim
conştienţi, căci va duce la o scumpire destul de simţitoare
a construcţiilor pe care le avem astăzi pe teritoriu. Spre exemplu,
în Ucraina, care a aderat deja la acest eurocod, hărţile
seismice s-au modificat şi zonele unde, spre exemplu, înainte nu
erau
7 grade, acum le avem, s-a mărit aproximativ de trei ori, iar
hărţile zonale seismice cu 8 grade s-au mărit aproximativ ca
teritoriu pînă la 3,5. Repet încă o dată, aceasta a
atras o scumpire extraordinară în costul clădirilor.
În Republica Moldova, monitoringul
care are loc în această problemă este făcut de către
Institutul de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe.
Cele mai mari zone de risc pe teritoriul Republicii Moldova este sudul, este
oraşul Cahul, unde avem zonă seismică de 9 grade pe scara
Rihter. Este o situaţie destul de serioasă şi destul de
complicată din punct de vedere al construcţiilor. Deci toate
calculele care sînt astăzi, sînt efectuate de către
structurişti, specialişti în domeniu. Sînt programe
speciale care iau în consideraţie, iar acum ultimele programe care
au fost procurate chiar înainte de Anul Nou de către ministerul pe
care îl conducem de la Kiev, deci pot modela diferite situaţii. La
orice clădire care este astăzi pe teritoriul republicii putem modela
şi vedea cum poate să se comporte o clădire într-o
situaţie sau alta.
Este foarte important de menţionat
cîteva lucruri. Tot ce a avut loc, practic, de la 1990 încoace, de
cînd au avut loc aceste fluctuaţii cu sistemul de control, cu
organele centrale care au monitorizat şi au controlat ceea ce a avut loc
în ramura construcţiei, ne întîlnim cu unele probleme
foarte, foarte complicate. În primul rînd, stimaţi
parlamentari, este vorba de legislaţie. Din păcate, legislaţia
la ziua de astăzi rămîne catastrofal în urmă de
situaţia pe care noi o avem în teritoriu. Este vorba despre faptul
că răspunderea... eu am să răspund dacă îmi
permiteţi. Eu am să răspund treptat ce face ministerul în
acest context.
Doamna Maria Postoico:
Da, desigur. Eu vă rog.
Domnul Vladimir Baldovici:
Deci răspunderea pe care trebuie
să o aibă de la proiectant pînă la acei care edifică
clădirile, eu aş vrea să mă ascultaţi foarte atent,
căci o să spun nişte lucruri care, probabil...
Doamna Maria Postoico:
Unde vă grăbiţi?
Ascultaţi mai bine. E o problemă foarte serioasă.
Domnule ministru,
O secundă. Mai mult decît
atît, eu nu am să monitorizez Ora guvernului atît de strict.
De aceea, o să aveţi posibilitate să vă expuneţi.
Ascultaţi, dacă l-aţi invitat în plenul Parlamentului. Eu
vă rog. E o întrebare serioasă. Continuaţi, domnule
ministru.
Domnul Vladimir Baldovici:
Deci ce se întîmplă,
stimaţi parlamentari? Eu am să iau ultimele exemple pe care le avem
iarăşi în municipiul Chişinău. Probabil, vreo
două luni în urmă eu am fost monitorizat în Parlament
referitor la ordinul varianta albă, aşa-zisa interzicere a variantei
albe. Ce se întîmplă la ziua de astăzi? Foarte multe
intervenţii în clădiri. Extraordinar de multe intervenţii
la construcţiile portante. La ziua de astăzi nu există nici o
lege, nu există nici un mecanism care ar da posibilitate structurilor
abilitate de stat să facă intervenţii în apartamente,
în alte edificii, în alte locuri, unde ar fi nevoie de investigat
şi de a face o analiză, de văzut care este situaţia
reală a edificiilor existente în teritoriul nostru.
Vreau să vă spun că noi,
în ultimul timp, practic, nu avem nici o informaţie, practic, nici o
informaţie cum şi care este starea clădirilor din teritoriul
Republicii Moldova. Noi am înaintat obiecţia care a fost în
Guvern şi pregătim acum o lege care ar impune organele centrale,
organele locale şi beneficiarii, acei care dispun şi exploatează
aceste edificii, să creăm un mecanism care ar impune, i-ar impune
să începem o evaluare totală masivă pe teritoriul
republicii a tuturor edificiilor, care sînt supuse zonelor seismice.
Ce se are în vedere? Deci ar fi
necesar de creat un institut care ar putea evalua, a da unele sugestii şi
de a crea mecanismul în continuare de implementare şi de ridicare a
rezistenţei structurilor acestor clădiri. Important este să
începem cu edificiile în care este concentrare mare a
populaţiei. Vreau să vă spun că toate aceste cutremure pe
care eu le-am enumerat la început: 1940, 1977, 1986, 1990 au diminuat
foarte mult rezistenţa unor clădiri. Este foarte negativ faptul
că noi la ziua de astăzi nu putem răspunde nici pe
clădirile, care deja şi-au trecut termenul de exploatare.
Şi aici vreau să vă spun
că la compartimentul exploatare în continuare a edificiilor din
momentul ce casa se dă în exploatare sau alt obiectiv, nu are nici o
importanţă. Nimeni nu mai exercită control asupra celor ce au
loc în realitate. Este un lucru foarte negativ din simplul motiv. Noi
avem statistica, ultimele două, trei luni de zile Inspecţia de Stat
împreună cu Ministerul, cu fosta Agenţie am făcut o
analiză amplă pe teritoriul Republicii Moldova referitor la ceea ce
se întîmplă în aceste obiective. Vreau să vă
spun că informaţia şi detaliile care vin din teritoriu
sînt foarte, foarte nesatisfăcătoare şi foarte triste, din
simplul motiv că, pe perioada acestor ani, s-a format cumulativ, toate
aceste cutremure cumulativ au influenţat negativ asupra exploatării
clădirilor, un moment. Şi al doilea moment, foarte des, foarte des
intervenţiile care au loc în aceste clădiri nu sînt
monitorizate sau nu sînt controlate de organele centrale ale statului.
În aceste condiţii, aceste măsuri, altă problemă, o
serie de clădiri, edificii nu au avut... nu s-au luat în
consideraţie că
s-au făcut unele lucruri contra antiseismice. Degradările acestor proprietăţi
sau edificii au avut un efect cumulativ sau strîns. Acum noi sîntem
într-o stare cînd deja trebuie de luat măsuri concrete. Al
treilea moment. Nu se iau măsuri consecvente, nu se iau măsuri
treptate de acei care exploatează aceste clădiri, ca la timpul respectiv
să facă unele intervenţii, care ar aduce la ridicarea
rigidităţii acestor clădiri.
Mai departe, deci o problemă foarte
acută pe care o simţim astăzi pe teritoriul republicii este
faptul că condiţiile geologice în Republica Moldova se
complică catastrofal. În Chişinău, vreau să vă
spun, apele subterane, în legătură cu faptul că s-au
făcut foarte multe construcţii, se ridică. Iar atunci cînd
se ridică apele subterane, clădirile sînt foarte vulnerabile la
seismică.
Deci, în vederea acestui fapt, Ministerul
acum începe să creeze un program. Eu o să vă spun care
sînt principiile de bază şi care sînt legile pe care noi
vrem astăzi să le adoptăm ca să putem trece peste o
situaţie de criză.
Unu. În primul rînd,
considerăm că ar fi necesar de promovat Legea privind siguranţa
fondului construit şi deci pentru desfăşurarea coordonată
într-o perioadă rezonabilă de timp a lucrărilor de
readucere în conformitate cu normativele-existenţă a edificiilor
care sînt pe teritoriu.
Doi. În orice cazuri de criză,
care pot fi în Republica Moldova, statul nu va fi în stare să
acopere toate cheltuielile. Din acest considerent credem că este nevoie de
elaborat o lege care ar obliga asigurarea obligatorie a construcţiilor,
aşa cum este în toată lumea în momentul în care ele
se dau în exploatare.
Trei. Trebuie să fie un program la
nivel naţional, pe care noi credem că, odată cu instituirea Ministerului,
o să avem capacităţi să îl elaborăm, în
vederea, asigurării securităţii pe teritoriul republicii.
Proiectele de legi pe care noi vrem să
le propunem şi deja o parte sînt în lucru, dar o să
vă spun foarte sincer că noi avem foarte mult încă de
lucru la ele, aspectul este foarte mare. Deci avem nevoie, ca să putem
evalua din punct de vedere tehnic starea lucrurilor, este a doua problemă,
finanţarea activităţilor acestor structuri care va fi necesar
să îndeplinească aceste lucruri.
Deci, prin diferite fonduri, ar fi necesar
să susţinem financiar proprietarii construcţiilor existente care
nu o să aibă posibilitatea să facă aceste intervenţii.
Şi în continuare ar trebui să avem un organ de dirijare şi
coordonare la nivel naţional a tuturor activităţilor privind
această problemă.
Este nevoie, la fel, să organizăm
un sistem de coordonare la nivel teritorial, care ar asigura fondul construit.
Vedem crearea necesităţii unui fond locativ, mobil în cazul
cînd în care determina că unele clădiri sau unele
edificii, sau unele şcoli nu au capacitate de a putea fi exploatate
în continuare.
Nu în ultimul rînd,
stimaţi parlamentari, este foarte mică responsabilitatea acelor care
sînt proprietari ai acestor edificii. Şi aici, probabil, ministerul
va înainta la fel un şir de cerinţe cînd acei care
exploatează clădirile să aibă o responsabilitate mai mare,
iar legea să fie la acest compartiment mai dură.
Desigur, tot ceea ce se face astăzi
sau ce s-a făcut în anii precedenţi, Republica Moldova are o
practică extraordinar de bună la acest capitol. Dumneavoastră
ţineţi minte foarte bine aceste cutremure. Practic, în toate
ţările vecine au fost afectate clădirile în mare parte,
dacă o să luăm şi România, şi alte
ţări. Slavă Domnului, deci Chişinăul şi
toată republica a suportat aceste seisme pînă la 8 grade, dar
deja de atunci a trecut foarte mult timp şi fondul locativ îşi
pierde din capacitatea sa.
Aceasta, desigur, e o problemă foarte
serioasă. Noi o să înaintăm în Parlament propuneri,
iar în cadrul Ministerului nou-format, cine a văzut structura, este
o direcţie specială care va lucra la acest compartiment. Dar...alte
întrebări.
Doamna Maria Postoico:
Vă mulţumim.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Domnule ministru,
Aţi redat în cele mai mici
detalii situaţia aproape apocaliptică cu care se confruntă la
ora actuală Republica Moldova la capitolul “pregătirea pentru
eventuale acţiuni seismice”.
Ne-aţi spus foarte frumos despre ceea
ce vă propuneţi să faceţi, ce proiecte aveţi, dar nu
ne-aţi spus nimic, absolut nici o frază ce aţi făcut pentru
ca să preîntîmpinaţi.
Domnul Vladimir Baldovici:
Vă spun.
Domnul Ion Varta:
Staţi, jumătate de oră de
acum, permiteţi-mi să vă adresez eu.
Doamna Maria Postoico:
Permiteţi să pună
întrebările şi pe urmă răspundeţi.
Domnul Ion Varta:
Din ceea ce aţi relatat
dumneavoastră timp de un sfert de oră, am înţeles că,
de fapt, nu s-a făcut nimic şi nu întreprindeţi nimic
pentru a avea un tablou real, veridic asupra stării de lucruri nu numai
în oraş, dar şi în teritoriu. Care este starea acestor
edificii la care dumneavoastră v-aţi referit că, în urma
cîtorva cutremure succesive, au suportat anumite...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Varta,
S-a menţionat parcă, a spus care
sînt...
Domnul Ion Varta:
Deci nu avem tabloul, nu ştim care
este starea tehnică a acestor edificii. Şi în caz, doamne
fereşte, de un nou cutremur, nu sîntem deloc protejaţi de
nişte victime umane. Aceasta eu am înţeles din toată
povestea atît de tristă pe care ne-a relatat-o domnul ministru.
Noi nu avem, la ora actuală, un tablou
clar asupra stării de lucruri cu referire la clădirile vechi. Mai
mult decît atît, nu este clar ce se întîmplă cu
aceste noi edificii pe care le vedem cum se ridică fără
respectarea unor rigori elementare.
Eu vreau să vă dau un exemplu,
domnule ministru. Strada Ion, profesorul Ion Dumeniuc, colţ cu Bulevardul
Mircea cel Bătrîn, un edificiu abandonat timp de 15 ani, o
clădire, un edificiu locativ. După 15 ani l-a preluat o agenţie
privată şi, în loc să fie ridicate cele 9 etaje, au fost
edificate 15 etaje. Cu siguranţă că cu încălcarea
gravă, mai mult decît gravă, a unor rigori tehnice care se
impun într-o regiune seismică cum este Republica Moldova. Şi
asemenea fenomene se întîmplă la fiecare pas. În caz de
cutremur, doamne fereşte, o să avem victime umane enorme. Şi
cine atunci o să răspundă?
Dumneavoastră, în calitate de
ministru, cum aţi realizat pînă la ora actuală un program
naţional despre care ne vorbiţi atît de frumos. Care au fost
iniţiativele dumneavoastră ca să veniţi în Parlament
şi să propuneţi ceva să adoptăm. Nimic absolut nu s-a
întreprins pînă acum.
Vorbiţi foarte frumos, în
termeni frumoşi despre ceea ce urmează să faceţi, să
realizaţi. Dar pînă la ora actuală am înţeles
că nu prea aţi realizat nimic. Şi de aceea sîntem absolut
nepregătiţi în faţa unor eventuale seisme, acţiuni
seismice în Republica Moldova.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Răspuns, 3 minute.
