DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – iuLie 2008

Şedinţa din ziua de 3 iulie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a şedinţei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1521 pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2007.

4. Prezentarea Raportului asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2007. Proiectul nr.2028. (Raportor – Ala Popescu, preşedintele Curţii de Conturi).

5. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2197 privind Raportul Curţii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2007.

6. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2002 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI din 23 noiembrie 2007 (art.1, 5, 18 ş.a.).

7. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2027 cu privire la ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (Proiectul privind al doilea credit destinat susţinerii reducerii sărăciei – CSRS-2 în Republica Moldova).

8. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1696 privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contravenţiile administrative art.170¹; Codul penal – art.158, 165, 206 ş.a.).

9. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1943 privind modificarea şi completarea Legii serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20 iulie 2000 (art.1, 5, 6 ş.a.).

10. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2035 privind importul unor autovehicule.

11. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1622 pentru completarea şi modificarea Codului penal al Republicii Moldova (art.21, 196¹, 196² ş.a.).

12. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.909 privind anularea dobînzii şi penalităţii calculate Societăţii pe Acţiuni “Combinatul de Colectare şi Prelucrare a Cerealelor” din Făleşti.

13. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1955 cu privire la asigurarea construcţiei unui penitenciar.

14. Întrebări.

Şedinţa începe la ora 9.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 88 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Mihail Sidorov, Ion Varta – în delegaţie; Elena Bondarenco, Ivan Guţu, Vasile Iovv, Alexandru Jdanov, Nicolae Oleinic, Vladimir Panfilov, Boris Ştepa, Dmitri Todoroglo, Vlad Cubreacov, Dumitru Ivanov, Oleg Serebrian.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

După şedinţa Biroului permanent din săptămîna trecută şi după ziua de vineri cînd am aprobat cu dumneavoastră ordinea de zi şi programul de activitate al Parlamentului pentru săptămîna curentă şi cea viitoare, care, de fapt, se anunţă a fi ultimele două săptămîni din sesiunea curentă, au fost înaintate propuneri suplimentare din partea comisiilor permanente ale Parlamentului. Un supliment a fost distribuit atenţiei dumneavoastră, mă refer la cel care propune trei proiecte: proiectul nr.2050, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, pentru ziua de 4 iulie, proiectul nr.1784, la fel pentru data de 4 iulie, şi proiectul nr.1503, pentru data de 10 iulie.

Între timp, sînt încă 5 proiecte, cel puţin, aici, la mine, propuse de către comisii şi anume: proiectul nr. 2199, proiectul de Hotărîre privind numirea unui judecător la Curtea Supremă de Justiţie, se propune pentru data de 9 iulie. Şi, suplimentar, pentru data de 10 iulie 4 proiecte şi anume: proiectul nr.2105, proiectul de Lege pentru aprobarea liniilor directorii şi regulilor de procedură ale  iniţiativei central-europene; proiectul nr.2106, proiectul de Lege privind ratificarea Acordului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale dintre Republica Moldova şi Finlanda; proiectul nr.1595, proiectul de Hotărîre a Parlamentului pentru aprobarea structurii efectivului limită şi modul de finanţare a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, lectura a doua, şi proiectul nr.1633, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, propus de către Serviciul de Informaţii şi Securitate, este vorba de un proiect în lectura a doua, la fel.

În baza acestor propuneri înaintate de către comisii şi date citirii imediat anterior, voi supune votului. Cine este pentru aprobarea complimentării ordinii de zi a şedinţelor plenului Parlamentului pentru zilele indicate, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Alte propuneri la subiect?

Microfonul nr.3, vă rog.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Vreau să duc la cunoştinţă că, conform Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, sînt stipulate clar veniturile bugetare, la alineatul (2): “Veniturile bugetare nu includ împrumuturile de stat şi încasările din operaţiunile cu capital proprietate publică.” Mai mult ca atît, este clasificaţia veniturilor bugetare şi este clasificaţia funcţională a cheltuielilor bugetare, care tot nu includ sursele pe care noi le avem din privatizare.

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Mi-aţi menţionat anterior că, pentru ziua de astăzi şi pentru cea de mîine, Comisia are două sau trei propuneri privind excluderea unor proiecte. Dacă situaţia rămîne neschimbată, rog să fie anunţat acest lucru.

Microfonul nr.4.

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

De ceva timp, dar mai cu seamă în ultimul timp, se discută foarte mult la Chişinău despre soluţii care vizează reglementarea problemei transnistrene. Într-o emisiune televizată, Preşedintele Voronin a anunţat că sîntem pe ultima sută de metri. Vinerea trecută, în cadrul unui seminar, ministrul Şova şi-a permis să facă anumite afirmaţii, nu ştiu în numele cui, a anunţat despre faptul că sînt deja documentele elaborate, transmise. Mai mult ca atît, a făcut afirmaţii vizavi de eventualele soluţii întru reglementarea conflictului, cum ar fi: oferirea statutului de republică regiunii transnistrene, a vorbit şi despre numărul de deputaţi care urmează să revină părţii transnistrene şi un şir de alte specificări.

Domnule Preşedinte,

Eu vă rog personal pe dumneavoastră şi, stimaţi colegi, consider că este o chestiune prea importantă ca să o lăsăm pe seama speculaţiilor, mai ales în presă, făcîndu-se menţiuni sau trimitere la declaraţiile ministrului reintegrării. Şi, în acest sens, domnule Preşedinte, consider că ar fi util, avînd în vedere că şi pe data de 12 iulie, din cîte am înţeles, sesiunea urmează a fi încheiată şi noi plecăm în vacanţă, să avem în perioada rămasă de timp invitat aici, în Parlament, ministrul Şova, să facă o informaţie amplă asupra situaţiei care este la ora actuală în această problemă foarte importantă. Şi consider că Parlamentul este în drept, ba, mai mult ca atît, este obligat să fie implicat în această problemă care este de interes naţional.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Eremciuc:  

Спасибо. Фракция коммунистов предлагает исключить из повестки дня законопроект №2023.

Domnul  Marian Lupu:

Eu am să rog: data şi numărul de ordine.

Domnul  Vladimir Eremciuc:

La Biroul permanent cu el a fost inclus cu nr.2. Da, acum el nu este.

Domnul  Marian Lupu:

Deci proiectul nr.2023 este nr.14, pentru data de 4 iulie. Fracţiunea propune excluderea.

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Proiectul nr.2093 cu nr.11 din data de 3 iulie şi proiectul nr.1705 din data de 4 iulie, cu nr.6.

Domnul  Marian Lupu:

Da, doar o clipă, să fac notiţe.

Da, microfonul nr.3.

Domnul  Iurie Stoicov:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din numele Fracţiunii, rog ca să fie introdus în ordinea de zi a şedinţei de mîine proiectul de Lege nr.2188, iniţiativa legislativă a Preşedintelui Republicii Moldova privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 An al Tineretului.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Serafim Urechean:

Domnule Preşedinte,

Rog să mă înscrieţi pentru luare de cuvînt la proiectul nr.1521.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Stimaţi colegi,

Acestea au fost propunerile adiţionale, să începem cu proiectele. Voi supune votului. Cine este pentru a susţine propunerea Fracţiunii PCRM privind excluderea din agenda şedinţelor plenului Parlamentului a proiectelor nr.1705, nr.2093 şi nr.2023, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Propunerea domnului Stoicov pentru a include în ordinea de zi a şedinţei de mîine, 4 iulie, proiectul de Lege nr.2188 privind subiectul despre care colegul ne-a informat. La fel, voi supune votului această propunere. Cine este pentru a susţine propunerea înaintată, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Referitor la propunerea colegului nostru domnul deputat Filat, voi supune, la fel, votului. Cine este pentru a invita în şedinţa plenului Parlamentului ministrul reintegrării cu informaţii de ultimă oră la subiectul invocat, rog să voteze. Rog rezultatele, stimaţi colegi.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 11.

Sectorul nr. 3 – 18.

Domnul  Marian Lupu:

30 de voturi întru susţinerea acestei propuneri, care nu a fost susţinută de plen în ansamblu.

Stimaţi colegi,

Vreau să aduc aminte un lucru, că noi am început o practică destul de bună, din punctul meu de vedere. Şi din momentul în care avem acest rezultat al votului, eu cred că am putea să continuăm exerciţiul început, dacă nu greşesc, acum o lună. Domnul ministru al reintegrării a fost invitat, avînd  întrevederi cu fracţiuni, cu grupuri de deputaţi, pentru a aduce la cunoştinţă care este situaţia la zi şi dacă se doreşte, în condiţiile acestui rezultat al votului, noi această practică am putea să o continuăm şi cred că ar trebui să o continuăm.

Bine.

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi. Vom începe cu subiectele care vizează Raportul privind executarea bugetului de stat şi Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2007, ţinînd cont că avem toţi invitaţii la aceste două subiecte.

Stimaţi colegi,

Din momentul în care, există o conexiune directă între aceste două subiecte, propunerea mea este următoarea: audiem Raportul executării bugetului de stat, urmat de runda întrebări–răspunsuri, după care propun să oferim cuvîntul Preşedintelui Curţii de Conturi, pentru a ne prezenta Raportul privind gestionarea resurselor financiare publice pentru anul 2007, din nou runda întrebări–răspunsuri. După care voi invita Comisia, este aceeaşi Comisie, ca să prezinte două rapoarte simultan şi, în final, vom purcede deja la exerciţiul de vot pe marginea acelor două proiecte de hotărîre a Parlamentului, separat. Se acceptă?

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.1521 pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2007.

Prezintă Guvernul.

Doamna  Nina Lupan – viceministru al finanţelor:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi domni deputaţi,

Dumneavoastră aţi avut cu toţii posibilitatea de a vă familiariza cu conţinutul Raportului şi al notei explicative la Raportul despre executarea bugetului de stat pe anul 2007, care sînt prezentate spre examinare şi aprobare în conformitate cu prevederile articolului 44 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. Sumarul executiv al acestui raport se va baza pe măsurile întreprinse în domeniul politicii bugetar-fiscale şi rezultatele obţinute pe parcursul anului 2007.

După cum cunoaşteţi, principalele acţiuni în domeniul politicii fiscale au fost direcţionate spre micşorarea poverii fiscale prin reducerea în continuare a cotelor impozitului pe venit ale persoanelor juridice şi persoanelor fizice, majorarea scutirii personale şi scutirii pentru persoanele întreţinute, precum şi modificarea pragului de înregistrare obligatorie a contribuabililor în calitate de plătitori ai TVA, de la 200 000 la 300 000.

În scopul asigurării unor condiţii investiţionale favorabile şi cu caracter continuu, asigurarea unei creşteri economice durabile şi competitive, bazate pe principiile unei economii de piaţă deschisă. Deci, după cum cunoaşteţi, în luna aprilie au fost operate modificări şi completări în legislaţie, ce ţin de: legalizarea capitalului, precum şi de amnistia fiscală, care a prevăzut anularea anumitelor obligaţiuni fiscale în sumă totală de 4,3 miliarde de lei, inclusiv bugetul de stat – 3,1 miliarde de lei, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 0,3 miliarde lei şi bugetul asigurărilor sociale de stat – 0,9 miliarde de lei.

Cît priveşte politica în domeniul cheltuielilor publice. Aceasta a fost orientată spre asigurarea unui management eficient al finanţelor publice, menit să asigure în continuare durabilitatea sistemului bugetar, utilizarea eficientă a alocaţiilor de către instituţiile publice, sporirea gradului de consolidare, transparenţă şi îmbunătăţirea calităţii rapoartelor privind executarea bugetului.

Printre cele mai eficiente performanţe în consolidarea finanţelor publice aş menţiona următoarele: integrarea Ministerului Finanţelor în sistemul automatizat de plăţi interbancare, devenind participant direct al acestuia; consolidarea finanţelor publice prin formarea contului unic trezorial al Ministerului Finanţelor, care, în prezent, asigură gestionarea mijloacelor bugetului public naţional; crearea sistemului informaţional de deservire a conturilor la distanţă, care permite aplicarea semnăturii digitale pe documentele de plată, utilizate în sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor.

Onorată asistenţă,

Implementarea politicilor menţionate a permis atingerea următoarelor rezultate, pe care le voi atenţiona în continuare, Bugetul de stat pe toate componentele a fost executat la partea de venituri în mărime de 14,1 miliarde de lei, ceea ce constituie 100,7 la sută din prevederile anuale, înregistrînd o creştere comparativ cu anul 2006 de 2,6 miliarde de lei sau cu 26,5 la sută. La partea de cheltuieli a fost executat în sumă de 14,2 miliarde de lei sau la nivel de 98,6 la sută faţă de prevederile anuale, ceea ce constituie cu 3,2 miliarde de lei sau cu 29,4 la sută mai mult comparativ cu anul 2006.

Depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor a constituit 198,5 milioane de lei sau 0,4 la sută din produsul intern brut. Ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public naţional a constituit 63 la sută, iar în produsul intern brut – 26,3 la sută. În suma totală a veniturilor bugetului de stat ponderea veniturilor fiscale a constituit 10,7 miliarde de lei, a veniturilor nefiscale – 1 miliard de lei, mijloacele şi fondurile speciale – 1,3 miliarde de lei, granturi – în jurul la 1 miliard de lei.

Pe parcursul anului 2007, impozitele directe au fost colectate în sumă de 562,4 milioane de lei, ceea ce constituie 4,6 la sută din totalul veniturilor de bază ale bugetului de stat. În comparaţie cu anul precedent, aceste venituri înregistrează o creştere de 139,5 milioane de lei sau de 33 la sută.

În anul de gestiune, impozitele indirecte au constituit 9 miliarde 831,6 milioane de lei, înregistrînd, de asemenea, o creştere, comparativ cu 2006, de 1 miliard 778,5 milioane de lei. Ponderea majoră în structura impozitelor indirecte îi revine TVA care constituie 7,5 miliarde de lei, accizelor le revine aproximativ 14,1 la sută, impozitelor asupra comerţului exterior şi a operaţiunilor externe le revine 9,2 la sută. Suma granturilor externe atrase pentru susţinerea bugetului constituie 598 milioane de lei sau cu 13,5 milioane mai puţin faţă de prevederile anuale, influenţată de fluctuaţia cursului valutar al dolarului faţă de cel prognozat.

Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat, comparativ cu începutul anului 2007, s-au diminuat spre finele anului cu 0,8 miliarde de lei şi au alcătuit la finele anului 317 milioane de lei.

Cu referire la partea de cheltuieli a bugetului. Menţionez că ele au fost realizate în sumă de 14 miliarde  257,1 milioane de lei sau la nivel de 98,6 la sută faţă de prevederile anuale. Din suma cheltuielilor totale ale bugetului de stat circa 32 la sută sau  4 miliarde 596,6 milioane de lei reprezintă transferurile către alte bugete, inclusiv transferurile către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 2 miliarde 609,9, transferurile la fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală – 1 miliard 195 milioane de lei, tansferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat – 791,7 milioane de lei. Sub aspectul categoriilor economice, mijloacele bugetului de stat au fost îndreptate pentru cheltuielile de personal – 2 miliarde 550,5 milioane de lei, investiţii capitale – 1 miliard 363,5 mii de lei, plata dobînzilor aferente datoriei de stat interne şi externe – 609, 8 milioane de lei, subvenţionarea producătorilor agricoli – 515,3 milioane de lei.

Achitarea pensiilor militarilor, indemnizaţiilor viagere şi alocaţiilor lunare de stat – 496,9 milioane de lei. Plata serviciilor prestate de către întreprinderile complexului energetic – 251,5 milioane de lei. Plata burselor – 151,7, susţinerea viticulturii – 100,7 milioane de lei şi altele. Sub aspect ramural, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor bugetului de stat ocupă cheltuielile pentru domeniul social-cultural şi constituie 37,8 la sută. Cheltuielile publice pentru ramurile economice – 17,6 la sută. Cheltuielile pentru menţinerea ordinii publice, apărării şi securităţii naţionale – 9,3 la sută. Cheltuielile pentru serviciul de stat cu destinaţie generală – 6,2 la sută.

E de remarcat faptul că, pe parcursul anului 2007, toate cererile de cheltuieli ale instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat prezentate în unităţile trezoreriei de stat, au fost executate integral. Astfel, în pofida necesităţilor sporite de alocaţii bugetare, mulţi executori de buget nu au utilizat integral mijloacele financiare prevăzute în buget. Ca rezultat, la finele anului 2007, suma alocaţiilor neutilizate, dar şi nesolicitate de către executorii de buget a constituit 196,2 milioane de lei sau cu 1,4 la sută din alocaţiile aprobate.

Stimaţi deputaţi,

Cu referinţă la investiţiile capitale, e necesar de menţionat că din mijloacele prevăzute în bugetul de stat 1 milion 389,5 milioane de lei au fost finanţate lucrări în sumă de 1 miliard 372,1 milioane de lei, sau la nivel de 98,7 la sută. Din alocaţiile totale pentru investiţii, prin intermediul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, au fost efectuate finanţări în sumă de 385,3 milioane de lei sau 28,1.

Totodată, în scopul realizării unor programe naţionale investiţionale, din bugetul de stat au fost alocate mijloace în sumă de 874,9 milioane de lei, inclusiv pentru reabilitarea drumurilor – 429,7, pentru implementarea Programului naţional de gazificare – 277,8, pentru îmbunătăţirea sistemului de aprovizionare cu apă a unor localităţi – 167,4 milioane de lei. Pentru finanţarea reparaţiilor capitale în anul 2007 au fost utilizate 178,7 milioane de lei.

Referitor la deficitul bugetar atenţionez următoarele. Executarea bugetului de stat pe anul 2007 s-a soldat cu un deficit bugetar în sumă de 198,5 milioane de lei. Astfel, pentru acoperirea deficitului au fost atrase următoarele surse, mijloace de la realizarea valorilor mobiliare de stat 118, 5 milioane de lei, mijloace încasate din vînzarea şi privatizarea bunurilor patrimoniului public 199,7 milioane de lei, credite externe destinate susţinerii bugetului şi implementării proiectelor finanţate de donatorii externi – 577,6 milioane de lei.

Totodată, pentru onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii interni s-au alocat mijloace în sumă de 164,7 milioane de lei, inclusiv Banca Naţională a Moldovei –160 milioane de lei, şi faţă de creditorii externi în sumă de 445,7 milioane de lei. Anul 2007 a fost încheiat cu datorii creditoare în sumă de 368,4 milioane de lei, dintre care cu termen de achitare expirat 67,5 milioane de lei.

Comparativ cu începutul anului 2007, datoriile creditoare cu termen de achitare expirat s-au micşorat cu 40,1 milioane de lei. De asemenea, la finele anului bugetar s-au înregistrat datorii debitoare în sumă totală de 312,5 milioane de lei, intre care cu termen de achitare expirat 35,4 milioane de lei. În comparaţie cu începutul anului, datoriile debitoare, de asemenea, s-au micşorat cu 84,6 milioane de lei.

Deşi sumele absolute ale datoriilor debitoare şi creditoare rămîn majore, cota acestora în volumul total al cheltuielilor efective din an în an se diminuează. Referitor la datoria de stat administrată de Guvern menţionez că soldul acesteia la situaţia din 31 decembrie 2007 a constituit 12,4 miliarde de lei, inclusiv datoria de stat externă administrată de Guvern 8,6 miliarde de lei, datoria de stat internă 3,8 miliarde de lei. Ponderea datoriei de stat în produsul intern brut este de circa 23,3 la sută, diminuîndu-se, în comparaţie cu anul 2006, cu 5,9 puncte procentuale.

Stimată audienţă,

Rezumînd cele relatate mai sus, rog să susţineţi aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2007 la venituri în sumă de 14 miliarde 58 milioane 600 mii de lei, la cheltuieli în sumă de 14 miliarde 257 milioane 100 mii de lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor, deficit în sumă de 198 milioane 500 mii de lei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă viceministru.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă ministru,

Întrebarea mea se va referi la soldul mijloacelor băneşti şi voi reveni la un subiect discutat şi anterior. Fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. Dumneavoastră indicaţi aici un sold de 428 de milioane, şi pe anul 2007 – 141,8. Din cele venite din informaţia parvenită în Comisie, ştiu că aceste fonduri... sînt blocate conturile şi aş vrea să vă întreb: cum se va proceda pentru deblocarea şi pentru ca aceşti bani să fie utilizaţi? Mai mult decît atît, în cazurile în care instituţiile medicale simt, pe parcursul anului, această penurie financiară şi dacă nu consideraţi dumneavoastră necesar ca aceste fonduri să vină cu rectificarea anuală şi să fie repartizate după necesităţi  pentru instituţiile medicale şi doar să fie păstrare în fondul de rezervă?

Doamna Nina Lupan:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Deci, într-adevăr, referitor la fondurile de asigurări în medicină, dumneavoastră aveţi dreptate că ei au finalizat anul cu solduri în conturi în mărime de mai mult de 400 de milioane de lei. O parte din aceste mijloace, chiar în primele zile ale anului, au fost depozitate la Banca Naţională în sumă de 290 de milioane de lei. Şi aceasta nu înseamnă că ele sînt blocate.

Deci depozitarea s-a efectuat în baza cererii Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. Respectiv, pentru depozitare  ei primesc dobînzi în jur de 15–16 %, dar aceste fonduri pot fi utilizate pe parcursul anului curent în cazul în care se vor lua deciziile respective şi vor fi legiferate aceste decizii, adică prin rectificarea Legii bugetului, Legii fondurilor, cum aţi menţionat dumneavoastră.

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc pentru întrebare.        

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări?

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimată doamnă ministru,

Vă mulţumim pentru această informaţie, dar eu cred că noi, deputaţii, am aşteptat un raport din partea Guvernului şi nu doar din partea Ministerului Finanţelor. Nu am aşteptat eu personal, nu am aşteptat un exerciţiu de matematică aici, dar am aşteptat o analiză foarte clară şi, poate, critică a executării bugetului pentru anul trecut, ceea ce nu am văzut aici.

Măcar ceva să ne spuneţi, dacă au fost hotărîri de Guvern, care nu au fost publicate în “Monitorul Oficial”. Să vă referiţi la utilizarea fondului de rezervă al Guvernului pentru anul trecut, fiindcă continuă şi în acest an să se folosească la dorinţa cuiva. Iată, dacă vreţi, în cîteva cuvinte să vă referiţi anume din punct de vedere critic cum a fost bugetul pentru anul 2007, cît de raţional a fost folosit acest buget?

Vă mulţumesc.

Doamna Nina Lupan:

Eu consider că informaţia respectivă a fost reflectată în raportul pe care dumneavoastră deja l-aţi ascultat, dar ceea ce poate fi menţionat suplimentar referitor la acele hotărîri de Guvern, care, într-adevăr, au fost preventiv, pînă la legiferare, vreau să menţionez că, într-adevăr, aceste hotărîri, prin rectificarea de buget din decembrie, au fost legiferate. Şi vreau să menţionez care din aceste hotărîri au fost.

În primul rînd, doresc să vă aduc aminte că aceste hotărîri ţin, în primul rînd, de majorarea salariilor, fiindcă decizia sau modificarea Legii salarizării a fost efectuată în luna martie, atunci cînd bugetul era deja aprobat. Prin urmare, pentru a executa legea respectivă de majorare a salariilor, a fost nevoie de elaborarea hotărîrilor de Guvern respective, care  ne-au permis executarea legii şi care a fost ulterior legiferată la rectificare. Acestea au fost cele mai mari sume.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.      

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Doamnă ministru,

O întrebare. Conform Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, rectificarea bugetului de stat se propune de către Guvern Parlamentului şi, conform articolului 40 alineatul... litera c), repartizarea soldului de mijloace băneşti constituite în urma executării bugetului în anul bugetar precedent. Adică, aceasta ar însemna că, pentru ca să cheltuie banii, Guvernul trebuie să capete acceptul Parlamentului. Vreau să vă întreb: ce sumă din cheltuielile pe anul trecut a fost cheltuită de către Guvern, fără a avea acceptul Parlamentului, sau fără a fi modificată Legea bugetului?

Doamna Nina Lupan:

Deci nu sînt asemenea sume, toate sumele care au fost efectuate, cheltuite de către buget au fost în baza legii respective, Legea care a aprobat bugetul, şi a legilor care au rectificat pe parcursul anului bugetul. Dacă dumneavoastră... Dar am înţeles la ce vă referiţi. La deficitul bugetar pot să menţionez următoarele: într-adevăr, deficitul bugetar a fost aprobat în sumă de 356,5 milioane de lei.

Conform articolului 19 din Legea bugetului de stat, a fost modificat la 499 milioane de lei, dar executat este 198,5. Prin urmare, nu s-a depăşit ceea ce a fost aprobat în lege. Adică, soldurile nu le-am utilizat mai mult decît a fost acceptul din partea Parlamentului, conform Legii rectificării bugetului. Ultima care e în decembrie.             

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Doamnă ministru,

Chestia constă într-aceea că în Raportul Curţii de Conturi este scris negru pe alb că, pe parcursul anului 2007, fără a fi modificată Legea bugetului, au fost cheltuite 487 de milioane din contul redistribuirii alocaţiilor totale ale bugetului de stat şi 29 de milioane pentru alocaţii capitale. Adică împreună, adică în total 530 milioane de lei au fost cheltuite, fără a fi rectificat bugetul de stat, ceea ce contravine Legii cu privire la sistemul bugetar. Că aceasta este în Raportul Curţii de Conturi. Dar dumneavoastră spuneţi că nu au fost cheltuiţi bani fără modificarea Legii bugetului.

Doamna Nina Lupan:

Deci eu am menţionat că din suma aceasta pe care dumneavoastră aţi numit-o 213,254, în jur la 270 de milioane a fost salarizarea, deci care a fost în baza legii aprobate de Parlament în luna martie din suma respectivă. Şi care a fost legiferată ulterior prin rectificare în decembrie.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Apoi, doamnă ministru, dumneavoastră aţi confirmat că Guvernul a utilizat mijloacele publice, fără ca să fie modificată Legea bugetului, ceea ce contravine Legii nr.847 din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. Şi nu aţi avut dreptul şi contravine articolului 133 din Constituţia Republicii Moldova alineatul (3).

Domnul  Marian Lupu:

Continuăm.

Doamna Nina Lupan:

Deci erau restricţiile în timp… majorat salariul.           

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

E clar, e clar, cînd noi am menţionat şi cînd a fost rectificat bugetul în decembrie, pe data de 13 decembrie, a fost publicată în “Monitorul Oficial”  ultima rectificare, care a prevăzut mărirea cheltuielilor cu 1 miliard 203; 1, 2 miliarde de lei, ceea ce nu era posibil de cheltuit aceşti bani în luna decembrie în 20 de zile rămase pînă la sfîrşitul anului. O altă întrebare. În anul trecut, sau în anul 2006, la 1 ianuarie 2007 au fost anulate datorii de 4 miliarde 500 de mii, 4,5 miliarde de lei agenţilor economici faţă de bugetul public naţional.

La situaţia din 31 decembrie 2007, restanţele agenţilor economici faţă de bugetul public naţional au însumat 916,8 milioane de lei. Adică, practic 1/3 din ceea ce a fost amnistiat, iarăşi s-a acumulat la datorii. Întrebarea mea este următoarea: cîte cazuri au fost înaintate în instanţa de judecată, conform Legii insolvabilităţii, pentru ca să fie achitate aceste datorii şi dacă au fost aceste cazuri  deschise în instanţa de judecată?

Doamna Nina Lupan:

Referitor la anularea datoriilor eu am menţionat.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, pe mine mă interesează, doamnă ministru, nu anularea. Cu anularea este clar. Pe mine mă interesează că iar au apărut 918 milioane la sfîrşitul anului. 

Doamna Nina Lupan:

La sfîrşitul anului la bugetul de stat sînt numai 317 milioane.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, 317 bugetul de stat, 139 bugetul unităţilor administrativ-teritoriale, 457 de milioane bugetul asigurărilor sociale de stat şi 2 milioane la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Doamna Nina Lupan:

Inspectoratul Fiscal zi de zi exercită controlul asupra încasărilor restanţelor, întreprinde măsuri operative pentru aceste restanţe să fie cumulate la buget. Şi, după cum am menţionat, ca rezultate sînt, fiindcă din 1 miliard şi 100, care au fost la începutul anului restanţe la bugetul de stat, la sfîrşitul anului au rămas doar 317 milioane.

Prin urmare, rezultate sînt, dar sînt de acord cu dumneavoastră că, într-adevăr, nu au fost, aceste restanţe nu au fost acumulate integral. De aceea, Inspectoratul Fiscal împreună cu Casa, întreprind măsuri operative în ordin de lucru pentru ca aceste restanţe să fie minimalizate.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu v-am întrebat dacă a fost aplicată Legea insolvabilităţii sau nu şi cîte cazuri au fost deschise în instanţă pentru ca să fie aceste datorii restituite?

Doamna Nina Lupan:

Eu acum nu dispun de asemenea cifre. Dacă dumneavoastră insistaţi, noi vi le-om prezenta în scris.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu şi insist, fiindcă este articolul 22 din Legea cu privire la insolvabilitate, acolo e scris foarte clar...

Doamna  Nina Lupan:

Bine.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

...că trebuie să fie deschisă procedura.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnul Preşedinte.

Stimată doamnă viceministru,

Eu subscriu cu cele spuse de colega deputat doamna Cuşnir. Era, desigur, mult mai corect şi mai eficient dacă raportul era prezentat, eventual, chiar şi de Prim-ministru, fiindcă executarea bugetului urmează a fi privită nu numai prin prisma cifrelor, adoptat, realizat ş.a.m.d.

Şi, în acest sens, am o întrebare şi vreau, nu ştiu dacă este cazul, dumneavoastră să răspundeţi, dar să încercăm. În urma executării bugetului, în mod normal urmează a fi trase anumite concluzii asupra cheltuielilor şi realizărilor în politicile care au fost prioritare pentru Guvern pentru anul precedent.

În acest sens, anumite cheltuieli urmează să fie evaluate şi pentru viitor trase concluzii: merită sau nu merită. Noi am discutat foarte mult în Parlament vizavi de necesitatea şi rezultatul activităţii unei instituţii mult discutate cum ar fi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei.

Întru întreţinerea activităţii acestei instituţii, bugetul statului cheltuie, de fapt, banii publici, banii cetăţenilor, în sumă de 50 milioane de lei. În proiectul bugetului pentru anul 2007 din activităţi directe ale Centrului, de fapt, eu nici nu am înţeles de ce a trebuit să fie fixat în buget că, în urma activităţii Centrului, urmează să fie o anumită sumă atrasă la buget, da.

Oricum, a fost stipulată suma de 14 milioane. Ulterior, prin rectificări, s-a redus această sumă ca fiind una de 5,5 milioane. Iar de facto pentru anul 2007, de fapt, au fost încasate 5,2 milioane. Este o matematică simplă, avem acces toţi să facem, să rezolvăm această ecuaţie. 50 de milioane investiţii şi, în rezultatul activităţii, aşa cum presupuneţi din buget, este 5,2 milioane.

Şi atunci pe mine mă interesează: acest lucru este discutat la Guvern, sînt  trase concluziile respective, se fac rectificările respective ş.a.m.d. Întrebarea a fost adresată către doamna viceministru.

Doamna Nina Lupan:

Mulţumesc.

Referitor la utilizarea eficientă a mijloacelor publice, această problemă se află la control permanent atît la Ministerul Finanţelor, cît şi la Guvern. Şi, într-adevăr, se pune tot mai mult accentul pe rezultate şi aici mă refer la aceea că noi încercăm să implementăm şi deja avem şi rezultate, ceea ce ţine de planificare pe programe, în baza cărora, în baza acestor programe, într-adevăr, este mai transparent sau mai bine se văd acele rezultate şi se văd acei indicatori de performanţă pe care le obţin instituţiile publice.

Cu părere de rău, încă nu avem acoperire integrală cu planificare pe programe a bugetului integral. De aceea, se lucrează în permanenţă şi să sperăm că pentru 2009, într-adevăr, acoperirea va fi mai mare.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Şi următoarea întrebare, dacă îmi permiteţi. În acelaşi raport prezentat de dumneavoastră menţionaţi că surse de finanţare a deficitului bugetar  în sumă de 4,6 milioane provin din ajutoare umanitare. Aşa este stipulat în raport.

Doamna Nina Lupan:

Da.

Domnul Vladimir Filat:

Aceasta a  fost valoarea totală a ajutoarelor umanitare care au venit în Republica Moldova pentru anul 2007 sau alta este valoarea? Şi, în acest caz, cum sînt reflectate aceste ajutoare umanitare în procesul bugetar?

Doamna Nina Lupan:

Deci suma cu ajutoarele umanitare care vin în Republica Moldova, inclusiv care au venit pe parcursul anului 2007 în legătura cu seceta care a fost, vine în partea de venituri a bugetului, se reflectă ca granturi şi, respectiv, cînd aceste granturi se utilizează, ele, de asemenea, sînt incluse în partea de cheltuieli a bugetului. Adică, şi la partea de încasări, şi de utilizare ele se reflectă în bugetul de stat.

Domnul Vladimir Filat:

Şi oricum vin ca şi componentă de acoperire a deficitului, da. Şi atunci apare întrebarea poate.

Doamna  Nina Lupan:

Nu, ele mai mult, să zicem, sînt balansate, căci nu putem cheltui mai mult decît am primit. Adică, cîte granturi au venit ele se îndreaptă la cheltuieli.

Domnul Vladimir Filat:

Atunci întrebarea directă: spuneţi vă rog, pentru anul 2007 în Republica Moldova au venit 4,7 milioane în valoare lei ajutoare umanitare.

Doamna Nina Lupan:

Deci cifra, dacă îmi permiteţi, o precizez din raport. Cu părere de rău, nu am.

Domnul Vladimir Filat:

4,6, mă scuzaţi, în raport.

Doamna Nina Lupan:

Deci o verific, dacă îmi permiteţi, şi vă răspund.

Domnul Vladimir Filat:

Da, mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Nu ştiu, poate pentru domnul Filat. Eficacitatea organelor de control nu se preţuieşte după ponderea de finanţe  care se restituie, cum spui dumitale, bugetului. Ele au cu totul alte sarcini şi alte funcţii şi de aceea este o abordare greşită astfel a întrebării. Cu acelaşi succes putem să spunem despre Curtea de Conturi, despre alte ministere, spre exemplu de interne. Aici nu e business, aici sînt organe de control, financiare şi de aceea nu trebuie de cumpărat... cu firmele de business...

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Probabil, aţi vrut să spuneţi “comparat”, “cumpărat” aici nu prea este adecvat. Însă eu v-aş face o recomandare, domnule Stoicov. Dacă totuşi daţi  sfaturi şi lecţii, să vă uitaţi foarte atent la toate argumentele care au stat la baza instituirii acestui Centru şi la toate rapoartele, şi la toate argumentele care au fost folosite, începînd de la Şeful statului, Prim-ministru aici, în Parlament, care au stat la baza menţinerii activităţii acestei instituţii.

Iar dacă acesta este business sau nu, vă asigur că o să vină timpul şi o să demonstrăm că, de fapt, această instituţie a avut scop mai mult de business, nu de control.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Stimaţi colegi,

Am vrut să fac o remarcă de procedură. Problema nu este în Lupan, problema este în Lupu. Se fac aici obiecţii în legătură cu faptul de ce doamna Lupan este aici la microfon.

Doamna Lupan este acum într-o situaţie ingrată. Cînd noi îi spunem de ce ai venit, noi nu pe dumneata vrem să te vedem şi să te auzim, ci pe altcineva. Problema este că domnul Marian Lupu, dacă îmi permiteţi, domnule Preşedinte, trebuie să insistaţi că în asemenea cazuri să vină sau ministrul finanţelor sau Primul-ministru, cînd este o importanţă majoră.

Pentru că în cazul de faţă noi, pur şi simplu, o punem pe doamna Lupan, care a fost trimisă să ţină piept obiecţiilor inutile ale noastre, pentru că oricum se decide în altă parte... ca să nu o punem în această situaţie neplăcută, mie, de exemplu, nu îmi este comod să aud asemenea lucruri la adresa doamnei Lupan.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Îmi cer şi eu scuze pentru anumite slăbiciuni, mai vreau şi eu uneori să văd în această sală pe cineva din familia Lupilor.

Continuăm, microfonul nr.3.

Domnul Gheorghe Popa:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă viceministru,

Eu nu am întrebări la dumneavoastră, dat fiind faptul că noi am examinat în detalii executarea bugetului în cadrul şedinţei Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe.

Vreau doar să menţionez faptul că transparenţa cu care au fost efectuate cheltuielile în perioada gestionară a anului 2007 a fost făcută la cel mai înalt grad.

Stimaţi colegi,

Anticiparea cheltuielilor pentru această perioadă a fost făcută în conformitate cu legislaţia şi în favoarea valorificării unor proiecte foarte însemnate, strategice pentru economia naţională a republicii.

Acest moment, de fapt, indică încă o dată conlucrarea foarte clară şi foarte serioasă a structurilor centrale, atît a Guvernului, Parlamentului, cît şi a Preşedinţiei. De aceea eu sînt de acord cu cele relatate în raportul dumneavoastră şi chem colegii din opoziţie încă o dată să intre în esenţa acestor cifre şi să voteze acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă ministru,

La 1 ianuarie 2007  Guvernul, cu aprobarea Parlamentului, a efectuat un pas foarte curajos ce ţine de amnistia fiscală. Totuşi anularea penalităţilor, sancţiunilor, datoriilor a fost de miliarde de lei. În timp de un an care este totuşi, la analiza Ministerului de Finanţe, efectul acestei amnistii şi dacă este o cifră, care sînt datoriile noi acumulate de agenţii economici la 1 ianuarie 2008?

Doamna Nina Lupan:

Datoriile acumulate la 1 ianuarie 2008 constituie 317 milioane, vorbesc numai de  bugetul de stat. Referitor la rezultate, e clar că nu vă pot numi această cifră, dar ceea că se execută lună de lună bugetul şi se supraîndeplinesc sarcinile aprobate pentru anul 2008, eu cred că acestea şi sînt rezultatele reformei respective.

Domnul Alexandru Oleinic:

Ministerul de Finanţe vede eficienţa amnistiei. Eu vreau să mă opresc încă la o întrebare, tot ţine de compartimentul acestor reforme, “Legalizarea capitalului”. Pe parcursul anului 2007 care a fost valoarea capitalului legalizat şi cît a încasat Guvernul de la această procedură, de la...

Doamna Nina Lupan:

Deci pe parcursul anului 2007, în jurul la 5 milioane au fost încasate de la legalizarea capitalului. Acuşi găsesc cifra, e 5,8, dacă nu greşesc.

Domnul Alexandru Oleinic:

În timpul implementării se vorbea de nişte cifre de miliarde de lei, cam puţin pentru aşa o reformă serioasă.

Doamna Nina Lupan:

Deci eu cred că trebuie, mai întîi, să apară şi încrederea agenţilor economici şi după aceasta vom vedea rezultatele respective, deci a agenţilor economici şi a persoanelor fizice, într-adevăr trebuie să apară această încredere şi de aceea după aceasta vor fi, sperăm, şi rezultatele respective.

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, doamnă ministru.

Mulţumesc.

Dar totuşi încrederea în timp de jumătate de an de zile cred că nu mai apare.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Doamnă viceministru,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Precum am pomenit anterior, voi trece la Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar, proiectul nr.2028, după care vom audia raportul Comisiei şi toţi colegii, care s-au înscris pînă la acest moment la luările de cuvînt, vor dispune de timpul necesar pentru a le face.

Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2007. Proiectul nr.2028.

Doamnă Popescu, vă rog.

Doamna Ala Popescu – preşedintele Curţii de Conturi:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Atenţiei dumneavoastră se propune Raportul Curţii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2007.

Raportul a fost întocmit conform, întru respectarea prevederilor articolului 133 din Constituţia Republicii Moldova, articolelor 3 şi 21 din Legea nr.312 privind Curtea de Conturi, fiind discutat şi aprobat unanim în şedinţa Curţii de Conturi din 13 iunie 2008 prin Hotărîrea nr.41.

În acest raport a fost făcut primul pas spre delimitarea clară între constatările şi recomandările de control audit referitor la modul în care Guvernul şi autorităţile subordonate au executat bugetul şi modul în care Curtea de Conturi, în calitate de executor de buget, şi-a implementat propriul buget. Punctul 2 a fost expus într-o anexă la raportul de faţă ca un raport anual de activitate al Curţii de Conturi ce cuprinde date financiare, indicatori ai modului de utilizare a resurselor alocate, precum şi rezultatele obţinute.

Ce am efectuat. Activitatea de control audit a Curţii de Conturi s-a desfăşurat conform programului activităţii de control audit pentru anul 2007, în acestea fiind prevăzute 48 de acţiuni de control, suplimentat prin 14 acţiuni de audit, numărul total constituind 62. Aceasta înseamnă că au fost obţinute rezultate mai mult decît cele planificate. Numărul controalelor denotă o acoperire rezonabilă a mandatului de control audit. Din numărul controalelor indicate 3 controale au fost efectuate la solicitarea fracţiunilor parlamentare, în condiţiile articolului 5 alineatul (4) din Legea nr.312.

Din totalul de 2015 entităţi pasibile controlului, potrivit registrului unic, au fost controlate, audiate 368 de entităţi sau 20%, iar pe structură accentul a fost pus pe autorităţile publice centrale 60% urmate de autorităţile publice locale, întreprinderi de stat, societăţi pe acţiuni, alte entităţi.

În rezultatul controalelor au fost întocmite 353 acte de control, 15 rapoarte de audit, fiind adoptate 666 de hotărîri în care se conţin 694 de cerinţe şi recomandări. Respectiv, hotărîrile au fost remise entităţilor vizate, 9 hotărîri fiind remise organelor de drept, Procuraturii Generale, din care Procuraturii Generale şi Centrului  pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Ponderea mijloacelor publice controlate în volumul total de mijloace pasibile controlului în anul 2007 a constituit 60%. Pe parcursul anului de gestiune au fost dezvoltaţi pilonii importanţi ai reformei managementului financiar public. Aceasta, cu preponderenţă, se referă la:

– îmbunătăţirea procesului de planificare a bugetului pe termen mediu;

– elaborarea noului plan de conturi şi noii clasificaţii bugetare;

– consolidarea operaţiunilor contului unic trezorerial;

– politica controlului financiar public intern;

– elaborarea cadrului normativ regulamentar de funcţionare a auditului intern şi dezvoltarea capacităţilor auditului extern.

Cu referire la constatările şi recomandările de audit pentru anul bugetar 2007 şi, concret, cu referire la bugetul de stat, Guvernul a îmbunătăţit managementul mijloacelor publice în cadrul executării bugetului. Gradul de executare a bugetului a fost de 100,7% la partea de venituri şi 98,6 la partea de cheltuieli.

Raportul cu privire la executarea bugetului de stat pe anul 2007, prezentat de Guvern, este întocmit în conformitate cu prevederile acceptate şi expune informaţia financiară bazată pe datele contabile din sistemul Trezoreriei de Stat şi consolidarea datelor din rapoartele executorilor de buget.

Raportul comunică, prin totalitatea sistematizată de indicatori, informaţia ce caracterizează situaţia financiară, prezintă veniturile şi cheltuielile din perioada de gestiune, explică mişcarea mijloacelor băneşti în conturi, totalitatea cheltuielilor sistematizate în toate aspectele clasificaţiei bugetare.

Cu privire la execuţia pe ansamblu a bugetului de stat voi menţiona necesitatea analizei cadrului legal ce reglementează modul de aprobare a deficitului bugetar.

Se constată discrepanţe între prevederile art.43, 42 din Legea nr.847 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, care atribuie dreptul de efectuare a oricărei modificări a deficitului bugetar, exclusiv Parlamentului, şi prevederile articolului 19 din Legea bugetului de stat pe anul 2007, menţinute şi la articolul 18 din Legea bugetului de stat pe anul 2008, care autorizează Ministerul Finanţelor cu prerogativa de a modifica prevederile aprobate ale bugetului pe mijloace speciale, fonduri speciale şi proiecte finanţate din surse externe.

În acelaşi timp, art.41, 40 din Legea nr.847 stipulează că repartizarea soldurilor de mijloace băneşti constituite, în urma executării bugetului în anul bugetar precedent, ţine de procedura de rectificare a Legii bugetare de către Parlament.

Cu privire la venituri. În ansamblu, o parte de venituri fiind executată peste prevederile precizate, nivelul de executare variază în aspectul tipurilor de venit. Neîncasările pe 19 tipuri de venit ale bugetului de stat, executate sub nivelul indicilor bugetari, au constituit 194,7 milioane de lei. Toate componentele bugetului public naţional dispun de rezerve pentru majorarea părţii de venituri.

Nu toţi contribuabilii sînt incluşi în relaţii fiscale la nivelul bugetelor de stat şi locale, bugetului asigurărilor sociale de stat  şi, mai ales, în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. În pofida măsurilor întreprinse, restanţele la impozite, taxe şi contribuţii declarate, dar neachitate de către contribuabili, rămîn semnificative.

În acest context, organele responsabile de administrarea veniturilor urmează să conlucreze eficient nu numai în vederea prevenirii şi contracărării evaziunilor fiscale, lărgirii bazei impozabile şi consolidării disciplinei financiare, dar şi întru eficientizarea deservirii contribuabililor.

La capitolul “Cheltuieli”, pe toate componentele bugetului de stat s-a constatat neînsuşirea alocaţiilor bugetare anuale în sumă de 302,5 milioane de lei sau, cum am menţionat anterior, însuşirea la nivel de 98,6%. Gradul de executare a cheltuielilor pe grupele principale de funcţie, în comparaţie cu prevederile definitive, este cuprins între 85,4% şi 111,4%. Pe 5 grupe principale de funcţie se constată realizarea cheltuielilor cu depăşirea limitelor bugetare definitive în sumă de 57,4 milioane de lei, din care în suma de  29,4 milioane de lei neregulamentar.

Sub nivelul limitelor bugetare au fost executate cheltuielile pe 15 grupe principale de funcţie, determinînd neînsuşirea alocaţiilor în sumă de 240 milioane de lei. În aspectul destinaţilor economice, cheltuielile bugetare au fost executate sub nivelul definitiv, excepţie făcînd doar transferurile curente şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, achitate de Guvern.

Astfel, mai puţin decît limitele bugetare, au fost executate cheltuielile pentru: retribuirea muncii – cu 21,5 milioane de lei, plata mărfurilor şi serviciilor – cu 66,2 milioane de lei, transferuri capitale pentru implementarea proiectelor investiţionale – cu 23,9 milioane de lei, procurarea mijloacelor fixe – cu 24 milioane de lei. A fost admisă majorarea datoriilor creditoare.

Prevederile care se repetă an de an în legile bugetare privind achitarea datoriilor existente la început de an din contul şi în limitele mijloacelor aprobate pentru întreţinerea instituţiilor finanţate din bugetul de stat pentru anul curent nu se respectă de către toate entităţile. Achiziţionarea de mărfuri, lucrări şi servicii, precum şi efectuarea de cheltuieli de către unii executori de buget nu se fac numai în limita alocaţiilor repartizate instituţiilor respective, reduse cu suma datoriilor acestor instituţii existente la început de an. Cheltuielile efectuate anticipat legiferării şi determinării sursei de venituri au fost în creştere. Pentru optimizarea cheltuielilor, Guvernul urmează să dezvolte în continuare procesul de identificare, prioritizare, efectuare şi evaluare a serviciilor publice.

Cu referire la datoria publică şi garanţiile guvernamentale, menţionăm modul în care Ministerul Finanţelor a gestionat datoria publică, a asigurat respectarea plafoanelor aprobate de Parlament. În anul 2007, datoria publică în lei moldoveneşti s-a diminuat în comparaţie cu anul 2006 cu 5%, în timp ce în dolari SUA s-a majorat cu 8%. Ponderea cheltuielilor pentru deservirea datoriei publice în veniturile fiscale ale bugetului de stat a constituit în anul 2007 – 11,3%, comparativ cu 13,6% în 2006.

Deşi indicatorii macroeconomici ce se referă la datoria publică, denotă o diminuare a datoriei şi cheltuielilor pentru deservirea acesteia, datoria agenţilor economici recreditată din surse interne şi externe şi proiecte investiţionale faţă de Ministerul Finanţelor a crescut, din care mai mult de 50% este cu termenul de achitare expirat.

Controalele asupra utilizării creditelor acordate de Asociaţia Internaţională de Dezvoltare pentru finanţarea primului proiect de cadastru şi a proiectului fondului de investiţii în sănătate denotă nevalorificarea deplină şi în termene stabilite în acordurile de credit vizate a mijloacelor cu solicitarea extinderii proiectelor, abordarea neuniformă în procedura de achiziţii de bunuri şi servicii, ce se referă la fondul de investiţii în sănătate, ori lucrări cadastrale necalitative, conform situaţiilor stabilite în unele primării, la implementarea primului proiect de cadastru.

Activităţile realizate de Ministerul Finanţelor pentru implementarea noii Legi cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat nu au asigurat aplicabilitatea acesteia în tote aspectele sale, iar unele chestiuni ce se referă la ţinerea evidenţei depline, raportarea datoriei şi securizarea informaţiei computerizate au rămas nesoluţionate.

La capitolul “Utilizarea mijloacelor financiare publice”, de către autorităţile publice, sub aspectul clasificaţiei funcţionale a cheltuielilor, au fost supuse audiţiei unele autorităţi publice centrale şi instituţii subordonate, în urma cărora la Ministerul Economiei şi Comerţului, prin audit de atestare, s-a confirmat că situaţiile financiare înregistrate, conform rapoartelor financiare, prezintă o imagine veridică şi completă, ţinînd cont de caracterul semnificativ, iar deficienţele şi erorile stabilite nu au depăşit nivelul maxim admisibil şi nu au influenţat situaţiile financiare ale entităţii.

La Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi la unele instituţii din subordine, auditul regularităţii a confirmat nereguli în gestionarea finanţelor publice, cum sînt: utilizarea mijloacelor financiare ale instituţiilor şi întreprinderilor din subordine pentru necesităţile ministerului, lipsa reglementărilor la aprobarea unor tarife pentru serviciile prestate, efectuarea neregulamentară a cheltuielilor pentru remunerarea muncii, achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii prin nerespectarea reglementărilor legale în domeniu.

Auditul în domeniul justiţiei a relevat la Ministerul Justiţiei, datorită unor nereguli şi încălcări stabilite la gestionarea mijloacelor financiare şi patrimoniului public, precum şi faptului că cheltuielile înregistrate în raport nu reflectă situaţia reală privind cheltuielile de casă şi efective, suportate din mijloacele speciale pentru întreţinerea Aparatului central, s-a exprimat opinia cu rezerve prin limitarea sferei de aplicare a auditului asupra situaţiilor financiare, raportate de Ministerul Justiţiei la finele anilor bugetari 2006 şi 2007.

La unele judecătorii, nivelul managementului financiar a fost determinat de nerespectarea normelor de disciplină financiar-bugetară. Din 35 de opinii de audit asupra situaţiilor financiare încheiate şi raportate la finele exerciţiului bugetar 2006 şi, respectiv, 35 de opinii la finele exerciţiului bugetar 2007 au fost exprimate 56 de opinii fără rezerve, 6 opinii fără rezerve cu paragraf explicativ, 2 opinii cu rezerve calificate prin limitarea sferei de aplicare a auditului, 6 opinii nefavorabile.

Auditul de atestare la Curtea de Apel Economică a relevat nerespectarea legislaţiei privind desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice şi administrarea mijloacelor alocate pentru reparaţii capitale, management financiar scăzut, mărirea considerabilă a volumelor de lucrări executate, ca urmare fiind majorate şi cheltuielile înregistrate în rapoartele financiare. Drept rezultat s-a exprimat opinia cu rezerve, prelimitarea sferei de aplicare la finele anilor 2006 şi 2007, inclusiv asupra rapoartelor consolidate.

Controlul asupra administrării unor fonduri speciale a demonstrat ineficienţa utilizării banilor publici şi existenţa unui grad înalt de risc de fraudă. Deşi au fost create unele organe colegiale de administrare a fondurilor, transparenţa în procesul de distribuire şi utilizare a mijloacelor este la un nivel scăzut.

Din motivul existenţei mai multor beneficiari este dificil de creat un sistem eficient de control intern, precum şi de capitalizare a mijloacelor alocate. Curtea de Conturi recomandă urgentarea lichidării fondurilor speciale din cadrul bugetului de stat şi începerea acestui proces în cadrul bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, trecînd la bugetarea în bază de programe cu aplicarea indicatorilor de performanţă.

Pentru justificarea celor expuse se exemplifică fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei. În perioada auditată, organele cu funcţii de conducere şi executive ale acestora nu şi-au exercitat atribuţiile conform normelor stabilite, ceea ce a condus la nereguli în acumularea veniturilor şi la comiterea încălcărilor la utilizarea mijloacelor fondurilor respective. Acordarea ajutoarelor materiale pe principiul categorial de beneficiari de prestaţii de asistenţă socială, dar nu în baza unor evaluări ale situaţiei materiale, sociale şi a necesităţilor specifice ale beneficiarilor, ceea ce a condiţionat derogări de la principiul acordării ajutoarelor materiale din fonduri familiilor afectate de sărăcie în cea mai mare măsură, precum şi a exclus acordarea regulamentară a ajutoarelor materiale.

Fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli. Nu au fost realizaţi indicatorii de performanţă, stabiliţi la unele compartimente, mijloacele financiare destinate subvenţionării sfeclei de zahăr au fost utilizate la subvenţionarea lucrărilor agricole. La subvenţionarea procurării animalelor de prăsilă nu a fost monitorizată prezentarea contractelor de asigurare a animalelor. Unele autorităţi ale administraţiei publice locale nu au exercitat controlul asupra respectării condiţiilor de subvenţionare. Ca rezultat, neîntemeiat au beneficiat de subvenţii pentru lucrările de pregătire a solului în sumă de 1 923,4 mii de lei.

Fondul special pentru încurajarea dezvoltării culturii nucifere. În urma neconlucrării Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu Consiliul de administraţie al Fondului Ecologic Naţional şi distribuirii ineficiente a mijloacelor fondului special pentru încurajarea dezvoltării culturilor nucifiere, trei agenţi economici au beneficiat de alocaţii din ambele fonduri în sumă totală de 6 688,6 mii de lei.

Fondul Ecologic Naţional. Ca rezultat al auditului, a fost refuzată exprimarea opiniei asupra situaţiilor financiare raportate la finele exerciţiului bugetar 2007 ale mijloacelor Fondului Ecologic Naţional şi asupra raportului consolidat al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, ca urmare a încălcărilor grave privind utilizarea mijloacelor financiare, abaterilor de la cadrul legal privind efectuarea achiziţiilor din bani publici, alte nereguli.

În lipsa controlului din partea Consiliului de administraţie al Fondului Ecologic Naţional, în anii auditaţi 2006–2007, au fost transferate nejustificat mijloace băneşti la 16 agenţi economici în sumă de 3 745 000 de lei. O situaţie similară s-a constatat şi la utilizarea mijloacelor fondurilor ecologice locale de către Inspectoratul Ecologic de Stat în lipsa documentelor justificative, fiind efectuate transferuri în sumă de 2 785,4 mii de lei.

Se constată insistenţa Guvernului de a crea o legătură mai bună între alocarea resurselor şi rezultatelor politicilor din domeniu, care se manifestă prin aplicarea noilor metode de management bugetar, în special, fundamentarea şi monitorizarea bugetului bazat pe programe şi performanţă.

Controalele Curţii de Conturi în instituţiile publice din domeniile agriculturii, învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii denotă totuşi faptul că alocarea necesarului de mijloace pentru realizarea unor programe de multe ori nu a fost precedată de studii şi analize ale situaţiilor reale. În această ordine de idei, se relevă puncte vulnerabile în comportamentul executorilor de buget la identificarea şi includerea în programe a indicatorilor concreţi de resurse, de produs şi rezultat. Ca urmare, pe de o parte, indicatorii de performanţă nu întotdeauna asigură măsura reală a rezultatelor obţinute, iar pe de altă parte singurii indicatori utilizaţi au fost cantitativi şi au servit de cele mai multe ori la întocmirea rapoartelor periodice.

La nivel de autoritate publică centrală, se manifestă o peocupare scăzută în evaluarea impactului executării bugetelor fundamentate pe programe şi performanţe, pe care motiv autorităţile respective nu deţin date corecte privind utilizarea efectivă a mijloacelor bugetare în cauză.

Cu referire la domeniul învăţămînt. Gestionarea mijloacelor publice de către instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi instituţiile de învăţămînt secundar profesional denotă nereguli, probleme şi neconformităţi în pregătirea cadrelor, în lipsa unui sistem de analiză a necesităţilor economiei naţionale în cadre cu studii medii de specialitate şi profesionale şi a pieţei de muncă pe termen mediu şi de perspectivă. Gestionarea patrimoniului public şi integritatea acestuia în domeniu se evidenţiază ca unul dintre cele mai vulnerabile.

În domeniul ocrotirii sănătăţii, lipsa monitoringului eficient asupra managementului financiar, procesului de organizare şi ţinere a evidenţei contabile a condus la consemnarea în rapoartele financiare ale instituţiilor din subordine, consolidate de Ministerul Sănătăţii, a unor erori şi incorectitudini exprimate în neasigurarea corectă a ţinerii evidenţei contabile a cheltuielilor pentru investiţiile şi reparaţiile capitale pentru mijloace fixe, pentru realizarea programelor de stat în domeniul sănătăţii, evidenţei veniturilor şi cheltuielilor din mijloace speciale.

În domeniul agriculturii s-au constatat încălcări şi nereguli în planificarea exagerată a unor cheltuieli, executarea cheltuielilor cu depăşirea limitelor stabilite, admiterea şi menţinerea datoriilor debitoare şi creditoare cu termen de prescripţie expirat, dezafectarea mijloacelor publice peste termenele legal stabilite, aplicarea neregulamentară a unor tarife.

Referitor la bugetul asigurărilor sociale de stat relevăm că exerciţiul bugetar 2007 a fost încheiat cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor de 87,3 milioane de lei sau 77,2% faţă de prevederi, deficitul fiind acoperit din veniturile obţinute şi soldurile disponibile în conturi. Deşi bugetul asigurărilor sociale de stat s-a executat cu deficit, în componenţa soldurilor disponibile la 1 ianuarie 2007 şi la 1 ianuarie 2008 a fost menţinut fondul de rezervă în  valoare stabilită de 135 milioane de lei pentru acoperirea prestaţiilor sociale în situaţii justificate.

Raportul privind executarea BAS pe anul 2007 prezintă informaţia financiară conform evidenţei sistemului Trezoreriei de Stat şi datele rapoartelor periodice prin Casa Naţională de Asigurări Sociale, totalitatea veniturilor sistematizate în baza clasificaţiei bugetare BAS şi a cheltuielilor în aspectul fondurilor, mişcarea mijloacelor băneşti la început şi sfîrşitul perioadei de gestiune.

Cît priveşte fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2007, acestea au fost executate la venituri la nivel de 102,2 % şi la cheltuieli – de 95,1%, cu excedent bugetar de 141,8 milioane de lei. Soldul la 31 decembrie 2007 a constituit 428,8 milioane de lei, fiind în creştere faţă de anii precedenţi. În anul 2007 s-a menţinut tendinţa de descreştere în totalul veniturilor fondurilor a ponderii contribuţiei statului şi de sporire treptată a contribuţiilor angajatorilor şi angajaţilor la formarea fondurilor.

În anul de gestiune, CNAM nu a conlucrat întru identificarea persoanelor fizice care nu au achitat în termen prima de asigurare, total plasîndu-se la nivel de 2%. Nu au fost realizate toate măsurile întru colectarea primelor de asigurare obligatorie de la cetăţenii străini, deşi s-au planificat.

Unele mijloace ale fondului măsurilor de profilaxie la nivel de 30%, au fost utilizate la procurarea mijloacelor de transport 60 de unităţi pentru asistenţa medicală primară, aceasta, de fapt, fiind atribuţia fondatorului instituţiei medico-sanitare publice, în timp ce şi instituţia medico-sanitară la nivel de 46% din rezerva mijloacelor fondurilor le-a utilizat pentru procurarea mijloacelor de: transport, televizoare, frigidere, climatizoare, tehnică de calcul.

Privind bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. În total pe republică, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2007 au fost executate la parte de venituri la nivel de 102,8 %, iar la partea de cheltuieli – de 94,4%, nerealizările constituind în mărime absolută 331,5 milioane de lei.

Cheltuielile efective pe ansamblul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale s-au executat la nivel de 96,3%, nerealizările însumînd în valoare absolută 222,7 milioane de lei. Execuţia bugetară pe ansamblul bugetelor OALT s-a încheiat cu un deficit bugetar în sumă de 21,4 milioane de lei faţă de mărimea precizată de 462,8 milioane de lei. La sfîrşit de an, soldul mijloacelor disponibile a constituit 512,4 milioane de lei.

Controalele efectuate la unele autorităţi ale administraţiei publice locale şi instituţii finanţate de la bugetele OALT au constatat un şir de nereguli şi încălcări în gestionarea mijloacelor financiare şi patrimoniului public, care, în principal, constau în: nerespectarea prevederilor legale referitor la aprobarea şi elaborarea bugetelor, neasigurarea corectitudinii contractării şi rambursării împrumuturilor angajate, utilizarea mijloacelor bugetare, fără a fi asigurate principiile legalităţii şi economicităţii, admiterea de cheltuieli efective la unele articole cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli, precum şi efectuarea unor cheltuieli bugetare cu încălcarea prevederilor legale, fapt ce condiţionează imobilizarea mijloacelor financiare ale OALT, denaturarea unor cheltuieli evidenţiate la controlul de execuţie bugetară prin înregistrări eronate, gestionarea neconformă a patrimoniului public, ţinerea evidenţei contabile cu nerespectarea prevederilor legislaţiei.

Cu referire la capitolul “Investiţii capitale”. În anul 2007, cele mai semnificative investiţii au fost alocate în unele domenii prioritare, cum sînt: reţeaua drumurilor, obiectivele sănătăţii, ştiinţei şi energeticii, gazificarea, astfel contribuindu-se la executarea lucrărilor de construcţie, modernizare şi reconstrucţie a obiectelor de importanţă social-economică.

Reieşind din domeniile pentru care au fost alocate mijloace bugetare în sume considerabile, Curtea de Conturi a supus verificării modul în care Ministerul Finanţelor a reglementat şi a realizat relaţiile dintre partenerii politicii investiţionale, iar autorităţile publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale, beneficiari de investiţii capitale, au gestionat investiţiile capitale în anul 2007, dintre care Ministerul Transportului şi Gospodăriei Drumurilor, alocaţiile bugetare pentru reabilitarea drumurilor fiind gestionate prin intermediul Întreprinderii de Stat “Administraţia de Stat a Drumurilor”, Ministerul Sănătăţii, Academia de Ştiinţe, Ministerul Industriei şi Infrastructurii ulterior transmise funcţiile Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Serviciul Vamal, autorităţile publice locale de nivelul întîi şi doi din raioanele: Leova, Cimişlia, Ungheni, Sîngerei, Făleşti, Rîşcani, Edineţ, Briceni, Ocniţa, Donduşeni, Soroca, Floreşti, Căuşeni, Ştefan Vodă, Anenii Noi, prioritar domeniului energeticii.

 Verificările efectuate la acest compartiment au constatat deficienţe la achiziţia lucrărilor şi serviciilor, la efectuarea şi recepţionarea lucrărilor, acordarea plăţilor prealabile, precum şi la monitorizarea de către beneficiarii din domeniile prioritare a contractului de executare a lucrărilor la obiectivele stabilite. Nu au fost realizate politicile de constituire a bazei normative în construcţie, deşi fondul special pentru finanţarea acesteia a fost creat şi utilizat.

Prin acte normative a fost determinat modul de creare şi distribuire a mijloacelor fondului special pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţie, responsabilitatea fiind atribuită Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului pînă la finele anului 2007. Deşi beneficiarii în construcţie şi-au onorat parţial obligaţiile la acumularea mijloacelor în acest fond, acestea fiind utilizate, baza normativă în construcţie nu a fost elaborată şi aprobată.

Lipsa unui sistem bine determinat al bazei normative în construcţii nu permite determinarea costurilor şi volumelor reale ale lucrărilor în construcţie. Analiza dinamicii acumulării şi utilizării mijloacelor acestui fond în anii 2005–2007 a constatat că din suma cheltuielilor executate în ultimii 3 ani de 23,8 milioane de lei pentru lucrările de constituire a  bazei normative în construcţii au fost folosite doar 6,4 milioane de lei sau 26,7%, celelalte mijloace fiind direcţionate pentru întreţinerea Agenţiei şi a unor întreprinderi din subordine.

Cu referire la integritatea şi gestionarea patrimoniului. Verificările efectuate asupra modului de gestionare a patrimoniului public au stabilit deficienţe la evidenţa, integritatea, gestionarea şi înregistrarea bunurilor publice. Gestionarea neeficientă a patrimoniului a condus la obţinerea pierderilor. Lipsa unei analize a necesităţilor şi specificaţiilor tehnice a avut un impact negativ.

În domeniul informaţional, gestionarea patrimoniului s-a efectuat prin Ministerul Dezvoltării Informaţionale, şase întreprinderi de stat din subordine. În urma auditului regularităţii, s-au constatat nereguli sau încălcări la următoarele capitole: gestionarea patrimoniului public, evaluarea ţinerii  evidenţei sistemelor informaţionale, admiterea către minister a imixtiunii în activităţile întreprinderilor din subordine, precum şi exercitarea aceloraşi funcţii şi atribuţii de către Ministerul Dezvoltării Informaţionale, instituţiile şi întreprinderile din subordine, ceea ce a determinat dublarea exercitării activităţii şi a utilizării resurselor financiare.

Achiziţionarea de mărfuri, lucrări şi servicii, reglementarea tarifară, efectuarea cheltuielilor inclusiv a celor neproductive, efectuarea lucrărilor de reparaţie şi construcţie, participarea la elaborarea şi implementarea proiectelor. La achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii, Întreprinderea de Stat “Registru” nu a dispus de reglementări privind procedurile generale de achiziţii publice.

Totodată, întreprinderea a fost înfiinţată de stat în scopul realizării sistemului naţional de paşapoarte, fiindu-i acordat dreptul exclusiv în elaborarea, producerea documentelor de identitate şi înregistrare, precum şi în efectuarea comenzilor directe de perfectare a bucletelor şi blanchetelor de strictă evidenţă pentru toată populaţia republicii şi pentru solicitanţii din diverse domenii întru satisfacerea necesităţilor de interes public, dar nu a avut un scop lucrativ, industrial sau comercial conform prevederilor legale ce ţin de domeniul achiziţiilor publice, deoarece întreprinderea nu a desfăşurat activităţi în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele ei, pe risc propriu şi sub răspunderea ei patrimonială, cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri, principii generale ale antreprenoriatului.

Totodată, conform actelor normative, s-a stabilit că prestarea acestor servicii trebuie să asigure autofinanţarea lor. În domeniul telecomunicaţiilor auditul de atestare la Societatea pe Acţiuni “Moldtelecom” a confirmat situaţiile financiare înregistrate în rapoartele la 31 decembrie 2007 ca veridice şi complete, ţinîndu-se cont de caracterul semnificativ, cu aprecierea unor dificultăţi şi erori ce nu depăşesc nivelul maxim admisibil şi nu au influenţat situaţiile financiare. Activitatea economico-financiară a SA “Moldtelecom” a înregistrat evoluţii pozitive ale activelor şi pasivelor societăţii, precum şi ale indicatorilor economici.

Verificările în cadrul controlului asupra activităţii postprivatizare au constatat că scopurile stabilite nu întotdeauna au fost realizate. Astfel, în unele cazuri, investitorii neonorîndu-şi obligaţiile contractuale, au înstrăinat acţiunile statului. Neregulile au fost condiţionate de lipsa prevederilor exhaustive privind obligativitatea asigurării condiţiilor concursului pe toată perioada investiţională, precum şi monitorizarea la un nivel scăzut de către autorităţile publice abilitate a activităţii postprivatizare.

În temeiul celor expuse, Curtea de Conturi a recomandat Guvernului să reexamineze compatibilitatea actelor normative ale Guvernului cu legislaţia în vigoare, vizînd administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, în vederea stabilirii obligativităţii asigurărilor condiţiilor concursului pe toată perioada investiţională, precum şi delimitării distincte ale competenţelor şi atribuţiilor Comisiei de concurs de cele ale Agenţiei proprietate publică întru obţinerea rezultatelor scontate.

Cu referinţă la reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, ţinerea cadastrului funciar în perioada anilor 2006 – 9 luni 2007 deficienţele constatate în procesul executării reglementării de stat au determinat perfectarea şi aprobarea Cadastrului Funciar în unele cazuri cu schimbări neîntemeiate la categoriile de terenuri, în baza datelor neargumentate pe deplin, neaprobate de către consiliile raionale şi municipale, tergiversarea înregistrării de stat a terenurilor proprietate publică, realizarea programelor şi planurilor naţionale de acţiuni în domeniul relaţiilor funciare, cadastrului şi evaluării bunurilor imobile, geodezie, cartografie şi geoinformaticii, cu unele abateri de la prevederile regulamentare, ratarea veniturilor la buget în urma înstrăinării terenurilor proprietate publică la preţ normativ, acesta nefiind actualizat la preţul de piaţă.

Executarea lucrărilor cadastrale şi înregistrarea bunurilor imobile cu unele abateri, pentru a căror înlăturare vor fi necesare cheltuieli suplimentare suportate de către proprietarii terenurilor. Cu referinţă la monitorizarea, la indicatorii activităţii de control audit şi acţiunile întreprinse. Din hotărîrile Curţii de Conturi privind rezultatele activităţii de control audit în 2007, majoritatea au fost trimise Guvernului pentru informare şi luare de atitudine, entităţilor controlate, auditate spre executare obligatorie, unele au fost prezentate Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului pentru informare.

Potrivit prevederilor legale, nouă hotărîri au fost trimise organelor de drept, dintre care una Procuraturii Generale, opt Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Unele autorităţi publice centrale şi locale au întreprins măsuri de lichidare a încălcărilor şi neajunsurilor constatate la formarea şi utilizarea finanţelor publice şi administrarea patrimoniului public, astfel încît în perioada de gestiune au fost executate integral 40% ori 61% din hotărîri la data întocmirii raportului.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au întreprins măsuri de lichidare a încălcărilor constatate la formarea şi utilizarea finanţelor publice, la administrarea patrimoniului public ce constau în încasarea veniturilor în buget, diminuarea sau achitarea integrală a datoriilor creditoare şi încasarea datoriilor debitoare, înregistrarea în evidenţă a patrimoniului public, majorarea valorii iniţiale de bilanţ a fondurilor fixe, după efectuarea reparaţiilor capitale şi reconstrucţiilor, înregistrarea în evidenţă a construcţiilor finalizate, finanţate de mijloacele alocate pentru investiţii capitale, înregistrarea la oficiile cadastrale a bunurilor imobile, restabilirea în buget a mijloacelor utilizate neregulamentar, rambursarea împrumuturilor în bugetul local, micşorarea restanţelor contribuţiilor faţă de bugetul local, virarea la bugetul de stat a transferurilor cu destinaţie specială, restituirea în bugetul local a mijloacelor financiare neutilizate.

Valoarea totală a mijloacelor restabilite în evidenţă, după lichidarea încălcărilor constate în hotărîrile Curţii de Conturi, se estimează la 128,2 milioane de lei. Totodată unele ministere şi autorităţi administrative nu au conştientizat în deplină măsură responsabilităţile ca executorii de buget la capitolul înlăturarea încălcărilor şi lacunelor constatate de controalele efectuate.

Analiza măsurilor întreprinse de autorităţile publice centrale şi locale, alte entităţi supuse controlului în vederea înlăturării neajunsurilor şi încălcărilor expuse în raportul Curţii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2006 întru executarea Hotărîrii Parlamentului nr.167 din 13 iulie 2007 denotă că Guvernul, prin intermediul ministerelor, serviciilor, agenţiilor, altor autorităţi publice centrale a întreprins unele măsuri de ordin organizatoric, legislativ, metodologic, disciplinar, orientate spre consolidarea managementului financiar şi creşterea responsabilităţii acestora pentru utilizarea mijloacelor publice. Totodată, nefiind întreprinse toate măsurile de rigoare în vederea lichidării neajunsurilor şi încălcărilor constatate, astfel nerealizînd scopurile şi obiectivele de bază în administrarea patrimoniului şi gestionarea finanţelor publice.

În general, dacă e să comparăm exerciţiul bugetar 2007 cu cel din anii precedenţi, se poate menţiona situaţia de îmbunătăţire. Pentru remedierea situaţiei descrise în raport, recomandăm Parlamentului să se asigure că următoarele aspecte importante sînt abordate şi urmărite ulterior.

Reforma managementului financiar şi determinarea exhaustivă a responsabilităţilor executorilor de buget. Asigurarea unei gestionări mai bune a sistemului asigurărilor sociale de stat, consolidarea managementului bugetelor locale, fortificarea gestionării proprietăţii de stat. Să solicite Guvernului efectuarea autoevaluării sistemelor proprii de control intern sub îndrumarea Ministerului Finanţelor, raportarea în Parlament despre acţiunile întreprinse, ca urmare a recomandărilor înaintate în hotărîrile Curţii de Conturi şi modul în care recomandările încă neimplementate vor fi abordate.

Raportul prezentat asupra exerciţiului bugetar 2007 este un produs real al procesului de transformare a Curţii de Conturi într-o instituţie supremă de audit, care va activa conform standardelor de audit recunoscute la nivel internaţional şi bunele practici europene. Această transformare presupune ambiţii mari, foarte multe provocări, cunoştinţe şi muncă stimulativă.

Îmi face plăcere să vă aduc la cunoştinţă că munca noastră, susţinută de instituţii supreme de audit, respectate şi înalt apreciate, cum este Oficiul Naţional de Audit Suedez, ca partenerul nostru principal, în linii mari succede planul de dezvoltare strategică. Aş dori, de asemenea, cu această ocazie, să exprim pe deplin în Parlament cea mai înaltă apreciere şi recunoştinţă pentru asistenţa oferită de dumneavoastră.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă preşedinte al Curţii de Conturi,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 5.

Domnul Vladimir Braga:

Doamnă preşedinte,

Vreau să vă pun o întrebare. Cîte controale au fost iniţiate, dacă aveţi datele acestea de către... la iniţiativa fracţiunilor parlamentare?

Doamna Ala Popescu:

Pe 2007 au fost trei sesizări ale fracţiunilor parlamentare, trei controale pe 2007.

Domnul Vladimir Braga:

Puteţi să nominalizaţi?

Doamna Ala Popescu:

Două sesizări ale Fracţiunii Partidului Comuniştilor şi una a Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»”, dacă nu greşesc. De fapt, “Alianţa «Moldova Noastră»”... acum finalizăm pe Tvardiţa, Taraclia.  2008, Tvardiţa se finalizează acum.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.   

Domnul Ivan Banari:

Doamnă preşedinte,

Vreau să vă mulţumesc pentru informaţia pe care mi-aţi prezentat-o referitor la controlul de audit al fondului special republican, la interpelarea mea, pe 2006 – 9 luni ale  2007.

Vreau să vă pun o întrebare, care, cred, nu atît ţine de dumneavoastră, cît de Guvern. Spuneţi, vă rog, trei ani de-a rîndul, deci şi în 2006 şi 2007, şi acum în 2008, dumneavoastră în Parlament faceţi una şi aceeaşi propunere. Am propus Guvernului ca să lichideze fondurile speciale şi să le introducă în buget. Deci să nu fie fondurile speciale. Fiindcă cele mai mari încălcări, conform raportului prezentat de dumneavoastră, sînt în aceste fonduri speciale. De ce sau care a fost răspunsul Guvernului anii trecuţi şi care este acum, fiindcă dumneavoastră deja aţi înaintat raportul. Răspunsul Guvernului. 

Doamna Ala Popescu:

Propunerile cu...

Stimate domnule deputat,

Cu referinţă la întrebarea deci... Da, pe parcursul raportului bugetar pe exerciţiul 2006–2007 şi 2005 au fost... în fond, propunerile la această temă se repetă, dar, de fapt, consider că întrebarea nu este, răspunsul Guvernului este să înainteze Parlamentului propunerile respective de modificare a cadrului legislativ.

Domnul Ivan Banari:

Dar dumneavoastră sînteţi de acord că cele mai mari încălcări sînt aici?

Doamna Ala Popescu:

Deci noi sîntem de acord, de aceea sesizăm şi în raport exerciţiul bugetar 2007, prin exemplele care au fost aduse.

Domnul Ivan Banari:

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:  

Vreau să informez deputaţii şi în special pe domnul care s-a adresat. În ultimii ani, au fost lichidate 7 fonduri şi acum, prin modificarea Legii bugetului pe anul 2008, lichidăm încă două. Treptat o să le lichidăm  pe toate.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.  

Domnul Ion Pleşca:

Doamnă preşedinte,

Din informaţiile pe care le deţinem, Întreprinderea de Stat “Registru” achită anual unei firme de avocaţi din străinătate pentru servicii juridice circa 11 milioane de lei, care, de fapt, sînt tot din Republica Moldova.

Vă rog să ne informaţi dacă aceste informaţii corespund adevărului şi dacă sînt reflectate în actul de control efectuat de Curtea de Conturi la Întreprinderea de Stat “Registru”?

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Cu referinţă la întrebarea dumneavoastră, acest episod este reflectat şi în hotărîrea respectivă a Curţii de Conturi privind Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi întreprinderea din subordine, cît şi în raportul anual prezentat în atenţia Parlamentului, suma este achitarea de 10,9 milioane de lei pentru o firmă de avocaţi, nerezident al Republicii Moldova, în care Curtea de Conturi şi-a expus, în primul epizod şi prin raportul prezentat dumneavoastră, că cheltuieli necalculate  eficient ale acestora.

Domnul Ion Pleşca:

Da, mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Mult stimată doamnă,

V-aţi referit că aţi înaintat recomandări de mai multe ori Guvernului, că este oportun să modifice unele acte legislative şi normative. Şi menţionaţi în acest raport al dumneavoastră că Guvernul nu şi-a onorat aceste obligaţiuni. Aş vrea să vă întreb, dacă aţi atenţionat cumva şi Parlamentul sau Comisia parlamentară în această direcţie. Şi dacă nu a venit o reacţie din partea deputaţilor, care au acest drept legal de a veni cu iniţiative legislative şi a modifica legislaţia, adică care este conlucrarea dintre... Dacă nu vă reuşeşte cu Guvernul, dacă aţi conlucrat cu Parlamentul.

Doamna Ala Popescu:

Stimată doamnă deputat,

Cu referinţă la executările cerinţelor şi recomandărilor înaintate de Curtea de Conturi către Guvern şi către autorităţile guvernamentale centrale la data, la ziua de astăzi, cerinţe neexecutate sînt în jur de 36 pe exerciţiul bugetar 2007. Ceea ce ţine de acţiuni concrete şi luarea în dezbateri concrete de către Guvern, Curtea de Conturi poate interveni repetat şi a intervenit în nenumărate ori cu adresări înscrise despre prezentarea documentelor confirmative pentru întreprinderea unor acţiuni, iar hotărîrile respective, care considerăm că sînt de o importanţă şi de o valoare semnificativă, sînt adresate şi la adresa comisiilor parlamentare de domeniu. Toate hotărîrile, în hotărîre există şi punctul respectiv.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Şi a doua întrebare. Aş vrea să vă referiţi, în legătură cu modificarea Legii privind actele legislative, prin care orice proiect de lege sau de act normativ al Guvernului trebuie să treacă expertiza anticorupţie. Din păcate, doar foarte puţine rapoarte de expertiză au fost făcute. Majoritatea proiectelor continuă să vină în Parlament, să fie adoptate fără această expertiză anticorupţie şi exact prin aceasta s-a urmărit că anume s-au cheltuit şi bani europeni pentru aceasta, dar ceea ce se face la Centrul anticorupţie, practic, este absolut ineficient, fiindcă, în primul rînd, nu se îndeplineşte legea să fie expertiza privind corupţia la fiecare act legislativ.

Şi vedem că sînt, şi dumneavoastră aţi menţionat că legislaţia trebuie să fie modificată. Aceasta demonstrează că nu este eficienţă şi sînt cheltuiţi bani publici, activează acolo o direcţie întreagă, dar fuge în urma trenului şi din cînd în cînd mai face cîte o expertiză de aceasta, după ce legea este deja adoptată şi publicată în “Monitorul Oficial”.   

Doamna Ala Popescu:

Stimată doamnă deputat,

Pe parcursul exerciţiului bugetar 2007, Curtea de Conturi nu a supus controlului financiar sau auditului direcţia respectivă, care efectuează o expertiză anticorupţie a proiectelor de acte legislative, pasibile de corupţie şi conflictului de interese.

De fapt, competenţa respectivă, din punct de vedere al supunerii expertizei la coruptibilitate nu este competenţa Curţii de Conturi, este competenţa Direcţiei respective din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, ceea ce ţine de altă expertiză, care s-ar referi la cheltuielile... care se referă la o posibilă cheltuire  de bani publici sau de gestionare a patrimoniului public pe parcursul anului bugetar 2007, Curtea de Conturi, în afară de cele trei avize obligatorii, a mai expertizat încă 19 proiecte de acte legislative, normative, solicitate de către Guvern, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Comerţului.

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu aş vrea să vă autosesizaţi în această direcţie şi să vedeţi că banii se cheltuie ineeficient.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Lipcan:

Stimată doamnă preşedinte al Curţii de Conturi,

Utilizarea eficientă a banilor publici pe intern, reieşind  din conţinutul raportului anual al Curţii de Conturi din exerciţiul bugetar 2007 lasă încă mult de dorit. Nu mai bine stau lucrurile şi pe extern. Doar în ultimii ani, numărul misiunilor diplomatice ale celui mai sărac stat din Europa a crescut covîrşitor. În acelaşi timp, demnitarii de stat, începînd de la primele persoane şi terminînd cu funcţionarii de rang inferior cheltuiesc sume impunătoare de bani publici, fără a aduce vreun folos cît de cît plauzibil.

S-a ajuns pînă la demiterea din funcţii înalte a unor diplomaţi din cauza încălcărilor financiare admise, dar numai pînă aici. Care sînt sugestiile Curţii de Conturi în vederea instaurării în domeniul respectiv a unei ordine cel puţin elementare?

Doamna Ala Popescu:

Cu referire la controlul misiunilor diplomatice în anul 2007, au fost supuse  controlului 14 misiuni diplomatice, celelalte toate misiuni diplomatice sînt programate pentru toamna anului curent 2008, după care va fi încheiat procesul de control al gestionării finanţelor publice din misiunile diplomatice, ceea ce ţine de respectarea legislaţiei în misiuni, pentru organele de drept şi au cred, conform competenţei, competenţa legală să se autosesizeze la supravegherea respectării legislaţiei, constatate în hotărîrile Curţii de Conturi, care, respectiv, au fost aduse, la careva capitole, pe întrebările respective de corectitudine a gestionării, la solicitarea organelor Procuraturii.

Domnul Alexandru Lipcan:

Mulţumesc.

Încă o întrebare. Se ştie că, la momentul actual, sînt vreo 5 contracte cu firme străine, în temeiul cărora acestea prestează servicii în domeniul fabricării şi eliberării documentelor gen paşapoarte, buletine de identitate şi altele. Spuneţi, vă rog, care este suma anuală achitată acestor întreprinderi de către Întreprinderea de Stat  “Registru” pentru serviciile prestate?

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

La momentul actual nu dispun de cifra respectivă pentru a indica suma pentru careva contracte încheiate pentru firma străină care contractează, iar venitul Întreprinderii de Stat “Registru” pe anul 2006 – 2007 din activităţile efectuate respectiv în interes public, perfectarea documentelor este de circa 380 milioane de lei.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Vă adresez următoarea întrebare. Mai multe mijloace mass-media au semnalat situaţia că acum 2 luni reprezentanţi ai instituţiei pe care dumneavoastră o conduceţi au efectuat controale la mai multe ziare raionale. Întrebarea mea este următoarea.

Este adevărat că colaboratori ai Curţii au verificat activitatea ziarelor raionale masivă în acelaşi timp. Şi dacă da, la iniţiativa cui aţi organizat aceste verificări?

Doamna Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Controlul finanţării de către autorităţile administraţiei publice locale mass-media şi a mijloacelor de presă în teritoriu a fost supus controlului de Curtea de Conturi printr-un contracontrol în cadrul controlului utilizării mijloacelor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Cu referinţă la epizoadele pentru finanţarea mass-media şi a mijloacelor de presă au fost verificat doar procentul de finanţare, fiind întocmit, respectiv, un raport de utilizare a banilor din mijloacele publice locale şi, respectiv, discutat într-o şedinţă a Curţii de Conturi.

Domnul  Leonid Bujor:

Mulţumesc.

Dumneavoastră nu aţi răspuns la întrebarea mea, de aceea vă adresez a doua întrebare suplimentară. Spuneţi, vă rog, această acţiune, pe care mass-media o apreciat-o ca una politică, a fost o acţiune prevăzută în planul dumneavoastră de activitate sau a fost o acţiune ad-hoc, dacă vă temeţi să spuneţi că e una politică? Deci mass-media a scris concret că aţi organizat aceste controale la indicaţia unui conducător din ţara noastră.

Doamna  Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Mass-media are dreptul să îşi expună punctul său de vedere, iar Curtea de Conturi vă expune încă o dată: controlul finanţării din bugetul unităţilor administrativ-teritoriale a mijloacelor de informare în masă a fost efectuat în contextul controlului executării bugetelor locale.

Domnul  Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc foarte frumos.

Rog respectuos să îmi prezentaţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare cu privire la petiţii, adresările cetăţenilor, copia Planului de acţiuni unde este prevăzut acest control al activităţii financiare a mijloacelor mass-media locale. În caz contrar, dacă nu îmi prezentaţi un document semnat de dumneavoastră, înseamnă că recunoaşteţi că aţi organizat un control la indicaţia cuiva şi vă este frică să spuneţi la indicaţia cui. Rămîn în aşteptare pe parcursul a 15 zile.

Vă mulţumesc.

Doamna  Ala Popescu:

Permiteţi-mi să completez răspunsul. Planul de activităţi de control audit pe anul respectiv, vorbim de anul 2007, poate fi suplimentat prin contracontrol la careva probleme care apar pe parcursul controlului în condiţiile articolului 30 din Legea nr.312 privind Curtea de Conturi.

Domnul  Leonid Bujor:

Vă mulţumesc frumos.

Oricum aştept răspuns, ca dumneavoastră să îmi argumentaţi necesitatea acestei verificări suplimentare.

Domnul  Marian Lupu:

Ne-am înţeles.

Microfonul nr.5.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte al Curţii de Conturi,

Aţi vorbit despre gestionarea patrimoniului de stat. Am o întrebarea concretă, poate dumneavoastră aţi efectuat controlul la Întreprinderea de Stat “Air-Moldova”. Şi aş vrea să vă spun următoarele, ca să aveţi această informaţie, venitul net la un bilet  vîndut de către “Air-Moldova” e  0,15 lei. Venitul net, mai ales pentru zborurile spre Frankfurt. Venitul net pentru un bilet Chişinău-Istanbul – 500 de lei. Tot ceea ce e legat de zborurile înspre Frankfurt, compania germană vinde 60% din bilete, Compania “Air-Moldova” – 40% din bilete. Dar toate cheltuielile care sînt pentru efectuarea acestui zbor le suportă Compania “Air-Moldova”.

Eu aş vrea să vă întreb: dacă dumneavoastră aţi efectuat controale la Compania “Air-Moldova”, care este o întreprindere de stat? Şi dacă aţi efectuat, care sînt rezultatele? Fiindcă ar trebui să vă autosesizaţi şi să efectuaţi un control. Deoarece cifrele pe care le-am anunţat, sînt cifre care denotă faptul că cineva a spălat banii frumuşel şi acum aceşti bani sînt pregătiţi pentru privatizarea acestei Companii de Stat “Air-Moldova”.

Doamna  Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

În anul exerciţiului bugetar 2007, conform programului de control, nu a fost efectuat un control al Curţii de Conturi nici la Compania “Air-Moldova” sau în domeniul aviaţiei civile. Însă, pentru informare, există  Hotărîrea Curţii de Conturi, adoptată pentru anii 2005–2006 la începutul anului 2007, asupra activităţii Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile şi întreprinderilor subordonate, care include constatarea şi cu referinţă la formarea preţurilor şi tarifelor. Această hotărîre este contestată în instanţele de judecată. La momentul actual, Curtea de Conturi se află în litigiu cu administraţia de stat în Curtea Supremă de Justiţie conform recursului depus. Pe 4 iulie va fi următoarea şedinţă.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Aceasta înseamnă că eficienţa controalelor Curţii de Conturi este foarte şi foarte îndoielnică, adică, nu are efectul scontat.

Doamna  Ala Popescu:

Eficienţa, în acest caz, domnule deputat, nu depinde atît de Curtea de Conturi, cît se realizează dreptul entităţii de a contesta hotărîrea Curţii de Conturi.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Statul contestează altă decizie a unei...

Doamna  Ala Popescu:

Statul contra statului.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, statul e contra statului. Fiindcă este o întreprindere de stat care contestează decizia unei Curţi de Conturi.

Doamna  Ala Popescu:

Are dreptul stabilit prin contenciosul administrativ.  

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

E clar. Acum următoarea întrebare în privinţa bugetului de stat, modificarea Legii bugetului de stat şi utilizării banilor publici fără ca să fie modificată Legea bugetului.

Dumneavoastră aţi menţionat în raport această chestiune, dar am rămas foarte surprins de ceea ce dumneavoastră aţi recomandat Parlamentului Republicii Moldova, ca să examinăm competenţa Ministerului Finanţelor la îndeplinirea Legii nr.847 din 1996. Adică, noi, Parlamentul, să examinăm competenţa Ministerului Finanţelor. Această competenţă este a Guvernului. Şi e scris foarte clar în Legea nr.847 că “orice cheltuială de bani sau orice utilizare de mijloace financiar se face odată cu modificarea Legii bugetului.” Şi totuşi aici, doamnă preşedinte al Curţii de Conturi, cineva astăzi în Parlament a spus că banii au fost utilizaţi foarte transparent ş.a.m.d.

Atunci cînd unele cheltuieli se fac fără ca să fie făcute modificări în Legea bugetului, nu putem să vorbim de transparenţă, fiindcă nu sînt definite care este, de pildă, acoperirea financiară, care sînt mijloacele, de pildă, de acoperire a cheltuielilor ş.a.m.d.

Doamna  Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Recomandarea Curţii de Conturi în raport şi în Hotărîrea respectivă privind executarea bugetului către Parlament cu revederea competenţelor Ministerului Finanţelor s-a făcut din considerentul că, da, este competenţa Guvernului să prezinte propuneri Parlamentului, dar dreptul Ministerului Finanţelor de a face respectivele modificări, stabilite în Legea bugetului pe 2007, menţinute prin Legea bugetului pe 2008, cît şi în Legea nr.847 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar este la nivel de lege adoptată de către Parlament.

Şi în cazul în care Parlamentul atribuie acest drept Ministerului Finanţelor, noi am propus să reexamineze corectitudinea oferirii unui drept suplimentar printr-o lege ordinară comparativ cu legea specială de bază. Şi este o competenţă, am considerat-o, exclusiv a Parlamentului. Dacă Parlamentul va considera că este un proces absolut în cadrul legal existent al Republicii Moldova, Curtea de Conturi la anul viitor, cred că nu va propune doar va examina şi va constata.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Doamnă preşedinte,

Parlamentul i-a dat dreptul Ministerului Finanţelor numai în anumite... adică, i-a acordat anumite competenţe, dar nu, pur şi simplu, ca să utilizeze mijloacele de bani publici în toate domeniile.

Doamna  Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Prin analizele sale, Curtea de Conturi a constatat că, prin dreptul acordat Ministerului Finanţelor prin Legea bugetului pe anul bugetar respectiv, de fapt, în rezultat, se modifică, creşte deficitul bugetar, lucru pentru care am considerat necesar să sesizăm Parlamentul în acest sens.

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Şi ultima întrebare.

Domnul  Marian Lupu:

Două au fost, stimate coleg. Nu vă supăraţi.

Microfonul nr.4.

Domnul  Dumitru Diacov:  

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că noi toţi urmărim cu mare interes activitatea Curţii de Conturi şi, mai ales, rezultatele controalelor pe care le efectuează Curtea de Conturi în sectorul bugetar. La iniţiativa Fracţiunii Partidului Democrat au fost efectuate cîteva controale. Eu vreau să vă mărturisesc că noi nu avem motive să nu fim satisfăcuţi de aceste controale, de calitatea acestor controale, mai ales acum, nu demult, cînd a fost verificat raionul Taraclia, folosirea banilor publici, creditelor ş.a.m.d.

Însă eu cred că şi lucrătorii Curţii de Conturi, şi deputaţii au careva îndoieli sau careva nemulţumiri, careva rezerve  în legătură cu eficienţa acestor controale, acestei munci, de fapt, foarte mari a unui colectiv pregătit, profesionist şi care, cred, doreşte să îşi vadă roada muncii sale, transformîndu-se în nişte acţiuni care, într-adevăr, să stîrpească activitatea de risipire a banilor publici.

De aceea, desigur, eu aş fi de acord cu ceea ce a spus colegul meu, că sînt necesare controale şi în unele sectoare foarte importante ale economiei, cum este aceeaşi “Air-Moldova”. Eu, de exemplu, ieri, am fost, cîteva ore am stat în Aeroportul din Timişoara şi m-am convins că un agent economic moldovenesc, practic, a transformat Timişoara într-un centru internaţional foarte eficient, pe cînd “Air-Moldova” jupeşte populaţia Republicii Moldova, serviciile sînt de proastă calitate, biletele sînt foarte scumpe. Lumea stă ore întregi, fiindcă un avion se împiedică undeva pe la Roma. Şi atunci în circuit toate celelalte avioane stau şi staţionează, rutele întîrzie, oamenii pierd banii, pierd biletele, desigur, este o chestie şi de eficienţă, şi de activitate financiară. De aceea, ar fi bine ca anume Curtea de Conturi să-şi spună cuvîntul.

Doamnă preşedinte,

Eu am o întrebare, cred că dumneavoastră mai bine ca oricine puteţi să ne spuneţi: ce trebuie de făcut ca Curtea de Conturi să fie, nu Curtea de Conturi, dar controalele Curţii de Conturi să fie mai eficiente? Poate trebuie schimbată legislaţia, poate trebuie unele elemente de anchetă să le aibă Curtea de Conturi? Fiindcă, eu presupun, Curtea de Conturi verifică, constată, dar celelalte instituţii nu au interesul deja să facă ceea ce a descoperit Curtea de Conturi. Unde este ascunsă problema, grăuntele?

Doamna  Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Cu referinţă la întrebarea dumneavoastră. În primul rînd, Curtea de Conturi consideră şi vine cu rugămintea şi cu acest prilej pentru a stabili în legislaţie foarte clar responsabilitatea executorului de buget pentru gestionarea banilor publici şi a patrimoniului public pus în domeniul său patronat. Întrucît aceasta exhaustiv nu este stabilit absolut în nici un act legislativ, chiar începînd cu Legea nr.847 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar. Acest lucru a fost sesizat şi în rapoartele pe anii precedenţi ale Curţii de Conturi.

În afară de aceasta, în cazul în care multe hotărîri ale Curţii de Conturi chiar pe anul bugetar 2007 de importanţă privind un domeniu sau altul au fost prezentate Guvernului pentru a lua o posibilă atitudine sau sînt prezentate comisiilor parlamentare de profil. De fapt, scopul acestor prezentări, mă refer la comisiile parlamentare ale Parlamentului, este că Curtea de Conturi ar considera ca eficient un început de realizare a mecanismului de examinare a unor rapoarte concrete privind rezultatele controalelor auditelor în comisia parlamentară de profil, chiar şi cu invitarea ministerelor sau a administraţiilor respective.

Întrucît pe parcursul anului 2007, ca justificare, toate hotărîrile  Curţii de Conturi adoptate, publicate, intrate în vigoare... nici una nu a fost contestată. La toate ministerele, conducătorii cînd au venit la Curtea de Conturi au fost de acord cu cele constatate. La executare, cînd vine să executăm, în cazul de faţă, de alte mecanisme Curtea de Conturi, pur şi simplu, după lege nu mai dispune. Facem sesizări suplimentare de informare suplimentară, facem sesizarea proces-verbal de verificare la faţa locului.

Avem dosare în instanţele de judecată prin care hotărîrile Curţii de Conturi, mergem în instanţa de judecată cu cazuri concrete ca să aplicăm articolul 174⁹ din Codul cu privire la contravenţiile administrative, care este aplicat de către instanţa de judecată. Şi, de fapt, instanţa de judecată constată neobiectivă propunerea Curţii de Conturi de a asigura executarea hotărîrii sale, dar o consideră subiectivă şi refuză în aplicare cărorva, să spunem, contravenţii, sancţionare administrativă.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Doamnă preşedinte,

În ultimul timp materialele controalelor Curţii de Conturi tot mai frecvent devin un element al ciomăgelii politice. Materialele acestor controale sînt folosite în lupta politică împotriva oponenţilor politici. Cu această ocazie, vreau să vă întreb următoarele: spuneţi-mi, iată, în anul 2007, de cîte ori sau cîte cazuri au fost cînd Curtea de Conturi a sesizat organele de urmărire penală în ceea ce priveşte rezultatele controalelor efectuate? Şi real, cîte dosare penale au fost pornite pe aceste cazuri? Şi spuneţi-mi dacă au fost cazuri cînd Curtea de Conturi a venit repetat cu sesizări atunci cînd aţi considerat că organele de urmărire penală nu au intentat dosare pe cazuri care meritau ca acest lucru să se întîmple.

Doamna  Ala Popescu:

Stimate domnule deputat,

Pentru a duce la capăt soluţionarea problemelor referitoare la examinarea unor materiale ce constituie elemente de fraudă sau ar fi pasibile de infracţiune, materialele sînt remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei sau Procuraturii Generale. În acest aspect, Curtea de Conturi a reinstituit cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economie şi Corupţiei consiliu comun de colaborare şi cu Procuratura Generală la fel.

Pe anul 2007, materialele anului 2007 au fost remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, 8 materiale, pe 5 materiale sînt intentate... invers 8 cauze penale, iar 3 materiale se află în proces de examinare. Iar, respectiv, în anul 2008 pe materialele exerciţiului bugetar 2007 am avut loc 5 şedinţe ale consiliului în comun cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economie şi a Corupţiei şi, respectiv, materialele din 5 hotărîri au fost remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economie şi Corupţiei.

Cu referinţă la finalizarea cu deschiderea cauzelor penale doar o să menţionez că, de fapt, există încă un aspect în care sau Curtea de Conturi nu a instrumentat pînă la capăt cazul, dar considerăm că nu este problema Curţii de Conturi constituirea unui dosar de cauză penală sau altă responsabilitate pasibilă Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, dar este, spre exemplu, de competenţa organelor de urmărire penală.

Pentru a exclude acest fenomen în continuare, în anul 2008, pentru controlul exerciţiului bugetar 2007, controalele pe cele 5 materiale, care le-am menţionat mai sus, le avem remise. Am solicitat experţii sau specialiştii operativi ai Centrului în grupurile de control ale Curţii de Conturi.

Domnul  Anatol Ţăranu:

Mulţumesc.

Eu am citit atent raportul dumneavoastră şi am văzut că acolo sînt zeci de cazuri de încălcare a legislaţiei, care au fost depistate de Curtea de Conturi. În 2007 aţi sesizat numai de 8 ori organele de urmărire penală. Aceasta înseamnă că marea majoritate a încălcărilor nu trag la cîntar în ceea ce priveşte urmărirea penală. Eu înţeleg corect lucrurile?

Doamna  Ala Popescu:

Nu toate încălcările sînt pasibile responsabilităţii penale şi numai 8 materiale au fost considerate ca fiind sub incidenţa competenţelor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Deci, o să recunosc, pe unele materiale, la care Curtea de Conturi primeşte răspunsul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei despre refuzul pornirii urmăririi penale, au fost ... materialele confirmative, respectiv ordonanţa de refuz în pornirea urmăririi penale, confirmată de Procuratura Generală şi, respectiv, sesizată, în două cazuri, Procuratura Generală de a interveni repetat în semnarea materialelor. La momentul actual nu pot să spun rezultatele.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Stratan:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă Popescu,

Am o întrebare scurtă. Dumneavoastră, în raportul prezentat, afirmaţi, că unele instituţii medico-sanitare publice, contrar prescripţiilor reglementare, nu au asigurat restituirea la contul Ministerului Sănătăţii a îndemnizaţiilor şi compensaţiilor neachitate beneficiarilor în urma executării Programului protecţia socială a tinerilor specialişti din mediu rural. Acest program avea şi scopul de a atrage specialiştii în mediul rural. Vreau să vă întreb, dacă puteţi să îmi spuneţi, care sînt aceste instituţii medico-sanitare publice? Care a fost suma care nu a fost rambursată? Şi, de fapt, care a fost motivul nefolosirii acestor bani?

Doamna  Ala Popescu:

Stimată doamnă deputat, eu, cu acceptul dumneavoastră, o să vă prezint în scris cifrele respective. În momentul de faţă nu pot să vă prezint cifrele cu referinţă care concret instituţie medico-sanitară şi în ce valori.

Doamna  Valentina Stratan:

Motivul şi suma.

Mulţumesc, doamnă Popsecu.

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă Preşedinte al Curţii de Conturi,

Vă mulţumesc.

Rog să luaţi loc. Voi invita la tribuna centrală preşedintele Comisiei de profil pentru prezentarea raportului sau a rapoartelor cu referinţă la proiectele nr.1521 şi nr.2028.

Vă rog.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat Raportul privind exexutarea bugetului de stat pe anul 2007 şi Raportul Curţii de Conturi şi raportează următoarele.

Activitatea Guvernului în anul 2007 a fost direcţionată la implementarea consecventă a  transformărilor structurale, ameliorarea climatului investiţional, susţinerea micului business, promovarea exporturilor, asigurarea echilibrului bugetar, controlul asupra inflaţiei şi menţinerea cursului de schimb valutar, subvenţionarea financiară a sectorului agricol şi perfecţionarea sistemului de salarizare.

În perioada anului 2007, măsurile promovate în domeniul bugetar fiscal a avut drept scop asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale, optimizarea poverii fiscale, legalizării sectorului tenebru al economiei naţionale, stimulării fluxului de capital în ţară, utilizării cît mai eficiente a mijloacelor disponibile pentru finanţarea programelor prioritare.

În anul 2007, la bugetul de stat pe toate componentele au fost acumulate venituri în sumă de 14 miliarde 58,6 milioane de lei, fiind în creştere cu 26,5 la sută faţă de anul 2006. Partea preponderentă a veniturilor bugetului de stat o deţin veniturile fiscale – 76,3 la sută, dintre care 7,3 le revin încasărilor pentru taxa pe valoarea adăugată, celor nefiscale – 16,7, granturilor – 6, 9 la sută.

Nivelul de executare în aspectul tipurilor de venit variază semnificativ de la 39,5 la sută şi de 4,2 ori mai mult faţă de indicii precizaţi. Neîncasările la 19 tipuri de venituri ale bugetului de stat pe toate componentele au constituit 194,7 milioane de lei.

Nu au fost asigurate volumele precizate de acumulări ale veniturilor de la perceperea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător cu 27,7 milioane de lei, de la aplicarea TVA – cu 132,8 milioane de lei, de la aplicarea accizelor la benzină şi motorină – cu 8,1 milioane de lei ş.a.

Restanţele agenţilor economici la plăţile de bază, calculate pentru încasările la bugetul de stat fără penalităţi şi amenzi au însumat 316,9 milioane de lei. Iată, avem, stimaţi colegi, rezerve.

În structura restanţelor, partea preponderentă o deţin neplăţile la impozitele şi taxele administrate de către organele Serviciului Fiscal de Stat, 63,6 la sută, Serviciul Vamal – 34,8 la sută şi altele. În anul 2007, politica în domeniul cheltuielilor a fost orientată spre asigurarea unui management eficient şi durabil al finanţelor publice, menit să asigure durabilitatea sistemului bugetar, utilizarea eficientă a alocaţiilor de către instituţiile publice, sporirea gradului de consolidare, transparenţa şi calitatea rapoartelor privind executarea bugetului.

Cheltuielile bugetului de stat au consemnat o creştere cu circa 29,45 la sută faţă de anul precedent, fiind realizate în suma totală de 14 miliarde 257,1 milioane lei care, totodată, s-au executat sub nivelul prevederilor anuale precizate pe toate componentele, atingînd nivelul total de 98,6 la sută.

 Gradul de executare a cheltuielilor pe grupele principale de funcţie în comparaţie cu prevederile definitive, este cuprins între 85,4 şi 111,4 la sută. Pe 5 grupe principale de funcţii a fost admisă depăşirea limitelor bugetare în sumă totală de 57,4 milioane de lei, iar pe 15 grupe principale de funcţii neînsuşirile alocaţiilor bugetare au alcătuit în total suma de 240 milioane de lei.

Cele mai mari sume de alocaţii neutilizate au fost admise de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului, aproape 35 milioane de lei. Ministerul Justiţiei cu Departamentul Instituţiilor Penitenciare – 19 milioane de lei. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene – 15,4 milioane de lei, Ministerul Afacerilor Interne, practic, 12 milioane de lei ş.a.m.d.

Din suma totală a cheltuielilor bugetul de stat 32,2 la sută au constituit transferuri de către alte bugete, inclusiv transferurile la fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, mai mult de 1 miliard de lei. Transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat – aproape de 800 de milioane de lei, transferurile către bugetele unităţilor administrativ teritoriale 2 miliarde 609,9 milioane de lei, dintre care transferuri pentru nivelarea bugetară – 1 miliard 964,2 milioane de lei.

Rămîne a fi considerabilă mărimea cheltuielilor pentru achitarea titlurilor executorii care, pe parcursul anului 2007, au constituit în total 18,6 milioane de lei, dintre care pentru achitarea hotărîţilor CEDO au fost utilizate 14,4 milioane de lei, fiind achitate integral.

În acest context, ţinem să atenţionăm că rămîne nesoluţionată problema exercitării de către Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală a dreptului de regres împotriva persoanelor vinovate de prejudiciul cauzat statului. Pentru dezvoltarea în continuare a economiei naţionale o însemnătate deosebită le au investiţiile capitale, fapt care face să consemnăm că, comparativ cu anul 2006, alocaţiile bugetului de stat pentru investiţiile capitale s-au majorat cu 391,3 milioane de lei sau cu 40,2 la sută din prevederile anuale.

În contextul realizării programelor naţionale, din cheltuielile investiţionale bugetare au fost alocate pentru reabilitare drumurilor mai mult de 400 milioane de lei sau 30 la sută, cu o creştere de 5,3 ori faţă de anul 2006. Pentru implementarea Programului naţional de gazificare – 277,8 milioane de lei sau cu 20 la sută creşterea. Pentru îmbunătăţirea sistemului de aprovizionare cu apă a unor localităţi – 167,4 milioane de lei sau cu o creştere de 12 la sută.

 La situaţia din 31 decembrie 2007, stocul datoriei de stat administrate de Guvern a constituit suma de 12 miliarde 414,6 milioane de lei. Ponderea datoriei de stat în produsul intern brut a constituit circa 23,3 la sută, înregistrînd o diminuare, în raport cu anul precedent, de 5,9 puncte procentuale.

Pentru deservirea datoriei de stat externe şi garantate au fost prevăzute mijloacele în sumă de 54 milioane de dolari SUA sau 788,7 milioane de lei, fiind de fapt utilizate mijloace în sumă de 53,2 milioane dolari SUA sau 645,3 milioane de lei. Pentru deservirea datoriei de stat interne, în anul 2007, au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de 410 milioane de lei sau 99,9 la sută de la mijloacele prevăzute pe acest an. În comparaţie cu anul precedent, cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat interne s-au majorat cu 212,7 milioane de lei.

Raportul Curţii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice pe anul 2007 a atenţionat şi asupra altor neajunsuri care, în special, ţin de nerespectarea disciplinei bugetare şi a responsabilităţii financiare  a unor executori de buget la nivelul autorităţilor publice în prognozarea şi optimizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, de atribuirea incorectă a încasărilor dobînzilor la conturile trezoreriale de venituri, de neconformarea unor executori limitelor cheltuielilor stabilite de buget, formînd datorii sau stocuri de materiale cu depăşirea normelor stabilite de creştere a datoriilor agenţilor economici faţă de Ministerul Finanţelor şi altele care în contextul hotărîrii Curţii de Conturi, necesită a fi detaliat examinate de Guvern pentru a fi corectate şi neadmise în activitatea de mai departe.

Pornind de la cele relatate, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe constată că, în pofida unor factori externi nefavorabili şi unor circumstanţe interne nu dintre cele mai bune, în anul 2007, s-a reuşit obţinerea de rezultate pozitive în realizarea politicilor sociale şi economice ale statului.

Totodată, Guvernul urmează să îşi consolideze activitatea şi să întreprindă măsuri concrete pentru lichidarea neajunsurilor care au influenţat negativ la executarea angajamentelor asumate şi prevăzute în Legea bugetului de stat, să aplice acţiuni pentru implementarea unui mecanism unic privind utilizarea echilibrată şi proporţională a surselor financiare pe componentele bugetului de stat, asigurarea consolidării de mai departe a finanţelor publice cu reducerea tranzacţiilor şi cheltuielilor în afara prevederilor legislative, sporirea transparenţei şi consolidarea disciplinei financiare, ridicarea responsabilităţii bugetare şi a nivelului de planificare strategică pe termen mediu şi de lungă durată, îmbunătăţirea mediului de deservire a datoriilor de stat.

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune adoptarea Raportului asupra executării bugetului de stat pe anul 2007 la venituri în sumă de 14 miliarde 58,6 milioane de lei şi la cheltuieli – în sumă de 14 miliarde 257,1 milion lei, cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 198,5 milioane lei şi propune proiectul de hotărîre alăturat la raport spre a fi adoptat de Parlament.

De asemenea, propunem de a adopta şi proiectul de hotărîre privind Raportul Curţii de Conturi.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Domnule preşedinte,

Noi avem deja de cîţiva ani o lege, Legea cu privire la achiziţii din bani publici, mărfuri şi servicii şi nu o dată, în şedinţă, noi am discutat eficienţa implementării acestei legi. Astăzi, şi în Raportul Curţii de Conturi am sesizat unele abateri de la această lege.

Nu credeţi dumneavoastră, ca preşedinte al Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe, că a sosit timpul să susţineţi ideea creării unei structuri, departament, secţii în cadrul Curţii de Conturi sau în cadrul Ministrului Finanţelor, care ar examina utilizarea sau eficienţa utilizării acestor bani? Pentru că, pe parcursul anilor, constatăm multiple probleme, de multe ori superficial organizate aceste concursuri. Cu atît mai mult şi implicarea unor persoane şi a unor structuri în procurarea de mărfuri şi servicii de la anumiţi antreprenori, anumite întreprinderi.

Adică, scopul acestei legi ca atare nu este realizat. Nu avem dovezi care ne-ar vorbi despre economisirea de mijloace financiare, despre cost–eficienţa acestor produse, mărfuri şi servicii. Şi mi se pare mie personal şi aş dori să aud care este părerea dumneavoastră referitor la o astfel de activitate.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

În primul rînd, vreau să vă informez că da, noi am avut în ţară o Lege cu privire la achiziţiile publice. Dacă ţineţi minte, în anul trecut, noi am adoptat o lege nouă, care a intrat în vigoare din octombrie 2007. Sînt de acord cu dumneavoastră că sînt multe neajunsuri, chiar şi probleme avem cu achiziţiile publice, dar sînt convins că şi Curtea de Conturi şi Guvernul are posibilităţi să facă o analiză adîncă şi să ia măsurile respective.

Şi nu consider că este necesar să creăm o structură specială.

Doamna Valentina Buliga:

Eu aş vrea aici ca să nu se întîmple că aceea este o obiecţie către Agenţia de Ajutoare Umanitare şi Achiziţii, pentru că, din cîte cunosc eu, şi personalul acestei structuri, şi numărul de angajaţi care este acolo sînt specialişti în domeniu, mai mult decît atît, este legat de activitatea grupurilor de lucru în cadrul autorităţilor publice centrale şi locale. Şi eu cred că Parlamentul are tot dreptul şi el să controleze anume aceasta.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Să audiem această lege, la urma-urmei, da.

Doamna Valentina Buliga:

Absolut corect. Să efectuăm, poate, un control asupra implementării acestei legi pentru că cum v-am spus, rezerve sînt destul de multe şi cred că această eficienţă ne-ar aduce doar beneficiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Eu aş veni cu o propunere la articolul 4 din Hotărîrea privind Raportul Curţii de Conturi şi anume aici este menţionat în termen de 6 luni să vină Guvernul cu informaţii în Parlament. Eu vin cu propunerea ca Guvernul să vină cu informaţie într-o şedinţă plenară a Parlamentului la începutul lunii noiembrie. Şi vin cu argumentul ca să vină Guvernul înainte de adoptarea bugetului pentru anul 2009, ca să vedem cum s-a pregătit pentru executarea corectă şi legitimă a bugetului.

Articolul 4, să nu fie, să excludem termenul de 6 luni şi să punem foarte clar informaţii în şedinţa plenară a Parlamentului la începutul lunii noiembrie 2008.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu pot să vă spun una, că noi, la şedinţa Comisiei ne-am apreciat aşa şi proiectul de hotărîre rezultă din decizia Comisiei, eu nu pot să schimb. Şi consider că Comisia totuşi a luat decizia corectă.

Doamna Valentina Cuşnir:

Parlamentul poate schimba aici.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Poate.

Doamna Valentina Cuşnir:

Prin vot, eu am adus argumentele.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, da, poftim, aveţi dreptate.

Doamna Valentina Cuşnir:

Că noi întotdeauna...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Să rugaţi pe deputaţi să...

Doamna Valentina Cuşnir:

Facem nişte constatări doar pentru a pune o bifă că s-a examinat, dăm nişte însărcinări Guvernului şi îl lăsăm mai departe să încalce şi în 2008, adică că noi acum examinăm două mii...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar dumneavoastră sînteţi de acord că pot fi viziuni diferite?

Doamna Valentina Cuşnir:

Desigur, nici vorbă.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Comisia a luat această decizie şi eu v-am prezentat decizia Comisiei.

Doamna Valentina Cuşnir:

Dar eu v-am adus nişte argumente. După adoptarea bugetului pentru 2009 nu mai are rost într-un fel să ascultăm această informaţie.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Valentin Cuşnir:

Tot la acest raport al dumneavoastră aş veni cu propunerea, pentru stenogramă, că ultimul alineat, că Comisia propune adoptarea proiectului de hotărîre. Nu este corect, spre adoptare hotărîrea Parlamentului şi mai departe, al cărei proiect este anexat la prezentul raport. Asta-i tehnică.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

O clipă, vă rog frumos. În raport eu am spus aşa, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune adoptarea Raportului asupra executării bugetului de stat pe anul 2007, la venituri în suma cutare, cheltuielile în suma, deficit...

Doamna Valentina Cuşnir

Nu, dumneavoastră citiţi.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ascultaţi.

Doamna Valentina Cuşnir

Dar dumneavoastră îmi citiţi alt raport...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Cu depăşirea cheltuielilor şi propune proiectul de hotărîre alăturat la raport spre a fi adoptat.

Doamna Valentina Cuşnir

Dumneavoastră îmi citiţi din alt raport.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Adică, noi am propus proiectul, dar cînd o să adoptăm...

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi.

Colega a menţionat, pentru stenogramă. E fixat în stenogramă, e bine.

Doamna Valentina Cuşnir

Da. Bine. Acum ceea ce ţine de următoarea hotărîre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2007. Consider că este foarte greşit şi propun denumirea: “Hotărîre privind raportul Guvernului” căci nu este scris a cui, “asupra executării bugetului de stat pe anul 2007”. Să fie foarte clară.

Şi atunci ultimul alineat, la care vă refereaţi dumneavoastră, după cuvîntul “adoptarea raportului”, corect iarăşi, după cuvîntul “adoptare”, adoptarea hotărîrii Parlamentului, să fie introdus, pentru stenogramă, ultimul alineat, “Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune adoptarea hotărîrii Parlamentului privind Raportul Guvernului asupra executării bugetului de stat pe anul 2007” şi în continuare conform textului.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Dar dumneavoastră sînteţi de acord că noi propunem proiectul.

Doamna Valentina Cuşnir

Nu, se adoptă hotărîrea.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Şi cînd o să adoptăm, o să devină proiect de hotărîre.

Domnul Marian Lupu:

Nicolai Fedorovici,

Colega a rugat pentru stenogramă, se fixează în stenogramă. Continuăm.

Doamna Valentina Cuşnir:

Şi atunci însăşi hotărîrea, a, raportul dumneavoastră, raportul Comisiei, mă scuzaţi, dar nu pot tolera aceasta. Dumneavoastră ne-aţi prezentat cum e scris aici, “Raport asupra executării bugetului de stat pe anul 2007”. Este absolut incorect. Dumneavoastră ne-aţi prezentat raportul Comisiei asupra proiectului de Hotărîre privind raportul Guvernului asupra executării bugetului de stat pe anul 2007.

Domnul Marian Lupu:

Tot pentru stenogramă?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Nu pot să vă ajut.

Doamna Valentina Cuşnir:

Da, tot pentru stenogramă.

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Doamna Valentina Cuşnir:

Noi nu am ascultat un raport de la domnul Bondarciuc...

Domnul Marian Lupu:

De acord. S-a fixat în stenogramă.

Doamna Valentina Cuşnir:

...asupra executării bugetului de stat pe anul 2007.

Domnul Marian Lupu:

Se face automat. Da, de acord.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc şi eu.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Nu pentru stenogramă, domnule Bondarciuc. Vizavi de Hotărîrea pentru aprobarea Raportului pentru executarea bugetului 2007. Este evident, e posibil să adoptăm o atare hotărîre, însă poate era mai indicat în hotărîre să stabilim şi nişte sarcini clare pentru Guvern vizavi de ulterioarele acţiuni.

De ce spun acest lucru, domnule Bondarciuc, fiindcă noi am trecut aşa, foarte statistic peste anume cifre cum ar fi, spre exemplu, suma alocaţiilor neutilizate. Am fixat-o  ca fiind una de 196 milioane de lei după care am trecut-o pe ministere. Dar eu aş vrea să fac două referinţe numai.

Ceea ce ţine de Ministerul Justiţiei. Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a efectuat un control la această instituţie şi ceea ce am văzut acolo vreau să vă spun că nu justifică şi, de fapt, este absolut inexplicabil că în această instituţie nu utilizează 18,8 de milioane.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, eu special am subliniat în raport.

Domnul Vladimir Filat:

Nu, nu, dar este important că nu numai subliniem, ca să tragem şi concluziile respective.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, da, da, ...

Domnul Vladimir Filat:

Mai departe. Este vorba despre, bine, sectorul drumurilor, evident, este o problemă, însă ceea ce ţine de învăţămîntul mediu rural, noi ştim exact în ce situaţie sînt şcolile – 11,1 milioane. Deci poate.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

În total pe sistemă 35 de milioane.

Domnul Vladimir Filat:

Păi aceasta era. Şi, în acest sens, dincolo de constatare poate era cazul să mai... nu ca să dăm aprecieri, dar să stabilim, eu nu ştiu, într-o decizie ce urmează să fie întreprins încă. Pentru că sînt persoane care au fost responsabile şi care nu şi-au îndeplinit atribuţiile funcţionale. Aşa înţeleg eu, în orice caz, din acest raport. Dar, avînd în vedere situaţia cu stenograma, este ca şi o precizare şi vă mulţumesc frumos, domnule Preşedinte.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Vă mulţumesc şi eu.

Microfonul nr. 4.

Domnul  Ivan Banari:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vreau să pun o întrebare aşa, ştiţi. La pagina 93, în Raportul Curţii de Conturi, la finele acestei pagini, este un alineat, sînt două aliniate: “Conform situaţiei la 1 ianuarie 2008 nu au fost executate 122 de cerinţe şi recomandări. La 1 aprilie 2008 – 69 de cerinţe şi recomandări”. Cum consideraţi dumneavoastră îndeobşte această situaţie, cînd Curtea de Conturi face recomandări şi cere de la Guvern să repare situaţia şi Guvernul, ministerele, ale instituţii publice nu execută aceste cerinţe?

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Vreau să vă spun că hotărîrile pe care le ia Curtea de Conturi, le adoptă, bineînţeles, că sînt ca nişte recomandări şi nu cred că au rămas ei fără atenţie în deplin, cred că ceva s-a făcut. Dar totuşi consider că trebuie să fie îndeplinit.

Domnul Ivan Banari:

Desigur, trebuie să fie îndeplinit. Curtea de Conturi este organul Parlamentului.

Mulţumesc. 

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Bondarciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

După prezentarea rapoartelor respective şi a rapoartelor Comisiei, înainte de exerciţiul de vot, intrăm în etapa luărilor de cuvînt. Voi numi colegii care s-au înscris pentru luări de cuvînt la proiectul nr.1521. Domnul Urechean, Guţu, Banari, Zagorodnîi. Pentru nr.2197 domnul Guţu, domnul Braga, domnul Banari, domnul Calmaţui. Deci începem cu luările de cuvînt pentru proiectul nr.1521. Îl invit la tribuna centrală pe domnul Urechean.

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În Parlamentul Republicii Moldova a devenit deja o tradiţie să asistăm la prezentarea rapoartelor triumfaliste atît de Guvern, cît şi de alte structuri şi, bineînţeles, de comisiile dominate de majoritatea comunistă. O atare stare de lucruri denotă o dată în plus că, în Moldova, principiul separării puterilor în stat nu este respectat. Iar deciziile de politici economice sînt afectate de rolul supradimensional al Şefului statului. Dar, urmînd tradiţiile, în calitatea mea de reprezentant al Fracţiunii de opoziţie, revin la subiectul pus astăzi în discuţie – executarea bugetului de stat pentru anul 2007.

Din start, voi remarca că pretinsele transformări structurale, menţionate în raport se fac doar la iniţiativa Şefului statului, fără a fi anticipate de evaluarea eficienţei şi impactului lor. Efectele aşa-numitelor iniţiative liberale deja sînt resimţite. Bugetul de stat devine tot mai dependent de încasările la taxa pe valoarea adăugată, ponderea este în creştere de la 71% în 2005 la 78% în 2007. Şi lucrul cel mai grav–impunerea dependenţei totale a bugetelor locale de transferturile de la bugetul de stat. Cel mai afectat de efectele acestor iniţiative este municipiul Chişinău, care va colecta cu 450 de milioane de lei mai puţin la buget.

Guvernarea însă în schimbul stopării acestor tendinţe negative şi ale progreselor la capitolul protejarea autonomiei locale aplică decizii politice de sporire a subsidiilor alocate municipiului Bălţi şi de reducere a banilor alocaţi municipiului Chişinău pentru 2008 şi, bineînţeles, în raioanele unde la guvernare sînt reprezentanţii forţelor sau ai partidelor democratice, nemai vorbind de centralizarea masivă a mijloacelor bugetare. Promovarea reformelor structurale la iniţiativa şefului statului ne mai denotă şi caracterul lor populist fără efecte.

Voi reaminti aici iniţiativa Preşedintelui ţării, lansată la începutul anului 2005, prin care i s-a cerut Guvernului reducerea cu 70 % a numărului de funcţionari din administraţia centrală, iar cele mai recente – cea de reducere cu 10% a personalului prin reorganizarea structurilor cu funcţii de control. Vorbind astăzi despre nivelul executării bugetului de stat pe anul 2007, voi reaminti că Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»” încă în momentul adoptării lui a remarcat existenţa multiplilor factori de risc, ce vor influenţa calitatea politicilor bugetar-fiscale. Cu referinţă la orientarea politicilor fiscale spre realizarea obiectivelor de creştere economică şi reducerea sărăciei, atestăm că la acest capitol progresul înregistrat este minor sau chiar lipseşte.

Realizarea strategiei de reducere a sărăciei, practic, a eşuat. În Republica Moldova, peste 26 la sută din moldoveni trăiesc în sărăcie absolută. Iar unul din şapte – în sărăcie extremă. Peste 1 milion de moldoveni muncesc în prezent peste hotare, iar volumul remitenţelor acoperă mai mult de 1/3 din produsul intern brut. În anul 2007, economia moldovenească a înregistrat o creştere a PIB-lui de 3%, de 3 la sută, acest indice fiind sub prognozele Guvernului, care anticipa un avans de 4 la sută. Astfel, economia moldovenească a înregistrat cel mai mic indicator, plasîndu-se pe locul zece printre statele membre ale CSI.

În opinia specialiştilor, prognozele macroeconomice şi fiscale rămîn departe de a fi realizate, afectînd realizarea plenară a prevederilor bugetare din cauza necorelării lor cu strategiile naţionale. Un exemplu elocvent la acest capitol este Strategia privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului, adoptată în iulie 2007, a cărei realizare a fost planificată din contul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale 210 milioane şi din circa 250 de milioane costul total al Strategiei. Şi acest lucru în condiţiile deficitului cronic de resurse financiare în bugetele locale.

Pe fundalul unui deficit al balanţei comerciale de 2 miliarde 348 milioane de dolari americani, sau cu 43 la sută mai mult faţă de cel înregistrat în anul 2006, vorbim despre majorarea exporturilor. Guvernul creează bariere artificiale în calea exporturilor contrar angajamentelor asumate în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Şi la capitolul “Cheltuieli” atestăm divergenţe, de rînd cu obiectivele enunţate. De rînd cu diminuarea cheltuielilor de la 42% în 2005 la 37,8% în 2007, este diminuat şi caracterul social al bugetelor anilor de referinţă. De rînd cu majorările operate la retribuirea muncii, remunerarea medie a unui lucrător din învăţămînt a constituit doar 65 la sută din media naţională. Totodată, în bugetul de stat nu au fost prevăzute alocaţiile suplimentare suficiente pentru argumentarea decentă a salariilor acestor categorii.

În acest context, nici obiectivele propuse de a majora salariul mediu lunar pe economie pînă la 300 de dolari americani nu prezintă relevanţă pentru salariaţi, deoarece cuantumul respectiv în 2009 va fi egal sau chiar mai mic ca putere de cumpărare, datorită creşterii în continuare a preţurilor la mărfuri şi servicii. Vorbind despre majorarea alocaţiilor pentru investiţii capitale de la 271 de milioane de lei în 2005 la 1 miliard 390 milioane în 2007, efectele acestor majorări sînt diminuate de gestionarea neeficientă a lor.

Efectele sînt resimţite mai degrabă de antreprenorii selectaţi cu derogări de la legislaţie şi de acei care admit aceste derogări. Lipsa de transparenţă şi de gestionare eficientă a resurselor bugetare este atestată şi la compartimentul “fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli”. Luînd cunoştinţă de rezultatul controlului Comisiei Curţii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli pe anul 2007 devine clar de ce majoritatea comunistă cu atîta vehemenţă se opune propunerilor noastre de a suplimenta acest fond.

Domnul  Marian Lupu:

Atenţie la timp, vă rog.

Domnul Serafim Urechean:

Un minut. Distribuirea subvenţiilor după bunul lor plac ne argumentează existenţa crizei de carne şi a creşterii preţurilor la principalele produse alimentare, care pot fi denumite cam în felul următor: opt ani de guvernare comunistă, de opt ori majorarea preţurilor la produsele alimentare şi la resursele energetice. Constatările expuse nu sînt doar aprecierile Fracţiunii “Alianţa «Moldova Noastră»” vizavi de rezultatul politicilor bugetar-fiscale ale Guvernului,   dar şi aprecierile organismelor internaţionale sub monitorizarea cărora ne aflăm. Şi cel mai important că despre toate erorile comise se vorbeşte şi în Raportul Curţii de Conturi prezentate astăzi.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc. 

Colegul nostru, domnul Ion Guţu.

Domnul Ion Guţu:

Stimate domnule Preşedinte,

Permiteţi-mi să mă expun referitor la ambele proiecte de legi. Deci, să îmi  fie oferit timpul respectiv.

Stimaţi colegi,

Eu cred că avem o posibilitate.

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Dumneavoastră vreţi într-o rundă să acoperiţi ambele subiecte? Da. Bine. Vă rog.

Domnul Ion Guţu:

Stimaţi colegi,

Eu cred că este o posibilitate foarte bună pentru acei care doresc să studieze unele documente ale actualei guvernări. Cred că este o posibilitate, într-adevăr, să apreciem la justa valoare politicile economice şi în domeniul financiar care au fost efectuate de guvernarea respectivă în anul 2007, să observăm şi funcţiile, şi rezultatele activităţii organului central de control din Republica Moldova, care este Curtea de Conturi şi să tragem unele concluzii.

Eu cred că astăzi noi am fost şi autorii, în primul rînd, şi raportorii foarte, vasăzică, insistenţi la compartimentul de cifre, fel de fel de sume, milioane, compartimente. Dar la compartimentul “concluzii” noi nu ştiu dacă o să reuşim astăzi să ajungem la unele concluzii generale care sînt. Domnul Urechean deja a expus viziunea Fracţiunii la compartimentul “concluzii”, vreau să adaug în această direcţie următoarele.

Căci, într-adevăr, anul 2007 a fost un an foarte complicat pentru economia naţională, pentru întreaga ţară, dar această concluzie nu iese din Raportul executării bugetului pentru 2007 şi din Raportul Curţii de Conturi. Cred că, într-adevăr, situaţia a fost şi este foarte critică chiar şi la compartimentul “de acumulare a veniturilor”, 100,7% vorbeşte de faptul că deja la acest compartiment sînt unele probleme şi vor fi.

Nu este domnul Bondarciuc în sală, dar vreau să îi răspund că dumnealui astăzi a făcut o replică, dar puţin care a înţeles că resursele la privatizare nu se atribuie la compartimentul de venituri. Vreau să îi lămuresc dumnealui că sînt venituri de bază, sînt venituri la general. Deci trebuie să mai citească o carte, să vadă să se convingă. Dar principala concluzie este că la compartimentul de venituri, stimaţi colegi, se confirmă concluzia generală, că noi, în Republica Moldova, avem o economie de consum. 84% din toate veniturile la bugetul de stat sînt impozite indirecte, cifra este a Ministerului Finanţelor, a Curţii de Conturi.

Următoarea concluzie la compartimentul “irosirea masivă a resurselor financiare în bugetul de stat”. Din an în an se repetă aceleaşi probleme, din an în an noi, vasăzică, atenţionăm situaţia şi nu numai noi, dar şi Curtea de Conturi încearcă  să tragă unele concluzii. Dar procesul de irosire a resurselor financiare ale bugetului de stat a devenit un proces masiv şi la compartimentul “responsabilităţi” dumneavoastră nu veţi găsi nimic absolut, nici o familie absolut a unui demnitar în raportul Curţii de Conturi. Nu există, sînt denumiri de ministere şi dacă de scos de pe titlul acestui raport denumirea “Republica Moldova”, este foarte greu de înţeles la ce republică, ţară se referă acest Raport al Curţii de Conturi.

Cred că este o posibilitate să ne expunem, stimaţi colegi, la mai multe compartimente şi, în primul rînd, la compartimentul “cheltuieli”. Investiţiile capitale este o temă, aş spune, de posibilitate de a se mîndri în ghilimele sau la direct pentru guvernare şi pentru conducerea ţării cît a crescut în ultimii ani volumul de investiţii. Dar nimeni absolut în republică nu poartă răspundere cum se efectuează, care este eficacitatea acestor investiţii, care sînt rezultatele şi de ce se majorează volumul de investiţii din an în an, dar creşterea economică merge în jos? De ce se majorează volumul de investiţii din an în an, dar nivelul de viaţă a populaţiei scade?

Deci la compartimentul de planificare a investiţiilor sînt nişte date concrete pe cîţiva ani la rînd. Poftim, date concrete primite la Ministerul Finanţelor. Finanţarea investiţiilor capitale de la bugetul de stat pe parcursul anilor 2000–2008. În 2004, 2005, 2006, 2007 – 50% de resurse financiare la compartimentul “investiţii capitale” sînt cheltuite în trimestrul IV, în trei luni. Sînt datele Ministerului Finanţelor. Datele de  la Agenţia de Achiziţii. În lunile noiembrie şi decembrie anul trecut s-au desfăşurat 128 de licitaţii pentru a contracta resursele alocate din bugetul statului. Despre ce fel de, eu ştiu, de eficacitate se poate de vorbit în ultimele zile ale anului respectiv?

La acest compartiment vreau să mai constat şi alte chestiuni. Deci, poftim, în anul 2007 sînt prevăzuţi pentru Complexul “Condriţa” 2,4 milioane de lei în proiectul bugetului pentru 2007, ca pe urmă să fie rectificate de cîteva ori şi odată din fondul de rezervă al Guvernului 2 milioane de lei, ca în final să avem 8 milioane în timpul lui 2007. 8 milioane de lei. Eu nu ştiu ce fortăreaţă se construieşte la Condriţa, dar cred că ar trebui ca toţi deputaţii să insistăm să facem acolo o excursie, să vedem poate, într-adevăr, se fac nişte lucruri ca, eu ştiu, pe timpul lui Ştefan cel Mare.

Următoarea problemă care este – importante totuşi sînt investiţiile capitale la întreprinderile unde statul este deţinător a 100% de acţiuni.

Stimaţi colegi,

Uneori se controlează nişte raioane unde se pierd zile întregi, săptămîni pentru a efectua un control la 10 milioane, la 3 milioane de investiţii de Curtea de Conturi.

În ultimii cinci ani de zile, “Moldtelecom”-ul a cheltuit la compartimentul de investiţii 3,5 miliarde de lei. Citiţi materialul raportului Curţii de Conturi dumneavoastră şi veţi vedea care este recomandarea principală a Curţii de Conturi Guvernului: “Recomandăm Guvernului să determine autoritatea centrală de specialitate pentru administrarea cotei statului în capitalul social al “Moldtelecom”-ului. Curtea de Conturi al Parlamentului Republicii Moldova la aşa o sumă enormă de investiţii. Eu cred  că aceasta vorbeşte despre multe lucruri.

Şi al doilea moment, la Calea Ferată. Eu am căutat în lista proiectul de investiţii Portul “Giurgiuleşti”. Noi, adică nu noi, dumneavoastră, Fracţiunea majoritară, adoptaţi decizii de alocare a resurselor financiare. Nu există aşa obiect în compartimentul de investiţii. Există şi mi-au explicat specialiştii de la Ministerul Finanţelor există, deci anul trecut o fost în buget o cifră că se finanţează, se alocă 190 de milioane de lei administraţiei Căii Ferate pentru majorarea fondului statutar al acestei întreprinderi.

Da, există, luăm datele statistice de la departamentul respectiv, care sînt resursele, investiţiile în capitalul fix, utilizate la construcţia Portului Giurgiuleşti, total.

În 2005 – 46 milioane, în 2006 – 113 milioane, în 2007 – 40 de milioane, din care mijloace bugetul de stat zero. Deci, sînt ascunse resursele bugetului de stat special ca să nu se vadă. Şi anul acesta apare Staţia de Pompieri, apar alte obiecte de zeci de milioane. Eu cred că, acestea sînt nişte chestiuni la care Curtea de Conturi  şi conducerea Parlamentului, şi a Guvernului trebuie să atragă o atenţie foarte serioasă.

Deşi o să fie şi anul curent alocate sute de milioane pentru Calea Ferată Giurgiuleşti–Cahul numai prin intermediul fondului statutar, dar acelaşi lucru se face şi la portul fluvial prin Ungheni. Deci sînt nişte căi foarte bine determinate care, pur şi simplu, induc lumea în eroare şi noi vorbim la acest compartiment de transparenţă.

Şi cîteva momente chiar curioase din fondurile respective, pe care colegii astăzi le-au înaintat. Fondul ecologic de stat, din materialele Curţii de Conturi, din 6,6 milioane de lei au primit 3 agenţi economici finanţare de la acest fond ecologic, aceiaşi agenţi economici au primit 4 milioane de lei din fondul de dezvoltare a culturilor nucifere din Republică. Primesc de acolo, primesc de acolo. Cine sînt oamenii aceştia? Nu sînt numite firmele în Raportul Curţii de Conturi.

Fondul ecologic – 25% din toate proiectele, sînt mai mult de 300, au fost finanţate în 2007 fără decizia consiliului respectiv, pur şi simplu, de ministru. Ce înseamnă aceasta? Şi la întrebarea: cîte materiale au fost transmise Procuraturii? Doamna Preşedinte al Curţii de Conturi a răspuns, dumneavoastră aţi auzit.

Şi la momentul de eficacitate a activităţii Curţii de Conturi.

Stimaţi colegi,

Eu am fost foarte mulţumit de un moment la Comisia noastră de profil cînd domnul Bondarciuc a apreciat personal şi au fost mai mulţi martori, că nivelul de eficacitate al Curţii de Conturi este zero. Cuvintele domnului coleg Nicolae Bondarciuc.

Şi pentru domnul Stoicov. Deci este în Raportul Curţii de Conturi un tabel, domnule Iurie, mijloacele restituite la 1 leu cheltuieli pentru întreţinerea Curţii de Conturi în 2066 – 13 lei, în 2007 – 8,6 lei. Deci este o modalitate concretă, întrebarea aşa e, poftim, citiţi.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul  Marian Lupu:

Domnul  Anatolie Zagorodnîi.

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să expun poziţia Fracţiunii Partidului Comuniştilor asupra Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2007, care reprezintă, după părerea noastră, un document de importanţă majoră, ca însuşi bugetul de stat. Activităţile desfăşurate de către puterea executivă în anul 2007 în vederea executării şi majorării acumulărilor la bugetul de stat şi direcţionarea acestora pentru realizarea priorităţilor de dezvoltare a ţării s-a soldat cu rezultate meritorii.

Astfel, acumulările veniturilor la bugetul public naţional în anul de raport au constituit peste 22,3 miliarde de lei, mai mult cu circa 25 la sută, ca în anul 2006, şi de peste 4 ori, ca în anul 2000. Practic, aceeaşi dinamică se atestă şi privind bugetul de stat. Aceste rezultate sînt datorate politicii şi administrării fiscale consecvente şi coerente promovate din anul 2001 încoace de către partidul de guvernămînt.

Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional circa 55 la sută revin veniturilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat şi 37 la sută – veniturilor administrate de către Serviciul Vamal. După cum observaţi, ponderea veniturilor interne depăşeşte cu mult ponderea veniturilor acumulate la hotar, ceea ce denotă un mediu de afaceri intern favorabil.

În anul 2007, realizarea părţii de venituri a bugetului a fost asigurată pe deplin, iar executarea cheltuielilor privind bugetul public naţional a fost la nivel de 96,2 la sută şi bugetul de stat – la nivel de 98,6 la sută, ceea ce constituie cel mai înalt nivel din ultimii ani. Neexecutarea pe deplin a părţii de cheltuieli în sumă de 196,2 milioane de lei se explică, în temei, prin exagerarea iniţială a veniturilor preconizate a fi obţinute din serviciile cu plată.

Mijloacele bugetare disponibile au fost alocate prioritar pentru serviciile publice, cu impact major asupra reducerii sărăciei şi creşterii economice. Circa 62,6% din cheltuielile publice revin cheltuielilor social-culturale, dintre care asigurării şi asistenţei sociale – 29,4%, învăţămîntului – 19%, ocrotirii sănătăţii – 11,7%. În afară de aceasta, circa 16,7% din cheltuielile publice revin cheltuielilor pentru ramurile economice.

În comparaţie cu anul 2006, privind cheltuielile publice pentru domeniul social-cultural a fost înregistrată o creştere de 23,6 la sută, iar privind cheltuielile publice pentru ramurile economici – o majorare de 36,5 la sută, ceea ce, în fond, corespunde structurii bugetului aprobat.

În scopul eliminării treptate a factorilor ce limitează accesul la educaţie a copiilor din familiile sărace şi extinderii accesului acestora la învăţămîntul primar şi secundar, pe parcursul anului 2007, au fost asigurări gratuite cu manuale ale elevilor din învăţămîntul primar 100% şi acordate pe gratis manuale copiilor din familiile socialmente vulnerabile, clasele V-XII. Către 31 decembrie 2007, în şcoli au fost alimentaţi 100% din numărul elevilor claselor primare şi circa 54 473 de elevi ai claselor V-IX.

A continuat procesul de extindere a contingentului pentru acordarea burselor studenţilor din instituţiile de învăţămînt superior şi elevilor din instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate. Astfel, începînd cu 1 februarie 2005, plafonul de acordare a burselor a fost majorat de la 40% pînă la 70% din numărul studenţilor bugetari. Iar cuantumul burselor a fost majorat cu 20%.

Din 1 ianuarie 2006 cuantumul bursei a fost majorat cu circa 25%, concomitent fiind în creştere şi bursele de merit. De asemenea, de la 1 ianuarie 2007, cuantumul burselor de studii şi sociale pentru studenţii din învăţămîntul superior, elevii din instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate, medicii rezidenţi de la la anii I-V de studii, precum şi cuatumurile burselor de merit pentru studenţii din învăţămîntul superior şi elevii din instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate au fost majorate cu 35% faţă de cuantumurile stabilite de la 1 septembrie 2006.

Începînd cu anul 2007–2008, s-a purces la extinderea accesului la concurs  de burse atît pentru studenţii cu finanţare de la buget, cît şi pentru acei ce studiază, în bază de contract, în parametrii plafonului de 70% din numărul locurilor bugetare. În vederea asigurării accesului la îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, fondurile atribuite pentru bugetul consolidat al ocrotirii sănătăţii în 2007 au crescut cu 1 miliard 56,4 milioane de lei, comparativ cu anul 2005.  Nivelul de finanţare de la buget a sporit de la 4,2% din produsul intern brut în anul 2005 pînă la 4,9% din PIB în anul 2007.

Graţie implementării politicilor active de ocrotire a sănătăţii mamei şi copilului, situaţia în acest sector, în perioada de referinţă, a înregistrat rezultate pozitive. Astfel, în ultimii 3 ani, se constată o reducere a mortalităţii infantile, care, comparativ cu anul 2005, a scăzut cu 8%. În anul 2007, a continuat procesul de implementare a Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Salariul mediu lunar în sectorul menţionat în luna decembrie 2006 fiind de 1 832 sau cu peste 26,3 la sută mai mare decît salariul mediu lunar în anul 2006. Şi cu 84,7 la sută mai mare ca în anul 2005.

În anul 2007, semnificativ au crescut cheltuielile bugetului de stat pentru investiţiile capitale. În acest scop, fiind îndreptate 1 miliard 372,1 milioane de lei. Comparativ cu anul 2006, această creştere este de circa 391,3 milioane de lei sau cu 40,2%. Din suma totală a alocaţiilor pentru investiţiile capitale, cota preponderentă 66,5 la sută a fost direcţionată în domeniul economic, după care urmează domeniul social – 19,3 la sută, domeniul serviciilor generale de stat – 11,6 la sută şi menţinerea ordinii publice şi securităţii naţionale – de 2,6 la sută din cheltuielile totale.

În scopul realizărilor programelor naţionale de reabilitare a drumurilor în 2007 din bugetul de stat au fost alocate 429, 7 milioane de lei sau cu 32 la sută din cheltuielile totale pentru investiţii cu o creştere de 5,3 ori faţă de anul 2006. Pentru implementarea Programului naţional de gazificare în anul de referinţă au fost alocate mijloace în sumă de 277,8 milioane de lei sau cu 20 la sută din investiţiile totale şi cu o creştere de 69,5 milioane de lei faţă de anul 2006. În vederea îmbunătăţirii sistemului de aprovizionare cu apă a unor localităţi ale republicii, în anul 2007 de la bugetul de stat în total au fost alocate 166,4  milioane de lei sau cu 12 la sută din cheltuielile totale pentru investiţiile capitale.

Cu referinţă la sectorul agrar e de menţionat că cheltuielile bugetului de stat pentru subvenţionarea producătorilor agricoli în ultimii ani s-a majorat de la 30,2 milioane de lei în 2004 pînă la 602 milioane de lei în 2007. În anul 2007, transferul de la bugetul de stat la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au constituit circa 2,6 miliarde lei sau cu 18 la sută mai mult ca în anul 2006.

Vreau să accentuez că executarea bugetului public naţional s-a soldat cu un deficit de 123,6 milioane de lei, ceea ce constituie 0,23 la sută din PIB. În acest context, este necesar de menţionat că în anul 2000, dar şi în perioada anterioară acestui an, deficitul bugetar depăşea ponderea de 2,5  la sută din PIB. Ca urmare a politicilor promovate pe parcursul ultimilor ani de Guvernul Republicii Moldova în domeniul datoriei de stat şi respectiv al surselor de finanţare a deficitului bugetar în anul 2007, soldul datoriei de stat în PIB a atins un nivel minim record de 23,3 la sută. E de menţionat faptul că în anul 2000 această pondere era constituită de 73 la sută din PIB.

Cu toate acestea, dezvoltarea economiei naţionale a fost influenţată negativ de anumiţi factori externi, cum ar fi...

Domnul  Marian Lupu:

Atenţie la timp, vă rog.

Domnul  Anatolie Zagorodnîi.

Condiţiile climaterice nefavorabile pentru sectorul agricol, seceta din vara anului 2007, care a fost foarte politizată de către colegii noştri din opoziţie; suspendarea exportului anumitelor produse de către Federaţia Rusă; dublarea preţurilor la resursele energetice importate în Republica Moldova şi produsele petroliere.

Cu toate acestea, Guvernul Republicii Moldova nu a înregistrat restanţe la achitările de pensii, salarii în serviciile bugetare, cît şi alocaţiile sociale. Aceste condiţii s-a răsfrînt negativ şi asupra sectorului industrial, care a înregistrat o descreştere de 2,6% faţă de anul 2006. Totodată, pe parcursul anului 2007, au fost executate integral toate solicitările de cheltuieli ale instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat, prezentate unităţilor Trezorerie de Stat. Responsabilitatea pentru neutilizarea alocaţiilor pe unele poziţii le revin doar autorităţilor publice respective.

Domnul  Marian Lupu:

Atenţie la timp, stimate coleg.

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

În ultimul timp, prin intermediul televiziunii, cît şi în această sală, colegii din opoziţie tot mai frecvent au criticat Guvernul că finanţarea unităţilor administrativ-teritoriale conform principiului politic, adică, acelea unde conducerea este formată din reprezentanţii formaţiunilor aşa-zise democratice. Acum aş vrea să vă prezint unele cifre ce ne arată cum, într-adevăr, sînt finanţate aceste unităţi administrativ-teritoriale, conduse de reprezentanţii formaţiunilor democrate. Dacă la finele anului 2007 – începutul anului 2008 sînt neutilizate, de exemplu, în municipiul Chişinău 298 milioane de lei, raionul Cahul – 36,9 milioane de lei, Căuşeni – 27.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Zagorodnîi,

Eu am să vă rog să trageţi concluzia. Sînteţi deja la 11 minute.

Domnul  Anatolie Zagorodnîi:

Raionul Hînceşti – 45,7. Toate cele menţionate de mine ne arată că în procesul de gestiune a finanţelor publice există careva neajunsuri.

În concluzie, Raportul Curţii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice pe anul 2007 a scos la iveală unele nereguli, la care Guvernul urmează să acorde atenţie şi să întreprindă măsuri corespunzătoare. Cu toate acestea, Fracţiunea Partidului Comuniştilor consideră că în 2007 au reuşit obţinerea de rezultate pozitive, realizarea politicilor sociale şi economice ale statului şi propune adoptarea Raportului asupra executării bugetului de stat pe anul 2007.

Domnul  Marian Lupu:

Domnul  Banari.

Domnul  Ivan Banari:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Onorat Parlament,

La formarea bugetului ţării participă toţi cetăţenii. Bugetul nu este unul care ar permite rezolvarea tuturor problemelor existente în societate, mai ales ţinînd cont de situaţia care s-a creat în 2007 la noi în ţară. În situaţia cînd 85% din populaţie dispune de un venit lunar sub coşul minim de consum şi cînd pensia medie constituie doar 510 lei şi acoperă cu greu o parte din acest coş, Guvernul nu are dreptul să îşi permită un număr atît de impunător de lacune în gestionarea banilor publici.

Neexecutarea de către Guvern, ministere, alte instituţii publice a cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi ar trebui să ne pună pe noi cu dumneavoastră în gardă. Eu am pus întrebarea doamnei Preşedinte a Curţii de Conturi şi vreau să vă relatez că la 1 aprilie Guvernul Republicii Moldova nu a îndeplinit 3 cerinţe ale Curţii, nu propuneri, dar cerinţe. Deci au fost încălcări şi cerinţa este ca să fie reparate. Ministerele au care 3, care 5, care 4. Deci, văzînd această atitudine a Guvernului şi a ministerelor, fix aşa procedează şi autorităţile publice locale, care au şi ele peste 30 de cerinţe şi recomandări nerealizate.

Curtea de Conturi este organul de control constituit de Parlament, se supune doar Parlamentului, Guvernul nu se supune Curţii de Conturi, înseamnă cu nu se supune Parlamentului. Trebuie, stimaţi colegi, aici să ne gîndim bine şi în proiectul de hotărîre să prevedem un punct special la acest compartiment. Poate a venit timpul să revedem şi legea care reglementează activitatea Curţii de Conturi, să îi dăm mai mari împuterniciri, ca acel ministru care a încălcat legea şi a cheltuit banii necondiţionat, adică, nereglementar să poarte răspundere personală.

Un subiect aparte o constituie situaţia creată în ceea ce priveşte fondurile speciale. Doamna Preşedinte a Curţii de Conturi a relatat de la această tribună că, pe parcursul ultimilor 3 ani, se face propunere Guvernului ca să fie lichidate aceste fonduri speciale. Fondurile speciale sînt un instrument de a cheltui banii nelegitim.

Voi aduce nişte exemple ca să vedeţi că situaţia e cu mult mai drastică decît cea pe care a relatat-o doamna preşedinte. Pe parcursul primelor luni ale anului 2008, Curtea de Conturi a efectuat un control de audit al fondului republican şi fondurilor locale de susţinere a populaţiei. Aceste fonduri sînt formate din: alocările de la utilizatorii de telefonie mobilă, de la casele de schimb valutar, înmatricularea maşinilor şi alte surse, care nu sînt atît de esenţiale. Vreau să vă aduc nişte încălcări care sînt şi la nivel central, şi la nivel local depistate. Doar 4 din 11 fonduri raionale, stimaţi colegi, au activat fără a aproba un program de activitate haotic, 2 ani de zile ei nu au avut un program de activitate. Au cheltuit bani şi nu au ştiut pentru ce.

Comisiile de revizie nu au executat controlul asupra activităţii fondului republican şi a fondurilor locale. La 6 din 11 raioane supuse controlului de revizie nici nu au fost formate. Deci organul de control al acestor fonduri sînt comisiile de revizie, ele nici nu au fost formate. În  municipiul Chişinău, din 2001 pînă în 2007, nici un control nu a fost efectuat. Deci componenţa Comisiei pe parcursul acestor ani e neschimbată. Vă închipuiţi cine a rămas acolo.

Nu există un sistem de evidenţă a potenţialilor beneficiari de ajutoare materiale. Astfel, este imposibil de a cunoaşte situaţia reală, de a compara ponderea solicitantului cu potenţialii beneficiari. Cine are nevoie şi cine a primit. Nu se ţine evidenţa cererilor de acordare a ajutorului material în majoritatea fondurilor supuse auditului. Unele fonduri locale au acordat ajutoare materiale în lipsa cererilor beneficiarilor, fără a întocmi anchete sociale. În baza unor liste întocmite de autorităţi, organizaţii neguvernamentale, deci numai în 2006 astfel au fost alocate 9 440 000 de lei. Unele fonduri locale au acordat ajutoare materiale pentru diferite cheltuieli ce nu corespund destinaţiilor prevăzute. Avem şi aici 700 000 de lei.

Directorul executiv al fondului municipal Chişinău a distribuit mijloace în sumă de 13 000 de lei la 6 colaboratori ai fondului, de la 2000 pînă la 2500 lei. Au fost depistate cazuri la Chişinău, s-au verificat, s-a luat un număr de cereri, la 75 peroane verificate 20 care pe parcursul unui an au primit cîte 2–3 şi mai multe ajutoare materiale, în timp ce alţii nu au avut acces la acest fond. Sînt nereguli şi în activitatea cantinelor de ajutor material. Se alocă ajutoare persoanelor decedate, persoanelor plecate din ţară etc.

Stimaţi colegi,

Am adus doar unele spicuiri din acest raport, îl puteţi găsi publicat în luna aprilie în “Monitorul Oficial” şi veţi vedea cît de drastică este situaţia în acest fond. Sper eu că şi în celelalte fonduri nu este situaţia mai bună decît o avem aici.

În temeiul celor expuse, cer ca fondul republican să întreprindă măsuri necesare pentru excluderea cazurilor, împreună cu Ministerul Finanţelor, de irosire neregulamentară şi neîntemeiată a banilor acumulaţi. Să elibereze din funcţii persoanele care şi-au permis distribuirea surselor nelegitim. Sper că şi Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei se va autosesiza la acest capitol.

Totodată, vin cu propunerea să audiem în plenul Parlamentului raportul Guvernului referitor la formarea şi distribuirea mijloacelor fondului republican şi altor fonduri speciale, inclusiv la nivel local, să vedem unde se duc banii, cum se distribuie ei.

Domnul Marian Lupu:

Atenţie la timp, vă rog.

Domnul Ivan Banari:

Sper că în urma acestei audiţii să introducem unele modificări în legile care reglementează activitatea acestor fonduri.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Lupu:

Domnul Vladimir Braga.

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Conform legislaţiei, Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice.

Să ne oprim la modul de formare a surselor financiare publice. În Raportul Curţii de Conturi se menţionează că toate componentele bugetului public naţional dispun de rezerve pentru majorarea părţilor de venituri. Această constatare poate fi atribuită şi la adoptarea bugetului pe anii precedenţi cînd nu existau finanţe pentru investiţiile capitale privind şcolile, drumurile, gazoductele şi altele. Iar în raportarea pentru executarea bugetului se stabileşte că gradul de îndeplinire a bugetului la sfîrşit de an este la toate peste 100%.

Fiecare dintre dumneavoastră ţine minte ce discuţii aprinse se iscă la adoptarea bugetului de stat în cazul solicitărilor deputaţilor de a aloca resurse financiare pentru anumite lucruri, ca construcţia grădiniţelor, reparaţia şcolilor şi altele, răspunsul din partea Guvernului fiind unul: nu sînt bani. Ne ciocnim  de această problemă şi actualmente cînd se pregăteşte întărirea bugetului pentru Curtea Supremă de Justiţie.

 Din raportul Curţii de Conturi se vede chiar că bani, de fapt, sînt, dar este nevoie de o planificare eficientă de includere a tuturor contribuabililor rezidenţi şi nerezidenţi în relaţiile fiscale la nivelul bugetelor de stat şi locale, la bugetul asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Concluzionăm că intenţionat se diminuează sumele propuse la compartimentul de venituri la adoptarea bugetului pe anul corespunzător. Consider că Curtea de Conturi ar trebui să recomande mai insistent propuneri vizavi de majorarea veniturilor la adoptarea bugetului ţinînd cont de experienţa rezultată din controalele efectuate pe parcursul acestor ani.

Referitor la controlul asupra modului de administrare şi întrebuinţarea resurselor financiare se poate spune că situaţia este şi mai rea. Nediminuînd activitatea Curţii de Conturi la acest capitol, vreau să menţionez totuşi că rezultatele acestei activităţi nu conduc la ameliorarea lucrurilor din an în an.

Analizînd Raportul Curţii, propus deputaţilor, vedem cît de ineficient, contrar destinaţiei, şi chiar fraudulos, în unele cazuri... resursele financiare publice. De exemplu, în activitatea fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli pe anul 2007 s-a vorbit aici că a crescut considerabil, într-adevăr, de la 30 milioane pînă la 600, este o cifră impunătoare. S-au depistat mai multe încălcări la subvenţionarea producătorilor sfeclei de zahăr, cultivatorilor de tutun, plantaţiilor pomicole, susţinerii sectorului zootehnic la care nu au fot realizaţi indicatori de performanţă.

Parlamentul întăreşte regulamente, aceste regulamente sînt puse pe “polkă” şi respectivii demnitari împart finanţele aşa cum le convine lor. La fel, s-au comis încălcări la utilizarea fondului special pentru încurajarea dezvoltării culturii nucifere şi nu s-au distribuit eficient resursele fondului. Domnul, colegul Guţu a spus despre aceasta, chiar şi cifrele concrete, probabil, cu o mică greşeală că nu de la fondul ecologic, dar de la fondul subvenţionării agricole şi nucifere, susţinerii plantaţiilor nucifere.

La compartimentul “protecţiei mediului” constatăm o situaţie dezastruoasă. Auditul efectuat la Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a constatat abateri de la cadrul instituţional, nereguli, deficienţe şi încălcări la gestionarea resurselor financiare şi a patrimoniului public. S-a încălcat grav de către persoanele responsabile cadrul legal la formarea şi utilizarea fondului ecologic naţional şi fondurile ecologice locale.

Cu certitudine pot spune că în spatele acestor încălcări stau persoane concrete care au luat anumite decizii sau nu au luat deciziile corecte, fapt ce a condus la utilizarea ineficientă a fondurilor menţionate. Nu cred că aceste lucruri s-au întîmplat prima dată, în anul 2007 ori chiar în 2006, şi nu am auzit de careva procese răsunătoare sau o altă modalitate în conformitate cu legislaţia în vigoare. S-a ajuns pînă la aceea că în Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale se procură automobile în calitate de rechizite de birou în număr de 5.

La capitolul “Investiţii capitale” au fost depistate încălcări la desfăşurarea licitaţiilor publice pentru executarea lucrărilor de construcţii şi reconstrucţii la finanţarea şi executarea acestor lucrări.

Un capitol aparte în raport este dedicat putem spune Ministerului Dezvoltării Informaţionale. Aici au fost depistate mari nereguli la gestionarea patrimoniului public din domeniul informaţional. S-a vorbit şi despre acele surse deturnate, sau calificaţi-le cum vreţi, cifra de 10 milioane este o cifră destul de impunătoare.

Alte exemple.  Peste 6,5 milioane de lei destinate fondurilor ecologice au fost transferate unor agenţi economici contrar prevederilor articolelor 83 şi 85 din Legea privind protecţia mediului, care stipulează că resursele financiare colectate în fondurile ecologice sînt destinate protecţiei mediului şi reconstrucţiei ecosistemelor, de parcă nu am avea situaţia în Republica Moldova unde apeductele  necesită reparaţii şi satele, de asemenea, să fie trase în sate aceste apeducte, de parcă nu ar fi la Chişinău situaţia, pe care o simţim pînă aici, pînă la Parlament, cu staţia de purificare.

La fel s-au utilizat contrar destinaţiei şi mijloacele fondului de asigurare în medicină contrar măsurilor de profilaxie din care au fost procurate 60 de unităţi de transport pentru asistenţa medicală primară. Paralel, au fost contractate servicii medicale pe parcursul anului 2007 mai puţin cu 27,3 milioane. Interesantă situaţie. Deci procurăm maşini pentru că ne este convenabil în loc să însănătoşim populaţia noastră.

Apropo, pentru atare efect domnului Urechean i s-a deschis şi dosar penal. Alt exemplu din raportul propus nouă, deputaţilor...

Domnul Marian Lupu:

Atenţie la timp, vă rog.

Domnul Vladimir Braga:

...dar şi societăţii civile.

Domnul Marian Lupu:

Da, vă rog. Pur şi simplu, atenţie la timp.

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc.

Mă întreb şi vă întreb şi pe dumneavoastră cine a fost sau va fi tras la răspundere pentru aceste încălcări şi dacă sîntem nu numai politicieni, dar şi gospodari în ţara aceasta, eu cred că efectul trebuie să fie, să aibă şi reacţii.

Eu cred că în Legea bugetului 2009 ar trebui să dispară aceste fonduri extrabugetare pentru că ele sînt cauza principală unde ele se creează, dar foarte greu este de a controla cheltuielile în aceste fonduri care creează condiţii pentru deturnări financiare, Parlamentul, impunînd Guvernului şi administraţiei publice locale prezentarea tuturor cheltuielilor sub formă de programe fără ispitele respective, aşa cum e în toată lumea.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, domnul Calmaţui.

Domnul Valeriu Calmaţui:

Stimaţi colegi,

Eu doar mă voi referi la Raportul Curţii de Conturi, ceea ce a fost prezentat aici şi noi cu dumneavoastră, pe parcursul ultimilor ani, audiem aceste rapoarte. Şi vreau să menţionez că şi din acest raport, şi dacă analizăm cele precedente, putem constata din an în an deci dinamica eficientă, lucrul efectuat de Curtea de Conturi sporeşte.

Şi aceasta dovedesc şi faptele printr-aceea că pe parcursul perioadei examinate au fost efectuate 62 de misiuni de control, fiind planificate doar 48, dintre care 3, cum a fost menţionat aici, la solicitarea fracţiunilor parlamentare. 19 avize la proiecte de acte legislative au fost date şi 368 de entităţi au fost controlate. Deci aceasta constituie aproape 60% din mijloacele bugetare controlate.

Au fost expuse recomandări şi cerinţe – 694. Deci aceasta vorbeşte de faptul că totuşi eficacitatea şi lucrul efectuat astăzi de Curtea de Conturi este în sporire. Da, desigur, sînt rezerve şi aceste rezerve au fost menţionate şi în cadrul şedinţei Comisiei noastre de specialitate.

Totodată, aceasta este recunoscut şi de conducerea, şi de membrii Curţii de Conturi. Ceea ce noi vorbim astăzi de unele neexecutări ale cerinţelor şi adresărilor Curţii de Conturi eu aş vrea să spun că aici trebuie de lucrat şi de văzut acest lucru în complex, fiindcă nu numai totul depinde anume de conducerea sau de membrii Curţii de Conturi, sînt deci unele proceduri care trebuie respectate în conformitate cu alte legi, deci tragerea la răspundere, mai ales dacă sînt depistate încălcări.

Eu am auzit astăzi aici şi împreună cu dumneavoastră multe învinuiri în ceea ce vizează fondurile create. Noi cunoaştem cînd au fost create aceste fonduri, cum au fost gestionate pe parcursul a multor ani. Şi dacă noi observăm, în ultimul timp, noi am şi lichidat multe din aceste fonduri anume din aceste considerente că ele sînt neeficace şi, totodată, prin ele se fac multe delapidări. De aceea, astăzi ar trebui unii dintre acei care dau recomandări să îşi aducă aminte de multe încălcări precedente care au fost.

Dumneavoastră nu uitaţi şi de aceea că chiar unii colegi au expus aici nişte... din aceleaşi hotărîri ale Curţii de Conturi care vizează unele persoane şi, desigur, astăzi noi nu spunem că trebuie să ascundem şi dacă vedem că Curtea de Conturi astăzi a prezentat un raport foarte amplu, prin care nu se ascund neajunsurile depistate, care trebuie să fie înlăturate.

Deci eu vreau să spun că raportul şi deci proiectul de hotărîre domniilor dumneavoastră este unul care va îmbunătăţi activitatea şi a Curţii de Conturi, şi a managementului asupra finanţelor publice.

De aceea, din partea Fracţiunii eu vă chem să susţinem acest proiect de hotărîre şi să avem, vasăzică, rezultate mai bune în acumulări la bugetul de stat şi la corecta lor cheltuială.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Deci domnul Bondarciuc a ocupat loc la microfonul nr.3 pentru exerciţiul de discuţie a proiectelor, da, înţeleg.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Este un moment de procedură. Înainte de a lua decizia cu privire la raport, vreau să spun că domnul Guţu, de la tribună, a venit cu nişte afirmaţii, cred că a dormit, ce i-a venit în cap lui... La Comisie noi am apreciat activitatea Curţii de Conturi aşa cum se cade. Eu nu am tras concluzii că activitatea este egală zero. Acesta e primul moment.

Şi al doilea moment. Eu m-am referit la Legea nr.847, care a fost modificată în 2006 şi, la articolul 8 “Veniturile bugetare”, alineatul (2), este stipulat foarte clar: “veniturile bugetare nu includ încasările de la persoane cu capital, proprietate publică”. Este clar pentru toţi, dar pentru Guţu nu e clar. Ce să faci cu...

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Guţu:

Domnul Bondarciuc,

Cînd vorbeşti mata, eu din sală nu ies. Aşa că totuşi trebuie. Al doilea moment. Ai spus că la Comisie cineva doarme, dorm unii dintre dumneavoastră la şedinţa în plen, nu la Comisie. Dar la Comisie mata ai spus următoarele cuvinte: eficacitatea, rezultatul practic e zero. Eu am spus mai jos de zero, asta a fost.

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Aceasta a fost pentru stenogramă. Bine.

Stimaţi colegi,

Proiectul, intrăm în procedura de vot. Pentru început voi supune votului proiectul de Hotărîre nr.1521 pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2007. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Hotărîre nr.1521 este adoptat.

Acum proiectul de Hotărîre nr.2197 a Parlamentului privind Raportul Curţii de Conturi. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Proiectul de Hotărîre nr.2197 este adoptat. Invitaţii la aceste subiecte pot fi liberi.

Vă mulţumesc pentru participare.

Stimaţi colegi,

În continuare, avem o agendă destul de încărcată. Propunerea mea este să dezbatem proiectul nr.2002 în lectura a doua, după care voi anunţa o pauză. Şi după pauză continuăm cu toate celelalte subiecte. De acord?

Mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2002 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008. Lectura a doua. Rog Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorată asistenţă,

La examinarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 în lectura a doua au fost puse în discuţie peste 35 de propuneri şi obiecţii parvenite din partea comisiilor permanente, a deputaţilor şi a Direcţiei juridice a Parlamentului.

Propunerile şi obiecţiile înaintate au ca subiect îmbunătăţirea prevederilor cuprinsului legii, majorarea cheltuielilor pe unele componente ale bugetului, precum şi redistribuirea unor cheltuieli în interiorul bugetului în limita alocaţiilor bugetare actuale.

Examinarea acestora de către Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe s-au materializat prin redistribuirea resurselor în interiorul bugetului în limita alocaţiilor prevăzute atît prin suplimentarea alocaţiilor bugetare pentru acoperirea unor cheltuieli inevitabile, cît şi pentru definitivarea lucrărilor de reparaţie şi investiţiile capitale.

Pornind de la solicitările parvenite, se propune de a redistribui din contul fondului pentru dezvoltarea regională 10 milioane de lei şi anume pentru suplimentarea finanţării sectorului agricol, asigurarea riscurilor în agricultură în sumă de 6 milioane de lei şi 4 milioane de lei pentru majorarea cheltuielilor investiţionale. Din contul acestor resurse se acceptă finanţarea suplimentară a investiţiilor capitale şi a lucrărilor de reparaţie capitală conform anexei la raport.

De asemenea, redirecţionarea unor surse în limita alocaţiilor bugetare actuale pentru finanţarea unor obiecte din sistemul învăţămînt, cultură şi ocrotirea sănătăţi este detaliat expusă în anexa la raport.

Comisia nu a susţinut propunerile deputaţilor Oleinic şi Cosarciuc de modificare a anexelor 1, 2 şi 3, prin care se prevede majorarea veniturilor bugetului de stat cu 225 milioane de lei şi a cheltuielilor – cu 300 milioane de lei, acestea fiind direcţionate la sectorul agricol.

Totodată, menţionăm că completările din proiectul de lege, propuse la articolul 18 litera i), prin care Ministerul Finanţelor se autorizează să efectueze subvenţionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar, pesticide şi de fertilizanţi, îngrăşăminte minerale, precum şi subvenţionarea producătorilor agricoli la livrarea pe teritoriul ţării a producţiei agricole de fabricaţie proprie peste limitele aprobate în fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli va permite majorarea cheltuielilor pentru acest sector în funcţie de încasarea pe parcurs a veniturilor suplimentare la buget.

Domnul deputat Filat a propus de exclus mijloacele prevăzute pentru majorarea capitalului social Întreprinderea de Stat “Portul Fluvial Ungheni” în vederea construcţiei Portului de pasageri Giurgiuleşti, precum şi mijloacele preconizate pentru susţinerea familiilor tinere din sectorul rural în scopul realocării acestor mijloace pentru compensarea majorării preţurilor.

Avînd în vedere că Portul Giurgiuleşti reprezintă un obiect strategic pentru republica noastră, iar susţinerea familiilor tinere din sectorul rural este un obiectiv social de importanţă majoră, propunerile domnului deputat Filat nu au fost susţinute de către Comisie.

Pornind de la  rezultatele examinării amendamentelor prezentate la textul proiectului de lege, se propune operarea unor modificări şi completări. Astfel, la articolul 5 litera b) din proiectul care vizează suma alocaţiilor anuale în bugetul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru  subvenţionarea producătorilor agricoli, se propune substituirea cifrei “270” prin cifra “276”.

Totodată, la articolul 7 alineatul (1)  din proiect se propune substituirea cifrei “130” prin cifra “100”. În contextul propunerii domnului deputat Eremciuc, Comisia propune ca punctul 2 din proiectul de lege să fie completat cu articolul 17¹, cu următorul cuprins: “Pentru stabilirea cuantumului ajutorului social, prevăzut prin Legea cu privire la ajutorul social, venitul lunar minim garantat al familiei va constitui 430 de lei”.

Ca urmare a acceptării propunerilor menţionate, veniturile, cheltuielile şi deficitul bugetar nu vor fi afectate, rămînînd la nivelul celor propuse de Guvern, cu modificarea respectivă a anexelor corespunzătoare.

De rînd cu cele menţionate, proiectul de lege va fi îmbunătăţit redacţional în contextul obiecţiilor şi propunerilor indicate în avizele şi amendamentele prezentate.

Noi am prezentat sinteza şi în ea, la şedinţa comisiei, au fost acceptate majoritatea propunerilor. Nu au fost acceptate un şir de propuneri, inclusiv propunerea de a micşora suma pentru gazoductul spre satul Bahmut. Astăzi dimineaţă, noi am examinat încă o dată problema aceasta şi totuşi am susţinut poziţia ca să micşorăm suma la acest gazoduct cu 600 de mii şi să le alocăm pentru construcţia drumului Vărzăreşti–Bucovăţ. Mai departe, reparaţia porţiunii de drum la satul Ţibirica – 200 de mii. 400 şi 200. În rest toate le aveţi, stimaţi colegi, la dumneavoastră.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune Parlamentului proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 cu modificările şi completările menţionate spre adoptare în lectura a doua. 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Lectura a doua.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Buliga:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mult stimate domnule Bondarciuc,

În primul rînd, vreau să vă mulţumesc pentru faptul că nu aţi susţinut amendamentul deputatului Valentina Buliga, susţinut de către Comisie, în cadrul avizului prezentat dumneavoastră. Şi îmi pare rău că aceste trei blocuri chirurgicale nu vor avea sursele necesare pentru reparaţia lor.

Şi în al doilea rînd. Vreau să vă întreb un lucru. De fiecare dată cînd vine Guvernul cu un proiect de lege, dumneavoastră şi mulţi colegi din Fracţiunea dumneavoastră spuneţi că da ce voi, deputaţii, ştiţi mai bine decît Guvernul? Guvernul a evaluat, a estimat. Şi susţineţi, de fapt, de fiecare dată propunerile Guvernului. Ceea ce nu s-a întîmplat şi în cazul raionului Hînceşti, cînd Guvernul vine cu o propunere ca cazangeria la şcoala din satul Ciuciuleni să primească cele 500 000. Şi văd că deputatul domnul Zagorodnîi propune ca aceşti bani să fie luaţi de la Ciuciuleni şi duşi la Dancu. Nu am nimic împotriva nici a Ciuciuleni-lor, nici a Dancu-lui.

Dar din cîte cunosc, astăzi necesitatea financiară pentru construcţia şcolii din satul Dancu este undeva de 7 milioane. Şi chiar antreprenorul refuză să înceapă doar cu 500 000. Şi, adică, ar fi fost mai logic ca Comisia dumneavoastră să nu accepte amendamentul şi să rămînă poziţia Guvernului, care este justificată, calculată. Şi eu aş propune să menţineţi propunerea Guvernului aici.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu cred că trebuie să vă explic puţin la poziţia aceasta. Cînd noi am adoptat Legea bugetului pe anul 2008, şcoala aceasta a fost inclusă. Şi pînă la momentul actual această şcoală este inclusă şi acolo merg lucrările de construcţie.

Doamna  Valentina Buliga:

Nu mai merg.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Acum Guvernul, nu ştiu de ce, a venit cu această modificare. Noi am examinat foarte mult în Comisie şi nu susţinem aici Guvernul. Vedeţi, spuneţi, că noi susţinem totdeauna. Nu susţinem Guvernul aici. Şi lăsăm banii aceştia pentru a construi şcoala. Dar construcţia cazangeriei a fost prevăzută din bugetul raional şi lasă să construiască. Le permitem lor.

Doamna  Valentina Buliga:

Da, noi aici înţelegem toate nuanţele destul de bine, dar vreau să vă spun că ar fi fost mult mai logic şi, recent, am vizitat un sat, nu o să spun care, nu vreau să îi fac publicitate, unde bugetul local s-a orientat asupra unor probleme. Dar noi de multe ori aşa începem, pe urmă lăsăm, anul viitor nu dăm bani, construcţia începe a curge, a ploua în ele. De aceea, ar fi fost logic de început un obiect de dus la bun sfîrşit şi ulterior în anul viitor.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Aveţi dreptate aici.

Doamna  Valentina Buliga:

De construit absolut. Dar noi mergem pe nişte paşi aşa mai populişti, parcă le dăm tuturor şi...

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Dar trebuie să pornim de la poziţia că sînt lucrări care trebuie să fie finanţate din bugetul statului şi sînt lucrări care trebuie să fie finanţate din bugetul raional.

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule Bondarciuc,

Noi înţelegem foarte bine şi posibilitatea bugetelor locale şi transferturi, înţelegem foarte bine.

Mulţumesc pentru...

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Bondarciuc,

Am făcut un amendament în legătură cu solicitarea de finanţare pentru unele obiective din raionul Făleşti, comuna Işcălău, satele Burghelea, Doltu şi Işcălău, încă înainte de a se examina în primă lectură. Am spus acelaşi lucru şi în cadrul examinării în primă lectură, dar mă uit şi văd cu surprindere că nici o referire nu s-a făcut la acest lucru, nici în raport şi nici în sinteza amendamentelor, absolut nimic.

Vreau doar să mai amintesc că, data trecută, eu am întrebat-o doamna ministru: dacă atunci cînd a compartimentat propunerile de finanţare a avut în vedere şi cartea electorală despre rezultatele din 2007? Dumneaei mi-a spus, că nu. Dar nu este adevărat. Şi vreau să vă spun că, din păcate, acest lucru se confirmă, pentru că dacă mă uit aici unde scrie la Făleşti, cunosc şi cine sînt primari acolo, dar vedem, de exemplu, asemenea operaţiuni pentru care se dă finanţarea, repararea acoperişului liceului Sarata Veche, schimbarea gemurilor la liceul teoretic, satul Bărădeni, acoperişul la şcoala din satul Obreja Nouă, acoperişul liceului din satul Catranîc, anexă la şcoala medie satul Egorovca.

Iar propunerile noastre, şi am rugat data trecută ca, cel puţin, din cele 4 să fie admise 2 sau măcar 1, cum ar fi măcar repararea podului din comuna Işcălău, satul Burghelea de 31 000. Tot nu a fost acceptat. Eu sînt, pur şi simplu, uluită de această atitudine, deşi am fost foarte insistentă. Dar am spus aşa, că mă aştept ca să nu acceptaţi propunerile mele, dar să îmi demonstraţi că eu nu am dreptate cînd am spus că finanţările s-au făcut în funcţie de rezultatele din alegerile din 2007. Am acest amendament şi vreau să îmi demonstraţi atitudinea faţă de el va însemna şi atitudinea faţă de ceea ce-am afirmat eu, că nu am dreptate. Din păcate, am dreptate. Explicaţi-mi, cum s-a întîmplat chiar aşa?

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vă explic. În primul rînd, propunerea dumneavoastră nu a fost lăsată fără atenţie şi ea este inclusă în sinteză, citiţi atent. Altă situaţie că nu a fost acceptată propunerea dumneavoastră. Dar vreau să vă spun că în raionul Făleşti s-a adresat şi domnul Ţurcan să facem redistribuirea.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Unde este în sinteză?

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

La comisie nu au fost acceptate şi propunerile lui. Adică, dacă să spunem la colorare, la culori politice nu putem să ne referim. Dar vreau să vă spun încă ceva, reparaţia podului în sumă de 31 000 trebuie să se facă din sursele locale. Este Consiliul local, dacă este necesar, trebuie să găsească bani şi să repare podul. Iată care e situaţia. Adică, noi am examinat propunerea dumneavoastră cu toată atenţia.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Bondarciuc,

Dumneavoastră sînteţi foarte ironic şi vă bateţi joc de intervenţiile deputaţilor, şi nu e pentru prima oară, dumneavoastră rămîneţi fidel principiului net, net, net încă din perioada...

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Dar aceasta trebuie să vă explic, căci nu înţelegeţi.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dar problema este că eu v-am spus că ea nu este cu referire la acceptare. Acolo că aţi spus că nu se acceptă şi nu aţi făcut nici o referire la raport, este pe spiritul şi pe stilul dumneavoastră.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi...

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Dar mie îmi  pare foarte rău că voi rămîneţi în continuare în atitudinea faţă de finanţele publice ca să îi pedepsiţi pe acei care nu au votat PPCD şi PCRM. Acolo este un primar PNL şi de aceea voi aveţi această atitudine. Să vă fie ruşine.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Nu, nu.           

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Lupu,

Eu rog...

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Concluzia dumneavoastră e foarte greşită.

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

...ca propunerile mele să fie supuse votului în plenul Parlamentului.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Supun votului propunerile colegei noastre doamna Pavlicenco. Cine este pentru a fi acceptate, rog să voteze. Rog rezultatele pentru stenogramă. Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 0.

Sectorul nr. 3 – 10.

Domnul  Marian Lupu:

Aşa, pe rînd. Sectorul nr. 3 –10.

Sectorul nr.2? Domnule Calmaţui.

Domnul  Valeriu Calmaţui:

Sectorul nr. 2 – 0.

Domnul  Marian Lupu:

0. Sectorul nr. 1?

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Domnul  Marian Lupu:

10 voturi întru susţinerea acestei propuneri, care nu a fost acceptată de plen.

Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul  Ivan Banari:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

O constatare întîi şi pe urmă întrebarea.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vreau să accentuez atenţia că bugetul se formează de toţi contribuabilii republicii, indiferent la ce formaţiune politică ei aderă. Deci şi Fracţiunea Comunistă a venit după alegerile parlamentare cu 40% de voturi, eu rog să ţineţi cont de acest lucru. Şi cînd facem noi, acei din opoziţie, nişte propuneri, măcar să nu le puneţi la urmă toate neacceptate, dar să le plasaţi aşa printre propunerile deputaţilor comunişti. Fiindcă de pe prima pagină toate sînt acceptate, cu excepţia uneia, pagina a doua, unde sînt deputaţii din opoziţie, nici una acceptată.

Şi acum întrebarea. Spuneţi-mi, vă rog, cu ce se deosebeşte Grădiniţa de Copii din satul Mărineşti, din satul Grigorăuca sau din alt sat, sînt aici mai multe propuneri privind grădiniţele de copii, de cît grădiniţa de copiii din satul Clişova? Eu am adus argumente în şedinţa precedentă. Satul Clişeva, în 1985, a  avut nişte alunecări drastice de teren, toate edificiile au fost distruse, acum şcoala şi grădiniţa se află într-o fostă clădire care nu corespunde cerinţelor şcolii. Copiii intră în grădiniţă din afară, s-a făcut o uşă în perete, din afară intră deodată în local. Am cerut ca să se aloce 110 000 de lei. Şi acum răspundeţi: prin ce diferă această grădiniţă de celelalte incluse aici?

Vreau să vă răspund. În primul rînd, vreau să vă răspund în felul următor: noi nu am acceptat nu numai propunerile de la opoziţie, dacă o să citiţi atent sinteza, vreau să vă spun că nu au fost acceptate propunerile deputatului Grigoriev din Fracţiunea Comuniştilor, nu a fost acceptată propunerea domnului Iovv, a doamnei Ursu, a domnului Miron ş.a.m.d. Multe nu au fost acceptate. Căci au venit la noi solicitări foarte mari, dar surse financiare nu sînt.

Domnul  Ivan Banari:

Domnule Bondarciuc,

Numiţi un nume de familie al unui deputat din opoziţie a cărui propunere a fost acceptată. Măcar una.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Măcar unul, da? Vă citesc.

Domnul  Ivan Banari:

Nu sînt. Nu găsiţi.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vă citesc. S-a adresat la noi domnul Cubreacov. A fost acceptată. Aceasta e opoziţie? Opoziţie.

Domnul  Marian Lupu:

Corect. Continuăm.

Domnul  Ivan Banari:

Domnule Preşedinte,

Eu cer ca să fie puse la vot propunerile mele. Eu am făcut patru propuneri, pot fi puse în pachet.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Puţină linişte. Supun votului propunerea colegului nostru domnul Banari. Cine este pentru susţinerea acesteia, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 11.

Sectorul nr. 3 – 11.

Domnul  Marian Lupu:

22 de voturi. Plenul Parlamentului nu a susţinut această propunere.

Microfonul nr.5.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule preşedinte Bondarciuc,

Într-adevăr, 10 milioane de lei, la o şedinţă a Comisiei, le-aţi repartizat aşa între dumneavoastră şi măcar unul de sămînţă nu aţi introdus aici din opoziţie.

Dar eu vreau să mă refer totuşi la propunerea parvenită din partea domnilor deputaţi Cosarciuc şi Oleinic cu privire la susţinerea sectorului agrar. Dumneavoastră foarte concret expuneţi în raport că subvenţionările suplimentare pentru anul 2008 vor fi posibile în cazul în care Ministerul Finanţelor va avea aceste surse. Noi totuşi am avut o propunere concretă de subvenţionare a sectorului agrar prin subvenţionarea directă de 200 de lei pentru fiecare hectar. Şi eu v-am adus foarte multe argumente dumneavoastră şi colegilor săptămîna trecută în timpul examinării iniţiativei legislative.

Domnule preşedinte al comisiei,

Măcar cifra, care ar fi posibilă ca Ministerul Finanţelor să aloce anul curent pentru subvenţionarea agriculturii, ar fi bine ca să fie expusă aici, în modificările pe care noi le avem pentru anul 2008.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

E tot?

Domnul  Alexandru Oleinic:

Nicolai Fiodorovici, eu vă rog, nu trebuie aşa, ştiţi, parcă...

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau să vă spun că dumneavoastră aveţi poziţia dumneavoastră şi aţi propus. Eu vă explic că noi, prin modificarea acestui articol, dăm posibilităţi mari Guvernului să se achite cu agricultorii. Iată care e situaţia.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Noi am vorbit de subvenţionarea directă şi am rugat ca să fie pusă suma directă, suma concretă.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

La Comisie nu a fost acceptat. Eu am prezentat decizia Comisiei. Nu s-a acceptat.

Domnul  Alexandru Oleinic:

Bine.

Domnule Preşedinte Lupu,

Vă rog, puneţi la vot, dacă se poate, propunerea ce ţine de subvenţionarea directă a sectorului agrar.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Supun votului propunerea evocată de colegul nostru de la microfonul nr.5. Cine este pentru susţinerea ei, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 7.

Sectorul nr. 3 – 13.

Domnul  Marian Lupu:

20 de voturi “pentru”. Plenul Parlamentului nu  a susţinut această propunere.

Microfonul nr.4.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

V-aţi referit la o propunere a marelui reprezentant al opoziţiei Vlad Cubreacov. Şi eu vreau să vă pun următoarea întrebare la punctul 13 “Raionul Ştefan Vodă”: cum de a ajuns raionul Criuleni, subpunctul 13, raionul Ştefan Vodă? Dacă avem raionul Criuleni aparte, de ce nu aţi spus că marele reprezentant al opoziţiei Vlad Cubreacov propune să ia de la raionul Criuleni, de la repararea acoperişului şcolii satului Slobozia-Duşca – 150 000 lei şi le direcţionează la acoperişul grădiniţei de copii din raionul Ştefan Vodă, satul Carahasani.

Ce argumente aţi adus? Şi cum veţi explica în faţa celor de la Criuleni? Am avut o discuţie azi-dimineaţă cu preşedintele raionului Criuleni şi a zis să vină Cubreacov cu strachina să ţină cînd plouă, să nu curgă peste copii la lecţii. Dacă au fost daţi la Criuleni, de ce nu îi lăsaţi acolo, de ce aţi trecut la Ştefan Vodă? Parlamentul votează şi vreau să ştiu care sînt argumentele.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vreau să vă spun că autorii m-au convins că în Ştefan Vodă arde mai tare.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Păi, să găsească Guvernul. E de rîsul lumii.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Dar vreau să vă spun, ca să ştiţi, că au fost alocate sursele financiare pentru raionul Criuleni de două ori mai mari decît pentru Ştefan Vodă.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Nu contează, domnule preşedinte.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

3 milioane 500, dar acolo 1 milion 750. Pentru informaţia dumneavoastră.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Rog să fie pusă la vot propunerea ca să nu fie acceptată propunerea deputatului Cubreacov, subpunctul 13 din sinteză, iar Guvernul să găsească acei 150 000 de lei, e treaba lor cu Ştefan Vodă şi cu Cubreacov. De ce s-a supărat Cubreacov pe raionul Criuleni? Că l-a trădat că nu a trecut pe acolo în 2002.

Domnul  Marian Lupu:

Stimate colegi,

Bine.

Stimaţi colegi,

La solicitarea colegei noastre, supun votului propunerea evocată de dumneaei de la microfonul nr.4. Cine este pentru?

Doamna  Valentina Cuşnir:

Să rămînă la raionul Criuleni 150 000 de lei.

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă,

Eu am auzit foarte bine şi toţi noi.

Doamna  Valentina Cuşnir:

Vreau să vă mai spun o dată, să se audă şi la Criuleni, şi la Ştefan Vodă că nu trebuie să se ia bani de la Criuleni.         

Domnul  Marian Lupu:

Cine este pentru? Rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 2.

Sectorul nr. 3 – 11.

Domnul  Marian Lupu:

13 voturi întru susţinerea acestei propuneri, care nu a fost acceptată de plen.

Microfonul nr.5.

Doamna  Zoia Jalbă:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vin acum în şedinţa în plen cu o propunere. Mă refer la anexa nr.7 “Fondul de investiţii sociale” şi este prevăzut acolo pentru construcţia sau reconstrucţia drumului L339 Ustia–Molovata, căruia i se oferă 30 milioane de lei. În primul rînd, nu ştiu care ar fi importanţa naţională a acestui drum, dar vreau să vin cu o propunere ca din această sumă, să zic eu, să fie redirecţionate 200 000 pentru reconstrucţia şcolii din satul Vîşcăuţi, raionul Orhei.

Motivul ar fi următorul, chiar dacă sînt din opoziţie, în acest sătuc mic, sărac şi uitat de toată lumea, aveţi un deputat comunist acolo, o biată doamnă căreia, de fapt, prin programul dumneavoastră de activitate, i-aţi trimis, aşa se exprimă dumneaei, pe capul ei Caravela Culturii, pe care trebuie să o primească acolo, în sat, în faţa şcolii. Pentru că un Centru pentru Tineret nu există deloc, iar şcoala se răstoarnă peste copii. Această propunere vreau s-o puneţi la vot, deci să fie direcţionate 200 000 de lei pentru reparaţia şcolii din satul Vîşcăuţi, raionul Orhei.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Să supun votului deodată, da? Cine este pentru această propunere, rog să voteze. Rog rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 7.

Sectorul nr. 3 – 11.

Domnul  Marian Lupu:

18 voturi în favoarea acestei propuneri, care nu a fost susţinută de plen.

Bine. Domnule Bondarciuc,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil şi ţinînd cont de rezultatele exerciţiului de vot în cadrul şedinţei plenului Parlamentului de astăzi, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2002. Cine este pentru, rog să voteze. La fel, rezultatele, stimaţi colegi.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 22.

Sectorul nr. 3 – 4.

Domnul  Marian Lupu:

57 de voturi “pro”. Împotrivă? Rog să îmi fie anunţate rezultatele împotrivă. Numărătorii.

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 – 2.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr. 3 – 12.

Domnul  Marian Lupu:

14 voturi împotrivă. În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot constat că proiectul de Lege nr.2002 este adoptat în lectura a doua.

Stimaţi colegi,

La acest moment, anunţ o pauză, o oră e suficient? Bine.

Stimaţi colegi,

Revenim în sala plenului şi reluăm şedinţa la ora 14.00.

P  A  U  Z  Ă

*

*   *   *

D  U  P  Ă    P  A  U  Z  Ă

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Rog să vă ocupaţi locurile. Continuăm şedinţa plenului Parlamentului. Vom continua cu proiectul de Lege nr.2027 cu privire la ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia pentru Dezvoltare.

Guvernul.

Doamna Nina Lupan:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorată asistenţă,

Pe data de 2 iunie 2008 a fost semnat Acordul de finanţare între Guvernul Republicii Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, în care este prevăzută alocarea sumei de 6,1 milioane de drepturi speciale de trageri, echivalentul a 10 milioane de dolari la condiţii concesionale, care reprezintă cel de al doilea credit destinat susţinerii reducerii sărăciei în Republica Moldova.

Condiţiile de acordare a creditului sînt cele standard ale Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare cu perioada de scadenţă de 40 de ani, inclusiv perioada de graţie 10 ani, rata dobînzii egală cu 0,75 şi comisionul de angajament pînă la 0,5 anual.

Rugăm să susţineţi ratificarea Acordului de finanţare.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă viceministru.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Stratan:

Domnule Preşedinte, mulţumesc.

Doamnă ministru,

Desigur, noi vom susţine acest proiect de lege, dar vreau să vă întreb. Încă în 2004, Banca Mondială îşi anunţa intenţia de a susţine Republica Moldova financiar în baza CSRS-ului cu o sumă de 135 milioane care trebuiau să fie orientate pentru mai multe domenii prioritare cum era stabilitatea economică, angajarea în cîmpul muncii, îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, diminuarea factorilor de risc şi altele.

În nota informativă la acest proiect de lege, pe care-l discutăm acum, dumneavoastră afirmaţi că acest Acord de finanţare care urmează să fie ratificat de Parlament va consolida sistemul de pensionare şi asistenţă socială, cu reformarea ulterioară a acestora.

Eu vreau să vă rog să îmi spuneţi dacă cunoaşteţi ceva concret despre acest sistem, reformarea sistemului de pensionare, în ce constă şi cînd putem noi să aşteptăm pentru că toţi aceşti ani s-a discutat despre necesitatea reformării, continuarea acelei reforme din 1999. Şi am vrea ca să ştim, să nu ne limităm doar la indexarea pensiilor anuale, ceea ce constituie o sumă foarte mizeră pentru pensionari.

Mulţumesc.

Doamna Nina Lupan:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Răspunsul este în felul următor. Acest credit nu este cu destinaţie. El este pentru susţinerea bugetară. Dar la acest Acord este anexată anexa 2, matricea de politici, şi acest credit va fi condiţionat. Adică, cu aceste condiţii care sînt în matrice. În cazul în care toate aceste condiţii vor fi executate, deci acest credit ne va fi dezbursat.

Deci aceasta nu va fi pentru pensionare cum dumneavoastră... el e pentru susţinerea bugetului la integral.

Doamna Valentina Stratan:

Doamnă ministru,

Nu afirm eu, afirmă nota informativă din proiect că va fi reformarea sistemului de pensionare.

Doamna Nina Lupan:

Corect.

Doamna Valentina Stratan:

Şi alocaţii sociale.

Doamna Nina Lupan:

Corect.

Doamna Valentina Stratan:

De aceea şi v-am întrebat în ce constă.

Doamna Nina Lupan:

Fiindcă cînd noi vorbim de susţinerea bugetară, se are în vedere inclusiv implementarea reformelor şi politicilor şi absolut în toate aceste ramuri indicate în matrice. Inclusiv acolo este şi sistemul financiar şi social, şi toate celelalte. Adică e un set de reforme.

Doamna Valentina Stratan:

Deci bine, am înţeles ca şi concluzie, adică aceasta nu va fi orientată şi aceasta reformă a sistemului de pensionare încă v-om aştepta-o mult. Adică, nu va fi o bază aceste alocări.

Doamna Nina Lupan:

Noi nu vom putea, nu, nu e corect, doamnă deputat.

Doamna Valentina Stratan:

Păi, nu trebuie să scrieţi în nota informativă cel puţin.

Doamna Nina Lupan:

Deci nu e corect. Noi nu putem să aşteptăm mult aceste reforme, fiindcă dacă noi nu vom veni cu politici, cu schimbări, cu modificări în reformele de pensionare noi, pur şi simplu, nu vom putea dezbursa acest credit.

Doamna Valentina Stratan:

Doamnă Lupan,

Atunci permiteţi-mi ultima întrebare, pentru că oricum va fi îndreptat spre eradicarea sărăciei. Dar sondajele arată că la baza sărăciei stau mai mulţi factori şi, desigur, în primul şi în primul rînd, veniturile insuficiente şi lipsa posibilităţii de angajare în cîmpul munci.

Deci spuneţi-mi, vă rog, dacă vor fi orientate, inclusiv în acest scop de eradicare a sărăciei, pentru crearea locurilor de muncă sau care va fi totuşi, concret, prin ce metode şi care vor fi criteriile de implementare pentru eradicarea sărăciei?

Doamna Nina Lupan:

Deci ce ţine de anume ceea ce menţionaţi dumneavoastră, eu cred că sărăcia este o definiţie, aşa, mai largă, fiindcă, într-adevăr, noi trebuie cu toate cele politici pe care le duce Guvernul în ultimul timp, cu îmbunătăţirea gestionării finanţelor publice, cu îmbunătăţirea administrării fiscale, cu atragerea diferitelor donatori, diferitelor surse externe prin aceasta, prin toate aceste măsuri deci se va contribui la reducerea sărăciei.

Adică, nu putem spune că anume Acordul acesta va contribui. El va contribui împreună cu celelalte politici şi măsuri implementate de Guvern.

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimată doamnă viceministru,

Eu cu referinţă la Raportul privind impactul CSRS în opinia cetăţenilor acum din iunie 2008, unde 59 la sută din respondenţi au apreciat realizarea politicilor greşită. 90 la sută s-au arătat nemulţumiţi de politicile cu impact direct asupra salariilor, 86 la sută de asigurarea cu locuri de muncă şi 88 la sută de politicele de combatere a sărăciei.

Mai bine zis, toate acestea merg pe o cale greşită. În opinia experţilor, realizarea strategiei de creştere a economiei şi reducere a sărăciei este apreciată cu efecte minore. Este cunoscut că, pentru realizarea CSRS, Guvernul a beneficiat de suportul donatorilor. Raportul despre realizarea CSRS aşa şi nu a venit în Parlament, de aceea noi nu putem să facem o analiză a raportului, luînd în consideraţie toţi anii care s-a lucrat la realizarea CSRS. De aceea eu aş avea două întrebări.

În  primul rînd, a evaluat Guvernul rezultatele Strategiei de creştere a economiei şi reducere a sărăciei în contextul impactului asupra cetăţenilor? Aceasta e prima întrebare. Vă rog. Este o evaluare oarecare.

Doamna Nina Lupan:

Este raport ce ţine de creşterea economică şi reducerea sărăciei, este asemenea raport şi vi l-om prezenta.

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar nu sînt făcute nişte evaluări ale rezultatului implementării Strategiei de creştere a economiei şi reducere a sărăciei pînă astăzi.

Doamna Nina Lupan:

Deci cum nu este? Vă spun încă o dată, este raportul în care sînt reflectate rezultatele. Deci vă prezentăm raportul în care sînt reflectate rezultatele.

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine. Şi, dacă îmi permiteţi, a doua întrebare. Care a fost totuşi costul total al Strategiei de creştere a economiei şi reducere a sărăciei şi care sînt sumele alocate de la bugetul de stat şi mijloacele alocate de către donatori pentru realizarea Strategiei?

Doamna Nina Lupan:

Deci această întrebare nu o să vă pot răspunde, dar vă prezint răspunsul în scris.

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, vă mulţumesc.

Vă rog.

Doamna Nina Lupan:

Deci vă prezint informaţia respectivă.

Domnul Marian Lupu:

Doamnă viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog comisia.

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că Acordul de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, proiectul privind al doilea credit destinat susţinerii reducerii sărăciei în Republica Moldova se încadrează în categoria acordurilor supuse examinării şi ratificării de către Parlament.

 Potrivit Acordului semnat la Chişinău la 2 iunie 2008 Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare va acorda Republicii Moldova un credit în valoare de 6,1 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a 10 milioane de dolari SUA, pentru consolidarea şi aprofundarea reformelor în scopul reducerii sărăciei.

Este de menţionat că creditul sus-nominalizat a fost planificat în Legea  bugetului pe anul 2008 în calitate de suport bugetar şi va fi debursat în întregime o dată cu intrarea în vigoare a Acordului. Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronunţîndu-se pentru ratificarea acestui Acord.

În contextul celor expuse, Comisia propune aprobarea proiectului de lege în primă lectură şi adoptarea acesta în a doua lectură.

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2027. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2027 este aprobat.

Fracţiunile parlamentare, lectura a doua? Ratificarea? De acord.

În condiţiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2027. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele, vă rog.

Numărătorii:

Sectorul nr.1 – 31.

Sectorul nr.2 – 27.

Sectorul nr.3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

59 de voturi “pro”. Împotrivă? Un vot. În condiţiile acestui bilanţ, proiectul de Lege nr.2027 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1696 privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

Guvernul.

Domnul Nicolae Eşanu – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul supus atenţiei dumneavoastră vine să contribuie la perfecţionarea legislaţiei Republicii Moldova în domeniul contracarării fenomenului traficului de fiinţe umane. Proiectul nu necesită cheltuieli financiare şi doar vine să concretizeze prevederile din legislaţia în vigoare şi să introducă unele clarităţi la capitolul “Organizarea migraţiei ilegale” şi să introducă răspunderea penală pentru traficul în scopul de cerşetorie.

Rog să susţineţi aprobarea proiectului.

Mulţumim.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog comisia.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.1696. Menţionăm că acest proiect a fost avizat pozitiv de către comisiile permanente, Direcţia juridică a Aparatului, cu unele propuneri şi amendamente care vor fi luate în consideraţie pentru lectura a doua.

În aceste condiţii, Comisia propune examinarea şi adoptarea proiectului de Lege nr.1696 în primă lectură.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1696. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Proiectul este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.1943 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului în organele vamale.

Guvernul.

Domnul Viorel Melnic – directorul general al Serviciului Vamal:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se prezintă spre atenţia dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciului în organele vamale. Acest proiect a fost generat de armonizarea legislaţiei naţionale la legislaţia europeană, mai cu seamă la Convenţia, la Declaraţia de la Ruşa, aprobată în 1993 de către Consiliul de cooperare vamal al Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

De asemenea, acest proiect este elaborat în scop de a diminua riscurile de corupţie în organele vamale. Acest proiect vizează, în principiu, 4 aspecte mai generale.

Primul aspect este acel de a face publicităţii disponibilităţile de locuri vacante în Serviciul Vamal, astfel încît persoanele care sînt cointeresate de a se angaja în organele vamale să poată avea acces direct la locurile şi posturile vacante din Serviciul Vamal, din organele vamale.

Al doilea element al acestui proiect este că el este elaborat în scopul evitării angajării persoanelor care, prin activitatea lor anterioară în Serviciul Vamal, au prejudiciat imaginea şi reputaţia Serviciului Vamal, astfel încît, după eliberarea lor pe faptul încălcării sau prejudicierii imaginii Serviciului Vamal, să nu mai poată fi reangajaţi.

Al treilea element al acestui proiect ţine nemijlocit de crearea condiţiilor de demoralizare şi de creare a unor protecţii a colaboratorilor vamali, deci în riscul care, eventual, apare pe parcursul activităţii sale în Serviciul Vamal şi astfel să creăm ca drept al colaboratorului vamal de a fi apărat şi protejat de diferite acţiuni care poate să denatureze şi să îl demoralizeze.

Şi al patrulea element în acest proiect este introducerea noilor responsabilităţi la articolele 15 şi 25 colaboratorilor vamali în exercitarea funcţiunilor sale.

Acestea, foarte pe scurt, au fost modificările propuse spre atenţia dumneavoastră. Rugăm susţinerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule director,

Punctul 3 din proiect alineatul (1) va avea următorul cuprins: deci “nu poate fi angajat în organele vamale persoana care a fost concediată anterior din Serviciul Vamal pentru fapte ilicite”. O faptă ilicită are consecinţe diferite. Şi, în acest caz, aceasta trebuie să stabilim foarte clar şi în cazul altor sancţiuni este o perioadă de restricţie, nu se poate pe viaţă de luat această decizie.

Pentru lectura a doua eu aş vrea sau propun ca să fie stipulat foarte clar în lege care sînt acele fapte, care sînt perioadele în care nu poate fi reangajat funcţionarul. Dacă acceptaţi sau aveţi altă.

Domnul Viorel Melnic:

Da, eu sînt de acord pentru a doua lectură să discutăm redacţia acestui punct.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Melnic,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de lege nominalizat prezentat de către Guvern şi vreau să vă spun că Comisia susţine acest proiect.

Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului au prezentat avizele pozitive cu unele propuneri şi obiecţii asupra acestuia. Propunerile şi obiecţiile respective, precum şi cele care vor fi expuse de deputaţi în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului, vor fi examinate şi raportate în cadrul examinării proiectului de lege în lectura a doua.

În temeiul celor relatate, Comisia propune examinarea şi adoptarea proiectului de lege în prima lectură.

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, supun votului aprobarea în prima lectură a proiectului de Lege nr.1943. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1943 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.2035 privind importul unor autovehicule.

Guvernul.

Domnul Iurie Munteanu – viceministru al economiei şi comerţului:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

În atenţia dumneavoastră se propune proiectul de Lege privind importul unor autovehicule, care presupune introducerea în ţară cu titlu de excepţie, cu scutirea de achitare a plăţilor drepturilor de import deci prin derogare de la Codul vamal, Codul fiscal şi Legea cu privire la tariful vamal, a 6 autovehicule. Două autovehicule pentru Baza auto a Aparatului Guvernului. Este vorba de două autoturisme, unul din ele aparţinînd Ambasadei Republicii Moldova în Republica Bielorusia. Şi al doilea – Ambasadei Republicii Moldova în Republica Ucraina.

Următoarele două autovehicule sînt două maşini pentru salubrizarea teritoriului, sînt cu titlu donaţii acordate municipiului Bălţi de către comunitatea înfrăţită a oraşului Lion Franţa şi încă un autovehicul pentru salubritatea teritoriului este oferit de către oraşul, comunitatea oraşului Langhinfeld oraşului Ungheni.

Solicităm aprobarea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Întrebări?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

O clipă vă rog.

Doamna Valentina Cuşnir:

Vreau să vă întreb referitor la cele care se importă pentru Baza auto a Aparatului Guvernului. După cîte înţeleg din nota informativă, sînt nişte autovehicule de la ambasadele noastre, din Bielorusia.

Domnul Iurie Munteanu:

Exact.

Doamna Valentina Cuşnir:

Ce, ele nu aparţin Republicii Moldova? De la cine şi cum, de ce  să le importăm?     

Domnul  Marian Lupu:

Bine, permiteţi-mi să vă explic eu, stimată colegă. Ele neapărat ţin ca proprietate, dar, fizic, ele sînt înregistrate în ţara destinaţiei. Iar cînd vin în ţară, ele trebuie să treacă regimul vamal respectiv. Iată de ce Guvernul a şi venit cu acest proiect.

Doamna Valentina Cuşnir:

Înseamnă că avem situaţie similară în diferite ambasade şi...

Domnul  Marian Lupu:

Deşi cînd va ajunge timpul maşinile să fie aduse acasă, va trebui toate să suporte aceeaşi procedură. Corect.

Doamna Valentina Cuşnir:

Le aducem odată şi.

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Munteanu,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat acest proiect de lege, îl susţine şi propune plenului Parlamentului să fie votat în ambele lecturi.

Vă mulţumesc. 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

Prima lectură, proiectul nr. 2035. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc.

Fracţiunile, în lectura a doua, de acord? Supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2035. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 15. 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

75 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2035 este aprobat în primă lectură.  

Proiectul de Lege nr.1622 pentru completarea şi modificarea Codului penal. Guvernul.

Stimaţi colegi,

Noi am şi numărat  voturile pentru a doua lectură. 

Domnul  Andrei Pogurschi – viceministru al afacerilor interne:

Stimate domnule Preşedinte...

Domnul  Marian Lupu:

Dacă eu am spus în prima, precizez: a fost şi prima şi după aceea a doua.

Continuăm. Vă rog.

Domnul  Andrei Pogurschi:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se prezintă spre examinare proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova. Acest proiect are ca scop perfecţionarea cadrului legislativ penal şi conformarea cu Convenţia Consiliului Europei din noiembrie 2001 privind criminalitatea informatică. Astfel, se propune completarea capitolului 11 din Codul penal “Infracţiuni în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor” cu şase articole noi, începînd cu 261 pînă la 261⁷ inclusiv, care vor prevedea răspunderea penală pentru producerea, importul, comercializarea şi punerea la dispoziţie sub orice altă formă ilegală a parolelor, codurilor sau alte date similare respectiv … acces.

Interceptarea ilegală a unor transmisiuni cu date informatice, alertarea integrităţii datelor informatice menţinute într-un sistem informaţional, perturbarea funcţionării sistemelor informaţionale, precum falsul de date şi frauda prin mijloace electronice.

Totodată, se propune completarea capitolului 6 din Codul penal “Infracţiuni contra patrimoniului”, cu articolele 196¹ şi 196², cu excluderea articolelor 273, 274 din acelaşi Cod privind recalificarea infracţiunilor în investigările în caz de răpire a mijloacelor din transport, inclusiv a celor cu tracţiune animală şi a animalelor de tracţiune. La elaborarea proiectului a fost analizată practica internaţională. S-au luat în consideraţie expunerile tuturor organelor şi instituţiilor interesate.

Solicităm  susţinerea şi adoptarea completărilor modificărilor respective.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări.

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule viceministru,

Această Convenţie a fost ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova.

Domnul  Andrei Pogurschi:

A fost ratificată.

Domnul Ion Pleşca:

A fost ratificată.

Domnule viceministru,

Această Convenţie a fost ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova?

Domnul  Andrei Pogurschi:

A fost ratificată. 

Domnul Ion Pleşca:

A fost ratificată, bine.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pentru precizări, mai mult cred că pentru lectura a doua, dar e important de precizat. Articolul 261³ alineatul (3). Probabil, trebuie de stabilit şi nu ştiu, trebuie de mers, probabil, pe text şi atunci cînd stipulăm normele respective, se referă toate la sistemul informaţional. Şi atunci alineatul (3), probabil, trebuie să aibă următorul cuprins: “Dobîndirea, comercializarea sau punerea la dispoziţie sub orice formă a datelor cu acces limitat dintr-un sistem informaţional”,  ca să nu lărgim norma.

Şi articolul 261⁶ – “Falsul de date”. Chiar din titlul articolului, falsul de date din sistemul informaţional, probabil.

Domnul  Andrei Pogurschi:

Informatice.

Domnul Vladimir Filat: 

Aşa trebuie să fie stabilit, căci atunci lărgim spectrul şi mai departe la acest articol “în vederea producerii unor consecinţe juridice”. Eu cred că noi trebuie să stabilim exact ce fel de consecinţe juridice, pentru că sînt consecinţe juridice de diferit ordin. Pentru precizare, ca să fie foarte clar, rog în stenogramă şi pentru lectura a doua.

Domnul  Andrei Pogurschi:

Mulţumim.

Este convenit deja şi cu Comisia parlamentară, inclusiv experţii care sînt şi deci vom rectifica noţiunile respective ce ţin …

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, alte întrebări nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc. 

Rog Comisia.

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi   a examinat proiectul de Lege nr.1622. A constatat că acest proiect de lege, elaborarea lui este determinată de necesitatea ajustării, armonizării legislaţiei naţionale la cerinţele normelor internaţionale. Acest proiect a fost avizat pozitiv de către comisiile permanente ale Parlamentului, Direcţia juridică a Aparatului. Au fost înaintate mai multe obiecţii, amendamente care vor fi examinate şi luate în consideraţie pentru lectura a doua. În aceste condiţii, Comisia propune plenului Parlamentului examinarea şi adoptarea, aprobarea proiectului de Lege nr.1622 în primă lectură.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebări? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.1622, aprobarea acestuia în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1622 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.909 privind anularea dobînzii şi penalităţii calculate Societăţii pe Acţiuni “Combinatul de Colectare şi Prelucrare a Cerealelor” din Făleşti. Iniţiativa colegului nostru domnul Ţurcan, pe cate îl invit la tribuna centrală pentru prezentarea iniţiativei. 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Iniţiativa în cauză are ca scop anularea penalităţilor şi dobînzilor ca rezultatul nerambursării la timp a unui credit istoric din anii 1993–1994. Suma creditului care a fost primit de către Combinatul de Colectare şi Prelucrare a Cerealelor din Făleşti constituie în sumă de 2 milioane 568. Din cauza neachitării cu această întreprindere la timp a debitorilor respectivi, care, ulterior, au fost lichidate, s-a creat situaţia cînd sînt, în mod permanent, generate aceste penalităţi şi calcularea dobînzilor.

Pînă la înaintarea acestei iniţiative, au fost solicitate opiniile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a Ministerului Finanţelor, care au considerat oportună menţinerea acestei iniţiative. S-a constatat, totodată, că această întreprindere, spre regret, din punct de vedere tehnic nu a fost inclusă în Hotărîrea de Guvern  din anul 1996, conform căruia beneficiarii de credite de acest gen au avut o facilitare în sensul anulării datoriilor respective. În aceste condiţii, se propune iniţiativa dată, avizul Guvernului este pozitiv, cu unele obiecţii care, din partea mea, ca autor, sînt acceptate.

În aceste condiţii, vă rog să susţineţi aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură şi, dacă nu vor fi alte obiecţii şi amendamente, şi adoptarea în lectura a doua.

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul Gheorghe Popa:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat această iniţiativă legislativă. Eu, din numele Comisiei, nu o să repet ceea ce a fost prezentat de autorul acestei iniţiative. Ţin doar să menţionez faptul că Combinatul de Colectare şi Prelucrare a Cerealelor din Făleşti nu a beneficiat de prevederile facilitare ale Hotărîrii Guvernului nr.225 din 19 aprilie 1996 cu privire la măsurile suplimentare pentru asigurarea populaţiei Republicii Moldova cu pîine şi finanţarea resurselor cerealiere de stat, care prevedea micşorarea datoriilor întreprinderilor din ramură a produselor cerealiere faţă de Ministerul Finanţelor a creditului acordat în perioada anilor 1993–1994 în urma cărora fostul Departament al produselor cerealiere trebuia să asigure formarea mijloacelor circulante proprii pentru achiziţionarea şi prelucrarea grîului alimentar din resursele de stat.

În contextul acestei hotărîri, Ministerul Finanţelor a remis Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi propunerea privind oportunitatea elaborării unui proiect de lege referitor la anularea dobînzilor şi penalităţilor.

În principiu, afirmăm că Guvernul Republicii Moldova a prezentat un aviz pozitiv şi consideră că proiectul de lege poate fi susţinut de către plenul Parlamentului, cu introducerea următoarelor modificări: la articolul 1 şi articolul 2 cifrele “1993”, “1996” să fie substituite cu cifrele “1993”, “1994”, deoarece creditul a fost acordat în perioada anilor 1993–1994, iar articolul 3 urmează a fi exclus, deoarece norma în cauză este prevăzută la articolul 20 din Cod fiscal. Cu modificările înaintate de Guvern şi cu acordul autorului, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune proiectul de lege spre adoptare în Parlament.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

Spuneţi, vă rog, dacă aţi examinat în Comisie avizul expertizei anticorupţie, cum este el? Ce spune acest aviz obligatoriu conform legislaţiei în vigoare. Iniţiativa este din martie 2008. Cred că a fost timp destul ca ea să fi supusă acestei expertizei. Care este conţinutul?

Domnul Gheorghe Popa:

Da, în cadrul şedinţei Comisiei am examinat şi acest aviz. Practic, Centrul se expune că nu, lipsesc adică elementele de coruptibilitate pe marginea acestei iniţiative legislative.

Doamna Valentina Cuşnir:

Aş vrea să-l văd şi eu, căci l-am căutat pe site-ul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi nu există. Şi nu a fost efectuată această expertiză.

Domnul Gheorghe Popa:

O să îl prezentăm.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Doamna Valentina Cuşnir:

Cred că o să vedem. Şi totuşi în careva cifre, care va fi efectul acestui proiect de lege asupra întreprinderii nominalizate? Cît, cum va ieşi din situaţie sau este ceea ce s-a întîmplat şi cu “Tehagroleasing” şi cu altele, pe care Preşedintele le va întoarce înapoi în Parlament. Şi de ce Guvernul nu a venit cu această iniţiativă?

Domnul Gheorghe Popa:

Da, vă răspund, doamnă deputat. Anularea dobînzilor şi penalităţilor pentru acest agent economic va îmbunătăţi considerabil situaţia economico-financiară şi va da posibilitate să activeze eficient pentru perioada următoare.

Doamna Valentina Cuşnir:

Acestea sînt vorbe goale, domnule raportor.

Eu v-am întrebat nişte cifre. Cît va fi şi ce va.

Domnul Gheorghe Popa:

Din nota informativă şi în raportul...

Doamna Valentina  Cuşnir:

M-am uitat eu în nota informativă.

Domnul Gheorghe Popa:

Eu nu v-am prezentat raportul integral, dar acolo sînt aduse cifrele respective şi puteţi să.

Doamna Valentina Cuşnir:

Am vrut să răspundeţi şi să audă toată lumea.

Domnul  Marian Lupu:

Doamna a vrut să mai citiţi o dată raportul, domnul Popa.

Doamna Valentina Cuşnir:

Nu tot.

Domnul  Marian Lupu:

Bine, eu vă mulţumesc.

De acord.

Doamna Valentina Cuşnir:

Dacă este pregătit, trebuia să spună două cuvinte.

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Mersi.

Domnul Gheorghe Popa:

O să spună data viitoare domnul Untilă.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.909, prima lectură. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Lectura a doua, fracţiunile. Deci, lectura a doua. În condiţiile raportului Comisiei de profil, cu propunerile înaintate de către Comisie şi acceptate de autor, supun votului adoptarea acestui proiect în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Aş vrea să aud şi rezultatele.

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 4.

Domnul  Marian Lupu:

64 de voturi “pro”. “Împotrivă” – 1 vot. Proiectul de Lege nr.909 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege... Staţi puţin.

Stimaţi colegi,

Am început cu două subiecte azi-dimineaţa cele mai complexe, cu rapoartele respective. Şi mi-a scăpat din vedere un lucru, la care aş vrea să revin acum. Vreau să vă anunţ că în săptămîna premărgătoare şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului şi-a sărbătorit ziua de naştere colegul nostru domnul Alexandru Jdanov şi propun să îl felicităm şi să îi dorim un foarte frumos la mulţi ani. (Aplauze.)

În al doilea rînd, am vrut să vă spun că după ora 14.00 şedinţa se defăşoară berechet. Şi m-am gîndit că poate nu este prea indicat să începem la 9 sau la 10 dimineaţa. Cel puţin este un subiect de examinare pentru viitor.

Proiectul de Lege nr.1955 cu privire la asigurarea construcţiei unui penitenciar.

Guvernul.  

Domnul Nicolae Eşanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În rezultatul analizei stării tehnice a penitenciarului numărul 13 Chişinău, s-a constatat că acesta nu poate fi supus reparaţiilor şi condiţiile de exploatare a acestuia nu corespund exigenţilor impuse faţă de asemenea instituţii şi s-a luat decizia de a asigura construcţia unui nou penitenciar, fiind alocat un teren în orăşelul Vatra, Chişinău.

Concomitent a fost efectuat studiul de fezabilitate a viitorului izolator de urmărire penală de către institutul “Urbanproiect”. Însă problema cea mai complicată rămîne identificarea surselor necesare pentru construcţia acestui penitenciar, avînd în vedere că în preţurile anului 2004 erau necesare 250 milioane de lei. În rezultatul analizei privind eventuale variante de construcţie a penitenciarului, inclusiv posibilitatea contractării unor credite la dobînzi preferenţiale s-a ajuns la concluzia că este posibilă de realizat construcţia acestui penitenciar prin transferul dreptului de proprietate asupra terenului pe care este amplasat în prezent penitenciarul nr.13  în schimbul construcţiei unui nou penitenciar de către un investitor, care urmează să fie selectat prin concurs.

În acest sens, este înaintat proiectul prezent de lege, care, la articolul 3, prevede această derogare de la prevederile legislaţiei în vigoare avînd în vedere că terenul pe care este amplasat penitenciarul face parte din domeniul public şi nu poate fi înstrăinat fără o derogare de la legislaţia în vigoare. În acelaşi timp, ţinînd cont de faptul că există o disproporţie între preţul terenului şi sumele necesare pentru asigurarea construcţiei penitenciarului, pentru a încerca să apropiem aceste valori, propunem să fie stipulat în lege că, prin derogare de la prevederile legislaţiei în vigoare, investitorul care va asigura construcţia acestui penitenciar să fie scutit de plata obligaţiilor fiscale.

În acelaşi timp, fiind necesar de a asigura un proces care ar exclude eventualele abuzuri în acest proces, s-a instituit un mecanism care prevede că toate impozitele şi taxele urmează să fie achitate de la buget, ulterior fiind restituite într-un termen de 45 de zile în baza documentelor, a căror listă este prevăzută în lege şi după aprobarea de către Guvern.

Considerăm că adoptarea acestui proiect de lege ne va permite să soluţionăm problema asigurării condiţiilor de detenţie care astăzi, cu părere de rău, nu sînt în conformitate cu standardele Consiliului Europei. Rog să susţineţi proiectul prezentat.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule viceministru,

Dar care este logica totuşi, expuneţi la vînzare, faceţi o licitaţie, apar 20 de concurenţi, se ridică preţul cît mai sus, se cumpără, se construieşte... de ce noi mergem pe o variantă de transmitere a drepturilor la proprietate, pînă la urmă, nici nu aţi spus cui cred că...

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci noi am analizat şi opţiunea pe care aţi prezentat-o dumneavoastră. Dar din toate analizele pe care le-au prezentat oricare specialist, suma maximă care ar putea fi încasată pe acest teren nu depăşeşte 7 milioane de euro. Pentru construcţia penitenciarului este nevoie de 30 milioane de euro. În măsura în care noi vom vinde acest teren şi vom încasa o sumă cu mult mai mică decît suma necesară pentru construcţia  unui penitenciar, noi ne vom afla într-o situaţie de pat, în măsura în care nu vom avea mijloace bugetare pentru a construi acest penitenciar.

Vreau să atrag atenţia asupra faptului că este foarte greu de imaginat că noi astăzi putem considera că există, eventual o să luăm un preţ foarte mare, ţinînd cont de faptul că penitenciarul urmează să fie reamplasat doar după construcţia noului penitenciar, care, conform celor, mai optimiste variante, va dura cel puţin doi ani de zile.

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar totuşi eu vreau să înţeleg, domnule viceministru, care e logica, ca cineva să cheltuie 30 de milioane de euro pentru construcţia unui obiect, dar înapoi să ia numai 7 milioane de euro. Care e logica?

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci pot să vă asigur că, deşi este evident că apar unele probleme de logică, noi nu am venit cu acest proiect în faţa Parlamentului, anterior consultărilor cu potenţialii investitori străini, care ar putea, eventual, să asigure construcţia acestui penitenciar. Eu înţeleg scepticismul, dar legea prevede foarte clar că va fi efectuată, va fi propus un concurs public în care, dacă este necesar, în cadrul Parlamentului, se poate de aprobat lista, dar vor fi incluşi inclusiv specialişti ai Consiliului Europei în domeniul penitenciarelor, care vor asigura selectarea în mod public.

Eu nu prea cred că o să fie foarte mulţi. Nu cred că o să fie foarte mulţi investitori, dar există interes din partea investitorilor străini. O să putem realiza? Eu nu pot garanta, cu părere de rău, astăzi că, într-adevăr, o să fie realizat acest proiect, ţinînd  cont că, într-adevăr, la prima vedere, este o disproporţie între preţul terenului şi suma necesară pentru construcţia unui penitenciar.

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu cred că istoria republicii nu va avea niciodată un astfel de specialist care ar putea prezenta legile în forma pe care o prezintă astăzi domnul Eşanu. Aceasta e o comoară pentru orice guvernare. Dar, domnul Eşanu, totuşi noi am mai avut proiecte de aşa fel de scutiri al taxelor, de scutire a accizelor ca Giurgiuleşti, care, pînă la urmă, nici pînă astăzi nu s-a importat nici o tonă de carburanţi şi nu s-a deschis nici o staţie PECO. Dar aceasta e o altă temă cred că şi pentru altă... Dar dumneavoastră... acesta este un precedent. Noi avem o abatere de la legislaţia în vigoare foarte serioasă astăzi. Dumneavoastră propuneţi un precedent, în genere, care va servi şi mai departe ca să facem abateri şi la obiecte, fiindcă noi mai avem necesităţi în ţara aceasta în afară de penitenciare. Mai avem de construit spitale, mai avem de construit, eu ştiu, stadioane ş.a.m.d.

De ce noi totuşi permitem aceste abateri de la lege şi dumneavoastră care sînteţi permanent... În primul rînd, pentru ca toate legile să fie respectate. Acum propuneţi, apăraţi, argumentaţi o perspectivă foarte proastă la implementarea acestei legi.

Domnul  Marian Lupu:

Păi, orice penitenciar este o perspectivă foarte proastă, stimate coleg.

Domnul Alexandru Oleinic:

Păi, depinde pentru cine, domnule Preşedinte. Dacă pentru acei care guvernează astăzi, cred că da. 

Domnul Nicolae Eşanu:

Dacă îmi permiteţi, la capitol este o abatere de la legislaţie. În primul rînd, este o derogare de la legislaţia în vigoare, deci nu putem să spunem că sîntem în prezenţa unei contradicţii, ci în prezenţa unei norme speciale, oportunitatea adoptării căreia, desigur, depinde de Parlament. Aş menţiona că nu este primul proiect în care este prevăzută scutirea. Parlamentul a fost adoptat, cu transmiterea în proprietate.

Domnul  Marian Lupu:

A mai fost în trecut.

Domnul Nicolae Eşanu:

Este unica variantă pe care noi o putem accepta pentru că...

Domnul  Marian Lupu:

Nu, nu, staţi, domnule ministru, în memoria mea, vreo 3 – 4 ani în urmă a mai fost aşa un precedent. Educaţia fizică, corect.

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Cu siguranţă, proiectul respectiv chiar dacă trezeşte multe semne de întrebare, el necesită a fi discutat în modul cel mai serios şi oricum problema penitenciarului urmează a fi rezolvată. Însă, domnule viceministru, citind foarte atent şi nota  informativă sau de argumentare, uitaţi-vă, am văzut aici nişte argumente, care pe mine m-au lăsat aşa un pic cum ar fi... această acţiune urmează să aibă, din cîte văd eu, şi un impact asupra mediului de afaceri.

Şi spuneţi construcţia noului penitenciar constituie un proiect de anvergură, care reprezenta o carte de vizită elocventă pentru atragerea investiţiilor şi demararea în perspectivă a altor proiecte similare în Republica Moldova.

Domnule viceministru,

Spuneţi, vă rog frumos, nu, dar este o întrebare poate întîmplător a apărut, eu nu spun în glumă. Dumneavoastră aveţi calculul, o strategie în domeniul respectiv ce urmează să faceţi ca, într-adevăr, condiţiile de detenţie să fie unele nu aşa cum sînt acum: degradante şi lipsite de orice normă.

Domnul Nicolae Eşanu:

Desigur, există o strategie de reformare a sistemului penitenciar. Ea este aprobată de către Guvern.

Domnul Vladimir Filat: 

Şi urmează să fie şi...

Domnul Nicolae Eşanu:

Cu părere de rău, constatăm că sîntem în întîrziere, adică finanţările, care trebuiau deja să meargă pentru reparaţia capitală a penitenciarelor, nu sînt alocate din cauza austerităţii bugetare. Dar noi încercăm să identificăm surse şi, în acest sens, putem aduce drept exemplu penitenciarul din Rusca, care a fost renovat şi este în perfectă concordanţă cu toate exigenţele internaţionale. Sîntem în căutarea mijloacelor în continuare pentru a încerca să asigurăm repararea, pentru că  sîntem conştienţi că din buget nu vin.

Pot să vă menţionez şi pentru acest proiect, în special ţinînd cont de scepticismul care o să fie aici, am încercat să identificăm şi am avut personal contacte cu reprezentanţii Băncii Consiliului Europei, care  acceptase chiar şi creditarea. Dar era vorba de o sumă mult mai mică decît cea necesară pentru penitenciar. Noi nu am riscat să începem construcţia, nefiind asigurată nici măcar jumătate din finanţare.

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule viceministru,

Noi înţelegem, dacă se poate un răspuns mai scurt un pic. Acum, da, pe voi vă aranjează în general să nu fie întrebări. Spuneţi, vă rog frumos, pentru clarificare, întrebare este de altfel, sumele nu ies din nici un calcul. Spuneţi că aţi reuşit să comercializaţi acest teren la un preţ de nu mai mult de 7 milioane de euro.

Avînd în vedere că este vorba de un hectar jumătate. După care spuneţi că, pentru a realiza proiectul care este în valoare de circa 30 de milioane de lei, aţi venit cu propunerea facilităţilor fiscale, euro, mă scuzaţi, 30 milioane de euro. Cu atît mai mult. Acum, avînd în vedere scutirile respective, care, în mare parte, reprezintă taxa pe valoarea adăugată. Şi este vorba de 20% şi aici dacă mai efectuăm un calcul, aşa cum ar trebui, suma ar fi şi mai mică în urma obţinerii facilităţilor de 6 milioane de lei. Deci şi mai mică decît 6 milioane, 7 cu 6 este o matematică simplă. 13 milioane, da?

Domnul Nicolae Eşanu:

Da.

Domnul Vladimir Filat: 

Diferenţa de 17 milioane euro, de unde va fi asigurată?

Domnul Nicolae Eşanu:

Pentru  realizarea acestui proiect nu este necesar de a asigura diferenţa. Deci logica acestui proiect este de a selecta un investitor care va accepta condiţiile pe care le impunem noi. În măsura în care nici un investitor nu va accepta, proiectul nu va putea fi realizat. Şi noi riscăm să avem o lege care nu se va implementa.

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule viceministru,

Mă scuzaţi … Pe noi ne interesează ca proiectul respectiv să fie implementat şi eu o spun foarte sincer. Şi în cazul în care proiectul urmează a fi implementabil, trebuie să fie o notă de fundamentare. Spre exemplu, diferenţa respectivă. Dacă dumneavoastră... aşa cum aţi spus parţial în Comisie, este vorba şi de granturi, este vorba şi de finanţări din exterior, şi partea respectivă va fi acoperită din alte surse nebugetare, atunci.

Domnul  Marian Lupu:

Nu cred. Eu cred în felul următor. Îmi pare, neştiind ce se ascunde în detalii... dar cred că aşa, lotul e ca lotul. Deci cel care vine, construieşte ceva şi vinde. Iată, de aici, probabil, şi îşi scoate diferenţa. Cam aceasta e. Eu ştiu? De unde să ştiu. 

Domnul Vladimir Filat: 

Noi vom vedea.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 2.

Domnul Vadim Mişin:

Спасибо. Я очень коротко. У меня такая ремарка. Дело в том, что этот законопроект воспринимается как сегодняшний. Он действительно к нам поступил сейчас, но этой проблемой мы занимаемся в Парламенте уже 6–7 лет. И вариант Кишиневского СИЗО мы начали изучать 6 лет назад, в том числе тот, который сегодня реально воплотился в законопроект и поступил к нам. Зря мы здесь пытаемся искать какую-то черную кошку в темной комнате. Единственная проблема в данном случае заключается в том, найдется ли вообще инвестор, который способен привлечь 16 миллионов евро на 2-3 года? То есть он должен вложить эти 16 миллионов, построить нам классный современный европейский СИЗО на 1600 осужденных в таком-то месте, и только через два-три года, то есть через срок, который он затратит на строительство, мы отдадим ему эти 1,5 гектара в центре города, подчеркиваю, отдадим. И когда мы здесь пытаемся оценить эти полтора гектара, а также оценить стоимость СИЗО, это не совсем корректно. Любой инвестор эти полтора гектара в центре города Кишинева будет рассматривать не как стоимость земли, а как перспективу строительства на этих 1,5 гектара, которое принесет ему конкретные дивиденды.

Я, например, говорю, что если сегодня он остановится на строительстве жилья, то получит не 16 миллионов евро, а 76 миллионов на этих полутора гектарах. То есть в принципе проект экономически абсолютно правильный и обоснованный. Единственная проблема в том, найдется ли инвестор, который способен привлечь 16 миллионов минимум на два года.

Дело в том, что нам дальше тянуть с Кишиневским СИЗО нельзя, вот органы знают, что это за СИЗО. В Кишиневском СИЗО сидят супердобросовестные люди, потому что там ногой можно выбить все решетки, там не нужны никакие инструменты, там здание на ладан дышит. Если сидящие в  СИЗО в один день все упрутся в двери, то все двери вылетят.

Я ничего не преувеличиваю, кишиневский СИЗО вообще не способен содержать заключенных. В отношении любого заключенного, который сегодня напишет в Европейский суд и заявит, что его содержат в нехороших условиях, Европейский суд мгновенно решит дело в его  пользу.  То есть тут речь идет о том, что у нас как у государства нет особого выбора. Мы в любом случае стоим перед дилеммой, когда надо немедленно выводить СИЗО из центра Кишинева и размещать его не в приспособленных сараях, а строить нормальный СИЗО, который соответствует европейским нормам и требованиям.

Поэтому я просто прошу коллег проникнуться этим вопросом, понять его и поддержать проект в первом чтении с тем, чтобы мы как можно быстрее дали возможность Правительству вести переговоры и реально решить эту проблему. Чем больше мы будем ее затягивать, тем хуже. Спасибо.

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr. 3.

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Domnule raportor,

Cum credeţi, pentru lectura a doua, acolo trebuie să introducem nişte limite cu înlesnirile? Căci acolo sînt înlesniri pentru toţi. Pentru constructorii, care vor deveni constructori, o să cîştige tenderul, trebuie de gîndit pentru lectura a doua.

Domnul Nicolae Eşanu:

Putem să ne gîndim, dar, în principiu, aici este vorba de taxele pe care ei o să le plătească în legătură cu penitenciarul. Şi, ţinînd cont că pentru toţi este evidentă disproporţia dintre valoarea terenului şi sumele necesare pentru construcţie, nu cred că este bine ca noi să nu acordăm în măsură deplină aceste scutiri, pentru că noi doar încercăm să apropiem. Într-adevăr, scepticismul este clar. Acest scepticism exista şi la noi, au fost şi echipe ale comisiei guvernamentale. Cînd se spune că...

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

E clar. Nu este cazul. Doar o recomandaţie şi am să rog, în cadrul comisiilor respective, acestea să fie examinate. În acest proiect de lege trebuie să fie cuprinse mecanismele de garanţii solide, ca să evităm posibilitatea sau să evităm eventualitatea cînd acel care cîştigă concursul intră în posesia terenului, nu duce pînă la capăt propriile angajamente cu construcţia penitenciarului. Deci, aceste lucruri trebuie să se conţină într-un mod foarte clar şi explicit.

Microfonul nr. 4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu presupun că, într-adevăr, se dă în exploatare noul penitenciar, atunci cînd locuitorii celui vechi trec dincolo. Desigur, stimaţi colegi, există suspiciuni, mai ales că în practica moldovenească s-au întîmplat fel de fel de lucruri, care s-au terminat cu mici şmecherii în cazuri similare. În acest caz, daţi să privim lucrurile acestea puţin altfel. În penitenciarul actual se află, îmi pare, 1600 de persoane. Noi ştim că 90, mai mult de 90 la sută din aceste persoane se duc acolo unele nevinovate şi ies de acolo cu tuberculoză, foarte mulţi, 90%.

Deci eu consider că aceasta este o acţiune umanitară, ca să creăm condiţii ca în Republica Moldova să apară un nou penitenciar. Bine, statul, este clar, nu are banii la dispoziţie ca să se ocupe de această construcţie. Prin urmare, eu mă gîndesc că cam toţi deputaţii din opoziţie de la guvernare trebuie să voteze, fiindcă, de fapt, se construieşte un pansionat, unde, te mai uiţi, poate să prindă bine pentru mulţi. Noi presupunem că acolo o să fie condiţii bune, aer condiţionat. De aceea, eu cred că trebuie să îl susţinem toţi.

Domnul Nicolae Eşanu:

Dacă îmi permiteţi, referitor la...

Domnul  Marian Lupu:

Nu, domnule ministru.

Domnul Diacov, a exprimat susţinerea de către Fracţiune a acestui proiect. Nu cere comentarii.

Mulţumesc. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

Domnul  Iurie Stoicov:  

Stimaţi domni deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege cu privire la asigurarea construcţiei unui penitenciar. Adoptarea acestei legi are ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie a persoanelor private de libertate. În realizarea acestui scop se propune transmiterea din domeniul public în domeniul privat, cu titlu de proprietate către un investitor a penitenciarului nr.13 din Chişinău, imobil situat pe strada Bernardazzi, nr.3, inclusiv terenul cu suprafaţa de 1,4 hectare, pe care este amplasat penitenciarul nr.13.

Proiectul a fost avizat pozitiv de către Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport  şi mijloace de informare în masă şi Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului.

Amendamentele înaintate de către Comisie şi deputaţi vor fi luate în vedere pentru lectura a doua.

În temeiul celor expuse se propune aprobarea proiectului de lege în primă lectură.       

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie?

Microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Pentru precizare. Unde urmează a fi construit penitenciarul?

Domnul  Iurie Stoicov:

În sectorul Vatra, Pruncul.

Domnul Vladimir Filat: 

Păi, dacă este să vorbim de Pruncul, atunci cunoaştem foarte bine care este situaţia acolo. Dacă cineva nu cunoaşte, atunci pot să vă spun că, anume aceea ce a menţionat şi domnul Diacov, zona respectivă este una mlăştinoasă şi este şi motiv de ce nu aici, la penitenciarul acesta, dar acolo, la Pruncul este şi motiv de ce apare şi tuberculoza, şi alte îmbolnăviri. Poate vizavi de locaţie urmează de mai gîndit  şi dacă este să construim şi ca amplasamentul acestei...

Domnul  Iurie Stoicov:

Nu, eu cred că dumnealui a înţeles că nu în penitenciarul care este în prezent. Acesta este un sector aparte, în alt...

Domnul Vladimir Filat: 

Eu înţeleg, dar în aceeaşi zonă.

Domnul  Iurie Stoicov:

Aceasta e pe seama specialiştilor, se vor clarifica ei.

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Domnul viceministru, are să ne spună ceva la acest subiect.

Microfonul nr. 1.

Domnul Nicolae Eşanu:

Mulţumim.

Deci terenul este identificat demult. Nu este vorba de un teren mlăştinos. Există deja un studiu de fezabilitate efectuat de Institutul de proiectări “Urbanproiect”. Deci construcţia penitenciarului în zona respectivă nu ridică nici un semn de întrebare.

Mulţumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Penitenciarul, proiectul nr.1955, prima lectură. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog să voteze. Majoritatea. Proiectul de Lege nr.1955 este aprobat în primă lectură. Fracţiunile, lectura a doua, obiecţii? Nu sînt.  

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1955. Mai sînt? Mai sînt. Dacă mai sînt, le discutaţi, vă rog.

Deci, stimaţi colegi, proiectul de Lege nr.1955 este aprobat în primă lectură.

Sîntem la ora 15.02. Ora întrebărilor. Pentru început voi invita reprezentanţii Guvernului, care vin cu răspunsuri la întrebările deputaţilor, primul fiind domnul Iurie Munteanu, viceministru al economiei şi comerţului. Vine cu răspuns la întrebarea domnului Klipii. Creşterea preţurilor şi valuta naţională. Să procedăm în felul următor. Din momentul în care omul a venit, chiar dacă autorul nu este, a spus, s-a pus în stenogramă, la revedere. Fiindcă, în acest caz, să îl gonim şi joia  viitoare încoace? Eu cred că, în acest caz, dăm dovadă de respect pentru acei care au venit.

Domnule Munteanu, vă rog.

Anunţ, vă rog, microfonul nr. 3.

Domnul  Iurie Stoicov:

Pentru deputaţii din Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică, rog, peste o oră după finalul şedinţei o să fie şedinţa Comisiei.

Domnul  Marian Lupu:

Peste o oră. Deci, la finele şedinţei.

Domnul Iurie Munteanu:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Scumpirea la începutul lunii iunie curent a mărfurilor de larg consum se datorează factorilor externi şi interni, după cum cunoaşteţi. Această tendinţă se păstrează şi în regiune. Aceleaşi trenduri noi le observăm în România, în Ucraina şi în ţările CSI-ului, în special Rusia. Printre factorii externi se numără majorarea preţurilor mondiale la resursele energetice, inclusiv carburanţi, cererea vădită pentru combustibili, creşterea populaţiei pe plan mondial.

Factorii interni includ condiţiile climaterice nefavorabile din anul precedent, care au redus cantităţile produselor recoltate, şi, spre regret, unele momente speculative ce ţin de majorările neargumentate ale preţurilor de consum la produsele de cerere curentă, aşa ca zahărul, orezul, uleiul vegetal şi altele. Deci problema preţurilor curente este permanent în vizorul Guvernului şi, în această ordine de idei, pe 4 iunie curent, la Guvern a fost examinat raportul de sinteză privind majorarea preţurilor în ceea ce priveşte îndeosebi mărfurile alimentare. În rezultatul examinării acestui raport de sinteză, s-a propus şi s-au aprobat modificări în hotărîrile Guvernului nr. 547 din 4 august 1995, prin care crupele, pastele făinoase, orezul şi hrişca au fost incluse în reglementările de preţ din partea statului.

Concomitent, s-a luat decizia de a înăspri controlul din partea statului privind respectarea normelor şi prevederilor ce ţin de adaosul comercial. În această ordine de idei, instituţii responsabile de controlul preţurilor pe piaţa internă au fost desemnate Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. În ceea ce priveşte efectuarea misiunilor de control din partea acestor instituţii, acestea s-au început cu piaţa cimentului. Şi apoi a urmat piaţa zahărului. Deci, conform informaţiei parvenite de la instituţiile respective în perioada 30 iunie, ca exemplu, au fost sancţionaţi 53 de agenţi economici, care practicau comerţul cu zahăr, fără respectarea normelor legale, suma amenzilor constituind circa 100 mii de lei. La momentul actual, controlul respectiv se efectuează în piaţa orezului. Vreau să menţionez că, urmare a activităţilor şi în special urmare a misiunilor de control la care m-am referit, deci preţurile la produsele de larg consum, practic, au revenit la nivelul începutul lunii iunie. În ceea ce priveşte mecanismul de formare a preţurilor de consum la produsele alimentare, o pondere majoră în preţul final al acestora îl deţine materia primă, care este, în majoritatea cazurilor, de origine autohtonă. Este vorba de pînă la 70 la sută.

În această ordine de idei, întru stimularea producătorilor agricoli susţinem propunerea de a acorda în continuare suport financiar producătorilor autohtoni. Ca exemplu, de la începutul anului deja au fost distribuite aproape 3,5 mii tone de combustibil  producătorilor agricoli, reieşind  din rata 5 litri pe hectar. Acest efort va continua ulterior în zona secerişului. Da, vreau să vă spun, vreau să adaug că Guvernul, permanent, în special Ministerul Economiei şi Comerţului contorizează permanent preţurile pe piaţa mărfurilor de consum. Este vorba de monitorizarea, practic, zilnică.

Ministerul Economiei şi Comerţului a deschis o linie de permise speciale la care se fixează toate semnalele în ceea ce priveşte majorarea neargumentată a preţului la mărfurile de larg consum pe întregul teritoriu al republicii.

În ceea ce priveşte schimbul, cursul de schimb al monedei naţionale. Da, într-adevăr, leul este apreciat în ultimul timp, este vorba de o apreciere 9,4 la sută faţă de dolarul american şi de 4,2 la sută faţă de euro, cauza principală fiind intrările crescînde de valută din străinătate şi, respectiv, situaţia pe piaţa valutară vizavi de dolarul american pe pieţele interbancare internaţionale.

În această ordine de idei, s-au luat un şir de măsuri inclusiv intervenţia Băncii Naţionale pe piaţa interbancară  a crescut considerabil. În ultimele luni, Banca Naţională a procurat 509,1 milioane de lei pe piaţa interbancară, practic de 5,7 ori mai mult decît în perioada corespunzătoare a anului precedent.

Ca urmare, rata mai mult sau mai puţin se stabilizează, iar nivelul de rezerve al valutei străine la Banca Naţională a crescut pînă la 1,45 miliarde de dolari, majorîndu-se cu circa de 1,7 ori faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. Acestea sînt măsurile care ţin de mediul scurt. La măsurile de mediu şi lung eu m-am referit data trecută răspunzînd la o întrebare analogică.

Eu vorbesc despre creşterea capacităţii de producţie a sectorului real naţional. Ştim cu toţii că Guvernul depune eforturi în vederea creşterii capacităţii de export, ceea ce respectiv va da rezultatele pozitive în ceea ce priveşte combaterea inflaţiei prin punerea în funcţiune a factorilor de producţie, care contribuie, în primul rînd, la creşterea ratei inflaţiei, cum este forţa de muncă a noastră locală, a cărei productivitate este încă destul de joasă la nivel regional. Guvernul, implementînd diferite instrumente, prin care se contribuie la creşterea productivităţii acesteia, pînă la urmă. Ca obiectiv urmăreşte anume, printre altele, şi combaterea inflaţiei în termen mediu. Tot.

Doamna  Maria Postoico:

Vă mulţumim, domnule viceministru.

Luaţi loc.  La tribuna centrală se invită domnul Valentin Crudu, viceministru al educaţiei şi tineretului, în legătură cu interpelarea doamnei deputat Vitalia Pavlicenco, cu referire la politizarea copiilor din taberele de copii.

Domnul Valentin Crudu – viceministru al educaţiei ţi tineretului:

Mulţumesc frumos, doamnă vicepreşedinte.

Onorat Parlament,

Stimaţi colegi,

Referitor la interpelarea doamnei deputat Vitalia Pavlicenco, Ministerul Educaţiei şi Tineretului a investigat ambele cazuri şi vreau să vă comunic că cu privire la persecutarea profesorilor şi elevilor din instituţia de învăţămînt din oraşul Durleşti lucrurile nu s-au adeverit. Este adevărat că în timpul sărbătorii consacrate Zilei înverzirii spaţiilor verzi, în oraşul Durleşti copiii au participat la această manifestare.

Este adevărat că domnul director al Direcţiei de învăţămînt din sectorul Buiucani a avertizat doamna director despre faptul că elevii lucrau în această zi în tricouri şi în chipiuri, care făceau reclamă unui partid politic. În rest, lucrurile nu s-au adeverit.

Cu referinţă la primirea copiilor în rîndurile Organizaţiei Pionereşti în Tabăra de Odihnă “Prietenia” din Horeştii de Sus, ministerul iarăşi informează că, într-adevăr, la data de 17 iunie 2008, la deschiderea solemnă a turului întîi, în cadrul careului solemn, la solicitările copiilor şi a părinţilor, au fost primiţi în rîndurile organizaţiei scout-ilor 21 de copii şi în rîndul organizaţiei pionereşti – 7 copii. Astfel, întru excluderea situaţiilor de bulversare a legislaţiei, ministerul, în cadrul întrunirii recente cu şefii direcţiilor generale raionale municipale ale învăţămîntului, tineretului şi sportului au atenţionat asupra necesităţii de respectare a prevederilor legale, o obligaţiunilor funcţionale şi a normelor etice de către manageri şi cadrele didactice, angajate în tabăra de odihnă. Răspunsul a fost prezentat doamnei deputat şi în scris.

Doamna  Maria Postoico:

A doua interpelare referitor la planul  de optimizare, da, a instituţiilor de învăţămînt. Da, poftim.

Domnul Valentin Crudu:

Onorat Parlament,

Şi cu interpelarea a doua din partea doamnei deputat Jalbă. Dumneaei, într-o interpelare, a abordat trei subiecte. Eu am să mă strădui să vă informez succint despre optimizarea reţelei instituţiilor de învăţămînt preuniversitar. Este vorba că în prezent este elaborată o variantă preliminară a strategiei de optimizare a reţelei instituţiilor de învăţămînt secundar general, a cărei definitivare este programată către  finele anului 2010 şi ea se va realiza doar în dependenţă de rezultatele pilotării şi ale unui studiu aprofundat de fezabilitate privind reţeaua instituţiilor de învăţămînt secundar general.

Aşadar, orice decizie de reorganizare a reţelei de şcoli va aparţine, în ultimă instanţă, comunităţilor şi autorităţilor administraţiei publice locale în dependenţă de posibilităţile întreţinerii instituţiilor şi asigurării unor servicii educaţionale de calitate.

Ministerul Educaţiei şi Tineretului va urmări ca acest proces să decurgă în limitele legislaţiei în vigoare, să răspundă atît aşteptărilor statului, cît şi ale cetăţenilor pe cît e posibil. Să  nu fie afectat psihologic şi să nu provoace prejudicii morale sistemului de învăţămînt, părinţilor, copiilor şi întregii societăţi. Şi vizavi de proiectul Codului educaţional al Republicii Moldova vreau să vă informez că, la momentul actual, el este actualizat şi remis spre avizare tuturor ministerelor.

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.       

Doamna Zoia Jalbă:

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc mult pentru răspuns. Am primit şi eu răspunsul  în scris detaliat. În ceea ce priveşte optimizarea reţelei instituţiilor de învăţămînt, am văzut că este şi în programul SCERS, este vorba de două raioane. Dar mă interesează dacă va fi pentru anul 2008 acest lucru. Şi mai vorbeam eu în interpelarea mea, dacă se vor afla cadre didactice, care vor fi disponibilizate pentru că de aceasta v-am întrebat, pentru că sînt întrebată şi eu, la rîndul meu. Cadrele didactice, învăţătorii înţeleg în felul acesta, că vor rămîne fără lucru. Mai ales cadrele didactice din satele mici, unde şi numărul de copii este mai mic.

Domnul  Valentin Crudu:  

Deci, da, într-adevăr ministerul  iniţiază pilotarea optimizării reţelei instituţiilor de învăţămînt secundar general în două raioane. Este vorba de raioanele Rîşcani şi raioanele Căuşeni. Avem consimţămîntul autorităţilor locale în pilotare. Vreau să vă comunic că pilotarea va începe pe parcursul anului de studii 2009. Deci, nu se va începe de la 1 septembrie.

Sîntem foarte conştienţi de faptul că orice optimizare, probabil, prevede şi careva reorganizări, posibil şi careva reduceri. De aceea, noi o să încercăm să ne grăbim încet. Astfel, să nu bulversăm societatea pedagogică. Şi, din acest motiv, noi şi ne-am propus, mai întîi, să încercăm să pilotăm un model în aceste două raioane, pentru a putea propune către anul 2010 întregii ţări această formulă.

Doamna Zoia Jalbă:

Mulţumesc.

Noi vorbeam aici  despre programul “Salt”. Mi-aţi răspuns aici. Vreau să vă spun că o săptămînă în urmă am avut o întrevedere cu managerii mai multor şcoli din raionul Orhei. Este vorba de 12 instituţii preuniversitare în care situaţia în ceea ce priveşte asigurarea cu tehnică de calcul este una foarte proastă, acolo se află computerele “Pentium –1”, vasăzică, în unele instituţii din zece funcţionează unul, în altele – două ş.a.m.d. Este vorba despre acest program “Salt” care a început, dacă nu greşesc eu, în anul 2005 şi, desigur, că este în derulare. Dar situaţia în şcoli este încă foarte proastă în aceste condiţii.

Şi am mai invocat aici următorul lucru că sindicatele din învăţămînt au anunţat că vor purcede la proteste la începutul lunii august. Dacă sînteţi la curent cu acest lucru şi sînteţi pregătiţi pentru această situaţie în caz dacă ei...

Domnul Valentin Crudu:

Vreau să vă comunic că sindicatele, într-adevăr, au avut acum, pe parcursul lunii iunie, mai multe întruniri la nivel de ramură, să zicem, unde eu personal am participat la una din şedinţe şi nu am fost avertizat de faptul că se pregătesc careva, eu ştiu, acţiuni de protest, să zicem.

Cert este că astăzi Ministerul Educaţiei şi Tineretului este pe ultima sută de metri de a finisa anul de studii 2007–2008, ne pregătim pentru următorul an de studii. Am avut întrevederi cu toţi responsabilii din teritorii, nu am fost sesizaţi la capitolul respectiv că deci se încearcă.

Doamna Zoia Jalbă:

Se prevede aşa ceva.

Vă mulţumesc.

Domnul Valentin Crudu:

Vizavi de programul “SALT”, deci noi v-am informat că este foarte complicat, doamnă deputat, ca, pe parcursul a doi ani de zile, să dotăm cu calculatoare toate acele 1600 de unităţi de învăţămînt secundar general. Dar este îndeplinit primul pas, prima sarcină care a fost pusă ca să dotăm cîte un laborator în toate liceele din ţara.

Astăzi, acele 460 de licee au primit toate cîte un laborator a cîte 11 calculatoare. Şi ne bucură faptul că s-a reuşit, pe parcursul anului 2006–2007, să fie conectate toate unităţile de învăţămînt secundar general la Internet. Ştim că mai avem de lucru la capitolul respectiv. Pînă la 1 septembrie vor mai veni în şcoli încă 2 mii de calculatoare, deja 1200 sînt repartizate.

Doamna Zoia Jalbă:

Am sesizat acest lucru.

Domnul Valentin Crudu:

Şi pentru anul viitor ne propunem să trecem şi la următoarea treaptă: dotarea cu tehnică de calcul a gimnaziilor.

Doamna  Zoia Jalbă:

Eu vă mulţumesc.

Probabil, programul despre care vorbim noi trebuie să se numească altfel, nu “Salt”. A fost prea îndrăzneaţă această denumire, de aceea nici nu putem realiza aşa cum se cuvine.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Valentin Crudu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Vă mulţumim mult.

Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Eu am două interpelări. Prima interpelare este adresată doamnei Prim-ministru Zinaida Greceanîi. Din mai multe surse de informaţii în anul 2007 Administraţia aviaţiei civile, cum şi conducerea Aeroportului Internaţional Chişinău au semnat un contract de atragere a unui credit de la o companie privată din Israel, în sumă de 26 milioane de dolari pentru procurarea utilajului destinat consolidării securităţii aeroportului.

Paralel, au fost sau se duc negocieri cu Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare pentru atragerea, de asemenea, a unui credit. Se vorbeşte de cifra de pînă la 45 milioane de dolari pentru construcţia unei noi piste a aeroportului.

Rugămintea mea este şi doresc să primesc informaţie de la tribuna Parlamentului despre aceste contracte. Au fost coordonate aceste contracte cu conducerea Guvernului, cu Ministerul Finanţelor, cine a semnat şi din numele cui a semnat aceste contracte de atragere a creditului. Şi fiindcă la momentul actual Administraţia civilă de stat este lichidată, conducerea nu există, acei care au semnat, şi eu cred că Guvernul ar trebui să lămurească în această întrebare.

Aştept răspuns de la tribuna centrală.

Şi a doua. Repetat, de cîteva ori mă adresez domnului ministru al culturii şi turismului Artur Cozma, ca totuşi să fie prezent în Parlament, de la tribună să primesc răspuns la interpelarea legată de adresarea unui grup mare de locuitori din satul Ivancea din raionul Orhei.

Eu cred că săptămîna viitoare este ultima şedinţă, Ora Guvernului, cînd domnul ministru trebuie să reabiliteze. În caz contrar, eu mă adresez conducerii Parlamentului să aibă o discuţie cu conducerea Guvernului, pentru ca miniştrii să fie disciplinaţi la acest domeniu.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

În primul rînd, stimată doamnă Preşedinte, şi pentru secretariat, avînd în vedere că săptămîna viitoare este ultima zi de şedinţă, ultima zi de joi, ultima oră a Guvernului, rog respectuos să asiguraţi prezentarea răspunsurilor la interpelările adresate anterior de către mine.

Şi mă refer la interpelarea adresată Procuraturii Generale, Agenţiei pentru Protecţia Concurenţei vizavi de distribuirea a 11 mii tone grîu alimentar către “Franzeluţa” şi Combinatul de Panificaţie Bălţi din ajutoare umanitare şi răspuns la întrebarea adresată Ministerului Finanţelor vizavi de rezultatul sau totalizarea amnistiei fiscale, legalizarea capitalului şi introducerii cotei zero la impozitul reinvestit.

Şi acum două întrebări. Prima este adresată domnului ministru al reintegrării Vasile Şova. Rog ca în şedinţa de joia viitoare să fie prezentat un raport asupra situaţiei în problema transnistreană. Cu detalii şi cu confirmări sau infirmări asupra situaţiei care a apărut  vizavi de aprecierile date de dumnealui şi de mesajele transmise şi ulterior reluate în presă. Rog ca această prezenţă să fie asigurată şi informaţia prezentată complex.

A doua întrebare o adresez  Guvernului. Cer o informaţie amplă detaliată vizavi de ajutoarele umanitare care au venit în Republica Moldova. Rog ca această informaţie să fie structurată, ţară donatoare sau donator şi destinaţia acestor ajutoare umanitare. Şi rugămintea este ca această informaţie să fie structurată şi sub forma acestor ajutoare materiale, pe categorii de produse. Dacă este vorba de mijloace financiare, atunci în valuta respectivă.

Rog ca această informaţie să fie prezentată în scris, în procedura regulamentară.

Mulţumesc frumos.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

Domnul  Gheorghe Popa:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Prima adresare o fac Procuraturii Generale, Ministerului Administraţiei Publice Locale. Ea este determinată de situaţia creată la Grădiniţa de Copii din satul Şamalia, raionul Cantemir, o clădire de tip... cu două etaje, frecventată de 50 – 60 de copii.

Din cauza acoperişului care curge de mai bine de două luni de zile grădiniţa este deconectată de la energia electrică, nu este aprovizionată cu gaze în butelii, fapt care a condus la formarea artificială a unor dificultăţi la pregătirea hranei pentru copilaşi, înrăutăţind considerabil alimentarea lor.

La multiplele adresări orale şi în scris a şefei acestei grădiniţe către primarul satului, aleasă pe lista “Alianţei «Moldova Noastră»”, absolut tot i se refuză categoric. Spre regret, nici un fel de măsuri eficiente în vederea ameliorării situaţiei create la această instituţie nu au fost întreprinse nici de conducerea de vîrf a raionului. Mai mult decît atît, în formă orală i s-a propus să închidă această grădiniţă şi să nu se mai adreseze în celelalte instanţe.

Consider absolut ilegal comportamentul incorect faţă de şefa acestei instituţii atît din partea primarului, cît şi din partea conducerii de vîrf a raionului, ameninţînd-o că o va elibera din funcţie pentru samavolnicia legată de închiderea grădiniţei de copii, situaţie creată de ei înşişi.

Solicit investigarea acestui caz ieşit din comun şi aprecierea gradului de responsabilitate a persoanelor cu funcţii de răspundere a organelor administraţiei publice locale, atît de nivelul întîi, cît şi doi şi tragerea la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Răspunsul îl solicit în scris.

Şi a doua interpelare este adresată Procuraturii Generale. Solicit investigarea cazului de falsificare a procesului-verbal pentru înaintarea candidaturilor din partea colectivului instituţiilor medico-sanitare publice Cantemir în componenţa Comisiei republicane de concurs pentru ocuparea locurilor vacante la funcţiile de directori medicali.

Este clar că acest lucru a fost făcut intenţionat, pentru a influenţa asupra rezultatelor concursului. Solicit investigarea persoanelor, identificarea persoanelor cu funcţii de răspundere, care au făcut aceste falsificări şi tragerea lor la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Răspunsul îl solicit în scris.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Aş vrea să vă întreb, doamnă Preşedinte al şedinţei, cel puţin să îmi spuneţi, de ce nu a venit nimeni de la Guvern să îmi răspundă la interpelarea adresată joia trecută, care se referea la asigurarea cu spaţiu locativ sau la plata pentru chirie pentru judecători, procurori şi colaboratori de poliţie?

Mai mult decît atît, au mai rămas şi multe interpelări de ale mele fără răspuns, în special ce se întîmplă cu bonurile patrimoniale, din care motiv le reiterez pentru joia viitoare. Dar dumneavoastră, cel puţin, trebuie să îmi spuneţi că nu vine, că va veni joia viitoare sau ce se întîmplă. Nu trebuie să treceţi, aşa, cu vederea să staţi acolo în Prezidiu şi să staţi liniştiţi, fără să anunţaţi deputaţii ce s-a întîmplat.

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Nu s-a întîmplat nimic, doamnă Cuşnir. Toţi, acea informaţie pe care o avem, aceea v-o prezentăn şi dumneavoastră. Deci de altă informaţie nu dispunem şi este clar, şi aţi reiterat întrebarea încă o dată.

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

O întrebare doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi. O parte componentă a Complexului hidroenergetic din oraşul Novodnestrovsk, raionul Secureni, regiunea Cernăuţi, Ucraina parţial este amplasată pe teritoriul Republicii Moldova.

Prin Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSSM nr.372 din 12 septembrie 1981 cu privire la atribuirea şi utilizarea pămîntului pentru construcţia barajului menţionat, au fost atribuite 17,35 hectare de pămînt direcţiei Complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk în curs de construcţie, care era subordonată Ministerului Energeticii şi Electrificării al fostei URSS.

Conform prevederilor articolului 2 din Acordul cu privire la recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementarea raportului de proprietate din 11 august 1994, dreptul de proprietate al Ucrainei asupra patrimoniului menţionat poate fi recunoscut, dacă întreprinderea dată, la momentul destrămării fostei URSS, se afla în subordinea organelor administraţiei de stat al Ucrainei. Documentele care ar elucida subordonarea republicană a agentului economic nu au fost prezentate.

Conform Hotărîrii Consiliului de Miniştri al fostei URSS cu privire la dezvoltarea complexelor hidroelectrice şi de acumulare pentru anii 1981, 1990, asigurarea construcţiei şi darea în exploatare a Complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk a fost pusă în sarcina Ministerului Energeticii şi Electrificării al fostei URSS.

Conform punctului 3 al acestei hotărîri, alocarea mijloacelor financiare necesare pentru construcţia obiectelor menţionate a fost pusă în sarcina Comitetului de stat pentru planificare al fostei URSS şi Ministerului Energeticii şi Electrificării al fostei Uniuni, adică sarcina bugetului fostei URSS.

În cazul în care Republica Moldova va recunoaşte dreptul de proprietate al Ucrainei asupra obiectului în cauză acest fapt va fi calificat ca o încălcare a Codului cu privire la recunoaşterea reciprocă a dreptului şi reglementarea raportului de proprietate din 11 august 1994.

Astfel, rog, stimată doamnă Prim-ministru, să îmi prezentaţi informaţia în şedinţa plenară despre următoarele.

Prima. Ce fel de documente a prezentat Ucraina pentru a demonstra apartenenţa patrimonială a Complexului hidroenergetic din oraşul Novodnestrovsk, Ucraina? Rog să îmi fie prezentate copiile de pe documente.

Doi. Care sînt măsurile întreprinse de Guvernul Republicii Moldova pentru a încheia un acord cu Guvernul Ucrainei care ar soluţiona chestiuni ce ţin de reglementarea relaţiilor de proprietate asupra patrimoniului complexului şi a condiţiilor de exploatare comună a Complexului hidroenergetic din oraşul Novodnestrovsk, Ucraina.

Trei. Va fi cedată partea patrimoniului Complexului hidroenergetic din oraşul Novodnestrovsk, Ucraina, care aparţine Republicii Moldova, în schimbul menţinerii unei creşteri temperate a tarifelor la energia electrică importată din Ucraina pînă la alegerile parlamentare din 2009?

Mulţumesc.

Doamna Maria Postoico:

Stimaţi colegi,

Alte solicitări nu sînt înregistrate. Deci, în aceste condiţii, anunţ şedinţa de astăzi închisă. Următoarea şedinţă va avea loc mîine, la ora 9.00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.30. 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.