DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a IV-a ORDINARA – NOIEMBRIE 2006
Sedinta
din ziua de 3 noiembrie 2006
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3692 pentru ratificarea Conventiei europene privind transferul de produceri in
materie penala, adoptata la Strasbourg la
15 mai 1972.
3. Dezbaterea si
aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.2777 pentru modificarea Legii nr.1349-XIII din
17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari (art.34).
4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.1940 privind modificarea si completarea Legii
asistentei sociale nr.547-XV din
25 decembrie 2003 (art.12, 13, 14, 19).
5. Dezbaterea si
adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2708 pentru modificarea si
completarea Legii cu privire la produsele de uz fitosanitar si la fertilizanti
nr.119-XV din 22 aprilie 2004 (art.3, 8, 15 s.a.).
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3547 pentru modificarea Legii nr.115-XVI din 18
mai 2006 cu privire la scutirea de taxa vamala a unor marfuri importate de catre
organizatiile din sfera stiintei si inovarii.
7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3315 pentru modificarea si completarea anexei
nr.1 la Legea nr.1380-XIII din
20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.
8. Reexaminarea si adoptarea Legii nr.3673
pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila al Republicii
Moldova nr.244-XVI din 21 iulie 2006.
10. Dezbaterea si aprobarea proiectului
Declaratiei in semn de recunostinta la sustinerea acordata Republicii Moldova
de Parlamentul European cu privire la Transnistria din 26 octombrie 2006.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de doamna Maria
Postoico vicepresedinte al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata. Va anunt ca, la lucrarile sedintei
de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati si-au inregistrat
prezenta 95 de deputati. Absenteaza deputatii: Iurie Rosca, Mihail Sidorov,
Vasile Colta, Anatolie Onceanu; Valeri Garev – din motive de sanatate; Oleg
Serebrian – in delegatie.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Va multumesc.
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Nu as fi intervenit de la acest microfon
daca nu eram sesizat in dimineata acestei zile din raionul Ungheni asupra unei
situatii iesite din comun si care este susceptibila de violarea legilor in
vigoare.
Este vorba de faptul ca, in comunele Napadeni
si Cornova din raionul Ungheni au descins efective ale Politiei Nationale care
actioneaza din indicatia comisarului raionului si, probabil, al ministrului de
interne. Dupa o vizita facuta ieri de un reprezentant inalt al administratiei
centrale de stat in acest raion, efectivele de politie, facind, pur si simplu,
presiuni asupra locuitorilor din aceste sate, care si-au exprimat optiunea
religioasa intr-un fel sau altul si au solicitat oficial Serviciul de Stat
pentru Culte admiterea comunitatilor lor in legalitate.
Deci, se fac presiuni, intimidari, lucru
care nu este conform nici cu legile in vigoare, nici cu practicile la care
Republica Moldova doreste sa se alinieze, nici cu jurisprudenta Curtii Europene
pronuntata in cauze care privesc comunitatile religioase din Republica Moldova
sau din alte tari. In legatura cu aceasta situatie, sint nevoit sa cer
Comisariatului de Politie si ministrului de interne Gheorghe Papuc sistarea
oricaror activitati de acest fel si retragerea efectivelor de politie din
aceste doua localitati.
Rog, de asemenea, ca descifrarea acestei
interventii din stenograma Parlamentului sa fie expediata reprezentantului
Secretarului General al Consiliului Europei la Chisinau.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Doamna Presedinte al sedintei,
Va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie
la incheierea sedintei.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Doamna Presedinte al sedintei, solicit si
eu acelasi lucru.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Proiectul de Lege nr.3692 pentru
ratificarea Conventiei europene privind transferul de proceduri in materie
penala, adoptata la Strasbourg la 15 mai 1972.
Cine este de la Guvern?
Domnule viceministru,
Poftim.
Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
Parlament:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati domni deputati,
Permiteti-mi sa prezint atentiei
dumneavoastra proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei europene privind
transferul de proceduri in materie penala. Adoptarea acestui proiect de lege va
permite solutionarea problemelor care ramin in materia cooperarii internationale
in problemele urmaririi penale in cazurile in care autorul nu poate fi extradat
din mai multe motive, inclusiv problema cetateniei. Dupa cum cunoasteti,
statele nu isi transfera propriii cetateni.
Deja a fost elaborat si un proiect de lege in
aceasta materie, care este in Parlament. Adoptarea legii si ratificarea acestei
Conventii nu va necesita, din partea Republicii Moldova, cheltuieli financiare.
In aceste conditii, va rugam sa sustineti adoptarea proiectului in prima lectura
si, daca nu exista obiectii, si in lectura a doua.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Nu sint, da? Bine.
Va multumesc, domnule viceministru.
Comisia.
Domnule Stati.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat proiectul Conventiei propuse si a ajuns la
concluzia ca acesta in totalmente corespunde prevederilor Legii cu privire la
tratatele internationale. Mai mult decit atit, el este prezent si in Planul de
actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. In urma ratificarii acestei
Conventii va fi necesara operarea unor modificari in legislatia in vigoare
privind asistenta in materie penala.
Toate comisiile Parlamentului s-au expus in
favoarea votarii acestui proiect, inclusiv Directia juridica a Aparatului
Parlamentului, nefiind expuse nici un fel de modificari sau schimbari in textul
acestui proiect. Pornind de la cele expuse, Comisia pentru politica externa si
integrare europeana propune votarea in prima si a doua lectura.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari catre comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Supun votului pentru aprobare in prima
lectura a proiectului de Lege nr.3692. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
A fost propunerea comisiei si pentru
lectura a doua. Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege
nr.3692. Cine este pentru, rog sa voteze. Si numaratorii, va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 20.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
82 de voturi. Cine este impotriva? Zero
voturi.
Cu 82 de voturi proiectul de Lege nr.3692
este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2777 pentru
modificarea Legii nr.1349-XIII din
17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari (art.34).
Prezinta domnul deputat Filat.
Domnul Vladimir Filat:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Onorat Parlament,
De fapt, initiativa legislativa, prezentata
spre discutie si, sper, va fi si adoptata, prevede instituirea unui termen
suficient pentru ca institutia sau, mai bine spus, avocatii parlamentari sa aiba
un termen suficient pentru a prezenta un raport complex asupra unei probleme
sau a unei tematici, daca vreti, poate chiar cea mai importanta in Republica
Moldova, asupra respectarii drepturilor fundamentale ale oamenilor in Republica
Moldova.
Desigur, cifra de 15 aprilie, propusa de catre
mine in initiativa, sint de acord, poate sa nu fie una cea mai reusita si eu am
inteles. In comisia sesizata in fond au fost discutii, este propunerea ca
aceasta cifra sa fie de 15 martie. Asa ca noi nu avem nimic impotriva, sustinem
ideea.
Doamna Presedinte al sedintei,
In cazul in care nu sint intrebari, s-ar
propune, de fapt, comisia o sa zica, poate chiar si in lectura a doua sa votam
acest proiect de lege.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Filat,
Dumneavoastra ati facut aceasta initiativa
legislativa, dar spuneti, va rog, daca ea va da posibilitate ca sa se imbunatateasca
activitatea Centrului? Sau, cel putin, va da posibilitate ca sa fie prezentat
un raport cit de cit, sa zicem, la nivel inalt.
Si, daca in momentul in care dumneavoastra
ati studiat aceasta lege ati gasit, cumva, posibilitatea ca in viitor sa
excludem posibilitatea majoritatii comuniste sa politizeze acest Centru al
Drepturilor Omului?
Domnul Vladimir Filat:
Bine.
Cred ca este mai mult un punct de vedere
decit o intrebare. Dar sper ca macar din punct de vedere a termenului stabilit in
lege, institutia respectiva va avea timp suficient ca sa prezinte un raport
care reflecta adevarul in Republica Moldova in domeniul respectiv. Din pacate,
trebuie sa recunosc ca aceasta schimbare, desigur, nu va rezolva problema pe
care o are Centrul respectiv. Eu am abordat problema tematic, daca vreti, m-am
referit numai la termen. Daca sa vorbim, deplasindu-ne un pic de la tema initiativei,
desigur, trebuie sa revenim la mecanismul de finantare, de stabilire prin lege
a independentei totale a acestor avocati. Dar aceste probleme pot fi luate in
discutie in cadrul unor noi initiative legislative. Astazi discutam initiativa
respectiva. Eu rog respectuos sa fie sustinuta si, daca nu mai sint intrebari,
va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Comisia.
Domnul Secareanu.
Domnul Stefan Secareanu:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi deputati,
Comisia pentru drepturile omului a examinat
proiectul de lege nominalizat si a constat urmatoarele. Deputatul Vladimir
Filat propune prin proiectul de lege mentionat amendarea articolului 34 din
Legea nr.1349 din 17 octombrie 1997, invocind necesitatea stabilirii unui
termen real si rezonabil pentru pregatirea si prezentarea de catre Centrul
pentru Drepturile Omului a raportului despre respectarea drepturilor omului in
Republica Moldova.
In sustinerea proiectului de lege s-au
pronuntat toate comisiile parlamentare. Directia juridica a Aparatului
Parlamentului considera, ca proiectul de lege corespunde tehnicilor
legislative. Guvernul Republicii Moldova, prin avizul din
11 august, propune excluderea articolului 2 din proiect, argumentind ca
procedura de intrare in vigoare a actului normativ este reglementata prin
articolul 76 din Constitutia Republicii Moldova. Totodata, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati recomanda ca, la determinarea datei de prezentare a
raportului anual de catre Centrul pentru Drepturile Omului, sa se tina cont de
prevederile altor legi, prin care se stabilesc termene pentru prezentarea
rapoartelor de catre autoritatile publice centrale.
Comisia pentru drepturile omului considera
ca termenul de 15 aprilie, propus de autor, este unul tardiv pentru prezentarea
unor rapoarte de importanta deosebita, precum este acel al Centrului pentru
Drepturile Omului. Comisia considera ca termenul optim ar fi 15 martie. Pornind
de la cele mentionate, comisia propune substituirea textului “15 aprilie” din
alineatul (2) al articolului 1 cu textul
“15 martie”, iar articolul 2 din proiect sa fie omis. Comisia propune ca
proiectul de lege sa fie adoptat in prima si a doua lectura, tinindu-se cont de
modificarile mentionate.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Secareanu.
Intrebari catre comisie? Nu sint.
Propunerea comisiei si pentru a doua lectura
sau numai pentru prima lectura? Si pentru a doua lectura, da? Pentru a doua
lectura nu avem, da? Bine.
Va multumesc.
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.2777. Cine este pentru, va rog sa voteze. Majoritatea.
Propuneri pentru lectura a doua sint din
sala? Nu sint.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.2777. Cine este pentru, rog sa
voteze. Rog numaratorii sa ne informeze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 20.
Doamna Maria Postoico:
84 de voturi. Cine este impotriva? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.2777, cu 84 de voturi,
este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.1940 privind
modificarea si completarea Legii asistentei sociale nr.547-XV din 25 decembrie
2003 pentru modificarea articolelor (12, 13, 14, 19).
Poftim, doamna Buliga.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Proiectul de Lege privind modificarea si
completarea Legii asistentei sociale nr.547, adoptat in prima lectura, a
fost reexaminat in comisie tinind cont de propunerile si amendamentele deputatilor
care au permis imbunatatirea acestui proiect de lege si, in limita posibilitatilor
financiare, se vor institui pe linga primarii o unitate sau unitati, in
dependenta de numarul de locuitori din aceste comune. Si speram ca functia de
asistent social va deveni o veriga importanta in protectia sociala a cetatenilor.
Comisia propune adoptarea acestui proiect in lectura a doua. Amendamentele le
aveti toti, propunerile.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, doamna presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru lectura a doua?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Nu intrebare, dar de procedura cred ca, mai
mult.
Doamna presedinte al comisiei,
In cadrul dezbaterilor in prima lectura, eu
personal am avut propuneri. Intrebarea mea ar fi urmatoarea. Fiindca de la
comisie la comisie vad o abordare diferita a problemei, in sinteza consultantii
sau acei care se ocupa de sinteza examineaza stenograma, iau in considerare
discutiile sau numai amendamentele prezentate in scris cu semnatura, asa cum
este o a doua varianta? Fiindca, in mod normal, ar fi de dorit ca si
stenogramele sa fie discutate, luate in considerare si deputatii care au
intervenit cu propuneri sa fie nu pentru publicitate, dar pentru obiectivitate.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule deputat Filat,
Am stenograma acestei sedinte la problema
respectiva si, cu parere de rau, nu gasesc numele de familie Filat.
Domnul Vladimir Filat:
Atunci, cred ca noi avem mai multe ocazii sa
comunicam pe marginea stenogramei. Eu procedural am pus intrebarea.
Doamna Valentina Buliga:
Nu, se examineaza.
Domnul Vladimir Filat:
Eu sper ca si Secretariatul se va sesiza ca
sa ia in considerare.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
In lectura a doua mai sint propuneri? Nu sint.
Va multumesc, doamna presedinte al
comisiei.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.1940. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 20.
Doamna Maria Postoico:
84 de voturi. Cine este impotriva? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.1940, cu 84 de voturi,
este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2708 pentru
modificarea si completarea Legii nr.119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la
produsele de uz fitosanitar si fertilizanti (art.3, 8, 15 s.a.). Lectura a
doua.
Poftim, comisia.
Domnul Cosarciuc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat toate propunerile si amendamentele parvenite asupra
proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.119 din 22
aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar si fetilizanti pentru
lectura a doua si a luat urmatoarea decizie.
Dumneavoastra aveti ca anexa la acest
raport sinteza amendamentelor propuse, eu ma voi referi numai la acele
amendamente care nu au fost acceptate de comisie sau au fost acceptate, dar intr-o
noua formula, propusa de acei care au inaintat aceste amendamente. M-as referi,
in primul rind, la articolul 16
alineatul (3). Comisia pentru politica economica, buget si finante, prin avizul
comisiei, a propus sa nu se accepte propunerea inaintata de Guvern. Aceasta
propunere consta in faptul ca produsele de uz fitosanitar contrafacute sa fie
restituite exportatorilor.
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara nu a acceptat aceasta propunere a Comisiei pentru politica economica,
buget si finante din urmatoarele considerente. Noi consideram ca si asa in
Republica Moldova se stocheaza o cantitate enorma de produse de uz fitosanitar.
Mai mult decit atit ca toate aceste produse sint mai mult din import. Si aceasta
reglementare de a le intoarce exportatorului se face printr-o simpla introducere
in contractul de vinzare– cumparare a acestei norme, ca exportatorul sa accepte
importul in tara exportatoare a produselor de uz fitosanitar contrafacute. Si
aceasta este posibil de a face.
