version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
русская версия



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA – MARTIE 2007

Sedinta din ziua de 1 martie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.808 privind expirarea mandatului adjunctilor Procurorului General.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.809 privind confirmarea candidaturilor pentru functia de adjunct al Procurorului General.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.391 pentru modificarea si completarea Legii nr.118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratura.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4755 pentru completarea articolului 7 al Legii nr.440-XV din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.468 cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie.

8. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4856 privind aprobarea Listei serviciilor publice de gospodarie comunala din comuna Pelinia, raionul Drochia, propuse pentru concesionare si clauzele obligatorii ale contractului de concesiune.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4855 cu privire la organele pentru situatii exceptionale.

10. Alocutiunea domnului Thomas Richardson, Seful Misiunii FMI.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.390 pentru modificarea Legii nr.115-XVI din 9 iunie 2005 cu privire la productia agroalimentara ecologica.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.423 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

13. I n t r e b a r i    s i    i n t e r p e l a r i.

14. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

15. Declaratia domnului deputat Leonid Bujor – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.

16. Declaratia domnului deputat Oleg Serebrian – Partidul Social-Liberal.

17. Declaratia domnului deputat Ion Varta – Fractiunea parlamentara Partidul Popular Crestin Democrat.

18. Declaratia domnului deputat Victor Stepaniuc – Fractiunea parlamentara Partidul Comunistilor din Republica Moldova.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 de deputati, la sedinta de astazi a Parlamentului, si-au inregistrat prezenta 95 de deputati. Absenteaza deputatii: Boris Stepa – din motive de sanatate; Iurie Rosca, Galina Balmos, Ion Varta, Dumitru Ivanov, Nicolai Deatovschi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Buna dimineata.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Stimatii mei colegi,

In primul rind, tin sa va felicit cu prima zi de primavara, 1 martie, dorindu-va multa sanatate, bucurii, succese si mult elan in activitatea noastra cotidiana.

Concomitent, va anunt ca, in perioada premergatoare sedintei de astazi,
si-au sarbatorit ziua de nastere colegele noastre doamna Galina Balmos (aplauze) si doamna Irina Vlah (aplauze). Sa le felicitam pe colegele noastre, dorindu-le cele mai alese urari de bine.

Microfonul nr.4.

Deci, reactia unui gentleman.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Luni, in cadrul emisiuni “In Profunzime”, deputatul Iurie Rosca prin afirmatia, citez: “Romania are atitia avocati ridicoli in Parlamentul de la Chisinau, incit eu nu ma pot regimenta in aceasta cireada” i-a ofensat pe mai multi colegi din Parlament, fapt pentru care consider ca este de datoria si demnitatea noastra, a celor care folosim termenul de limba romana, spre deosebire de domnul  Rosca, cel care s-a temut sa il mai foloseasca in anumita emisiune, sa ii cerem sa ne aduca scuze publice.

Nu cred ca a apara romanismul in Republica Moldova, atacat agresiv si continuu sub regimul comunist, a apara valorile noastre sfinte de limba, neam, istorie si traditii romanesti, inseamna a deveni obiectul unor atacuri cu limbaj suburban de catre o persoana care se considera crestin-democrata.

Am admis si varianta ca domnul Iurie Rosca putea sa nu fie astazi prezent in Parlament la sedinta, dar totuna consider ca este bine ca sa stiti cu totii, ca asemenea afirmatii nu pot fi facute la adresa colegilor din Parlament.

Domnule Presedinte,

Va rog sa ma inscrieti cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Tin sa va informez, ca colegul nostru Iurie Rosca nici pe departe intentionat nu este prezent astazi in cadrul sedintei, dumnealui este in concediu medical.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc frumos, domnule Presedinte.

In conformitate cu prevederile Regulamentului, rog sa fiu inscris pentru a prezenta o declaratie a Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” la sfirsitul sedintei de astazi.

Si doi. In cadrul sedintei plenare de joi, 22 februarie, am fost chemati sa respectam traditia si sa ii salutam pe colegii nostri, colegi, care, pina la urma, s-au dovedit a fi 3 persoane anonime, trei rataciti. La doar 3 zile acestia au anuntat despre autodizolvarea comunitatii moldovenilor din Romania. Eu vin cu propunere din numele fractiunii.

Avind in vedere ca, pe parcursul zilei de 22 februarie, domnul Victor Stepaniuc, deputat comunist, i-a insotit in Parlament, Presedintie, postul de televiziune “Moldova-1”, care mai ramine in continuare o sectie de propaganda si agitatie a Partidului Comunistilor, ii propunem  dumnealui sa invite in sala de sedinte a Parlamentului pentru a fi salutati, conform traditiei, si alti pseudocolegi. Ne referim la fondatorii structurilor de alternativa, create de Partidul Comunistilor, cum ar fi: Uniunea Scriitorilor de alternativa, Sindicatele de alternativa “Solidaritate”, Asociatia Istoricilor de alternativa, Uniunea Ziaristilor de alternativa, dar si la autorii manualelor de istorie falsificata.

Speram ca gestul de a fi salutati si ei colegial in Parlamentul tarii ii va incuraja sa urmeze exemplul celor trei crai de la Husi, Iasi si Vaslui si vor decide autodizolvarea organizatiilor respective. Constatind ca ideologii partidului de guvernamint atit din Parlament, cit si unii sfetnici ai  Presedintelui tarii au admis o noua provocare rusinoasa, regretam faptul ca ei au stirbit considerabil imaginea tarii, dar si a moldovenilor de pretutindeni.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Dreptul la replica.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Cind striga rusine acei care nu au nici...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Eu va rog...

 

Domnul  Leonid Bujor:

Un gram de rusine, e o mare onoare pentru oricine, inclusiv pentru mine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Eu va rog. Dreptul la replica.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Domnule Presedinte,

Eu nu as vrea sa fac o replica, dar vreau sa fiu  inscris si eu pentru o mica declaratie la sfirsitul sedintei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris si eu pentru prezentarea unei declaratii la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

La finele sedintei de vineri, 23 februarie, deputatul comunist Mihail Mocan, in numele Fractiunii Comunistilor, a felicitat nu stiu pe cine cu ocazia “день отечество”, facind un atac direct la persoana mea. Pentru ce? Solicit Biroului permanent al Parlamentului sa puna in sarcina Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati sa examineze si sa imi aduca la cunostinta, chiar Legislativului, in baza carui act legislativ deputatul Mocan si-a permis, in numele Fractiunii Comunistilor, sa felicite cu aceasta sarbatoare si sa faca acest atac la persoana mea?

In acelasi context, la ceea ce a spus doamna Pavlicenco, ma simt si eu foarte ofensata de comportamentul nedemn al domnului Iurie Rosca, care ne-a numit “cireada”. Si, in acelasi context, cer sa fie examinat acest caz in aceeasi Comisie juridica, pentru numiri si imunitati si rezultatul sa fie adus la cunostinta cetatenilor, asa cum a facut-o deputatul Mocan, si cum a facut-o deputatul Iurie Rosca.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Mihail Mocan:

Во-первых, я не поздравлял с Днем отечества, а поздравлял с Днем защитника отечества всех тех, кто приумножил боевую историю Республики Молдова. А если вы плохо слышали, будьте добры в следующий раз слушать повнимательнее.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Eu va rog sa nu continue aceste insulte, caci este scris in stenograma cu ce domnul a felicitat.

Si a doua cerinta a mea. Vreau sa aduc la cunostinta Parlamentului ca la
8 februarie am adresat o interpelare catre Procurorul General al Republicii Moldova, cerindu-i sa vina in sedinta urmatoare in Parlament pentru a aduce la cunostinta cetatenilor Republicii Moldova amanunte asupra cazului de disparitie a lui Vlad Cubreacov. Si nu a venit nici pina astazi si nu mi-a dat nici un raspuns in scris.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Astazi, avem Ora intrebarilor si interpelarilor, care va fi tocmai acea perioada de timp, eu rog putina liniste, pentru a ne referi la aceste subiecte.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Va rog sa asigurati sa vina astazi sa imi raspunda la interpelare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intr-adevar, o situatie penibila s-a creat la 23 februarie aici, in Parlament. Vroiam sa ma inscriu si eu cu o declaratie la tema discutata, dar vad ca tema se epuizeaza si mai bine acum sa o fac de procedura, fiindca spre sfirsitul sedintei, de fapt, cireada paraseste Parlamentul si n-ai cu cine vorbi.

Domnul care m-a acostat in Parlament odinioara la microfonul nr.2 azi si eu vreau sa aduc la cunostinta Parlamentului. In al doilea rind, doamna vicepresedinte, tot timpul uit cum o cheama, nu mi-a dat cuvintul data trecuta.

Si eu rog Presedintele Parlamentului sa imi spuna, in baza carui document Parlamentul nu este condus numai de un Presedinte de sedinta? Noi daca vrem sa ne uitam la cineva in Prezidiu ii punem fotografia, precum face domnul Sidorov, caci l-a atirnat pe Lenin acolo... si fiecare sa isi puna fotografia. Dar Parlamentul trebuie sa fie condus numai de un Presedinte de sedinta.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:  

Stimati colegi,

Intrebarea a fost de procedura. Eu atrag atentia la prevederile Regulamentului: “Sedintele plenului Parlamentului sint conduse de Presedinte sau unul dintre vicepresedinti, care sint numiti de catre Presedintele Parlamentului.”

Seful Legislativului are foarte multe atributii si reprezentative, si functionale, pe care motiv eu nu consider ca momentul in care sedinta este condusa de unul sau al doilea vicepresedinte, nicidecum nu este nici o incalcare a Regulamentului, nici a altor norme de procedura.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deputatii din fractiunea noastra au inaintat o initiativa legislativa pentru completarea Hotaririi Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sarbatoare si la zilele de odihna in Republica Moldova.

Miine se implinesc 15 ani de la declansarea razboiului de pe Nistru. Aceasta initiativa legislativa vine sa aduca omagiu si recunostinta aparatorilor Patriei, celor care s-au ridicat sa isi apere tara atunci cind era pusa in pericol insasi existenta Republicii Moldova ca stat suveran si independent. Este vorba despre acei care, riscindu-si propria viata, au luptat pentru mentinerea si consolidarea integrarii teritoriale a Republicii Moldova. Ar fi o nedreptate sa dam uitarii sacrificiul participantilor la conflictul armat de pe Nistru.

Insa, pina in prezent, in Hotarirea Parlamentului nr.433, care fixeaza inclusiv zilele comemorative, in Republica Moldova nu exista o zi a aparatorului Patriei. Sintem convinsi ca instituirea zilei aparatorului Patriei va contribui la promovarea in societate a valorilor perene, care sint: curajul, barbatia, demnitatea.

Cu siguranta instituirea zilei aparatorului Patriei va avea un impact profund asupra tinerei generatii si isi va aduce contributia la educatia patriotica a cetatenilor in Republica Moldova. Este de datoria noastra sa dam dovada de vointa politica si sa adoptam acest proiect de hotarire chiar miine, 2 martie. Si va rog sa introduceti in ordinea de zi pentru ziua de miine aceasta initiativa legislativa.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Anatol Taranu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Republica Moldova este condusa de un partid care este un partid muncitoresc sau, cel putin, spune ca apara interesele clasei muncitoare si a truditorilor.

Astazi, in presa am citit relatarile unor experti economic, care constata urmatoarele: 71 la suta din patrimoniul national in Republica Moldova apartine celor 5 mari societati pe actiuni. Aceste societati pe actiuni in 2005 au achitat in bugetul statului 10 milioane de dolari in forma de impozite. De fapt, acest lucru vorbeste despre faptul ca Republica Moldova este o societate a capitalismului oligarhic, capitalism care a fost creat in ultimii ani de dumneavoastra, domnilor comunisti.

Domnule Presedinte,

Poate noi dispunem, rugam Comisia noastra pentru politica economica, buget si finante sa se clarifice in acest domeniu. Sa incercam sa intelegem, totusi, in ce societate traim din punct de vedere al orinduirii economice? Ce sintem noi: o societate in care exista economia de piata libera, a concurentei libere, care este, de fapt, lucreaza pentru toti cetatenii sau, totusi, tara noastra e la cheremul a citorva familii care dispun de toate bogatiile tarii si care, de fapt, dicteaza legile jocurilor in aceasta tara. Si atunci este clar de unde este saracia si de unde este mizeria.

Domnule Presedinte,

Mie mi se pare, ca dumneavoastra, prin atributiile pe care le aveti, ati putea sa dispuneti Comisiei pentru politica economica, buget si finante. Dar inca mai bine ar fi ca sa fie creata o comisie speciala a Parlamentului in care sa intre reprezentantii tuturor fractiunilor parlamentare pe baza de paritate si a deputatilor neafiliati sau care sint in afara fractiunilor si, totusi, sa dam o nota, sa dam o apreciere acelei situatii care s-a creat in economia Republicii Moldova.

Va multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Tin sa va reamintesc ca problema devenita deja aproape ca obisnuita a motiunii... As vrea sa stiu, cind cei 4 reprezentanti ai Guvernului se vor prezenta aici, in Parlament. Ati spus ca invata limba romana, ca se creeaza o comisie de examinare. Poate ca au invatat. (Vorbeste cineva din sala.) Nu stiu cine este acel domn, pe care nu l-am auzit niciodata sa vorbeasca la microfon, dar tot gingura ceva in gagauza.

Domnule Presedinte,

Poate macar alfabetul au invatat. Deci, poate, vin miine, saptamina viitoare, duminica.

Domnule Jdanov,

Exact, duminica, facem o sedinta speciala cu aceasta ocazie. Trebuie discutata. Pentru ca s-ar putea ca si colegii care cred ca in Republica Moldova s-a instaurat democratia, sa constate ca ea nu s-a instaurat, de fapt. Este o incalcare a legislatiei. Si al doilea moment. Va rog mult sa ma inscrieti pentru o declaratie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi, in ultimii ani, ne-am convins deja de faptul ca atunci cind apar probleme serioase in societate, aici, in Parlament, sau in alte institutii publice apar niste lucruri, care sustrag atentia. Iata, cred, si acest lucru cu moldovenii, care au aparut saptamina trecuta, tot au fost din acest program de sustragere a atentiei, inclusiv de la problema, care, in opinia mea, este destul de importanta si continue sa ramina nerezolvata – patentele.

De aceea, eu vad ca si pentru aceste doua zile nu se prevede nimic si inteleg ca nu se discuta lucrurile respective, nu am vazut, nici colegii mei nu au discutat aceste lucruri la sedintele comisiilor. De aceea, eu as ruga inca o data Biroul permanent, sa se intoarca la problema initiativei legislative, inregistrate acum doua saptamini de zile, pentru a fi introdusa in ordinea de zi a Parlamentului pentru zilele macar urmatoare, daca nu s-a reusit pina acum.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va multumesc.

Acei care au solicitat timp la sfirsitul sedintei pentru declaratii au si fost inregistrati.

Stimati colegi,

Continuam, va v-a fost distribuit un supliment la ordinea de zi pentru sedintele de astazi si miine, un supliment care a fost examinat la Biroul permanent si inaintat plenului Parlamentului de catre Biroul permanent. Supun votului. Cine este pentru aprobarea acestui supliment la ordinea de zi a sedintelor de astazi si de miine, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Suplimentul este aprobat.

Proiectul de Hotarire nr.808 privind expirarea mandatului adjunctilor Procurorului General. Rog comisia. Care numar? Eu nu am auzit numarul acestei initiative legislative. O sa discutam putin mai tirziu.

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Onorat Parlament,...

Domnul  Marian Lupu:

Rog sa continuati.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Conform articolului 125, alineatul (3) din Constitutia Republicii Moldova, este stabilit: “Mandatul Procurorului este de 5 ani.” Functia de prim-adjunct al Procurorului General a devenit vacanta in legatura cu numirea domnului Valeriu Gurbulea in functia de Procuror General prin Hotarirea Parlamentului din
8 februarie 2007.

Totodata, in conformitate cu prevederea constitutionala nominalizata, a expirat mandatul adjunctilor Procurorului General: a domnilor Nicolae Oprea si Alexandru Stoianoglo, care au fost numiti in aceasta functie la 25 mai 2001.

Articolul 16 din Legea cu privire la Procuratura prevede: “La expirarea mandatului de Procuror General, de adjuncti ai Procurorului General, persoanele respective sint numite, la dorinta, in orice post vacant din cadrul Procuraturii Generale.”

Avind in vedere ca la elaborarea prezentului proiect de hotarire s-a tinut cont de prevederile legale mentionate si de demersul respectiv al Procurorului General, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a decis, cu votul unanim al membrilor prezenti la sedinta, sa propuna Legislativului proiectul de Hotarire nr.808 spre examinare si adoptare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Luati loc. In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.808 al Parlamentului privind expirarea mandatului adjunctilor Procurorului General. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.808 este aprobat.

Proiectul de Hotarire nr.809 privind confirmarea candidaturilor pentru functia de adjunct al Procurorului

Rog comisia.

Domnule Turcan,

Va rog.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Hotarire al Parlamentului privind  confirmarea candidatilor pentru functia de adjunct al Procurorului General si constata ca, prin acest proiect, se propune confirmarea urmatoarelor candidaturi: domnul Vasile Pascari in functia de prim-adjunct al Procurorului General, domnii Valeriu Botnaru si Igor Serbinov – in functia de adjuncti ai Procurorului General.

Comisia a consultat din articolul 16 Legea cu privire la Procuratura si mentioneaza, ca in aceasta se prevede: “Procuratura Generala este condusa de Procurorul General, ajutat de prim-adjunct si de adjuncti. Primul adjunct si adjunctii sint numiti de catre Procurorul General, dupa confirmarea lor de catre Parlament.”

Comisia a audiat candidaturile nominalizate si a stabilit ca acestea corespund cerintelor legale si profesionale, pentru a fi confirmate in aceasta functie.   

In legatura cu cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune plenului Parlamentului sa examineze proiectul de Hotarire nr.809 si sa efectueze procedura de votare pentru fiecare candidatura aparte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Candidatii la posturile de prim-adjunct si adjuncti ai Procurorului General sint prezenti aici, in sala, impreuna cu Procurorul General: domnul Pascari, domnul Botnari, domnul Serbinov. Inainte de exercitiul de vot, ofer spatiu de timp pentru eventuale intrebari adresate atit comisiei, cit si candidatilor pentru confirmarea acestora in functiile anuntate anterior. Aveti intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Va rog sa luati loc.

Eu va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Urmind normele de procedura, voi supune votului in mod individual, confirmarea candidaturilor la functiile anuntate conform scrisorii care a fost inaintata, propunerilor care au fost inaintate de catre Procurorul General. Supun votului, cine este pentru confirmarea domnului Vasile Pascari pentru numirea in functie de prim-adjunct al Procurorului General, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Rog pentru stenograma sa fie anuntate rezultatele. 

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

74 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Domnul Vasile Pascari se confirma pentru numirea in functie de prim-adjunct al Procurorului General.

Cine este pentru confirmarea candidaturii domnului Valeriu Botnari pentru numirea in functie de adjunct al Procurorului General, rog sa voteze. Rog rezultatele, la fel.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 10.

 

Domnul  Marian Lupu:

72 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Candidatura domnului Valeriu Botnari se confirma pentru numirea in functie de adjunct al Procurorului General.

Stimati colegi,

Cine este pentru confirmarea candidaturii domnului Igor Serbinov pentru numirea in functie de adjunct al Procurorului General, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

73 de voturi “pro”. Impotriva?  Zero voturi.

Candidatura domnului Igor Serbinov se confirma pentru numirea in functie de adjunct al Procurorului General.

Stimati colegi,

Acum, supun votului pe ansamblu proiectul de Hotarire al Parlamentului nr.809. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.809 este aprobat.

Domnule Pascari,

Domnule Botnari,

Domnule Serbinov,

Plenul Parlamentului va felicita cu numirea in aceste inalte functii, dorindu-va mult succes si inalt profesionalism in exercitarea functiilor dumneavoastra de serviciu. Felicitari si sinteti liberi.

Proiectul de Lege pentru modificarea...

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Proiectul care l-am examinat noi acum anterior este proiectul nr.809. Noi, deputatii din “Alianta «Moldova Noastra»” am depus la Secretariat proiectul cu nr.803, despre care am vorbit si am propus sa fie introdus in ordinea de zi pentru sedinta de miine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si cind l-ati depus?

 

Domnul Veaceslav Untila:

L-am depus in conformitate cu legislatia noastra interna.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar cind anume, din ce data este?

 

Domnul Veaceslav Untila:

L-am depus vreo 3–4 zile in urma.

 

Domnul  Marian Lupu:

3–4 zile in urma?

 

Domnul Veaceslav Untila:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Si atunci ce doriti de la mine?

 

Domnul Veaceslav Untila:

Eu doresc ca dumneavoastra sa il introduceti in ordinea de zi pentru sedinta de miine, 2 marie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu pot sa fac acest lucru pe un foarte simplu motiv. El trebuie sa fie trecut prin toate comisiile respective, ca un proiect de …

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Este o modificare, este o hotarire, in primul rind. Este un lucru pe care noi putem sa il facem, daca o sa avem doar vointa politica. Eu cred ca aici este altceva. Dumneavoastra, intr-un fel, nu vreti sa puneti la vot, ca sa nu iasa la iveala niste lucruri nu prea frumoase la noi in Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, stimate coleg, ….

 

Domnul Veaceslav Untila:

Eu insist ca sa puneti la vot acest lucru.

Domnul  Marian Lupu:

Nu pot sa pun la vot acest lucru, fiindca este un proiect care nu dispune nici de rapoartele comisiilor. Este un proiect care nu a fost discutat in sedinta Biroului permanent, care nu a trecut procedurile respective. Mai mult decit atit, vreau sa va spun ca sa fie la curent tot plenul Parlamentului, la initiativa acestor asociatii, ele sint mai multe si, stiti bine, acum doua saptamini a fost organizata o intrevedere cu conducerea Parlamentului, in cadrul careia eu am solicitat comisia de profil sa organizeze audieri tematice la acest subiect care ar viza implementarea legislatiei si toate prevederile care vizeaza programele de protectie sociala a acestor categorii. Si nu doar problema de instituire, inclusiv aceasta problema de a declara ziua de 2 martie o zi de comemorare, daca doriti, o sarbatoare mai trista, sa o numesc asa.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Nu sarbatoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar si problema asigurarii cu spatiu locativ, si problema subventiilor, creditelor care urmeaza sa fie eliberate acestor persoane si problema instituirii unor distinctii de stat, toate aceste probleme si doamna presedinte a comisiei va confirma si dumneavoastra, si intregului plen al Parlamentului, nu intr-un mod sporadic, dar intr-un mod sistemic si foarte serios in luna martie examineaza acest subiect pe tot ansamblul problemei date.

Va indemn sa dam dovada toti impreuna de o inalta responsabilitate si seriozitate ca sa iesim cu un pachet de decizii si de actiuni, fiindca in cadrul comisiei participa toate grupurile politice, si sa nu apucam aceste probleme, repet inca o data intr-un mod nesistemic, sporadic doar pentru a urmari unele obiective poate mai inguste. Daca sa-i ajutam pe acesti oameni, va indemn, sa ii ajutam cu toata seriozitatea si in toata complexitatea problemelor cu care ei se confrunta. Aceasta imi este propunerea.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Orice argument pe care il aduceti dumneavoastra nu va permite sa incalcati Regulamentul Parlamentului. Regulamentul Parlamentului prevede ca propunerile care vin din partea deputatilor sint puse la vot. Ceea ce tine de acel interes ingust, o sa vorbim miine.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu exista incalcari de Regulament, fiindca Regulamentul prevede foarte clar la ce etapa si de care documente, de care rapoarte aceste propuneri trebuie sa dispuna. Continuam.

Stimati colegi,

Daca aveti ceva de spus, va inscrieti pentru o declaratie, fiindca eu am,
intr-adevar, toate motivele procedurale conform Regulamentului si eu nu vreau sa deschidem dezbateri la acest subiect, mai mult decit atit ca s-a spus ca acest lucru se va produce miine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asupra proiectului de Hotarire nr.809 este raportul comisiei, care a fost distribuit deputatilor, din informatia conducerii comisiei. Raportul a fost examinat ieri, a fost produs ieri dimineata, a fost distribuit, cind l-ati gasit dumneavoastra este alta problema. Eu il aveam deja ieri. Ma iertati, deci, nu exista o situatie dublu standard. Nu va suparati, va rog.

Proiectul de Lege nr.391 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Procuratura.

 

Domnul Nicolae Esanu reprezentantul permanent al Guvernului in
                                                          Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Domnilor si doamnelor deputati,

Proiectul supus atentiei dumneavoastra deriva din adoptarea Legii cu privire la Institutul National al Justitiei care prevede ca persoanele care vor fi numite in functie de procurori trebuie sa fie instruite initial in cadrul institutului respectiv. In acest context, propunem modificarea Legii cu privire la Procuratura in partea care vizeaza mecanismul de numire a procurorilor, cu mentiunea ca modificarile respective vor intra in vigoare dupa ce va absolvi prima promotie a Institutului National al Justitiei.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Domnule ministru,

Va rog la articolul 20 alineatul (1), la conditii suplimentare pentru numirea in functie de procuror, dumneavoastra propuneti de completat cu cuvintele “de contribuire la infaptuirea justitiei”. Specialitatea “juridica” si in continuare: “de contribuire la infaptuirea justitiei”. Ce aveti in vedere?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Este, se impune o conditie si se stipuleaza o regula generala  ca procurorii sint persoanele care contribuie la infaptuirea justitiei. In ceea ce priveste problemele de redactare pentru lectura a doua, noi sintem gata sa le discutam.

 

Domnul Ion Plesca:

Da, eu pentru lectura a doua, propun ca aceasta sintagma sa fie omisa.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca Parlamentul va decide, in lectura a doua aceasta sintagma poate fi omisa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu regret ca astazi sint victima proverbului “mintea romanului cea de pe urma”. Dar vroiam tocmai sa intreb, dupa ce s-a votat, de ce, printre acei trei adjuncti ai Procurorului, nu a fost, de exemplu, o femeie? Era normal ca sa fie respectata Legea cu privire la egalitatea sanselor.

De aceea, adresez o intrebare domnului ministru adjunct al justitiei: spuneti, va rog, cum veti respecta in cadrul, inclusiv al instruirii cadrelor de la Procuratura si pentru Procuratura in cadrul institutului despre care vorbiti, Legea cu privire la egalitatea sanselor si la promovarea femeilor? Adica, daca veti admite si veti prevedea niste stipulari speciale ca sa fie instruite si femei, ca sa aiba si ele sansa de a fi promovate in aceste institutii.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Multumim.

Deci nu e, Legea cu privire la egalitatea sanselor va fi respectata cu certitudine. In acest sens, nu este necesar sa fie introduse amendamente, pentru ca, in cadrul activitatilor in Procuratura, in justitie sau in cadrul altor organe de stat, nu exista o prevedere care ar stipula obligativitatea asigurarii unei proportii dintre sexe. Si se va aplica standardul general, este admis la studii si la activitate in cadrul Procuraturii persoana care dispune de cea mai buna pregatire profesionala.

Deci, in acest caz, desigur, urmeaza sa urmarim asigurarea standardelor respective, dar, totusi, in capul locului trebuie sa fie pus acest principiu: pregatirea profesionala cea mai inalta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

La articolul 31 alineatul (2) ce se are in vedere prin “detasarea Procurorului in alte institutii”? Aceasta este prima intrebare. Si a doua, cum coreleaza cu Codul muncii, ca detasarea sau delegarea s.a.m.d. se face numai cu acordul... De fapt, aceasta notiune este stabilita pentru judecatori si acolo este scris “cu acordul judecatorilor”. Ce se are in vedere prin “detasarea in alte institutii”? Unde putem sa il detasam?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, conform legislatiei in vigoare, unele functii, in anumite institutii, urmeaza sa fie ocupate de catre procurori detasati. Unul din exemple este Institutul National al Justitiei, in cadrul caruia urmeaza sa activeze inclusiv procurori, in partea ce tine de pregatirea profesionala a procurorilor. In ceea ce priveste acordul persoanelor respective, indiscutabil ca va fi respectat acest principiu, pentru ca nu se stipuleaza ca persoana poate fi detasata fara acordul ei. In ceea ce priveste corelatia cu Codul Muncii, eu as vrea sa mentionez aici o problema mult mai larga.

Cu parere de rau, foarte frecvent in Parlament se pune problema corelatiei dintre diferite legi. Deci, Parlamentul poate adopta o lege care va deroga de la oricare alta lege, fiind in acest caz o lege speciala. Noi trebuie sa vorbim doar despre corelatia dintre lege si Constitutie. In cazul in care noi venim cu o lege prin care se deroga de la o lege existenta in vigoare, noi nu trebuie sa punem in discutie faptul ca derogam, ci faptul daca putem sa derogam sau nu? Adica este oportuna derogarea sau nu este oportuna?

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, aceasta este “teoria chibritului”. Noi avem articolul 72 din Constitutie, care ne vorbeste despre categoriile de legi constitutionale, categoriile de legi organice. Care legi organice, ce ramuri ale economiei nationale reglementeaza s.a.m.d. Dar ceea ce spuneti dumneavoastra este foaie verde loboda.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Posibil.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, acesta este un fel de sofism, pe care dumneavoastra foarte bine il manipulati in Parlament. Si eu propun ca sa nu fie probleme cu treaba aceasta, sa scriem aici: “Procurorul poate fi detasat, cu acordul sau, in alte institutii”.

Va multumesc.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Referitor la categoriile de legi, vreau sa mentionez inca o data, cu toata certitudinea, ca sintem in prezenta a doua legi organice: Codul muncii si Legea cu privire la Procuratura. Si vom vorbi despre corelatia dintre aceste doua legi. Vom aplica principiul: legea mai noua deroga de la legea mai veche, sau principiul: legea speciala deroga de la legea generala.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari?

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.391 si constata ca comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica au prezentat avizele pozitive si au propus ca acest proiect de lege sa fie examinat in sedinta in plen in prima lectura. Totodata, Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie si Directia juridica au mentionat inoportunitatea completarii alineatului (1) al articolului 20 din Legea cu privire la Procuratura.

Avind in vedere aceste obiectii, in cadrul Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati aceste propuneri au fost examinate mai minutios. Comisia a ajuns la concluzia ca aceasta prevedere si anume una din conditiile pentru a fi numit in functia de procuror activitatea care contribuie la infaptuirea justitiei, sa aiba vechimea in munca in activitatea aceasta, caci reglementarea in cauza ingusteaza cercul de persoane care pot sa candideze la functia de Procuror. Din aceste considerente Comisia propune ca aceasta sintagma sa fie exclusa din proiectul mentionat.

Concomitent, comisia mentioneaza ca in Parlament este un proiect de Lege nr.1473 din 20 aprilie 2006 privind modificarea si completarea Codului cu privire la contraventiile administrative si a Legii cu privire la Procuratura, care este un proiect mai amplu in raport cu proiectul de Lege nr.391.

In temeiul celor relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune proiectul de Lege nr. 391 spre examinare si adoptare in prima lectura. Si, ulterior, sa fie comasat cu proiectul de Lege nr.1473.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule presedinte,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.391, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.391 este aprobat in prima lectura, urmind, pentru lectura a doua, sa fie comasat cu proiectul al carui numar a fost anuntat de domnul Turcan.

Proiectul de Lege nr.4755 pentru completarea articolului 7 al Legii cu privire la zonele economice libere.

Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege pentru completarea articolului 7 din Legea nr.440 de legislatura a XV-a din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere este propus intru elucidarea unor situatii care nu sint reflectate in aceasta lege. Vreau sa va aduc la cunostinta ca, la etapa actuala, in Republica Moldova exista sase zone economice libere: “Otaci Business”, “Ungheni Business”, “Expo-Business Chisinau”, “Tvardita”, “Taraclia” si “Valcanes”.

Fiecare dintre aceste zone libere  are legea sa speciala. Iar la 27 iulie 2001 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea nr.440 care uniformizeaza legislatia cu privire la zonele economice libere. De mentionat ca legislatia cu privire la zonele economice libere prevede scutirea de la plata drepturilor de import la introducerea marfurilor pe teritoriul acestor zone.

In acelasi context, vreau sa aduc la cunostinta ca nici legile speciale, despre care am vorbit, nici Legea nr.440 nu stipuleaza situatia in care unor rezidenti le este revocat statutul de rezident sau activitatea zonei economice libere sau a subzonei, inceteaza.

Adica, nu este stipulata nici in legea de baza, nici in legile speciale soarta marfurilor ramase in teritoriu dupa revocarea statutului de rezident sau dupa incetarea activitatii zonei libere.

In vederea solutionarii acestei probleme, se propune completarea Legii privind zonele economice libere cu un alineat nou, care specifica mecanismul plasarii marfurilor introduse anterior in zona economica libera sub alt regim vamal.

Astfel, se prevede extinderea drepturilor de import asupra stocurilor de marfuri care au ramas in zona economica libera aflate in depozitare, deci la valoarea initiala, precum si pentru marfurile utilizate, adica activele materiale pe termen lung, extinderea drepturilor de import sa se faca la valoare reziduala a acestor marfuri.

De mentionat ca completarea propusa va exclude interpretarea diferita a prevederilor legislatiei in domeniu. Totodata, prin aceasta modificare va fi asigurata indeplinirea garantiilor care sint acordate rezidentilor, conform Legii cu privire la zonele economice libere si reglementarea legala a procesului de incetare a activitatii zonelor economice libere.

Stimati deputati,

In acest sens, rog sustinerea acestui proiect.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

As vrea sa concretizez, sub alt regim vamal. Eu cred ca ar fi normal sa fie scris “import definitiv”, ca sa nu mai apara, de pilda, ca in regim vamal exista si prelucrarea activa si alte chestiuni. Adica sa fie foarte clar pentru acei care sint rezidenti sau fosti rezidenti ca marfurile care au fost introduse in tara sub regim vamal de zona economica libera sint plasate pe teritoriul Republicii Moldova in regimul vamal de import definitiv. Si atunci e clar ca nu vor mai fi diferite, acolo, incercari de a mai crea si alte activitati cu aceste marfuri.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Ipotetic, sint de acord cu dumneavoastra, dar am un argument care incerc sa vi-l dau si sper ca va conving. Vorbind despre regimurile vamale, aici, in prevederea alineatului pe care il propunem este scris clar ca este vorba de extinderea drepturilor de import.

Drepturile de import se extind in marimea taxei pe valoare adaugata si taxa vamala, se extind doar la regimul vamal de import. Celelalte regimuri nu prevad achitarea drepturilor de import, cu exceptia taxei pentru efectuarea procedurilor vamale.

Aceste fiind spuse, consideram ca trecerea in alt regim... si daca vorbim despre extinderea drepturilor de import, va fi valabila, din start, din oficiu, doar pentru regimul vamal de import.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, cum este formulat acest alineat, aici nu rezulta ca import definitiv. Eu cred ca, de ce de pilda dumneavoastra nu doriti sau nu acceptati ca sa fie scris foarte clar: “regimul vamal, import definitiv”. Si atunci este clar: nu va fi aplicat alt regim ca prelucrarea activa sau...

 

Domnul Viorel Melnic:

Prelucrarea activa din start nu prevede achitarea drepturilor de import.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, dar eu propun aceasta formula ca sa nu mai apara la cineva tendinta de a plasa aceste marfuri in alt regim decit import definitiv.

 

Domnul Viorel Melnic:

El cu acelasi succes va avea dreptul sa faca reexport de marfuri fara achitarea drepturilor de import, este dreptul lui.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Bine. Reexportul, da, dar nu prelucrarea activa. Caci la prelucrarea activa de acum se incepe a pierde controlul, ceea ce e legat de intoarcerea acestor marfuri, de intoarcerea produsului prelucrat, aici de acum, in Republica Moldova. Aici apar probleme.

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu pot sa fiu de acord cu dumneavoastra atit timp cit prelucrarea activa este un regim tinut foarte strict sub supravegherea vamala.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca dumneavoastra va dati bine seama ca atunci cind apare o ferestruica, ea este folosita. Atunci cind este scris clar “import definitiv”, atunci dispare orice ferestruica.

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule deputat,

Dar nu este un caz regular pe care il reflectam noi in lege, este un caz de exceptie. Deci, pe parcursul a 10, a 13 ani de existenta a zonelor libere avem un singur caz cind unui rezident i-a fost revocat statutul de rezident. Este vorba de “Moldexpo”, mai multe cazuri nu sint.

Deci, este o exceptie de la regula generala, care nu era reflectata in lege si pe care am venit acum cu propunerea sa o reflectam.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Voi propune acest amendament pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Si eu propun in procesul de pregatire a acestui proiect pentru lectura a doua, sa examinati minutios acest subiect.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Intrebarea se va referi un pic mai la general si am sa rog sa acceptati sa imi dati un raspuns. Intrebare foarte scurta si raspunsul la fel. Desigur norma care se introduce este una necesara, dar ea porneste de la o situatie foarte concreta de care s-au lovit atit functionarii statului, cit si rezidentii.

Dar spuneti, va rog frumos, avind in vedere si discutiile multiple care au avut loc, noi vizavi de problematica zonelor economice libere, cu o abordare noua si cu o solutionare in complex a acestei problematici, cind venim, cind o sa discutam?

Aveti cumva o abordare larga, aveti un grafic oarecare, o perioada, fiindca noi putem modificam la nesfirsit sa un articol, sa mai adaugam un alineat, dar dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca in forma in care activeaza aceste zone economice libere la ora actuala, nici pe departe nu isi afla rostul.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

Este foarte actuala si vreau, totodata, sa fac si o completare la aceasta intrebare, tot mie adresindu-ma. Deci, daca vorbim despre o reflectare univoca a legislatiei cu privire la zonele libere, ea nu poate fi atit timp cit unele legi speciale ale zonelor libere au instituite garantii pe termen de 10 ani de la momentul in care au fost introduse niste modificari.

In acest sens, dumneavoastra cunoasteti foarte bine ca si in teritoriul zonei “Expo-Business-Chisinau” si in alte zone libere exista rezidenti care lucreaza conform unei legislatii vechi, la momentul fondarii acestora, si ceilalti care au survenit cu activitatea lor dupa aprobarea Legii nr.440 si se conduc de legislatia generala.

Astfel, va comunicam ca abordarea generala cu privire la activitatea zonelor economice libere a fost facuta in 2001 prin Legea nr.440, care a stabilit un cadru general de activitate a zonelor economice libere. Dar, din pacate, avem o perioada de trecere pina cind expira garantiile acordate pentru ceilalti rezidenti care activeaza in baza legilor speciale.

 

Domnul Vladimir Filat:

De acord. Totodata, nu as vrea sa insist, dar intrebarea, de fapt, este si influentata, revin iarasi la acel mesaj a Presedintelui Republicii Vladimir Voronin la sfirsitul sesiunii de vara anul trecut, o parte distincta a discursului facind referinta anume la o noua reglementare si o noua abordare a zonelor economice libere.

Si daca eu imi aduc aminte, acest lucru urma sa fie finalizat si propus un nou concept si o noua abordare pina la sfirsitul anului precedent. De aici a venit si intrebarea.

Deci, eu inteleg ca sint anumite garantii, inteleg ca sint anumite lucruri, ele pot sa se regaseasca in conceptul nou, dar, oricum, noi nu putem trai in permanenta cu trecutul, trebuie sa ne punem un scop foarte clar pentru viitor.

Noi vorbeam deseori, dincolo de garantii noi avem o situatie absolut alogica a pozitionarii zonelor economice libere, unele aflindu-se chiar pe frontiera Republicii Moldova si, de fapt, sint cu totul si cu totul alte probleme. Noi am deplasat un pic.

Domnule ministru,

Bine, eu am inteles.

Va multumesc pentru raspuns.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege pentru completarea articolului 7 din Legea nr.440 cu privire la zonele economice libere, prezentat cu titlul de initiativa legislativa de catre Guvern si raporteaza urmatoarele.

Proiectul de lege nominalizat are ca scop completarea articolului 7 din Legea nr.440 cu un alineat nou, prin care se va reglementa plasarea marfurilor introduse anterior sub regimul vamal in zona libera de catre ex-rezidentii zonelor economice libere sub alt regim vamal, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Adoptarea proiectului mentionat va exclude interpretarea diferita a prevederilor legislatiei in domeniu, fiind specificat si mecanismul plasarii marfurilor introduse anterior in zona libera sub alt regim vamal si, totodata, fiind asigurata si indeplinirea garantiilor de stat acordate rezidentilor conform legislatiei.

Altfel, legea in cauza se extinde asupra marfurilor care au fost introduse in zona libera cu regimul vamal si fiscal preferential si care, la momentul incetarii activitatii zonei libere, nu au fost consumate, prelucrate sau totalmente uzate.

Avizele prezentate din partea comisiilor parlamentare sint pozitive, contin consideratii privind oportunitatea examinarii si adoptarii proiectului nominalizat in sedinta plenara a Parlamentului.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea si adoptarea proiectului de Lege pentru completarea articolului 7 din Legea nr.440 cu privire la zonele economice libere in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4755, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.4755 e aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.468 cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

La 20 iulie 2006, prin Hotarirea Parlamentului nr.233 a fost aprobata in prima lectura, Legea cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie.

In procesul dezbaterii proiectului de lege nominalizat in prima lectura a fost recunoscuta unanim necesitatea adoptarii unui asemenea act legislativ. La fel, in sedinta in plen au fost expuse un sir de propuneri si obiectii din partea deputatilor pe marginea acestui proiect, care au avut ca scop imbunatatirea lui.

Totodata, tinind cont de multitudinea si diversitatea obiectiilor si propunerilor expuse si in scopul atingerii scopului propus de a obtine o lege bine structurata si viabila, cu un mecanism clar de implementare si aplicare, comisia sesizata in fond a creat un grup de lucru multidisciplinar, care a lucrat asupra definitivarii acestui proiect.

In cadrul grupului de lucru, pentru definitivarea acestui proiect au participat si reprezentantii multor structuri prezente in Republica Moldova, in special misiunea OSCE, UNICEF, Fondul pentru dezvoltarea populatiei. Organizatia Mondiala a Sanatatii, un sir de structuri neguvernamentale si, in deosebi, “Gender centru” si alianta “Stop violenta”, Centrul pentru drepturile omului din Republica Moldova.

De asemenea, vreau sa mentionez ca, in vara anului 2006 Republica Moldova a prezentat Comitetului Organizatiei Natiunilor Unite rapoartele 2 si 3 vizind realizarea Conventiei asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei. La definitivarea acestui proiect s-au luat in considerare si recomandarile pentru tara ale comitetului ONU, dupa prezentarea raportului.

De asemenea, vreau sa va aduc aminte ca Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o declaratie care a sustinut initiativa Consiliului Europei de a lansa initiativa: “Parlamentele unite in combaterea violentei domestice impotriva femeilor”.

De asemenea, in aceasta perioada, in Republica Moldova a avut loc o conferinta regionala cu genericul – “Practici pozitive de elaborare si promovare a legislatiei in violenta domestica”. Vreau sa spun ca toate actiunile intreprinse au contribuit, in viziunea comisiei, la imbunatatirea proiectului, care este prezentat domniilor voastre pentru lectura a doua.

Totodata, vreau sa aduc multumiri membrilor Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, in deosebi doamnelor Eva Gudumac, Valentina Stratan. La fel doamnei Maria Postoico, doamnei Valentina Serpul, colegilor Vladimir Filat, Leonid Bujor, care au participat la imbunatatirea acestui proiect.

Si suplimentul sau sinteza propunerilor si obiectiilor o aveti in fata. Daca propuneti sa mergem pe fiecare propunere in parte, sint gata sa o fac. In rest, comisia va roaga sa sustineti acest proiect de lege pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, lectura a doua. Propuneri?

Doamna Postoico.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, as vrea sa multumesc comisiei pentru activitatea pe care a depus-o la perfectarea si ajustarea acestei legi, fiindca, intr-adevar, a fost un volum destul de mare si dupa cit se vede, foarte multi deputatii au inaintat aceste amendamente care au fost acceptate.

La rindul nostru si noi cu doamna Gudumac am inaintat unele amendamente. Si as vrea sa ma refer la 3 pozitii ca sa intram cit de cit cu dumneavoastra in discutii, fiindca este principial, din punct de vedere juridic, deoarece poate sa apara unele confuzii la interpretarea sau la aplicarea acestei legi. Si, daca se poate...

 

Doamna Valentina Buliga:

Din supliment?

Ma iertati, doama.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, la articolul 7. Eu as da chiar citire acestui articol 7 alineatul (3), care se refera anume la aceea ca organele si institutiile, deci organizatiile cu activitate de specialitate in domeniu sint obligate sa pastreze confidentialitatea identitatii victimelor.

Si noi aici am propus excluderea cuvintelor “in special a minorilor”, fiindca in acest caz, daca noi lasam “in special a minorilor”, ceilalti ce sint? O exceptie de la lege? Deci, ea nu devine ca o regula de baza. Si, din punct de vedere juridic, va imaginati la aplicare, acel care trebuie sa pastreze aceasta confidentialitate a identitatii se vor uita, da, numai a minorilor, ceilalti, ma rog, nu este necesar.

De aceea, ei toti cad sub aceasta incidenta, fiindca, in primul rind, chiar si in Codul penal este stipulata aceasta prevedere. Deci, sa nu facem o exceptie de la lege. Si, totusi, as ruga ca sa acceptati aceasta excludere, caci dumneavoastra ati introdus alte cuvinte: “in special a copiilor”.

Daca Parlamentul este de acord, noi trebuie sa excludem aceste cuvinte, fiindca va zic ca aceste cuvinte vor fi interpretate neunivoc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna vicepresedinte,

Da, intr-adevar, ieri, in discutii asupra suplimentului prezentat la raport, comisia a ajuns la concluzia ca sa fie substituit cuvintul “minorilor” prin cuvintul “copiilor”, deoarece si UNICEF-ul a insistat sa accentuam ca, in deosebi in cazul copiilor, sa fie pastrata aceasta confidentialitate.

Si comisia a acceptat varianta cuvintul “minorilor” sa fie substituit prin cuvintul “copiilor”, depinde care este pozitia Parlamentului astazi.

 

Doamna Maria Postoico:

Deci, aici este vorba de combaterea violentei in familie, aici intra si persoanele in virsta inaintata, si copiii, toti. Deci nu putem sa facem aceasta exceptie. Va zic, aplicarea acestei prevederi va fi, de fapt, inteleasa neunivoc. Ma rog, noi cunoastem care-i situatia la noi si cu atit mai mult ca in Codul penal este stipulat aceasta prevedere pentru toti.

Eu inteleg care este accentul acestei legi, dar, oricum, aici noi trebuie sa aparam drepturile tuturor...

 

Doamna Valentina Buliga:

...tuturor victimelor.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte,

Care este pozitia comisiei?

 

Doamna Valentina Buliga:

Noi in comisie... ieri, s-a decis unanim sa pastram cuvintul “copiilor”, in special a copiilor. Aceasta a fost pozitia comisiei ieri in sedinta adoptata.

 

Doamna Maria Postoico:

In sala mai sint juristi, care pot sa se expuna pe marginea acestora, fiindca, mentionez, inca o data, ca nu va fi corect aplicata si va fi numai copiii.

 

Doamna Valentina Buliga:

Prin aceasta noi am inteles ca atentionam in deosebi in cazul copiilor, sint obligati ca sa pastreze aceasta confidentialitate, dar citind acum, ca sa excludem, parca mi se pare ca intr-adevar aveti dreptate.

 

Domnul Marian Lupu:

Ca sa fie o norma obligatorie pentru toti, indiferent de virsta.

 

Doamna Maria Postoico:

Pentru toti.

 

Doamna Valentina Buliga:

Pentru toti, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Ca sint minori. Deci, consider ca sustinem, da, propunerea?

 

Doamna Valentina Buliga:

Da.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

La articolul 8, probabil, a fost o greseala tehnica. Noi ne-am referit nu la litera e), dar la litera g) alineatul (2). Aceasta pentru rectificare, da, pentru atunci cind va fi redactata legea.

 

Doamna Valentina Buliga:

Am inteles.

 

Doamna  Maria Postoico:

Mai departe. V-as ruga sa discutam inca o data asupra articolului 12, alineatul (10). Aici este prevazut ca predarea data este inclusa la articolul 10, ceea ce se refera la Fondul de asigurari medicale.

 

Domnul Valentina Buliga:

Ieri, in comisie, din cite imi aduc eu aminte, articolul 20 prevede ca, in cadrul asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, exact.

 

Doamna Valentina Buliga:

...sa fie creat un fond de rezerva pentru serviciile prestate victimelor violentei. Da, articolul 20 alineatul (3): “Crearea in cadrul Fondului de asigurari medicale a unei rezerve adresate serviciilor medicale”. Autorii propun ca sa se completeze cu un nou alineat, ca sa incheie contracte de medicina prin asigurarea cu centrele psihosociale de reabilitare a victimelor violentei in familie si cu centrele pentru reabilitarea si reintegrarea agresorilor.

Ieri, am avut discutii foarte aprinse in cadrul sedintei comisiei, deoarece, in viziunea multor deputati, deja prevederea de la articolul 20 alineatul (3) va permite centrelor psihosociale sa plateasca pentru anumite servicii persoanelor care nu vor fi asigurate in cadrul asigurarilor obligatorii. S-a insistat asupra unui nou alineat, constientizind ca, intr-adevar, este o problema pentru victimele violentei care nu vor fi asigurate.

Si cineva trebuie sa poarta raspundere materiala. Nu ca raspundere materiala, dar sa plateasca pentru aceste servicii. Si comisia a acceptat aceste doua aliniate suplimentar. Care va fi mecanismul nemijlocit, care vor fi criteriile, cred ca intr-un act stabilit de catre Guvern, cu Ministerul Sanatatii, Ministerul Protectiei Familiei si Copilului se va ajunge la un...

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, noi sintem de acord, doamna presedinte.

Dar problema consta intr-aceea ca noi propunem redactional la litera d): “initiaza si realizeaza programe si servicii adresate abuzatorilor, asigura realizarea programelor” s.a.m.d. Si noi propunem ca, dupa cuvintele “suportul cheltuielilor de abuzator”, sa nu introducem cuvintele “in caz de necesitate cheltuielile vor fi prevazute de lege”. Dar dupa caz, deci spunem “sau dupa caz din fondul de asigurari medicale”, propunem, pur si simplu, redactional-juridic.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dupa caz, din Fondul de asigurari?

 

Doamna  Maria Postoico:

Iata, uitati-va. “De catre abuzator”.

 

Doamna Valentina Buliga:

Articolul 10.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, da, articolul 10, litera d).

 

Doamna Valentina Buliga:

Litera d).

 

Doamna  Maria Postoico:

Aceasta ultima-ultima la alineatul (2), litera d).

 

Doamna Valentina Buliga:

“Initiaza si realizeaza programe si servicii adresate abuzatorului. Asigura realizarea tratamentului”. 

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, si dupa cuvintul “abuzator”. Iata, dupa cuvintul... Dumneavoastra... aici este indicat ca “in caz de necesitate”, stiti, parca este necesitate, nu este.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dupa caz.

 

Doamna  Maria Postoico:

Dar cel mai bine ar fi: “sau, dupa caz, din Fondul de asigurari”. Deci, cine va examina aceste cazuri? Vor fi, probabil, specialisti pe care ii cunosc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, aici trebuie sa fie concordanta cu programul unic.

 

Doamna  Maria Postoico:

Pai, iata de aceea se propune “sau, dupa caz, din Fondul de asigurari medicale”, fiindca este adevarata, cum ati mentionat dumneavoastra, la articolul 20 este prevazuta Legea cu privire la fonduri. Ca sa nu repetam noi din Legea fondurilor de asistenta medicala. Si inca un moment. Imi cer iertare.

Domnul  Marian Lupu:

Da, la acest subiect se accepta, da?

Da, multumesc. 

 

Doamna Valentina Buliga:

Se accepta.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, la acest subiect.

Va multumesc.

Si la articolul 8 alineatul (2), probabil, a fost comisa o greseala iarasi mecanica, ea este prevazuta de Cod. Cred ca nu este Codul, dar este legea si ati acceptat sa introducem cuvintele: “desfasoara activitatea de mediere”. Vreau sa va zic ca ei nu pot sa desfasoare, ei pot se participe la aceasta mediere. Si cel mai bine, desigur, ar fi cazul ca sa participe in aceste comisii de mediere, fiindca nu este prevazut ca anume numai acest organ face medierea.

Noi nu demult  am examinat Legea cu privire la mediere, unde aceasta... Si eu as propune, daca dumneavoastra acceptati, ca anume la articolul 15, alineatul (4) sa introducem suplimentar un alineat, anume ceea ce se refera la mediere. Iata, daca va uitati aici: “dreptul la protectia victimei violentei in familie”. Si aici este mentionat: “autoritatile abilitate cu functia de prevenire”, da?

 

Doamna Valentina Buliga:

Autoritatile abilitate cu functiile de prevenire isi exercita functia, da?

 

Doamna  Maria Postoico:

Si aici tot la fel, ca sa aratati ca anume aici, aceste cazuri de mediere... sa intre autoritatile abilitate, unde si dumnealor...

 

Doamna Valentina Buliga:

Dumneavoastra ati observat, la noi poate nu a fost cea mai reusita solutie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Dar nu ei la alineatul (8). Deci, nu este, Daca se accepta, poftim.

 

Doamna Valentina Buliga:

Am inteles.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia a acceptat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3

Doamna Eva Gudumac:

Eu, ca atare, am o simpla concretizare la articolul 12.10. Care concretizare... deoarece a sunat ca noi cream, pe linga bugetul de stat... adica Compania de Asigurari Medicale formeaza un cont special sau o parte din buget. Ca atare, ieri, in comisie nu chiar asa am analizat. De aceea, eu vreau sa ma refer la urmatoarele. S-a spus pozitia ca pentru a ingloba tot spectrul de servicii necesare, fiecare centru de asistenta trebuie sa dispuna de un personal special instruit, printre care sa fie un psiholog, un medic si un jurist.

Prin urmare, fiecare cabinet medical din cadrul acestor centre de reabilitare, adica pe linga dinsele trebuie sa fie un cabinet medical de reabilitare a victimelor violentei in familie, care ar trebui sa dispuna de un contract cu medicina de asigurare, incheiat cu spitalele din tara si cu alte unitati sanitare. Prin urmare, primele trei zile, dupa ce persoana este violata, ea primeste de la stat, in pachetul unic, acordarea asistentei medicale.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da.

 

Doamna Eva Gudumac:

Mai apoi, incepind cu a patra zi ea nu este inclusa la noi in pachetul unic si, prin urmare, spitalele republicii nu au contracte pentru a acorda ajutor unor asemenea persoane. De aceea, aceste puncte de reabilitare, care vor dispune de puncte medicale, dar aceasta este necesar cum se face in alte tari, trebuie sa incheie contract cu spitalele si cu Compania de Asigurari in Medicina. Iata asa s-a vorbit ieri in comisie. Pur si simplu, poate nu a fost bine inteles. De aceea, eu fac aceasta completare.

 

Doamna Valentina Buliga:

Doamna Gudumac,

Eu v-am inteles foarte bine si colegii sint aici, de fata. Noi cunoastem astazi conditiile de contractare, efectuate de Compania Nationala de Asigurari in Medicina. Noi nu putem obliga centrele de servicii psihosociale, pe care o sa le ofere aceste centre, numaidecit sa aiba si licenta de activitate in domeniul medical. De aceea, am acceptat si o asemenea varianta, nu de compromis, dar intermediara, pentru ca, o data ce in cadrul Fondului de rezerva al Companiei vor fi prevazute surse, si ii acordam dreptul, prin lege, sa incheie contracte in caz de necesitate, dupa caz. Si doamna ministru era prezenta ieri, si membrii comisiei... am ajuns la concluzia ca, la etapa actuala, este bine prevazut asa cum a fost in varianta finala.

 

Doamna Eva Gudumac:

Doamna Buliga,

Eu as zice asa. Imi pare rau, fiindca lucrati in sfera medicinii si parca ar trebui sa contribuiti la aceea ca sa introducem aceste persoane cumva, poate in anul 2008, in pachetul unic. Dar actualmente este necesar de a acorda ajutor pe parcursul anului 2007. Si de aceea trebuie de facut aceasta revizuire. Nu am facut ca obiectie, dar aceea cum ar trebui sa fie in practica.

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Buliga:

Prevederile legale deja din articolul 20, din suplimentare, printr-un alineat, vor crea un cadru legal pentru persoanele care nu vor cadea sub incidenta programului unic, sa beneficieze de aceste servicii medicale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Va multumesc.

Am participat la aceste discutii, desigur, in cel mai activ mod. Eu vreau sa vin in sustinerea doamnei Gudumac in vederea, totusi, a clarificarii.

 

Doamna Valentina Buliga:

D-apoi este.

 

Doamna Valentina Stratan:

Pentru ca Guvernul urmeaza sa elaboreze regulamente de implicare. Si, totusi, sa fie o claritate a mecanismului de finantare doar a institutiilor medicale, care ofera aceste servicii si nu au acoperire financiara inca de la program. Aceasta este. Pentru ca institutiile acorda aceste servicii si trebuie sa fie acoperite financiar. Dar mecanismul urmeaza sa il elaboreze Guvernul. Dar, totusi, acoperirea financiara trebuie sa fie scoasa in evidenta.

 

Doamna Valentina Buliga:

Deja este scoasa in articolul 20.

 

Doamna Valentina Stratan:

Pentru ca cu atit mai mult punem in preambul ca aceasta prevenire si combatere a violentei face parte din politica nationala a statutului si este o problema care tine de sanatatea publica.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna Presedinte a comisiei,

Desigur, sintem la dezbaterea deja pe articole si s-au facut foarte multe propuneri. Acest proiect de lege, din titlul sau, se refera la prevenirea, pe de o parte, si abia dupa aceea la combaterea violentei in familie. Faptul ca acest proiect de lege a aparut dovedeste o data in plus ca asistam la o criza a familiei ca institutie sociala.

Exista o criza nu numai in Republica Moldova la scara continentului european. Statul, prin prevederile constitutionale si alte legi, si-a asumat obligatia de a proteja familia si, desigur, aceasta lege este justificata. Urmarind articol cu articol acest proiect de lege, observ ca proiectul se refera mai mult la combaterea violentei in familie, apelind la masurile de constringere de care statul dispune si mai putin la prevenirea violentei in familie, la cultivarea unui climat de toleranta si solidaritate in cadrul familial.

Eu am mai intervenit in cazul altor legi cu o propunere, pe care vreau sa v-o fac acum, aceasta vizeaza prevederile articolului 10. Vreau sa va intreb de ce autorii cu care ati discutat si comisia dumneavoastra nu face nici o trimitere la rolul pe care biserica si bisericile, cultele religioase autonome in Republica Moldova, potrivit Constitutiei, nu sint implicate in nici un fel in profilaxia, prevenirea violentei in familie. Asa cum se stie, toate cultele religioase binecuvinteaza sau sfintesc legatura familiala dintre soti.

Si nu credeti dumneavoastra ca articolul 10 ar trebui completat cu o prevedere care sa recunoasca, sa consfinteasca legal rolul pe care cultele religioase in baza principiului subsidiaritatii, a cooperarii dintre culte si stat il pot avea in opera de prevenire a violentei in familie. Acest lucru ar consuna perfect cu prevederile unei rezolutii si a unei recomandari a Consiliului Europei privind religia si democratia in tarile membre ale Consiliului Europei, dintre care si Republica Moldova.

De aceea, eu vreau sa va intreb care este opinia comisiei dumneavoastra, daca ati accepta completarea articolului 10 cu o prevedere privind cooperarea dintre stat si biserica in opera de prevenire a violentei in familie sau chiar in cazurile de mediere a conflictelor. Opinia mea si a fractiunii pe care o reprezint este ca rolul bisericii nu poate fi neglijat. Si el uneori poate fi mai important decit al institutiilor statului si al mecanismelor de constringere prevazute de lege.

Multumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Cubreacov,

Va multumesc.

Eu, in principiu, sint totalmente de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra, dar va referiti cred ca la articolul 10 din prima varianta. Articolul 7 “Autoritatile si institutiile abilitate cu functii de prevenire si combatere a violentei in familie” in noua redactie, adica legea deja cu rectificari, prevede si alte organizatii cu activitati specializate in domeniu. Poate aici, la litera e), sa prevedem cumva ceea ce spuneti dumneavoastra. Dar nu specializate in domeniu, dar alte organizatii cu... Dar nu stiu unde. Nu vad, nu am discutat aceste drept…

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Formulati propunerea.

Domnul  Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna presedinte,

Problema este ca cultele religioase sint institutii prevazute de Constitutia Republicii Moldova la articolul 31. Ele sint autonome si separate de stat si au atributii directe la familie. Legea despre culte in vigoare din 1992 stabileste ca actele starii civile, inclusiv cele privind casatoria sau cununia religioasa nu pot precede eliberarea actelor de catre institutiile statului.

Deci, sint procese care au loc in paralel, sint fixate succesiuni, prioritati, competente in mod clar. Nu este vorba de orice organizatie neguvernamentala. Cultele au un statut special. De aceea, avem si o lege speciala. Ele isi dobindesc personalitatea juridica in mod diferit decit celelalte persoane juridice din stat, ele sint singurele separate de stat. Organizatiile guvernamentale nu sint separate de stat. Ele sint neguvernamentale, este adevarat. Dar biserica sau bisericile, cultele, nefiind guvernamentale, sint strict separate de stat. Iar Constitutia spune ca statul coopereaza cu ele in probleme de ordin social. Iata o problema de ordin social.

Opinia mea ar fi ca in acest proiect principiul constitutional al cooperarii dintre stat si culte in domeniul social sa fie reflectat, aratind respect fata de cultele religioase, stiind ca, de exemplu, autoritatea cultelor, potrivit tuturor sondajelor, este mai mare decit a tuturor institutiilor statului luate impreuna in ochii cetatenilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Я в отношении предложения, которое прозвучало здесь о том, что Национальная касса социального страхования должна страховать или заключать договора о предоставлении медицинских услуг лицам, которые были подвергнуты насилию. Хочу сказать, что у нас есть фонды, то есть Закон о фондах Национальной кассы социального страхования. Это первый момент.

Второй момент. Учреждения временного нахождения этих жертв насилия не входят в пакет медицинских услуг, предоставляемых Национальной компанией медицинского страхования. Поэтому тут предложение более или менее резонным было бы, если бы по решению или по постановлению Правительства по мере необходимости эти вещи решались. На мой взгляд, надо было это делать на комиссии. Предложение, наверное, больше всего для комиссии и для других комиссий.

Когда речь идет о том, что вносится предложение, ну, к примеру, депутатом. Возьмем комиссию. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune la articolul 7 alineatul (1) litera I)... urmeaza de a concretiza ca Comisia pentru problemele sociale este din cadrul Consiliului autoritatii publice locale. Se accepta. Si in continuare scrie: propunerea data este inclusa si desfasurata la articolul 12 din proiectul de lege definitivat. Da.

In continuare. Doamna deputat Valentina Stratan propune crearea unei structuri pentru protectia familiei, subordonata Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. In primul rind, nu este Ministerul Sanatatii si Protectiei, dar numai Ministerul Sanatatii. Si se scrie iarasi “se accepta”.

In continuare. Explicatie. In cadrul Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului, creat recent, este prevazuta o directie abilitata cu functia respectiva. Este propunere sa nu includem, ori sa scriem ca nu se accepta aceasta pozitie ca de acum este, ori de nu inclus in propuneri. Asa?

 

Domnul  Marian Lupu:

La ce va referiti dumneavoastra... La lege sau la tabelul divergentei?

Stimati colegi,

Sintem in lectura a doua. Propuneri pentru lectura a doua mai sint?

Doamna Stratan,

Succint, sinteti a doua oara la microfon.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Doar o sugestie am referitoare la propunerea venita din partea domnului Cubreacov. In cazul in care autorii, doamna Postoico si doamna Gudumac ramin pe pozitiile de a insista asupra introducerii acestui capitol cu medierea. Si daca aproba Parlamentul, pentru ca in practica legilor din alte state exista acest capitol. Si este o actiune buna.

 

Doamna Valentina Buliga:

Am gasit deja.

 

Doamna Valentina Stratan:

Atunci poate aici se regaseste biserica in subiecti abilitati sau subiecti cu dreptul de mediere? Ca si sugestie am venit in ajutorul dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

 

Doamna Valentina Stratan:

Referitor la mediere, noi deja am gasit propunerea in articolul 3, imi pare ca, nu 3...

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna presedinte al comisiei,

Va multumesc.

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, propunerile au fost inaintate si acceptate. Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.468. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

81 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.468 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului privind... Bine, nu am sa dau citire intregului titlu, fiindca este mult prea desfasurat. Proiectul nr.4856.

Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Stimati deputati,

Guvernul vine cu proiectul de Hotarire a Parlamentului Republicii Moldova privind aprobarea Listei serviciilor publice de gospodarie comunala din satul Pelinia raionul Drochia, propuse pentru concesionare si clauzele obligatorii ale contractului de concesiune. Acest proiect a fost realizat la initiativa salutabila a Primariei din satul Pelinia, raionul Drochia, care, prin decizia Consiliului primariei din acest sat, Consiliul local a hotarit darea in concesiune a serviciilor de aprovizionare cu apa, canalizare si serviciilor de salubrizare.

Procedural, conform Legii cu privire la concesiuni nr.534 din 13 iulie 1995, precum si in conformitate cu Hotarirea Guvernului nr.1006 din 13 septembrie 2004 lista serviciilor publice, precum si clauzele obligatorii ale contractului de concesiune se aproba de catre Parlament. Astfel, actualmente, in domeniul serviciilor publice, satul Pelinia dispune de serviciul de alimentare cu apa cu un apeduct cu lungimea de 23 de km, calculat la suma de 249 437 de lei, de patru fintini arteziene in suma de 75 945 de lei, dintre care functioneaza numai doua. Este de mentionat ca si alimentarea cu apa, deci, apeductul, este intr-o stare deplorabila, de asemenea, statiile de epurare a apelor uzate cu conducta in suma de 91 mii 800 de lei, care nu functioneaza, Serviciul de salubrizare, care au o singura unitate de transport de colectat gunoiul solid in suma de 205 mii lei.

Stimati deputati,

In aceasta ordine de idei, vreau sa mentionez ca aceasta initiativa salutabila a Primariei din satul Pelinia nu este altceva decit o lansare a implementarii parteneriatului public privat in Republica Moldova, deci, baza legislativa in domeniul concesionarii la momentul actual, este absolut benefica pentru acest lucru. Mai mult decit atit, vreau sa va comunic ca, suplimentar, in viitorul apropiat Guvernul va veni cu o initiativa de elaborare a Legii cu privire la parteneriatul public privat, care va extinde, pe linga concesiune, si alte forme de parteneriat public privat. In acest sens, rog sa sustineti acest proiect.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

nu punem la indoiala intentia, poate, foarte buna a domnului primar din Pelinia, raionul Drochia si, poate, este un inceput si un proiect-pilot reusit. Dar, daca imi aduc aminte, Legea care este astazi in vigoare, despre concesiune, a fost adoptata in 1995. Atunci cind nu prea aveam experienta si a fost o lege asa mai mult cadru decit pentru un proiect care pe urma s-a dovedit a fi nereusit.

Aveti dumneavoastra o analiza, poate, mai profunda. Este omul concret, este compania concreta, care deja a facut o analiza, un studiu oarecare economic despre acest proiect? Fiindca 23 de kilometri de apeducte si o masina pentru gunoi, eu nu cred ca este asa un lucru atractiv pentru orice investitor autohton sau strain. Ati facut o analiza? Sau aveti, poate, o analiza, o argumentare economica a acestui proiect?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

Vorba este ca oportunitatea acestui proiect este atit necesara, cit si obligatorie pentru situatia in care ne aflam acum in sate. Dumneavoastra stiti prea bine ca, din pacate, in sate situatia serviciilor publice este deplorabila.

 

Domnul  Ion Gutu:

Nu, raspundeti la intrebare. Nu trebuie introducere mare. Este o analiza economica, eu stiu, un studiu, caci eu, ca deputat, as putea sa iau cunostinta, la Ministerul Economiei si Comertului? Sa vad, intr-adevar, o argumentare serioasa din partea structurilor Guvernului Republicii Moldova, ca sa fiu convins.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Analiza economica, in acest caz, se bazeaza pe posibilitatea de atragere a investitiilor si imbunatatirea si ridicarea nivelului serviciilor de gospodarie publica, inclusiv in sate. Deci, o analiza concreta nu poate fi facuta atit timp cit concesiunea prevede organizarea unui tender, in care, in forma transparenta, vor participa investitori atit locali, cit si internationali. Deci, nu este, stiu, acum... cine va cistiga tenderul si cine va efectua investitii.

 

Domnul  Ion Gutu:

D-apoi stati, dumneavoastra, la urma urmei, trebuie sa elaborati, macar o analiza preventiva de facut, care este costul acestui proiect? Ce o sa propuneti la un investitor strain sau autohton?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Deci, investitorului strain, asa cum am mentionat, se propune ceea ce este la nivel de infrastructura acum in satul Pelinia. Este vorba de...

Domnul  Ion Gutu:

Domnule ministru,

Cunosc foarte bine satul Pelenia si stimam si il pe primar, dar este vorba de un proiect-pilot, de o chestiune foarte serioasa. Eu nu cred ca trebuie sa fie implicat Parlamentul. Eu cred ca poate trebuie modificata si legea, ca Guvernul sa elaboreze. Este Regulamentul elaborat de Guvern, poftim, experimentati, faceti. De ce Parlamentul trebuie? Si aici apar niste chestiuni cu transportul local. Ce, in Pelinia va fi introdus troleibuzul, tramvaiul sau ce fel de transport? Nu, enumeram aici in decizie: servicii de asigurare cu transport public local.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Nu neaparat troleibuzul. Nu este unicul element de transport public.

 

Domnul  Ion Gutu:

Nu, nu, eu inteleg, dar poate.

Stimati colegi,

Eu cred ca, sincer va spun, nu este o sarcina a Parlamentului, este o sarcina a Guvernului. Daca trebuie de modificat legea, poftim, modificam legea si Guvernul lasa sa activeze.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Va multumesc pentru sugestie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Melnic,

O clipa, va rog.

Stimati colegi,

Sa intelegem asa. Da, de fapt, este un prim subiect care se refera la o posibila concesiune, un proiect de concesiune, mai ales in zona rurala. Da, as fi si eu de acord si toti, cred, cadem de acord ca Legea din 1995 ar fi deja o lege invechita si ar trebui sa apara una noua. Concomitent, cred ca este cazul sa salutam o atare initiativa din partea administratiei publice locale, care actioneaza in stricta conformitate cu prevederile, fie si invechite, ale unei legi, dar altfel nu putem face, fiindca, conform acestei legi, Parlamentul, prin hotarire, trebuie sa decida asupra fiecarui obiectiv in parte.

Sugestia este buna, eu am sa rog Ministerul Economiei si Comertului sa ia la control acest subiect si sa elaboreze un nou cadru legal, care vizeaza concesiunile, sa il faca mult mai flexibil si mult mai operational, daca doriti, la nivel de implementare a acestei legislatii.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Domnule Presedinte,

Daca se poate... Deci, la etapa actuala...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Melnic,

Nu, nu se poate.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as vrea sa clarific o situatie, noi toti sintem de acord ca legea este depasita si trebuie modificata, sustinem ideea, vrem sa stim, eventual, ca in nota informativa ni se spune ca, prin organizarea unui tender. Adica, astazi, vreau sa stiu, tenderul acesta va fi o chestie prevazuta de lege sau nu, de selectare a cesionarului?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc.

Organizarea tenderului se va efectua in baza Hotaririi Guvernului nr.1006, unde este prevazut.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Aici, in lege, noi nu vedem lucrul acesta.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Nu, in lege nu este, caci legea este depasita, asa cum am spus.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Fiindca este vorba ca serviciile publice de alimentare cu apa, energie termica... Astazi avem in lucru Legea cu achizitiile publice, unde tot Guvernul a venit cu ideea, ca sa fie scoasa de sub licitatie, despre achizitii publice, ceea ce tine de: energia termica, apa, transport s.a.m.d, noi o sa avem obiectii. Dar cum se coreleaza ea cu situatia data, caci daca s-ar lovi cap in cap sau nu? Trebuie sa vedeti.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc.

Noi vedem acum cadrul legal de desfasurare a tenderului Hotarirea Guvernului cu privire la concesionarea serviciilor publice, unde este prevazuta modalitatea si procedura de organizare a tenderului. Deci, chiar si clauzele contractului, caietul de sarcini pentru un contract.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

In primul rind, eu as vrea sa va aduc la cunostinta ca noi sustinem intru totul initiativa domnului primar din satul Pelinia, dar este cadrul legislativ astazi care este in vigoare. Si eu as vrea sa fac referinta anume la citeva articole ce tin de Legea cu privire la concesionare si ce tine de obligatiunile Guvernului anume la compartimentele date.

In primul rind, eu vreau sa va contrazic in privinta la aceea ca dumneavoastra spuneti: ca este prematur inca de elaborat studii tehnico-economice, ca de apreciat cit de necesar este acest proiect. Si care sint oportunitatile pentru investitorii care vor veni si vor lua parte la  tenderul propus de dumneavoastra astazi.

La articolul 9 din Legea cu privire la concesionare scrie destul de concret: “Pregatirea propunerilor de concesionare includ intocmirea listei obiectelor propuse pentru concesionare, pe care dumneavoastra o prezentati, elaborarea studiului de fundamentare tehnico-economica a oportunitatii concesionarii. De aceea, dumneavoastra ati adus Parlamentului o informatie necorecta, ca nu este necesar la aceasta faza, legea ne impune.

Dar eu vreau sa va intreb: tot la articolul 9 sint specificate si cauzele obligatorii ale contractului de concesionare, la care dumneavoastra nici in nota informativa, nici in proiectul de lege prezentat nu faceti referinta. Poate ne prezentati o informatie obligatorie: care sint, totusi, clauzele obligatorii ale contractului de concesionare?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Imi cer scuze, dar clauzele sint in proiectul de hotarire.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Nu, acestea sint obligatiuni, domnule viceministru.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Sint clauzele obligatorii.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Nu, aici scrie destul de concret: este vorba de obligatiile partilor in contractul de concesiune. Obligatiile partilor, dar nu sint clauzele obligatorii ale contractului de concesionare. Acestea sint doua lucruri diferite.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Deci, incercam, pentru lectura a doua, sa clarificam aceste lucruri.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Nu este vorba pentru lectura a doua, aceasta este foarte esential pentru prima lectura si sint niste principii foarte concrete pentru aceasta lege. Bine, inseamna ca dumneavoastra nu aveti raspuns la aceasta intrebare.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Eu vreau sa va contrazic, pur si simplu, tinind cont de faptul ca dumneavoastra faceti apel la articolul 9, care prevede concesionarea obiectelor si daca vedeti in proiectul de hotarire a Parlamentului ca este vorba de concesionarea serviciilor publice... Dat fiind faptul ca serviciile tot sint domeniul de aplicare a Legii cu privire la concesiuni, pornind de la articolul de definitie, unde se rasfringe Legea cu privire la concesiuni si asupra serviciilor.

Deci, eu nu am comis nici o greseala atunci cind am spus ca nu este posibil de facut o argumentare economica, dar si faptul ca nu vorbim despre obiecte. La etapa initiala, este vorba de o parte din infrastructura in care vor fi efectuate investitii. Dar noi nu putem afirma cu siguranta ca aceasta infrastructura in asemenea forma va ramine si in continuare. Deci, ea va fi modernizata. Acesta este scopul de a atrage investitii.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Serviciul este serviciu, aceasta este tot o baza de a face business, dumneavoastra si aici induceti in eroare Parlamentul. Mai ales ca eu vreau sa va atrag atentia, hotarirea se voteaza intr-o lectura, noi nu avem necesitate sa examinam in a doua lectura, cum spuneti dumneavoastra. Si nu avem posibilitate.

Eu mai am o intrebare ce tine de... dumneavoastra ati facut referinta la Hotarirea Guvernului privind aprobarea Regulamentului cu privire la concesionarea serviciilor publice de gospodarii comunale. Eu vreau sa dau citire alineatului (3) din Regulament: “Autoritatile administratiei publice elaboreaza si adopta studii de specialitate pentru stabilirea solutiei de delegare a serviciilor publice de gospodarii comunale.”

Eu vreau sa va intreb: pe parcursul acestor ani cit exista aceasta lege, cite studii au fost efectuate de catre Guvern si cite au fost prezentate... mai bine zis, cite studii au fost efectuate, de cine si cite au fost examinate la Guvern?

 

Domnul Viorel Melnic:

Trebuie sa recunosc si sa va reamintesc ca in 1995 in Legea cu privire la concesiuni a fost facuta pentru ceva. Deci, atunci a fost efectuat unicul studiu. Dupa aceasta, urmatoarea rindunica este prezentul proiect de hotarire a Parlamentului pe care am onoarea sa il prezint acum.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Regulamentul este elaborat in 2004 si, desigur, legea prezentata, hotarirea prezentata are foarte multe intrebari. Alaturi de aceea ca promovarea a asa feluri de proiecte este o necesitate foarte serioasa si evidenta ca si cum este initiativa Primariei Pelinia, dar prezentarea si pregatirea legii si a hotaririi Parlamentului, care ne este propusa astazi, este intr-o forma absolut neclara si cu o perspectiva foarte neclara.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule raportor,

As vrea sa vin si eu in acelasi context, ca poate fi o idee foarte buna, dar, adoptind aceasta hotarire, Parlamentul poate face un pacat foarte mare.

Noi trebuie sa stim astazi, sa stim ca nimeni nu vine sa faca pomana, fiecare investeste ca sa scoata mai mult. Si atunci cum se va rasfringe aceasta hotarire a Parlamentului, daca ea va fi adoptata, asupra cetatenilor satului Pelinia, ca sa auda si altii si, daca ziceti ca va fi bine, sa preia aceasta practica, dar daca nu, nici sa nu o pornim.

 

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc.

Deci, ideea care este, daca dumneavoastra ati mentionat care sint serviciile publice care urmeaza a fi concesionate, este vorba de servicii publice care, in primul rind, sint reglementate de catre ANRE. Deci, in al doilea rind, sint servicii publice ale caror tarife sint reglementate de consiliile locale.

Aceste fiind spuse, problema de baza care ii framinta, inclusiv pe locuitori, si pe care ati reflectat-o si dumneavoastra, este problema tarifelor. Dar problema tarifelor ramine in gestiunea administratiilor publice si agentiei care este specializata in stabilirea acestor tarife.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Fiindca noi am facut foarte bine: si gaz si apa, dar toate acestea sint pe spinarea cetateanului de rind, zeci de mii de lei il costa. Si atunci ce facem noi, ii mai aducem ceva si de unde sa le mai ia miile celea, caci nu mai are de unde sa le ia.

 

Domnul Viorel Melnic:

Scopul proiectului este de a reanima ceea ce nu lucreaza acum, ceea ce nu este viu acum in Pelinia si in alte sate.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu am o rugaminte foarte serioasa pentru plenul Parlamentului. Va rog sa nu facem haz de necaz. Este o prima initiativa venita de la nivelul administratiei publice locale. Eu presupun ca nu ar fi venit primarul fara sa consulte comunitatea care nu are apa, care nu are alte servicii si vine un organ al administratiei publice locale, a carui autonomie noi trebuie sa o respectam chiar si la nivel de Parlament.

Sa gindim intr-un mod contemporan, sa oferim sansa, sa vedem ce rezulta din tot lucrul acesta, este un prim proiect, pilot daca doriti, si daca comunitatea o doreste, eu cred ca este cazul pe principiu sa salutam aceasta initiativa si sa le oferim aceasta posibilitate.

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Exact aceasta am zis, ca ideea este foarte buna si nu am zis ca sint impotriva ei. Si gindesc destul de contemporan, pornind de la situatia satelor noastre.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta a fost o informatie si o solicitare generala.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

Знаете, такое впечатление складывается, не в обиду коллегам будь сказано, что они, наверное, или не представляют положения дел на местах, в селах наших, или они не работали в органах публичного управления и не знают, что такое обеспечить сегодня населенный пункт службами по водопроводу, канализации, санитарной очистке, озеленению.

Я считаю, что эту инициативу, которая поступила из Пелинии, ее не то что одной рукой – двумя руками надо поддержать. И сразу какой-то умысел, что кто-то будет деньги делать на людях.

Услуги, которые будут под контролем АНР, – это один момент. Второй момент – под местным контролем органов местного публичного управления. Есть советники, и это только во благо жителей.

Я думаю, что такие инициативы, если их больше было бы, мы должны только поддерживать. А мы сразу тут усматриваем какой-то умысел. Я предлагаю проголосовать данное постановление.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu vroiam sa incep intrebarea mea cu altceva, dar, fiindca a fost interventia colegului, vreau sa va spun ca cunoastem foarte bine ce se intimpla la Pelinia. Eu am absolvit acolo scoala medie, iar rudele mele, strabunicul si copiii lor au fost deportati de comunisti. Si daca nu era asa ceva, nici Pelinia si nici alte sate nu erau astazi in aceasta situatie. Si era si apa, si toate celelalte, avea sa nu fie intrerupt procesul economic firesc pe care il vedem in alte state.

domnule ministru adjunct,

In al doilea rind, vreu sa va spun, acest proiect este salutar si nu salutabil, vorbiti romaneste, dar acest lucru nu il stiti, deci, este salutar numai ca, vazind aceste conditii pentru ca sa fie concesionate in serviciile publice, ele sint destul de dificile.

Noi vorbim de autonomia publica locala, dar, in acelasi timp, vrem sa decidem unele lucruri tocmai in Parlament. Deci, este absolut evident ca, daca vrem sa trecem de la vorbe la fapte, trebuie sa modificam legea care sa permita o autonomie publica locala reala.

Intrebarea mea este: acest proiect de hotarire nu va fi unul care sa fie mort, ca sa nu fie realizat si, daca e un prim pas, ar trebui sa fie unul bun, ca sa nu fie un precedent negativ, in sensul ca exista siguranta ca se va gasi un investitor ca sa vina si sa beneficieze de acest proiect de hotarire sau nu. Pentru ca, intr-adevar, conditiile nu sint usoare.

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

De fapt, imi vine greu sa va spun care investitor va fi prezent sa presteze aceste servicii in Pelinia. Un lucru pot sa il spun cu certitudine: este vorba de initiativa primarului care cunoaste lucrurile la fata locului, deci, care cunoaste starea infrastructurii in domeniul serviciilor publice si cunoaste cu siguranta niste potentiali investitori care vor participa la tender sau la concurs.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Desigur, discutiile pot sa derapeze chiar de la subiectul proiectului de lege. Eu cred ca noi trebuie sa spunem un lucru clar, initiativa vine nu de la primarul localitatii, dar si de la consiliu, asa am inteles din cadrul dezbaterilor...

 

Domnul Viorel Melnic:

Decizia consiliului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Deci, este decizia comunitatii si dincolo de acest fapt trebuie sa mai constatam ca noi acum, de fapt, oferim cadru legal pentru procesul propriu-zis de transmitere in concesiune.

Domnule Presedinte,

O ultima mentiune, de ordin procedural. Daca sint, intr-adevar, anumite discutii care urmeaza sa fie finalizate sau s-au discutat aici anumite puncte de vedere, sa le stabilim acum, caci este vorba de hotarirea Parlamentului si nu este vorba de o lege, deci lectura a doua nu va fi. Sa le clarificam acum si sa nu le lasam pentru viitor.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Aveti agenda, este clar indicat: proiectul de Hotarire nr.4856. (Rumoare in sala.)

Bine. Stati, cu votul mai tirziu, fiindca mai avem si raportul comisiei. Foarte scurt, fiindca este a doua iesire si ati avut-o prima destul de lunga.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Noi, fara doar si poate, vom sustine aceasta hotarire, dar am vrut sa atragem atentia asupra modului de pregatire a unui asemenea fel de hotarire care, pina la urma, este, s-a mentionat aici, prima data si in prima auditie aici, in Parlament, asa un proiect. Si vreau sa va spun ca, in dependenta de aceea cum vom purcede noi acum la elaborarea si la pregatirea acestui proiect pentru un tender, acesta va fi si un efect mai departe, fiindca pe asa cale trebuie de mers in acoperirea acelor probleme care sint in toate localitatile.

Dar modalitatea de pregatire a hotaririi si de pregatire a proiectului din partea Guvernului este absolut neadmisibila, fiindca in cazul de fata este absolut evident. elaborarea proiectului necesita o analiza tehnico-economica in baza caruia se elaboreaza si conditiile pentru tender. Conditiile pentru acel investitor care va veni si va introduce bani in problematica pe care o au primariile.

Noi la aceasta am vrut sa atragem atentie. Dar proiectul va fi votat de “Alianta «Moldova Noastra»”, dar este Guvernul, il rugam ca atitudinea fata de asa fel de proiecte cu asa problematica foarte importanta astazi sa fie un pic mai serioasa.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Eu va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat in sedinta din 31 ianuarie 2007 proiectul de hotarire mentionat, care prevede aprobarea Listei serviciilor publice de gospodarie comunala din comuna Pelinia, raionul Drochia propusa pentru concesionare, si cauzele obligatorii ale contractului de concesiune.

Acest proiect de hotarire a Parlamentului a fost elaborat in baza adresarii Primariei comunei Pelinia din martie si repetat din decembrie 2006 catre Guvernul Republicii Moldova si Parlament si aprobat prin Hotarirea Guvernului din 18 decembrie 2006.

Consiliul local Pelinia, in conformitate cu decizia sa cu privire la concesionarea sistemului de apa si canalizare si a serviciilor de salubrizare din sat a decis darea in concesiune a serviciului de aprovizionare cu apa, canalizare si salubrizare unui investitor care va permite gestionarea mai operativa a patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale si prestarea serviciilor comunale populatiei la un nivel mai inalt decit cel existent la moment si atragerea investitiilor necesare pentru renovarea si dezvoltarea in continuare a acestor servicii.

S-a mentionat de catre Guvern obiectivele care sint si valoarea lor. Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, dupa examinare, tinind cont de spusele si explicatiile care au parvenit in cadrul raportului, propune spre dezbateri si adoptarea proiectului de hotarire.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Ciobanu.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.4856. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.4856 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.4855 cu privire la organele pentru situatii exceptionale.

Guvernul.

 

Domnul Igor Bodorin – viceministru al afacerilor interne:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorata asistenta,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege cu privire la organele pentru situatii exceptionale a fost elaborat tinind cont de directiile conceptule ale dezvoltarii protectiei civile in Republica Moldova si in conformitate cu punctul 79 din Hotarirea Parlamentului nr.300 din 24 noiembrie 2005 cu privire la programul legislativ pentru anii 2005 – 2009.

In momentul de fata, fiind parte componenta a Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul Situatii Exceptionale nu dispune de un cadru legislativ ce ar permite totalmente activitatea acestuia.

Prezentul proiect de lege, care este inaintat spre examinarea dumneavoastra anume de Ziua salvatorului, sarbatoarea profesionala a colaboratorilor Departamentului Situatii Exceptionale, care este sarbatorita astazi, stabileste cadrul juridic, principiile de activitate, atributia, competenta si responsabilitatea persoanelor care satisfac serviciul in organele pentru situatii exceptionale, statutul, locul si rolul lor in stat si societate.

Normele de drept prevazute in  proiect sint elaborate tinind cont de practica internationala, de legislatia in vigoare a Republicii Moldova, precum si de specificul activitatii organelor pentru situatii exceptionale.

Totodata, adoptarea proiectului nominalizat va necesita revizuirea legilor cu privire la protectia civila si privind apararea impotriva incendiilor si ajustarea acestora la prevederile legislatiei internationale in domeniu. Proiectul mentionat a fost coordonat cu ministerele si institutiile interesate, obiectiile si propunerile fiind, in majoritatea lor, luate in considerare.

Consideram ca adoptarea Legii cu privire la organele pentru situatii exceptionale va contribui la realizarea cu succes a sarcinilor in domeniul protectiei populatiei, teritoriilor, mediului si a proprietatii in situatii exceptionale.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Noi am studiat atent acest proiect de lege si apare o intrebare de concept. Avind in vedere ca articolul 1 din proiect, de fapt, stabileste foarte clar obiectul legii, care stabileste atributiile, competenta si responsabilitatea persoanelor care satisfac serviciile in organele pentru situatii exceptionale.

Si este un lucru normal, fiindca anume acest domeniu nu are o reglementare clara la ora actuala. Insa, daca mergem mai departe si ne uitam la titlul II, practic, tot titlul II, de fapt, reglementeaza foarte clar si pozitioneaza organele pentru situatii exceptionale, structura, sarcinile, organizarea activitatii, atributiile etc.

Deci, la ora actuala, noi avem Legea cu privire la protectia civila, care, de fapt, reglementeaza foarte clar, identifica foarte clar care este organul central de specialitate al administratiei publice in domeniul protectiei civile, atributii, subordonarea s.a.m.d.

Si, din punctul nostru de vedere, in cazul in care urma sa fie reglementate in continuare anumite relatii intre organele abilitate, urma sa fie modificata legea respectiva de a stabili clar in cazul in care nu este clar. Iar legea pe care ati prezentat-o dumneavoastra, chiar si ca titlu, urma, poate, este o parere a noastra, sa o discutam, sa fie Legea cu privire la statutul colaboratorilor si angajatilor civili care activeaza in organele pentru situatii exceptionale. Si atunci titlul, articolul 1 si, de fapt, care a fost si sensul acestei legi, se va referi anume la reglementarea pe interior a acestor colaboratori.

Iar relatiile dintre organe sa fie asa cum sint, la ora actuala, in cazul in care mai modificam, stabilite in Legea cu privire la protectia civila. Care este punctul dumneavoastra de vedere?

 

Domnul Igor Bodorin:

Insasi in esenta sa, termenii “protectie civila” si “situatii exceptionale” sint diferiti. Aceleasi stipulari care prevad activitatea in regim de protectie civila si situatie exceptionala este difetit, de aceea si legea la care faceti referinta dumneavoastra nu prevede in ansamblu toate reglementarile care sint pentru serviciul de situatii exceptionale.

Astfel, cum a fost, am expus si in nota informativa, deci la capitolele I si II. In ansamblu, facem referinta la structura, atributii, drepturi, competente la acest compartiment. Anume la situatii exceptionale si nicidecum la starea de protectie civila.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Eu nu prea sint de acord, fiindca, bine, este un punct de vedere. In continuare o intrebare tot ce tine de concept, vizavi de subordonarea acestui Departament privind protectia civila. Nu considerati dumneavoastra ca functiile acestei institutii si in cazul in care va fi pozitionat distinct nu in cadrul institutiei Ministerului Afacerilor Interne va avea posibilitatea sa acumuleze, daca vreti, pina la urma, si mijloace din contul granturilor straine si ca sa isi doteze, eu nu stiu, din punct de vedere tehnic chiar subdiviziunile pentru a fi mult mai eficiente.

Fiindca noi cunoastem foarte bine ca donatii catre ministerele de forta sau organele de forta nu prea se practica la noi.

 

Domnul Igor Bodorin:

Va multumesc foarte mult.

Probabil, ar fi mai corect daca raspunsul la prima parte a intrebarii l-ar da altcineva si, in special, deoarece, totusi, tine mai mult de competenta de a decide privind structura Guvernului, tine de Parlament. In aceasta situatie, nu am dreptul moral ca sa dau unele sau alte explicatii sau sa imi expun opinia.

Totodata, vreau sa va informez ca in acesti un an jumatate de cind Departamentul Situatii Exceptionale a trecut in componenta Ministerului Afacerilor Interne, a fost realizat, probabil, mai mult decit in toti acei ani cind a fost de sine statator, ca structura subordonata nemijlocit Guvernului. Pe parcursul a doi ani de zile noi am procurat circa 250 de seturi de echipament special si aparate izolante, ceea ce nu s-a facut pe parcursul ultimilor 15 ani de zile.

Au fost procurate in anii precedenti trei automobile de deblocare si de descarcerare. Si pentru anul curent, de asemenea, sint prevazute un sir de donatii din partea institutiilor internationale si in nici un caz faptul ca Departamentul Situatii Exceptionale este parte componenta a Ministerului Afacerilor Interne nu a fost pus in discutie de nici o institutie. De curind, cunoasteti doua zile in urma a fost dat in exploatare un sediu nou al subdiviziunii.

 

Domnul Vladimir Filat:

La Basarabeasca, am vazut.

 

Domnul Igor Bodorin:

Situatii exceptionale din Basarabeasca. Acum sintem in proces de renovare a unui asemenea bloc la Causeni. Si aceasta din donatiile Guvernului Statelor Unite.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

De acord. Uitati-va ca ati avut si un punct de vedere asupra intrebarii pe care am pus-o.

Va multumesc frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Totusi, eu vreau sa concretizez o situatie, la care s-a referit si domnul coleg Filat. Deci, Legea privind modificarea Legii cu privire la Guvern a fost adoptata la 14 aprilie 2005. Potrivit articolului 2 din legea respectiva, Guvernul, in timp de o luna, urma sa aduca in concordanta cu noua structura a Guvernului toate legile sale pe marginea carora lucreaza. In timp de o luna de zile, Guvernul trebuia sa vina cu proiectul respectiv ca toate legile care se refera la structura Guvernului sa fie modificate. Aceasta nu s-a intimplat, mai ales cu referire la Departamentul Situatii Exceptionale.

Mai mult decit atit, la 23 aprilie, prin hotarire de Guvern, nu prin hotarirea Parlamentului, s-a stabilit ca anume Departamentul Situatii Exceptionale sa fie absorbit de Ministerul Afacerilor Interne, ceea ce este in contradictie cu Legea cu privire la protectia civila, la care s-a referit domnul Filat.

Si mai mult decit atit, la 9 noiembrie 2005, prin ordinul ministrului deja al afacerilor interne, se inlocuieste structura Departamentului Situatii Exceptionale, care este prevazuta expres la articolul 1 alineatul (7) din Legea cu privire la protectia civila, deci, cu de la sine putere, ministerul o face. Cum considerati dumneavoastra, este normala o asemenea situatie, ca doi ani de zile un Departament, de fapt, sa existe in afara legii?

 

Domnul Igor Bodorin:

Departamentul a fost instituit, iar drepturile de...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

De catre cine a fost instituit?

 

Domnul Igor Bodorin:

Prin hotarire de Guvern.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

El nu a fost instituit, el a fost absorbit.

 

Domnul Igor Bodorin: 

Pai, aceasta si este.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dar aceasta s-a facut in contradictie cu legea.

 

Domnul Igor Bodorin:

La momentul actual, noi punem in discutie insusi problematica ce tine de Legea cu privire la situatiile exceptionale, care, in linii generale, nu are nimic tangenta cu problema abordata de dumneavoastra. Dar daca e sa facem referinta la competentele ministrului, dumnealui este in drept sa creeze structurile oricaror institutii care sint parte componenta a Ministerului Afacerilor Interne si sa le aprobe, inclusiv pe cele ale Departamentului Situatii Exceptionale. In aceeasi modalitate, anterior, structura Departamentului Situatii Exceptionale, in perioada cind era structura de sine statatoare, subordonata nemijlocit Guvernului, era aprobata respectiv prin Hotarire de Guvern.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule ministru,

Eu nu va invinuiesc pe dumneavoastra. Eu, pur si simplu, constat o situatie anormala in statul acesta, cind vin hotaririle, se adopta hotaririle de Guvern, se fac, se emit ordine ale ministrilor si dupa aceea se vine cu proiect de lege in Parlament. Aceasta este situatia. Alta intrebare. Titlurile I si II din proiect contin, in majoritatea sa, prevederi parafrazate din Legea cu privire la protectia civila.

Pe de alta parte, aceste noi prevederi vin in contradictie iarasi cu Legea cu privire la protectia civila, cit si cu Legea privind regimul starii de urgenta, de asediu si de razboi, care intrunesc in sine cu totul alt concept referitor la sistemul organelor pentru situatii exceptionale, dupa cum si la formarea si componenta Comisiei pentru situatii exceptionale ale Republicii Moldova. Pornind de la cele expuse, totusi, daca s-a dorit sa se reglementeze statutul juridic al acestor colaboratori ai organelor pentru situatii exceptionale, nu era mai bine ca anume pe compartimentul acesta sa vina proiectul in Parlament si s-a terminat discutia. Adica, cu referire strict la statutul colaboratorilor Departamentului Situatii Exceptionale.

 

Domnul Igor Bodorin: 

A fost examinata si aceasta varianta de a separa si a elabora doua legi: una legata nemijlocit de situatia exceptionala, a doua – de statutul persoanelor care activeaza in cadrul Departamentului. Dar insasi opinia Comisiei a fost de a institui in cadrul unei siguri legi aceste doua pozitii, legate atit de statutul persoanelor care activeaza, de drepturile si atributiile lor, cit si nemijlocit de prevederile expuse la capitolele I si II.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si a treia intrebare. Din ceea ce rezulta din proiect si din avizul comisiei sesizate in fond se presupune ca acest Departament sa fie mentinut in continuare in cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Dumneavoastra cunoasteti care a fost, totusi, de ce a fost dictata oportunitatea ca acest Departament anume sa fie adus in cadrul Ministerului Afacerilor Interne, si nu, sa zicem, in componenta Ministerului Apararii, cu care, dupa parerea mea, respectivul Departament are mai multe tangente.

 

 

 

Domnul Igor Bodorin:

Ministerul Apararii... Deci, noi am facut o analiza, care este o practica europeana si mondiala, si structura civila in cadrul Ministerului Apararii – situatii exceptionale sau pompierii si salvatorii sint numai in Slovenia. In toate celelalte cazuri aceasta structura sau este parte componenta a Ministerului Afacerilor Interne, sau este structura independenta. Facind analiza in care tari este structura independenta, deci, s-a stabilit ca acest Departament este structura independenta in tarile, care, in special, au un spatiu foarte mare, adica dimensiuni teritoriale, au un potential economic si aceasta dintr-o data figureaza: Ucraina, Rusia, Dania. Iata, numai in aceste tari este ca structura independenta.

In toate celelalte, inclusiv in Romania, Ungaria, Polonia, Cehia, Franta, Slovenia, Serbia, adica tarile care au un potential mai mic, ele sint parte componenta a Ministerului Afacerilor Interne. 2780 de persoane, care, in momentul de fata constituie personalul acestui Departament, in situatii exceptionale, in situatii de urgenta nicidecum nu vor fi in stare sa asigure intreaga gama de atributii, care revin din toate aceste legi si cu privire la protectia civila si referitor la situatii exceptionale.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Si ultima intrebare, daca imi permiteti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rog putina rabdare si liniste in sala.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Deci, in documentele anexa la proiectul respectiv am inteles ca acei de la Presedintie mai mult au fost interesati de faptul pastrarii sau nepastrarii gradului de general in structurile respective. Care este problema, de fapt? Nu pot intelege. Sau sa va dau citire? Iata. Domnul Morei si domnul Resetnicov raporteaza domnului Voronin ca proiectul in cauza poate fi sustinut cu conditia ca indicatiile dumneavoastra privind optimizarea numarului de functii de general, propunem sa fie exclusa functia de general din sistemul protectiei civile.

 

Domnul Igor Bodorin: 

Daca imi permiteti... In varianta prezentata astazi pentru Parlament, pozitia corpului de ofiteri cu grade supreme, general-maior al serviciului de salvare este inclusa. Celelalte comentarii, probabil, sint...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

O sa venim la reexaminare.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca este foarte semnificativ faptul ca conducatorii echipei Fondului Monetar asista la discutia unui proiect de lege despre situatia exceptionala. Ar fi mai bine daca era asa un document in economie, in situatia in economie … in Republica Moldova.

Domnule ministru,

Intrebare: la articolul 9 “Organizarea activitatii” este vorba de o comisie pentru situatii exceptionale in Republica Moldova. Cind vorbim de organele in acest domeniu, cred ca trebuie sa avem in vedere si aceasta comisie. Aceasta comisie are niste imputerniciri, eu stiu, mai largi decit in acest proiect de lege sau acesta este un Regulament aparte al Guvernului?

 

Domnul Igor Bodorin:

Competenta, deci, drepturile si competentele comisiei sint stipulate printr-un regulament al Guvernului.

 

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Eu cred ca daca noi adoptam o asemenea lege despre organele pentru situatii exceptionale, aceasta Comisie trebuie sa fie legiferata in aceasta lege, ca exista o Comisie in frunte cu viceprim-ministru. Fiindca noi numim conducatorul organului central pentru situatii exceptionale, care este membru al Comisiei pentru situatii exceptionale a Guvernului Republicii Moldova. Aceasta Comisie a existat atunci cind nu era acest Departament in Republica Moldova. Ea a existat intotdeauna prin Regulamentul Guvernului. Dar daca noi avem o lege speciala despre organele respective, trebuie sa fie un compartiment consacrat acestei comisii.

 

Domnul Igor Bodorin:

Va multumesc foarte mult.

Am inteles esenta intrebarii. Vom examina suplimentar si catre lectura a doua vom reveni la aceasta problema cu propuneri sau cu argumente suplimentare.

 

Domnul Ion Gutu:

Poftim. Ar fi foarte normal. Atunci este clar ca noi legiferam aceasta Comisie in frunte cu viceprim-ministru si o sa fie, intr-adevar, legea despre organele respective.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, rog pentru lectura a doua rog sa se munceasca.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

Domnul Stoicov.

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica a examinat proiectul de Lege cu privire la organele pentru situatii exceptionale, inaintat de Guvernul Republicii Moldova prin Hotarirea sa din 12 decembrie 2006. Necesitatea elaborarii proiectului nominalizat rezulta din directiile conceptuale ale dezvoltarii protectiei civile ale Republicii Moldova, la fel si din motivul reducerii Departamentului Situatii Exceptionale, ca autoritate administrativa centrala de pe linga Guvern, care a fost exclusa prin Legea nr.23 din 14 aprilie 2005, si includerea acestui Departament in structura Ministerului Afacerilor Interne.

In conformitate cu articolul 1 alineatul (7) din Legea din 9 noiembrie 1994 cu privire la protectia civila, Departamentul Situatii Exceptionale este organul central de specialitate al administratiei publice in domeniul protectiei civile, avind in componenta sa Inspectoratul de Stat al Protectiei Civile, Statul Major al Fortelor Protectiei Civile si Serviciul de salvare, deblocare, a carui temelie o constituie Directia Serviciului de salvatori si pompieri. In momentul de fata numai Directia Serviciului de salvatori si pompieri dispune de Legea privind apararea impotriva incendiilor. Celelalte structuri ale Departamentului, cit si Departamentul in intregime si efectivul lui activeaza fara un anumit statut juridic.

Proiectul mentionat determina dezvoltarea ulterioara a bazei legislative a structurilor pentru situatii exceptionale, deoarece, dupa adoptarea prezentei legi, vor fi elaborate actele normative respective, care vor reglementa in detaliu activitatea acestei structuri, cit si modificarea legislatiei in acest domeniu.

Proiectul de Lege este elaborat in conformitate cu prevederile Legii nr.780 privind actele legislative si nu necesita atragerea unor mijloace financiare suplimentare. Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Parlamentului au avizat pozitiv proiectul nominalizat si au inaintat unele amendamente esentiale, care vor fi examinate in lectura doua.

Comisia pentru politica economica, buget si finante considera ca activitatea organelor situatii exceptionale urmeaza sa fie coordonate de o autoritate executiva supusa Guvernului si care nu ar face parte dintr-un minister. Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, de asemenea, considera ca sistemul organelor avizate trebuie sa fie prezentat ca un organ public administrativ-central de specializare in domeniul protectiei civile, argumentind aceasta propunere prin faptul ca proiectul este elaborat in corespundere cu prevederile capitolului II “Atributiile autoritatilor publice in domeniul protectiei civile” din Legea cu privire la protectia civila, care prevede atributiile si locul Departamentului Situatii Exceptionale in sistemul organelor administrative centrale de specializare.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune examinarea problemei oportunitatii aflarii organelor pentru situatii exceptionale in cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Dupa cum se cunoaste, in prezent, Departamentul Situatii Exceptionale este parte componenta a Ministerului Afacerilor Interne. La parerea comisiei, activitatea acestor doua structuri au tangente.

In legatura cu cele expuse, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordine publica se pronunta pentru respingerea propunerilor de a forma ca structura aparte organele de situatii exceptionale. Directia juridica a Aparatului Parlamentului nu sustine denumirea proiectului de Lege cu privire la organele pentru situatii exceptionale si propune ca legea sa fie numita in felul urmator: Lege cu privire la Departamentul Situatii Exceptionale, argumentind aceasta denumire prin faptul ca notiunea “organele pentru situatii exceptionale” include in sine mai multe organe: legislative, executive si altele care activeaza in acest domeniu.

In proiectul de lege mentionat se vorbeste despre un singur organ, care activeaza intr-un singur domeniu – situatii exceptionale. De aceea, comisia considera ca aceasta propunere este mai acceptabila. Comisia pentru politica economica, buget si finante, domnul deputat Iurie Eriomin si Directia juridica a Aparatului Parlamentului propune excluderea articolului 23 din proiectul de Lege mentionat, care prevede echivalarea gradelor speciale cu grade de calificare ale functionarului public.

Excluderea acestui articol este motivata prin faptul ca specificul activitatii organelor cu statut special este diferit de acelea ale administratiei publice, iar Legea serviciului public se extinde asupra organelor cu statut special doar in partea care nu este reglementata de legea speciala.

Mai mult decit atit, prevederile stipulate la articolul 23 din proiect nu tin de continutul proiectului si nu reglementeaza serviciul in acest organ. Comisia accepta acest amendament si se pronunta pentru excluderea articolului 23 din proiect. In legatura cu cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului nominalizat in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Я не знаю, то ли это к вам относятся вопросы, то ли к разработчику, но у меня вопрос такого порядка. Может быть, вы мне ответите. Статья 26, которая называется «Откомандирование и перевод в распоряжение сотрудников». И здесь пункт 3 звучит следующим образом: «Перевод в распоряжение сотрудников осуществляется в следующих случаях и сроки».

А когда раскрывается, что сюда входит, под пунктом b) написано: «Начало уголовного преследования в отношении  сотрудников до окончания вынесения приговора». Так непонятно, в чье же он распоряжение переходит при этом? И как это понять? Можно еще понять, что когда он направляется на учебу профильную, то поступает в распоряжение руководства. А как понять, например, вот этот пункт?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Он увольняется и находится в распоряжении отдела кадров.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Кого? Отдела кадров?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Ну, временно он не работает, скажем так.

 

Doamna Ludmila Borgula:

МВД, но я думаю, все равно надо как-то уточнить.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Такая практика используется во всех органах.

 

Doamna Ludmila Borgula:

А вот пункт 44, где говорится о служебных обязанностях. Говорится, что на сотрудника возлагаются служебные обязанности. Хотя в предыдущей статье, 43-й, вообще-то не указано, кто разрабатывает или что. Так вот, эти служебные обязанности кто разрабатывает для данного работника? Может быть, ссылка делается на вышестоящие или какие-то иные органы. Или кем-то утверждается.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Для каждого сотрудника МВД есть функциональные обязанности, которые утверждаются приказом министра.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Я понимаю, как должно быть. Но в данном случае просто написано: в соответствии со служебными обязанностями.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Ну, мы изучим, но мне кажется, дополнительно что-то добавлять здесь не надо.

 

Doamna Ludmila Borgula:

Я все же предлагаю, чтобы во втором чтении статью 26, пункт 3, более конкретизировать, чтобы было четко и понятно, что означает, когда человек уходит в распоряжение – чье распоряжение?

 

Domnul  Iurie Stoicov:

В распоряжение кадров МВД.

 

 

 

Doamna Ludmila Borgula:

Так для того, чтобы не возникал вопрос, у меня предложение: во втором чтении более конкретизировать этот вопрос.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Totusi, citeva comisii din Parlament s-au expus in favoarea faptului ca acest departament sa fie unul independent pe linga Guvern. Deci, dumneavoastra ati spus ca aceste propuneri nu pot fi acceptate din motivul ca ele tin de concept. Si daca ele tin de concept, si avind in vedere ca acest proiect de lege vine in contradictie cu alte proiecte de lege care reglementeaza activitatea in domeniul situatiei exceptionale, poate este cazul ca acest proiect de pus pe masa in comisie, pina cind Guvernul va veni cu alt proiect de lege pentru modificarea tuturor actelor normative care reglementeaza aceste situatii exceptionale si sa le examinam in pachet.

Domnul  Iurie Stoicov:

Nu vad necesitatea. Acest departament, domnul Bodorin s-a referit foarte corect, pentru Republica Moldova este cea mai buna varianta ca sa se afle tocmai in Ministerul Afacerilor Interne. Avind un teritoriu mic, nu este necesitatea de a avea un departament aparte.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte,

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” propune ca acest proiect de lege sa fie remis in comisie, pentru ca Guvernul sa vina cu alt proiect de lege in modificarea legilor ce reglementeaza activitatea in situatii exceptionale si ambele proiecte sa fie examinate in pachet.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am inregistrat propunerea.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, sint inregistrate doua propuneri. Prima fiind inaintata de comisia sesizata in fond, ea vizeaza aprobarea in prima lectura a acestui proiect de lege si cea de a doua propunere, evocata de domnul Lipcan la microfonul nr.5 privind remiterea in comisie a acestui proiect.

In ordinea in care aceste propuneri au fost inaintate, le voi supune votului.

Stimati colegi,

Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4855, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. In aceasta situatie eu rog numaratorii sa imi anunte rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

59 de voturi “pro”.

Proiectul de Lege nr.4855 este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

In sala plenului Parlamentului ii avem pe colegii nostri de la Misiunea Fondului Monetar. In special, este vorba de domnul Thomas Richardson Seful Misiunii pentru Republica Moldova al Departamentului European al Fondului Monetar International, si domnul Iohan Mattisen, Seful Misiunii FMI la Chisinau. Sa ii salutam pe colegii nostri. (Aplauze.)

Eu rog sa luati loc, sa urmam normele de procedura. Deci, luati loc. Toate locurile sint bine aranjate.

Domnule Richardson,

Doar o singura clipa. In discutiile noastre anterioare cu Conducerea Misiunii FMI am stabilit oportunitatea si necesitatea pentru initierea si dezvoltarea unui dialog consistent dintre FMI si Legislativul tarii. Ca un prim element al acestei actiuni, este prezenta in sala a domnului Richardson si un prim discurs in fata plenului Parlamentului. Si aceasta colaborare si dialog cu Fondul Monetar nu se va limita doar la discursul dat. Urmeaza sa stabilim un program de comunicare permanenta la nivel de comisii parlamentare, la nivel de fractiuni parlamentare, in modul in care acest dialog sa ne faca sa cunoastem foarte bine care este esenta programului de cooperare cu FMI si beneficiile acestuia.

Domnule Richardoson,

Va rog.

 

Domnul Thomas Richardson Seful Misiunii Fondului Monetar
                                                                        International pentru Moldova:

Спасибо большое.

Я хотел бы поблагодарить Вас, господин Лупу, а также уважаемых коллег за приглашение МВФ принять участие в этой сессии. Взаимоотношения между МВФ и Республикой Молдова являются весьма благотворными и динамичными и они претерпели значительные изменения. (Rumoare in sala.)

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco,

Stimata doamna Pavlicenco,

Sau ramineti in sala si ascultati discursul, sau o parasiti. (Rumoare in sala.) Eu rog liniste in sala. Cine? Asa, ori parasiti sala, ori ramineti si ascultati discursul. Cine mai doreste sa paraseasca sala, sa o faca acum.

Domnule Richardoson,

Va rog continuati.

Domnul Thomas Richardson:

Я благодарю вас за внимание. Я прошу прощения, что по-молдавски не могу говорить. Я знаю русский язык, потому что я жил в России несколько лет, и поэтому решил, что было бы более эффективно говорить, по крайней мере, без перевода. Может быть, я тогда продолжу.

 

Domnul  Marian Lupu:

Прошу Вас.

 

Domnul Thomas Richardson:

Я хотел сказать, что темой моего краткого выступления сегодня являются меняющиеся отношения между МФВ и Молдовой. Я построю свое выступление следующим образом. Во-первых, я хотел бы кратко обсудить, как МВФ сам изменился за последние 15 лет. Поскольку не только Молдова проходила через период реформ за это время. МВФ также пытался извлечь уроки из своего опыта работы в 185 странах, являющихся членами фонда, с тем чтобы лучше удовлетворять потребности этих стран.

Во-вторых, в этом контексте я планирую кратко обрисовать наше видение развития отношений между Молдовой и МВФ. И, наконец, я завершу свое выступление некоторыми соображениями  относительно роли Парламента в обеспечении того, чтобы отношения между МВФ и Молдовой способствовали сокращению бедности и повышению экономического роста.

Немного предыстории о роли МВФ в мире. С момента его создания в 1944 году Международный валютный фонд направлял свои усилия на содействие достижению глобальной финансовой стабильности, без которой невозможен экономический рост и сокращение бедности. За это время МВФ пришлось столкнуться с широким кругом проблем, таких, как, например, распад Бретинвудской валютной системы фиксированных валютных курсов, нефтяной кризис 70-х годов, затем – долговой кризис 80-х годов, кризис зарождающихся рынков 90-х годов. И, наконец, распад СССР, что означало, что фонду необходимо будет поддержать ряд новых независимых государств, включая Молдову. Для решения этих сложных задач МВФ предпринимал следующие основные действия.

Во-первых, проведение двухсторонних консультаций по вопросам экономической политики со всеми странами – членами фонда. В статье 4 Устава Фонда предусмотрено прохождение всеми странами своеобразной проверки примерно раз в год.

Во-вторых, осуществление программ кредитования как льготных, как это было в случае с Молдовой, так и на коммерческой основе. Процентная ставка по льготным кредитам МВФ составляет полпроцента. Срок погашения – 10 лет. При этом до начала выплаты предоставляется льготный период в 5,5 года.

В-третьих, проведение исследований и мониторинг глобальной денежно-кредитной системы. А также, в - четвертых, обучение и предоставление технической помощи по вопросам специализации фонда. Большая часть обучения и техническая помощь предоставляются странам -членам МВФ безвозмездно. Например, на протяжении последних 15 лет Молдова получила значительный объем технической помощи от МВФ в таких областях, как налоговое администрирование, бюджетное регулирование, надзор за финансовым сектором, денежная кредитная политика, валютная политика и статистические системы. 

Также в этот период около 120 специалистов из Молдовы прошли обучение по вопросам макроэкономического  управления или связанным с ним темам. Обучение проводилось в основном в Объединенном Венском институте, где в семинаре, который состоялся летом прошлого года, приняли участие и некоторые члены этого Парламента.

В 90-х годах началось реформирование фонда. Наиболее заметным изменением явилось обеспечение большей открытости и транспарентности нашей деятельности. Когда я сам начал работать в фонде 14 лет назад, практически никакие документы МФВ по странам не предоставлялись общественности. Теперь практически все документы размещены на нашем сайте в Интернете.

В первой половине этого десятилетия стремительная глобализация и сильная  мировая экономика привели к сокращению объемов кредитования со стороны МВФ, что дало основание многим экономистам полагать, что роль МВФ должна быть принципиально пересмотрена. Таким образом, вскоре после того, как в середине 2004 года в  МВФ  пришел новый директор-распорядитель, он начал проведение тщательного анализа роли МФВ в условиях взаимосвязанной глобальной экономики.

В сентябре 2005 года он представил среднесрочную стратегию развития МВФ управляющим, которые осуществляют контроль за деятельностью фонда. В их число входит и управляющий Национальным банком Молдовы господин Талмач. В этой среднесрочной стратегии сделан акцент на несколько тем, а именно, во-первых, МВФ пытается быть более эффективным в содействии глобальной стабильности за счет модернизации мер, применяемых для предотвращения кризиса. Это включает более внимательное изучение мер политики в области валютного курса, а также проведение многосторонних консультаций с ключевыми странами, такими как США, Китай, Япония, страны зоны евро, Саудовская Аравия.

Во-вторых, важным моментом среднесрочной стратегии является решение вопроса явной диспропорции в системе доли квот МВФ. Отчасти очевидно, что легитимность и, следовательно, эффективность МВФ повысятся вследствие предоставления большего количества голосов таким странам с быстро растущей экономикой, как Китай и Корея. В то же время МВФ обязан обеспечить сохранение голосов более мелких и бедных стран в этом процессе.

В-третьих, мы усиливаем нашу работу в финансовом секторе, так как мы признаем его решающую роль в содействии экономическому росту, а также поскольку мы узнали, особенно, например, в Восточной Азии в конце 90-х годов, что кризис финансового сектора может иметь огромные социальные последствия.

В-четвертых, в странах с низким уровнем доходов мы работаем с властями и с донорами по оказанию помощи в достижении цели развития тысячелетия, а также в обеспечении того, что потоки помощи не оказывают влияния на макроэкономическую стабильность.

Описав изменение роли МВФ в мире, я теперь хотел бы обратиться к эволюции работы фонда в Молдове. Молдова вступила в МВФ в 1992 году, и с этого времени фонд предоставил значительную финансовую помощь в размере примерно 360 миллионов долларов. И большая часть этой помощи была предоставлена на льготных условиях.

Целью данных программ, поддержанных МВФ, явилось облегчение перехода Молдовы от системы центрального планирования. Необходимо было подготовить основу для быстрого экономического роста в среднесрочной перспективе, для достижения макроэкономической стабильности, то есть низкого уровня инфляции, устойчивого дефицита бюджета, стабильной политики в области обменного курса и благоприятных структурных реформ.

В этом отношении были и взлеты, и падения. Были периоды, когда условия программы легко выполнялись, и наш Совет мог завершить обзоры без каких-либо затруднений. Но были и другие ситуации, когда отношения между фондом и Молдовой были затруднены. Я хотел сказать, что в настоящее время отношения между МВФ и Молдовой развиваются очень гладко.

В мае прошлого года Исполнительный совет МВФ одобрил текущий кредит. Этот льготный кредит предоставляется на три года на сумму около 118 миллионов долларов для поддержки валютных резервов Национального банка Молдовы. Структура кредита предусматривает фактическое предоставление средств после прохождения официального обзора каждые шесть месяцев. После получения одобрения Совета в мае Парижский клуб одобрил реструктуризацию двухстороннего долга Молдовы. А затем
12 декабря международные партнеры Молдовы по развитию объявили, что их совместная помощь стране в последующие годы может достичь около
1 миллиарда 200 миллионов долларов.

Как часть этих усилий, а также  для оказания помощи Молдове в преодолении двойного внешнего шока в виде повышения цен на газ и трудностей с экспортом вина на традиционные рынки 15 декабря Совет МВФ одобрил первый обзор в рамках программы и увеличил общий размер кредита до 163 миллионов долларов, из которых 47 миллионов было предоставлено именно в декабре. Но это только деньги. А что по поводу целой программы? Что Правительство надеется достичь при помощи этих денег?

Программа основана на Стратегии сокращения бедности и содействия экономическому росту, а также на Плане действий Евросоюз – Молдова. Программа была написана властями, а не МВФ. Это важный момент, поскольку, образно говоря, программа написана пером Правительства. Правительство является автором программы, которая охватывает три обширных темы.

Первой задачей является сохранение макроэкономической стабильности. На практике это означает обеспечение устойчивости долга и достижение уровня инфляции ниже 10% в год. Наш опыт показывает, что уровень инфляции выше этого показателя связан с более низкими темпами экономического роста и более высоким уровнем бедности. Необходимо помнить, что инфляция – это налог, и бремя этого налога особенно тяжело ложится на бедные слои населения.

Во-вторых, целью программы является оказание поддержки развитию финансового сектора, а также обеспечение стабильности. Приветствуется расширение финансового сектора, включая содействие приходу иностранных банков, так как наш опыт показывает, что успешный конкурентный финансовый рынок поддерживает экономический рост и таким образом способствует сокращению бедности. Вряд ли можно добиться устойчивого экономического роста, если инвестиции в основной капитал в частном секторе практически полностью финансируются за счет нераспределенной прибыли компании. Но также чрезвычайно важно обеспечить как стабильность в финансовой системе, так и ее развитие. Это тот урок, который мы вынесли из азиатского финансового кризиса.

И, наконец, программа способствует пересмотру роли Правительства в экономике. По нашему мнению, существует потенциал уменьшения роли Правительства, ограничение его вмешательства в экономику с целью создания больших возможностей для роста частного сектора, при расходах сектора государственного управления в размере более 40% ВВП, что является весьма значительным для страны с таким уровнем доходов на душу населения, как в Молдове.

Это указывает на то, что возможна значительная отдача, если будут найдены пути экономии средств, благодаря чему расходы Правительства станут более эффективными. По этой причине мы очень поддерживаем так называемый процесс гильотины, целью которого является устранение ненужных нормативных актов. Аналогично мы приветствуем реформу публичного управления, проводимую Правительством, поскольку ее целью является рационализация деятельности правительственных учреждений.

Кроме того, фонд и другие международные партнеры оказали значительную поддержку в деле улучшения учета управления бюджетными средствами, аудита и налогово-бюджетной транспарентности в бюджетном секторе. Это было сделано для того, чтобы публичные средства, которые поступают как от международных доноров, так и от молдавских налогоплательщиков, расходовались именно так, как это предназначено Парламентом.

Если заглянуть в будущее, то какова будет роль МВФ в Молдове через 10 или 15 лет? МВФ – это странный финансовый институт. Мы успешны тогда, когда у нас не заимствуют средства, когда международная финансовая система и страны, в нее входящие, работают гладко и хорошо. Так же, как мы увидели, что другие страны Европы уже, так сказать, повзрослели и больше не нуждаются в кредитах МВФ. Мы надеемся, что экономический рост Молдовы будет оставаться устойчивым и что вскоре ситуация в вашей стране будет настолько хороша, что вам вообще больше не понадобится брать какие-либо кредиты у МВФ.

На том этапе наши отношения станут такими же, как со многими другими странами Европы. Примерно раз в год будет приезжать ежегодная миссия, а также миссия для проведения технических консультаций. Что касается роли Парламента в этих отношениях, то это особенно важно, так как иногда в программу включаются меры, которые предусматривают действия со стороны Парламента.

Однако это в некотором смысле неизбежно, поскольку членом МВФ является государство – Республика Молдова, а не какая-то ветвь власти или партия власти. В каждой стране мы работаем с действующим Правительством и Центральным банком для совершенствования мер экономической политики, а так как Молдова является парламентской республикой, нам необходимо углублять диалог с депутатами и фракциями Парламента, часто встречаться с вами и внимательно выслушивать вас, с тем чтобы обеспечивать наличие общего видения у вас, у нас и у Правительства относительно мер экономической политики и реформ, которые являются наилучшими для страны.

Таким образом, я хотел бы завершить свое выступление просьбой к вам по-прежнему находить время в течение наших регулярных визитов в Кишинев для обмена мнениями об экономической ситуации в Молдове. Это поможет нам выработать наилучшие рекомендации Правительству и таким образом обеспечивать в конечном итоге достижение ситуации, когда исчезнет необходимость в кредитах.

Ваши рекомендации и мнения помогут улучшить наше понимание социального и политического контекста, в котором принимается решение. Аналогично мы надеемся, что, доводя для вас наше мнение об экономической политике Молдовы, мы сможем внести вклад в достижение лучших экономических результатов на благо всего молдавского народа.

Спасибо вам за внимание.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

In numele dumneavoastra, in numele plenului Parlamentului, permiteti-mi sa ii multumesc domnului Richardson pentru alocutiunea prezentata in sala plenului Parlamentului si sa constat inca o data absoluta necesitate si importanta pentru consolidarea in continuare a dialogului si la nivel “Parlament – Fondul Monetar International”. Aceasta organizatie fiind unul din cei mai importanti parteneri pentru dezvoltare a Republicii Moldova.

Vom mentine, vom dezvolta acest dialog pentru binele acestei tari, pentru asigurarea de politici si sustinerea de catre legislativ a politicilor care au menirea sa asigure o dezvoltare economica durabila si o dezvoltare sociala in tara.

Va multumim.

Stimati colegi,

Sa ii salutam inca o data. (Aplauze).

 

Doamna  Maria Postoico:

Urmatorul subiect pe ordinea de zi este proiectul de Lege nr.390 pentru modificarea Legii nr.115 cu privire la productia agroalimentara ecologica.

Prezinta Guvernul.

Domnule Gorodenco,

Poftim. Scuzati, domnul Anatol Spivacenco.

 

Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
                                                                  alimentare.

Mult stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Permiteti-mi de a va prezenta proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.115 cu privire la productia agroalimentara ecologica.

In primul rind, se propune de a fi modificate sau excluse prevederile articolului 8, alienatul (2) si ale articolului 12, alineatul (2), subalineatul 5 al acestui articol. In primul rind, articolele respective prevad atribuirea la codurile productiei agroalimentare a unor semne, cifre...

Guvernul Republicii Moldova, pe parcursul perioadei respective de readoptare a acestei legi, a intreprins un sir de masuri pentru indeplinirea Legii nr.115. In primul rind, a fost elaborat si adoptat Programul national privind productia agroalimentara ecologica, a fost elaborat Regulamentul privind metodele si principiile productiei agroalimentare ecologice, Regulamentul cu privire la sistemul de inspectie si certificare, regulile cu privire la importul si comertul produselor agroalimentare.

Cu suportul Parlamentului, dumneavoastra stiti, a fost creat Fondul pentru sustinerea agentilor economici, care vor sa aplice tehnologiile si metodele de producere a productiei agroalimentare ecologice. Totodata, recent a fost acreditat si inregistrat Organismul de Inspectie si Certificare Autohton, care de acum s-a inceput activitatea.

Pe parcursul implementarii acestei legi, Guvernul a facut rapoarte Parlamentului privitor la executarea acestei legi. La implementarea acestei legi au aparut unele probleme anume la implementarea articolului 8, alineatul (2) si articolul 12, alineatul (2), subalineatul 5 care este legat de atribuirea acestor semne.

In primul rind, articolul 2 prevede ca la codul produselor alimentare. La momentul actual, Legea cu privire la tariful vamal, Nomenclatorul produselor, deci, nu prevad codurile care ar pozitiona aceste produse. Mai mult decit atit, pentru realizarea acestei prevederi este necesar, de acum Ministerul Economiei si Comertului a initiat procedura privitor la negocierea cu Organizatia Mondiala a Comertului, deoarece acest nomenclator este unul international si, evident, este necesar de a coordona includerea acestor prevederi cu Organizatia Mondiala a Comertului.

Totodata, introducerea, elaborarea si aplicarea unor semne, logouri pe produsele agroalimentare pot fi infaptuite numai de organismele de inspectie si certificare, care sint recunoscute la nivel international. La momentul actual, pentru ca organismul nostru national sa fie recunoscut international, este necesar ca el sa aiba o practica de activitate si o perioada, minimum, cred ca noi o sa atingem acest nivel undeva in timp de 2 ani de zile.

Pornind de la aceste aspecte si ca aceste prevederi legale sa nu fie neexecutate, ne adresam catre Parlament ca, totusi, sa excludem aceste prevederi. Dar, totodata, Guvernul va continua inca o activitate pentru ca modificarea actelor legislative, coordonind aceste modificari cu organismele internationale – Organizatia Mondiala a Comertului si, totodata, pentru ca ori atragerea unor organisme internationale, care vor fi acreditate international pentru a indeplini functia de control si certificare sau  acreditarea organismului national existent.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Intrebari catre raportor? Nu sint.

Comisia, va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Sa vorbesc in engleza, da? Facem si aceasta. Cunoastem.

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de lege. Eu nu as vrea sa repet ceea ce a spus aici domnul viceminsitru. In orice caz, comisia nu a acceptat propunerea initiala a Guvernului. Si, cu acordul reprezentantilor Guvernului, noi venim cu propunerea de a nu exclude alineatul (2) din articolul 8 si subalineatul 5 din alineatul (2), articolul 12, dar de expus in lege ca Guvernul va asigura reglementarile prevazute la subalineatul 5 in termen de pina la 1 ianuarie  2009.

Astfel, articolul unic va avea urmatorul cuprins: Articolul unic la articolul 12, alineatul (2), subalineatul 5 din Legea nr.115 din 9 iunie 2005 cu privire la productia agroalimentara ecologica, textul: “Va asigura” se substituie prin textul “Guvernul, in termen de pina la 1 ianuarie 2009 va asigura” si restul conform textului, care este in legea initiala.

Cu propunerea mentionata, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune Parlamentului acest proiect de lege spre adoptare in prima lectura. Si daca nu vor fi propuneri suplimentare de imbunatatire, acesta se propune spre adoptare si in lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.390. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua. propuneri suplimentare? Nu sint.

Stimati colegi,

Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.390, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –29.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.390 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.423 privind modificarea anexei la Legea pentru aprobarea listei unitatilor ale caror terenuri destinate agriculturii ramin in proprietatea statului.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Alexandr Bannicov – directorul Agentiei Relatii Funciare si
                                                                  Cadastru:

Добрый день. Спасибо.

Уважаемый господин Председатель Парламента, уважаемые депутаты!

На ваше рассмотрение представлен проект Закона об утверждении перечня предприятий, учреждений и организаций, земли сельскохозяйственного назначения которых остаются в собственности государства.

В целях решения вопроса, поднятого 16 собственниками города Сынжера, которые не желают получать денежные средства, а настаивают на предоставлении им сельскохозяйственных земель из резерва примэрии, расположенных вблизи автодороги Кишинэу–Сынжера–Анений Ной, в качестве компенсации за земельные участки, занятые под строительство железной дороги Ревака–Кэинарь, Агентством земельных отношений и кадастра совместно с примэрией города Сынжера был повторно рассмотрен вариант о предоставлении гражданам затребованных земельных участков.

Городской совет одобрил эти предложения при условии предоставления городу Сынжера: 1) 7,87 гектара пахотных угодий публичной собственности государства от сельскохозяйственного государственного предприятия «Флорь» в целях использования их для выпаса скота частного сектора города; 2) 2,3 гектара земель государственного лесного фонда предприятия по лесному хозяйству «Кишинэу» Агентства «Молдсилва», расположенных в пределах границ города Сынжера, которые в настоящий момент сданы в аренду гражданам с целью организации отдыха.

Соответствующие предложения были приняты Министерством сельского хозяйства и пищевой промышленности и дирекцией сельскохозяйственного государственного предприятия «Флорь» при условии проведения агентством за счет государственного бюджета работ по осушению земель повышенной влажности площадью 3 гектара и очистке одного гектара пруда.

Агентством лесного хозяйства «Молдсилва» при условии обмена на эквивалентный земельный участок, покрытый лесной растительностью, сельскохозяйственное предприятие «Флорь» площадью 98 гектаров включено в перечень предприятий, учреждений и организаций Законом №668 от 23 ноября 1995 года, в который необходимо внести соответствующие изменения.

Отметим, что данный закон был промульгирован 23 ноября 1995 года. Но ранее Постановлением Правительства № 334 от 29 мая 1995 года по просьбе руководства бывшего совхоза «Флорь», ассоциации «Виктория» земли площадью 53,43 гектара были переданы, то есть возвращены примэрии города Сынжера как используемые гражданами города в качестве пастбищ. Таким же образом Постановлением Правительства № 771 от
17 ноября 1995 года для тех же надобностей были переданы еще 9,98 гектара сельскохозяйственных угодий, в итоге получилось 63,41 гектара.

К сожалению, соответствующие изменения в установленном порядке в закон не были внесены. В настоящее время земли площадью 63,41 гектара, переданные указанным постановлением Правительства, находятся в земельном учете примэрии города Сынжера муниципия Кишинэу.

Из этих соображений из 98 гектаров, находящихся в данный момент на учете у государственного сельскохозяйственного предприятия «Флорь» и включенных в приложение к Закону № 668, просим исключить 7,87 гектара, необходимых для разрешения проблемы, связанной со строительством железной дороги, и 63,41 гектара земель, переданных в публичную собственность города Сынжера указанным постановлением Правительства.

После передачи этих земель в пользовании государственного сельскохозяйственного предприятия «Флорь» останутся земли публичной собственности государства площадью 26,72 гектара. Просим поддержать данное предложение.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Nu atit la proiectul de lege propriu-zis, dar are legatura directa. Deci, eu deja risc, probabil, sa repet iesirile domnului Serebrian vizavi de motiune.

Domnule Presedinte,

Eu revin iarasi la comisia noastra, creata in Parlamentul Republicii Moldova, si spuneam atunci, cind promovam aceasta hotarire a Parlamentului prin care s-a constituit Comisia pentru examinarea respectarii legislatiei in domeniul administrarii terenurilor destinate agriculturii care ramin in proprietatea statului, fiindca pentru noi, parlamentarii, cred ca nu numai pentru noi, pentru intreaga societate este clar ca trebuie sa facem regula si sa stim exact ce se intimpla in acest domeniu. Uitati-va ce se intimpla, dincolo de argumentarile care ni se dau cu lux de amanunte in nota informativa, in articolul care modifica, de fapt, legea sint doua cifre: cifra 98 se inlocuieste cu cifra 26. Deci, este vorba de 70 de hectare.

Domnule Presedinte,

Sint de acord ca noi putem sa intram in detalii si sa vedem, dar, numai in ultima perioada, daca vorbim, in sesiunea precedenta si in cea curenta, daca sumam cite terenuri au fost scoase, transmise, vedem ca noi operam modificari foarte si foarte frecvent si suprafete mari de terenuri ale statului si care au si o valoare anume.

Bine, noi o sa votam modificarea respectiva avind argumentele, dar, domnule Presedinte, inca o data, nu stiu ce trebuie sa facem, fiindca si termenul deja a trecut, 6 luni avea la dispozitie comisia, sa incepem sa lucram, sa facem un raport asupra examinarii in cadrul comisiei si sa punem punct pe discutia respectiva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia noi am creat-o, da?

 

Domnul  Vladimir Filat:

Poftim?

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia a fost creata.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Pai, a fost creata, dar a avut loc o singura sedinta, unde a fost ales presedintele si secretarul comisiei, in rest nu a avut loc nici o lucrare.

Domnule Presedinte,

Eu nu vreau... cum sa acuz sau sa spun despre cineva...

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Este important ca noi sa ne clarificam si, ulterior, toate modificarile respective sa fie unele constiente.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi putem sa cream si 20 de comisii de asa fel. Noi deja a doua oara am adresat, din numele Comisiei pentru agricultura si industria alimentara in adresa Guvernului referitor la finantarea acestor lucrari, ceea ce este legat de elaborarea unui cadastru al fiecarei intreprinderi de stat care detine aceste paminturi.

In anul curent, deja este prevazuta o parte de mijloace si acest lucru este inceput. De aceea, noi, ca sa cream aceasta comisie, ea este deja creata si o sa inceapa sa lucreze. Eu consider ca presedintele a primit niste observatii, dar aceasta nu o sa se soldeze cu nimic pina cind institutul corespunzator nu o sa faca cadastru pentru fiecare intreprindere aparte. Atunci noi putem vorbi despre aceea, ca norma este constatata pina la capat.

De aceea, mai repede, daca chiar si o sa fie operata modificarea bugetului pe anul curent, o sa fie prevazut, noi neaparat o sa iesim din partea comisiei, mijloace suplimentare din cauza ca ceea ce este prevazut in buget nu ajunge pentru realizarea problemelor pina la capat. Atunci o sa avem posibilitatea sa spunem ca fiecare intreprindere are un statut, are cadastru, organizarea teritoriului s.a.m.d. Dar aceasta comisie, care neaparat trebuie sa inceapa sa lucreze, ea numai o sa constate faptul si mai mult nimic.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Todoroglo,

Sint de acord. Pentru a discuta problema in complex este nevoie si de crearea unui cadastru clar si la zi. Dar in cadrul comisiei noi avem, si asa ne-am inteles de fapt, ca avem si sarcina sa vedem cum este executata legislatia, cum sint gestionate terenurile respective, cine folosesc aceste terenuri? Cum au fost transmise pe perioada timpului, de la cine catre cine s.a.m.d?

Eu cred ca nu are legatura ceea ce spunea domnul Todoroglo cu ceea ce urmeaza sa faca comisia in cadrul lucrarilor. Iar rezultatul activitatii comisiei, de ce nu? Prin hotarirea adoptata de catre Parlament, ulterior, in baza controlului sa fie un punct distinct, unde sa se stabileasca clar si finantarea proiectului respectiv.

Multumesc.

 

Domnul  Alexandr Bannicov:

Агентством предусмотрено на эти цели на 2007-2008 годы порядка семи c половиной миллионов. Министерство финансов на этот год не смогло выделить полностью всю сумму, выделено порядка 3 миллионов на начало производства данных работ.

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule Bannicov.

Rog comisia.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege privind modificarea anexei la Legea nr.668 din 23 noiembrie 1995 si constata urmatoarele.

La momentul intrarii in vigoare a Legii mentionate, din suprafata de 98 de hectare, gestionate de Gospodaria Agricola “Flori”, deja erau transmise in Fondul de rezerva al Primariei orasului Singera 63,41 de hectare, prin Hotarirea de Guvern nr.344 din 29 mai 1995, nr.771 din 17 noiembrie 1995.

Excluderea a 7,87 de hectare este solicitata pentru solutionarea problemei privind atribuirea terenurilor cetatenilor carora li s-au retras terenurile pentru constructia caii ferate Revaca–Cainari si nu au acceptat compensarea baneasca. Cerinta: sa se atribuie alte terenuri in locul celor retrase.

Comisiile permanente ale Parlamentului Republicii Moldova au sustinut acest proiect de lege. Comisia pentru agricultura si industria alimentara sustine acest proiect de lege pentru adoptare in prima lectura. Pentru lectura a doua se propune urmatoarea imbunatatire: denumirea Gospodariei Agricole “Flori” de inlocuit cu denumirea: Intreprinderea Agricola de Stat “Flori”, conform certificatului de inregistrare din 11 februarie 1993. Cu acest amendament, se propune ca acest proiect de lege sa fie votat si in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.423. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.423 este aprobat.

Lectura a doua, alte propuneri? Nu sint. Cine este pentru adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.423, in conditiile raportului prezentat de catre comisia sesizata in fond, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 36.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

80 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.423 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

La aceasta ora, anunt o pauza in sedinta plenului Parlamentului, care va fi reluata la ora 14.00. Va urma Ora intrebarilor si interpelarilor, dupa care spatiul de timp acordat pentru declaratii.

Va multumesc.

P   A   U   Z   A

*

*            *

D  U  P  A    P  A  U  Z  A

Doamna Maria Postoico:

Stimati colegi,

Reluam sedinta, ocupam toti locurile. Deci, urmatorul subiect pe ordinea de zi este intrebari si interpelari, Ora Guvernului. Este ora 14.00.

La tribuna centrala se invita domnul Nicolae Esanu. Trebuie sa convenim, conform Regulamentului, cite minute, domnule Esanu? 7 minute, da? Nu mai mult de 7 minute si 3 minute replici.

Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimata doamna Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

La interpelarea domnului deputat Stefan Secareanu cu privire la masurile intreprinse de catre Guvernul Republicii Moldova in scopul asigurarii implementarii Legii nr.1225 din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, in redactia Legii nr.186 din anul 2006 privind amendarea acestei legi, va comunicam urmatoarele.

In scopul asigurarii implementarii cit mai eficiente a dispozitiilor legii mentionate, Guvernul a intreprins masurile atit cele prevazute de catre lege, cit si alte masuri de ordin organizatoric, legislativ, financiar, pentru a asigura executarea legilor si spuneam ca se intreprind atit masurile prevazute de lege, cit si cele neprevazute de lege.

In scopul asigurarii unei coerente a implementarii prevederilor legii respective, prin Hotarirea Guvernului nr.516 din anul 2006, a fost constituita o comisie guvernamentala in frunte cu ministrul justitiei in sarcinile caruia a fost pusa elaborarea politicilor in domeniul respectiv si monitorizarea implementarii legii.

Comisia respectiva s-a convocat in mai multe sedinte, inclusiv cu participarea reprezentantilor organelor administratiei publice locale si rezultatele acestei comisii ati putut sa le aveti si dumneavoastra, deoarece, doar in rezultatul eforturilor depuse de catre membrii acestei comisii am putut identifica o parte din informatia statistica cu privire la numarul persoanelor care au fost reabilitate, numarul persoanelor, cererilor care au fost depuse si alte informatii care, cu parere de rau, pina la momentul actual, nu putem afirma ca sint exacte, dat fiind faptul ca, la data adoptarii legii, in anul 1992, nu a fost creat un mecanism eficient care ar fi asigurat monitorizarea procesului de implementare a legii respective.

De asemenea, printre masurile intreprinse de catre Guvern, as mentiona elaborarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensatii persoanelor supuse represiunilor politice, precum si achitarea compensatiei in cazul decesului, ca urmare a represiunilor politice.

Proiectul respectiv de Hotarire de Guvern a fost elaborat de catre Ministerul Justitiei, remis Guvernului inca pina la... in decembrie 2006, adica chiar pina la intrarea in vigoare a Legii nr.186 care stipula obligatia Guvernului de a intreprinde masurile de ordin legislativ si organizatoric in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a legii, adica de la data de 1 ianuarie 2007.

Proiectul respectiv de regulament a fost examinat in sedinta Guvernului din 21 februarie 2007 si aprobat de catre membrii Cabinetului de Ministri, raminind sa fie coordonata o singura problema – problema mecanismului de determinare a modului de plata a sumelor banesti persoanelor supuse represiunilor din contul mijloacelor alocate prin bugetul de stat.

As mentiona ca, desi legea nu prevede expres dispozitiile acestui regulament, dar Guvernul, pentru a asigura o coerenta in implementarea prevederilor legii, a inserat norme care vizeaza intregul proces de solutionare a problemei respective, inclusiv reglementari cu privire la modul de constituire a comisiilor in care urmeaza sa fie depuse cererile privind restituirea bunurilor sau plata compensatiilor, componenta acestor comisii, documentele care urmeaza sa fie prezentate de catre persoanele care au depus cerere si alte prevederi care, in opinia noastra, vor permite ca procesul de implementare a prevederilor legislatiei sa fie unul coerent.

As mentiona, de asemenea, la capitolul “Masuri intreprinse de catre Guvern”, masurile de natura financiara, o parte dintre care au fost realizate cu aportul Parlamentului. Si ma refer la prevederea in bugetul de stat al Republicii Moldova a sumei de 4 milioane 500 mii de lei, destinata exclusiv platilor compensatiilor respective. Este evident ca este o suma care, in prezent, nu este suficienta, dar as mentiona ca aceasta suma este prevazuta pentru prima data in Legea bugetului de stat, incepind cu anul 1992.

Tot la capitolul “masuri de ordin financiar”, mentionam ca, in rezultatul discutiilor in comisia pe care am mentionat-o anterior, ministrul finantelor a propus un mecanism, prin intermediul caruia sa asigure ca, la momentul elaborarii bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, acestea sa prevada si sume destinate restituirii valorii bunurilor in cazul in care nu poate fi achitata compensatia acestora.

Acestea ar fi succint masurile intreprinse de Guvern. Vrem sa mentionam in continuare ca pentru noi una din masurile prioritare ramine constituirea si functionarea eficienta a comisiilor la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. Deja noi primim din partea unitatilor administrativ-teritoriale diferite demersuri privind modalitatea de interpretare a legilor si modul de solutionare a problemelor.

Chiar ieri eu am vizat o asemenea cerere din raionul Cahul, semnata de domnul Bratu. Ministerul Justitiei si comisia creata de catre Guvern va acorda in continuare asistenta metodologica comisiilor teritoriale.

Dar, in final, as vrea sa mentionez ca sarcina implementarii prevederilor legii revine unitatilor administrativ-teritoriale. Comisiile create in teritoriu urmeaza sa examineze cererile, sa dispuna restituirea bunurilor, iar in cazurile in care aceasta nu este posibila sa dispuna plata compensatiilor, pornind de la valoarea bunului.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3, nr.5, imi cer iertare.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Domnule viceministru,

Multumesc mult pentru acest raspuns. Dumneavoastra, involuntar, ati confirmat ca Guvernul a intrat in acest an, in acest sens, nepregatit, pentru ca regulamentul despre care ati pomenit a fost adoptat sau presa scrie ca inca nu a fost adoptat.

Abia la 21 februarie, dupa interventia mea in Parlament, deci aproape doua luni de zile, cetatenii umbla si se pling la toate comisiile, inclusiv la Comisia pentru drepturile omului si nu stiu ce sa faca.

Cu toate masurile pe care le-ati enumerat dumneavoastra aici, aceste plingeri continua sa vina, inclusiv in comisia noastra si eu personal acum nu sint satisfacut de raspunsul pe care l-ati dat atit timp cit acesti cetateni vor umbla pe drumuri.

Eu stiu ca un Guvern al unui stat de drept, asa cum se pretinde Republica Moldova, trebuie sa aiba sau are obligatia, potrivit Planului de actiuni in domeniul drepturilor omului, care a fost adoptat de Parlament, in afara de respectarea si apararea drepturilor omului, sa promoveze aceste drepturi. Era bine daca Guvernul Republicii Moldova... dumneavoastra ati raspuns mai mult in  numele Ministerului Justitiei, dar eu am adresat interpelarea Guvernului.

Era bine daca Guvernul solicita timp de antena la televiziunea publica, ca sa explice acestor cetateni toate detaliile despre care vorbiti dumneavoastra, ca oamenii sa nu umble pe drumui. Pentru ca majoritatea acestor cetateni sint in virsta, au virsta inaintata si nu cunosc legile, nu cunosc toate detaliile si nici nu stiu cui sa se adreseze, mai mult decit atit ca multe comisii, despre care vorbiti dumneavoastra, nu au fost create, nu functioneaza in administratia publica locala.

Chiar zilele acestea, la Cahul, m-am intilnit cu un sir intreg de cetateni care se pling, inclusiv la Taraclia, nu stiu cui sa se adreseze. Ce sa faca acesti cetateni in aceasta situatie?

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti sa... pot sa fiu...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule ministru,

Este clar.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Dar este vorba de o informatie, daca imi permiteti, succint.

 

Doamna Maria Postoico:

Suplimentara? Un minut.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Un minut la capitolul “Intrarea in vigoare”. Deci, pot sa fiu de acord ca masurile care trebuie intreprinse inca sint foarte multe. Dar la capitolul “Intirzierea Guvernului” categoric nu putem sa fim de acord cu aceasta, pentru ca articolul 3 din Legea nr.186 prevede ca Guvernul, in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a legii, prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

Deci, Guvernul, chiar anticipind intrarea in vigoare a legii, a elaborat proiectul respectiv de regulament, a fost adoptat nu datorita interventiei dumneavoastra, ci in conformitate cu planul aprobat de Guvern anterior si care prevedea ca regulamentul respectiv sa fie adoptat intr-un termen cit mai scurt si, cu certitudine, pina la expirarea termenului-limita stabilit de lege.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domule ministru.

Microfonul nr.5.

Trecem la intrebari si interpelari. Deci, la mine aici este fixat numai domnul Secareanu. Cu parere de rau, noi o sa verificam Aparatul sa vedem care e motivul de ce nu a fost inclusa si interpelarea dumneavoastra.

Dumnealui o sa fie in sala si deci daca ceva, suplimentar. (Rumoare in sala.)

Domnule Bujor,

Cu parere de rau, eu va zic, iata materialele de care dispun eu, nu am interpelarea dumneavoastra. Deci, eu nu am interpelarea dumneavoastra, cu parere de rau, si de aceea nu stiu nici cum e.

Bine. Microfonul nr.5.

Intrebari si interpelari catre Guvern.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu adresez prima interpelare Primului ministru Vasile Tarlev. La 1 martie se incheie moratoriul declarat de cele mai mari 30 de firme, producatoare de SOFT-uri din lume asupra verificarii tuturor celor care folosesc in Republica Moldova SOFT-uri nelicentiate.

Se stie bine ca in Macedonia s-au acordat, de exemplu, 3 luni pentru moratoriu, iar la noi, in Republica Moldova, chiar 4 – 1 noiembrie si februarie. Astazi, 1 martie, ma intereseaza care este situatia generala cu SOFT-ul licentiat in Republica Moldova. Cite calculatoare are: statul, administratia publica centrala, administratia publica  locala, organele de drept? Si ce se intreprinde acum la expirarea moratoriului? Ma intereseaza daca sint evaluate consecintele ce pot interveni sub aspect financiar, dar si penal pentru stat si pentru cetateni, riscurile pe care le parcurgem cu totii si care ar fi solutiile propuse, daca exista asa ceva?

Aceasta, deoarece, pina acum, s-a mai trecut cu una, cu alta, iata, insa ca producatorii de SOFT-uri ar putea, cerind utilizatorilor doar SOFT-uri licentiate sa duca in prag de faliment o buna parte si din sectorul privat. Lipsa de politici economice liberale corect aplicate, fara ingerinta statului si fara ingerinta agentiilor de presiune, axati pe impozitarea neoficiala a agentilor economici pot conduce, in contextul folosirii doar a SOFT-lor licentiate, la grave consecinte.

Doresc sa imi spuna domnul Tarlev, cu ce drept moral ar putea de astazi agentii organelor de drept sa intre in apartamentele oamenilor pentru a le controla licentele SOFT-lor, daca Guvernul nu isi onoreaza angajamentul asumat privind respectarea drepturilor de autor in cazul SOFT-lor nelicentiate? Daca statul nu va incepe sa practice doar SOFT-uri licentiate, ce drept va avea sa procedeze la controlul agentilor privati? Astept raspunsul in scris.

A doua interpelare o adresez Ministerului Administratiei Publice si Ministerului Finantelor. Este un apel care mi-a fost trimis ieri de la Riscani si care, de fapt, este adresat deputatilor, insa eu am spus deja cui adresez aceasta interpelare.

Se numeste asa: “Обращение. Мы, коллектив учеников и учителей, а также родительская Ассоциация русского теоретического лицея имени Кантемира города Рышкань, очень просим вас, всех депутатов Парламента Республики Молдова, об оказании помощи в строительстве или ремонте учебных мастерских. У нас сложились неблагоприятные условия. Уроки технологического труда проводим в  коридоре лицея, на бетоне, без удобств, без необходимого оборудования уже 5 лет. Наши мастерские были одни из лучших в районе, хорошо оборудованы. Поэтому очень обидно, что учебный процесс сейчас проходит в таких условиях. Мы не раз обращались в районный совет города Рышкань, в примэрию Рышкань с этой просьбой и получили ответ: нет финансов.

Мы, ученики этого лицея, хотим проводить данные уроки в хорошем, оборудованном помещении со всеми удобствами, потому что это неблагоприятно отражается на нашем здоровье, а также на наших знаниях. Родительская Ассоциация очень просит вас не отказать в нашей просьбе и удовлетворить ее, выделив нам финансовую помощь. Мы, ученики, а также учительский коллектив являемся единственным русским лицеем района и хотим иметь хорошие условия для учебно-воспитательного процесса.

Директор лицея Фортуняк. Председатель родкома Гульпа. Учителя лицея: Спыну, Думбравану, Кондрицкая, Косерик, Коваль”.

Nu am inteles reactia voastra. Acestia sint cetatenii nostri. Noi ii respectam pe ei, altceva este ca voi nu respectati legea. Ati inteles?

 

Doamna Maria Postoico:

Probabil, ei tot nu v-au inteles, fiindca nu iubiti limba lor.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova privind realizarea unui document aprobat de catre Ministerul Educatiei si Tineretului la 30 noiembrie 2006 privind organizarea si desfasurarea bacalaureatului in anul scolar 2006–2007. Practic, la toate intilnirile, pe care le-am avut si in multiplele adresari parvenite in numele parintilor, abordez urmatoarele probleme:

Cum directiile raionale de invatamint vor rezolva problemele de finantare a actiunilor referitoare la organizarea si desfasurarea examenelor de bacalaureat? Care este valoarea financiara a acestei actiuni? Unde vor fi cazati copiii in aceasta perioada in raioanele in care se vor crea centrele de bacalaureat? Cum directia va asigura transportarea in conditii de securitate deplina? Care va fi costul acestor transportari? Deoarece, in majoritatea satelor lipsesc rute legale de transport. De ce s-a ajuns anume la cifra de 75 de elevi sa fie create centre de bacalaureat doar cind se va respecta aceasta conditie?

Mi se pare ca nici in cele mai rigide si stricte organizatii din Republica Moldova nu sint prevazute astfel de atributii si drepturi sau obligatiuni la care vor fi supusi profesorii si supraveghetorii in aceasta perioada. Vreau doar sa va dau citire uneia dintre atributiile supraveghetorilor: “Dirijeaza aranjarea candidatilor in banci conform ordinii stabilite.” Este foarte mare semn de intrebare la acest Regulament. Si, de aceea, solicit de la Ministerul Educatiei si Tineretului sa prezinte, peste o saptamina, deoarece 8 si 9 martie vom avea zile libere, raspuns la aceste intrebari.

Si inca o intrebare: cum vom crea sau ce fel de climat vom crea pentru copiii nostri, care are scopul sa ii mobilizeze pe copii sa faca raspunsuri frumoase si corecte, cind ei si asa sint stresati in conditiile in care traiesc, cind nu isi vad parintii ani de zile, iar noi le mai cream prin acest Regulament astfel de conditii? Solicit raspuns de la Ministerul Educatiei si Tineretului in plenul Parlamentului peste o saptamina, joia viitoare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolai Gutul:

Спасибо, госпожа председатель.

У меня обращение к руководителям Министерства промышленности и инфраструктуры, Министерства сельского хозяйства и пищевой промышленности и Агентства строительства и развития территорий.

В адрес депутата поступило обращение от советников примэрии Михайлень, района Рышкань, от пенсионеров, педагогов и медиков, в котором обвиняются вверенные вам министерства и агентство в следующем. Ответственные работники Министерства промышленности господин Долма и агентства господин Избындэ по телевидению заверяли население республики, что расценки за подвод газа к частному дому (к газовой плите) составит не более 3000 леев, но коммерческие структуры выполняют этот вид работ за 17–18 тысяч леев.

После прокладки газопровода по селу невозможно ни пройти, ни проехать, так как фирма, выполняющая проект, не приводит в надлежащее состояние дорогу.

Выращенное убойное мясо, а также молоко реализуются по низким ценам, а перекупщики продают их на рынке в несколько раз дороже.

Учитывая справедливые требования авторов коллективного обращения и в соответствии с Законом о статусе депутата прошу принять необходимые меры по разрешению указанных проблем с выездом на место и о результатах рассмотрения сообщить письменно.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Am o interpelare catre domnul Prim-ministru Vasile Tarlev. In perioada anilor 2006–2007 vinificatorii din republica au fost impusi unor restrictii foarte dure din partea Guvernului Republicii Moldova la compartimentul “Exportul productiei vinicole in vrac.”

Unul dintre motivele indicate, asupra carora au fost luate aceste masuri, a fost necesitatea ridicarii calitatii productiei livrate. Spre regret, pe parcursul acestui timp Guvernul nu a determinat public nici un agent economic, care activeaza in vinificatie, care ar fi incalcat legislatia Republicii Moldova la compartimentul “Calitate”, cu aplicarea sanctiunilor respective. Aceasta impune gindul ca se urmaresc, de fapt, prin aceste interdictii decit cele expuse public alte scopuri.

Totodata, impunerea acestor conditii au condus multi agenti economici din vinificatia republicii in prag de faliment. Imposibilitatea rambursarii creditelor bancare, incapacitatea de plata a impozitelor, achitarea strugurilor prelucrati, serviciilor livrate vinificatorilor, salariilor lucratorilor de la fabrici. Aceasta duce, de fapt, si la imposibilitatea pregatirii ramurii catre noul sezon de vinificatie, precum si la pierderea cumparatorilor traditionali de vinuri in vrac nu numai din Rusia, dar si din Bielorusia, Kazahstan si din multe alte tari, care sint traditionali cumparatori ai vinurilor moldovenesti.

In contextul celor expuse, rog, domnule Prim-ministru, sa fiu informat despre masurile care se preconizeaza de catre Guvern pentru viitorul cel mai apropiat intru schimbarea situatiei create in vinificatie. Totodata, rog investigarea motivelor pe care Agentia Agroindustriala “Moldova-Vin”, in persoana Centrului National de Testare a Productiei, nu acorda vinificatorilor certificate de calitate si cerificate de conformitate, necesare pentru exportul productiei vinicole in vrac. Raspunsul il solicit in scris.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Ma adresez Ministerului Educatiei si Tineretului din Republica Moldova in persoana domnului ministru Victor Tvircun. Potrivit Codului de lege in domeniul invatamintului institutiile scolare, prescolare, extrascolare nu sint supuse privatizarii. Atunci care este cauza ca Gradinita-Tip nr.6 din orasul Orhei, cartierul Slobozia Doamnei a fost jacmanita si imobilul ei privatizat de sase persoane suspuse din conducerea raionului, toti fiind membri ai Partidului Comunist din Republica Moldova.

Acest lucru l-am aflat in orele de audienta pe care le-am avut la 19 februarie anul curent la Orhei, in care am fost abordata de un grup de locuitori ai orasului, care de ani buni stau la coada pentru a primi o locuinta. Printre ei invatatori, medici si un judecator. De aceea, solicit ca Procuratura Generala a Republicii Moldova, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa urmareasca aceasta incalcare flagranta a Legii invatamintului si nu numai. Iar in conditiile legii sa fiu informata despre rezultatele acestei urmariri.

Cea de a doua interpelare o expediez Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica, pentru ca tot in aceeasi zi s-au adresat mai multi cetateni cu problema in ceea ce priveste achitarea pentru gaze si nu numai. Conform tarifelor aprobate de ANRE, statiile termice si cazangeriile vor plati
2267 de lei, tariful pentru populatie este de 2406 de lei pentru 30 m3 si 3022 de lei pentru fiecare m3 consumat peste acest volum.

Intrebarea mea este: oare ANRE nu cunoaste ca statiile termice centrale exista doar in Chisinau si Balti? Pentru ca in celelalte localitati ele de ani buni nu mai functioneaza, ma refer la centralele, la statiile centralizate. De ce atunci s-a facut diferentierea in asa fel, ca restul teritoriului sa acopere cheltuielile pentru tot consumul de gaze?

Astept raspuns de la aceasta tribuna, de la tribuna centrala a Parlamentului nu atit pentru mine, cit pentru cetatenii acestei bucati de tara. Ca punct de pornire a acestora a fost un articol din ziarul “Экономическое обозрение» din data de
9 februarie, care spune ca populatia rurala plateste confortul cetatenilor, locuitorilor Chisinaului si Baltilor, dar, in acelasi timp, nici unii, nici altii nu stiu despre aceasta.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Ma adresez domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. Prezenta interpelare deriva din situatia critica la capitolul finantarea gradinitelor cu regim special din municipiul Chisinau si anume a gradinitelor nr.9, 80 si 100, gradinite sanatoriale pentru copii cu viraj de tuberculoza, frecventate de copii cu virsta intre 2 si 7 ani, cu diferite forme de tuberculoza, majoritatea provenind din familii social-vulnerabile.

Gradinitele nr.26 si nr.179, predestinate copiilor frecvent bolnavi, gradinitele nr.74 si nr.76 pentru copii cu handicap mintal, gradinita nr. 167 pentru copii hipoacuzi, gradinitele nr.77 si nr.175, predestinate copiilor cu defecte in vorbire, care nu beneficiaza, din pacate, de o finantare speciala pentru alimentarea si tratarea adecvata a copiilor in aceste institutii.

O alta nemultumire a angajatilor din aceste institutii, care activeaza in conditii nocive, se refera la neacordarea suplimentului de 20 la suta la salariu pentru nocivitate.

In contextul celor expuse, solicit sa se revada actele normative care reglementeaza finantarea institutiilor cu regim special, in special la capitolul alimentarea copiilor si asigurarea cu medicamente si aparataj medical.

Al doilea moment: sa fie revazuta si modificata anexa nr.1, tabelul nr.6 la Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.381 din 13 aprilie 2006, in scopul acordarii angajatilor din aceste institutii a suplimentului de 20 la suta la salariu.

A doua interpelare o adresez domnului ministru al administratiei publice Vitalie Vrabie. Am fost sesizata de un grup de cetateni din Dumbrava asupra unei probleme vitale pentru aceasta localitate. De la infiintarea satului Dumbrava in 1992, Primaria Truseni, in a carei componenta intra aceasta localitate, dar si consiliul municipal Chisinau nu si-au onorat obligatiunile privind solutionarea diverselor probleme ale acestei localitati nou-infiintate. Astfel, din contul locuitorilor, au fost trasate integral retelele de gaze naturale, retelele de asigurare cu energie electrica, telefonizarea localitatii, constructia fintinilor private cu acces  public etc.

Printre problemele, in a caror solutionare se cere urgent interventia organelor abilitate se enumera: asigurarea suplimentara cu transport public, salubrizarea, instituirea unui post de politie, deservirea medicala, constructia unui centru de comert. Dar cea mai stringenta problema a localitatii in momentul de fata este constructia apeductului si a retelei de canalizare.

Inca in 2005, din bugetul municipal au fost alocate 200 de mii de lei pentru lucrarile de proiectare. Din pacate, acest proiect nu este finalizat nici pina astazi. In acest context, solicit o informatie ampla privind valorificarea sumei alocate pentru lucrarile de proiectare a apeductului si retelei de canalizare in satul Dumbrava, comuna Truseni, municipiul Chisinau.

Va rog, de asemenea, sa ma informati, cine este antreprenorul responsabil de elaborarea acestui proiect. Sa fie alaturat contractul incheiat si sa elucidati motivele nerespectarii termenelor prevazute de contract. La ambele interpelari astept raspuns in scris.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte.

Adresez o interpelare Ministerului Finantelor. Avind in vedere situatia creata cu exportul productiei vinicole in Federatia Rusa si ca, actualmente, prevederile Codului fiscal si ale Legii pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II nu prevad careva norme privind reducerea pierderilor constatate de catre agentii economici respectivi de la stoparea vinzarilor productiei vinicole in Federatia Rusa si, de asemenea, Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace banesti, de marfuri, servicii provenite din tranzactiile economice externe, Legea nr.1466 din 29 ianuarie 1998 nu prevede situatia aparuta la producatorii vinificatori din republica in care sumele nerepatriate de la export, provenite din tranzactiile economice externe, nu vor fi supuse sanctiunilor pecuniare.

Avind in vedere lipsa acestor reglementari in legile mentionate, cer Ministerului Finantelor sa imi prezinte o informatie despre aceea ce intelege ministerul si Guvernul de a intreprinde, pentru a nu pune agentii economici intr-o situatie si mai delicata, fiind sanctionati in caz contrar de doua ori.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Vasile Balan:

Intrebarea mea o adresez administratiei “Moldsilva”. Ce suprafata de paduri avem  noi astazi in Republica Moldova? Cite ocoale silvice gestioneaza aceasta suprafata de paduri? In cite parcele, de ce marime si in care ocoale silvice taierile se efectueaza astazi rase si succesive, cite hectare de paduri sint date astazi in arenda, marimea, in care ocol silvic, cui si pe ce termen?

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Prima interpelare o adresez Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor, domnului Vasile Ursu. Conform Hotaririi de Guvern nr.854 din
28 iulie 2006, a fost aprobat Regulamentul transporturilor auto de calatori si bagaje.

Conform punctului 5 din acest Regulament, se interzice antrenarea la transportul calatorilor in folosul public a mijloacelor de transport reutilate din camioane-furgon cu destinatie generala. Excluderea mijloacelor de transport reutilate din activitate se va efectua conform urmatorului grafic: semestrul II 2006 – excluderea mijloacelor de transport reutilate cu anul fabricarii pina la 1992, inclusiv semestrul I 2007 – excluderea mijloacelor de transport reutilate cu anul fabricarii 1993 si semestrul II  2007 – excluderea mijloacelor de transport reutilate cu anul fabricarii 1994, 2006.

In consecinta, pina la sfirsitul anului 2007 urmeaza sa fie excluse din activitate un numar foarte mare de mijloace de transport, pentru care proprietarii au investit sume enorme de bani, iar activitatea acestora este legalizata prin contracte valabile la moment si pe termen de citiva ani.

Domnule ministru,

In acest context, va rog, sa imi raspundeti la urmatoarele intrebari: cite persoane sint si vor fi afectate in rezultatul aplicarii prevederilor respectivului regulament? Cine va purta vina pentru nerespectarea contractelor deja incheiate de acestia? Daca statul este dispus sa compenseze prejudiciile morale si materiale ale persoanelor care au procurat microbuse si acum sint nevoite sa le dea la fier uzat. Va rog, sa imi prezentati raspunsul la urmatoarea Ora a Guvernului.

Si a doua mea intrebare este pentru domnul ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun. Ceva timp in urma am adresat o interpelare, intrebare in care ma interesam despre cauzele care au condus la reducerea numarului de studenti la specialitatile de filologie spaniola si italiana la Universitatea de Stat din Moldova. Si, in general, despre cauzele excluderii acestora din planul de inmatriculare pentru anul 2006. Raspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Educatiei si Tineretului, desi destul de amplu, nu este suficient de convingator pentru a raspunde la aceasta situatie.

De aceea, domnule ministru, va rog sa imi raspundeti, in ce institutii de invatamint se mai pregatesc specialisti traducatori, filologi, profesori de limba spaniola si italiana si de cind? Care este soarta Catedrei de Limba si Literatura Spaniola si Italiana a Universitatii de Stat din Moldova in aceste conditii? Si daca in anul 2007 se prevede inmatricularea la specialitatile respective la Universitatea de Stat din Moldova.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Prima interpelare o adresez Presedintelui Curtii de Conturi, Procurorului General si Primului ministru al Republicii Moldova, carora le solicit sa imi dea explicatii scrise asupra masurilor intreprinse in rezultatul reviziei economico-financiare efectuate la Intreprinderea Mixta “Calarasi-Divin” cu aproape un an in urma, finalizata la 31 martie 2006, cind au fost verificate si unele aspecte abordate de doamna deputat Valentina Cusnir.

Revizia a fost infaptuita de catre Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, care a stabilit mari abateri sau neindeplinirea totala a mai multor stipulari de baza, nemaivorbind de cele suplimentare din contractul de vinzare–cumparare a capitalului social al S.A. “Calarasi-Divin”, pachetul care apartinea integral statului si vindut catre Banca Guvernamentala a orasului Moscova, Federatia Rusa.

Aceasta revizie a depistat ca cumparatorului i-au fost daruite din start
14 milioane de lei ale statului, venitul ramas la intreprindere din activitatea pe anul 2002, anterior vinzarii, dar si un surplus de distilate de aproape 3 mii decalitri, fara ca cumparatorul sa investeasca ceva. Cumparatorul nu a investit decit jumatati din sumele necesare pentru anii 2003 si 2004, nu a investit nici un banut in anul 2005. In schimb a luat sume mari de credite din bancile din Federatia Rusa si la mijlocul anului 2006 avea datorii catre ele de peste 14 milioane dolari SUA.

Fiecare dintre acei solicitati cunoaste bine rezultatele reviziei, dar timp de un an cumparatorul rus al intreprinderii continue sa isi bata joc de colectivul ei prin noi si noi disponibilizari, concedii fortate neremunerate, urmariri la camerele video, instalate pe tot teritoriul, al caror cost este inclus in suma investitiilor, “specialistii” adusi zilnic de la Chisinau, dar ei nici pe departe nu sint vinificatori, vinificatorii au plecat in lumea mare.

Solicit explicatii, cum am accentuat la inceput, dar si marimea prejudiciului material adus statului Republica Moldova o data cu privatizarea deocamdata a Fabricii de Vinuri si Divinuri Calarasi, cu referire asupra situatiei create in colectivul intreprinderii, angajatii ramin a fi cetateni ai Republicii Moldova.

A doua interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova si este aceeasi interpelare adresata joia trecuta de catre colegul nostru Stefan Secareanu. Dar astazi a fost prezentat un raspuns foarte ofensator din partea domnului Esanu, care a interpretat in voia sa legea. Legea a fost adoptata de catre Parlament in iunie 2006, publicata in “Monitorul Oficial” la 11 august 2006. Trei luni pentru a pregati si a aduce in concordanta cu aceasta lege toate regulamentele necesare se numarau din luna august si nicidecum...

1 ianuarie 2007 este cu referire la articolul 2, ca cetatenii pot depune in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi cereri si deja aceste cereri vin. Comisiile nu sint create, da, domnule Esanu, si nu schimbati, si Guvernul sa vina cu o explicatie la tribuna centrala a Parlamentului la momentul ce tine de articolul 121 privitor la cetatenii care astazi sint cetateni ai Republicii Moldova, dar au fost supusi represiunilor politice de pe teritoriul altui stat, fiindca legea prevede si acest moment, sa vina cu o explicatie clara, ca sa inteleaga cetatenii. Ca ei nu il intreaba pe domnul Esanu, ma intreaba pe mine si pe alti deputati care merg in teritoriu. Raspunsul il solicit de la tribuna centrala saptamina viitoare.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Trei ani in urma Guvernul a prezentat proiectul Legii cu privire la crearea zonei libere Uzina de Tractoare si a insistat sa adoptam aceasta lege. Legea a fost adoptata, dar pina la ziua de astazi legea nu este executata. Intrebarea mea este foarte simpla in adresa Guvernului: de ce legea nu este executata?

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea este adresata domnului Andrei Stratan, ministru de externe si integrare europeana. In presa se vehiculeaza ca Federatia Rusa a deschis un consulat la Tiraspol. Intrebarea mea tine de urmatoarele. Prima. Exista un acord al Guvernului de la Chisinau si cel al Federatiei Ruse in problema deschiderii unui consulat la Tiraspol? Daca da, cine a negociat si a semnat acest acord? Daca nu, ce intreprinde ministerul, pe care aveti onoarea sa il conduceti, in problema data? Raspunsul il astept de la tribuna Parlamentului.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna Presedinte.

Interpelarea mea o adresez Guvernului Republicii Moldova, domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Hotarirea de Guvern cu nr. 1593 din 29 decembrie 2003, in baza careia se efectueaza salarizarea tuturor angajatilor din institutiile medico-sanitare din sistemul de medicina asigurata, prevede ca salariul tarifar pentru categoria I de calificare se recalculeaza anual prin negocieri colective intre Ministerul Sanatatii, Compania Nationala de Asigurari in Medicina si sindicatul de ramura.

Din informatia parvenita, aceste negocieri s-au finalizat la sfirsitul anului trecut. Rog sa fiu informata despre cauzele tergiversarii aprobarii de catre Guvern a acestei decizii, fapt care plaseaza institutiile medicale in situatie incerta, iar angajatii mai asteapta inca majorarea salariilor. Tin sa amintesc ca realizarea acestor prevederi nu cer finante suplimentare, decit cele adoptate prin Legea fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2007, adoptat la 21 decembrie 2006.

Si interpelarea a doua. Publicatia periodica “Ziarul de Garda” din data de
22 februarie a publicat un articol intitulat “Impozite colectate cu bita”, in care a fost prezentat un caz socant, ce i s-a intimplat familiei Sococol, locuitor al satului Siscani, raionul Nisporeni.

Potrivit materialului publicat, familia Sococol a fost supusa unor penalitati in valoare de 500 de lei pentru neplata impozitului funciar si a contributiilor la Fondul asigurarilor sociale. Iar prin decizia Judecatoriei Nisporeni aceasta penalitate a fost schimbata cu arestul administrativ. In timpul arestului, Victor Sococol a fost supus batailor din partea politistilor din Nisporeni, astfel incit a fost necesara spitalizarea acestuia.

In acest sens, solicit domnului ministru de interne Gheorghe Papuc examinarea actiunilor ilegale ale politistilor din Nisporeni, iar domnului Procuror General Valeriu Gurbulea sa declanseze o ancheta si sa investigheze acest caz.

Domnul ministru al finantelor Mihail Pop si domnul sef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat Sergiu Puscuta, rog sa imi explice de ce astfel de masuri drastice sint luate in privinta oamenilor si asa saraci, in timp ce pentru agentii economici rau-platnici s-au creat si exista diferite modalitati de iertare a acestor penalitati?

Rog sa mi se prezinte informatia referitoare la numarul detinatorilor de terenuri datornici fata de bugetul asigurarilor sociale in raionul Nisporeni, cit si in celelalte raioane din tara.

De asemenea, vreau sa stiu care este numarul subiectilor de impunere carora li s-au inlocuit penalitatile si datoriile prin masuri administrative, inclusiv prin masuri de expropriere. Raspunsurile le solicit in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Aseara am fost sesizat de catre Asociatia “Promolex” asupra unui fenomen de incalcare grava a drepturilor locuitorilor din regiunea transnistreana a Republicii Moldova, care, in ultima perioada, a luat amploare.

Ieri, 28 februarie, domnului Petru Casian, cetatean al Republicii Moldova, locuitor al satului Corjova, raionul Dubasari i-a fost confiscat de catre asa-zisele autoritati transnistrene automobilul “Mercedes” 609 D numar de inmatriculare “DB AD 193” pentru faptul ca nu a achitat o asa-zisa taxa pentru import provizoriu.

In 2006 petitionarul, acest cetatean a achitat o amenda echivalentul sumei de circa 1000 de dolari, iar dupa aceasta a fost fortat sa achite periodic diverse taxe vamale. Acum, in acest moment, automobilul este sechestrat de catre asa-zisii colaboratori ai vamii Dubasari si de peste 24 de ore acest cetatean, impreuna cu politistii din raionul Dubasari, de la Ustia, sint in asteptarea reprezentantilor militari ai comisiei unificate de control care, dupa cum sint informat, refuza sa se deplaseze la fata locului ca sa documenteze si sa solutioneze acest caz.

Cetateanul respectiv s-a adresat comisiei noastre si solicita sa i se apere drepturile in regim de urgenta.

Acelasi lucru il cer Guvernului Republicii Moldova, sa intervina in regim de urgenta si sa ma informeze asupra deciziilor si actiunilor intreprinse.

Mai amintesc ca toti proprietarii, potrivit sesizarii, domiciliati in raioanele de est ale Republicii Moldova ale caror mijloace de transport auto sint inmatriculate la autoritatile constitutionale ale Republicii Moldova, sint obligati de catre fortele transnistrene sa achite la fiecare 60 de zile asa-zisa taxa pentru import provizoriu sau sint fortati sa achite sume enorme de la 100 la 1000 de dolari sub forma de amenda sau mita.

Au fost inregistrate si cazuri in care persoanele care au incercat sa isi apere drepturile, solicitind intocmirea proceselor-verbale si ale altor acte necesare conform procedurilor legale, sint in acest moment hartuite in, asa-zisele instante de judecata din regiune pentru nesupunere sau opunere de rezistenta.

Astfel de situatii au drept scop intimidarea tuturor cetatenilor Republicii Moldova. Regretabil este faptul ca, de fiecare data sau de cele mai multe ori, autoritatile competente ale Republicii Moldova se limiteaza doar la explicatii diplomatice, evitind implicarea directa in solutionarea pasnica a acestor probleme.

Trebuie sa reamintesc ca, potrivit Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, Guvernului ii revine obligatia pozitiva de a apara interesele, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, in special ale cetatenilor sai.

Multumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima interpelare o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Au mai ramas zile numarate pina la demararea noii campanii agricole, insa persoanele angajate in sfera agriculturii se confrunta cu multiple si grave probleme, care ii pun in mare dificultate, determinindu-i pe acei mai vulnerabili sa abandoneze acest gen de activitate.

O problema dificila cu care se confrunta agricultorii nostri este si cea a preturilor exagerat de mari la ingrasamintele minerale importate cu preponderenta din Federatia Rusa. La ora actuala, o tona de ingrasaminte minerale costa pe piata Republicii Moldova peste 4 mii de lei.

In acelasi timp, costul unei tone de asemenea ingrasaminte in orasul Apatita din Rusia costa in jur de 30 de dolari sau aproximativ 400 de lei. Cum se intimpla ca diferenta dintre pretul de achizitie si cel de realizare este de 10 ori mai mare? Ce a intreprins Guvernul, ministerul de resort pentru a determina reducerea discrepantei strigatoare la cer dintre cele doua preturi?

Daca pina in prezent Guvernul si ministerul de resort nu au intreprins nimic eficient in acest sens, ce intentioneaza sa intreprinda in saptaminile care au mai ramas pina la declansarea campaniei agricole Guvernul si ministerul respectiv pentru a facilita agricultorilor nostri achizitionare la preturi accesibile a ingrasamintelor minerale atit de necesare pentru promovarea unei agriculturi performante?

Si a doua interpelare i-o adresez domnului viceprim-ministru, ministru al administratiei publice locale Vitalie Vrabie. Zilele trecute mi-a parvenit o cerere din partea cetateanului Octavian Salagor, domiciliat in strada Eternitatii 3, apartamentul 49, orasul Riscani care mi-a deschis o problema pe care incearca sa o depaseasca de 3 ani de zile fara sa aiba succes pina in prezent.

Dinsul este licentiat in asistenta sociala. La examenele de licenta Octavian Salagor a fost apreciat inalt de catre specialistii notorii din cadrul institutiei universitare, remarcindu-se in cadrul acestei examinari ca este un specialist de performanta.

Conform Hotaririi Guvernului din 10 ianuarie 2007, petitionarul ar fi trebuit sa fie angajat in cadrul Primariei Riscani in calitate de asistent social. In acest scop, petitionarul a depus toate actele cerute de normele in vigoare. Totusi, prevalindu-se de motive fara substanta si absolut neclare responsabile din cadrul administratiei publice locale din Riscani, evita deja de 3 ani de zile sa angajeze acest specialist tinar cu o pregatire apreciabila in functia pentru care dinsul opteaza.

Domnule ministru,

Avind in vedere cele mentionate mai sus, rog sa dispuneti examinarea acestui caz in vederea aprecierii obiective si luarii de masuri care se impun pentru a asigura respectarea prevederilor legislatiei in vigoare in domeniul asistentei sociale si emiterii unei rezolutii pozitive la cererea formulata de domnul Octavian Salagor.

Multumesc.

Raspunsurile le astept in versiunea scrisa.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

O interpelare domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun.

Domnule ministru,

La 8 decembrie 2006, Ministerul Educatiei si Tineretului a emis ordinul nr.493 cu privire la metodologia de sustinere a examenelor de bacalaureat de catre studentii anului intii ai institutiilor de invatamint superior, inmatriculati in baza atestatelor de studii medii.

Conform punctului 3 al acestui ordin, studentii care nu vor promova examenele de bacalaureat in sesiunea repetata urmeaza a fi exmatriculati. Aceste prevederi contravin atit Legii invatamintului, cit si unui sir de alte acte ale Ministerului Educatiei si Tineretului si anume: ordinul nr.663 din 1 decembrie 2000, circularei nr.021439 din 26 ianuarie 2004, Regulamentului de organizare si desfasurare a admiterii in institutiile de invatamint superior din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea colegiului Ministerului Educatiei si Tineretului nr.6 punctul 1) din 27 aprilie 2006.

In particular, este vorba despre dreptul studentului de la anul intii admis la studii pe baza atestatului de scoala medie de a sustine examenele de bacalaureat, iar, conform noului ordin, acest drept se transforma intr-o obligatie.

Domnule ministru,

In acest context, va solicit explicatii in legatura cu scopurile urmarite de catre minister, justificarea acestei masuri, efectele pe care le va produce.

Raspunsul il solicit in scris si de la tribuna Parlamentului.

Mulaumesc mult.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare microfonul nr.4.

 

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, doamna Presedinte.

Acum doua saptamini am adresat o interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si ministrului culturii in legatura cu situatia Teatrului “Eugen Ionescu” si Teatrului Dramatic din Cahul. Urma ca in decurs de doua saptamini, sa primesc raspuns. Nu am primit raspuns. Astazi reiterez interpelarea.

 

Doamna Maria Postoico:

Mai multe solicitari nu sint inregistrate. Trecem la urmatorul subiect pe ordinea de zi – declaratii.

Doamna Pavlicenco,

Poftim, la microfonul central.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Noi vorbim la solicitarea cetatenilor. Declaratia mea se numeste “Declaratie privind agonia antiromaneasca a puterii de la Chisinau”.

Stimati concetateni,

Partidul National Liberal a luat cunostinta cu stupoare de noile inventii ale puterii comuniste care, in loc sa aiba grija de economia ce sta pe butuci si de majorarea salariilor promise, plamadeste neobosit strategii antiromanesti.

Prin aceasta, prin coruptie si incremenirea in realitatile sovietice, guvernarea Voronin nu se deosebeste cu nimic de guvernarea Smirnov. La Tiraspol sta monumentul satrapului Vladimir Lenin, dar monumentul aceluiasi satrap sta la Riscani, in nordul Moldovei.

La Tiraspol se fac defilari cu tancuri sovietice si se profireaza continuu atacuri in presa impotriva Romaniei, iar la Chisinau de 23 februarie – Ziua armatei sovietice inexistente, iata ca zisa noastra armata nationala face aplicatii pentru a serba camuflat sarbatoarea sovietica, pentru a da un mesaj electoratului nostalgic.

Tot la Chisinau se invita in Parlament asociatii dubioase de moldoveni menite a fi puse in serviciul dezbinarilor intraromanesti. In finalul sedintei de saptamina trecuta, cu permisiunea tovarasei Postoico, deputata ce tennsioneaza mereu atmosfera in Parlament, un alt deputat comunist, ce nu ne cunoaste limba nici aproximativ, pe nume Mocan, imbracat in uniforma militara sovietica, i-a jignit atit pe deputatii democrati, cit si pe cetatenii, ai caror parinti si bunici au pierdut vietile, mobilizati de armata rosie, inclusiv in Afganistan.

Scopul a fost acelasi: a da un mesaj celor ce mai sarbatoresc 23 februarie ca “zi de aparare a patriei”, uitind ca acea patrie e disparuta, bine, mersi, de peste
16 ani. Iar daca e vorba de Rusia, i-am intreba pe comunisti: “cind se vor  constientiza ca cetateni ai Republicii Moldova, si nu ai Federatiei Ruse cu trupe de ocupanti pe pamintul nostru, pe comunistii care vorbeau acum 2 ani de salvarea Republicii Moldova de forte de orientare prorusa”.

Partidul National Liberal condamna si incercarile tot mai agresive ale Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene de a se amesteca in istoria si in justitia Romaniei care are mai multe drepturi asupra teritoriilor romanesti istorice decit gruparea criminala de la Tiraspol, cercurile imperialiste de la Moscova si clanurile mafiote de la Chisinau.

PNL se disociaza si blameaza ministerul care crede ca poate vorbi cu indignare, cica in numele intregii societati moldovenesti, despre decizia Curtii de Apel Bucuresti. Justitia romaneasca nu a achitat pe nimeni pentru crime de razboi, ci doar a justificat incercarea Romaniei de a-si recupera prin forta paminturile istorice.

Aceasta pentru ca, urmare a actiunilor ultimative si agresive ale URSS din 1940, Romania a fost lasata fara alegere. Toate holocausturile trebuie condamnate, fie ca e holocaust evreiesc, holocaust romanesc, holocaust baltic sau holocaust polonez, dar la fel se impune condamnarea holocaustului comunist prin care au fost exterminati rusi, romani, evrei, baltici, ucraineni, polonezi, reprezentanti ai altor nationalitati.

Insa pentru aceasta e nevoie de un institut de condamnare a crimelor comunismului, indiferent de cine le-a comis: rusi, romani, evrei, ucraineni sau reprezentantii altor nationalitati.

Incercarea ministerului dirijat din umbra de consilierii prezidentiali antiromani de a aprecia actiunile militare legitime ale statului roman de recuperare a teritoriilor istorice drept o ocupatie, demonstreaza inca o data ca puterea comunista de la Chisinau este una bolsevica si stalinista.

PNL constata ca fortele antinationale i-au invinuit in zadar pe politicienii nationali ca ar fi declansat, din cauza limbii, in Republica Moldova conflicte interetnice ce au dus la razboi. Daca ar fi asa, cum sa ne explicam astazi lucraturile moldo-ruse contra Romaniei ale unor Stepaniuci, Stati, Tcaciuci, in care sint atrasi cetateni ai Romaniei, oferindu-se, operindu-se cu notiunile de limba, identitate, nationalitate.

Sau poate totusi limba si nationalitatea sint importante si puterea comunista se teme ca ii fuge terenul de sub picioare prin pierdere a cetatenilor ce se declara romani. Si tocmai de aceea comunistii vor sa ne comunomoldovenizeze in continuare, ca aceasta a fost farsa cu Asociatia moldovenilor in Romania, ridicata de “lizonans”, pardon, “rezonans” la rangul de eveniment number one al saptaminii, farsa ce arata agonia regimului comunist orbit de invidia, pentru ca Romania nu mai e pur si simplu Romania, ci Uniunea Europeana.

Isi inchipuie acesti farisei ca acei 10 milioane de romani din Moldova romaneasca se vor exprima de zisa asociatie a moldovenilor, plamadita prin birouri comuniste din Parlamentul de la Chisinau, ineptii de care e capabila doar o guvernare incapabila de a conduce un stat.

Strategii ridicoli clocesc interviuri pentru Voronin care, iata, recunoaste, spre stupoarea lui Stati, ca nu e nici o diferenta intre limbile romana si moldoveneasca si-l baga pe presedintele lor, tot mai obosit in hatisuri din care e greu de iesit.

Cum poate minti Voronin, spunind ca in Romania zilelor noastre pina nu demult nu era atit de simplu sa iti declari pe fata identitatea moldoveneasca si ca problema identitatii etnice va deveni in aceasta tara o problema ce va tine de exprimarea vointei cetatenilor, dar nu o politica impusa de sus, ca la noi in Moldova nimeni nu constringe pe nimeni sa fie in exclusivitate moldovean, poti fi roman, ucrainean, rus, ca noi nu ne implicam in problemele identitatii, fiind problema cetatenilor insisi, ca in legislatia moldoveneasca nu permite trecerea nationalitatii de roman in acte decit daca aduci de pe lumea cealalta acte doveditoare despre stramosii romani.

Stimati concetateni,

Nevoile primare ale oamenilor sint sanatatea, banii, dragostea. Unul din modurile de a atinge aceste scopuri e sa fii bogat si prosper. Dupa cum exista oameni bogati si oameni saraci, exista tari bogate si tari sarace. Diferenta nu consta in vechimea lor. India sau Egiptul exista de mii de ani, dar sint sarace.

Australia sau Noua Zeelanda, necunoscute cu 150 de ani in urma, acum sint tari dezvoltate si bogate. Diferenta dintre aceste tari nu consta in resursele umane. Japonia, cu un teritoriu mic si muntos, deloc potrivit agriculturii sau cresterii vitelor, fara petrol si minereuri, e a doua putere economica mondiala. Teritoriul este marea, o mare fabrica plutitoare ce importa materie din toata lumea si exporta in toata lumea, acumulind bogatie.

Elvetia, fara acces la mare, detine una dintre cele mai mari flote maritime din lume. Nu are cacao, dar are cea mai buna ciocolata din lume. Pe putini kilometri cresc vite si culturi, 4 luni pe an, pentru ca in restul timpului e frig, dar are cele mai bune produse lactate din Europa.

Nici Elvetia nu are materii prime, dar exporta produse de o calitate greu de intrecut. Este o tara pe care siguranta, ordinea, munca au transformat-o in casa de bani a lumii. Si nici inteligenta oamenilor nu face diferenta dintre bogatie si saracie, fapt demonstrat de studentii din tarile sarace cu rezultate excelente obtinute in tari bogate. Vorbind cu manageri occidentali ne dam seama ca nu exista nici aici o diferenta  intelectuala notabila.

Nici rasa nu face diferenta dintre saraci si bogati. Si atunci ce face diferenta? Atitudinea oamenilor face diferenta. Oamenii din tarile bogate respecta urmatoarele reguli: etica, ordinea si curatenia, integritatea si cinstea, punctualitatea si responsabilitatea, dorinta de perfectiune, respectul pentru legi si regulamente, dragostea pentru munca, efortul de a face economii si cheltuiala cu chibzuinta.

Are oare nevoie Moldova de alte legi? Sintem, nu ar fi de ajuns sa respectam cu totii aceste 10 reguli simple. Sintem saraci nu pentru ca nu avem resurse naturale sau pentru ca natura ar fi cruda cu noi, sintem saraci din cauza atitudinii noastre. Ne lipseste caracterul pentru a ne conduce de aceste principii de baza ale functionarii societatii.

Daca vom astepta ca Guvernul sa ne rezolve problemele, vom astepta toata viata. Aceste principii si valori trebuie sa animeze orice proces de schimbare, stilul nostru de viata, insa doar impreuna, prin atitudine, vom opri nebunia care se intimpla astazi in Moldova si vom modela prin caracter si vointa o viata mai buna. Sa manifestam atitudine si caracter in fata urii, intolerantei, invidiei si incapacitatii comuniste.

Va multumesc.

 

 

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, doamna Pavlicenco.

Si va multumesc din partea mea ca aveti grija de persoana mea. Ultima vreme chiar credeam ca m-ati dat uitarii si va multumesc ca ati revenit la persoana mea. Si fiindca... iata, astazi chiar domnul Susarenco a uitat cum imi spune, cum ma numesc.

Va multumesc.

Deci, la microfonul central se invita domnul Bujor. Am fost vizata si am dreptul. (Rumoare in sala.) Da, poftim si dumneavoastra aveti dreptul.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc.

De care?

 

Doamna Maria Postoico:

Poftim, tergiversati vremea. 58 de minute.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi deputati,

Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797 din 24 aprilie 1996, este documentul de capatii in activitatea noastra legislativa.

Si fiecare dintre noi e obligat sa il respecte, iar conducatorii sedintelor au datoria sa asigure desfasurarea lor in stricta conformitate cu legea. Spre regret, practica demonstreaza ca deseori el este denaturat si aplicat selectiv.

In mod repetat, deputatii Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” au semnalat incalcari ale Regulamentului. Constatam ca atunci cind conduce sedintele plenare doamna vicespeaker Postoico, deseori ofera microfonul in dependenta de propunerile propriei simpatii politice, confundind forul legislativ al tarii cu intrunirile pe linii de  partid.

Astfel, in cadrul Orei Guvernului din 22 februarie 2007, am constatat o realizare de exceptie, pe parcursul unei ore doar un deputat a reusit sa adreseze interpelarile sale. Aceasta s-a intimplat pe motiv ca, desi erau invitati de opozitie acei 3 reprezentanti ai Guvernului, ajutati de deputatii puterii, au prezentat raspunsuri, care erau, de fapt, rapoarte ample si triumfaliste. Era evident ca asistam la un spectacol bine regizat, dar de prost gust.

In cadrul aceleiasi sedinte, doamna Postoico a permis deputatilor comunisti Todoroglo si Ostapciuc sa isi expuna pozitia, desi nici unul dintre ei nu erau autori ai interpelarilor respective.

In schimb deputatii din opozitie, inclusiv subsemnatul, au fost lipsiti de dreptul regulamentar la interventie de procedura. Astfel, s-a refuzat sa se aplice prevederile articolului 91, alineatele (1) si (2), care prevad, citez: “Presedintele sedintei poate da cuvintul oricind unui deputat pentru a raspunde intr-o chestiune ce implica persoana sa, regula care se aplica si in cazul in care se cere cuvintul in probleme prevazute de Regulament”.

Stimati colegi,

Va amintim ca in sedinta din 22 februarie un deputat comunist a adresat cuvinte indecente la adresa unui coleg din opozitie, incalcind articolul 93, alineatul (1), care interzice proliferarea de insulte sau calomnii atit de la tribuna Parlamentului, cit si din sala de sedinte. Desi a fost lezata onoarea si demnitatea de om, presedintele sedintei nu a luat atitudine fata de aceasta iesire isterica si rusinoasa.

In Parlamentul nostru este obisnuita practica deputatilor din fractiunea majoritara de a face comentarii, uneori rautacioase, la adresa deputatilor din opozitie. Aceeasi atitudine diferentiata a continuat si in cadrul sedintei plenare a Parlamentului din 23 februarie.

Profitind de sprijinul tacit al doamnei Postoico un alt deputat comunist si-a permis sa ofenseze o doamna deputat din opozitie, spre regret, nu a urmat nici o reactie. Astfel, nu i s-a oferit doamnei Cusnir, in cazul de fata, dreptul regulamentar la replica, prevazut de alineatul (1) al articolului 91.

Indiscutabil, doamna vicepresedinte al Parlamentului nu poate fi invinuita de necunoasterea Regulamentului Parlamentului. Problema este de alta natura, reprezentind majoritatea parlamentara, dumneaei ori de cite ori are nevoie, interpreteaza Regulamentul pentru a defavoriza deputatii din opozitie, dar si pentru a justifica iesirile abuzive la microfon a deputatilor comunisti.

Acest comportament se inscrie perfect in planul general al fractiunii majoritare de marginalizare a deputatilor din opozitie, al carei principal reprezentant in Parlamentul Republicii Moldova este Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.

Desigur, puterea devine cu atit mai obraznica si mai agresiva, cu cit se apropie alegerile locale generale. Si spunem acest lucru doar pentru a va aminti ca incalcarea drepturilor deputatilor de orice culoare politica ar fi ei, echivaleaza cu incalcarea drepturilor cetatenilor de a fi reprezentati echitabil in Parlamentul tarii. Ignorarea opozitiei este echivalenta cu ignorarea unei parti considerabile a populatiei tarii.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” insista asupra respectarii Regulamentului si asupra aplicarii lui egale fata de deputatii puterii si fata de acei din opozitie. Una dintre functiile Parlamentului este de a efectua controlul asupra respectarii legislatiei. De aceea, cerem ca si presedintii sedintelor plenare sa sporeasca autocontrolul si sa respecte cadrul legal.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Va multumesc si dumneavoastra pentru ca m-ati nominalizat.

Si in legatura cu adoptarea noului Regulament, cred ca vom fi toti examinati impreuna si vom fi cu o reusita mai buna.

La microfonul central se invita domnul Serebrian.

 

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa dau citire declaratiei deputatilor social-liberal privind necesitatea crearii unei Comisii nationale de ancheta a evenimentelor din perioada conflictului armat de pe Nistru.

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Miine se vor implini 15 ani din momentul declansarii conflictului armat de pe Nistru. Bilantul acestui trist eveniment a fost curmarea a peste 1000 de vieti omenesti, molestarea psihologica a altor zeci de mii de oameni, dezmembrarea Republicii Moldova si deturnarea ei de pe calea evolutiei firesti.

In linii generale, cunoastem sau intuim cine si cu ce scop a regizat, orchestrat si indeplinit acest scenariu de demolare morala a noului stat moldovenesc. Nu incape nici o indoiala ca in spatele actiunii respective au stat structurile speciale ale fostei Uniuni Sovietice, care inca, la finele anilor “80 ai secolului trecut, au pus in aplicare scenarii de destabilizare interna a unor republici rebele.

Ceea ce nu stim, insa, este dimensiunea implicatiilor coloanei a cincea, infiltrata de securitatea sovietica in organele de decizie militara si politica a Republicii Moldova din acea vreme. Or, fara indoiala, ceea ce s-a intimplat in toamna anului 1991 – vara anului 1992, nu s-ar fi putut intimpla decit cu concursul agentilor infiltrati de CGB.

Ne dam bine seama ca in acea vreme serviciile speciale ale fostei URSS dispuneau de o vasta retea de agenti de influenta in toate organele decizionale din Republica Moldova. Nu incape, de asemenea, nici o indoiala ca marile erori comise de Chisinau in perioada conflictului, dar si in perioada cea precedata si urmata de actiunile militare, s-au produs nu doar din incompetenta, ci si din rea-vointa.

O mare tradare, iata ce a fost in principiu, conflictul de pe Nistru pentru Republica Moldova. O tradare, a carei dimensiune, din pacate, nu o cunoastem nici pina astazi.

Este stiut faptul ca acest conflict pe toata durata sa a fost plin de mistere. In martie 1992 localnicii din Cocieri au trimis un grup de voluntari la Holercani, unde se afla ministrul moldovean de interne, pentru a cere arme in vederea organizarii rezistentei. S-au intors, insa, si fara arme, si fara sustinere. Ministrul le-ar fi spus: ca arme nu sint si, in genere, nu trebuie sa ne lasam provocati.

De fapt, conducerea Republicii Moldova de atunci nu a avut nici un plan de atciune, nu a stiut sau, mai curind, nu a vrut sa sprijine grupurile de voluntari din Cocieri, Corjova, Pirita, Dorotcaia si Molovata. Cind satul Cosnita a fost ocupat de unitatile militare separatiste, localnicii au cerut si ei sprijinul ministrului moldovean de interne, care le-a raspuns: noi venim in ajutor, dar daca oamenii nu ne vor?

Pina la urma, Chisinaul a mobilizat un numar destul de mare de voluntari si politisti din intreaga tara, amplasindu-i in zonele localitatilor Cosnita si Cocieri, dar fara ca sa ii asigure in timp util cu arme si fara a le da instructiuni clare. Mentinerea unui mare numar de voluntari in satele respective timp indelungat, fara ca acestia sa primeasca ordine de actiune, a avut ca efect bombardarea satelor de catre artileria inamica, aducind astfel grave prejudicii materiale localnicilor din cele 6 sate din stinga Nistrului, care mai recunoasteau autoritatile moldovene.

Desi conflictul din stinga Nistrului a inceput inca din anul 1989, Chisinaul a fost surprins si depasit de evenimentele din primavara anului 1992. Nu a existat nici un plan de actiune militara, diplomatica, mediateca sau politica nici de ofensiva si nici de defensiva.

Nici pina astazi nimeni nu poate raspunde la intrebarea: de ce in chiar momentul declansarii conflictului unitatile moldovene nu au pus, intii de toate, stapinire pe satele Jura si Mihailovca, sate cu populatie majoritar moldoveneasca, situate in locul unde zona transnistreana a Republicii Moldova se subtiaza pina la 5 kilometri? Chiar si unei persoane ce nu este neaparat familiarizata cu arta militara, ii este clar ca acesta era locul cel mai vulnerabil al separatistilor, ocuparea lui permitind fringerea zonei separatiste in doua.

Stimati colegi,

Este stiut ca orice infringere militara importanta este examinata si analizata in mod serios de o comisie de ancheta, comisie ce verifica comportamentul responsabililor militari si politici, impactul deciziilor lor asupra mersului evenimentelor. Astfel de comisii sint create si pentru evaluarea evenimentelor politice ce au condus la pierderi de vieti omenesti. Romania vecina a creat o comisie pentru verificarea evenimentelor din decembrie 1989.

Chiar si orice mare accident aviatic sau naval este examinat minutios, comportamentul echipajului fiind analizat in primul rind. In conflictul de pe Nistru a naufragiat chiar Republica Moldova, dar nimeni nu s-a obosit sa ancheteze cauzele acestui dezastru.

Asa cum spuneam, stim foarte bine cine a inspirat, organizat si sprijinit conflictul din estul Republicii Moldova, dar nu stim cine au fost agentii voluntari sau involuntari ai intereselor straine la Chisinau? Acei care orchestrau din umbra esecul operatiunii de pe Nistru in primavara–vara anului 1992.

Este curios faptul ca in Republica Moldova nu s-a pus niciodata problema anchetarii celei mai mari crime inregistrate in scurta ei istorie – conflictul de pe Nistru. Au murit peste 1000 de oameni, au fost raniti peste 4000 de oameni, mii de persoane deplasate, pagube materiale direct si indirecte extrem de importante, prejudicii considerabile aduse imaginii Republicii Moldova in plan politic si economic. Si, in pofida acestui fapt, Chisinaul oficial a evitat timp de 15 ani sa lanseze o ancheta a persoanelor care in perioada conflictului, au avut diferite responsabilitati politice si militare.

Stimati colegi,

Noi, deputatii sociali-liberali, consideram ca este cazul si timpul sa stim cine, cum si cu ce scop a influentat asa cum a influentat deciziile Sefului statului de atunci? Cine a stat in spatele actiunilor evidente de sabotaj, reclamate cu diverse ocazii de acei care au luptat in 1992 la Cosnita, Cocieri, Dubasari sau Bender?

Unele voci de la Chisinau cer intentarea unor dosare penale cetatenilor rusi Smirnov, Maracuta sau Antiufeev, dar nimeni nu isi pune intrebarea: daca nu cumva chiar la Chisinau ar exista persoane care ar putea fi invinuite de inalta tradare si, culmea, s-ar putea ca unele din aceste persoane sa fi fost in timpul conflictului de pe Nistru, in chiar anturajul Presedintelui Mircea Snegur.

Stimati colegi,

Deputatii sociali-liberali considera ca a venit timpul ca asupra acestui conflict sa fie varsata macar putina lumina. Ca, cel putin unii dintre acei care se fac responsabili de crima contra propriului popor sa fie trasi la raspundere. Din aceste considerente, ne adresam Presedintelui Republicii Moldova, Parlamentului si Procurorului General al Republicii Moldova cu solicitarea de a crea o Comisie nationala de ancheta a evenimentelor din august 1991 – iulie 1992.

Credem ca aceasta comisie ar trebui sa audieze si pe Seful statului de atunci, impreuna cu consilierii sai pentru probleme de securitate si aparare, si pe seful Guvernului de atunci impreuna cu ministrii sai de interne, externe si ai securitatii nationale si pe responsabilii militari de la acea ora. Poporul trebuie sa isi cunoasca eroii.

 

Doamna  Maria Postoico:

Un minut.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Dar si tradatorii. Lipsa de lumina in dosarul transnistrean face ca deseori eroii si tradatorii sa fie pusi de-a valma in acelasi ambalaj. Acei care s-au jertfit pentru tara si acei care au adus tara ca jertfa se confunda. E timpul sa stim: cine si de ce a ordonat eliberarea lui Igor Smirnov in septembrie 1991? Cine si de ce a abandonat comisariatul raional de politie din Dubasari la inceputul conflictului? Cine  se face responsabil de lipsa de coordonare a actiunilor pe platourile de la Cocieri si Cosnita? Cine sint acei care au stat in spatele modificarii mecanismului cvadripartit de negocieri? Cine e responsabil de aventura militara de la Bender? Cine sint acei pe contul carora trebuie sa scriem vietile a circa 1000 de cetateni ai Republicii Moldova care si-au pierdut viata in acele evenimente?

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Varta.

Linistiti-va, va rog, doamna Cusnir.

 

Domnul  Ion Varta:

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

De citiva ani buni de zile, in partea de nord a Republicii Moldova, in preajma satului Criva se desfasoara o drama veritabila, la care factorii de decizie ai tarii noastre ramin indiferenti. Este vorba despre distrugerea in mod barbar a unei pesteri unice din lume, cea care poarta numele marelui om de stiinta si speolog roman Emil Racovita.

De doua pesteri de o importanta similara mai dispune doar o singura tara de pe continentul european, aceasta este Ucraina. Guvernul acestei tari, spre deosebire de cel al Republicii Moldova, a demonstrat o atitudine diametral opusa fata de astfel de monumente exceptionale ale naturii, luindu-le sub protectia statului si acordindu-le statutul de obiective de importanta majoritara ale patrimoniului national.

Orice tentativa de a atenta la integritatea celor doua pesteri din Ucraina se contracareaza in cel mai drastic mod in conformitate cu legislatia in vigoare a acestei tari. In raza celor doua pesteri din Ucraina “Oziornaia” si “Optimisticeskaia” este categoric interzisa exploatarea industriala a zacamintelor de ghips pentru a exclude deteriorarea sau distrugerea grotelor celor doua pesteri.

La noi, din pacate, s-a procedat altfel, Compania mixta moldo-germana “NAUF”, incepind cu anul 2002 desfasoara activitati de amploare in preajma si in raza pesterii “Emil Racovita”. Exploatarile cu caracter industrial ale rezervelor de ghips din aceasta zona au provocat daune enorme pesterii “Emil Racovita”, locuitorilor satului Criva, raionul Briceni si mediului ambiant din aceasta regiune.

In procesul acestor activitati cu caracter industrial au fost distruse in mod barbar o parte a grotelor pesterii, care au avut o ramificatie in raza carierei. In urma exploziilor extrem de puternice, care distrug rocile de ghips, s-au prabusit boltile citorva sali ale pesterii, iar multe grote ale acesteia au dat fisuri.

In ultimele luni a crescut in intensitate puterea acestor explozii. Daca in trecut exploziile aveau loc de doua ori pe saptamina, in prezent ele se repeta, practic, in fiecare zi. Acest fapt se datoreaza unei activitati continue in raza carierei, care are loc ziua si noaptea. Utilizarea unor cantitati foarte mari de material explozibil va conduce in mod inevitabil la distrugerea definitiva a acestei pesteri a Republicii Moldova.

Activitatile cu caracter industrial in raza carierei au provocat prejudicii enorme locuitorilor satului Criva, dar si celor din satul ucrainean Podvirnoe, situat si el in preajma carierei si pesterei “Emil Racovita”. Casele crivenilor, situate la marginea satului, au dat fisuri serioase, unele dintre ele se afla intr-o stare avariata. In satul ucrainean Podvirnoe – 8 case sint pe cale sa se naruie din cauza exploziilor.

Responsabilii din cadrul acestei intreprinderi mixte au refuzat sa utilizeze metoda de extractie a ghipsului cu ajutorul combinelor, preferind metoda exploziilor. In calitate de material explozibil o anumita perioada a fost utilizat trotilul, in ultimii ani insa se utilizeaza silitra, care contine o cantitate importanta de azot si motorina.

In urma exploziei silitrei se degaja un fum dens si nociv de vapori de motorina si azot, care nu sint asimilate de culturile agricole si provoaca daune considerabile agricultorilor. Locuitorii satului din preajma carierei se pling ca plantele mai sensibile, cum sint cele legumicole, nu pot sa se dezvolte si se usuca din cauza actiunilor nocive ale acestor componente ale silitrei.

Cind vintul bate dinspre cariera, mirosul respingator si insuportabil al gazelor degajate in procesul exploziilor, provoaca disconfort serios locuitorilor satului Criva. In acelasi timp, cariera continue sa avanseze in directia satului.

In ultimele luni, compania a reusit sa procure inca peste 30 de hectare de terenuri agricole. In felul acesta, spatiul dintre sat si cariera in urmatoarele luni se va reduce si mai mult. Din cauza carierei, din fintinile crivenilor a disparut apa potabila, care se acumuleaza pe fundul carierei  pentru ca apoi sa fie pompata in riul Prut.

O atare abordare nu poate fi numita altfel decit o crima. Apele freatice din raza satului Criva sint cele mai bune pentru consum din intreg raionul Briceni. Prezenta in trecut a apelor freatice in raza satului Criva asigura un suport in plus pentru siguranta imobilelor din localitate. O data cu disparitia apei, spatiile goale pe alocuri nu rezista si, in consecinta, se produc prabusiri de teren, care pun in pericol viata oamenilor.

O alta problema grava o constituie recuperarea terenurilor agricole pe care intreprinderea KHAUF le restituie satului Criva, dupa ce isi incheie activitatea in anumite sectoare ale carierei. Pe aceste terenuri, din pacate, nu mai pot fi cultivate plante agricole. In felul acesta, suprafata considerabila de terenuri agricole cu cea mai inalta fertilitate a solului este scoasa din circuit si distrusa. Crivenii au incercat sa valorifice aceste terenuri agricole, dar fara succes. Plantele agricole refuza sa se dezvolte pe aceste soluri. Pina la urma, Primaria s-a vazut nevoita sa sadeasca in aceasta zona salcimi.

De pe urma activitatilor industriale de amploare in raza carierei sufera chiar si acei citiva zeci de criveni, angajati la respectiva intreprindere. In prezent, ei fac efort dublu, lucreaza si in schimbul de noapte. Insa salariile nu au suportat majorari adecvate. Si acest lucru se intimpla atunci cind intreprinderea inregistreaza cresteri spectaculoase de profit.

Saptaminal, din raza carierei pleaca spre Ucraina doua garnituri de tren cu sute de vagoane de ghips de cea mai inalta calitate. Ghipsul de la Criva, datorita calitatilor sale inalte, se recomanda a fi utilizat, in primul rind, in sfera medicinii. Din pacate, el este folosit cu preponderenta in domeniul constructiilor. Pentru a curma dezastrul de la Criva, se impune, in mod imperios, efectuarea unui audit ecologic international, cu antrenarea unor specialisti valorosi si pentru a salva ceea ce mai este posibil de salvat.

Salvarea pesterii “Emil Racovita” trebuie sa constituie o preocupare de ordin national. Aceasta pestera, o data cu deschiderea postului vamal Lipcani, poate fi inclusa in circuitul turistic international, din care fac parte acele cinci bijuterii ale arhitecturii medievale moldovenesti: manastirile Voronet, Humor, Sucevita, Moldovita si Putna din Romania si Cetatea Hotinului care este vizitata anual de peste 300 de mii de turisti. Cu asemenea abordare a acestei problematici ar putea rezolva multiple probleme de ordin social, cu care se confrunta populatia din satele din Nordul republicii. Crearea unei puternici infrastructuri turistice de-a lungul cursului superior al riului Prut poate oferi o sansa benefica pentru locuitorii satelor din aceasta regiune, prin crearea noilor locuri de munca.

Multumesc.

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Stepaniuc.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Stimati colegi,

Nu m-am pregatit special sa fac o declaratie astazi, dar, luind in vedere provocarile unor deputati, care permanent stiu a cauta subiecte de scandal pentru Parlamentul nostru, deci as vrea sa dau urmatoarele explicatii.

Desigur, deputatul este obligat sa cunoasca bine Constitutia, sa cunoasca legile tarii, sa cunoasca Legea despre Regulamentul si functionarea Parlamentului, Legea statutului deputatului. Si daca noi am cunoaste aceste legi, noi am fi putin mai atenti. Cu atit mai mult, cind vorbim in fata cetatenilor, cind emisiunile acestea de Televiziune si de Radio, transmit tot ce are loc in Parlament.

Este vorba despre bunul simt, atunci cind unii colegi, care pretind ca au absolvit colegii pedagogice si institutii de invatamint si au fost buni pedagogi, si au lucrat chiar si in administratia publica locala, ies cu niste ofense obraznice, care nicaieri in alta parte nu se permit. Regulamentul Parlamentului, de la articolul 116 pina la articolul 121, arata foarte clar ce ar trebui sa intreprinda conducerea Parlamentului pentru asemenea deputati. Probabil, ar trebui sa le retraga cuvintul ori chiar sa ii elimine din sala.

Referitor la unele lucruri care au avut loc zilele acestea, subiectul este descris foarte bine si in presa romaneasca, si in presa Republicii Moldova despre crearea acestei comunitati a moldovenilor din Romania. Pentru statul national moldovenesc Republica Moldova de astazi, inregistrat in Organizatia Natiunilor Unite pe data de 2 martie 1992. Miine se implinesc 15 ani. Deci, este o onoare ca noi avem, in afara de aceasta majoritate moldoveneasca in acest stat, inca 38 de diaspore moldovenesti peste hotare.

Vreau sa va amintesc ca asemenea tari cu reputatie internationala, cum este Germania, Grecia, Canada, Ucraina si multe altele, au inregistrat diasporele moldovenesti in acest tari si le-au inregistrat fara mari probleme.

Deci, vreau sa spun ca si la Iasi in Romania, statul roman a inregistrat aceasta comunitate a moldovenilor si, probabil, au facut-o anume luind in vedere Conventia-cadru a Consiliului Europei, adoptata la 1 februarie 1995 in vederea protectiei minoritatilor nationale.

Acesti oameni, reprezentantii acestei minoritati nationale era absolut normal sa vina in tara noastra, in tara unde moldovenii sint majoritari. Asemenea relatii exista si sint foarte bine prezentate in aceasta Conventie, care ar fi bine ca colegii nostri si doamna Pavlicenco, si domnul Bujor, si multi alti sa o cunoasca.

Ar fi bine ca colegii nostri sa cunoasca legislatia Republicii Moldova. Si este si un alt document foarte important – recomandarea nr.1201, deci, a Consiliului Europei, adoptat la 1993, la articolele 2 si 10 se vorbeste foarte clar: apartenenta la minoritatea nationala reprezinta libera optiune a persoanei, nu a comunitatilor, dar a persoanei. Deci, eu cu dumneavoastra, fiecare dintre noi are dreptul sa declare ca este, apartine majoritatii sau minoritatii. Orice persoana, apartinind unei minoritati nationale, are dreptul, cu strictul respect al integritatii teritoriale a statutului de a avea contacte libere si fara piedici cu locuitorii unei alte tari cu care aceasta minoritate impartaseste caracteristicile etnice, religioase, lingvistice, o identitate culturala. Deci, asa vorbesc documentele europene.

Si atit timp cit noi insistam cu dumneavoastra cu totii, nu exista partid politic, probabil, in Republica Moldova care nu vorbeste despre democratie, toleranta, pluralism politic, deci valori europene, atit timp ar trebui sa avem destula toleranta in declaratiile noastre. In presa noastra, zilele acestea s-a imprastiat zvonul precum ca aceasta minoritate, aceasta comunitate de acum  s-a si dizolvat. Nu este adevarat.

Desi judecata de la... Parchetul de la Iasi a atacat aceasta minoritate, a atacat-o in judecata, precum ca se implica in politica. Dar sa fim de acord ca acesti oameni, in toate declaratiile pe care le-au facut in Republica Moldova si la canalele de televiziune, si in presa, au vorbit despre legaturi culturale, au vorbit despre specificul etnic moldovenesc, au vorbit despre istorie. Ei se declara in acest statut al lor buni cetateni romani, dar de etnie moldoveneasca.

Eu as vrea sa subliniez acest lucru, de aceea ca in Parlamentul Republicii Moldova asa este situatia. Asa este situatia Republicii Moldova, in Parlamentul Republicii Moldova noi avem mai multi deputati care au cetatenie a statutului roman si daca noi am privi foarte clar conventiile internationale, legislatia interna a  statutului nostru, Constitutia, si Constitutia Romaniei, desigur ca acest bun cetatean al Republicii Moldova si al Romaniei ar trebui foarte bine sa ia in vedere in care tara el reprezinta poporul. El reprezinta poporul, dumneavoastra reprezentanti poporul aici, in Republica Moldova, desi sinteti si cetateni romani.

Constitutia Republicii Moldova, articolele 4, 5, 8, 10, 13, 19, capitolul II, domnul Susarenco stie foarte bine. Constitutia Romaniei, la articolele 6, 27 se vorbeste foarte bine despre reprezentativitatea, despre cetatenii care au dubla cetatenie, despre asa-numitii romani din strainatate. Si toata Constitutia Romaniei acum a fost adusa in concordanta cu conventiile europene.

Constitutia noastra, a Republicii Moldova nici nu trebuie adusa in concordanta cu prevederile europene din cauza ca, de la primul pina la ultimul articol, ea coincide absolut. De aceea, probabil, ca noi, am fost citiva ani de zile subliniati, adica insemnati ca avem una dintre cele mai reusite legislatii in privinta minoritatilor nationale.

Dar atit timp cit deputatii nostri, care ies in fata Parlamentului, in fata societatii ei vorbesc frumos despre pluralism si despre statutul de drept, si, totodata, nu respecta majoritatea articolelor din Constitutia Moldovei, atunci se intreaba cum pot ei reprezenta statul si aceasta natiune? Fiindca in Organizatia Natiunilor Unite noi am fost inregistrati, de fapt, ca natiune.

Domnul Serebrian stie ca acolo nu se inregistreaza autonomii sau autonomii culturale. Acolo se inregistreaza natiuni. Natiunea moldoveneasca este inregistrata la Natiunile Unite. Si atunci cind iese doamna Pavlicenco si permanent ne invata in ce limba vorbeste poporul majoritar, uita de toate articolele respective ale Constitutiei, eu vreau sa intreb, in articolul 20 al Constitutiei Romaniei si in articolul 56 al Constitutiei Republicii Moldova se vorbeste despre aceea ca fiecare cetatean este dator sa aiba fidelitate, sa aiba devotament pentru statutul pe care il reprezinta.

Cum se poate de vorbit de stat de drept, daca acest elementar devotament nu exista? O obraznicie mai mare, probabil, nu s-a intimplat in nici un Parlament ca cazul care a fost astazi, pe care l-ati vazut dumneavoastra singuri. Ati vazut: reprezentantul Fondului Monetar International iese si nu este chip sa vorbeasca, de aceea ca cuiva nu ii place limba rusa. Desi limba rusa este una din limbile oficiale a Organizatiei Natiunilor Unite, din acele 6 limbi alaturi de engleza, franceza, deci, se vorbeste si rusa. Si la noi in Parlament se vorbeste rusa. Dar haideti sa respectam elementar prevederile principale ale legislatiei si atunci o sa incercam sa ii invatam, sa ii instruim pe altii, doar noi sintem organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova.

Eu vreau sa va multumesc. Sa va doresc dumneavoastra succese si sanatate si sa va spun ca comunitatea moldovenilor din Romania deci functioneaza, desi cineva a incercat sa spuna ca ea nu functioneaza. Functioneaza. Si eu vreau sa va felicit cu aceasta. (Aplauze.)

 

Doamna  Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 15.30.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova