version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ OCTOMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de  2 octombrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

 

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Propuneri la ordinea de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1869 pentru modificarea şi complrtarea unor acte legislative (Legea cu privire la Rezerva Forţelor Armate art.4, 5; Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei art.8, 12, 13 ş.a.).

4. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2447 pentru completarea unor acte legislative (Legea cu privire la statutul judecătorului art.241; Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii art.71).

5. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2064 pentru completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004 (art,1771).

6. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2313 pentru modificarea Codului de executare al Republicii Moldova (art.35, 36, 82).

7. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2416 privind completarea Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002.

8. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2321 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Parlamentului.

9. Dezbaterea şi respingerea Moţiunii simple privind situaţia de criză pe piaţa valutară şi politica economică a Guvernului.

10. Interpelări.

11. Declaraţia doamnei deputat Valentina Cuşnir.

12. Declaraţia domnului deputat Valeriu Cosarciuc Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră .

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Roşca, vicepreşedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 92 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Maria Postoico, Valeriu Calmaţui, Arcadi Pasecinic, Vlad Cubreacov Dumitru Diacov în delegaţie; Eva Gudumac, Valentina Stratan din motive de sănătate; Gheorghe Musteaţă, Oleg Serebrian.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întîi de toate, o informaţie. În perioada premergătoare şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, şi-au sărbătorit  ziua de naştere unii dintre colegii noştri, în particular doamna Ludmila Borgula (aplauze), domnul Vladimir Eremciuc (aplauze) şi colegul nostru domnul Vladimir Braga (aplauze). Să îi felicităm, să le dorim multă sănătate şi succes.

Totodată, vreau să vă anunţ că v-a fost distribuit acest supliment, în contextul înaintării de către un grup de deputaţi a proiectului de Moţiune simplă privind situaţia pe piaţa valutară şi politică economică a Guvernului, proiectul nr.2778. Potrivit prevederilor Regulamentului, imediat după depunerea acestui proiect de moţiune, lucru care s-a întîmplat la una din şedinţele plenare din săptămîna trecută, acesta urmează să fie inclus în mod automat pe ordinea de zi. Acest lucru o să-l facem astăzi şi vom audia persoanele invitate, vom dezbate acest proiect de Moţiune.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

În legătură cu cele întîmplate sîmbătă în scuarul Operei Naţionale, solicit şi propun ca, pînă la sfîrşitul şedinţei, să vină directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, cît şi ministrul de interne Mejinschi, să se pronunţe asupra faptului şi acţiunii poliţiştilor şi angajaţilor SIS-lui, care nu au reacţionat la cele ce se întîmplă, unde nu era nici un drapel al Republicii Moldova, erau doar drapele ruseşti şi drapele roşii cu un oarecare bloc scris în limba rusă. În legătură cu aceasta, solicit şi rog să susţineţi ca cei nominalizaţi să vină şi să prezinte explicaţii asupra celor întîmplate.

Am înţeles de la Aparatul Parlamentului că doamna Gonciarov, şeful Biroului Relaţii Interetnice, a găsit de cuviinţă să nu vină să îmi răspundă astăzi la interpelarea adresată joi. Ea decide să vină sau să nu vină, din care motiv solicit ca să asiguraţi prezenţa ei în cadrul Orei Guvernului să îmi răspundă la interpelare. Solicit timp pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, stimaţi colegi,

Cu declaraţia este fixat. Acum ţin să vă atrag atenţia asupra a două subiecte. Potrivit prevederilor Regulamentului, modificările şi amendamentele la ordinea de zi se fac ori la propunerea unei fracţiuni parlamentare, ori la propunerea unei comisii la prima şedinţă pe bisăptămînală; pe parcursul acestor patru şedinţe ale plenului Parlamentului sînt alte prevederi şi rog să atrageţi atenţia asupra acestui punct important, lucru care mă pune în imposibilitatea să supun votului propunerea dumneavoastră pentru a amenda ordinea de zi de astăzi, fiindcă vine ca propunere nici din partea unui grup parlamentar, nici din partea comisiei, este una individuală.

Referitor la cel de al doilea subiect. La fel, o să rog să atragem atenţia cu toţii că avem două tipuri de acţiuni: Ora întrebărilor şi, odată pe lună, dacă nu greşesc, avem exerciţiul care vizează interpelările. De asemenea, citiţi, vă rog, foarte bine poziţiile Regulamentului, fiindcă o interpelare cere răspunsul în scris, vine răspunsul cu informaţia solicitată de deputat. Cînd este vorba de întrebări cu invitarea persoanelor în plenul Parlamentului, profitaţi, vă rog, de acele trei ore pe durata unei luni, trei zile de joi, cînd organizăm Ora întrebărilor. Fiindcă Ora interpelărilor este ceva puţin deosebit şi se face o dată pe lună. Cu declaraţia am menţionat că s-a fixat.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Dacă îmi permiteţi, data trecută în ordinea de zi era scris Întrebări, dacă vă amintiţi. Căci domnul Bujor a ieşit şi a făcut...

 

Domnul  Marian Lupu:

Şi a spus că e Ora interpelărilor. Foarte corect. Ea şi a fost, Ora interpelărilor, joia respectivă, ultima joie din...

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

De mult timp nu mai există interpelări. Aparatul Parlamentului, cît şi noi toţi ne-am încurcat în ceea ce înseamnă întrebări şi interpelări.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimată colegă,

Este o discuţie sterilă. Există Regulamentul, este clar indicat: Întrebări, interpelări. Ce presupune una, ce presupune alta.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Bine. Ceea ce ţine de prima întrebare, am avut şi o declaraţie în Parlament. Atunci cînd convine Fracţiunii Comuniştilor ca Valentina Cuşnir să vină cu o propunere că e bună pentru comunişti, se votează, se modifică ordinea de zi. Atunci cînd nu convine, nu se modifică, se face trimitere la Regulament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă Cuşnir...

Linişte, stimaţi colegi.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Au fost asemenea cazuri şi am făcut şi declaraţie, şi am adus exemple, cu doamna Postoico.

 

Domnul  Marian Lupu:

Perfect. Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Rog să fiu înscris pentru o declaraţie din partea Fracţiunii.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mi s-a spus, eu tot am pus o întrebare data trecută la şedinţa în plen din 25 septembrie şi Aparatul Parlamentului mi-a transmis, că acesta pe care îl cheamă domnul Todercan, a spus, că el nu are de gînd să vină în Parlament să răspundă la întrebările unor deputaţi. Eu aici am indicat că rog răspunsul să fie în plenul Parlamentului.

De aceea, domnul Todercan trebuie să ştie că au mai fost pe acolo, pe la dealul Schinoasei, mulţi au trecut pe acolo. Şi, vă rog, să dispuneţi ca, totuşi, dumnealui să vină aici, în Parlament, pentru că lucrurile se mai schimbă de la 4 la 4 ani. Şi al doilea moment. Rog să fiu înscris pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog ca pentru mîine, domnule Preşedinte, să fie invitat ministrul agriculturii şi industriei alimentare, pentru a ne răspunde la o întrebare care a fost pusă şi în şedinţa precedentă de către colegii noştri despre situaţia în viticultură. Avem o situaţie foarte critică. Şi la toate întîlnirile, la toate plecările noastre în teritoriu, ţăranii, oamenii pun o singură întrebare, nu au unde realiza strugurii, fabricile de vinuri nu pot colecta aceşti struguri.

Este un cerc vicios, care nu are astăzi o realizare a situaţiei care s-a creat în această ramură. Rog pentru ziua de mîine să fie invitat ministrul agriculturii şi industriei alimentare, pentru a ne explica care este situaţia şi perspectivele în această direcţie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5 în continuare.

 

Domnul  Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Primul moment. Noi, din partea Fracţiunii, rugăm foarte frumos să fie introdusă în ordinea de zi pentru mîine sau pentru săptămîna viitoare o informaţie a Guvernului despre mersul realizării Programului de privatizare. Sînt nişte privatizări foarte interesante şi ar fi foarte bine ca parlamentarii să fie informaţi despre situaţia în acest domeniu. Şi al doilea moment. Rog să fiu înscris pentru luare de cuvînt la proiectul nr.2778.

 

Domnul  Marian Lupu:

Moţiunea, da? Deci această propunere presupun că a fost înaintată în numele Fracţiunii.

Bine.

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:  

Mulţumesc.

În mod de informaţie. Ieri, noi am discutat la şedinţa Comisiei situaţia creată în ramura viticulturii, au fost ascultate toate instituţiile, organele centrale implicate în această problemă. Şi am stabilit la şedinţă că toţi viticultorii care au producţie calitativă nu au probleme privind exportul producţiei atît peste hotare, cît şi intern. De aceea, această problemă este ridicată artificial.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Stimate domnule Preşedinte,

În cadrul şedinţei de joia trecută, am făcut o propunere, care nu a fost supusă procedurii de vot, cu privire la prezenţa în cadrul şedinţei de astăzi a domnului Stepaniuc, pentru a prezenta o informaţie cu privire la activitatea în domeniul elaborării Codului educaţional sau al învăţămîntului.

Din momentul în care această propunere nu a fost supusă procedurii de vot, am tras concluzia că domnul Stepaniuc va fi prezent astăzi şi ne va informa. Am accentuat faptul că, din punctul nostru de vedere, al Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră, este incorect cînd acest cod este prezentat în cadrul conferinţelor internaţionale cu participarea experţilor din alte state, iar deputaţii, cel puţin, nu au avut posibilitate să ia cunoştinţă cu prima variantă a acestui proiect de document. Aş vrea să ştiu: va fi prezent domnul Stepaniuc astăzi sau nu?

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, domnul Stepaniuc nu va fi prezent.

Stimaţi colegi,

De fapt, este un subiect mai particular, e un document foarte important. Ştiţi bine că am vorbit şi în această sală de mai multe ori, trebuia să vină acest document şi cu un an în urmă, şi cu jumătate de an în urmă şi chiar cu doi ani în urmă, fiindcă făcea parte şi din pachetul de acţiuni în contextul cooperării noastre cu Consiliul Europei. Totodată, pe alte documente de acest gen, nu mai puţin importante şi politica fiscală, şi bugetul, totuşi, noi avem anumite proceduri. Noi nu am audiat informaţii cum se elaborează un proiect de lege, noi discutam deja un proiect care vine, unul existent.

Cel puţin este o propunere care vine din partea unei fracţiuni parlamentare şi acest lucru mă face să supun votului această propunere, deşi vă atrag atenţia asupra unor particularităţi în cadrul acestui subiect.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Propunerea la care mă refer a fost prezentată atunci cînd vorbeam despre aprobarea ordinii de zi. Respectiv, nu am solicitat examinarea proiectului de lege din simplul motiv că nu îl avem. Am solicitat ca domnul Stepaniuc să vină să ne prezinte o informaţie despre mersul pregătirii acestui document.

 

Domnul  Marian Lupu:

Specific, e specific.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Ceea ce este absolut corect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, e specific, stimaţi colegi, noi nu am audiat informaţii privind mersul elaborării pachetului de politici fiscale, de exemplu, sau mersul elaborării cutărui ori cutărui proiect, deci importanţa socială majoră.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Aveţi dreptate la acest capitol, dar atunci eu reformulez. Acceptaţi, domnule Preşedinte, că propunerea mea de săptămîna trecută a fost o interpelare şi solicit răspuns la ea în cadrul şedinţei plenare de săptămîna viitoare.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Altă treabă. De acord.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să îi mulţumesc domnului Todoroglo pentru informaţia utilă şi pentru faptul că comisia a reacţionat la acest subiect. Dar propunerea a fost ca şi noi, deputaţii, în plenul Parlamentului să cunoaştem măsurile care vor fi întreprinse de către Guvern pe perioada următoare în această ramură?

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu cred că voi veni cu sugestia pentru colegi, e aceeaşi problemă. Deci, amendarea ordinii de zi ţine de competenţa sau a comisiei sau a fracţiunii. Dacă doriţi, recalificaţi acest lucru ca întrebare pentru Ora întrebărilor, cu invitarea persoanei respective, fiindcă altă cale regulamentară nu văd.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Igor Klipii:  

Domnule Preşedinte,

În calitate de coautor al Moţiunii, vreau să salut, în primul rînd, promtitudinea cu care s-a reacţionat incluzînd acest subiect pe ordinea de zi, sperăm că acest lucru înseamnă o recunoaştere a oportunităţii dezbaterii acestui subiect. La fel, în concordanţă cu principiile Regulamentului Parlamentului şi a conţinutului Moţiunii, sperăm că, din partea Guvernului, vom avea un reprezentant la nivelul corespunzător, sper ca însuşi domnul Dodon să fie prezent în sală şi domnul Talmaci inclusiv.

La fel, solicităm Klipii şi domnul Guma cu luare de poziţie în cadrul dezbaterii Moţiunii, proiectul nr.2778.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Eu vreau să mă refer la cîteva chestiuni de procedură. Data trecută am invocat şi eu necesitatea de a discuta în plenul Parlamentului problema situaţiei legate de sfera cultivării viţei-de-vie şi de vînzarea strugurilor. Au fost făcute şi alte propuneri din partea altor partide, fracţiuni şi dacă ceea ce spuneţi dumneavoastră nu cadrează cu faptul că ar trebui aici, acum, să punem în asemenea mod problema şi să propunem la ordinea de zi, eu cred că ar fi bine ca să vă notaţi unele propuneri ale deputaţilor şi să examinaţi eventualitatea discutării, în primul rînd, în cadrul şedinţei Biroului permanent, pentru a înainta ulterior ca puncte de pe ordinea de zi.

În al doilea rînd, au mai fost cazuri cînd reprezentanţi ai Fracţiunii Comuniştilor au spus că au discutat în fracţiunea lor sau în diferite comisii problemele puse în Parlament. Eu vreau să mă refer la faptul că dumneavoastră nu manifestaţi interes decît în atmosferă şi cerc închis. Pentru că nu participaţi în continuare la Ora întrebărilor şi interpelărilor. Imediat ce începe această oră, părăsiţi sala şedinţei. Probabil, discutaţi problemele cu propriii membri ai Guvernului doar la telefon sau în alte medii, sau în alte cercuri şi formate. Adică, nu sînteţi deschişi pentru a discuta ceea ce se întîmplă în Republica Moldova împreună cu toţi deputaţii din Parlament.

Dar, pe de altă parte, atunci cînd aveţi nevoie ca să adoptăm nişte documente comune, beneficiaţi de votul opoziţiei. Eu cred că, dacă vă declaraţi aspiraţia europeană ca obiectiv strategic major, trebuie să vă schimbaţi şi poziţia în acest sens. Cu atît mai mult cu cît, cînd dumneavoastră părăsiţi sala Parlamentului la Ora întrebărilor şi interpelărilor, aceste şedinţe, după Regulament, ar fi, de fapt, nevalabile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Veaceslav Untilă:

Eu vreau să vorbesc la capitolul Corupţie. Acum aproape 2 ani de zile foarte mult s-au vehiculat în presă două evenimente. Unul ţinea de renovarea Memorialului Eternitate, altul de reparaţia drumului Pan Halipa. Aceste lucruri s-au vorbit, despre delapidări de fonduri, chiar din gura unor funcţionari înalţi de stat din Guvernul comunist, şi pînă astăzi noi constatăm că acele zeci de milioane de lei care au fost furate de la aceste lucrări de construcţie, pînă astăzi persoanele nu sînt trase la răspundere.

De aceea, stimaţi colegi, se apropie alegerile şi dumneavoastră aveţi o Concepţie naţională de combatere a corupţiei în Republica Moldova şi un plan, iar la capitolul Rezultate este zero în toate. De aceea, aţi putea să demonstraţi acum alegătorilor, înainte de campania electorală, că puteţi să puneţi la puşcărie şi nişte demnitari care veneau din Guvernul comunist.

De aceea, eu propun, domnule Preşedinte al Parlamentului, ca pentru joia viitoare să se prezinte în Parlament cineva din Guvern sau Procurorul General să ne informeze pe noi cum se desfăşoară examinarea sau acel proces de delapidări de fonduri de la restabilirea Monumentului Eternitate şi reparaţia drumului Pan Halipa.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Tot ce ţine de ordinea de zi pentru săptămîna viitoare şi perioada peste o săptămînă, mîine, la finele şedinţei, vom examina propunerile Biroului permanent privind ordinea de zi. Cine vine cu noi idei, noi sugestii, vă rog, să profitaţi de ziua de mîine, le vom supune discuţiei, le vom supune votului şi vom forma ordinea de zi pentru următoarele patru şedinţe plenare ale Parlamentului.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului propunerea Fracţiunii Alianţa Moldova Noastră, care a fost evocată de domnul Guţu, privind invitarea reprezentantului Guvernului cu prezentarea unei informaţii vizavi de realizarea Programului de privatizare. Aşa a fost formularea, da? Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 6.

Sectorul nr. 3 20.

 

Domnul  Marian Lupu:

26 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plen.

Stimaţi colegi,

Agenda şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului. Proiectul de Lege nr.1869 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Domnul  Iurie Stoicov:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat propunerile şi obiecţiile înaintate prin avizele sale de către comisiile parlamentare permanente, de către deputaţi şi de către Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului referitoare la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat de către Guvernul Republicii Moldova şi vă informează următoarele.

La prezentul proiect de lege au parvenit trei propuneri de îmbunătăţire a prevederilor proiectului, care au fost acceptate integral şi care se conţin în sinteză, care este parte integrantă a prezentului raport. Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de lege în lectura a doua.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie, propuneri în lectura a doua? Nu sînt.

Domnule Stoicov,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1869. Cine este pentru, rog să voteze.

Stimaţi colegi,

Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 31.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr. 3 3.

 

Domnul  Marian Lupu:

62 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1869 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2447 pentru completarea unor acte legislative.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul Nicolae Eşanu viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege a fost elaborat şi este prezentat de către Guvern la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, care a constatat, în procesul de constituire a Inspecţiei judecătoreşti, că nu există solicitări privind ocuparea funcţiilor respective din partea judecătorilor, deoarece nu este prevăzută posibilitatea    detaşării judecătorilor pe perioada activităţii în Consiliul Superior al Magistraturii.

Noi considerăm că  acceptarea acestui proiect de lege va permite consolidarea unui corp de inspectori judecătoreşti care vor exercita funcţiile, astfel cum au fost determinate la momentul adoptării legii de către Parlament. De asemenea, considerăm că este necesar, pentru asigurarea eficienţei funcţionării Inspecţiei Judecătoreşti, de a limita plafonul de vîrstă de activitate în cadrul acesteia la 65 de ani. Rugăm să susţineţi proiectul prezentat.

Mulţumim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru domnul raportor?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Eşanu,

Conform Codului muncii, articolul 302, durata maximă de detaşare constituie, pentru misiunile diplomatice şi oficiile consulare, patru ani, iar pentru ceilalţi salariaţi detaşaţi trei ani. Cum consideraţi dumneavoastră propunerea de a detaşa judecătorii pe o perioadă, pe un termen mai mare şi nu credeţi dumneavoastră că acest principiu de categorisire şi al Codului muncii şi în genere al unor legi, cum ar fi şi sistemul de pensionare, nu este benefică pentru dezvoltarea unor sisteme, inclusiv cel judiciar, despre care noi vorbim, că îl ajustăm la normele şi standardele europene.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Da, mulţumim.

Problema corelării cu Codul muncii este pusă foarte frecvent, dar vreau să atrag atenţia că în drept de aceea şi a fost elaborată concepţia legilor speciale, care derogă de la regula generală. Deci nu este absolut nimic obişnuit. Este o problemă de politică legislativă. Cît priveşte faptul că termenul este mai mare, aş vrea să atrag atenţia că, în acest caz, spre deosebire de alte categorii, readmiterea în funcţia de judecător este o procedură foarte complicată şi nu prea există posibilitatea persoanei de a activa în Inspecţia Judecătorească, să revină ulterior în corpul judecătoresc.

După cum cunoaşteţi, Parlamentul a adoptat, a modificat legea şi a stipulat că o condiţie de numire în funcţia de judecător este absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei. Judecătorii, care astăzi sînt în funcţie, nici unul nu a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei. Dacă ei vor pleca în Inspecţia Judecătorească, practic, nu vor putea reveni, fără să absolvească acest institut 18 luni. De aceea, noi considerăm că  şi din acest motiv ar fi bine să permitem detaşarea pe un termen mai lung.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, dar atunci apare o situaţie incertă, mi se pare, pe de o parte noi adoptăm legi generale, coduri care ulterior, prin legi speciale, facem abateri. Şi care este sensul?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Este un sens foarte practic. Deci legea generală este Codul, legea specială va fi aceasta şi va deroga. Numărul derogărilor  nu este limitat. Nici într-un manual teoretic nu am găsit o analiză, cîte derogări se admit de la regula generală. Nu există o asemenea analiză. Este o problemă de politică legislativă, este opţiunea legiuitorului: derogă sau nu.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mulţumesc.

Poate mai sînt undeva, dar noi nu le-am citit încă pe toate. Adică nu noi, ministerul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Eşanu,

La 26 iulie 2007 Parlamentul a introdus în Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii Inspecţia Judiciară, o inspecţie foarte necesară. Această lege a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2008. A fost elaborat un Regulament de către Consiliul Superior al Magistraturii, a fost anunţat concurs. Eu vă întreb pe dumneavoastră, ca să ne răspundeţi, funcţionează această lege? Cîţi judecători, inspectori au fost aleşi pînă acum? Şi dacă nu, de ce nu funcţionează timp de un an de zile această lege?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Înţeleg că este o întrebare retorică. Dumneavoastră cunoaşteţi la fel de bine ca şi mine răspunsul. Nu funcţionează Inspecţia Judecătorească. Dar vreau să atrag atenţia că noi am constituit un mecanism de independenţă absolută a Consiliului Superior al Magistraturii faţă de puterea legislativă şi puterea executivă. Deci de ce Consiliul Superior nu a desemnat inspectorii judecătoreşti şi noi ne-am pus această întrebare. Am solicitat, sperăm că Consiliul Superior va numi inspectorii judecătoreşti într-un termen cît mai scurt, dar noi nu putem influenţa această decizie.

 

Domnul Ion Pleşca:

Şi dumneavoastră credeţi, dacă noi vom opera aceste modificări şi vom propune ca judecătorii, care vor fi aleşi în funcţia de inspectori judecătoreşti pe un termen de 4 ani, se vor schimba lucrurile?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Cu certitudine va fi un pas pentru a uşura procesul de selectare a candidaţilor. Dar eu nu pot să garantez că, în rezultatul adoptării acestei legi, într-un termen foarte scurt vor fi desemnaţi inspectorii, deşi este interesat Consiliul Superior al Magistraturii, preşedintele Consiliului a propus ca Consiliul să încerce într-un termen cît mai scurt posibil să desemneze, dar nu pot să răspund.

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Eşanu,

Va fi numai un pas. Nimeni dintre judecători nu va dori să candideze la această funcţie, eu vă asigur.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu ştiu, spre exemplu, la Institutul Naţional al Justiţiei, unde noi de asemenea am  prevăzut posibilitatea detaşării, s-a întîmplat exact acest lucru.

 

Domnul Ion Pleşca:

Da, numai un judecător.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Cineva dintre judecători a preferat să fie directorul Institutului Naţional al Justiţiei. Putem să spunem că avem o istorie care demonstrează că, în măsura în care dăm posibilitate judecătorilor să fie detaşaţi, ei dau curs acestei doleanţe a legiuitorului, dar sigur va fi o decizie a fiecăruia în parte.

 

Domnul Ion Pleşca:

Şi încă o întrebare. Plafonul de vîrstă dumneavoastră  propuneţi să fie pînă la 65 de ani pentru judecătorii care vor fi aleşi în funcţia de judecători- inspectori, da? În această funcţie pot fi alese şi alte persoane. Cum se va proceda în aşa caz? Unii vor putea activa numai pînă la 65 de ani, dar alţii pînă la 7075 ani, în dependenţă de cînd vor fi aleşi şi la ce vîrstă vor fi aleşi.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Dacă citim textul de lege, prezentat de către Guvern, limita de 65 de ani se referă la toate persoanele, care vor fi desemnate în funcţia de inspector judecătoresc. În cadrul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi s-a înaintat opţiunea ca această limitare să fie doar pentru judecător, dar acolo au fost mai multe propuneri, inclusiv să nu fie pentru nimeni această limitare, pentru a prevedea doar că judecătorul detaşat în Inspecţia judecătorească la atingerea vîrstei de 65, care este vîrsta maximă pentru ocuparea funcţiei de judecător, pur şi simplu, să piardă statutul de judecător, dar să poată în continuare să activeze în Inspecţia judecătorească. Decizia finală o va adopta Parlamentul.

Guvernul îşi menţine poziţia, consideră că acei care urmează să controleze activitatea judecătorilor trebuie să întrunească aceleaşi condiţii pe care trebuie să le aibă un judecător. În măsura în care unei persoane nu îi recunoaştem dreptul de a fi judecător în continuare, după atingerea vîrstei de 65 de ani, considerînd că, din anumite circumstanţe, nu îşi poate îndeplini eficient munca, considerăm că nici inspectorul nu ar trebui să facă acest lucru, inclusiv din cauza faptului că foarte multe lucruri se schimbă şi este nevoie de o mentalitate nouă. Dar repet, este opţiunea Parlamentului, va decide, dacă se pune această limitare pe care a propus-o Guvernul sau nu.

 

Domnul Ion Pleşca:

Eu cred că noi ar trebui să excludem aceste limitări. Noi avem ca exemplu judecătorii de la Curtea Constituţională, care pot fi aleşi şi la vîrsta de 70 de ani. Dar noi aici, nişte inspectori judecătoreşti le interzicem, le propunem ca ei să fie aleşi numai pînă la 50 de ani. Eu propun ca, pentru lectura a doua, această vîrstă să fie exclusă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Eşanu,

În continuarea aceluiaşi subiect, cu siguranţă decizia o va lua Parlamentul, însă trebuie să existe aceeaşi normă pentru toţi, indiferent de unde vin. Vorbesc de judecători- inspectori. Ori îi limităm pe toţi.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Noi am propus pentru toţi. 

 

Domnul Vladimir Filat: 

Nu se vede din textul legii şi din modificare. Aici faceţi referinţă expresă numai la judecători. În rest nu am văzut. Am şi eu  legea în faţă.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, deci modificarea se face la articolul în care se stabilesc condiţiile pentru numirea în funcţie de inspector al judecătoriei. Acolo nu se face în dependenţă de cine îi numit. Deci textul respectiv integrat în cuprinsul Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii se citeşte exact cum am spus eu. Orice persoană poate fi inspector judecătoresc pînă la atingerea vîrstei de 65 de ani.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Bine, în acest caz este corect, în caz contrar ar fi fost o discrepanţă.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări?  Nu sînt.

Domnule Eşanu,

Vă mulţumesc.

Vă rog, Comisia.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.2447, ale cărui prevederi au fost deja expuse de către reprezentantul autorului. Acest proiect a fost avizat pozitiv de către comisiile permanente, de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, cu unele propuneri şi amendamente care vor fi luate în dezbateri şi va fi luată decizia în cadrul pregătirii acestui proiect  pentru lectura a doua.

În special, Comisia a atras atenţia asupra necesităţii examinării suplimentare a oportunităţii stabilirii plafonului de vîrstă doar pentru inspectorii selectaţi din rîndul judecătorilor. În aceste condiţii, Comisia propune examinarea şi votarea în primă lectură, aprobarea în primă lectură a prezentului proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2447, lectura întîi. Cine este pentru aprobarea acestui proiect, rog să voteze. Majoritatea.

Proiectul nr.2447 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.2064 pentru completarea Codului de executare al Republicii Moldova. Iniţiativa Preşedintelui ţării. Prezintă Guvernul.

Domnule Eşanu, vă rog.  

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege supus atenţiei dumneavoastră vine să contribuie la instituirea unui mecanism de control civil asupra locurilor de detenţie a persoanelor. Face parte dintr-un pachet de lege,  inclusiv Legea cu privire la controlul civil. Prin acest articol doar se va stabili principiul controlului civil în Codul de executare. Mecanismul de exercitare al acestui control va fi stabilit printr-o lege care, de asemenea, a fost prezentată Parlamentului. Rugăm să susţineţi proiectul propus.

Mulţumim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule Eşanu,

Vă mulţumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2064 a fost examinat de către comisie. Este iniţiativa Preşedintelui Republicii Moldova şi are drept scop includerea în Codul de executare a normelor referitoare la instituirea consiliului, comisiilor de monitorizare a activităţii instituţiilor de detenţie. Proiectul a fost avizat pozitiv de Guvernul Republicii Moldova, de comisiile permanente şi de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

Totodată, este necesar de menţionat că proiectul menţionat poate fi examinat şi adoptat în lectura a doua doar concomitent cu proiectul de lege nr.2063, care urmează să fie examinat la una din şedinţele din săptămîna viitoare. Pentru lectura a doua, Comisia va discuta posibilitatea modificării şi a altor articole din Codul de executare, modificări care reies din legea respectivă nr.2063. luînd în considerare cele expuse, Comisia propune examinarea şi aprobarea proiectului de Lege nr.2064 în primă lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Prima lectură, da?

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2064. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.2313 pentru modificarea Codului de executare al Republicii Moldova. Iniţiativa şefului statului.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În scopul diminuării numărului destul de mare al documentelor executorii neexecutate, noi am făcut o analiză, inclusiv cu participarea experţilor străini, a deficienţelor în funcţionarea sistemului de executare. Una din problemele identificate de experţi  a fost faptul că nu există un mecanism de acoperire a cheltuielilor necesare în procesul de executare.

Analizînd experienţa altor state, am constatat că absolut în toate statele la care noi vrem să ne racordăm legislaţia aceste cheltuieli sînt suportate la prima etapă de către creditor şi ulterior aceste cheltuieli urmează să fie încasate din contul debitorului. 

În scopul promovării acestui concept, în legislaţia Republicii Moldova a fost elaborat proiectul de lege, care este prezentat atenţiei dumneavoastră, în care este instituit acest mecanism de avansare obligatorie a cheltuielilor de către creditori cu instituirea, după cum am menţionat ulterior, de către debitori. În acelaşi timp, pentru a exclude cazurile în care persoana nu poate să ceară executarea hotărîrii din motiv că nu poate avansa cheltuielile, a fost instituit un mecanism prin care se va prevedea fie scutirea creditorilor de obligaţia de avansare, fie direct în textul legii va fi stipulată derogarea de la această regulă, astfel încît, în cazul în care Parlamentul va accepta, la alineatul (8) al articolului 36 va fi inclusă o listă, care va prevedea că respectivii creditori  sînt exceptaţi de la obligaţia de a avansa cheltuielile, astfel încît acestea urmează să fie avansate din contul bugetului de stat.

Menţionăm că astăzi aceste cheltuieli nu sînt finanţate nici din bugetul de stat, şi nici nu sînt avansate de către creditori în mod benevol, cum pot să o facă conform Codului de executare. Acest fapt împiedică într-o foarte mare măsură asigurarea executării judecătoreşti, deoarece nu pot fi dictate expertize pentru evaluarea bunurilor, nu pot fi suportate cheltuielile pentru publicarea anunţurilor, nu pot fi suportate cheltuielile pentru deplasarea bunurilor, organizarea licitaţiilor ş.a.m.d.

Considerăm că adoptarea proiectului de lege supus atenţiei dumneavoastră va contribui într-o măsură esenţială la îmbunătăţirea situaţiei la capitolul executare a hotărîrilor judecătoreşti. Rugăm să susţineţi acest proiect.

Mulţumim.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc.

Domnule Eşanu,

În lista cheltuielilor pentru efectuarea actelor de executare este prevăzută şi căutarea, şi aducerea forţată. Aducerea forţată şi căutarea se efectuează de către organele de poliţie.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Da.

 

Domnul Ion Pleşca:

Noi acum ce? Îi impunem şi pe creditori să plătească aceste cheltuieli?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, deci ele vor fi, aici este prevăzut că este un Regulament prevăzut de către legislaţie şi vor fi redistribuite. Acestea sînt cheltuieli pe care o să le suporte oficiul de executare, în procesul de căutare a debitorilor anumite atribuţii revin şi executorului judecătoresc. Pînă a trimite interpelări organelor de poliţie, pînă a solicita instanţei judecătoreşti să fie debitorul anunţat în căutare, oficiul de executare are obligaţia de a întreprinde anumite măsuri pentru a-i identifica. Şi doar aceste cheltuieli, pentru că din textul de lege expres prevăzut sînt cheltuielile suportate de oficiul de executare. Deci în partea ce ţine de poliţie, cheltuielile vor fi suportate exclusiv din bugetul de stat.

 

Domnul Ion Pleşca:

Executorul emite încheierea şi o transmite organului de poliţie ca să efectueze căutarea.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, nu executorul. Anunţă în căutare... instanţa judecătorească anunţă în căutare debitorul. Conform prevederilor Codului de executare, demers instanţei judecătoreşti poate înainta oficiul de executare sau însuşi creditorul. Şi instanţa judecătorească dispune anunţarea în căutare a debitorului. Dar am spus, conform mecanismului de astăzi să nu intrăm în foarte multe detalii, oficiul de executare are anumite cheltuieli şi doar acelea vor fi acoperite de către...

 

Domnul Ion Pleşca:

Dar nu sînt cheltuieli la aducerea forţată şi la căutare, domnule Eşanu. Ce, care sînt cheltuielile? S-a adresat către instanţa de judecată cu un demers ca să adopte o încheiere pentru căutarea debitorului.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci pot să menţionez prima. Înaintarea demersului către organele respective pentru a stabili faptul dacă există, este înregistrat, are domiciliu în Republica Moldova sau nu. Prima cheltuială care necesită cheltuieli poştale. Şi alte cheltuieli, deci ieşirea debitorului la faţa locului. În măsura în care parvine informaţia că un debitor are  viză de domiciliu într-o anumită localitate, debitorul este obligat să se deplaseze la faţa locului şi să întocmească un proces-verbal, prin care să constate că debitorul nu se află la locul în care este indicată viza de reşedinţă.

Deci aceste... mă scuzaţi, dacă am... Deci executorul se deplasează la domiciliu. Este obligatoriu, instanţele judecătoreşti nu examinează demersul, dacă nu se demonstrează că s-au întreprins acţiuni pentru a stabili faptul dacă debitorul există  sau. 

 

Domnul Ion Pleşca:

La articolul 36 alineatul (4). La urmă, ultima propoziţie. Dacă în termen de 3 luni creditorul nu va avansa cheltuielile, documentul executoriu se remite acestuia fără examinare. Aşa este?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Da. 

 

Domnul Ion Pleşca:

Dar ce ne facem noi cu articolul 120 din Constituţie, unde se prevede obligativitatea executării sentinţelor şi a altor hotărîri judecătoreşti definitive.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci este vorba de interpretare. Toate ţările Europei au asemenea norme. Nu există nici o ţară în Europa Occidentală în care cheltuielile de executare sînt suportate de bugetul de stat. Mai mult decît atît, în majoritatea ţărilor, în absoluta majoritate, sistemul de executare este un sistem de executare privat, în care sînt suportate de către creditori nu numai cheltuielile efective de executare, dar există remuneraţia...

 

Domnul Ion Pleşca:

Poate şi noi trecem la sistemul de executare privat.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

...executorilor. Republica Moldova poate să rămînă în continuare o ţară super social orientată, să îşi asume obligaţia de a finanţa aceste cheltuieli din buget. Noi nu avem nimic împotrivă. Dar aceste cheltuieli trebuie identificate. Sumele sînt extraordinar de mari.

Poate Republica Moldova să spună, nu ca în toate ţările europene, nu pun în responsabilitatea creditorului de a-şi avansa cheltuielile. Noi putem susţine acest sistem, dar noi considerăm şi conceptual.

 

Domnul Ion Pleşca:

Poate facem şi noi ca în Europa, să trecem la un sistem de executare privat. Dacă mergem pe calea aceasta...

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci nu toată Europa are.

 

Domnul Ion Pleşca:

Jumătate ca în Europa, jumătate ca în Moldova, da.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu toată Europa are, dar noi vorbim conceptul. Vorbim, poate să avanseze sau nu, sînt avansate chiar şi în ţările în care nu este executare privată, cheltuielile sînt avansate. Eu nu am intrat în foarte multe detalii. Primul lucru care se scrie în toate manualele este... responsabilizează creditorul.

Sînt titluri executorii şi în Republica Moldova, şi în orişicare altă ţară care nu pot fi executate. Creditorul, dacă ştie că cheltuielile de executare o să le suporte, el nu o să vină să ne aducă, cum noi restituim astăzi titlul, el ni-l aduce înapoi şi spune: căutaţi, nu mă interesează.

 El cunoaşte că debitorul nu are bunuri, hotărîrea nu va fi executată nici o dată. Dar el insistă ca noi să facem cheltuieli, fără nici o finalitate. Este şi o problemă de responsabilitate, de responsabilizare a creditorului.

Mulţumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Eşanu,

Este adevărat că în marea majoritate a ţărilor din Europa Occidentală executarea este pusă în baza sau pe seama sistemului privat de executare. Şi este şi logic atunci cînd creditorul finanţează sau achită toate aceste lucruri.

Stimate domnule viceministru,

În cazul nostru, instituţia despre care vorbim astăzi mult, mai ales în nota informativă numai executare, sistem de executare ş.a.m.d., are responsabilitate directă de executare.

În cazul în care noi punem în sarcină şi obligăm creditorul să achite cheltuielile pentru executarea deciziilor, frică mi-e mie că vom transforma această instituţie importantă într-o instituţie care, de fapt, va căuta acţiune mai mult de pregătire şi pe principii comerciale, decît să îşi satisfacă sau să îşi îndeplinească obligaţiunile. 

Şi, în acest sens, eu nu o să intru în polemică, desigur, aveţi şi dumneavoastră argumente, eu nu sînt de acord în fond cu ele. Însă, dacă se doreşte, atunci poate la alineatul (1) mai facem o menţiune şi obligăm creditorul să oblige, dar, totodată, şi punem o normă obligatorie ca să fie şi asigurată acţiunea printr-o încheiere judecătorească. Fiindcă, poate să fie decizie, dar să nu fie asigurată această decizie şi atunci creditorul  urmează să avanseze, să achite şi ulterior, cum aţi spus, să nu poată fi executată această decizie.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

În principiu, noi am început un proces de informatizare a tuturor şi chiar sugerăm tuturor creditorilor ca la etapa cînd au depus acţiunea în instanţa judecătorească, să solicite din partea instanţelor măsuri asiguratorii. Însă acesta este un drept al creditorului. Noi nu putem obliga prin lege creditorul să ceară măsuri asiguratorii. El determină, are el nevoie de măsura asiguratorie sau nu. Pentru că noi trebuie să ţinem cont de faptul că, la etapa cînd se depune acţiunea, nu este clară care va fi hotărîrea, nu este exclus ca hotărîrea să fie respinsă.

Nu este exclus să se constate că debitor, acel care a depus acţiunea, reclamantul este de rea-credinţă şi atunci el va trebui să suporte toate cheltuielile, inclusiv faptul că a împiedicat debitorul pe perioada procesului care poate să fie foarte lung. Sînt procese care durează mulţi ani de zile, inclusiv şi în Europa, şi atunci dacă noi vom avea un text de lege că e obligatoriu, o să deviem de la regula că fiecare este responsabil în proces.

Deci teoretic e corect, creditorul trebuie să întreprindă măsuri pentru a asigura acţiunea, dar acesta este un drept al lui şi nu îl putem obliga. Plus la toate, aceasta ţine de Codul de procedură, dar nu de cel de executare. Asigurarea acţiunii la procesul examinării se face de către instanţă pe perioada cît se examinează.

La etapa executării, noi asigurăm sechestrul, executorii au reguli foarte clare, deci imediat ce se primeşte titlul executoriu.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am înţeles, domnule.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Ei sînt obligaţi să pună deja sechestrul.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am înţeles.

Mulţumesc. 

 

Domnul Iurie Roşca:

Microfonul nr.5, vă rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Prin proiectul prezentat, în principiu, Executivul transferă costurile de executare de pe seama bugetului de stat pe spatele antreprenorilor, persoane juridice şi inclusiv pe spatele persoanelor fizice. În acest caz, conform Legii cu privire la reglementarea activităţii de întreprinzător, Guvernul trebuia să prezinte analiza impactului acestui proiect de lege asupra activităţii de antreprenor.

Eu aş vrea să vă întreb, dacă dumneavoastră aveţi această analiză, fiindcă în  nota informativă nu se conţine analiza de impact a acestui proiect de lege asupra activităţii de întreprinzător în Republica Moldova. Şi care va fi impactul acestei legi?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Dacă îmi permiteţi, pînă a răspunde la impact, aş vrea să menţionez două momente. Proiectul nu este a Guvernului, este proiectul Preşedintelui.

În al doilea rînd, conceptul proiectului nu este trecerea cheltuielilor pe contul creditorului. Deci cheltuielile, cum sînt suportate astăzi de către debitor, urmează să fie suportate şi în viitor de către debitor. Acesta a fost principiul şi el nu se schimbă.

Problema este: cine avansează aceste cheltuieli? Noi putem să avem conceptul pe care îl avem astăzi că avansează bugetul de stat cu menţiunea din articolul 35, că creditorul este în drept să avanseze aceste cheltuieli sau să schimbăm conceptul, ceea ce se propune prin proiectul respectiv de lege ca avansarea cheltuielilor să revină creditorului, cel unic în drept şi să fie stăpîn al acţiunii sale, cum se spune, de la etapa cînd se depune acţiunea în instanţă pînă la momentul în care se execută, deoarece executarea, în principiu, în toate manualele de procedură civilă este considerată o etapă a procesului civil.

Cît priveşte impactul regulamentar, nu l-am văzut nici eu, nu este făcut aici. Nu pot să spun dacă este făcut sau nu impactul regulatoriu. Cît priveşte cifrele privind eventualele cheltuieli pe care va trebui să le avanseze, eu nu le am. Cu părere de rău, m-am grăbit, nu le-am luat la tribună, sînt... îmi amintesc, pentru depozitarea bunurilor sînt necesare undeva 700 mii de lei anual. Sînt pentru transport, eu nu îmi amintesc cifra acum. Sînt mult mai multe, dar s-a făcut o analiză despre ce sume este vorba.

Mulţumim.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Încă a doua întrebare, ultima. Dumneavoastră sînteţi un jurist bun şi cunoaşteţi foarte bine legea. În Legea cu privire la reglementarea activităţii de întreprinzător este o normă imperativă că legile prezentate, proiectele de legi prezentate în Parlament care au un impact asupra activităţii de întreprinzător, trebuie să conţină în mod obligatoriu analiza de impact asupra activităţii de întreprinzător. Şi atunci cînd aţi venit cu acest proiect de lege, chiar dacă şi l-a înaintat Preşedintele, trebuia să fie această analiză de impact.

Altfel, acest proiect de lege nici nu poate fi examinat, dacă noi sîntem consecvenţi în ceea ce promovăm în Parlamentul Republicii Moldova.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Într-adevăr, există o prevedere, dar aceasta este o normă de procedură. Parlamentul este în drept să ţină cont ce acte examinează sau nu. Nu există nici o normă constituţională care ar invalida o lege, fiindcă a fost examinată cu încălcarea unei norme de procedură care nu influenţează valabilitatea ei, inclusiv raportul privind impactul regulatoriu, expertiza anticorupţie sau alte documente care trebuie să fie anexate. Sînt de acord că el trebuia să fie anexat. 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc: 

Domnule...

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Eu, cu părere de rău, nu ştiu dacă există sau nu.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule viceministru,

Dumneavoastră puteţi să argumentaţi orice, dar avem o lege pe care noi am adoptat-o şi am spus că această lege trebuie să fie aplicată. De aceea şi noi sîntem Parlamentul Republicii Moldova care adoptăm legi şi pe urmă trebuie să facem ca aceste legi să fie executate în Republica Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul Iurie Roşca:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Eşanu,

Care este problema de bază care se doreşte a fi soluţionată pentru introducerea acestui mecanism, fiindcă eu am impresia sau chiar convingerea că ideea de bază este transferul poverii financiare de pe executori pe creditori, argumentîndu-se, de fapt, prin aceea că astfel argumentarea a devenit străină ideii sau scopului, spunîndu-se că astfel se va ameliora procesul de executare a legislaţiei. Lucrurile sînt absolut diferite.

Din contra, în opinia mea, dacă acest mecanism se va introduce, noi vom avea o executare şi mai proastă a deciziilor judecătoreşti. Care este totuşi scopul pe care îl urmăriţi prin introducerea acestui mecanism?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Scopul următor este de a exclude o lacună existentă astăzi în Republica Moldova prin instituirea unui mecanism de acoperire a cheltuielilor de executare. Astăzi, în Republica Moldova acest mecanism nu există. Deci cheltuielile de executare nu sînt suportate de nimeni. Nu sînt prevăzute în bugetul de stat. De fapt, nici nu există vreun text de lege care expres...

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Eşanu,

Eu am înţeles fiindcă dumneavoastră răspundeţi  oleacă de trei ori mai lung decît se pune întrebarea. Ideea este de a transmite povara de pe umerii unora pe umerii altora.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu, ideea nu este.

 

Domnul Igor Klipii:

Acesta este scopul. Atunci argumentarea, prin care încercaţi să afirmaţi că astfel se va ameliora procesul de executare a deciziilor judecătoreşti este falsă, nu este adecvată cel puţin scopului legii. Aceasta am vrut să spun.

Iar dreptul executorului de a avea asigurări rămîne drept indiferent de faptul cum e stipulat în legislaţie. El poate beneficia, mă refer la propunerea domnului Filat, el poate apela la acest drept sau poate să nu apeleze. Dar dacă se va introduce această obligativitate pentru a-i da asigurări, eu nu văd vreo încălcare a dreptului creditorului.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu este vorba de executor. Aici nu este vorba de un drept al unui executor, nu este vorba de transfer a ceva. Pur şi simplul, este vorba de includerea unui mecanism care ar permite să identificăm sursa de finanţare a acţiunilor de executare. Sînt cheltuieli reale care trebuie să fie suportate.

Fără aceasta procesul de executare nu poate fi derulat. Un exemplu simplu este publicarea anunţurilor privind licitaţia vinderii bunurilor imobile. Poate o să sune, nu ştiu dacă eu trebuie să spun aceasta de la tribună, dar o să vă spun  bancuri cînd noi am adoptat legea cu imobilul de la Intercapital. Directorul Departamentului de executare a plătit costul anunţurilor publicate în ziar din buzunar, pentru că nu exista un mecanism de finanţare. Noi avem termene în care trebuia să executăm legea şi noi am executat legea plătind anunţul din buzunar.

Dacă noi nu o să prevedem acest mecanism şi nu vom acoperi cheltuielile, în continuare nu o să fie eficient mecanismul. Întrebarea care se invocă este: dacă aceste cheltuieli noi să le preluăm la bugetul de stat sau, ca în toate ţările din Europa, să stabilim o regulă că este obligaţia creditorului de a le avansa. Decizia este a Parlamentului.

Mulţumim.

 

Domnul Iurie Roşca:

E clar.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule viceministru, 

Alineatul (4) al articolului 35 Cuantumul cheltuielilor pentru efectuarea actelor de executare este stabilit de Guvern. De ce acest regulament sau acest coeficient, cuantumul este stabilit direct în lege.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu cred că în lege poate fi stabilit un criteriu de a determina costul trimiterilor poştale, costul deplasărilor.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu, dar cel puţin procedura de calcul. Fiindcă mie trebuie să îmi fie clar: cît are de plătit creditorul respectiv pentru serviciile prestate de serviciile dumneavoastră.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci acest mecanism o să fie stabilit de către Guvern. Dacă se consideră că Parlamentul trebuie să încerce să calculeze cam cîţi kilometri trebuie să fie deplasare pentru...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Este vorba de metodologie, de procedură.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Parlamentul a spus foarte clar că doar cheltuielile efective. Deci ulterior mecanismul trebuie să fie stabilit de către Guvern, dar Parlamentul stabileşte clar, cheltuielile real efectuate.

Deci cînd o să i se solicite creditorului să avanseze cheltuielile, o să i se stabilească că este necesar de deplasarea executorului pînă în localitatea X distanţa este Y, costul pentru un kilometru pentru aceasta costă atît. Deci va fi un mecanism stabilit de Guvern. Noi nu o să putem să solicităm creditorului să plătească mai mult decît a fost cheltuit real.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, dar pentru organizarea licitaţiei?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Pentru organizarea licitaţiei sînt posibile mai multe variante, astăzi mecanismul trebuie stabilit. Unu. Fie se anunţă un concurs în care licitaţiile vor fi organizate de către firme private. În acest caz, cheltuielile vor fi mult mai mari sau păstrăm practica pe care o avem noi astăzi, cheltuielile, licitaţiile sînt organizate de către executori.  Însăşi cheltuiala pentru licitaţie nuo să suporte nimic pentru că costul, salariile pentru executori se plătesc din buget.

O să fie costul de publicare a anunţului, costul expertizei de evaluare a bunurilor. Acestea o să fie cheltuieli, plus eventual, dacă este nevoie, de păstrat bunurile dacă sînt bunuri mobile, dacă sînt imobile, alte cheltuieli nu o să fie necesare.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Bine, la articolul 36 alineatul (1) scrie: creditorul este obligat să avanseze în termenul stabilit de către executorul judecătoresc, cheltuielile respective. Aceasta depinde de buna dispoziţie a executorului sau, totuşi, trebuie expres prevăzut în lege în ce termen trebuie să achite creditorul taxa respectivă sau plăţile respective.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Acesta, în principiu, trebuie să depindă de la caz la caz şi de la operativitatea acţiunilor de executare. Teoretic, se poate de stabilit un termen în lege. Noi numai trebuie să înţelegem un lucru, că de la termenul cînd se va avansa cheltuielile depinde termenul de executare, pentru că pînă nu se avansează, nu începe procedura de executare.

În principiu, executorul nu poate manipula, pentru că există termene de executare stabilite prin lege. Deci şi conform unui regulament al departamentului sînt stabiliţi toţi paşii pe care trebuie să îi întreprindă executorul. El nu poate să ia arbitraj să stabilească termenele.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Şi ultima întrebare.

Mulţumesc.

Deci cine va întoarce aceste cheltuieli ale creditorului în cazul în care totuşi, pînă la urmă, va fi imposibilă executarea acestui titlu executoriu.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Cheltuielile nu vor fi întoarse de către nimeni şi acesta este unul dintre elementele de bază în toată literatura de specialitate. Creditorului, înainte de a i se cere avansarea cheltuielilor, i se comunică care este situaţia, ce acţiuni trebuie întreprinse şi i se comunică, dacă există posibilitate, de a executa sau nu.

 

Domnul Iurie Roşca:

E clar.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Pînă a cere avansarea cheltuielilor executorul va solicita toate informaţiile şi va şti dacă titlul poate fi executat sau nu.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Îmi pare că      alunecăm pe o pantă necunoscută. E prea dificilă situaţia.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Pe panta aceasta se află toate ţările din Europa.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Nu există nici o ţară din Europa Occidentală care nu ar prevedea acest mecanism.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule raportor.

Comisia, vă rog.

 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.2313 este o iniţiativă legislativă a Preşedintelui Republicii Moldova şi are drept scop modificarea normelor Codului de executare ce reglementează cheltuielile pentru efectuarea actelor de executare. Este necesar de menţionat că acest proiect de lege corespunde cerinţelor Recomandării nr.17 din 9 septembrie 2003 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei.

Mai mult ca atît, aceste norme se regăsesc şi sînt caracteristice legislaţiei altor ţări europene cum sînt: Germania, Danemarca, Franţa, Estonia, Letonia.

Proiectul a fost avizat de comisiile permanente, de către Guvern şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, care, în linii generale, îl susţin cu unele amendamente. Aceste amendamente vor fi puse în dezbateri în cadrul pregătirii acestui proiect de lege pentru lectura a doua.

Totodată, Comisia va discuta în special posibilitatea reglementării în cuprinsul legii a cuantumului cheltuielilor pentru efectuarea actelor de executare, precum, şi aceasta este foarte important, momentul apariţiei obligaţiei creditorului de a achita în prealabil cheltuielile.

În aceste condiţii, Comisia propune examinarea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2313.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2313, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc.

Următoarea chestiune pe ordinea de zi proiectul de Lege nr.2416 privind completarea Codului penal al Republicii Moldova nr.985 din 18 aprilie 2002. Vă rog, reprezentantul Guvernului.

 

Doamna Nina Lupan viceministru al finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Codului penal a fost elaborat în scopul ajustării conţinutului acestui act la realităţile existente.

Necesitatea elaborării proiectului se atestă prin faptul că sancţionarea contravenţională a faptelor care vizează utilizarea contraa destinaţiei a mijloacelor bugetare de către instituţiile publice, prevăzute în articolul 16211 din Codul cu privire la contravenţiile administrative, nu este suficientă pentru a preveni acţiunile şi activităţile care contravin legii şi interesului bugetului.

Modificările care se propun a fi operate vor permite sancţionarea penală a faptelor care persistă în activitatea persoanelor cu funcţii de răspundere ale instituţiilor publice finanţate din contul bugetului, va avea ca efect racordarea normelor juridice ale acestui proiect la realităţile curente şi vor facilita procesul de realizare a programului de stat în conformitate cu alocaţiile bugetare adoptate prin legea bugetară anuală, îngrădind activităţile ilegale care contravin ordinii publice şi interesului statului.

Rugăm să susţineţi proiectul prezentat.

 

Domnul Iurie Roşca:

Poftim, întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Stimată doamnă viceministru,

Spuneţi, vă rog frumos, care vor fi principiile care vor stabili şi cine va stabili daunele şi mai ales proporţiile, după care o să am întrebări. 

 

Doamna  Nina Lupan:

Deci ceea ce este astăzi, dumneavoastră cunoaşteţi, într-adevăr, articolul 16211 din Codul cu privire la contravenţiilor administrative stabileşte numai utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare de către instituţiile publice.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Am înţeles. Întrebarea este: cine stabileşte dauna?

 

Doamna  Nina Lupan:

Dar nu stabileşte anume ceea ce ţine de proporţii mari şi proporţii deosebit de mari. Proporţii mari, conform Codului penal, sînt mai mult de 50 000 şi deosebit de mari mai mult de 100 000.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu aceasta a fost întrebarea, stimată doamnă viceministru. Reiterez întrebarea: cine va stabili dauna? Şi după care, că este în proporţii mari, evident, conform cifrelor stabilite în...

 

Doamna  Nina Lupan:

Dauna se stabileşte de instituţiile care efectuează controlul. Este vorba, în primul rînd, de Serviciul Control Financiar şi Revizie al Ministerului Finanţelor şi Curtea de Conturi.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Şi atunci am o întrebare la dumneavoastră, doamnă viceministru: cine va stabili daunele în proporţii deosebit de mari atunci cînd Guvernul utilizează banii contrar destinaţiei? Şi dacă este să ne uităm atent cum utilizează Guvernul banii bugetari, despre care vă îngrijiţi aşa de mult, este simplu să vedem rectificările bugetului, care, de fapt, aduc în legalitate toate utilizările contrar destinaţiei bugetului pentru perioada anterioară. Aici am vrut să ajung. Va fi în stare instituţia subordonată Ministerului Finanţelor să exercite controlul, să aprecieze dauna şi să înainteze ulterior spre sancţionare penală a celor care au făcut posibilă această încălcare?

 

Doamna  Nina Lupan:

Eu cred că, referitor la ceea ce dumneavoastră aţi menţionat, trebuie să vorbim despre cazuri concrete. Noi nu putem vorbi la general la tema respectivă. Cred că este vorba de cazuri concrete.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Bine. Eu cred că este vorba de foarte multe cazuri concrete, stimată doamnă viceministru. Şi încă un lucru foarte important. Este în plus alineatul (2) al articolului 2391, pentru că acţiunea despre care se vorbeşte în prima parte, ea oricum nu poate fi săvîrşită decît de două sau mai multe persoane, fiindcă este ordonatorul de credite, este contabil ş.a.m.d. Este o normă în plus.

Din punctul meu de vedere, această normă va da posibilitate în continuare organelor abilitate, cum spuneaţi şi dumneavoastră, este adevărat, cu funcţie de control, să interpreteze foarte subiectiv şi în interes pe alocuri şi politic verificările şi ulterior calificările acţiunilor, în primul rînd, ale instituţiilor şi ale autorităţilor publice locale. Un  scurt moment, domnule Preşedinte al şedinţei, dacă îmi permiteţi.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Vă rog, da.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Este evident că la ora actuală, avînd în vedere o situaţie concretă în care trăim cu toţii, mai ales dacă e să vorbim de primării, primării care activează în condiţiile în care activează. Sînt situaţii multe, cînd banii bugetari, fie ei transferaţi de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, sînt situaţii concrete cînd sînt utilizaţi nu exact aşa cum sînt, dar în interesul comunităţii. Atunci spuneţi-mi, vă rog frumos, are posibilitate un procuror sau un controlor să vină şi, subiectiv, care decizie? Este decizia în bugetul de stat şi transfert într-o anumită direcţie.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Domnule Filat,

Mă iertaţi, nu vreau să vă întrerup, problema pe care o formulaţi are temeiul său, dar pînă la urmă judecata stabileşte. Noi înţelegem că Curtea de Conturi sau departamentul respectiv de Control Financiar şi Revizie poate să aibă o anumită opinie faţă de anumite încălcări de ordin financiar, dar, pînă la urmă, decizia definitivă tot judecata o ia şi în cazul primăriilor, şi în cazul Guvernului şi al miniştrilor.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Este adevărat, dar depinde încadrarea care este asupra faptei. Este una încadrarea administrativă şi una penală, dar ce se întîmplă pînă la decizia instanţei şi care e situaţia acelor din administraţia publică locală prin dosare penale ş.a.m.d., o cunoaştem cu toţii. Bine. Eu am spus punctul meu de vedere, pînă în lectura a doua vom veni şi cu anumite amendamente, cel puţin să ajustăm şi să nu creăm un spaţiu larg şi posibilităţi pentru a aborda subiectiv această problemă.

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Mai sînt întrebări?

Da, poftim, doamnă viceministru.

 

Doamna  Nina Lupan:

Domnule Filat,

Eu numai am vrut să spun, cînd sînt cheltuieli în interesul societăţii, în asemenea caz consiliul primăriei poate rectifica bugetul respectiv şi aproba, într-adevăr, aceste modificări, pentru ca ele să fie legale.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4 în continuare.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimată doamnă raportor,

Aş vrea să vă întreb în continuare, în nota informativă dumneavoastră spuneţi că avem la ziua de astăzi nişte sancţiuni contravenţionale, dar ele nu sînt suficiente. Aş vrea să veniţi doar cu un exemplu sau două ce v-a făcut să veniţi cu aceste modificări. Adică, avînd ceea ce spuneţi în nota informativă, înseamnă că aveţi nişte exemple că s-a întîmplat, s-a repetat şi, uite, sancţiunea contravenţională nu este suficientă şi veniţi cu modificarea Codului penal. Aş vrea să aduceţi un exemplu, maxim două exemple şi, cred, va fi destul.

 

Doamna  Nina Lupan:

Bine. Am înţeles întrebarea. Într-adevăr, ceea ce s-a implementat în ultimul timp la Ministerul Finanţelor, am în vedere sistemul trezorerial, el a exclus foarte multe probleme care erau anterior în gestionarea finanţelor publice. Totodată, este şi o arie separată pe care sistemul trezorial nu o acoperă, este vorba de contabilitatea instituţiilor publice şi, în primul rînd, ne referim la calcularea salariilor. Cînd se calculează salarii pentru persoane care nu activează în instituţia publică şi aceste sume, într-adevăr, au devenit enorme în ultimul timp.

