version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
đóńńęŕ˙ âĺđńč˙



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a IX-a ORDINARĂ – FEBRUARIE 2009

Şedinţa din ziua de 2 februarie  2009

(STENOGRAMA)

Sumar

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Declararea deschiderii sesiunii de primăvară 2009.

3. Dezbateri asupra ordinii de zi a şedinţei, adoptarea ei.

4. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.106 privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului.

5. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3495 cu privire la măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare a unor întreprinderi din sectorul agroalimentar.

6. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului Codului subsolului. Proiectul nr.3342.

7. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.105 pentru completarea articolului 18 din Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.

8. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3517 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice.

9. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3532 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea privind organizarea judecătorească – art.14; Codul de procedură penală – art.336 ş.a.).

10. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3571 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova (art.13412, 264, 2641).

11. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.50 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

12. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3558 pentru modificarea Legii nr.1073-XIII din 27 decembrie 1996 privind învestitura Preşedintelui Republicii Moldova – art.3, 4).

13. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3509 privind scutirea Serviciului Grăniceri de compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol pentru construcţia pichetelor de grăniceri  “Tocuz” şi  “Larga”.

14. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3533 privind scutirea de compensarea pierderilor cauzate de excluderea unui teren din circuitul agricol.

15. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.39 pentru completarea articolului 4 din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 cu privire la punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal.

16. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.80 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal – art.24; Legea cu privire la zonele economice libere – art.13 ş.a.).

17. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.167 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Republica Bulgaria în domeniul asigurărilor sociale.

18. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3555 cu privire la folosirea unor imobile.

19. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.141 pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatică.

20. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.148 pentru modificarea şi completarea Legii nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte (art.2, capitolul II1).

21. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.135 pentru ratificarea Amendamentului din 29 decembrie 2008 la Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Suediei cu privire la cadrul general şi condiţiile pentru cooperarea în dezvoltare pe perioada 2003 – 2008.

22. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3340 pentru modificarea şi completarea Legii nr.282-XV din 22 iulie 2004 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase.

23. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3505 privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea aviaţiei civile – art.3, 4, 5, 6 ş.a.; Legea privind securitatea aeronautică – art.4, 5, 6 ş.a.).

24. Interpelări.

25. Declaraţia domnului deputat Dumitru Braghiş.

26. Declaraţia doamnei deputat Valentina Cuşnir.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 96 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Nicolai Guţul – în delegaţie; Ludmila Borgula, Mihail Mocan, Gheorghe Musteaţă, Angela Leahu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa.

Şedinţa este deliberativă.

Rog să onorăm Drapelul şi Imnul Ţării. (Se intonează Imnul Ţării.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În acest context, declar sesiunea de primăvară 2009 deschisă. De fapt, este un caz mai particular, dat fiind faptul că 2009 este anul care marchează alegerile parlamentare. Astăzi, în cadrul acestei şedinţe, vom pune în dezbatere proiectul de Hotărîre a Parlamentului care vizează stabilirea datei alegerilor parlamentare. Şi, în acest context, este clar că actuala sesiune va fi una mult mai limitată în timp, deoarece, din momentul adoptării acestui proiect de hotărîre a Parlamentului, în cîteva zile vom constata demararea oficială a campaniei electorale, pe care motiv, urmînd uzanţele şi prescripţiile Regulamentului Parlamentului, voi înainta două propuneri care vin din partea Biroului permanent. Mai întîi de toate, propunerea care vizează programul de activitate în şedinţe plenare pentru această săptămînă, este vorba despre ziua de astăzi şi despre ziua de mîine. Şi voi supune votului această propunere.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este aprobată.

Totodată, ţin să menţionez că mai avem încă pe agendă anumite proiecte de acte legislative care nu şi-au găsit încă locul în agenda şedinţelor plenului Parlamentului, ceea ce ar însemna că, urmare a concluziilor şi a unor eventuale propuneri, care ar putea să vină din partea comisiilor permanente ale Parlamentului, nu exclud că, dacă va fi necesar, pe parcursul săptămînii curente, o să ne mai convocăm în cadrul unei şedinţe plenare. Vom discuta acest lucru în cadrul Biroului permanent şi vom veni cu această propunere, dar nu mai tîrziu decît la sfîrşitul şedinţei plenare din ziua de mîine a plenului Parlamentului.

La fel, ţinînd cont de faptul că vom avea un număr limitat de şedinţe plenare ale Parlamentului, am decis, urmare a discuţiilor din cadrul Biroului permanent, cu colegii din fracţiunile parlamentare, că nu vom urma tradiţia stabilită la acest început de sesiune să venim cu alocuţiuni din partea liderilor fracţiunilor parlamentare. Avînd aceste circumstanţe obiective, este în mare măsură lipsit de sens să vorbim acum despre sarcini, să trasăm aceste sarcini obiective pentru Parlament, dat fiind faptul că intrăm în campania electorală şi cred că aceste acţiuni înainte de alegeri se vor desfăşura în afara acestei săli, în contextul acţiunilor programate de campanie de către partidele politice care vor participa.

Pe acest motiv, propun să continuăm direct pe marginea ordinii de zi, un proiect care este înaintat de către Biroul permanent atenţiei dumneavoastră, să vedem care sînt propunerile adiţionale, să ajungem la aprobarea acestei agende şi să începem activitatea propriu-zisă a plenului Parlamentului.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Eu propun să includem în ordinea de zi pentru mîine examinarea scrisorii de remitere a Preşedintelui nr.169 privind reexaminarea Legii nr.302.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ivan Banari:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat solicită timp pentru o declaraţie la finele şedinţei. Vă rog să mă înscrieţi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să fiu înscris pentru luare de cuvînt la proiectul nr.106 privind stabilirea datei pentru alegerile Parlamentului.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avînd în vedere că noi, într-adevăr, am convenit să nu avem acest cuvînt de introducere la începutul şedinţei. Fiindcă despre sarcini opoziţiei îi este greu să vorbească, despre realizări la noi vorbeşte numai partidul de guvernămînt.

Eu în contextul alegerilor care urmează. Dacă ţineţi minte, acum, cîteva luni de zile, noi, Partidul Democrat, am ridicat aici problema finanţării în perioada electorală. Şi anume, avînd în vedere că partidele politice nu sînt finanţate de la buget, dar alegerile parlamentare este un eveniment de importanţă naţională, era bine ca la televiziunea publică timpul de antenă pentru concurenţii electorali să fie gratis. Avînd în vedere că televiziunea publică este finanţată de către contribuabilli, de către toţi cetăţenii Republicii Moldova.

Noi acum, zilele acestea, am sunat cîteva posturi de televiziune, inclusiv televiziunea publică şi ne-am interesat referitor la preţul unui minut de reclamă. Dacă la televiziunile private preţul nu depăşeşte 400 de euro pe minut, la televiziunea publică preţul este stabilit deocamdată de 600 de euro un minut. Noi am socotit că dacă un partid politic în timpul campaniei electorale doreşte să aibă 2 minute pe zi la trei posturi de televiziune, el trebuie să cheltuiască 2 500 de euro pe zi. Dar la televiziunea naţională, de exemplu, la televiziunea publică “Moldova 1” dacă am fi bronat cîte aceste 2 minute trebuie undeva în medie 70 000 de euro pentru un partid politic.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Propunerea.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Propun ca Parlamentul Republicii Moldova, în şedinţa de mîine, să examineze un text de hotărîre, prin care să recomande televiziunii publice, eu înţeleg că sîntem în economie de piaţă, nu mă refer la posturile private, dar televiziunea publică maximum trebuie să ofere gratis timp de antenă şi minimum trebuie să aibă un pic de decenţă, să ţină sub pragul normelor aceste preţuri.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

Eu propun să puneţi la vot această decizie. Să fie introdusă pentru mîine în ordinea de zi. Fiindcă de altfel aceasta ar însemna că statul, cel puţin guvernarea, stimulează corupţia politică în Republica Moldova. Fiindcă eu nu înţeleg de unde partidele politice pot să ia 2 500 de euro pe zi ca să îşi facă reclamă? Este un preţ exorbitant de mare pentru minutul de reclamă la televiziunea publică moldovenească.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea s-a înregistrat.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Nu trebuie să folosim perioada aceasta ca televiziunea să se îmbogăţească. Nu este normal. De unde iau partidele aceşti bani ca să plătească aceste sume extraordinare la televiziunea publică?

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea este clară şi înregistrată, domnule preşedinte al fracţiunii.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

După părerea mea, săptămîna trecută, la Ungheni, s-a produs un caz ieşit din comun. În temeiul unei petiţii anonime, a aterizat la Ungheni, la un agent economic, care este, nu mă ruşinez să spun chestia aceasta, membru al “Alianţei «Moldova Noastră»”, este consilier orăşenesc, soţia este consilier raional, 30 de colaboratori de la Ministerul de Interne şi încă 15 racolaţi din partea Comisariatului raional de poliţie. Cu ce scop? La indicaţia cui? Nimeni nu ştie, nici Zubic, nici Cosovan, nici Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, nici Procuratura raională, nici Comisariatul raional de poliţie.

În legătură cu acest caz, solicit să interveniţi pentru a veni în plenul Parlamentului domnul Papuc să dea explicaţii referitor la acest caz. Fiindcă, după cum am înţeles, serviciul respectiv face parte din Direcţia Misiuni Speciale a Ministerului de Interne. Şi cred că, în cazul Ungheni, nu este vorba de un act terorist, de o crimă extraordinar de mare internaţională ca să poposească aşa un regiment de mare la Ungheni. În legătură cu aceasta, vă rog, să mă înscrieţi şi cu o luare de cuvînt la proiectul cu privire la stabilirea datei alegerilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Vreau să fiu înscrisă pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei la tema “Cine stă în spatele avocatului parlamentar corupt Tamara Plămădeală.” Şi la ordinea de zi pentru aceste două şedinţe.

Domnule Preşedinte şi stimaţi colegi,

Încă la 11 decembrie, în ordinea de zi a fost inclusă o iniţiativă a Preşedintelui Voronin, care a stat la noi în Parlament din 6 februarie 2006. Atunci, domnul Preşedinte Lupu a zis că Comisia condusă de marele comsomolist Petrenco nu a pregătit raportul pentru acest proiect. Şi nu îl văd în aceste două zile, care mai avem de lucrat.

Era un proiect foarte important, prin care, vă amintesc, a ajuns în decembrie 2008 pe agenda Parlamentului, inclus în ordinea de zi de către Biroul permanent al Parlamentului, prin care se vroia ca anul 2006 să fie declarat anul Comunităţii Statelor Independente.

Aş vrea să vă pătrundeţi de această responsabilitate. Poate şi acesta a fost motivul că această iniţiativă a Preşedintelui Ţării a stat în Parlament aproape 3 ani de zile, nu a fost declarat acest an, conform hotărîrii Consiliului şefilor de state, pe care a semnat-o Preşedintele Ţării Voronin şi, poate acesta a fost motivul că în martie 2006 a fost stopat exportul de vinuri în Federaţia Rusă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimată colegă,

Nu vă supăraţi, vă expiră timpul. Propunerea la ordinea de zi care derivă din cele spuse.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Aceasta este, vom examina acest proiect în aceste două zile?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimată colegă,

Vom examina ceea ce aveţi pe proiectul agendei. Dacă aveţi propuneri suplimentare, le faceţi. Le voi supune votului.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Da, am vrut să examinăm şi acest proiect, pe care dumneavoastră l-aţi exclus din ordinea de zi la 11 decembrie 2008.

 

Domnul  Marian Lupu:

Propunerea.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Cînd? Îl examinăm în aceste două zile?

 

Domnul  Marian Lupu:

E clar.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Să fie inclus în aceste două zile de lucru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Continuăm.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:  

Domnule Preşedinte,

Două subiecte. Primul subiect, la care vreau să mă refer, ţine de faptul că, recent, în Parlamentul european a fost prezentat un film produs de un conaţional de al nostru, domnul Vereghi, dedicat uneia dintre cele mai grave probleme sau devenită cea mai gravă problemă a Republicii Moldova – a copiilor rămaşi fără părinţi, părinţii fiind plecaţi la lucru peste hotare.

În acest context, propun ca Parlamentul, în şedinţa sa de mîine, ţinînd cont de faptul că televiziunea a devenit super independentă şi va fi greu să o rugăm să ofere această posibilitate întregii populaţii, întregii ţări, propun ca acest film să fie vizionat de noi şi să putem şi noi pleca în campania electorală avînd un subiect de primă importanţă deja văzut, analizat şi ca subiect de discuţie pe viitor.

Al doilea subiect la care vreau să mă refer. Consider că Parlamentul trebuie să comemoreze memoria uneia dintre cele mai importante personalităţi ale Republicii Moldova, care, din păcate, în timpul vacanţei noastre, a decedat, mă refer la poetul Grigore Vieru, printr-un minut de reculegere. Este la decizia dumneavoastră, domnule Preşedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu rog să fie introdus în ordinea de zi pentru ziua de astăzi proiectul nr.3555 din 24 decembrie 2008.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi tot am vorbit în acest Parlament despre faptul că cetăţenii dincolo de hotare, drepturile care sînt scrise în legi, aceste drepturi urmează să poată să şi le exercite. În acest sens, cu siguranţă, tema de astăzi, de mîine şi pînă cînd vor avea loc alegerile, tema de bază vor fi alegerile în Republica Moldova. Însă un subiect foarte important ar trebui să îl constituie, cel puţin, pînă la declararea datei alegerilor, cine va avea posibilitatea să voteze în acest scrutin.

Or, noi toţi, cei aflaţi aici, cei care sînt la Guvern şi în alte instituţii au avut posibilitatea să se manifeste într-un fel sau altul în mare parte datorită efortului şi sacrificiilor pe care le-au făcut concetăţenii noştri aflaţi în străinătate, care muncesc, transmit bani aici, în Republica Moldova, în baza cărora statul Republica Moldova a existat în această perioadă.

Şi consider că este absolut necesar ca noi toţi să acordăm posibilitate acestor cetăţeni ai noştri să şi aleagă, nu numai să ne transmită bani aici, la Chişinău. Reacţia Comisiei Electorale Centrale, la solicitarea noastră, precum că nu există posibilitatea de a fi deschise secţii de votare şi în alte oraşe, în alte localităţi din Europa, din punctul meu de vedere nu este justificată. Deoarece norma legală prevede, prin articolul 29, alineatul (14): “În scopul asigurării şi realizării dreptului electoral, Comisia Electorală Centrală este în drept să constituie secţii de votare şi birouri electorale ale secţiilor de votare şi în alte cazuri.”

Consider că, în acest caz, noi ar trebui să intervenim, stimate domnule Preşedinte, cu o propunere concretă, să constituim un grup de lucru aici, în Parlament, să elaborăm, dacă este necesar, un proiect de lege, să ajustăm norma legală şi să oferim posibilitatea, dacă nu există această posibilitate pentru Comisia Electorală Centrală, cetăţenilor Republicii Moldova să aleagă în acest scrutin parlamentar.

Şi vă dau un exemplu. Spania, unde, după estimările făcute, sînt peste 100 000 de concetăţeni de ai noştri. Ca să voteze, trebuie să meargă ori la Paris, ori la Roma, ori la alt consulat din Italia. Este absolut imposibil să se realizeze acest lucru. Consider că este, în primul şi în primul rînd, de datoria noastră să oferim acestor cetăţeni ai noştri posibilitatea de a alege. Şi vă rog frumos să puneţi la vot această propunere a mea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

În a doua jumătate a zilei de ieri o grupă de reprezentanţi ai unei formaţiuni politice, în sectorul Buiucani, repartizau materiale în pungi. Probabil, din eroare sau din prostia lor, am primit şi eu un set de astfel de materiale şi vreau să  vi le prezint dumneavoastră pentru a fi expediate la Comisia Electorală Centrală. Dar pînă atunci vă prezint conţinutul pungii. Probabil, au uitat că lumea se felicită cu sărbătoarea Crăciunului şi cu Anul Nou la 1 ianuarie, şi nu la 1 februarie. Şi nu înţeleg de ce tocmai două materiale mi-au repartizat?

 

Domnul  Marian Lupu:

Grăbiţi, vă rog.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Am primit în aceeaşi pungă, domnule Preşedinte, 5 calendare. Nu înţeleg de ce trebuie tocmai 5? Era suficient să primesc şi unul.

Mai departe. Domnule Preşedinte, se vorbeşte despre bunii creştini şi bunul patriot. Cred că acei care au întocmit textul acestei cărţi au multe de învăţat anume de aici. În acelaşi set de materiale se conţin lucruri urîte la adresa nu doar a reprezentanţilor Partidului “Alianţa «Moldova Noastră»”, dar şi a reprezentanţilor tuturor formaţiunilor politice din Parlamentul ţării. Ruşine unor autori de aşa prostii.

Am primit, domnule Preşedinte, în aceeaşi pungă şi nu înţeleg de ce tocmai 4 calendare ale aceluiaşi partid politic, o să le înmînez acuşi vedeţi cui. Şi se vede că la Partidul Popular Creştin Democrat lucrurile merg foarte prost, din moment ce mi s-au înmînat două cărţi, de data aceasta cărţile sînt în limba rusă. Înseamnă că începe campania de corupere şi a alegătorilor în limba rusă.

Avînd în vedere, domnule Preşedinte, că şi colegii noştri din sudul republicii ne-au prezentat o pungă cu produse alimentare a căror termen este depăşit, noi vă transmitem aceste două pungi şi vă rugăm respectuos ca ele să fie transmise Comisiei Electorale Centrale pentru a fi supuse analizei. Apropo, pentru domnul Ştirbu, în cazul în care are prea puţin timp de citit, îi dăm şi o variantă video, electronică.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Fotografiile sînt calitative, conţinutul sînt bîrfe şi minciuni.

 

Domnul  Marian Lupu:

Păcat că secretariatul a luat aceste produse, căci eu mă gîndeam că primii trei raportori de la tribuna centrală vor fi cei norocoşi să ia cîte un pachet cu ei. Dar nu aţi avut noroc, stimaţi raportori.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei, propunem includerea în ordinea de zi a proiectului nr.167.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cer scuze. Încă o dată numărul.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Proiectul nr. 167.

 

Domnul  Marian Lupu:

Proiectul nr. 167. Despre ce este vorba, măcar spuneţi-mi.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Este vorba despre ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Republica Bulgaria în domeniul asigurărilor sociale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci este vorba de un proiect de ratificare a unui Acord internaţional.

Vă mulţumesc.

Bine, stimaţi colegi.

Domnule Roşca,

Vă rog.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Recunosc paternitatea materialelor promoţionale pe care le-a prezentat domnul Leonid Bujor, cunoscut mai mult ca personaj al pamfletelor mele, decît ca deputat sau om politic. Cît priveşte produsele alimentare. Probabil, ele sînt din rezervele mai vechi ale “Alianţei «Moldova Noastră»” şi sper să le prindă bine după condamnările penale pe care le vor căpăta pe meritate şi va trebui să îşi transmită unii altora pachete cu produse alimentare, pentru că sistemul penitenciar din Republica Moldova nu oferă prea multe satisfacţii de ordin alimentar.

Cît priveşte CD-ul cu pamfletele domnului Bujor, el va ajunge în fiecare locuinţă, nu vă faceţi nici o grijă. Iar materialele promoţionale vor fi în continuare distribuite, ca să înţeleagă alegătorii că în Parlamentul Republicii Moldova acestei legislaturi, pentru ultima oară în istoria Republicii Moldova, există un grup parlamentar care se cheamă “Alianţa «Moldova Noastră»”, formată din excroci, nomenclaturişti şi elemente degradate sub aspect moral.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc frumos, domnule Roşca.

Referitor la viitoarea prezenţă în Parlament a “Alianţei «Moldova Noastră»” vreau să vă amintesc un singur lucru. Nu uita, Iurie, că cucul îşi cîntă numele.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi.

Să cîntăm şi noi mai departe pe marginea propunerilor cu referinţă la ordinea de zi. Propunerea domnului Bondarciuc pentru includerea în ordinea de zi a proiectului de Lege nr.169 sau proiectul scrisorii de remitere privind reexaminarea Legii nr.302.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Continuăm. Propunerea înaintată de domnul Lipcan pentru a invita aici, în sala plenului Parlamentului, pe domnul ministru de interne privind cazul de la Ungheni, menţionat de colegul nostru de la microfonul nr.5.

Cine este pentru, rog să voteze. O să rog rezultatele, stimaţi colegi.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 8.

Sectorul nr. 3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

25 de voturi “pro”. Această propunere nu a fost susţinută de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului preşedinte de comisie Dragomir, care vizează includerea pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a proiectului de Lege nr.3555. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Propunerea domnului preşedinte de Comisie Petrenco privind includerea pe ordinea de zi a proiectului de Lege privind ratificarea Acordului “Republica Moldova – Republica Bulgaria” la subiectul evocat de colegul nostru.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea a fost acceptată. Acum au fost înaintate propuneri, cel puţin le am  sub semn de întrebare.

Domnul preşedinte al Fracţiunii Partidului Democrat Dumitru Diacov a făcut o propunere vizînd un proiect de hotărîre a Parlamentului. Eu rog în felul următor. Noi nu avem la mînă nici un proiect de hotărîre, nici măcar un număr, nici măcar nimic. Dacă este vorba despre apel, indiferent despre ce este vorba, lucraţi astăzi asupra textului, înregistraţi acest lucru  sau discutaţi pe orizontală la nivelul grupurilor politice parlamentare. Mai avem, cel puţin, şedinţa zilei de mîine. Pentru moment nu pot să supun votului doar ideea propriu-zisă. O clipă.

Acelaşi lucru se referă şi la propunerea domnului Klipii privind vizionarea filmului, fiindcă este un lucru mai particular. Apropo, nimic nu împiedica şi nu împiedică nici de aici încolo, la nivel de fracţiune parlamentară, grupuri să vizionaţi, să solicitaţi. Cred că maestrul Jereghi cu mulă plăcere o să prezinte pe CD acest lucru.

Tot aşa cu referinţă la propunerea colegului nostru, domnului Filat, grupul de lucru înaintat cel puţin sau proiectul, dar eu înţeleg că este vorba despre amendamente la Codul electoral. Acum plenul Parlamentului oricum va trebui să decidă, dacă nu este la Cod, discutaţi la nivel de grupuri politice. Fiindcă nu avem, nu am nici eu prescris supunerea votului, crearea unui grup de lucru. Ţine de voinţa grupurilor politice parlamentare în acest context.

Acum, o propunere pe care am reţinut-o. Şi în pofida faptului că a fost un eveniment trist care s-a produs acum circa două săptămîni în urmă şi de fapt toate partidele politice şi toţi oamenii de bună credinţă au avut posibilitatea să meargă cu un ultim omagiu. Dar cred că din punct de vedere uman, omeneşte este cazul să păstrăm un moment de reculegere în cadrul şedinţei de astăzi. Vă rog ... (Se păstrează un minut de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov: 

Da, domnule Preşedinte,

Modalitatea ńred că ar fi foarte simplă. Trebuie de pus la vot  de principiu, dacă majoritatea acceptă ca mîine să fie introdus un foarte scurt proiect, că Parlamentul recomandă “Teleradio Moldova” ca preţul unui minut de reclamă la Televiziune să nu depăşească o sumă anumită. Trei salarii minime, zece salarii minime, o mie de lei, două mii de lei. Aceasta depinde  cum convenim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dumitru Gheorghevici,

Faceţi acest proiect măcar să fie, fiindcă ideea acordului... fracţiunile parlamentare să accepte ideea ca...

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

Bine, atunci...        

 

Domnul  Marian Lupu:

Mîine să examinăm. Nu e ceva mai …

 

Domnul Dumitru Diacov:

Atunci să facem un grup de lucru din cinci persoane. Trei de la Fracţiunea majoritară, două din celelalte şi  să formulăm un proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu personal nu am nimic împotrivă.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Dacă nu se doreşte, atunci care e rostul, de ce noi trebuie să ne chinuim?

 

Domnul  Marian Lupu:

Scurt, microfonul nr. 4.

 

Domnul Igor Klipii:  

Ideea mea, de fapt, era ca  dacă Parlamentul nu are timp să vizioneze un film, poate Televiziunea publică totuşi îl poate, îl putem recomanda televiziunii publice să îl demonstreze populaţiei. Fiindcă, din păcate, Parlamentul european a găsit posibilitatea, iar populaţia Republicii Moldova... nu chiar toţi au posibilităţi tehnice de a cumpăra CD-uri şi de a le  privi cu familiile. Deci este un lucru recomandabil, rezonabil. Şi dacă Parlamentul european a ţinut, a găsit de cuviinţă să privească acest film, eu cred că şi în Parlamentul Republicii Moldova, care parcă se apropie, ar putea face la fel.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Klipii,

Să spunem tot adevărul. Vizionarea acestui film s-a produs în cadrul părţii Parlamentului european, în Comisia interparlamentară bilaterală. Deci aceasta este. E un lucru normal şi salutabil.

Stimaţi colegi,

Avînd aceste propuneri şi respectivele rezultate de vot pe marginea acestora, voi supune votului aprobarea per ansamblu a agendei plenului Parlamentului pentru ziua de astăzi şi cea de mîine.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Agenda este aprobată.

Înainte de a continua cu examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, voi aduce la cunoştinţa dumneavoastră informaţia că în perioada după 26 decembrie, cînd am încheiat sesiunea precedentă a Parlamentului şi pînă în ziua de astăzizi şi-au sărbătorit ziua de naştere mai mulţi dintre colegii noştri. O să dau citire acestei liste:

domnul Dumitru Braghiş (aplauze), domnul Vasile Iovv (aplauze), domnul Dumitru Ivanov (aplauze), domnul Ştefan Grigoriev (jubileu 60 de ani), domnul Ion Guţu (aplauze), domnul Ştefan Secăreanu (aplauze), doamna Angela Leahu (aplauze), domnul Igor Klipii (aplauze), domnul Grigore Petrenco (aplauze), doamna Stella Gherman (aplauze), domnul Valeriu Garev (aplauze), domnul Nicolae Deatovschi (aplauze), doamna Ecaterina Cavlac (aplauze), domnul Gheorghe Musteaţă (aplauze).

De asemenea, vreau să spun că astăzi, în această zi, în cît sîntem? La 2 februarie îşi sărbătoreşte ziua de naştere colegul nostru domnul Serafim  Urechean. Să îi felicităm pe toţi colegii noştri, dorindu-le mult succes, sănătate şi baftă.

Acum începem examinarea proiectelor cu proiectul de Hotărîre privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului. Proiectul nr.106, domnul Ţurcan care, presupun, va prezenta un raport mixt atît în calitate de autor, cît şi raportul Comisiei de profil. Vă rog.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Da, vă mulţumesc.

Mult stimaţi colegi,

În primul rînd, permiteţi-mi să vă aduc aminte, de fapt, că alegerile în actualul Parlament au fost efectuate la 6 martie 2005. Conform articolului 63 din Constituţie, interpretat de către Curtea Constituţională prin Hotărîrea nr. 31 din 10 noiembrie 1997, mandatul de patru ani al Parlamentului expiră la 7 martie 2009. Totodată, la articolul 61 alineatul (3) din Constituţie se prevede că alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult trei luni de la data expirării mandatului. Prin urmare, alegerile în viitorul Parlament  trebuie să fie efectuate în intervalul de la 7 martie pînă la 7 iunie a anului curent.

Articolul 76 alineatul (2) din Codul electoral prevede că data alegerilor Parlamentului se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor. Din aceste considerente, un grup de deputaţi  propune, ca iniţiativa legislativă, proiectul de hotărîre prin care  data alegerilor în Parlamentul de legislatura a XVI-a să fie stabilită la 5 aprilie 2009.

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat acest proiect de iniţiativă, proiect de hotărîre şi a constatat că el se înscrie întocmai în cerinţele legale, prevăzute de Constituţia Republicii Moldova şi Codul electoral. Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune plenului Parlamentului adoptarea proiectului de hotărîre menţionat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări, în eventualitatea existenţei acestora.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, domnule Preşedinte,

Eu am o întrebare. În legătură cu această decizie şi în legătură cu toată secretomania care s-a produs în jurul acestei decizii de a numi data alegerilor şi toate procedurile care urmează, spuneţi, vă rog, dumneavoastră în faţa Parlamentului: cînd partidele politice pot examina listele şi aproba aceste liste de candidaţi în viitorul Parlament? Fiindcă sînt discuţii.

Începînd cu decizia de astăzi, se pot convoca consiliile sau plenarele comitetelor centrale şi a aproba. Alţii spun că mîine, alţii spun că poimîine. Eu cred că noi am rămas unica ţară care facem aceasta în condiţii de maxim secret şi de lupă înverşunată ca nu cumva, cineva s-o ia înaintea noastră ş.a.m.d. De ce să nu simplificăm chestia aceasta? Ca totul să fie liniştit, toţi să îşi caute de treabă. Şi eu vreau ca, de la tribuna Parlamentului, astăzi să sune poziţia Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi  în această chestiune.

Mulţumesc.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Da, mulţumesc.

În primul rînd, eu nu văd nici o secretomanie în adoptarea acestor decizii. Cu atît mai mult, că noi avem şi Constituţia care este publicată. Este Codul electoral şi, pur şi simplu, trebuie, cred, mai atent de citit toate prevederile respective. Mai mult ca atît, deci în Codul electoral foarte clar este stabilit că desemnarea candidaţilor începe cu  60 de zile înainte de ziua alegerilor. Mai departe luaţi calendarul şi calculaţi. 5 aprilie – ziua alegerilor. Înseamnă că de la 4 aprilie încoace 60 de zile. Iată 60 de zile în ziua respectivă, dacă calculăm, vedem că aceasta-i 4 februarie. Se poate deja de desemnat candidaturile respective şi de a întocmi lista respectivă. Nu e nimic absolut, nici un secret.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Preşedinte,

Eu înţeleg că pentru oamenii normali nu este nici un secret, dar pentru specificul Republicii Moldova secrete sînt. Şi dumneavoastră ştiţi foarte bine. Noi am încercat să calculăm. Unii consideră că de pe 3. Am încercat să precizăm chestia aceasta la factorii de decizie, alţii spun că 4. Şi pe mine nu mă uimeşte chestia aceasta, fiindcă noi sîntem unica ţară unde un Parlament de 101 de mandate. 52 de mandate este majoritatea şi nu 51. Şi ştiţi foarte bine. În una din Ţările Baltice au 101 deputaţi, 51 de mandate este majoritatea. Dar la noi îi 52 de mandate. Şi aceasta înseamnă că noi ne deosebim de toate ţările lumii. De aceea cer această precizare.

Mulţumesc.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Slavă domnului, dar ceea ce ţine de data desemnării sau termenul respectiv nu este, nu a fost supusă controlului constituţional. Deoarece cifra 52, dacă ţineţi minte, a apărut ca rezultatul interpretării condiţionale din partea Curţii Constituţionale. Dar în acest caz prevederea este foarte clar expusă în Codul electoral. E clar că fiecare concurent electoral singur deja a stabilit data respectivă, fie 4 februarie, fie 5, 6, în dependenţă de nivelul de pregătire şi, mă rog, ordinea de zi a concurenţilor electorali.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule autor,

Vreau să vă întreb dacă doar aceşti trei deputaţi care aţi semnat acest proiect de hotărîre aţi fost foarte independenţi şi nu aţi avut temerea că alţi: ar mai fi fost alte 17 iniţiative, cel puţin din Fracţiunea comuniştilor, dacă cîte trei s-ar fi unit şi ar fi venit cu iniţiative. Şi, dacă nu era cazul măcar aici să vă consultaţi cei majoritari să venim cu un consens asupra datei alegerilor, de ce dar dumneavoastră ... 3 şi nu am văzut alte iniţiative din partea Fracţiunii comuniştilor?

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

În primul rînd, nimeni nu a limitat dreptul altor colegi de a înainta iniţiativa respectivă. Printre altele, a fost încă o iniţiativă a colegilor noştri, dar, luînd în consideraţie că deja este depăşit termenul prevăzut de Codul electoral, dumnealor au retras această iniţiativă. Noi, acei care am înaintat această iniţiativă, ne-am condus de următoarele...

Numirea datei alegerilor nu este un caz excepţional. Nu este un caz excepţional. Cazul care este prevăzut, clar stipulat în Constituţie şi e reglementat şi în Codul electoral.

Pentru a numi data alegerilor, trebuie să fie şedinţa în plen. Astăzi este prima şedinţă în plen a sesiunii de primăvară – vară. De aceea, noi şi propunem anume astăzi să fie numită această dată a alegerilor. Mai departe deja intră în joc, cum se spune, regulile prevăzute în Codul electoral şi Constituţie.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimate domnule autor...

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Termenele pentru a desfăşura campania electorală.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Aţi mimat democraţie, este clar că această iniţiativă a venit de peste drum, este a Fracţiunii Comuniştilor şi trebuia să o semnaţi cel puţin vreo 20 din Fracţiune, ca să se vadă.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Eu nu sînt de acord cînd dumneavoastră spuneţi că este foarte clar scris în lege. Deoarece cel puţin două articole distincte din Codul electoral spun lucrurile diferit.

La articolul 1 se prevede că procedura de adoptare de către partide şi alte organizaţii ş.a.m.d. are loc după anunţarea datei alegerilor, după care, la alt articol, se porneşte de la cifra de 60 de zile. Însă mai avem o normă, ceea ce spune că campania electorală durează nu mai puţin de 60 de zile.

Şi atunci să efectuăm un calcul. Cînd va fi adoptată de către partide, noi ne limităm şi reglementăm, după cum spuneţi dumneavoastră, pe data de 4, adoptarea deciziilor, depunerea dosarelor la CEC, înregistrarea de către CEC şi o să vedeţi că nu ne ajung 60 de zile.

Păi, foarte simplu. Procedura de înregistrare şi ulterior participarea. Iar legea spune foarte clar: “Campania electorală propriu-zisă nu durează mai puţin decît 60 de zile”. Şi intrăm într-o situaţie foarte delicată.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Deci dumneavoastră vorbiţi despre noţiunile generale, dar nu despre articolul concret.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu vorbesc despre drepturile generale.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Atunci citim legea mai departe. Deoarece legea nu se limitează numai la noţiunile generale. Dar procesul de desemnare a candidaţilor este stipulat în articol concret din Codul electoral.

 

Domnul Vladimir Filat:

Articolul...

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Aşa că eu vă sfătui, citiţi acest articol şi acolo e prevăzut clar. Ceea ce ţine de data cînd se poate de depus deja aceste liste în Comisia Electorală Centrală, iarăşi Codul electoral prevede foarte clar.

Prima. Comisia, deci aici noi vom depinde de hotărîrea Comisiei Electorale Centrale. Comisia Electorală Centrală trebuie să adopte decizia privind ora şi locul primirii, biroul respectiv, adresa respectivă unde vor fi primite aceste liste.

Noi am modificat cu dumneavoastră împreună Codul electoral şi această perioadă de la începerea procesului de desemnare şi ora depunerii acestor liste nu poate fi mai puţin de 24 de ore.

De aceea, iarăşi aritmetica e foarte şi foarte simplă. Dacă noi începem înaintarea, desemnarea, mai bine zis, a listelor pe data de 4 februarie, atunci e clar că depunerea poate fi cel puţin începînd cu data de 5 februarie. Dar e clar că iarăşi depinde de hotărîrea Comisiei Electorale Centrale, despre care noi toţi vom afla cînd va fi dat publicităţii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Ţurcan,

Eu nu vreau să vă recomand şi dumneavoastră să citiţi, căci ştim şi noi să citim. Însă eu revin la problema pe care o invocă. Legea stabileşte foarte clar: “campania electorală durează 60 de zile”. Ori ceea ce facem noi acum şi cînd facem trimitere că depindem de decizia Comisiei Electorale Centrale, nu este corect.

Deciziile urmează să fie în baza legii, nu în baza voinţei lor. Şi legea, dacă stabileşte clar că concurentul electoral are dreptul de 60 de zile de campanie, procedura pe care o stabilim noi astăzi nu o să îi ofere minimumul stabilit de lege, de 60 de zile, sau maximumul, poftim.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Domnule Filat,

Eu îmi cer scuze.

 

Domnul Vladimir Filat:

Pînă în momentul...

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Iarăşi voi fi nevoit să vă propun să citiţi mai atent Codul electoral. Nu încurcaţi noţiunea de “perioadă electorală” cu cea de “campanie electorală”. Citiţi atent.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu citesc foarte atent.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Apoi aceasta e.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, eu vă doresc succes să citiţi şi dumneavoastră mai departe.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Şi eu vă doresc succes.

 

Domnul Vladimir Filat:

Însă o să vedeţi că o să fie.

 

Domnul Vladimir Ţurcan: 

Şi eu vă doresc succes.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Ţurcan,

Vă mulţumesc.

Două luări de cuvînt pînă la exerciţiul de vot.

Domnule Susarenco,

Vă rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Iniţiativa legislativă din 23 decembrie 2008, prin care Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” a propus stabilirea datei alegerilor parlamentare pentru 22 martie 2009, a fost respinsă de coaliţia roş – oranj, aşa precum în aceşti 4 ani actuala majoritate a respins aproape toate iniţiativele opoziţiei.

Logica iniţiativei noastre consta, pe de o parte, în demararea campaniei electorale după vacanţa de crăciun şi revelion, aşa cum ar fi fost logic. Iar pe de altă parte, am ţinut cont de faptul că actualul Parlament, după expirarea mandatului său la 7 martie, nu mai poate adopta legi şi era necesar ca puterea în stat să fie transmisă imediat şi în regim normal.

Mai ales, fiind sub pericolul crizei globale, financiare şi economice, era necesar să transmitem la timp atribuţiile de adoptare a legilor noului Parlament cu puteri depline.

Faptul că astăzi s-a pus în discuţie data de 5 aprilie, propusă de comunişti pentru scrutin, demonstrează că majoritatea parlamentară şi aliaţii săi au împins cît mai departe posibil data alegerilor cu scopul de a folosi la maxim factorul administrativ şi mass-media afiliată puterii.

De facto, campania electorală a început demult, cu încălcarea tuturor practicilor internaţionale şi a prevederilor Codului electoral al Republicii Moldova, iar comuniştii şi PPCD-iştii injectează şi otrăvesc opinia publică, făcînd un fel de pregătire de artilerie înainte de a demara campania electorală de iure.

Această tactică perversă o demonstrează ieşirile zilnice ale siamezilor politici roş – oranj, Preşedintele Voronin apare mai ales la televiziunea sa de partid NIT, iar Roşca la altă televiziune de partid – EU-TV. Ambii cu predici şi cu laude reciproce despre cum au adus ei raiul pe acest pămînt.

În propaganda lor, Republica Moldova este o insulă de belşug pe întreg globul pămîntesc afectat de virusul crizei economice mondiale. Şi tot această propagandă continuă să ne împartă în patrioţi şi nepatrioţi, aşa cum s-a făcut de 8 ani în toate domeniile.

Stataliştii sînt invitaţi în exclusivitate la inaugurarea anului jubiliar “650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc”, iar ceilalţi sînt înjuraţi de mamă şi de tată pentru că se află în opoziţie, înjuraţi anume de către acei doi stîlpi ai statului.

Zi şi noapte, la postul lor de televiziune şi în ziarele de partid, se toarnă murdării peste capul elitei scriitoriceşti, oamenilor de cultură, intelectualităţii şi, în general, al oamenilor de bună credinţă, unii dintre care şi-au pus pieptul la Nistru pentru integritatea acestei ţări.

De altfel, pretinşii stîlpi ai statului de astăzi atunci au fugit unul la Moscova şi altul la Bucureşti şi s-au întors doar ca să rupă astăzi fiecare cîte o halcă ce mai rămăsese din patrimoniul statului.

Şi eu personal, care, prin voia sorţii, am vegheat respectarea Constituţiei acestei ţări, am o paranteză de făcut, căci şi onoarea mea este atinsă de “efreitor”-ii mărunţi ai lui Iurie Roşca. Sînt vizat de acei care, prin metode similare, mai ales în preajma campaniilor electorale, toarnă venin în sufletul tuturor, buimăcind alegătorii şi aducîndu-i pe cei mai sensibili oameni pînă la infarct.

Chiar săptămîna trecută, subofiţerii de la “Flux” m-au aninat şi pe mine, făcîndu-mă cu ou şi cu oţet. Dar noi ştim bine ofiţerul care regizează superiorul lor, căruia i-am spus de la această tribună nu o dată că nu voi porni primul, dar voi riposta foarte dur.

Despre altele vom mai vorbi în campania electorală. Iar acum vreau să stabilim cine e prostul descris săptămîna trecută în “Flux”. Cîtă minte au avut deştepţii care au hotărît să reprezinte PPCD-ul în calitate de consiliu municipal şi apoi de viceprimar al Chişinăului. Cît de deştepţi erau ei cînd m-au inclus printre primii pe lista partidului lor pentru actualul Parlament.

Cîtă clarviziune au demonstrat după 4 aprilie 2005, cînd tot aceşti deştepţi m-au lansat în alegerile pentru funcţia de Primar General al municipiului Chişinău ca şi candidat la PPCD. Şi ca mine au fost mulţi oameni care au înţeles că idealul cauzei naţionale e folosit de conducerea acestui partid în interese meschine, personale şi au părăsit Fracţiunea.

Aici am închis paranteza şi revin la subiectul de pe ordinea de zi. Astăzi discutăm despre data alegerilor, dar degeaba credeţi că voi daţi startul acestei campanii electorale. Voi care aţi transformat Republica Moldova în cea mai săracă ţară din Europa, voi care aţi lăsat satele noastre fără tineri şi pline de copii abandonaţi, voi care aţi transformat ţara într-un mare azil de bătrîni. Poate pentru că v-au votat. Voi care visaţi să menţineţi în continuare această oază a dictaturii, unde înfloreşte corupţia, frica şi deznădejdea.

Startul acestei campanii electorale nu se dă astăzi. Voi aţi început-o demult, iar pentru popor startul l-a dat o tragedie care ne-a amintit spiritul renaşterii naţionale – Grigore Vieru care, prin moartea sa, a adunat din nou acest popor şi l-a chemat să se trezească din somnul său de moarte.

Nici un fel de propagandă murdară, nici un fel de tertipuri politice ca astăzi nu vor putea stăvili forţa unei naţiuni care din nou se trezeşte. Încă mai sîntem sub umbra dispariţiei unui mare poet pe care l-aţi urît, căci sînteţi străini de spiritul şi năzuinţele poporului nostru.

Şi cred că despre unii ca voi sînt versurile altui mare poet al nostru, Mihai Eminescu.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Nu vă supăraţi, noi discutăm, de fapt, proiectul de hotărîre.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Aceasta se...

 

Domnul Marian Lupu:

Noi facem luare de cuvînt pe marginea proiectului care stabileşte data alegerilor.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Păi, eu vorbesc despre ordinea de zi, domnule Preşedinte. Şi Eminescu a spus în felul următor: “Voi sînteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni! / I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni? / Şi această ciumă-n lume, şi aceste creaturi / Nici ruşine n-au să iee în smintitele lor guri / Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, / Îndrăznesc ca să rostească pîn' şi numele tău ... ţară!”.

Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” va vota orice dată a alegerilor parlamentare din acest an doar dintr-un singur motiv, această zi va fi pentru Republica Moldova “Ziua salvării naţionale de comunişti şi trădători”. Aşa să ne ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Într-adevăr, să vă ajute Dumnezeu!

Domnul Lipcan.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Preşedinte,

Eu vreau să vă spun că şi discursul domnului Gheorghe Susarenco, şi al meu sînt şi la ordinea de zi. Pentru că noi am avut un proiect de lege, un proiect de hotărîre al Parlamentului prin care am propus stabilirea datei alegerilor pentru 22 martie.

Acest proiect de lege nu a trecut în Parlament, nici la birou, nici în comisiile permanente, de aceea, în legătură cu aceasta sîntem nevoiţi să ne expunem părerea. De ce a fost tergiversată această stabilire a datei alegerilor? Deci este la subiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Păi, eu rog foarte mult, fiindcă eu pînă acum am auzit jumătate din timpul regulamentar dedicat învinuirilor strict pe linie de partid sau personal.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Este dreptul meu...

 

Domnul Marian Lupu:

Misiunea mea este să veghez partea regulamentară a şedinţei. Şi dacă vorbim despre proiect, eu vă rog să vorbim despre proiect.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Despre proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Dacă o să-mi explicaţi ce are Eminescu cu acest proiect, o să vă mulţumesc foarte mult.

Vă rog, domnule Lipcan,

Căci pierdem din timp. Eu citesc mult mai bine decît dumneavoastră, stimate coleg. Vă rog mult.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Stimaţi colegi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Campania electorală a Partidului de guvernămînt a început demult şi continuă într-un mod brutal atît la nivel central, cît şi la nivel local.

Săptămîna trecută vicepremierul Victor Stepaniuc a poposit în comuna Sculeni, raionul Ungheni de a împărţi ajutoare materiale. E şi natural: cine împarte, parte îşi face. Lumea ar mai înţelege aceste gesturi mărinimoase practicate intens de putere şi amicii acestora, dacă aceste daruri ar fi procurate din buzunarul propriu, şi nu cerşite de la statele străine şi de la organismele internaţionale.

Întrebarea de principiu care apare în legătură cu acest fapt este următoarea: de ce preşedintele Comisiei de stat pentru ajutoare umanitare, vicepremier prin cumul, face acest lucru, fără să pună la cunoştinţă autorităţile publice locale de la care se cer trimestrial şi foarte riguros dări de seamă cu privire la împărţirea ajutoarelor materiale în teritoriu.

În acelaşi timp, din mai multe centre raionale, Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” primeşte semnale despre aceea că în campania electorală dusă de comunişti sînt implicate abuziv organele de forţă. Mai mulţi agenţi economici sînt supuşi unor controale inopinate în vederea şantajării acestora pentru a-i scutura de bani necesari pentru campania electorală sau pentru a-i determina să nu se angajeze politic în bătălia electorală.

Cel mai caraghios este faptul că drept pretext pentru asemenea acţiuni, controale servesc, chipurile unele petiţii anonime, printre altele adresate parlamentarilor care, la rîndul lor, le adresează, după competenţă, fie că Centrului fie că Ministerului de Interne, fie că Procuraturii Generale şi aşteaptă în fiecare zi rapoarte de la aceste organe despre faptul în ce măsură aceste controale au dat rezultate.

Culmea fărădelegilor înregistrată săptămîna trecută la Ungheni, despre care am vorbit şi la începutul acestei şedinţe, a fost ocuparea poziţiilor unui agent economic din partea locului, la ale cărui unităţi de producţie a fost dislocat un detaşament de 30 de colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne şi care a mai angajat încă 15 din teritoriu.

Specific aici e că aceşti angajaţi sînt angajaţi ai Direcţiei misiuni speciale a Ministerului de Interne. Nimeni nu cunoaşte care sînt atribuţiile acestui organ, după cum nu cunoaşte nici domnul Zubic, nici domnul Cosovan.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Lipcan...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

...nici comisarul raional de posibile...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog o clipă, o clipă doar. Eu totuşi nu vă înţeleg, voi aveţi tot timpul să vă scrieţi la declaraţii şi să faceţi măcar 10 – 15...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

E legat...

 

Domnul Marian Lupu:

Care este... 

 

Domnul Alexandru Lipcan:

E legat de campania electorală, domnule Preşedinte. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Noi, aici, în această sală, nu facem campanie şi nu determinăm regulile campaniei. Regulile o face CEC-ul. Noi acum vorbim despre un document care vizează data alegerilor.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Deci, domnule Preşedinte al Parlamentului...

 

Domnul Marian Lupu:

Şi eu vă rog foarte mult să ne referim.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Dacă în statul acesta...

 

Domnul Marian Lupu:

Cu atît mai mult că eu nu vă limitez. De ce nu vă înscrieţi la sfîrşitul şedinţei normal şi măcar...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Este legat de campania electorală, vă spun încă o dată. (Rumoare în sală.)  Amintesc aici că directorul firmei respective este consilierul orăşenesc, iar soţia acestuia – consilierul raional din partea AMN. Şi aici temei pentru efectuarea acestui jaf a servit o petiţie anonimă care, chipurile, a ajuns direct pe numele domnului Papuc.

Întîmplător oare? Întrebarea mea este adresată către domnul Papuc. Care a fost temeiul legal pentru care s-a recurs la această acţiune murdară pentru a cărei executare au fost atraşi un număr impunător de colaboratori ai poliţiei? De ce această petiţie anonimă nu a fost adresată Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei?

Şi, în final, nu doresc să comentez şi nici să etichetez pe cineva vizavi de campania electorală declanşată de PPCD prin metode exagerat de murdare care măcar să plagieze o biografie nu o pot face cu desăvîrşire.

Vreau doar să specific următoarele. Atunci cînd eu, alături de sute şi mii de compatrioţi, am participat activ la luptele de la războiul de pe Nistru, băieţii curajoşi de la “Flux” şi EU-TV se jucau de-a ascunselea şi se joacă pînă astăzi.

Eu nu mă supăr pe ei, mie mi-i jale de ei. Dumnezeu să-i aibă în paza sa!

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, domnul Zagorodnîi, luare de cuvînt.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

 Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Faptul care m-a determinat să ies la această tribună este acela că unii colegi antivorbitori de la această tribună au încercat ca acest proiect de hotărîre să fie politizat şi să fie inversat şi adus la cunoştinţa opiniei publice aşa cum o văd dumnealor.

Dar, în calitatea mea de autor al acestui proiect de hotărîre, aş dori să aduc unele clarităţi, ceea ce a menţionat anterior şi domnul preşedinte al Comisiei, unde a stipulat foarte concret şi a adus argumentul care este prevăzut de Constituţia Republicii Moldova, articolul 61, care prevede atît data şi desfăşurarea campaniei electorale, cît şi unele tălmăciri, dacă doriţi, la articolul 76 din Codul electoral, care, de asemenea, prevede desfăşurarea campaniei electorale, care sînt termenele acele de 3 luni din momentul expirării mandatului actualului legislativ.

Şi, totodată, se prevede că data alegerilor parlamentare se stabileşte prin hotărîre de Parlament cu cel puţin 60 de zile din ziua alegerilor. Aceasta trebuie să fie clar pentru toată lumea şi trebuie să spunem aşa cum este.

Cu părere de rău, colegii noştri încearcă să aducă unele argumente precum că coaliţia roş – oranj, după cum o numesc dumnealor, deja au început campania electorală. Şi permiteţi-mi să nu fiu de acord cu aceste argumente, deoarece anume “Alianţa «Moldova Noastră»” şi alte formaţiuni politice demult au început campania electorală mergînd de la casă la casă, făcînd diferite manifestaţii şi alte momente. Înmînînd diferite calendare cu diferite inscripţii şi chemări la votare demult, încă din vara anului trecut.

Aşa că la acest compartiment fiţi liberi şi liniştiţi că demult aţi început campania electorală încălcînd toate normele şi toate criteriile legale care sînt prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.

Totodată, vreau să vă informez că în cadrul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, de asemenea, colegii dumneavoastră au fost de acord cu retragerea proiectului de Hotărîre privind stabilirea datei de 22 martie 2009. Şi faptul că această hotărîre a fost retrasă şi că au fost de acord cu proiectul de hotărîre înaintat de un grup de deputaţi din Fracţiunea majoritară încă o dată demonstrează că aţi fost de acord cu ceea ce noi am propus.

Ceea ce ţine de problema trădării, noi trebuie să nu uităm că în 2005 în Parlament a venit un bloc aşa de mare, numitul bloc “Moldova Democrată”, care, ulterior, a doua zi a fost destrămat în mai multe partide. Şi ştim noi cum s-au petrecut toate acestea. Aşa că dumneavoastră  trebuie să faceţi o analiză concretă, o analiză profundă, pentru a vă determina cine sînt anume acei trădători.

În final, doresc să menţionez faptul că iniţiativa legislativă, proiectul de hotărîre propus de un grup de deputaţi, din care fac parte şi eu, se conformează întru totul Constituţiei Republicii Moldova, Codului electoral, nu a fost încălcat absolut nimic. Şi campania electorală urmează să o petrecem într-un mod civilizat, într-un mod democratic, european, ca, pînă la urmă, alegătorul să îşi spună opinia prin votul care îl va da la 5 aprilie 2009.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Tradiţional, ar fi trebuit să urmăm acelaşi trend, să se fi terminat această luare de cuvînt cu cuvintele: Dumnezeu să ne ajute pe toţi. Da? Ca să fim pe aceeaşi undă. Bine. De procedură? Să ascultăm de procedură.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:  

De procedură. Noi am înaintat... eu sînt unul dintre autorii primului proiect, la 29 decembrie, l-am retras din simplul motiv că el deja nu se mai încadrează acum, în zilele acestea, pentru a numi data de 22, nu se încadrează în cele două luni, despre care a vorbit domnul preşedinte de Comisie. Acesta este motivul, şi nu altul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Procedura e clară. Cer scuze. Nu.

Stimaţii mei colegi,

Nimeni nu a fost vizat şi eu cred că noi terminăm aici discuţia şi dumneavoastră înţelegeţi mult prea bine acest lucru. Să ne calmăm niţel şi să ducem cu cinste lucrul nostru pînă la bun sfîrşit pe aceste două zile. Vă rog mult.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.106. Potrivit raportului Comisiei de profil, voi supune votului aprobarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.106 privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului, fiind fixată cea de 5 aprilie 2009. Cine este pentru, rog să voteze.

Ca să vezi, în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Vot unanim. Proiectul de Hotărîre nr.106 este adoptat de către Parlament.

Continuăm.

Proiectul de Lege nr.3495 cu privire la măsurile de redresare a situaţiei economico-financiare a unor întreprinderi din sectorul agroalimentar. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul  Gheorghe Popa:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Onorată asistenţă,

Ţin să amintesc că acest proiect de lege vizează sau prevede anularea dobînzilor, penalităţilor şi fondului de risc sub formă de dobînzi suplimentare, calculate şi neachitate de 13 întreprinderi din sectorul agrar pentru creditele primite sub formă de producţie şi tehnică în perioada anilor 1993 – 1996. În acest răstimp, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat acest proiect de lege pentru lectura a doua. De rînd cu propunerea acceptată ca anexa acestor întreprinderi să fie anexată la acest proiect de lege, a fost pozitiv acceptată de către Comisie şi prezentăm în acest raport.

Totodată, ţin să amintesc că, din punct de vedere tehnic, în redacţia pentru lectura a doua, articolul II al proiectului de lege în partea ce ţine de concretizarea datei sistării calculării dobînzilor, penalităţilor şi fondului de risc faţă de agenţii economici specificaţi în anexa sus-menţionată aferente creditelor recreditate de către Ministerul Finanţelor.

De rînd cu cele menţionate, proiectul de lege va fi îmbunătăţit redacţional în contextul obiecţiilor şi propunerilor prezentate.

În temeiul celor menţionate, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte al Comisiei.

Alte propuneri decît cele din raportul Comisiei? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3495. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele la fel.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Secatorul nr. 2 – 28.

Sectorul nr. 3 – 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

68 de voturi “pro”. “Împotrivă” – 1 vot, sectorul nr.3 văd eu.

Proiectul de Lege nr.3495 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul Codului subsolului. Proiectul nr.3342. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

La şedinţa Comisiei pentru administraţie publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului din 28 iunie 2009 s-a examinat proiectul Codului subsolului nr.3342, aprobat prin Hotărîrea Guvernului la 2 decembrie 2008. Proiectul Codului subsolului a fost definitivat în baza amendamentelor şi propunerilor parvenite de la Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, comisiilor permanente ale Parlamentului, de la deputaţi şi de la Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

Dacă e vorba de concluzii finale, aş vrea să menţionez o situaţie care, la propunerea şi iniţiativa Preşedintelui Parlamentului domnul Marian Lupu, deşi materialele au fost difuzate deja pe data de 29, a fost examinată repetat, în cadrul şedinţei Comisiei, iniţiativa, în special, a Direcţiei Licenţiere, articolele 33, 34 şi 35.

În aceste condiţii, Comisia vine cu varianta finală, în special a articolului 34.

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: “Activităţile de extragere a substanţelor minerale utile sau a apelor minerale naturale şi potabile sînt supuse licenţierii în conformitate cu Legea nr.451 din 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi pot fi desfăşurate de către beneficiari ai subsolului, care întrunesc şi respectă cerinţele prezentului Cod şi ale legislaţiei în vigoare.”

Litera h) din sinteză şi din articol se propune a fi exclusă, deoarece aceasta prevedere este stipulată la litera c). Litera b) se expune în următoarea redacţie: “Copia actului expertizei ecologice de stat, a documentaţiei de proiect şi planificare legate de folosirea subsolului eliberat de Inspectoratul Ecologic de Stat pe lîngă Ministerul Economiei şi Resurselor Naturale.”

Litera f) se propune de a fi expusă în următoarea redacţie: “Copia permisului de exercitare, eliberat de Ministerul Economiei şi Comerţului persoanei care activează în domeniul securităţii industriale.” După litera a) se introduce litera b) cu următorul conţinut: “Copia certificatului de înregistrare a perimetrului minier, eliberat de Agenţia pentru Geologie şi Resurselor Minerale.” Şi fostele litere b) – g) devin respectiv literele c) – h).

Totodată, vineri a parvenit repetat avizul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, practic, toate trei propuneri s-au examinat. Vreau să aduc la cunoştinţă deputaţilor că este acceptat amendamentul la articolul 4 alineatul (3) cuvintele “cetăţenii şi persoanele juridice” se substituie prin cuvintele “persoanele fizice şi persoanele juridice”. Este a doua propunere repetată şi ea şi-a găsit oglindire în varianta finală, “proprietatea statului” se omite şi se publică “proprietatea publică”.

Şi ceea ce ţine de amendarea articolului 33 de pe pagina 11 vizavi de denumirea articolului “Sistarea temporară a licenţei” se propune “Suspendarea temporară a licenţiei.” Noi am discutat, deşi nu au fost propuneri, dar în cadrul grupului de lucru şi al Comisiei s-a discutat această situaţie şi am menţinut continuitatea celor două legi: Legea nr.451 cu privire la licenţiere, care vizează procedura de retragere ca o procedură juridică, sistare şi fix acelaşi lucru, se face referinţă la  Legea nr.235, la principiile de bază ale reglementării activităţii de întreprinzător, care este stipulată prin articolul 17, unde suspendarea are în vedere procedura de activitate, care, în cele din urmă, se face în baza unei proceduri de sistare.

De aceea, acest aspect l-am menţinut şi Comisia a convenit să rămînă varianta iniţială “Sistarea temporară a licenţei.”

În aceste condiţii, Comisia propune ca proiectul de lege să fie votat în lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Alte propuneri decît cele din raport? Nu sînt.

Domnule Ciobanu,

Vă mulţumesc foarte mult. Supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.3342 în condiţiile raportului Comisiei de profil. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 24.

Sectorul nr. 3 – 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

60 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3342 este adoptat în lectura a doua.

Eu vreau să mulţumesc foarte mult colegilor noştri din Comisia de profil, Comisia condusă de domnul Ciobanu, conducerii acestei Comisii, vicepreşedinţilor pentru acea muncă care a fost depusă, o muncă migăloasă pe parcursul lunii ianuarie, pentru a ajunge la această variantă finală a unui document de importanţă majoră, precum este Codul subsolului.

Mulţumesc foarte mult.

Continuăm. Proiectul de Lege nr.105 pentru completarea articolului 18 din Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii şi industriei alimentare:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Prezentul proiect de lege este elaborat în scopul diminuării cheltuielilor suportate de către medicii veterinari de liberă practică. În urma reorganizării Serviciului Sanitar-Veterinar, statul a concesionat unele activităţi sanitar veterinare medicilor veterinari de liberă practică. Aceste activităţi pot fi desfăşurate conform articolului 14, alineatul (2) din Legea 221 din 19 octombrie 2007 cu privire la activitatea sanitar-veterinară doar în baza licenţiei, taxa pentru eliberarea căreia constituie 1800 de lei pentru unităţile farmaceutice veterinare şi 2 500 de lei pentru asistenţa veterinară.

Trebuie de menţionat, că veniturile realizate de către medicii veterinari de liberă practică din mediu rural este foarte mic şi evident că ei nu pot să susţină  aceste cheltuieli. Această situaţie determină că medicii veterinari de liberă practică să nu-şi deruleze activitatea, ceea ce poate pune sub pericol situaţia episodică din ţară.

Adoptarea prezentului proiect de lege va aduce modificarea articolului 18, alienatul (1) din Legea nr.451 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, prin care se va diminua taxa de eliberare a licenţiei pentru activitatea farmaceutică veterinară la 300 de lei, taxa pentru eliberarea licenţiei pentru asistenţă veterinară nu se va percepe. Rugăm să susţineţi acest proiect.

 

Doamna  Maria Postoico:

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule raportor.

Comisia.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:  

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat proiectul de Lege pentru completarea articolului 18 din Legea nr.451. Şapte comisii permanente, în avizele prezentate, s-au pronunţat pentru examinarea şi adoptarea iniţiativei legislative de către Parlament. În temeiul celor expuse, Comisia pentru agricultură şi industria alimentară propune ca proiectul de Lege nr.105 să fie adoptat în primă lectură.

De asemenea, Comisia propune ca pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.105 să fie comasat cu proiectul de Lege nr.3534, care are ca scop asigurarea concordanţei actelor legislative din domeniul de activitate al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu principiile stabilite de Legea nr.451 privind reglementarea prin licenţierea activităţii de întreprinzător.

 

Doamna  Maria Postoico:

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.105. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea. Propunerea Comisiei pentru lectura a doua. Propuneri pentru lectura a doua. Nu sînt,da? Mai aveţi? Bine.

Proiectul de Lege nr.3517 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice. Rog autorii, Guvernul.

Domnule Buga,

Vă rog.

 

Domnul  Mircea Buga – viceministru al sănătăţii:

Mult stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Se prezintă atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind supravegherea de stat a sănătăţii publice. Ca şi condiţii care au impus elaborarea legii aş vrea să menţionez numai cîteva documente programatice internaţionale, cum ar fi obiectivele de dezvoltare ale mileniului şi Strategia “Sănătate pentru toţi în secolul al XXI-lea” a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dar şi documente naţionale, cum ar fi politica naţională de sănătate, unde statul a plasat sănătatea în calitate de cea mai de preţ valoare şi componentă dispensabilă a dezvoltării societăţii.

Alinierea Republicii Moldova la rigorile internaţionale şi comunitare presupune, pe de altă parte, racordarea sistemului de sănătate şi a domeniului în general de sănătate publică la cerinţele internaţionale, în special ale Regulamentului sanitar internaţional.

Vreau să menţionez că peste 70 la sută din prevederile anterioare ale Legii anterioare nr.1513 din 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, care actualmente reglementează supravegherea sanitaro-epidemiologică necesită a fi adaptate necesităţilor de soluţionare a noilor provocări pentru sănătatea publică.     

Astfel, pornind de la necesitatea stabilirii cadrului juridic pentru asigurarea şi supravegherea de stat a sănătăţii, precum şi în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, inclusiv a Biroului regional pentru Europa, OMS a fost elaborat proiectul de Lege privind supravegherea de stat a sănătăţii publice.

Proiectul are 12 capitole cu 75 de articole. Sub aspect economico-financiar, implementarea legii nu va necesita cheltuieli suplimentare, avînd în vedere că există deja sistemul de supraveghere sanitaro-epidemiologic de stat, urmează a fi ajustată structura lui în conformitate cu rigorile noii legi, inclusiv atribuţiile şi responsabilităţile acestui serviciu, excluzîndu-se orice dublare de funcţie cu alte autorităţi centrale de specialitate.

Remarcăm că, odată cu intrarea în vigoare a legii în cauză, urmează a fi revizuite un şir de acte normative în vigoare, inclusiv unele legi aprobate anterior. Proiectul a fost elaborat sub conducerea Ministerului Sănătăţii prin consultare cu experţii OMS, partenerii internaţionali, participarea comunităţii ştiinţifice interesate, dar şi organele centrale de specialitate ale administraţiei publice centrale şi obiecţiile şi propunerile respective au fost luate în calcul la definitivarea proiectului de lege.

Adoptarea proiectului de lege va contribui la îmbunătăţirea situaţiei de protecţie a sănătăţii populaţiei, la ameliorarea calităţii vieţii şi sănătăţii populaţiei, la promovarea sănătăţii în ansamblu, la prevenirea maladiilor şi asigurarea unui acces la servicii de sănătate publică de calitate pentru toţi cetăţenii ţării.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Comisia.

Da, sînt întrebări. Îmi cer iertare, domnule viceministru, o secundă. Mai operativ, vă rog.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule viceministru,

În legea pe care dumneavoastră aţi prezentat-o nu este absolut referire asupra delimitării funcţiilor între autorităţile cu atribuţii de supraveghere şi de control în domeniul circuitului produselor de oricine animală. În legea pe care dumneavoastră aţi prezenta-o este norma generală.

Dar cînd Parlamentul a adoptat Legea cu privire la serviciul veterinar au fost strict despărţite distribuţiile Ministerului Sănătăţii... subdiviziunile... şi ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu subdiviziunile lui. De aceea, în această lege ar trebuii să fie referirea că tot ce este distribuit în Legea cu privire la Serviciul Veterinar, ceea ce priveşte producţia animalieră trebuie să rămînă conform Legii cu privire la Serviciul Veterinar.

De aceea, în a doua lectură eu vă rog ca această normă trebuie să fie prevăzută în legea pe care dumneavoastră aţi prezentat-o, ca să nu fie dublarea funcţiilor cum a fost înainte.

 

Domnul  Mircea Buga:

Mulţumesc domnule deputat.

Într-adevăr, au fost delimitate funcţiile între Serviciul Sanitar Veterinar şi Serviciul Sanitar Epidemiologic de stat în Legea nr.221. Noi am încercat la articolul 15 să stipulăm că delimitarea funcţiilor de asigurare se reglementează prin acte legislative şi normative pe domenii specifice, avînd în vedere să nu existe aceste suprapuneri. Mai ales, că în Legea nr.221, la articolul 42, într-adevăr, sînt delimitate strict aceste competenţe. Dar pentru o clarificare, să zicem, mai substanţială a aspectului respectiv la acest articol noi am putea adăuga un alineat suplimentar, unde să concretizăm anume referinţa la această lege.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Trebuie să faceţi referire la Legea cu privire la Serviciul Veterinar, ca să nu dublaţi iară aceste competenţe, care în legislaţia în vigoare deja sînt distribuite.

 

Domnul  Mircea Buga:

De acord, domnule vicepreşedinte. La alineatul (3) va fi specificat un alineat suplimentar.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Comisia.

Doamna Buliga,

Poftim.

 

Doamna Valentina Buliga:  

Mult stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

În cadrul Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie a fost examinat proiectul de Lege privind supravegherea de stat a sănătăţii publice. Am considerat necesară ajustarea cadrului legal în domeniul supravegherii de stat a sănătăţii publice la normele europene, ţinînd cont de multe acte în domeniu.

Nu o să mă opresc la structura legii, la principiile de bază şi noi, în cadrul Comisiei, solicităm, am decis că această lege poate fi adoptată în prima lectură şi rugăm plenul Parlamentului să susţineţi această propunere a Comisiei. Au parvenit unele obiecţii pe marginea acestui proiect, care vor fi examinate pentru lectura a doua şi chiar aş face şi un mic anunţ: după şedinţa plenară, membrii Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie sînt invitaţi la şedinţa Comisiei. În rest, Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în primă lectură.

 

Doamna Maria Postoico:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Supun votului pentru aprobarea în primă lectură proiectul de Lege nr.3517. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3532 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, Legea  privind  organizarea judecătorească şi Codul de procedură penală şi alte legi.

Prezintă Ministerul Justiţiei, domnul viceministru Eşanu.

 

Domnul Nicolae Eşanuviceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimată doamnă Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul supus atenţiei dumneavoastră vine să aducă amendamente la legislaţie în scopul de a perfecţiona procedura de înregistrare a lucrărilor şedinţelor de judecată. Modificări conceptuale nu există. În cadrul Comisiei au fost înaintate unele propuneri privind perfecţionarea, pe care noi le-am discutat. Rugăm să susţineţi proiectul prezentat.

Mulţumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Întrebări?

Vă mulţumim, domnule viceministru.

Comisia, domnul Ţurcan.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege este elaborat de către Guvern în cadrul Programului “Provocările Mileniului”. Scopul este expus destul de clar în... a fost expus de către reprezentantul Guvernului. Pentru a realiza aceste scopuri, sînt prevăzute modificările respective în Codul de procedură penală, în Codul de procedură civilă, cît şi în Legea privind organizarea judecătorească.

Comisia a examinat acest proiect de lege şi amendamentele care au parvenit din partea unor comisii, cît şi propunerile din partea Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului. Rezultatul examinării acestor amendamente şi propuneri este fixat în sinteză, care este parte componentă a prezentului raport. În aceste condiţii, Comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.3532 în prima lectură.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, întrebări.

Domnul Roşca.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Stimate domnule preşedinte,

O întrebare referitoare la alineatul (1), chiar prima propoziţie: “În cazul în care nu este posibilă utilizarea calculatorului, procesul-verbal se scrie de mînă”. Şi mai avem aceasta şi la articolul 275. Tot aşa în cazul în care nu este posibilă organizarea calculatorului, procesul-verbal se scrie de mînă. Poate totuşi stabilim un termen cînd toate documentele de acest fel să fie făcute la calculator şi gata.

În cît timp trebuie dotate toate judecătoriile cu calculatoare, pentru că noi ştim cît este de dificil uneori de descifrat scrisul de mînă al judecătorilor sau al grefierilor de către părţile care se află într-un litigiu judecătoresc. De aceea nu am făcut nimic, dacă spunem ori la calculator, ori de mînă. În continuare va fi la discreţia fiecărui judecător.

Mulţumesc.          

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Da, mulţumim.

Noi vom consulta această problemă cu autorul şi pentru lectura a doua …

 

Doamna Maria Postoico:

Da, iată microfonul nr. 1. Poftim, microfonul nr. 1.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Da, mulţumim, stimată doamnă Preşedinte.

Domnilor şi doamnelor deputaţi,

Acest proiect a fost discutat în cadrul Comisiei. Problema nu este în posibilităţile tehnice. Nici o legislaţie nu formalizează excesiv procesul şi eu personal am examinat Codul de procedură german, în care în primul alineat începe: “Şedinţele de judecată pot fi înregistrate în formă electronică”. Este vorba de o opţiune pe care noi o să o discutăm în lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

E clar.       

 

Domnul  Iurie Roşca:

Dacă îmi permiteţi. 

Domnule viceministru,

Eu m-am referit doar la faptul că documentele trebuie întocmite la calculator. Dactilografiate, nu scrise de mîna, nu la faptul înregistrărilor video sau care sînt la discreţia judecătorului sau a completului de judecată. Despre aceasta este vorba. Eu vorbesc despre o chestiune strict practică, că oamenii descifrează uneori destul de greu scrisul de mînă.

Şi atunci cînd trebuie atacată, de pildă, o hotărîre la un nivel mai înalt al instanţelor judecătoreşti, aceasta trezeşte dificultăţi. Mai ales dacă unii judecători, să zicem, nu posedă calculatorul, cel puţin grefierele, funcţionarii posedă fără nici o problemă. Poate dăm un termen rezonabil – trei luni, jumătate de an în care să fie aplicată această normă, pentru a lăsa timp să se adapteze.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim.

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Dacă îmi permiteţi, o concretizare. Eu am răspuns anume şi la aspectul acesta: o să fie dotate absolut toate instanţele cu posibilităţile de a scrie procesul-verbal în format electronic. Deja se testează. În cadrul Proiectului “Milenium” este elaborat soft-ul pentru toate instanţele.

Doamna viceministru Mocanu l-a văzut. Jumătate din procesul-verbal, practic, este scris de calculator. Adică, norma respectivă se pune problema ca să nu o formalizăm, pentru că dacă o să se întîmple ceva într-o instanţă, să nu blocăm procesul. Dar, în principiu, instanţele judecătoreşti o să fie dotate tehnic, pentru a putea să tipărească toate materialele şedinţei.

Mulţumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, e clar. 

Mulţumim.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

În orice caz, vom discuta noi încă o dată. Eu aşa am înţeles din sensul întrebării, că este vorba despre forma finală care o să fie. Este o... noi tot am discutat cu preşedintele Comisiei. La prima lectură vom vedea dacă din punct de vedere legislativ ar fi ceva posibil de...

 

Doamna Maria Postoico:

Mulţumesc.

Alte întrebări? Nu sînt.

Mulţumim.

Domnule preşedinte,

Vă mulţumim.

Alte întrebări? Nu sînt. Supun votului pentru aprobare în primă lectură proiectul de Lege nr.3532.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.   

Proiectul de Lege nr.3571 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova.

Rog Guvernul. 

 

Domnul Ghenadie Cosovanviceministru al afacerilor interne:

Stimată doamnă Preşedinte,

Onorată asistenţă,

Sînt viceministrul afacerilor interne Cosovan. Proiectul a fost elaborat în conformitate cu recomandările Comitetului pentru transportul intern al Comisiei Economice Europene a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 17 august 2006, precum şi cu concluziile Consiliului Suprem de Securitate, bazate pe analiza tendinţelor de evoluţie a situaţiei accidentare din ţară. Prezentul proiect  propune introducerea unui articol nou, 134 cu indicele 12, care va concretiza cînd se consideră starea de ebrietate alcoolică cu grad minim şi starea de ebrietate alcoolică avansată.

De asemenea, prezentul proiect are drept scop instituirea răspunderii penale pentru conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate cu grad avansat de alcolemie sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe, Codul penal fiind completat cu un articol nou 264 cu indicele 1. În scopul înlăturării concurenţei normelor actelor legislative, sînt propuse modificări în actualul Cod cu privire la contravenţiile administrative şi la Codul contravenţiilor care va intra în vigoare la 31 mai 2009.

Considerăm că aprobarea proiectului va contribui esenţial la sporirea eficienţei măsurilor de prevenire şi combatere a cazurilor de conducere a mijloacelor de transport în stare de ebrietate şi, prin urmare, la sporirea nivelului de siguranţă pe drumurile ţării.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.3571. Aş dori să menţionez că la elaborarea acestui proiect s-a ţinut cont, într-adevăr, şi de situaţia reală, actuală care există la noi în ţară. Avînd în vedere că  a crescut semnificativ numărul de accidente rutiere grave, soldat cu un număr mare de decese. Totodată, propunerile din acest proiect se încadrează întocmai în recomandările Comitetului pentru Transportul Intern al Comisiei Economice Europene. Comisia a acceptat propunerile referitor la modificarea articolului 264 şi completarea Codului penal cu un articol nou, articolul 2641, care prevede înăsprirea răspunderii penale pentru încălcarea regulilor de circulaţie şi anume pentru conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate cu grad avansat.

Totodată, Comisia a constatat că consumul de substanţe narcotice produce o stare mai gravă a sănătăţii persoanei decît alcoolul. În aceste condiţii, Comisia consideră oportună stabilirea la articolul 2641  a răspunderii penale pentru conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate, produsă de substanţe narcotice, psihotrope sau de alte substanţe ce provoacă  ebrietate şi care au drept urmare dereglarea psihofuncţională a organismului. 

Au fost înaintate propunerile care iarăşi au fost acceptate de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi în scopul evitării concurenţei dintre normele acestui act legislativ, proiectul respectiv şi prevederile de la articolul 127 din actualul Cod convenţional în redacţia din 29 martie 1985, cît şi de la articolele 231, 233 şi 234 din Codul contravenţional, care a fost adoptat în luna octombrie 2008 şi care va intra în vigoare la 31 mai 2009.             

În această ordine de idei proiectul nr. 3571 se propune a fi intitulat “Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”, care va fi completat cu articolele 2 şi 3. În aceste articole vor fi reglementate modificările acceptate la codurile menţionate.

În aceste condiţii, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege în primă lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Potrivit propunerii Comisiei de profil, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3571.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.50 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Guvernul.

 

Domnul Mircea Buga – viceministru al sănătăţii:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Se propune atenţiei dumneavoastră Acordul-cadru de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Acordul menţionat a fost semnat pe data de 16 octombrie 2008 la Paris în vederea finanţării proiectului de reconstrucţie şi renovare a Spitalului Clinic Republican şi prevede acordarea unui credit în valoare de 9 milioane de euro de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Mijloacele oferite de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei vor fi utilizate la cofinanţarea componentei “evaluarea capacităţii spitalelor şi modernizarea acestora” a proiectului “Servicii de sănătate şi asistenţă socială” care prevede realizarea primelor două faze ale planului general de reconstrucţie şi renovare a Spitalului Clinic Republican. Acordul în cauză este compatibil cu instrumentele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi nu implică adoptarea de legi noi sau modificarea legislaţiei în vigoare.

În contextul celor menţionate, Ministerul Sănătăţii şi Guvernul Republicii Moldova a considerat oportună ratificarea Acordului-cadru  de împrumut şi solicită susţinerea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Acordul-cadru de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Banca de Dezvoltare al Consiliului Europei se încadrează în categoria acordurilor supuse examinării şi ratificării de către Parlament.

Potrivit Acordului, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei va acorda Republicii Moldova un credit în valoare de 9 milioane de euro pentru finanţarea parţială a reconstrucţiei Spitalului Clinic Republican. Lucrările de renovare au ca scop construcţia unui bloc chirurgical nou, reconstrucţia primului etaj al blocului central, reconstrucţia etajelor 14 şi 15, asigurarea cu echipament medical etc.

Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 25 de milioane de euro, diferenţa va fi acoperită de către alte agenţiile donatoare şi de Guvernul Republicii Moldova. Implementarea proiectului este planificată pentru perioada 2008 – 2011. Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Acordului. Luînd în considerare cele expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege în prima şi în a doua lectură, dacă nu sînt obiecţii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, vă mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc, domnule Petrenco.

Stimaţi colegi,

Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.50, ratificarea acestui Acord.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Grupurile politice parlamentare, lectura a doua. Ratificarea. Obiecţii? Nu sînt.

Voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.50, potrivit raportului Comisiei de profil. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 26.

Sectorul nr. 3 – 6.

 

Domnul  Marian Lupu:

64 de voturi “pro”. Împotrivă? Un vot tradiţional. Sectorul nr.3?

Proiectul de Lege nr.50 este adoptat în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3558 pentru modificarea Legii privind învestitura Preşedintelui Republicii Moldova. Iniţiativa unui grup de deputaţi.

Prezintă domnul Zagorodnîi şi în calitate de autor, şi în calitate de secretar al Comisiei de profil. Vă rog.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege menţionat se propune pentru a modifica Legea nr.1073 din 27 decembrie 1996 privind învestitura Preşedintelui Republicii Moldova, în sensul înlocuirii Eşarfei prezidenţiale prevăzute de normele în vigoare ale prezentei legi, cu Colanul Preşedintelui Republicii Moldova.

Iniţiativa este a unui grup de deputaţi şi  elaborarea acestui proiect de lege este dictată de necesitatea de a asigura o reprezentare exterioară adecvată a puterii de stat, exercitate de către Preşedintele Republicii Moldova şi a locului acestuia în ierarhia autorităţilor publice. Însemne prezidenţiale similare deţin majoritatea şefilor de stat din Europa şi din întreaga lume.

Ele se poartă în cadrul unor ceremonii şi acţiuni  de protocol de importanţă deosebită. Astfel, legea menţionată urmează a fi modificată în felul următor: la articolul 3 alineatul (1) litera a) liniuţa 5, cuvintele “Eşarfei prezidenţiale” se vor substitui prin cuvintele “Colanul din Preşedintelui Republicii Moldova”. Articolul 4 va avea următorul cuprins: “Colanul Preşedintelui Republicii Moldova este compus dintr-un lanţ şi însemnul Colanului”. Însemnul colanului reprezintă însemnul Ordinului Republicii, broşînd peste o stea cu opt raze piramidoforme de argint, fiecare dintre ale avînd cîte opt zircoane pe axă şi un rubin la vîrf. Steaua broşează peste o cunună de laur de aur care, la rîndul ei broşează peste o altă stea cu 16 raze, compusă din raze, fascicule de aur, alternînd cu raze piramidoforme de argint.

Diametrul însemnului este de 120 de milimetri. Lanţul este de argint suflat cu aur şi constituit din verigi oval-orizontale prin mijlocul cărora broşează cîte un crin dublu, alternînd cu verigi ce repetă Stema de Stat a Republicii Moldova, ale cărei acvilă şi accesorii sînt de aur.

Veriga centrală este compusă dintr-o cunună din frunze de stejar în relief de argint peste care broşează un buzdugan şi o spadă încrucişată de aur şi avînd în punctul de intersecţie un diamant. Lungimea lanţului este de 850 de milimetri.

De veriga centrală atîrnă însemnul Colanului. Deci costul acestui Colan nu va depăşi suma de 150 de mii de lei. La proiectul menţionat a fost prezentat avizul pozitiv al Guvernului, care susţine această iniţiativă.

Şi vreau să aduc la cunoştinţa dumneavoastră că, în rezultatul dezbaterilor, Comisia sesizată în fond, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a constatat că prezentul proiect de lege este orientat spre consolidarea imaginii Republicii Moldova care, conform prevederilor articolului 77 din Constituţie, reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independentei naţionale, a unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.

Totodată, menţionăm că imaginea grafică a Colanului Preşedintelui Republicii Moldova a fost aprobată de Comisia Naţională de Heraldică. Concomitent, Comisia a atras atenţia asupra necesităţii înlocuirii în textul proiectului de lege a cuvintelor “de aur” cu cuvintele “poleit cu aur” la cazul respectiv.

Avînd în vedere cele relatate, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a hotărît să propună Parlamentului proiectul de Lege nr.3558 din 24 decembrie 2008 pentru examinare şi adoptare în primă lectură. Iar în cazul lipsei de amendamente, ne apreciem. Deci să fie adoptat şi în lectura a doua, cu obiecţiile propuse de comisii.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, eu vă mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule autor,

Vreau să vă întreb, aţi spus că Comisia de Heraldică a aprobat proiectul-grafic. Cine a elaborat acest proiect, dacă a fost anunţat un concurs, cine a cîştigat concursul şi apoi ca această Comisie să aprobe aceste bijuterii.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc pentru întrebare.

Acest Colan a fost elaborat cu concursul unui pictor, numele e Simion Odainic, care este şi autorul Stemei de Stat a Republicii Moldova, şi a participat la elaborarea unui şir de asemenea lucrări, cum este chiar şi acelaşi Colan de la Primăria municipiului Chişinău şi la alte lucrări.

În baza concursului dumnealui... deci Comisia a  aprobat ceea ce am prezentat noi în calitate de autori, autori ai acestui proiect de lege.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Înseamnă că nu a fost anunţat un concurs, aşa cum cere legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, ca să participe la concurs mai mulţi. Eu nu mă îndoiesc în posibilităţile şi capacităţile domnului Odainic, dar oricum trebuie să facem aşa ca să participe la acest concurs, să îşi expună poziţia şi cine va transfera, după ce va cîştiga Comisia Heraldică, se aprobă.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da, eu vă mulţumesc.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi cine îl va produce în natură?

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Lucrările asupra acestui colan vor fi efectuate de către Uzina de Bijuterii “Giuvaier”, care va executa lucrările la acest Colan. Dar vreau să menţionez faptul că concursul despre care dumneavoastră vorbiţi, eu nu ştiu unde este prevăzut asemenea concurs, dar din momentul în care a fost acceptat de Comisia respectivă de specialitate, avînd rezultatul pozitiv, practic, a fost acceptat fără careva obiecţii. Dacă aveţi...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi ultimul moment. De unde aţi aflat despre toate acestea şi aţi venit 3 deputaţi cu această iniţiativă?

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Noi am considerat că aşa ceva trebuie să existe în Republica Moldova pentru inaugurarea Preşedintelui şi de aceea noi am hotărît că trebuie să fie. Aceasta e părerea noastră, dumneavoastră rămîneţi cu părerea dumneavoastră.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da, ia uitaţi-vă, preşedinte avem de acum.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Zagorodnîi,

Noi salutăm faptul că Guvernul Republicii Moldova, cu o mare întîrziere, a studiat atent experienţa Primăriei municipiului Chişinău, pe cînd era primar domnul Urechean. E un lucru bun şi cred că e semnificativ că o fac pe ultima sută de metri, cînd domnul Voronin e Preşedintele Ţării.

Acum la concret. Noi vom vota în primă lectură această iniţiativă legislativă. Pentru lectura a doua, spre regret, nu poate fi susţinută din multe considerente. Apreciem înalt că Simion Odainic, într-adevăr, este unul dintre cei mai buni specialişti din Republica Moldova la acest compartiment.

Însă, în acelaşi timp, ceea ce ni s-a prezentat nouă conţine un şir de elemente care, cel puţin, trebuie perfecţionate sau chiar înlocuite. Ceea ce se numeşte aici şi dumneavoastră aţi numit “buzdugan”, uitaţi-vă foarte atent că nu este “buzdugan”, dar este elementul unui alt stat. De aceea, nu trebuie să ne facem de ruşine nu doar în interiorul ţării, dar şi pe plan internaţional.

Doi. Uitaţi-vă atent dumneavoastră, că aţi prezentat acest proiect de lege, uitaţi-vă atent la Stema Republicii Moldova, pe care avem posibilitatea să o vedem în fiecare zi, şi uitaţi-vă atent aici, în centru, şi o să vedeţi cu totul alt element. Crucea este deplasată şi nu se înscrie nici în descrierea pe care o avem noi în Constituţia Republicii Moldova.

 De aceea, ne cerem scuze, dacă cineva poate este deranjat de acest lucru. Mai este şi un al treilea element care se conţine aici, în inel. Cred că nu o să se supere nici domnul Odainic şi nici autorii acestei iniţiative legislative pentru faptul că, din momentul cînd am decis să adoptăm acest lucru foarte serios, lucru care, de rînd cu Preşedintele, de fapt, ne-a reprezentat ţara noastră, el trebuie să fie un lucru foarte serios, să dea dovadă aici de multă, multă responsabilitate.

Fiindcă orice copil din Republica Moldova care a ţinut în mînă un buzdugan în nici un caz nu va confirma că aici avem un buzdugan.

Vă mulţumesc. 

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Da, eu vă mulţumesc şi aş vrea doar să menţionez faptul că domnul Bujor, eu nu am spus că am luat practica de la Primărie. Am spus că doar este practica unor alte state, ţări, dar şi noi am preluat acest moment.

 Şi doi. Aceste obiecţii urmează să fie elaborate, adică la momentul definitivării acestui Colan. Şi obiecţiile pe care dumneavoastră le-aţi expus, poftim, pentru lectura a doua noi o să le examinăm şi o să le propunem specialiştilor ca să fie înlăturate sau să fie evidenţiate aşa cum prevede Stema, cum este...

 

Domnul Leonid Bujor:

Dar nu trebuie dumneavoastră să vă sfiiţi că am spus eu că această iniţiativă a fost preluată de la Primărie.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Nu mă sfiesc. Eu am spus că practica este a altor state.

 

Domnul Leonid Bujor:

E o constatare...

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Eu am spus că domnul...

 

Domnul Leonid Bujor:

...O realitate şi nu trebuie să vă ruşinaţi că în perioada lui Urechean, spre deosebire de cea a lui Ursu şi cea a lui Iordan, la Chişinău s-au soluţionat multe probleme foarte frumoase.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Eu am spus că pictorul a îndeplinit lucrările, dar nu am spus că practica e luată de la Primărie.

 

Domnul Leonid Bujor:

Păi, aceasta vă priveşte. Eu am spus şi nu comentaţi ce am spus eu.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, important este buzduganul. Bine.

Deci eu vă mulţumesc, domnule secretar al Comisiei.

Proiectul nr.3558, prima lectură. Cine este pentru aprobarea acestui proiect în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Continuăm. Proiectul de Lege nr.3509 privind scutirea Serviciului Grăniceri  de compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol pentru construcţia pichetelor de grăniceri “Tocuz” şi “Larga”.

Guvernul.

 

Domnul Igor Colenov – director general al Serviciului Grăniceri:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Vă prezint spre examinare şi adoptare proiectul de Lege privind scutirea Serviciului Grăniceri de compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol pentru construcţia pichetelor de grăniceri “Tocuz” şi “Larga”.

Proiectul menţionat a fost elaborat întru scutirea Serviciului Grăniceri de plata sumei 661 mii 517 lei rezultate în urma excluderii din circuitul agricol şi atribuirii în folosinţă a unui teren arabil de 0,4 hectare în raionul Căuşeni pentru construcţia Pichetului de Grăniceri “Tocuz” şi a unui teren arabil de 0,4 hectare din raionul Briceni pentru construcţia Pichetului de Grăniceri “Larga”.

Construcţia pichetelor de grăniceri “Larga” şi “Tocuz” sînt prevăzute de Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea planului de dezvoltare şi construcţie a frontierei de stat pe sectorul moldo-ucrainean. Realizarea prevederilor menţionate vor contribui la întărirea pazei frontierei de stat, ceea ce va conduce, respectiv, şi la intensificarea nivelului securităţii hotarului.

Mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc, domnule general.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

Aş vrea să vă întreb: aţi venit să ne convingeţi că este nevoie de acea construcţie care trebuie să o faceţi sau aţi venit să ne convingeţi, să ne mîngîiaţi ca să rupem din sectorul agrar 305, aproape 306 mii de lei?

Dacă ştiţi dumneavoastră... Dumneavoastră aţi venit acum să prezentaţi, în numele Guvernului, acest proiect. Dacă ştiţi dumneavoastră că în Republica Moldova este o criză de terenuri agricole, este la preţul aurului, şi dacă ştiţi dumneavoastră că aceşti bani de la scutirea, adică banii care se obţin  de la trecerea, scoaterea din circuitul agricol se duc într-un fond special prin care se readuc la viaţă alte terenuri.

Dumneavoastră cum reacţionaţi la aceasta? Adică, aţi venit, în numele Guvernului, ca să solicitaţi Parlamentului să rupem din agricultură, unde este mare necesitate de aceşti bani şi să vă scutim pe dumneavoastră. La Rusca.

 

Domnul Igor Colenov:

Finanţele financiare nu au fost prevăzute.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

A, “Tocuz” şi “Larga”...

 

Domnul Igor Colenov:

În anul 2008, în bugetul Serviciului Grăniceri, dar scutirea terenului... sînt prevăzute pentru construirea pichetului de grăniceri pentru securitatea statului, pentru securitatea hotarului.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Aceşti bani trebuie să se ducă într-un fond special şi Guvernul ştie foarte bine despre acest lucru şi nu trebuie să jupuim din acest fond unde este mare nevoie.

Eu propun ca acest proiect să fie respins şi să nu mai vină Guvernul cu atîta bătaie de joc faţă de terenurile agricole şi faţă de agricultură. Nu le dăm, dar cel puţin să nu le luăm. 

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule general.

Rog Comisia.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat proiectul nr.3509 şi propune spre aprobare acest proiect în prima şi a doua lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule Todoroglo.

Microfonul nr.4, întrebări.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule Todoroglo,

Nimeni mai bine decît dumneavoastră în această sală nu cunoaşte situaţia cu terenurile agricole la noi în republică. Care este poziţia dumneavoastră personală sau a Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară atunci cînd zboară şi zboară aceste terenuri din circuitul agricol şi aceşti bani cît de puţini care nu poţi readuce alte terenuri la viaţă, dar oricum o mică parte să facem aceste lucrări în acel fond special, dumneavoastră susţineţi şi propuneţi ca să se rupă aceşti bani din agricultură.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Doamnă colegă,

Conform legislaţiei în vigoare, din această sumă care a fost anunţată numai 20 la sută merge în buget, 80 la... Numai 20... 80 la sută rămîne în proprietate. De aceea, bugetul de stat aici nu are de suferit mult.

Dar sînt, a fost deja, din sală colegii au spus că vrem, nu vrem altă dată noi o să fim nevoiţi să recurgem la această cale, reieşind din necesităţile statului asupra asigurării securităţi care îndeplineşte aceste posturi.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Noi trebuie să arătăm foarte clar că aceşti bani se duc în acest fond, iar Guvernul să găsească posibilitate la rectificarea bugetului, să dea această sumă Serviciului Grăniceri sau să rămînă în bugetul de stat. Dar să nu îi ia din fondul pentru readucerea la viaţă a terenurilor agricole.

Care este părerea Comisiei privind aceasta?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, părerea că nu.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Ei trebuie arătaţi, să fie transparenţă, să se vadă că ei trebuie să vină, dar se duc în altă parte.

Domnule Jdanov,

Ai uitat ce înseamnă pămînt.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă rog, eu vă rog.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Hai, domnul Jdanov.

 

Domnul Marian Lupu:

Mai calm.

Domnul Todoroglo.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Doamnă colegă,

Eu am anunţat decizia comisiei şi am lămurit poziţia mea asupra acestei probleme.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Aceeaşi propunere ... vin şi...

 

Domnul Marian Lupu:

Aveţi propunerea, da.

Bine, stimaţi colegi,

Avem două propuneri. Propunerea doamnei Cuşnir care vizează respingerea proiectului şi cea a Comisiei care vizează aprobarea proiectului.

În ordinea în care acestea au fost prezentate, le voi supune votului.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru respingerea proiectului de lege, rog să voteze. Un vot. Eu fixez un vot. Sînt două? Două voturi.

Stimaţi colegi,

Două voturi solidare la acest subiect. Constat că plenul Parlamentului nu a susţinut ideea de respingere a acestui proiect.

Acum propunerea Comisiei care vizează aprobarea în primă lectură a acestui proiect.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.3509 este aprobat în primă lectură.

O continuăm cu proiectul nr.3533 şi eu, între timp, mă gîndesc cu a doua lectură.

Proiectul de Lege nr.3533 privind scutirea de compensarea pierderilor cauzate de excluderea unui teren din circuitul agricol.

Guvernul.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră vine, de asemenea, să stabilească o derogare de la legislaţie prin scutirea de compensare a pierderilor cauzate de excluderea din circuitul agricol a unui teren cu suprafaţa de zero întreg şi şapte mii nouă sute... şaptezeci şi nouă şaizeci şi patru hectare proprietate a statului aflată în folosinţa penitenciarului şapte.

Această derogare este necesară pentru a putea valorifica suma de 2,5 milioane de lei obţinute din contul donatorilor străini pentru constituirea unui sistem de apă şi canalizaţie în penitenciarul Rusca. La momentul actual, un asemenea sistem lipseşte, astfel încît neputîndu-se asigura regulile cu privire la poluarea terenurilor.

Rugăm să susţineţi proiectul respectiv.

Mulţumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Aş vrea să vă întreb care este suma de scutire?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Suma este de 542 de mii 328 de lei.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi care este poziţia Guvernului şi cît o să vină Guvernul cu asemenea iniţiative, adresez aceleaşi întrebări, de rupere din agricultură, unde şi aşa nu se dă nici un ban şi se trimite, fără să fie o transparenţă, fără să fie arătat că aceşti bani se duc în fondul special şi se iau din altă parte, şi se scuteşte Departamentul Instituţiilor Penitenciare. Lasă Guvernul să găsească aceşti bani din altă parte. De ce îi rupe din agricultură?

 

Domnul  Nicolae Eşanu:

Dacă ar fi aşa de uşor, vă asigur că noi am găsi. Pentru că s-au căutat foarte mult, Guvernul foarte greu a acceptat acest proiect, eram cu riscul de a pierde suma pe care eu am menţionat-o, de 2 milioane jumătate deja. Partenerii noştri ne-au avertizat că este ultima posibilitate pe care o au, pentru că altfel pierd şi ei banii respectivi. Desigur, pe viitor Guvernul o să încerce să identifice sumele respective. La moment era necesar să taie alte cheltuieli din buget. Noi nu am găsit asemenea posibilitate.

Mulţumesc.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Puteţi să spuneţi cîte astfel de scutiri a avut Guvernul pe parcursul anului 2008?

 

Domnul  Nicolae Eşanu:

Eu nu am făcut un număr, au fost mai multe. Dar nu chiar atît de multe.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Au fost destul de multe. Şi sume destul de importante au fost rupte din sectorul agrar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Rog propunerea.

 

Domnul  Nicolae Eşanu:

Noi trebuie să luăm o decizie asupra priorităţilor. Putem, eventual, să nu venim cu acest proiect, bani pentru a compensa nu avem. Aceasta ar însemna să renunţăm la suma de 2 milioane jumătate pentru acest sistem şi să continuăm să poluăm aerul. Guvernul a considerat că, la momentul actual, este mai bine să vină cu această propunere. Şi rugăm să o susţineţi.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Nu este cea mai bună. Eu vin cu propunerea de a respinge această iniţiativă.

 

Domnul  Marian Lupu:

M-am aşteptat, da. Alte întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat proiectul nr.3533 şi propune adoptarea acestui proiect în prima şi a doua lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt. Bine.

Stimaţi colegi,

Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3533. Cine este pentru, rog să voteze. A, da, să respectăm întocmai litera legii.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru respingerea proiectului? Doar un vot?

Un vot, stimaţi colegi.

Propunerea nu a fost susţinută.

Cine este pentru aprobarea în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.39 pentru completarea articolului 4 din Legea cu privire la punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul  Iurie Muntean – viceministru al economiei şi comerţului:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Amendamentele propuse spre examinare au fost elaborate în urma multiplelor adresări din partea agenţilor economici din regiunea transnistreană, producători ai produselor de panificaţie, ai laptelui şi produselor lactate, în vederea evitării unui tratament discriminatoriu al acestora în ceea ce priveşte aplicarea taxei pe valoarea adăugată.

Odată cu aprobarea  modificărilor propuse, agenţii economici care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova vor achita TVA pentru produsele la care s-a făcut referinţă la cota redusă în mărime de 8 la sută. Avînd în vedere cele prezentate, solicităm să susţineţi amendamentele propuse.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt.

Domnule Muntean,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Gheorghe Popa: 

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, este un proiect de lege foarte important.

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat acest proiect de lege şi vreau să vă spun că, conceptual, Comisia susţine acest proiect de lege. Iar pentru lectura a doua doresc să vă prezint următoarele. În scop de rigoare redacţională, în titlu şi în articolul unic al proiectului de lege se propune substituirea cuvintelor “cu privire la” cu cuvîntul “pentru”.

Totodată, în vederea respectării tehnicii legislative şi evitării diferitelor interpretări, la articolul unic se propune substituirea textului: “Cu excepţia pîinii şi produselor de panificaţie poziţiile tarifare 190120000, 190540, 190590300, 190590600 şi 190590900 a laptelui şi produselor lactate, poziţiile tarifare 0401, 0402,0403, 0405, 0406, 10200 livrate pe teritoriul Republicii Moldova, care se impozitează cu cota redusă a TVA în mărime de 8%” prin textul: “litera b) prima liniuţă.”

Pornind de la cele expuse şi ţinînd cont că avizele pozitive ale comisiilor permanente, cît şi ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului sînt pozitive, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune ca acest proiect de lege să fie votat şi pentru lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

De fapt, aveam şi la autori o întrebare, dar v-o pun dumneavoastră, căci oricum aţi examinat în Comisie. Dumneavoastră aţi spus că acest proiect este foarte important şi necesar. Dar din nota informativă, semnată de domnul Iurie Muntean, se începe, că urmare a indicaţiilor conducerii de vîrf. Aş vrea să întreb: de ce Ministerul Economiei şi Comerţului a aşteptat acea indicaţie a conducerii de vîrf, inclusiv Comisia în care dumneavoastră activaţi, cum să zic, de ce trebuie să aşteptăm indicaţiile conducerii de vîrf? Da, este ilegală, printre altele. Propun respingerea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Spune ceva.

 

Doamna  Valentina Cuşnir: 

Spune ceva. Spune seva.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Doamnă deputat,

Important este să votăm în ambele lecturi şi să dăm posibilitate agenţilor economici să facă, să aibă relaţii normale.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Ştiu. Dar cît ţara aceasta o să aştepte indicaţii de la conducerea de vîrf? Nu există capete, nu există? Iată vrea domnul Muntean să îmi spună.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.6.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Subliniez că adresările respectivilor agenţi economici au fost prezentate anume conducerii de vîrf şi au fost readresate Guvernului, cu indicaţiile de a clarifica situaţia creată şi de a veni cu soluţii. Aceasta şi este indicaţia la care m-am referit.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Da. Îmi pare bine că de data aceasta aţi fost sincer ca şi alte dăţi. Şi nu aveau ce agenţii să scrie la Preşedinte decît s-au gîndit că altfel nu se poate în ţara aceasta.

 

Domnul  Iurie Muntean:

Consideraţi că ar fi normal să îi lipsim de dreptul de a se adresa conducerii de vîrf a ţării?

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Eu aş considera normal să fie pedepsit Guvernul că atît timp nu a venit cu o asemenea iniţiativă şi a aşteptat ca să vină de la conducerea de vîrf.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu aş considera normal să vă duceţi să beţi o cafea şi să discutaţi în continuare.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Eu nu beau cafea, domnule Preşedinte. Eu sînt foarte calmă fără cafea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Da, să fiţi sănătos fără cafea.

 

Domnul  Marian Lupu:

La fel, la fel. Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.39, aprobarea în primă lectură.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.39 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.80 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul  Tudor Copaci – viceministru al economiei şi comerţului:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative a fost elaborat, în primul rînd, în scopul atragerii unor investiţii strategice în Republica Moldova. Criza financiar-economică mondială impune o parte din investitorii străini să identifice noi locuri pentru investiţii, care vor oferi unele condiţii mai favorabile pentru activitatea de întreprinzător şi avînd riscuri investiţionale mai reduse în comparaţie cu pieţele de capital tradiţionale. În prezent în cadrul zonelor libere ale Republicii Moldova s-a creat o situaţie favorabilă care permite realizarea unor proiecte investiţionale majore în domeniul industriei, orientate spre export.

Însă pentru realizarea unor astfel de proiecte economice cu un termen de recuperare de lungă durată, termenul garanţiilor de stat, prevăzute de către legislaţia în vigoare, nu este suficient. În legătură cu aceasta, se propune ca pentru rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor şi / sau în dezvoltarea infrastructurii zonei libere un capital echivalent cu cel puţin 200 milioane de dolari, garanţiile de stat să se extindă asupra întregului termen de activitate a rezidentului în zona liberă, însă nu mai mult de 20 de ani.

Actualmente, investitorii străini manifestă un interes deosebit pentru zona economică liberă “Ungheni-Business”, care, datorită amplasării geografice favorabile şi infrastructurii necesare, se dezvoltă cel mai dinamic dintre zonele economice moldoveneşti.

Un interes aparte în privinţa zonei libere respective a manifestat Compania cehă “J&T”, care intenţionează să investească 600 milioane de euro pentru construcţia centralei electrice cu o capacitate de 400 megawaţi, ceea ce coincide cu scopurile Guvernului privind consolidarea securităţii energetice a ţării, precum şi ulterioara aderare a Republicii Moldova la Tratatul Comunităţii Energetice şi UCTE.

În temeiul celor expuse şi luînd în consideraţie faptul că regimul de zonă liberă rămîne în continuare solicitat, iar posibilitatea de asigurare cu infrastructura necesară sînt limitate, considerăm oportun extinderea zonei libere prin crearea unei subzone, care ar oferi noi alternative pentru accelerarea dezvoltări social-economice a regiunii, de asemenea, a crea locuri noi de muncă şi a stimula exporturile de produse autohtone.

În scopul utilizării potenţialului zonei libere la maximum, precum şi atragerea în Republica Moldova a unor proiecte investiţionale strategice se propune ca termenul de activitate a Zonei Economice Libere “Ungheni-Business” să extins de la 25 la 42 de ani, iar teritoriul acestuia – de la 42 de hectare pînă la 351 de hectare.

Stimaţi deputaţi,

Vă rugăm să susţineţi acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule viceministru.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Aş vrea să vă întreb, stimate domnule raportor, din ce calcule sau considerente a reieşit Guvernul atunci cînd a propus să mărească termenul de activitate a Zonei Economice Libere “Ungheni-Business” de la 25  de ani la 42 de ani? Eu, de exemplu, zic la 30 de ani deocamdată. De ce  42 de ani? Cum aţi ajuns la asemenea cifră precisă?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Eu aş vrea să vă spun că acest proiect de construcţie a acestei centrale este un proiect foarte mare şi foarte masiv, în jur la 600 milioane de euro. Aceasta este prima la mînă. A doua la mînă. Acest proiect, construcţia acestei centrale durează în jurul la 3 ani, începînd cu analiza geologică, geodezică, totodată, construcţia, comandarea utilajului durează o perioadă oarecare.

Totodată, referitor la recuperarea investiţiilor în asemenea proiecte mari durează de la 15 de ani pînă la 20 de ani. De aceea, pentru a crea condiţii mai favorabile pentru investitori decît le avem noi în prezent, noi am venit cu propunerea de a mări termenul de existenţă a zonei corespunzătoare de la 25 de ani pînă la 42 de ani.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

M-aţi convins prin răspunsul dumneavoastră şi solicit cifra să fie înlocuită cu 45 de ani.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Pentru lectura a doua putem să discutăm.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Copaci,

Aţi făcut o performanţă extraordinară astăzi.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Guţu:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule viceministru,

Aţi devenit un strateg important în domeniul securităţii energetice după mai multe încercări în ultima vreme de a înainta documente importante în Parlament. Eu am o întrebare. Actualul Parlament sau guvernările, în timp de 8 ani au adoptat mai multe decizii de a construi în Republica Moldova mai multe staţii electrice, dacă nu mă înşel, vreo 5 staţii şi 6 staţii electrice. Parlamentul a fost antrenat în adoptarea, modificarea legislaţiei în legătură cu aceste proiecte, care, practic, există, deci care e este soarta lor? Cahul, Bălţi, Chişinău ş.a.m.d.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Eu, în primul rînd, aş vrea să menţionez că referitor la proiectele care au fost adoptate şi care nu au fost realizate nu pot să spun nimic. Ele, practic, nu s-au realizat. Investitorii nu şi-au onorat obligaţiunile în baza legilor adoptate corespunzător. Dacă vorbim despre proiectul în cauză, eu vreau să spun că Compania “J&T” este o companie destul de cunoscută în Europa, cu un capital de cîteva miliarde de euro. Şi eu sînt convins că acest proiect, cu facilităţile pe care le-am acordat, se va realiza în Republica Moldova. Şi va fi un prim pas spre atragerea anume a unui asemenea proiect mai mare de 200 – 300 milioane de euro.

 

Domnul  Ion Guţu:

Domnule ministru,

Sar cumva a fost anunţat un concurs internaţional sau cum a fost selectată, pe baza căror principii anume această companie?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Anume din considerentele pe care le-aţi menţionat dumneavoastră, că multe proiecte au fost adoptate de către Parlament, dar nu s-au realizat. Eu aş vrea să menţionez, că Compania “J&T”... pe parcursul ultimilor doi ani şi jumătate noi ducem negocieri referitor la implementarea acestui proiect şi am analizat din toate punctele de vedere. Totodată, pe parcursul acestei perioade nu a intervenit nici o propunere şi nici o manifestare referitor la implementarea acestor proiecte mari.

 

Domnul  Ion Guţu:

Domnule viceministru,

Dumneavoastră aţi menţionat public că Guvernul anunţă un concurs şi următoarele sînt garanţiile sau facilităţile pentru toată lumea investitorilor străini? Sau aceasta a fost o discuţie, o negociere în culoare, aşa, secret?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Facilităţile pe care le propunem noi acum spre extinderea garanţiilor se referă la toate proiectele investiţionale. Deci, pentru toate proiectele în cadrul zonelor sau altele. Nu există anume pentru proiectul menţionat. Ceea ce se referă la prelungirea termenului.

 

Domnul  Ion Guţu:

Îmi cer scuze, aceste facilităţi şi garanţii se vor referi şi la celelalte zone economice libere?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Aceste facilităţi sînt pentru toate zonele economice libere.

 

Domnul  Ion Guţu:

Pentru toate? Sînteţi sigur dumneavoastră, da? Fiindcă de la 25 de ani la 42 sau 45 de ani....

 

Domnul  Tudor Copaci:

Nu, acestea nu sînt garanţii. S-a prelungit termenul de funcţionare a zonei economice libere. Dar dacă vorbim despre facilităţi, şi anume despre garanţiile statului, prelungirea pînă la 20 de ani a garanţiilor de stat, se referă pentru toate zonele economice libere.

 

Domnul  Ion Guţu:

Eu regret că dumneavoastră spuneţi că acestea nu sînt facilităţi. Dacă termenii activităţii zonei economice libere se prelungesc de la 25 de ani la 42 de ani, aceasta este o decizie foarte îndrăzneaţă din partea Guvernului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Stimate domnule deputat, deci termenul...

 

Domnul  Ion Guţu:

Şi eu mai am cîteva întrebări foarte scurte, ca să nu ies la tribună.

 

Domnul  Marian Lupu:

De fapt, încă una, stimate coleg.

 

Domnul  Ion Guţu:

Ce înseamnă Compania “United Energy Moldova”.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Este o companie cehă care a semnat un Acord cu Guvernul Republicii Moldova cu privire la implementarea proiectului menţionat în cadrul Zonei Economice Libere Ungheni, în baza Hotărîrii Guvernului din 18 decembrie.

 

Domnul  Ion Guţu:

Poziţia e foarte interesantă. Şi eu vreau să spun, stimaţi colegi, numai o constatare, că acest proiect este din seria proiectelor Aeroportul Mărculeşti, Giurgiuleşti, unde marele interese ale conducerii Republicii Moldova, în sfîrşit, au coincis cu interesele unei companii private străine.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Nu pot să comentez.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:  

Mulţumesc.

Domnule viceministru,

Spuneţi, vă rog, de ce s-au neglijat autorităţile publice locale la elaborarea acestui proiect? Deci nu au fost consultate în nici un fel.

Referitor la consultarea autorităţii administraţiei publice locale aş vrea să vă spun că anume promotorul creării subzonei date la “Ungheni-Business” a venit din partea administraţiei Zonei Economice Libere Ungheni. Şi nu odată am vorbit chiar şi cu primarul oraşului Ungheni referitor la acest proiect. Nu au fost nici oficial, nici careva obiecţii referitoare la implementarea acestui proiect şi nu am văzut vreun document, vreo scrisoare referitor la faptul că nu susţine.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Nu este corect şi nu sînteţi corect. Din contra, li s-a răspuns autorităţilor publice locale că această zonă sau aceste terenuri pe care se extinde zona sînt ale statului. Aici e spus, că e al Ministerului Apărării, nu ştiu de ce. Şi în legătură cu aceasta nu ar avea nimic cu acest proiect oraşul.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Dacă vorbim despre zonă, care sînt normele ecologice, care sînt prezenţiile? Guvernul, eu nu ştiu, poate şi Parlamentul, şi conducerea de vîrf nu a primit nici o obiecţie referitor la aceasta, la implementarea acestui proiect. Chiar după adoptarea Hotărîrii Guvernului la 18 decembrie.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Domnule viceministru,

Uitaţi-vă, Hotărîrea de Guvern vorbeşte despre Acordul privind asigurarea implementării proiectului de construcţie a centralei electrice în oraşul Ungheni.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Corect.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Din oraş. Deci, acolo este autoritate publică locală cu care trebuia să se consulte. Mai departe. Construcţia centralei electrice cu o capacitate mai mare va contribui la apariţia unei surse sigure de energie electrică şi termică. Am înţeles că acolo este vorba despre o energie termică sub formă de apă fierbinte.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Sub formă de căldură.

 

Domnul  Alexandru Lipcan.

Da, sub formă de căldură. Şi chestia aceasta nu trebuie să fie corelată cu autorităţile publice locale?

 

Domnul  Tudor Copaci:

Deci aş vrea să vă spun că această centrală va fi construită la o distanţă de 2 km de oraşul Ungheni.

 

Domnul  Alexandru Lipcan.

E clar.  

 

Domnul  Tudor Copaci:

Deci energia termică produsă la această centrală va fi ca un produs secundar. Dacă autorităţile administraţiei publice locale vor dori să  conecteze oraşul la această sursă, care va fi cu mult mai ieftină decît la Chişinău şi la Bălţi.

 

Domnul  Alexandru Lipcan.

Bravo. Aceasta înţeleg şi eu energie termică de stat.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Cu mare plăcere. Deci nu este o problemă. Acesta este un lucru tehnic.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Comisia.

 

Domnul Valeriu Calmaţui:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

deci cum a fost menţionat, Comisia pentru economie, buget şi finanţe a examinat acest proiect de lege. Proiectul de lege este elaborat în scopul atragerii investiţiilor strategice în Republica Moldova. Comisia, discutînd, a ajuns la concluzia că alineatul unic din articolul 2 al proiectului trebuie expus în următoarea redacţie:

 “Pentru rezidenţii ce investesc în fondurile fixe ale întreprinderii situate în teritoriul zonei economice libere şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere cu capitalul echivalent cu cel puţin 200 milioane dolari SUA, garanţiile de stat prevăzute la alineatul (2) se extind pe întreaga perioadă de activitate a rezidentului în zona liberă, însă nu mai mult de 20 de ani”.

Deci, totodată, terenul a fost expus, extinderea terenului zonei economice libere şi comisiile parlamentare au prezentat avizele. Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune pentru examinare proiectul după ratificarea de către ambele părţi a Acordului privind asigurarea implementării proiectului de construcţie a centralei electrice în oraşul Ungheni, semnat la 22 decembrie. Considerăm că această propunere nu poate fi acceptată, deoarece Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi “United energy Moldova” privind susţinerea proiectului de construcţie a unei centrale electrice, reprezintă de la sine un act privat, comercial, care cade sub acţiunile sau incidenţa Codului civil.

În avizele celorlalte comisii parlamentare se propune ca proiectul de lege examinat în cadrul şedinţelor să fie examinat în cadrul şedinţelor plenare, fără a înainta careva obiecţii.

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia pentru politică economică, buget  şi finanţe propune reexaminarea proiectului de lege nominalizat în şedinţă plenară a Parlamentului şi adoptarea lui în primă lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Domnule Calmaţui,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.80. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.80 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.167 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Bulgaria în domeniul asigurărilor sociale. Iniţiativa şefului statului.

Prezintă domnul viceministru Bucinschi.

 

Domnul Iurii Bucinschi – viceministru al protecţiei sociale, familiei şi a copilului:

Bună ziua.

Stimate domnule Preşedinte,

Mult stimaţi doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul dintre Republica Moldova şi Republica Bulgaria în domeniul asigurărilor sociale are ca scop protejarea drepturilor şi intereselor sociale şi economice ale cetăţenilor din Republica Moldova, care au domiciliu permanent sau temporar pe teritoriul acestui stat.

Şi a fost elaborat în corespundere cu prevederile Convenţiei europene de securitate socială şi în corespundere cu regulile generale, stabilite în Regulamentul cu privire la coordonarea sistemelor de asigurare socială pentru persoanele angajate, lucrătorii independenţi şi membrii familiilor acestora, care se deplasează în comunitatea europeană. Acest Acord este bazat pe principiul proporţionalităţii, contribuităţii şi exportului de prestaţii. Şi prevede aplicarea legislaţiei părţilor în domeniul indemnizaţiilor, pensionării, ajutorului de şomaj şi ajutorului de deces.

Urmare a celor două runde de negocieri moldo-bulgare, Acordul dintre Republica Moldova şi Republica Bulgară în domeniul asigurărilor sociale a fost  semnat la 5 decembrie 2008. Ratificarea acestui Acord respectiv va avea un impact pozitiv asupra bunăstării viitorilor pensionari din categoria lucrătorilor migranţi. Vă rugăm să susţineţi acest proiect.

Mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Aş vrea să vă întreb dacă aveţi în agendă şi aasemenea iniţiative pentru alte ţări? Şi care ar fi ele?

 

Domnul Iurii Bucinschi:

La moment este parafat. 

 

Doamna Valentina Cuşnir:       

Da, în primul rînd, pentru Italia.

 

Domnul Iurii Bucinschi:

Este parafat acordul cu Portugalia care este planificat pentru a fi semnat la 11-12 februarie curent. Avem acorduri cu fostele ţări CSI, dar ele sînt bazate pe alt principiu de acordare a prestaţiilor.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Dacă Italia e cumva aproape, unde avem un număr foarte mare de cetăţeni.

 

Domnul Iurii Bucinschi:

Deci sînt planificate pentru anul 2009 negocieri cu şapte ţări. Modelul Acordului a fost elaborat încă de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în 2004 şi a fost remis tuturor ţărilor unde avem lucrători migranţi.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurii Bucinschi:

Poftim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

Rog Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Acordul dintre Republica Moldova şi Republica Bulgară în domeniul asigurărilor sociale se încadrează în categoria tratatelor internaţionale, supuse examinării şi ratificării de către Parlament. Acordul a fost semnat la Sofia la 5 decembrie 2008 în scopul asigurării unui cadru de garanţii de securitate socială pentru lucrătorii migranţi  originari din Moldova.

Acordul se va aplica în legislaţia în domeniul asigurării sociale privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă, pensia pentru limita de vîrstă şi vechimea în muncă, pensia de invaliditate, pensia şi indemnizaţia de invaliditate în urma accidentelor de muncă sau cauzată de boli profesionale, pensia de urmaşi, ajutorul de şomaj şi ajutorul de deces.

Comisia a examinat avizul Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, care a prezentat avizul pozitiv şi se pronunţă pentru ratificarea Acordului. Luînd în considerare cele expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege în două lecturi.

 

Domnul  Marian Lupu: 

Întrebări?

Domnule Petrenco,

Vă mulţumesc.

Voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.167. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Grupurile politice parlamentare? Lectura a doua. Obiecţii nu sînt.

Supun votului adoptarea în a doua lectură a proiectului de Lege nr.167 în condiţiile raportului Comisiei de profil. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatul.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 25.

Sectorul nr. 3 – 7.

 

Domnul  Marian Lupu:

64 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.167 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3555 cu privire la folosirea unor imobile.

Iniţiativa şefului statului. Prezintă domnul Eşanu.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu faptul că Curtea Supremă de Justiţie este nevoită să activeze în două imobile, situate la adrese diferite care sînt adaptate şi deci nu corespund condiţiilor necesare pentru buna funcţionare a instanţei judiciare supreme în Republica Moldova, s-a identificat posibilitatea transmiterii unui teren în scopul de a efectua construcţia unui nou sediu pentru Curtea Supremă de Justiţie.

În legătură cu faptul că terenul identificat aparţine Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice şi concomitent este inclus în registrul monumentelor ocrotite de stat, este necesar ca această activitate să se desfăşoare în baza unei legi derogatorii de la legile precedente. Rugăm să susţineţi proiectul prezentat.

Mulţumim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule viceministru.

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

Vreau  să vă întreb dacă e liber acest imobil acum. De cînd este liber? Şi ca să nu apar cu altă întrebare, cum s-a întîmplat că şi aici s-a aşteptat ca să se ducă domnul Voronin să depisteze că sînt libere sau e posibil de făcut acest pas şi de lărgit, de făcut, de adus condiţiile mai bune pentru Curtea Supremă de Justiţie?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Mulţumim.

Terenul este liber. Cît priveşte faptul că l-a depistat domnul Voronin, eu nu deţin asemenea informaţii. Proiectul este iniţiativa domnului Voronin, dar l-au depistat Guvernul şi cu Curtea Supremă de Justiţie.

Pur şi simplu, proiectul a fost înaintat în Parlament de către Preşedinte. Şi au fost identificate mult mai mute. Noi căutăm terenuri şi pentru celelalte instanţe de primul nivel din municipiul Chişinău, care, de asemenea, activează în condiţii improprii. Acolo este nevoie de o suprafaţă mai mare şi nu am putut identifica deocamdată terenul, dar există cîteva variante.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi de ce sînteţi atît de timizi? De ce nu veniţi, nu aţi venit cu acele iniţiative în Parlament? Aşteptaţi să vină domnul Preşedinte, parcă nu are cu ce să se ocupe?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Sînt multe probleme. Una dintre care este elaborarea unui proiect de către Guvern. Necesită un termen mult mai mare decît iniţiativa Preşedintelui şi a fost identificat la sfîrşitul anului şi nu era timp pentru a trece toate procedurile.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Trebuia să vă grăbiţi, să arătaţi că aţi făcut mai multe lucruri, că pierdeţi, fuge pămîntul. Şi nu o să mai faceţi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Am acoperit şi subiectul timidităţii, şi al depistării. Alte întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Dragomir:  

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.3555 din 24 decembrie 2008 cu privire la folosirea  unor imobile a fost prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Preşedintele Republicii Moldova şi prevede acordarea dreptului folosirii terenurilor cu suprafaţa de 0,49 hectare, precum şi construcţiile de pe această amplasare în municipiul Chişinău, strada Mateevici nr.85 în alte scopuri decît cele pentru instruire, educare şi eliminare culturală.

Conform notei informative, terenul respectiv va fi folosit pentru construcţia unui nou sediu al Curţii Supreme de Justiţie. La moment, instanţa supremă este amplasată în două imobile, după cum s-a menţionat, Kogălniceanu nr.77 şi Petru Rareş nr.17. Cele două edificii sînt improprii pentru buna desfăşurare a activităţii judecătoreşti.

În contextul examinării multilaterale a subiectelor cuprinse în proiectul de lege, s-a constatat că imobilul din strada Mateevici nr.85 are statut de monument arhitectoral şi istoric de importanţă naţională, înscris în registrul monumentelor ocrotite de stat cu numărul 207 cu denumirea “Clădirea fostului gimnaziu  pentru fete”, fondat de baroneasa fon Keighing la sfîrşitul secolului al XIX-lea. În prezent însă acest monument este deteriorat de factorii eroziei naturale.

Conform datelor Registrului bunurilor imobile, terenul cu suprafaţa de 0,49 de hectare, pe care sînt amplasate şi construcţiile, este proprietate publică a statului şi se află în gestionare economică a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.

Din aceste considerente, autorul propune la articolul 1 al proiectului menţionat derogarea de la Legea învăţămîntului, articolul 62 alineatul (5) şi Legea culturii, articolul 27 alineatul (5). Proiectul de lege a fost avizat de către comisiile parlamentare şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Proiectul de lege a fost avizat, de asemenea, pozitiv de către Guvern prin Hotărîrea nr.1481 din 25 decembrie 2008. Concomitent, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a propus două amendamente expres la acest proiect.

1. A prevedea în textul legii scopul pentru care va fi folosit terenul, adică construcţia unui nou sediu pentru Curtea Supremă de Justiţie.

2. A stipula în proiect norma potrivit căreia noua construcţie va avea acelaşi stil monumental similar clădirii anterioare. Adică acelea care au fost. Comisia de profil susţine totalmente aceste propuneri.

În temeiul celor expuse, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă propune proiectul de Lege nr.3555 cu privire la folosirea unor terenuri imobile spre adoptare de către Parlament în primă lectură. Şi dacă nu vor apărea alte propuneri şi amendamente să fie votat şi în lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Supun votului, stimaţi colegi, aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.3555. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.3555 este aprobat în primă lectură.

Nu, nu, varianta întîi. Deci mîine.

Proiectul de Lege nr.141 pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea informatică.

Iniţiativa Şefului Statului. Prezintă primul adjunct al Procurorului General.  

 

Domnul Vasile Pascari – prim-adjunct al Procurorului General:

Stimate domnule Preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind criminalitatea în informatică, adoptată la Budapesta pe data de 23 noiembrie 2001, a fost elaborat în scopul ajustării legislaţiei naţionale la standardele internaţionale şi regionale, promovării cursului strategic al Republicii Moldova spre integrarea europeană. Ratificarea Convenţiei este condiţionată de necesitatea de a urmări cu prioritate aplicarea unei politici penale comune, destinate să protejeze societatea împotriva criminalităţii informatice, în special prin adoptarea unei legislaţii adecvate, precum şi prin îmbunătăţirea cooperării internaţionale în domeniu.

Convenţia privind criminalitate informatică reprezintă un instrument important în combaterea şi prevenirea criminalităţii informatice, conţinînd reglementări avansate, determinate de necesitatea adoptării mijloacelor de combatere a noilor forme şi modalităţi de săvîrşire a infracţiunilor prin intermediul sistemelor electronice. În prezentul proiect de lege au fost formulate un şir de declaraţii, care rezidă din specificul sistemului de drept în Republica Moldova.

Au fost desemnate autorităţile centrale competente în acordarea asistenţei juridice internaţionale, a extrădării şi arestării provizorii pentru comiterea infracţiunilor informatice, autoritatea responsabilă de investigarea unor asemenea infracţiuni şi de cooperare internaţională permanentă şi de urgenţă în domeniul combaterii criminalităţii informatice.

Proiectul de lege a fost avizat de ministerele de resort. La definitivarea proiectului de lege s-a ţinut cont de obiecţiile şi priorităţile autorităţilor, implementarea prevederilor Convenţiei nu implică cheltuieli suplimentare de la buget. Instituirea punctului de contact în conformitate cu prevederile articolului 6 din proiect este posibilă în limitele mijloacelor bugetare, acordate anual Ministerului Afacerilor Interne în conformitate cu procesul bugetar.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da. Vă mulţumim.

Întrebări? Nu sînt.

Rog Comisia.

 

Domnul  Grigore Petrenco:  

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică se încadrează în categoria tratatelor supuse examinării şi ratificării de către Parlament. Convenţia a fost semnată la 23 noiembrie 2001 la Budapesta şi a intrat în vigoare la 1 iulie 2004.

Pînă în prezent, Convenţia a fost ratificată de 23 state, inclusiv Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia, Ucraina şi altele. Convenţia este principalul instrument european şi internaţional în domeniul combaterii şi prevenirii criminalităţi informatice. Obiectivul Convenţiei este de a asigura aplicarea unei politici penale comune, bazate pe reglementari avansate, adaptate la noile modalităţi de săvîrşire a infracţiunilor prin intermediul sistemelor informatice.

Fiecare stat-parte la Convenţie îşi asumă responsabilitatea să adopte măsuri legislative şi de altă natură în scopul stabilirii sancţiunilor eficiente, proporţionale şi convingătoare, inclusiv a pedepselor privative de libertate pentru infracţiunile prevăzute de Convenţie. Implementarea Convenţiei necesită modificarea legislaţiei în vigoare şi în acest sens deja au fost elaborate o serie de proiecte de legi.

Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Convenţiei. Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune adoptarea proiectului de lege prezentat în prima şi în a doua lectură.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură a proiectului de Lege nr.141. Cine este pentru, rog  să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Pentru lectura a doua? Sîntem de acord cu Convenţia? Supun votului, pentru adoptare în lectura a doua, proiectul de Lege nr.141. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 23.

Sectorul nr. 3 – 2.

 

Doamna  Maria Postoico:

56 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.141 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.148 pentru modificarea şi completarea Legii nr.273 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul  Valeriu Ostalep – viceministru al afacerilor externe şi integrării europene:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte a fost elaborat de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene în vederea armonizării legislaţiei la standardele Uniunii Europene în domeniul documentării cu paşapoarte diplomatice şi de serviciu. De la 1 ianuarie 2008 a intrat în vigoare Acordul de facilitare a regimului de vize cu Uniunea Europeană. Republica Moldova este în proces de dezvoltare a unui dialog cu Uniunea Europeană referitor la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Şi, în acest context, ministerul a iniţiat aceste modificări pentru a corespunde standardelor Uniunii Europene în acest domeniu.

Prevederile proiectului de lege vor crea un nou capitol în cadrul Legii privind actele de identitate şi va reglementa în exclusivitate eliberarea paşapoartelor diplomatice şi de serviciu. În comparaţie cu prevederile existente în prezent, acest proiect de lege va introduce următoarele norme juridice noi: modificarea şi completarea definiţiei paşapoartelor diplomatice şi de serviciu; indicarea expresă a termenului de valabilitate şi a perioadei pentru care poate fi prelungit; includerea numelui, prenumelui şi fotografiilor copiilor minori în paşapoartele de serviciu şi procedura obligatorie de depozitare a paşapoartelor diplomatice şi de serviciu la întoarcerea din deplasarea din străinătate.

Totodată, instituirea termenului de un an de imposibilitate a utilizării paşapoartelor în caz de încălcare a termenelor respective. Rugăm respectuos să susţineţi acest proiect. Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Dacă îmi permiteţi, două întrebări. Prima întrebare se referă la articolul 33, alineatul (6), litera i), pagina 6. Care este necesitatea de a indica în acest formular naţionalitatea cetăţeanului? Căci în paranteză scrieţi şi cetăţenia. Atît de important este pentru dumneavoastră, cei de la minister, ca să fie indicat că e moldovean, rus, ucrainean, bulgar, găgăuz sau român?

 

Domnul  Valeriu Ostalep:

Mulţumesc.

Este o întrebare tehnică. Formularele pentru paşapoarte diplomatice, care au fost tipărite anterior, prevedeau noţiunea de naţionalitate. Este adăugată prin bară noţiunea de cetăţenie. Nu este nimic principial, iniţial, formularele au fost tipărite în felul următor.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc pentru răspuns.

Este foarte principial, fiindcă în paranteze dumneavoastră indicaţi cetăţenia, cetăţenia Republicii Moldova. De aceea, eu consider că includerea acestei prevederi, naţionalitatea, este de prisos şi e suficient ca să fie indicată cetăţenia pentru lectura a doua.

Întrebarea a doua. Spuneţi, vă rog, din care considerente dumneavoastră  insistaţi la acelaşi articol alineatul (7) ca, în termen de 5 zile, lucrătorii să întoarcă documentele la minister? Nu vi se pare dumneavoastră  că aceasta este lipsă de respect, dar şi lipsă de încredere faţă de deţinătorii paşaportului diplomatic şi ai paşaportului de serviciu?

Fiindcă în Republica Moldova nu se eliberează oricui la dorinţă aceste paşapoarte. Se eliberează unei anumite categorii de cetăţeni, care, din punctul nostru de vedere, se bucură de stimă şi respect în această ţară. Se referă, domnule Stoicov, exact la ceea ce întreb. Că nu poţi să vezi în fiecare oponent şi duşman al poporului.

 

Domnul  Valeriu Ostalep:

Mulţumesc frumos.

În proiectul de lege sînt incluse categorii speciale de persoane pentru care nu este necesar să depoziteze acest paşaport. Este vorba despre funcţionarii care se deplasează frecvent în interesul de serviciu al Republicii Moldova. Totodată, spre regret, practica şi experienţa de care dispunem, statistica arată că în anumite cazuri persoanele care nu călătoresc foarte des peste hotare în interesul Republicii Moldova, totuşi au utilizat paşapoartele de serviciu în mod special. Şi pentru o statistică clară şi pentru o evidenţă s-a propus această modificare.

Dar vreau să menţionez încă o dată: în proiectul de lege este foarte clar expres prevăzut o categorie foarte largă de persoane, inclusiv membrii Parlamentului, persoanele care călătoresc frecvent peste hotare în interes de serviciu, care nu vor trebui să depună paşaportul.

Mulţumesc.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Vă mulţumesc şi eu pentru răspuns.

Dumneavoastră, în introducerea la prezentarea proiectului de lege, aţi vorbit despre aceea că aţi luat în consideraţie şi experienţa statelor Uniunii Europene. Dumneavoastră ştiţi de ce în Uniunea Europeană nu se vine cu restricţii, dar se vine cu proiecte de legi care ne afiliază.

De aceea, cînd la alineatul (10) al acestui proiect de lege acelaşi articol 3.3, la aceeaşi pagină 6, dumneavoastră propuneţi ca colaboratorii, funcţionarii ministerelor, oricăror altor ministere din Republica Moldova să vă prezinte, la solicitarea dumneavoastră, dări de seamă, rapoarte, informaţii, inclusiv de la funcţionarii din administraţia publică locală, aceasta nicidecum nu se înscrie în experienţa statelor europene, dar este ceva deja depăşit de Republica Moldova cam de cel puţin 18 – 20 de ani.

De aceea, ca să nu polemizez cu dumneavoastră prea mult, pentru lectura a doua propun excluderea din acest proiect de lege a prevederilor alineatelor (7), (8), automat decad în caz că se acceptă (9) şi (10). Fiindcă sînt prevederi care nu se înscriu. Da, eu zic că nu se înscriu, pentru dumneavoastră încă o dată, în ceea ce numim noi normele democratice şi calea noastră spre calea europeană. Mai mult vorbesc despre tendinţa noastră de a ne întoarce la Iosif Visarionovici.

 

Domnul  Valeriu Ostalep:

Nu aş vrea să fie interpretată greşit această prevedere. Persoanele care pleacă peste hotare în numele Republicii Moldova au funcţii diplomatice, deci ei reprezintă interesele Republicii Moldova. De aceea, dacă la întoarcere aceste persoane informează Ministerul Afacerilor  Externe şi Integrării Europene despre subiectele discuţiei sau poziţiile promovate, noi nu vedem aceasta ca o limitare a drepturilor, din contra, este o poziţie coerentă şi unică a intereselor Republicii Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule viceministru,

Vreau să vă atrag atenţia că în Republica Moldova la moment există legislaţia în vigoare care prevede selectarea cadrelor, neadmiterea dublei cetăţenii şi multe lucruri de atare gen. De aceea, este absolut firesc şi norma ca atunci cînd se angajează sau atunci cînd se eliberează paşaport diplomatic sau paşaport de serviciu unui cetăţean al Republicii Moldova, cu siguranţă acei care eliberează paşaportul diplomatic sînt convinşi că este un cetăţean care va promova şi va apăra pe plan internaţional interesele Republicii Moldova. Şi nu trebuie să birocratizăm într- atîta administraţia publică locală şi centrală pentru dragul cuiva.

Eu îmi cer scuze, dacă consideraţi că un preşedinte sau un vicepreşedinte de raion, deţinător al paşaportului de serviciu, trebuie să vină să vă prezinte dumneavoastră informaţia dacă el a fost în Ucraina sau în Federaţia Rusă, sau în România, este un lucru nu că nedemocratic, dar chiar şi ofensator şi ruşinos.

 

Domnul  Valeriu Ostalep:

Noi vorbeam despre rezultatele vizitei, care prezintă interes din punct de vedere factologic pentru Ministerul Afacerilor  Externe şi Integrării Europene.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr. 4. 

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

Vreau să vă întreb, totuşi să ne specificaţi, care este diferenţa, adică cine a dispărut din lista care pot deţine paşapoarte diplomatice, cine a apărut? Faţă de ceea ce a existat pînă la momentul,dacă va fi aprobat acest proiect de lege.

 

Domnul  Valeriu Ostalep:

Mulţumesc.

O să dureze răspunsul. Sînt peste 9 categorii. Dacă doriţi, în linii generale pot să vă spun. Este vorba despre judecătorii Curţii Constituţionale, este vorba despre Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, care va avea paşaport de serviciu în locul celui diplomatic, vicepreşedinţii Camerei de Comerţ şi Industrie vor fi lipsiţi de dreptul de a avea paşaport de serviciu, persoanele cu funcţii de răspundere ale Aparatului Parlamentului, Aparatul Guvernului şi Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova.

Actualmente, în legislaţie este o noţiune prea generală. Respectiv, au fost specificate exact categoriile care vor fi lipsite de dreptul la paşaport de serviciu şi altele care vor deţine concret acest drept. Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie vor fi lipsiţi de dreptul de a avea paşaport diplomatic.

Ne referim la un grup foarte larg de persoane care anterior erau incluse în delegaţiile oficiale ale Republicii Moldova şi obţineau paşaportul de serviciu, a fost exclusă această prevedere. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale va fi posesorul paşaportului de serviciu. Directorii generali ai Serviciului Vamal, Serviciului Grăniceri, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate şi reprezentanţii Republicii Moldova în organismele internaţionale. De asemenea, directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei va primi paşaport diplomatic.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Vreau să îmi argumentaţi: din care motive directorul Camerei de Comerţ şi Industrie a fost scos din lista de deţinători ai paşaportului diplomatic şi trecut în altă listă? Dar aţi inclus protecţia concurenţei şi alte categorii, care absolut nu au nici o treabă cu paşaportul diplomatic. Şi dacă e să vorbim despre Mitropolitul Vladimir, trebuie să nu uităm că este şi Înalt Preasfinţitul Petru.

 

Domnul  Valeriu Ostalep:

Mulţumesc.

Conform articolului 1 cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie, aceasta este o organizaţie nonguvernamentală, autonomă şi independentă şi care reprezintă interesele în ansamblu a întreprinzătorilor din Republica Moldova. Respectiv, nu îndeplineşte misiuni speciale cu titlu diplomatic şi din aceste considerente preşedintele va avea paşaportul de serviciu ca şi oamenii de afaceri, care ar putea merge în misiuni speciale legate de domeniul afacerilor.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Şi aş vrea o întrebare.

 

Doamna  Maria Postoico:

A treia întrebare de acum, doamnă Cuşnir.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Nu, aceasta e una.

 

Doamna  Maria Postoico:

A treia o puneţi.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

A doua. Alineatul w) din articolul 3 prim, alineatul (2). Acolo pentru soţii, soţiile Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, Primului-ministru şi ministrului afacerilor externe şi integrării europene, lor nu li se retrag paşapoartele diplomatice.

Dar aici este un punct unde, cînd s-a terminat mandatul, aceste paşapoarte  se retrag. Vreau să zic că Preşedintele Parlamentului este acelaşi deputat ca şi toţi ceilalţi 101, cu atît mai mult soţia dumnealui, dar el se bucură, un an de zile i se lasă paşaportul diplomatic şi atunci i se lasă şi soţiei. Adică, deputaţii nu pot rămîne un an de zile să deţină acest paşaport, iar soţia Preşedintelui Parlamentului rămîne. Cu atît mai mult a Primului-ministru, a Preşedintelui Republicii Moldova.

Pentru lectura a doua aş vrea să examinaţi posibilitatea ca şi deputaţii în Parlament să poată deţine timp de un an aşa ca şi Preşedintele Parlamentului. Pentru că în Constituţie sînt 101 deputaţi.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar.

 

Domnul  Valeriu Ostalep:

Conducerea ţării, inclusiv Preşedintele Parlamentului, precum şi soţiile, soţii conducerii ţării, pe perioada mandatului, exercită şi anumite activităţi specifice, inclusiv în domeniul diplomaţiei. Sînt organizate diferite forumuri, participări la diferite organizaţii specifice. Şi chiar după încheierea mandatului, o anumită perioadă poate să dureze participarea în aceste formaturi.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Şi eu ca deputat tot rămîn. Da, şi în Rusia mă duc, nu numai în Italia. Vă rog să examinaţi pentru lectura a doua.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Pentru lectura a doua.

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

Comisia, vă rog.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege privind actele de identitate în sistemul naţional de paşapoarte, iniţiativă legislativă a Guvernului Republicii Moldova.

Proiectul în cauză, după ce a fost deja menţionat, a fost elaborat de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene în vederea armonizării legislaţiei naţionale la noile relaţii social-obiective, precum şi în vederea implementării standardelor Uniunii Europene în domeniul documentării cu paşapoarte diplomatice şi de serviciu, fapt ce va permite accelerarea procesului de negocieri cu privire la obţinerea unui regim facilitat de eliberare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova, posesori ai paşapoartelor de serviciu în spaţiul Uniunii Europene.

În acest sens, proiectul respectiv de lege propune actualizarea pe ansamblu a listei persoanelor beneficiare de dreptul de a deţine paşapoarte diplomatice şi de serviciu în conformitate cu interesele actuale ale Republicii Moldova. Totodată, autorii proiectului propun completarea Legii cu prevederi noi, care includ: modul de utilizare, termenele de valabilitate, procedura de depozitare a paşapoartelor oficiale, precum şi mecanismele de sancţionare a persoanelor care vor utiliza abuziv acest paşaport.

Comisiile parlamentare permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, susţin examinarea şi adoptarea proiectului de lege menţionat, înaintînd unele propuneri şi amendamente care vor fi luate în consideraţie de către Comisie la etapa examinării acesteia în lectura a doua. În temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege în prima lectură.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură, proiectul de Lege nr.148. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.135 pentru ratificarea Amendamentului din 29 decembrie 2008 la Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Suediei.

Vă rog, domnule Eşanu.

 

Domnul  Nicolae Eşanu:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul supus atenţiei dumneavoastră vine să asigure continuarea cooperării dintre Republica Moldova şi Guvernul Regatului Suediei. Acordul anterior a expirat la 31 decembrie 2008, printr-un amendament respectiv a fost prelungit pînă în anul 2011. Rugăm să susţineţi acest proiect.

Mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Rog Comisia.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi  constată că amendamentul la Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Suediei cu privire la cadrul general şi condiţiile pentru cooperarea în dezvoltare pe perioada 2003 – 2008 se încadrează în categoria tratatelor internaţionale supuse examinării şi ratificării de către Parlament. Amendamentul a fost semnat la  29 decembrie 2008 la Chişinău în scopul extinderii termenului de valabilitate a Acordului pînă al 31 decembrie 2011.

Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea Amendamentului. Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune operarea a cîtorva modificări în textul proiectului de lege şi anume: a exclude din titlul proiectului cuvintele “din 29 decembrie 2008” şi a expune articolul 1 al proiectului în redacţia care este prezentată în raport.

În condiţiile celor expuse, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană propune adoptarea proiectului de lege în prima şi în a doua lectură.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură, proiectul de Lege nr.135. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propuneri pentru lectura a doua? La vot.

Supun votului pentru lectura a doua proiectul de Lege nr.135. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 23.

Sectorul nr. 3 – 5.

 

Doamna  Maria Postoico:

58 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.135 este adoptat în lectura a doua.

Următoarea chestiune pe ordinea de zi: întrebări şi interpelări. Este ora 12.59. Eu îmi cer iertare, poftim? A, da, avem restanţe, exact. Un moment, nu vă grăbiţi, o secundă.

Proiectul de Lege nr.3340, cu privire la modificarea şi completarea Legii nr.282 din 22 iulie privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase.

Guvernul.

 

Domnul Viorel Dandara – viceministru al finanţelor:

Stimată doamnă Preşedinte,

Onorat Parlament,

Propun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea Legii privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase.

Prezentul proiect are, de fapt, trei obiective. În primul rînd, stabilirea clară a condiţiilor de licenţiere în partea ce ţine de activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase şi a funcţionării caselor de amanet.

Şi doi. Excluderea din lege a reglementărilor referitoare la visteria de stat şi fondul de stat al metalelor preţioase.

Şi completarea legii cu o anexă care include lista serviciilor şi tarifelor pentru determinarea titlului şi marcarea articolelor din metale preţioase, analiza metalelor preţioase, diagnosticarea pietrelor preţioase care anterior se aproba de către Guvern.

Aş vrea să menţionez că în majoritatea statelor europene instituţie analogică vistieriei de stat nu există şi, analizînd costurile în perspectivă s-a stabilit că nu este eficient de a întreţine asemenea instituţii.

În partea ce ţine de condiţiile de licenţiere, după cum ştiţi, este prevăzut că prin legile ce reglementează domeniile respective urmează să fie stabilite şi condiţiile de licenţiere.

În acest context, rog să susţineţi aprobarea prezentului proiect.

 

Doamna Maria Postoico:

Întrebări, vă rog? Nu sînt.

Mulţumim.

Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.282 din iulie 2004 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, şi a susţinut proiectul.

În cadrul examinării proiectului au apărut propuneri şi în avizele comisiilor au apărut propuneri, iată avizele pozitive. Noi o să examinăm pentru lectura a doua toate propunerile şi amendamentele.

Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia propune examinarea proiectului de lege în şedinţa plenară a Parlamentului şi adoptarea lui în primă lectură.

 

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim, domnule Preşedinte.

Întrebări către Comisie? Nu sînt.

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură, proiectul de Lege nr.3340. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumesc.

Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.3340 este adoptat în primă lectură. 

Proiectul de Lege nr.3505 privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Prezintă Guvernul, poftim, prezentaţi.

 

Domnul Vasile Botnari – directorul general al Agenţiei Transporturi:

Mulţumesc.

Stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul nominalizat îşi propune aducerea în concordanţă a prevederilor Legii aviaţiei civile nr.1237 din 1997 şi ale Legii privind securitatea aeronautică nr.92 din 2007 cu măsurile de revizuire şi optimizare a cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător, expuse în Legea nr.424 din 16 decembrie 2004, dar şi reformele din administraţia publică centrală.

Astfel, măsurile propuse în prezentul proiect în mare parte constituie modificarea tehnică realizată prin divizarea clară, prin act legislativ, a atributelor politice şi de reglementare a Agenţiei Transporturi de atribuţiile de control şi supraveghere continuă a autorităţii aeronautice civile în domeniul aviaţiei civile.

 Totodată, modificările propuse spre aprobare au fost elaborate în strictă coordonanţă cu angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova în domeniul aviaţiei civile. Mai exact, este vorba despre Convenţia de la Cicago din 1944, la care Republica Moldova a aderat în 1994, despre rezoluţiile ICAO şi recomandările Comisiei Europene.

Şi anume ce se prevede în acest act: Instituirea organelor autorităţii administrative, autoritatea aeronautică civilă abilitată cu atribuţiile de control şi supraveghere continuă în domeniul aviaţiei civile, principiile de activitate a autorităţii aeronautice civile în bază de autonomie financiară şi surse financiare a acestora.

Proiectul a fost elaborat în comun cu experţii din aviaţia civilă, inclusiv internaţionali, cu analiza şi considerarea practicii internaţionale în domeniul aviaţiei. 

Propunem să susţineţi şi să aprobaţi acest proiect. 

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim, domnule Botnari.

Întrebări?

Mulţumim.

Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi susţine acest proiect.

Comisiile permanente au avizat pozitiv proiectul menţionat. Vreo cîteva comisii au prezentat amendamente care vor fi examinate pentru lectura a doua. Pornind de la cele expuse, Comisia propune adoptarea în primă lectură.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim domnule preşedinte.

Întrebări către Comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dacă nu sînt întrebări, în a doua lectură, domnule preşedinte, propunerea fracţiunilor. În ambele lecturi.

 

Doamna Maria Postoico:

Supun votului, pentru aprobare în primă lectură, proiectul de Lege nr.3505. Cine este pentru, rog să voteze.

Vă mulţumesc.

Majoritatea. Ce se referă la...

Doamnă Cuşnir,

Dumneavoastră aţi avut întrebare? Nu.

Ce se referă la proiecte de legi, agenda este epuizată. Următoarea chestiune pe ordinea de zi este întrebări şi interpelări. Este ora 13.06.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vreau să aduc spre atenţia dumneavoastră două cazuri şocante, care au avut loc la noi, în Republica Moldova, pe care motiv adresez Guvernului aceste două interpelări.

Este vorba despre un băiat pe nume Ştefan Roşca, actualmente are 19 ani, din satul Sadaclia, raionul Cimişlia, care, cu 2 ani în urmă, întorcîndu-se de la antrenament, este deţinător al medaliei de argint la competiţiile republicane la box, a găsit în stîlpul din poarta casei lor, unde îşi făcuse cuib un cocostîrc, pe mama puilor, care atîrna în sîrmele de electricitate. Şi acest copil, la vîrsta de 17 ani, auzind aceşti pui de cocostîrc ţipînd, s-a ridicat pe stîlpul de lumină ca să o scape pe mama lor.

A fost electrocutat şi a rămas fără ambele picioare. Ieşiţi şi nu ascultaţi, nu aveţi inimă în voi, aşa... Au urmat două operaţii, băiatul a rămas fără picioare. De doi ani de zile părinţii îl duc zi de zi la liceul din Cimişlia. S-a găsit o familie bună de moldoveni care lucrează în Italia, veniţi atunci acasă, cu doi ani de zile în urmă. Au citit în ziar această istorie şocantă, au vizitat copilul la Spitalul Clinic Republican, i-au acordat ajutor.

De acolo, din Italia i-au trimis un cărucior, de care se foloseşte şi astăzi. Au găsit sponsori în Italia la spitalul din Verona ca să îi execute proteze acestui copil. Au găsit aceşti bani. Această familie este de acord să îi fie casă în această perioadă cînd se va afla în Italia.

A rămas să se facă unele formalităţi ca acest băiat să obţină viza şi să i se plătească drumul. Adică cheltuielile de transport pentru a merge la Verona, Italia să i se execute aceste proteze.

Într-o situaţie destul de complicată sînt aceşti părinţi care zi de zi trebuie să îl ducă la liceu. Ieri, acest băiat trebuia să vină la Chişinău ca să îşi perfecteze acele certificate medicale de care are nevoie pentru viză şi pentru a pleca în Italia.

L-am aşteptat, dar nu a venit. Cînd l-am contactat să aflu de ce nu a venit, a zis că este tare glod şi nu pot ieşi din sat. Astăzi au fost nevoiţi să caute un tractor să iasă din sat şi acest băiat va veni la Chişinău.

Eu mă adresez Guvernului ca să găsească acei puţini bani de care mai are nevoie acest băiat, să i se deschidă viză pentru Italia şi să i se cumpere bilet ca el să ajungă să i se execute aceste proteze de care are nevoie foarte mare.

Şi al doilea caz este despre o tînără mamă din raionul Rîşcani, satul Horodişte, care, avînd o fetiţă de 2 ani, acum, în ziua de Sfîntul Ion, a mai născut o fetiţă. Soţul ei este plecat la Moscova, acolo şi-a întemeiat o altă familie şi a uitat de această familie.

Din cauza sărăciei în care se află, doamna s-a gîndit să dea acest copil spre adopţie. Eu cred că Guvernul nostru va găsi posibilitate să o ajute pe această doamnă pe nume Nistor Maria din satul Horodişte, raionul Rîşcani ca să îşi crească aceste două fetiţe, cel puţin oleacă să le ridice pe picioare.

Solicit de la Guvern un răspuns în scris despre măsurile întreprinse. Iar noi, parlamentarii, cred că avem şi noi o posibilitate să ajutăm acest băiat să ajungă cît de curînd în Italia pentru a i se executa proteze.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, vă mulţumim.

Alte întrebări, interpelări? Nu sînt. Deci Ora întrebărilor şi interpelărilor este închisă.

Deschidem următoarea chestiune pe ordinea de zi – Declaraţii.

La microfonul central se invită... Nu văd în sală. A, domnul Banari. A, dumneavoastră.

Domnule Braghiş,

Poftim.

S-a înscris domnul Banari. Dumnealui era înscris aici.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Eu l-am rugat din numele grupului nostru.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, am înţeles. Da, bine, domnul Braghiş.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc, doamnă  Preşedinte.

Declaraţia Partidului Social Democrat. Parlamentul este obligat să aprobe programul anticriză înainte de demararea campaniei electorale. Partidul Social Democrat, în repetate rînduri, a propus elaborarea în regim de urgenţă a unui program anticriză, orientat spre protejarea întîi de toate a cetăţenilor şi a celor puţine întreprinderi autohtone care mai activează.

Mai mult, partidul a elaborat programul propriu, cu care intenţionam să ieşim în faţa alegătorilor. Însă ne dăm foarte bine seama că orice tărăgănare a realizării acestor măsuri poate agrava şi mai mult situaţia şi ne poate duce în faza unei ruinări totale a economiei şi sferei sociale. Din aceste considerente, Partidul Social Democrat cere examinarea chiar în această săptămînă, în şedinţa Parlamentului, a propunerilor noastre, precum şi ale altor fracţiuni, pentru ca în cel mult zece zile Guvernul să înceapă realizarea măsurilor de urgenţă, de salvare a economiei ţării şi a sferei sociale. A măsurilor de protecţie a cetăţenilor şi producătorilor autohtoni.

Insistăm ca aceste măsuri să fie examinate înainte de demararea alegerilor. Or, în condiţiile în care Parlamentul şi Guvernul vor intra în campania electorală, ceea ce, de fapt, înseamnă amînarea aplicării acţiunilor anticriză încă pentru 4 – 5 luni,  situaţia poate degrada lamentabil, încît orice Guvern instalat după alegeri, să nu mai poată face faţă lucrului. Acest program se propune din patru compartimente.

1. Lansarea de urgenţă a unui program de protecţie a cetăţenilor, inclusiv prin extinderea Nomenclatorului mărfurilor alimentare asupra căruia se stabileşte adaosul comercial de valoare maximă. Aplicarea măsurilor pentru diminuarea tarifelor şi preţurilor la produsele alimentare de origine autohtonă şi de  import din contul diminuării plăţilor pentru certificare, cît şi a micşorării taxei pe valoarea adăugată pînă la 5 la sută.

Aplicarea măsurilor concrete pentru asigurarea accesului liber pe pieţele de desfacere a producătorilor autohtoni, lichidarea practicii de intermediere  pe pieţele de desfacere. Crearea Comisiei de stat pentru reducerea preţurilor la produsele petroliere, gazele naturale, servicii comunale şi energie electrică.

Modificarea legislaţiei privind Banca Naţională pentru creditarea din rezervele valutare a Guvernului şi Fondului Social în scopul achitării la timp a salariilor, pensiilor şi  indemnizaţiilor sociale. Organele administraţiei publice centrale şi locale vor asigura plata integrală şi neîntîrziată în mod automat a compensaţiilor nominative păturilor social vulnerabile.

2. Realizarea măsurilor de salvare a întreprinderilor şi ramurilor sectorului real al economiei. Reducerea importurilor prin majorarea temporară a taxelor vamale la mărfurile care se produc şi în Republica Moldova. Scoaterea barierelor şi lichidarea monopolurilor la exportul producţiei agricole autohtone. Admiterea la achiziţiile publice doar a întreprinderilor autohtone.

Iniţierea negocierilor cu Uniunea Europeană, Rusia, SUA, China, Japonia privind acordarea unor credite tehnice şi financiare în condiţii preferenţiale, garantate de stat întreprinderilor moldoveneşti. Stoparea procesului de privatizare a întreprinderilor naţionale şi a patrimoniului public şi adoptarea unei noi viziuni privind modelul de dezvoltare a ţării prin consolidarea rolului statului în economie, cu trecerea la investiţii active în propria economie.

 Simplificarea sistemului de gestionare a taxei pe valoarea adăugată, anularea taxei pe valoarea adăugată la importul de utilaje şi echipamente şi renunţarea la colectarea în avans a taxei pe valoarea adăugată. Asigurarea restituirii urgente a TVA exportatorilor.       

Majorarea accizelor la importuri şi reducerea băuturilor... şi producerea băuturilor alcoolice tari în scopul stimulării comercializării vinurilor autohtone. Majorarea accizelor şi taxelor vamale de import la produsele de lux şi tutun. Crearea Companiei de Stat pentru creditarea populaţiei pentru procurarea de locuinţe în scopul salvării ramurii de construcţii.

3. Prevenirea lichidării locurilor de muncă şi crearea locurilor de muncă noi. Aici crearea unui mecanism de facilitare a agenţilor economici pentru prevenirea lichidării locurilor de muncă şi crearea a noi locuri de muncă, inclusiv prin facilităţi fiscale. Identificarea ramurilor şi întreprinderilor prioritare cu scopul acordării susţinerilor directe financiare din partea statului. Reorientarea investiţiilor din bugetul de stat în proiecte de investiţii strategice pentru crearea noilor locuri de muncă.

Iniţierea de către Guvern, în regim de urgenţă şi în numele statului, a unui program de proiecte investiţionale de durată şi cu adresă concretă, care ar face atractive sursele băneşti venite de la remitenţi, pentru crearea întreprinderilor populare cu garantarea dividendelor la nivelul procentului depunerilor bancare. Adresarea către Uniunea Europeană, SUA, Rusia, Japonia şi China pentru a acorda Republicii Moldova un credit de 1 miliard de dolari pentru susţinerea producătorilor agricoli şi a întreprinderilor industriale, care creează noi locuri de muncă.

4. Protecţia sistemului financiar-bancar. Garantarea integrală sută la sută a depozitelor populaţiei în băncile comerciale de către stat. Activizarea rolului statului în domeniul pieţei financiare şi a hîrtiilor de valoare pentru a contracara încercările de speculaţie a cursului monedei naţionale şi celei îndreptate împotriva activelor statului.

Rectificarea bugetului de stat pentru finanţarea investiţiilor de stat strict necesare şi urgente şi eliminarea cheltuielilor nejustificate în perioada de criză. Revizuirea sistemului de subvenţionare şi de susţinere din partea statului a sectorului privat. În cazul în care Parlamentul nu va aproba o decizie în problemele respective, propunem să oferim Executivului dreptul de a întreprinde acţiuni necesare prin aprobare de ordonanţă de Guvern.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită doamna Cuşnir.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Onorată asistenţă,

După ce la 30 octombrie 2008 domnul Preşedinte Lupu nu mi-a deschis microfonul ca să adresez o interpelare, întrebare candidatului la funcţia de avocat parlamentar doamna Tamara Plămădeală, înaintată de către liderii PPCD şi susţinută de un grup de deputaţi comunişti, iar Fracţiunea comuniştilor şi PPCD a votat pentru numirea ei în funcţia respectivă, eu am adresat o interpelare Procuraturii Generale şi una Guvernului să verifice carnetele de muncă şi contribuţia dumneaei la diferite bugete.

La 6 noiembrie 2008 am citit o declaraţie prin care am comunicat Parlamentului că doamna Plămădeală nu a achitat în bugetul asigurărilor sociale în perioada 2000 – 2008, cum a prezentat informaţia  Parlamentului, decît pentru un an şi două luni. Dar comuniştii şi PPCD-ştii nu au binevoit să asculte. Le solicitam să o recheme din funcţie. Prin alt răspuns al Ministerului Finanţelor doamna a achitat impozit pe venit doar pentru anul 2004 – 45 de lei, în 2005 – 181 de lei, în 2006 nu a avut venit impozabil, în 2007 – 675 de lei.

Doamna Plămădeală ne-a prezentat informaţia că în perioada 1994 – 1999 a studiat la ULIM şi a obţinut diploma de jurist. Din răspunsul primit de la ULIM am aflat că doamna Plămădeală s-a transferat la instituţia menţionată de la Universitatea de Stat din Moldova la anul patru, tocmai în 1997. Şi mai uimitor este răspunsul de la USM, unde  doamna Plămădeală a studiat din decembrie 1995, fiind transferată la anul doi, Facultatea de Drept, după ce în doi ani din 1993 pînă în 1995 făcuse un an de studii la Universitatea “Omega Lux” din Bucureşti.

În septembrie 1997 a fost exmatriculată din anul trei de la USM şi îndată doamna Plămădeală ajunge, straniu că prin transfer, la ULIM în anul patru, unde peste doi ani obţine diploma de jurist.

De ce şi-a ascuns această cale anevoioasă de obţinere a diplomei de jurist? Eu înţeleg, transferul de la Bucureşti la Chişinău. Dar transferul de la Chişinău la Chişinău după exmatriculare nu pot să-l înţeleg. De fapt, atunci cînd domnul Lupu nu mi-a deschis microfonul, vroiam să o întreb pe doamna Plămădeală referitor la carnetele ei de muncă. Procuratura Generală a studiat această întrebare şi mi-a răspuns că totul este bine. Nu este temei pentru intervenţie.

Recunoscînd că unele înscrieri au fost făcute din greşeală, dar nu au valoare juridică, deoarece lipseşte ştampila. Simplu de tot, s-a jucat cineva cu carnetele de muncă ale doamnei Plămădeală şi Procuratura nu are  nici o treabă cu aceasta, ca şi cu multe alte cazuri protejate de persoane cu înalte funcţii de răspundere.

Ce mi-aţi răspunde, domnule Procuror General, cînd vă comunic că carnetul de muncă prezentat de doamna Plămădeală aparţine nu Asociaţiei Obşteşti “Agrodrept Moldova”, ci SRL “Tehnodesing and company”.  Iar AO “Agrodrept Moldova” nu activează pe teritoriul raionului Orhei şi nu este înregistrată la autoritatea publică locală.

Dar faptul că Tamara Plămădeală a fost foarte activă în cadrul multiplelor proiecte, inclusiv Programul Naţional “Pămînt”, a organizat mai multe seminare şi a apărat ţăranii nu ştiu unde şi nu ştiu de cine tot pentru bani. Pînă la urmă, Tamara Plămădeală a ajuns să apere drepturile copilului în calitate de avocat parlamentar. Nu are nici o iotă despre drepturile copilului în activitatea sa.

Această doamnă a implicat mai multe persoane din diferite sate ale raionului Orhei în cadrul diferitelor proiecte, dar a uitat să se achite pentru munca lor. O doamnă atît de coruptă a făcut mese rotunde cu Ştefan Secăreanu, unde a învinuit de corupţie profesorii din Orhei. Apare întrebarea: cine stă în spatele Tamarei Plămădeală? Cum a obţinut acele numeroase proiecte şi au nimerit anume la ea? Cu cine s-a împărţit? De ce liderii PPCD i-au găsit o funcţie atît de responsabilă, dar şi inamovibilă pe cinci ani? Şi de ce comuniştii au semnat cu PPCD acel proiect de Hotărîre nr.2967 şi au votat candidatul al cărui loc nu este deloc compatibil cu funcţia dată.

Este o mimare a democraţiei pentru europeni în stilul bostăniu–roşu, cu implicarea Parlamentului în jocurile lor murdare. Adevăratul candidat al opoziţiei domnul Moroşanu, care a fost net superior celorlalţi candidaţi a avut un vot mai favorabil în comisie faţă de doamna Plămădeală, nu a acumulat numărul necesar de voturi în şedinţa plenară.

Adresez aceste întrebări Preşedintelui şi Biroului permanent al Parlamentului, Procurorului General, Procuraturii anticorupţie şi Guvernului să examineze activitatea doamnei Plămădeală pînă la numirea ei în funcţia de avocat parlamentar în privinţa studiilor, activităţii economice şi în cadrul proiectelor, provenienţa averilor deţinute şi din ce surse, cît şi Centrului pentru drepturile omului, personal doamnei Plămădeală să îşi dea demisia din funcţia pe care o ocupă ilegal, prin falsificarea datelor prezentate Parlamentului şi necorespunderea cerinţelor Legii cu privire la avocatul parlamentar.

De la toţi acei nominalizaţi solicit un răspuns în scris şi voi anunţa toate organismele internaţionale acreditate în Republica Moldova, care se ocupă de drepturile omului.

Mulţumesc.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.22.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova