version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
ðóññêàÿ âåðñèÿ



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA – noiembrie 2007

Sedinta din ziua de 1 noiembrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.3810 privind eliberarea din functie a Directorului Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.3811 privind numirea in functie a Directorului Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova. 

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2590 pentru modificarea si completarea Legii nr.216-XV din 29 mai 2003 cu privire la sistemul informational integral automatizat de evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni (art.2, 9, 10 s.a.).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4982 pentru modificarea Legii cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau” (art.1).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3110 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind activitatea operativa de investigatii – art.8, 11; Codul de procedura penala al Republicii Moldova – art.136).

8. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.3402 pentru modificarea si completarea Legii nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare al pamintului (art.4, 6).

9. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.3487 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul funciar – art.36, Legea privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului – art.4, 6 s.a.).

10. I n t r e b a r i.

11. Declaratia domnului deputat Iurie Rosca – Fractiunea Partidul Popular Crestin Democrat.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

(La sedinta a fost prezent domnul Presedinte al Republicii Moldova Vladimir VORONIN).

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                  Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor
100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 89 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Nicolai Gutul, Dmitri Todoroglo, Alexandru Lipcan, Valentina Buliga – in delegatie; Boris Stepa – din motive de sanatate; Serafima Borgan, Vlad Cubreacov, Stefan Secareanu, Valeriu Guma, Marcel Raducan.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a purcede la examinarea proiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi a plenului Parlamentului, vreau sa va readuc aminte cu mult regret si cu multa durere ca la finele saptaminii trecute in orasul Soroca s-a produs un grav accident, care s-a soldat cu victime omenesti. In acest context, eu propun sa pastram un minut de reculegere in memoria victimelor. (Se pastreaza un minut de reculegere.)

Multumesc.

La ordinea de zi. Inainte de a oferi timp colegilor pentru a face anumite propuneri, daca eventual acestea exista la ordinea de zi, vreau sa va atrag atentia ca
v-a fost distribuit, stimati colegi, un supliment care contine trei proiecte, toate trei fiind la propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati: proiectul nr.3810 si proiectul nr.3811 – pentru sedinta din ziua de astazi, proiectul nr.3812 – pentru sedinta de miine, 2 noiembrie. Suplimentar la acestea, aveti propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Am recunoscut ca in Legea, adoptata de noi anul trecut, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice ceva nu functioneaza si chiar, domnule Presedinte, ati promis ca revenim in toamna asupra acestei legi, sa vedem de ce nu functioneaza, ca sintem la sfirsitul anului 2007 cind termenul de depunere a cererilor expira. Astazi fostele victime ale represiunilor politice picheteaza Guvernul, miine vor veni sa picheteze Parlamentul, anume pentru faptul ca aceasta lege nu functioneaza absolut. Vreau sa vedem astazi cind vom indeplini promisiunea si vom discuta in Parlament aceasta lege, sa vedem de ce ea nu functioneaza.

Si a doua propunere a mea se refera la solicitarea de a asculta in sedinta plenara un raport prezentat de seful Serviciului Graniceri, Colenov, referitor la cazul  care a avut loc la vama Leuseni in ziua de 12 octombrie, care are deja impact negativ asupra imaginii Republicii Moldova. Ne intreaba oamenii de afaceri din alte tari: ce se intimpla? Vom fi intorsi de la hotar?

Ieri am examinat, chipurile, in comisie acest subiect, dar a fost o informatie de risul gainilor, de aceea invitam in sedinta plenara seful Serviciului Graniceri. Sau, daca comisia si-a asumat aceasta responsabilitate, atunci sa prezinte aceasta informatie care a obtinut-o ieri in cadrul sedintei plenare.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Domnule Presedinte,

Comisia vine cu propunerea ca proiectul nr.1953 sa fie aminat pentru saptamina viitoare. Au mai parvenit niste...

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, proiectul nr.1953.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Regnul vegetal. Punctul nr.2 in ordinea de zi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru ziua de miine, da? Sa fie aminat pentru saptamina viitoare.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Pentru saptamina viitoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a luat act.

Microfonul nr.2.

Domnul  Iurie Eriomin:

Îò èìåíè Ôðàêöèè êîììóíèñòîâ ïðåäëàãàþ ñíÿòü ñ ïîâåñòêè äíÿ çàêîíîïðîåêò ¹ 3370. Ïóíêò 4-ûé ïîâåñòêè äíÿ çàâòðàøíåãî çàñåäàíèÿ.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor: 

Multumesc frumos, domnule Presedinte al Parlamentului.

Domnule Presedinte,

Pe data de 30 octombrie Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” m-a delegat la sedinta Consiliului de Observatori al Institutiei publice nationale a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”, unde urma sa fie puse in discutie chestiuni ce tin de bugetul acestei institutii pentru anul 2008. Cu regret, reprezentantii a doua fractiuni, din diferite motive, nu au fost prezenti, inclusiv reprezentantul partidului de guvernamint, si aceste subiecte nu au fost discutate.

Cu regret, a doua zi, pe data de 31 octombrie, ieri, miercuri, din motive necunoscute nu au fost examinate in cadrul emisiunii radiofonice “Contrapunct” subiectele ce, de asemenea, tin de bugetul republicii noastre pentru anul 2008. Se creeaza impresia ca a fost o actiune bine chibzuita pentru a ascunde de cetatenii tarii noastre situatia bugetului pentru anul viitor.

In aceasta ordine de idei, pornind de la faptul ca nimeni nu are dreptul de a se implica in programul emisiunilor, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”  a decis sa propuna sedintei in plen de astazi ca doamna Slapac sa fie invitata la sfirsitul sedintei pentru a prezenta o informatie cu privire la motivele ce nu au permis de a examina in cadrul emisiunii “Contrapunct” de la ora 8.00 pina la ora 9.00 in cadrul zilei de 31 octombrie chestiuni ce tin de proiectul bugetului pentru anul 2008.

Va multumesc frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” vine cu propunerea de a crea o comisie speciala pentru examinarea Legii bugetului in lectura a treia. Ar fi normal ca in aceasta comisie speciala sa fie inclusi reprezentantii fractiunilor, ca sa putem participa la o examinare foarte minutioasa a tuturor amendamentelor pentru lectura a treia la Legea bugetului.

Multumesc.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu doresc sa informez colegii ca astazi la sedinta Fractiunii parlamentare a Partidului Democrat domnul Oleg Serebrian a fost ales vicepresedinte al fractiunii, de rind cu domnul Raducan, deoarece in luna octombrie am retras sprijinul politic domnului Filat, care a parasit Fractiunea Partidului Democrat. Domnul Serebrian se propune in calitate de membru al Comisiei pentru cooperare cu Parlamentul european si domnul Klipii vicepresedinte al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, in locul domnului Filat.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, retragerea sprijinului politic din partea fractiunii e clar ca nu a fost necesar, fiindca eu m-am retras singur din timp si am anuntat ca, daca va fi cazul, eu ma voi retrage si din functiile pe care le-am detinut in calitate de membru al Fractiunii Partidului Democrat. Luati act de demisia mea din ambele calitati: din calitatea de vicepresedinte al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica si din calitatea de membru al Comitetului de Cooperare Republica Moldova –Uniunea Europeana.

In al doilea rind, domnule Presedinte, este foarte bine ca noi am luat atitudine fata de tragicul eveniment care s-a petrecut la Soroca. Eu propun ca pentru miine sa fie propusa si adoptata crearea unei comisii din partea Parlamentului Republicii Moldova cu deplasare la fata locului si ca Parlamentul Republicii Moldova, pentru votarea bugetului in lectura a treia, sa vina cu atitudine proprie intru ajutorarea reala a cetatenilor care au suportat consecintele, si ale administratiei publice locale, de altfel.

Fiindca ieri deja am observat ca este o tendinta de a demonstra ca administratia publica locala nu ia atitudine si nu rezolva problemele. Si, daca e sa vorbim obiectiv, nici nu are cum, avind in vedere ceea ce are ea ca disponibilitate. Rog frumos pentru miine, domnule Presedinte, sa dispuneti crearea acestei comisii.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris cu o declaratie la sfirsitul sedintei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Noi deja am inceput sa examinam propunerile deputatilor pentru lectura a treia. Sedintele grupului de lucru si sedintele comisiei sint deschise si noi invitam pe orice deputat sa participe in cadrul sedintei comisiei, poftim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Scurt, doamna Cusnir, fiindca ati avut deja o interventie.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

In legatura cu faptul ca nu am stiut ca alti colegi l-au invitat pe domnul Colenov in Parlament si trebuie sa vina la invitatia lor, eu imi retrag propunerea care am facut-o.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Acestea au fost propunerile. Citeva scurte informatii pe marginea acestora. Da, cu adevarat, domnul Colenov va fi prezent astazi la Ora intrebarilor. Proiectele care au fost propuse pentru a fi excluse sau transferate pentru saptamina viitoare, luam act de acest lucru si includem aceste propuneri in pachetul ordinii de zi modificate, pe care o voi supune-o votului.

Referitor la propunerea domnului Cosarciuc – crearea comisiei speciale.

Stimati colegi,

Avem stipulat in prevederile Regulamentului cum se creeaza, cum se inainteaza o propunere. Rog sa tineti cont de aceste prevederi. Acest lucru se refera la toate propunerile privind comisiile speciale sau de alt gen.

Referitor la propunerea domnului Bujor, care a fost solicitat ca sa fie supusa votului, privind invitarea doamnei Slapac, presedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, in cadrul sedintei de astazi, cu informatia care a fost solicitata.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 10.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 23.

 

Domnul  Marian Lupu:

34 de voturi in favoarea acestei propuneri, care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Supun votului pe ansamblu aprobarea ordinii de zi amendate, tinind cont de suplimentul care v-a fost prezentat, precum si propunerile care au fost inaintate de catre colegii nostri. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

In legatura cu faptul ca deputatii din fractiunea majoritara n-au sustinut propunerea ca la sfirsitul sedintei de astazi doamna Slapac sa fie prezenta pentru a ne aduce explicatii, rog ca solicitarea fractiunii sa fie considerata ca o interpelare. Si asteptam raspunsul in scris, conform prevederilor Regulamentului. Am spus-o pentru stenograma.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a luat act.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Anton Miron: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Va rog, domnule Presedinte, sa fiu inscris cu luare de cuvint la proiectul nr.3402.

Domnul  Marian Lupu:

Nu aud.

 

Domnul  Anton Miron:

Nr.3402, nr.3487 privind vinzarea-cumpararea pamintului.

 

Domnul  Marian Lupu:

E vorba de numarul 4 pe ordinea de baza, da? Nr.3402.

 

Domnul  Anton Miron:

Si nr.3487.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si nr.3487? Corect am inteles, da?

 

Domnul  Anton Miron:

Da, da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Incepem examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi. Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3810 privind eliberarea din functie a directorului Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Stimate domnule Presedinte al Tarii,

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Presedintelui Republicii Moldova nr.3786 din 30 octombrie 2007, prin care se propune eliberarea domnului Ion Ursu din functia de director al Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova si cererea domnului Ursu. Comisia constata ca la articolul 13 alineatul (1) din Legea privind Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova se prevede: “Eliberarea din functie a directorului se face de Parlament la propunerea Presedintelui Republicii Moldova sau a deputatilor in Parlament.”

Avind in vedere ca demersul nominalizat corespunde prevederilor legale, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Legislativului proiectul de Hotarire a Parlamentului privind eliberarea din functie a directorului Serviciului de Informatii si Securitate, care este anexata la prezentul raport.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco: 

Va multumesc.

Eu vreau sa va spun ca, in general, nu am o intrebare. Vreau, in primul rind, sa imi exprim respectul pentru domnul Ursu, care la interpelarile mele ca deputat nu a dat raspunsuri formale, asa cum au facut si fac in continuare o serie din demnitarii nostri, responsabili de la diferite ministere.

De asemenea, vreau sa-i multumesc domnului Ursu si conducerii Parlamentului pentru ultimul raspuns pe care l-am primit astazi, in conditii foarte secrete, referitor la intocmirea si difuzarea asa-zisei liste Sandrovschi, care a reusit sa faca investigatii si sa stabileasca unele lucruri foarte interesante si curioase. Voi gasi o modalitate sa aduc acest document in atentia opiniei publice. Vreau sa-mi exprim inca o data respectul si sper ca cel care va lua locul va avea acelasi respect si responsabilitate fata de deputatii din Parlament care adreseaza interpelari.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

As fi vrut sa-i aduc si eu astazi multumire domnului Ursu. Au mai fost asa intrebari: de ce atunci cind ii numim in functie, ii invitam, iar atunci cind ii trimitem, nu-i invitam in Parlament?

 

Domnul  Marian Lupu:

Unde-i trimitem, stimata colega?

 

Doamna  Valentina Cusnir:

In Parlament. Si vreau sa intreb: de ce nu este astazi domnul Ursu in Parlament?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

De obicei, se invita acei care sint numiti, care vor fi numiti, deoarece trebuie sa fie puse unele intrebari persoanelor date. In cazul dat este cererea domnului Ursu, cererea aceasta corespunde legislatiei, dumnealui a atins virsta respectiva. Toate multumirile care aveti sa le expuneti, eu cred ca sint foarte bine-venite, poftim, aveti posibilitatea sa le spuneti.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

A fost un caz cind noi chiar am aminat examinarea unui proiect ca sa invitam un fost judecator. Si as veni cu propunerea sa aminam si astazi, sa-l invitam pe domnul Ursu in Parlament.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Am luat act de aceasta propunere.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, propunere de dragul propunerii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Inainte de a adresa o intrebare candidatului la functia de director al Serviciului de Informatii si Securitate... Imi cer scuze. Am sarit peste o etapa. Credeam ca daca domnul Ursu nu este prezent, l-am si eliberat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari la subiectul proiectului de Hotarire nr.3810? Nu sint.

Domnule Turcan,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3810 privind eliberarea din functie a directorului Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3810 este aprobat.

Eu am sa rog Secretariatul, in numele plenului Parlamentului, in numele corpului de deputati, sa pregateasca o scrisoare de multumire pentru domnul Ursu.

Trecem la urmatorul proiect de hotarire – proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3811 privind numirea in functie a directorului Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat demersul Presedintelui Republicii Moldova, numarul 3787 din 30 octombrie anul curent, prin care se propune numirea domnului Artur Resetnicov in functia de director al Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova.

Comisia constata ca, conform articolului 13 alineatele (1) si (2) din Legea privind Serviciul de Informatii si Securitate, acest serviciu este condus de un director, numit in functie de Parlament, la propunerea Presedintelui tarii pe un termen de cinci ani. La data numirii in functie, directorul Serviciului depune in fata Parlamentului in prezenta Presedintelui Republicii Moldova juramintul prevazut de legea nominalizata.

Comisia juridica pentru numiri si imunitati, in rezultatul examinarii candidaturii domnului Artur Resetnicov, a decis sa propuna Legislativului proiectul de Hotarire a Parlamentului privind numirea in functie a directorului Serviciului de Informatii si Securitate, care se anexeaza la prezentul raport.

 

Domnul  Marian Lupu: 

Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Domnul Resetnicov este prezent la microfonul nr.6. Rog sa adresati intrebari catre candidat ori catre comisie in eventualitatea existentei acestora.

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc foarte mult.

Eu am citeva intrebari catre domnul candidat. Inainte de a le adresa, cu permisiunea dumneavoastra, fac citeva precizari in legatura cu candidatura domnului Resetnicov. De departe se desfring citeva avantaje: virsta, statul de persoana civila si calitatea de jurist competent cu titlul de ingrijorare, pentru opozitie cel putin. Se poate considera faptul ca domnul Resetnicov urmeaza sa vina in functia de director al Serviciului de la Presedintia Republicii Moldova, ceea ce poate sa trezeasca anumite ingrijorari asupra masurii in care domnia sa va reusi sa fie un director echidistant in raport cu toate fortele politice si sa elimine sub toate formele tentativele sau tentatiile de urmarire pe motive politice a persoanelor care nu fac parte din partidul de guvernamint.  Aceasta ar fi prima intrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul Artur Resetnicovcandidat la functia de Director al Serviciului de
                                                           Informatii si Securitate al Republicii Moldova:

Multumesc pentru intrebare.

Onorat Parlament,

Vreau sa va spun ca legislatia existenta privind activitatea Serviciului de Informatii si Securitate, adoptata de Parlament, expune clar care sint sarcinile, care sint imputernicirile, obligatiile si drepturile Serviciului, de aceea vreau sa va spun ca si in continuare Serviciul va lucra in conformitate, in stricta conformitate, cu Constitutia Republicii Moldova si cu alte acte normative.

Activitatea Serviciului va fi orientata pe principiul legalitatii, respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si alte principii prevazute in actele normative mentionate. Mai mult ca atit, vreau sa va spun ca Serviciul de Informatii si Securitate permanent este  sub control, inclusiv parlamentar, control din partea Executivului, altor structuri. Cadrul normativ permite de a organiza o activitate atit legala, cit si transparenta a acestei structuri.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc foarte mult.

Cu permisiunea dumneavoastra, mai am doua intrebari. O alta intrebare ar fi conlucrarea Serviciului care ar urma sa il conduceti cu subcomisia specializata pentru supravegherea activitatii Serviciului de Informatii si Securitate, care face parte din Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a Parlamentului Republicii Moldova. In ce masura veti fi deschis si receptiv la sugestiile noastre, la discutii, la schimb util de pareri s.a.m.d.

Cu specificarea ca noi, in calitate de parlamentari, nu avem nici o pretentie sa depasim cadrul legal pentru a ne aprofunda in informatii cu caracter clasificat sau in informatii cu caracter specific, decit in cazurile cind urmeaza sa ne asumam legal raspunderea pentru nedivulgarea informatiilor cu caracter secret, pun aceasta intrebare, deoarece, cu toate elogiile care i s-au adus domnului Ursu si cu tot respectul pe care il purtam, trebuie sa recunoastem ca aceasta cooperare nu a fost prea productiva in ultimii doi ani.

Multumesc.

 

Domnul  Artur Resetnicov:

Multumesc.

Intr-adevar, coraportul sau activitatea si controlul din partea comisiei sint prevazute in Regulamentul Parlamentului. Vreau sa va asigur ca si pe viitor conlucrarea si activitatea in directia respectiva intre Serviciu si subcomisia specializata a Parlamentului va avea loc in stricta conformitate cu regulamentul Parlamentului, care prevede aceste modalitati si sper la fel ca aceasta colaborare va fi absolut reciproca, in limitele legislatiei si nu vad de ce nu ar putea sa se continue asa cum prevede legislatia.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Daca imi permiteti, urmatoarea intrebare s-ar referi la o chestiune specifica, care vizeaza informatiile cu caracter militar, informatii si contrainformatii pe segmentul militar. As aminti onoratului Parlament faptul ca in momentul crearii Armatei Nationale, potrivit legislatiei in vigoare, informatiile specifice cu caracter militar erau in atentia unei subdiviziuni speciale a Ministerului Apararii, care a fost dizolvata, iar in timpul mandatului domnului Valeriu Pasat, in perioada 1998 – 2001, cind s-a adoptat noua Lege privind Serviciul de Informatii si Securitate, aceste functii au fost atribuite in totalitate Serviciului de Informatii si Securitate.

Cu regret, atunci cind am elaborat de comun acord noua lege, aceasta prevedere s-a mentinut. Care este parerea dumneavoastra, nu ar trebui sa disociem in continuare si sa cautam solutiile legislative si practice pentru a transmite din nou informatiile cu caracter militar in competenta Ministerului Apararii, urmind ca institutia pe care ar trebuie sa o conduceti in urma votului nostru sa se ocupe de alte domenii decit de cel militar?

Multumesc.

 

Domnul  Artur Resetnicov:

Va multumesc.

Mie imi vine greu sa comentez ceea ce s-a facut in trecut, dar vreau sa va spun ca in caz de acceptare, vom fi gata sa examinam cadrul normativ, sa gasim solutii pentru o organizare mai eficienta a activitatii, inclusiv a acestui domeniu, adica putem sa conlucram si in domeniul respectiv.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Eu cer scuze, este al patrulea si Regulamentul este depasit. Cu permisiunea dumneavoastra, doar o intrebare, pentru ca ea vizeaza noua lege. Noul director urmeaza sa activeze de la 1 ianuarie, hai sa spunem asa, sub jurisdictia unei noi legi cu privire la statutul ofiterului Serviciului de Informatii si Securitate, care este rodul elaborarilor unor deputati din diferite grupuri parlamentare, care urmeaza sa fie pusa in aplicare in anul viitor si care are o specificare la capitolul conditii de angajare. As vrea sa confirmati faptul ca de acum incolo printre conditiile de angajare va fi respectata cu strictete si conditia cunoasterii obligatorii a limbii de stat.

Multumesc.

 

Domnul  Artur Resetnicov:

Va multumesc.

Onorat Parlament,

Vreau sa va spun ca legea respectiva a fost semnata si promulgata de seful statului. Ea in curind va fi publicata si, intr-adevar, va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2008. Sigur ca toate prevederile care sint in aceasta lege, precum si in alte legi care reglementeaza executarea Serviciului, inclusiv prevederi speciale referitoare la angajarea, la candidatii la angajare, vor fi aplicare cu strictete.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Stimate domnule Resetnicov,

Dumneavoastra sinteti in sfera  puterii, inclusiv a Presedintiei de mai multi ani. Prin anul 2002 ziarul “Accente” a scris ca din indicatia Presedintiei, colaboratorilor de la Presedintie, a fost intocmita o lista din 200 de persoane incomode puterii comuniste, cu ajutorul unui oarecare Furdui din sistemul Serviciului de Informatii si Securitate. Si asa, cum am spus, cu binecuvintarea Presedintiei, pentru a fi transmisi la frontiera si a fi supusi hartuielilor din cauza optiuinilor pro europene si pro romanesti.

Ma intereseaza daca ati auzit de acest lucru, daca v-ati sesizat si daca puteti
sa-mi spuneti, in general, care este viziunea dumneavoastra asupra conexiunilor dintre SIS si frontiera? Pentru ca dumneavoastra declarati ceea ce este pe hirtie, dar, de fapt, avem alte cazuri, este si cazul meu pe care m-am judecat 4 ani si am cistigat procesul, este si cazul care va fi dezbatut azi in Parlament cu inaccesul inexplicabil al delegatiilor oficiale romanesti, de aceea conteaza foarte mult ce viziune aveti dumneavoastra asupra acestui fapt si daca cunoasteti asemenea practici.

 

Domnul  Artur Resetnicov:

Multumesc.

Vreau sa va asigur ca nici nu am vazut, nici nu putea sa fie, de fapt, pe hirtie, cum spuneti dumneavoastra, asemenea liste cu unele indicatii sau prevederi privitor la regimul de trecere a frontierei de stat al Republicii Moldova. Aceasta procedura este reglementata cu strictete de catre actele normative, care sint in vigoare, trecerea frontierei de stat. Organele respective asigura respectarea acestui regim. Cred si sint sigur ca se conduc de aceste acte normative, care sint in concordanta cu respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Referitor la a doua parte a intrebarii: conlucrarea sau locul Serviciului de Informatii si Securitate privind regimul trecerii frontierei de stat, iarasi as vrea sa va spun ca competentele sint strict delimitate. Serviciul Graniceri, dupa cum cunoasteti, de mult timp este o autoritate separata, nu activeaza in cadrul Serviciului de Informatii si Securitate, iar acoperirea respectiva, conform imputernicirilor, este efectuata de catre serviciile, structurile si institutiile specializate.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu va multumesc.

Si eu am o precizare. Vreau sa va spun ca in cei patru ani cit a avut loc procesul impotriva Serviciului Graniceri am acumulat o gramada de documente, care, de fapt, rastoarna declaratiile dumneavoastra ca se respecta legea in statului Republica Moldova. Nu se respecta, mai ales nu se respecta la frontiera.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Resetnicov,

Noi astazi toti sintem la curent cu faptul ca Republica Moldova se confrunta cu o problema deosebit de grava – cea a separatismului. In calitate de membru al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica si in calitate de parlamentar am incercat sa initiez audieri atit in comisie, cit si in plenul Parlamentului, privind problema respectiva, fiindca, din pacate, nu numai societatea, dar nici Parlamentul nu cunoaste care este starea lucrurilor acolo.

Am constatat o anumita reticenta si rezerva fata de acest lucru. Vreau sa va intreb, in calitate de sef al institutiei pe care urmeaza sa o reluati, daca ati fi deschis pentru o asemenea audiere, fie si cu caracter inchis? Fiindca consider, daca considerati si dumneavoastra, ca Parlamentul ar trebui sa fie la curent cu starea de lucruri din zona respectiva.

 

Domnul  Artur Resetnicov:

Va multumesc. 

Eu cred ca orice audieri, hotariri si alte actiuni care tin de competenta Parlamentului trebuie sa le decida insusi onoratul Legislativ. Nu pot sa-mi exprim convingerea trebuie sau nu trebuie, pentru ca aceasta e optiunea si hotarirea fiecaruia in parte si a intregului Legislativ. Sigur ca problema pe care ati mentionat-o este foarte actuala – reintegrarea statului. Si vreau sa va spun ca si in acest domeniu, in aceasta directie, Serviciul de Informatii si Securitate va indeplini sarcinile care vor fi puse in fata Serviciului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil voi supune votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului privind numirea domnului Artur Resetnicov in functia de Director al Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova.

Cine este pentru aprobarea proiectului de hotarire nr.3811, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de hotarire nr.3811 este aprobat.

La acest moment vreau sa-l invit la tribuna centrala pe domnul Resetnicov pentru depunerea juramintului, potrivit prevederilor articolului 13 din legea respectiva.

 

Domnul Artur Resetnicov – Director al Serviciului de Informatii si Securitate
                                                          al Republicii Moldova:

Stimate domnule Presedinte al tarii,

Onorat legislativ,

Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea propasirii Republicii Moldova, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Moldovei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Resetnicov,

Plenul Parlamentului va felicita cu numirea in aceasta inalta si foarte responsabila functie si va doreste mult succes in activitatea dumneavoastra profesionala ulterioara.

 

Domnul Artur Resetnicov:

Va multumesc. (Aplauze.)

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu anunt o foarte scurta pauza de 3 – 4 minute, dupa care preluam procesul de examinare a proiectelor incluse pe ordinea de zi a plenului de astazi.

P   A   U   Z   A

*

*          *

D   u   p   a           P  A   U   Z   A

Domnul Marian Lupu:

Continuam sedinta. Proiectul de Lege nr.2590 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Sistemul informational integral automatizat de evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni.

Prezinta domnul Pascari, prim-adjunct al Procurorului General.

 

Domnul Vasile Pascari – prim-adjunct al Procurorului General:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Elaborarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.216 din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul informational integral automatizat de evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni este determinata de necesitatea ajustarii unor prevederi ale acestei legi la normele Codului de procedura penala si Legii cu privire la Procuratura.

Luind in consideratie modificarile si completarile operate recent in actele legislative nominalizate, proiectul are ca obiectiv inlaturarea situatiei de incertitudine referitoare la aplicarea criteriilor de apreciere a activitatii organelor de urmarire penala existente actualmente, care se conduc de un singur indice – descoperirea infractiunilor, goana dupa care nu elucideaza situatia de fapt in acest domeniu, precum si determinarea exacta a acestor criterii in raport cu prevederile legislatiei de procedura penala.

Pentru elaborarea amendamentelor prevazute in proiect a servit si rezultatul unor controale efectuate de catre organele Procuraturii privind starea de fapt la capitolul indeplinirii prevederilor legii mentionate de catre comisariatele de politie, in rezultatul carora au fost stabilite un sir de incalcari la acest compartiment.

Practica actuala ne demonstreaza ca organele de urmarire penala, in cadrul evaluarii rezultatelor activitatii lor, identifica terminarea urmaririi penale ca o simpla actiune de remitere a cauzei penale procurorului cu raportul privind rezultatul urmaririi penale, in acest caz ignorindu-se aspectul calitativ al acestei actiuni, decizia finala adoptata asupra cauzei de catre procurori.

La eliberarea proiectului a fost studiata practica in acest domeniu a tarilor Uniunii Europene, se pune in evidenta problemele existente privind necesitatea modificarii criteriilor de apreciere a activitatii organelor de urmarire penala si a procurorului.

Propunerile respective sint in stricta concordanta cu prevederile articolului 52 din Codul de procedura penala, cu recomandarile Consiliului Europei din
6 octombrie2000, cu articolul 10 al Legii cu privire la Procuratura, potrivit carora procurorul este in drept sa emita instructiuni executorii pentru organele de urmarire penala in problemele privind eficienta activitatii de combatere si de prevenire a criminalitatii, aplicarea legislatiei de procedura penala, precum si privind alte aspecte ale activitatii acestor organe.

In proiect se prevad modificari la articolul 17 din lege, care actualmente prevede ca criteriul unic de baza la aprecierea rezultatului activitatii organului de urmarire penala este numarul de infractiuni asupra carora urmarirea penala a fost terminata.

In proiect se propune orientarea aprecierii rezultatelor activitatii organului de urmarire penala nu la o actiune formala, remiterea cauzei catre procuror, ci la rezultatul final care este determinat de adoptarea de catre procuror a uneia din urmatoarele decizii:

– trimiterea cauzei penale cu rechizitura in instanta de judecata;

– trimiterea cauzei penale in instanta de judecata pentru aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical;

– incetarea, clasarea urmaririi penale;

– spondarea conditionata a urmaririi penale;

– incetarea procesului penal cu eliberarea de raspundere penala a minorului;

– transferul urmaririi penale altui stat.

Realizarea modificarilor propuse in lege nu necesita unele alocatii financiare. Proiectul de lege a fost coordonat cu organele de drept, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Curtea Suprema de Justitie, Serviciul Vamal, Serviciul de Informatii si Securitate, precum si cu alte organizatii neguvernamentale care au apreciat modificarile care se propun ca oportune, ale caror propuneri au fost luate in consideratie.

Din considerentele expuse, rog Parlamentul sa sustina si sa examineze proiectul de lege in prima lectura.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doua intrebari scurte. Dumneavoastra sinteti cu siguranta la curent, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finantelor si-au expus in cadrul avizelor prezentate pe marginea acestui proiect de lege niste rezerve cu referire la trecerea acestor atributii in competenta Procuraturii.

Care sint comentariile dumneavoastra in legatura cu argumentele pe care le invoca responsabilii din cadrul celor doua ministere?

Si a doua intrebare, cu referire la experienta tarilor membre ale Uniunii Europene, ati spus ca ati studiat-o atent, dar sint si exceptii, stiti, cu siguranta, deci nu este o practica absolut univoca care este aplicata in toate tarile, sint si alte principii in baza carora functioneaza aceasta directie.

 

Domnul Vasile Pascari:

Da, multumesc.

As vrea sa aduc la cunostinta ca in afara de faptul ca exista legea care reglementeaza aceasta activitate, mai exista si Ordinul nr.124 comun cu Procuratura si celelalte organe de drept care reglementeaza aceasta activitate. Noi pe parcursul a 3 ani de zile incercam sa o aducem in regula aceasta situatie ca evidenta sa fie unica si sa nu fie camuflata. Insa, cu parere de rau, rezultatele sint acele care sint astazi la moment.

Practica, comisiile europene care au expertizat aceasta activitate ne recomanda direct faptul ca principiul de activitate a Ministerului Afacerilor Interne nu trebuie sa fie descoperirea infractiunii ca apreciere a activitatii lor, dar rezultatul final al acesteia, de aceea noi intervenim cu propunerea de a aduce aceasta in concordanta cu legislatia si cu realitatea care exista la moment.

Eu va aduc numai doua exemple. Acum 3 saptamini, efectuind un control in doua comisariate de politie, am constatat la finele lunii punerea la evidenta a peste
80 de cartele care, intr-adevar, nu argumentau rezultatul final al urmaririi penale.

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Pascari.

Rog comisia.

 

Domnul Vasile Pascari:

Da, multumesc.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Sistemul informational integral automatizat de evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni, inaintat de Guvernul Republicii Moldova.

Necesitatea inaintarii proiectului de lege in cauza este determinata de necesitatea ajustarii unor prevederi ale Legii cu privire la Sistemul informational integral automatizat de evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni la normele Codului de procedura penala, inclusiv inlaturarea situatiei de incertitudine referitoare la definirea si aplicarea criteriilor de apreciere a activitatii organelor de urmarire penala existente acumulate si determinarea exacta a acestor criterii in raport cu prevederile legislatiei de procedura penala.

Astfel modificarile si completarile propuse la articolele 9, 10, 18, 21 si 22 au ca scop atribuirea dreptului Procurorului General de aprobare a instructiunilor, formularea lor tip, actelor de evidenta primara, formelor rapoartelor statistice generalizate privind starea infractionala in tara.

Proiectul de lege nominalizat prevede aprecierea rezultatelor activitatii organelor de urmarire penala orientata spre finalitate care rezulta din prevederile Codului de procedura penala, terminarea urmaririi penale si nu retinerea, arestarea preventiva sau inaintarea invinuirii persoanei care a savirsit infractiunea.

Modificarea si completarile propuse vor imbunatati considerabil, dupa parerea autorilor si a comisiei, privirea asupra Sistemul informational si va da posibilitatea ca statul sa dispuna de o statistica mai obiectiva in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii.

Pe marginea proiectului si-au expus parerea si au avizat pozitiv 7 comisii permanente ale Parlamentului, care nu au inaintat amendamente, dar au propus examinarea proiectului in sedinta plenara a Parlamentului.

Ca urmare a celor expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2590. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2590 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4982 pentru modificarea Legii cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau”.

Initiativa deputatului Dumitru Ivanov, pe care il invit la tribuna centrala pentru a prezenta proiectul. Va rog.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Atunci, la 3 noiembrie 1995, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau”. Din momentul crearii zonei si pina in prezent,  care se afla in folosinta SA “Tracom”, nu s-a desfasurat nici o activitate ce ar cadea sub incidenta legislatiei cu privire la zona antreprenoriatului liber.

Pe terenul mentionat de pe strada Mihai Viteazul 11 este amplasat un imobil care apartine Societatii pe Actiuni “Tracom” si care figura ca blocul de instruire, productie si menire sociala (litera g)) si care la momentul actual, in baza contractelor de vinzare-cumparare, se afla in proprietate a 4 agenti economici. Activitate statutara nu poate fi desfasurata pe teritoriul acestei zone.

Luind in consideratie faptul ca imobilul se afla in proprietate privata a 4 agenti economici, activitate statutara nu poate fi desfasurata pe teritoriul zonei antreprenoriatului liber.

Doi. Imobilul este amplasat la hotarul teritoriului destinat activitatii pentru Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau”.

Trei. Imobilul are adresa juridica distincta – Mihai Viteazul 11, alta decit cea a Zonei Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau”: Columna 170.

Si patru. Proprietarii nu sint rezidenti ai Zonei Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau” si nu isi propun pentru viitor sa devina rezidenti ai acestei zone, precum si a faptului ca genurile de activitate a proprietarilor nu corespund genurilor de activitate necesara pentru a deveni rezidenti ai zonei antreprenoriatului liber.

Consider oportun a initia procedura de vedere a modificarii teritoriului Zonei Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau” in privinta excluderii teritoriului pe care este amplasat imobilul din cadrul teritoriului transmis in folosinta acestor zone.

Modificarea configuratiei Zonei Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau” nu va aduce daune rezidentilor acestor zone din motiv ca la momentul actual imobilul nu are relatii economice, financiare cu rezidentii zonei.

Toate interpelarile, toate adresarile la diferite instante, in aceeasi masura si la conducerea Zonei Libere “Expo-Business-Chisinau”, confirma ca nici conducerea zonei, nici altii nu au obiectii vizavi de aceasta initiativa, precum ca actualii stapini ai acestui imobil nu-si pot desfasura activitatea, deoarece sint multe probleme legate de statutul acestei zone si implicarea lor, in activitate este imposibila, din moment ce ei prefera o alta activitate vizavi de cea pe care o presteaza Zona “Expo-Business-Chisinau”. Aceasta este tot.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, stimate coleg.

Daca aveti intrebari pentru colegul nostru, autorul initiativei.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Domnule autor,

Dumneavoastra cunoasteti ca acesti 4 agenti economici care acum sint posesori ai acestui imobil au procurat acest imobil nu in urma licitatiei, dar de la o persoana care a participat mai inainte.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Sa stiti ca este, in viziunea mea, o intrebare neprincipiala. La noi, de regula, este acceptat ca unii cumpara de la altii si al zecelea este stapin. Nu vad aici o problema principiala.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Si al doilea moment. Sinteti de acord ca pamintul acesta sa fie in posesia statului?

 

Domnul Dumitru Ivanov:

El si este in posesie...

 

Domnul Nicolai Gutul:

Si ramine. Sa fie scris ca pamintul ramine in posesia statului.

 

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Eu nu am nimic impotriva, nu urmaresc asa scopuri.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Multumesc.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Da, sa traiti.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Ivanov.

Rog comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea Legii cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau”, initiativa legislativa a deputatului Ivanov, si raporteaza urmatoarele.

Proiectul de lege nominalizat are ca scop modificarea articolului 1 alineatul (2) litera d) din Legea nr.625 din 3 noiembrie 1995 unde cifra “33,47 hectare” se inlocuieste cu cifra “32,72 hectare“, fapt care va conduce la o noua configuratie a subzonei: teritoriul Zonei Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau”, teren aflat anterior in folosinta SA “Tracom”, in a carui raza se afla un imobil privatizat de catre 4 agenti economici, nerezidenti ai zonei date.

Majoritatea comisiilor parlamentare, prin avizele prezentate, considera oportuna examinarea proiectului de lege nominalizat in sedinta plenara a Parlamentului cu conditia avizului pozitiv al Guvernului. In avizul sau Guvernul Republicii Moldova sustine proiectul de lege, insa conditioneaza acceptarea lui cu unele obiectii care, in cadrul examinarii proiectului de lege in sedintele comisiei, au fost luate in consideratie si, in principiu, au fost coordonate cu partile implicate.

La cererea Comisiei pentru politica economica, buget si finante s-a verificat suplimentar suprafata terenului care poate fi exclus din zona si s-a stabilit ca este suficient de exclus 0,5868 hectare, si nu 0,75, cum este propus in initiativa legislativa, si a fost prezentat planul de demarcare a terenului, coordonat cu administratia zonei libere, cu Ministerul Industriei si Infrastructurii si cu agentii economici.

Din aceste considerente se propune ca cifra “33,47” sa fie inlocuita cu cifra “32,88 hectare”. Pentru lectura a doua comisia propune de inclus specificarea ca terenul exclus din zona se va transmite in administratia organului de stat, conform legislatiei in vigoare.

Luind in consideratie cele expuse, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune examinarea proiectului de lege pentru modificarea legii care a fost numita in sedinta plenara a Parlamentului si aprobarea ei in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate coleg,

Pe data de 13 iulie acest proiect, fiind in ordinea de zi a sedintei plenare, a fost retras de dumneavoastra. Astazi, peste atita timp, veniti sa ne cititi exact acel raport de atunci. Care a fost motivul retragerii? In acest timp, de cind ati retras de pe ordinea de zi a sedintei plenare, ati examinat cumva legalitatea tranzactiei cu imobilul care se afla pe acest teren, care, de fapt, este si subiectul acestui proiect de lege?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Subiectul acestui proiect de lege este micsorarea suprafetei zonei libere. Dar din ziua cind a fost exclus proiectul din ordinea de zi, a fost examinata si precizata suprafata care trebuie s-o excludem din zona libera.

A fost propus sa fie exclus 0,75 la suta si comisia propune sa fie exclus 0,58 la suta. Ceea ce se refera la momente legate de legalitatea procurarii sau vinzarii acestor obiecte, noi avem documente de la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei din Republica Moldova, semnate de domnul Mejinschi, avem document semnat de domnul Dodon, pe numele Vasile Tarlev, respectiv tot ceea ce se refera la acest moment.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vreau sa va spun ca in raportul din 10 iulie este ceea ce tine de suprafata.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, dar noi inca o data am...

 

Doamna Valentina Cusnir:

De micsorarea suprafetei.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi inca o data am precizat suprafata, ca au fost diferite viziuni.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolai Gutul:

Áîëüøå òîãî, ÿ õî÷ó óòî÷íèòü, ÷òî èíèöèàòèâà áûëà ðàññìîòðåíà íà çàñåäàíèè ñîâåòà ôðàêöèè è ôðàêöèé. Âîçíèê öåëûé ðÿä âîïðîñîâ, î êîòîðûõ ìû ñåãîäíÿ óæå ãîâîðèëè. È ïî ïðåäëîæåíèþ ôðàêöèè áûëà ñîçäàíà êîìèññèÿ â ñîñòàâå Í. Îëåéíèêà, À. Àôîíèíà è Ã. Ïåòðåíêî, êîòîðûå çàíèìàëèñü ïðîâåðêîé çàêîííîñòè ïðîâåäåííîé îïåðàöèè. Ïîñëå ÷åãî ìû ïðèãëàñèëè íà çàñåäàíèå ïðåìüåð-ìèíèñòðà.

Áûëî ïðåäëîæåíî ñîêðàòèòü ïåðâîíà÷àëüíóþ ïëîùàäü è ïîñëå îáñóæäåíèÿ è ïðèíÿòèÿ âî âíèìàíèå ïðåäëîæåíèé êîìèññèè, à òàêæå ñîîòâåòñòâóþùèõ âûâîäîâ áûëî ðåêîìåíäîâàíî âûéòè ñ ýòèì ïðåäëîæåíèåì.

Ñïàñèáî.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului, in conditiile raportului comisiei de profil, aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4982. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4982 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3110 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Nicolae Esanuviceministru al justitiei, reprezentantul permanent
                                                       al Guvernului in Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra vizeaza problema asigurarii tehnice a interceptarilor convorbirilor. Prin acest proiect se propune de a concentra sau de a transfera aceste atributii in competenta exclusiva a Serviciului de Informatii si Securitate.

La baza acestei propuneri stau argumentele de ordin financiar. Noi consideram nejustificat de a dota cu echipament de interceptare a convorbirilor toate organele care au dreptul sa efectueze interceptarea convorbirilor. De asemenea sint si argumente ce tin de controlul asupra legalitatii interceptarilor convorbirilor, deoarece controlul asupra unui singur organ poate fi asigurat mai eficient decit controlul dispersat a mai multor organe. Rog sustinerea proiectului in prima lectura.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu tare mult as dori ca proiectul de lege respectiv sa nu aiba legatura directa cu schimbarea sefului SIS-lui.

Domnule viceministru,

Cind am dezbatut in Parlament proiectul de lege care urma sa abiliteze organele care au abilitati de investigatii operative, vorbeam, daca va aduceti aminte, de faptul ca 4 institutii ale statului care au acces direct in sistemul telecomunicatiilor Republicii Moldova sint prea multe si este greu de verificat. Bine. Atunci nu s-a luat in calcul, s-a revenit.

Eu am o intrebare pentru dumneavoastra ce tine de asigurarea tehnica a interceptarii convorbirilor telefonice. Eu, spre exemplu, prin asigurarea tehnica nu inteleg, poate nu inteleg eu, ca este expres prevazut ca se are in vedere si interceptarea, pentru ca asigurarea tehnica poti s-o faci punind la dispozitie... Nu, eu am pus o intrebare, vorbim. Asigurarea tehnica poate sa fie si sub aspectul oferirii conditiilor tehnice, iar interceptarile sa fie efectuate de catre organele respective. Prin formularea respectiva noi raspundem exact la ideea acestui proiect?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

In masura in care exista probleme cu privire la interpretare, noi sintem gata pentru lectura a doua sa gasim care este cea mai buna formulare pentru a atinge scopul care am inteles ca este sustinut, dar mi se pare ca propozitia a doua din alineatul (2) cu indicele 1 din articolul 8 prevede clar: “Semnalul care a fost interceptat de catre subdiviziunea specializata a Serviciului de Informatii si Securitate se transmite organelor care au dreptul sa...”

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu am vazut a doua propozitie, eu ma refeream la prima, domnule viceministru. Si ca sa corelam, parerea mea este ca notiunea trebuie sa fie foarte clara, expres prevazuta, sa nu trezeasca semne de intrebare, pentru ca, inca o data, asigurarea tehnica reprezinta un pic altceva decit propriu-zis interceptarea operatiunii respective. Pentru lectura a doua, poate, gasim o formulare care sa nu ridice semne de intrebare.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Da, noi sintem de acord sa includem formularea care o sa excluda toate dubiile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Multumesc.

Domnule viceministru,

Citeva intrebari sau clarificari. Astazi, in baza articolului 135 si al articolului 303 din Codul de procedura penala, in baza autorizarii judecatorului de instructiuni, serviciile abilitate se adreseaza la organele care exploateaza resursele tehnice in domeniul telefoniei si primesc acces sau autorizare pentru a asculta telefoanele, a receptiona telefoanele. In cazul in care propuneti dumneavoastra este vorba despre un echipament care va fi introdus intr-o cladire care este strict controlata de Serviciul de Informatii si Securitate. Asa este?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Da.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Cine va controla daca este autorizarea judecatorului de instructie sau nu? Cine o sa aiba acces la chestia aceasta? Si care va fi modalitatea de respectare a legislatiei? Ma refer la Codul de procedura penala, articolul 135, articolul 303.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Procedura de autorizare si de efectuare a  interceptarilor nu se modifica. Ramine exact procedura care am avut-o pina acum. Noi, prin proiectul vizat, ne referim la aspectul strict tehnic, cine se conecteaza.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Domnule Esanu,

Eu sint de acord. Va spun cum se face acum. Am autorizarea, ma duc la “Moldtelecom”, o pun pe masa, este om special care imi da posibilitatea sa fac actiunea. Asa e? Fara decizia judecatorului acei de la “Moldtelecom” cu tine nu vorbesc.

In cazul dat, avind echipamentul tehnic despre care vorbiti dumneavoastra
intr-o cladire cu regim inchis, acolo nu mai poate sa patrunda nimeni sa te intrebe: Ce faci tu? Pe cine asculti si de cite ori asculti? Asta-i una.

Si a doua. Introducerea echipamentului inseamna nu numai receptionare, dar si incalcarea dreptului la libera deplasare a cetateanului, fiindca semnalul despre care dumneavoastra vorbiti poate sa arate in orice secunda unde se afla posesorul telefonului in Moldova, in Ucraina, la Valea Perjei sau la Botanica in bar. Intelegeti dumneavoastra?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Da, eu inteleg.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Cine va controla acest lucru? Cum vom exclude urmarirea cetatenilor? Este vorba de receptionarea telefoanelor, dar totodata ei au posibilitatea de urmarire a cetatenilor Republicii Moldova. Ei pot sa spuna in orice moment ca 5 membri ai formatiunii “Alianta «Moldova Noastra»”  se afla azi in Parlament la etajul 5, dar altii 2 se afla in alta parte.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Ei pot sa spuna ca telefoanele se afla la etajul 5.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Telefoanele, da.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Nu pot sa spuna care este persoana. Aici este o problema foarte controversata, dar eu atrag atentia care este obiectul proiectului. Noi nu schimbam in nici un fel.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Domnule Esanu,

Eu imi dau seama ce spuneti dumneavoastra, dar eu vreau sa apar dreptul cetateanului la libera deplasare. Eu nu vreau ca cineva sa stie unde ma deplasez si cu cine. In cazul cind sint cu un coleg de Parlament, e una, dar cind sint cu altcineva, e alta. Intelegeti, da?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Eu inteleg, dar proiectul respectiv nu vizeaza problema care o invocati dumneavoastra. Eventual, daca apar dubii cu privire la faptul ca proiectul respectiv ar afecta procedura de interceptare, care am stabilit-o in legislatie si care a fost, daca tineti minte, expertizata de experti, putem sa revenim la continutul normei, sa vedem care este realitatea. Eu la etapa aceasta nu vad amendamente la procedura de interceptare. Noi vorbim doar tehnic cine va face interceptarea respectiva. Propunem sa nu fie facuta de toate organele care au dreptul la activitate operativa de investigatii, ci doar de un singur organ, dar procedura nu se schimba prin nimic.

Domnul  Veaceslav Untila:

Domnule Esanu,

In cazul de fata nici un lucrator operativ nu are posibilitatea sa descifreze unde se afla un cetatean sau altul care este posesorul telefonului mobil. Din moment cind noi instalam in cladirea SIS-lui acest utilaj, orice inspector al SIS-lui are posibilitate sa afle unde se afla unul sau alt cetatean. Pina acum aceasta nu a existat. Noi nu dam numai posibilitatea sa asculte telefoanele, dam posibilitatea sa urmareasca oamenii. Intelegeti sau nu? De aceea, pentru lectura a doua ginditi-va cum sa solutionam aceasta problema. Una.

Si a doua. Cum o sa fie pus in aplicare Codul de procedura plenara, am in vedere autorizatia din partea judecatorului?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Fara autorizatie nu o sa poata fi facuta interceptarea.

 

Domnul  Veaceslav Untila:

Cum nu, daca este vorba de o cladire inchisa, unde stau 5 operatori cu castile la urechi si asculta pe cine vor si de cite ori vor?

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, nu.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Articolul respectiv nu da voie sa asculte cine vrea, pe cine vrea si cind vrea. Articolul respectiv stabileste ca doar ascultarea va fi facuta de un singur organ, legea care e in vigoare acum: astazi interceptarea se face de 5 organe.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa ne clarificam.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Este stabilit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Acesta este un subiect de discutii, mai calm, va rog. Acest subiect a fost pus de multiple ori in discutie in cadrul sedintelor comisiei noastre de profil. Imi aduc aminte de un regulament care fusese anterior adoptat, semnat de comun acord. Comisia a facut mai multe interventii, iar comisia, in ultima instanta, sinteti dumneavoastra, deputatii.

Unde domnul ministru are dreptate, sa cadem de acord. Noi avem subiectul proiectului de lege, este unul simplu. Daca anterior legea pe care am adoptat-o aici spunea ca 4 sau 5 organe au dreptul de a efectua aceste operatiuni, acest proiect de lege vine si limiteaza, ingusteaza pina la un organ, deci nu 4 sa procure tehnica, sa intercepteze, dar unul. Printre altele, foarte multe solicitari, care au fost transmise Parlamentului, tocmai se refereau si la acest subiect.

Daca, dincolo de aceasta problema, noi in Parlament avem anumite dubii ca ceea ce este astazi fixat in lege e functional sau controlabil atunci se evidentiaza o discutie la acest subiect si, daca este necesar, sa se vina cu anumite amendamente sau lucruri care vor clarifica situatia, s-o facem in cadrul altui proiect de lege, fiindca conceptual noi nu avem dreptul sa iesim pentru lectura a doua din cadrul acestor articole care sint propuse pentru lectura intii. Aceasta am vrut sa clarific.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Pentru implementarea acestui proiect de lege se prevad citeva zeci de milioane de lei. In proiectul bugetului pentru 2008 nu se prevad asemenea cheltuieli. De unde se vor efectua aceste cheltuieli?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Cifra indicata in nota informativa se refera la costul total al echipamentului necesar pentru interceptare, dar aceasta nu inseamna ca tot echipamentul este necesar sa fie achizitionat acum. De o parte din echipament deja dispunem astazi, alta parte va fi procurat pe viitor.

Daca in buget nu vor fi stipulate mijloace suficiente, nu va fi posibil de procurat tot echipamentul. Si trebuie sa constatam, cu parere de rau, ca organele noastre de drept nu dispun de tot echipamentul necesar nu numai in domeniul interceptarii convorbirilor telefonice, dar si in alte domenii si vor ramine la etapa imposibilitatii exercitarii depline a atributiilor.

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Si a doua intrebare. Asa a coincis ca legea aceasta sa fie examinata paralel cu Legea despre comunicatiile electronice si in cadrul ambelor legi, de fapt, dupa parerea mea, s-ar cere ca interceptarile acestea sa fie efectuate cu hotarirea judecatii. Asa, cel putin, in toata lumea se face. Care este parerea dumneavoastra daca in legea aceasta despre investigatii la articolul care l-ati nominalizat ceva mai sus, cind colegul Filat a vorbit, sa fie nominalizat dupa “echipamentul operatorilor”, “doar in baza hotaririi judecatoresti”.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

La problema controlului judecatoresc asupra interceptarii convorbirilor telefonice deja s-a facut referinta la articolul 135, care prevede expres: “Se interzice interceptarea fara controlul judecatoresc.”

Intrebarea noastra se refera la faptul daca am putea reproduce textul din Codul de procedura civila si in aceste legi. Eu cred ca noi avem o mare problema in legislatia Republicii Moldova cind repetam textele de legi. In cazul in care repetarile sint exacte, acestea devin inutile, dar in cazul in care va fi cea mai mica diferenta, noi vom crea foarte mari probleme de interpretare si aplicare uniforma.

Deci, in masura in care astazi legislatia prevede ca interceptarea se poate face doar cu autorizatia judecatorului de instructie, noi consideram ca in acest proiect de lege nu este necesar de repetat aceasta norma.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Eu cred exact invers: cind nu este fixat, atunci se interpreteaza diferit. Si pentru stenograma fac o propunere pentru lectura a doua, ca dupa “la echipamentul operatorilor” sa fie introdusa sintagma: “doar in baza hotaririi de judecata.”

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare legata de conceptul acestei legi. Dumneavoastra propuneti, din cauza constringerilor financiare, ca acest lucru sa fie efectuat de o singura institutie. Intrebarea mea ar fi urmatoarea: presupunem ca Ministerul Afacerilor Interne sau Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei intenteaza un dosar impotriva unui colaborator al SIS-lui si cere, respectiv, ascultarea telefonului sau interceptarea lucrurilor respective. Nu va pare ca aici va exista un conflict de interese?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Nu cred ca va exista un conflict de interese, pentru ca noi trebuie sa facem distinctie intre persoanele care asigura nivelul tehnic al interceptarii – operatori – si persoanele care au drept de decizie, care nu vor efectua nemijlocit interceptarea semnalului. Dar aceasta problema, daca sa generalizam, poate sa apara in oricare alt organ. Orisice caz de intentare de catre Ministerul Afacerilor Interne a unui dosar penal va fi cercetat tot de catre interne. Daca le-am pastra lor dreptul de interceptare, va aparea, posibil, aceeasi problema. Noi nu consideram ca prin stabilirea acestui organ in mod obligatoriu o sa generam conflict de interese.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Eu sint ferm convins ca o sa generam conflict de interese anume datorita faptului ca lucratorii SIS-lui, cind vor intercepta convorbirile respective, vor afla toata informatia si, respectiv, poate exista potential scurgea informatiei pentru lucratorii SIS-lui, de aceea eu si propun ca sa fie nu un centru, dar macar doua centre, ca sa fie alternativa. In caz de necesitate sa fie posibilitatea de a exclude, de exemplu, scurgerea de informatie sau ceva de felul acesta. Iata care ar fi formula care o propun eu.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Noi pentru lectura a doua putem sa examinam aceasta chestiune, dar este evident ca, in masura in care se va dispune interceptarea convorbirilor telefonice ale unei persoane, noi vom cunoaste despre ce persoana este vorba. Este evident ca, daca vom intentiona sau organele respective vor intentiona sa intercepteze convorbirile unei persoanei din cadrul SIS-lui, vor intreprinde masuri astfel incit persoana respectiva sa nu afle despre interceptare. In caz contrar, sensul interceptarilor convorbirilor telefonice se va pierde.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Despre aceasta si va vorbesc, daca o sa fie acolo frate-sau la SIS, care se ocupa cu interceptarea, bineinteles ca o sa faca lucrurile asa cum trebuie. In varianta cind avem o alternativa, nu o sa fie frate-sau deja acolo, atunci putem fi convinsi ca lucrurile se vor dezvolta putin altfel.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Eu cred ca in cadrul Serviciului de Informatii si Securitate activeaza nu doar fratele celui care urmeaza sa fie interceptat si cred ca prin normele interne ale serviciului respectiv cu certitudine vor fi stabilite reguli pentru a exclude comunicarea informatiilor catre persoanele neindreptatite de a o cunoaste.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

In articolul 8 alineatul (21) este specificat: “asigurarea tehnica a interceptarii convorbirilor telefonice, a controlului comunicarilor telegrafice si a altor comunicari.” Formularea “a altor comunicari” este atit de vasta ca presupune inclusiv convorbirile intre doua persoane private, convorbirile verbale, Internet-ul, probabil ca il aveti in vedere, dar in nota informativa spuneti ca interceptarea convorbirilor telefonice si a altor comunicari efectuate prin retelele de comunicatie electronice.

In proiectul de lege nu se specifica comunicarea prin intermediul altor retele de comunicatii electronice, se spune doar despre comunicari. O asemenea formulare permite SIS-lui sa controleze absolut toate comunicarile. Cum talmaciti dumneavoastra ca jurist aceasta formulare destul de ambigua, care presupune un domeniu atit de vast? Practic, o atare formulare permite ascultarea tuturor convorbirilor, inclusiv a unor convorbiri purtate in strada, intr-un apartament.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Din economia articolului in intregime nu rezulta interpretarea dumneavoastra, fiindca, daca observati, din propozitia a doua “este necesar de conectat semnalul”, e clar ca e vorba de mijloacele de comunicare electronice. Dar in masura in care exista dubii pentru lectura a doua noi sintem gata sa discutam si eventual sa amendam pentru a stipula expres ca este vorba de comunicatia electronica.

 

Domnul  Ion Varta:

Da, eu insist si considerati ca aceasta este o propunere, un amendament la aceasta formulare ambigua si insist sa fie precizat ca este vorba despre o comunicare prin intermediul unor retele electronice, si nu una foarte vasta care presupune ascultarea tuturor tipurilor de convorbiri, inclusiv verbale si de alt gen.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor: 

Multumesc.

De regula, domnule Presedinte al Parlamentului, lucru stiut, notele informative prezentate de ministere schiopateaza. Constatam cu satisfactie ca de data aceasta ni
s-a prezentat o nota informativa care corespunde, practic, tuturor cerintelor legale.

Intrebarea mea tine de capitolul V “Practica internationala” al notei informative. Este salutabil faptul ca in calitate de exemple pozitive sint aduse experiente din Franta, Ungaria, Germania, Italia, Romania. Mai departe, dupa text urmeaza alte trei state: Kazahstan, Uzbekistan si Belarus.

Intrebarea mea, domnule viceministru, este urmatoarea: Detineti informatia cind au fost adoptate modificarile respective in legislatia acestor tari? Ca noi le prezentam deja in calitate de exemplu, asa este scris: “un exemplu mai raspindit si demn de atentie.” Detinem noi informatie la acest capitol?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Desigur, informatia este detinuta. Cu parere de rau, la moment eu nu pot sa va dau data si numarul actului prin care au fost introduse amendamentele respective.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Bine, dar pina la adoptarea in lectura a doua ati putea sa ne prezentati? Eu solicit, in calitate de deputat, articolele respective din legislatia acestor trei tari.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Cred ca nu este nici o problema.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege nr.3110 din 24 august 2007 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Proiectul de lege mentionat prevede abilitarea Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova cu functia de executor unic al masurilor tehnice de interceptare a convorbirilor telefonice, comunicarilor telegrafice si a altor comunicari efectuate prin retelele de comunicatii electronice pentru necesitatile subiectilor activitatii operative de investigatii si ale organelor de urmarire penala.

In acest scop, se propune operarea modificarilor si completarilor de rigoare in Legea privind activitatea operativa de investigatii si in Codul de procedura penala.

Legislatia in vigoare prevede ca interceptarea convorbirilor telefonice si a altor convorbiri, ca masura operativa de investigatii si ca actiune de urmarire penala, poate fi infaptuita de catre Ministerul Afacerilor Interne, de catre Serviciul de Informatii si Securitate, de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si de catre Serviciul Vamal.

Tinind cont de faptul ca parametrii tehnici ai echipamentelor operatorilor serviciilor de telecomunicatii, care activeaza acum in Republica Moldova, permit conectarea la retea doar a unui singur organ de control, iar posibilitatile financiare actuale ale tarii de a inzestra toti subiectii, care realizeaza aceasta masura operativa de investigatii cu complexe moderne de tehnica speciala pentru interceptare sint limitate, se propune concentrarea resurselor tehnice si umane in cadrul Serviciului de Informatii si Securitate, care va realiza masurile tehnice de interceptare la solicitarea autoritatilor competente.

Oportunitatea deciziei de a desemna in aceasta calitate Serviciul mai este determinata si de faptul existentei resurselor umane, tehnice si organizatorice de inalta calitate in cadrul acestui Serviciu, cit si a practicii similare a altor state la acest compartiment. Aplicarea prezentelor modificari vor permite asigurarea unui control mai riguros asupra acestei activitati din partea autoritatilor abilitate, precum si o responsabilitate sporita a organului, care va efectua interceptarea.

Comisiile parlamentare permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului sustin proiectul mentionat si se pronunta pentru examinarea si adoptarea acestuia cu unele obiectii si propuneri, care vor fi luate in considerare de catre comisie pentru lectura a doua. In temeiul celor expuse propun adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Dumneavoastra, in cadrul discutiilor pe care le-ati avut pe marginea acestui proiect de lege in sedinta comisiei, nu v-ati ingrijorat de aceasta formula, care este una absolut deocheata. Ea presupune, aceasta formula ambigua presupune ca poate fi ascultata orice convorbire, inclusiv o convorbire privata in cadrul familiei, in strada.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Varta,

Eu am retinut interventia dumneavoastra si vreau sa va spun ca, intr-adevar, aveti dreptate, se au in vedere comunicarile electronice, adica numai comunicarile prin reteaua electronica. Si pentru lectura a doua am gasit modalitatea cum se...

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stoicov.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3110. Cine este pentru, rog sa voteze.

Va multumesc.

Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.3110 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3402 pentru modificarea si completarea Legii privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului. Initiativa deputatului Vlad Filat, pe care il invit la tribuna centrala pentru prezentarea proiectului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Initiativa legislativa care urmeaza a fi prezentata atentiei dumneavoastra vine sa reglementeze si sa dea raspuns la o intrebare la care, din pacate, pina in ziua de astazi noi nu am primit raspuns. Sintem noi oare sinceri cind vorbim ca avem nevoie de investitii straine, sintem capabili sa primim aceste investitii?

Si, in acest sens, am inaintat initiativa respectiva legislativa care urmeaza sa reglementeze vinzarea–cumpararea lor, cumpararea paminturilor cu destinatie agricola. Nu am sa dau citire notei informative, ati facut cunostinta cu totii de ea. Sensul este unul simplu: acces pe piata respectiva sa aiba si investitorii straini, lucru absolut necesar. Cunoastem cu totii care este situatia in domeniul respectiv. Dincolo de parcelarea pamintului si imposibilitatea consolidarii din insuficienta resurselor financiare si nu numai. Aici trebuie sa vorbim si de tehnologii, iar dincolo de tehnologii si investitii trebuie sa vorbim si de pietele de care este absolut necesar a le avea pentru a putea materializa ulterior productia agricola, care rezulta din prelucrarea acestui pamint.

Si un lucru foarte important, in incheiere, sa nu va iau din timp, este faptul ca la ora actuala, chiar in lipsa reglementarii sau a permisiunii legale pentru aceste tranzactii, ele au loc, stimati colegi, numai ca, de obicei, la noi intr-o formula mascata, prin necesitatea de a face multe-multe alte operatiuni ca un investitor strain sa poata intra in posesia pamintului.

Si vreau sa va dau un exemplu foarte simplu, legea spune simplu ca pamintul nu poate fi cumparat de catre investitorii straini, insa calitatea de investitor strain este certificata prin capitalul social, pe care il are o societate comerciala in cazul in care vorbim de un agent economic. Iar in cazul in care este instituit un agent economic cu investitii straine si, la rindul sau, acest investitor instituie o alta companie deja nu mai este vorba de o societate care are capital strain si tranzactia respectiva poate fi facuta.

In concluzie, vreau sa va spun ca restrictia prezenta actualmente in legislatie nu face decit sa creeze o imagine restrictiva din partea investitorilor straini vizavi de Republica Moldova. Eu va rog sa sustineti aceasta initiativa legislativa care va conduce la atragerea investitiilor in Republica Moldova si pentru a relansa, si se vorbeste foarte mult in prezent, si agriculturii Republicii Moldova si economiei in general.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Intrebari pentru autor?

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Va multumesc.

Domnule Filat,

Eu vreau sa va pun o singura intrebare: ati evaluat cumva, cel putin teoretic, impactul social al adoptarii unei asemenea legi? Adica, care vor fi consecintele asupra unor categorii vulnerabile din spatiul rural, ai caror reprezentanti vor fi tentati sa isi vinda pamintul, fiindca preturile ar putea sa salte brusc si atunci tentatia va fi foarte mare.

Cum ramine cu acesti oameni, care, pina la urma, isi vor vinde aceste cote, care este soarta lor pe viitor? Ce le ofera in schimb statul nostru atunci cind si asa lucrurile sint triste? Exodul acesta masiv din spatiul rural demonstreaza ca situatia este una critica si nu se aprofundeaza aceasta situatie dramatica de pe urma implementarii unei asemenea legi, in viziunea dumneavoastra, ca un expert deja in materie de atare probleme, sa propuneti o asemenea lege si, cu siguranta, ati evaluat toate efectele?

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Varta,

Va multumesc pentru intrebare.

Din pacate, nu sint expert. Dar am un punct de vedere pe care mi-l asum si vreau sa va spun ca si aceasta norma se incadreaza perfect in ceea ce vorbim noi: ajustarea legislatiei Republicii Moldova la valorile europene, la normele europene s.a.m.d. Insa impactul asupra acelor categorii pe care nu stiu de ce dumneavoastra le catalogati ca pot fi vulnerabile.

In momentul in care investitorii straini vor avea acces la procurarea pamintului eu cred ca va fi unul pozitiv si va explic de ce. Lipsa posibilitatii de a interveni capitalul, marele capital in piata funciara in Republica Moldova conduce la faptul ca preturile sint mentinute foarte si foarte mici. Aceasta nu inseamna ca proprietarii terenurilor nu vind pamintul. Pentru mine este o stranietate ca in Republica Moldova, pina in prezent, se poate de cumparat un hectar de pamint cu 3 mii de lei, ca, ulterior, sa fie vindut acelorasi investitori straini cu sume mult mai mari. Eu personal consider ca investitiile care se fac in procurarea pamintului ar trebui sa fie destinate proprietarului, acelor care sint si vulnerabili la momentul actual.

Insa motivatia ca, vinzindu-si pamintul, el va fi si mai motivat sa plece din tara, eu consider, din punctul meu de vedere, ca nu este un argument, fiindca eu nu as vrea ca cetatenii Republicii Moldova sa ramina in Republica Moldova numai datorita faptului ca pot fi legati si prin bariere tehnice, asa cum sint legati la ora actuala de acest pamint, care sa devina sau sa ramina in continuare robii acestei bucati de pamint, care nu poate fi prelucrata nici din lipsa de tehnologii s.a.m.d., ca acest proprietar sa aiba si veniturile respective pentru a-si permite un trai decent.

 

 

 

Domnul Ion Varta:

Eu am avut in vedere ca, prin adoptarea unei asemenea legi, noi amplificam acest exod si procesul acesta de disparitie a satului nostru ia amploare si cum am putea sa evitam un impact, un asemenea impact negativ, pentru ca sa-i conferim un caracter asa mai evolutionist si unul revolutionar.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Varta,

In mod normal, daca facem o analiza simpla, la ora actuala, concentrarea in terenuri are loc deja. Sint multi cetateni ai Republicii Moldova care au dreptul sa procure paminturi si procura pamint. Sint cazuri si, din cite stiu, este chiar un caz, cind cineva poseda deja 37 mii de hectare.

Eu cind vorbesc “investitorii straini” am in vedere ca acesti oameni vin si investesc procurind pamintul, investind ulterior in prelucrarea acestui pamint. Drept consecinta, si oamenii care locuiesc in satul respectiv, unde am procurat pamintul, ulterior isi vor gasi locul unde vor munci, pentru ca acest pamint urmeaza sa fie prelucrat nu de catre investitor, dar de catre acei care prelucreaza si actualmente acest pamint. Din punctul meu de vedere si experienta care ne este la indemina si in Romania, si in alte state, acest lucru a avut un impact pozitiv.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

Argumentele de ordin economic sint absolut convingatoare, aici toata lumea cred ca este de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra. Sub aspect economic, investitiile straine vor relansa economia nationala. Efectele sociale... aici trebuie sa meditam un pic ca sa nu amplificam si asa acest exod si sa nu acutizam si mai mult aceste contradictii sociale, care persista in satul nostru.

Multumesc.

 

Domnul Vladimir Filat:

Sint de acord numai ca nu cred ca ar fi unica masura, care poate fi pastrata ca exodul sa il diminuam. Este vorba de un sir de masuri care urmeaza sa le intreprindem.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

 

Domnul Vladimir Filat:

Si eu va multumesc.

Rog comisia.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1308, inaintat ca initiativa legislativa de domnul deputat  in Parlament Vladimir Filat si expune urmatoarele. Prin modificarile si completarile propuse in legea mentionata se prevede ca investitorii straini sa aiba dreptul de vinzare–cumparare a terenurilor cu destinatie agricola, astfel, prin liberalizarea pietelor de vinzare–cumparare a terenurilor mentionate, considerindu-se drept un mecanism eficient de revitalizare a agriculturii si nu, in ultimul rind, de reparcelare a terenurilor.

In cadrul dezbaterilor in comisie au fost aduse argumente pro si contra sustinerii proiectului de lege. Astfel, pentru sustinere s-au adus argumente ca proiectul prezentat va da posibilitatea de a stimula activitatea investitionala in domeniul agriculturii, ceea ce va permite aplicarea masiva a tehnologiilor moderne si dezvoltarea acesteia, va evalua piata funciara, va creste pretul de piata al unui hectar de teren agricol si vor fi create premise pentru lichidarea pietei funciare tenebre.

Principalele argumente impotriva au fost aduse pornind de la faptul ca deocamdata in Republica Moldova  pretul de piata a unui hectar de teren agricol este foarte mic si investitorii vor procura terenurile la preturi derizorii. Totodata, legislatia nu prevede niste restrictii, care ar preveni la maximum procurarea terenurilor agricole in scopuri speculative si suprafata maxima care ar putea sa fie procurata de investitorii straini.

Asupra proiectului de lege au prezentat avize patru comisii permanente, dintre care Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie, Comisia pentru cultura, stiinta si invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa si Comisia pentru politica economica, buget si finante s-au pronuntat pentru respingere. Din Comisia pentru drepturile omului patru deputati s-au pronuntat pentru respingere, patru deputati contra respingerii. In rezultatul votarii cu 6 voturi pentru si 3 voturi impotriva, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune Parlamentului un proiect de lege spre respingere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Luari de cuvint, domnul Anton Miron.

 

Domnul Anton Miron:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

In Republica Moldova, din totalitatea de 1900 mii de hectare de teren cu destinatie agricola, ce constituie 58 la suta din Fondul funciar al tarii, 1700 mii de hectare sau 87 la suta sint atribuite, conform legislatiei, in proprietate privata. Astfel, din structura dreptului de proprietate s-a creat in rezultatul reformei funciare din anii 1990.

Daca e sa luam in comparatie cu tarile postsovietice, Republica Moldova are cel mai mare procent de proprietate privata a terenurilor agricole. Astfel, in Armenia in proprietate privata sint 80 la suta de terenuri agricole, Georgia – 51, in Ucraina – 80, in Federatia Rusa – 29, in Lituania – 70. O data cu adoptarea Legii din 25 iulie 2007 privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului, proprietarii terenului din Republicii Moldova au primit dreptul deplin de dispozitie asupra pamintului, inclusiv vinzarea–cumpararea acestuia.

Totodata, legislatia prevede unele restrictii de vinzare–cumparare a terenurilor, tinind cont de prevederile articolului 128 din Constitutie. Concomitent, articolul 127 din Constitutie stipuleaza ca statul ocroteste proprietatea. In acest sens, Legea privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului, la articolele 4 si 6, Legea privind investitiile in activitatea de intreprinzator, la articolul 22, precum si Legea cu privire la proprietate, la articolul 38, stabilesc restrictii de vinzare–cumparare a terenurilor. Astfel, cetatenii straini si apatrizii nu au dreptul de a cumpara terenuri in Republica Moldova.

De acest drept dispun investitorii straini cu exceptia terenurilor cu destinatie agricola. Acestia pot lua in arenda terenurile agricole pina la un termen de pina la
60 de ani si pot sa puna investitia si rascumpara investitia pe care o pun in republica. Mentionam ca in mai multe tari este interzisa procurarea terenului de catre cetatenii straini chiar si in tarile care au intrat in Uniunea Europeana: Ungaria, Romania, Lituania, Ucraina s.a. Mai mult ca atit, in multe tari sint stabilite limite asupra suprafetelor de teren care pot fi in proprietate privata. De exemplu, in Bulgaria, proprietatea unei persoane nu poate depasi 30 hectare de teren agricol. In Cehia, Slovenia, suprafetele constituie pina la 150 de hectare. In Lituania, suprafata maxima – 50 de hectare. In Republica Moldova nu sint limitate suprafetele private de teren agricol.

As vrea sa subliniez ca la noi in tara inca nu este dezvoltata piata funciara, pretul de piata a unui hectar variind de la 3 mii la 8 mii lei, pe cind in tarile europene de vest pretul de piata al unui hectar agricol constituie 20 si mai mult mii euro. Necatind la aceste preturi, taranul nostru, din lipsa finantelor, inca are posibilitate de a procura pamint, de a permite investitorilor straini sa cumpere terenuri agricole. In situatia data, pot apare premise de efectuare a operatiilor de speculatie cu pamintul.

Aici apare si intrebarea sociala, noi dezbinam satul moldovenesc de vesinicia in satele... In realitate sint persoane juridice si fizice care au cumparat de la tarani in calitate de mai mult de zece mii hectare de pamint cu preturi derizorii. Dupa parerea mea de a procura terenurile agricole trebuie insa stabilit prin legea restrictii dure la vinzare, cum ar fi de limitat suprafata de teren agricol proprietate privata a unei persoane fizice sau juridice, de stabilit restrictii de revinzare a terenurilor, de stabilit prioritatile si avantajele la cumpararea terenurilor de catre cetateni in localitatile, in ale caror hotare se afla terenul. De stabilit marimea minima facuta la un hectar de teren procurat. In temeiul celor expuse, Fractiunea comunistilor din Republica Moldova propune respingerea proiectului de lege mentionat.

Multumesc frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Domnul Iurie Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Trebuie sa recunoastem ca initiativa legislativa a deputatului Filat este cea pe care o avem in atentie sau subiectul pe care il vizeaza aceasta initiativa este unul care se afla in atentia Legislativului in Republica Moldova, cel putin, din 1991 si pina in prezent.

Daca este sa ne amintim cind s-a adoptat Codul funciar la 25 decembrie 1991, intrind in vigoare de la 1 ianuarie 1992, si pe parcursul intregii perioade extrem de anevoioase, de punere in aplicare, de realizare a reformei agrare in Republica Moldova, acest subiect s-a discutat mereu in contradictoriu, daca vreti, doua subiecte complementare. Cine are dreptul sa detina in proprietate terenuri agricole si cum repartizam noi, statul, aceste terenuri catre cetateni, cine are dreptul.

Viziunea noastra a fost, ea deja este intirziata si inaplicabila, ca trebuia sa se recurga la restituirea integrala a tuturor terenurilor agricole catre acei care au fost desproprietariti in mod ilegal in urma invaziei din 1940 si '44. Pina la urma, s-a decis, prin legea respectiva, ca pamintul, terenurile agricole trebuie sa fie parcelate si raspindite sau atribuite fostilor colhoznici. Acesta este regimul, am ajuns la situatia de impas, cind agricultura Republicii Moldova, pe care o consideram in continuare ca fiind o ramura prioritara a economiei nationale, se afla in impas si asteapta pomeni de la stat.

In fiecare an, la momentul cind discutam Legea bugetului de stat, cind discutam rectificari la Legea bugetului de stat, cind discutam prioritatile bugetare, cind discutam problemele sistemului bancar, una din prioritati, in mod firesc, ramine cum facem sa sprijinim agricultura, care, ca si alte domenii ale economiei nationale, este una decapitalizata. Republica Moldova nu dispune de resurse financiare suficiente, nici bugetare, nici private pentru a dinamiza dezvoltarea agriculturii din Republica Moldova.

Atitudinea traditionala, daca pot sa spun, asa, intre ghilimele, potrivit careia nu trebuie sa deschidem piata funciara catre straini, cu trimiterea ca astfel se va depopula in continuare Republica Moldova, cred ca este una la care ar trebui, incetul cu incetul, sa renuntam pentru ca noi nu vrem sa transformam taranii nostri sau locuitorii de la sate in tarani iobagi, care sa stea priponiti de parcela de pamint, pe care nu sint in stare sa o lucreze din lipsa de resurse financiare, tehnice, capacitati manageriale s.a.m.d.

Eu cred ca acest proiect de lege nu numai ca este binevenit, el se inscrie perfect in logica apropierii noastre de Uniunea Europeana si aceasta inseamna armonizarea cadrului juridic. Sa ne amintim de cele 4 libertati pe care le avem in minte de fiecare data cind ne gindim la raporturile noastre cu Uniunea Europeana: libera circulatie a capitalurilor, a bunurilor, a serviciilor si a persoanelor. Cetatenii Republicii Moldova trebuie sa circule liber in Europa, inclusiv pentru ratiunea de a lucra undeva unde primeste un salariu mai mare.

Economia nationala insa trebuie sa fie atit de dezvoltata si oportunitatile pe piata fortei de munca atit de diverse si onorabile, incit cetatenii altor tari sa caute Republica Moldova ca pe o posibila tinta unde sa isi cistige bucata de piine, asa cum se intimpla astazi, de pilda, in alte tari la care ne raportam, cum ar fi Estonia, Lituania si Letonia. 3 tari mici care acum au o singura grija, cum sa faca sa isi protejeze piata fortei de munca.

In aceasta ordine de idei, cred ca trebuie sa intelegem ca, chiar daca in acest moment nu exista suficienta deschidere si intelegere pentru astfel de initiativa, ea este una iminenta, ea este una necesara si se incadreaza in logica fortificarii economiei nationale a Republicii Moldova, deschiderii catre investitorii straini care, apropo, prin Constitutia noastra, si prin legislatia in vigoare, sint pusi in conditii de egalitate, de libera concurenta in conditii egale cu agentii economici din Republica Moldova.

Cred ca aceasta initiativa vizeaza si un alt aspect. Ar trebui sa ne gindim cu totii la schimbarea structurii economiei nationale, a ponderii pe care o atribuim noi in continuare agriculturii, a masurilor pe care trebuie sa le luam in mod complementar pentru a impulsiona dezvoltarea industriei si a sferei serviciilor. Alte doua domenii ale economiei nationale, unde trebuie sa isi gaseasca loc de munca o multime de oameni care provin din zona rurala si care pleaca astazi in strainatate, pentru ca nu vor sa practice activitatile agricole, iar alte activitati Republica Moldova, prin economia pe care o are la ora actuala, nu o ofera.

Un alt detaliu extrem de important. Un investitor occidental, care ar veni sa aduca bani, investitii, capital, in agricultura Republicii Moldova, s-ar gindi la vinzarea acestui produs pe pietele europene si inseamna se va gindi la produsul finit. Prin urmare, in felul acesta am contribui si la dezvoltarea altei ramuri – industria de prelucrare a productiei agricole. Va fi, in felul acesta, depasit incet-incet un alt handicap al nostru. Crestem roada si nu stim ce sa facem cu ea. In fiecare an discutam si aceasta problema: ce sa facem cu poama dupa ce am crescut-o, ce sa facem cu rosiile, ce sa facem cu merele s.a.m.d.

Toate aceste batai de cap ar trece imediat pe umerii managerilor care ar conduce intreprinderile care ar lucra pe terenurile agricole unde capitalul strain ar fi permis. Singura problema asupra careia trebuie sa meditam serios, in profunzime si cu responsabilitate este interzicerea expresa si pentru totdeauna a schimbarii destinatiei terenurilor agricole in anumite terenuri foarte importante ale Republicii Moldova.

Limitele trebuie sa fie foarte clare. Stiti foarte bine, la ora actuala, avem aceasta situatie cind, prin legislatie, anumite terenuri pot fi schimbate prin hotarire de Guvern, iar o bonitate mai inalta de 60 la suta poate fi schimbata destinatia agricola, in constructii de pilda, prin votul Parlamentului.

Iata, aceste limitari trebuie sa le stabilim foarte clar, sa le vedem cu specialistii, astfel incit sa nu ne pomenim in situatia ca terenurile agricole cumparate la bani relativ mici pentru o situatie de piata funciara, la ora actuala, sa fie transformate in zone in care sint create, construite blocuri de locuit sau mai stiu eu ce, parcuri indistriale s.a.m.d.

Aceasta trebuie sa fie preocuparea noastra. Republica Moldova, spun in concluzie, ramine a fi o economie decapitalizata, ea are nevoie de injectii urgente, rapide, ca bolnavul, de capitalul strain, inclusiv in agricultura.

De aceea, ar trebui sa depasim prejudecatile noastre si, in acest sens, ar trebui sa depasim prejudecatile si in sensul in care blocam orice initiativa, pentru ca ea vine de la un deputat din opozitie. Eu nu intotdeauna agreez punctele de vedere pe care le imbratiseaza colegul Vladimir Filat. Imi pare rau ca noi nu am fost mai perspicace sa venim la timp cu aceasta initiativa, insa asa sau altfel ea este binevenita chiar daca o putem considera deja intirziata. Al V-lea Legislativ al Republicii Moldova, din 1990 pina in prezent, ar trebui sa isi asume raspunderea sa depaseasca aceasta situatie de impas, care este una din cauzele mentinerii unei situatii dramatice in agricultura si in economia nationala in ansamblu.

De aceea, eu indemn colegii deputati sa sprijinim acest proiect de lege. Eventual, sa venim cu completari care l-ar imbunatati, lucru care ar fi in perfect consens cu aspiratiile noastre europene si cu dorinta de a contribui la ridicarea nivelului de viata al celor care locuiesc la tara.

Multumesc foarte mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acestea au fost solicitarile pentru luare de cuvint. Proiectul nr.3402. In raportul comisiei sesizate in fond, cu toate detaliile si amanuntele dezbaterilor, a fost inaintata propunerea de respingere a proiectului nr.3402. In acest context, voi si supune votului proiectul mentionat, in sensul respingerii acestuia. Cine este pentru respingerea proiectului nr.3402, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3402 este respins.

Proiectul de Lege nr.3487 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Initiativa domnului deputat Igor Klipii, pe care il invit la tribuna centrala pentru prezentarea acestui proiect.

Domnul Igor Klipii:

Stimati colegi,

Este un pic dificil sa prezinti aceeasi idee dupa ce a fost respinsa de majoritatea parlamentara, deci soarta proiectului de lege este clara. As vrea doar sa mentionez citeva lucruri. In primul rind, este salutabil faptul ca proiectul de lege al meu si al colegului Filat a trecut procedura parlamentara destul de rapid si a fost pus pe ordinea de zi, ceea ce este salutabil.

Si fac un apel catre Biroul permanent si catre domnul Presedinte al Parlamentului pentru a proceda la fel si cu celelalte proiecte de lege care vin din partea deputatilor, inclusiv din opozitie. Ar fi greu sa aduc alte argumente in sustinerea acestei idei, doar poate chiar daca nu sint intrebat, nu voi fi intrebat de domnul Varta, as spune ca, actualmente, proprietarii de pamint din Republica Moldova lucreaza sau sint muncitori la negru in calitate de robi in Europa. Deci este evident ca pentru ei pamintul, in situatia actuala, este mai degraba o povara, in afara de, as mai adauga inca un lucru, ca situatia din agricultura in Republica Moldova mai este generatoare si de coruptie. Si liberalizarea pietei funciare, deschiderea ei pentru capitalul strain ne-ar ajuta, intr-un fel, sa solutionam si aceasta problema.

As vrea sa mentionez, in incheiere, si faptul ca proiectul, ideea respectiva din partea Partidului Social Liberal a fost lansata inca in 2001 si am utilizat tribuna parlamentara pentru a da curs acestei idei. Am constatat acest lucru si in comisie, si recent in mass-media ca Guvernul sau reprezentantii Guvernului nu resping totalmente aceasta idee, ca ea va fi, probabil, adoptata. Ar fi pacat ca astazi aceste proiecte de legi sa fie respinse numai din cauza ca vin din partea unor reprezentanti ai opozitiei si sint absolut sigur ca problema respectiva, sub o forma de proiect sau initiativa, va veni si din partea guvernantilor.

Solicit totusi ca acest proiect de lege sa fie sustinut in prima lectura. Pentru a putea discuta in lectura a doua, as mentiona poate inca un lucru ca, spre deosebire de proiectul domnului Filat, este un articol care tine de Codul funciar, articolul 36. Nu insist deloc asupra acestui amendament, as mentiona doar faptul ca acest articol din articolul 36 sau din Codul funciar trebuie analizat, poate, prin intermediul unui alt proiect de lege daca, in general, mai este functional si este valabil.

Multumesc mult.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

... eu cred ca, avind in vedere ca doua proiecte se refera la acelasi subiect, era bine, din punct de vedere al procedurii, sa fie discutate concomitent. Dar daca au fost discutate separat si unul a fost respins, eu ma adresez fractiunii majoritare, fiindca este, intr-adevar, o problema serioasa, ea ne va ajuta, va ajuta Republica Moldova sa solutioneze, in mare masura, problema investitiilor in sectorul agrar, in zona rurala, lucru de care avem nevoie extraordinar de mult.

Si avind in vedere traditiile care s-au creat in fractiunea majoritara, eu va rog, bine, un proiect nu l-ati votat, al doilea votati-l. Unul peste unul, pur si simplu.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Rog raportul comisiei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative, prezentat cu titlu de initiativa legislativa de domnul deputat in Parlament Igor Klipii si expune urmatoarele.

Eu cred ca m-as referi numai la partea care difera de ceea ce a prezentat domnul Filat, fiindca articolul I in initiativa domnului Klipii difera de ceea ce a prezentat domnul Filat, modificari la Codul funciar, articolul 36, care prevede atribuirea de teren cu destinatie agricola si investitorilor.

Adica, in acest caz, comisia a propus ca acest articol I, care se refera la modificarea articolului 36 din Codul funciar sa nu fie sustinut. Cind a fost examinata aceasta initiativa domnul Klipii a fost de acord cu parerea comisiei. Si la celelalte articole, articolul II, care se refera la articolele 4 si 6 din Legea privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului, comisia aduce aceleasi argumente “pro” si “contra” si nu as vrea sa le mai dau citirii, fiindca ele, practic, au fost de acum solarizate aici in momentul examinarii initiativei domnului Filat.

In rezultatul votarii cu 6 voturi pentru respingere si 3 voturi impotriva, comisia respinge acest proiect de lege inaintat de domnul deputat Igor Klipii. Atit.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Vad eu, doar o clipa. Cer scuze.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Cosarciuc,

Spuneti, va rog frumos, in momentul in care s-a discutat aceasta initiativa legislativa in cadrul comisiei s-a facut un studiu sau aveti o situatie care ar arata exact care este situatia la ora actuala vizavi de ceea ce numim noi concentrarea paminturilor, consolidarea, da. Cite ... spre exemplu, consolidate exista deja in Republica Moldova, cine sint proprietarii, eventual, preturile orientative cu care se tranzactioneaza, la ora actuala, terenurile agricole s.a.m.d.?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumim.

Va multumesc, domnule Filat pentru intrebare.

Da, comisia are aceasta informatie ... la operatiunile cumparare–vinzare, adica avem aceasta informatie de la Agentia Cadastru si Relatii Funciare.

Vreau sa va spun ca exista o problema in ceea ce priveste concentrarea terenurilor agricole intr-o singura mina, adica la o intreprindere. Sint agenti economici in Republica Moldova care detin in proprietate 34 mii de hectare, 10 mii de hectare, 17 mii de hectare s.a.m.d. Pretul mediu de vinzare a terenului agricol in momentul de fata este in jur de 6 mii de lei, adica pretul mediu.

Dar sa va spun asa, o parte din membrii comisiei, 3 deputati, au sustinut acest proiect de lege si intr-un caz, si in alt caz, avind in vedere ca noi trebuie sa dezvoltam piata funciara in Republica Moldova si sa lichidam piata tenebra funciara, fiindca exista aceasta piata tenebra. Totusi, in Republica Moldova terenurile se cumpara de catre persoanele juridice straine sau de investitori straini prin diferite metode.

 

Domnul Vladimir Filat:

Persoane... s.a.m.d.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Implicarea persoanelor juridice si fizice din Republica Moldova.

 

Domnul Vladimir Filat:

Sint de acord.

Domnule Presedinte,

O scurta precizare vizavi de mentiunea facuta de catre domnul ... vizavi de speculatie, care ar putea avea loc in cazul in care vor fi adoptate, nu ar fi fost adoptata modificarea respectiva.

Eu cred ca colegii ar trebui sa inteleaga, cuvintul “speculatie” nu are nici o relevanta cu sensul ca a fost pus ... este absolut normal ca si pamintul, daca noi l-am declarat marfa, sa poata fi tranzactionat si de ce sa nu faca parte si din speculatia funciara, ca sa se stabileasca preturi ale pamintului in Republica Moldova.

Eu va multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Inca o intrebare.

Domnule Rosca,

Va rog.

 

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Intrebarea mea ar viza urmatorul aspect. Daca proiectele respective, pentru ca sint doua, chiar daca unul deja s-a consumat ca procedura parlamentara, au fost consultate cu partenerii nostri externi, ma refer la Fondul Monetar International si Banca Mondiala, dar si cu partenerii nostri din Uniunea Europeana catre care tindem, care ar fi, credeti dumneavoastra, reactia acestor institutii internationale in cazul respingerii si acestui proiect?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va multumesc, domnule vicepresedinte.

Noi avem pozitia Fondului Monetar si a Bancii Mondiale in aceasta chestiune, noi avem pozitia Asociatiei investitorilor straini din Republica Moldova. Si unii si altii mentioneaza ca ar fi normal ca terenurile agricole sa fie tranzactionate pe piata Republicii Moldova si de catre persoanele straine juridice, inclusiv investitorii straini.

Adica, din punctul de vedere al acestei probleme, sint pentru ca sa fie legalizata piata funciara din Republica Moldova. Avem aceste momente inscrise.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am vrut sa fac o precizare in legatura cu specularile.

Stimati colegi,

Noi daca declaram, intr-adevar, ca acceptam valorile europene, valorile democratice, principiile economiei de piata, atunci trebuie sa renuntam la aceste invinuiri de speculari, pentru ca este, de fapt, vorba de a rezolva o problema absolut clara pentru Republica Moldova.

In rest, de fapt, ceea ce de numiti dumneavoastra speculari vreti sa spuneti ca e vorba de populism, dar, de fapt, de populism va ocupati dumneavoastra. Sa renuntam si la populism, si la speculari, sa facem ceea ce trebuie, sa facem pe multi-multi ani in Republica Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de a continua cu oferirea timpului pentru luare de cuvint si exercitiul de vot, vreau sa va... Dumneavoastra ati retras, da? Bine. Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra doar o simpla si foarte scurta informatie. Practica europeana este una diferita. Vreau sa va zic ca practica statelor membre ale Uniunii Europene, intr-adevar, vine cu prevederi legale pentru acces liber la operatiunile de cumparare–vinzare a paminturilor agricole pentru persoane juridice, indiferent de originea capitalului, ca este capital national, autohton, ca este capital strain, dar persoane juridice rezidenti ai acestor tari.

Aici avem o experienta, practic, omogena in toate statele membre ale Uniunii Europene, unde apar elemente care aduc ca aceasta practica sa nu fie tocmai omogena, e cu referinta la persoanele fizice, care nu sint cetateni ai tarilor respective. Avem cazuri cind piata este absolut liberalizata, avem cazuri cind chiar si un stat membru, aderat la Uniunea Europeana, si-a rezervat o perioada de timp destul de indelungata – 10, 15, 20 de ani, poate mai mult, poate mai putin, o perioada de tranzitie, pe a carei durata se restrictioneaza accesul persoanelor fizice nerezidenti, necetateni ai tarii respective la operatiunea de cumparare–vinzare, pentru o stabilizare a situatiei pe piata funciara. Aceasta a fost doar  ca o simpla informatie pentru noi toti.

Bine. Continuam. La acest proiect nr.3487, colegul nostru domnul Miron, care a solicitat timp pentru luare de cuvint, s-a retras. Au fost inaintate doua propuneri. Propunerea de la microfonul nr.4 – pentru a aproba in prima lectura acest proiect. Si, respectiv, a fost enuntata si decizia Comisiei de profil pentru respingerea acestui proiect. Si, in acest mod, o sa supun votului proiectul nr.3487.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Ceea ce ati spus dumneavoastra este foarte important si, cred ca, in baza celor spuse, se poate de cautat si un compromis intre initiativele legislative care exista si ceea ce ati spus dumneavoastra. De aceea, ar fi bine ca sa votam, totusi, acest proiect in prima lectura si sa revenim in lectura a doua si, poate, sa discutam despre persoanele juridice. Si acesta ar fi un compromis care ne-ar alinia si pe noi la experienta tarilor despre care ati vorbit dumneavoastra.

Eu inteleg ca Republica Moldova, partidul nu este in stare chiar asa de repede sa evalueze, dar poate un prim pas facem si, peste vreo doi ani de zile, inainte de a pleca definitiv, vor intelege ca sa voteze.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Iata asa, vedeti... Prima parte a elogiului a fost foarte incurajatoare pozitiva, iar ultima parte a acestuia – absolut descurajatoare. Bine. Au fost inaintate doua propuneri. Propunerea inaintata inainte de cea a comisiei de la microfonul nr.4 viza aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3487. Supun votului aceasta propunere. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3487, rog sa voteze.

Stimati colegi,

Rog sa imi fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

26 de voturi in favoarea acestei propuneri, care nu este acceptata de plenul Parlamentului.

Acum propunerea evocata in raportul comisiei sesizate in fond privind respingerea proiectului nr.3487. Supun votului. Cine este pentru a accepta propunerea comisiei sesizate in fond, rog sa voteze. Majoritatea.

Multumesc.

Proiectul de Lege nr.3487 este respins.

Inainte de a trece la Ora intrebarilor, vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra, stimati colegi, ca, in saptamina premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului si-au sarbatorit ziua de nastere unii dintre colegii nostri deputati in Parlament: domnul Iurie Rosca, vicepresedintele Parlamentului (aplauze), domnul Valeriu Guma (aplauze), domnul Iosif Chetraru (aplauze), doamna Vitalia Pavlicenco (aplauze). Va felicitam, stimati colegi, si va dorim cele mai alese urari de bine.

Incepem Ora intrebarilor. De procedura.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Anatolie Onceanu: 

Domnule Presedinte,

Joia trecuta am fost informat ca domnul Colenov nu poate fi prezent in plenul Parlamentului pe motiv ca era in delegatie. Ieri, la sedinta Comisiei de profil, el a fost, astazi il vedem pe adjunctul dumnealui aici. Eu, ca autor al interpelarii, nu accept informatia adjunctului domnului Colenov. Si solicit insistent sa vina anume domnul Colenov, fiindca am intrebari la dumnealui personal.

In cel mai bun caz, cineva dintre sefii dumnealui din Guvern, cui se subordoneaza, dar nu dintre subordonatii dumnealui. Deci, eu insist ca sa fie Colenov, sa nu ii fie frica sa vina in fata noastra sa prezinte darea de seama.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, am luat act. De fapt, mai era inca un autor al acestei propuneri.

Domnule Braghis,

Insistati, la fel, sau sinteti gata sa il ascultati si pe domnul care este prezent?

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Braghis:

Eu am fost foarte receptiv saptamina trecuta, cind am fost rugat ca sa transferam pe o saptamina mai tirziu si sa vina domnul Colenov. Anume acesta a si fost argumentul: ca va veni domnul Colenov. De aceea, cred ca este absolut logica propunerea domnului Onceanu sa il vedem, totusi, pe domnul Colenov, ca sa clarificam.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Atunci, pentru inceput, vreau sa il invit la tribuna centrala pe domnul Stefan Calancea, viceministru al agriculturii si industriei alimentare, pentru a raspunde la intrebarea adresata de catre domnul deputat Raducan.

 

Domnul Stefan Calanceaviceministru al agriculturii si industriei
                                                                  alimentare:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Interpelarea domnului deputat Raducan consta din 4 intrebari. Noi, practic, prin intermediul Serviciului de Metrologie si Standardizare, i-am prezentat raspunsul in scris. Eu pot sa dau citire suplimentar unei careva informatii. Mi se pare ca domnul Raducan nu este in sala si, eu stiu, poate este necesar sa ii raspund direct la intrebari.

 

Domnul  Marian Lupu:

E tot? Bine. Domnul Raducan nu este in sala? Nu.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Pavel Buceatchi, viceministru al dezvoltarii informationale, pentru a veni cu raspuns la intrebarea deputatului Filat.

 

Domnul  Pavel Buceatchi – viceministru al dezvoltarii informationale:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Ministerul Dezvoltarii Informationale, in limita competentei sale, informeaza ca introducerea in Codul vamal al Republicii Moldova in anul 1997 a cenzului de virsta la introducerea vehiculelor in tara a contribuit la reducerea numarului de vehicule inregistrate in Registrul de stat al unitatilor de transport de la 32 000 in anul 1997 pina la 15 000 in 1999.

Lipsa in zona transnistreana a unor asemenea restrictii si a vacuumului legal au transferat zona in cauza intr-o regiune de import al vehiculelor interzise. Vehiculele inregistrate de catre organele neconstitutionale se realizau apoi locuitorilor din partea dreapta a Nistrului. Daca in anul 1998 din zona transnistreana in Registrul de stat al transporturilor au fost inregistrate 808 unitati, apoi in anul 2002 – 1 764  de unitati.

O data cu aprobarea, la 30 septembrie 2003, a Hotaririi Guvernului nr.1185 cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de catre persoane fizice, inregistrarea vehiculelor inmatriculate in zona transnistreana dupa 31 august 2001 a inceput sa se efectueze dupa persoane fizice numai cu acordul scris al organelor vamale.

Aceasta regula a condus la aceea ca vehiculele din zona transnistreana se procurau si se inregistrau pe numele persoanelor juridice ale raioanelor situate pe malul drept si apoi se realizau persoanelor fizice.

Aceasta lacuna legislativa a fost inlaturata prin Legea nr.154 din 21 iulie 2005, care a completat articolul 20 din Codul vamal, ce reglementeaza inregistrarea de stat a tuturor unitatilor de transport de la 1 ianuarie al anului 2006 numai in baza documentelor vamale. Prin Hotarirea Guvernului nr.407 din 18 aprilie 2006 aceste reglementari au fost introduse si in regulile de inregistrare a mijloacelor de transport.

Masurile indicate mai sus au contribuit brusc la reducerea inregistrarii vehiculelor procurate din zona transnistreana. In anul 2006  la evidenta in Registrul de stat al transporturilor au fost luate 246 de unitati, dintre care 66 transport accizat, iar in 9 luni ale anului curent acesti indici s-au redus respectiv pina la 36 si
12 vehicule.

De regula, acestea sint vehicule din numarul celor inregistrate in Republica Moldova inca in anii 1980 – 1990. Astfel, modificarile in legislatia Republicii Moldova, inaintate de catre Ministerul Dezvoltarii Informationale, au creat situatia cind intregistrarea unitatilor de transport in Registrul de Stat poate fi efectuata doar dupa efectuarea tuturor procedurilor de devamare.

Necesitatea supunerii acestor mijloace de transport procedurilor vamale au contribuit la dezvoltarea practicii de folosinta a lor de catre locuitorii din dreapta Nistrului in regim de exploatare temporara. Aceasta practica influenteaza negativ pe fundal economic, eschivarea de la achitarea taxelor vamale si a fondului rutier. Contraventional permit exploatarea in baza documentelor si semnelor inmatriculate transnistrene falsificate, cit si operativ creeaza dificultati in stabilirea mijloacelor de transport, implicate in savirsirea unor infractiuni si … acestora.

La indicatia Guvernului Republicii Moldova, in luna septembrie anul curent grupul de lucru interdepartamental a pregatit si a adresat Guvernului proiectul de Lege cu privire la documentarea unor categorii de transport, proiectul de hotarire a Guvernului cu privire la documentarea unor categorii de autovehicule si hotarirea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului temporar privind introducerea in circulatie libera in Republica Moldova a vehiculelor cu documente si numere inregistrate nereglementat. Aceste proiecte au fost prezentate Guvernului.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc foarte mult, domnule ministru.

Actele normative adoptate in Parlamentul Republicii Moldova, in orice caz, ne sint si noua cunoscute. Daca va aduceti aminte am avut discutii contradictorii, cind am discutat aceste proiecte de legi. De fapt, intrebarea mea a venit intru a clarifica: de ce situatia nu se schimba?

Vedeti, noi am modificat legea, am mai modificat o lege, hotariri de Guvern s.a.m.d. Si pina in prezent in Republica Moldova, eu nu stiu, nu vreau sa dau cifrele, nu sint adeptul cifrelor teoretice, luate asa din aer. Doar avem in continuare, si numarul este in crestere, al unitatilor de transport inregistrate in regiunea transnistreana si sint utilizate pe teritoriul Republicii Moldova.

Si aici inca, va rog, un lucru, sa ma intelegeti, eu nu vreau sa fac catalogat. Este bine sau rau? Eu spun ca este legea care urma sa reglementeze problema sau sa rezolve problema, mai bine spus, si nu se rezolva. Ce trebuie de facut, practic, cind se depaseste aceasta situatie?

 

Domnul Pavel Bucheatchi:

Multumesc pentru intrebare.

Eu cred ca aici ar trebui sa fie niste eforturi comune, pentru ca, in ceea ce tine de competenta Ministerului Dezvoltarii Informationale, noi am creat acel cadru legal care, practic, reduce numarul unitatilor de transport, care se eschivau de.

 

Domnul Vladimir Filat:

Spuneti-mi atunci, domnule ministru, eu am inteles, spuneti-mi cui sa adresez o interpelare care sa imi raspunda, care este acea institutie.

 

Domnul Pavel Bucheatchi:

Daca este, eu imi cer iertare. Daca este acceptata o asemenea propunere, noi am elaborat proiectul de lege. Daca se accepta o atare propunere ca noi sa venim la dumneavoastra cu acest proiect de lege si dumneavoastra sa vedeti care sint acele propuneri comune de la Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, inclusiv Ministerul Dezvoltarii Informationale. Pentru ca aici, intr-adevar, este o intrebare foarte dificila pentru un singur minister.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu sint de acord si acest lucru il spuneam si noi cind discutam in Parlament modificarile legii respective, ca impactul va fi unul cu totul altul decit se doreste…

Eu va multumesc, domnule ministru.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim, domnule ministru, luati loc.

Continuam, intrebari si interpelari. 

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Prima intrebare o adresez domnului ministru al sanatatii Ion Ababii, domnului ministru al justitiei Vitalie Pirlog si domnului presedinte al raionului Edinet Semion Gutu. Pe data de 25 octombrie 2007, la adresa mea a parvenit o intrebare … din cadrul institutiei medico-sanitare publice Spitalul raional Edinet, in care se relateaza ca domnului Pulbere Gheorghe, medic-sef al institutiei nominalizate, la
16 august 2006, pentru  depasirea atributiilor de serviciu si ca urmare a … in interesul public, in temeiul articolului 328 din Codul penal, i-a fost intentat dosarul.

La 20 septembrie 2007, judecatoria a anuntat sentinta de condamnare a … a fost condamnat conventional la doi ani privatiune de libertate … si cu privarea de dreptul … functia de conducere pe un termen de un an. …ne relateaza ca, pina in momentul de fata, hotarirea nu a fost atacata si, respectiv, … executorii. Presedintele raionului Edinet domnul Semion Gutu refuza categoric executarea … si eliberarea din functia de … De asemenea, se mai mentioneaza ca in luna noiembrie 2007, domnul Pulbere Gheorghe, in temeiul articolului 328 si … al Codului … pentru depasirea atributiilor de serviciu si … publice este intentat un alt dosar penal. Necatind la toate incalcarile verificate, dumnealui activeaza si pina in prezent in functia de medic-sef al institutiei medico-sanitare publica Spitalul raional Edinet.

In temeiul articolului 122 din Regulament si al celor expuse … solicit … ministrul sanatatii sa dispuna efectuarea unei anchete de serviciu, sa prezinte o informatie ampla asupra cazului mentionat. Domnul ministru al justitiei Vitalie Pirlog sa verifice din ce considerente nu se executa hotarirea instantei de judecata si nu se face … executarea ei.  Si raspunsurile le solicit in scris in termenele prevazute de regulament pentru ulterioarele …

Si a doua intrebare catre Guvern. Avind in vedere accidentul tragic care a avut loc la Soroca, rog sa mi se prezinte o informatie complexa vizavi de actiunile care urmeaza sa le intreprinda Guvernul pentru a sustine cetatenii si administratia publica locala a orasului Soroca. 

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Intrebarea mea este adresata doamnei Popescu, Presedintele Curtii de Conturi a Republicii Moldova. Este bine cunoscut faptul ca, in ultimii ani, in Republica Moldova au fost lichidate opt companii aeriene pe motiv de necorespundere standardelor europene. In acelasi timp, caracterul companiei … care actioneaza fara concurenta. Rog Curtea de Conturi sa imi raspunda in forma scrisa la urmatoarele intrebari: care este capitalul statutar al Companiei Aeriene “Tandem–Air”, care este suma impozitelor la bugetul de stat varsate de aceasta Companie anul trecut si anul curent? Si cine sint actionarii si parintii fondatori ai acestei companii aeriene?

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Domnule Susarenco,

In Regulament este prevazut cum facem interpelari catre Curtea de Conturi, dar, ma rog, aveti tot dreptul.

Microfonul nr.4. Si intrebare, si interpelare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Doamna Valentina, 

Ma scuzati. Regulamentul spune ca fractiunea are dreptul sa ceara de la Curtea de Conturi organizarea unui control. Eu pun intrebarea.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu la fel. 

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si o adresez atit Curtii de Conturi, cit si Procurorului General, cit si Primului-ministru.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La alte, da.

Microfonul nr. 4.  

 

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc.

Intrebarea o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev, caruia ii solicit raspuns de la tribuna centrala a Parlamentului.

Domnule Prim-ministru,

Ce se intimpla in comuna Pelivan, raionul Orhei cu terenurile agricole si repartizarea ajutoarelor? De ce Cooperativa “Gristom” se zbate intre viata si moarte? De ce atunci cind trimbitam ca dam ajutoare, acestei tinere familii cu doi ani in urma i s-a impins un sistem de irigare pentru un credit mortal, in urma caruia i-a fost luat insusi sistemul de irigare si ea continua sa achite creditul, si risca sa ramina fara casa, prelucreaza terenurile a peste 170 de cotasi, peste 125 de hectare din localitatea Cismea.

Dar la intrebarea “de ce nu li s-a dat nici un ajutor in acest an, cel putin cei
200 de lei la hectar de la Guvern” li s-a raspuns ca s-a dat direct proprietarilor.

Cum, daca cotele lor sint in Cooperativa nominalizata de 3 ani, conform listei aprobate de Primarie. Mai multor cooperative agricole li se acorda pe gratis sisteme de irigare, li se acorda si alte ajutoare. Cum aceasta familie tinara poate achita acel credit, daca li s-a luat sistemul de irigare pentru care platesc, de care au avut extrema necesitate in acest an? De ce nu este se primita cererea prin care solicita ajutor? Ce se intimpla cu ajutoarele, domnule Prim-ministru?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Inainte de a adresa doua intrebari, vreau totusi sa sensibilizez Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene in legatura cu ceea ce s-a intimplat la Soroca, pentru ca, personal, am vorbit cu mai multi politicieni romani si am rugat ca sa sensibilizeze Guvernul Romaniei, dar ma intereseaza, in general, care sint actiunile ministerului de sensibilizare a structurilor occidentale si, in primul rind, a Romaniei, ca sa acorde ajutor in cazul de la Soroca.

Si acum doua intrebari. Prima intrebare este adresata domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun si domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. Din plingerile unor parinti ai elevilor care invata la Gimnaziul din satul Gordinesti, raionul Rezina, adresate verbal din motive intelese, pentru a nu le fi persecutati copiii, am inteles ca elevilor li se cere sa aduca lunar la scoala cite 20 de lei, bani care, din spusele parintilor, sint dati apoi la Primarie pentru, nu stiu acesti parinti, care necesitati.

Intrebarea si solicitarea mea este sa verificati faptele expuse de mine, sa stati de vorba in conditii discrete cu parintii, sa stabiliti cine stringe banii si pentru care argumente. Sa verificati daca se va adeveri legalitatea actiunilor din partea conducerii Gimnaziului si a conducerii Primariei.

Rog insistent sa avertizati drastic persoanele din conducerea Gimnaziului sa nu declanseze persecutii pentru a stabili cine mi s-a plins. Informatiile mi-au fost transmise cind ii asteptam pe data de 31 octombrie in fata Primariei pe alegatori la o intilnire in cadrul campaniei electorale pentru Consiliul raional Rezina.

De asemenea, transmit domnului Procuror General si sesizarea ca, in ajunul intilnirii electorale cu participarea mea, anuntate legal, in Gordinesti, persoane neidentificate, simpatizante ale optiunii si ale Primariei comuniste au umblat pe la casele oamenilor, spunind ca intilnirea cu deputatul Vitalia Pavlicenco si echipa de candidati PNL pentru Consiliul raional s-a anulat.

Cer cercetarea cazului si tragerea la raspundere a celor care s-au dedat necontrolat abuzurilor. Astept raspuns conform legii.

A doua intrebare este adresata Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica si Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. In prezent, o parte din consumatorii de energie electrica din zona retelelor de distributie neprivatizate, membrii intovarasirilor pomilegumicole achita TVA pentru energia electrica consumata. Consumul acesta insa este echivalent consumului casnic.

Va adresez intrebarea: prin ce se explica aceasta diferenta de tratament a consumatorilor si care sint caile ei de inlaturare? Asociatia consumatorilor de energie electrica, cea care m-a sesizat asupra acestei stari de lucruri, a adresat, inclusiv institutiilor pe care le conduceti, aceasta intrebare, dar nu a primit raspunsuri clare, exhaustive, ci doar constatari ale situatiei, de fapt, nimic mai mult.

In ideea incurajarii parteneriatului dintre stat si sectorul asociativ, astept un raspuns neformal, ci constructiv si constient, cu posibilitati de schimbare a situatiei neclare si nedrepte. Astept raspuns in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Vin cu o precizare pentru stenograma. In legatura cu propunerea, solicitarea pe care am facut-o la inceputul lucrarilor sedintei de astazi. Solicit ca doamna Mariana Slapac sa vina cu raspuns la intrebarea, care au fost motivele anularii discutiilor la Radio- Moldova in cadrul emisiunii “Contrapunct” in cadrul sedintei plenare saptamina viitoare.

Va amintesc, ca miercuri cind ne-am despartit, la ora 17 si 15 minute atit dumneaei, cit si domnul director al Companiei de Stat “Teleradio-Moldova” nu au detinut informatii despre o posibila anulare a acestei discutii. Sper ca si prezenta domului Todercan, la dorinta dumnealui, ma rog, ne va ajuta sa aflam de la cine au primit indicatie pentru a anula emisiunea.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Am o intrebare catre domnul ministru al agriculturii Gorodenco. Conform Legii zootehniei si Legii cu privire la fondul piscicol, pescuit si piscicultura, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare este institutia centrala de specialitate pentru promovarea politicii in domeniul pisciculturii.

Conform unei dispozitii a domnului Prim-ministrului Vasile Tarlev, obiectivele acvatice se transmit din gestiunea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare in gestiunea Agentiei pentru Silvicultura “Moldsilva”.

Rog ca domnul ministru al agriculturii si industriei alimentare Gorodenco, sa se prezinte joia viitoare in Parlament si sa-mi raspunda la urmatoarele intrebari: ce a intreprins Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare  pentru revitalizarea ramurii pisciculturii si in baza carei legi a fost pregatita hotarirea Guvernului pentru transmiterea bazinelor acvatice in gestiunea Agentiei pentru Silvicultura “Moldsilva”?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Adresez prima intrebare Guvernului si ea se refera la o pozitie din anexa nr.7 la proiectul Legii bugetului si anume: procurarea si instalarea contoarelor pentru care sint preconizate in anul 2007 pentru anul 2008 – 602 mii de lei, iar pentru anul precedent, in acelasi scop, s-au cheltuit 648,6 mii de lei.

Intrebarea mea este: cui si conform caror criterii s-au efectuat aceste servicii pe parcursul anului precedent si conform carei norme legale? De asemenea, rog sa mi se prezinte listele beneficiarilor acestor servicii cu indicarea adreselor acestora.

A doua intrebare o adresez Procuraturii Generale a Republicii Moldova si intrebarea vizeaza cazul asasinarii primarului de Drasliceni Andrei Buzu in dimineata zilei de 4 august 2007. Desi in raspunsul Procuraturii din 28 august la interpelarea deputatului Stefan Secareanu din 16 august s-a accentuat, citez: ca sint efectuate actiuni de urmarire penala relevante in vederea stabilirii obiective si complete a circumstantelor survenite decesului domnului Andrei Buzu, iar rezultatele obtinute vor fi comunicate sotiei Elvira Buzu. Dupa 3 luni de zile nu a fost informata nici sotia domnului Buzu despre rezultatele anchetei, nici opinia publica.

Intrebarea mea este: de ce se tergiverseaza investigarea acestui caz si cind vom avea rezultatele anchetei?

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, doamna Presedinte.

Am si eu o intrebare, pe care o adresez domnului ministru al educatiei si tineretului din Republica Moldova.

Stimate domnule ministru Tvircun,

Dupa cum cunoasteti faptul, in perioada 1 – 6 octombrie, a fost pichetat ministerul pe care il dirijati dumneavoastra, pichetari la care am participant si eu personal.

In cadrul acestor pichetari au fost inaintate mai multe revendicari din diferite domenii din sistemul educational din Republica Moldova. Astazi, 1 noiembrie, expira termenul la care dumneavoastra ati fi trebuit sa raspundeti privind solutionarea ori nesolutionarea acestor revendicari. In acest caz, solicit un raspuns la intrebarea pusa in termenele pe care le prevede legislatia Republicii Moldova.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc, doamna Presedinte.

Intrebarea mea este adresata Guvernului. In baza modificarii Legii cu privire la pensii, li s-a dat posibilitate, din luna martie, persoanelor care sint private de libertate, dar au vechimea si virsta conform legislatiei in vigoare, sa isi primeasca pensia. Insa, datorita faptului ca Guvernul, pina acum, nu a elaborat regulamentul de implementare a acestei legi, aceste persoane sus-numite nu isi pot primi aceste pensii.

Intrebarea mea este adresata Guvernului: cind o sa fie elaborat acest regulament si cine o sa compenseze pensiile pe care aceste persoane nu si le-au ridicat din luna martie, conform legii in vigoare.

Multumesc.

Si raspunsul, va rog, in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Doua interpelari le adresez domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. Prima se refera la ajutorul umanitar care ne-a parvenit din exterior pentru lichidarea consecintelor calamitatilor naturale din primavara–vara anului curent. Ma refer la seceta cumplita din aceasta perioada si grindina care s-a abatut asupra a mai multor localitati din republica noastra.

Solicit o informatie cu referire la principiile, modalitatile distribuirii acestor ajutoare, cum au fost distribuite aceste ajutoare pe raioane, sate, comune, cine sint beneficiarii.

A doua interpelare o adresez, de asemenea, domnului Vasile Tarlev. Si ea,
intr-un fel, are o legatura directa cu prima interpelare. Vreau sa mi se prezinte o informatie cu referire la persoanele care au fost prejudiciate in perioada acestei secete, ma refer la proprietarii de bovine, porcine, care, in plina canicula, au fost, pur si simplu, jacmaniti de anumiti escroci care s-au descins, fiind afectate de aceste calamitati naturale, si i-au fortat sa isi vinda carnea vie, carnea sacrificata la preturi absolut umilitoare prin santaj, prin anumite procedee, tertipuri indecente.

De altfel, la acest subiect m-am si referit atunci cind a fost examinata aceasta chestiune in sedinta plenara a Parlamentului si am solicitat informatia cu referire la persoanele care au fost prejudiciate de catre acesti escroci. Din pacate, nu mi-a parvenit aceasta informatie. Solicit din nou ca sa fie facuta o evaluare a acestei situatii. Acest lucru poate sa-l realizeze Primaria de comun acord cu consiliile comunale si satesti, pentru a identifica acele persoane care au fost jacmanite.

Solicit Guvernului ca sa elaboreze o metodologie pentru a acorda compensatii banesti acelor proprietari care au fost in acea perioada supusi acestui jaf cumplit din partea acestor escroci.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Urmatorul subiect pe ordinea de zi: declaratii. La microfonul central se invita domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca: 

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

In legatura cu declaratiile si depozitiile calomnioase facute de domnii Sergiu Burca si Ion Neagu despre asa-zisa implicare a mea in rapirea deputatului Vlad Cubreacov in anul 2002, doresc sa declar urmatoarele.

Este vorba de o operatiune de dezinformare a opiniei publice cu scopul discreditarii PPCD si compromiterii perspectivelor electorale ale formatiunii noastre politice. Din pacate, astfel de atacuri, care urmaresc asasinarea morala a exponentilor miscarii noastre politice, nu reprezinta o noutate, propaganda neagra fiind un element-cheie in razboiul politic pe care il suporta partidul nostru timp de aproape
20 de ani.

De aceasta data, in postura de detractori de serviciu s-au pomenit doi fosti colegi de ai nostri, care, dupa ce si-au abandonat colegii de partid in cele mai grele momente, s-au pomenit in tabara neprietenilor nostri. Sergiu Burca si Ion Neagu, doua persoane mai putin cunoscute opiniei publice, care au stat pe linga noi pret de peste 10 ani si au profitat din plin din statul in spatele citorva dintre noi, care am iesit cu un pas inainte si ne-am asumat toate riscurile confruntarilor si consecintele atacurilor impotriva noastra, iata ca se pomenesc in postura de detractori.

Nu-i judec, dar este evident ca, dupa ce si-au parasit colegii, invidia si ura, ca si obsesia de a-si justifica tradarea, i-au impins spre calomnierea noastra. Faptul ca pregatirea acestui scenariu murdar a durat mai bine de 5 ani arata ca inspiratorii din umbra a demersurilor calomnioase ale celor doi la Procuratura au avut nevoie de aceasta perioada pentru a pune in aplicare intregul arsenal de influentare a lui Neagu si Burca.

Inca nu stiu daca cei doi au fost constrinsi prin amenintari sau corupti prin bani. Cei doi stiu insa foarte bine ca Vlad Cubreacov a fost rapit in toiul demonstratiilor noastre de protest din 2002, iar miza actiunii a fost provocarea unor confruntari violente intre putere si opozitie.

Asa cum noi am mentinut caracterul pasnic al protestelor si planul a esuat, cel mai probabil ca rapitorii au ajuns la concluzia inutilitatii lichidarii fizice a lui Vlad Cubreacov, l-au eliberat si au recurs la etapa a doua a planului, cea de discreditare a noastra.

Declar inca o data ca nu am nimic in comun cu rapirea lui Vlad Cubreacov. Am fost liderul protestelor din 2002, am stat in mijlocul multimii timp de aproape
4 luni de zile zi si noapte sub supravegherea continua a Serviciului de Informatii si Securitate si a fortelor de politie. Toate aceste scenarii fanteziste au un singur scop: sa ma prezinte ca pe o persoana capabila de crime, de infractiuni, si nu ca pe un lider politic, incomod atitora dintre oponentii mei. Sigur ca, omeneste, ma doare aceasta lovitura aplicata de cei doi fosti colegi ai mei, membri ai Partidului Popular Crestin Democrat altadata.

Imi asum aceasta durere si nu cer compatimire, dar, totusi, sint nevoit sa mai constat urmatoarele. Este si acesta un mod de afirmare in viata publica, contrazicerea mea si a colegilor mei Stefan Secareanu si Vlad Cubreacov. Poate ca si acesta ar fi un prilej pentru cei doi de a iesi din anonimat prin detractarea noastra, prin raportarea la mine chiar si cu titlu negativ. Obsesia distrugerii Partidului Popular Crestin Democrat este singura logica a acestei operatiuni de care se ghideaza neprietenii nostri, in rindul carora au incaput si doi colegi, pe care nu-i invidiez deloc de starea in care au ajuns.

As aminti aici de o situatie extrem de asemanatoare, care s-a consumat recent la Tbilisi. Prietenul meu, Presedintele Georgiei Mihail Saakasvili a fost invinuit de un fost ministru din echipa dinsului ca ar fi ordonat asasinate impotriva oponentilor politici. La intrebarea presei: de ce respectivul nu a venit cu aceste dezvaluiri la momentul in care facea parte din echipa lui Saakasvili? Un raspuns coerent nu putea sa urmeze. Asa cum un raspuns coerent nu pot da cei doi, care in 2002, in 2003 si alti ani au fost alaturi de noi, atit cit au putut, iar acum la 5 ani, nu se stie ce au patit, de au ajuns sa-si denigreze colegii in acest hal.

Un alt element extrem de semnificativ in aceasta poveste este ca cei doi, bineinteles, au cerut protectie de la Procuratura. Initiativa a fost sonorizata de  deputatul comunist Panfilov, care sta mereu cu telefonul sau cu casca in ureche, neintelegind ce vorbim noi aici, intre noi, fara translator. Curioasa protectie au capatat cei doi din partea unuia dintre cele mai enigmatice personaje din Parlamentul Republicii Moldova, care, desi se afla la al treilea mandat, imi pare ca este a doua replica timp de 10 ani.

Vreau sa declar ca acest procedeu murdar nu este aplicat pentru prima data impotriva mea. Un alt transfug din  rindurile Partidului Popular Crestin Democrat, poate va mai amintiti unii de el, Valentin Dolganiuc declara prin 1999 la Televiziunea nationala si pentru presa afiliata neptietenilor nostri ca vezi, Doamne, parasirea partidului de catre el si dezvaluirile socante pe care le fac, Doamne fereste, sa nu atraga anumite consecinte pentru viata acestui personaj, motiv pentru care, din start, declara ca pentru eventuala asasinare raspunderea o poarta Iurie Rosca. Sigur ca, toate lumea, intre timp, a uitat si de acest caz, si de Valentin Dolganiuc, care stie pe unde mai este, nici el, poate, nu mai stie. Tot asa veti uita si de aceasta intimplare pentru mine cu conotatii sinistre.

Ceea ce as vrea sa declar cu toata raspunderea si cu toata bunavointa este ca le doresc multa sanatate si multi ani de zile domnului Neagu si domnului Burca. Cer Procuraturii Generale, Ministerului de Interne, Serviciului de Informatii si Securitate, Serviciului Paza si Protectie sa le dea paza de corp pentru urmatorii 100 de ani, astfel incit sa se poata bucura de succesele Partidului Popular Crestin Democrat si de acum incolo.

Va invit, stimati colegi si onorata asistenta, sa nu se entuziasmeze nimeni pe motivul acestei lovituri sub centura  care sa puna in aplicare cu atita singe rece. Va invit sa nu fiti complici la aceasta potlogarie, pe care noi o s-o demontam.

Multumesc foarte mult.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Neagu,

Conform Regulamentului, nu este prevazuta replica la declaratie. Dumneavoastra aveti dreptul miine sa iesiti cu o declaratie in acest caz. Asa ca, va rog.

Stimati colegi,

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta o anunt inchisa.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.37.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 

 

 

 

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova