DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a V-a ORDINARA – MARTIE 2007
Sedinta
din ziua de 2 martie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea
ei.
3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.810 cu privire la confirmarea componentei nominale a
Colegiului Procuraturii.
2. Dezbaterea si adoptarea proiectului de
Lege nr.4618 pentru modificarea si completarea titlului III din Codul fiscal
nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (art.112).
3. Dezbaterea si adoptarea proiectului de
Lege nr.4324 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare.
4. Dezbaterea si adoptarea proiectului de
Lege nr.4364 pentru modificarea si completarea Codului de executare al
Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (art.169, 170, 171 s.a.).
5. Reexaminarea si adoptarea Legii nr.399-XVI
din 14 decembrie 2006 privind modificarea si completarea unor acte legislative.
Proiectul de Lege nr.499.
6. Dezbaterea si adoptarea proiectului de
Lege nr.424 pentru abrogarea Legii nr.459-XII din 22 ianuarie 1991 cu privire
la proprietate.
7. Dezbaterea si aprobarea proiectului
ordinii de zi a sedintelor Parlamentului Republicii Moldova din 15 – 23 martie
2007.
8. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.849 privind eliberarea din functie a Presedintelui Curtii Supreme
de Justitie.
9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege privind achizitiile publice.
10. Declaratia domnului deputat Veaceslav
Untila – Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor
101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 95 de deputati. Absenteaza deputatii:
Boris Stepa – din motive de sanatate, Galina Balmos, Larisa Zimin, Dumitru
Ivanov, Angela Leahu, Vitalia Pavlicenco.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Va multumesc.
Stimati colegi,
Astazi, 2 martie, se implinesc 15 ani de la
declansarea conflictului armat de pe Nistru, a tragicelor evenimente din 1992. In
acest context, eu as propune, in memoria celor cazuti in luptele pentru
independenta si integritatea tarii, cit si a celor cazuti din rindul populatiei
civile, sa pastram un moment de reculegere. (Se pastreaza un moment de
reculegere.)
La fel, tin sa anunt ca tot astazi, in ziua
de 2 martie 2007, se implinesc 15 ani din momentul in care Republica Moldova a
devenit membru al Organizatiei Natiunilor Unite, o data cu adoptarea rezolutiei
respective de catre Adunarea Generala a Natiunilor Unite.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Presedinte,
Vreau sa va spun ca noi, astazi, am ratat o
sansa de a acorda acestei zile un statut, in conformitate cu proiectul de lege inaintat
de “Alianta «Moldova Noastra»”. Doi. Vreau sa-mi acordati timp pentru o declaratie
din partea “Aliantei «Moldova Noastra»” la finele acestei sedinte.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune includerea pe ordinea de zi pentru ziua de astazi a proiectului de Hotarire
nr.849 cu privire la eliberarea din functie a Presedintelui Curtii Supreme de
Justitie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Ieri, dupa ce reprezentantul Fondului
Monetar International si-a tinut discursul in limba rusa, am fost atacata de catre
reprezentantii Fractiunii Comunistilor si gestul meu de iesire din sala a fost
calificat ca un gest obraznic.
Vreau sa spun ca nu am avut nimic impotriva
faptului ca domnul reprezentant
si-a tinut acest discurs in limba rusa, ci pentru faptul ca nu mi-a fost
asigurata traducerea. Eu m-am asezat la locul meu si am verificat acest lucru,
fapt pentru care, in semn de protest, am iesit din sala. Iar reprezentantii
Fractiunii Comunistilor in public, in cantina si peste tot au calificat acest
gest drept unul obraznic.
Vreau sa stiu, de ce nu am fost anuntati la
inceput ca discursul se va tine in limba rusa? Sa putem sa ne aplicam acestor
conditii, sa vedem daca este translare si, dupa aceasta …
Domnul Marian Lupu:
Eu rog putina liniste in sala.
Doamna Valentina Cusnir:
Pentru aceasta solicit… La mine, la locul
meu de munca nu s-a facut translare. Si, de aceea, vreau sa clarific acest
moment. Si fractiunea majoritara sa-si ceara scuze, fiindca a iesit si domnul
Stepaniuc la sfirsit, calificind, pentru toata tara, acest gest drept obraznic.
Si vreau timp pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Supun votului propunerea Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati referitoare la proiectul de Hotarire a Parlamentului
nr.149. Cine este pentru examinarea acesteia in sedinta de astazi cu includerea
in ordinea de zi, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Stimatii mei colegi,
Acum – o informatie. Eu cred ca ar trebui sa
tragem niste lectii, noi toti, in legatura cu discursul prezentat de catre
reprezentantul Fondului Monetar International aici. Limba in care este
prezentat raportul sau discursul, conform uzantelor de protocol, e si normal ca
este la alegerea oaspetelui.
Acum, oaspetele nostru, cunoscind limba rusa,
si avind in vedere faptul… Ca sa vedeti, el s-a gindit mult mai bine decit noi
toti, ca sedintele plenului Parlamentului sint transmise in eter direct si ceea
ce a vorbit la tribuna centrala… Stiti bine, ca cei care privesc si asculta nu
sint asigurati cu traducere. Ei aud doar ceea ce se vorbeste in limba de
prezentare a acestui raport. Si oaspetele nostru s-a gindit mult mai bine decit
o parte dintre noi la acest aspect, nemaivorbind, pur si simplu, de anumite
norme elementare de etica.
Eu sint informat si de aici, din Prezidiu, si
colegii mi-au confirmat ca in sala a fost asigurata traducerea. Asta inseamna ca
nici nu poate fi o problema individuala, ca cuiva din deputati aici, in sala, i
se deconecteaza traducerea. Daca exista probleme tehnice in context general, la
locul care este ocupat de colega noastra, eu o sa rog tehnicienii sa vada, care
sint problemele.
Dar trebuie sa constatam ca traducerea a
fost asigurata si problema nu a fost, nu a existat, pur si simplu. Sa tragem niste
concluzii pentru viitor si sa ne gindim la propriul nostru comportament si la propria
noastra imagine, atit in interior, cit si in fata partenerilor nostri din
exterior.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
“Alianta «Moldova Noastra»” propune o pauza
de o ora pentru participarea la mitingul de comemorare a participantilor la
conflictul pentru apararea integritatii si independentei Republicii Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act.
Stimati colegi,
Ordinea de zi a sedintei de astazi.
Proiectul de Hotarire nr.810 cu privire la confirmarea componentei nominale a
Colegiului Procuraturii.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat proiectul de Hotarire a Parlamentului cu privire la confirmarea
componentei nominale a Colegiului Procuraturii si mentioneaza urmatoarele.
In conformitate cu prevederile articolului
18 din Legea cu privire la Procuratura, in cadrul Procuraturii functioneaza
Colegiul, ca organ consultativ compus din 9 persoane. Presedinte al Colegiului
este Procurorul General. Din componenta Colegiului Procuraturii fac parte:
Procurorul General, primul adjunct si adjunctii Procurorului General,
procurorul Gagauziei, alti procurori.
Procurorul General si adjunctii lui,
procurorul Gagauziei sint membri ai colegiului din oficiu. Componenta nominala
a Colegiului Procuraturii, propusa de Procurorul General, se confirma de catre
Parlament in decurs de o luna, dupa numirea Procurorului General, termen care
expira la data de 8 martie anul curent.
Candidaturile nominalizate in proiectul
nr.810 au fost examinate de catre comisie si s-a stabilit ca acestea corespund
cerintelor legale si dispun de calitatile necesare pentru a fi incluse in
componenta Colegiului Procuraturii. In baza celor relatate, luind in consideratie
si bazindu-se pe demersul respectiv al Procurorului General, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati propune plenului Parlamentului examinarea si
adoptarea proiectului de Hotarire al Parlamentului nr.810.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului aprobarea
proiectului de Hotarire al Parlamentului nr.810 cu privire la confirmarea
componentei nominale a Colegiului Procuraturii. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul nr.810 este aprobat. Felicitari
membrilor Colegiului Procuraturii. Va dorim mult succes si inalt profesionalism
in exercitarea functiilor dumneavoastra. Sinteti liberi.
Proiectul de Lege nr.4618 pentru
modificarea si completarea titlului III din Codul fiscal. Lectura a doua.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati.
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de lege sus-mentionat pentru a doua lectura si, in
contextul avizelor prezentate de comisiile permanente, Guvern, Directia juridica
a Aparatului Parlamentului si de deputati, constata urmatoarele.
Avizul Guvernului Republicii Moldova pe
marginea acestui proiect de lege este pozitiv, prin el, totodata, se prezinta
propuneri de modificare, sustinute de comisie, si anume. Contribuabilii care
doresc sa se inregistreze benevol ca platitor al taxei pe valoarea adaugata
urmeaza ca achitarea pe livrarile impozabile de marfuri si servicii, cu exceptia
celor din import, sa fie efectuata de catre cumparatori sub forma de decontare
prin virament la conturile bancare, deschise in institutiile financiare si care
au relatii fiscale cu sistemul bugetar al republicii.
Totodata, se propune ca plafonul
obligatoriu de inregistrare ca platitor al taxei pe valoarea adaugata de catre
subiectii care desfasoara activitate de intreprinzator sa fie majorata pina la
300 de mii de lei, oferind agentilor economici posibilitati de a-si alege acel
regim de activitate care este mai convenabil si practic in lucru.
Nu se accepta propunerea Guvernului la
articolul 113, alineatul (2), litera a) din Codul fiscal, ca organul fiscal sa
anuleze de sine statator inregistrarea ca contribuabil al taxei pe valoarea adaugata,
in cazul in care valoarea totala a livrarilor impozabile intr-o perioada de 12
luni nu a depasit plafonul de 300 de mii de lei, deoarece, proiectul de lege
presupune inregistrarea ca contribuabil al taxei pe valoarea adaugata la depasirea
plafonului de 100 de mii de lei.
In acest context, Comisia pentru politica
economica, buget si finante propune ca la articolul 13, alineatul (2), litera
a) cifra “200 de mii de lei” sa fie substituita prin cifra “100 de mii de lei”.
Concomitent, comisia propune ca subiectul sa se considere inregistrat din prima
zi a lunii urmatoare fata de cea in care a avut loc depasirea de plafon, fapt
despre care a fost instiintat oficial Serviciul Fiscal de Stat, completind
formularul respectiv.
Comisia a acceptat propunerea Guvernului ca
data anularii inregistrarii de contribuabil al taxei pe valoarea adaugata sa
fie considerata data intocmirii actului de control, in baza caruia este adoptata
decizia sefului sau sefului-adjunct al organului teritorial fiscal privind
anularea inregistrarii.
Referitor la propunerea invocata de Comisia
pentru agricultura si industria alimentara, deputatul Iurie Bolboceanu, de a
micsora plafonul de inregistrare benevola de la 100 de mii pina la 50 de mii de
lei, precum si cea a deputatilor Valeriu Guma si Valeriu Cosarciuc, de a
exclude, in genere, plafonul benevol de inregistrare ca platitor al taxei pe
valoarea adaugata, aceasta nu poate fi acceptata, dat fiind faptul ca statul,
prin adoptarea initiativei legislative, la prima etapa, va contribui la imbunatatirea
activitatii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii din toate ramurile economiei
nationale, inclusiv pentru agentii economici nou-infiintati, asigurind
concomitent nivelul de perfectionare continua a mecanismului de administrare a
taxei pe valoarea adaugata.
In contextul avizului Directiei juridice a
Aparatului Parlamentului, se accepta excluderea, din titlul proiectului de lege
si din articolul unic, a cuvintelor: “Titlul III”, ca fiind de prisos, iar
sursa oficiala de publicare urmeaza a fi completata cu cuvintele “editie
speciala”.
Pornind de la cele mentionate si tinind
cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, ale Guvernului si Directiei
juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia pentru politica economica, buget si
finante propune proiectul de Lege nr.4618 spre adoptare in lectura a doua.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc si eu.
Stimati colegi,
Propuneri pentru lectura a doua?
Va multumesc, domnule Popa.
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.4618 in lectura a doua.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4618 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4324 cu privire la
aprobarea Regulamentului disciplinei militare. Lectura a doua.
Comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Onorata asistenta.
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la aprobarea
Regulamentului disciplinei militare. Acest proiect de lege a fost adoptat in
prima lectura la 8 decembrie 2006. Comisia, in sedinta sa, a examinat
amendamentele inaintate de comisiile permanente ale Parlamentului si de deputati
la proiectul de lege nominalizat. In total, au parvenit 16 amendamente, care au
fost sistematizate in cadrul sintezei.
Din toate amendamentele parvenite, 15 au
fost acceptate integral de comisie si unul partial. Ma voi referi doar la citeva
amendamente mai importante. Astfel, deputatul Stefan Grigoriev propune
substituirea sintagmei: “cetatenilor trecuti in rezerva, retragere” din
articolul 2, alineatul (2), prin sintagma: “rezervistilor concentrati sau
mobilizati”, care a fost acceptata de comisie din considerentul ca prevederile
Regulamentului disciplinei militare urmeaza sa se extinda numai asupra
militarilor.
De asemenea, deputatul Grigoriev a mai inaintat
o propunere, prin care cere sa se faca referinta, in articolul 3, la toate
tratatele internationale la care Republica Moldova este parte si nu doar la
acelea care vizeaza drepturile omului. Aceasta, de asemenea, a fost acceptata
de comisie. Deoarece Regulamentul in cauza trebuie sa aiba la baza nu numai
acorduri internationale privind drepturile omului, dar toate acordurile internationale
la care Republica Moldova este parte.
Deputatul Semion Dragan a inaintat un
amendament privind completarea articolului 15, si anume: dupa sintagma “conducatorul
structurii militare” sa se introduca cuvintele: “Seful marelui stat major al
Armatei Nationale, comandant al Armatei Nationale (cu exceptia aplicarii
pedepselor disciplinare ofiterilor cu grade militare superioare, prevazute la
articolul 59, literele d) si e)) si viceministrul apararii (cu exceptia aplicarii
pedepsei disciplinare ofiterilor, prevazute la articolul 59, literele d) si
e)). Si mai departe dupa text. Amendamentul a fost acceptat de comisie,
deoarece Seful marelui stat major al Armatei Nationale si viceministrul apararii
trebuie sa aiba autoritate disciplinara asupra intregului efectiv al Armatei Nationale.
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica propune adoptarea proiectului de Lege cu privire la
aprobarea Regulamentului disciplinei militare in lectura a doua, cu modificarile
si completarile incluse in sinteza anexata la raportul comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.4324, in conditiile raportului comisiei sesizate in
fond. Cine este pentru, rog sa voteze.
Stimati colegi,
Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 29.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
71 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4324 este adoptat in
lectura a doua.
Inainte de a continua examinarea
subiectelor incluse pe ordinea de zi vreau sa fac un anunt.
Stimati colegi,
Vom lua o pauza in sedinta plenului
Parlamentului la ora 11.10, pentru a le oferi posibilitatea deputatilor sa
participe la mitingul de comemorare cu acest trist prilej, de 15 ani de la
declansarea conflictului armat de pe Nistru.
Mijloacele de transport vor fi puse la dispozitia
corpului de deputati la parcarea Parlamentului. Rog presedintii de comisii, sefii
de fractiuni sa foloseasca mijloacele lor de transport, la fel, pentru a oferi si
colegilor posibilitatea sa se deplaseze la fata locului. Poftim? Da, imi cer
scuze, locul mitingului este la monumentul eroilor cazuti din cadrul Complexului
“Eternitate”. Continuam.
Proiectul de Lege nr.4364 pentru
modificarea si completarea Codului de executare al Republicii Moldova. Lectura
a doua.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.4364, prezentat de catre
Guvern, a fost examinat si adoptat in prima lectura de Parlament prin Hotarirea
din 9 februarie 2007. Va aduc aminte ca proiectul are ca scop aducerea legislatiei
in vigoare in corespundere cu prevederile Codului de procedura penala si ale
Codului Penal, potrivit carora arestul a fost exclus ca pedeapsa penala. In
cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati au fost examinate
amendamentele parvenite de la deputati, comisiile permanente, Directia juridica
a Aparatului Parlamentului. Rezultatul examinarii acestor amendamente si
decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra lor se contin in
anexa la prezentul raport. In aceste conditii, luind in consideratie rezultatul
examinarii amendamentelor, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune
adoptarea proiectului de Lege nr.4364.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte.
Lectura a doua.
Stimati colegi,
Propuneri?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Presedinte,
Vizavi de amendamentul propus de mine, la
articolul 224, in argumentarea pe care o dati dumneavoastra ca, in prezent,
organele de executare nu supravegheaza executarea sarcinilor arestului
contraventional s.a.m.d., ca sa nu citesc tot textul. Dar, totodata, spuneti ca
contravenientii nu sint detinuti in penitenciarele in care se executa pedepsele
penale. Corect?
Dar, totodata, in proiectul de Lege
prezentat, la articolul 338, punctul 17), de fapt, la articolul 338 este
specificat foarte clar executarea sanctiunilor arestului contraventional si
unde scrie, iarasi, foarte clar, in alineatul (1): “sanctiunea arestului
contraventional se executa in conditii stabilite pentru un regim initial, intr-un
penitenciar de tip semi-inchis, conform prevederilor capitolului” s.a.m.d.
Noi stim ca, de facto, arestul contraventional
se executa pe linga… Dar daca este asa, este de facto, iar legea prevede foarte
clar, la articolul respectiv, ca sanctiunea arestului contraventional se executa
in penitenciar de tip semiinchis, atunci ori acceptati amendamentul pe care
l-am propus eu, unde sa stabilim in mod expres acest lucru ca detentia se face in
mod izolat fata de restul detinutilor, ori trebuie sa modificam articolul 338.
Domnul Vladimir Turcan:
Articolul 338, de fapt, astazi nu se aplica,
deoarece noi nu avem aceste izolatoare de tip semiinchis in ziua de astazi.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Eu cunosc lucrurile acestea.
Domnul Vladimir Turcan:
De aceea noi, daca ati atras atentia, am
accentuat ca la acest moment, anume la acest moment, dupa ce si trecerea
aceasta este prevazuta pentru perioada anilor 2008-2010, va fi deja trecut
izolatorul respectiv, care se afla astazi temporar in subordinea Ministerului
Afacerilor Interne, va fi trecut in subordinea Ministerului Justitiei. Atunci,
fara doar si poate, vor fi necesare si unele… introducerea unor modificari.
Domnul Vladimir Filat:
Eu inteleg foarte bine acest aspect.
Spuneam ca situatia de facto, in comparatie cu situatia reflectata in lege este
separata, si atunci, poate ca trebuie specificat mai clar. Bine, atunci, daca
spuneti ca este posibil si asa…
Domnul Vladimir Turcan:
Pur si simplu, actualmente nu exista si, de
aceea, este imposibil de a modifica articolul 224. In momentul in care se va
face predarea de la MAI la Ministerul Justitiei va fi necesar, clar, si
introducerea unei modificari, care porneste de la articolul 338 si de la
articolul 224.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Alte propuneri? Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
Stimati colegi,
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.4364 in conditiile raportului comisiei sesizate in fond.
Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4364 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.499, reexaminarea
Legii nr.399-XVI din 14 decembrie 2006 privind modificarea si completarea unor
acte legislative.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat obiectiile si propunerile expuse de domnul Presedinte al
Republicii Moldova Vladimir Voronin pe marginea Legii nr.399 privind
modificarea si completarea unor acte legislative, adoptata de Parlament la 14
decembrie, prezentata spre promulgare si remisa Parlamentului spre reexaminare si
constata urmatoarele.
Legea nominalizata include multiple modificari
si completari, operate nemijlocit in prevederile actuale ale Legii nr. 156 din
14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurari sociale de stat, avind menirea
sa imbunatateasca aceasta lege si sa actualizeze unele momente, reiesind din
realitatile curente, precum si sa solutioneze unele probleme ce tin de
asigurarea cu pensii a judecatorilor si procurorilor.
In acest sens, s-au operat modificari in
trei legi: Legea nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constitutionala,
Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecatorului si Legea
nr.118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratura, acestea fiind
completate cu articole care prevad care va fi organul abilitat cu dreptul de a
stabili pensii si indemnizatii viagere judecatorilor si procurorilor, precum si
sursa de finantare ale acestor pensii si indemnizatii.
Anume cu referinta la aceste articole au
fost expuse obiectiile din partea Presedintelui Republicii. Astfel, s-a propus
ca articolul 32.2 din articolul II al Legii nr.399-XVI si articolul 34.2 din
articolul V al Legii sa fie modificate in partea ce tine de sursa de finantare,
fiind prevazut ca inca o perioada de patru ani, pina la 1 ianuarie 2010,
pensiile acestor categorii de angajati sa fie achitate din mijloacele bugetului
de stat. Argumentele invocate au fost urmatoarele:
Procurorii si judecatorii sint supusi
asigurarilor sociale de stat doar incepind cu
1 ianuarie 2006, deci, contributia acestora la bugetul asigurarilor sociale de
stat este inca nesemnificativa, fapt ce va contribui la o distribuire excesiva
a mijloacelor banesti de la ceilalti contribuabili spre pensionarii din rindul
procurorilor si judecatorilor.
La fel, cheltuielile majore, ce vor fi
suportate in mod nejustificat de catre bugetul asigurarilor sociale pentru
plata pensiilor si indemnizatiilor stabilite pentru aceste categorii de
persoane. Cu atit mai mult cu cit acestia sint asigurati cu pensie la o virsta
foarte timpurie, fapt ce sporeste aceste cheltuieli.
Examinind problema in cauza si argumentele
expuse, membrii comisiei sesizate in fond au acceptat propunerea expusa de Presedintele
Republicii, de a achita pensiile stabilite procurorilor si judecatorilor din
mijloacele bugetului de stat pina la 1 ianuarie 2010, mentionind insa ca aceste
prevederi urmeaza a fi extinse si asupra judecatorilor Curtii Constitutionale.
In acest context, articolul 21.2 din Legea
nr.317-XIII cu privire la Curtea Constitutionala si articolul 32.2 din Legea
nr.544-XIII cu privire la statutul judecatorului se propun a fi expuse in
varianta propusa de Presedintele Republicii Moldova: “Pina la 1 ianuarie 2010
cheltuielile pentru achitarea pensiilor si indemnizatiilor lunare viagere sint
suportate de bugetul de stat”.
Si articolul 34.2 din Legea nr.118-XV cu
privire la Procuratura va avea urmatorul continut: “Pina la 1 ianuarie 2010
cheltuielile pentru achitarea pensiilor sint suportate de bugetul de stat”.
A doua obiectie a Presedintelui se refera
la articolul III, punctul 24) din Legea nr. 399-XVI din 14 decembrie 2006 prin
care a fost modificat alineatul (4) al articolului 52 din Legea privind
pensiile de asigurari sociale de stat. Modificarea operata la acest articol se
refera la modul de calculare al pensiei in cazurile cind, din diverse motive,
nu s-au pastrat documentele ce confirma salariul persoanelor ce solicita
pensia.
Aceasta modificare nu a fost acceptata pe motiv
ca modul in care se propunea solutionarea problemei in cazurile mentionate ar
putea provoca situatii de tainuire intentionata a documentelor salariale, atit
din partea patronilor, cit si din partea angajatilor, fapt ce ar duce la incalcarea
principiului echitatii sociale in cadrul sistemului de asigurare cu pensii.
Din aceste considerente s-a optat pentru
formularea actuala a alineatului (4) din articolul 52, ea fiind considerata mai
reusita. Totodata, se mentioneaza ca, in cazuri exceptionale, in lipsa
documentelor din motive neimputabile, solicitantului i s-ar putea substitui
lunile respective cu un numar similar de luni din activitatea imediat anterioara.
Fiind de acord cu motivele invocate,
comisia considera ca, pornind de la necesitatea de a proteja interesele
persoanelor in cazurile mentionate, este necesar de pastrat partial continutul
alineatului (4) din articolul 52 al Legii privind pensiile de asigurari sociale
de stat in varianta expusa de Legea nr.399-XVI din 14 decembrie 2006.
Astfel, comisia propune expunerea
articolului 52, alineat (4) in felul urmator: “In cazul in care nu este posibil
de a prezenta certificatul cu privire la venitul asigurat, deoarece documentele
nu s-au pastrat la intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat sau obstesti
in organele lor ierarhic superioare, precum si in arhive, lunile respective se
substituie cu un numar similar de luni din activitatea nemijlocit anterioara”.
Aceasta formulare a fost coordonata si cu Ministerul Protectiei Sociale,
Familie si Copilului.
Alineatul (4) din expunerea actuala a
articolului 52 din Legea privind pensiile de asigurari sociale de stat va fi pastrat
si va deveni, respectiv, alineatul (5). In contextul celor relatate, comisia
propune sustinerea prezentului raport.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Doamna presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond, supun votului. Cine este pentru adoptarea Legii nr.499, tinind cont de
propunerile inaintate de catre seful statului, rog sa voteze. Rog sa fie
anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Legea este adoptata.
Proiectul de Lege nr.424 pentru abrogarea
Legii cu privire la proprietate. Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
La adoptarea in anul 1991 a Legii cu
privire la proprietate, aceasta a constituit un pas important in evolutia
conceptului de proprietate in Republica Moldova. Dar in prezent, in legatura cu
modificarea relatiilor sociale si cu amendarea legislatiei, prevederile
acesteia au devenit perimate. In legatura cu aceasta, Guvernul propune
abrogarea acestei legi si roaga sustinerea proiectului de lege in doua lecturi.
Multumim.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Domnule Esanu,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Onorat Parlament,
Comisia economica, pentru buget si finante
a examinat proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.459-XII din 22 ianuarie
1991 cu privire la proprietate, initiativa legislativa a Guvernului. Proiectul
de lege presupune abrogarea Legii cu privire la proprietate dat fiind faptul ca
este depasita de timp, nu mai corespunde cerintelor actuale si nu se utilizeaza
din motivul ca a intrat in vigoare Codul civil, unde, in cartea a doua, este
reglementata institutia proprietatii.
Potrivit prevederilor Legii privind actele
legislative nr.780-XV din 22 decembrie 2001, abrogarea este un procedeu de
suprimare a prevederilor actului legislativ, care nu mai corespunde concordantei
dintre social si legal.
Au parvenit avize din partea comisiilor
permanente si Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, in care se sustine
unanim proiectul de lege sus-mentionat. Pornind de la cele expuse si in baza
avizelor comisiilor permanente ale Parlamentului, Comisia pentru politica
economica, buget si finante propune abrogarea Legii nr.459-XII din 22 ianuarie
1991 cu privire la proprietate.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, domnule vicepresedinte.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.424. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea
proiectului de Lege nr.424 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.1 – 29.
Sectorul nr.3 – 9.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
70 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.424 este adoptat in
lectura a doua.
Stimati colegi,
Ca sa inchei aceasta pagina a subiectelor
privind ordinea de zi, voi supune votului aprobarea proiectului ordinii de zi a
sedintelor Parlamentului pentru perioada 15–23 martie. Fac o precizare: in
zilele de joi si vineri, 8-9 martie, sedintele plenului Parlamentului nu vor
avea loc, fiindca aceste zile au fost declarate ca zile de sarbatoare. Motiv
pentru care acest proiect al ordinii de zi face referinta la urmatoarea perioada
bisaptaminala. Cine este pentru aprobarea ordinii de zi, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Proiectul de Hotarire a Parlamentului
nr.149.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat demersul Consiliului Superior al Magistraturii din 1 martie anul
curent, prin care se propune Parlamentului eliberarea doamnei Valeria Sterbet
din functia de judecator si Presedinte al Curtii Supreme de Justitie in legatura
cu depunerea cererii de demisie.
Anterior, prin hotarirea Consiliului
Superior al Magistraturii din 15 februarie, doamna Sterbet a fost numita in
functia de judecator al Curtii Constitutionale. In baza prevederilor Constitutiei
Republicii Moldova, ale Legii cu privire la statutul judecatorului si ale Legii
cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii judecatorul Curtii Supreme de
Justitie si Presedintele acestei instante judecatoresti, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii, se numesc in functie sau, dupa caz, se
elibereaza din functie de catre Parlament. Eliberarea judecatorului din functie
se efectueaza in temeiurile stabilite de lege, inclusiv in cazul depunerii
cererii de demisie.
Avind in vedere ca demersul privind
eliberarea doamnei Valeria Sterbet din functia de judecator si Presedinte al
Curtii Supreme de Justitie corespunde rigorilor legale, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati propune Legislativului spre examinare si adoptare
proiectul de Hotarire nr.849.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
In conditiile raportului comisiei sesizate in
fond supun votului aprobarea Hotaririi Parlamentului nr.849 privind eliberarea
din functie a presedintelui Curtii Supreme de Justitie. Cine este pentru, rog sa
voteze. Majoritatea.
Proiectul nr.849 este aprobat.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4627 privind achizitiile
publice.
Guvernul.
Domnul Ion Turcan – directorul general al Agentiei Rezerve Materiale,
Achizitii Publice si
Ajutoare Umanitare:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorat prezidiu,
Stimati deputati,
Urmarim stabilirea unui cadru juridic functional,
care sa permita efectuarea procedurii de achizitii intr-un mod transparent si
eficient. Proiectul de Lege privind achizitiile publice, pus in discutie astazi,
reprezinta rezultatul intentiei Guvernului de a perfectiona actualul sistem al
achizitiilor publice, creat inca in anul 1977, prin Legea achizitiei de marfuri,
lucrari si servicii pentru necesitatile statului, care a suportat periodic
multiple modificari si completari.
Implementarea sistemului de achizitii
publice a presupus impunerea noilor reguli de achizitionare a marfurilor, lucrarilor
si serviciilor in scopul satisfacerii necesitatilor statului sau ale
beneficiarilor de stat, exprimate prin concurenta, obiectivitate, transparenta si
eficienta.
Potrivit legii in vigoare, a fost creata
Agentia Nationala pentru Achizitii Publice, reorganizata in 2005 in Agentia
Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare, ca institutie ce
coordoneaza intreaga activitate in domeniul respectiv, avind si rolul implementarii
in viata a cerintelor sistemelor achizitiilor publice.
Pornind de la faptul ca beneficiarii de
stat de toate nivelele cheltuiesc sume considerabile pentru efectuarea achizitiilor
de marfuri si servicii, sporirea eficientei acestor cheltuieli este esentiala
pentru reducerea cheltuielilor publice.
Totodata, proiectul de Lege privind achizitiile
publice a fost elaborat in conformitate cu Hotarirea Parlamentului Republicii
Moldova din 24 noiembrie 2005 cu privire la programul legislativ pentru anii
2005–2009, precum si in temeiul Planului de actiuni pentru realizarea
programului de activitate a Guvernului pentru anii 2005–2009 “Modernizarea tarii
– bunastarea poporului”, Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea
Europeana”, Planului de actiuni pentru realizarea strategiei nationale de
prevenire si combatere a coruptiei, Planului de actiuni pentru realizarea
strategiei nationale de edificare a societatii informationale “Moldova
electronica”.
Stimati deputati,
Autorii sint recunoscatori comisiilor
permanente si deputatilor care au inaintat propuneri si obiectii binevenite intru
imbunatatirea textului proiectului de lege si a sistemului de achizitii publice
in intregime, care vor fi luate si examinate, introduse pentru lectura a doua.
Stimati deputati,
In aceasta ordine de idei, solicitam sustinerea
acestui proiect de lege care, consideram, va imbunatati situatia in acest
domeniu.
Va multumesc pentru atentie.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
Citeva obiectii pe marginea acestui proiect
de lege. Deci, la articolul “Definitii” sint utilizate notiunile in doua forme:
forma hotarita si forma nehotarita. Ar fi indicat sa fie aleasa una din cele
doua forme, ca sa fie o coerenta. Da, pentru lectura a doua.
Domnul Ion Turcan:
De acord.
Domnul Ion Varta:
Articolul 6, la litera d) pare a fi inutil,
el poate fi comasat cu punctul e), deoarece ambele, practic, au acelasi
subiect, se refera la flora si fauna, la mediul ambiant, deci, este una si
aceeasi problema si poate fi operata o comasare.
Domnul Ion Turcan:
De acord, da.
Domnul Ion Varta:
Cele doua formulari sa faca parte dintr-un
singur punct. Articolul 9, litera c), “intocmeste”, “elaboreaza” si
“actualizeaza”, poate “completeaza”. Iarasi, sint niste elemente de redactare si
pentru lectura a doua, o sa le prezint in forma scrisa.
Domnul Ion Turcan:
Va multumesc. Multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4, va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Turcan,
Apreciez inalt adoptarea sau dorinta de a
adopta un nou proiect de Lege privind achizitiile publice. Totodata, stiind ca
fosta lege era destul de lucrativa si a avut efecte pozitive la capitolul “eficienta
utilizarii banilor publici”… Din cite cunosc, se discuta, la un moment dat,
ideea sa fie creata o structura in cadrul Curtii de Conturi sau al
Departamentului Control Financiar si Revizie, care sa controleze anume eficienta
utilizarii banilor publici, nu doar respectarea legislatiei. Caci cunoastem
cazuri in care unele grupuri de lucru nu o data au inaintat anumite cerinte
specifice unor producatori si era totul legal, dar, practic, eficienta nu se
simtea in rezultatul acestor achizitii.
Totodata, nu credeti dumneavoastra ca notiunea
“grupului de lucru”, in textul prezentat de catre dumneavoastra, delimiteaza
dorinta unor persoane contractate de a delimita aceasta posibilitate unui grup
de lucru, specialisti, contractat de autoritatile contractate, ceea ce se intimpla
astazi la Ministerul Sanatatii, unde, cunoastem foarte bine, cantitatea dicteaza
si pretul. Si, de ce nu, aceleasi spitale sau institutii medico-sanitare sa se
uneasca si sa aprobe o lista de medicamente procurate de o structura abilitata
de ei printr-un contract.
Adica, la notiunea de “grup de lucru pentru
achizitii” s-ar propune sa se suplimenteze cu aceasta posibilitate.
Si a doua problema. Modalitatea de inregistrare
a contractelor. Din cite cunosc, este o procedura foarte complicata si ar fi
logic sa se gaseasca o alta posibilitate de verificare a contractelor incheiate
de catre autoritatile contractante. Pentru lectura a doua cred ca o sa examinati
suplimentar aceste doua articole.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Domnul Ion Turcan:
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Господин
докладчик, я
хотела бы из
ваших уст
услышать
разъяснение
относительно
следующей
статьи.
Раздел 3
“Торги с
ограниченным
участием”,
статья 48 “Условия
проведения
торгов с
ограниченным
участием”.
Согласно
части (1) этой
статьи орган,
заключивший
договор,
вправе
проводить
торги с ограниченным
участием,
если товары,
работы, услуги
имеют
сложный
характер, без
расшифровки
…. И далее, если
на рынке функционирует
большое
число
экономических
агентов…
Если
данное
условие
будет
принято в
представленном
виде, нет ли
опасности
для открытия
доступа к
злоупотреблениям
со стороны
организаторов
торгов с
ограниченным
участием? Что
подразумевается
под словами, “если
на рынке
функционирует
большое число
агентов”?
Domnul Ion Turcan:
У нас
был такой
случай.
Во-первых,
хочу привести
пример из
области
газификации,
когда мы
осуществляли
преселекцию
или по-русски
предварительный
конкурс для
того, чтобы
выбрать по всем
показателям
самые
работоспособные
организации,
которые
потом будут выполнять
работы по
газификации
городов и
сел.
Doamna Ludmila Borgula:
Я все
понимаю.
Domnul Ion Turcan:
Это по
работам
имеется в
виду.
Doamna Ludmila Borgula:
О
работах идет
речь. А у вас
ведь первое -
это товары,
правда?
Domnul Ion Turcan:
Да.
Doamna Ludmila Borgula:
Значит
получается,
если
функционирует
большое
число
агентов,
имеющих
товары, я
просто под
этим… значит
тогда, если
вы сейчас не готовы
ответить,
предлагаю
пересмотреть...
Domnul Ion Turcan:
Хорошо.
Ко
второму
чтению мы
обязательно
вернемся к
этому
вопросу.
Doamna Ludmila Borgula:
Чтобы
исключить
возможность
злоупотреблений
в этой
организации.
Благодарю.
Domnul Ion Turcan:
Да,
согласен.
Спасибо.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari?
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Ion Turcan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de Lege privind achizitiile publice, initiativa
legislativa a Guvernului si raporteaza urmatoarele.
Proiectul in cauza se bazeaza pe Directiva
2004/18/CE a Parlamentului European si Consiliului din 31 martie 2004 privind
coordonarea procedurilor de atribuire a contractului de achizitii publice de
lucrari, bunuri si servicii, precum si pe Acordul Organizatiei Mondiale a Comertului
cu privire la achizitiile publice.
In proiect se prevede introducerea de noi
termeni si definitii, utilizate in reglementarile comunitare si internationale in
domeniul achizitiilor publice, cum ar fi: dialog competitiv, licitatie
electronica, oferta cea mai avantajoasa economic, sistem dinamic de achizitie
etc.
Modificarea pragurilor valorice diferentiate,
care contin praguri valorice nationale, precum si praguri valorice identice
celor din UE, in cazul operatorilor economici comunitari.
Aplicarea legii fata de contractele cofinantate
cu bani publici, calcularea valorii contractelor de achizitii publice,
aplicarea legii in caz de leasing, locatiune, procurarea in rate, contracte cu
executare continua, contracte revolving (reinnoibile) etc.
Cazurile in care nu se aplica prevederile
generale ale legii: achizitii de cercetare si dezvoltare, servicii de arbitraj si
conciliere, achizitii de bunuri, lucrari si/sau servicii secrete, achizitii
publice guvernate de dreptul international etc.
In proiect se prevede faptul ca Agentia
Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare este autoritatea
publica centrala de supraveghere in domeniul achizitiilor publice cu atributii
de editare si mentinere a listelor agentilor economici calificati si ai celor
limitati in dreptul de participare la achizitii publice, lista activitatilor
care fac obiectul achizitiilor publice, elaborarea formularelor standard si a
modelelor obligatorii care urmeaza a fi utilizate in procesul de achizitii etc.
Exista si unele lacune in acest proiect de
lege. De exemplu, conform textului de la litera c), articolul 4, prevederile
prezentei legi nu se aplica “contractelor de achizitie atribuite de autoritatile
contractante, care isi desfasoara activitatea in sectorul apei, energiei,
telecomunicatiilor, transporturilor si serviciilor postale”, ceea ce poate pune
in situatie inechitabila alte domenii si posibilitatea faptului de coruptie.
Notiunea de “licitatie restrinsa” nu este in
concordanta cu terminologia utilizata in domeniu, recomandindu-se “licitatii
limitate” sau “inchise”. La proiectul in cauza au parvenit avize pozitive din
partea tuturor comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului, precum si
a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, unde sint aduse si propuneri
de imbunatatire a continutului proiectului, care vor fi analizate la examinarea
proiectului de lege in lectura a doua.
Ca concept, acest proiect de lege este
binevenit. Pornind de la cele relatate, Comisia pentru politica economica,
buget si finante propune adoptarea legii mentionate in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc, domnule Bondarciuc.
Stimati colegi,
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.4627. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege privind achizitiile
publice este aprobat in prima lectura.
Pentru lectura a doua o sa rog sa se
examineze cu foarte multa atentie si minutiozitate toate aspectele acestui
proiect complex, dar deopotriva deosebit de important.
Stimati colegi,
Sintem la finele sedintei. Inainte de a
oferi spatiu de timp pentru declaratiile care au fost solicitate, voi mentiona
ca astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colega noastra, doamna Adriana
Chiriac. Chiar si in absenta dumneaei, s-o felicitam. (Aplauze.) Sa-i
dorim multa sanatate si succes.
La tribuna centrala este invitat domnul
deputat Veaceslav Untila, pentru o declaratie.
Domnul Veaceslav Untila:
Declaratia Fractiunii “Alianta «Moldova
Noastra»” cu privire la comemorarea a 15 ani de la inceperea conflictului armat
de pe Nistru.
Stimati colegi,
Compatrioti,
Camarazi,
Azi se implinesc 15 ani de la declansarea
tragicului conflict de pe Nistru. De la distanta celor 15 ani, atunci cind
vorbim despre consecintele acestui conflict, se impun doua concluzii.
Prima. Nici o guvernare, inclusiv actuala,
nu a avut suficienta vointa politica pentru solutionarea diferendului
transnistrean.
A doua. Toate partidele care s-au perindat
la conducerea tarii in acest rastimp nu au fost in stare sa garanteze un trai
decent celor ce au luptat pentru independenta si integritatea Republicii
Moldova.
In cei 6 ani de cind se afla la putere,
guvernarea comunista nu a stiut sa solutioneze problema transnistreana, tactica
umblatului, cind cu estul, cind cu vestul, a condus la faptul ca astazi nimeni
nu mai crede in declaratiile stabilor de la Chisinau.
Iar in lipsa unei politici consecvente a
comunistilor nu ni se ofera prea multe sanse de solutionare a problemei in
timpul apropiat. Comunistii nu au fost capabili sa promoveze o politica externa
clara si coerenta in privinta actorilor implicati in acest conflict.
Am sa va amintesc ca fractiunea majoritara,
a comunistilor, a refuzat sa dea curs initiativei “Aliantei «Moldova Noastra»”
de a condamna alegerile neconstitutionale ale asa-numitului presedinte al
Transnistriei. Cum putem astepta condamnarea acestor alegeri de catre
comunitatea internationala, daca noi insine nu le condamnam? Tot fractiunea
majoritara s-a opus initiativei venite din partea opozitiei de a condamna
refuzul Rusiei de a-si retrage trupele si armamentul din Transnistria, in
conformitate cu decizia summit-ului OSCE de la Istanbul.
Nu ne puteti spune, domnilor comunisti, din
care ratiuni strategice s-a procedat asa. Atunci va spun eu. Dupa summit-ul CSI
de la Minsk, comunistii au inceput sa cocheteze din nou cu Kremlinul, iar initiativele
de care am pomenit mai sus, au fost respinse pentru ca guvernarea nu mai dorea
sa-i supere. In opinia noastra, este foarte important sa avem cele mai bune
relatii cu toti vecinii, dar nu din contul securitatii nationale a Republicii
Moldova.
