DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ – DECEMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 29  decembrie  2009

(STENOGRAMA)

Sumar

1.        Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.        Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2092 din 23 decembrie 2009 privind importul unui mijloc de transport.

3.        Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2018 din 17 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.933-XIV din 14 aprilie 2000 cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie.

4.        Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2113 din 28 decembrie 2009 pentru modificarea Legii nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere.

5.        Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2116 din 28 decembrie 2009 de aprobare a modului de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

6.        Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2117 din 28 decembrie 2009 cu privire la modificarea şi completarea Legii fondului rutier nr.720-XIII din 2 februarie 1996.

7.        Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2120 din 28 decembrie 2009 privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

8.        Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2136 din 17 decembrie 2009 cu privire la desemnarea directorilor Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică.

9.        Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2133 din 28 decembrie 2009 privind alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Procurorilor.

10.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2110 din 24 decembrie 2009 privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Comitetul Parlamentar de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană”.

 (Fracţiunea PCRM părăseşte sala de şedinţe)

11.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2071 din 22 decembrie 2009 privind demisia unui deputat în Parlament.

12.    Informaţie privind situaţia de la NIT. (Raportor – domnul Victor Bodiu, ministru de stat).

13.    Declaraţia doamnei deputat Ludmila Belcencova – deputat neafiliat.

14.    Alocuţiunea domnului deputat Mihai Godea – preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova.

15.    Alocuţiunea domnului deputat Veaceslav Untilă – preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului „Alianţa «Moldova Noastră»”.

16.    Alocuţiunea domnului deputat Marian Lupu – preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova.

17.    Alocuţiunea domnului deputat Ion Hadârcă – preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal.

18.    Alocuţiunea domnului Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova Mihai Ghimpu privind activitatea Parlamentului în cadrul sesiunii de toamnă.

19.    Încheierea sesiunii de toamnă. (Intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova.)

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 83 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Veronica Abramciuc, Aliona Babiuc, Elena Bodnarenco, Igor Dodon, Oleg Garizan, Valeriu Ghileţchi, Zinaida Greceanîi, Vasile Iovv, Iurie Muntean, Eduard Muşuc, Eugenia Ostapciuc, Veaceslav Platon, Mihail Şleahtiţchi, Mark Tkaciuk, Vladimir Voronin, Igor Vremea; Vladimir Eremciuc –din motive de sănătate.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Ganaciuc.

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Vă rog să ne ocupăm locurile de muncă.

Domnule Lupu Ion ... Rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Statal Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Astăzi este ziua de naştere a  deputatului Vasile Iovv. Deşi nu este prezent la şedinţa în plen, merită să îl felicităm, să îi dorim sănătate, succes. Şi cred că la anii dumnealui e nevoie de buni prieteni care să îi întărească sănătatea pentru mulţi ani înainte. Felicitări din partea noastră domnului Iovv. (Aplauze.)

Acum ordinea de zi. Avem ordinea de zi a şedinţei Parlamentului, înaintată de Biroul permanent. Dumneavoastră dispuneţi de acest proiect. Şi mai avem un supliment la ordinea de zi. Tot dispuneţi de acest proiect.

Poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Hadârcă – Fracţiunea PL:

Vă mulţumesc.

Vreau să aduc la cunoştinţa Parlamentului că, conform deciziei Facţiunii parlamentare a Partidului Liberal, secretar al Fracţiunii este ales domnul Valeriu Munteanu. Pe care, cu un pic de întîrziere, îl felicităm, pentru că a avut şi dumnealui, ieri, ziua de naştere. Felicitările noastre, domnule Munteanu. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Felicitările noastre domnule Munteanu.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Ludmila Belcencova – deputat neafiliat:

Ńďŕńčáî.

Ďđîřó â ęîíöĺ çŕńĺäŕíč˙ âđĺě˙ äë˙ äĺęëŕđŕöčč.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine.

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Avem mai multe propuneri. În primul rînd, la ordinea de zi. Am propus şi data trecută, săptămîna trecută să fie incluse cîteva proiecte în ordinea de zi, este vorba de proiectele nr.2075, nr.2076, nr.2077, legate de acele modificări  care au avut loc în componenţa fracţiunii.

De asemenea, propunem să fie inclus în ordinea de zi proiectul nr.1188. Poate, domnule Ghimpu, faceţi cadou de Anul Nou tuturor cetăţenilor şi includeţi în ordinea de zi acest proiect.

Şi, în al treilea rînd, dorim, insistăm să fie invitat ministrul de stat, domnului Bodiu, la sfîrşitul şedinţei, să dea explicaţii referitor la cazul cu televiziunea NIT, ce s-a întîmplat? De ce acest contract de locaţiune nu a fost prelungit? Avem mai multe întrebări către domnul Bodiu.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Eu propun, din numele comisiei, proiectul cu nr.2115, proiectul de Lege pentru modificarea Legii privind asigurarea subvenţiilor şi riscurilor în agricultură să fie scos din ordinea de zi. La şedinţa comisiei au apărut nişte probleme, care trebuie coordonate cu Guvernul. Guvernul este de acord.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Vă rog să fiu înscris pentru luare de cuvînt la proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea Legii fondului rutier, nr. 2117.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nr.2117. Aşa.

Microfonul nr.5 în continuare.

 

Domnul  Anatolie Arhire – Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte,

Rog să mă înscrieţi la luare de cuvînt la proiectul de Lege nr.2115 cu privire la asigurarea subvenţionată a riscului de producţie în agricultură.

Mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Numărul proiectului?

 

Domnul  Anatolie Arhire:

Nr. 2115.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nr. 2115, da? Mai sînt? Nu mai sînt propuneri, da?

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi, cu acceptul dumneavoastră, să supun votului proiectul ordinii de zi a şedinţei Parlamentului, înaintat de Biroul permanent, apoi suplimentul la ordinea de zi. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Supliment la ordinea de zi a şedinţei Parlamentului. Avem 9 proiecte. Vă rog să susţineţi, întrucît vom merge în vacanţă şi avem probleme care trebuie să le rezolvăm astăzi, înainte de a declara sesiunea închisă pe anul 2009. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Acum supun votului propunerile înaintate de către domnii deputaţi.

Petrenco – proiectele nr.2075, nr.2076, nr.2077, este vorba de modificarea în componenţa comisiilor permanente şi a Biroului permanent. Aşa e, domnule Petrenco? Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Nu s-a acumulat majoritatea.

Şi cadoul, pe care îl aşteaptă domnul Petrenco, proiectul nr.1188. Cine-i pentru, rog să votăm. Mulţumesc. Nu s-a acumulat majoritatea. Nici la dumneavoastră nu toţi au votat, domnule Petrenco.

Şi propunerea a doua de a invita în faţa Parlamentului ministrul de stat, domnul Bodiu, pentru a da informaţii cu privire la contractul de locaţiune cu NIT.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4, domnul Prim-ministru.

 

Domnul  Vladimir Filat – Prim-ministrul Republicii Moldova:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Onorat Parlament,

Este o cerinţă. Şi mai mult ca atît, chiar este necesară o explicaţie vizavi de această problemă. Şi rugăm să fie inclusă pe ordinea de zi prezentarea acestei informaţii ample vizavi de situaţia despre care s-a vorbit.

Şi ar trebui să vă mai uitaţi un pic în urmă şi să faceţi o analiză, de cîte ori am solicitat noi atunci să vină reprezentanţii Guvernului să dea explicaţii vizavi de o situaţie şi alta, care a fost atitudinea voastră şi care este atitudinea acum. Vă rog frumos pentru ordinea de zi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Prim-ministru.

E adevărat, transparenţă şi Alianţa nu are frică faţă de ceea ce face legal. Cine este pentru, rog să voteze. Iată aşa.

Mulţumim.

Unanim.

Următoarea propunere a domnului Todoroglo de a exclude din ordinea de zi proiectul nr.2015.

Care este punctul de vedere al Guvernului? Domnul ministru este aici, da?

Microfonul nr.1.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc – ministrul agriculturii şi industriei alimentare:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul susţine propunerea comisiei de a exclude pentru şedinţa de astăzi proiectul menţionat.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Susţineţi, da? Cine este pentru excluderea proiectului nr.2015, rog să voteze. Proiectul nr.2115. Pardon. S-a acceptat excluderea. Aşa că, domnule Arhire, luare de cuvînt data viitoare. Cam atît. Alte propuneri nu avem.

Purcedem la examinarea ordinii de zi. Proiectul de Lege privind importul unui mijloc de transport. Prezintă doamna Palihovici. Şi Comisia economie, buget şi finanţe – domnul Ioniţă.

 

Doamna  Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Bună ziua.

Către Comisia protecţie socială, sănătate şi familie s-a adresat Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, care, în cadrul unui proiect, a susţinut procurarea unei ambulanţe, care va fi oferită Spitalului din Lipcani, raionul Briceni, care este singura instituţie medicală ce a suferi grav în urma inundaţiilor din 2008.

După ce s-a făcut evaluarea teritoriului care este deservit de  această instituţie medicală, s-a constatat că este strict necesară o ambulanţă. Atunci cu suportul „Iunifia” s-a hotărît să se cumpere această ambulanţă.

Deoarece ambulanţa menţionată soseşte în portul din Odesa la începutul lunii ianuarie, a fost înaintată această solicitare să oferim acum scutirile de taxe la importul ambulanţei, care este una nouă, procurată şi dotată modern, pentru a oferi ajutor medical. Totodată, pentru a nu creşte costurile acestei ambulanţe, solicităm susţinerea Parlamentului privind această iniţiativă. Costul ambulanţei este 22 mii 545 dolari. Şi, aşa cum am spus,  este dotată cu toate echipamentele necesare pentru a oferi ajutor medical. Aceasta a fost tot.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc, vă rog, doamnă Palihovici.

Domnule Ioniţă, vă rog.

 

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiecutl de Lege privind importul unui mijloc de transport. Acest proiect prevede dereglări de la Codul vamal, de la Codul fiscal şi de la Legea cu privire la tariful vamal. În acest proiect de lege, se propune dotarea Spitalului din oraşul Lipcani cu o ambulanţă. Comisia propune ca în textul proiectului să fie inclusă poziţia tarifară, anul fabricării şi beneficiarul ambulanţei, care lipsesc. În temeiul celor spuse, Comisia economie, buget şi finanţe propune proiectul de lege spre examinare, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua doua lectură cu completările menţionate.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări nu sînt? Propunerea este în două lecturi, domnule preşedinte, da?

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

În două lecturi, da. Sînt trei observaţii, care pot fi completate şi în două lecturi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Adică, votăm cu obiecţiile comisiei?

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Da. Nu obiecţii, dar completări.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Propuneri, completări.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Da.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Şi în lectura a doua. Cine este pentru adoptarea în lectura a doua a proiectului nr. 2092, rog să voteze.

Mulţumim.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 20.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 20.

Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 23.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 23.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 31.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 31.

74 de voturi.

Mulţumim frumos.

Următorul proiect de Lege nr.2018 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie. Prezintă Guvernul. Şi avem doi raportori aici: doamna ministru Valentina Buliga, da? Şi Comisia protecţie socială, sănătate şi familie.

 

Doamna Valentina Buliga – ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie, pornind de la necesitatea de a îmbunătăţi sistemul de protecţie socială şi de la aceea că sistemul de asistenţă socială are menirea de a  preveni, limita sau înlătura efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a  persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate.

Una dintre formele asistenţei sociale o constituie Programul de prestaţii sociale, care, în momentul de faţă, în marea majoritate se acordă în baza apartenenţei unei persoane la o anumită categorie, fără a se ţine cont de nivelul de trai şi de necesităţile specifice ale beneficiarilor. Iar mijloacele băneşti, de obicei, sînt nesubstanţiale, nu contribuie semnificativ la soluţionarea problemelor materiale ale cetăţenilor şi nu întotdeauna sînt direcţionate către cele mai defavorizate persoane.

Încă în anul 2005, Guvernul a aprobat Concepţia eficientizării sistemului de asistenţă socială, al cărei obiecti este unificarea treptată a sistemului şi stabilirea alocaţiilor în baza unui singur criteriu: venitul lunar minim garantat în funcţie de venitul global lunar raportat la o familie.

La fel, în Planul de acţiuni pentru realizarea Programului de eficientizare erau prevăzute un şir de acţiuni, printre care şi stoparea extinderii sistemului de compensaţii nominative, iar obiectivele acestuia sînt: asigurarea echităţii sociale la repartizarea mijloacelor financiare, alocate din contul statului pentru asistenţa socială a păturilor socialmente vulnerabile; direcţionarea asistenţei sociale către familiile defavorizate şi reducerea accesului în sistem a persoanelor care nu necesită asistenţa bănească; sporirea eficienţei utilizării mijloacelor financiare în sistemul de asistenţă socială direcţionată către cele mai vulnerabile familii în baza evaluării veniturilor. 

Luînd în consideraţie cele menţionate, modificările şi completările operate prin prezentul proiect de lege reprezintă un următor pas, după adoptarea Legii cu privire la ajutorul social la 13 iunie 2008, în eficientizarea sistemului de asistenţă socială în aspectul direcţionării eficiente a mijloacelor financiare către cele mai sărace persoane, familii şi grupuri vulnerabile.

Astfel, conform articolului 2 din Legea în noua redacţie, compensaţiile nominative pentru plata serviciilor comunale se vor plăti persoanelor care se  încadrează în cele 11 categorii de beneficiari, cărora li s-a stabilit acest drept pînă la 31 decembrie 2009.

Pînă va fi efectuat, începînd cu 1 ianuarie 2010, acele persoane care fac parte din diferite categorii, preponderent invalizii de afecţiune generală, invalizii din copilărie, bătrînii singuratici şi familiile cu mulţi copii, în cazul în care aceştia atestă o situaţie defavorizată, se vor încadra în noul sistem de asistenţă socială, acordat în baza evaluării veniturilor, conform Legii nr.133 cu privire la ajutorul social.

Totodată, se propune excluderea sintagmei „a tarifelor şi preţurilor în vigoare la serviciile comunale la energia electrică, cărbune, lemn de foc” şi se revăd pe măsura modificării şi a preţurilor menţionate din alineatul (5) al articolului 7.

Însă, ţinem să menţionăm că, la moment de compensaţii nominative, beneficiază circa 256 de mii de persoane, cuantumul mediu lunar al compensaţiilor nominative pentru o persoană constituie 122 de lei. Conform evaluărilor, anual, în sistemul de compensaţii se încadrează circa 20 de mii de beneficiari, care, dacă vor fi eligibili conform legii, se vor încadra în noua prestaţie socială – ajutor social.

În momentul de faţă  beneficiază de ajutor social, pentru informaţie, circa 18 mii de familii vulnerabile şi cheltuielile  pentru acordarea acestui ajutor au constituit pînă la momentul actual  114 milioane de lei din bugetul de stat.

Rog să susţineţi aprobarea acestui  proiect de lege în primă lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doar în prima, da?

 

Doamna Valentina Buliga:

Şi dacă nu sînt obiecţii…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi dacă nu sînt, şi în a doua, da?

Mulţumim.

Întrebări? Nu sînt. Cine este pentru aprobarea proiectului în primă lectură, rog să voteze.

Îmi cer scuze, doamna Palihovici, comisia. Dacă nu sînt întrebări.

Doamna Liliana Palihovici:

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.933-XIV din 14 aprilie 2000 cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie.

Pe marginea proiectului au venit avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisiei economie, buget şi finanţe. Comisia administraţie publică, economie şi dezvoltare regională, Comisia politica externă şi integrarea europeană, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului  s-au pronunţat pentru examinarea şi aprobarea proiectului în şedinţa de plen a Parlamentului.

Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice propune respingerea acestui proiect. Examinînd argumentele invocate de către autorul proiectului, avizele parvenite pe marginea lui şi opiniile membrilor comisiei sesizate în fond, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie propune adoptarea prezentului proiect de către Parlament.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim. Întrebări.

Microfonul  nr. 3.

 

Domnul Ştefan Grigoriev – Fracţiunea PCRM:

Spuneţi, vă rog, dacă aţi discutat avizele comisiilor în comisia dumneavoastră acest proiect de lege?

 

Doamna Liliana Palihovici:

Avizele au fost prezentate în comisie.

 

Domnul Ştefan Grigoriev:

Au fost prezentate toate avizele, da?

 

Doamna Liliana Palihovici:

Da, toate care au venit de la… şi le-am enumerat astăzi care au venit.

 

Domnul Ştefan Grigoriev:

Dar al instituţiilor de stat?

 

Doamna Liliana Palihovici:

Care instituţii de stat? La comisia parlamentară au venit avizele  comisiilor parlamentare şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului. Aceste.

 

Domnul Ştefan Grigoriev:

Şi care este poziţia lor?

 

Doamna Liliana Palihovici:

Eu am expus-o în raport. Cu excepţia Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice, toate comisiile au prezentat avize pozitive. Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice au propus respingerea proiectului.

 

Domnul Ştefan Grigoriev:

Vă rog să îmi prezentaţi luare de cuvînt la această întrebare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Alte întrebări nu sînt? Luaţi loc, vă rog, doamnă Palihovici.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Poftim, domnul Grigoriev.

 

Domnul Ştefan Grigoriev:

Onorat Parlament,

Acest proiect  de lege derivă din programul actual anti-criză al Guvernului şi completează un şir de proiecte antisociale, care au drept scop obţinerea de economii ale resurselor financiare din contul drepturilor şi garanţiilor sociale ale populaţiei.

Stimaţi colegi,

Guvernarea de astăzi şi-a făcut economii pe seama, ştim de acum, a categoriilor de persoane, pe seama militarilor, pedagogilor, medicilor, tinerilor specialişti, funcţionarilor publici.

Acum a venit şi rîndul, desigur, al celor mai vulnerabile persoane şi categorii de locuitori ai republicii şi anume: al persoanelor cu dizabilităţi, al pensionarilor solitari, al familiilor cu mulţi copii, al veteranilor de război, al persoanelor care au suferit în urma avariei de la Cernobîl, a războiului din Afganistan şi de pe Nistru şi al altor care încadrează în întregime 13 categorii de persoane şi alcătuiesc astăzi circa  256 de mii de persoane.

Proiectul îngheaţă cuantumul compensaţiei nominative, adică acestea nu se vor mai racorda la tarifele şi preţurile serviciilor comunale, a energiei electrice a cărbunelui şi gazelor naturale, aşa cum s-a făcut pînă acum. Mai mult decît atît, noii solicitanţi de compensaţii nominative de la data  de 1 ianuarie anul curent, anul 2010 nu vor mai putea pleca pentru obţinerea acestor prestaţii. Un proiect foarte simplu, compus din două aliniate, susţinut prin noul Guvern şi cea a majorităţii parlamentare vine să înrăutăţească situaţia a circa 256 de mii de persoane, în condiţiile în care toate tarifele la majoritatea serviciilor comunale sînt în creştere.

O intenţie care, la prima vedere, sună frumos, însă ea efigerează sistemul de asistenţă socială, declarînd că invalizii, bătrînii, singuraticii, familiile cu mulţi copii vor primi ajutor social. Considerăm că aceste intenţii vor rămîne doar la nivel de declaraţii, deoarece pentru plata ajutorului social nu au fost prevăzuţi în anul 2010 mai mulţi bani decît în anul curent. Condiţiile de stabilire a ajutorului social nu permit încadrarea automată a acestor categorii în noul sistem. Majoritatea acestor persoane nu se vor califica pentru plata ajutorului social în condiţiile actuale, fapt demonstrat de practica anului 2009 la acest capitol.

Cît de mult nu ar fi criticată compensaţia nominativă pentru principiul  său categorial, ea are o serie de avantaje, care trebuie luate în considerente la momentul actual. Sumele alocate de bugetul de stat pentru această prestaţie sînt direcţionate anume pentru achitarea serviciilor comunale. Şi banii nu pot fi cheltuiţi în alte scopuri. Pe cînd ajutorul social este utilizat la direcţia familiei, care nu întotdeauna destul de eficient foloseşte aceşti bani.

Dacă analizăm situaţia la capitolul datorii la servicii comunale, atunci vom vedea că lipsesc aceste datorii la persoanele  care sînt beneficiari de compensaţii nominative. Ca urmare a implementării acestui proiect de lege, problemele datoriilor s-ar putea agrava. Compensaţia nominativă exclude subiectivismul în apreciere şi stabilirea dreptului, ceea ce nu putem spune în cazul stabilirii ajutorului social.

Cheltuielile administrative cu gestionarea compensaţiilor nominative, precum şi riscurile de fraude sînt aduse la minimum decît în cazul ajutorului social. Guvernul  a calculat că anul acesta se încadrează în aceşti beneficiari 20 mii de oameni. Însă nu am luat în consideraţie cîte persoane pleacă din acest sistem. Dorim să menţionăm că ajutorul social, bazat pe evaluarea bunăstării familiei a fost introdus acum un an de guvernarea precedentă, cu intenţia de a susţine, în special, familiile cu venituri mici.

Trebuie să recunoaştem însă cu toţii că mecanismul de apreciere a  bunăstării este încă la faza de începere, bazat pe un grad mare de subiectivism, fără un mecanism adecvat de control şi monitorizare. În aceste condiţii, substituirea altor prestaţii sociale, cu ajutorul social este inadmisibilă. În acest context, Fracţiunea PCRM nu va susţine acest proiect de lege.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule  Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vreau să menţionez că acest proiect de lege trebuie examinat nu din punctul de vedere al excluderii compensaţiilor nominale, dar din punctul de vedere al redirecţionării acestor beneficiari către sistemul de ajutor social. Şi pentru 2010 este planificat să se modifice sistemul de evaluare a veniturilor familiilor care, cu adevărat, va constata cine sînt acei care necesită ajutorul social şi susţinerea statului, ca să facem, cu adevărat, echitate socială şi să facem ca acei cetăţeni care sînt în dificultate şi care au nevoie de ajutorul social să îl primească şi să nu avem cazuri pe care le avem acum. Ca acei care au mai primit şi ajutor social, acei în dificultate nu primesc nici compensaţii nominale, nici ajutor social.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Preşedinte,

Eu, ca reprezentant al Guvernului şi ministru al muncii, protecţiei sociale vreau să spun colegului Grigoriev şi Fracţiunii majoritare că constatările pe care le-am făcut noi vorbesc despre reformele pe care le-au făcut ei pe parcursul anilor. Şi, de aceea, avem astăzi circa 60 la sută din populaţia săracă.

Ceea ce ne asumăm noi, inclusiv prin acest proiect de lege, direcţionarea către familiile vulnerabile, către familiile cu copii, către familiile în care au persoane cu dizabilităţi, prin modificarea mecanismului şi utilizarea eficientă a banilor, vă asigur,  o să aibă un impact pozitiv anume asupra familiilor vulnerabile. Şi vreau să vă spun că pentru bugetul 2010 suma destinată protecţiei sociale a cetăţenilor Republicii Moldova este în creştere. Şi nu dezinformaţi, domnule Grigoriev, opinia publică şi cetăţenii Republicii Moldova.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnul Urechean, vă rog.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi, eu mă uitam cum se chinuie domnul Grigoriev să găsească argumente acolo unde ele nu sînt. Vreau să vă aduc la cunoştinţă că încă în anul 2000 comuniştii, 40 de membri ai Partidului Comuniştilor, care pe atunci erau membri ai Parlamentului, în frunte cu domnul Voronin, au votat unanim lichidarea tuturor înlesnirilor la 36 de categorii de populaţie, care aveau aceste înlesniri. Şi numai acum Guvernul Republicii Moldova propune un sistem echitabil de susţinere a acelor pături vulnerabile ale populaţiei care merită.

De aceea, eu aş recomanda ca să fim mai atenţi atunci cînd votăm, ce votăm. Şi acum eu chiar v-aş ruga, v-aş mobiliza să susţineţi acest proiect de lege, deoarece nevotarea este, adică, un vot întru negarea multor categorii de populaţie. Vă recomand în ajunul Revelionului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Oxana Domenti – Fracţiunea PCRM:

Aş vrea să vin doar cu o precizare pentru preşedintele comisiei. Compensaţiile nu sînt nominale, ci sînt nominative. Avem în sistem şi compensaţii nominale, dar acestea, despre acestea nu vorbim astăzi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Domnule Preşedinte,

Cu adevărat, am comis o greşeală şi nu a fost intenţionată, stimată doamnă Domenti.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Supun votului aprobarea proiectului în primă lectură. Cine este pentru, rog să votăm. Mulţumesc.

Majoritatea.

Întrucît obiecţii, propuneri, completări  nu au avut loc decît faptul că nu susţine Fracţiunea Partidului Comuniştilor, dar e adevărat ce a spus domnul prim-vicepreşedinte Serafim Urechean. Ar fi păcat în preajma sărbătorilor de iarnă, Revelion, Crăciun stil vechi să nu soluţionăm această problemă.

De aceea, cu permisiunea dumneavoastră, supun votului adoptarea proiectului în lectura a doua.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 0.

Sectorul nr. 2.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 23.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 23. Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

− 23 şi 31 este egal cu 54.

Mulţumim frumos.

Următorul proiect de Lege.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mă bucur de faptul  că sînt şi oameni conştienţi. Chiar le mulţumesc celor care au susţinut acest proiect de lege.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

La sfîrşit de an  trebuie să fim mai cuminţi, mai buni la suflet.

Următorul proiect de Lege, nr.2113. Prezintă domnul ministru al agriculturii şi industriei alimentare domnul Valeriu Cosarciuc, raportor − domnul Valentin Guznac, preşedintele Comisiei administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Stimaţi colegi,

Guvernul vine cu un proiect de Lege cu privire la modificarea Legii privind deşeurile de producţie şi managere, Legea nr.1347 din 9 octombrie 1997. Menţionăm că articolul 27 din Legea nr.1347 din 1997 prevede că articolul 16 alineatul (2), articolul 20 alineatul (2) vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2010.

În ambele articole este stipulat că se interzice importul în ambalaj de unică folosinţă cu/sau fără conţinut, prevăzute în anexa nr.2 la legea menţionată.

În legătură cu faptul că producătorii locali, mai ales acei care procesează materia primă agricolă nu sînt pregătiţi pentru implementarea acestor  articole ale Legii nr.1347, noi venim cu propunerea ca articolul  16 alineatul (2), articolul 20 alineatul (2) şi articolul 27 din Legea nr.1347 din 9 octombrie 1997 să fie abrogate şi astfel să nu creăm probleme pentru acei care importă sau folosesc aceste ambalaje,  cu 1 ianuarie 2010.

Stimaţi colegi,

Propunem ca acest proiect să fie susţinut în două lecturi. Şi comisia va propune.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări?

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Violeta Ivanov – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Stimate domnule ministru,

Dumneavoastră  cunoaşteţi foarte bine, de altfel chiar şi menţionaţi în nota dumneavoastră  informativă faptul că articolul 16 alineatul (2) şi articolul 20 alineatul (2)  au fost elaborate şi propuse, în redacţia actuală, în scopul aproximării legislaţiei naţionale la directivele Uniunii Europene.

Este vorba de directiva Consiliului European, Parlamentului European şi Consiliului Europei cu privire la deşeuri care interzice importul ambalajelor de unică folosinţă cu/sau fără conţinut în ţările unde nu există metode de reciclare. Propunerea dumneavoastră, deci, în cazul respectiv, dumneavoastră  propuneţi conştient să facem un pas înapoi  în procesul de integrare europeană. Spuneţi, vă rog, care va fi impactul propunerii,  dumneavoastră  asupra mediului înconjurător?

Şi în al doilea moment. Cum veţi raporta la subcomitetul RM – UE din aprilie sau mai, cînd va avea loc, deci atunci cînd fiecare minister trebuie să vină cu raport  privind  performanţele în domeniul asumării obligaţiilor luate atunci cînd se ratifică un document.

Mulţumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimată doamnă  deputat Ivanov,

Noi am menţionat şi în nota informativă că Ministerul Mediului a pregătit un proiect de lege: Legea cu privire la deşeuri. Acest proiect va fi prezentat Parlamentului în primul trimestru al anului 2010 şi la aceste norme ale articolului 16 alineatul (2) şi ale articolului 20 alineatul (12) se va reveni în acest proiect de lege.

Eu aş vrea să menţionez că modificarea şi introducerea acestor articole au fost în anul 2003 − articolul 16 alineatul (2). Şi în 2009 a fost ultima modificare a articolului 20 alineatul (20). De aceea, eu cred că ministerul sau conducerea ministerului precedent şi Guvernul precedent au avut timp  să stimuleze, de pildă, apariţia acelei infrastructuri, care să prelucreze aceste ambalaje de o singură folosinţă.

Cu părere de rău, fondul ecologic nu a fost folosit în direcţia respectivă. Şi astăzi avem situaţia pe care o avem la 1 ianuarie 2010. De aceea, stimată doamnă, noi nu  facem un pas înapoi. Prin Legea cu privire la deşeuri noi vom reveni la aceste norme. Şi, pînă la urmă, Guvernul actual va găsi soluţii pentru ca legea să fie implementată şi să lucreze în Republica Moldova în conformitate cu directivele Consiliului European.

 

Doamna Violeta Ivanov:

Deci eu vreau să vă spun că proiectul de Lege cu privire la deşeuri, într-adevăr, este un proiect foarte bun, deoarece a fost elaborat cînd conduceam acest minister şi prevede fix acele  amendamente pe care dumneavoastră  astăzi doriţi să le abrogaţi. Şi dacă proiectul de lege vine în ianuarie−februarie, deci nu ştiu care este sensul să abrogaţi acum  aceste două puncte.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este necesar, fiindcă avem o situaţie concretă, cînd se blochează activitatea unor agenţi economici. În ceea ce priveşte implementarea acestor norme care sînt prevăzute de către directiva Consiliului European, în lege va exista un capitol concret în ceea ce priveşte termenele finale şi tranzitorii. Şi acolo cred că Guvernul îşi va asuma nişte programe pentru managementul deşeurilor, care trebuie să existe în Republica Moldova.

 

Doamna Violeta Ivanov:

Dar referitor la Fondul ecologic trebuie să creăm condiţii de stimulare a agenţilor economici sau a beneficiarilor ca să vină cu proiecte. Fiindcă dacă nu sînt prezentate proiecte la fond, deci fondul nu finanţează.

Am lăsat 150 de milioane în fond, eu cred că ar fi suficient pentru soluţionarea problemei respective.

Mulţumim.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aceasta şi va prevedea legea nouă, care va fi prezentată în Parlament. Ea va avea un compartiment concret pentru stimularea agenţilor economici, ca ei să implementeze normele legale.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît, da?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule ministru.

Invit la tribună pe domnul preşedinte al comisiei Guznac.

 

Domnul Valentin Guznac:

Stimaţi deputaţi,

Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională a examinat în şedinţa sa din 28 decembrie 2009 proiectul de lege sus-numit, parvenit de la Guvernul Republicii Moldova şi aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.853 din 24 decembrie curent.

Comisia constată că proiectul de lege menţionat a fost elaborat întru armonizarea Legii nr.1347 din 9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere cu reglementările Directivei Parlamentului European din 17 iulie 2008.

Comisia menţionează că proiectul de lege prevede abrogarea alineatului (2) al articolului 16, a alineatului (2) al articolului 20, aarticolului 27 şi anexei 2 din Legea nr.1347 din 9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere.

Articolul 16 alineatul (2) şi articolul 20 alineatul (2) din legea respectivă privind deşeurile de producţie şi menajere prevăd, conform articolului 27, începînd cu 1 ianuarie 2010 interzicerea importului ambalajelor de unică folosinţă, cu sau fără conţinut, prevăzute în anexa 2 la legea în menţionată.

Totodată, comisia permanentă atenţionează, la rîndul său, deputaţii în Parlament, că articolul 27 din legiea respectivă, ce ţine de intrarea în vigoare a articolului 16 alineaul (2) şi a articolului 20 alineatul (2), a fost modificată prin Legea nr.449 din 30 decembrie 2004, Legea nr.480 din 4 decembrie 2003 şi Legea nr.454 din 30 iulie 2001.

Comisia consideră că adoptarea proiectului de lege menţionat de către Parlament va permite o activitate fără dificultăţi a întreprinderilor autohtone de producţie alimentară.

Âîn temeiul celor menţionate, Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională consideră oportun operarea modificărilor respective şi propune Parlamentului pentru examinare şi aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.2113 din 28 decembrie 2009 privind modificarea Legii nr.1347 din  9 octombrie 1997 privind deşeurile de producţie şi menajere.

Dacă deputaţii nu au amendamente, propuneri sau obiecţii suplimentare, comisia propune adoptarea proiectului de lege în lectura a doua de către Parlament.

Vă mulţumesc mult.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Întrebări văd că nu sînt.

Luaţi loc, vă rog.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul nr.2113 în prima lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Dacă nu au fost obiecţii, atunci supun votului proiectul şi în lectura a doua. Cine e pentru, rog să votăm. Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Zero.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 23.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

–23.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 54 de voturi, legea este adoptată.

Următorul proiect, exclus, nr.2115.

Nr.2116 – proiectul de Hotărîre de aprobare a modului de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

Domnul ministru Cosarciuc şi domnul Todoroglo.

Poftim, domnule ministru.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Stimaţi colegi,

Se propune proiectul de hotărîre întru executarea prevederilor articolului 2, litera a) din Legea bugetului de stat pe anul 2010 din 23 decembrie 2009.

Acest proiect de hotărîre prevede modul de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare care a fost aprobat prin Legea bugetului şi se propune ca pentru anul 2010 fondul să fie utilizat pentru următoarele scopuri:

– Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale;

– Stimularea mecanismului de asigurare a riscului în agricultură;

– Susţinerea promovării şi dezvoltării agriculturii ecologice;

– Stimularea investiţiilor utilizate la înfiinţarea plantaţiilor pomicole;

– Stimularea investiţiilor în tehnologii de creştere a culturilor cu valoare adăugată înaltă şi procesare;

– Stimularea investiţiilor în tehnică şi echipament agricol, inclusiv utilaj de irigare;

– Stimularea investiţiilor în sectorul zootehnic.

Se propune, de asemenea, ca mijloacele financiare alocate în anii 2004 – 2009 Întreprinderii de Stat „Moldresurse” pentru crearea staţiunilor tehnologice de maşini şi cele acumulate de la rambursarea creditelor tehnice să se transmită în gestiunea unităţii de implementare şi administrare a proiectelor creşterii producţiei alimentare.

Stimaţi colegi,

Acestea menţionând, vă propunem să susţineţi proiectul de hotărîre a Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Balan – Fracţiunea PLDM:

Domnule ministru, Comisia agricultură şi industrie alimentară vine cu o solicitare: ca Regulamentul privind subvenţionarea în agricultură, înainte de a fi prezentat Guvernului, să fie consultat cu comisia noastră.

Mulţumim.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Noi susţinem această propunere. Şi Regulamentul cu privire la utilizarea mijloacelor fondului va fi prezentat şi în comisie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domule ministru.

Luaţi loc, vă rog.

Îl invit la tribuna centrală pe domnul preşedinte al comisiei Dmitri Todoroglo.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Onorat Parlament,

Comisia agricultură şi industrie alimentară a examinat proiectul de Hotărîre de aprobare a modului de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli, prezentat de Guvern, în vederea executării prevederilor articolului 2 litera a) din Legea bugetului de stat pe anul 2010 şi menţionează următoarele.

Proiectul de hotărîre prevede direcţiile principale de distribuire a mijloacelor fondului pentru subvenţionare a producătorilor agricoli. Scopurile pe care le urmăreşte Guvernul la alegerea direcţiilor de subvenţionare sînt prezentate în nota informativă la proiect.

Totodată, se propune ca mijloacele financiare alocate în anii 2004 – 2009 Întreprinderii de Stat „Moldresurse” pentru crearea staţiunilor tehnologice de maşini şi cele acumulate de la rambursarea creditelor tehnice să fie transmise în gestiune unităţilor de implementare şi administrare a proiectului „creşterea producţiei alimentare”.

În rezultatul dezbaterilor, comisia a decis de a propune Parlamentului proiectul de hotărîre menţionat spre adoptare cu următoarele amendamente.

La articolul 1 literele c), d), e), f), g) se propune o nouă redacţie şi se completează cu literele h) şi i) cu următorul cuprins:

–Subvenţionarea investiţiilor utilizate al finanţarea plantaţiilor multianuale;

–Subvenţionarea investitorilor la producerea legumelor pe teren protejat;

–Stimularea investiţiilor în procurarea tehnicii şi utilajului agricol, precum şi a echipamentului pentru irigare;

–Susţinerea promovării şi dezvoltării agriculturii ecologice;

–Stimularea investiţiilor în utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice;

–Stimularea procurării şi menţinerii fondului genetic a animalelor de prăsilă;

–Stimularea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii, postrecoltarea şi procesarea

Iată aceste direcţii principale care comisia propune că o să fie adoptată  hotărîrea Guvernului.

 Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Poftim, ce întrebări aveţi către domnul preşedinte al comisiei domnul Dmitri Todoroglo? Nu sînt.

Mulţumesc frumos.

 Deci votăm. Cine este pentru acest proiect de hotărîre, rog să voteze. 100% dintre cei prezenţi.

Vă mulţumesc foarte frumos.

Deci Proiectul nr.2117, domnul Gherasim, viceministru al transporturilor, Guvernul. Poftim.

 

Domnul Boris Gherasim – viceministru al transporturilor şi infrastructurii drumurilor:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Se propune proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea Legii fondului rutier. Dat fiind faptul că infrastructura rutieră se află într-o stare de deteriorare gravă, atingînd un nivel de peste 90% din reţeaua drumurilor publice, iar economia Republicii Moldova este dependentă de transportul rutier şi este evident că declinul general trebuie stopat şi inversat pentru a putea asigura o revitalizare a economiei, precum şi micşorarea pierderilor suportate de către utilizatorii drumurilor, ţin să vă amintesc că pierderile utilizatorilor drumurilor din cauza stării nesatisfăcătoare a drumurilor constituie anual mai mult de 2,5 miliarde lei, dar pierderile economiei în ansamblu, bineînţeles, sînt cu mult mai mari.

Vă amintesc că un loc de muncă în ramura drumurilor creează 4, 5 locuri de muncă suplimentar în economia ţării. Nu mai vorbesc de impactul asupra mediului, eliminarea substanţelor nocive, de colbul de la drumurile în variantă albă ş.a.m.d.

Ţinînd cont că sursa principală de constituire a fondului rutier sînt defalcările de la accizele de benzină şi motorină, se propune modificarea articolului 2, ca defalcările de la accizele de benzină în fondul rutier să fie nu mai puţin de 50% în anul 2010, 65%  –  în anul 2011, 80%  – în anul 2012 şi în următorii ani.

Şi o modificare la articolul 3 privind monitorizarea fondului rutier. Se propune constituirea Consiliului fondului rutier care va activa în baza unui regulament şi va avea ca sarcină verificarea utilizării acestor fonduri.

Mult stimate Parlament, se propune…

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Poftim, ce întrebări sînt la domnul raportor?

Nu sînt întrebări.

Luaţi loc.

Ofer cuvîntul domnului preşedinte al comisiei Veaceslav Ioniţă. Poftim.

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea Legii fondului rutier. Acest proiect de lege prevede respectarea obiectivelor stabilite de strategia infrastructurii transporturilor. Cea mai importantă modificare prevede majorarea treptată a cuantumului defalcărilor accizelor la benzină şi motorină şi a autorizaţiilor pentru transport în fondul rutier.

Comisia a analizat proiectul de lege şi propune ca să fie votat în ambele lecturi.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Poftim, ce întrebări aveţi către domnul preşedinte al comisiei, fiindcă chestiunea este foarte, foarte, foarte importantă pentru ţară. Sînt întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc frumos.

Luaţi loc.

Permiteţi-mi să îi ofer cuvîntul domnului Valeriu Munteanu. Poftim.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

 Domnule Preşedinte,

Onorat Parlament, Republica Moldova, după 8 ani de guvernare comunistă, este codaşă în lume în ceea ce priveşte calitatea drumurilor.

Potrivit unui clasament efectuat de „World Economic Forum”, Republica Moldova înscrie un indice de 1,6 puncte din 7, media globală a calităţii drumurilor fiind de 3,4 puncte.

La capitolul „Calitatea drumurilor” Republica Moldova se plasează pe locul 124, fiind urmată numai de Ciad, un stat african, unde starea drumurilor este cea mai proastă din lume. Drumuri mai bune decît în Moldova sînt în ţări subdezvoltate precum Angola, Camerun sau Somali.

În anul 2008, după 7 ani de inactivitate totală în domeniul dezvoltării infrastructurii drumurilor, Guvernul comunist elaborează, sub presiunea organismelor internaţionale, strategia infrastructurii transportului terestru pentru anii 2008–2017, unde este prezentată cu lux dea amănunte starea drumurilor din Moldova şi factorii care au generat dezastru din acest domeniu.

Astfel, în Republica Moldova din cei 10 mii 537 de kilometri de drumuri naţionale aproape 95% sînt într-o stare dezastruoasă, iar starea drumurilor locale este şi mai proastă. Doar 2% din drumurile din sate şi oraşe sînt într-o stare satisfăcătoare. Dar să nu credeţi că a fost întotdeauna aşa.

În anul 2001, cînd au venit comuniştii la putere, conform aceleiaşi surse, 30% din drumuri erau într-o stare satisfăcătoare, aceasta însemnînd că în ultimii 8 ani au fost distruse 25% din drumurile Moldovei.

Conform estimărilor, pierderile suportate de economia Republicii Moldova, cauzate de întreţinerea insuficientă a drumurilor în ultimii ani, sînt de circa 4 ori mai mari decît suma economisită necheltuită la întreţinerea drumurilor.

Starea rea a reţelei de drumuri are un pact negativ major asupra dezvoltării economiei naţionale şi constituie un obstacol în calea combaterii sărăciei. Costurile de transport afectează în mod diferit creşterea economică, în primul rînd, costurile înalte pentru transport reduc cîştigul la exporturile produselor primare, diminuînd mijloacele economisite disponibile pentru investiţii.

Pe de ală parte, costurile de transport majorează preţurile la import a bunurilor, diminuînd în mod direct investiţiile reale.

Din cauza stării nesatisfăcătoare a reţelei de drumuri, gospodăriile casnice suportă cheltuieli suplimentare semnificative pentru accesul la serviciile sociale şi administrative, precum şi la pieţele de desfacere. Astăzi, în marea majoritate a drumurilor ce leagă satele şi comunele noastre de centrele raionale practic nu există. Avem sate unde distanţa de 10, 15 kilometri pînă la centrul raional poate fi străbătută într-o oră, o oră şi jumătate. Un studiu al gospodăriilor casnice, efectuat acum cîţiva ani, în comunităţile rurale din Republica Moldova a demonstrat că cea mai gravă problemă cu care se confruntă aceste comunităţi este starea rea a drumurilor.

În aceste condiţii, Alianţa pentru Integrare Europeană a declarat reabilitarea reţelei de drumuri drept o prioritate de bază, realizînd o serie întreagă de măsuri menite să accelereze ritmul de dezvoltare a infrastructurii drumurilor. Astfel, modificarea şi completarea Legii fondului rutier în vederea creşterii substanţiale a acestuia este un prim-pas făcut în vederea creării unui cadru normativ adecvat dezvoltării infrastructurii rutiere în Republica Moldova.

Dacă în anul 2009 în fondul rutier erau defalcate doar 20% din accizele la produse petroliere, apoi în anul 2010 vor fi defalcate deja 50%. Iar în 3 ani integral toate accizele la produse petroliere vor fi transferate în fondul rutier şi îndreptate la reabilitarea drumurilor.

Dacă în anul 2009 pentru reparaţia drumurilor s-a cheltuit ceva mai mult de 200 milioane lei, atunci în anul 2010, necătînd la criza economică, vor fi alocate în acest sens deja peste un miliard de lei, adică de 5 ori mai mult decît în anul curent.

În aceste condiţii, Fracţiunea Partidului Liberal declară susţinerea necondiţionată a acestui proiect de lege, propune votarea lui de către Parlament, inclusiv de către Fracţiunea PCRM care sînt artizanii dezastrului rutier din Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Într-adevăr, drumurile trebuie să devină o prioritate naţională şi nu trebuie să căutăm aici vinovaţi. Sîntem, vinovaţi toţi împreună.

Permiteţi-mi să supun votului aprobarea acest proiect de lege în primă lectură.

Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea.

Sînt careva obiecţii la fracţiuni pentru a supune votului în a doua lectură?

Nu sînt. Supun votului adoptarea în lectura a doua a acestui proiect de lege.

Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Serafim Urechean:

Unu?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Serafim Urechean:

Zero.

Mulţumesc frumos.

Zero tot e…

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 22.

Domnul Serafim Urechean:

–22.

Sectorul…

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 31.

 

Domnul Serafim Urechean:

–31.

Cu 53 de voturi, acest proiect este adoptat.

Vă mulţumesc frumos.

Poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Următorul proiect de Lege nr.2120. Prezintă… lectura întîi şi a doua, doamna Palihovici, da? Sau doamna ministru Buliga. Vă rog. Din partea autorului, apoi comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat în scopul modificării sursei de finanţare a pensiilor şi indemnizaţiilor lunare viagere judecătorilor şi procurorilor, prevăzute în Legea cu privire la statutul judecătorului, în Legea cu privire la procuratură şi în Legea cu privire la Curea Constituţională.

Menţionăm că, pînă la 1 ianuarie 2010, pensiile şi indemnizaţiile pentru procurori şi judecători sînt achitate de la bugetul de stat. Ţinînd cont de faptul că, începînd cu 1 ianuarie 2006, procurorii şi judecătorii sînt persoane asigurate obligatoriu în sistemul public de asigurări sociale, proiectul propune ca, începînd cu 1 ianuarie 2010, cheltuielile pentru achitarea pensiilor sau indemnizaţiilor lunare acestor categorii de persoane să fie suportate după cum urmează: 50% din mărimea stabilită din bugetul asigurărilor sociale de stat şi 50 din bugetul de stat.

Totodată, menţionăm că în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010 includem mijloace financiare pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor lunare din bugetul asigurărilor sociale în sumă de 12 milioane 137 şi din bugetul de stat la fel aceeaşi sumă.

 În temeiul celor expuse, rog adoptarea acestui proiect de lege.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări nu sînt, da?

Luaţi loc, vă rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Şi în prima, şi în a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Prima şi în a doua. Bine.

Doamna Palihovici.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu nr.2120 din 28 decembrie 2009.

Proiectul de Lege a fost avizat de Comisia economie, buget şi finanţe şi de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

Comisia juridică a Aparatului Parlamentului a venit cu cîteva propuneri de modificări, ce ţin de forma de scriere şi de anumite greşeli gramaticale, de care, o să rugăm, să se ţină cont de ele.

În temeiul celor expuse, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie propune proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative spre examinare şi aprobare de către Parlament în primă lectură şi adoptare în lectura a doua.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, doamnă preşedinte.

Luaţi loc, vă rog.

Sînt întrebări?

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Doamnă preşedinte,

Spuneţi-mi, vă rog, de cîţi ani cotizează aceste categorii de persoane la fondul de asigurări sociale?

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Din 2006.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Din 2007. Consideraţi că este suficient timp pentru ca să achităm …

 

Doamna  Liliana Palihovici:

În legea care este acum în vigoare este stipulat că, de la 1 ianuarie 2010, va fi schimbată modalitatea. Acest lucrul îl facem acum.

 

Doamna  Oxana Domenti:

Deci credeţi că 2 ani este suficient pentru ca o persoană să cotizeze la fondul de asigurări sociale pentru ca să beneficieze deplin de o pensie deplină?

 

Doamna  Liliana Palihovici:

Da.

 

Doamna  Oxana Domenit:

Mulţumesc.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Cu plăcere.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Ce e bine cînd lumea se împacă şi se înţelege.

Luaţi loc, doamnă preşedinte.

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul nr.2120.

Cine este pentru aprobarea în primă lectură, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Propunerea a fost şi în lectura a doua.

Cine este pentru adoptarea proiectului nr.2120 în lectura a doua, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Zero.

Sectorul nr.2? – 21.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 31.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 31.

52 de voturi. Legea este adoptată.

Mulţumim frumos.

Următorul proiect de Lege, nr.2136. Prezintă domnul Ioniţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe. Raportor – domnul Pleşca, preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Supun atenţiei dumneavoastră proiectul de Hotărîre de Parlament privind desemnarea directorului Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Acest proiect de hotărîre este elaborat în temeiul Legii nr.107 din 17 decembrie 2009 care prevede modificarea modalităţii de desemnare a administraţiei Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică.

În conformitate cu articolul 4 din Legea nr.1525 din 1998, directorul general al Consiliului de Administraţie este desemnat de Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu avizul pozitiv al comisiei parlamentare de profil, iar directorii Consiliului de Administraţie sînt desemnaţi de Parlament, la propunerea comisiei permanente de profil.

De asemenea, deoarece este prima desemnare, Legea prevede un punct care stipulează că directorul general este ales pe un termen de şase ani, 2 directori sînt aleşi pe un termen de patru ani şi alţi doi directori sînt aleşi pe un termen de doi ani, la prima desemnare. Apoi fiecare va fi cîte şase ani de zile. Şi un membru al Consiliului de Administraţie nu are dreptul să deţină funcţia mai mult de 12 ani. Acesta este proiectul.

Sînt 3 corectări, pe care vreau să le anunţ. La articolul 1, unde scrie „domnul Nicolae Belinschi” cifra 4 se corectează cu cifra 2. La articolul 1, unde scrie „Marin Profir”, cifra 2 se corectează cu cifra 4. Şi articolul 2. Prezenta hotărîre intră  în vigoare la data publicării. Nu la data adoptării, dar la data publicării.

Vă mulţumesc mult. Da, aşa cum prevede legea, la data publicării.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Legea prevede: 2 directori pe termen de patru ani şi 2 – pe termen de doi ani.

 

 

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

La prima desemnare. Ei toţi sînt pe şase ani, dar la prima desemnare este aşa. La prima desemnare, apoi toţi sînt pe şase ani. Deci la prima desemnare doar este aşa, apoi toţi pe şase ani.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Bine. E clar, stimaţi colegi?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu vroiam să mă refer la ceea ce spunea domnul Ioniţă, data intrării în vigoare. Aşa cum prevede legea. Nu la data adoptării, dar la data publicării în „Monitorul Oficial” şi vine în concordanţă cu norma legală.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Da.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos, domnule Prim-ministru.

Nu sînt întrebări? Supun votului proiectul … Domnul Pleşca. Mă gîndeam că aţi refuzat, domnule Pleşca.

 

Domnul  Ion Pleşca – Fracţiunea „AMN”:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat acest proiect de hotărîre şi a ajuns la concluzia că candidaturile propuse la funcţia de directori ai Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică şi nominalizate în proiect corespund cerinţelor legale. Şi în temeiul celor menţionate, propun spre examinare şi adoptare proiectul de hotărîre.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Sînt în sală candidaţii?

 

Domnul  Ion Plşeca:

Sînt, sînt.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Sînt, da? Aici sînt. Întrebări?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vadim Mişin – Fracţiunea PCRM:

Ńďŕńčáî, ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü.

Óâŕćŕĺěűé ęîëëĺăŕ, ó ěĺí˙ ę Âŕě âîďđîń. ß íĺ çíŕţ, ó Âŕń â đóęŕő ňĺ ćĺ äîęóěĺíňű, ÷ňî ó ěĺí˙ čëč íĺň, íî âîň íŕě ńĺé÷ŕń đŕçäŕëč äîęóěĺíň, ńâ˙çŕííűé ń ýňčě âîďđîńîě, č ˙ ďîçâîëţ ńĺá˙ çŕ÷čňŕňü, îí î÷ĺíü ęîđîňęčé: «Partidul politic „Alianţa «Moldova Noastră»”. Guvernului Republicii Moldova. Partidul politic „Alianţa «Moldova Noastră»” recomandă candidatura domnului Nicolae Răileanu în funcţia de director al Agenţiei ş.a.m.d.».

Çíŕ÷čň, ďîäďčńŕë óâŕćŕĺěűé Ńĺđŕôčě Ŕëĺęńŕíäđîâč÷.

Ýňîň äîęóěĺíň äŕňčđîâŕí 28 äĺęŕáđ˙. Ó ěĺí˙ äâŕ âîďđîńŕ. Ńęŕćčňĺ, ďîćŕëóéńňŕ, 28 äĺęŕáđ˙ îí íŕďđŕâëĺí â Ďđŕâčňĺëüńňâî, Âű ĺăî îňęóäŕ âç˙ëč â Ďŕđëŕěĺíňĺ? Îí ęŕę ďîďŕë â ýňč äîęóěĺíňű? Ýňî đŕç.

Č âňîđîĺ. Ńęŕćčňĺ, ýňî íîâîĺ ńëîâî â ďŕđëŕěĺíňŕđčçěĺ? Č íŕ ęŕćäűé ăîńóäŕđńňâĺííűé ďîńň ěű áóäĺě ďčńŕňü äîęóěĺíň îň ďŕđňčč, čëč ęŕę?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vadim Mişin:

 ňđŕäčöčč âîň ňŕęîăî íĺ áűëî áŕđäŕęŕ …

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Nu are nimic Guvernul că candidaturile sînt propuse de către comisie. Şi orice persoană poate să vină la comisie să îşi expună candidatura, oricine are dreptul să vină, iar comisia este cea care înaintează candidaturile. Comisia economie, buget şi finanţe, conform prevederilor noii legi, a înaintat patru candidaturi. De ce a nimerit foaia ceea acolo … au fost toate multiplicate, da. Încă o dată repet: nu este „Alianţa «Moldova Noastră»”, este Comisia economie, buget şi finanţe.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Este şi Alianţa. Linişte, vă rog.

 

Domnul  Vadim Mişin:

ß čçâčí˙˙ńü. Ńĺęóíäó, ńĺęóíäó. ß čçâčí˙ţńü. Ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü, ˙ çŕäŕâŕë âîďđîń ÷ĺëîâĺęó, ńňî˙ůĺěó íŕ ňđčáóíĺ, ěîĺěó ęîëëĺăĺ. Ďđč÷ĺě ňóň Čîíčöý, ďîí˙ňč˙ íĺ čěĺţ. Ýňî ďĺđâîĺ.

Âňîđîĺ. Äŕćĺ ĺńëč ňî, ÷ňî ăîńďîäčí Čîíčöý ďűňŕĺňń˙ îáú˙ńí˙ňü ëîăč÷íî, ňî ńęŕćčňĺ, ďîćŕëóéńňŕ, ęŕę â ďŕđëŕěĺíňńęčé áëîę äîęóěĺíňŕ ďîďŕëî ďčńüěî ďŕđňčč, ęîňîđŕ˙ ďűňŕĺňń˙ íŕçíŕ÷čňü ÷ĺëîâĺęŕ? ×ňî ýňî? ß ńďđŕřčâŕţ ó ďđĺäńĺäŕňĺë˙ Ţđčäč÷ĺńęîé ęîěčńńčč.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Da. În primul rînd, vreau să vă răspund la prima întrebare. Domnul Ioniţă este autorul acestei iniţiative legislative, de aceea dumnealui şi a răspuns la întrebare. La a doua întrebare. Nu e nimic contrar legislaţiei. Aşa că nu vă faceţi probleme.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Aş vrea să îi spun domnului Ioniţă să nu ne prostească aici, în sala Parlamentului, fiindcă scrisoarea este clară scrisă din partea „Alianţei «Moldova Noastră»” pe numele Guvernului Republicii Moldova.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Ce are una cu alta şi cu Guvernul?

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Aceasta este evident. Dar iniţiativa legislativă urmează să vină de la un grup de deputaţi, şi nu de la un partid politic.

Şi doi. Aş vrea să pun o întrebare către domnul preşedinte. Spuneţi-mi, vă rog, în raport este scris că se face trimitere la Legea cu privire la desemnarea Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale  pentru Reglementare în Energetică, unde e prevăzut că directorul general este propus de Preşedintele Parlamentului. Aşa e, da?

 

Domnul  Ion Pleşca:

Corect. Da.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Deci nu se vede propunerea Preşedintelui Parlamentului sau scrisoare, sau care este supunerea directă a candidaturii, conform legislaţiei la care faceţi trimitere dumneavoastră?

 

Domnul  Ion Pleşca:

Această propunere din partea Preşedintelui Parlamentului a venit în Comisia economie, buget şi finanţe.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Da, dar de ce nu este  anexată aici? Cum putea să vină în comisie, dacă dumneavoastră sînteţi raportorul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. În Comisia juridică, numiri şi imunităţi se examinează toate propunerile de numire şi legalitatea acestora.

 

Domnul  Ion Pleşca:

S-au examinat toate candidaturile şi avizul comisiei care a venit cu aceste propuneri. Careva încălcări ale legislaţiei nu s-au depistat.

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Domnule Pleşca,

Eu v-am întrebat: scrisoarea de propunere a Preşedintelui Parlamentului nu este anexată la materiale.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Dar unde dumneavoastră aţi văzut că e scris că trebuie să fie numaidecît în scris?

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Păi, unde e propunerea Preşedintelui?

 

Domnul  Ion Pleşca:

Propunerea Preşedintelui a fost. Dar unde este scris, arătaţi în Regulament, în lege, unde este scris că trebuie să fie în scris propunerea Preşedintelui Parlamentului? Dumnealui a propus oral.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Mie îmi pare rău că dumneavoastră, ca jurist, interpretaţi în asemenea condiţii ….

 

Domnul  Ion Pleşca:

Nu, şi mie îmi pare rău.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

… această propunere. Dar este o încălcare regulamentară a iniţiativei respective.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Vă rog, microfonul nr.3.

 

Domnul  Eduard Muşuc – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am două întrebări.

Stimaţi colegi,

Eu înţeleg, cred că există un fel de âíóňđĺíčé äîęóěĺíňíűé îáîđîň în Alianţa pentru Integrarea Europeană. Nu credeţi dumneavoastră că va fi corect, dacă, pur şi simplu, va fi retrasă această candidatură? Altfel, noi vom crede că toată componenţa Agenţiei este formată în baza algoritmului politic.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Încă o dată vă aduc la cunoştinţă că candidaturile au fost propuse de către Comisia economie, buget şi finanţe.

 

Domnul  Eduard Muşuc:

Noi avem un document oficial repartizat tuturor deputaţilor.

Domnul  Ion Pleşca:

Cui easte adresat acest document? Guvernului. Ce are Guvernul cu  candidaturile propuse de către comisie?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule preşedinte …

 

Domnul  Ion Pleşca:

Păi, nu ştiu, o să ne clarificăm.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Pleşca,

Nu răspundeţi, că aici nu e şedinţa Guvernului, aici e şedinţa Parlamentului. Şi nu vă daţi provocat la întrebările care continue din partea Fracţiunii PCRM.

 

Domnul  Eduard Muşuc:

Bine.

A doua întrebare.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Eduard Muşuc:

Domnule Preşedinte, a doua întrebare.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

A doua întrebare. Vă rog.

 

Domnul  Eduard Muşuc:

A doua întrebare către dumneavoastră, deoarece sînteţi şi membru al Fracţiunii „Alianţa «Moldova Noastră»”. Înseamnă, oare, aceasta că pentru toate tarifele aprobate în Republica Moldova va fi responsabilă „Alianţa «Moldova Noastră»”?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim. Nu este la subiect.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor – Fracţiunea „AMN”:

Vă mulţumesc frumos.

Domnule Preşedinte,

Solicităm punerea la vot a proiectului respectiv. Acei care nu a cunoscut 5 ani de zile prevederile Regulamentului, acei care veneau în aceeaşi zi cu iniţiativa legislativă, o înregistrau în pauza şedinţelor plenare, astăzi încearcă să ne înveţe lecţii de democraţie şi de desfăşurare a lucrărilor şedinţei în plen.

Iar, domnule Muşuc, călătorii niciodată nu înţeleg prevederile regulamentare în cadrul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Luaţi loc, domnule preşedinte.

Întrebări nu mai sînt.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul de Hotărîre privind desemnarea directorului Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

E hotărîre.

Proiectul de Hotărîre privind alegerea unor membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Prezintă – domul Pleşca Ion şi raportor domnul Ion Pleşca.

Poftim, domnule Pleşca.

Felicitări domnilor directori aleşi în cadrul ANRE. Principalul să nu ţineţi niciodată cu politicienii, dar cu cetăţenii. Vedeţi că şi rimează puţin. Aceasta este dorinţa Parlamentului. Vă dorim succese în activitatea dumneavoastră.

Poftim, domnule Pleşca. (Aplauze.)

 

Domnul  Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Încă în 2008 a fost adoptată Legea cu privire la Procuratură, care a intrat în vigoare din primăvara anului 2009 şi unde este prevăzut că se constituie Consiliul Superior al Procurorilor, care este alcătuit din 12 persoane: 4 profesori titulari sînt numiţi de către Parlament, 5 procurori sînt aleşi de către Adunarea Generală a Procurorilor şi 3 membri sînt din oficiu: Procurorul General, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrul justiţiei.

Dat fiind faptul că a trecut deja mai mult de jumătate de an şi mîine va avea loc Adunarea Generală a Procurorilor, unde vor fi aleşi acei 5 membri din rîndul procurorilor, un grup de 20 de deputaţi vine cu o iniţaitivă legislativă în care propune patru candidaturi de profesori titulari în Consiliul Superior al Procurorilor.

Dumneavoastră vi s-a prezentat raportul, îl aveţi, aveţi celelalte materiale anexate la raport şi eu propun ca acest proiect de hotărîre să fie supus votului.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebări? Nu sînt, da?

Supun votului proiectul. Cine este pentru adoptarea proiectului nr. 2133, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea. Anunţăm. Sectorul nr.1?

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 0.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 22.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

– 22.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 31.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

–        31.

Cu 52 de voturi … 54, da? Aşa.

Mulţumim frumos.

Continuăm. Poftim? Proiectul de Hotîrîre privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Comitetul Parlamentar de Cooperare  „Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Aici, crede că, două proiecte aparte trebuie să fie, domnule Corman. Prezintă preşedintele comisiei, domnul Corman. Vă rog, domnule Corman.

 

Domnul  Igor Corman – Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Propun atenţiei dumneavoastră un proiect de hotărîre, care s-a născut în chinuri grele în baza propunerilor fracţiunilor parlamentare, privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova  la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Comitetul Parlamentar de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană.”

Articolul 1. – Se aprobă componenţa nominală a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Comitetul Parlamentar de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană.”

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

Şeful delegaţiei – Guţu Ana, Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal.

Membri permanenţi: Lupu Marian – Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Republica Moldova, Nagacevschi Vitalie – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova, Voronin Vladimir – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, Urechean Serafim – Fracţiunea parlamentară a Partidului „Alianţa «Moldova Noastră»” din Republica Moldova.

Membri supleanţi: Ghileţchi Valeriu – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova, Jantuan Stela – Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Republica Moldova, Petrenco Grigore – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din  Republica Moldova, Postoico Maria – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, Stoicov Iurie – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Şi Comitetul Parlamentar de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană.” Copreşedintele comitetului din partea Republicii Moldova – Corman Igor,  Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Republica Moldova; vicepreşedinţi: Godea Mihai – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat, Petrenco Grigore …

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule preşedinte,

Îmi cer scuze. E un proiect de hotărîre, da?

 

Domnul  Igor Corman:

Într-un proiect de hotărîre, da.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Într-un proiect de hotărîre, da?

Bine, continuăm atunci.

 

Domnul  Igor Corman:

Şi membrii permanenţi: Băieşu Aurel – Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat, Domenti Oxana – Partidul Comuniştilor, Fusu Corina – Partidul Liberal, Greceanîi Zinaida – Partidul Comuniştilor,  Hadîrcă Ion – Partidul Liberal, Ioniţă Veaceslav – Partidul Liberal Democrat, Ivanov Violeta – Fracţiunea Partidului Comuniştilor, Muntean Iurie – Fracţiunea Partidului Comuniştilor, Pleşca Ion – Fracţiunea parlamentară a Partidului „Alianţa «Moldova Noastră»”, Tkaciuk Mark – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor şi Boris Vieru – Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal.

De asemenea, membrii supleanţi: Abramciuc Veronica – Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor, Brega Gheorghe – Partidul Liberal, Bujor Leonid – „Alianţa «Moldova Noastră»”, Buliga Valentina – Partidul Democrat, Colesnic Iurie – „Alianţa «Moldova Noastră»”, Furdui Simion – Fracţiunea Partidului Liberal Democrat, Guţu Ana – Partidul Liberal, Popuşoi Anatolie – Partidul Comuniştilor, Porcescu Petru – Partidul Comuniştilor, Stoianoglo Alexandru – Partidul Democrat, Streleţ Valeriu – Partidul Liberal Democrat şi Şupac Inna – Fracţiunea  parlamentară a Partidului Comuniştilor.

Articolul 2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

Şi propun adoptarea acestui proiect de hotărîre.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa. Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vitalii Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:

Eu propun ca componenţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să fie votată nominal, adică fiecare membru al delegaţiei să fie votat în parte şi să nu fie votat în listă.

Vă mulţumesc mult.

Şi rog să puneţi la… ca să nu îl votez pe Voronin.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Postoico,

Doriţi să susţineţi propunerea domnului Nagacevschi?

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Maria Postoico – Fracţiunea PCRM:

Oferiţi întîi microfonul şi pe urmă am să mai spun. În primul rînd, deci acest proiect de hotărîre el a fost, într-adevăr, negociat între fracţiunile parlamentare şi eu nu văd din care considerente noi trebuie să votăm anume nominal. Fiindcă este prioritatea  fiecărei fracţiuni pe cine să înainteze în componenţa acestor delegaţii. De aceea, eu propun ca hotărîrea să fie adoptată integral, fără nominal.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov – Fracţiunea PDM:

Nu este prima dată cînd noi votăm delegaţii permanente în structurile internaţionale. Întotdeauna s-a votat în formulă largă, adică s-a votat hotărîrea. Nu s-a votat nominal. De aceea, este propunerea ca să votăm aşa cum este propus. Toate delegaţiile să fie votate separat, dar nu nominal.

Da, mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nominal – deci fiecare delegaţie aparte? Aceasta se are în vedere nominal.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu îmi cer scuze. Actuala componentă a Partidului Comuniştilor din Parlamentul ţării noastre a uitat că a avut o abordare selectivă chiar 4 ani jumătate în urmă. Atunci cînd, în mod insistent, nu a votat candidatura fostului lider al fracţiunii parlamentare „Alianţa «Moldova Noastră»”  domnul Serafim Urechean. Ei au uitat că noi de 17 ori de la microfoane din Parlamentul ţării insistam ca să fie votată candidatura domnului Urechean ca lider al fracţiunii.

Şi astăzi ei ne vorbesc nouă de anumite negocieri. Care negocieri, stimaţi colegi? Ce, Voronin este o stea separată a Republicii Moldova, că, în mod automat, trebuie să treacă pe listă cu ceilalţi? Eu cred că nu. Eu cred că nu doar deputaţii în Parlamentul ţării, dar şi toţi cetăţenii Republicii Moldova se bucură de aceleaşi drepturi. Selectiv, trebuia  să aveţi abordare selectivă 4 ani jumătate în urmă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Bujor, stele sînt mai multe, soarele îi numai unul.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Fracţiunea Partidului Liberal, de asemenea, susţine propunerea de a fi votată nominal Adunarea, membrii la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Şi, avînd în vedere faptul că deputatul Voronin Vladimir deliberat nu participă la şedinţele Parlamentului, propunem Partidului Comuniştilor să fie înlocuit cu Preşedintele Fracţiunii – Postoico Maria.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Frumoasă expresie: „Băi, dar cine eşti tu?” Tare frumos, foarte frumos…

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Domnule Preşedinte,

A fost înaintată o  propunere, a fost susţinută. Eu cred că trebuie de pus la vot. Şi, în aşa caz, se va hotărî cum urmează să fie votată Adunarea Parlamentară, da, delegaţia Adunării Parlamentare?

Mersi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

Doriţi în continuare, doamnă Postoico?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, ca replică domnului Bujor.

Domnule Bujor,

Dumneavoastră  aţi uitat că atunci singuri nu v-aţi apreciat: cine să intre în delegaţia dată? Fiindcă trebuia să retrageţi pe cineva ca să rămînă. Deci dumneavoastră  nu aţi avut cota parte. Cunoaşteţi foarte bine care a fost poziţia.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu totuşi propun ca noi să nu votăm delegaţiile separat, dar să le votăm în plină componenţă.

Fracţiunea Partidului Democrat cere o pauză de 10 minute.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Să vedeţi unde este steaua?

Bine.

10 minute pauză.

Fracţiunea PL, în sala de şedinţe, vă rog. Da.

 

P A U Z Ă

*

*     *     *

D u p ă   p a u z ă

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnilor şefi ai fracţiunilor,

Invitaţi colegii în sală, vă rog. Vă rog, cine-i, domnul Ganaciuc. (Rumoare în sală.) Unde stau, la bar? Încă o dată, vă rog, invitaţi-i.

Domnilor şefi ai fracţiunilor,

V-am rugat ca toţi colegii să fie prezenţi în sală. (Rumoare în sală.) Păi, să fie dacă nu-i, unde? Tare m-aţi liniştit.

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa. Pentru adoptarea Hotărîrii privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiilor la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Comitetul Parlamentar de „Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană” a fost făcută propunerea domnului deputat Nagacevschi ca componenţa în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să fie votată nominal.

Supun votului propunerea domnului Nagacevschi.

Cine este pentru a vota nominal componenţa în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei rog să ridice mîinile.

Mulţumesc.

Majoritatea. (Rumoare în sală.)

Vă rog, atunci numărăm voturile. Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 31.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

– 22.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 22.

53. (Rumoare în sală.)

Sectorul nr.3? Unu, pardon. Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Zero.

Zero plus 53, egal cu 53.

Domnule Nagacevschi, propunerea dumneavoastră a fost acceptată.

Începe votarea nominală.

Urechean Serafim, Fracţiunea parlamentară «Alianţa „Moldova Noastră». Cine este pentru, rog să votăm.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Numărăm? Sau zero plus 53, este egal cu 53.

Lupu Marian, Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Guţu Ana, în calitate de şef al delegaţiei. Votăm.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Nagacevschi Vitalie, Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Majoritatea.

Şi ultima candidatură: Voronin Vladimir, Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Cine este pentru, rog să voteze. Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 20.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 20.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 9.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 9?

20 plus 9 este egal cu 29. (Rumoare în sală.) 29 plus 53, nu este majoritatea dintre cei prezenţi.

Mulţumesc.

Următorii, membri supleanţi.

Ghileţchi Valeriu.

Cine este pentru, rog să voteze. (Rumoare în sală.)

După terminare, acum are loc votarea.

Majoritatea.

Mulţumesc.

Jantuan Stela.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Petrenco Grigore.

Cine este pentru, rog să voteze.

 

Domnul Serafim Urechean (nu vorbeşte la microfon):

Ce, comuniştii nu votează pentru Petrenco?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Procedura, cînd are loc votarea nu poate avea loc procedură. Vă rog eu, nu, Regulamentul, eu respect Regulamentul.

Vă rog să numărăm voturile privitor la Petrenco Grigore. Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Petrenco.

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cum zero dacă au votat, iată…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

(Rumoare în sală.) „Uăi”, ce e cu expresia aceasta?

 

Domnul Serafim Urechean:

Măcar de Anul Nou fă-ţi cruce, măi băiete. (Rumoare în sală.) Probabil, straşnic ai călcat pe greblă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi dumneavoastră spuneţi că eu sînt rău. Cum aşa ceva se poate din partea unui deputat să vorbească cu alt coleg al său de Parlament, „uăi”. (Rumoare în sală.)

Microfonul o să fie după ce o să terminăm votarea. Are loc votarea şi nu încălcaţi Regulamentul. Procedura după terminarea votării.

Sectorul nr.2, privitor la votul Petrenco, cîte sînt? Sectorul nr.2, votul pentru Petrenco.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 19.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 19.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Unu?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Da, unu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sînteţi buni la inimă.

20 pentru domnul Petrenco.

Nu a acumulat majoritatea.

Postoico Maria, Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Zero.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 19.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 19.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 30.

Domnul Mihai Ghimpu:

– 30.

49, majoritatea.

Mulţumesc.

Stoicov Iurie, Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Moldova.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Zero.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 19.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 19.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 30.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 30.

Egal cu 49.

Majoritatea s-a acumulat.

Acum supun votului proiectul de hotărîre în întregime, întrucît avem delegaţia de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană” şi apoi de procedură.

Cine este pentru adoptarea Hotărîrii privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiilor Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Comitetul Parlamentar de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană”, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 – 0.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Zero.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 19.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 19.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Treizeci şi…?

 

N u m ă r ă t o r i i:

– 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 31.

S-a mărit numărul – 50, majoritatea.

Mulţumesc.

Proiectul de hotărîre este adoptat.

Felicitări membrilor delegaţiilor la aceste înalte instituţii europene. (Aplauze.)

Acum microfonul nr.3. De procedură, vă rog.

 

Domnul Vadim Mişin:

Ńďŕńčáî, ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü.

Ďî ďđîöĺäóđĺ: îň čěĺíč ôđŕęöčč Ďŕđňčč ęîěěóíčńňîâ ˙ çŕ˙âë˙ţ, ÷ňî íč îäíŕ ęŕíäčäŕňóđŕ îň ôđŕęöčč íĺ áóäĺň ó÷ŕńňâîâŕňü íč â ýňîé, íč â ńëĺäóţůĺé äĺëĺăŕöčč. Ěű îňçűâŕĺě âńĺ ńâîč ęŕíäčäŕňóđű čç-çŕ ňîăî ôŕđńŕ č ńďĺęňŕęë˙, ęîňîđűé âŕěč ńĺăîäí˙ óńňđîĺí.

Ńďŕńčáî.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule deputat Mişin,

Eu m-am condus strict de prevederile Regulamentului şi am supus votului propunerea deputatului care are aceleaşi drepturi ca şi dumneavoastră. Şi nici un fel de farsă, nu am manipulat cu voturile.

Am anunţat cum aţi votat dumneavoastră în calitate de deputaţi. Şi respectaţi voinţa majorităţii. Aceasta e democraţie. Ce să-i fac? Eu nu pot să oblig acum să voteze aşa cum vrea doamna Postoico sau domnul Mişin.  Majoritatea decide.

Următorul proiect de hotărîre… (rumoare în sală) …De procedură? Poftim, nici o problemă. Microfonul nr.2.

Microfonul nr.2, de procedură sau…? Trei numai. Da, bine, microfonul nr.3.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Da, vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă adresez deputaţilor din toate fracţiunile parlamentare, în primul rînd celor din partea Alianţei pentru Integrare Europeană.

Noi am solicitat cuvîntul anume de procedură, care a fost legat de procedura de votare. Dumneavoastră sînteţi martori, participanţi la acest proces cînd de mai multe ori Preşedintele Parlamentului supune votului o chestiune care nici nu a fost prezentată de o comisie parlamentară şi după aceasta îşi retrage propunerea, şi apoi continuă conform Regulamentului.

Eu cred că nu s-a procedat corect, deoarece a fost încălcat dreptul suveran al fracţiunii noastre de a înainta candidaturile. Noi ne-am retras toate candidaturile şi ele, candidaturile acestea, nu trebuiau să fie supuse votului.

Reieşind din aceasta, decizia aceasta a Parlamentului este una ilegală, deoarece contravine Regulamentului şi contravine anume procedurii de votare. Noi încă o dată ne-am retras toate candidaturile.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

Nu a încălcat nimeni dreptul Fracţiunii. Dumneavoastră aţi înaintat candidaturile, v-a aparţinut dreptul, am respectat acest drept. Dar, totodată, trebuie să respectăm şi dreptul deputaţilor de a vota sau de a nu vota orice proiect de hotărîre, orice lege. Acesta e drept garantat prin Constituţie.

Următorul, microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Desigur, precedentul deputat nu are dreptul să citească morală Parlamentului aici. Deşi punctul meu personal de vedere, desigur, diferă puţin de unele păreri exprimate aici.

Noi, în 2005, am în vedere Partidul Democrat, atunci cînd domnul Voronin nici în ruptul capului nu a dorit, şi Fracţiunea Comunistă, ca domnul Urechean să fie ales în delegaţie, noi am votat şi am spus că domnul Voronin şi Fracţiunea Comuniştilor nu are dreptate.

Şi astăzi eu consider că nu s-a procedat prea corect. Dar domnul care a vorbit înaintea mea, nu vreau să numesc familia, ca să se folosească de moment, trebuie să înţeleagă că acesta este un răspuns la ceea ce aţi făcut în 2005. Este un răspuns. Nu vă supăraţi, deşi punctul meu de vedere diferă de cel al colegilor, nu se procedează aşa. Nu aţi procedat corect în 2005, de aceea acesta este un răspuns şi trebuie să vă acomodaţi cu această formulă.

 Şi nu faceţi proteste. Fracţiunea are 3 reprezentanţi în delegaţie, poate să fie prezentă. Eu nu cred că domnul Voronin are mare dorinţă să călătorească la Srasbourg şi multe lucruri o să facă acolo. De aceea, nu vă supăraţi.

Da, mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu îmi cer scuze.

Stimaţi colegi,

Mă rog, 2005, 2009, eu şi mulţi colegi nu avem treabă nimic cu 2005. Eu şi ceilalţi colegi care au votat „pentru” sau „împotrivă” sau s-au abţinut, s-au folosit de dreptul oferit de către Constituţie. Şi este corect să respectăm voinţa şi votul deputatului.

Cît ţine de candidatura domnului Voronin, eu cred şi sper că Fracţiunea Partidului Comuniştilor va înainta o altă candidatură, nu azi, mîine. Mai trece Revelionul, Crăciunul stil nou, Sfîntul Vasile, ne mai gîndim, nu totul se opreşte la o singură stea, cum spunea cineva în sala aceasta. (Rumoare în sală.) Boboteaza.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Din experienţa pe care am acumulaţ-o, cunoaştem cu toţii că aceste sfinte sărbători nu vor fi în situaţia în care să îi ajute să ia decizii, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, raţionale şi corecte.

Acum, vizavi de votul exprimat de Partidul Liberal Democrat din Moldova. Este un vot care vine în strictă conformitate cu mandatul pe care ni l-au oferit cetăţenii Republicii Moldova. Noi am avut mai multe angajamente asumate şi nu doar în scrutinele electorale. Un argument în decizia pe care am luat-o a fost aspectul moral al votului care l-am dat astăzi în Parlament.

Opt ani de zile, opt ani de zile Republica Moldova a fost guvernată. Acum eu cred că deputaţii au drepturi şi drepturile deputaţilor au fost exprimate prin vot astăzi. Şi încă o dată, Partidul Liberal Democrat din Moldova a votat în strictă conformitate cu mandatul care l-a obţinut din partea cetăţenilor.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Toţi deputaţii au aceleaşi drepturi. Şi faptul că nu aţi votat pentru includerea preşedintelui Partidului Comuniştilor, deputat în Parlament, domnul Voronin în componenţa acestei delegaţii, este o răfuială politică şi o răfuială personală. (Rumoare în sală.)

Şi eu aş vrea să citez articolul 6 din Regulamentul Parlamentului ce se referă la organizarea fracţiunilor şi atribuţiile fracţiunilor parlamentare.

Punctul unu. Fracţiunile parlamentare au dreptul să facă propuneri privind numirea în delegaţiile parlamentare permanente şi este dreptul fiecărei fracţiuni. Nu trebuie, nimeni nu are dreptul să lipsească de acest drept fracţiunea parlamentară.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Petrenco,

Am mai spus o dată, dreptul de a propune nu vi l-a luat nimeni. Aţi făcut propunerea. Dar este şi al doilea drept, dreptul de a vota. Şi aşa au votat. Mie îmi pare rău că candidatura dumneavoastră nu a fost susţinută de fracţiunea dumneavoastră, nu au votat pentru dumneavoastră. Iată unde e problema. (Aplauze.)

Iată unde-i problema. Vot nominal şi facţiunea nu v-a susţinut candidatura dumneavoastră.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, eu vă mulţumesc, domnule Preşedinte al Parlamentului.

Anume la acest lucru am vrut să atrag atenţie. Cred că protestele reprezentanţilor Partidului Comunist, urmare a acestui vot, nu ar trebui să îi îngrijoreze de ce domnul Voronin nu a fost ales, fiindcă nu merită.

Şi-a bătut joc de ţară şi de popor timp de 8 ani de zile şi nu are nici un drept moral să se ducă astăzi să reprezinte poporul Republicii Moldova.

Îţi răspund şi dumitale, „iunîi lenineţ”. Îţi răspund. (Aplauze.)

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Rog pe viitor, atunci cînd apare domnul Petrenco la microfon, fără a adresa întrebări sau fără a-şi expune puncte de vedere, să îi întrerupeţi microfonul din simplul motiv că dumnealui deseori, prin intervenţii la microfon, nu adresează întrebări, dar îşi permite funcţia de avocat, avocat în Parlamentul Republicii Moldova. Şi e prea tînăr pentru a-şi asuma o funcţie atît de responsabilă. Unu.

Şi doi. Eu vreau să atrag atenţie unor colegi mai tineri din această fracţiune că ei nu sînt nu doar avocaţi, dar nici nu sînt înalta instanţă Curtea Constituţională. Şi nu trebuie să interpeleze şi să înveţe deputaţii din fracţiunea parlamentară cînd, ce şi cum trebuie să spună. S-a întâmplat ceea ce s-a întîmplat. Majoritatea deputaţilor, inclusiv din Fracţiunea Partidului Comuniştilor nu l-a votat pe Vladimir Voronin. Şi pe dânşii trebuie să îi deranjeze faptul de ce chiar ei nu au încredere în liderul partidului care i-a adus aici, în Parlament.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Începînd cu 2010, pe masa aceasta o să fie un ceas şi ceasul o să pornească şi o să oprească microfonul. Şi două minute, aşa cum prevede Regulamentul, aşa o să vorbească. Şi în cazul în care deputatul nu o să se refere la subiect, ceasul o să oprească microfonul.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Preşedinte,

În primul rînd, nimeni nu are dreptul să hotărască decizia vreunei fracţiuni. Aceasta în primul rînd.

În al doilea rînd, deputaţii propuşi din partea fracţiunii şi-au retras candidaturile şi nu aveţi dreptul ca să implicaţi fără acordul acestor deputaţi. De aceea, Fracţiunea parlamentară Partidul Comuniştilor vă propune încă o dată să reveniţi anume pentru a exclude candidaturile Partidului Comuniştilor din delegaţia votată adineaori.

Deci vă zic încă o dată, noi o să scriem la Consiliul Europei că noi ne-am retras candidaturile, ceea ce dumneavoastră nu ne-aţi permis, de procedură, în momentul cînd avea loc votarea, să ne retragem. Aţi spus că la sfârşit, după ce se va termina votarea. Dar noi v-am accentuat că este de procedură. Şi, de aceea, vă zic încă o dată, noi am avut intenţia, de la bun început, dar atunci să ne retragem toate candidaturile.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.4 şi cu aceasta încheiem.

Domnule Petrenco, aţi vorbit de 2 ori. Regulamentul a treia oară nu permite.

Domnul Nagacevschi prima dată.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

În primul rînd, vreau să atenţionez încă o dată că, nimeni nu are dreptul să forţeze deputatul să voteze într-un anumit fel. Aceasta e una moment. Şi al doilea moment. În ceea ce priveşte candidatura domnului Voronin. Vreau să vă atenţionez că, în actuala sesiune, Voronin, în calitatea sa de deputat, a avut următoarea prestaţie: a fost numai de patru ori la şedinţe şi nici chiar astăzi, cînd a fost prezentată candidatura sa la funcţia de deputat în Parlamentul Consiliului Europei, nu s-a prezentat să voteze.

Acum, dacă el îşi îndeplineşte astfel atribuţiile sale de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cum le va îndeplini el inclusiv în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Poftim, microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimaţi comunişti,

Eu îmi cer scuze, domnule Petrenco, iertaţi-mă, vă rog.

Stimaţi comunişti,

Au venit colindătorii, sînt şi ai dumneavoastră alegători, eu vă îndemn ca să vă reţineţi în sală, să primiţi aceşti oaspeţi care vă aşteaptă de dimineaţă.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4. Microfonul nr.5.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Noi vrem să vă aducem la cunoştinţă şi vrem să vă aducem aminte, de fapt, că data trecută, la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, era un scandal legat de delegaţia moldovenească. Şi vă asigur că şi de data aceasta mandatul acestei delegaţii, care a fost votată ilegal, va fi pus sub semnul întrebării. Fracţiunea noastră, în semn de protest, părăseşte sala de şedinţe. (Fracţiunea PCRM părăseşte sala de şedinţe).

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Munteanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pentru doamna Postoico. Articolul 93 din Regulamentul Parlamentului spune în felul următor: „În cursul votării deputaţilor nu li se dă cuvîntul.” Ori procedura de vot a fost începută şi nu avea pentru ce dumneaei să solicite intervenţie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vitalie Nagacevschi:

Vreau să fac o replică în pofida faptului că domnul Petrenco a plecat. Nu a fost vreun scandal la Consiliul Europei, ba din contra, comisia de specialitate din cadrul Adunării Parlamentare a dat dreptate în totalitate, recunoscînd mandatul delegaţiei din partea Parlamentului Republicii Moldova. Şi vă asigur că şi în cazul de faţă acest mandat va fi recunoscut.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Dezbaterile s-au încheiat.

Proiectul de Hotărîre nr.2071 privind demisia unui deputat în Parlament. Prezintă domnul deputatul Pleşca, raportor – preşedintele comisiei, domnul Pleşca.

 

Domnul  Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

La 16 decembrie, Andrei Popov a depus o cerere, prin care a adus la  cunoştinţă că îşi depune mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat cererea, a ajuns la concluzia că ea corespunde legislaţiei în vigoare. Şi, de aceea, propun Parlamentului ca să adopte proiectul de hotărîre, să ia act de demisia unui deputat în Parlament din partea Partidului Democrat din Republica Moldova.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Atît, da?

Mulţumim frumos. Luaţi loc.

Supun votului proiectul. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Continuăm.

Stimaţi colegi,

S-au înscris pentru luări de cuvînt liderii tuturor fracţiunilor şi doamna Belcencov plus.

În afară de aceasta, noi avem propunerea să fie invitat în faţa Parlamentului să dea explicaţii faţă de contractul de … domnul Bodiu. Informaţie, pardon. Declaraţiile, conform Regulamentului, la sfîrşit. Informaţii şi apoi, dacă sînteţi de acord …

Domnule Bodiu,

Sînteţi în sală? Poftim, la tribuna centrală. Informaţie cu privire la contractul de locaţiune.

 

Domnul  Victor Bodiu – ministru de stat:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

O problemă tehnică s-a transformat în una politică şi, cu permisiunea dumneavoastră, voi încerca să fac o retrospectivă  a tot ceea ce s-a întîmplat cu clădirea din Hînceşti 53 chiar începînd cu anul 2004.

Iniţial, în aprilie 2004, clădirea a fost transmisă de la balanţa  Departamentului Statistică şi Sociologie la balanţa Direcţiei Generale pentru Administrarea Clădirilor Guvernului. Ulterior, la sfîrşitul anului 2004 – începutul anului 2005, în scopul declarat de optimizare a folosirii suprafeţelor de serviciu din această clădire au fost evacuat Biroul Naţional de Statistică – o importantă structură de stat, şi, practic, toate organizaţiile ce arendau spaţiu în această clădire.

În noiembrie 2005, postul de Televiziune NIT a fost avertizat de către Guvern, chiar şi de precedentul Guvern, să elibereze şi el încăperile închiriate în acest spaţiu pînă la 31 decembrie 2005.

Atragem atenţia că în luna noiembrie 2005 NIT urma să elibereze 642 m², iar Biroul Naţional de Statistică ocupa  7 749 m²  din totalul de 8000 m², adică, practic, toată clădirea era ocupată de Biroul Naţional de Statistică.

Ulterior, la 18 decembrie 2006, la insistenţa deputaţilor în Parlament, au fost informaţi de către Aparatul Guvernului că Biroul Naţional de Statistică şi alte firme ce arendau spaţiu în clădirea din strada Hînceşti 53, această clădire necesită lucrări de reparaţie, iar resurse de finanţare nu există.

De aceea, pînă la soluţionarea problemei de finanţare a lucrărilor de reparaţie s-a decis ca Compania NIT să rămînă în bază de contract temporar în această clădire ca agent unic cu suportarea unor cheltuieli de întreţinere.

Menţionăm aparte că Biroul Naţional de  Statistică a fost evacuat în pofida multiplelor proteste ale colectivului instituţiei Biroului de Statistică, a deputaţilor din opoziţie din Parlamentul precedent, specialiştilor, opiniei donatorilor externi. Numai pentru reamplasarea acestei importante instituţii de stat în clădirea de pe strada Grenobl Guvernul a cheltuit un milion 350 mii lei bani publici pentru reparaţia acestor spaţii. Deci au fost aruncaţi în vînt bani publici enormi pentru ca o companie privată să îşi îmbunătăţească condiţiile de activitate.

În 2008 Întreprinderea Mixtă „Noile Idei Televizate”, adică NIT, a prezentat Agenţiei Proprietăţii Publice cererea şi documentele necesare pentru privatizarea încăperilor, a unei părţi din încăperi din acest sediu. La 30 noiembrie 2008, Comisia de privatizare a încăperilor nelocuibile a acceptat privatizarea de către Compania NIT a unei suprafeţe de 1 732 m²  la preţul de 6,3 milioane lei, adică 235 de euro m². Aceasta în timp ce un metru pătrat comercial pe piaţă în acea perioadă constituia circa 500 de euro.

La momentul actual, situaţia este următoarea. În posesia Companiei NIT, adică în proprietate, se află acei 1 732 m²  care au fost privatizaţi şi 2 720 m²  în chirie, în arendă. Deci în total vorbim despre spaţiile utilizate de Compania NIT de 4 453 m²  din 8 800, adică jumătate din clădire.

Atragem atenţia opiniei publice că, prin scrisoarea sa, Cancelaria de Stat, de fapt, Direcţia Generală Administrarea Clădirilor Guvernului a  refuzat prelungirea contractului de arendă de 2 720 m² aflaţi în chirie, în timp ce Companirei NIT îi revin în posesie 1 732 m² aflaţi în proprietate privată şi care pot fi utilizaţi de către această Companie.

Recent, am informat Compania, chiar zilele acestea, că sîntem gata să elaborăm de comun un grafic de eliberare a acestor spaţii, pentru a nu periclita activitatea Companiei postului de televiziune NIT. Sîntem dispuşi să acordăm un termen rezonabil pentru a nu periclitat activitatea acestei companii.

Şi aici ţin să menţionez că deja decizia este de a amplasa în această clădire, pentru a evita orice speculaţii la această temă, două instituţii de stat, una fiind Consiliul Superior al Magistraturii, care va ocupa două etaje din această clădire, Agenţia Achiziţii Publice, care va ocupa, de asemenea, un etaj. Şi am fi dorit să amplasăm şi alte instituţii de stat, dar aici ţin să menţionez că un etaj, din cele care au fost date în chirie Companiei NIT, a fost devastat. Dacă îmi permiteţi, domnule Preşedinte, o să vă prezint şi dumneavoastră nişte poze pentru deputaţi.

Din păcate aceste spaţii acum, în momentul de faţă, trebuie să fie renovate şi instituţiile statului nu pot fi amplasate în aceste spaţii. Deci vom iniţia o procedură de regres împotriva Companiei, pentru a restabili spaţiile respective în situaţia iniţială cu uşi, geamuri, aşa cum au fost date.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru un răspuns amplu.

Luaţi loc, vă rog.

Vă mulţumesc.

Cuvînt se oferă doamnei deputat Belcencova Ludmila.

 

Doamna  Ludmila Belcencova – deputat neafiliat:

Äĺęëŕđŕöč˙ ăđóďďű íĺçŕâčńčěűő äĺďóňŕňîâ î ńčňóŕöčč, ńâ˙çŕííîé ń ňĺëĺęîěďŕíčĺé NIT.

Ńčňóŕöč˙, ńëîćčâřčéń˙ âîęđóă ňĺëĺęîěďŕíčč NIT, âűçűâŕĺň, íŕ ěîé âçăë˙ä, âďîëíĺ îďđŕâäŕííîĺ áĺńďîęîéńňâî. Î÷ĺíü ěíîăčĺ ëţäč ńĺăîäí˙ çŕäŕţňń˙ âîďđîńîě: ÷ňî íŕ ńŕěîě äĺëĺ ďđîčńőîäčň ń ňĺëĺęîěďŕíčĺé? Ŕ ăëŕâíîĺ, ęŕęîâŕ ĺĺ äŕëüíĺéřŕ˙ ńóäüáŕ?

Íŕ íŕř âçăë˙ä, ĺĺ íĺëüç˙ đŕńńěŕňđčâŕňü îäíîáîęî. Ń ţđčäč÷ĺńęîé ňî÷ęč çđĺíč˙ äĺéńňâč˙ ęŕáčíĺňŕ ěčíčńňđîâ íŕőîä˙ňń˙ â ďđŕâîâîě ďîëĺ, áîëüřčíńňâî ýňŕćĺé çäŕíč˙, íŕőîä˙ůĺăîń˙ ďî ŕäđĺńó Őűí÷ĺřňńęîĺ řîńńĺ, 53, ˙âë˙ţňń˙ ńîáńňâĺííîńňüţ Ďđŕâčňĺëüńňâŕ, č Ďđŕâčňĺëüńňâî âďđŕâĺ čě đŕńďîđ˙ćŕňüń˙, ňî ĺńňü â äŕííîě ńëó÷ŕĺ, ęŕę ěű âčäčě, – ďđîäëĺâŕňü čëč, íĺ ďđîäëĺâŕňü äîăîâîđ îá ŕđĺíäĺ. Îäíŕęî ĺńňü č äđóăŕ˙ ňî÷ęŕ çđĺíč˙.

Ýňî đĺřĺíčĺ âűçâŕëî đĺçęî íĺăŕňčâíóţ đĺŕęöčţ ńî ńňîđîíű ďđĺäńňŕâčňĺëĺé ňĺëĺęîěďŕíčč NIT. Äŕâŕéňĺ ńęŕćĺě îňęđîâĺííî, îíŕ íĺ äîëćíŕ áűëŕ íŕń óäčâë˙ňü őîň˙ áű ďî ňîé ďđîńňîé ďđč÷číĺ, ÷ňî ńîáűňč˙, ęîňîđűĺ ďđîčńőîä˙ň â ďîńëĺäíĺĺ âđĺě˙ âîęđóă ňĺëĺęîěďŕíčč NIT, íĺ ěîăëč čő íĺ íŕńňîđîćčňü. ×ňî ˙ čěĺţ â âčäó?

Ďđĺćäĺ âńĺăî ěű, ęîíĺ÷íî, ďîěíčě çŕ˙âëĺíčĺ îá îňáîđĺ ëčöĺíçčč, î íĺîáőîäčěîńňč îňáîđŕ ëčöĺíçčč â ńâ˙çč ńî ńëó÷ŕĺě íŕ Ďëîůŕäč Âĺëčęîăî Íŕöčîíŕëüíîăî Ńîáđŕíč˙, îá ýňîě ăîâîđčëîńü. Ęîíĺ÷íî, ńŕěűé ńâĺćčé ďđčěĺđ – ýňî âűńňóďëĺíčĺ Ďđĺäńĺäŕňĺë˙ Ďŕđëŕěĺíňŕ ăîńďîäčíŕ Ăčěďó. Âĺäü îí ďđ˙ěî ńęŕçŕë, ÷ňî ĺńëč áű îí çŕőîňĺë, ňî îí áű îňîáđŕë ëčöĺíçčţ ó ňĺëĺęîěďŕíčč NIT. Ďđîáëĺěŕ â ňîě, ÷ňî â ďđŕâîâîě ăîńóäŕđńňâĺ ňŕęčĺ çŕ˙âëĺíč˙ âîîáůĺ íĺ čěĺţň ďđŕâî íŕ ćčçíü. Äŕâŕňü ëčöĺíçčč č îňáčđŕňü ëčöĺíçčč ó  ňĺëĺęŕíŕëîâ äîëćíű ňîëüęî îňâĺ÷ŕţůčĺ çŕ ýňî číńňŕíöčč, íî íč â ęîĺě ńëó÷ŕĺ íĺ ďîëčňčęč.

Ňĺëĺęŕíŕë NIT ńĺăîäí˙ ńňŕëęčâŕĺňń˙ ń  ďđîáëĺěîé, äŕâŕéňĺ ńęŕćĺě îňęđîâĺííî, őóćĺ ňîé, ń ęîňîđîé ńňŕëęčâŕëń˙ ňĺëĺęŕíŕë PRO TV, ďđîńňî âëŕńňü â ńňđŕíĺ ďîěĺí˙ëŕńü. Ňŕę âîň äî ňĺő ďîđ, ďîęŕ â ńňđŕíĺ íĺ áóäĺň ńďđŕâĺäëčâî âíĺäđ˙ňüń˙ č ńîáëţäŕňüń˙ Ęîäĺęń î ňĺëĺâčäĺíčĺ č đŕäčî âńĺěč óęŕçŕííűěč ňŕě ńňîđîíŕěč – ŕáńîëţňíî âńĺěč, âęëţ÷ŕ˙ Ęîîđäčíŕöčîííűé ńîâĺň,– âëŕńňü âńĺăäŕ áóäĺň čěĺňü ńîáëŕçí âëč˙ňü íŕ ńđĺäńňâŕ ěŕńńîâîé číôîđěŕöčč. Č ýňî ďđŕâäŕ.

Đîëü âëŕńňč, íŕ ěîé âçăë˙ä, çŕęëţ÷ŕĺňń˙ â ňîě, ÷ňîáű ďđĺńńĺ ďîěîăŕňü, ÷ňîáű ńîçäŕňü ňŕęčĺ óńëîâč˙, ďđč ęîňîđűő íŕřŕ ďđĺńńŕ ÷óâńňâîâŕëŕ áű ńĺá˙ äĺéńňâčňĺëüíî ńâîáîäíîé č íĺçŕâčńčěîé, â ňîě ÷čńëĺ č ôčíŕíńîâî, ĺńëč őîňčňĺ, äŕćĺ â ďĺđâóţ î÷ĺđĺäü ôčíŕíńîâî. Ýňî î÷ĺíü âŕćíî.

Íŕń, ăđóďďó íĺçŕâčńčěűő äĺďóňŕňîâ, â ýňîé ńčňóŕöčč áîëüřĺ âńĺăî âîëíóĺň ńóäüáŕ ęîëëĺęňčâŕ ňĺëĺęîěďŕíčč NIT, ďîâĺđüňĺ ěíĺ. Ňŕě ĺńňü íŕńňî˙ůčĺ ďđîôĺńńčîíŕëű č íĺëüç˙ âńĺő čő ďîâŕëüíî îáâčí˙ňü â ďîëčňč÷ĺńęîé ŕíăŕćčđîâŕííîńňč.

 ńëîćčâřčőń˙ óńëîâč˙ő ěű ń÷čňŕĺě íĺîáőîäčěűě č îďđŕâäŕííűě, ĺńëč áű ďđĺäńňŕâčňĺëč čńďîëíčňĺëüíîé âëŕńňč íŕřëč âîçěîćíîńňü ďđĺäëîćčňü đóęîâîäńňâó NIT âçŕčěîďđčĺěëĺěűĺ âŕđčŕíňű âűőîäŕ čç ńîçäŕâřĺéń˙ ńčňóŕöčč. Č ěű ďđčâĺňńňâóĺě ňî, ÷ňî ďîčńęč ýňčő âŕđčŕíňîâ Ďđŕâčňĺëüńňâîě  óćĺ íŕ÷ŕëčńü.

Äĺęëŕđŕöčţ ďîäďčńŕëč Âëŕäčěčđ Öóđęŕí, Âčęňîđ Ńňĺďŕíţę, Ëţäěčëŕ Áĺëü÷ĺíęîâŕ, Âŕëĺíňčí Ăóçíŕę.

Ńďŕńčáî.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Avem înscrişi la luări de cuvînt liderii fracţiunilor, întrucît astăzi este ultima zi a sesiunii de toamnă. Ofer cuvîntul doamnei Maria Postoico, preşedintele Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Doamnă Postoico, vă rog, la tribuna centrală. Îmi pare rău.

Atunci îl invit la tribuna centrală pe domnul Mihai Godea, preşedintele  Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova.

 

Domnul  Mihai Godea – preşedintele  Fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnilor membri ai Guvernului,

Persoane cu înalte demnităţi publice,

Onorată asistenţă,

Sesiunea de toamnă–iarnă a marcat debutul unei legislaturi, rezultate dintr-un amplu şi dramatic proces de frămîntări politice.

Acei care au guvernat Republica Moldova nu au înţeles ce înseamnă alternanţă democratică la putere, nu au putut accepta înfrîngerea electorală, pentru că condiţia lor nu le-a permis să înţeleagă esenţa procesului democratic. Ura transversală, cinismul şi dispreţul, care au caracterizat guvernarea precedentă, au constituit principalele impedimente în înţelegerea noilor realităţi, iar în acronismele de care se mai ţin riscă să elimine din viaţa politică.

Victoria partidelor democratice a însemnat, în primul rînd, revenirea la normalitate. Pentru prima dată de la 2001 încoace activitatea legislativă a fost conectată la realităţile Republicii Moldova, iar principalele discuţii privind agenda politică s-au mutat, aşa cum este şi firesc, în Parlamentul ţării.

Această sesiune are şi va avea cîteva semnificaţii definitorii pentru viitorul Republicii Moldova. Crearea Alianţei pentru Integrare Europeană – prima majoritate democratică şi proeuropeană în ultimii zece ani, a fost în măsură să imprime procesului legislativ revenirea la standardele activităţii parlamentare autentice, în care toate punctele de vedere se regăsesc în cadrul dezbaterilor parlamentare.

Pentru prima dată în ultimii 8 ani opoziţia se bucură de respect din partea majorităţii, punctul de vedere al opoziţiei a fost şi este auzit şi respectat în procesul de alegere a organelor de conducere şi de lucru ale Legislativului, în care opoziţia   s-a regăsit proporţional cu reprezentarea sa în Parlament, dar şi în procesul de elaborare şi adoptare a  legislaţiei.

Alianţa pentru Integrare European a consolidat toate forţele care cred în viitorul european al Republicii Moldova şi care sînt hotărîte să o rupă definitiv cu trecutul atît de incert al unei tranziţii devastatoare din toate punctele de vedere.

Stimaţi colegi,

În cadrul acestei sesiuni, a fost învestit Guvernul Alianţei pentru Integrarea Europeană, condus de Vlad Filat, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova. Este primul Guvern în ultimul deceniu, dacă nu chiar în toată istoria independenţei noastre, care ştie ce are de făcut şi acţionează în strictă concordanţă cu nevoile ţării definite clar şi responsabil în obiectivele şi strategiile Programului de guvernare.

Dincolo de faptul că Guvernul trebuie să facă faţă situaţiei de criză din ţară, în cele trei luni, care au trecut de la învestirea acestuia, a reuşit să cucerească admiraţia cetăţenilor şi a partenerilor externi. Acţiunile hotărîte, îndreptate spre asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, onorarea tuturor plăţilor sociale, demonopolizarea activităţilor economice, deblocarea şi consolidarea asistenţei externe, îmbunătăţirea relaţiilor cu vecinii, lansarea procesului de integrare europeană pe alte principii, soldate cu începerea negocierilor pentru acordul de asociere sînt acţiuni care definesc Guvernul Filat drept cel mai reformator şi preocupat sincer de edificarea unei societăţi sigure, solidare şi prospere.

Stimaţi colegi,

Această sesiune a intrat în istorie drept una în care s-au confirmat gravele dezechilibre create în Constituţia Republicii Moldova prin modificările operate în anul 2000. Refuzul opoziţiei comuniste de a vota Şeful statului a avut drept scop perpetuarea incertitudinii şi împingerea ţării în alegeri anticipate. Planul comuniştilor de destabilizare a situaţiei politice, economice şi, în consecinţă, a celei sociale relevă gradul de maturitate politică a acestei formaţiuni şi confirmă odată în plus ceea ce se cunoaşte de multă vreme, conducerea acestui partid nu are nimic comun cu Republica Moldova şi cu cetăţenii ţării noastre. Acţiunile comuniştilor au şi vor avea drept rezultat o accentuată marginalizare politică şi, în final, dispariţia lor politică.

Această sesiune a marcat doar începutul procesului de  descompunere a Partidului Comuniştilor, proces provocat de incapacitatea liderilor de a mai răspunde noilor provocări ale timpului. Vreau să le amintesc colegilor din opoziţie, care au părăsit sala, despre faptul că disperarea nu este cea mai bună armă a învinsului. Iar în prăpastia pe care o sapă în fiecare zi şi-ar putea găsi foarte repede sfîrşitul lor politic.

Onorată asistenţă,

În sesiunea de toamnă–iarnă a Parlamentului de legislatura a XVIII-a, majoritatea parlamentară a asigurat sprijinul parlamentar necesar pentru realizarea actului guvernării, al cărui obiectiv major al căruia a fost şi rămîne modernizarea şi europenizarea ţării. S-au pus baze serioase pentru eliminarea tuturor îngrădirilor libertăţilor cetăţeneşti şi pentru reconstrucţia administraţiei de stat.

Dezvoltarea legislativă a fost orientată spre armonizarea acesteia cu legislaţia comunitară, condiţie definitorie şi generalizatoare a unei integrări europene autentice.

În final, ţin să felicit toţi cetăţenii ţării cu prilejul sărbătorilor de iarnă şi să le urez sănătate, bucurie, belşug şi să aibă credinţa că doar împreună viitorul ţării poate fi construit după propria noastră croială, că doar împreună putem construi o societate în care oameni să fie trataţi cu respect şi să trăiască cu demnitate şi încredere în ziua de mîine.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Ofer cuvîntul domnului Veaceslav Untilă, preşedintele Fracţiunii parlamentare „Alianţa «Moldova Noastră»”.

 

Domnul Veaceslav Untilă – preşedintele Fracţiunii parlamentare „Alianţa «Moldova Noastră»”:

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Sîntem la finele celei mai importante sesiuni parlamentare din ultimii ani. Or, aceasta a fost prima sesiune în care tonul în Parlament a fost dat de o majoritate democratică pro reformatoare şi pro europeană. A fost prima din şirul multor alte sesiuni ce vor urma de acum încolo şi care vor însemna revenirea treptată a Republicii Moldova la normalitate. Cred că nu voi exagera, dacă voi spune că sesiunea care astăzi se încheie a fost pe cît de importantă, pe atît şi de dificilă.

Am lucrat  în condiţiile unei rezistenţe dure din partea Fracţiunii Partidului Comuniştilor, care, odată cu trecerea alegerilor, a uitat de lozincile privind interesul ţării, ale cetăţenilor,  a uitat de patriotism, de necesitatea de a fi în serviciul poporului. Guvernarea comunistă ne-a lăsat o grea moştenire. Am găsit un buget gol în care nu erau nici măcar bani pentru plata compensaţiilor nominative.

A trebuit să luăm pe rînd toate problemele şi să soluţionăm, pornind uneori de la zero. Cu toate acestea, noi am reuşit să promovăm importante proiecte de legi fără de care ţara nu ar fi supraveţuit. Eu mă refer, în primul rînd, la bugetul de stat pentru anul 2010, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor de asigurări medicale obligatorii.

Pe timp de criză am reuşit să asigurăm un pronunţat caracter social bugetului de stat. Voi da doar cîteva exemple în acest sens. Alocările în cadrul noului sistem de protecţie socială în anul viitor vor fi cu 40 la sută mai mari decît în anul curent. Costul poliţei de asigurări a fost micşorat cu 160 de lei, pînă la 2478 de lei. Iar pentru fermieri, în genere, va fi 619 lei. Au sporit finanţările la bugetul de stat prin majorarea transferurilor în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală cu circa 5,4 faţă de nivelul adoptat pentru 2009 etc.

Votînd împotrivă, comuniştii, de fapt, şi-au demonstrat adevărata atitudine faţă de cetăţenii noştri. Acest lucru s-a văzut şi în cadrul exerciţiului de alegere a noului Preşedinte al republicii, care a eşuat. De asemenea, din cauză că fracţiunea comuniştilor a pus mai presus interesul de partid decît cel al ţării. Pe toată durata sesiunii comuniştii şi-au îndreptat eforturile spre distrugerea şi zădărnicirea bunelor începuturi, trasate de noua putere. Numai că această atitudine a fostei guvernări a consolidat şi mai mult Alianţa pentru Integrare Europeană, care şi-a dovedit unitatea, adeziunea la valorile democratice şi la viitorul european al ţării.

Toate proiectele de legi promovate de majoritatea parlamentară au avut drept scop depăşirea recesiunii, relansarea economiei ţării, restabilirea bunei funcţionări a instituţiilor democratice, accelerarea cursului de integrare europeană. Astfel, noi, exponenţii celor patru partide, ce au constituit AE, am înţeles şi înţelegem, să ne îndeplinim programele electorale, să ne îndeplinim angajamentele faţă de cetăţeni. În această sesiune AE a pus bazele renaşterii Republicii Moldova ca stat democratic şi de drept.

Este adevărat, rezultatele înregistrate nu sînt deocamdată impunătoare, dar este vorba de un început şi acest început este unul promiţător. Ţinînd cont de faptul că sîntem nu doar la un final de sesiune, ci şi la final de an, voi încerca să fac un mic bilanţ al anului 2009. A fost poate cel mai important an după declararea independenţei ţării noastre. A fost anul în care am scăpat de ruşinea de a fi ultimul stat comunist  din Europa, în care se încălcau sistematic drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Dar nu pot să trec cu vederea că preţul pe care l-am plătit pentru revenirea la normalitate a fost unul prea mare. Sute de tineri au fost torturaţi, iar unii chiar omorîţi pentru faptul că şi-au cerut dreptul de a trăi într-o ţară liberă şi democratică. Dramaticele evenimente din acest an au demonstrat că nici minciuna, nici frauda, nici forţa nu pot ajuta un regim dictatorial să se menţină la putere.

Anul 2009 a fost unul istoric, an în care am obţinut a doua şansă de a ne făuri un viitor demn. Republica Moldova nu mai poate reveni la trecut şi am certitudinea că vom fi capabili să valorificăm această şansă.

Stimaţi colegi,

În anul 2010, care bate deja la uşă, va trebui să asigurăm continuitatea proceselor începute în 2009. Oponenţii noştri aşteaptă cu sufletul la gură alegerile anticipate, mizînd pe o posibilă instabilitate politică. Vreau însă să îi dezamăgesc. Indiferent de faptul că vom avea sau nu alegeri,  AE-ul va şti să asigure buna administrare a treburilor în stat în interesul ţării şi al cetăţeanului. Noi păşim cu încredere în anul 2010 şi această încredere în propriile forţe ne va ajuta să ne atingem scopurile şi obiectivele propuse.

Deoarece sîntem în preajma Anului Nou, vreau să aduc sincere felicitări colegilor mei, deputaţilor din AE, care şi-au asumat în aceste vremuri, deloc uşoare, responsabilitatea pentru destinul Republicii Moldova. Fie ca anul 2010 să sporească rezultatele şi succesele noastre.

La anul şi mulţi ani. (Aplauze).

 

Domnul Serafim Urechean:

Permiteţi-mi să îi ofer cuvîntul domnului Marian Lupu, preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova.

Poftim.

 

Domnul Marian Lupu – preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova:

Stimaţi colegi deputaţi,

Onorată asistenţă,

La sfîrşit de sesiune tradiţional veneam la tribuna Parlamentului cu un discurs, unul de totalizare a activităţilor întreprinse de către legislativ. Astăzi, însă voi vorbi într-o altă cheie şi de pe altă poziţie. Voi vorbi mai mult despre activităţile care se cer a fi întreprinse, pentru că situaţia curentă dificilă nu permite nici un răgaz în privinţa acţiunilor care îşi aşteaptă realizarea. În condiţiile actuale politice şi socio-economice, vacanţa deputaţilor trebuie privită mai curînd ca un tribut adus agendei formale, ca un element mai mult simbolic, în nici un caz ca un prilej de detaşare de problemele stringente care se atestă. Şi sper să fiţi cu toţii de  acord cu mine în această privinţă.

Anul 2009, se ştie, a fost un an al  testelor electorale. Unele au fost depăşite cu bine. Altele nu. Testele la care clasa politică moldovenească a rămas restanţieră trec în balanţa politică a anului 2010, ceea ce face să ne aşteptăm în noul an la presiuni duble, poate chiar triple sub aspect de solicitare profesională. Aceste prognoze mă determină să fiu mai insistent faţă de operativitatea cu care urmează noi toţi împreună să acţionăm. Voi puncta din start cîteva problematici, care au rămas încă nerezolvate la final de an şi riscă să se amplifice odată cu trecerea timpului.

Primul set de probleme pe care l-am menţionat şi anterior cu diferite ocazii şi care, în opinia mea, este de o mare gravitate este problematica relaţiilor identitare în Republica Moldova. Am în vedere atît relaţiile interetnice, cît şi cele interconfesionale, precum şi cele doctrinare sau ideologice. Privesc cu multă îngrijorare cum din variate motive în societatea moldovenească se profilează germenii discordiei şi se promovează o retorică a învrăjbirii.

De aproape un an sîntem martori ai diferitor incidente şi conflicte cu tentă identitară, care între timp par să ia forma unei statistici în creştere. Nu voi surprinde pe nimeni, dacă voi spune că în marea lor majoritate aceste ciocniri verbale sau reale sînt instigate în scopuri politice. Pentru orice stat, dar mai ales pentru un stat ca Republica Moldova, vulnerabil din punct de vedere geopolitic, un stat cu o societate polimorfă, aflat încă sub pecetea tranziţiei, asemenea jocuri şi intrigi cu miză identitară sînt extrem de periculoase.

Nu avem nimic de cîştigat, stimaţi colegi, în asemenea experimente antisociale. Avem însă foarte mult de pierdut.

Stimaţi deputaţi,

Şi mă adresez către toţi deputaţii din toate fracţiunile, inclusiv din fracţiunea care nu se află acum în sală,

Să încetăm să divizăm noi înşine societatea pe criterii identitare. Să încetăm să fabricăm clivaje artificiale, inclusiv pe criteriul de stînga ori dreapta. Democraţia a fost creată ca un concept al consolidării voinţei unui popor. Şi nu este corect să utilizăm instrumentariul democraţiei în stimularea unor voinţe antagoniste pînă la paroxism, care duc nu la consolidare, ci la sciziuni.

Pentru a interveni la nivel socio-politic în temperarea spiritelor din societate şi de ce nu, a spiritelor din mediul politic, pînă cînd acestea nu au prins însuşiri cronice sau chiar stihiinice, consider  absolut necesară iniţierea unor consultări cu mediul ştiinţific, cu reprezentanţii  diferitor categorii identitare din Republica Moldova, pentru a identifica soluţiile unei reconcilieri la nivel societal. Poate fi oportună crearea unei comisii de lucru care să întrunească reprezentanţi ai tuturor fracţiunilor şi care să facă o analiză la rece a situaţiei din ţară.

O altă problematică, cu care trecem pragul noului an, este instabilitatea politică şi incertitudinile specifice contextului preelectoral. Consecinţa acestei stări, de fapt, este iarăşi o frustrare generală a populaţiei, frustrare care cauzează sentimente şi atitudini contraproductive. În plan politic, ne aflăm aici în pragul unei dileme: sau urgentăm procedura alegerilor anticipate pentru a încerca stabilirea unei certitudini postelectorale sau, din contra, amînăm anticipatele pe un termen extins, ori găsim modelul de evitare ale acestora, pentru a permite desfăşurarea plenară a reformelor iniţiate şi pentru a facilita finanţarea externă atît de necesară ţării.

În primul caz, riscăm să compromitem angajamentele bilaterale cu organismele financiare şi să accentuăm criza economică. Totodată, nu există siguranţa unei rezolvări a impasului politic, dacă se va perpetua actuala încrîncenare dintre actorii politici. În al doilea caz, intrăm în domeniul  unor interpretări spinoase ale normelor constituţionale şi conservăm practic pentru  o perioadă mai lungă de timp starea de incertitudine în exercitarea funcţiilor de conducere, precum şi starea de tensiune în societate. Ambele soluţii comportă deci riscuri evidente.

În raport cu această problemă, propun să accelerăm, stimaţi colegi, consultările cu experţii de drept constituţional cu organizaţiile internaţionale specializate pentru a identifica soluţia cea mai oportună, poate chiar şi soluţii de alternativă. În spiritul respectării valorilor democratice, dar şi al garantării ordinii şi calmului în societate.

În timpul cel mai apropiat, Legislativul, în viziunea mea, ar trebui să ajungă la o decizie clară în privinţa paşilor care urmează să fie efectuaţi în vederea stabilizării situaţiei. Mult timp pentru asemenea decizii noi nu avem.

O altă chestiune care îşi aşteaptă împlinirea ţine de gradul de respectare a legilor în stat. În repetate rînduri, am menţionat necesitatea consolidării şi eficientizării exercitării funcţiei de control parlamentar asupra implementării legilor pe care le adoptăm noi cu dumneavoastră. Legile se adoptă nu de dragul bifării în listă, ci obligatoriu, ca să lucreze pentru fiecare  cetăţean şi pentru societate în ansamblu.

Cetăţenii au nevoie ca legile să le fie bune, nu doar teoretic, dar şi practic.  Este regretabil să constatăm că uneori o lege, oricît de calitativ şi corect ar fi scrisă, nu funcţionează deloc. Şi o asemenea stare de lucruri poate fi confirmată pe mai multe exemple.

În această ordine de idei, voi sublinia că funcţia Parlamentului nu este doar de a vota legi. Parlamentul trebuie să monitorizeze cum se respectă, cum se aplică ceea ce se votează în această sală. Tocmai din acest considerent avem nevoie de un control eficient asupra aplicării legilor deja adoptate. Şi, în acest context, se cere spirit de parteneriat şi voinţă politică, dar şi maximă operativitate.

Stimaţi colegi,

Nouă tuturor nu ne-a fost uşor să suportăm tensiunile politice din ultima perioadă, dar tot nouă tuturor ne revine înalta şi responsabila atribuţie parlamentară, care nu poate fi utilizată în scop de revanşă personală. În treburile statului nu trebuie să existe loc pentru ambiţii egocentrice, răzbunare, îngîmfare, lucruri care să împiedice comunicarea şi coordonarea în procesul decizional.

În exercitarea atribuţiilor de serviciu este inadmisibilă specularea politică şi utilizarea instrumentelor administrative în scopul manipulării opiniei publice prin constrîngere. Majoritatea deciziilor importante pentru dezvoltarea statului necesită o abordare colegială, consensuală şi pentru aceasta avem nevoie de deschidere în comunicare. Repet, consensul politic în domenii de interes strategic a fost şi rămîne a fi absolut necesar ţării, deoarece, indiferent de coloraturile şi viziunile politice, noi toţi avem acelaşi obiectiv: integrarea în Uniunea Europeană.

Orice seism înregistrat pe arena politică creează sciziuni şi fisuri în societate, ceea ce este inacceptabil în condiţiile crizei eşalonate pe care o suportă statul. Amintesc încă o dată eforturile pe care trebuie să le investim în consolidarea statului Republica Moldova, în reîntregirea ţării, în coeziunea societăţii, în promovarea unei bune imagini a statului în afara graniţelor.

Finisez cu apelul ca la trecerea de ani să dăm dovadă de o mai bună capacitate de comunicare şi de un grad mai înalt de înţelegere a realităţilor din jurul nostru.

Mulţumindu-vă pentru atenţie, stimaţi colegi, profit de această posibilitate în numele Partidului Democrat din Republica Moldova să vă felicit cu prilejul sărbătorilor de iarnă şi să vă doresc un foarte frumos şi foarte sincer şi călduros: La mulţi ani. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Permiteţi-mi să îi ofer cuvîntul domnului Ion Hadîrcă, preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal.

Domnul Ion Hadârcă – preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal:

Onorat Parlament şi membri ai Guvernului,

Distinşi oaspeţi,

Înaintea primelor urători, ca întotdeauna, vin primele bilanţuri şi perspective şi retrospective în timp. Anul 2009, Anul Taurului, sub aspect simbolistic a fost într-adevăr tauro-mahic în destinele Moldovei. Protestele tinerilor împotriva fraudării scrutinului electoral din 5 aprilie, scenariile oculte şi jertfele nevinovate, „votul de aur” incoruptibil şi cel de al doilea scrutin de la 29 iulie, chiar mai obstrucţionat decît primul, apoi sesizările Curţii Constituţionale, tergiversările, confruntările neproductive şi nealegerea şefului statului, dar şi constituirea Alianţei pentru Integrarea Europeană şi deblocarea negocierilor cu FMI − toate acestea vorbesc despre un an dens, deosebit de îndărătnic şi cu multe vertijuri în care parcă s-au concentrat şi s-au revărsat într-o albie nouă toate incertitudinile şi inconsecvenţele marilor noastre reforme preconizate încă pe de la începutul anilor '90 secolul  trecut. Timpul s-a precipitat şi roadele s-au ales în mod firesc. S-a încheiat epoca falşilor marxişti, falşilor prooroci şi a falşilor Che Guevara.

Fracţiunea Partidului Liberal, pe care am onoarea, împreună cu colegii, de  a-l reprezenta în acest Parlament şi a stabilit tactica şi priorităţile, participînd consecvent la formarea şi menţinerea cursului strategic al Alianţei pentru Integrarea Europeană. Noi am împărtăşit întotdeauna priorităţile spiritului de echipă ale dialogului constructiv, toleranţei şi înţelegerii reciproce.

Lucrul acesta lesne s-a putut vedea în cele două campanii electorale de alegere a şefului statului, în activităţile de rutină ale Consiliului Alianţei în susţinerea prin vot unanim ale bugetului de stat pentru anul 2010, la a cărui perfectare au contribuit mult şi colegii noştri, vicepreşedintele Comisiei  economie, buget şi finanţe Vadim Cojocaru şi membrul comisiei Oleg Bodrug. Susţinerea prin vot unanim a bugetului de asistenţă socială şi a celorlalte legi şi hotărîri importante pentru schimbările pe care ni le-a propus.

Partidul Liberal este un iniţiator şi promotor consecvent al schimbării, ale cărei baze au fost puse, mai întîi, prin victoria lui Dorin Chirtoacă în alegerile locale din 2007 şi mai apoi consolidate prin dezideratul comun al schimbării, împărtăşit de către toate acele patru componenţe ale Alianţei. Departe de noi este gîndul patentării ideilor şi vînătorii de podiumuri. Nu ne considerăm nici invincibili, dar nici autsaideri.

Ştim că ni s-au furat voturile şi mandatele, că ni s-au pus beţe în roate, dar mai ştim că ponderea şi şansa noastră rezidă în munca de zi cu zi, în elanul tineresc, conjugat cu experienţa politică, şi în gestionarea corectă a încrederii pe care ne-au acordat-o alegătorii.

Fiind autocritici, trebuie să recunoaştem că nici Parlamentul, în ansamblu, nici Fracţiunea PL, în particular, nu activează deocamdată la turaţii maxime. Dar nu e vorba de haos sau derută. Unii comentatori mai înclină să dramatizeze lucrurile, vorbind de o instabilitate şi incertitudine prezumptivă ca rezultante ale nealegerii Şefului Statului, generînd şi, chipurile, reticenţele investitorilor.

Pot să îi asigur pe toţi aceşti panicarzi că sînt temeri artificiale. Am demarat o serie de negocieri şi proiecte, s-au deblocat liniile financiare externe şi ne apropiem de unul dintre primele obiective ale Alianţei – semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, ceea ce este o victorie importantă, va fi o victorie importantă a noastră, a tuturor, fie că e vorba de îmbunătăţirea Codului electoral sau elaborarea noului Cod educaţional de iniţiere a modificării Legii audiovizualului sau de scoatere a sîrmei ghimpate, procedură iniţiată de deputatul Arhire încă 2 ani în urmă, împreună cu consilierii raionului Ungheni.

Fracţiunea Partidului Liberal a manifestat totdeauna o atitudine deschisă şi creatoare, salutînd voinţa actualului Guvern de a lichida definitiv această ultimă urmă ruşinoasă a demult dispărutei cortine de fier.

Totuşi credem că ar fi binevenită şi o declaraţie politică a Parlamentului, de condamnare a acestui oribil vestigiu totalitar.

La capitolul „Deschiderilor” se înscrie şi prima vizită a domnului Preşedinte al Parlamentului, Preşedinte interimar al Republicii Moldova domnului Mihai Ghimpu pe 6, 7 octombrie 2009 la Bruxelles, vizită care a prefaţat, în fond, procesul ulterioarelor negocieri.

Relaţiile externe constituie un capitol esenţial al activităţii Alianţei şi, implicit, a fracţiunii. Şi remarc, cu satisfacţie, faptul că noi dispunem de un suficient potenţial profesionist în acest sens. Colega noastră, de exemplu, deputata Ana Guţu în calitate de şef al delegaţiei republicii noastre la APCE, a întreprins un şir de diligenţe fructuoase.

Nealegerea regretabilă a Şefului Statului în cele două tururi de scrutin parlamentar şi febrilitatea ostentativă cu care au apărat acei din opoziţia comunistă televiziunea publică, ultimul lor bastion al frontului mediatic, vorbeşte de existenţa unor calcule mai subtile repoziţionării, în eventualitate, a unor alegeri anticipate.

Pentru nimeni nu mai este o noutate că Preşedintele interimar a decretat la  1 decembrie 2009 constituirea Comisiei pentru reforma constituţională din care face parte şi subsemnatul.

În fond, reforma din 2000 în favoarea pretinsei republici parlamentare a fost tributară intereselor politice şi a însemnat, de facto, uzurparea puterii în stat. Prezumativ, aceasta este concluzia grupului de lucru. În 2000 s-a schimbat nu atît regimul de guvernământ, cît modalitatea de alegere a Şefului Statului fără a schimba însăşi raporturile dintre acestea şi alte autorităţi publice, antrenate în exercitarea puterii. Soluţiile posibile alternează între cele cosmetice şi cele radicale.

Vom menţiona, în consecinţă, faptul că la o întrevedere a Preşedintelui interimar al republicii cu Thomas Markert, Secretar adjunct al Comisiei de la Veneţia, s-a convenit în mod cert asupra expertizării obligatorii a redacţiei finale a textului noii Constituţii.

Evident, Parlamentul urmează să se pronunţe şi pe urma evenimentelor din aprilie 2009, implicit analizînd şi cadrul electoral defectuos care a generat seria de fraudări, nemulţumiri şi proteste.

Fracţiunea PL a întreprins un şir de demersuri către organele abilitate şi s-a implicat în modul cel mai activ în procesul de perfecţionare a cadrului legislativ respectiv. Colegul nostru, deputatul Valeriu Nemerenco, este preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru perfecţionarea cadrului legislativ electoral. Estimativ, sînt înregistrate peste 40 de propuneri la subiect şi este elaborat, în principiu, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului electoral.

Fracţiunea PL, prin intermediul colegilor Nemerenco, Bodrug, precum şi al altor deputaţi care au efectuat un volum impresionant de muncă, a sesizat cu argumente indubitabile instituţia Procuraturii Generale în vederea efectuării investigaţiilor în conformitate cu articolul  274 din Codul de procedură penală pentru stabilirea persoanelor culpabile de comiterea încălcărilor.

În baza sesizărilor noastre, Procurorul General a dispus începerea urmăririi penale în baza articolului 182 în 6 cazuri din raioanele Soroca, Hînceşti, Edineţ  şi sectoarele Buiucani şi Rîşcani ale capitalei. Alte investigaţii urmează a fi finalizate succesiv în raioanele Leova, Rezina, Făleşti, Ialoveni.

Urgentarea procedurală a acţiunilor în acest context va crea un suport obiectiv şi mai bine argumentat pentru Comisia specială de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie.

Un  capitol aparte, demn de a fi reţinut în activitatea fracţiunii, îl constituie contribuţia membrilor noştri la îmbunătăţirea situaţiei din domeniul audiovizualului. Prin iniţiativele noastre consecvente, în special ale doamnei deputat Corina Fusu, preşedintele comisiei, iniţiativele altor membri ai acestei comisii, s-a reuşit deblocarea situaţiei din acest domeniu mai întîi prin modificarea Codului audiovizualului, prin organizarea audierilor parlamentare cu privire la activitatea radiodifuzorului public naţional „Teleradio-Moldova”, în consecinţă, prin decizia Parlamentului de numire în funcţie a noilor membri ai Consiliului de Observatori, aprobaţi de Parlament la 23 decembrie curent.

Pentru moment, pare-se ia sfîrşit sfidătoarea campanie procomunistă şi antidemocratică a cvasipublicei Companii „Teleradio-Moldova”, sperăm că şi a nefericiţilor ei conducători. Oarecum, independent de aceste subiecte însă, ca o derivată logică ce ar trage linia şi ar finaliza o perioadă mai extinsă în timp, poate şi ca necesitate a unei  sintetizări de ansamblu a unei largi şi contradictorii perioade istorice, ar fi binevenită şi o atitudine parlamentară faţă de sinistra ideologie pandemică ce ne bîntuie meleagul.

Pentru aceste vaccinări şi însănătoşirea de mentalităţi ar fi necesară instituirea prin decret prezidenţial sau prin hotărîre legislativă a unei comisii oficiale de experţi, lideri de opinie, istorici, analişti pentru investigarea crimelor regimului comunist.

De asemenea, este necesară formarea unui Institut de investigare a crimelor comunismului în actuala Republică Moldova, precum şi în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească pe timpuri, cît şi fondarea Muzeului Naţional şi Memorialului victimelor regimului totalitar comunist. În acelaşi context, se cere adoptarea unui act legislativ de eliminare a simbolurilor regimurilor totalitare şi de condamnare a crimelor comunismului.

În plan internaţional, vom remarca existenţa a două rezoluţii ale Consiliului Europei în acest sens.

 

Stimaţi colegi,

Clepsidra se scurge imperturbabil. Consider că este mult prea devreme pentru a ne îmbăta cu siropuri triumfaliste şi a ne asuma victorii năucitoare pe fundalul unei sărăcii lucii a exodului interminabil şi al unei crize globale căreia încă nu i se vede capul, capătul.

Zgîrcit sau darnic, bun sau nu prea, Anul Taurului pleacă să brăzdeze  luncile veşniciei. Vine Anul Tigrului, ale cărui semne sînt colţii şi ghearele, blana pestriţă şi saltul de felină. Pe aceasta din urmă pare-se cu toţii ni-l dorim, un salt de liberă circulaţie şi gîndire, un salt calitativ nou peste barierele veştejite între noi şi spaţiul civilizaţiei europene, un salt de mentalităţi şi bunăstare.

La anul şi la mulţi ani! Vă felicit pe toţi!

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Permiteţi-mi să îi ofer cuvîntul domnului Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, privind activitatea Parlamentului în cadrul sesiunii de toamnă.

 

Domnul Mihai Ghimpu – Preşedintele Parlamentului, Preşedinte interimar al Republicii Moldova:

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi se încheie prima sesiune a Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a.

Putem spune, cu certitudine, că Alianţa pentru Integrare Europeană, venită la putere în urma alegerilor din 29 iulie curent, a susţinut cu succes primul său examen serios.

În pofida prognozelor oponenţilor noştri politici, Alianţa nu numai că nu s-a destrămat, dar a înregistrat succese pe toate direcţiile de activitate, inclusiv în domeniul legislativ.

După cum cunoaşteţi, întruniţi la 28 august 2009 în prima sa sesiune, Parlamentul Republicii Moldova a ales Preşedintele, vicepreşedinţii, organele de conducere şi de lucru ale noii componenţe a organului legislativ, iar în zilele următoare a început realizarea consecventă a  principiilor şi dezideratelor Alianţei pentru Integrare Europeană.

În cele ce urmează ţin să mă opresc pe scurt la principalele momente care au constituit vectorii de activitate a Parlamentului în cadrul sesiunii curente.

Mai întîi, cîteva date statistice. Pe parcursul celor patru luni de activitate, Parlamentul s-a întrunit în 30 de şedinţe plenare, la care au fost adoptate 129 de acte legislative, inclusiv 54 de legi, 75 de hotărîri, cîteva declaraţii şi apeluri, plus legile şi hotărîrile de astăzi.

Una din problemele principale asupra căreia au activat parlamentarii a fost crearea organelor executive centrale.

Astfel, pe data de 17 septembrie deputaţii din partea Alianţei i-au acordat  vot de încredere domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vladimir Filat, noului format al Guvernului în componenţa a 16 ministere şi 8 agenţii şi Programului de activitate a Guvernului „Integrarea Europeană – libertate, democraţie, bunăstare”.

În condiţiile de instabilitate şi criză economică era logic de a elabora şi adopta în termene utile măsuri energice, capabile să asigure stoparea declinului, relansarea economică şi asigurarea dezvoltării sectorului bugetar în republică.

În acest scop, Guvernul a adoptat la 18 noiembrie curent Programul de stabilizare şi relansare economică a Republicii Moldova pentru anii 2009 – 2011. Concomitent, a continuat munca de elaborare a celor mai importante documente financiare ale statului pentru anul viitor.

Ţin să vă amintesc că, în regim prioritar, au fost discutate şi adoptate proiectele celor trei bugete principale: proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2010, proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010 şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010.

La elaborarea şi adoptarea acestor documente, deputaţii noştri au reuşit, din posibilităţile reale ale statului la ora actuală, dar s-au străduit să asigure maximum posibil de condiţii pentru dezvoltarea economică şi socială, buna funcţionare a ramurii ocrotirii sănătăţii, a mecanismelor de asistenţă socială a cetăţenilor noştri. Urmează să activăm cu toţii intens în direcţia relansării, realizării plenare a bugetelor, dar şi de diminuare substanţială a deficitelor bugetare.

Rămînînd în aria preocupărilor economice şi sociale ale parlamentarilor, trebuie să amintesc faptul că aria legală a republicii a fost completată pe parcursul sesiunii curente prin adoptarea Legii privind utilizarea drepturilor speciale de trageri alocate de Fondul Monetar Internaţional, modificarea unor legi pentru determinarea cadrului legal al politicii bugetare pentru anul viitor, amendarea Legii viei şi vinului, Legilor cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, Legea patronatelor, precum şi alte acte legislative care au înlăturat monopolul impus de guvernarea comunistă.

În perioada de referinţă, Parlamentul a adoptat mai multe acte legislative care reglementează alte domenii, cum ar fi: cadrul politic, juridic, cultural şi    mass-media şi altele. Am în vedere la acest capitol modificarea şi completarea Legilor despre statutul deputatului în Parlament, privind partidele politice, privind Institutul Naţional al Justiţiei, Codului audiovizualului al republicii şi altele.

Doamnelor şi domnilor,

Pe dimensiunea activităţilor pe plan internaţional atît al Parlamentului, cît şi a Alianţei pentru Integrare Europeană putem menţiona că perioada sesiunii curente a fost marcată printr-o activizare a relaţiilor bilaterale şi multilaterale ale ţării noastre cu statele din regiune, cu organismele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Activitatea respectivă a consemnat o nouă calitate a relaţiilor  Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Aceste relaţii, impulsionate şi de Parlament, şi de Guvern, vor culmina în timpul apropiat, deja în luna ianuarie viitor, prin lansarea negocierilor privind elaborarea şi semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Urmează, de asemenea, detaşarea, la începutul anului 2010, a unei misiuni „Evaluarea Uniunii Europene în Republica Moldova”, ceea ce va însemna, de fapt, începutul negocierilor pentru liberalizarea regimului de vize.

Materializarea cursului politicii externe a Alianţei pentru Integrare Europeană pe parcursul sesiunii curente a fost asigurat de către Parlament prin ratificarea a 18 acte internaţionale din diverse domenii.

Este vorba de Acordul şi Convenţia cu Regatul Belgiei, Republica Portugheză, Irlanda şi alte ţări privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale; de acte legislative menite să contribuie la promovarea sănătăţii şi securităţii în muncă; finanţarea suplimentară pentru al doilea proiect de investiţii şi servicii rurale; prevenirea terorismului; aderarea Moldovei la Tratatul de Constituire a Comunităţii Energetice şi altele.

Este importantă, de asemenea, adoptarea de către Parlament a unor hotărîri în mai multe chestiuni stringente, cum ar fi: constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru perfecţionarea cadrului legislativ electoral, constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor de după 5 aprilie 2009 şi altele.

Onorată asistenţă,

Un capitol aparte în activitatea sesiunii care se încheie îl constituie procedura de alegere a Şefului Statului. În condiţiile cînd Fracţiunea PCRM a refuzat categoric să participe la înaintarea candidaturilor şi votarea Preşedintelui Ţării, propus de Alianţă, am fost nevoiţi să operăm unele modificări în legislaţia respectivă.

Astfel, a fost amendată Legea cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, inclusiv prin concretizarea mecanismului de înaintare şi de votare a candidaturilor pentru cea mai înaltă funcţie din stat.

Cu părere de rău, datorită poziţiei intransigente a colegilor din fracţiunea de opoziţie, alegerea Şefului Statului a eşuat, ceea ce, în principiu, ar însemna dizolvarea Parlamentului şi anunţarea de alegeri anticipate după 16 iunie 2010. Consider că alegerile anticipate nu este calea pe care trebuie să meargă Republica Moldova.

În aceste condiţii, ar trebui să căutăm alte căi pentru depăşirea crizei constituţionale cu care s-a pomenit Republica Moldova, de fapt, conştient, adusă prin modificarea Constituţiei în anul 2000. Astfel, în calitate de Preşedinte interimar al Republicii Moldova, am semnat un Decret privind constituirea Comisiei pentru reforma constituţională.

Această comisie, constituită în temeiul articolului 94 alineatul (1) din Constituţia Republicii Moldova şi care deja şi-a început lucrul, urmează să identifice şi să analizeze lacunele sistemului constituţional existent, să elaboreze propuneri privind reforma constituţională.

Onorat auditoriu,

În final, vreau să menţionez că, pe parcursul primei sesiuni a Parlamentului, legislatura a XVIII-a, am activat cu toţii în condiţii complicate atît social-politice, cît şi materiale. Totuşi, în lipsa birourilor, a tehnicii de calcul necesare, a sediului Parlamentului, în condiţiile altor inconvenienţe, Legislativul a activat şi a reuşit să atingă anumite performanţe de care s-a vorbit deja.

De aceea, la sfîrşit de sesiune şi de an, ţin să aduc sincere mulţumiri deputaţilor care şi-au demonstrat activismul în creaţia parlamentară şi extraparlamentară, Guvernului Republicii Moldova, funcţionarilor din Aparatul Parlamentului care au asigurat, în limita posibilităţilor, această activitate şi tuturor celor care cot la cot, împreună cu Parlamentul şi Guvernul, merg spre o viaţă decentă a cetăţenilor Republicii Moldova, prin activitatea sa.

Exprim cuvinte de creatitudine reprezentanţilor Corpului diplomatic acreditat la Chişinău, prezenţi în această sală, pentru faptul că au urmărit îndeaproape evoluţiile de la noi, au contribuit plenar la dezvoltarea ascendentă a relaţiilor de colaborare, prietenie şi înţelegere reciprocă pentru Republica Moldova şi statele reprezentante, precum şi cu structurile şi aranjamentele europene şi internaţionale.

Mulţumesc, de asemenea, corpului de ziarişti, acreditaţi în Parlament, pentru reflectarea corectă, celor care reprezintă informaţia corectă, reflectarea corectă şi echidistantă a activităţii legislatorilor pentru fidelitate, valorilor adevărului, deschiderii şi democraţiei.

Succesul anului 2009, Alianţa pentru Integrare Europeană a asigurat stabilitatea politică, economică şi socială, ceea ce, de fapt, înseamnă punerea unui fundament pentru un viitor bun şi o bunăstare a cetăţenilor Republicii Moldova.

Cred că acesta este meritul Parlamentului, Guvernului, Alianţei pentru Integrare Europeană şi a tuturor deputaţilor care au acelaşi scop ca şi Alianţa: pentru a schimba lucrurile în Republica Moldova şi a duce, în sfîrşit, un trai decent cetăţenilor Republicii Moldova.

Cu prilejul sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou, doresc să adresez tuturor cele mai sincere urări de sănătate, prosperitate şi succes!

Vă mulţumesc foarte mult.

La anul şi la mulţi ani! (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doar o pauză de o secundă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cineva mi-a deconectat microfonul.

...Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi…

 

Domnul Serafim Urechean:

La noi de aceştia sînt.

 

 

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sînt, da? Permiteţi-mi să declar închisă sesiunea de toamnă, să vă mulţumesc încă o dată pentru activitatea în numele statului şi a cetăţenilor Republicii Moldova.

Intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova, vă rog. (Se intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova.)

 

 

Şedinţa şi-a încheiat lucrările la ora 13.37.               

 

Stenograma a fost pregătită

în Direcţia documentare parlamentară

a Aparatului Parlamentului