Domnul Vladimir Baldovici:
Eu sînt gata să vă
răspund. Deci unu. Primul lucru, deci noi am impus un sistem forte strict
de control la licenţierea dreptului de a proiecta, inclusiv la
arhitecţi, inclusiv la structurişti.
Nu ştiu dacă pînă acum
a exista un sistem mai strict la acest compartiment. Puteţi să
analizaţi situaţia la nivel de Universitatea Tehnică.
Puteţi să analizaţi situaţia în alte instituţii
în care ei se pregătesc. Noi am schimbat radical situaţia
referitor la acei care au dreptul de a proiecta şi de a emite acele
proiecte în baza cărora se edifică, deci se construieşte.
Mai departe. Ministerul, iar eu aş
spune Agenţia, pentru prima dată în Republica Moldova, a adus
programe licenţiate la aproape toate compartimentele. Vreau să
vă spun că din 1990 această întrebare nu a fost
ridicată de nimeni, absolut de nimeni. Noi am fost primii care am adus acest
program.
Trei. Noi am ridicat şi nu numai
că nu am făcut, deci vreau să vă spun că Agenţia
demult lucrează în vederea sistematizării şi aprecierii
obiectivelor şi stării obiectivelor. Dacă vreţi, eu vreau
să vă prezint un raport mai amplu care se află în cadrul
ministerului cu acele edificii, cu acele clădiri care pot, eventual,
să aibă probleme într-un seism.
Deci este o chestiune mai mult de ordin
tehnic, dacă vreţi. Din punct de vedere organizatoric, absolut pentru
toate edificiile supuse reconstrucţiei sau restructurării este
obligativitatea de a face expertiza tehnică. În cadrul expertizei
tehnice, un compartiment aparte este problema seismicii. Deci din acest punct
de vedere nu ar fi corect de spus că nu s-a făcut nimic. S-a lucrat
foarte mult. S-a ridicat, în perioada acestor ani, noi am implementat o
serie de normative, normative foarte importante care au condus la o duritate
extraordinar de mare în domeniul structurii construcţiilor.
Noi am modificat normative care au pus
condiţii mult mai aspre la obţinerea condiţiilor tehnice pentru
edificarea clădirilor. Noi primii am înaintat cerinţa referitor
la, deci, construcţiile multietajate, cele care se cer astăzi,
dacă să luăm pe teritoriul municipiului Chişinău, dar
şi al republicii în întregime. Sînt foarte multe lucruri
făcute. Eu nu ştiu, dacă îmi permiteţi, eu pot
să le enumăr foarte detaliat.
Domnul Ion Varta:
Bine.
Domnule ministru,
Dar cu referire la varianta albă,
v-aţi referit la varianta albă.
Domnul Vladimir Baldovici:
Da, da.
Domnul Ion Varta:
Iată, ce aţi întreprins
dumneavoastră pentru a sancţiona acei cetăţeni ai Republicii
Moldova care încalcă flagrant aceste rigori tehnice şi prin
modificarea...
Domnul Vladimir Baldovici:
Este legea.
Domnul Ion Varta:
...calificării apartamentului
afectează aceste construcţii care stă în faţa unui...
Domnul Vladimir Baldovici:
Deci este Legea calităţii, care a
fost adoptată în 1996 primită, o lege extraordinar de
bună. Deci, conform tuturor drepturilor pe care noi le avem să
sancţionăm, din păcate, acele sancţionări pe care noi
putem să le facem la ziua de astăzi sînt minore vizavi de
problemele existente în ramură.
La acest compartiment, noi am stopat, deci
noi am stopat absolut această variantă albă,
aşa-numită variantă albă. Pentru a nu a da posibilitate
cetăţenilor de a face intervenţii în structura unei case
pînă nu este dată în exploatare. Acest lucru este deja.
Domnul Ion Varta:
Dar aveţi un tablou, o
investigaţie, cel puţin la nivel de municipiu Chişinău.
Care sînt acele abateri grave care au prejudiciat construcţiile
portante în edificiile locative din Chişinău, fiindcă s-au
operat foarte multe schimbări.
Domnul Vladimir Baldovici:
Ele nu numai că sînt
identificate, ele, practic, toate sînt în instanţele de
judecată. Toate sînt în instanţele de judecată.
Orice sesizare care se face, se documentează, se expertizează, se
face dosarul şi se trimite în instanţa de judecată. Mai
departe este în competenţa instanţei de judecată de a
aprecia în folosul cui se ia decizia. Din păcate, de multe ori noi
avem la acest compartiment … situaţii.
Domnul Ion Varta:
Domnule ministru,
Şi ultima întrebare. Cînd
intenţionaţi să preluaţi acest eurocod la care v-aţi
referit? Şi din ce cauză aţi tergiversat pînă acum
şi nu l-aţi implementat?
Domnul Vladimir Baldovici:
Stimaţi parlamentari,
Baza normativă este o chestiune foarte
complicată. Un normativ nu poate fi aşa de uşor adoptat pe
teritoriul unei ţări. El este legat de o serie de alte normative, de
o serie de alte condiţii care trebuie analizate în ansamblu. Eu
vreau să vă spun că, pe parcurs, s-au adoptat foarte multe
normative noi, care au fost acceptate. Iar o serie de normative este necesar
de a fi adoptate. Procedura de adaptare sau de adoptare a acestor eurocoduri
este foarte complicată. Este şi la nivel tehnic, dar este vorba
şi de nivel legislativ şi atunci...
Domnul Ion Varta:
Eu vă mulţumesc pentru
răspuns.
V-aş solicita, la urmă, să
îmi prezentaţi răspunsul dumneavoastră în scris,
în varianta scrisă.
Domnul Vladimir Baldovici:
Nici o problemă.
Domnul Ion Varta:
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar.
Microfonul nr. 5.
Un moment, mai este o solicitare.
Domnul Ion Guţu:
Mulţumesc.
Eu, stimaţi colegi...
Doamna Maria Postoico:
...Încalc Regulamentul, da.
Domnul Ion Guţu:
Eu cred că nu am întrebare, dar,
pur şi simplu, o rugăminte, doamnă Preşedinte, şi
faţă de toţi colegii. Problema şi informaţia pe care a
prezentat-o domnul ministru are o importanţă deosebită pentru
securitatea naţională a Republicii Moldova. E o problemă extrem
de importantă şi eu cred că îi mulţumesc domnului
coleg care a înaintat interpelarea. Eu aş propune ca să fim
foarte responsabili şi toată această discuţie s-o trecem,
să petrecem o audiere parlamentară cu propuneri concrete, cu decizii,
fiindcă eu sincer vă spun că la mulţi oameni cunoscuţi
eu nu le recomand să procure apartamente în clădirile noi
construite în Republica Moldova. Doamne fereşte, deci eu cred
că e o problemă foarte importantă şi vă rugăm,
domnule ministru, să fiţi insistent, că ceea ce aţi spus o
să rămînă, pur şi simplu, astăzi în
protocol.
Domnul Vladimir Baldovici:
Deci, eu, dacă îmi
permiteţi, doar o mică replică. Nu replică, dar...
Doamna Maria Postoico:
Un minut aveţi.
Domnul Vladimir Baldovici:
Deci nu este adevărat că în
obiectivele noi care se construiesc acum în Republica Moldova ar trebui
să ne temem să locuim sau să procurăm apartamente.
Stimaţi parlamentari,
S-au schimbat radical tehnologiile aplicate
astăzi în construcţii. Dacă înainte se practica
aşa-numitul “KPD – ęđóďíîďŕíĺëüíîĺ äîěîńňđîĺíčĺ”, aşa erau
tehnologiile şi aşa erau conceptual în Uniunea Sovietică,
deci se dezvolta construcţia, acum noi practicăm alt principiu,
principiul de monolit care, practic, este acceptat 90 la sută în
toate ţările lumii. Aceasta dă o posibilitate de a manevra din
punct de vedere arhitectural, ca să atribuim clădirilor careva
aspecte mai pozitive. Iar pe de altă parte dau posibilitate acelor investitori
să creeze condiţii din interior mult mai interesante. Desigur,
sistemul de control care a existat anterior în Uniunea Sovietică era
puţin altfel decît este acum în Republica Moldova sau în
ţările din spaţiul postsovietic.
Vreau să vă spun că anul
trecut noi am avut o întîlnire foarte mare la nivel de CSI cu
toţi miniştrii. Sistemul de control care este în Republica
Moldova astăzi pe multe compartimente şi Legea calităţii
în construcţii este mult mai performantă decît în
ţările vecine. Şi aceasta puteţi să o
vizualizaţi, să o controlaţi. În Internet sînt
absolut toate datele. Altă chestiune este că noi sîntem
afectaţi de unele situaţii, care influenţează negativ
în ramura construcţiilor şi a dezvoltării teritoriului,
dar aceasta este o chestie.
Noi acum sîntem foarte aproape de a
primi preventiv nouă eurocoduri, care, cred, în jumătate de an,
cel puţin un an vor fi implementate în Republica Moldova. Eu am spus
la început că aceasta o să aducă la o scumpire în
ramura construcţiei, va înăspri foarte mult condiţiile de
edificare a lor.
Doamna Maria Postoico:
Domnule ministru,
Vă mulţumim.
Luaţi loc.
La microfonul central se invită domnul
viceministru al justiţiei Nicolae Eşanu, pentru a da răspuns
deputaţilor Sergiu Sococol şi Valentina Cuşnir referitor la
interpelările privind activitatea administraţiei publice locale
Nisporeni şi implementarea Legii nr.1225, modificată prin Legea
nr.186, privind despăgubirile persoanelor represate. Vă rog. Domnul
Eşanu, nu este, da?
Doamna Elena Mocanu – viceministru al justiţiei,
reprezentantul
permanent al
Guvernului în Parlament:
Doamnă Preşedinte,
Cer scuze, domnul Eşanu este absent
astăzi.
Doamna Maria Postoico:
Da, vă mulţumesc pentru rectificare.
Doamna Elena Mocanu:
Cu referire la interpelarea domnului
deputat Sergiu Sococol informăm următoarele. În rezultatul
examinării, s-a constatat că titlurile executorii privind
restabilirea în funcţia de şef al secţiei de cultură
al Consiliului raional Nisporeni a cetăţeanului Dumitru Hasnaş
şi privind repunerea în funcţie a cetăţenei Ecaterina
Ţugulea au parvenit la Oficiul executare Nisporeni la 30 aprilie 2008.
În rezultatul acţiunilor întreprinse, cetăţenii
menţionaţi au fost restabiliţi în funcţiile ocupate
pînă la concediere.
Documentele privind restabilirea acestora
au fost prezentate Oficiului de executare. La 23 mai 2008, în Oficiul de
executare Nisporeni a parvenit titlul executoriu privind obligarea Consiliului
raional de a-l restabili pe cetăţeanul Mihail Mîndrică
în funcţia de specialist principal în problemele
protecţiei şi ameliorării solului. În rezultat,
cetăţeanul menţionat a fost restabilit în funcţie,
achitîndu-i-se şi salariul pentru absenţa nejustificată.
La 26 mai 2008, la adresa Oficiului de
executare Nisporeni a parvenit titlul, la 26 mai 2008 executorul chiar a
înaintat documentele spre executare şi a stabilit termen pentru
executarea titlului executoriu. Cu referire la restabilirea în
funcţie a cetăţeanului Andrei Popescu şi a
cetăţeniei Tatianei Lefter, Oficiul de executare Nisporeni nu a
primit spre executare careva documente executorii. Dacă sînt
întrebări la...
Doamna Maria Postoico:
Da, întrebări, domnule Sococol,
aveţi sau nu aveţi?
Microfonul nr. 3.
Domnul Sergiu Sococol:
Mulţumesc, doamnă
Preşedinte.
Mulţumesc, doamnă raportor.
Deci anume şi ultima la care
dumneavoastră aţi făcut referire în răspunsul
dumneavoastră. Mă interesează din ce cauză nu au fost
prezentate pînă în momentul de faţă şi cine
poartă răspunderea de prezentare la timp a materialelor, care
sînt pentru executare, de a fi executate.
Doamna Elena Mocanu:
Titlurile executorii, de regulă, se
prezintă la executarea de către debitori. Deci este în
obligaţia debitorului de a se prezenta la Oficiul de executare de a
depune cerere şi titlul executoriu.
Domnul Sergiu Sococol:
Da, mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
A doua interpelare, vă rog.
Doamna
Elena Mocanu:
Cu
referire la interpelarea doamnei deputat în Parlament Valentina
Cuşnir privind pierderea unor dosare din arhivele raionale informăm
următoarele. În vederea elucidării faptelor relatate, au fost
solicitate informaţii de la Serviciul de Stat de Arhivă şi
Arhiva Naţională a Republicii Moldova. Din informaţia
prezentată am fost informaţi că Arhiva Naţională
deţine în fondurile sale informaţii fragmentate şi
indirecte referitoare la deportări şi confiscare, cît şi la
naţionalizarea averii persoanelor deportate pînă în anul
1941.
Cît
priveşte documentele prin care se confirmă bunurile confiscate
şi naţionalizate în perioada anilor 1944 – 1949, majoritatea
acestora sînt depozitate atît în serviciile raionale de
arhivă, cît şi în arhivele Ministerului Afacerilor
Interne şi Serviciului de Informaţii şi Securitate. Conform
informaţiei Serviciului de Stat de Arhivă, în competenţa
arhivelor raionale sînt remise şi păstrate deciziile
consiliilor municipale şi raionale şi ale comisiilor speciale. Cazuri
de pierderi ale dosarelor nu au fost depistate.
În
ceea ce priveşte listele persoanelor represate şi bonurile de
plată ale compensaţiilor, informăm că acestea se
păstrează în direcţiile raionale de finanţe. În
ceea ce priveşte posibilitatea de îndeplinire a Legii nr.1225 din 8
decembrie 1992 privind victimele represiunilor politice, comunicăm că
Guvernul asigură implementarea legii în partea ce ţine de
competenţa acestuia.
Competenţele
se disting între comisiile speciale create pe lîngă
consiliile raionale şi obligaţia cetăţenilor de a prezenta
documente care confirmă drepturile asupra bunurilor deţinute
pînă la momentul represării.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Vă mulţumesc.
Şi aş dori foarte mult să
îmi daţi în scris ceea ce aţi vorbit dumneavoastră
acum, fiindcă nu am primit aşa ceva.
Aţi spus că aceste
cărţi şi bonurile de plată care s-au efectuat în anii
1990 sînt la direcţiile finanţe raionale. Anume despre aceasta
am spus că am exemple cîteva raioane, inclusiv
Călăraşi, unde aceste cărţi au dispărut. Şi
atunci nu este chip de demonstrat că cetăţeanul cutare a primit
anume şi nu este legitim ca să se respingă cererea adresată
de dumnealui atunci cînd nu avem o dovadă că această
persoană a primit, dar şi persoana este pusă în
situaţie că ea nu poate demonstra, fiindcă lipseşte acea
carte, ca să se vadă că el nu este acolo.
Ce ne facem în acest caz? Şi
spuneţi totuşi cum se va hotărî întrebarea cu
certificatul de moştenitor, fără care nu pot fi examinate
cererile şi aceste certificate nu se pot lua de la morţii din Siberia
şi din alte părţi. Ei nu s-au gîndit atunci noaptea
să facă certificate de moştenitor. Ce ne facem în aceste
cazuri?
Doamna Elena Mocanu:
Procedura de deschidere a dosarelor de
moştenire şi eliberarea certificatelor de moştenitor este
prevăzută de legislaţia în vigoare, cît şi de
Codul civil în vigoare. Pînă la adoptarea Codului civil din
anul 2003, regulile de primire a moştenirii sînt identice pentru
toţi moştenitorii. Şi aici nu putem face excepţie,
fiindcă vor apărea diverse probleme pentru alte categorii de
moştenitori.
În cazul în care termenul de
acceptare a moştenirii a expirat, dar moştenitorul are dovada
acceptării de fapt a acestei moşteniri în perioada a 6 luni de
la data decesului, acesta are dreptul, potrivit procedurii speciale, să se
adreseze în instanţa de judecată pentru confirmarea faptului.
Ulterior, urmează procedura de eliberare a certificatului de
moştenitor.
Doamna Valentina Cuşnir:
Ştiţi dumneavoastră că
nu mai sînt în viaţă nici acei martori care ar putea
demonstra aceasta. Dacă nu puteţi, acesta este motivul de purtare a
oamenilor pe drum. Veniţi în Parlament şi spuneţi că
această lege nu poate fi nici o dată îndeplinită,
fiindcă acesta este motivul. Am spus că de la morţi nu pot fi
luate certificate de moştenire.
Doamna Elena Mocanu:
Aş putea să vă informez
că nu ştiu dacă toţi, dar sînt deja multe certificate
de moştenitor eliberate la dreptul de creanţă ce rezultă
din Legea nr.1225.
Doamna Valentina Cuşnir:
Vă rog să îmi daţi
răspuns în scris şi daţi şi exemple acolo
cîţi au putut obţine aceste certificate de moştenitor
şi răsplătiţi pentru...
Doamna Elena Mocanu:
Bine, doamnă deputat.
Doamna Maria Postoico:
Doamnă viceministru,
Vă mulţumim.
Doamna Elena Mocanu:
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invită domnul
Veaceslav Iordan, Directorul general al Agenţiei “Apele Moldovei”, pentru
a da răspuns la interpelarea doamnei deputat Valentina Stratan cu privire
la aprovizionarea oraşului Străşeni cu apă potabilă.
Poftim, domnul Iordan.
Domnul Veaceslav Iordan – Director general al Agenţiei “Apele
Moldovei”:
Mult stimată doamnă
vicepreşedinte,
Onorat Parlament,
Prin prezenta, vă informăm
că Agenţia a examinat interpelarea doamnei deputat Valentina Stratan
referitor la alimentarea cu apă potabilă a oraşului
Străşeni şi comunică următoarele. Alimentarea cu
apă potabilă a oraşului Străşeni, fiind deosebit de acută,
nu a rămas în afara atenţiei autorităţii publice
centrale de specialitate.
Astfel, Agenţia a convocat pe data de
19 februarie şedinţa grupului de lucru cu participarea tuturor
factorilor de decizie pentru a stabili căile de soluţionare a
problemei. În urma discuţiilor, s-a constatat că oraşul
Străşeni dispune de un proiect pentru reabilitarea sistemului
orăşenesc de alimentare cu apă pentru care sînt necesare
mijloace financiare – 1 milion 400 de dolari.
Lucrările de construcţie şi
montaj vor fi finanţate din fondul creditului kuweitian, iar
lucrările vor începe în timpul apropiat. Pentru etapa a doua
de alimentare cu apă a localităţilor este necesar de a construi
apeductul magistral, care va conecta Străşeni la apeductul
Chişinău.
Documentaţia de proiect pentru
construcţia apeductului a fost deja elaborată de Institutul de Proiectări
“Iprocom”. Costul documentaţiei este de 500 mii de lei. Costul
lucrărilor de construcţie şi montaj este estimat de 47 de
milioane de lei, însă sursele de finanţe deocamdată nu
sînt...
În bugetul de stat pe anul 2008
mijloacele pentru aceste lucrări nu sînt planificate. Părerea
specialiştilor este că documentaţia de proiect pentru apeductul
Străşeni–Chişinău trebuie modificat astfel ca apeductul
respectiv să fie prelungit pînă la oraşul
Călăraşi, pentru alimentarea cu apă potabilă şi a
oraşului respectiv.
În acest context, Consiliul raional
Străşeni şi Consiliul raional Călăraşi
urmează să contracteze cu Institutul de Proiectări “Iprocom”,
pentru a efectua modificări necesare în proiect. La propunerea
Ministerului Administraţiei Publice Locale, Comitetul naţional pentru
finanţe externe, care activează pe lîngă Prim-ministru, a
prezentat Ministerului de Externe din Japonia propuneri pentru finanţarea
construcţiei apeductului Străşeni, Chişinău–Străşeni.
Cît priveşte soluţionarea
problemei privitor la funcţionarea sistemului de canalizare din
oraşul Străşeni, situaţia este următoarea. La
solicitarea primăriei Străşeni, Institutul de Proiectări
“Iprocom” elaborează un studiu preventiv de fezabilitate pentru aprecierea
variantei optime ce ţine de reabilitarea colectorului principal de
evacuare a apelor uzate la Staţia de epurare din oraşul
Străşeni.
Concomitent, Institutul de Proiectări
“Iprocom” elaborează documentaţia de proiect pentru
reconstrucţia capitală a staţiei principale de pompare a apelor
uzate care va fi necesară atît la pomparea apelor uzate la Staţia
de epurare din Chişinău, cît şi la pomparea acestora la
staţia nouă în cazul construcţiei acesteia în
oraşul Străşeni.
Primăria oraşului
Străşeni urmează să elaboreze şi să prezinte
Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale un proiect
investiţional pentru obţinerea unui grant pentru reconstrucţia Staţiei
de pompare. Conform calculelor preventive, costul lucrărilor de
reconstrucţie a reţelelor interne de canalizare este de circa
10 milioane de lei, iar construcţia staţiei noi de epurare a apelor
uzate este estimată la 20 mii de lei.
Toate aceste acţiuni se
încadrează în prevederile programului de alimentare şi
apă de canalizare a localităţilor în Republica Moldova
pînă în anul 2015, aprobat prin hotărîre de Guvern.
Conform acestui program, pentru modernizarea şi dezvoltarea sistemului
centralizat de alimentare cu apă şi canalizare a oraşului
Străşeni sînt necesare 18 milioane de lei, inclusiv din bugetul
de stat 4,7 milioane de lei.
Doamna Maria Postoico:
Mulţumim.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Domnule Director general,
Eu, din răspunsul dumneavoastră,
pot constata doar că sînt nişte intenţii, sînt
nişte începuturi şi nu există, oricum, o continuitate
şi nu se realizează totuşi nimic concret pentru că miile de
cetăţeni ai oraşului Străşeni care rămîn
în continuare fără apă prezintă o problemă mare
pentru Republica Moldova.
Şi nu în zadar v-am invocat
două hotărîri aprobate de Guvernul Republicii Moldova, şi
chiar în preambul m-am uitat, în partea introductivă a acestor
ambe hotărîri de Guvern se găseşte următoarea
frază: “asigurarea populaţiei cu apă potabilă de bună
calitate constituie unul din factorii primordiali ai securităţii
naţionale a ţării”. Şi că cele 20% de morbiditate se
datorează calităţii proaste a apei.
Şi eu am menţionat în
interpelarea mea despre impactul negativ, consecinţa sau la ce putem
să ne aşteptăm de pe urma acestei situaţii
sanitaro-epidemiologică foarte complicată, cît şi un
impact asupra mediului înconjurător, a mediului ambiant.
Dumneavoastră aţi spus că
în bugetul pe 2008 nu au fost programaţi bani. Vreau să vă
întreb, dar Agenţia dumneavoastră cîte demersuri a
făcut către Ministerul Finanţelor, către Guvern, pentru a
obţine cel puţin să fie programaţi pentru viitor ceva bani
din buget, să fie susţinută şi rezolvată această
problemă.
Pentru că, cu atît mai mult,
prin hotărîrea de Guvern din 2002, a fost aprobat acest plan despre
care dumneavoastră aţi vorbit cu privire la asigurarea cu apă
potabilă şi asigurarea cu canalizaţie a localităţilor
din Republica Moldova pînă în 2006, a fost abrogat în
2005 şi deja aprobat un asemenea similar program pînă în
2015. Să înţeleagă locuitorii din Străşeni
că vor aştepta pînă în 2015 soluţionarea
acestei probleme foarte stringente pentru întreaga republică, nu
doar pentru ei.
Domnul Veaceslav Iordan:
Mulţumesc.
Stimată doamnă deputat Stratan,
Vreau să vă răspund la
această întrebare. Conform procesului tehnologic de aprovizionare cu
apă potabilă a oraşului Străşeni, nu este vorba numai
de conducta principală care este de la Chişinău la
Străşeni, dar este vorba de conductele interioare, adică de sistemele
inginereşti care sînt în oraşul Străşeni,
deteriorate în momentul de faţă, care noi, Agenţia “Apele
Moldovei” sau Guvernul Republicii Moldova, pentru a livra apă către
oraşul menţionat prin conducta care este, vă spun, din termenii
inginereşti, este de 800, să livrăm apă pentru aceea ca noi
să obţinem toţi aceşti 800 de metri cubi pe oră
să îi primim înapoi în Staţia de epurare, care nu
este pregătită, noi nu putem să spunem aceasta.
De aceea, nici bani nu sînt
planificaţi în bugetul de stat pentru a construi această
conductă.
Este vorba, mai întîi, de prima
etapă, de prefăcut toate reţele interne ale oraşului, apoi
să vorbim despre o staţie de pompare nu pentru oraşul
Străşeni.
Doamna Valentina Stratan:
Atunci, spuneţi-mi, vă rog,
ştiu că au fost oricum transferuri, alocări de la organismele
internaţionale, cum este Banca Mondială pentru rezolvarea acestor
probleme. Oraşul Străşeni este inclus, poate să beneficieze
de asemenea susţinere?
Domnul Veaceslav Iordan:
După negocierile care au avut loc cu Banca
Mondială, acum, recent, Agenţia “Apele Moldovei” a semnat acest
contract, unde este în urma secetei de anul precedent sînt 50 de
sate care sînt, o să fie alocate cîte 50 de mii. Din raionul
Străşeni sînt două sate care vor primi această
sumă de bani. Dar Banca Mondială, care a semnat acolo... noi
deservim, avem proiectul-pilot; am avut zece oraşe în Republica
Moldova, astăzi, acele zece oraşe le-au fost alocate sume de
cîte 1 milion jumătate de dolari.
Astăzi, apa se livrează 24 de
ore, adică este economie de energie electrică, au apărut mai
mulţi oameni care vor să primească apă de la
întreprinderile noastre. Dar în privinţa oraşului
Străşeni, v-am spus că documentele necesare sînt înaintate
Guvernului Japoniei, fiindcă este vorba de 47 de milioane de
investiţii.
Doamna Valentina Stratan:
Domnule Director,
Eu vă mulţumesc.
Dar, oricum, vă rog, printr-o
frază, foarte pe scurt ca să înţeleagă: care este
perspectiva cînd va fi soluţionată problema, pentru că
sînteţi factorul decizional, să zic aşa, şi
responsabil pentru această situaţie?
Domnul Veaceslav Iordan:
Eu am spus că acum fondul kuweitian,
care are 7 milioane jumătate de dolari astăzi, sînt alocate 1
milion jumătate pentru reţelele interne. După aceea, cînd
se îndeplinesc 50% din reţele interne, îndată
Agenţia “Apele Moldovei” încep lucrările cu apeductul
Chişinău–Străşeni.
Doamna Valentina Stratan:
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Iordan,
Mulţumim.
La microfonul central se invită domnul
viceministru al administraţiei publice locale Sergiu Tataru, pentru a da
răspuns la interpelarea doamnei deputat Valentina Cuşnir cu privire
la îndeplinirea Hotărîrii Guvernului nr.1433. Eu vă rog.
