|
DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a III-a ORDINARA – IUNIE 2006
Sedinta
din ziua de 30 iunie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind
deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Raportul Centrului pentru
Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului in Republica Moldova
in anul 2005. Nr.1305.
4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.2407 asupra raportului Centrului pentru Drepturile Omului privind
respectarea drepturilor omului in Republica Moldova in anul 2005 si asupra
informatiei Comisiei pentru drepturile omului a Parlamentului privind
activitatea Centrului in perioada de timp indicata.
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.343 pentru modificarea si completarea articolului
30 din Legea nr.330-XIV din
25 martie 1999 cu privire la cultura fizica si sport.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.2215 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si
Asociatia Internationala pentru Dezvoltare privind finantarea Proiectului
“Educatia de calitate in mediul rural din Republica Moldova”, semnat la
Chisinau la 5 aprilie 2006.
7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1123 pentru modificarea si completarea Legii
nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Nationala a Moldovei (art.1,
4, 5 s.a.).
8. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.977 pentru completarea unor acte legislative
(Legea invatamintului – art.401; Codul cu privire la stiinta si
renovare al Republicii Moldova – art.86).
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2075 cu privire la modificarea si completarea Legii
insolvabilitatii nr.632-XV din
14 noiembrie 2001 (art.1, 2, 3 s.a.).
10. Dezbaterea si
aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.1414 privind modificarea si
completarea Regulamentului Parlamentului.
11. Dezbaterea si respingerea proiectului
de Lege nr.1704 privind modificarea si completarea Regulamentului Parlamentului
(art.5/1).
12. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura a proiectului de Lege nr.3537 privind modificarea si completarea
Regulamentului Parlamentului.
13. Dezbaterea si aprobarea in prima
lectura a proiectului de Lege nr.1949 privind modificarea si completarea
Regulamentului Parlamentului (art.3, 4, 4/1).
14. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.2009 pentru modificarea Anexei nr.8 la Hotarirea Parlamentului
nr.12-XVI din 31 martie 2005 privind aprobarea componentei numerice si nominale
a comisiilor permanente ale Parlamentului si Hotaririi Parlamentului nr.88-XVI
din 13 mai 2005 privind desemnarea componentei nominale a delegatiilor
Parlamentului Republicii Moldova in unele organizatii parlamentare
internationale.
15. Declaratia Fractiunii PCRM. (Prezinta
domnul deputat Grigore Petrenco.)
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Rosca, vicepresedinte
al Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata. Rog sa va ocupati locurile.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile
sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au
inregistrat prezenta 92 de deputatii. Absenteaza deputatii: Maria Postoico,
Valeriu Cosarciuc, Dumitru Diacov, Vlad Cubreacov – in delegatie; Vasile Iovv,
Nicolae Bondarciuc, Albert Datco, Vasile Balan, Valentina Serpul.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi deputati,
Vreau sa va anunt un caz care mi s-a
intimplat ieri si care, consider, nu concorda cu spiritul de democratie
parlamentara de la noi. Este vorba de interventia telefonica din partea
presedintelui raionului Rezina Valeriu Ciorici, care, dupa interpelarea facuta
de mine ieri in cadrul Orei Guvernului, a incercat sa-mi spuna in batjocura si
ironic, sa-si ceara iertare pentru ca nu m-a invitat la manifestarea de
blasfemie la adresa istoriei noastre si, dupa ce i-am spus sa nu-si bata joc de
mine, ci de acei care il diriguiesc, el mi-a spus ca ma felicita cu ocazia
zilei de 28 iunie.
Eu il sesizez pe Primul ministru si pe
procuror in legatura cu aceasta tentativa de intimidare a deputatului si de
agresiune telefonica si consider ca, daca asemenea persoane conduc raioanele si
se simt in securitate din cauza umbrelelor lor, noi, acei care trebuie sa ne
exercitam mandatul, trebuie sa asteptam din partea organelor competente ca sa
se ia masuri, pentru ca asemenea actiuni sa nu se repete pe viitor.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Din numele comisiei, va rog proiectul de
Lege nr.1089 sa fie retras din ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Deci, proiectul nr.1089, nr.12 pe ordinea
de zi. De acord. Vom supune votului.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Ieri, colegul nostru Alexandru Lipcan a
facut o interpelare referitoare la imobilul Universitatii de Studii Umanistice.
Stimati colegi,
Vreau sa va anunt ca, indiferent de faptul
ca Parlamentul intervine pe un caz de litigiu, functionarii de stat, Agentia de
Privatizare, mi se vorbeste si despre implicarea directa a domnului
Prim-ministru, continue incercarile de instrainare abuziva a acestei cladiri.
Mie mi se pare ca o asemenea atitudine este
una front direct la adresa Parlamentului. Si eu vreau sa anunt ca Fractiunea
“Alianta «Moldova Noastra»” in permanenta va tine in vizorul sau acest caz,
fiindca iarasi este vorba despre incalcarea flagranta a dreptului la proprietate
in Republica Moldova.
Vreau sa va anunt ca acest caz a fost adus
la cunostinta Marianei Mico de catre liderul nostru Serafim Urechean si el de
acum vine si in vizorul atentiei institutiilor internationale. Cit se poate ca
in aceasta tara legea sa fie incalcata in modul acesta flagrant si suparator
pentru demnitatea chiar a Parlamentului Republicii Moldova?
Domnule Presedinte,
Poate incercati dumneavoastra sa
interveniti cu imputernicirile dumneavoastra pentru a stopa aceasta faradelege.
Nimeni nu spune ca ar putea sa se intimple ca aceasta cladire, cu adevarat,
trebuie sa fie instrainata, nici o problema. Dar legea trebuie sa fie
respectata, rigorile legale. Altminteri cu ce se deosebeste politia de o banda
inarmata? Politia aplica forta numai in cazul legii, altminteri ei se prefac in
banditi. Aceasta este problema.
Iar statul acesta poate sa ia, pur si
simplu, sa aiba reputatia unui stat politienesc. N-ar fi bine ca noi sa mergem
pe aceasta cale.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Va rog sa ma inscrieti la luari de cuvint
la chestiunea 1 din ordinea de zi.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Grigore Petrenco:
Domnule Presedinte,
Rog, de asemenea, sa fiu inscris pentru
luare de cuvint, declaratie la sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
La sfirsitul sedintei. De acord.
Stimati colegi,
Cu acest amendament... Ma iertati.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Rog sa fiu inscris la luarea de cuvint la
problema drepturilor omului.
Domnul Marian Lupu:
Da. Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Tulea:
Domnule Presedinte,
Multumesc mult.
Pentru chestiunea intii, de asemenea, vreau
sa am luare de cuvint.
Domnul Marian Lupu:
Deci, la subiectul nr.1.
Domnul Oleg Tulea:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea ordinii de zi in
varianta amendata a acesteia, tinind cont de propunerile care au fost
inaintate. Cine este pentru, rog sa voteze.
Va multumesc.
Tin sa va atrag atentia dumneavoastra ca
avem o ordine de zi complexa, cu un numar impunator de subiecte, inclusiv pe
dimensiunea de continut a acestora, pe care motiv as dori sa va consult.
Propunerea mea este sa incepem cu audierea raportului, subiectul nr.1 pe
ordinea de zi, dupa care avem un sir de subiecte la care sint invitati
reprezentantii de la Guvern, de la alte institutii, propunerea mea este sa
examinam aceste subiecte si dupa aceea sa examinam pachetul cu cele patru
subiecte care se refera la chestiunea noastra pura a Parlamentului, ma refer la
Regulamentul Parlamentului. Avem, daca nu gresesc, patru proiecte la acest
capitol. Acceptati propunerea pe care am inaintat-o? Subinteleg ca da.
Va multumesc.
Subiectul nr.1 pe ordinea de zi Raportul
Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului in
Republica Moldova in anul 2005, proiectul nr.1305.
Pentru prezentarea raportului o invit la
tribuna centrala pe doamna Apolschi, avocat parlamentar, directorul Centrului
pentru Drepturile Omului. O sa rog, doamna Apolschi, sa ne anuntati cit timp va
fi necesar pentru prezentarea raportului. Dupa raport urmeaza runda de
intrebari-raspunsuri.
Doamna Raisa Apolschi – avocat parlamentar, directorul
Centrului pentru
Drepturile Omului:
Am nevoie de 15–20 de minute.
Domnul Marian Lupu:
15–20 de minute.
Va multumesc.
Doamna Raisa Apolschi:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Doamnelor si domnilor deputati,
Onorata asistenta,
In conformitate cu articolul 34 din Legea
cu privire la avocatii parlamentari, Centrul pentru Drepturile Omului din
Moldova prezinta raportul privind respectarea drepturilor omului din Republica
Moldova in anul 2005.
Tinindu-se cont de faptul ca sintem in faza
pregatirii marcarii celei de-a 15-a aniversari de la proclamarea suveranitatii
si independentii statului nostru, aceasta prezentare este semnificativa. Cu 15
ani in urma a fost marcata trecerea Republicii Moldova spre un stat de drept
democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile
cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane reprezinta valori supreme
si sint garantate. Pentru realizarea acestor nobile scopuri a fost creata institutia
avocatilor parlamentari, ca o institutie de incontestabila noutate in sistemul
juridico-statal moldovenesc.
Organismele internationale ONU, OSCE,
Consiliul Europei califica crearea acestui institut ca una din principalele
conditii de formare a institutiilor democratiei, asigurarea corelarii efective
dintre structurile statale si societatii civile.
Avocatul parlamentar este o valorificare la
realitatile societatii si exprima clar tendinta de racordare a Republicii
Moldova la valorile si exigentele umane si juridice vest-europene. Republica
Moldova, propunindu-si aderarea la Uniunea Europeana, a semnat Planul de
actiuni, important document strategic si politic ce urmeaza sa fie implementat
pe parcursul anilor urmatori.
Un capitol aparte in Plan ii revine
asigurarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Constientizind
importanta respectarii angajamentelor asumate in acest context de Republica
Moldova, Centrul pentru Drepturile Omului isi asuma promovarea obiectivelor
trasate drept una din conditiile de realizare a scopurilor propuse intru
integrarea europeana.
In pofida multor dificultati, institutia
avocatului parlamentar se impune in societatea noastra, fiind receptata de
cetateni ca o institutie a sperantei, careia i se adreseaza frecvent si in care
au tot mai multa incredere. Imi permit sa fac aceasta constatare drept urmare a
analizei comparative a activitatii Centrului pentru Drepturile Omului in
perioada de referinta si anii anteriori.
Institutia avocatului parlamentar,
neanulind si nesubstituind competentele organelor statale, este chemata sa
suplineasca modalitatile existente intru apararea drepturilor si libertatilor
constitutionale ale omului. Asadar, tin sa mentionez ca in raportul vizat ne-am
propus sa reflectam cele mai frecvente incalcari ale drepturilor omului
invocate in cererile adresate catre avocatii parlamentari. Analiza si
sistematizarea problemelor abordate de petitionari ne-au determinat sa
concluzionam ca, de fapt, gradul de respectare a drepturilor omului in Republica
Moldova nu s-a prea schimbat calitativ. Persista acelasi spectru de probleme in
pofida faptului ca statul intreprinde masuri de ameliorare a situatiei la acest
capitol. Atare situatie este constatata si de coraportorii pentru Republica
Moldova ai Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei.
In anul 2005, la Centrul pentru Drepturile
Omului si filialele institutiei au fost inregistrate 1 422 de petitii adresate
de catre persoanele fizice din tara si strainatate, dintre care circa 70 de
petitii au fost trimise spre examinare de Comisia parlamentara pentru
drepturile omului. In anul 2004, pentru comparatie, au fost inregistrate 1102
petitii, iar in primele 6 luni ale anului curent avem deja
968 de petitii.
Au fost acordate 3 194 de audiente in
cadrul carora au fost invocate incalcari ale drepturilor persoanelor fizice si
dintre care au fost retinute spre solutionare
136 de petitii.
Prin intermediul serviciului telefonic
“Linia fierbinte” pe problemele drepturilor omului, 1 411 persoane au primit
informatie si consultatii juridice urgente privind incalcarea drepturilor si
libertatilor constitutionale si eventualele cai de repunere in drepturi.
Petitiile si adresarile verbale catre avocatii parlamentari au avut ca obiect
de abordare referinta la incalcari ale unor drepturi si libertati cetatenesti,
precum si abuzuri ale autoritatilor publice.
Spre exemplu, in domeniul accesului liber
la justitie s-au inregistrat 27,7 la suta de adresari. Circa 14,9 la suta din
numarul total de adresari se refera la proprietate, 16 – la protectia sociala,
10,6 – la securitate si demnitatea personala. La fel, ca si in anii precedenti,
la Centrul pentru Drepturile Omului continue sa parvina adresari, care, de
fapt, nu tin de competenta avocatului parlamentar. In aceste cazuri, petitionarului
i se dau explicatii asupra problemelor pe care le invoca si li se indica caile
de ameliorare.
In decursul anului 2005 au fost prezentate
Parlamentului si Guvernului
11 propuneri in vederea perfectionarii legislatiei in vigoare. De asemenea,
avocatii parlamentari au sesizat Curtea Constitutionala in vederea controlului
constitutionalitatii unor prevederi ale Legii cu privire la indemnizatie pentru
incapacitatea temporara de munca si alte prestatii de asigurari sociale si la
unele prevederi din anexa la Hotarirea Guvernului cu privire la asigurarea
obligatorie de raspundere civila a detinatorilor de autovehicule electrice
urbane.
Principalul obiectiv al avocatilor
parlamentari este asigurarea eficientei interventiilor pentru solutionarea
petitiilor cu care sint sesizati. Esentiale sint, in acest sens, procedeele si
mijloacele de interventie specifice Centrului pentru Drepturile Omului. In anul
2005 s-au efectuat 2 concilieri, s-au inaintat 27 de avize cu recomandari
privind masurile ce urmeaza a fi luate pentru repunerea imediata in drepturile
incalcate ale petitionarului, 4 sesizari privind neglijenta in lucru,
tergiversarile si birocratismul.
In anul de referinta, in circa 27,7 la suta
din petitii a fost invocata problema accesului liber la justitie. Spre regret,
ea ramine a fi acuta, inregistrindu-se aceleasi impedimente, cu mici exceptii,
la fel ca si in anii precedenti.
Tergiversarea examinarii cauzelor penale si
civile, lipsa mijloacelor banesti pentru achitarea taxei de stat intru
initierea procesului civil sau inaintarea cererilor de apel si recurs,
angajarea unui avocat, neexecutarea hotaririlor judecatoresti, dreptul la un
proces echitabil.
Conform statisticii, in perioada
ianuarie-decembrie 2005, la adresa avocatilor parlamentari au parvenit 704
adresari de la detinuti. La capitolul “Securitatea si demnitatea personala” au
fost inregistrate 380 de adresari. Din an in an spectrul problemelor abordate
nu difera cu mult. Se pastreaza situatia critica la capitolul “Conditiile de
detentie”. Comportamentul inadecvat al colaboratorilor institutiilor
penitenciare si institutiilor de detentie provizorie, accesul la informatie,
accesul la asistenta medicala adecvata.
O data cu intrarea in vigoare, la 1 iulie
2005, a Codului de executare, adoptat prin Legea din 24 decembrie 2004,
sistemul penitenciar al Republicii Moldova s-a confruntat cu un sir de
impedimente la realizarea practica a prevederilor acestuia. Una din problemele
primordiale o constituie realizarea practica a prevederilor de la alineatul (9)
al articolului 172 din Codul de executare, conform carora penitenciarele,
inclusiv izolatoarele de urmarire penala, trebuie sa asigure executarea
arestului preventiv. In acest sens, a devenit si mai stringenta necesitatea
transmiterii izolatoarelor de detentie provizorie de sub jurisdictia
Ministerului Afacerilor Interne sub jurisdictia Ministerului Justitiei.
Din lipsa surselor financiare necesare,
este problematica realizarea prevederilor Codului de executare la urmatoarele
capitole: crearea in penitenciare a conditiilor corespunzatoare pentru
detinerea separata a condamnatilor in functie de antecedentele penale,
functiile anterior ocupate, precum si asigurarea securitatii personale, asa cum
prevad articolele 224 si 225 din Codul de executare; comunicarea de catre
condamnat familiei, avocatului sau altei persoane a locului de detentie (in
scris sau telefonic, in mod gratuit), conform prevederilor articolului 219 din
Codul de executare; asigurarea respectarii normelor de spatiu stabilit pentru
un condamnat, care nu poate fi mai mica de 4 metri patrati, conform
prevederilor aceluiasi Cod de executare; utilarea si completarea bibliotecilor
din penitenciare cu fonduri de carte pentru uzul tuturor categoriilor de
detinuti, conform caidului legislativ; organizarea obligatorie a invatamintului
secundar general, precum si crearea conditiilor pentru invatamintul superior
conform articolului 259 din Codul de executare si, totodata, asigurarea
gratuita a condamnatilor cu garnitura de imbracaminte de modelul stabilit de Departamentul
Institutiilor Penitenciare, Codului de executare. De altfel, anume problema
conditiilor de detentie este cel mai frecvent abordata de detinuti.
De la intrarea in vigoare a Codului de
executare, persoanele care executa pedeapsa privativa de libertate au fost
lipsite de posibilitatea de a achita prejudiciul material si/sau moral,
stabilit prin hotarirea instantei de judecata, deoarece administratiile
penitenciarilor nu au temei juridic pentru detinerea sumelor respective.
Aceasta situatie se datoreaza faptului ca titlul executoriu, conform
prevederilor articolului 14 din Codul de executare, se elibereaza de catre
prima instanta creditorului, care, la rindul lui, il prezinta spre executare,
conform prevederilor alineatului (1) al articolului 17, respectiv, titlurile
executorii ramin, de facto, la creditori.
De mentionat ca pentru a beneficia de unele
facilitati ce tin de posibilitatea obtinerii libertatii sau de reducere a
termenului de pedepse, prevazute in Codul penal, condamnatul trebuie sa repare
integral daunele cauzate de infractiune pentru a carei savirsire isi ispaseste
pedeapsa.
Situatia expusa mai sus face imposibila
aplicarea prevederilor articolului 9 “Eliberarea conditionala de pedeapsa
inainte de termen” si aplicarea amnistiei, prevazuta de articolul 107 din Codul
penal.
Analizind problema in cauza, precum si
informatia Departamentului Institutiilor Penitenciare privind situatia
aplicarii prevederilor Codului de executare, avocatii parlamentari au inaintat
Parlamentului la 23 ianuarie 2006 propunerea de revizuire si completare a
articolului 17 cu norme, prin care titlul executoriu, eliberat de catre
instanta de judecata, sa fie trimis spre executare din oficiu.
In Republica Moldova, respectul fata de
demnitatea persoanei aflate in detentie sau in arest este departe de a fi
ideala. Tortura, tratamentul inuman sau degradant sint fenomene frecvente
aplicabile, ceea ce a conditionat completarea Codului penal cu articolul 309/1
“Tortura”.
Cele mai grave incalcari la acest capitol
sint inregistrate in cadrul efectuarii urmaririi penale. Persoanele retinute
sint tratate ca potentiali criminali,
netinindu-se cont de principiul prezumtiei nevinovatiei. Probele si
declaratiile necesare sint obtinute prin constringere si abuz de putere,
amenintari, interdictii.
Se practica, deseori, metode de influenta
psihologica asupra persoanelor, nu se respecta dreptul la petitionare. Datorita
situatiei in care se afla persoanele retinute, acestea nu au posibilitate sa
depuna momentan plingere la Centrul pentru Drepturile Omului sau in alta
institutie despre cazurile de tratament inadecvat din partea colaboratorilor
organelor de urmarire penala. Aceasta posibilitate survine mult mai tirziu,
dupa producerea evenimentului si cele invocate de petitionar nu pot fi dovedite.
In institutiile penitenciare sint
inregistrate abuzuri in cadrul aplicarii abuzurilor pentru abateri
disciplinare, efectuarii perchezitiilor corporale in timpul primirii si
expedierii coletelor si postei condamnatilor. In acest context, este salutabil
faptul ca Moldova se afla printre cele 141 de state care au ratificat
Protocolul optional la Conventia impotriva torturii si altor pedepse sau
tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, intrat in vigoare la 22 iunie
anul curent.
In anul 2005, din locurile de detentie au
fost eliberati 2551 de cetateni. Prin prisma adresarilor, la centru atestam ca
adoptarea lor sociala este anevoioasa. Multe persoane, la eliberare din
institutiile de corijare, nu dispun de acte de identitate, de haine decente, de
surse financiare pentru a se deplasa la locul de trai permanent, de spatiu
locativ. Incontestabil, statul intreprinde masuri concrete intru ameliorarea
situatiei acestora.
Iar la 1 ianuarie 2006 au intrat in vigoare
modificarile la Legea cu privire la adaptarea sociala a persoanelor eliberate
din locurile de detentie conform carora persoanele eliberate din loc, conform
carora persoanele care si-au ispasit pedeapsa privativa de libertate
beneficiaza de o indemnizatie unica, care se achita la data eliberarii de catre
penitenciarul respectiv. Pina la intrarea in vigoare a acestor modificari, de
indemnizatii puteau beneficia doar posesorii buletinelor de identitate.
Lipsa actelor de identitate este un alt
impediment pentru integrarea pe deplin a fostilor detinuti in societate, actele
de identitate provizorii model forma noua, eliberate de Ministerul Dezvoltarii
Informationale, fiind doar o solutie temporara. Lipsa banilor nu este unicul
motiv de imposibilitate a obtinerii actelor de identitate, ci si lipsa spatiului
locativ si, respectiv, a domiciliului stabil este o piedica serioasa in
procesul reintegrarii sociale.
Se stie ca in multe cazuri rudele apropiate
ale persoanelor care isi ispasesc pedeapsa, recurg la diverse tranzactii
imobiliare in urma carora detinutii pierd dreptul asupra spatiului locativ. Iar
directiile de evidenta si documentare a populatiei cer neintemeiat prezentarea
vizei de resedinta la perfectarea buletinului de identitate. Acest cerc vicios
nu permite solutionarea multor probleme si realizarea drepturilor acestei
categorii la libera circulatie, munca, ocrotirea sanatatii etc.
Intr-o situatie si mai defavorizanta se
afla persoanele detinute in stare de arest. Problema in cauza continue sa
ramina in vizorul avocatilor parlamentari. Avocatii parlamentari au informat
Consiliul Superior al Magistraturii inca in anul 2004 despre unele incalcari
grave la capitolul infaptuirea justitiei, ce nu pot fi tolerate intr-un stat de
drept democratic. In conditiile in care in anul 2005 au fost adoptate sentinte
de achitare in privinta a 362 de persoane tergiversarea examinarii dosarului si
inminarea tardiva a copiilor de pe sentinta constituie o incalcare grava a
drepturilor la un proces echitabil, recunoscut de Conventia pentru apararea
dreptului omului si a libertatilor fundamentale.
Conform Codului de Procedura Penala,
judecarea cauzelor penale se face in termen rezonabil, drept criteriu de
apreciere a caruia fiind complexitatea cazului, comportamentul partilor in
proces, conduita instantei de judecata. In virtutea unor factori obiectivi si
subiectivi, notiunea de “termen rezonabil” este apreciat in mod diferit, fapt
care genereaza tergiversarea examinarii dosarelor penale, indeosebi in
instantele de fond.
Cauzele acestor carente sint nu numai de
ordin obiectiv: lipsa salilor de sedinta, nivelul insuficient de dotare a
instantelor cu echipament tehnic, insuficienta de translatori, dar si de ordin
subiectiv: organizarea nesatisfa-catoare a timpului de lucru a judecatorului,
gestionarea irationala a salilor de judecata.
Dreptul la egalitate in fata Legii si la
protectie impotriva discriminarii pentru toate persoanele constitue un drept
universal, recunoscut de Declaratia Universala a Drepturilor Omului. In opinia
avocatilor parlamentari respectarea onorabila a cadrului legislativ deja
existent ar permite, in mare parte, realizarea benefica a articolului 16 din
Constitutie, conform caruia statul ocroteste si respecta fiecare persoana.
Suplimentar, sint oportune ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale sau
minoritare si ratificarea protocolului nr.12 la Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, semnate de catre Republica
Moldova la 4 noiembrie 2000.
Din adresarile parvenite la centru
constatam unele lacune in legislatia in vigoare, cum ar fi conditiile
discriminatorii pentru unele categorii de cetateni la realizarea drepturilor
lor, astfel devenind contradictorii principiile constitu-tionale despre
echitate si egalitate in fata legii. Cetatenii Republicii Moldova au dreptul de
a iesi si intra in Republica Moldova in baza pasaportului care este eliberat de
organele competente in baza documentelor prevazute de lege.
In adresarile la centru s-a constatat ca in
multe cazuri cetatenilor le este refuzata eliberarea pasapoartelor in baza
informatiei gresite referitoare la anticedentele penale care figureaza in baza
centrala de date a Ministerului Afacerilor Interne. In urma intervenirii
avocatilor parlamentari, fiecare caz concret a fost solutionat si, respectiv,
au fost efectuate rectificarile corespunzatoare in baza de date.
Implicarea avocatilor parlamentari in
fiecare caz similar nu este o iesire din situatie, deoarece necesita timp si
efort suplimentar din partea solicitantilor de a perfecta pasapoarte. Constatam
ca aceste situatii sint generate, in unele cazuri, de neglijenta persoanelor
responsabile de evidenta, in alte cazuri – de lipsa unui mecanism eficient de conlucrare intre institutiile
responsabile de prezentarea informatiilor, despre anticedentele penale ale cetatenilor.
Un aspect dezavantajos al procedurii de
eliberare a actelor de identitate este solicitarea vizei de resedinta, or
Curtea Constitutionala a constatat, in Hotarirea din 19 mai 1997, ca existenta
institutiei, viza de resedinta in legislatia Republicii Moldova, utilizarea ei
in raporturile sociale intra in contradictie cu normele si principiile
constitutionale, constituind o piedica in exercitarea dreptului cetatenilor
Republicii Moldova la libera circulatie.
In 2005 Centrul a analizat modul de respectare
si asigurare a drepturilor si libertatilor copiilor, declarate si garantate de
Constitutia Republicii Moldova si de actele internationale la care Republica
Moldova este parte. Lipsa accesului la invatamintul primar pentru grupuri
specifice ale populatiei a devenit tot mai pronuntat, iar invatamintul in
localitatile din republica se afla in pericol de a contribui mai mult la
inegalitatea, decit la promovarea egalitatii oportunitatilor.
E important de mentionat si problema
abandonului scolii (spre exemplu, plecarea la munca peste hotare) de copiii din
sistemul invatamintului secundar.
S-au constatat un sir de factori care “contribue” la privarea copiilor de
dreptul la educatie, remunerarea deficitului de cadre didactice, lipsa
materialelor didactice, nerepararea cladirilor scolilor existente etc.
Acestea constitue dificultati in asigurarea
accesului la o educatie calitativa pentru toate categoriile de copii. In plus,
pretul materialelor didactice este prea mare in comparatie cu nivelul mediu al
familiei. Drept consecinta, multe familii nu-si pot permite sa le procure. Desi
statul intreprinde unele masuri intru ameliorarea situatiei create in domeniul
invatamintului (elaborarea de proiecte, planuri de actiuni, strategii – planul
strategic de cheltuieli in domeniul educatiei pe anii 2006–2008), asigurarea
gratuita cu manuale pentru elevii claselor I-IV, alimentatie gratuita pentru
copiii de aceeasi virsta. Totusi analiza starii de lucruri atesta ca actiunile
intreprinse nu sint suficiente.
In ultimul deceniu, republica a cunoscut
experienta sociala si dezvoltare economica, in care s-au diminuat unii indici
de bunastare a copiilor. Consecintele generate de somaj, inegalitati in
venituri si reducero ale investitiilor in toate sferele vietii s-au soldat cu
evolutia fenomenului delicventei juvenile.
Fenomenul copiilor aflati in conflict cu
legea este catalizata in mare masura de catre factorii economici si sociali,
printre care: situatia materiala dificila,
(circa 80% din infractorii minori sint din familii socialmente-vulnerabile);
diminuarea rolului parintilor in protectia si educarea copiilor; lipsa
sistematica de sustinere si resurse, numeroase familii fiind incapabile sa
asigure un mediu favorabil pentru dezvoltarea copiilor.
In opinia Ministerului Afacerilor Interne,
autoritatile publice locale nu-si onoreaza de deplin obligatiile, consiliile
pentru protectia drepturilor copiilor practic nu activeaza, iar eforturile
intreprinse in ultimii ani de catre institutiile statale si structurile
internationale in domeniul reformelor economice si sociale nu au produs
rezultatele asteptate, fapt ce denota ca copilul si familia ramin a fi cele mai
vulnerabile grupuri supuse riscurilor sociale.
De mentionat ca standardele internationale
stabilesc principii directionale la acest capitol. Aceasta se bazeaza pe
obligatiile statutului de a asigura interesul superior al fiecarui copil si de
a garanta ca masurile luate fata de copiii care au incalcat legea sa fie
proportionale cu gravitatea infractiunii comise, luindu-se in considerare
circumstantele fiecarui minor in parte.
Spre regret, sint numeroase cazurile cind
minorul este tratat ca un potential infractor, fiindu-i lezate in acest mod
cele mai elementare drepturi – prezumtia nevinovatiei, accesul liber la
justitie etc.
In opinia avocatilor parlamentari, o
diminuare a fenomenului delicventei juvenile ar putea fi obtinuta pe calea
solutionarilor mai multor probleme, printre care ar fi perfectionarea cadrului
juridic, functionarea permanenta a completelor de judecata specializate ce ar
judeca cauzele privind minorii, instruirea persoanelor implicate nemijlocit in
procesul penal cu participarea minorului (judecatori, procurori, avocati,
ofiteri de urmarire penala etc.), dezvoltarea sistemului de masuri alternative
la detentia preventiva a minorilor, initierea si desfasurarea unor programe
post-privative de libertate, educare, reabilitare psihologica si sociala, care
ar facilita incadrarea minorului in societate.
Persoanele cu dizabilitati sint o categorie
de populatie cu un statut evident dezavantajat fata de alte categorii de
oameni. Politica sociala a statului fata de ele caracterizeaza nivelul
democratiei si cel de umanitate in societatea data. In linii mari persoanele cu
handicap se bucura de protectie speciala. Statul depune efort intru asigurarea
realizarii politicii nationale de egalitate a sanselor, tratament si integrare
in viata comunitatii.
Totodata, de rind cu consecintele perioadei
de tranzitie la economia de piata, care a influentat considerabil situatia social-economica
a membrilor societatii, persoana cu handicap mai este si afectata de
incapacitatea de a-si satisface necesitatile. In diminuarea acestui fenomen,
copiii si maturiii cu dizabilitati fizice sau mintale trebuie sa fie asistati
de catre stat. Altfel spus, statul trebuie sa-i asigure persoanei cu handicap o
viata decenta, garantindu-i demnitate si independenta intru participare la
viata sociala si integrare in comunitate.
Drepturile si necesitatile unui numar de
146 de mii 600 de cetateni cu dizabilitati nu sint abordate in mod adecvat,
fapt care conduce la excluderea acestei categorii vulnerabile a populatiei din
viata economica si sociala a tarii. Nu exista o politica sociala coerenta cu
privire la integrarea persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii ori pentru
asigurarea lor cu servicii de orientare si instruire profesionala. Angajatorii
nu sint dispusi sa ofere locuri si conditii de munca speciale pentru aceste
categorii de persoane.
Informarea si instruirea juridica a
populatiei privind drepturile si libertatile constitutionale ale cetatenilor
prevazute de legislatia nationala ce tine de domeniu si actele juridice
internationale la care Republica Moldova este parte constitue unul din
obiectivele Centrului pentru Drepturile Omului, in a carui realizare o
importanta deosebita o are constientizarea drepturilor si libertatilor
fundamentale in corespundere cu prevederile constitutionale si oferirea
posibilitatilor de cunoastere a acestora, cit si a mijloacelor de exercitare in
vederea protectiei acestora.
In perioada de referinta, Centrul pentru
Drepturile Omului a pus accentul pe activitatea de informare si instruire a
comunitatii in domeniul drepturilor omului; pe activitatea de elaborare si
editare, pe colaborarea cu diferiti parteneri sociali din republica si de peste
hotare; pe contribuirea la realizarea prevederilor Planului national de actiuni
in domeniul drepturilor omului. S-a lucrat asupra elaborarii unor materiale
informative privind drepturile omului; selectarii informatiei referitoare la
domeniu solicitate mai frecvent de catre cadrele didactice, elevi, studenti,
reprezentanti au organizatiilor neguvernamentale nou-create.
In perioada de referinta la capitolul
“Colaborarea cu partenerii sociali din republica si de peste hotare” Centrul,
in calitate de partener, a participat la realizarea unor actiuni de informare
si educare despre in spiritul si pentru drepturile omului, organizate de
Centrul National de Studii si informare pentru Problemele femeii, in vederea
implementarii Proiectului “Scoala de alfabetizare juridica”, care a constat in
organizarea vizitelor in teritoriu in 16 localitati ale republicii in scopul
desfasurarii unor intrevederi cu diverse categorii ale populatiei in
problematica drepturilor omului si organizarea audientelor pentru cetatenii
localitatii respective.
In perioada de referinta, la capitolul
contribuirea la realizarea prevederilor Planului national”, Centrul a dezvoltat
in continuare serviciul informational telefonic “Linia fierbinte pentru
problemele drepturilor omului” in cadrul institutiei, demarat in perioada
anului 2004, cu suportul financiar al Proiectului “Sustinere in implementarea
Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului in Republica
Moldova”.
Experienta de activitate a institutiei avocatilor
parlamentari denota existenta potentialului de sporire a eficientei acesteia la
realizarea principalelor obiective stabilite de lege. Una dintre directiile
prioritare ale activitatii avocatilor parlamentari intru repunerea in drepturi
a cetatenilor este aplicarea masurilor preventive pentru crearea conditiilor in
care drepturile si libertatile omului nu se vor incalca sau probabilitatea
incalcarii acestora se va limita considerabil.
Este necesara sporirea accesibilitatii
populatiei la avocatii parlamentari, ceea ce presupune extinderea cimpului
informational, familiarizarea locuitorilor din toate raioanele republicii cu
metodele de lucru, scopurile si imputernicirile institutiei. Urmeaza a fi
activizat procesul de educare si formare a culturii juridice a populatiei.
Cetatenii trebuie sa cunoasca drepturile si libertatile garantate de lege si
sa-si invete sa le apere prin intermediul institutiilor de stat si
organizatiilor neguvernamentale.
Este necesara intreprinderea unor masuri
concrete din partea statului si societatii, directionate spre sporirea
eficacitatii institutului avocatilor parlamentari. Prioritar ar fi respectul
constient fata de institutia statala de aparare a drepturilor omului si fata de
acele valori democratice pe care ea le intruchipeaza. In conditiile actuale ale
Republicii Moldova, avocatul parlamentar trebuie sa aiba o pondere reala, si nu
declarativa. Anume asa va fi posibila realizarea rolului firesc de mediator
intre stat si societatea civila, precum se face in multe tari ale lumii.
Prin urmare, este inadmisibila atitudinea
paternalista si nihilismul fata de autoritatea si statutul institutiei
ombudsmanului. Este necesara dezradacinarea completa a ignorarii interpelarilor
avocatului parlamentar sau prezentarea unor raspunsuri formale, practici
reprobabile intr-un stat democratic.
Sintem constienti de faptul ca este depasit
timpul amplificarii Centrului pentru Drepturile Omului. Totodata, necesitatea
eficientizarii activitatii institutiei a determinat avocatii parlamentari sa inainteze
Parlamentului propuneri de modificare a structurii si statului de functii ale
Centrului pentru Drepturile Omului.
Stim ca eficienta ombudsmanului depinde de
maniera de lucru si de personalitatea celui desemnat in aceasta functie.
Totodata, sintem siguri ca avocatul parlamentar va putea deveni unul din
pilonii sistemului de protectie a drepturilor omului, numai daca se va bucura
de incredere si de sprijinul atit al autoritatilor publice, cit si al
cetatenilor.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna director.
Stimati colegi,
Intrebari pentru doamna Apolschi?
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Ati mentionat in raport un sir de incalcari
de catre organele de urmarire penala. M-ar interesa daca aveti careva pilde
concrete, daca aveti numarul de acest fel de incalcari, care sesizari le-ati
efectuat in adresa Procuraturii Generale si care sint rezultatele.
Doamna Raisa Apolischi:
Eu, de fapt, nu sint pregatita astazi cu
exactitate sa numesc numele de familie, dar astfel de avize, recomandari in
acest sens noi le avem. Daca este necesar, va pot prezenta o informatie
suplimentara. De fapt, mai sint si descrieri in raport, dar au fost
interventii, au fost in urma controlului izolatoarelor de detentie provizorie,
au fost inaintate avize catre Ministerul Afacerilor Interne. A fost un raport
tematic in acest sens in anul 2004. Au fost avize si pe parcursul anului 2005
si, de fapt, si in 2006 avem astfel de avize.
Domnul Iurie Stoicov:
Eu am studiat putin raportul, care este in
scris, si constatam aceeasi situatie: noi nu avem aceste date, pilde concrete,
in baza carora mai apoi am trage careva concluzii. De aceea as dori,
intr-adevar, in Comisia de Securitate Nationala o astfel de informatie ampla
despre toate incalcarile care sint.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Stimata doamna director,
As vrea sa va intreb, m-am uitat peste
raportul pe care l-ati prezentat dumneavoastra desfasurat si nu exista nici un
capitol care ar face trimitere la persecutii pe motive politice. Credeti
dumneavoastra ca in Republica Moldova nu exista persecutii pe motive politice?
Doamna Raisa Apolischi:
Cel putin nu am fost sesizati la acest
capitol si nu am. De aceea, poate nici nu este lipsa in raport aceasta
situatie.
Domnul Oleg Serebrian:
Exista, din pacate.
Doamna director,
Eu as vrea sa va spun ca dumneavoastra
aveti si capacitate de autosesizare, nu-i asa? Pot sa va citez citeva cazuri.
Consilierii raionali, primarii care sint supusi efectiv unei persecutii
politice. Doi consilieri raionali PSL in raionul Singerei, Ion Rosca si Grigore
Manole. Domnul Florenta, consilier raional PSL raionul Cantemir. Primari ai
Partidului Social-Liberali suspendati din functie, inclusiv in orasul Durlesti
timp de mai bine de doi ani.
Foarte multi activisti ai partidelor
fostului bloc “Moldova Democrata” antrenati in campania electorala, care sint
terorizati efectiv. Nu conteaza de la ce partid politic, din ce partid politic
fac parte. Dar vreau sa va intreb, aceste discutii in jurul cazului Pasat.
Dumneavoastra nu v-ati autosesizat pe marginea faptului respectiv. Am inteles,
ieri, chiar Marian Emicos a intrebat in legatura cu situatia lui. L-ati vizitat
cel putin in inchisoare?
Doamna Raisa Apolschi:
Nu, nu l-am vizitat, pentru ca dosarul este
pe rol in instantele de judecata si care trebuie sa se pronunte. De fapt, toate
incalcarile, in viziunea domnului Pasat si a avocatilor care il reprezinta in
instanta, sint obiect de discutii in cadrul instantelor, care trebuie, de fapt,
si sa ia o decizie pe marginea acestora. De fapt, este un dosar penal. Nu stiu
daca... Sigur ca cineva vede tenta politica.
Domnul Oleg Serebrian:
Stimata doamna director,
Eu nu la asta ma refeream, imi pare rau ca
va intrerup. Nu ma refeream la dimensiunea juridica, nu-i dau nici dreptate,
nici nu-l apar. Erau mai multe semnale ca situatia sanatatii dumnealui ar fi
grava, ca juristii, avocatii nu au acces la aspecte pur..., care tin efectiv de
dreptul omului.
Doamna Raisa Apolschi:
Nu stiu, cel putin il cunosc pe domnul
Amihalachioaie care reprezinta interesele. Nici o data, chiar in discutii
private, nici o data.
Domnul Oleg Serebrian:
Nu s-a adresat.
Doamna Raisa Apolschi:
Nu s-a adresat si nici nu mi-a spus ca ar
avea careva interdictii.
Domnul Oleg Serebrian:
Va multumesc.
Doamna Raisa Apolschi:
Ca sa aiba acces la domnul Pasat.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimata doamna raportor,
La compartimentul “Detinuti”, din start,
constatati, asa, pe o tonalitate destul de optimista, ca sistemul penitenciar
este intr-o continua reformare si treptat se perfectioneaza.
Dar sint mai mult niste formulari
declarative in realitate si din ceea ce ati comunicat dumneavoastra, si din
textul inserat in cadrul acestui compartiment vorbeste despre cu totul altceva.
Acelasi tratament inuman, degradant, cazuri de tortura, conditii antisanitare,
inumane, subnutritii, boli infectioase, puteti confirma cumva aceasta asertiune
din debutul acestui compartiment ca exista aceasta tendinta de reformare, de
imbunatatire.
Fiindca din datele pe care dumneavoastra le
inserati in textul acestui compartiment, nu rezulta acest lucru si, prin
urmare, este o fraza, asa, de ordin declarativ. Care sint, totusi, in viziunea
dumneavoastra, aceste schimbari benefice care s-au produs in perioada pe care
ati analizat-o in sistemul penitenciar din Republica Moldova?
Doamna Raisa Apolschi:
Multumesc.
De fapt, este o tendinta pentru ca este si
o conceptie de reformare a sistemului penitenciar. Aceasta este dictata si de
Codul de executare, care a fost adoptat in anul 2005. Este o alta problema de
ordin obiectiv, pentru ca Departamentul Institutiilor Penitenciare, de fapt, nu
este finantat in masura in care are nevoie pentru a redresa situatia, pentru ca
totul se opreste la capitolul bani.
Deci, din informatia pe care dinsii au
prezentat-o, este o parte foarte neinsemnata, as zice eu, pentru a redresa
situatia in acest sens.
Domnul Ion Varta:
Bine, dar aveti citeva elemente pozitive,
cu caracter pozitiv, care denota, demonstreaza ca in cadrul sistemului
penitenciar s-au produs niste schimbari spre bine, benefice, ceea ce afirmati
din startul acestui...
Doamna Raisa Apolschi:
Daca anul trecut am avut multe petitii de
la persoanele detinute in penitenciare ca sint hraniti cu piine care are si
nisip prin ea si mincarea, practic, nu este comestibila, atunci, in urma
verificarilor de anul trecut prin penitenciare, situatia s-a redresat.
De fapt, s-au mai construit niste blocuri
in unele penitenciare. Deci, s-a mai renovat ceva in penitenciarul de la Rusca,
deci, ceva schimbari sint, dar ele nu sint poate esentiale, asa cum ni le
dorim, din motivul pe care l-am expus mai sus.
Domnul Ion Varta:
A doua intrebare, in legatura cu afirmatia
pe care o inserati in acelasi compartiment. Spuneti asa, se pastreaza situatia
critica la capitolele... si unul din aceste capitole este comportamentul
inadecvat al colaboratorilor institutiilor penitenciare.
Sint, ati inregistrat cel putin citeva
cazuri de comportament inadecvat din partea colaboratorilor institutiilor
penitenciare, sint asemenea exemple, exista o tendinta de crestere sau de
diminuare a unor asemenea manifestari cu caracter negativ. Care au fost sanctiunile
aplicate acestor colaboratori care s-au facut vinovati de incalcarea
legislatiei si de aplicarea acestor metode incorecte care nu cadreaza cu cadrul
legal.
Doamna Raisa Apolschi:
Deci, s-au adresat, au fost avize facute de
catre avocatii parlamentari cu referire la aplicarea pedepselor disciplinare
fata de condamnati. In unele situatii, intr-adevar, se abuzeaza din partea
colaboratorilor de politie. Chiar este caz, eu nu risc acum sa numesc numele de
familie, ma tem sa n-o schimonosesc, dar este cazul respectiv sesizat.
Deci, aceasta problema a fost abordata si
in cadrul audierilor parlamentare care au avut loc la capitolul realizarii
Planului national in acest sens si mai putini... Este o chestie ca nu
intotdeauna petitia care denota aceasta situatie ajunge la timpul potrivit sau
in timpul minim la Centru ca sa putem interveni imediat, pentru ca atunci cind
este deja depasit evenimentul, va dati seama ca este foarte greu, desi a fost
sesizata si Procuratura in acest sens in cazurile in care au fost depistate.
Domnul Ion Varta:
Si ultima intrebare, la care am dreptul,
conform regulamentului, se refera la compartimentul “Discriminare”.
In cadrul acestui compartiment,
dumneavoastra afirmati ca s-au inregistrat mai multe cazuri de discriminare de
ordin lingvistic si ati evidentiat un compartiment, referindu-va la incidentele
care s-au produs in cadrul unor institutii ale administratiei publice, atunci
cind reprezentanti ai populatiei alogene de origine rusa s-au adresat in limba
rusa si li s-a raspuns in limba de stat. Da, vreau sa va intreb: aveti
inregistrate si cazuri inverse, cind reprezentantii populatiei majoritare se
adreseaza in limba de stat, in limba romana si lor li se raspunde de catre
reprezentantii administratiei publice?
Domnul Marian Lupu:
Domnule Varta,
Eu cer scuze. Am o rugaminte, uitati-va
citi dintre colegii nostri sint la microfon.
Domnul Ion Varta:
Domnule Presedinte,
Aceasta e ultima intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Intrebarile formulati-le mai compact, va
rog, mai compact, ca sa mergem concret si sa urmam si...
Domnul Ion Varta:
Exact. Intrebarea a fost bine formulata,
compact: manifestari discriminatorii fata de reprezentantii populatiei
majoritare atunci cind se adreseaza in limba de stat si li se raspunde in limba
rusa.
Doamna Raisa Apolschi:
In cele mai frecvente cazuri avem indeosebi
situatii cind se adreseaza in limba rusa, iar actele, raspunsurile se intocmesc
in limba de stat.
Domnul Ion Varta:
Aceasta ati spus-o.
Doamna Raisa Apolschi:
Asta este realitatea.
Domnul Ion Varta:
Am confirmat, eu va intreb fenomene
inverse.
Doamna Raisa Apolschi:
Nu am avut, nu.
Domnul Ion Varta:
Ele sint foarte multe.
Doamna Raisa Apolschi:
Pai, cel putin noi nu am fost sesizati.
Domnul Ion Varta:
Presa cu o anumita periodicitate relateaza
asemenea cazuri si ar fi bine ca asemenea manifestari de discriminare sa intre
si in vizorul dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Multumesc.
Doamna Apolschi,
Am citeva intrebari. Spuneti, va rog,
dumneavoastra ati specificat in
10 compartimente diferite directii care s-au adresat, aveti cumva vreo
statistica cum a fost situatia in 2004, mai apoi in 2005. Ati facut o evaluare
a acestor indici sau nu, caci ei sint destul de tristi astazi, prezentati de
dumneavoastra. Aceasta e prima intrebare.
Doamna Raisa Apolschi:
Da, este o comparatie intre problemele care
sint mai frecvent sesizate in adresari.
Doamna Eva Gudumac:
Adica, aveti undeva un material suplimentar
de care noi nu dispunem in acest document.
Doamna Raisa Apolschi:
Da, eu pot sa numesc si cifra, m-am
pregatit.
Doamna Eva Gudumac:
Multumesc.
Da, daca puteti sa numiti.
Doamna Raisa Apolschi:
Deci, au m-as referi la acele incalcari din
domeniul dreptului ca acces la justitie. Daca in anul 2005 avem 27, 7 la suta,
in anul 2004 au fost 26. De fapt, aceasta cifra este in crestere.
Dreptul la proprietate in anul 2005 a fost
diminuat, daca in 2004 a constituit 15,8, atunci in 2005 – 14,9. S-a diminuat
aceasta cifra. Si pot merge pe toate pozitiile, daca este necesar.
Doamna Eva Gudumac:
Da, bine. Acum vreau sa va intreb, Spuneti,
va rog, dumneavoastra ati facut o statistica ca atare pe toate compartimentele.
Fiecare statistica isi are niste analize si niste propuneri nu in aceea ca v-ati
adresat acolo sau va adresati acolo. Adica, din acele adresari pe care
dumneavoastra le-ati rezolvat, cite le-ati rezolvat pozitiv, de pilda 10, 20
sau cite, aveti asa o statistica sau 5, eu stiu, ca sa se vada produsul
activitatii dumneavoastra. Asa si eu pot sa fac o statistica. Dumneavoastra ati
facut asa ceva? Aveti?
Doamna Raisa Apolschi:
Da, avem statistica, evident.
Doamna Eva Gudumac:
La aceasta ati constatat niste fapte, fara
sa faceti o comparatie si fara sa aratati ce ati facut dumneavoastra personal
pentru aceasta si directia dumneavoastra.
Doamna Raisa Apolschi:
In raport noi nu putem include toate
petitiile, continutul, raspunsul, actiunile intreprinse ca sa putem aduce la
cunostinta in mod...
Doamna Eva Gudumac:
Adica aceasta nu se include. Bine,
urmatoarea intrebare.
Doamna Raisa Apolschi:
Dar noi avem la Centru, daca va
intereseaza...
Doamna Eva Gudumac:
Da, va multumesc.
Va dau scurte... Ati tras concluzie ca
invalizii de gradul I nu poseda polita de asigurare. De la care date ati pornit
dumneavoastra, poate ati avut in vedere ingrijitorul de invalid de gradul I,
dar nu invalidul ca atare. Aceasta este o eroare, doar invalidul poseda polita
de asigurare care intra in pachetul unic.
Adica, vreu sa zic ca v-as da foarte multe
intrebari, ca aveti foarte multe pozitii din punct de vedere redactional
necorecte si chiar prin faptul cu cine dumneavoastra ati concordat intrebarea
ca acele puncte medicale care se afla acum la aceste inchisori, in continuare
trebuie sa mearga sub incinta Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale.
Daca ati facut asa o interpelare si aveti o
conlucrare cu Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, atunci care va fi
costul lor, care va fi... adica acestea sint niste declaratii, asa, putin
nefundamentate. Eu nu va fac obiectii mari ca va-ti straduit si ati lucrat, dar
noi ceream, in afara de statistica, ceva niste propuneri concrete.
Eu va multumesc.
Doamna Raisa Apolschi:
Eu vreau sa zic ca aceste... n-am
concordat, aceasta este viziunea avocatilor. Noi credem ca ar fi mult mai
eficienta, deci, acordarea asistentei medicale anume persoanelor aflate in
detentie atunci cind nu s-ar supune administratiei direct si ar fi sub
jurisdictia Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. Noi n-am confirmat si
am constatat ca sintem adevar in ultima instanta. Asta este viziunea noastra
pentru eficientizarea acestei situatii.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Doamna Raisa Apolschi:
De fapt, la prima intrebare, am avut in
vedere mamele care ingrijesc, au copii la intretinere, nu au avut, inca in 2004
am adresat aceasta propunere ca sa fie asigurate cu politele de asigurare in
medicina.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimata doamna,
Puteti, va rog, sa-mi raspundeti, intrarea,
patrunderea abuziva intr-o proprietate este o incalcare a dreptului omului sau
nu, cum credeti dumneavoastra?
Doamna Raisa Apolschi:
Cred ca este, daca este abuziva, cum o
calificati dumneavoastra.
Domnul Vasile Balan:
Domnule Presedinte,
Eu imi cer iertare, vin acum de la un
spectacol organizat pe strada
Grenobl 147, unde reprezentantii Guvernului, cu forte importante de politie,
incearca, fara nici un document legal, sa patrunda intr-o proprietate.
Acolo este un conflict care poate denegra
cu consecinte imprevizibile, pina la varsare de singe. Am sesizat Procurorul
General. A trimis pe cineva de la procuratura municipala, a venit un sef de
sectie, nu stiu cum se numeste, s-a uitat si a plecat. Acolo sint participantii
la razboiul de la Nistru, sint oameni si invalizi. Eu cred ca ar fi de dorit
acum, daca e posibil, pentru a evita acest conflict si consecintele acestui
conflict, ca sa formam o grupa din 3, 4 deputati din toate fractiunile si sa
mergem acolo.Pe urma poate fi tirziu.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Doamna Apolschi,
Si anul trecut am audiat raportul si vreau
sa va spun ca imi exprim toata compatimirea pentru ipostaza in care sinteti,
pentru ca dumneavoastra, desigur, nu puteti face fata tuturor intrebarilor si
situatiilor din Republica Moldova, unde incalcarea drepturilor si a
libertatilor fundamentale ale omului sint o norma si, as spune, chiar o
politica de stat.
Am observat aici, la doua compartimente
“Accesul la informatie” si “Libera circulatie”, va referiti, de exemplu, foarte
amanuntit la posibilitatea de accedere la informatie a persoanelor care se afla
in detentie in penitenciare, dar noi cunoastem ca, in privinta accesului la
informatie, o mare problema au ziaristii. O mare problema o au cetatenii
simpli.
Ma intereseaza, in ce masura dumneavoastra
v-ati autosesizat asupra cazurilor care au devenit publice, prin eforturile
presei, si daca aveti ceva cazuri concrete in acest sens, ca sa deblocam
accesul la informatie pentru ziaristi si pentru orice cetatean cind este vorba
de a obtine informatiile necesare din structurile guvernamentale, din
structurile statului.
Iar a doua intrebare se refera la viza, la
asa-zisa viza de resedinta, despre care spuneti ca se invoca in cazul in care
oamenii, de exemplu, nu-si pot obtine actele de identitate daca nu au
demonstratia vizei de resedinta, dar nu am gasit aici o referire la cazurile
foarte frecvente si deranjante in legatura cu imposibilitatea angajarii la
serviciu sau aranjarii le serviciu, obtinerii unui loc de munca pentru
persoanele care nu pot demonstra ca au o viza de resedinta, de exemplu, in
Chisinau, sau presupun ca exista si in alte localitati.
Consider ca sint doua probleme foarte
importante, ati mentionat foarte bine aici motivatia si astept raspunsurile
dumneavoastra la aceste doua intrebari.
Doamna Raisa Apolschi:
Da, va multumesc.
De fapt, am reflectat situatia detinutilor
din simplul motiv ca sint, de fapt, in situatia in care nu pot realiza acest
drept la informatie, din evidentele motive ca sint privati de libertate.
Bine, poate ar fi trebuit sa invocam si
altfel problema, de o alta categorie de persoane, dar sa ne credeti ca, de
fapt, nici nu am avut posibilitate reala s-o facem in masura in care ne-am
dori-o poate. Dar, anume din acest considerent, la detinuti mai mult ne-am axat
pe patura aceasta de populatie.
In ceea ce priveste viza de resedinta,
aveti dreptate, pentru ca am fost sesizati de mai multe ori ca atunci cind se
perfecteaza buletinul de identitate din motivul neprezentarii, de fapt,
existentei acestei vize de resedinta, oamenii au mari probleme. Dar in acest
sens exista hotarirea Curtii Constitutionale, desi am adresat si Ministerului
Dezvoltarii Informationale un aviz ca sa conlucreze cumva cu oficiile din
teritoriu pentru a solutiona aceasta problema. chiar daca nu au viza de
resedinta.
Eu, cel putin, am intervenit personal,
fiind in audienta la mine o persoana eliberata din locurile de detentie, nu
avea viza de resedinta si de la Ministerul Dezvoltarii Informationale au fost
foarte receptivi si au perfectat buletinul chiar intr-o zi, desi aceasta viza
nu exista. Dar este, intr-adevar, o problema, pentru ca de aici apar si
consecintele. Eu...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Ma refer la angajarea in serviciu din cauza
lipsei.
Doamna Raisa Apolschi:
Da, desigur, este si acesta un impediment
atunci cind... pentru ca daca nu-i poate obtine buletinul, evident ca este
si...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu va multumesc.
Ceea ce ati spus aici nu neg si este foarte
bine ca ati remarcat lucrurile acestea, probleme la care m-am referit eu, am
avut in vedere ca sint foarte importante si ar trebui ca sa va fixati atentia
in activitatea ulterioara asupra acestor probleme si chiar sa vedeti ce se
poate face la nivel de Guvern, cu patronatul, pentru ca asemenea drept sa fie
respectat in cazul oamenilor nostri.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu tin sa va atrag atentia, sintem la
aproape o ora de discutii, continuam. Nu uitati ca avem si proiectul de Hotarire
nr.2407, eu adresez rugamintea catre toti colegii deputati, cit si pentru
doamna raportor, intr-un mod foarte precis, compact, atit intrebarile, cit si
raspunsurile.
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Î÷ĺíü ęîđîňęî, ďđĺćäĺ ÷ĺě çŕäŕňü âîďđîń, őî÷ó îáđŕňčňü âíčěŕíčĺ ěîčő ęîëëĺă, č ˙ íŕäĺţńü, ÷ňî č
đóęîâîäčňĺëč Ďđŕâčňĺëüńňâŕ, ěčíčńňĺđńňâ č âĺäîěńňâ ňîćĺ ńëóřŕţň ńĺăîäí˙říčé
äîęëŕä, ďîňîěó ÷ňî, íŕ ěîé âçăë˙ä, â íűíĺříĺě äîęëŕäĺ
âńęđűňű áîëĺâűĺ ňî÷ęč, ęŕńŕţůčĺń˙ ďđîáëĺě ęŕćäîăî
÷ĺëîâĺęŕ.
Íĺň íč îäíîé íŕřĺé ďŕđëŕěĺíňńęîé ęîěčńńčč,
ęîňîđîé áű íĺ ďîäíčěŕëčńü ýňč âîďđîńű č íĺ ďđĺäëŕăŕëčńü
ęîíęđĺňíűĺ ěĺđű.
ß őî÷ó çŕäŕňü âîďđîń č ńęŕçŕňü, ÷ňî âű íŕě, âńĺě äĺďóňŕňŕě, äŕëč äâŕ ýęçĺěďë˙đŕ âŕřĺăî
ćóđíŕëŕ «Ďŕđëŕěĺíňńęčé ŕäâîęŕň». Ýňîň ćóđíŕë î÷ĺíü číňĺđĺńíűé. Âű ďîäíčěŕĺňĺ âîďđîńű ĺůĺ äî ňîăî, ęŕę ó íŕń
çäĺńü âűńňóďŕĺňĺ. Ŕ ęîěó ýňîň ćóđíŕë âű íŕďđŕâë˙ĺňĺ,
ęňî č ăäĺ ěîćĺň ń íčě ďîçíŕęîěčňüń˙? Ýňî ďĺđâűé âîďđîń.
Ĺůĺ îäčí âîďđîń.
Doamna Raisa Apolschi:
Eu as vrea sa remarc ca aceste buletine le
editam gratie misiunii OSCE in Republica Moldova, care ne finanteaza al doilea an, sint bani extrabugetari si aceste
buletine sint distribuite si in bibliotecile universitatilor. La noi mai fac
practica si studenti de la facultatile de drept care utilizeaza aceste
buletine.
Le distribuim organizatiilor
neguvernamentale, colegilor nostri de peste hotare cu care mai avem relatii in
activitatea noastra. De fapt, ne straduim sa aiba acces la aceste buletine un
spectru cit mai mare de oameni.
Doamna Ludmila Borgula:
Ňî ĺńňü ěčíčńňĺđńňâŕě âű íĺ ďîńűëŕĺňĺ.
Doamna Raisa Apolschi:
Noi trimitem si raportul, si buletinele.
Doamna Ludmila Borgula:
ß ďîí˙ëŕ. Ŕ âîň ĺůĺ âîďđîń. Ńęŕćčňĺ,
ďîćŕëóéńňŕ, â ďîńëĺäíĺě íîěĺđĺ âű ďîäí˙ëč, ăîńďîäčí Ďĺđĺâîçíčę ďîäí˙ë, î÷ĺíü ńĺđüĺçíűé âîďđîń: îáđŕňčëń˙ â Ěčíčńňĺđńňâî ďđîńâĺůĺíč˙ č
ěîëîäĺćč îňíîńčňĺëüíî îňěĺíű, čńęëţ÷ĺíč˙ čç îá˙çŕňĺëüíîé ó÷ĺáíîé ďđîăđŕěěű äâóő
ňŕęčő ńĺđüĺçíűő ďđĺäěĺňîâ, ęîňîđűĺ ďđčçâŕíű âîńďčňűâŕňü ďđŕâîâîĺ ńŕěîńîçíŕíčĺ. Çíŕíčĺ çŕęîíîâ – ýňî
ęŕę ăđŕćäŕíńęîĺ âîńďčňŕíčĺ «ěű č çŕęîí», č ďĺđĺâîä ĺăî â
đŕçđ˙ä ôŕęóëüňŕňčâíűő ˙ ń÷čňŕţ íĺäîďóńňčěűě. Ěű, íŕîáîđîň,
ďîäíčěŕĺě âîďđîń î ĺăî đŕńřčđĺíčč.
Ńęŕćčňĺ, ďîćŕëóéńňŕ, ęŕęîâŕ đĺŕęöč˙
ěčíčńňĺđńňâŕ íŕ ýňîň çŕďđîń?
Doamna Raisa Apolschi:
Ę ńîćŕëĺíčţ, ďîęŕ
đĺŕęöčč íčęŕęîé. Ěîćĺň áűňü, ăîńďîäčí Ďĺđĺâîçíčę ëč÷íî
ďîëó÷čë îňâĺň íŕ ńâîé ŕäđĺń, íî ďî ęđŕéíĺé ěĺđĺ ˙ íĺ çíŕţ, ÷ňîáű ýňŕ
đĺŕęöč˙ áűëŕ. Íî óćĺ â ýňîě ăîäó äĺéńňâóĺň
äŕííîĺ ďîëîćĺíčĺ, ďîýňîěó ěű íĺ âęëţ÷čëč ýňîň âîďđîń
äë˙ îáńóćäĺíč˙ ńĺăîäí˙.
Doamna Ludmila Borgula:
Äŕ, íî ˙ äóěŕţ, ÷ňî âńĺ đŕâíî âű ěîćĺňĺ ěíĺ
ńęŕçŕňü, ęŕę đĺŕăčđîâŕëî íŕřĺ ěčíčńňĺđńňâî. Â âŕřĺě
äîęëŕäĺ ńîäĺđćčňń˙ ďî đŕçëč÷íűě ďđîáëĺěŕě îáđŕůĺíčĺ. Íî
ńęŕćčňĺ äë˙ ńđŕâíčňĺëüíîé őŕđŕęňĺđčńňčęč. Ŕ ńíčçčëîńü
ëč ęîëč÷ĺńňâî îáđŕůĺíčé â Öĺíňđ ďî ďđŕâŕě ÷ĺëîâĺęŕ îňíîńčňĺëüíî
íĺńâîĺâđĺěĺííîńňč âűďëŕňű çŕđŕáîňíîé ďëŕňű č ň.ä. Ďîňîěó ÷ňî ˙ ďđîńňî íĺ
óâĺđĺíŕ. Čëč îńňŕëîńü íŕ ňîě ćĺ óđîâíĺ.
Doamna Raisa Apolschi:
Ńíčçčëîńü. ß áű ńęŕçŕëŕ, ÷ňî ňîëüęî ďŕđó
ńëó÷ŕĺâ ĺńňü č ňî, ďî-ěîĺěó, ňîëüęî â ňĺęóůĺě ăîäó. Č ňî â îňíîřĺíčč íĺ ăîńóäŕđńňâĺííűő
îđăŕíčçŕöčé, ŕ ÷ŕńňíűő.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
As vrea, din start, sa purced la modalitatea sesizarii, fiindca, daca pun
intrebarea constat ca nu sinteti sesizata si atunci... in primul rind, vreau sa
va rog sa tineti cont de faptul, ca consilierii raionali si reprezentantii
partidelor politice, mentionati de domnul Serebrian, trebuie luati, va rog sa
considerati drept sesizare cazurile Manoli si Rosca din Singerei, cazul
Florenta din Cantemir si cazul Barbaneagra din Durlesti. La fel, rog, sa va
sesizati in cazul domnului Ilascu.
Si, in general, am constatat ca in raport
nu exista nimic despre incalcarea drepturilor in Transnistria a cetatenilor
Republicii Moldova. Deci, iara va rog, sa considerati drept o sesizare. Si
cazul Invantoc, in primul rind, evident.
La fel, vreau sa fac referinta la o
mentiune in raportul dumneavoastra referitor la incalcarea drepturilor pentru
minoritatile nationale in Republica Moldova. Presupun ca sint cazuri reale, dar
sint un pic surprins de faptul ca nu v-ati sesizat, n-ati constatat lucruri mai
grave, care exista in Republica Moldova. Si va rog sa va sesizati in cazul
raioanelor de nord ale Republicii Moldova: Ocnita, oraselul Otaci, de exemplu,
unde nu exista functionar public care ar vorbi limba de stat a Republicii
Moldova.
La fel, va rog sa va sesizati in cazul domnului
director general al cailor ferate, care aici, in plenul Parlamentului, ieri, a
vorbit in limba rusa, iar noi nu avem asigurate conditiile tehnice pentru a
asculta traducerea in limba romana. Puteti verifica si acum. Noi nu avem …
respective. Deci, iara va rog sa va sesizati ca in cazul persoanei respective
se incalca drepturile omului.
A doua intrebare, la care vreau sa ma
refer, tine de faptul ca am constatat in raportul dumneavoastra ca un fir rosu,
daca se poate spune asa, o situatie grava, deosebit de grava in localitatile
rurale, deci, populate de moldoveni.
Ati folosit termine foarte importanti,
seriosi, deci: salarii indecente pentru pedagogi, reducerea substantiala a
universitatilor prescolare, copii nescolarizati. As vrea sa va intreb, in primul
rind, citi copii nescolarizati ati constatat ca exista in Republica Moldova?
Doamna Raisa Apolschi:
Eu nu tin minte cifra.
Domnul Igor Klipii:
Nu stiti dumneavoastra. Fiindca, am
incercat sa aflam aceasta de la Ministerul Invatamintului, Educatiei,
Tineretului si Sportului si ni s-a spus, ca, in principiu, totul este bine.
Insa intrebarea, pe care vreau sa v-o pun
tine iarasi de sistemul de invatamint. Dumneavoastra ati mentionat aici faptul
ca scolile sint neasigurate, in general, in Republica Moldova. Ati mentionat ca
a aparut asa un fenomen, cum sint, asociatiile obstesti de parinti si
constatati ca ele au contribuit substantial la mentinerea sau la derularea
procesului de invatamint.
Si, totodata, trageti o concluzie in
incheiere: este oportuna modificarea legislatiei in vigoare fiind instituit un
mecanism mai eficient de control asupra asociatiilor obstesti care activeaza pe
linga institutiile de invatamint preuniversitar. Nu vi se pare ca este un pic
paradoxala constatarea si concluzia? Fiindca, pe de o parte, constatati ca
statul nu-si indeplineste indatoriile vizavi de copii, parintii contribuie cum
pot ei, iar propunerea dumneavoastra vizeaza de a impiedica parintii, in loc sa
propuneti ca statul sa-si indeplineasca obligatiunile.
Doamna Raisa Apolschi:
N-am avut in vedere chiar asa ca sa le
impiedicam. Pur si simplu, trebuie sa fie un control asupra surselor
financiare, chiar daca parintii si doresc sa contribuie la educatia copiilor in
institutia respectiva. Dar trebuie sa fie un control. Pentru ca primaria nici
nu detine date, unde, cite asociatii de felul acesta sint? Aceasta a fost
ideea.
Domnul Igor Klipii:
Eu nu neg, ideea a fost formal corecta. Intr-adevar,
aceste fonduri ar trebui cumva sa aiba un caracter legal. Dar, de fapt,
problema nu este aceasta, nu rezida din faptul ca parintii incearca sa-si
sustina copiii in procesul de studii. Problema este ca statul nu-si
indeplineste obligatiunile.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna Apolschi,
Apreciez inalt prezenta unei doamne in
functia de director al acestui centru, dar am si eu doua intrebari, in ceea ce
priveste compartimentul “Petitii”. Cum credeti dumneavoastra, care ar fi
motivul unui numar mic, dupa parerea mea, a petitiilor pe care le-ati primit
anul acesta, deci, pe parcursul anului in centrul dumneavoastra? Deci, 1 422,
asa am numarat eu acolo, de petitii, pe cind noi personal, ca deputat, avem cu
mult mai multe. Care ar fi motivul? Asa si nu-l inteleg.
Doamna Raisa Apolschi:
Nu stiu cum sa va explic motivul. In afara
de acestea, noi mai avem si adresari, sint audiente in fiecare zi. De fapt,
inca 3 149 de audiente si telefonice. Daca sa le sumam, noi exact numai cele
scrise le-am indicat.
Doamna Zoia Jalba:
Credeti dumneavoastra ca este foarte bine
cunoscut centrul dumneavoastra in republica?
Doamna Raisa Apolschi:
Poate si mai sint rezerve la acest capitol.
Noi tindem spre a familiariza populatia cu existenta acestui centru, dar este
dreptul persoanei de a se adresa. Sint situatii cind omul cunoaste, cetateanul
cunoaste direct calea de solutionare, adica sint organele abilitate in acest
sens. Poate si aceasta este cumva o explicatie la intrebarea dumneavoastra.
Doamna Zoia Jalba:
Bine. Multumesc.
La compartimentul “Drepturile copilului” ma
intereseaza foarte mult. Ati putea cumva dumneavoastra exemplifica un singur
caz, stiu, atunci cind ati gasit solutia pentru indreptatirea, nu stiu, a unui
copil, a unui grup de copii, a unei scoli, in general, din Republica Moldova.
Pentru ca ati mentionat in raportul dumneavoastra despre incalcarea drepturilor
copiilor.
Doamna Raisa Apolschi:
Da, chiar si acum avem pe rol o asemenea
petitie, dar nu cred ca ar fi bine pentru copil sa-i divulg numele.
Doamna Zoia Jalba:
Nu-i vorba de nume.
Doamna Raisa Apolschi:
Este. V-as putea oferi aceasta informatie
dumneavoastra.
Doamna Zoia Jalba:
Bine. Eu va rog frumos.
Doamna Raisa Apolschi:
Pentru ca nu vreau sa fie in detrimentul
copilului.
Doamna Zoia Jalba:
Eu va rog foarte mult si va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Vreau sa va informez ca vom continua runda
de intrebari-raspunsuri inca
25 de minute, pina la 11.30. Eu rog sa va respectati reciproc in modul de a
formula intrebarile.
Microfonul nr.3.
Doamna Valentina Golban:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Doamna Apolschi,
In virtutea functiei si a activitatii pe
care o desfasor in Comisia pentru protectie, sociala, sanatate si familie, m-am
vazut nevoita sa ma adresez dumneavoastra de mai multe ori dupa ajutor, in
rezultatul adresarii cetatenilor in comisie. Si ar fi firesc si omenesc sa va
aduc multumiri atit dumneavoastra personal, cit si colegilor dumneavoastra care
au reactionat promt si au avut o implicare plenara in rezolvarea cazurilor in
privinta carora m-am adresat.
Eu, personal, apreciez ceea ce-ati scos in
evidenta dumneavoastra la capitolul “Protectia sociala” si inteleg foarte bine
ca atit dumneavoastra, cit si deputatii ar trebui sa fie parteneri in
rezolvarea acestor probleme. Intrebarea mea este: care au fost subiectele cele
mai principale la care ati facut referinta? Si daca v-ati adresat Ministerului
Sanatatii si Protectiei Sociale in cautarea de solutii ceea ce este lipsa bazei
legislative, legale?
Pentru ca, stim cu totii, ca acea baza
normativa-legislativa cu privire la drepturile si protectia copilului inca lipseste
si etc. Daca puteti sa-mi specificati anumite subiecte in care ati avut
rezultate in rezolvare.
Doamna Raisa Apolschi:
Mai frecvent a fost invocata problema
indemnizatiilor, alocatiilor sau cuantumul a fost chiar contestat. Chiar, pur
si simplu, se refera la o situatie din anul acesta. Deja a fost inaintata si o
actiune in instanta de judecata referitor la actiunile incorecte ale
autoritatilor publice locale la calcularea cuantumului indemnizatiilor. Deci,
sint asemenea cazuri.
Dar, evident, si Ministerul Sanatatii si
Protectiei Sociale a fost antrenat, chiar pare-mi-se si comisia de profil, au
fost inaintate careva propuneri in vederea perfectionarii cadrelor.
Doamna Valentina Golban:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Doamna director,
Conform articolului 21: avocatii
parlamentari sint in drept sa actioneze din proprie initiativa cind exista
informatii veridice privind incalcarea in masa a drepturilor.
Vreau sa va intreb doua cazuri: care au
fost actiunile Centrului dumneavoastra? Tin cont sa spun ca, in ultimul timp,
abuzul asupra copiilor este un fenomen care nu ne poate lasa indiferenti. Copii
supusi la munci grele si periculoase, copii maltratati, omoriti chiar.
Statistica este foarte ingrijoratoare. Spuneti-mi, va rog, care au fost
actiunile Centrului dumneavoastra la aceasta intrebare pe parcursul anului
2005?
Doamna Raisa Apolschi:
Vreau sa zic, ca, de fapt, aceasta situatie
intra in vizorul mai mult a organelor de politie. La noi nu se adreseaza cu
astfel de actiuni, pentru ca aici sint imediat necesare actiuni operative in
acest sens. De aceea, noi adresari de felul acesta nu am avut la Centru.
Doamna Valentina Buliga:
Eu nu in zadar am specificat articolul 21
si cred ca aici ar trebui sa va uniti eforturile cu organele, despre care
dumneavoastra spuneti, pentru a contracara aceste incalcari grave la acest
capitol.
Si a doua problema, care, in comun cu
dumneavoastra, nu odata am avut adresari privind respectarea drepturilor
conform articolului 47 din Constitutie, dreptul la un trai decent, sanatate,
bunastare: care, in viziunea dumneavoastra, ar fi masurile care trebuie sa le
intreprindem noi in comun cu dumneavoastra pentru a solutiona aceasta problema
ca drepturile cetatenilor sa fie respectate?
Doamna Raisa Apolschi:
Eu stiu, cred ca nu as putea propune exact
o reteta sau o solutie care, imediat aplicata, ar fi rezolvarea problemei. Dar,
de fapt, dreptul garantat de catre acest articol din constitutie depinde, este
direct proportional cu situatia social-economica din tara, aceasta depinde de
realitate. Nu stiu ce reteta as putea da.
Doamna Valentina Buliga:
Bine.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimata doamna director,
Dumneavoastra ati mentionat in raport, ca
ati constatat unele incalcari comise de catre judecatorii Curtii de Apel la
examinarea recurselor impotriva deciziilor cu privire la aplicarea masurii
preventive in forma de arest. Exemple n-am vazut. Dar daca ati constatat asa
fapte, ati informat Consiliul Superior al Magistraturii?
Doamna Raisa Apolschi:
Sigur ca da.
Domnul Ion Plesca:
Si care sint rezultatele?
Doamna Raisa Apolschi:
Rezultate nu sint.
Domnul Ion Plesca:
Va rog sa-mi dati si mie sesizarea ceea
catre Consiliul Superior al Magistraturii.
Doamna Raisa Apolschi:
Bine.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Gheorghe Popa:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna Apolschi,
Eu, cel putin, am asteptat, de fapt, sa
faceti in raportul dumneavoastra accent si la niste momente pozitive in
activitatea dumneavoastra si, in genere, ceea ce are loc astazi in tara.
Dar as vrea, totusi, sa mentionez un moment
care, cred, trebuie sa ne intereseze pe toti. Vedeti, iese, de fapt, ca
abaterea de la legislatie, in general, de multe formatiuni politice este
calificata ca incalcarea drepturilor omului si exemple de felul acesta sint
foarte multe. N-ati putea dumneavoastra sa ne dati citeva exemple de felul
acesta si sa ne aratati prin acestea pozitia Centrului.
Cel putin, eu vreau sa ma opresc la un
moment care a fost evidentiat astazi de reprezentantii Partidului
Social-Liberal domnul Oleg Serebrian si domnul Igor Klipii referitor la aceea
ca se incalca drepturile domnului Florenta de la Cantemir. Aici fix este
sugerat ceea ce v-am intrebat eu pe dumneavoastra.
Domnul Florenta, in perioada preelectorala,
a incalcat flagrant legislatia. Astazi, dumnealor il scot la evidenta si zic ca
dumnealui personal i se incalca drepturile omului. Daca acest lucru va fi
folosit in continuare de diferite formatiuni politice, eu cred ca pozitia
Centrului trebuie sa fie univoca in acest moment. Puteti dumneavoastra sa-mi
dati citeva exemple de felul acesta?
Doamna Raisa Apolschi:
De fapt, eu imi aduc ceva aminte de familia
Florenta. A fost o cerere la noi, la Centru, dar am remis-o, dupa competenta,
pare-mi-se organelor competente, nu a tinut de competenta noastra, daca nu ma
insel. Eu ma tem acum sa afirm acest lucru.
De fapt, noi n-am urmarit scopul sa aratam,
noi sintem, conform legii, in afara politicii si nu este locul nostru in
politica. De fapt, noi am urmarit sa evidentiem acele situatii mai grave in
unele domenii ca, ulterior, sa le putem redresa in perspectiva, pentru ca ele sint
atit in Planul “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, cit si in Planul
national avem. De aceea, am evidentiat problemele care, credem, sint mai
numeroase in acest sens.
Domnul Gheorghe Popa:
Sint foarte multe exemple si eu cred ca in
situatia aceasta dumneavoastra trebuie sa va implicati foarte serios.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Scurt replica.
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Domnule Presedinte,
O scurta replica, in legatura cu
interventia domnului Popa. Din cite stiu, domnul Popa este primul secretar al
comitetului raional de partid al Partidului Comunistilor din Cantemir, nu
procurorul raionului Cantemir.
Si in al doilea rind, vreau sa spun ca in
privinta invinuirii care i se aduce domnului Florenta dincolo de ceea ce-ati
spus dumneavoastra, numai judecatoria se va pronunta, este persecutat sau
urmarit in prezent din cauza ca a desenat soarele in timpul campaniei
electorale pe peretii, se presupune, ai Procuraturii raionului Cantemir.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Foarte scurt.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, foarte scurt. Nu numai pe peretii
procuraturii, dar in toate locurile publice cu caldarea de vopsea si cu peria
au desenat acest simbol.
Domnule Serebrian,
Dar legea nu permite.
Domnul Marian Lupu:
S-a terminat.
Va multumesc. (Rumoare in sala).
Linistiti-va, va rog frumos. Va rog foarte
mult.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi...
Domnul Marian Lupu:
Eu rog putina liniste.
Domnul Ion Gutu:
Doamna director al Centrului pentru
Drepturile Omului,
O intrebare si cred ca o apreciere oricare,
daca imi dati voie. Intrebarea mea se refera la cunoscutul caz, la dosarul
Pasat. Dumneavoastra ati spus ca nu s-au adresat avocatii cu cerinte, cu
adresari, n-au facut, eu stiu, niste... nu v-au vizitat pe dumneavoastra. Cum
credeti dumneavoastra, noi, toata lumea intelegem ca acesta este un caz
politic, un dosar care, cum s-a exprimat domnul Ilascu, este foaie verde
loboda”. Si eu cred ca aceasta parere este foarte bine cunoscuta.
Eu nu vreau sa ma refer la aspectul
politic, dar la aspectul juridic. Totusi, dumneavoastra, din presa, din multe
informatii, care au fost si sint de la diferite organisme internationale, cum
credeti, in cazul Pasat se incalca drepturile omului sau nu?
Doamna Raisa Apolschi:
Multumesc.
Eu m-am referit la acest caz si, de fapt,
sint si incheieri si decizii, care organe de resort sint obligate sa
intreprinda unele sau alte masuri. Domnul Pasat este asistat de atitia avocati
si, de fapt, acest dosar este pe rol in instanta de judecata si toate
incalcarile, in viziunea dumnealui, sint obiect de discutie in cadrul acestora.
Domnul Ion Gutu:
Deci, continuu.
Doamna director,
Eu va rog frumos, dumneavoastra stiti ca
judecata, Curtea de Apel de doua ori a luat decizia ca sa dee voie la un grup
de medici straini, experti din Ucraina, care trebuie sa vina sa-l cerceteze la
compartimentul “Sanatate”. De doua ori Curtea de Apel ia decizia si de doua ori
departamentul respectiv al Ministerului Justitiei refuza acestui grup de medici
sa vina sa-l investigheze.
Eu va rog pe dumneavoastra personal, nu
sint avocatul domnului Pasat, ca deputat, va rog sa cercetati acest caz, de ce
Ministerul Justitiei refuza acestui grup de medici din Ucraina sa vina sa-l
investigheze pe domnul Pasat la compartimentul “Sanatate”. Si sa-mi raspundeti
in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Din practica stiu ca calitatea discutiei nu
depinde de cantitatea intrebarilor, dar depinde de continutul si discutiile
care o sa fie. De aceea, eu propun sa terminam sau sa stabilim 15 minute si
punem punct intrebarilor, din cauza ca nu este locul la microfon pentru
educatia sau porunca raportorului. De aceea, eu propun, domnule Presedinte, sa
fie stabilit timpul si sa terminam, sa trecem la discutii.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Deci, informatia care va v-am prezentat-o
anterior, mai avem inca 12 minute pina la 11.30.
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimata doamna Apolschi,
Desigur, raportul dumneavoastra, consider
eu, este unul destul de serios. In comparatie cu anul trecut, eu as spune ca
aici sint mai multe date si analize interesante. Dar, trebuie sa recunosc, ceea
ce-ati spus dumneavoastra pe linia delincventii juvenile, pe linia Ministerului
Afacerilor Interne, pe linia invatamintului sint si anumite semne de intrebare.
Deoarece, ascultind in comisia parlamentara
problema abandonului scolar, noi, de fiecare data, am primit alte cifre. Acele
cifre pe care le aduceti dumneavoastra aici difera si difera esential. Aici as
vrea sa va pun o intrebare: dumneavoastra conlucrati cu aceste ministere? Le
trimiteti lor informatia respectiva? Faceti niste sedinte comune cu ei?
Si alta intrebare: in ce masura conlucrati
dumneavoastra cu televiziunea publica cu canalul radio si tv? Deoarece
informatia pe care o aveti dumneavoastra si analizele pe care le faceti ar fi
foarte bine ca sa fie cunoscute cetatenilor, uneori ele solicita chiar
dezbateri publice si nu numai cu specialistii, dar si cu opinia publica.
Eu vreau sa va spun ca, in comparatie cu
anul trecut, dumneavoastra ati facut acest raport, acest capitol “Delincventa
juvenila” si ati abordat niste probleme foarte dureroase, care, intr-adevar,
exista in societate si pe mine ma bucura acest fapt.
Altceva ca noi le vorbim aici numai in
stare de constatare, dar se cer a lua masuri foarte serioase si pentru a
sprijini familia, si pentru a sprijini minorii, si pentru a sprijini organele
care se ocupa, din partea statului si din partea administratiei publice locale,
cu aceasta problematica. Aici se cere un lucru mult mai important. Si
dumneavoastra insesizati, dar, totodata, practic, nu sint propuneri.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doamna director,
Am doua intrebari foarte succinte. Prima se
refera la drepturile cetatenilor, la proprietatea privata si anume: “averea
dobindita licit nu poate fi confiscata.” Ma refer la acele depuneri banesti la
casele de economii. Vreau sa spuneti pe scurt, care sint succesele timp de un
an la acest capitol?
Si a doua intrebare se refera la dreptul
cetatenilor de protectia statului atit in tara, cit si peste hotare. Ce s-a
obtinut si la acest capitol?
Multumesc.
Doamna Raisa Apolschi:
Eu, de fapt, am inteles ca prima intrebare
e acea problema cu depunerile banesti care sint pina in anii, da? Sau care
problema? Eu, de fapt, n-am sesizat.
Doamna Valentina Cusnir:
Da e proprietatea omului, averea dobindita
licit a fost confiscata. Si cum Centrul? Care sint rezultatele la acest
capitol?
Doamna Raisa Apolschi:
In sensul acesta, Centrul n-a intervenit si
avem situatia cunoscuta de toti. Deci, n-a intervenit in acest sens. In ceea ce
priveste a doua intrebare a dumneavoastra, cu privire la protectia cetatenilor
atit in tara, cit si peste hotare. Am in vedere cei migrati. Deci, sint niste
evolutii, din cite cunosc eu cel putin: incheierea contractelor, legalizarea
persoanelor. Deci, se intreprind niste pasi pentru ameliorarea situatiei. Nu
sint pregatita sa spun in ce masura chiar si cum
ne-am dorit, dar ca se intreprind masurile respective este cert.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu am avut in vedere implicarea Centrului
pentru Drepturile Omului la acest capitol.
Doamna Raisa Apolschi:
Noi nu avem adresari, cred ca este mai
degraba biroul de migratiune, care era anterior. Posibil dinsii, da.
Domnul Marian Lupu:
In continuare.
Doamna Valentina Serpul:
Doamna Apolischi,
Constatati in raportul dumneavoastra o
afectare continue a sistemului educational prescolar. Mentionati ca, in mod
paradoxal, numarul de gradinite nu creste, ci scade. Am constatat si eu acelasi
lucru in cadrul multiplelor vizite in teritoriu. Spuneti-mi daca aveti in acest
sens o statistica, daca stiti, puteti sa numiti acum in cite localitati din
republica nu sint, nu activeaza institutiile prescolare.
Doamna Raisa Apolschi:
Poate noi putea numi raionale, sa
specific, dar imi pare ca dupa numarul 1/3 din institutiile prescolare...
Doamna Valentina Serpul:
Pai, vroiam numarul concret. Aceasta a
mentionat si in raport. Vroiam sa aud cifra.
Doamna Raisa Apolschi:
Pentru ca noi, de fapt, poate are o
tangenta si cu intrebarea domnului Stepaniuc referitor la cifrele care le
operam in raport si difera de cele ale ministerului de resort. De fapt, toate
cele ce tin de cifrele mentionate in raport sint luate din raspunsurile la
interpelarile noastre. Pentru ca nu ne-am asumat raspunderea, sa facem, sa dam
niste date statistice in afara Ministerului Educatiei, Tineretului si
Sportului. Poate ele deviaza din simplul motiv ca sintem astazi in iunie 2006.
Ele sint la moment 2005, poate aceasta este o explicatie, cred eu. Dar aceste
cifre au fost luate anume din raspunsul Ministerului Educatiei, Tineretului si
Sportului si nu...
Doamna Valentina Serpul:
Bine, eu as vrea, totusi, sa-mi puneti la
dispozitie nu acum, dar am sa va contactez pe urma acest numar si vreau sa
stiu care sint masurile, actiunile, mai bine zis ale Centrului privind acest
fenomen?
Domnul Marian Lupu:
Doamna Apolschi.
Doamna Valentina Serpul:
De inchidere a gradinitelor in localitati,
lipsa gradinitelor in localitati, caci, evident, se incalca drepturile omului.
Doamna Raisa Apolschi:
Copiilor, da.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
De fapt, eu rog putina liniste. Va rog
foarte mult sa nu deviem de la intelegerea situatiei ca Centrul pentru
Drepturile Omului nu este nici minister, nu este nici organ al administratiei
publice centrale si are un statut foarte bine definit si pirghii foarte bine
definite. Rog sa nu iesiti din acest cadru, din cadrul de intelegere.
Doamna Valentina Serpul:
Ma refeream la demers catre institutiile,
catre organele respective. Multumesc pentru raspuns la aceasta intrebare. Nu
sint multumita, de fapt. O alta intrebare, a doua: constatati ca dintre acei
2750 de cetateni cu dizabilitati institutionalizati 1740 nu beneficiau de
alocatii. Ati constat care sint cauzele? Ca nu beneficiau de alocatii?
Domnul Marian Lupu:
Bine, este o solicitare, probabil, de
informatie foarte concreta si eu o inteleg pe doamna Apolschi ca este greu sa
te orientezi acum ad-hoc. In acest caz, poate solicitati sa va prezinte
informatia precisa in mod particular, ca sa dispuneti de ea.
Doamna Valentina Serpul:
Da, o rog pe doamna Apolschi si vroiam sa
stiu daca iarasi ati intreprins anumite actiuni pentru a constata care au fost
motivele. Si va rog sa ma anuntati, daca aveti s-o faceti.
Doamna Valentina Serpul:
Bine…
Domnul Marian Lupu:
Doamna Apolschi,
Prezentati va rog, informatia respectiva.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Regret ca nu am primit raspunsul, dar le
astept pe o alta cale, in forma scrisa.
Doamna Raisa Apolischii:
Bine.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Ultimele doua interventii.
Microfonul nr.3.
Doamna Larisa Zimina:
Multumesc, domnule Presedinte.
Pentru a o ajuta pe doamna Raisa Apolschi,
din cauza ca cu cite mai multe intrebari cu atit dumneaei mai mult se pierde.
Daca cititi atent raportul, in preambul este indicat ca raportul vizat reflecta
cele mai frecvente incalcari ale drepturilor omului, invocate in cererile
adresate catre avocatii parlamentari.
Dumneaei, in momentul de fata, nu poate
raspunde la toate intrebarile generale ce vizeaza incalcarea drepturilor omului
in Republica Moldova si, mi se pare, ca este binevenit anume pornind de la
raportul prezentat ca sa fie puse intrebari, desi de acum intrebarile sint
epuizate. Eu tot am o intrebare referitor la Serviciul informational telefonic
“Linia fierbinte”. Spuneti-mi, va rog, in ce masura cetatenii din sectorul
rural cunosc aceasta linie fierbinte si este utilizata, daca aveti poate date
statistice in comparatie cu anul 2004.
Va multumesc.
Doamna Raisa Apolschi:
Deci, a fost facuta o mare publicitate
acestei linii fierbinti cu ajutorul proiectului PNUR si, in rezultatul acestei
publicitati, pardon, aceste publicitati,
s-au marit imediat si apelurile telefonice. Si vreau sa zic ca pentru
persoanele care locuiesc in sectorul rural, deci, apelurile sint gratuite si
este foarte important in viziunea noastra. Si chiar de la serviciul acestei
linii fierbinti au fost preluate si niste petitii spre examinare.
Doamna Larisa Zimina:
Faceti va rog o publicitate si numiti inca
o data telefonul liniei fierbinti, pentru acei care ne privesc.
Doamna Raisa Apolschi:
080028002 , este foarte usor de retinut.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, ultima interventie.
Microfonul nr.4.
Domnul Nicolai Deatovschi:
Ńďŕńčáî, ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü.
Ăîńďîćŕ Ŕďîëüńęŕ˙, â ńâîĺě äîęëŕäĺ â
đŕçäĺëĺ «Äčńęđčěčíŕöč˙» Âű
óďîě˙íóëč ňŕęîé ôŕęň: â đĺńďóáëčęĺ ńóůĺńňâóĺň ďđîáëĺěŕ
÷ŕńňč÷íîé đĺŕëčçŕöčč ďđŕâŕ óęđŕčíńęîăî ěĺíüřčíńňâŕ íŕ
čçó÷ĺíčĺ ˙çűęŕ. Ńęŕćčňĺ, ęŕęčĺ ýňî ďđîáëĺěű? Âű ěîćĺňĺ
čő îçâó÷čňü ńĺăîäí˙?
Doamna Raisa Apolschi:
Áóäüňĺ äîáđű, ďîâňîđčňĺ ĺůĺ đŕç.
Domnul Marian Lupu:
Repetati va rog intrebarea. Ďđîáëĺěŕ
čçó÷ĺíč˙ óęđŕčíńęîăî ˙çűęŕ. Ýňî íĺ ňîëüęî ďđîáëĺěŕ čçó÷ĺíč˙, ń ěîĺé ňî÷ęč çđĺíč˙. Ó âŕń ýňč ďđîáëĺěű
ĺńňü, Âű ěîćĺňĺ čő îçâó÷čňü ńĺăîäí˙?
Doamna Raisa Apolschi:
Íó, ę íŕě îáđŕňčëčńü ëţäč, ďđĺäńňŕâčňĺëč
óęđŕčíńęîé íŕöčîíŕëüíîńňč. îíč ń÷čňŕţň, ÷ňî íŕőîä˙ňń˙ â
íĺđŕâíîě ďîëîćĺíčč ń îńňŕëüíűěč.
Domnul Nicolae Deatovschi:
Ńĺăîäí˙ óęđŕčíńęŕ˙ äčŕńďîđŕ ńŕěŕ˙ ěíîăî÷čńëĺííŕ˙
â Ěîëäîâĺ.
Doamna Rŕisa Apolschi:
Íî, ňĺě íĺ ěĺíĺĺ, íĺ âńĺăäŕ óęŕçűâŕţň.
Domnul Nicolae Deatovschi:
ß őî÷ó ńęŕçŕňü, ÷ňî ę íŕě îáđŕůĺíč˙ ďîńňóďŕţň,
č äîâîëüíî ěíîăî÷čńëĺííűĺ, ę ńîćŕëĺíčţ. Ďîňîěó-ňî ˙ č çŕäŕë âîďđîń. Ĺńňü íĺ ňîëüęî ďđîáëĺěű čçó÷ĺíč˙, ĺńňü ďđîáëĺěű
ôóíęöčîíčđîâŕíč˙ ˙çűęŕ â ěĺńňŕő ęîěďŕęňíîăî ďđîćčâŕíč˙ óęđŕčíńęîăî íŕńĺëĺíč˙ â Ěîëäîâĺ. Ďîýňîěó ěíĺ áűëî
číňĺđĺńíî: ęŕęčĺ ďđîáëĺěű âŕě čçâĺńňíű?
Âňîđîé âîďđîń. Ńęŕćčňĺ,
ďîćŕëóéńňŕ, ęŕęîĺ ěĺńňî â âŕřĺé äĺ˙ňĺëüíîńňč çŕíčěŕĺň
đŕáîňŕ ń ěîëîäĺćüţ? Ńęîëüęî îáđŕůĺíčé áűëî îň ěîëîäĺćč ďî ďîâîäó, â
÷ŕńňíîńňč, âçŕčěîîňíîřĺíčé ń íŕřčěč ńčëîâűěč ńňđóęňóđŕěč. Ó
íŕń ĺńňü î÷ĺíü îářčđíűé ěŕňĺđčŕë, íî ó âŕń çäĺńü îá ýňîě íč÷ĺăî íĺ ńęŕçŕíî.
Doamna Raisa Apolschi:
Ę ńîćŕëĺíčţ, ěű íĺ ěîćĺě îőâŕňčňü âńĺ ńëó÷ŕč,
ęîňîđűĺ čěĺţň ěĺńňî, ÷ňîáű čçëîćčňü čő â äîęëŕäĺ. Ěű čńőîäčëč čç ňĺő ďđîáëĺě,
ęîňîđűĺ áîëĺĺ ÷ŕńňî ďîäíčěŕţňń˙ â çŕ˙âëĺíč˙ő č ćŕëîáŕő ăđŕćäŕí, íĺďîńđĺäńňâĺííî
îáđŕůĺííűő â Öĺíňđ.
Domnul Nicolae Deatovschi:
ß ďî˙ńíţ âîďđîń. Ýňî ŕńďĺęň ďđŕâ ÷ĺëîâĺęŕ, ęîăäŕ
íŕřč ďđŕâîîőđŕíčňĺëüíűĺ îđăŕíű çŕäĺđćčâŕţň ěîëîäűő ëţäĺé ďî đŕçíűě ďîâîäŕě, îńîáĺííî ďđč ďŕňđóëčđîâŕíčč â âĺ÷ĺđíĺĺ âđĺě˙, íŕ
îńíîâŕíčč óńňíűő ďđčęŕçîâ ńâîčő đóęîâîäčňĺëĺé, ŕ íĺ çŕęîíŕ. Ýňî íŕđóřĺíčĺ ďđŕâ
÷ĺëîâĺęŕ. ß ďîýňîěó č çŕäŕë âîďđîń.
Ńĺăîäí˙ ńóůĺńňâóţň óćĺ ďđîĺęňű đŕçíűő ěîëîäĺćíűő îđăŕíčçŕöčé: ěîëîäĺćíŕ˙ ŕńńîöčŕöč˙, ěîëîäĺćü ďđîňčâ ďîëčöĺéńęîăî
ňĺđđîđŕ č ňîěó ďîäîáíîĺ. Ýňî ńĺđüĺçíűĺ âĺůč. ß ďîňîěó ńďđîńčë ó âŕń îá ýňîě ŕńďĺęňĺ. Ń ňŕęčěč ôŕęňŕěč ę âŕě îáđŕůŕëŕńü ěîëîäĺćü čëč íĺň?
Doamna Raisa Apolischi:
Íĺň.
Domnul Nicolae Deatovschi:
Ňî ĺńňü äî âŕń ěîëîäĺćü íĺ äîřëŕ. Ćŕëü.
Ńďŕńčáî.
Domnul Marian Lupu:
Doamna Apolschi,
Va multumesc pentru prezentarea raportului.
Va rog sa luati loc.
Proiectul de Hotarire nr.2407 asupra
raportului Centrului pentru Drepturile Omului, raportul prezentat imediat
anterior, il invit la tribuna centrala pe domnul Stefan Secareanu. Deci,
presupun ca domnul Secareanu va face o prezentare, atit din partea autorilor,
cit si din partea comisiei, a acestui proiect de hotarire a Parlamentului.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, domnule Presedinte,
Stimati colegi deputati,
Potrivit Legii cu privire la avocatii
parlamentari, comisia de specialitate prezinta o nota informativa si propuneri
privind imbunatatirea activitatii Centrului pentru Drepturile Omului care se
contin intr-un proiect de hotarire.
Evident, eu as vrea sa expun citeva cuvinte
referitoare la... inainte de a trece la examinarea prevederilor din proiectul
de hotarire. Nota informativa a comisiei a fost prezentata fiecarui deputat si
eu nu as vrea sa ma opresc amanuntit, deci, dupa text, pentru a nu lua din
timpul foarte scump pentru noi. Eu as spune ca, in comparatie cu anul trecut,
raportul prezentat de catre Centrul pentru Drepturile Omului anul acesta este
mult mai bun. Au fost punctate citeva lucruri foarte importante care tin de
gradul de respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale in Republica
Moldova. Poate nu s-a spus totul, evident.
Comisia a mentionat acest lucru in nota
informativa, s-a spus clar despre faptul ca in Republica Moldova se incalca
drepturile omului si acesta este important pentru noi ca tara, care am anuntat
curs spre integrarea europeana si trebuie sa dam semnale clare pentru
organismele internationale, ca dorim sa solutionam problemele care tin de
respectarea drepturilor omului noi insine.
Noi insine trebuie sa le spunem, noi insine
trebuie sa le recunoastem si sa gasim cai de solutionare, sa nu asteptam sa
figuram in fel de fel de rapoarte internationale asupra acestui aspect foarte
sensibil al drepturilor si libertatilor fundamentale. S-a recunoscut in
raportul prezentat de Centrul pentru Drepturile Omului ca in Republica Moldova
exista tortura, tratamentul inuman sau degradant sint fenomene frecvente, se spune
in acest raport.
Din aceasta cauza, a fost adoptat un nou
articol 309/1 tortura in Codul penal al Republicii Moldova. S-a spus ca se
incalca drepturile detinutilor, sint asemenea fapte si s-au adus argumente
clare. Comisia pentru drepturile omului, de rind cu avocatii parlamentari,
considera alarmant gradul mai mult decit insuficient de finantare de la bugetul
de stat a institutiilor penitenciare.
In anul 2005 acestora le-au fost alocate
doar 94,6 milioane de lei din necesarul minim de 179 de milioane. Iar in anul
2006 bugetul Departamentului Institutiei Penitenciare este acoperit doar in
proportie de 46,7 la suta, alocatiile constituind doar 91 de milioane fata de
necesarul minim de 195 de milioane de lei. Bineinteles, vom avea acte de
incalcare a drepturilor detinutilor in situatia in care statul nu este in stare
sa asigure finantarea necesara la acest capitol, s-a spus clar in raportul
prezentat de Centrul pentru Drepturile Omului ca noi avem probleme cu accesul
liber la justitie.
S-a spus clar ca accesul la justitie si
dreptul la aparare sint drepturi fundamentale, garantate de Constitutia tarii
si de tratatele internationale, iar respectarea acestora nu poate depinde de
nivelul economic al justitiei, al justitiabilului si de resursele pe care statul
le considera suficiente.
Stimati prieteni,
Atit timp cit vom avea probleme in
organizarea si functionarea justitiei in Republica Moldova, atit timp
drepturile si libertatile fundamentale nu vor fi respectate. Atit timp cit vom
avea coruptie in justitia din Republica Moldova, nu vom putea vorbi ca
drepturile si libertatile fundamentale in tara noastra se respecta. Nu
intimplator, la aceasta sedinta solemna a Parlamentului, am tinut sa invitam in
mod special persoanele din fruntea structurilor institutiilor democratice ale
statului si Ministerul Justitiei, si Procuratura, si Curtea Suprema de
Justitie, si Ministerul de Interne nu stiu daca sint prezenti, precum si
reprezentantii organizatiilor care se ocupa de drepturile omului in Republica
Moldova, inclusiv organizatiile internationale.
In raportul prezentat, de fapt, Comisia
pentru drepturile omului considera obiectiva si corecta pozitia avocatilor
parlamentari privind defavorizarea persoanelor detinute in stare de arest. De
asemenea, Comisia pentru drepturile omului incuviinteaza concluziile trase de
avocatii parlamentari pe marginea felului in care este interpretata notiunea de
termen rezonabil in Republica Moldova, din care cauza se genereaza
tergiversarea examinarii dosarelor penale.
Comisia sprijina opinia avocatilor
parlamentari, desprinsa din raportul prezentat, potrivit caruia in tara noastra
persista conditii discriminatorii pentru unele categorii de cetateni la
realizarea drepturilor lor.
Este un exemplu clar. Legea privatizarii
fondului de locuinte nr.1324 din
10 martie 1993, potrivit careia pretul spatiului locativ, solicitat pentru
privatizare este raportat la stagiul de munca acumulat doar pina la 10 martie
1993, or conditiile discriminatorii de dobindire a proprietatii pentru paturile
socialmente vulnerabile, invalizii de gradul I si II. Cetatenii, copiii,
orfanii, copiii orfani, familiile tinere fara mari surse de existenta aduc
atingere principiului egalitatii sanselor pe care cetatenii ar trebui sa le
aiba in plan social. De asemenea, este vorba de Legea nr.289 privind
indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca si alte prestatii de
asigurari sociale sau in Codul fiscal, precum si in alte acte legislative.
Comisia, ca si Centrul pentru Drepturile
Omului, subliniaza necesitatea imperioasa de a supune modificarilor si
imbunatatirii toate actele legislative, care contin norme discriminatorii.
Comisia atentioneaza ca tara noastra, prin aderarea la instrumentele
internationale, si-a asumat responsabilitatile in domeniul sensibil al drepturilor
omului, iar dreptul la egalitate in fata legii si la protectia impotriva
discriminarii pentru toate persoanele constituie un drept universal, recunoscut
de Declaratia universala a drepturilor omului si de Conventia europeana pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si alte instrumente
cu caracter universal si regional.
Comisia a luat act de activitatea Centrului
pentru Drepturile Omului pentru vegherea la respectarea accesului la
informatie. In acest sens, avocatii parlamentari au scos in evidenta gradul de
onorare de catre stat a obligatiilor sale constitutionale de a face accesibile
toate legile si alte acte normative pentru cetateni si de a asigura dreptului
fiecarui om de a-si cunoaste drepturile si indatoririle.
Se mentioneaza, pe buna dreptate, ca
accesibilitatea actelor normative publicate este pusa sub semnul intrebarii in
situatia in care tirajul maxim al Monitorului Oficial al Republicii Moldova nu
depaseste 20 de mii de exemplare, iar pretul de vinzare al acestuia este
stabilit in mod arbitrar si inaccesibil pentru o mare parte din potentialii
cititori. Cind bibliotecile din localitatile rurale se afla intr-o stare
jalnica si lipsesc salile de lectura cu acces la baza de date juridice a tarii.
Iar din cauza saraciei majoritatea populatiei se afla in imposibilitatea de a
se abona la Monitorul Oficial ori la alte publicatii.
Comisia se alatura pozitiei Centrului
pentru Drepturile Omului privitor la necesitatea stringenta de instituire a
functiei de jurist consultant in primarii, indiferent de numarul populatiei din
perimetrul acestora. Acesta ar fi un fel de avocat al localitatilor, aflindu-se
permanent la dispozitia locuitorilor, care vor avea posibilitatea sa-si
clarifice problemele la nivel local, fara a suporta cheltuieli financiare.
Totodata, comisia subliniaza ca avocatii
parlamentari nu au uzat plenar de imputernicirile prevazute la articolul 21 al
Legii cu privire la avocatii parlamentari de a reactiona promt la cazurile
grave de ingradire a accesului la informatie de catre autoritati, semnalate de
cetateni si de reprezentantii mijloacelor de informare in masa.
Comisia incuviinteaza activitatile
desfasurate si analizele efectuate de avocatii parlamentari privitor la modul
de respectare si asigurare in tara noastra a drepturilor si libertatilor
copilului. Comisia de asemenea considera drept juste si obiective concluziile
avocatilor parlamentari pe marginea fenomenului delincventei juvenile si
concluziile trase pe marginea acestui fenomen. De asemenea, Comisia mentioneaza
preocuparile centrului pentru soarta celor 146 de mii de cetateni cu
dizabilitati din Republica Moldova.
Analizind datele statistice din ultimii
ani, comisia si Centrul pentru Drepturile Omului constata ca situatia privind
respectarea drepturilor omului in Republica Moldova nu a cunoscut modificari
esentiale. In ultima perioada de timp sint sesizate tot mai frecvent incalcari
ale drepturilor la egalitate, libertatea constiintei, libertatea opiniei si a
exprimarii, libertatea intrunirii.
Comisia mentioneaza, de asemenea,
contributia Centrului pentru Drepturile Omului la indeplinirea unui sir de
activitati care i-au revenit in perioada de referinta, potrivit prevederilor
din partile 3 si 4 din Planul de actiuni pentru drepturile omului pentru perioada
2004-2008.
Totodata, din lipsa posibilitatilor
financiare pentru organizarea si desfasurarea sondajelor asupra unor probleme
de interes comun pentru antrenarea expertilor in domeniu, pentru desfasurarea
unor actiuni de informare si instruire in teritoriu, Centrul pentru Drepturile
Omului nu a reusit sa realizeze mai multe obiective pe care si le-a propus,
inclusiv activitati fixate in Planul national de actiuni in domeniul
drepturilor omului pentru anii 2004–2008, executant sau partener al carora a fost
desemnat.
In aceasta ordine de idei, comisia
stabileste ca nu au fost indeplinite mai multe obiective care au fost
prezentate in nota informativa in scris dumneavoastra. Eu regret foarte mult ca
nu este prezent la adunarea noastra, la sedinta noastra, domnul Valerian
Cristea, care este persoana desemnata de Guvern drept responsabila pentru
realizarea Planului de actiuni in domeniul drepturilor omului din partea
Guvernului.
De asemenea, vreau sa informez Parlamentul
ca domnul Valerian Cristea nu s-a prezentat nici la una din cele 6 audieri
publice care au fost organizate, desfasurate de comisia noastra pe marginea
capitolelor respective din Planul national de actiuni in domeniul drepturilor
omului.
Analizind activitatea Centrului pentru
Drepturile Omului, comisia constata, de asemenea, ca avocatii parlamentari nu
au manifestat intotdeauna suficienta initiativa in cazurile in care existau
informatii veridice privind incalcarea in masa si grava a drepturilor si
libertatilor constitutionale ale cetatenilor si, pe intreaga perioada 2005, nu
au prezentat in sedintele Parlamentului rapoarte despre aceste incalcari in
stricta conformitate cu Legea cu privire la avocatii parlamentari, precum si
propuneri de constituire a unor comisii parlamentare, menite sa cerceteze
cazurile care au condus la asemenea incalcari.
Comisia constata, totodata, ca experienta
de activitate a institutiei avocatilor parlamentari denota existenta
posibilitatilor reale de sporire a eficientei acesteia pentru implementarea
obiectivelor trasate in calitatea sa de institutie nationala, daca problemele
cu care se confrunta nu ar fi cauzate si de atitudinea, adesea sfidatoare, fata
de domeniul sensibil al drepturilor si libertatilor fundamentale, manifestata
de structurile statale.
Este necesara dezradacinarea completa a
ignorarii interpelarilor avocatului parlamentar sau prezentarea unor raspunsuri
formale la acestea din partea Ministerului Afacerilor Interne, Casei Nationale
de Asigurari Sociale, Biroului National de Migratiune, Primariei municipiului
Chisinau, intreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ. Si mai
regretabila este aceasta atitudine manifestata de Consiliul Superior al
Magistraturii ori de Procuratura.
Comisia constata ca, pe parcursul
activitatii Centrului pentru Drepturile Omului, au fost adoptate 8 hotariri ale
Parlamentului si Comisiei pentru drepturile omului, in care Guvernul era
obligat sa intreprinda diverse masuri de asigurare materiala si tehnica a
Centului, a caror realizare ar fi contribuit simtitor la imbunatatirea
activitatii Institutiei Ombudsmanului. Acestea insa nu se indeplinesc din an in
an. Au ramas doar pe hirtie. Din aceasta cauza, activitatea celor 3 filiale ale
Centrului este, practic, perturbata.
Astfel, conform Hotaririi Parlamentului
nr.1484 inca din 1998 si nr.909 din 2000, Guvernul urma sa asigure Centrul
pentru Drepturile Omului si filialele lui cu sedii, cu mijloace
tehnico-materiale si de transport in termen de doua luni dupa intrarea in
vigoare a hotaririlor mentionate.
Comisia subliniaza ca nici centrul si nici
filialele lui nu sint asigurate cu unitati de transport care le-ar spori
operativitatea activitatilor cotidiene. Unicul automobil aflat in dotarea
Centrului a fost procurat de PNUD-Moldova in anul 1999 si in prezent necesita permanent
reparatii. Pentru solutionarea problemelor de serviciu, in majoritatea
cazurilor, colaboratorii Centrului sint nevoiti sa se deplaseze cu transportul
public sau cu mijlocul personal de transport.
Comisia constata un lucru incredibil, dar
real: colaboratorii Centrului pentru Drepturile Omului sint asigurati cu
legatura telefonica doar in raza municipiului Chisinau, fiind lipsiti de
legatura telefonica cu teritoriul de unde oamenii se deplaseaza anevoios. La
telefonie mobila sau guvernamentala acestora le ramine doar sa viseze.
Comisia arata asupra salarizarii
insuficiente a colaboratorilor Institutului Ombudsmanului, care sint remunerati
ca functionari publici, iar de la 1 aprilie 2006 salariul acestora s-a redus si
in prezent este mai mic de aproape 10 ori in comparatie cu acel al avocatilor
parlamentari a caror activitate ei o asigura. Acest fapt indica asupra
imperfectiunii sistemului de salarizare, dar si asupra necesitatii stringente
de modificare a structurii invechite si a statului de functii ale Centrului
pentru Drepturile Omului.
Comisia constata, de asemenea, ca filiala
din Comrat a Centrului pentru Drepturile Omului pina in prezent nu este
asigurata cu sediu, aceasta adapostindu-se in localul unei farmacii, iar sediul
central din municipiul Chisinau din strada Sfatul Tarii nr.16 al Institutiei
Ombudsmanului se afla de mai mult timp intr-o stare avariata. Interiorul
cladirii este sumbru, necesita reparatii urgente si mobilier modern. Cel vechi
de astazi, procurat din donatii straine, stirbind imaginea institutiei si a
tarii, mai ales in fata reprezentantilor institutiilor similare din afara si a
organismelor internationale care viziteaza frecvent institutia.
Tehnica aflata in dotarea Centrului pentru
Drepturile Omului este uzata. Computerele obtinute din donatii externe sint de
generatia a doua, impunindu-se schimbarea lor cu cele performante. Mai grava ni
se pare situatia cind, din cauza imposibilitatii de plata, Centrul pentru
Drepturile Omului din tara noastra nu este in stare sa achite cotizatiile
necesare pentru aderarea la organizatiile internationale ale ombudsmenilor.
Pornind de la cele mentionate, Comisia
pentru drepturile omului face urmatoarele propuneri de imbunatatire a
activitatii Centrului pentru Drepturile Omului, propuneri care se gasesc in
proiectul de hotarire care a fost discutat in comisia noastra si v-a fost
prezentat dumneavoastra. Nu are rost sa citesc aceste propuneri, dumneavoastra
le aveti.
Vreau sa accentuez doar aceea ce cerem noi,
in primul rind, de la Guvern, care, credem, va lua masuri si va intreprinde
actiuni eficiente impreuna cu administratia publica locala pentru inlaturarea
faptelor de incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului,
cuprinse in raportul privind respectarea drepturilor omului in Republica
Moldova in anul 2005 al Centrului pentru Drepturile Omului si in nota
informativa a Comisiei parlamentare pentru drepturile omului si in vederea
acordarii sprijinului necesar avocatilor parlamentari, potrivit cu prevederile
Legii cu privire la avocatii parlamentari in oprirea si neadmiterea actelor de
violare a drepturilor constitutionale ale cetatenilor.
Guvernul, impreuna cu avocatii
parlamentari:
- va elabora statutul coordonatorului in
domeniul drepturilor omului, potrivit prevederilor Planului national de actiuni
in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004–2008;
- va inainta propuneri in vederea
perfectionarii Legii cu priire la avocatii parlamentari si a Regulamentului
privind Centrul pentru Drepturile Omului;
- va identifica caile de suplimentare a
alocarilor bugetare pentru Centrul pentru Drepturile Omului, luindu-se in
calcul cheltuielile necesare pentru asigurare cu sedii, cu mijloace
tehnico-materiale si de transport, reparatia cladirilor si buna functionare a
acestora, pentru realizarea eficienta si in termen a prevederilor Planului
national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004–2008 si
pentru aderarea Institutiei nationale de aparare a drepturilor omului la
structurile internationale ale ombudsmanului.
Acesta este proiectul, este nota
informativa.
Stimate domnule Presedinte,
Am doar citeva cuvinte, nu in calitatea mea
de presedinte al comisiei, ci de simplu deputat. (Rumoare in sala.)
Eu am spus parerea comisiei, daca nu-mi
permiteti sa iau cuvintul in acest sens, sa va spun ca in Republica Moldova,
dupa parerea mea, notiunea de avocat parlamentar este improprie atributiilor
care ii revin potrivit legii.
Eu cred ca asemenea persoana, care este
ombudsmanul, trebuie sa se numeasca altfel. Sa fie avocat al poporului, sa fie
un imputernicit pentru apararea drepturilor cetatenilor sau ceva de felul
acesta, cum exista in alte tari, pentru ca notiunea de avocat parlamentar este
improprie si este invechita. Eu nu stiu, in acest sens, avocatul parlamentar
apara interesele cui, ale Parlamentului, ale majoritatii parlamentare, ale
guvernarii sau ale cetatenilor?
Este un lucru important. De aceea, se cere
modificarea si perfectionarea legislatiei in acest sens pentru ca avocatul
poporului, ca in alte tari, este mediatorul eficient intre societate si putere.
Si avocatul parlamentar, in cazul nostru, nu ar trebui sa fie transformat
intr-un cersetor, ci trebuie sa fie o persoana care sa aiba ponderea reala in
societate, respectata de catre toti cetatenii si, in primul rind, de catre
structurile statale.
De aceea, aceste lucruri se regasesc si in
proiectul de hotarire. Am propus ca Guvernul sa vina cu modificari,
perfectionari la legea respectiva si la Regulamentul cu privire la functionarea
Centrului pentru Drepturile Omului. Eu am fost impreuna cu avocatii
parlamentari la o reuniune internationala la Praga, anul trecut, in decembrie,
unde au participat reprezentanti din mai multe tari si am constatat ca avocatii
nostri sint bine apreciati in rindul colegilor lor din alte tari si acest lucru
este imbucurator.
Altceva este ca statul nostru ar trebui sa
le creeze conditiile necesare ca ei sa-si indeplineasca functiile potrivit
prevederilor legii respective.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Am o intrebare. In articolul 2 al
proiectului hotaririi, va referiti la existenta unor lacune in activitatea
avocatilor parlamentari. Vreau sa va referiti mai concret la lacunele pe care
le aveti in vedere, daca ele au fost descoperite recent sau pe parcurs si ce a
intreprins comisia pentru inlaturarea acestor lacune.
Domnul Stefan Secareanu:
Chiar acum le-am mentionat in nota
informativa pe care am prezentat-o. Parca dumneavoastra m-ati ascultat.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu am ascultat foarte atent.
Domnul Stefan Secareanu:
Exact, le-am mentionat si am spus si de
masurile si propunerile pe care le-a facut comisia si le face in continuare.
Doamna Valentina Cusnir:
Am vrut anume la acest subiect, lacunele in
activitatea avocatilor parlamentari.
Domnul Stefan Secareanu:
Exact. Le-am enumerat acum in nota
informativa, un sir intreg de.
Doamna Valentina Cusnir:
Si este greu sa le repetati.
Domnul Stefan Secareanu:
Evident ca.
Doamna Valentina Cusnir:
Sa auda si lumea.
Domnul Stefan Secareanu:
Cum?
Doamna Valentina Cusnir:
Cetatenii sa le auda.
Domnul Stefan Secareanu:
Pai, vreti sa repet inca o data ceea ce am
citit acum in raportul comisiei?
Doamna Valentina Cusnir:
Nu raportul comisiei.
Domnul Stefan Secareanu:
Pai, daca stati la sedinta, luati si
ascultati ceea ce vorbim.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule presedinte,
Eu am ascultat foarte atent si va rog...
Domnul Stefan Secareanu:
Pai, ati ascultat, de ce ma intrebati a
doua oara, cind eu am spus care sint problemele Centrului si care sint lacunele
in activitatea acestuia, mai ales acolo, cind m-am referit la accesul la
informatie in tara noastra, lucru care nu s-a facut. La sesizarile pe care
trebuia sa le faca avocatii parlamentari, inclusiv in sedintele plenare ale
Parlamentului, asa cum prevede Legea cu privire la avocatii parlamentari, lucru
pe care nu l-au facut pe parcursul intregului an 2005. Si alte lucruri,
inclusiv activitatile care sint prevazute in Planul national de actiuni in
domeniul drepturilor omului, in special capitolele II si IV pe care acestia nu
le-au, n-au reusit sa le realizeze.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Larisa Zimina:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Din care parte fac si eu, sint membru al
acestei comisii,
Intr-adevar, as constata faptul ca, in
ultima perioada de timp, avind in vedere legislatura actuala, conlucrarea
Comisiei pentru drepturile omului cu Centrul pentru Drepturile Omului a devenit
mai fructuoasa.
Toate activitatile care le desfasoara
comisia, la toate activitatile pe care le desfasoara comisia, mai ales cele
care vizeaza audierile in cadrul planului national, avocatii parlamentari nu
numai ca participa, dar si iau parte activa la pregatirea audientelor,
audierilor.
Vreau sa va spun ca, ca atare, in comisie a
fost discutata nota informativa pe care ati prezentat-o dumneavoastra, desi a
fost invocat faptul ca ar fi bine ca sa fie puse accentele pe partea pozitiva a
activitatii, dumneavoastra, ca presedinte al comisiei, ati aratat aceasta
activitate in culori si tonalitati foarte sumbre.
De ce noi, fiecare dintre noi si toti acei
care ne privesc constata faptul ca perioada de 10 ani de declin, prin care am
trecut noi fiecare si fiecare cetatean al Republicii Moldova, a fost o perioada
de declin cind institutiile de stat au fost puse in asa conditii de activitate.
Incepind cu anul 2001, bugetele institutiilor de stat s-au majorat de 3 ori si
toate cheltuielile care se aloca inclusiv si pentru aceste activitati ce
vizeaza drepturile omului, tot s-au majorat de 3 ori.
De aceea, consider ca nota informativa este
putin tratata de dumneavoastra, asa, intr-o forma mai libera si nu in toate
cazurile este vorba de insasi pozitia Comisiei pentru drepturile omului.
Consider ca, in acest context, ar fi bine
ca activitatea noastra, impreuna cu Centrul pentru Drepturile Omului, sa
continue intr-un mod normal si sa nu ne schimbam accentele, aratind populatiei
ca totul este foarte sumbru si foarte negativ.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimata colega,
Imi pare rau. Vreti sa va citesc raportul
de la inceput, ca am mentionat de la bun inceput care este problema, nu? Ati
avut raportul acesta, nota informativa am discutat-o in comisii. Iarasi ca anul
trecut iesim si facem replici de felul acesta, care nu servesc la nimic bun.
N-aveti nota informativa, aveti-o in fata,
cititi-o din capat. Vreti sa v-o citesc acum, sa stam inca jumatate de ora?
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnule Secareanu,
Eu la fel, v-as ruga mai calm.
Domnul Stefan Secareanu:
Pai nu, dar nu se poate sa fiu invinuit si
anul trecut, si acum ca eu schimb, ce am schimbat? Eu va rog sa cititi
materialele care se prezinta in comisie.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Secareanu...
Domnul Stefan Secareanu:
Ma adresez colegial colegilor mei. Iese in
sedinta in plen, imi spun ca difera ceea ce facem noi acolo.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Secareanu,
Eu cred ca e suficient.
Va multumesc.
Mai calm putin.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimate domnule Presedinte,
Pai nu, dar... am fost invinuit, nu se
poate asa.
Domnul Marian Lupu:
Mai calm putin, mai calm, va rog. Toti mai
calm.
Domnul Stefan Secareanu:
Vreti sa prezentati drepturile omului, sa
infloriti lucrurile. Nu vreti sa se recunoasca in Republica Moldova se incalca
drepturile omului. Pai, noi trebuie s-o spunem si spunem acest lucru, si este
inspre binele tarii noastre daca facem acest lucru.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Eu va rog putin mai calm, sa ne mai moderam
putin emotiile.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Cu o rugaminte, totusi, daca este vorba de
o declaratie, inscriere de cuvint la microfon, dar in cazul in care sint
intrebari, sa se ofere intrebarile.
Domnule presedinte al comisiei,
Vizavi de hotarire. Dumneavoastra, in nota
informativa, faceati o precizare foarte clara si faceati referire la lege si
anume la articolul 34 din Legea cu privire la avocatii parlamentari, unde se
stipuleaza foarte clar ca acest raport urma sa fie efectuat pina la data de 20
ianuarie, la inceput de an.
Intrebarea, ma rog, poate fi catalogata si
ca fiind una retorica, dar, in fond, noi astazi discutam o problema foarte
importanta si as vrea sa aud de la dumneavoastra o explicatie, de ce acest
raport nu a fost audiat in termene legale?
Domnul Stefan Secareanu:
Probabil, intrebarea ar fi trebuit s-o
adresam Centrului, care ne-a prezentat raportul mult mai tirziu, in luna
aprilie.
Domnul Vladimir Filat:
Probabil, eu adresez intrebarea cui trebuie,
din simplul motiv ca dumneavoastra, in calitate de comisie sesizata in fond,
trebuia sa atentionati.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu am atentionat Centrul de mai multe ori.
Domnul Vladimir Filat:
Eu, spre deosebire de antivorbitor, vreau
sa constat ca, de fapt, hotarirea nu are o continuitate logica sau nu are
referintele necesare, pornind de la raportul pe care l-ati prezentat
dumneavoastra ca fiind unul, haideti sa spunem, destul de obiectiv. Si aici, in
momentul in care noi incepem sa vorbim despre culori, cred ca n-ar fi cazul.
Este o problema, trebuie s-o constientizam
si trebuie s-o scoatem in evidenta, ca numai in acest caz o sa avem si speranta
sau sansa sa inlaturam aceste neajunsuri.
Si, pornind de la aceasta, as vrea sa va
intreb vizavi de prevederile articolului 3, notiunea “se indeamna directorul
Centrului s.a.m.d.”, poate facem o specificare mult mai clara, fiindca dupa
text, in continuare vorbim despre lucruri importante si cred ca notiunea s-o
schimbam si adresarea sa n-o facem catre director, dar s-o facem totusi catre
Centru.
Si cuvintul ”se indeamna” e un pic...
Domnul Stefan Secareanu:
Bine, atunci cum sa spunem: “se cere”.
Domnul Vladimir Filat:
Poftim?
Domnul Stefan Secareanu:
Se cere, se solicita.
Domnul Vladimir Filat:
Eu consider ca, in cel mai rau caz, trebuie
sa cerem, fiindca in caz contrar cu indemnatul noi stam bine.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
In contextul celor relatate de doamna
Zimina, eu, ca un muritor de rind, inteleg, cind partidul de guvernamint lauda
Centrul pentru lucru bun, inseamna ca foarte prost stau lucrurile acolo, asa gindesc
eu logic. Si, de aceea, trebuie sa delimitam lucrul Centrului.
Centrul nu lupta pentru drepturile omului,
Centrul trebuie sa constate si sa atentioneze organele de stat. Si, de aceea,
in contextul celor relatate si de dumneavoastra, ca domnul Valerian Cristea, ca
prim-viceprim-ministru responsabil, Guvernul trebuie sa asigure, in primul
rind, drepturile omului. Ce a intreprins sau ce poate intreprinde comisia, ce
poate propune comisia Parlamentului de facut cu acest prim-viceprim-ministru
care, de fapt, nu stie cu ce se ocupa. Nici cu drepturile omului sau numai
imparte ajutoare umanitare si carucioare pentru invalizi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc frumos, domnule Presedinte al
Parlamentului.
Deci, vreau sa aduc la cunostinta
deputatilor ca nu exista o deosebire intre nota informativa, care a fost
examinata in cadrul sedintei comisiei din care fac parte si eu, si ceea ce a
raportat astazi presedintele comisiei.
Va adresez urmatoarea intrebare: spuneti,
va rog, acceptati dumneavoastra ca proiectul de hotarire sa fie completat cu
urmatorul punct, care, in viziunea mea, ar putea fi articolul 2: “Se
atentioneaza Guvernul Republicii Moldova asupra neindeplinirii hotaririlor
anterioare ale Parlamentului Republicii Moldova privind respectarea drepturilor
omului, asigurarea financiara si tehnico-materiala a Centrului pentru
Drepturile Omului din Republica Moldova.”
In cadrul sedintei comisiei eu am facut
aceasta propunere, dar tineti minte, ca urmare a discutiilor, am ajuns la un
compromis si aceasta varianta a fost redactata in formula din articolul 2. Insa,
avind in vedere faptul ca astazi s-a incercat de a plasa accentele, eu consider
ca, totusi, este corect ca sa atragem atentie Guvernului Republicii Moldova
pentru a indeplini hotaririle Parlamentului si a crea, cel putin, conditii
satisfacatoare pentru Centrul pentru Drepturile Omului din Republica Moldova.
Va multumesc.
Astept raspunsul dumneavoastra.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu cred ca s-ar accepta. Mai mult decit
atit, noi cerem din nou Guvernului, ca si in celelalte hotariri care au fost
adoptate si in 1998, si in 2000 acelasi lucru, sa aiba grija de Centrul pentru
Drepturile Omului.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Rog ca propunerea respectiva sa fie pusa la
vot in cadrul examinarii proiectului de hotarire.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule presedinte al comisiei,
Pornind de la ceea ce s-a spus aici, ca
sinteti intr-o relatie de cooperare permanenta cu Centrul pentru Drepturile
Omului, ma intereseaza in ce masura considerati ca populatia noastra, prin
mijloacele de informare, este la curent cu oportunitatea de a se adresa acestui
Centru si de a beneficia de asistenta din partea centrului? Si daca nu ati
examinat si acest aspect, ce s-ar mai putea face in acest sens?
A doua intrebare este: pentru ca raportul a
fost elaborat pornind de la cele mai frecvente sesizari ale cetatenilor, ma
intereseaza daca nu exista, totusi, aspectul putin delicat al unor sesizari
care sint cu premeditare trecute sub tacere si nu sint scoase in evidenta
pentru a fi analizate ca fenomen in Republica Moldova, cum ar fi problemele de
identitate romaneasca, de nationalitate romaneasca, de dreptul omului de as
stabili nationalitatea, de exemplu, actele de identitate. Cunoasteti ca exista
asemenea probleme, mai ales, procesul foarte ingreunat de demonstrare a
nationalitatii persoanei atunci cind isi completeaza fisa pentru actele de
identitate. Sinteti siguri, din ceea ce ati stabilit in activitatea de
cooperare cu centrul, ca asemenea probleme sint abordate, examinate si se
acorda asistenta sau ca ele sint trecute cu vederea si sub tacere?
Va multumesc.
Domnul Stefan Secareanu:
Da, eu cred ca nu este suficienta aceasta,
sa nu-i spunem, publicitate, dar informare a maselor, a populatiei despre
activitatea Centrului, nu este cunoscuta indeajuns. Si in virtutea faptului ca,
poate, si Compania de stat “Teleradio-Moldova” nu prea isi bate capul de acest
lucru.
Eu cred ca, in acest sens, Compania publica
sau Institutia publica a audiovizualului ar trebui sa acorde mult mai mult
spatiu aspectului, domeniului drepturilor si libertatilor fundamentale si, in
acest sens, Centrului pentru Drepturile Omului, asa cum se numeste el la noi
sau Institutia ombudsmanului.
La a doua intrebare eu pot raspunde ca
persoana, ca simplu cetatean, ca deputat nu este opinia comisiei, nu am
discutat acest lucru in comisie. Eu consider ca in Republica Moldova, in
aspectul, pomenit de colega mea doamna Pavlicenco, se incalca grav dreptul
cetatenilor. Pentru ca exista niste acte internationale la care Republica
Moldova este parte, exista Declaratia universala a drepturilor omului, exista
Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, exista
Conventia europeana privind drepturile copilului s.a.m.d. care prevad clar ca
acolo unde este vorba de instruirea sau educatia copiilor trebuie sa se acorde,
sa se dea prioritate parintilor si elevilor in acest sens.
Faptul ca in Republica Moldova, de citva
timp, si acest lucru, practic, nu se prea discuta public, domnul ministru al
educatiei, tineretului si sportului este prezent aici, despre ceea ce se
intimpla in procesul educational din tara noastra atunci cind se intentioneaza
sa fie eliminat din invatamint un obiect de studiu, sa fie inlocuit cu alt
obiect de studiu. Este vorba de Istoria romanilor inlocuita cu Istoria
integrata, la care se lucreaza acum si nu se prea vorbeste de acest lucru. Eu
cred ca este o incalcare grava a drepturilor constitutionale ale cetatenilor.
Domnule Iosif Chetraru,
Nu-mi arata asa, da-mi voie sa vorbesc. Nu
se poate.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Va multumesc.
Eu am rugat foarte mult sa fie concret si
concis.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu am raspuns la intrebarea care mi-a fost
pusa.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule Secareanu.
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule presedinte,
Tema abordata este una, intr-adevar, foarte
sensibila si dureroasa pentru noi. Vreau sa va intreb, pornind de la declaratia
doamnei Zimin, care a plasat cumva Centrul pentru Drepturile Omului ca o
structura de propaganda a Partidului Comunist, care trebuie sa reflecte
evolutia din 1913 incoace. Domnul Popa ne-a dat un exemplu frumos, cind o
persoana care se plimba cu o caldare de vopsea galbena este considerata
criminala in Republica Moldova. Intrebarea este: daca dumneavoastra ati
constatat vreo data presiuni exercitate asupra Centrului ca atare?
Fiindca, ei constata nereguli care parvin
de la cetateni, dar am constatat astazi in Parlament presiuni asupra centrului.
Si daca nu considerati ca ar fi cazul ca in hotarirea votata de Parlament sa
subliniem si acest aspect, prin care vom insista asupra evitarii acestei
practici de presiuni asupra centrului in exercitarea functiilor sale.
Multumesc.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu nu stiu daca au existat anumite
presiuni, nu am dovezi in acest sens.
Domnul Igor Klipii:
Multumesc.
Domnul Stefan Secareanu:
De aceea, cred ca nici nu pot propune ca sa
fie introdus in proiectul de hotarire.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Este o intrebare importanta.
Doamna Apolschi,
Eu va rog, raspuns la microfonul nr.1. Au
fost exercitate presiuni asupra Centrului, da sau nu?
Doamna Raisa Apolschi:
Eu indeobste n-am avut, nici nu stiu in ce
masura ar putea sa influenteze activitatea centrului.
Domnul Marian Lupu:
Pai, da sau nu?
Doamna Raisa Apolschi:
Nu. Am zic, ca nu.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
In ultimul timp, in ultimii ani in
mass-media, in declaratiile unor politicieni tot mai frecvent si mai frecvent
apar niste afirmatii despre incalcarea drepturilor omului in Republica Moldova
de catre organele de forta. In particular, a devenit cunoscut opiniei publice
despre ascultarea telefoanelor, urmarirea postei si chiar a Internetului.
Aceste incalcari ale drepturilor omului, este clar ca ele tin de competentele
avocatului parlamentar, dar mi se pare ca ele nu rezista musculaturii avocatului
parlamentar.
De aceea, eu as veni cu o propunere pentru
proiectul de hotarire. Paralel cu ceea ce propune comisia pentru Guvern, eu as
propune ca sa introducem un punct nou, prin care Parlamentul Republicii Moldova
ar forma o comisie parlamentara pentru infaptuirea investigatiilor despre
faptele de incalcare a drepturilor si libertatilor omului in Republica Moldova
de catre organele de forta. Care este parerea dumneavoastra?
Domnul Stefan Secareanu:
Eu am pomenit chiar ieri, in luarea mea de
cuvint, ca in structurile de forta ale Republicii Moldova se intimpla lucruri
grave. Este parerea mea personala. Am informatie despre anumite retele
mafiotice care exista si in Serviciul de Informatii si Securitate, si in
Procuratura, si in Ministerul de Interne, care duc la incalcarea grava a
drepturilor si libertatilor fundamentale in Republica Moldova. Aceste organe
fiind responsabile direct de respectarea lor potrivit atributiilor care le
revin prin lege. In acest sens, atit timp cit acest lucru va persista, cit nu
vom spune clar ca din cauza coruptiei si mafiei in Republica Moldova se incalca
drepturile omului, vom avea inca de suferit cu totii.
Eu pot sa va spun acum despre un lucru pe
care il cunosc, nu vreau sa nominalizez pe nimeni. Mai multe adresari care vin
in comisia noastra, foarte multe, legate de justitie.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule presedinte al comisiei,
Eu as putea sa inteleg ca dumneavoastra
acceptati introducerea unui nou punct in proiectul de hotarire care a fost dat
citirii.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu as accepta, pentru ca este prevederea ca
avocatii parlamentari, potrivit Legii cu privire la avocatii parlamentari...
Domnul Iurie Bolboceanu:
Nu, eu as vrea sa cunosc pozitia
dumneavoastra.
Domnul Stefan Secareanu:
Uitati-va ce spune legea, pentru ca Legea
cu privire la avocatii parlamentari prevede acest lucru: “Ca avocatii
parlamentari sa se adreseze Parlamentului asupra incalcarilor in masa a
drepturilor cetatenilor si sa propuna Parlamentului rapoarte asupra acestor
cazuri si propuneri de instituire a comisiilor parlamentare speciale pentru
cercetarea acestora.” Este prevazut deja in atributiile, in ceea ce cerem noi
avocatilor parlamentari. Legea avocatilor parlamentari prevede asa ceva, ceea
ce propuneti dumneavoastra.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Eu rog ca propunerea mea sa fie pusa la
vot.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
De acord.
Microfonul nr.3.
Domnul Ghenadie Morcov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Eu as dori raspuns la o intrebare: cum
considerati dumneavoastra, in perioada pina la 2001, cind au fost inchise
bibliotecile, spitalele rurale, a fost incalcarea drepturilor omului sau nu?
Deci, daca aveti o statistica, ce atentie a acordat Guvernul pina la 2000,
bibliotecilor satelor? Si ce atentie acorda acum Guvernul actual?
Multumesc.
Domnul Stefan Secareanu:
Orice inchidere de spital, a unei
institutii sau a unei biblioteci sau inchiderea unui ziar intr-un stat
democratic este o incalcare a drepturilor. (Rumoare in sala). Cine a
inchis?
Domnule Dragan,
Te rog sa vorbesti la tema si iesi la
microfon daca ai de spus ceva. Nu spune asa pe tufis de 12 ani de cind esti
deputat aici. Fii mai curajos oleaca.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Rog sa urmam o anumita ordine a discutiei.
Domnule Varta,
Eu va rog foarte concis, ultima intrebare.
Ca avem inca 3 luari de cuvint si sintem aproape de ora 13.00.
Microfonul nr.5, va rog.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Foarte concis. O completare la proiectul
hotaririi, care urmeaza s-o supunem votului. Tinind cont de faptul ca si in
raportul prezentat de directorul Centrului pentru Drepturile Omului, si in
raportul prezentat de domnul presedinte al comisiei a rasunat una si aceeasi
idee, pe care o consider extrem de importanta: necesitatea de a institui
functia de avocat in cadrul primariilor din Republica Moldova.
Domnul Stefan Secareanu:
Jurisconsult.
Domnul Ion Varta:
Jurisconsult. Poate e cazul ca in acest
proiect de hotarire sa includem aceasta recomandare adresata Guvernului cu
privire la instituirea acestei functii in cadrul primariilor. Si in felul
acesta s-ar ameliora si lucrul, activitatea acestui Centru pentru Drepturile
Omului.
Domnul Stefan Secareanu:
Guvernul ar trebui sa vina, mai intii, cu
propuneri de modificare a legislatiei in vigoare.
Domnul Ion Varta:
Dar noi putem sa-i recomandam.
Domnul Stefan Secareanu:
A, nu stiu. Ramine la atitudinea
Parlamentului. Eu as accepta. O data ce avocatii parlamentari, in raportul
prezentat, propune acest lucru si noi, comisia, am sustinut.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Stimati colegi,
De fapt, in proiectul acestei hotariri sint
recomandatii foarte concrete Guvernului, daca am inteles corect, domnule
Secareanu.
Domnul Stefan Secareanu:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Pentru a veni cu legislatia perfectionata,
amendata. Si eu cred ca trebuie sa acopere toate lacunele existente astazi in
cadrul legal.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Domnul Stefan Secareanu:
Va multumesc si eu.
Domnul Marian Lupu:
Inainte de a purcede la exercitiul de vot
pe ansamblu al acestui proiect de hotarire a Parlamentului, au fost inaintate
doua propuneri, cu solicitarea de a fi puse la vot, propunerea domnului Leonid
Bujor. Supun votului, eu cer scuze... De acord. Sa incheiem exercitiul de vot
pe aceste doua propuneri concrete si inainte de a supune votului pe ansamblu.
Da, acum imi readuc aminte, este o lista de
trei persoane, s-au solicitat luari de cuvint. Deci, propunerea domnului Bujor.
Cine este pentru?
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi, este o propunere de
principiu a colegului Bujor. Si atunci cind nu este cunoscuta pozitia comisiei,
pentru ca s-a propus un articol nou, nu modificarea celor sapte care sint in
prezentul proiect de hotarire, dar unul nou de principiu. S-a solicitat parerea
presedintelui comisiei, ceea ce nu este corect. Desigur, presedintele comisiei
a spus ca sustine. Dar nu este clara pozitia comisiei. De aceea, noi, daca nu
este cunoscuta pozitia comisiei, Fractiunea PCRM nu va sustine propunerea data.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Daca eu am sesizat bine din reactia
comisiei la propunerea domnului Bujor, pozitia comisiei a fost ca sustine
aceasta propunere.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
A sustinut presedintele comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Presedintele comisiei.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Dar nu-i comisia.
Domnul Marian Lupu:
Dar, indiferent de acest lucru, domnul
Bujor a solicitat presedintelui sedintei sa fie supusa votului aceasta
propunere.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc frumos, domnule Presedinte.
Exact, ati comentat corect. Am propus ca in
cadrul sedintei in plen sa fie pusa la vot propunerea cu privire la includerea
unui nou articol. Lucru care s-a practicat in cadrul Parlamentului nostru de
mai multe ori cu diverse ocazii, cind se adoptau hotariri ale Parlamentului
Republicii Moldova. Si nu putem merge pe pozitia dublelor standarde. Este incorect.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Stimati colegi,
Eu, totusi, imi retrag propunerea, trebuie
sa mergem cu strictete in conformitate cu chiar si cele mai tehnice norme de
procedura. Vom reveni la exercitiul de vot pe propunerile individuale si pe ansamblu
nu inainte de a oferi cuvintul colegilor nostri care au solicitat luari de
cuvint. Daca nu gresesc, o precizare, au fost trei solicitari pentru luari de
cuvint: domnul Untila, domnul Tulea. Si inca? Domnul Oleinic.
Il invit la tribuna centrala pe domnul
Untila pentru luare de cuvint la subiectul raportului si proiectul de Hotarire
nr.2407. Va rog.
Domnul Veaceslav Untila:
Stimati deputati,
Luind cunostinta de raportul Centrului
pentru Drepturile Omului, sintem nevoiti sa constatam, ca situatia in domeniul
protectiei drepturilor omului in Republica Moldova in 2005 este una deplorabila
si ca nu s-au inregistrat schimbari calitative in comparatie cu anii precedenti.
Astazi, trebuie sa recunoastem, Republica Moldova nu poate sa asigure
cetatenilor sai cele mai elementare drepturi.
In continuare ma voi opri succint la unele
aspecte importante ale chestiunii in cauza. In primul rind, este vorba despre
accesul cetatenilor la justitie. Peste 1/4 din plingerile depuse la Centrul
pentru Drepturile Omului in 2005 vizeaza anume incalcarea acestui drept. Vom
pomeni doar citeva din cauzele care limiteaza liberul acces la justitie, ele
sint: tergiversarea nejustificata a examinarii dosarelor, impunerea taxei de
stat pentru rejudecarea cazurilor in recurs, asistenta legala din oficiu foarte
slaba si imposibilitatea cetatenilor care fac parte din categoriile socialmente
vulnerabile de a beneficia de asistenta juridica calificata.
Totodata, in executarea hotaririlor
judecatoresti nu contribuie nici pe departe la ameliorarea starii de lucruri in
domeniul asigurarii drepturilor fundamentale ale omului. In consecinta, putem
afirma ca asa-numitele reforme promovate de actuala guvernare nu sporesc
independenta justitiei si nici accesul cetatenilor la ea. Preconizatele reforme
nu au o continuitate practica. Ele nu sint decit niste actiuni populiste pentru
a arunca praf in ochii partenerilor occidentali.
Un alt aspect important este respectarea
drepturilor detinutilor. Din cite se stie, anterior “Alianta «Moldova Noastra»”
a insistat asupra crearii unei comisii parlamentare speciale, care a investigat
situatia din cadrul Izolatorului de detentie preventiva nr.13.
Domnul Veaceslav Untila:
Comisia a constatat grave incalcari ale
Codului de procedura penala, cind detinutii isi asteptau sentinta cu anii, fapt
care denota lipsa de competenta a angajatilor Ministerului Justitiei. Desi s-au
luat masuri de rigoare si o buna parte din neajunsurile depistate la Izolatorul
nr.13 au fost inlaturate, sistemul penitenciar in intregime se confrunta cu
mari probleme.
Astfel, din cauza conditiilor inumane de
detinere, in 2005 au fost inregistrate 333 de cazuri noi de infectare cu
tuberculoza a detinutilor, iar numarul total al detinutilor infectati cu
HIV/SIDA a ajuns la 160 de persoane.
Este ingrijorator faptul ca statul, din an
in an, diminueaza mijloacele financiare prevazute pentru hrana detinutilor. Nu
este mai buna situatia nici la capitolul asigurarii detinutilor cu conditii
minime la eliberarea lor din locurile de detentie.
Deseori ei nu au bani nici sa ajunga macar
pina acasa, nemaivorbind deja de actele de identitate cu care institutiile
respective trebuie sa-i asigure. Chiar daca guvernantii sustin ca Republica
Moldova inregistreaza succese pe calea integrarii europene, in realitate nu se
asigura un sir de drepturi elementare, cum ar fi dreptul la o informare,
dreptul la libera circulatie sau dreptul la invatatura care este unul de o importanta
primordiala in vederea educarii generatiei de miine. Starea materiala precara
si imposibilitatea achitarii taxelor pentru manuale, a adus la aparitia
copiilor nescolarizati. In felul acesta, copiii sint privati de dreptul la
educatie. In asemenea conditii, fenomenul criminalitatii juvenile a capatat
proportii. Numarul infractiunilor comise de minori in 2005 a depasit cifra de
2000 si se atesta o tendinta de crestere a crimelor grave.
La fel de prost stau lucrurile si in cazul
pensionarilor, chiar daca declaratiile reprezentantilor puterii, precum ca
situatia pensionarilor se imbunatateste permanent, in realitate acestia o duc
greu de tot. O dovada in acest sens este si faptul ca in 2005 majoritatea
cererilor parvenite de la pensionari in adresa Centrului pentru Drepturile
Omului se refera la incalcarea dreptului la un trai decent.
Grava este si situatia persoanelor cu
dizabilitati. Desi numarul lor este destul de impunator, peste 146 mii de
persoane, statul nu are o politica clara fata de aceasta categorie si ei ramin
izolati de restul societatii si chiar discriminati.
Stimati colegi,
Trebuie sa recunoastem ca traim intr-o tara
in care drepturile omului sint garantate doar declarativ, doar pe hirtie. Si
atit timp cit situatia va ramine neschimbata, integrarea europeana a Republicii
Moldova se va afla sub semnul intrebarii. Respectarea drepturilor omului este o
componenta de baza a Planului de actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana.
Mai mult decit atit, in 2004 a fost aprobat
Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului, dar ce a facut
Guvernul pentru a realiza prevederile acestui plan? Mai nimic. In curind,
Republica Moldova va fi supusa unui proces de monitorizare din partea
observatorilor occidentali. Ce nota o sa luam la capitolul “Drepturile omului”.
Ce note vom lua la alte capitole importante pentru noi. Cine trebuie sa
raspunda pentru aceasta stare de lucruri dezastruoase.
Guvernul Tarlev care se afla la guvernare
mai bine de 5 ani s-a tot jucat de-a statistica, nu de statistica fardata au
nevoie oamenii. Oamenii au nevoie de realizari concrete si de pasi concreti.
Acest Guvern, insa, a demonstrat ca este incapabil sa schimbe ceva in domeniul
drepturilor omului ca si in multe alte domenii. Un asemenea Guvern nu are de
ales. Sau se apuca de lucru, sau isi cauta de lucru. Un Guvern care a pierdut
atitea procese la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului nu mai este
credibil. Cetatenii Republicii Moldova au nevoie de un Guvern care sa le apere
drepturile, dar nu sa le incalce cu indiferenta si cinism.
Un Guvern ce nu poate sa asigure
respectarea drepturilor fundamentale ale omului compromite sansele Republicii
Moldova de aderare la Uniunea Europeana. Gradul in care se respecta drepturile
omului reprezinta nivelul de dezvoltare a statului si a societatii. In aceasta
privinta, Europa nu mai crede in declaratii. Europa asteapta de la noi decizii
chibzuite si actiuni concrete.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Il invit la tribuna centrala pe domnul Oleg
Tulea pentru luare de cuvint la subiectul proiectului in dezbatere.
Domnul Oleg Tulea:
Stimati colegi,
Am audiat astazi un raport de o importanta
majora si cred ca este salutabil faptul ca l-am audiat la inceputul sedintei si
nu am repetat neglijentele de anul trecut, cind l-am ascultat la sfirsit de
sedinta. Discutiile au mers mult prea repede si ceea ce este cel mai important
a trecut neobservat si pentru noi, si pentru Guvern.
Ar trebui sa mentionez de la inceput ca
raportul prezentat de Centru este, intr-adevar, mult mai calitativ decit cel de
anul trecut, dar aceasta deloc nu inseamna o imbunatatire a situatiei privind
respectarea drepturilor omului in Republica Moldova. Daca raportul se cheama
raport privind respectarea drepturilor in Republica Moldova, el, de fapt, este un
raport prin prisma activitatii centrului si nu este un raport obiectiv despre
situatia reala din acest domeniu.
As vrea sa va prezint citeva cifre care
sint rezultate dintr-un sondaj sociologic recent. Mai bine de o jumatate dintre
persoanele chestionate din cadrul unei cercetari sociologice, aproximativ 53%
considera ca drepturile omului in Moldova sint incalcate sistematic, 35% afirma
ca acestea sint incalcate ocazional si doar 5% sustin ca acestea, practic, nu
se incalca.
Solicitati sa spuna care drept personal se
incalca cel mai evident, 16% dintre respondenti au mentionat ca este vorba
despre dreptul la munca, 11% – dreptul la un trai decent, 9% – dreptul la
sanatate si cite 4% – dreptul la salariu rezonabil si la pensii decente. Dintre
institutiile ale caror angajati incalca cel mai frecvent drepturile omului
respondentii au indicat politia, vama, Procuratura, liderii de stat, agentii
economici s.a.m.d.
Persoanele cu functii gratie statutului lor
beneficiaza neoficial de mai multe drepturi in detrimentul persoanelor de rind.
Drepturile omului sint incalcate constiincios de catre reprezentantii organelor
de stat, inclusiv de catre acei responsabili de protectia drepturilor, cum sint
judecatoriile.
Stimati colegi,
Aceasta este aprecierea, de fapt, obiectiva
si corecta despre faptul cum se respecta in Republica Moldova drepturile
omului. Din pacate, Republica Moldova este cunoscuta in afara, peste hotare
mult mai frecvent pentru cazurile de violare a drepturilor omului decit pentru
careva merite, careva performante economice.
Moldova este cunoscuta pentru traficul de
fiinte umane, in scop de exploatare sexuala sau donatii de organe. Noi nu stiu
de ce ne sfiim sa avem aceste discutii in Parlament, sa audiem Guvernul despre
actiunile pe care le intreprinde pentru a reintoarce miile de fete si femei in
tara.
Moldova este cunoscuta pentru functionarea
proasta a sistemului judecatoresc. Coruptia in acest sistem cauzeaza lipsa
increderii cetatenilor in justitia moldoveneasca. Accesul la justitie este limitat.
Tergiversarea executarii hotaririlor judecatoresti cauzeaza condamnarea
Republicii Moldova la CEDO. Si pierderea unor sume importante din buget.
Rapoartele internationale recente spun deschis ca procurorii si judecatorii
locali storc mita pentru reducerea acuzatiei sau a sentintelor. Iar
observatorii au declarat de nenumarate ori ca instantele de judecata uneori
sint influentate politic.
Factorii politici au jucat un rol mare in
desemnarea repetata al judecatorilor. Noi incercam iarasi sa evitam, sa nu
vedem, sa evitam discutiile la acest capitol. Politia este vazuta de cetateni
ca principalul violator al drepturilor omului. S-ar parea ca principiul
prezumtiei nevinovatiei nu-si are loc in Republica Moldova. Problema este cu
atit mai grava, cu cit politiei i se stabileste un plan de descoperire a
crimelor si i se acorda premii in functie de numarul de dosare descoperite.
Majoritatea izolatoarelor sint situate in
subsol si, practic, nu se aerisesc. Multi avocati din teritoriu nu pot apara
drepturile clientilor lor, fiindca, elementar, nu cunosc normele si exigentele
internationale. In Republica Moldova se implementeaza programul alocatiilor si
drepturilor omului in al carui cadru avocatii se perfectioneaza, se
familiarizeaza cu experienta colegilor din alte tari.
Legislatia in vigoare prevede sanctiuni
pentru tortura si violenta. Insa colaboratorii organelor de drept utilizeaza
forta, amenintarile, tortura pentru a obtine probe, ca ulterior sa stoarca
banii retinuti chiar daca acestia nu au comis crima. Daca vedeti prin centrul
Chisinaului o persoana de culoare, un arab sau un rom, cred ca cel mai frecvent
veti vedea si trei politisti alaturi de el, care nu sint sigur ca au studii
medii si le verifica actele in incercarea de a stoarce niste bani. Este iarasi
fata noastra ca tara si nu stiu de ce toleram astfel de lucruri.
Violenta domestica exercitata impotriva
femeilor este iarasi o problema frecventa si nu am intilnit in raport acest
lucru sa fie cumva elucidat. Legislatia sanctio-neaza in mod special abuzurile
domestice, femeile abuzate de sotii lor pot depune plingeri conform procedurii
generale cu privire la vatamarea integritatii corporale. Insa cazurile in care
Guvernul a urmarit in justitie infractiuni de abuz domestic au fost foarte
rare. Nu stiu de ce chiar ieri am refuzat sa purtam discutiile vizavi de un
proiect de lege privind combaterea violentei in familie.
In Republica Moldova amestecul arbitrat in
viata privata, familie, domiciliu sau corespondenta este vazut ca ceva normal.
Organele de politie, ba chiar agentiile de securitate fac perchezitii ilegale
sau intercepteaza ilegal convorbiri telefonice si nimeni nu este sanctionat
pentru aceasta. Iar judecatorii nu exclud astfel de probe din timpul proceselor
judiciare, chiar daca ele sint obtinute in mod ilegal.
Nu mai amintim despre accesul la informatia
cetatenilor faptul ca mass-media este strict controlata fie de putere, fie de
careva structuri financiare si acest lucru nu mai mira pe nimeni. Se atesta o
lipsa totala in transparenta procesului de luare a deciziilor si independenta
Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Cazul analitic “Media group” este
relevant. Gradul de raspundere a cetatenelor, a functionarilor publici fata de
cetateni este unul minim si nu exista nici o pirghie functionala prin care
acestia ar putea sa fie trasi la raspundere.
Si cu toate acestea Guvernul continue sa
trateze problema drepturilor omului ca una secundara. Nu spun aceasta pur si
simplu. Intr-adevar, a fost mentionat si de catre presedintele comisiei domnul
Secareanu ca Comisia pentru drepturile omului a initiat citeva audieri
parlamentare in diverse probleme si nici un ministru nu a binevoit sa fie parte
la discutie. Cred ca in acest sens ar trebui sa fie regindite foarte multe
lucruri.
Republica Moldova si-a fixat drept obiectiv
integrarea in Uniunea Europeana. Avem semnat planul individual de actiuni si
planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului este parte componenta
a acestuia.
Cred ca spre fericirea noastra va trebui sa
raportam rezultate insemnate in acest domeniu, pentru ca imaginea proasta a
Republicii Moldova in afara este conditionata in mare parte, in primul rind, de
faptul cum se respecta drepturile omului, de faptul cum ne respectam noi pe noi
insine. Guvernul trebuie sa reactioneze adecvat si promt la concluziile si
recomandarile structurilor si expertilor relevanti ai Consiliului Europei. Este
necesara perfectionarea in continuare a legislatiei, elaborarea si
implementarea legislatiei privind excluderea discriminarii in conformitate cu
standardele europene.
Vizavi de activitatea Centrului pentru
Drepturile Omului as dori sa mentionez ca, din pacate, institutia avocatilor
parlamentari are o imagine prea stearsa. Sigur ca poate exista motive
obiective, care cauzeaza acest lucru, cum ar fi finantarea insuficienta, dar,
pe linga colectarea de petitii, cred ca avocatii parlamentari ar trebui sa fie
insistenti de a presa Guvernul sa intreprinda actiuni cit mai urgente in toate
domeniile, unde se atesta cele mai grave incalcari ale drepturilor omului.
Fractiunea Partidului Democrat spera ca
discutiile de astazi pe care le-am purtat, hotarirea care va fi votata va
impulsiona procese pozitive in vederea cresterii garantiilor cetatenilor vizavi
de respectarea drepturilor in Republica Moldova.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, si eu va multumesc.
Il invit la tribuna centrala pe domnul
Nicolai Oleinic.
Domnul Nicolae Oleinic:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Articolul 16 din Constitutia Republicii
Moldova prevede respectarea si ocrotirea persoanei care constituie o indatorire
primordiala a statului. Toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata
legii si autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine,
limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala.
Confirmindu-se adeziunea la Constitutia
Republicii Moldova, la Declaratia universala a drepturilor omului si la alte
acte juridice internationale cu privire la drepturile omului, luind in
considerare ca, in conformitate cu statutul ONU statul este obligat sa-i
stimuleze respectarea drepturilor si libertatilor omului, tinind cont de
necesitatea de a garanta tuturor cetatenilor Republicii Moldova dreptul la
apararea drepturilor si libertatilor lor constitutionale, Parlamentul a adoptat
in 1987 Legea cu privire la alocatii parlamentare.
Astazi, noi am ascultat raportul Centrului.
Ascultind raportul centrului si raportul Comisiei pentru drepturile omului este
necesar de mentionat ca raportul a atras atentie asupra problemelor inca
nesolutionate ori solutionate nu pina la capat si care sa atinga unele paturi
din societate, neluind in considerare cele facute in ultimii ani. Corect spun
colegii nostri Ion Varta si Valentina Serpul cind pun intrebarea, dar macar unele
fapte pozitive pe care le aveti, stimati raportori.
In acest sens, dati-mi voie sa ma opresc,
sa atrag atentia asupra unor aspecte si programe pozitive in domeniul dat.
Avind in vedere ca, in ultimii 5 ani, produsul intern brut a crescut cu 7,5 la
suta anual, in 2005 in bugetul national public au fost acumulate peste 14
miliarde 6910, 4 milioane de lei, sau cu 28,8 la suta mai mult in comparatie cu
anul 2004, bugetul de stat are un caracter primordial social. Mai mult de 60 la
suta din resursele bugetare publice sint directionate spre rezolvarea
problemelor sociale.
Analizind activitatea Guvernului pentru
anul 2005 intru realizarea programului de activitate pentru anii 2005–2009
modernizarea tarii, bunastarea poporului care a primit votul de incredere a
Parlamentului pe data de 19 aprilie 2005, constatam ca in directiile strategice
ale modernizarii sistemului educational au fost intreprinse masuri pentru
imbunatatirea situatiei din invatamintul prescolar si preuniversitar.
Ca fapt, de mentionat ca permit
redeschiderea in anul 2005 a 54 de institutii prescolare si reducerea de doua
ori, in comparatie cu anii precedenti a numarului copiilor nescolarizati.
Pentru copii aflati in dificultate s-au procurat rechizite scolare,
imbracaminte, incaltaminte, acordindu-se ajutoare materiale peste
3 milioane de lei. In anul 2005, in tara au fost create patru centre regionale
pentru tinerii din raioanele Soroca, Basarabeasca, Falesti si Ungheni.
Are loc dezvoltarea sistemului
informational si de educatie publica a tinerilor in scopul prevenirii virusului
HIV/SIDA, au fost create noua clinici pentru tineret. Implementarea
asigurarilor obligatorii de asistenta medicala constituie un moment destul de
esential pentru facilitatea accesului populatiei la serviciile medicale, este
necesar de mentionat cresterea calitatii si eficientei serviciilor prestate in
clinici.
Legea fondurilor asigurarilor obligatorii
de asistenta medicala pe anul 2006 prevede o crestere a fondurilor cu circa 15
la suta si, in baza acestei legi, Guvernul a aprobat programul de asigurari
obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2006, care include un spectru, un
volum cu mult mai mare de servicii comparativ cu anul 2005. Pentru prima data
pacientii vor beneficia de medicamentele de baza gratuite in tratamentul de
ambulator.
Au fost finalizate lucrarile de reabilitare
in 25 de centre raionale de sanatate, au fost efectuate reparatii curente in
toate institutiile medico-sanitare primare. Au continuat activitatea de
prevenire a combaterii infectiei HIV/SIDA si a bolilor cu transmitere sexuala.
A sporit aproape de doua ori accesul populatiei la testare.
Realizarea programului national de
combatere a tuberculozei a permis ca in anul 2005, pentru prima data in ultimii
ani, morbiditatea tuberculozei sa fie sub control. S-a stabilizat situatia
privind tuberculoza pulmonara in penitenciare. Astfel, s-a realizat asigurarea
100% a accesului persoanelor la diagnostica si la transmiterea in tratamentul
standartizat in Republica Moldova. Numarul total al bolnavilor TVS a scazut de
la 1150 de persoane in anul 2001 la 493 de persoane in 2005. Iar incidenta
cazurilor noi de imbolnavire a scazut de la 497 in anul 2001 pina la 330 in
2005.
Scaderea mortalitatii persoanelor cu
tuberculoza s-a micsorat de doua ori. Daca in 2001 a scazut 52 de persoane, in
2005 – 25. In ultimii ani, a fost dat in exploatare stationarul de tuberculoza
cu o capacitate de 300 de paturi. Din cadrul penitenciarului nr. 16 Pruncul
blocul curativ al Spitalului de tuberculoza din cadrul penitenciarului nr.17
din Rezina cu capacitatea spitalului de 200 de paturi. O data cu deschiderea
acestui stationar a aparut posibilitatea separarii bolnavilor de tuberculoza de
ceilalti bolvani.
Cu suportul fondului global si al Bancii
Mondiale, asigurarea cu preparate antituberculoza a sistemului penitenciar este
la nivel de sute de procente. In anul 2005 a fost implementata monitorizarea
computerizata a tratamentului antituberculoza care foloseste, care valoreaza
optimism a evidentei bolnavilor aflati la tratament. Misiunea OMS de evaluare a
situatiei cu tuberculoza efectuata in 2005 in penitenciare a apreciat
activitatea Serviciului fiziopulmonologic al sistemului ca fiind satisfacator.
Pentru finantarea sistemului penitenciar, in anul 2006 sint acordate alocatii
bugetare in suma de 91 de milioane 467 mii de lei, ceea ce a fost mentionat si
in raport, ceea ce este cu 42 de milioane 778 mii lei mai mult fata de anul
2001. 38,7 % in perioada acestor ani 2001–2005 de la 23 pina la 38 si numarul
condamnatilor incadrati in munca remunerata. S-a majorat si profitul obtinut
din activitatea intreprinderilor de stat din sistemul penitenciar de la 369 mii
de lei in anul 2001 pina la 2 milioane 393 mii de lei in anul 2005.
O alta sursa de acoperire financiara a
sistemului penitenciar o constituie ajutoarele umanitare primite in urma
colaborarii cu organizatiile internationale si nonguvernamentale, suma totala
fiind de 5 milioane 228 de mii. Toate aceste masuri au permis imbunatatirea
alimentatiei zilnice a condamnatilor de la 4 lei
46 de bani pina la 5 lei 66 de bani.
Pe parcursul anilor 2001–2006 investitiile
capitale, mijloacele financiare destinate reparatiilor capitale si curente in
sistemul penitenciar au sustinut
15 milioane 531 mii de lei.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Inca un minut.
Domnul Nicolae Oleinic:
Conform prevederilor Conceptiei reformarii
sistemului penitenciar, aprobata prin hotarirea Guvernului din 2003, in scopul
adoptarii conditiilor de detentie la prevederile standardelor nationale actuale
au fost date in exploatare doua blocuri de regim cu capacitatea de 100 de
locuri fiecare in penitenciarul nr.1 Taraclia, statia de epurare a apelor
reziduale si alte obiecte.
Stimati colegi,
Organizatia Natiunilor Unite considera ca
drepturile omului constituie un pilon al dezvoltarii. Pornind de la cele
expuse, Parlamentul, la 24 octombrie 2003, a aprobat Hotarirea privind
adoptarea Planului de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii
2004–2008.
Implementarea Planului national de actiuni,
monitorizarea de catre Parlament si a Comisiei pentru drepturile omului
sprijina Guvernul in eforturile acestuia de atingere a obiectivelor formulate
de strategia de crestere economica in republica si reducerea saraciei si Planul
de actiuni Uniunea Europeana – Republica Moldova, completind dezvoltarea tarii
in dimensiunea drepturilor omului.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Oleinic,
Timpul expira. Rog sa incheiati.
Domnul Nicolae Oleinic:
Consolidarea capacitatii institutiilor
guvernamentale, autoritatilor locale, si a organizatiilor civile pentru
implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului are
ca scop:
1. Obtinerea unui nivel inalt al
constientizarii publice privind standardele universale ale drepturilor omului
si modul in care aceste standarde sint aplicate si garantate.
2. Instruirea oferita pentru 34 de puncte
de referinta la nivel national si 35 la nivel local in domeniul drepturilor
omului si realizarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor
omului.
3. Crearea unei retele de 70 de informatori
in domeniul drepturilor omului.
4. Elaborarea si implementarea unui numar
de 5 programe de instruire specializata in domeniul drepturilor omului pentru
institutiile penitenciare, politie, armata nationala, organizatii
nonguvernamentale, justitie si lucrarile sociale. Formarea si implementarea
strategiilor in domeniul drepturilor omului intre autoritatile publice si
organizatiile nonguvernamentale locale.
Implementarea programelor mentionate are
un buget pentru anii 2004–2005 – 576 de mii de dolari SUA. Implementarea
eficienta a Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului
contribuie direct la crearea unor conditii favorabile. Trebuie de mentionat ca
aceste surse financiare date de oraganizatiile nonguverna-mentale sint folosite
la un nivel poate mai scazut decit trebuie.
Poate sint mai putin controlate directiile
in care au fost indreptate aceste surse financiare. Eu consider ca aici. Da, in
conformitate cu statutul, aceste resurse controleaza presedintele Comisiei
drepturile omului si eu consider ca un program trebuie de facut pentru Centrul
pentru Drepturile Omului si de facut acolo reutilare si cu calculatoarele si cu
alte necesare pentru Centrul Drepturilor Omului. Din aceste mari sume mai mult de
580 de mii de dolari.
Domnul Marian Lupu:
Rog sa incheiati.
Domnul Nicolae Oleinic:
Si in incheiere, domnule Presedinte...
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog, sinteti deja foarte mult in
depasire.
Domnul Nicolae Oleinic:
Doua cuvinte. Óâŕćŕĺěűĺ, ę ëţä˙ě, ęîňîđűĺ íĺ âëŕäĺţň ăîńóäŕđńňâĺííűě ˙çűęîě, őîňĺë áű
îáđŕňčňüń˙, ÷ňî ń 2001 ăîäŕ, ęîăäŕ ďî ńňđŕíĺ áóäňî
Ěŕěŕé ďđîřĺë, ęîăäŕ íŕđóřŕëčńü ńďëîřü ďđŕâŕ ÷ĺëîâĺęŕ, çŕęđűâŕëčńü çŕâîäű č
ôŕáđčęč, óíč÷ňîćŕëčńü ôĺđěű č îáúĺęňű ńîöčŕëüíî-ęóëüňóđíîăî íŕçíŕ÷ĺíč˙, äĺňńęčĺ
ńŕäű, řęîëű č âńĺ îńňŕëüíîĺ, íŕě ń âŕěč âńĺ ýňî, ę áîëüřîěó ńîćŕëĺíčţ, ńĺăîäí˙ ďđčőîäčňń˙ ňîëüęî âîńńňŕíŕâëčâŕňü.
Ěultumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Revenim la proiectul de Hotarire nr.2407.
Propuneri?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Eu va multumesc.
As vrea o mica obiectie si pina la 2001 au
mai fost oameni la guvernare, care nu stiu daca pot fi comparati cu Mamai. Dar
au fost in istorie si altii care distrugeau si mai mult ca Mamai. Dar sa ne
referim la hotarire.
Domnule Presedinte,
Eu nu am insistat sa se puna la vot. Dar
ceea ce am atentionat eu vizavi de articolul 3 si formularea ar fi: «Se cere
Centrului pentru drepturile”, in continuare dupa text si avocatii.
Domnul Marian Lupu:
Deci, dumneavoastra insistati sa fie pusa
la vot aceasta propunere?
Bine, va fi.
Microfonul 5.
Domnul Ion Varta:
Inainte de a proceda la exercitiul de vot
al proiectului de Hotarire, totusi, as vrea sa insist ca propunerea mea, pe
care o consider extrem de importanta sa fie, de asemenea, supusa votului. Este
vorba despre o simpla succinta completare a acestui text si care prevede
instituirea functiei de jurisconsult. Suna in felul urmator aceasta completare:
se recomanda Guvernului Republicii Moldova sa elaboreze un proiect de Lege
pentru modificarea si completarea Legii privind administratia publica locala cu
referire la instituirea functiei de jurisconsult in primarii, indiferent de
numarul populatiei din perimetrul acestora. Consider ca este un lucru util si
care va contribui la ameliorarea situatiei in domeniul jurisprudentei in
Republica Moldova.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Acestea fiind, eu rog putina liniste,
fiindca in scurt timp voi anunta o pauza pentru dumneavoastra. Si dupa aceea
vom continua sedinta plenului Parlamentului. Prima: propunerea domnului Leonid
Bujor. Supun votului: cine este pentru acceptarea propunerii evocate de catre
colegul nostru domnul Bujor? Rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele
pentru stenograma si precizie.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 11.
Sectorul nr.3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
35 de voturi “pro”. Aceasta propunere nu
este acceptata.
Propunerea domnului Bolboceanu de amendare
a textului proiectului de hotarire. Cine este pentru acceptarea acestei
propuneri, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr.3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
33 de voturi. Propunerea nu este acceptata.
Propunerea domnului Vlad Filat.
Amendamentul la articolul 3 al acestui proiect. Cine este pentru a sustine
aceasta propunere, rog sa votati. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
Asa, stimati colegi.
Domnul Stefan Secareanu:
Domnule Presedinte,
In fond, acolo este o chestie de redactare.
Cuvintele “se indeamna” sa fie substituite prin cuvintele “se cere”.
Domnul Marian Lupu:
Nu ma convingeti pe mine, va rog frumos.
Fiindca este procedura de vot. Deci, eu rog inca o data sa fie anuntate
rezultatele precise. Ma refer la propunerea domnului Filat.
Microfonul nr. 3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Daca se poate, domnul Filat sa mai citeasca
inca o data.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Filat,
Mai cititi odata.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Cu mare placere. Eu sint de acord, da, in
limba rusa. Poate ca este si o chestiune care tine de redactare, dar, totusi,
in varianta prezenta in proiectul de hotarire este specificat: se indeamna
directorul Centrului si avocatii parlamentari. Si atunci noi am spus ca “a
indemna” este bine, dar totusi sa cerem Centrului si nu directorului, fiindca
este vorba de o institutie. Ne adresam deja persoanelor, nu institutiei. Si
atunci o sa fie corect. Nu stiu.
Domnul Marian Lupu:
Inainte de a supune votului, fiindca este
adevarat, din momentul din care exista o cerinta, o exigenta, ea se manifesta
pentru institutie. Totusi as dori sa avem o opinie juridica, Parlamentul este
in pozitia sa ceara sau sa recomande, in functie de relatii sau solicita,
fiindca exista o diferenta.
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:
Da, domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Parlamentul este in drept si sa solicite,
si sa ceara. Atunci oportunitatea apartine Parlamentului. In ce masura va pune
problema? Cind cerem ii mai strict, solicitarea poate sa fie interpretata asa,
mai moale.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea acestei propuneri
pentru amendarea articolului 3, propunerea domnului Filat. Cine este pentru,
rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 38.
Domnul Marian Lupu:
30 si? 38.
Domnul Marian Lupu:
38.
Va multumesc.
Numaratorii:
23 – sectorul nr.3. 88 de voturi.
Propunerea este acceptata.
Si propunerea domnului Ion Varta, care se
refera la instituirea, deci, a fost dat citirii. Eu va rog inca o data, ca sa
fim in buna cunostinta de cauza.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Aceasta completare suna in felul urmator: “
Se recomanda Guvernului Republicii Moldova” sa elaboreze un proiect de Lege
pentru modificarea si completarea Legii privind administratia publica locala cu
referire la instituirea functiei de jurisconsult in primarii, indiferent de
numarul populatiei din perimetrul acestora.
Domnul Marian Lupu:
Cine este pentru?
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Cred ca ar fi mai bine, daca ar fi
formulat. Si cred ca noi am sustine, daca Guvernul sa studieze problema,
oportunitatea s.a.m.d. Fiindca in cazul si posibilitatea... Deci, aceasta ar fi
mai bine si pe urma sa vii cu un proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Opinia domnului Varta.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Sa studieze si sa vina cu niste propuneri
concrete cu referire la...
Domnul Marian Lupu:
Sa studieze si, in functie de rezultatele
acestui studiu, sa vina cu propunerea respectiva.
Stimati colegi,
In aceasta formulare, cine este pentru a
accepta aceasta propunere? Rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 37.
Sectorul nr.3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
87 de voturi “pro”. Propunerea este
acceptata.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
pe ansamblu a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2407. Cine este
pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarir a Parlamentului
nr.2407 este aprobat.
Intrebarea mea
catre dumneavoastra este urmatoarea. Continuam cu examinarea unor altor
proiecte de legi, dupa care anunt o pauza sau va ofer o pauza pentru o mica
recreatie. Termenul pauzei.
Va rog, microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimate domnule Presedinte,
De la Guvern asteapta patru ore de acum,
ori cit noi lucram.
Domnul Marian Lupu:
Trei ore.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Da, trei ore. Mai lucram si dupa aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Deci, este necesar sa supun votului?
Stimati colegi,
Eu propun in felul urmator. Este o optiune
de mijloc si rog sa nu va precipitati la microfoane. Deci, luam doua-trei subiecte
care au toate sansele, sint subiecte neproblematice si nu ar putea sa genereze
mari discutii, dupa care voi anunta aceasta pauza.
Deci, proiectul de Lege nr.343 pentru modificarea
si completarea articolului 30 din Legea cu privire la cultura fizica si sport.
Lectura a doua.
Comisia.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Raportul este prezentat, dumneavoastra
probabil ca l-ati vazut. Vreau sa va amintesc ca, de fapt, se propune
modificarea Legii cu privire la cultura fizica si sport a articolului 30. Ca sa
li se permita institutiilor de invatamint alocari mai serioase, deci, privind
finantarea culturii fizice si sportului. Vreau sa spun ca toate propunerile
solicitate, de fapt, au fost in mare parte luate in vedere. Si articolul 30 a
ramas in varianta propusa de autori. Varianta propusa de autori la articolul 30
alineatul (2) este urmatoarea: “Alocarea surselor financiare din mijloacele
extrabugetare ale institutiilor de invatamint pentru sustinerea culturii fizice
si a sportului se va efectua la decizia senatelor sau consiliilor pedagogice.”
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie? De dorit nu prea
multe.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Acum, in legislatie la noi lipseste
cuvintul “extrabugetare”. S-au introdus “fondurile speciale” si “mijloacele
speciale”. Si trebuie sa corectam.
Domnul Victor Stepaniuc:
Corectam.
Domnul Marian Lupu:
Mijloace speciale. Da, corect. Alte
intrebari? Nu sint. Deci, comisia a acceptat propunerea domnului Bondarciuc.
Va multumesc, domnule Stepaniuc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului adoptarea
in a doua lectura a proiectului de Lege nr.343, tinind cont de raportul
comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie
anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
83 de voturi “pro”. Impotriva? Zero
voturi. Proiectul de Lege nr.343 este adoptat in lectura a doua.
Va multumesc.
Proiectul de Lege pentru ratificarea
Acordului. Da, eu nu-l vad pe domnul Stati in sala.
Deci, proiectul de Lege nr.2215 pentru
ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Asociatia
internationala pentru dezvoltare privind finantarea proiectului educatia de
calitate in mediul rural. Proiectul nr.2215. Guvernul.
Domnule ministru, va rog.
Domnul Victor Tvircun – ministrul educatiei, tineretului si sportului:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati doamnelor si domnilor deputati,
Dumneavoastra sinteti foarte bine informati
ca, pe parcursul ultimilor 20 de ani, in domeniul invatamintului s-au creat
sumedenii de probleme ce tin de finantare, educatie si, mai mult decit atit, ce
tin de dotarea institutiilor de invatamint preuniversitar cu materiale
didactice, utilaj, echipament etc.
Anume pornind de la aceste conditii, anul
trecut s-au pornit discutii si negocieri cu Banca Mondiala referitor la
pornirea unui proiect si la finantarea unui proiect de educatie de calitate in
mediul rural. Anul curent, la 5 aprilie, acest acord intre Guvernul Republicii
Moldova si Banca Mondiala a fost semnat si care prevede urmatoarele conditii.
Deci, noi vorbim de proiectul, a carui suma
se estimeaza cu 10 milioane de dolari SUA, impartiti in doua parti: 5 milioane
in forma de grant, 5 milioane in forma de credit. Forma de credit, consider,
este foarte favorabila pentru economia nationala, fiindca prevede 40 de ani,
deci, rambursarea cu gratie de 10 ani si rata dobinzii 0,75 la suta.
Noi vorbim de necesitatea dotarii si
echiparii institutiilor de invatamint preuniversitar in mediul rural. Multe
discipline, cum este fizica, chimia, biologia, matematica, cabinete de aceste
discipline, mai mult de 20 de ani n-au fost dotate cu echipament.
Lipsesc cele mai necesare, iata de ce
consideram ca folosirea acestor bani in forma de credit si in forma de grant va
schimba esential calitatea studiilor in mediul rural, va lichida discrepanta
care exista intre calitatea studiilor in institutiile de invatamint din sate si
acele din orase. Acest proiect prevede sa fie efectuat pe parcursul a 4 ani.
Daca Parlamentul va binecuvinta acest proiect si va ratifica acest acord, el va
fi pus in aplicare in luna iulie si se va termina la 31 mai 2010.
Se preconizeaza ca mai mult de 83 la suta
din suma respectiva va fi alocata pentru procurarea echipamentului, utilajului,
materialelor didactice si, plus la aceasta, a soft-urilor educationale si
programelor in format electronic pentru institutiile de invatamint respective.
Noi vorbim de aceea ca aceste sume vor fi
divizate in doua trepte. E vorba de componenta de echitate ce tine la oferirea
catre 1175 de institutii de invatamint cite 2500 de dolari SUA. Si mai mult
decit atit, 300 de licee din mediul rural vor obtine 5000 de dolari SUA pentru
echiparea disciplinelor respective.
As dori sa mentionez ca aceste negocieri,
conditii ale proiectului au fost examinate de catre comisia speciala in cadrul
Guvernului, Ministerului Finantelor, precum si in comisiile parlamentare.
As dori sa ma adresez catre dumneavoastra
pentru sustinerea acestui proiect, fiindca noi o sa avem unica sansa, la
momentul de fata, in lipsa finantelor, in lipsa, deci, a veniturilor
extrabugetare, sa dotam institutii de invatamint, mai ales din mediul rural,
pentru ameliorarea calitatii studiilor.
Va multumesc foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule ministru.
Intrebari pentru domnul raportor? Nu sint.
Va multumesc.
Rog sa luati loc.
Domnul Victor Tvircun:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia. Comisia pentru politica
externa si integrare europeana.
Domnul Sergiu Stati:
Da. Multumesc, domnule Presedinte.
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectul propus, a ajuns la concluzia ca acesta
in totalmente corespunde Legii cu privire la tratatele internationale. Deja,
cum a mentionat domnul ministru, suma generala se estimeaza la 10 intreg si o
zecime milioane dolari SUA, prin doua transe, deci, cu rata dobinzii 0,75.
Comisia a ajuns la concluzia ca
implementarea acestui acord nu va necesita cheltuieli suplimentare sau
modificarea legislatiei. Inclusiv, doresc sa mentionez ca daca astazi va fi
ratificat acordul, atunci el va intra in vigoare de la 1 iulie curent. Toate
comisiile de profil si Directia juridica s-au expus pozitiv in contextul
acestora.
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia propune ca proiectul sa fie ratificat
in doua lecturi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari catre comisie?
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii
Domnule Presedinte,
O singura sugestie. In momentul cind acesti
bani vor sosi in licee, rugamintea este ca persoanele care vor taia panglica sa
nu fie, in mod obligatoriu, de la fractiunea comunista sau de la Guvern, atit.
Domnul Sergiu Stati:
Eu cred ca...
Domnul Marian Lupu:
S-a luat act de solicitarea colegului
nostru.
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Deci, e si un coraport solicitat de catre
Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de
informare in masa.
Domnul Stepaniuc, va rog.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Trebuie sa recunoastem ca acest acord
propus, acest proiect este unul, desigur, mai bun decit altele care au fost
propuse in ultimii vreo 6, 7 ani. Dar si acest proiect are citeva lacune
serioase si este vorba despre aceea ca atunci cind noi pregatim asemenea
rapoarte, ar fi bine ca reprezentantii Guvernului, reprezentantii ministerelor
sa consulte mai bine legislatia in vigoare si, inclusiv, consider eu, comisiile
parlamentare de specialitate, care cunosc de multe ori nu mai rau decit
ministerele respective si decit Guvernul, deci, specificul de activitate in
aceste domenii.
Vreau sa spun ca sint citeva lacune in
acest acord care, de fapt, nu ne incurca sa-l votam, fiindca totdeauna acordul
este unul bun, prevederile lui sint unele bune, dar trebuie sa atragem atentie
ca asemenea proiecte de acorduri trebuie sa fie prezentate Parlamentului cu
asa-numitul manual operational, ca, de obicei, toate secretele si toate glumele
cele mai proaste se fac in acest manual operational.
Despre ce este vorba. Este vorba ca acest
manual operational ne propune crearea unui centru de examinare si de asigurare
a calitatii, de fapt e un lucru bun. Dar, totodata, nu este clar care o sa fie
mecanismele si care o sa fie, deci, posibilitatile de functionare in continuare
pe lunga durata a acestui centru de examinare si de asigurare.
La prima etapa, el o sa fie asigurat din
banii acestui acord, in continuare, desigur, o sa trebuiasca sa gasim noi, din
bugetul de stat, surse ca sa sustinem asemenea centre de examinare si de
asigurare a calitatii. De fapt, e o structura birocratica care trebuie
finantata de stat in continuare. Este vorba ca nu am primit destule raspunsuri
la tema cita literatura o sa fie publicata in aceasta perioada pentru
bibliotecile scolare. Nu este clar, deci, in ce masura o sa fie sprijinite
familiile socialmente vulnerabile, atit timp cit noi vorbim despre dezvoltarea
invatamintului rural.
Nu este clar cite laboratoare de chimie si
de fizica vor fi reutilate in baza acestui proiect. In opinia noastra, deci,
aceste lucruri trebuiau sa fie si pot fi, de fapt, pot fi foarte concret fixate
in proiect.
Totodata, trebuie sa spunem ca aceste
finante care sint stipulate pentru desfasurarea seminarelor, pentru
publicitate, pentru serviciile consultantilor straini sint destul de mari si a
fost propus ca ele sa fie reduse cel putin cu 50%. Din pacate, la etapa de
semnare a acestui acord, nu s-au luat in vedere asemenea lucruri.
Deci, Comisia parlamentara pentru cultura,
stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa la fel propune
ca acest acord, cu insemnarile care au fost, deci, inaintate, sa fie semnat, sa
fie votat de Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Pe care ati enuntat-o... Dat fiind faptul
ca proiectul dat va intra in vigoare la 1 iulie 2006, as intreba daca
dumneavoastra, ca presedinte de comisie, cunoasteti planul bine etapizat al
Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului in ceea ce priveste
implementarea acestui proiect, pentru ca aici, in nota informativa, avem
rezultatele finale scontate.
Ma intereseaza daca exista si dumneavoastra
cunoasteti acest plan foarte bine pus la punct pe etape, asa cum va fi el
implementat in...
Domnul Victor Stepaniuc:
Din pacate, nu cunosc, din cauza ca ni s-a
spus ca el o sa fie catre 22 iunie. Astazi dumneavoastra vedeti ca este de acum
30 si acest plan era normal sa vina cel putin in comisia parlamentara de
specialitate.
Vedeti ca la noi, in votarea acestor
acorduri, este o problema, ca, de fapt, responsabil principal este Comisia
pentru politica externa si integrare europeana, fiindca este un acord
international, dar el, de fapt, se refera la probleme foarte concrete, ce tin
de agricultura, de economie, de invatamint, de medicina si aici noi cream
uneori confuzie. Probabil, de fiecare data trebuie facute coraporturi si
ministrul respectiv, responsabil de la Guvern, trebuie sa pregateasca toate
materialele si pentru Comisia pentru politica externa si integrare europeana,
dar si pentru comisia de specialitate.
Doamna Zoia Jalba:
De fapt, ar fi fost cazul ca sa fie
pregatite de acum aceste lucruri, daca este vorba de demarare la 1 iulie.
Atunci ma adresez domnului ministru al educatiei, tineretului si sportului daca
exista acest plan sa fie, da, sa raspundeti daca este si as dori sa iau
cunostinta de el.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Victor Tvircun:
Exista acest plan si, mai mult decit atit,
el exista pe componente. Sint
4 componente, fiecare componenta cu divizarea...
Doamna Zoia Jalba:
Da, ce este scris aici am vazut. Deci, mai
mult nu exista nimic?
Domnul Victor Tvircun:
Este si planul operational, manual
operational.
Doamna Zoia Jalba:
Domnule ministru,
As vrea sa iau cunostinta de el.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog sa prezentati, da.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Ivanov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Ceea ce a spus domnul Stepaniuc sint niste
reguli de joc, care ar trebui sa fie acceptate. Insa realitatea este alta, noi
la comisie am discutat. Tot ce spune dumnealui e doleanta, fiindca acordul
propriu-zis este semnat si conditiile sint puse de banca care da parale.
Si am ramas la doleanta, fiindca banca nu
este de acord sa micsoreze sumele despre care dumneavoastra ati vorbit.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Domnul Victor Stepaniuc:
Noi sintem, probabil, obligati, totusi,
cind pregatim semnarea sa insistam la maxim posibil. Eu vreau sa spun, sa
recunosc ca aici s-a insistat poate ca oleaca mai mult ca alta data. Dar totusi
nu s-a insistat pina la sfirsit si deci sa spunem precis ca 100% transparenta o
sa avem in proiectul respectiv, nu sintem garantati.
Depinde foarte mult si de minister cum o sa
lucreze si de Comisia parlamentara cum o sa monitorizeze situatia.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.2215. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2215 este aprobat in
prima lectura.
In momentul in care e un proiect de lege
care vizeaza ratificarea unui acord international, lectura a doua. Cine este
pentru adoptarea in lectura a doua a acestui proiect de Lege nr.2215, rog sa
voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 20.
Domnul Marian Lupu:
81 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2215 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1123 pentru
modificarea si completarea Legii cu privire la Banca Nationala, lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
In perioada expirata dupa adoptarea legii
in prima lectura, comisia a examinat propunerile si obiectiile expuse in
avizele comisiilor permanente, a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului,
precum si obiectiile si propunerile inaintate de deputati in cadrul examinarii
proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului.
Comisia considera corecte propunerile
Directiei juridice, care se refera la respectarea cerintelor stabilite in Legea
privind actele legislative si la excluderea cuvintului “atingerii” din redactia
noua, alineatul (1) din articolul 4.
Totodata, la propunerea Directiei juridice,
este perfectat alinatul (3) din articolul 6, al carui cuprins se propu a fi
urmatorul: “Orice proiect de act normativ al autoritatilor administratiei
publice centrale, care vizeaza domeniile in care Banca Nationala a Moldovei are
atributii, va fi adoptat in urma solicitarii prealabile a avizului Bancii
Nationale a Moldovei. Avizul va fi transmis in termen de cel mult 30 de zile de
la solicitare.”
In cadrul examinarii proiectului de lege
referitor la cuprinsul articolului 23, in comisie s-a tinut cont de faptul ca
obligatiunea de a consolida independenta membrilor Consiliului de administratie
a Bancii Nationale a Moldovei la exercitarea functiilor si atributiilor lor
si-a asumat-o Guvernul in urma semnarii memorandumului cu privire la politicile
economice si financiare.
Norma propusa va aduce legislatia
Republicii Moldova in concordanta cu buna practica a multor alte state si,
respectiv, a fost inclusa ca criteriu de performanta structurala in programul
sustinut in baza facilitatii, mecanismul preferential de creditare pentru
reducerea saraciei si crestere economica acordat de FMI statelor cu venit mic.
In rezultatul discutiilor, comisia propune
urmatorul cuprins pentru articolul 23: “Membrii Consiliului de administratie nu
pot fi retinuti, arestati ori trasi la raspundere administrativa sau penala
decit la decizia Procurorului General.”
Comisia a acceptat propunerea deputatului
in Parlament domnul Guma referitor la concretizarea in articolul 68 a faptului
ca auditul extern se va selecta de catre Consiliul de administratie a Bancii
Nationale.
Alte obiectii expuse in avizele parvenite
in comisie n-au fost acceptate si motivele de neacceptare a lor sint expuse in
sinteza examinarii acestora. Sinteza aceasta dumneavoastra o aveti. Aici au
parvenit obiectii la 6 articole, 17 propuneri, 5 au fost acceptate. Unul a fost
partial acceptat, restul nu au fost acceptate. Toate motivele sint expuse aici,
in aceasta sinteza.
Pornind de la cele mentionate, Comisia
pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de
lege perfectat in a doua lectura.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Supun votului adoptarea in a doua lectura a
proiectului de Lege nr.1123. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 7 voturi.
Domnul Marian Lupu:
69 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.1123 este adoptat in a doua lectura.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.977 pentru completarea
unor acte legislative, (Legea invatamintului); Codul cu privire la stiinta si
inovare. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
S-a propus modificarea a doua acte
legislative, este vorba de Legea invatamintului, la articolul 401 si
s-a propus modificarea Legii despre Codul cu privire la stiinta si inovare,
articolul 86.
Pe parcursul dezbaterilor in prima lectura
si in a doua lectura, deci, s-a ajuns la concluzia ca referitor la formularea
articolului 401 nu exista, deci, nu sint propuneri principiale. Dar
iata, referitor la articolul 86, mai multe comisii parlamentare si inclusiv
Directia juridica si deputatii nostri din comisie au ajuns la concluzia ca nu
este necesar sa modificam articolul 86, asa-numit S, dar trebuie de modificat
articolul 74 din Codul cu privire la stiinta si inovare si de dat Academiei de Stiinte,
deci, dreptul de fondare a institutiilor de invatamint, se au in vedere
institutii de invatamint liceal si superior universitar.
Astfel, la articolul 76, se propune
urmatorul cuprins al literei h): “ Academia de Stiinte a Republicii Moldova
inainteaza Guvernului propuneri de infiintare, reorganizare sau lichidare a
institutiilor de invatamint de stat liceal si superior universitar, subordonate
Academiei de Stiinte a Moldovei” deci, am introdus cuvintele: “subordonate
Academiei de Stiinte a Moldovei”. Se are in vedere ca oarecare institutii de
stat, dar numai acele concrete care o sa fie subordonate.
Cu aceasta formulare, deci, solicitam
votarea proiectului in lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Propuneri pentru lectura a doua la acest
proiect de Lege nr.977?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Golban:
Domnule Presedinte, multumesc.
Nu am propuneri si eu imi cer foarte mult
scuze ca nu am fost in lectura I, pentru ca eram intr-o vizita de studiu in
afara. Dar vreau sa intreb, pentru ca la noi la comisie cind s-a discutat, a
fost o mica neintelegere, pentru ca avizul Ministerului Educatiei, Tineretului
si Sportului era unul negativ vizavi de deschiderea acestui liceu. In prezenta
doamnei viceministru si juristului acestui minister si vreau sa stiu, domnule
Presedinte, daca stiti cum s-a incheiat aceasta mica neintelegere, care a fost
pozitia Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului oricum sint niste
atributii ce tin de educatie si instruire.
Domnul Victor Stepaniuc:
Multumesc.
Eu vreau sa spun ca acest proiect a
parvenit de la noi, de la Guvern. Deci, ministerele pot sa aiba avize diferite.
In cele din urma, este hotarirea Guvernului pentru promovarea acestui proiect
de lege. Asa ca Parlamentul, in prima lectura si astazi in lectura a doua, o sa
decida asupra variantei finale a acestui proiect de Lege. Deci, noi am propus
redactia finala pe care o propune comisia de specialitate.
Doamna Valentina Golban:
Domnule Presedinte,
Daca imi permiteti, sa va intreb parerea
dumneavoastra in calitate de presedinte al comisiei, cum vedeti dumnea-voastra
impactul existentei unei hotariri de Guvern. Ma refer la Hotarirea nr.381 din
13 aprilie, care interzice adaosul la salariu pentru intensitatea muncii pentru
colaboratorii stiintifici, inclusiv aici intra toti savantii, inclusiv membrii
Academiei de Stiinta, care activeaza in institutii medicale.
Eu vreau sa stiu, pentru ca deschiderea
acestui liceu, eu sustin tot ce este spre dezvoltarea stiintei. Dar vreau sa
stiu cum raspunde conceptual la aceea ca sustinem stiinta, sustinem
colaboratorii stiintifici, inclusiv cum am spus acesti savanti, care sint
membri ai Academiei ori atunci cind un medic, doi medici activeaza si si-au
facut studiile la o institutie de invatamint.
Unul lucreaza in partea clinica si are
acest drept de 0,5 salariu, de adaos, dar un cercetator stiintific ramine doar
cu un salariu si acesta va avea un impact si, stimati colegi, eu vreau sa
vorbim in cadrul acestui proiect de legi si despre aceste consecinte, pentru ca
noi vrem sa cointeresam lumea sa vina in stiinta, deschidem licee, pe cind avem
alte scapari pe care tot noi le facem.
Domnul Victor Stepaniuc:
Doamna Golban,
Dumneavoastra aveti partial dreptate, dar
nu este subiectul acestui proiect. Sa discutam la aceasta tema suplimentar. Noi
avem in vizor de acum aceasta problema si degraba o sa invitam si reprezentatii
Guvernului si ai Academiei de Stiinte si o sa mai discutam asupra unor, deci,
momente acolo care sint specifice.
Doamna Valentina Golban:
Domnule presedinte, eu va multumesc.
Va rog sa nu va suparati, m-am folosit de
ocazia prezentei domnului academician si a presedintelui Academiei pentru a
atrage atentia ca aceasta problema exista.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna presedinte a comisiei.
Stimati colegi,
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.977 in conformitate cu raportul prezentat de comisia
sesizata in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 28.
Sectorul nr.3 – 3 voturi.
Domnul Marian Lupu:
59 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.977 este adoptat in
lectura a doua.
Asa, ultimul proiect pe care il examinam
inainte de pauza, proiectul de Lege nr.2075 cu privire la modificarea si
comple-tarea Legii insolvabilitatii.
Guvernul.
Domnul Igor Dodon:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorat Parlament,
Guvernul a elaborat si propune spre
examinare un proiect de Lege pentru modificarea si completarea Legii
insolvabilitatii. In esenta, aceste modificari si completari ar putea fi
divizate conceptual sub doua aspecte. In primul rind, dupa cum cunoasteti,
legislatia actuala presupune ca procedura insolvabilitatii poate avea loc pe
doua cai: calea judiciara si calea extrajudiciara.
Acest proiect de lege vine cu unele
propuneri de a institui o singura modalitate a procedurii de insolvabilitate,
de a pune in conditii egale, indiferent de tipul creditorilor si anume
existenta doar a cailor judiciare. A doua modificare conceptuala, care se
propune in acest proiect de lege este subiectul administratorilor procedurii de
insolvabilitate.
Analizele efectuate de catre Guvern denota
faptul ca, in diferite tari, administratorul procedurii de insolvabilitate este
tratat diferit, in dependenta de tipul sau procedura de insolvabilitate
utilizata. Astfel, in acest proiect se propune de a face o divizare intre
administratorul procedurii de insolvabilitate, care are ca scop restructurarea
intreprinderii, adica procedura de plan si administratorul procedurii de
insolvabilitate, care are ca scop lichidarea intreprinderilor, adica vinzarea
activelor. Aceasta modalitate este bine cunoscuta in tarile vecine. In special
in Romania este distinct administratorul procedurii de insolvabilitate prin
plan si lichidatorul care, in principiu, tot este un administrator al
procedurii de insolvabilitate.
Astfel, in acest proiect de legi propunem
ca restrictia care exista in momentul de fata in Lege (articolul 73 alineatul
(7)), care denota ca pentru un administrator al procedurii de insolvabilitate
se permite maximum doua intreprinderi in administrare, se propune ca pentru
administratorii care urmeaza a asigura procedura de insolvabilitate cu scopul
lichidarii acestei intreprinderi sa fie maximum patru.
De asemenea, in acest proiect de lege se propun
unele cerinte expres prevazute in legislatie vizavi de licentierea persoanelor
fizice, care doresc sa se ocupe de procedura de insolvabilitate si anume de a
obtine licenta de administrator. Guvernul considera ca aceste modificari vor
duce la imbuna-tatirea situatiei in domeniul insolvabilitatii si il propune
pentru a fi sustinut in prima lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Si eu va multumesc.
Intrebari pentru raportor?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Este cunoscut faptul ca Guvernul a format
un grup de lucru in a carui componenta au intrat reprezentantii Curtii Supreme
de Justitie si Curtii de Apel Economice, in a caror sarcina s-a pus
definitivarea propunerilor pentru modificarea Legii insolvabilitatii.
Propunerile date acum vin de la grupul de lucru sau acestea sint impuse de alte
aspecte, de alte imprejurari.
Domnul Igor Dodon:
Acest grup de lucru a fost condus de
reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului personal de mine si acestea
sint propunerile care au fost formulate de grupul de lucru.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mai bine zis, numai acestea sint
propunerile cu care grupul de lucru a venit pentru modificarea legii.
Domnul Igor Dodon:
Acestea sint propunerile care au fost in
majoritate propuse de catre membrii grupului de lucru. Au fost si alte
propuneri care nu au fost sustinute, insa acestea sint sustinute de majoritate.
Domnul Alexandru Oleinic:
Spuneti, va rog, pe parcursul a zece ani de
zile din 1997, de cind este in vigoare Legea insolvabilitatii, s-a facut vreo
analiza serioasa profunda asupra eficientei procesului dat. Si, luind in
considerare si actele Curtii de Conturi, rapoartele Curtii de Conturi si
cerintele, rapoartele organismelor internationale pe parcursul a fiecarui an in
parte, Ministerul Economiei si Comertului a facut un raport, o analiza de asa
fel?
Domnul Igor Dodon:
Domnule deputat,
Dupa cum cunoasteti, noi am lansat unele
discutii in cadrul Parlamentului si am venit cu unele materiale detaliate
vizavi de procedura insolvabilitatii pe parcursul ultimilor ani, unde am
divizat aparte procedura judiciara si extrajudiciara si am venit cu o
informatie detaliata, nu doar Ministerul Economiei si Comertului, insa toate
institutiile implicate in acest proces. Personal sau concret, Ministerul
Economiei si Comertului a efectuat o analiza, in special ma refer la calea
extrajudiciara pe care o dispun la miina.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule ministru,
Vreau sa va aduc aminte ca...
Stimati colegi,
Ma iertati ca sint multe intrebari. Pur si
simplu, problema este de insemnatate destul de serioasa. De aceea, pur si
simplu, abordarea asa ad-hoc nu ar fi normala. De aceea, eu imi cer iertate din
start.
Domnule ministru,
Eu vreau sa va aduc aminte, fiindca
propunerea de a fi examinata la comisia specializata a fost, a venit din partea
mea si toate informatiile pe care dumneavoastra le-ati prezentat la comisie
este la cerinta grupului format in Comisia pentru economie, buget si finante.
Mai bine zis, incepind cu 1997, ministerul n-a facut pina acum nici o analiza
ampla a procesului.
Domnul Igor Dodon:
In limita competentelor, Ministerul
Economiei si Comertului este implicat in procedura de insolvabilitate pe cale
extrajudiciara.
Domnul Alexandru Oleinic:
Da, eu inteleg, dumneavoastra prezentati
astazi o lege, pina la urma, pentru care nu purtati responsabilitate, fiindca,
in marea majoritate, responsabilitatea o duce Ministerul Finantelor si
Inspectoratul Fiscal care, in mare masura, au intentat procedurile de faliment
asupra multor intreprinderi. Urmatoarea intrebare ce tine de consiliul de
creditori. Pina in 2006, prin intermediul Consiliului Creditorilor, au trecut
procesul de restructurare circa 121 de intreprinderi, cu care a fost incheiat
acordul-memorandum. Totusi, in urma activitatii, incheierea
acordului-memorandum, datoriile achitate pina in 2006 au fost de 96 la suta
fata de bugetele nationale, bugetul national si bugetul asigurarilor sociale,
aceste curente si acele istorice – 96% si 88% acele istorice.
Care, totusi, este logica, ca noi lichidam
o structura care, pina la urma, a fost eficienta in economia nationala si nu
facem regula in procesul de insolvabilitate care, daca noi facem o analiza pe
parcursul anilor din 1200 de procese, pe care le-a intentat Ministerul
Finantelor si Inspectoratul Fiscal, achitarile totale au fost 10% in zece ani
de zile fata de bugetul de stat si asigurarilor sociale si 17% fata de... mai
bine zis 10% fata de bugetul de stat si 17% fata de bugetul asigurarilor
sociale. Diferenta este foarte evidenta. Va rog, daca se poate sa dati o
argumentare concreta, de ce noi totusi lichidam astazi consiliul
creditorilor?
Domnul Igor Dodon:
Da, daca sa ne referim la activitatea
Consiliului Creditorilor, bineinteles, sinteti destul de bine informat in baza
informatiei pe care v-am prezentat-o. As dori sa remarc ca aceasta necesitate
de a lichida la aceasta etapa calea extrajudiciara si de a lasa o singura cale
– calea judiciara este argumentata de faptul ca este necesar de a pune in
conditii egale absolut toate intreprinderile indiferent de tipul creditorilor,
care sint creditori ai acestei intreprinderi. In detalii aceasta ar insemna
urmatoarele.
In cazul in care este vorba de
insolvabilitatea unei persoane, unui agent economic, ai carei creditori sint
alte persoane private, in marea majoritate a cazurilor, pina acum s-a mers pe
cale judiciara. In cazul in care sint creditori in marea majoritate statul la
un agent economic pina acum s-a mers pe calea extrajudiciara. Bineinteles,
aceste doua cai au fost puse, din start, in conditii diferite din punctul de
vedere chiar al concurentei neloiale.
Mai mult decit atit, as mentiona ca Fondul
Monetar International, fiind un creditor important al Guvernului Republicii
Moldova a pus una din conditiile chiar incluse in memorandumul, semnat intre
Guvernul Republicii Moldova si Fondul Monetar International, ca in momentul
cind statul crediteaza aceasta institutie internationala nu poate intelege de
ce statul trateaza absolut diferit doua procese de insolvabilitate, care ar
putea fi tratate unic. Anume din aceste considerente si s-au introdus aceste
propuneri de modificare.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule ministru,
Noi toti cunoastem conditiile pentru
organismele internationale, le pregatim singuri noi. De aceea, propunerile au
venit de la Ministerul Economiei si Comertului ca sa fie introdusa lichidarea
Consiliului Creditorilor, dar nu din partea Fondului Monetar International, ci
luind in considerare ca totusi noi astazi, economia nationala putem zice,
sintem intr-o etapa de tranzitie cam lunga, prelungita, totusi, evident ca
calea extrajudiciara e cu mult mai eficienta astazi si sint cifre care denota
faptul acesta. Calea judiciara pe care noi astazi avem 10% pe parcursul a 10
ani de zile achitate de datoriile debitoriale si, in primul rind, fata de stat.
Domnul Ion Dodon:
Insa este o cale de insolvabilitate care nu
este recunoscuta pe plan international.
Domnul Alexandru Oleinic:
Da, dar nu este interzisa astazi in
Republica Moldova. Si ar fi normal ca ea sa existe si ultima intrebare ce tine
de numarul administratorilor. Noi in 2004, am modificat si am ajuns la numarul
care era nelimitat, pina la numarul unui administrator in caz daca...
Dumneavoastra astazi veniti cu o propunere
pe care, eu nu stiu de ce, noi cu dumneavoastra am discutat-o si pina la
aceasta. Veniti cu o propunere de a modifica si a mari numarul de intreprinderi
care sa fie administrate de un administrator. Noi cunoastem destul de bine,
fiindca administratorul, pina la urma, duce managementul intregii
intreprinderi. El trebuie sa vina cu o echipa bine pregatita.
Majoritatea intreprinderilorm care sint
astazi in stare de faliment, sint intreprinderi serioase, mari care au o
importanta serioasa pentru economia nationala. In caz in care dumneavoastra
propuneti ca sa aiba 5 intreprinderi pentru administrare, patru.
Pai, este logica intr-aceea? Noi avem asa
specialisti astazi in tara care sa acopere asemenea volum de activitate,
asemenea volum de management care este necesar pentru a redresa intreprinderea,
nu a o distruge complet ca ea sa dispara.
Domnul Igor Dodon:
Mult stimate deputat,
Risc sa ma repet, insa am spus-o din start
ca am incercat si mi-a reusit sa divizam procedura de insolvabilitate cu scopul
redresarii la ceea ce va referiti. Unde ramine unul, maximum doua intreprinderi
si procedura de lichidare din
407 dosare, care exista in momentul de fata pentru procedura de
insolvabilitate,
80 la suta sint dosare care duc la lichidarea intreprinderii, adica nu la
procedura de plan. Pentru ca acestea, care merg la lichidare, se propun maximum
patru. Si noi o consideram logic, deoarece, in acest caz trebuie mult mai
putine abilitati, deoarece este vorba nu de reorganizarea societatii, dar de
lichidarea acesteia.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc.
Nu este convingator.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Noi sustinem ideea pe care ati invocat-o si
anume de uniformizare. Dar, totodata, vreau sa va spun ca in formula prezentata
in proiectul respectiv si anume ca de la 31 decembrie se trece de la Consiliul
Creditorilor la Inspectoratul Fiscal, urmeaza de a face specificare expres in
lege si vizavi de aceea ca Inspectoratul Fiscal sa fie si succesor, fiindca
dosarele, asa cum este prevazut este normal, se duc de la Consiliul
Creditorilor, ajung la Inspectoratul Fiscal, iar mai departe urmeaza sa
indeplineasca si alte drepturi, caci, spre exemplu, apare o situatie in care
acest acord trebuie sa fie reziliat sau ar trebui de specificat foarte clar
acest lucru, ca acele 120 de dosare, aflate la ora actuala in procesul
respectiv pe seama Consiliului Creditorilor sa aiba o finalitate logica. Si va
rog sa va autosesizati la... sau sa va sesizez la articolul 30, alineatul (4).
Nu sint prevazute modificari, dar sint referinte la Consiliul Creditorilor, ca
sa avem o ajustare perfecta a legislatiei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Au fost recomandatii.
Microfonul nr.3.
Domnul Gheorghe Musteata:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
Intrebarea mea se refera la alineatul (9),
ceea ce se refera la completarea articolului 66 cu litera e). Decide in
privinta termenilor si formei vinzarii bunurilor debitorului, precum si a
pretului initial de vinzare. Aceasta se refera ca aceasta atributie se refera
la Consiliul Creditorilor.
Nu gasiti dumneavoastra de cuviinta ca
totusi pretul initial de vinzare sa fie apreciat de organele abilitate in
drept, cum ar fi Comisia de vinzare, de evaluare a marfurilor. Si a doua
intrebare se refera la alineatul (2) la completarea articolului 73,
restrictiile administratorului sa nu aiba antecedente penale. Ministerul
Justitiei propune sa fie completat cu cuvintul “nestinse”. Guvernul deocamdata
nu a modificat proiectul de lege referitor la acest capitol.
Va multumesc.
Domnul Igor Dodon:
Va multumesc.
In ceea ce tine de completarea articolului
66 privind atributiile Consiliului Creditorilor. Consideram ca, da,
bineinteles, determinarea pretului initial are loc in baza unor acte de
evaluare, insa confirmarea acestor acte de evaluare, pina la etapa actuala, in
legislatie nu este indicat expres cine o efectueaza.
Sint numeroase cazuri de incalcari, cind
insusi administratorul, fara stirea Consiliului Creditorilor decide ca aceasta
evaluare este corecta sau incorecta. De aceea, autorii propun ca, totusi,
decizia finala vizavi de aceste acte de evaluare si de determinare a pretului
initial sa fie o decizie a organului suprem, daca vorbim de procedura de
insolvabilitate a unui anumit agent economic si anume a consiliului
creditorilor. In ceea ce tine de a doua propunere, vom incerca sa o luam in
considerare pentru lectura a doua.
Domnul Gheorghe Musteata:
Da, multumesc, domnule ministru.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu cred ca noi asistam la discutia unui
proiect de lege foarte important cind vorbim de politica industriala a
statului. Deci, ceea ce s-a facut in acesti 10 ani de zile in acest domeniu,
practic, astazi, printr-o modificare concreta, se anuleaza.
Deci, doua compartimente serioase care au
fost elaborate impreuna cu Banca Mondiala, Consiliul Creditorilor de Stat si
foarte activ s-a sustinut de Fondul Monetar International, Agentia pentru
Restructurare si Asistenta a Intreprinderilor, care a fost lichidata astazi,
adica nu, si astazi, practic, tot ce a fost potentialul se afla nu stim in
miinile cui.
Deci, eu cred ca o intrebare, eu inteleg,
domnule Dodon, ca nu dumneavoastra sinteti presedintele Consiliului
Creditorilor de Stat si eu am inteles un an de zile in urma, cind dumneavoastra
ati votat in sala aceasta, in fruntea acestui Consiliu al Creditorilor de Stat,
pe domnul Prim-ministru Tarlev, noi am crezut ca aveti o intentie foarte
serioasa.
Deci, va spun sincer ca tot ce a fost facut
in domeniul restructurarii industriei, intreprinderile industriale, practic,
s-a lichidat si renuntam toti absolut la experienta care a fost propusa si
altor state.
Deci, in acest context, o intrebare.
Dumneavoastra, Ministerul Economiei si Comertului ca autor, ati consultat
conducatorii de intreprinderi, acei care au nevoie de sustinerea statului la
aceasta etapa foarte dificila. Care este parerea lor, daca se poate, daca
sinteti dumneavoastra la curent.
Domnul Igor Dodon:
Daca imi permiteti, o sa incerc sa expun,
acum am expus opinia Guvernului, sa expun opinia Ministerului Economiei si
Comertului. Ministerul Economiei si Comertului este de parerea ca trebuie sa
existe conditii absolut egale pentru toti agentii economici. Dar, daca e sa ne
referim, sa fim destul de sinceri, intr-adevar, aceasta modalitate, pina la
etapa actuala, a fost utilizata si are unele rezultate de succes.
Insa, dati sa recunoastem si s-o
recunoastem destul de sincer ca acei agenti economici care in momentul de fata
sint in acordurile de memorandum semnate cu Consiliul Creditorilor sint pusi
intr-o situatie mai favorabila decit agentii economici care practica procedura
de insolvabilitate judiciara. Sint conditii absolut ilegale, pe care statul le
permite la aceasta etapa. De aceea, noi venim cu propunerea sa fie create
conditii de concurenta.
Domnul Ion Gutu:
Domnule Dodon,
O intrebare. Dumneavoastra aveti multe
exemple ca, prin sistemul judiciar, noi am restructurat citeva intreprinderi
serioase? Aveti citeva exemple?
Domnul Igor Dodon:
Pot sa vin cu aceasta informatie.
Domnul Ion Gutu:
Fata de acele sute de exemple care au
trecut prin acord-memorandum.
Domnul Igor Dodon:
Pot sa vin cu informatie suplimentara la
acest capitol daca este.
Domnul Ion Gutu:
De aceea, eu cred ca ar trebui sa aveti si
informatia aceasta, spre regret. De aceea, stimati colegi, eu va atrag atentia
ca, la urma-urmei, am activat in Guvern si cunosc foarte bine politica
industriala. Eu cred ca noi ceea ce facem astazi, ce am facut pina acum, noi,
practic, statul se inlatura. Sa-i punem pe toti in conditii egale, aceasta
inseamna nimic.
Conditii egale trebuie sa fie, statul
trebuie sa participe concret, nemijlocit, prin crearea conditiilor acelor care
vor sa lucreze, fiindca eu va spun ca nu stiu ca este rind la Consiliul
Creditorilor. Ca sint multi solicitanti ca sa se incadreze in acest proces.
Acest proces este foarte dur pentru agentii economici si de aceea nu fiecare
doreste. Prin aceasta eu cred ca noi, practic, ne inlaturam de la politica
industriala.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Gheorghe Popa:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu vreau sa zic ca, de fapt, in competenta
inspectoratelor fiscale astazi lor le permit ca sa incheie acorduri-memorandum
cu orice agent economic. Deci, mai intii de toate, chestiile sint prevazute de
regulamente respective si in cazul de fata, deci, dispare, dupa parerea mea,
necesitatea ca totusi Consiliul Creditorilor sa duca aceasta activitate.
Incheind acorduri-memorandum cu
inspectoratele fiscale, agentii economici au posibilitate sa-si reesaloneze
datoriile respective pe un termen, deci, prevazut de acordul-memorandum. In
situatia aceasta consider ca calea judiciara care este prevazuta de prezentul
proiect de lege este binevenita si trebuie de sustinut. Fiindca, mai mult decit
atit, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, prin structurile respective, va
duce, va urmari achitarea datoriilor respective.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc, domnule ministru.
Rog sa luati loc.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorata asistenta,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii
insolvabilitatii si comunica urmatoarele.
Modificarile propuse in proiectul prezentat
vizeaza doua aspecte. Primul tine de suspendarea activitatii Consiliului
Creditorilor, excluzind prin aceasta modalitatea de depasire a insolvabilitatii
intreprinderii prin proces extrajudiciar.
Iar al doilea se refera la cerintele impuse
administratorilor insolvabilitatii.
Despre aceasta, materialele le aveti, nota
informativa aveti, a fost prezentat raport. Vreau sa va spun ca noi avem in
comisie avizele comisiilor permanente si Directiei juridice. Ei, in principiu,
sustin proiectul mentionat, cu unele obiectii, care vor fi examinate la
definitivarea proiectului in lectura a doua.
Comisia considera oportune modificarile prezentate
si propune proiectul de Lege pentru modificarea Legii insolvabilitatii spre
examinare si adoptare in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Precedentul raportor a spus ca totusi sint
modalitati de a efectua restructurarea prin instanta de judecata. Sint astfel
de cazuri, dumneavoastra ati examinat, noi avem asemenea cazuri in tara, in
genere, cind restructurarea intreprinderilor s-a efectuat prin intermediul
instantei de judecata?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Sint. Putine, dar sint.
Domnul Alexandru Oleinic:
Cite, Nicolai Feodorovici?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
O sa intrati la mine, eu nu am luat cu mine
materialele.
Domnul Alexandru Oleinic:
Aceasta e foarte important, intelegeti.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
O sa intrati la mine, eu o sa va spun.
Domnul Alexandru Oleinic:
Dumneavoastra ati spus ca si Vasili
Matveevici spune – ˙ ńęŕçŕë.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Nu, nu, nu, o sa intrati la mine, eu o sa
va arat.
Domnul Alexandru Oleinic:
Bine. Si a doua intrebare.
Eu n-am primit raspuns concret din partea
domnului ministru Dodon. Totusi, care este argumentul ca noi marim de la o
intreprindere administrarea pentru administrator, la 4 intreprinderi?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Repet inca o data, daca n-ati citit atent.
Noi lasam...
Domnul Alexandru Oleinic:
Foarte atent.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi lasam aceeasi formula care a fost
pentru intreprinderi care o sa fie in planul de restructurare – unul, maximum
doi.
Si pentru intreprinderi care o sa fie in
procedura de lichidare, permitem pina la 4.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule presedinte,
Nu duceti in eroare Parlamentul, fiindca
legea, administratorul... mai bine se desemneaza procesul insolvabilitatii. De
aceea, nici in modificarea propusa de dumneavoastra nu este stipulat concret ca
acesta merge numai la 4 intreprinderi pentru lichidare si, in principiu, e tot
acelasi proces.
Stimati colegi,
Eu vreau sa va spun ca este o analiza
foarte ampla, din 700 de intreprinderi asupra carora a fost intentat procesul
de lichidare de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, din datoriile de
180 milioane de lei care erau la inceputul procesului de lichidare, s-a achitat
catre stat numai 1%. Numai 1%.
Si aici are loc un lobbism concret al
administratorilor, fiindca acum cind s-a inceput a lucra, Comisia pentru
economie, buget si finante a acumulat toata informatia ce tine de procesul de
insolvabilitate in tara, administratorii au... bine, pe parcursul unui an si
jumatate nimeni nu i-a intrebat, ei continua sa gestioneze mai mult de 10
intreprinderi.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Oleinic.
Domnul Alexandru Oleinic:
Macar ca legea este intrata in vigoare.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Oleinic,
Ma iertati, va rog...
Domnul Alexandru Oleinic:
Stati un pic, eu...
Domnul Marian Lupu:
Eu stau un pic. Noi sintem in proces de
lucru.
Domnul Alexandru Oleinic:
Pai in proces de lucru.
Domnul Marian Lupu:
Nu va pare ca tot ce vorbim pina acum s-ar
limita la o propunere concreta a dumneavoastra, ca, pentru lectura a doua, in
acest proiect sa fie indicat strict: lichidatori, administratori pentru
restructurare, si-i toata problema.
Domnul Alexandru Oleinic:
Esenta.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Si eu vroiam sa mentionez ca aceasta e
propunerea pentru lectura a doua si noi o s-o examinam.
Domnul Alexandru Oleinic:
Propunerea conceptuala a legii este
aceasta, de aceea, eu am propunere.
Eu termin discursul meu cu o propunere.
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Aveti rabdare.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Eu v-am oferit cuvint ca sa puneti
intrebari.
Domnul Alexandru Oleinic:
Da, bine.
Domnul Marian Lupu:
Aveti ce spune. Trebuia sa va inscrieti la
luare de cuvint inainte prima lectura. Aceasta e norma regulamentului.
Domnul Alexandru Oleinic:
Eu o sa dau citire regulamentului.
Domnul Marian Lupu:
La timpul respectiv. Oferiti va rog
intrebari. Toata lumea este deja la orele doua. Nu puneti in test rabdarea
colegilor, va rog.
Domnul Alexandru Oleinic:
Stimati colegi,
Eu propun ca legea sa fie respinsa si noi
sa audiem Guvernul aici, in Parlament. Incepind din 1997 implementarea legii,
mai bine zis procesul Legii insolvabilitatii in tara, si pe urma venim cu
modificari concrete privind legea data, dar sa avem analiza, toti deputatii sa
aiba analiza.
Eu vreau sa va spun ca procesul de
insolvabilitate in tara s-a transformat intr-un business foarte serios si
astazi se intimpla un lobbism concret. De aceea, eu propun ca legea sa fie
respinsa si, domnule Presedinte, eu va rog sa ma inscrieti pentru luare de
cuvint.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Domnule Presedinte,
Eu cer scuze, dar totusi am fost invinuit
ca ii duc in eroare pe colegi. (Rumoare in sala.) Nu, nu, nu, eu cer
scuze.
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog, replicile, va rog de la fata
locului.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da aici, daca o sa cititi atent proiectul
de lege, atent, repet, alineatul (8) – administratorul, cu exceptia celui
prevazut la alineatul (7) al prezentului articol, poate fi desemnat la maximum
4 intreprinderi. Dar la alineatul (7) se stipuleaza strict, alineatul (7) se
completeaza cu urmatoarea propozitie: “Restrictia expusa se refera doar la
numarul de intreprinderi unde administratorul desemnat aplica planul ce prevede
readresarea”, adica in lege aceste momente sint foarte strict stipulate. Si eu
va rog frumos, cititi atent.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu as vrea sa inteleg, noi, la Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati, am discutat foarte atent toate aceste
prevederi si am propus ca, in general, notiunea de doua, trei sau patru
intreprinderi care sint pentru lichidatori si administratori, este una gresita.
De ce? Daca vorba de o intreprindere care are, de exemplu, un volum de afaceri
de 100 mii de lei pe an, este o intrebare, iar daca este vorba de o
intreprindere cu 100 milioane de lei, este alta intrebare.
Daca este vorba de lichidarea unei
intreprinderi cu o proprietate de 10 mii de lei, este o intrebare. Si daca este
vorba de lichidarea unei intreprinderi cu 100 milioane de lei, este cu totul
alta intrebare.
De aceea, consider, si am insistat, si din
cele ce tin minte, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a sustinut
aceasta idee ca este cazul sa schimbam conceptual nu de la numarul de
intreprinderi, dar ceva ce tine de volumul de afaceri al acestor intreprinderi
sau de activele intreprinderii care exista in momentul cind se aproba decizia
despre lichidarea sau reorganizarea s.a.m.d. a intreprinderilor.
De aceea, eu as vrea sa aflu care este
opinia dumneavoastra la acest capitol, ca sa inteleg, fiindca, in opinia mea,
ceea ce este propus astazi este putin gresit, ca sa nu spun mai dur.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu personal consider ca aici, in lege, a
fost corect stipulat, o intreprindere, maximum doua si acum pentru o situatie
care este la noi se permite pina la 4. Dar aceasta la decizia pe care o sa o ia
judecata.
Domnul Dumitru Braghis:
Bine.
Domnule presedinte si onorat Parlament,
Eu inca o data vreau sa accentuez acest
moment. Acesti toti administratori si lichidatori traiesc financiar din acele
venituri pe care le obtin in rezultatul... respective. Daca o sa avem
prevederea dumneavoastra si o sa fie la un lichidator sau administrator 4
intreprinderi cite 100 de milioane activele respective, este o situatie. Si ne
inchipuim ce o sa se intimple acolo si o sa avem tot 4 intreprinderi la care
activele vot fi 40 mii de lei sau volumul de afaceri vor fi tot 40 mii de lei.
Spuneti-mi va rog, ce se va intimpla in tot
acest proces si care va fi atitudinea si a lichidatorilor, si a celor care vor
gestiona procesul de insolvabilitate?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu va rog frumos, prezentati pentru lectura
a doua viziunea dumneavoastra, propunerea dumneavoastra, o sa examinam.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule presedinte Bondarciuc,
Propunerea mea a fost sustinuta de comisia
noastra, din care fac parte eu, si de aceea si v-am pus intrebarea.
Dumneavoastra aveti raportul comisiei, aveti avizul comisiei, cer scuze, de
aceea si pun intrebarea, fiindca dumneavoastra n-ati vorbit nimic la acest
capitol si vreau sa inteleg cum sa votez, fiindca in dependenta de raspunsul la
intrebarea dumneavoastra si de decizia comisiei catre prima lectura, este vorba
de concept.
Eu voi vota intr-un fel sau in altul. Ceea
ce a propus Guvernul si ceea ce sustineti dumneavoastra acum, in opinia mea,
este absolut gresit. Absolut gresit.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Aveti drept la opinia dumneavoastra. Dar in
raport eu am mentionat ca noi am primit avizele care sint, in principiu,
pozitive si sustin proiectul mentionat, cu unele obiectii care vor fi examinate
la definitivarea proiectului in lectura a doua.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule presedinte,
Repet inca o data, este vorba de concept,
nu este vorba de modificare.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Pentru mine nu trebuie sa repetati. Poate
pentru dumneavoastra,
Domnul Dumitru Braghis:
Nu, pentru dumneavoastra, dumneavoastra nu
intelegeti, e vorba de concept.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Pentru mine nu trebuie sa repetati.
Domnul Dumitru Braghis:
Se vede ca trebuie.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Foarte bine. Cred ca v-ati inteles de
minune.
Domnul Dumitru Braghis:
Ce-i aceea concept, ce sa va fac, trebuie
sa repetam.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Alte intrebari? Nu sint.
Eu va multumesc domnule Bondarciuc.
Rog sa luati loc. Luari de cuvint? Au fost
doua solicitari.
Domnule Alexandru Oleinic, va rog la
tribuna centrala.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Procesul de restructurare a
intreprinderilor este un element-cheie pentru asigurarea unei cresteri durabile
a economiei nationale. Doar prin realizarea reformei sectorului de intreprinderi
pot fi asigurate resursele necesare pe termen lung pentru securitatea economica
si sociala.
Tergiversarea restructurarilor constituie
unul din motivele principale ale problemelor bugetare, inflatiei si somajului. In
conditiile Republicii Moldova, in care, pe parcursul ultimilor 5 ani de zile,
ponderea sectorului industrial continue sa fie in scadere, raminind la un nivel
de 70% din produsul intern brut, fapt ce va impulsiona in continuare
performanta scazuta a exporturilor, fara restructurarea intreprinderilor nu vom
putea atinge obiectivul de crestere economica.
Deoarece cresterea productivitatii si,
respectiv, a economiei nationale poate fi asigurata doar prin implementarea
reformelor structurale care presupun stabilirea cadrului legal si fiscal,
promovarea parteneriatului, majorarea investitiilor de stat, imbunatatirea
accesului la finante.
Revenind la aspectul restructurarii
intreprinderilor, voi mentiona urmatoarele. Pe parcursul anilor 1997–2006, in
judecata economica si Curtea de Apel au fost depuse 1619 de cereri privind
deschiderea procesului de faliment si de initiere a procesului de
insolvabilitate, dintre care 65 de cereri au fost depuse de Ministerul
Finantelor si 1200 – de inspectoratele fiscale.
Conform datelor statistice, in perioada
anilor 2002–2005 numarul cererilor depuse in instanta de judecata, privind
intentarea procesului de insolvabilitate a crescut considerabil. Astfel, daca
in 2002 au parvenit 30 de cereri, atunci in 2003 – 300, in 2004 – 383 si in
2005 –548 de cereri in instanta de judecata.
In aceasta perioada au fost examinate si
incheiate 955 de cazuri. Legea insolvabilitatii a urmarit scopul de stabilire a
cadrului juridic necesar pentru procesul de restructurare a intreprinderilor
insolvabile in vederea rebidierii lor financiare si economice, precum si pentru
procesul de insolvabilitate in vederea satisfacerii colective a creantelor
creditorilor din contul patrimoniului debitorului.
Daca pina in anul 2001 intreprinderile
supuse restructurarii primeau din partea Agentiei pentru Restructurare a Intreprinderilor
si Asistenta, asistenta tehnica gratuita pentru elaborarea si implementarea
planurilor de restructurare, in prezent intreprinderile problematice isi
elaboreaza planurile de restructurare de sine statator si nedispunind de
capacitati tehnice si experienta in domeniu.
Totodata, intreprinderile insolvabile sint
in drept sa-si restructureze datoriile prin apelarea la Consiliul Creditorilor.
Pe parcursul perioadei de activitate a Consiliului Creditorilor, adica pina in anul
2006, procesul de restructurare prin intermediul incheierii
acordului-memorandum se implementeaza la 121 de intreprinderi de diverse ramuri
ale economiei nationale.
In urma analizei activitatii acestor
intreprinderi in conditii de acord-memo-randum, putem constata ca conditia de
achitare a platilor curente fata de toti creditorii se executa in medie la
nivelul de 96,5%, iar a platilor reesalonate au fost executate la nivelul de
88,3%, fapt ce a contribuit la majorarea veniturilor bugetului public national.
De aici puteti sa va dati seama cit de
eficienta a fost activitatea Consiliului Creditorilor in economia nationala.
Desi aplicarea procesului de restructurare
catre intreprinderi prin intermediul Consiliului Creditorilor s-a dovedi a fi
un mecanism real si de revitalizare a intreprinderilor, acelasi lucru nu poate
fi afirmat in cazul gestionarii procesului de insolvabilitate a
intreprinderilor de catre reprezentantii statului in adunarile si comitetele
creditorilor si administratorilor.
Despre acest lucru ne denota si raportul
Curtii de Conturi din 2004 privind rezultatele controlului asupra activitatii
reprezentantilor statului in adunarile si comitetele creditorilor si
administratorilor, imputerniciti la intreprindere in proces de insolvabilitate,
cu derularea procedurii de faliment in care s-a constatat ca reprezentantii
statului nu au asigurat un control riguros in derularea procesului, fapt ce a
condus la multiple abuzuri si incalcari ale legislatiei, statul suportind
prejudicii irecuperabile.
Astfel, reprezentantii statului in
comitetele creditorilor, de comun acord cu administratorii, nu au initiat
rezilierea contractelor si recunoasterea nula a tranzactiilor.
La majoritatea intreprinderilor, unde a
fost deschisa procedura de faliment, reprezentantii statului, dispunind de
votul decisiv al adunarii creditorilor, n-au intreprins masuri de stabilire a
atributiilor comitetului creditorilor, diminuind astfel responsabilitatea
comitetului creditorilor pentru deciziile adoptate.
Ca exemplu, Ministerul Finantelor a initiat
procesul de insolvabilitate fata de 33 de agenti economici, beneficiind de
credite interne si externe sub garantia statului. Din totalul de datorii 621
milioane de lei a fost achitata doar suma de
23 de milioane sau 3,7%.
Inspectoratele fiscale sint implicate in
391 de cazuri de declarare a agentilor economici in stare de insolvabilitate.
Suma datoriilor confirmate de instanta de judecata, 378 de milioane fata de
bugetul de stat a fost achitata numai la 10%,
78 de milioane fata de bugetul asigurarilor sociale au fost achitate de 28%.
Totodata, in cazul intreprinderilor care au
mers la lichidare, cifra este de 700, suma datoriilor constituind 153 de
milioane fata de bugetul de stat, s-au achitat numai 2 milioane de lei. Aceasta
constituie 1,3%.
Fata de asigurarile sociale 38 de milioane,
s-a achitat 1 milion 400, 3,5 milioane. Restul datoriilor, conform hotaririlor
instantelor de judecata, au fost anulate. Nu intotdeauna actiunile
administratorilor au fost orientate spre pastrarea, majorarea si valorificarea
cit mai eficienta a mesei debitoare prin toate mijloacele legale disponibile
pentru executarea cit mai deplina a creantelor creditorilor.
In majoritatea cazurilor, licitatiile de
vinzare a bunurilor materiale ale intreprinderilor insolvabile s-a desfasurat
cu incalcarea prevederilor legale si in detrimentul intreprinderilor
insolvabile si al creditorilor lor. De asemenea, au fost stabilite cazuri de
diminuare a preturilor de realizare a bunurilor materiale ale intreprinderilor
in proces de insolvabilitate in suma de 33 de milioane. Acestea sint datele de
la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.
Lipsa de control din partea adunarii
creditorilor si comitetele creditorilor, procedurile de reorganizare si
lichidare a intreprinderilor insolvabile decurg foarte lent din cauza
tergiversarii neintemeiate a termenelor de efectuare. Astfel administratorii si
echipele lor se asigura pe timp indelungat cu locuri de munca si salarii
fabuloase.
Ma refer la exemplul Societatii pe Actiuni
“Alfa”, “Alimentarmas”, Uzina de frigidere, al caror proces de faliment dureaza
din 1997, de cind a fost implementata legea.
Societatile pe Actiuni “Codru”, “Steaua”
din 1998, iar remunerarea a
3 administratori pentru perioada de 2 ani de zile, a alcatuit de la 1,4 pina la
2 milioane de lei. Remunerarea pentru specialisti si experti, angajati de
administrator, a fost efectuata cu incalcarea prevederilor articolului 79 din
Legea insolvabilitatii, achitind salariile din contul masei debitoare a intreprinderilor,
dar nu din contul remunerarii administratorului.
Cu alta parere a intreprinderilor cu
capital de stat au ajuns in stadiul de faliment din cauza lipsei unui control
efectiv din partea ministerului de ramura si a Ministerului Finantelor. In unele
cazuri, creditorii de stat au initiat procedura de faliment, fara a tine cont
de interesele strategice ale statului, iar in altele procedura se initia cu
intirziere, cind intreprinderea, practic, era distrusa.
Astfel, in cazul Societatii pe Actiuni “Steaua”,
procedura de faliment a fost initiata la propunerea Ministerului Finantelor,
fara o argumentare tehnico-economica, pe cind indicii de activitate la moment
demonstrau doar necesitatea unei redresari. Si cunoastem destul de bine in ce
situatie se afla astazi “Steaua” si ce prezinta astazi “Steaua” ca
intreprindere in economie.
Din cauza neinitierii la timp a procedurii
de faliment, a cauzat calcularea unor dobinzi, penalitati si amenzi de citeva
ori mai mari decit datoriile de baza.
Un alt indice al activitatii
reprezentantilor statului este si promovarea la functii de administratori prin
instanta de judecata, mai ales pentru intreprinderile mari, unele si aceleasi
persoane. Ca rezultat, una si aceeasi persoana a fost numita in functie de
administrator la 10 si mai multe intreprinderi.
Ma refer la raportul Curtii de Conturi din
2004. Pina in momentul de fata situatia nu s-a schimbat spre bine, deoarece,
desi Ministerul Finantelor a fost atentionat asupra incalcarilor depistate, asa
si nu s-a dat o apreciere principiala a activitatii reprezentantilor statului
in cadrul adunarii creditorilor si comitetului creditorilor ale
intreprinderilor insolvabile si nu s-au adoptat deciziile respective.
Din analiza prezentata rezulta ca dirijarea
procesului de faliment de catre administratori si reprezentantii statului in
comitetele creditorilor este neeficienta.
In contextul celor mentionate, constatam ca
Legii insolvabilitatii necesita a fi modificata esential, indeosebi cu
prevederi clare care sa asigure o gestionare eficienta a procesului. Scopul
modificarilor trebuie sa fie acel de a relansa activitatea intreprinderilor si
nu acel de a face sa dispara.
Propunem Guvernului sa examineze si
posibilitatea crearii unei agentii independente, care sa monitorizeze si sa
acorde suport in procesul de restructurare a intreprinderilor, sa evalueze
procesul si sa intervina cu propuneri de rigoare la moment.
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”
considera ca modificarile propuse prin proiectul initiat de Guvern nu va
schimba situatia in domeniu. Propunerea Guvernului de a lichida consiliul
creditorilor nu este convingatoare, iar referitor la propunerea privind
activitatea administratorilor de a administra in continuare nu mai mult de 5
intreprinderi, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” insista asupra
administrarii doar a unei intreprinderi.
In aceste conditii, propunem aminarea
adoptarii proiectului in prima lectura, pentru audierea prealabila a Guvernului
la capitolul implementarea Legii insolvabilitatii in scopul identificarii de
solutii eficiente pentru asigurarea unui proces de restructurare viabil care sa
corespunda exigentelor de redresare a economiei nationale.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, pentru luare de cuvint, il invit la
tribuna centrala pe domnul Musteata.
Domnul Gheorghe Musteata:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati deputati,
Voi spune punctul de vedere al Fractiunii
Comunistilor asupra proiectului de Lege cu privire la modificarea si completarea
Legii insolvabilitatii, adoptat prin Hotarirea Guvernului nr.598 din 29 mai
2006.
Proiectul de lege nominalizat a fost
discutat in cadrul fractiunii si, in baza argumentelor expuse, fractiunea va
sustine acest proiect de lege in prima lectura. Prin sustinerea proiectului dat
demonstram disponibilitatea noastra de a colabora cu organismele
internationale, inclusiv cu Fondul Monetar International intru crearea unui
climat investitional favorabil.
Cunoastem bine cauzele cind peste noapte,
in anii 1996, 1998, majoritatea intreprinderilor economice nationale s-au
pomenit in pragul falimentului. O data cu introducerea valutei nationale, peste
noapte, practic, toate intreprinderile s-au pomenit fara de surse circulante
proprii. In acele conditii, bancile comerciale eliberau credite cu rata
dobinzii de pina la 300, 380% anual.
Cunoastem cu totii consecintele
privatizarii cu bonurile patrimoniale care si pina astazi nu e dus la bun
sfirsit. Pe acele timpuri, se ducea o politica bine planificata de transferare
sau, mai bine zis, de pompare a banilor din buzunarul statului in cel privat.
Povara fiscala pe atunci era destul de grea pentru intreaga economie.
Toate acestea au dus la aceea ca la etapa
elaborarii Legii insolvabilitatii in redactie noua din anul 2001, un numar mare
de intreprinderi din economia nationala acumulase datorii mari fata de bugetul
statului. De aceea, se impunea necesitatea elaborarii unui mecanism in cadrul
Legii insolvabilitatii de reesalonare a acestor datorii si acest mecanism a
devenit procedura de restructurare a datoriilor prin incheierea
acordurilor-memorandum. Asemenea prevederi nu erau stipulate in precedente Lege
a insolvabilitatii.
Mecanismul de restructurare a dat
posibilitate multor intreprinderi sa-si restabileasca solvabilitatea si sa
devina profitabile, achitind toate datoriile. Paralel cu incheierea
acordurilor-memorandum, statul a intreprins un sir de masuri indreptate spre
micsorarea poverii fiscale cum ar fi: micsorarea marimii impozitului de venit
de la 32 la 15%, eliberarea de plata taxei pe valoarea adaugata a unui sir de
activitati. S-a micsorat rata dobinzii la credit pina la 15%, ceea ce a dat
posibilitate sa creasca volumul creditelor eliberate de bancile comerciale in
economia nationala.
In anul 2005, fata de anul 2001, creditele
bancare au crescut mai mult de
3 ori. Totodata, au crescut alocatiile de la bugetul de stat, indreptate spre
subventionarea unor activitati, mai cu seama in agricultura – de la 30 milioane
in 2001 la 220 milioane in 2006.
Astazi, aceasta stare de insolvabilitate
este depasita de un sir intreg de intreprinderi si a venit timpul ca toti
agentii economici sa fie tratati univoc si din partea statului. Statul, prin
elaborarea de legi, trebuie sa creeze conditii de sustinere a tuturor agentilor
economici autohtoni, ca sa nu fie admise situatii de insolvabilitate, desi
insolvabilitatea este o categorie pentru economia de piata.
In ceea ce se refera la restrictiile
privind calitatea de administrator, se cunoaste foarte bine ca la aceasta
functie adesea erau desemnate persoane incompetente, corupte, care adeseori
urmareau scopuri meschine. Reglementarea unor restrictii mai dure in cadrul
legii va da posibilitate ca la functii de administrator sa fie investite
persoane profesioniste, oneste si responsabile.
Consider ca problema data necesita a fi
studiata suplimentar, proiectul de lege sa fie imbunatatit pentru lectura a
doua, tinind cont de obiectiile expuse de deputati si de comisii in avizele
acestora. Presupun ca pentru lectura a doua vor fi si amendamente suplimentare.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc si eu.
Stimati colegi,
Au fost evocate doua propuneri, propunerea
comisiei sesizate in fond, care vizeaza aprobarea in prima lectura a acestui
proiect si cea de-a doua propunere a Fractiunii AMN pentru a reintoarce in
comisie, da? A amina examinarea sau a respinge acest proiect.
Deci, in aceste conditii, supun votului
propunerea comisiei in ordinea in care aceasta a fost prezentata prima. Cine
este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2075, rog sa
voteze. Rog sa fie prezentate rezultatele pentru
stenograma.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 26.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 0. Doi, pardon.
Domnul Marian Lupu:
60 de voturi “pro”. Impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 1.
Domnul Marian Lupu:
- 1.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
11 voturi “impotriva”. Cu acest bilant,
proiectul de Lege nr.2075 este aprobat in prima lectura.
Stimati colegi,
Aici intentionez sa anunt intrerupere. Tin
sa va consult, 45 de minute, ori o ora? O, foarte bine, perfect, sa stiti ca 45
de minute.
Stimati colegi,
Doar o clipa, nu am incheiat inca sedinta.
La orele 15.00 reluam sedinta plenului Parlamentului.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu as ruga numaratorii sa anunte prezenta
deputatilor pe sectoare, pentru a vedea caracterul deliberativ al sedintei.
Microfonul nr.2, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 26.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3., va rog.
Numaratorii sint la microfoane, va rog, sa
fie incluse.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 29.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 12.
Domnul Marian Lupu:
67 de persoane si vad ca colegii se mai
apropie. Sedinta este deliberativa.
Stimati colegi,
Continuam sedinta plenului Parlamentului.
Proiectul de Lege privind modificarea si completarea Regulamentului
Parlamentului. Inainte de a continua, va reamintesc ca urmatoarele 4 proiecte,
4 initiative legislative se refera la amendarea Regulamentului Parlamentului.
Este un exercitiu care deriva inclusiv si din planul calendaristic al
actiunilor noastre de colaborare cu Consiliul Europei. In acest context, vom
examina aceste 4 subiecte.
Deci, proiectul de Lege nr.1414, initiat de
deputatul Dumitru Braghis.
Il invit la tribuna centrala pe autor
pentru a face o prezentare a acestui proiect.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
De fapt, aceasta initiativa legislativa a fost
initiata de un grup de deputati, inclusiv domnul Bolboceanu, prezent aici, si
doamna Gutu, care nu mai este deputat in Parlamentul Republicii Moldova.
Aceasta ca sa fim corecti fata de autori, sa nu avem pe urma probleme cu
drepturile de autor.
Acum in ceea ce priveste proiectul de lege
propus spre examinare astazi dumneavoastra. Este un proiect de lege elaborat
deja de mai multi ani de zile, a fost propus o data spre examinare, au fost mai
multe obiectii propuse, am corectat aceste obiectii si am inaintat proiectul
respectiv inca in mai 2005. Deci, acest proiect de lege sta mai mult de un an
de zile sta si asteapta examinarea sa in Parlament.
Vreau sa va spun ca la elaborarea acestui
proiect de lege s-a tinut cont de recomandarile Consiliului Europei la
capitolul functionarii institutiilor democratice si inclusiv a parlamentelor
din Europa. Si am incercat sa ne concentram, daca se poate de spus asa, asupra
a 4–5 domenii mai importante din acest proiect de lege, restul le-am omis din
diferite motive.
Primul moment, care este, in opinia
noastra, destul de important si care tine de activitatea Parlamentului si nu
odata am vazut acest lucru chiar si in ultimele zile, tine de formarea Comisiei
de etica, procedura si regulament, care ar avea contributia sau atributia
respectiva de a verifica respectarea Regulamentului, procedurilor in
Parlamentul Republicii Moldova si inclusiv de a sanctiona sau a trage la
raspundere pe deputatii, care incalca procedura si Regulamentul in activitatea
Parlamentului Republicii Moldova, indiferent de postul pe care il ocupa in
Parlament.
Tot aceasta comisie ar avea posibilitate sa
raspunda si la obiectiile deputatilor ce tin de aprobarea documentelor in
Parlamentul Republicii Moldova, atunci cind ei considera ca s-au comis unele
erori la etapa de redactare si prezentare spre promulgare a acestor documente.
Pentru a asigura o excludere a influentei
politice in cadrul activitatii acestui comitet este o propunere ca membrii
acestei Comisii de etica, procedura si regulament sa fie reprezentanti in
marime egala de catre opozitie si reprezentantii fractiunii majoritare sau ai
fractiunilor majoritare din Parlamentul Republicii Moldova.
Anume pentru a definitiva acest lucru, este
constituit un capitol separat si notiunea de “fractiune majoritara”, “fractiune
de guvernare”, “fractiuni de opozitie” si asigurarea unor corelari, coraporturi
mult mai bine definite in activitatea fractiunilor in cadrul Parlamentului
Republicii Moldova.
Un compartiment aparte tine de votarea
finala a legilor. Pornind de la experienta acumulata in ultimii 5 ani de zile
in Parlament, vorbesc de autorii acestui document, au fost citeva cazuri cind
documentul propus spre promulgare sau chiar publicat, in opinia unor deputati
din Parlamentul Republicii Moldova, era diferit de acel care se vota in
Parlament. Anume din acest motiv se propune sa fie introdusa votarea finala a
tuturor documentelor aprobate in Parlamentul Republicii Moldova si dupa ce
documentul este aprobat in lectura a doua, comisia respectiva il pregateste
pentru votarea finala, deci, introduce toate modificarile asa cum s-a vorbit si
s-a hotarit in Parlament in lectura a doua si acest document este supus votarii
de catre Parlamentul Republicii Moldova. Si in acest caz, in cadrul votarii
finale, se pun in discutie doar erorile care, poate, au aparut, daca ele au
aparut, nu se mai pun amendamente, nu mai este dreptul de a inainta
amendamente. Toate aceste lucruri puteau fi efectuate pina la votarea finala de
catre Parlament a documentului respectiv.
Consideram ca este o norma practicata de
mai multe parlamente europene si ar putea sa aduca o imbunatatire si a
activitatii Parlamentului Republicii Moldova.
Inca citeva momente tin de asigurarea
drepturilor minoritatii in Parlamentul Republicii Moldova, daca tinem cont de
Declaratia de integrare europeana a Republicii Moldova si de criteriile de la
Copenhaga care prevad o respectare a drepturilor tuturor minoritatilor,
inclusiv a celor din Parlament, noi am propus mai mult lucruri care ar permite
ca aceste drepturi sa fie nu doar declarate, ci si, cu adevarat, respectate in
cadrul Parlamentului Republicii Moldova.
De exemplu, se propune ca, odata in luna,
ordinea de zi sa fie propusa pentru dezbateri in Parlament de catre
reprezentantii opozitiei. Se propune ca legile in Parlament, sa fie un termen
strict de la data intrarii examinarilor de catre comisie pentru prima lectura
si pentru lectura a doua, deci, niste termene mai clare. Sa fie scris explicit
in legislatie cum se procedeaza in asemenea cazuri.
Vreau sa mentionez ca aceste prevederi au
fost luate strict din prevederile si recomandarile Consiliului Europei la
capitolul respectiv si practica altor tari ca, de exemplu, Tarile Baltice, la
care, in ultimul timp, foarte frecvent ne referim. Cine are posibilitate, poate
accesa site-urile respective ale parlamentelor Tarilor Baltice si sa vada ca
acolo exista asemenea prevederi.
Inca un compartiment care este redat, in
opinia noastra, putin diferit de ceea ce era pina acum mai concret, este vorba
de raportul anual al Guvernului care trebuie sa fie prezentat in fiecare
primavara in Parlamentul Republicii Moldova si trebuie sa avem posibilitate
sa-l avem in avans, sa avem posibilitate sa pregatim, sa examinam acest raport
pentru a-l discuta in cadrul Parlamentului si pentru a expune niste lucruri
clare asupra activitatii Guvernului si asupra politicii promovate de Guvern
intr-o perioada clara de timp, este vorba de un an calendaristic.
Sint si citeva momente propuse in proiectul
respectiv, dar dupa discutiile avute cu colegii, cu comisiile parlamentare, noi
nu insistam, sintem gata sa le omitem, este vorba despre secretarii executivi
ai Biroului permanent sau de secretarii Biroului permanent, este vorba de
instituirea a doi secretari. Noi sintem gata sa acceptam excluderea din
document pentru lectura a doua a acestor prevederi.
In general, vreau inca o data sa mentionez
ca acest proiect de lege tine sa imbunatateasca regulamentul actual, clarifica
mai multe lucruri care astazi sint tratate ambiguu. Si, in cadrul acestei
modificari, noi ne-am propus ca scop, inclusiv, sa aducem in concordanta unele
prevederi ale Legii despre statutul deputatului in Parlament si ale Legii
pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru unul dintre autorii
acestei initiative?
Microfonul nr.3.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule autor,
As avea la dumneavoastra urmatoarea
intrebare. Deci, dumneavoastra propuneti, cum ati mentionat in raportul
dumneavoastra ca autor, ca sa fie constituita Comisia de etica, procedura si
regulament. Deci, la articolul 14/2 “Atributiile comisiei respective”. Dupa
parerea mea, cred ca aceste atributii dubleaza atributiile Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati si ale Directiei documentare parlamentara. Ce parere
aveti dumneavoastra asupra acestui moment? Deoarece in articolul pe care il
propuneti dumneavoastra sint prevazute un sir de stipulari si anume, dau
citirii: “in cazul detinerii documentelor care confirma cazul de incalcare a
legislatiei de catre deputat, fie la propunerea oricarui membru al
Parlamentului, fie din propria initiativa, examineaza incalcarile legislatiei
in vigoare, comise de catre deputat.
Eu consider ca noi avem organele
respective: Procuratura Generala si altele care se ocupa anume de examinarea
acestor incalcari.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule deputat.
Eu am stiut foarte bine de aceste
prevederi, despre care vorbiti dumneavoastra. Insa scopul acestei initiative
este nu numai de a examina sau de a propune unele modificari pentru a forma o
simpla noua comisie, ci este si unul din scopuri ca in Parlamentul Republicii
Moldova deciziile ce tin de deputati, de personal sa fie aprobate nu in baza de
reprezentativitate politica, ci in baza de egalitate in drepturi a tuturor,
inclusiv a minoritatii. Iata acesta este scopul.
De aceea, o parte din prevederi, cu
adevarat, care sint astazi ale Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati,
de exemplu, sau altele, pot fi examinate de catre aceasta comisiei. In ceea ce
priveste partea a doua a problemei ce tine de Procuratura, nicidecum noi nu
punem la indoiala si nu propunem modificarea Legii despre Procuratura, alte
legi ce tin de procesul de urmarire penala sau administrativa din Republica
Moldova, ci propunem inca un mecanism care ar permite ca comisia respectiva sa
poata sa discute cu deputatii, sa traga la raspundere, daca va fi necesar aici,
in cadrul Parlamentului, si nu asteptam cind ni se va adresa noua Procurorul
General sau un alt organ de resort din Republica Moldova.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Da, dar eu am avut in vedere in contextul
intrebarii abordate despre ce fel de deputati, cine vor fi acesti deputati care
vor constitui aceasta comisie? Deci, este Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati, eu consider ca aceasta nu va intra, ar fi o atributie a comisiilor
din Parlament. Aceasta am avut in vedere.
Domnul Dumitru Braghis:
Deci, articolul 14/1 este destul de
explicit, in opinia mea, este propusa componenta acestei comisii. Ea se
formeaza la propunerea fractiunilor parlamentare din numarul egal al
reprezentantilor opozitiei si majoritatii parlamentare, sint prevazute
procedurile de numire a acestor persoane si modalitatile de lucrare.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Inca o intrebare la capitolul 10 articolul
128 se completeaza cu alineatul 4 si alineatul 5 cu urmatorul cuprins: “In cazul
in care s.a.m.d.”
Domnul Dumitru Braghis:
Inca o data, daca nu vi-i greu, cer scuze.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Poftim?
Domnul Dumitru Braghis:
N-am auzit articolul.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Capitolul 10 articolul 128, sectiunea 4
“Raportul anual al Guvernului”, pagina 6. Este, da? Deci, dupa parerea mea,
aceasta norma, pe care o propuneti dumneavoastra, contravine Constitutiei
Republicii Moldova si articolului 98, deoarece in articolul respectiv din
Constitutie este stipulat: in cazurile in care Guvernul este demis. Dar
dumneavoastra propuneti prin norma respectiva: in cazul in care componenta
Guvernului se modifica cu cel putin 1/3 din numarul total al membrilor,
Parlamentul, intr-o sedinta speciala, adopta Hotarirea privind demiterea Guvernului.
Domnul Dumitru Braghis:
In Constitutia Republicii Moldova, din ceea
ce eu tin minte, sint prevazute clar si explicit cazuri cind Guvernul trebuie
sa fie demis sau poate sa fie demis. In cazul prevederii acesteia a
Regulamentului noi nu vorbim despre demiterea obligatorie, ci Parlamentul pune
in discutie problema demiterii. Si atunci majoritatea parlamentara, care este
formata in Parlament, decide da sau nu. Nu este nimic iesit din comun, in
opinia mea. Si nu este deloc contradictoriu sau in contradictie cu Constitutia
Republicii Moldova acest capitol. Fiindca, vorba este despre modificarea
componentei nominale a Guvernului mai mult de 1/3 din numarul ministrilor care
au fost numiti de catre Parlament si acceptati de Parlament la o data
respectiva.
Atunci, tinind cont de faptul ca sintem o
republica parlamentara, ca Guvernul, intr-un fel sau altul, este numit de catre
Parlamentul Republicii Moldova, Programul de activitate este acceptat de catre
Parlamentul Republicii Moldova. Si sint unele prevederi, ca Presedintele Tarii
impreuna cu Prim-ministrul are dreptul de a opera unele modificari. Consideram
ca acestea nu pot fi numite unele modificari in cazul in care este vorba de
modificarea a 40–50 la suta din componenta Guvernului.
In opinia noastra s-a propus 1/3, poate fi
alta cifra. Atunci cind este schimbata componenta Guvernului la un numar X%,
este absolut logic ca Parlamentul ar putea pune in discutie, in general,
problema de vot de incredere, daca vreti, a acestui Guvern. Fiindca este vorba
de o componenta destul de noua sau destul de modificata.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Dar, oricum, parerea mea este ca, totusi,
contravine Constitutiei si aceasta n-ar trebui de sustinut.
In acelasi context, ultima intrebare, ceea
ce tine de articolul 112/3, unde dumneavoastra propuneti, punctul 3: “Dupa
prezentarea raportului de catre Guvern, Parlamentul poate sa adopte o decizie
in cadrul luarilor de cuvint asupra raportului prezentat de Guvern, liderilor
opozitiei parlamentare li se ofera cuvintul pentru prezentarea coraportului
asupra activitatii Guvernului.”
Deci, aici, iara, eu consider ca contravine
Constitutiei si anume articolelor 104 si 105. Deoarece acolo, in Constitutie,
este stipulat concret cind este audiat Guvernul, cind vine cu o informatie in
Parlament.
Si punctul 2. Raportul Guvernului se
prezinta in sedinta in plen a Parlamentului de catre Prim-ministru s.a.m.d.
dupa text.
Aceste doua momente eu am vrut sa va spun,
ca, totusi, contravin Constitutiei.
Domnul Dumitru Braghis:
Ce contravine? Dumneavoastra spuneti ca
raportul se prezinta de
Prim-ministru. Tot asa e scris aici. Care-i problema?
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Poftim?
Domnul Dumitru Braghis:
Unde-i contradictia intre ceea ce este
propus aici si Constitutie? In Constitutie este scris: “Anual Guvernul prezinta
raport”. Noi am stipulat lucrul acesta.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Dumneavoastra stipulati mai detaliat ori de
cite ori, inclusiv includeti si coraportul opozitiei.
Domnul Dumitru Braghis:
Da. Dar de ce nu? Aceasta nu este in
contradictie cu Constitutiea. Daca in Constitutie acest lucru nu este prevazut,
asta nu inseamna ca el nu poate sa existe. Este o prevedere. Noi in Constitutie
avem foarte multe lucruri care sint scrise intr-o propozitie, iar aici, in
Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, sint descifrate prin mai multe
articole. Poftim, despre alegerea Presedintelui Parlamentului. Este scris ca se
alege de catre Parlament, daca nu gresesc eu, in Constitutie. Iar in
Regulamentul Parlamentului, in Legea despre statutul deputatului in Parlament
avem mai multe prevederi care descriu modalitatea. Tot asa am hotarit sa
propunem si noi, ca in Constitutie este prevazut raportul anual al Guvernului.
Noi propunem mai multe prevederi care ar clarifica ce se subintelege prin
raportul anual al Guvernului. Si cum propunem noi procedurile de examinare ale
acestui raport.
Domnul Anatolie Zagorodnii:
Bine.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Ńďŕńčáî, ăîńďîäčí Ďđĺäńĺäŕňĺëü.
Äěčňđčé Ďĺňđîâč÷, ĺńëč ˙ Âŕń íĺ ńîâńĺě ďđŕâčëüíî ďîí˙ë, ňî Âű ěĺí˙ ďîďđŕâčňĺ. Âű ďűňŕĺňĺńü â ńâîčő ďđĺäëîćĺíč˙ő Ââĺńňč ďîí˙ňčĺ ňđĺňüĺăî ÷ňĺíč˙. Íó íĺ ňî ÷ňîáű ďîí˙ňčĺ, ŕ ââĺńňč îá˙çŕňĺëüíîńňü ňđĺňüĺăî ÷ňĺíč˙. Ňî ĺńňü Âű ďđĺäëŕăŕĺňĺ, ÷ňîáű äîęóěĺíňű ďđîřëč âňîđîĺ ÷ňĺíčĺ, ňî÷íî ňŕę, ęŕę
ó íŕń ńĺé÷ŕń ĺńňü, ďîňîě ďîďŕäŕëč ę đĺäŕęňîđŕě č ďîńëĺ đĺäŕęňîđîâ ńíîâŕ âĺđíóëčńü ńţäŕ, â çŕë çŕńĺäŕíč˙, č ăîëîńîâŕëčńü
ńëĺäóţůčě ÷ňĺíčĺě. Č íŕçűâŕĺňĺ ńâîĺé çŕęîíîäŕňĺëüíîé
číčöčŕňčâîé ýňî îęîí÷ŕňĺëüíîĺ ÷ňĺíčĺ.
Ó ěĺí˙ â ńâ˙çč ń ýňčě ňŕęîé âîďđîń. Ńĺăîäí˙ ó íŕń ĺńňü â Ďŕđëŕěĺíňĺ äîńňŕňî÷íî ÷ĺňęŕ˙
ďđîöĺäóđŕ – ˙ íĺ áóäó
çŕäĺđćčâŕňü âíčěŕíčĺ ěîčő óâŕćŕĺěűő ęîëëĺă, îíč âńĺ ĺĺ çíŕţň – äî âňîđîăî ÷ňĺíč˙
âęëţ÷čňĺëüíî. Ďđĺäďîëîćčě, Ďŕđëŕěĺíň ďđîăîëîńîâŕë, ďîńëĺ ýňîăî â
ńîîňâĺňńňâčč ń ďđîöĺäóđîé äîęóěĺíň
ďîďŕäŕĺň ę đĺäŕęňîđŕě, ŕ âîň ďîńëĺ ýňîăî ĺńňü ďîđ˙äîę,
óńňŕíîâëĺííűé ňŕęćĺ Đĺăëŕěĺíňîě. Č ňĺ, ęňî áűëč â Ďŕđëŕěĺíňĺ ďđĺäńĺäŕňĺë˙ěč
ęîěčńńčé čëč ńĺăîäí˙ ˙âë˙ţňń˙ čěč, őîđîřî ýňî çíŕţň.
Ďîńëĺ đĺäŕęňîđîâ äîęóěĺíň ďîďŕäŕĺň ę
ďđĺäńĺäŕňĺëţ ęîěčńńčč č íĺ ďđîńňî ę íĺěó ďîďŕäŕĺň, ŕ îí îá˙çŕí ňŕě ńâîĺ ôŕęńčěčëĺ îńňŕâčňü,
ćĺëŕňĺëüíî ńîáńňâĺííîé đóęîé. Č ńŕěîĺ ăëŕâíîĺ, ÷ňî íĺ ďđîńňî ďîäďčńŕňü – îí íĺńĺň îňâĺňńňâĺííîńňü çŕ ňî, ÷ňîáű ýňîň
äîęóěĺíň öĺëčęîě č ďîëíîńňüţ ńîîňâĺňńňâîâŕë ňîěó ńîäĺđćŕíčţ, ęîňîđîĺ áűëî ďđîăîëîńîâŕíî â äŕííîě çŕëĺ âî âňîđîě ÷ňĺíčč. Ňîăäŕ ěíĺ îáú˙ńíčňĺ, çŕ÷ĺě Âű ââîäčňĺ ďîí˙ňčĺ îęîí÷ŕňĺëüíîăî
÷ňĺíč˙? ×ňî ýňî ňŕęîĺ?
Ďîňîěó ÷ňî ňđĺňüĺ ÷ňĺíčĺ ˙ ďîíčěŕţ ňŕę. Ěű, ńęŕćĺě, îáńóćäŕĺě ęîäĺęń, ěű ńďîňęíóëčńü íŕ ęŕęîé-ňî ńňŕňüĺ,
ěű áĺđĺě č â ňđĺňüĺ ÷ňĺíčĺ âűíîńčě ńňŕňüţ,
îäíó-äâĺ-äĺń˙ňü, íĺ čěĺĺň çíŕ÷ĺíč˙. Íî ďđč ýňîě ěű ÷ĺňęî ďîíčěŕĺě, ÷ňî ěű âűâĺëč â ňđĺňüĺ ÷ňĺíčĺ îďđĺäĺëĺííóţ
ńňŕňüţ, ěű íŕä íĺé đŕáîňŕĺě č ăîëîńóĺě â ňđĺňüĺě ÷ňĺíčč.
Ŕ Âŕřĺ ďđĺäëîćĺíčĺ îá
îęîí÷ŕňĺëüíîě ÷ňĺíčč – äë˙ ÷ĺăî îíî?
Domnul Dumitru Braghis:
Çíŕ÷čň, Âŕäčě Íčęîëŕĺâč÷, ˙ ďđčâîäčë č
ďđčěĺđ çäĺńü, ęîăäŕ îáú˙ńí˙ë, ÷ňî â Ďŕđëŕěĺíňĺ čěĺëŕ
ěĺńňî ńčňóŕöč˙ (˙ äâŕ đŕçŕ ňî÷íî ďîěíţ), ęîăäŕ äîęóěĺíň, îďóáëčęîâŕííűé â «Ěîíčňîđóë Oôč÷čŕë», íĺ ńîîňâĺňńňâîâŕë ňîěó, ÷ňî áűëî ďđîăîëîńîâŕíî.
Áîëĺĺ ňîăî, âîęđóă ýňîăî íŕ÷ŕëŕńü â
Ďŕđëŕěĺíňĺ äčńęóńńč˙ – ęňî ďđŕâ, ęňî íĺ ďđŕâ. Ôîđěčđîâŕëčńü đŕçëč÷íűĺ
ęîěčńńčč, ďđîâîäčëčńü äčńęóńńčč
č ň.ä. Â ńâ˙çč ń ýňčě ďđĺäëŕăŕĺňń˙ íĺ ňđĺňüĺ ÷ňĺíčĺ, ďîňîěó ÷ňî ňđĺňüĺ ÷ňĺíčĺ
ďđîďčńŕíî â Đĺăëŕěĺíňĺ Ďŕđëŕěĺíňŕ, ăäĺ ăîâîđčňń˙, ÷ňî îňäĺëüíűĺ ńňŕňüč čëč äŕćĺ çŕęîí â öĺëîě ěîăóň áűňü ďî đĺřĺíčţ Ďŕđëŕěĺíňŕ âűíĺńĺíű íŕ
ňđĺňüĺ ÷ňĺíčĺ äë˙ ňîăî, ÷ňîáű îáńóäčňü č ďđčí˙ňü îęîí÷ŕňĺëüíîĺ đĺřĺíčĺ ďî
íĺęîňîđűě ńňŕňü˙ě.
Domnul Vadim Misin:
Äŕ.
Domnul Dumitru Braghis:
 äŕííîě ńëó÷ŕĺ đĺ÷ü čäĺň îá îęîí÷ŕňĺëüíîě
ăîëîńîâŕíčč äîęóěĺíňŕ. Ňî ĺńňü Ďŕđëŕěĺíň, ďîëó÷čâ ňîň äîęóěĺíň, ęîňîđűé äîëćĺí
ďîéňč ę Ďđĺçčäĺíňó íŕ ďđîěóëüăŕöčţ, ďĺđĺä ňĺě ęŕę ýňîň äîęóěĺíň óéäĺň íŕ
ďđîěóëüăŕöčţ, ďîäňâĺđćäŕĺň, ÷ňî îí ńîîňâĺňńňâóĺň ňîěó äîęóěĺíňó, ęîňîđűé áűë ďđîăîëîńîâŕí çäĺńü, â Ďŕđëŕěĺíňĺ. Ďîňîěó ÷ňî ó íŕń ýňî óćĺ čěĺëî ěĺńňî.
Domnul Vadim Misin:
Ďîí˙ňíî.
Domnul Dumitru Braghis:
Âîň ęŕęŕ˙ ďđčíöčďčŕëüíŕ˙ đŕçíčöŕ ěĺćäó
ňđĺňüčě ÷ňĺíčĺě č îęîí÷ŕňĺëüíűě ăîëîńîâŕíčĺě.
Domnul Vadim Misin:
Ďîí˙ňíî. ß ďîí˙ë č őî÷ó âűńęŕçŕňü ńâîĺ
ěíĺíčĺ: äĺëŕňü ýňî ęŕňĺăîđč÷ĺńęč íĺëüç˙ ďî ňîé ďđč÷číĺ, ÷ňî ěű íĺ ěîćĺě â đŕíă çŕęîíŕ
âîçâîäčňü ęîíęđĺňíűé ńëó÷ŕé. Çŕęîíŕěč îďđĺäĺë˙ĺňń˙ ńčńňĺěŕ, č çŕęîíîě íčęîăäŕ íč ďđč ęŕęčő óńëîâč˙ő íĺ ěîćĺň îďđĺäĺë˙ňüń˙
ęîíęđĺňíűé ńëó÷ŕé, ęîňîđűé âűďŕäŕĺň čç ýňîé ńčńňĺěű. Č
íŕě íĺ íŕäî čńęŕňü âčíîâŕňîăî.
Ó íŕń ĺńňü ďđĺäńĺäŕňĺëü ęîěčńńčč, ęîňîđűé, ďĺđĺä ňĺě ęŕę ďđčíĺńňč çŕęîí Ďđĺäńĺäŕňĺëţ Ďŕđëŕěĺíňŕ íŕ ďîäďčńü,
ďîäďčńŕë ĺăî č ňŕęčě îáđŕçîě
óäîńňîâĺđčë, ÷ňî ýňîň ňĺęńň ńîîňâĺňńňâóĺň ňîěó, ęîňîđűé ěű ďđîăîëîńîâŕëč. Ĺńëč íĺ ńîîňâĺňńňâóĺň, îí äîëćĺí íĺńňč
îňâĺňńňâĺííîńňü.
Ńďŕńčáî çŕ âíčěŕíčĺ.
Domnul Dumitru Braghis:
Ńďŕńčáî.
Âŕäčě Íčęîëŕĺâč÷, ĺńëč ńëĺäîâŕňü âŕřĺé
ëîăčęĺ, ňî íĺ íŕäî áűëî ââîäčňü
â Ęîíńňčňóöčţ ďîëîćĺíčĺ îá îňěĺíĺ ńěĺđňíîé ęŕçíč.
Ďîňîěó ÷ňî ĺńëč ęňî-ňî îřčáń˙, ňî çŕ ýňî íŕäî îňâĺ÷ŕňü. Ďîýňîěó č ďđĺäëŕăŕĺňń˙
äë˙ ňîăî, ÷ňîáű íĺ áűëî îřčáîę, ďîňîěó ÷ňî ýňî Ďŕđëŕěĺíň Đĺńďóáëčęč Ěîëäîâŕ, ŕ
íĺ ęŕęîé-ňî ňŕě ěĺńňíűé ńîâĺň, ňî ĺńňü óđîâí˙ íŕěíîăî íčćĺ, đĺřĺíč˙ ęîňîđîăî íĺ âëĺęóň çŕ ńîáîé ńňîëü ěíîăî äĺéńňâčé ńî
ńňîđîíű ńîîňâĺňńňâóţůčő ńňđóęňóđ, äë˙ ňîăî č
ďđĺäëŕăŕĺňń˙ ââĺńňč îęîí÷ŕňĺëüíîĺ ăîëîńîâŕíčĺ â
Ďŕđëŕěĺíňĺ, ÷ňîáű čńęëţ÷čňü ëţáűĺ âîçěîćíűĺ îřčáęč.
×ňî ňîëęó ń ňîăî, ÷ňî ěű íŕéäĺě ÷ĺđĺç Ő
äíĺé âčíîâŕňîăî, âĺäü îďóáëčęîâŕííűé äîęóěĺíň ńđŕçó ćĺ
âńňóďŕĺň â ńčëó. Ďî íĺěó â ňĺ÷ĺíčĺ äĺń˙ňč ÷ŕńîâ ěîćíî ďđîâĺńňč î÷ĺíü ěíîăîó, ĺńëč â ýňîě ĺńňü ÷ĺé-ňî číňĺđĺń, íĺ áóäĺě
ńĺé÷ŕń îá ýňîě. Ěîćĺň áűňü,
äŕćĺ îäčí ńëó÷ŕé.
ß ĺůĺ đŕç ďîâňîđţ:
ęîăäŕ ââîäčëč îňěĺíó ńěĺđňíîé ęŕçíč, ňî â ňîě ÷čńëĺ
ââîäčëč čç-çŕ ňîăî, ÷ňî îäčí čëč äâŕ đŕçŕ çŕ äĺń˙ňü ëĺň ęîěó-ňî ďđčâĺëč â
čńďîëíĺíčĺ ďđčăîâîđ î ńěĺđňíîé
ęŕçíč, ŕ îęŕçŕëîńü, ÷ĺëîâĺę áűë
íĺâčíîâĺí. Ŕ âű˙ńíčëîńü ýňî ÷ĺđĺç
äĺń˙ňü ëĺň. Ďîýňîěó íĺ íŕäî ńĺé÷ŕń ăîâîđčňü î ňîě, ÷ňî ĺńëč îřčáęŕ äîďóůĺíŕ, ňî
íĺ íŕäî äĺëŕňü çŕęîí, ęŕę đŕç íŕäî äĺëŕňü çŕęîí äë˙ ňîăî, ÷ňîáű čńęëţ÷čňü
âîçěîćíîńňü ďîâňîđĺíč˙ îřčáîę.
Domnul Marian Lupu:
va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Braghis,
Inca o prevedere a proiectului de lege semnat
de dumneavoastra si de acei doi colegi ai dumneavoastra stirnesc o usoara
nedumerire. Eu am sa reproduc cu exactitate aceasta prevedere ca sa ascultam
care este talmacirea domniei voastre. Punctul 11 articolul 5, pagina 2.
Fractiunea parlamentara de opozitie, al carei numar depaseste 1/2 sau jumatate
din numarul minoritatii parlamentare va numi liderul opozitiei parlamentare.
Este ceva absolut inedit, din cite imi dau
eu seama. Nu stiu daca exista ceva analogii si precedente in practica
internationala. Poate dumneavoastra ati consultat, eu stiu, experienta altor
tari, dar liderul unei fractiuni de opozitie, se decide alegerea lui nu in
cadrul Parlamentului intr-o sedinta de Parlament, dar in alte circumstante si
in baza altor principii. Ce ati avut dumneavoastra in vedere?
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc frumos.
Am consultat cu adevarat alte regulamente
ale altor tari si la acest capitol concret puteti sa ridicati Regulamentul
Parlamentului Lituanian si o sa vedeti fix, cuvint in cuvint, sau aproximativ
cuvint in cuvint, aceeasi prevedere in acet Regulament.
Domnul Ion Varta:
Opozitia este formata.
Domnul Dumitru Braghis:
Sint si alte cazuri. Eu va spun unde precis
am vazut eu.
Domnul Ion Varta:
Daca ne referim la Parlamentul nostru,
opozitia in cadrul acestui Parlament este... are mai multe culori, nu? Si
atunci cum considerati dumneavoastra, este posibil sa atingeti un asemenea
compromis ca prin vot sa...
Domnul Dumitru Braghis:
Corect, aveti absoluta dreptate. Si in
cazul Parlamentului Lituanian sint mai multe partide politice care reprezinta
opozitia. Sint mai multe fractiuni, asa este prevederea. Nu acceptati, nu am
nici o obiectie. Este parerea noastra, pe care noi am expus-o aici ca un
document, dar Parlamentul decide asupra acestei prevederi: va fi acceptata sau
nu?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc.
Domnule raportor,
Eu am o intrebare la punctul 17 din
initiativa dumneavoastra. Adica in privinta articolului 1311, ultimul
punct din initiativa. Deci, nu considerati dumneavoastra de prisos
acest punct, dupa ce a fost adoptata Legea nr.355 cu privire la sistemul de
salarizare in sectorul bugetar. Aici este vorba de Legea salarizarii
deputatilor.
Domnul Dumitru Braghis:
Da, va multumesc pentru aceasta intrebare.
Cred ca nu este de prisos aceasta
prevedere, fiindca a fost propusa in luna mai 2005, atunci cind Legea cu
privire la salarizare in sistemul bugetar inca nu era aprobata. Mai mult decit
atit, noi cunoastem discutiile la capitolul respectiv in Parlamentul Republicii
Moldova.
De aceea, la momentul cind a fost propus
acest document spre examinare Parlamentului, in opinia noastra, era un
document, o prevedere absolut corecta si logica. Mai mult decit atit, am
discutat acest lucru si in cadrul comisiilor din Parlamentul precedent, inca
din legislatura precedenta si majoritatea au acceptat o asemenea prevedere.
Acum, dupa ce a fost aprobata aceasta lege, poate cu adevarat nu are sens de
discutat lucrul respectiv.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Eu aceasta si am intrebat. Acum, dupa ce a
fost adoptat.
Domnul Dumitru Braghis:
Acum poate ca este logic sa eliminam acest
lucru, desi consider absolut normal cind nu Parlamentul isi aproba salariul, nu
Primul ministru isi aproba salariul, dar o face cineva care are mai multa
posibilitate sa excluda factorul subiectiv, da.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc.
Domnul Dumitru Braghis:
Subiectiv, da.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Doamna Galina Balmos:
Stimate domnule autor,
Dumneavoastra, in acest proiect de lege
propuneti instituirea unei comisii care ar fi ierarhic superioara, prin
atributiile si prin statutul ei juridic, celorlalte comisii permanente din
Parlament. Astfel, la articolul 14/1 punctul 6 dati o putere egala hotaririlor
acestor comisii cu cea a hotaririlor Parlamentului. Dumneavoastra propuneti ca
hotaririle Comisiei de etica, procedura si regulament au caracterul obligatoriu
pentru toti membrii Parlamentului.
Deci, fara ca aceasta hotarire sa mai fie
pusa la vot in plenul Parlamen-tului. Si acest moment este accentuat si in
continuare la articolul 14/2 litera k): aceasta comisie are dreptul sa
interpreteze prevederile Regulamentului, ceea ce iarasi este o stipulare sau o
atributie exclusiva a Parlamentului, si nu a unei comisii, interpretarile
oficiale ale actelor normative. Cum vedeti dumnea-voastra racordarea acestor
prevederi, o comisie superioara a tuturor comisiilor si Parlamentului.
Domnul Dumitru Braghis:
Da, va multumesc.
De aceea si se numeste Comisia pentru
etica, procedura si Regulament si aceasta este practica functionarii comisiilor
similare in majoritatea absoluta a parlamentelor republicilor, tarilor lumii,
cind interpretarile Regulamentului se fac de catre aceasta comisie nu de intreg
Parlamentul, tinind cont de faptul ca in Parlament intotdeauna exista
majoritate, minoritate si se incearca intotdeauna sa fie impusa opinia
majoritatii minoritatii.
Doamna Galina Balmos:
Si aceasta.
Domnul Dumitru Braghis:
Doamna Balmos,
Imi pare ca eu nu v-am intrerupt. Mai mult
decit atit, consideram ca este pentru toti deputatii in Parlament. Cum este
scris aici, in punctul 6, se are in vedere, daca doriti, mai mult in cazul dat
conducerea Parlamentului nu actuala, dar in general conducerea Parlamentului,
care este tot egala, cu toti ceilalti deputati, in fata Comisiei pentru etica,
procedura si regulament.
Doamna Galina Balmos:
Eu consider ca aceasta este si o ingradire
a drepturilor tuturor deputatilor, pentru ca hotaririle unei comisii trebuie sa
fie superioare hotaririi Parlamen-tului in intregime.
Domnul Dumitru Braghis:
Da, tot ce e posibil ca este o ingradire,
dar este opinia noastra si consideram ca ea ne-ar permite sa lucram mai eficient
in Parlamentul Republicii Moldova.
Doamna Galina Balmos:
Da, va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ăîńďîäčí Áđŕăčř,
ńňŕňüţ 5 âű ďđĺäëŕăŕĺňĺ äîďîëíčňü öĺëűě
đ˙äîě ÷ŕńňĺé.  ÷ŕńňíîńňč, 12-é
÷ŕńňüţ. Ăîńóäŕđńňâĺííűĺ ó÷đĺćäĺíč˙ îá˙çŕíű đŕńńěîňđĺňü
âńĺ ďđĺäëîćĺíč˙ čëč çŕďđîńű îďďîçčöčîííűő ďŕđëŕěĺíňńęčő
ôđŕęöčé č ďđĺäńňŕâčňü ďčńüěĺííűĺ îňâĺňű. Íĺ ďîí˙ňíî, çíŕ÷čň, ĺńëč ďđĺäďîëŕăŕĺňń˙, ÷ňî ýňî íĺ îďďîçčöčîííŕ˙,
ňî ěîăóň íĺ îňâĺňčňü čëč ęŕę?
Domnul Dumitru Braghis:
Ďđĺäďîëŕăŕĺňń˙, ÷ňî íŕ ńĺăîäí˙říčé äĺíü č
ňîăäŕ, ęîăäŕ ýňîň äîęóěĺíň ăîňîâčëń˙, áűëč ńëó÷ŕč,
ęîăäŕ îďďîçčöčîííűĺ ôđŕęöčč íĺ ďîëó÷ŕëč ńîîňâĺňńňâóţůčĺ îňâĺňű. Äë˙ ňîăî ÷ňîáű
ýňî čńęëţ÷čňü, ďđîďčńŕëč ęîíęđĺňíî. Ďî÷ĺěó ýňî íĺ íŕďčńŕëč č äë˙ ôđŕęöčč
áîëüřčíńňâŕ? Ďîňîěó ÷ňî áîëüřčíńňâî â Ďŕđëŕěĺíňĺ íŕçíŕ÷ŕĺň ęŕę đŕç ňĺ ńňđóęňóđű
ăîńóäŕđńňâĺííűĺ, č ňŕęčě îáđŕçîě čěĺĺň âîçěîćíîńňü
âëč˙ňü íŕ ňî, ÷ňîáű ďîëó÷čňü ńâîĺâđĺěĺííî č â ďîëíîě îáúĺěĺ îňâĺňű, ęîňîđűĺ
őîňĺëî áű ďîëó÷čňü.
Doamna Ludmila Borgula:
Óâŕćŕĺěűé ăîńďîäčí Áđŕăčř,
Ňĺě ńŕěűě âű ńňŕâčňĺ â íĺđŕâíűĺ ďđŕâŕ âńĺő
äĺďóňŕňîâ. Č ĺńëč ďđŕâî äĺďóňŕňŕ îďďîçčöčč íŕđóřĺíî, íčęňî íĺ ëčřŕĺň ĺăî ďđŕâŕ
âűńňóďčňü â Ďŕđëŕěĺíňĺ čëč íŕďčńŕňü ďîâňîđíî č ň.ä., íî
ýňî ďđîńňî íĺ óěĺńňíî. Ňî ćĺ
ńŕěîĺ ęŕńŕĺňń˙ ńňŕňüč 42. Ďđĺäëŕăŕĺňń˙ äîďîëíčňü ÷ŕńňüţ
îňíîńčňĺëüíî ďîâĺńňęč äí˙.
Âîîáůĺ íĺ ďîí˙ňíî, îď˙ňü-ňŕęč ňîëüęî ďî
ďđĺäëîćĺíč˙ě îďďîçčöčč, ďî÷ĺěó îď˙ňü ëčřŕţňń˙ ďđŕâŕ äđóăčĺ äĺďóňŕňű îńňŕëüíűő
ôđŕęöčé. Ŕ ĺńëč îíč íĺ ôđŕęöč˙, ŕ ĺńëč îíč íĺçŕâčńčěűĺ? Ďî÷ĺěó ýňî ęŕęčĺ-ňî îńîáűĺ óńëîâč˙ çŕ ń÷ĺň
ňîăî, ÷ňî óůĺěë˙ţňń˙ â äŕííîě ńëó÷ŕĺ ďđŕâŕ îńňŕëüíűő äĺďóňŕňîâ?
Domnul Dumitru Braghis:
Ńďŕńčáî, ăîńďîćŕ
Áîđăóëŕ.
ß, ďî-ěîĺěó,
äîńňŕňî÷íî ÷ĺňęî č ˙ńíî ńęŕçŕë â ńŕěîě íŕ÷ŕëĺ, ÷ňî ĺńëč ěű ăîâîđčě î
ńĺđüĺçíîńňč íŕřčő ďđĺňĺíçčé íŕ ĺâđîďĺéńęóţ číňĺăđŕöčţ Đĺńďóáëčęč Ěîëäîâŕ, ňî ěű
äîëćíű âç˙ňü çŕ îńíîâó íĺęîňîđűĺ ďđŕâčëŕ č ďîëîćĺíč˙, ęîňîđűĺ ďđĺäóńěîňđĺíű â
ňîě ÷čńëĺ č â Ęîďĺíăŕăĺíńęčő
ęđčňĺđč˙ő. Ŕ ňŕě çŕďčńŕíî: «Çŕůčňŕ ďđŕâ ěĺíüřčíńňâŕ».
Č âîň â íĺęîňîđűő ďŕđëŕěĺíňŕő ďî
đĺęîěĺíäŕöčč Ńîâĺňŕ Ĺâđîďű äë˙ ňîăî, ÷ňîáű çŕůčňčňü ýňč ďđŕâŕ ěĺíüřčíńňâŕ, ďđĺäóńěîňđĺíű â ňîě ÷čńëĺ ňŕęîăî đîäŕ ďîëîćĺíč˙, ęîăäŕ îäčí đŕç â ěĺń˙ö čëč ęâŕđňŕë ďîâĺńňęŕ äí˙ ďđĺäëŕăŕĺňń˙ îďďîçčöčĺé äë˙
ňîăî, ÷ňîáű íĺ ńëó÷čëîńü ňî, ÷ňî ďđîčńőîäčň ń äŕííűě ďđîĺęňîě čçěĺíĺíč˙ çŕęîíŕ.
Ń ěŕ˙ 2005 ăîäŕ, ňî ĺńňü áîëüřĺ ăîäŕ, ýňîň äîęóěĺíň
íŕőîäčňń˙ â ęîěčńńč˙ő č íĺ đŕńńěŕňđčâŕĺňń˙.
Ňŕę âîň, ďđĺäëŕăŕĺěűĺ ďîďđŕâęč íóćíű äë˙ ňîăî, ÷ňîáű čńęëţ÷čňü ňŕęčĺ ńčňóŕöčč č
ďîńňŕâčňü âńĺő äĺďóňŕňîâ â ŕáńîëţňíî, Âű ďđŕâčëüíî ńęŕçŕëč, đŕâíűĺ óńëîâč˙, ŕ íĺ
ňŕę – ĺńëč ňű äĺďóňŕň îň ôđŕęöčč áîëüřčíńňâŕ, ňî äîęóěĺíň, ďîäďčńŕííűé ěĺń˙ö íŕçŕä, óćĺ íŕőîäčňń˙ â
ďîâĺńňęĺ äí˙ č îáńóćäŕĺňń˙. Äŕćĺ, áűâŕĺň, č íĺäĺëţ íŕçŕä ďîäďčńŕí čëč äâŕ-ňđč äí˙
íŕçŕä ďîäďčńŕí äîęóěĺíň. Ŕ äîęóěĺíň, ďîäďčńŕííűé ďđĺäńňŕâčňĺë˙ěč îďďîçčöčč, íĺ đŕńńěŕňđčâŕĺňń˙ ăîäŕěč.
Domnul Ludmila Borgula:
Óâŕćŕĺěűé ăîńďîäčí Áđŕăčř,
Ěîćíî ńęŕçŕňü, ýňî îňíîńčňń˙
íĺ ňîëüęî ę îďďîçčöčč, íî č ę äđóăčě čç
áîëüřčíńňâŕ, ňîćĺ ďî ňŕęčě ďđč÷číŕě.
Domnul Dumitru Braghis:
Âďîëíĺ âîçěîćíî.
Domnul Ludmila Borgula:
Íî ó íŕń îďđĺäĺëĺí â Đĺăëŕěĺíňĺ ďîđ˙äîę,
ęŕęčě îáđŕçîě đŕńńěŕňđčâŕţň č ęŕęîé äĺďóňŕň, îň
îďďîçčöčč čëč íĺň, čěĺĺň ďđŕâî íŕńňŕčâŕňü č ÷ĺđĺç ęŕęčĺ
îđăŕíű. Ńîâĺđřĺííî íĺ óěĺńňíű ýňč ďîďđŕâęč.
Domnul Dumitru Braghis:
Ĺńëč ěű őîňčě čńďîëí˙ňü Đĺăëŕěĺíň, ĺńëč áű
ěű čńďîëí˙ëč Đĺăëŕěĺíň, ňî ňîăäŕ íĺ áűëî áű ýňîăî ďîëîćĺíč˙ â ďđîĺęňĺ çŕęîíŕ,
ďîňîěó ÷ňî ýňî ˙âë˙ĺňń˙ ńëĺäńňâčĺě ňîăî, ÷ňî ďîëîćĺíčĺ
Đĺăëŕěĺíňŕ íĺ čńďîëí˙ĺňń˙. Äë˙ ňîăî, ÷ňîáű íĺ äŕâŕňü
âîçěîćíîńňč íĺčńďîëíĺíč˙ Đĺăëŕěĺíňŕ, ÷ňîáű ÷ĺňęî č ˙ńíî
ďđîďčńŕňü, ÷ňîáű íĺ áűëî âîçěîćíîńňč äâîéńňâĺííîé čëč
áčâŕëĺíňíîé ňđŕęňîâęč ňîăî čëč číîăî ďîëîćĺíč˙ Đĺăëŕěĺíňŕ, č ďđĺäëŕăŕĺňń˙ áîëĺĺ ÷ĺňęîĺ îáîçíŕ÷ĺíčĺ äŕííîăî ďóíęňŕ â ďîâĺńňęĺ
äí˙.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Eu pe scurt, totusi n-as vrea sa repet
aceleasi viziuni pe care le-a spus domnului Varta, dar imi apare asa o
intrebare la articolul 14/2 litera g) care prevede ca aceasta comisie
examineaza scrisorile si propunerile parvenite de la alegatori, institutiile
statale si organizatiile obstesti referitor la activitatea membrului
Parlamen-tului.
Deci, cum ati talmacit dumneavoastra si nu
aveti inchipuire ca aici s-ar incepe un fel de asa, cum se spune, de conturi,
sa incepem a da aprecieri clare si cine, si cit, si cum coreleaza aceasta cu
articolul 71 din Constitutie?
Domnul Dumitru Braghis:
Va multumesc, foarte mult.
Tocmai fiindca nu vreau ca lucrurile
acestea sa fie examinate doar prin prisma scrisorilor anonime si incercarile de
a impune viziunile din punct de vedere politic, se propune ca toate adresarile
cetatenilor, toate adresarile institutiilor de stat, inclusiv despre unele
incalcari sau abateri, daca ele exista, a comportamentului deputatilor in
Parlament, sa fie examinate de Comisia pentru etica, procedura si regulament,
care este formata din parti egale, din reprezentanti ai opozitiei si ai
majoritatii parlamentare. Deci, in acest caz s-ar exclude ca unele decizii se
aproba doar de catre comisia respectiva in baza faptului ca din 10 sint 6
reprezentanti ai majoritatii parlamentare.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
Eu as dori sa va intreb in legatura cu
formularea pe care o propuneti la punctul 2 articolul 5 pentru alineatul (9),
care suna in felul urmator:
“Fractiunea Parlamentara sau coalitia mai
multor fractiuni care, in Parlament, fac declaratii politice contrarii celor
expuse de majoritatea parlamentara constituie opozitia parlamentara”.
Considerati dumneavoastra ca aceasta ar fi definitia opozitiei parlamentare?
Facerea de declaratii care contravin sau contrazic declaratiile majoritatii?
Cel putin, eu nu vad care este ideea acestei propozitii.
Domnul Dumitru Braghis:
Deci, aceasta formulare exista in
prevederile Consiliului Europei si in prevederile mai multor parlamente pe care
le-am consultat. Poate ca nu numai alineatul (9), fiindca daca dumneavoastra
cititi si alte alineate din modificarile privind Regulamentul, sint descrise si
alte actiuni care pretind sau dau posibilitate ca opozitia parlamentara ca fie
clarificata mai bine sau sa fie mai bine conturata.
Dumneavoastra ati luat doar un alineat din
toate prevederile respective. De exemplu, este vorba ca opozitia parlamentara
poate prezenta programul alternativ de guvernare si multe, multe alte lucruri.
Acestea ar da posibilitate ca opozitia parlamentara sa fie mai bine definita.
Domnul Iurie Rosca:
Daca imi permite domnule Presedinte si
domnule raportor, eu, drept sa va spun am examinat serios regulamentele
parlamentelor altor tari la care faceti trimitere, inclusiv la recomandarile
Consiliului Europei, inclusiv criteriile Kopenhaga s.a.m.d. Nu am gasit
nicaieri astfel de formulari. Nici macar n-am gasit formularea care este
prezenta la alineatul (8), pe care il propuneti pentru acelasi articol
“minoritate parlamentara”.
Minoritatile sint religioase, etnice,
lingvistice si de alt gen. In parlamente exista majoritatea sau coalitia versus
opozitia. Opozitia se defineste intr-un singur mod. Nu voteaza investirea
Guvernului. Deci, altfel nu exista nici un fel de norme, dar daca exista, va
rog frumos, poate cu alta ocazie, sa ne dati si noua copiile de pe aceste norme
sau analogii internationale. Si in legatura cu observatiile acestea, ca sa nu
mai ies la tribuna centrala, opinia mea ar fi ca aceasta initiativa este foarte
contradictorie si contravine si Constitutiei, si Regulamentului si normelor de egalitate
intre comisiile parlamentare s.a.m.d., ca opinia mea ar fi ca ea ar trebui
respinsa pentru ca nu corespunde tehnicii legislative.
Multumesc.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnul Rosca.
Pot sa va prezint unele prevederi de care
dispun ca sa excludem poate unele lucruri. In ceea ce priveste majoritatea
parlamentara si minoritatea parlamentara, cred ca este absolut logic, exista o
majoritate si minoritate. Cum se numeste aceasta minoritate? Opozitie sau
altfel, este o altfel de problema. Exista majoritatea parlamentara si
minoritatea parlamentara din toate modalitatile, din toate eu stiu prevederile
pe care le inteleg eu. Aceasta se numeste opozitie, este alta intrebare.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Stimati colegi,
Din momentul in care colegul nostru domnul
Braghis este la tribuna, propunerea este ca dumnealui sa prezinte si cea de a
doua initiativa nr.1704, al carei autor este. Da, va rog. Dupa care voi
solicita comisia sa prezinte raportul atit pentru initiativa prezentata, cit si
pentru cea care urma sa fie prezentata. Cred ca o atare organizare va fi mai
optima.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Onorat Parlament,
Aparitia acestui proiect de lege este, in
opinia mea, absolut logica si normala, fiindca porneste de la faptul ca deja
peste 10 la suta din Parlamentul Republicii Moldova astazi sint deputati
neafiliati unor fractiuni parlamentare. A trecut de abia un an si citeva luni
de zile de la constituirea legala a Parlamentului si avem deja peste 10 la suta.
Nu stiu, cu parere de rau sau nu, dar nu
este practica sau rezultatul activitatii doar al Parlamentului actual. Din cele
ce cunosc eu, practic, din primul Parlament si pina acum, asemenea situatii au
avut loc. Problema este poate ca nu era procentul atit de mare ca in
Parlamentul actual, insa apareau deputati neafiliati fractiunilor parlamentare
sau deputati independenti, sau cum altfel sa-i numim, fiindca sint discutii si
la acest capitol. Si, in opinia mea, deputatii care astazi nu sint afiliati
unei fractiuni parlamentare, sint lezati in drepturile prevazute de catre
Constitutia Republicii Moldova si de catre Legea despre statutul deputatului in
Parlament.
Eu as putea sa va vorbesc despre mai multe
dintre aceste prevederi, ca de exemplu o simpla prevedere a articolului 5, care
stipuleaza destul de clar ce pot sa faca fractiunile parlamentare si nu este
nimic clar daca aceleasi drepturi le au deputatii in Parlamentul Republicii
Moldova conform articolului 5.
Anume tinind cont de acest punct, se
propune ca articolul 5 sa fie completat cu o prevedere, prin care deputatii
neafiliati sau deputatii care nu sint astazi membri ai fractiunilor
parlamentare din diferite motive, au dreptul la formarea grupurilor
parlamentare pentru a nu duce la alte situatii, eu stiu. Propunerea este, ca si
in cazul fractiunilor parlamentare – 5 si mai multi deputati neafiliati au
dreptul sa formeze o fractiune parlamentara.
Totodata, pentru a nu schimba coraportul
fortelor politice in Parlamentul Republicii Moldova, se propune ca prevederile
ce tin de Biroul permanent, comisiile parlamentare permanente, deci, sa nu se
rasfringa asupra... sau prevederile ce tin de Biroul permanent si comisiile
permanente parlamentare sa nu se rasfringa si asupra drepturilor grupurilor
parlamentare care sint constituite dupa formarea fractiunilor parlamentare.
Eu as vrea doar sa aduc la cunostinta,
fiindca majoritatea comisiilor, inclusiv Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a adus acest argument, eu as vrea sa va aduc aminte inca o data ce se
propune sau ce drepturi vor avea aceste grupuri parlamentare.
De a inainta propuneri privind ordinea de
zi a sedintelor Biroului permanent, ale Parlamentului si ale Biroului
permanent.
De a inainta propuneri la formarea
comisiilor speciale de ancheta si a altor comisii ale Parlamentului.
De a inainta proiecte de hotariri ale
Parlamentului in programul de activitate a Guvernului.
Publicarea anumitelor proiecte de acte
legislative importante prezentate spre examinare Parlamentului.
Vor avea puse la dispozitii birourile
respective de lucru si respectate toate conditiile de munca, asa cum prevede si
Regulamentul, nu Regulamentul, dar Legea despre statutul deputatilor in
Parlament ca toti deputatii sint egali, nu numai acei din fractiunile
parlamentare.
Vor avea posibilitate sa fie, sa aiba un
secretariat si o structura, al carui stat de personal este stabilit de catre
Biroul permanent al Parlamentului, nu asa cum astazi, deputatii care nu sint
afiliati fractiunilor nu au posibilitate sa obtina acest serviciu, aceasta
consultanta si asistenta.
Vor avea posibilitate si de angajare a
acestor persoane, conform prevederilor legislatiei in vigoare.
Acum, eu vreau sa va vorbesc despre un
lucru, care, in opinia mea este absolut important, fiindca am impresia ca se
incurca unele notiuni in legislatia noastra si in activitatea Parlamentului.
Este vorba de reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament, daca
totul depinde de aceea ce luam ca baza.
Daca luam ca baza primele 10 zile de
activitate a Parlamentului, atunci in activitatea noastra de toate zilele ar
trebui sa avem 4 fractiuni si ele ar trebui sa fie reprezentate, inclusiv in
Biroul permanent, asa cum au fost reprezentate dupa 10 zile de la constituirea
Parlamentului.
Adica, nu putea sa se intimple ceea ce s-a
intimplat in Parlamentul Republicii Moldova acum citeva saptamini de zile, cind
Fractiunea Comunistilor, prin decizii, in opinia mea, absolut incorecte, a
redus un numar din locuri, care ii apartineau Fractiunii “Alianta «Moldova
Noastra»”, in favoarea sa, deoarece structura Parlamentului din acest punct de
vedere nu s-a schimbat deloc.
Cum erau 4 fractiuni, cum era o
reprezentare proportionala a acestor fractiuni in cadrul Parlamentului asa si
a ramas. Daca luam acest document ca baza, atunci eu inteleg de ce se respinge
sau se propune sa fie respins acest proiect de document din cauza ca nu se
respecta proportionalitatea.
Daca nu, atunci este absolut logic si
normal, fiindca si prin acest document nu se propune modificarea componentei
Biroului permanent si nu se propune modificarea componentei conducerii
comisiilor parlamentare. Deci, de fapt, chiar cu aparitia acestor grupuri
parlamentare si a deputatilor independenti, nu se propune modificarea
componentei structurilor Parlamentului care depind de fractiunile parlamentare.
Doreste cineva sau nu, structura
Parlamentului deja s-a modificat. Structura Parlamentului s-a modificat
integral, fiindca erau 101 de deputati membri ai fractiunilor, acum avem 89 de
deputati membri ai fractiunilor. Deci, structura s-a modificat deja si nu putem
sa trecem cu vederea acest lucru.
Pe de alta parte, vreau sa inteleg daca
acest argument este serios propus de majoritatea comisiilor, atunci cum
prevedem sau cum vom aprecia prevederile proiectului de Lege nr.1949 care
este... modificarea Legii nr.1949 care este propusa astazi in Parlament si care
spune ca in cazul in care reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament
se schimba, fractiunile parlamentare pot cere modificarea corespunzatoare a
componentei Biroului permanent, comisiilor permanente, precum si a delegatiilor
permanente.
Pai, stati putin, va rog, domnilor deputati
si cei din majoritate, mai ales care ati insistat la acest lucru. Daca
dumneavoastra spuneti ca nu acceptati modificarea si formarea grupurilor
parlamentare pentru a respecta reprezentativitatea in Parlament, atunci cum pot
sa inteleg ca in cazul in care reprezentarea proportionala a fractiunilor se
schimba...
Ea nu exista conform prevederilor
dumneavoastra, cum a fost stabilita in primele 10 zile de activitate a
Parlamentului asa si trebuie sa fie pe veci, pina la terminarea activitatii
acestui Parlament.
De aceea, pornind de la acest punct de vedere,
propun ca acest document sa fie aprobat, sa fie acceptat de catre Parlament. Si
vreau sa insist, indiferent de decizia care va fi aprobata astazi aici de
Parlamentul Republicii Moldova, ca ambele proiecte sa fie transmise spre
expertizare Consiliului Europei pentru a exclude orice discutii la capitolul ca
cineva promoveaza interesele sau mai putin promoveaza interesele, sau pune
deputatii in situatii inegale.
Cred ca arbitrul, in acest caz, poate fi
unul neutru. Noi cu dumneavoastra am convenit ca in acest caz vom consulta
Consiliul Europei si sper ca este cazul tocmai sa procedam anume asa.
Va multumesc si o sa incerc sa raspund la
intrebarile dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Braghis,
O intrebare aproape similara cu cea care
v-am adresat-o, cu referire la proiectul precedent. Ati consultat experienta
internationala, europeana cel putin.
Din cite eu cunosc, acest principiu este
combatut, practic, in toate Parlamentele lumii. Fiindca, daca e sa mergem pe
aceasta idee, atunci noi stimulam miscarea browniana, un fel de haos, instituim
un haos in Parlament si alimentam asemenea tendinte, spirite care vor dori sa
se sustraga de le niste obligatiuni, de la niste angajamente pe care si le-au
asumat si in fata alegatorilor, si in fata colegilor de fractiune.
Din cite cunosc, in Parlamentul Romaniei,
recent, a fost adoptata o lege care combate traseismul. In Federati Rusa, Duma
de Stat a Federatiei Ruse, zilele trecute, a votat in lectura a doua o lege
care combate foarte vehement practica transfugilor. Chiar ii lipseste de mandat
pe toti acei care se incumeta sa paraseasca echipa in care au ajuns, au acces
in Parlament.
Dumneavoastra ne propuneti noi sa
implementam o asemenea practica si un asemenea precedent, care, eu sint sigur,
nu va duce la nimic bun. Din contra, va promova acest spirit de
iresponsabilitate fata de alegatori, fata de colegii de echipa si va crea in
Parlamentul nostru un haos si o debandada.
Multumesc.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Varta.
In ceea ce priveste capitolul
responsabilitate sau iresponsabilitate fata de alegatori, cred ca fiecare
deputat il demonstreaza prin votul sau. Eu nu as vrea acum sa continui aceasta
idee, dar atunci cind votam, demonstram responsabilita-tea sau
iresponsabilitatea fata de ceea ce fac deputatii in corelatie cu alegatorii.
Daca aveti exemple care vorbesc despre
faptul ca eu personal si colegii am votat unele lucruri care intra in
contradictie cu cele ce am promis in campania electorala din 2005, atunci sint
gata sa le ascult, sa le aud.
In ceea ce priveste partea a doua a
chestiunii, eu cred ca tot in cadrul Parlamentului a fost prezentata o
informatie destul de detaliata, nu as vrea acum s-o repet, de catre colegul
nostru domnul Serebrian, acum o luna in urma, cind se discuta problema
modificarii Biroului permanent.
Daca trebuie, pot sa repet, daca doriti. Nu
stiu daca este cazul, daca doriti, insistati, o fac.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Iosif Chetraru:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Braghis,
Dupa cite inteleg, grupul acesta de
deputati neafiliati formeaza un grup de deputati. Ei vin din diferite
fractiuni, reprezinta diferite partide si asociatii, societati, platforme
s.a.m.d., s-au adunat in acest grup care-l propuneti dumneavoastra si
dumneavoastra presupuneti ca deputatii care nu sint in fractiuni sint lipsiti,
in temeiul articolului 60, de participari, luari de cuvint s.a.m.d., iau
cuvintul numai reprezentantii fractiunii.
Spuneti va rog, daca in aceasta grupa au
venit cu diferite platforme, cu diferite idei si diferite ideologii politice,
sa spunem asa, spuneti va rog, cind ele se... reprezentantul fractiunii,
dumnealui reprezinta viziunea asupra obiectului, asupra subiectului, a
fractiunii care are o platforma a ei. Cu ce vine reprezentantul acestui grup,
cu ce vine el, cu ce luari de cuvint?
Domnul Dumitru Braghis:
Deci, reprezentantul acestui grup vine cu
luari de cuvint, explicind sau anuntind pozitia acestui grup de deputati pe
care-l reprezinta. Care va fi aceasta pozitie, cred ca depinde, in primul rind,
de formarea acestui grup.
Eu vreau sa atrag atentia, ca sa fie clar
ca grupul Partidului Democratiei Sociale astazi constituie 4 sau sintem in
numar de 4 deputati si nu punem, nu am pus cifra 4 aici, ati observat, am pus
cifra 5, si nu punem intrebarea ca anume grupul Partidului Democratiei Sociale
trebuie sa fie format primul.
Este vorba de niste principii care, in
opinia mea, sint mult mai importante decit o simpla abordare a problemei, ca
vor expune opiniile, a cui? Vor expune opina a celor 5, 4, 5, 6 sau citi vor fi
deputati in componenta grupului respectiv.
Domnul Iosif Chetraru:
Nu m-ati convins.
Domnul Dumitru Braghis:
In ceea ce priveste daca vor fi reprezentantii
unui partid politic sau nu, nimeni n-a spus ca obligatoriu ei trebuie sa fie
reprezentantii unui partid politic. Pot fi reprezentanti ai mai multor partide
politice, pe de o parte, iar pe de alta parte, din diferite motive, pot fi
reprezentanti ai nici unui partid politic. Insa ei vor avea drepturile
respective in conformitate cu articolul 5 din Regulament.
Domnul Iosif Chetraru:
Dar atunci cu atit mai mult nu inteleg de
acum, fiindca cind au venit in Parlament, au venit cu platforme, au venit cu
ideologii si au venit chiar si cu angajamente. Acum cind au revenit in grupul
acesta, ma scuzati, fiecare cu angajamentul lui si cu ce se expune cind... asa
ca nu m-ati convins.
Multumesc frumos.
Domnul Dumitru Braghis:
Da, si eu va multumesc.
Atunci cind am venit in Parlament, cu
adevarat, am venit cu unele angajamente. Daca pe parcursul activitatii
Parlamentului aceste angajamente, viziuni, opinii se schimba, este un lucru
absolut logic si normal cind un grup din acesti deputati nu considera sa fie de
acord, nu considera sa fie in continuare in acel grup parlamentar care
promoveaza niste lucruri putin diferite de cele care au fost promise
alegatorilor.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Fostul meu coleg de fractiune Ion Varta
vorbeste aici frumos ca... Da, sint si eu de acord, poate, cu unele momente,
dar atunci cind s-ar respecta intocmai Regulamentul... si vreau sa spun ca mai
bine de un an de zile eu, ca membru a Fractiunii Partidului Popular Crestin
Democrat, am mers la sedintele comisiei, nici o data, avind pozitia
fractiunii... de aceea ca fractiunea nu se ocupa cu lucrul pe care trebuia sa-l
faca.
Si, deci, atunci ce ma leaga pe mine de
acea fractiune si de ce colegul Ion Varta vrea atit de mult sa ma tina acolo si
zimbeste domnul Rosca, ca nu o data l-am atentionat ca nu lucreaza fractiunea
noastra, ceea ce m-a facut si sa plec. Dar de ce au astazi nu am dreptul sa fiu
intr-un grup, nu ca voi fi ademenita de domnul Braghis sau domnul Braghis de
mine, dar pentru ca Parlamentul sa lucreze, sa-mi pot si eu exprima pozitia, sa
fiu si eu... sa nu fiu discriminata in unele momente despre care voi vorbi la
discutia proiectului urmator.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, o intrebare? Deci alte intrebari nu
sint?
Domnul Dumitru Braghis:
Da, daca nu sint alte intrebari, eu inca o
data vreu sa va multumesc pentru faptul ca aceasta chestiune a fost inclusa in
ordinea de zi. Si as vrea sa aduc aminte inca citeva lucruri care sint
preconizate in articolul 68 din Constitutia Republicii Moldova si daca ne
intoarcem acum la unele discutii pe care le-am avut astazi in cadrul dezbaterii
primei chestiuni sau a intrebarilor, nu dezbaterii, dar intrebarilor la prima
chestiune, dupa masa, la proiectul de Lege nr.1414, Constitutia prevede clar si
explicit – sa aleaga si sa fie ales in organele Parlamentului. Si nu spune la
propunerea fractiunilor sau la propunerea deputatilor, ori mai stiu eu ce.
Daca dumneavoastra considerati ca
Constitutia Republicii Moldova, asa cum ati spus putin mai inainte, este baza
tuturor, atunci eu cred ca si acest proiect de lege propus este absolut
constitutional, fiindca prin acest proiect de lege se propune sa fie exclusa o
incalcare a Constitutiei Republicii Moldova care, cu parere de rau, se intimpla
in Parlamentul Republicii Moldova datorita faptului ca articolul 5 din
Regulamentul Parlamentului nu transpune in viata prevederile articolului 68 din
Constitutia Republicii Moldova.
Va multumesc pentru atentie si vreau inca o
data sa accentuez ca noi, autorii, insistam ca aceste doua proiecte de legi sa
fie transmise Consiliului Europei spre avizare.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumim.
Rog comisia pentru prezentarea rapoartelor
referitoare la proiectul de Lege nr.1414 si proiectul de Lege nr.1704.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc.
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat proiectul de Lege nr.1414 si constata ca unele din
prevederile din acest proiect de lege, in rezultatul discutiilor in cadrul
comisiei, luind in considerare inclusiv si faptul ca in bagajul comisiei este
proiectul de Lege nr.1949, comisia a ajuns la concluzia ca unele din prevederi
pot fi acceptate partial si anume.
Introducerea notiunii “revocare” la
alineatul (1) din articolul 5 al Regulamentului, unde se refera la dreptul
fractiunii nu numai de a inainta membrii fractiunii in organele de lucru, dar
si de a revoca.
Introducerea in Regulamentul Parlamentului
a notiunilor noi: “majoritate parlamentara” si “opozitie parlamentara”.
Deci, aceste notiuni sint necesare din
cauza ca, in unele acte legislative, pe care noi deja le-am adoptat, este
prevazut, sa spunem, componenta Curtii de Conturi este formata in rezultatul
votarii a propunerilor majoritatii si a pozitiei parlamentare. Aici, deci,
poate, aceeasi situatie si cu Comisia Centrala Electorala, de exemplu.
Stabilirea unor termene in care proiectul
de lege se va include obligatoriu in ordinea de zi, mentionind la punctul 9)
din proiect.
Introducerea unor prevederi referitoare la
audierea in Parlament a raportului anual al Guvernului, insasi ca idee care
este deja consacrata prin prevederile respective ale Constitutiei. Altceva ca
in regulamentul actual nu exista mecanismul efectuarii acestor audieri.
Acceptarea partiala referitor la ideea
introducerii notiunii “votare finala”, numai ca nu in sensul votarii finale asa
cum a fost, deci, expusa in acest proiect de lege, dar necesitatea introducerii
unei proceduri care ar permite, pentru unele din legi, legi complexe, cum sint
de exemplu coduri, asa-numita lectura finala, cind vor fi verificate rezultatele
acceptarii de catre Parlament a amendamentelor respective si rezultatul
redactarii acestui proiect de lege pentru ca, ulterior, sa fie deja supus
votarii finale.
Referitor la alte propuneri care sint
inaintate prin acest proiect de lege, comisia s-a pronuntat ca ele sa fie
respinse din punctul de vedere al conceptului. Unele din ele pot fi luate in
considerare tinind cont de decizia comisiei.
Si anume comisia a decis ca acest proiect
de lege poate fi propus pentru adoptarea in prima lectura, cu exceptiile expuse
in raport, pentru ca, ulterior, sa fie comasat cu proiectul de Lege nr.1949,
ultimul sa fie considerat ca proiect de baza, dar proiectul de Lege nr.1414 –
ca proiect de alternativa. Si referitor la proiectul de Lege nr.1704, da?
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie, referitor la
proiectul de Lege nr.1414? Eu rog si raportul, pozitia comisiei la proiectul de
Lege nr.1704.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat si proiectul de Lege nr.1704. Esenta si scopul proiectului
a fost expusa deja de catre autorul acestui proiect. Deci, comisia a constatat
urmatoarele.
In conformitate cu reglementarile
articolelor 4 si 5 din Regulament, fractiunile parlamentare se formeaza in
scopul realizarii programelor preelectorale ale partidelor, organizatiilor
social-politice si blocurilor electorale, precum si in scopul mentinerii
configuratiei politice a Parlamentului. Acestea se pot constitui numai in
termen de 10 zile dupa constituirea legala a Parlamentului.
Totodata, drepturile prevazute in
Regulamentul Parlamentului pentru fractiunile parlamentare in nici un mod nu
ingradesc drepturile individuale ale deputatilor in Parlament prevazute de
Constitutie si de Legea despre statutul deputatului in Parlament.
Si anume: drepturile la inaintarea
propunerilor legislative si proiectelor de acte legislative, la exprimarea
opiniilor privind participarea la lucrarile comisiilor permanente ale
Parlamentului si la sedintele in plen ale Legislativului, la expunerea obiectiilor
si amendamentelor asupra proiectelor de legi examinate in cadrul sedintelor in
plen.
In urma dezbaterilor proiectului de Lege
nr.1704, comisia a concluzionat ca prevederile lui privind formarea grupurilor
parlamentare ca structuri ale Parlamentului nu poate fi acceptata din
urmatoarele considerente.
In Regulamentul Parlamentului si in Legea
despre statutul deputatului in Parlament se contin suficiente reglementari
pentru exercitarea atributiilor deputatului in Parlament atit in mod
individual, cit si in comun cu alti deputati.
Grupurile parlamentare, prevazute in
proiectul de Lege, dupa esenta lor, de fapt, pot fi considerate ca aceleasi
fractiuni parlamentare, insa cu unele prerogative reduse. Ca rezultat, formarea
unor grupuri parlamentare ca structuri ale Parlamentului va afecta unul din
conceptele de baza ale Regulamentului “Mentinerea configuratiei politice a
Parlamentului.”
Utilizarea in Regulament al termenului
“grup de deputati” cu doua sensuri diferite va crea confuzii in aplicarea
reglementarilor respective. Avind in vedere ca, in conformitate cu
Regulamentul, sint si alte prevederi conform carora un grup de deputati poate
sa aiba diferite initiative, sa spunem, la formarea aceleiasi ordini de zi, la
propunerea privind demisia unui dintre conducatori ai comisiilor permanente
etc., etc.
In legatura cu cele relatate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune ca proiectul de Lege nr.1704 sa
fie respins.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie la acest proiect
de Lege cu nr.1704?
Microfonul nr.5.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am o intrebare catre domnul
vicepresedinte Rosca referitoare la proiectul de Lege nr.1414, ca unul din
autori. (Domnul Rosca nu vorbeste la microfon).
Dumneavoastra ati declarat ca proiectul de Lege nr.1414 contravine Constitutiei
Republicii Moldova. Eu as vrea sa cunosc, ca unul dintre autori, poate noi, si
comisia la fel, undeva si am gresit, poate, eu stiu, putin ne-am grabit, care
stipulari din proiectul prezentat contravine Constitutiei Republicii Moldova?
Proiectul de Lege nr.1414. Comisiei, da.
Domnul Vladimir Turcan:
Intrebarea e adresata mie sau domnului
Rosca? Eu n-am inteles.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Da, domnule presedinte al comisiei.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Bolboceanu,
Eu am sa ies dupa aceasta la tribuna si am
sa spun ce cred despre proiectul dumneavoastra.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Dar nu trebuie sa-mi spuneti atunci. Eu
intreb acum cind eu vreau sa intreb, domnule Rosca.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Fara discutii aprinse.
Domnule Turcan,
E o pozitie a comisiei la acest subiect?
Domnul Vladimir Turcan:
Noi am expus pozitia in sensul, ca unele
dintre idei si notiuni, care trebuie sa fie dezvoltate, pot fi acceptate. Deci,
ceea ce se refera la problema incalcarii Constitutiei, eu n-as spune ca
prevederile acestui proiect de lege afecteaza la direct Constitutia, dar,
totodata, provoaca unele necesitati permanente de a consulta Constitutia, fapt
care nu trebuie sa fie inclus in Regulament. Regulamentul trebuie sa fie
formulat clar, in limitele legislative si numai in dezvoltarea prevederilor
Constitutiei.
Ceea ce, sa spunem, a declarat domnul
Braghis referitor la problema proiectului de Lege nr.1704, deci, respingerea
sau incalcarea, sau neadmiterea formarii grupului de deputati este incalcarea
articolului 68. Aici eu pot sa va
spun cu fermitate ca faptul ca noi vom respinge acest proiect nu contravine
articolului 68.
Domnul Iurie Bolboceanu:
Eu am inteles clar dupa ce dumneavoastra
ati spus ca proiectul, in linii generale, nu contravine Constitutiei si ceea ce
a declarat domnul Rosca nu este corect.
Domnul Vladimir Turcan:
Ca sa nu fie interpretat, eu inca o data
repet. Nu proiectul, dar unele dintre reglementarile propuse si anume pe care
eu le-am enumerat, aceste prevederi pot fi partial acceptate, pentru a fi
comasate cu prevederile proiectului de Lege nr.1949. Si pe parcursul examinarii
pentru lectura a doua noi vom vedea care inca notiuni, formule pot fi
acceptate, pentru ca sa fie incluse in proiectul care va fi, sper eu, votat in
ansamblu.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Alte intrebari nu sint?
Va multumesc, domnule Turcan.
Inainte de exercitiul de vot pentru prima
lectura la luari de cuvint s-a inscris domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Intr-adevar, Regulamentul Parlamentului
Republicii Moldova necesita perfectionari, ajustari si norme care sa permita o
eficientizare a functionarii institutiei noastre. Insa impresia mea este ca
ambele proiecte, pe care le examinam acum, sint circumstantiale, de ocazie si
reflecta stari anormale de destramare a unor grupuri parlamentare, care nu
trebuie sa-si gaseasca reflectare in astfel de norme, care nu au nimic cu ceea
ce inseamna crearea unor sisteme functionale.
Pentru a nu va retine mult atentia, v-as da
citeva exemple, care, din pacate, principalul autor al acestor modificari
domnul Braghis nu a putut sa ne dea, decit generalitati. S-a facut referire la
practica europeana si la experienta altor tari, precum si la recomandari, la
criterii de la Copenhaga. S-au invocat exemplele citorva tari. Eu voi face trimitere
la trei tari, la care ne putem raporta intr-un fel sau altul.
Germania. In Germania, potrivit
Regulamentului Parlamentului acestei tari, si am fost in cadrul acestei vizite
impreuna cu domnul Serebrian si cu domnul Braghis acum 2 ani, Secretarul general
al Aparatului ne-a explicat ca un deputat, care paraseste grupul parlamentar,
pierde dreptul la initiativa legislativa. Initiativa legislativa apartine
exclusiv fractiunilor, iar daca un deputat doreste sa depuna un proiect de
lege sau hotarire trebuie sa gaseasca alti 30, la fel ca el, ca sa poata da
valabilitate juridica propriei initiative. La noi Constitutia a rezolvat
aceasta problema.
Estonia. Pentru ca s-a facut referire la Tarile
Baltice, va voi vorbi doar de Estonia. In Estonia pot participa la alegerile
parlamentare doar partidele. Toate aliantele sau blocurile se formeaza in
Parlament dupa alegeri.
Si ultimul exemplu invocat de cineva dintre
antivorbitori a fost exemplul Federatiei Ruse, care iata ca ajusteaza normele
care tin de partidele politice si Regulamentul Parlamentului la norma
europeana, luind masurile respective pentru destramarea grupurilor parlamentare
care s-au format in functie de vointa alegatorilor.
Principala deficienta a unor astfel de
initiative legislative consta in faptul ca ea vrea sa legalizeze o stare, de
fapt, care reprezinta o anomalie, o anormalitate.
Potrivit legislatiei noastre electorale,
noi putem avea trei tipuri de subiecti electorali: partidele politice,
blocurile electorale si candidatii independenti. Exact in aceste trei formule
trebuie, in mod normal, sa se prezinte entitatile electorale care devin
subiecti ai Parlamentului pe urmatorii 4 ani. In cazul unor abateri, ce se
intimpla? Bineinteles, Constitutia, in mod firesc, apara drepturile fiecaruia
dintre noi de a ramine deputat, de a-si pastra dreptul de initiativa
legislativa, de a lua cuvintul, de a vota, dar nu si dreptul de a schimba
configuratia politica a Parlamentului.
Astfel, daca am cadea de acord cu
legalizarea unor astfel de anomalii, s-ar afecta dintr-o data doua relatii care
definesc configuratia oricarei structuri politice pe care o are un Parlament
normal si democratic. Odata se afecteaza relatia deputatilor cu alegatorii,
acei care ne-au delegat aici si care ne-au cunoscut intr-o anumita formula
electorala ca si platforma, sigla s.a.m.d. Si se afecteaza relatia deputatilor
cu partidele politice. Ceea ce este mai putin grav, totusi, lucrul acesta nu
poate sa fie neglijat, pentru ca democratia exista in masura in care exista pluripartitism.
Incercarea de a crea partide in interiorul
legislativelor din mers, este dezaprobata in orice Parlament normal cu traditii
si cu respect fata de propriii alegatori.
De aceea, convingerea mea este ca trebuie
sa ne apropiem spre incheierea unor astfel de exercitii politice si legislative,
care nu au nimic comun cu buna functionare a Parlamentului nostru. Si eu sint
convins ca ambele legislative sint izvorite din cele mai sincere intentii de a
fi mai eficienti ca deputati. Poate ca este cazul sa ne gindim, nu in cadrul
acestui proiect, dar in general asupra faptului ca fiecare deputat din
Parlamentul Republicii Moldova trebuie sa aiba cite un consultant, numiti-l
consilier, asistent, numiti-l cum vreti.
Ca in Romania, ca in Rusia, ca in Ucraina,
ca in majoritatea absoluta a tarilor membre ale Consiliului Europei. Si atunci
majoritatea problemelor de acest fel, ar disparea. Aceasta inseamna ca
deputatul ar avea timp sa-si pregateasca proiectele de legi s.a.m.d. Noi avem
si alte citeva propuneri in acest sens, care, intr-adevar, sa conduca la
consolidarea institutiei noastre si la ridicarea capacitatii si a eficientei
Parlamentului in ansamblu.
Personal nu ma simt foarte bine si am spus
si cu alte ocazii, atunci cind aceeasi persoana de-a lungul timpului se
prezinta jumatate de an cu un nume, peste jumatate de an cu alt nume si peste
alta jumatate de an cu alt nume. Este ca si cum o persoana si-ar schimba numele
in fiece an. Poate s-o faca, bineinteles, platind la instanta respectiva,
modificarea numelui de familie sau a numelui mic.
De aceea, personal as considera potrivit ca
nu doar unul, ci ambele proiecte sa fie respinse, asa cum nu corespund nici
tehnicii legislative, si nici necesitatilor de a avea o institutie parlamentara
functionala si eficienta.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
La aceasta etapa...
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Va multumesc.
Eu, in conformitate cu articolul 61, am
dreptul, inainte de incheierea dezbaterilor, daca nu mai sint alti doritori,
mai am doua propozitii de spus sau trei.
Domnul Marian Lupu:
Da, va rog.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc.
Eu vreau sa spun ca sint foarte bucuros de
faptul ca acest proiect de lege, in sfirsit, a ajuns sa fie dezbatut in
Parlament si o sa am, cred eu, posibilitatea sa ma refer la unele din obiectiile
domnului Rosca, atunci cind va fi examinat proiectul de Lege nr.3537 astazi in
plenul Parlamentului.
Fiindca, de fapt, toate prevederile, nu
unele, asa cum a spus domnul Rosca, dar toate prevederile, modificarile operate
in proiectul de Lege nr.3537 rezulta din numele practicii negative, care exista
in activitatea Parlamentului Republicii Moldova, si el propune sa fie
modificate.
Cu parere, spre binele nostru, nici unul
din aceste proiecte de legi nu este doar din practice negative, ci si din practicile
pozitive, care sint in activitatea altor parlamente si pe care noi am incercat
sa le promovam si in activitatea Parlamentului Republicii Moldova.
De aceea, eu inca o data as vrea sa ma
adresez catre dumneavoastra ca sa acceptam aceste proiecte de legi in prima
lectura, sa le comasam pentru a doua lectura cu celelalte, daca vor fi, care
vor fi aprobate in prima lectura, si sa le expediem Consiliului Europei spre
avizare.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Referitor la proiectul de Lege nr.1414 si
proiectul de Lege nr.1704. Incepem cu proiectul de Lege nr.1414. Au fost
inaintate doua propuneri. Propunerea comisiei, indicata in proiectul acesteia,
se refera la recomandarea de a aproba in prima lectura cu doar acele subiecte
care au fost puse in evidenta in raportul comisiei, celelalte conceptual
nefiind acceptate. Si propunerea de alternativa a domnului Rosca de a respinge
proiectul de Lege nr.1414.
Supun votului, incepind cu propunerea
comisiei sesizate in fond. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.1414, ca proiect de alternativa, in limita in care
acesta a fost fixat in raportul comisiei sesizate in fond, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.1414, in conformitate
cu raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.1704. Aceeasi
situatie.
Stimati colegi,
Doua propuneri de alternativa. Incep cu
propunerea comisiei sesizate in fond. Cine este pentru aprobarea acestui
proiect in prima lectura? Eu imi cer scuze. La o ora tirzie si multe discutii
la acest subiect.
Deci, comisia propune respingerea
proiectului de Lege nr.1704. Cine este pentru
sustinerea propunerii comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. Eu as ruga
foarte mult numarartorii sa ma ajute pentru a avea datele convingatoare.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.1 – 26.
Sectorul nr.3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
54 de voturi. Proiectul de Lege nr.1704 se considera respins.
In continuare, din acelasi pachet de
proiecte cu referinta la Regulamentul Parlamentului, proiectul de Lege nr.3537. Initiat de un grup de deputati.
Prezinta domnul Rosca. Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Foarte scurt, pentru ca majoritatea acestor
idei si formulari s-au regasit deja intr-o alta initiativa legislativa, care va
urma si care este mult mai fasta si mai consistenta. Insa pentru a enumera
principalele aspecte propuse in proiectul de Lege nr.3537, as sublinia ca
primul amendament, se refera la articolul 12 litera i), si anume la modul de
formare a delegatiilor parlamentare, cu exceptia delegatiilor permanente in
organismele parlamentare internationale si care dau mai multe drepturi
fractiunilor parlamentare de a-si delega reprezentantii in functie de
proportiile, de numarul de mandate ale fiecarei fractiuni, lasindu-i dreptul
presedintelui Parlamentului de a desemna aceste delegatii, practic, de a lua
act de deciziile fractiunilor in functie de numarul de mandate ale fiecarei dintre
acestea.
Urmatorul element pe care il propunem se
refera la articolul 12 litera j) si anume la o propunere traditionala pentru
parlamentele democratice si pentru parlamentele tarilor aflate in tranzitie.
Aceste recomandari se fac de catre Programul Natiunilor Unite pentru dezvoltare
si se refera la administrarea eficienta a resurselor bugetare ale
Parlamentului.
Astfel, noi propunem crearea unei comisii
ad-hoc pentru gestionarea bugetului Parlamentului, formata din cite un
reprezentant al fiecarei fractiuni parlamentare legal constituita, urmind ca
acestea sa realizeze gestionarea bugetului Parlamentului impreuna cu
Presedintele Parlamentului.
Urmatorul element se refera la articolul 44
alineatul (2) si anume la obligativitatea prezentei in sala de sedinte a
Parlamentului la tribuna centrala a Primului ministru sau a unuia dintre
membrii Guvernului, care pot fi asistati de catre viceministri sau alti
coechiperi din structurile ministeriale respective atunci cind se prezinta
initiativele legislative, astfel incit sa nu ne pomenim in situatiile pe care
le avem deseori cind Guvernul este reprezentant de aceeasi persoana, care
vorbeste la toate temele si care macar nici membru al Guvernului nu este. In
felul acesta, am putea ridica prestigiul Legislativului nostru si, in acelasi
timp, responsabilitatea Guvernului fata de organul reprezentativ suprem al
tarii care este Parlamentul.
Un alt element se refera la timp, lucru
care s-a reglementat in urmatorul proiect care va fi prezentat din partea
coautorilor si a comisiei, cit timp sa fie rezervat Orei Guvernului. Noi
propunem sa fie expres o ora.
Pentru ca scrie ora Guvernului si uneori
noi nu stim cum sa tratam chestia aceasta. Ora Guvernului inseamna o ora si ora
Guvernului se presupuna prezenta obligatorie a membrilor Guvernului. Pentru ca
altfel trebuie sa scriem ora functionarilor publici din cadrul Guvernului
Republicii Moldova.
Pentru ca am patit-o, de pilda, ieri in
cadrul Orei Guvernului, cind la tribuna centrala venise un functionar de la
primaria capitalei. Iar de la alt minister venise si o sefa de sectie. Eu ii
respect pe oamenii acestia. Nu am nimic de obiectat in calitate de
profesionisti s.a.m.d. Raportul insa este intre Parlament si Guvern in cadrul
Orei Guvernului, ca si atunci cind se vorbeste despre initiativele legislative.
Cine prezinta legislativele, initiativele legislative? Acei care au dreptul la
initiativa legislativa. Despre aceasta este vorba.
Urmatorul element care trebuie sa-l
completam si pe care vi l-am propus si cu alte ocazii. Sper ca atunci cind vom
discuta sinteza mai ampla, sa fie acceptat. Noi deseori facem aceasta confuzie
atunci cind vine vorba de ora Guvernului: cui avem dreptul sa adresam
intrebari si cine trebuie sa apara in fata noastra?
Daca spunem ca este vorba de ora
Guvernului, in fata noastra pot sa apara membrii Guvernului, nu si primari, nu
si alesii locali, nu si membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de
pilda, sau ai altor institutii de acest gen. De aceea, noi precizam un cuvint,
cind se spune “reprezentantii administratiei publice”, noi propunem “centrale”.
Sa fie clar ca este vorba de relatia intre Parlament si Guvernul Republicii
Moldova. S-ar putea gasi si o formula mai exacta, sa scriem “membrii Guvernului
si reprezentantii autoritatilor publice centrale sau ai autoritatilor
centrale”.
Pentru ca exista, de pilda, agentii,
departamente si alte institutii care sint pe linga Guvern si totusi sint
centrale, pentru a elimina confuzia si pentru a nu mai admite ca noi sa adresam
intrebari sau interpelari unor alesi locali, aceasta contravine si ideii de
descentralizare a puterii locale si sa ii somam sa se prezinte in fata
Parlamentului pentru a da raspunsuri deputatilor.
Bineinteles, in luarile noastre de cuvint
in cadrul Orei Guvernului pot aparea probleme care vizeaza administrarea
eficienta sau nu a unui teritoriu, a unei localitati, a unui raion, a unui
sat. Pentru aceasta avem Guvern, mai nou avem si un minister specializat in
relatia cu administratia publica locala.
Eu nu am fost pentru formarea acestei
structuri noi a Guvernului, dar odata ce ea este constituita legal si este
parte componenta a Executivului central al Republicii Moldova, orice intrebari
de acest tip trebuie sa fie adresate acestui minister, in opinia mea, acestui
minister specializat si atunci vom putea afla in detaliu informatii tinind de
informatii concrete din teritoriu.
Si ultimul moment se refera la timpul
rezervat fiecarei intrebari, element care s-a depasit intre timp prin noua
initiativa legislativa care va fi prezentata si care specifica exact cit timp
ni se poate rezerva pentru luari de cuvint la prezentarea initiativei
legislative pentru intrebari, pentru intrebari in cadrul Guvernului, pentru
replici, astfel incit sa nu apara intre noi situatii tensionate pe motivul
interpretarii diferite a normelor regulamentare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi,
Intrebari pentru autorul initiativei?
Microfonul nr.4.
Domnul Eriomin a fost primul. Ma iertati.
Microfonul nr.2.
Domnul Iurie Eriomin:
Ďđč ôîđěčđîâŕíčč ďđîĺęňŕ ą1949 âńĺ ďđĺäńňŕâčňĺëč ôđŕęöčč, â ňîě ÷čńëĺ
č Âű, Ţđčé Čâŕíîâč÷, áűëč.
Č ďđŕâčëüíî ńäĺëŕëč ňĺ, ęňî ńí˙ë číčöčŕňčâű, âîęđóă ęîňîđűő ďî Đĺăëŕěĺíňó đŕáîňŕëŕ îáůŕ˙ ęîěčńńč˙ č âűđŕáîňŕëŕ íĺďëîőîé çŕęîíîďđîĺęň. Č áűëî áű ďđŕâčëüíî, č â íŕ÷ŕëĺ Âű î÷ĺíü ďđŕâčëüíî ńęŕçŕëč, ÷ňî
ëó÷řĺ áűëî áű äĺéńňâčňĺëüíî ńí˙ňü ýňîň ďđîĺęň ń îáńóćäĺíč˙, č
ňîăäŕ ěű ńýęîíîěčëč áű âđĺě˙. Íî ňĺě íĺ ěĺíĺĺ âîďđîńű ňŕęčĺ. Ńňŕňü˙ 12, ďóíęň i) ó âŕń âűďŕë â číčöčŕňčâĺ,
ęîíńóëüňŕöč˙ Ďđĺäńĺäŕňĺë˙ Ďŕđëŕěĺíňŕ ń ęîěčńńč˙ěč.
Domnul Iurie Rosca:
Nu, nu, este.
Domnul Iurie Eriomin:
Ďî÷ĺěó âűďŕë?  äŕííîě çŕęîíîďđîĺęňĺ ćĺ
íĺň.
Domnul Iurie Rosca:
Poate aveti o traducere gresita. Uitati-va,
desemneaza dupa consultarea fractiunilor parlamentare componenta delegatiei parlamentare,
care trebuie s.a.m.d.
Domnul Iurie Eriomin:
Inseamna ca comisii sint aici. Consultatii
cu comisia?
Domnul Iurie Rosca:
Nu, cu comisia nici n-a fost, nici in
actuala formula nu este.
Domnul Iurie Eriomin:
Nu, in actuala formula este acolo si de
aceea.
Domnul Iurie Rosca:
Fractiunile. Eu nu am textul in vigoare,
dar….
Domnul Iurie Eriomin:
Si a doua intrebare.
Ďî÷ĺěó, ďî ěíĺíčţ ęîěčńńčč, â ďŕđëŕěĺíňńęčő
äĺëĺăŕöč˙ő ěîăóň áűňü č äĺďóňŕňű íĺ îá˙çŕňĺëüíî čç ôđŕęöčč. Ěîćĺň áűňü č
íĺçŕâčńčěűé äĺďóňŕň, íî, ńęŕćĺě, â äŕííîé ńčňóŕöčč â ńëĺäóţůĺě Ďŕđëŕěĺíňĺ ěîăóň áűňü íĺçŕâčńčěűěč č,
ďî ěíĺíčţ ýňčő ćĺ ďîńňî˙ííűő ęîěčńńčé, ěîăóň
âűäâčăŕňüń˙, ŕ çäĺńü ýňî íĺ ďđĺäóńěîňđĺíî.
Domnul Iurie Rosca:
Bine, chestiunea aceasta se rezolva foarte
simplu.
Domnule Eriomin,
Va rog sa ma credeti ca atit timp cit
sistemul proportional va exista in Republica Moldova si deputatii, candidatii
independenti vor avea prag electoral, ceea ce mi se pare normal, niciodata
nimeni nu va deveni deputat. Insa noi putem sa-i luam dreptul sa candideze
odata.
Al doilea moment. Fractiunile parlamentare
sint organe de lucru. Deputatii independenti niciodata nu vor fi organ de
lucru. Ei nu pot fi egalati in acest sens cu fractiunile. Dupa aceea,
fractiunea mea sau a dumneavoastra, sau a altora poate sa propuna delegarea
unuia dintre deputatii independenti, daca teoretic va aparea aceasta situatie
intr-o delegatie parlamentara straina. Deci, eu nu propun nimic punitiv
impotriva acelor care nu fac parte dintr-o delegatie sau alta.
Pur si simplu, pornesc de la faptul ca
Parlamentul este un organ politic constituit din felii, din fractiuni
parlamentare politice si aceasta nu este o discriminare pentru nimeni. Eu
consider...
Domnul Iurie Eriomin:
ß ďđĺäëŕăŕţ, ÷ňîáű ěű âűđŕáîňŕëč â ňîě
ďđîĺęňĺ ą1949 âńĺ-ňŕęč áîëĺĺ äĺěîęđŕňč÷íűé ďîäőîä. Č
âňîđîé âîďđîń – î ńîçäŕíčč
ńďĺöčŕëüíîé ęîěčńńčč, ďóíęň j) ńňŕňüč 12. Íóćíî
ëč ńîçäŕâŕňü ĺůĺ ëčříţţ ęîěčńńčţ, âĺäü
ó íŕń ĺńňü ęîěčńńč˙ ďî ýęîíîěč÷ĺńęîé ďîëčňčęĺ, áţäćĺňó č ôčíŕíńŕě, ęóäŕ âőîä˙ň âńĺ
ďđĺäńňŕâčňĺëč ôđŕęöčč. Č ĺůĺ ýňŕ ęîěčńńč˙. Ęđîěĺ ňîăî, ĺńňü ĺůĺ Ń÷ĺňíŕ˙ ďŕëŕňŕ, ó íŕń
äîńňŕňî÷íî îđăŕíîâ. Çŕ÷ĺě Âű ýňî ďđĺäëŕăŕĺňĺ?
Domnul Iurie Rosca:
Uitati-va. Ma rog, ca deputat care am
activat in mai multe parlamente, eu nu pot sa spun ca ma simt satisfacut atunci
cind o data pe an votam niste cifre mari, care tin de bugetul Parlamentului si
dupa aceea votam ca am luat act de cum s-au consumat acesti bani. Eu nu
pretind, doamne fereste, ca acesti bani ar fi consumati ilegal.
Eu vreau insa ca toate fractiunile
parlamentare sa fie convinse ca in momentul acesta trebuie cumparate 100 de
creioane sau trei calculatoare. Atit trebuie sa rezervam pentru benzina, atit
trebuie sa rezervam pentru alte urgente. Atit pentru deplasari, atit. Deci, asa
este, Parlamentul este un organ colegial, orizontal spre deosebire de
institutiile guvernamentale.
Ideea aceasta nu este noua. Parlamentul
Republicii Moldova se afla de un an de zile in cooperare cu Programul
Natiunilor Unite pentru dezvoltare si va rog sa ma credeti ca este o norma. De
pilda, in Georgia, ultimul exemplu este Georgia, unde Presedintele
Parlamentului impreuna cu reprezentantii fiecarei fractiuni parlamentare legal
constituite in permanenta se consulta asupra modului de utilizare a banilor
publici, rezervati Parlamentului. Despre aceasta este vorba. Nu este vorba de o
comisie. Putem s-o numim altfel: comitet, grup, n-are importanta. Important
este ca aceasta ar da mai multa eficienta si transparenta in utilizarea banilor
publici.
Domnul Iurie Eriomin:
Äŕëĺĺ, â 44-é ńňŕňüĺ Âű
ďđĺäëŕăŕĺňĺ ďđčńóňńňâčĺ Ďđŕâčňĺëüńňâŕ, Âű âčäčňĺ, ęŕę íĺîáőîäčěî, ÷ňîáű Ďđŕâčňĺëüńňâî đŕáîňŕëî íŕ ěĺńňŕő. Č ďîňîě, ÷ňî Âű ďđĺäëŕăŕĺňĺ …
Domnul Iurie Rosca:
… íŕ ěĺńňŕő. Este o mare greseala. Da, ma
iertati, ca v-am intrerupt. Da, da.
Domnul Iurie Eriomin:
D-apoi, sa termin. Â ńňŕňüĺ 104 Ęîíńňčňóöčč
ăîâîđčňń˙ î ňîě, ÷ňî đóęîâîäńňâî Ďŕđëŕěĺíňŕ îďđĺäĺë˙ĺň íĺîáőîäčěîńňü
ďđčńóňńňâč˙ íŕ çŕńĺäŕíčč ëčáî Ďđĺäńĺäŕňĺë˙
Ďđŕâčňĺëüńňâŕ, ëčáî ęîăî-ňî äđóăîăî. Ó íŕń ĺńňü číńňčňóň ďîńňî˙ííîăî ďđĺäńňŕâčňĺë˙
Ďđŕâčňĺëüńňâŕ, č îí ěîćĺň ďđčâëĺęŕňü, ęîăî ń÷čňŕĺň íĺîáőîäčěűě. Číŕ÷ĺ íŕřč
ěčíčńňđű, íŕř Ďđĺěüĺđ-ěčíčńňđ áóäóň, ęŕę ăîâîđčňń˙, çäĺńü ńčäĺňü, âěĺńňî ňîăî ÷ňîáű đĺřŕňü
ďđîáëĺěű íŕ ěĺńňŕő.
Č, ęđîěĺ ňîăî, íŕ ęŕćäűé çŕďđîń, íŕ ęŕćäîĺ
ďđĺäëîćĺíčĺ ńîăëŕńíî Ęîíńňčňóöčč, ńňŕňü˙ 106, ëţáîé
÷ëĺí Ďđŕâčňĺëüńňâŕ č Ďđĺěüĺđ-ěčíčńňđ îá˙çŕíű äŕâŕňü
îňâĺňű ňî ëč ďčńüěĺííî, ňî ëč ń ďđčăëŕřĺíčĺě íŕ çŕńĺäŕíčĺ Ďŕđëŕěĺíňŕ. Ďîýňîěó â
ňîě, ÷ňî Âű
ďđĺäëîćčëč, ŕáńîëţňíî íĺň íĺîáőîäčěîńňč.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Eriomin,
Daca imi permiteti, articolul la care va
referiti dumneavoastra acum modul de prezentare a initiativelor legislative. Eu
vreau sa va spun ca mult timp, cel putin doua legislaturi, aceasta norma
regulamentara se respecta. Din 1994 pina in 1998 si din 1998 pina in 2001. Acei
care ati fost multi dintre dumneavoastra deputati, tineti minte acea perioada.
Ministrul vine, este vorba de acum cum noi, secretariatul, conducerea
Parlamentului organizam sedinta. Vine si prezinta initiativa legislativa. Isi are
echipa de experti, in caz de necesitate, care intervin.
Insa noi nu avem, noi, Parlamentul nu
trebuie sa avem relatii directe cu angajatii, cu subalternii ministerelor.
Despre aceasta este vorba. Iar trimiterea pe care o faceti, ca ministrii
trebuie sa lucreze íŕ ěĺńňŕő, in opinia mea este o mare eroare. Numai deputatii
au ce cauta in teritoriu ca sa se intilneasca cu alegatorii.
Domnul Iurie Eriomin:
Íŕ ńâîčő đŕáî÷čő ěĺńňŕő.
Domnul Iurie Rosca:
Stati putin, dati-mi voie sa raspund, da?
Ministrii este o mare eroare ca umbla si fac intilniri cu cetatenii, de parca
ar fi deputati. Ministrii fac politicile in domeniile si ramurile respective,
nu rezolva problemele curente ale alegatorilor care au probleme de tot felul,
din pacate, foarte multe. E vorba de prezenta o ora pe saptamina la Ora
Guvernului obligatoriu.
Si e vorba de prezenta ministrilor atunci
cind propun initiative legislative. Iata daca noi n-o sa peticim legislatia,
cum o peticim acum cind fiecare zi de sedinta plenara noi facem mai multe legi
de modificare, completare, adaptare, eliminare si nu stiu ce, decit legi-cadru.
Nu va fi nevoie ca membrii Guvernului sa stea in fiecare zi de joi si vineri
pina in seara. Despre aceasta este vorba.
Dumneavoastra decideti cum vreti, dar nu
stiu daca va simtiti foarte bine atunci cind in fata noastra la tribuna centrala
a Parlamentului apar persoane pe care nici Presedintele Parlamentului, nici
noi, nici Secretariatul nu stim cum ii cheama. Si iata m-a trimis ministrul ca
numai eu din tot ministerul am timp pentru dumneavoastra, pentru alesii
poporului. Ceilalti đŕáîňŕţň íŕ ěĺńňŕő. Cum doriti.
Domnul Iurie Eriomin:
Nu sint satisfacut.
Domnul Iurie Rosca:
Sint convins de aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, va rog.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule autor,
Eu am o intrebare care rezulta din
discursul dumneavoastra privind chestiunea precedenta, fiindca am analizat
atent proiectul de lege, articolele 1 si 2, care este propus de dumneavoastra
aici, tine de modificarea acelor neintelegeri sau, mai bine zis, de
transformarea unei initiative a acelor neintelegeri pe care le-am auzit nu o
data in cadrul sedintelor Biroului permanent, iar articolele 3 si 4... din ceea
ce s-a vorbit nu o data aici in Parlament, inclusiv de catre dumneavoastra, ca
nu sint membrii Guvernului si astazi s-a confirmat inca o data acest lucru.
Si atunci si eu vreau sa inteleg de ce in
cadrul examinarii articolului 14.14 dumneavoastra insistati ca nu trebuie de
aprobat, fiindca el tine de solutionarea unor probleme care apar curente in
Parlament, iar in cazul dat dumneavoastra intrati cu initiativa legislativa,
care, de fapt, are aceeasi menire sa scoata unele lacune din legislatia in
vigoare.
Domnul Iurie Rosca:
Este foarte simplu. Am explicat si pot sa
argumentez, inclusiv sub aspect filologic, nu doar juridic, ca cele doua
proiecte sint inconsistente sub aspectul tehnicii legislative. Intentia a fost
buna. Daca vreti sa continui citatele, nicaieri nu veti gasi “minoritate
parlamentara”. Nu exista. E clar ca in raport cu majoritatea ea este
minoritate, dar nicaieri nu se spune “minoritate”.
Pentru ca este vorba de opozitie. Felia mai
mica se opune guvernarii printr-o viziune de alternativa. Despre aceasta este
vorba. Sau eu am fost foarte sincer sa va spun distrat, cind am vazut ca
liderul opozitiei scrie cu “l” mare si “o” mare in initiativa voastra
legislativa. Eu cunosc un singur precedent istoric si juridic, asa se scrie
functia monarhului “majestatea sa”, desemnata prin 1/2, nu stiu cum, niste
chestii chiar comice, nu va suparati.
Deci, initiativa mea legislativa si a
celorlalti colegi nu are nimic comun cu ceea ce ati scris dumneavoastra. Dar cu
ceea ce ati intentionat sa scrieti are foarte mult.
Domnul Dumitru Braghis:
Domnule Rosca,
Dar cu ceea ce ati declarat dumneavoastra
ca ea era orientata sa inlature unele lacune? Si acum dumneavoastra propuneti
acelasi lucru, care este diferenta atunci?
Domnul Iurie Rosca:
Eu vad intr-un fel lacunele si modul de
inlaturare a lor, dar dumneavoastra in altfel, este simplu. De pilda, procedura
de demitere a Guvernului care este stabilita in Constitutie, in Legea
Guvernului si in Regulamentul Parlamentului. Deci, noi nici nu putem sa vorbim
despre o astfel de initiativa ca a dumneavoastra decit sa corelam cele trei
norme. Eu nu zic ca ea nu este, nu este un obiect de discutie pentru noi.
Dar atunci cind propunem astfel…, sa ne
gindim ca Guvernul este instalat si demis prin trei acte legislative:
Constitutia, Legea Guvernului si Regulamentul. De aceea, eu am spus ca ea este
lacunara, nu pentru ca ea este rea ca intentie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.2.
Domnul Grigore Petrenco:
Domnule autor,
Totusi, ce statut va avea comisia aceasta
ad-hoc? Ceea ce propuneti la articolul 12 litera g).
Domnul Iurie Rosca:
De administrare practica a bugetului
Parlamentului.
Domnul Grigore Petrenco:
Nu, eu am in vedere ce caracter o sa aiba
deciziile acestei comisii? Caracter consultativ?
Domnul Iurie Rosca:
Caracter consultativ, bineinteles. Pentru
ca dreptul discretionar de a semna actele cu caracter financiar apartine
Presedintelui Parlamentului.
Domnul Grigore Petrenco:
Deci, nu intimplator intreb, deoarece,
conform articolului 31 din Regulamen-tul Parlamentului, Parlamentul in afara de
comisii permanente poate constitui, de asemenea, comisii speciale si comisii de
ancheta. Respectiv, daca introducem notiunea de comisie ad-hoc, trebuie sa
modificam si capitolul 3 in cadrul acestui Regulament si sa specificam concret
cu ce se va ocupa aceasta comisie. Aceasta este propunerea mea, daca se
accepta.
Domnul Iurie Rosca:
Eu sint de acord cu dumneavoastra, daca
colegii vor accepta ideea in ansamblu, noi pentru lectura a doua putem sa venim
cu cizelarea acestei formulari. Va rog sa ma credeti, ca propunerea stricta la
care s-a referit colegul Petrenco vine din dorinta de a eficientiza cheltuirea
banilor publici atribuiti Parlamentului.
Un exemplu. Multi dintre noi asteapta
calculatoare un an de zile, deputati si functionari ai Aparatului. Din lipsa de
fonduri, aceste calculatoare nu vin la timp. Dar poate ca se putea, stiti cum
se spune ruseste “îäíŕ ăîëîâŕ őîđîřî, ŕ äâĺ áîëüřĺ». Asa scriŕ odata
«Ęîěńîěîëüńęŕ˙ Ďđŕâäŕ». Despre aceasta este vorba.
Atunci cind se elaboreaza decizii de
consumare a banilor publici, este bine sa consultam. Curtea de Conturi are alte
atributii. Nimeni nu i le ia. Nimeni nu ia atributiile Curtii de Conturi, care
stabileste post factum legalitatea cheltuirii banilor publici, inclusiv ai
Parlamentului. Nimeni nu ia dreptul comisiei conduse de domnul Bondarciuc, care
se ocupa de cu totul alta latura a finantelor publice, nu de administrarea
finantelor Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte al
Parlamentului.
Domnule autor,
Vreau sa va asigur ca niciodata n-o sa ma numesc
altfel sase luni asa si pe urma asa. O sa ma numesc tot timpul PPCD.
Domnul Iurie Rosca:
E foarte bine.
Doamna Valentina Cusnir:
O sa ma numesc PPCD ca asa si sint. Si voi
indeplini programul partidului. Vreau sa va, nu vreau sa va critic. Este o
initiativa a unui coleg deputat si nu trebuie criticata, fiecare isi face
datoria. Vreau doar sa va intreb in privinta Orei Guvernului. Poate nu e cumva
mai bine sa ne gindim sa o facem in prima ora de dimineata si apoi sa-i
eliberam si pe Prim-ministru, si pe ministri sa se duca sa-si faca lucrul si
noi sa ni-l facem, sa nu stea sa ne astepte un timp nelimitat.
Domnul Iurie Rosca:
Este foarte interesant ceea ce propune
doamna Cusnir, de altfel sa stiti ca eu nu ma supar deloc, ca va numiti deputat
neafiliat. Si nu vreau ca cineva sa creada ca noi vrem sa sanctionam pe cineva
care a iesit dintr-o fractiune sau alta. Caractere diferite, situatii diferite,
este firesc sa apara conflicte.
Nu este bine sa apara, dar este firesc sa
apara din cind in cind si trebuie sa stim sa le depasim. Poate ca este
interesant ceea ce propuneti pentru ca,
intr-adevar, ar elimina aceasta presiune pe care le simt conducatorii
Guvernului si alti conducatori de prim rang care trebuie sa stea si sa-si
astepte rindul.
Ori ca in prima ora a Guvernului, ori
stabilim clar de la 12.00 pina la 13.00, deci, ora, deci ca Ora Guvernului sa
fie scrisa in Regulament si atunci sigur ca ideea despre care spuneti este
foarte buna. Si omul stie ca a venit de la ora aceasta pina la ora aceasta.
Presedintele Parlamentului are dreptul, daca se depaseste limita, sa spuna,
stimati prieteni, mutam ce a ramas pentru urmatoarea sedinta. Si atunci oamenii
stiu ca au o ora pe saptamina special pentru acest subiect.
Multumesc pentru propunere.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ăîńďîäčí Đîřęŕ,
îáú˙ńíčňĺ, ďîćŕëóéńňŕ, ęŕęîâŕ ďđč÷číŕ čëč ęŕęŕ˙
íĺîáőîäčěîńňü âîçíčęëŕ â ńňŕňüĺ 5, ÷ŕńňü (6), ăäĺ đĺ÷ü čäĺň î ňîě, ÷ňî ęŕćäŕ˙ ôđŕęöč˙
áóäĺň čěĺňü ńîáńňâĺííűé áţäćĺň.
Domnul Iurie Rosca:
Ýňî äđóăŕ˙ číčöčŕňčâŕ.
Domnul Ludmila Borgula:
Âîçíčęŕĺň âîďđîń.
Domnul Iurie Rosca:
Lasati sa intrebe doamna, va rog, da, va
rog. Ďîćŕëóéńňŕ, äŕ.
Stimati colegi,
doamna adreseaza intrebare la alta
initiativa, dar intrucit sint cosemnatar si la initiativa ceea, eu cred ca,
daca imi permiteti, as raspunde acum la intrebare. Ďîćŕëóéńňŕ, çŕäŕâŕéňĺ
âîďđîń.
Doamna Ludmila Borgula:
Âîçíčęŕĺň ńčňóŕöč˙,
÷ňî ęŕćäŕ˙ ôđŕęöč˙ äîëćíŕ áóäĺň čěĺňü ęŕęîăî-ňî ń÷ĺňíîăî đŕáîňíčęŕ čëč ćĺ áóäĺň
äîďîëíčňĺëüíŕ˙ íŕăđóçęŕ äë˙ đŕáîňíčęîâ áóőăŕëňĺđčč. Ŕ ÷ňî áóäĺň ń ňĺěč, ęňî,
íŕďđčěĺđ, âűřĺë čç ôđŕęöčč? Çíŕ÷čň,
÷ňî ďîëó÷ŕĺňń˙: áţäćĺň îäčí áűë, ŕ ňĺďĺđü ó íčő óěĺíüřčëîńü ęîëč÷ĺńňâî
äĺďóňŕňîâ č ÷ňî äŕëüřĺ? Âîň ˙ ďđîńňî őîňĺëŕ áű óńëűřŕňü, ÷ňîáű áűëî ďîí˙ňíî.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc pentru intrebare.
Stimata colega,
Intr-adevar, intrebarea se refera la o alta
initiativa legislativa, dar ca sa intelegeti care este principiul si pe care
tot nu noi l-am inventat. Vorba domnului Braghis, se poate verifica pe
Internet. Structura bugetului Parlamentului trebuie sa aiba neaparat citeva
compartimente, daca vrem sa eficientizam munca noastra.
Comisiile parlamentare, fractiunile
parlamentare, presedintele Parlamentului si vicepresedintii Parlamentului
trebuie sa aiba un fond special stabilit de comun acord aici, care sa fie
consumat pentru contractarea unor experti din afara Parlamentului, care sa ne
ajute la elaborarea proiectelor de legi, de hotariri la efectuarea unor
expertize s.a.m.d. Doar fiecare dintre noi resimte aceasta presiune a timpului
si incapacitatea din motive obiective ale noastre ca deputati si a colegilor
nostri din Aparatul Parlamentului sa asigure procesul de elaborare in viteza si
in calitatea pe care ar fi necesar sa o aiba.
Iarasi dau exemplu. Tarile Baltice sint
cele la care ne raportam si fac trimitere la exemplul Parlamentului Georgiei,
foarte nou de altfel. E un an si vreo jumatate de cind anume asa este structura
bugetului Parlamentului.
Este la latitudinea noastra cit sa fie, cit
sa fie atribuit fractiunilor, comisiilor, presedintelui si vicepresedintilor.
Celelalte compartimente ramin ca structura a cheltuielilor noastre bugetare:
salarii, achizitii s.a.m.d.
Problema este doar pentru a da posibilitate
acestor structuri si acestor conducatori sa absoarba, sa elaboreze un numar mai
mare de proiecte, noi lucram cu incetineala si cine lucreaza... si stiu ca cel
putin jumatate de sala aici lucreaza de dimineata pina seara tirziu, stiti cit
este de anevoios sa stai personal ca deputat sa-ti scrii initiativa cap-coada.
Trebuie sa nu faci nimic o saptamina ca sa
poti elabora un proiect de lege ca lumea, raportat la normele legale, care sa
tina cont si de aspectele financiare si de celelalte legi, numai de aceea spun
aceasta. Aparatul Parlamentului, Directia juridica, consultantii, consilierii
care isi fac datoria, in opinia mea, nu pot sa ne asigure noua viteza cu care
vrem sa ne miscam in adoptarea unor legi necesare.
Doamna Ludmila Borgula:
áëŕăîäŕđţ âŕń. Íî ěîĺ ëč÷íîĺ ěíĺíčĺ, ÷ňî
ýňî ńîâĺđřĺííî íĺöĺëĺńîîáđŕçíî.
Domnul Iurie Rosca:
Âű çíŕĺňĺ, daca imi permiteti numai un
adaos. Scuzati-ma, un mic adaos. Noi spunem ca ne integram, asa, in Uniunea
Europeana, vrem in Uniunea Europeana, vrem sa iesim de sub monitorizarea
Consiliului Europei. Dar cind vine vorba sa adoptam o lege spunem, ěîĺ ëč÷íîĺ
ěíĺíčĺ, ęîíĺ÷íî, noi avem dreptul, potrivit Constitutiei, la opinii si la
declaratii, dar, pina la urma, ne raportam la niste sisteme verificate functionale
pe care le adaptam la Republica Moldova. Despre aceasta este vorba.
Doamna Ludmila Borgula:
Ěíĺ ˙ńíî. áëŕăîäŕđţ âŕń.
Domnul Iurie Rosca:
Iata, cum puteti comenta dumneavoastra
chestia aceasta ca Rusia, Ucraina si Romania, am citat doar 3 tari din regiune,
are fiecare deputat cite un consultant platit de la bugetul Parlamentului. Noi
nu avem.
Doamna Ludmila Borgula:
Ăîńďîäčí Đîřęŕ.
Domnul Iurie Rosca:
Iese ca eu sint privilegiat in raport cu
dumneavoastra, am 2 consultanti si dumneavoastra nici unul si sintem egali ca
mandate.
Doamna Ludmila Borgula:
Ăîńďîäčí Đîřęŕ, ńďŕńčáî.
Ďî ýňîěó âîďđîńó ó ěĺí˙ ĺńňü äđóăîé âîďđîń.
ß óńëűřŕëŕ âŕřĺ ěíĺíčĺ. Âîň â ńňŕňüĺ 59, ÷ŕńňü (4), ăäĺ ďđĺäëŕăŕĺňń˙ ńëîâŕ «ŕ ňŕęćĺ
ěĺćäóíŕđîäíűĺ äîăîâîđŕ» çŕěĺíčňü ńëîâŕěč «ďđîĺęňű ęîěďëĺęńíűő çŕęîíîâ, ŕ ňŕęćĺ ďđîĺęňű çŕęîíîâ čç äđóăčő âŕćíűő îáëŕńňĺé». Ęňî áóäĺň îďđĺäĺë˙ňü âŕćíîńňü îáëŕńňč? ×ňî, ó íŕń íŕóęŕ íĺ âŕćíŕ˙, ęóëüňóđŕ?
Domnul Iurie Rosca:
Dar eu nu vad.
Doamna Ludmila Borgula:
Čëč ńďîđň?
Domnul Iurie Rosca:
Acesta e alt proiect de acum.
Dumneavoastra, ma iertati, eu am raspuns la o intrebare. Ýňî äđóăîé ďđîĺęň.
Doamna Ludmila Borgula:
Äŕ?
Domnul Iurie Rosca:
Čçâčíčňĺ, äŕ.
Doamna Ludmila Borgula:
Íó őîđîřî.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi,
Noi cu adevarat trebuie sa raminem pe
dimensiunea proiectului de Lege nr.3537. El contine doar citeva prevederi, un
numar limitat. Noi am depasit aceasta frontiera.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule presedinte Rosca,
Spuneti-mi, nu vi se pare ca articolul care
se refera la desemnarea delegatiilor Parlamentului ar fi mai logic sa il
formulam nu dupa principiul – presedintele desemneaza in consultare sau dupa
consultarile fractiunilor, dar presedintele desemneaza candidatii, delegatiile
compuse din candidatii pe care i-au desemnat fractiunile.
Aceasta este norma, sa zicem asa,
democratica a formarii fractiunilor, delegatiilor permanente.
Si a doua intrebare, ca sa nu ma retin aici
la microfon: spuneti-mi, iata, mi se pare ca ati vorbit foarte convingator la
capitolul asigurarii activitatii deputatilor. Eu cred ca un Parlament ieftin
costa foarte scump pentru tara. De ce n-ati venit cu aceste propuneri in
amendamentele pe care le propuneti. Fiindca aceasta ar fi fost...
Domnul Iurie Rosca:
Am venit.
Domnul Anatol Taranu:
Ar fi, pai, deci mie mi se pare ca aceste
amendamente trebuie sa fie, deci, sustinute in ansamblu de Parlament si poate
trebuie sa fie discutate suplimentar, pentru a avea posibilitate, cu adevarat,
sa garantam activitatea normala a Parlamentului, fiindca mie uneori mi se
creeaza asa o impresie ca cineva este cointeresat ca Parlamentul sa lucreze
intr-un regim, sa zicem asa, mai putin eficient. Si in acest caz, Parlamentul
este mai usor controlat. De fapt, ce se intimpla in tara noastra, unde
Parlamentul nu-si are locul sau cuvenit in sistemul politic al tarii. Referitor
la delegatii, va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Da, la prima. Stiti, noi am formulat in
felul acesta, pentru ca orice delegatie implica si cheltuieli financiare. Si
atunci numai Presedintele Parlamentului, si in cazurile respective cind cineva
il inlocuieste, semneaza documente cu caracter financiar, de aceea desemneaza,
noi am scris desemneaza dupa consultare componenta respectiva.
Domnule Taranu,
Cit priveste propunerile, stiti, nu, noi
le-am facut pe toate impreuna cu domnul presedinte al Comisiei juridice, pentru
numiri si imunitati, domnul Turcan, intr-o simbata am stat toata ziua, la
fiecare dintre.., iar cele care nu au fost propuse, nu au fost acceptate de
catre comisie, eu le-am mentionat intr-o scrisoare speciala, pe care o aveti
distribuita si pe care sper sa o analizam impreuna.
Va rog sa ma credeti ca, in incheiere,
vreau sa spun ca aceste initiative nu poarta un caracter de moment,
circumstantial care sa avantajeze pe cineva in raport cu altcineva, ci doar
sint rodul experientei uneori nu tocmai reusite a Parlamentului Republicii
Moldova din 1994 pina in prezent si care ar permite in momentul in care vor fi
acceptate, inclusiv sa ne gindim, pentru ca avem aceasta sarcina, foarte repede
sa ne gindim la o finantare mai solida a Parlamentului Republicii Moldova
pentru ca aici nu pot sa nu fiu de acord cu antivorbitorul meu si sa il citez
inca o data, un Parlament care, ma rog, implica cheltuieli mici, aduce la
prejudicii mari pentru tara.
Calitatea muncii noastre inseamna intr-o
buna masura si capacitatea de a dispune de finante pentru a satisface toate
nevoile unui organ legislativ.
Eu va multumesc foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari nu sint? Nu sint.
Da, va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat proiectul de Lege nr.3537, inaintat de un grup de
deputati. Deci, continutul acestei initiative a fost acum raportat de catre
unul dintre autori. Rezultatele examinarii acestui proiect de lege de catre
comisie, luind in considerare si avizele tuturor comisiilor permanente sint
urmatoarele.
Comisia considera ca o parte din
reglementarile proiectului de lege pot fi partial acceptate. Si anume.
1. Referitor la desemnarea delegatiilor
parlamentare care nu fac parte numai din categoria celor permanente, dar in
limita acelor prevederi care se refera la mecanismul consultarii cu
Presedintele Parlamentului, a candidatilor din partea fractiunilor acestor
delegatii.
Ceea ce se refera la propunerea imperativa,
conform careia presedintele va fi obligat sa tina cont numai de parerea
fractiunilor, deci, comisia nu sustine aceasta parte a propunerii.
2. Privind introducerea, deci, la articolul
12 din Regulamentul Parlamentului, in special la litera j) a termenului
“administreaza”. Este vorba de necesitatea specificarii la concret, care este
atributia Presedintelui Parlamentului referitor la bugetul Parlamentului.
3. Comisia a acceptat partial necesitatea
reglementarii, mai concret, deci, a modului de prezentare in Parlament de catre
unul dintre membrii Guvernului a proiectelor de legi inaintate de Guvern.
4. Referitor la durata timpului rezervat
intrebarilor si interpelarilor, inclusiv si la durata raspunsurilor la aceste
interpelari si intrebari.
5. Si ceea ce se refera, deci, la
reglementarea cazurilor cind este obligatorie prezenta la sedinta Parlamentului
a membrilor Guvernului, interpelati.
Toate aceste prevederi, pe care comisia le
considera ca pot fi partial acceptate, au gasit reflectare in proiectul de Lege
nr.1949.
Restul prevederilor din acest proiect de
lege comisia propune sa fie respinse. In legatura cu cele relatate, hotarirea
comisiei este de a accepta, in limitele obiectiilor expuse in raport in prima
lectura, proiectul de Lege nr.3537, care, ulterior, urmeaza sa fie comasat cu
proiectul de Lege nr.1949, deci, pentru a fi examinate in lectura a doua,
proiect de Lege nr.1949 fiind considerat ca proict de baza, iar proiectul de
Lege nr.3537 – ca proiect de alternativa.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule presedinte al comisiei,
Ati spun ca nu sprijiniti membrii comisiei,
ideea formarii delegatiilor in mod imperativ prin propunerile fractiunilor.
Intrebarea mea este in cazul acesta:
discutiile la ce au condus? Care este criteriul crearii acestor comisii,
acestor delegatii, pentru ca, de exemplu, Presedintele Parlamentului de la ce
ar porni, de la simpatie, antipatie, oportunitati sau calcule, sau ratiune
imaginara, sau, totusi, ar trebui sa porneasca de la principiile
reprezentativitatii si proportionalitatii care sint unicele in activitatea
parlamentara in asemenea cazuri.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, eu va multumesc.
In primul rind, eu as vrea sa mentionez ca
in cazul dat noi vorbim despre delegatiile ad-hoc care sint formate pentru...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Despre aceasta si vorbesc.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, nu sint cele permanente, aceasta.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu am inteles, eu la aceasta si ma refer.
Domnul Vladimir Turcan:
Al doilea moment. Fara doar si poate, daca
este vorba de simpatie sau antipatie, aceasta e problema fractiunii cind
dumnealor vor prezenta candidaturile respective Presedintelui Parlamentului.
In continuare consider eu ca Presedintele
Parlamentului, pornind de la necesitatea insasi sau numarul membrilor
delegatiei... Poate sa se intimple ca delegatia trebuie sa fie constituita
numai din doua sau trei persoane, avind numarul... Deci, referitor la replica
domnului Untila – numai comunistii sau nu, eu cred ca este statistica
respectiva care reflecta care fractiune a fost prezentata, deci, in delegatiile
respective mai frecvent fata de acea majoritara.
Urmatorul criteriu care poate fi luat in
considerare, fara doar si poate, si specificul deplasarii. Spunem, pornind de
la obiectivul care trebuie sa fie sau scopul deplasarii, deci, este membru
respectiv sau candidatul la, deci, in componenta delegatiei respective, este
specialist in domeniul respectiv care va fi examinat sau nu. Ma rog.
Al treilea moment care cred ca poate fi
luat in considerare, inclusiv, deci, daca reprezentantii respectivi au
participat deja de mai multe ori in diferite delegatii. Eu cred ca sint, lista
aceasta, a criteriilor, nu poate fi stipulata expres in proiectul de lege, in
lege in general.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da, eu am vrut sa spun urmatoarele. De
fapt, nu a fost un raspuns la intrebare, pentru ca anul care a trecut a aratat
ca sint foarte multe cazuri de abordare aleatorie in formarea delegatiilor si
eu cred ca nu trebuie transpusa asa usurel raspunderea pe liderii fractiunilor
sau pe fractiuni in ceea ce priveste antipatiile si simpatiile.
Noi vorbim despre proportionalitate si
reprezentativitate si atunci cind spuneti ca poate nu pot fi reprezentate toate
grupurile, dar e vorba de 2–3 si pe urma de facut 2–3, acolo statistica poate
fi, dar in rest toate abordarile sint extraordinar de subiective.
Si eu vreau sa fac aici si o sugestie.
Avind in vedere ca noi ne apropiem de examinarea proiectului de Lege nr.1949
privind Regulamentul, as vrea sa fac o sugestie pentru colegii din Fractiunea
Comunista.
Stimati colegi,
Practica parlamentara arata ca atunci cind
cineva elaboreaza niste documente si niste legi, lovind in altcineva si favorizindu-se
pe sine insusi, de fapt, in timp actioneaza principiul efectului bumerangului
si nu, sa nu excludeti, caci miine veti fi in opozitie si veti fi acei care
apoi veti incepe sa luptati pentru alte drepturi.
Deci, noi trebuie, in primul rind, mi se
pare ca chiar si in aceste cazuri pe care le discutam astazi, prezentate de
domnul Rosca, trebuie sa pornim de la o abordare cit mai consensuala, in primul
rind, si, in al doilea rind, de la o abordare cit mai democratica pentru ca
daca vor fi expertizate aceste proiecte de legi, sa nu cream impresie, totusi,
ca noi vrem sa adoptam un document valabil pentru toti, dar, de fapt, sa fie
votat numai de o singura fractiune.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, multumim.
Raspunsul va fi mai succint.
Primul moment. Noi examinam acum proiectul
de Lege nr.3537, dar nu proiectul de Lege nr.1949.
Si al doilea moment. Comisiile, delegatiile
ad-hoc sint formate conform altui principiu, conform principiului
proportionalitatii, care se refera numai la comisiile permanente, la
delegatiile permanente.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Vladimir Turcan,
Daca imi permiteti, va adresez o intrebare,
in calitate de presedinte al comisiei, dar si in calitate de unul dintre
autorii proiectului de Lege nr.1949.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cer scuze, noi acum examinam proiectul
de Lege nr.3537.
Domnul Leonid Bujor:
Deci, multumesc frumos. Eu am inteles, daca
acceptati intrebarea.
Stimati colegi,...
Domnul Vladimir Turcan:
Referitor la proiectul de Lege nr.3537, ca
presedinte de comisiei.
Domnul Marian Lupu:
El se refera la proiectul de Lege nr.3537.
Domnul Leonid Bujor:
3537, dar dumnealui este si unul din
autorii proiectului de Lege nr.1949.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Bujor.
Domnul Leonid Bujor:
Si ca sa nu vin de doua ori la microfon, ii
adresez o intrebare la ambele subiecte.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Dar ce va face atit de dificil sa veniti cu
o intrebare cind o sa examinam proiectul de Lege nr.1949.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Va explic ce ma face.
Stimati colegi,
Pe parcursul unei ore si 40 de minute noi
am examinat 3 proiecte de legi care tin de modificarile Regulamentului
Parlamentului.
Acum este ora 16.00, 17.00, imi cer scuze,
exact peste o ora incepe transmiterea in direct a meciului de fotbal. Deci, noi
avem rezervata o singura ora pentru a examina cel mai important proiect de lege
care este acceptat ca proiect de baza.
Avind in vedere ca se propun acolo, avem
101 pozitii de modificari si completari, de aceea, intrebarea mea este
urmatoarea:
Domnule presedinte al comisiei,
Nu considerati de cuviinta de a transfera
examinarea acestui proiect de lege pentru sedinta de joi, saptamina viitoare,
fiindca sint convins, in prima lectura, da, sint convins ca vor fi si multe
intrebari, luari de cuvint, comentarii s.a.m.d.
Va multumesc.
Si nu trebuie sa fie comentata din partea
dreapta interventia mea. Este Presedintele Parlamentului, pe care eu il stimez
si tin cont de obiectiile dumnealui.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,...
Domnul Leonid Bujor:
Da, in rest.
Domnul Marian Lupu:
Eu rog putina liniste. Noi ne confruntam cu
dumneavoastra cu o situatie similara celei de saptamina trecuta, cind la o ora
anumita incepe, conform... Stati putin, nu faceti comentarii, va rog, sint
unele relatii contractuale si obligatiuni contractuale la “Moldova 1”, dar eu l-as ruga si pe domnul
Creanga sa ne spuna, faptul ca nu se transmite in direct este oare un
impediment pentru continuarea sedintei plenului Parlamentului. Fiindca va zic
un lucru, eu deja astazi... secretariatul mi-a prezentat peste 56 de proiecte
de legi propuse spre a fi incluse pe ordinea de zi a sedintelor Parlamentului
pe urmatoarele doua saptamini.
Nu uitati, va rog, sintem in luna iulie,
sintem la finele sesiunii si vreau sa va asigur ca pina la sedinta Biroului
permanent vor fi circa 100 de proiecte pentru
4 sedinte ale plenului Parlamentului.
Deci, miscarile tot asa inainte se cam
termina, pe care motiv, daca normele juridice si normele de procedura ne permit
sa facem acest lucru, eu inteleg ca va este greu, eu inteleg ca este ora 17.00,
dar va asigur ca tot asa va fi si in continuare in fiece zi joi si vineri.
Daca avem normele de procedura care ne
permit sa gasim o iesire din situatie, eu totusi va propun sa continuam sedinta
in plen, fiindca avem acest subiect si inca unul in plus.
Microfonul nr.1.
Domnul Ion Creanga:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Parlamentul poate decide ca unele sedinte
sa nu fie transmise in direct, scrie in regulament. Si atunci daca Parlamentul
decide prin vot sa nu fie transmise, se inchide transmiterea.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Creanga,
Sa incercam, totusi, cumva sa fim corecti.
Cititi, va rog, ca nu am ultim varianta. Daca tin minte bine, scrie asa:
“sedintele publice se transmit in direct la posturile nationale de radio si
televiziune”, ca eu am scris textul acesta pe care
l-am votat la 25, 22 iulie.
Prin urmare, noi nu putem acum sa votam
ceva care ar schimba o lege organica.
Eu nu am nimic impotriva, dar este
inaplicabila chestiunea aceasta. Ia cautati, domnule Creanga, ca altfel iar
glumim cu povestile lui Ion Creanga, stiti...
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Eu va multumesc frumos domnule Presedinte.
Nu stiu, ca obiectie sau..., dar sa avem o
intelegere principiala. Cind la microfon sint deputatii sa-si expuna punctul de
vedere deputatii, mai ales ca eu vreau sa vorbesc in numele fractiunii, dupa
care, cu toata stima si respectul fata de domnul Creanga, va consulta eventual.
Fiindca si in proiectul Regulamentului,
daca vreti, care a fost prezentat, Directia juridica in frunte cu domnul
Creanga e prezentata intr-o formula foarte interesanta, deputatii, bine, cred ca
sint in urma automobilului “Volga” pe care il utilizeaza dinsul, dar eu vreau
sa ne abatem un pic de la formalitati. Da, fotbal, este un proiect foarte
important, deci este, daca vreti, un document in baza caruia noi vom activa.
S-a vorbit aici despre finantare, dar,
totodata, este vorba si de documentul care va fi, daca vreti, si Regulamentul,
conform caruia noi vom activa cu totii si, probabil, si rezultatele vor fi la
fel.
Din acest motiv, sa facem abstractie de la
fotbal si de la oboseala. Dar eu consider ca acest proiect al Regulamentului,
ar fi poate chiar cazul sa-l discutam intr-o sedinta speciala a Parlamentului,
sa discutam articol cu articol si de ce nu, domnule Presedinte, eu consider ca
este foarte important ca aceste modificari, daca vreti, sa fie adoptate prin
consens, daca este posibil, fiindca nu urmeaza, in baza regulamentului, sa
activeze majoritatea sau opozitia.
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi,
Eu, de fapt, o sa va readuc aminte ca
indicatii personal si solicitari personale le-am adresat inca la finele anului
trecut. Comisia sesizata in fond a muncit foarte mult si, cel putin, ultimele
doua-trei luni de zile s-a solicitat tuturor fractiunilor minutios sa
examineze acest regulament.
Eu ce sa subinteleg: ca noi sintem in sedinta
in plen nepregatiti si incepem abia acum discutia pe fiecare articol?
Acum trei luni de zile, acest proiect, eu
personal, cu semnatura mea personala, l-am expediat tuturor sefilor de
fractiuni nu pentru ca sa pornim procesul de la zero in cadrul sedintei in
plenul Parlamentului. Mai mult decit atit, va repet, ca sintem in prima lectura
si nu articol pe articol. Elementele de concept, momentele de concept.
Fiindca, va atrag atentia, articol pe
articol o sa examinam acest proiect dupa ce vine cu expertiza Consiliului
Europei in toamna anului curent, noua sesiune. Rog sa tinem cont.
Domnul Vladimir Filat:
Da, domnule Presedinte,
Cu drept de replica, daca vreti. Eu n-am
facut sau n-am apelat rugamintea respectiva ca sa primesc in schimb o lectie.
Dar, totodata, eu vreau sa va spun, daca o sa va uitati foarte atent si daca o
sa intrati putin in esenta, o sa vedeti ca fiecare articol are conceptul sau,
daca vreti. Aici noi nu discutam o lege care are capitole si se incadreaza un
concept general, dupa care, pe articole schimbam anumite lucruri. Fiecare
prevedere, fiecare articol este in sine o norma.
Domnul Marian Lupu:
Ce au facut membrii fractiunii in
discutiile in cadrul comisiei pina acum?
Domnul Vladimir Filat:
Si mai mult decit atit, eu …
Domnul Marian Lupu:
Ce-au facut membrii fractiunii, in cazul
dat ai dumneavoastra, in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si
imunitati timp de trei luni de zile?
Domnul Vladimir Filat:
Nu, nu, domnule Presedinte,
Nu va suparati, dar noi discutam in comisie
ce-au facut membrii fractiunii. Si mai mult decit atit, sint normele generale.
Noi avem dreptul, in cadrul sedintelor plenare, sa discutam, sa punem intrebari.
In caz contrar, dati sa stabilim in Regulament ca noi in plen venim, ati pus la
vot, votam sau nu votam si atit.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
La ce discutam noi astazi? Noi discutam ca
avem o agenda extrem de complicata pentru luna iulie, ca nimic nu ne impiedica
sa stam si pina la 12.00 noaptea aici si sa muncim, fiindca, este un angajament
pe care ni l-am asumat inca in luna octombrie 2005 si cu mare greu, sintem deja
in luna iulie, nicidecum nu ajungem sa discutam in prima lectura acest proiect.
Nu datorita unor divergente sau contradictii, sau imposibilitatii de a atinge
un acord asupra diferitelor articole ale acestui proiect, ci pe alte motive, nu
stiu care. Si, iata, sintem in plenul Parlamentului.
Deci, intrebarea este: sau ca continuam
astazi si discutam cit nu ar dura sedinta, sau ca discutam data viitoare. Dar
eu v-am preintimpinat ca avem deja si o sa avem peste 100 de proiecte pentru
doua saptamini. Poate 120–130 de proiecte pentru trei saptamini. Acelasi lucru,
eu va repet, nimic nu salveaza situatia. In oricare zi joi si vineri vom sta
aici pina seara tirziu.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule Presedinte,
Dumneavoastra ati spus de acum ca noi votam
in prima lectura. Noi, fractiunea, am avut multiple sedinte si am discutat
articol cu articol. Cred ca colegii nostri din fractiunile din partea stinga,
de data aceasta din opozitie, tot au discutat, eu asa gindesc. Pentru ca am
avut foarte mult timp.
Acum noi discutam pina la infinit, dar
astazi trebuie sa votam in prima lectura. Pentru ca, cum ati spus dumneavoastra,
avem un program foarte mare pina la sfirsitul sesiunii.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu as vrea sa va raspund la intrebarea
dumneavoastra, ce-am facut noi in comisie? Eu personal am vorbit nu odata in
comisie, inclusiv la capitolul “Regulamentul Parlamentului” si nu odata toate
propunerile mele au fost refuzate. De aceea, gindesc eu, in plenul
Parlamentului, anume pornind de la faptul ca am anuntat multe din ele in cadrul
comisiei si au fost respinse, am tot dreptul sa le mai anunt inca o data. Poate
Parlamentul va decide altfel. Aceasta ca sa incercam sa intelegem ca lucram in
Parlament, iar comisiile sint niste organe ale Parlamentului care pregatesc intr-un
fel sau altul documente. Dar ce fac ceilalti deputati care nu sint membri ai
Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati?
A doua chestiune. Noi putem sa avem in
ordinea de zi si o suta de intrebari pe saptamina, problema este, cum le
organizam ca sa le examinam? Fiindca eu as vrea sa pun alta intrebare: de ce pina
in luna iunie noi am lucrat, practic, o zi in saptamina? De ce Guvernul, in
ultimul moment, ne aduce toate aceste legi si insista ca urgent sa fie
aprobate? Si multe, multe, multe alte intrebari de acest fel.
Noi ne mai amintim destul de bine, imi pare
ca... ce s-a intimplat cu unele proiecte de legi care erau votate pe la ora
23.00, 24.00 si dupa aceasta, tineti minte, da, umblam si ne vaicaram ca cineva
a obtinut niste facilitati neregulamentare s.a.m.d. Este un lucru absolut
normal cind dupa 10–12 ore de lucru, mai ales in plenul Parlamentului, nu toti
au posibilitate sa reactioneze normal la sedinta.
De aceea, as propune, daca sint foarte multe
proiecte de legi, sa aprobam o decizie speciala a Parlamentului, ca in
urmatoarele 4 saptamini de zile sa lucram in sedintele in plen si marti, si
miercuri, si joi, si vineri si examinam in mod normal, in conformitate cu
Regulamentul Parlamentului, ca sa nu incalcam acum... sa ascultam inventiile
domnului Creanga, care, conform proiectului propus, devine un procuror al
Parlamentului si nu altcineva mai mult si al tuturor deputatilor. Eu nu inteleg,
de ce se intimpla acest lucru? Proiectul deja e in prima lectura.
Dumneavoastra spuneti ca s-a lucrat foarte
mult. Sint de acord ca s-a lucrat foarte mult, numai ca, de exemplu, eu
personal, membrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, am vazut
aceasta prevedere doar cind a fost prezentat documentul semnat. La toate
sedintele comisiei, la care am asistat eu, nu am auzit sa fie discutat, ca
domnul Creanga obtine postul de procuror al deputatilor si initiativelor lor.
De aceea, eu propun inca o data sa examinam
astazi proiectul de Lege nr.3537, proiectul acesta, poate, cu adevarat, dupa
aceasta luam o intrerupere. Ne adunam saptamina viitoare, la decizia noastra, a
tuturor, marti, miercuri, joi, vineri, atunci cind noi lucram in Parlament, si
dezbatem toate lucrurile care stau in ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sa nu ne invinuim reciproc si sa nu invinuim
si persoanele din Aparatul Parlamentului. Daca cititi cu cea mai mare atentie
prevederile Regulamentului, Regulamentul spune in mod expres: sedintele sint
publice si se transmit pe canalul “Moldova 1”. In situatiile in care
Parlamentul nu ia alta decizie ca aceasta sedinta sa nu fie transmisa, sa
poarte un alt caracter, caracter inchis oricare ar fi. Deci, aceasta este o
posibilitate.
Eu cred asa, sa nu continuam la infinit
discutiile, voi supune votului, cum votati asa si va fi. Dar nu inainte sa incheiem
dezbaterile proiectului de Lege
nr.3537. Noi nici n-am ajuns la finalul acestui proiect. Deci, rog sa luati
loc, incheiem dezbaterile la proiectul de Lege nr.3537, dupa aceea ne intoarcem
la nuantele de procedura. Alte intrebari pentru comisie la proiectul de Lege
nr.3537?
Va rog, microfonul nr.5.
La proiect, doamna Pavlicenco.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Vreau sa fac o mica sugestie, pina a
interveni, ca sa mai spun trei aspecte. Eu cred ca, in situatiile dificile din
Parlament, trebuie consultate opiniile tuturor fractiunilor. Pentru ca daca
iese cineva de la o fractiune si altul nu poate sa vorbeasca la acelasi
subiect, nu este prea corect. Dar dupa ce incheiem procedura de vot in legatura
cu actualul proiect de lege, eu cred ca ar trebui ca sa ascultati si alte
opinii, ce facem mai departe?
Domnul Marian Lupu:
Doamna Pavlicenco,
Si eu care le-am ascultat pina acum?
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nu, dar eu, de exemplu, eram aici si inaintea
doamnei Ostapciuc, si inaintea domnului Braghis si nu mi-ati dat cuvintul. De
aceea, eu insist ca sa pot sa vorbesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimata colega,...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Dar dupa ce ne descurcam cu acest proiect
de lege...
Domnul Marian Lupu:
Asa, noi continuam cu proiectul de Lege
nr.3537. Alte intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in prima lectura a proiectului de Lege nr.3537 conform prevederilor conceptuale
acceptate de catre comisia sesizata in fond. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3537 este aprobat in
prima lectura, neuitind sa mentionez, in calitate de proiect de alternativa.
Acum avem doua. Bine, spuneti, numai eu va
rog succint.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu am vrut sa ma refer pe scurt doar la
trei aspecte.
In primul rind, nu cred ca trebuie sa cream
un precedent in legatura cu transmiterea in direct a sedintelor Parlamentului.
Este o realizare democratica, pe care am obtinut-o noi si cu care trebuie sa ne
mindrim. Orice precedent poate duce la alte decizii.
In al doilea rind, am vrut sa va spun, fara
ca sa jignesc sau sa ofensez pe cineva, da, intr-adevar, au fost cazuri cind
noi n-am avut sedinte ale Parlamentului, sedinta in plen, din cauza ca cineva
era plecat, de exemplu, Presedintele Parlamentului. Eu cred ca, fiind doi
vicepresedinti, au putut sa aiba loc diferite sedinte si sa examinam, si chiar
sa acceleram, sa rugam Guvernul sa vina cu mai multe proiecte de legi.
In al treilea rind, avind in vedere cazul
de ieri cind noi, parca, convenisem in legatura cu proiectul de Lege cu
victimele represiunilor staliniste, cind ne-am bucurat cu totii ca am acceptat
sa fie platite despagubirile de la bugetul de stat, uitati-va cum, ad-hoc, a
aparut o propunere din partea Fractiunii Comunistilor si, de fapt, a rasturnat
conceptul acestei legi.
In acest caz, nu putem sa reprosam si sa
spunem ca in legatura cu proiectul privind Regulamentul nu ar trebui cineva sa
vina pentru ca nu a lucrat foarte bine in comisie sau, de exemplu, in grupurile
politice. Fractiunea Comunista este cam imprevizibila si in acest sens, eu cred
ca, trebuie transferat punctul de discutie in Parlament, pentru ca sa iesim
onorabil din discutiile in legatura cu proiectul de Lege privind modificarea
Regulamentului, ca sa avem un document, sa nu fie facut mulat pe asteptarile
cuiva, dar pe asteptarile democratice ale republicii si ale celor care ne
urmaresc din exterior.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Este cert un lucru si eu rog foarte mult, in
toate luarile de cuvint, sa se tina cont inca o data ca nu este un proiect
plamadit acum o saptamina, de care nu ati putut lua cunostinta. Din data de 24
mai a fost repartizat tuturor deputatilor. Pina atunci s-a lucrat in comisia de
profil. Eu sint mai mult ca sigur ca a fost discutat in toate fractiunile.
Deci, nu trebuie sa pedalam pe norma ca este un proiect nepregatit si ca
persoanele din sala nu sint pregatite sa-l discute. Intrebarea este una
singura: lucram acum in continuare sau nu lucram astazi?
Domnule Rosca, va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Cu permisiunea dumneavoastra as propune o
solutie pentru depasirea acestui mic impas, ca sa spun asa, facind referinta la
Regulamentul care este acum in vigoare. Intr-adevar, in urma modificarilor pe
care le-am facut, sedintele publice se transmit univoc si expres in direct la
radio si televiziune. Insa tot articolul 81, in varianta lui modificata,
pastreaza varianta, pe care o cunoastem, de sedinte secrete.
Desigue subiectul pe care noi il discutam
nu poarta un caracter secret. Dar, urmind buchia legii, putem sa convenim impreuna
ca ceea ce va urma dupa ora 18.00 va fi o sedinta secreta conventional, ca sa
spun asa, formal-juridic.
De aceea, eu as insista asupra acestei
idei. Discutia este foarte proaspata, am consumat deja destul timp pentru a
discuta trei subiecte, continuitatea logica se impune, daca revenim saptamina
viitoare cu acelasi subiect, iarasi o sa pierdem o zi. Un moment.
Al doilea moment. Propunerea pe care a
facut-o cineva dintre colegi, domnul Braghis, se incadreaza perfect in
articolul 85. Noi scriem acum: “ca joia si vinerea” si scriem “de regula” in
norma respectiva “au loc sedinte plenare”.
Putem sa ne intelegem, intr-adevar, ca in
urmatoarele sedinte sa lucram, de pilda, martea, miercurea, joi si vinerea. Si
aceasta va fi perfect regulamentar, pentru ca acolo avem stipularea “de
regula”. Prin urmare, Parlamentul poate stabili o alta procedura in cazul in
care dumneavoastra veti gasi necesar. Eu unul sint de acord sa lucram intr-un
ritm mai intens pentru a onora toate aceste angajamente.
Va rog sa ma credeti, este, intr-adevar, un
pachet foarte mare de legi. Noua ne pare ca ele sint putine, dar cind incepem
sa discutam, luam foarte mult timp.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc.
Deci, nimeni dintre acei care au iesit la
microfon nu s-a referit la proiectul de lege ca unul necalitativ. Daca a
servit ca temei cele spuse de mine, vor fi multe intrebari, este clar, ca buna
ziua, ca vor fi multe intrebari si la adresa autorilor, si la adresa
presedintelui comisiei, fiindca este un proiect de lege foarte complex. Acest
lucru l-am avut eu in vedere.
Domnule Presedinte,
Ma adresez catre dumneavoastra inca o data
cu rugamintea de a transfera examinarea acestui proiect de lege, pentru ca el
sa fie examinat intr-o atmosfera calma. Pentru ca sa nu ne grabim.
Si in al doilea rind. Daca ne referim la
Regulament si incercam sa gasim posibilitate de a continua dupa ora 18.00
lucrarile, eu cred ca acest lucru, intr-adevar, este posibil. Dar noi trebuia
sa decidem acest lucru pina la aprobarea ordinii de zi sau imediat dupa pauza,
cind am revenit, trebuia sa convenim ca, uite, incepind cu examinarea acestor
proiecte de legi, le examinam fara transmiterea lor directa la radio si la
televiziune.
De aceea, eu propun de a examina acest
proiect de lege intr-o zi separata – marti sau miercuri. Si astfel vom proceda
corect, in viziunea mea. Nu tot timpul, din cind in cind numai.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Noi sintem intr-o actiune care nu
contravine deloc prevederilor Regulamen-tului, fiindca, in mod expres, in Regulament
nu este indicat ca doar in exclusivitate la inceputul sedintei putem decide
lucruri care tin de elementele si de regulile de desfasurare a sedintei
respective. Da, poate din careva puncte de vedere ar fi fost mai bine, sint de
acord, dar, cel putin, nu exista interdictii s-o facem si acum.
Stimati colegi,
Sa procedam in felul urmator. Prima
propunere care a fost – sa aminam examinarea acestui subiect pentru o data mai
tirzie, saptamina viitoare. A doua propunere a fost. Avind aceasta posibilitate,
in normele Regulamentului, sa declaram aceasta sedinta inchisa si sa continuam,
secreta, pardon, dezbaterile pe marginea proiectului de Lege nr.1949. Si nu
uitati ca mai avem si un proiect de hotarire a Parlamentului. Cine este pentru
aminarea examinarii acestui subiect pentru alta data, rog sa voteze. Rog sa fie
anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 10.
Sectorul nr.3 – 19.
Domnul Marian Lupu:
29 de voturi. Stati ca sintem in exercitiul
de vot si trebuie sa-l incheiem. Deci, propunerea de aminare
nu este acceptata. Propunerea care a fost evocata cu referinta la declararea
sedintei in continuare dupa ora 18.00, secreta, ceea ce ne ofera posibilitatea
sa incheiem dezbaterile fara transmisiune la televizor. Cine este pentru
aceasta? Sintem in exercitiu de vot, va rog frumos sa nu ma intrerupeti. Cine
este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 24.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
55 de voturi “pro”. Propunerea este
acceptata.
Nu imi ramine decit sa va ofer cuvintul
pentru elemente de procedura. Intrebarea mea este: daca se doreste de catre deputati o scurta pauza de
10–15 minute sau mergem inainte? Ce la ora 20.00?
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Taranu:
Multumesc, domnule Presedinte.
De fapt, a fost o chestie de procedura sau
mai putin de procedura, daca mi-ati fi dat posibilitate sa vorbesc, poate, nu
intram in acest impas. Fiindca, stimati colegi comunisti, atunci cind sedintele
Parlamentului sint in emisie directa nu este un moft al nostru. Noi foarte bine
intelegem ca se cheltuie bani, este ocupat spatiul de emisie al televiziunii.
Dar, din pacate, datorita regimului politic pe care dumneavoastra l-ati
instaurat in aceasta tara, aici, in societatea noastra, nu exista o
publicitate, nu exista o libertate a cuvintului si noi sintem nevoiti sa
folosim unicul procedeu, care exista in Parlament, pentru a vorbi pentru
cetatenii nostri, pentru alegatorii nostri.
Din acest punct de vedere, Fractiunea
noastra a “Aliantei «Moldova Noastra»” si noi ii indemnam si pe alti
reprezentanti ai opozitiei politice din Republica Moldova sa blocheze acest
precedent extrem de periculos, cind prin majoritatea comunista orice sedinta a
Parlamentului poate fi anuntata secreta si in acest fel sa fie blocat accesul
nostru spre alegatorii nostri. Din acest punct de vedere noi n-o sa participam
mai departe la sedinta aceasta pe care dumneavoastra ati votat-o.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Eu sint surprins de atmosfera aceasta de
razboi care se instaureaza pe un motiv foarte simplu, de procedura.
Stimati colegi,
De la “Alianta «Moldova Noastra»” sau a
dumneavoastra, tin sa va amintesc ca propunerea de a transmite in direct
sedintele plenare ale Parlamentului a fost scrisa de mine personal si votata de
101 de deputati la 22 iulie 2005. Deci, realizarea este comuna si nimeni nu o
poate schimba. Daca dumneavoastra vreti sa plecati la fotbal, este bine ca
lumea sa stie ca plecati la un meci de fotbal cu pretextul de a lipsi de la
sedinta care va continua dupa ora 18.00. (Aplauze.)
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
De fapt, eu vreau sa va zic ca decizia a
fost adoptata de plenul Parlamentului. Nu se mai discuta, nu mai are rost sa
discutam. Ultima mea intrebare: e necesara pentru dumneavoastra o pauza de 10
minute de recreatie? Da sau nu? 10 minute.
Deci, stimati colegi,
Eu anunt o pauza de 10 minute si reluam
sedinta la ora 17 si 35 de minute.
Va multumesc.
P A U Z A
*
* *
D U P A P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Rog sa va ocupati locurile. Rog colegii sa
ma ajute pentru a fi anuntata prezenta deputatilor in sala.
Stimati colegi,
Deci, in sectorul nr.1, doamna Bodnarenco, in
absenta domnului Petrenco.
Doamna Bodnarenco,
Va rog sa ma ajutati.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 33. De acum sint.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 24.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3? De fapt, deja cu datele
anuntate.
Numaratorii:
12 deocamdata.
Domnul Marian Lupu:
Pentru sectorul nr.1 si sectorul nr.2, 57
de persoane, ceea ce presupune caracterul deliberativ in continuarea sedintei.
Stimati colegi,
Inainte de a continua, va rog intr-o
maniera calma, fara emotii, sa constatam citeva lucruri. Deci, in primul rind,
situatia pe care am discutat-o nu deriva deloc din continutul documentelor pe
care il discutam, in egala masura in care 3 proiecte le-am discutat pina acum,
toate ele referitoare la amendamentele Regulamentului Parlamentului si noi am
tinut cont cu dumneavoastra de faptul ca exista anumite norme contractuale si
anumite angajamente la “Moldova 1”. Mai mult decit atit ca trebuie sa ne dam
seama ce gindeste si populatia despre noi.
Astazi am ocupat tot eterul. Si, in acest
context, pun in evidenta faptul ca ceea ce am votat, caracterul secret al
acestei sedinte in continuare deriva doar din aceste circumstante absolut
obiective.
Am si discutat acum citeva clipe in urma cu
colegii din prezidiu, cu colegii din comisii, toti ziaristii care doresc sa ramina,
ei ramin si in continuare, sint prezenti la aceasta parte a sedintei plenului
Parlamentului. Unica modificare este ca, incepind cu ora 18.00, conform
angajamentelor contractuale, “Moldova 1” face ce trebuie sa faca conform
acestor contracte. Iata si toata problema.
Bine.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Dumneavoastra creati astazi un precedent
care poate avea urmari foarte grave pentru viitor. Va asumati prea mare
responsabilitate. “Alianta «Moldova Noastra»” si alti colegi nu vad nici un
temei de a avea o sedinta secreta la acest capitol, cum ar fi Regulamentul
Parlamentului. Am fi de acord daca ati accepta o intrerupere pina la orele 20,
21, va reveni televiziunea si incepem sa lucram.
In caz contrar, cind Rosca isi asuma rolul
de arbitru sau de procuror si el decide cind trebuie sa fie televiziunea sau nu
aici, atunci nu vedem nici un temei, mai ales ca la Regulament sint
foarte-foarte multe dubii si sint foarte multe intrebari care nu consider ca
trebuie sa fie discutate aici in mod secret.
In caz contrar, daca dumneavoastra nu
acceptati o alta formula, vom fi nevoiti sa plecam si sa va dorim succes ca
dumneavoastra sa lucrati. Noi vom fi in cladirea Parlamentului, dar o sa plecam
de la aceasta sedinta in semn de protest pentru aceste restrictii care, la vot,
maciuca, aceasta nu-i cel mai, eu inteleg. Nu va grabiti.
Nu va grabiti ca aceasta, nu trebuie de
creat acest precedent. Lasam, trecem sedinta aceasta pentru marti. Sa zicem, de
la ora 13.00. Pina seara si cu obligatiunile, sa zicem, in comisii s.a.m.d.
Eu va rog foarte frumos. O sa fie mai bine.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu, de fapt, va readuc aminte ca noi am
votat si decizia este deja adoptata. Replica, domnul Rosca, va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Sincer sa va spun nu credeam ca se va isca
un conflict atit de deplasat in toate aceste subiecte.
Domnule Urechean,
Eu ma bucur sa va vad reactivizat. Fiindca
la un moment dat... ca v-ati plictisit definitiv in Parlament, ma gindeam sa va
cumpar, asa, un cubic-rubic, sa va jucati sub masa cu el, ca sa nu adormiti.
Dar, de fapt, poate fi si o alta propunere.
Intentia mea este ca Regulamentul Parlamentului sa fie mai calitativ. Intentia
dumneavoastra este sa contrastati cu opozitia si cu majoritatea, si cu noi.
Fiecare are sarcina lui si isi onoreaza cum
vrea. Mai avem si o alta propunere, de mijloc, mai ginditi-va si la faptul ca
fotbalul se transmite obligatoriu doar la televiziune. Putem (rumoare in
sala), stati putin, da, de fapt, absenta dumneavoastra, domnul Urechean, o
sa fie... o sa faca mai calitativ viitorul Regulament al Parlamentului.
Domnule Urechean,
Ascultati putin, poate o sa va palca si
dumneavoastra propunerea. Obligatia contractuala a Companiei
“Teleradio-Moldova” se refera doar la televiziune. Radioul poate sa nu fie
afectat de decizia pe care am luat-o, eventual putem sa o mai votam o data.
Intentia noastra nu a fost sa facem secreta
aceasta sedinta, dar sa depasim impasul procedural pentru a continua
activitatea in aceasta zi ... regulamentul, nu pentru a face secret din ceea ce
discutam noi aici. Considerati ca este oportuna propunerea mea, poftim, este
ad-hoc, nu am coordonat-o cu nimeni, eventual radioul ar putea sa continue
transmisiunea pentru ca nu este nici un fel de intentie de secretizare, cel
putin eu nu am avut aceasta intentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
De fapt, este o propunere foarte relevanta.
Eu rog foarte mult acum si rapid, in urmatoarele 5 minute, secretariatul sa
verifice ce se intimpla cu angajamentele contractuale ale radioului si revenim
la o procedura de vot separata, pentru a reconfirma transmiterea acestei
sedinte la radio.
Microfonul nr.3.
Domnul Ivan Calin:
Multumesc domnule Presedinte.
Stimati colegi,
As veni cu o propunere poate de compromis.
Ma uit ca este o camera aici sau poate mai sint, sa se inscrie, sa se imprime
pe pelicula totul ce va avea loc in sala aceasta si pe urma, mai tirziu, dupa
fotbal, sa se transmita la televiziune.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Iata mi-a fost acum adusa informatia ca
radioul nu are nici un fel de angajamente in sensul contractelor si
aranjamentelor de alt gen in modul in care aceste aranjamente sint prezente in
cazul “Moldova 1”, pe care motiv supun votului propunerea ca si dupa ora 18.00,
noi avem deja decizia.
Stimati colegi,
Despre caracterul secret, ceea ce
presupune... fiindca alta optiune nu vrem.
Bine, o sa punem ceva sa fie sedinta
speciala, dar acest lucru presupune ca aici, in sala, nu sint prezenti
jurnalistii, ca nu se transmite la televiziune, nu se transmite la radio.
Am mentionat deja ca toti jurnalistii care
doresc sa continue sa stea aici in sala, sint bine veniti.
Si acum, supun votului pentru transmisiunea
la radio a sedintei plenului care continua. Cine este pentru, rog sa voteze.
Stimati colegi,
Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.2 – 25.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
56 de voturi. Deci, la radio continua si
dupa orele 18.00 transmisiunea in eter a sedintei.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da. Va multumesc domnule Presedinte.
In primul rind, eu as vrea sa va aduc la
cunostinta dezacordul fractiunii parlamentare, vizavi de abordarea care ati
avut-o dumneavoastra cind am lansat propunerea. Si va rugam pentru viitor, cind
lansam o propunere, fara calificative, luati-o ca atare, daca e cazul
supuneti-o votului, noi fiecare am facut studii, licee, universitati s.a.m.d.
Aceasta in primul rind.
In al doilea rind. Va rog frumos.
Domnul Marian Lupu:
Rog sa continuati.
Domnul Vladimir Filat:
Pai, comentez si eu ca... Acum, min
continuare. Citind atent raportul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati
am observat o mentiune. Si a fost mentiunea, referire la o scrisoare adresata
de catre domnul Rosca catre comisie, prin care spunea: in cazul in care
propunerile facute de catre noi nu vor fi luate in considerare, noi ne vom
retrage calitatea de autor.
Domnule Presedinte,
Acum, noi n-am incercat sa invocam faptul
ca unul dintre semnatari lipseste si ca roaga ca sa fie si el prezent in
sedinta in plen. N-am conditionat lucrul acesta. Mai mult decit atit, noi am
vrut sa votam acest proiect de lege.
Mai mult decit atit, am vrut sa va spun ca
referintele pe care le faceti dumneavoastra, ca n-am lucrat in fractiune, sint
false, nu va suparati. Avem un sir de obiectii si obiectiile respective vin intru
imbunatatirea Regulamentului.
Dar, pina la urma, nici nu este vorba de
fotbal. Cine vrea sa speculeze, care cu secera, care cu fotbalul, e treaba lor,
dar este problema de principiu si abordare.
Noi, Partidul Democrat am dat dovada pe
parcurs, s-a speculat foarte mult, am fost, cind am fost necesari, am fost
buni. Astazi se observa ca... si inca o sugestie. Nu este cazul sa mentionati
ca propunerile domnului Rosca sint relevante si bune. Toata lumea de acum a
mentionat lucrul acesta si stie ca ele se iau si ca baza.
Ma scuzati, dar pina la urma o sa va spun
ca noi sintem, intr-un fel, deranjati de atitudinea care a avut loc astazi in
Parlament. Aceasta a fost pozitia fractiunii.
Domnul Marian Lupu:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Va multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Este, intr-adevar, deranjanta aceasta
situatie, nu e problema de fotbal, in nici un caz. Problema e ca... ne punem intrebarea:
de ce a fost deplasata de atitea ori examinarea acestui subiect, chestiunea
Regulamentului, atitea zile.
Daca era o urgenta, trebuia sa fie
examinata inca acum o saptamina. Dar ea tot a fost aminata, nimeni n-a intrebat
care au fost rationamentele, ce a stat la baza aminarii, discutarii acestui
subiect pina astazi. Azi dimineata subiectul respectiv figura in ordinea de zi,
pe care am aprobat-o, ca al doilea subiect ce urma sa fie discutat.
Eu cred ca deliberat acest subiect a fost
transferat spre finele zilei de lucru, atunci cind deja majoritatea deputatilor
sint obositi, este o situatie mai... era ideea ca acest subiect sa nu fie in
atentia opiniei publice prea mult.
De aceea, ca sa va simtiti confortabil cu
totii, ma refer la putere, la ceea ce inseamna fractiunea de guvernamint sau
cea care guverneaza, da, majoritatea parlamentara, noi o sa va lasam aici, in
sala, singuri, cred ca tot ceea ce inseamna opozitie, intuiesc eu, se va
retrage si dumneavoastra veti discuta, asa cum ati dorit, acest Regulament in
detalii.
Deci, deputatii sociali-liberali si cred ca
toti deputatii opozitiei se vor retrage. In familie, exact, cum spune doamna
Pavlicenco.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4 in continuare.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc domnule Presedinte.
In primul rind, vreau sa constat ca
televiziunea, desi exista decizia Parlamentului de a intrerupe transmisiuni de
la orele 18, deja a intrerupt aceasta transmisiune, da, de mult, foarte corect.
Si as vrea sa inteleg cine a acceptat acest lucru sau cine a indicat acest
lucru, fiindca imi pare ca in cazul dat se incalca deja si decizia
Parlamentului aprobata, in opinia mea, putin speculativ.
Nu este vorba de fotbal si atunci cind noi
am insistat ca acest lucru sa fie transmis in direct la televiziune, nu era
vorba de fotbal. Era vorba de informarea cetatenilor echidistant despre ceea ce
se intimpla in Parlamentul Republicii Moldova. Atunci, un an in urma, nu acum.
Acum este o incercare de a ne ascunde dupa
deget, fotbalul il punem mai important, cica, decit toate celelalte lucruri sau
invers. Eu vreau sa spun mai mult decit atit, am foarte multe propuneri si
obiectii referitoare la proiectul Regulamentului care este astazi pus in
discutie si as fi gata sa particip la aceste discutii. Dar, de exemplu, unul din
colegii nostri, la ora 18 are o intilnire cu alegatorii, altii au alte probleme
care au fost programate din timp.
Nimeni nu a fost informat ca sedinta
Parlamentului astazi va dura pina la
20 sau nu stiu cit, mai mult decit atit ca cunoastem destul de bine care este
regimul nostru de lucru. De aceea, in asemenea conditii, nu consider necesar ca
noi sa participam la o asemenea farsa care se propune sa fie astazi in
Parlamentul Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Deci, noi continuam examinarea subiectelor
restante pe ordinea de zi. Si inainte de a face acest lucru si de a invita unul
din autorii proiectului de Lege nr.1949, inca o data trebuie sa declaram intr-un
mod deschis, s-au facut speculatii la acest subiect. Continutul subiectelor pe
care le discutam nu are nici o legatura cu acest comportament. Poate cineva are
angajamente la orele 18 sau 19, sa mearga sau la fotbal sau in ospetie, dar
tine de responsabilitatea acestora.
Deci, microfonul nr.2
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Da. Multumesc, domnule Presedinte.
Noi trebuie sa gasim o modalitate de inregistrare
cind deputatii ies la lucru. Domnul Braghis a intrat in sala, a inceput lucrul
la 13.35.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act de acest lucru.
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Si acum el face vint asupra incalcarilor,
ceea ce e legat cu lucrul – 13.35. El a lucrat doua ore sau o ora si ceva.
Domnul Marian Lupu:
Deci, eu repet inca o data, ca noi
continuam sedinta de astazi pe simplul motiv ca toate declaratiile cu adevarat
au fost si ramin a fi speculative. Mai mult decit atit, dupa ce aprobam in
prima lectura acest proiect de lege, repet inca o data, el va fi transmis
absolut oficial pentru expertiza la Consiliul Europei.
Vom astepta rezultatele acestei expertize. Si
pentru lectura a doua toti parlamentarii din toate grupurile politice, daca vor
avea dorinta, in mod evident, sa contribuie la imbunatatirea Regulamentului
Parlamentului, vor participa, vor veni cu propuneri inainte de lectura a doua.
Deci, fara a mai tergiversa examinarea
acestui subiect, il invit la tribuna centrala pe domnul Turcan, atit in
calitate de unul dintre autori, cit si pentru prezentarea, daca inteleg corect,
si a raportului comisiei, la proiectul de Lege nr.1949.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege nr.1949, initiat de catre
un grup de deputati, are menirea de a perfectiona Regulamentul Parlamentului in
baza unor prevederi din Constitutie, Legea despre statutul deputatului in
Parlament, Legea privind actele legislative.
Proiectul de lege prevede restructurarea,
concretizarea si detalierea unor norme ale Regulamentului nominalizat.
Unificarea termenilor utilizati, introduce-rea unor elemente noi in continutul
reglementarii activitatii Parlamentului, precum si introducerea intitularii
articolelor.
Cele mai esentiale modificari se refera la
procedura de formare a fractiunilor parlamentare si de incetare a activitatii
acestora. Procedura de alegere a Presedinte-lui Parlamentului, formarea
subcomisiilor permanente, procedura de examinare a proiectelor de acte
legislative, inclusiv in mod de urgenta. Procedura de ridicare a imunitatii
parlamentare, motiunile si actele exclusiv politice, angajarea raspunderii
Guvernului s.a.
In cadrul dezbaterilor in comisii s-a
constatat ca la elaborarea prezentului proiect de lege s-a tinut cont de alte
initiative legislative ale deputatilor, pe care noi astazi le-am examinat deja in
prima lectura, de practica aplicarii Regulamentului Parlamentului in ultimii
ani, de legislatia respectiva a altor state, precum si de opinia expertilor
Consiliului Europei.
Totodata, prezenta initiativa legislativa
urmeaza a fi apreciata ca realizare a unei din masuri preconizate de programul
calendaristic, deci, in conformitate cu rezolutia si recomandarile Comisiei pentru
respectarea obligatiunilor si angajamentelor statelor membre ale Consiliului
Europei.
Toate comisiile permanente ale
Parlamentului, Guvernul si Directia juridica a Aparatului Parlamentului prin
avizele prezentate, sustin proiectul de Lege nr.1949 si au propus examinarea si
adoptarea lui la sedinta in plen a Parlamentului.
Totodata, Comisia pentru politica
economica, buget si finante, Comisia pentru administratia publica, ecologie si
dezvoltarea teritoriului, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie, Guvernul si Directia juridica a Aparatului Parlamentu-lui au facut
unele propuneri si obiectii care urmeaza a fi examinate in cadrul dezbaterilor
proiectului de lege in lectura a doua.
Suplimentar, informam ca unul din
semnatarii proiectului de lege, deci, ca autor, domnul deputat Iurie Rosca,
prin scrisoarea din 13 si 14 iunie curent, a adus la cunostinta ca nu este de
acord cu unele dintre prevederi incluse in redactia finala a proiectului de
lege si a inaintat un sir de amendamente la acest text. Aceste amendamente au
fost examinate la ultima sedinta a comisiei. Deci, comisia a ajuns la
urmatoarele concluzii. Din punct de vedere conceptual, comisia considera ca pot
fi acceptate amendamentele la litera m) alineatul (1) al articolului 11 si la litera
l) alineatul (1) al articolului 12.
La alineatul (2) al articolului 24 si
partial la articolul 43. Totodata, comisia considera ca nu pot fi acceptate
conceptual amendamente la alineatul (1), (2) si (8) ale articolului 4, la
alineatul (1) al articolului 10, la litera i) alineatul (1) al articolului 12,
la alineatul (2) al articolului 44, la alineatul (4) al articolului 63, la
alineatul (1) al articolului 66, la alineatul (4) al articolului 88 si la
alineatul (4) al articolului 110.
Deci, propunerile inaintate la alineatul
(6) al articolului 5, la articolul 11 litera k) si la litera j) alineatul (1)
al articolului 12, la alineatul (2) al articolului 13 si la alineatul (7) al
articolului 27 sint, dupa parerea comisiei, binevenite, dar nu pot fi acceptate
conceptual in legatura cu lipsa unor posibilitati reale pentru realizarea lor.
Referitor la celelalte amendamente, deci,
care au fost inaintate de catre domnul Rosca, comisia mentioneaza ca ele nu tin
de concept si urmeaza a fi examinate la dezbaterea proiectului de lege in
lectura a doua.
Totodata, comisia a tinut cont de
prevederile constitutionale, a constatat ca nu pot fi in plina masura, deci,
acceptate reglementarile prezentului proiect de lege din alineatele (11) si
(12) ale articolului 44, precum si prevederile ce tin de articolul 107, punctul
78 din proiect.
Avind in vedere cele relatate, comisia
propune ca prezentul proiect de Lege nr.1949 sa fie votat in prima lectura.
Deci, pentru lectura a doua sa fie comasat cu proiectele de legi nr.1414 si
3537, proiectul de Lege nr.1949 fiind luat ca proiect de baza.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari pentru presedintele comisiei?
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc pentru expunerea atit de
amanuntita si pentru cooperarea pe care am avut-o la elaborarea acestei
initiative legislative. Eu am depus aceasta scrisoare nu pentru ca as vrea
neaparat cafiecare dintre propunerile mele sa fie acceptate. Ideea este ca unele
dintre ele pot sa-si regaseasca locul in lectura a doua, in calitate de
amendamente oficiale. Intr-adevar, este o mica imperfectiune de ordin
procedural, pentru ca materialul a fost foarte vast.
Insa, daca imi permiteti, si cu permisiunea
Presedintelui Parlamentului pentru ca este doar prima lectura, eu as vrea sa va
pun citeva intrebari referitoare la ceea ce nu s-a acceptat in comisie. De
exemplu, articolul 4, care se numeste constituirea fractiunilor parlamentare,
eu am propus eliminarea alineatelor (1) si (2), care stabilesc alte proceduri
de formare a fractiunilor decit cea pe care o avem la ora actuala, adica din
deputatii independenti si asa-numitele fractiuni parlamentare mixte.
Va rog sa ma credeti ca n-am mai gasit
precedente si daca chestia aceasta va ramine in formula pe care a propus-o
domnul Braghis, atunci dezagregarea fractiunilor parlamentare va fi in
continuare o norma negativa sau o practica negativa.
Lucrez cu dumneavoastra ca totusi poate
pentru lectura a doua ar fi cazul sa ne gindim la eventualitatea eliminarii
acelor doua alineate (1) si (2) pentru a stabili univoc modul de formare a
fractiunilor, asa cum este stabilit el astazi in Regulament, cer scuze.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, referitor la alineatele (1) si (2)
ale articolului 4 din proiect, conceptul propus al autorilor, de fapt, porneste
de la practica actuala a Parlamentului. Si anume ca fractiunile pot fi formate in
primele zece zile ale lucrarilor Parlamentului in baza partidelor, in baza
blocurilor sau si aici este o divergenta, deci, noi totusi consideram ca si in
baza partidelor care sint membri ai acestui bloc electoral, dar la momentul inceperii
activitatii Parlamentului, avind in acelasi moment numarul necesar, minimum 5
deputati, au declarat ca doresc sa fie formata o formatiune aparte in baza
partidului membru al blocului. Deci, aceasta este ideea si conceptul
proiectului.
Ideea dumneavoastra este ca sa nu aiba
dreptul aceste partide, care sint membri ai blocului, individual, de sine
statator sa formeze aceste fractiuni. Este un moment conceptual. De aceea noi
si nu am acceptat. Ceea ce se refera...
Domnul Iurie Rosca:
Domnule raportor,...
Domnul Vladimir Turcan:
...Ceea ce se refera, eu cer scuze, la
alineatul (2) si deja eu cred ca este cazul sa vorbim si de alineatul (8),
deoarece iarasi problema formarii fractiunilor este problema deputatilor care sint
independenti. Primul moment. Si deputati care au iesit din componenta fractiunilor.
Dupa parerea autorilor, in cazul in care, deci, aceste permutari au fost, au
avut loc in primele zece zile si acei care au iesit din componenta, au luat
decizia sa formeze o fractiune. Dupa parerea autorilor, totusi, trebuie sa fie
data asa o posibilitate ca acesti deputati sa formeze aceasta fractiune.
Si ultimul moment. Cu ce noi nu sintem de
acord, avind in vedere propunerea dumneavoastra? Acei deputati care au iesit
din fractiunea, din componenta fractiunilor pe parcursul activitatii
Parlamentului. Dumneavoastra va pomeniti ca ei sa nu aiba dreptul sa fie, sa
intre in componenta altor fractiuni.
Dupa parerea noastra, aceasta este o
propunere, as spune eu, nedemocratica, deoarece deputatii care au iesit din
componenta altor fractiuni, indiferent de motive, trebuie sa aiba dreptul,
altceva ca noi limitam cu un termen, numai dupa
6 luni. Deci si aceasta este o practica a mai multor parlamente. Deci, ca
aceasta componenta poate fi completata cu deputati iesiti din alte fractiuni.
Aceasta este pozitia autorilor pe care noi
am si expus-o si din cauza respectiva noi nu putem sa acceptam propunerile
referitoare la acest articol. Eu as vrea
sa mentionez ca noi problema data am discutat-o in simbata ceea pe care ati
pomenit-o si atunci.
Domnul Marian Lupu:
Da, ati pomenit-o.
Domnul Vladimir Turcan:
Si atunci, eu nu de aceea ca am facut
special, dar asa a iesit. La mine s-a pastrat textul acela, da.
Domnul Iurie Rosca:
Si la mine.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Turcan:
Si aici sint indicate momente, unde atunci
ati cazut de acord, unde ati pus semnul intrebarii. Ma rog, este un moment de
lucru, care intr-adevar, trebuie sa fie discutat si...
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr.2.
Domnul Vladimir Turcan:
Si la chestiunea aceasta dumneavoastra tot
ati pus intrebarea in sensul ca, intr-adevar, trebuie de mai meditat.
Domnul Marian Lupu:
De acord, microfonul nr.2.
Domnul Vladimir Turcan:
Si la chestiunea aceasta dumneavoastra tot
ati pus intrebarea in sensul ca, intr-adevar, trebuie de mai meditat.
Doamna Galina Balmos:
Multumesc, domnule Presedinte.
As vrea sa formulez pozitia fractiunii
vizavi de modificarile propuse la articolul 24, alineatul (2), pentru ca
alineatul (1) ramine intact. Alineatul (2) astazi prevede ca comisia poate
hotari ca la sedintele ei sa fie prezenti reprezentanti ai mijloacelor de
informare in masa. Proiectul de Lege nr.1949 propune completarea acestui
alineat cu inca o fraza: “Informatiile oficiale despre aceste lucrari se
dau publicitatii prin intermediul Serviciului de Presa al Parlamentului si se
plaseaza pe site-ul Parlamentului”. Si pledam pentru pastrarea acestei
formulari a alineatului (2).
Insa domnul Rosca propune un nou cuprins al
acestui alineat. La sedintele publice ale comisiei pot fi prezenti
reprezentanti ai mijloacelor de informare in masa. Fractiunea pledeaza pentru
pastrarea cuprinsului din proiectul de Lege nr.1949, care include, de fapt, si
propunerea domnului Rosca in sine. Acesta a fost o propunere.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc.
Nu am nici o precizare la cele spuse de
doamna deputat. Eu am inteles, formula nu este atit de diferita de aceea ce am
propus noi. Cu permisiunea dumneavoastra, as vrea sa revin la articolul 4
despre ce, de fapt, este vorba.
Doamna Galina Balmos:
Despre comisie.
Domnul Iurie Rosca:
Noi, daca lasam norma sau formularea pe
care o propune comisia, inseamna ca in orice... Deputatul care a parasit o
fractiune, bineinteles, ca se poate asocia la alta fractiune. Dar daca ii dai
dreptul sa devina membru plin al celelaltei fractiuni, va rog sa ma credeti ca
coruptia la nivel de plimbari parlamentare va fi o norma in Legislativul
Republicii Moldova, omul va avea toata motivatia sa se ingascuiasca, iertati-mi
termenul, cu alta fractiune parlamentara, cu care nu are nimic comun, doar
pentru ca i se ofera anumite avantaje: bani, posibilitatea de a pune miina pe o
functie de secretar, de vicepresedinte, de presedinte de comisie, posibilitatea
de a se baga intr-o delegatie parlamentara, iertati-mi verbul, despre aceasta
este vorba.
Nimeni nu-l lipseste pe om sa-si declare
afilierea politica la un partid. Nimeni nu-l lipseste de dreptul pe deputat sa
se declare ca votind solidar cu o alta fractiune decit cu care a candidat. Dar
daca il face egal cu cel care a intrat pe o lista electorala, mie mi se pare ca
este absolut anormala.
Si eu va rog sa ma credeti ca astfel de
norme nu exista in regulamentele tarilor la care noi facem trimitere. Deci,
practic, deputatii oportunisti, deputatii fara raspundere politica si morala
vor fi ca unii din sistemul judecatoresc. Cine da mai mult cu acela ma inscriu:
functii, bani, plimbari peste hotare. Iata ce vrem sa legalizam noi in
articolul 4, fara sa avem intentia initiala, dar efectul poate sa fie acesta.
De aceea, eu inteleg, poate in comisie s-a
discutat in contradictoriu. Domnul Braghis este membru destins al Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati, este foarte greu sa rezisti in fata
caracterului lui foarte energic. Dar norma aceasta devine o strimbatate
legalizata. Fractiunile parlamentare mixte... nicaieri in tarile Consiliului
Europei n-o sa gasiti formula aceasta: fractiuni parlamentare mixte. Nicaieri in
tarile Consiliului Europei n-o sa gasiti fractiuni parlamentare formate din
independenti. Iertati-ma, eu am insistat asupra punctului meu de vedere. Cum
gasiti de cuviinta, asa procedati, dar pentru lectura a doua eu as considera ca
este cazul sa mai meditam asupra acestor formule de la alineatele (1), (2) si
(8) din articolul 4.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, daca se poate, un moment.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stoicov,
Cer scuze.
Domnul Turcan,
Va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, in principiu, caracterul si modul de
activitate al domnului Braghis in nici un caz nu a putut sa fie ca o influenta,
deoarece aceasta, de fapt, nici nu este initiativa dumnealui in sensul acesta.
Dar ceea ce se refera la practica internationala, de exemplu, deci argumentul
Parlamentului Romaniei prevede asa ceva. La inceputul sesiunii ei fac o
verificare a componentei fractiunilor.
Dupa aceea din nou aproba componenta, adica
lista componentei fractiunilor. Aceasta revizuire a componentei fractiunilor
este o practica internationala. De exemplu, deci, sa spunem exemplul Croatiei.
Acolo in genere, deci, fractiunile pot fi formate pe parcursul activitatii,
deci, Parlamentului.
Mai mult decit atit, acolo chiar si se
prevede si partidele pot fi formate in baza fractiunilor, ei, ma rog, practica
este, intr-adevar, definita si eu cred ca, avind in vedere ca noi totusi vom
remite acest proiect spre expertizare, cred ca insasi expertii tot isi vor
expune pozitia lor asupra acestor prevederi.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Da, multumesc, domnule Presedinte.
Eu tocmai ca am vrut inca o data sa repet.
Dar, de altfel, s-a spus, este vorba despre primele zece zile. Sint diferite
motive.
Domnule Rosca,
Vedeti, noi avem la aceste blocuri in
Moldova care sint, blocuri politice. Intrind in Parlament, au careva divirgente
si ei hotarasc, ma rog, sa faca ceea ce a facut in Parlamentul actual.
Si, de aceeat, eu cred ca ar fi o ingradire
si a democratiei si ar trebui de pastrat varianta care, de altfel, este in
Regulamentul de astazi. Este vorba de primele zece zile. Ceeea ce tine de
grupuri, de formarea grupurilor, noi ne-am expus asupra acestei probleme si, de
asemenea, nu acceptam modalitatea respectiva.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Rosca, domnule Stoicov,
Eu sint de acord cu dumneavoastra. Daca ar
fi formula pe care o propuneti dumneavoastra. Eu ma uit in sinteza. Daca ceea
ce avem in sinteza nu corespunde poate cu ceea ce a formulat comisia ca raport,
poate ca este greseala mea. Uitati-va la alineatul (8). Facem abstractie de (1)
si (2), alineatul (8) articolul 4. Deputatul care a parasit sau a fost exclus
din fractiune poate sa se alature la orice alta fractiune dupa o perioada de 6
luni de la parasire sau excluderea sa din fractiune, 6 luni. Uitati-va.
Domnul Iurie Stoicov:
Este o intrebare. De asemenea, se poate de
tratat diferit. Oricum se ingradeste cumva si dreptul acestui deputat. Intelegeti
cum? Dar stiu ca comisia a acceptat in principiu, comisia a acceptat varianta
aceasta.
Domnul Vladimir Turcan:
Aici trebuie sa fie o intelegere. Nu cum...
un accept reciproc, dorinta deputatului si acceptul fractiunii.
Domnul Iurie Rosca:
Dar din legaturi facem abstractii, gata
i-am uitat, domnule presedinte, i-am uitat pe alegatorii care au trimis
partidul si alegatorii l-au adus pe deputat. Nu vointa lui. Vointa lui a fost
sa scrie, ca accepta sa candideze pe lista respectiva. A fost confluenta a doua
vointe, daca vreti, al partidului de a-l pune pe lista in sistemul nostru
proportional si al alegatorilor de a expedia un numar de pe lista in Parlament.
Daca deputatul devine independent de vointa politica a partidului si
independent de vointa politica a alegatorilor, bineinteles, noi facem un sistem
foarte original de plimbare dint-o fractiune in alta.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Anume la acest aspect doream si eu sa ma
refer. Noi incercam sa-i menajam pe deputatii nostri, care sint dispusi sa
practice traseismul, le respectam dreptul democratic. Dar cum ramine cu dreptul
alegatorului care i-a investit cu anumite imputerniciri, i-a trimis in
Parlament, avind toata increderea ca ne va promova interesul si, ajungind in
Parlament, foarte usuratic abandoneaza angajamentele, pe care le-au avut in
fata alegatorilor sai si practica traseismul.
Deci, intr-adevar, este un drum cu dublu
sens. Trebuie respectata si optiunea si libertatile, drepturile democratice ale
deputatului, dar sa nu ignoram si sa nu facem in detrimentul drepturilor
alegatorului care a avut incredere in acel deputat pe care l-a trimis in
Parlament. Si el, la un moment dat, decide sa abandoneze acea platforma
politica in baza careia a fost promovat, a ajuns in Parlament deputat si
acosteaza la alta optiune politica, la alta formatiune politica.
Deci, cum ramine cu dinsii, cu alegatorii?
Mai ales ca daca analizam in cazul nostru concret, Partidul Popular Crestin
Democrat se intimpla asa ca acei deputati care au preferat sa abandoneze
fractiunea noastra, nu au reusit sa fie promovati doar in baza voturilor pe care
le-au acumulat in raionul de unde vin si care i-a investit, intr-un fel i-a
votat.
Sa admitem ca majoritatea covarsitoare le-a
acordat lor votul, ei au fost imaginea care a fost votata si partidul,
formatiunea care i-a propulsat. Dar nu acumuleaza numarul necesar de voturi pe
care le-a avut in medie fiecare deputat din partea fractiunii partidului
nostru.
Deci, prin urmare, este o sfidare grava si
o atingere grava aduse votantilor unei formatiuni, fiindca ei nu intrunesc, nu
acumuleaza numarul de voturi care le-ar fi permis sa devina deputati atunci cind
afirma ca sint, reprezinta un anumit raion, care i-a trimis, i-a imputernicit
sa le reprezinte interesele Parlamentului. Deci, trebuie respectate si
optiunile alegatorilor nostri. Trebuie sa fim corecti si fata de alegatori, nu
numai fata de deputatul care are dreptul sa practice traseismul.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, dar aici poate sa apara si alta intrebare,
daca vorbim de, sa spunem dreptul alegatorilor. Poate sa se intimple si
situatia cind o fractiune, pur si simplu, ma rog, inceteaza existenta ei.
Atunci ce facem cu drepturile alegatorilor care au ales pe acei care au intrat
atunci. Tot o intrebare retorica.
Deci, totodata, eu ma refer la articolul 68
din Constitutie: Dupa ce mandatul deputatului a fost validat, dupa aceasta
mandatul lui nu este imperativ.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Anton Miron:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte Vladimir Ivanovici,
Dar ce sa avem noi grija? Noi trebuie sa
avem grija ca sa fie disciplina, sa aiba raspundere si catre alegatori, si in
fractiunea care a intrat. Ce sa avem noi grija de dinsul ca a lepadat sau o sa
lepede s.a.m.d.? Fractiunea propune ca sa fim de acord, cum se spune, sa
scoatem, vasazica, aceasta. Dar nici n-o sa fie unirea aceasta, 6 luni nu-i da,
sa umble el, cine mai mult, mai putin acolo? Eu gindesc ca trebuie sa sustinem.
Fractiunea propune ca sa sustinem.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Mie imi pare bine ca colegii nostri din
fractiunea majoritara au inteles sensul propunerii noastre. Pentru ca, stimati
colegi, sintem in perioada cind in Republica Moldova trebuie sa se consolideze
partide puternice, serioase, care sa concureze in mod civilizat. Iar prin ceea
ce s-ar propune, cred ca am contribui la dezagregarea acestor partide sau, cel
putin, la dezagregarea grupului de deputati care au fost delegati de catre
alegatori.
Eu cred ca, in acest caz, daca s-ar accepta
o situatie de acest fel, s-ar incalca grav drepturile alegatorilor, care sint
mult mai multi decit acest deputat care vine aici si incearca sa faca mendrele.
Ajunge deputat si ii pare ca l-a apucat pe Dumnezeu de picioare si isi schimba
comportamentul. Este si aceasta o situatie. Dar sint alegatorii simpli, care au
votat un program electoral si un partid concret, nu au votat o persoana, in
cazul dat. De aceea, eu cred ca ar fi bine sa urmam calea propusa de domnul
Rosca.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cred ca este o varianta de compromis, intr-adevar,
ceea ce s-a propus, ca toate implementarile acestea pot fi efectuate in primele
10 zile, inclusiv si trecerea, ma rog. Atunci noi alineatul (8) il introducem
acolo unde este vorba de termenul de 10 zile.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Alte subiecte. Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
In continuare, da. Deci, alte propuneri.
Domnule Turcan,
Mai sint inca?
Domnul Vladimir Turcan:
Da, poftim.
Domnul Iurie Rosca:
Iertati-ma.
Domnule presedinte al comisiei,
As vrea in continuare sa ma refer la
articolul 5, alineatul (6). Daca inteleg corect, din sinteza, pe care reproduce
Regulamentul, s-a acceptat ca fiecare fractiune sa aiba un buget, da?
Domnul Vladimir Turcan:
Da. Ca parte componenta.
Domnul Iurie Rosca:
A bugetului Parlamentului, da. Atunci intrebarea
este: daca nu considerati dumneavoastra ca norma aceasta sa o rasfringem si
asupra comisiilor, presedintelui si a vicepresedintilor? Deci, ideea este nu de
sume foarte mari, pentru ca tot Parlamentul va decide. Ca structura a
bugetului, despre aceasta este vorba. Pentru a da si acestor organe de lucru
ale Parlamentului, care sint comisiile, si presedintilor si vicepresedintilor
aceste drepturi.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, noi am accentuat in raportul nostru,
ca, in principiu, aceste propuneri sint bine venite. Dar, din formula ceea pe
care ati propus-o ca sa fie anume un buget aparte al comisiei, a
vicepresedintilor Parlamentului, consideram ca, pur si simplu, nu este reala
actualmente de a fi realizat.
Totodata, noi, in cadrul discutiilor, am
ajuns la asa o concluzie, ca formula aceasta poate fi, cred, implementata in
varianta proiectului in sensul ca insasi in structura bugetului sa fie ca un
punct care ar prevedea, in caz daca va fi posibil, in sensul posibilitatilor
financiare.
Deci, o prevedere, as spune, pentru
comisie, noi chiar am discutat si referitor la unele cifre sau pentru comisia
respectiva. Altceva ca aici iarasi va fi necesar de a prevedea si un mecanism
de control asupra acestor cheltuieli s.a.m.d. Deci, o idee care, inca o data
repet, este, in principiu, bine venita, dar realizarea ei reala este foarte
complicata, dupa parerea noastra. De aceea, noi am si considerat ca la etapa actuala
va fi foarte complicat de realizat.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule presedinte al comisiei,
Eu as cadea de acord cu argumentatia
dumneavoastra, mai ales ca totul depinde de resursele noastre bugetare si cit
vom da fiecarei fractiuni. Pentru ca membrii comisiilor, presedintele
Parlamentului, vicepresedintii sint membri ai fractiunilor. Eu inteleg logica
amendamentului si as accepta formula redactata de comisie cu rugamintea ca
atunci cind vom elabora bugetul acum pentru urmatorul an, pina la sfirsitul
acestei sesiuni, sa tinem cont. Daca imi permiteti, domnule Presedinte al
sedintei, sa continuam.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, noi o sa tinem cont si, intr-adevar, cind
va fi format bugetul deja de incercat de a implementa aceasta prevedere.
Domnul Iurie Rosca:
Urmatorul articol, la care as vrea sa ma
refer, este articolul 13. Pentru ca, articolul 12 deja decade de la sine, noi
am convenit in cadrul celuilalt proiect de lege, care se refera la delegatii si
la fondul Presedintelui, am convenit ca renuntam. Articolul 13 de asemenea.
Articolul 43. Putem sa trecem, cu
permisiunea dumneavoastra, la articolul 43, care tine de modificarea ordinii de
zi. Cu permisiunea dumneavoastra as formula intrebarea in felul urmator: noi am
propus schimbarea cuvintului “modificarea” cu cuvintul “completarea” ordinii de
zi, din simplul motiv de a asigura o stabilitate a ordinii de zi.
Pentru ca noi, in alte articole, asupra
carora am convenit, am spus ca ordinea de zi a Parlamentului, stim cum se
adopta si se publica pe pagina Web a Parlamentului. Prin urmare, si relatia cu
societatea trebuie s-o avem in vedere.
Completarile pot fi in regimul... insa
modificarile uneori schimba integral ceea ce convenim noi la Biroul permanent.
Aceasta era ideea, ca in loc de “modificare”, adica poti adauga, insa nu poti
retrage. Acesta-i sensul propunerii.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Noi am mentionat in raport ca aceasta
propunere poate fi acceptata partial si anume de completat “modificarile si
completarile” sau “modificarea si completarea.” Luind in considerare ca noi
stim foarte bine ca poate fi, intr-adevar, o situatie cind trebuie sa fie
modificat si anume in sensul excluderii unei intrebari din ordinea de zi.
Totodata, deci, completarea inclusiv va da
posibilitate ca noi sa reactionam mai flexibil la necesitatile reale ale
situatiei. De aceea, se propune ca, pentru lectura a doua, deja sa fie
completat: “modificarea si completarea”. Si atunci noi convenim aceste momente.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule presedinte,
Daca imi permiteti, articolul 44, alineatul
(2) se refera la conditiile si subiectiile cu drept de a inainta proiectele de
acte legislative si propuneri legislative. Noi propuneam omiterea sintagmei:
“sau de reprezentantii imputerniciti ai acestora”. Deci, ideea este: cine
prezinta initiativele legislative, proiectele respective? Aici scrie: “unul
dintre membrii Guvernului sau de reprezentantii imputerniciti ai acestora”.
Eu va asigur ca daca formula aceasta se va
mentine, vom avea la tribuna Parlamentului numai reprezentantii imputerniciti
ai acestora, de la viceministri pina la consilierii si secretarele ministrilor.
Asa scrie aici: “sau reprezentantii imputerniciti”. Guvernul va imputernici sa
vina portarul sau stiu eu cine.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, aici noi, daca ati atras atentie, am
indicat: “sau de reprezentantii imputerniciti ai acestora”. Atunci, in caz in
care, sa spunem, Guvernul va decide ca trebuie sa prezinte proiectul respectiv
unul dintre viceministri, va fi o dispozitie respectiva si atunci...
Domnul Iurie Rosca:
Domnule presedinte al comisiei,
Atunci sa fim de acord, ca-i prea larg. Hai
sa gasim o formula de mijloc, nu stiu... Pentru ca noi intelegem, ca uneori,
fizic, ministrul nu poate, e plecat in delegatie sau altceva, dar oricum
trebuie sa existe o limita. Pentru ca aunci cind spui: “reprezentantii imputerniciti”
este prea larga notiunea aceasta. Guvernul, teoretic, prin hotarirea sa, poate
sa imputerniceasca pe oricine si pe o persoana privata care n-are nimic cu
institutia guvernamentala.
Domnul Vladimir Turcan:
Vai de Guvern, daca va imputernici persoana
privata.
Domnul Iurie Rosca:
Nu, noi facem norme. Daca ne gindim la
norma, reprezentantul imputernicit. Deci, ca si cum ar fi in instanta
judecatoreasca, nu se duce cel care este vizat, dar isi trimite un imputernicit,
da? Avocatul.
Domnul Vladimir Turcan:
Se propune ca noi sa cautam pentru lectura
a doua, daca va fi posibil, o formula ce inseamna imputernicit?
Domnul Iurie Rosca:
O formula care ar restringe. Da, da.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Poate, ca exceptie, ca ceva iesit din
comun? Ca sa nu fie o regula permanenta.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi ne-am staruit ca, totusi, cit mai rar
sa folosim.
Domnul Stefan Secareanu:
Domnule raportor,
Pai, noi n-o sa mai vedem membrii
Guvernului in Parlament. Ei si asa nu vin. Acum noi le cream cadrul legislativ
necesar ca ei sa nu se prezinte deloc, nici sa prezinte proiectele, dar mai
ales sa vina la audieri parlamentare. Este o obligatie pentru orice ministru in
cazul dat si este un respect fata de Parlament.
Stimati colegi,
Sa nu cream precedente in cazul acesta.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Cum si pina la acest moment discutau
colegii nostri, eu cred ca noi am putea sa ajungem la o formula care ar limita,
fiindca formula aceasta, cu adevarat, poate sa faca cit si un sef de sectie sa
vina aici sa prezinte, da? Noi aceasta nu dorim. Deci, dorim sa fie esalonul
superior. Deci, in formula pentru lectura a doua am putea sa specificam:
membrii Guvernului, ministrii sau conducatorul si primul adjunct sau
conducatorul adjunct, dar numai sa ingustam coridorul acesta, ca sa nu avem
fapte cind vin sefi de sectii si sefi de directii inclusiv aici.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Numai in cazul cind membrul Guvernului nu
este in tara, nu stiu, este intr-o delegatie.
Domnul Marian Lupu:
Trebuie de gasit formula.
Domnul Stefan Secareanu:
Dar daca el este aici, la munca in tara,
care-i problema? Nu poate sa se prezinte in Parlament pe o ora sa prezinte un
proiect de lege? Este o onoare pentru el.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Secareanu,
Dumneavoastra ati pastrat energia.
Domnul Stefan Secareanu:
Ati fost, ati vazut in Marea Britanie
care-i ordinea. Vine Prim-ministrul cu tot cabinetul si raspunde la toate intrebarile.
Domnul Marian Lupu:
Eu zic ca vreau sa va invidiez ca ati
pastrat inca de dimineata, de la raportul pentru drepturile omului atita
energie si forta.
In continuare microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Am inteles ca unii ministri se eschiveaza
sa se prezinte in sedinta plenara la Ora Guvernului, de aceea ca se taraganeaza
enorm de mult si in loc de o ora dureaza trei ore. Daca reglementam in acest
sens, stabilim orele exacte, adica ora exacta cind are loc, atunci nu au
pretextul ca sa se eschiveze si vor veni.
Domnul Vladimir Turcan:
Cu Ora Guvernului acolo este alta
modalitate, noi acolo am prevazut expres. Dar aici pentru “reprezentant imputernicit”
vom gasi formulare pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Deci, va trebui de gasit o formulare in
acest sens pentru lectura a doua.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Eu inteleg ca colegii prefera mult
Cabinetul de Ministri, dar absolut sint convins ca n-are importanta care o sa
fie variantele, dar conducatorul organului central si adjunctul lui trebuie sa
aiba acces liber la prezentarea proiectului legii aprobat de Guvern, cu
aprobarea unei decizii la nivel de Guvern. Asa trebuie sa fie. La noi niciodata
n-a fost la tribuna un sef de directie sau seful sectiei. Atunci trebuie sa fie
scris concret: conducatorul organului central si adjunctul lui sint imputerniciti
cu sedintele Guvernului si punct.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Rosca,
In continuare, va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Aici o mica remarca. Cineva glumea, poate,
sa trimita fotografia sau daca nu vin, sa-i aducem fortat. Desigur, eu cred ca
pentru lectura a doua se poate gasi o formula, asa cum spunea si domnul
Todoroglo, deci sa limitam.
Domnule raportor,
Daca imi permiteti, urmatoarea propunere se
refera la alineatele (8) si (10) ale articolului 44. Alineatul (8) spune:
proiectul de acte legislative se prezinta in limba moldoveneasca impreuna cu
traducere in limba rusa. Si alineatul 10 spune: in limba moldoveneasca sau in
limba rusa.”
Noi am propus o formula mai flexibila, care
presupune urmatoarea situatie: deputatul care nu poseda limba de stat, poate
depune initiativa legislativa clar in limba rusa si Aparatul o traduce”. In
cazul insa in care initiativa legislativa este facuta in limba de stat nu are
rost sa facem 101 exemplare. Facem atitea exemplare de cite este nevoie, citi
deputati solicita.
De aceea, noi am propus: Aparatul
Parlamentului asigura, in caz de necesitate, traducerea lor in limba rusa. Si
Aparatul Parlamentului stie cite exemplare. Pentru ca acum noi aceasta am
propune.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, noi am propus ca alineatele (8) si
(10) sa fie trecute pentru lectura a doua, ca sa gasim o formula care ar
corespunde si realitatii, si legislatiei cu privire la functionarea limbilor,
si practicii care exista actualmente. Eu propun ca noi aceste doua alineate sa
le trecem pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
In continuare.
Domnul Iurie Rosca:
Articolul 66.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cer scuze. Daca se poate, referitor la
articolele 11 si 12.
Domnul Marian Lupu:
La alineatele.
Domnul Vladimir Turcan:
La alineatele (11) si (12). Eu am mentionat
in raport ca aici au aparut unele probleme referitor la rolul, sa spunem asa, si
in genere care este scopul ca sa indicam in Regulament ca insasi Directia
juridica va examina corespunderea initiativei legislative cerintelor tehnice
stabilite de prezentul Regulament. Si in continuare alineatul (12): prin
dispozitia Presedintelui Parlamentului initiativele legislative, care nu sint
reflectate conform cerintelor, se remit autorului.
Noi, pe parcursul examinarii in sedinta
comisiei am ajuns la o asa concluzie, ca cuprinsul alineatelor (11) si (12) din
acest proiect trebuie sa fie redactat esential din punct de vedere ca sa nu
intram in contradictie cu drepturile deputatului la initiativa. Si cine are
dreptul de a respinge aceasta initiativa? Aceasta formulare poate fi
interpretata si ca un fel de respingere a initiativei.
De aceea, se propune redactarea cuprinsului
acestor doua alineate pentru lectura a doua si sa gasim o formulare, de
exemplu, in caz daca va fi stabilit, cine stabileste, practica la noi deja
exista, sa nu indicam in Regulamentul insusi, ca Directia juridica.
Necorepsunderea cu cerintele tehnice stabilite prin lege fata de proiectul de
lege … Biroului permanent, se propune autorului ca sa fie adus in concordanta
cu cerintele actelor legislative. Cam asa o formulare, dar aceasta pentru
lectura a doua.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule presedinte al comisiei,
Cu permisiunea dumneavoastra, tot la
alineatele la care va referiti, Directia juridica formuleaza in aviz,
propunerea catre plenul sedintei ca aceasta initiativa sa fie respinsa din
urmatoarele motive si le argumenteaza. Deci, oricum, proiectul respectiv
trebuie sa-si gaseasca finalitate intr-o sedinta plenara. Probabil, aceasta se
are in vedere.
Mai am citeva. Articolul 50, in varianta
comisiei, creeaza anumite riscuri in circulatia etapelor initiativei
legislative. Comisia permanenta sesizata in fond va dezbate proiectul de act
legislativ si propunerea legislativa, de regula, in decurs de cel mult 60 de
zile.
In primul rind, termenul e foarte mare.
Poate ne gindim la un termen mai scurt de 30 sau 45 de lucru. Daca Presedintele
Parlamentului nu va stabili alt termen. Iata acest “daca” tot trebuie scris
cazurile sau nu stiu cum. Pentru ca, practic, un proiect de act legislativ
poate sa nimereasca sub incidenta acestui “de regula” si acestui “daca” si sa
nu fie examinat timp de 4 ani. Deci, pe parcursul intregului mandat.
Domnul Vladimir Turcan:
E clar. Logica acestui articol consta in
urmatoarele. Noi am vrut sa stabilim asa o regula, cind un proiect de lege sa
fie examinat in perioada celei mai scurte sesiuni a sedintei, cum este cea de
toamna-iarna, deci, 3 luni. Plus la aceasta, am luat in considerare si unele
recomandari ale expertilor Consiliului Europei ca termenele stabilite
actualmente la noi sint prea scurte. In primul rind, pentru examinarea si
pregatirea amendamentelor pentru lectura a doua. De aceea, noi am si propus 60
de zile pentru examinarea in prima lectura si pina la 45 de zile pentru
examinarea in a doua lectura. In total noi iesim la 100–105 zile. Deci, taman
de incadram in perioada celei mai scurte sesiunii. De aceea, noi si am devizat.
Dar iarasi problema 60, 50 sau pina la 50, aceasta e problema lecturii a doua
si eu cred ca noi putem aici inca sa mai meditam.
Dar logica anume a fost urmatoarea, sa ne incadram
intr-o sesiune, ca sa nu cream depozitele celea, pe care noi, spre regret, le
avem acum din anii precedenti.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule presedinte,
Poate ca in legatura cu ceea ce spuneti
dumneavoastra, daca pastram si pentru lectura a doua termenele, zilele
stabilite, chiar sa scriem expres aceasta propozitie pe care o spuneti
dumneavoastra, ca initiativa legislativa se examineaza intr-o perioada de timp
nu mai mare decit o sesiune. Si atunci va fi...
Domnul Vladimir Turcan:
Tot una dupa aceea noi sa divizam pentru
prima lectura cite zile si pentru a doua lectura. De aceea, noi, avind in
vedere ca o sesiune, de o data am stipulat pentru prima lectura pina la 60 de
zile, pentru a doua lectura pina la 45 de zile. Aceasta a fost logica
acceptata, printre altele, de...
Domnul Iurie Rosca:
Da, da, la articolul 66, numai o secunda,
la articolul 66.
Stimati colegi,
Ma iertati, doar doua mici precizari. La
articolul 66 noi propuneam dezbaterea pe articole, o prevedere expresa care ar
spune asa: “deputatul dispune de dreptul de a interveni o singura data cu
amendamentele la fiecare articol.”
Deci, adica noi acum nu avem norma aceasta
expres si la acelasi proiect de lege uneori ne blocam cind un singur deputat
vorbeste pe marginea unui singur articol de 10 ori, de 20, o ora, doua, trei.
Deci, tot am stabilit in celelalte articole, de comun acord cu toti ceilalti
membri ai grupului de lucru, limitele temporale, da, cit dureaza interventia
mea si ca autor de initiativa s.a.m.d.
De aceea, mie mi se pare logic ca deputatul
atunci cind ia cuvintul pe marginea unui articol sa intervina o singura data.
Pentru ca noi am stabilit dreptul la replica, dreptul de a lua cuvintul inainte
de punerea la vot de catre autor a unei initiative legislative, dreptul de a
vorbi, deci, fiecare are limitele lui – 10, 5, 3 dupa caz, dumneavoastra ati
vazut.
Dar ca sa eliminam si aceasta problema pe
care noi o avem, care nu e limitata la ora actuala de procedura noastra, mie mi
se pare ca ar fi o chestiune care ar da un alt dinamism si nu ar transforma
discutia pe articole in schimb de replici sau in discursuri parlamentare.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi cind am discutat cu dumneavoastra acest
alineat si amendament am avut in vedere si noi am ajuns la concluzia, eu deja sint
nevoit sa ridic, da, da, da, deci, aici dumneavoastra atunci ati propus ceea ce
tine de un articol complet, aceasta-i alta idee. Dar limitarea dreptului
deputatului de a inainta numai un amendament la unul si acelasi articol, este
cam nu prea constitutional.
Domnul Iurie Rosca:
Nu, nu, domnule presedinte, eu sint de
acord cu dumneavoastra.
Domnul Vladimir Turcan:
Asa cum ati propus dumneavoastra.
Domnul Iurie Rosca:
Da, nu, nu, nu. Uitati-va ca articolul
acesta – 66.1 se refera la ceea ce intervenim noi din sala, nu la dreptul de a
formula amendamente in scris prezentate comisiei s.a.m.d., e vorba de articole
ad-hoc, daca eu inteleg bine, nu, 66.1.
Domnul Vladimir Turcan:
Discutarea pe articole. Dezbaterea pe
articole. Discutarea articolelor incepe cu amendamentele. Aceasta e. De aceea,
noi nu putem sa limitam, ma rog, pe parcursul sedintei, la deputatul care deja
a inaintat un amendament la acest articol, rezultatul discutiilor poate sa fie,
deci, sa apara, poftim?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3, va rog.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Domnule presedinte,
Cind se incep discutiile, ies la microfon
3, 4, 5 deputati si la al cincilea deputat de acum se schimba esenta legii,
daca noi acceptam 3, 4 propuneri. Si eu, de pilda, ma ridic inca o data si spun
ca eu nu sint de acord cu alt amendament si de aceea trebuie sa nu limitam,
domnule Rosca.
Domnul Vladimir Turcan:
Noi intr-o oarecare masura limitam dreptul
deputatului, deci, ideea a fost atunci ca insasi la articolul complet sa fie
amendamentul, dar nu, deci.
Domnul Iurie Rosca:
Oricum, noi limitam in timp, 3 minute, asa
ca...
Domnul Vladimir Turcan:
Da, limitarea in timp ramine.
Domnul Iurie Rosca:
Da, 88.4.
Domnul Vladimir Turcan:
- 88.
Domnul Iurie Rosca:
88.4. Noi am propus, nu, cer scuze, sinteza
a tinut cont foarte bine de propunere. Sinteza a tinut cont.
Domnule presedinte,
Eu sint de acord cu formula comisiei, era
vorba de luarile de cuvint din partea presedintelui si a vicepresedintelui.
Daca imi permiteti, 104, care se refera la
examinarea motiunii de cenzura. In actuala redactie a Regulamentului se spune
ca motiunea de cenzura se adopta prin vot secret, dar aici cred ca e o misiune
tehnica, domnule presedinte.
Articolul 104 alineatul (3) – motiunile se
adopta cu votul majoritatii deputatilor alesi.
Domnul Vladimir Turcan:
Da.
Domnul Iurie Rosca:
In primul rind, e vorba de un articol care
se refera strict la motiunea de cenzura si eu as propune ca sa se cheme
“motiunile de cenzura se adopta” si dupa “se adopta” sa punem “prin vot secret
cu majoritatea, cu votul majoritatii deputatilor alesi”, pentru ca si astazi in
Regulamentul nostru este aceasta norma. Noi nu putem s-o facem mai putin
democratica.
Domnul Vladimir Turcan:
Iarasi pentru lectura a doua, da, noi putem
sa examinam.
Domnul Iurie Rosca:
Domnilor colegi,
Cu permisiunea, nu vreau sa va pun la incercare
rabdarea, dar cu permisiunea dumneavoastra, la intrebari, la capitolul 7, eu as
propune dupa alineatul (3) un alineat nou – (4), recunosc ca nu il am in
scrisoare, dar care va elimina anumite contradictii atunci cind adresam intrebari.
El ar suna in felul urmator: “Deputatii nu
pot adresa intrebari Presedintelui republicii, puterii judecatoresti,
administratiei publice locale.” Ce inseamna aceasta? Aceasta inseamna ca un
deputat nu poate chema Presedintele republicii, un ales local sau pe cineva
care face parte din puterea judecatoreasca la tribuna centrala, sa-i raspunda
la intrebari si nici sa solicite intrebari in scris.
Daca eu am pretentii fata de puterea
judecatoreasca, eu fac declaratii si iau atitudini politice, ca deputat am
dreptul, in cadrul dreptului meu de a exprima, daca am opinii critice fata de
Presedinte, pot s-o fac si fata de activitatile lui sau fata de un ales local.
Eu nu vad de ce un deputat ar avea dreptul sa-i convoace, pentru ca totusi sint
autoritati care nu trebuie sa se supuna regimului caruia se supune in cazul dat
Guvernul.
Cui avem dreptul sa formulam. Pentru ca noi
am discutat in contradictoriu, chiar in cadrul acestui Parlament subiectul
acesta. Nimeni nu ne limiteaza sa ne exprimam opiniile, inclusiv critice, fata
de activitatile acestor organe ale puterii de stat, dar nu stiu daca este
corect sa-i invitam la tribuna centrala.
Pentru ca aceasta reiese de aici. Este,
prin omisiune noi intelegem ca nu este cazul sa-i chemam, dar nu este scris
nicaieri expres si atunci chemam Presedintele, chemam primarul capitalei,
chemam presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si nu este corect.
Cum nu poti chema nici un judecator, poti
sa-i spui cuiva din judecatori, rog sa-mi raspunzi joia viitoare de ce ai luat
decizia aceasta, nu poti.
Domnul Vladimir Turcan:
Acesta este un lucru evident, clar, dar in
acelasi timp ... intr-adevar, poate sa se intimple ca un deputat nu prea intelege
ce inseamna separarea puterilor sau, deci, autonomia locala. Deci, eu cred ca
pentru lectura a doua iarasi noi putem sa completam la capitolul VII sau chiar in
articolul 108, deoarece aici este vorba de adresarea intrebarilor si de un
alineat aparte. Deci, locul se poate de gasit, dar ideea e clara si pare ca
poate fi acceptata.
Domnul Iurie Rosca:
Si atunci daca tot asa, tot in sensul
acesta, 109 alineatul (3), noi trebuie sa convenim impreuna, stimati colegi,
pentru lectura a doua.
Domnule presedinte,
In cazul in care se solicita raspunsul
oral, scrie in formula, in sinteza comisiei, acesta, adica persoana respectiva,
se va prezenta la urmatoarea sedinta in cadrul Orei Guvernului.
Eu as propune, intrucit este vorba de cine
trebuie sa vina si cine nu trebuie sa vina la aceasta, sa scriem expres:
“Membrii Guvernului sau alti conducatori de prim-rang ai administratiei publice
centrale nu-si pot delega subalternii pentru a oferi raspunsuri la intrebarile
deputatilor.” Deci, dupa, a doua propozitie dupa, la alineatul (3).
Domnul Vladimir Turcan:
Eu am inteles. Eu cred ca aici trebuie,
daca o sa formulati propunerea la concret noi vom discuta pentru lectura a
doua, deci, propunerea data.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule presedinte,
Pentru ca noi la interpelari, vedeti, noi
la 112 la interpelari am scris foarte clar: la care prezenta membrilor
Guvernului interpelarea este obligatorie. Si atunci...
Domnul Vladimir Turcan:
Da, interpelarea e alt nivel de conversare intre
membrii Guvernului si deputat.
Domnul Iurie Rosca:
Inseamna ca la compartimentul “raspunsuri
la intrebari”, nici o data nu va fi nici un membru la Guvernului, intelegeti.
Domnul Vladimir Turcan:
Bine, eu cred ca aici trebuie de discutat,
dar va rog formularea concreta si atunci va fi posibil de a...
Domnul Iurie Rosca:
Da.
Domnule presedinte,
Am s-o formulez in scris.
Eu va multumesc foarte mult si cer scuze ca
v-am luat atita timp.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ďđĺäëîćĺíčĺ, ďîńëĺäíĺĺ, ęîňîđîĺ âíîńčň
Ţđčé Čâŕíîâč÷. ×ňîáű ó íŕń íĺ
ďîëó÷čëîńü ňŕę, ÷ňî ęŕćäűé đŕç äĺďóňŕň çŕőî÷ĺň čěĺííî
ňîăî, ÷ňîáű îí äŕë ĺěó îňâĺň. Íŕâĺđíî, íŕäî ęŕę-ňî îďđĺäĺëčňüń˙ â âîďđîńĺ âŕćíîńňč ýňîăî çŕďđîńŕ. Ó íŕń âĺäü ĺńňü ňŕęčĺ ńëó÷ŕč: őî÷ó Ňŕđëĺâŕ ńţäŕ, č âîň ęŕćäűé äĺíü áóäĺň ňđĺáîâŕňü... Ĺńëč
âŕćĺí çŕďđîń, ęîíĺ÷íî, îí äîëćĺí ńţäŕ ďđčéňč.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, urmare prezntarii
raportului si propunerile care au fost inaintate si pozitiei exprimate de
presedintele comisiei, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului
de Lege nr.1949. Cine este pentru, rog sa voteze.
Voce din sala:
Nominal.
Domnul Marian Lupu:
Nominal. Deci, vot unanim. In sala sint
prezenti, daca eu am numarat corect – 56 de deputati, neintirziind la fel sa
mentionez ca aprobarea in prima lectura a acestui proiect este facuta si in
contextul faptului ca acest proiect este luat ca proiect de baza. Celelalte pe
care le-am aprobat astazi sint de alternativa. As fi dorit sa anunt finele sfirsitului
sedintei, dar nu pot, fiindca mai avem un ultim subiect si declaratia.
Dmitri Mihailovici, microfonul nr.2.
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Eu am vrut in loc de precizare. Poate,
pentru protocol, totusi o sa fie anuntat la microfon citi asista in sala.
Domnul Marian Lupu:
Deci, eu am anuntat in mod special – 56.
Domnul Dmitrii Todoroglo:
Dar dumneavoastra nu sinteti socotitor.
Domnul Marian Lupu:
Adica cineva sa nu spuna ca nu-mi este
functia si am facut-o.
Bine.
Stimati colegi,
Numaratorii, rog sa anuntati prezenta
deputatilor pe sectoare.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 27.
Sectorul nr.3 – 4.
Sectorul nr.2 – 26.
Domnul Marian Lupu:
- 57.
Numaratorii:
- 25.
Domnul Marian Lupu:
25 sectorul nr.2.
Deci, in aceste conditii, 56 de deputati
prezenti in sala.
Va multumesc.
Deci, Proiectul de Hotarire nr.2009 pentru
modificarea anexei 8 la Hotarirea Parlamentului din 31 martie 2005 privind
aprobarea componentei numerice si nominale a comisiilor permanente ale
Parlamentului si Hotarirea Parlamentului privind desemnarea componentei
nominale a delegatiilor Parlamentului in unele organizatii parlamentare
internationale.
Prezinta domnul Secareanu.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimate domule Presedinte,
Stimati colegi deputati,
Deputatii in Parlamentul Republicii Moldova
de legislatura a XVI-a Ion Neagu, Zoia Jalba si Valentina Cusnir, care au
intrat in Parlament pe lista Partidului Popular Crestin Democrat, au decis
ulterior sa iasa din componenta Fractiunii PPCD.
In aceasta situatie, dumnealor nu mai
reprezinta fractiunea partidului nostru si nu pot fi delegatii acesteia in
comisiile permanente ale Parlamentului, in delegatiile Parlamentului, in
organizatiile parlamentare internationale, precum si in alte comisii sau
organe. Situatia descrisa mai sus invoca imperios adoptarea modificarilor
incluse in proiectul de hotarire care v-a fost inminat.
Eu va aduc la cunostinta ca in sedinta din
28 iunie, fractiunea parlamentara a decis acest lucru, a decis excluderea
membrilor respectivi, deputatilor respectivi din fractiunea noastra si motivele
sint prezentate in decizia, in procesul-verbal care a fost prezentat, v-a fost
prezentat si pentru incalcarea statutului organizatiei noastre si pentru
anumite actiuni care au prejudiciat imaginea formatiunii politice si au rupt
legatura cu organizatia noastra.
As avea o propunere suplimentara din partea
fractiunii noastre pentru ca am, a fost mai mult o scapare de ordin tehnic,
pentru ca la compartimentul “vicepresedinti” se propune doar, deci, excluderea
cuvintelor “Cusnir Valentina, Fractiunea parlamentara a Partidului Popular
Crestin Democrat”, dar noi propunem sa fie adaugat si “Ion Neagu, Fractiunea
parlamentara a PPCD”, pentru ca dinsul detine deocamdata si functia de
vicepresedinte in Comisia pentru economie, buget si finante.
A fost o scapare tehnica a noastra si mai
mult decit atit ca este decizia fractiunii, de excludere a dinsului din
fractiune. Acestea fiind spuse, va rugam sa adoptati acest proiect de hotarire.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Domnule Secareanu,
Va multumesc.
Rog Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati, domnul Turcan, dupa care urmeaza la fel raportul Comisiei pentru
politica externa si integrare europeana.
Domnul Vladimir Turcan:
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat proiectul de Hotarire nr.2009 din 25 mai 2006, inaintat cu
titlu de initiativa legislativa de 7 deputati din Parlament, membri ai
Fractiunii parlamentare a Partidului Popular Crestin Democrat. Si a constatat
urmatoarele.
Deci, primul moment. Revocarea doamnei
deputat Valentina Cusnir din functia de vicepresedinte al Comisiei pentru
agricultura si industria alimentara.
Deci, al doilea moment. Revocarea domnilor
deputati Valentina Cusnir, Ion Neagu si Zoia Jalba, respectiv din componenta
delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova in Adunarea interparlamentara a
tarilor membre ale CSI, in Adunarea Parlamentara a francofoniei si in
initiativa central-europeana.
Suplimentar la prezenta initiativa, in
comisie a fost prezentat extrasul din procesul-verbal al Fractiunii Partidului
Popular Crestin Democrat nr.1076 din 25 mai 2006 in care se contine decizia
respectiva.
Conform prevederilor articolului 15
alineatul (4) din Regulamentul Parlamentului, vicepresedintii comisiilor
permanente pot fi revocati inainte de termen, la propunerea fractiunii
parlamentare care i-a inaintat, cu votul majoritatii deputatilor alesi. Prin
urmare, propunerea de revocare a doamnei deputat Valentina Cusnir din functia
de vicepresedinte al Comisiei pentru agricultura si industria alimentara este
efectuata cu respectarea rigorilor legale.
Aici eu fac o mica remarca referitor la
domnul Neagu, spre regret, materiale noi nu am examinat la momentul sedintei
comisiei. Si, de aceea, este un moment destul de... nu numai... problema consta
in aceea ca toate materialele acestea au fost difuzate din timp si, deci,
referitor la domnul Neagu, ca revocarea din functia de vicepresedinte a
comisiei respective, deci initiativa n-a fost inaintata. Sint momente
procedurale.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Turcan:
Si eu va rog, noi aici trebuie sa...
Domnul Marian Lupu:
Eu va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Sau ne intoarcem la reexaminare in cadrul
comisiei sau...
Domnul Stefan Secareanu:
Eu am remarcat, Parlamentul poate adopta
orice hotarire in acest sens, pentru ca am difuzat deputatilor procesul-verbal
din 28 iunie, evident care a avut loc dupa sedinta comisiei oricum. Dar noi
aducem la cunostinta, a fost difuzat procesul respectiv deputatilor si aducem
la cunostinta, in sedinta plenara in care se discuta acest proiect de hotarire:
Parlamentul este in putere sa ia o decizie ca sa completam. Si am venit cu
completarea respectiva.
A fost mai degraba o chestie tehnica. La
vicepresedinti se adauga si Ion Neagu, Fractiunea parlamentara a Partidul
Popular Crestin Democrat, ca sa nu mai venim mai apoi cu o alta initiativa
legislativa in acest sens.
Domnul Vladimir Turcan:
Clar. In orice caz, in raportul comisiei eu
nu pot sa fac referinta la acest moment, dar prin hotarirea Parlamentului.
Domnul Stefan Secareanu:
Parlamentul poate decide.
Domnul Vladimir Turcan:
Respectiv, da. Totodata, mentionam ca,
conform Hotaririi Parlamentului din
8 aprilie 2005 privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente
problemele ce tin de colaborarea cu organismele internationale se afla in
competenta Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, care, prin
coraportul prezentat, sustine aceasta initiativa legislativa, inclusiv in
partea ce se refera la excluderea deputatilor Valentina Cusnir, Ion Neagu si
Zoia Jalba din componenta unor delegatii parlamentare.
In legatura cu cele relatate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului pentru adoptare
proiectul de Hotarire anexat la raport, de fapt, care coincide cu continutul
proiectului de hotarire initiat de catre autori, in caz daca va fi acceptat, cu
includerea in articolul 1 al acestei hotariri, deci, cuvintele Ion Neagu,
vicepresedinte al comisiei si in articolul 2, respectiv, vicepresedinte al
comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Dar nu este specificat.
Domnul Vladimir Turcan:
Dumneavoastra imi pare ca, da?
Domnul Marian Lupu:
La compartimentul vicepresedinti. Pur si
simplu, dupa cuvintele cutare mai apare inca o...
Domnul Vladimir Turcan:
Nu, nu, nu.
Domnul Stefan Secareanu:
Pur si simplu, la compartimentul
vicepresedinti.
Domnul Vladimir Turcan:
La compartimentul...
Domnul Stefan Secareanu:
Dupa cuvintele “Cusnir, Fractiunea
parlamentara PPCD. si Ion Neagu, Fractiunea parlamentara PPCD". Acestea sint
sintagmele cuprinse in compartimentul vicepresedinti. Ele se exclud.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimati colegi,
Sa avansam.
Domnul Stefan Secareanu:
Eu insist sa supuneti votului.
Domnul Marian Lupu:
Aceasta si vreau sa fac. Cu aceasta
suplimentare propusa de la microfonul nr. 5 la articolul 1 alineatul care se
refera la compartimentul vicepresedinti, ca sa fie introdus ceea ce a propus
domnul Secareanu. Cine este pentru a accepta aceasta modificare la articolul 1,
a) proiectul de hotarire.
Vot unanim.
Va multumesc.
Domnule Stati,
Insistati sa... Nu, atunci va rog...
Eu va multumesc, domnule Turcan.
Eu va rog sa anexati la stenograma
raportul. Asa in modul in care il consideram prezentat si atasat la stenograma
sedintei.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
in ansamblu a proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2009. Cine este
pentru, rog sa voteze.
Vot unanim.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire nr.2009 este aprobat.
Si ultimul subiect pe ordinea de zi –
declaratia solicitata, timpul pentru declaratie solicitat de domnul Grigore
Petrenco.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Ma aflu acum la tribuna Parlamentului
pentru a pune in discutie publica un fenomen periculos, care poate fi tot mai
frecvent observat atit intre peretii acestui Parlament, cit si in cadrul unor
mijloace de informare in masa. Doresc sa sesizez opinia publica din Moldova,
precum si din Uniunea Europeana prin ambasadorii tarilor membre ale UE, precum
si reprezentantul permanent al UE in Republica Moldova asupra unor forme de
extremism politic, extremism ce este periculos, antisocial si in mod cert opus
valorilor Europei civilizate.
De aceea, voi incepe analiza doar a unui
exemplu al manifestarilor recente din presa scrisa care este foarte elocvent si
se caracterizeaza prin mai multe publicatii de acest gen in ultimul timp. Am in
vedere articolul cu denumirea “Acum 65 de ani cerul era al romanului” din
ziarul “Timpul” din data de 23 iunie 2006.
Acest articol este scris, va rog sa fiti
atenti, referitor la o data care a insemnat multa durere pentru aceasta parte a
Europei. Este ziua in care fortele aliate, conduse de Germania fascista, au inceput
razboiul in Europa de Est. Acest articol plin de fotografii este un adevarat
elogiu adresat razboiului. Descrie cu lux de amanunte amintirile unor aviatori
din armata condusa de dictatorul Antonescu in momentele in care acestia
bombardau orasele din Moldova: Chisina, Tiraspol, Ialoveni, Bolgrad, Ismail.
Acesti soldati sint prezenti intr-un mod
tendentios si cinic ca niste adevarati eroi, ca modele de comportament demne de
invidiat. In acest articol, razboiul este descris ca ceva sfint, inaltator.
Acest razboi care a lipsit de viata zeci de milioane de oameni, condamnati de o
lume intreaga, capata pe paginile ziarului “Timpul” puritate, iar protagonistii
sai devin eroi, modele de comportament.
In Alsacia, spre exemplu, locuiesc multi
germani. Nu-mi pot inchipui cum un ziar de limba germana din Franta ar pune pe
paginile sale un articol in care ar fi laudat curajul si indeminarea
aviatorilor fascisti care au bombardat Strasbourgul. Care ar fi fost oare
reactia clasei politice? Desigur, acest articol ar fi provocat un scandal,
ziarul ar fi pierdut brusc din popularitate, urmind a fi boicotat.
La fel s-ar fi intimplat si in regiunea
Sudety din Cehia, in Polonia, Slovacia, oriunde. La noi insa astfel de articole
par a fi o aparitie normala, continuind sa intoxice societatea, tinerii in
formare, prin promovarea unor valori distructive: cultura razboiului, violenta,
simtul de superioritate a unei natiuni fata de alta.
Din acest motiv vin cu un apel fata de intreaga
opinie publica, consider ca astfel de publicatii nu ne fac fata, astfel de
articole formeaza atitudini antisociale, astfel de articole contravin valorilor
Uniunii Europene, valorilor fata de care societatea moldoveneasca isi doreste
a-si exprima atasamentul.
Stimati deputati,
Va chem atit pe dumneavoastra, cit pe toti
acei care asculta aceasta transmisiune in direct sa luati atitudine fata de
atare ziaristi care incalca etica unui comportament civilizat, care arunca
seminte de extremism si neonatism in societatea moldoveneasca, indemn toti
deputatii din Parlament sa ia atitudine si sa condamne orice manifestari ale
neofascismului camuflat si toate incercarile de a indreptati holocaustul si
crimele de razboi.
Rog de asemenea Secretariatul Parlamentului
de a expedia extrasul din textul stenogramei sedintei, continind declaratia
respectiva in adresa ambasadorilor tarilor membre ale Consiliului Europei,
precum si ambasadorului Statelor Unite ale Americii, acreditati in Moldova.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Stimati colegi,
Din cite cunosc, colegul nostru mai tinar,
domnul Petrenco, nu este istoric, este economist. Si-a permis sa dea niste
aprecieri dure, categorisind si etichetind si sa ii lasam pe istorici sa se
pronunte pe marginea acestor subiecte si sa nu politizam. Nu este corect ceea
ce facem. Etichetarea si infierarea nu sint metode, nu cadreaza cu principiile
si rigorile Uniunii Europene.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Declar sedinta inchisa. Urmatoarea sedinta
la avea loc in data de 6 iulie, joi la ora 10.00.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 19.10.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.
|