Daca comisia doreste sa insiste asupra
acestei propuneri, de acum Parlamentul este in drept sa examineze propunerea
mentionata, amendament al comisiei. La articolul 21 alineatul (2), Comisia
pentru politica economica, buget si finante a propus ca aceasta propunere a
Guvernului, inaintata in prima lectura, sa nu fie acceptata din considerente ca
nu ar fi necesar, intr-o economie de piata, ca ministerul responsabil,
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare sa stabileasca volumele de
import si de producere a produselor de uz fitosanitar si sa stabileasca cotele
de import ale acestor produse pe piata Republicii Moldova.
Si, totodata, comisia a adus argumentul ca
propunerea care ar fi fost inaintata de Guvern nu se incadreaza in Acordul cu
privire la Organizatia Mondiala a Comertului. Comisia nu a acceptat propunerea
Comisiei pentru politica economica, buget si finante. Noi am facut uz de
articolul 37 din Constitutia Republicii Moldova dreptul la un mediu inconjurator
sanatos si de articolul 126 din Constitutie, prin care se reglementeaza ca
statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea
economica, financiara si valutara. Adica, in unele cazuri in care aceste, eu stiu,
reglementari pe care noi le introducem in legislatie, introduc niste restrictii,
ele sint posibile din punct de vedere al Constitutiei Republicii Moldova.
Totusi acest articol 21.2 a fost propus sa
fie modificat si comisia, in sinteza, a propus ca formula sa fie urmatoarea:
“Stabilirea necesarului de produse de uz fitosanitar si a fertilizantilor,
precum si coordonarea volumului lor de fabricare sau importare tine de competenta
Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, care precizeaza anual
cotele acestui produs pe compartimente si autorizeaza importul fiecarui lot
importat sau produs in modul stabilit de Guvern. Deci, aceasta formula se
propune de comisie in varianta finala.
Stimati colegi,
Cu aceste amendamente, acceptate de Comisia
pentru agricultura si industria alimentara, se propune ca proiectul de Lege sa
fie votat in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari pentru comisie pentru lectura a
doua, sau acele care nu au fost acceptate, sint? Nu sint.
Multumim, domnule Cosarciuc.
Supun votului proiectul de Lege nr.2708
pentru adoptare in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze si numaratorii.
Ce este cu microfoanele din sala? Nr.2, 3, 4, 5, va rog, sa fie conectate.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 34.
Sectorul nr.3 – 15.
Doamna Maria Postoico:
79 de voturi. Cine este impotriva? Zero
voturi.
Cu 79 de voturi, proiectul de Lege nr. 2708
este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3547 pentru
modificarea Legii nr.115 din 18 mai 2006 cu privire la scutirea de taxa vamala
a unor marfuri importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii.
Lectura a doua.
Comisia, domnul Bondarciuc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de Lege pentru lectura a doua si, in contextul
avizelor prezentate de comisiile parlamentare, propunerilor inaintate la sedinta
plenara, al avizelor Directiei juridice si al propunerilor deputatilor, constata
urmatoarele. Referitor la propunerea inaintata de catre domnul deputat Valeriu
Cosarciuc in cadrul examinarii proiectului in prima lectura privind
interzicerea comercializarii marfurilor importate de catre organizatiile din
sfera stiintei si inovarii mentionam ca in conformitate cu prevederile
articolului 7, alineatul (7), al articolului 126 din Codul cu privire la stiinta
si inovare a Republicii Moldova vinzarea obiectelor din patrimoniul Academiei
de Stiinte si cel al organizatiilor din sfera stiintei si inovarii subordonate
ei se efectueaza numai pe baza de concurs, cu autorizatia Asambleei.
Totodata, proiectul prezentat de Guvern
este elaborat in contextul prevederilor articolului 28 din Legea cu privire la
tariful vamal, care stipuleaza ca sint scutite de taxa vamala utilajul
tehnologic, echipamentul, instalatiile si mijloacele circulante importate de catre
organizatiile din sfera stiintei si inovarii in limita propusa anual de Guvern si
aprobata de Parlament.
In contextul amendamentului doamnei deputat
Valentina Cusnir, se accepta propunerea de a exclude marfurile ce nu vor fi
importate de catre organizatiile respective, conform anexei in vigoare in anul
2006, si anume la compartimentul Centrul de Metrologie si Metode Analitice si
Cercetare al Academiei de Stiinte al Moldovei. Se propune de exclus pozitiile
854320000 generator de semnale si 901290100 detector, dat fiind faptul ca
acestea vor fi incluse in anul 2007. Si noi am discutat in cadrul sedintei
comisiei. Autorul este de acord.
Totodata, la compartimentul Institutul de
Cardiologie al Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale, concretizind la ce
pozitie se atribuie masina automata de developare a filmelor radiologice, se
constata ca aceasta marfa, conform Legii cu privire la tariful vamal este taxata
la cota zero, fapt pentru care se propune sa fie exclus la compartimentul
respectiv. Pornind de la cele mentionate si tinind cont de avizele pozitive ale
comisiilor permanente, comisia propune Parlamentului adoptarea proiectului de
Lege nr.3547 in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Intrebari catre comisie? Nu sint.
Va multumim mult.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3547. Cine este pentru, rog sa voteze si numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 14.
Doamna Maria Postoico:
77 de voturi. Cine este impotriva? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.3547, cu 77 de voturi,
este adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3315 pentru
modificarea si completarea anexei nr.1 la Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997
cu privire la tariful vamal. Lectura a doua.
Comisia.
Domnul Bondarciuc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Onorata asistenta,
In cadrul examinarii proiectului de lege in
lectura a doua, din partea comisiilor permanente, deputatilor si a Directiei
juridice au parvenit un sir de obiectii si propuneri pentru modificarea
nivelurilor tarifare la marfuri de la 61 de pozitii tarifare. Comisia pentru
agricultura si industria alimentara domnul Todoroglo a prezentat propuneri de
modificare a nivelurilor tarifare la 36 de pozitii tarifare, dintre care au
fost acceptate pentru marfurile de la 22 de pozitii tarifare, pentru alte zece
tipuri de marfuri a fost acceptat nivelul tarifar maxim negociat in cadrul aderarii
Republicii Moldova la OMC, dintre care mentionam marfurile de la pozitiile brinzeturi
si casuri, de la pozitiile 0406 – 040690, miere naturala de la pozitia
040900000, legume in stare proaspata sau refrigerata de la pozitia 0708, mere
din varietatea “Golden delicios” de la pozitia tarifara 080810203, uleiuri
brute si altele de la pozitiile 151211, 151219, pentru care Comisia pentru
agricultura, invoca de a stabili tariful la nivelul respectiv de 15, 35, 25, 20
si 25 la suta, nivelul maxim negociat fiind de 15 la suta, iar la brinzeturi,
casuri si miere din varianta “Golden delicios” la nivel de maximum 10 la suta.
La sucurile de fructe citrice necongelate grepfruct 200919, ananas 200949 si
alte sucuri citrice 200939 importate in calitate de materie prima, se propune
aplicarea cotei tarifare de 0, iar pentru sucurile de tomate si struguri de
poama se aplica cota de 15 la suta.
Pentru material semincer de mazare, de
porumb dulce, de cartofi si de sfecla de zahar se va mentine nivelul propus de
Guvern in marime de zero la suta, iar pentru butasii de vita de vie se va
aplica nivelul de 15 la suta. Asupra nivelului tarifar de la pozitiile expuse
mai sus si in special la zaharul brut, la pozitiile 170111, 170112 s-au pronuntat
deputatii Todoroglo, Cosarciuc, Gutu, Braga, Guma, Bolboceanu, Diacov, Braghis si
altii. In urma discutiilor avute cu Guvernul si la sedinta comisiei, s-a decis
sa pastram la zahar nivelul actual al tarifului vamal de 30 la suta, urmind ca in
disputele cu cadrul OMC sa se invoce situatia in care Republica Moldova, avind
deja implementata procedura de salvgardare, micsorarea taxei pina la 10 la suta
poate cauza un prejudiciu important ramurii agricole si de prelucrare a zaharului
din republica, iar diminuarea veniturilor bugetare vor constitui in medie 6
milioane de lei anual.
Alaturi de marfurile deja enumerate,
deputatul Raducanu, in amendamentul sau, indica necesitatea majorarii tarifelor
vamale la o pozitie tarifara 040510 de la 15 la 25 la suta, la cartof alimentar
pozitia tarifara 200520 de la 10 pina la 15. Si la produsele din lapte si smintina
pozitia tarifara 0401 de la 15 pina la 25, dintre care este sustinuta pozitia
de la comparti-mentul unt si alte substante grase, pentru care evaluarea
tarifara se propune de a fi stabilita la nivelul negociat cu OMC de 20 la suta,
plus 500 de euro tona, iar la cartofi, produse din lapte si smintina la nivelul
maximum de 10 si, respectiv, 15 la suta.
Se sustine propunerea domnului deputat Ivan
Banari de a stabili nivelul taxelor vamale de 15 la suta la uleiurile de
floarea-soarelui si de sofranas. Propunerea acestuia de a majora nivelul taxei
la ulei de rapita pina la 15 la suta nu poate fi sustinuta, deoarece nivelul
negociat este maximum 5 la suta, nivel pe care comisia il accepta spre a fi
adoptat.
Propunerea domnului deputat Ivan Banari de
a reduce nivelul tarifar la drojdie pina la zero la suta nu se sustine. Si, in
scopul protejarii producatorilor de drojdie autohtoni, comisia accepta nivelul
indicat in proiectul prezentat, adica 15 la suta. Astazi, la noi este cifra 30
la suta. Comisia a sustinut propunerea doamnei deputat Valentina Cusnir in mentinerea
cotei maxime la porumb dulce alimentar de la pozitia tarifara 071290190,
chibriturilor de la pozitia 36050000 si a dopurilor cu coroana de la pozitia
tarifara 830910000 si 830990900.
Obiectiile prezentate de Directia juridica
au un caracter de precizare si corectare redactionala si sint acceptate spre a
fi luate in considerare la redactarea textului proiectului mentionat. Cu obiectiile
si propunerile acceptate, comisia propune Parlamentului spre adoptare in
lectura a doua proiectul de lege indicat.
Stimati colegi,
Dumneavoastra aveti un tabel unde sint
expuse toate propunerile. Aici s-a strecurat o greseala tehnica la cartofii
pentru seminte si la uleiul de rapita. Adica uleiul de rapita 5 la suta, dar
cartofii pentru seminte 0. Aceasta este tot.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Intrebari catre comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule presedinte,
Am inteles ca comisia nu a acceptat ca la
semintele de sfecla de zahar sa fie mentinuta cota taxei vamale de 15%, ati
propus 0. Eu as vrea ca noi sa constientizam ca avem institutul de cercetari in
domeniu, care se ocupa de semintele de sfecla de zahar. Si el este disponibil sa
produca astazi cantitatile necesare, chiar daca astazi cineva prefera sa
importe seminte de sfecla de zahar din Germania, aceasta o face fiindca aceasta
este politica intreprinderilor de producere a zaharului, fiindca ei, pur si
simplu, promoveaza semintele unei firme straine, cum ar fi firma germana.
Stimati colegi,
Eu, inca o data, ma adresez catre
dumneavoastra sa punem la vot, sa ramina pentru semintele se sfecla de zahar
taxa vamala de 15%, pentru a sustine producatorul de seminte de sfecla de zahar,
Institutul de Cercetari in Domeniul “Selectia” din orasul Balti.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate coleg,
Noi am discutat la comisie de citeva ori, impreuna
cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Ministerul Economiei si
Comertului, ei sint prezenti aici. Si, totusi, Guvernul insista sa pastram
aceasta pozitie. Este domnul ministru.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.1.
Domnul Anatol Spivacenco – viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:
Mult stimate doamna vicepresedinte,
Stimati deputati,
Noi am analizat repetat aceasta pozitie si
va informam ca pentru anul viitor noi avem seminte in jurul la 4,7 tone, care,
fiind curatate, in caz ideal o sa avem
2 tone si jumatate de seminte, care ne ajung pentru 400 de hectare. Noi am insamintat
anul acesta 40 de mii de hectare. Ce facem? Daca impunem suplimentar cu 15%, va
creste sinecostul producerii sfeclei de zahar care si asa este destul de mare.
De aceea, noi venim convingator in fata Parlamentului, insistam ca sa ramina la
0 taxa vamala.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Noi, prin modificarea Legii cu privire la
tariful vamal, introducem aceasta norma de acum pentru viitor, nu numai pentru
anul 2007. Pentru anul 2007, daca s-a creat aceasta situatie, pe care aici a
anuntat-o domnul Spivacenco, s-ar putea de avut o lege speciala pentru anul
2007. Dar noi vorbim ca legea trebuie sa aiba efect si pentru viitor. Pentru
viitor noi trebuie sa stimulam ca semintele de sfecla de zahar sa fie produse in
Republica Moldova. Ea nu este produsa in Republica Moldova, fiindca asa avem
situatia astazi, cind fabrica de zahar impune saminta de sfecla de zahar
importata din Germania, fiindca lor le este convenabil ca sa propuna credit
tehnic pentru producatorii de sfecla.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vedeti care este situatia? Daca la anul
viitor situatia o se schimbe, noi avem posibilitate cind o sa discutam politica
fiscala pentru anul 2008 si alte momente legate de anul 2008 sa schimbam pozitia
aceasta. Dar astazi pozitia este care este.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte,
Prin aceasta modificare, taxa vamala 0 noi
dam un semnal foarte clar exportatorului, adica acelui care exporta in
Republica Moldova ca aici se poate de facut business cu seminte, si dam un semnal
foarte clar celor care activeaza pe piata interna, cind nu mai trebuie sa se
ocupe de aceasta pozitie, ca ele vor fi importate. Taxa, Codul vamal este, in
principiu, si taxele vamale sint un instrument de reglementare economica si de
stimulare sau invers, de stopare a unor produceri pe piata interna si promovari
pe piata interna. Toata lumea stie aceasta.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Decizia comisiei eu v-am expus-o.
Doamna Maria Postoico:
Clar.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si eu ca deputat.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Si autorii insista sa pastram pozitia cu
care a venit autorul, Guvernul la...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte,
Eu atunci propun ca sa puneti la vot ca la
pozitia seminte de sfecla de zahar 120929 sa fie taxa vamala 15%.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Deci, a fost inaintata o propunere. Supun
votului aceste propuneri referitoare la semintele de zahar, ca sa fie cota de
15%, si nu cota 0, care a fost adoptata de catre comisie. Cine este pentru
propunerea de a fi cota de 15%, rog sa voteze.
Numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 2.
Sectorul nr.3 – 8.
Doamna Maria Postoico:
10 voturi. Aceasta propunere nu intruneste
conditiile necesare pentru a fi acceptata. Tot, da?
Microfonul nr.4.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu mai am.
Doamna Maria Postoico:
Mai aveti? Deci, v-am dat...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu imi cer scuze. La alte pozitii, la
sucuri din citrice. Noi am propus si la comisie, si eu aici, in interventia de
data trecuta, cind s-a discutat in prima lectura, ca aici sa pastram taxa de 10%.
Toate argumentele ca noi nu producem citrice, nu producem grepfruct si alte s.a.m.d.,
aceasta nu inseamna ca noi nu trebuie sa promovam, sa stimulam producerea
sucurilor pe care noi le putem produce in Republica Moldova. Si daca cineva
doreste sa faca aici diferite, eu stiu, amestecuri de sucuri, lasa sa lucreze
asupra costurilor, dar nu asupra... sa ii stimulam prim taxele vamale ca sa marim
importurile in continuare in Republica Moldova.
Stimati colegi,
Dumneavoastra, eu nu stiu, cred ca nu
sensibilizati ce se intimpla in economia nationala. 1 miliard de dolari
deficitul balantei comerciale, 1 miliard dupa 8 luni de zile. Pina la sfirsitul
anului va fi 1 miliard 700 de milioane, asa este si prognoza Ministerului
Economiei si Comertului. Exportul din Republica Moldova constituie numai 600 de
milioane. Adica, noi avem o balanta de trei ori mai mare de acum, deficitul
balantei comerciale decit exportul din Republica Moldova.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate coleg,
Dar dumneavoastra propuneti sa protejam
producatorii straini? Noi am analizat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, sa protejam producatorii autohtoni.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu imi cer scuze. Noi am analizat care este
taxa vamala la aceasta grupa de materie prima in Romania, in Republica Ucraina,
in Rusia, de unde noi primim productie finita impachetata. In Romania – taxa
vamala zero, in Republica Ucraina – zero, in Rusia – zero. Da, da, da. Si noi
la comisie, impreuna cu Guvernul, am discutat de vreo citeva ori si am ajuns la
o concluzie comuna ca la aceasta pozitie trebuie sa stabilim taxa zero.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte,
Eu propun sa puneti la vot. E clara pozitia
comisiei, e clara pozitia Guvernului actual, fiindca noi stimulam importul,
fiindca e mai simplu sa adune taxele la vama, decit sa lucreze intern si sa
creeze conditii pentru producatorii nostri autohtoni. E mai simplu. E mai
simplu sa.. tot bugetul pe importuri. 8 miliarde pentru anul viitor numai din
importuri TVA si taxele vamale si accize. Aceasta avem pentru anul viitor,
pentru 2007, din 12... din 10.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Dumneavoastra, propuneti sa stimulam
importul in Republica Moldova.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu. Eu propun ca sa pastram taxa de 10%.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Sint cerintele populatiei. Ea vine in
magazin si vrea sa cumpere diferite...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Lasa sa plateasca pretul, daca doreste sa
cumpere citrice.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Care preturi, caci vin din Ucraina, din
Rusia vin, unde nu sint taxe.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Cum vin?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Asa se importa. Se importa sucuri impachetate,
unde nu avem taxa vamala si la dinsii materia prima costa mai ieftin. Adica ce
noi stimulam.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Avem ministerul.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimulam import.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule...
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Din propunerea dumneavoastra rezulta ca noi
stimulam importul in Republica Moldova.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte al comisiei...
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.1.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Avem Ministerul Economiei si Comertului,
poate sa lucreze cu Guvernul Ucrainei, Rusiei pentru a exclude din regimul de
comert liber aceste produse, asa cum a facut si Rusia, si Ucraina, au exclus
din regimul de comert liber zaharul si alte produse ale noastre.
Noi trebuie sa ne protejam piata si producatorul
autohton sau nu?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.1.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Sau trebuie sa mergem in continuare pe pozitia
ca sa importam, sa importam, sa importam.
Domnul Anatol Spivacenco:
Mult stimate domnule presedinte,
Va informam. Initiativa apartine intreprinderilor
de procesare. Ele, in majoritatea cazurilor, exporta sucurile pe diferite piete,
in Rusia, Ucraina, si ele, intreprinderile, nu pot concura in cazul in care in
Rusia, in Ucraina este la cota zero, dar noi vrem sa o punem la 15. E vorba de
sucurile concentrate, care se utilizeaza numai la procesarea pentru producerea
deferitelor sucuri pentru export in Rusia, in primul rind Belarus, Ucraina si
utilizarea pe piata interna.
Dati sa vedem, sint sucurile respective, le
vedeti dumneavoastra, practic, ele contin aceste concentrate si ele vin si
concureaza chiar cu ale noastre in piata interna, deoarece ele sint mai ieftine
decit ale noastre.
Doamna Maria Postoico:
E clar.
Domnul Anatol Spivacenco:
Si rugam sustinerea.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte,
Inca o singura propozitie.
Doamna Maria Postoico:
Da.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
In loc ca intreprinderile noastre producatoare
sau de procesare sa se ocupe de promovarea produselor noastre autohtone pe piata,
noi gasim diferite argumente ca sa protejam aceste intreprinderi ca ele sa
importe la taxe vamale joase sucuri care nu se produc in Republica Moldova.
Ei sint obligati sa promoveze produsul
nostru autohton si lasa, si noi trebuie sa avem o asemenea atitudine patriotica
fata de produsele noastre, sa consumam produsele noastre. Pentru aceasta
trebuie sa lucram asupra acestui produs.
Domnul Anatol Spivacenco:
Este vorba de asortiment.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
La cost, la tot.
Domnul Anatol Spivacenco:
Este vorba de sortiment. Este vorba de
cupaj cu suc de mar, cu alte sucuri. De aceea...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Suc de mar noi producem in Republica
Moldova. Eu nu vorbesc despre sucuri de mere aici.
Domnule ministru,
Celelalte lasa sa lucreze la costuri,
dumneavoastra stiti foarte bine. Si este Ministerul Economiei, cred ca tot
trebuie sa spuna ca la costuri trebuie sa lucram, chiar daca sint taxe vamale.
Domnul Anatol Spivacenco:
Asigurarea cu materie prima a industriei
producatoare este tot o problema, pe care noi trebuie sa o asiguram.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, e problema interna a noastra, dar nu de
import.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Cosarciuc,
Este clar. Supun votului.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte,
Eu propun la pozitiile 20 09 11, suc de
portocale congelat. La 29 alte sucuri de grep frut, la 20 09 39 - alte sucuri
citrice, sa fie pastrata taxa de 10% si nu zero, asa cum s-a propus aici de
comisie.
Doamna Maria Postoico:
Clar. Propunerea este clara. Cine este
pentru propunerea domnului Cosarciuc, rog sa voteze. Numaratorii.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Doisprezece.
Sectorul nr.2 – 33.
Doamna Maria Postoico:
Sectorul nr.2, inca o data ridicam miinile.
Numaratorii:
Imi cer scuze, eu eram sustras. Sectorul
nr.2 – 2.
Doamna Maria Postoico:
14 voturi. Nu intruneste conditiile
necesare pentru a fi acceptata aceasta pozitie. Mai departe aveti ceva?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamna Presedinte,
Ceea ce a spus domnul Calmatui cred ca asa
gindesc.
Doamna Maria Postoico:
Nu, eu va rog la concret.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si cei din majoritate, dar voteaza asa cum
li se spune.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc, doamna Presedinte.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Eu vreau sa multumesc ca in comisie s-a gasit
solutia de a ridica taxa vamala la uleiul din floarea-soarelui. Totodata, vreau
sa revin la pozitia tarifara 21 02 si vreau s-o citesc in intregime. Deci aici
e scris in felul urmator: “Drojdii, alte microorganisme monocelulare moarte,
prafuri de copt, preparate”. Deci, este vorba despre toate ingredientele care sint
folosite in patiserie si in panificatie.
Deci, nu cred ca taxa vamala de 15% va mentine
acest pret care este astazi la aceste produse. Deci, eu as propune compromis.
Eu am propus in prima lectura, cind am discutat, am propus zero, sa mergem la
zero. Propun sa fie pus la vot 10%, nu face ca la aceasta pozitie noi sa mergem
la pozitia maxima, negociata cu Organizatia Mondiala a Comertului.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate coleg,
Noi...
Domnul Ivan Banari:
Deci, propun sa fie pus la vot 10%.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
...Noi, in anul curent, avem 30 la suta si
Guvernul a propus 15 la suta, sa aparam producatorii autohtoni. Si comisia a
acceptat aceasta pozitie. Si propunem sa acceptati si dumneavoastra.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Banari,
Nu insistati, da?
Va multumesc, domnule presedinte.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3315. Cine este pentru, rog sa
voteze.
Numaratorii va rog.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 30.
Sectorul nr.2 – 32.
Sectorul nr.3 – 2.
Doamna Maria Postoico:
64 de voturi “pro”. Cine este impotriva?
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 2.
Doamna Maria Postoico:
Mai departe.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 7.
Doamna Maria Postoico:
9 voturi. Cu 9 voturi “impotriva” si 64 de
voturi “pro”, proiectul de Lege nr.3315 este adoptat in lectura a doua.
Reexaminarea Legii nr.244 din 21 iulie 2006
pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila a Republicii
Moldova. Proiectul nr.3673.
Comisia juridica, domnul Turcan.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumim.
Onorat Parlament,
La 21 iulie 2006, Parlamentul a adoptat
Legea nr.244 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, care
a fost remisa Presedintelui Republicii Moldova pentru promulgare. La 4
septembrie 2006 legea a fost trimisa spre reexaminare. Permiteti sa va aduc la
cunostinta, deci, rezultatele reexaminarii continutului demersului Presedintelui
din partea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Stati,
Luati loc, va rog.
Domnul Vladimir Turcan:
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a examinat obiectiile mentionate in demersul Presedintelui Tarii si a constatat
urmatoarele.
Primul moment. In ceea ce priveste obiectiile
referitoare la excluderea alineatului (2) din punctul 24) al legii, membrii
comisiei au propus sa nu fie acceptate din urmatoarele considerente.
Conform conceptului Codului de procedura
civila, instanta de recurs poate pronunta o noua hotarire, conform articolului
445. In limitele judecarii recursului a declarat, instanta de recurs este
obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs, expunindu-se
nu numai asupra situatiei de drept, dar si asupra situatiei de fapt. Astfel,
instanta de recurs nationala nu este doar o instanta de casare.
Aceasta modificare, dupa parerea membrilor
comisiei, va aduce si la micsorarea gradului de coruptie la care este supus
judecatorul care examineaza de mai multe ori aceeasi pricina.
Al doilea moment. In ceea ce tine de obiectiile
invocate in punctul 2), referitor la noua redactie a articolului 434, membrii
comisiei considera ca ele nu pot fi sustinute din urmatoarele considerente.
Instituirea unui termen mai mare de declarare a recursului este o recomandare a
expertilor Consiliului Europei. Astfel, ei sustin ca termenul de 15 zile este
prea scurt. In practica, avocatul sau reprezentantul partii are nevoie de mai
mult timp pentru a intocmi o cerere bine motivata, iar termenul de 15 zile este
insuficient.
In ceea ce tine de redactia propusa de catre
Presedinte, comisia considera ca redactia in varianta propusa nu schimba situatia
actuala si va crea o interpretare ambigua si confuza.
Conform Codului de procedura civila,
declararea recursului are un aspect deosebit. De catre parti urmeaza a fi
invocate anumite temeiuri strict delimitate de cod. Stabilirea unui termen de 2
luni pentru declararea recursului va face posibila pentru parti o analiza
detaliata a materialelor dosarului, pregatirea unei cereri motivate. In plus,
va servi si in calitate de filtru care face partile sa isi schimbe hotarirea de
a inainta recursul, care nu au nici o sansa de succes.
Tinind cont de cele mentionate, Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului de a mentine hotarirea
anterior adoptata, de modificare a articolelor 49 si 434 din Codul de procedura
civila.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Stimate domnule presedinte,
Dumneavoastra ati facut referinta vizavi de
termenele de declarare a recursului. Dar, totodata, modificarile propuse la
articolul 402, care instituie termenul de declarare a recursului de 20 de zile,
totodata exista un alt termen care este fixat la articolul 434: “Recursul se
declara in termen de doua luni de la data pronuntarii deciziei. Deci, ar fi
poate cazul ca doua termene, de fapt, diferite, 20 de zile si doua luni sa fie
corelate intr-un fel la articole, sa nu fie diferentiere.
Aceasta este ca observatie poate in
momentul redactarii sau daca aveti o...
Doamna Maria Postoico:
Deci, este de procedura. Nu putem noi sa...
ori aprobam, ori...
Domnul Vladimir Filat:
Bine.
Atunci eu consider ca trebuie sa existe un
termen, nu putem in unul si acelasi act normativ sa permitem ca sa fie prezente
doua termene diferite.
Domnul Vladimir Turcan:
In momentul de fata noi examinam
propunerile referitoare la articolul 434. Deci, redactia adoptata de catre
Parlament este ca sa fie stabilit un termen de doua luni, in dependenta de
termenele care au fost stabilite anterior, in redactia precedenta, 20 de zile
dupa anuntare, deci termenul pentru redactare s.a.m.d.
In practica, de fapt, toate aceste termene
au fost pur formale, deoarece partea respectiva se adresa la judecata cu
cererea de a fi prelungit pentru, in situatia cind redactarea a fost intirziata.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte...
Domnul Vladimir Turcan:
De aceea, noi am si propus cele doua luni.
Referitor la ceea ce ati spus dumneavoastra, noi, in momentul redactarii legii,
ne vom uita, dar, spre regret, aceasta va fi depasire deja, propunerea
dumneavoastra depasirea limitelor si propunerea Presedintelui, in primul rind.
Domnul Vladimir Filat:
De acord, domnule presedinte.
Atunci eu as ruga sa ne autosesizam, poate,
in comisie de o initiativa legislativa si in mod de urgenta sa echilibram situatia.
Domnul Vladimir Turcan:
De acord.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Eu as veni in sustinerea pozitiei comisiei si
as ruga Parlamentul sa intre in detaliul acesta, inclusiv in ceea ce priveste
obiectiile Presedintelui ca judecatorul care a luat parte la judecarea cauzei in
instanta de recurs nu mai poate participa a doua oara la examinare.
Eu consider ca noi trebuie sa sustinem
comisia si Parlamentul sa isi sustina votul sau, fiindca trebuie sa luam in
considerare si faptul ca chiar si in perioada de pina la '90 in legislatia
noastra veche, in codurile vechi de procedura civila si penala, judecatorul nu
putea sa participe. Este o regula generala, judecatorul care a judecat o data
cauza fie in prima instanta, fie in instanta de recurs nu mai poate, el s-a
expus deja. Si consideram noi ca referinta la CEDO, ca CEDO accepta, in unele
cazuri a acceptat, trebuie sa pornim de la realitatile Republicii Moldova, cind,
trebuie sa recunoastem, mai exista presiuni asupra judecatorului in diferite
cauze si poate si interese, cum a spus si domnul presedinte de comisie. Si de
aceea trebuie sa excludem, fiindca daca vom analiza cauzele examinate, vom
vedea ca aceiasi judecatori, inclusiv conducatori de instante, participa a doua
oara la examinarea cauzei, ceea ce nu este bine.
Si consideram noi ca nu este binevenit nici
acest argument, ca ultima propozitie... ca aceasta modificare va aduce la
solicitarea majorarii considerabile anume de judecatori la Curtea Suprema de
Justitie.
Nu este asa, fiindca Parlamentul numeste
judecatori la Curtea Suprema de Justitie nu in colegiile specializate, nu numeste
judecatori in Colegiul penal, in Colegiul civil sau in Colegiul economic. Orice
judecator de la Curtea Suprema poate sa participe la examinarea oricarei cauze.
De aceea, acest argument nu poate fi retinut si noi solicitam ca sa fie sustinuta
pozitia comisiei. Fractiunea noastra...
Doamna Maria Postoico:
Este clar...
Stimati colegi,
Pentru a mai discuta la acest capitol in
ceea ce priveste recursul, eu as accentua ca in acest caz se examineaza in
recurs chestiuni de drept. Si norma articolului 49, la care s-a referit si
domnul Susarenco, din Codul de procedura civila, in opinia mea, este perfect
compatibil cu Conventia europeana. Si mi se pare ca ar fi bine ca noi sa o mentinem
si in continuare.
Dumneavoastra v-ati referit la unele hotariri
al Curtii Europene. De fapt, exista si alta pozitie unde s-a indicat ca
modificarea de fiecare data a componentei juridictiei de recurs poate
contribui, de fapt, la incetinirea lucrului justitiei.
Deci, imaginati-va un caz ca in recurs, de
fiecare data, examineaza fiecare judecator si cind in plenara toti sint partinitori
la aceasta hotarire. Cam este putin, stiti, nu prea bine. Si in acest caz eu
consider ca chiar propunerea inaintata de catre Presedintele Republicii Moldova
ar fi bine ca sa fie sustinuta si sa vedem care va fi mai departe situatia,
fiindca pina in prezent noi nu avem cazuri care, de fapt, ar fi fost penalizati
de catre Curtea Europeana.
Domnul Vladimir Turcan:
Apoi, noi am avut un caz “Hidromas”.
Doamna Maria Postoico:
Da, “Hidromas” care a fost, unde a fost
indicat ca ar fi bine ca sa nu contribuim la aceste modificari.
Microfonul nr.3.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3, va rog.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Desigur, argumentele aduse la acest punct
24) alineatul (3) articolul 49, in opinia personala, as vrea sa spun ca ele sint
bazate anume pe realitati. Domnul Susarenco a vorbit aici ca se poate si asa,
se poate si asa, dar ar fi bine asa cum propune dumnealui. Desigur, trebuie de
avut in vedere realitatile Republicii Moldova.
Realitatile Republicii Moldova, cind intr-o
parte dintre judecatoriile raionale nu ajung judecatori. Despre aceasta toata
lumea stie. Stie cum se tergiverseaza la noi aceste instante, mai ales la
primul nivel si chiar si la al doilea nivel, la nivelul Curtilor de Apel. Si din
acest punct de vedere mie mi se pare ca la etapa actuala, daca sa vorbim de
oportunitati, apoi atunci, indiscutabil, ar trebui de sustinut Presedintele.
Domnule Susarenco,
Eu spun asa din cauza ca cunosc anumite
tensiuni care au aparut la noi, cum ati spus si dumneavoastra, la nivelul Curtii
Supreme de Justitie, cind acel Colegiu civil are niste pretentii fata de
Colegiul economic si chestiunea aceasta de acum a ajuns nu numai in cadrul lor,
dar de acum si la nivelul fractiunilor, si in comisii, si adresari, si pe de o
parte, si pe alta.
Din acest punct de vedere, as considera ca
propunerea respectiva, a doamnei Postoico, in principiu, trebuie pusa la vot. Si
ma gindesc ca ar trebui de sustinut opinia Presedintelui in acest caz legat de
alineatul (3) articolul 49.
Domnul Marian Lupu:
Da, voi face acest lucru.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am facut eforturi deosebite sa nu ma
implic in discutia vizavi de istorie si consider ca am facut bine, posibil, din
cauza ca nu am cunostintele necesare.
Eu cred ca nu sint argumente reusite aduse
ca exemplu insuficienta de judecatori sau situatii reale in Republica Moldova. Intru
sustinerea ideii lansate de Presedintele Republicii Moldova sint cu totul alte
argumente, care pot fi luate ca baza.
Stimati colegi,
Daca inca o data am constatat ca noi nu
avem suficienti judecatori, haideti sa discutam citi bani trebuie sa mai dam
justitiei ca sa avem suficienti judecatori s.a.m.d., sa nu mai folosim
argumente de genul acesta. Noi vom sustine propunerea Presedintelui, dar cu
totul si cu totul din alte motive, pornind de la din situatia reala, dar din
eficienta care urmeaza sa aiba actul justitiei in Republica Moldova.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stiti, de acum ma pune in garda pozitia
Parlamentului vizavi de hotaririle comisiei de specialitate, cind Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati, cu un proiect mai anterior, daca tineti minte, si in
cazul dat Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, atunci eu am sa fac ca
domnul Klipii, ma scuzati, nici nu am sa merg la sedintele acestea ale
comisiei.
Cind noi acolo stam majoritatea juristi, fosti
judecatori s.a.m.d. si am ajuns la o concluzie, indiferent de coloratura
politica, este o problema de drept, nu este o problema politica. Si atunci noi
ce facem?
Domnule Stepaniuc,
Nu este vorba de numarul de judecatori, numarul
de judecatori din raioane, in acest caz, nu ne intereseaza. Este vorba de
recurs si este vorba de Curtea Suprema de Justitie. Noi intelegem eronat, de
fapt, rolul Curtii Supreme de Justitie. Si cind acelasi vicepresedinte de
Colegiu in doua cazuri se duce si isi impune pozitia sa, mai ales in cazurile
economice, ma scuzati. Care este rolul prin forta sa si prin puterea sa de
decizie in calitate de conducator de instanta? Eu nu vreau sa ma mai aprofundez
in problemele date, cred ca dumneavoastra aveti foarte multe cazuri pe care le
cunoasteti personal.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Dati-mi voie sa dau citire articolului 49.
Acesta prevede: “Judecatorul care a luat parte la judecarea pricinii in instanta
de recurs nu mai poate participa la judecarea ei in prima instanta.” La nivelul
raionului se are in vedere. “In instanta de apel si nici repetat in instanta de
recurs.” Ne inducem in eroare unui pe altii? Noi vorbim de niste realitati ale tarii
noastre. Si din acest punct de vedre nu are nimic impotriva ceea ce ati hotarit
dumneavoastra in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati. Este o opinie a
dumneavoastra. Mai mult decit atit ca aceasta opinie este intr-un fel impartasita
si de practica internationala.
Dar trebuie sa cadem de acord ca practica
internationala este diversa. Si din acest punct de vedere ni se spune ca
varianta, care este in Republica Moldova, nu incalca Conventia. Despre aceasta
trebuie sa ne lamurim si astazi, prin vot, sa hotarim problema.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Dupa cum eu percep situatia, avem un
subiect particular, la care comisia s-a expus intr-un fel, neacceptind, nesustinind
propunerea Presedintelui Tarii, acum din sala, si doamna vicepresedinte, si de
la microfonul nr.3 a fost inaintata propunerea sa fie sustinuta propunerea Presedintelui
Tarii la articolul 49
alineatul (3). Eu nu gresesc? Asa este, da? Si avind polemici si discutii la
acest subiect, conform propunerii de la microfonul 3, voi supune votului ideea
de a sustine propunerea Presedintelui pentru a mentine prevederile articolului
49 in modul in care ele astazi exista si sint prevazute de legislatie. Corect?
Stimati colegi,
Supun votului. Nu au fost alte...
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, supun votului. Cine
este pentru a sustine propunerea Presedintelui Tarii cu referinta la articolul
49, rog sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 4.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi. Impotriva? Rog sa fie anuntate
pentru stenograma.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 3.
Sectorul nr.3 –12.
Domnul Marian Lupu:
15 voturi “impotriva”. Cu aceste rezultate
66 la 15, propunerea Presedintelui Tarii este acceptata.
Stimati colegi,
Acum, conform normelor de procedura, supun
votului adoptarea Legii, tinind cont de obiectiile Presedintelui Republicii
Moldova, acceptate de comisie si cu rezultatul votului referitor la articolul
49. Cine este pentru adoptarea Legii pe ansamblu, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 31.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
65 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Cu aceste rezultate, legea este adoptata.
Stimati colegi,
Acum, in finalul sedintei, readuc aminte ca
ieri am discutat propunerea domnului Filat si, respectiv, o discutie cu colegii
din Comisia pentru politica externa si integrare europeana privind o declaratie
a Parlamentului Republicii Moldova, ca un semn de recunostinta si de sustinere
din partea Parlamentului European. Il invit la tribuna centrala pe domnul Stati
pentru a da citire proiectului acestei declaratii.
Domnul Sergiu Stati:
Multumesc, domnule Presedinte.
Parlamentul Republicii Moldova isi exprima
multumirea pentru sustinerea acordata Republicii Moldova de Parlamentul
European prin adoptarea Rezolutiei cu privire la Moldova (Transnistria) la 26
octombrie 2006.
Noi, deputatii in Parlamentul Republicii
Moldova, consideram importanta atitudinea luata de Uniunea Europeana in sustinerea
eforturilor tarii noastre in solutionarea problemei transnistrene, respectind
suveranitatea si integritatea teritoriala a tarii in frontierele sale
recunoscute la nivel international. Consideram importante actiunile si
eforturile depuse de Uniunea Europeana in identificarea unei solutii in
rezolvarea problemei transnistrene, in special instituirea in luna decembrie
2005 a misiunii de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene si sustinere a
introducerii noului regim vamal pe segmentul transnistrean.
Remarcam faptul ca Parlamentul European a
respins vehement tendintele separatiste, reiterind pozitia sa vizavi de
nerecunoasterea asa-numitului referendum din raioanele de est ale Republicii
Moldova, necontorlate de autoritatile constitutionale, precum si caracterul
destabilizator si neconstrucitv al actiunilor liderilor separatisti.
Salutam cu satisfactie solidarizarea cu
Republica Moldova in procesul de identificare a cailor de depasire a situatiei
create in relatiile comerciale cu Federatia Rusa. Exprimam dorinta Republicii
Moldova spre negociere si semnarea cit mai grabnica a acordurilor pentru
facilitarea regimului de vize si readmisie.
Constientizam importanta implementarii cu
succes a prevederilor Planului individual de actiuni “Republica Moldova –
Uniunea Europeana”, precum si a documentelor adoptate in cadrul Consiliului
Europei referitoare la Republica Moldova.
Reiteram vointa de a continua realizarea actiunilor
pentru stabilirea unei democratii functionale a statului de drept si
respectarea drepturilor omului.
Adoptata in sedinta plenara a Parlamentului
3 noiembrie 2006.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Propuneri?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Presedinte,
Probabil, era mai corect daca toti colegii
aveau textul. Eu ma simt un pic incomod, eu am in mina textul respectiv si as
avea o propunere, daca vreti, de redactie la doua puncte. Incepind cu prima
parte: “Parlamentul Republicii Moldova isi exprima nu multumirea, dar recunostinta
in legatura cu adoptarea de catre Parlamentul European a Rezolutiei cu privire”
si mai departe dupa text.
Iar capitolul, unde Republicii Moldova isi
exprima dorinta, este al treilea de la urma. Propunem urmatoarea formula
“Exprimam dorinta Republicii Moldova de a negocia si semna cit mai curind
acordurile privind facilitarea regimului de vize s.a.m.d.” Ca sa fie corectat
mai departe la redactare.
Eu va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Stati...
Domnul Sergiu Stati:
Da, da.
Domnul Marian Lupu:
Acceptati?
Va multumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Eu cred ca Parlamentul European a introdus
o greseala in denumirea rezolutiei transcris: Moldova (Transnistria), fiindca,
de obicei, cind se face referire la ceva se scrie cazul Transnistriei sau
altceva. Dar in acest caz Moldova (Transnistria) inseamna ca Moldova este egal
cu Transnistria.
Noi, ca Parlament al Republicii Moldova, nu
putem sa ne permitem ca in denumire sa repetam aceeasi greseala pe care au facut-o
colegii nostri. Eu cred ca diplomatii nostri, care lucreaza in Parlament sau la
Uniunea Europeana, trebuie sa fie mult mai atenti la aceste denumiri, fiindca
atunci se introduc, stiti, interpretari care sint in contradictie cu Constitutia
Republicii Moldova.
Domnul Sergiu Stati:
Daca imi permiteti.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu as propune ca sa fie omise parantezele,
sa fie, pur si simplu, Moldova.
Domnul Sergiu Stati:
Noi am luat denumirea precisa a rezolutiei.
Eu presupun ca aici s-a facut o analogie, deci, cu situatia care este in
Georgia, cum se scrie in rezolutie internationale Georgia (Abhazia). Eu as cadea
de acord ca sa facem atunci o redactare in proiect si sa nu dam denumirea
rezolutiei precis, dar sa facem Rezolutia cu privire la Moldova din 26
octombrie, ca sa evitam...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Pai, la Republica Moldova. Ca sa evitam
aceste chestii.
Domnul Sergiu Stati:
Ca sa evitam aceasta sintagma. Eu cred ca
aveti dreptate. Deci, diplomatii nostri urmeaza, intr-adevar, sa atraga atentie
colegilor nostri din Parlamentul European asupra acestei formulari.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Deci, sa inteleg ca noi vom omite denumirea
propriu-zisa a documentului si vom face o referinta la subiectul la care aceasta
rezolutie...
Domnul Sergiu Stati:
...Rezolutia cu privire la Moldova din 26
octombrie, fara a da denumirea foarte precisa a rezolutiei.
Domnul Marian Lupu:
Da, de acord.
Alte propuneri nu am inregistrat.
Va multumesc, domnule Stati.
Stimati colegi,
Supun votului adoptarea acestei declaratii.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Vot unanim.
Declaratia este adoptata.
Va multumesc.
In final de sedinta, doi dintre colegii nostri
s-au inscris pentru declaratii: domnul Igor Klipii si domnul Ion Varta. Domnul
Klipii absenteaza, domnul Varta la fel absenteaza.
Stimati colegi,
In aceste conditii, declar sedinta inchisa.
Urmatoarea sedinta va avea loc joia
viitoare, la ora 10.00.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 11.15.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.