version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA I ORDINARĂ OCTOMBRIE 2009

Şedinţa din ziua de 2 octombrie 2009

(STENOGRAMA)

Sumar

1. Dezbaterea şi adoptarea ordinii de zi.

2. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1182 pentru modificarea Legii viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006.

3. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1185 privind eliberarea din funcţie a Procurorului General.

4. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1184 privind declararea vacanţei funcţiei de Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei.

5. Prezentarea informaţiei privind situaţia în agricultură şi în ramura vitivinicolă. (Raportor Valeriu Cosarciuc, ministrul agriculturii şi industriei alimentare.)

6. Prezentarea informaţiei privind situaţia în menţinerea ordinii publice şi în combaterea criminalităţii. (Raportor Victor Catan, ministrul afacerilor interne.)

7. Prezentarea informaţiei privind participarea delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. (Raportor Ana Guţu, membru al delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la sesiunea din 28 septembrie 2 octombrie 2009.)

8. Constituirea grupului parlamentar în vederea pregătirii componenţei Comisiei pentru elucidarea evenimentelor din 6 7 aprilie 2009.

9. Declaraţia doamnei deputat Galina Balmoş Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

10. Declaraţia doamnei deputat Alla Mironic Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

11. Declaraţia domnului deputat Dorin Chirtoacă Partidul Liberal.

 

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 99 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Vladimir Eremciuc, Vasili Şova.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Ganaciuc.

Stimaţi colegi, înainte de a începe lucrările şedinţei, vă rog să onorăm Drapelul de Stat. (Se onorează Drapelul de Stat.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Propun ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi, ordine de zi examinată în şedinţa Biroului permanent. Dumneavoastră dispuneţi de această ordine de zi. Rog propuneri la ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veacelsav Unitlă Partidul Alianţa Moldova Noastră:

Domnule Preşedinte,

Pe data de 12 mai a fost înregistrat cu nr.650 un proiect de lege, iniţiativă legislativă din partea Alianţei Moldova Noastră, care prevede constituirea unei Comisii de anchetă pentru elucidarea corectă şi obiectivă a evenimentelor din 7 aprilie. Pînă acum el nu a fost inclus în ordinea de zi. Eu v-aş ruga ca acest proiect să fie examinat astăzi.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Galina Balmoş Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Mulţumesc.

Rog să fiu inclusă pentru o declaraţie la finele şedinţei.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc. Microfonul nr.3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Mulţumesc.

Propun includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre cu nr.1120 din 23 septembrie 2009 privind demisia unui deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Reiterez poziţia mea şi adresarea din partea Fracţiunii din 25 septembrie: este vorba de demisia deputatului Chirtoacă Dorin, căruia urmează să îi fie ridicat mandatul de deputat şi acesta să îşi prelungească activitatea ca Primar General. Rog să puneţi la vot această propunere.

Deoarece dumneavoastră şi anterior aţi ignorat această propunere, noi considerăm că participarea dumnealui la exerciţiul de vot duce actuala legislatură... şi votul lui este nelegitim.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mark Tkaciuk Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

7- . .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Alla Mironic Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Vă rog să fiu înscrisă cu o declaraţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Continuare microfonul nr.2.

 

Domnul Igor Vremea Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Cu titlu de informaţie, aducem la cunoştinţă că un grup de deputaţi din Fracţiunea PCRM înaintează cu titlu de iniţiativă proiectul de Hotărîre a Parlamentului despre revocarea din funcţie a Preşedintelui Parlamentului, a domnului Ghimpu, în legătură cu admiterea unor încălcări sistematice ale Regulamentului. Şi, în legătură cu aceasta, solicităm Biroului permanent includerea acestui subiect în ordinea de zi a şedinţei sale următoare. Totodată, informăm că astăzi, la ora 14.00 va avea loc o conferinţă de presă la acest subiect.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu mai sînt propuneri, da? Dacă îmi permiteţi şi mie, să vin şi eu cu o propunere ce ţine de constituirea unei comisii pentru elucidarea evenimentelor din 7 aprilie. Avem două propuneri, eu cred că ar fi mai corect dacă noi am forma un grup de lucru, cîte un reprezentant din partea fiecărei fracţiuni sau cîte doi, hotărîm noi, ca să pregătească proiectul de Hotărîre cu privire la formarea acestei comisii. Fiindcă cunoaştem cu toţii că trebuie să fie şi din partea Uniunii Europene, şi din partea Consiliului Europei, şi-a expus dorinţa şi din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite, fiindcă atunci au avut un control şi s-au convins că au avut loc torturi. Cred că cel mai bine ar fi să constituim grupul de lucru şi acesta să ne prezinte nouă proiectul de hotărîre. Este propunerea mea.

Acum îmi permiteţi să supun votului ordinea de zi, apoi propunerile care au venit de la deputaţi. Şi propun încă suplimentar excluderea din ordinea de zi a proiectului de Hotărîre cu privire la numirea Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei. Eu am venit cu candidatura lui Corneliu Ghimpu, cu adevărat ţinînd cont de profesionalismul lui, de faptul că este un tînăr bine pregătit, cinstit, corect în toată activitatea sa. În loc să se aprecieze profesionalismul, s-a pornit pe calea de rudenie. De aceea, îmi retrag propunerea şi rog să fie exclusă din ordinea de zi chestiunea ce ţine de numirea guvernatorului Băncii Naţionale.

Pun la vot proiectul ordinii de zi, cu excluderea punctului 4, apoi completăm ordinea de zi cu propunerile deputaţilor. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2 20.

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3. 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 53 de voturi, ordinea de zi a fost adoptată.

Mulţumesc.

Acum supun votului propunerea.

Domnule Untilă,

Vă rog.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule Preşedinte,

A venit a treia propunere din Prezidiu în privinţa creării acum a unui grup de lucru care ar forma această comisie. În acest caz, eu îmi retrag propunerea de a include în ordinea de zi de astăzi proiectul de Lege nr.650.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc, domnule Untilă.

Fracţiunea Partidului Comuniştilor, vă retrageţi propunerea sau să o supun votului? Să o supun votului, da? Bine.

Deci supun votului a doua propunere includerea în ordinea de zi a examinării cererii depuse de către deputatul Dorin Chirtoacă, ca Parlamentul să ia act de aceasta. Cine este pentru, rog să voteze.

Sectorul nr.1.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 34.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2 zero.

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

0, da?

Sectorul nr.2 12.

Oricum nu s-au acumulat voturile necesare.

Mulţumesc.

Următoarea propunere ţine de constituirea comisiei pentru elucidarea evenimentelor din 7 aprilie, propunere făcută de Fracţiunea Partidului Comuniştilor. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 34.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 12.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

9 voturi, da? 34 plus 9.

 

Domnul Iurie Ţap vicepreşedinte al Parlamentului:

Nu vă supăraţi, nu au votat 3 persoane.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine. Nu au votat. Plus 12. Nici o problemă.

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.3 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Propunerea nu a acumulat voturile necesare.

Mulţumesc.

Propunerea domnului Vremea. Includerea în ordinea de zi a unui proiect de Hotărîre cu privire la revocarea din funcţie a Preşedintelui Parlamentului. La Birou? Încă sînteţi buni, da? Bine, dar la Birou. Atunci urmează la Birou să hotărîm.

Mulţumesc.

Deci ultima propunere este constituirea unui grup de lucru, cîte un reprezentant din partea fiecărei fracţiuni pentru a pregăti proiectul de Hotărîre privind formarea comisiei pentru elucidarea evenimentelor din 7 aprilie.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 20.

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cu 53 de voturi, propunerea este acceptată şi este inclusă în ordinea de zi.

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul Vladimir Filat prim-ministru al Republicii Moldova:

Domnule Preşedinte,

Pentru precizare: a evenimentelor din 7 aprilie, dar şi a ceea ce a urmat după 7 aprilie. Cred că este foarte important să includem şi să fixăm exact această situaţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

De acord, domnule Prim-ministru.

Aşa este, desigur, se are în vedere nu numai ziua de 7 aprilie sau de 6 aprilie, dar începînd cu ziua de 6 aprilie, 7 aprilie, 8 aprilie, 9 aprilie, 10 aprilie, pînă ajungem la domnul preşedinte al Comisiei, domnul Ţurcan.

Mulţumesc, domnule Ţurcan.

Alte propuneri nu sînt, da?

Atunci începem examinarea ordinei de zi.

Prima chestiune a ordinei de zi este proiectul de Lege pentru modificarea Legii viei şi vinului. Prezintă acest proiect domnul ministru al agriculturii şi industriei alimentare şi raportor Comisia agricultură şi industria alimentară.

Poftim, domnule ministru Cosarciuc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc ministrul agriculturii şi industriei alimentare:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorat Parlament,

Guvernul propune un proiect de Lege pentru modificarea articolului 27 alineatul (3) din Legea vii şi vinului nr.57 din 10 martie 2006. Proiectul de Lege privind modificarea articolului 27 alineatul (3) din Legea viei şi vinului nr.57 din 10 martie 2006 este elaborat întru executarea punctului 5 din Declaraţia cu privire la situaţia social-economică din Republica Moldova şi la acţiunile necesare atenuării efectelor crizei, adoptată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova din 2 septembrie 2009, şi a Programului de guvernare Libertate, Democraţie, Bunăstare.

Modificarea articolului 27 alineatul (3) din Legea nr.57 din 10 martie 2006 are ca scop anularea restricţiilor la exportul distilatelor de vin, divinului şi cupajelor de divin în vrac şi va permite:

creşterea volumului producţiei vinicole exportate pe diferite pieţe internaţionale, precum şi ameliorarea situaţiei economico-financiare a întreprinderilor vinicole specializate în producerea divinurilor;

micşorarea stocurilor de vinuri prin direcţionarea unor volume de vinuri de consum curent spre distilare în scopul obţinerii distilatelor pentru divinuri autohtone;

crearea întreprinderilor mixte de fabricare a divinurilor în alte ţări;

îmbunătăţirea imaginii Republicii Moldova ca ţară producătoare şi exportatoare de divinuri pe pieţele internaţionale.

Stimaţi colegi,

În afară de acest articol, ar fi necesar de modificat articolul 23 alineatul (2). Astăzi, la şedinţa Comisiei a fost examinată această chestiune. Şi noi am ruga ca acest proiect de lege să fie susţinut de onoratul Parlament.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări, vă rog. Sînt întrebări?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anton Miron Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Domnule ministru,

Spuneţi, vă rog, dar cantitatea distilate pînă la 5 ani, 3 ani, 10 ani, 20 de ani, 30 de ani. Guvernul, ce propunere aveţi?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule deputat,

Eu aş putea să vă numesc cantitatea, dar cred că aceasta este o chestie comercială. Dar pot să vă spun în felul următor: de la 1 la 3 ani din toată cantitatea existentă sînt 36%, de la 3 la 5 ani 49%, de la 6 la 10 ani 11%, de la 1125 ani 3% şi mai mult de 25 de ani 1%. Adică din cantitatea totală existentă la momentul actual la întreprinderile din domeniul vinificaţiei.

 

Domnul Anton Miron:

Şi consideraţi necesar acest lucru de făcut, domnule ministru?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule deputat,

Aş vrea să vă informez că în ultimii ani cantitatea de divin exportat se micşorează permanent. Adică, anul trecut au fost exportate 359 000 de decalitri, anul curent avem export de 181 000 decalitri. Adică, noi considerăm că, prin această modificare, vom permite ca întreprinderile din domeniul vinificaţiei să îşi realizeze producţia pe care o au în stocuri şi, totodată, să capete resursele necesare pentru a finanţa achiziţia de struguri din roada anului 2009 şi de a-şi continua activitatea.

Fiindcă dumneavoastră cunoaşteţi situaţia financiară la întreprinderile din domeniul vitivinicol 1 miliard 300 milioane de datorii la bănci credite, 2 miliarde 500 milioane datorii la alţi agenţi economici.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr. 3 în continuare.

 

Domnul Iurie Muntean Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

O întrebare şi, vă rog, să mă înscrieţi la luare de cuvînt după prezentarea legii, acum, la tribuna centrală.

Domnule ministru,

Vă rog frumos, dumneavoastră aţi făcut, la elaborarea acestei modificări, analiza impactului regulatoriu a prevederii respective şi, în special, impactul social-economic pentru ramură, şi, în special, cum va influenţa aceasta, să zicem, majorarea veniturilor ramurii de pe urma creşterii eventuale sau aşteptate de dumneavoastră a exporturilor pe pieţele pe care le-aţi menţionat în nota informativă: Belorusia, Rusia, Ucraina etc.?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, stimate domnule deputat,

Noi am făcut această analiză. Dar cea mai importantă analiză este că astăzi sînt blocate 2,2 miliarde de lei investite de agenţii economici în producerea acestor divinuri. Şi, odată cu eliminarea acestei restricţii, noi vom permite ca agenţii economici care au în posesie acest produs să îşi întoarcă investiţiile efectuate. Şi, totodată, aceste investiţii care vor fi recuperate să fie redirecţionate pentru dezvoltarea ramurii şi pentru ca să fie investiţi aceşti bani pentru circuitul tehnologic viitor, mai ales în ceea ce priveşte achiziţia de struguri. De aceea, Guvernul, prin această modificare, promovează o chestiune foarte clară eliminarea restricţiilor la tranzacţiile comerciale şi demonopolizarea acestei ramuri.

Fiindcă onoratul Parlament trebuie să cunoască că totuşi a fost o portiţă şi există ea încă pînă acum, ca exportul de divinuri în vrac să fie posibil prin zona economică liberă. Adică, agenţii economici care activează în zona economică liberă aveau posibilitate să importe divinuri în zonă şi să exporte aceste distilate de divin şi divinurile în vrac.

Aşa că noi, prin această modificare, vom promova egalitatea în drepturi a agenţilor economici pe teritoriul Republicii Moldova şi, totodată, vom stimula ca ei să îşi restituie investiţiile efectuate.

 

Domnul Iurie Muntean:

Mersi mult, domnule ministru.

Eu vreau să menţionez că, de fapt, ceea ce aţi spus dumneavoastră nu reprezintă o analiză, deci lipseşte orice...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Muntean,

Aţi rugat să vorbiţi...

 

Domnul Iurie Muntean:

O secundă. Mai mult ca atît.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

O să vorbiţi la tribună.

 

Domnul Iurie Muntean:

Dumneavoastră aţi încurcat două legi: Legea cu privire la actele legislative, pentru că nu aţi prezentat respectiva analiză.

Şi a doua. Legea cu privire la principiile de bază şi mecanismul de reglementare a activităţii de întreprinzător, care stabileşte clar...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Muntean,

Deconectez microfonul. Deconectaţi microfonul nr.3, vă rog. O să ieşiţi la tribună şi o să vorbiţi de aici. Doriţi să luaţi cuvîntul după aceasta? Întrebarea, vă rog.

Microfonul nr.3 pentru întrebare, vă rog.

 

Domnul Iurie Muntean:

De ce dumneavoastră nu aţi supus această modificare examinării în cadrul grupului de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, unde, în condiţii de paritate, sînt reprezentanţi şi sectorul privat, şi sectorul public? Apropo, grupul de lucru reformat de noi şi care încontinuu cerea ca fiecare act normativ, care se prezintă Parlamentului şi Guvernului spre examinare, cu ulterioară aprobare, urmează a fi examinat în cadrul acestui grup de lucru, cu prezentarea analizei impactului regulator?

De unde această grabă? De ce nu aţi făcut? De ce nu aţi supus examinării în cadrul grupului de lucru acest act? Deşi timp de cel puţin 4 ani de la şedinţă la şedinţă cereaţi ca în mod obligatoriu fiecare act să fie examinat la acest grup de lucru. Eu cred că aceasta e o demonstraţie de prezenţa unor standarde duble, ca de obicei. De ce?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule deputat,

Noi am făcut o activitate mult mai largă decît şedinţa în cadrul grupului de lucru. Noi am avut întîlniri cu vinificatorii, noi am discutat acest proiect de lege cu ei. Noi, să spunem aşa, am înţeles că vinificatorii sînt pentru aceea ca să fie eliminate restricţiile în ceea ce priveşte activităţile comerciale. Şi dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine că Legea cu privire la reglementarea activităţii de întreprinzător spune în felul următor: Nu trebuie să existe restricţii care contravin Constituţiei Republicii Moldova.

Şi noi considerăm că restricţia respectivă din articolul 27 alineatul (3) este în contradicţie cu cerinţa Constituţiei că: Dreptul la proprietate este sfînt. Sînt patru caracteristici ale dreptului la proprietate. Dumneavoastră le cunoaşteţi.

 

Domnul Iurie Muntean:

Da, le cunosc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Este dreptul de posesiune, este dreptul de folosinţă, este dreptul de a dispune, este dreptul de a folosi uzufructul de la aceste trei caracteristici precedente. De aceea, prin această, să spunem, modalitate noi am trecut etapa de a trece prin această procedură, ca dumneavoastră să puneţi analiza impactului regulator. Noi am făcut-o mult mai larg decît dumneavoastră vă puteţi închipuiţi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Iurie Muntean:

Nu putea fi mai largă, pentru că grupul de lucru...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi, vă rog microfonul nr.3.

O să vorbiţi la tribună. Aţi cerut să luaţi cuvînt.

Microfonul nr.3, domnul Muşuc. Întrebări? Sau microfonul nr.2, îmi cer scuze.

 

Domnul Guznac Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Mulţumesc mult.

Stimate domnule ministru,

O întrebare foarte clară, scurtă şi, sper eu, înţeleasă ca şi răspuns. Spuneţi, vă rog, conform prevederilor legislaţiei Republicii Moldova, toate proiectele de acte legislative şi normative trebuie să fie supuse expertizei anticorupţie. Acest proiect a fost supus acestei expertize?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Acest proiect a fost supus expertizei, poate ea nu este anexată la materialele prezentate. Dar vă asigur, domnule deputat Guznac, că această expertiză a fost efectuată. Şi vreau să vă spun că atunci cînd sînt restricţii, este mult mai periculos pentru activitatea economică în Republica Moldova decît atunci cînd acei agenţi economici care sînt în Republica Moldova au posibilitate să dispună de proprietatea lor, aşa cum cere Constituţia Republicii Moldova.

 

Domnul Valentin Guznac:

Vă mulţumesc.

A fost, cred, util să avem şi noi acest aviz la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr. 3, vă rog.

 

Domnul Eduard Muşuc Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru,

Am două întrebări vizavi de acest proiect de lege, pe care ni-l propuneţi spre aprobare. Prima întrebare este: dacă aveţi o analiză sau anumite calcule aproximative sau exacte în aceea ce priveşte o eventuală creştere a exportului în decalitri şi nişte cifre financiare? Adică, despre ce vorbim noi astăzi.

Şi a doua întrebare vizează activitatea în aceste ramuri, ale acestui domeniu peste 2-3 ani de zile. Dacă ne garantaţi nouă, ca expert în domeniu, că peste 2-3 ani de zile noi nu ne vom întoarce la importul materiei prime, de exemplu, din Franţa, Bulgaria sau Grecia?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

La prima întrebare. Noi am făcut această analiză, dar am făcut, în primul rînd, analiza că sînt blocate exporturile şi cantităţile de divin îmbuteliat se micşorează din an în an. Vreau să vă spun în felul următor. În 2004 640 de mii de decalitri, în 2005 824, în 2006 493, în 2007 359, în 2009 181 de mii de decalitri. Şi cel mai important lucru, stimate domnule Muşuc, dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine, aţi activat în business, noi înţelegem că agentul economic, care dispune de o proprietate, trebuie să dispună aşa cum prevede Constituţia.

Şi v-am spus, avem 2 miliarde, după estimările nominale 2 miliarde de lei îngheţate în stocuri. Şi v-am spus care este cifra de datorii ale agenţilor economici din vinificaţie, de 3 miliarde 800 de milioane de lei datorii, 1 miliard 300 la bănci, 2 miliarde 500 datorii comerciale. Adică, noi trebuie să deblocăm această situaţie şi să stimulăm ca agentul economic să poată realiza producţia pe care o are în stocuri.

A doua chestiune în ceea ce priveşte, dacă nu va apărea necesitatea ca noi peste cîţiva ani să fim nevoiţi să importăm. Prin această acţiune a Guvernului actual, noi stimulăm ca să fie vîndute aceste stocuri şi, în afară de aceasta, întreprinderile, noi avem 19 întreprinderi care pot distila vinurile şi produce distilate de vin. Ca ei să îşi acumuleze resursele necesare, să continue această activitate. Eu cred că aceasta este o formulă normală pentru activitatea de business în Republica Moldova.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Eu aş concretiza prima întrebare. Planurile dumneavoastră sau analiza dumneavoastră? Pînă la sfîrşitul anului cît se va exporta aproximativ? Şi la anul, în anul 2010, cum credeţi, cît... cu cît... adică care va fi volumul eventual al exportului respectiv pînă la sfîrşitul anului şi pentru anul 2010?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule deputat,

Dumneavoastră ştiţi foarte bine că Guvernul se ocupă de promovarea politicilor. Dar în ceea ce priveşte cît se va exporta...

 

Domnul Eduard Muşuc:

Aproximativ.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Se va face. Eu sînt sigur că cantitatea care, de pildă, astăzi este exportată de 181 de mii de decalitri va fi dublată posibil. Dar eu vă spun că noi trebuie să înţelegem foarte bine, să divizăm. Guvernul promovează politici, eliminarea restricţiilor aceasta este politica în domeniu, ca să nu fie, de pildă, aceste restricţii şi să nu fie monopolizări. Fiindcă, în principiu, prin această restricţie, noi am monopolizat această activitate, fiindcă numai aceia din zona economică liberă au dreptul să o facă.

Adică, nu putem să avem pe teritoriul Republicii Moldova reglementări diferite, unii, de pildă, pot să o facă, alţii nu pot să o facă. Şi eu cred că dumneavoastră vă daţi bine seama că această modificare este binevenită şi va aduce beneficii agenţilor economici din Republica Moldova şi mai departe de acum şi bugetului, şi Republicii Moldova în întregime.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnul ministru.

Stimaţi colegi,

Legea trebuie să creeze condiţii, adică liberalizarea pieţei. Nu să prevadă cît vindem şi cît cumpărăm. Îmi pare rău.

Luaţi loc, domnule ministru.

Îl invit la tribună, din partea Comisiei agricultură şi industrie alimentară, pe domnul preşedinte al acesteia Dmitri Todoroglo.

 

Domnul Dmitri Todoroglo Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Stimaţi deputaţi,

Comisia agricultură şi industrie alimentară a examinat proiectul de Lege pentru modificarea articolului 27 din Legea viei şi vinului, prezentat de Guvern. Şi menţionează că, prin modificarea propusă, se prevede anularea restricţiilor la exportul distilatelor divinului şi cupajele divinului în vrac. Asupra acestui proiect de lege a prezentat aviz Comisia economie, buget şi finanţe, susţinut cu votul a cinci membri ai Comisiei, iar cinci membri au votat împotrivă.

Totodată, subliniind că, în cazul adoptării acestui proiect, se propune efectuarea modificărilor corespunzătoare şi la articolul 23 alineatul (2) din Legea menţionată şi anume includerea cuvîntului divinului. În rezultatul dezbaterilor în Comisie, trei membri ai Comisiei, reprezentanţi ai Fracţiunii Partidului Comuniştilor, s-au pronunţat pentru adoptarea acestui proiect de lege în primă lectură şi trei deputaţi s-au pronunţat pentru adoptarea acesteia în a doua lectură, cu următoarele propuneri pentru lectura a doua.

La articolul 23 alineatul (2), după cuvîntul divinului, se introduc cuvintele cu excepţia celui exportat. Suplimentar, această decizie a Comisiei. Aceasta este opinia membrilor Comisiei. Nu decizia, dar opinia membrilor Comisiei. Suplimentar la aceea ce am propus, am vrut să adaug că trei membri ai Comisiei, care au votat pentru ca să fie adoptat astăzi proiectul legii în prima corespunde cerinţelor Regulamentului. Un moment.

Şi al doilea moment. Totuşi proiectul prezentat de la Guvern are nişte contradicţii cu articolul 23 al aceleiaşi legi, care absolut nu este prevăzută în legislaţie... care prevede neapărat îmbutelierea şi a divinului. Dacă această decizie o să fie aprobată acum în primă lectură, fără coordonarea cu articolul 23, atunci o să fie contradicţie şi în viitor. Şi reieşind din aceea că Comisia economie, buget şi finanţe a propus şi are o propunere suplimentară şi din necorespunderea acestei decizii, care a fost propusă pentru modificarea articolului 27, noi am luat o decizie, că ar fi bine ca astăzi decizia să fie luată în primă lectură. Şi pentru a doua lectură o să fie aduse aceste divergenţe în modul stabilit în legislaţia în vigoare. Iată care este propunerea, decizia comisiei, cu suplimentare, cu explicare.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Preşedinte.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Marcel Răducan Partidul Democrat din Moldova:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Eu, cunoaşteţi, am fost unul dintre acei membri ai Comisiei care am votat pentru examinarea în lectura a doua a prezentului proiect. Şi vin cu un amendament la articolul 23 alineatul (2), unde, după cuvintele divinului şi brendy, rog să se introducă cuvintele cu excepţia celui exportat. Ca să aducem în concordanţă ceea ce aţi spus dumneavoastră pentru lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Aceasta e totuna, propunerile au rezultat, pentru discuţia în a doua lectură trebuie să aibă loc, conform Regulamentului şi, după părerea mea, ca preşedinte al Comisiei.

 

Domnul Marcel Răducan:

Da, conform Regulamentului, deputaţii, pentru lectura a doua, vin cu amendamente, au dreptul să vină şi în plenul Parlamentului, ceea ce eu am făcut.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Comisia o să ia în vedere propunerile dumneavoastră şi noi neapărat o să examinăm această propunere pentru a doua lectură. Şi o să aducem în corespundere, o să modificăm, ca să nu fie contrazicerea unui articol cu altul pentru a doua lectură.

 

Domnul Marcel Răducan:

Da, dar totuşi rugămintea este, domnule Preşedinte al Parlamentului, este ca să discutăm astăzi şi în lectura a doua, reieşind din necesitatea de a vota legea respectivă cît mai curînd posibil.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

De a ajuta oamenii. Este adevărat.

Mulţumesc.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Sînt de acord cu colegul Răducan, care a abordat şi a făcut propuneri pentru lectura a doua. Dar aş dori să întreb, întîi de toate.

Domnule preşedinte,

Spuneţi, vă rog, cîte comisii au prezentat avize privind proiectul de lege respectiv, deoarece eu, ca membru al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, acest proiect de lege noi nu l-am examinat în Comisie. Şi nu ştiu dacă colegii din alte comisii au examinat, fiindcă el e parvenit la data de 1 octombrie. Noi avem norma legală a Regulamentului, care prevede perioada de examinare a acestor proiecte. Dar dacă este prioritar, este altă procedură. Dar nu ştiu cum a fost examinat şi de către care comisie. Fiindcă Comisia juridică, numiri şi imunităţi nu a examinat acest proiect.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Şi avem propuneri conceptuale.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, mulţumesc.

Eu... noi cînd am vorbit despre aceasta, am luat o decizie pentru ca să fie votată în a doua lectură la următoarea şedinţă. Am reieşit din aceea că noi ieri, fără 15 minute 17.00, am primit documentele pentru examinare. Desigur, am primit la Comisie observaţiile şi avizul Comisiei economie, buget şi finanţe. Alte comisii nu au reuşit să examineze şi, desigur, nu au prezentat propunerile lor. O parte dintre deputaţi au propuneri la tema în discuţie. Deci iată aşa informaţie.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Să înţeleg că doar o singură...

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Numai Comisia economie buget şi finanţe care...

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

O singură comisie doar a prezentat.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, pe care am notat-o în avizul Comisiei, în raportul Comisiei este notat care comisie a prezentat şi numai...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Aşa, nu mai sînt?

Microfonul nr. 4, vă rog.

 

Domnul Valeriu Streleţ Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Ca membru al Comisiei de specialitate, vreau totuşi să subliniez că afirmaţiile privind faptul că noi am luat decizia nu prea sînt corecte, fiindcă, într-adevăr, un grup din trei membri s-au pronunţat pentru votarea în primă lectură, un grup din trei membri s-au pronunţat pentru propunerea acestui proiect pentru votarea în două lecturi. Avînd în vedere importanţa acestui proiect şi importanţa momentului, şi situaţia din ramură, adică, eu susţin propunerea colegului nostru Răducan, ca să fie propus pentru votarea în două lecturi, fiindcă Comisia nu a adoptat deocamdată o decizie.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, mulţumesc, domnule coleg.

Dumneavoastră, dacă aţi fost atent, eu am spus eă această nu este o decizie, dar este o părere a membrilor Comisiei, care s-a creat aşa...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Mulţumim, domnule preşedinte.

Luaţi loc, vă rog.

Supun votului acest proiect de lege în primă lectură. Luări de cuvînt, da, îmi cer scuze. S-a înscris domnul Muntean.

Da, poftim, domnule Muntean.

 

Domnul Iurie Muntean:

Mult stimaţi colegi,

Stimate domnule ministru,

Cîteva remarci vizavi de acest proiect. Cînd se vorbea despre consultarea, în special, a sectorului privat, şi noi am solicitat prezentarea informaţiei cu privire la rezultatele examinării analizei cadrului regulator, aceasta nu a fost dintr-o simplă întîmplare. Pentru că acest proiect vizează nu numai producătorii de produse vinicole, adică nu numai vinificatorii, ci şi reprezentanţii sectoarelor şi ai ramurilor adiacente.

Eu nu cred, domnule ministru, că producătorii de sticle, de etichete sau de altă marfă necesară producerii divinurilor îmbuteliate, vor fi foarte mulţi, vor susţine acest proiect. Adică, în cazul grupului de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, acest proiect urma să fie supus unei analize ample, inclusiv acele ramuri şi acele sectoare care ar putea, eventual, a fi afectate de consecinţele aplicării unei asemenea modificări.

2. Un risc, încă un risc pe care nu l-aţi luat dumneavoastră în consideraţie, deci cînd a fost stabilită această interdicţie, intenţia care stătea în spatele acestei interdicţii era menţinerea dezvoltării producerii de înaltă valoare adăugată în Republica Moldova. Cunoaştem foarte bine diferenţa dintre produsele îmbuteliate, produsele vinicole îmbuteliate şi cele livrate în vrac. Apropo, şi dumneavoastră, în legislaturile precedente, foarte mult aţi pledat pentru menţinerea şi dezvoltarea producerilor de înaltă valoare adăugată pe teritoriul Republicii Moldova.

Eu vă asigur că fiecare litru de divin livrat în vrac în străinătate, pe orice piaţă va însemna minus un litru de devin livrat, adică îmbuteliat, livrat pe aceiaşi piaţă. Ca exemplu, Belorusia, fiecare litru de divin livrat în vrac acolo va însemna că noi vom vinde cu un litru de divin îmbuteliat pe piaţa respectivă. Aceeaşi situaţie va fi şi pe alte pieţi, pentru că segmentele sînt, pînă la urmă, limitate şi nu cresc aşa de rapid, cum vă pare dumneavoastră. Adică, nu se dublează, nu se triplează ş.a.m.d. De aceea şi a fost stabilită această interdicţie, pentru a asigura în continuare dezvoltarea producerilor de înaltă valoare adăugată anume în Republica Moldova.

Mai departe. Această modificare va atrage, la sigur, după sine începerea unor livrări masive şi ieftine ale divinurilor de înaltă calitate, mai cu seamă vechi, cu vîrsta de 5, 7, 9, 10 şi mai mulţi ani. Şi dumneavoastră, deşi, am înţeles, încercaţi să elaboraţi un mecanism, nu veţi fi în stare să asiguraţi controlul necesar, pentru a evita o asemenea consecinţă. Noi, pînă la urmă, ne vom alege cu situaţia, în cîţiva ani, cînd vom rămîne fără stocuri de divinuri de înaltă calitate, divinuri vechi. Aceasta eu vă spun la sigur, pentru că noi deja am trecut prin aceasta.

3. Atît timp cît noi nu sîntem în stare să asigurăm calitatea cuvenită a divinului îmbuteliat în străinătate din distilatele noastre de calitate, folosite ca materie primă acolo, această modificare va pune în pericol imaginea ţării noastre ca producător de divinuri de înaltă calitate. Pentru că pe orice sticlă, care va fi îmbuteliată în străinătate, spre exemplu, în Belorusia sau în Ucraina, sau, eventual, în Rusia...

Apropo, nu înţeleg de ce nu aţi informat Parlamentul că actualmente noi nu livrăm divinuri în Rusia. Deci avînd în vedere că pe sticle neapărat va fi indicată provenienţa materiei prime, adică Republica Moldova. Şi noi nu putem asigura calitatea produsului finit acolo, a divinului îmbuteliat, pînă la urmă, noi foarte uşurel putem să ne alegem cu situaţia pe care am avut-o în 2006 în ceea ce priveşte calitatea mărfurilor livrate.

4. Interdicţia în cauză a fost un argument forte şi o condiţie importantă în cadrul negocierilor cu Federaţia Rusă, pentru redeschiderea pieţei Federaţiei Ruse pentru produsele noastre vinicole şi atestarea treptată a fiecărui producător în parte drept unul acceptat pentru livrarea produselor sale în Federaţia Rusă. Eu nu cred că dumneavoastră aţi informat cel puţin colegii din organele de resort din Federaţia Rusă, că aveţi această intenţie lăudabilă să înlăturaţi respectiva interdicţie.

În concluzie, aş vrea să menţionez că, da, intenţia poate şi este lăudabilă, însă modelul sau soluţia cu care a venit Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în vederea soluţionării problemei pe care a invocat-o conţine foarte multe riscuri şi ameninţări. Deci presupune nişte consecinţe necontrolabile. Şi încă o dată mă refer... totuşi analiza impactului de reglementare, inclusiv consecinţele economice nu numai pentru sectorul vinicol, dar şi pentru sectoarele adiacente, nu a fost făcută. Şi, în această ordine de idei, este inadmisibil de a accepta această interdicţie în felul în care ea a fost prezentată.

Vă mulţumesc frumos.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Cuvînt are Alexandru Stoianoglo. Şi mai sînt înscrişi domnul Lazăr şi domnul Chirtoacă.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Mulţumesc, de procedură.

Stimaţi colegi,

Conform Regulamentului Parlamentului, aprobat, după cum menţionează domnul Ghimpu, de Fracţiunea Partidului Comuniştilor, prevede clar că luările de cuvînt pe marginea proiectelor de legi din partea deputaţilor se iau, se înscriu pînă la încheierea dezbaterilor şi prezentarea raportului de către preşedintele Comisiei. Noi observăm încălcarea Regulamentului, în momentul în care un deputat din partea Fracţiunii Partidului Comuniştilor, colegii din Coaliţia majoritară se înscriu în timpul luărilor de cuvînt. Este o încălcare a Regulamentului. Şi vă rog foarte mult să respectaţi procedura normativă a acestuia. Aceasta e.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Poftim, domnule Stoianoglo.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Cerem să fie excluse luările de cuvînt ale colegilor care s-au înscris: ale domnului Lazar şi ale domnului Chirtoacă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Este o pistă falsă, care este înaintată de către domnul Zagorodnîi. Deoarece luările de cuvînt în cadrul şedinţelor plenare la întrebările incluse în ordinea de zi, nu sînt reglementate în ordinea pe care dumnealui o spune. Ordinea menţionată de domnul Zagorodnîi se referă la declaraţiile deputaţilor.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Corect.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Dacă este vorba de declaraţii, într-adevăr, trebuie să fie înscris la începutul şedinţei. În rest, nu este vorba de înscrierea înainte de...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aveţi dreptate, domnule deputat.

Mulţumesc foarte mult.

Cuvînt are domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinte al Parlamentului.

 

Domnul Alexandru Stoianoglo vicepreşedinte al Parlamentului:

,

, , 20 . , 4 . , . . , , , , , . , .

, , ? , ? - ? , . .

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Are cuvînt domnul Lazăr. Nu, au loc luări de cuvînt.

Domnule deputat,

Îmi cer scuze, după... Vă rog frumos. Luare de cuvînt a fost. Şi s-a înscris, în listă este. Iată, aici, la mine este lista în care s-au înscris deputaţii. Dumneavoastră nu figuraţi în listă, cu părere de rău, domnule...

Poftim, domnule Lazar.

 

Domnul Valeriu Lazăr Partidul Democrat din Moldova:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Ieri, în cadrul şedinţei de Guvern, Ministerul Economiei a propus un raport colegilor din Executiv cu privire la sistemul de constrîngeri existente pentru mediul de afaceri în Republica Moldova.

Am analizat în detaliu care sînt aceste consrîngeri şi să ştiţi că una din constrîngerile cele mai sensibile pentru producătorii din acest sector este tocmai restricţia pe care a propus-o Guvernul Lazăr, să fie eliminată şi, de fapt, cifrele deja au fost aduse de către colegul nostru, domnul Stoianoglo. Am ascultat atent lecţia de economie, propusă nouă de domnul jurist Iurie Munteanu. Şi vreau să vă asigur că tot ce a spus dumnealui este corect. Totul este valabil într-o situaţie în care lucrurile sînt bune, nu sîntem în situaţie de criză, nu avem stocuri. Două roade de doi ani de zile, de fapt, le avem în stocuri. Şi ceea ce a spus dumnealui, repet, este absolut corect, atunci cînd ar fi o situaţie în care am avea deficitul de stocuri.

Şi, într-adevăr, Guvernul, în anumite situaţii, aşa spune Legea cu privire la activitatea economică externă, sau după reglementarea de către stat a activităţii economice externe, permite Guvernului şi chiar îl obligă, în situaţii excepţionale, cînd în ţară nu există stocurile necesare pentru asigurarea producerii naţionale, să limiteze anumite exporturi. Dar o face printr-un mecanism transparent de contigentare, de stabilire foarte transparentă a mecanismului, prin care are loc gestionarea acestor contingente.

Şi, de fapt, ce avem noi în realitate? În realitate, această restricţie era ocolită, stimaţi colegi, prin faptul că toţi erau canalizaţi la doi operatori, care sînt rezidenţi ai zonei economice libere. Pot să dau şi nume, dacă doriţi. Este vorba de o firmă cu pile mari la Palat, care era stabilită în calitate de rezident la Tvardiţa. Şi, de fapt, toţi operatorii din sector, care gemeau, de fapt, fiind blocaţi de creditele pe care nu le pot achita, toată marfa era pusă... gajată. Ei nu pot, nu se pot recredita pentru a colecta strugurii de la cetăţenii noştri. Intrăm în toamnă fără mijloace circulante şi cu stocurile de doi ani de zile. Şi, de fapt, toată lumea era trimisă administrativ către aceşti doi unici operatori, care aveau dreptul la export şi, de fapt, contra unor sume de bani, acest principiu era asigurat. Adică, oricum exportul avea loc, dragii noştri. Dar erau costuri exagerate, pînă la urmă, puse pe seama operatorilor, puse pe seama contribuabililor, puse pe seama cetăţenilor.

Nu vreau să iau prea mult timp, sînt limitat în timp, dar eu vă garantez că, dacă se va accepta, Guvernul va veni cu o informaţie foarte detaliată şi la acest subiect, şi la multe alte subiecte. Cum, mascîndu-se cu grija faţă de producătorul naţional, de fapt, avem instituit nu doar aici un sistem foarte intransparent, corupt şi criminal, dacă doriţi, de sustragere din circuitul economic a anumitor mijloace din folosul... în detrimentul unora pentru alţii. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Cuvînt are domnul deputat Dorin Chirtoacă. Conform Regulamentului două întrebări. Replică v-am oferit şi aţi luat cuvîntul aici. După... Poftim.

 

Domnul Dorin Chirtoacă Partidul Liberal:

Stimaţi colegi,

Stăteam în sală şi auzeam aici nişte afirmaţii vizavi de minus un litru exportat de divin din Republica Moldova în vrac, înseamnă minus un litru produs pînă la capăt în Republica Moldova. Şi aşa am început să gîndesc puţin asupra acestor aspecte de ordin economic, menţionate aici. Domnul Lazăr a spus foarte corect, ce însemna, de fapt, acea procedură. Însemna că operatorii, producătorii de vinuri, divinuri ş.a.m.d. din Republica Moldova, înainte să ajungă să exporte produsele de peste hotare, trebuiau să ajungă pe la unii din domnii prezenţi aici, în partea stîngă a sălii, comunişti, direct sau indirect, pe la aşa-numita , ghişeul unic, să lase acolo nişte bani şi legal, şi ilegal, şi după aceea să aibă dreptul de a exporta.

Şi lucrul acesta îl cunosc nu numai producătorii, dar îl cunosc deja şi simplii cetăţeni şi aceea care dau strugurii producătorilor de vin, fabricilor ş.a.m.d. Dar acesta este un aspect pe care l-a menţionat domnul Lazăr foarte exact. Eu aş vrea să mă refer la altceva. Bine. Minus un litru exportat din Republica Moldova, pardon, un litru exportat din Republica Moldova înseamnă minus un litru produs. Dar minus un cetăţean plecat la muncă peste hotare, un cetăţean plecat la muncă peste hotare nu înseamnă cumva minus un părinte pentru copiii din Republica Moldova? Sau, în unele cazuri, minus doi părinţi, din cauza lipsei de reforme în opt ani de zile? Sau un an de guvernare comunistă nu a însemnat cumva minus un an de drept al nostru de a fi membri ai Uniunii Europene şi de a fi parte a Uniunii Europene? (Aplauze.)

Dar 60 de ani de ocupaţie comunistă, nu a însemnat cumva minus vieţi, multe vieţi omeneşti, minus multe familii de gospodari din Republica Moldova deportaţi în Siberia? Ian, uitaţi-vă cîte minusuri a acumulat Partidul Comuniştilor de-a lungul timpului! Nu vă este cumva straniu? Şi ar trebui să vă fie ruşine să abordaţi lucrurile în asemenea mod!

Concurenţa dictează creşterea de tehnologii şi de performanţe. Daţi-le voie. Trebuia să le daţi voie agenţilor economici să fie liberi, să concureze şi să poată să ajungă nu doar să exporte în vrac, dar să producă divinuri şi vinuri de calitate înaltă, să îşi facă loc pe pieţele internaţionale, să nu ajungă să producă vin mai mult decît capacitatea de struguri din Republica Moldova de concentrate, datorită unor favorizări făcute iniţial. Dar să ajungă să poată să facă într-adevăr calitate şi să exporte.

Conform propunerii dumneavoastră, noi ar trebuie să interzicem ieşirea cetăţenilor Republicii Moldova peste hotarele Moldovei, să îi obligăm să stea în Moldova şi să producem Mercedes-uri, rachete, corăbii şi toate celelalte, pornind de la tehnologiile propuse de Partidul Comuniştilor. Aceasta propuneţi dumneavoastră? Lăsaţi agenţii economici să lucreze în concurenţă. Şi gîndiţi-vă la minusuri mai mari, tovarăşi minuşi. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Domnule Muntean,

Aţi fost vizat, da? Bine, dreptul la replică.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu am dreptul la replică. Da, eu am fost vizat. Deci cu titlu de replică pentru domnul inginer-mecanic Valeriu Lazăr. Argumentele invocate.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul, 3, vă rog.

 

Domnul Iurie Muntean:

Argumentele invocate, cele patru argumente.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deconectaţi microfonul nr. 3.

Microfonul nr. 4.

Eu vă rog, fără insultări. Vă rog eu, fără replici de felul acesta. Căci atunci, domnule jurist, am să vă spun eu ce notă să vă punem dumneavoastră ca jurist. Pretindeţi că sînteţi mare economist. Şi fără acestea, inginer şi nu ştiu ce! Cum nu vorbiţi la subiect, cum deconectez microfonul. Okey? Te-ai convins în aceasta?

Microfonul nr. 3 încă o dată, vă rog.

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu vă rog frumos, să nu mă tutuiţi, în primul rînd, şi, în al doilea rînd, să respectaţi aceleaşi standarde şi în privinţa colegilor din actuala guvernare.

Aşa, în ceea ce priveşte acele patru puncte, ele nu au nici o atribuţie la criză sau la lipsa de criză. Imaginea Moldovei, capacitatea noastră de a asigura producerea mărfurilor calitative nu are nici o atribuţie la criză. Şi acele patru puncte, acele patru ameninţări şi riscuri urmează a fi luate în consideraţie oricum în condiţii de criză, mai cu seamă în condiţii de criză sau în lipsa acesteia.

Pentru că sînt... era vorba de nişte chestiuni, de nişte valori care nu ţin de prezenţa sau lipsa crizei. Şi calitatea, şi imaginea ţării, şi comoara noastră care o reprezintă respectivele divinuri vechi de 5, 7, 9, 10 şi mai mulţi ani ş.a.m.d. Inclusiv analiza reglementării, analiza cazului regulator. Acestea sînt nişte lucruri care urmează a fi respectate, indiferent este criză sau nu este criză. Iată aceasta.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Domnule Preşedinte,

Vreau să atrag atenţia încă o dată, dreptul de replică se referă numai la declaraţii, dar nu la luări de cuvînt. Sîntem la stadiul de luări de cuvînt, replica aici nu se referă. Articolul 106 reglementează declaraţiile deputaţilor şi alineatul (4) vorbeşte despre dreptul la replică. În cazul luărilor de cuvînt, nu există un asemenea drept.

Mersi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Domnule Muntean,

Întoarceţi minutul înapoi.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Microfonul, sectorul nr. 1.

 

Domnul Ghenadie Morcov Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

În primă lectură se votează cu majoritatea de voturi. Nu este numaidecît de numărat voturile.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.2? 20.

Sectorul nr.3? 33.

Cu majoritatea voturilor, proiectul este adoptat în primă lectură.

Stimaţi colegi,

A venit propunerea pentru a vota proiectul în a doua lectură. Doar o singură modificare. La articolul 23 alineatul (2), de completat cu cuvintele cu excepţia celui exportat. Care sînt propunerile? Votăm în a doua lectură?

Microfonul nr. 1.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, mulţumesc.

Eu, ca preşedinte al Comisiei, desigur, sînt categoric împotriva acestui fapt ca noi să adoptăm modificări în lege la auz. Acesta e un moment. De aceea, propunerea rămîne ca toate propunerile care au fost făcute şi care pot fi făcute referitor la lege, trebuie să fie discutate în lectura a doua, în modul stabilit de Regulament. Dar dacă Parlamentul are intenţia să voteze în lectura a doua, atunci este necesar suplimentar, pentru stenogramă, ca autorul acestei propuneri să citească modificările la punctul corespunzător, articolul 23, pe care dumneavoastră doriţi să îl modificaţi. Dar pentru stenogramă trebuie să fie încă o dată citit.

Domnule Răducan,

Trebuie să ieşiţi pentru această problemă, dacă intenţia o să fie votarea pentru lectura a doua. Trebuie să fie corect, ceea ce, domnule Preşedinte, dumneavoastră propuneţi puţin nu corespunde cu ceea ce a fost spus de domnul Răducan.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

Pentru a nu crea discuţii şi pentru a definitiva şi propunerea domnului Răducan şi nu numai, în numele Guvernului, rugăm să votăm astăzi în primă lectură şi pentru următoarea şedinţă să ajustăm proiectul respectiv de lege şi îl votăm în lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Mă gîndeam că totuşi oamenii demult aşteaptă, dar sînt de acord. Guvernul a înaintat proiectul şi trebuie să ţinem cont de propunerea Guvernului.

Mulţumesc foarte mult.

Continuăm ordinea de zi. Următoarea chestiune a ordinii de zi este proiectul de Hotărîre privind eliberarea din funcţie a Procurorului General, raportor Comisia juridică, numiri şi imunităţi.

Vă rog, domnule Pleşca, la tribuna centrală.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi da citire raportului Comisiei juridice, numiri şi imunităţi asupra proiectului de Hotărîre a Parlamentului privind eliberarea din funcţie a Procurorului General.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului privind eliberarea din funcţie a Procurorului General şi materialele adiţionale şi relatează următoarele. La cererea depusă în Parlament, domnul Gurbulea Valeriu, Procuror General, solicită eliberarea sa din funcţia nominalizată în baza articolului 66 din Legea cu privire la Procuratură. La articolul 66 alineatul (1) litera b) şi alineatul (4) din Legea cu privire la Procuratură se prevede că, în cazul depunerii cererii din proprie iniţiativă, Procurorul General poate fi eliberat din funcţie, înainte de expirarea mandatului, de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului.

Avînd în vedere că cererea indicată mai sus se încadrează în prevederile legale, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu majoritatea voturilor membrilor ei, a hotărît să propună Legislativului pentru examinare şi adoptare proiectul de Hotărîre a Parlamentului din 1 octombrie 2009 privind eliberarea din funcţie a Procurorului General.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Întrebări văd că nu sînt.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

 

Stimaţi colegi,

Îmi permiteţi să supun votului proiectul de Hotărîre privind eliberarea din funcţie a Procurorului General.

În temeiul articolului 66 alineatul (1) litera b) şi alineatul (4) din Legea cu privire la Procuratură,

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

Articolul 1. Domnul Gurbulea Valeriu se eliberează la cerere din funcţia de Procuror General.

Articolul 2. Prezenta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 20.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

32? Cu 52 de voturi, proiectul de Hotărîre este adoptat.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Următoarea chestiune a ordinii de zi este proiectul de Hotărîre privind declararea vacanţei funcţiei de Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. Îmi permiteţi să vă aduc la cunoştinţă, cunoaşteţi cu toţii că a expirat mandatul în calitate de Guvernator al domnului Leonid Talmaci. Şi, în acest caz, Parlamentul trebuie să declare funcţia vacantă. Dau citire proiectului de Hotărîre şi supun votului.

Domnule Pleşca,

Raportor, da, vă rog.

 

Domnul Ion Pleşca Partidul Alianţa Moldova Noastră:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi da citire raportului Comisiei juridice, numiri şi imunităţi asupra proiectului de Hotărîre al Parlamentului privind declararea vacanţei funcţiei de Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.1184 din 1 octombrie 2009 privind declararea vacanţei funcţiei de Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei şi relatează următoarele.

În Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei, la articolul 23 se prevede că Guvernatorul Băncii Naţionale, care este concomitent şi Preşedintele Consiliului Băncii, se numeşte în funcţie pe un termen de 7 ani. În temeiul acestor prevederi, Parlamentul, prin Hotărîrea nr.1324 din 26 septembrie 2002 l-a numit pe domnul Talmaci Leonid în funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale al Moldovei, preşedinte al Consiliului de Administraţie pentru un termen de 7 ani.

Prin urmare, mandatul domnului Talmaci Leonid în funcţiile indicate a expirat la 26 septembrie 2009. Avînd în vedere că prezentul proiect corespunde cerinţelor legale, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cu majoritatea voturilor membrilor ei, a hotărît să propună Legislativului pentru examinare şi adoptare proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.1184 din 1 octombrie 2009 privind declararea vacanţei funcţiei de Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Văd că nu sînt întrebări.

Domnule preşedinte,

Luaţi loc.

A dorit să ia cuvînt doamna deputat Greceanîi. Vă rog.

 

Doamna Zinaida Greceanîi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Stimaţi colegi deputaţi,

Consider că este absolut incorect, dacă noi astăzi, pur şi simplu, anunţăm vacantă funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale, fără a da o apreciere, şi vreau să menţionez, o apreciere pozitivă a activităţii celui care a fost pînă în prezent Guvernator al Băncii Naţionale, domnul Talmaci, om de stat, care timp de 18 ani de zile a stat la cîrma Băncii Naţionale şi a întregului sistem bancar.

Trebuie să recunoaştem că datorită acestei personalităţi marcante, capacităţilor deosebite ale acestuia de consolidare, noi astăzi avem un sistem bancar-financiar durabil, destul de rezistent la diferite situaţii de criză atît din intern, cît şi de pe extern. Domnul Talmaci a stat la baza fondării sistemului bancar, la stabilirea şi asigurarea stabilităţii valutei naţionale, a ştiut să menţină independenţa Băncii Naţionale a Moldovei.

Performanţa şi durabilitatea sistemului bancar de la noi din ţară a fost înalt apreciată de organismele financiare internaţionale, fiind considerat acest sector unul dintre cele stabile din regiune şi aceasta în pofida, trebuie să recunoaştem, multiplelor provocări anume din interiorul ţării.

În acest context, în numele Fracţiunii PCRM, aş vrea să aduc mulţumiri domnului Talmaci pentru munca profesionistă depusă întru menţinerea independenţei financiare a Moldovei. Şi, desigur, este foarte regretabil că Parlamentul nu a avut grijă să îl invite astăzi pe domnul Talmaci la această şedinţă plenară, pentru ca să să îi spunem cu toţii: mulţumesc pentru activitatea depusă pînă în prezent.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să cred că atunci cînd vom aproba noul Guvernator al Băncii Naţionale, vom avea grijă ca nivelul de profesionalism şi aptitudini de consolidare a sistemului bancar să nu fie inferior nivelului celui care a exercitat această funcţie pînă în prezent, adică să nu fie inferior nivelului domnului Talmaci.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Cuvînt are domnul Lupu.

 

Domnul Marian Lupu Partidul Democrat din Moldova:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

O intervenţie foarte scurtă, dar una care, gîndesc eu, este importantă şi relevantă. Nu este un simplu exerciţiu de prezentare a demisiei, potrivit prevederilor Legii Guvernatorului Băncii Naţionale, conform uzanţei din data de 26 septembrie 2009 a marcat încetarea acestui mandat. Nu este un caz simplu. Să nu uităm că este vorba, într-adevăr, despre o persoană, despre o personalitate marcantă în viaţa economică, financiară din Republica Moldova, eu aş zice un personaj istoric, care a pus temelia sistemului bancar, sistemului financiar din Republica Moldova.

Şi gîndesc că la acest moment este o persoană care merită omagiul nostru, o persoană care merită expresiile de gratitudine pentru tot ce a făcut nu pentru cineva din sală, nu pentru atare sau atare partid politic, pentru ceea ce a făcut această personalitate pentru Moldova ca stat. Să ne aducem aminte pe scurt şi de introducerea valutei naţionale, respectiv politicile desfăşurate pentru consolidarea şi dezvoltarea sistemului bancar, pentru trecerea funcţionării acestui sistem pe bază de standarde europene, standarde internaţionale. Nu trebuie să uităm că sectorul bancar rămîne a fi unul dintre cele mai avansate sectoare, care au reuşit aplicarea standardelor europene, un lucru deosebit de important pe calea de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

În numele Alianţei pentru Integrarea Europeană, şi sper că colegii acceptă acest moment, eu vreau să îi mulţumim pe domnul Talmaci, chiar şi în absenţa dumnealui aici, şi este păcat că nu este aici. Să îi mulţumim pentru tot ce a făcut atît dumnealui, cît şi colectivului, echipei Băncii Naţionale, care a muncit asiduu şi a înregistrat într-adevăr rezultate marcante în dezvoltarea Republicii Moldova.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Îmi permiteţi, stimaţi colegi, să supun votului proiectul de Hotărîre privind declararea vacanţei funcţiei de Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr. 1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 2?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 21.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 3?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 3 33.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Cu 54 de voturi, proiectul de Hotărîre este adoptat. 54, da? Am înţeles corect?

Următoarea chestiune a ordinii de zi este informaţia privind situaţia în agricultură şi ramura vitivinicolă. Raportor domnul ministru Cosarciuc.

Vă rog, domnule ministru.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorat Parlament,

Dacă e să spunem cuvinte despre situaţia în agricultură şi, ca urmare, despre situaţia în economia naţională a Republicii Moldova, trebuie să menţionăm următoarele: datorită politicilor promovate pînă la momentul actual şi situaţiei care s-a creat în regiune şi în lume, agricultura Republicii Moldova şi industria agroalimentară trece printr-o perioadă de criză şi această criză se datorează, în primul rînd, faptului că noi sau guvernarea precedentă a promovat nişte politici distorsionate în ceea ce priveşte dezvoltarea acestei ramuri importante a economiei Republicii Moldova. Eu vreau să menţionez că în acest an noi vom avea o cădere a producţiei globale în agricultură şi în industria alimentară, adică în total cu 25% faţă de perioada... adică faţă de anul 2008.

Dacă e să mergem pe sectoare, adică situaţia în sectoarele din domeniul agroindustrial, în fitotehnie, aici avem probleme serioase, în primul rînd, cu stocurile care s-au creat din anii precedenţi. Chiar dacă gospodăriile agricole au recoltat în acest an 1 milion 190 mii tone de cereale de grupa I ..., însă problema cea mai importantă este realizarea acestei producţii şi a stocurilor din anii precedenţi. Dar avem o chestiune foarte şi foarte iarăşi deformată, atunci cînd în Republica Moldova noi avem aceste produse, continue importurile masive de produse alimentare şi mai ales în ceea ce priveşte grîul, făina şi produsele de panificaţie şi patiserie.

Numai în primele şapte luni ale anului 2009, în Republica Moldova au fost importate produse de grîu, făină, patiserie şi panificaţie de 30 milioane de dolari, ceea ce ne spune că noi iarăşi avem în domeniul acesta unele probleme în ceea ce priveşte protejarea pieţei interne şi stimularea producătorului autohton.

Anul acesta avem probleme serioase în ceea ce priveşte recoltarea sfeclei de zahăr. Acei care se ocupă în acest domeniu vor avea pierderi în jur de 500 de milioane de lei şi mai ales producătorii de sfeclă de zahăr. Avem o situaţie, să spunem aşa, nu chiar bună în sectorul... în ramura zootehnică. Şi, în primul rînd, s-au micşorat volumele de procesare a cărnii şi laptelui. Şi aici iarăşi avem aceeaşi situaţie, cînd exporturile în Republica Moldova, pînă în momentul de faţă, adică în 8 luni ale anului 2009, importul de carne în Republica Moldova a constituit 19 mii de tone. Acelaşi lucru se întîmplă şi cu produsele lactate.

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte industria de procesare. Adică, avem aceeaşi situaţie cînd întreprinderile care se ocupă de procesarea materiei prime agricole, mai ales complexul de producere a conservelor, au în stocuri conserve de 280 de milioane de lei şi este o situaţie cînd aceste întreprinderi, care se ocupă cu aceste activităţi, în principiu, nu prea au fonduri circulante de a continua activitatea. Şi, totodată, avem în Republica Moldova importuri de aceste produse şi situaţia este că sectorul respectiv are de suferit în continuare.

Cea mai dramatică situaţie o avem în complexul vitivinicol. Dumneavoastră cunoaşteţi de acum informaţia că avem astăzi întreprinderi de vinificaţie, care au în stocuri 20 de milioane decalitri de vinuri care nu pot fi vîndute. În afară de aceasta, întreprinderile de vinificaţie nu şi-au onorat obligaţiunile faţă de viticultori, care au livrat struguri pentru aceste întreprinderi. Această datorie este încă din anii 2006, 2007, 2008. Şi întreprinderile continue să aibă probleme cu fondurile circulante pentru continuarea activităţilor economice.

Am menţionat de acum cîteva cifre în ceea ce priveşte situaţia economico-financiară a întreprinderilor din sistemul de vinificaţie, în sectorul de vinificaţie, 1 miliard 300 la bănci, 2 miliarde 500 la agenţii comerciali, 3 miliarde jumătate şi lipsa de mijloace circulante pentru ca să continue cumpărarea strugurilor de la ţărani în anul 2009.

Totodată, vreau să menţionez că acest sector, mai ales viticultura, a avut de suferit din cauza politicii neadecvate în ceea ce priveşte exportul de struguri de soiuri tehnice. În anul 2008, în principiu, printr-o scrisoare simplă a Agenţiei Moldova-Vin, a fost blocat, practic, exportul de struguri de soiuri tehnice din Republica Moldova. Şi dacă în 2007 au fost exportate 70 mii tone de struguri, în 2008 3 mii 500. În acest an, a fost anulată această barieră la exportul de struguri şi acum vreau să vă spun că a început exportul de struguri în România şi în Ucraina. Aceasta va ameliora cumva situaţia sectorului viticol din Republica Moldova. Şi această măsură, votată astăzi de Parlament în primă lectură, în ceea ce priveşte eliminarea restricţiilor la exportul de distilate de vin, divinuri şi divinuri cupajate în vrac va permite ca agenţii economici din sectorul vinificaţiei să capete resurse financiare necesare ca să îşi continue activitatea în acest domeniu, care să spunem, suferă foarte mult din cauza suprareglementării. Unele din măsurile care vor fi promovate în acest domeniu este simplificarea a ceea ce priveşte procedurile la export. Aici noi trebuie să luăm cea mai importantă măsură şi sistemul de certificare în domeniul respectiv.

Stimaţi colegi,

Acest domeniu suferă şi din cauza neonorării obligaţiunilor statului faţă de agenţii economici. Şi vreau să vă amintesc că fondul de subvenţionare pentru susţinerea producătorilor agricoli în acest an a fost adoptat de Parlament în sumă... în valoare de 313,55 milioane de lei. Avem o datorie de 60 de milioane, care nu au fost plătite în această sumă.

În afară de aceasta, dumneavoastră cunoaşteţi procedura de restituire a TVA, plătită de agenţii economici, care fac livrări pe teritoriul Republicii Moldova. Aici avem o datorie de 110 milioane de lei. Şi atunci când colegii noştri spun că au lăsat ţara cu bani. Chiar şi nu demult deputatul Muntean a spus că bani au fost, dar acum ce s-a întâmplat? Bani nu sînt în buget. Eu cred că şi acesta este un exemplu ce s-a întîmplat în Republica Moldova şi aceste blocaje pe care le avem.

În afară de aceasta, bugetul de stat are datorii faţă de exportatori la restituirea taxei pe valoarea adăugată în sumă de 96 milioane de lei. Adică, acestea sînt obligaţiunile care trebuiau să fie plătite la timp. Şi vreau să vă spun că aceste datorii nu au apărut acum într-o săptămînă. Aceste datorii sînt încă şi la situaţia din iulie 2009. Adică, este o datorie pe care de acum o putem considera că este una istorică. Altă chestiune importantă este şi că datoriile faţă de agenţii economici, care au acordat servicii şi au livrat mărfuri instituţiilor bugetare, aici avem o datorie de 37 milioane de lei, care iarăşi este un impediment pentru activitatea normală a agenţilor economici din acest domeniu. Ca măsuri urgente care ar trebui să fie întreprinse, unele din măsuri care au fost de acum întreprinse de Guvernul actual: a fost eliminată restricţia privind exportul strugurilor de soiuri tehnice. Au fost eliminate restricţiile la exportul vinului în vrac. Şi a treia măsură care a fost de acum promovată astăzi: restricţiile la exportul distilatelor de vin şi al vinului în vrac.

O altă chestiune foarte importantă este că totuşi noi trebuie să revedem Legea cu privire la achiziţii publice. Eu cred că colegii noştri, care au activat în Ministerul Economiei, ştiu foarte bine că există harta albă a întreprinderilor mici şi mijlocii din Uniunea Europeană. Acolo este foarte clar scris că, în primul rînd, la achiziţii publice trebuie să aibă acces întreprinderile mici şi mijlocii din ţara respectivă. Şi aici noi trebuie să modificăm Legea cu privire la achiziţii publice. O altă măsură importantă este ca noi să aplicăm articolul 15 din Legea cu privire la tariful vamal în ceea ce priveşte declararea şi determinarea valorii în vamă, aşa cum prevede legislaţia, ca să putem face aceste, să spunem, reglementări netarifare, tarifare la importurile de produse alimentare.

O măsură importantă este ca noi să facem o simplificare a procedurilor la export şi a certificării producţiei pentru export. O altă măsură foarte importantă, pe care şi-a propus-o Guvernul actual, este ca exporturile din Republica Moldova să fie printr-un ghişeu unic. Dar ghişeu unic aceasta nu înseamnă, de pildă, că printr-un punct vamal sau printr-o instituţie care se află într-un loc. Se are în vedere ghişeu unic, care să fie pus în baza sistemelor informaţionale. Este o măsură foarte importantă pentru a crea condiţii pentru acei care fac exporturi din Republica Moldova.

O altă măsură importantă, pe care Guvernul actual o va promova pentru redresarea situaţiei în domeniul respectiv, este stimularea achiziţiei de struguri şi stimularea producerii distilatelor de vin, ceea ce am menţionat noi astăzi aici, în şedinţa Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Noi, Guvernul actual, vom promova politicile respective în domeniul agroalimentar, care să permită redresarea situaţiei. Şi, în primul rînd, aş dori să... noi, în conformitate cu acele cerinţe pe care le avem şi pe care şi le-a asumat Republica Moldova faţă de Organizaţia Mondială a Comerţului, dar, totodată, şi în conformitate cu acele posibilităţi pe care ni le permite acest AAcord, să putem să avem, să promovăm acele măsuri care să ne permită redresarea situaţiei în domeniul agroalimentar al economiei Republicii Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpi:

Mulţumim, domnule ministru.

Luăm act. Întrebări referitoare la informaţie nu se pun.

Mulţumim frumos.

Următoarea chestiune a ordinii de zi informaţie privind situaţia în menţinerea ordinii publice şi în combaterea criminalităţii. Prezintă domnul ministru al afacerilor interne Victor Catan. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Victor Catan ministrul afacerilor interne:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Vă mulţumesc, în primul rînd, de posibilitatea de a vă informa despre situaţia infracţională în republică, despre starea de lucruri din cadrul Ministerului de Interne pentru ameliorarea situaţiei existente. Pe parcursul perioadei de 9 luni ale anului 2009, în special după alegerile parlamentare din 29 iulie anul curent, situaţia infracţională în republică are o tendinţă de diminuare cu 7,1%, fiind înregistrate 14 760 de infracţiuni. Procurorului i-au fost remise pentru finisarea urmăririi penale 86,5 % din cauzele penale, aflate în gestiunea MAI, iar în instanţele judecătoreşti 52,5 % din dosare.

În urma măsurilor preventiv-profilactice desfăşurate, s-a reuşit reducerea infracţiunilor excepţional de grave cu 16,1%, deosebit de grave cu 55% şi celor grave cu 8,4%. Concomitent, în 17 raioane ale republicii s-a constatat o creştere a nivelului criminalităţii şi în special Ceadîr-Lunga cu 45,7%, Briceni cu 22,5%, Comrat cu 21,2 %, Ştefan-Vodă cu 15,4%, Ocniţa cu 11,8%, Străşeni cu 11,5%, Basarabeasca cu 10,6%.

Personal, nu sînt satisfăcut de organizarea activităţii în curmarea criminalităţii în municipiul Chişinău, unde situaţia infracţională este complicată, sînt înregistrate circa 30,5 % de crime, în pofida amplasării în cadrul Chişinăului a unei jumătăţi din numărul efectivului, destinat pentru menţinerea ordinii publice. Factorii care au influenţat dinamica infracţională în aceste localităţi sînt cunoscute de conducerea MAI şi întreprinde măsuri adecvate cu acordarea ajutorului practic pentru stabilizarea situaţiei criminogene.

Onorată asistenţă,

Cu toate măsurile de profilaxie, întreprinse în perioada nominalizată, s-a înregistrat o creştere a infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei cu 2,5%. Inclusiv a omorurilor, a vătămărilor intenţionate ale integrităţii corporale, a căror descoperire fiind relativ de 95%. Este de menţionat că, preponderent, aceste crime au fost comise fără premeditare în sfera relaţiilor sociale dintre cetăţeni din ostilitate şi agresivitate, influenţate de folosirea excesivă a alcoolului.

Trezeşte îngrijorare majorarea numărului de tîlhării comise de la începutul anului, care s-au mărit cu 22,2%, şi de răpiri ale mijloacelor de transport cu circa 60%, fiind asigurată stabilirea autorilor pe aceste categorii de infracţiuni, respectiv, 95% şi 98%. În acest context, ţin să remarc faptul că subiecţii acestor crime sînt persoane din categoria social-vulnerabilă, consumatori de droguri, persoane cu antecedente penale şi minorii rămaşi fără supravegherea părinţilor. Iar una din cauzele comiterii răpirilor este neglijenţa unor proprietari ai unităţilor de transport. În scopul prevenirii fenomenului infracţional, Ministerul Afacerilor Interne întreprinde măsuri organizatorice şi practice întru stabilizarea situaţiei.

Destul de complicată este situaţia şi la compartimentul accidente rutiere, deşi, în general, numărul accidentelor rutiere este în scădere, ne îngrijorează nivelul de creştere a gravităţii acestor accidente. De la începutul anului curent, în urma impactului au decedat 307 persoane, altele 24 de mii sînt traumate. Cauzele principale care favorizează această situaţie este nivelul slab de pregătire a conducătorilor auto, consumul de alcool la volan, calitatea proastă a drumurilor ţării, în special a celor de nivel local, cantitatea nesatisfăcătoare de indicatoare instalate şi lipsa marcajelor rutiere. În scopul redresării situaţiei agravante, Ministerul Afacerilor Interne, în termen restrîns, va propune Guvernului un plan complex de măsuri, cu implementarea tuturor autorităţilor competente în acest domeniu.

Stimaţi deputaţi,

De către serviciile specializate ale Ministerului de Interne a fost anihilată activitatea a 16 grupări criminale, dintre care 7 specializate în trafic şi realizarea substanţelor narcotice în proporţii mari, o grupă specializată în domeniul, care, prin înşelăciune a creditelor, au cauzat un prejudiciu bancar de 1 milion 800 mii de lei, patru grupări specializate în comiterea jafurilor şi tîlhăriilor, cîte una pe reţele de proxenetism, acte de şantaj, excrocherii şi fals de acte naţionale.

Sînt convins că Ministerul Afacerilor Interne este capabil să asigure controlul pe toate liniile de activitate încredinţate într-o prevenire a infracţiunilor, menţinerea ordinii publice, precum şi starea protecţiei civile şi apărării împotriva calamităţilor naturale. În cazul parvenirii informaţiei cu privire la careva evenimente care ar destabiliza situaţia, Ministerul de Interne va asigura informaţia permanentă şi oportună autorităţilor centrale şi cele care sînt vor fi vizate.

Referindu-mă la acţiunile de protest din 29 30 septembrie 2009, care au avut loc în municipiul Chişinău, menţionez că, în urma măsurilor operative desfăşurate, au fost stabiliţi organizatorii acestor acţiuni. În spatele acestora activează mişcări cu caracter extremist, naţionalist, dintre care se evidenţiază Asociaţia obştească Salvgardare, lider Maia Laguta, şi Partidul Naţional Bolşevic din Moldova, lider Alexandru Lomachin.

Toţi organizatorii au fost preîntîmpinaţi privind răspunderea care va surveni pentru încălcarea Legii cu privire la întruniri. Şi în prezent poliţia monitorizează prin pîrghiile existente acţiunile de mai departe a acestora. Fiţi convinşi, poliţia nu va aplica violenţă, va asigura desfăşurarea paşnică a acestor manifestaţii.

Pentru organizarea bunei desfăşurări a summit-ului ţărilor CSI din 8 9 octombrie curent a fost elaborat şi pus în aplicare un plan de măsuri complexe cu caracter profilactic. Vasăzică, veţi observa activităţile noastre în toate domeniile de activitate.

Onorată asistenţă,

După investirea în funcţie, am vizitat, practic, toate subdiviziunile de ramură ale Ministerului de Interne, s-a discutat cu efectivul, s-au trasat sarcini concrete vizavi de tactica şi metoda de activitate pe viitor, precum şi s-au identificat problemele prioritare care urmează a fi soluţionate. În acest sens, a fost elaborat şi prezentat în Guvern proiectul noii Concepţii de reformă a Ministerului Afacerilor Interne, axat pe următoarele principii de activitate ale Ministerului şi obiectivele de importanţă majoră cum ar fi: asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, evitarea cazurilor de tortură, tratament inuman şi degradant faţă de cetăţeni şi mai cu seamă faţă de persoanele deţinute, respectarea strictă a legislaţiei în vigoare şi a disciplinei de serviciu, combaterea corupţiei, descentralizarea serviciilor MAI şi implementarea Concepţiei Poliţiei comunitare, asigurarea neutralităţii politice, adică depolitizarea efectivului Ministerului Afacerilor Interne, demilitarizarea treptată a poliţiei.

Este necesar să vă aduc la cunoştinţă că în cadrul MAI există şi funcţionează un nucleu profesionist, care este capabil şi doreşte să îndeplinească obligaţiunile privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, combaterii criminalităţii şi asigurării ordinii publice. În prezent, se întreprind toate măsurile pentru revenirea la normal a activităţii, identificarea şi debarasarea de efectivul de comandă, care nu îşi onorează obligaţiunile de serviciu, promovează interese de grup, sînt corupţi sau încalcă drepturile şi libertăţile legale ale cetăţenilor.

La momentul actual, se examinează materialele şi informaţiile cu referinţă la implicarea unor colaboratori de poliţie în afaceri dubioase. În privinţa lor vor fi luate decizii conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Concomitent, pentru cercetarea multilaterală şi obiectivă a evenimentelor din aprilie curent va fi formată o Comisie specială care va examina din punct de vedere profesional acţiunile poliţiei în cazul evenimentelor din aprilie.

Totodată, folosindu-mă de ocazia de astăzi, vreau să mă adresez către Procurorul General nou-desemnat în funcţie, care va fi desemnat, cu rugămintea de a lua sub un control riguros mersul urmăririi penale pe încălcările şi infracţiunile comise în aprilie curent, pentru a nu admite defăimarea procesului de stabilire a adevărului pe fiecare caz în parte.

Vreau să menţionez: aseară am fost solicitat de persoanele care sînt trase la răspundere la Procuratura Generală, vreo 5 persoane, la a căror întîlnire eu am fost disponibil, dar cînd am venit în sala mare a Colegiului, am văzut că s-a adunat întreg efectivul Poliţiei Criminale. Le-am spus care este poziţia Ministerului de Interne şi cea personală a ministrului: de a cerceta obiectiv sub toate aspectele tot ce s-a întîmplat. Am fost vizat şi vă spun cu toată certitudinea: ei sînt revoltaţi pentru faptul că au găsit pe ultimii pentru a răspunde de ceea ce s-a întîmplat. Anume aceşti ofiţeri au fost acei care au făcut acţiuni oficiale, vasăzică, care au fost identificaţi ca persoane. Şi eu aş dori ca Procurorul General să tragă atenţie. Cu toate acestea, aceşti ofiţeri, întreaga sală, au cerut să se examineze care a fost atitudinea conducerii Ministerului de Interne că a comis asemenea devastare. Cunoaşteţi faptul că pe orice caz, cît de mic ar fi, totdeauna se dau şi aprecieri conducerii. Cu părere de rău, noi aprecierile nu le-am văzut, dar am văzut avansări în grade, decoraţii şi alte chestiuni.

Stimaţi deputaţi,

Conducerea Ministerului, cît şi întreg efectivul MAI conştientizează sarcinile care sînt în faţa noastră privitor la combaterea criminalităţii şi întru ameliorarea acesteia activitatea Ministerului de Interne va fi axată pe următoarele priorităţi:

organizarea şi asigurarea ordinii publice în perioada desfăşurării summit-ului CSI;

intensificarea măsurilor operative de investigare îndreptate în prevenirea şi curmarea criminalităţii grave;

anihilarea rămăşiţilor grupărilor criminale;

combaterea efectivă a traficului de persoane, droguri şi migraţiei ilegale;

restabilirea autorităţii poliţiei şi credibilităţii populaţiei în supremaţia legalităţii şi respectării drepturilor omului în activitatea organelor afacerilor interne;

asigurarea unei colaborări eficiente şi durabile cu autorităţile administraţiei publice locale în identificarea şi înlăturarea oportună de comun a aspectelor criminogene ale societăţii noastre;

consolidarea capacităţilor resurselor umane, utilizarea celor mai moderne principii în formarea poliţistului, dezvoltarea aspectului estetic şi de cultură generală a personalului;

acordarea atenţiei deosebite activităţilor de prevenire şi profilaxie a crimelor;

apropierea poliţiei de interesele cetăţenilor, ridicarea imaginii poliţistului în societate, obiectivul principal fiind: poliţistul trebuie să devină un exemplu pentru cetăţeni;

modificarea sistemului de evaluare a activităţii poliţiei. Avem în vedere înregistrarea totală a tuturor cauzelor de infracţiune, lichidarea latentităţii tăinuirii crimelor. Fiecare caz va fi cercetat sub toate aspectele şi persoanele vinovate de tăinuiri, de abuzuri în acest domeniu vor fi trase la răspundere conform legii;

crearea imaginii noi a poliţiei în societate prin comunicarea sinceră şi deschisă cu cetăţeni şi societatea civilă;

încurajarea colaboratorilor poliţiei pentru exercitarea funcţiilor de serviciu;.

colaborarea cu autorităţile publice centrale şi locale;

înfiinţarea cît mai urgentă a reformelor în conformitate cu standardele europene în scopul creării Poliţiei comunitare în conformitate cu concepţii elaborate şi supuse experţilor străini;

consolidarea integrităţii efectivului MAI;

fortificarea capacităţilor Direcţiei Securitate Interne;

lupta permanentă cu fenomenul corupţiei şi protecţionismului în rîndurile poliţiştilor;

extinderea colaborării cu alte instituţii statale şi internaţionale, dotarea tehnico-materială adecvată.

În încheiere, vreau să vă raportez că efectivul Ministerului de Interne va întreprinde toate măsurile cuvenite pentru a ţine sub control situaţia infracţională, va întreprinde măsurile cuvenite pentru stoparea actelor de violenţă, de încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Şi rugăm susţinerea dumneavoastră în iniţiativele care vor parveni pe parcursul activităţii noastre.

Vă mulţumesc de atenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule ministru.

Luăm act, stimaţi colegi.

Este o informaţie. Întrebări nu se pun. Următoarea chestiune a ordinii de zi informaţie privind participarea delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 28 29 septembrie.

Doamnă Guţu,

Vă rog.

 

Doamna Ana Guţu Partidul Liberal:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

În conformitate cu decizia Parlamentului Republicii Moldova din 25 septembrie 2009, delegaţia Republicii Moldova în noua sa componenţă s-a deplasat la Consiliul Europei, la Strasbourg, Franţa, pentru a participa la lucrările sesiunii de toamnă a APCE din 28 septembrie 2 octombrie 2009. La sesiunea APCE, din partea Republicii Moldova nu au participat deputaţii PCRM domnul Vladimir Voronin şi domnul Vladimir Ţurcan.

În ordinea de zi a sesiunii au fost incluse două întrebări ce vizează Republica Moldova şi anume: Raportul de monitorizare a organizării alegerilor din 29 iulie 2009, documentul 12009, şi Raportul Comisiei pentru respectarea angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, Comisia pentru monitorizare privind funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova, îndeplinirea Rezoluţiei 1666.

Pe parcursul zilelor de 29 30 septembrie, delegaţia Republicii Moldova a participat la şedinţele în plen ale APCE, a participat la votarea secretarului General al Consiliului Europei, care a fost ales marţi, 30 septembrie, cu majoritatea voturilor. Astfel, mandatul de 5 ani pentru postul de Secretar General al Consiliului Europei i-a revenit domnului Thorbjørn Jagland, preşedintele Parlamentului Norvegiei.

Pe lîngă aceasta, membrii delegaţiei au participat şi la lucrările comisiilor permanente ale APCE, la lucrările grupurilor politice, în special ale Comisiei pentru monitorizare şi Comisiei pentru regulament, imunităţi şi afaceri instituţionale. În şedinţele grupurilor politice, membrii delegaţiei au solicitat sprijinul colegilor pentru aprobarea Raportului de monitorizare privind funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova şi votarea Rezoluţiei pe marginea respectivului raport, care are, de fapt, loc astăzi şi urmează a fi finalizat pînă la orele 13.00.

Iniţial, chestiunea vizînd Raportul de monitorizare a Comisiei pentru respectarea angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei era inclusă în ordinea de zi pentru marţi, 30 septembrie. Ulterior, un grup numeros de membri ai Biroului APCE a solicitat mai mult timp pentru dezbateri pe marginea unui vast raport ce viza funcţionarea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, iar Biroul APCE a votat cu majoritatea de voturi pentru modificarea ordinii de zi şi reportarea problemei vizînd funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova pentru astăzi, vineri, 2 octombrie.

La 29 septembrie, membrii delegaţiei au fost invitaţi la şedinţa Comisiei pentru respectarea angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, în cadrul căreia doamna Josette Durrieu, care este şi raportor pentru Republica Moldova, a expus conţinutul Raportului de monitorizare în ceea ce priveşte funcţionarea instituţiilor democratice în Republica Moldova şi a propus spre dezbatere proiectul de Rezoluţie pe marginea acestui raport. În respectivul document este descrisă în detalii situaţia postelectorală din Republica Moldova. Este dată aprecierea cadrului instituţional, se menţionează dezvoltarea previzibilă a evenimentelor politice şi sînt formulate soluţii posibile pentru a fi urmate şi realizate, cît şi necesitatea îndeplinirii tuturor recomandărilor Rezoluţiei APCE 1666.

La această rezoluţie a fost anexat şi un adendum în care sînt specificate toate evenimentele ce ţin de procesul de transfer al puterii. În discuţiile în cadrul Comisiei de monitorizare, doamna Josette Durrieu a menţionat faptul că în Republica Moldova, la ora actuală, nu există criză politică, accentuînd anume această constatare, ci, de fapt, s-a creat un blocaj constituţional. Deoarece nici Alianţa pentru Integrare Europeană şi nici PCRM nu au numărul suficient de voturi pentru a vota Preşedintele Republicii Moldova.

Pe de altă parte, doamna Durrieu a insistat asupra faptului că în Republica Moldova procesul de transfer al puterii are loc în strictă prevedere cu Constituţia Republicii Moldova. Şi în raport au fost stenografiate toate etapele, de la prima şedinţă a Parlamentului Republicii Moldova pînă la instaurarea noului Guvern de coaliţie.

În proiectul Rezoluţiei, care va fi cu siguranţă adoptat astăzi în sesiunea plenară a APCE, posibil cu unele amendamente, care au fost recepţionate pînă ieri, ziua de joi, 1 octombrie, sînt menţionate următoarele amendamente, citez din proiectul de Rezoluţie:

1. APCE regretă desfăşurarea evenimentelor postelectorale din aprilie 2009.

2. În Rezoluţia, 1666 APCE a condamnat violenţele din 7 aprilie şi cheamă în continuare Guvernul Republicii Moldova să demareze o anchetă independentă şi aprofundată, obiectivă pe marginea acestor evenimente pentru elucidarea premiselor violenţelor comise.

3. APCE salută repunerea în libertate a tuturor cetăţenilor arestaţi după evenimentele din 7 aprilie şi cheamă noile autorităţi ale Republicii Moldova să publice imediat, după ce va recepţiona, Raportul Comitetului pentru prevenirea torturii şi tratamentelor inumane şi degradante, elaborat în timpul vizitei membrilor CPETE din 27 31 iulie 2009.

4. APCE notează că alegerile din 29 iulie au fost administrate, în mare parte corect, în conformitate cu standardele internaţionale, însă campania a fost totuşi viciată de manevre subtile de intimidare şi prin parţialitatea sau nu în obiectivitatea acoperirii imediatice.

5. APCE felicită cetăţenii Republicii Moldova pentru activismul în participarea la alegerile din 29 iulie 2009, însă constată aceleaşi deficienţe în organizarea procesului electoral, care au fost semnalate în timpul alegerilor din 5 aprilie 2009. În acest sens, APCE cheamă actualul Parlament al Republicii Moldova să reia foarte rapid cooperarea cu Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, în vederea ameliorării Codului electoral, în scopul de a crea o bază solidă pentru asigurarea unor alegeri libere şi echitabile pe viitor.

6. APCE consideră că, imediat după formarea tuturor instituţiilor statului, noua guvernare va trebui să demareze reforme profunde, inclusiv modificarea Constituţiei prin noi amendamente în scopul creării garanţiilor democratice reale şi prevenirii situaţiei de blocaj instituţional şi politic pe viitor.

7. APCE consideră că îndeplinirea tuturor prevederilor Rezoluţiei 1666, dar şi a tuturor recomandărilor sale referitor la funcţionarea instituţiilor democratice din Republica Moldova trebuie să constituie o prioritate pentru noile instituţii ale statului.

Pe parcursul acestor două zile membrii delegaţiei Republicii Moldova s-au întîlnit cu membrii delegaţiilor naţionale la APCE ale Ucrainei, Norvegiei, României, Rusiei. S-a întîlnit, de asemenea, cu recent desemnatul interimar reprezentant al Consiliului Europei în Republica Moldova şi a avut şi o întîlnire cu domnul Mateus Soria, care este Secretarul General al APCE. S-a întîlnit de asemenea cu domnul Jean Louis Laurens, care este Directorul General al Directoratului pentru Democraţie şi Afaceri Politice. Şi am primit asigurarea din partea tuturor oficialilor europeni, care sînt şi înalţi responsabili europeni, de fermitatea angajamentelor pe care şi le asumă vizavi de noua putere din Republica Moldova şi asistenţa pe care ne vor acorda pe viitor în parcursul european al Republicii Moldova.

În dialogul iniţiat cu oficialii APCE, delegaţia Republicii Moldova a reiterat deschiderea Alianţei pentru Integrare Europeană în ceea ce priveşte fortificarea statului de drept, relansarea funcţionării instituţiilor democratice în Republica Moldova, respectarea cu stricteţe a tuturor angajamentelor asumate faţă de Consiliul Europei şi instituţiile europene, inclusiv prin: asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, independenţei justiţiei, libertăţii presei, libertăţii de exprimare.

Membrii delegaţiei Republicii Moldova au solicitat asistenţă şi în vederea participării experţilor europeni la lucrările Comisiei naţionale care se va ocupa de elucidarea evenimentelor din 7 aprilie şi ceea ce s-a întîmplat după aceste evenimente.

Din păcate, pe parcursul acestor două zile, Republica Moldova a devenit subiect de discuţie în ceea ce priveşte contestarea din motive formale a împuternicirilor noii delegaţii a Republicii Moldova la APCE. Această contestare a fost făcută în şedinţa plenară a APCE din 29 septembrie în dimineaţa zilei de către deputatul APCE domnul Kox din Olanda, care este şi preşedintele grupului politic parlamentar al Stîngii Europene Unite, din care au făcut parte şi foştii membri ai delegaţiei Republicii Moldova la APCE, care sînt şi membri ai PCRM.

Deputatul olandez a contestat împuternicirile noii delegaţii în baza articolului 7, punctul 1, litera b) din Regulamentul APCE, prin care, citez: Orice deputat prezent în sală are dreptul să conteste din motive formale împuternicirile unei delegaţii naţionale. Şi în baza articolului 6, punctul 2 din Regulamentul APCE, în care se stipulează, citez: Delegaţiile naţionale trebuie să fie constituite de o aşa manieră încît să asigure reprezentarea echitabilă a partidelor sau grupurilor politice existente în parlamentele lor.

Pe lîngă aceasta, deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova din partea PCRM Maria Postoico, Vladimir Ţurcan şi Grigore Petrenco au expediat o scrisoare pe numele preşedintelui Comisiei pentru regulament, imunităţi şi afaceri instituţionale a APCE, în care contestă legalitatea deciziei Parlamentului Republicii Moldova, deoarece componenţa delegaţiei nu era completă şi contravine articolului 6 din Regulamentul APCE. Autorii scrisorii solicitau deplasarea la APCE a delegaţiei vechi a Republicii Moldova.

Problema a fost discutată în cadrul Comisiei pentru regulament, imunităţi şi afaceri instituţionale marţi, 30 septembrie, la care a fost invitată subsemnata, iar proiectul raportului Comisiei care a fost supus de către şi preşedintele Comisiei domnul Geon Breiner, dar şi ceilalţi membri, a fost foarte clar şi univoc, citez din acest proiect concluzia: Lista membrilor delegaţiei moldoveneşti asigură o reprezentativitate echitabilă a grupurilor politice ale Parlamentului moldovenesc. Comisia propune ca Asambleia să ratifice împuternicirile delegaţiei moldoveneşti. Ceea ce şi s-a întîmplat miercuri, 31 septembrie, în şedinţa plenară a APCE, împuternicirile delegaţiei Republicii Moldova la APCE au fost ratificate.

Acest incident a fost atribuit unui şir de precedente, care au mai avut loc în istoria APCE, însă ele au fost foarte puţine. Şi, desigur, din păcate, în opinia raportorilor APCE din Comisia pentru respectarea angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, acest incident nu a adus deloc plusvaloare la imaginea Republicii Moldova pe plan internaţional, inclusiv la Consiliul Europei.

Delegaţia Republicii Moldova la APCE regretă acest incident, însă doreşte să exprime recunoştinţa pentru acei deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova care le-au acordat onoarea să reprezinte Republica Moldova la APCE.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, doamnă Guţu.

Luaţi loc, vă rog.

Următoarea chestiune constituirea grupului parlamentar pentru pregătirea componenţei Comisiei pentru elucidarea evenimentelor din aprilie 2009.

Domnule Petrenco,

A avut loc doar o informaţie, aşa cum a făcut-o şi domnul ministru al agriculturii şi industriei alimentare, şi domnul ministru de interne, nu au loc dezbateri. Şi, vă rog, acum fracţiunile să delegaţi cîte un reprezentant în acest grup care să pregătească componenţa nominală a Comisiei, funcţiile ei, timpul şi tot absolut. A avut loc doar o informaţie şi atît. De procedură? La ce procedură? Aceasta e informaţie. Procedură nu există la informaţie. Procedura există la adoptarea unui proiect de lege, unei hotărîri.

Vă rog, microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule Preşedinte,

Noi propunem în acest grup de lucru, din partea grupului parlamentar Alianţa Moldova Noastră, candidatura domnului Ion Pleşca.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ion Pleşca, da? Aşa, Ion Pleşca.

Poftim, următoarele fracţiuni.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatolie Şalaru Partidul Liberal:

Fracţiunea Partidului Liberal propune candidatura domnului Valeriu Nemerenco.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Valeriu Nemerenco. Bine.

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat din Moldova va fi reprezentat în cadrul acestui grup de lucru de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinte al Parlamentului.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Alexandru Stoianoglo.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi Partidul Liberal Democrat din Moldova:

Fracţiunea PLDM va fi reprezentantă în acest grup de lucru de domnul Mihai Godea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mihai Godea.

Poftim, Fracţiunea Partidului Comuniştilor, vă rog.

Microfonul nr.3, vă rog.

 

Doamna Maria Postoico Partidul Comuniştilor din Republica Moldova:

Din partea Fracţiunii PCRM se propune domnul Zagorodnîi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnul Zagorodnîi, da? Cine este pentru constituirea acestui grup de lucru pentru pregătirea componenţei Comisiei şi funcţiei, mai corect proiectul de hotărîre privind elucidarea evenimentelor din aprilie, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea. Împotrivă? Unanim, da?

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi s-a epuizat.

Vă mulţumesc.

O zi bună în continuare.

Îmi cer scuze. Declaraţiile, vă rog. S-a înscris la declaraţie doamna Galina Balmoş.

Vă rog, doamnă Balmoş, la tribuna centrală.

Vă rog, stimaţi colegi, luaţi loc în sală. Şedinţa încă nu s-a încheiat. Îmi cer scuze, m-am grăbit. S-au înscris pentru declaraţii doi colegi de ai noştri. Vă rog, luaţi loc.

 

Doamna Galina Balmoş:

Onorat Parlament,

Abia o săptămînă în urmă, Coaliţia Liberal Democrată a format noul Guvern, adoptînd grabnic şi fără prea multe discuţii, într-o manieră de neconceput pentru o pretinsă guvernare democratică, un Program departe de cel electoral.

De fapt, noua guvernare nici nu a dorit să asculte întrebările şi propunerile deputaţilor comunişti, ca de fiecare dată. De fapt, se pare că pentru că s-au temut să nu pară ridicoli prin răspunsurile vagi şi lipsite de conţinut. Nu s-au lăsat aşteptate şi aşa-zisele noutăţi ale Guvernului, zis al schimbărilor. Mai întîi prin decizia Consiliului municipal, încuviinţată de noul Prim-ministru, majorarea tarifelor pentru apă şi transport public, anularea facilităţilor pensionarilor la călătorie gratuită. Decizie care a trezi nemulţumirea locuitorilor oraşului Chişinău, mai cu seamă a pensionarilor.

Apoi prin Hotărîrea Guvernului, stoparea, adică anularea majorărilor de salarii unor categorii de bugetari, preponderent funcţionarilor publici, militarilor, prevăzută şi adoptată de către guvernarea comunistă. Nu au riscat să anuleze completamente majorarea şi pentru pedagogi, aplicînd doar coeficientul de regres. Interesant, de ce aceste categorii de salariaţi au fost marginalizaţi? Se pare că militarii şi funcţionarii nu constituie electoratul dumneavoastră, domnilor cvasidemocraţi.

Dacă actuala guvernare s-a autodeclarat salvatoare a poporului, iar în denumirea Programului sună cuvîntul bunăstare, aceste decizii denotă ori incompetenţă, ori ignorarea tuturor cetăţenilor şi mai întîi a celor care i-au ales, a celor care le-au crezut promisiunilor electorale.

Programul guvernării liberale nu conţine nici o prioritate de ordin social, nici un indicator de bunăstare. Nu sînt prevederi privind majorarea salariilor, promisă în campania electorală. Indexarea anuală a pensiilor şi a altor prestaţii sociale. Dacă în Program se prevede menţinerea mecanismului de indexare a pensiilor, atunci declaraţiile de ieri sînt absolut în contrazicere cu aceste deziderate.

În cadrul conferinţelor de presă miniştrii anunţă viitoarele reduceri ale cheltuielilor de personal, ce ar însemna aceste reduceri? Poate viitoarele disponibilizări în masă a celor 6 000 de pedagogi, precum şi a altor bugetari? Apropo, pentru realizarea acestui deziderat, în Program este prevăzută simplificarea procedurii de disponibilizare a angajaţilor. V-aţi declarat atît de europeni, dar cum rămîne cu recomandările autorităţilor europene privind parteneriatul social?

Miniştrii actuali au menţionat şi despre reducerea transferului de la bugetul de stat spre bugetul asigurărilor medicale, ceea ce, evident, va atrage reducerea pachetului de servicii, poate a salariilor sau a categoriilor de beneficiari ai asigurărilor din contul statului. E clar că explicaţiile sînt extrem de banale comuniştii sînt de vină. Aceste justificări au devenit foarte convenabile noii conduceri.

E ştiut că incompetenţii caută vinovatul, iar ceilalţi lucrează, caută soluţii. Ori noi în 2001 am căutat vinovatul salariilor şi pensiilor neachitate mai bine de 10 12 luni? Ori atunci caznaua era plină? Ori nu în timpul guvernării comuniste au avut loc o serie de calamităţi naturale, secetă nemaivăzută, inundaţii devastatoare, interdicţii ale exportului de vinuri şi produse agricole în Rusia, majorarea preţurilor la gazele naturale, stoparea livrărilor de gaze? Dar în toate aceste condiţii, crize, condiţii extreme nu ne-am lamentat şi nu ne-am dezis de priorităţile sociale, onorînd toate obligaţiunile financiare, majorînd consecvent salariile, pensiile, alte prestaţii sociale, dezvoltînd reţeaua serviciilor sociale. Am recunoscut atît succesele, cît şi insuccesele. Am vorbit sincer cu cetăţenii noştri şi nu am făcut promisiuni oarbe. Şi noi am fost realişti, domnilor guvernanţi.

Atîta ură şi intoleranţă aţi acumulat, încît nu vă ajunge curajul să recunoaşteţi că guvernarea comunistă a ştiut să depăşească orice provocare. Mai mult, şi în condiţiile actuale comuniştii nu îşi trădează principiile şi poziţionează ca fiind superior interesul poporului şi nu al partidului.

În echipa guvernării comuniste au fost atraşi foarte mulţi profesionişti, neafiliaţi politic, unii regăsindu-se şi în actualul Guvern. Au fost crescuţi, instruiţi, specialişti buni care vor activa şi în echipa dumneavoastră, dar oricum nu vă permite aroganţa să recunoaşteţi nici aceste lucruri. Ori astăzi cei mai buni specialişti în stat sînt cei din familia Ghimpu? Într-atît aţi polarizat societatea, încît tinerii lansează mesaje cu conţinut extremist împotriva bătrînilor, împotriva părinţilor, buneilor lor.

Scuze pot fi găsite multe: criza economică, alegeri repetate, condiţionarea Fondului Monetar Internaţional, invadarea guzganilor, etc., etc. Acestea sînt justificările, repet, incompetenţei, supraaprecierii şi lipsei de profesionalism.

Şi în concluzie. Sîntem în preajma Zilei profesionale a pedagogilor şi a bibliotecarilor. Fracţiunea Comuniştilor aduce felicitări cu această ocazie tuturor celor care îşi fac meseria nobilă de profesori, educatori, bibliotecari. Vă dorim ca niciodată să nu fiţi nevoiţi să suflaţi în pumn, încălzindu-vă degetele pentru a scrie nici dumneavoastră şi nici învăţăceii dumneavoastră. Să nu primiţi salarii în produse alimentare sau cizme, costume, pălării nici dumneavoastră şi nici părinţii elevilor dumneavoastră. Să nu se deconecteze lumina atunci cînd trebuie să vă faceţi planurile sau temele nici dumneavoastră şi nici elevii dumneavoastră. Să munciţi în instituţii reparate, îngrijite, avînd la dispoziţie mijloace performante de comunicaţii, săli de calculatoare, acces la reţeaua Internet, să credeţi că cei mai buni elevi ai dumneavoastră vor conduce ţara, dar mai ales că toţi copiii noştri îşi vor iubi necondiţionat părinţii, buneii, neamul şi ţara.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

O invit pe doamna Alla Mironic. Vă rog, doamnă Mironic.

 

Doamna Alla Mironic:

, !

1 2009 , 1992 , . . . , , , .

, , 2009 , 1 , , , . , , , - .

, , , , - , 15 . . 5 40 9 18 , , , , .

15 . , , , , , , , , , .

, , , ( ) .

, . , , , . ? ?

47 , , , , , , . .

. (.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

 

Stimaţi colegi,

Cea mai mare calamitate naturală pentru Republica Moldova şi pentru cetăţenii noştri a fost guvernarea comunistă, guvernare care a instaurat dictatura în Republica Moldova şi ne-a adus sărăcia. Iată care este adevărul.

Mulţumesc.

Şedinţa o declar închisă.

Dreptul la replică, domnul Chirtoacă. Da, vă rog. Dreptul la replică. , , . . ? , .

 

Domnul Dorin Chirtoacă:

Unde fugiţi, comuniştilor? Ian staţi oleacă. Eu am nişte întrebări la dumneavoastră.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu nu am declarat şedinţa închisă. S-a cerut dreptul la replică.

 

Domnul Dorin Chirtoacă:

Comuniştii, nu fugiţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

Vă rog, la subiect.

 

Domnul Dorin Chirtoacă:

Eu am o întrebare: dar cum plăteşte lumea la ţară apa de ani de zile 18 lei, 20 de lei, 25 de lei la Străşeni? Şi nu primeşte nimeni nici o compensaţie, nici un leu în 8 ani de zile. Noi la căldură dăm de la 300 pînă la 600 de lei compensaţie în Chişinău, la transport 70 de lei. Să vă enunţ preţurile la apă în Republica Moldova pe la ţară? Vă faceţi griji de unii, de alţii, dar de ce nu aţi făcut în aşa fel ca oamenii să aibă venituri medii şi salarii decente în 8 ani de zile ca să poată achita?

Taraclia 13 lei, Edineţ 17 lei. Pentru agenţii economici la Taraclia 90 de lei un metru cub de apă, 90 de lei în Republica Moldova pentru un metru cub de apă, la Glodeni 74 de lei, la Criuleni 60 de lei. 74 de lei la Anenii Noi, 70 de lei la Drochia. Preţurile în Republica Moldova la apă. Cum plătesc acolo oamenii şi avînd pensii mai mici decît la Chişinău? Lista poate continua. Comrat 20 de lei un metru cub de apă, Rezina, pe malul Nistrului 10 lei şi 20 de bani, Leova, pe malul Prutului 14 lei un metru cub de apă, Vulcăneşti 18 lei 50 de bănuţi, Străşeni, după cum am spus, 25 de lei 30 de bani pentru populaţie, Rîşcani 19 lei ş.a.m.d.

Realitatea este că în spatele unor declaraţii populiste comuniştii nu vor să recunoască adevărul, adevărul neîntreprinderii măsurilor necesare pentru a avea reforme în aceşti 8 ani de zile, pentru a alinia preţurile la serviciile publice la costul real.

De ce nu protestaţi de faptul că a fost mărit preţul la gaz de trei ori de la 80 dolari la 340 dolari? De ce nu faceţi proteste, de ce nu blocaţi circulaţia în municipiul Chişinău şi peste tot în republică? Preţul la gaz a lovit cel mai tare în locuitorii municipiului Chişinău, dar şi toată republica. Cum pot plăti oamenii de la 1 leu pentru metru cub de gaz la 4 lei? Aici nu a fost nici un fel de declaraţie. Da atunci cînd avem în continuare cea mai ieftină apă din republică 9 lei un metru cub de apă faţă de 19 20 lei, cît am spus, dumneavoastră protestaţi şi organizaţi proteste în faţa Primăriei.

Pentru că Partidul Comuniştilor a organizat, vă pot aduce documentele. Domnul Garev a depus semnătură la Primărie pentru organizarea protestelor. E dreptul dumneavoastră, dar vorbiţi adevărul, nu vorbiţi minciuni.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Şedinţa o declar închisă. Da, doamnă.

Microfonul nr.3.

 

Doamna Alla Mironic:

Eu cer scuze.

Mulţumesc, domnule Chirtoacă, de răspuns. Dar eu pun întrebarea: domnul Urechean cînd era Primar general, noi am luat decizia aceasta şi 8 ani pensionarii, veteranii au călătorit fără plată în troleibuz şi autobuz. Ce s-a întîmplat în ultimii 2 ani? Asta-i una. Şi noi chiar vă rugăm pe dumneavoastră, dacă se poate, să analizăm cum e salariul la Termocom şi la Moldovagaz. Cîte 20 000 50 000 de lei. Dar veteranii, pensionarii n-au posibilitate.

Mulţumesc de informaţie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, doamna Mironic.

Vreau să vă spun că şeful pensionarilor, domnul Garev, care este colegul dumneavoastră de partid, are pensia 5 400 şi ceva de lei. Iată ce pensie are Garev şi ce pensie au acei pe care îi manipulează domnul Garev, care au 400 de lei tot în urma guvernării comuniste.

O zi bună în continuare, doamnelor şi domnilor.

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.06.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare

în Direcţia documentare parlamentară

a Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova