DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – IUNIE 2010

Şedinţa din ziua de 30  iunie 2010

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.        Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1844 din 21 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2010 nr.133-XVIII din 23 decembrie 2009.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 93 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Oleg Bodrug, Vladimir Eremciuc,  Anatolie Popuşoi – din motive de sănătate; Agache Angel, Valeriu Ghileţchi, Marian Lupu, Veaceslav Platon, Călin Vieru.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu s-au înregistrat, dar sînt prezenţi în sală.

Stimaţi colegi,

Vă rog, să luăm loc. Strîngeri de mîini, bine. Numai că luaţi loc, vă rog.

Stimaţi colegi,

Îmi daţi voie, înainte de începerea şedinţei, să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

 Mulţumesc.

Stimaţi deputaţi,

Între timp, şi-au sărbătorit zilele de naştere colegii noştri domnul  Marian Lupu, Vasile Balan, Anatolie Zagorodnîi, Oleg Babenco, Călin Vieru. Le aducem sincere felicitări şi cele mai frumoase urări de bine.

La mulţi ani, stimaţi colegi!

Ordinea de zi pentru astăzi. Poftim. (Rumoare în sală.) Eu sînt de acord, patru luni de zile nu aţi vorbit şi astăzi cu toată plăcerea vă ofer microfoanele, văd că de la doi... numai primul nu e ocupat. Cu care începem? Nu, cu doamna Postoico.

Microfonul nr.3, vă rog.

 

Doamna  Maria Postoico – Fracţiunea PCRM:

Vă mulţumesc.

Pentru ordinea de zi de astăzi, Fracţiunea PCRM propune de a introduce în ordinea de zi proiectul de Lege şi de Hotărîre, de fapt, nr.11 ...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nr.1188. (Rîde.)

 

Doamna  Maria Postoico:

Nr.1188, exact domnule Preşedinte, de la 2 octombrie 2009 privind revocarea Preşedintelui Parlamentului Mihai Ghimpu. Rog să puneţi la vot această propunere pentru ordinea de zi de astăzi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, mulţumesc.

Păi, atunci dar celelalte microfoane nu mai au ce vorbi, după cîte văd eu. Vă retrageţi?

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Iurie Stoicov – Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să spun că în cazul în care această întrebare nu va fi inclusă în ordinea de zi, şedinţa fracţiunii a luat decizia ca noi să părăsim sala. De aceea, vă rugăm frumos să introduceţi în ordinea de zi această întrebare. (Rumoare în sală.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Nu am înţeles, domnule Stoicov. Nu am înţeles. Vă rog, repetaţi, părăsiţi sala? Eu pot să vă spun că puteţi de acum pleca.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untilă – deputat neafiliat:

Domnule Preşedinte,

Vreau să aflu cînd va fi pusă în ordinea de zi Hotărîrea Parlamentului cu privire la condamnarea comunismului?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Domnule Untilă,

Aveţi dreptate, căci altfel ei nu au să plece din sală dacă includem în ordinea de zi proiectul acesta. Avem şi noi un proiect, vedeţi?

Stimaţi colegi,

Data trecută, noi am convenit că astăzi examinăm doar rectificarea bugetului. Şi joi, şi vineri, mîine şi poimîine, discutăm celelalte proiecte: şi cu mesajul Preşedintelui în baza raportului Cojocaru şi celelalte chestiuni incluse în ordinea de zi în baza Hotărîrii Biroului permanent.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Dumitru Diacov – Fracţiunea PDM:

Domnule Preşedinte,

Eu am vrut să solicit o luare de cuvînt, înainte de a pune la vot ordinea de zi. Da, ca să exprim satisfacţia în legătură cu ...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Noi sîntem un Parlament democratic şi eu cred că este, poate, şi mai corect, decît să se folosească microfonul fără ca să ne anunţe. Ce ziceţi, oferim cuvîntul domnului Diacov?

Mulţumim.

Poftim, domnule Diacov.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Mult stimaţi prieteni,

Nu pot să nu folosesc acest moment cît sînt comuniştii în sală ca să îi salut, să îl salut pe vechiul meu prieten domnul Voronin. Se uită foarte crunt la mine, nu ştiu de ce. Să urez sănătate şi succes colegilor din fracţiune,... Să spun că este un lucru bun cînd deputaţii participă cu toţii la şedinţele Parlamentului. Şi să spun că Republica Moldova şi noi toţi trăim o perioadă foarte responsabilă, foarte serioasă.

Noi, în aceste zile, am avut multe discuţii, multă zarvă politică, toţi au dreptate, toţi sînt patrioţi, toţi vin cu adevărul. Unii spun că e adevărul istoric, alţii spun că şi mai adevăr decît adevărul istoric.

Eu vreau să spun că aceasta este soarta ţării în care noi trăim, în care există mai multe adevăruri şi acesta este adevărul adevărat. Şi acest adevăr cîteodată ne conduce pe baricade şi ne face ca noi să luptăm cu încrîncenare, în loc să folosim efortul nostru comun şi potenţialul fiecărei fracţiuni parlamentare, al fiecărui partid politic, ca să facem ca ziua de astăzi să fie mai bună decît ziua de ieri şi ziua de mîine să fie mai bună decît ziua de astăzi.

Au fiecare dintre noi ce spune, ce propune pentru a schimba viaţa spre bine în Republica Moldova şi liberalii, şi liberal democraţii şi democraţii, şi comuniştii. Noi trebuie să înţelegem odată şi odată că poporul îi votează pe reprezentanţii săi şi îi trimite în Parlament ca ei să găsească limbă comună, dar nu să se certe în jurul unor adevăruri.

Nu sînt eu vinovat că nu sînt proromân, nici prorus, că eu spun că sînt moldovean, dar vorbesc limba română. Este un adevăr, domnilor. Din păcate, la noi lucrurile acestea foarte mult se speculează.

Da, Alianţa a fost formată pentru a face ceea ce nu au putut să facă comuniştii, este clar, să propună o altă alternativă. Ce trebuiau să facă comuniştii în situaţia aceasta? Trebuiau să spună: da, oamenilor, aţi votat, poftim, noi sîntem responsabili. Noi sîntem gata să îi criticăm, noi sîntem gata să fim de acord atunci cînd este necesar şi în felul acesta noi să ne mişcăm înainte.

Ce s-a întîmplat? Noi nu votăm Preşedintele Republicii. Nu, bine, i-am făcut rău unui partid sau unui om, sau unei Alianţe, noi am făcut rău Republicii Moldova. Noi am făcut rău Republicii Moldova, fiindcă noi din prima zi de cînd s-a constituit această Alianţă şi care a anunţat un plan de patru ani de zile... el este sub pericol, fiindcă noi nu putem lucra. Noi sîntem puşi în situaţia să ne gîndim: ce facem mîine? Ce facem poimîine?

Şi din cauză că avem, practic, programate alegerile parlamentare anticipate din prima zi, fiecare partid a început să se gîndească la fel de fel de adevăruri care să îl avantajeze în campania electorală. Este absolut clar pentru mine personal că ultimul conflict sau ultimele discuţii aprinse sînt artificiale, sînt dictate de anume această atmosferă – de campania electorală.

Cine nu cunoaşte acest adevăr de care s-a vorbit? Cunoaşte toată lumea. Nu era necesar nici de a pune Alianţa în această situaţie, nici de a crea în societate o atmosferă de mare bătălie.

De aceea, stimaţi prieteni, noi înţelegem foarte bine, comuniştii au venit ca să propună astăzi demisia Preşedintelui Parlamentului. Într-o măsură oarecare ar merita să votăm pentru această chestie. Eu vă spun personal că, în principiu, un Preşedinte al Parlamentului care creează în coaliţie o atmosferă de competiţie, de concurenţă, de bătălie ş. a. m. d. este destul de problematic. Dar, desigur,  noi nu o să votăm demisia Preşedintelui Parlamentului, fiindcă noi înţelegem care este substratul acestei propuneri: de a crea condiţii de total dezmăţ. Fiindcă atunci nu mai este Guvernul – Guvern, nu mai este coaliţie, nu mai este guvernare.

De aceea, stimaţi prieteni, eu vă spun, absolut sincer, că înţelegem toată această situaţie legată, repet încă o dată, de competiţia electorală, comportamentul unei părţi şi comportamentul altei părţi.

Dar noi am spus că vrem să oprim acest război politic şi vă rugăm încă o dată  să vă liniştiţi, să ne gîndim la ţară, să nu admitem destabilizarea situaţiei.

Şi dacă Domnul şi comuniştii ne au dat ca să mergem la alegeri anticipate, trebuie să mergem la alegeri anticipate, dar în condiţii civilizate. Şi atunci toţi: şi Ghimpu, şi Filat, şi Lupu, şi Voronin  vor răspunde pentru ceea ce fac în Ţara Moldovenească.

Eu vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Eu credeam că va fi cu totul altă declaraţie, dar, stimaţi colegi ... Poftim? Eu credeam că susţii demisia mea. Da, demiterea, da. Corect.

Stimaţi colegi,  

Astăzi, este înaintată Parlamentului de către Biroul permanent chestiunea ce ţine de rectificarea bugetului şi îmi daţi voie să supun votului, dacă nu sînt propuneri la ordinea de zi, proiectul ... La ordinea de zi? Dacă nu e la ordinea de zi, microfonul se deconectează.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Eduard Muşuc – Fracţiunea PCRM:

În primul rînd, eu am două  minute pentru ca să vorbesc şi nu aveţi dreptul ca să îmi deconectaţi microfonul. Noi vrem să vorbim la ordinea de zi. Lucru pe care l-a făcut domnul Diacov, cînd s-a referit la propunerea noastră care vizează ordinea de zi. Eu vă rog frumos, deoarece puţin s-a încălcat Regulamentul, dar totuşi noi considerăm că Fracţiunea PCRM are dreptul de a ieşi şi de a explica propunerea noastră. Şi de a ieşi, şi de a da o replică domnului Diacov, deoarece ne-a vizat pe noi. Insistăm asupra acestei chestiuni şi considerăm că cel puţin astăzi trebuie să vă comportaţi în mod democratic.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Ca mulţumire că aţi venit la şedinţa în plen, da?

Stimaţi colegi,

Eu trebuie să supun votului ordinea de zi, propunerile ce ...

 

Domnul  Eduard Muşuc:

Dar la propunerea domnului Diacov, de ce nu aţi pus ordinea de zi?

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Propunerile privind de completarea ordinii de zi şi atunci o să vorbiţi.

 

Domnul  Eduard Muşuc:

Nu, eu vreau să atrag atenţia tuturor structurilor mass-media, reprezentanţilor Corpului diplomatic, a societăţii civile, a deputaţilor din cadrul Alianţei asupra acestui comportament ...

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

O clipă, acuşi, vă rog. Eu cînd am oferit cuvîntul domnului Diacov, am întrebat Parlamentul. Votăm ordinea de zi şi apoi hotărîm, înainte de a pune la vot, propunerea comuniştilor de a include în ordinea de zi proiectul nr.1188, oferim cuvîntul Fracţiunii Comuniştilor.

Acum supun votului proiectul ordinii de zi pentru ziua de astăzi. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Avem propunerea doamnei Postoico: de a include în ordinea de zi proiectul nr.1188 cu privire la demiterea Preşedintelui Parlamentului. Dar eu ce fac acum? Şi acum eu vreau să vă ofer cuvîntul. Da liniştiţi-vă. Domnule, nu îmi dictaţi aici. Este Regulament. Păi, eu zic că tocmai vreau să vă ofer cuvîntul, numai nu strigaţi. Păstraţi-vă vocea că o să vorbiţi de la tribuna centrală.

Stimaţi colegi,

Oferim cuvîntul şi reprezentanţilor Fracţiunii Partidului Comuniştilor, înainte  de a supune votului proiectul de Hotărîre nr.1188? Da? Cine vorbeşte din partea fracţiunii?

Poftim, domnule Muntean.

 

Domnul  Iurie Muntean – Fracţiunea PCRM:

Mult stimaţi colegi,

Eu vreau să mă adresez, în mod special, cu un discurs scurt către colegii noştri din Partidul Democrat. Noi vă rugăm respectuos să susţineţi iniţiativa noastră legislativă nr.1188 din 2 octombrie 2009. Să vă amintiţi, în sfîrşit, de alegătorul dumneavoastră, care este absolut confuz şi care nu v-a votat pe dumneavoastră, pentru ca, pînă la urmă, dumneavoastră să îl votaţi pe domnul Mihai Ghimpu pentru funcţia de Preşedinte al Parlamentului, să îi permiteţi să vă controleze toate acţiunile, să vă conducă întru totul şi cu adevărat să vă ghideze din zi în zi.

Eu cred că dumneavoastră trebuie să cunoaşteţi că alegătorul dumneavoastră nu a aşteptat că cel mai mare avocat al domnului Ghimpu şi al acestei Alianţe radicale are să fie Partidul Democrat, cred că nu a aşteptat.

Eu vă rog foarte mult să vă amintiţi de interesele şi aspiraţiile alegătorului dumneavoastră, care aşteaptă ca, în sfîrşit, dumneavoastră să daţi dovadă de faptul că, cu adevărat, sînteţi un partid de centru–stînga, dar nu un partid de dreapta, de extremă dreaptă. De fapt, mai mulţi dintre alegătorii dumneavoastră deja susţin că Partidul Democrat s-a transferat într-un partid de dreapta şi de extremă dreapta.

Eu vă rog foarte mult să ne susţineţi prin votarea, cel puţin, includerii acestei chestiuni pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului de astăzi, dacă nu aveţi curajul măcar să ne susţineţi la votare, măcar susţineţi includerea în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Marian Lupu – Fracţiunea PDM:

Domnule Preşedinte,

Potrivit Regulamentului Parlamentului, grupul parlamentar a fost vizat şi avem dreptul la replică la tribuna centrală.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Poftiţi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Ceea ce se întîmplă, începînd cu săptămîna trecută şi inclusiv în ziua de astăzi în sala plenului Parlamentului, este pentru întreaga clasă politică, dacă este să reieşim de pe poziţii responsabile, o mare ruşine, ruşine pe motivul că, prin aceste acţiuni, şi dintr-o parte, şi din alta, şi acţiuni de extremă dreaptă, şi acţiuni de extremă stîngă.

Noi constatăm astăzi că societatea  moldovenească timp de cîteva zile a fost polarizată, ruptă în două şi trasă în extreme. În asemenea condiţii şi în asemenea context, se pune sub mare pericol promovarea agendei cu priorităţile adevărate pentru această ţară.

Tot ce se discută, inclusiv astăzi, în viziunea noastră, sînt obiective artificiale, sînt obiective sterile şi, de fapt, nu fac decît să conducă la atingerea unor interese înguste, personale sau corporative de partid.

Eu mulţumesc foarte mult colegilor de la PCRM pentru grija pe care ne-o poartă. Aş vrea, în acest contest, să spun că această grijă era să se manifeste foarte bine în lunile noiembrie, decembrie ale anului 2009. Şi o să vorbim foarte concret, fără emoţii, doar cu fapte. Aceste învinuiri reciproce sînt la fel de sterile, fiindcă şi colegii din PCRM au procedat de o asemenea manieră, cum a procedat şi domnul Ghimpu, cîţiva ani în urmă.

Stimaţi colegi,

Domnul Ghimpu, în calitatea sa de Preşedinte interimar al Ţării, a fost înscăunat de către dumneavoastră prin nevotul şefului statului. Pe această cale i-aţi oferit instrumentele, i-aţi oferit armele pe care Domnia sa le utilizează cu multă abilitate pentru interesele sale de partid, care ...

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Conectaţi microfonul.   

 

Domnul Marian Lupu:

Acum să vedem pe baze de fapte concrete: este o mare diferenţă sau nu? Eu vreau să îmi aduc aminte de anul 2005, în preajma şi după alegerile parlamentare. Spuneţi-mi, vă rog, cine l-a invitat la Chişinău pe domnul Saakaşvili, cine l-a invitat la Chişinău pe domnul Iuşcenco, cine l-a invitat la Chişinău pe domnul Băsescu pentru a susţine poziţiile electorale ale Partidului Comuniştilor?

În acel moment în care, după dramatica situaţie, care s-a creat în jurul Memorandumului Kozak, Republica Moldova, pe timp de 6 ani de zile, şi-a deteriorat relaţiile bilaterale cu partenerul nostru strategic, iar economia ţării a suferit pierderi de zeci şi sute de milioane de dolari. Este, cred, suficient să spun  că, pe acest motiv, dacă pînă în acea perioadă în Republica Moldova îşi desfăşurau activitatea peste 140 de întreprinderi vinicole, ca rezultat al acestor politici în Republica Moldova nu mai funcţionează decît 30 – 35, zeci şi sute de mii de oameni şi-au pierdut locurile de muncă.

Ori noi uităm aceste fapte pe care nu poate să le nege nimeni. Este o situaţie foarte reală, iar acum substratul acestor acţiuni de astăzi este unul foarte clar. Tot ce se discută nu este decît teatru. Adevărul este ascuns după un paravan. Care este acest adevăr? Mergînd pe această cale, se propune să se creeze un haos în Parlament, un haos în societate. Şi părerea mea este, stimaţi colegi, că se caută orice modalitate ca să se atingă un scop major.

Acest scop este de a nu admite votare aici, în Parlament, a Hotărîrii Parlamentului privind organizarea Referendumului pentru modificarea articolului 78 şi a găsi calea de depăşire a crizei politice din ţară. Aceasta se doreşte în primul şi primul rînd. Or, eu gîndesc că, cu toate dificultăţile, şi eu vreau astăzi să repet încă o dată că Partidul Democrat nu a susţinut şi nu va susţine iniţiativele  de domnul Preşedinte.

Nu este o noutate. Lucrul acesta l-am declarat încă săptămâna trecută. Între timp, noi nu vrem în acest... Dar ce folos a fost să îl invitaţi aici pe domnul Băsescu patru ani în urmă sau cinci? Gîndiţi-vă la lucrul acesta, şi domnul Saakaşvili, şi domnul Iuşcenco. Aţi încercat să îi folosiţi. Foarte bine, şi o să încercăm să îi folosim, poate în sensul mai bun al cuvîntului. Politica este politică, dragii mei, pe care motiv, Partidul Democrat se gîndeşte, întîi de toate, la responsabilitatea pentru oameni şi noi niciodată n-o să acceptăm extremele nici de dreapta, dar nici de stînga, coruperea societăţii şi crearea de haos şi regres în această ţară. Agenda ţării este una completamente diferită, nici cea de dreapta, nici cea de stînga. Agenda ţării este una social-economică, dragii mei.

Şi dacă păstraţi responsabilitatea în faţa oamenilor pentru viaţa lor, pentru bunăstarea lor, nu avem probleme economice, probleme sociale, sărăcia în această ţară după mulţi, mulţi ani, drumuri, protecţie socială, pensii, salarii.

Iată, pe aceste subiecte noi ne-am concentrat şi vom insista în continuare să ne concentrăm şi vom munci perseverent pentru mişcare în această direcţie.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă calmaţi, căci după aceste două cuvîntări, unicul care are dreptul la replică este Mihai Ghimpu. Eu replici nu am să dau, eu am să spun doar un lucru. Domnule Muntenescu, спокойно, успокойтесь, дорогой, успокойтесь. Ради Бога, прошу вас, успокойтесь.

Sînt două lucruri pe cale le cunoaşte lumea: minciuna stîngii şi adevărul dreptei. Şi eu merg pe calea adevărului, libertăţii şi a bunăstării cetăţenilor, şi colegii din Alianţă. Acum… (gălăgie în sală) Eu vă rog să vă calmaţi. Aţi vorbit de la microfon, aţi vorbit aici, la tribună, v-a oferit domnul Munteanu. Domnul Munteanu, domnul Munteanu...

Stimaţi colegi,

Supun votului. Eu vă rog, nu intrăm în dezbateri.

Domnilor, dragii mei comunişti,

Aşa o linişte a fost patru luni de zile cît nu aţi fost voi în sală, atît de bine am lucrat noi. Nu, ce scurt? Ну, я тебя знаю наизусть. Какой scurt? Какой scurt? Vă rog, eu frumos. Daţi-mi voie să supun votului propunerea dumneavoastră. Doamne, să îi ofer cuvîntul domnului Muşuc ori nu? Spuneţi, vă rog, cei de sus. Eşti creştin? Ei, creştin, poftim, un minut.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Da, stimaţi colegi,

Eu, într-adevăr, mă voi strădui să fiu foarte succint. Înţeleg că domnul Lupu a vorbit de 5 minute, dar eu am 1 metru 73, dar nu 2 metri 73. Ceea ce vreau să vă zic. Eu astăzi nu aş dori, cînd voi vorbi despre  decretul acesta  emis pe data de, care vizează ziua de 28 iunie. Nu vreau să dau calificative care vizează istoria noastră comună. Eu înţeleg că astăzi în sală sînt deputaţii în Parlament care, de exemplu, ca apartenenţă etnică, se consideră români, alţii care se consideră moldoveni, ruşi, găgăuzi, bulgari. Nu despre aceasta vreau să vă vorbesc eu astăzi.

Eu, pur şi simplu, vreau să vă zic un lucru. Zilele acestea noi am analizat declaraţiile din partea mai multor raioane şi regiuni chiar, inclusiv regiunea Găgăuziei. Prin acest decret  emis noi, practic, ne întoarcem în anii 1990, dar în anii 1990 noi am pierdut Transnistria.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Ne-am înţeles un minut. A trebuit să vorbeşti la problemă.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Mihai Godea – Fracţiunea PLDM:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte, în sfîrşit.        

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Un  minut, la fel un minut.

 

Domnul Mihai Godea:

Două minute, domnule Preşedinte. Conform Regulamentului, şi mulţumim domnului că avem Regulament în Parlament…

Domnule Preşedinte,

Ceea ce se întîmplă acum este, de fapt, o încercare de a devia de la discuţiile foarte importante  pe care le avem pe agenda Parlamentului astăzi pe ordinea de zi a şedinţei în plen. Avem de dezbătut şi de adoptat modificările şi completările privind Legea bugetului.

Şi noi am venit în şedinţă de plen şi într-un fel ne lăsăm măguliţi de prezenţa Fracţiunii Comuniştilor, care încep să îşi pună în funcţiune jocul lor, să devieze discuţiile plenului Parlamentului de la problemele, într-adevăr, importante pe care le avem de rezolvat astăzi şi încearcă să ducă discuţia nu ştiu pe unde, pe unde au fost ei patru luni de zile, căci nu i-am văzut. Patru luni de zile nu ştiau ce înseamnă interesul cetăţeanului, nu ştiau ce înseamnă soarta Republicii Moldova, brusc s-au trezit din ameţeală şi s-au gîndit că există cetăţeni şi ţara.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

De acord, domnule Godea, de acord.

Stimaţi colegi,

A trebuit dinainte să ne spuneţi şi noi organizam o şedinţă astăzi, pur şi simplu, de vorbit la microfon.  Să nu adoptăm nimic, să nu discutăm proiectele de legi. Am fi votat astăzi la Biroul permanent şedinţa vorbitorilor.

Domnule Untilă, gata? Gata.

Supun votului propunerea doamnei Postoico cu privire la includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre nr.1188.

Cine este pentru, rog să voteze. Număraţi voturile, vă rog.

Sectorul nr. 1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 – 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 31.

Sectorul nr. 2?    

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 10.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 10.

Număraţi, vă rog.

− 10. 41.

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 3 – 0. 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

− 10.

Ei bine, încă 3 şi o să fie 44. Ei şi. Nu şi, nu şi? Care este problema?

(Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova părăseşte sala.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Ofer cuvîntul domnului Ţurcan, întrucît din partea... Doar un minut. Al unui deputat. Şi trecem la ordinea de zi.

Microfonul nr. 4, vă rog.

 

Domnul Vladimir Ţurcan – deputat neafiliat:

Da, mulţumim.

Eu înţeleg, domnule Preşedinte Ghimpu, că  betonul Alianţei permite să faceţi în aşa mod. Dar totuşi pentru viitor, este o chestiune normală. Există această propunere, ca să fie odată şi odată pusă la vot şi atunci după ea deja se poate de trecut la un lucru normal.

De aceea, eu totuşi consider că aţi comis o greşeală că nu aţi pus astăzi această propunere sau nu aţi propus însuşi dumneavoastră  să fie inclusă în ordinea, ca să fie totuşi efectuat acest exerciţiu şi după ea ar fi fost deja o situaţie foarte clară pentru toată societatea. Spre regret, nevotînd această propunere, întrebarea iarăşi este suspendată şi  noi tot sîntem nevoiţi să părăsim sala.

Domnul Mihai Ghimpu: 

Domnule Ţurcan,

Mulţumesc.

Dar ce folos că vreau eu, dar Parlamentul nu vrea, nu ce? Gata, s-a luminat sala.

Stimaţi colegi,

Începem activitatea.

Cuvînt i se oferă domnului ministru al finanţelor, Veaceslav Negruţa. Vă rog, la tribuna centrală, domnul ministru.

 

Domnul Veaceslav Negruţa – ministrul finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Pentru a  prezenta proiectul de Lege privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, consider necesar să efectuez o scurtă relatare a evoluţiei evenimentelor în domeniul finanţelor publice în ultimul timp.

Astfel, de la învestirea în funcţie a Guvernului în septembrie 2009...

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Vă rog, un minut de atenţie. Este o chestiune foarte importantă pentru ţară, vă rog.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

De la învestirea în funcţie a Guvernului în septembrie 2009, principalul efort  a fost îndreptat spre soluţionarea problemelor stringente cu care se confrunta economia şi, în special, sectorul bugetar la acel moment. Şi anume asigurarea îndeplinirii integrale şi interne a angajamentelor bugetare.

Pentru aceasta, acţionînd în baza Programului de stabilizare şi relansare  economică a Republicii Moldova pentru anii 2009 – 2011, în scurt timp, au fost adoptate unele măsuri urgente, dar care au avut efect imediat asupra părţii de venituri ale bugetului, precum şi de ajustare a cheltuielilor, care a permis reducerea deficitului bugetar de la 15% pentru anul 2009, care s-a constatat la acel moment în septembrie, la 6,4 %, la finele anului 2009, în baza executării bugetului de stat.

În paralel, au fost purtate negocieri cu Fondul Monetar Internaţional, precum şi cu unii donatori privind accesarea surselor externe de finanţare cu un cost foarte jos sau sub formă de grant, necesare pentru finanţarea deficitului enorm la acel moment. Trebuie de menţionat că accesarea mijloacelor respective şi folosirea lor pentru onorarea angajamentelor bugetare a avut un efect pozitiv nu doar asupra sectorului bugetar, dar şi asupra sectorului real al economiei, care a permis şi, de fapt, a furnizat sectorului real al economiei un volum considerabil de lichidităţi, fapt care a deblocat activitatea multor agenţi economici deja în lunile noiembrie−decembrie 2009.

Un alt domeniu important de activitate a fost restabilirea relaţiilor cu organismele financiare internaţionale şi, în special, este vorba de Fondul Monetar Internaţional, care s-au finalizat cu încheierea acelui acord de politici economice şi  financiare pentru anii 2010 – 2012. Pe fundalul respectiv a fost asigurată şi elaborarea bugetului pentru anul 2010, la a cărui întocmire, în primul rînd, s-a ţinut cont de necesitatea asigurării echităţii sociale, dar şi a întocmirii unui buget echilibrat care să asigure dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.

Graţie respectărilor principiilor enunţate şi eforturilor comune ale Executivului şi Legislativului, astăzi, în Republica Moldova, s-a reuşit stabilizarea situaţiei în domeniul finanţelor publice. Spre deosebire de multe ţări din regiune şi din lume, inclusiv în Uniunea Europeană, noi nu vorbim astăzi despre reducerea drastică a cheltuielilor bugetare. Nu vorbim despre diminuarea de salarii şi pensii sau despre majorarea semnificativă de impozitare sau a poverii fiscale.

Republica Moldova are asigurat un sistem bugetar stabil cu tendinţă de creştere a produsului intern brut şi a încasărilor bugetare, fapt care ne permite să ieşim cu iniţiativa de majorare a cheltuielilor bugetare în cea mai mare parte pentru cheltuieli cu caracter social.

Totodată, propunem şi reducerea deficitului bugetar de la nivelul de 7%, care a fost aprobat iniţial ca raport în produsul intern brut la 5,4%, pentru a reda şi  mai multă certitudine şi siguranţă tendinţelor economice şi sociale deja conturate pe parcursul anului 2010.

Pe lîngă cele menţionate, un rol aparte în stabilizarea bugetară revine acţiunilor considerabile de susţinere a Republicii Moldova, întreprinse de către partenerii de dezvoltare, principala acţiune fiind acordarea Republicii Moldova a unui suport financiar în sumă totală de aproximativ 1,9 miliarde de euro pentru perioada anilor 2010 – 2013 întru susţinerea Programului de activitate al Guvernului, al efortului Republicii Moldova de integrare în Republica Moldova, dintre care 52% sub formă de granturi.

În acest context, credem că mesajul pozitiv primit de către mediul de afaceri naţional, dar şi cel internaţional are o valoare cu mult mai mare comparativ cu sumele acordare de către partenerii de dezvoltare. Astfel, măsurile întreprinse ne vor permite edificarea unei economii capabile să facă faţă principalelor sarcini  care stau astăzi în faţa Republicii Moldova: protecţia socială adecvată şi asigurarea creşterii economice.

Ca urmare a celor expuse, proiectul de  lege înaintat spre examinare vine ca o confirmare în plus a corectitudinii şi viabilităţii măsurilor intreprinse de către Guvern, fapt apreciat şi de către instituţiile financiare internaţionale în rezultatul vizetelor de evaluare a performanţelor Republicii Moldova.

Cu permisiunea domniilor voastre, mă voi referi la principalele aspecte ce ţin de rectificarea bugetului pe anul 2010. Elaborarea şi promovarea prezentului proiect de lege sînt dictate de tendinţele şi estimările evoluţiei economiei pe parcursul anului curent şi influenţa acestora asupra bugetului public naţional, în general, şi asupra bugetului de stat, în particular.

În acest context, se poate de constatat că economia a depăşit punctul de jos al crizei, conturîndu-se un trend de creştere economică mai bun decît s-a aşteptat iniţial. Acest lucru demonstrează creşterea produsului intern brut cu 4,7 la sută, înregistrat în trimestrul I al anului curent, fapt care a şi generat revizuirea prognozelor macroeconomice anterioare.

Conform prognozelor macroeconomice actualizate, în anul 2010 produsul intern brut va atinge o valoare nominală de 67,1 miliarde de lei cu o creştere reală de 2,5 la sută faţă de acel 1,5 prevăzut iniţial.

În raport pe an exporturile şi importurile se estimează cu o creştere de 13 la sută faţă de 2009 şi faţă de 12 la sută şi, respectiv, 15 la sută faţă de prognozele iniţiale făcute pentru un an.

Ca urmare a evoluţiilor pozitive în economie, în primele 5 luni ale anului 2010 veniturile bugetului public naţional au fost acumulate în sumă de 10 miliarde şi 38 milioane de lei. E vorba de cu 1,2 miliarde lei mai mult decît în perioada respectivă a anului 2009. E vorba de o creştere de 13,7 la sută.

Totodată, cheltuielile publice în aceeaşi perioadă au constituit 11 miliarde şi 22 milioane de lei, cu 5,3 la sută mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2009.

Conform estimărilor, în anul curent la bugetul public naţional se vor acumula venituri în sumă totală de circa 26,6 miliarde lei, iar cheltuielile se evaluează a fi în sumă de circa 30,2 miliarde lei.

Deficitul bugetului public naţional va constitui 3,6 miliarde lei, ceea ce va constitui 5,4 la sută ca şi raport faţă de produsul intern brut. Comparativ cu sumele stabilite iniţial pentru anul 2010, veniturile şi cheltuielile bugetului public naţional se vor majora cu un miliard 529 milioane lei şi, respectiv, cu 652 milioane lei.

Cu referinţă la mersul executării bugetului de stat, ţin să menţionez următoarele. În perioada ianuarie−mai curent, încasările pe toate componentele la acest buget au constituit 6 miliarde 202 milioane lei, cu o depăşire de 380 milioane lei sau cu 6,5% faţă de prevederile perioadei respective.

Totodată, în comparaţie cu perioada similară a anului 2009, veniturile acumulate s-au majorat cu un miliard şi 100 milioane de lei. Partea de cheltuieli a bugetului de stat pe toate componentele a fost realizată în sumă de 7 miliarde şi 3 milioane lei la nivel de 86,7 la sută faţă de prevederile perioadei de gestiune şi, în aceste condiţii, pe bugetul de stat avem un deficit bugetar de 801 milioane lei.

Sursele de finanţare a deficitului bugetului de stat au fost veniturile de la valorile mobiliare de stat în sumă de 168 milioane lei, împrumuturile debursate de către donatorii externi − în sumă de 948,8 milioane lei şi mijloacele din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public − 28 milioane lei.

Luînd în considerare evoluţiile şi estimările expuse mai sus, principalele aspecte ale rectificării bugetului de stat pentru anul 2010 se caracterizează prin următoarele. La partea de venituri se propun majorări în sumă de un miliard 173 milioane lei, e vorba de componenta de bază şi principalele majorări ţin de următoarele tipuri de încasări:

− impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, creştere cu 94,7 milioane lei din contul repartizării dividendelor şi impozitelor reţinute în sursă la plată;

− taxa pe valoarea adăugată pe mărfurile importate, creştere cu 425,6 milioane lei, avînd în vedere creşterea cererii interne bazată pe importuri;

− accizele la material vinicol: rachiu, divinuri, alte băuturi alcoolice. Produsele din tutun, bijuterii, alte mărfuri se majorează cu 45,6 milioane lei, ca urmare a creşterii consumului intern.

Impozitele asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe se majorează cu 81 milioane lei, ca rezultat al creşterii cererii interne la mărfurile importate.

Încasările de dividende aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni se majorează cu 55,6 milioane lei şi, respectiv, această propunere  se bazează pe deciziile adunărilor anuale ale acţionarilor privind repartizarea dividendelor.

Ştiţi, aceste adunări deja au fost finalizate şi ne-au fost prezentate şi rapoartele.

Dat fiind faptul că a fost transferat la bugetul de stat profitul net al Băncii Naţionale conform rezultatului activităţii în anul 2009 în sumă de 336,6 milioane lei, această sumă urmează a fi reflectată la veniturile bugetului de stat adiţional.

Totodată, se estimează o descreştere a mijloacelor utilizate pentru restituirea taxei pe valoarea adăugată în sumă de 61 de milioane lei. De rînd cu aceste majorări, ţinînd cont de tendinţele existente şi estimările pînă la finele anului, se impun şi unele reduceri de venituri în sumă totală de 296 de milioane de lei, dintre care principalele sînt:

− încasările din taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova, e vorba de 156 milioane lei. Explicaţia este că mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova scade numărul subecţilor care achită TVA şi se majorează investiţiile efectuate de către întreprinderile mari, ceea ce conduce la majorarea sumei TVA trecută în conturi;

− la accizele la autoturisme se propune o reducere de 72, cu 72 milioane lei, ca urmare a tendinţei de scădere a numărului vînzărilor autoturismelor noi cu 38 la sută faţă de perioada similară a anului 2009;

− încasările din taxa pentru revitalizarea viticulturii se vor reduce cu 26 milioane lei în legătură cu prognozele mai rezervate pe care le-am efectuat;

− granturile se vor reduce cu 12 milioane lei, ca rezultat al fluctuaţiei cursului de schimb.

În rezultatul modificărilor menţionate, veniturile anuale la componenta de bază a bugetului de stat se estimează în sumă de 14 miliarde 417 milioane lei, cu o majorare de 877 milioane lei.

La componenta „Mijloace speciale” se prevede o majorare cu 42,5 milioane lei şi la fondurile speciale − cu 2 milioane lei.

Intrările de granturi pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe se majorează cu 77 milioane lei în legătură cu semnarea Acordului de grant pentru realizarea proiectului „Managementul finanţelor publice”, precum şi extinderea termenelor pentru unele proiecte, cum ar fi: „Programul sectorului energetic”, reforma instanţelor judecătoreşti şi educaţie pentru toţi, iniţiativa de acţiune rapidă.

Pornind de la estimările revizuite de venituri şi de la necesităţile stringente de cheltuieli pentru anul curent, în primul rînd acele ce ţin  de majorarea tarifelor la resursele energetice şi necesitatea protecţiei sociale a păturilor vulnerabile, cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele se propun a fi majorate cu 263 milioane lei sau cu 1,3 la sută comparativ cu cele aprobate iniţial în buget, suma anuală precizată însumînd 19 miliarde 718 milioane lei.

Avînd în vedere că veniturile suplimentare ale componentei de bază, practic, cu excepţia 6,2 milioane lei, se direcţionează integral la diminuarea deficitului bugetar, volumul cheltuielilor bugetului de stat rămîne, practic, la acelaşi nivel de 16,6 miliarde lei.

Totodată, pentru a atinge o eficienţă mai bună a resurselor în rezultatul analizei mersului realizării programelor de cheltuieli în anul curent şi ţinînd cont de capacităţile de utilizare în perioada pînă la finele anului, se propun reduceri pe interior în suma totală de 295 milioane lei.

Principalele reduceri din aceste 295 ţin de cheltuielile la plata dobînzilor pentru deservirea datoriei de stat, cu o reducere cu 129 milioane lei şi aceasta ţine de economiile efectuate ca rezultat al managementului eficient al acelor datorii externe şi interne pe care le avem.

Transferurile la bugetul asigurărilor sociale pentru acoperirea deficitului se reduce cu 107,8 milioane lei, ca rezultat al revizuirii spre majorare a veniturilor proprii ale bugetului asigurărilor sociale. Restituirea de la bugetul asigurărilor sociale de stat în bugetul de stat a mijloacelor neutilizate în anul 2009 destinate prestaţiilor sociale în sumă totală de 29,2 milioane lei. Este şi decizia Curţii de Conturi şi ne obligă să restituim sumele nefolosite de către CNAS.

Dat fiind suma nerepartizată a programului pentru reforma administraţiei publice şi faptul că alte reforme nu se aşteaptă pe parcursul anului 2010, se propune reducerea sumei restante a acestui program cu 11 milioane lei.

Fondul de rezervă al Guvernului se reduce cu 8 milioane lei, de rînd cu economiile la contribuţia Guvernului la proiecte finanţate din surse externe în sumă de 3,2 milioane lei, format în rezultatul revizuirii planurilor de implementare a proiectelor menţionate.

Resursele disponibile pe componenta de bază a bugetului de stat sînt distribuite pentru următoarele scopuri principale:

− compensaţii sociale familiilor defavorizate în perioada rece a anului – 98 milioane lei;

− ajutor social stabilit în baza venitului lunar minim garantat – 78,8 milioane lei;

− desfăşurarea alegerilor – 30 milioane lei;

− pensii şi compensaţii militarilor – 12,6 milioane lei;

− construcţia şi reparaţia sediilor unor judecătorii – 11 milioane, conform legii care există şi ne obligă ca mijloacele să fie direcţionate spre aceste sedii;

− pentru Compania „Teleradio-Moldova”, adiţional la bugetul care există, se propun 15 milioane;

− şi pentru achitarea serviciilor medicilor veterinari de liberă practică – 10,7 milioane lei.

Alte sume mai mici sînt descrise în nota explicativă unde vor fi direcţionate.

În contextul constrîngerii de resurse, prin acest proiect de lege  un accent sporit se pune pe utilizarea suplimentară la finanţarea programelor de cheltuieli a resurselor de mijloace speciale şi fonduri speciale, respectiv toate instituţiile bugetare vor avea posibilitatea o parte din mijloacele extrabugetare să le folosească pentru finanţarea programelor sale.

Cheltuielile aferente proiectelor finanţate din surse externe se majorează cu 88 milioane lei şi vor constitui în sumă totală un miliard 700 milioane lei.

În contextul modificărilor propuse, deficitul bugetului de stat pentru anul 2010 va constitui 3 miliarde 387 milioane lei. Comparativ cu sumele aprobate iniţial, deficitul bugetului de stat se reduce cu 748,7 milioane lei.

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

În final, ţin să reiterez indicatorii principali ai bugetului de stat rectificat propus spre rectificare pentru anul 2010. Venituri în sumă de 16 miliarde 331 milioane lei, cu o majorare de un miliard şi 12 milioane lei sau creşterea constituie 6,6 la sută faţă de bugetul aprobat iniţial.

La cheltuieli suma va fi de 19 miliarde 718 milioane lei, cu o creştere de 264 milioane lei sau cu 1,4% faţă de indicatorul aprobat iniţial.

Deficitul va constitui 3 miliarde 387 milioane lei, reducere faţă de nivelul aprobat iniţial cu 18,1 la sută.

Mulţumesc pentru atenţie şi solicit să susţineţi acest proiect pentru mijloacele prevăzute pentru a fi alocate suplimentar, fiind foarte necesare să ajungă la beneficiari în timp util, iar efectele să fie resimţite cît mai curînd posibil.

Vreau să vă atrag atenţia că domniilor  voastre a fost prezentată anexa sub formă de tabele care includ 3 coloniţe, ceea ce a fost aprobat iniţial, modificările cu plus sau minus şi suma care urmează să apară în varianta finală.

Două coloniţe la… după aprobare vor fi eliminate şi va rămîne doar cea… ultima cu sumele indicate pe fiecare beneficiar.

Mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc, domnule ministru.

Poftim, microfonul nr.3…

 

Doamna Valentina Stratan – Fracţiunea PDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Vă rog foarte mult să nu vă supăraţi pentru că revin la aceeaşi rugăminte pe care v-am adresat-o ieri. Dar am considerat şi consider că este de datoria noastră şi vă rog foarte mult totuşi să găsim posibilitate de a găsi acel milion 960 de mii de lei care erau asiguraţi de la bugetul de stat pentru persoanele cu dizabilităţi, mai corect spus în vederea păstrării locurilor de muncă, în vederea dezvoltării locurilor de muncă pentru aceste persoane cu dizabilităţi, care fac parte din cele 3 organizaţii de invalizi, fie prin probleme de auz, fie prin văz.

Eu vreau să vă spun că nu o să ne înţeleagă nimeni, urmează să ratificăm Convenţia ONU cu privire la persoanele cu dizabilităţi. Politica socială a Uniunii Europene anume prevede crearea locurilor de muncă pentru aceste persoane.

Eu vă rog foarte mult, daţi să găsim împreună acest suport pentru aceste categorii.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Domnule ministru,

Poftim. Care e răspunsul.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă deputat…

 

Domnul Serafim Urechean:

Luaţi loc, doamnă.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Este adevărat, un şir de facilităţi sînt acordate acestor asociaţii şi companiilor care lucrează sub egida acestor asociaţii, inclusiv sub formă de facilităţi TVA şi alte beneficii.

Este adevărat că pînă nu demult au existat şi finanţări directe, dar care, din păcate, au condus la o discrepanţă în competiţii pe intern între companiile care sînt sub egida acestor asociaţii.

Este adevărat, a fost foarte greu să facem acest prim-pas cînd s-a aprobat bugetul pentru anul 2010. Să vedem dacă comisiile consideră că este necesar, eu, sincer, consider că este necesară atenţia şi grija statului faţă de aceşti oameni.

Important este ca toate facilităţile care se acordă, toate drepturile financiare care se acordă să fie utilizate cît mai eficient posibil şi să nu creeze nişte tensiuni pe intern în cadrul acestor asociaţii şi între agenţii economici care unii beneficiază de aceşti bani şi alţii nu beneficiază de aceşti bani.

Sînt colegii din comisie,  poate găsim şi vedem de unde să luăm ca  să acoperim acest gol. Sau poate totuşi ideea ar fi să rămînem pentru 2010 aşa cum este, iar în 2011 să venim cu un sistem foarte şi foarte clar şi eficient de direcţionare a ajutoarelor din partea statului la adresa companiilor care lucrează şi activează sub egida asociaţiilor la care aţi făcut referinţă.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule ministru,

Eu vă mulţumesc pentru această argumentare, dar totuşi permiteţi-mi pe această cale să nu mai ies la microfon a doua oară. Eu rog respectuos colegii şi sînt sigură că o să găsim aceste surse, mă adresez inclusiv  domnului preşedinte al comisiei, pentru că vine Convenţia, ratificarea Convenţiei şi chiar nu s-ar încadra ceea ce facem astăzi.

Eu vă rog şi vă mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Bine,  mulţumesc frumos.

Microfonul nr.5.

Poftim, domnule.

 

Domnul Vadim Cojocaru – Fracţiunea PL:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am 3 întrebări, însă mi se permit doar două.

Prima. Stimate domnule ministru, cum vede Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei relevarea unor noi surse de creştere a venitului la bugetul de stat, noi surse?

Cele tradiţionale ne-au adus şi bine că ne-au adus 877 de milioane pe care le-am dat să micşorăm deficitul bugetar. Încă cum vedeţi dumneavoastră pe anul 2011−2012?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimate domnule deputat,

Este adevărat, Ministerul Finanţelor împreună cu toate instituţiile guvernamentale este implicat în elaborarea cadrului de cheltuieli pentru termen mediu sau a cadrului bugetar pe termen mediu 2011 – 2013 şi acolo este un compartiment care se numeşte „Politica fiscală”.

Cît priveşte politica fiscală, vrem să spunem că într-o situaţie de criză această politică trebuie să fie una înţeleaptă, nu de constrângere, de majorare a poverii fiscale sau de slăbiciune în promovarea politicii fiscale. Din aceste considerente, ca şi mijloc de majorare a venitului la buget, ar fi lărgirea bazei impozabile şi acoperirea tuturor agenţilor economici şi a cetăţenilor să vină cu contribuţii, cu plăţi cum prevede legea, să plătească şi să eliminăm sau să reducem fenomenul de evaziune fiscală.

În această direcţie se lucrează, se perfecţionează mecanismul de administrare fiscală. Avem o asistenţă bună şi cred atît şi intelectuală, dar şi logistică, lucrăm, încercăm să schimbăm şi metodologia de identificare a riscurilor de evaziune fiscală şi ne reuşeşte. Cel puţin încasările la buget pe anul 2010 se datorează, pe de o parte, şi tendinţelor care sînt în economia naţională, pe de altă parte, aplicarea şi unor noi tehnici şi tehnologii în diminuarea evaziunilor fiscale.

Dar garantăm şi ne asumăm în continuare să punem accent pe aceste resurse noi, zicem aşa, resurse noi care pot fi colectate la buget şi în cazul în care vor fi venituri mai mult la buget…

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Am înţeles. A doua întrebare. Am înţeles.  Doar de… avem o rugăminte: să fie acoperiţi totuşi agenţii economici, fiindcă populaţia e acoperită cu impozite undeva 90 la sută. Eu cred că trebuie să căutaţi şi printre agenţii economici surse de venit.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Cînd vorbeam de cetăţeni, nu vorbeam de acei care onest îşi plătesc obligaţiunile.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Păi, da, da. Eu am înţeles, domnule ministru.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Sînt de acei care milioane...

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Cojocaru,

Aţi depăşit toate limitele.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Dar am a doua întrebare, domnule Preşedinte.

 

Domnul Serafim Urechean:

Ai voie la două întrebări, dar ai pus 4 de acum.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Nu am pus, eu, pur şi simplu, am completat, domnule Preşedinte. Nu vă supărai.

Domnule ministru,

Dumneavoastră, în referat, aţi spus că undeva 260 de milioane sînt mijloace speciale, dar care au contribuit la creşterea bugetului, creşterea veniturilor.

Am o întrebare care, la prima vedere, e tehnică, însă e foarte principială pentru instituţiile care folosesc aceste mijloace. Care este strategia, din ce cauză instituţiilor nu li se permite să îşi planifice soldul decît 30 la sută din soldul format pe anul trecut. Fiindcă sînt instituţii bugetare, cum ar fi universităţile, care fără sold nu pot lucra.

Ei intră în ianuarie, februarie, martie, ei nu au bani. Care e problema, chiar sînt pierderi la buget, nu putem să le permitem să îşi planifice sută la sută.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Domnule deputat,

Noi am avut discuţii foarte bune şi eficiente cu toţi reprezentanţii instituţiilor de învăţămînt, înţelegerea situaţiei este una bună din partea colegilor din instituţiile de învăţămînt.

Un prim-pas a fost şi făcut şi acea 1/3 de deblocare din mijloacele speciale a fost apreciată la justa valoare. Din păcate, tehnic, da, dacă vorbim de ce s-a recurs la aceasta din simplul motiv dacă deficitul pe mijloace speciale se permite să crească, atunci trebuie să reducem deficitul pe componenta de bază. Dar aceasta mai tehnic.

Ceea ce sîntem deschişi să facem pe fiecare caz concret în existenţa de proiecte şi în strictă necesitate de mijloace, sîntem deschişi să facem şi al doilea pas, să deblocăm poate şi a doua 1/3 din mijloacele speciale, să fie la dispoziţia instituţiilor de învăţămînt.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Vă mulţumesc.

Venim cu propunerea acesta în plen.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, microfonul nr.4.

 

Domnul  Tudor Deliu – Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc mult.

Stimate domnule  ministru,

În alegerile parlamentare din anul trecut, comuniştii ameninţau alegătorii că, dacă nu vor vota forţele democratice, nu vor primi salarii, pensii, li se va stinge lumina etc. Realitatea ne demonstrează că actualul Guvern nu numai că a spulberat aberaţiile comuniştilor, dar a obţinut şi succese semnificative. Spuneţi-ne, vă rog, ce deficit bugetar a moştenit actuala guvernare de la comunişti? Şi care au fost acţiunile care au permis reducerea lui?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Stimate domnule deputat,

Este adevărat. Moştenirea, atunci constatată în septembrie, a fost de un deficit estimat pînă la  sfîrşit de an de 8,5 miliarde lei, ceea ce reprezenta la acel moment cam aproximativ 15 la sută ca şi raport faţă de produsul intern brut. Ca să ieşim la sfîrşit de an cu un deficit de doar 6,4% ca şi raport faţă de produsul intern brut.

Ce s-a reuşit să facem? În primul rînd, prin rectificările  operate în bugetul pentru anul 2009, am readus cu picioarele pe pămînt, dacă vreţi, tot ce se numeşte sistemul bugetar. Toate acele obligaţiuni care au apărut în urma modificărilor operate, pe parcursul anilor 2008–2009, în legislaţia în vigoare, dar care nu aveau acoperire bugetară, au fost revăzute şi prioritizate cheltuielile bugetare.

Şi, pe de altă parte, au fost asigurate încasările la buget în ultimele trei luni: octombrie, noiembrie, decembrie. Au fost asigurate încasările la buget ca să ajungem la acel deficit, despre care am vorbit, de 6,4% raport faţă de produsul intern brut.

Este important că acele blocaje financiare care s-au creat din cauza deficitului enorm, creat de fosta guvernare, de fapt, a dat un nou suflu pentru toţi agenţii economici, inclusiv din agricultură, pentru că s-au deblocat şi au fost stinse acele datorii create cu lunile.

În trezorerii au existat documente datate cu ianuarie, februarie, atunci în septembrie–octombrie. Abia în noiembrie–decembrie, datorită efortului comun şi datorită şi partenerilor noştri de dezvoltare am identificat sursele şi am stins datoriile.

Pe de altă parte, agenţii economici şi-au stins şi datoriile lor, la rîndul său, faţă de bugetul de stat, diminuînd şi contribuind la reducerea deficitului bugetar.

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Atît, da? Mai aveţi întrebări? Întrebarea a doua, poftim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Anatolie Arhire – Fracţiunea PL:

Domnule ministru,

Eu vin cu o propunere. Aş vrea ca suma neasimilată în cadrul satului Chirileni de 142,2 000 lei să fie redirecţionată sau realocată pentru reparaţia drumului local din satul Vulpeşti.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Aceasta ţine de lectura a doua şi comisia de profil.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr.4. Poftim, domnule Munteanu.

 

Domnul  Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Vă rog frumos să ne spuneţi: dacă pentru bugetul anului 2010 ar fi fost introdus impozitul pe venit al agenţilor economici 11121, să spunem, la cota de 10%, care ar fi fost veniturile suplimentare la bugetul de stat? Şi o a doua nuanţă: dacă Guvernul vede necesitatea introducerii acestui impozit pentru anul 2011?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Stimate domnule deputat,

Vreau să vă spun că oricare ar fi presupunerea ca şi sumă, mă tem că am să greşesc din simplul motiv că impozitul pe venit, dacă vorbim de anul 2010, noi operăm cu rapoartele financiare prezentate de agenţii economici, ori vedem o situaţie cam tristă la capitolul „Venit generat sau înregistrat de agentul economic”. Şi atunci, evident,  acele încasări care au fost la impozit pe venit în anii de pînă în 2007 diferă foarte mult cu ceea ce putea fi încasat în 2009 sau în 2010.

 

Domnule deputat,

Vreau să vă spun că Guvernul a şi prezentat în acel cadru de cheltuieli pe termen mediu în politica fiscală introducerea impozitului pe venit de 10 la sută, începînd cu anul 2012. Respectiv, este un punct de vedere, este o propunere şi, în cazul în care legiuitorul va considera necesar să susţină această propunere, vom aplica începînd cu 2012 acest impozit pe venit.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Mulţumesc, domnule ministru.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Important este să avem o certitudine ca mesaj transmis mediului de  afaceri, că regulile nu se schimbă, regulile sînt previzibile, iar la momentul în care va fi aplicată această cotă ei vor fi pregătiţi.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Apostol – Fracţiunea PL:

Domnule ministru,

Vreau să vă pun o întrebare mai complexă. Spuneţi, vă rog, care este suma datoriilor la buget pe prima jumătate a anului, dar şi suma datoriilor istorice a agenţilor economici, cît şi a contribuabililor? Şi din ce cauză aceşti bani nu au venit la buget? Şi care este strategia dumneavoastră ca să aduceţi aceşti bani la buget? Şi cînd vor veni ei?

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Stimate deputat,

La ziua de astăzi, ziua de 30 iunie, la ora 8 dimineaţă, suma restanţelor agenţilor economici faţă de bugetul public naţional, e vorba de: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului asigurărilor sociale şi CNAM constituie 248 milioane lei. Acestea sînt restanţe.

O parte din aceste restanţe au fost reeşalonate să fie plătite în toamnă, spre octombrie, în baza deciziilor unor comisii, create de autorităţile publice locale şi de către FISC, pentru a debloca situaţia în agricultură, care a fost, din păcate, în februarie, pentru că aveau anumite obligaţiuni şi trebuia să intrăm în  lucrări de primăvară.

În baza acestor decizii, din suma de 248 avem şi aşa fel de restanţe. Zic, suma parcă nu ar fi atît de mare, dar este o obligaţiune pe care agentul economic pe parcursul anului urmează să o stingă.

Inspectoratele fiscale teritoriale şi cel central permanent sînt în contact cu autorităţile locale şi cu agenţii economici. Se fac programe de plăţi, astfel ca să îşi onoreze toţi acei care au de onorat obligaţiuni faţă de stat, pe de altă parte, statul să încaseze ceea ce are bugetar în bugetul de stat sau în bugetele locale.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Mai multe întrebări nu sînt.

Luaţi loc, domnule ministru.

 

Domnul  Veaceslav Negruţa:

Mulţumesc.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Cuvînt se oferă preşedintelui Comisiei parlamentare domnului Veaceslav Ioniţă.

Domnule Ioniţă,

Cum vă eliberaţi, poftim la tribună.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Comisia economie, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind completarea Legii bugetului de stat pe anul 2010. Dumneavoastră aveţi în faţă raportul comisiei. Aş vrea să  trasăm aici doar cîteva accente, ca să fie clar în ce context ne aflăm noi şi ceea ce se întîmplă atît în economie, cît şi în buget.

Vreau să încep de la aceea că noi am moştenit un buget cu un deficit de 16 la sută, am reuşit să îl reducem la 7, iar în prezent Parlamentul va vota, sper, în primă lectură şi în lectura a doua un buget cu un deficit de 5,4%, ceea ce arată că Guvernul a reuşit să gestioneze situaţia dificilă în care am preluat guvernarea într-un mod corect.

Cel mai mare lucru care s-a realizat în această perioadă şi se vede foarte clar în bugetul pe care îl vom vota este că activul cel mai scump este că am restabilit relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale. Mai mult ca atît, prin creditarea noastră ca fiind în primele 10 ţări care efectuează reforme, înseamnă că avem pîrghii şi instrumente suficiente ca să negociem cu toate instituţiile financiare străine.

Un lucru, iarăşi, important este că, în prezent, bugetul de stat împreună cu celelalte bugete pe care le vom vota atestă o creştere economică, ce e drept nu foarte mare, ceea ce ne va permite să avem un buget cu 1,5 miliarde de lei mai mare.

Un alt lucru important este că în perioada dificilă, politica pe care am abordat-o noi de concentrare a tuturor resurselor bugetare pe blocul social, dacă în trecut 64% din bani erau utilizaţi în domenii sociale, noi alocăm în prezent peste 72 la sută, ne-a permis să nu reducem salariile, ne-a permis chiar să efectuăm majorări de pensii şi lucrul acesta se reflectă în aceea că economia puţin s-a înviorat graţie faptului că am direcţionat banii bugetari în economie şi bugetul de stat înregistrează creşteri, deci banii nu au fost utilizaţi în alte scopuri.

Dacă ne uităm atent în buget la rectificare se vede foarte clar, politica fiscală, pe care am abordat-o la începutul anului, s-a dovedit a fi corectă. Vreau aici să menţionez un lucru, nu am mers pe majorări de taxă pe valoarea adăugată sau alte impozite, care s-au întîmplat în unele ţări, am mers doar pe obiecte de lux şi aşa-numite obiecte de viciu şi, se vede foarte clar, încasările bugetare sînt la ceea ce s-a planificat.

Un lucru pe care mulţi îl trec cu vederea şi nu se observă ţine de administrarea fiscală. Poţi spune că administrarea este proastă, că administrarea este bună, un lucru este cert: ponderea veniturilor fiscale în produsul intern brut s-a majorat cu 1,6 puncte procentuale. Aceasta înseamnă două lucruri. Primul. Presiunea fiscală micuţă, pe care am efectuat-o, s-a reflectat. Şi al doilea lucru este că gestionarea mai corectă de administrare fiscală  dă roade.

Vreau aici doar să menţionez că foarte multă lume a pus la îndoială capacitatea Guvernului de a gestiona majorarea de patru ori a accizelor la produsele de tutun. Vreau să vă liniştesc, dacă noi, iniţial, planificam 192 milioane de lei în plus, vor fi cel puţin 210 milioane de lei în plus. Aceasta înseamnă că chiar dacă majorezi presiunea fiscală, Guvernul are capacitatea să gestioneze şi să administreze corect impozitele pe care trebuie să le colecteze.

Şi acum la cheltuieli voi da doar cîteva cifre, ca să fie pentru toată lumea clar în întregul context. Deci din toată suma de bani, pe care o vom acumula noi pe sistem de 1,53 miliarde lei, 1 miliard 530 de milioane – 877 de milioane sînt banii direct gestionaţi de către Guvern, sînt veniturile suplimentare pe care le avem datorită faptului că economia s-a înviorat prin politica de alocare a tuturor banilor în blocul social, toţi aceşti bani merg la diminuarea deficitului bugetar, iar celelalte sume relaxează atît bugetul asigurărilor sociale, cît şi bugetul asigurărilor medicale, ne permite nouă să diminuăm deficitul bugetului asigurărilor sociale, pe care, pentru prima dată în 2009, ni l-au lăsat ca moştenire, reducem transferurile de acoperire a acestui deficit cu 108 milioane de lei, ceea ce ne permite împreună cu gestionarea eficientă a datoriilor şi reducerea cu 130 milioane de lei a cheltuielilor de deservire a datoriei să economisim  295 milioane de lei, care, practic, toţi banii vor merge pe două proiecte sociale mari.

Primul este compensarea de 130 de lei pe perioada de iarnă. A fost un angajament pe care ni l-am luat toţi împreună în primăvară. Mulţi puneau la îndoială capacitatea noastră de a-l realiza. Iarnă încă nu este, Guvernul şi noi astăzi vom aloca banii pentru perioada respectivă.

Şi al doilea este, cred că fiecare deputat din sală cînd a mers prin toate localităţile Moldovei primea o singură întrebare: de ce eu nu mai primesc ajutor social? În prezent, Guvernul împreună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a elaborat un plan de măsuri foarte clar, alocăm 79 de milioane de lei, lucru, care, sper, în 2–3 săptămîni, cînd veţi merge la întîlnire cu oamenii nu veţi mai primi întrebarea: de ce eu nu primesc acest ajutor?

Acestea sînt pe scurt elementele de bază, politica este clară. Am majorat doar acele impozite care nu ţin de cetăţean, dar ţin de lucruri care nu trebuie să fie şi ele se reflectă clar în bugetul de stat. Doi. Toţi banii sînt direcţionaţi spre blocul social.

Şi în concluzie vreau să spun următorul lucru: bugetul de stat care, încă o dată repet, aveţi tot raportul comisiei în faţă, doar cîteva elemente de bază, la capitolul „Venituri” noi îl vom avea la 16,3 miliarde de lei cu 6,6 la sută mai mult decît s-a planificat. La soldul datoriei de stat va fi la sfîrşitul anului 20 miliarde de lei, mai puţin decît s-a planificat cu 877 de milioane, deoarece noi diminuăm prin reducerea deficitului.

Conform estimărilor noastre, la sfîrşitul anului datoria de stat va fi circa 30 la sută din produsul intern brut, ceea ce este cam cel mai mic indicator din regiune, nu vreau să zic cel mai mic, dar, credeţi-mă, este cel mai mic indicator din regiune. Şi Comisia economie, buget şi finanţe propune…

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Încă 30 de secunde.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Bugetul să fie votat în primă lectură cu următoarele cifre de bază: la capitolul „Venituri” – 16,330 milioane de lei, la capitolul „Cheltuieli” – 19,718, cu un deficit bugetar de 3,387.

Pentru lectura a doua se propune excluderea  coloanelor „aprobat” şi „propuneri de rectificare”. De asemenea, pentru lectura a doua propunem ca bugetul să fie votat cu toate amendamentele şi propunerile  parvenite de la deputaţi şi comisiile parlamentare în forma încare au fost propuse de către comisie, că se acceptă sau nu se acceptă. În felul acesta, votînd în primă lectură bugetul cu cifrele de bază  enunţate, comisia propune ca tot astăzi să votăm şi în lectura a doua, ţinînd cont de amendamentele care au fost formulate şi acele care pot fi formulate astăzi în plenul Parlamentului.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Domnule Preşedinte,

Eu am examinat şi am găsit că au decăzut două poziţii Colibaşi şi Slobozia, ceea ce noi la comisie am discutat, au decăzut. Nu s-au regăsit aici. De aceea, vă rog, să aveţi grijă.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Exact. Le enunţaţi, vă rog.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Da, vă mulţumesc.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Da, în comisie s-au discutat, într-adevăr, acum nu sînt.

Domnul  Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Munteanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte Ioniţă,

Pentru anul 2010 au fost mărite accizele la autoturisme mai mari de 3000 cm³, probabil, cu scopul de a fi acumulaţi mai mulţi bani la buget. În acelaşi timp, observăm că pentru perioada raportată aceste sume au scăzut cu 72 milioane de lei. Rog frumos să explicaţi acest fapt.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Da, voi explica. Noi am mărit accizele la cîteva tipuri de produse şi efectul a fost pozitiv, mai mult ca atît – peste aşteptările noastre. Am dat exemplul cu tutunul.

Cu autoturismele nu fac o legătură directă, cred că este o mică legătură, dar nu fac o legătură directă cu mărirea accizelor, de aceea că piaţa, practic, este stopată.

Ceea ce credem noi, toţi împreună, că sîntem deputaţi, deja avem proiect în comisie, înaintat de către deputaţii noştri, vom găsi un instrument pe care îl vom face public zilele următoare, dezamorsarea acestei pieţi. Şi, de fapt, vorbim nu atît despre o greşeală fiscală, cît despre aceea că avem o stare, de fapt, în ceea ce înseamnă procurarea de autoturisme, care este nu prea bună în prezent.

La celelalte capitole sînt peste aşteptările noastre.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Gheorghe Arpentin – Fracţiunea PDM:

Stimate domnule preşedinte,

Întrebarea se referă la Fondul de revitalizare a viticulturii. În aceste minute, la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare are loc şedinţa Patronatului vitivinicol şi sînt foarte multe sunete, cu ce putem să ajutăm sectorul? Fiindcă situaţia e foarte critică. Şi în primă lectură a fost luată decizia să fie cu activitatea retroactivă. Or aici, în concluzie, la dumneavoastră noi citim că e imposibil, cu toate că, dacă legea ameliorează condiţiile de funcţionare a sectorului, ea are dreptul să aibă un efect retroactiv.

Întrebare foarte concretă: cum putem să ajutăm sectorul? Fiindcă deja în prima jumătate a anului noi nu am acumulat ce a fost planificat, dar eu vă asigur că pînă la sfîrşitul anului încă mai puţine mijloace au să fie acumulate.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Vă mulţumesc pentru întrebare.

Puţin depăşeşte contextul Legii bugetului de stat întrebarea dumneavoastră, dar voi răspunde în felul următor. Noi avem foarte multe sectoare afectate grav, ieri aţi văzut aici, din construcţie, încercăm să fim prudenţi cu toate sectoarele. În domeniul de care dumneavoastră aţi întrebat, ştiţi foarte bine că există un proiect de lege în Parlament, care încă nu este lege, Guvernul a venit cu bugetul ţinînd cont de acest proiect de lege. Şi noi toţi împreună vom vota acest buget în conformitate cu posibilităţile pe care le avem,  să ajutăm acest sector, care, pe lîngă multe alte sectoare, trebuie ajutat şi sprijinit.

Eu  sper că eu împreună cu dumneavoastră săptămîna viitoare vom vota legea într-un format care va permite ca Guvernul să dea o mînă de ajutor sectorului.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Balan – Fracţiunea Partidului „AMN”:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Raionul Criuleni, domnule preşedinte al comisiei, se propune reparaţia şcolii din satul Slobozia-Duşca cifra 200 de mii să fie substituită cu 85 000.

 

Domnul  Veaceslav Ioniţă:

Da, se acceptă.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Valeriu Guma – Fracţiunea PDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am o întrebare, cred că mai mult către Ministerul Finanţelor. Avînd în vedere că noi am avut o propunere referitor la compartimentul „Finanţării Ministerului Culturii”, Guvernul a venit cu propunerea micşorării cu 1 milion 800 a finanţării. Şi noi am insistat şi insistăm în continuare ca să fie restabilită suma aceasta de 1 milion 800.

Domnule ministru,

Daţi-ne, vă rog, explicaţii de ce s-a făcut această micşorare? Şi nu va afecta aceasta domeniul culturii, în primul rînd, salarizarea? Şi care sînt garanţiile că nu  va fi afectat cu această micşorare?

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 1.

 

 

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

De fapt,  nu este vorba de micşorare. Este vorba de redistribuirea acelor venituri suplimentare pe care le-am avut la buget pe anumite instituţii bugetare în dependenţă pe priorităţi. Respectiv, cît priveşte Fondul de salarizare. Pentru că înţeleg că întrebarea ţine de teatre în mare parte. Ştim cu toţii că teatrele se finanţează prin transferurile de la bugetul de stat. Iar sumele  prevăzute pînă la sfîrşit de an sub formă de transferuri vor asigura integral achitarea salariilor angajaţilor din teatrele noastre.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastră  ne daţi garanţie că asigurarea va fi?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Da, pentru că vom insista ca transferurile să acopere tot ce se numeşte Fondul de salarizare.

Mulţumesc.

 

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Corina Fusu:

Eu vin cu aceeaşi întrebare. Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Păi, dacă a fost pusă întrebarea, de ce să o mai repetaţi?

 

Doamna Corina Fusu:

Vreau să îl întreb pe domnul preşedinte Ioniţă de ce propunerile comisiei n-au fost examinate în comisia de bază? Nu am rămas satisfăcută de răspunsul că 1 milion 800 de mii de lei, pe care îi luăm de la Ministerul Culturii şi erau preconizaţi pentru teatre şi instituţiile concertistice, vor aduce beneficiul culturii care şi aşa este subvenţionată doar în proporţie de 30 la sută. Şi nu înţeleg totuşi: de ce  de la acest minister, care este foarte slab finanţat, se iau 1 milion 800 şi se dau pentru activităţi culturale la alte ministere?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Îmi daţi voie  să vă răspund, doamnă, aşa, liniştit, calm. Lucrurile stau în felul următor: cultura nu este afectată la momentul cînd s-a aprobat bugetul de stat pe care noi toţi împreună… Era în luna decembrie, cred că toată lumea ţine minte, la capitolul „salarizarea educaţiei” s-au efectuat  anumite calcule. La „salarizarea educaţiei” din toate domeniile, inclusiv din domeniul culturii, dar nu cultura propriu-zis zis şi activităţi culturale, dar salarizarea acelor care sînt în acest domeniu.

S-au efectuat nişte calcule care acum s-a adeverit că erau supraestimate. Şi acum tot ce s-a întîmplat că tot ce ţine de salarizarea celor care se ocupă în domeniul educaţional s-au corectat în conformitate cu realităţile. Culturii nu i s-au luat banii. Mai mult ca atît, dacă vă uitaţi acolo foarte atent sînt 1,2 milioane de lei date pentru activităţi culturale. Însă încă o dată repet, suma despre care vorbiţi dumneavoastră  nu ţine de activităţi culturale, ţine doar de aceea ce înseamnă salarizarea celor  din domeniul educaţiei.

 

Doamna Corina Fusu:  

Dar s-au luat de la susţinerea teatrelor şi altor organizaţii concertistice. Deci actori, regizori, montatori, scenarişti, acei care lucrează în teatre.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Doamnă,

Pe cît percep,  aveţi o întrebare, acum vi s-a răspunde. Deci aveţi o percepţie care  acum vi s-a explicat că este greşită.

 

Doamna Corina Fusu:

Mulţumesc.

Nu sînt satisfăcută  de acest răspuns.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 1.  

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Răspunsul îl primiţi acum. Nu puteţi fi satisfăcută, căci nu a fost încă răspunsul.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 1.  

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Stimată doamnă preşedinte,

Este adevărat ce spune domnul preşedinte al comisiei. Ţine doar de salarizarea în domeniul culturii. Cînd s-au aplicat prevederile Legii nr. 355 cu privire la salarizare, în baza anumitor calcule s-a estimat care ar trebui să fie fondul necesar pentru a acoperi aceste creşteri de salarii. S-au supraestimat necesităţile pe învăţămînt, în cultură şi au fost subestimate în domeniul educaţiei, în agricultură şi medicină.

Respectiv, 1 milion şi 800 nu ţine de activităţi culturale sau artistice. E vorba de redistribuirea alocaţiilor ce ţin de salarizare. Nici un angajat care ţine de educaţie în activitatea culturală nu are de suferit. Are de cîştigat de la aplicarea legii respective. Sînt nişte lucruri interne care ţin de calculul corect sau incorect, mai degrabă nu incorect, cît estimativ, cînd s-a făcut la acea etapă. Cît priveşte s-a luat sau nu s-a luat. Doamnă preşedinte, nu s-a luat. Pur şi simplu, noi am avut  o sumă de repartizat în sumă de 295 de milioane, care au fost distribuite în dependenţă de priorităţi.

Nici un angajat din teatre sau din domeniul culturii nu are de suferit sau de pierdut din alocaţiile bugetare  oferite. Dacă ne uităm pe domeniul în întregime cultură, are de cîştigat, pentru că sînt aplicate anumite adaosuri, aşa cum se întîmplă şi pe ale domenii.

Mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Deci ţine doar de salarizare.

 

Doamna Corina Fusu:

Da, eu nu sînt de acord că o duc bine teatrele şi artiştii, dar, mă rog. Şi mai am încă o întrebare referitor la Instituţia publică naţională a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”, cărei, iniţial, pentru bugetul 2010 i s-a acordat de trei ori mai puţin decît necesită această instituţie una publică, care serveşte interesul public. Şi noi sîntem obligaţi, prin Legea Codul audiovizualului, să le votăm o finanţare suficientă. Pentru că finanţarea suficientă din partea statului este şi o garanţie a independenţei lor editoriale şi pot să respecte pluralismul de opinii şi aşa mai departe. Nici atunci ministerul, Guvernul…

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Noi am solicitat suplimentar la 15 milioane pe care le-aţi prevăzut în modificarea bugetului, suplimentar încă 18 milioane ca să ajungem la cifra de 33 de milioane, care este necesară doar pentru întreţinere şi pentru plata emiţătoarelor, ca emisiunile produse de televiziune să ajungă în casele ţăranilor.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Doamnă deputat,

Vă răspund pe scurt. Nu voi intra în detalii de ce instituţia publică apelează doar la bugetul de stat şi nu la piaţa de publicitate care depăşeşte 400 de milioane de lei, vă răspund scurt.

 

Doamna Corina Fusu:

Eu am să vă explic.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Ceea ce am reuşit să identificăm din banii care se dau pe programe sociale, doar la program social a intrat şi televiziunea publică căreia i se dă 15 milioane lei.

Cele 18 milioane de lei… Guvernul a depus eforturi împreună cu Ministerul Transportului şi Telecomunicaţiilor că această datorie, care este a Televiziunii publice să fie gestionată, deci reeşalonată, astfel ca televiziunea să poată activa. Cît priveşte amendamentul dumneavoastră  privind reducerea Fondului dezvoltare regională nu este posibil, deoarece acest fond este strict legat de finanţările externe sub formă de granturi, la care Republica Moldova trebuie să coparticipe.

Şi noi dacă reducem acest fond, înseamnă că noi privăm Republica Moldova de granturi externe, pe care Guvernul acum le caută. Deci acest fond noi nu îl putem atinge, deoarece la fiecare leu pe care îl tăiem pierdem cel puţin încă doi lei, care trebuie să vină în Republica Moldova. Iar cu  Televiziunea publică, pe lîngă faptul că a fost membru al consiliului, pe lîngă faptul că trebuie de modificat managementul intern,  noi le oferim aceste 15 milioane care, eu personal, cred că este încă prea…

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte Ioniţă,

Eu v-aş ruga foarte mult să îmi daţi astăzi un răspuns tranşant şi clar vizavi de problema pe care am abordat-o în prima parte. Putem noi oferi 1 milion 960 de mii pentru locurile de muncă şi păstrare a persoanelor cu dizabilităţi sau nu? Care este perspectiva acestei probleme?

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Perspectiva este foarte clară. Deci acest subiect, deoarece am fost întrebat în comisie şi este în vizorul tuturor,  inclusiv al dumneavoastră, noi împreună cu Guvernul încercăm să găsim o soluţie. Şi soluţia este următoarea: ca să nu creăm tensiuni interne în rîndul celor trei asociaţii pe care noi vrem şi trebuie să îi sprijinim pe oamenii aceştia care prin soartă, fie orbi, fie cu toate dizabilităţile…

 

Doamna Valentina Stratan:

Probleme de auz…

 

Domnul Veaceslav Ioniţă: 

Noi împreună cu ei sperăm că într-o lună, o lună jumătate identificăm mecanismul care nu va permite tensiuni interne. Şi atunci cînd vom găsi soluţia, dar ea va fi găsită maximum pînă în luna septembrie, cel tîrziu în luna septembrie împreună cu ei. Deci ei au înţelesul acesta, vom veni cu suplimentarea banilor sau a mecanismelor de care ei au nevoie. Noi lucrăm împreună cu ei acum. Ei înţeleg îngrijorarea noastră că dorim ca ei să fie lucrativi, să poată ajuta membrii lor şi să nu  apară  anumite tensiuni interne, care erau în trecut şi ei nu le doresc. Deci sperăm că în septembrie va fi. 

 

Doamna Valentina Stratan: 

Sperăm că va fi.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Şi domnul ministru exact aceasta va spune.

 

Doamna Valentina Stratan:

O perspectivă bună.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Microfonul nr. 1. 

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Doamnă deputat,

Am o rugăminte. Pentru că ar fi foarte corect să nu spunem sau să punem la îndoială închiderea de locuri de muncă, pentru că în  nici un caz banii respectivi sau alocaţiile acestea nu înseamnă şi deschiderea de noi locuri de muncă. E vorba de nişte susţineri financiare care au existat poate cîndva, dar care au fost folosite ineficient.

Noi acum vrem să facem un mecanism foarte eficient şi transparent ca banii să ajungă la oamenii care au nevoie de aceşti bani. Nu se pune la îndoială existenţa locurilor de muncă. Mecanismele eficiente şi transparente de alocare a banilor publici exact conduc la crearea de noi locuri de muncă ca şi un efect de multiplicare. De aceea, chiar ar fi corect să nu formulăm întrebarea altfel, ca să nu cream impresia greşită că, uite, prin banii aceştia se vor închide locurile de muncă.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule ministru,

Este vorba de ajutorarea acestor categorii pentru procurarea materiei prime şi aceasta înseamnă din start că sînt orientaţi, da.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Doamnă deputat,

Se lucrează cu ei, cu toţi ei, se caută o soluţie împreună cu ei. Deci însuşi ca să evităm tensiunile care ar putea exista.

 

Doamna Valentina Stratan:

Eu vă mulţumesc.

Eu cred că este o perspectivă bună, pozitivă.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim, mulţumim. 

Domnule Ioniţă,

Am şi au o întrebare. Mai multe am, dar le lăsăm pentru alte rectificări. V-am repartizat o scrisoare venită din partea Consiliului Superior al Magistraturii pentru unele judecătorii care şi-au efectuat lucrările şi nu au cu ce efectua lucrările, Ceadîr-Lunga. Îmi amintesc încă ce acolo. Vă rog, eu cred că astfel de probleme trebuie rezolvate. Că nu pot oamenii să facă lucrări şi să nu primească bani cu anii de la stat.

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Domnule Preşedinte,

Aşa cum prevede legea care a fost adoptată din vinderea unui imobil din care s-au încasat 25 de milioane de lei. Banii 11 milioane în 2010 vor fi repartizaţi inclusiv la judecătoria Ceadîr-Lunga, pentru că legea aşa prevede şi ne obligă să repartizăm banii la reparaţia judecătoriilor. Este prevăzut în rectificare.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim, luaţi loc, domnule Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sînt luări de cuvînt. S-a înscris domnul Mihai Godea. Sau a refuzat? Ei, trei minute la noi nu e fixat aici. Două minute este. 1,2, poftim.     

 

Domnul Mihai Godea:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Gluma e glumă, dar dezbatem proiectul de lege, amendamentele şi modificările la buget. În contextul acestor dezbateri, la proiectul de Lege privind modificările şi completările  Legii bugetului de stat pentru anul 2010 este necesară o analiză amplă a contextului general al situaţiei finanţelor publice şi acţiunilor întreprinse de Guvernul Republicii Moldova pentru a asigura stabilitatea financiară a ţării.

Chiar de la învestirea sa din 25 septembrie 2009, Guvernul a fost pus în situaţie de a face faţă unor probleme complexe şi foarte complicate rezultate din moştenirea dezastruoasă, lăsată de guvernarea precedentă. Să ne amintim de deficitul enorm de 8,5 miliarde de lei şi de pericolul unei eminente prăbuşiri financiare a ţării ca urmare a unor acţiuni populiste, iresponsabile ale comuniştilor de a opera majorări nejustificate la pensii şi salarii, alte plăţi sociale din contul lunilor noiembrie şi decembrie ale anului bugetar 2009. La aceasta se mai adaugă şi datoriile de sute de milioane de lei pentru subvenţionarea în agricultură, datorii care urmau să fie onorate în 2010.

Guvernul, într-un timp record, a adoptat un set de măsuri urgente orientate spre asigurarea îndeplinirii integrale şi în termen a angajamentelor bugetare. Negocierile pe cît de dificile, pe atît de necesare purtate cu Fondul Monetar Internaţional, precum şi cu unii donatori privind accesarea surselor externe de finanţare cu un cost foarte mic a permis identificarea surselor pentru reducerea deficitului bugetar, a permis identificarea surselor pentru reducerea deficitului bugetar,  a permis identificarea surselor pentru reducerea deficitului bugetar enorm şi a permis  evitarea crahului financiar şi implicit al celui economic şi social al Republicii Moldova.

Accesarea mijloacelor respective şi folosirea lor pentru onoarea angajamentelor bugetare s-a răsfrînt pozitiv nu doar asupra sectorului bugetar, dar şi asupra sectorului real al economiei care a primit un volum considerabil de lichidităţi, fapt ce a permis deblocarea activităţii multor agenţi economici deja în lunile noiembrie–decembrie 2009. La elaborarea Legii bugetului de stat pentru anul 2010 s-a ţinut cont, în primul rînd, de necesitatea asigurării echităţii sociale, dar şi a întocmirii unui buget echilibrat, care să asigure dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova. Graţie respectării principiilor enunţate astăzi, în Republica Moldova s-a reuşit să se stabilizeze situaţia în domeniul finanţelor publice.

Modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2010, este generată de creşterea economică  din anul curent datorită reformelor structurale şi impactului acestora asupra economiei. Chiar în primul trimestru al anului 2010, Moldova a resimţit relansarea economiei, manifestată prin creşterea producţiei, a exporturilor,  a investiţiilor, comerţului cu amănuntul, a serviciilor prestate populaţiei. Datorită acţiunilor eficiente şi responsabile ale Guvernului în gestionarea situaţiei în plină criză s-a reuşit menţinerea sub control a evoluţiilor din sectorul social. Noi nu am recurs la disponibilizări forţate  şi nici la diminuări de…

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Îmi cer scuze, conectaţi trei minute deja.

 

Domnul Mihai Godea:

Noi nu am recurs la disponibilizări forţate, nici la scăderi de pensii, salarii şi alte alocaţii sociale. Noi vedem ce se întîmplă în ţările din imediata vecinătate şi din regiune, lovite de incapacitatea de plată şi de serioase tulburări sociale. Din contra prin modificările propuse dezbaterii parlamentare, Guvernul vine cu majorarea Fondului de ajutor social cu 80 de milioane de lei, bani care vor ajunge la persoanele şi familiile care trăiesc sub limita sărăciei.

Cînd am adoptat Legea bugetului de stat pentru anul 2010, aici, în această sală, domnea o anumită doză de neîncredere, un deficit bugetar de 7 la sută din PIB, o criză financiară încă în plină desfăşurare nu dădeau prea multe motive de optimism. Astăzi constatăm cu satisfacţie că Guvernul a reuşit nu numai să asigure realizarea integrală a Legii bugetului, ci şi să obţină supravenituri de pe 1,2 miliarde de lei, bani care ne permit să reducem deficitul bugetar pînă la 5,4 la sută din PIB şi să canalizăm importante mijloace financiare în domeniul social. Acest lucru este meritul incontestabil al Guvernului Alianţei pentru Integrare Europeană şi cine pune la îndoială acest lucru  face dovada unei lipse elementare a bunului simţ.

Stimaţi colegi,

Republica Moldova are asigurat un sistem bugetar  stabil, o tendinţă de creştere a produsului intern brut şi a încasărilor bugetare. Guvernul a făcut totul pentru acest lucru.

Partidul PLDM consideră că proiectul de lege înaintat pentru examinare vine ca o confirmare în plus a corectitudinii măsurilor întreprinse de către Guvern, fapt apreciat şi de către instituţiile financiar internaţionale în rezultatul vizitelor de evaluare a performanţelor Republicii Moldova.

În această ordine de idei, vă îndemnăm să adoptăm modificările şi completările propuse şi să dorim succes Guvernului Republicii Moldova în acţiunile sale orientate spre realizarea obiectivului nostru comun de creştere a calităţii vieţii ceteţenilor Republicii Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim şi noi, domnule Godea.

Stimaţi colegi,

Cred că o să fiţi de acord cu mine să-i mulţumim Guvernului, dar să le transmitem doleanţelor noastre a deputaţilor, a Parlamentului ca data viitoare veniturile suplimentare să meargă nu la reducerea deficitului bugetar, dar la majorarea pensiilor şi salariilor. Sînteţi de acord? Auziţi, stimaţi membri ai Guvernului?

Acum a fost propunerea să votăm în două lecturi. Deci cine este pentru adoptarea proiectului în primă lectură, rog să voteze.

Mulţumesc, majoritatea.

Lectura a doua, da. Cine este pentru adoptarea proiectului în lectura  a doua, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.2... Îmi cer scuze.

Domnule Ioniţă,

Are dreptate domnul Cojocaru, cum votăm lectura  a doua? Vă rog ieşiţi la microfon şi specificaţi,  că eu anulez votarea. Specificaţi cum votăm lectura  a doua. Fiindcă au fost propuneri. Aţi  acceptat, nu aţi acceptat. Să fie clar ce voi semna eu după aceasta.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Stimaţi colegi,

Pentru lectura  a doua propun ca proiectul de lege să fie votat  cu toate amendamentele propuse de comisie, în varianta propusă de comisie, plus amendamentele deputaţilor din sală. Aşa am anunţat. Acum un deputat, doi deputaţi au făcut amendamente. Îmi cer scuze, nu mai ştiam că mai sînt încă trei  deputaţi. Acum trebuie să îl ascultăm şi pe acesta.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu Agenţia de turism  cum a rămas?  Da, poftim microfonul nr.5.

 

Domnul Anatolie Arhire:

Domnul Preşedinte,

142,2 mii din satul Chirileni, care au fost alocate pentru apeduct, să le transferăm pentru reparaţia drumului local în satul Lupeşti.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Se acceptă.

 

Domnul Anatolie Arhire:

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

 Domnule Ganaciuc, 

Vedeţi ce e cu… vedeţi, căci nu se aude cînd vorbeşte deputatul la microfon. Ce e cu sistemul sau microfonul cela? Verificaţi ori microfonul, ori linia.

Microfonul nr.5 în continuare.

 

Domnul Mihail Moldovanu – Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte, eu propun ca suma de 100 de mii din satul Crăsnăşeni,  raionul Teleneşti de la apeduct să fie redresată către satul Brînzenii Noi, cazangerie la gimnaziu.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă: 

Se acceptă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Se acceptă.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Mulţumesc.

Domnul Preşedinte,

În discuţie cu dumneavoastră şi domnul ministru al economiei, ministrul finanţelor am ajuns la concluzia că micşorarea cheltuielilor a Agenţiei Turismului cu 0,9 milioane,  să micşorăm numai 0,4 – 500 mii de lei să rămînă să fie redistribuiţi. Şi domnul viceprim-ministru Lazări ieri a fost de acord.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Păi, el este introdus deja ca amendament.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

A, s-a introdus.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:   

Este ca amendament.

 

Domnul Vadim Cojocaru: 

Vă mulţumesc.

Şi doi. Astăzi domnul ministru Negruţă a căzut de acord puţin să liberalizăm activitatea întreprinderilor, instituţiilor, care au mijloace speciale. Eu aş propune să le permitem să îşi planifice 70 la sută din mijloacele sale  speciale. Dacă e posibil acum. Dacă nu, la politica fiscală.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

La politica fiscală.  Domnul din minister.

 

Domnul Veaceslav Negruţa: 

Stimate domnule deputat,

Am spus că aceasta ar fi un al doilea pas, pe care urmează să îl discutăm. Şi, în eventuala rectificare de pînă la sfîrşit de an, să venim cu acest pas.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă: 

Oricum el e pentru anul viitor. Aşa că discutăm împreună.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Exact. Dar cît priveşte acum situaţia pe acre o avem nu ne permite să facem pasul acesta chiar azi.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Dar în noiembrie ne va permite, da?

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Mai tîrziu, da. Să vedem cu ce nivel de deficit venim în septembrie atunci.

 

Domnul Vadim Cojocaru:

Da, vă mulţumesc.

 

Domnul Veaceslav Negruţa:

Mersi.           

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît, da?

Deci supun votului, cu aceste amendamente acceptate, aşa, conform. (Rumoare în sală.)

Cine este pentru adoptarea în lectura a doua, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.2, anunţaţi, vă rog.

 

N u m ă r ă t o r i i:

– 21.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 31?

 

 

N u m ă r ă t o r i i:

– 21.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 21.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 32.

– 53 de voturi. Proiectul este adoptat. (Aplauze.)

Mulţumim.

Acum să ne rugăm ca pentru rectificările din toamnă să vină cîţi mai mulţi bani ca venituri suplimentare.

Mulţumesc şi declar şedinţa închisă. (Rumoare în sală.)

Mîine, la ora 10, aici, în sală.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.43.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
 în Direcţia documentare parlamentară
a Aparatului Parlamentului.