Domnul Sergiu Tatarov – viceministru al administraţiei
publice locale:
Stimată doamnă Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Vizavi de chestiunile abordate în
interpelarea doamnei Valentina Cuşnir, expus în cadrul
şedinţei din 22 mai curent, relatăm succint următoarele. Referitor
la pesticide, au fost abordate un şir de întrebări. Referitor
la pesticidele depozitate pe teritoriul raionului Călăraşi. Vrem
să vă spunem că, în rezultatul controlului efectuat de
inspecţia ecologică Călăraşi, s-a constatat,
într-adevăr, că în cele două depozite, e vorba
despre Societatea pe Acţiuni “Fertilitatea” şi acel depozit de la
Onişcani.
La “Fertilitatea” – SA acoperişul se
află, într-o, să spunem aşa, stare avariată şi
pe timpul ploilor apa pătrunde în încăpere.
Însă toate pesticidele care se află în acest depozit au
fost reambalate. Acele care sînt în praf – în materiale sau
în ambalaj de masă plastică, celelalte care sînt în
stare lichidă – în butoaie de metal şi sînt închise
ermetic. Deci Agenţia sau Inspecţia ecologică a constatat
că scurgeri nu sînt şi careva pericol pentru mediu nu
prezintă. Totuşi, dat fiind faptul că problema există,
dumneavoastră cunoaşteţi, este în derulare Programul sau Proiectul
NATO OSCE privind distrugerea pesticidelor, distrugerea sau evacuarea, inclusiv
în raionul Călăraşi acest proiect este în derulare.
Următorul aspect vizavi de Staţia
de epurare a apelor reziduale din oraşul Călăraşi,
problematica care este similară pentru mai multe localităţi. Vreau
să vă comunic că a fost elaborat proiectul de construcţie a
Staţiei de epurare a apelor de către Institutul “Urbanproiect”,
costul se ridică la 26, peste 26 milioane de lei. Şi este un cost la
momentul actual destul de ridicat pentru a-l asigura din bugetul de stat.
Totuşi ce s-a făcut? În 2006, Întreprinderea Municipală
Comunală Locativă Călăraşi a beneficiat din fondul
locativ, din fondul ecologic de 1 milion de lei, din care prima
tranşă a fost deja valorificată în valoare de 707 mii de lei.
Urmează a doua tranşă.
Doi. Conform Legii bugetului de stat,
în 2006 au fost alocate şi valorificate 150 de mii pentru colectorul
de canalizare din oraşul Călăraşi. În 2007, pentru Staţia
de epurare a apelor reziduale a fost prevăzut 1 milion de lei.
Însă dat fiind faptul că autorităţile locale au fost
inerte în întreprinderea măsurilor de valorificare a acestor
bani, ulterior, în 2007, la rectificarea bugetului, dumneavoastră
cunoaşteţi, acest milion a fost redistribuit pentru alte obiective,
dar tot din raionul Călăraşi, deci cu pachetul de acţiuni
sau mai bine zis problemele sau obligaţiunile pe care dumneavoastră
le-aţi semnalat vizavi de îndeplinirea obligaţiunilor
investiţionale, stipulate în contractul de vînzare–cumpărare
a pachetului de acţiuni ale statului în Societatea de Acţiuni
“Călăraşi Divin”. Şi este cunoscut că tot pachetul sau
99,96% din acţiunile din capitalul social “Călăraşi Divin” au
fost realizate sau vîndute, prin intermediul concursului
investiţional, Societăţii pe Acţiuni “Ěîńęîâńęčé
ěĺćäóíŕđîäíűé âčíîäĺëü÷ĺńęčé çŕâîä» la anumite condiţii. Deci preţul
de 3,7 milioane dolari SUA a fost achitat.
Cumpărătorul, conform
contractului, acele obligaţiuni, inclusiv suplimentarea de sădire a
viţei-de-vie, le-a îndeplinit. Conform informaţiei
Agenţiei proprietăţii publice, care s-a bazat pe datele
cumpărătorului şi confirmate de firma de audit, numai în
2007 au efectuat investiţii în valoare de 1 milion
417 mii dolari SUA.
Adică, practic, putem constata: de
două ori mai mult decît era prevăzut pentru anul 2007 în
contractul respectiv. Prin urmare, considerăm că
cumpărătorul îşi îndeplineşte
obligaţiunile contractuale. Următoarea problemă care a fost
semnalată – nerespectarea unor reguli vizavi de legislaţia muncii de
către administraţia acestei întreprinderi.
Vrem să vă spunem că, la
solicitarea noastră, chiar alaltăieri, 27 mai, Inspecţia muncii
teritorială încă o dată a verificat contractele
individuale de muncă, tabelele de salarizare, modalitatea de calculare a
compensaţiilor pentru prestarea muncii sau pentru munci în zilele
de sărbătoare şi alte aspecte aferente şi s-a constatat
că, în fond, administraţia respectă condiţiile sau,
să spunem aşa, legislaţia muncii.
Următoarea problemă cu titlurile
de autentificare în unele sate pe care dumneavoastră le-aţi
nominalizat iarăşi din raionul Călăraşi. Dumneavoastră
cunoaşteţi că problema este neomogenă pe întreg
teritoriul. La implementarea Programului naţional “Pămînt” s-au
făcut mai multe, să spunem aşa, erori uneori şi tehnice.
Ulterior, Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.1433 din 2004, prin care
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru împreună cu
autorităţile locale erau obligate să verifice. Şi a fost
verificată minuţios situaţia creată cu titlurile
respective, în special care este situaţia în raionul
Călăraşi?
Deci 12 localităţi sau 12
primării au apelat către Agenţie sau au încheiat contracte
directe cu Agenţia americană USAID, care s-a obligat sau, cum să
spun, şi-a asumat răspunderea pentru colectarea pe gratis pe propriul
cont a erorilor comise la eliberarea acestor titluri. Deci numai 12
localităţi au apelat şi au efectuat acest lucru din cadrul
raionului Călăraşi.
Celelalte localităţi, inclusiv cele
menţionate de domnia voastră, deci Pituşca, Hîrjauca
şi altele, nu s-au adresat la timp. Prin urmare, este recomandarea
către autorităţile locale să se adreseze către
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru pentru a identifica
modalitatea de a corecta aceste greşeli. Însă, la momentul
actual, nimeni deja nu poate garanta această corectare pe gratis. De fapt,
mai este informaţia, noi am perfectat-o şi în scris, mai
detaliat o să v-o prezentăm.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc pentru această
informaţie.
Vă rog, să mi-o daţi
numaidecît şi în scris. Cît ţine de pesticide,
mă bucur că au fost ambalate, poate că în această
săptămînă, fiindcă două săptămîni
în urmă nu erau ambalate. Cît ţine de Staţia de
Epurare a Apei, aţi menţionat dumneavoastră, 150 000 în
2007, acelea nu au fost pentru Staţia de Epurare a Apelor, au fost pentru
o casă de locuit.
Mai departe. Cît ţine de Fabrica
de Vinuri şi Coniacuri. Aş vrea să ştiu şi nu am
văzut, aţi vorbit de un milion şi ceva de dolari investiţi.
Ştiu că această întreprindere cu 99,96% de acţiuni
capital rusesc se numeşte întreprindere mixtă, numai la noi
în Moldova aşa poate să fie. Ştiu că a luat credite
din băncile ruseşti în jur la 20 000 de dolari. Dacă
aceşti 20 000 de dolari au ajuns în Republica Moldova sau numai se
numără că au fost luaţi şi se prezintă ca
investiţii, dar unde au ajuns?
Aş fi vrut să vină doamna
Greceanîi să o întreb şi să spun, că îmi
este ruşine în ce hal este Fabrica de Vinuri şi Coniacuri din
Călăraşi în comparaţie cu alte întreprinderi
din Republica Moldova. Acei de pe la Vulcăneşti, care au lucrat cu
noi mai mulţi ani, înainte de privatizare, de un drag de stil
european să te uiţi şi aici cînd intri, deodată
mirosul împuţit din subsoluri, rămas încă de mai
mulţi ani, că nu se ajunge la ele, că nu se mai produce vin
demult, atunci cînd acel contract, dacă l-aţi văzut
dumneavoastră, prevedea ca 10 ani să nu se schimbe profilul
întreprinderii. Aş vrea să vă întreb: cînd
ultima dată s-a mărit salariul muncitorilor? Şi care este
salariul mediu al muncitorilor, nu al conducerii întreprinderii care se
plimbă pe la Chişinău şi primeşte mii de dolari pe
lună? Să luaţi aparte acel al muncitorilor, căci din 2003
nu s-a schimbat, pe cînd preţurile au crescut foarte vertiginos.
Şi aş veni cu foarte multe... dar aş fi vrut să discut la
acest capitol cu doamna Prim-ministru Zinaida Greceanîi. Şi
după vizita actuală a dumneaei la Călăraşi, sper
să se schimbe ceva, dacă nu, voi urmări şi nu voi lăsa
ca 4 ani să se întîmple ca şi după şedinţa
Guvernului în deplasare, a Guvernului Tarlev. Vă mulţumesc
şi aştept în scris acel răspuns de la dumneavoastră.
Domnul Sergiu Tatarov:
Doamnă Cuşnir,
Ceea ce ţine de competenţa
noastră, noi o să încercăm suplimentar să includem
ceea ce aţi relatat. Vizavi de prezenţa doamnei Greceanîi,
îmi depăşeşte aceasta.
Doamna Valentina Cuşnir:
Da, era vorba şi despre cele 15
milioane de lei dăruite de către Republica Moldova şi 3 000 de
decalitri de spirturi rămase la întreprindere şi multe, multe
alte lucruri.
Doamna Maria Postoico:
Se referă la alte guverne.
Doamna Valentina Cuşnir:
La Călăraşi se referă,
doamnă Preşedinte al şedinţei.
Doamna Maria Postoico:
Domnule viceministru,
Vă mulţumesc.
Continuăm. Ora Guvernului.
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ńďŕńčáî.
Óâŕćŕĺěűĺ ęîëëĺăč, ÷ĺě áëčćĺ ďŕđëŕěĺíňńęčĺ
âűáîđű 2009 ăîäŕ, ňĺě ÷ŕůĺ íĺęîňîđűĺ čç íŕřčő ęîëëĺă ďčřóň î ńĺáĺ, őâŕë˙ ńĺá˙,
č đóăŕţň äđóăčő, î÷ĺíü ÷ŕńňî çŕáűâŕ˙ î ňŕęčő ďîí˙ňč˙ő, ęŕę ÷ĺńňü č ńîâĺńňü.
Ňŕę, äâŕ äí˙ íŕçŕä â îäíîé čç ďŕđňčéíűő
ăŕçĺň áűëî đŕçěĺůĺíî číňĺđâüţ ń äĺďóňŕňîě Ďŕđëŕěĺíňŕ ăîńďîäčíîě Ĺôčěîě Ŕăŕęč,
ęîňîđűé ďđĺäú˙âčë đ˙ä ďđĺňĺíçčé ę Ďŕđňčč Ęîěěóíčńňîâ, ęîňîđŕ˙ ĺăî ŕíăŕćčđîâŕëŕ
ěíîăî đŕç, äŕâŕ˙ ĺěó ŕâŕíńű, ňîăäŕ, ęîăäŕ îí ˙âë˙ëń˙ ďĺđâűě ńĺęđĺňŕđĺě Ńîđîęńęîăî
đŕéîííîăî ęîěčňĺňŕ ďŕđňčč, č ňîăäŕ, ęîăäŕ ďŕđňčéíűě ńňđîčňĺëüńňâîě âěĺńňî íĺăî
çŕíčěŕëčńü äđóăčĺ. Č ňîăäŕ, ęîăäŕ îí čńďîëí˙ë îá˙çŕííîńňč ďđĺäńĺäŕňĺë˙ óĺçäíîăî
ńîâĺňŕ Ńîđîęŕ, áóäó÷č âűäâčíóňűě ďî ńďčńęó Ďŕđňčč Ęîěěóíčńňîâ, č îńňŕâčë ďîńëĺ
ńĺá˙ çŕ ňđč ăîäŕ âńĺ ńĺëüńęčĺ áîëüíčöű çŕęđűňűěč č áîëĺĺ 50% çŕęđűňűő äĺňńęčő
ńŕäîâ č 14 ěčëëčîíîâ äîëăîâ ďî çŕđŕáîňíîé ďëŕňĺ áţäćĺňíčęŕě.
Ęîěěóíčńňű îöĺíčëč äĺ˙ňĺëüíîńňü ýňîăî
đóęîâîäčňĺë˙, čńęëţ÷čâ ĺăî čç ďŕđňčč íŕ ńîáđŕíčč ďĺđâč÷íîé ďŕđňčéíîé
îđăŕíčçŕöčč íîěĺđ 6 ăîđîäŕ Ńîđîęŕ, ŕ íĺ óřĺë îí ńŕě, ęŕę ďčřóň â ăŕçĺňĺ.
Îöĺíčëŕ ĺăî č ńóäĺáíŕ˙ číńňŕíöč˙, ęîăäŕ ýňîň îňĺö đîäíîé ęîëëĺęňčâó ŕęöčîíĺđíîăî
îáůĺńňâŕ «Ôýóđčňîđóë» íŕíĺń óůĺđá â đŕçěĺđĺ áîëĺĺ ďîëóěčëëčîíŕ ëĺĺâ, ÷ňî
ďîäňâĺđćäŕĺňń˙ đĺřĺíčĺě äđîęčĺâńęîăî ńóäŕ.
Äë˙ ňîăî ÷ňîáű ěîč ęîëëĺăč ńďđŕâŕ íĺ
ęđč÷ŕëč, ˙ ďđîřó Ăĺíĺđŕëüíîăî ďđîęóđîđŕ ďđĺäńňŕâčňü ęîďčţ đĺřĺíč˙ ńóäŕ ďî
âűřĺóęŕçŕííîěó ďîâîäó. Ýňî ďĺđâîĺ îáđŕůĺíčĺ.
