version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VIII-a ORDINARĂ OCTOMBRIE 2008

Şedinţa din ziua de 3 octombrie 2008

(STENOGRAMA)

Sumar

 

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2424 privind completarea articolului 5 din Legea nr.1466-XIII din 29 ianuarie 1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe.

3. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2309 pentru acceptarea Amendamentului la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES).

4. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2308 pentru aprobarea Declaraţiei Comune privind Instituirea Consiliului Regional de Cooperare.

5. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1705 pentru modificarea unor acte legislative (Legea cu privire la întreprinderea de stat art.7, Legea salarizării art.24).

6. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.882 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea salarizării art.2, 3, 31 ş.a.; Codul muncii al Republicii Moldova art.129, 130, 134 ş.a.).

7. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2384 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi modul de vînzarecumpărare a pămîntului.

8. Dezbaterea şi aprobarea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor Parlamentului Republicii Moldova din 9 17 octombrie 2008.

9. Declaraţia doamnei deputat Valentina Cuşnir.

10. Declaraţia domnului deputat Leonid Bujor Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră.

 

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Iurie Roşca, vicepreşedinte al Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 87 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Maria Postoico, Valeriu Calmaţui, Arcadi Pasecinic, Vlad Cubreacov, Dumitru Diacov în delegaţie; Ivan Banari la cerere; Eva Gudumac, Valentina Stratan din motive de sănătate; Serafima Borgan, Gheorghe Musteaţă, Vladimir Panfilov, Lora Grosu, Igor Klipii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Rog să vă ocupaţi locurile.

Bună dimineaţa.

Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Stimaţi colegi,

Puţin anticipînd în timp lucrurile, vreau să pun în evidenţă faptul că ziua de 5 octombrie este o zi care marchează Ziua mondială a profesorilor şi Ziua profesională a lucrătorilor din învăţămînt. Cu acest foarte frumos prilej, toţi împreună cu dumneavoastră, în numele Parlamentului Republicii Moldova, propun să adresăm cele mai sincere felicitări şi urări de bine tuturor pedagogilor din Republica Moldova.

Cred că veţi susţine această idee că, de fapt, chipul învăţătorului este unul foarte important în viaţa noastră, el ne însoţeşte de-a lungul întregii vieţi şi al activităţii noastre profesionale. De fapt, a fost şi este persoana care ne formează ca personalităţi şi ne determină în cea mai mare măsură viaţa noastră pe toate dimensiunile acesteia. Iată de ce consider că această zi este un foarte bun prilej pentru a veni cu un cuvînt frumos de felicitare şi de recunoştinţă, cuvînt pe care profesorii îl merită în mod deosebit, de fapt, toţi acei care sînt angajaţi în domeniul educaţiei: educatorii, învăţătorii, profesorii din sistemul de învăţămînt preşcolar, preuniversitar şi cel universitar din ţara noastră.

Cu această ocazie, stimaţi colegi, propun să venim cu expresiile de gratitudine a Parlamentului pentru toţi pedagogii, să îi mulţumim pentru munca lor, muncă zi de zi, plină de creativitate, răbdare, înţelepciune şi pentru devotamentul pe care îl manifestă pentru profesie în pofida, în mai multe cazuri, a unor condiţii dificile. Cred că vom exprima ideea comună că dezvoltarea în continuare, consolidarea, modernizarea sistemului de învăţămînt a fost şi rămîne în continuare prioritatea priorităţilor pentru autorităţile publice şi, în mod evident, pentru forul legiuitor din Republica Moldova.

Mă refer aici şi la proiectul Codul învăţămîntului, pe care îl aşteptăm cu multă nerăbdare, un cod deosebit de important care va determina vectorul şi conţinutul dezvoltării acestui sistem pentru viitor. Mă refer aici la declaratele intenţii foarte serioase privind îmbunătăţirea condiţiilor de activitate şi de trai al pedagogilor prin majorarea de salariu, o majorare graduală conform unui program cu care, sînt sigur, în timpul apropiat Guvernul va veni aici, în faţa dumneavoastră, pentru a pune în discuţie acest subiect.

În final, stimaţi colegi, propun să dorim în această zi importantă tuturor pedagogilor multă sănătate, noi succese, bunăstare şi realizarea tuturor aspiraţiilor pedagogilor din Republica Moldova şi să îi felicităm cu aplauzele dumneavoastră. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Vreau să mă înscrieţi pentru a-mi continua declaraţia începută ieri. Şi, în numele celor din faţa Parlamentului, care au rugat să transmit că ei doresc să discute cu reprezentanţii tuturor comisiilor, adică, reprezentanţi ai comisiilor pe unde va trece acel proiect de lege asupra cărora au observaţiile şi doleanţele lor şi vă aşteaptă aici, în faţa Parlamentului.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri?

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitrii Todoroglo:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Eu propun ca să fie scos din ordinea de zi proiectul de Lege nr.65. Motivul este cererea autorilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Vă mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Rog să mă înscrieţi pentru a prezenta la sfîrşitul şedinţei declaraţia Fracţiunii parlamentare a Partidului politic Alianţa Moldova Noastră.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Acestea au fost propunerile privind agenda şedinţei de astăzi. În aceste condiţii, voi supune votului doar propunerea evocată de domnul Todoroglo privind excluderea de pe agenda şedinţei de astăzi a proiectului nr.65. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este exclus de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege nr.2424 privind completarea articolului 5 din Legea cu privire la reglementarea, repatrierea de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul  Iurie Carp directorul Agenţiei Agroindustriale Moldova Vin: 

Stimate domnule Preşedinte,

Onorată asistenţă,

Rog să susţineţi proiectul de Lege privind completarea articolului 5 din Legea nr.1466 din 29 ianuarie 1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri, servicii provenite din tranzacţiile economice externe. Reieşind din restricţiile impuse de Federaţia Rusă faţă de importul producţiei alcoolice moldoveneşti, s-au soldat cu imposibilitatea executării de către întreprinderile ramurale a prevederilor articolului nr.3 din Legea nr.1466 din 29 ianuarie cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe.

În baza multiplelor adresări ale agenţilor economici, la 27 aprilie 2007 a fost adoptată Legea nr.112 privind unele aspecte ale repatrierii mijloacelor băneşti provenite din exportul producţiei alcoolice din Federaţia Rusă, prin care termenul de repatriere a mijloacelor băneşti pentru agenţii economici, care au efectuat tranzacţiile economice de export ale producţiei alcoolice în Federaţia Rusă în perioada aprilie 2005 aprilie 2006, a fost prelungit pînă la 1 octombrie 2007. Deşi problema reluării exporturilor în Federaţia Rusă a fost soluţionată, iar producţia alcoolică moldovenească se expediază cumpărătorilor ruşi, revenirea deplină pe piaţa nominalizată necesită realizarea de către întreprinderile vinicole a unor acţiuni suplimentare întru ameliorarea situaţiei create.

Totodată, o parte din producţia alcoolică livrată anterior pe piaţa nominalizată a fost distrusă, ca rezultat întreprinderile autohtone au suportat cheltuieli nerecuperabile. Acţiunea în cauză a generat concomitent şi imposibilitatea recuperării totale de întreprinderile vinicole a valorii producţiei exportate. 

În contextul celor expuse, considerăm oportun completarea articolului 5, alineatul (7) din Legea nr.1466 cu litera g): în cazul pierderilor suportate de agenţii economici în rezultatul interdicţiilor în statele partenerilor economici străini, confirmate în modul stabilit de Guvern.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

Dumneavoastră propuneţi să modificaţi Legea nr.1466, articolul 5 din această lege, care se referă, în general, la reglementarea repatrierii mijloacelor băneşti din tranzacţiile externe, pe cînd în nota informativă dumneavoastră vă referiţi doar la Legea nr.112, ceea ce ţine de aspectele repatrierii mijloacelor băneşti din exportul producţiei alcoolice în Federaţia Rusă. Cazul a fost numai cu Federaţia Rusă. Cum se întîmplă că modificăm legea generală pentru toţi agenţii economici, pentru toate tranzacţiile externe?

 

Domnul  Iurie Carp:

Vă mulţumesc.

Litera g) prevede o modificare şi anume: în cazul pierderilor suportate de agenţii economici în rezultatul interzicerilor în statele, nu numai în Rusia, partenerilor economici străini.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Păi, tocmai de aceasta şi vă întreb, pentru faptul că în nota informativă vă referiţi doar la cazul cu Federaţia Rusă, propuneţi modificarea legii generale pentru toţi, pentru toate tranzacţiile externe. De aceasta vă şi întreb.

 

Domnul  Iurie Carp:

A fost un exemplu foarte...

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Conform Legii nr.780, toate proiectele care intră în Parlament trebuie supuse expertizei anticorupţie. Vă rog să ne spuneţi, dacă proiectul pe care îl propuneţi a fost expertizat respectiv conform cerinţelor legale? Şi care este poziţia, care este acel aviz anticorupţie?

 

Domnul  Iurie Carp:

Proiectul a fost avizat pozitiv de către toate ministerele, inclusiv de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Aceasta este altă... Fiecare proiect, ştie Guvernul, trebuie să fie însoţit de acest aviz anticorupţie, să intre în Parlament deja cu avizul anticorupţie.

 

Domnul  Iurie Carp:

Toate avizele necesare au fost primite cu modificări pînă la momentul actual.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Şi nu credeţi dumneavoastră că, operînd aceste modificări exact veţi introduce elemente de corupţie, cînd agentul economic se va înţelege cu cel străin că producţia este nimicită sau nu ştiu ce s-a făcut acolo, iar banii vor veni pe altă cale şi împărţiţi între ei?

 

Domnul  Iurie Carp:

Are un suport legislativ foarte puternic, îmi pare, această modificare a legii şi este o transparenţă, şi este o posibilitate de a verifica tot ceea ce spuneţi dumneavoastră cu perspectiva de a o exclude.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Ştiu. Dar părerea mea este că deschideţi o poartă foarte largă pentru corupţie anume în acest sens.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:  

Mulţumesc.

Eu aş vrea două propuneri, de fapt, aş vrea să aud şi părerea domnului director general pentru lectura a doua. În acelaşi articol, la alineatul (7), litera c) prevede unele facilităţi în sensul neaplicării sancţiunilor faţă de agenţii economici exportatori în cazul în care există reclamaţii privind cantitatea sau calitatea producţiei. Aceasta înseamnă că agentul economic care a produs, în acest caz vinurile şi coniacurile necalitative, şi a exportat, este procedura respectivă prin care a confirmat că această producţie este necalitativă, de ce noi trebuie să facilităm aceşti agenţi economici? Eu vă rog să vă gîndiţi în sensul, posibil că, va fi aici necesar de concretizat şi acest punct chiar şi pentru lectura a doua, dacă va fi.

Totodată, la modificarea pe care o propuneţi, se vorbeşte despre interdicţii. În primul rînd, interdicţia trebuie să fie nejustificată. Eu înţeleg că aceasta se are în vedere. Sînt interdicţii nejustificate, în aceste cazuri e clar că agenţii economici trebuie să fie scutiţi de la plata acestor penalităţi. Şi interdicţii nu pur şi simplu, dar interdicţii de comercializare a producţiei pe teritoriul ţărilor partenere. Deci aceste momente iarăşi trebuie concretizate pentru lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Pentru lectura a doua veţi munci în această direcţie. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule director,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind completarea Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe, prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi raportează următoarele. Restricţiile impuse de Federaţia Rusă faţă de importul produselor alcoolice moldoveneşti s-au soldat cu imposibilitatea executării de către întreprinderile vinicole a prevederilor articolului 3 din Legea nr.1466 din 29 ianuarie 1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii parvenite din tranzacţiile economice externe.

Proiectul de lege este prezentat cu scopul soluţionării problemelor existente la moment, precum şi pentru a evita apariţia lor în viitor. În rezultatul examinării proiectului de lege în cadrul Comisiei, se propune de a susţine iniţiativa înaintată, fapt care nu va permite sancţionarea agenţilor economici pentru încălcarea legislaţiei din motive care nu depind de activitatea desfăşurată de ei în condiţiile legii.

În avizele sale, majoritatea comisiilor parlamentare propun proiectul de lege pentru examinare în cadrul şedinţelor plenare ale Parlamentului, fără a înainta careva obiecţii. Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie şi Comisia pentru politică externă şi integrare europeană susţin acest proiect de lege, însă înaintează unele obiecţii care urmează a fi examinate în lectura a doua. A înaintat propuneri în avizul său şi Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi. Luînd în consideraţie cele expuse, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune examinarea proiectului de lege nominalizat în şedinţa plenară a Parlamentului şi aprobarea lui în primă lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Vreau să vă întreb dacă legea va avea putere retroactivă şi se va răsfrînge şi asupra interdicţiilor Federaţiei Ruse din anul 2006? Adică, agenţilor economici care au suportat aceste cheltuieli şi nu au putut repatria banii în rezultatul interdicţiilor din 2006. Sau nu va avea această putere retroactivă?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Care nu au repatriat banii şi au acum penalităţi sau amenzile care nu sînt plătite după intrarea în vigoare a acestei legi vor fi scutiţi de această plată.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Înseamnă că vor fi şi acei din 2006? Da.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Noi am discutat la Comisie, domnule Bondarciuc, dar mie, ca să-mi fie clar, după părerea mea, se poate şi în lectura a doua, dar să nu ajungem în lectura a doua şi să spunem că aceasta e de concept. Dumneavoastră, adică autorul, propune ca pierderile suportate de agenţii economici, dar să confirme Guvernul, în modul stabilit, că agenţii economici care au avut de pierdut ş.a.m.d.

Noi cunoaştem că Guvernul de asemenea este un agent economic şi atunci nu ne este clar nouă şi, poate, ar fi bine de stipulat foarte clar în ce cazuri şi cum sînt. Fiindcă noi ştim cum a fost în cazul cu vinificatorii noştri, cînd ei au apelat la Camera de Comerţ şi Industrie, unde au cerut ca să fie forţă majoră, care ar da posibilitate ca multe întrebări, inclusiv cu repatrierea, cu alte datorii, pe care ei le-au acumulat... să îşi rezolve aceste probleme.

Dacă noi lăsăm la gestiunea Guvernului ... el, prin nişte regulamente interne, care pot fi schimbate în orice moment, şi neclare, atunci noi nu  rezolvăm întrebarea şi nu creăm nişte condiţii legale pentru agenţii economici pe viitor.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Să vă răspund?

 

Domnul Valeriu Guma:

Poate juriştii să ne spună, poate dumneavoastră.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Dacă o să ne referim la propoziţia În modul stabilit de Guvern sau confirmate de Guvern în modul stabilit, noi trebuie să ne referim la legea care este la noi, Legea Guvernului. Articolul 30. Hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului. Adică, Guvernul poate să emită hotărîri sau dispoziţii, două documente. Dispoziţiile se emit de către Prim-ministru pentru organizarea activităţii interne a Guvernului. Celelalte momente sînt incluse în hotărîrile Guvernului. Adică, e clar lucru, este la noi, în avizul Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie, doamna Buliga a semnat, să introducem Confirmate prin hotărîrea Guvernului. Dar, practic, asta-i aceeaşi situaţie.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule Bondarciuc,

Eu înţeleg aşa, că noi putem.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Noi o să examinăm pentru lectura a doua. Bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pentru lectura a doua, da.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Mulţumesc.

Eu, de fapt, consider că această întrebare este, într-o oarecare măsură, în context cu obiecţia pe care eu am făcut-o în sensul că, prima, trebuie să fie interdicţii nejustificate. Dar faptul că aceste interdicţii din partea statelor, aici aşa e vorba, sînt nejustificate, e clar că va fi confirmată, aceasta se are în vedere aici, de către Guvern, printr-o hotărîre specială. Dar însăşi această modalitate şi aceste concretizări, într-adevăr, trebuie pentru lectura a doua să le examinăm mai profund.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte. 

În continuare, Guvernul are şi structuri subordonate, inclusiv Agenţia care a prezentat proiectul respectiv de lege şi, cel puţin, noi cunoaştem două decizii sau două scrisori ale acestei Agenţii, care, practic, a impus restricţii la export atît al vinului în vrac, cît şi al strugurilor, stabilind nişte plafoane.

Însă, domnule preşedinte al Comisiei, vizavi de stipularea care este în acest articol nou: în cazul pierderilor suportate. Eu cred că condiţionarea respectivă pe alocuri nu este nici logică. Pierderile sau nepierderile nu trebuie să fie legate de norma care urmează să absolve de responsabilitatea respectivă agenţii economici. În acest caz, probabil, pentru lectura a doua urmează să stipulăm exact: În cazul imposibilităţii repatrierii mijloacelor băneşti, mai departe după text, mă rog, confirmate prin decizia Guvernului. Fiindcă, în caz contrar, vedeţi, noi cumva inversăm prin noţiuni sensul.

Noi vorbim despre pierderi, dar nu vorbim despre imposibilitatea repatrierii banilor, valutei străine. Şi, în acest sens, cred că pentru lectura a doua urmează să facem precizarea respectivă şi ca în lege să avem noţiuni exacte, dar nu aşa mai poetice.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Sînt de acord.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da, mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2424. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2424 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.2309 pentru acceptarea amendamentului la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie.

Iniţiativa şefului statului. Prezintă Guvernul.

 

Domnul  Ion Apostol viceministru al ecologiei şi resurselor naturale:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Atenţiei dumneavoastră se propune proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie. Aşa-numitul site s-a aprobat la Gaborone, Botswana la 30 aprilie 1983, elaborat în scopul reglementării relaţiilor în domeniul conservării, protecţiei şi comerţului internaţional cu specii rare de floră şi faună. Republica Moldova a aderat la Convenţia respectivă prin Legea nr.1246-XIV de la 28 septembrie 2000.

Convenţia a intrat în vigoare pentru  Republica Moldova la 27 iunie 2001. În site se prevăd măsurile de protecţie şi conservare a speciilor de faună şi floră sălbatică la nivel internaţional prin stabilirea unui sistem unic de permise, certificate pentru import, export sau reexport. Amendamentul, în linii majore, prevede posibilitatea de aderare la Convenţie cu drept de vot a organizaţiilor de integrare economică regională, cum ar fi Uniunea Europeană, care sînt considerate din state suverane şi au competenţe în ceea ce priveşte negocierea, încheierea şi aplicarea de acorduri internaţionale în domeniu. Intrarea în vigoare a amendamentului va facilita legăturile agenţilor economici din Republica Moldova cu acei din spaţiul European.

Va implica o procedură mai simplificată de autorizare pentru agenţii economici care creează condiţii pentru creşterea şi înmulţirea animalelor şi plantelor sălbatice în condiţii artificiale. Adoptarea amendamentului de la Gabarone nu impune crearea unor instituţii sau subdiviziunii noi în cadrul instituţiilor existente şi nu implică pentru ţară nici un fel de obligaţiuni financiare suplimentare.

Au acceptat amendamentul respectiv la momentul de faţă 47 de state. Pentru a intra în vigoare, e nevoie de 54 de voturi. Avînd în vedere argumentele expuse, precum şi recomandările Comisiei Europene în sensul acceptării amendamentul de la Gabarone, a fost înaintat proiectul de lege menhţionat, pe care vă rugăm să îl adoptaţi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Domnule raportor,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiect de lege şi constată că acceptarea amendamentului la Convenţia privind comerţul internaţional cu speciile sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie urmează să fie decisă de Parlament. Scopul amendamentului este de a oferi dreptul organizaţiilor de integrare economică regională să adere la această convenţie.

Prin instrumentele lor de aderare, aceste organizaţii vor declara sfera lor de competenţă în implementarea prevederilor Convenţiei şi vor exercita în sfera competenţei sale dreptul la vot cu un număr de voturi egal cu cel al statelor lor membre, care sînt părţi la Convenţie. Comisiile permanente ale Parlamentului şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronunţîndu-se pentru acceptarea acestui amendament. În contextul celor expuse, Comisia propune a accepta amendamentul prin adoptarea unei legi organice în prima şi în a doua lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2309, prima lectură. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2309 este aprobat în primă lectură.

Fracţiunile parlamentare, lectura a doua, obiecţii?  Se acceptă? Da.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2309. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 28.

Sectorul nr.3 10.

 

Domnul  Marian Lupu:

69 de voturi pro. Împotrivă?  Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2309 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Declaraţiei comune privind Instituirea Consiliului regional de cooperare. Proiectul de Lege nr.2308.

Iniţiativa şefului statului. Prezintă Guvernul.

 

Doamna Eugenia Kistruga viceministru al afacerilor externe şi integrării europene:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Mult stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Republica Moldova este unul din statele fondatoare la Consiliul regional pentru cooperare. Calitatea de membru cu drepturi depline la noul mecanism de cooperare regională, contribuind la promovarea intereselor ţării noastre în cadrul unui for regional cu apartenenţă şi gestionare regională, este preconizată pentru a reprezenta o structură influentă în Europa de Sud-Est şi percepută în calitate de interlocutor-cheie în dialogul statelor sud-est europene cu Comunitatea Europeană. Consiliul regional pentru cooperare a preluat competenţele şi a asumat responsabilităţile Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Astfel, participarea la Consiliul regional pentru  cooperare va permite salvgardarea rezultatelor deja obţinute şi asigurarea continuităţii activităţilor iniţiate şi desfăşurate de către Pactul de stabilitate pe dimensiunile regionale de cooperare.

Adoptarea Declaraţiei comune nu implică cheltuieli financiare, contribuţia financiară a Republicii Moldova în bugetul CRCE-ului fiind prevăzută în acordul de sediu privind aranjamentele ţării-gazde pentru secretariatul Consiliului regional pentru cooperare. Activitatea Consiliului regional pentru cooperare include cinci domenii prioritare: dezvoltarea economică şi socială, infrastructura, justiţia şi afacerile interne, cooperarea în domeniul securităţii, crearea şi consolidarea capitalului uman şi, în acest caz am putea să spunem că toate aceste domenii sînt reflectate şi în iniţiativele regionale care deja sînt cunoscute şi, în momentul de faţă, sînt într-o stare de instituţionalizare.

Astfel, este cunoscut Centrul regional pentru combaterea crimei transfrontaliere SECIU, Centrul pentru cooperare în domeniul securităţii IRACFIAC, la care Moldova deţine preşedinţia, iniţiativa de prevenire şi pregătire pentru dezastre, Asociaţia şefilor de poliţie din Europa de Sud-Est, iniţiativa în domeniul educaţiei, ştiinţei  şi cercetării ş.a.m.d. În acest context, am putea spune că Republica Moldova va avea posibilitatea de a valorifica toate beneficiile oferite de către noua structură regională creată. Adoptarea Declaraţiei comune privind instituirea Consiliului regional pentru cooperare va permite şi deschide, totodată, posibilitatea transpunerii în cadrul naţional a activităţii desfăşurate de către Consiliul regional pentru cooperare.

Astfel, dacă pe domenii foarte scurt am putea spune că, în cadrul dezvoltării economice şi sociale, CERCIO intenţionează să acorde o atenţie deosebită dezvoltării economice şi sociale ca domeniu strategic de activitate şi, în acest caz, va monitoriza şi va evalua iniţiativele de dezvoltare economică în domeniul de facilitare a investiţiilor, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, comerţul liber, dialogul sectorului privat, politicile de angajare, dialogul social, sănătatea publică şi managementul urban.

În dezvoltarea la energie şi infrastructură vor fi realizate capacităţile operaţionale şi va fi promovată implicarea continuă a membrilor comunităţii internaţionale, inclusiv Republica Moldova, în contextul tratatului comunităţii energetice. Implementarea acestui tratat şi va crea toate iniţiativele relevante, grupuri de lucru ale statelor în domeniul respectiv. Astfel, la domeniul justiţiei şi afaceri interne domeniile prioritare sunt combaterea crimelor transfrontaliere, iniţiativa regională anticorupţie, care  este deja cunoscută, cooperarea poliţienească, cooperarea procurorilor, iniţiativa regională, migraţia, azil şi refugiaţi.

În domeniul securităţii instituţionalizarea şi consolidarea iniţiativei de prevenire şi pregătire către dezastre în Europa de Sud-Est, instituţionalizarea Centrului pentru cooperare în domeniul securităţii şi alte iniţiative, crearea capitalului uman, o atenţie deosebită urmează a fi acordată politicilor de angajare în cîmpul muncii, reieşind din aceea că elementele respective prezintă un mecanism de asigurare a stabilităţii durabile în regiune.

În educaţie vor fi susţinute iniţiativele în educaţie, ştiinţă şi cercetări şi în societatea informaţională e guvernare, e comerţ. La fel şi segmentul de cooperare parlamentară este deja instituţionalizat secretariatul regional pentru cooperare parlamentară în Europa de Sud-Est cu sediul la Sofia. Şi se intenţionează, prin intermediul secretariatului, să fie stabilit şi menţinut contactul şi cooperarea cu secretariatul regional pentru cooperare parlamentară din Europa de Sud-Est, cu scopul de a obţine maximum sinergie posibilă în ceea ce priveşte activităţile în cadrul cooperării parlamentare. Prin aceasta noi rugăm respectuos adoptarea hotărîrilor înaintate de dumneavoastră.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru doamna viceminisru? Nu sînt.

Doamnă Kistruga,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia. 

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi, Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a examinat prezentul proiectul de lege  şi constată că aprobarea Declaraţiei comune privind instituirea Consiliului regional de cooperare urmează să fie decisă de Parlament. Consiliul regional de cooperare, instituit prin prezenta Declaraţie, va prelua responsabilităţile şi competenţele Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi va contribui în continuare la promovarea stabilităţii, dezvoltării şi cooperării în regiune.

Consiliul regional de cooperare va funcţiona în baza statului, ce conţine dispoziţii detaliate privind responsabilităţile consiliului, domeniile prioritare de cooperare, formatul reuniunilor, consiliului, structurile consiliilor etc. Statutul este inclus în anexa 2 la prezenta Declaraţie şi este parte integrantă a acesteia. Lista membrilor Consiliului regional de cooperare este prezentat în anexa nr. 1 la prezenta declaraţie.

Deci, finanţarea secretariatului Consiliului regional de cooperare în perioada 2008 2010 este prevăzută în limita de 1 milion de euro anual, suma respectivă fiind împărţită între ţările membre conform schemei aprobate de fondatori. Iar contribuţia anuală a Republicii Moldova va constitui 40 de mii de euro.

Luînd în considerare cele expuse, Comisia propune aprobarea declaraţiei comune privind instituirea Consiliului regional de cooperare prin adoptarea legii în prima lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimai colegi,

Supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2308. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.1705 pentru modificarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Sergiu Sainciuc viceministru al economiei şi comerţului:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, stimaţi deputaţi, onorată asistenţă, proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative conţine modificări la Legea cu privire la întreprinderile de stat din 16 iunie 1994 şi la Legea salarizării din 14 februarie 2002. În conformitate cu prevederile articolului 7 din Legea cu privire la întreprinderile de stat, în componenţa consiliului de administraţie la întreprinderea de stat în mod obligatoriu sînt incluşi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Economiei şi Comerţului, precum şi reprezentanţi ai altor autorităţi ale administraţiei publice centrale care reprezintă interesele statului în aceste întreprinderi şi care participă în activitatea consiliului prin cumul cu funcţia de bază.

Articolul 24 din Legea salarizării din 14 februarie 2002 prevede că reprezentanţilor statului în organele de conducere ale întreprinderilor de stat şi acelor din societăţile pe acţiuni li se stabilesc indemnizaţii lunare în mărime de pînă la 3 salarii minime pe ţară, care, la momentul actual, este de 400 de lei. Situaţia economică financiară la întreprinderile de stat este diferită, pentru  unele fiind dificilă plata indemnizaţiei pentru membrii Consiliului de Administraţie.

Ţinînd cont de aceasta şi faptul că şedinţele Consiliului de Administraţie, de regulă, au loc în orele de program ale funcţionarilor publici, se propune anularea reglementării ce ţine de plata funcţionarilor publici a indemnizaţiei lunare pentru reprezentanţii statului în organele de conducere ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni.

Reieşind din cele menţionate, rog să susţineţi acest proiect de lege.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Nicolae Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Totuşi argumentul este foarte interesant. În primul rînd, gestionarea întreprinderilor, mai bine zis politica administraţiei centrale a ministerelor ce ţine de gestionarea întreprinderilor de stat ar trebui să fie foarte eficientă. Şi, într-adevăr, reprezentanţii în Consiliul de Administrare a întreprinderilor conduc politica statului, mai bine zis îşi aduc contribuţia la eficacitatea administrării întreprinderilor. Dumneavoastră cum credeţi: în cazul în care dumneavoastră îi lipsiţi pe reprezentanţii statului în Consiliul de Administrare de suportul financiar, eficienţa administrării Consiliului de Administrare va fi mai bun sau atunci dacă lucrăm degeaba, degeaba lucrezi? Aceasta e prima întrebare.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Modificarea propusă am menţionat-o, activitatea la momentul actual al consiliilor de administraţie se efectuează în orele de program. Ca atare, dacă e să ne referim şi la articolul 7 din Legea cu privire la întreprinderea de stat, acolo este stipulat, la alineatul (5), că membrii Consiliului de Administraţie participă în activitatea acestuia prin cumul la funcţia de bază. Dacă să ne referim ca atare şi la Codul muncii, munca prin cumul presupune o muncă în afara orelor de program.

Şi atunci se încheie un contract individual de muncă, se stabilesc toate condiţiile de salarizare, drepturi, obligaţiuni ş.a.m.d. În acest caz, pur şi simplu, funcţionarul public, fiind membru al organului de conducere în Consiliul de Administraţie, îşi exercită funcţiile în orele de program ale sale nemijlocit. Deci, practic, pentru munca aceasta el primeşte salariul la locul de muncă de bază. Ceea ce ţine de anularea acestei reglementări, eu cred că nu va influenţa negativ asupra activităţii Consiliului de Administraţie care a fost pînă în prezent. Fiindcă acest lucru este efectuat de funcţionarii publici, este atribuţia lor suplimentară în aceste consilii.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

De regulă, din experienţa pe care o am, toate şedinţele Consiliului de Administrare se convoacă în afara zilei de lucru, în zilele de odihnă,  pentru că atunci este posibilitate mai mult de analizat situaţia, de a face nişte planuri de perspectivă, dar uitaţi-vă ce se întîmplă. Eficienţa administrării din partea statului pe parcursul ultimilor ani noi o vedem după dividendele acumulate în bugetul de stat.

În ultimii doi ani de zile, în afară de Telecom şi Calea Ferată, aproape nici o întreprindere, unde statul îşi are preponderent procentul de proprietate, nu a vărsat dividende în bugetul statului. Aceasta denotă eficienţa activităţii întreprinderii. Dumneavoastră, după 7 ani de zile de activitate, astăzi propuneţi să excludem şi absolut administraţia, mai bine zis cu modificarea dumneavoastră, dumneavoastră vă scoateţi responsabilitatea de întreprinderile pe care le gestionaţi. Eu numai aşa pot înţelege această chestie.

Fiindcă lipsa, găsiţi un mecanism mai eficient atunci, care să fie un adaos într-adevăr. Deoarece eu vreau să vă spun că în Consiliul de Administraţie nu oameni întîmplători nimeresc la întreprinderile concrete. Nimeresc oameni care au experienţă, care cunosc genul de activitate a acestor întreprinderi, nu sînt oameni întîmplători. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare îşi deleghează reprezentanţii în întreprinderile Ministerului Agriculturii ş.a.m.d. Toate ministerele de ramură ş.a.m.d.

Dar dumneavoastră propuneţi, ştiţi, o normă pentru toţi, reieşind din unele lămuriri care absolut nu sînt înţelese, domnule viceministru. Ce facem mai departe cu administrarea? Eficienţa administrării, ce facem mai departe cu administrarea întreprinderilor de stat? Mai bine zis  unde statul are procentul maximal.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Deci ceea ce ţine de această indemnizaţie. După cum am menţionat, este o indemnizaţie de pînă la 3 salarii minime pe ţară. Astăzi, în momentul de faţă, salariul minim pe ţară este de 400 de lei. Deci, în acest caz, această indemnizaţie poate fi stabilită maximal pînă la 1200 de lei. Ceea ce ţine de... Şi nu este o asemenea stimulare, dacă să vorbim, care să asigure...

Dar obligaţiunea de bază al reprezentantului statului în întreprinderea de stat sau în societatea pe acţiuni este de a asigura administrarea Consiliului, adică de a participa în administrarea Consiliului de Administraţie, indiferent de faptul dacă el este remunerat sau nu este remunerat la locul unde îşi exercită aceste obligaţiuni.

Funcţionarul public este salarizat la locul de muncă de bază, aceasta este prerogativa de bază. Ceea ce ţine de acele dividende 30%, aş dori să menţionez că din an în an contribuţia lor creşte şi în bugetul de stat se varsă tot mai mult mijloace financiare.

Dacă este necesar, eu pot să vă prezint ulterior o notă informativă detaliată asupra acestui aspect.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Această normă există pe parcursul a 17 ani de zile. Părerea mea e că totuşi modificarea pe care o propune ministerul o să conducă la micşorarea eficienţei activităţii întreprinderilor unde statul are preponderent pachetul de control.

De aceea, eu propun ca legea să fie remisă Guvernului şi să se vină cu o variantă absolut normală şi reală, ca noi să mergem înainte, dar nu să stopăm activitatea întreprinderilor de stat.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Din punctul meu de vedere, nu se va schimba nimic, se va adopta legea, nu se va adopta.

Şi vă spun de ce. Pentru că reprezentanţii statului, membrii în consilii şi chiar cu aceste salarizări, care sînt formale, nu participă sau nu au venituri din activitatea lor prin prisma plăţilor ş.a.m.d.  Însă, stimate domnule ministru, noi am vorbit de foarte multe ori despre modul în care funcţionează o lege şi în Republica Moldova ea urmează să aibă aplicabilitate uniformă.

 Spuneţi-mi, vă rog frumos, cum încercăm noi să divizăm iarăşi. Noi am spus că nu facem diferenţă, nu noi, legea spune, nu există diferenţă între proprietatea de stat şi proprietatea privată, între agenţii economici privaţi, agenţii economici de stat sau cu capital preponderent de stat.

Modul în care urmează să fie administrate aceste instituţii, cu administrare corporativă, dacă e să vorbim de consiliile administraţiei, urmează să aibă aceleaşi principii de funcţionare, ca să nu facem diferenţierea respectivă. Şi atunci, înţelegînd că există normă deja în legea votată în lectură finală, care reglementează statutul funcţionarului public care interzice activitatea prin cumul, pe de o pare. Dar pe de altă parte, nu vă supăraţi, este o altă problemă şi eu sînt de acord cu colegul Oleinic.

Funcţionarii publici, chiar dacă sînt funcţionari publici, prin normele pe care încercaţi să le impuneţi, le puneţi sarcini suplimentare. Reprezentantul în Consiliul de Administraţie dincolo de faptul că are titulatura respectivă, are responsabilitate. Semnează acte, semnează decizii, care, ulterior, produc efecte, efecte asupra cărora urmează şi să răspundă în timp, dacă este cazul.

Şi atunci eu sincer nu înţeleg care ar fi interesul şi care ar fi sensul unui funcţionar public să participe în procesul de luare a deciziilor importante şi dacă o să ne referim la întreprinderi, cum ar fi Telecom-ul, cum ar fi Moldovagaz, cum ar fi multe întreprinderi care au potenţial şi care au active enorme, de bună voie, nesilit de nimeni, am mai auzit, de fapt, de la Ministerul Economiei şi Comerţului şi săptămîna trecută că agenţii economici de bună voie stau în rînd ca să cumpere case, nesiliţi de nimeni, ca să facă bine Guvernului.

Eu cred, fiind de acord că deja este normă legală vizavi de activitatea prin cumul, însă a doua parte a articolului, dacă nu vreţi să mergeţi pe varianta de salarizare, atunci să mergem într-o formulă, s-o găsim pentru formula a doua de indemnizaţii şi compensaţii asupra participării lor în consilii. Aşa cum sînt situaţii în consiliile locale, aşa cum este Consiliul audiovizualului.

Deci pentru participarea şi pentru activitatea în acest cadru să aibă o remunerare şi atunci ar fi şi un sens de participare şi de responsabilizare a celor care iau decizii.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, vă uitaţi pentru lectura a doua, cred, la acest subiect...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, dar este un lucru principial, fiindcă aşa cum este propus, domnule Preşedinte, se exclude în general. Deci iarăşi un fel de muncă voluntaristă pe de o parte, în ghilimele, şi, pe de altă parte, muncă patriotică şi rezultatul, sînt de acord, este aceleaşi.

Este o activitate.

 

Domnul Marian Lupu:

Poziţia Guvernului?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc.

Participarea funcţionarilor publici în Consiliul de Administraţie este prevăzută de lege la momentul actual. Lucrul acesta, deci la locul de muncă de bază, funcţionarul public primeşte salariu. Prin cumul el nicidecum nu pot lucra în unitatea unde este membru al Consiliului de Administraţie.

Eu cred că, dacă funcţionarul public primeşte salariu la locul de muncă de bază, preponderent aceste şedinţe sînt organizate în timpul de lucru, o remuneraţie suplimentară nu poate fi stabilită.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Preşedinte,

3 secunde. Îmi cer scuze pentru încă o intervenţie, dar este importantă. Eu încă o dată... domnule viceministru, să avem în vedere că participarea la consiliile de administraţie nu sînt participări unde se iau decizii vizavi de nu ştiu ce, dăm drumul la baloane în cer sau nu le dăm drumul pentru ziua de mîine. Decizii care vizează activitatea întreprinderii. Decizii care au la bază aspectul economic, material ş.a.m.d. şi responsabilitate directă.

Şi, în acest sens, nu vă supăraţi, eu absolut nu văd nici o logică să punem funcţionarii publici din administraţiile respective să facă munca respectivă fără să aibă şi o compensare, inclusiv materială.

Eu vă mulţumesc.

Pentru lectura a doua voi veni cu un amendament, dar rog să fie discutat în modul cel mai serios în Comisie şi să venim cu o formulă lucrativă.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Doamna Larisa Zimin:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Fracţiunea Partidului Comuniştilor va susţine acest proiect de lege din anumite considerente, fiindcă noi avem practica ce vizează 10 ani de activitate cînd în această perioadă de timp reprezentanţii Guvernului, statului au activat şi întreprinderile nu se dezvoltau. Şi dacă să vorbim de salarii, acestea nu erau remunerate la timp şi chiar dacă vorbim de eficacitatea activităţii lor noi ştim foarte bine că avem asemenea date: 19 bănuţi la o acţiune în timp de 10 ani de zile. Adică, rezultatele sînt pe faţă.

Iată, în acest context, aş vrea să vă întreb. Spuneţi-mi, vă rog, poate ar fi foarte bine să readresăm anume ca în acest proiect de lege să avem în vedere ca să majorăm obligaţiunile şi responsabilităţile acestor reprezentanţi ai statului prin modificările necesare ce ar ridica anume responsabilitatea reprezentanţilor statelor în aceste instituţii?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, sînt de acord.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Ţin minte discuţia în cadrul Comisiei. Dacă vă aduceţi aminte, eu am avut o opinie separată, deoarece 4 ani la rînd am fost şi eu reprezentant al statului într-o farmacie recent privatizată, foarte ieftin, 200 de euro metru pătrat, farmacie de 3 mii şi ceva de metri pătraţi, mîndria sistemului farmaceutic.

2 ani fiind cînd încă Departamentul Privatizării era responsabil de proprietatea statului şi vreau să vă spun că şedinţele Consiliului, într-adevăr, aveau loc în afara orelor de lucru, o responsabilitate destul de mare despre politica statului acestei întreprinderi în domeniu.

Ulterior, modificărilor legislative, era Ministerul Sănătăţii deja responsabil, unde, într-adevăr, dacă reprezinţi statul în această unitate comercială sau societate pe acţiuni ai anumite obligaţiuni şi răspunzi semnînd ca membru al Consiliului toate documentele financiare, toate, am lucrat 2 ani fără plată, să nu credeţi că am avut mari beneficii, 2 ani fără plată, 2 ani cu plată, foarte mizer.

De aceea, eu cred că, în primul rînd, contrazicerile dintre Legea privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public, al doilea nu poţi să faci, poţi să faci voluntariat în anumite domenii, dar voluntariat în responsabilităţi destul de mari eu cred că nu ar fi logică această modificare.

De aceea, eu aş propune ca să remitem în Comisie acest proiect de lege, să îl analizăm încă o dată foarte bine. Pe de o parte, eu înţeleg intenţiile Guvernului şi îngrijorarea Guvernului, dar, pe de o parte, dacă vrem ca într-adevăr aceste consilii şi reprezentanţii statului să îşi asume responsabilităţile şi obligaţiunile aşa ca, pînă la urmă, eficienţa activităţii şi scopul activităţii acestor întreprinderi să fie realizat, trebuie să ne dăm bine seama că aici voluntariatul, pur şi simplu, nu poate avea loc si ţinînd cont de discordanţa dintre două legi.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc: 

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Eu cred că problema a fost inclusă în lege atunci cînd a fost adoptată Legea cu privire la întreprinderile de stat, cînd s-a prevăzut că funcţionarii publici pot să devină membri ai Consiliului de Administraţie.

Noi ştim foarte bine că ministerele, autorităţile publice au drept competenţă principală promovarea politicilor în domeniu. În acest caz, cînd ea intră în Consiliul de Administrare, de acum este o gestionare, ei participă la gestionarea unei entităţi economice.

Eu aş propune, de pildă, ca să revenim la Legea cu privire la întreprinderile de stat şi să propunem acolo o agenţie a reprezentanţilor în Consiliul de Administraţie. Noi avem la moment administratorii procedurilor de insolvabilitate care este o activitate licenţiată.

Adică, această Agenţie ar putea să fie tot în felul acesta, adică să aibă activitate licenţiată şi atunci eu cred că participarea acestei Agenţii în Consiliul de Administraţie, adică prin reprezentanţii săi, care ar putea să aibă licenţă, ar fi mult mai eficient decît participarea în Consiliul de Administraţie a funcţionarilor publici, fiindcă noi aici avem imixtiune. Funcţionarul public se ocupă de politică şi pe urmă se duce şi se ocupă de gestionare împreună cu administratorul la întreprinderea de stat.

Şi, domnule Preşedinte, stimaţi colegi, eu aş propune ca acest proiect de lege să fie remis şi să revenim la Legea cu privire la întreprinderile de stat şi acolo poate găsim o soluţie eficientă pentru ca aceste consilii de administraţie să poată funcţiona şi să poată influenţa activitatea agentului economic cu proprietate de stat 100%.

 Eu vă mulţumesc.

Propunem să punem, a fost şi propunerea domnului Oleinic. Eu aş propune să puneţi la vot, fiindcă nu cred că va fi eficient ceea ce se propune acum prin proiectul prezentat.

Vă mulţumesc. 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Cred  că colegul nostru a venit cu o propunere foarte bună, care merită să fie luată în vedere şi ceea ce a propus. Şi vin cu nişte concretizări. De ce nu este acel efect la care se referă unii? Dacă ne amintim, noi am operat modificări, fiindcă, conform legii un funcţionar public putea să fie în 5 consilii de administraţie. Noi am modificat această lege şi am limitat cu 3.

Adică se primeşte că el este prin cumul la funcţia de bază cam. Dacă este în  3 consilii de administraţie cînd îşi mai face el lucrul de bază? Deci vin şi eu cu propunerea să fie remis şi să vedem că este foarte bună propunerea domnului Cosarciuc să modificăm ca, într-adevăr, să fie efect din aceasta.

Da, este un salariu mizer, dar dacă el... este goana după aceste participări şi el nu îşi mai exercită lucrul de bază. Eu am văzut ce se face prin ministere cînd este.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cadrul comisiei a fost examinat acest proiect de lege, prin care s-a constatat că, în conformitate cu prevederile articolului 7 alineatul (5) din Legea cu privire la întreprinderea de stat, articolul 24 din Legea salarizării şi articolul 11 alineatul (3) din Legea serviciului public, reprezentanţii statului în organele de conducere ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni beneficiază de indemnizaţii lunare în mărime de pînă la 3 salarii minime pe ţară.

În proiectul de lege se propune anularea acestui drept la plata indemnizaţiei lunare reprezentanţilor statului în organele de conducere ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni, ţinînd cont de necesitatea asigurării principiului egalităţii persoanelor respective în exercitarea atribuţiilor ce le revin.

Proiectul nominalizat a fost examinat şi avizat de toate comisiile permanente şi Direcţia juridică. Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă şi Comisia pentru agricultură şi industria alimentară s-au pronunţat pentru examinarea şi adoptarea proiectului menţionat.

Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, Comisia pentru politică externă şi Integrare Europeană, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltare a teritoriului şi Comisia pentru drepturile omului au propus proiectul spre dezbatere în cadrul şedinţelor plenare a Parlamentului.

Direcţia juridică a avut un şir de propuneri, care vor fi examinate la etapa de pregătire a proiectului pentru adoptarea în lectura a doua.  

În temeiul celor menţionate, Comisia a propus susţinerea acestui proiect de lege în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

Au fost înaintate două propuneri, a doua fiind propunerea Comisiei. Prima fiind propunerea unui grup de colegi privind remiterea acestui proiect.

Voi supune votului prima propunere. Cine este pentru remiterea acestui proiect în Comisie? Rog pentru stenogramă rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4, 5.

Sectorul nr.3 15.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi. Propunerea nu este susţinută de plen.

Propunerea Comisiei privind aprobarea în primă lectura a acestui proiect, nr.1705. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.882 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii salarizării din 2002 şi a Codului muncii are drept scop perfecţionarea cadrului juridic pentru acordarea unităţilor economice din sectorul real al economiei naţionale a unei autonomii mai largi în organizarea salarizării angajaţilor în funcţie de posibilităţile lor financiare şi aportul personalului în rezultatul activităţii lor.

Sistemul existent de salarizare a angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară este bazat în exclusivitate pe sistemul tarifar de salarizare care prevede stabilirea salariilor muncitorilor în raport cu nivelul lor de calificare, salariul tarifar pentru categoria unu de calificare în sectorul real stabilit la nivel naţional în convenţia colectivă, ca garanţie minimă de salarizare şi coeficienţii tarifari ai reţelei tarifare unice stabilit prin hotărîre de Guvern.

Aplicarea acestui sistem, pe de o parte, garantează salariaţilor un nivel de salarizare ... restabilit, ce se majorează proporţional majorării salariului tarifar pentru categoria unu de calificare, iar, pe de altă parte, nu este corelat cu rezultatele reale ale activităţii de producţie şi financiare ale întreprinderilor şi astfel, îndeosebi, le plasează în situaţii financiare dificile sau chiar în imposibilitate de a sigura un astfel de nivel de salarizare.

Proiectul de lege propus spre examinare conţine norme ce ţin de concretizarea unor noţiuni aplicate şi introducerea unor noţiuni noi în domeniul salarizării, precum şi norme ce acordă dreptul ca în sectorul real al economiei, în funcţie de specificul activităţii şi condiţiile economice concrete, unităţile economice să aplice pentru organizarea salarizării atît sisteme tarifare, cît şi sisteme netarifare de salarizare.

În Legea salarizării se propune introducerea a două articole noi 31 şi 32, în care se conţin normele concrete despre sistemul tarifar de salarizare şi sistemele netarifare de salarizare. Astfel, sistemul tarifar de salarizare se va menţine şi în continuare, dar reglementarea modului de aplicare se va efectua doar la nivel de ramură şi la nivel de unitate economică prin convenţia colectivă sau contractul colectiv de muncă.

Sistemele netarifare de salarizare reprezintă modalităţi de diferenţiere a salariilor angajaţilor, orientate spre rezultatele finale ale activităţii de producţie şi financiare ale unităţii care condiţionează mărimea salariului de bază în aportul personal al fiecărui angajat sau a colectivului de muncă în ansamblu în atingerea rezultatelor scontate.

Competenţa de a alege sistemul de salarizare în cadrul unităţii îi revine angajatorului cu consultarea reprezentanţilor salariaţilor. Garanţie minimă de salarizare va servi cuantumul minim garantat de stat în sectorul real.

Cuantumul minim garantat al salariului în sectorului real este valoarea minimă obligatorie a retribuţiei muncii stabilită de către stat pentru munca prestată de angajaţi în sectorul real şi serveşte drept bază pentru stabilirea salariului tarifar pentru categoria unu de calificare în cazul aplicării sistemului tarifar de salarizare şi a salariilor concrete în sistemele netarifare.

Articolul 12 se completează cu două alineate ce ţin de modul de stabilire şi reexaminare a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real. Astfel, acest cuantum va fi stabilit de Guvern după consultarea prealabilă a partenerilor sociali şi se va reexamina anual în dependenţă de creşterea sumară anuală a indicilor preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel naţional.

La articolul 14, în alineatele (2), (4) se concretizează normele ce ţin de modul de stabilire a salariului tarifar pentru categoria unu de calificare de salarizare ca normativ ce determină nivelul salarizării angajaţilor pentru o anumită perioadă de timp pentru angajaţii din sectorul bugetar, pentru angajaţii din sectorul real cu atribuţie în anumite ramuri ale economiei naţionale şi pentru angajaţii din unităţile cu autonomie financiară.

O nouă normă care se propune este că părţile semnatare ale convenţiei ramurale se investesc cu dreptul de a dispune aplicarea cuantumului salariului tarifar pentru categoria unu de calificare fixat în convenţie pentru toţi salariaţii şi angajatorii din ramură care aplică sistemul tarifar sau doar pentru salariaţii şi angajatorii de către care au fost împuternicite să încheie convenţia colectivă.

La articolul 15 se concretizează normele ce ţin de modul de stabilire şi plata sporurilor de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile în funcţie de gradul de nocivitate. În mai multe articole se fac concretizări ca rezultat al aplicării în practică a normelor Legii salarizării mai mult de 6 ani de la adoptare.

Modificările propuse la Codul muncii se referă la aceleaşi norme salariale care se propun a fi introduse în Legea salarizării din anul 2002.

Acest proiect de lege este rezultatul activităţii comune a partenerilor sociali la nivel naţional: Guvern, patronate, sindicate. Iar adoptarea lui va permite, în primul rînd, acordarea unei autonomii mai maximale angajatorilor în organizarea salarizării la nivel de unitate, la sporirea nivelului salariului minim garantat de stat ca instrument de protecţie socială a angajaţilor cu retribuţie mică şi a rolului partenerilor sociali în organizarea salarizării la nivel de ramură şi unitate. De asemenea, va creşte şi importanţa contractului individual de muncă ca document de bază cu putere de act juridic.

În temeiul celor menţionate, solicit susţinerea acestui proiect.

Mulţumesc pentru atenţie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule viceministru.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule viceministru,

Întrebarea mea ar fi la articolul 134, articolul II, punctul 3.

 

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Aceasta în Codul muncii?

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Da, Codul muncii. Nu este atît o întrebare, cît este o propunere la alineatul (4), punctul 3, unde este vorba despre cazul insolvabilităţii agentului economic şi plăţile de compensare, garantate angajaţilor. Vreau să vă propun şi cred că trebuie de acceptat ca să fie inclus la momentul achitării compensaţiei. Adică, să nu fie mai mică decît cuantumul minim garantat al salariatului în sectorul real şi după virgulă să fie la momentul achitării compensaţiei. 

Fiindcă noi ştim că urmează... am avut cazuri şi mai sînt care 5 şi mai mulţi ani foştii salariaţi nu primesc aceste salarii şi se achită peste o perioadă îndelungată. Am avut în vedere că minimumul garantat al salariului în sectorul real să fie la momentul achitării compensaţiei. Eu cred că Guvernul trebuie să accepte.

 

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc.

De fapt, normele Codului muncii şi prevăd că toate plăţile care se efectuează, se efectuează la momentul... adică, reieşind din salariile şi, în cazul de faţă, din cuantumul garantat al salariului la momentul de plată. Deci, în acest context, nu este necesar nimic de a introduce suplimentar, fiindcă Codul muncii deja prevede acest lucru. Pînă în prezent, în Cod nu era această noţiune, noi introducem această noţiune nouă. Dar pentru lectura a doua... nu văd nici o problemă să examinăm suplimentar.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Fiindcă ştim că primesc acel salariu care a fost calculat cu 5 ani în urmă.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte. 

Domnule viceministru,

Articolul 14: salariul tarifar pentru categoria I angajaţi sistemul bugetar se stabileşte prin lege în mărime egală sau care depăşeşte mărimea salariului minim pe ţară. Ce înseamnă sau? Şi, în genere, cum Ministerul Economiei şi Comerţului vine cu aceste definiţii: sau aşa, sau aşa? Ori stabilim concret care este norma, ori să excludem sau.

 

Domnul  Sergiu  Sainciuc:

Mulţumesc pentru această întrebare.

De fapt, organizarea salarizării în sectorul bugetar se efectuează în baza salariului tarifar pentru prima categorie de calificare, care, de fapt, la noi, la momentul actual, coincide cu mărimea salariului minimal. Însă salariul minimal de 400 de lei, el are doar o destinaţie specială în domeniul salarizării. Organizarea salarizării se face nu de la el ca reţea tarifară, dar de la salariul tarifar pentru prima categorie.

Ca exemplu. Astăzi, la noi salariul minimal este de 400 de lei, însă potrivit Legii nr.355, hotărîrea de Guvern care a fost adoptată recent, salariul tarifar care se aplică la angajaţi este de 500 lei. Deci, salariul tarifar real care este aplicat, el poate să fie mai mare decît salariul minimal pe ţară.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Eu vorbesc de sectorul bugetar.

 

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Sectorul bugetar... asta şi este.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Ne încurcăm cu totul. De aceea, eu vreau să vă ajut şi să vin pentru lectura a doua cu o propunere pentru articolul 14. Eu propun ca salariul tarifar pentru categoria I de calificare pentru angajaţii din sectorul bugetar să fie stabilit prin lege în mărime fixă egală cu media minimului de existenţă pe ţară. Atunci o să fie clar. Şi noi demult vorbim despre această problemă. O să introducem această normă, o să scăpăm de multe probleme care sînt astăzi în ţară şi există.

Eu vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule Preşedinte,

Eu vreau să fiu înscrisă pentru luare de cuvînt la acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prezentat de Guvern şi constată următoarele. Necesitatea elaborării şi adoptării proiectului de lege nominalizat rezultă din considerentul perfecţionării cadrului legislativ existent în scopul acordării unităţilor economice şi partenerilor sociali de toate nivelurile a unei autonomii mai largi în organizarea retribuirii muncii salariaţilor în funcţie de posibilităţile lor economico-financiare reale ale angajatorului.

Conform modificărilor şi completărilor propuse în proiect, sistemul tarifar de salarizare se va aplica în continuare doar în sectorul bugetar. În sectorul real, în funcţie de specificul activităţii şi în condiţii economice concrete, unităţile cu autonomie financiară vor aplica pentru organizarea salarizării sisteme tarifare sau netarifare de salarizare.

Proiectul de lege a fost examinat şi avizat de 7 comisii permanente şi de către Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Comisia pentru politică externă şi integrare europeană, Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică, Comisia pentru agricultură şi industria alimentară, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului şi Comisia pentru drepturile omului s-au pronunţat pentru examinarea şi aprobarea de către Parlament a proiectului vizat în primă lectură.

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe şi Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă au propus proiectul de lege menţionat spre dezbateri în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului. Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului a formulat un şir de propuneri şi obiecţii, care vor fi examinate de către Comisia sesizată în fond la etapa pregătirii proiectului pentru adoptarea lui în lectura a doua.

Pornind de la cele menţionate, Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie propune proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative spre examinare şi adoptare de către Parlament în prima lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule vicepreşedinte al Comisiei,

La articolul 31 Sistemul tarifar de salarizare. În sectorul real reţeaua tarifară se stabileşte la nivel ramural prin negociere, alineatul (2). Şi alineatul (3): în sectorul bugetar se aplică reţeaua tarifară unică stabilită prin lege. Totuşi aş vrea să vă întreb, de ce noi nu am apela la varianta ca să avem aceleaşi norme şi pentru sectorul real, şi pentru sectorul bugetar? Adică, colectivele de muncă din sistemul bugetar să participe la negocieri colective. Fiindcă avem sindicatele de ramură şi în sectorul real, şi în sfera bugetară. Nu este normal atunci cînd acei din sfera bugetară, în principiu, trebuie să fie de acord cu ceea ce li se propune şi atît.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Da, dar cuantumul salariului în sectorul real poate să fie independent de posibilitatea financiară pe care o are unitatea. Dar în sectorul bugetar din posibilitatea bugetului de stat. De aceea, noi trebuie să aprobăm şi să adoptăm numai prin lege.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, dar în sistemul bugetar avem nişte genuri de activitate similare cu cele din sectorul real. Chiar sînt şi genuri de producţie sau sînt nişte specialişti care sînt aceeaşi, de pildă: şoferi, lăcătuşi, strungari ş.a.m.d., care lucrează şi în sistemul bugetar, şi în sectorul real. În sectorul real înseamnă că ei se supun unor norme, în sectorul bugetar altor norme. Sînt aceleaşi persoane, trebuie să aibă aceleaşi drepturi. Adică, ar trebui şi ei să participe la negocieri colective, ar trebui să îşi impună această poziţie prin sindicatele respective.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Eu sînt de acord că persoanele sînt aceleaşi, dar sursele de finanţare sînt altele.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Propunerea este ca noi să venim la normalitate şi să avem aceleaşi drepturi.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Pentru lectura a doua o să examinăm propunerea dumneavoastră.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4. Nu? Alte întrebări nu sînt.

Domnule Eremciuc,

Vă mulţumesc.

Luare  de cuvînt doamna Buliga.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi colegi deputaţi,

Îmi aduc aminte foarte bine perioada cînd, în şedinţele plenare ale Parlamentului, am discutat un proiect de lege destul de important la etapa aceea, Legea nr.355 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar. În şedinţe am constatat un şir de carenţe, în genere, în sistemul de salarizare şi am constatat, la fel, că avem nevoie de o abordare sistemică a salarizării angajaţilor, indiferent de sistemul în care munceşte: bugetar sau cel real al economiei.

De aceea, cred că ar fi fost mult mai logic dacă Guvernul venea cu un astfel de proiect de lege care răspundea aşteptărilor atît ale angajaţilor, angajatorilor, cît şi ale parlamentarilor.

Stimaţi colegi,

Acest proiect are o conotaţie aparte în şirul iniţiativelor deocheate care vin tot mai insistent din partea Guvernului. Acum cîţiva ani, un ziar a lansat ideea, precum că în Moldova se naşte un nou curent de gîndire politică comunism liberal, un fel de struţo-cămilă ideologică. Am crezut atunci că este doar o figură de stil a jurnalistului foarte spirituală, dar realitatea ne convinge că cu adevărat actuala guvernare încearcă să combine comunismul cu nişte instrumente din arsenalul liberalismului vulgar.

Astfel, cum putem califica proiectul menţionat care vine să lichideze singura garanţie a lucrătorilor din întreprinderile private de a pretinde la un salariu oficial, accentuez oficial, adică, trecut prin contabilitate? În viziunea noastră, în caz de aplicare a unui asemenea sistem, va apărea şi mai mult subiectivism în atribuirea fiecărui angajat a unui coeficient care ar caracteriza în complex nivelul lui de calificare şi aportul lui personal în rezultatul final al producţiei.

La fel, ne dăm seama că formulele din proiect de genul competenţa de a alege sistemul de salarizare în cadrul unităţii îi revine angajatorului cu consultarea reprezentanţilor angajaţilor nu pot fi luate în serios şi servi drept o garanţie legală a intereselor salariale ale lucrătorului.

De mai bine de un an de zile Guvernul, în persoana ministrului economiei şi comerţului recent şi  prim-viceprim-ministru domnul Dodon, încearcă să convingă opinia publică că existenţa sistemului tarifar este o piedică în atragerea investiţiilor şi dezvoltarea sectorului privat. Chipurile, acest sistem limitează competenţa decizională a angajatorilor şi nu stimulează să îşi dezvolte afacerea şi să creeze noi locuri de muncă, deoarece acest sistem impune salarizarea egală a lucrătorilor din diferite societăţi, indiferent de calificările lor, productivitate, performanţele întreprinderii concrete.

Dar să vedem despre ce fel de limite este vorba. Actualmente, salariul minim tarifar pentru categoria I este 900 de lei, iar cel mai mare salariu obligatoriu, conform grilei tarifare, în sectorul nebugetar este de 3 600 de lei pentru conducătorii de întreprindere.

Nu pretind că aş cunoaşte în detalii problemele cu care se confruntă businessmanii noştri, dar nu cred că acestea sînt cifrele care îi sperie foarte tare. Mai degrabă aş presupune că mai mulţi patroni sînt deranjaţi de defalcările la bugetul de stat, acel al asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor în sănătate, care sînt determinate de nivelul salariului. Adevăratul efect al acestei legi va fi relansarea în masă a practicii de achitare a salariilor în plic, care nu a dispărut la noi cu toată densitatea controalelor efectuate. Practică care oricum limita sistemul tarifar.

Este absolut evident că, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, se va declanşa procesul de revizuire a contractelor de muncă şi micşorarea bruscă a salariilor angajaţilor. Pînă în prezent nu avem o lege care ar legifera un minim de existenţă şi ar permite angajaţilor noştri să trăiască decent şi să nu ţină calea pribegiei.

Bineînţeles, în multe cazuri, muncitorii îşi vor păstra suma venitului real, ba, poate, chiar va creşte, dar vă dau toate asigurările că partea venitului oficială, la care se calculează, va scădea brusc şi, în cel mai bun caz, va fi comparabilă cu salariile din sectorul bugetar. Totodată, constat că pînă în prezent nu se respectă articolul 43 din Constituţiei, unde sîntem obligaţi să avem un salariu minim pe economie, stabilit prin lege, indiferent unde lucrăm.

Gîndiţi-vă bine, stimaţi colegi din Fracţiunea majoritară, cum aveţi de gînd, în aceste condiţii, să completaţi bugetul asigurărilor sociale, ba chiar să asiguraţi o majorare a lui? Cum vom finanţa medicina? Doar nivelul asigurării medicale tot se calculează de la salariu. Cum vom majora numărul serviciilor medicale şi vom îmbunătăţi calitatea prestării lor?

Există o maximă: nu încerca să faci greşeli adversarilor tăi, nu încurca să facă greşeli adversarilor tăi. Din punct de vedere electoral, ar trebui să vă lăsăm să faceţi aceste modificări şi apoi să vă justificaţi, însă situaţia este multă mai gravă. Aceste modificări afectează foarte multă lume şi noi, Partidul Democrat, nu ne putem permite să tăcem atunci cînd vedem cum se creează probleme cetăţenilor noştri, despre care ei, poate, nu îşi dau seama astăzi, dar, la sigur, le vor resimţi pe viitor.

Fracţiunea noastră se pronunţă împotriva acestui proiect de lege. Şi apropo, dragi colegi, vă mai atrag atenţia asupra unui efect care o să vă deranjeze mult în campania electorală. Recent, şi Prim-ministru, şi nu odată, a declarat că pînă la finele anului salariul mediu va fi de 300 dolari SUA, dacă o să votaţi această lege, statisticii oficiale o să-i fie foarte greu să înregistreze această performanţă, deoarece fondurile salariale la întreprinderile cu autonomie economică financiară vor scădea brusc. Fiţi siguri de aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Sîntem la finele dezbaterilor pe marginea proiectului nr.882. Potrivit propunerii evocate în raportul Comisiei, proiectul nr.882 este propus pentru a fi aprobat în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.882 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.2384 pentru modificarea şi completarea Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului.

Prezintă Guvernul.

 

Domnul  Tudor Copaci viceministru al economiei şi comerţului:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

La porunca Guvernului, Ministerul Economiei şi Comerţului a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea anexei la Legea nr.1308 privind preţul normativ şi modul de vînzarecumpărare a pămîntului, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. În scopul aducerii în concordanţă a unor articole din Legea privind preţul normativ şi modul de vînzarecumpărare a pămîntului cu Legea nr.121 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, precum şi cu Legea nr.436 privind administraţia publică locală, se propune de exclus alineatul (1) din articolul 3 şi de expus în redacţia nouă alineatul (2) şi alineatul (4) al articolului (4) din Legea nr.1308.

Aceste modificări şi completări prevăd vînzarea terenurilor din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale de către autorităţile administraţiei publice locale la decizia consiliilor respective, iar vînzarea terenurilor din domeniul privat al statului de către Agenţia Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului.

Redacţia nouă a alineatului (4) prevede achitarea eşalonată a preţului de vînzare în rate a terenurilor  în termen de pînă la 3 ani şi prima tranşă a plăţii de cel puţin 50 la sută din preţul de vînzare a terenului. Prevederile punctului 6 din notă la anexa Legii nr.1308 vin în contradicţie cu articolul 6 din Legea privind administraţia publică locală, care prevede că între autorităţile administraţiei publice centrale şi cele locale nu există raporturi de subordonare la administrarea patrimoniului. Reieşind din acestea, precum şi pentru a simplifica procesul de vînzarecumpărare a terenurilor aferente şi a exclude deplasările la agenţia proprietăţii publice a agenţilor economici şi persoanelor fizice din toată republica, pentru a obţine acordul la vînzarecumpărare a terenurilor aferente, se propune de exclus punctul 6 din nota la anexa Legii nr.1308.

Cu toţii noi ştim că la 31 decembrie 2006 a expirat termenul de aplicare a coeficienţilor la calcularea preţului de vînzare a terenurilor. Începînd cu 1 ianuarie 2007, preţul de vînzare a unui hectar de teren aferent constituie  903 000 de lei, indiferent de amplasare în municipiul Chişinău sau în zona rurală. În rezultat, preţul s-a majorat pentru Chişinău de 3,3 ori, pentru municipiul Bălţi de 6,7 ori, pentru sate, comune de 50 de ori.

Aceasta a condus la diminuarea solicitărilor de cumpărare a terenurilor aferente în 2007 de 4 ori faţă de 2006, de la  630 la 2 550, adică, 2 550 în 2006 şi numai 630 în 2007. Majorarea preţurilor influenţează negativ asupra activităţii agenţilor economici, asupra atragerilor investiţiilor autohtone şi străine, şi extinderea businesslui mic şi mijlociu.

Pentru a oferi agenţilor economici susţinere din partea statului, se propun următorii coeficienţi de micşorare a preţului de vînzarecumpărare a terenurilor aferente. Pentru municipiul Chişinău şi municipiul Bălţi se propune coeficientul 1, pentru municipiul Tiraspol, Bender coeficientul 0,6, pentru oraşe, reşedinţe, municipiul Comrat, oraşele Ciadîr-Lunga şi Vulcăneşti, precum şi localităţile din componenţa acestora 0,3, pentru celelalte oraşe şi localităţi 0,1, pentru sate, comune 0,05.

La elaborarea modificărilor la Legea nr.1308 s-au luat în consideraţie propunerea fracţiunilor parlamentare înaintate ca iniţiativă legislativă şi ale organelor centrale  de specialitate.

Adoptarea legii propuse spre examinare va permite aducerea în concordanţă a Legii nr.1308 cu alte acte legislative, susţinerea agenţilor economici şi a persoanelor fizice în plan economic şi financiar, atragerea investiţiilor în economia ţării, extinderea businessului mic şi mijlociu, crearea locurilor noi de muncă. În contextul celor expuse, vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege propus.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule viceministru,

Spuneţi vă rog frumos, aveţi la ora actuală o analiză, dar  amplă asupra situaţiei cu terenurile aferente întreprinderilor privatizate, celor care sînt terenuri proprietate exclusivă a statului şi nu vorbesc numai la nivel de dimensiune, dar şi de nivel... de modul în care se administrează şi starea, situaţia lor juridică.

Ca să concretizez dacă este vorba de terenurile proprietate exclusivă a statului, aici cu siguranţă discuţia este mai largă. Dar, în special, mă interesează situaţia terenurilor aferente întreprinderilor privatizate. Fiindcă cum prevede legea la ora actuală, sînt două posibilităţi. Ori privatizezi terenul, ori închei contract de arendă. Deci aveţi analiza şi dacă puteţi să îmi spuneţi în cifre generale măcar care este situaţia?

 

Domnul Tudor Copaci:

Vă mulţumesc pentru întrebare.

Aş vrea să menţionez că toate aceste analize sînt la Agenţia Proprietăţii Publice. Şi Guvernul, în persoana Agenţiei Proprietăţii Publice, monitorizează aceste date. La momentul actual, nu am cu mine, nu pot  să mă refer, dar referitor la modificările  care se propun pentru astăzi, aş vrea să vin cu careva calcule, că, într-adevăr, dacă aş vrea să menţionez că, pe parcursul anului 2007, cum am menţionat, s-a micşorat numărul de solicitări de privatizare a terenurilor aferente în jurul la 2 000 de solicitări.

Dacă avem   2000 de solicitări, s-au micşorat cu 2000 de solicitări şi dacă considerăm că luăm în medie un hectar de teren aferent înmulţit  la 903 mii de lei, care este preţul unui hectar, preţul normativ, noi venim cu cifra 1,7 de miliarde. Dacă noi aplicăm coeficientul acesta propus, să zicem  0,3 sau 0,6, noi ajungem la cifra de 400 500 milioane de lei, pe  care nu le-au primit bugetul de stat şi bugetele locale. Deci aceasta este problema.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Bugetele locale şi cel de stat, că proporţia e inversă, dar, mă rog...

 

Domnul Tudor Copaci:

Da, locale şi de stat. Ştim, 80%. Deci, cu alte cuvinte, modificarea proiectului, modificarea acestei legi sau propunerile cu care a venit astăzi Guvernul sînt binevenite anume pentru suplinirea şi pentru atragerea investiţiilor.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule viceministru,

Există situaţii cînd întreprinderile au fost privatizate, iar terenurile aferente nu sînt în raport juridic cu această întreprindere, nici nu au fost privatizate, dar nici contractul de arendă semnat.

 

Domnul Tudor Copaci:

Sînt asemenea probleme, sînt asemenea probleme, domnule deputat, şi aş vrea să menţionez că anume propunerile cu care venim noi astăzi...

 

Domnul Vladimir Filat: 

Atunci, stimate domnule viceministru, eu am înţeles. Uitaţi-vă, dumneavoastră în propuneri, la articolul 4 alineatul (4) aveţi prevederea prin care neachitarea plăţii în decurs de o lună de la expirarea termenului de plată pe trimestru constituie temei ş.a.m.d. Eu cred că, în acelaşi context, urmează să stabilim prin lege obligativitatea, în termen concret, ca acel care privatizează, în acest caz, o întreprindere, să îşi legifereze pămîntul ori prin contrat de arendă.

Pentru că, în caz contrar, vreau să vă spun că sînt utilizate, ştiţi foarte bine, terenuri ca suprafaţă imensă, ca valoare, la fel în afară oricărui raport juridic. Şi, în acelaşi sens, uitaţi-vă, dumneavoastră aţi menţionat cifra de 930 de mii hectarul preţ normativ, indiferent unde este acest teren, fie că îi în centrul Chişinăului, fie că este, nu ştiu, în centre...

 

Domnul Tudor Copaci:

În sate sau în localităţi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Spre exemplu, în acelaşi sat Cricova ... Criva, care a fost încă  afectat şi de inundaţie. Acum şi noi urmărim cum are loc procesul de privatizare, cum sînt privatizate întreprinderile. Aparent, frumos, dar cînd te uiţi mai în detalii, întreprinderea care are, spre exemplu, în centrul oraşului 9 hectare de pămînt, care cu siguranţă nu va fi utilizat ulterior în procesul tehnologic. Nu consideraţi că problema urma să fie examinată şi de venit aici în Parlament să o discutăm mai complex, inclusiv prin prisma preţului normativ.

Şi, uitaţi-vă, ce propuneţi dumneavoastră, domnule viceministru. Coeficienţii, coeficientul 1 pentru municipiul Chişinău, municipiul Bălţi. Mie mi se pare că este o diferenţă mare între valoarea pămîntului, costul, valoarea pămîntului la Chişinău şi la Bălţi. Mai departe şi localităţile care intră în componenţa lor.

Păi, nu vă supăraţi, vă rog frumos, pămîntul care este în oraş, în centrul oraşului, şi pămîntul care este, spre exemplu, nu ştiu, la Bubuieci sau în altă localitate are cu totul şi cu totul altă valoare. Mie mi se pare că s-a venit cu o abordare foarte generală şi care nu rezolvă o problemă în fond. Pămîntul este marfă. El are valoare. Iar valoarea respectivă urmează să fie stabilită, dacă vreţi, reieşind şi din piaţă, şi din costul real, nu prin impunerea acestor cifre şi procente foarte, foarte generale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Tudor Copaci:

Aş încerca să răspund la întrebarea dumneavoastră referitor la aceea cînd o societate pe acţiuni privatizată are un teren foarte mare, să  zicem, şi nu este utilizat în procesul tehnologic. Răspunzînd la această întrebare, aş vrea să vă atrag atenţia asupra cuprinsului articolului 101 alineatul (2), în care este stipulat că celelalte terenuri aflate anterior în folosinţa proprietarilor, obiectivelor şi construcţiilor, la propunerea acestora, trec în fondul de rezervă al autorităţii publice respective, care nu este în drept să refuze preluarea lor. Deci, ce aş vrea să menţionez?

Că, într-adevăr, aceste terenuri, care nu sînt utilizate în procesul tehnologic, la propunerea proprietarului, pot fi redirecţionate sau adresate autorităţilor administraţiei publice corespunzătoare. Aceasta ceea ce se referă la ceea ce dumneavoastră aţi spus: că nu sînt utilizate în procesul tehnologic. Care este...

 

Domnul Vladimir Filat: 

Ele nu sînt utilizate în procesul tehnologic, dar sînt utilizate foarte bine în procesul de comercializare la preţuri de piaţă. Şi aici este o problemă, căci noi acordăm posibilitatea să ia un edificiu, care are ca teren aferent, cum spuneam, pînă la 9 hectare, în centrul oraşului, ca, ulterior, acest teren să fie privatizat, reieşind din preţul normativ 930 de mii hectarul, ca, ulterior, să fie comercializat pentru construcţie ş.a.m.d. Eu încă o dată... Este un punct de vedere. Explicaţii, ca de obicei, vin din Comrat. Eu v-am expus punctul meu de vedere. În acest sens este absolut necesar să facem o analiză mai complexă. Aceasta a fost intenţia şi abordarea.

Mulţumesc.

 

Domnul Tudor Copaci:

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule ministru,

Totuşi, într-adevăr, acordaţi o atenţie foarte importantă modificărilor propuse. Mai ales în vederea extinderii businessului, susţinerii antreprenoriatului, atragerii investiţiilor, cum aţi semnalizat dumneavoastră. Dar spuneţi, ce s-a întîmplat de la 1 ianuarie 2007 pînă în octombrie noiembrie 2008, doi ani de zile, căci nu au fost înaintate aceste modificări şi a fost suspendată în genere problema de vînzarecumpărare a terenurilor aferente? Care a fost motivul? Doi ani de zile Guvernul a stat şi a aşteptat ce?

 

Domnul Tudor Copaci:

Eu aş vrea să vă răspund la această întrebare în felul următor. Ministerul Economiei şi Comerţului a elaborat, cum e scris şi în nota informativă şi anterior, aceste modificări. Altă întrebare e că nu au fost susţinute. Poate sau la moment nu erau analizele şi studiile necesare pentru a promova acest proiect. Dar, făcînd o analiză  detaliată şi observînd că într-adevăr bugetele locale şi bugetul de stat nu a primit sume considerabile, am venit cu această propunere.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Vreţi să spuneţi că vina că pînă acum, anual, nu s-a vărsat în bugetul  statului în jur de 200300 milioane de lei o poartă Ministerul Economiei şi Comerţului? Nu?

 

Domnul Tudor Copaci:

Nu, nu am spus aşa. Am spus Ministerul Economiei şi Comerţului.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru...

 

Domnul Tudor Copaci:

Şi anterior a elaborat, dar în rezultatul unor studii mai aprofundate şi analizînd datele statistice corespunzătoare pe o perioadă mai mare de timp am observat că într-adevăr...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Nimeni nu pune la îndoială necesitatea unei astfel de legi. Dar 2 ani de zile n-a existat şi noi, în Parlament, niciodată nu am respins-o.

 

Domnul Tudor Copaci:

De ce nu aţi propus-o dumneavoastră? 

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Poate colegii din Fracţiunea majoritară cunosc această temă, dar noi nu am văzut atare lege ca să vină în Parlament. Următoarea întrebare. Totuşi e cunoscut faptul că, pînă la 1 ianuarie 2007, de exemplu, la municipiul Chişinău, primăria municipiului Chişinău au fost înaintate în jurul la 1000 de cereri din partea solicitanţilor de a privatiza terenurile aferente, care din mai multe considerente acolo, în Consiliul municipal, nu au fost examinate.

Sînt cereri care au stat mai mult de un an de zile, pînă la 1 ianuarie 2007, în Primăria Chişinău şi în alte primării, care nu au fost examinate. Care este soarta acestor agenţi economici şi ce trebuie să facă ei, dacă dumneavoastră modificaţi în partea de mărire a coeficientului? De exemplu, la Chişinău îl aduceţi la 1 ori la 0,7? Dar, într-adevăr, îi mai mare decît o fost atunci pînă cînd el a înaintat cererea. Ce părere aveţi dumneavoastră despre trema aceasta?

 

Domnul Tudor Copaci:

Eu v-aş răspunde la această întrebare în felul următor. Că anume modificările din prezenta lege, pe care noi le propunem acum spre modificare, noi facem divizarea. Terenurile proprietate publică, care aparţine autorităţilor administraţiei publice locale, sînt vîndute fără  acordul Guvernului sau al instituţiilor subordonate Guvernului. Şi terenurile proprietate de stat, publică de stat se vînd de către Agenţia Proprietăţii Publice, aflate către Ministerul Economiei şi Comerţului. Deci, ulterior în continuare nu mai este nevoie de acordul Guvernului la...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

Aceasta e clar, dar eu vorbesc că cererile înaintate pînă la 01.01.2007, care în doi ani nu s-au examinat, fiindcă nu a fost cadrul legislativ, dar atunci nu s-a examinat în 30 de zile, că...

 

Domnul Tudor Copaci:

Deci, acestea sînt problemele autorităţilor administraţiei publice locale.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mai bine zis, agenţii economici pot să înainteze cererile în judecată şi prin aceasta să îşi restabilească drepturile, care au fost pînă la 1 ianuarie 2007.

 

Domnul Tudor Copaci:

Guvernul, conform Legii privind administraţia publică locală, nu poate să intervină în asemenea cazuri. Deci dacă s-a solicitat acordul...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar fiţi de acord, că problema există.

 

Domnul Tudor Copaci:

Problema există. Nimeni nu spune că nu există.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu mai am o întrebare la articolul 4. Dumneavoastră propuneţi încheierea contractelor de vînzarecumpărare, alineatul (4), punctul 4 în rate şi se achită cel puţin 50% din preţul terenurilor normativ. În primul rînd, stimate domnule ministru, cuvîntul cel puţin ori sau, ori poate creează nişte posibilităţi de manevrare din partea oricăror autorităţi. Şi atunci noi ştim la ce se limitează această manevrare. La plic. Aceasta este clar şi e cunoscut. Se măreşte coeficientul la preţul normativ, propunerea care este, indiferent cît va fi.

Nu credeţi că totuşi 50% este o sumă foarte mare? Pentru că noi mai avem întreprinderi care au zeci de hectare. Şi preţul de arendă va fi destul de serios, destul de mare, preţul de cumpărare încă mai mare. Şi posibilităţile noi le cunoaştem chiar care sînt. La aceleaşi întreprinderi de stat care acum sînt introduse de dumneavoastră  în programul de privatizare, fiindcă deja cu privatizarea, cu pămîntul privatizat întreprinderea are un preţ şi cu pămîntul neprivatizat e alt preţ. E clar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Mai compact, vă rog.

 

Domnul Tudor Copaci:

Aceasta şi este. Deci vă răspund în felul următor. La ultima întrebare pe care mi-aţi pus-o, acestea şi sînt  propunerile noastre de a diviza, de a permite investitorilor şi întreprinderilor aflate în alte sate sau în alte oraşe să aibă posibilitatea să procure. De aceea, şi punem noi coeficientul. Referitor la întrebarea de ce 50 % e mult sau e puţin? Da, poate într-o măsură oarecare este mult. Dar eu aş vrea să vă menţionez că noi acum, prin această modificare, aducem în concordanţă cu Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Unde este strict limitat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceasta este altceva, domnule viceministru. Aceasta nu se subordonează legii, dar bine ca să încheiem.

 

Domnul Tudor Copaci:

Deci, anume, anume.

 

Domnul  Marian Lupu:

Guvernul, anume Guvernul spune că 50%. Mai compact. Dumneavoastră  deja de 15 minute discutaţi şi văd că nu ajungeţi la mal. 50% Guvernul zice, căci ei consideră că aceasta este, cel puţin.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Noi venim cu o propunere din partea Fracţiunii: pentru lectura a doua să menţinem norma veche de 25%, restul în termen, în timp de 3 ani de zile, dar să fie fix 25% sau la solicitarea cumpărătorului. El poate să dorească singur să plătească plata unică, dar atunci, dacă noi scriem nu mai puţin, atunci dăm posibilitate ca plicul să fie cît mai plin.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr. 2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu sînt de acord cu colegii care spun că documentul trebuie să fie perfectat serios pentru a doua lectură, din cauză că varianta care este nu răspunde la toate întrebările. Şi am ieşit la microfon din cauză că a sunat aşa nu prea corect o părere, că terenurile care nu sînt folosite în procesul tehnologic, întreprinderea face propunerea undeva, cîndva nu facem nici o dată, niciodată nu se face nici o întreprindere ca să... terenurile care nu sînt folosite în procesul tehnologic cineva să înceapă să se ocupe.

Organele locale, conform legislaţiei în vigoare, trebuie să stabilească aceste terenuri, dar legea pe care o avem noi astăzi şi cea care a venit nu dă răspuns la întrebarea: care este modalitatea de privatizare sau de cumpărare a terenurilor, care o să fie tăiat din procesul tehnologic: cu coeficiente sau fără. Legea veche nu a dat răspuns la această întrebare, nu dă nici aceasta. Aceasta e problema principală. Şi noi, pentru a doua lectură, neapărat trebuie să dăm răspuns: care atitudine o să fie referitor la problemă. De aceea, conceptual, noi considerăm, eu consider că proiectul trebuie să fie  adoptat din cauză că noi sîntem convinşi că trebuie să fie o stimulare. Dar în detalii, mai concret pentru  a doua lectură noi perfectăm esenţial acest document.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a Parlamentului a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.1308 din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi modul de vînzarecumpărare a pămîntului, prezentat de Guvern şi expune următoarele. Comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului a prezentat  avizele. Avizele sînt pozitive.

În unele avize ale comisiilor permanente sînt unele obiecţii care vor fi luate în considerare pentru lectura a doua. În rezultatul dezbaterilor, Comisia sesizată în fond a ajuns la concluzia că proiectul de lege supus discuţiei este binevenit, însă sînt necesare unele îmbunătăţiri. Astfel, necesită îmbunătăţire redacţia nouă a alineatului (4) al articolului 4, pentru a exclude unele ambiguităţi.

La acelaşi articol alineatul (5) litera c) se cere a fi excluse cuvintele la preţ liber, dat fiind faptul că terenurile proprietate publică, cu excepţia celor prevăzute de lege se vînd doar la licitaţie sau prin concurs. De asemenea, necesită a fi îmbunătăţită redacţia punctului IV din tarifele la anexă, deoarece avem terenuri cu altă destinaţie decît cea agricolă şi în extravilanul localităţilor. La punctul 3 din nota la anexă considerăm că este necesar de revăzut coeficientul pentru municipiul Chişinău, municipiul Bălţi şi pentru localităţile care intră în componenţa lor.

La poziţia 0,6 pentru Tiraspol, Bender localităţile în care sînt amplasate  punctele de trecere a frontierei de stat cu România. Adoptarea coeficientului menţionat pentru localităţile de frontieră este  absolut neargumentată şi necesită a fi exclusă. Este neargumentată şi adoptarea coeficientului majorat la oraşele Cadîr-Lunga şi Vulcăneşti. De asemenea, avînd în vedere că piaţa funciară pe viitor se va dezvolta şi vor creşte preţurile la vînzareacumpărarea liberă a pămîntului, considerăm că coeficienţii trebuie aplicaţi pe un termen stabilit.

Pentru lectura a doua, Comisia va prezenta propuneri concrete asupra obiecţiilor expuse mai sus. Luînd în consideraţie cele expuse şi avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia sesizată în fond propune ca acest proiect de lege să fie adoptat în primă lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Preşedinte,

Spuneţi vă rog, ce stat are domnul  Griciuc Petru ca Parlamentul să ia în consideraţie propunerile lui la aceste calcule ale coeficienţilor.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu cred că Parlamentul va lua în consideraţie amendamentele propuse de deputaţi. Adică, conform Regulamentului, pentru lectura  a doua deputaţii vor înainta amendamente şi astfel va fi promovat acest proiect de lege în lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Corect.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Fiindcă dacă e să ne uităm chiar şi la ceea ce a prezentat domnul ministru, că a fost iniţiativa legislativă a Fracţiunii parlamentare a comuniştilor. Dar eu m-am uitat atent, proiectul este înaintat de Guvern. Înseamnă că iniţiativa vine de la Guvern, şi nu de la Fracţiune. Au o echipă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuăm.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule  Preşedinte.

Domnule Preşedinte,

Totuşi domnul viceministru a afirmat că au fost mai multe proiecte de modificări la tema dată, cu privire la extinderea coeficientului din 2007 pînă acuma. Comisia a examinat măcar o modificare din partea Guvernului, o lege de aşa fel, ca să fie clar şi pentru mine, şi pentru noi toţi? Căci eu nu am înţeles de ce totuşi, în doi ani de zile, coeficientul, această lege nu a fost modificată şi nu a fost prelungit termenul? 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Guvernul nu a înaintat iniţiative legislative în Parlamentul Republicii Moldova. Ministerul Economiei şi Comerţului poate şi a propus vreun proiect de lege care nu a fost promovat în Guvernul Republicii Moldova.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimaţi colegi,

Aici sînt acei bani pe care dumneavoastră trebuie să îi plătiţi pensionarilor, aici sînt.

 

Domnul Marian Lupu:

Ridicaţi mîna şi nu ţipaţi în sală, linişte.

Domnule ministru,

Aşteptaţivă rîndul.

Microfonul nr.2, vă rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Se poate, da?

Mulţumesc.

Guvernul are dreptul în orice timp să iniţieze orice proiect, va veni timpul el a iniţiat acest proiect. De aceea, să discutăm mai repede pînă cînd ei nu au retras înapoi acest proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc, domnule Cosarciuc.

Iată acum microfonul nr.1.

 

Domnul Tudor Copaci:

Deci aş vrea să menţionez referitor la mai multe proiecte. Deci Ministerul Economiei şi Comerţului a elaborat şi mai înainte proiectele, un proiect de modificare a acestei legi şi noi avem avizele tuturor instituţiilor corespunzătoare. Am putea să prezentăm în scris domnului deputat, să arătăm într-adevăr că noi am...

 

Domnul Marian Lupu:

Prezentaţi.

 

Domnul Tudor Copaci:

... efectuat acest proiect şi avem avizele corespunzătoare. (Rumoare în sală.) 

 

Domnul Marian Lupu:

Bravo.

Stimaţi colegi,

Tot cu discuţiile. Prezentaţi în scris. Vă clarificaţi frumos. Alte întrebări? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2384, potrivit propunerii Comisiei de profil, aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat în primă lectură.

Acum, stimaţi colegi, v-a fost distribuit pachetul care vizează propunerile pentru agenda şedinţelor plenului Parlamentului pe perioada 9 17 octombrie.  Cine mai are ceva de propus, vă rog.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun să includem proiectul nr.2424 pentru lectura a doua pe două săptămîni.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Este remis proiect, adică Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public spre reexaminare, nr.158. Înregistrată cu nr.2791, numărul de înregistrare în Parlament.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Pentru următoarele două săptămîni.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Domnule Preşedinte,

Eu am propus o dată mai înainte, am rugat ca proiectul de Lege nr.4830 din 2006, din 19.12.2006 să fie inclus pe ordinea de zi. Propun pentru următoarele două săptămîni să fie introdus în ordinea de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

 

Domnul Vladimir Braga:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule Preşedinte,

Eu reiterez ceea ce am propus ieri, mi-aţi  recomandat să ies astăzi, ţine de delapidările masive de fonduri de la reconstrucţia Memorialului Eternitate şi a drumului, a străzii Pan Halippa.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci o informaţie la acest subiect, da.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Da, la acest subiect. Pentru joia viitoare, dacă e posibil, să ne facă Procurorul General sau cineva din Guvern.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Acestea au fost, stimaţi colegi, propunerile. Deci dincolo de cele propuse... (Rumoare în sală.)

Stimaţi colegi,

Nu, eu mă bucur foarte mult că vă cunoaşteţi numele. E bine deja.

Stimaţi colegi,

4 propuneri care au fost înaintate de colegii noştri de la microfoanele din sală.

Propunerea înaintată de domnul Bondarciuc, deci Comisia respectivă, proiectul nr.2424, lectura a doua, să fie inclusă pentru perioada vizată a şedinţelor plenului Parlamentului. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Propunerea este acceptată.

Propunerea Comisiei conduse de domnul Vladimir Ciobanu pentru a include proiectul nr.158, reexaminarea Legii privind statutul, da, funcţia publică. Cine este pentru a accepta această propunere, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea domnului deputat Vladimir Braga privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.4830. Cine este pentru, rog să voteze. Eu rog, stimaţi colegi numărătorii, ajutaţi-mă să fixez pentru stenogramă rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Marian Lupu:

Poftim?

 

Numărătorii:

Sectorul nr.2 3.

 

Domnul Marian Lupu:

Staţi, staţi, staţi, eu vă rog, o clipă... (rumoare în sală), nr.4830, microfonul nr.5, în două cuvinte despre ce e vorba.

 

Domnul Vladimir Braga:

Da, solicit că despre ce vorbim... despre pensionarea profesorilor, schimbarea în proiectul de lege despre pensionare cu atribuirea şi profesorilor, după 25 de ani, a pensiei conform funcţionarilor publici.

 

Domnul Marian Lupu:

E clar. Deci rezultatele votului, vă rog, stimaţi colegi.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4, 5.

 

Domnul Marian Lupu:

Cinci.

 

Numărătorii:

Opt.

 

Domnul Marian Lupu:

Opt. 

 

Numărătorii:

18.

 

Domnul Marian Lupu:

26 de voturi în favoarea acestei propuneri care nu a fost susţinută. Şi ultima propunere înaintată de la microfonul nr.4, domnul Untilă, privind audierea unei informaţii la subiectul cu Memorialul.

Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

 

Domnul Marian Lupu: 

Sectorul nr.2?

 

Numărătorii:

Patru.

 

Domnul Marian Lupu:

Patru.

 

Numărătorii:

15.

 

Domnul Marian Lupu:

19 voturi. Plenul nu a susţinut propunerea.

Microfonul nr.2, vă rog.

 

Domnul Vadim Mişin:

.  , , .   , .

, , , , , . ? , , .

, ,   , . , .

. , . , , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

, stimaţi colegi.

 

Domnul Vadim Mişin:

. , . , .

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

Potrivit Regulamentului, amendamentele la ceea ce adoptăm noi cu dumneavoastră în ziua de astăzi se fac, şi eu am menţionat ieri, dacă nu greşesc, sau de Fracţiune, sau de Comisie.

Şi eu nu văd nimic straşnic în faptul că ceva se adaugă, ceva se votează. Dacă nu este pregătit, la următoarea şedinţă se exclude. E simplu ca buna ziua. Cu atît mai mult că avem, cu părere de rău, aceasta ne este experienţa noastră. Noi facem ba odată, ba altă dată, oricum, mai mici sau mai mari devieri de la Regulament, pentru a păstra un anumit echilibru şi în această sală, pentru a păstra o anumită ambianţă lucrativă. Aceasta e chestia, ştim bine că acest Regulament conţine încă foarte multe carenţe.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Conform a trei articole din Regulamentul Parlamentului, orice deputat are dreptul, la aprobarea unei ordine de zi, să facă propuneri şi Preşedintele şedinţei, dumneavoastră ori unul din vicepreşedinţi, este obligat să pună la vot propunerile deputaţilor, inclusiv la ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Ne-am clarificat. Bine, acum supun votului. Propunere la ordinea de zi?

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco: 

Domnule Lupu,

Am vrut să vă spun, lucrativă este cu totul alt sens, e sensul invers decît dumneavoastră vreţi să spuneţi. Eu vă rog, vă invit să vedeţi în dicţionar şi să nu mai folosiţi în sensul acesta. (Rumoare în sală.) Eu vorbesc serios, vorbesc foarte serios.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu vă rog, în această sală fiecare trebuie cumva într-un fel să se pronunţe. Lăsaţi doamna să se pronunţe în modul în care consideră dumneaei, în care consideră acest lucru posibil pentru dumneaei. 

Deci supun votului adoptarea agendei şedinţelor plenului Parlamentului pentru următoarele două săptămîni per ansamblu. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul, ordinea de zi, este aprobat.

Acum declaraţii. Pentru început o invit la tribuna centrală pe doamna Cuşnir. A doua declaraţie, domnul Bujor.

Stimaţi colegi,

Rog să atrageţi atenţie, doamnă Cuşnir, 5 minute, potrivit Regulamentului.

Domnul Bujor, în numele Fracţiunii, 7 minute. Vă rog.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimaţi colegi,

Îmi continui declaraţia începută ieri la tema Feţele exodului femeia minotaur simbolul moldovean al noilor timpuri. Un inspector italian, responsabil de securitatea muncii, Mauriţio Bucaione, care, cunoscîndu-i pe moldoveni lucrînd cu ei, a scris şi o carte de poezii dedicată emigranţilor pe care a întitulat-o Prinşi de  vînt. Autorul a plasat pe coperta cărţii alături de fotografia unui grup de toscani, fotografia unei familii din raionul Făleşti, Basarabia.

Mauriţio Bucaione a avut şi un mod constructiv de a ajuta emigranţii moldoveni creînd o şcoală performantă de formare a liderilor sindicali, numită Ştefan cel Mare. Lui Mauriţio îi place să revină în Moldova, îi place mai ales să stea la sfat cu lumea de la ţară, în care vede o parte din tezaurul cultural şi spiritual european. 

Dar consideră, totodată, că problemele Moldovei sînt extrem de grave, ele vor putea fi rezolvate numai dacă le vom spune pe nume clar şi răspicat. O dată nişte bărbaţi, dintr-un sat basarabean, iau pus întrebarea: tu, care vii din bătrîna şi bogata Europă, acolo unde se cer forţele noastre tinere de muncă, cum priveşti la femeile moldovence? Răspunsul inginerului toscan a căzut ca o ghilotină: Aş prefera să mor, dar să nu îmi trimit femeia la asemenea munci umilitoare.

Pe lîngă nenumăratele virtuţi cu care este înzestrat Mauriţio, mai şi pictează.  Unul din tablourile sale reprezintă o femeie pe fundalul unor linii ce închipuie un contur montan. Privind atent imaginea, îţi dai seama că jumătatea de jos a corpului feminin, de femeii culcate seamănă cu un cal, un minotaur feminin. Tabloul se numeşte Cavala moldoveana.

Este istoria unei femei obosite şi frustrate, care a muncit în ţara ei ca o sclavă, ca o gloabă de povară şi tot aşa continuă să muncească în străinătate dorindu-şi în van un gest de recunoştinţă şi susţinere, trăind în speranţa unui viitor mai bun.

Italia poate să însemne neîndoielnic posibilitatea de a recupera cultura umanistă, care ne-a lipsit atît de mult, dar mai întîi avem de luptat pentru dreptul de a studia şi de a reabilita sensul demnităţii omeneşti, întrunîndu-l în casele noastre şi în locurile noastre de origine.

Aş fi vrut, spune doamna Tatiana Ciobanu, să aduc o notă de sobrietate întregii noastre euforii naţionale pentru că nu prea avem motive de bucurie, nu înţeleg cum putea să îi vină în minte cuiva să transforme o tragedie naţională, alcoolismul, care a cuprins satele moldoveneşti, într-o sărbătoare a vinului.

Genul acesta de metamorfoză îmi aduce aminte de fraza ce însoţeşte un dans popular moldovenesc, ca să vadă şi duşmanul cum trăieşte moldoveanul.  Astăzi, cred că nu avem nici chiar duşmani, înţelesul clasic al termenului, sîntem noi acei care ne facem tot răul cu veselă inconştienţă pe care aş remarca-o în acest peisaj trist este faptul că în faţa noastră se deschide un orizont infinit de posibilităţi. Avem de creat o lume nouă în toate formele ei, începînd cu modelarea propriei identităţi.

A venit timpul să ne eliberăm de minotaurul care simbolizează condiţia hibridă a moldovenilor în lume, de oameni cu un simplu suflet amorf, să scăpăm de această emblemă cu orice preţ în numele dragostei faţă de noi înşine.

E timpul să îi întoarcem vigoarea şi măreţia bărbatului moldovean care suferă ca şi femeia sa pe străzile Europei. Aici, în Italia, o dată mi s-a reproşat: voi sînteţi europeni ca şi noi, am aşteptat de la voi mai multă colaborare pentru a ajuta popoarele din Africa şi din alte zone ori voi v-aţi închis în disperarea voastră. Poate că în acest moment e bine pentru noi că nu facem parte din comunitatea europeană. E bine pentru scuza pe care o avem de a  nu ne implica în  problemele altora.

Însă nu e bine pentru şansa noastră de a fi oameni liberi, întrucît doar aflîndu-ne înăuntrul Europei, nu individual ca fugari sau muncitori necalificaţi, ci cu ţară cu tot, putem să ne înscriem valorile naţionale în contextul civilizaţiei occidentale de care am fost rupţi în mod barbar acum mai bine de o jumătate de secol.

S-a întîmplat, continuă doamna Ciobanu, să am fericirea să susţin examenul de lingvistică italiană la universitate în sala unde şi-a citit ultima prelegere marele nostru compatriot Eugen Coşeriu.

Şi îmi pare un fapt paradoxal comparat cu rătăcirea generală a moldovenilor. Că anume el a introdus  noţiunea de normă  în lingvistică. Să asumăm această normă şi în viaţa noastră zi de zi, mai întîi hotărînd ce sens vrem să punem în ea şi apoi aplicînd-o fără preget dacă vrem să avem un chip demn în lumea contemporană.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Declaraţia Fracţiunii parlamentare a Partidului politic Alianţa Moldova Noastră despre identificarea Companiei Teleradio-Moldova cu guvernarea comunistă.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fracţiunea parlamentară Alianţa Moldova Noastră a solicitat, în nerepetate rînduri, Consiliului de observatori şi administraţiei Companiei Teleradio-Moldova să asigure transformarea acesteia într-o instituţie cu adevărat publică. În acest context, am prezentat cîteva declaraţii la tribuna centrală a Parlamentului şi mai multe interpelări.

În două rînduri, am propus Legislativului să adopte un apel pentru a asigura dreptul la libera informare şi exprimare a opiniei. Ea urma să dea un semnal de oprire a presiunilor crescînde a autorităţilor comuniste asupra presei, în special a celei independente.

Cu acelaşi scop, membrii Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră au avut întîlnire cu reprezentanţii noului Consiliu de observatori ai Companiei Teleradio-Moldova. Am răspuns şi la iniţiativa conducerii instituţiei publice naţionale a audiovizualului, mergînd noi la o şedinţă a acestui consiliu.

Justeţea şi legalitatea cerinţelor pe care Alianţa Moldova Noastră le înaintează cu perseverenţă se vede şi din faptul că ele coincid în mare măsură cu obiecţiile şi recomandările expuse în repetate rînduri de experţii europeni, dar şi de diplomaţii occidentali acreditaţi în Republica Moldova. Iată  de  ce ne exprimăm indignarea şi îngrijorarea faţă de modul în care Compania Teleradio-Moldova a înţeles şi a reacţionat la pichetarea ei de către reprezentanţii Partidului Alianţa Moldova Noastră .

Esenţa declaraţiei Companiei Teleradio-Moldovadin 1 octombrie 2008 rezidă în  faptul că ea repetă la indigo mesajele actualei guvernări comuniste atunci cînd este acuzată de subordonarea instituţiei publice a audiovizualului. 

Dorind să citească notaţii protestatarilor din opoziţie, conducerea acestei instituţii, aşa-zis publice, îşi permite să dea aprecieri politice în fapt. Prin aceasta şi-a developat încă o dată calitatea ei de servitor docil al puterii comuniste.

Alianţa Moldova Noastră a folosit într-adevăr o cale absolut normală, legală şi paşnică pentru a presa, cum se exprimă ei dacă vreţi, conducerea instituţiei pretins publice să implementeze şi să respecte  standardele serviciului public cel puţin cele fixate de Codul audiovizualului. Adică să devină imparţială, să reflecte echidistant realitatea, pluralismul de opinii şi cel politic, să asigure dreptul la informare corectă a cetăţenilor şi cel de exprimare a opoziţiei. Dar ea ripostează arătînd că refuză categoric să renunţe la statutul de porta voce de imagine a clanului Voronin.

Însuşi reportajul despre pichetare a fost astfel fabricat încît să denigreze protestatarii să ascundă explicaţiile acţiunii şi să creeze o imagine bună provocatorilor trimişi de coaliţia roş-oranj. Caracterul tendenţios şi procomunist, lipsa pluralismului şi a echilibrului de opinii în programele de ştiri şi cele analitice de la Teleradio-Moldova sînt dovedite şi de noi, dar şi de multe monitorizări de conţinut efectuate de experţii locali şi de acei din străinătate.

Dacă la mintea autorilor Declaraţiei încă nu ajunge acest adevăr, amintim numai distribuţia din cadrul Mesager-ului de pe data de 27 septembrie anul curent. Deci în această zi cînd s-au produs congresele a 3 partide politice necomuniste, vaste acţiuni de protest ale pensionarilor şi deţinătorilor de patente la Bălţi în programul de ştiri al televiziunii pretinse publice nici o iotă despre aceste importante evenimente politice, dar şi sociale.

În schimb, prezentări ample de la participarea lui Vladimir Voronin şi Gheorghe Papuc la sărbătoarea vînătorilor, dar şi de la constituirea unui bloc sindical studenţesc, numit de alternativă, sub controlul Partidului Comunist, cu comsomolişti în frunte şi drapelul roşu. Şi aşa în fiecare zi cu cenzura dură a opiniilor ce critică politicile guvernanţilor.

Ce argumente mai vreţi, stimaţi colegi? Unde găsiţi aici respectarea Legii naţionale a audiovizualului, aşa proastă cum este ea, fiindcă aşa a fost adoptată de majoritatea roş-oranj? Sau, cu atît mai mult, a standardelor europene.

Atragem din nou atenţia opiniei publice interne, dar şi a celei internaţionale, că aşa-zisa instituţie publică naţională a audiovizualului, întreţinută din banii tuturor cetăţenilor, deserveşte în mod prioritar interesele de grup şi de partid al acelor aflaţi la putere în Republica Moldova, dar şi a partenerilor lor de coaliţie. Ea ascunde adevărul despre sărăcia populaţiei, eşecurile economiei reale, catastrofa din agricultură, salariile mizere şi preţurile exagerate de mari la produsele de primă necesitate, dezastrul infrastructurii şi, în special, a drumurilor din Republica Moldova, climatul investiţional negativ, emigrarea masivă a populaţiei în căutarea surselor de supravieţuire, traficul de droguri şi fiinţe umane cu implicarea unor factori oficiali, dar şi cazurile de mare corupţie în structurile centrale ale administraţiei de stat şi alte realităţi ce afectează existenţa Republicii Moldova, dar care nu îşi găsesc reflectare în buletinele de ştiri ale televiziunii publice.

Cu asemenea politică editorială a Companiei Teleradio-Moldova, care a fost acuzată de nereguli în alegerile precedente, este imposibilă o campanie electorală liberă, corectă şi transparentă în anul 2009, campanie deja începută şi fraudată de Vladimir Voronin şi acoliţii săi.

Avertismentele Uniunii Europene, ale raportorilor Consiliului Europei şi ale organizaţiilor de medie din sud-estul Europei, care constată aceste lacune şi spun că ele pot compromite şansa europeană a Republicii Moldova, sînt ignorate. La fel ca şi protestul tinerilor Alianţei Moldova Noastră din 1 octombrie curent.

Cerem cu insistenţă ca autoritatea de reglementare a audiovizualului şi Consiliul de observatori să îşi ia în serios responsabilitatea şi să asigure transformarea reală a Companiei Teleradio-Moldova în una publică prin politica ei editorială, şi nu doar prin denumire şi sursa de finanţare. Cerem de a pune capăt acţiunilor de cenzură în mass-media.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Şedinţa de astăzi a plenului Parlamentului o declar închisă.

Următoarea şedinţă va avea loc săptămîna viitoare, joi, 9 octombrie, ca de obicei la ora 10.00.

Vă doresc o zi bună în continuare.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.02. 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
                                                              în Direcţia documentare parlamentară a
                                                             Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova