DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA - DECEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 2 decembrie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Raportul privind realizarea in perioada aprilie-noiembrie 2005 a Programului de activitate al Guvernului pe anii 2005-2009 “Modernizarea tarii – bunastarea poporului”. (Raportor – Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova.

2. Intrebarile deputatilor adresate domnului Vasile Tarlev si raspunsurile la ele.

3. Alocutiunea deputatului Serafim Urechean.

4. Alocutiunea deputatului Vlad Cubreacov.

5. Alocutiunea deputatului Dumitru Diacov.

6. Alocutiunea deputatului Oleg Serebrian.

7. Alocutiunea deputatului Nicolae Bondarciuc.

 Sedinta a inceput la ora 10.00.

Lucrarile au fost conduse de domnul Marian Lupu, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc - director general adjunct al Aparatului

 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati, buna dimineata.

Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, si-au inregistrat prezenta la lucrari 93. Sint absenti deputatii: Alexei Ivanov, Boris Stepa, Vasile Bodisteanu, Vladimir Filat – bolnavi, Iurie Rosca, Valeriu Guma, Ion Plesca, Vasile Grozav.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc. Stimati colegi, sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat). Va multumesc.

Inainte de toate, as dori sa amintesc plenului Parlamentului propunerea de a completa ordinea de zi a sedintei cu proiectul nr.3832, care vizeaza activitatea Comisiei parlamentare pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica. Supun votului aceasta propunere. Stimati colegi, cine este pentru completarea ordinii de zi cu proiectul nr.3832 rog sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Propunerea este acceptata.

Acum, in temeiul articolului 82 din Regulamentul Parlamentului – rog putina liniste – la fel inaintez propunerea ca examinarea si dezbaterile pe marginea proiectului nr.3832 sa poarte un caracter inchis, tinindu-se cont de specificul acestui subiect. Propunerea este ca, dupa prima etapa a sedintei de astazi privind audierea raportului Guvernului, sa luam o pauza de jumatate de ora, dupa care sa purcedem, in regim de sedinta inchisa, la examinarea proiectului nr. 3832. Cine este pentru aceasta propunere rog sa voteze. Majoritatea. Propunerea se accepta. Va multumesc.

Acum, inainte de a incepe audierea raportului Guvernului privind activitatea sa pe durata de timp anterioara, urmeaza sa ne determinam asupra modalitatii desfasurarii acestui exercitiu. Propunerea este urmatoarea: domnul Prim-ministru solicita pina la 30 de minute pentru prezentarea raportului, dupa care vor urma dezbaterile. Propunerea mai este de a incerca a ne incadra intr-un timp de o ora si jumatate, cu un principiu important – dreptul la acces egal al tuturor grupurilor parlamentare la aceste dezbateri. Deci, ma refer la un numar aproximativ egal de intrebari care urmeaza sa fie adresate de toate grupurile parlamentare.

La fel, la sfirsit, acele grupuri parlamentare care doresc sa iasa la tribuna centrala cu luari de cuvint, cu declaratii, conform Regulamentului, pina la 10 minute, sa transmita Secretariatului aceste informatii, solicitari de luari de cuvint.

La fel, cred ca urmeaza sa ne folosim de prevederile articolului 111, si rog sa acceptati, pentru o mai buna organizare a dezbaterilor, ca fiecare deputat sa aiba dreptul de a inainta maximum doua intrebari.

Se accepta o asemenea modalitate de desfasurare? Va multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Ar fi fost bine daca ati fi adresat aceasta intrebare dupa ce spuneam si eu, ca am iesit doar cu niste chestiuni ce tin de Regulamentul Parlamentului. Si vreau sa va informez, domnule Presedinte, ca noi am inceput sa incalcam Regulamentul Parlamentului. Explic.

Articolul 11¹. Audieri. Data si procedura de desfasurare a audierilor sint stabilite si aduse la cunostinta deputatilor si Guvernului de catre Biroul permanent.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc si eu. Am luat act. In mod normal, la ceea ce am propus atentiei dumneavoastra am primit acceptul dumneavoastra si consider ca plenul Parlamentului – de fapt, de multe ori imi spuneti si dumneavoastra acest lucru – este un organ mai presus decit si Biroul permanent.

Va adresez o intrebare: este necesar sa supun votului aceasta modalitate sau am obtinut acceptul dumneavoastra expres? Expres. Perfect. Propunerea este acceptata unanim. Eu va multumesc. Putem incepe? Eu rog putin calm si liniste in sala. Va multumesc.

Stimati colegi, il invit la tribuna centrala pe domnul Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova, pentru prezentarea raportului privind realizarea Programul de activitate al Guvernului “Modernizarea tarii - bunastarea poporului”.

Domnule Prim-ministru, va rog.

Domnul Vasile Tarlev – Prim-ministru al Republicii Moldova:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Doamnelor si domnilor,

Onorata asistenta,

Raportul prezentat astazi in fata dumneavoastra de catre Guvern nu este unul obisnuit, deoarece nu sint nici la finele unei perioade de gestiune determinate, nici in perioada de finalizare a programului de activitate. In acest context, tin sa mentionez ca toate opiniile si consideratiile vor acoperi doar o perioada intermediara de monitorizare a indicatorilor discutati.

Obtinind votul de incredere al Parlamentului la 19 aprilie 2005, Guvernul si-a concentrat atentia asupra executarii Programului de activitate pentru anii 2005-2009 “Modernizarea tarii - bunastarea poporului”. La baza programului sint puse principiile consecventei si continuitatii, care au fost executate prin expunerea esentei conceptiilor, strategiilor si programelor, adoptate in perioada anterioara.

Tinind cont de faptul ca la dispozitia dumneavoastra a fost pusa informatia privind rezultatele activitatii Guvernului in perioada de referinta, si de care, sper, ati luat deja cunostinta, in alocutiunea mea ma voi referi doar la unele actiuni principale si realizari, la unele din problemele cu care ne confruntam, precum si la sarcinile care urmeaza a fi indeplinite in perioada imediat urmatoare si de perspectiva.

Stimati deputati,

In scopul executarii Programului de activitate al Guvernului, Guvernul a aprobat un plan de actiuni concrete, care stabilesc politicile economice nationale, ramurale si sectoriale, actiuni indreptate spre realizarea obiectivelor stipulate in acest program – asigurarea unei cresteri economice durabile, solutionarea problemelor de ordin social, precum si a celor ce tin de integritatea teritoriala a tarii si de integrarea in structurile economice europene si internationale.

Atentia Guvernului a fost si este orientata spre imbunatatirea mediului de afaceri si al celui investitional in special prin simplificarea reglementarii de stat a activitatii de intreprinzator, sustinerea micului business, perfectionarea cadrului de reglementare si de dezvoltare a relatiilor economice externe, imbunatatirea managementului proprietatii publice, reformarea sistemului de asistenta sociala, imbunatatirea calitatii serviciilor educationale si de ocrotire a sanatatii si accesului la ele.

Evolutia indicatorilor social-economici pe parcursul a noua luni ale anului 2005 confirma mentinerea stabilitatii macroeconomice, consolidarea disciplinei financiare, onorarea obligatiilor externe si, in special, asigurarea cresterii economice ca obiectiv primordial al Guvernului in contextul imbunatatirii nivelului de trai al populatiei. Astfel, daca in primul trimestru al anului curent produsul intern brut a crescut cu 8,2 % fata de aceeasi perioada a anului trecut, in trimestrul al II-lea al anului 2005 s-a inregistrat o crestere de 9%.

Tendinte similare se observa si in evolutia altor indicatori economici si sociali. Desi evolutia indicatorilor social-economici, incepind cu trimestrul al II-lea al anului curent, demonstreaza o crestere mai pronuntata in majoritatea ramurilor si sectoarelor economiei, rezultatele prealabile nu ne satisfac din simplul motiv ca ne dorim realizari mai mari, dar pentru aceasta, in mod evident, sint inca multe de facut.

Nu este un semnal pozitiv faptul ca in perioada de referinta s-a micsorat ponderea valorii adaugate brute in produsul intern brut al tarii, majorindu-se respectiv cea a impozitelor nete pe produs si import.

Tinind cont de rezultatele activitatii sale in semestrul I al anului curent, Guvernul a venit in Parlament cu propunerea de a majora veniturile bugetului de stat pentru anul 2005 cu peste 700 milioane lei. Recent a fost prezentata propunerea de majorare suplimentara a veniturilor la bugetul de stat cu peste 450 milioane lei.

Dificultatile legate de problemele diferendului transnistrean accentuate prin lipsa unui spatiu vamal, economic, financiar si bancar unic stopeaza dezvoltarea accelerata a economiei Moldovei. Este clar ca dorintele nu intotdeauna vin in armonie cu posibilitatile reale, din care cauza ele nu pot fi satisfacute pe deplin, insa cresterea lor, a dorintelor, este forta motrice a progresului.

Onorat Parlament,

Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2005-2009 “Modernizarea tarii - bunastarea poporului” prin obiectivele sale strategice se evidentiaza in mod principial prin faptul ca scopul lui este asigurarea unei cresteri economice calitative. Prin calitatea cresterii se subintelege solutionarea concomitenta a problemelor ce tin de veniturile reale ale populatiei si diferentierea lor, de asigurarea populatiei cu spatiu locativ, de nivelul dezvoltarii invatamintului si sanatatii, culturii si stiintei. Aceasta notiune include si problemele eficientei si competitivitatii productiei si a serviciilor, precum si situatia ecologica a mediului din tara.

Ne dam bine seama ca examinarea unilaterala a cresterii produsului intern brut fara evaluarea calitatii cresterii nu ne-ar permite sa asiguram dezvoltarea durabila a tarii. Reiesind din aceasta, atentia Guvernului este concentrata in permanenta asupra excluderii dezechilibrului din economia nationala.

Unul din pasii indreptati spre inlaturarea acestor efecte este implicarea resurselor bugetare in cresterea investitiilor capitale, prevazute atit in legea bugetului de stat pentru anul curent, cit si in Legea bugetului de stat pentru anul 2006, al caror volum a crescut fata de anul 2000 peste 7 ori.

O influenta considerabila asupra cresterii volumului de investitii si a calitatii cresterii economice o are atragerea larga a surselor interne si externe de capital. Si aici o atentie primordiala se acorda investitiilor directe, care au un rol si o influenta decisiva in asigurarea cresterii economice. Drept exemplu in acest sens servesc urmatoarele: realizarea acordului investitional cu privire la Portul International Liber “Giurgiulesti”, constructia si modernizarea centralelor electrice din toata tara.

Conform Acordului din 21 aprilie 2005 dintre Guvernul Republicii Moldova si Compania “Azertrans”, la 1 noiembrie anul curent volumul investitiilor a constituit deja 14 milioane dolari S.U.A. Investitiile facute in productie si in infrastructura respectiva solutioneaza si un spectru larg de probleme sociale. Drept factor stimulator in acest sens serveste scutirea de impozite a profitului utilizat pentru investitii in productie.

In ianuarie-septembrie 2005 s-a inregistrat o crestere esentiala a fluxului de investitii in capitalul fix, al caror volum a constituit 3 miliarde 806,2 milioane lei, fiind in crestere fata de aceeasi perioada a anului 2004 cu 14%. In sfera productiva s-au investit 2 miliarde 710 milioane lei, ceea ce constituie 71,2% din volumul total de investitii pe tara sau cu 14% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar in sfera neproductiva – 1 miliard 96,2 milioane lei.

Primele aprecieri ale rezultatelor activitatii Guvernului se pot face reiesind din gradul de executare a legilor bugetului de stat pentru fiecare an, in cazul dat pe anul curent. Desi doleantele sint mari, in legile bugetelor anuale sint aprobate posibilitatile minimale.

In ianuarie-octombrie 2005, la bugetul public national au fost acumulate venituri in suma de 11 miliarde 631,7 milioane lei sau cu 2 miliarde 763,3 milioane lei mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut, ceea ce constituie 31,2%. In perioada respectiva s-au efectuat cheltuieli in suma totala de 10 miliarde 828,5 milioane lei, inregistrindu-se o crestere de 24,1%.

Conform datelor operative, la 1 decembrie, veniturile la bugetul de stat au constituit 7 miliarde lei, ceea ce cu 7,3 la suta depaseste prognozele deja cu rectificarile aprobate de Parlament pentru aceasta perioada, iar, comparativ cu perioada respectiva a anului precedent, incasarile s-au majorat cu 2,1 miliarde lei sau cu 42,4 la suta.

Pentru eliminarea dezechilibrului din agricultura, gospodaria apelor si gospodaria silvica, in bugetul de stat pentru anul 2005 au fost alocate 857,2 milioane lei sau cu peste 52% mai mult decit in anul 2004.

Acordarea facilitatilor fiscale pentru procurarea mijloacelor fixe si leasing si aplicarea, incepind cu 1 ianuarie 2006, a impozitului funciar unic in agricultura, fiind anulate celelalte taxe si impozite pe un termen de 5 ani, in opinia Guvernului, vor contribui la ameliorarea situatiei in complexul agroindustrial.

In anul curent au fost create si completate cu tehnica agricola, in valoare de
15 milioane lei, 32 de statiuni tehnologice de masini, iar pina la finele anului se preconizeaza crearea inca a 6 statiuni. Astfel, cu valorificarea integrala a
18 milioane lei, alocate in anul 2005 pentru aceste scopuri, numarul total al acestora a atins cifra de 100. In spatiul de activitate a statiunilor tehnologice de masini au fost consolidate deja 240 000 hectare de terenuri agricole.

Onorata asistenta,

Anul 2005 este dificil pentru economia tarii, in special pentru agricultura. Insuficienta umiditatii in sol a creat incomoditati pentru semanatul de toamna, fapt ce a permis insamintarea culturilor de toamna pe o suprafata de 290 000 hectare din cele 400 000 preconizate. Conditiile climaterice au influentat reducerea ritmurilor de lucrare a pamintului. Aratul de toamna s-a efectuat pe circa 72 la suta din suprafetele planificate. Totodata, prin actiunile intreprinse, in rezervele materiale de stat au fost achizitionate cereale in cantitati suficiente pentru asigurarea securitatii alimentare a statului.

In perioada ianuarie-octombrie anul curent, pentru finantarea investitiilor capitale aferente Programului national “Satul moldovenesc”, de la bugetul de stat
s-au cheltuit 172 milioane lei sau la nivel de circa 80% din prevederile anuale.

Sporirea permanenta a alocatiilor bugetare pentru sectorul agricol trebuie sustinuta prin eficientizarea mecanismelor de subventionare nominativa. Aceasta este pozitia Guvernului.

Mijloacele alocate de catre stat urmeaza sa fie directionate exclusiv spre activitatile competitive, spre stimularea culturilor cu valoare adaugata esentiala, inclusiv prin intermediul intreprinderilor industriei prelucratoare. La revigorarea acestui sector va contribui si optimizarea rapoartelor patrimoniale funciare. Unele restrictii existente in domeniul respectiv impiedica atragerea investitiilor in sectorul agrar.

Trebuie utilizate intensiv mecanismele de stimulare a investitiilor in sectorul rural, sector predominant in Moldova sub aspect demografic.

Obiectivele de creare a noilor locuri de munca vizeaza, in primul rind, sectorul rural, unde este concentrata majoritatea populatiei active a tarii.

Stimati deputati,

In primele zece luni ale anului curent, ritmul de crestere a volumului productiei industriale a constituit 106%. Perspectiva economiei nu poate fi conceputa fara o industrie modernizata si multilateral dezvoltata. Ritmurile inregistrate nu sint suficiente pentru atingerea acestui scop si Guvernul nu este satisfacut de rezultatele obtinute. Una din rezervele relansarii sectorului industrial, precum si asigurarii cresterii economice durabile, este utilizarea la maximum a activelor existente in economia nationala. Iar daca nu reusim sa producem marfuri suficiente, atit pentru export, cit si pentru satisfacerea cerintelor crescinde pe piata interna, este logica intrebarea: ce se intimpla cu echipamentele, utilajele pe care le importam?

Multe probleme sint generate de cresterea stocurilor de productie finita la depozite, precum si de cresterea permanenta a sumelor debitoare ale intreprinderilor.

Sintem in permanenta cautare de solutii a acestor probleme si inca a multor altor, imbinind mecanismele politicilor economice, financiare si fiscale.

Pentru a-si atinge scopurile in domeniul industriei, actiunile Guvernului sint si vor fi indreptate spre dezvoltarea relatiilor de integrare economica atit regionala, cit si internationala. Totodata, trebuie sa tinem cont de faptul ca integrarea nu poate avea un caracter doar economic. Aceste procese, fiind corect gestionate si monitorizate prin diversificarea lor geopolitica, trebuie sa formeze un echilibru intre vest si est, sa protejeze tara de diverse intentii de blocare, santaj sau diversiuni economice, indiferent de natura si originea lor.

In acest sens, putem mentiona actiunile de limitare a accesului productiei agroalimentare pe piata traditionala a Moldovei – piata Rusiei, mai cu seama pentru productia animaliera, a legumelor si fructelor crescute in Moldova, precum si actiunile de sistare a livrarilor de energie electrica in tara. In pofida acestor incomoditati, exportul productiei agroalimentare a crescut in primele 10 luni ale anului curent cu 15 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Da, stoparea a fost un soc, insa noi, in urma actiunilor intreprinse cu agentii economici, am diversificat pietele si, fara piata Rusiei, am inregistrat o crestere a exportului. Insa, evident, astfel de actiuni produc incomoditate si sint inadmisibile. Desi nu a fost deloc simplu, necesitatile economiei nationale au fost asigurate pe deplin cu energie electrica. In centrul atentiei comisiei guvernamentale, instituite in scopul redresarii situatiei in sistemul energetic, s-a aflat procesul de pregatire a tarii pentru sezonul de iarna 2005 – 2006. Stocurile de combustibil achizitionat sint suficiente pentru asigurarea activitatii in sezonul rece a institutiilor bugetare, a sectorului privat si a populatiei pina la sfirsitul lunii ianuarie 2006. Pentru restul perioadei reci a anului viitor, combustibilul necesar va fi achizitionat, conform contractelor incheiate, din contul mijloacelor financiare prevazute in bugetele de toate nivelurile pentru anul 2006.

Strategia integrarii in structurile economice internationale se materializeaza prin dezvoltarea sistemului de acorduri bilaterale si multilaterale reciproc avantajoase, ale caror mecanisme vor asigura realizarea, cu tarile interesate, a politicilor structurale si investitionale, a politicii economice externe si sociale. In conditiile actuale, Executivul depune eforturi considerabile in orientarea politicilor spre extinderea si consolidarea in conditii reciproc avantajoase a relatiilor economice cu tarile din imediata apropiere – Belarus, Rusia, Ucraina, Romania in scopul crearii unor piete comune de desfacere a productiei din toate ramurile economiei nationale, spre asigurarea securitatii energetice a Moldovei si reducerea treptata a dependentei economiei de resursele energetice din afara tarii, extinderea factorilor stimulatorii pentru importul din tarile dezvoltate al tehnologiilor inovationale eficiente din punct de vedere economic, capabile, in mod calitativ si structural, sa asigure accelerarea proceselor de crestere economica calitativa.

Spre realizarea acestui deziderat este orientata si Legea cu privire la leasing. In continuare trebuie sa ne concentram eforturile asupra identificarii promovarii produselor competitive care contin o valoare adaugata sporita si au sanse reale de a concura atit pe piata interna, cit si pe piata externa. Aceste sarcini sint inerente atit pentru sectorul agrar, pentru sectorul industrial, cit si pentru prestarile de servicii. Prin aceste masuri poate fi diversificat exportul atit in sensul geografic, cit si al spectrului marfurilor livrate in exterior.

De asemenea, in aceste conditii, marfurile autohtone le vor inlocui treptat pe cele de import si pe piata interna, astfel asigurind redresarea situatiei la capitolul comert exterior si balanta comerciala.

Onorata asistenta,

Una din rezervele nevalorificate ale dezvoltarii social-economice a tarii o constituie potentialul intreprinderilor mici si mijlocii. Ponderea acestor intreprinderi in totalul agentilor economici din tara constituie circa 93%, fiind comparabila cu nivelul tarilor economic mult mai dezvoltate decit Moldova. Mai modest insa este aportul acestor intreprinderi la crearea produsului intern brut, fiind deocamdata inferior indicatorilor respectivi inregistrati in tarile Europei Centrale si de Vest. Aceste intreprinderi pot asigura economia nationala cu noi locuri de munca si, implicit, pot contribui la solutionarea multor probleme sociale, mai ales in sectorul rural si in regiunile unde nu sint intreprinderi industriale mari.

Proiectul strategiei de stimulare a dezvoltarii acestor intreprinderi, recent elaborat de Guvern cu participarea activa a agentilor economici din acest segment al economiei nationale, este chemat sa contribuie in mod direct, intr-un timp foarte scurt, la dezvoltarea economiei si reducerea dezechilibrului economic regional. Ridicarea plafonului salariului minim si apropierea acestuia de nivelul minim de existenta, precum si cresterea salariului mediu lunar pe economie sint indici importanti ce caracterizeaza calitatea cresterii economice in anul curent.

In luna octombrie 2005, salariul mediu lunar al unui salariat din economia nationala a fost de 1377,5 lei – cu 21 % mai mare fata de octombrie 2004. Marimea medie a pensiilor lunare la 1 octombrie 2005 a constituit 383,4 lei, fiind in crestere fata de data similara a anului trecut cu 48,4 %, iar valoarea reala a pensiei s-a majorat cu 33,3%.

Intrucit cererea creeaza oferta si stimuleaza cresterea economica, sporirea veniturilor populatiei trebuie sustinuta de oferte de marfuri si servicii reale. O situatie analogica se creeaza prin dezvoltarea creditului ipotecar care este unul din promotorii cresterii calitatii. Prin acest mecanism dorim sa solutionam una din problemele-cheie ale tarii – asigurarea populatiei cu spatiu locativ si consolidarea stabilitatii conditiilor de viata in familii. Creditul ipotecar include un continut material real, capabil sa retina influenta lui asupra proceselor inflationiste.

Stimati deputati,

Dezvoltarea infrastructurii este una din prioritatile activitatii Guvernului, care include intensificarea activitatilor orientate spre atragerea investitiilor pentru constructia obiectivelor de infrastructura, in primul rind a drumurilor. Numai pentru constructia drumurilor in perioada raportata au fost valorificate aproximativ 97 milioane lei.

Optimizarea programului de investitii publice, mentinerea si sporirea ritmului de gazificare si aprovizionare cu apa potabila a localitatilor tarii, realizarea proiectelor menite sa asigure securitatea energetica. La realizarea acestor obiective se depun eforturi considerabile pentru atragerea unor fonduri financiare necesare atit din interiorul tarii, cit si din exterior. In scopul asigurarilor unor conditii favorabile pentru activitatile investitionale, precum si pentru protectia veniturilor reale ale populatiei, unul din obiectivele primordiale este diminuarea inflatiei.

In octombrie anul curent, rata inflatiei a constituit 6,5% fata de luna decembrie 2004, micsorindu-se cu 2,2 puncte procentuale comparativ cu perioada similara a anului 2004. Reforma regulatorie si reforma administratiei publice sint de asemenea predestinate imbunatatirii climatului investitional in tara. In contextul reformei regulatorii au fost implementate primele doua etape ale procesului, stipulate in Legea privind revizuirea si optimizarea cadrului normativ de reglementare a activitatii de intreprinzator.

Astfel, din lista actelor oficiale de reglementare a activitatii de intreprinzator au fost deja excluse peste 800 de acte normative departamentale. In cadrul reformei administratiei publice centrale a fost efectuata analiza functionala a ministerelor si altor autoritati administrative centrale din structura Executivului. A fost elaborat proiectul strategiei de reforma a administratiei publice centrale in Moldova. Se definitiveaza planul de actiuni privind implementarea acestuia incepind cu
1 ianuarie 2006.

Onorata asistenta,

Piata de capital in Moldova ramine a fi una inerta si o frina excesiv de reglementata, ceea ce impiedica circulatia libera a capitalului, stopeaza atragerea investitiilor etc.

Caracteristic pentru piata de capital este faptul ca in prezent se aloca, in mare masura, doar tranzactii intr-un cerc restrins de participanti, cu actiuni care au fost obtinute de catre cetateni in cadrul procesului de privatizare in masa si nu cu instrumente emise de necesitati de finantare sau de uz personal. Astfel, sectorul real al economiei este limitat in obtinerea pe aceasta cale a unor resurse financiare pentru dezvoltare.

Institutiile financiare nu ofera inca produse si instrumente reale pentru a stimula investitiile, pentru a dezvolta sectorul real al economiei. Lipsa pe piata respectiva a unor banci straine cu capital propriu solid si faptul ca majoritatea resurselor creditare ce alcatuiesc portofoliul bancilor autohtone se bazeaza pe depozite atrase pe termen scurt si contra unor dobinzi ridicate nu permit reducerea esentiala a costurilor resurselor creditare, adica a dobinzilor percepute de institutiile financiare de la agentii economici.

Pentru ameliorarea situatiei in acest domeniu si racordarea acestuia la exigentele sectorului real al economiei, Guvernul a intreprins mai multe actiuni: sporirea gradului de flexibilitate si optimizare a cadrului regulatoriu al acestui sector; sporirea concurentei prin atragerea institutiilor straine pe piata bancara a Moldovei; reducerea ratelor dobinzii de la 21%, in anul 2004, la 18% in luna octombrie 2005, fapt ce a condus la cresterea soldului creditelor bancare in economie care depaseste 9 miliarde de lei, fiind in crestere fata de anul precedent cu peste 31 la suta; dezvoltarea reala a institutiilor financiare nebancare si oferirea unui grad mai inalt de independenta a acestora in atragerea resurselor financiare; implementarea unor mecanisme menite sa atraga resursele companiilor de asigurari, fondurilor de investitii rolul carora in sistemul financiar international este semnificativ; dezvoltarea institutiilor si mecanismelor de garantare a creditelor si definitivarea birourilor de credite.

Rolul pietei de capital in atragerea investitiilor si miscarea eficienta a capitalului trebuie sa creasca considerabil. Pentru atingerea acestui scop, urmeaza a fi eficientizata si reformata radical activitatea Comisiei Nationale a Valorilor imobiliare, inclusiv prin optimizarea legislatiei in domeniu in sensul liberalizarii pietei de capital.

Stimati deputati,

O apreciere comparativa a implementarii planului de actiuni pentru realizarea strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei este inserata in rezultatele sondajului prevazut de “Transparent International Moldova” privind indicele de percepere a coruptiei in tara.

Potrivit acestui indice, in anul 2005, Republica Moldova s-a plasat pe locul 95 din cele 159 de tari, incluse in clasament, indicele constituind 2,9. Pentru comparatie, in anul 2004, la acest capitol, Moldova s-a plasat pe locul 117 din 146 de tari, indicele alcatuind 2,3.

Onorat Parlament,

Pirghia principala de ameliorare a situatiei in comertul exterior si de atenuare a unor riscuri ce reies din constringerea externa cu care se confrunta Moldova este promovarea eficienta si diversificarea exportului. Bineinteles, efortul de afirmare pe pietele noi trebuie insotit si de pasi concreti in vederea sporirii competitivitatii produselor si serviciilor autohtone.

Fara capacitatea sectoarelor economice de a oferi marfuri inalt competitive, orice incercare si efort de penetrare pe piete noi sau chiar traditionale nu poate atinge obiectivele trasate si implicarea cheltuielilor ineficiente de resurse.

Antrenarea autoritatilor responsabile pentru promovarea mai activa a marfurilor si serviciilor de origine autohtona, eforturile diplomatice si economice menite sa inlature barierele de ordin tarifar si obtinerea unor regimuri comerciale preferentiale, mai ales in comertul cu statele Uniunii Europene, sporirea abilitatilor manageriale si de marketing sint masurile principale de ordin primordial intreprinse de Guvern in vederea majorarii exporturilor si stabilizarii balantei comerciale.

Comisia europeana a dat o apreciere pozitiva raportului pe tara privind implementarea Planului de actiuni “Republica Moldova - Uniunea Europeana” si a transmis cerintele care urmeaza a fi respectate pentru a acorda tarii noastre preferinte comerciale autonome. Aceste preferinte constituie un regim de comert asimetric si presupun accesul majoritatii produselor din Moldova pe piata Uniunii Europene fara aplicarea taxelor vamale.

Din multitudinea de preocupari ale Guvernului, mentionam valorificarea rezervelor relansarii economiei nationale si mai ales utilizarea la randamentul maximum a activelor existente in economie. Totodata, politica statului in acest domeniu nu trebuie sa se limiteze doar la instrainarea activelor intreprinderilor. Obiectivul de baza este sporirea competitivitatii acestor intreprinderi, inclusiv prin capitalizarea lor.

Fiind o componenta a sistemului de administrare a proprietatii publice, privatizarea necesita o abordare noua. Prioritatile anterioare ale privatizarii, asa ca constituirea sectorului privat in economie, acoperirea deficitului bugetar etc., capata un caracter secundar.

Schimbarea situatiei economice necesita orientarea privatizarii spre rezolvarea unor noi sarcini primordiale, cum ar fi asigurarea cresterii economice durabile, inclusiv prin dezvoltarea unor sectoare competitive.

Asigurarea unificarii abordarilor metodologice privind procesele de administrare a proprietatii publice si a procesului de privatizare necesita elaborarea unei singure legi complexe, care ar cuprinde solutionarea problemelor gestionarii si deetatizarii patrimoniului public.

La momentul actual este elaborat proiectul conceptului Legii privind gestionarea si deetatizarea patrimoniului public, care va fi prezentat Parlamentului in timpul apropiat.

Onorata asistenta,

Diversificarea spectrului serviciilor prestate constituie una din momentele-cheie ale progresului in acest sector. Masurile revigorarii sectorului vizat sint concentrate in urmatoarele directii: dezvoltarea turismului, concentrarea eforturilor in vederea dezvoltarii tehnologiilor informationale si comunicatiilor, revigorarea ramurii transportului de calatori si de marfuri, dezvoltarea serviciilor comerciale si de alt gen, logistica si altele, beneficiind si de avantajele demografice pe care le are Moldova, serviciile financiare, serviciile in domeniul metrologiei, standardizarii si testarii calitatii produselor, intensificarea activitatilor in domeniul industriei, instruirii cadrelor etc.

Stimati deputati,

Piata fortei de munca este influentata, in mod direct, de dezechilibrul persistent in economie si in viata sociala. Pe de o parte, multe sectoare se confrunta cu lipsa de cadre pregatite, pe de alta parte, exista excedent de brate de munca nesolicitate. Este inca sub nivel si neadecvata colaborarea cu institutiile care pregatesc specialisti in diferite domenii.

Stimularea tinerilor specialisti, corelarea planurilor de inmatriculare in universitati si in scolile profesionale cu necesitatile sectoarelor economiei nationale, atragerea fortei de munca in sectoarele de perspectiva, precum si alte masuri similare constituie politicile prioritare ale Guvernului, chemate sa asigure ameliorarea starii de lucruri la capitolul “Crearea locurilor noi de munca”.

Guvernul este preocupat de reintoarcerea in tara a resurselor umane, indemnind oamenii plecati sa-si investeasca cistigurile in patrie. Se poarta tratative pentru incheierea diferitelor acorduri bilaterale cu tarile in care au fost plecati cetatenii Moldovei. Sint deja semnate acorduri cu Italia, Ucraina, Belarus, Rusia, a fost parafat acordul cu Portugalia. Se negociaza cu Franta, Spania, Grecia si cu alte tari. Avind certitudinea ca pot reveni in orice moment in tara in care lucreaza, oamenii vor fi stimulati sa revina in patrie sa-si deschida afaceri proprii etc.

In acest sens, exista exemple semnificative ce caracterizeaza spiritul de intreprinzator acumulat de compatriotii nostri si realizat in tara. In acest sens, pot fi mentionati fratii Vircolici din satul Ciocilteni, raionul Orhei, care, intorcindu-se de la munca de peste hotare, au fondat o ferma de porcine, iar ceva mai tirziu si un complex de morarit. Au investit in organizarea productiei peste 500 mii de dolari S.U.A. – bani proprii si in diferite credite. In prezent, aceasta intreprindere individuala activeaza eficient, creste peste 1000 capete de porcine si comercializeaza peste 80 de tone de carne pe an, si alte produse, exporta faina si ulei.

Pentru ameliorarea starii de lucruri pe piata muncii, Guvernul a remarcat, in cadrul recentului forum investitional organizat in tara, necesitatea optimizarii legislatiei muncii, caracterizata printr-un inalt grad de reglementare si pozitionare dezavantajata a oamenilor de afaceri in raporturile de munca.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Echipa guvernamentala depune eforturi conjugate pentru indeplinirea programelor strategice de dezvoltare a tarii si in corelare cu strategiile ramurale elaborate in scopul sporirii competitivitatii sectoarelor economiei nationale, ceea ce va asigura crearea conditiilor necesare pentru obtinerea unei cresteri economice atit sub aspect calitativ, cit si cantitativ. Succesul modernizarii economiei si cresterii competitivitatii sectoarelor este in miinile noastre, a tuturor, si depinde, in mod sigur, de atitudinea, de abilitatea si energia cu care vom continua sa actionam in comun.

In alocutiunea mea am incercat sa fiu convingator in partea ce se refera la constientizarea de catre membrii echipei guvernamentale a problemelor persistente in economia nationala, precum si la viziunea noastra privind solutionarea lor.

Informatia despre activitatea Guvernului in perioada solicitata v-a fost pusa la dispozitie in termenele solicitate. Raminem in continuare receptivi la propunerile si sugestiile dumneavoastra.

Va multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumim, domnule Prim-ministru, pentru raportul prezentat.

Stimati colegi,

La aceasta etapa deschid runda de intrebari si raspunsuri.

Microfonul nr.2. Nu va precipitati, va rog.

Microfonul nr.2, va rog.

Domnul Anton Miron:

Multumesc, domnule Presedinte al Parlamentului.

Stimate domnule Prim-ministru,

Eu va multumesc pentru informatia pe care ati prezentat-o si va spun ca am primit satisfactie. Permiteti-mi sa va pun o intrebare. Spuneti, va rog, care este situatia in tara cu securitatea alimentara? Va rog, concret, pe ramuri si cu cifre: griul, piinea, carnea, uleiul s.a.m.d.

Domnul Vasile Tarlev:

Va multumesc, domnule deputat.

Clar ca, in cadrul economiei de piata, cererea asigura oferta si invers. Guvernul nu are un mecanism de a asigura securitatea alimentara sau, sa zicem asa, comanda de stat cum este in alte tari. Insa noi nu sintem indiferenti fata de aceasta problema si Guvernul in permanenta se straduie sa sustina sectorul real al economiei nationale, inclusiv pe ramuri, si, evident, sa asigure minimul necesar de produse alimentare. Una din actiunile intreprinse de Guvern este formarea rezervelor materiale de stat, in caz de necesitate. Si doresc sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca deja, in rezervele materiale de stat, Guvernul a stocat 53 mii de tone de cereale. Pina la sfirsitul anului, aceasta cantitate va fi de cel putin 70 mii de tone. Va fi putin mai mult decit anterior si consideram ca aceste stocuri, care au fost deja finantate de Guvern, vor asigura securitatea alimentara a tarii.

Mai mult ca atit, Guvernul s-a adresat presedintilor de raioane, administratiilor locale ca, reiesind din necesitatea interna a fiecarui raion in parte, sa asigure securitatea alimentara a institutiilor bugetare si a sectorului privat. De aceea, noi actionam conform recomandarilor standardelor internationale.

Pentru Moldova sint suficiente aceste cantitati si consideram ca ne va ajuta Dumnezeu sa nu avem criza alimentara.

Domnul Anton Miron:

Multumesc, domnule Prim-ministru.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Prim-ministru,

Ati inclus in spiciul dumneavoastra o multime de fraze frumoase copiate din diferite documente internationale. Noi insa ne dam bine seama ca este important rezultatul, dar nu frazeologia.

Tot va laudati cu cresterea produsului intern brut, dar aceasta crestere este bazata pe cresterea consumului final datorita banilor transferati de la cetatenii care lucreaza peste hotare si pe cresterea ponderii taxei pe valoarea adaugata la import si accizelor din structura P.I.B.-ului.

In anul 2000, valoarea adaugata in industrie era de 45% si consumul intermediar era de 55%. In anul 2005, conform statisticii oficiale a Republicii Moldova, valoarea adaugata in industrie abia atinge cifra de 23%, iar consumul intermediar – de 77%.

O intrebare, domnule Prim-ministru: de ce ati transformat industria Republicii Moldova, prim politicile promovate, intr-o industrie care nu genereaza valoarea adaugata inalta, dar se bazeaza pe importuri masive si de materie prima, si de componente care ar putea fi produse in Republica Moldova?

Domnul Vasile Tarlev:

Eu va multumesc, domnule deputat, pentru intrebare si va raspund in felul urmator. In primul rind, in linii mari, ponderea in structura P.I.B.-ului. Aveti dreptate, insa daca ne uitam anume dupa valoare, dupa suma, ce a fost numarul, suma P.I.B.-ului in 2000 si 2005, sint trei lucruri diferite.

In rindul al doilea, referitor la transformarea industriei. Domnule deputat, sa fim sinceri. Aceasta este consecinta reformelor nechibzuite de privatizare cu bonuri patrimoniale, precum si a altor actiuni pe care astazi incercam sa le corectam si avem deja rezultate concrete de imbunatatire a situatiei. Si aceasta nu s-a transformat acum, de un an sau de cinci, dar este consecinta mai multor ani de zile. Scopul nostru este nu de a cauta cine este vinovat, nu de a face declaratii politice, dar de a ne stradui in comun sa imbunatatim situata. Asta o facem noi zi de zi.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Eu as vrea ca domnul Prim-ministru sa nu induca in eroare deputatii si radioascultatorii. Eu am vorbit despre valoarea adaugata creata in industrie. Adica, ceea ce adaugam la ceea ce producem. Si daca in 2000 in industrie adaugam 45%, acum adaugam numai 23%. Asta-i intrebarea, domnule Prim-ministru.

Prin politica promovata aceasta pondere se micsoreaza. O astfel de situatie a fost dupa semestrul I si acum, dupa 9 luni, este aceeasi. Situatia nu se schimba. Eu va multumesc, domnule Prim-ministru, dar va rog sa fiti mai concis.

A doua intrebare, la care am dreptul conform regulamentului. Soldul negativ al balantei comerciale, la situatia din 1 octombrie 2005, a atins o valoare distrugatoare pentru economia Republicii Moldova, fiind de 710 milioane de dolari. Mai mare decit valoarea exportului, care este de 679 milioane de dolari. Importul produselor agroalimentare creste mult mai rapid (cu 35%) decit exportul lor, care creste numai cu 17%.

Dumneavoastra ati mentionat ca Rusia pune bariere pentru produsele moldovenesti. Si eu condamn aceasta politica a Rusiei. Dar intrebarea este: de ce totusi nu creste consumul produselor moldovenesti pe piata interna, dar noi consumam din importuri care cresc mult mai repede decit exporturile din Republica Moldova.

Si va raspunde Guvernul comunist, al dumneavoastra, pentru incapacitatea de a promova produsele noastre pe piete noi si a ne mentine pe pietele traditionale. De cind dumneavoastra, in 2001, ati venit la putere, ati lichidat Agentia pentru Rezervele Materiale si Ajutoarele Umanitare, asistenta itreprinderilor, Centrul pentru Productivitate si Competitivitate, care era unica institutie capabila sa promoveze sisteme de management competitive si cele mai bune practici din domeniul productivitatii si competitivitatii.

Domnul Vasile Tarlev:

Va multumesc, domnule deputat. Eu n-as dori ca in fata Parlamentului sa trec la actiuni unilaterale sau personale. Noi toti sintem responsabili, inclusiv Guvernul nemijlocit, de starea de lucruri din tara. Intr-adevar, am raspuns si vom raspunde de competitivitatea marfurilor noastre. Dar este nu numai obligatiunea Guvernului, ci a fiecarui manager in parte, nu numai a Primului-ministru sau a fiecarui ministru in parte. Competitivitatea marfurilor autohtone intotdeauna a fost si este o problema, domnule deputat, in toata lumea. In prezent, noi sintem preocupati foarte mult de acest lucru si speram ca, incepind cu 1 ianuarie 2006, Moldova va obtine preferintele comertului asimetric cu Uniunea Europeana. Si, evident, problema principala este competitivitatea produselor noastre.

Este nevoie si de timp, si de psihologie, stimate deputat, deoarece astazi, pentru a ne mentine pe pietele externe nu mai putem incarca cu lopata caruta cu legume si fructe ca pe timpul Uniunii Sovietice. Este nevoie de timp si noi intreprindem actiuni, zi de zi, in comun cu oamenii de afaceri, in comun cu organizatiile neguvernamentale, absolut cu toti pentru imbunatatirea situatiei.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte, am si dreptul la o remarca.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, o clipa doar. Eu rog sa va priviti si sa priviti in sala. La toate microfoanele sint colegi de-ai nostri si rog sa respectam dreptul tuturor pentru a oferi intrebari si sa nu consumam timpul altora. Rog sa tineti cont de acest moment. Foarte rapid o replica.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Foarte rapid, in privinta competitivitatii. Atunci cind domnul Prim-ministru vorbeste ca Guvernul nu are atributie la acest lucru, inseamna ca asta este politica Guvernului. Fiindca asta ar trebui sa fie, sa va deranjeze, in primul rind pe dumneavoastra, ca Prim-ministru, si pe Guvernul dumneavoastra. Fiindca competitivitatea produselor autohtone, depinde de politicile promovate, de sistemele de management al calitatii, de sistemele de marketing si de altele.

Va multumesc, domnule Prim-ministru.

Domnul Vasile Tarlev:

Da, eu va multumesc. Noi sintem preocupati de competitivitate. Sper ca dumneavoastra ne veti inainta niste propuneri mai eficiente.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Ion Varta:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Prim-ministru,

In alocutiune v-ati referit, in termeni generali, la intentiile dumneavoastra de a contribui la readucerea acasa a concetatenilor nostri plecati peste hotare pentru a-i determina sa investeasca in economia nationala capitalurile pe care le detin.

Vreau sa va intreb: la ora actuala, Guvernul are elaborata o strategie, un plan concret de actiuni pentru a realiza acest deziderat care este unul major, fiindca in felul acesta noi am putea sa curmam si acest exod masiv si sa contribuim la ameliorarea situatiei economice a tarii noastre. Deci, care este strategia actuala a Guvernului nostru, daca o are. Daca nu are, de ce nu o are pina in prezent?

Domnul Vasile Tarlev:

Da multumesc, domnule deputat. Intr-adevar, preocuparile noastre coincid cu a dumneavoastra. Noi toti sintem preocupati de concetatenii nostri care au parasit tara in diferiti ani din diferite motive. Si, cu regret, un astfel de fenomen exista in mai multe tari, chiar si mult mai dezvoltate, chiar si membre ale Uniunii Europene.

Noi, insa, in mod administrativ, nu avem dreptul sa stopam si nici o data nu vom stopa aceasta migratiune. Guvernul a elaborat un plan special de actiuni pentru legalizarea compatriotilor nostri in tarile unde au plecat, fiindca, in primul rind, este necesar sa stopam acest trafic de fiinte umane, aceasta bataie de joc s.a.m.d., deoarece ei, fiind intr-o tara sau alta, nefiind legalizati, n-au absolut nici un drept. De aceea, noi sintem preocupati, in primul rind, de legalizarea lor in tara respectiva, semnind acorduri interstatale la care m-am referit si in discursul meu.

Si in al doilea rind, un plan de actiuni eficient pentru a-i cointeresa sa se intoarca in tara. Eu voi expedia in adresa dumneavoastra acest plan pentru ca sa luati cunostinta de el.

Domnul Ion Varta:

Da, multumesc. Sper ca se va intimpla acest lucru. Cu toate ca era cazul, poate, sa ne aduceti la cunostinta cel putin citeva repere, cele mai importante, semnificative din acest plan de actiuni pe care dumneavoastra l-ati elaborat si vreti sa-l implementati pentru a solutiona aceasta problema.

A doua intrebare. La ora actuala, Republica Moldova se confrunta cu un proces demografic extrem de negativ. Noi ne aflam, de fapt, intr-un colaps demogtafic. Pe fundalul diminuarii cresterii natalitatii, creste in mod inspaimintator mortalitatea. Ce intentionati sa intreprindeti sau care este strategia pe care dumneavoastra vreti s-o implementati pentru ca sa curmati acest proces, fiindca efectele lui vor fi extrem de negative si vor fi resimtite ceva mai tirziu. Deocamdata noi nu resimtim aceste efecte, dar ele urmeaza sa vina ca o avalansa.

Deci, ce intreprinde Guvernul, care sint masurile pe care dumneavoastra trebuie sa le implementati si urmeaza sa le implementati pentru a schimba acest raport absolut negativ, cu efecte negative intre natalitate si mortalitate.

Domnul Vasile Tarlev:

Da multumesc. Nu toata populatia Moldovei deocamdata resimte acest dezechilibru la capitolul demografic. Insa intr-o asa ramura cum este educatia, deja se resimte, deoarece s-a micsorat esential numarul elevilor, al specialistilor si doresc sa va aduc la cunostinta, stimati deputati, ca inrautatirea raportului demografic a inceput sa se resimta in Moldova incepind cu anul 1987. Si pina la ziua de astazi, practic, an de an acest raport este in descrestere.

Incepind cu anul 2003, situatia s-a ameliorat. In anul curent s-a inregistrat o majorare a natalitatii comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Deci o anumita imbunatatire a situatiei demografice deja s-a inregistrat.

Guvernul are o strategie si un plan de actiuni clar in aceasta problema. Bugetul de stat are o pondere majora cu caracter social – imbunatatirea calitatii vietii, reducerea saraciei si crearea conditiilor pentru natalitate.

Ieri dumneavoastra ati adoptat, ceea ce apreciez mult si va aduc multumiri, legea bugetului asigurarilor sociale si in aceasta lege se prevede pentru nasterea unui copil, pentru anul viitor, o suma de 800 de lei fata de 500 de lei in anul curent. Posibil ca e putin, dar, comparativ cu anii precedenti, suma s-a majorat de sute de ori.

Noi sintem preocupati de acest lucru, inclusiv de conditiile din institutiile medicale. Asigurarile obligatorii in medicina sint indreptate pentru imbunatatirea situatiei si micsorarea gradului de mortalitate in tara, deoarece cresterea mortalitatii are un impact foarte important asupra demografiei. Aceste si alte actiuni prevazute in planul de actiuni speram ca, in timpul apropiat, vor conduce la imbunatatirea situatiei.

Domnul Ion Varta:

Domnule Prim-ministru, este necesar a elabora un plan complex de masuri...

Domnul Vasile Tarlev:

Il avem, domnule deputat.

Domnul Ion Varta:

...care ar viza toate aspectele si care ar contribui, in ultima instanta, la ameliorarea acestei situatii. Din cite inteleg, dumneavoastra nu aveti un asemenea plan concret.

In diferite legi cu caracter social, pe care le votam noi, se urmareste scopul de a diminua acest efect negativ, dar e necesar un plan complex de masuri, care ar fi implementat gradual, pentru a diminua efectele acestui sold negativ pe care il inregistram in raportul dintre natalitate si mortalitate.

Domnul Vasile Tarlev:

Eu am inteles. Eu m-am straduit, in raspunsul la a doua intrebare, sa aduc exemple, deoarece de raspunsul la prima intrebare nu prea ati fost satisfacut. Acest plan complex il avem. Si ar fi foarte important ca dumneavoastra, ca profesionist, sa ne sugerati unele propuneri sau idei. Cu placere le vom examina.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi deputati, domnule Prim-ministru,

Intervin cu rugamintea, pentru desfasurarea in viitor a dezbaterilor, ca atit intrebarile, cit si raspunsurile sa fie mai compacte si mai consistente. Va multumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul Valeriu Calmatui:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Prim-ministru,

In alocutiunea dumneavoastra v-ati referit la securitatea energetica a statului, dar as vrea, mai detaliat, sa ne spuneti ce se preconizeaza pe viitor? Din cite stim, la
9 noiembrie a fost sistata livrarea energiei electrice de catre Centrala Electrica Moldoveneasca, care astazi are un alt stapin, catre retelele de distributie ale Companiei “Union Fenosa”.

As vrea sa stiu, daca dispuneti de informatie, ce localitati, pentru cite ore au fost deconectate si daca au fost introduse din nou anumite restrictii in acest domeniu, adica deconectarile in evantai a localitatilor?

Va multumesc frumos.

Domnul Vasile Tarlev:

Da. Va multumesc, domnule deputat.

Intr-adevar, securitatea energetica a Moldovei este una din directiile prioritare ale activitatii Guvernului si as dori sa va aduc la cunostinta, onorata asistenta, ca
s-au intreprins unele actiuni concrete. Cel mai mare santaj la capitolul “Energie electrica” a fost preponderent in ultimul deceniu in localitatile din stinga Nistrului, care se afla sub jurisdictia Moldovei, fiind deconectate in mod haotic de la energia electrica, santajindu-le de a trece sub jurisdictia fortelor separatiste. Guvernul insa, a construit o linie electrica peste Nistru pentru asigurarea securitatii energetice a acestor localitati si aceste localitati nu mai sint deconectate.

Cit priveste energia electrica in general, intr-adevar, incepind cu
9 noiembrie anul curent, Centrala Electrica Moldoveneasca a sistat livrarile de energie electrica catre Compania “Union Fenosa”. Acesta este un litigiu intre doi agenti economici. Nu ma voi referi la faptul ca a fost instrainata sau nu, ca e legitima sau nelegitima aceasta intreprindere. Aceasta este o alta problema.

Dar, intrucit intre doi agenti economici exista litigiu, am avut multe intrevederi cu conducerea Companiei “Union Fenosa”. Acolo m-au informat si s-au intreprins deja unele masuri, inclusiv actionarea in judecata a acestei intreprinderi a centralei Electrice Moldovenesti, deoarece, conform contractului semnat de catre aceste doua companii, Centrala Electrica Moldoveneasca a avut obligatii contractuale de a livra neintrerupt energie electrica pina la sfirsitul lunii noiembrie 2006. Sistarea unilaterala, evident, este o incalcare a acestui contract.

Dar noi consideram ca, probabil, sint niste actiuni chiar si politice fata de Moldova in general si Guvernul nu poate fi indiferent. De aceea, Guvernul a intreprins mai multe actiuni.

In primul rind, au fost semnate acorduri cu Ucraina. In prezent, Moldova este alimentata cu energie electrica din sursele proprii si din energia importata din Ucraina. Totodata, am semnat acorduri cu Romania, ca, in caz de nevoie, sa obtinem necesarul de energie electrica si din partea romana.

Pina la acest moment, energia electrica n-a fost sistata nici intr-o localitate a Moldovei, nu este nici o restrictie si nici n-au fost deconectari reglementate de “Moldelectrica” sau de altcineva si speram ca nu vor fi nici in timpul apropiat.

In ultimii 4 ani, Guvernul a intreprins actiuni si cu privire la dezvoltarea surselor de producere a energiei electrice in Moldova. La ziua de astazi, in Moldova se produc 35% de energie electrica din necesarul tarii cu toate ca, in ultimii 4 ani, necesitatea anuala de energie a crescut in medie cu 5%. Cu toate ca avem intelegeri si de ordin politic, si de ordin economic, si contractuale atit cu Ucraina, cit si Romania, nu voi fi sincer daca nu voi spune si despre unele incomoditati.

Incepind cu 2001, Moldova nu are nici o datorie la platile curente pentru sursele energetice – atit la gazele naturale, cit si la energia electrica. Insa incomoditati cu Ucraina si cu Romania avem la datoriile istorice. In urma livrarii in anii 1998-2000 in Moldova a energiei electrice de catre Romania, Moldova, in prezent, are datorii: in 2001 au fost de 32,8 milioane dolari, in acesti ani am achitat 2 milioane, astazi avem circa 30 milioane de dolari.

Din Ucraina in 1998-2000 s-a importat energie, iar platile in suma de aproape 78 de milioane de dolari nu s-au achitat. Cu alte cuvinte, datoriile istorice la energia electrica care se cifreaza la circa 100 de milioane de dolari ne-au creat incomoditati.

Mai mult ca atit, pentru a anticipa intrebarile la acest capitol, doresc sa va aduc la cunostinta ca Guvernul a elaborat o strategie de securitate energetica. In primul rind, a demarat negocieri si actiuni concrete in ceea ce priveste constructia a 4 linii de transport al energiei electrice pentru a avea o conexiune atit cu sistemul energetic al Romaniei, cit si cu cel al Ucrainei. Cu Ucraina – constructia liniei electrice Adjalic Usatii la sud, cu o capacitate de 110 kilovolti, care pina in luna mai va fi data in exploatare conform planului aprobat, si o linie de inalta tensiune la Balti (Moldova) – Novodnestrovsc (Ucraina), cu o capacitate de 330 kilovolti. Deja au demarat actiunile de proiectare si speram ca pina la sfirsitul anului 2006 linia va fi data in exploatare.

In cadrul recentei mele vizite oficiale la invitatia omologului roman domnul Calin Popescu-Tariceanu, am semnat un demers comun in Comisia Europeana, in adresa domnului Barosso, pentru a ne acorda asistenta financiara la constructia a
doua linii de transport de energie intre Moldova si Romania. Este vorba de Falciu–Gotesti si de Balti–Suceava. Speram ca vor fi date in exploatare cel mult intr-un an – un an si jumatate si atunci sistemele noastre energetice cu ale vecinilor vor fi, practic, intr-o securitate unica.

Cu toate acestea, Guvernul nu este satisfacut. Sintem de parerea ca este necesar de a avea anume centrale proprii de producere a energiei electrice. De aceea, Guvernul a propus masuri si a obtinut deja unele rezultate la modernizarea C.E.T.-urilor. In primul rind, C.E.T. Chisinau, C.E.T.-2, C.E.T. Nord si constructia unei centrale electrice la Cahul, pentru sud, cu o capacitate de 400 megawati.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Prim-ministru...

Domnul Vasile Tarlev:

Consideram ca, dupa darea in exploatare a acestor centrale, vom avea securitate totala.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, eu, in continuare, voi insista asupra consistentei dialogului nostru. Domnule Calmatui, mai aveti o intrebare?

Domnul Valeriu Calmatui:

Da, mai am o intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog sa o adresati.

Domnul Valeriu Calmatui:

Tot in acest context. Noi stim ca se poarta discutii destul de aprinse in ceea ce priveste majorarea tarifelor la gazele naturale si as fi vrut sa stiu: ce preconizeaza Guvernul si ce se intreprinde anume in acest domeniu? Si cum va fi solutionata problema cu gazificarea unor regiuni din vestul republicii – raioanele Falesti, Ungheni. Acum este imposibil a le gazifica fara constructia gazoductului Drochia–Ungheni–Iasi.

Domnul Vasile Tarlev:

Da, multumesc. Eu doresc sa fiu mai succint, dar problema fiind mai complexa, daca imi permiteti, as mentiona urmatoarele. Moldova, incepind cu anul 1996 pina in anul 2005 inclusiv, procura gaz la cel mai inalt pret din spatiul C.S.I. – cu 80 de dolari o mie de m³. In 2002 a fost o intelegere intre Moldova si “Gazprom” ca, in cazul in care Moldova va asigura achitarea integrala a consumului curent, “Gazprom”-ul va examina posibilitatea reducerii preturilor. Cu regret, partea rusa a uitat promisiunea.

Guvernul Moldovei nu a primit nici o oferta oficiala, nici o propunere in scris cu privire la posibila majorare, din 2006, a preturilor.

Au aparut insa informatii in presa cum ca Rezanov a declarat ca posibil, incepind cu 1 ianuarie 2006, va fi majorat pretul la gazele naturale nu numai pentru Moldova, dar si pentru toate tarile din spatiul C.S.I. Cu toate ca este agentul economic “Moldova-Gaz”, o intreprindere, nu moldo-rusa, dar ruso-moldoveneasca, care este responsabila de asigurarea Moldovei cu gaz, Guvernul a format, printr-o dispozitie a Prim-ministrului, un grup special de lucru pentru negocieri, evident cu calculele necesare: ce se va intimpla in tara si ce ar trebui sa intreprinda Moldova, daca pretul la gazele naturale se va majora pina la 100, 110 sau 160 de dolari pentru 1000 m³.

noi lucram asupra acestei probleme si vom face tot posibilul sa aparam interesul national, sa minimalizam posibilul impact negativ asupra tarii.

Citeva cuvinte despre gazificare.

Stimati deputati, este programul de gazificare a tarii care cuprinde trei etape de gazificare:

prima etapa – asigurarea cu gaze naturale a tuturor centrelor raionale, care deja s-a incheiat la sfirsitul anului 2004;

a doua etapa – pina la sfirsitul anului 2009, a aduce flacara albastra in toate localitatile tarii;

a treia etapa – pina in anul 2015, a aduce gazul natural la fiecare consumator conform Programului “Satul moldovenesc”.

Cit priveste gazoductul Drochia–Ungheni–Iasi, el este important pentru noi. Domnul Tariceanu, Prim-ministrul roman, a dat asigurari ca Romania este cointeresata de a contribui si de a construi in comun acest bransament. Grupurile de lucru astazi poarta negocieri, speram ca acest proces va demara incepind cu 2006.

Domnul Valeriu Calmatui.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5. Doamna Pavlicenco, mai aveti intentia sa oferiti intrebari?

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da. Vreau sa va spun, in primul rind, ca avem impresia unui scenariu. Domnul Tarlev are sarcina sa vorbeasca cit mai mult si, de fapt, nimic. Daca dumneavoastra sinteti atit de capabil, raspundeti fara ajutorul ministrilor. V-au rugat colegii sa vorbiti mai concis, fiindca sinteti mai interesat sa auziti ce impresii si ce intrebari au deputatii, nu?

Acum, domnule Tarlev, eu ma gindeam ca, dupa aproape 5 ani cit dumneavoastra sinteti Prim-ministru, trebuia sa vorbiti ceva mai corect romaneste. De pilda: sa invatati cuvinte ca “reglementare” si nu “reglamentare”, “alte tari” si nu “altele tari” s.a.m.d.

Dar, deoarece la investire, atunci cind ati fost intrebat ce este cu ministrii care nu cunosc limba de stat, ati spus ca nu sinteti nationalisti, intelegind gresit acest cuvint. Eu ramin pesimista sa va intreb daca veti mai vorbi corect romaneste atit timp, cit veti fi lasat premier. Dupa aceasta remarca...

Domnul Marian Lupu:

Nu, de fapt, a fost intrebare, doamna colega.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

...vreau sa ma refer la modul in care imbunatatiti mediul investitional si nivelul... Manifestati toleranta ca vreti sa mergeti in Europa.

Domnul Marian Lupu:

Eu rog, putina liniste in sala.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Va rog sa asigurati linistea in sala, domnule Lupu.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Pavlicenco, eu voi asigura linistea in sala.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da. Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

V-as ruga la fel sa mergem in regim de dialog, intrebari–raspunsuri.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Am dreptul sa fac si obiectii, fiindca pe noi ne vizeaza comportamentul, scenariul dumneavoastra comunist.

Deci, vreau sa ma refer la modul in care imbunatatiti mediul investitional si nivelul de trai al populatiei. Astfel, va amintesc, ministrul Lazar a vorbit despre Riscul compromiterii implementarii Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei din lipsa de resurse interne de finantare dumnealui spunind ca o sansa ar fi un nou acord cu F.M.I. Pe de alta parte, noul reprezentant al F.M.I., precum stiti, spune ca lansarea unui nou program al F.M.I. pentru Republica Moldova va mai dura.

Deci intrebarea. Care sint cauzele ca F.M.I. nu vede oportunitatea incheierii unui acord cu Republica Moldova? Si cind vor fi intreprinse masurile necesare pentru a corespunde cerintelor in vederea semnarii unui acord cu F.M.I. Asta-i prima intrebare. astept raspunsul.

Domnul Marian Lupu:

Asta a fost a doua intrebare, prima fiind cu...

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, domnule Lupu, va rog sa nu interpretati abuziv si cum doriti dumneavoastra regulamentul.

Domnul Marian Lupu:

Nu, doamna Vitalia, eu va rog la fel seriozitate si precizie.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Pai, si eu tot va rog.

Domnul Marian Lupu:

Ati oferit o intrebare foarte clara, referitor la limba.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Lasati sa raspunda, nu comentati.

Domnul Marian Lupu:

A fost sau nu a fost? Si a doua intrebare la fel. Eu va rog, la fel, corectitudine si precizie.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, eu am adresat doar o intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Au fost doua.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu, dumneavoastra asa interpretati.

Domnul Marian Lupu:

Deci, bine, domnule Prim-ministru. Prima intrebare n-a fost.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Va temeti de intrebarile mele sau ce sa cred?

Domnul Marian Lupu:

Va rog, cu Fondul Monetar.

Domnul Vasile Tarlev:

Da, multumesc. Ceea ce tine de problema lingvistica. Eu o primesc si ca recomandare a dumneavoastra si m-oi stradui ca sa vorbesc mai corect.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Asta n-a fost intrebare, a fost ca o doleanta.

Domnul Vasile Tarlev:

Cu placere. Eu ma stradui. Fiecare avem neajunsuri. Ma rog, padure fara uscaturi nu este. Eu ma stradui sa vorbesc corect. Ceea ce tine de...

Domnul Marian Lupu:

Eu rog putina liniste.

Domnul Vasile Tarlev:

Eu n-am nominalizat cine ii uscatura si cine ii altceva, dar… (rumoare in sala)... este o problema.

Stimati colegi, ceea ce tine de acordul cu F.M.I. In primul rind, relatiile dintre Guvernul Moldovei si Fondul Monetar International intotdeauna au fost constructive si transparente. Noi nu am intrerupt nici pe o ora, nici pe un minut relatiile cu Fondul Monetar International. Si, daca va uitati in retrospectiva, misiunile Fondului Monetar au fost frecvente in Moldova. dialogul a fost in permanenta.

Relatiile la acest moment cu Fondul Monetar, in opinia noastra, in opinia expertilor independenti, sint relativ bune. Noi, deja, am elaborat memorandumul sau planul de actiuni cu Fondul Monetar, deoarece dorim sa fie programul Moldovei si nu al F.M.I. Acest plan deja a fost expediat expertilor Fondului Monetar. Asteptam misiunea urmatoare a Fondului Monetar. Din informatia pe care o am, incepind cu data de 6 decembrie pina pe 16 ei vor fi la Chisinau si vom purta negocieri.

In luna octombrie, la precedenta misiune a Fondului Monetar, s-a vorbit ca negocierile cu Fondul pentru un eventual program au fost preconizate pentru luna februarie anul 2006. Noi, purtind tratative cu ei, sintem cointeresati in acest program comun. I-am convins ca anume in decembrie, acum in aceasta misiune, sa purcedem la negocieri. Insa durata aprobarii programului nu depinde numai de Moldova, dar, evident, si de Fondul Monetar. Si vom depune toate eforturile de a avea un program eficient in interesul national al Moldovei.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule Prim-ministru, eu as vrea sa sper ca lucrurile vor fi asa. Pur si simplu, am fost si eu coplesita de pesimismul atit al domnului Lazar, cit si de pesimismul noului reprezentant al F.M.I. Si acum, cu permisiunea domnului Lupu, a doua intrebare.

Spuneti, domnule Prim-ministru, cite firme au fost lipsite de licenta pentru activitate din cauza incadrarii in serviciu fara carnet de munca, inscrierea salariului integral. Si intrebarea mea este: nu credeti ca aici este o foarte mare rezerva pentru extinderea bazei fiscale, lucru la care dumneavoastra v-ati referit mai inainte, dar nu am vazut rezultate in acest sens.

Domnul Vasile Tarlev:

Da, intr-adevar, doamna deputat, este o problema mare si este o ingrijorare a Guvernului. Intr-adevar, sint rezerve foarte mari. Sint angajati cetateni ai Moldovei la munca neoficial, fara un carnet de munca si aici, evident, este vorba si de legalizarea economiei tenebre. Astazi sa numesc numarul intreprinderilor carora le-a fost retrasa licenta, este foarte greu. Dar va asigur ca comisia tripartita – Guvernul–Patronatul–Sindicatul, practic are o intelegere comuna cu actiuni, cu un plan concret.

In primul rind, in legalizarea oficiala a angajatilor, in al doilea rind, declarind oficial salariul, venitul obtinut si in al treilea rind, lichidarea restantelor la salariu in sectorul real al economiei. Cunoasteti ca institutiile finantate de la bugetul de stat din martie 2002 nu au restante la salarii si nu vor avea atit cit va depinde de noi.

Dar in sectorul real, nebugetar al economiei mai exista aceasta problema si, evident, Guvernul la direct nu are pirghiile respective. Insa sintem cointeresati in legalizare, inclusiv Inspectia Muncii. Eu voi informa in scris despre planul de actiuni concret al Inspectiei Muncii si comisiei tripartite, despre ceea ce s-a facut, ce dorim sa facem si care sint rezultatele.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, tocmai vroiam sa spun ca as vrea ca sa inregistrati ca interpelare.

Domnul Vasile Tarlev:

Cu placere, da.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si sa-mi dati raspuns concret la intrebare.

 Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, pina la moment eu nu am inregistrat, fiindca duc un registru special referitor la repartizarea pe grupurile parlamentare a intrebarilor, intrebari de la Partidul Democrat si de la independenti. Microfonul nr. 4. Domnul Serebrian, va rog.

Doamna Valentina Cusnir:

Nici noi n-am intervenit.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc foarte mult domnule Presedinte.

Domnule Prim-ministru, am doua intrebari foarte concrete care decurg din Programul de activitate al Guvernului pe anii 2005-2009. Prima se refera la problemele educatiei. Dar va rog foarte mult, intrucit intrebarea este foarte scurta, raspunsul sa fie de asemenea cit se poate de concret.

Citesc din capitolul referitor la educatie: “Guvernul se angajeaza sa asigure scolarizarea tuturor copiilor de virsta 7-16 ani, majorarea numarului studentilor bugetari si sporirea de trei ori a cuantumului burselor, precum si pregatirea obligatorie a tuturor copiilor de 5-7 ani catre scoala si, ce este mai important, asigurarea gratuita a acestora cu manuale si cu materialele didactice necesare”.

Ce s-a facut in acest sens, domnule Prim-ministru, mai ales tinind cont de faptul ca in anul acesta nu s-a facut nimic. Dar mai ales, tinind cont de faptul ca si pentru anul 2006 bugetul alocat educatiei este unul de rusine pentru o tara care pretinde ca vrea sa se integreze in structurile europene.

Domnul Vasile Tarlev:

Va multumesc. In programul de activitate al Guvernului, aprobat de Parlament, un loc important ii revine educatiei. Ce s-a intreprins la capitolul scolarizare? Conform datelor statistice, in anul scolar 2000-2001 au fost nescolarizati 6 mii 182 de copii. In anul 2005-2006, la acest moment, avem nescolarizati 157 de copii.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Prim-ministru, imi vine greu sa cred.

Domnul Vasile Tarlev:

Eu va raspund concret. Noi sintem de parerea ca, scolarizarea este o prioritate pentru toti, deoarece un copil agramat astazi inseamna o familie agramata miine si, evident, importanta este majora. Acestea sint cifre reale. In anul educational 2004-2005 au fost nescolarizati 222 de elevi.

Mai mult ca atit, in privinta asigurarii cu manuale, doresc sa va aduc la cunostinta – pentru prima data in anul scolar 2005-2006 – clasele I-IV inchiriaza manualele fara plata. Totodata, depunem eforturi ca pe viitor, pina in 2009 (in programul la care va referiti este vorba pina in 2009), sa se majoreze bursele.

Noi permanent muncim asupra acestei probleme si intentionam ca, incepind cu 1 septembrie 2006, in unele universitati de stat, majoritatea burselor sa fie platite din contul statului. De exemplu, in Universitatea de Farmacie si Medicina “N.Testimitanu” se preconizeaza ca, incepind cu anul de studii 2006-2007, vor invata pe baza de contract doar studentii de la specialitatile farmacie si stomatologie. Ceilalati vor primi burse de stat. Acestea sint unele din actiunile pe care le preconizam.

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Prim-ministru,

Permiteti-mi sa-mi exprim o indoiala. Nu dispun de cifre, dar cred ca numai in Chisinau numarul copiilor nescolarizati este mult mai mare decit cifra pe care ati numit-o dumneavoastra. Acesta este un lucru vizibil, din pacate. Referitor la manuale, dumneavoastra ati spus ca s-a facut deja ceva in acest an. S-a facut mult prea putin... si in 2006 nu se va face de asemenea, tinind cont de buget.

Doamna Maria Postoico:

A doua intrebare, domnule Serebrian.

Domnul Oleg Serebrian:

A doua intrebare se refera la domeniul culturii. Dar va rog sa fie un raspuns iarasi cit se poate de concret. In program scrie: “Implementarea Programului national de revitalizare a bibliotecilor publice”. Deci, aceasta se va intimpla. De fapt, nu s-a intimplat nimic. Si “dezvoltarea retelei de comercializare a cartii in localitatile rurale”. Spuneti-mi va rog, cite magazine de carti functioneaza in sate?

Domnul Vasile Tarlev:

Domnule deputat, este normal. Imi place pozitia dumneavoastra ca sinteti mai pesimist si este normal. Si eu ma stradui sa fiu pesimist la acest capitol. Dar cifrele reale si actiunile le vom confirma in mod scris, oficial pentru concretizare.

Referitor la domeniul culturii. Noi sintem preocupati de asa-numitele case de cultura, pe care dorim sa le transformam in centre pentru tineret. In bugetul de stat deja sint prevazute 20 de milioane de lei, care se vor utiliza pentru reparatie, revitalizare, modernizare.

Referitor la biblioteci avem un plan concret de actiuni, aprobat de ministerul de ramura, privind modernizarea lor, inclusiv introducerea sistemului informational. A aproviziona cu carti, cu manuale, astazi, cu tot ce este necesar este imposibil. Dar noi vom merge paralel: pe de o parte, editarea manualelor, pe de alta parte – sistemul informational integral cu acces la Biblioteca Nationala si la biblioteci internationale. Vom imbunatati situatia.

In Programul “SALT”, despre care se vorbeste, vor fi incluse nu numai scolile, nu numai institutiile preuniversitare, dar si bibliotecile.

Domnul Oleg Serebrian:

Nu, domnule Prim-ministru, intrebarea mea se referea la reteaua de vinzare a cartilor. Asa scrie aici in programul de guvernare ca acest lucru se va asigura. Deci, va intrebam cite magazine de carti exista in sate, nu stiti?

Domnul Vasile Tarlev:

Domnule deputat, astazi pot sa numesc cite magazine sint de stat.

Domnul Oleg Serebrian:

Dar nici unul, domnule Prim-ministru, va spun eu.

Domnul Vasile Tarlev:

N-aveti dreptate, eu am sa va informez. Este “Cartea Moldovei”, care deja se revitalizeaza, dar in marea majoritate sint magazine private si este normal sa fie o concurenta. Noi va vom informa in scris in timpul apropiat.

Domnul Oleg Serebrian:

Da, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Prim-ministru,

Ce masuri s-au intreprins in vederea sustinerii invatamintului prescolar, care sint rezultatele implementarii Programului prezidential “SALT” si prioritatile in acest domeniu. Va rog, domnule Prim-ministru.

Domnul Vasile Tarlev:

Da, va multumesc. Intr-adevar, invatamintul prescolar, de asemenea, este o prioritate pentru noi, deoarece nu in zadar se vorbeste si in popor despre cei 7 ani de acasa.

Si doresc sa va aduc la cunostinta ca numai in anul 2005 si-au reluat activitatea 58 de institutii prescolare. S-a majorat deja si finantarea pentru intretinerea unui copil in institutiile prescolare si se intreprind actiuni cu privire la dotarea cu utilaje, se creeaza conditiile necesare.

Mai mult ca atit, as dori sa raspund si referitor la scoli, la clasele I-IV. De asemenea, la ziua de azi, marea majoritate a copiilor claselor I-IV sint alimentati gratis, din contul statului, si intreprindem masuri privind dotarea si crearea conditiilor necesare pentru acesti elevi.

Doamna Galina Balmos:

Va multumesc. Si vizavi de Programul “SALT”.

Domnul Vasile Tarlev:

Cit priveste Programul “SALT”, as dori sa va aduc la cunostinta ca institutiile guvernamentale deja au conectat toate institutiile preuniversitare la reteaua Internet. Sint montate toate fibrele optice necesare pentru conectare. In cadrul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului este format un centru informational, deja are loc perfectionarea, pregatirea cadrelor didactice.

Mai mult ca atit, incepind cu 1 septembrie 2006, toate scolile nationale, toate institutiile preuniversitare din tara, in dependenta de numarul de elevi, vor fi dotate cu pina la 11 calculatoare cu conectare la Internet si se va crea un sistem informational central republican.

Doamna Galina Balmos:

Multumesc, domnule Prim-ministru.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Prim-ministru,

In raportul dumneavoastra v-ati referit numai la problemele economice si ati dat o multitudine de cifre. Nu cred ca multi din aceasta sala, dar si mai multi dintre cei care ne vad si ne asculta au inteles ceva. Daca nu va tragea de limba domnul Serebrian, nu spuneati nimic despre situatia din invatamint, din cultura, fiindca nu v-ati referit deloc la aceaste probleme. N-ati vorbit despre medicina, despre situatia precara in care se afla cetatenii nostri. Le-ati mingiiat urechile cu niste pensii de 400 de lei. Da, ati constatat, de fapt, ca Republica Moldova este cea mai infloritoare tara din punct de vedere al coruptiei.

Intrebarea mea este: ce face concret Guvernul, prin intermediul institutiilor sale specializate, in lupta cu coruptia, care infloreste, dupa cum ati spus dumneavoastra, atit in Europa, cit si in coridoarele celei mai inalte puteri, in justitie, in politie, in procuratura si in toate sferele sociale ale Republicii Moldova.

Domnul Vasile Tarlev:

In cazul in care onoratul Parlament mi-ar fi ofert posibilitatea sa va informez ce am intreprins in domeniul educatiei, culturii, stiintei, as fi facut-o cu placere, insa din lipsa de timp m-am straduit sa prezint raportul succint.

Cit priveste coruptia, eu am reflectat in informatia mea ca, in topul tarilor, Moldova este pe locul 95. Eu persoanl consider ca in Moldova situatia este mult mai buna, cu toate ca fenomenul exista si dumneavoastra ati mentionat corect domeniile respective. Ce intreprinde Guvernul? Am reusit sa imbunatatim cu 22 de puncte pozitia Moldovei in acest top, comparativ cu anul 2004. Deja este un salt, este o miscare fie insuficienta, dar totusi e un pas inainte.

A fost elaborat si aprobat, in comun cu experti internationali, atit din partea Comisiei Europene, a Consiliului Europei, cit si din partea Statelor Unite ale Americii, un program national de combatere a coruptiei. Acest program este necesar pentru a avea sustinere in cadrul proiectului “Millenium”, lansat de Statele Unite ale Americii. Consideram ca implementarea acestui program, de care sint responsabili Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Ministerul Justitiei, Procuratura Generala, Ministerul Afacerilor Interne si alte institutii, va imbunatati esential situatia.

In acest program este inclus un compartiment special. Vorbesc despre antrenarea societatii civile in combaterea acestui fenomen. Daca vom continua sa combatem acest fenomen numai cu concursul institutiilor de stat, fara a atrage in acest proces societatea civila, ne-ar fi mult mai complicat, indiferent cine va fi prim-ministru sau deputat in Parlament. De aceea este necesar sa luptam cu acest viciu impreuna si numai in acest fel vom obtine succes.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Prim-ministru, dar totusi n-am inteles cum lupta Guvernul cu coruptia. Este o vorba in limba rusa foarte buna pe care oamenii o inteleg numai atunci cind o vad pe viu: «вор должен сидеть в тюрьме».

A doua intrebare se refera la un caz iesit din comun. Am mai spus-o deja, dar ma folosesc de prilej sa ascult de la dumneavoastra personal acest raspuns. Alaltaieri, 30 noiembrie, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a pus pe ordinea de zi problema executarii deciziilor C.E.D.O. S-a mentionat si de aceasta data ca Republica Moldova, la fel ca si Rusia, nu executa hotarirea C.E.D.O. privind eliberarea detinutilor moldoveni din temnita de la Tiraspol. Ce a intreprins pina acum si ce are de gind sa intreprinda Guvernul Republicii Moldova pentru executarea deciziei C.E.D.O. in cazul dat?

Domnul Vasile Tarlev:

Va multumesc.

Imi pare rau ca nu ati inteles ce am intreprins noi in domeniul combaterii coruptiei, dar cred ca daca veti accepta o intrevedere cu mine, vom incerca sa ne clarificam in aceasta chestiune. Ceea ce tine de C.E.D.O, intr-adevar, in total pe rol la C.E.D.O., la ziua de astazi, sint 125 de cereri. In perioada 2004-2005, C.E.D.O. a notificat Guvernului Republicii Moldova ca pe rol sint 81 de cereri depuse din partea diferitor solicitanti. Aceste cereri, in marea lor parte, au fost depuse potrivit actiunilor autoritatilor statale pina in anul 2001. In perioada de referinta, C.E.D.O. a pronuntat 23 de hotariri de condamnare pe marginea a 51 de cereri, inclusiv eliberarea detinutilor din penitenciarele Tiraspolului. Ce a intreprins Guvernul? In primul rind, si-a onorat obligatiunea, conform acestei hotariri, de traducere a deciziei, publicare a ei si alte actiuni, inclusiv prejudiciul asumat.

Guvernul Moldovei a intreprins o serie de actiuni bilaterale, cit si multilaterale, a facut nenumarate adresari Federatiei Ruse. Presedintele Parlamentului domnul Lupu a avut in acest sens o intrevedere cu domnul Grizlov, omologul sau rus, eu – cu domnul Fradcov, cu reprezentantii din Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, cerind eliberarea detinitilor tinind seama de influenta Federatiei Ruse in aceasta regiune.

De nenumarate ori ne-am adresat la O.S.C.E., la Consiliul Europei, institutiilor internationale, organizatiilor neguvernamentale si altor institutii influente. Cu regret, pina la acest moment, detinitii nu sint eliberati. C.E.D.O. a apreciat relativ pozitiv actiunile intreprinse permanent de Guvernul Moldovei. Speram ca vom obtine cit mai curind eliberarea acestor detinuti.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc. Ati abordat cumva problema la intilnirea care a avut loc aici, recent, fata de Patriarhul Alexei al II-lea? Poate el, in sfirsit, ne ajuta, fiindca detine controlul asupra bisericii atit la Chisinau, cit si la Tiraspol. Si il decoreaza pe Smirnov cu nagrade, cu ordine bisericesti.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 3, dupa care urmeaza microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Stimate domnule Prim-ministru, am doua intrebari catre dumneavoastra, si anume. In raport, dumneavoastra ati mentionat ca prioritatea Guvernului in politica externa este vectorul european. Se cunosc fapte ca din 2001 s-a trecut de la declaratii la pasi concreti, care s-au incununat cu semnarea de catre dumneavoastra, la sfirsitul anului trecut la Bruxelles, a Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Cum este apreciat de catre Bruxelles procesul de implementare a acestui plan de actiuni?

Va multumesc.

Domnul Vasile Tarlev:

Intr-adevar, la baza Programului de activitate al Guvernului sta Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Si, din momentul semnarii, la 22 februarie, a acestui plan de actiuni, Guvernul a fost preocupat in mod prioritar de indeplinirea lui.

Desi Comisia europeana nu a solicitat raportul pe tara, noi l-am elaborat si
l-am inaintat Uniunii Europene si el a fost apreciat pozitiv. In opinia expertilor Uniunii Europene, Guvernul Moldovei indeplineste marea majoritate a obligatiunilor asumate.

Evident ca este nevoie si de sustinerea Parlamentului la capitolul “Ajustarea legislatiei”, deoarece, cunoasteti, este o obligatiune a noastra.

Mai mult ca atit, doresc sa va aduc la cunostinta ca in toate raporturile bilaterale ale Moldovei in spatiul european se inregistreaza o imbunatatire. O data cu obtinerea preferintelor comertului asimetric, speram ca vom obtine rezultate mult mai bune.

Doresc sa mentionez ca, incepind de ieri, expertii vamali ai Uniunii Europene au inceput monitorizarea hotarului moldo-ucrainean.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc. Si a doua intrebare. Conform Programului national de gazificare, in republica se efectueaza un lucru foarte mare si apreciat de catre cetateni – gazificarea satelor. Dar exista o problema, domnule Prim-ministru. Dupa ce gazele sint aduse in sate incepe a doua etapa a gazificarii si aici apare problema. Multe firme private impun cetatenilor de la sate niste preturi fabuloase – 6, 8, 10 mii de lei ca sa fie conectati la gaze.

Poate Guvernul gasi careva pirghii sa influenteze acest proces negativ?

Va multumesc.

Domnul Vasile Tarlev:

Da, noi cunoastem aceasta problema si aduc la cunostinta dumneavoastra pozitia Guvernului referitor la gazificare. Guvernul Moldovei, pina la sfirsitul anului 2009, va aduce flacara albastra in fiecare localitate si va aduce contributia financiara din bugetul statului in constructia bransamentelor de tensiune inalta sau medie. Insa de gazificarea interioara a consumatorilor este responsabila administratia publica locala.

Dupa finalizarea acestei etape, Guvernul va interveni, dupa necesitate, in finantarea interioara a unor localitati. Insa actiunile diferitor firme in diferite localitati depinde mult de responsabilitatea primarilor si a celor care negociaza preturile.

Care-i pozitia Guvernului, ce a intreprins? Luind in considerare faptul ca firmele private propuneau preturi de la 3 mii la 25 mii de lei pentru gazificarea diferitor localitati, Guvernul, in comun cu Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica, a aprobat un regulament cu preturi maximum posibile, unde o firma X sau Y, care a cistigat licitatia, are dreptul, in baza de negocieri, de a cere acel sau alt pret pentru un metru de conducta, in dependenta de diametru, de distanta s.a.m.d., dar nu mai mult decit acea suma care a fost aprobata de catre Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Prim-ministru, am onoarea sa va vad aici, demult va chemam si va adresez...

Domnul Vasile Tarlev:

Am auzit.

Doamna Valentina Cusnir:

...cu permisiunea presedintelui sedintei, doua intrebari. Prima mea intrebare: explicati de ce atunci cind marimea dividendelor aferente cotei de participare a statului in societatile pe actiuni pentru anul 2005 este de 10 milioane de lei, pentru anul 2006 planificati doar 8 milioane de lei si veniti cu propunerea pentru modificarea si completarea bugetului pentru anul 2005, reducind aceasta marime de la 10 milioane la 5 milioane de lei?

Domnul Vasile Tarlev:

Da, intr-adevar. Pe de o parte, stimata asistenta, nimeni, nici Guvernul, nu reflecta dividendele primite in urma activitatilor agentilor economici sau ale societatilor pe actiuni unde statul are cota respectiva, ca investitii capitale ale statului. Pe de alta parte, noi facem constient acest lucru pentru a le capitaliza, a le accepta pentru a introduce investitii in modernizarea mijloacelor fixe. Deoarece daca noi vom solicita orbeste mijloacele sau dividendele, venitul in acumularile la bugetul de stat pentru alte probleme care sint multiple, aceste intreprinderi vor da faliment peste un an sau peste 10. De aceea, noi consideram ca argumentul, pe care l-am inaintat, privind minimalizarea lor este necesar si este conform business-planului fiecarui agent economic in parte. De exemplu, “Moldtelecom”. Noi vom putea obtine in urma activitatii acestuia circa 300 de milioane de lei beneficiu, avind in vedere ca sintem actionari. Dar pe de alta parte, bugetul statului nu dispune de investitii pentru a telefoniza tara.

De aceea, noi constient acceptam planul lor de actiuni si telefonizam tara. Daca in anul 2000 la 100 de locuitori sau in medie pe tara cu telefoane erau asigurate 16%, astazi avem 26% .

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc foarte mult. Si a doua intrebare, la care nu ati binevoit sa veniti sa-mi raspundeti, este privitor la privatizarea fabricii de vinuri din Calarasi. Am intrebat atunci, ce a obtinut Republica Moldova de la privatizarea acestei intreprinderi, daca inainte de privatizare, in 2002, intreprinderea a obtinut un venit de 20 de milioane de lei, venit egal cu aproape jumatate din costul acestei intreprinderi cu care a fost vinduta? Ce se intreprinde fata de cumparator, care nu-si onoreaza obligatiunile din contractul de vinzare-cumparare a intreprinderii, nu mai produce vinuri atunci cind, conform contractului, este obligat, timp de 10 ani, sa pastreze profilul intreprinderii, ca nu si-a onorat obligatiunea privitor la reutilarea intreprinderii, a adus doar citeva unitati de utilaj vechi, aruncate de la fabrica din Moscova si a lichidat doua sectii de la aceasta intreprindere, reducind peste 100 de locuri de munca?

Domnul Vasile Tarlev:

Da. Eu va multumesc mult.

Sincer sa va spun, am avut emotii in momentul cind urma sa adoptam decizia, inclusiv cu votul meu, deoarece decizia finala nu o voteaza numai Primul-ministru. Este o comisie, in componenta careia intra si reprezentanti din Parlament. Trebuie sa recunosc ca o alta sansa de revitalizare a intreprinderii la acel moment nu exista. De aceea, noi am cautat un investitor international, care a procurat intreprinderea. Doresc sa va aduc la cunostinta, stimata doamna deputat, ca deciziile de privatizare a intreprinderilor sint permanent monitorizate la capitolul executarii obligatiunilor. Recent, a avut loc sedinta comisiei guvernamentale de monitorizare la care a fost audiata darea de seama.

Regret, dar informatia pe care o detinem noi nu corespunde cu ceea ce ati spus dumneavoastra acum. Dar nu vom face polemica aici. Eu voi prezenta rapoartele comisiei guvernamentale. Din informatia pe care o detinem noi, investitorul si-a onorat obligatiunile privind achitarea integrala a datoriilor intreprinderii pina la privatizare la toate bugetele, inclusiv lichidarea restantelor la salarii, cu toate ca pe hirtie avea inregistrat beneficiu, despre care vorbiti dumneavoastra. In realitate nu avea nimic – numai datorii, nici salariul nu-l achita muncitorilor.

Doamna Valentina Cusnir:

Achita.

Domnul Vasile Tarlev:

Mai mult ca atit, au achitat salariul, si-l achita la timp. Conform informatiei detinute de noi, nici un muncitor n-a ramas in strada. Cel putin asa au raportat expertii.

Doamna Valentina Cusnir:

Da, bine.

Domnul Vasile Tarlev:

Inclusiv confirmat de Agentia “Moldova-Vin”. Mai mult ca atit, a supraindeplinit investitiile si au deja plantate circa 120 de hectare de vita de vie. Eu sint mult preocupat de aceasta problema. Cunoscind atitudinea dumneavoastra fata de raionul Calarasi, cred ca vom gasi o modalitate sa-i invitam pe toti, inclusiv administratia publica locala, sa gasim un punct de tangenta.

Doamna Valentina Cusnir:

Va multumesc foarte mult. Dar doresc, intr-adevar, sa primesc acest raspuns in scris pe care il solicit din luna aprilie.

Domnul Vasile Tarlev:

Cu placere.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Уважаемый господин премьер-министр, население и депутатов интересует следующая проблема. Я считаю, что на сегодняшний день она отнюдь не малозначима. Имею в виду, случаи птичьего гриппа, зарегистрированные в соседних странах. В масс-медия часто появляются статьи соответствующего содержания, и население взволновано в связи с ситуацией, которая может сложиться в нашей стране.

Имею в виду тот факт, что на наших рынках широко представлен импорт мяса птицы. Насколько соответствующие службы и Правительство готовы обеспечить благоприятную санитарно-эпидемиологическую и эпизоотическую ситуацию в нашей стране? Спасибо. Это первый вопрос.

Domnul Vasile Tarlev:

Da, va multumesc, domnule deputat. Intr-adevar, pericolul gripei aviare este mare si nu numai in Moldova, nu numai in regiune, dar si in lumea intreaga. De acest lucru nu poate fi invinuita nici o persoana, fie din Guvern, fie din Parlament sau altcineva.

Cunoasteti pericolul pe care il aduc pasarile calatoare si, evident, noi sintem preocupati de aceasta problema si intreprindem masuri de aparare a pietei Moldovei, in primul rind. Cu atit mai mult ca acest pericol a ajuns la hotarul Moldovei.

La ziua de astazi, conform rezultatelor obtinute de expertii nationali si internationali aflati in Moldova, in Moldova, slava Domnului! nu s-a inregistrat cazuri de gripa aviara.

S-au intreprins urmatoarele.

A fost infiintata o comisie interguvernamentala speciala de monitorizare a situatiei in domeniu.

A fost aprobat de Guvern un plan concret de actiuni in caz de posibila aparitie a acestui pericol.

Mai mult ca atit, a fost primita asistenta din partea organismelor internationale cu privire la dotarea laboratoarelor. Cu regret, laboratoarele noastre veterinare nu au fost pregatite la acel moment pentru a tine, sa zicem asa, piept acestei boli.

Le-am vizitat si eu personal. Am avut multiple intrevederi. La ziua de astazi, institutiile Moldovei, cu ajutorul celor internationale, deja au inceput dotarea laboratoarelor cu aparatura speciala. In cel mult doi ani de zile, laboratoarele noastre si specialistii in domeniu vor avea conditii minime necesare pentru diagnosticarea acestei maladii aici, in tara.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо. Второй вопрос. Социальной помощью в нашей стране занимается и государство, и неправительственные организации, и различные религиозные конфессии.

Мы знаем, что начала создаваться юридическая база службы социальной помощи. Расскажите о ее перспективе. Когда она будет внедрена в полном объеме в нашей стране?

Domnul Vasile Tarlev:

Intr-adevar, este o prioritate pentru noi sustinerea paturilor socialmente vulnerabile. Cu regret, atitudinea oamenilor sanatosi fata de aceasta categorie este rezervata si lasa de dorit. Am elaborat un plan complex de actiuni in care se prevede deschiderea cantinelor sociale.

Cunoasteti ca avem deja deschise mai mult de 80 de cantine sociale, se deschid aziluri de batrini. Aceste institutii se inzestreaza cu utilaje, paturile nevoiase se sustin financiar etc. Deja s-au inregistrat unele succese, inclusiv majorarea compensatiilor pentru diferite categorii de cetateni.

Sintem in permanent dialog cu asociatiile neguvernamentale si consideram ca s-a inregistrat un anumit progres, fie minim, dar este.

Domnul Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

Domnul Marian Lupu:

Da, nu am inregistrat inca intrebari din partea fractiunii Partidului Democrat. Totusi trebuie sa mentinem un anumit echilibru. Doritori sint. Microfonul nr.4, dupa care urmeaza microfonul nr.5. Doamna Buliga.

Doamna Valentina Buliga:

Stimate domnule Prim-ministru,

Deja de 7 ani in Republica Moldova a fost adoptata Strategia cu privire la acordarea de pensii cetatenilor republicii. Timp de 5 ani, Guvernul are onoarea sa fie condus de dumneavoastra. Intrebarea mea este: cit timp mai are Guvernul pentru a unifica sistemul de pensionare, pentru a face ca acest sistem sa devina echitabil, ca pensia sa reflecte contributia fiecarei persoane asigurate si acest sistem sa fie financiar stabil? Cind acest sistem va fi personificat, ca cetateanul nostru sa aiba incredere in sistemul de pensionare adoptat si care functioneaza in republica astazi.

Domnul Vasile Tarlev:

Da, va multumesc, doamna deputat. Guvernul a intreprins actiuni concrete in ceea ce priveste majorarea pensiilor, comparativ cu ceea ce a fost. Este insuficient, insa acestea sint, deocamdata, posibilitatile statului. Noi intreprindem actiunile necesare si s-a creat o discrepanta in acest domeniu. O data cu implementarea, la sfirsitul anilor '90, a Legii cu privire la pensionare, cu regret, au fost separati pensionarii Moldovei pina la reforme si dupa reforme. Este o discreditare totala. Guvernul poarta tratative cu experti, cu organisme internationale de a ne permite lichidarea acestei discrepante si de a face o echitate sociala la acest capitol.

Cu regret, recunoastem ca nu s-a obtinut ca pensionarii si acele categorii de cetateni care primesc indemnizatii sau compensatii nominative sa le primeasca reiesind din venitul propriu. De aceea, Guvernul a aprobat un plan de actiuni. Incepind cu anul 2006, in trei raioane, inclusiv in sectorul Riscani al municipiului Chisinau, vor fi implementate proiecte-pilot de nominalizare, personificare si testare. In anul 2006 vom face o testare, o imbunatatire a situatiei, ca mai apoi sa extindem aceasta actiune in toata tara sau partial in citeva raioane.

Doamna Valentina Buliga:

Da, domnule Prim-ministru, multumesc pentru raspuns. Dar inca o intrebare ce tine de prima intrebare. Demult circula prin cabinetele ministeriale Strategia cu privire la acordarea pensiilor celor angajati in sistemul agrar. A ajuns si in Parlament acest proiect. Vreau sa stiu, cind Guvernul va adopta aceasta strategie ca sa se cunoasca care vor fi pasii concreti si care vor fi principiile de asigurare cu pensii a celei mai sarace categorii de cetateni din republica.

Domnul Vasile Tarlev:

Moldova este, cu regret, preponderent o tara agrara. Si anume agricultura este sectorul cel mai mult afectat si in ce priveste salariile, si in ce priveste pensiile. Daca dumneavoastra ati observat, Guvernul a inaintat propuneri privind impozitarea persoanelor in fondul social din agricultura. Daca anul acesta sint 20%, pentru anul viitor s-a acceptat aceasta bariera de 20%, insa 16% vor plati agricultorii si 4% sint compensate de la bugetul de stat.

Aceasta este strategia reformei sistemului de pensionare in agricultura. Noi permanent sintem in negocieri cu patronatul si sindicatele in problema agrara. In cazul in care Parlamentul ne va sustine, noi sintem predispusi sa urgentam implementarea acestei strategii, deoarece oamenii de la sate merita mult mai mult decit au la ziua de astazi.

Doamna Valentina Buliga:

Da, dar pentru a realiza aceasta, Guvernul trebuie sa fie consecvent zi de zi. Doar numai asa vom face ca, intr-adevar, in Republica Moldova acest sistem sa fie functional si stabil financiar.

Si mai am o intrebare, domnule Prim-ministru.

Domnul Marian Lupu:

Doamna Valentina, imi cer scuze.

Doamna Valentina Buliga:

Da, va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Vlad Cubreacov:

Da, multumesc. Stimate domnule ministru, mai intii as face o remarca. Observ, aici, in sala, un activism deosebit al deputatilor din grupul majoritar comunist, care se imbulzesc la microfoane, de parca ar fi vorba de un raport prezentat de un Guvern care ar apartine opozitiei si nu puterii. Eu inteleg, apreciez aceasta curiozitate deosebita a partidului de guvernamint fata de propriul Guvern si remarc pe alocuri chiar un fel de insatisfactie.

Totusi vreau sa remarc ca, ascultindu-va atent in acest exercitiu intelectual unic la care va dedati pentru prima data pe parcursul acestui an in fata legislativului, ati utilizat expresii de felul: tensiune inalta la gazele naturale. Vreau sa va atrag atentia, tensiune inalta este la curentul electric, iar in cazul gazelor naturale este vorba de presiune inalta.

Trecind la intrebarile propriu-zise, nu as vrea sa va intreb acum de ce nu-mi raspundeti mai mult de trei saptamini, asa cum va obliga legea, la interpelarea mea privind costurile vizitei cumva oficiale de stat a Patriarhului Alexei al II-lea al Moscovei in Republica Moldova. sper ca o sa-mi raspundeti intr-un sfirsit, altminteri voi fi nevoit sa cer pentru acest motiv banal demisia dumneavoastra si a ministrului de externe cel putin.

Trec la intrebarile propriu-zise. Prima este de natura economica si porneste de la informatia pe care ne-ati prezentat-o. Am studiat atent, cu multa migala, aceasta informatie pregatita de Guvern si prezentata de dumneavoastra si am observat ca nu v-ati referit la produsul national brut, singurul indicator cu care operati este produsul intern brut.

Se stie ca Republica Moldova se afla pe locul doi in lume, dupa un stat african, in ceea ce priveste transferurile expatriantilor economici din strainatate in tara, ceea ce creeaza anumite dezechilibre intre ceea ce se produce propriu-zis in tara si mijloacele financiare transferate. Vreau sa am un raspuns scurt in ceea ce priveste proportia, pe care nu am gasit-o, intre produsul national brut si produsul intern brut? Vreau un raport procentual. Este prima intrebare.

Domnul Vasile Tarlev:

Da, domnule deputat, eu va multumesc pentru corectare. Sint inginer de specialitate, stiu ce inseamna tensiune si presiune, dar, probabil, din emotie,
v-am vazut si ceva s-a intimplat. Ceea ce tine de...

Domnul Vlad Cubreacov:

De fapt, tensiunea o exercita Federatia Rusa asupra Republicii Moldova.

Domnul Vasile Tarlev:

De acord.

Domnul Vlad Cubreacov:

In problema importului sau exportului de gaze.

Domnul Vasile Tarlev:

De acord. Ceea ce tine de vizita Patriarhului Alexei al II-lea. Eu ma voi stradui ca, pina la sfirsitul saptaminii, acest raspuns sa fie la dumneavoastra.

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc.

Domnul Vasile Tarlev:

Cu mare placere. Si voi lua masuri fata de subalternii care nu au expediat informatia pina la acest moment.

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc.

Domnul Vasile Tarlev:

Referitor la veniturile obtinute din exterior. Stimati deputati, nu-i cazul astazi sa facem polemica asupra acestei probleme. Asemenea sume enorme exista in toata lumea, inclusiv in Romania, in China, in Cehia, in Polonia si in multe alte tari.

Dumneavoastra aveti dreptate ca, o pondere majora, reiesind din produsul intern brut sau produsul national brut, asa-i corect. Noi, n-ar trebui sa facem o speculatie sau mare politica fata de cetatenii care au plecat.

Noi cunoastem ca emigrarea din tara s-a inregistrat inca incepind cu anii ’94-96. Pe de o parte, ea are efecte pozitive. Negative – ca au plecat si nu lucreaza in tara, dar are si efecte pozitive, la care as dori sa ma refer. In primul rind, modificarea mentalitatii concetatenilor nostri, perfectionarea cadrelor fara investitii de la bugetul de stat. Intorcindu-se in tara, evident, ei isi aduc valoarea bruta respectiva.

Nemijlocit la coraportul dintre produsul intern brut si produsul national brut, ma voi stradui sa aduc o clasificare pe fiecare compartiment aparte pentru a face claritate.

Domnul Vlad Cubreacov:

Eu va multumesc.

Totusi, eu am vrut o cifra, nu am vrut vorbe si comentarii. Nu am vrut o opinie a dumneavoastra. Ma refeream la necesitatea unei constatari calculate aritmetic in procente. Pentru aceasta, probabil, trebuie ca acel care primeste intrebarea sa aiba notiunea de produs national brut, ceea ce nu constat in acest caz.

Si a doua intrebare a mea, se refera la politica externa a statului. Este vorba de faptul ca Republica Moldova a cerut Uniunii Europene niste preferinte comerciale autonome, un regim asimetric comercial, fara a oferi ceva in schimb. Statele care au aderat deja la Uniunea Europeana, care sint asociate, candidate sau au depus cereri de aderare, au adoptat unilateral o serie de masuri asimetrice, cum ar fi: regimul asimetric de vize, daca dorim, pentru produsele moldovenesti, un regim asimetric comercial in cuprinsul, pe piata Uniunii Europene. Nu inteleg de ce Republica Moldova nu urmeaza practica altor state, suspendind unilateral regimul de vize pentru cetatenii din tarile Uniunii Europene si instituind astfel un regim asimetric de vize? Lucru care, imi amintesc eu prea bine, a fost promis la instalarea Guvernului dumneavoastra si pe care Partidul Popular Crestin Democrat l-a cerut oficial in repetate rinduri.

Daca dumneavoastra nu veti putea raspunde la aceasta intrebare, poate onoratul ministru de externe va putea sa dea un raspuns clar si exhaustiv.

Multumesc.

Domnul Vasile Tarlev:

Va multumesc.

Stimati deputati,

Eu as dori doar sa mentionez ca Moldova si-a asumat unele responsabilitati fata de Uniunea Europeana si comertul asimetric. De aceea, a spune astazi ca noi nu ne-am asumat nimic, este incorect.

Ceea ce tine de vize. Guvernul a lansat o initiativa, un apel catre Comisia Europeana si in permanenta, in cadrul intrevederilor atit bilaterale, cit si multilaterale, inaintam propunerea de a urgenta simplificarea sistemului de vize intre cetatenii Moldovei si ai Uniunii Europene. Si deja avem inregistrate si unele succese in ceea ce priveste Polonia, Lituania, Bulgaria, care, posibil, in curind, vor acorda vize cetatenilor Moldovei gratuit.

Mai mult ca atit, Guvernul deja a lansat initiativa de anulare unilaterala a vizelor cetatenilor din tarile membre ale Uniunii Europene si din tarile in curs de aderare. Ministerul Afacerilor Externe, in comun cu Ministerul Finantelor, definitiveaza stabilirea costului la prima etapa ca, mai apoi, sa depasim aceasta problema.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Prim-ministru,

Eu am inteles ce ati vrut sa spuneti dumneavoastra, cu toate ca nu sint de acord cu un asemenea punct de vedere. Dumneavoastra cunoasteti ca cetatenii Uniunii Europene nu numai ca au nevoie de viza, ei sint obligati, conform reglementarilor si normelor interne din tara noastra, sa se inregistreze timp de 3 zile, ceea ce este o practica rusinoasa pe care, la ora actuala, o pastreaza doar Belarus. Dar, Belarus, sa ma iertati, nu este nici membru in Consiliul Europei, necum candidat sau aspirant la aderarea la Uniunea Europeana.

De aceea, nu inteleg de ce Guvernul dumneavoastra nu a initiat demersuri concrete, cel putin, pentru suspendarea obligativitatii inregistrarii timp de 3 zile a cetatenilor din Uniunea Europeana si nu vad in ce document s-a concretizat, ceea ce spuneti dumneavoastra, initiativa de suspendare unilaterala a vizelor pentru cetatenii Uniunii Europene? Vrem ceva concret, dincolo de toata vorbaraia care ne inunda acum de la tribuna centrala. Vrem sa stim un document, din ce data este emis, care este autoritatea care l-a initiat si cind va veni in Parlament pentru aprobari?

Multumesc.

Domnul Vasile Tarlev:

Domnule deputat, va aduc la cunostinta ca un document concret este initiat de Comisia nationala de integrare in Uniunea Europeana condus de Primul-ministru. Pentru inregistrare si informarea dumneavoastra, in mod de urgenta, il voi expedia sa luati cunostinta de el.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

Domnul Iurie Eriomin:

Спасибо, господин Председатель. Я хочу обратить внимание Парламента на проблему продовольственной безопасности. Уважаемый Премьер-министр, знаем, что погодные условия для сельского хозяйства были сложные в этом году. Какова сегодня ситуация со вспашкой зяби?

и второй вопрос, так как времени мало. Какова ситуация по компенсациям на посадку виноградника экономическим агентам в сельском хозяйстве и каковы намерения Правительства в будущем? Спасибо.

Domnul Vasile Tarlev:

Va multumesc mult.

Stimati deputati,

Eu m-am referit in linii generale la acest capitol. In pofida tuturor problemelor, mai ales a conditiilor climaterice, la ziua de astazi aratul de toamna a fost efectuat pe o suprafata de 72%. Speram ca conditiile climaterice ne vor permite sa terminam aratul la timp.

Cel mai mic procent de suprafete arate este in raionul Dubasari. Care este cauza stiu toti. Fortele separatiste nu accepta lucrarea paminturilor aflate dupa traseu. Cel mai inalt procent este in raioanele Donduseni, Briceni, Ocnita unde a ajuns la 90-96%.

Insa lipsa, in luna octombrie–noiembrie, a umiditatii in sol a contribuit la distrugerea a aproape 30% din unelte, pluguri si alt inventar agricol.

Guvernul a intreprins mai multe actiuni in ceea ce priveste asigurarea securitatii alimentare, le voi prezenta si in scris. Rezervele materiale de stat si actiunile intreprinse de autoritatile locale pot asigura securitatea alimentara.

Domnul Iurie Eriomin:

Va multumesc. Si a doua intrebare, compensarile viticultorilor.

Domnul Vasile Tarlev:

Stimata asistenta, dupa cum cunoasteti, incepind cu anul 2003, Guvernul subventioneaza plantarea vitei de vie. Din 1985, de la acea politica de lupta impotriva alcoolismului, s-a inregistrat o defrisare in masa. An de an cresteau suprafetele defrisate. In anul 2003, pentru prima data, s-a plantat mai mult decit s-a defrisat.

Guvernul subventioneaza anual 25% din cheltuielile la plantarea vitei de vie sau 25 de mii de lei la fiecare hectar. A fost creat fondul de subventionare a sadirii livezilor, compensind 50% din banii cheltuiti de catre agricultori la plantarea unui hectar de livada. Si pentru anul viitor preconizam crearea fondului de subventionare a cresterii sfeclei de zahar si alte actiuni pentru sustinerea agricultorilor.

Domnul Iurie Eriomin:

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Prim-ministru,

Ascultind informatia dumneavoastra, se creeaza o impresie stranie, lucruri stranii se intimpla in tara Moldovei. Pe de o parte, parca totul e bine si frumos, iar cind iesi din aceasta cladire si discuti cu oamenii, vezi ca situatia nu este chiar asa de buna cum am vrea noi.

Imi pare bine ca in raportul dumneavoastra, pentru prima data, a aparut fraza ca nu sinteti satisfacuti de rezultatele dintr-un domeniu sau altul. Acum intrebarea. Vreau sa-mi spuneti, cum se intimpla ca, potrivit informatiei care vine de la Guvern, informatie din statistica oficiala, avem create 200 de mii de locuri noi de munca, iar pe parcursul anilor 2004, 2003 populatia activa care-i incadrata in cimpul muncii s-a micsorat tot cu 200 de mii.

Deci, in aceste conditii, inseamna ca ori locurile de munca create nu sint platite si cum se creeaza asa si se inchid, ori se intimpla ceva in sectorul real al economiei. Pentru ca reiese ca 400 de mii de cetateni, practic, nu mai participa in activitatea economica a tarii. Daca puteti, readresati ministrilor dumneavoastra intrebarea, pentru ca, vad, li-i urit de tot. Poate sa raspunda altcineva, nu numaidecit dumneavoastra.

multumesc.

Domnul Vasile Tarlev:

Da. Va multumesc.

Stimata doamna deputat, stimati deputati, Guvernul nu numai ca nu este satisfacut de rezultatele obtinute, insa eu sint si ingrijorat, si nesatisfacut de rezultatele actiunilor intreprinse si dorim mai mult si potentialul este mult mai mare.

Cit priveste forta de munca, locurile de munca, as dori sa ma refer la anul 2005, bazindu-ma pe raport.

Doamna Lidia Gutu:

Bine, spuneti ca sa stim care-i situatia.

Domnul Vasile Tarlev:

Doamna deputat, dupa datele de care dispun, in perioada de referinta au fost deschise 37 mii de locuri noi de munca, dintre care au fost ocupate doar 56%. Cu toate ca la oficiul fortei de munca avem inregistrati foarte multi doritori. Ce se intimpla? Se intimpla ca avem specialisti din alte domenii, care sint someri si carora nu li se propun locuri de munca, si, evident, gradul de salarizare nu ii satisface. Evident ca este o problema.

Un exemplu. Fiind la Intreprinderea “Artima” din industria usoara, doamna directoare imi spune: “Domnule Prim-ministru, am mers impreuna cu colegii din Serviciul resurse umane la piata, prezentindu-ma ca sint de la oficiul fortei de munca. L-am intrebat pe fiecare vinzator de acolo de ce nu vine la intreprindere, fiindca am vacante la moment cel putin 300 de locuri de munca. Am selectat, cu mare greu, 260 persoane.

 Vorbind cu vinzatorii, multi mi-au spus ca au lucrat la intreprinderi, dar au ramas fara lucru, la care le-am propuns sa mearga la intreprinderea noastra. La intrebarea mea ce cistig au la piata, mi-au raspuns ca vreo 200 sau 300 de lei. I-am invitat la intreprindere, spunindu-le ca le vom asigura 800 de lei salariu. Inregistrind 250 de persoane, au venit doar 150, cel mult o luna au lucrat doar 80% din ele. Mi-au spus ca ii bine, salariul bun, dar aici e disciplina, responsabilitate”.

Oamenii s-au dezvatat, cu regret, de responsabilitate. Problema exista si ne staruim sa facem totul pentru a imbunatati situatia. Asta este situatia la moment.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Prim-ministru. Eu consider ca, pina in prezent, cel putin din raspunsul dumneavoastra reiese ca Guvernul n-a reusit sa propuna o politica eficienta privind utilizarea fortei de munca. Sint probleme, de aceea, eu cred ca pe viitor dumneavoastra o sa acordati atentie mai serioasa acestui domeniu.

A doua intrebare decurge din situatia in medicina. Majoritatea fractiunilor parlamentare, indiferent de viziunea politica, au optat pentru implementarea medicinei prin asigurare. La prima etapa s-au obtinut rezultate cit de cit mai bune decit au fost. Cel putin asa ni s-a parut. Acum, insa, se observa tendinte negative in aplicarea acestui sistem. El este insuficient pentru a asigura un nivel respectiv de asistenta medicala in tara. Si avem o situatie cind, pentru a obtine asistenta medicala, se creeaza rinduri mari, pe de o parte. Pe de alta parte, avem paturi libere sau nu se utilizeaza capacitatile spitalelor la nivelul respectiv.

nu sint reglementate foarte clar serviciile cu plata. Practic, cu polita obisnuita nu ai acces la spital. Ce aveti de gind sa faceti mai departe? Ce aveti dumneavoastra de gind sa propuneti ca sa se dezvolte acest sistem, ca sa avem nivelul respectiv de asistenta medicala?

Multumesc.

Domnul Vasile Tarlev:

Da, multumesc.

Asupra calitatii vietii populatiei, evident, influenteaza si asistenta medicala. Si, eu va multumesc dumneavoastra, din partea mea personal si din partea Guvernului, ca ati sustinut implementarea unei asa reforme ca asigurarile medicale obligatorii. Noi am pus mari sperante in aceasta reforma, este un lucru nou pentru noi, si, evident, ne-am confruntat cu probleme.

Medicii sint prea mult ocupati cu numarul mare de documente birocratice de inregistrare. Este necesar de a informatiza sistemul si de multe-multe alte actiuni.

Insa va aduc la cunostinta ca ne-am ciocnit de o rezistenta din partea oponentilor din acest domeniu, chiar si din rindul medicilor, mai cu seama din comunitatea stiintifica. De aceea, numirea in functia de ministru al sanatatii si protectiei sociale a domnului Ababii, persoana cu autoritate in mediul oamenilor de stiinta din domeniu, ne da sperante ca problemele, abordate de dumneavoastra, in timpul apropiat vor fi practic solutionate.

Dar, totodata, trebuie sa mentionez ca accesul la asistenta medicala s-a imbunatatit intr-o masura. Astazi exista problema salarizarii la timp, a asigurarii cu medicamente. Noi avem un plan concret la acest capitol si, cred eu, in timpul apropiat situatia se va imbunatati esential inclusiv la asistenta medicala de urgenta.

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc, domnule Prim-ministru. Un lucru doar vreau sa mentionez ca Guvernul intirzie si intirzie substantial. Pentru ca nivelul salarizarii in ocrotirea sanatatii o sa ne duca la aceea ca vom avea legi bune, dar nu va avea cine sa le implementeze. Pentru ca medicii, asistentele medicale pleaca masiv peste hotare.

Se cere, in regim de urgenta, sa fie elaborat un complex de masuri si sa fie foarte clar cum va functiona acest sistem in timpul apropiat?

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu o sa incerc, totusi, traditia aceasta de doua intrebari s-o incalc si rog sa adresam cite o intrebare ca sa aiba posibilitate si altii sa participe la dezbaterea raportului.

Domnule Prim-ministru, eu am o intrebare legata de problema cadrelor in general si a cadrelor de la sate in special. Stim cu totii ca, incepind cu anul 2000, de cind am venit noi la putere, s-a facut foarte mult in privinta sustinerii cadrelor tinere, am in vedere pregatirea lor, repartizarea s.a.m.d.

Eu as vrea sa amintesc aici de Hotarirea Guvernului nr.542 din 3 mai 2002, care prevedea majorarea cuantumurilor burselor studentesti cu 20% incepind cu
1 septembrie 2002, micsorarea la minimum, pina la numai 20%, a taxei pentru locuirea in camin, asigurarea obligatorie si gratuita cu energie electrica a tinerilor specialisti si cu carbune a celor care plecau dupa repartizare in sate s.a.m.d.

Alt document a fost Legea nr.418 din 16 decembrie 2004, prin care a fost completat articolul 53 din Legea invatamintului cu o prevedere referitoare la cadrele tinere, care sint repartizate in zona rurala - sa aiba locuinta gratuita, sa primeasca o indemnizatie unica de 30 mii de lei cei cu studii superioare si 24 mii de lei cei cu studii medii de specialitate, sa primeasca gratuit un m³ de lemne, o tona de carbune s.a.m.d. Totodata, majorarea cu 20% la tinerii specialisti care erau de acuma angajati. Deci, s-a facut foarte mult, insa aceste masuri totusi inca nu au dat rezultatul dorit.

Eu as vrea sa stiu, cum vede pe viitor Guvernul aceasta problema? Practica europeana arata ca cel mai efectiv mijloc de sustinere a tinerilor este creditarea de lunga durata. Ce parere aveti dumneavoastra?

Multumesc frumos.

Domnul Vasile Tarlev:

Multumesc. Noi sintem preocupati de problema angajarii tineretului. Am intreprins actiuni prioritare reiesind din posibilitatile statului in ceea ce priveste asigurarea cu cadre didactice a sectorului rural prin ameliorarea situatiei lor. Si cunoasteti ca este si hotarirea Guvernului care prevede a acorda cadrelor didactice de la sate o compensatie de 32 mii lei pentru asigurare cu spatiu locativ si pentru alte necesitati, plata anticipata a trei salarii lunare si plata tuturor serviciilor comunale din contul statului.

Si, daca vorbim de statistica, in anul 2000, au fost angajati doar 7% din tinerii absolventi repartizati. In anul 2004, avem angajati in jur de 70%. Care sint masurile de ameliorare a acestei situatii?

Se inainteaza conditia ca tinarul, la momentul inmatricularii in institutia de invatamint superior sau mediu de specialitate din contul statului, sa semneze un contract in care se obliga, la momentul absolvirii, sa plece conform repartizarii, sa lucreze dupa specialitate si banii investiti timp de un an si jumatate–trei ani sa-i ramburseze statului.

In prezent, Ministerul Economiei si Comertului, in comun cu Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului si Ministerul Finantelor, definitiveaza un plan de actiuni privind rambursarea ratei dobinzii la creditele acordate tinerilor specialisti, indiferent de specialitate – ingineri, agronomi, profesori, medici, care pleaca in sectorul rural, pentru a-i sustine la incadrarea in cimpul muncii.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, acceptam propunerea colegului nostru Dragomir ca, in putinul timp care ne-a ramas, sa adresam cite o intrebare? Sa ne miscam cu o intrebare pentru a satisface cererile de luari de cuvint ulterioare.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Gutu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Simati membri ai Guvernului,

Eu cred ca este un eveniment faptul ca, pentru prima data in 5 ani, domnul Tarlev face un raport de la tribuna centrala. Dumnealui a fost protejat, stimati colegi, 4 ani de zile de doamna Ostapciuc si echipa. Atitea intrebari cite au dat comunistii astazi, n-au fost in acesti 4 ani de zile, si demonstreaza faptul ca Guvernul trebuie salvat.

Domnule Prim-ministru, eu cred ca dumneavoastra trebuie sa fiti curios de ce avem atitea intrebari. Fiindca dumneavoastra foarte rar ne onorati cu prezenta in Parlament. N-ati fost nici chiar la sedinta cind a fost discutat proiectul bugetului de stat pentru anul 2006, de aceea vedem ca intrebari s-au acumulat.

Prima intrebare se refera la relatiile cu organismele financiare internationale. Fiindca a fost un raspuns foarte superficial, eu sint nevoit sa repet situatia.

 Stiu ca sinteti tehnocrat si economist, stimati cifrele. Lipseste un acord-memorandum cu Fondul Monetar International si nu stiu daca este corect, dar dumneavoastra sinteti primul Prim-ministru care nu ati fost nici o data la sediul Fondului Monetar International in Washington. Care sint pierderile, in cifre, ale Republicii Moldova in acesti ani in legatura cu lipsa memorandumului cu Fondul Monetar International?

Domnul Vasile Tarlev:

Multumesc. Domnule Gutu, eu va multumesc dumneavoastra pentru sustinerea permanenta pe care o simt si pentru grija fata de mine personal si de Guvern.

Dumneavoastra fiind in functie...

Domnul Ion Gutu:

Nu, eu va rog, la concret.

Domnul Vasile Tarlev:

Bine. La concret ce tine de intrebarea dumneavoastra. Doresc sa va spun ca duceti o lipsa de informatie totala cu ce se ocupa Prim-ministrul. Eu, fiind in functia de Prim-ministru, am fost la Fondul Monetar International de doua ori si la Banca Mondiala la Washington.

Cit priveste prejudiciul sau asa-numitele consecinte financiare nedorite pentru Moldova din cauza lipsei unui program activ cu Fondul Monetar International, pot spune ca expertii din cadrul executivului Bancii Nationale si din alte institutii constata ca lipsa unui program activ cu Fondul Monetar International de finantare a valutei nationale practic nu a adus prejudicii.

Noi avem un minus la acest capitol poate la semnalul pentru acea imagine a Moldovei pentru atragerea investitiilor. Dar astazi, relatiile cu misiunea Fondului Monetar International sau cu Fondul Monetar International in intregime inspira optimism ca problema va fi solutionata si vom obtine saltul respectiv.

Domnul Ion Gutu:

Multumesc. Am inteles. Eu vreau numai sa adaug la raspunsul dumneavoastra citeva cifre. In bugetul pentru 2003 au fost prevazute granturi externe in suma de 454 milioane, venituri – 1 milion, in 2004 – 428 milioane, venituri – 11 milioane, in 2005 – 327 milioane, venituri – 0. Deci 1 miliard 200 milioane tara n-a primit numai din pricina lipsei memorandumului cu Fondul Monetar International.

Daca mai adaugam aici ca republica a fost lipsita de dreptul de a fi introdusa pe ordinea de zi la Clubul de la Paris – 200 milioane de dolari. Eu cred ca cifrele acestea sint foarte impunatoare si ca trebuie acest lucru sa-l recunoastem.

Si o intrebare foarte scurta, domnule Presedinte al Parlamentului.

Domnul Vasile Tarlev:

Imi permiteti sa raspund?

Domnul Ion Gutu:

Nu, nu. Eu am raspuns.

Domnul Marian Lupu:

Eu va ascult, Ivan Timofeevici.

Domnul Ion Gutu:

O intrebare. Domnule Prim-ministru, de fapt, am vrut s-o adresez domnului Presedinte Voronin, dar dumnealui nu asista. Este un program prezidential “Drumurile secolului XXI” si eu cred ca a fost un program foarte binevenit. Insa drumurile n-au fost privatizate cu bonuri sau alte pirghii. Drumurile au fost si au ramas proprietatea statului.

Deci, stimati colegi, evolutia finantarii lucrarilor rutiere vorbeste de faptul ca, in 1995, la acest compartiment au fost cheltuite 265 milioane de lei, in anul 1996 – 280 milioane de lei, in anul 1997 – 267 milioane de lei, in anul cel mai greu 1998 – 121 milioane de lei. Si, incepind cu anul 2001, anual, practic, sint alocate 60, 70, 80 milioane de lei. Si in acesti ani, domnule Prim-ministru, n-a fost construit nici un kilometru de drum nou in Republica Moldova. Eu cred ca asta este o ramura a statului si aceasta neglijenta a Guvernului, pur si simplu, este greu de lamurit.

Va multumesc.

Domnul Vasile Tarlev:

Multumesc. Nu stiu daca am inteles corect, dumneavoastra nu acceptati sa fac o lamurire referitor la acele sume de la Fondul Monetar International. Dumneavoastra, domnule Gutu, probabil, cunoasteti ca banii propusi de Fondul Monetar International nu merg la investitii directe sau la cheltuieli in partea de venituri ale bugetului, ci se duc in adresa Bancii Nationale.

Ceea ce tine de drumuri. Aveti perfecta dreptate, drumurile Moldovei lasa de dorit. Sintem preocupati si noi, dar pentru aceasta sint necesare sume enorme de bani, pe care astazi bugetul statului nu le are, sursa principala, stimate deputat, fiind Fondul rutier. Dumneavoastra cunoasteti ca Fondul rutier este repartizat transparent. Insa este o problema de modernizare sau de constructie a drumurilor.

Cu afiramtia dumneavoastra ca n-a fost construit nici un metru de drum eu nu sint de acord.

Domnul Ion Gutu:

Kilometru.

Domnul Vasile Tarlev:

Nici un kilometru, cu atit mai mult. Dumneavoastra cunoasteti satul Ucrainca, da? Acest sat nu a avut legatura directa cu tara absolut niciodata de la momentul obtinerii independentei Moldovei, doar numai prin intermediul Ucrainei. A fost construit un drum cu o distanta de 28 kilometri pentru a avea acces. Insa nu-i satisfacator, stimate deputat.

Anul acesta, avind pentru prima data posibilitatea de a aloca bani suplimentar, investitii directe, nu plombari, cum ati spus dumneavoastra, din Fondul rutier au fost alocate 50 milioane de lei pentru desfasurarea licitatiei pentru reconstructia, repararea, modernizarea drumului Chisinau–Leuseni. Avind in vedere ca este iarna si trebuie sa facem drum bun pe zeci de ani inainte, se acumuleaza materiale de constructie si la primavara anului viitor se va purcede la reconstructia acestui drum. Mai mult ca atit, sint elaborate proiecte la drumurile nationale ca Giurgiulesti–Chisinau...

Domnul Ion Gutu:

Eu va multumesc.

Domnul Vasile Tarlev:

...si multe altele.

Domnul Marian Lupu:

Domnilor colegi.

Domnul Ion Gutu:

O rectificare, va rog.

Domnul Marian Lupu:

Si eu va multumesc la ambii. Fiindca, eu cred ca suficient timp a fost pentru discutie. Ivan Timofeevici, eu va multumesc.

Microfonul nr.4.

Urmeaza microfonul nr.3, apoi va urma microfonul nr.2.

Microfonul nr.4, va rog.

Domnul Valeri Garev:

Спасибо. Василий Павлович, в июне этого года Парламент утвердил Программу деятельности Правительства на 2005–2009 годы ”Модернизация страны – повышение благосостояния народа”, вы утверждены на второй срок, на должность премьер-министра. Избиратели, с которыми мы встречаемся, говорят, что действительно за время вашего руководства Правительством сделано немало, это – и удвоение бюджета, и постоянный рост в реальном секторе экономики.

В докладе, который вы представили Парламенту, тезисах отмечено, что Правительству удалось добиться отсутствия задолженности по заработной плате. Это большое достижение. Мы помним, что до того как вы пришли к руководству Правительством, зарплата задерживалась месяцами, годами и иногда выплачивалась товарами по ценам значительно выше рыночных.

Тем не менее, в вашем докладе отмечается, что в реальном секторе экономики задержка месячной заработной платы составляет 12%. Я считаю, это серьезный недостаток. Что может быть хуже, когда человеку не платят зарплату, лишают его средств к существованию?!

Поэтому, я бы хотел, чтобы вы ответили на такой вопрос, что думает Правительство по вопросу внедрения почасовой оплаты, гарантированной оплаты за час работы? С тем, чтобы она была не ниже месячной оплаты. Правительство должно рассчитать...

И что вы думаете по поводу того, чтобы заработную плату выплачивать раз в неделю, а не раз в месяц? Это первый вопрос.

Domnul Vasile Tarlev:

Va multumesc. Eu doresc sa va aduc la cunostinta, stimati colegi, doar urmatoarea informatie. Guvernul a separat salarizarea atit a sectorului bugetar, cit si a sectorului nebugetar. In sectorul bugetar, incepind cu 1 martie 2002, cum am confirmat anterior, nu exista restanta la salarii. Salariile se platesc regulat, in bani si nu in marfa. La 1 mai 2001, la intrarea in functie a Guvernului precedent, restanta la salarii de la bugetul de stat era inregistrata din 1997.

In sectorul nebugetar, in sectorul real al economiei, intr-adevar, pina la ziua de astazi, vorbind la 1 noiembrie 2005, este inregistrata o restanta la salariile angajatilor in suma de 104 milioane lei. O comisie speciala formata din reprezentanti ai comisiei tripartite: Guvern, Patronat, Sindicat, depune o munca enorma in toate regiunile pentru lichidarea ei.

Cit priveste introducerea platii salariale pe o ora muncita. Guvernul sustine acest lucru. Si in timpul apropiat va veni in Parlament pentru modificarea legislatiei la acest capitol si, totodata, pentru a fixa salariul minim. Noi am majorat salariul minim, la ziua de astazi el este de 550 lei. Ducem tratative de a fi fixat nu mai putin de 1000 lei. Si, credem ca vom obtine acest rezultat in timpul apropiat cu partenerii sociali si vom imbunatati situatia, inclusiv la acest capitol.

Domnul Valeri Garev:

Спасибо, Василий Павлович.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3. De fapt, inainte de a incheia cercul, microfonul nr.3 si microfonul nr.2. Stimati colegi, eu am oferit un 15 minute in plus la ordinea si modul de organizare a acestor dezbateri. Propunerea fiind sa incheiem runda de intrebari-raspunsuri, sa purcedem la luari de cuvint in modul in care am convenit la inceputul sedintei. Rog sa acceptati acest lucru. Este necesar sa supun votului propunerea? De aici s-a inceput cercul si terminam cu microfonul nr.2. (Rumoare in sala).

Bine. Eu rog putina liniste. Stimati colegi, noi am convenit cu dumneavoastra si, in mod expres, ati confirmat in unanimitate o ora jumatate, am oferit o ora si patruzeci si cinci de minute, ne-am decis toti impreuna. Deci eu nu accept nici un fel de reprosuri in acest sens. Va multumesc.

Microfonul nr.3, microfonul nr.2 si cu asta incheiem runda de intrebari-raspunsuri. Va rog.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stiti foarte bine ce s-a petrecut pina nu demult in sindicatele din Republica Moldova. Vorbesc de Sindicatele Independente, de Confederatia Sindicatelor. Eram in speranta ca, dupa cele relatate de domnul Presedinte al tarii, noi vom trebui sa demonstram intregului nostru popor ca edificam cu adevarat un stat al democratiei reale.

In aceasta ordine de idei, imixtiuni in treburile sindicatelor continua in Gagauzia, Rezina, Balti, Causeni si, principalul, sint dirijate de administratia publica centrala, de ministri si de administratia publica locala.

Va rog sa explicati, domnule Prim-ministru, acest fenomen. De ce actuala putere incalca flagrant prevederile conventiilor din ’87 si ’95 ale Organizatiei Internationale a Muncii si toata legislatia nationala? Cum credeti, la ce putem ajunge atunci cind cream tensiuni?

Va multumesc.

Domnul Vasile Tarlev:

Da, eu va multumesc, domnule deputat.

In primul rind, Guvernul, eu personal, nu sintem implicati in acest proces nici direct, nici indirect. Sindicatele sint organizatii neguvernamentale. Fiecare lider al sindicatelor ramine sa desfasoare munca de convingere a fiecarui cetatean pentru a fi membru al unui sau altui sindicat.

Eu, ca Prim-ministru, sincer sa va spun, ca partener social, sint cointeresat ca in Moldova sa fie un sindicat si nu doua, deoarece mai eficienta, in opinia mea, va fi conlucrarea. La urma urmei, nu eu trebuie sa ma implic in aceasta problema. De aceea, Guvernul nu face nici o tentativa, dimpotriva, conlucreaza eficient, stimate domnule deputat, incepind cu 2001, de cind am onoarea sa conduc Guvernul si pina la ziua de astazi. Ceea ce nu a fost in anii precedenti.

La sedintele Guvernului, in permanenta, sint prezenti liderii sindicatelor. Atit “Solidaritatea”, cit si Confederatia au dreptul de a inainta propuneri, de a interveni, de a face apeluri s.a.m.d. De aceea, eu ma stradui sa fiu transparent si sa am o conlucrare eficienta cu ei si consider ca daca este vreo problema, sint disponibil sa particip la o masa rotunda si sa incerc sa-i conving sa aiba stabilitate in activitate.

Domnul Dumitru Ivanov:

Multumesc, domnule Prim-ministru. Pot sa va aduc sute de exemple, dar dumneavoastra ati semnat componenta Colegiului Ministerului Educatiei. Si un politist care este in sindicatul de alternativa are drept de vot. Dar un presedinte al sindicatului, initiat de domnul ministru Tvircun, care are 147 de mii de membri, numai vot consultativ. Si nu numai aceasta, pot sa va aduc si alte exemple.

Multumesc.

Domnul Vasile Tarlev:

Eu voi examina aceasta problema si vom vedea. In Guvern este democratie si componenta colegiilor ministerelor sint propuse de ministerele de ramura impreuna cu sindicatele s.a.m.d.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 2. O intrebare.

Domnul Alexandr Ceaicovschi:

Благодарю, уважаемый Председатель.

 Уважаемый Василий Павлович, ветераны, большинство пенсионеров довольны государством, благодарны ему за то, что оно поставило перед собой в качестве основной социальной задачи вопросы, связанные с защитой ветеранов. Правительство немало сделало за это время, когда вы находитесь у его руля. Тем не менее, как подчеркнуто в докладе, пенсии у нас еще остаются низкими и далеко до прожиточного минимума. Поэтому часть пенсионеров, выйдя на пенсию, продолжают работать.

У меня такой вопрос. Что предпринимает Правительство и когда это будет сделано, ведется ли в настоящее время определенная работа по перерасчету пенсий, с учетом дополнительного стажа, для тех, кто работает?

Domnul Vasile Tarlev:

Да, спасибо. В программе деятельности Правительства на 2005–2009 годы мы планируем утроить, то есть в три раза повысить пенсии пенсионерам.

Второе. Я хочу довести до вашего сведения, что мы очень сожалеем о том, что по сегодняшний день сохраняется проблема в этой области. Кто такие пенсионеры? Это наши отцы, наши деды, благодаря им, мы живем на этом свете. Что касается вопроса о работающих пенсионерах, то Правительство приняло решение. Думаю, что с помощью неправительственных организаций и организаций пенсионеров, мы обсудим и после этого представим Парламенту наши предложения, выскажем свое мнение по поводу того, что нужно предпринять для того, чтобы легализовать доходы пенсионеров, которые повысили бы или повлияли на размер пенсии, с учетом момента выхода на пенсию.

Спасибо.

Domnul Vasile Tarlev:

До конца этого года мы проведем встречу с вами и с вашими коллегами для обсуждения данного вопроса.

Domnul Alexandr Ceaicovschi:

Благодарю.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule Prim-ministru, rog sa luati loc. Tot, am incheiat cu runda de intrebari si raspunsuri.

Domnul Vasile Tarlev:

Daca imi permiteti, domnule Presedinte. Eu va multumesc, stimati deputati, pentru intrebari. Guvernul in viitor va pleda pentru conlucrare si, evident, pentru imbunatatirea situatiei din tara. Eu va multumesc mult. (Aplauze).

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, purcedem la etapa luarilor de cuvint. S-au inscris 6 persoane pentru luari de cuvint. Va atrag atentia ca, conform normelor regulamentare, aceste luari de cuvint urmeaza sa se incadreze intr-un termen de cel mult 10 minute si rog sa urmam aceste norme. Il invit la tribuna centrala pe domnul Serafim Urechean, liderul Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Presedinte al Parlamentului si stimati colegi,

Stimati membri ai Guvernului,

Onorata asistenta si dragi cetateni ai tarii,

Voi incepe amintind, inclusiv persoanelor sus-puse, ca Republica Moldova este un stat parlamentar. Aceasta atribuie Guvernului si Prim-ministrului un rol major in activitatea Executivului.

Este asa sau nu? In realitate se vede ca nu. Puterea este practic uzurpata de Presedintele Voronin, care trateaza Cabinetul de ministri ca pe un teatru de papusi. Insa vreau sa accentuez ca, desi accepta sa fie dirijat prin sforile trase din Aparatul Presedintelui, Guvernul raspunde, conform Constitutiei, pentru toate. In acelasi timp, controlul anticonstitutional, impus de Presedinte, asupra Executivului atribuie orice efect al Guvernului Tarlev in primul rind Presedintelui Voronin.

“Alianta «Moldova Noastra»” considera obligatorii aceste precizari la orice apreciere data actualei guvernari. Trebuie de remarcat ca este pentru prima data in istoria Guvernului condus de Tarlev cind Primul-ministru prezinta in fata Parlamentului un raport de activitate neprotocolar, cum sint, de exemplu, cele din finalul sesiunilor legislative.

Deci, Executivul are de raspuns acum pentru un cincinal de guvernare comunista. Voi merge dincolo de hipnoza cifrelor, prezentate de Prim-ministru, spunind ca rezultatul cel mai grav al actualei guvernari este pericolul de disparitie a populatiei Republicii Moldova. Crearea soldului negativ al sporului demografic, parasirea masiva a tarii de catre populatia activa, distrugerea fondului genetic si national al poporului nostru sint efectele agravate ale politicii iresponsabile a statului din ultimii ani. Este evident ca oamenii nu pot trai in aceasta tara a saraciei, a mizeriei, a decaderii morale si a coruptiei. Nu vad cum ei pot creste si nu mai vor sa nasca aici copii.

Daca nu schimbam lucrurile radical, in citeva decenii raminem fara populatie. Sa revenim insa la cresterea economica ca sa intelegem relatia ei cu exodul masiv al fortei de munca. Este un lucru stiut ca, in structura produsului intern brut, taxa pe valoarea adaugata si accizele cumuleaza deja circa 80 la suta. Iar productia industriala si cota exporturilor sint in regres. Deci, este foarte clar, guvernarea comunista supravietuieste parazitind pe banii cistigati de cetatenii nostri plecati peste hotare. Aceste transferuri au crescut de la 177 de milioane de dolari americani in anul 2000 la peste 1 miliard in anul curent.

Un Guvern responsabil de dezvoltarea economiei reale a tarii ar fi reusit sa stimuleze orientarea unei parti importante a acestor bani in investitii si depozite avantajoase. Ar fi implementat solutii de atragere a acestor venituri pentru a spori productia locala, exporturile, ocuparea fortei de munca si, in consecinta, pentru a ridica nivelul de viata si al asigurarii sociale.

Totusi se creeaza impresia ca Guvernul submineaza constient prosperarea tarii si a cetatenilor ei. Se vede ca ii convine exploatarea gastarbeiterilor, ai caror bani alimenteaza afacerile de sute de milioane ale gruparilor ce controleaza importurile. O asemenea politica, tovarasi, este criminala.

In ultimii cinci ani, aprofundarea saraciei a devenit un instrument, o sursa de imbogatire pentru unii pe seama majoritatii populatiei, ceea ce se plaseaza in limita genocidului. Banii cistigati de cetateni sint capitalizati de un grup restrins protejat de guvernarea actuala. Aceste resurse apar deja prin intermediul unor misterioase firme straine sub forma de investitii externe, prin care se cumpara intreprinderi si intregi sectoare profitabile: banci, asigurari, servicii, transporturi, energetica, constructii, exporturi, importuri, vinificatia, mass-media si altele.

Exista semnale ingrijoratoare ca in aceleasi scopuri se utilizeaza si pretinsa lupta contra coruptiei, renumita justitie moldoveneasca – preluarea la pret simbolic a bunurilor publice, toate controlate centralizat si la cel mai inalt nivel.

Prin definitie, oare o guvernare patrunsa pina la maduva oaselor de interese mafiote poate sa combata coruptia, sa asigure reformele democratice, functionarea institutiilor de drept si a acelor civile, libertatile umane si alte angajamente proeuropene? Nu, caci s-ar autodistruge, iar ea prefera sa distruga Republica Moldova. Sub propaganda de consolidare a terenurilor si in lipsa unei piete funciare, care ar garanta pretul real al pamintului, terenurile taranilor deja sint cumparate cu sutele de hectare la preturi de nimic. Iata explicatia refuzului de a adopta un program strategic de sustinere a agriculturii moldovenesti.

Iata de ce se inaspreste impozitarea acestui sector care, de fapt, trebuie sa fie subventionat de stat, mai ales dupa majorarea preturilor la carburanti. Promisiunile electorale de a majora salariile pina la 300 de dolari americani pe luna au fost copiate de la opozitie, dar fara reteta de indeplinire a acestora. De aceea, Guvernul revine la prognoze pesimiste privind sporul salarial pentru lucratorii din educatie, medicina, cultura si arta, alte sectoare lovite crunt de lipsuri si saracie.

Printre altele, as sugera Prim-ministrului sa economiseasca timpul Presedintelui Voronin, dar mai ales banii cheltuiti pentru niste manuale de istorie controversate, care pot tensiona din nou relatiile interetnice, sa concentreze resursele financiare si mintale pentru a salariza la nivel profesorii. Este o rusine nationala implicarea politica brutala in instruirea copiilor dupa 15 ani de independenta si democratizare a societatii.

Am sa ma opresc la un risc iminent generat de politica iresponsabila a actualei guvernari – cresterea preturilor la energia electrica si la gazele naturale. Populatia le asteapta cu infrigurare, iar domnul Tarlev, dupa cum scria presa acum citeva zile, o incalzeste cu promisiunea ca preturile se vor reduce. Dublarea preturilor la gaze si realizarea programului de gazificare sint in folosul “Gazprom”-ului si mai putin al cetatenilor nostri, care platesc dublu extinderea gazoductelor. O data – prin contributia initiala, iar a doua oara – prin tarif.

Foarte relevanta este situatia portilor energetice ale Republicii Moldova catre Romania si Ucraina. Guvernul Tarlev nu si-a indeplinit sarcina de a finanta contributia noilor porti energetice dintre Moldova si Romania, atit si Ucraina, in timp ce capacitatea tehnica de import afecteaza structura energetica a tarii.

Alaturi de periclitarea exporturilor agroalimentare catre Rusia – si aceasta este un exemplu elocvent al urmarilor negative ale politicii externe iresponsabile din ultimii ani – la acest capitol se inscriu si semnalele de la Bruxelles foarte critice in adresa raportului de etapa privind executarea Planului comun de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Urechean, termenul a expirat.

Domnul Sarafim Urechean:

Nimic surprinzator pentru actuala guvernare. Prim-ministrul si la capitolul respectarii drepturilor omului tace.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Urechean, termenul a expirat.

Domnul Serafim Urechean:

Dar vorbesc, in schimb, condamnarile Republicii Moldova la C.E.D.O., sutele de oameni tinuti in arest preventiv cu incalcarea legii si zecile de mii de decizii definitive, dar neexecutate ale justitiei. E si de inteles ca domnul Tarlev le ocoleste, pentru ca de executarea unora din ele este responsabil dumnealui personal.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Urechean, a expirat termenul.

Domnul Serafim Urechean:

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” considera importanta responsabilitatea Guvernului in fata tarii si a viitorului ei, in fata oamenilor saraci, manipulati si exploatati atit in tara, cit si peste hotare, in fata copiilor parasiti de parintii plecati la munca in toata lumea, in fata batrinilor care isi sfirsesc viata in greutati, amariti de majorarile mizere la pensii si distrusi de majorarile enorme ale pretului. Denumirea Guvernului Tarlev este doar o masca. Votul de blam il merita in totalitate guvernarea comunista care sta in spatele ei.

Doamna Maria Postoico:

Eu va rog, domnul Urechean, mai succint. A expirat timpul de acum.

Domnul Serafim Urechean:

Si eu sint sigur ca acest vot de blam cetatenii Republicii Moldova, care mai ramin in tara, il vor da comunistilor inainte de anul 2009.

Va multumesc pentru atentie.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Urechean.

Domnul Serafim Urechean:

Eu va multumesc pentru atentie. Eu inteleg ca dumneavoastra sinteti in aceasta sala in confort.

Doamna Maria Postoico:

Domnule Urechean, nu luati timpul celorlalti. Invit la tribuna centrala pe domnul Cubreacov.

Domnul Serafim Urechean:

Dar noi purtam responsabilitate pentru acei care ingheata pe dealuri, la ferme, in cimpuri...

Doamna Maria Postoico:

Domnule Urechean, eu va rog, nu faceti teatru. Domnule Urechean, nu faceti teatru.

Domnul Serafim Urechean:

... pentru ca intelectualitatea e dusa la mizerie si, bineinteles, nu in ultimul rind pentru pensionarii care sint adusi la mizerie...

Doamna Maria Postoico:

Eu invit la microfonul central pe domnul Cubreacov.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte,

Doamna presedinte de sedinta,

Doamnelor si domnilor deputati,

Domnilor ministri,

Onorata asistenta,

Bilantul prilejuit de aceste audieri pe marginea activitatii Guvernului Tarlev-2 in anul 2005 ne obliga la o abordare realista si responsabila a realitatilor economice, politice si sociale din tara noastra. O tara care, oricit s-ar entuziasma unii de prezentarile triumfaliste ale cabinetului Tarlev, inca in exercitiu, ramine cea mai saraca tara din Europa, situata ca nivel de trai pe locul 47 din cele 47 posibile.

Tabloul social-economic prezentat de Guvern este mai mult sau mai putin distonant fata de tabloul real din tara si, in opinia noastra, ridica in mod logic si legitim o singura problema: in ce masura Guvernul Tarlev in actuala sa componenta mai este capabil sa faca fata obiectivelor si sarcinilor de modernizare efectiva si de integrare rapida a tarii in spatiul de stabilitate, libertate si prosperitate al Europei unite cu care ne invecinam nemijlocit?

Asa cum se stie, deputatii Partidului Popular Crestin Democrat nu au votat instalarea actualului Guvern si nici programul sau. Cu toate acestea, fractiunea noastra s-a manifestat activ in cadrul dezbaterilor pe marginea celei mai insemnate initiative a Guvernului din acest an – Legea bugetului de stat pe anul 2006. Am prezentat o serie de amendamente si propuneri concrete pentru imbunatatirea acestei legi. Am propus atunci micsorarea cheltuielilor inutile, absurde si neurgente si directionarea fondurilor bugetare catre oameni si comunitati concrete din tara.

Atit Guvernul, ca autor al proiectului, cit si majoritatea parlamentara comunista, care a creditat politic actualul Guvern, au facut, spre regretul general, dovada egoismului politic, a autosuficientei si a lipsei de constructivism, neglijind total propunerile rezonabile cu caracter economic si financiar ale opozitiei crestin democrate. Trebuie sa observam ca aceasta abordare politica ingusta mineaza serios sansele de realizare plenara a angajamentului asumat unanim, sper sincer, si responsabil de partidele parlamentare la inceputul acestei sesiuni, cind au votat fara nici o rezerva Declaratia cu privire la parteneriatul politic pentru integrarea europeana a tarii.

Revenind insa la informatia aschiata sub forma de teze, prezentata astazi de Guvern, privind activitatea sa, dorim sa aducem in atentia Legislativului si a opiniei publice urmatoarele.

Guvernul ne informeaza asupra cresterii produsului intern brut din anul curent cu 8,6%. Asa cum se cunoaste, orice crestere a produsului intern brut este interconditionata de cresterea numarului de locuri de munca din tara. Calculata aritmetic, cresterea produsului intern brut cu 8,6% trebuia sa fi condus la o crestere cu 50 de mii a locurilor de munca, pe cind realitatea ne demonstreaza o reducere continua a populatiei ocupate in cimpul muncii.

Din anul 2005, sub Guvernul Tarlev, Republica Moldova a inregistrat nefericita performanta a scaderii numarului de persoane antrenate in cimpul muncii sub 50 la suta, care este o bariera psihologica, sub 50 la suta din populatia economic activa, ceea ce goneste si mai mult cetatenii nostri din tara in cautarea mijloacelor de supravietuire in alte tari, in special in cele ale Uniunii Europene. In realitate, cresterea P.I.B.-ului este determinata exclusiv de cresterea consumului si de efectele lui adiacente.

In consecinta, in loc sa asistam la o crestere a bunastarii poporului nostru, sintem martorii aprofundarii continue a mizeriei si a saraciei. Ne alarmeaza, de asemenea, cresterea disproportionat de lenta, si anume de doua ori mai mica, a creditelor in economia nationala, comparativ cu volumul depunerilor populatiei in banci. Acest fapt demonstreaza ca avem, din pacate, un mediu de afaceri nociv, cind agentii economici si bancile nu mai doresc sa investeasca cele 1 miliard si 200 de milioane de lei excedentare in economia tarii. Astfel, printr-o politica economica nechibzuita, si - fiti de acord – eronata, Guvernul constringe actorii economici sa directioneze resursele financiare disponibile spre consum si nu spre investitie si dezvoltare.

Este pe cit de ingrijorator, pe atit de revoltator si faptul ca Guvernul, neglijind prevederile legale in vigoare despre cosul minim de consum ca indicator de negocieri intre sindicate si Guvern, la stabilirea salariilor, a inventat, fara nici o baza legislativa, un surogat al cosului minim de consum si anume asa-zisul minim de existenta.

In consecinta, Guvernul isi recunoaste incompetenta si incapacitatea de a calcula si plati salariile angajatilor in conformitate cu legislatia in vigoare si cu realitatile economice.

Cabinetul Tarlev face un efort sustinut sa ne convinga, cum ca Republica Moldova ar avea la ora actuala cea mai mica rata a somajului din Europa si anume de 6,6%, in timp ce economii avansate din Uniunea Europeana, cum sint cea din Germania sau Italia, abia viseaza o reducere a somajului pina la limita de 10%.

In realitate, dupa cum am mentionat mai sus, situatia este total diferita. Somajul loveste un procent de aproximativ 10, de 10 ori mai mare decit cel prezentat, si aceasta afecteaza in proportie de 70 la suta tinerii de pina la 30 de ani, care constituie grosul armatei de emigranti economici ilegali spre alte orizonturi.

Am atras atentia in cadrul dezbaterilor pe marginea Legii bugetului de stat pe anul 2006 asupra politicii vicioase a Guvernului pe plan structural, de exemplu, in domeniul educatiei, ca unul declarat prin lege drept prioritate nationala. Oricine poate observa ca astazi Guvernul Tarlev aloca 80% din fondurile destinate invatamintului doar pentru salarii. Celelalte 20% nu acopera nici pe departe necesitatile stringente ale asigurarii bazei material-didactice a procesului de invatamint, care antreneaza peste 30% din populatia in crestere, in formare, a Republicii Moldova. Sistemul defectuos de calculare a cheltuielilor pe numarul de elevi conduce la faptul ca scolile din localitatile rurale sufera de subfinantare si in citiva ani vor trebui practic sa fie inchise.

Trebuie sa ne referim si la mediul de afaceri din tara. Constatam ca mult trimbitata lege a ghilotinei s-a finalizat in realitate cu legiferarea a 285 de acte normative ale Guvernului, care, pina in prezent, au fost utilizate abuziv si ilegal de cele peste 70 de organe de control din Moldova, iar din 2006, Guvernul Tarlev intentioneaza sa se prevaleze de aceste acte aduse, cum ati vazut, in zona legalitatii formale pentru a-i permite cohortei de functionari sa stranguleze orice initiativa orientata spre crestere si dezvoltarea economica a tarii noastre.

Intre timp, Guvernul nu dormiteaza si emite in continuare hotariri de institutionalizare si implementare de noi bariere si acte restrictive care vor avea un efect economic nociv usor de presupus.

Guvernul se lauda ca avem anul curent o crestere a productiei industriale cu 6%, insa uita, inadins, sa mentioneze ca am inregistrat anul curent si o crestere a stocurilor cu 20%, ceea ce inseamna ca agentii economici moldoveni au continuat din inertie sa produca in acest an pentru stocuri, iar tendintele negative inregistrate in industria nationala in a doua jumatate a anului 2004 si aprofundate in prima jumatate a anului 2005 vor conduce, inevitabil, la o recesiune industriala, incepind cu sfirsitul anului curent.

Astfel, in conditiile in care consumul creste alimentat de transferurile cetatenilor nostri de peste hotare, peste 70% din consum este asigurat de marfurile de import spre paguba producatorului autohton.

Intr-o tara preponderent agrara cum este Moldova, nu putem trece cu vederea faptul ca cresterea modesta de 6% a productiei agricole este, pe fundalul catastrofei din anul 2003, cea mai mica in raport cu volumul productiei agricole din oricare cincinal, ca sa apelam la un indice predilect al statisticilor sovietice din 1961 incoace.

Marcat de un adevarat blestem al saracului, Guvernul ne arata ca a investit 100 de milioane de lei in reparatia drumurilor, uitind sa arate, pe de alta parte, ca i-a obligat pe posesorii de autoturisme din tara sa investeasca peste 400 de milioane de lei in reparatia masinilor si in consumul excesiv de carburanti, cauzat de starea proasta a drumurilor.

Observam ca in incapacitatea de a acumula veniturile bugetare, Guvernul Tarlev-2 a reorientat in cea mai mare parte 90%, fata de 50% in anii anteriori, din accizele de la benzina si motorina spre consum si nu spre reparatia si intretinerea retelei cailor de circulatie.

Daca Guvernul nu ar fi intervenit abuziv in mecanismul anterior de finantare, ar fi trebuit sa avem un fond rutier de 300 de milioane de lei, plus altele 270 de milioane de lei din accizele la autoturisme si nu doar 100 de milioane cit avem in prezent.

Astfel, neinvestind suficient in reparatia si constructia de drumuri, Republica Moldova este evitata de marile circuite de transport international, devenind o gaura neagra pentru transporturile europene.

Am aratat si cu alta ocazie ca, analizind modul de executare a bugetului pe anul 2005 in corelare cu legea bugetului pe anul 2006, ne dam seama ca Guvernul nu a fost capabil sa contracteze imprumuturi externe, deosebit de importante pentru finantele publice moldovene.

Se cunoaste ca, inca in anul 2003, Comisia europeana si Banca Mondiala au elaborat o strategie de finantare a infrastructurii pentru tarile din sud-estul Europei. Moldova a propus 8 proiecte investitionale, dar de o calitate atit de proasta, incit doar doua din ele au fost acceptate de principiu, dar pina in prezent nici unul din ele nu a demarat. Constatam ca nu exista astazi un plan de atragere a resurselor financiare externe si Moldova a intrat deja intr-un mare decalaj regional de dezvoltare.

Ne intrebam din nou: cine poarta oare raspunderea pentru esecul negocierilor cu institutiile financiare internationale si de ce oare pina si Albania, mai ieri codasa a Europei, reuseste astazi in acest sens de 10 ori mai mult decit Moldova?

Trebuie, de asemenea, sa retinem ca si, domnule Tarlev, ati avut cuvint suficient la aceasta tribuna – trebuie... va rog sa nu ma intrerupeti, si va rog sa contabilizati acest minut... trebuie, de asemenea, sa retinem ca si in acest an, din pacate, ponderea T.V.A. in structura veniturilor la bugetul de stat este in crestere.

Amintesc ca, in anul 2001, ponderea T.V.A. era de 41%, iar in 2006 ar urma sa creasca la peste 65%, cu precizarea ca legea bugetului prevede cresterea veniturilor de stat aproape in exclusivitate din T.V.A. la marfurile de import.

Si asta in conditiile in care din 2001 incasarile din T.V.A. au crescut de 3,7 ori, iar veniturile totale ale bugetului de stat doar de 2,5 ori. Se stie ca, in prezent, deficitul balantei comerciale este acoperit de transferurile in valoare de 1 miliard de dolari de peste hotare, care au si ele o limita de crestere. Acest indicator ne plaseaza intr-un top al rusinii pe locul doi in lume, dupa Republica Togo, exportator exclusiv de banane.

Peste doi sau trei ani, aceasta sursa se va epuiza si va fi imposibila asigurarea cresterii veniturilor bugetare din T.V.A., ceea ce va aduce tara in pragul unei adevarate crize.

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut.

Domnul Vlad Cubreacov:

Prin politica sa fiscala eronata, bunaoara prin aplicarea de T.V.A. la importul de utilaje si echipamente, Guvernul erodeaza potentialul economic al tarii. In conditiile in care bugetul de stat a intrat in capcana T.V.A., prin politica sa, Guvernul intentioneaza sa majoreze baza fiscala a tarii, exclusiv pe seama T.V.A., care a fost introdusa si pentru medicamente, din pacate, si pentru productia agricola, si pentru utilaje si echipamente, ceea ce demonstreaza incapacitatea catastrofala a Guvernului actual de a acumula alte tipuri de venituri la bugetul tarii.

Guvernul opereaza in informatia prezentata exclusiv cu notiunea de produs intern brut, evitind intentionat sa se refere la produsul national brut, care este constituit preponderent de moldovenii goniti economic in afara. Trebuie sa recunoastem meritul acestor compatrioti ai nostri care, fara intreprinderi si pamint, fara mijloace proprii de productie, in conditii de ilegalitate sau semiilegalitate, contribuie la produsul national brut intr-o masura mai mare decit toti cei ramasi acasa sub administratia “inteleapta” a Guvernului Tarlev-2.

Doamnelor si domnilor deputati, dincolo de cifrele prezentate astazi de Guvern, trebuie sa vedem realitatea economica si financiara dura in care se zbat oamenii acestei tari. Guvernul Tarlev, lipsit de perspicacitate economica, in conditiile actualelor procese politice si economice majore de pe continent, ramine unul rupt de realitati si s-a transformat intr-un observator pasiv al acestor procese. Cu toate ca informatiile pe care ni le-a prezentat astazi, ne conving ca nu face fata nici calitatii de observator. Si daca nu acum, atunci intr-un viitor apropiat va trebui sa-si prezinte demisia incorpore, pentru a face loc unui alt Guvern, care sa se implice activ si responsabil in procesul atit de necesar de modernizare si integrare europeana reala a tarii noastre.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Dumitru Diacov.

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Astazi integrarea europeana este tema centrala a discursului public in Republica Moldova si intruneste un sprijin social tot mai evident. In acelasi timp, este de remarcat faptul ca, doar din aprilie anul curent, optiunea proeuropeana a tarii noastre a devenit o strategie legiferata gratie stabilirii unui larg consens social si politic.

Integrarea europeana insa presupune stabilitate, respectarea drepturilor si libertatilor omului, progres pe plan economic al politicilor interne si externe. Nu este nevoie de o analiza foarte profunda pentru a constata ca in ultimii ani in Republica Moldova s-au produs anumite schimbari pozitive: stabilizarea economiei nationale, a pietei financiare, cresterea produsului intern brut, achitarea la timp a pensiilor si a salariilor. Situatia creata se datoreaza tuturor fortelor antrenate in procesul politico-economic din tara, inclusiv Guvernului, prin consolidarea disciplinei de munca, de productie, financiara s.a.m.d.

Au contribuit insa la acest proces si alti factori. In primul rind, si-a spus cuvintul existenta unei baze legislative moderne, competitive care a fost elaborata in anii precedenti.

In al doilea rind, isi face efectul stabilizarea situatiei social-economice in tarile vecine – Rusia, Ucraina, Romania, precum si, nu putem trece cu vederea, impactul benefic asupra situatiei social-economice din Republica Moldova al transferurilor de capital, de care s-a vorbit, din partea cetatenilor nostri care lucreaza peste hotarele tarii.

Dar, din pacate, astazi Republica Moldova este inca in topul tarilor sarace, pe unele pozitii inregistrindu-se cedari esentiale, comparativ cu perioadele trecute. Dupa o perioada de guvernare instabila – ma refer la anii 1990–2000 – fara experienta, fara o majoritate clara parlamentara, Guvernul actual are maximum de posibilitati, maximum de pirghii sa lanseze Republica Moldova pe calea ireversibila a reformelor si a cresterii economice. Guvernul, repet, a avut si are la dispozitie o fractiune majoritara parlamentara aproape timp de 5 ani de zile. Guvernul, prin Constitutie, are dreptul la ordonanta. Si, din pacate, noi nu am auzit in acesti ani ca Guvernul sa foloseasca acest drept.

Eu sint departe de ideea de a afirma ca toti membrii Guvernului sint rai. Eu am numarat aici, in sala, 41 de reprezentanti ai Executivului – ministri, sefi de departamente. Si sigur ca sint convins ca toti acesti oameni incearca sa faca ce le sta in putere la locul lor de munca. Insa, noi vorbim astazi de Guvern ca institutie, noi vorbim astazi de o institutie executiva si responsabila pentru tot ce se intimpla in tara noastra. Din acest punct de vedere, asteptarile noastre au fost foarte mari in aceasta zi. Noi am sperat la o incercare de a monitoriza ceea ce se intimpla in tara noastra, de a face un bilant al situatiei reale si de a incerca sa vedem ce trebuie sa facem ca ziua de astazi, de miine, sa fie mai sigura in Republica Moldova.

Din acest punct de vedere, noi nu am auzit un raspuns clar. Din pacate, fractiunea majoritara a incercat sa musamalizeze sau sa plaseze discutia pe un fagas pozitiv, dar nici Guvernul nu a incercat sa fie foarte deschis, foarte sincer si sa nominalizeze acele probleme care, intr-adevar, framinta Republica Moldova. Si eu am amintit data trecuta de discutia foarte principiala din cadrul Guvernului si in cadrul careia s-au enumerat un sir de probleme foarte serioase ale tarii noastre.

Eu, pe parcursul discutiei de astazi, am punctat zece chestiuni care era bine sa le auzim astazi, sa vedem care este situatia reala pe citeva compartimente.

De exemplu, Guvernul si Strategia dezvoltarii Republicii Moldova. Noi am auzit in primii ani despre acel “moldavschii proriv”. Noi acum auzim despre Programul de guvernare “Modernizarea tarii – bunastarea poporului”. Noi auzim despre acest Program “Satul moldovenesc” si multe altele. Insa, eu cred ca foarte putini oameni inteleg care este strategia de dezvoltare a Republicii Moldova pe viitor, care sectoare economice sint ineficiente, trebuie lichidate si nu trebuie sa ne concentram eforturile si care sectoare economice trebuie sa le dezvoltam ca Republica Moldova sa aiba o perspectiva pentru ziua de miine.

Eu cred ca, intr-adevar, aceasta strategie este bazata, din pacate, cum si “Satul moldovenesc”, mai mult pe chestiuni populiste. Fiindca ce inseamna satul moldovenesc? Care este strategia acestui sat moldovenesc? Satul moldovenesc, in primul rind, sint oamenii care traiesc in el. Hai sa intrebam acesti oameni: simt ei o strategie, simt ei o convingere ca astazi traiesc greu, dar miine vor trai mai bine? Eu cred ca nu, stimati prieteni.

Sa vorbim despre relatiile Guvernul – oamenii de afaceri. A trecut forul oamenilor de afaceri din Republica Moldova. Noi stim cite mii de probleme au oamenii de afaceri din tara noastra. Grija Guvernului este sa creeze conditii ca acesti oameni de afaceri sa prospere, ca acesti oameni sa aiba conditii bune de lucru, ca acesti oameni sa aiba posibilitatea sa faca business-ul lor, creind locuri de munca, platind salarii oamenilor si sa plateasca impozite, asta este in beneficiul tarii.

Noi, din pacate, stim ca oamenii nostri de afaceri se simt foarte prost. Au mari probleme cu birocratia moldoveneasca. Am vorbit, si nu o data, despre tendinta de a teroriza oamenii de afaceri de catre organele de control din Republica Moldova. Noi avem peste 20 de organe de control. Si, deseori, din pacate, in cadrul sedintelor Guvernului, se dau indicatii: controlati agentul acesta, controlati agentul celalalt, controlati agentul cela. Este o chestiune inadmisibila. Prima grija care trebuie sa o aiba Guvernul este ca oamenii de afaceri sa aiba conditii sa lucreze.

Hai sa vorbim despre relatiile Guvernului cu taranii, despre securitatea alimentara. Eu cred ca domnii deputati nu trebuie sa intrebe Primul-ministru care este securitatea alimentara. Despre securitatea alimentara trebuie sa ii intrebam pe oamenii nostri, pe taranii nostri. Ei sint intr-o securitate alimentara clara, fiindca sigur ca Guvernul o sa ne spuna si Guvernul..., ma rog, orice Guvern in orice tara, are tendinta sa infrumuseteze lucrurile. Si lucrul acesta l-am vazut si astazi.

Taranul moldovean este intr-o situatie mai proasta nici ca se poate. Din pacate, aceasta este o constatare. Noi stim ca aproape 50% din paminturi sint nearate, nesemanate. Taranul moldovean se teme sa investeasca, taranul moldovean nu-si poate vinde marfa, produsul care il creste. Din cauza aceasta, taranul este foarte pesimist. Lucrul acesta trebuie sa ne ingrijoreze pe noi, indiferent din ce fractiune este deputatul. Trebuie sa se ingrijoreze Guvernul Republicii Moldova? Sigur ca da, stimati prieteni.

Guvernul si securitatea energetica este o tema deja banala. Republica Moldova astazi, ca niciodata, este intr-o situatie dramatica din punct de vedere al securitatii energetice. Bun, eu nu vreau sa fac aceasta analiza – din cauza cui, de ce nu s-a facut lucrul asta mai devreme?

Ar fi bine sa avem sentimentul ca, intr-adevar, Guvernul si guvernarea in intregime, caci nu se refera numai la Guvern, controleaza aceasta situatie si Republica Moldova, incepind cu 1 ianuarie, nu va fi intr-o situatie de criza totala. Fiindca, intr-adevar, se maresc preturile la gaz, se maresc tarifele si preturile la celelalte marfuri. Si in ce stare vom fi noi, Republica Moldova, incepind cu
1 ianuarie? Din pacate, noi astazi nu am auzit raspuns la aceasta intrebare.

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut, domnule Diacov.

Domnul Dumitru Diacov:

Imi pare rau, caci am multe inca de spus.

Guvernul si exportatorii, producatorii interni. Eu as vrea sa aud, pe degete numarate, actiunile Executivului care au creat conditii fericite pentru producatorii interni si au creat conditii pentru export. Noi vedem foarte des Presedintele Republicii, Prim-ministrul, toti ministri pe cimpuri, pe la ferme s.a.m.d. Dar locul lor ar fi fost bine sa fie in capitalele tarilor vecine, sa negocieze si sa creeze conditii pentru exportul marfurilor moldovenesti. Taranii nostri stau cu rasarita in pod, cu griul putrezit s.a.m.d.

Investitiile straine. Stimati prieteni, Republica Moldova, nu va avea nici o perspectiva daca nu va rezolva problema investitiilor straine. Guvernul Republicii Moldova, economia moldoveneasca, nu creeaza conditii pentru a face bani in plus.

Relatiile cu Fondul Monetar International. Noi aveam o conditie sau o propunere la votarea din 4 aprilie - restabilirea relatiilor cu Fondul Monetar. Este o chestie de principiu. Nu este numaidecit sa luam bani de la dinsii, credite, dar relatiile cu Fondul Monetar trebuie restabilite.

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg, timpul.

Domnul Dumitru Diacov:

Intr-adevar, in 5 ani de zile, noi nu am avut aceasta posibilitate.

Eu inca doua cuvinte, domnule Presedinte, despre coruptie, despre parteneriatul politic, n-am reusit. Coruptia nu este numai, ceea ce ne spunem noi, transparenta internationala. Noi traim in Republica Moldova si noi stim aceste lucruri. Coruptia nu este cind un pedagog sau un medic a luat mita de 100 de lei, si asta nu trebuie sa se intimple. Coruptia este atunci cind puterea face abuz, cind pune semnatura si creeaza fel de fel de facilitati. Asta este problema. Am auzit noi raspuns? Nu exista. Stim din informatiile care se prezinta in fiecare seara.

Domnul Marian Lupu:

Rog sa incheiati, domnule Diacov.

Domnul Dumitru Diacov:

Parteneriatul politic despre care se vorbeste este foarte important. Parteneriatul politic nu inseamna ca tu esti partener, stai acolo si taci. Parteneriatul politic este atunci cind te doare mai mult decit pe cei care sint la guvernare si ai dreptul de a spune punctul de vedere, dreptul de a cere ca Guvernul si majoritatea sa ia masuri necesare ca Republica Moldova intr-adevar sa prospere.

Eu doresc succes actualei guvernari. Dar, inteleg foarte bine ca, fara o schimbare radicala in comportamentul Presedintiei, in comportamentul majoritatii parlamentare si in comportamentul Guvernului, Republica Moldova o sa se confrunte cu mari si serioase probleme, stimati prieteni.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Oleg Serebrian.

Domnul Oleg Serebrian:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimate domnule Prim-ministru,

Stimati colegi,

Colegii antivorbitori au remarcat deja o serie intreaga de momente la care, sigur era datoria opozitiei sa se refere. Eu nu voi aborda probleme ce tin de aspectul economic, probleme ce tin de aspectul social, educatie, cultura. Din pacate, aceste doua aspecte, dumneavoastra, domnule Prim-ministru, in raportul de fond, pe care l-ati tinut, le-ati cam evitat, ca si problema din domeniul ocrotirii sanatatii. Este un lucru regretabil, pentru ca in opinia mea, anume aceste domenii ar necesita, la momentul de fata, din partea Guvernului, ceva mai multa atentie.

Eu as vrea sa ma refer la un aspect pe care dumneavoastra l-ati evitat cu desavirsire si la care nici colegii mei nu s-au referit – la politica externa. Ce s-a reusit in decurs de 1 an si 8 luni, din momentul din care functioneaza acest Guvern, la ce ne putem astepta? Care sint, in opinia noastra, lacunele? Pentru ca, va dati foarte bine seama, noi, cei din opozitie, nu ne vom referi la acel putin care a fost realizat de actualul Guvern in aceasta directie.

Domnule Prim-ministru, in primul rind, vreau sa ma refer la problema integrarii europene. Trebuie sa recunoastem pe fata ca am esuat in aceasta problema. Noi vorbim foarte mult, foarte frumos despre Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, despre apropierea noastra de Europa. In realitate, cineva a si remarcat – dumneavoastra ati spus ca opinia Bruxellesului a fost pozitiva, referitor la modul in care Republica Moldova avanseaza in aceasta directie. Probabil dumneavoastra ati dorit sa vedeti doar partea buna sau jumatatea plina a paharului. Nu toate opiniile, domnule Prim-ministru, au fost pozitive. Sint o serie intreaga de momente asupra carora Bruxellesul si Strasbourgul, ma refer in cazul de fata la Consiliul Europei, au remarci cit se poate de serioase, mai ales la ceea ce tine de administratia publica locala si autonomia puterii locale. Este un domeniu in care, practic, noi nu ne miscam inainte.

Marele esec, la care ma refeream in ceea ce priveste integrarea europeana, s-a produs inainte de aprilie 2005, in momentul in care era asa-numitul Guvern
Tarlev-1. Noi am ramas in urma trenului in care au nimerit tari, cel putin comparabile cu noi in ceea ce priveste populatia, capacitatea economica, cum sint Macedonia, Albania, Bosnia si Hertegovina, Serbia, Muntenegru.

A fost o mare scapare a Ministerului de Externe, mai exact a diplomatiei moldovenesti, ca sa nu ma refer strict la Ministerul de Externe, la capitolul la care vreau sa ma refer.

De asemenea, vreau sa spun, domnule Prim-ministru, ca noi esuam continuu in domeniul diplomatiei multilaterale si al participarii noastre, si ca stat, la institutiile internationale. Colegii mei au remarcat deja felul in care sintem tratati de unele institutii financiare internationale. Dar cum sintem tratati si care este activismul nostru si activitatea noastra in alte institutii internationale cum sint O.N.U., Consiliul Europei, O.S.C.E.?

Si, vreau sa remarc, la aceste institutii – O.S.C.E., O.N.U. si Uniunea Europeana – noi avem acreditati ambasadori, diplomati, diplomati de cariera, cei mai buni ambasadori pe care ii are inca Republica Moldova la dispozitie. In rest este, din pacate, un dezastru, si in citeva clipe voi reveni la acest aspect.

Sint neclare prioritatile noastre in politica externa. Si, din pacate, Guvernul n-a clarificat aceste prioritati. Noi vorbim de integrare europeana fara sa clarificam relatia noastra cu Comunitatea Statelor Independente. In ultimul timp chiar observam o anumita relansare a ideii participarii si activizarii Republicii Moldova in aceasta structura. Ma voi referi si la relatiile noastre cu principalele natiuni.

Domnule Prim-ministru, ce s-a facut, in ultimele luni, pentru imbunatatirea si dinamizarea relatiilor noastre cu Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franta si Germania? Pot sa va spun, sint niste relatii conservate. In realitate nu exista o diplomatie eficienta proactiva in aceasta directie. Noi am pierdut in aceste 8 luni o perioada importanta de timp in loc sa atragem simpatia acestor tari, in primul rind, a marilor natiuni europene vizavi de Republica Moldova si, in mare parte, aceasta se datoreaza calitatii misiunilor noastre diplomatice. Domnule Prim-ministru, noua trebuie sa ne fie rusine si este un capitol pe care trebuie sa-l analizam.

Ma bucur ca am reusit sa suscit prin citeva interpelari si interesul presei fata de aceasta problema. Trebuie sa ne fie rusine de cei pe care ii trimitem in misiuni diplomatice. Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova se compun, de regula, din 3 persoane, dincolo de ambasador exista un securist, o ruda si un cal de tractiune care este diplomat. Este un singur om, de regula, in toate misiunile diplomatice ale noastre care lucreaza, care cunoaste limba, cel putin a acestei tari, care cunoaste evenimentele si cunoaste efectiv aparatul si modul de functionare a diplomatiei.

Spunea cineva aici, in discursul sau, despre Programul “Millenium”, daca nu gresesc, chiar dumneavoastra invocati acest program al administratiei americane. Vreau sa va spun ca inca nu se stie care va fi evolutia proiectului “Millenium”. Chiar si in calitate de candidat, noi nu sintem, deocamdata, acceptati in cadrul acestui proiect. Mai mult decit atit, se asteapta citiva pasi concreti in directia reformarii si democratizarii societatii, pentru ca sa fim acceptati si ca parteneri in cadrul acestui proiect de care beneficiaza spre exemplu, Georgia.

Relatiile cu vecinii. In ce stadiu sint relatiile noastre cu Ucraina si Romania? Cu Ucraina s-a simtit in prima jumatate a acestui an o anumita imbunatatire. Cu Romania, insa, dupa semnalele pozitive care au fost date in prima jumatate a anului, asistam, din nou, la o reanimare a sentimentului si a discursului antiromanesc.

Nu s-a facut nimic din ceea ce s-a promis initial. Ramin nesemnate acordurile dintre cele doua ministere ale educatiei, ramin nesemnate acordurile in domeniul cooperarii culturale. Este o rusine faptul ca, deocamdata, noi nu avem astfel de acorduri cu Romania – o tara cu care impartim aceeasi limba, aceeasi istorie. Deci, este un semn de intrebare pe care ni-l punem.

Eu consider ca, in mare parte, responsabilitate pentru aceasta situatie o au doi factori.

Lipsa unei conceptii clare de politica externa. In baza carei conceptii de politica externa functioneaza Ministerul de Externe si Guvernul pe care il conduceti dumneavoastra, domnule Prim-ministru? De fapt, este o conceptie sterila, ambigua care nu a mai fost ajustata la realitatile de astazi timp de 10 ani. In decurs de 10 ani, realitatile din jurul nostru s-au schimbat. Avem deja N.A.T.O. la frontiera, Romania este pe punctul de a deveni membru al Uniunii Europene.

Si alt aspect, ultimul, la care vroiam sa ajung, si ma grabesc sa ajung. Este problema cadrelor care sint angajate in aceste institutii, si in primul rind in Ministerul de Externe care este parte a Guvernului pe care il conduceti. Stiti cite critici parvin in ultima vreme la adresa acestei institutii?

Fara o conceptie clara de politica externa si fara a face ordine in ceea ce priveste cadrele, politica de cadre atit in aparatul central al Ministerului de Externe, cit si in structurile Ministerului de Externe din exterior, la misiunile diplomatice si consulare, cred ca noi nu vom reusi sa depasim situatia in care ne aflam.

Nu vreau sa exagerez dimensiunea politicii externe, insa, totul este politica externa, stimati colegi. Ce s-a vorbit astazi, creditele pe care le asteptam, pietele de desfacere pe care le dorim, acceptarea noastra in Uniunea Europeana, totul este legat de politica externa.

Noi minimalizam rolul acestui minister. Am transformat Ministerul de Externe – este o practica vicioasa – intr-o directie de protocol si am transformat misiunile diplomatice, pe care le platim din greu din bugetul Republicii Moldova, intr-un fel de gara. Ele sint institutii care functioneaza ca hotel si serviciu de protocol pentru diferiti demnitari care se plimba prin capitalele occidentale.

Domnul Marian Lupu:

Inca un minut.

Domnul Oleg Serebrian:

Deci, eu cred, domnule Prim-ministru, si va indemn sa faceti acest lucru. Indemn, de asemenea, reprezentantii Guvernului pe care ii conduceti, atrag atentia si a plenului Parlamentului Republicii Moldova ca este o problema pe care nu o mai putem ascunde – problema eficientei acestui minister, imaginea tarii noastre in exterior care este deplorabila.

Avem o tara necunoscuta, iar in cazul cind devine cunoscuta, devine cunoscuta, domnule Prim-ministru, nu din rapoartele dumneavoastra, ci din articolele senzationale din presa care ofera o imagine denigratoare tarii pe care dumneavoastra o conduceti.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Si, pentru ultima luare de cuvint, il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolae Bondarciuc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorata asistenta,

Astazi noi examinam o chestiune foarte importanta – darea de seama a Guvernului. Au fost expuse diferite viziuni, diferite pareri. Cu regret, unii au iesit si au expus pareri si viziuni prin ochelari negri.

Dar eu vreau sa subliniez faptul ca prevederile de baza ale Programului de activitate al Guvernului, pe perioada mentionata, sint dezvoltarea economica si sociala a statului, integritatea teritoriului tarii si integrarea in structurile europene.

Produsul intern brut, ca indice generalizator al economiei in Programul Guvernului, se prevede a fi majorat nu mai putin de 6 la suta.

Mi-a placut pozitia Guvernului, pe care a expus-o domnul Prim-ministru, in aprecierea situatiei din tara. Da, noi, fractiunea comunistilor, nu sintem satisfacuti de rezultate, dar trebuie sa fim sinceri, trebuie sa fim obiectivi.

Eu consider necesar a mentiona faptul ca, in prima jumatate a anului curent, P.I.B.-ul a inregistrat o crestere cu 8,6 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut. Este o tendinta pozitiva in dezvoltarea economiei tarii, care se exprima si prin faptul ca, in aceasta perioada, capitalul brut fix s-a majorat cu 29,7 la suta. Rata inflatiei s-a micsorat, comparativ cu perioada respectiva a anului trecut.

O importanta majora pentru asigurarea dezvoltarii continue a economiei nationale si cresterea bunastarii populatiei revine politicii bugetar-fiscale a Guvernului. La momentul actual, politica Guvernului, in acest domeniu de activitate, se materializeaza prin actiunile Guvernului directionate spre:

-         optimizarea presiunilor fiscale asupra muncii, venitului si capitalului;

-         asigurarea transparentei cheltuielilor publice;

-         mentinerea deficitului bugetar la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice, precum si spre armonizarea legislatiei bugetar-fiscale cu normele Uniunii Europene.

Aceste actiuni ale Guvernului sint evident conturate in Legea bugetului de stat pe anul 2006.

Este cazul de mentionat ca, in perioada de dupa acordarea votului de incredere Programului de activitate al Guvernului pentru anii 2005-2009, Guvernul, in scopul indeplinirii acestui Program, a elaborat si a aprobat un plan de actiuni concrete in domeniul dezvoltarii economice si sociale a statului, dintre care, cele mai fundamentale, sint:

-         monitorizarea si analiza situatiei macroeconomice in scopul elaborarii si aprobarii masurilor necesare pentru asigurarea si mentinerea echilibrului macroeconomic;

-         elaborarea si aprobarea prognozelor principalilor indicatori macroeconomici pe termen mediu in scopul sustinerii unei cresteri economice durabile;

- optimizarea structurii si cotei impozitelor, simplificarea sistemului de impozitare in scopul extinderii bazei de impozitare si majorarii treptate a veniturilor bugetului public national si bugetului de stat;

- optimizarea structurii cheltuielilor finantelor publice in scopul sporirii eficientei si transparentei cheltuielilor publice, precum si in scopul asigurarii acoperirii financiare a prioritatilor ramurale si interramurale din cadrul S.C.E.R.S.

Analizind activitatea Guvernului si a autoritatilor publice centrale, putem constata ca in anul curent, indicatorii principali economici au fost indepliniti. Aceasta a servit drept baza principala pentru indeplinirea bugetelor de toate nivelurile.

Ma refer la bugetul public national. La venituri, el a fost executat la nivelul de 102,2 la suta, fata de ceea ce a fost prevazut pentru perioada de gestiune.

Veniturile pe toate compartimentele bugetului de stat pe 10 luni ale anului curent au fost realizate in suma de 7 miliarde 268,7 milioane lei, ceea ce constituie 103,8 la suta fata de nivelul prevazut pe perioada gestionarii. Dar, daca o sa comparam cu perioada anului trecut, avem in plus mai mult de 2 miliarde lei.

Propunerile Guvernului privind politica bugetar-fiscala pentru anul 2006 au fost aprobate de catre Parlament si, in linii generale, constau in reducerea cotei impozitului pe venitul persoanelor juridice de la 18 la suta in anul curent la 15 la suta in anul 2006.

In tarile vecine Bulgaria si Romania, cota impozitului pe venit este de 15 la suta.

Putem sa mentionam ca se prevede reducerea cotelor inferioare si mijlocii ale impozitului pe venitul persoanelor fizice cu modificarea grilelor de impozitare anuale de la 9,14 la 8,13, majorarea scutirii personale anuale de la 3 960 la 4 500 lei, cu majorarea scutirilor anuale pentru persoanele intretinute de la 600 la 840 lei.

Mult s-a vorbit astazi despre impozitarea in sectorul agricol. Si eu vreau sa ma refer la acest sector. Pentru noi este un sector foarte si foarte important. In legatura cu aplicarea pentru producatorii agricoli a cotei T.V.A. de 20 la suta, taxa pe valoarea adaugata achitata va fi reintoarsa producatorilor agricoli in marimea deplina a sumelor T.V.A. achitate la buget.

La propunerea Guvernului, producatorii agricoli, indiferent de forma juridica de organizare, pe un termen de 5 ani consecutivi sint scutiti de plata impozitului pe venit, a impozitului pe bunurile imobiliare, de plata taxei pentru folosirea drumurilor si a taxei pentru apa captata.

In acest context, producatorii agricoli, incepind cu anul 2006, vor achita doar impozitul funciar, cotele contributiilor de asigurari sociale si T.V.A. in cazul inregistrarilor ca platitori ai T.V.A. Consider ca aceasta masura va asigura conditii favorabile pentru dezvoltarea gospodariilor agricole.

Un compartiment important in activitatea Guvernului pentru dezvoltarea continua a economiei nationale este majorarea investitiilor capitale. Din raportul Prim-ministrului putem concluziona ca Guvernul este constient de faptul ca problema majorarii investitiilor capitale la momentul actual reprezinta o preconditie pentru cresterea economica, pentru implementarea in productie a tehnologiilor moderne, pentru cresterea productivitatii muncii si, in baza acestora, cresterea veniturilor populatiei si reducerea numarului populatiei neocupate in sectorul real al economiei.

Stimati colegi, apreciind momentele pozitive in activitatea Guvernului in perioada de dupa acordarea votului de incredere Programului lui de activitate, consider ca Guvernul, in aceasta perioada, n-a folosit pe deplin posibilitatile sale organizatorice, economice si financiare pentru sporirea eficientei activitatii de administrare a vietii economice si sociale a tarii.

In primul rind, aceasta se refera la indicii economici care caracterizeaza tendinta de dezvoltare calitativa a economiei nationale. Trebuie sa constatam inrautatirea calitatatii cresterii economice in perioada expirata a anului curent. Valoarea adaugata bruta a inregistrat o cadere in comparatie cu perioada respectiva a anului 2004.

Cresterea P.I.B.-lui a fost asigurata preponderent de impozitele pe produse si de import. Preponderent s-a inrautatit balanta comerciala. Ritmul de crestere a importului depaseste esential ritmul de crestere a exportului. Prin acesti indicii se vad neajunsurile din activitatea echipei Guvernului. Lasa mult de dorit disciplina de executare.

Astazi putem constata ca, in conformitate cu legea din aprilie 2005 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la fondurile de investitii, Guvernul a fost obligat ca, in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a acesteia, sa prezinte Parlamentului proiectul de lege cu privire la holdinguri. Pina in prezent, acest proiect de lege nu este prezentat. Problema insa este foarte importanta. Noi am modificat legea, am anulat genurile de activitate pentru fondurile de investitii ca participant profesionist la piata valorilor mobiliare. Astazi mult se vorbeste despre piata de capital. Adica, problema e foarte importanta. Noi asteptam si speram ca in viitorul apropiat vom primi acest proiect.

Mai departe. Sintem deja la sfirsitul anului 2005. Mi-a placut ce a spus in raport domnul Prim-ministru despre privatizare. In cadrul comisiei, noi am discutat aceasta problema, dar vremea trece. La 31 decembrie expira termenul Programului de privatizare pentru anii 1997-1998, care a fost prelungit pina la 31 decembrie 2005. Ce facem mai departe? Suspendam privatizarea, stopam privatizarea sau continuam activitatea in acest domeniu? Este necesar sa avem raspuns astazi-miine ca sa putem examina in Parlament aceasta problema.

Vreau sa va spun ca este tergiversata si prezentarea pachetului de proiecte de legi cu privire la ipoteca. E o problema foarte importanta pentru noi. Pot sa adaug aici si asigurarile. Demult a fost promis ca o sa avem aceasta lege.

Consider necesar sa mentionez si faptul ca la un nivel insuficient este organizat controlul asupra indeplinirii unor hotariri ale Guvernului si a programelor adoptate. In calitate de exemplu, pentru ilustrarea acestei afirmatii, poate servi Hotarirea Guvernului cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova in perioada 2005-2010. In hotarirea mentionata se stipuleaza ca scopul principal al acestei hotariri este asigurarea cresterii economice durabile, reducerea nivelului inflatiei, mentinerea stabilitatii monedei nationale, corelarea politicii bugetar-fiscale si monetar-valutare s.a.m.d.

Este evident ca indeplinirea acestor scopuri necesita o monitorizare permanenta pentru verificarea eficientei masurilor preconizate, dar a fost adoptat acest program si a fost lasat in voia soartei. Cu atit mai mult, efectuarea acestui lucru este necesara dat fiind faptul ca programul, aprobat prin aceasta hotarire, include compartimente importante pentru dezvoltarea economiei, printre care sint dezvoltarea sistemului bancar, dezvoltarea pietei hirtiilor de valoare, cresterea produsului intern brut, eficientizarea politicii de echilibrare a balantei de plati a statului si altele.

Vreau sa aduc inca un exemplu. Este o problema pe care as vrea s-o abordez – respectarea legislatiei in activitatea Guvernului. Incalcari ale legislatiei se inregistreaza in domeniul utilizarii finantelor publice. Sint asa cazuri, cu regret.

In perioada expirata, cu incalcarea legislatiei au fost adoptate mai multe hotariri ale Guvernului. As vrea sa ma refer doar la un singur exemplu. In octombrie anul curent, Guvernul a adoptat o hotarire prin care municipiului Chisinau i se aloca 20 milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor legate de realizarea Programului de dezvoltare a gospodariei municipale in anul 2005, cu stabilirea sursei de acoperire la ulterioara rectificare a bugetului de stat pe anul curent. Bineinteles, Parlamentul este pus intr-o situatie foarte si foarte complicata.

Acestea sint doar unele obiectii la care am considerat necesar sa atentionez Guvernul pentru a lua masurile respective. Cu toate acestea consider ca potentialul intelectual al Guvernului in general, al conducerii ministerelor si al altor institutii ale administratiei publice centrale corespunde sarcinilor pe care le executa Guvernul in actuala perioada de dezvoltare economica si sociala a tarii. Si sincer, le doresc o activitate mai eficienta, mai fructuoasa pentru prosperarea tarii si a poporului.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa as dori sa multumesc conducerii Cabinetului de ministri pentru raportul prezentat si pentru participare la acest dialog in cadrul sedintei plenare a Parlamentului, cit si membrilor Cabinetului de ministri, care au fost prezenti in sala de sedinte.

Cred ca acest exercitiu, care s-a desfasurat aproximativ timp de 4 ore, a fost un bun prilej pentru a face un schimb de opinii, la fel de a trasa unele directii din cele mai acute si cele mai importante pentru activitatea Executivului deopotriva si pentru activitatea Parlamentului si a fiecarui dintre parlamentari in contextul stabilirii unui sistem de cooperare, de maxima eficienta intre Legislativ si Executiv in vederea atingerii obiectivelor generale de dezvoltare economice, sociale a tarii.

Va multumesc mult. Si la aceasta etapa, anunt o intrerupere pina la ora 15.00, oferindu-va timp pentru a lua masa si pentru a vedea unele dosare din cele mai importante. La ora 15.00 reluam sedinta la subiectul... eu cer scuze, doar o clipa. Nu va precipitati atit de repede. Proiectul nr.3832. Atrag atentia ca va fi o sedinta care va purta un caracter inchis, o sedinta secreta.

Va multumesc. Va doresc o zi buna.

Sedinta s-a incheiat la ora 13.50.

Stenograma a fost pregatita pentru

publicare de catre Directia documentare

parlamentara a Aparatului Parlamentului