DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA – DECEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 1 decembrie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege cu privire la cereale si la certificatele de depozit pentru cereale. Nr. de intrare 3278.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru completarea articolului 8 din Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licentierea unor genuri de activitate. Nr. de intrare 3277.

5. Dezbaterea, aprobarea in prima lectura si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006. Nr. de intrare 3165.

6. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2006. Nr. de intrare 3707.

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Nr. de intrare 3599.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.123-XIV din 30 iulie 1998 cu privire la capitalizarea platilor periodice. Nr. de intrare 3331.

9. Dezbaterea si adoptarea in a doua lectura a proiectului de lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Nr. de intrare 62.

10. Intrebari si interpelari.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc (director general adjunct al Aparatului
  Parlamentului):

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, 92 si-au inregistrat prezenta. Absenteaza deputatii: Alexei Ivanov, din motive de sanatate, Ludmila Borgula, Boris Stepa, Dmitri Todoroglo, Stefan Secareanu, in delegatie, Angela Leahu, Vasile Grozav, Ion Plesca si Vladimir Filat.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa.

Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Va multumesc.

Ordinea de zi. Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimati prieteni,

Astazi este o zi frumoasa, este sarbatoarea nationala a Romaniei. Cu aceasta ocazie, vreau sa aduc felicitari poporului roman din cele doua state, tuturor vorbitorilor de limba romana, celor peste 1/3 de deputati romani, care se constientizeaza drept romani. Precum si tuturor celorlalti deputati, care au oricind sansa de a dobindi demnitatea romana. (Aplauze.)

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, va rog.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Comisia propune de a exclude din ordinea de zi proiectul de Lege cu nr.1229, deoarece avem unele obiectii asupra lui.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, nu am nimic sa spun in opozitie cu declaratia doamnei deputat, referitor la Ziua nationala a Romaniei, intr-adevar, este astazi 1 decembrie.

Dar trebuie sa amintim ca, in Parlamentul Republicii Moldova majoritatea absoluta a deputatilor in Parlamentul moldovean se considera moldoveni. Si absoluta majoritate a cetatenilor Republicii Moldova – 76% se considera moldoveni.

Am vrut sa fac o declaratie pentru ziua de miine, dar sint nevoit s-o fac azi. Miine este ziua de 2 decembrie, se implinesc fix 88 de ani de la crearea Republicii Democratice Moldovenesti de la 1917. Prin vointa Sfatului Tarii, care s-a considerat primul Parlament neoficial al Republicii Moldovenesti de la 1917, a fost proclamata aceasta republica. Si, anume de la acel eveniment istoric porneste si este legalizata Republica Moldoveneasca, Republica Moldova contemporana. Va multumesc. Si va felicit si eu cu acest eveniment de la 2 decembrie 1917.

Domnul Marian Lupu:

Si eu va multumesc.

Stimati colegi,

Propun in continuare sa ne concentram asupra ordinii de zi si sa ne continuam munca.

Microfonul nr.3, in continuare.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. От имени авторов, депутатов Гуцу, Гудумак, Eремчук, мы отзываем законопроект номер 1245 о дополнении статьи 103 Раздела III налогового кодекса.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Din partea comisiei, propunem schimbarea ordinii de prezentare a proiectelor de Lege: nr.3278 sa fie primul si proiectul de lege nr.3277 al doilea, dupa ordinea prezentarii.

Domnul Marian Lupu:

Deci, in loc de unul, doi, respectiv.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Doi, unu.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Propun sa introducem pentru astazi in ordinea de zi, poate la sfirsitul sedintei, audierea presedintelui Consiliului Audiovizualului, a domnului Mihailo, in legatura cu problema care s-a creat in jurul canalului ORT. Misiunile diplomatice ale Uniunii Europene acreditate la Chisinau, O.S.C.E., Ministerul Afacerilor Externe al Federatiei Ruse au iesit cu declaratii destul de principiale, serioase pentru noi. Se vorbeste ca, saptamina viitoare, va avea loc judecata.

Este posibil sa apara inca un scandal, care nu-i trebuie Republicii Moldova si care poate sa creeze imagine proasta tarii noastre.

De aceea, ar fi bine ca domnul Mihailo sa fie invitat aici, in Parlament. Este o structura formata de Parlament. Este absolut legala aceasta cerinta, sa fim in cunostinta de cauza, fiindca este vorba de o problema foarte dificila si este legata de imaginea tarii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Propun sa excludem din ordinea de zi proiectul de Lege nr.3137.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte. As vrea sa fac o mica precizare in calitate de meserias istoric, de care ma consider. Deci, o precizare: 1 si 2 decembrie nu vin in contradictie. Sint doua sarbatori absolut recunoscute de toata lumea. Si 2 decembrie a fost doar o etapa. Acelasi Sfat al Tarii, primul Parlament democratic ales, a votat cu vot majoritar, vot covirsitor, la 27 martie, actul unirii. (Aplauze). Asa ca, sa ne felicitam si cu cele doua sarbatori, cu 1 decembrie si cu 2 decembrie, care sunt ale noastre.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3. Rog foarte mult, cu aceasta, tema sa fie incheiata.

Domnul Victor Stepaniuc:

Deci, aprecierile ce a facut Sfatul Tarii la 27 martie 1918 trebuie sa le faca istoricii. Deodata sa discute in cadrul lor, fara a atrage opinia publica in aceste dezbateri. Si spun de ce. Deci, dumneavoastra aveti in opozitie citiva juristi, pe care eu ii consider juristi de forta, care pot foarte bine sa aprecieze ce inseamna o votare de la 27 martie 1918 cu trupele romanesti la Chisinau, incepind cu 14 ianuarie 1918. Deci, a fost un vot sub ocupatie.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, la aceasta parte a dialogului, la inceputul sedintei de astazi, rog putina atentie. Vreau sa va multumesc, asa s-a intimplat sa fie ca doua deplasari au facut sa lipsesc mai multe sedinte in plen. Si va multumesc foarte mult ca, prin aceasta, ma readuceti in ambianta de munca a plenului Parlamentului.

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi, propun sa revenim la ordinea de zi, sa lasam cu sarbatorile. Propun din partea Fractiunii comunistilor sa excludem din ordinea de zi proiectul nr.3517.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Avind aceste propuneri de amendamente, supun votului aprobarea ordinii de zi, tinindu-se cont de propunerile inaintate de colegi.

Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Microfonul nr.4, o precizare?

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am inteles ca s-a acceptat si propunerea mea de a fi invitat domnul Mihailo?

Domnul Marian Lupu:

Deci, vom transmite aceasta informatie si invitatie imediat. Procedam la examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi. Proiectul nr.3278. Proiectul de Lege cu privire la cereale si la certificatele de depozit pentru cereale.

Rog Guvernul.

Domnule viceministru, va rog.

Domnul Anatol Spivacenco (vicemnistru al agriculturii si industriei
  alimentare):

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati,

Se propune pentru discutie proiectul de Lege cu privire la cereale si certificatele de depozit pentru cereale, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1016 din 3 octombrie 2005.

Proiectul de Lege cu privire la cereale si certificatele de depozit pentru cereale are menirea sa ordoneze relatiile ce tin de formarea si utilizarea resurselor cerealiere, controlul calitatii cerealelor, precum si responsabilitatile partilor la eliberarea, utilizarea si stingerea certificatelor de depozit pentru cereale. Totodata, este supusa reglementarii activitatea depozitelor cerealiere autorizate sa elibereze certificate de depozit pentru cereale.

Necesitatea legii este conditionata de urmatoarele:

In primul rind, Codul civil al Republicii Moldova contine mai multe norme privind recipisa de magazinaj si aria ei de aplicare, posibilitatea andosarii acesteia, precum si gajarea bunurilor depozitate.

Aceste norme din cod insa, avind un caracter general, nu intrunesc toate particularitatile emiterii si circulatiei recipiselor de magazinaj in diferite domenii ale economiei, inclusiv in cel agrar.

Totodata, lipsa unui cadru juridic adecvat conduce la inghetarea raporturilor ce se refera la depozitarea cerealelor si defavorizeaza producatorii autohtoni pe piata interna si cea externa de cereale.

Pe de alta parte, se stie ca multe dintre problemele existente in sectorul agrar de producere si prelucrare sint generate si de lipsa de finante, de mijloace circulante. Cele mai vizibile consecinte ale unei asemenea situatii sint: dezvoltarea barterului in economie, platile efectuindu-se mai des in natura decit cu mijloace banesti.

Intreprinderea de prelucrare, in numele producatorilor agricoli, prelucreaza materia prima contraplata, care, deseori, se efectueaza in natura. Si barterul, si plata in natura sint costisitoare si ineficiente pentru economie.

Intreprinderile sau suporta cheltuieli mai mari pentru marketing la cautarea furnizorilor care ar accepta productia lor in calitate de plata sau cedeaza o mai mare parte a marjei sale comerciantilor intermediari. In cadrul acestor scheme, preturile utilizate nu reflecta, de regula, costul real de schimb al marfii, iar lipsa transparentei plaseaza economia neoficiala in afara sistemului bancar si al celui fiscal.

Certificatele de depozit pentru cereale, ce urmeaza a fi introduse prin prezenta lege, reprezinta acel instrument financiar care permite in mai mare masura folosirea cerealelor in calitate de gaj pentru asigurarea creditelor si dezghetarea liniilor de creditare.

Fluxul de mijloace creditare in sfera de producere si de prelucrare a productiei agricole va permite ca pretul la cereale sa reflecte costul lor real, va da producatorilor agricoli si intreprinderilor de prelucrare posibilitatea de a-si plati politele cu bani lichizi, iar institutiilor financiare de a acumula experienta in domeniul finantarii mijloacelor circulante.

Pe piata mondiala, sistemul certificatului de depozit pentru cereale este utilizat de circa 100 de ani. Mai multe tari din Europa Centrala si de Est, in ultimii zece ani, de asemenea, au implementat acest sistem: Bulgaria Slovacia, Romania, Cehia, Polonia, Ungaria, Rusia, Lituania, Kazahstan si Ucraina.

Din practica acumulata de aceste tari, pot fi evidentiate prioritatile sistemului de certificate de depozit pentru cereale, care dispune de o baza juridica adecvata si care functioneaza in regim optimal.

In particular, sistemul in cauza: permite finantarea producatorilor agricoli, care, ulterior, pot alege timpul cel mai avantajos pentru vinzarea recoltei, fara a fi siliti sa vinda productia la strinsul ei, cind preturile, de regula, sint scazute; da antreprenorilor si intreprinderilor de prelucrare posibilitatea sa-si finanteze achizitionarile de materie prima, astfel fiind asigurata prezenta surselor de aprovizionare pe parcursul intregului an; diminueaza diferenta exagerata de preturi la cereale pe parcursul intregului an, inlaturind astfel momentele de incertitudine atit pentru intreprinderile de prelucrare, cit si pentru producatorii agricoli, si, totodata, asigura stabilitate pe piata de consum pentru populatie, contribuie la micsorarea pierderilor de cerealiere prin pastrarea lor in conditii optimale, diminueaza riscurile de creditare pentru banci, scazind astfel cheltuielile de finantare si atragind, in procesul de finantare a agriculturii, mai multe institutii financiare, minimalizeaza cheltuielile la ridicarea si transportarea in natura a cerealelor, la vinzarea-cumpararea lor.

Potrivit proiectului de lege, activitatea de depozitare, cu eliberarea certificatelor de depozit pentru cereale, va fi licentiata si numai depozitarii licentiati vor avea dreptul sa elibereze astfel de certificate.

Legea presupune ca circulatia certificatelor de depozit urmeaza sa aiba loc in urma interactiunii: magazinerilor cerealieri, producatorilor agricoli si altor posesori ai certificatelor de depozit, institutiilor financiare, companiilor de asigurare si altor agenti economici, care se specializeaza in prestarea serviciilor respective, statului in persoana autoritatilor cu imputerniciri in domeniul respectiv.

Proiectul de lege este compus din 10 capitole, care intrunesc 62 de articole. Pina la prezentare in Parlament, a fost avizat de ministere si aprobat de Guvern, de Federatia Nationala a Patronatului din Agricultura, de Consiliul Economic de pe linga Prim-ministru, de bancile comerciale si de specialistii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare.

Pe marginea acestui proiect, s-au facut multiple propuneri, care au fost luate in considerare, de asemenea, in cadrul discutiei in comisie. Deci, a fost avizat respectivul proiect, fiind multe propuneri constructive care numaidecit vor fi luate in considerare.

De asemenea, proiectul prevede ca vor fi aprobate si alte acte normative, regulamente, care vor pune prezenta lege in actiune. In primul rind, implementarea legii nu va necesita cheltuieli bugetare suplimentare, fiindca va fi utilizata infrastructura deja existenta a pietei cerealiere si tiparirea, formularea certificatelor de depozit din contul magazinerilor.

Totodata, organismele internationale, in particular Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, sint dispuse sa participe la finantarea ulterioara a Programului certificatului de depozit pentru cerealiere dupa ce va fi elaborata legislatia respectiva.

Pe linga aceasta, conform Planului de actiuni “Republica Moldova-Uniunea Europeana”, legislatia interna a tarii urmeaza a fi armonizata la cea europeana. Deci, prezenta lege se inscrie in multiplele legi care trebuie sa fie elaborate si aprobate aliniindu-se la legislatia tarilor europene.

Pe parcursul examinarii proiectului de lege in comisiile parlamentare, au fost expuse, dupa cum am spus, mai mult obiectii si argumente, majoritatea fiind acceptate pentru examinarea proiectului de lege in a doua lectura.

Solicit disponibilitatea dumneavoastra de a accepta in prima lectura proiectul de lege nominalizat.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari pentru raportor?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

In general, legea, in opinia mea, este absolut necesara pentru Republica Moldova, fiindca va permite, cu adevarat, sa diversificam si posibilitatile taranilor de a lucra sau intreprinde actiuni cu recolta strinsa.

Pe parcursul legii insa, am impresia, se incearca de a pune toate cheltuielile, chiar si atunci cind nu este necesar, pe seama taranilor.

Iata, de exemplu, ca sa va fie clar ce am in vedere, un caz concret, articolul 12 alineatul 3: “Toate cheltuielile ce tin de transportarea, stocarea, expertizarea sau nimicirea cerealelor sau derivatelor lor inutilizabile in scopuri de alimentatie, tehnice sau furajere le achita proprietarul cerealelor si derivatelor lor”.

Dar daca ele au devenit inutilizabile, datorita conditiilor de pastrare, datorita faptului ca nu a fost respectata tehnologia s.a.m.d.? De ce proprietarul trebuie sa suporte aceste cheltuieli? Exemple de acestea sint multe in cadrul proiectului de lege.

De aceea, as ruga ca, pentru lectura a doua, sa incercam totusi sa vedem… in primul rind, vreau sa stiu pozitia dumneavoastra, fiindca nu facem aceste legi doar pentru depozitele de cerealiere, dar asta este impresia. Autorii si-au batut capul mai mult de depozite si mai putin de taranii care vor beneficia de aceste depozite. Deci, as vrea sa inteleg, care este opinia dumneavoastra?

Rog ca pentru lectura a doua aceste lucruri sa le corectam, fiindca, de altfel, legea, pur si simplu, nu va lucra.

Domnul Anatol Spivacenco:

Multumesc foarte mult.

Subiectul respectiv a fost examinat nu o data in cadrul discutiilor pe care
le-am avut si in Comisia pentru agricultura si industria alimentara. Vom incerca sa facem mai flexibil aspectul respectiv. Totodata insa, vreau sa va spun ca, in conditiile respective (sint conditiile contractuale), se stabilesc relatii intre cel care pune la pastrare grauntoasele si cel care va presta aceste servicii. Deci, nu este o obligativitate a producatorului agricol ca, numaidecit, sa vina la elevator si sa depuna cerealele, ci doar in cazul cind este o necesitate.

Sub aspectul respectiv, in conditiile contractuale in cazul cind griul se aduce drept de la o combina, apar desigur si diferite reziduuri, care trebuie sa fie suportate, in ultima instanta, de cel care a prezentat acest griu cu impuritati s.a.m.d.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru,

Inteleg, dar dumneavoastra ne duceti cu totul in alta parte. Am spus ca toate cheltuielile, inclusiv atunci cind nu este necesar, sint puse pe seama taranului. Ar trebui divizate. Sint probleme care apar din cauza ca cerealele nu au fost prezentate in conditiile necesare pentru pastrare, dar sint cazuri cind conditiile de pastrare au fost incalcate si, ca rezultat, cerealele respective au avut de pierdut.

De aceea, trebuie stipulat destul de clar, fiindca, daca privim lucrurile cum spuneti dumneavoastra, pare ca aveti dreptate, este contractul... Numai ca, atunci cind in lege este scris ca toate cheltuielile, indiferent de originea problemelor, le suporta proprietarii de cereale, dispare orice notiune de contract. Legea este mai presus decit orice contract.

Domnul Anatol Spivacenco:

Domnule deputat, sint de acord cu o examinare adaugatoare a acestui subiect in a doua lectura.

Domnul Dumitru Braghis:

A doua problema pe care as vrea s-o abordez este in articolul 24, articolul 26, am impresia ca nu numai. Va dau un exemplu doar, in aceasta lege sint mai multe cazuri de acest fel. De exemplu, articolul 24 alin.(2) spune: “Certificatul de depozit pentru cereale este valabil pina la data restituirii cerealelor de catre magaziner din data eliberarii lui”.

S-ar parea ca este logic. Dar daca citim articolul 26: “Valabilitatea certificatului de depozit pentru cereale inceteaza la expirarea termenului pentru care acesta a fost eliberat”. Este un nonsens, fiindca daca certificatul a fost eliberat pe 12 luni, iar cerealele au fost luate peste 6 luni, certificatul si-a pierdut valabilitatea. Mai mult decit atit, din articolul 26 mai apare o problema care este nu mai putin importanta si care poate fi folosita intr-un mod abuziv de catre proprietarii de depozite, fiindca este scris ca, “dupa expirarea termenului de valabilitate, acest certificat isi pierde calitatea, valabilitatea”. Da? Inseamna ca, daca din motive tehnice, obiective, o persoana nu a venit pe data X, cind expira valabilitatea acestui mandat, sa innoiasca certificatul sau sa obtina griul inapoi, ea, de fapt, isi pierde marfa. Nonsens total. De aceea, cred, certificatul poate fi valabil pentru utilizarea lui in calitate de mod de plata sau de gaj, dar nicidecum nu pentru restituire.

Atita timp cit nu si-a primit inapoi marfa, nu a transmis certificatul cuiva, cetateanul are dreptul la proprietate si nimeni nu-l poate leza, nimeni nu-i poate contesta acest drept. Iar legea prevede cu totul invers.

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci, sint de acord. In principiu, la baza acestei legi noi am avut in vedere anume ceea ce spuneti dumneavoastra, insa stingerea acestui certificat are loc in doua cazuri: cind este luat griul si cind a expirat termenul de 12 luni.

Agentul economic stie ca valabilitatea certificatului expira la un an de zile. De ce am specificat anume 12 luni? Pentru ca, in majoritatea cazurilor, circulatia griului are loc pe parcursul unui an. Si, sub aspectul respectiv, este preintimpinat si stie ca trebuie sa vina numaidecit in termenul respectiv sa primeasca un alt certificat si sa reincheie un alt contract de pastrare a acestui griu.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule ministru, repet inca o data. Se intimpla un caz obiectiv. Omul a nimerit in spital. Si, din motive obiective, nu poate sa vina la data X, atunci cind expira 12 luni de zile. Conform prevederilor proiectului de lege, el pierde si proprietatea asupra griului, nu mai poate sa primeasca acest griu inapoi. Asa scrie proiectul de lege pe care l-ati expus dumneavoastra.

Domnul Anatol Spivacenco:

In cazul dat, pentru lectura a doua, noi mai examinam si specificam clar in legislatie si segmentul ingust.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Dumitru Braghis:

Si ultimul lucru. Cred ca, la articolul 14 si in alte articole care prevad registrul depozitelor cerealiere, atunci cind este vorba de persoane fizice, nu de agenti economici, ar fi bine sa fie specificate nu numai numele si prenumele, dar si documentele care ar confirma indentitatea persoanei, adica buletinul de identitate, pasaportul, mai stiu eu ce. Fiindca, de altfel, stim destul de bine, in Republica Moldova sint zeci si sute de persoane fizice cu acelasi nume si prenume.

Domnul Anatol Spivacenco:

Sintem de acord.

Domnul Dumitru Braghis:

Si tot asa la fondul de… cum se cheama…? de garantare... Deci, el trebuie sa fie sau obligatoriu pentru toti, sau sa-l excludem in formula in care este o optiune a depozitarului “da” sau “nu”. Vrea - participa, nu vrea - nu participa. Atunci, cum va garanta statul?

Domnul Anatol Spivacenco:

Domnule deputat,

Am examinat foarte mult acest fond. El, in primul rind, este benevol, este o actiune a tuturor intreprinderilor, depozitelor. Aspectul respectiv l-am examinat: la prima etapa, lucrul acesta n-o sa fie realizat, deoarece si situatia economica a elevatoarelor, la momentul actual, nu este favorabila. Noi insa am discutat ca, poate, pentru fondul respectiv, introducem in lege un termen, de doi ani, ca sa fie real pentru ca intreprinderile, depozitele sa poata realiza si institui acest fond.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti sa nu mai iau cuvintul de la tribuna centrala. Vreau sa accentuez inca o data ca, desi legea pare foarte necesara, in ea sint preconizate lucruri care pun toate cheltuielile doar pe seama taranului. In lectura a doua, de am avea posibilitatea, sa impartim macar responsabilitatile cit de cit, caci trebuie sa revedem foarte multe articole, de altfel aceasta lege o sa piarda orice sens.

Domnul Anatol Spivacenco:

Domnilor deputati,

Sintem deschisi pentru o examinare a lor in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Acesta trebuia sa fie raspunsul standard la toate intrebarile evocate.

Domnul Anatol Spivacenco:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In cazul legii propuse, care este aportul Guvernului la implementarea legii si, pina la urma, la sustinerea producatorilor din agricultura? Fiindca dumneavoastra v-ati referit foarte mult la practica altor tari.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca legea data e identica cu legea care astazi este in Romania, dar, in Romania, guvernul roman, pe parcursul a trei luni de depozitare in intreprinderi de felul carora sint propuse in lege, acopera toate cheltuielile pentru sectorul agrar. Si atunci, in aceste trei luni, agentul economic are posibilitatea sa intervina in piata, sa vinda productia ori sa ia credit s.a.m.d. Care este interventia Guvernului, ajutorul Guvernului la implementarea legii date? Va rog.

Domnul Anatol Spivacenco:

Multumesc foarte mult. Este bine cunoscut faptul ca cheltuielile de pastrare si prelucrare a cerealelor nu-i aranjeaza pe producatorii agricoli, deoarece sint foarte mari. Ei pierd foarte mult din pretul de cost al cerealelor, de aceea se revolta.

In diferite tari, pentru stimularea procesului de depozitare, pastrarii griului anume la elevatoare (nu cum se intimpla astazi la noi in agricultura) si este subventionat acest proces. Noi nu avem lege. Cind o sa avem lege, o sa propunem ca mijloacele din fondul de sustinere a sectorului agrar sa fie indreptate si in aceasta directie.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, eu nu as fi de acord cu dumneavoastra, fiindca, in ordonanta romana, este stipulat din start care va fi aportul guvernului. Bine. Dar acesta este raspunsul dumneavoastra.

Vreau sa va mai intreb: in cazul cind va fi implementata legea data, Hotarirea Guvernului nr.834 ce tine de impunerea taranilor ca sa vinda marfa prin intermediul bursei va fi in vigoare?

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, deoarece legea respectiva prevede ca cei care depun cereale, posesorii de cereale, au dreptul sa le comercializeze.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, urmatoarea intrebare. Totusi, esenta propunerii dumneavoastra se limiteaza la certificatele de depozit a cerealelor. Dumneavoastra pe ele bazati legea data? Pina la urma, acestea sint niste hirtii de valoare, in interpretarea dumneavoastra. Cine va aprecia valoarea certificatelor, care va fi posibilitatea taranilor de a merge la banca? Cunoastem care este procedura bancara de degajare a marfurilor. Pina la urma, ati avut o consultatie cu Banca Nationala si cu bancile comerciale privitor la posibilitatea de gajare mai departe a certificatelor date?

Domnul Anatol Spivacenco:

Va multumesc foarte mult.

In primul rind, certificatul de depozit, confirma proprietatea asupra unui bun. El, ca atare, nu reprezinta o hirtie de valoare. Sub acest aspect, in cadrul examinarii proiectului, dupa cum am spus initial, am consultat bancile comerciale si Banca Nationala si le-am dat proiectul spre avizare.

Domnul Alexandru Oleinic:

Avem institutii care, conform Legii cu privire la institutiile financiare, au dreptul sa emita asa hirtii de valoare. Dumneavoastra nu m-ati convins ca certificatele emise de un elevator ori de un depozit au o valoare oarecare.

Dumneavoastra puteti spune care ar fi pretul de piata al grinelor, al cerealelor dupa 2-3 luni? Spuneati ca doar certificatul are o valoare de 12 luni. Inseamna ca trebuie sa fie ori o valoare minima, care trebuie sa aiba acces cu certificatul dat la banci. Ori, trebuie sa fie o acoperire din partea statului, din partea unui fond de risc, care este format tot din serviciile acordate de depozit si se rasfringe totuna asupra taranului. Care este valoarea, cine apreciaza valoarea certificatului?

Domnul Anatol Spivacenco:

In primul rind, valoarea certificatului. Noi in certificat nu apreciem valoarea cerealelor, ci numai cantitatea. Valoarea lotului depinde de preturile care vor fi la momentul gajarii sau al comercializarii lotului de grine. Inca o data repet: nu este problema emisiunii unor hirtii de valoare. Certificatul de depozit numai confirma proprietatea asupra unui bun. El, ca atare, are valoarea lotului respectiv de griu.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, dumneavoastra vreti sa spuneti: cantitatea si calitatea confirma conform…

Domnul Anatol Spivacenco:

…Cantitatea si calitatea... Corect.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, domnule ministru. Astazi, la orice elevator, daca te duci si depui marfa, iti da un certificat care are aceea valoare despre care spuneti acum. Bine.

Domnul Anatol Spivacenco:

Deci… nu, nu… problema consta… de ce am propus sa fie licentiat acest gen de activitate? Deoarece licentierea se va face dupa niste criterii. Nu fiecare depozit de care avem astazi va intruni cerintele pentru a primi licenta, ci anume acelea care pot garanta calitatea, pastrarea, integritatea s.a.m.d., care, in ultima instanta, o sa creeze si fondurile respective de asigurare, ceea ce va da posibilitatea ca, in cazul unei pierderi, nu din vina nici a depozitarilor, din fondul acesta de risc sa fie asigurat producatorul care pastreaza cerealele.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru, urmatoarea intrebare, ce tine de fond...

Domnul Marian Lupu:

…De fapt, stimati colegi…

Domnul Alexandru Oleinic:

…Stimati colegi, domnule Presedinte...

Domnul Marian Lupu:

Da, da, o clipa doar.

Inainte de a continua, rog sa tineti cont de un lucru. Sintem totusi in plenul Parlamentului si nu in cadrul sedintei extinse a Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. Si nu uitati, sintem in lectura intii. Deci, e o munca mare, care va trebui depusa pentru examinarea proiectului in lectura a doua. Rog foarte mult sa ne limitam la elementele de concept, precum este necesar in cadrul dezbaterilor in prima lectura.

Rog microfonul nr.5, continuati.

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, va multumesc.

Domnule ministru,

Totusi, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” considera ca legea propusa de autor este o povara adaugatoare pentru tarani, pentru agentii economici din sectorul agrar, si este indreptata concret spre stimularea agentilor economici care se ocupa cu colectarile angro si cu exportul cerealelor. De aceea, noi nu vom sustine proiectul de lege. Asa legi exista in toate tarile, nu insa fara suportul Guvernului si nu fara o subventie concreta din partea lui intru sustinerea taranului.

Proiectul de lege este copia fidela a legii din Romania, adusa la noi, dar fara facilitati si stimulari din partea Guvernului. Cu toata stima fata de domnul ministru, imi pare rau foarte mult ca azi avem asa discutie. Nu am avut posibilitatea sa discutam in comisia agrara, dar am discutat amanuntit in fractiune, in teren cu agentii economici si nu ne expunem parerea noastra personala, ci parerea taranilor si a agentilor economici din sectorul agrar.

Va multumesc.

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, va multumesc.

Domnule deputat,

Initial, am spus ca legea este indreptata spre solutionarea problemelor legate de crearea conditiilor pentru producatorii agricoli de a da in gaj marfa, pina se stabilesc preturile de piata la grine. Deseori, din necesitatea de combustibil, in momentul recoltarii, producatorul agricol vinde grinele sau le schimba pe combustibil cu un discont foarte mare. Deci, pentru a evita acest proces, el da in gaj productia si primeste un credit pe o perioada scurta, pentru a-si solutiona problemele.

Al doilea aspect. Intr-adevar, legislatia respectiva am studiat-o in tarile vecine. Am fost in Ucraina, am fost in Romania. Am studiat legislatia europeana la capitolul dat, precum si legislatia rusa. Am luat principalele momente din aceste legislatii, le-am completat cu propunerile parvenite. Nicidecum nu impunem producatorilor agricoli aceste operatiuni. Este un lucru benevol.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Am inteles ca este un proiect de lege interesant, bun, dar vreau sa aflu care este sensul, avind in vedere ca, pina la urma, depozitarea cerealelor ca, ulterior, sa fie date in gaj… depozitarul tot este un agent economic. El emite certificat, care este sau nu primit de banca. Banca nu este obligata sa primeasca drept garantie gajul acesta. Sau de ce ea poate sa nu primeasca o garantie de la un alt depozit, care nu este certificat? Lamuriti-ma, care este sensul implementarii unei noi legi, cind toate lucrurile acestea sint stipulate in Codul civil?

Domnul Anatol Spivacenco:

Domnule deputat,

In primul rind, daca un agent economic a dus, de exemplu, griul la un depozit, el practic da in gaj… banca merge sa ia in gaj acest griu. Foarte des, bancile intimpina probleme cind marfa data in gaj este si comercializata. Ori vine de la inspectoratul fiscal si pune sub sechestru acest griu.

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru, ceea ce spuneti este stipulat in Codul civil.

Domnul Anatol Spivacenco:

Certificatul de depozit este alcatuit din doua recipise – o recipisa de inmagazinare si alta de dare in gaj. Problema consta in faptul ca cel de la depozit elibereaza griul numai in cazul cind sint aceste doua recipise, cind certificatul este intreg. Numai sub aspectul acesta bancile au incredere ca marfa este data in gaj si nu va pleca de acolo.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 3.

Domnul Vladimir Dragomir:

Vreau sa ma adresez colegilor nostri din opozitie si sa-i intreb: unde este logica noastra, totusi? Tot timpul spunem ca ne trebuiesc depozite, fiindca nu avem unde pune piinea s.a.m.d. Toti spun de la microfon ca, da, acest proiect este binevenit. S-a discutat in comisie, s-a discutat in fractiune. La ce trebuie atita discutie in jurul lui? Il primim ca un concept. Este in lectura intii. Pentru lectura a doua, poftim, facem amendamente in scris cum se cade. Patruzeci de minute discutam in jurul acestui proiect. Consider ca trebuie aprobat ca un concept, sa nu facem atita discutie si show la microfoane, oameni buni.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte. Vreau sa ma folosesc de faptul ca dumneavoastra ne-ati adresat intrebarea. Intr-adevar, este o problema conceptuala privind modul in care vom realiza aceasta lege si, daca o aprobam astazi in formula propusa de Guvern, n-o sa obtinem rezultatul pus in discutie astazi. De aceea, tine de concept ca noi, vorbind cel putin de fondul de garantare pentru certificatele de depozit, sa stabilim in articol ca, incepind cu anul 2000, 2006, 2007, de pilda, Guvernul va prevedea la buget surse necesare crearii acestui fond.

Pentru ca, vorbind conceptual, in acest proiect de lege avem procedura de executare in cazul lipsei la inmagazinarea cerealelor. Adica noi, conceptual, spunem ca e posibila o astfel de lipsa, se poate intimpla ceva care duce la pierderea cerealelor depuse de fermier.

Si aici, in articolul 34, facem trimitere la un fond, fond de garantare, sa zicem, pe care nu stim cum sa-l formam. De aceea, propunem, daca, conceptual, sinteti de acord ca un astfel de fond, cum este fondul de garantare pentru certificate de depozit, sa fie subventionat anual prin legea bugetului. Atunci, noi sintem gata sa votam.

Multumesc.

Domnul Anatol Spivacenco:

Multumesc, doamna Lidia.

In primul rind, telul nostru principal este de a crea un cadru legislativ care sa reglementeze relatiile respective si sa dea producatorului posibilitatea de a-si da in gaj marfa in conditii garantate.

Totodata, am spus initial, sintem de acord cu stimularea procesului de pastrare la depozite a tuturor grauntoaselor care, astazi, se pastreaza la fermieri, noi stim cum jumatate dintr-insele se pierd, deci de a stimula procesul respectiv si cu surse financiare de la buget sau prin atragerea diferitelor granturi.

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu rog, stimati colegi, ultimele doua interventii si continuam cu raportul comisiei.

Microfonul nr.4, rog foarte succint, si microfonul nr.2, la fel.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Fractiunea Partidului Democrat sustine acest proiect de lege. Consideram necesara reglementarea juridica a acestei situatii, insa, dupa cum am mentionat, proiectul in aceasta formula creeaza conditii cam inegale. Se stimuleaza o serie de agenti economici care vor presta aceste servicii, iar cheltuielile suplimentare se vor pune pe spatele taranilor.

De aceea, noi vom vota in prima lectura si vom inainta propuneri pentru lectura a doua. Vreau sa fac o replica domnului Dragomir:

Nu este necesar sa cititi morala opozitiei. Este necesar sa veniti cu un proiect de lege bun si cu argumente serioase, iar atunci opozitia va vota.

Multumesc.

Domnul Anatol Spivacenco:

Da, multumim.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2, ultima replica.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am vrut sa mentionez: pentru toti e clar ca, la prima vedere, proiectul nu este prea usor si, de aceea, in concept spunem cu totii ca e necesar, dar sint multe probleme.

Daca ati citit atent raportul comisiei asupra caruia a lucrat foarte intensiv si domnul Cosarciuc personal, toate problemele ridicate astazi sint prevazute in conceptie deoarece sint probleme pe care trebuie sa le discutam mai departe.

Nu inseamna insa ca, astazi, noi ii dam drumul asa… Problemele legate de subventionare nu sint prea usoare. De aceea, sint convins ca tot ce s-a spus are ca scop numai imbunatatirea proiectului, dar nicidecum altceva.

De aceea, consider, domnule Presedinte, ca trebuie sa aprobam in prima lectura, dar nimeni nu insista ca, peste o saptamina, sa venim cu proiectul definitivat. Avem timp sa lucram foarte serios asupra acestui proiect. O sa fie un document poate mai bun decit cele ale altor tari. Aceasta pozitie o au toti cei care au discutat proiectul in comisie.

Domnul Marian Lupu:

Da, sustin.

Va multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc.

Domnul Anatol Spivacenco:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi, onorata asistenta,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul de Lege cu privire la cereale si la certificatele de depozit pentru cereale, prezentat de Guvern, precum si materialele aditionale la el, si a constatat urmatoarele:

Problema cerealelor, fiind una dintre cele mai importante in cadrul asigurarii securitatii alimentare a tarii, necesita o reglementare adecvata situatiilor care apar in procesul achizitionarii si comercializarii lor.

In aceasta ordine de idei, comisia sustine aprobarea proiectului de lege in cauza, mentionind ca initiativa legislativa este conceputa ca un act normativ ce va reglementa piata cerealiera, formarea si utilizarea resurselor cerealiere, modalitatile de receptionare si pastrare a cerealelor, depozitarea lor.

Legea va prescrie acordarea de licenta de depozit, regimul certificatului de depozit pentru semintele de consum si constituirea fondului de garantare pentru certificate de depozit.

Totodata, comisia considera ca proiectul de lege, in varianta prezentata, necesita o perfectionare substantiala. Pornind de la preambul, unde se mentioneaza ca proiectul nu are reglementari privind producerea cerealelor, consideram nereusita insasi denumirea proiectului de lege. De acea, se propune denumirea legii in urmatoarea versiune: “Lege privind reglementarea depozitarii cerealelor si certificatul de depozit pentru cereale”.

Scopurile legii, stipulate in articolul 2 alineatul (1), ca asigurarea securitatii alimentare a tarii, elaborarea unei politici investitionale, asigurarea functionarii pietei cerealiere pe principiul liberei concurente au un caracter decorativ, nefiind sprijinite de reglementari in intregul proiect de lege, aceste articole urmind a fi redactate.

Avind in vedere faptul ca raportul de magazinaj, indiferent pentru ce categorie de bunuri sint reglementate in capitolul XVII, XVIII ale Codului civil, urmeaza de ajustat prevederile ce tin de aceste rapoarte la normele acestui cod.

Este de mentionat ca o parte din notiuni trebuie redactate, altele, cum ar fi “cereale tehnice”, urmeaza a fi excluse. In proiect nu se spune nimic despre activitatea de gradare. Consideram ca activitatea de gradare a semintelor de consum trebuie sa fie stipulata intr-un capitol aparte.

In acest context, prezinta interes si experienta Romaniei. Avem rezerve privitor la regulamentul depozitului. Magazinerul nu este autoritate publica si nu poate adopta regulamente obligatorii. Au parvenit obiectii privitor la modalitatea de eliberare de catre magaziner a certificatului de depozit pentru cereale.

Exista necesitatea imbunatatirii normelor ce tin de determinarea cantitatii si calitatii cerealelor ce urmeaza a fi restituite, articolul 36. In comisie, au parvenit propuneri de a simplifica modelul certificatului, precum si de a prevedea obligativitatea incheierii contractului de depozitare la momentul eliberarii certificatului.

De asemenea, in proiect nu sint prevazute masuri de stimulare a producatorilor de cereale pentru a-si pastra productia in depozite licentiate. Nu sint stipulate suficient resursele cerealiere de interventie. Este insuficienta reglementarea formarii si utilizarii resurselor cerealiere ale rezervelor de stat.

Este necesar sa fie reglementate mai concret conditiile de licentiere. Capitolul ce se refera la garantie trebuie formulat mult mai clar. Fondul de garantie nu este unica schema folosita pentru a diminua riscurile principalilor participanti la piata cerealiera. Am convenit cu autorii ca acest fond de garantie sa fie obligatoriu, nu benevol, formarea lui insa va fi pe o perioada oarecare, in capitolul dispozitiilor tranzitorii sa fie prevazut termenul de formare a acestui fond.

In proiect nu este stabilita forma juridica de organizare a acestui fond, cine il va administra, care sint regulile lui de functionare, iar sintagma “pot crea”, din articolul 38, pune la indoiala crearea fondului de garantie.

La acest proiect, 8 comisii permanente au prezentat avize, precum si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Au fost facute propuneri pentru lectura a doua de catre domnul deputat Pintea. Propuneri bune au prezentat: Comisia pentru politica economica, buget si finante, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Aceste propuneri vor fi pentru lectura a doua.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca proiectul de lege sa fie aprobat in prima lectura. Sintem recunoscatori celor care astazi au formulat propuneri din sala, ce vor imbunatati acest proiect de lege.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, va multumesc. Atrag atentia totodata asupra unui moment: atit interes si un numar important de intrebari catre raportor si, totodata, o lipsa de interes total fata de raportul comisiei.

Va rog foarte mult, cred ca responsabilitatea noastra, in cadrul dezbaterilor oricarui proiect, incepe de la prezentare si pina la actul final, de vot. Rog sa manifestam acelasi grad de interes pentru acelasi subiect.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule raportor,

Certificatul, conform proiectului de lege de depozit de cereale, este transmisibil, fara limite si restrictii? Adica, el o sa circule pe piata?

Cum apreciati dumneavoastra, certificatul acesta este hirtie de valoare sau nu?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Certificatul de depozit de cereale este un document care, in principiu, demonstreaza ca proprietarul are aceste grine depozitate la un magazin licentiat. Certificatul reprezinta numai cantitatea si calitatea acestor grine, nu contine valoarea lor. Acest lucru este prevazut in lege.

Valoarea grinelor apare numai in momentul cind sint vindute si atunci cind este platita obligatiunea pentru gaj. Pina atunci insa, ele circula in cantitate si calitate. Daca ati observat, la insistenta comisiei si a noastra, autorii au prezentat formularul de certificat ca deputatii sa se convinga si sa inteleaga mai bine situatia.

In afara de aceasta, am insistat sa fie elaborata si schema circulatiei certificatelor ca sa fie clar ca nu sint hirtii de valoare, ci documente care prezinta un drept asupra unui produs. Aceasta este esenta proiectului de lege prezentat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule Presedinte,

Inainte de votare, am vrut sa abordez citeva probleme. Prima. Am rugat, domnule presedinte, sa scoatem totusi din raport aceasta referinta pe care o facem la o tara concreta, deoarece am studiat diferite tari, nu numai Romania. Prezinta interes nu numai Romania, dar si alte tari. Acest moment trebuie sa fie scos. Dupa parerea mea ar fi corect.

A doua. A fost absolut corecta nelinistea privind costul certificatului si nivelul la care trebuie sa se miste, sa circule. Consider ca aceasta problema e principala, de aceea neaparat trebuie sa revenim la legea care prevede modalitatea de circulatie si emitere a acestei hirtii si, inca o data, in a doua lectura, sa analizam special din cauza ca este foarte important daca o sa fie recunoscuta. Daca nu, certificatul nu mai are nici un sens.

Si, a treia, legata de subventionare. Guvernul a facut propunerile pe care le-a facut. In a doua lectura o sa lucram cu Guvernul asupra nivelului la care putem sa implicam bugetul de stat. Aceasta se vede dupa discutiile pe care le avem aici, in sala, privitor la asigurarea unei subventii, daca va fi necesar, pentru pastrarea… s.a.m.d.

Consider ca aceste observatii ar fi bine ca sa fie luate in vedere inainte de votare.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi, in raport acest lucru este mentionat.

Dumneavoastra n-ati fost atent. Nu sint prevazute masurile de stimulare a producatorilor de cereale pentru pastrarea productiei in depozite licentiate. Adica despre asta si a fost vorba, despre subventionare, ceea ce a mentionat si domnul deputat Oleinic. El a propus sa fie prevazute, iar noi, in proiectul de lege pentru lectura a doua, vom propune ca Guvernul sa prevada subventiile pentru stimularea depozitarii cerealelor si conditionarii acestor cereale in depozite licentiate. Asta este in raport.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg Todoroglo,

Rog ca discutiile la acest nivel tehnic sa fie continuate in comisie pentru lectura a doua.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Am inteles la cine s-a referit replica dumneavoastra, dar noi mai mult prin comisii, pentru comisie in lectura a doua dam intrebari, asa ca, nu va suparati, multe intrebari am dat autorului de proiect.

Domnul Marian Lupu:

Nu, nu, nu. Eu, absolut, am avut altceva in vedere, fiindca tot timpul cind domnul presedinte al comisiei prezenta raportul, era o galagie bine pronuntata in sala. De aici am facut…

Domnul Alexandru Oleinic:

…Da, noi stim…

Domnul Marian Lupu:

…Deci din sala, in general. De aici am si facut concluzia de lipsa, nu stiu cum, de lipsa de interes in continuare.

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, noi nu sintem de vina ca domnul Cosarciuc tot timpul face polemica cu domnul Todoroglo. Ei, in loc sa lucreze in comisie, lucreaza in Parlament.

Eu am o intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa ne calmam.

Va rog, microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Ma iertati, da. Am o intrebare, fata de domnul presedinte al comisiei, ce tine de fondul de garantare pentru certificare de depozit.

Domnule presedinte,

In articolul dat, dupa cum vedeti, formarea, conceptia formarii fondului dat... Pe mine ma mira faptul ca aici este scris concret: “magazinerii, magazinerii cerealieri pot crea fonduri de rezerva, de garantare”. Intr-o parte pot crea, da intr-o parte se recomanda sa creeze.

Eu asa inteleg: fondul dat este baza aplicarii legii. Bine, cine garanteaza pina la urma riscul ca un depozitar nu va elabora, nu va emite un certificat, care, pina la urma, sa mearga asa… ca de vreo 2 mii de tone… prin tara si asa… si pe urma dosare, chestii…

Care-i conceptia dumneavoastra, ca presedinte al comisiei, asupra formarii fondului de risc, daca e sa-l numim asa.

Domnul Marian Lupu:

El, de fapt, a fost evocat, nu domnul presedinte…

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule deputat Oleinic.

Domnul Marian Lupu:

Dumneavoastra ati mentionat, eu imi cer scuze, n-ati mentionat in raport ca il considerati sa fie obligatoriu si sa fie elaborat foarte concret si detaliat mecanismul. A sunat in raport...

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da. Comisia a propus ca acest…

Domnul Alexandru Oleinic:

…Obligatoriu, asta-i alta. Conceptul de formare, cum trebuie sa fie format fondul, cine il formeaza?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Va spun, acest fond de garantare a cerealelor va fi obligatoriu. Si, in general, am discutat in comisie cu autorii ca, in norme, in lege, nu poate sa fie formulare ambigua, trebuie sa fie imperativa, adica fondul trebuie sa fie format si il vor forma, in primul rind, cei care vor avea magazine licentiate, adica magazinerii. Ei vor participa la formare. Aceasta este ideea legii si ea, in principiu, este corecta.

Asta nu exclude, stimate domnule deputat, ca Guvernul, in legea bugetului, sa prevada un fond special pentru stimularea depozitarii cerealelor, adica cei care vor depune cerealele la aceste depozite licentiate pe o anumita perioada vor primi subventii pentru ca sa-si pastreze, sa conditioneze si, atunci, griul va avea o alta valoare, fiindca va avea de acum o calitate diferita.

Domnul Marian Lupu:

Deci, noi sintem la runda intrebari-raspunsuri. Va rog mult, daca cineva doreste, dupa incheierea dezbaterilor, pe regim intrebari-raspunsuri, poftim, ii ofer microfoanele. Acum insa, va rog, fara sa incepem discutii si comentarii.

Aveti intrebare suplimentara? Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte, asa reiese din ceea ce ati spus dumneavoastra ca acesta o sa fie un tarif adaugator la serviciile prestate de depozitare. Formarea riscului, un tarif adaugator la serviciile prestate pentru agentii economici.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule deputat, nu eu am spus, am spus-o din raportul comisiei.

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, e un tarif adaugator.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Raportul comisiei prevede ca acest fond va fi obligatoriu si va fi format de magazineri. Mai departe, e clar ca magazinerii vor avea costuri adaugatoare care le vor…

Domnul Alexandru Oleinic:

Va multumesc.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

…percepe de la cei care vor depune…

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

…dar pentru asta, se propune ca sa fie stimulata depozitarea.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, de fapt, am o intrebare la presedintele comisiei si am si o replica. Deci, pe de o parte, nu inteleg… fiindca intrebarea o sa fie putin mai tirziu… o explicatie mica. Nu inteleg, se spune, in raportul comisiei, ca se va cere Guvernului cutare, cutare si cutare. Noi, astazi, sintem la aprobarea conceptului legii. Si, atunci, imi pun intrebarea: daca Guvernul sustine sa subventioneze acest fond, eu inteleg si as fi gata sa votez. Am vorbit destul de clar ca prevederile actuale ale legii vorbesc despre un singur lucru: toate cheltuielile sint din contul taranului. Si, atunci, cum sa sustin eu acest lucru? De aceea, as vrea sa inteleg care este totusi pozitia comisiei, daca sustinem, iar Guvernul ne refuza? Ce o sa facem in lectura a doua?

Domnul Marian Lupu:

Eu cred ca, intr-adevar, e o intrebare adresata mai mult Guvernului. Microfonul nr.1. Va rog sa confirmati pe principiu, pe dimensiunea conceptuala, Guvernul este de acord sa se lanseze in discutii pentru lectura a doua privind, inclusiv, contributia surselor bugetare.

Microfonul nr.1.

Domnul Anatol Spivacenco:

Domnule presedinte,

Initial, am spus ca noi, in primul rind, trebuie sa avem cadrul legislativ, sa avem legea respectiva, pentru a putea, pe urma, a pune in discutie si alte probleme. Deci, o sa vedem cum implementam legea respectiva. Cind apar, intr-adevar, toate problemele expuse astazi, atunci revedem si pozitia respectiva.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Presedinte, in acest…

Domnul Marian Lupu:

O clipa, o clipa, o clipa.

Domnul Dumitru Braghis:

A, da, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va rog, domnule presedinte al comisiei.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Vreau sa raspund la intrebarea pe care a dat-o domnul Braghis. Dumneavoastra ati ridicat intrebarea referitor la articolul 11 alineatul (3), cheltuielile ce tin de transportarea, stocarea s.a.m.d. Daca cerealele devin nealimentare (s-a mentionat si de raportor, adica de Guvern), din vina magazinerului, atunci cheltuielile vor fi suportate de magaziner. Si aceasta este corect.

Comisia a sesizat acest lucru si il va perfecta pentru lectura a doua.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Eu am vorbit putin de altceva, nu numai de acest articol. Acolo este o prevedere, imi pare absolut clara, care nu poate fi pusa in discutie in genere nici la comisie, nici la Guvern. Si, imi pare straniu ca Guvernul n-a vazut acest lucru atunci cind a prezentat documentul respectiv in Parlament. Ea trebuia sa fie exclusa la etapa de aprobare a acestui document in Guvern, nu aici sa se confirme faptul.

Vorbesc insa de altceva. Daca e sa spunem asa cum sustine domnul viceministru, atunci aduc o alta propunere, simpla ca buna ziua: sa ne intoarcem in comisie cu acest proiect de lege. (Nu arde nimic, deja griul s-a depozitat, cei care au avut sa-l depoziteze din anul 2005.) Lucram foarte serios, vedem care sint abordarile Guvernului referitor la toate obiectiile facute aici si votam toti in unanimitate. De altfel, se creaza situatia in care, pe de o parte, pare ca e o lege buna, absolut necesara tarii, pe de alta insa, sint prevederi care, pe mine personal, ma impun sa nu sustin aceasta lege.

Si replica pe care am vrut s-o spun.

Domnule Presedinte,

Cred ca este absolut logic ceea ce se intimpla in sala, atunci cind se da citire rapoartelor comisiilor de baza, fiindca noi aceste rapoarte le-am primit, am avut posibilitatea sa le studiem. Poate este cazul sa ne gindim cum sa schimbam in Regulamentul Parlamentului prevederile respective, cind presedintele comisiei citeste unu la unu raportul distribuit deputatilor. nu stiu daca are sens sa-l mai citim inca o data.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Eu as vrea sa accentuez, din partea fractiunii, ca legea pe care o aprobam astazi in prima lectura, este pentru taranii care doresc benevol sa depoziteze productia, nu impune taranii care n-au posibilitatea sa depoziteze, numai acei care benevol doresc. Propun sa terminam discutiile si sa votam in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Rog sa luati loc, domnule presedinte.

Microfonul nr.4, ultima interventie.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca doamna Ostapciuc nu are dreptate, fiindca sint tarani care doresc benevol si nu au posibilitate sa pastreze aceste cereale. Sint tarani care nu doresc, dar nu au o alta formula, decit sa pastreze acolo, fiindca nu exista conditii necesare de pastrare. Este simplu ca buna ziua. Si atunci, ei sint impusi de conditiile reale sa pastreze aceste lucruri acolo.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, domnule presedinte.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

As vrea sa mentionez ca cele incluse in raportul comisiei au fost de acum clarificate cu autorii. Ei sint de acord cu ceea ce am introdus in raport. Putem de acum sa le examinam pentru lectura a doua si sa imbunatatim legea, inclusiv ceea ce este legat de stimularea depozitarii. Autorul este de acord cu aceste mentiuni.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc. Rog sa luati loc.

Luari de cuvint?

Va multumesc.

Stimati colegi,

Avem doua propuneri. Propunerea, inaintata de catre comisie, de a vota aprobarea acestui proiect in prima lectura si propunerea, inaintata recent, de a remite acest proiect in comisie. Supun votului propunerile in modul in care au fost inaintate. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a proiectului nr.3278, rog, sa voteze.

Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul nr.3278 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de lege nr.3277 pentru completarea articolului 8 din Legea privind licentierea unor genuri de activitate.

Domnul Anatol Spivacenco:

Mult stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

Se propune pentru discutii proiectul de Lege cu privire la completarea articolului 8 din Legea privind licentierea unor genuri de activitate aprobata prin hotarirea Guvernului nr.886 din 22 august 2005.

Prin completarea articolului 8 din Legea cu privire la licentierea unor genuri de activitate, se propune ca activitatile de depozitare si pastrare a produselor cerealiere si oleaginoase in Republica Moldova sa fie atribuite genurilor de activitate ce necesita a fi licentiate. Similar proiectului respectiv este proiectul de lege cu privire la cerealele si certificatele de depozit cerealiere, care isi pune drept scop crearea unui mecanism eficient de finantare a producatorilor agricoli care ar putea pune in gaj cereale depozitate.

O deosebita importanta in aceasta activitate le revine depozitelor cerealiere care astazi functioneaza fara a fi licentiate. Prezenta licentei va servi o garantie in plus ca cerealele depozitate sa fie pastrate in modul cuvenit si, la prima cerinta, sa fie restituite detinatorului certificatului de depozit.

In acest context, se propune completarea articolului 8 alineatul (1) din Legea cu privire la licentierea unor genuri de activitate. Rugam foarte mult sa fie sustinuta aceasta modificare.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Cit va costa licentierea unui depozit in dependenta de marime, volum, capacitati s.a.m.d.?

Domnul Anatol Spivacenco:

Indiferent de marime si de volum, conform legislatiei, va costa
1800 de lei. Licenta va costa 1800 de lei.

Domnul Alexandru Oleinic:

Si gata.

Domnul Anatol Spivacenco:

Si gata.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Spuneti, va rog, se prevede reglementarea, prin aceasta licentiere, a exportului de cereale?

Domnul Anatol Spivacenco:

Absolut nu. Licenta va fi primita pentru genurile respective de activitate, pastrare s.a.m.d.

Domnul Vladimir Braga:

Daca inteleg...

Domnul Anatol Spivacenco:

Depozitarea si eliberarea certificatului de depozit.

Domnul Vladimir Braga:

Se va atribui doar la pastrarea cerealelor?

Domnul Anatol Spivacenco:

Da.

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia a examinat acest proiect de lege. In principiu, el se examineaza impreuna cu proiectul nr.3278. Fiind votat proiectul de lege nr.3278, care prevede licentierea acestui gen de activitate, reiese ca acest proiect de lege, nr.3277, trebuie sa fie supus votarii in prima lectura.

Pentru a doua lectura, avem citeva propuneri din partea Directiei juridice, care, luate in considerare, vor imbunatati acest proiect de lege. Comisia propune pentru prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Rog sa luati loc.

Stimati colegi, supun votului aprobarea in prima lectura a Legii nr.3277.

Cine este pentru? Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul nr.3277 este aprobat in prima lectura.

Proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006, lectura a doua. Numarul de intrare 3165.

Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorati invitati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2006, aprobat de Parlament in prima lectura la 3 noiembrie curent, tinind cont de toate amendamentele prezentate, de avizele comisiilor permanente, de avizul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si de obiectiile parvenite in sedinta in plen, si constata urmatoarele.

Cel mai frecvent abordate, atit in sedinta plenara, cit si in avizele prezentate, au fost:

problemele ce tin de protectia copiilor, atit pentru persoanele indreptatite sa beneficieze de aceasta protectie din mijloacele bugetului asigurarilor sociale de stat, cit si pentru beneficiarii de asistenta din partea statului;

acordarea unor facilitati pentru contribuabilii ce activeaza in sectorul agrar;

nivelul taxelor stabilite pentru unele categorii de contribuabili si, respectiv, al prestatiilor oferite, in functie de aceste taxe.

Astfel, deputatii Eva Gudumac, Lidia Gutu, Leonid Bujor, Lora Grosu si Oleg Serebrian propun majorarea indemnizatiei unice la nasterea copilului atit pentru persoanele asigurate, cit si pentru cele neasigurate, nu doar pina la
600 de lei, cum e propus in proiect, dar pina la 800 de lei.

Deputatii Valentina Buliga, Alexandru Oleinic, Serafim Urechean propun ca aceasta majorare sa fie mai considerabila.

Tinind cont de posibilitatile financiare reale, comisia sesizata in fond a acceptat, cu majoritate de voturi, propunerea de a fi incluse in proiect cheltuielile pentru majorarea indemnizatiei unice la nasterea copilului pina la 800 de lei, suma respectiva pentru persoanele neasigurate fiind deja prevazuta in bugetul de stat pentru anul 2006.

Deputatii Serafim Urechean si Alexandru Oleinic nu au sustinut decizia luata de comisie, insistind la o majorare mai considerabila.

Un grup de deputati, Valentina Cusnir, Vasile Pintea, au propus majorarea tarifelor la serviciile de distribuire a drepturilor sociale prestate de Intreprinderea de Stat “Posta Moldovei”.

Deputatul Valentina Buliga a propus ca nivelul acestor tarife sa fie majorat pina la 1,2, tinindu-se cont de cheltuielile pe care le suporta Intreprinderea de Stat “Posta Moldovei” la prestarea acestor servicii. Comisia sesizata in fond, prin vot unanim, a acceptat stabilirea tarifului de distribuire a drepturilor sociale prestate de catre Intreprinderea de Stat “Posta Moldovei” la nivelul de 1,1% din suma distribuita ca drepturi finantate de la bugetul asigurarilor sociale de stat.

Amendamente si propuneri au fost invocate pe marginea nivelului taxelor fixe stabilite in proiectul de lege pentru persoanele ce desfasoara activitate pe cont propriu, inclusiv pentru cei din sectorul agrar carora taxa fixa de 480 lei anual se instituie pentru prima data.

De asemenea, au fost inaintate propuneri de reducere a cotei de asigurari sociale pentru angajatorii din intreprinderile agricole, invocindu-se argumentul ca 16% din fondul de retribuire a muncii constituie o povara prea mare pentru ei.

Viziunea comisiei, sesizate in fond, asupra acestor probleme, precum si celelalte propuneri facute in amendamentele si avizele comisiilor permanente sint expuse si argumentate in sinteza anexata la prezentul raport de care dispuneti, stimati deputati.

Comisia mentioneaza ca, la adoptarea Legii bugetului pentru anul 2006, a fost prevazuta suplimentarea sumei transferurilor de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale de stat cu 3,850 milioane lei, care consta din 3,5 milioane lei pentru majorarea de pina la 800 de lei a indemnizatiei unice la nasterea copilului pentru persoanele neasigurate si 350 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor legate de stabilirea alocatiilor pentru persoanele decorate cu unele distinctii de stat, conform legii recent adoptate.

Respectiv, este necesar de a majora cu aceasta suma si suma transferurilor de la bugetul de stat, prevazuta in proiectul discutat astazi, si, ca urmare, se modifica suma totala a veniturilor si cheltuielilor acestui buget.

Pornind de la cele mentionate, solicitam revotarea in prima lectura a proiectului de Lege a bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2006, fiind aprobat bugetul la venituri in suma de 4 miliarde 504 milioane 478 mii lei si la cheltuieli in suma de 4 miliarde 504 milioane 478 mii lei.

In cazul lipsei unor propuneri suplimentare, solicitam adoptarea proiectului de Lege a bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2006 in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari, de fapt propuneri pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte al comisiei,

Care au fost argumentele majorarii procentului pentru serviciile postale de la 0,8, care au venit de la Guvern, la 1,1%? Citi bani suplimentari va obtine “Posta Moldovei” in legatura cu aceste modificari? Care au fost, totusi, argumentele, caci pentru “Posta Moldovei” nu mai are importanta: ca va plati pensia de 200 sau de 250 de lei, volumul de cheltuieli ii tot acelasi. De ce a fost necesara aceasta propunere?

Multumesc.

Doamna Valentina Buliga:

In comisie au parvenit destule argumente, prezentate de Intreprinderea de Stat “Posta Moldovei”, referitor la cheltuielile suportate de ea in ultimii ani, cind coeficientul a fost de doar 0,8% din suma pensiilor distribuite.

Argumentele au fost destul de convingatoare, pentru ca, aratind ca circa
80 la suta din postasii care lucreaza, distribuie pensii in localitatile rurale, lucreaza doar pe 0,3, 0,5 salariu. Cheltuielile suportate pentru transportarea pensiilor in localitatile rurale, de asemenea, au fost majorate. Acesti bani au fost gasiti sau redistribuiti din fondul de somaj si din fondul de tratament. Pe parcursul acestor ani, nu s-au utilizat complet si, de aceea, fara mare durere, au fost gasiti.

comisia a examinat aceste argumente in prezenta reprezentantilor “Postei Moldovei” si a decis in unanimitate ca acest procent sa fie de 1,1.

Doamna Lidia Gutu:

Dumneavoastra nu mi-ati raspuns la intrebare. Eu am intrebat: ce suma?

Doamna Valentina Buliga:

16 milioane.

Doamna Lidia Gutu:

Nu, nu-i adevarat, mai mult.

Doamna Valentina Buliga:

16 milioane de lei.

Doamna Lidia Gutu:

Bine. Eu, in primul rind, vreau sa atrag atentie, stimati deputati…

Doamna Valentina Buliga:

Este adevarat, doamna Gutu, in raport…

Doamna Lidia Gutu:

Noi examinam in Parlament, de regula, propuneri care vin de la Guvern si nu lucram in direct cu agentii economici. Daca o sa mergem pe calea aceasta ca a cerut Intreprinderea “Posta Moldovei” sau o alta intreprindere s.a.m.d. sume suplimentare, o sa facem un buget care n-o sa ajunga pentru nimic. De aceea, daca luam in considerare ca, pe parcursul anilor, fondul de pensii si alte plati care se efectueaza “Postei Moldovei” din contul bugetului asigurarilor sociale au crescut substantial, chiar s-au dublat in unele cazuri, consider ca am putea fi de acord cu propunerea Guvernului si sa pastram acelasi procent de 0,8, directionind aceste
16 milioane de care ati spus...

Doamna Valentina Buliga:

Saisprezece.

Doamna Lidia Gutu:

…in fondul pentru pensii pentru cetatenii Republicii Moldova.

Multumesc.

Asta este propunerea mea si insist s-o puneti la vot.

Multumesc.

Doamna Valentina Buliga:

Comisia a examinat atit propunerea Guvernului, cit si a Casei Nationale de Asigurari Sociale. De asemenea, comisia a invocat Casei Nationale si Guvernului, desi astazi nu dispune de posibilitati, sa efectueze aceste servicii de sine statator, sa anunte un concurs. Cine va presta acest serviciu la un pret rezonabil acela sa fie intreprindere de stat, agent economic care va distribui pensiile fiecarui pensionar in parte.

Domnul Marian Lupu:

O clipa, microfonul nr.3.

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

fractiunea majoritara cere o pauza pe 15 minute inainte de votare.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Doamna Gutu, microfonul nr.4, pina la pauza.

Doamna Lidia Gutu:

Consider ca, in genere, atitudinea noastra fata de modificarea acestor proiecte trebuie sa fie foarte serioasa pentru ca Guvernul are mult mai mari capacitati si posibilitati de a face calculele, analizele respective decit o comisie parlamentara. De aceea, consider ca aceasta este o problema serioasa si trebuie, insist, sa fie pusa la vot daca nu vor fi alte solutii.

Domnul Marian Lupu:

Da. Deja dupa pauza.

Anunt o pauza.

Stimati colegi,

Plenul Parlamentului isi reia lucrarile la ora 11 si 30. Revenim la discutie, dupa pauza.

*

* *

P A U Z A

*

* *

D U P A P A U Z A

Domnul Marian Lupu:

Reluam sedinta in plen a Parlamentului.

Stimati colegi,

Este ora 11.30. Deci, un moment de organizare a continuarii dezbaterilor. Tin sa va atrag atentia ca, in baza prevederilor Legii bugetului pentru anul 2006, comisia a inaintat o propunere logica si absolut coerenta cu prevederile Legii bugetului, si anume de a reveni la revotarea legii in prima lectura. Avindu-se faptul ca, potrivit Legii bugetului pentru 2006, bugetul asigurarilor sociale de stat va fi complimentat anul viitor cu o suma de 3 850 000 de lei, urmeaza sa revotam parametrii de baza ai acestei legi la venituri si cheltuieli.

Propun urmatorul mod de organizare in continuare a acestor dezbateri: sa mergem, pentru inceput, cu toate procedurile necesare, sa revenim la votul proiectului de lege in prima lectura. Si, dupa acest procedeu, revenim la discutiile pentru lectura a doua.

Se accepta aceasta propunere? Va multumesc.

Pe acest motiv si in aceste conditii, stimati colegi, supun votului propunerea comisiei de a reveni la revotarea proiectului de lege in prima lectura.

Cine este pentru acceptarea propunerii comisiei de a reveni la exercitiul de revotare in prima lectura? Cine este pentru, rog, sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

Deci, revenim la exercitiul primei lecturi. Supun votului.

Cine este pentru anularea votului Parlamentului pentru aprobare in prima lectura a proiectului de Lege nr.3165, rog, sa voteze.

Va multumesc.

Votul de aprobare a proiectului de Lege nr.3165 este anulat.

Acum, voi supune votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3165 cu modificarile propuse de comisie, si anume: complimentarea parametrilor la venituri si cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat cu
3 850 000 lei. Iar cifrele de baza vor fi urmatoarele: la venituri, suma de
4 504 478 900 lei. Si aceeasi cifra la compartimentul cheltuieli. Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.3165 in prima lectura, tinindu-se cont de aceasta modificare, rog, sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege a bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2006, cu numar de intrare 3165, este aprobat in prima lectura cu aceste amendamente.

Deci, pentru lectura a doua.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte…

Domnul Marian Lupu:

…O clipa.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Propun, din partea fractiunii, sa votam in lectura a doua proiectul si propunerea Guvernului, adica de 0,8, iar “Posta Moldovei” sa faca o analiza a prestarii serviciilor si sa amelioreze situatia.

Doamna Valentina Buliga:

Daca imi permiteti, domnule Presedinte…

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog, doamna presedinte.

Doamna Valentina Buliga:

…Sa fac o concretizare.

Comisia nu este avocatul Intreprinderii de stat “Posta Moldovei”. Comisia a tinut cont de toate adresarile parvenite ei pe parcursul acestei jumatati de an de la cetatenii si pensionarii Republicii Moldova, care solicita transferarea de la Banca de Economii la “Posta Moldovei” pentru a primi aceste pensii.

In comisie, de asemenea, au parvenit nenumarate adresari referitoare la aceste cheltuieli suportate de oficiile postale locale si acesta a fost un motiv de care comisia a tinut cont si pe care l-a examinat.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Este initiativa noastra sau propunerea noastra de a majora acest tarif. Din pacate, in fiecare an, se discuta destul de dramatic acest tarif. Stiu ca a fost si 1,1, a fost si 1,2 cindva. Nu stiu insa daca in aceasta sala exista deputat care sa considere ca lucratorii postei, in Republica Moldova, sint bogatasi. Peste 5 000 de persoane sint lucratori ai postei care, in fiecare zi, in ploaie, vint sau zapada, duc pensionarilor aceste pensii.

In Republica Moldova, s-au majorat toate tarifele: la benzina, la motorina, la electricitate s.a.m.d. Lucratorii postei primesc cite 200-300 de lei salariu. Acestia sint oamenii care duc posta la pensionarii nostri.

Comisia specializata a discutat si a aprobat. Eu nu stiu ce s-a intimplat de ieri pina astazi ca, din pacate, fractiunea majoritara si-a schimbat pozitia? Comisia de baza a luat decizia si a sprijinit acest amendament, de a majora tariful de la 0,8 la 1,1. Cred ca ar fi bine sa votam acest amendament, cred ca ar fi bine sa-l sprijinim, deoarece contractul cu pensionarii si problemele acestea sint realizate anume de lucratorii “Postei Moldovei”.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Consider ca nu trebuie sa ne referim la procentajul de 0,8. In primul rind, din an in an, bugetul si compartimentul “venituri” s-a majorat, s-a triplat. In functie de aceasta, suma care revine “Postei Moldovei”, de asemenea, s-a triplat. Cu alte cuvinte, trebuie sa ne gindim la pensionari si sa pastram banii in fondul respectiv, sa ajunga la pensionari.

In al doilea rind, referitor la salarizare in domeniul acesta. Exista largi posibilitati ca “Posta Moldovei” sa presteze multe servicii. Ea trebuie sa faca o analiza profunda si sa caute sursele respective, nu sa caute din cele ale batrinilor si pensionarilor.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamna presedinte al comisiei,

Vreau sa va intreb: amendamentele vor fi votate articol cu articol?

Doamna Valentina Buliga:

Da. Imediat vom trece la discutii. Domnule Presedinte, este propunerea de a proceda la examinarea fiecarui amendament. Ce propuneti?

Domnul Marian Lupu:

In mod normal, pentru lectura a doua, stim cu totii foarte bine, nu oferim intrebari. Prin urmare, ne referim la propunerile pe care le-au inaintat deputatii si care, din anumite motive, nu au fost acceptate de comisia de profil. Vom proceda si de data aceasta in modul evocat.

La aceasta etapa, constat, avem pozitia si propunerea comisiei, sustinuta de Fractiunea Partidului Democrat, de a majora de la 0,8 pina la 1,2, da? Nu gresesc? Deci, cota de achitare a serviciilor Intreprinderii de stat “Posta Moldovei” pentru distribuirea fizica a pensiilor si altor alocatii sociale. Si avem propunerea Fractiunii P.C.R.M. si propunerea a fost revocata si de doamna Gutu, e in coincidenta cu propunerea Guvernului, de a pastra acelasi nivel de 0,8% pentru alocatiile date.

Voi supune pentru inceput votului.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte…

Domnul Marian Lupu:

O clipa, va rog. Sintem pe acest segment si trebuie sa-l discutam si sa-l inchidem. Dupa aceea continuam cu alte propuneri. Dar ce mai aveti de spus la segmentul asta?

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Am discutat in comisie foarte mult problema data. A fost invitata conducerea “Postei Moldovei”, Casa Nationala de Asigurari Sociale, s-a discutat detaliat intregul deviz de cheltuieli, pornind de la 0,8%. Ieri, in comisie, s-a hotarit in unanimitate sa inaintam in plen marirea coeficientului de la 0,8 la 1,1, iar aceste 0,3% sa fie si alocate concret pentru salarizarea postasilor pentru serviciile de repartizare si de asistenta a platii pensiilor.

Dar, nu stiu ce s-a intimplat de ieri pina astazi, ca Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” sustine marirea coeficientului de la 0,8 la 1,1%.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, in aceste conditii, tin doar sa va atrag atentia ca, din anumite principii de sistem, intr-o asemenea situatie putem sa continuam cu 0,8%. Vreau sa va atrag atentia ca, pentru toate alocatiile de la bugetul de stat, se pastreaza 0,8%. Or, pentru sursele care provin din bugetul asigurarilor sociale de stat, propunerea vizeaza dispersarea sistemului, inseamna aplicarea unui alt coeficient.

Aici ar fi si o intrebare pentru noi toti: gasiti o explicatie faptului de ce se misca in continuare cu doi coeficienti absolut diferiti? Cel putin acest subiect. Dar, au fost constatate aceste propuneri, iar eu voi supune votului propunerea de a mentine coeficientul ori nivelul de 0,8%.

Cine este pentru propunerea pe care o regasim in proiectul Guvernului, sustinuta de P.C.R.M. si de doamna Gutu, rog, sa voteze.

Rog, sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr. 2 – 25.

Sectorul nr.3 – 2.

Doamna Adriana Chiriac:

Pai, ridicati miinile, cine? 3 sau 4?

Domnul Marian Lupu:

1, 2, 3, 4 voturi. Le vad eu de aici mai bine, poate.

Va multumesc.

57 de voturi pentru.

Impotriva? Rog, sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr. 3 – 9.

Domnul Marian Lupu:

19 voturi. Da, am sesizat si votul de la tribuna. 19 voturi impotriva.

Cu 55 de voturi pro si 19 voturi contra, Parlamentul hotaraste pastrarea nivelului de 0,8% la articolul 16 al proiectului de lege.

Continuam discutiile.

Alte propuneri, stimati colegi? Nu sunt?

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Am intrebat, domnule Presedinte, daca vom vota amendamentele sau nu?

Domnul Marian Lupu:

Noi am si inceput sa votam amendamentele.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Insist ca un amendament sa fie pus la vot.

Domnul Marian Lupu:

Pentru aceasta si am oferit microfonul nr.5.

Va rog mult.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Articolul 11, alineatul 4, punctul 12 din sinteza. Propun ca acest amendament, care prevede ca majorarea de intirziere a contributiilor la asigurarile sociale pentru producatorii agricoli sa se faca de la 31 decembrie al anului 2006 sau al anului respectiv, in legatura cu specificul producatorului agricol… Asa a fost formulat acest amendament.

Doamna Valentina Buliga:

Comisia nu a acceptat acest amendament, deoarece, in cazul aplicarii normei propuse, se va crea o situatie de netransferare pe parcursul anului 2006 la compartimentul “venituri” a circa 151 milioane lei, scontati a fi primiti de la angajatorii sectorului agricol, si a 211 milioane lei estimati pentru a fi primiti de la proprietarii de terenuri agricole.

Lipsa acestor mijloace va face dificila acoperirea financiara a cheltuielilor lunare ale bugetului asigurarilor sociale de stat in marimea propusa in proiect.

Domnul Marian Lupu:

Stimate domnule coleg Cosarciuc,

Inainte de a va intreba daca insistati sa supunem votului acest amendament, tin sa atrag atentia asupra unui lucru obiectiv – dorim sau nu dorim noi, dar aceasta este situatia – ca, in totalitate sau in totalul mijloacelor financiare ale bugetului asigurarilor sociale de stat, contributiile zonei rurale nu ajung la 20 la suta. Consumul este de peste 50 la suta.

Daca aplicam acest amendament, ar putea sa se creeze o situatie in care aceiasi pensionari din zona rurala nu vor avea mijloace financiare pentru obtinerea pensiilor, fiindca, totusi, aceste 20 la suta – mult, putin, e o alta problema – conteaza totusi in rulajul, in circuitul permanent al resurselor acestui buget. Deci, prin acest amendament, s-ar supune riscului chiar si disponibilitatea mijloacelor financiare pentru obtinerea pensiilor batrinilor din zona rurala. Pe acest motiv, intreb: se insista asupra supunerii votului al acestui articol sau nu?

Va rog, microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, se insista si as vrea sa concretizez de ce: nu 20 %, dar 16%, fiindca 4% sint compensate din bugetul de stat. E vorba de 16%.

Practica aplicarii sau a efectuarii platii acestor contributii la fondul social demonstreaza ca producatorii agricoli nu platesc in decursul anului, ci platesc intotdeauna la sfirsitul lui. Noi nu schimbam situatia, practic cu nimic. Anul 2005 a demonstrat ca in fondul de rezerva al Casei Nationale a Asigurarilor Sociale sint in jur de 380 milioane de lei, permanent. Acesta este un argument in plus al vointei noastre de a vota stazi acest amendament.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Vreau sa supun votului, totodata va atrag si atentia ca, peste o saptamina, incepem negocierile cu misiunea Fondului Monetar si cred ca noi toti stim foarte bine pozitia, ca fondul de rezerva este fond de rezerva, este un fond pentru actiuni de un caracter absolut extraordinar, de forta majora. Cred ca trebuie sa tinem cont de acest lucru.

Supun votului propunerea colegului nostru privind amendamentul inaintat pentru articolul 11.4, evocat imediat anterior.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament, rog, sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2. – 9.

Sectorul nr. 3 – 16.

Domnul Marian Lupu:

Sectorul nr.3 – 16.

Doamna Buliga, dumneavoastra cum ati votat? Ca sa stiu: 9 sau 10? Sectorul nr.2?

Doamna Valentina Buliga:

Plus unu.

Domnul Valeriu Calmatui:

9, 9. N-a votat, n-a votat.

Doamna Valentina Buliga:

Am votat, am votat.

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi pentru.

Cine este impotriva?

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu:

53 de voturi. Deci, acest amendament nu a fost acceptat de plenul Parlamentului.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

In cadrul discutiei in prima lectura, am inaintat propunerea ca articolul 22 sa fie exclus. Raportorul din partea Guvernului a acceptat ca acest articol sa fie exclus. Eu insa nu am gasit acest amendament in sinteza. As vrea sa intreb respectuos, doamna presedinte, daca dumneavoastra puteti examina acest amendament si putem noi exclude acest articol 22? Fiindca am argumentat de ce trebuie sa fie exclus, caci, in principiu, stimuleaza neplatitorii de contributii la fondul social si este suficient ca, la 1 ianuarie 2006, sa fie platita integral datoria si ca in anul viitor sa poata beneficia de reesalonari si iarasi sa nu plateasca pentru anul 2007, iar la 1 ianuarie 2007, sa plateasca integral si pe urma iar sa beneficieze de reesalonari. Asta nu stimuleaza plata contributiilor.

Doamna Valentina Buliga:

Articolul 22 prevede, domnule deputat Cosarciuc: “agentii economici care, la 1 ianuarie 2006, au datorii fata de bugetul asigurarilor sociale de stat si transfera integral si in termen suma obligatiilor curente din salariu pot beneficia, la solicitare, de esalonarea datoriilor pe parcursul anului bugetar curent”.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Se are in vedere ca pentru anul 2006 pot beneficia.

Doamna Valentina Buliga:

Aceasta este o facilitare, da, pentru agentii economici.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Inseamna ca el, agentul economic, nu va plati in anul 2006. La 1 ianuarie 2007, va plati integral si iar va beneficia, in 2007, de esalonari. Aceasta este logica articolului.

Doamna Valentina Buliga:

Nu este corect.

Eu rog Casa Nationala. Din cite am examinat, acest articol este binevenit in lege.

Domnul Marian Lupu:

Rog explicatiile de rigoare.

Microfonul nr. 1.

Doamna Tatiana Popa (reprezentant al Casei Nationale):

Multumesc mult.

Sensul articolului consta in faptul ca agentii economici care efectueaza in termen platile la bugetul asigurarilor sociale de stat, calculate pentru anul 2006, pot beneficia, la solicitare, de esalonarea platii datoriilor. Stim cu totii ca deja s-au acumulat peste 900 de milioane de lei datorii la bugetul asigurarilor sociale de stat.

Nu toti agentii economici au posibilitatea sa-si achite datoriile printr-o singura plata. Mergem in intimpinarea agentului economic care isi onoreaza obligatiile curente in termenul stabilit de legea bugetului asigurarilor pe anul 2006 sa-si reesaloneze, printr-un acord incheiat cu Casa Nationala si confirmat de Consiliul de administratie al Casei Nationale, plata datoriilor acumulate in anii precedenti.

Domnul Marian Lupu:

Deci, teza de baza, fiindca cel care efectueaza la timp platile curente obtine posibilitatea de reesalonare, haideti sa le numim datorii istorice din trecut, diminuindu-se astfel presiunea financiara si fiscala asupra lor.

Microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Ceea ce a mentionat reprezentanta Casei Nationale contravine Legii cu privire la insolvabilitate, care spune in felul urmator: daca in 30 de zile nu-si onoreaza obligatiile fata de creditori, agentul economic este obligat sa se declare insolvabil si sa inceapa procedura de insolvabilitate. Aceasta este Legea cu privire la insolvabilitate, stimata doamna. Obligatoriu. Sau creditorul initiaza, dar acolo este scris ca si debitorul initiaza de sine statator.

Domnul Marian Lupu:

Bine, in aceasta situatie, creditorul nu este probabil interesat sa initieze procedura de insolvabilitate, avind anumite garantii ca, prin esalonarea acestor plati, va obtine pachetul intreg al platilor conform acestor datorii istorice. Dar, bine, noi doar nu discutam acum despre pozitiile Legii insolvabilitatii, noi vorbim despre “da” sau “nu”, articolul 22.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, sint doua legi organice, si una, si alta. Nu poate sa fie, de pilda, asa ca o lege, care se adopta acum, sa contravina unei alte legi, care este in vigoare la momentul de fata. Si, ceea ce dumneavoastra mentionati, dreptul, nu dreptul, dar obligatiunea neonorata este urmarita de Codul penal. Daca nu plateste la timp si intra in incapacitate de plata, agentul economic trebuie sa se declare insolvabil, iar daca nu o face in termen, raspunde conform Codului penal.

Domnul Marian Lupu:

Agentul economic este pe deplin responsabil de respectarea legii. Corect. Dar aici vorbim de initiativa Casei Nationale. Reprezentantul Casei Nationale, prezent in fata noastra, accepta o asemenea abordare, o modalitate de a solutiona problemele de ordin financiar. Sa intelegem mai bine totusi de ce se insista ca articolul 22 sa fie eliminat?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Pentru ca acest articol stimuleaza neplatirea contributiilor la fondul social. El stimuleaza neplata. Ca poti sa nu platesti, fiindca stii ca pe urma totuna vei plati la sfirsitul anului si vei avea posibilitatea iar sa-ti reesalonezi pentru anul curent. Eu as fi de acord, la urma urmei, esalonarea datoriilor istorice sa o concretizam aici. Nu pur si simplu “a datoriilor”, dar a “datoriilor istorice” la alineatul (1).

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr1.

Doamna Tatiana Popa:

Se accepta propunerea.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar, din punctul de vedere al echitatii, adica a egalitatii agentilor economici, nu este corect.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, avem aceasta propunere, acceptata si de reprezentantii Casei Nationale, si anume la “darorii” sa fie adaugat cuvintul “ istorice”. Alineatul (1) articolul 22.

Supun votului: cine este pentru acceptarea acestui amendament, rog, sa voteze.

Unanim.

Va multumesc.

Amendamentul este acceptat.

Microfonul nr.5, in continuare.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Rog sa fie puse la vot doua propuneri din partea deputatilor din “Alianta «Moldova Noastra»”. Prima tine de indemnizatia unica acordata la nasterea copilului, pe care am propus-o sa fie marita de la 800 la 1000 de lei.

Si, a doua, indemnizatie lunara pentru cresterea copilului pina la virsta de trei ani: pe care am propus-o sa fie marita de la 100 la 300 de lei. In primul rind, am propus sa fie marita nu pe tot termenul de 3 ani, dar numai pe primul an de intretinere a copilului. Cunoastem destul de bine ce inseamna 100 de lei astazi pentru o familie tinara, care nu are posibilitatea sa se intretina bine, sa-si asigure o viata decenta. De aceea, rog sa fie pusa la vot propunerea noastra, amendamentele noastre.

Domnul Marian Lupu:

Da, supun votului amendamentele evocate. Cine este pentru acceptarea lor, rog, sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 11.

Sectorul nr. 3 – 23.

Domnul Marian Lupu:

34 de voturi. Amendamentele nu sint acceptate.

Va multumesc.

Altele? Nu sint.

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei. Rog sa luati loc.

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Am o precizare. Azi dimineata, am luat decizia, in fractiune, sa votam, sa sprijinim acest proiect in lectura a doua. Din pacate, aceea ce s-a intimplat in Parlament este ca Fractiunea comunistilor nu a sustinut pina la urma amendamentele noastre. Am avut doua amendamente: de a majora indemnizatia pentru nasterea copilului, indemnizatie unica, pina la 1000 de lei si de a majora tariful pentru “Posta Moldovei”.

Repet inca o data: trebuie sa facem o distinctie. Da, suma aceasta de 16 milioane este importanta. Am revenit la prima lectura si am majorat si veniturile. Cred ca lucratorii “Postei Moldovei” trebuie sa stie ca nu Parlamentul nu a sprijinit, dar Fractiunea comunistilor nu a sprijinit acest amendament si, din pacate, nu stiu de ce si doamna Lidia Gutu.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Уважаемые коллеги, хочу, чтобы вы и те, кто на нас смотрит, правильно поняли, что предложения, которые исходили от наших коллег от оппозиции, широко обсуждались на заседаниях нашей комиссии. Комиссия по социальной защите, здравоохранению и семье никогда не ставила перед собой цель кого-то обидеть, кого-то ущемить. Она исходит из той реальной ситуации, того финансового положения, которое мы сегодня имеем в нашей стране.

И категории, о которых шла речь: рождение ребенка и воспитание детей до полутора и трех лет, вам известно, какие были первоначальные суммы, когда пришла к власти Партия коммунистов, и что было сделано впоследствии. Мы все время поддерживаем эти категории и будем их поддерживать, но, исходя из реальной ситуации.

Что касается «Posta Moldovei». Николай Федорович, председатель комиссии по экономической политике, бюджету и финансам, внес предложение, которое я хочу поддержать, от имени фракции мы будем ходатайствовать перед руководством нашей страны, чтобы в будущем изыскать средства в государственном бюджете на поддержку этого государственного предприятия. Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Vreau sa va readuc aminte de un lucru. La microfonul nr.3, am oferit cuvint pentru replica, fiindca s-a vizat fractiunea. Sintem in lectura a doua. Reprezentantii fractiunilor care doresc sa se expuna pe marginea acestui proiect si pe altele, rog, sa ma anunte. Nu, nici un fel de replica, va rog foarte mult. Nu a fost vizat nimeni, fiindca, daca o sa merg acum cu replica la replica si tot asa inainte...

(Voce nedeslusita din sala)

Domnul Marian Lupu:

…Absolut corect. Pe care motiv va voi oferi timp pina la 10 minute. Oricine din fractiune care doreste sa faca o declaratie, la sfirsitul sedintei rog sa se inscrie. Rog sa va inscrieti. Fiindca, daca incerc totusi sa tolerez unele abateri din toate partile de la normele regulamentare, nu inseamna ca trebuie sa se formeze o situatie cind se face abuz de acest lucru. Va multumesc si contez pe intelegerea dumneavoastra.

Deci, sintem la sfirsitul procedurii de dezbateri in lectura a doua, pe care motiv supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.3165 in a doua lectura, tinindu-se cont de rezultatele votului pe articole, de amendamentele pe care le-am desfasurat imediat anterior. Cine este pentru, rog, sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 25.

Sectorul nr.3 – 4.

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega,

Sectorul nr.3, rog foarte mult, din tot sufletul. Sint unele momente care conteaza uneori deosebit de mult. Sa se numere cu exactitate.

Numaratorii:

Ridicati, va rog, eu nu pot sa numar. Sa ridice miinile cine voteaza.

Domnul Marian Lupu:

Rog, sectorul nr.3 sa-si manifeste pozitia. Aici, jos, la fel, numarati, va rog.

Numaratorii:

Cinci. Cit, cine este al saselea? Dar cine ii al saselea? Aratati-mi si mie cine este al saselea. Am numarat. Unde-i al saselea?

Domnul Marian Lupu:

Cincizeci si noua de voturi.

Impotriva? Rog liniste, stimati colegi! Impotriva?

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 4.

Sectorul nr. 3 – 14.

Domnul Marian Lupu:

Optsprezece voturi.

Cu 59 de voturi pro si 18 voturi contra, proiectul de Lege a bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2006, cu nr. de intrare 3165, este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de hotarire... Stimati colegi, este necesar sa anunt o pauza? Sa ne temperam putin starea emotionala? Este sau nu? Atunci, va rog, liniste putin. Va multumesc.

Proiectul de Hotarire cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2006, proiect cu nr. de intrare 3707.

Domnule Popa, va rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

Va rog sa-mi oferiti posibilitatea sa prezint raportul atit din partea autorilor, cit si din partea comisiei sesizate in fond.

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc.

Onorat Parlament,

Initiativa legislativa a deputatilor Alexei Ivanov, Gheorghe Popa, Valeriu Calmatui, cu nr. 3707, din 4 noiembrie 2005, are drept scop aprobarea bugetului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2006. Cu totii cunoastem ca, in conformitate cu Legea privind Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, aceasta se finanteaza integral din veniturile obtinute in forma de taxe si plati pentru prestarea serviciilor contra plata.

Taxele si platile care se percep de catre Comisia Nationala sint specificate in alineatul (2) articolul 6 din lege. Tot prin acest articol, legea stipuleaza ca bugetul Comisiei Nationale se aproba prin hotarire a Parlamentului dupa examinarea si avizarea lui pozitiva de catre Comisia pentru politica economica, buget si finante.

In comun cu Comisia Nationala, conducindu-ne de prevederile legii, am prezentat in Parlament, in termenul stabilit, proiectul bugetului pentru anul 2006, care, ulterior, a fost perfectat in forma de initiativa legislativa. Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat aceasta initiativa, considerind necesar sa mentioneze faptul ca bugetul Comisiei Nationale este insotit de o fundamentare detaliata atit la compartimentul veniturilor prognozate pentru anul 2006 pe fiecare sursa de venit, prevazuta in lege, cit si la compartimentul cheltuieli.

Tinind cont de cele mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea bugetului Comisiei Nationale la venituri in suma de
8 milioane 201 mii lei, inclusiv soldul scontat la 1 ianuarie 2006 in suma de
3 milioane jumatate, iar la cheltuieli in suma de 6 milioane 491 lei. Rog sustinerea dumneavoastra si votarea acestui proiect de hotarire.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc.

Intrebari catre raportor. Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Braghis:

Multumesc, doamna presedinte.

Am citeva intrebari. Nu stiu, poate autorii sau poate reprezentantii Comisiei Nationale o sa ne poata ajuta sa ne clarificam.

Deci, la anexa nr.2, marimea taxelor si platilor percepute. De exemplu, tranzactiile conform contractelor de donatie se taxeaza cu 1 la suta, adica acei care au donat benevol statului, de exemplu, o parte din actiuni trebuie sa plateasca 1 la suta statului, iar tranzactiile in conditiile de oferta pe tender sau de pachete unice cu 0,1, adica de 10 ori mai mic. Care ar fi explicatia acestui lucru? Tot asa si la tranzactia privind transmiterea valorilor imobiliare ca aport la capitalul social in societatile comerciale. De ce in cazul aportului iarasi este 1 la 100, in cazul donatiei este 1 la 100, iar in cazul tranzactiilor care merg prin bursa – 0,1? Care sint explicatiile acestui lucru?

Ar fi logic sa fie aceleasi taxe, fiindca este aceeasi operatiune. Modalitatea de transmitere sau de schimbare a proprietarului este alta, dar sint tranzactii de cumparare-vinzare, sint tranzactii de capitalizare s.a.m.d.

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule deputat Braghis,

De fapt, aceste taxe n-au suferit schimbari fata de taxele anului trecut 2005, ele au fost lasate, practic, fara modificari. De aceea, am examinat in comisie aceste posibilitati si am cazut de acord ca ele sa ramina in acea masura.

Doamna Maria Postoico:

Rog, microfonul nr. 1.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule Popa, inteleg foarte bine si stiu foarte bine ca a fost acest lucru. Noi insa, in Republica Moldova, am avut pedeapsa cu moartea, acum nu o mai avem. Nu inseamna ca trebuie sa o restabilim sau mai stiu eu ce. Daca este o explicatie logica, atunci eu vreau sa o inteleg. Dar faptul ca a fost nu este argument pentru mine.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.1, va rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Da, rog Comisia Nationala.

Doamna Nina Dosca (seful Departamentului metodologie si analiza a
  Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare)

Pot sa dau explicatiile la intrebarea pusa de dumneavoastra.

Doamna Maria Postoico:

Da, va rog.

Doamna Nina Dosca:

Vreau sa va atentionez, in argumentare s-a mentionat ca aceasta taxa se reduce, pentru anul 2006, de la 2% la 1%. De ce a fost necesar un procent asa de mare. Stiti foarte bine ca, pentru a eluda legislatia, foarte multe persoane, nefiind rude de gradul I, II si III, evita transparenta la bursa de valori si fac contracte de donatie.

Atragem atentia la urmatorul fapt: in Codul civil se interzice donatia intre persoanele juridice. Si ramine ca acele persoane care doresc sa faca donatie, persoanele fizice, pentru a evita bursa de valori… sa fie un pret transparent… sa nu fie stimulata cu o taxa mai mica, dar sa fie stimulata cu o taxa mai mare, ca ei sa nu doreasca spor de cheltuieli la autentificarea contractului de donatie la notar si la achitarea taxei de 1% la Comisia Nationala…

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, dar asa el plateste 0,1 la suta la bursa si plateste 1% cind este donatie.

Doamna Nina Dosca:

Nu, aceasta tranzactie nu trece prin bursa, dar prin piata extrabursiera, nemijlocit la inregistratorul independent.

Domnul Dumitru Braghis:

Atunci cind este donatie. Eu am inteles, de aceea raspund. Dar daca se duce la bursa, plateste 0,1. Nu este logica explicatia dumneavoastra. El la bursa plateste de zece ori mai putin decit in cazul donatiei.

Doamna Nina Dosca:

Nu plateste de zece ori mai putin, fiindca la bursa de valori se formeaza un pret de piata, pret real si pentru a stimula toti vinzatorii si cumparatorii ca sa faca tranzactii prin bursa de valori, de aceea si am stabilit o taxa mai mica, sa stimulam ca piata sa fie transparenta.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine, dar la punctul 1.3, cind este vorba de tranzactiile de transmitere in capitalul social, care este explicatia, dar?

Doamna Nina Dosca:

Vreau sa va intreb: ce este mai bine pentru societatea comerciala: sa vina valori imobiliare sau sa vina bani vii cu care poate sa cumpere valori imobiliare. Tot in asa sens... fiindca sa nu fie stimulate tranzactiile directe cu asa tipuri… de tranzactii.

Domnul Dumitru Braghis:

Dar care, spuneti-mi va rog?

Doamna Nina Dosca:

Fiindca aportul la capitalul social si necesitatea economica nu servesc anume la innoirea mijloacelor fixe sau mijloacelor circulante. Ce o sa dea acest aport pentru societatea economica?

Domnul Marian Lupu:

Deci, doamna, o clipa.

Doamna Nina Dosca:

Sa asteptam sa primeasca dividende?

Domnul Marian Lupu:

O clipa, ideea este ca printr-o asemenea metoda se stimuleaza capitalizarea reala a societatilor si nu o capitalizare efemera. Asa inteleg eu, da?

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Eu aici nu sint de acord completamente cu ceea ce a spus reprezentantul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. De fapt, era mai bine daca se prezenta, ca sa stim cine si ce prezinta aici. Am inca o intrebare, care as vrea tot s-o inteleg. Atunci cind tranzactia se efectueaza la bursa, bursa percepe o taxa de 0,225.

Domnul Gheorghe Popa:

Intrebare mie sau…

Domnul Dumitru Braghis:

Catre dumneavoastra. Nu stiu cine o sa poata sa raspunda, pe mine ma intereseaza raspunsul, nu cine. Iar dumneavoastra, deci, bursa care efectueaza operatiunile respective percepe o taxa de 0,225. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare care, de fapt, nu are o responsabilitate asa de mare – 0,5. Care este explicatia?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.

Doamna Nina Dosca:

La Bursa de Valori… ca sa existe o societate non-comerciala si ea exista… din veniturile care se formeaza de la deservirea tranzactiilor. Este real, ca ea organizeaza anume acea platforma pe care se efectueaza tranzactiile, ca sa perceapa o anumita taxa ca sa existe.

Domnul Dumitru Braghis:

De acord. De aceea va pun inca o data intrebarea: la bursa se percepe o taxa de 0,225. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare care, de fapt, nu participa la acest proces, ci doar monitorizeaza procesul in ultima instanta, primeste o taxa de 0,5.

Doamna Nina Dosca:

0,1. Cele care la bursa merg, … taxa de 0,1.

Domnul Dumitru Braghis:

Eu vad ca sau dumneavoastra nu cunoasteti documentul, sau ne induceti in eroare.

Doamna Nina Dosca:

Nu, eu ma uit la anexa.

Domnul Dumitru Braghis:

Eu am primit documentul anexa nr.2 punctul 1.4.

Doamna Nina Dosca:

Punctul 1.4. Acestea… merg tranzactiile R.E.P.O., tranzactii de schimb. Practic, ele, la moment, astazi, sint interzise, fiindca aceasta nu este altceva decit o creditare. Cind depui valorile mobiliare cu un anumit pret, cu un pret cu mult mai jos prin tranzactia aceasta R.E.P.O… nu tot timpul inseamna ca o s-o rascumperi la termen. Si de aceea, se evita iarasi… pentru ca sa nu fie tranzactiile acestea directe… fara pret transparent…

Domnul Dumitru Braghis:

Bine.

Domnule Presedinte,

Sau cineva ne induce in eroare, sau eu nu inteleg corect ceea ce este scris aici. “Tranzactiile directe efectuate la Bursa de Valori a Moldovei, inclusiv conform tratatelor R.E.P.O. si de schimb S.V.O.P. – 0,5 la suta din valoarea tranzactiei”.

Citesc ceea ce este scris in document. Noi aici dispunem doar R.E.P.O. si S.V.O.P., insa in document este cu totul altceva scris si ceea ce am spus eu este absolut corect. Bursa percepe o taxa de 0,225, iar comisia de 0,5.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Doamna Nina Dosca:

Domnule deputat, asta se are in vedere, fiindca este… tranzactiile stabilite prin lege… taxa 0,1… regim de licitatie. Poftim, daca noi dorim sa vindem sau sa procuram valori mobiliare, noua ne este mai convenabil sa ne ducem sa le expunem si lasa sa le cumpere acel care da un pret mai mare.

Dar, intr-adevar, astazi exista si tranzactiile acestea directe. Pentru ca sa nu le stimulam sa inconjoare toti licitatiile, care sint mai transparente, noi si am fixat taxele mai mari. Printre altele, taxa aceasta se reduce. Anul 2005 si anii anteriori au fost 1%.

Domnul Dumitru Braghis:

Bine. Eu am impresia ca aici intentionat se induce in eroare, fiindca nu este corect ceea ce se spune.

Doamna Nina Dosca:

Nu se duce in eroare.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Deci, ceea ce este intr-o expresie, OK.

Doamna Nina Dosca:

In argumentare este indicat care taxe s-au redus.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi, va rog frumos, uitati-va atent, taxele acestea sint stimulente, vine proprietarul la Bursa de Valori. La Bursa de Valori tranzactiile se fac in mod transparent, iata care e sensul taxelor acestea.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule presedinte,

Ca sa fie clar. Eu nu inteleg, domnule Bondarciuc, de ce, dar, la bursa se ia 0,225, ca sa fie transparent prin bursa s.a.m.d., iar comisia ia 0,5, de doua ori mai mult, de doua ori si ceva mai mult.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ca sa fie conditiile mai favorabile.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul…

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Si sa vina toti la Bursa de Valori.

Domnul Dumitru Braghis:

Domnule presedinte de comisie, va spun inca o data: Bursa de Valori percepe taxa de 0,225, bursa, iar comisia – 0,5. Pai, la bursa, el primeste mai putin inseamna ca, oameni buni…

Pai, invers i se primeste… ea se primeste… ca primeste… Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, care nu are nici o atributie fata de operatiile la bursa, primeste mai mult decit cel care la bursa... Trebuie sa fie la bursa nu 0,225… da la bursa – 0,75, dar.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Doamna Nina Dosca:

N-as fi de acord ca Comisia nationala nu are nici o atributie. In cazul cind se depisteaza ca la efectuarea tranzactiei sint parti care nu respecta legislatia, comisia este in drept sa suspende si sa verifice orice tranzactie.

Deci, eu n-as fi de acord ca comisia ia o taxa la care nu are nici o atributie.

Domnul Marian Lupu:

Perfect. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea Partidul Democrat tot are intrebari foarte multe referitor la taxele acestea care sint, dupa parerea noastra, majorate.

Intr-adevar, lucrul si toate cheltuielile, marea majoritate, se fac la bursa prin broker, care efectueaza tranzactia. Si sintem de acord cu ideea ca aceasta Comisie nationala monitorizeaza actiunile si are nevoie de un buget. Vedem insa ca bugetul acesta are supravenituri care trec de pe an pe an. Nu-i clar ce se face cu ele. In genere, am spus ca taxele sint mari, dar trebuie sa fie un plafon. Pina la urma decidem ce taxa.

Bine, azi e o tranzactie mica, da miine se vinde “Telecomul” sau nu mai stiu ce, ceea ce presupune tranzactii foarte mari in sume esentiale. Ce facem in astfel de cazuri?

Domnul Marian Lupu:

Domnule Guma, aveti cumva informatie ca se vinde “Moldtelecomul” cumva si eu nu stiu?

Domnul Valeriu Guma:

Da, domnule Presedinte, stiu ca se pregateste Legea de privatizare, conceptie noua, eu m-am referit asa, ad-hoc.

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Domnul Valeriu Guma:

Nu cred miine cineva sa...

Domnul Marian Lupu:

…de fapt, si replica n-a fost de ordin general.

Microfonul nr.1.

Domnul Valeriu Guma:

…Fara plafon e imposibil...

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Doamna Nina Dosca:

Vreau sa atrag atentia ca aceste taxe, care se propun a fi aprobate prin hotarire de Parlament, constituie vreo 15% din veniturile pe care comisia le acumuleaza anual.

Veniturile de baza, de circa 60%, provin de la taxele stabilite prin lege… prin comisia nationala… articolul 6 alineatul (2).

Domnul Valeriu Guma:

La plafon ma refer, doamna.

Doamna Nina Dosca:

La plafon...

Domnul Valeriu Guma:

Nu v-ati prezentat, din pacate, nu va pot…

Doamna Nina Dosca:

Da, in cazul cind aici sint...

Domnul Valeriu Guma:

Cum va spune, printre altele?

Doamna Nina Dosca:

Daca se va vinde “Moldtelecomul”, se are in vedere ca se va incasa o taxa de 0,1% de la… nu de 0,5… fiindca este o tranzactie speciala, care este tranzactionata de catre Ministerul Economiei.

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste. Ce v-a agitat asa de mult, ca domnul Guma incearca sa faca cunostinta cu reprezentanta comisiei.

Domnul Valeriu Guma:

Noi vorbim…

Domnul Marian Lupu:

Deci, eu, asa... Rog sa ne organizam, fiindca situatia se cam transforma in ceva urit.

Deci, doamna, in primul rind, prezentati-va.

Doamna Nina Dosca:

Ma scuzati, ca-s pentru prima data la microfon. Imi spune Nina Dosca, sint seful Departamentului Metodologie si Analiza a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Am participat nemijlocit la ceea ce este scris in argumentare.

Domnul Marian Lupu:

Bine, perfect. Cu plafonul, opinia?

Doamna Nina Dosca:

Eu inca o data repet: plafoanele la taxele propuse in anexa sint reduse fata de anul trecut. Anul trecut a fost de 1%, 2%… ele sint reduse.

Domnul Valeriu Guma:

Noi vorbim de alt plafon, doamna, nu de o taxa fixa. Noi ne referim la tarif. Taxa, pentru o tranzactie sau alta, poate sa fie, dupa parerea noastra, si mai mica, dar, in momentul cind avem o tranzactie de o valoare importanta, nu putem s-o tratam cu aceleasi tarife. Trebuie sa fie un plafon maxim pentru tariful care poate fi luat pentru o tranzactie in bugetul comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc, poate ne ajutati dumneavoastra? Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Guma:

O diversificare oarecare trebuie sa fie.

Doamna Nina Dosca:

…Cea mai mica taxa 0,1, cea mai mare...

Domnul Marian Lupu:

Va rog frumos. E concert deja. Deci, vorbim pe rind, frumos, bine aranjat.

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi.

Vreau sa va anunt ca pentru anul 2006 se propune o reducere a taxelor si platilor stabilite prin anexa la bugetul comisiei si, ati citit, taxa pentru emisiunea de obligatiuni sa se micsoreze de 5 ori, taxa pentru inregistrarea tranzactiilor de schimb de 4 ori, taxa pentru inregistrarea tranzactiilor de donatie intre persoanele care nu sint rude de gradul I, II si III, de doua ori s.a.m.d.

Nu va fi aplicata nici un fel de taxa pentru inregistrarea tranzactiilor de rascumparare a valorilor mobiliare de catre societatile pe actiuni in cazul expirarii termenului de circulatie a valorilor mobiliare si in cazurile de organizare a societatilor pe actiuni s.a.m.d.

Mai departe, astazi aprobam si bugetul comisiei. Daca o sa fie supraimplinire, mijloacele acestea ramin. Vedeti, in bugetul comisiei sint 3 milioane 500 de lei care ramin pe anul viitor.

Suma aceasta insa s-a format in anii precedenti, deoarece au fost inregistrate emisiile “Union Fenosa”, in sume mari. Aceste sume se folosesc conform legislatiei in vigoare, nu se cheltuie cum vor ei. Noi aprobam toate directiile de cheltuieli in proiectul hotaririi.

Domnul Valeriu Guma:

Domnule Bondarciuc, dumneavoastra v-ati referit la o alta problema. Eu am vorbit de tranzactii concrete, care cer sa fie plafonate. De exemplu, cum ati spus si dumneavoastra, sint tranzactii mari ca “Union Fenosa”. Miine o sa fie alta intreprindere.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, dar iata care-i situatia, adica pentru agentii economici...

Domnul Valeriu Guma:

Banii acestia care…

Domnul Nicolae Bondarciuc:

…Pentru agentul economic mic, punem unele conditii, dar pentru agentul economic mare punem alte conditii. Nu prea merge. Toti agentii economici trebuie sa fie in conditii egale.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Oleinic, chiar va multumesc frumos. Si eu am impresia ca sinteti membri ai unei comisii si ma intereseaza un lucru: voi ce nu ati discutat lucrurile acestea in cadrul comisiei?

Domnul Valeriu Guma:

Noi vorbim, domnule Presedinte, de conceptie si putem sa vorbim si in cadrul sedintei Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Inteleg, dar nu discutati atit de mult.

Domnul Valeriu Guma:

Daca ne dati voie…

Domnul Marian Lupu:

…Nu atit de mult, fiindca am convenit asupra principiului ca sedinta plenara nu este sedinta extinsa a unei comisii. Sa tinem cont totusi de el.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa anunt...

Domnul Valeriu Guma:

…In principiu, putem sa ne intelegem pentru lectura a doua.

Voce din sala:

Asta-i hotarire...

Domnul Marian Lupu:

Asa, microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa anunt ca aceasta-i hotarirea Parlamentului, noi votam intr-o lectura. La comisie am discutat destul de mult pozitiile acestea. Comisia a luat unanim decizia si astazi noi iesim la sedinta Parlamentului.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc pentru aceasta informatie. Se ia cont.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am citeva intrebari catre raportor. Ma intereseaza cheltuielile. Salariul de baza este de 312 mii, retribuirea muncii de 3 milioane 413, de 8 ori.

Cum lamuriti dumneavoastra ca salariul de baza este de numai 300 de mii, dar retribuirea muncii de 3 milioane 413 mii.

Domnul Gheorghe Popa:

In conformitate cu categoria de salarizare, s-au facut calculele respective si s-au prezentat.

Domnul Marian Lupu:

Pentru precizare, microfonul nr.1.

Doamna Nina Dosca:

Salariul membrilor si angajatilor Comisiei nationale se formeaza conform legislatiei in vigoare.

De exemplu, categoria 21 al unui sef de departament se egaleaza cu salariul de functie 410 lei. Si de aceea asa-i mic plafonul acesta. Se majoreaza din contul suplimentului si adaosului stabilite in anexa.

Domnul Marian Lupu:

In continuare, microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate raportor,

Colegii care au luat cuvint pina acuma au dreptate in privinta taxelor si a tot ce-i legat cu aceste normative, fiindca, uitati-va, veniturile comisiei de un milion 900 se incaseaza de la emisiunile de valori mobiliare si un milion in total se incaseaza de la editarea publicatiei periodice, plata pentru arenda, dobinda s.a.m.d.

Piata valorilor mobiliare, in Republica Moldova, este strangulata si, in principiu, acest buget, la venituri, demonstreaza ca veniturile Comisiei nationale nu se incaseaza de la actiunile de pe piata valorilor mobiliare, ci de la arenda, de la dobinzi, de la banii pe care Comisia Nationala ii tine in banca. Aceasta este activitatea.

Domnul Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc. Intrebarea mea este mai larga decit a domnului Cosarciuc referitor la anexa nr.3, la conditiile de salarizare. As vrea sa intreb: ce salariu va avea presedintele Comisiei Nationale, in functie de aceste conditii de salarizare? Si as vrea sa mai intreb: de ce se prevede un supliment lunar in marime de trei salarii de functie. De ce nu este de la unu la trei sau de la 0,5 la 3, sau de la zero la trei, as zice. De ce anume trei salarii de functie?

In afara de suplimentul acesta de trei salarii ale functiei, se prevede lunar si o indemnizatie de la 0,5 la 1,5 salarii de functie, precum si premii lunare, premii trimestriale, premii anuale.

As vrea sa inteleg: daca se plateste premiu lunar, de ce se mai plateste si premiu trimestrial?

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1

Doamna Valentina Cusnir:

Cit va fi salariul presedintelui?

Doamna Nina Dosca:

O sa incep cu prima intrebare: de ce se completeaza cu trei salarii de functie? Vreau sa iau ca exemplu un sef de departament. Daca salariul lui tarifar, conform categoriei, este de 410 lei si mai adaugam inca trei salarii, o sa fie in jurul a 1600. Inseamna ca ne apropiem de grila minima prevazuta in proiectul de lege a salarizarii pentru un sef de directie.

De aceea, s-a stabilit acest supliment. Luind in considerare faptul ca, potrivit Legii salarizarii, care este de abia in proiect, adaosul pentru vechime in munca si pentru grad de calificare se va lua de la grila minima sau de la plafonul care va fi stabilit, de 410 lei, se adauga indemnizatia respectiva.

Dar premii se vor plati numai in cazul cind comisia va dispune de mijloace. Nu inseamna ca sint garantate. Cele trimestriale si anuale, conform articolul 4 din Legea salarizarii, se dau numai daca o sa existe o economie in fondul de retribuire a muncii.

Noi n-o sa depasim limita fondului de retribuire fixata in hotarirea Parlamentului.

Doamna Valentina Cusnir:

Nu am gasit aceasta in anexa nr.3. Aici doar premiile trimestriale si anuale se stabilesc, atunci cind aveti economie la fondul de retribuire a muncii. Dar de celelalte nu se scrie. Si eu as vrea sa va intreb: de ce nu a venit presedintele Comisiei Nationale?

Voce din sala:

Este el.

Doamna Valentina Cusnir:

A, am fi vrut sa discutam cu el si nu cu cineva intermediar. Multumim.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, tot. Situatia de haz si amuzare s-a terminat? Bine, mersi.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Popa:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi, eu cred sa salutam asa nivel de activitate ca al nostru la un compartiment de citeva milioane de lei. Comisia este un organ central independent, care, practic, se autofinanteaza.

Daca am merge pe calea aceasta, ar trebui sa audiem aici o informatie despre modul in care se finanteaza Presedintia, sa audiem mai in detalii cum se finanteaza Parlamentul, nu asa, printr-un vot, si 42 de milioane s-au dus. Eu cred ca trebuie sa punem la vot, fiindca nu sint rezerve aici.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Popa, rog sa luati loc.

Urmind aceasta pozitie consolidata a tuturor grupurilor parlamentare vizavi de acest subiect, supun votului aprobarea proiectului de hotarire a Parlamentului nr.3707. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.3707 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.3599 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog comisia.

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate Presedinte, stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat suplimentar proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative cu numarul de intrare 3599, din 28 octombrie 2005, aprobat in prima lectura la sedinta in plen a Parlamentului din 16 noiembrie curent.

In textul proiectului de lege, redactat in conformitate cu conceptul aprobat de Parlament, se propune transferarea Serviciului de expertiza medicala a vitalitatii din componenta Casei Nationale de Asigurari Sociale in subordinea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, care este responsabil de problemele expertizei medicale a incapacitatii de munca din cauza imbolnavirilor si accidentelor.

Textul proiectului de lege perfectat a fost anexat la prezentul raport. Tinind cont de cele expuse, se propune adoptarea proiectului de lege cu numarul de intrare 3599, din 28 octombrie, in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Propuneri? Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Domnule Presedinte, va multumesc…

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi si stimati barbati, va rog foarte mult.

Doamna Valentina Golban:

Am o intrebare pentru doamna presedinte si va rog, chiar daca sintem la aceasta etapa, sa-mi permiteti, domnule Presedinte, sa sensibilizez doar putin atentia asupra acestui subiect, pentru ca proiectul de lege s-a discutat in prima lectura imediat dupa Legea bugetului si multora dintre noi le-a parut a fi unul minor.

As vrea sa exprim increderea ca, o data cu votarea acestui proiect de lege in lectura a doua si o data cu trecerea acestui serviciu la Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, va incepe o etapa de rezolvare a multiplelor probleme, foarte dificile, care au aparut in acest serviciu.

Sint convinsa ca Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale va elabora, in cel mai apropiat timp, o baza de acte normative care sa reglementeze activitatea acestui departament si sa curme practica existenta care a creat multe dificultati, incit mii de cetateni carora li s-a suspendat gradul de invaliditate sint pe drumuri si isi cauta dreptatea, iar altii, tot atit de multi, paraziteaza pe seama statului pentru ca li s-a oferit neintemeiat grupe de invaliditate.

Or, baza de acte normative care exista si regulamentul cu privire la expertiza medicala a vitalitatii, aprobat de Guvern la 30 iunie 2004, ofera mari posibilitati si mari imputerniciri unei persoane care, de fapt, rezolva multe situatii, lua decizii si dadea dispozitii, urmarind doar de a raporta cifre frumoase.

Contez foarte mult pe Ministerul Sanatatii si sper sa fim alaturi in rezolvarea acestor multiple probleme.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Doamna Eva Gudumac:

Propunerea ca aceasta comisie de expertiza medicala sa fie pe linga Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale este foarte binevenita. Prin urmare, ceea ce s-a vorbit in comisia noastra si in fractiune a fost sustinut. Desigur, aceasta este pentru a ameliora situatia in departamentul dat.

Noi trebuie sa avem incredere in Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale ca isi va onora datoria fata de aceasta categorie de populatie.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Doamna presedinte al comisiei, va multumesc. Rog, sa luati loc.

Inainte de a supune votului adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua, cred ca exprim opinia tuturor parlamentarilor spunind ca aceasta a si fost sensul de fond al exercitiului de amendare a legilor existente pentru a oferi un statut serviciului dat, unul diferit de cel anterior existent, si de a curma acest eventual conflict de interese. Ma refer la existenta intr-un singur sistem a doi factori care decid asupra oferirii sau suspendarii gradului de invaliditate, pe de o parte, si la sursele de finantare a operatiunilor date, pe de alta parte.

In mod normal, aceasta lege, fiind adoptata de noi toti in lectura a doua, este orientata spre instaurarea unei ordini, spre aplicarea legislatiei intr-un mod corect si, evident, spre efectuarea controlului asupra acestui proces.

Deci, in acest context, stimatii mei colegi, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.3599 in conformitate cu raportul prezentat de catre comisia de profil.

Cine este pentru adoptarea proiectului in a doua lectura, rog, sa voteze.

Rog, sa fie anuntate voturile. De fapt, este unanim. Pentru stenograma, totusi, va rog.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –28.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 22.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si patru de voturi pentru.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3599 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la capitalizarea platilor periodice. Numar de intrare 3331.

Rog, Guvernul. Va rog, domnule ministru.

Domnul Victor Mindru (viceministru al sanatatii si protectiei sociale):

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta,

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la capitalizarea platilor periodice este elaborat pentru aducerea in concordanta a principiilor si normelor privind asigurarea sociala a cetatenilor. Astfel, proiectul prevede indexarea anuala, la 1 aprilie, a platilor lunare capitalizate, efectuate cu mijloacele bugetului de stat beneficiarilor, care, in urma unui accident de munca, au suferit traume ori au contractat o boala profesionala la o intreprindere fara succesiune de drept, lichidata ulterior.

De asemenea, se propune indexarea platilor lunare capitalizate, efectuate cu mijloace transferate de catre intreprindere intr-un cont special al Casei Nationale de Asigurari Sociale beneficiarilor care, in urma unui accident de munca, au suferit o trauma sau au contractat o boala profesionala din vina intreprinderii, ulterior lichidate in legatura cu procedura de insolvabilitate.

Indexarea platilor lunare capitalizate, in primul si in al doilea caz, se va efectua in dependenta de cresterea anuala a indicelui la preturile de consum, determinat in modul stabilit de Guvern.

Cheltuielile necesare implementarii acestui proiect vor fi suportate diferentiat: de la bugetul de stat, in cazul intreprinderilor lichidate, fara succesiune de drept, si de la bugetul asigurarilor sociale de stat, in cazul intreprinderilor lichidate prin procedura de insolvabilitate.

Pentru anul 2006, cheltuielile in acest scop vor constitui in total, inclusiv indexarea, 112 000 lei de la bugetul de stat si 210 000 de la bugetul asigurarilor sociale de stat.

Rog sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea acestui proiect de lege in prima lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari? Nu sunt.

Va multumesc, domnule ministru. Rog, sa luati loc.

Rog, comisia, doamna Buliga.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.123-XIV din 30 iulie 1998 cu privire la capitalizarea platilor si constata urmatoarele.

Proiectul de lege nominalizat a fost elaborat cu scopul de a pastra nivelul platilor periodice datorate de catre intreprindere persoanei care a suferit un accident de munca sau a contractat o boala profesionala in cazul lichidarii acestei intreprinderi, daca asupra obligatiilor intreprinderii nu exista succesor de drept.

Aceste plati periodice reprezinta diferenta dintre suma lunara, datorata de intreprindere pentru repararea prejudiciului cauzat, si marimea pensiei de invaliditate, de care beneficiaza persoana respectiva. Datorita faptului ca pensiile sint supuse anual indexarii, cuantumul lor este in permanenta crestere. In aceasta situatie, suma prejudiciului, nefiind indexata, este in scadere de la an la an.

Din acest motiv, in proiect se propune indexarea acestor plati, care, o data cu lichidarea intreprinderii, urmeaza a fi platite din suma capitalizata sau, in cazurile prevazute de legislatie, de la bugetul de stat. Se propune ca indexarea sa se efectueze in functie de nivelul de crestere a indicelui la pretul de consum. Cheltuielile fiind suportate, respectiv, pentru platile periodice achitate din suma capitalizata din Bugetul asigurarilor sociale de stat, iar pentru platile efectuate din bugetul de stat din mijloacele acestui buget.

Proiectul de lege a fost examinat de 7 comisii permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care, prin avizele lor, au sustinut propunerile expuse in el.

Din partea Comisiei pentru protectia sociala, sanatate si familie, a parvenit propunerea de a modifica modul de indexare a platilor capitalizate, expuse in proiect, si de a fi aplicat modul de indexare prevazut pentru indexarea pensiilor, in functie de cresterea a doi indicatori: a salariului mediu pe tara si a indicilor preturilor de consum.

Totodata, comisia sesizata in fond propune ca, din alineatul 2 al articolului 14 din proiect, sa fie exclus cuvintul “capitalizare”, deoarece platile prevazute in acest alineat nu provin din capitalizarea platilor, conform prevederilor legale.

Pornind de la cele relatate, comisia sesizata in fond propune proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.123-XIV din 30 iulie 1998 cu privire la capitalizarea platilor spre aprobare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sunt.

Va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.3331 in prima lectura.

Cine este pentru, rog, sa voteze.

Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de lege nr.3331 a fost aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la migratiune, Legea privind actele de identitate). Numar de intrare 62. Lectura a doua.

Rog, comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege nr.62 cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative in lectura a doua.

Au fost inaintate 5 amendamente, dintre care comisia n-a sustinut doua amendamente, si anume:

amendamentul propus de Comisia pentru agricultura si industria alimentara, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa: si anume ca textul “Cetatenii Republicii Moldova in baza cererii personale depuse in scris pot obtine doua pasapoarte” sa fie exclus.

Comisia nu accepta aceasta propunere din urmatoarele considerente:

In primul rind, nu exista asa notiune ca “practica internationala”. Cu atit mai mult, nu exista prevederi internationale care ar stipula concret ca este interzisa posedarea a doua pasapoarte valabile.

Fiecare stat isi stabileste propriul sistem de reglementare in domeniul emiterii actelor de identitate, pornind de la cerintele nationale. Anume ca cerintele Republicii Moldova servesc drept baza pentru elaborarea a doua pasapoarte.

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie si deputatul Dumitru Braghis au propus sa se completeze articolul 4 cu un alineat nou:

“Pasapoartele eliberate cetatenilor pina la intrarea in vigoare a prezentei legi ramin valabile in continuare, indiferent de data eliberarii sau prelungirii termenelor lor.”

Comisia pentru securitatea nationala nu sustine acest amendament din simplul motiv ca legea actuala prevede aceasta stipulare.

In privinta posibilitatii acoperirii cheltuielilor la eliberarea pasapoartelor ce vor contine date biometrice pentru categoriile defavorizate de cetateni si discutia in Parlament la adoptarea acestei legi in prima lectura, comisia informeaza urmatoarele:

Costul final al pasaportului cu date biometrice, conform calculelor Ministerului Dezvoltarii Informationale, va constitui circa 40-60 euro, in dependenta de faptul ce companie va produce aceste microprocese si cum aceste companii se vor selecta. De asemenea, o data cu marirea numarului de pasapoarte, evident ca pretul la ele va scadea.

Ceea ce este legat de bugetul national, Ministerul Dezvoltarii Informationale ne informeaza ca nu vor fi necesare cheltuieli adaugatoare.

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica propune Parlamentului examinarea si adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Pentru lectura a doua propuneri? Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei si raportor,

In cadrul discutiilor in prima lectura pe marginea acestui proiect de lege, am avansat o propunere, care, vad, acum nu s-a regasit in raportul dumneavoastra. De aceea, sint nevoit sa formulez un amendament verbal de la microfon, conform regulamentului. Este vorba de necesitatea modificarii alineatului (7) litera e) a articolului 2 din legea in dezbatere. Este vorba de completarea la final cu cuvintele “cu capul descoperit”.

Va amintiti, am discutat foarte mult, am si incercat sa studiez care sint practicile in alte tari, inclusiv in statele Uniunii Europene. Probabil, este vorba de fata descoperita, nu de capul descoperit. Pentru ca, am spus si in cadrul dezbaterilor in prima lectura, ca chebap, care este mica si, din motive religioase, este pe cap, de multe ori nici nu se vede in cazul fotografiei. Legea insista sa fie scoasa pentru a fi capul in intregime descoperit.

Probabil, este vorba de fata si de organele dupa care se identifica persoana: ochii, urechile, nasul, gura, fruntea, culoarea parului. Este vorba de fata descoperita, nu este vorba de capul descoperit.

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Cubreacov…

Domnul Vlad Cubreacov:

Este vorba de calugari si mai ales de femeile calugarite, care, cunoasteti dumneavoastra, nu au voie sa-si descopere capul. Si statul, prin legile in vigoare, si-a asumat obligatia respectarii sentimentelor si regulilor religioase.

De aceea, formulez acest amendament si insist ca el sa fie supus votului. Pentru ca descoperirea completa a capului nu ajuta cu nimic la identificarea persoanei. Fata descoperita.

Pentru ca, acest lucru va atrage descoperirea capului la orice verificare a identitatii la vama, la granita. De fiecare data aceste persoane vor fi obligate sa revina in starea in care au fost atunci cind s-au fotografiat. Va dati seama ce supliciu ar insemna pentru o categorie, adevarat, ingusta de cetateni, dar pe care noi nu putem s-o neglijam.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnule presedinte al comisiei.

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Presedinte,

Cu regret constat ca domnul Cubreacov nu a facut cunostinta cu sinteza amendamentelor la proiectul de lege. Aceasta propunere, intr-adevar, a fost studiata de comisie si, in sinteza, este specificat ca ea se accepta. Iata sinteza. Este acceptata aceasta.

Domnul Vlad Cubreacov:

Nu v-ati referit ca au fost acceptate amendamentele deputatului cutare si cutare.

Domnul Iurie Stoicov:

Pai, ne-am inteles, ca ce se accepta, nu ne referim la dinsele.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Subiectul este epuizat.

Alte propuneri? Nu sunt.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Rog, sa luati loc.

Rog sa mai rabdati putin, stimati colegi. E o agitatie in sala, putina rabdare. Mai avem si ora intrebarilor si interpelarilor. Daca doriti o anulez. Nu doriti? Va rog foarte mult sa mentinem o ordine a discutiilor in sala sedintelor plenare. Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.62, tinind cont de raportul comisiei de profil. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 27.

Sectorul nr. 2 – 32.

Sectorul nr. 3 – 10.

Domnul Marian Lupu:

Saizeci si noua de voturi pro. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de lege… Cer scuze… Cine este impotriva? Un vot. Domnul Untila? Nu? Bine.

Deci, cu 69 de voturi pro si un vot impotriva, proiectul de Lege nr.62 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Inainte de a proceda la ora intrebarilor si interpelarilor, doua anunturi.

In temeiul Hotaririi Curtii Constitutionale nr.22 din 29 noiembrie 2005, a fost validat mandatul de deputat in Parlamentul Republicii Moldova al doamnei Victoria Dobrovolscaia. Este noul nostru coleg. Propun s-o salutam si sa-i dorim mult succes in activitatea noastra comuna. (Aplauze.)

Totodata, aduc la cunostinta dumneavoastra ca, in perioada anterioara, si-au sarbatorit ziua de nastere, mai precis saptamina trecuta, colegii nostri: domnul Dmitri Todoroglo si domnul Vasile Grozav, implinind 55 de ani ambii. Si domnul Leonid Bujor, jubileul de 50 de ani. (Aplauze.) Sa le dorim multa sanatate, dirzenie, tarie si mult succes.

La aceasta etapa, e ora 12.49. Evident, vom incepe traditional cu etapa invitarii la tribuna centrala a reprezentantilor structurilor guvernamentale pentru a oferi… Sau ati avut o propunere de alternativa, domnule Diacov?

Microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Am inteles ca, in ordinea de zi, a fost introdusa invitatia si informatia domnului Mihailo de la Consiliul audiovizualului.

Domnul Marian Lupu:

Rog, Secretariatul sa ne anunte, care-i situatia?

Domnule Ganaciuc.

Domnul Maxim Ganaciuc:

Noi am anuntat. Domnul Mihailo nu este de gasit. Este in teritoriu.

Domnul Dumitru Diacov:

Vreau sa spun ca asta suna cam destul de straniu. Ce inseamna? Domnul Mihailo are telefon mobil. Daca imi spuneati il gaseam eu.

Domnul Marian Lupu:

Il vom invita la urmatoarea sedinta neaparat.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Cred ca ar fi bine, atunci miine dimineata sa vina Mihailo sa ne lamureasca, de ce nu a venit astazi? Si sa lamureasca referitor la problema data. Ce inseamna ca a fost prevenit si n-a venit? A fost introdusa chestiunea in ordinea de zi. Domnule Stepaniuc, imi pare ca asa a fost?

Domnul Marian Lupu:

Asa. Deci, eu propun sa continuam cu prima etapa, sa fie oferite raspunsurile la intrebarile evocate de dumneavoastra saptamina trecuta, dupa care procedam in mod traditional la oferirea de noi intrebari si interpelari. Tot la sfirsit, da.

O invit la tribuna centrala pe doamna Tatiana Lapicus, viceministru al culturii si turismului, pentru a oferi raspuns la intrebarea doamnei Pavlicenco.

Doamna Tatiana Lapicus:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati,

La interpelarea doamnei Vitalia Pavlicenco, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, referitor la indeplinirea hotaririi Colegiului Civil si de Contencios Administrativ al Curtii Supreme de Justitie din 1 aprilie 2004, Guvernul Republicii Moldova comunica urmatoarele:

Privitor la calcularea si achitarea doamnei Natalia Axionov a concediilor specificate in hotarirea mentionata, si anume a concediului de boala pe perioada 27 mai 2003 – 17 iunie 2003, a concediului de maternitate prenatala si postnatala
17 iunie 2003 - 5 noiembrie 2003, a concediului, partial platit, de ingrijire a copilului 6 noiembrie 2003 pina la data pronuntarii hotaririi in conformitate cu legislatia in vigoare, cu excluderea din suma totala calculata a 7910 lei, platita ca indemnizatie de concediere, va aducem la cunostinta ca atit contabilitatea Departamentului Dezvoltarea Turismului, cit si contabilitatea Ministerului Culturii si Turismului au fost gata, din momentul pronuntarii acestei sentinte, sa plateasca suma mentionata. Spre regret, doamna Natalia Axionov pina in prezent nu s-a prezentat.

Referitor la restabilirea propriu-zisa a doamnei Natalia Axionov in functia de vicedirector general al Departamentului Dezvoltarea Turismului, va comunicam ca, deoarece prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 23 aprilie 2005 privind masurile de reorganizare a unor ministere si autoritati administrative centrale ale Republicii Moldova, Departamentul Dezvoltarea Turismului a fost reorganizat prin contopire cu Ministerul Culturii si Turismului si a fost creat Ministerul Culturii si Turismului. Functia de director general al Departamentului Dezvoltarea Turismului, precum si functia de vicedirector director general al acestui departament au fost lichidate.

Totodata, imi permiteti, va rog, sa va comunic ca, la Guvern, au parvenit probe suplimentare ce tin de acest caz. Guvernul, la etapa actuala, se afla in proces de pregatire a cererii de revizuire a hotaririi mentionate, cind instanta de judecata se va pronunta asupra materialelor prezentate in modul stabilit de legislatia in vigoare, Guvernul va prezenta informatia respectiva in Parlamentul Republicii Moldova.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu.

Microfonul nr. 5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, multumesc. Vreau sa multumesc doamnei Lapicus ca a venit, desi trebuia sa vina domnul Tarlev, dar noi ne-am obisnuit cu faptul ca Prim-ministrul neglijeaza interpelarile deputatilor, aceasta ii vom spune-o, probabil, miine. Cit priveste cazul Axionov. Vreau sa va spun ca, la C.E.D.O., vreo 7 decizii ale C.E.D.O., din cele peste 20 si ceva care au fost solutionate, tin de neexecutarea deciziilor.

Deci, ceea ce a spus cu revizuirea este una, dar noi trebuie sa dam un exemplu de executare. Si, mai ales, cind este vorba de Guvern, acesta trebuie sa fie primul care da un exemplu privind respectarea hotaririlor instantelor judecatoresti. Ori care ar fi motivele, poftim, respectati, dupa aceasta puteti sa luati alte decizii. Ele pot fi atacate in justitie. Dar actul justitiei trebuie sa fie asa cum este scris in legislatie. Si, va rog, ceea ce la care v-ati angajat sa o faceti pina la capat.

Va multumesc.

Doamna Tatiana Lapicus:

Stimata doamna Vitalia Pavlicenco,

Am sa aduc la cunostinta Guvernului propunerea si recomandarea dumneavoastra si o sa va informam suplimentar.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Rog sa luati loc. Dumneavoastra n-ati avut treaba cu acest subiect? Nu? Tot la acest subiect. Am aici notat ca intrebarea a fost evocata de colega Pavlicenco. Pe alt subiect, dupa ce incheiem prima etapa.

Va multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Igor Dodon, viceministru al economiei si comertului, pentru a oferi raspuns la intrebarile domnului Oleinic si doamnei Cusnir.

Domnul Igor Dodon:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Mult stimati deputati, onorat Parlament,

Probabil, daca imi permiteti, o sa incep cu raspunsul la intrebarea doamnei Cusnir. O sa-mi exprim in primul rind atitudinea fata de o doamna, daca nu va suparati, incep cu intrebarea dumneaei.

Ministerul Economiei si Comertului al Republicii Moldova a examinat interpelarea dumneavoastra parvenita de la cetatenii satelor din raionul Singerei si va comunica urmatoarele. In ceea ce tine de pretul la griul cumparat cu 60-70 de bani. In continuare, pretul la faina este de 2 lei 60 bani si pretul la o piine de 3 lei.

Tinem sa mentionam urmatoarele:

In primul rind, in conformitate cu datele statistice publicate chiar in “Buletinul statistic de preturi”, recent publicat, pretul mediu la 1 kg de griu alimentar este de 1,92 lei pentru 1 kg, fiind in marime de la 1 leu 50 pina la 3 lei pe diferite piete din raioanele Republicii Moldova. Aceasta este informatia oficiala.

Vizavi de cererile inregistrate la vinzare sau la cumparare la griul alimentar, griul alimentar se coteaza, la moment, la pretul de la 1 leu 30 pina la 1 leu 50, adica 1500-1600 de lei pentru o tona de griu.

Acel pret de 60-70 de banuti pentru 1 kg este pretul pentru griul furajer incoltit de calitatea cea mai joasa, care nu poate fi utilizat in panificatie. Astfel, daca e sa fie efectuate calculele, pornind de la preturile reale, ma refer la, cel putin, pretul 1 leu 60 bani – 1 leu 70 bani pentru 1 kg de griu si care va fi faina obtinuta din acesta? Putem sa mentionam ca pentru 1 kg de faina este necesar in medie
1,40 - 1,45 de kg de griu, in dependenta de calitatea griului. Astfel, pretul mediu la 1 kg de faina, cum ati mentionat, este de 2,5 lei.

Vizavi de pretul final de comercializare al produselor de panificatie, tin sa mentionez ca, in conformitate cu hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la masurile de coordonare si reglementare de stat a preturilor din ’95, cu modificarile din 2003, adaosul comercial maxim la aceste tipuri de produse si la alte tipuri incluse in anexa nr. 3 la aceasta hotarire este strict reglementat pina la 10 la suta.

Astfel, in urma calculelor efectuate, ma refer in special la calculele prezentate de S.A.“Franzeluta”, le avem detaliat. Pretul de cost pentru 1 kg de piine la “Franzeluta” este in jurul a 4 - 4,20 lei pentru 1 kg. Astfel, tinind cont de toate adaosurile maxime posibile, pretul cu amanuntul pentru o bucata, ne referim la
0,5 kg, este de 2,6 lei.

Unele tipuri de produse de panificatie, ma refer in special la piine, se vind la un pret de 3-3,20 lei, pentru a face posibila subventionarea pretului de 1,80 lei - 1,90 lei la franzele pentru paturile social-vulnerabile.

Acesta este raspunsul vizavi de preturile la griu.

Vizavi de intrebarea de ce o sticla de apa cu concentrate si putin gazata de 250 de ml costa 3 lei, iar un litru de lapte este achizitionat doar la 1 leu 80.

Tin sa mentionez urmatoarele. Conform datelor prezentate de societatea pe actiuni “Incomlac” din municipiul Balti, ma refer la unul din operatorii principali ai acestei piete in Republica Moldova care detine o cota destul de importanta in piata, pretul de achizitionare este de la 3 la 2 lei 50. Si, in dependenta de continutul grasimii, dupa prelucrarea respectiva, se comercializeaza cu amanuntul in piata la pretul de 5-6 lei.

Vizavi de intrebarea de ce pretul este de 3 lei pentru 0,5 litri de apa, tinem sa mentionam, sa ne referim la tipurile de apa de marca sau de marca straina importata, in special la “Coca Cola” si la alte tipuri. Intr-adevar, pentru aceste tipuri de apa acesta este pretul. Tinind insa cont de faptul ca pentru apa si alte produse de acest tip nu este strict reglementat adaosul comercial, bineinteles ca pretul la ele se formeaza in functie de cerere si oferta.

In acelasi timp, pretul la apa unui producator autohton este, in medie, de 4,2 lei pentru doi litri, adica de 2,10 lei litrul.

Acesta ar fi raspunsul la interpelarea dumneavoastra. Astept cu nerabdare intrebari suplimentare.

Domnul Marian Lupu:

Nerabdarea este uneori o calitate buna. Cred ca doamna Cusnir va demonstra aceasta teza.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cusnir:

Tin sa va multumesc, domnule ministru, in numele cetatenilor din satele Ciuciuieni si Brejeni, raionul Singerei, pentru raspuns. Cred ca ei v-au asteptat, cred ca si v-au ascultat foarte atent. Si, ca sa nu-i lipsim de dreptul la replica, voi veni intr-o sedinta urmatoare cu replica primita de la ei.

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord. Va multumesc.

Urmatorul compartiment, domnul Dodon.

Domnul Igor Dodon:

Referitor la interpelarea mult stimatului domn deputat Alexandru Oleinic “Alianta «Moldova Noastra»”, care suna asa: “Solicit prezentarea informatiei in plenul Parlamentului care sa ne reflecte eficienta realizarii produselor cerealiere prin intermediul Bursei Universale de Marfuri a Moldovei. Si care este politica la masurile Guvernului in acest domeniu?”, o sa-mi permit sa incep cu o mica informare la acest subiect, pentru a merge in continuare la masurile sau rezultatele efective ale implementarii de catre stat, de catre Guvern, a acestei politici in domeniu.

Daca este sa vorbim de Bursa Universala de Marfuri a Moldovei, ea este o persoana juridica inregistrata in Republica Moldova in august 2002, fiind fondata de 15 persoane juridice. La moment, membrii acesteia sint in numar de 30 de persoane juridice, inregistrate conform legislatiei Republicii Moldova.

Evolutia tranzactiilor si participantilor la tranzactiile bursiere denota ca, incepind cu anul 2002 si pina in prezent, au fost tranzactionate peste 10 mii de contracte, numarul participantilor sporind de la citeva zeci, in anul 2002, la 400, participanti activi ai tranzactiilor bursiere.

Reglementarea exportului de cerealiere a fost introdusa prin Hotarirea nr. 834 din 26 iulie 2004. Care au fost efectele practice si care au fost necesitatile interventiei Guvernului si a statului in acest sens?

In primul rind, dupa o analiza efectuata de expertii in domeniul economic, vamal si fiscal, s-a depistat ca, in anii 2001-2003, o buna parte din exportul de cerealiere din Republica Moldova se efectua la preturi subestimate conditiilor pietei. Aceste analize au depistat ca, in anii 2001-2002 si 2003, pretul inregistrat la export de catre agentii economici din Republica Moldova era in medie cu 20-25 de dolari mai mic decit pretul oferit de cumparatori la conditiile respective de export.

In cazul cind a fost inregistrat, de exemplu, un contract la export la 1000 de tone de griu la conditiile S.P.T. livrare port Odesa la nivelul de 60 de dolari, pentru aceeasi zi, acelasi moment, pretul real in port era in jur de 85-90 de dolari. Acesta este un factor elocvent al subestimarii valorii de export, valorii in vama.

Exista diferite modalitati de a lupta cu acest fenomen, inregistrat in deosebi pe pietele in curs de dezvoltare sau pe pietele care tind sa obtina un anumit nivel de transparenta. Una din modalitati este stabilirea unor preturi indicative la export, ceea ce a fost practicat de Republica Moldova pina in anul 2001, cind, la interventia organismelor internationale, in special al Fondului Monetar International, au fost anulate preturile indicative la export.

Cunoasteti, probabil, ca, in acea perioada, cel putin lunar, Ministerul Economiei si Comertului indica sau dadea recomandari care ar fi preturile mai jos de care nu se permitea exportul sau importul unor anumite produse.

Care au fost efectele practice ale implementarii acestei hotariri de Guvern? In primul rind, as dori sa mentionez ca, in urma introducerii acestei hotariri si acestui mecanism, preturile din Republica Moldova la export s-au conformat preturilor regionale.

In adresarea dumneavoastra, indicati ca este tocmai invers acea tendinta inregistrata pe parcursul anului curent si a anilor precedenti. Insa, imi permit, stimate domnule deputat, sa nu fiu de acord cu aceasta si sa aduc unele argumente forte la acest capitol. In primul rind, la moment, preturile medii… Eu imi cer iertare…

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog intr-un minut, un minut jumatate, date concrete, efecte si incheiem.

Domnul Igor Dodon:

Am preturile, domnule deputat, pot sa va aduc preturile concrete pentru toate pietele. Preturile s-au conformat cu ele de pe pietele regionale. Despre preturile reale inregistrate in Republica Moldova. A devenit posibila informarea producatorilor despre aceste preturi prin intermediar. Sint sigur ca dumneavoastra aveti posibilitatea si urmariti in fiecare seara cotarile bursiere. Efectul este ca producatorul, cunoscind faptul ca, la bursa, griul se vinde, de exemplu, cu 120 de dolari sau 100 de dolari, nu va vinde niciodata la un pret de 60 de dolari acest produs unui intermediar.

Al treilea efect, posibilitatea comercializarii fara intermedieri. La ce ma refer in primul rind? In primul rind, ma refer la formarea asa numitelor loturi comune. Ele se numesc in limbajul bursier “pull loturi”, cind mai multi producatori cu volume mici formeaza un lot mare pentru vinzare, solicitat de cumparatorii straini. La bursa, in fiecare zi, sint inregistrate cereri din exterior la cumparare, ceea ce constituie una dintre principalele garantii acordate partilor contractuale. Nu este posibil ca, in urma inregistrarii unei tranzactii la bursa, cumparatorul sa nu obtina marfa sau vinzatorul sa nu obtina mijloacele banesti. In acelasi timp, a devenit posibila ceea ce ne dorim noi foarte mult – inregistrarea contractelor la termen la Bursa Universala de Marfuri, in deosebi pe piata cerealiera, ceea ce permite producatorilor de a obtine mijloace banesti in avans si de a opera cheltuieli la momentul efectuarii sau lansarii procesului de producere.

Domnul Marian Lupu:

De acord, mersi.

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca domnul ministru nu asteapta cu mare placere intrebarile mele.

Domnul Igor Dodon:

Bineinteles.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Alexandru, de fapt, nici nu procedam acum la intrebari suplimentare. Aveti dreptul la replica pina la 3 minute.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, domnule Presedinte, ma iertati, am asteptat o luna jumatate sa vina.

Domnul Marian Lupu:

O sa mai asteptati vreo 5 minte, cit vorbeste domnul Seminovker. Domnul ministru ramine in sala. La etapa intrebarilor, este la dispozitie.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte, cunosc sistemul si modalitatea. Dati-mi voie sa discutam.

Domnul Marian Lupu:

N-am sa va dau voie, domnule Alexandru, fiindca este…

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu am intrebari la tema cu care am asteptat o luna jumatate si este foarte importanta.

Domnul Marian Lupu:

Sint normele regulamentului. Replica trei minute.

Domnul Alexandru Oleinic:

Trei minute, da.

Domnule ministru,

Dumneavoastra ati spus ca hotarirea, implementarea hotaririi are telul: coordonarea actiunilor privind achizitionarea cerealelor. De ce hotarirea se raspindeste numai la griu, la orz si faina de griu? Daca este vorba de toate cerealele?

Domnul Igor Dodon:

Raspund din start. Este vorba, in primul rind, de acele produse care sint socialmente-vulnerabile, considerate la aceasta etapa, si pot sa va informez ca Fondul Monetar International, in cadrul ultimei intrevederi sau in cadrul ultimelor vizite ale specialistilor din Republica Moldova, a expus parerea ca ar fi bine ca aceasta hotarire sa fie extinsa si asupra altor produse, la care avem probleme cu administrarea fiscala.

Domnul Alexandru Oleinic:

Care a fost reactia organismelor internationale, la care dumneavoastra v-ati referit, la interdictia aplicata de Guvern?

Domnul Igor Dodon:

In primul rind, permiteti-mi sa va raspund ca nu este vorba de o interdictie, pot sa aduc argumentele respective, s-a expus si Curtea Constitutionala vizavi de aceasta. Care a fost reactia organismelor internationale? Fondul Monetar International a reactionat la ceea ce tine de procedura de tranzactionare care imediat, in decurs de o saptamina, a fost modificata de Adunarea generala a membrilor si fondatorilor Bursei Universale de Marfuri. S-au dat unele recomandari cu privire la cizelarea mecanismului bursier in conformitate cu cele mai bune practici internationale, ceea ce a fost efectuat.

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu am alta informatie si o sa v-o prezint tot in plen. Vreau insa sa va spun ca, pina la urma, asta-i o limitare a dreptului de proprietar. Domnule ministru, dumneavoastra cunoasteti ca, in urma aparitiei hotaririi, vama, Departamentul Vamal, a pus interdictii absolut la toate cerealele si, fara tranzactiile prin bursa, fara contracte limitate prin bursa, nu se exporta nimic.

In afara de aceasta, au fost interdictii vamale unilaterale, care interzicea chiar si livrarea, exportarea cu transportul auto, impunind transportarea numai prin intermediul caii ferate. Dumneavoastra cunoasteti momentele acestea?

Domnul Igor Dodon:

Mult stimate deputat,

Ministerul Economiei si Comertului si Guvernul Republicii Moldova au pledat tot timpul…

Domnul Alexandru Oleinic:

Dumneavoastra cunoasteti sau nu cunoasteti?

Domnul Igor Dodon:

…Tot timpul. Dupa informatia pe care o detinem, nici o institutie de stat nu poate sa-si permita sa intreprinda actiuni care nu sint expres stipulate in lege.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multi stiu ca vorbim in fata tarii, da?

Domnul Igor Dodon:

Da, eu vorbesc in fata tarii.

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, bine. Cred ca ajunge. Pina la urma, aceasta este o interdictie foarte dura si limitare la grine concrete, la trei pozitii de grine. Actiunea aceasta a fost indreptata concret spre concentrarea in miinile unor angrosisti. Domnule ministru, toate contractele care au trecut prin bursa erau numai inregistrate, fiindca, in Hotarirea Guvernului, este scris concret: in baza contractelor inregistrate in cadrul licitatiilor.

Cite licitatii au fost luate ca baza la incheierea contractelor efectuate prin bursa?

Domnul Igor Dodon:

Va multumesc pentru aceasta intrebare.

La Bursa Universala de Marfuri, zilnic, la orele 11, au loc licitatii cu strigare cu ciocanul, fiind inregistrate pe caseta video si fiind formata o arhiva pentru ultimii 5 ani.

Astfel, poate fi verificat absolut orice contract care a trecut vama si conditiile in care a fost licitat in cadrul licitatiilor bursiere. Chiar si in prezent, zilnic, la bursa au loc, la orele 11, licitatii deschise la care, bineinteles, puteti sa participati si dumneavoastra. Licitatiile si rezultatele sint inregistrate zilnic.

Conform Legii cu privire la bursele de marfuri, licitatia bursiera sau tranzactia bursiera este o tranzactie inregistrata la bursa in urma licitatiei bursiere. Deci, toate contractele au fost inregistrate la bursa in urma licitatiilor bursiere.

Domnul Marian Lupu:

Clar. Va multumesc. Rog sa luati loc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Igor Semenovker, director general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala, pentru a oferi raspunsuri la intrebarile inaintate de doamna Valentina Cusnir si domnul Gheorghe Susarenco.

Intre timp, cit domnul Semenovker se apropie de tribuna, un anunt. Deci, raspunsul la interpelarea domnului Untila, adresat Guvernului, va fi oferit de catre domnul Tatarov in sedinta urmatoare, de joi, aici, la tribuna centrala, azi fiind plecat in deplasare.

Я прошу вас, господин Семеновкер. Va rog.

Domnul Igor Semenovker (director general al Agentiei pentru Dezvoltare
  Regionala):

Уважаемый господин Председатель, уважаемые господа депутаты,

я хочу поблагодарить депутата Георгия Сусаренко за то, что он меня практически один сюда приглашает. Я сюда пришел пораньше, мне было интересно, так как я стoю в очереди, может быть когда-нибудь она до меня дойдет.

Хочу быть очень кратким. На вопрос о Ginta Latina: законно – незаконно, незаконно – однозначно. Незаконно, прежде всего потому, что стадион и детские площадки были проданы, а это – нарушение законодательства. Было продано 400 гектаров и нам всем известно, что бюджет не получил 5 миллиардов.

Поэтому, опять же, задаю следующий вопрос: с какой целью вы меня вызвали? Вы были вице-примаром, у вас есть коллега, господин Урекян, задайте ему этот вопрос. Однозначно, незаконно.

Уважаемый господин Председатель, уважаемые господа депутаты! Хотел бы обратиться ко всем вам, наверное, пора создать парламентскую комиссию и разобраться в этом деле, потому что строительные фирмы незаконно приобрели участок. Строить или не строить? (Rumoare in sala.)

Я отвечаю на ваш вопрос, уважаемые господа депутаты: законно – незаконно. Я говорю: незаконно. И объясняю почему.

Domnul Marian Lupu:

Deci, indiferent de tema, de subiect, indiferent de persoanele care sint vizate si de caracterul discutiei, rog de la toti, inclusiv de la dumneavoastra, domnule Semenovker, un comportament adecvat. La fel si din partea colegilor. Si ca poza, si ca tonalitate.

Microfonul nr.5.

Voce din sala:

Ca poza nu poate.

Domnul Marian Lupu:

Deci, raspunsul a fost oferit. Trei minute pentru reactie.

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, Parlamentul nostru trebuie sa aiba mindrie si cred ca si demnitate, si onoare cind un membru al Guvernului, dar mi se pare ca nici nu-i membru de Guvern, topaie la tribuna centrala a Parlamentului in mod obraznic. Fiindca Parlamentul este acela care guverneaza aceasta tara, dar nu oameni care nu cunosc limba acestei tari s-o guverneze.

Intrebarea mea a fost: de ce acest departament, condus de domnul Semenovker, nu suspenda actiunile ilegale de constructie pe niste terenuri sportive din sectorul Ciocana a municipiului Chisinau si nu sustine eforturile pretorului sectorului Ciocana, care, impreuna cu cetatenii, cu liceenii si cu pedagogii din aceste sectoare, se opun acestor faradelegi.

Si de ce nu pleaca din aceasta functie daca nu poate sa intrerupa aceste faradelegi. De fapt, este sarcina acestui departament de stat. Si domnul Semenovker nu primeste parale de la mine de la fazenda, dar din punga statului.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul… pai… a fost intrebare?

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai… a fost intrebare. De ce nu opreste ilegalitatile? Fiindca a spus aici ca sint constructii ilegale. Si nu eu, ca viceprimar, dadeam terenuri sportive in arenda sau le vindeam. Trebuie sa stie domnul Semenovker ca aceasta este competenta consiliului municipal si nu a primarului sau viceprimarului de Chisinau.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, e la acelasi subiect, presupun.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte,

Aceasta persoana agramata, care reprezinta Fractiunea comunistilor, vreau sa va aduc la cunostinta ca dezinformeaza opinia publica. La vinzarea acestui teritoriu, primaria municipiului Chisinau nu are nici o atributie, deoarece teritoriul a fost vindut de catre Departamentul Cadastru inca in anul 2002 si aceasta chestiune nici nu a fost consultata de primaria municipiului Chisinau.

Si vreau sa va spun ca brutalitatea aceasta si, ma rog, acest comportament, care trezeste multe semne de intrebare, poate sa le raspunda colegilor lui, comunistilor, dar aici eu cer comportament adecvat, daca nu, sa plece pentru totdeauna si nu numai din Parlament, da si din Guvern. (Rumoare in sala.)

Domnul Marian Lupu:

Comentarii?

Domnul Igor Semenovker:

Уважаемые господа депутаты, могу сообщить, что никакие работы не ведутся. Были приняты все меры. Сейчас дело находится в суде, и все вопросы будут рассматриваться в суде.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari, o replica? Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Da. In ultimele zile, dupa cum cunosc, lucrarile, inca in zilele de ieri si alaltaieri, se desfasurau fara nici o ascultare. Si, dupa cum am spus in interpelare, daca va fi necesar, voi da nume din Fractiunea comunista care protejeaza, aflindu-se in acest Parlament, aceste lucrari.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Asa, bine.

In continuare, rog sa se ofere raspuns la intrebarea doamnei Cusnir privind situatia care vizeaza starea statiei de epurare a apelor din Calarasi.

Domnul Igor Semenovker:

Да, спасибо, господин Председатель. Ситуация действительно сложная и не только в Калараше. у нас более ста таких отчетов. Могу сказать, что мы принимаем все меры, в 1999 году ноль. В 2005 году – 160 миллионов, на следующий год также будут заложены средства.

К сожалению, целенаправленно средства бюджетом не были выделены, но мы написали сегодня об этой проблеме премьер-министру и надеемся, что из резервного фонда будут выделены деньги, и мы решим эту проблему.

А вообще я вам хочу сказать, что району Кэлэрашь мы выделяем очень много. Только в прошлом году, Кэлэрашь – это единственный город, который имеет воду, полученную в результате внедрения датского проекта стоимостью 8 миллионов, так что мы постараемся все сделать, для того чтобы не только в Калараше, но и во всей республике этих проблем было меньше, потому что следующий год, вы все знаете, объявлен годом воды, выделено 400 миллионов. Спасибо.

Doamna Valentina Cusnir:

Eu va multumesc, domnule Semenovker, de acest raspuns batjocoritor in privinta orasului Calarasi. Stiti dumneavoastra care este situatia si ati stabilit-o prin sedinta Guvernului in deplasare din decembrie 2004, cind ati spus ca o situatie alarmanta se atesta la statia de purificare a apelor din orasul Calarasi, care, la moment, stationeaza. Adica, asta era in decembrie 2004.

Tot prin aceasta Hotarire de Guvern propuneti: conducerea raionului sa vina cu propuneri ca, in 2005-2006, sa fie rezolvata aceasta intrebare. Vine consiliul raional Calarasi in 2005 - nici o copeica, vine cu aceasta propunere in 2006 - nici o copeica, vin eu ca deputat cu aceasta propunere - se respinge.

Dumneavoastra imi dati aici ca s-ar fi alocat 150 mii de lei. Ati gresit, domnule Semenovker. Aceste 150 mii de lei sint… da eu respect limba si vorbesc asa intr-o limba care trebuie… 150 mii de lei de care-mi scrieti dumneavoastra sint nu pentru statia de epurare a apelor din Calarasi, ci pentru un sistem de evacuare a apelor reziduale de la o casa, care a ajuns in ziua de azi, unde traiesc 8 invalizi si nu au nici apa, nici sistem de evacuare a apelor reziduale. Iata acesti 150 mii de lei sint pentru acea casa.

Domnul Marian Lupu:

La acest subiect, domnule Stoicov, fiindca nu ati fost antrenat. Corect, corect. Eu rog foarte mult… domnule, va rog nu faceti… in primul rind…

Domnul Igor Semenovker:

Уважаемые господа депутаты!

Domnul Marian Lupu:

Domnule Semenovker, o clipa.

Nu fiti atit de pripiti sa faceti concluzii inainte ca actiunea sa se intimple. Rog foarte mult. Eu n-am acordat nimanui cuvintul, nu va precipitati cu concluziile.

Doamna Cusnir, dumneavoastra parca ati incheiat, imi pare mie, nu? Va multumesc. Trei minute au expirat.

Domnule Stoicov, va rog sa luati loc, la fel. Rog sa luati loc, la fel, o sa va ofer posibilitatea si cu intrebari, si cu explicatii in momentul cind trecem la a doua etapa. Nu insistati.

Domnule Semenovker, va multumesc. Rog sa luati loc.

Acum, etapa a doua, rog sa oferiti intrebarile dumneavoastra.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am primit un raspuns de la Comisia Electorala Centrala in legatura cu interpelarea mea legata de comportamentul Presedintelui Voronin la PRO TV. Si vreau sa mentionez ca s-a dat doar timp lui Mircea Rusu, candidatul nostru, dar nu s-a dat o apreciere din partea Comisiei Electorale Centrale acestui comportament.

Acuma, insa, adresez o intrebare Comisiei Electorale Centrale in legatura cu permisiunea acordata de Consiliul electoral de circumscriptie, unde a votat Presedintele Voronin, de a vota fara fisa de insotire a buletinului.

As vrea sa stiu care este diferenta dintre refuzul unor alegatori de a li se aplica stampila “votat” in fisa de insotire si alegatorul pe nume Vladimir Voronin, care a votat fara a i se aplica stampila “votat” in fisa de insotire?

A doua interpelare o adresez Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene. Vreau sa mi se infirme sau sa mi se explice motivele declaratiei ministrului separatist de externe Valeriu Litcai, care, intr-un interviu acordat glav.red., a afirmat precum ca si astazi Ministerul de Externe de pe malul drept al Nistrului ii propune functia de ministru adjunct de externe al Republicii Moldova.

In general, presa sesizeaza tendinta de schimbare a vectorului orientarii politice a guvernarii noastre dinspre vest spre est. Si, in acest sens, va spun ca este foarte semnificativa decizia conducerii Parlamentului legata de intrevederea cu grupul moldo-roman, prevazuta pentru miine...

Domnul Marian Lupu:

Va rog sa invocati intrebarea sau interpelarea.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

…unde ni se cere doar cite un reprezentant. Deci, vreau sa va spun ca toti deputatii din acest grup au dreptul…

Domnul Marian Lupu:

Deconectati, va rog, microfonul nr.5.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am adresat o intrebare Guvernului Republicii Moldova. Si mi-a raspuns aici doamna Lapicus. Dumneaei a plecat. Dar eu n-am intrebat ceea ce mi-a raspuns dinsa. Eu am intrebat daca Guvernul Republicii Moldova a incheiat un acord, un contract cu reteaua hoteliera “MARIOT” ce tine de constructia de mai departe a hotelului si daca se contine in acord reparatia muzeului.

Dinsa imi spune aici niste cai verzi pe pereti. Cu totul din alta opera. De atita, reiterez aceasta intrebare: este acest acord sau nu este? Se prevede acolo reparatia muzeului sau nu se prevede? Asta-i ce-am avut.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Se inregistreaza si se va remite destinatarului.

Microfonul nr.3, va rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, fata de doamna deputat Pavlicenco eu am o interpelare mai concreta. Si vreau sa ma adresez fata de Seful Inspectiei Muncii din Republica Moldova cu urmatoarea interpelare.

Rog sa fie prezentat in plenul Parlamentului un raport ce tine de activitatea Inspectiei Muncii si subdiviziunilor teritoriale privind respectarea legislatiei muncii in Republica Moldova si, in deosebi, in complexul agroindustrial al republicii.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Igor Klipii:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Au fost facute deja in citeva rinduri interpelari la adresa Parlamentului Republicii Moldova, modul de functionare a Aparatului Parlamentului si nu vin raspunsuri.

Interpelarea pe care vreau s-o fac acum, din pacate, continua acest sir. La indicatia domnului Stati, presedintele Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, a fost blocata furnizarea unei informatii pe care am solicitat-o si am inteles ca este necesar s-o fac in mod public, oficial, ceea ce imi pare ridicol.

Vreau sa aflu o informatie referitoare la doua vizite, care au fost facute de catre delegatia Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea parlamentara a C.S.I. Ma refer la: invitatia propriu-zisa, componenta delegatiei, programul de lucru, declaratiile si atitudinile luate in cadrul acestei vizite, precum si la bugetul detaliat al acestei vizite.

La fel, vreau sa aflu o informatie despre vizita delegatiei Dumei de Stat in Republica Moldova cu aceleasi elemente: invitatia din partea Republicii Moldova, componenta delegatiei, programul amanuntit al activitatii, punctele abordate, deciziile luate in cadrul acestei vizite si bugetul detaliat al acestei vizite.

Sper ca, de data aceasta, domnul Stati sa nu blocheze aceasta informatie.

Si a doua.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Klipii, este a treia deja.

Domnul Igor Klipii:

Nu este a treia, este a doua, domnule Presedinte. El vorbeste sigur, domnule Presedinte, vedeti...

Domnul Marian Lupu:

Eu catre dumneavoastra, de fapt, m-am referit.

Domnul Igor Klipii:

Am inca o interpelare pentru domnul ministru al invatamintului Tvircun. Vreau sa rog sa-mi furnizeze raspuns la cinci puncte care vizeaza o singura intrebare: citi copii sint privati in Republica Moldova de dreptul legal de a fi transportati la scoala? Care sint categoriile pe virste ale acestor copii? Localitatile din Republica Moldova? Bugetul estimativ pentru solutionarea acestei probleme? Asta-i prima parte a intrebarii.

A doua parte. Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului a facut propuneri la momentul formarii bugetului in aceasta privinta? Daca da, care? Si daca nu, de ce?

Si, ultima intrebare. As vrea sa stiu daca domnul ministru considera ca ar fi mai oportun, in situatia actuala, sa asigure scolarizarea copiilor in mod normal, decit sa procedeze la elaborarea manualelor de istorie integrata si la multiplicarea lor, care, oricum, vor fi anulate ulterior.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, inainte de a continua acest exercitiu, va prezint o informatie atit pentru colegul nostru, domnul Klipii, cit si pentru toti colegii nostri parlamentari, sa nu va obositi in cadrul Orei intrebarilor si interpelarilor sa adresati intrebari si interpelari Presedintelui tarii, Presedintelui Parlamentului, colegilor din comisii pe doua motive. De fapt, primul motiv, este ca niciodata n-o sa primiti raspunsuri la ele.

Iar acest prim motiv se bazeaza pe cel de-al doilea motiv. Cititi foarte atent, domnule Klipii, articolul 108.2 din Regulamentul Parlamentului, care spune: “In cadrul Orei intrebarilor si interpelarilor fiecare deputat poate adresa intrebari membrilor Guvernului sau altor conducatori ai organelor administratiei publice.” Punct la linie.

Pe care motiv este si a treia cauza. Eu nu voi permite nici mie, nici dumneavoastra ca sala sedintelor plenare ale Parlamentului sa devina locul discutiilor care vizeaza inclusiv chestiunea de ordin administrativ intern al Parlamentului, deoarece, pina in ziua de azi, nimeni nici nu a incercat sa-mi adreseze mie sau colegilor aceste intrebari in mod ordinar, fiindca sunt chestiuni care vizeaza administrarea activitatii noastre.

Profitati, va rog, de drepturile care va sint oferite. Veniti cu aceste intrebari, veniti cu aceste scrisori. Dar eu nu voi transforma sedinta plenara a Parlamentului in discutii privind gestionarea afacerilor interne pentru care informatie aveti deplin acces, numai sa doriti s-o faceti, 7 zile pe saptamina. Numai ca nu am vazut ca cineva doreste s-o faca.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Nicolae Deatovschi:

Спасибо, господин Председатель. У меня вопрос к Национальному агентству по регламентированию в области электросвязи и информатики. В 2004 году под эгидой агентства был реализован пилотный проект в Ниспоренском районе по оказанию универсальной услуги.

У меня простой вопрос: во сколько обошёлся данный пилотный проект? И какова востребованность этой услуги у населения Ниспоренского района? Нужны статистические данные.

Прошу дать ответ в письменной форме.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte. As incepe cu o remarca. De la acest microfon s-a spus de mai multe ori ca Presedintele Parlamentului este primul intre egali in acest Parlament. Prima.

Si a doua. De fapt, eu n-as accepta ca onoratul nostru Presedinte al Parlamentului sa-mi tina mie personal lectie de drept parlamentar.

Si acum, prima mea intrebare este adresata domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova. Este binecunoscut faptul ca problema detinutilor politici Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa ramine in atentia conducerii Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, care, in cadrul fiecarei intruniri, abordeaza cazul neindeplinirii deciziei C.E.D.O. cu privire la eliberarea lor imediata din temnita de la Tiraspol.

Ieri, 30 noiembrie 2005, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a tinut o sedinta speciala cu tema “Analiza indeplinirii hotaririlor C.E.D.O.”, unde a fost stabilit un punct special, care tine de nerespectarea deciziei privind eliberarea din detentie a lui Ivantoc si Tudor Petrov-Popa.

In legatura cu cele relatate, rog o informatie de la Prim-ministru, care este si el membru al Guvernului, in plenul Parlamentului. Ce intreprinde Republica Moldova pentru indeplinirea deciziei C.E.D.O., prin care statul nostru, alaturi de Rusia, a fost obligat sa elibereze neintirziat detinutii de la Tiraspol?

Doi. Care va fi pozitia Republicii Moldova vizavi de posibilitatea preluarii de catre Rusia a conducerii Comitetului de Ministri al Consiliului Europei pentru anul 2006?

Si a doua intrebare este adresata, totusi ma vad obligat s-o adresez, domnului Marian Lupu si domnului Valeriu Balaban, Procuror General al Republicii Moldova.

Dupa cum cunoastem, la 13 octombrie 2005, Parlamentul, prin votul majoritatii comuniste, a ridicat imunitatea a trei deputati in Parlamentul Republicii Moldova, domnilor: Serafim Urechean, Ion Ciontoloi si Vasile Colta, pentru a putea fi diferiti justitiei.

Problema ridicarii imunitatii deputatului din fractiunea majoritara a domnului Ivan Gutu a fost aminata pe motiv ca acesta este bolnav. Dat fiind faptul ca domnul Ivan Gutu a revenit in Parlament, l-am zarit azi pe aici, in calitatea mea de membru al Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati, rog explicatii: din ce motive nu se pune pe ordinea de zi a Parlamentului problema ridicarii imunitatii deputatului Ivan Gutu? Aceasta pentru ca sa nu se creeze impresia ca majoritatea comunista se rafuieste doar cu opozitia, aparindu-si deputatii sai.

Domnul Marian Lupu:

Si-i tot, cred ca.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si reieterez o intrebare, ca nu l-am vazut azi aici pe ministrul educatiei, caruia i-am dat joia trecuta o intrebare: cit timp vor mai astepta elevii comunei Cuhnesti, Glodeni, cadoul Presedintelui Voronin sub forma de transport pentru a se deplasa la liceul din localitate? Amintind aici si cu aceasta ocazie ca 1 decembrie nu este numai Ziua nationala a Romaniei, dar si prima zi de iarna.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Inainte de a continua aceasta runda, tin totusi sa constat, stimati colegi, eu detest sa tin prelegeri si rog foarte mult, urmind normele Regulamentului, nu ma faceti sa fac acest lucru. Si reieterez ca, potrivit normelor acestui regulament, nu va pot limita si nu va pot interzice sa oferiti asemenea intrebari, dar tot ce nu vine in concordanta cu normele Regulamentului, in mod evident, vor fi lasate fara cea mai mica atentie.

Va multumesc.

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Serpul:

Adresez interpelarea mea Ministerului Afacerilor Interne. Pentru activitatea Centrului de combatere a traficului de fiinte umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Guvernul Statelor Unite ale Americii a oferit recent ultima transa in marime de 1,9 milioane dolari. Anterior, Guvernul Statelor Unite a mai donat Ministerului Afacerilor Interne, in citeva transe, 10 automobile, 10 mii dolari, un lot de computere, echipament xerox, camere video, rechizite de birou etc.

Astfel, Serviciul antitrafic al Ministerului Afacerilor Interne dispune de o bogata baza logistica pentru combaterea traficului de persoane, fiind din acest punct de vedere cel mai asigurat minister.

In acelasi timp, majoritatea comisariatelor raionale, in care activeaza cite 2 specialisti in problemele antitraficului de persoane, nu dispun de nici un computer si nici chiar de rechizite de birou. Solicit Ministerului Afacerilor Interne o informatie privind volumul exact al donatiilor primite din partea Guvernului Statelor Unite, precum si modul de distribuire a acestora, actiunile concrete si termenele concrete pentru dotarea comisariatelor raionale cu echipamentul necesar, date exacte cu privire la cazurile de trafic de persoane inregistrate si elucidate pina la moment, tinind cont de faptul ca volumul de finante acordat in acest scop este de ordinul milioanelor. Solicit o informatie in scris.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 5.

Doamna Adriana Chiriac:

Am o intrebare catre ministrul transporturilor si gospodariei drumurilor, Miron Gagauz. Tot mai multi agenti economici care doresc sa presteze servicii in transportul auto se ciocnesc de foarte multa birocratie in procesul de obtinere a actelor necesare deoarece comisia de reglementare a activitatii agentilor in transportul autocare taraganeaza intemeiat sau neintemeiat acest proces.

Ma refer concret la faptul ca, la inceputul lunii noiembrie, mi s-a spus telefonic ca, in cadrul unei sedinte a respectivei comisii, au fost examinate cererile din luna septembrie, ca mai apoi sa ma interesez, ieri, de urmatoarea sedinta a acestei comisii, unde mi s-a spus ca, ieri, la urmatoarea sedinta, au fost examinate cererile din luna august. Ceva destul de confuz… Se pare ca membrii acestei comisii merg inapoi ca racul, in conditiile cind statul nostru declara totusi ca sustine businessul mic si mijlociu.

Pentru a clarifica aceasta situatie si a face sa dispara confuziile, il rog pe domnul ministru sa-mi prezinte un raport de activitate al acestei comisii, copiile de pe procesele-verbale ale sedintelor de la inceputul acestui an si o informatie despre cererile care au fost respinse si motivele respingerii.

A doua intrebare o am pentru domnul Victor Tvircun, ministrul educatiei, tineretului si sportului, si anume referitor la faptul ca, in ultimul timp, apar tot mai multi absolventi cu diploma in relatii internationale, absolventi ai institutiilor de invatamint superior din Republica Moldova atit public, cit si privat.

In legatura cu aceasta, vreau sa-l intreb pe domnul ministru daca, intr-adevar, Republica Moldova are nevoie de atitia diplomati cite persoane au absolvit aceste facultati in ultimii patru ani si cite dintre ele au fost angajate conform specialitatii si daca domnul ministru nu crede ca aceste institutii pregatesc nu altceva decit someri.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 4. Domnul Untila.

Domnul Veaceslav Untila:

Da, va multumesc, domnule Presedinte. Stau si eu cu regulamentul in mina. Am urmat bunul dumneavoastra sfat ca mai des sa ne uitam in el si, uitati-va, am gasit aici ceva care nu mi-i clar. Este vorba despre statutul deputatului in Parlament articolul 17 litera h).

Domnul Marian Lupu:

Asa...

Domnul Veaceslav Untila:

Deputatul sa participe la dezbateri, sa faca interpelari, sa adreseze intrebari reporterilor si presedintelui sedintei, sa-i ceara raspunsuri. Dumneavoastra sinteti presedintele sedintei astazi.

Domnul Marian Lupu:

Da, in cadrul sedintei, orice intrebari in cadrul sedintei.

Domnul Veaceslav Untila:

Si gata?

Domnul Marian Lupu:

Si-i tot.

Domnul Veaceslav Untila:

Atunci eu am obosit sa astept niste raspunsuri de la dumneavoastra.

Domnul Marian Lupu:

Si eu, domnule Untila, si eu vreau sa va atrag foarte mult. Nu, nu, eu va rog frumos, se va intoarce presedintele partidului dumneavoastra, domnul Cubreacov, care are tot o viziune foarte clara asupra ce se poate si ce nu se poate. O sa-l rog sa consulte fractiunea, dar…

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte, am o interpelare.

Domnul Marian Lupu:

Deci, stati putin. Deci, trebuie sa distingem foarte bine, Legea privind statutul deputatului si Legea privind Regulamentul Parlamentului, care face referinta exacta la ora Guvernului. Nu faceti, va rog, inclusiv cei care ne privesc si ne asculta, concluzia ca deputatii muncesc numai doua zile pe saptamina, in cadrul sedintelor in plen. Deputatii, conform legii, au dreptul la foarte multe lucruri luni, marti, miercuri si joi, si vineri, simbata si duminica, sa mearga sa faca interpelari. Perfect. Pe cind ceea ce se vorbeste in articolul 107, ce vizeaza Ora Guvernului, este foarte clar indicat care este cadrul. Aceasta este ideea si ramin in acest cadru.

Da, va rog, microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte, vreau doar sa va amintesc ca interpelarile care se fac aici ramin, de foarte multe ori, sau noi raminem cu un mare semn de intrebare, nu primim raspunsurile. Multumesc.

Interpelarea Veaceslav Untila, “Alianta «Moldova Noastra»”, pentru procesul-verbal:

La 28 noiembrie 2005, la intrunirea cu locuitorii din satul Vorniceni raionul Straseni, unde au participat circa 100 de alegatori, s-a vorbit foarte mult despre un sir de incalcari grave ale legislatiei in vigoare din partea primarului de Vorniceni Barbaros, care, in tandem cu conducatorul C.P.C. Gavrilita, in mod ilicit sustrag venituri si supravenituri din gestionarea frauduloasa a patrimoniului public. La aceasta intrunire, au fost prezentate probe si s-a vorbit despre grave incalcari in procesul de gazificare a satului, despre acapararea bunurilor publice, despre escrocherii financiare, despre dobindirea ilicita a nisipului.

Despre toate aceste incalcari, locuitorii satului Vorniceni, acum un an, au expediat un demers Presedintelui Voronin, Prim-ministrului Tarlev, Procurorului General Balaban, Ministrului Afacerilor Interne domnului Papuc, domnului Mejinschi de la Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, domnului Burduja de la Departamentul Control Financiar, domnului Pop de la Inspectoratul Fiscal, domnului Tiltu de la Cancelaria de Stat.

Adresez intrebarea persoanelor mentionate: de ce Presedintia, Guvernul, Procuratura Generala, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, Departamentul Control Fiscal, Inspectoratul Fiscal, Cancelaria de Stat nu au reactionat la petitia cetatenilor din Vorniceni?

De ce, pe parcursul unui an, nu s-au luat masurile de rigoare pentru a stopa faradelegile si de ce nu au fost, cel putin, informati petitionarii. Tot aici adresez domnului ministru al Ecologiei si Resurselor Naturale Mihailescu, domnului Presedinte al raionului Straseni Porcescu, domnului Procuror General Balaban intrebarea: de ce, pe parcursul a 3 ani, in satul Vorniceni functioneaza o cariera unde se dobindeste ilicit nisip in cantitati mari? Rog sa fiu informat in scris in termenele prevazute de legislatie.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc, stimate domnule Presedinte.

Bineinteles ca am cele trei minute pentru a formula interpelarea, dar as vrea sa uzez si de dreptul la replica. Sa atrag atentia celor care ne privesc, celor care sint in aceasta sala asupra faptului ca Regulamentul Parlamentului, din pacate, este incalcat de cei chemati in primul rind sa-l respecte.

Am asistat astazi la un cortegiu intreg de comentarii, care sint interzise expres prin lege. Aceste comentarii sint, in mod evident, abuzive si provocatoare in mare masura, de aceea, degringolada, care adesea se produce, este provocata tocmai de la acei care sint chemati prin lege sa puna ordine in modul de desfasurare a acestor sedinte.

Eu nu fac trimiteri personale si nici aluzii la sefii de partid, la unii conducatori de aici, de sedinta, nu cred ca este cazul. Cit priveste dreptul la interpelare, am adresat, stimati colegi si stimate domnule Presedinte, acum, 21 de zile, la acelasi microfon, o interpelare Guvernului. O interpelare foarte clara la care, din pacate, incalcindu-se legea, nu mi s-a prezentat absolut nici un raspuns. Este vorba de costurile pe care Republica Moldova, ca stat separat de biserica, le-a suportat in legatura cu vizita sefului Bisericii ortodoxe ruse, Patriarhul Alexei al II-lea Reidigher, o vizita in care au fost acordate onoruri de stat, onoruri care patriarhului Alexei nu-i sint acordate nici in tara al carei cetatean este. Nici in tara sa de origine, nici in Rusia, nici in Estonia si nicaieri in lume.

A fost o exceptie si o premiera pe plan mondial. Sint costuri care tin de cazare, deplasari, mese, cadouri, transmisiuni radio si TV in direct, plus alte cheltuieli suportate de la bugetul nostru, cheltuieli neprevazute la buget.

Guvernul a dat dispozitii clare in acest sens. Stiu, chiar si presedintele sedintei noastre a fost unul dintre privilegiati. Eu am incercat sa obtin o invitatie si nu am avut acces la serviciul divin, oficiat in Catedrala din Chisinau. Unii, totusi, au fost privilegiati si participanti nemijlociti la aceste evenimente.

De aceea, insist ca Guvernul sa-mi prezinte aceasta informatie, sa se conformeze termenelor prevazute expres in lege. Daca insa Guvernul refuza sa faca acest lucru, fac apel si adresez o rugaminte respectuoasa si insistenta Presedintelui legislativului, nu numai ca in functia pe care o detine, dar si ca participant nemijlocit la aceste evenimente, deci, ca martor pretios al evenimentului, sa ma ajute sa obtin aceasta informatie asa cum le promite unor deputati.

A doua, si ca o intrebare inclusa la acelasi capitol. Vreau sa spun ca au fost foarte multi clerici din cadrul Bisericii ortodoxe din Moldova Mitropolia Chisinaului si a Moldovei a Patriarhiei Moscovei care au protestat impotriva acestei vizite si a modului in care s-a desfasurat.

Este vorba de zeci de fete bisericesti care, trebuie sa constat si sa spun de la acest microfon, sint supusi persecutiilor. Majoritatea dintre ei sint eliberati, eliminati din toate functiile pe care le-au detinut ca protopopi, ca preoti parohi, ca decani si prodecani, sefi de catedra la Academia Teologica din Chisinau, ceea ce imi pare un abuz si o consecinta.

Cred ca Serviciul de stat pentru culte, ca structura a Guvernului, are un cuvint de spus in aceasta situatie, daca nu s-a autosesizat pina in prezent, il sesizez pe aceasta cale si rog ca Primul-ministru Tarlev sa prezinte raspuns la ambele aspecte ale acestei intrebari legate de vizita Patriarhului Alexei.

A doua a mea intrebare o voi formula mai intii si dupa aceea voi spune cui o adresez. Este, tine de una dintre intilnirile care ar urma sa aiba loc miine in cadrul Parlamentului intre orele 13 si 40, 14 si 20, in biroul 114, o intilnire a unui oficial de la Bucuresti, domnul Mihai Gheorghiu, secretar de stat, sef al Departamentului pentru relatiile cu romanii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Romaniei. O intilnire cu membrii Grupului de prietenie “Republica Moldova – Romania”.

Am observat, pentru ca sint membru in acest grup, ca ni se impune conditia delegarii doar a unui reprezentant. Nu va fi o intilnire la care sa poata participa, la dorinta, orice membru al acestui grup. Sint restrictii pe care eu nu pot sa le inteleg. De aceea, fiind vorba de faptul ca sintem impiedicati sa adresam intrebari si sa formulam nedumeriri, atunci cind este cazul conducerii Parlamentului, care se eschiveaza de la raspunsuri probabil, si fiind vorba de relatii bilaterale, trebuie sa adresez aceasta interpelare ministrului afacerilor externe si integrarii europene, pentru ca acesta sa faca o interventie in timp util catre conducerea Parlamentului Republicii Moldova pentru a solutiona aceasta problema minora, dar totusi problema care poate avea consecinte grave prin interpretarile pentru care lasa loc.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, eu voi astepta cu nerabdare aceasta interventie a Ministerului de Externe.

In al doilea rind, vreau sa va rog, stimati colegi, fiindca, cu adevarat, este foarte echilibrat si foarte bine, din punctul meu de vedere, expus de catre colegul nostru, domnul Cubreacov.

Eu voi sta la dispozitia dumneavoastra pentru a va oferi raspunsuri din momentul daca, cum ati spus dumneavoastra? Eu va rog, domnule presedinte, deci, este deja dimensiunea umana, colegiala si, in mod evident, ca accept cu cea mai mare placere o asemenea dimensiune de comunicare.

Se fac comentarii atunci cind se vizeaza o persoana concreta. Este norma din Regulament, domnule Cubreacov. Si, doar o constatare, ca mi-a facut o foarte mare placere sa asist la slujba divina la Catedrala centrala. Este din nou. Si pe ai mei la fel, nu va suparati. Ministerul patru, pardon, cer scuze, microfonul nr.4, va rog.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Noi am vorbit de mai multe ori in aceasta sala despre situatia care s-a creat in sindicate. Am abordat de mai multe ori aceasta problema si cu fractiunea majoritara, referitor la implicarea in formarea sau consolidarea sindicatului “Solidaritatea”.

Am vorbit de citeva ori si cu Presedintele republicii, care a spus ca va incerca sa aplaneze aceasta situatie, insa saptamina trecuta domnul ministru a invatamintului Tvircun a participat la o adunare a pedagogilor in Gagauzia si la instalarea noului lider al sindicatelor “Solidaritatea”, in domeniu, adica la instaurarea lui.

Cu ce drept participa ministrul invatamintului la aceste adunari daca ele nu sint, intr-adevar, implicate si organizate de Ministerul Invatamintului din structura Guvernului?

A doua propunere este ca noi sa revenim la regulament si o adresare Presedintelui Parlamentului, tuturor fractiunilor parlamentare, referitor la aceasta Ora a Guvernului.

De multi ani, se discuta ca este ineficienta. Din pacate, nu schimba si nu contribuie la schimbarea situatiei din viata. Trebuie sa gasim un instrument care sa dea Parlamentului posibilitatea de a influenta activitatea executivului. Noi insa facem aceste ore ale Guvernului mai mult pentru satisfactia deputatului, ca sa iasa sa citeasca o interpelare o data in saptamina.

De aceea, fac adresarea de a reveni… toate fractiunile parlamentare... Noi stim, domnul Rosca a ridicat problema. Avem grupul acesta de lucru, sa elaboram cit mai repede, prin consens, modificari la Regulamentul Parlamentului ca Ora Guvernului sa fie un instrument activ si pozitiv de activitate a Parlamentului. Da, asta este o adresare catre toti deputatii si catre Presedintele Parlamentului. Da.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, stimati colegi, a si expirat o ora.

Voce din sala:

Nu, nu a expirat.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cubreacov, cred ca ati vorbit mult mai mult decit am facut-o eu. Asa, de fapt, ora a expirat. Rog foarte mult, avind doua doamne colege. Domnule Susarenco, sinteti specialist in cronometrare. Deci, bine, nu stiam. Foarte succint, cite o intrebare. Microfonul nr.5, va rog.

Doamna Angela Arama:

Multumesc.

Sint putin descurajata de remarca domnului Diacov, dar, ma rog, fiecare cu opinia lui. Pina dinsul cauta instrumentul pentru satisfacerea Parlamentului, eu cred ca aceasta Ora a Guvernului este tocmai cea mai oportuna cale de a comunica sau de a incerca cel putin sa comunicam cu actualul Guvern si cu alte organe, fiind in contextul celor spuse de Diacov.

Acum as vrea sa adresez interpelarea mea domnului Tarlev, dar banuind ca dinsul o va readresa, cum face de obicei, Agentiei de Dezvoltare Teritoriala, as avea de remarcat doua lucruri. Daca va veni sa-mi raspunda in plen un reprezentant al acestei agentii, as vrea s-o faca neaparat in limba romana sau, cum mai este ea numita, limba de stat. Pentru ca nu admit ca tocmai noi, legiuitorii, sa incalcam legislatia in vigoare, ma refer la legile de functionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Si, in al doilea rind, as vrea sa nu-mi mai prezinte informatii false. Pentru ca la interpelarea trecuta, apropo de solutionarea problemelor care exista in satele din lunca Prutului din raionul Hincesti, la acestea se va referi si interpelarea pe care o voi face. Reprezentantul acestei agentii, daca ridicam stenograma, vom vedea acest lucru, mi-a raspuns de la aceasta tribuna ca pentru scoala din satul Cotul Morii se prevad alocatii financiare pentru anul 2006. Si atunci, cind am confruntat aceasta informatie cu raportul scris, am vazut ca, pentru acest sat, parasit deja de multi ani de orice atentie din partea Guvernului, nu se aloca nimic nici in 2006, nici in 2007, nici de acum incolo. Asa ca, eu cred, trebuie sa atentionam Guvernul sa nu ne mai aduca aici informatii false, pentru ca noi sintem destul de inteligenti ca sa descoperim macar acest lucru.

Si acum, interpelarea care vizeaza aceleasi sate din lunca Prutului. As vrea sa mi se raspunda apropo de situatia catastrofala in care se afla si satul Leuseni. Acolo, exista 70 de case situate intr-o zona supusa erodarii si exista pericolul ca aceste case sa se darime cit de curind. Cind are de gind Guvernul nostru sa trimita acolo o comisie de experti ca sa vada care este situatia si care vor fi masurile intreprinse de urgenta?

In acelasi timp si in acelasi context, as vrea sa stiu cit timp noi, deputatii, mergind in teritoriu, nu vom avea altceva de facut decit sa auzim ca domnul Tarlev a promis ceva, iar noi trebuie sa indeplinim aceste promisiuni. Domnul Tarlev a promis in satul Leuseni ca va oferi ajutor material care consta in: 8 cuburi lemn, 22 cuburi piatra, 4 tone ciment, 80 foi de ardezie fiecarei familii dintre cele care au locuit in cele cinci case, distruse in urma eroziunii solului din anul 2004. Deci, asta am vrea sa stim si noi, deputatii si locuitorii Leusenilor, cind aceasta promisiune va fi, in sfirsit, indeplinita, onorata.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

Rog, rapid, doamna Cusnir.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc mult, domnule Presedinte.

Foarte scurt. Am o intrebare catre Guvern la care solicit un raspuns in scris. Vreau sa aflu: cum a ajuns casa preotului din satul nominalizat Ciuciuleni Singerei in proprietatea Mitropoliei Moldovei, atunci cind ea este proprietatea cetatenilor din sat?

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, stimati colegi, si eu va multumesc. Deci, sedinta de astazi este incheiata. Sedinta urmatoare are loc miine, de la ora 10.00.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 14.00.

Stenograma a fost pregatita spre

publicare in Directia documentare

parlamentara a Aparatului Parlamentului.