Stim cu totii ca, in septembrie 2006, Rusia
a elaborat un nou plan de regimentare transnistreana, care nu este altceva decit
o varianta redactata a “Memorandumului Kozac”. Dar oficialii de la Chisinau inca
nu si-au expus opinia pa marginea acestui proiect. Oare nu cumva acesta o sa
fie pretul pentru gazele relativ ieftine, oare nu cumva acesta o sa fie pretul
pentru revenirea vinurilor si carnii pe piata ruseasca, oare nu cumva acesta o
sa fie pretul pentru vietile si destinele calicite ale participantilor la
conflictul de pe Nistru?
Stimati deputati,
Am sa ma opresc in continuare la situatia
celor care au aparat cu arma in miini suveranitatea Republicii Moldova si
pentru care ziua de astazi are o semnificatie deosebita. Multi dintre ei au fost
nevoiti sa paraseasca locurile de trai, casele si averile agonisite,
refugiindu-se impreuna cu familiile la Chisinau.
Statul le tot promite locuinte de mai bine
de 10 ani, dar oamenii asa si traiesc in conditii insuportabile, cite 5
persoane pe 12 metri patrati. Autoritatile municipale le promit acelora, care
au avut de suferit direct de pe urma razboiului din Transnistria, doua blocuri
de locuit in capitala, unul pe strada Ginta Latina si celalalt pe strada
N. Milescu Spataru. Oficialii comunisti sustin ca, pina la finele anului
curent, ele vor fi date in exploatare. Acest lucru este practic imposibil,
deoarece constructia blocului de pe strada Milescu Spataru inca nici nu a inceput.
Iar ca sa va dati seama care sint ritmurile acestor constructii va voi spune ca,
din cei 8 milioane de lei, citi erau prevazuti in 2006 pentru constructia
blocurilor respective, au fost alocati doar
1,9 milioane de lei, mai mult nu s-a gasit.
Pentru memorial si pentru alte constructii
s-au gasit zeci de milioane de lei, iar pentru refugiatii transnistreni nu se
pot gasi. Pentru detinatorii ordinelor si medaliilor sovietice comunistii au gasit
sume enorme de bani, in timp ce pentru cetatenii care au fost decorati cu
ordinul Stefan cel Mare, comunistii nu aveau bani.
Astfel, numai la insistentele repetate ale
Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” s-a decis sa li se acorde suplimente banesti
lunare Cavalerilor ordinului “Stefan cel Mare si Sfint”. Iata care este
atitudinea fractiunii comuniste fata de participantii la conflictul de pe
Nistru.
Aceasta atitudine a fost confirmata pe 23
februarie curent de deputatul comunist Mihail Mocan. Aceasta iesire cinica si
sfidatoare la microfonul Parlamentului a fost o batjocura la adresa celor peste
30 de mii de participanti la conflictul armat de pe Nistru.
Reprezentantul fractiunii majoritare a vrut
sa ne aduca aminte de gloriosul trecut comunist. Acesta a fost scopul pentru
care a iesit la microfon, caci asa si nu am inteles cine sint acei
“защитники
отечества”, cu siguranta
nu se referea la militarii din Armata Nationala.
Reprezentantul Fractiunii Partidului Comunistilor
nu a vorbit in limba statului Republica Moldova. Uniforma si distinctiile
deputatului comunist nu fac parte din dotarea Armatei Nationale. Echipamentul sau
nu se deosebeste de cel al armatei 14 ruse si de cel pe care il poarta astazi
militarii separatisti transnistreni.
Sa nu uitam ca, astazi, noi avem pe
teritoriul Republicii Moldova unitati ale armatei ruse, care sint calificate si
de ministrul comunist de externe drept “trupe de ocupatie” si care-si sarbatoresc
tot la 23 februarie “День
защитника
отечества”. Si atunci, ma
intreb: al cui aparator este tovarasul deputat comunist, imnul carei tari si in
ce limba il va intona acest brav ostas si ce fel de
“защитник
отечества” pretinde sa
fie el, daca nu se numara printre cei care, in 1992, au aparat integritatea
Republicii Moldova?
Cu alte cuvinte, comunistii au incercat, inca
o data, sa ne loveasca in demnitatea noastra nationala. Lovind insa in
demnitatea noastra nationala, voi loviti in memoria celor care au cazut in
luptele de pe Nistru. Lovind in demnitatea noastra nationala, voi loviti in
demnitatea celor care si-au pus viata in pericol, luptind pentru independenta si
suveranitatea Republicii Moldova. Lovind in demnitatea noastra nationala, voi
loviti in istoria noastra recenta, pe care ideologia bolsevica nu va fi in
stare s-o falsifice, deoarece ecoul evenimentelor este inca viu in constiinta
noastra.
Tocmai de aceea noi, deputatii “Aliantei
«Moldova Noastra»”, participanti la razboiul de pe Nistru, am inaintat un
proiect de hotarire cu titlul de initiativa legislativa, in care propunem ca
ziua de 2 martie sa fie declarata “Ziua aparatorului Patriei”. Aceasta initiativa,
sustinuta integral de Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, se va incadra
perfect in campania de promovare a patriotismului in rindul tinerei generatii.
Republica Moldova trebuie sa se debaraseze
de trecutul ei comunist si, cu cit mai repede vom reusi acest lucru, cu atit
mai mult vor avea de cistigat Republica Moldova si cetatenii ei. Noi, astazi
avem alte aspiratii, noi astazi impartasim alte valori, caci viitorul
Republicii Moldova este in familia statelor Europei unite.
Tovarasi guvernanti,
Dar sa nu incercati, sa ne calcati in
picioare demnitatea nationala, ar putea sa va coste scump si n-o sa va ajute
nici trecutul vostru glorios, de care nu vreti sa va despartiti si pe care
nicidecum nu-l puteti uita.
Va multumesc. (Aplauze.)
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita doamna deputat
Valentina Cusnir.
Includeti, va rog, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Luind in calcul aceasta zi pentru tot
poporul nostru, nu vreau sa vin cu acea declaratie, ca sa mai adaug putina sare
pe rana deschisa. Si, din aceste considerente, voi veni cu declaratia pregatita
pentru astazi intr-o sedinta viitoare.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de
15 martie, la ora 10.00.
Sedinta de astazi o anunt inchisa si va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 11.05.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia
documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.