DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IV-a ORDINARA – DECEMBRIE 2006

Sedinta din ziua de 1 decembrie 2006

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.4956 pentru modificarea componentei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Lege nr.4021 pentru modificarea si completarea Legii nr.39-XVI din 2 martie 2006 privind instituirea unor masuri suplimentare de sustinere a activitatii de intreprinzator desfasurate in localitatile din stinga Nistrului ale raionului Dubasari (art.3 si 4).

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3892 cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse de autovehicule.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.889 cu privire la asistenta juridica internationala in materie penala.

7. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.3720 pentru aprobarea Declaratiei privind bunele practici in domeniul asistentei juridice internationale in materie penala.

8. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.2379 cu privire la constituirea retelei punctelor nationale de contact in domeniul asistentei juridice internationale.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2178 cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative (Legea privind statutul municipiului Chisinau – pct.22; Legea serviciilor publice de gospodarie comunala – art.13¹ s.a.).

10. Declaratia domnului deputat Victor Stepaniuc – Fractiunea parlamentara a Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.        

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca, la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat prezenta 88 de deputati. Absenteaza deputatii: Grigore Petrenco, Vladimir Turcan – in delegatie; Zoia Jalba, Vasile Grozav, Oleg Serebrian – la cerere; Semion Dragan, Vladimir Dragomir, Ivan Gutu, Afanasi Mandaji, Irina Vlah, Veaceslav Untila, Serafim Urechean, Valentina Buliga.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Buna dimineata.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Stimati colegi,

Urmeaza sa supun votului o propunere, suplimentul, care v-a fost distribuit, este vorba de proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4596. Cine este pentru completarea ordinii de zi cu acest proiect, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Decizia este adoptata.

Proiectul... Cer scuze. Ma iertati, va rog.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Permiteti-mi sa fac la sfirsitul sedintei o mica declaratie.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:  

Multumesc frumos, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi deputati,

In legatura cu faptul ca in ordinea de zi a fost inclus proiectul de Hotarire nr.4596, care prevede, de rind cu alte masuri, eliberarea din functia de presedinte al comisiei a domnului deputat din Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” Veaceslav Untila, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” nu va participa la sedintele in plen de astazi, va boicota sedinta, considerind ca este o incalcare flagranta a articolelor 15 si 16 din Regulamentul Parlamentului si este una din ordinarele actiuni de marginalizare a opozitiei parlamentare.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

O informatie in atentia dumneavoastra. Rog putina liniste. Astazi,
1 decembrie, este Ziua mondiala de lupta impotriva maladiei SIDA. La fel, la
3 decembrie se va marca Ziua internationala a persoanelor cu handicap.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Astazi, 1 decembrie, este Ziua nationala a Romaniei. De aceea, permiteti-mi sa ii felicit pe toti romanii cu aceasta sarbatoare si sa ne bucuram ca Romania, peste o luna, va deveni membra a Uniunii Europene impreuna cu toti cetatenii romani din Republica Moldova si cu toti acei din Republica Moldova care se simt romani.

Va multumesc. (Aplauze).

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Ordinea de zi a sedintei de astazi.

Proiectul de Hotarire nr.4596 a Parlamentului pentru modificarea componentei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

Rog comisia.

 

Domnul  Mihail Sidorov:  

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat propunerile din proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.4596 din 30 noiembrie, Hotarirea Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova cu numarul de intrare 4581 din 30 noiembrie si din Hotarirea Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat cu numarul de intrare 4588 din 30 noiembrie si a constatat.

In proiectul de Hotarire a Parlamentului din 30 noiembrie se propune alegerea deputatului Vasile Pintea in functia de vicepresedinte al Comisiei pentru politica economica, buget si finante. In Hotarirea Fractiunii Partidului Comunistilor din Republica Moldova se propune alegerea deputatului Vladimir Ciobanu in functia de presedinte al Comisiei pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului.

In Hotarirea Fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat se propune alegerea deputatului Valentina Serpul in functia de vicepresedinte al Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie.

Totodata, comisia mentioneaza ca, in legatura cu schimbarile numerice in unele fractiuni parlamentare, conform principiului proportionalitatii, stabilit la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul Parlamentului, Fractiunea PCRM are dreptul suplimentar la un loc de presedinte de comisii permanente. Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a pierdut dreptul la un loc de presedinte si la un loc de secretar de comisie permanenta. Are dreptul la un loc vacant la vicepresedinte al comisiei permanente.

Fractiunea PPCD are dreptul suplimentar la un loc de vicepresedinte de comisie permanenta. Fractiunea Partidului Democrat are dreptul la un loc de secretar al comisiei permanente.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca, in conformitate cu articolele 5, 14 si 15 din Regulamentul Parlamentului, componenta nominala a comisiilor permanente se stabileste tinindu-se cont de reprezentanta proportionala a fractiunilor in Parlament.

Dreptul de a face propuneri pentru alegerea membrilor comisiilor permanente ale Legislativului apartine fractiunilor parlamentare in conformitate cu reprezentarea lor proportionala in Parlament.

Componenta nominala a fiecarei comisii permanente se hotaraste de Parlament. Vicepresedintii si secretarii comisiilor permanente, de asemenea, se propun de  fractiunile parlamentare si se aleg de Parlament cu votul majoritatii deputatilor alesi. Totodata, la articolul 15 alineatul (3) este prevazuta modalitatea de revocare a presedintelui comisiei permanente.

Tinind cont de cele relatate, a fost reflectat un proiect de hotarire al Parlamentului, anexat la prezentul raport, care a fost supus procedurii de votare in comisie. Din 8 membri ai  comisiei, prezenti la sedinta, 4 membri au votat pentru proiectul de hotarire mentionat, 3 membri au votat impotriva si 1 membru al comisiei s-a abtinut.

Avind in vedere ca in comisie decizia respectiva nu a fost aprobata din cauza lipsei numarului de voturi necesare, oportunitatea modificarii componentei comisiilor permanente, conform propunerilor fractiunilor nominalizate in prezentul raport, urmeaza sa fie solutionata de plenul Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Sidorov.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Articolul 15, alineatul (2) din Regulament stipuleaza: “Сomponenta nominala a comisiilor permanente se stabileste tinindu-se cont de reprezentarea proportionala a fractiunilor.” Dupa cum ati mentionat si dumneavoastra. Sa intelegem ca domnul Ciobanu este membru al fractiunii dumneavoastra in cazul in care il prezentati pentru functia respectiva?

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Nu, domnul Vladimir Ciobanu nu este membru al Fractiunii PCRM, dar aici, mi se pare ca, mai important e dreptul la propunerea fractiunii.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Pai, cum va fi reprezentanta proportional fractiunea dumneavoastra, daca nu este membru al fractiunii?

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Noi toti sintem deputati.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Pai, de ce nu propuneti din alta fractiune atunci?

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Eu cred ca aceasta e problema fiecarui deputat.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Eu personal consider ca se incalca articolul 15 alineatul (2), fiindca nu va fi reprezentanta proportional fractiunea dumneavoastra in Parlament, asa cum cere Regulamentul si Constitutia tarii.

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Cred ca aceasta e o pozitie gresita.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:  

Multumesc.

Domnule Sidorov,

Astazi este o dubla sarbatoare pentru romani, e Ziua nationala a romanilor, pentru ceilalti e Ziua internationala SIDA, deci, va alegeti una din ele.

Va felicit si pe dumneavoastra.

O intrebare, totusi, apare: care este principiul proportionalitatii? In cazul in care se propune un deputat independent, se incalca, inteleg, principiul proportionalitatii. Iar in ce context invocati principiul proportionalitatii in general, daca numarul deputatilor comunisti a ramas acelasi?

Deci, inaintind un candidat independent, nu, eliminind anterior unul care era independent, vicepresedinte al Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, doamna Golban, atunci care e logica? Fiindca nu inteleg logica pina la capat a acestei proportionalitati utilizate ocazional.

Domnul  Mihail Sidorov:

Mi se pare ca aici, inca o data repet, mai importanta este propunerea din partea fractiunii. Fractiunea alege care deputat trebuie sa fie candidat in acea functie vacanta pe care o avem in componenta comisiilor permanente.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

 

Domnul  Igor Klipii:

Nu exista.

 

Domnul  Marian Lupu:

O clipa.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:  

Domnule Presedinte,

Eu as vrea sa le multumesc domnului Klipii si domnului Susarenco ca au grija de fractiunea majoritara, Fractiunea Comunistilor. Aceasta e grija fractiunii: citi deputati sa fie inclusi in comisiile corespunzatoare. Si, respectiv, deputatul, care este inaintat in functie de presedinte al comisiei, de asemenea este o decizie a fractiunii majoritare.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:

Deci, domnule Sidorov,

nu este vorba de nici un fel de proportie, este vorba de o rafuiala si de o reorganizare a Parlamentului dupa bunul plac al fractiunii majoritare, fiindca noi avem expertiza Consiliului Europei referitor la proiectul de Regulament, in care ni se sugereaza ca ar fi bine sa pastram, o data numite persoanele in functiile pe care le detin. De ce atunci noi neglijam aceasta recomandare, pe care sintem, parca, invitati sa o respectam? Incercam acum sa o trecem in umbra, efectuind aceste rafuieli absolut nejustificate si nemotivate.

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Mi se pare ca Parlamentul are dreptul pentru propuneri, ascultind propunerea fractiunii, sa luam o decizie pe care o dorim noi.

 

Domnul  Igor Klipii:

Atunci este bine sa formulati in decizia respectiva ca fractiunea majoritara, dupa bunul sau plac, a hotarit: acestia scosi, ceilalti numiti, pur si simplu, nu trebuie sa invocati principii care nu functioneaza.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu ii multumesc doamnei Ostapciuc ca ma ia in seama. Dar vreau sa subliniez ca eu nicidecum nu am avut grija si nu am grija de fractiunea majoritara din Parlament. Eu am grija ca legile tarii si Constitutia sa functioneze in tara aceasta, in sfirsit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa spun ce am mentionat, de fapt, partial si joia trecuta, este o problema de principiu in acest caz. Si atunci, daca la baza acestei probleme, problema reprezentativitatii fractiunilor in Parlamentul Republicii Moldova... as propune sa ne intoarcem si la toate acele hotariri care au fost aprobate in ultimul jumatate de an la capitolul respectiv sau in anul curent, in 2006, la capitolul respectiv “Reprezentare proportionala”, inclusiv a deputatilor care sint astazi neafiliati.

Acei care au fost exclusi, de exemplu, din comisiile mixte sau din comisiile grupurilor de prietenie cu Parlamentul European, de exemplu, sau din alte comisii care au fost votate aici, in Parlamentul Republicii Moldova, si atunci o sa fie absolut logica actiunea fractiunii majoritare.

In cazul in care acest lucru nu se intimpla, eu pot constata doar un singur lucru, ca se incearca sa fie cumparati deputatii din Parlamentul Republicii Moldova, care nu au astazi o apartenenta de partid, cu niste posturi, pentru a obtine niste voturi suplimentare. Nu stiu daca acest lucru va trebuie, aveti de ajuns 56 de voturi in Parlament, puteti rezolva majoritatea absoluta a problemelor. Si, atunci, se pune intrebarea: de ce se face acest lucru? Fiindca nu este altceva decit o cumparare a unor deputati.

De aceea, vreau sa inteleg si ma adresez catre domnul vicepresedinte al comisiei: care este diferenta dintre a cumpara, propunind un post unui deputat neafiliat, si cazul de a exclude un deputat neafiliat din diferite posturi, ca, de exemplu, ce s-a intimplat saptamina trecuta tot la propunerea fractiunii majoritare.

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Eu cred ca fiecare deputat are dreptul la opinia sa. Si noi acum, mi se pare ca facem o talmacire a Regulamentului.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Nu, domnule Sidorov.

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Eu cer scuze. Fractiunea a propus, comisia a sustinut, majoritatea care au participat la votare, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a sustinut ideea si propunerea fractiunii, dar in continuare aproba hotarirea Parlamentul in plen.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Eu aceasta inteleg. Dar repet inca o data, intrebarea mea este urmatoarea: acum o saptamina, tot la propunerea majoritatii deputatilor comunisti, in respectiva initiativa a fost schimbata componenta la capitolul “vicepresedintele Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie”. Tot din rindurile deputatilor neafiliati a fost eliberat din functia respectiva un deputat neafiliat. Acum tot aceeasi fractiune propune un deputat neafiliat intr-o alta functie.

De aceea, vreau sa inteleg care este explicatia acestui lucru? Daca este corect ceea ce-am spus eu, ca se incearca sa se cumpere voturile aici, in Parlament. Alta explicatie nu am.

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Pornind de la principiul proportionalitatii si dreptul fractiunii la propuneri.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Nu. Pai, proportionalitatea dumneavoastra acum o incalcati.

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Numai plenul Parlamentului poate sa ia o decizie finala.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Aceasta este clar. Si chiar este clar care o sa fie decizia deja. Problema, insa, eu repet inca o data, o saptamina in urma noi cu dumneavoastra am discutat aici si dumneavoastra ati sustinut ca un deputat neafiliat sa fie eliberat din  functie, iar astazi dumneavoastra propuneti un deputat neafiliat in functie. Unde este logica acestei intrebari?

 

Domnul  Marian Lupu:

Sintem pe al treilea cerc la aceeasi intrebare.

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Noi ne facem ca perpetuum mobile. Dumneavoastra dati intrebarea, eu raspund si nimeni nu este satisfacut. De aceea, mi se pare...

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Deci, eu trebuie sa inteleg ca voturile se cumpara.

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Fara final.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Vadim Misin:  

Спасибо. хочу сказать очень коротко: я очень ценю то, что сказал мой коллега Сусаренко, что он беспокоится о соблюдении Конституции и законодательства. Поверьте, мы делаем то же самое. И сегодняшнее наше предложение ни на йоту и ни в коей мере не противоречит ни Конституции, ни действующему законодательству.

И господин Сусаренко как никто другой знает, что у любого закона, а особенно у Конституции есть буква закона и есть дух закона. Так вот, говоря о духе закона, когда мы говорим об этом законодательстве, речь идет о том, чтобы мажоритарная фракция независимо от того, какого она представительства, не ущемляла оппозиционные фракции.

Что касается выдвижения Чобану на пост председателя комиссии – назовите мне, пожалуйста, господа из оппозиции, кого мы, коммунисты, этим ущемили? Чобану не член  Партии коммунистов, Чобану не член нашей фракции. Мы ущемили какую-то фракцию? какую-то партию? О чем вообще идет разговор?

Кроме того, вы извините, когда идет какое-то сравнение, вот вы проголосовали, сняли одного, сняли другого. Почему-то у нас в зале никогда речь не идет о, скажем, профессиональном подходе, о том, способен ли тот или иной человек максимально эффективно исполнять ту или иную должность. Вот в данном случае мы считаем, что подготовка господина Чобану вполне заслуживает того, чтобы возглавить именно эту комиссию, Комиссию по публичному управлению, проблемы которой он прекрасно знает по своей прежней работе.

Поэтому я считаю, что упреки, звучащие в наш адрес, абсолютно не логичны с точки зрения юридической. Мы не нарушили ни одну статью, мы не ущемили никакую фракцию. Кстати, это и есть подтверждение того, что мы  получили из Совета Европы на наш Регламент в той рецензии. Давайте ее внимательно читать, и мы вместе убедимся, что подход именно такой. Спасибо.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa ne... e clar ca e greu de a depasi, ca Parlamentul este cel mai politizat loc, cred, in tara, dar vreau, totusi, sa incercam sa ne departam putin de momentul politic al acestei chestiuni.

Pe parcursul anului, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, dupa parerea mea, nu prea isi facea misiunea. Era slab, cum sa zic eu, prea putine initiative au fost pe parcursul unui an si jumatate ca administratia publica locala, ca autonomia locala, intr-adevar, sa devina un principiu european.

Daca este sa ne referim asupra acestei probleme si singura problema crearii unei comisii suplimentare pentru crearea acestor doua legi privind autonomia locala, eu cred ca vine tot de acolo. Asa ca, sint sigur, in primul rind, propunind candidatura domnului Ciobanu la aceasta functie, se doreste intarirea acestei comisii. Domnul Ciobanu a lucrat in administratia publica locala nu un an si nu doi si are o practica foarte mare de lucru. Eu consider ca dumnealui se va ispravi, comisia va avea cistig si administratia publica locala, si autonomia locala, in principiu, va avea a cistiga de la aceasta remaniere. Mai ales, sint convins, ca Consiliul Europei va avea cerinte mari fata de problemele care sint in administratia publica locala in Republica Moldova. Eu consider ca domnul Ciobanu merita sa fie presedintele acestei comisii.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Stimati colegi,

Aici a rasunat o replica in felul urmator: nu inteleg logica actiunilor fractiunii majoritare. 70 de ani o lume intreaga nu putea sa inteleaga logica comunismului ca atare, dar acum, in 2 minute, incercam sa intelegem.

Eu vreau sa va spun un lucru. Atunci cind se vorbeste ca intr-un fel nu sint ingradite drepturile fractiunilor, eu vreau sa va intreb, stimati reprezentanti ai majoritatii parlamentare: dar in cazul domnului Urechean, pe care, dupa cum intelegeti, nu am absolut motive sa il simpatizez, de ce ati ingradit drepturile Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” atunci cind nu l-ati inlocuit pe Taranu cu Urechean. Eu inteleg ca decizia...

Atunci nu vorbiti despre faptul, ca nu ingraditi drepturile. Spuneti ca est΄ lom, est΄ priem, a protiv loma net priema. Si nu vorbiti despre logica, si nu vorbiti despre alte lucruri.

Atunci cind domnul Urechean a invocat motivul ca nu doriti sa ii dati acces la tribuna europeana. Eu cred ca el a trisat putin, da, putin a exagerat. Aveti dreptate, domnule Rosca. Daca el se va manifesta la tribuna europeana asa cum se manifesta in Parlamentul nostru, nu e mare pericol.

Problema este alta. Ca domnul Urechean vrea sa se duca incolo, ca sa obtina imunitatea parlamentara europeana. Iar dumneavoastra nu doriti sa ii oferiti aceasta imunitate parlamentara. Pai, de ce nu le spuneti lucrurilor pe nume, dar umblati cu siretlicurile pe la spate. Aceasta este problema.

Doar din partea aceasta a Parlamentului stau oameni care foarte bine tot inteleg, nu mai putin inteleg decit dumneavoastra. Vorbiti normal si atunci totul va fi in regula. Deci, dumneavoastra construiti acest Parlament dupa calapoadele fractiunii dumneavoastra. Sinteti majoritari si aici nu ai ce face. Litera legii, domnul Misin are perfecta dreptate, este respectata. Spiritul legii, ma scuzati.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Intr-adevar, dupa aceasta interventie a domnului Taranu nu stiu daca mai face ceva sa spunem. El a spus adevarul gol-golut. Eu vreau sa va spun ca, desi consider ca noi impreuna cu domnul Taranu am fost exclusi fara mari temei din fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”. Eu nu particip la acest gen de votari in Parlament. Dar domnul Misin astazi s-a referit la aspectul profesionalismului. As ruga sa nu insistati sa acreditam ideea sau sa le acreditati celor care asculta ideea ca profesionisti sint numai in PCRM, ceea ce deloc nu este adevarat.

De exemplu, cind s-a spus acest lucru, eu am simtit o atitudine inadecvata, de exemplu, fata de Valentina Golban, care, in opinia mea, a fost exclusa din functia de vicepresedinte tocmai pentru ca s-a implicat si pentru ca a patruns in esenta unor probleme sociale, care sint foarte grave in Republica Moldova.

De asemenea, nu cred ca e cazul ca sa acreditati ideea de profesionalism in cazul prezentei mele ca vicepresedinte la Comisia de politica externa si integrare europeana, una, si ca membru in delegatia Adunarii Parlamentare NATO. Deci, prin acest punct de vedere vreau sa va spun ca, de fapt, este o rafuiala si este o lipsa de principii. Si daca spuneti ca fiecare deputat are dreptul la initiativa la anumite, sa zicem asa, posibilitati, oportunitati, in cazul acesta deloc nu se explica de ce ati raspuns propunerilor venite din partea unor partide de opozitie de a demite deputatii neafiliati, care au si ei aceleasi drepturi ca orice deputat din orice fractiune, fapt pe care il demonstrati astazi prin propunerea pe care ati facut-o in legatura cu Vlad Ciobanu.               

Vreau sa va spun ca, intr-adevar, nu exista principii, exista rafuiala si sint de acord cu domnul Taranu ca v-a spus adevarul. Aceasta este. Eu regret ca in acest Parlament nu e nevoie de capacitatile deputatilor pentru a reprezenta Republica Moldova si in fata Occidentului, si in fata populatiei noastre asa cu demnitate, cum pot deputatii nostri sa faca.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Eu cred ca nu este pentru prima data in Parlamentul si in parlamentele Republicii Moldova cind se intimpla astfel de cazuri. Sigur ca este o chestie legata si de  situatia politica, de conjunctura politica in Parlament. Eu cred ca unii colegi care ies si vorbesc nu prea isi aduc aminte sau nu tin cont de aceasta experienta, trebuie sa se gindeasca lumea atunci cind face un pas sau altul.

De aceea, eu cred ca, daca prima parte a chestiunii explicata de domnul Misin, desigur, cu buchia putin poate nu prea, dar cu spiritul intr-adevar stam bine. De aceea, eu cred ca noi trebuie sa punem la vot aceasta decizie. Eu cred ca este important ca persoana care este numita in functie de presedinte a Comisiei pentru administratia publica ecologie si dezvoltarea teritoriului este o persoana potrivita. Noi cunoastem ca, in teritoriu si la adoptarea legii, noi am vorbit ca administratia publica locala are nevoie de o implicare nepolitica, sa ii spunem asa, fiindca in administratia locala avem reprezentanti ai diferitelor partide. Este bine ca domnul Ciobanu sa pastreze independenta politica si atunci eu cred ca comisia va fi eficienta, va fi efectiva si Parlamentul va avea posibilitate sa influenteze in mod real si practic situatia din administratia publica locala.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Mi se pare ca noi am luat-o cam razna si am uitat care este misiunea Parlamentului. L-am prefacut intr-un tirg de posturi. Noi acum discutam nu numai cazul de numire a domnului Ciobanu, dar domnul Presedinte al comisiei ne-a prezentat o informatie larga, se mai schimba si altele.

Vreau sa spun ca, intr-adevar, nu se ia in vedere deloc profesionalismul, cum am zis, s-a prefacut intr-un tirg si am spus data trecuta pentru ce am fost eu exclusa din functia de vicepresedinte. Nu mi s-a gasit un neajuns, ca nu as fi in stare sa indeplinesc aceasta functie. Mi s-a incriminat, chipurile, ca as fi incalcat statutul PPCD si am denigrat din imagine. Vreau sa ma refer la faptul ca tot atunci am fost exclusa din grupul de lucru. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Nu va suparati va rog. Nu este vorba de chestii personale, noi vorbim de un document, de un proiect.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu sint deputat in Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va rog sa facem...  Dar vorbim la subiect, doamna.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Exact la subiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumneavoastra va referiti la dumneavoastra personal.

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

Deja trec la subiect. Tot atunci am fost exclusa si din grupul de lucru cu statele CSI. In fractiunea PPCD, unde am activat mi se demonstra foarte tare...

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Cusnir,

Eu a doua oara va rog foarte mult.

 

Doamna Valentina Cusnir:

...Ca este nevoie ca si fractiunea PPCD sa aiba reprezentant in acest grup de lucru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deconectati va rog microfonul 5.

Stimata colega,

Eu imi cer scuze, cu tot respectul pentru dumneavoastra. Nu este tocmai momentul potrivit ca sa vorbim indelung despre propriile noastre persoane. La subiect, noi discutam subiectul respectiv.

Domnul Rosca,

Va rog la subiect.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Este absolut evident ca intotdeauna este mai placut sa fii promovat decit demis sau retras din functie. Eu as vrea sa atrag atentia tuturor colegilor ca aceasta hotarire, pe care urmeaza sa o votam, are si un nume, al unui coleg de al nostru din “Alianta «Moldova Noastra»”, care urmeaza sa fie avansat. Domnul Vasile Pintea. Avem procesul-verbal al hotaririi Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, prin care domnul Vasile Pintea este propus la functia de vicepresedinte al Comisiei pentru politica economica, buget si finante.

Si cu toti am agreat la Biroul permanent proportionalitatea ca principiu de ocupare a functiilor de conducere in cadrul comisiilor permanente. In ceea ce priveste, ma rog, opiniile, ele sint firesti, dar nu putem sa nu observam ca in Parlamentul Republicii Moldova “Blocul Moldova Democrata” a intrat cu 34 de mandate. La ora actuala, daca cifra pe care o cunosc este inca in vigoare, “Alianta «Moldova Noastra»” are 13 mandate. Este o diferenta de la 34 la 13, oricite speculatii am face. Aceasta este o data.

In ceea ce priveste ideea de promovare in baza competentei. Aici fiecare ne putem asuma opinia subiectiva s.a.m.d. Insa, in ceea ce priveste personal domnul Vlad Ciobanu, dumnealui are o experienta deosebita si poate ca ar fi fost mai bine sa ne gindim din start ca anume dinsul ar fi fost cel mai potrivit pentru aceasta functie. Nimeni dintre noi nu se poate lauda ca ar avea experienta de conducator de prim rang la nivel raional de-a lungul anilor si performantele pe care le-a demonstrat le cunoastem.

In plus, in Parlamentul anilor 1998–2001 Vlad Ciobanu a fost unul dintre principalii promotori ai reformelor in domeniul administratiei publice locale. De aceea, eu personal agreez aceasta propunere si nu ne face decit sa ne gindim cit de onorabil este cind majoritatea propune altcuiva functia care ii revine. In ceea ce priveste posibila cumparare, asa cum spunea... imi pare rau ca domnul Braghis nu este. Daca ar fi de cumparat, poate ca sub aspect aritmetic ar fi fost mai convenabil domnul Braghis, care are in spate mai multe mandate. Nu, are 5, 6 sau cite mandate ale partidelor pe care incearca sa le organizeze.

De aceea, eu as propune sa fim foarte corecti si colegiali si sa admitem si altceva. Da, Parlamentul are un numar de mandate, da, politica inseamna si negocieri, si aranjamente, si intelegeri. Aceste intelegeri intotdeauna pe cineva satisface, pe altcineva nu satisfac. Dar sa ne invinuim unii pe altii de infractiuni de ordin moral sau legal, cred ca nu este deloc cazul si nu se va intimpla nici o tragedie. Initial, “Alianta «Moldova Noastra»”, Blocul Moldova Noastra a avut doua functii de presedinti de comisii. La ora actuala, intucit au ramas numai 13, vor avea doar unul si nu mi se pare nimic grav in aceasta situatie, cu tot respectul fata de domnul Veaceslav Untila, care urmeaza sa fie retras din aceasta functie.

Multumesc frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta, etapa supun votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.4596. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele pentru stenograma.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 25.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul  Marian Lupu:

53 de voturi “pro”. Impotriva?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Nu va suparati. Anuntati-mi, va rog, inca o data rezultatele, este o diferenta de cifre. Deci, sectorul nr.1?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Domnul  Marian Lupu:

Nu, pentru. 25.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 25 pentru.

Impotriva – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

0. Sectorul nr.2  pentru citi au fost?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 29.

 

Domnul  Marian Lupu:

29.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul  Marian Lupu:

61 de voturi “pro”.

Eu imi cer scuze, fiindca am confundat 29 cu 21.

Si impotriva?

Sectorul nr.3 – 1.

Sectorul nr.2 – 0.

Sectorul nr.1 – 0.

Cu aceste rezultate, proiectul de Hotarire nr.4956 este aprobat.

Eu tin sa-i felicit pe colegii nostri, pe domnul Ciobanu, pe domnul Pintea si pe doamna Serpul cu numirea in aceste functii de presedinte si vicepresedinte de comisie.

Stimati colegi,

Propun sa le dorim mult succes in activitatea lor ulterioara.

Proiectul de Lege nr.4021 pentru modificarea si completarea Legii privind instituirea unor masuri suplimentare de sustinere a activitatii de intreprinzator, desfasurate in localitatile din stinga Nistrului ale raionului Dubasari.

Guvernul.    

 

Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Stimati deputati,

Se prezinta pentru examinare in prima lectura proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii nr.39-XVI din 2 martie 2006 privind instituirea unor masuri suplimentare de sustinere a activitatii de intreprinzator desfasurate in localitatile din stinga Nistrului ale raionului Dubasari. Proiectul de lege s-a elaborat in scopul eliminarii unor deficiente ale mecanismului de acordare a compensatiilor nominative persoanelor fizice si juridice rezidente in localitatile din stinga Nistrului ale raionului Dubasari, constatate in cadrul implementarii Legii nr.39 din 2 martie 2006.

Proiectul nominalizat s-a elaborat in rezultatul monitorizarii situatiei in localitatile din stinga Nistrului ale raionului Dubasari, deplasarilor efectuate in teritorii de catre reprezentantii organelor publice centrale abilitate, adresarilor administratiei publice locale si, in mod special, ale agentilor economici din localitatile mentionate. Intr-un mod deosebit, s-a constatat imposibilitatea achitarii impozitului funciar si altor taxe de catre agentii economici, dat fiind faptul ca majoritatea sint antrenati in domeniul agricol. Si, respectiv, domeniul agricol este un domeniu sezonier care prevede achitarea unei sume de bani in sezon, sezonier.

In scopul solutionarii problemelor ce tin de realizarea mecanismului de acordare a compensatiilor, se propune inlocuirea, in cuprinsul Legii nr.39 de legislatura a XVI-a din 2 martie 2006, a cuvintului “compensare” cu cuvintul “scutire”.

Astfel, detinatorii de terenuri agricole, situate dupa traseul Ribnita – Tiraspol, in cazul limitarii accesului la aceste terenuri, pina la inlaturarea consecintelor limitarii referitor la terenurile mentionate, se scutesc de plata impozitului funciar, de plata contributiilor de asigurari sociale de stat, de plata primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala.

De asemenea, trebuie de mentionat ca ramin in vigoare prevederile acordarii ajutorului de somaj sau alocatii pentru integrare sau reintegrare profesionala detinatorilor de terenuri agricole. Cheltuielile ocazionate de plata alocatiei de integrare sau reintegrare profesionala se va efectua in limita transferurilor de la bugetul de stat bugetului asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile necesare pentru plata contributiilor asigurarilor sociale si pentru primele de asigurare obligatorie de asistenta medicinala se va efectua in limita transferului de la bugetul de stat bugetului asigurarilor sociale de stat si in fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

De asemenea, trebuie de mentionat ca detinatorii de terenuri agricole, situate dupa traseul Ribnita–Tiraspol, nu sint lipsiti de dreptul de a beneficia de prestatiile de asigurari sociale, finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Sinteti aici din numele Guvernului, vreau sa va intreb ce masuri a intreprins Guvernul pentru a inlatura motivele in aceasta regiune? Caci noi de fiecare data doar facem niste facilitati. Desigur, oamenii de acolo se afla intr-o stare, dar noi nu putem la infinit sa stam si sa nu facem nimic. Vreau sa va intreb daca Guvernul intreprinde ceva in aceasta directie, in afara de ajutor financiar.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca, conform unui grafic special si in colaborare cu administratia publica locala, reprezentantii Guvernului intreprind vizite in aceasta regiune, unde se duc consultari suplimentare cu agentii economici si persoanele fizice din aceasta regiune, unde sint elucidate problemele care apar si la prelucrarea terenurilor agricole, si in domeniul financiar, asa cum am mentionat.

Fiindca era imposibil de a achita impozitul funciar si pe urma de a face o compensare a acestui impozit. Dar eu am venit cu aceasta initiativa. Totodata, vreau sa va aduc la cunostinta ca la 31 martie 2006 a fost adoptata Legea privind instituirea... Pardon, deci nu aceasta lege a fost adoptata. A fost adoptata o lege anul curent, in luna octombrie, deci, cu privire la compensarea platii pentru asigurarea... pentru plata asigurarilor sociale.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu va multumesc.

Eu aceasta am zis, dar am facut o observatie si in cadrul cind am examinat bugetul de stat, ca noi doar facem niste facilitati si insusi populatia din acest teritoriu zic, nu vreau, stiu in ce stare se afla. Dar, oricum, noi trebuie sa facem ceva caci ei nu vor dori niciodata sa fie reintegrare. Daca noi venim de fiecare data cu niste facilitati, adica Guvernul trebuie sa faca ceva, sa intreprinda niste masuri ca sa iesim din aceasta situatie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mie imi este clara necesitatea aprobarii acestui proiect de lege. Dar, totusi, sint unele intrebari care, pentru clarificare, eu rog sa dati raspuns. Prima este ceea ce este legat de...

 

Domnul  Marian Lupu:

Mai aproape de microfon, va rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Ceea ce este legat de limitarea accesului, din cauza ca scutirea o sa aiba loc, daca ceva o sa se intimple. Cum eu stiu, o parte din terenuri, anul curent, din cauza ca eu cunosc aceste cimpuri bine, eu am lucrat in raion. O parte din aceste terenuri anul curent au fost prelucrate. Si, cum eu stiu, este o intelegere, in orice caz a fost asa intelegere ca acesti tarani o sa aiba acces la prelucrarea, cu unele conditii, a acestor terenuri. Care este situatia in momentul de fata? Sau care este atitudinea: o sa fie prin prelucrarea acestor terenuri partial sau total?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

Intr-adevar, pe parcursul anului 2006, accesul la aceste terenuri a fost permis, o parte din terenuri au fost prelucrate. Dar alineatul (4), care a fost expus in alta redactie in acest proiect de lege, de fapt, contine sintagma: “in cazul limitarii accesului la aceste terenuri”. Deci, in acest context noi ne rezervam, totusi, dreptul de a expune si o situatie de alternativa.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc.

Eu vorbesc din cauza ca o parte de terenuri au in curind... nu au fost prelucrate nu din punct de vedere ca nu au avut acces. O parte din probleme au aparut din cauza ca a fost tirziu hotarita problema legata de accesul pentru prelucrare, dar o parte a ramas neprelucrat, eu stiu,  legat de problemele financiare si mai departe. De aceea, acest moment, cind noi scriem aici in cazul in care nu o sa fie prelucrat, ar fi bine ca sa fie un sistem de control asupra stabilirii cauzelor de ce nu au fost prelucrate, nu din punctul de vedere al accesului, dar din punctul de vedere a ceea ce avem in total in tara, din punctul de vedere al mijloacelor financiare, fondurilor fixe, fondurilor circulante s.a.m.d.

Si a doua intrebare. Totusi, ati calculat, eu consider ca aveti care este costul acestui proiect, care o sa fie implicat undeva, mi se pare ca undeva 5500 de hectare. Care este costul acestui proiect?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc de intrebare.

In principiu, deci, in ceea ce priveste costul acestui proiect. Mi-a venit foarte greu sa facem niste estimari, dat fiind faptul ca la capitolul inregistrari agentii economici. Deci, noi avem datele concrete cu privire la agenti economici. Mai mult decit atit, luind in vedere faptul ca a existat mecanismul de compensare si nimeni nu a solicitat compensarea la capitolul impozitului funciar, deci, ne-a venit foarte greu sa facem estimarile pentru acest impozit, pentru scutirea de la acest impozit. Mai mult decit atit, nu stim care va fi efectul in urma aprobarii acestei legi. Probabil sa fie inregistrati mai multi agenti economici care vor beneficia. Deci, sintem acum in calcul al acestor estimari.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4. 

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu as vrea, daca sintem in stare sa ne aducem aminte de dezbaterile pe care le-am avut pe marginea proiectului de lege, cind se discuta in forma actuala, si anume compensarea. Noi am discutat si eu personal am mentionat ca prin mecanismul acesta de compensare se va institui un mecanism foarte greoi si, practic, greu de implementat. Dar, totodata, raspunsurile pe care le-ati dat dumneavoastra, domnule viceministru, ca dupa compensarile respective nici nu s-a adresat nimeni, imi apare o intrebare  fireasca, spuneti, va rog, in momentul in care noi i-am identificat clar pe acei care vor fi scutiti de taxele si impozitele respective, deci, sint detinatorii de terenuri si unde sint plasati acesti detinatori?

Poate ar fi cazul ca noi sa fixam intr-o forma, nu am solutia, pentru lectura a doua, poate, o sa vin cu o formulare exacta, ca acesti detinatori sa fie scutiti de taxele respective, care sint prevazute si, in urma unor activitati specifice de tinere a acestor terenuri, ca sa nu trecem peste alte sau sa intimpinam ulterior alte situatii, cind un detinator de teren poate sa practice si alte activitati, in afara de cultivarea terenului respectiv. Si aici sint anumite scutiri de taxe si nu este evidentiat clar ca taxele se refera sau taxele urmeaza a fi scutite in urma activitatii directe ce tine de prelucrarea acestui pamint.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebarea elocventa.

Deci, as propune, daca sinteti si dumneavoastra de acord, ca aceasta prevedere, impreuna cu Comisia pentru politica economica, buget si finante, sa venim cu o propunere pentru lectura a doua.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Eu v-as ruga sa analizati si dumneavoastra foarte atent. Fiindca deseori noi ne bazam pe lectura a doua, depunem amendamente si dupa care noi discutam in refuzul. Eu la comisie ma adresam, nu presedintelui comisiei. Si ca argumentare de refuz a amendamentului, scrie foarte simplu: “Este legat de concept si conceptul a fost votat.”

Dar pentru a spune lucrurilor pe nume asa cum sint, deci, norma respectiva, este clar prevazuta, in primul rind, mai mult ca un mesaj pentru acei care sint... ca o atentie din partea Guvernului. Si eu cred ca noi sa incepem acum sa discutam vizavi de cheltuieli si costuri s.a.m.d. ar fi inutil. Aici este o datorie a noastra: sa avem aceasta atitudine. Numai ca reglementarea trebuie sa fie foarte clara si sa...

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule viceministru,

Dumneavoastra cunoasteti care sint motivele ca detinatorii acestor facilitati, compensari nu au solicitat aceste compensatii? Care sint motivele?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

De fapt, in nota informativa am incercat sa explic si motivul pentru care am venit cu aceasta initiativa. Deci, dat fiind faptul ca agentii economici inregistrati, detinatori de terenuri agricole, le-a venit foarte greu sa plateasca aceste sume mai intii, ca pe urma sa beneficieze de compensari, dat fiind inexistenta mijloacelor financiare, dat fiind domeniul agricol, care nu dispune de mijloace financiare pe tot parcursul anului, dar cere niste alocatii sezoniere.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Va multumesc, domnule viceministru.

Mie imi pare bine ca, totusi, Guvernul, peste 9 luni de zile, a ajuns la o asemenea concluzie. Deoarece atunci, in martie, cind discutam in comisie Legea nr.39, noi am incercat sa convingem Guvernul ca obligativitatea de compensare va aparea in cazul in care platile vor fi platite.

Pornind de la faptul ca cetatenii si blocada mai mult politica a acestor localitati... ei nu vor avea posibilitate sa plateasca aceste plati, se pierde si dreptul de compensare. Si am propus atunci ca scutirea este modalitatea cea mai rationala pe care am putea sa o propunem si nu ati acceptat.

Si intrebarea a doua. Cind am discutat Legea nr.39, in martie, aici, in plenul Parlamentului, i-am adresat o intrebare domnului ministru Lazar, ca noi vom sustine acest proiect de lege de sustinere a satelor din stinga Nistrului, dar situatia grea sociala si economica este in toate satele Republicii Moldova. Si atunci domnul ministru ne-a promis ca, pina la sfirsitul anului, in Parlament va fi prezentata o strategie, un proiect de lege de sustinere economica si sociala de dezvoltare economica a tuturor satelor din Republica Moldova.

Este luna decembrie, eu nu cunosc ca in Parlament Guvernul sa fi inaintat un proiect de lege de asa fel sau o Strategie de dezvoltare a satelor Republicii Moldova, asa cum a promis in sedinta plenara din martie.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

De fapt, in acest context, as vrea sa va spun, ca in cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare se opereaza cu astfel de strategie, deci, cu o Strategie de dezvoltare a agriculturii in general. Mai mult decit atit, vizavi de afirmatiile domnului Lazar in privinta echitatii tuturor agentilor sau tuturor satelor din Republica Moldova, as vrea doar sa mentionez un fapt, sa il constat cu certitudine ca ceilalti din partea dreapta a  Nistrului, deci, si agentii economici, si proprietarii de pamint, cel putin, au accesul nelimitat la aceste terenuri, comparativ cu persoanele din zona nefavorizata.

 

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule viceministru,

As vrea sa imi raspundeti pe scurt la intrebare: este asa o initiativa la Guvern, se elaboreaza, va fi prezentata in Parlament, asa cum a promis domnul ministru, pina la sfirsitul anului? Sau domnul ministru a facut o gluma in martie?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Deci, nu cred ca domnul ministru putea sa faca o gluma. Vreau sa va aduc la cunostinta ca pina la sfirsit de an o sa fie.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

O sa fie, da?

 

Domnul  Viorel Melnic:

Exact.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul  Gheorghe Popa:  

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat in prima lectura proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii nr.3916 din
2 martie 2006 privind instituirea unor masuri suplimentare de sustinere a activitatii de intreprinzator desfasurate in localitatile din stinga Nistrului ale raionului Dubasari, initiativa legislativa a Guvernului.

Proiectul de lege presupune inlocuirea cuvintului: “compensare” cu expresia “scutire”. Ceea ce ar insemna ca persoanele fizice si juridice, rezidente in localitatile din stinga Nistrului, sint scutite de contributiile de asigurari sociale de stat obligatorii, primele de asigurari obligatorii de asistenta medicala si impozitul funciar.

Se revine la scutiri de platile respective din cauza imposibilitatii achitarii lor de catre agentii economici si aparitia unor deficiente ale mecanismului de  acordare a compensatiilor nominative persoanelor fizice, cit si celor juridice.

Pornind de la cele expuse si in baza avizelor comisiilor permanente ale Parlamentului, precum si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea legii mentionate in prima lectura. 

Vreau sa aduc la cunostinta deputatilor ca, pentru lectura a doua vor fi luate in considerare propunerile comisiilor permanente: Comisiei pentru politica externa si integrare europeana, Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, cit si ale Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, propuneri care vor da posibilitate sa fie determinat mecanismul respectiv de compensari.

Mai mult decit atit, vreau sa aduc la cunostinta forului legislativ ca, la initiativa Presedintelui Parlamentului, a fost instituit un grup de lucru, care va examina situatia pentru toate gospodariile, deci, pentru toti agentii economici, persoane fizice care activeaza astazi in localitatile din stinga Nistrului.

Ce tine de strategie. In prezent, Guvernul se ocupa de elaborarea acestei strategii si in timpul cel mai apropiat va fi prezentata Parlamentului pentru examinare.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Popa.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4021. Cine este pentru, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4021 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.3892 cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse de autovehicule.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul  Ion Chicu – viceministru al finantelor:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Cu permisiunea dumneavoastra, voi prezenta spre examinare si adoptare proiectul de Lege cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse de autovehicule, elaborat conform cerintelor stabilite in Legea cu privire la asigurari. Acest proiect de lege a fost elaborat cu concursul grupului de lucru, in a carui componenta au intrat reprezentanti ai: autoritatilor publice, exponenti ai industriei asigurarilor, cit si reprezentanti ai organizatiilor de protectie a asiguratilor sau consumatorilor.

In rezultat, in opinia noastra, proiectul de lege discutat cuprinde toate aspectele ce tin de apararea drepturilor asiguratilor, cit si de protectia intereselor companiilor de asigurare. La elaborarea proiectului in varianta finala s-a tinut cont si de recomandarile grupului de experti ai Fondului Monetar International si Bancii Mondiale. Astfel, proiectul corespunzind rigorilor internationale in domeniu.

Referindu-ma la aspectele de continut ale proiectului actului legislativ nominalizat, este de mentionat ca acesta reflecta cadrul organizatoric si institutional necesar pentru realizarea libera a drepturilor civile, cit si pentru apararea drepturilor persoanelor terte la compensarea prejudiciilor patrimoniale produse vietii, sanatatii si bunurilor lor.

Astfel, proiectul contine urmatoarele reglementari esentiale. Se stabilesc exigente clare, dupa parerea noastra, fata de asiguratorul de raspundere civila auto, interna si externa. Pentru practicarea asigurarii auto interne fiind obligatorie dispunerea de cel putin a unui reprezentant de despagubiri in centrele raionale ale Republicii Moldova, care, in virtutea imputernicirilor exprese ale asiguratorului, va receptiona cererile de despagubire si va colecta toate informatiile necesare acestuia pentru examinarea si solutionarea pretinselor de dauna.

Existenta unor atare reprezentanti de despagubiri in fiecare centru raional va facilita procesul de regularizare a daunelor prin simplul fapt ca, pentru intocmirea dosarului de dauna, partile nu vor mai fi obligate de a se deplasa la sediul asiguratorului, care, de cele mai frecvente ori este geografic indepartat de locul accidentului. Pentru desfasurarea asigurarii autoexterne este obligatorie contributia la Fondul de compensare. Proiectul stabileste clauze exprese vizavi de cazurile asigurate si modalitatea incheierii contractelor de asigurare. In acest sens, Nomenclatorul cazurilor de asigurare a fost extins, totodata stipulindu-se concret cazurile nepasibile despagubirii.

Se extinde, de asemenea, cercul de persoane asupra carora se rasfring efectele contractului de asigurare. Astfel, in baza contractului de asigurare obligatorie de raspundere civila auto, asiguratorul acorda despagubiri nu numai persoanelor terte din afara autovehiculului, al carui utilizator se face responsabil de producerea accidentului, dar si persoanelor aflate in autovehiculul respectiv, inclusiv membrilor familiei utilizatorului in cauza si bunurile aflate in acest autovehicul.

In proiect sint reflectate reglementarile ce tin de primele de asigurare, pagubele ce se recupereaza de catre asigurator, cit si limitele raspunderii asiguratorului. Conform proiectului, primele de asigurare urmeaza a fi stabilite si actualizate nu mai putin de o data pe an de catre autoritatea de supraveghere in baza unei metodologii aprobate de Parlament.

La articolul 12, proiectul prevede facilitati pentru pensionari si invalizi, reduceri pina la 25% din marimea primei de asigurare. Proiectul stabileste expres limitele maxime ale raspunderii asiguratorului: 500 000 de lei pentru daune materiale, indiferent de numarul persoanelor pagubite intr-un accident, 350 000 de lei pentru leziuni corporale sau deces pentru fiecare persoana, dar nu mai mult de 700 000 de lei, indiferent de numarul persoanelor pagubite.

Indiferent de faptul daca utilizatorul a respectat sau nu obligatiile legale de ordin tehnic, poseda sau nu permis de conducere, este sau nu inclus in contractul de asigurare, Compania de Asigurare este obligata sa repare prejudiciile in caz de producere a accidentului. In acest caz, asiguratorul poate declansa actiune judiciara de regres pentru as recupera cheltuielile, sa zicem, neindreptatite. Acest lucru este valabil si pentru alte cazuri de nerespectare de catre asigurat a prevederilor acestei legi.

Concomitent, proiectul prevede si despagubirea persoanelor vatamate in cazul in care persoana responsabila de accident nu are o asigurare valabila incheiata, inclusiv si in cazul in care persoana responsabila sau autovehiculul a ramas neidentificat, despagubiri ce se vor acoperi din fondul victimelor strazii, administrat si gestionat de Biroul asiguratorilor de autovehicule. Reglementarile vizavi de activitatea acestui Birou sint cuprinse in capitolul VII din proiect.

Prin intermediul acestui proiect de lege s-a urmarit armonizarea legislatiei autohtone in domeniu la exigentele directivelor Uniunii Europene, ca rezultat al angajamentelor asumate de Republica Moldova la momentul obtinerii calitatii de membru al sistemului international “Cartea Verde”.

Nu, in ultimul rind, reglementind prin lege activitatea Biroului National al Asiguratorilor de Autovehicule din Republica Moldova, statul stabileste conditiile ce trebuie cumulate de catre companiile de asigurare, care sint autorizate sa subscrie asigurarea obligatorie de raspundere civila auto cu extindere externa, conditie de ordin constituitiv, organizatoric si tehnic, cit si modul de participare la alimentarea fondului de garantie constituite. Normele de drept instituite prin proiectul mentionat nu permit subiectului raporturilor juridice respective sa impuna conditii proprii suplimentare sau sa se eschiveze vadit de la executarea anumitelor prestatii ce deriva din contractul de asigurare.

Stimati deputati,

Pornind de la cele expuse si considerind examinarea ampla in cadrul comisiilor, unde majoritatea sugestiilor si obiectiilor dumneavoastra au fost acceptate pentru modificari pentru lectura a doua, solicit sustinerea proiectului mentionat.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Eu nu am sa repet experienta pe care am avut-o la discutarea Legii privind asigurarile. Aici as veni mai mult cu o constatare si cu o rugaminte fata de Comisia pentru politica economica, buget si finante. De ce vorbesc de Legea privind asigurarile? Fiindca, daca ne uitam foarte atent, majoritatea normelor prezente in legea respectiva sint reflectate si in legea de baza, putem sa-i spunem si asa.

Deci, eu am depus amendamente pe data de 27 noiembrie, am depus in 37 de puncte 60 de amendamente. Comisia a examinat amendamentele exact peste doua zile, pe data de 29 noiembrie, nu numai ale mele, desigur, in mare majoritate au fost respinse cu argumente de genul ca nu tin de concept s.a.m.d.

Noi cind vom discuta legea respectiva in lectura a doua, din pacate, va trebui sa discutam foarte mult in plen.

Domnule Bondarciuc,

Eu, stiu, nu ati ascultat de la inceput ce vreau sa spun si din acest motiv, ca sa nu pierd timp, caci am vrut sa iau si cuvint si sa fac multe modificari. Voi o sa votati asa cum credeti, stiu de aceasta.

Domnule viceministru,

Cu rugamintea, catre dumneavoastra mai mult, cind mai depun deputatii amendamente, uitati-va si dumneavoastra atent, fiindca sint si idei foarte bune. Nu trebuie de le luat, ca ele, pur si simplu, sint depuse de catre deputatii din opozitie si nu trebuie de luat in considerare. Eu, de fapt, aceasta am vrut sa spun, ca am sa depun amendamentele in scris.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Eu va multumesc, domnule deputat.

Cu siguranta vom lua in considerare propunerea dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Dupa parerea mea, unde in lege este prevazut: “Obligatiunea sau obligatiunile asiguratorului”. El nu trebuie sa fie obligat numai ca sa compenseze cheltuielile care apar la un accident sau altul, dar trebuie sa fie prevazut si sistemul de stimulare pentru conducatorii autovehiculelor care au contract si nu folosesc posibilitatile si o sa fie o metoda de stimulare a folosirii transportului fara accident, nu numai ca se compenseaza suma. Dar care e sensul, daca proprietarul autovehiculului plateste din cauza ca legea, obligatoriu, plateste 10–15 ani. Acestea sint tarifele stabilite. El este om disciplinat, nu face nimic zarva pentru o companie sau alta, dar din partea companiei inapoi el nu primeste despre aceea ca el este asa disciplinat.

De aceea, eu consider ca in partea de obligatiuni o sa fie prevazut si in contract, si in lege o sa fie articol aparte, ca asiguratorul, totusi, este cointeresat nu numai pentru cistig sa acumuleze aceste tarife, dar si pentru acei care folosesc transportul in tara si calatoresc atent, conform regulilor stabilite. Aceasta norma ar fi bine ca sa fie prevazuta in lege. In momentul de fata nu este nici in mod obligatoriu si nu este prevazut, ca aceasta trebuie sa fie prevazut in contract. De aceea, pentru lectura a doua, eu va rog, atunci aceasta o sa fie un mod de stimulare.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Va multumesc.

Daca imi permiteti. Deci, la articolul 11 alineatul (3) “Primele de asigurare” este stipulat: “Marimea primei de asigurare sau stabilirea acestei marimi va fi in dependenta de unii coeficienti in care se va lua in considerare experienta conducatorului auto respectiv, istoria lui, sa zicem, de accidente etc., etc.” Dar toate acestea vor fi indicate mai concret in metodologia care va fi elaborata, Conform proiectului, urmeaza a fi aprobata de Parlament.

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Nu, daca acest regulament o sa fie aprobat in Parlament, noi nu o sa avem posibilitate sa il influentam. De obicei, majoritatea acestor regulamente se aproba la nivel de Guvern. De aceea, in lege trebuie sa fie prevazute aceste restrictii, ca sa fie ca de baza, pentru elaborarea unui sau altui regulament.

Eu, va rog, pentru lectura a doua sa propunem, dar, totusi, autorii si comisia ar fi bine ca sa lucreze asupra acestuia, ca sa nu ramina ca companiile sint cointeresate ca sa acumuleze aceste sume de bani ca tarif stabilit ca obligatoriu. Nu, eu stiu, din cauza ca eu am folosit si noi toti, acei care avem transport, am fost asigurati. Si aceasta atitudine a cointeresarii din partea companiei in legea veche nu a fost asa strict stabilit. Si ar fi bine ca in lege, daca noi adoptam in varianta noua, acest moment sa fie stabilit mai concret.

Multumesc.

 

Domnul  Viorel Melnic:

Am inteles.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.

Domnule viceministru,

Am trei intrebari. Articolul 2 “Notiuni de baza si definitii”. Atunci cind dumneavoastra dati definitia accidentului de autovehicul, nu vi se pare ca formularea pe care o contine acest proiect de lege, este una care are un caracter limitativ. Deci, limiteaza arealul de actiuni al acestei legi.

Deoarece un accident cauzeaza prejudicii nu numai unor persoane fizice si unor persoane juridice. De pilda, s-a produs un accident in preajma unui edificiu, care apartine unei organizatii, si asa un autovehicul a prejudiciat pierderi materiale acestui edificiu. Nu considerati ca era cazul ca sa se faca o asemenea completare: “Persoanelor fizice si juridice.”

 

Domnul  Viorel Melnic:

Va multumesc.

De fapt, in redactia actuala e scris asa: “Unor persoane si care poate da nastere unor pretentii de despagubire”. Consider ca in cazul in care e scris: “persoane” nu este nevoie, sa zicem, de stabilit exhaustiv fizice si juridice. Despagubirea prevede atit, sa zicem, despagubiri materiale.

De fapt, in redactia actuala este scris in felul urmator: “Unor persoane si care poate da nastere unor pretentii de despagubire.

Consider ca in cazul in care este scris “persoane” nu este nevoie, sa zicem, de stabilit exhaustiv – fizice si juridice. Si despagubirea prevede atit, sa zicem, despagubiri materiale...

 

Domnul Ion Varta:

Poate mai bine sa indicam expres “persoane fizice si juridice”. Atunci lucrurile se simplifica.

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu e o problema, deci pentru a doua lectura.

 

Domnul Ion Varta:

Da, articolul 7, alineatul 2): “asiguratul nu poarta raspundere civila auto in cazurile in care accidentul a avut loc” si dumneavoastra enumerati aici. Da, iarasi mi se pare ca nu are o marja mare de acoperire aceasta specificare a cazurilor.

De pilda, s-a produs un accident, pe care, intr-un fel, nu putem sa il incriminam celuia care s-a aflat la volanul automobilului ca poarta vina in exclusivitate. Un drum accidentat cu gropi, nu a fost curatita ghiata, nu sint semnele de circulatie si atunci nu poate sa i se incrimineze vina exclusiva celuia care se afla la volanul autovehiculului. Prin urmare, trebuie aceasta vina sa o imparta si alte persoane care se fac vinovate de producerea acestui accident.

 

Domnul Viorel Melnic:

Daca imi permiteti.

 

Domnul Ion Varta:

Era cazul ca sa specificam in...

 

Domnul Viorel Melnic:

In cazul producerii cazului de asigurare, in cazul, sa zicem, cind nu se ajung la un numitor comun partile asiguratorul, asiguratul si pagubitul, exista modul stabilit, sa zicem, general, de adresare in instantele de judecata pentru a aduce claritate in cazul de fata.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, in asemenea situatii, instanta de judecata va decide.

 

Domnul Viorel Melnic:

Da, da pentru ca, sa zicem, initial, cind s-a produs accidentul este solicitata politia rutiera si in urma expertizei politiei rutiere se stabileste cine a fost vinovatul.

In cazul in care partile contesta aceasta decizie, bineinteles, poate fi contestat dupa cum prevede legislatia in vigoare.

 

Domnul Ion Varta:

Si ultima intrebare cu referire la articolul 12: “asiguratorul poate oferi reduceri pina la 25%”. Si dumneavoastra ati specificat, este vorba de doua categorii, cei de virsta pensionara si persoanele cu deficiente locomotorii. Dar nu considerati ca ar putea fi incluse si alte categorii de persoane care pot fi scutite de o parte din aceste sume.

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc.

 

Domnul Ion Varta:

25% pe care dumneavoastra le preconizati in aceasta. De pilda, participantii la lichidarea avariei de la Cernobil, participantii la conflictul armat de la Nistru din 1992 pot profita de asemenea inlesniri.

 

Domnul Viorel Melnic:

Am inteles intrebarea dumneavoastra. De fapt, articolul respectiv nu ofera facilitati in functie, sa zicem, de nivelul de trai al unor paturi. Deci, acorda facilitati in functie de gradul in care aceste persoane utilizeaza automobilul si se presupune ca invalizii sau pensionarii vor utiliza pe o perioada, sa zicem, mai mica sau nu asa de frecvent cum pot utiliza autovehiculul alte persoane.

Deci, nu sint facilitati sociale, sint facilitati, sa zicem, in functie de masura in care se utilizeaza autovehiculul.

 

Domnul Ion Varta:

Nu prea am inteles care e principiul care sta la baza unei asemenea formulari, dar...

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci... respectiv, nu acorda facilitati in functie de nivelul veniturilor persoanelor, dar acorda facilitati in functie de timpul in care este utilizat autovehiculul. Si se considera ca invalizii si pensionarii utilizeaza autovehiculul mai putin, sa zicem, decit persoanele respective.

Exact asa si la facilitatea sau la 60% pentru detinatorii... Se considera ca aceste vehicule nu circula atit de mult prin tara. Ele, de fapt, circula in exterior, de aceea si, sa zicem, reducerile sint asa de esentiale.

 

Domnul Ion Varta:

Nu un criteriu concludent. Poate criteriul social era unul mai indicat sa fie pus la baza unei asemenea stipulari a acestui proiect de lege.

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu neg acest lucru, dar pornesc de la conceptul proiectului.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc si dumneavoastra.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul Valerii Garev:

Спасибо. На мой взгляд, этот проект разработан, и он главной целью ставит характер стабильных прибылей страхового общества, которое будет страховать. А мне кажется, надо было бы прежде всего обеспечивать удобство для людей. Но это первое замечание.

А второе следующее: в статье 7 – страховой случай. Здесь страховательный счет автогражданской ответственности – случай, когда происшествие произошло в результате исключительной вины потерпевшего. Мне не понятен пункт в) – ведь любая авария случается по чей-то вине и всегда находится виноватый человек.

Но почему он не несет ответственности, если он обязательно застраховался. Это же не просто застраховался, а его заставили застраховаться.

 

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc mult pentru intrebari.

Ceea ce tine de prima constatare a dumneavoastra, bineinteles, urmeaza dumneavoastra sa va pronuntati. Dar dupa cum am remarcat in raport, acest proiect a fost elaborat de un grup de lucru, ai carei membri au fost si Compania de Asigurari, si Asociatia de protectie a intereselor sau drepturilor consumatorilor, adica asiguratilor, si reprezentanti, sa zicem, ai Fondului Monetar.

Consideram ca in proiect s-a respectat o balanta sau echitate, pentru ca este important ca industria asigurarilor sa functioneze. Deci, pina la urma, este un business si normal, caci trebuie sa aiba si ei un nivel oarecare rezonabil de profitabilitate, altfel industria nu va functiona.

In ceea ce priveste, daca imi permiteti, la articolul 7 alineatul (2) litera b) – din culpa exclusiva a pagubitului. Deci, nu pagubitul este asiguratul. Aceasta in cazul in care o persoana, sa zicem, si-a asigurat autovehiculul si a nimerit sau a comis un accident, dar nu el este de vina, este de vina anume pagubitul, care pretinde la despagubirea respectiva. Deci, in cazul de fata paguba nu va fi reparata pagubitului, caci el este culpabil. Aceasta este explicatia, daca m-am exprimat...

 

Domnul Valerii Garev:

Я понимаю, что он виновен, но он же обязательно страхуется, он сделал обязательное страхование. Ну и виноват, да, бывает, что так случается на дороге. Он виноват, недосмотрел. Невнимательность и т.д.

 

Domnul Viorel Melnic:

Я вас понял, но не он застраховался. Deci, nu este persoana care s-a asigurat, el este pagubitul.

 

Domnul Valerii Garev:

Нет, я считаю, что здесь неправильно. Спасибо.

 

Domnul Viorel Melnic:

Oricum revenim la...

Doamna Maria Postoico:

Multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc doamna Presedinte.

O sa aveti multe intrebari, fiindca daca la articolul 3 ar fi scris clar, expres “pentru personale terte”, nu s-ar pune aceste intrebari. Adica, se asigura despagubirile pentru persoanele terte prejudicii... Bine, aceasta ca un comentariu la intrebarea pusa.

Ma scuzati. Eu as vrea pentru... in redactia existenta, in denumirea legii suna astazi si rog colegii juristi, filologi sa ma ajute, eu la comisie am rugat sa fie schimbata denumirea, avind in vedere ca astazi suna in felul urmator: “cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere si pentru pagube produse de autovehicul”. Daca din denumirea legii autorii au avut in vedere asigurarea raspunderii civile a autovehiculului, atunci automobilul nu raspunde, nu are raspundere civila, el este un obiect nu este un subiect.

Si noi propunem ca denumirea legii sa fie redactata in felul urmator: “cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila auto”, cum este practica si in alte tari.

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu va multumesc pentru propunerea data.

Deci, raspunsul nu va fi mai original decit a fost in cadrul comisiei. Dumneavoastra si atunci ati ridicat intrebarea respectiva. V-am spus ca atit titlul, cit si continutul proiectului este ajustat la cerintele Uniunii Europene. Si, de fapt, directiva Uniunii Europene din '72 avea titlul, pe care il propuneti dumneavoastra, cea din '83 si din '90 are titlul pe care il propunem noi, dar se refera la acelasi concept, la acelasi continut.

Ramine aici de.

 

Domnul Valeriu Guma:

Care e problema? Caci daca in Romania, care este deja membra a Uniunii Europene, denumirea legii – raspundere civila auto... Care e problema? De ce dumneavoastra insistati? Pina la urma este logic ce vorbesc si eu ca sa nu fie.

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu insist, mai mult decit atit ca nu schimba, sa zicem, conceptul, si ramine sa discutam pentru lectura a doua. Dar v-am adus argumentele noastre.

 

Domnul Valeriu Guma:

Multumesc.

Adica acceptati?

 

Domnul Viorel Melnic:

Accept sa discutam pentru lectura a doua.

Domnul Valeriu Guma:

Bine.

Pina la urma, denumirea legii... nici nu mai intelegi: e lectura a doua, e prima lectura, conceptia, totusi, pina la urma, e foarte importanta, avind in vedere ca automobilul nu este un subiect, este un obiect. Nu duce automobilul raspundere, domnilor.

 

Domnul Viorel Melnic:

Daca o sa fiti de acord o sa solicitam inca o data suportul juristilor.

 

Domnul Valeriu Guma:

Noi vorbim despre prima lectura, acum vorbim. Noi trebuie sa votam constient. Si am propus, si este logic, si dumneavoastra nu aveti obiectii. Su cred ca e normal ca sa acceptati lucrul acesta.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, la comisie.

 

Domnul Valeriu Guma:

...toate lumea, raspundere civila auto, nu este altceva.

 

Doamna Maria Postoico:

Se spune ca la comisie s-a discutat.

 

Domnul Viorel Melnic:

S-a discutat, intr-adevar, la comisie si este procedura, sa zicem.

 

Doamna Maria Postoico:

Se accepta.

 

Domnul Valeriu Guma:

Se accepta.

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

..ca nu s-a acceptat.

 

Doamna Maria Postoico:

A, nu s-a acceptat. Puneti intrebarea la sedinta comisiei.

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam.

 

 

 

Domnul Valeriu Guma:

Poate domnul Munteanu ne ajuta. Dumnealui cred, nu are obiectii la aceasta, ca specialist.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Alexandru Munteanu – sef al Inspectoratului de stat pentru supra-
                                                               vegherea asigurarilor si fondurilor nesta-
                                                               tale de pensii:

Stimati deputati,

Desigur, notiunea este si notiune, nu este atit de importanta. In directiva Uniunii Europene este si raspundere civila, cum spuneti dumneavoastra, auto si raspundere civila pentru pagube produse de autovehicule. Deci, raspundere civila, nu autovehicul, dar pentru pagubele produse de autovehicule, sensul.

Deci, desigur, filologii se vor expune cum este mai corect. Noi, ulterior, in lege spunem ca prescurtam denumirea ca asigurarea obligatorie de raspundere civila auto. Nu este important. Noi am propus o varianta.

 

Domnul Valeriu Guma:

Asa si trebuie sa fie denumire atunci.

 

Domnul Alexandru Munteanu:

Daca Parlamentul accepta alta varianta, ea nu schimba obiectul asigurarii, deoarece obiectul asigurarii este raspunderea civila a posesorului inclus la articolul 3 alineatul (3), este foarte clar.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu am o propunere la acest subiect, fiindca s-a facut referinta si la titlurile directivelor europene. Este, de fapt, logic si este relevant ceea ce a mentionat colegul nostru domnul Guma.

Rugamintea mea este ca, in procesul dezbaterilor in cadrul comisiei pentru lectura a doua, sa se studieze la fel si titlurile acestor legi in vigoare in statele membre ale Uniunii Europene, fiindca s-a facut referinta la Romania, poate mai gasiti asemenea cazuri si ajustam, inclusiv titlul, la prevederile europene. De acord?

 

Domnul Valeriu Guma:

Bine.

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va rog continuati.

Domnul Valeriu Guma:

Si as vrea un comentariu, nici nu stiu, cred ca vroiam si luare de cuvint dar nu este cazul. Cred ca aceasta tine mai mult de lectura a doua. Dar as vrea sa atentionez colegii deputati ca miezul acestui proiect si problemele care pot sa apara dupa aceasta, votind legea in redactia propusa de autor, va aduce la aceea ca noi, practic, o sa falimentam companiile de asigurari si ori trebuie a doua parte sa facem, sa marim esential pretul politei de asigurare...

Ma refer la articolul 23 alineatul (2), unde in acest proiect se propune ca despagubirile sa fie platite in bani sau inlocuite in piese noi la costul de piata sau la costul real al piesei, fara calcularea uzurii.

Aceasta este o problema foarte serioasa. Guvernul nu doreste sa mareasca pretul la prima de asigurare, dar, totodata, nu a facut o analiza serioasa. Daca, facind o analiza serioasa, astazi ar aduce, prin calcularea despagubirii fara uzura, la niste despagubiri de circa 160% pentru companii de asigurari...

Adica, vreau sa spun in felul urmator: piesele care se propun, daca nu se calculeaza uzura, ele nu se produc in Republica Moldova, ele sint importate la un pret foarte mare, cu un adaos de 200, 300%, de la aceasta au de cistigat statiile tehnice, dealerii si nicidecum, pina la urma, pagubitii.

Si, totodata, mai este si alta parte, ca pagubitii care... este o masina veche care are 7, 10 ani, daca i se calculeaza schimbul de piese si are dreptul sa primeasca in bani, el prin aceasta poate sa se imbogateasca nejustificat, caci costul pretului de piese este cu mult mai mare decit costul masinii. Si prin aceasta noi discreditam insasi legea mentionata si companiile de asigurari nu o sa poata sa presteze serviciile si sa-si asume raspunderea fata de asiguratori.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru...

 

Domnul Viorel Melnic:

Daca imi permiteti.

Stimate domnule deputat,

Dumneavoastra tot ati participat la elaborarea acestui proiect. In cadrul grupului de lucru ati aparat interesele, sa zicem, industriei asigurarii. Iarasi imi ramine sa spun la ceea ce ati spus dumneavoastra ca ne-am straduit sa respectam o balanta intre interesele atit ale consumatorilor, cit si ale companiilor de asigurare.

In ceea ce priveste rentabilitatea, profitabilitatea activitatii in industria asigurarilor, eu as indrazni sa spun ca nu sint chiar de acord cu ceea ce...

 

Domnul Valeriu Guma:

Dumneavoastra nu indrazniti, caci nu aveti asa analiza si nu aveti idee de ce vorbiti, ma scuzati ca spun asa.

 

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Guma:

Fiindca compania de asigurare are o statistica pe piata, unde rata daunei astazi este de 30 la suta, felul dat de asigurare. Daca noi astazi nu calculam amortizarea, se adauga undeva 75, 80 la suta din pret, plus la aceasta despagubirile pentru pasagerii care se afla in autovehicul, inca 25, 30 la suta, plus la aceasta compania de asigurare trebuie sa isi faca rezerve 30 la suta s.a.m.d., uitati-va sint 160%.

De ce dumneavoastra, Guvernul nu ati facut asa o analiza serioasa inainte de a veni cu legea in Parlament. Si eu propun, pentru ca sa depasim lucrul acesta, ca sa fie elaborat un tabel unic al coeficientilor de uzura pentru piesele de schimb. Aceasta va permite regularizarea situatiei actuale pe piata asigurarilor. Micsorarea esentiala a numarului de litigii judiciare si nu va permite majorarea primelor de asigurare.

Guvernul nu vrea sa majoreze primele de asigurare, nu-i asa? De ce sa nu gasim o solutie optima pentru o perioada de tranzitie, lasa sa fie. Uniunea Europeana, tarile Uniunii Europene au venit la lucrul acesta pe parcursul a 50 de ani si noi stim de ce au venit. La dinsii manopera e cu mult mai scumpa decit insasi piesele, ceea ce e invers in Republica Moldova. Si noi trebuie sa ne gindim foarte bine inainte de a face pasul acesta.

 

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc.

 

Domnul Valeriu Guma:

Poftim.

 

Domnul Viorel Melnic:

Domnule deputat,

Guvernul tot timpul este gata sa examineze orice propunere fondata.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu tin minte cind a avut loc discutia prima data in Parlament a primului proiect a acestei legi, tot asa au fost enunturile, despre care a mentionat astazi colegul Guma, ca neaparat companiile de asigurare o sa falimenteze. Nu a avut loc aceasta si daca analizam astazi activitatea lor, ei au profit si au destui bani pentru activitati.

Inca o data vreau sa repet, cer iertare, cel mai mare neajuns al acestui proiect de lege, si a fost vechi, consta in aceea ca noi introducem asigurarea in mod obligatoriu si nu facem diferite atitudini din partea companiei de asigurare pentru majoritatea oamenilor care folosesc transport fara accident.

Si acei care... dar ei sint mai mici, care fiecare nu iese din accident. Ei sint mai mici, ei sint cei care folosesc cu abuzuri transport si mai departe. De aceea, aceasta lege, desigur, stabileste o notiune noua pentru acest fel de gen de intreprinzator, am in vedere pentru serviciile care o sa fie prezentate. Dar, stimati colegi, daca nu o sa gasim, din cauza ca eu stiu, acei oameni, proprietarii de autovehicul care sint disciplinati nu sint de acord ca sa achite aceste tarife obligatorii in fiecare an.

De ce taranii care nu ies cu masina, in afara de centrul raional si inapoi, ei nu stiu ce inseamna acest accident, 100 de ani nu folosesc acest serviciu care e necesar, dar cei care nu pot gasi... care trebuie in Chisinau... in fiecare zi fac accident, lasa sa plateasca ei.

De aceea, cel mai mare neajuns al acestei legi ca, neavind posibilitatea stabilirii diferitelor tarife, da aceasta, eu inteleg ca e obiectiv. Noi trebuie neaparat sa gasim in lege modalitate din partea companiilor, caci oamenii care au legatura cu asiguratorul, neaparat o sa fie aparati din partea companiilor. Aceasta e problema principala. Daca nu o sa procedam in felul acesta, atunci in societate neaparat o sa fie nemultumiri, ceea ce avem noi din cauza ca noi introducem asigurarea obligatorie.

 

Domnul Viorel Melnic:

Va multumesc.

Bineinteles, impartasim ingrijorarile dumneavoastra vizavi de acest subiect. Dar proiectul de lege este masiv si ne-am propus ca in metodologia respectiva, care am mentionat de acum, sa reflectam toate aceste momente. Caci daca reflectam un proiect, ma tem ca aveam, sa zicem, un volum foarte mare. Dar in proiect se face trimitere la metodologia, in a carei baza se vor calcula primele de asigurare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Alexandru Munteanu:

Se are in vedere, deci, in proiect se propune, se prevede propunerea de a aplica sistemul bonus malus, ceea ce prezinta in situatia in care un utilizator sau posesor are o practica fara de daune, desigur, pentru el se va aplica un coeficient de diminuare a primei de asigurare si el va plati mai putin decit cel care a avut accident de circulatie, fiind el vinovat, care va plati, fireste, mai mult. Acesta este un sistem aplicat in toata lumea. Vorbesc despre protectia unui posesor, care este foarte disciplinat la traseu, daca aceasta ati avut in vedere.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimate autor,

Eu am avut in vedere ca aceasta metodologie trebuie sa prevada tarifele progresive. Omul foloseste 5 ani transport fara accident, plateste tarifele disciplinat, omul foloseste 10 ani transportul fara accident, omul foloseste 15 ani, iata in lege nu este, in lege trebuie sa fie scris din cauza ca metodologia, principiile despre care a vorbit autorul... daca noi o sa aprobam in articol principiile, de elaborare a acestei metodologii unde o sa fie neaparat prevazuta stimularea acestei actiuni, atunci o sa dam raspuns la acele nemultumiri, pe care le avem noi din partea celor care platesc tarifele, serviciile, dar nu primesc aceste compensatii, care nu e necesar, dar, totusi, altii care tot asa platesc aceste servicii, din cauza lor companiile sint nevoite sa plateasca pentru cineva.

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu va multumesc mult.

Stimate domnule deputat,

In opinia noastra, la articolul 15 alineatul (3) este prevazut acest lucru. Da, bineinteles, putem discuta pentru a aduce, sa zicem, mai multa claritate, dar ne-am straduit sa reflectam aceste ingrijorari ale dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu imi cer scuze, promisesem ca nu o sa mai intervin. Dar referitor la problema invocata de domnul Todoroglo, de fapt este una foarte justa si care urmeaza sa o discutam. Si aici nu trebuie sa lasam pe seama unor metodologii, pe care, ulterior, cineva le va elabora. Deci, trebuie sa fie foarte clar.

Numai ca aici, domnule viceministru, problema apare pentru ca apare, fiindca noi nu vedem reglementari in proiectul respectiv de lege vizavi de notiunea noua care este absolut benefica si buna si anume introducerea sistemului bonus malus. Fiindca in continuare, cind vedem reglementari la articolul 8 alineatul (7) noi, e foarte simplu, facem comparatiile si vedem ca aceasta norma, ulterior, va viza autovehiculul, dar nu posesorul sau pe acel care va fi asigurat.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Eu, inca o data, poate, la prima mea interventie, am vorbit prea mult de alt proiect de lege, dar prin prisma proiectului respectiv eu inca o data rog foarte mult ca poate nu ne grabim cu votarea asa urgenta pentru lectura a doua, dar urmeaza sa discutam amanuntit.

Pina la urma, este o norma absolut necesara pentru Republica Moldova pentru a face ordine in acest sistem si chiar daca sint idei, care sint contradictorii, sa le discutam, pina la urma, ca legea sa fie una buna, perfecta nu o sa reusim sa o avem, dar sa raspunda cit mai mult la cerintele situatiei.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord.

Eu va multumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Stimati colegi,

La sedinta sa, impreuna cu avizele parvenite din comisiile parlamentare si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat curent proiectul de Lege cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse de autovehicule, prezentat cu titlu de initiativa de catre Guvernul Republicii Moldova si raporteaza domniilor voastre urmatoarele.

Proiectul de Lege cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse de autovehicule este elaborat in conformitate cu Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.1541 din 29 noiembrie 2002 cu privire la masurile de restabilire a dreptului de activitate a Biroului din Republica Moldova in Consiliul Biroului Sistemului International “Cartea Verde”, precum si ca urmare a declararii neconstitutionale a anexei nr.1 a Hotaririi Guvernului nr.956 din
28 decembrie 1994 cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila a detinatorilor de autovehicule si vehicule electrice urbane.

Deoarece, o data cu intrarea in vigoare a Hotaririi Curtii Constitutionale nr.18 din 6 octombrie 2005, acest tip de  asigurare a fost lipsit de  reglementarile curente stabilite anterior prin conditiile declarate mai sus neconstitutionale.

Pornind de la faptul ca unitatile de transport exploatate, sint surse de pericol sporit pentru persoanele fizice si juridice, cadrul legislativ propus de proiectul de lege mentionat vine sa garanteze executarea obligatiilor ce pot deriva din cauzarea de daune care pot atrage raspundere delictuala.

Iar, pornind de la practica si legislatia internationala, asigurarea de raspundere civila auto se propune de a fi realizata sub conceptul de asigurare obligatorie, fiind create si institutiile juridice care vin sa guverneze raporturile de drept, care apar la desfasurarea acestui tip de asigurare.

Proiectul stabileste norme de drept generale, speciale si expres, care, in totalitatea lor, formeaza un cadru legislativ complex si detaliat pentru acest sector al pietei de asigurari si care, totodata, este in concordanta cu prevederile proiectului de Lege cu privire la asigurari in redactie noua, pe care noi cu dumneavoastra l-am aprobat in prima lectura.

Proiectul de lege, de asemenea, stabileste clar categoriile persoanelor fizice si juridice, care, in mod obligatoriu, sint obligate sa asigure raspunderea sa civila. Aceasta vizeaza persoanele fizice si juridice care poseda autovehicule inregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum si inregistrate in strainatate, dar care pot intra pe teritoriul Republicii Moldova.

In conformitate cu prevederile proiectului, la despagubire vor putea pretinde nu numai acei vatamati in cazul accidentului, dar si participantii la accident, precum si pasagerii cu anumite exceptii, stabilite expres in proiectul dat. Contractul de asigurare se va incheia pe un termen de 12 luni.

In proiect este prevazuta instituirea unui sistem de reduceri si majorari la plata primelor stabilite normativ dupa o metodologie unica in temeiul unor acte expres si in baza unui sistem aplicat in pietele de asigurari avansate – sistemul bonus malus.

In cadrul examinarii proiectului de lege, comisia a constatat ca proiectul corespunde prevederilor directivelor Uniunii Europene si la elaborarea lui s-a tinut cont de recomandarile expertilor straini in cadrul asistentei tehnice oferite de Fondul Monetar International si Banca Mondiala.

Totodata, proiectul mentionat urmeaza a fi promovat, luind in considerare si unele obiectii. Necesita a stabili ca aprobarea metodologiei de calcul a primelor unice pentru asigurari este de competenta Guvernului Republicii Moldova. Proiectul de lege trebuie sa ofere termen limita pentru solutionarea cazului partii pagubite, completind in acest sens articolul 19 din proiectul prezentat.

Merita de accentuat faptul ca acest proiect de lege necesita a fi promovat in set impreuna cu proiectul de lege de baza al sectorului de asigurari in redactie noua, dat fiind faptul reflectarii de catre ambele proiecte a  acelorasi factori atit juridici, economici, cit si sociali, ce sint atestati pe piata asigurarilor din Republica Moldova.

Comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive cu unele  propuneri asupra proiectului de lege, care vor fi examinate in cadrul lecturii a doua la sedinta in plen a Parlamentului.

In temeiul celor mentionate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura. Vreau sa mentionez ca la comisie au parvenit si unele amendamente de la unii deputati si majoritatea vor fi luate in considerare la discutiile pe marginea lecturii a doua in comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Vreau sa va adresez si dumneavoastra aceeasi intrebare cu referire la aceasta reducere din primele de asigurare pina la 25% pentru doua categorii. Asa au specificat autorii acestui proiect de lege.

Dar mie mi se pare, totusi, ca metodologia care a stat la baza elaborarii acestei stipulari nu este una corecta, principiul social, cred, era cel mai indicat. Mai ales ca se preconizeaza o taxa mare, care va afecta in mod considerabil anume categoriile socialmente vulnerabile. Si atunci, probabil, era mai indicat sa fie operata o schimbare si sa fie luat in considerare anume principiul social si categoriile socialmente vulnerabile sa profite de aceste reduceri, acei care se confrunta cu probleme grave de ordin financiar. Fiindca ei vor fi afectati cel mai tare de pe urma introducerii acestei noi polite de asigurare. Sinteti dumneavoastra de acord ca sa se opereze o schimbare?

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Stimate coleg,

Eu sint de acord cu ceea ce spuneti dumneavoastra. Dar primele de asigurare, dupa cum am mentionat si in raport, vor fi elaborate de catre Guvern. In mare majoritate, primele de asigurare vor depinde de limitele raspunderii civile.

La articolul 14 noi am stipulat aceste limite de raspundere civila, am plafonat limitele maxime si aceasta va da posibilitate, intr-o oarecare masura, Guvernului ca sa retina cit de cit o perioada, poate tranzitorie, majorarea primelor de asigurare. Dar chestiunile de facilitati sint in competenta Guvernului la elaborarea primelor de asigurari.

 

Domnul  Ion Varta:

Noi, ca legislatori, nu putem acum sa stipulam in aceasta lege acest principiu, prin care categoriile socialmente vulnerabile sa aiba aceste inlesniri, reduceri la aceasta polita de asigurari?

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Eu nu cred ca noi putem stipula aceste lucruri in acest proiect de lege, pentru ca, in general, noi avem obiectul, deci, avem niste lucruri care tin de concept, acestea sint: obiectul asigurarii, modul de incheiere a contractelor, primele de asigurare, limitele, Biroul National, obligatiunile si doua fonduri, da? Fondul de victime si Fondul de compensare. Dar ceea ce spuneti dumneavoastra tine de competenta Guvernului.

Si apoi, in general, obiectul legii este raspunderea civila, si nu automobilul. Deci, fiecare persoana poarta responsabilitate civila de actiunile sale. Dar, inca o data zic, Guvernul, la elaborarea mecanismului si implementarii primelor, poate lua in considerare aceste lucruri.

Si in proiectul de lege este stipulat un mecanism de reducere a primelor, care le da posibilitate asiguratorilor sa reduca primele de asigurare chiar pina la 60 la suta. Alta e problema, ca, poate, in proiectul de lege noi am fi trebuit sa stipulam mai clar, care sint conditiile prin care asiguratorul poate diminua primele de asigurare?

 

Domnul  Ion Varta:

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Eu, totusi, insist ca aceasta propunere a mea sa fie considerata ca amendament la acest proiect de lege si sa fie luata in discutie in cadrul sedintei comisiei.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Atunci formulati-o expres si noi la comisie vom examina aceasta propunere a dumneavoastra.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

O scurta precizare.

Domnule Bolboceanu,

Dumneavoastra ati spus odinioara ca exista prevedere care da posibilitate de reducere a primei pina la 60 la suta. Puteti sa imi spuneti unde este reglementarea respectiva?

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Eu nu tin minte articolul.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu, din cite am vazut un articol, care prevede posibilitatea de a reduce cu 25%, dar de a reduce cui? Persoanelor pensionate?

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule Filat,

Aceasta am si mentionat, ca noi am putea concretiza.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Pai nu 60, dar 25.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Care sint categoriile de cetateni care pot beneficia de aceste prime.

 

Domnul  Vladimir Filat:

In momentul in care in lege noi scriem “ca poate”, eu cred ca aceasta nu e o norma. Cine o sa decida in care caz s.a.m.d.? Pot fi reduse cu 25. Cine va fi acel care va decide sa reduca sau nu?

Mai departe. Un lucru foarte important, noi avem la ora actuala persoane pensionate la 35 de ani, sanatosi tun, privind sistemul de pensionare s.a.m.d. Si
45 de ani, tot sanatosi tun, dar pensionati. De aceea, aici trebuie de reglementat foarte clar categoriile. Si daca vorbim de anumite procente, sa le avem specificate in lege, dar nu undeva ipotetic.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Domnule deputat...

 

Domnul  Marian Lupu:

O putina ordine, fiindca eu vad ca discutia isi pierde...

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Eu as fi de acord cu dumneavoastra ca categoriile de diminuare a primelor trebuie sa fie stipulate clar in proiectul de lege, dar aici mai este o chestiune, pe care noi sintem obligati sa o punem in discutie, chiar daca noi mergem pe principiul de diminuare a primelor la unele categorii, dar gradul de responsabilitate al companiei trebuie sa ramina.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inalt.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Nu inalt, dar acelasi. Altfel noi nu putem promova ideea expusa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:  

Multumesc.

Domnule raportor,

Totusi, eu nu sint de acord cu o asemenea conceptie, pe care o promovati, ca la articolul 12 alineatul (1) neaparat aveti in vedere, cind vorbim noi despre stimularea categoriilor de oameni, nu are importanta... Pensionarul face grav, tot asa cum face si tineretul, dar este vorba despre conditii, dar nu categorii. Si nu are importanta cine face accidentul pensionarul sau tinarul. Este problema generala, conditiile care au sa fie puse la baza stimularii in tara, in societate a folosirii transportului fara accident. Acesta trebuie sa fie scopul principal al legii, dar nu invers.

De aceea, nu numai categoriile: pensionarii si acei care umbla cu bicicleta, dar acei care folosesc transportul atent, iata care trebuie sa fie scopul. Si, pentru lectura a doua, sa aveti in vedere si autorii, si comisia, ca nu o sa treaca asa usor problema despre care vorbim noi acum. Trebuie sa ne gindim la aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma:  

Eu sint de acord total cu domnul Todoroglo. Dar vreau sa spun, ca pentru a introduce sistemul mentionat, este necesar un sistem foarte bine gindit, un sistem de baza. Pentru ca Compania de Asigurare sa isi dee acest bonus, trebuie sa aiba un sistem de date, de unde sa culeaga faptul cit de profesionist, cit de corect a fost intr-o perioada mai scurta sau mai lunga posesorul de autovehicul.

Si, totodata, alt moment, vreau sa spun ca nu prea inteleg: noi vrem sa aparam niste paturi socialmente vulnerabile. Eu nu prea stiu paturi socialmente vulnerabile detinatoare de autovehicule. Nu prea cunosc asemenea paturi.

Dar, totodata, detinatorul de autovehicul poate sa faca prejudicii foarte mari si companiile de asigurari trebuie sa poarta raspundere. Companiile de asigurari sint, in mare majoritate, companii care presteaza aceste servicii private, nationale, nu stiu cum inca acolo.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Dar ei platesc din platile pe care le primesc. Drept comparatie vreau sa va spun: noi vrem sa primim despagubiri ca in Europa, unde polita de asigurare e de 1000 – 1 200 de euro, dar sa platim ca in Moldova: 500 – 600 de lei. Adica, aici trebuie sa fie si o logica.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule deputat.

Eu nu as fi de acord cu dumneavoastra. Din proiectul de lege, pe care l-a prezentat Guvernul, adica, o remarca pentru domnul Todoroglo, nu este proiectul meu de lege, este proiectul Guvernului. Si Guvernul prezinta, nu eu il prezint si nu eu l-am elaborat.

Dar din proiectul prezentat de catre Guvern indirect atunci, cind noi plafonam in articolul 14 cuantumul restituirii daunelor, se subintelege, ca noi vom avea un sistem de prime moderate.

Zic inca o data, acest sistem de prime poate sa fie pe o perioada tranzitorie de 3 – 5 – 7 ani, in perioada in care companiile de asigurare vor capitaliza fondurile cuvenite, atunci putem scoate aceste limite, pragul de limitare si putem deveni si noi europeni in domeniul de asigurari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Bolboceanu.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3892. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.3892 este aprobat in prima lectura.

Eu am sa ma adresez catre toti colegii si, in special, catre comisia sesizata in fond: pentru lectura a doua sa fie foarte minutios si detaliat examinat acest proiect si bine pregatit, fiindca sarcina noastra, in cadrul acestui proiect, este una specifica si este important sa gasim o formula optima de  echilibru.

Sarcina noastra nu este sa luam una din cele doua parti antrenate in procesul de asigurare. Sarcina noastra este sa ajungem la o formula echilibrata, care ar face parte dreapta atit asiguratorilor, cit si celor asigurati in acest sistem.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.889 cu privire la asistenta juridica internationala in materie penala. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati mentioneaza ca in hotaririle Parlamentului privind adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.889 din 15 martie curent si a proiectului de Lege nr.1077 s-a prevazut ca proiectul nr.889 se considera proiect de baza, iar proiectul nr.1077 se considera proiect de alternativa, urmind a fi comasate pentru lectura a doua intr-un proiect de lege unic.

In cadrul examinarii si pregatirii a acestui proiect de lege petru lectura a doua, comisia a constatat ca textul propunerilor inaintate la proiectul nr.1077 pentru modificarea si completarea Codului de  procedura penala la articolele mentionate, integral sint stipulate la capitolul III “Transferul de proceduri penale” din proiectul nr.889.

Amendamentele inaintate de catre deputati, de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului asupra proiectului nr.889 au fost puse in discutie in cadrul sedintei comisiei, introduse in anexa propunerilor si obiectiilor, parte integrala a prezentului raport.

Comisia a acceptat propunerea ca in titlul si in cuprinsul proiectului nr.889 cuvintul “juridic” sa fie substituit prin cuvintul “judiciar”, deoarece, prin Hotarirea Parlamentului din 26 septembrie 1997, a fost ratificata Conventia europeana de asistenta judiciara in materie penala, iar prin Legea din 17 mai 2001 a fost ratificat Protocolul aditional la aceste conventii.

Totodata, se constata ca la articolul 533 din Codul de procedura penala, propus pentru modificare si completare conform proiectului nr.1077, cit si in alte articole din capitolul 9 “Asistenta juridica internationala in materie penala” este utilizata notiunea “juridica”.

Articolul 533 din Codul de procedura penala, propus pentru modificare si completare conform proiectului nr.1077, cit si in alte articole din capitolul IX “Asistenta juridica internationala in materie penala” este utilizata notiunea “juridica.” Pornind de la cele mentionate, autorii initiativei legislative isi retrag proiectul de Lege cu nr.1077.

Concomitent, comisia a stabilit necesitatea modificarii si completarii articolului 117 “Dispozitii finale si tranzitorii” din proiectul de lege, in care se prevede termenul de intrare in vigoare a legii adoptate, actiunea ei in timp asupra rapoartelor juridice si concretizarea cerintelor fata de Guvern referitor la prezentarea unor propuneri Parlamentului pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala si a altor acte legislative in concordanta cu prezenta lege.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea in lectura a doua a proiectului mentionat nr.889 cu privire la asistenta juridica internationala in materie penala, tinind cont de propunerile si obiectiile relatate la anexele la raportul mentionat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Sidorov,

Dumneavoastra ati mentionat ca se propune inlocuirea cuvintului “juridic” cu cuvintul “judiciar”, da? In cuprinsul legii.

Din punctul nostru de vedere, este o propunere nereusita, fiindca termenii sau notiunile “juridic” si “judiciar” au sensuri diferite: “judiciar” se refera mai mult la instantele de judecata s.a.m.d. Deci, este ca o notiune. Eu insist ca notiunea initiala sa ramina asa cum a fost. Sa nu se accepte propunerea facuta si acceptata de comisie. Si aici eu as ruga colegii din Directia juridica, domnul Creanga poate sa...

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1, va rog.

 

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului Parlamentului:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Noi urmeaza sa verificam chestia aceasta, fiindca noi am ratificat Conventia, unde i-am dat denumirea “judiciara”.

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Judiciara, da, in Conventie.

 

Domnul  Ion Creanga:

Discutind aspectul, confruntind cu engleza, rezulta ca e juridica. Si atunci ori Conventia a fost tradusa incorect... Dar mai verificam inca o data cu originalul, cu engleza si atunci punem cuvintul care trebuie sa fie pus.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

Eu nu cred ca e cazul sa mai consultam cum a fost facuta traducerea, lasam pe seama celor care au tradus. Noi ne referim la termeni foarte clari: “juridic” si “judiciar”, care au sensuri diferite. Si atunci, daca citim cuprinsul legii, este foarte clar ca trebuie sa ramina termenul “juridic”.

Si aici eu as ruga, sa nu lasam noi sa consultam translatorii, dar sa mergem pe varianta logica a lucrurilor si sa includem notiuni adecvate ideii.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, notiunea “juridic” in loc de “judiciar”. Vad ca si colegii in Prezidiu imi confirma acest lucru. Deci, daca e asa, consideram ca acceptam aceasta propunere.

 

Domnul  Mihail Sidorov:

Cred ca da, domnule Presedinte.

Noi cind am discutat la sedinta comisiei, tot a aparut asa o problema: “judiciar” ori “juridic”? Dar, tinind cont de hotaririle pe care le-am aprobat noi dupa ratificarea Conventiei europene de asistenta judiciara, poate acolo a aparut problema cu traducerea.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Noi trebuie sa fim atenti, poate europenii ne-au bagat-o strimb acolo, ca si sa ne induca aici in eroare. Aceasta ca o gluma sa o luam. Trebuie sa mergem pe lo-gica lucrurilor si sa lasam notiunile asa cum sint. Eu rog ca sa se ia in considerare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Este necesar sa supun votului acest lucru?

 

Domnul  Mihail Sidorov

Nu. Cred ca nu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia accepta.

Va multumesc.

Domnule Sidorov, va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.889. Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimati colegi numaratori,

Rog sa ne anuntati rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 24.

Sectorul nr.2 – 29.

Sectorul nr.3 – 7.

 

Domnul  Marian Lupu:

60 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.889 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Urmeaza doua proiecte de hotariri ale Parlamentului: nr.3720, nr.2397. Avem aceiasi raportori din partea Guvernului si aceeasi comisie care prezinta raportul. Propunerea mea este similara celei de ieri. O sa il rugam pe domnul Esanu sa ne prezinte ambele proiecte. Intrebari – raspunsuri, dupa care comisia prezinta rapoartele pentru ambele proiecte. Acceptati?

Va multumesc.

Domnule Esanu, va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
                                                        Parlament:

Multumesc.

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectele de hotariri supuse atentiei dumneavoastra sint elaborate in scopul realizarii angajamentelor pe care si le-a asumat Republica Moldova la semnarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si are drept scop alinierea legislatiei noastre in materie de cooperare internationala la standardele europene.

Prin proiectele supuse atentiei dumneavoastra nu se aduce atingere conceptelor care deja au fost introduse in legislatia Republicii Moldova. Nu vor fi necesare amendamente ale legislatiei Republicii Moldova si nu vor fi necesare cheltuieli financiare. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru adoptarea hotaririlor supuse atentiei dumneavoastra.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul Esanu la aceste doua proiecte? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnii:  

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost elaborat in scopul atingerii obiectivului 56 din Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” ce prevede dezvoltarea continua a cooperarii dintre organele de drept si judiciare ale Moldovei si ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Consiliul Uniunii Europene, la 29 iunie 1998, a adoptat actiunea comuna privind bunele practici in asistenta juridica internationala in materie penala, conform careia fiecare stat-membru va elabora declaratii proprii, pornind de la specificul national.

Textul declaratiei a fost elaborat in baza reglementarilor comunitare si prevederilor nationale de acordare a asistentei juridice internationale, stabilite de Codul de procedura penala al Republicii Moldova.

Proiectul a fost avizat de comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care il sustin cu unele amendamente. Rezultatele examinarii si decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra propunerilor la proiect se contin in anexa, care este parte integranta a prezentului raport.

In concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune plenului Parlamentului examinarea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.3720 din
26 septembrie 2006, luind in considerare amendamentele acceptate, cuprinse in anexa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari la acest proiect de hotarire? Nu sint.

Rog raportul pentru nr.2397.

 

Domnul  Anatolie Zagorodnii:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul mentionat si a constatat urmatoarele. Proiectul a fost elaborat in scopul atingerii obiectivului 56 din Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, care prevede dezvoltarea continua a cooperarii dintre organele de drept si judiciare ale Moldovei si ale statelor membre ale Uniunii Europene.

In scopul combaterii crimelor grave comise de catre organizatiile transnationale si perfectionarii cooperarii judiciare dintre statele Uniunii Europene de catre Consiliul Uniunii Europene a fost instituita reteaua judiciar-europeana. Aceasta structura  nu elimina alte forme de cooperare juridica, ea nu necesita crearea intre statele membre ale Uniunii Europene a unor structuri noi si, de asemenea, nu necesita careva schimbari ale cadrului juridic existent.

In proiectul de hotarire se propune ca reteaua  punctelor nationale de contact de format din cite 2 reprezentanti ai Ministerului Justitiei si Procuraturii Generale, ca autoritati centrale responsabile pentru cooperarea juridica internationala.

Proiectul a fost avizat de catre comisiile permanente si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului, care il sustin. In concluzie, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune plenului Parlamentului examinarea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.2397 din 20 iunie 2006.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie la acest proiect. Nu sint.

Va multumesc, domnule Zagorodnii.

Microfonul nr.1.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Apare aceeasi problema, comisia a propus si aici substituirea cuvintului “juridic” prin cuvintul “judiciar”. Eu am in fata chiar textul englez.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acceptam si la aceste doua proiecte notiunea pe care o consideram corecta si anume “juridic”. Se accepta, da?

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului. Cine este pentru aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3720, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.3720 este aprobat.

Cine este pentru aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.2397, rog sa voteze. Vot unanim.

Proiectul de Hotarire nr.2397 este aprobat.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2178 cu privire la modificarea si completarea unor acte legislative.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Anatolie Izbinda – vicedirector general al Agentiei Constructii si
                                                     Dezvoltarea Teritoriului:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Actualmente, in problema tarifelor pentru aprovizionarea cu apa s-a format un decalaj. Tarifele pentru energie termica si apa tehnica sint aprobate de Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica, iar tarifele pentru energie termica pentru incalzire si apa potabila – de organele administratiei publice locale.

Deci, noi propunem ca decalajul acesta sa fie schimbat si toate tarifele sa fie aprobate de Agentia Nationala pentru Reglementari in Energetica. Mai mult decit atit ca noua ne spune si experienta mai multor tari europene ca in fiecare tara este un regulator national care aproba aceste tarife.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Sint nevoit sa dau citire unui punct de vedere al fractiunii si, totodata, si o propunere la proiectul respectiv de lege si am sa fac referire, in primul rind, la articolul 109 din Constitutie, unde se prevede ca administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile autonomiei locale. Autonomia priveste atit organizarea si functionarea administratiei publice locale, cit si gestiunea colectivitatilor pe care le reprezinta.

Mai mult decit atit, Curtea Constitutionala, prin Hotarirea nr.750 din
6 noiembrie 1995 cu privire la controlul constitutionalitatii unor prevederi ale Legii cu privire la alegerile locale si Legii privind administratia publica locala, a constatat ca autonomia autoritatilor publice locale consta in dreptul unitatilor administrativ-teritoriale de a-si satisface interesele proprii, fara amestecul autoritatilor centrale, ceea ce atrage dupa sine descentralizarea administrativa, autonomia fiind un drept, iar descentralizarea un sistem care implica si autonomia.

Descentralizarea se prezinta ca un sistem care cuprinde: descentralizarea teritoriala, raioane, orase, municipii, sate, comune, avind caracterul persoanei de drept public cu toate atributiile acesteia. Autoritatile acestor persoane de drept public descentralizate nu sint supuse puterii ierarhice autoritatilor centrale, ele fiind independente de acestea.

Conducindu-ne de prevederile respective, din punctul nostru de vedere, autoritatile publice locale urmeaza sa aprobe, in conditiile legii, tarifele pentru institutiile si serviciile publice de interes local din subordine, iar autoritatea publica centrala de specialitate ANRE sa stabileasca metodologia de calculare.

Deci, luati acest punct de vedere ca propunere din partea fractiunii si rugam sa acceptati anume forma respectiva.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.2.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Fractiunea a discutat acest proiect si are propuneri, care, de fapt, schimba conceptul legii. La articolul 1 din proiect, la punctul 22 din Statutul municipiului Chisinau, aprobat prin Legea nr.431 din 19 aprilie 1995 privind statutul municipiului Chisinau cu modificarile si completarile ulterioare litera j) va avea urmatorul cuprins: “Aproba, la propunerea primarului, repartizarea terenurilor si a locuintelor, chirie si alte tarife. Aproba, in conformitate cu metodologia aprobata de ANRE, taxele si tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu energie termica, de alimentare cu apa, de canalizare si epurare a apelor uzate, exceptind  serviciile de  alimentare cu apa tehnologica.”

La articolul 2 din proiect propunerile de modificare la articolul 13¹ se exclud.

La articolul 14, alineatul (4), litera i) va avea urmatorul cuprins: “Aproba, in conformitate cu metodologia aprobata de ANRE, taxele si tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu energie termica, de alimentare cu apa, de canalizare si epurare a apelor uzate, exceptind serviciile de alimentare cu apa tehnologica.”

La articolul 18, alineatul 2, litera i) din proiect va avea urmatorul cuprins: “Aproba, in conditiile legii, norme specifice si tarife pentru institutiile si serviciile publice de interes local din subordine. Aproba, in conformitate cu metodologia aprobata de ANRE, taxele si tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu energie termica, de alimentare cu apa, de canalizare si epurare a apelor uzate, exceptind serviciile de alimentare cu apa tehnologica.” La articolul 49 alineatul 1 litera f), completarea propusa se exclude.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

De fapt, aceste propuneri sint in strict unison si multumesc colegei care a dat citire unor formulari foarte concrete ale acestui text juridic, care, de fapt, ating un obiectiv. Sa il intelegem cu totii, fac o precizare. Deci, noi acceptam sa transferam sau sa acordam atributiile, functia si responsabilitatea de elaborare si aprobare a metodologiei de calculare a acestor tarife ANRE, iar organele administratiei publice locale, folosindu-se de aceasta metodologie, aprobata de ANRE, ramin in continuare abilitate sa stabileasca tariful propriu-zis. Da, noi vorbim doar de acest tip de  produs la care se refera.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

In cazul in care mergem pe varianta, folosidu-se de metodologie, atunci metodologia va fi una conducindu-se sau respectind...

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu urmati ceea ce verbal am exprimat eu.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, nu, eu ca idee.

 

Domnul  Marian Lupu:

Fiindca colega foarte concret a stabilit si formularile.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Eu cred ca este absolut logic ca metodologia sa fie folosita, si nu calculele efectuate. Eu sustin ideea.

Si am si o intrebare catre domnul vicedirector: sint cazangerii, sint, mai bine-zis, agenti economici care nu presteaza servicii la nivel de oras, municipiu, raion. Cum credeti dumneavoastra, pentru ei, acesti agenti economici presteaza servicii pentru o scoala, pentru o gradinita, doar cazangerii, inclusiv si celelalte, ar putea fi efectuat un atare calcul, pe care il propuneti dumneavoastra in proiectul de lege?

Domnul  Anatolie Izbinda:

Asemenea calcul este, la energia termica este metodologie stabilita de ANRE. Ea acum e in vigoare. Aici nu sint probleme.

D

omnul  Vladimir Braga:       

Eu vreau sa va spun ca intrati in divergente cu legile de baza, pentru ca agentii economici au dreptul la antreprenoriat si cred ca aceea ca dumneavoastra subliniati la nivel de oras, probabil aveti in vedere pe cei monopolisti.

 

Domnul  Anatolie Izbinda:

Sint doi numai, este numai in Balti si in Chisinau, mai multi monopolisti noi nu avem in alte localitati, care sa presteze energie termica centralizata. Numai in Chisinau si in Balti.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Bine.

Eu sustin gindul ca sa fie metodologia, si nu calculele.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Domnule Izbinda,

Va multumesc.

Autorii, confirmati, va rog, pentru stenograma pozitia pentru propunerile care au fost invocate la microfonul nr.2.

 

Domnul  Anatolie Izbinda:

Acceptam.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul  Alim Afonin:  

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege nominalizat, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.633 din 5 iunie.

Scopul proiectului consta in transmiterea catre Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica de la organele administratiei publice locale functiile de elaborare si aprobare a tarifelor pentru serviciile de alimentare cu energie termica, cu apa, de canalizare si epurare a apelor uzate, prestate centralizat de catre agentii economici, indiferent de forma organizatorico-juridica, la nivel de oras, municipiu sau raion.

Necesitatea modificarilor si completarilor, propuse de Guvern, este conditionata de faptul ca tarifele pentru principalii producatori de energie termica ai municipiilor Balti si Chisinau, precum si la apa tehnica, livrata de “Apa-Canal” Chisinau, sint aprobate de ANRE, iar tarifele de energie termica pentru incalzire, apa potabila si canalizare – de organele administratiei publice locale.

Asupra proiectului au prezentat avize pozitive majoritatea comisiilor permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Totodata, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca acest proiect sa fie respins de catre Parlament, motivind decizia sa cu argumente, precum ca se incalca principiile de autonomie locala.

Iar Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propun ca proiectul mentionat sa fie remis comisiei speciale a Parlamentului pentru elaborarea proiectului de acte legislative privind consolidarea autonomiei locale. Analizind propunerile si obiectiile parvenite la comisia mentionata, comisia mentioneaza ca comisia speciala, constituita prin Hotarirea Parlamentului din 30 martie 2006, este menita sa elaboreze un proiect de lege, iar examinarea proiectelor tine de competenta comisiilor permanente ale Parlamentului.

Pornind de la cele expuse si tinind cont de obiectiile si propunerile parvenite asupra proiectului, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului spre adoptare proiectul nominalizat. E de mentionat ca in comisie s-a discutat si propunerea anume ca ANRE sa elaboreze metodologia de calculare a tarifelor la energia termica, apa si canalizare, iar administratiei publice locale sa ii revina aprobarea lor.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

 

Domnul Alim Afonin:

Se propune pentru adoptare in prima si a doua lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

In prima si a doua.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Pentru precizie definitiva si pentru stenograma, cred ca va voi propune sa procedam in felul urmator. Asa cum amendamentele propuse la microfonul nr.2 se refera la modificarea conceptului abordarii de concept al acestui proiect de lege, voi supune votului aprobarea acestor propuneri, dupa care vom vota pe ansamblu aprobarea in prima lectura, ulterior a doua lectura.

Deci, supun votului. Cine este pentru aprobarea propunerilor evocate de la microfonul nr.2 cu rugamintea ca aceste formulari concrete sa fie prezentate in secretariat si incorporate in cadrul legii, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Daca ati observat, eu nu am specificat nume concrete. Deci, bine, pentru stenograma fixati, va rog si de la microfonul nr.4.

Acum supun votului aprobarea proiectului de lege in prima lectura pe ansamblu. Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.2178 in prima lectura, rog sa voteze. Vot unanim.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2178 este aprobat. Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.2178 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 24.

Sectorul nr.2 – 28.

Sectorul nr.3 – 10.

 

Domnul  Marian Lupu:

62 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2178 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

In final, colegul nostru domnul Stepaniuc s-a inscris pentru o declaratie.

Va rog, va invit la tribuna centrala.

 

Domnul Victor  Stepaniuc:

Stimati colegi,

Miine, 2 decembrie, se implinesc 89 de ani de la formarea in anul 1917 a Republicii Democratice Moldovenesti, prima Republica Moldoveneasca din epoca contemporana. In legatura cu acest eveniment, permiteti-mi sa dau citire unei mici declaratii.

In ultimele doua secole, destinul Moldovei, continuitatea, legitimitatea ei national-statala in epoca moderna si contemporana constituie obiect de discutie aprinsa in rindurile savantilor, politicienilor, cetatenilor. Unii contesta trecutul si prezentul Moldovei, altii, cei mai multi, admira istoria si viitorul tarii noastre. Creata la 1359 intre Carpati si Nistru, Moldova veche a stiut ani de glorie si inflorire, dar a indurat navaliri straine, cotropiri si rapturi teritoriale.

Asezata, dupa cum spunea Miron Costin, in calea tuturor relelor, Moldova istorica a suferit cea mai grava tragedie la 1812, cind a fost dezbinata teritorial in doua parti egale de Poarta Otomana si Imperiul Rus.

Moldova de Vest, principatul Moldovei, a supravetuit ca stat vasal al  Turciei pina la 1859, cind, supus romanizarii intensive si intereselor tarilor straine, a fost dizolvat in rezultatul unirii principatelor Valahiei si Moldovei. Moldova de Est, numita si Basarabia, anexata la Rusia la 1812 in urma Tratatului de la Bucuresti, in pofida imprejurarilor istorice si a deznationalizarii populatiei, si-a pastrat specificul sau etnic moldovenesc.

Abordind evolutia statalitatii moldovenesti in secolul al XX-lea, trebuie de remarcat ca evenimentul de cotitura in istoria statului moldovenesc contemporan s-a produs in anul 1917. Anume in conditiile primenirilor revolutionare din Rusia, in teritoriul istoric al Moldovei intre Prut si Nistru, in Basarabia, a fost posibila exprimarea vointei poporului moldovenesc pentru restabilirea statalitatii moldovenesti.

Istoricul roman Constantin Giurescu constata o legatura strinsa intre miscarea national-moldoveneasca si Revolutia Rusa. Constiinta maselor moldovenesti a fost trezita si a avut putinta unei manifestari libere prin Revolutia Rusa, scria el la 1929. Mentionind ca Semion Murafu a fost unul dintre cei mai energici care au ridicat steagul de cultura a moldovenismului, alt istoric roman Nicolae Iorga constata, cu nemarginita recunostinta, in anul 1917: revolutiei ruse i se datoreaza toata minunata schimbare dintre Prut  si Nistru, care ne umple de atita bucurie pe toti.

Dupa prabusirea tarismului, in forfota luptei revolutionare pentru dreptul natiunilor la autodeterminare, in aprilie 1917, a fost infiintat in Basarabia Partidul National Moldovenesc, prima organizatie social-politica care a proclamat si promovat, la prima etapa, ideologia statalitatii poporului moldovenesc, a pledat pentru ocrotirea memoriei istorice a moldovenilor, pastrata si confirmata de istoria Moldovei, de valorile national-culturale moldovenesti, exprimate in denumirea statului Moldova, denumirea natiunii “moldoveni” si a numelui limbii materne “limba moldoveneasca”.

In vara si toamna anului 1917, in Basarabia, aflata  in preajma fronturilor primului razboi mondial, miscarile politice de eliberare nationala si sociala capata o amploare maxima. La numeroase intruniri ale ostasilor moldoveni de pe fronturile primului razboi mondial ale taranilor, intelectualilor, studentilor, proprietarilor de pamint, preotilor din sate si orase s-a cerut dreptul la autodeterminare, autonomie pentru Basarabia, autocirmuire moldoveneasca, instruire in scoli in limba moldoveneasca.

Intr-un document difuzat in iunie 1917 se mentiona: mai bine de 160 de mii de ostasi moldoveni, organizati de toate armatele, care se gasesc pe front si in spatele lui, au jurat ca vor muri pentru autonomia Basarabiei. Evenimentele decisive de constituire a noii statalitati moldovenesti a avut loc in toamna anului 1917, in perioada 20 – 25 octombrie 1917. La Chisinau, si-a desfasurat lucrarile Congresul ostasilor moldoveni, care adunase delegati de pe toate fronturile.

Sprijinindu-se pe statalitatea multiseculara a poporului moldovenesc, primul Congres al ostasilor moldoveni, circa 600 de delegati, in unele surse 980 de delegati, a declarat autonomia teritoriala si politica a Basarabiei, pentru a carei cirmuire urma sa se alcatuiasca Sfatul Tarii, un Parlament temporar.

Prin cele 11 rezolutii cu evidente caracteristici si atributii constitutionale, Congresul ostasilor moldoveni a trasat principiile de activitate ale Sfatului Tarii, a stabilit sarcini concrete de consolidare a puterii de stat, a preconizat constituirea Guvernului, care urma sa realizeze suveranitatea statala a Moldovei. Academicianul Stefan Ciobanu, unul dintre membrii acestui Guvern, constata ca forul ostasilor moldoveni a facut ceea ce noi, civilii, doream, dar nu aveam putere sa o facem. El proclama autonomia Basarabiei, da nastere organului revolutionar Sfatul Tarii, aici gasim sensul istoric al Congresului ostasilor moldoveni.

Acest forum s-a adresat popoarelor Basarabiei cu fraza: “Cetateni moldoveni si popoare infratite ale Basarabiei”. Sfatul Tarii, acest Parlament moldovenesc temporar, care urma sa pregateasca alegerile in Adunarea Constituanta a Moldovei, se convoaca la Chisinau la 21 noiembrie 1917. La una din primele sedinte, Sfatul Tarii, executind rezolutia a doua a Congresului ostasilor moldoveni, a proclamat la 2 decembrie 1917 Republica Democratica Moldoveneasca. Presedintele Sfatului Tarii, Presedintele Republicii Democratice Moldovenesti a fost ales Ion Inculet. Presedintele Guvernului a fost ales Panteleimon Erhan, un adept ferm al independentei statului moldovenesc.

Concluzia principala ce se impune in urma examinarii evenimentelor cruciale din ultimele luni ale anului 1917, hotaritoare pentru destinul istoric si pentru continuitatea statului moldovenesc, este ca renasterea statalitatii moldovenesti este opera intregului popor al Basarabiei libere, care, in conditiile revolutiilor rusesti, a dorit restabilirea statului moldovenesc. Aceasta miscare nu a fost initiata de sus de politicieni provizorii sau de partide de ocazie cu radacini straine. Ideea acestei fapte marete de revenire la statul moldovenesc a fost infaptuita de catre reprezentantii celor mai largi mase de tarani si muncitori, imbracati in virtutea imprejurarilor razboiului in haina ostaseasca.

Constiinta nationala moldoveneasca, constiinta unei Patrii Moldova a unui popor moldovenesc, a unei natii moldovenesti exista luminoasa. Moldovenii din Basarabia o clipa nu au incetat sa se considere fii ai Patriei lor Moldova, sublinia mai tirziu, referindu-se la aceste evenimente, un istoric roman Leon Boga. Din primele zile ale existentei sale si indeosebi dupa proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti, Sfatul Tarii a luat in dezbatere o sumedenie de chestiuni dintre  cele mai arzatoare: implementarea principiului de administrare al republicii, stoparea anarhiei, organizarea cohortelor, unitatilor militare moldovenesti, organizatia militiei moldovenesti, stabilirea contactelor cu tarile vecine, orientarea si desfasurarea sistemului de invatamint. In cadrul dezbaterilor  s-a vorbit mult in Sfatul Tarii si despre limba de predare in scoli. Majoritatea membrilor Sfatului Tarii s-au pronuntat ca limba de invatamint, in fond, limba oficiala sa fie limba moldoveneasca, iar limba rusa sa fie limba neutra.

Sfatul Tarii insa nu se grabea sa dezbata principala problema, cea a pamintului. Majoritatea populatiei, taranii, inclusiv soldatii demobilizati, evadati de pe front, care, in cea mai mare parte, erau tot tarani, cereau sa fie improprietariti cu pamint. Paralel cu organizatiile ostasesti, moldovenesti, care sprijineau Sfatul Tarii cu cele ale sovietelor in Chisinau activau diferite comitete, structuri partinice si militare ale fostului Guvern provizoriu de la Petrograd, care este destituit in urma revolutiei din octombrie, al noului Guvern Sovietic care luptau pentru a-si impune superioritatea si influenta definitiva in acest teritoriu.

Aceasta a fost una din caracteristicile de baza ale situatiei politice de la sfirsitul anului 1917, una din problemele pe care Sfatul Tarii nu a putut sa o rezolve in interesul republicii. Astfel, chiar la infiintarea Sfatului Tarii inauntrul structurilor sale, s-a evidentiat rivalitatea dintre citeva grupari, in principal, dintre moldavofili si romanofili. Primii pledau consecvent pentru respectarea intocmai a principiilor adoptate de Congresul ostasilor moldoveni si confirmate prin declaratia Sfatului Tarii din 2 decembrie 1917 privind proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti in componenta Federatiei Rusesti. Romanofilii Pelivan, Crihan, Pan Halipa, Inculet, convertiti de forta din exterior, promovau, la prima etapa, in taina linia de inglobare a Moldovei dintre Prut si Nistru in componenta Regatului Roman.

Privitor la controversata chestiune a atitudinii sovietelor, a organizatiilor bolsevice si chiar a Guvernului de la Petrograd fata de actul proclamarii Republicii Democratice Moldovenesti, ne vom referi in continuare la unele documente politice pe masura sa elucideze la acel moment situatia. Este de mentionat ca in unitatile Armatei Rusesti, dislocate in Moldova in conditiile Primului Razboi Mondial, inclusiv in Chisinau, o mare influenta aveau sovietele Chisinau si cel gubernil din Basarabia.

In aceste soviete cu o recunoscuta autoritate, insa, nu au initiat crearea unei Republici Sovietice in Moldova in opozitie autonomiei proclamate din Sfatul Tarii. Deci, aceasta este o problema pe care istoriografia sovietica... deci, este contrariata... care afirma ca a fost creata asa o Republica Sovietica. Chiar si emisarii Petrogradului bolsevic Cuib si Simonov, veniti sa ajute bolsevicii locali la instaurarea puterii sovietice, nu cereau dizolvarea Sfatului Tarii. Ei provocau, pregateau convocarea unui Congres al Sovietelor abia la 19 ianuarie 1918.

Insa la sfirsitul lui decembrie 1917, o buna parte a ostasilor cohortelor moldovenesti isi exprimau nemultumirea fata de sovaielile Sfatului Tarii in chestiunea agrara, republica era cuprinsa de devastari ale domeniilor mosieresti si bisericesti, se rasculau taranii, aflati de multe ori sub paza chiar a soldatilor, cohortelor si sub paza militiilor moldovenesti. Sfatul Tarii cauta solutii pentru consolidarea bazelor statului. Insa aceasta era imposibil, fara a lua in vedere interesele primordiale ale ostasilor, muncitorilor si taranilor.

La inceputul lui ianuarie 1918, in conditiile Primului Razboi Mondial, cu acordul principalelor forte beligerante in razboiul mondial, asupra Republicii Moldovenesti au navalit trupele romanesti. In acele zile tragice din ianuarie 1918, cind unii politicieni corupti locali, in cirdasie cu comandamentul trupelor rusesti, condus, de fapt, de generalul rus Scerbaciov, au scos tinara Republica  Moldoveneasca la mezat, majoritatea unitatilor Armatei Moldovenesti: muncitori si tarani, membri ai sovietelor, au iesit pe front contra cotropitorilor, aparind cu vitejie Patria lor moldoveneasca in luptele de la Cornesti, Straseni, Chisinau, in bataliile singeroase de la Bender si Balti.

In acele zile, aparindu-si libertatea pingarita, cerind ca in 24 de ore armatele romanesti de ocupatie sa paraseasca Republica Moldoveneasca, au fost impuscati de catre ocupantii romani membrii Sfatului Tarii, delegatii Congresului al III-lea gubernial al taranilor, moldovenii Rudiev, Trahnitchi, Cotoros, Pantiri, evreii Grinfild si Govsan, ucraineanul Ciumacenko. Dupa 14 ianuarie 1918 pina la
27 martie 1918, in conditiile cuceririi si ocupatiei Republicii Democratice Moldovenesti de armatele romane, Guvernul si Parlamentul Republicii Democratice Moldovenesti au fost limitate in drepturi si in actiuni.

In aceasta perioada, Republica Moldoveneasca avea doar o anumita suveranitate limitata, functionind sub stare de asediu, anuntata pe teritoriul ei de generalii romani. Conducerea Republicii Democratice Moldovenesti, Sfatul Tarii au fost maltratate moral-psihologic de generalii romani, care, de facto, au guvernat Republica Moldoveneasca dupa 14 ianuarie 1918.

Prin actul din 27 martie 1918, care este numit in istoriografie de unii istorici Act despre unirea Basarabiei cu Romania, iar de alti istorici – Act de dizolvare a Republicii Democratice Moldovenesti, aceasta republica, dupa circa 100 zile de la constituirea sa in conditiile Primului Razboi Mondial, ocupata de patru devizii ale Armatei Romane, a fost prefacuta in Basarabia, provincie autonoma a Regatului Roman.

O analiza nepartinitoare a evenimentelor si a premiselor acestei hotariri a Sfatului Tarii demonstreaza marea dilema in care s-a aflat Republica Democratica Moldoveneasca si Guvernul ei in ianuarie, intre ianuarie si martie 1918. Hotarirea despre anexarea Basarabiei la Romania a fost promovata fatis de marele puteri beligerante in Primul Razboi Mondial, care au atras Romania in aceasta afacere ca o pedeapsa pentru Rusia Sovietica. Actul unirii este ilegal, deoarece nu a fost votat prin plebiscit de poporul Republicii Democratice Moldovenesti, dar a fost hotarit de un organ temporar, cu atributii limitate – Sfatul Tarii, in conditii de ocupatie militara straina.

Sfatul Tarii, intimidat de Guvernul roman si generalii armatei de ocupatie, au ignorat vointa poporului moldovenesc, pe de o parte, iar pe de alta parte a ignorat mandatul sau atribuit de  Congresul Ostasilor Moldoveni de a pregati si organiza alegeri in Adunarea Constituanta a Moldovei, care urma sa adopte Constitutia statului moldovenesc suveran si independent.

Indiferent de soarta tragica a Republicii Democratice Moldovenesti, aceasta a constituit nu doar un fenomen istoric, ci si unul politico-juridic de restabilire a statalitatii moldovenesti. Statul suveran si independent Republica Moldova isi are legitimitatea si continuitatea sa in epoca contemporana si datorita faptului implinit – proclamarii la 2 decembrie 1917 a Republicii Democratice Moldovenesti.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sedinta o declar inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc la 7 decembrie curent, ora 10.00.

Va multumesc.

Sedinta s-a incheiat la ora 12.30.

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.