Č âňîđîĺ îáđŕůĺíčĺ. 27-ăî îęň˙áđ˙ ďđîřëîăî
ăîäŕ â ăîđîäĺ Ńîđîęŕ ďđîčçîřëŕ ňđŕăĺäč˙ â đĺçóëüňŕňĺ âçđűâŕ áűňîâîăî ăŕçŕ â
ćčëîě äîěĺ ďî óëčöĺ Řňĺôŕí ÷ĺë Ěŕđĺ, 117. Č î÷ĺíü íĺ őî÷ĺňń˙ ěíĺ ńĺăîäí˙ áĺđĺäčňü
÷óâńňâŕ ëţäĺé, ęîňîđűĺ ďîńňđŕäŕëč âî âđĺě˙ ýňîé ňđŕăĺäčč, ĺńëč áű íĺ ńčňóŕöč˙,
ęîňîđŕ˙ ńëîćčëŕńü íŕ ďđîřëîé íĺäĺëĺ âî âđĺě˙ îáńóćäĺíč˙ âîďđîńŕ îá čçěĺíĺíčč â
áţäćĺňĺ ăîđîäńęîăî ńîâĺňŕ Cîđîęŕ, ęîăäŕ çŕěĺńňčňĺëü ďđčěŕđŕ ďî ôčíŕíńŕě
îçâó÷čëŕ öčôđó 80 000 ëĺĺâ. Ýňî äĺíüăč, ęîňîđűĺ áűëč ńîáđŕíű íŕ ńďĺöń÷ĺňĺ, ŕ
ńďĺöń÷ĺň – ýňî ń÷ĺň, íŕ ęîňîđűé ďĺđĺ÷čńë˙ëč ńâîţ ďîěîůü âńĺ ćčňĺëč ńňđŕíű, â
ňîě ÷čńëĺ äĺďóňŕňű Ďŕđëŕěĺíňŕ č ďđĺäńňŕâčňĺëč äđóăčő öĺíňđŕëüíűő îđăŕíîâ, – äĺíüăč,
ęîňîđűĺ ďđčěýđč˙ Ńîđîęŕ îńňŕâčëŕ ńĺáĺ.
ß ďđîřó Ń÷ĺňíóţ Ďŕëŕňó â ňĺ÷ĺíčĺ äâóő íĺäĺëü
ďđîâĺđčňü, ęŕęŕ˙ ńóěěŕ ďîńňóďčëŕ íŕ ńďĺöń÷ĺň? Ęŕęčĺ áűëč ńîáđŕíű íŕ ýňîě ń÷ĺňĺ
ďđîöĺíňű? Ęŕę îíč áűëč ŕäěčíčńňđčđîâŕíű č íŕ îńíîâŕíčč ęŕęčő đĺřĺíčé?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Mulţumesc.
Pentru început, vreau să... am
impresia că doamna Bodnarenco a confundat bienala Ionescu cu
şedinţele Parlamentului. Probabil, pe gratis poate face
prezentări în altă parte.
Doamna Maria Postoico:
Ora Guvernului.
Domnul Igor Klipii:
Interpelare adresată Ministerului
Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, domnului Vladimir Baldovici,
Ministerului Administraţiei Publice Locale, domnului Valentin Guznac,
Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, doamna Violeta Ivanov,
Agenţiei “Apele Moldovei”, domnului Veaceslav Iordan şi Procurorului
General al Republicii Moldova, domnului Valeriu Gurbulea.
Recent, a fost făcut public faptul
că lucrările de evacuare a teritoriului fostului lac din Parcul
“Valea Morilor” nu pot fi continuate din cauza constatării că
nămolul, care urmează a fi evacuat, este toxic şi prezintă
un grad sporit de pericol. Pînă în prezent au fost evacuate peste
100 000 m3 de nămol, urmînd să fie evacuate
încă peste 550 000 m3 . În acest context, solicit o
informaţie amplă de la tribuna centrală a Parlamentului din
partea demnitarilor sus-menţionaţi asupra situaţiei create
în cadrul lucrărilor de la lacul din Parcul “Valea Morilor” din
capitală.
Solicit, în particular, să
îmi fie prezentate explicaţiile referitor la: cauzele care au dus la
această situaţie extrem de gravă. Cine se face responsabil de
demararea lucrărilor fără evaluarea prealabilă a
situaţiei tehnice şi ecologice, fără efectuarea
lucrărilor de protecţie şi fără evaluarea bugetului
necesar lucrărilor respective?
La fel, solicit un răspuns referitor
la acţiunile întreprinse pentru neutralizarea nămolului
depozitat deja în apropierea oraşului Vatra. Ce acţiuni şi
cînd vor fi ele întreprinse pentru evacuarea întregii
cantităţi de nămol şi evitarea unei catastrofe ecologice,
dacă ea nu s-a produs deja?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Neagu:
Mulţumesc.
Am o interpelare către domnul Colenov,
directorul Departamentului de Grăniceri. Colenov sau Colenev, da? Colenov.
În anii 1989–1990,
o bună parte din sîrma ghimpată de la Prut a fost
înlăturată de către populaţia şi organele
administraţiei publice locale din zona de frontieră. În 2007, Consiliul
raional Ungheni a decis să scoată sîrma ghimpată de la
hotarul cu România, iar, recent, Curtea de Apel Bălţi a
considerat nelegitimă această decizie. În acelaşi timp,
constatăm şi salutăm faptul că sîrma ghimpată
lipseşte la hotarul cu Ucraina. În legătură cu aceasta,
rog să îmi răspundeţi, de la tribuna Parlamentului, la
următoarele întrebări.
1. Care este rostul menţinerii
gardului de sîrmă ghimpată la Prut, la hotarul cu Uniunea
Europeană, odată ce Republica Moldova a declarat cursul de integrare
în Comunitatea Europeană?
2. Intenţionează Guvernul
Republicii Moldova să instaleze gard de sîrmă ghimpată pe
toată lungimea hotarului Republicii Moldova?
3. Uniforma grănicerilor moldoveni
este aceeaşi ca şi a celor ruşi şi a altor state CSI.
Mă refer la şepcile verzi ale grănicerilor în termen
şi a corpului de comandă. Cînd se va modifica uniforma
grănicerilor moldoveni? Oare acest lucru nu este permis de comandamentul
unic CSI al trupelor de grăniceri?
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Vă mulţumesc.
Prima interpelare o adresez doamnei
Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi. În ultimul
timp, la iniţiativa Ministerului Justiţiei tot mai frecvent au loc
atacuri masive asupra unei instituţii foarte importante în procesul
de reglementare şi bună aşezare a relaţiilor de
piaţă. Este vorba de instituţia notarului. Astfel, prin derogare
de la Legea nr.1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, Guvernul
face tot posibilul pentru a discredita această instituţie cu
tradiţii seculare într-o societate cu o economie de piaţă,
urmărind scopul readucerii notariatului sub un control total al
guvernării, care, ulterior, conduce la supravegherea totală a
agenţilor economici.
Dat fiind faptul că această
situaţie nu mai poate fi tolerată, rog, doamnă Prim-ministru,
să prezentaţi următoarea informaţie pentru anii 2007
şi patru luni ale anului curent.
1. Cîţi notari de stat şi
privaţi activează în Republica Moldova?
2. Cîţi notari de stat şi
privaţi arendează încăperi pentru birou?
3. Care este, în medie, mărimea
cheltuielilor notarilor pentru arenda bunurilor pe ţară, inclusiv
în municipiul Chişinău?
4. Care sînt taxele şi
impunerile ce trebuie achitate de către stat şi de către notarii
de stat şi privaţi în folosul statului?
5. Care este suma veniturilor lăsate
la bugetul de stat de către notarii privaţi şi de stat pe
perioada respectivă?
6. Care este aportul financiar al statului
în ajutorarea notarilor privaţi şi de stat?
7. Care este venitul mediu al unui notar de
stat şi privat pentru perioada 2007, pentru patru luni ale anului 2008, pe
ţară şi separat pe municipiul Chişinău?
Răspunsul îl solicit în
scris.
Şi a doua interpelare o adresez
domnului Nicolai Clima, Preşedinte al Consiliului Superior al
Magistraturii, şi domnului Ion Murueanu, Preşedintele Curţii
Supreme de Justiţie. În temeiul articolului 344 din Codul de
procedură penală, care stipulează procedura de repartizare a
cauzelor penale pentru judecare, să nu citesc tot articolul,
preşedintele şi vicepreşedinţii instanţelor
judecătoreşti trebuie să repartizeze aceste dosare
judecătorilor printr-o procedură specială, şi nu la
cheremul şi la dorinţa preşedintelui de instanţă.
Practica existentă în
instanţele judecătoreşti ne demonstrează că unii
preşedinţi de judecătorii ignorează cu
desăvîrşire prevederile legii. Un subiect la această
temă a fost şi răspunsul la o interpelare a subsemnatului despre
practica repartizării dosarelor, inclusiv celor penale în
Judecătoria sectorului Centru al municipiului Chişinău, acolo
unde au fost examinate dosarele domnilor Vladimir Şerban, Vlad
Modîrcă, Ion Paladi, Răileanu, Cebanenco despre subiectul cum
au fost, care au fost demonstrate ulterior la CEDO, la comanda politică a
guvernanţilor.
O practică analogică ilegală
s-a înrădăcinat şi la Curtea de Apel Chişinău.
În legătură cu cele expuse, solicit respectuos sus-numiţilor
demnitari de stat o informaţie amplă în Parlament privind
respectarea de către Curtea de Apel Chişinău a articolului 344 din
Codul de procedură penală, luîndu-se în consideraţie
şi faptul că vicepreşedinţii Curţii de Apel sînt
respectiv şi preşedinţi ai Colegiului Civil şi Penal.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Fac o interpelare la adresa
Prim-ministrului Republicii Moldova cu următorul conţinut: în
subordinea Ministerului Educaţiei şi Tineretului se găseşte
Hotelul “Zarea”, hotel care în fiecare an primeşte mii de elevi
şi profesori, care vin la diferite competiţii, perfecţionare
etc., etc. Hotelul se găseşte la autogestiune şi
autofinanţare, singur se îndestulează cu toate celea. Ba mai
mult, şi investeşte circa de cîteva milioane de lei pentru a
întreţine instituţia şi a o perfecţiona. Actualmente,
la gustul Ministerului Economiei şi Comerţului, al doilea an la
rînd, acest hotel se supune privatizării.
Întrebarea este următoarea. De
ce se încalcă încă în vigoare Legea
învăţămîntului, care interzice categoric
înstrăinarea oricărui edificiu, ce îi aparţine
sistemului educaţional?
2. Cine vrea să “prihvatizeze” acest
hotel în centrul oraşului?
3. Ce se întîmplă cu
toţi copiii şi profesorii care vin aici la perfecţionare
în Chişinău şi bugetul ministerului şi al
primăriilor locale, care va creşte considerabil pentru ai caza
în acest hotel, dacă va avea acea destinaţie?
Actualmente, în acest hotel
sînt cele mai reduse preţuri din toată Republica Moldova. Deci,
70 de lei, 100 de lei, care nu o să găsiţi nicăieri. Rog
să vină răspunsul, să îl primesc în scris.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimaţi colegi,
În primul rînd, vreau să
renunţăm la două cuvinte, care sînt incorecte în
limba română: “investori”, corect “investitori”, şi
vorbeşte aici şi un ministru cu incorectitudine, şi
“represaţi” sau “represate”. Nu sînt “persoane represate”,
sînt “persoane reprimate sau supuse represiunilor”. Acum, am două
interpelări. Prima interpelare este adresată domnului ministru al
dezvoltării informaţionale Pavel Buceaţchi.
Domnule ministru,
Solicit să îmi puneţi la
dispoziţie datele complete despre valoarea activelor deţinute
în fiecare întreprindere, indiferent de forma de proprietate, de
către omul prosper de afaceri Oleg Voronin şi de către membrii
familiei Voronin, unul dintre care astăzi este Preşedinte al
Republicii Moldova. Solicit răspunsul în scris conform
legislaţiei în vigoare.
A doua interpelare este adresată
Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii
şi Informatică. Mă interesează stabilirea cauzei în
legătură cu difuzarea în locul TVR-1, în ziua cînd
a fost semifinala “Eurovizionului”, a Televiziunii Moldova-1, care a fost
reluată după încheierea semifinalei. Şi care este
interpretată şi de presă, şi de mai multă lume, drept
o piedică creată artificial, pentru ca cetăţenii din
Republica Moldova să nu poată vota pentru participanţii
României la semifinală. Mă interesează constatarea acestui
fapt. De asemenea măsurile care au fost luate de Agenţie
împotriva Companiei “Sun communication”. Aştept răspunsul
în scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 2.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc frumos, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Prima interpelare o adresez doamnei
Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi. Din
informaţiile pe care le deţin, în luna mai curent, Guvernul
Republicii Moldova a adoptat o hotărîre, prin care a dăruit
Combinatului de Panificaţie “Franzeluţa” 7 mii 500 tone de grîu
alimentar, iar alte 2 mii tone –Combinatului de Panificaţie din
Bălţi. Valoarea cantităţii de grîu donat
depăşeşte cifra de 30 milioane lei. Grîul respectiv a
venit în Moldova cu titlu de ajutor umanitar din partea României
şi a Federaţiei Ruse, pentru a fi distribuit agricultorilor care au
avut de suferit de pe urma secetei din vara trecută.
Ambele combinate sînt persoane
juridice şi nu au dreptul de a primi ajutoare umanitare în baza
Legii cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova, deoarece
scopul activităţii acestora este obţinerea profitului.
În temeiul celor expuse şi
în conformitate cu articolul 125 din Regulamentul Parlamentului, solicit
Guvernului să infirme sau să confirme această informaţie,
iar în cazul în care a fost adoptată o asemenea decizie, cer să
mi se explice în baza cărei norme legale grîul alimentar
destinat ajutorării ţăranilor a fost dăruit unor
agenţi economici?
2. Care este temeiul legal de a atribui
hotărîrea dată la categoria celor secrete, deoarece această
hotărîre poartă şi titlu secret?
A doua interpelare o adresez domnului ministru
al agriculturii şi industriei alimentare Anatolie Gorodenco. Rog să
îmi fie prezentată o informaţie amplă asupra
măsurilor întreprinse sau care urmează a fi întreprinse,
pentru a diminua impactul creşterii preţurilor la carburanţi
asupra agricultorilor.
Doi. Lista complexă şi
completă a beneficiarilor care au beneficiat de cele 40 milioane de lei
pentru procurarea motorinei pentru îndeplinirea lucrărilor de
primăvară.
Şi trei. Cine a beneficiat de cele
3500 tone de motorină, alocate pentru susţinerea agricultorilor.
Informaţia respectivă o solicit
în primă fază în scris.
Mulţumesc foarte mult.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
O interpelare Ministerului
Administraţiei Publice Locale, domnului Valentin Guznac. Consiliul raional
Edineţ nu a găsit resurse financiare pentru finalizarea
reparaţiei Taberei de Odihnă a Copiilor “Poeniţa veselă”.
În acelaşi timp, Consiliul
raional a votat ca să fi alocate 360 de mii de lei pentru
achiziţionarea unui automobil de lux pentru preşedintele raionului.
Astfel, Consiliul raional Edineţ, condus de comunişti, a demonstrat
încă o dată “grija faţă de copii”.
Rog, prin intermediul Oficiului teritorial
al ministerului, să examinaţi decizia Consiliului raional Edineţ
cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru achiziţia
automobilului de lux în contextul nealocării mijloacelor financiare
necesare pentru finalizarea pregătirii Taberei de Odihnă a Copiilor
“Poeniţa veselă”.
Rog răspuns în scris.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Vă mulţumesc.
Interpelarea mea este adresată
domnului preşedinte al Companiei “Teleradio-Moldova” Valentin Todercan şi
doamnei preşedinte al Consiliului de observatori a Instituţiei
publice naţionale a audiovizualului Mariana Şlapac.
Răspunsul la următoarea
interpelare îl solicit să îmi fie prezentat în scris.
În cadrul şedinţei plenare a Parlamentului Republicii Moldova
din 16 mai 2008, Fracţiunea parlamentară “Alianţa «Moldova
Noastră»”, în comun cu mai mulţi deputaţi neafiliaţi,
şi-a manifestat protestul prin blocarea tribunei centrale a Parlamentului
din cauza încălcării flagrante şi frecvente a
Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797 din 2 aprilie 1996,
privind examinarea iniţiativelor legislative şi a propunerilor
deputaţilor din opoziţie, inclusiv în cadrul
şedinţelor plenare.
Constatăm că evenimentul
în cauză a fost reflectat în emisiunile de ştiri
“Mesager” şi programul “Rezonans”, subiectiv, părtinitor,
exprimîndu-se, în exclusivitate, punctul de vedere al
guvernării actuale şi lipsind cu desăvîrşire cel al
opoziţiei parlamentare, ceea ce încalcă principiile Codului
audiovizualului.
În şedinţa plenară din
22 martie anul curent, liderul “Alianţei «Moldova Noastră»” domnul
Serafim Urechean a solicitat oficial dreptul la replică la Compania
naţională publică “Teleradio-Moldova”, fapt lăsat din nou
fără atenţia acestei instituţii.
Pornind de la cele relatate şi
în temeiul articolului 16 din Codul audiovizualului, solicit asigurarea
acestui drept la replică al Fracţiunii, citez: în aceeaşi
emisiune, în acelaşi interval de timp şi cu aceeaşi
durată, precum şi explicaţii de la administraţia şi
în mod separat din partea Consiliului de observatori în ce
priveşte respectarea legislaţiei în cazul acestor evenimente.
În acelaşi timp, cerem în
continuare Companiei “Teleradio-Moldova” să asigure respectarea
strictă a prevederilor articolului 7 din Codul audiovizualului care
prevede informarea veridică, echilibrată, imparţială
şi din mai multe surse.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Guţu:
Mulţumesc.
Nu interpelare, dar revin la două
interpelări. Prima o adresez domnului ministru al culturii şi
turismului Artur Cozma, care a trebuit să vină la tribuna
Parlamentului să dea răspuns la adresarea cetăţenilor din
satul Ivancea, problema este expusă în interpelare. Şi eu
îi aduc aminte că îl aşteptăm joia viitoare.
Şi a doua interpelare am făcut-o
de două ori la adresa conducerii Comisiei naţionale financiare, a
Pieţei Financiare, domnului Cibotari, în legătură cu
afacerea dubioasă “Moldasig”. La cerinţa mea ca să îmi
prezinte documentele, evoluarea, deciziile luate în legătură cu
această operaţie, am primit un răspuns forte formal şi
chiar, aş spune, fără “soveste”.
De aceea, eu doresc ca domnul Cibotari
să fie prezent la tribuna centrală a Parlamentului să
lămurească absolut tot ce se referă la această afacere.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Alexandru Lipcan:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Am o interpelare pentru domnul Procuror
General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. În ziua de 25 mai curent,
a avut loc turul unu pentru alegerea primarului comunei Cioropcani, raionul
Ungheni.
Cetăţenii localităţilor
respectiv în ziua alegerilor, 25 martie, au fost îndemnaţi cu
insistenţă să iasă la alegeri şi să îşi
dea votul pentru candidatul comunist de către o bună parte din
conducătorii serviciilor publice desconcentrate în teritoriu pentru
sosirea cărora la Cioropcani, precum şi pentru transportarea
alegătorilor la secţia de votare s-a utilizat transport de serviciu.
Solicit, domnule Procuror General,
examinarea în regim de urgenţă şi calificarea
acţiunilor demnitarilor raionali aflaţi în ziua de 25 mai la
Cioropcani, precum şi verificarea legitimităţii utilizării
în scopurile enunţate a mijloacelor de transport, inclusiv a celor
nominalizate mai jos: “Niva” Ungheni AN 007, care aparţine
Întreprinderii de Stat “Silva-Centru” Ungheni, precum şi “Uaz”
Ungheni AM 582, care aparţine “URECOOP”-ului Ungheni.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Mulţumesc.
Două interpelări. Prima
adresată domnului ministru al afacerilor externe şi integrării
europene Andrei Stratan. Recent, domnul viceministru al afacerilor externe
şi integrării europene Ostalep, a efectuat o vizită de lucru la
Bucureşti, unde s-a discutat Convenţia privind micul trafic de
frontieră dintre Republica Moldova şi România. Cel puţin
aşa am înţeles din presă.
Informaţiile referitoare la rezultatul
acestei vizite au fost cît se poate de zgîrcite, ca să nu spun
că lipsesc cu desăvîrşire. Am dori, ca cel puţin joia
viitoare, cel tîrziu, domnul ministru sau un ministru adjunct să ne
prezinte detalii privind rezultatul acestor discuţii aici, în plenul
Parlamentului.
Ce a de a doua interpelare o adresez
ministrului educaţiei şi tineretului. Anul şcolar se
încheie, mîine va fi ultimul sunet şi din aceste considerente
şedinţa Parlamentului de mîine, înţeleg, va fi
suspendată, aşa ne-a spus speakerul Parlamentului.
Problema admiterii în
instituţiile de învăţămînt superior este una
cît se poate de acută. Al cîtelea an este
tărăgănată semnarea protocolului dintre ministerele
învăţămîntului din România şi Republica
Moldova. Este o barieră în calea a sute, dacă nu mii, de tineri
din Republica Moldova pentru a fi admişi la instituţiile de
învăţămînt superior mediu, postuniversitar
ş.a.m.d. din România.
Am vrea să primim un răspuns
în plenul Parlamentului din partea ministrului, şi anul trecut am
avut o interpelare identică, în legătură cu acuzele
blocării acestui, semnării acestui protocol.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Mulţumesc.
Cele două interpelări ale mele
sînt adresate Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării
Europene şi vizează următoarele subiecte. Aşa cum se
cunoaşte, cu mai mulţi ani în urmă, Guvernul Republicii
Moldova şi Guvernul României au semnat şi au aplicat
parţial un acord guvernamental privind reconstrucţia podului din
regiunea localităţilor Lipcani–Rădăuţi–Prut. Acel
protocol prevedea obţinerea finanţării europene, acordate
pînă la urmă de Comisia Europeană. Este vorba de un
proiect de 11 milioane de euro, acordaţi prin proiectele FACIS şi
TARE, FARE, deci FACIS şi TARE, pardon, e o greşeală, e o
metateză, cum se cheamă în gramatică.
Deci este vorba de cele două programe
destinate ţărilor ex-sovietice şi ţărilor din Europa
Centrală – TACIS şi FARE, 11 milioane de euro, dintre care 3 milioane
de euro au fost acordate României şi 8 milioane de euro Republicii
Moldova. Este cel mai scump pod pe care Republica Moldova l-a avut vreo
dată.
Observăm că, chiar dacă
reconstrucţia acestui pod a fost încheiată acum
2 ani şi jumătate, acesta rămîne impracticabil.
Impracticabil pentru că nu există oficial un punct de trecere a
frontierei. Republica Moldova are cu România oficial 7 puncte de trecere
a frontierei, cu Ucraina are 17, fie că este vorba de punct de rutiere sau
feroviare. Frecvenţa celor cu Ucraina este cu mult mai mare, distanţa
medie dintre ele este cu mult mai mică.
Presa din România, mai ales în
ultimul timp, a scris despre faptul că demersurile autorităţilor
judeţului Botoşani de a înfiinţa un punct vamal în
imediata apropiere a acestui pod s-au soldat cu eşec, motivul invocat de
către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din
România fiind lipsa unei baze legale pentru deschidere de noi puncte de
trecere vamală cu Republica Moldova.
Constat că deschiderea unui punct
vamal în apropierea podului Lipcani–Rădăuţi–Prut ar permite
circulaţia persoanelor şi a mărfurilor spre o nouă
piaţă de desfacere şi ar putea favoriza dezvoltarea
economică a raionului Briceni. În prezent, agenţii economici
din acest raion se confruntă cu o situaţie dificilă, întrucît
cel mai apropiat punct vamal de trecere spre România Costeşti–Stînca
se află la circa 120 de kilometri de oraşul Briceni.
În această situaţie,
interpelez Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene,
cerîndu-i să îmi aducă la cunoştinţă
stadiul în care se află negocierile privind deschiderea punctului
vamal Lipcani–Rădăuţi–Prut? Care este gradul de
îndeplinire de către părţi a angajamentelor asumate prin
Protocolul guvernamental moldo-român privind infrastructura zonei
adiacente acestui pod? Şi perioada pentru care Guvernul Republicii Moldova
estimează deschiderea punctului vamal Lipcani–Rădăuţi–Prut.
Cer ca ministerul să evoce în
răspunsul său şi poziţia Comisiei Europene ca unic
finanţator al lucrărilor de reconstrucţie a acestui pod,
faţă de blocarea de 2 ani şi jumătate a deschiderii unui
punct de trecere a frontierei Republicii Moldova cu România în
această zonă.
Totodată, îi cer Ministerului
Afacerilor Externe şi Integrării Europene să îmi pună
la dispoziţie, în cooperare cu autorităţile vamale şi
de frontieră ale Republicii Moldova, o informaţie exactă pe anii
2000–2008 privind dinamica numărului de treceri ale frontierei
moldo-române în ambele sensuri pe fiecare punct de trecere
rutieră sau feroviară.
Şi a doua mea interpelare este
adresată, cum spuneam, de asemenea, Ministerului Afacerilor Externe
şi Integrării Europene şi vizează următoarea
situaţie. Am constatat, cu ocazia ultimei vizite a reprezentanţilor
Dumei de Stat a Federaţiei Ruse la Chişinău, a domnului Alexei
Ostrovski, în special, care este preşedinte al Comisiei pentru
ţările CSI şi relaţiile cu compatrioţii Rusiei de
peste hotare, că prevederile Tratatului de bază dintre Republica
Moldova şi Federaţia Rusă la capitolul “Minorităţi
etnice” nu este aplicat decît de o singură parte.
Am observat că acei 201 mii de etnici
ruşi, cetăţeni ai Republicii Moldova, beneficiază de
asistenţă în domeniul învăţămînt,
asistenţă religioasă, cultură, presă, este vorba de
peste 200 de şcoli, de instituţii preşcolare, 29 de
universităţi în care instruirea se face în limba rusă
pe bani de la buget. Este o proporţie importantă a banilor publici
care merge către aceste destinaţii.
În acelaşi timp, conform
recensămîntului din anul 2002 din Federaţia Rusă, în
această ţară există cetăţeni ai Rusiei de
origine, cum s-au autodeclarat ei, moldovenească, volohă şi
română în număr de 178 000, 178 000 este comparabil cu
201 000. Acestora trebuie să le mai adăugăm circa 250 000 de
emigranţi economici din Republica Moldova şi am constatat că,
chiar dacă compatrioţii noştri din Federaţia Rusă
locuiesc în unele regiuni compacte, este vorba de peste 24 de
localităţi în care ei sînt majoritari: în Caucazul
de Nord, în ţinutul Krasnodar, în regiunea Amur, în
Siberia Occidentală, nu beneficiază de nici un fel de
asistenţă identitară, culturală şi nici o rublă,
nici o copeică de la bugetul Federaţiei Ruse, cel puţin,
în ultimii vreo 60 de ani nu a fost alocată pentru aceşti
compatrioţi ai noştri.
Cer Ministerului Afacerilor Externe şi
Integrării Europene să îmi prezinte o informaţie
exactă pe fiecare dintre aceste localităţi şi regiuni ale
Federaţiei Ruse privind situaţia identitară şi
culturală a compatrioţilor noştri din această
ţară şi, mai ales, privind demersurile pe care Guvernul nostru
le-a făcut în dialogul său cu autorităţile
Federaţiei Ruse, astfel încît drepturile conaţionalilor
noştri, indiferent de numele de autoindetificare din Federaţia
Rusă, să fie respectate la egalitate cu drepturile etnicilor
ruşi, cetăţeni ai Republicii Moldova.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Anatolie Zagorodnîi:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Interpelarea mea o adresez Guvernului
Republicii Moldova şi Procurorului General al Republicii Moldova. Recent,
la 26 mai 2008, am avut o întîlnire cu locuitorii satului
Secăreni, raionul Hînceşti, unde au participat mai mulţi
locuitori ai acestei comunităţi. Printre problemele abordate în
cadrul întîlnirii, cetăţenii au abordat o problemă
foarte acută, după părerea mea, ce ţine de gestionarea
instituţiilor bugetare din teritoriul unităţii
administrativ-teritorială şi anume grădiniţa de copii.
În comunitate sînt mai mulţi copii cu vîrstă
preşcolară, dar grădiniţa astăzi este dată
în arendă actualului primar, domnului Gheorghe Cojocaru. Am vizitat
personal acest edificiu. La momentul vizitei mele, în
grădiniţă am constatat o fermă de porci, de
păsări, căpiţe de fîn, depozit de legume şi
altele.
Locuitorii spun că, în ultimele
zile, au început şi nişte lucrări de demolare în
interiorul acestui edificiu, care îi zdruncină şi îi
doare pe fiecare părinte din această localitate, deoarece copiii stau
acasă şi nu frecventează instituţia respectivă. Iar
părinţii nu pot să meargă la serviciu şi să
îşi caute de muncă, deoarece nu au cui lăsa copiii
în supraveghere.
De aceea, rog Guvernul Republicii Moldova,
ministerele de resort, Procurorul General să mă informeze, de la
tribuna centrală a Parlamentului, care este statutul juridic al acestei
grădiniţe? Cui i-a fost transmisă în arendă?
Cît se plăteşte pentru arenda respectivă? Şi din care
considerente astăzi, în loc să fie depuse eforturi de
autorităţile publice locale de ambele niveluri pentru a reanima acest
edificiu atunci cînd unii aleşi locali îşi
desfăşoară activităţi personale crescînd porci,
păsări şi alte vietăţi pentru bugetul personal. Răspunsul
îl aştept de la tribuna centrală. Cine doreşte să se
familiarizeze am şi careva poze. Poftim, veniţi şi vi le
arăt cum stau porcii şi păsările în
grădiniţa respectivă.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Am două interpelări. Prima
interpelare este, de fapt, o repetare, acum un an şi 6 luni, de la acest
microfon, am adresat o interpelare Ministerului Culturii şi Turismului
şi m-am referit la starea deplorabilă a cinematografelor din centrele
raionale. Conform legislaţiei în vigoare, în timp de două
săptămîni am primit o informaţie în scris, chiar
şi de la tribuna Parlamentului, în care am fost informat că
ministerul întreprinde măsuri pentru a pregăti aceste
cinematografe de a le transmite în chirie, de a le propune
privatizării. Ca să ajungem peste un an şi jumătate şi
să văd că soarta cinematografului din Donduşeni o
repetă şi cinematograful din Rîşcani.
Dacă pînă atunci curgeau
doar acoperişurile şi nu erau ferestrele, acum nu sînt nici
uşi. Şi aceste cinematografe au o altă destinaţie – locuri
de depozitare a deşeurilor. Deci rog domnul ministru, de la tribuna
Parlamentului, să îmi aducă informaţia necesară, ce
va întreprinde ministerul? Cum va soluţiona această
întrebare? Şi, totodată, să vadă şi soluţia
de a transmite aceste edificii, aceste clădiri organelor locale, care,
cred eu, mai uşor ar putea atrage nişte surse din afara
ţării, prin diferite programe, proiecte, ca să le repare şi
să le folosească pentru localităţi.
A doua interpelare o adresez domnului Ursu,
Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor. Mă refer
la drumul internaţional Bălţi–Chişinău, pe care o
să îl găsiţi pe orice hartă în afara
ţării, şi majoritatea şoferilor, care intră în
Moldova şi traversează, merg spre nordul republicii, totdeauna se
orientează pe acest drum, ca să ajungă la satul
Chişcăreni şi să vadă că un pod stă de 15
ani închis, o parte din pod. Doi ani în urmă pe acest pod
stăteau vreo trei macarale. După o interpelare aici, în Parlament,
a unui coleg, nu mai ţin minte cine a făcut-o, aceste mecanisme au
dispărut de pe acest pod. Însă cum a fost închis,
aşa şi stă închis.
Foarte multe localităţi
sînt nevoite să traverseze kilometri, zeci şi chiar zeci de
kilometri în plus, ca să iasă la drumul Bălţi–Chişinău
şi să treacă pe la Sărăteni. Şi,
ţinînd cont de faptul că acest drum Chişinău–Sărăteni–Bălţi
este acum destul de aglomerat, mai ales dimineaţa şi seara,
interpelarea mea este, îl întreb pe domnul ministru: cînd Ministerul
va găsi acele surse necesare pentru a repara acest pod şi pentru a
elibera această localitate Chişcăreni de acele mijloace de
transport, care sînt nevoite să traverseze satul, să
treacă pe străzile satului, care se află într-o stare
extrem de deplorabilă, defectă.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Doamnă Preşedinte,
O precizare. Conform Regulamentului,
interpelările mele sau întrebările mele sînt adresate
pentru răspuns în scris şi de la tribuna centrală a
Parlamentului.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
În continuare microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Am două interpelări. Prima,
către Guvernul Republicii Moldova. Recentele majorări de preţuri
la produsele petroliere provoacă multe semne de întrebare atît
în rîndul importatorilor, cît şi în rîndul
consumatorilor. Potrivit calculelor specialiştilor, scumpirea petrolului a
condus la creşterea preţurilor de import în medie cu 90 de
dolari tona şi la majorarea preţului de comercializare a motorinei pe
piaţa internă a republicii cu peste 8%.
Dacă luăm în calcul că
motorina este un produs strategic pentru agricultura ţării, ar fi
rezonabil ca Guvernul să dispună de careva măsuri de diminuare a
impactului negativ la creşterea preţurilor la carburanţi.
Şi ar fi pentru aşa sector important al economiei naţionale. La
acest capitol se propune ca o soluţie pentru menţinerea
preţurilor actuale la motorină ar fi reducerea taxei pe valoarea
adăugată la importul de acest combustibil de la 20% la 10%, sau a
accizelor la import, cum se face în multe alte ţări, care,
pînă la urmă, conform calculelor noastre, nu va afecta
semnificativ veniturile bugetului de stat, dar va permite în schimb
prevenirea unor noi majorări de preţuri la combustibil şi va
asigura o stabilitate pe piaţa petrolieră.
Îngrijorarea Guvernului de
creşterea preţurilor însă se reduce doar la promisiunile
de reluare a importului de petrol şi produse petroliere prin portul
Giurgiuleşti, fapt ce va conduce la diminuarea preţurilor la acest
produs strategic, după cum zice Guvernul. Voi reaminti că în
cele 8 luni ce s-au scurs de la primul transport de produse petroliere prin
intermediul Terminalului Giurgiuleşti s-a importat doar 1% din produsele
petroliere consumate în republică.
Iar astăzi se constată, după
materialele publicate în presă, potrivit specialiştilor,
infrastructura actuală a Terminalului de la Giurgiuleşti permite doar
transportarea şi depozitarea benzinei şi a motorinei. Astfel spus,
calificativul de Terminal petrolier este doar pe hîrtie. După ce
în septembrie 2007 la Terminal s-au adus 2–3 mii tone de benzină
şi motorină, alte importuri de produse petroliere prin intermediul
Terminalului nu s-au mai efectuat.
Atît autorităţile,
cît şi reprezentanţii companiilor “Danome logistic” şi
“Bimol treading” refuză să vorbească despre cauzele unei
asemenea situaţii. Totuşi, pînă la urmă, se
constată că petrolul şi păcura nu pot fi importate pe
această cale. Deci, apare întrebarea: care este rolul Terminalului, cînd
va fi construită rafinăria, care va avea drept scop principalul
obiectiv securitatea energetică a ţării?
Cu atît mai mult că şi
în urma vizitei Preşedintelui ţării în Azerbaidjan
în presă s-a scris despre faptul că realizarea prevederilor
Acordului de investiţii cu privire la Portul internaţional liber Giurgiuleşti
este blocat de faptul că prin Terminal este, practic, imposibil de
transportat petrolul. Potrivit opiniei specialiştilor, infrastructura
actuală astăzi, mai bine zis şi obiectivul de bază construcţia
rafinăriei, este sub o întrebare foarte serioasă. În această
ordine de idei, solicit prezentarea informaţiei privind următoarele.
Realizarea angajamentelor
investiţionale prevăzute în acordul de investiţii pe
fiecare compartiment în parte. Care este situaţia reală cu
Terminalul petrolier Giurgiuleşti şi rafinăria pentru realizarea
angajamentelor, măsurile preconizate de Guvern. Care sînt
măsurile întreprinse de Guvern în vederea redresării
situaţiei de pe piaţa produselor petroliere, în contextul
propunerilor invocate mai sus. Şi care sînt sumele şi în
ce obiecte de construcţie a infrastructurii spre şi în
Terminalul Giurgiuleşti au fost finanţate şi se
preconizează a fi alocate pentru finalizarea portului şi Terminalului
Giurgiuleşti din bugetul de stat.
A doua interpelare o am către
Ministerul Economiei şi Comerţului, către domnul ministru al
economiei şi comerţului Igor Dodon. Solicit prezentarea
informaţiei cu privire la realizarea proiectului de construcţie a
Centrului Comercial Agricol din Chişinău “Grădina Moldovei”,
care, conform deciziei Guvernului, urma a fi dată în exploatare la
finele anului 2007.
La 2 august 2006,
cîştigător al concursului a fost desemnată Societatea cu Răspundere
Limitată “Vostok”, contractul de arendă fiind semnat la 25
septembrie 2006. Conform contractului menţionat, Centrul Comercial Agricol
“Grădina Moldovei” urma a fi edificat în termen de doi ani. Costul
proiectului este de 10 milioane de dolari. Să nu uităm că este
vorba de un teren de 10 hectare de pămînt, amplasat în centrul
Chişinăului. Solicit informaţia, informaţia solicitată
rog să reflecte realizarea proiectului investiţional conform
caietului de sarcini, semnat cu Întreprinderea “Vostoc” – SRL. La ambele
interpelări solicit informaţia prezentată în plenul
Parlamentului.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Ion Varta:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte
al şedinţei.
Prima interpelare i-o adresez domnului Primar
general al municipiului Chişinău Dorin Chirtoacă. Recent, mi-a
parvenit un demers colectiv, semnat de 116 persoane, majoritatea
covîrşitoare a cărora sînt locuitori ai municipiului
Chişinău, care activează în calitate de antreprenori,
realizatori la tejghelele şi în gheretele cu produse alimentare
şi industriale din cadrul Pieţei Agricole “Roada Gliei”, bulevardul
Mircea cel Bătrîn nr.25/1 din sectorul Ciocana.
Dînşii relatează, în
acest demers colectiv, că zilele trecute directorul pieţei, domnul
Nicolae Răbdău i-a informat cu referire la faptul că,
începînd cu 1 iunie 2008, respectiva piaţă agricolă
îşi va încheia activitatea. În felul acesta, peste
200 de persoane, care îşi desfăşoară în prezent
activitatea pe teritoriul Pieţei Agricole “Roada Gliei” se vor pomeni
disponibilizaţi şi vor rămîne fără un loc de
muncă. În afară de aceasta, de asemenea vor fi afectate şi
interesele cîtorva mii de locuitori ai acestui sector Ciocana, care,
zilnic, profită de serviciile Pieţei Agricole “Roada Gliei”.
Printre altele, în acest demers
colectiv acei 116 de semnatari relatează următoarele: “În
legătură cu aceste acţiuni, ne aflăm într-o
situaţie destul de gravă, ceea ce înseamnă că
rămînem fără un loc de muncă şi, în primul
rînd, fără o sursă de existenţă. Majoritatea
sîntem mame cu unul sau doi copii, unii adolescenţi, cărora trebuie
să le asigurăm un viitor, să le oferim posibilitatea să
îşi continue studiile. Sîntem pensionari fără pensii
şi fără speranţa de a fi angajaţi de către
cineva. În situaţia creată rămîne numai să
abandonăm familiile şi să ne căutăm un loc de
muncă peste hotarele Republicii Moldova”.
În legătură cu această
decizie, care se pare că deja a fost luată, solicit domnului Primar general
argumentele, să îmi furnizeze care au fost acele argumente,
temeiurile în baza cărora s-a luat o asemenea decizie şi care
sînt posibilităţile de a oferi acestor oameni şansa de
a-şi identifica un nou loc de muncă. Dacă s-a întreprins
ceva pentru ca să se diminueze acest impact, deosebit de negativ, asupra
unui număr destul de important de cetăţeni şi locuitori ai
municipiului Chişinău. Şi
poate, dacă mai sînt posibilităţi, să se reexamineze
această decizie şi să se amîne, dacă e posibil,
aplicarea ei în practică, întrucît,
întra-adevăr, în acest sector foarte populat, dens populat al
Chişinăului, municipiului Chişinău, nu există o
infrastructură dezvoltată, o reţea de magazine cu produse
alimentare care ar putea să preia sarcina extrem de importantă pe
care a avut-o pînă în prezent Piaţa Agricolă “Roada Gliei”.
Şi a doua interpelare o adresez
domnului ministru al justiţiei Vitalie Pîrlog. Mi-a parvenit
iarăşi, recent, un demers colectiv semnat de cîţiva
foşti angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova, foşti participanţi la războiul pentru independenţă
de la Nistru. Şi anume: domnii Gheorghe Ciorbă, Valeriu Negrea,
Matvei Zavtoni, Corneliu Moţoc, Leonid Gaidău, Iurie Gaidău
şi Iurie Rusnac.
Toţi aceştia au fost, în
mod absolut nejustificat, lezaţi în drepturile lor de a-şi
obţine adaosul de 100% la pensia minimă pentru limită de
vîrstă, în calitate de participanţi la acţiunile de
luptă. Şi, după mai multe tentative, au reuşit, în
cele din urmă, în instanţa supremă, la Curtea Supremă
de Justiţie, să îşi obţină dreptatea.
Dar, din păcate, de atunci de
cînd s-a luat această decizie pozitivă, a trecut mai mult de un
an de zile şi pînă în prezent ei aşa şi nu au
putut să îşi ridice sumele respective care sînt un fel de
diferenţă la acel supliment derizoriu care le-a fost acordat
iniţial în baza unei hotărîri greşite, incorecte.
De aceea, solicit domnului ministru Vitalie
Pîrlog ca să se ia măsuri pentru ca respectiva decizie a
Curţii Supreme de Justiţie să fie pusă în aplicare
într-un timp cît mai scurt posibil.
Mulţumesc.
La ambele interpelări solicit
răspunsul în versiune scrisă.
Doamna Maria Postoico:
În continuare, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Prima interpelare este adresată
Guvernului Republicii Moldova. Reieşind din tendinţele demografice
şi cele de îmbătrînire a populaţiei Republicii
Moldova, care este astăzi numărul de copii în Republica Moldova
şi care este cota în structura populaţiei. Ce urmează
să întreprindă Guvernul Republicii Moldova în perioada
apropiată pentru a stopa acest declin demografic.
Care este numărul de copii de
vîrstă preşcolară, numărul de grădiniţe
funcţionale din republică, numărul de sate care sînt
fără grădiniţă, numărul de copii din municipiul
Chişinău care aşteaptă rîndul ca să fie
încadraţi sau angajaţi într-o grădiniţă.
Solicit această informaţie aici, în plenul Parlamentului.
A doua interpelare este adresată Inspecţiei
Muncii, Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Companiei
Naţionale de Asigurări în Medicină, prin care solicit
examinarea unei situaţii create în comuna Alexandru Ioan Cuza din
raionul Cahul, unde o mare parte din locuitorii acestei comune activează
în cadrul Societăţii pe Acţiuni “Vinăria Bostovan”.
Şi la o audienţă din
această localitate am fost rugată să contribui la protecţia
drepturilor lor de muncă, sociale şi medicale, lezate în
legătură cu multiple încălcări ale legislaţiei
în vigoare, efectuate de către conducerea acestei
societăţii pe acţiuni care, pur şi simplu, îi
angajează la muncă fără contracte. Evident, ulterior nu vor
putea beneficia de pensii de asigurări, nu deţin poliţe de
asigurări medicale şi cu mai multe efecte sociale.
Răspuns la această interpelare
solicit în scris.
Doamna Maria Postoico:
Alte solicitări nu sînt, da? Ora
Guvernului este încheiată.
Deci declaraţii. La microfonul central
se invită doamna Cuşnir.
Doamna Valentina Cuşnir:
Stimaţi colegi şi onorată
asistenţă,
La interpelarea deputatului Simion Dragan
din 22 mai 2008 că eu am lucrat în Italia şi aş fi ridicat
şi salariul ca deputat, dar şi intervenţia de astăzi,
şi nu numai a colegei din Fracţiunea Comuniştilor Bodnarenco,
dar şi a altora mă face să vin astăzi cu această
declaraţie.
Aşa ceva, cu referire la salarizarea
deputaţilor s-a întîmplat cu tovarăşul Dragan
şi alţi doi colegi de ai săi comunişti cînd, mai bine
de o lună, în octombrie–noiembrie 2006 au lipsit la
şedinţele comisiilor şi la şedinţele plenare, dar li
s-a pus prezenţă şi au primit integral salariul şi diurne
pentru acea perioadă.
Propun colegilor comunişti să ia
cunoştinţă de stenograma şedinţei plenare din 7
decembrie 2006 cînd am cerut explicaţie conducerii Parlamentului
asupra cazului de salarizare pentru absenţa a trei deputaţi
comunişti, inclusiv Simion Dragan, care au participat atunci în
campania electorală din Găgăuzia la alegerea başcanului.
Majoritatea comunistă nu
participă la Ora Guvernului şi declaraţii, care este parte
integrantă a şedinţelor plenare, dar ridică salarii. Mai
sînt şi deputaţi că doar vin şi se
înregistrează şi pleacă de la şedinţe.
Eu vreau să spun că nu am absenţe
care ar fi notate ca prezenţă şi aş fi ridicat salariul.
În Italia am fost în vacanţă şi pot argumenta chiar
şi unde am cheltuit banii cîştigaţi acolo. În
afară de întoarcerea unei părţi a datoriilor din campania
electorală 2005 am făcut şi multe donaţii, cum ar fi:
cîte 1000 de lei pentru reparaţia bisericilor din satele
Pituşca, raionul Călăraşi şi satul Pîrjota,
raionul Rîşcani; 300 de lei – pentru Spitalul Raional
Călăraşi; 500 de lei – unui cetăţean cu
dizabilităţi, Ion Catană din Sărata Galbenă,
Hînceşti, pentru gazificarea locuinţei; aproape 1000 de lei – pentru
familia Popa din satul Hirova, Călăraşi care are un fecior
ţintuit la pat în urma unui accident din Portugalia; 200 de lei –
doamnei Sofia Lazăr din Ciuteşti, Nisporeni, care creşte 2 copii
adoptivi, pentru fiica ei, ca să facă o investigaţie după
ce a fost lovită cu capul de perete de către o profesoară; 300
de lei – familiei Croitoru din Cîrneşti, Nisporeni, care educă
7 copii din internate; 800 de lei – la Casa de bătrîni din
Micleuşeni, Străşeni prin produse alimentare şi abonament
pe jumătate de an la ziarele “Timpul” şi “Jurnal de Chişinău”
şi multe alte ajutoare în bani, dar şi obiecte din salariul
meu.
Dar şi că în Italia am avut
multiple întîlniri cu cetăţenii noştri, am
sărbătorit “Ziua independenţei” şi “Ziua limbii
române”. Că cu 7000 de lei am pierdut, pentru că m-am degrevat
din funcţie în campania electorală 2005, atunci cînd
domnul Simion Dragan şi alţi deputaţi comunişti, care
şi-au ros fundurile în mai multe legislaturi în Parlament, au
primit salariul de deputat în campania electorală 2005, dar şi
în alte campanii electorale.
Şi vreau să spun că din
ianuarie 2006 este un proiect de lege, înaintat în Parlament cu
nr.111, care nu este înregistrat pe site-ul Parlamentului şi nu este
de atunci inclus în ordinea de zi a Parlamentului.
Vreau să mă refer la acea
stenogramă din 7 decembrie 2006 cînd dimineaţă am
solicitat conducerii Parlamentului o explicaţie cum şi în baza
cărui act legislativ le-au fost achitate integral salariile pe luna
noiembrie 2006 colegilor deputaţi din Fracţiunea majoritară
Dragan, Afanasi Mandaji şi doamnei Irina Vlah, care au fost antrenaţi
în alegerile din unitatea administrativ-teritorială
Găgăuzia şi au fost absenţi atît la
şedinţele comisiilor, cît şi la şedinţele
plenare pe parcursul lunii noiembrie şi la începutul lunii decembrie
atunci, cînd ştiam că, conform Codului electoral, trebuia
să se degreveze din funcţia de deputat fără menţinerea
salariului.
Atunci domnul Preşedinte al
Parlamentului a ţinut să atragă atenţia tuturor
deputaţilor asupra părţii tehnice a întrebării
şi a rugat foarte mult să citim cu multă atenţie scrisoarea
circulară care fusese atunci repartizată cu vreo două
săptămîni în urmă. Că Regulamentul...
Doamna Maria Postoico:
Un minut.
Doamna Valentina Cuşnir:
Tot conform Regulamentului, tot ce
încasează un deputat este format din salariul de bază şi
diurna care este plătită pentru participare la şedinţele
comisiilor şi la şedinţele plenare.
La fel, atunci domnul Preşedinte a
ţinut să ne atragă atenţia să consultăm foarte
bine articolele respective ale Regulamentului Parlamentului şi că
în cadrul Orei Guvernului aici, în această sală, nu pot
fi adresate de la deputat la deputat nici întrebări, nici
interpelări.
Este foarte clar scris, spune domnul
Preşedinte, care sînt acele organe care pot fi invitate şi
cărora le pot fi adresate interpelări. Aceasta este situaţia
şi era răspunsul de atunci al Preşedintelui.
De care nu am ţinut seama. Cred
că erau lipsă şi atunci, dar era dimineaţa
şedinţei la deputaţii comunişti. De ce nu se referă
acea scrisoare circulară, vreau să zic, dar şi Regulamentul
şi la deputatul Semion Dragan, dar şi la colega lui comunistă
Bodnarenco şi la alţii, care vin cu atare interpelări în
cadrul Orei Guvernului? Ţin să mulţumesc deputatului comunist
Dragan, care a ieşit pentru prima dată la microfon peste trei ani de
zile şi mi-a făcut o favoare. Dar vreau să îl
întreb, căci am mai avut o interpelare la sfîrşitul
mandatului trecut asupra bogăţiei lui Roşca. Şi ar fi bine
să întrebe Procuratura şi alte organe, de ce nu iau măsuri
cu rezultatul activităţii Comisiei de anchetă, care a fost
şi a lucrat în baza interpelării adresate atunci de Semion
Dragan.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invită domnul
Braga.
Domnul Vladimir Braga:
Stimaţi colegi,
Onorată asistenţă,
Recent, la Congresul al IV-lea al
Partidului Ecologist “Alianţa Verzilor”, am fost ales în
funcţia de Preşedinte al Partidului cu angajare în idealuri
şi obligaţiunile respective. Partidul Ecologist militează pentru
dezvoltarea durabilă, afirmarea şi prosperarea Republicii Moldova,
crearea condiţiilor de formare a unei societăţi democratice,
dezvoltarea unei economii puternice, libere, social orientate şi ecologic
fundamentate.
Partidul Ecologist îşi
reafirmă adeziunea faţă de principiile ecologice şi
aspiraţiile de integrare europeană, sprijină principiile
ecosistemice şi biosferice în dezvoltarea Republicii Moldova, reglementării
impactului, prevenirea poluării şi asanării mediului
înconjurător prin managementul de mediu la întreprinderi
şi certificarea ecologică a tuturor proiectelor şi activitatea
economică. Astăzi, în plenul Parlamentului, trei demnitari de
ordin republican au expus atîtea probleme care au loc în republica
noastră.
Noi vom susţine urgentarea
activităţii de armonizare a legislaţiei naţionale în
conformitate cu cea a comunităţii europene, prevederilor
convenţiilor şi acordurilor internaţionale, armonizarea bazei
legislative şi normative în domeniul protecţiei mediului
şi gestionării durabile a resurselor naturale. Noi vom opta pentru
prevenirea poluării şi asanarea mediului înconjurător drept
condiţie primordială, absolut necesară pentru
sănătatea şi prosperarea populaţiei republicii.
Partidul ecologist va lupta pentru
restabilirea cît mai urgent posibilă a integrităţii
teritoriale a Republicii Moldova, atitudine cît mai eficientă
şi convenabilă pentru Republica Moldova în relaţiile cu
ţările vecine. Partidul Ecologist este membru supleant al
Internaţionalei verzilor europeni. Prin intermediul verzilor europeni ne
propunem participarea activă la promovarea imaginii pozitive şi a
proceselor integraţioniste, lansate de Republica Moldova.
De curînd, un reprezentant al
Partidului Ecologist, prin intermediul verzilor europeni, a participat la San
Paulo la un for global privind soluţionarea problemelor micşorării
stratului de ozon, schimbărilor climaterice şi poluării globale,
unde a ţinut un discurs la această temă, precum şi cu
prezentarea amănunţită a ţării noastre atît de
puţin cunoscută în lume. Ceva mai anterior, în Republica
Moldova a avut loc o masă rotundă cu participarea lui Andebur şi
altor cinci activişti din ţările europene ai verzilor europeni,
avînd genericul: poziţia verzilor Republicii Moldova în
integrarea europeană.
Luna următoare este preconizată
la Salonic o întrunire cu verzii ţărilor Bazinului
mediteranian, care va avea tema de discuţie problemele de mediu, dar
şi monitorizarea concretă a ţărilor din zonă, a
politicilor de mediu, unde Republica Moldova va fi prezentă. Partidul
Ecologist “Alianţa Verzilor din Moldova”, fiind o formaţiune de
orientare democratică se pronunţă pentru o înţelegere
civică şi respectarea tuturor drepturilor omului în acest
context, avînd o bază socială imensă.
Partidul ecologist nu va ataca persoane
şi personalităţi, nu va atenta asupra altor partide şi
formaţiuni social-politice, totodată, atacînd problemele
economice, sociale, de mediu şi dezvoltarea durabilă cu care se
confruntă societatea moldavă, propunînd căi originale de
eficientizare şi de depăşire a acestor probleme.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Următoarea şedinţă va
avea loc pe data de 5 iunie, la ora 10.00. Şedinţa de astăzi o
anunţ închisă.
Vă mulţumesc pentru participare.
Şedinţa s-a încheiat la ora
14.33.
Stenograma a fost pregătită spre
publicare în
Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.
|