De aceea, în baza controalelor şi a rezultatelor, care sînt la Ministerul Finanţelor, efectuate de către Serviciul Control Financiar şi Revizie am hotărît că aici, într-adevăr, ar trebui ceva suplimentar, pentru ca, într-adevăr, să nu admitem încălcarea legii şi anume utilizarea mijloacelor publice contrar destinaţiei. Fiindcă ele, totuşi, nu se îndreaptă la salariul persoanelor care au activat, dar la salariul persoanelor care nu activează.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Am înţeles foarte clar.

 

Doamna  Nina Lupan:

Aceasta ca pildă.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Dar v-am cerut exemplu concret, că, uite, cutare a fost pedepsit administrativ, aceasta a fost puţin. Că, uite, peste o lună, peste o jumătate de an s-a repetat şi noi din aceste exemple...

 

Domnul  Iurie Roşca:

Stimaţi colegi,

Dacă se poate, mai pe scurt.

Doamnă Valentina,

Nu vă supăraţi.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Nu mă supăr.

 

Domnul  Iurie Roşca:

La şedinţa trecută am înţeles, că dumneavoastră aveţi acces la pagina web a Curţii de Conturi. Deschideţi orice pagină din rapoartele Curţii de Conturi şi veţi găsi mii de cazuri, cînd unii dintre foştii demnitari ar trebui să facă cîte 23 mii de ani de puşcărie în baza acestor modificări pe care le facem noi.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Ştiu, domnule Roşca.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Problema care a fost şi rămîne, stimaţi colegi, este că, pentru încălcări financiare deosebit de grave se purta răspundere formală administrativă şi marele demnitar sau altul mai mic se alegea cu o amendă simbolică după ce-au irosit banii publici pe care noi îi formăm ca şi contribuabili.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Domnule Preşedinte al şedinţei,

Vă mulţumesc frumos şi nu încălcaţi Regulamentul.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Vă rog frumos, formulaţi-vă întrebările. Iar frustrările, nedumeririle

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Eu foarte clar am spus: să mi se aducă unuldouă exemple şi dumneavoastră nu vă amestecaţi.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Lacunele de pregătire căutaţi să le recuperaţi în altă parte. Formulaţi-vă întrebările scurt, clar, ca să putem înainta.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mai scurt decît le-am formulat eu nu se putea. Am zis să mi se dea unuldouă exemple.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Datoria mea este să vă pun la punct atunci cînd încălcaţi Regulamentul şi viceversa.

Mulţumesc.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Şi dumneata nu încălca.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Următorul vorbitor, vă rog.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

În primul rînd...

 

Domnul  Iurie Roşca:

Domnule Bujor,

Spuneţi ceva.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Roşca,

Aceasta mata cînd nu ai ce spune, spui cîte ceva. Şi te rog foarte frumos să respecţi Regulamentul, că nu ai dreptul de a comenta.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Ai regulamentar dreptul de a oferi cuvîntul, a spune ce ai de spus.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Se acceptă. Vă rog, da.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Şi nu comenta că nu eşti Papa de la Roma aici.

Doamnă viceministru,

Vă adresez două întrebări. Prima întrebare. Aş vrea să ştiu dacă această prevedere se răsfrînge şi asupra cazurilor de folosire ilegală a mijloacelor financiare din fondul de rezervă al Guvernului?

 

Doamna  Nina Lupan:

Fondul de rezervă al Guvernului se alocă instituţiilor publice.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Eu ştiu cui. Eu am întrebat: se răsfrînge sau nu?

 

Doamna  Nina Lupan:

Da, se răsfrînge. Deoarece sînt mijloace bugetare.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

O să ştim pe viitor. Întrebarea a doua. Spuneţi, vă rog, aceste prevederi se răsfrîng şi asupra cazurilor cînd Guvernul Republicii Moldova suportă cheltuieli enorme, care nu sînt prevăzute în bugetul naţional al Republicii Moldova şi ulterior vine în Parlamentul ţării cu modificări? Se prevede ca şi aceste persoane, care încalcă prevederi propuse de dumneavoastră, să fie trase la răspundere?

 

Doamna  Nina Lupan:

Eu am răspuns deja la această întrebare. Eu cred că trebuie să ne referim anume la situaţii concrete.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Dumneavoastră aţi comentat întrebarea domnului Filat şi v-aţi referit, în exclusivitate, la reprezentanţii administraţiei publice locale. Eu am vorbit concret cînd Guvernul, în baza materialelor prezentate de Ministerul Finanţelor, suportă cheltuieli, peste trei luni, jumătate de an, vine în Parlament cu propunerea aşa-numitelor modificări, deşi banii fuseseră cheltuiţi deja ilegal. Da, cunosc, dar vreau ca să nu bateţi în administraţia publică locală, dar, fiind atît de mulţi în Parlament, să daţi dovadă de  exemplu personal. Prim-miniştrii pe care i-aţi promovat.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:  

Doamnă viceministru,

Eu totuşi aş solicita un răspuns, dacă aveţi, o sumă evaluată, care au fost banii utilizaţi contrar destinaţiei atît de către guvern sau ministere sau chiar şi de autorităţile locale. Dacă înainte de acest proiect de lege aveţi această sumă determinată.

Şi a doua întrebare aş dori să o adresez, poate, domnului Eşanu. Deoarece cunoaştem că practica internaţională nu acceptă ideea criminalizării acţiunilor de ordin economic, social mai mult. Cum noi ne ajustăm cu acest proiect de lege la ceea ce prevede norma internaţională sau practica?

 

Doamna  Nina Lupan:

Doamnă Buliga,

Încă o dată, dacă se poate, sumă determinată, ce anume aveţi în vedere?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Suma banilor utilizată contrar destinaţiei atît de puterea centrală, cît şi cea locală, indiferent de culoare.

 

Doamna  Nina Lupan:

Depinde ce perioadă analizăm. Într-adevăr, asemenea analize nu le am, dar dacă este necesar putem încerca, împreună cu Curtea de Conturi să facem o asemenea informaţie. Ceea ce nu ar fi simplu, căci decizii ale Curţii de Conturi, ştiţi şi dumneavoastră, sînt foarte multe, plus la noi, acei care efectuează actele de control ale Serviciului Control Financiar şi Revizie, dar, în principiu, nu înţeleg ce ar da toată această informaţie?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Ar demonstra gravitatea problemei, dacă există în Republica Moldova, şi dorinţa noastră de a soluţiona această problemă.

Da, mulţumesc, am înţeles.

 

Doamna  Nina Lupan:

Dacă dumneavoastră insistaţi, noi putem încerca să facem o asemenea informaţie pentru perioada, să spunem, a anului trecut.

 

Doamna  Valentina Buliga:

2007, da.

 

Doamna  Nina Lupan:

Rapoartele şi controalele se efectuează pe perioadele precedente, adică, pentru perioada anului 2007.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Mulţumesc, doamnă viceministru.

Aici, cred, într-adevăr, că este relevant ceea ce spuneţi dumneavoastră, deoarece noi constatăm anual la rapoartele prezentate foarte profesionist de către Curtea de Conturi şi că Guvernul, responsabil de politica bugetară în Republica Moldova, ar trebui să facă o analiză sau să evalueze impactul acestor controale şi scopul pe care îl avem utilizarea corectă  şi eficientă a banilor publici.

 

Doamna  Nina Lupan:

Eu sînt de acord. Într-adevăr, în rapoartele ce ţin de executarea bugetului, eu cred că ar fi mai corect în acele rapoarte noi să includem informaţia respectivă. Şi dacă dumneavoastră acceptaţi, cred că ar fi o soluţie mai bună ca, într-adevăr, pe viitor să încercăm să includem asemenea informaţii în rapoarte.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Vă mulţumesc, doamnă viceministru.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Microfonul nr.1, domnul Eşanu.

 

Domnul  Nicolae Eşanu:

La întrebarea dacă este conform convenţiilor internaţionale, răspunsul este da, deoarece există o prevedere în Convenţia Europeană, care spune: O persoană nu poate fi privată de libertate exclusiv pentru faptul că nu a executat un contract. În cazul de faţă nu este vorba de contract. Este vorba de un act privind folosirea contrară legii a unor sume băneşti.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Bani publici, accentuez. Nu este vorba de relaţii contractuale între doi agenţi economici.

 

Domnul  Valentina Buliga:

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul  Igor Klipii:  

Doamnă viceministru,

Este atît de comod să arunci deputaţilor din opoziţie învinuiri că nu ar fi foarte concret şi sînt prea generali, eu voi încerca să pun întrebarea un pic altfel. Dumneavoastră puteţi da exemple concrete de cazuri de delapidări de proporţii deosebit de mari, mai mici la diferite niveluri ale puterii, care nu au fost pedepsiţi din cauză că au lipsit mecanismul pe care dumneavoastră îl propuneţi acum? Să dea cazuri concrete, domnule.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Vă dau eu pînă în seară două cărţi, domnule deputat, nu e nici o problemă. Cazuri foarte multe concrete.

 

Domnul  Igor Klipii:

Domnule Roşca,

E important să nu le scrieţi, dar dacă le aduceţi direct.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Deschideţi orice pagină din rapoartele Curţii de Conturi, nu vă mai zbateţi atîta, stimaţi prieteni. Şi eu chiar sînt surprins de capacitatea noastră de a improviza pe marginea unui subiect care are o singură misiune, să combată corupţia şi să disciplineze factorii de decizie în cazul în care aceştia utilizează contrar destinaţiei banii publici.

Mulţumesc foarte mult, doamnă raportor.

Comisia, vă rog.

 

Doamna  Nina Lupan:

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2416 a fost examinat de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi. Constatăm că acest proiect a fost avizat pozitiv de comisiile permanente, de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, precum şi de societatea civilă şi îl susţin cu unele obiecţii ce vor fi luate în consideraţie pentru lectura a doua.

În acelaşi timp, în cadrul discuţiilor s-au iscat mai multe probleme referitor la unele aspecte ce nu sînt bine reflectate în acest proiect şi anume: concretizarea subiectului infracţiunii, indicarea laturii subiective, cît şi opinia asupra semnelor calificative ale infracţiunii. În acest context, Comisia a solicitat pentru lectura a doua prezentarea suplimentară din partea Guvernului, deci o opinie cu privire la problemele menţionate. În acest context, Comisia propune examinarea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2416.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Cine este pentru aprobarea proiectului de Lege nr.2416 în primă lectură, rog să voteze.

Vă mulţumesc.

Majoritatea.

Următorul de pe ordinea de zi, proiectul de Hotărîre nr.2321 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Parlamentului.

Vă rog, reprezentantul Guvernului. Directorul adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Domnule Burduja,

Nu toată lumea ştie, sînteţi în civil şi lumea se derutează.

 

Domnul  Sergiu Burduja director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate:

Stimate domnule vicepreşedinte,

Serviciul de Informaţii şi Securitate prezintă spre examinare proiectul de Hotărîre a Parlamentului cu privire la modificarea unor hotărîri ale Parlamentului, care a fost elaborat în vederea armonizării cadrului juridic în domeniul asigurării securităţii naţionale cu prevederile actelor normative în vigoare.

Necesitatea modificării Regulamentului cu privire la Drapelul şi însemnul unic ale Serviciului de Informaţii şi Securitate este dictată de demilitarizarea serviciului odată cu intrarea în vigoare a Legii privind statutul ofiţerului de Informaţii şi Securitate. Modificările operate în Regulamentul privind modul de comercializare a tehnicii militare, a armamentului şi a altor mijloace tehnice militare de care dispun forţele armate concretizează categoria acelor mărfuri ce se vor comercializa în conformitate cu Regulamentul menţionat. Şi anume: mărfurile care au utilizare dublă civilă şi militară. Mărfurile utilizate doar în activitatea civilă vor fi comercializate în condiţii generale, deoarece nu prezintă pericol pentru societate şi nu necesită de a fi supuse unui control strict.

Totodată, de ce Serviciul de Informaţii şi Securitate nu mai este parte componentă a forţelor armate ale Republicii Moldova? Regulamentul în cauză se va extinde şi în continuare asupra Serviciului, ţinînd cont de atribuţiile acestuia în domeniul asigurării securităţii statului. Avînd în vedere cele expuse, rog să susţineţi şi să adoptaţi prezentul proiect de hotărîre.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Stimaţi colegi,

Poftim, întrebări?

Nu sînt.

Mulţumesc, domnule raport.

Domnule preşedinte al Comisiei Stoicov, vă rog, raportul Comisiei.

 

Domnul  Iurie Stoicov:  

Stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului cu privire la modificarea unor hotărîri ale Parlamentului, înaintat de către Guvernul Republicii Moldova.

Scopul proiectului este armonizarea cadrului juridic în domeniul asigurării securităţii naţionale cu prevederile legislaţiei în vigoare. Prin acest proiect, se operează modificări în Regulamentul privind modul de comercializare a tehnicii militare, a armamentului şi a altor mijloace tehnice militare de care dispun forţele armate ale Republicii Moldova şi în Regulamentul cu privire la Drapelul şi însemnul unic al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

Necesitatea modificării  Regulamentului cu privire la Drapelul şi însemnul unic al Serviciului de Informaţii şi Securitate este dictată de demilitarizarea Serviciului începînd cu 1 ianuarie 2008, odată cu intrarea în vigoare a Legii privind statutul ofiţerului Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Prin aceste modificări în proiect, deşi Serviciul de Informaţii şi Securitate nu mai este componenta forţelor armate, se propune extinderea şi în continuare a Regulamentului în cauză asupra Serviciului de Informaţii şi Securitate, ţinînd cont de atribuţiile acestuia în domeniul asigurării securităţii statului.

De asemenea, în acest proiect, se concretizează ca Regulamentul nominalizat să fie extins şi asupra Serviciului Grăniceri, dat fiind faptul că trupele de grăniceri fac parte din componenţa  forţelor armate. Proiectul a fost avizat de majoritatea comisiilor permanente ale Parlamentului, iar Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului a prezentat unele propuneri, care concretizează acest proiect de hotărîre.

Propunerile parvenite de la Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, cu decizia Comisiei, se conţin în  sinteză, care este parte integrantă la prezentul raport.

Pornind de la cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului de hotărîre nominalizat.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2321, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre este adoptat.

Următorul punct de pe ordinea de zi este suplimentul, da? Moţiunea simplă privind situaţia de criză pe piaţa valutară şi politica economică a Guvernului. Nr.2778. Cine va prezenta raportul din partea Guvernului? Da, vă rog, domnul Stoicov.

Micofonul nr. 3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

O întrebare de procedură. Avînd în vedere că noi, practic, deja am discutat această întrebare, v-aş ruga ca să fie limitat timpul atît al raportului, cît şi în genere discuţia pe această întrebare.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Bine, domnule raportor, vă rog treceţi la tribună şi spuneţi-ne de cît timp avem nevoie. Putem să limităm, dar tot în limitele Regulamentului. Adică, doritorii care s-au înscris, va trebui să îşi prezinte punctele de vedere de la tribuna centrală.

 

Domnul Iurie Munteanu viceministru al economiei şi comerţului:

Stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Eu am nevoie de 57 minute maximum.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Da, vă rog. O secundă, o chestiune de procedură.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Mulţumesc.

Eu rog să fiu înscris şi eu cu luare de cuvînt la acest proiect.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Da, poftim, domnul raportor.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Cu permisiunea dumneavoastră eu aş dori să prezint răspunsul Guvernului la Moţiunea simplă privind situaţia de criză de pe piaţa valutară şi politica economică a Guvernului. Succint. Produsul intern brut, în semestrul întîi al anului curent, a însumat 28,778 milioane de lei, majorîndu-se faţă de acelaşi semestru al anului trecut cu 5,4% din preţuri comparate.

Un factor pozitiv care şi-a adus contribuţia la modificarea structurii PIB-lui pe categorii de resurse a fost evoluţia ascendentă a sectorului de servicii, a cărui valoare adăugată brută s-a majorat cu 6,7%. Valoarea adăugată creată în agricultură a înregistrat o diminuare de 0,7%, iar, subliniez, cea creată în industrie s-a majorat cu 4,5 % comparativ cu semestrul întîi al anului 2007.       

Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere semnificativă de aproape 12 la sută comparativ cu primul semestru al anului 2007. În rezultat, ponderea formării brute de capital fix în PIB s-a majorat pînă la 28,4%. Factorii principali care au contribuit la schimbarea structurii PIB-lui au fost tendinţa de creştere a investiţiilor în economie şi a gradului de influenţă a acestora asupra PIB-lui pe categorii de utilizatori pe parcursul a cel puţin 5 ani.

Doi. Tendinţa de micşorare a gradului de influenţă a consumului final asupra PIB-lui pe fondul creşterii investiţiilor în capital fix. Această tendinţă se observă în special în segmentul consumului final al gospodăriilor.

Trei. Datorită întăririi leului, ritmurile de creştere a valorii importurilor estimate în lei au înregistrat o încetenire, ceea ce a asigurat creşterea în valori absolute şi relative a investiţiilor în formă de utilaje, maşini şi unelte care, la rîndul său, influenţează pozitiv asupra retehnologizării economiei naţionale.

Rata inflaţiei în luna august faţă de luna iulie 2008 a constituit 0,7%, iar faţă de decembrie 2007 6 %, înregistrînd o micşorare de 1,3% comparativ cu perioada respectivă a anului 2007. În ultimul timp, procesele inflaţioniste s-au intensificat în multe ţări, inclusiv China,  SUA, ţările Uniunii Europene, Ucraina, Rusia etc. Factorii principali care au determinat inflaţia, după cum cunoaşteţi, a fost majorarea considerabilă a creşterii preţurilor mondiale la resursele energetice, în special la petrol şi la resurse alimentare.

În acest context, în ianuarieaugust 2008, în Moldova indicele preţurilor de consum s-a majorat doar cu 6 la sută, pe cînd în ţările vecine în perioada corespunzătoare, spre exemplu Federaţia Rusă, cu aproape 10 la sută, iar în Ucraina cu aproape 15 la sută. Preţurile la serviciile prestate de populaţie au înregistrat o creştere de 30,5% faţă de decembrie 2007. Această creştere a fost determinată preponderent de majorarea tarifelor la serviciile de transport cu 20%, comunal-locative cu 20%, alimentaţie publică cu 14%, sănătate aproape 10%.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, valoarea schimburilor comerciale ale Republicii Moldova  în perioada ianuarieiulie 2008 a constituit 3,7  miliarde de dolari SUA, ceea ce reprezintă o majorare cu 40 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exporturile au constituit 894 milioane de dolari, majorîndu-se cu 26,5 la sută faţă de perioada similară a anului 2007. Structura exportului se caracterizează prin preponderenţa lucrărilor de produse ale industriei uşoare şi agroalimentare, însă concomitent se observă o creştere stabilă a ponderii exportului de mărfuri cu înaltă valoare adăugată, în special faţă de Uniunea Europeană. La momentul actual, Uniunea Europeană este partenerul nostru principal, cu o pondere a comerţului exterior de 55%.

Vreau să menţionez că vorbim despre creşterea stabilă a exporturilor de înaltă valoare adăugată, că pe locul trei deja în ceea ce priveşte exporturile faţă de Uniunea Europeană se află maşinile, aparatele şi uneltele de înaltă precizie. Valoarea importurilor a consemnat 2 miliarde 779 milioane de dolari, majorîndu-se cu 45 la sută faţă de ianuarieiulie 2007. Principalele produse importate au fost produsele minerale, preponderent resursele energetice, ce deţin o pondere de cel puţin 22%. Importurile de bunuri se caracterizează printr-o creştere continuă determinată de necesitatea continuării retehnologizării sectorului de producţie al economiei.

Deficitul balanţei comerciale a constituit 1 miliard 885 milioane de dolari SUA, fiind cu 56%  mai mare comparativ cu soldul negativ înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2007. Care sînt cauzele principale care au determinat această creştere? Prima. Dependenţa ţării noastre de resursele energetice importate, cu majorarea semnificativă a preţurilor la resursele energetice pe piaţa internaţională, care şi-a condiţionat creşterea preţurilor de import la resursele energetice, plus creşterea economiei, care natural cere un consum mai mare de resurse energetice.

Doi. Calamităţile naturale ce au avut loc în perioada anterioară au afectat semnificativ sectorul agrar al ţării care actual este încă în proces de lucru.

Trei. Ritmul sporit al veniturilor gospodăriilor casnice şi facilităţile fiscale existente pentru investitori, ce condiţionează creşterea importurilor de produse pentru consum şi pentru retehnologizarea proceselor de producţie.

Două cuvinte despre investiţiile străine directe. Fluxurile de investiţii străine directe în economia naţională în primul semestru al anului 2008 au fost evaluate în valoare netă de 307 milioane de dolari SUA, din care aproape 160 milioane de dolari SUA au fost investiţi în capitalul social anume al întreprinderilor autohtone. Volumul de investiţii străine directe în economia naţională a acumulat către sfîrşitul semestrului întîi al anului 2008; ele au constituit aproape 2 miliarde 200 milioane de dolari SUA.

Este de menţionat că anul 2008 este un an cu cele mai sporite ritmuri de creştere a intrărilor de capital în formă de investiţii. Astfel, se observă o creştere de 2,4 ori în şase luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 în ceea ce priveşte fluxul net de investiţii străine directe şi credite contractate de la persoanele afiliate pînă la 127 milioane de dolari SUA.

În primul semestru al anului 2008, atractivitatea investiţională a consemnat o creştere a fluxului de investiţii în capital fix cu 12,3 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007. E de menţionat că volumul total a constituit 5 miliarde 516 milioane de lei, investiţiile în capitalul fix, finanţate din contul bugetului de stat, au crescut cu aproape 32 la sută, ceea ce este aproximativ în perioada ianuarie, în comparaţie cu perioada ianuarieiunie 2007 şi, practic, s-au egalat cu creşterea respectivă din partea investitorilor străini.

Evoluţia investiţiilor în capitalul fix denotă că, conform structurii tehnologice a investiţiilor pe fondul menţinerii nivelului sporit al investiţiilor în casele de locuit, valoarea investiţiilor în construcţia clădirilor şi edificiilor industrial-comerciale înregistrează o creştere treptată, punînd o bază substanţială pentru o creştere economică pentru anii viitori.

Deci succint vreau să menţionez iniţiativele cele mai importante ale Guvernului în ceea ce priveşte asigurarea creşterii economice calitative şi durabile. Prima este valorificarea oportunităţilor create în cadrul politicii de vecinătate cu Uniunea Europeană. Doi. Încurajarea exportului prin prisma dezvoltării unor regimuri comerciale preferenţiale de acces pe pieţele interne. Exemplu: CSI, CEFTA şi preferinţele comerciale autonome, oferite de către Uniunea Europeană în mod unilateral, drept apreciere a eforturilor noastre pe vectorul european.

Trei. Elaborarea programului naţional de adoptare a standardelor internaţionale ISO şi europene IM în calitate de standarde naţionale pe anii 20082009. Introducerea, începînd cu 1 ianuarie 2008, a cotei zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice reinvestite. Şi restituirea TVA aferente investiţiilor capitale efectuate pe termen lung în localităţile rurale, altele decît investiţiile cu destinaţie locativă sau investiţiile în mijloacele de transport. Desfăşurarea activităţilor de reabilitare a infrastructurii de transport prin construcţia liniei de cale ferată CahulGiurgiuleşti, reparaţia drumului ChişinăuVulcăneştiGiurgiuleşti frontiera cu România. Efectuarea lucrărilor de renovare a drumurilor RezinaOrheiCălăraşi, reparaţia drumului Anenii NoiCăuşeniŞtefan Vodă pe sectorul CăuşeniŞtefan Vodă.

Vreau să menţionez că, pe parcursul primului semestru al anului 2008, Guvernul a recepţionat şi a examinat circa 35 de solicitări investiţionale, care reflectă interesele reprezentanţilor cercului de afaceri străine, precum şi circa 50 de oferte investiţionale pentru investiţii, proiecte investiţionale la nivelul local.

Volumul investiţiilor în economia naţională va menţine trendul ascendent şi, pe parcursul anilor 20082009, cu accent pe creşterea investiţiilor în sectoarele atît neproductive, cum ar fi construcţiile şi serviciile, ale căror ritmuri, subliniez, încetinesc, dar şi în sectorul industrial majorîndu-se esenţial volumul investiţiilor în maşini şi utilaje de producţie, în infrastructură, în tehnologii informaţionale în domeniul de cercetare şi dezvoltare, printre altele pentru majorarea productivităţii capitalului uman deficitar de care dispunem, şi majorarea productivităţii capitalului existent şi cel care este în curs de creare. Utilizarea avantajelor investiţionale în Republica Moldova vor permite continuarea reformelor structurale ale economiei, contribuind la stimularea sectoarelor şi întreprinderilor care deja şi-au demonstrat durabilitatea şi competitivitatea, cum ar fi infrastructura de transport, serviciile de logistică, intermediere, sistemul de certificare a calităţii, sectorul energetic,  tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale, industria constructoare de maşini, industria de aparate, industria uşoară şi electronică.

Utilizarea efectivă a potenţialului de producţie existent prin crearea parcurilor tehnico-ştiinţifice şi industriale, incubatoarelor investiţionale, utilizarea posibilităţilor colaborării în cadrul parteneriatelor publice private şi, nu în ultimul rînd, dezvoltarea infrastructurii în vederea desconcentrării şi distribuirii echilibrate a factorilor de producţie pe întreg teritoriul ţării pentru dezvoltarea echilibrată, dezvoltarea regională echilibrată. Şi asigurarea unui flux stabil de investiţii atît pe ţară în ansamblu, cît şi în fiecare regiune a ţării luate în parte.

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule raportor.

Microfonul nr.4.

Întrebări, vă rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule viceministru,

Mulţumesc pentru informaţia prezentată, dar continui să constat cu regret că în Republica Moldova trăiesc sau conveţuiesc două lumi paralele. Una bazată pe statistici, parcă analize, cifre.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Doamnă Valentina,

Doriţi să vă înscrieţi la luări de cuvînt?

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu, două minute, domnule Roşca.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Puneţi întrebarea şi după aceea.

 

Doamna Valentina Buliga:

Am să pun întrebarea.  În genere, nu înţeleg ce se întîmplă. Nu ies atît de frecvent la microfon ca să nu îmi permiteţi.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Regulamentul, doamnă.

 

Doamna Valentina Buliga:

Două minute am, domnule Roşca, vă rog să primesc şi eu acolo. Şi a doua lume destul de îngrijorată de preţ, de creşterea galopantă a preţurilor, scăderea capacităţii de cumpărare a populaţiei, mărfuri nerealizate şi multe altele. Din această situaţie şi Fracţiunea Partidului Democrat a iniţiat această moţiune şi am două întrebări.

Spuneţi, vă rog, recent Guvernul a informat că a întreprins un efort deosebit ca să diminueze inflaţia de la 16,9 la 11,7. Care au fost cele trei acţiuni concrete întreprinse de Guvern ca să diminueze procentul inflaţiei? Prima întrebare.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci, după cum cunoaşteţi, nivelul sporit al inflaţiei în cîteva luni ale anului curent au fost datorate creşterii preţurilor la produsele alimentare. O mare majoritate a acestor produse întră în lista productelor cu adaosul comercial reglementat. Datorită, să zicem, în unele cazuri concrete a responsabilităţii sociale joase din partea unor agenţi economici, care au intrat, au format nişte grupuri, preţurile au crescut.

Au fost întreprinse nişte măsuri operative în vederea diminuării acestei tendinţe. Dumneavoastră ştiţi că au fost mobilizate forţele Ministerului de Interne şi ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice. Deci tendinţele au luat sfîrşit în iulie.

 

Doamna Valentina Buliga:

Vă mulţumesc pentru răspuns, dar cred că aici s-ar fi meritat alte trei acţiuni enumerate, în afară de controalele întreprinse. La fel dumneavoastră aţi menţionat despre o creştere a preţurilor în anumite domenii, servicii, alimente şi aţi fixat o informaţie onorabilă de doar 10,9. Deşi noi constatăm că la unele mărfuri alimentare, cum ar fi carnea, preparatele din carne, inclusiv serviciile comunale, o creştere mult mai mare decît 10,9 la sută.

Spuneţi, vă rog, de ce aceste acţiuni întreprinse de Guvern nu au dus sau nu au avut un efect asupra acestor mărfuri, cu care fiecare cetăţean din Republică Moldova se întîlneşte zi de zi cu aceste servicii sau are nevoie de aceste produse, la care preţurile au crescut nu cu doar 10 la sută, dar pînă la 34%.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci măsuri au fost luate. Apropo, eu vreau să vă spun că mărfurile pe care dumneavoastră le-aţi menţionat fac doar o parte şi o parte mică care se ia în consideraţie la calcularea nivelului de inflaţie. Sînt o sumedenie de alte produse pe care noi le consumăm zilnic şi pe care dumneavoastră nu le-aţi menţionat. În ceea ce priveşte eforturile Guvernului vizavi de echilibrarea preţurilor la aceste produse, acestea s-au depus.

Şi, după cum cunoaşteţi, preţurile s-au echilibrat cel puţin în comparaţie cu ţările din regiune, unde eu am menţionat Rusia, creşterea a constituit 15 la sută, Ucraina 10 la sută. Noi părem destul de, arătăm destul de binişor la acest capitol.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, vă mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 4, în continuare.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

După ce am ascultat cele spuse de dumneavoastră, mi-am făcut impresia că aţi fost paraşutat în Republica Moldova, vi s-a dat acest raport şi aţi venit să îl citiţi. Din raportul dumneavoastră în procente, metri cubi şi kilograme, parcă am trăi mai mult decît în rai. Eu vreau să îmi aduceţi un exemplu foarte clar, că, uite, în 2007 familia cutare a trăit aşa.

Uite, după măsurile întrepinse de Guvern în 2008 s-au întors atîtea familii duse peste hotare, s-au creat atîtea locuri de muncă, unde s-a mărit salariul. Uite, în aceasta că noi, deputaţii, nu ne ducem să îi hrănim pe oameni cu creşterea dumneavoastră de pe hîrtie. Noi ne ducem şi vedem viaţa reală şi vă rog să ne aduceţi un exemplu în justificarea acelor spuse de dumneavoastră, anume printr-un exemplu real din Republica Moldova şi nu de acolo de unde aţi fost paraşutat.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Da, mulţumesc.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci cu privire la paraşutare. Eu vreau să vă spun că am fost paraşutat de pe un cocostîrc 36 de ani în urmă şi de atunci locuiesc în Republica Moldova. Acesta e un moment. Al doilea moment. Iarăşi referitor la cifre. Eu altceva decît cifre care sînt bazate pe date concrete şi care nu sînt luate din pod, dar, de fapt, într-adevăr, sînt adunate şi acumulate pe întreg teritoriul Republicii. Eu vreau să vă spun că nivelul sărăciei în Republica Moldova, adică pornind de la aceleaşi cifre, pe care dumneavoastră  le negaţi, s-a redus considerabil.

Spre exemplu, vă aduc un exemplu. În 2007, rata sărăciei absolute a constituit 25,8 la sută, ceea ce este mai puţin cu 4,4 la sută decît în anul 2006. Nivelul sărăciei extreme s-a diminuat cu 1,7 la sută, constituind 2,8%. Cifrele arată.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

În urma căror măsuri ale Guvernului,  în urma căror măsuri sau în urma banilor trimişi de peste hotare?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci măsurile  eu vi le-am prezentat în linii generale.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Domnule raportor,

Dacă dumneavoastră, după 36 de ani, mai credeţi în faptul că aţi fost paraşutat în Republica Moldova de un cocostîrc, nu mai am ce vă pune întrebări.  

 

Domnul Iurie Roşca:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Mulţumesc.    

Domnule ministru,

Într-un fel, mă solidarizez şi eu cu doamna Cuşnir. Vreau să vă spun că calculele mele referitor la inflaţie, iar calculele le fac elementar cînd mă duc la magazin şi achit plăţile, ele puţin diferă de calculele pe care le-a făcut Guvernul.

Dar întrebarea este următoarea.

Domnule ministru,

Noi am aşteptat ca dumneavoastră, în raportul pe care l-aţi prezentat, veţi aborda problemele. Spuneţi-mi, iată aceste fluctuaţii ale valutei naţionale, ale monedei naţionale în raport cu monede de referinţă ele au creat careva probleme pentru economia noastră sau nu, fiindcă din raportul dumneavoastră reiese că economia noastră este una din cele mai dinamice din zonă. Prima întrebare.

Şi a doua. Spuneţi-mi, dispuneţi de cifre care ar atesta faptul care este  procentul, deci ponderea procentuală a maşinilor şi utilajelor performante de tehnologii avansate în importul nostru. Şi care este ponderea procentuală a mărfurilor de consum în import. Aceasta este important, fiindcă de aici vine caracterul economiei noastre.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci în ceea ce priveşte utilajele şi aparatele şi alte mărfuri de această categorie care se plasează, adică care fac parte din mărfurile de înaltă valoare adăugată, ponderea lor se află pe numărul doi din importurile noastre, ceea ce arată că noi investim puternic în retehnologizarea sectorului real.

Deci cifrele sînt, cifra chiar acum v-o prezint, dacă vreţi să aflaţi ponderea, deci chiar acum, da, da, nu mă grăbesc. Deci aşa, 15% în perioada ianuarieiulie 2008.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Iar mărfurile de consum?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Plus dacă luăm numai maşinile şi aparatele. Dar mai avem şi alte mărfuri care se atribuie la această categorie, dar sînt divizate pe alte categorii cum ar fi vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport, încă 8%. Deci în total iese aproape 25. Cred că este o pondere elocventă care arată că noi, de fapt, parcurgem o perioadă de retehnologizare.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

Mărfurile de consum.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Mărfurile de consum, aşa, aproximativ 10 la sută, după cum eu văd, în total. Să adunăm. În orice caz, dacă vreţi un răspuns mai detaliat noi îl prezentăm în formă scrisă.

 

Domnul Anatol Ţăranu:

10 la sută?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Da, vă rog.

 

Domnul Iurie Roşca:

Da, mulţumim.

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule viceministru,

Dacă raportul dumneavoastră ar fi prezentat în ţările membre, în Parlamentele ţarilor membre ale UE el ar fi putut genera un proces de aderare la Republica Moldova.

Dar totuşi dacă ţinem cont că, comparativ cu Rusia, China, chiar şi UE, lucrurile în Moldova stau mai bine, inflaţia este stăpînită mult mai bine, creşterea PIB-ului este mai puternică, de ce cetăţenii Republicii Moldova fug din această ţară? Şi de ce acei de acolo nu vin încoace? Cetăţenii acestei ţări fug din ţară.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Puteţi să prezentaţi careva cifre concrete care ar demonstra că cetăţenii fug din ţară.  

 

Domnul Igor Klipii:

Dacă veţi sta un pic la ambasada României, la consulatul României veţi vedea în fiecare zi cîte 500 de oameni, 600 de oameni, a Bulgariei sau la centrul acesta unic de eliberare  a vizelor.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Dar dumneavoastră ştiţi care e ponderea turiştilor în aceste rînduri?

 

Domnul Igor Klipii:

Bine. A doua întrebare, eu am înţels. Bine. A doua întrebare scurtă, domnule ministru. Sînteţi de acord cu faptul că, în urma creşterii importului în Republica Moldova din cauza că economia se întăreşte şi consumul creşte, preţurile în condiţiile aprecierii leului la produsele importate ar trebui să scadă ori nu?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Nu este neapărat. Sînt mai mulţi factori care sînt interconectaţi. Deci interacţiunea lor.

 

Domnul Igor Klipii:

Aşa, în general, domnule viceministru...

 

Domnul Iurie Munteanu:

Dacă compensatorii, nu este neapărat că preţurile trebuie să scadă. Şi, apropo, tendinţele de scădere a preţurilor sînt întotdeauna mai încete decît tendinţele de creştere a preţurilor. Ştiţi foarte bine de această chestiune.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Microfonul nr.5, vă rog. 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule Munteanu,

Dacă nu v-aş fi cunoscut anterior aş fi crezut că a venit aici un lucrător al circului ambulant, fiindcă dumneavoastră, fiind de profesie jurist, aţi venit aici să răspundeţi la probleme economice şi le răspundeţi într-un stil foarte şi foarte, ştiţi, comunist.

Întrebarea mea este următoarea. Structura importului dumneavoastră aţi deformat-o, fiindcă în Republica Moldova importul de aparate, cum îl numiţi dumneavoastră, sînt aparate de consum, aparate video, aparate de sunet, telefoane mobile ş.a.m.d. Adică aceasta nu este retehnologizarea ceea pe care dumneavoastră o aveţi în vedere.

Şi încă o dată despre competitivitatea economiei noastre ne vorbeşte deficitul balanţei comerciale. Sînt 2 miliarde de dolari în primele 6 luni şi în  comparaţie cu 2 miliarde pe tot anul în 2007. Despre ce fel de competitivitate vorbiţi dumneavoastră, domnule ministru, în Republica Moldova dacă în general competitivitatea economiei noastre descreşte.

Dumneavoastră ar trebui să ieşiţi, măcar un pas să faceţi din Chişinău în satele Republicii Moldova, în oraşele Republicii Moldova şi să vedeţi ce funcţionează din economia reală şi atunci să ne spuneţi aici că este creştere economică şi aceasta e creştere economică bazată pe activitate reală. Nu este aşa, domnule Munteanu.  

Şi o altă întrebare, a doua. În privinţa structurii importurilor. Dumneavoastră cunoaşteţi că au crescut importurile de produse alimentare cu 145% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut? Şi de ce au crescut aceste importuri, de ce, care e cauza?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Eu, bine, eu o să răspund acum la toate întrebările dumneavoastră.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Poftim.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci aşa, prima.

 

Domnul Iurie Roşca:

Prima a fost o opinie şi o sugestie. Opinie critică şi sugestie să ieşiţi în afara Chişinăului.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte,

Eu am adresat întrebări concrete, două întrebări, competitivitatea economiei în faptul că creşte deficitul balanţei comerciale. Poftim, argumentaţi.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci las fără comentariu circul ambulant şi studiile mele.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Lăsaţi, da, eu ştiu de acum.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Da.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aşa cum vă purtaţi dumneavoastră trebuie să primiţi...

 

Domnul Iurie Munteanu:

Eu o să vă spun, stimaţi domnilor deputaţi, un comentariu general, nimic... apropo, studiile mele şi de economist denotă că nimic în orice economie nu se petrece peste noapte, nimic.

Doi. Eu vreau să vă aduc un exemplu concret care cred că o să vă arate, adică o să vă ilustreze mai multe din cele spuse de mine. Uneia din ţarile noastre vecine, cum este România, i-a trebuit 18 ani şi investiţii enorme, inclusiv din partea Uniunii Europene pentru ca doar în anul 2008 să atingă un ritm de creştere a exporturilor mai înalt decît a importurilor.

Balanţa comercială a României este enormă şi nimeni nu spune despre descreşterea competitivităţii economiei României. Acum, după cum am spus, balanţa comercială negativă în Moldova în ultimii ani se datorează, în primul rînd, mărfurilor de înaltă valoare adăugată care sînt folosite pentru retehnologizarea sectorului real.

În ceea ce priveşte produsele alimentare, ştiţi foarte bine care sînt consecinţele calamităţilor din anul trecut, foarte bine. Deci aceasta este prima cauză de ce a crescut importul mărfurilor alimentare. Apropo, nu aţi spus nimic că şi preţul de import al acestor mărfuri a crescut foarte considerabil respectiv în valori absolute. Exportul a fost mai mic, nu mai mai mic, pardon, mai mare, dar nu aşa de catastrofal cum încercaţi să spuneţi dumneavoastră.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

În privinţa României şi în privinţa în general... deficitul balanţei comerciale nici într-o ţară, vă accentuez, nici într-o ţară deficitul balanţei comerciale nu este mai mare decît valoarea exporturilor.

 

Domnul Iurie Roşca:

Domnule Cosarciuc,

Ce, aceasta e întrebarea?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, aceasta este întrebarea.

 

Domnul Iurie Roşca:

Eu vă rog frumos, eu vă înscriu chiar acum la luare de cuvînt, puteţi să luaţi cuvîntul în limitele regulamentare 5 minute să spuneţi tot ce credeţi dumneavoastră despre economia naţională sau despre domnul viceministru.

Dar acum, vă rog, adresaţi punctual întrebarea. (Rumoare în sală.) O să vă pun la respect nu numai de la acest microfon, domnule Oleinic, nu insistaţi că o să vă pun la respect şi o să regretaţi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Lăsaţi acolo cu aceasta, cu regretatul.

 

Domnul Iurie Roşca:

Poftim, domnule Cosarciuc, ia mai spuneţi.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Rog să confirmaţi faptul că exportul în Republica Moldova este mai mare decît deficitul balanţei comerciale, aşa cum ar trebui să fie în general. Fiindcă 2 miliarde deficitul balanţei comerciale şi 894 milioane exportul nu există în lume.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Există.

 

Domnul Iurie Roşca:

Bine. O părere este că nu există, alta că există. Punem punct.

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Ilustrez, bine.

 

Domnul Valeriu Guma:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

 

Domnul Iurie Roşca:

Bine, aveţi regulamentar deja epuizate drepturile de a adresa întrebări acestui vorbitor. Următoarea chestiune pe ordinea de zi reveniţi, iar puneţi întrebările pe care aveţi dreptul să le adresaţi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Vă mulţumesc.

Eu, în calitate ca unul care am iniţiat această Moţiune, e clar că nu am aşteptat că astăzi discuţiile vor avea o asemenea conotaţie, un teatru al absurdului. Noi am aşteptat ca din partea Guvernului oameni cu responsabilităţi vor veni şi ne vor aduce nişte argumente şi, la cerinţa noastră, ceea ce se prevede şi de Moţiune, şi am cerut ca să vedem cu ce va veni Guvernul în termene foarte scurte, cu ce proiecte, programe, politici pentru că noi nu trebuie să mimăm şi să ne ascundem după deget, căci noi avem problema pe care o avem.

Economia ţării trece printr-o criză foarte mare, noi avem creşterea de preţuri. Cine răspunde şi cum? Noi nu, pe departe, domnule Munteanu, nu vă vedem pe dumneavoastră ţap ispăşitor, dar şi dumneavoastră, mă scuzaţi, trebuie să faceţi o diferenţă între vacă şi găină, înţelegeţi. Căci găina de acum costă astăzi atîta cît costa o vacă cîţiva ani în urmă, dacă să vorbim aşa.

Eu vă mulţumesc.

Şi o întrebare concretă. Ce politici urmăreşte Guvernul pentru atragerea banilor de la remitenţă în economia naţională ca să îi îndrepte în direcţia investiţională? Căci noi ştim că majoritatea banilor se duc la consum. Ce va implementa Guvernul astăzi concret într-o lună, două, trei, ce proiecte, ca să aducă banii aceştia în investiţii?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Eu le-am arătat deja, domnule Guma.

 

Domnul Valeriu Guma:

Spuneţi, răspundeţi la întrebare.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Să trec încă o dată în revistă acele proiecte pe care le implementează Guvernul?

 

Domnul Valeriu Guma:

Două, trei, numiţi-le concret. Adică, eu să ştiu ce fond de investiţii se face în asigurări sociale de pensii, dacă este de lungă durată cu ce garanţii ş.a.m.d.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Un exemplu concret, foarte concret, mai mult decît atît. Deci, în primul rînd, înainte de a veni cu răspunsuri, eu vreau să vă spun că nu este clar prin ce se exprimă din spusele dumneavoastră criza, aşa-numita criză în economia naţională. Avînd în vedere că noi avem o creştere economică stabilă, avînd în vedere că noi avem o creştere a investiţiilor străine directă, avînd în vedere că în anul 2008, pe parcursul primelor 6 luni, excedentul contului financiar al balanţei de plăţi constituie 413 milioane de dolari, ceea ce este, practic, de două ori mai mult decît în anul 2006, dintre care 60 la sută sînt investiţiile străine directe.

Deci acum exemplu concret: ce face Guvernul? Programul naţional de abilitare economică a tinerilor în cadrul căruia... programul lansat la iniţiativa Preşedintelui Republicii Moldova de către Guvern pe 3 iunie 2008. În cadrul acestui program, pe parcursul următorilor 3 ani, urmează a fi finanţate 1000 de afaceri în zona rurală a Republicii Moldova. La momentul actual, sînt deja finanţate mai bine de 60 de afaceri, poate că astăzi deja sînt 70. Aceasta în timp de două luni. Vorbim despre nişte proiecte investiţionale mici şi mijlocii, dar concrete în sectorul rural. O secundă, vă rog frumos.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu vă rog, nu vă abateţi de la întrebarea mea. Eu vă întreb concret, ascultaţi întrebarea.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Concret să vin cu lista acelor...

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu reiterez întrebarea. Care sînt proiectele şi politicile Guvernului pentru atragerea banilor remitenţilor, ceea ce Guvernul planifică în nişte investiţii, în nişte infrastructuri?

 

Domnul Iurie Munteanu:

El nu planifică.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu nu cunosc din ce sursă va fi făcut şi aceasta ce spuneţi dumneavoastră, dar eu mă refer la aceea că noi ne aflăm într-o criză. Şi dacă dumneavoastră aţi citit atent, nu puteţi nega acest lucru. Ceea ce spuneţi dumneavoastră, eu înţeleg că trebuie să vă apăraţi şi să vă justificaţi cumva, dar realitatea e cu totul alta, domnule Munteanu. Care este... un proiect concret, unul.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Vi-l spun.

Domnule Guma,

Ascultaţi-mă foarte atent. Pînă la sfîrşitul anului vor fi finanţate de către Guvern la condiţii supra avantajoase 140 de proiecte, contribuţia Guvernului  fiind aproximativ de 27 de milioane, o secundă, de lei pînă la sfîrşitul anului. Contribuţia celor care investesc, adică a beneficiarilor proiectelor care folosesc banii remitenţilor va constitui aproximativ 40 milioane de lei cel puţin. Aceştia sînt banii din remitenţă.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu poţi comenta aşa ceva, aceasta e absurd, într-adevăr.

 

Domnul Iurie Roşca:

Nu, dacă nici nu e cazul să comentaţi, luaţi cuvîntul după aceasta.

 

Domnul Valeriu Guma:

Nu poţi comenta. Eu am încă o chestiune, a doua chestiune, dacă îmi permiteţi, domnule Roşca, ca moderator, eu să înţeleg aşa, că domnul Cibotari reprezintă Banca Naţională şi, conform şi punctului 2 din articolul nostru, guvernatorul Băncii Naţionale domnul Talmaci prezintă demisia sau cum, ce s-a întîmplat?

 

Domnul Iurie Roşca:

Da, microfonul nr.6, domnul reprezentant al Băncii Naţionale vrea să... Ridicaţi puţin microfonul sau coborîţi cu o scară mai jos.

 

Domnul Victor Cibotaru prim-viceguvernator, vicepreşedinte al Consiliului de Administrare al Băncii Naţionale:

Se aude?

Stimate domnule deputat,

Eu sînt vicepreşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale şi de prim-viceguvernator. Ţinînd cont de faptul că domnul Talmaci se află acum în concediu, s-a aflat în concediu şi săptămîna trecută cînd a prezentat un raport destul de detaliat, s-a decis să vin eu astăzi să prezint o informaţie şi să răspund la întrebări.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Roşca:

Da, mulţumesc.

Microfonul nr.5, vă rog.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Daţi totuşi să revenim la cifre. Dumneavoastră v-aţi exprimat că sînteţi disponibil să facem referinţă la cifre concrete şi aţi spus de creşterea economică pe care o avem noi, dar nu o simţim, spre regret.

Şi eu  vreau să revin la această creştere economică de care dumneavoastră aţi vorbit. Pe parcursul anului 2005, creşterea de 7%, creşterea statistică de 7%, în 2006 4%, în 2007 3%. Deci numai o asemenea analiză statistică demonstrează că noi pe parcursul ultimilor 3 ani avem o descreştere economică.

Ba mai mult decît atît, dacă intrăm în structura acestei creşteri economice, păi, dumneavoastră o să observaţi şi lucrurile acestea demonstrează şi analizele economice, şi financiare, că creşterea economică în ultimii 3 ani, foarte modestă, se înregistrează în sectorul serviciilor şi al impozitelor nete.

Descreşte în sectorul industriei şi agruculturii şi descreşte, se diminuează cota bunurilor. Cum dumneavoastră, iată, Guvernul, caracterizaţi această situaţie şi care sînt măsurile pe care intenţionează să le întreprindă Guvernul pentru a schimba situaţia?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Parţial eu văd că noi folosim diferite cifre pentru că dumneavoastră vorbiţi despre descreşterea în industrie, eu vorbesc despre o creştere, prezentînd cifrele pregătite de serviciul statistic.

Măsurile pe care le întreprinde Guvernul eu deja le-am prezentat. Atragerea, în primul rînd, a investiţiilor străine directe. Atragerea investiţiilor autohtone, creşterea competitivităţii sectorului real prin diferite instrumente, creşterea investiţiilor capitale din partea statului. Parteneriatul public privat, investiţii în cercetare şi dezvoltare prin crearea parcurilor industriale clasice, parcurilor inovaţionale etc.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Domnule ministru,

Eu operez cu cifrele din raportul Băncii Naţionale, care nu pot fi mai mult decît concrete şi reale. Şi ceea ce, declaraţiile pe care le faceţi dumneavoastră demonstrează cu adevărat invers, că în raportul Băncii Naţionale este clar stipulat că, pe parcursul a 3 ani, se diminuează în structura produsului intern brut cota industriei, degradează industria, degradează agricultura.

Şi dacă avem o majorare cît de cît modestă, ea este la capitolul Servicii şi impozite nete. Aceasta încă o dată demonstrează că, pe parcursul a 3 ani 2005, 2006 şi 2007 degradează economia, cresc preţurile în consecinţă. Şi trei cresc importurile. Noi avem lucrul acesta, avem creşterea preţurilor, creşterea importurilor, degradarea o avem.

În structură ea se diminuează pe parcursul a 3 ani. Ce are de gînd să facă Guvernul?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci se poate să prezint cifrele pe care  deja le-am invocat?

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Dar nu aţi spus nimic.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Cum nu am spus? Bine, spun încă o dată. Deci valoarea adăugată brută creată în agricultură, într-adevăr, s-a diminuat, confirm. Însă valoarea adăugată brută în industrie a crescut şi s-a majorat cu 4,5 la sută în primul semestru al anului 2008. Deci la servicii, da, s-a majorat valoarea adăugată, foarte corect.

Păi, serviciile sînt o forţă motrice a dezvoltării susţinabile a economiei. Nu puteţi nega chestia aceasta.  În ceea ce priveşte impozitele nete  pe produse şi  import, tendinţele la acest capitol au înregistrat o încetinire de la 17% în anul 2007, primul semestru, la 7% în anul 2008.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Ce face, ce are de gînd să facă Guvernul? Dumneavoastră iar operaţi cu cifrele 2008. Noi nu le avem. Anul 2008 nu s-a terminat şi noi nu avem aceste cifre. Noi avem 2005, 2006, 2007. Tendinţa pe 2008 dumneavoastră aţi conformat că s-a păstrat.

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Deci eu vorbesc despre primul semestru al anului 2008.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Noi nu avem.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Cifre pe care dumneavoastră în mod normal trebuie să le aveţi. Cel puţin în Moţiune s-a făcut referinţă la cifrele pentru 2008.

 

Domnul Iurie Bolboceanu:

Ce face. Nu e răspuns.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 4, vă rog.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Domnule ministru,

Rog să ne comunicaţi dacă Ministerul  Economiei şi Comerţului a pronosticat aceste pendulări ale ratelor de schimb, a calculat eventualele pierderi ale producătorilor autohtoni şi care au fost măsurile propuse pentru a diminua impactul negativ? Totodată, rog să ne informaţi asupra faptului cum Guvernul presupune să se implice pe viitor în reglementarea pieţei valutare? Care sînt instrumentele care se elaborează de Guvern pentru a putea eficient şi în spiritul economiei de piaţă să controleze evoluţia cursului de schimb şi, în consecinţă, a preţului?

Mulţumesc.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Cred că la această întrebare mai bine o să răspundă Banca Naţională. În ceea ce priveşte politicile Guvernului, deci principalele instrumente sînt investiţiile în infrastructură, investiţiile capitale, dezvoltarea industriei, dezvoltarea producerilor de înaltă valoare adăugată şi atragerea investiţiilor străine directe pentru asigurarea dezvoltării durabile a economiei. Acesta şi va stabiliza  în termene de scurtă durată, de durată medie şi de lungă durată cursul valutar la care v-aţi referit.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Mulţumesc, domnule ministru,

Dar eu nu sînt mare specialist în domeniu şi chiar deloc. Vreau să vă zic un lucru. Dacă în Republica Moldova avem Guvernul Republicii Moldova şi alt Guvern este Banca Naţională, aş putea să înţeleg ceea ce aţi răspuns. Dacă Guvernul nu influenţează şi nu dirijează procesul pe care îl propune Banca Naţională, încep să nu înţeleg.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Banca Naţională, din păcate, e autonomă, domnule Ivanov. Aceasta e toată problema. Guvernul nu conduce Banca Naţională. Este un secret aşa legislativ din Republica Moldova.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Dar cine o conduce atunci, dacă dumneavoastră mă ajutaţi să spun.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Guvernatorul care lipseşte. E în concediu.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Aşa, da? Am înţeles.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Nu Prim-ministru.

Mulţumesc.

 

Domnul Dumitru Ivanov:

Adică este în Italia.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Domnule Preşedinte,

În primul rînd, comportamentul dumneavoastră este aşa de parcă deja cineva v-a promis că o să fiţi spekear sau şef al statului. Eu v-aş ruga foarte mult să fiţi un pic mai tolerant faţă de opoziţia pe care o iubiţi atît de mult.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc pentru recomandare, pe care o ignor cu plăcere.

Vă rog întrebarea.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Totuşi este absolut clar şi este o realitate că situaţia de criză pe piaţa valutară cel mai mult a afectat exportatorii. Ca exemplu, ramura prelucrătoare vinicolă care, pînă la urmă, politica economică a Guvernului a adus mai mult de 50% din toate fabricile în stare de faliment. Aceasta este o situaţie absolut ieşită din comun şi foarte dificilă pentru ramura aceasta.

Dar eu am o întrebare mai concretă. Guvernul a analizat care sînt pierderile exportatorilor, care este o sumă concretă, fiindcă era foarte important ca, pe parcursul situaţiei care s-a creat anul curent pe piaţa valutară să fie efectuată o analiză, care este cifra şi ce a întreprins sau va întreprinde Guvernul anume privind perspectivele exportatorilor care, pînă la urmă, şi fac economia naţională?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Vă referiţi, în special, la exportatorii de produse vitivinicole?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

În special, la toţi exportatorii. Eu v-am dat exemplu, ramura vinicolă ca un exemplu, dar eu mă refer la toţi exportatorii care sînt în ţară. Fiindcă toţi absolut, este clar, au fost afectaţi destul de mult cu întărirea leului aproape cu 40%. Aceasta este o cifră absolut reală. Vă rog.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci, ca de obicei, măsurile sînt de următoarele categorii: măsuri de scurtă durată, de durată medie şi de lungă durată. În ceea ce priveşte durata scurtă. Aceste măsuri din partea Ministerului Economiei şi Comerţului, de care  sînt responsabil eu, este vorba de promovarea exporturilor. Deci Guvernul şi-a activizat eforturile în ultimul timp în ceea ce priveşte promovarea produselor moldoveneşti în străinătate. Eu vreau să vă spun că, într-adevăr, 50 la sută din timpul meu se referă la promovarea producţiei moldoveneşti în străinătate.

Pentru aceasta participăm la diferite expoziţii, la diferite prezentări, la diferite negocieri cu potenţialii cumpărători şi avem anumite succese. Eu vreau să vă spun că, în special, de aceste eforturi beneficiază industria vinicolă şi, după cum ştiţi, la acest capitol noi avem...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu vă enervaţi, domnule viceministru, nu vă enervaţi, pur şi simplu.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Eu nu mă enervez.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu îmi bat foarte mult capul de sănătatea dumneavoastră.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Mersi mult. Deci, după cum ştiţi, dacă vorbim despre exemple. Avînd în vedere că producţia vinicolă este un produs sensibil pentru piaţa Uniunii Europeane, noi avem o cotă care este crescîndă de la an la an. Deci, la momentul actual, timp de următoarele şase luni această cotă, care este în momentul de faţă moderată, dar care va creşte, este folosită aproape la 90 la sută. Ceea ce spune că eforturile depuse de Guvern pentru a diversifica piaţa de desfacere, în special, a  acestei industrii aduc deja primele rezultate pozitive.

Şi eu vreau să vă spun că exportul se referă nu numai la o ţară, două, trei. E vorba de export aproape în toate ţările din Uniunea Europeană, inclusiv ţările puternic industrializate. Noi avem exporturi şi în Anglia, şi în Marea Britanie, pardon, şi în Germania, şi în Franţa apropo, deci dacă vorbim de industria vitivinicolă. Dacă vorbim despre măsurile de lungă durată, eu le-am menţionat. Aceasta e implementarea standardelor internaţionale de calitate şi a standardelor europene IN.

Ştiţi foarte bine că Guvernul investeşte foarte puternic în implementarea acestor standarde prin diferite compensaţii, acordate întreprinderilor autohtone. Deci este o practică unică. Eu vreau să vă spun că în mai multe ţări în tranziţie s-a practicat aşa ceva, anumite facilităţi şi înlesniri, întreprinderilor care implementează standardele internaţionale de calitate. Dar nici într-o ţară Guvernul nu a compensat 50 la sută din cheltuielile respective.

La momentul actual, timp de doi ani standardele le-au implementat sau le implementează peste 200 de întreprinderi. Pe parcursul următorilor trei ani se planifică încă 500. Toate aceste întreprinderi au exporturi crescînde în ţările puternic industrializate, în special în Uniunea Europeană. Deci Guvernul investeşte bani în crearea sistemelor de productivitate, care iarăşi, cu aportul financiar al Guvernului, vor fi implementate în sectorul real etc. Deci eforturi se depun.  

Guvernul, ştiţi foarte bine, restabileşte infrastructura pentru ca investiţiile să se distribuie uniform pe toată ţara, diminuînd astfel costurile de producţie a producătorilor autohtoni. Ştiţi foarte bine că ele acum sînt concentrate în municipii. Ceea ce cauzează creşterea preţurilor la factorii de producţie şi deci diminuează competitivitatea producătorilor autohtoni. Deci investiţiile în infrastructură, investiţiile capitale din partea Guvernului oferă posibilitatea să se mişte în regiuni şi să schimbe înfăţişarea regiunilor.

Apropo, vorbim despre proiectul Mărculeşti, care a fost aici aşa de dur întîlnit în Parlament. Deja avem primii rezidenţi la această zonă. Şi este vorba de producere de înaltă valoare adăugată. Este vorba de reparaţia şi producerea de helicoptere.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Vă rog.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mai pe scurt dacă se poate, da. Mai avem nişte...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu nu am primit răspuns la întrebare.

Domnule vicepreşedinte al Parlamentului...

 

Domnul  Iurie Roşca:

Să ne înţelegem în felul următor.

Domnule deputat,

Noi  sîntem jucători vechi în Parlament. Eu sînt convins că dumneavoastră nu veţi fi satisfăcut, chiar dacă omul va răspunde de 50 de mii de ori la aceeaşi întrebare.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Vă rog, mai multă răbdare. Nu vă deranjaţi, nu trebuie să ghiciţi

 

Domnul  Iurie Roşca:

Vă rog frumos, mai puneţi o întrebare. Insatisfacţia se menţine. Răspunsul omului rămîne valabil. Continuăm. Următoarea întrebare.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Intraţi în rol foarte repede, domnule Preşedinte al şedinţei.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Eu sînt în rol foarte mulţi ani, domnule deputat. Să nu polemizăm cine şi de cîte trebuie să... Păi, puneţi întrebări. Şi vă rog frumos, adresaţi întrebări şi nu vă mai legaţi de mine că o să vă pară rău.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi şapte ani nu am văzut aşa ceva ce se întîmplă astăzi în Parlament.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Nu aţi fost  în Parlament. Cum să vedeţi? Eraţi la Guvern, la privatizare, Şi noi făceam interpelări despre activităţile dumneavoastră. Puneţi întrebarea.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Cel mai mult aţi avut folos de la privatizare dumneavoastră în ţară, aşa că

 

Domnul  Iurie Roşca:

Putem continua şedinţa, domnule Oleinic?

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Eu cam nu aş înţelege cum s-ar putea de susţinut exportatorii cînd se întăreşte leul. Eu am aşteptat de la dumneavoastră nu aceste declaraţii, pe care le-aţi făcut aşa, la general. Dar eu am aşteptat ceva concret, că Guvernul a micşorat taxa pe valoarea adăugată la materie primă, la importul pieselor de schimb, ceva concret, taxele vamale pentru acei care fac export. Dar eu v-am întrebat şi este o cifră concretă pe care Guvernul a şi analizat-o cît este suma pierderilor exportatorilor în anul 2008 în urma crizei de pe piaţa valutară? Este o cifră concretă? Fiindcă aceasta este foarte important ca să ştim, cît sînt pierderile agenţilor economici care formează economia naţională?

 

Domnul Iurie Munteanu:

Această cifră este în curs de analiză acum. Anul nu s-a terminat. Acum despre alte cifre concrete... dacă vorbim despre eforturile Guvernului. Ştiţi care este valoarea preferinţelor comerciale autonome oferite în mod unilateral de către Uniunea Europeană drept apreciere a eforturilor Guvernului? Exportatorii noştri economisesc anual de la 50 pînă la 75 milioane de euro pentru exportul de produse în Uniunea Europeană. Avînd în vedere că acest export creşte anual  cu 30 la sută, vă daţi seama ce economii vor avea exportatorii datorită eforturilor Guvernului, în special în ceea ce priveşte promovarea mărfurilor moldoveneşti pe cea mai bogată piaţă a lumii, piaţa Uniunii Europene. Vorbim despre cifre concrete.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

1,250 mii de dolari, de euro este costul despre care dumneavoastră vorbiţi.

 

Domnul Iurie Munteanu:

50 de milioane, 75 de milioane.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu trebuie. Citiţi raportul Băncii Mondiale, acolo este scrisă această cifră. Nu eu o inventez. Şi noi, în genere, toate discuţiile le facem în baza materialelor Băncii Mondiale astăzi. Dar,  totuşi, uitaţi-vă ce se întîmplă.

Stimaţi colegi,

Noi sîntem în luna a zecea, pînă astăzi Guvernul nu a avut cînd să analizeze pierderile exportatorilor. Această cifră este în stadiu de analiză. Bine, ce poate să existe mai important în ţară decît exportul care şi arată nivelul economiei naţionale. Aceasta este situaţia cu Guvernul nostru astăzi, domnule, stimaţi colegi.

Mulţumesc, domnule viceministru.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 4, vă rog.

Cu plăcere, domnule deputat, mai veniţi şi altă dată. Vă rog, microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Vă mulţumesc.

O întrebare, dacă este posibil domnului prim-viceguvernator al Băncii Naţionale.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Da, vă rog, microfonul nr. 6, da.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule Cibotaru,

Avînd în vedere cele ce s-au întîmplat în Republica Moldova, mai cu seamă ceea ce se întîmplă la ora actuală pe pieţele financiare, şi mă refer la ceea ce se întîmplă pe pieţele financiare ale ţărilor dezvoltate. Conform datelor din 19 septembrie rezerva valutară a Băncii Naţionale, rezerva valutară a Republicii Moldova este de 1 miliard 787 milioane de dolari. Din informaţia pe care am obţinut-o, spuneţi-mi, vă rog, domnule Cibotaru, unde este depusă această rezervă valutară şi dacă există mecanismul şi asigurarea respectivă necesară, pentru ca să nu fim afectaţi de această criză mondială. Şi aici nu ţine de Banca Naţională sau de Guvernul Republicii Moldova. Este o criză mondială care a afectat şi afectează în continuare foarte multe ţări. Dacă ar fi posibil.

 

Domnul Victor Cibotaru:

Da, mulţumesc.

Pot răspunde?

 

Domnul  Iurie Roşca:

Da, vă rog sigur.

 

Domnul Victor Cibotaru:

Unica vreau să concretizez: cifra este deja de 1 miliard 807 milioane de dolari SUA, echivalentul dolari SUA, deoarece rezervele sînt ţinute nu numai în dolari SUA, ci în mai multe valute. Diferite cote sînt dolari, euro, lira sterlină, franc elveţian. Toate, pentru plasarea acestor rezerve este stabilit un mecanism special în cadrul Băncii Naţionale, ele sînt, este un comitet de investiţii care activează în baza hotărîrilor aprobate de către Consiliul de Administraţie şi sînt stabilite în instituţii financiare şi în instrumente care prevăd, în primul rînd, securitatea lor.

Permanent se examinează şi se reexaminează faptul unde se află, care este rating-ul, rating-ul să fie nu mai jos de dublu a. Şi în cazul cînd pot apărea pe viitor careva probleme cu cota parte, se redistribuie rezervele valutare pentru... Iarăşi spun: problema principală este nu de a cîştiga pe ele, dar de a le avea în siguranţă.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Deci pentru concretizare. La ora actuală...

 

Domnul Victor Cibotaru:

Nu, sînt cel puţin vreo 2030 de instituţii.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Nu, nu, la ora actuală, în urma crizei despre care vorbeam, Republica Moldova are pierderi?

 

Domnul Victor Cibotaru:

Nu are, nu are nici o pierdere în urma crizei la ora actuală.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Puteţi să ne garantaţi că măsurile sînt sigure şi rezerva este asigurată pentru viitor să nu avem?

 

Domnul Victor Cibotaru:

La ora actuală, nu avem pierderi şi facem tot posibilul şi credem că nu vom avea pierderi şi pe viitor.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Da, eu vă mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Microfonul nr. 2, vă rog, da.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Întrebarea mea către domnul viceministru ar suna, ar fi următoarea, nu înainte de a spune că orice economie... se ştie că  economia este bazată pe cifre concrete. Şi avem în sală chiar şi colegi din opoziţie, care sînt economişti şi ştiu acest lucru. Şi nu trebuie să fugim de aceste cifre care au înregistrat în ultimii şapte ani o creştere esenţială atît la nivelul  economiei, cît şi la toate categoriile de economie. Tot aici aş vrea să menţionez şi să le aduc aminte colegilor că în aceşti şapte ani, să nu uităm că cifrele vorbesc de la sine, salariul mediu nominal pe ţară a crescut de şase ori, sau 200

 

Domnul  Iurie Roşca:

Domnule deputat,

Stimaţi colegi,

Vă rog frumos, vă înscriu la luare de cuvînt. Căci se supără colegii din opoziţie că vă favorizez şi iese cu scandal.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

înainte de întrebare. Deci pensia pentru limită de vîrstă pe ţară a crescut de şapte ori. Bursele au crescut de două ori. Au beneficiat de burse un număr de studenţi de două ori mai mult. Venitul bugetului de stat este de 4 ori mai mare decît în 2000. Produsul intern brut  a crescut cu 59%.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Întrebarea, vă rog, domnule...

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Şi noi toate aceste cifre trebuie să le recunoaştem, căci sînt înregistrate. Iar ceea ce ţine de... în comparaţie cu 2000, de la 354 de milioane de dolari.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Domnule deputat,

Vă rog, întrebarea, dacă se poate.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

La 2 miliarde de dolari la investiţii capitale străine. Aşa că noi trebuie să recunoaştem aceste cifre.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Bine, domnule Zagorodnîi, noi înţelegem aşa: unii recunosc, alţii nu recunosc. Întrebarea, vă rog.

 

Domnul Anatolie  Zagorodnîi:

Vreau să adresez o întrebare domnului viceministru. Vă rog frumos să expuneţi, cum apreciază organismele internaţionale situaţia social-economică la momentul actual din Republica Moldova.

Mulţumesc. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Iurie Munteanu:

Organismele financiare internaţionale apreciază şi eforturile Guvernului, şi rezultatele obţinute drept unele pozitive, mă rog, carenţele fiind minore. Dar ceea ce se confirmă prin faptul că cooperarea noastră cu organismele financiare internaţionale este în creştere continuă, aceasta nu puteţi nega. Acesta este răspunsul.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Bine.

Microfonul nr. 4, vă rog.

 

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Aş vrea şi eu să constat cu o satisfacţie deosebită plecarea domnului Talmaci în concediu. Sper eu că e de lungă durată şi e forţată. Şi salut prezenţa în sală a tinerilor energici şi pragmatici. Am o întrebare.

 

Domnul  Iurie Roşca:

La cine vă referiţi, domnule deputat?

 

Domnul Marcel Răducan:

La... (Rîde.)

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

 

Domnul Marcel Răducan:

Am o întrebare către domnul prim-viceguvernator. Dacă îmi permiteţi.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Da, vă rog.

 

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc.

Domnule Cibotaru,

Spuneţi, vă rog, în urma politicii efectuate de Banca Naţională la mijlocul lunii august, marea majoritate a întreprinderilor care se creditează în bănci, au primit scrisori în care li s-a propus unilateral să  ridice rata dobînzii şi cu o motivaţie scurtă: în urma politicii efectuate de către Banca Naţională.

Ceea ce a raportat domnul Talmaci la şedinţa trecută din contra a desenat totul în roz şi foarte frumos. Spuneţi dumneavoastră concret, vă rog frumos. În urma celor expuse de fostul, sper fostul şef al dumneavoastră domnul Talmaci, procentele vor creşte sau vor cădea la credite? Şi dacă vor cădea, cînd? În ce perioadă?

Mulţumesc.

 

Domnul Victor  Cibotaru:

Dacă îmi permiteţi să răspund. Nu este fostul şef, este actualul şef al meu. Şi este şi  în continuare conform mandatului. Vreau să spun că deciziile care se iau în Banca Naţională se iau de către Consiliul de Administraţie, cum este stabilit prin lege cu majoritatea simplă de voturi şi conform cvorumului care trebuie să fie, adică toate hotărîrile. Referitor la faptul că se dădeau sau nu se dădeau credite de către sectorul bancar, îmi este greu să comentez. Noi avem cifrele care denotă cu cît a crescut portofoliul de credite în bănci de la începutul anului. Şi, astfel, la situaţia din 19... 

 

Domnul  Marcel Răducan:

Eu m-am referit la procente, domnule.

 

Domnul  Victor Cibotaru:

Daţi dintîi să spun despre credite, deoarece a fost prima întrebare: se dau sau nu se dau credite? De la începutul anului, soldul creditelor în sistemul bancar a crescut cu 4,1 miliarde de lei sau cu 19,6 la sută. Referitor la rata dobînzii. Da, eu sînt de acord că ratele dobînzilor au crescut şi aceasta a fost efectuat, în primul rînd, ca urmare a intensificării presiunii inflaţioniste în primul semestru al anului curent, deoarece toţi ştiu că inflaţia este, de fapt, sinecostul banilor. Şi atragerea depozitelor sau acordarea creditelor la un preţ mai jos decît inflaţia duce la diminuarea, practic, a activităţii instituţiilor financiare sau a persoanelor care depun banii în bancă.

Banca Naţională, pentru a diminua cantitatea de bani care era la moment prea mare în sectorul bancar, şi aceasta a demonstrat şi ritmurile de evoluţie, a fost nevoită să majoreze norma rezervelor obligatorii şi să majoreze rata de bază. Acum, ţinînd cont că presiunile inflaţioniste au scăzut şi analizele pe care le-am făcut noi denotă o scădere în continuare, adică, noi considerăm că, pînă al finele anului, va fi posibil de menţinut inflaţia în limitele programate anterior. Noi am considerat şi la ultima şedinţă a consiliului din joia trecută s-a micşorat cu 1,5 la sută rata de bază, pînă la 17 la sută, şi s-a micşorat cu 1,5 la sută norma rezervelor obligatorii menţinute de către băncile comerciale în toate tipurile de valută: în valută naţională, în valută neconvertibilă şi în valută convertibilă.

În mod normal, aceasta, dacă aţi văzut şi comunicatul de presă care a fost difuzat de către Banca Naţională în urma acestor decizii, noi am spus: Aceasta va relua trendul de creditare în continuare a economiei de pe o parte şi va relansa tendinţa de micşorare a ratelor dobînzilor.

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul  Marcel Răducan:

Spuneţi, vă rog, nu mi-aţi răspuns la întrebare, pînă la sfîrşitul  anului vor scădea, se vor întoarce la nivelul 18%19%20% sau vor rămîne la nivelul 24%25%26%? Cum este astăzi. Repet, în urma politicii duse de Banca Naţională. Nu mi-aţi răspuns la întrebare. Nu vă supăraţi.

 

Domnul  Victor Cibotaru:

Domnule deputat,

Noi nu sîntem băncile comerciale şi noi nu stabilim. Băncile comerciale stabilesc rata ţinînd cont de costul resurselor sale, din cerere şi ofertă.

 

Domnul  Marcel Răducan:

Dar care este prognoza dumneavoastră ca supraveghetor?

 

Domnul  Victor Cibotaru:

Prognoza noastră ca supraveghetor, deşi noi nu supraveghem ratele, noi considerăm că ratele vor fi în scădere. Şi prognoza noastră noi am prezentat-o şi în comunicatul de presă pe care l-am difuzat.

 

Domnul  Marcel Răducan:

Mulţumesc.

 

Domnul  Victor Cibotaru:

Am spus  aceasta deja.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Microfonul nr.2.

Ultima întrebare.

 

Doamna  Elena Bodnarenco:  

, -. , , , 2 1995 , .

, , , : , 9 800 000 , , 5 400 000 , , 212 283,5 . .

. : 1997 2000 ? ? .

 

Domnul  Iurie Munteanu:

? : 1 800 .

 

Domnul  Iurie Roşca:

Poate reprezentantul Băncii Naţionale, dacă sînteţi de acord, domnule raportor. Da? Vă rog, microfonul nr.6.

 

Domnul  Victor Cibotaru:

Ţinînd cont că rezervele se administrează de către Banca Naţională, la începutul anilor 2000 rezervele erau de circa 200 milioane de dolari SUA. Acum sînt 1 miliard 807.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Bine.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi...

 

Domnul  Victor Cibotaru:

260, cam aşa ceva. Deoarece după criză a fost o mică scădere şi undeva în anii 19992000 au fost de circa 200 milioane.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Stimaţi colegi,

Microfonul nr.5, ultima întrebare.

 

Domnul  Ion Guţu:

Eu vreau să aduc la cunoştinţă că în anul 1997 rezervele Băncii Naţionale acopereau importul în ţară timp de 34 luni. Deci deja acum, în 8 ani de zile, Banca Naţională a atins necesarul pentru acoperirea a 3 luni importuri.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Microfonul nr.3, da.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Eu am o singură întrebare către domnul viceguvernator. Vreau să vă întreb, totuşi, referitor la acele 200  milioane de dolari, despre care se vorbeşte în Moţiune, pierderi ale persoanelor care activează peste hotare. Sînt acceptabile din partea Băncii Naţionale sau sînt alte argumente?

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr.6.

 

Domnul  Victor Cibotaru:

Stimate domnule deputat,

Noi ne-am uitat la această cifră din mai mult părţi, nu vedem nici un suport metodologic pentru ea. De fapt, nu este o careva evaluare, ci, pur şi simplu, s-a încercat de a reevalua intrările de valută la o rată de schimb şi la altă rată de schimb. Să spun că au fost pierderi sau venit. Dacă au fost pierderi, trebuia să fie şi venitul cuiva. Fix aşa se poate de întrebat: bine, în 1998 rata de schimb s-a depreciat brusc din cauza unor condiţii. Atunci a avut cineva de cîştiga în 1998. Poate tot aceiaşi exportatori.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Bine.

Domnule raportor,

Vă mulţumesc.

Încheiem aici runda de întrebări şi răspunsuri. Sînt invitaţi la tribuna centrală deputaţii care s-au înscris pentru luări de cuvînt. Primul pe listă este domnul deputat Ion Guţu. Poftim? Comisia, cer scuze.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

Astăzi se discută o întrebare foarte şi foarte complicată. În primul rînd, eu îi rog pe toţi să discutăm la rece, să cîntărim tot. Comisia a examinat propunerile indicate în Moţiunea prezentată şi constată următoarele. În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Pornind de la acest obiectiv, Banca Naţională a Moldovei elaborează şi implementează politica monetară a statului, ţinînd cont, totodată, de necesitatea menţinerii unui sistem financiar bazat pe principiile pieţei, precum şi de necesitatea sprijinirii politicii economice generale a statului.

Pentru a asigura îndeplinirea obiectivului fundamental, Banca Naţională a Moldovei a sterilizat masiv masa monetară, în special, prin intermediul plasării certificatelor băncii, precum şi prin majorarea în cîteva etape a rezervelor minime obligatorii. Efectul măsurilor întreprinse este reducerea indicilor preţurilor de consum pînă la nivelul de 6 la sută în perioada  ianuarieaugust 2008 în situaţia cînd în ţările vecine, în perioada corespunzătoare au înregistrat următoarele rezultate: Rusia 9,7 la sută, Ucraina 14,8 la sută. Avînd la bază rezultatele obţinute, Banca Naţională a Moldovei a adoptat recent decizia de reducere a normei rezervelor minime obligatorii cu 1,5 puncte procentuale, precum şi de reducere a ratei de bază cu 1,5 puncte procentuale, fapt care va conduce la creşterea volumului lichidităţii în sistemul bancar.

La evaluarea impactului politicii valutare a Băncii Naţionale a Moldovei asupra evoluţiei cursului monedei naţionale este necesar de ţinut cont de faptul că, în condiţiile unui aflux semnificativ de valută, Banca Naţională a efectuat intervenţii mai masive pe piaţa valutară a Republicii Moldova, în special, în lunile iulieaugust, cînd a fost înregistrată o încetinire a ritmului de creştere a inflaţiei.

Astfel, de la începutul anului, Banca Naţională a procurat 320,1 milioane de dolari SUA, faţă de 184 milioane de dolari SUA în  aceeaşi perioadă a anului 2007. Un alt exemplu a efectului politicii Băncii Naţionale în domeniul valutar este şi evoluţia pieţei valutare în luna septembrie, care s-a stabilizat în rezultatul intervenţiei din partea Băncii Naţionale prin vînzarea a circa 37 milioane de dolari SUA.

Pentru a face o apreciere obiectivă a rezultatelor activităţii Guvernului şi, în particular, a Ministerului Economiei şi Comerţului este necesar de scos în evidenţă principalii indicatori care caracterizează evoluţia economiei naţionale pe parcursul ultimilor ani.

În această ordine de idei, produsul intern brut pe parcursul ultimului an a evaluat pozitiv, creşterea PIB-lui în 2007 a constituit 3 la sută, dar noi cunoaştem situaţia din anul trecut. Iar pentru primele 6 luni ale anului 2008 PIB-ul a crescut cu 4,4 la sută. În ultimii 4 ani, au crescut de 2,5 ori încasările bugetare, fapt care a permis majorarea cheltuielilor, inclusiv pentru majorarea considerabilă a salariilor. În rezultatul măsurilor întreprinse de către Guvern, investiţiile străine directe în 2007 aproape de două ori au depăşit nivelul anului precedent şi a atins cifra mai  mult de 512 milioane de dolari SUA. Tendinţa de majorare a volumului investiţiilor directe se menţine şi în anul curent.

Activitatea Guvernului şi a Băncii Naţionale în vederea asigurării funcţionării eficiente a pieţei valutare şi financiare este dedată, în primul rînd, de asigurarea dezvoltării durabile a economiei naţionale. Totodată, Republica Moldova trebuie să ţină cont şi de angajamentele sale pe plan extern.

Astfel, dacă să ne referim la Planul de acţiuni Uniunea EuropeanăRepublica Moldova, apoi una din condiţiile stipulate în el este şi asigurarea îndeplinirii recomandărilor Fondului Monetar Internaţional, ele fiind stabilite în Memorandumul încheiat cu Fondul. În acest context, misiunea Departamentului European al Fondului Monetar Internaţional, care s-a aflat în Chişinău în perioada 1118 septembrie, a apreciat progresul Republicii Moldova în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei. Mai departe. Ei au apreciat că se înregistrează un ritm bun al creşterii economice în pofida impactului secetei din anul trecut. Şi mai departe, este inclus în declaraţie pentru presă, perspectivele pentru anul 2009 rămîn a fi pozitive.

Referitor la intrările masive de capital speculativ se constată că ponderea nerezidenţilor pe piaţa hîrtiilor de valoare de stat este nesemnificativă. Totodată, conform datelor disponibile la Banca Naţională a Moldovei, soldul pe conturile curente şi de depozit ale persoanelor fizice şi juridice nerezidente, deschise în băncile din Republica Moldova constituie, la finele lunii august 2008 63,9 milioane de dolari SUA, majorîndu-se cu 3,4 milioane de dolari, comparativ cu finele lunii decembrie 2006 şi constituie doar 8 la sută din soldul total al depozitelor.

Pornind de la cele relatate, Comisia consideră că propunerile înaintate de autorii Moţiunii sînt nemotivate şi propune ca Moţiunea, în varianta prezentată, să fie respinsă de Parlament.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Este invitat la... Nu scrie. În ordinea în care s-au înscris. Da, poftim, domnul Ion Guţu. Domnul deputat  Ion Guţu este invitat la tribuna centrală.

 

Domnul  Ion Guţu:

Stimaţi colegi,

Cred că Moţiunea şi problemele discutate astăzi în Parlamentul Republicii Moldova sînt foarte importante. Politica economică a statului şi politica creditar-monetară a Băncii Naţionale sînt două probleme-cheie în general ale oricărei guvernări şi este... eu cred că, acei care au pregătit Moţiunea au găsit şi argumentările respective, unele probleme puteau să fie mult mai adînc argumentate, însă probleme sînt şi în economia ţării şi se află într-o criză, aş spune, stabilă, într-o situaţie de stagnare profundă. Şi astăzi ce nu am face noi şi, în primul rînd, trebuie să menţionez, stimaţi colegi, că cea mai mare problemă, am spus şi repet încă o dată, este că lipseşte o analiză, o abordare obiectivă a situaţiei în economia naţională a Republicii Moldova.

Toate cuvîntările conducerii ţării, conducerii Parlamentului, miniştrilor şi, eu ştiu, ale viceminiştrilor, pe care noi astăzi le-am ascultat sînt în totalitate o dezinformare a societăţii, o dezinformare a alegătorilor şi, aş spune, a poporului.

Ultima cuvîntare a Preşedintelui Ţării în faţa economiştilor în legătură cu sărbătoarea profesionistă dovedeşte încă o dată că guvernanţii trebuie să vorbească numai ceea ce le place Preşedintelui Ţării. Guvernanţii fac tot posibilul ca să lustruiască situaţia. Şi astăzi au demonstrat şi unii deputaţi din această sală cu fel de fel de cifre de 4, de 5 ori ş.a.m.d.

Stimaţi colegi,

Eu cred că noi, fiind responsabili de situaţia în ţară, în primul rînd, Parlamentul, organul suprem al ţării, trebuie să avem o informaţie obiectivă, noi astăzi nu o avem. Deci cred că singurul sector care a profitat aceşti 18 ani de independenţă, de perioada de tranziţie a fost sectorul bancar: oficii luxoase, salarii respective, oameni îmbogăţiţi. Avem o Banca Naţională cea mai independentă din Europa. O bancă şi un sistem bancar bogat şi luxos într-o ţară săracă şi cu o economie slab dezvoltată. Aceasta e o contrazicere de principii, stimaţi colegi. Nu poate exista atîţia ani.

Eu înţeleg anul 1997, dacă cineva îşi mai aduce aminte, anul 1998, dar noi sîntem astăzi aproape 20 de ani la etapa economiei de tranziţie. Şi cînd vorbim de politica monetară a băncii, da, a fost atins un scop, stimaţi colegi, a fost promovată o politică monetară foarte dură, mult mai dură decît în alte ţări şi scopul a fost atins, un scop 6%, o cifră destul de modestă. Dar cu ce preţ? Eu vreau să vă spun că economia ţării, sectorul real al economiei este pus pe burtă. Astăzi nu activează zeci de întreprinderi şi sînt obligaţi să anunţe că sînt falimentari, deci, după legea respectivă, dar nu fac acest lucru.

Eu cred că ceea ce se referă la Banca Naţională, nu vreau să vorbesc în lipsa domnului Talmaci, nu are nici un sens. El totdeauna a ieşit curat din această sală şi acum se odihneşte liniştit. Dar vreau să vă spun că consecinţele vor fi şi vor fi în vremea apropiată.

Următoarea problemă: politica macroeconomică. Indicii cu care noi, o parte din guvernanţi speculează, o parte noi, pur şi simplu, eu ştiu, le enumerăm fără a ne da seama de procesele de criză în care noi ne aflăm. Cîteva cifre. Deficitul balanţei de comerţ. Da, într-adevăr, multe ţări au balanţă de comerţ negativă, dar ce se întîmplă în Republica Moldova? Eu vă aduc numai o cifră, acoperirea importului prin export este la nivel de 38%, cea mai joasă cifră în Europa şi cea mai joasă cifră în istoria Republicii Moldova. Acesta este un indice concret, acoperirea importului prin export. Noi nu avem ce exporta.

Regimul de preferinţă cu Uniunea Europeană. Noi nu avem producere, stimaţi colegi. Şi dacă să omitem pe cîteva minute tot ceea ce exporta şi se exportează în Transnistria, noi nu avem producţie serioasă pentru export, mai ales în Europa. Şi aceasta este o realitate pe care trebuie să o cunoaştem

Următoarea problemă: deficitul balanţei de plăţi. 15% din PIB. Cel mai înalt din istoria Republicii Moldova. Cel mai înalt din orice ţară europeană pe care puteţi să o numiţi astăzi aici. Deficitul contului curent, investiţiile străine cel mai scăzut nivel din Europa şi din multe ţări ale CSI.

Situaţia în sectorul agrar. Nu vreau să comentez, da, a fost secetă. Poftim, 7 ani de zile, stimaţi colegi, din 2000 pînă în 2007 Azerbaidjan 147%, Armenia 170%, Belarus 138% creştere, Kazahstan 151%, Kîrgîzstan 118%, Rusia 125%, Tadjikistan 173%, Ucraina 115%, Moldova 88% faţă de anul 2000. Aceasta este statistica, calculele făcute de specialiştii moldoveni patrioţi, cum îi numeşte tovarăşul Voronin.

Altă problemă: industria.

Stimaţi colegi,

Trebuie să recunoaştem că politica industrială, care a fost elaborată de actuala guvernare, a rămas, pur şi simplu, o declaraţie pe hîrtie şi s-a dus în arhiva Republicii Moldova. Nu vreau să vorbesc  de climatul investiţional. Ultimele cifre publicate în rating-ul din business.

Republica Moldova ocupă poziţia 108 faţă de 92 în 2007. Pe aşa poziţii ca administrarea întreprinderilor, primirea permisiunilor pentru construcţii, încadrarea în muncă, înregistrarea proprietăţii, credite şi alte chestiuni noi am cedat, Republica Moldova într-un an de zile. Deci eu vreau cîteva momente. Nu vă reţin. Şapte minute din partea fracţiunii.

Stimaţi colegi,

Investiţiile străine. Da, avem o creştere serioasă în 2007. Dar ce fel de investiţii? 5060% sînt credite şi împrumuturi ale firmelor-mame care sînt acordate diviziunilor care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Bani scurţi. Şi o cifră pe care a adus-o domnul Lazăr, fostul ministru al economiei. Spre regret, faţă de 2005, cînd în componenta investiţii străine utilajul era la nivel de 47% . În 2007, în suma aceasta de investiţii utilajul era de 38%. De ce fel de modernizare noi putem să vorbim?

A doua tendinţă anunţată de acelaşi fost ministru al economiei. Pentru prima dată, în ultimii doi ani, se înregistrează fugirea capitalului din Republica Moldova. Deci intrarea capitalului, de exemplu, şi ieşirea capitalului este un indice foarte serios. S-a redus, sau se reduce, sau se micşorează capitalul investit în Republica Moldova din Statele Unite ale Americii, din Marea Britanie, din Elveţia şi din alte ţări dezvoltate. Deci, este o fugire de capital. Proces care trebuie să ne deranjeze pe toţi. Spre regret, această guvernare cu asemenea noţiuni nici nu operează. Fracţiunea noastră susţine Moţiunea şi va vota împreună cu autorii.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Următorul vorbitor este invitat la tribună, domnul deputat Igor Klipii.

 

Domnul Igor Klipii:

Stimaţi colegi,

În primul rînd, aş vrea să menţionez faptul că Moţiunea rămîne pentru moment unicul instrument care permite dezbaterea unor subiecte în plenul Parlamentului. În rest, ele au fost cam epuizate şi sper că iniţiativa lansată deja pentru sugrumarea acestui instrument va fi stopată. Mai ales că rămîne prea puţin timp pînă la viitoarele alegeri parlamentare şi ar fi incorect din punct de vedere politic să procedaţi în felul acesta. Este un apel către colegii comunişti.

Referitor la Moţiune, vreau să mă refer la două aspecte, două elemente ale acestei Moţiuni. Primul ţine, în special, de natura acestei Moţiuni. Şi a doua asupra faptului că ea va fi respinsă, cum a fost declarat şi de domnul preşedinte al Comisiei. Inevitabil, Moţiunile venite din partea opoziţiei sînt respinse. Vreau să dau o explicaţie a acestui fapt. Moţiunea simplă privind situaţia de criză pe piaţa valutară şi politica economică a Guvernului în opinia mea are un caracter destul de conciliant sau în termeni mai politici, este chiar constructivă pe alocuri.

Se cere ca  domnul ministru Dodon să identifice cauzele situaţiei de criză din economia naţională, să îşi consolideze echipa de cadre competente şi calificate, să îndemne ca Banca Naţională, de comun acord cu Guvernul, să adopte un program de redresare a situaţiei de pe piaţa valutară şi financiară. La fel, Moţiunea sugerează şi unele soluţii cum ar fi necesitatea descurajării intrării capitalului speculativ pe piaţa financiară a ţării, elaborarea unor politici economice antiinflaţioniste, menite să stimuleze producătorii autohtoni. Şi să stopeze creşterea preţurilor la produsele de primă necesitate etc., etc.

Nu cred că există în Parlamentul Republicii Moldova sau chiar în Guvern persoane care nu ar fi de acord că aceste lucruri sînt necesare, mai ales că recomandările şi sugestiile noastre formulate în moţiuni se conţin expres în Legea cu privire la Banca Naţională şi Legea cu privire la Guvern.

În alţi termeni, prin Moţiune noi nu facem decît să îndemnăm partidul de guvernare să respecte legislaţia care conturează cadrul  instituţional şi funcţional al Băncii Naţionale şi al Guvernului, iar respingerea acesteia, a Moţiunii nu ar fi decît o desconsiderare a legislaţiei care prevede sau stipulează cadrul funcţional al instituţiilor la care m-am referit. Şi totuşi, cum a menţionat şi domnul preşedinte al Comisiei, cum a fost posibil să intuim şi din întrebările în ghilimele din partea colegilor comunişti, este clar că această Moţiune, ca de obicei, va fi respinsă. Care sînt totuşi cauzele că moţiunile şi iniţiativele opoziţiei sînt, de regulă, respinse, indiferent de argumentele care se aduc şi aşa mai departe.

În opinia mea, Moţiunea actuală, precum şi cele precedente, de altfel, pornesc de la faptul că guvernarea ori nu îşi cunoaşte obligaţiunile, ori este niţel incompetentă, ori chiar inconştientă de problemele cu care se confruntă societatea, iar opoziţia de o manieră mai mult sau mai puţin cooperantă propune anumite soluţii. Şi, în pofida acestei deschideri către cooperare, fiindcă este logic ca opoziţia să critice, iar guvernarea să respingă anumite lucruri, dar nu în totalitate.

În ciuda acestei deschideri de cooperare din partea opoziţiei, fiindcă, în principiu, toate moţiunile prezentate în plenul Parlamentului au avut elemente constructive, dincolo de critica logică şi rezonabilă care se face în ele. Ele sînt respinse. O primă explicaţie care e tradiţională în politica şi democraţia moldovenească este că totul ce vine de la opoziţie se respinge automat, deci e un fel de argument în viaţa politică din Republica Moldova. Nici argumentele şi nici îndemnurile la conciliere sau la pragmatism în Parlamentul nostru, din păcate, nu îşi au locul.

În opinia mea, faptul că şi această moţiune va fi respinsă are şi o altă explicaţie. Poate mai generală sau, în opinia mea, chiar mai profundă. Şi anume ea explică modul de a fi a Partidului Comunist. Este modul de... sau filosofia existenţială a comuniştilor din ţara noastră, deoarece, în opinia mea, în Guvern, cît şi în Parlament, în Fracţiunea comunistă sînt suficiente persoane care cunosc şi legislaţia respectivă, care cunosc analizele experţilor naţionali şi internaţionali. Sînt la curent cu problemele economiei naţionale, cu starea catastrofală din economie.

Sînt la curent cu rezultatele acţiunilor sau politicilor guvernamentale sau lipsa acestor politici. Însă acest lucru nu are nici un rezultat pentru... nici o consecinţă de comportament politic din partea comuniştilor. De aici putem conchide că politicile guvernării, inclusiv în problematica moţiunii sînt plenar asumate şi totalmente conştientizate, doar că sînt abordate într-o manieră absolut cinică şi orientate spre deservirea unor clanuri mafiote devenite stat în stat sau chiar statul Republica Moldova.

De aceea, referinţele la creşterea economică, creşterea PIB-ului, alte lucruri care sînt prezentate în roz în Republica Moldova nu au nici o treabă sau au foarte puţină treabă cu populaţia Republicii Moldova. Bani şi putere, putere şi bani cu orice preţ aceasta este lozinca şi filosofia Partidului Comunist din Republica Moldova.

Cine dintre membrii Guvernului poate explica cum, în condiţiile şocului, după inundaţiile recente, după seceta din anul trecut, după embargoul economic împotriva agricultorilor în Republica Moldova, care de altfel continuă, după alte şi alte probleme care, de fapt, le-au specificat şi colegii din opoziţie, denotă că economia Republicii Moldova este la pămînt, leul totuşi creşte? Nu pot presupune că membrii Guvernului nu înţeleg faptul că aprecierea leului trebuie să conducă la căderea preţurilor pentru articolele importate. O întrebare pe care am adresat-o domnului viceministru, care a răspuns cum a răspuns.

Din păcate, încet-încet, noi în Republica Moldova importăm cam totul, chiar şi forţa de muncă o importăm. Pentru moment este vorba de cea calificată. Dar nu putem să nu ne gîndim că acest lucru poate să afecteze şi alte tipuri de forţă de muncă, pe care încă le  mai avem în Republica Moldova. Să fie oare moldovenii predestinaţi doar să rînească şi să pască vitele pe la străini? Eu am impresia că cu guvernarea actuală aceasta este viitorul populaţiei din această ţară. Nu pot crede că există membri ai Guvernului sau parlamentari care vor nega că aprecierea leului afectează producătorii şi exportatorii autohtoni. Cîţi au mai rămas în Republica Moldova? Prima întrebare.

Şi a doua întrebare: cîţi vor fi ei încă, cîţi vor mai rămîne în Republica Moldova în 2009? Ar fi greşit, închei, ar fi greşit  să presupunem că acei de la guvernare nu ţin cont de miliardele care vin în ţară de la gasterbaiteri sau că nu se înţelege că aceşti bani nu sînt investiţi în economia naţională. La rîndul meu, nu pot crede că descurajarea investiţiilor, investitorilor străini, precum şi a celor autohtoni, sau inexistenţa mecanismelor pentru încurajarea investirii banilor cîştigaţi cu atîta umilinţă de către concetăţenii noştri de peste hotare este rezultatul doar a incompetenţei celor care sînt la guvernare.

Dimpotrivă, cred că acest lucru  se face conştient şi intenţionat. Sînt politici asumate de guvernare, cum am menţionat, doar că ele nu sînt politici publice, cum se declară, de exemplu, chiar în începutul programului actualului Guvern, politici destinate bunăstării poporului şi progresului societăţii. Acestea sînt politici de clan, destinate îmbogăţirii unui grup minuscul pe contul celorlalţi. Dacă majoritatea comunistă din Parlamentul Republicii Moldova consideră că afirmaţiile mele sînt nedrepte, sînt injuste, eu îi îndemn să mă contrazică, să voteze această Moţiune. Dar din păcate, precum şi dumneavoastră, sîntem toţi conştienţi de faptul că eu am dreptate.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Următorul vorbitor este domnul deputat Valeriu Guma.

Este invitat la tribuna centrală.

 

Domnul Valeriu Guma:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Eu am să abordez o temă care, pe parcursul a trei ani şi jumătate, cît sîntem noi în Parlament, personal am avut multe iniţiative, dezbateri pe tema politicii monetare şi Banca Naţională, care a devenit deja o tradiţie să invităm periodic guvernatorul Băncii Naţionale pentru răspunsuri clare la întrebările noastre şi să obţinem de fiecare dată în schimb o bulversare confuză şi, pînă la urmă, plină de laude, autoaprecieri exaltate, din care reiese că situaţia în economie, în viziunea Băncii Naţionale, este alta decît  aceea pe care noi o vedem cu adevărat, cu ochii noştri.

Pentru noi a repetat tradiţia, cînd domnul Talmaci din nou  răspunde la propriile lui întrebări şi totalmente ignorează îngrijorările populaţiei Moldovei. Voi formula generic zece probleme care mi se par determinante. Primul obiectiv, noi toţi, populaţia Moldovei, avem o problemă gravă, explozia necontrolată a preţurilor. Şi avem responsabilul nemijlocit şi dedicat pentru această problemă Banca Naţională. Conform legii, obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Cum procedaţi dumneavoastră, stimaţi parlamentari, cu conducerea instituţiei care, în mod evident, a compromis obiectivul fundamental? Pentru care există această instituţie şi pentru care se cheltuiesc bani publici. Cum explicăm electoratului această atitudine de nepăsare a noastră?

2. Gestionarea. După cum cunoaşteţi, Banca Naţională este condusă de Consiliul de Administraţie, format în contrapunere cu practicile băncilor europene în exclusivitate de subalternii direcţi ai domnului Talmaci. Nu am auzit de votare alta decît unanimă în cadrul acestui organ în ghilimele colectiv, care nu face decît să legifereze mecanic hotărîrile personale ale domnului Talmaci, scutindu-l şi concomitent de responsabilitatea personală. Chiar şi în regulamentele proprii ale Băncii Naţionale asemenea relaţii sînt definite ca activitate în comun.

De ce domnul Talmaci cu atîta gelozie apără Consiliul Băncii Naţionale de reprezentanţii Ministerului Finanţelor, Guvernului, Parlamentului? De ce se teme domnul Talmaci şi unde în altă ţară banca centrală este sub... s-a transformat, ca la noi, într-un club masonic, compus în exclusivitate din angajaţii Băncii Naţionale.

3. Bugetul. Noi toţi agreăm o regulă simplă. Instituţiile publice, banii publici urmează să aibă control public, excepţie unică şi inexplicabilă este deocamdată Banca Naţională, al cărei buget nu este aprobat de Parlament. Chiar şi serviciile secrete ale altor state îşi aprobă bugetele, cheltuielile publice în instanţele respective. Eu poate nu înţeleg unele lucruri, dar lucrul acesta este evident. Cum poate Parlamentul aproba bugetul fără a aproba şi părţile lui componente?

4. Transparenţa. În continuarea acestui fenomen vreau să vă atenţionez că şi Curtea de Conturi nu are acces decît acces fragmentar la procesele verbale ale Băncii Naţionale. Şi, în particular, cînd este vorba de alocări financiare personale, premii şi remunerări la conducerea de vîrf a Băncii Naţionale, observaţi că aceasta caracterizează anume instituţia menită să asigure transparenţa în sistemul bancar-financiar.

5. Rezerve şi prejudicii. În acest context, se încadrează şi operaţiunile Băncii Naţionale, repet din nou, fără nici un control al Parlamentului, cu rezervele în conturile din străinătate, pierderile enorme produse prin gestionarea incorectă, prejudiciile prin care nediversificarea valutelor şi riscurilor viitoare, cine va răspunde pentru aceste efecte dezastruoase şi cine a răspuns vreo dată. Eu vreau să întreb: de ce noi,  Republica Moldova, nu avem un kilogram în rezervele noastre de aur, în rezervele noastre valutare?

6. Supravegherea. O altă problemă majoră a Băncii Naţionale. Este supravegherea sistemului bancar. Niciodată Banca Naţională nu a răspuns pentru sutele de mii de deponenţi: pensionari, cetăţeni ai noştri care şi-au pierdut economiile, inclusiv în băncile care, în ajunul falimentării, au avut rapoarte foarte satisfăcătoare de revizori de la Banca Naţională. În schimb, Banca Naţională continuă să solicite instrumente noi pentru supraveghere. În realitate, folosindu-se de aceste instrumente doar ca business. În exemplu fiind business cu aprobările administratorilor în băncile comerciale. Despre cazuri concrete de aşa-numită supraveghere reglementară vă pot comunica atît investitorii străini, cît şi cei locali.      

7. Rolurile asumate. În cadrul supravegherii sistemului bancar, Banca Naţională emite regulamente şi alte acte, efectuează controale întru verificarea îndeplinirii lor şi sancţionează instituţiile bancare. Aceasta cum ar fi ca Parlamentul, Poliţia, Procuratura, Curtea de Conturi, Judecata tot la un loc şi tot în persoana domnului Talmaci. El emite regulamente, el trimite revizii, el determină concluziile acestor revizii şi tot el determină sancţionarea instituţiilor bancare, plasînd băncile comerciale în dependenţă exclusivă faţă de el personal, şi aceasta este cunoscut foarte bine.

8. Gestionarea cursului. După cum ştiţi bine de la oamenii de afaceri cursul leului prejudiciază dureros exportul. Iar exportatorii vă vor confirma că nu există rentabilităţi la care poţi să permiţi luxul de a exporta. Cursul leului, practic, a definit forţa de muncă care este unicul titlu de export este populaţia Republicii Moldova.

9. Cadrul legal. Nu este mare taină că legislaţia aferentă sistemului bancar, inclusiv cea în baza  căreia activează Banca Naţională, este scrisă de către Banca Naţională. În cea mai mare parte, în timpurile cele vechi, unde era un nivel scăzut juridic şi de statalitate a  Moldovei. De aceea, nu ar trebui să ne surprindă şi o serie de absurduri juridice. Un exemplu elocvent este articolul 37 din Legea instituţiilor financiare, care legiferează decizia Băncii Naţionale ca una superioară instanţei de judecată.

10. Supraautorizaţii. De ce Banca Naţională solicită în permanenţă supraautorizaţii atît cît inflaţia a sărăcit definitiv populaţia, cît exportul este distrus şi mărfurile moldoveneşti au ajuns necompetitive din cauza cursului, cît economia s-a contractat aşa ca numai oamenii mai pot fi exportaţi, cît băncile moldoveneşti sînt necompetitive şi incapabile să susţină economia. Pentru comparaţie, Comisia naţională pentru piaţa financiară, care exercită funcţii omologe Băncii Naţionale şi gestionează un sector poate şi mai important şi mai masiv ca Banca Naţională sectorul  nebancar nu are nici asemenea performanţe negative ca Banca Naţională, nici asemenea mod ciudat de gestionare şi formare a bugetului, nici asemenea libertăţi frivole faţă de subiectul supravegherii, nici asemenea prerogative legale. Cine din noi poate articula: de ce Parlamentul a creat asemenea exclusivitate pentru Banca Naţională?

Cetăţenii noştri, care ne-au delegat în acest Parlament, Legislativ nu înţeleg de ce noi, în care au avut încredere, nu întreprindem nimic pentru corectarea situaţiei cu preţurile şi, întîi de toate, cu instituţiile dedicate acestui obiectiv. Să ne gîndim ca să spunem alegătorilor, oamenilor simpli de ce au sărăcit atît de mult şi nu cum să flirtăm cu acei care trebuie să nu admită această problemă.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Timpul, timpul.

 

Domnul Valeriu Guma: 

Dar acum, în final, drept concluzie, vreau să răspund la o singură întrebare. Ce este astăzi Banca Naţională a Moldovei? La momentul actual, Banca Naţională a Moldovei este instituţia care a compromis obiectivul său fundamental, este instituţia publică condusă unipersonal de domnul Talmaci, cu un buget pe care tot el îşi îl aprobă, cu lipsă de control din partea Parlamentului, este instituţia care funcţionează pe baza unei legi cu grave conflicte cu Constituţia, este instituţia, al cărei conducător niciodată nu a răspuns pentru performanţa sa şi a instituţiei pe care a fost autorizat de noi să o conducă. Mai devreme sau mai tîrziu acest Parlament sau următorul, în mod obligatoriu, va face ordine în Banca Naţională, care din motive neînţelese se mai numeşte şi a Moldovei.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Da, mulţumesc. 

Cu o singură rectificare. Numele guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei este Talmaci, aşa cum scrie pe toate bancnotele, nu Tolmaci, aşa cum inexact a prezentat. În rest, opinia îi aparţine domnului deputat Guma. La tribuna centrală este invitat domnul deputat Dumitru Braghiş. 

 

Domnul Dumitru Braghiş:

Onorat Parlament,

Eu cred că noi astăzi discutăm o temă destul de importantă care, după mine, ar cere o înnoire, o schimbare în mai multe sectoare. Îmi pare rău că discuţia se produce astăzi mai mult ca o luptă  politică decît o discuţie economică sau o discuţie care ar putea să schimbe situaţia în Republica Moldova.

Să ne amintim, sîntem martorii unei crize internaţionale. De unde a pornit această criză? A pornit din ţările înalt economic dezvoltate. Tot aceste ţări, care sînt astăzi fondatorii şi cei mai importanţi conducători ai organismelor financiare internaţionale, despre care s-a vorbit astăzi şi care ne-au dat aprecieri pozitive.

Eu cred că Republica Moldova ar trebui să se gîndească foarte serios acum şi la acest lucru, inclusiv cu care din aceste organisme internaţionale trebuie să lucrăm mai departe şi cum. Cum să transformăm o parte din aceste relaţii şi în sectorul privat internaţional care nu a condus la aceste crize economice, nu toate... sectorul. Şi multe alte chestiuni de acest fel, fiindcă dacă nu vom trage concluzii, nu vom înnoi relaţiile noastre, cred că vom merge mai departe şi noi ghidaţi doar de ei, fără a încerca să vedem care sînt problemele.

S-a vorbit astăzi foarte mult de importuri şi exporturi. Eu vreau, sînt de acord completamente cu ceea ce s-a spus că producătorii autohtoni sînt puşi astăzi în brînci, dar astăzi nu am auzit în sală o cifră sau o idee care, după mine, trebuia să apară obligatoriu.

Conform calculelor mele, în prima jumătate de an sau în primele 9 luni de zile, cer scuze, bugetul statului a pierdut peste un miliard de lei de la aprecierea valutei naţionale, dacă luăm doar importurile în ţară şi taxa pe valoare adăugată. Dacă mai adăugăm acolo taxa vamală de import şi accizele, suma cred că este şi mai mare.

Şi aici apar cîteva întrebări la care ar trebui să ne dăm răspuns. Dacă  se întîmplă acest lucru, de unde aceste rezerve enorme, fiindcă bugetul, după cum cunoaşteţi, se împlineşte. Dacă nu, cum vom depăşi această situaţie care, după mine, este una catastrofală, peste 1 miliard 200 de lei, aceasta e aproximativ a zecea parte din buget. O sumă destul de serioasă pentru Parlament ca noi s-o trecem, pur şi simplu, cu vederea.

Unica explicaţie sau explicaţia majoră a acelor ce se întîmplă în ţară sînt banii care vin de peste hotare. De ce se întîmplă acest lucru? Fiindcă Republica Moldova, Banca Naţională, Guvernul au creat condiţii ca aceşti bani să fie folosiţi doar în două direcţii.

Prima. Depozite bancare care, de fapt, nu duc la creşterea economică, ca regulă.

Doi. Mărfuri, consum, apartamente, locuinţe, mărfuri de consum. Deci nu duce la creşterea economică.

În rezultat, eu aş vrea să mai abordez o altă temă a investiţiilor despre care s-a vorbit astăzi foarte mult. Vă rog să atrageţi atenţie: unde sînt investiţiile cele mai mari în Republica Moldova? Doar în comerţ. Da, este import de utilaj numai pentru ce? Pentru magazine. Nu este import de utilaj industrial pentru industrie, ci pentru magazine.

Şi dumneavoastră vedeţi foarte bine ce se întîmplă în ţară. De aceea, în opinia mea, este foarte important ca noi să gîndim un sistem totalmente diferit de acel care există astăzi în ţară la capitolul banii care vin de peste hotare. Eu propun ca Guvernul, în regim de urgenţă, dacă doriţi, să ne examineze necesitatea formării fondurilor de investiţii şi a fondurilor participative sau cu participaţiuni, pentru ca aceşti bani, prin intermediul acestor fonduri, să se ducă la:

Unu. Crearea locurilor de muncă.

Şi doi. Majorarea veniturilor în buget de la salariile care vor fi plătite acestor oameni care vor lucra.

Iar în rezultat vom avea mai puţini oameni peste hotare, mai multe familii întregite şi mai multe efecte pozitive în educaţia copiilor, despre care noi vorbim foarte mult.

Eu cred că aceste fonduri ar putea fi discutate şi pentru aceste fonduri şi scutirea de impozite, ca ele să fie cît mai atractive pentru acei care astăzi depun banii în băncile de la depozit, iar la sfîrşitul anului inflaţia le mănîncă aproape toţi banii. Ei rămîn şi fără proprietate, care ar putea să devină, şi banii se devalorizează şi, cel mai important, economia Republicii Moldova de la banii acestor cetăţeni nu are nimic. Au ceva de primit economiile acelor ţări de unde importăm mărfurile.

Preţurile. Mie îmi pare straniu, eu astăzi am auzit nişte cifre, doar 13 la sută, 12 la sută, eu nu ştiu de unde sînt luate aceste cifre cu care operează Guvernul. Eu am avut posibilitate să vizitez mai multe ţări în ultimul timp şi pot constata un lucru. Preţuri mai mari ca la noi la mărfurile din ţară nu sînt nicăieri, nici în ţările europene.

Da, deseori Guvernul şi ceilalţi spun că preţurile sînt nişte lucruri care ţin de economia de piaţă. Sînt de acord, cu o singură excepţie. Noi cu dumneavoastră avem aprobată o listă de preţuri sociale, de mărfuri sociale. Guvernul trebuie să controleze preţurile, medicamente, detergenţi, săpun, zahăr, lapte şi multe-multe alte lucruri, pîine. De ce şi la aceste mărfuri preţurile au crescut cu 25 pînă la 50 la sută, atunci cînd valuta naţională s-a apreciat aproape cu 30 la sută faţă de valutele de import.

Eu cred că la această întrebare tot trebuie să avem un răspuns, fiindcă altfel nu vom găsi, nu vom şti cum să ajungem la soluţionarea problemelor despre care s-a vorbit astăzi în Parlament. Consider că aceasta este o primă discuţie. Poate este cazul să organizăm aici, în plenul Parlamentului, nu audieri parlamentare, dar o masă rotundă, să invităm specialiştii, să invităm fracţiunile parlamentare şi să discutăm apolitic acest lucru. Fiindcă ceea ce se face în plenul Parlamentului ca regulă vrem noi, nu cred că are o conotaţie politică.

Nouă ne trebuie o discuţie sinceră, o discuţie neinfluenţată de politică, ca să găsim soluţiile necesare, fiindcă problema cu adevărat este foarte şi foarte dificilă.

Mulţumesc.    

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

S-a epuizat lista vorbitorilor la această chestiune de pe ordinea de zi. A venit momentul cînd trebuie să supunem votului proiectul de Moţiune, prezentat de acei 15 semnatari ai documentului respectiv.

Prin urmare, potrivit articolului 112 din Regulamentul nostru, supun votului proiectul de Moţiune de cenzură, Moţiunea simplă, cer scuze. Cine este pentru adoptarea ei, rog să voeze. Şi să numărăm voturile, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 7.

 

Domnul Iurie Roşca:

Şapte.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Iurie Roşca:

24 pro. Cine este împotrivă? Vă rog să prezentaţi cifrele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 28.

 

Domnul Iurie Roşca:

21.

 

Numărătorii:

Nu unu, dar 8.

 

Domnul Iurie Roşca:

28.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 20.

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Iurie Roşca:

48 împotrivă.

Acest proiect de document nu este adoptat de către plenul şedinţei. Da, vă rog.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc frumos.

Da, pentru stenogramă, de procedură. Deci au votat pentru în sectorul nostru nu 7 persoane, dar 9.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Stimaţi prieteni,

Trecem la următoarea chestiune, ultima chestiune de pe ordinea de zi, Ora Guvernului, întrebări. Răspunsurile la întrebările şi interpelările prezentate de către colegii deputaţi sînt reprezentate de reprezentanţii Guvernului. Primul este ministrul culturii,  Ministerul Culturii şi Turismului, reprezentat de... cine este din partea acestui minister?

Este vorba de întrebarea formulată de doamna deputat Valentina Buliga cu privire la acordarea facilităţilor fiscale meşterilor populari. Este cineva? Nu este. Aşa mi s-a prezentat mie.

Următorul din partea Guvernului, domnul Tudor Copaci, viceministru al economiei şi comerţului, la întrebarea domnului Alexandru Oleinic cu privire la situaţia reală a Terminalului petrolier Giurgiuleşti.

Vă rog, domnule viceministru.

 

Domnul Tudor Copaci viceministru al economiei şi comerţului:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

De la început aş vrea să menţionez că toată activitatea investiţională în Portul Internaţional se efectuează în conformitate cu prevederile Acordului de investiţii cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Legea nr.8 din 17 februarie 2007 cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.

Implementarea programului investiţional. Prima. Implementarea programului investiţional de către Danon logistix Bemol Bemol rafinari. Pînă la momentul actual Danon logistix a investit în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti 34,2 milioane de dolari şi planifică ca, pînă la finele anului 2010, să atingă cifra de investiţii în mărime de 70 milioane de dolari.

Bemol a investit pînă la momentul actual 25 milioane de dolari în reţelele de stat... şi planifică să mai investească pînă la finele anului 2009 încă 17,3 milioane de dolari. La momentul actual, 10 staţii de alimentare cu combustibil activează şi încă altele 20 sînt în proces de construcţie, reutilare din totalul de 50 de staţii de alimentare cu combustibil planificate.

Bemol rafinari a investit pînă la momentul actual 350 mii, milioane, 0,35 milioane de dolari şi îşi asumă în continuare obligaţia de a investi în construcţia în zona industrială a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti a rafinăriei cu capacitate anuală mai mare de 1 milion tone. Conform acordului de investiţii, această rafinărie urmează să fie finalizată în 2012.

Suplimentar investiţiilor efectuate de către companiile care au semnat acordul de investiţii urmează a fi luate în consideraţie şi investiţiile efectuate şi de către alţi investitori care şi-au instalat diverse afaceri în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.

La momentul actual, în Port sînt înregistraţi 19 rezidenţi. Cel mai mare program de investiţii îi aparţine Societăţii Transcargo care construieşte un terminal cerealier de o capacitate de 50 mii de tone. În momentul de faţă au fost investiţi 6 milioane dolari şi în decurs de 12 luni se mai planifică să fie investite încă 8 milioane de dolari.

De asemenea, un număr larg de furnizori de mărfuri şi servicii din ţară au beneficiat din construcţiile Portului şi al reţelei staţiilor de alimentare cu combustibil.

Suma achitată furnizorilor locali pentru mărfurile şi serviciile achiziţionate doar de către Bemol depăşeşte 100 milioane de lei.

Utilizarea terminalului petrolier. Terminalul petrolier este utilizat cu regularitate de Bemol care a importat produse petroliere din România şi Grecia. Importurile de produse petroliere, de asemenea, vor creşte o dată cu extinderea reţelei de staţii petroliere.

Terminalul petrolier oferă activ serviciile sale şi altor operatori din Moldova, România şi Ucraina, adică nu este un obiect destinat în exclusivitate deservirii necesităţilor Bemol.

Implementarea programului investiţional de către Guvern. Construirea căii ferate, proiectul 934 milioane de lei, valorificate 630 milioane de lei, lungimea 49,6 kilometri. Şi aş vrea să menţionez că în decurs de o lună au fost transportate 3,5 mii tone de încărcătură şi 4 mii virgulă 5 mii pasageri. Construcţia liniei electrice de 110 kilovolţi spre Portul Giurgiuleşti. Valoarea totală a proiectului 26 milioane de lei. La  momentul actual au fost valorificate în jur la 20 milioane de lei, lungimea liniei 15 kilometri. Gradul de finisare 90%. 

În momentul de faţă are loc coordonarea unde se va afla punctul de transformare, are loc coordonarea cu invstitorii şi în scurt timp va fi finalizată această linie electrică aeriană.

Construcţia gazoductului de presiune înaltă spre Portul Giurgiuleşti. În prezent este finalizat proiectul gazoductului spre Port. Costul proiectului estimativ este de 8,4 milioane de lei, lungimea gazoductului 15 kilometri şi gazoductul va asigura Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti cu toate întreprinderile de pe teritoriul lui cu gaze naturale. De asemenea, va îmbunătăţi situaţia aprovizionării cu gaze a satului Giurgiuleşti.

Construcţia portului de pasageri. Valoarea totală a proiectului 73 milioane de lei. 46 milioane lei se planifică pentru construcţia danei de acostare şi 27 de milioane lei pentru infrastructura portului. În prezent sînt valorificate surse financiare în jur la 50 milioane de lei.

La momentul actual se desfăşoară lucrările interioare de finisare a clădirii administrative. Este introdusă toată tehnica şi este betonat cheiul portului. Portul va putea prelua nave de pasageri de navigaţie maritimă, rîu mare şi fluviale cu destinaţie în porturile din bazinele Mării Negre, Mării Mediterane, Dunării, precum şi deservirea navelor de croazieră care vor naviga pe acest sector al fluviului Dunărea.

Mulţumim.

 

Domnul Iurie Roşca:

Da, mulţumesc.

Microfonul nr.5, domnul Oleinic.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule viceministru.

Domnule viceministru,

Totuşi, într-adevăr, este un proiect foarte, aşa, grandios, de aceea şi am avut cîteva întrebări şi vă mulţumesc pentru răspuns. Dar şi cîteva clarităţi vreau să am. Totuşi, care este costul total al investiţiilor efectuate de Guvern pînă acum şi cît se preconizează în anii următori? În total, fiindcă dumneavoastră mai mult aţi spus acolo infrastructură, calea ferată. Dar o cifră  totală ca să ne putem orienta, aşa, la efectele...

 

Domnul Tudor Copaci:

Da, dacă vorbim în general se spune... deci începem cu linia electrică, linia cu o lungime de 110 kilovolţi. Deci proiectul e de 26 milioane de lei, acestea sînt 2 milioane de dolari. Proiectul despre gazificare, sînt în jur la 800, deci aproape, aproximativ 3 milioane de dolari.

Dacă vorbim despre construcţia portului de pasageri încă 7 milioane, să spunem 10 milioane, şi construcţia căii ferate, care constituie 93 de milioane...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dolari.

 

Domnul Tudor Copaci:

Cred că aceştea sînt la moment banii alocaţi pentru implementarea proiectului Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Şi în perspectivă?

 

Domnul Tudor Copaci:

În perspectivă urmează să fie finalizate, deci, după cum am menţionat, la moment se află, este finalizat proiectul referitor la construcţia gazoductului care urmează să fie finalizat. Urmează să fie finalizată infrastructura căii ferate, încă 300 de milioane care urmează să fie investite în viitorul apropiat pentru a finaliza această cale ferată şi toate cheltuielile legate de crearea infrastructurii, anume a zonei industriale referitor la teren.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dacă avem acum, pînă acum 110, cred că ne mai aşteaptă încă 100, cam aşa pentru un termen de 3 ani apropiaţi.        

Şi a doua întrebare.

Domnule viceministru,

Totuşi care este cifra produselor petroliere care au trecut pînă acum prin terminal. Aveţi o cifră concretă?

 

Domnul Tudor Copaci:

Da. Deci în jurul la 7, 8 mii de tone pînă acum au fost trecute prin terminalul petrolier.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceasta în 2 ani de zile.

 

Domnul Tudor Copaci:

Deci în 2 ani de zile.  De asemenea, aş vrea să menţionez că terminalul petrolier a fost deschis sau a fost lansat cu un an înainte de termenul preconizat în acordul de investiţii. Deci a fost, terminalul petrolier a fost pus în funcţiune cu un an înainte de planificare, cum a fost stipulat în acordul de investiţii.

Poate aceasta, într-adevăr, a creat careva disbalans în planificarea importurilor. Dar aş vrea încă o dată să menţionez şi eu personal am fost la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi m-am întîlnit cu conducerea portului. Ei sînt liberi pentru a activa şi acorda servicii tuturor operatorilor şi mi-au confirmat că sînt careva discuţii şi chiar cu alţi operatori din Republica Moldova, Ucraina şi România.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pe noi de aceea şi ne-a deranjat, fiindcă 7 mii de tone, vă închipuiţi, că aceasta nu e nici o barjă care poate să intre, fiindcă una are capacitatea de 5 mii de tone.

A treia întrebare, dacă nu vă supăraţi. Într-adevăr, foarte multe discuţii în jurul rafinăriei, fiindcă esenţa acordului a fost rafinăria 1 milion tone anual ş.a.m.d.

 Dumneavoastră aţi menţionat aici că, totuşi, pînă în 2012 rafinăria va fi construită la capacitatea care era stipulată, un milion de tone pe an. Care totuşi va fi costul acestei rafinării, dacă dumneavoastră puteţi să spuneţi cifra?

 

Domnul Tudor Copaci:

Deci mie îmi pare, deci este o întrebare destul de complicată.      

 

Domnul Iurie Roşca:

Pentru data viitoare poate să se pregătească domnul viceministru.          

 

Domnul Tudor Copaci:

La costul rafinăriei, deci, practic, referitor la acest cost ar putea să vină cu careva cifre Bemol rafinari. Dar oricum este.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Cifrele au fost stipulate, în nota informativă, cînd a fost primită legea în Parlament, cifra era în jurul la 250 milioane de dolari.

 

Domnul Tudor Copaci:

Sînt absolut de acord cu dumneavoastră.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Cam aşa e. Înseamnă că totuşi dumneavoastră confirmaţi că rafinăria rămîne esenţa acordului şi ea va fi dată în exploatare în 2012.

 

Domnul Tudor Copaci:

Aş răspunde la această întrebare în felul următor. Conform ultimelor date şi ultimelor discuţii cu investitorii şi anume Bemol rafinari ei intenţionează să creeze această rafinărie care va prelucra peste un milion de tone.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pe mine m-a deranjat informaţia apărută în presă în ultimul timp că rafinăria nu va fi, va apărea altă producere ceva acolo, dar totuşi investiţiile efectuate de stat sînt în total în jurul la 200 milioane de dolari pînă astăzi. Şi tot ceea ce se face, desigur, fără rafinărie nu mai are rost, fiindcă s-au dat nişte facilităţi extraordinare şi la taxa pe valoare adăugată şi la importul materiilor, şi la loturi, 45 de loturi din această cauză şi toate aceste divergenţe, care o să fie mai departe cînd o să înceapă a importa la Peco de la Bemol, o să înceapă a importa produse petroliere. Încă probleme Guvernul o să aibă numai pe piaţa petrolieră. Bine. Eu vă rog, ceea ce aţi menţionat în scris, să îmi prezentaţi, dacă se poate.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Bine.

Mulţumesc.

Vă rog, da.

 

Domnul  Tudor Copaci:

Stimate domnule deputat,

De asemenea, aş vrea să menţionez referitor la cifrele care au fost investiţii în port, deci se poate şi de divizat ceea ce se referă anume la construcţia gazoductului. Construcţia gazoductului, ca exemplu, este efectuată de către Moldovagaz. Construcţia căii ferate este parţial... 50% este finanţată de către bugetul de stat, 50% de calea ferată. Şi, de asemenea, construcţia linii electrice. Poftim?

 

Domnul  Iurie Roşca:

Bine.

Stimaţi colegi,

Subiectul este extrem de important. Totuşi noi deja extindem dezbaterea dincolo de răspuns şi întrebare.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

. , , . .

 

Domnul  Iurie Roşca:

Cu titlu de replică, aşa înţeleg eu.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

, , . . , ? (Rumoare în sală).

 

Domnul  Iurie Roşca:

Stimaţi colegi,

Vă rog, linişte.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

. , 60 000 : 30 30 . , , .

 

Domnul  Iurie Roşca:

Bine. Pentru data viitoare, toate precizările pe care le-aţi solicitat, să le facem, pentru că altfel se extinde prea mult discuţia la subiectul acesta.

Vă rog, domnule Oleinic.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Stimaţi colegi,

Eu nu am vrut să menţionez acei antreprenori care efectuează lucrările la volumul acesta de lucru. Toţi antreprenorii merg prin Moldconstruct market compania feciorului Preşedintelui Ţării. De aceea, fiţi liniştiţi, că totul e sub control.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Bine.

Mulţumim foarte mult, domnule viceministru.

Este invitată la tribuna centrală doamna viceministru al finanţelor Nina Lupan, pentru a răspunde la întrebarea formulată de deputatul Vladimir Filat cu privire la utilizarea fondului de rezervă al Guvernului.

Şi să nu uităm, vreau să vă amintesc, stimaţi prieteni, prevederile articolului 124, pentru formularea întrebărilor 2 minute, pentru răspuns 3 minute, pentru replică în cazul insatisfacţiei 1 minut.

Vă mulţumesc.

Poftim, doamnă viceministru.

 

Doamna  Nina Lupan:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Onorată asistenţă,

Permiteţi-mi, foarte pe scurt, să vă informez referitor la utilizarea fondului de rezervă al Guvernului la situaţia curentă. Iniţial, fondul de rezervă a fost aprobat în baza Legii bugetului în mărime de 46 milioane, ulterior, prin rectificarea bugetului din 3 iulie, a fost precizată cu 14, în prezent e 60. Utilizarea mijloacelor fondului de rezervă sînt următoarele: 50,8 pentru autorităţile administraţiei publice centrale, 10 milioane pentru autorităţile publice locale. Suma total utilizată: 60,8.

Cheltuielile au fost îndreptate pentru cheltuieli aferente deplasărilor 10,3 milioane, sprijin financiar unor organizaţii şi instituţii 9,2 milioane, acordarea sprijinului financiar autorităţilor publice locale 2,5 milioane, ajutoare materiale unice acordate persoanelor defavorizate 2,1 milioane, construcţii, reparaţii, procurări capitale efectuate de către autorităţile publice 41 milioane, înlăturarea consecinţelor calamităţilor naturale şi a altor situaţii excepţionale 24,6 milioane, în alte scopuri 5,2 milioane. Deci informaţia la nivel de hotărîre de Guvern este plasată pe site-ul Ministerului Finanţelor şi o puteţi vedea detaliat la nivel de fiecare sumă.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă viceministru.

Am apelat la chemarea dumneavoastră în Parlament, deoarece am încercat de multe ori, prin intermediul interpelărilor în scris, şi nu am înţeles, sincer să vă spun, nici nu am primit răspunsul respectiv, şi rugămintea: să îmi prezentaţi informaţia şi în scris, dar detaliat.

 

Doamna  Nina Lupan:

Bine.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Eu aş avea o scurtă întrebare pentru a detalia. Ajutor acordat unor instituţii ale statului. Aţi menţionat că sînt în sumă de  9 milioane şi dacă aţi putea să faceţi precizare: despre care instituţii ale statului este vorba? Şi care este suma acordată fiecărei instituţii în parte, vă rog.

 

Doamna  Nina Lupan:

Deci, eu am aici un tabel şi acum ca să nu caut mult timp.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Aţi putea în scris.

 

Doamna  Nina Lupan:

Eu promit să văd dacă au descifrarea la aceste 9,2 milioane. Tot în scris, împreună cu informaţia.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Păi, nu, scopul, domnule Preşedinte al şedinţei, acesta şi a fost să fie răspunsul la tribună, fiindcă sînt cifre interesante şi instituţii la fel de interesante care au primit ajutor din Fondul de rezervă. Atunci, dacă este informaţia, aşa cum spuneţi dumneavoastră, rog foarte frumos detaliat, aşa cum am cerut în interpelare, să îmi fie prezentat.

 

Doamna  Nina Lupan:

Da, la nivel de hotărîre de Guvern.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Şi în detalii prezentate sursele care au fost alocate şi către cine.

Mulţumesc.

 

Doamna  Nina Lupan:

Bine.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc, doamnă viceministru.

Poftim?

 

Doamna  Nina Lupan:

Mai am una. Următoarea e tot a mea.

 

Domnul  Iurie Roşca:

A, da, mai aveţi încă una. E adevărat. Doamna Valentina Cuşnir. Întrebarea era  cu privire la numărul de credite preferenţiale acordate în anii 20072008. Cer scuze. Da, poftim, doamna Lupan.

 

Doamna  Nina Lupan:

La interpelarea doamnei Valentina Cuşnir referitor la stoparea procesului de eliberare a creditelor preferenţiale pentru unele categorii de populaţie sau la numărul de credite îndeobşte acordate, vă aduc la cunoştinţă următoarele.

În primul rînd, bază pentru acordarea creditelor preferenţiale este Hotărîrea de Guvern nr.1146 din 15 octombrie 2004. În acest proces de acordare a creditelor sînt implicate 6 instituţii financiare, dar cea mai mare cotă revine Băncii de Economii 99,1 la sută. Pe parcurs, de cînd a apărut acest mecanism, aprobat prin această hotărîre de Guvern, au fost emise garanţii în număr de... pentru 8 405 persoane, dar au fost obţinute credite pentru 4 731 de persoane. Suma totală a creditelor constituie 314,7 milioane de lei.

Ministerul Finanţelor îşi achită regulat obligaţiunile faţă de băncile respective, achită dobînzile şi creditele la acele la care termenul deja este pentru achitare şi în sumă totală pe parcursul acestor ani am achitat deja 110 milioane de lei.

Totodată, doresc să atenţionez asupra unei probleme care este în ultimul timp, se referă la aceea că, într-adevăr, instituţiile financiare şi mai ales Banca de Economii, care era banca centrală, care se ocupa cu această funcţie, tot mai mult refuză beneficiarilor de a acorda aceste credite, motivul fiind situaţia respectivă în bancă, că nu are posibilităţi financiare. În orice caz, răspunsul oficial care a fost îndreptat Ministerului Finanţelor că se ţină cont de situaţia financiară a băncii şi nu are posibilităţi de a menţine acele ritmuri, care erau pe parcursul anului trecut, de acordare a creditelor. Şi, în legătură cu aceasta, e clar că situaţia s-a înrăutăţit, deoarece celelalte bănci, cum v-am spus, ele sînt mai puţin implicate. Aceasta este situaţia.

Ministerul Finanţelor s-a adresat Asociaţiei Băncilor, pentru ca să întreprindă măsuri în scopul de a ajuta Guvernul în executarea punctului 2 al acestei hotărîri, dar rezultatele, cu părere de rău, sînt cele care sînt.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

În primul rînd, v-am solicitat şi un răspuns în scris, am accentuat. Nu am primit acest răspuns din care...

 

Doamna Nina Lupan:

Dar eu l-am trimis ieri, se prea poate că prin poştă s-a reţinut, dar noi l-am trimis.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Bine, eu o să îl analizez. V-am întrebat acolo de ce s-au stopat, în anul 2008, şi dacă careva credite au fost acordate în 2008. Mi-aţi spus despre cele 4000, care au primit garanţii. Ştiţi dumneavoastră, eu am cîteva scrisori primite, plîngeri. Ca să prezinţi actele necesare este vorba de mai mult de 1000 de lei sau chiar de cîteva mii de lei, ca să perfectezi acele acte să primeşti acea garanţie.

Oamenii de 2 ani de zile au investit cu mare greu în speranţa că vor primi acest credit. Ce facem cu aceşti oameni? De aceasta şi v-am întrebat, ce face Guvernul? A gîdilit băncile şi cu aceasta a rămas. Este hotărîrea de Guvern care nu se îndeplineşte. Oamenii au fost puşi la cheltuială, adică noi am vrut să îi susţinem, dar i-am impus să facă nişte cheltuieli şi, într-un fel, cum se numeşte aceasta...

 

Doamna Nina Lupan:

Cheltuielile suplimentare, dacă vă referiţi numai la acele certificate care se cer de către comisie pentru a elibera garanţiile, da, într-adevăr, aceste cheltuieli sînt. Dar, totodată, vreau să atenţionez şi următoarele, că ceea ce ţine de acordarea creditelor aici sînt reguli bancare şi pachetul de documente, şi modul de perfectare a acestor documente, aici e legislaţia ce ţine de instituţiile financiare şi aici noi nu ne putem implica. Într-adevăr, aici totul depinde de decizia băncii comerciale.         

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Oamenii au respectat toate cerinţele şi au depus actele, sînt deja la bănci, se află în stoc la bănci.  Văd că nu vom obţine şi nu pot răspunde oamenilor cînd se va reveni şi vor putea primi aceste credite sau cel puţin să li se întoarcă acele cheltuieli, pe care, fiind amăgiţi, au fost impuşi să le facă.

 

Doamna Nina Lupan:

Deci cînd pot răspunde numai băncile respective, instituţiile financiare, ţinînd cont de situaţia financiară care este în fiecare din aceste bănci.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Înseamnă că nu avem Guvern în ţara aceasta.

 

Domnul Iurie Roşca:

Bine, mulţumim.

Următorul demnitar care este invitat la tribuna centrală este domnul Nicolae Taran, vicedirector general al Agenţiei Agroindustriale Moldova-Vin, care va răspunde la întrebarea doamnei deputat Lora Grosu cu privire la măsurile întreprinse de Guvern în vederea susţinerii producătorilor agricoli. Şi dacă se poate, tot aşa, 3 minute răspunsul, un minut replica în cazul insatisfacţiei.

 

Domnul Nicolae Taran vicedirector al Agenţiei Agroindustriale Moldova-Vin:

Domnule Preşedinte,

Stimată audienţă,

Referitor la interpelarea doamnei Lora Grosu a fost prezentată informaţia în scris dumneaei, iar pentru dumneavoastră vă pot spune că, deoarece situaţia la momentul actual în colectarea strugurilor este destul de complicată acea criză din anii 2006 a ajuns şi pînă la viticultori şi vinificatorii o simt mult mai bine din lipsa  crizelor, de criza financiară a fondurilor  pentru procurarea strugurilor.

Şi astăzi, în momentul de faţă, practic, din acei 300 mii de tone de struguri care erau planificaţi pentru prelucrarea industrială, practic, la momentul actual sînt colectate abia circa 70 de mii de tone. O întrebare destul de acută este costul strugurilor de achiziţie. Şi dacă la începutul anului de prelucrare a strugurilor la întrunirile cu uniunile profesionale a fost stabilit că preţurile vor fi în jur de circa 4 lei pentru soiurile albe, 5 lei pentru soiurile roşii tehnice, atunci situaţia reală din sectorul vitivinicol a demonstrat că aceste preţuri sînt mai joase.

Astăzi, la momentul actual strugurii se colectează la preţul între 2,2 pînă la 2,8 soiurile albe, soiurile roşii pînă la 3,2 şi această micşorare a preţurilor este legată de acea conjunctură pe piaţa vinurilor mondială şi lipsa de finanţe pentru a procura strugurii. Dar, la momentul actual, vă pot spune cert, că, practic, toţi strugurii aduşi la fabricile de vinificaţie sînt colectaţi.

Plata se face prin trei modalităţi. În primul rînd se achită plata pe loc, în cazul acesta plata este 2 lei şi două zecimi. Este o altă modalitate, cînd se achită plata în două etape: jumătate la început, jumătate în decurs de 3 luni. Şi altă modalitate, chiar în Străşeni, strugurii se achită contra grîului sau sînt efectuate prestări servicii de prelucrare a strugurilor şi după vînzarea vinurilor vor fi achitate costurile strugurilor.

O altă întrebare foarte importantă este legată de exportul de struguri în Ucraina, la export. În primul rînd, aş spune că, conform Nomenclatorului de mărfuri, poziţia de struguri tehnici pentru vin pentru export nu este. De aceea Agenţia Moldova-Vin, la solicitarea Serviciului Vamal, a stabilit un regulament temporar de export al strugurilor în Ucraina sau România.

La momentul actual, la Agenţie sînt încheiate, sînt prezentate 20 de contracte cu agenţi economici din Ucraina şi România, iar volumul total de struguri destinaţi exportului este de circa 50 mii de tone şi 95 de mii decalitri de must proaspăt. Adică în total 52 mii de tone.

Pornind de la aceea că preţurile, la începutul sezonului, au fost planificate circa 4, 5 lei, aceleaşi preţuri au fost stabilite şi la exportul strugurilor în Ucraina sau România, iar după ce preţurile reale au fost mai mici, desigur, şi pentru agenţii economici care doresc exportul strugurilor în Ucraina sau România preţurile au fost micşorate pînă la 2,6 lei pentru strugurii de soiuri albe şi de 3 şi 6 lei, 3,6 lei pentru soiurile roşii.

Adică, practic sînt aceleaşi preţuri la export şi în România, şi pe piaţa internă. Dar aş vrea să atenţionez în atenţia dumneavoastră că practica de a exporta soiuri de struguri tehnici pentru vin este o practică care nu are analog în lume şi nici o ţară nu efectuează acest lucru, deoarece acest gen de activitate conduce la formarea unui pericol de... în ţara de import, de export, unde Ucraina astăzi este o ţară foarte perspectivă pentru Moldova şi astăzi Ucraina reprezintă piaţa a doua în lume după volumele de export de vinuri.

La momentul actual, aceasta piaţă este de 70 milioane de dolari, este piaţa a doua, Federaţia Rusă... care nu depăşeşte cu mult Rusia. Şi de aceea a exporta în Ucraina struguri înseamnă că noi mîine le tăiem modalitatea de a exporta vinuri. Şi de aceea această măsură este temporară şi eu consider că în viitor această situaţie nu se va întîmpla şi toţi strugurii vor fi prelucraţi în Moldova.

Moldova trebuie să devină o ţară exportatoare de vinuri, divinuri spumante, şi nu o ţară care exportă soiuri de struguri tehnice.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumim.

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Doamna Lora Grosu:

Mulţumesc.

Dar eu vreau să vă întreb numai un singur lucru: dumneavoastră, înainte de perioada de recoltare a strugurilor, cred că aţi făcut  o analiză de roadă viitoare şi pe baza aceasta trebuia, cred, după părerea mea, eu nu sînt specialist în domeniu, dar oamenii, cînd ne întîlnim în satele republicii spun că ar fi trebuit să aveţi nişte politici în acest domeniu, fiindcă, într-adevăr, în nord... pentru oamenii din sudul republicii, practic, vinderea strugurilor e sursa de existenţă. Ei nu şi-au ridicat preţul, banii încă de anul trecut.

 

Domnul Nicolae Taran:

De acord cu dumneavoastră. Într-adevăr, înainte de a începe sezonul de prelucrare a strugurilor, noi am făcut 6 seminare zonale unde am convocat la şedinţele acestea toţi viticultorii, vinificatorii şi cît de cît am încercat să stabilim acele preţuri care sînt, care ar conveni şi unora, şi altora.

Şi aceste preţuri au fost stabilite la discreţia agenţilor economici. Moldova-Vin nu poate interveni şi de a stabili nişte preţuri pentru struguri. Aceasta nu este funcţia noastră, dar preţurile au fost stabilite din real.

 

Domnul Iurie Roşca:

Bine, mulţumim.

Domnul vicedirector,

Doamnă deputat,

Mulţumim frumos.

 

Doamna Lora Grosu:

D-apoi, mulţumesc. Mai departe...

 

Domnul Iurie Roşca:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă adresaţi întrebările dumneavoastră către Guvern şi alte organe centrale de stat.

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mulţumesc mult, domnule Preşedinte al şedinţei.

În primul rînd, vreau să reiterez ca în şedinţa viitoare să primesc răspuns la interpelarea de data trecută pe care astăzi nu am reuşit să îl primesc.

 

Domnul Iurie Roşca:

Da, din partea Ministerului Culturii şi Turismului.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, vă mulţumesc mult.

 

Domnul Iurie Roşca:

Da, bineînţeles.

 

Doamna Valentina Buliga:

Şi am două întrebări adresate Guvernului Republicii Moldova. Una este, cunoaştem cu toţii că Hotărîrea nr.547 din 4 august 1995 a aprobat o listă a mărfurilor social importante comercializate la preţuri libere cu aplicarea adaosului comercial limitat.

Această listă vizată ... este formulată destul de general lista acestor produse cum ar fi produse lactate, încălţăminte pentru copii.      

În legătură cu cele menţionate, consider că ar fi oportun ca Guvernul să examineze această listă, ca să fie precizate şi concretizate de Guvern anumite produse care sînt social importante.

Ca să nu punem într-o situaţie deocheată unii agenţi economici, care aduc astăzi în ţară atît încălţăminte de înaltă calitate, cît şi produse lactate de import, la fel de o înaltă calitate şi sînt reglementaţi în preţuri şi în adaosul comercial. În ultimul timp, s-au înteţit controalele asupra acestor agenţi economici. Şi, reieşind din faptul că această listă este foarte vagă, apar diferite situaţii. De aceea, cer Guvernului ca, prin această întrebare, să revină la această listă, să fie concretizată şi adusă la cunoştinţă în scris, poate şi în şedinţa plenară a Parlamentului.

Şi a doua întrebare, la fel este adresată Guvernului Republicii Moldova. Şi aici solicit foarte mult să nu fie trimişi pentru răspuns reprezentanţii Agenţiei Medicamentului, dar anume Guvernul, care este responsabil de politica în domeniul medicamentului şi dezvoltării sistemului farmaceutic, o întrebare reieşind din tot ceea ce se întîmplă în ultimul timp în sistemul farmaceutic. Sîntem pioneri la deschiderea farmaciilor în toate staţiile de troleibuze şi autobuze în lipsa unor norme de extindere şi principii care există în toată lumea. Aici aş vrea, poate, să fie iertată duritatea cu care spun, au mai rămas vreo cîteva clădiri aşa de uz comun pentru necesităţi fizice, nu e exclus că mîine-poimîine ne vom trezi şi acolo cu farmacii deschise. De aceea, aş solicita Guvernului să vină să îmi răspundă. Ce se întîmplă? Cînd va veni Guvernul cu aceste norme şi principii de extindere?

A doua, tot o parte componentă a acestei întrebări: care sînt tendinţele şi efectele unor tendinţe destul de dubioase în extinderea aşa-numitelor reţele şi lanţuri de farmacii? Şi care va fi impactul asupra cetăţenilor Republicii Moldova şi farmaciilor existente în localităţile rurale şi centrele raionale? Şi care va fi efectul pe care statul îl va obţine din privatizarea celor 5 farmacii cu cotă de stat în ultimul timp vîndute în municipiul Chişinău? Şi care va fi impactul asupra categoriilor de cetăţeni copii, persoane în etate, cînd nu vor mai avea unde îşi face o formă magistrală, o reţetă pentru copiii nou-născuţi sau pentru aceste persoane în etate?

Solicit răspuns nu prea repede, cred că este vorba de un răspuns amplu, în termen de două săptămîni în şedinţa plenară a Parlamentului, anume de la Guvern solicit răspuns la această întrebare.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Varta:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Prima interpelare o adresez Procuraturii Generale, Inspecţiei Muncii, Ministerului Educaţiei şi Tineretului, Ministerului Administraţiei Publice Locale. De mai bine de 9 luni de zile, primarul satului Lopatnic, raionul Edineţ, Raisa Vrabie poartă un război crîncen cu colectivul de pedagogi şi personalul auxiliar al grădiniţei de copii din localitate. Dînsa refuză cu obstinaţie să se conformeze legislaţiei în vigoare şi nu acceptă să acorde salariile meritate celor peste 20 de angajaţi ai respectivei instituţii, condamnîndu-i în felul acesta la o stare umilitoare de subexistenţă.

Abuzurile fără precedent în istoria recentă a Republicii Moldova la care s-a dedat un ales local pe durata celor peste 9 luni de zile, din păcate, aşa şi nu a fost posibil să fie curmate. Subsemnatul a sesizat în repetate rînduri Inspecţia Muncii, Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Administraţiei Publice Locale, dar toate aceste instituţii ale statului s-au arătat neputincioase în faţa impertinenţei şi lipsei bunului simţ al unei primăriţe amazoane care a decis să poarte acest război total cu o parte a consătenilor săi pînă la exterminarea lor fizică.

Trebuie să recunoaştem că, totuşi, în urma sesizărilor pe care le-am adresat Inspecţiei Muncii, a fost întocmit un proces-verbal de control, prin care s-a constatat că primarul Raisa Vrabie a încălcat în mod grav prerogativele legislaţiei în vigoare, prin decizia sa abuzivă de a refuza acordarea salariilor angajaţilor grădiniţei de copii din satul Lopatnic, care provin din bugetul statului, şi nu din cel al comunităţii.

Pentru abuzurile grave, Inspecţia Muncii, printr-o decizie specială, a dispus sancţionarea drastică a  respectivei primăriţe prin aplicarea unei amenzi în mărime de 75 de unităţi convenţionale ce constituie 1 500 de lei în folosul statului. Cu toate acestea, războiul declanşat de către Raisa Vrabie împotriva membrilor colectivului instituţiei preşcolare, împotriva unor copii inocenţi şi a părinţilor acestora continuie cu şi mai mare înverşunare.

Dorinţa nesăbuită de vendetă a războinicului primar comportă astfel un enorm pericol social pentru localitatea respectivă, întrucît membrii colectivului grădiniţei, ajunşi la capătul puterilor, fiind susţinuţi şi de o parte a părinţilor discipolilor lor, sînt dispuşi să declanşeze o grevă generală. În atare situaţie critică, solicit implicarea conjugată a celor 4 instituţii ale statului, pe care le-am vizat în debutul acestei interpelări, pentru a pune capăt gravelor fărădelegi şi abuzuri din partea unei persoane, care se pare pe cale să îşi piardă raţiunea din cauza unei dorinţe megalomanice de a trece printr-un pîrjol total o instituţie preşcolară.

Procuraturii Generale a Republicii Moldova îi solicit, în mod special, să se autosesizeze pentru a intenta un dosar penal pentru toate abuzurile soldate cu neremunerarea pe durata aproape a 9 luni de zile a unui colectiv întreg de angajaţi ai unei instituţii a statului.

Şi a doua întrebare, scurtă de tot, o adresez Ministerului Administraţiei Publice Locale. Cu aproximativ un an şi jumătate, de la microfonul nr.4, în cadrul Orei Guvernului, am adresat o interpelare acestui minister, solicitîndu-i să intervină pe lîngă Primăria municipiului Chişinău pentru a obţine din partea acesteia o implicare eficientă în soluţionarea unei probleme deosebit de grave cu care se confruntă locuitorii sectorului Ciocana din cauza suprasolicitării singurei artere de circuit, care asigură traficul între respectivul sector şi sectorul Rîşcani.

În acea interpelare mă refeream şi la o soluţie extrem de eficientă pentru depăşirea acestei situaţii complicate, care rezidă în construcţia unui mic segment de autostradă care ar permite joncţiunea străzilor Ion Dumeniuc, sectorul Ciocana, cu strada Studenţilor, sectorul Rîşcani. Acest fapt ar permite reducerea ambuteiajelor care se creează zilnic în orele matinale, cînd locuitorii Ciocanei se îndreaptă într-un flux enorm în direcţia centrului oraşului.

Din păcate, răspunsul pe care l-am primit nu a fost unul satisfăcător. De aceea, reiterez această sesizare şi solicit un răspuns cît mai adecvat pentru a găsi soluţia cea mai optimă pentru rezolvarea acestei probleme grave cu care se confruntă locuitorii Ciocanei.

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Bine. Vă rog frumos, totuşi, stimaţi colegi, puţin mai scurt. 2 minute pentru întrebări.

Microfonul nr.2. Să luăm deja de la stînga la dreapta.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Mulţumesc.

Am o întrebare pentru Guvernul Republicii Moldova, care este autorul Programului Naţional Satul Moldovenesc. Locuitorii satelor Elizaveta, Nicolaevca, Bumbăta, Rădenii Vechi, Petreşti, Buciumeni şi altele din raionul Ungheni, mi s-au plîns de faptul că la oprirea de tren din localităţile respective, practic, lipseşte orice iluminare, din care motive călătorii, la momentul urcării sau coborîrii din tren, suferă diverse traume.

Avînd în vedere cele expuse, solicit răspuns la următoarea întrebare: cum se înscrie această situaţie în Programul Naţional Satul Moldovenesc? Cînd Întreprinderea de Stat Calea Ferată va întreprinde măsuri adecvate pentru protejarea vieţii şi sănătăţii cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv şi prin aducerea în ordine a tuturor haltelor din subordine cu iluminarea respectivă a acestora pe timp de noapte?

Şi a doua întrebare adresată doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi. Se ştie că în vara trecută, la indicaţia ilegală a Preşedintelui Republicii Moldova, a fost micşorat cu 50% efectivul Poliţiei Rutiere. Pînă în moment nu am putut lua cunoştinţă de actul normativ în temeiul căruia s-a efectuat această reducere de personal. Avînd în vedere această situaţie, solicit să mi se răspundă la următoarele întrebări: care este actul normativ prin care s-a decis reducerea efectivului din Poliţia Rutieră? Şi a doua întrebare: cum explică Guvernul faptul că în 9 luni ale anului 2008 au fost înregistrate 2 292 de accidente rutiere, ceea ce este cu 504 accidente mai multe decît în perioada corespunzătoare a anului 2007? Răspunsul îl solicit în scris pe ambele poziţii.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr.3, vă rog.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Întrebarea este adresată doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi.

Stimată doamnă Prim-ministru,

Pe parcursul ultimelor 6 ani, domnul Gorii Vergiliu, fost artist al ansamblului de cîntece şi dansuri populare Fluieraş, maestru în artă, a adresat multiple petiţii în instanţele statului: Preşedinţie, Guvern, 5 ministere, Procuratura Generală şi alte structuri abilitate cu dreptul de a asigura soluţionarea aplicării alineatului (2) al articolului 27 din Legea cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice, publicată în Monitorul Oficial în acelaşi an.

Spre regret, pînă în prezent, cele peste 20 de adresări rămîn doar cu răspunsuri formale, iar problema nesoluţionată. Situaţia nu s-a schimbat nici în rezultatul demersului adresat pe numele dumneavoastră la 25 aprilie 2008 de către preşedintele Comisiei pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, prin care eraţi rugată să întreprindeţi măsuri pentru a stabili legalitatea şi a asigura cetăţeanul respectiv cu pensie conform prevederilor legale.

În aceeaşi scrisoare sînteţi avertizată despre faptul că tergiversările de ordin birocratic pot să aducă la consecinţe birocratice, dar şi la urmări mult mai grave şi sume mari. Reieşind din cele relatate rog, doamnă Prim-ministru, să primesc răspuns la următoarele întrebări.

1. Cine se face vinovat de faptul că timp de şase ani Guvernul Republicii Moldova nu a adoptat Regulamentul, care, conform articolului 30 din Legea nominalizată, urma să fie elaborat în termen de 3 luni? Au trecut şase ani şi nu trei luni.

2. Care este numărul de cetăţeni ai Republicii Moldova ce beneficiază de acest drept, conform prevederilor articolului 27 din legea respectivă şi care sînt datoriile statului faţă de aceşti cetăţeni, ale căror drepturi au fost încălcate pe parcursul a 6 ani?

3. Ce măsuri concrete întreprinde Guvernul Republicii Moldova în frunte cu dumneavoastră la etapa actuală pentru a curma birocratismul, care mai  persistă în unele ministere ale puterii centrale din Republica Moldova?

Atrag atenţia asupra faptului că acest birocratism este confirmat şi prin demersul la care am făcut trimitere, adresat de domnul preşedinte al comisiei pe numele dumneavoastră, dar şi de către adresarea domnului Victor Stepaniuc din 30 aprilie 2008 către acei patru miniştri care nu îşi îndeplinesc datoriile şi către Casa Naţională de Asigurări Sociale. Răspunsul doresc să îl primesc în scris conform prevederilor legale.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Sînt nevoit să  reiterez o întrebare adresată încă începînd cu data de 20 iunie 2008. Şi aş ruga în continuare secretariatul şi pe acei care sînt, sau au menirea să asigure prezentarea răspunsurilor, precum sînt solicitate de deputaţi şi în conformitate cu Regulamentul, să asigure prezentarea răspunsurilor. Deci întrebarea este adresată domnului Valeriu Gurbulea, Procurorul General al Republicii Moldova şi doamnei Viorica Cărare, Director general al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei.

Prin hotărîrile secrete nr.599 din 15 mai 2008 şi nr.156 din 15 februarie 2008, Guvernul Republicii Moldova a acordat din ajutoare umanitare cu titlu gratuit 9 mii tone de grîu alimentar Combinatului de Panificaţie din Chişinău Franzeluţa şi 2000 tone Combinatului de Panificaţie din Bălţi cu titlu gratuit. Rog, stimate domnule Procuror General, stimată doamnă director general, să investigaţi acest caz şi să prezentaţi rezultatul investigaţiilor dumneavoastră, cum se racordează la norma legală această acţiune a Guvernului de la tribuna centrală a Parlamentului în termenul stabilit de legislaţie.

Şi a doua întrebare este adresată domnului Valeriu Gurbulea, Procuror General al Republicii Moldova. Reieşind din faptul că Republica Moldova este stat de drept, stat  care este  guvernat de lege, iar restricţiile şi drepturile sînt stabilite prin lege, rog să examinaţi şi să daţi calificările respective vizavi de scrisoarea Agenţiei Agroindustriale Moldova-Vin din 29 august anul curent, care a indicat şi care a avut efect direct în aplicarea ulterioară a limitărilor la stabilirea preţurilor la export a strugurilor tehnici, a sucurilor din struguri din Republica Moldova.

Rog, stimate domnule Procuror General, investigaţia să o faceţi amplă, să daţi calificarea respectivă, iar rezultatul asupra investigaţiei să fie de altfel prezentat în Parlamentul Republicii Moldova în termenul stabilit de legislaţie.

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru  Oleinic:

Eu am o întrebare către Guvernul Republicii Moldova. La 11 septembrie curent, Consiliul municipal Chişinău a adoptat, la iniţiativa Fracţiunii comuniştilor, un nou Regulament de acordare a compensaţiilor nominative pentru agentul termic, care prevede achitarea de la bugetul Primăriei a unor compensaţii de 100% pentru pensionari, şomeri şi familiile social- vulnerabile. Populaţia activă însă cu venitul mai mare de 1450 de lei pentru o persoană urmează să plătească integral serviciile prestate de Termocom.

Iniţial, Regulamentul cu privire la acordarea compensaţiilor nominative pentru păturile social-vulnerabile din municipiul Chişinău prevedea acoperirea de către municipalitate a 40% din cheltuielile pentru încălzire a 18 m2 de spaţiu locativ pentru fiecare membru de familie, dacă venitul global nu depăşeşte minimul de existenţă. Noul regulament prevede acoperirea pînă la 100%. Aplicarea noului regulament necesită o sumă de peste 1 miliard 300 milioane de lei compensaţii acordate pînă la moment din bugetul municipal la plata agentului termic.

Concomitent, familiile, ale căror venit nu acoperă minimul de existenţă, dar care au spaţiu locativ mai mare decît acel prevăzut de Regulament, vor achita pentru ceilalţi metri pătraţi, în baza tarifului existent de 540 de lei gicacalorie, care va creşte în timpul apropiat. În acest context, rog Guvernul să îmi dea răspuns la următoarea întrebări. Fiind convins că propunerea fracţiunii comuniştilor din consiliul municipal a fost coordonat cu Guvernul, care este legalitatea unei asemenea decizii, conform prevederilor constituţionale privind asigurarea condiţiilor egale cetăţenilor?

Şi a doua întrebare. Care vor fi alocaţiile bugetului de stat întru susţinerea acestor compensaţii în condiţiile în care, evident, bugetul municipal nu dispune de suma necesară pentru realizarea prevederilor noului Regulament? Rog ca răspunsul să fie prezentat în plenul Parlamentului.

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Am o întrebare adresată domnului ministru al afacerilor interne Valentin Mejinschi. În data de 24 iulie curent a fost reţinut în flagrant un grup de 6 persoane în momentul încărcării într-un TIR a unei partide de 50 mii de pachete de ţigări în valoare de 500 mii de lei, marfă introdusă în ţară din regiunea transnistreană prin intermediul căilor ocolitoare a posturilor vamale interne de control.

Captura face parte din prima tranşă de ţigări achiziţionate de unii figuranţi, ulterior urmînd a fi efectuată şi livrarea următoarei partide, valoarea totală a tranzacţiei fiind de peste 3 milioane lei. Ca urmare a măsurilor întreprinse, au fost reţinute 9 persoane suspectate.  6 dintre aceştia, inclusiv 2 ofiţeri ai Ministerului Afacerilor Interne, sînt cercetaţi în stare de arest, pe a căror nume au fost eliberate mandate de arest preventiv pe un termen de 30 de zile.

Ulterior acestui termen, ministerul de resort nu a prezentat informaţii suplimentare sau rapoarte pe cazul respectiv. Or, cauza principală pentru tergiversarea investigaţiilor este că sînt implicaţi în această afacere şi unii demnitari de stat. Pornind de la cele relatate, solicit prezentarea unei informaţii ample în scris despre mersul anchetei şi soarta dosarului intentat pe acest caz.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

. . , , . , , . .

 

Domnul  Iurie Roşca:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Pentru început reiterez întrebarea mea de joia trecută către Guvern, care se referea la Congresul al III-lea al diasporei moldoveneşti şi solicit ca joia viitoare să primesc răspunsul de la tribuna Parlamentului.

Prima întrebare o adresez Guvernului şi îi solicit răspuns în scris despre măsurile întreprinse. La răspunsurile de la  tribuna Parlamentului la interpelările mele adresate anterior pe parcursul acestui an, Guvernul mi-a promis că vor fi incluse cheltuieli din bugetul de stat pentru anul 2009 la reparaţia Izolatorului de detenţie preventivă al Comisariatului de poliţie Străşeni, la reparaţia sau înnoirea sistemului de încălzire al Liceului din satul Petreşti raionul Ungheni, unde copiii sînt nevoiţi să studieze în două schimburi pînă seara tîrziu.

Şi mi-au promis că de la 1 septembrie anul curent vor fi mărite cheltuielile pentru hrana copiilor în internate. De asemenea, solicit să întoarcă Guvernul 150 de mii de lei, prevăzute în bugetul de stat din anul curent pentru reparaţia acoperişului Şcolii din satul Slobozia-Duşca, raionul Criuleni, bani pe care deputatul creştin democrat Vlad Cubreacov i-a furat în cadrul rectificării bugetului în acest an şi i-a redirecţionat la reparaţia Grădiniţei de Copii din satul Carahasani, raionul Ştefan Vodă, unde PPCD îşi are preşedintele raionului.

A doua întrebare o adresez Guvernului şi îi solicit, de asemenea, un răspuns în scris. Întîmplător, am primit, adică a nimerit la mine o cerere a unei doamne pe nume Bulai Liuba din satul Răscăieţi, raionul Ştefan Vodă, sat care a suferit în urma inundaţiei. Această mamă este mama băiatului Bulai Dumitru, care îşi face studiile la Liceul-Internat de tip sportiv din Chişinău. În patru ani de studii la acest internat acest băiat a obţinut 47 de diplome şi 42 de medalii la diferite competiţii. Atunci cînd Moldova timp de 18 ani nu a avut nici o menţiune la judo, acest băiat anul acesta a obţinut medalia de bronz.

Şi această mamă, care permanent umblă cu mîna întinsă ca să îşi trimită băiatul la competiţii, anul acesta, suferind în urma inundaţiilor, această familie solicită foarte puţin, solicită Guvernului să îi acorde acestui băiat o bursă.

Eu cred că acest băiat merită mult mai mult şi această familie merită să fie susţinută şi să investim în aceşti băieţi care duc departe faima republicii noastre să fie nu numai bursă dată acestui băiat, dar şi un ajutor substanţial acestei familii.

 

Domnul Iurie Roşca:

Microfonul nr.5

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Prima întrebare o adresez doamnei Mariana Durleşteanu, ministru al finanţelor. Recent, presa a informat opinia publică despre faptul că anul acesta din nou au fost instituite 10 burse în valoare a cîte 610 lei fiecare pentru studenţii instituţiilor superioare şi 5 burse a cîte 470 lei fiecare pentru elevii colegiilor, burse oferite de Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin. Pe timpul cînd studiam la facultate, se acordau burse în numele Marx şi Lenin şi nicidecum în numele lui Brejnev.

Rog să fiu informat: cine acordă aceste burse, conform căror criterii, e necesar sau nu ca tinerii să fie comsomolişti sau tineri comunişti şi care sînt sursele financiare pentru plata acestor burse?

A doua întrebare este adresată doamnei Larisa Şavga, ministrul educaţiei şi tineretului şi domnului Valentin Guznac, ministrul administraţiei publice locale.

Conform adresării din partea unui grup de profesori din raionul Floreşti, preşedintele acestui raion Mihai Rusu face presiuni asupra corpului didactic pentru a-i determina să adere la Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, în caz contrar, aceştia, în special pensionarii, sînt ameninţaţi cu eliberarea din serviciu. Rog un control riguros asupra acestui caz şi o informaţie în acest sens în termenele stabilite.

Profitînd de ocazie, Fracţiunea AMN aduce sincere felicitări tuturor profesorilor cu ocazia sărbătorii din ziua de duminică, 5 octombrie Ziua Pedagogului, dorindu-le sănătate, răbdare şi ca anul care vine să fie un an fără comunişti.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Roşca:

Microfonul nr.3. 

 

Doamna Lora Grosu:

Mulţumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului Director general al Agenţiei  Relaţii Funciare şi Cadastru Alexandru Bannicov. Aş vrea să îmi dea răspuns la întrebarea: care este cauza că Agenţia pe care are onoarea să o conducă, tergiversează efectuarea lucrărilor de delimitare cu marcarea hotarelor terenurilor proprietate publică a statului şi administraţiei publice locale din oraşul Şoldăneşti şi cer răspunsul să fie dat în scris.

Mulţumesc.

 

Domnul Iurie Roşca:  

Microfonul nr.4.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc.

Cele două întrebări cu care am venit astăzi le adresez  Guvernului Republicii Moldova, doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi. De fapt, aceste întrebări ţin de un subiect care a fost astăzi foarte mult discutat aici, în şedinţa noastră în plen, este vorba despre investiţiile externe.

 Prima întrebare ţine de ceea ce priveşte reparaţia sectorului de drum OrheiRezina, care a fost invocat, de fapt, şi de către viceministrul economiei şi comerţului domnul Munteanu. Acest subiect a fost invocat de mai multe ori în presa locală Orhei, Rezina care se discută foarte pe larg în mijlocul cetăţenilor, pentru că acesta, fiind un proiect extern, nu ştim care este cauza că se tergiversează lucrările.

De aceea, vin în adresa Guvernului Republicii Moldova cu solicitarea de a-mi da răspuns la nişte întrebări. Acest proiect se află la etapă de realizare. Care este suma cheltuită pînă la moment şi care sînt termenele de finisare a lucrărilor? Aceasta ar fi prima întrebare.

Cea de a doua ţine, de asemenea, în ceea ce priveşte investiţiile străine. Nu ştiu cum se întîmplă, pe de o parte, guvernarea actuală declară că investiţiile străine ar fi un lucru prioritar, iar pe de altă parte strangulează iniţiativa autorităţilor publice locale şi în acest sens mă refer la un caz concret care are loc astăzi în administraţia publică locală Teleneşti.

Iniţiatorii acestei investiţii, vasăzică, este un investitor străin din Germania care încearcă să deschidă în orăşelul Teleneşti o fabrică la care s-ar putea angaja peste 300 de muncitori din această localitate.

Nu ştim care sînt cauzele, dar acei care au venit cu iniţiativa de a atrage aceste investiţii sînt chemaţi pe la Chişinău, sînt interogaţi ore întregi, ce se întîmplă şi de ce fac acest lucru?

La adresa Guvernului vin cu întrebarea să investigheze acest caz şi să primesc un răspuns în scris conform legislaţiei în vigoare.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Roşca:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Neagu:

Mulţumesc.

La 29 februarie 2008 a intrat în vigoare Legea privind partidele politice, concomitent fiind abrogată Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice, adoptată încă în septembrie 1991.

În legătură cu acest fapt, adresez o întrebare Ministerului Justiţii. Deci şi în procesul de examinare în Parlament şi după intrarea în vigoare a legii mai multe persoane, partide şi organizaţii social-politice au caracterizat această lege ca una neclară, ambiguă.

În textul propriu-zis al legii, cu excepţia  ultimului capitol Dispoziţii finale şi tranzitorii, cu referire la formaţiunile politice, este utilizat doar cuvîntul partid sau partid politic şi doar în articolele 32, 33 şi 34 apare noţiunea organizaţii social-politice.

Majoritatea formaţiunilor politice de opoziţie care au încercat să îşi ajusteze documentele de constituire la Legea privind partidele politice, au întîmpinat piedici la înregistrarea modificărilor la Ministerul Justiţiei. În legătură cu aceasta, solicit răspuns la următoarele:

Unu. În ce măsură Legea privind partidele politice este aplicabilă în cazul altor organizaţii social-politice în general şi cum se aplică în acest caz alineatul (2) al articolului 13 din lege?

Doi. Dacă această lege nu se referă la alte organizaţii social-politice, atunci care este legea care reglementează activitatea acestora, dat fiind faptul că legea veche a fost abrogată?

Trei. Ce competenţe sau ce rol au ofiţerii Serviciului de Informaţii şi Securitate încadraţi în statele Ministerului Justiţiei, în particular în Secţia partidele politice şi organizaţii neguvernamentale?

Patru. Care sînt consecinţele juridice pentru partidele şi organizaţiile social-politice care nu s-au conformat alineatului (2) al articolului 34 din legea menţionată? Mă refer, în primul rînd, la posibilitatea de participare la alegerile parlamentare din 2009.

Deci răspunsul, vă rog, în scris.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Declaraţii.

Doamna Valentina Cuşnir este invitată la tribună.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Declaraţia mea se referă la tema exodului, feţele exodului. Şi ca să nu fiu învinuită că inventez ceva, o voi reda cuvînt în cuvînt dintr-un articol scris de către o curajoasă doamnă pe nume Tatiana Ciobanu, profesoară din Republica Moldova, care de 10 ani se află în Italia cu familia şi 2 copii, acolo s-a născut al treilea copil, doamna care în acest an a devenit laureată a Universităţii  Lumsa din Roma la Facultatea Ştiinţe Umaniste. 

Şi articolul se numeşte: Femeia minotaur simbolul moldovean al noilor timpuri. Cine ni l-a impus sau ni l-am creat singuri?. Îşi aminteşte  doamna, cu cîtă admiraţie şi dorinţă de a avea acelaşi curaj şi aceeaşi putere, studia pe timpul studenţiei sale sovietice modelul necrasovean al femeii ruse, femeie în stare să oprească temerar calul în galop şi să intre în izba incendiată. Modele cu nimic mai puţin rezistente am avut şi în satele noastre basarabene. Femeia care ducea în spinare gospodăria şi ogorul, slujba, copiii şi uneori cîte un soţ neputincios sau beţiv. Nu puteai să nu corespunzi modelului, ferească sfîntul, dacă nu îndeplineai una din datoririle enumerate mai sus, riscai să nimereşti în categoria ruşinoasă a trîndavilor sau să ţi se spună că nu eşti din oameni.

Femeia pe tractor, femeia la uzină, femeia în cîmp, pentru ca într-o zi ea, femeia, să îşi schimbe meseria, pentru a recupera timpul petrecut, crescîndu-şi copiii îngrijiţi de bătrîni, dar vezi nu la ea acasă, ci făcînd aceleaşi munci prin casele bătrînei Europe. Îşi cîştigă banul pe care nu i-l oferă propria ţară. Doar că între pereţi străini, într-o ţară îndepărtată, femeia basarabeană trăieşte o viaţă de împrumut, socotind că şi-a lăsat inima şi dragostea acasă. Vom reuşi să învingem în acest nou război economic cu femeia în  prima linie. E drept că pentru noi a fost cea mai simplă soluţie, să laşi totul baltă şi să pleci.

Eram perfect conştienţi că nu ne va ajunge toată viaţa pentru a lupta şi schimba ceva în Moldova, iar copiii trebuiau hrăniţi şi îmbrăcaţi azi, nu după viitoarele alegeri.

De vreme ce demnitatea şi dreptul uman de a exista îţi este negat de propria ţară, de vreme ce, ieşind din totalitarism, ne-am întors la rădăcinile noastre istorice medievale, devenind un stat feudal, proprietatea unui stăpîn. Bancuri despre voracitatea familiei Voronin bîntuie şi în Italia. Nu trebuie să mire pe nimeni că şi noi, cei din străinătate, ne străduiam din răsputeri să oferim ceva copiilor noştri. Din păcate, nu se ştie pe cît de corect este să nu asiguri copiilor tăi un viitor în ţara în care s-au născut. Ce viitor are pămîntul lăsat în voia sorţii, lăsat în plata feudalilor neocomunişti? De ce nu am ştiut să folosim puterea noastră feminină pentru a îndrepta mersul lucrurilor acasă?

Între timp, poate vom reuşi să schimbăm ceva în noi, să devenim puţin mai gingaşe şi mai slabe, în aşa fel ca bărbatul, care ne stă alături, să priceapă că trebuie să dea mai mult din coate, să lupte mai mult pentru familia sa şi pentru ţară. E timpul să recuperăm demnitatea femeii, să îi restituim copiii, soţul, casa şi viaţa.

După acei aproximativ 10 ani de pribegie prin lume concluzia este destul de tristă. Ajutîndu-şi familiile să supravieţuiască, moldovenii plecaţi au făcut imposibilă viaţa celor rămaşi fără subvenţii din străinătate. Ajutîndu-i să supravieţuiască, emigranţii au încurajat adesea o atitudine parazitară la rudele lor din ţară, au contribuit la alienarea noii generaţii, dezvăţată să muncească, au sporit, fără voia lor, dezangajarea civică şi inerţia socială.

E stratul din care se nutresc în Moldova nostalgiile după puterea sovietică. Nu am dorit fireşte să ajungem aici, dar acest fapt nu ne atenuează responsabilitatea personală. Mai ales că, după un deceniu de muncă silnică şi sacrificii, bilanţul stării generale a femeii moldovence, care munceşte peste hotare, este neunivoc complicat.

 

Domnul  Iurie Roşca:

E timpul, doamnă deputat.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Şi atunci cînd i se cere răbdare, să adăugăm cu dragoste creştinească şi un amar adevărat, subliniez, cu adevărată dragoste creştinească faţă de fiinţa umană, acea dragoste pe care femeia basarabeană nu a avut-o din partea statului, pe care uneori nu i-a dăruit-o nici propria familie, dragoste de care nu s-a putut bucura nici printre străini. Plecarea ei nu a fost o simplă deplasare geografică, a fost un salt enorm în timp şi spaţiu. Acest salt spre necunoscut, această desţărare a lăsat semne adînci, traumatizante, greu de vindecat în psihicul ei. Mă opresc aici şi continuu mîine, fiindcă mai am de spus în numele femeilor de peste hotare.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc.

Domnul deputat Valeriu Cosarciuc este invitat la tribuna centrală.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Declaraţia Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră Autorităţile comuniste lovesc din nou ţăranii şi agricultura.

Domnule Preşedinte al şedinţei,

Onorată asistenţă,

Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră este nevoită să atragă din nou atenţia asupra situaţiei catastrofale în care autorităţile comuniste împing ţăranii şi agricultura moldovenească.

Criza cea mai acută, la momentul actual, este în viticultură. Problema a fost pusă deja de Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră, iar oamenii de la sate, pur şi simplu, sînt disperaţi. Însă comuniştii rămîn surzi şi muţi la aceste semnale. Ei confirmă că politica guvernanţilor constă în distrugerea producătorilor de struguri cu scopul ca afacerile şi pămînturile acestora să fie preluate de către grupările protejate de putere. Aceste intenţii criminale denotă caracterul adevărat al actualei conduceri a ţării. Ele fac parte din aşa-numitul scenariu vechi şi cuprinzător de falimentare a fabricilor de vin prin barierele artificiale şi legale create de autorităţile moldoveneşti suplimentar la embargoul de pe piaţa rusă. De exemplu, în rezultatul crizei provocate, am constatat încercări de a prelua la preţ de nimic Fabrica de Vin din Cimişlia, tentativă în spatele căreia stau demnitari din actuala guvernare.

Sînt şi alte semne ce dau de bănuit că însăşi blocada vinului moldovenesc reprezintă o acţiune criminală, fiind organizată artificial şi comun de grupări interesate din Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Exporturile reluate acum au un volum foarte mic, incluzînd doar producţia îmbuteliată a cîtorva întreprinderi în cantităţi neînsemnate, fiind surprinse în plin proces de dezvoltare, scop în care au contractat credite mari, fabricile de vin au fost împiedicate să îşi vîndă marfa şi aduse în incapacitatea de plată, iar unele chiar în prag de faliment.

Următorul efect al acestei politici, este incapacitatea fabricii de a achiziţiona volumele obişnuite de struguri la preţuri justificate economic. În loc să ia măsuri de salvgardare, Guvernul se face complice la strangularea viticultorului prin crearea unor bariere ilegale la exportul strugurilor de soiuri tehnice de către Agenţia Agroindustrială Moldova-Vin. Situaţia e cu atît mai dureroasă, cu cît în anul curent condiţiile naturale au favorizat o recoltă de circa 500 000 de tone de struguri de soiuri tehnice, iar majoritatea fabricilor nici nu achiziţionează struguri din lipsă de capacităţi libere, de mijloace financiare şi de pieţe de desfacere.

Culmea este însă că o mare parte a strugurilor se colectează pe bază de credit, pe contul viticultorilor, care vor trebui să aştepte, nu se ştie cît timp, achitarea acestor plăţi mizere. Totuşi noi avem circa 150 000 de producători, iar majoritatea sînt în imposibilitatea de a-şi vinde strugurii fie cu achitare imediată, fie cu achitare în termen.

O posibilitate de soluţionare parţială a problemei este exportul. Practic, anul 2007 a demonstrata că acei care au mers pe această cale şi-au primit banii imediat pentru marfa livrată. Şi această soluţie ar asigura măcar într-o mică măsură mijloacele necesare pentru lucrările de toamnă şi primăvară. Căci în anii guvernării comuniste preţurile la carburanţi, material săditor şi alte necesităţi au crescut enorm. Însă aici a intervenit Agenţia Moldova-Vin, lovind în viticultori cu cerinţă abuzivă ca preţul de facturare către cumpărătorul din străinătate să nu fie mai mic de 4 lei pe kilogram pentru soiurile albe şi 5 lei pentru cele roşii. Această condiţie a fost expusă prin scrisoarea nr.1085 din 29 august 2008, adresată Serviciului Vamal şi exporturile au fost blocate, făcînd imposibilă negocierea liberă a unor preţuri rezonabile şi perfectarea actelor de export.

Astfel din cauza politicilor promovate de cele  de peste 150 000 de familii de la sate, care cultivă viţă-de-vie şi susţin întreprinderile viticole, care au contractat credite pentru cultivare, stropire, recoltare şi alte lucrări, sînt lipsite de orice şansă de a-şi vinde producţia. Actuala guvernare continuă opera sa criminală de aducere la sapă de lemn a ţăranului moldovean, care sărăceşte şi mai mult, fiind nevoit să îşi lase strugurii pe deal.

Ce sens mai are stimularea plantării viţei-de-vie, cu care guvernanţii s-au lăudat atîta în ultimii ani? Poate doar acela de a orienta mijloacele bugetare către afaceriştii protejaţi de putere, care cumpără pe bani de nimic sute de hectare de pămînt de la ţăranii falimentaţi. Căci micii producători, dacă au crezut în sinceritatea acestei campanii şi au sădit plantaţii, au numai probleme în rezultat, datorii în lipsa posibilităţii de a-şi vinde strugurii. Aşa cum fac, de obicei, autorităţile încearcă şi acum să se dea cu fundul la gard, cum se spune în popor.

Ministerul Economiei şi Comerţului spune că preţurile de referinţă la export sînt doar nişte recomandări şi nu poartă caracter normativ. Dar realitatea este că Agenţia Moldova-Vin refuză înregistrarea contractului de export... ce se abat de la recomandările sale. Iar peste 200 000 tone de struguri vor putrezi pe plantaţii în zilele în care conducerea de vîrf a statului îşi va face autoreclamă la fastuosul festival al vinului. Un adevărat banchet pe timp de ciumă.

Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră atenţionează autorităţile că Legea cu privire la comerţul exterior le interzice imixtiunea în activitatea comercială. Cerem eliminarea oricăror bariere ilegale şi luarea măsurilor urgente pentru susţinerea viticultorilor, care ameninţă pe bună dreptate cu proteste şi cu atacarea Guvernului în judecată, inclusiv la CEDO, pentru recuperarea pierderilor.

Şi Parlamentul are obligaţia să intervină cu instrumentele sale pentru a opri ilegalităţile, a apăra interesele ţăranilor şi a impune Guvernul să adopte poziţii de salvare a viticultorilor şi a satului moldovenesc. Dar cu actuala guvernare este o chemare fără sorţi de izbîndă. Alianţa Moldova Noastră spune din nou: stop genocidului comunist împotriva ţăranilor.

Mulţumesc.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi a fost epuizată.

Vă mulţumesc pentru participare.

Următoarea şedinţă va avea loc mîine, cu începere de la ora 10.00.

La revedere.

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.20.

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova