DEZBATERI PARLAMENTARE
Parlamentul Republicii Moldova de
legislatura a XVIII-a
SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – MARTIE 2010
Şedinţa din ziua de 4 martie
2010
(STENOGRAMA)
SUMAR
1.
Dezbateri asupra
ordinii de zi şi aprobarea ei.
2.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.176 din 31 ianuarie
2009 pentru modificarea articolului 21 din Legea nr.94-XVI din 5 aprilie 2007
cu privire la reţeaua ecologică.
3.
Dezbaterea, aprobarea
în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.334 din 12 februarie 2010 privind importul
unui autovehicul.
4.
Dezbaterea şi aprobarea în primă
lectură a proiectului de Lege nr.2145 din 29 decembrie 2009 pentru modificarea unor acte
legislative.
5.
Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.409 din 18 februarie 2010 pentru modificarea
articolului 36 din Legea cu privire la Procuratură nr.294-XVI din 25
decembrie 2008.
6.
Dezbaterea
şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.370 din 16 februarie 2010 pentru
modificarea articolului 21 din Legea nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu
privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea
de stat.
7.
Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.369 din 16 februarie 2010 privind atragerea
împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar
Internaţional.
8.
Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege
nr.1519 din 9 noiembrie 2009 pentru modificarea articolului 54 din Codul
contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008.
9.
Dezbaterea, aprobarea în primă
lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.411 din 18 februarie 2010 privind
Zona Economică Liberă „Bălţi”.
10. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea
în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.243 din 4 februarie 2010 pentru
ratificarea Acordului cu privire la finanţarea suplimentară pentru
proiectul de ameliorare a competitivităţii dintre Republica Moldova
şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare.
11.
Dezbaterea
şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.204 din 1 februarie
2010 cu privire la aprobarea bugetului Agenţiei Naţionale pentru
Reglementare în Energetică pe anul 2010.
12. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi
adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1005 din 26 august 2009 pentru ratificarea
Hotărîrii Consiliului şefilor de state al Comunităţii
Statelor Independente privind Planul măsurilor prioritare în vederea
pregătirii şi sărbătoririi aniversării a 65-a a
Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei din anii
1941 – 1945.
13. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.518 din
26 februarie 2010 privind eliberarea din funcţie a Preşedintelui
Curţii Supreme de Justiţie.
Şedinţa începe la ora
10.00.
Lucrările sînt prezidate de
domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim
Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap
şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună dimineaţa.
Vă anunţ că la lucrările
şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi,
şi-au înregistrat prezenţa 91 de deputaţi. Nu s-au
înregistrat deputaţii: Vladimir Ermeciuc – din motive de
sănătate; Veronica Abramciuc, Iurie Colesnic, Igor Dodon, Valeriu
Guma, Eugenia Ostapciuc, Veaceslav Platon, Dmitri Todoroglo, Irina Vlah.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bună dimineaţa, stimaţi colegi.
Înainte de începerea şedinţei, rog
să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se
onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)
Mulţumesc.
Dacă îmi permiteţi, stimaţi
colegi, un mic anunţ, întrucît sînt diferite opinii
în legătură cu respectarea Regulamentului Parlamentului şi
deseori eu sînt învinuit că încalc Regulamentul, am
instalat un mecanism, un cronometru, aşa cum se face în
clădirea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cea mai
înaltă clădire unde se discută drepturile şi
libertăţile fundamentale ale omului, şi acest cronometru singur
fixează şi singur vă spune cît trebuie să vorbiţi.
Un minut, s-a oprit microfonul. Două minute, peste două minute s-a
oprit microfonul. Şi atunci n-o să aveţi probleme cu mine
şi eu cu dumneavoastră.
Iată, şi domnul Voronin mă ajută,
vă dă nişte consultaţii, înseamnă că o
să fie bine. Ceasul dumneavoastră îl vedeţi, este,
controlaţi şi verificaţi dacă funcţionează corect
cronometrul. Şi noi avem un ceas vizavi.
Acum purcedem la ordinea de zi. Deci ordinea de zi o
avem pentru 4 şi 5 martie. În ordinea de zi, punctul care
îl avem noi aici? Punctul 9, audierea privind executarea
Hotărîrii nr.72 din 28 martie pe marginea audierilor privind hotărîrile
Curţii Europene a Drepturilor Omului...
Vreau să vă aduc la cunoştinţă
că la adresa mea au venit două plîngeri din partea unor firme
din Ucraina şi de la „Europa Trust”. Nu, punctul 9 şi punctul 10, da.
Eu consider că trebuie să amînăm audierea. Propun să
excludem din ordinea de zi, azi să nu votăm, ca să transmit aceste
materiale Consiliului Superior al Magistraturii şi, împreună cu
ceea ce a audiat Parlamentul cu privire la dosarele de la CEDO, să dea
verdictul Consiliul Superior al Magistraturii, apoi Parlamentul să ia
hotărîrea pe marginea acestui subiect.
Deci punctele 9 şi 10, propun, să fie
amînate pentru următoarea şedinţă.
Acum microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM:
Stimaţi colegi,
Propun pentru ordinea de zi să fie introdus
proiectul nr.411 privind Zona Economică Liberă de la Bălţi.
Comisia l-a examinat şi este oportun să fie introdus pentru ziua de
astăzi. De asemenea, Legea nr.369 privind atragerea împrumutului de
stat extern din partea Fondului Monetar Internaţional şi
Hotărîrea de Parlament nr.204 privind bugetul ANRE.
De asemenea, propun să fie scoasă de pe
agendă Legea nr.330, deoarece noi încă nu am primit avizul de
la Guvern, care este pentru ziua de mîine.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Eduard Muşuc – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte,
Am două chestiuni. Prima e una de procedură
şi a doua care vizează ordinea de zi.
Prima. În ceea ce priveşte cronometrul.
Văd că azi nu v-a ajutat cronometrul să începem la timp
şedinţa Parlamentului. Desigur, vă mulţumim că
ne-aţi dorit tuturor parlamentarilor acest cronometru, pentru ca să
lucrăm mai eficient, dar la fără 7 minute 10, treceam pe
lîngă casa dumneavoastră şi încă eraţi
acasă. Eu propun, din salariul nostru, al tuturor deputaţilor,
să acumulăm o sumă anumită de bani, ca să vă
cumpărăm personal un cronometru, pentru a începe la timp
şedinţele Parlamentului. (Aplauze.) Da, eu cred că omul
de stat este obligat să se scoale la ora 7.00 dimineaţa, dar nu la
ora 10.00.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.2.
Nu este la subiect. Asta e problema.
Microfonul nr.2, la subiect, vă rog.
Doamna Alla Mironic – Fracţiunea PCRM:
Eu mă adresez către dumneavoastră,
domnule Preşedinte, şi către toţi deputaţii de acum a
patra oară şi vă rog să includem în ordinea de zi
çàêîíîäàòåëüíóþ èíèöèàòèâó íîìåð 396 î ñîöèàëüíîé çàùèòå ãðàæäàí. Èìååòñÿ â
âèäó âîïðîñ, ñâÿçàííûé ñ âåòåðàíàìè Âåëèêîé Îòå÷åñòâåííîé âîéíû â ñâÿçè ñ
ïîäãîòîâêîé ê 65-ëåòèþ Âåëèêîé Ïîáåäû. Ïðîøó ïîääåðæàòü.
Ñïàñèáî.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:
Domnule Preşedinte,
Vă rog să mă înscrieţi cu
luare de cuvînt la proiectul de Lege nr.2145pentru modificarea unor acte
legislative. Poziţia nr.4 din ordinea de zi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea Partidului „AMN”:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Din partea comisiei, solicit transferarea proiectului
de Lege cu nr.35 pentru săptămîna viitoare, deoarece va merge
împreună cu proiectul de Lege cu nr.36, care încă n-a
fost examinat în Comisia economie, buget şi finanţe. Şi
în cadrul comisiei au mai apărut acolo nişte probleme, pe care
noi miercurea viitoare le vom studia şi le vom analiza.
Şi propun pentru ziua de mîine includerea a
două proiecte de hotărîre în ordinea de zi: nr.572 privind
demisia unor deputaţi şi nr.376 privind modificarea componenţei
Consiliului de administraţie al Fondului de garantare a depozitelor
în sistemul bancar.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule preşedinte,
Mîine veţi face propunerile, că noi
doar votăm ordinea de zi pentru astăzi.
Domnul Ion Pleşca:
E pentru două zile.
Domnul Mihai Ghimpu:
Da. Bine. Mulţumim.
La subiect? Microfonul nr.3.
Domnul Eduard Muşuc:
Vă mulţumesc.
Fracţiunea Partidului Comuniştilor din
Republica Moldova a treia oară propune insistent includerea în ordinea
de zi a şedinţei de astăzi a Parlamentului a proiectului de
Hotărîre cu nr.312 din 10 februarie 2010 cu privire la constituirea
Comisiei speciale parlamentare pentru examinarea formării tarifelor la
resursele energetice pentru consumatori şi elaborarea mecanismului de
reducere a acestor tarife. Insistăm ca proiectul acesta de
hotărîre să fie pus aparte la vot şi să fie
susţinut şi inclus în ordinea de zi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă – deputat neafiliat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimaţi colegi,
În ultimele luni, noi am tot discutat despre
reforma constituţională, alegeri anticipate, criză politică
şi constituţională, au fost expuse diferite opinii, propuneri,
sugestii, de multe ori contradictorii. Am aşteptat să-şi dea
verdictul Comisia de la Veneţia, însă nici după
încheierea misiunii acesteia situaţia în Republica Moldova nu
a devenit mai clară.
De aceea, vin cu propunerea să formăm un
grup de lucru, din a cărui componenţa vor face parte
reprezentanţi ai tuturor forţelor politice prezente în
Parlament, care ar elabora o viziune comună asupra posibilităţii
de depăşire a crizei politice şi constituţionale şi
asupra acţiunilor noastre comune. Propun ca acest subiect să fie pus
la vot pentru a fi inclus în ordinea de zi.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Doamna Corina Fusu – Fracţiunea PL:
Stimate domnule Preşedinte,
Propun să retragem de pe ordinea de zi din data
de 5 martie proiectul cu nr.461, proiect de Hotărîre pentru
modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990 cu
privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă
şi comemorare. Este vorba de Ziua de comemorare a ostaşilor
căzuţi în războiul din Afganistan.
Dat fiind faptul că acest proiect a venit cu
întîrziere, nu avem vreun aviz de la vreo comisie, iar comisia de
specialitate nu a examinat acest proiect de hotărîre. Propun
retragerea lui.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.3.
Domnul Igor Corman – Fracţiunea PDM:
Propun introducerea în ordinea de zi a
proiectului de Lege nr.243 din 4 februarie 2010 pentru ratificarea
Acordului cu privire la finanţarea suplimentară pentru proiectul de
ameliorare a competitivităţii dintre Republica Moldova şi
Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare. Noi avem raportul
comisiei şi, în regim de urgenţă, este necesar să
examinăm, dat fiind faptul că toate procedurile interne privind
intrarea în vigoare trebuie să fie finalizate pînă al 17
martie.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine. Mulţumim.
Microfonul nr.2.
Doamna Tatiana Botnariuc – Fracţiunea PCRM:
Ïðîøó âíåñòè â ïîâåñòêó äíÿ çàêîíîïðîåêò íîìåð 460 îò 24
ôåâðàëÿ 2010 ãîäà îá îáÿçàòåëüíîì ìåäèöèíñêîì îñâèäåòåëüñòâîâàíèè ïñèõè÷åñêîãî
çäîðîâüÿ è äååñïîñîáíîñòè êàíäèäàòîâ íà âûñøèå ãîñóäàðñòâåííûå äîëæíîñòè.
Ñïàñèáî.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.4.
Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:
Domnule Preşedinte,
Vreau să vă rog să nu puneţi la
vot includerea în ordinea de zi a proiectului, propus de doamna deputat
Mironic, referitor la protecţia socială, deoarece nu a fost discutat
în comisie, nu avem avizul Guvernului, nu avem avizele comisiilor. La fel
şi propunerea care a răsunat adineauri referitoare la proiectul nr.460.
Comisia nu a discutat aceste proiecte.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.5.
Domnul Mihai Godea – Fracţiunea PLDM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu am o rugăminte, înainte de a pune la vot
ordinea de zi, solicităm o pauză de 15 minute, în numele
fracţiunii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine.
Microfonul nr.2.
Domnul Igor Vremea – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Propun a fi inclus în ordinea de zi proiectul cu
nr.1222 din 7 octombrie 2009 cu privire la constituirea Comisiei de
anchetă pentru elucidarea cauzelor de încălcare a prevederilor
unei hotărîri a Parlamentului.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr. 2 în continuare.
Doamna Elena Bodnarenco – Fracţiunea PCRM:
Ñïàñèáî.
Ó÷èòûâàÿ òî, ÷òî â ðÿäå ðàéîíîâ íå äîïóñêàþò ê ðàáîòå
ëèö, íå ïðîøåäøèõ âàêöèíàöèþ îò âèðóñà À(Í1N1), â äðóãèõ ðàéîíàõ íå îòêðûâàþò
áîëüíè÷íûå ëèöàì, íå ïðîøåäøèì âàêöèíàöèþ, ôðàêöèÿ êîììóíèñòîâ ïîâòîðíî
íàñòàèâàåò íà ïðèãëàøåíèè ñåãîäíÿ íà çàñåäàíèå Ïàðëàìåíòà ïî èñòå÷åíèè ïîâåñòêè
äíÿ, ìèíèñòðà çäðàâîîõðàíåíèÿ ãîñïîäèíà Õîòèíÿíó ñ èíôîðìàöèåé î ïðîâåäåíèè âàêöèíàöèè
â Ðåñïóáëèêå Ìîëäîâà.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc.
În privinţa propunerii domnului
Untilă. Deci, în primul rînd, domnul Utnilă nu
reprezintă nici o fracţiune şi, conform Regulamentului, nu are
dreptul să facă asemenea propunere.
În al doilea rînd, poziţia Partidului
Comuniştilor din Republica Moldova vizavi de recomandările Comisiei
de la Veneţia este foarte bine cunoscută, noi am făcut-o
publică. Şi viziunea noastră coincide cu recomandările
experţilor Comisiei de la Veneţia.
Deci trebuie să vă clarificaţi voi
în cadrul Alianţei, aşa-numită Alianţă pentru
Integrare Europeană, cu poziţia voastră. Şi după aceea
sîntem gata să discutăm la masa de negocieri variantele
propuse.
Şi a doua propunere se referă la invitarea domnului
ministru de externe Leancă la şedinţa de azi, în cadrul
Orei Guvernului, la audieri, în legătură cu intrarea în
vigoare a Acordului cu privire la micul trafic de frontieră dintre
Republica Moldova şi România.
Au apărut o mulţime de probleme. Noi avem,
de asemenea, multe întrebări la adresa ministerului. Ş,
în acest context, solicit, de asemenea, să fiu înscris cu
luare de cuvînt la sfîrşitul şedinţei.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ţurcan – deputat neafiliat:
Vă mulţumesc.
Eu aş propune astăzi noi din nou să ne
întoarcem la problema ca să fie invitat domnul ministru al
apărării Marinuţa, pentru a da explicaţii referiritor la
interviul despre care eu deja am vorbit la o şedinţă
anterioară. Dumneavoastră aţi spus, domnule Preşedinte,
că o să vă lămuriţi şi o să-mi prezentaţi
informaţia. Spre regret, pînă în ziua de azi nici o
informaţie, nici o claritate nu este referitoare la acest interviu.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc.
Din partea Fracţiunii Partidului
Comuniştilor, propun de a fi inclus în ordinea de zi proiectul de Hotărîrie
nr.2076 ce ţine de modificarea componenţei unor comisii parlamentare.
Şi vreau să rog foarte insistent ca dumneavoastră, domnule
Preşedinte, să puneţi la vot şi să acceptaţi acest
proiect de hotărîre. Deoarece ieri, la şedinţa comisiei,
noi am abordat această problemă. Şi din informaţia adusă
de consultanţii comisiei respective nu sînt probleme ce ţin de
repartizarea proporţională a comisiilor parlamentare.
Şi, în special, vreau să vă spun
că 4 comisii le revin Partidului Comuniştilor, indiferent că am
rămas noi 43 de deputaţi, 42 sau 41, cîţi sîntem.
De aceea, alte argumente nu pot avea loc. Şi
rugăm ca să nu toleraţi şi să nu
încălcaţi în continuare dreptul opoziţiei în
Parlamentul Republicii Moldova şi Regulamentul Parlamentului, rog să
supuneţi votului şi să includeţi în ordinea de zi
acest proiect de hotărîre.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc şi eu.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Într-adevăr, ieri, în cadrul
şedinţei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, s-a
discutat, dar nu s-a adoptat vreo hotărîre referitoare la acest proiect
de hotărîre care se propune.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Eduard Muşuc:
Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.
O chestiune de procedură. Vreau să-l
completez pe colegul meu, domnul Zagorodnîi, lucru care vizează
drepturile fracţiunilor.
Ca fracţiune, insistăm să ne fie
respectat dreptul de a participa inclusiv în funcţiile de conducere
ale comisiilor, aşa cum prevede Regulamentul, luînd în
considerare proporţia fiecărei fracţiuni. Şi, în
acest context, insistăm ca dumneavoastră personal să controlaţi
situaţia în Parlament, mai ales atunci cînd un deputat vine cu
nişte propuneri din partea, chipurile, unei fracţiuni existente. Nu
este în Parlament o fracţiune „Moldova Unită” sau cu altă denumire,
sau cu altă abreviere. Şi vă rugăm frumos ca aceşti deputaţi
care vin cu aceste iniţiative să se prezinte ca deputaţi
neafiliaţi sau deputaţi independenţi şi nicidecum din
partea unei fracţiuni care nici nu există şi nici nu va exista.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mersi.
Eu aş vrea să explic domnului Muşuc sau
lasă să asculte mai atent, eu m-am prezentat ca Vladimir Ţurcan
– Partidul „Moldova Unită”. Eu nu m-am prezentat ca din partea
fracţiunii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Mulţumesc.
De procedură.
Domnule Ghimpu,
Vreau să atrag atenţia dumneavoastră,
cred că toţi deputaţii au observat că cronometrul, despre
care aţi vorbit, nu funcţionează, funcţionează doar
pentru opoziţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Bine, domnule Petrenco, o să luăm act
şi o să simţiţi şi dumneavoastră că
funcţionează, vă asigur în aceasta. Nimeni încă
nu a depăşit două minute, de aceea n-aţi observat. Aici e
problema.
Aşa. Deci supun votului. Înainte de a vota,
domnule Godea, aţi cerut pauză, da?
Domnule Untilă,
Fiţi atent cum vă prezentaţi, vă
rog. Vă rog frumos.
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untilă:
„Mişcarea «Acţiunea Europeană»” pentru
acei care n-au înţeles pînă acum. Domnul Petrenco m-a
intrigat, am luat Regulamentul şi nu găsesc nicăieri unde un
deputat în Parlament nu are voie să vină să facă
propuneri la ordinea de zi? Poate îl trimiteţi la cursuri să
înveţe puţin, vă rog mult.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Godea,
15 minute pauză? 15 minute pauză la
solicitarea Fracţiunii Partidului Liberal Democrat.
Şedinţa Alianţei, da? Vă rog,
şedinţa Alianţei.
P A U Z Ă
*
* * *
D U P Ă P A U Z Ă
Domnul Mihai Ghimpu:
Îmi daţi voie să supun votului ordinea
de zi înaintată de Biroul permanent, apoi propunerile venite din partea
deputaţilor.
Cine e pentru adoptarea ordinii de zi înaintate
de Biroul permanent, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea.
Acum supun votului propunerile venite din partea
dumneavoastră, stimaţi deputaţi, în ordinea
înaintărilor. Eu am propus de exclus audierile proiectului nr.518.
Aici sînt două, da? Nr.8 şi nr.9. Eu îmi retrag
această propunere. Rămîne la discreţia Parlamentului.
Următoarea propunere venită din partea
domnului Ioniţă. Includerea proiectelor nr.411 şi nr.369. Supun
votului proiectul nr.411.
Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc.
Majoritatea.
Pentru 5 martie nr.330, includerea. Dar aceasta
votăm cred că mîine. Mîine votăm. Repetaţi
mîine, domnule Ioniţă.
Doamna Alla Mironic, propunerea de a include proiectul
nr.396. Deci comisiile au spus că nu au examinat, nu este avizul. Oricum
eu sînt obligat să supun votului proiectul.
Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc.
Majoritatea nu s-a acumulat.
Propunerea domnului deputat Ion Pleşca de exclus
proiectul nr.35, ca să fie examinat săptămîna viitoare
împreună cu proiectul nr.36. Sînt aici două proiecte:
nr.35 şi nr.36.
Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc.
Majoritatea.
Includerea proiectelor nr.572 şi nr.376 pentru
ziua de mîine – 5 martie. Votăm mîine.
Domnul Muşuc – includerea proiectului nr.312.
Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc.
Nu s-a acumulat majoritatea.
Doamna Corina Fusu – retragerea din 5 martie a
proiectului nr.461.
Doamnă Fusu,
Mîine înaintaţi propunerea.
Domnul Corman – de introdus proiectul nr.243.
Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc.
Majoritatea.
Domnul Igor Vremea – includerea proiectului nr.1222,
constituirea Comisiei de anchetă.
Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc.
Majoritatea nu s-a acumulat.
Domnul Anatolie Zagorondîi – includerea
proiectului nr.2076, modificarea componenţei comisiilor.
Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc.
Majoritatea nu s-a acumulat.
Domnul deputat Veaceslav Untilă propune formarea
unui grup de lucru în depăşirea crizei constituţionale.
Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumim.
Mai trebuie 51. Lucrul acesta trebuie discutat de unde
a venit, domnule Untilă. Şi eu cred că data viitoare se poate,
dar trebuie de discutat, e o chestiune foarte importantă.
Doamna Botnariuc – includerea proiectului nr.460.
Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc.
Majoritatea nu s-a acumulat.
Doamna Liliana Palihovici propune de a nu examina
proiectele nr.460, nr.396. Deja s-a votat.
Doamna Bodnarenco – de a-l invita pe domnul ministru
al sănătăţii Hotineanu.
Domnule deputat Hotineanu,
Îl invităm pe domnul ministru Hotineanu?
Îl invităm, da?
Bine. Mulţumesc.
Domnul Grigore Petrenco – de invitat domnul ministru
de externe Leancă.
Domnule deputat Leancă,
Ce ziceţi dumneavoastră: îl
invităm pe domnul ministru Leancă? Îl invităm, da.
Bine. Mulţumim.
Domnul Vladimir Ţurcan – de invitat domnul
ministru apărării Marinuţa.
Domnule Ţurcan,
Insistaţi? Nu, nu, nu vă ridicaţi la
microfon. Nu, nu la microfon. N-am conectat aici minutele, aşa că…
Bine. Este domnul ministru în sală, ca să nu faceţi
speculaţii multe zile, săptămîni, o să
răspundă domnul ministru.
Şi propunerea domnului Ioniţă, nr.369,
este vorba de adoptarea bugetului ANRE.
Cine este pentru, rog să voteze. Nu?
Domnule Ioniţă? Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Trei propuneri s-au votat: nr.411 – zona
economică liberă, nr.369 – împrumutul de Fondul Monetar şi
nr.204 – bugetul ANRE. Încă două sînt: nr.369 – Fondul
Monetar şi nr.204 – ANRE.
Domnul Mihai Ghimpu:
Am înţeles. Nr.204 – bugetul ANRE.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea.
Şi mai avem noi o listă aici, proiecte
suplimentare, da? S-a votat, da?
Acum prima chestiune a ordinii de zi.
Poftim, domnule Zagorodnîi. Microfonul nr.3.
Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracţiunea PCRM:
Mulţumesc.
Domnule Preşedinte,
În legătură cu faptul că
dumneavoastră foarte operativ vă schimbaţi părerea dintr-o
extremă în alta şi avînd în vedere faptul că,
la prima intervenţie a dumneavoastră de astăzi, aţi propus
să fie excluse de pe ordinea de zi acele două proiecte de legi, deci
e vorba de proiectul de Hotărîre nr.518 şi continuarea
audierilor privind executarea hotărîrilor CEDO. Fracţiunea
Partidului Comuniştilor, totuşi, insistă şi înaintează
propunerea de a fi excluse de pe ordinea de zi de astăzi aceste două
proiecte cu nr.9 şi nr10, ce ţin de demisia preşedintelui
Curţii Supreme de Justiţie şi de audierile care au început
săptămîna trecută şi urma ca astăzi să le
excludem.
Argumentele pe care le aducem, vreau să spun,
sînt acele pe care le-am adus şi în şedinţa
anterioară, că proiectele respective ce ţin de audieri nu au
fost examinate în comisiile de specialitate, care sînt responsabile
conform Hotărîrii nr.72 a Parlamentului Republicii Moldova din 2008,
şi anume Comisia juridică, numiri şi imunităţi şi
Comisia pentru drepturile omului şi relaţii interetnice. Şi nu
avem în momentul de faţă demersul Consiliului Superior al
Magistraturii, care ar da o apreciere activităţii actualului preşedinte
al Curţii Supreme de Justiţie, aşa cum prevede legislaţia
şi cum prevede Constituţia Republicii Moldova.
În legătură cu aceasta,
Fracţiunea Partidului Comuniştilor vine cu propunerea de a exclude
din ordinea de zi a acestor două proiecte şi de a reveni ulterior ca
acestea să treacă prin comisie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cred că v-aţi convins că
funcţionează, da?
Bine. Mulţumim.
Domnule deputat,
Îmi pare rău, dar oricum votul a avut loc. (Rumoare
în sală.) Dumneavoastră nu puteţi să
insistaţi să mă obligaţi pe mine să fac propunerea.
Cine este pentru excluderea punctului 8 şi a
punctului 9 din ordinea de zi, înaintată de Biroul permanent,
punctul 9 şi punctul 10, scuze. Linişte, vă rog. Cine este
pentru excluderea din ordinea de zi a proiectelor incluse cu nr.9 şi
nr.10, rog să voteze.
Mulţumesc. Îmi pare rău, majoritatea
nu este. Ce să numărăm dacă e clar?
Microfonul nr.2.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 1 – 23.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 23.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.2 – 13.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 0.
Domnul Mihai Ghimpu:
35 plus 0 este egal cu 35. În sală
sînt aproape 100 de deputaţi. Oricum nu aveţi majoritatea din
cei prezenţi. Aşa, vă rog, eu am procedat corect, conform
Regulamentului, am supus votului propunerea. Continuăm şedinţa.
Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 21
din Legea nr.94-XVI din 5 aprilie 2007 cu privire la reţeaua
ecologică
Prezintă domnul ministru al mediului Şalaru.
Vă rog, domnule ministru.
Domnul Gheorghe Şalaru – ministrul mediului:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Atenţiei dumneavoastră se propune pentru
examinare proiectul de Lege pentru modificarea articolului 21 din Legea nr.94
din 5 aprilie 2007 cu privire la reţeaua ecologică.
Conform prevederilor articolului 21, alineatul (2) din
Legea cu privire la reţeaua ecologică, Guvernul trebuie să
prezinte Parlamentului spre aprobare Programul naţional privind
constituirea reţelei ecologice naţionale. Ulterior, Parlamentul, prin
Legea nr.61 din 21 martie 2008, în vigoare din 15 aprilie 2008, a
introdus articolul 131 în Legea nr.780 din 27 decembrie 2001
privind actele legislative, conform căruia documentele de politici pe
direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului ce
se aprobă de Parlament sînt concepţia şi strategia.
Întru executarea acestei noi prevederi şi
întru aducerea Legii nr.94 din 5 aprilie 2007 cu privire la
reţeaua ecologică în concordanţă cu prevederile Legii
nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în proiectul de
lege supus examinării se propune aprobarea Programului naţional
privind constituirea reţelei ecologice naţionale de către
Guvern.
Dat fiind faptul că adoptarea Legii pentru
modificarea articolului 21 din Legea nr.94 din 5 aprilie 2007 cu privire la
reţeaua ecologică nu s-a reuşit în anul 2009, propunem
substituirea termenului „1 ianuarie 2010” prin termenul „1 ianuarie 2011.”
Rog să susţineţi aprobarea acestui proiect de lege.
Mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Atît, da, domnule ministru? Întrebări
sînt? Nu sînt, da? Luaţi loc, vă rog domnule ministru.
Îl invit la tribună pe domnul
preşedinte al Comisiei administraţie publică, mediu şi
dezvoltare regională Valentin Guznac. Vă rog, domnule
preşedinte.
Domnul Valentin Guznac – deputat neafiliat:
Stimaţi deputaţi,
Comisia administraţie publică, mediu şi
dezvoltare regională a examinat proiectul respectiv de lege. Majoritatea
comisiilor permanente şi Direcţia juridică a Aparatului
Parlamentului, în avizele prezentate, de asemenea, au susţinut proiectul
respectiv de lege. Se susţine şi propunerea ministerului de
către Comisia respectivă economie, buget şi finanţe cu
privire la schimbarea termenului „1 ianuarie 2010” cu termenul „1 ianuarie
2011.” De asemenea, Direcţia juridică, cu referire la respectarea
tehnicii legislative propune ca la poziţia a doua din proiect sintagma:
„subalineatul 1” să fie substituită prin sintagma „ primul
subalineat”.
În temeiul celor menţionate şi
în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul Parlamentului, comisia
propune susţinerea şi aprobarea în două lecturi a
proiectului respectiv de lege.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări, vă rog. Nu sînt.
Mulţumim, domnule preşedinte. Luaţi
loc.
Deci supun votului proiectul în primă
lectură. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea.
Sînteţi de acord să pun şi
în lectura a doua? Da? Supun votului proiectul în lectura a doua.
Cine este pentru, rog să voteze.
Numărăm voturile. Sectorul nr.1?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 1 – 23.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 31. Sectorul nr. 3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 32.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 32.
86 de voturi. Proiectul este adoptat. Mulţumesc.
Următorul proiect, nr.334 privind importul unui
autovehicul. Prezintă deputatul care vorbeşte la telefon. La
tribună, domnule deputat. Proiectul nr.344 privind importul unui
autovehicul. Comisia, da? Poftim, domnule preşedinte.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
În Comisia economie, buget şi finanţe
a parvenit proiectul de Lege privind importul unui autovehicul special. Este
vorba despre o maşină de pompieri donată cu titlu gratuit
Primăriei Corjeuţi din raionul Briceni de către o localitate din
Germania, dumneavoastră aveţi. Comisia a examina acest proiect de
lege şi, ţinînd cont de avizele pozitive ale comisiilor
permanente, ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Comisia
economie, buget şi finanţe propune ca acest proiect de lege să
fie examinat şi votat de Parlament în prima şi a doua
lectură.
Domnul Mihai Ghimpu:
De acord? Întrebări nu sînt, da?
Luaţi loc, domnule preşedinte.
Mulţumim.
Supun votului proiectul. Cine este pentru, rog să
voteze.
Mulţumesc. Majoritatea.
Votăm în lectura a doua? Votăm. Cine-i
pentru adoptarea proiectului în lectura a doua, rog să voteze
Mulţumesc.
Anunţăm. Sectorul nr. 1?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 1 – 23.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 23.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr. 3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 32.
Domnul Mihai Ghimpu:
Cu 86 de voturi proiectul este adoptat.
Următorul proiect, nr.2145 pentru modificarea
unor acte legislative. Prezintă domnul viceministru al
justiţiei Gheorghe Susarenco. Vă rog.
Domnul Gheorghe Susarenco – viceministru al justiţiei:
Onorat Parlament,
Guvernul propune atenţiei dumneavoastră
proiectul de Lege privind modificarea unor acte legislative şi anume a
articolului nr.10 alineatul (2) din Legea nr. 190-XIII din 19 iulie 1994 cu
privire la petiţionare (republicată în „Monitorul Oficial”). Se
propune următorul cuprins al alineatului (2): „Petiţiile care nu
întrunesc condiţiile prevăzute la alineatul (1) se consideră
anonime şi nu se examinează.”
Şi la punctul 22 din anexa nr.1 la
Hotărîrea Guvernului nr.57-XVI din 20 martie 2008 de aprobare a
Regulamentului Centrului pentru Drepturile Omului, a structurii, a statului de
funcţii şi a modului de finanţare a acestuia să fie exclus.
Necesitatea operării acestor modificări este
indicată în nota informativă propusă dumneavoastră de
către Ministerul Justiţiei şi susţinută prin avizele
comisiilor respective ale Parlamentului. În afară de argumentele
aduse în nota informativă şi de avizele comisiei, ar fi oportun
să spunem că această propunere se bazează şi pe unele
articole din Constituţie, cum ar fi: articolul 16, care prevede principiul
de egalitate a tuturor cetăţenilor în faţa legii,
articolul 25, care stipulează că libertatea individuală şi
siguranţa personală sînt inviolabile, articolul 28, care
stabileşte că statul respectă şi ocroteşte viaţa
intimă şi privată, articolul 32, care consfinţeşte
libertatea opiniei şi a exprimării şi articolul 34, conform
căruia dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de
interes public este garantat.
În temeiul celor expuse, Guvernul solicită
susţinerea Parlamentului în problema menţionată.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări?
Microfonul nr.2.
Domnul Iurie Stoicov – Fracţiunea PCRM:
Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule viceministru,
Avînd în vedere „gradul” de democratizare
în ţara noastră şi avînd în vedere că
uneori securitatea ţării este pusă în pericol, evident,
unele persoane care pot divulga aceste informaţii nu ar avea posibilitate
să semneze din numele cui se prezintă această informaţie.
Presupunem că este un caz ieşit din comun,
se prevede careva atentate asupra, eu ştiu, careva instituţii de
stat, atunci cum vor proceda structurile de stat deci specifice, vor lua
în vedere aceste informaţii ori, pur şi simplu, se vor referi
la legea pe care dumneavoastră vreţi s-o adoptaţi şi nu vor
examina aceste informaţii.
Domnul Gheorghe Susarenco:
În opinia Guvernului, autorităţile
abilitate ale statului, inclusiv Serviciul de Informaţii şi
Securitate are toate pîrghiile necesare pentru a verifica şi a avea
informaţii şi cred eu că această instituţie trebuie
să lucreze şi poate lucra şi fără scrisori şi
telefoane anonime.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.2.
Domnul Iurie Stoicov:
În Europa foarte multe, adică, majoritatea
instituţiilor de stat, Serviciile de Informaţii şi Securitate
şi alte servicii speciale tocmai că se bazează pe
informaţia populaţiei prin diferite metode, prin informaţii la
telefon, prin informaţii scrise şi ele numaidecît se
examinează, aceste informaţii. Aşa că legea cum am
adoptat-o noi cîţiva ani în urmă, tocmai că este
corectă. Acolo trebuie de scris: „cu excepţia domeniului securitate
ori care nu afectează securitatea statului”.
Trebuie să reveniţi şi cred că e o
greşeală pe care vreaţi s-o faceţi acum.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Domnule deputat,
Eu aş putea spune numai că noi sîntem
martori, majoritatea, cred că aproape toţi din această
sală, cînd, la vremea respectivă, cînd a început
perioada gorbaciovistă, unul din primele decrete ale lui Gorbaciov a fost
excluderea examinării scrisorilor anonime, ceea ce considerăm noi
că a fost un pas spre libertăţi şi democraţie în
fosta Uniune Sovietică.
Şi,de aceea, noi considerăm, Guvernul,
în orice caz, consideră că trebuie de revenit la această
practică. Cetăţenii noştri n-au de ce se teme, trebuie
să expună opiniile şi drepturile acestea sînt garantate de
Constituţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Eu a treia oară deja conectez.
Microfonul nr.2.
Domnul Iurie Stoicov:
Tocmai că perioada care o socotiţi, eu
ştiu, democratizarea ţării ş.a.m.d., a dovedit că
această decizie şi a lui Gorbaciov, în special, a fost
greşită. Şi noi avem foarte multe pilde cînd se
afectează securitatea, în special economică, a ţării
şi noi, iată, ne jucăm cu dorinţa aceasta de a, eu
ştiu, de a introduce şi careva, chipurile, norme democratice, dar,
totodată, afectează inclusiv drepturile cetăţenilor
Republicii Moldova prin astfel de legi năstruşnice.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Guvernul consideră că aceasta este o
rămăşiţă a perioadei staliniste. Pe baza acestor
scrisori eu personal şi dumneavoastră cred că aţi
văzut foarte multe dosare pe baza acestor „anonimce” a fost trimisă
foarte lume în Siberia, inclusiv din Republica Moldova actuală.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.2, în continuare.
Doamna Zinaida Chistruga – Fracţiunea PCRM:
Spuneţi-mi, vă rog, reiterez într-un
fel întrebarea colegului meu, în situaţia cînd cadrele
de conducere sînt invitate şi impuse să depună cerere de
eliberare din funcţie, să scrie cereri de intrare în alte
partide, dumneavoastră consideraţi că libertatea persoanelor
este asigurată de stat, cînd vă aducem exemple cu duzina
cînd în sate se interzice, în genere, să zicem,
pedagogii să se întâlnească cu un deputat.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Fiecare caz aparte trebuie de examinat. În
opinia Guvernului, Republica Moldova, fiindcă membru al Consiliului
Europei fiind, ratificînd Convenţia Europeană pentru Drepturile
Omului, avînd un sistem judecătoresc independent, are toate
pîrghiile pentru a curma dacă există asemenea cazuri în
Republica Moldova. Ministerul Justiţiei nu cunoaşte despre aşa
cazuri.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule ministru,
Mulţumim. Luaţi loc.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Raportor: domnul Ion Pleşca. Vă rog, la
tribună.
Domnul Munteanu? (Rumoare în sală.)
Luări de cuvînt aveţi.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor – Fracţiunea Partidului „AMN":
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Desigur, noi susţinem această iniţiativă
legislativă şi ne adresăm către corpul nostru de
deputaţi să voteze pentru această modificare. Aceasta va
contribui într-o măsură considerabilă şi la crearea
unei atmosfere moral-psihologice pozitive şi în multe colective
pedagogice.
Circa 1/3 din toate adresările, petiţiile
care parvin de la minister sau direct, sau prin intermediul organelor ierarhic
superioare sînt anonime. De regulă, cele relatate acolo ţin de
relaţii personale şi în nici un caz nu ţin de domeniul
educaţiei în cazul nostru.
Deci adoptarea acestei modificări nu lezează
în nici un caz drepturile şi libertăţile fundamentale ale
cetăţenilor Republicii Moldova, ei au posibilitate de a se adresa.
Sînt cazuri cînd unele instituţii
sînt supuse diferitor verificări de 10, 15 ori, fiindcă vin
aceste adresări anonime şi de fiecare dată este pus în
situaţie de a verifica în ce măsură ele corespund. Atunci
cînd răspunzi a doua oară şi faci trimitere la Legea cu
privire la petiţionare că, ulterior, nu vom răspunde, deci
aceşti autori de creaţie expediază aceleaşi texte numai
în alte instituţii care, ulterior, se examinează tot în
organele respective.
De aceea, noi sprijinim această
iniţiativă legislativă, fiindcă nu este nici un argument de
a păstra (rumoare în sală), da Petrenco, tu nu ştii
Regulamentul şi nu l-ai ştiut nici o dată. Eu am solicitat
două minute pentru luare de cuvînt.
De aceea, noi ne pronunţăm în
sprijinul acestei iniţiative legislative. Ceea ce s-a spus aici că
modificarea care s-a produs în legislativul al XVI-lea a fost una
benefică, desigur că nu a fost una benefică. Noi şi atunci
am propus de a nu… (Rumoare în sală.)
Domnul Mihai Ghimpu:
Sorry. Luări de cuvînt, Regulamentul
prevede 7.
Domnul Valeriu Munteanu:
Da, domnule Preşedinte, stimaţi colegi, este
salutabilă, oportună şi necesară modificarea Legii cu
privire la petiţii în vederea neadmiterii spre examinare a
petiţiilor anonime care, în marea lor majoritate, au drept scop
ultragierea unor persoane, de obicei, cu funcţii de răspundere.
Este bine cunoscută practica sovietică
în acest sens că scrisori anonime ticluite în birourile
miliţiei şi ale securităţii aveau ca penalitate privarea de
libertate a mii de cetăţeni. Pe semne că această
practică necruţătoare a regimului sovietic a plăcut şi
discipolilor din fosta recentă guvernare comunistă şi servea
pentru aceştia drept un instrument foarte bun în lupta cu acei care
nu se conformau regimului, aveau o părere sau o poziţie
diferită.
Or, formula pregnantă: „acei care nu sînt
cu noi, sînt împotriva noastră” a avut o acoperire şi o
aplicabilitate foarte bună pe perioada ultimilor 9 ani.
Or, această modificare de lege vine să
ralieze legislaţia Republicii Moldova la standardele europene în
acest domeniu şi va exclude încălcarea drepturilor omului
şi abuzul organelor de drept pe această dimensiune.
Totodată, ţin să menţionez
că, în aceste condiţii, trebuie să atragem o atenţie
substanţială protecţiei martorilor şi altor
participanţi la proces. Or, astăzi, Legea nr.105 din 16 mai 2008 cu
privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la
procesul penal este una de decor care nu are o aplicabilitate reală.
În sensul acestei legi, persoana protejată
poate fi martorul, partea vătămată, victima, condamnatul sau
orice altă persoană fără calitate procesuală care
acceptă să furnizeze informaţie referitoare la pregătirea
unor infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave.
În privinţa acestor persoane trebuie
adoptat şi aplicat un program complex de măsuri care ar prevedea
asigurarea pazei personale, locuinţei, reşedinţei sau a
bunurilor, interceptarea comunicaţiilor, supravegherea prin intermediul
mijloacelor audio, video, plasarea temporară într-un loc sigur,
protejarea deplasării sau limitării deplasării, protecţia
datelor de identitate, instalarea unui sistem de alarmă la
locuinţă sau reşedinţă, schimbarea numărului de
telefon, schimbarea identităţii, schimbarea
înfăţişării.
În condiţiile de astăzi ale Republicii
Moldova, desigur, acestea sînt mai mult nişte măsuri
fantasmagorice în situaţia în care cetăţeanul,
în mod deliberat, acceptă să colaboreze cu organele de drept,
riscă să-şi schimbe calitatea procesuală din martor
în parte vătămată sau chiar să devină
victimă a unor infracţiuni, fiind ameninţat şi expuş
unor pericole eminente.
În aceste condiţii, cred că ar fi
oportun şi necesar ca legea care protejează martorii şi alte
părţi la proces să devină una funcţională, iar
cetăţenii noştri să fie siguri şi liniştiţi
în situaţia în care acceptă să colaboreze cu
organele de drept.
În acelaşi timp, articolul 263 alineatul (8)
din Codul de procedură penală al Republicii Moldova stipulează
că plângerile şi denunţurile anonime nu pot servi temei
pentru pornirea urmăririi penale, însă, în urma
controlului efectuat în temeiul acestor plîngeri sau
denunţuri, organul de urmărire penală se poate autosesiza
în vederea urmăririi penale.
Trebuie să analizăm coroborat aceste
prevederi, avînd în vedere faptul că în situaţia
în care nu vor mai fi examinate petiţiile anonime,
cetăţenii vor inunda organele de drept cu plîngeri şi
denunţuri privind comiterea unor presupuse infracţiuni.
În aceste condiţii, Fracţiunea
Partidului Liberal susţine modificarea Legii cu privire la petiţii,
în vederea neadmiterii spre examinare a petiţiilor fără
autor.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Eu vreau să mă adresez, în mod
special, către Fracţiunea Partidului Comuniştilor, care, am
înţeles, nu susţin acest proiect. Vin foarte multe scrisori
anonime anume pe adresa mea, pe numele unora dintre dumneavoastră şi
eu consider că nu este corect. (Rumoare în sală.)
Nu, în primul rînd, deci se transmit
Centrului pentru Combaterea Corupţiei, procuratura vine, deranjează
omul, are loc o anchetă, pe urmă toate aceste lucruri nu se
confirmă. Şi ce facem noi cu aceasta, cine poartă
răspundere? Omul a fost deranjat.
Ştiţi cum e la noi, la moldoveni, se spune
că dacă a fost poliţistul la poartă, înseamnă
că omul acesta a făcut ceva. Şi vorba cu bancul cela cu… nu mai
poţi demonstra nimic. De aceea, eu cred că cei care consideră
că au dreptate în ceea ce scriu, să-şi asume
răspunderea, să-şi spună numele. De ce scrie o scrisoare
anonimă şi trebuie toată procuratura,
Centrul Corupţiei, ministerul, Parlamentul să examineze dacă lui
îi e frică, noi trebuie să scoatem frica din oameni, iată
ce vreau să spun eu, important este, frica din oameni, să ştie,
pentru că e în drept să abordeze o problemă corect, sub
numele său.
De aceea, eu rog să susţineţi acest
proiect.
Poftim, domnule preşedinte.
Domnul Ion Pleşca:
Stimaţi colegi,
La şedinţa comisiei, a fost examinat acest
proiect de lege şi domnul deputat Ţurcan a venit cu o propunere, care
a fost acceptată de comisie. Această modificare va suna în
felul următor: „petiţiile care nu întrunesc condiţiile
prevăzute la alineatul (1) se consideră anonime şi nu se examinează.
În cazul în care aceste petiţii conţin informaţie ce
vizează securitatea naţională şi ordinea publică, se
remit organelor competente.”
Aceasta a fost o propunere venită la comisie.
În cadrul comisiei, ea a fost examinată şi acceptată.
Acum, plenul Parlamentului decide.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Luaţi loc. Aveţi întrebări? Da,
cu plăcere.
Microfonul nr.3.
Microfonul nr.3, am zis.
Doamna Inna Şupac – Fracţiunea PCRM:
Domnule Preşedinte Ghimpu,
Cum se spune, sori, dar ce se
întîmplă cu procedura? Declaraţiile sînt
pînă la raportul comisiei sau raportul comisiei după
declaraţii sau după ce? Cum procedăm noi, conform
Regulamentului sau cum?
Domnul Mihai Ghimpu:
I-am oferit cuvîntul domnului preşedinte,
dumnealui a zis să vorbească domnul Munteanu. Eu am respectat
Regulamentul.
Domnul Ion Pleşca:
Nu-i nici o problemă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Atît?
Mulţumesc.
Microfonul nr.2.
Domnul Iurie Stoicov:
Mulţumesc.
Deci n-am înţeles mai nimic din ceea ce a
raportat domnul Pleşca. Legea actuală exclude examinarea scrisorilor
anonime. Dacă domnul Bujor examinează măcar o scrisoare
anonimă, el încalcă legea.
Deci se examinează, cu excepţie, numai
scrisorile anonime care se referă la securitatea statului. Şi
iată că tocmai propunerea domnului Ţurcan confirmă aceea ce
am spus. Şi comisia am acceptat, am înţeles că…
Adică, noi, practic, n-am schimbat nimic. Legea actuală este
întocmai că varianta aceasta.
Oricum, eu aş ruga ca noi să votăm
astăzi numai în primă lectură şi să revenim data
viitoare ca să punem deci toate punctele la… accentele la acest proiect de
lege.
Domnul Ion Pleşca:
Eu cred că dumneavoastră n-aţi fost
atent la ceea ce am spus eu, dar pentru lectura a doua noi o să mai
consultăm încă o dată. Dar acele care conţin se remit
organelor competente, dar restul se consideră anonime şi nu se
examinează.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Vă mulţumesc.
Eu aş vrea să explic deci propunerea mea.
Este o esenţă între noţiunile de examinare şi
remitere. Şi, în acest sens, foarte corect, prima propoziţie,
aşa cum a propus Guvernul, că nu se examinează de către
toţi acei care au primit aceste petiţii. Dar, totodată, în
caz dacă această petiţie conţine informaţii pe
problemele respective, ele se remit organelor competente. Şi mai departe
deja urmează procedura de, în caz de necesitate, verificare, deci
analiză, adoptarea deciziei respective. Iată ce se
subînţelege prin noţiunea de „examinare”.
Dar, în acest caz, deci conform acestei
propuneri, va fi, pur şi simplu, remiterea organelor competente şi
aceste organe, conform Codului de procedură penală, dacă nu
mă înşel, articolul 273, ei examinează deci aceste
petiţii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim. Atît, da?
Supun proiectul votului pentru prima lectură. Cine
este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Pentru prima lectură voturile sînt
acumulate.
Acceptaţi în a doua lectură să
votăm, Fracţiunea Partidului Comuniştilor? Nu. Bine.
Următorul proiect, nr.409. Raportor: domnul Ion
Pleşca. Vă rog.
Domnul Ion Pleşca:
Stimaţi colegi,
Şi acest proiect de lege a fost examinat în
cadrul şedinţei comisiei şi comisia vine cu o propunere ca el
să fie adoptat în lectura a doua. A fost o singură propunere, a
deputatului Anatolie Zagorodnîi, de a păstra în redacţia
actuală articolul 36 din Legea cu privire la Procuratură, dar ea n-a
fost acceptată.
Şi, de aceea, propunem ca să fie adoptat
în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări nu sînt, da? Luaţi
loc, domnule preşedinte.
Supun votului proiectul în lectura a doua. Cine
este pentru adoptarea proiectului nr.409 în lectura a doua, rog să
voteze.
Mulţumim. Sectorul nr.1?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Mihai Ghimpu:
Zero.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.2 – 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
–21.
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 32.
Domnul Mihai Ghimpu:
–32.
Cu 53 de voturi, proiectul este adoptat.
Următorul proiect de Lege, nr.370. Raportor:
domnul Veaceslav Ioniţă. Vă rog, domnule preşedinte.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
În comisie, a fost examinat proiectul de Lege
nr.370. De fapt, acest proiect prevede un singur lucru, că Parlamentul
votează legi în lipsa unui contract de împrumut. El, articolul
211 a fost redactat şi în prezent are următorul
cuprins. Denumirea articolului, adoptarea legilor cu privire la atragerea
împrumuturilor de stat externe şi al altor instrumente financiare
din partea Fondului Monetar Internaţional, deci cum se adoptă legile.
Şi conţinutul articolului: legile cu privire la atragerea
împrumuturilor de stat externe şi a altor instrumente financiare din
partea Fondului Monetar Internaţional vor fi adoptate de către
Parlament.
Acest articol, de fapt, spune că Parlamentul va
vota legi în privinţa atragerii împrumuturilor şi
următoarea lege va fi nr.369, legată de atragerea şi
împrumuturilor în lipsa unui contract. Altfel spus, în
relaţiile cu Fondul Monetar nu se încheie contracte de
împrumut şi prin intermediul legii Parlamentul va abilita Guvernul
cu dreptul de a atrage bani din partea Fondului.
Deci toată modificarea legislativă este
că sunt posibile şi atragerea de bani în lipsa unui contract de
împrumut pe care Parlamentul îl votează sub formă de
lege.
Domnul Mihai Ghimpu:
Atît?
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Muntean – Fracţiunea PCRM:
Da, vă mulţumesc frumos, domnule
Preşedinte.
Deci cîteva propuneri. În primul
rînd, Memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional fiind semnat de
reprezentanţii Guvernului, prezentat Fondului Monetar şi acceptat de
către acesta ca atare la şedinţa Consiliilor de Directori
Executivi este, în esenţă, un contract. Asta-i prima.
A doua. Deci vreau să vă atrag atenţia,
stimaţi colegi, asupra conţinutului real al articolului 211
pe care dumneavoastră îl propuneţi. Deci să-l citim
încă o dată: Legea cu privire la atragerea împrumuturilor
de stat externe şi altor instrumente financiare din partea Fondului
Monetar Internaţional să fie adoptată de către Parlament.
Deci dacă omitem sintagma de specificare,
obţinem: Legile vor fi adoptate de către Parlament. Aceasta
repetă, de fapt, prevederile constituţionale şi, în
esenţă, este o tautologie. De aceea, noi, ca să evităm
careva interpretări extensive ale acestui articol în favoarea Guvernului
în ceea ce priveşte modalitatea contractării
împrumuturilor din partea Fondului Monetar Internaţional, propunem
ca sau articolul 21 din respectiva lege să fie păstrat în
redacţia actuală, sau să adăugăm în acest
articol o sintagmă care o să sune în felul următor:
„Hotărîrile cu privire la împrumuturile de stat externe se
adoptă de către Parlament prin lege” şi mai departe după
text.
Şi să completăm acest articol
încă cu un alineat care ar suna în felul următor:
„Atragerea împrumuturilor de stat externe şi altor instrumente
financiare din partea FMI se efectuează prin lege.” Şi prin aceasta
noi o să evităm careva interpretări.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimate coleg,
Mie îmi pare foarte rău că
dumneavoastră, ca membru al comisiei, nu aţi venit cu amendament
în comisie. Comisia a examinat acest proiect de lege şi formula
dată este foarte clară. Şi încă o dată vreau
să atenţionez că această lege doar presupune că
Parlamentul cînd votează, noi cînd votăm prin lege
votăm un acord. În acest caz, nu există acord, Parlamentul, pur
şi simplu, votează o lege. Deci îmi pare rău că nu a
fost amendamentul în comisie. Comisia n-a examinat amendamentul domnului
Muntean.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mai aveţi o întrebare?
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Muntean:
Domnule Ioniţă,
Eu subliniez că la noi, conform
Constituţiei, legile şi aşa se adoptă de către
Parlament, fără specificări, sînt ele cu privire la
atragerea unor împrumuturi din partea Fondului Monetar Internaţional
sau altor instrumente financiare, sau nu, ele oricum se adoptă de
către Parlament, indiferent de faptul o să voteze Alianţa pentru
Integrare Europeană această modificare sau n-o să voteze. Eu
propun ca noi să evităm orice interpretări extensive în
favoarea …
Domnul Veaceslav Ioniţă:
În comisie n-a fost propus.
Domnul Iurie Muntean:
… puterii executive, astfel ca să punem punct
acestei încercări stîngace de a lărgi
împuternicirile Guvernului. Şi să finalizăm
discuţiile cu privire la felul cum se atrag împrumuturile externe,
doar în baza hotărîrii Parlamentului, consfinţite prin
lege care, prin definiţie, este adoptată de Parlament.
Mersi. De aceea, eu propun să punem la vot
propunerea aceasta.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Eu am înţeles.
Stimaţi colegi,
În comisie n-a parvenit acest amendament.
Domnul Iurie Muntean:
Doar intenţiile coincid. Pur şi simplu …
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Eu am înţeles. Ceea ce vreau să spun
este că prevederea articolului 21 stipulează foarte clar că
împrumuturile se atrag în baza unui contract de împrumut.
Articolul 21 spune foarte clar că, în cazul Fondului Monetar,
împrumuturile se atrag fără contract de împrumut.
În cazul articolului 20, noi, Parlamentul, prin
lege votăm un contract de împrumut. În baza articolului 21,
noi, prin lege, votăm atragerea unui împrumut în lipsa unui
contract. Iar îmi pare rău că comisia n-a avut amendamentul
dumneavoastră, pe care trebuia să-l examineze şi să se
expună.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Muntean:
Eu propun să punem la vot această
redacţie. Pentru că, pînă la urmă, intenţiile
noastre, domnule preşedinte al comisiei, coincid, da? Sensul este să
stabilim odată şi pentru totdeauna cine şi ce face în
cadrul procesului de contractare a unor împrumuturi. Aceasta e una la
mînă.
Doi. Eu subliniez că Memorandumul cu Fondul,
fiind aprobat de Guvern şi apoi, în ultimă instanţă,
aprobat de FMI, este, pînă la urmă, o tranzacţie şi
reprezintă, de fapt, fiind aprobat de FMI, un contract. Fără
contracte nu apar împrumuturi.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Domnule Muntean,
De săptămîna trecută, Fondul are
un instrument nou care nu presupune memorandumuri. Din luna septembrie, vor fi
atraşi bani în lipsa unui memorandum şi atunci ce facem noi?
Deci sînt instrumente noi financiare.
Domnul Iurie Muntean:
Noi parcă vorbim cu dumneavoastră în
limbi diferite. Deci memorandumul fiind aprobat de o parte …
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Nu va fi memorandum.
Domnul Iurie Muntean:
… şi apoi de a doua parte devine un contract.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Nu va fi memorandum, nu va fi absolut nimic. Pur
şi simplu, Guvernul va veni cu un proiect de lege şi noi vom vota
în lipsa unui memorandum.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov – Fracţiunea PDM:
Da, stimaţi colegi,
Eu vreau să vin în sprijinul
preşedintelui comisiei şi în atenţia domnului
Preşedinte al Parlamentului: în lectura a doua se examinează
angajamentele făcute de deputaţi în scris şi examinate
în comisie. Ceea ce discutăm noi acum ad-hoc nimeni nu
înţelege despre ce-i vorba ş.a.m.d.? Pierdem timpul degeaba. Au
dreptul la întrebări în lectura a doua numai deputaţii
care au formulat amendamente în scris în comisie şi gata.
Domnul Mihai Ghimpu:
De acord, domnule preşedinte.
Microfonul nr.2.
Domnul Igor Vremea:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Da, dar în cazul acesta putem să admitem o
eroare, înţelegeţi, din punctul de vedere al tehnicii
legislative. Doar e clar, conform legislaţiei, că legile se
adoptă de Parlament şi nu trebuie să facem tautologie. În
aceasta e şi intenţia care a fost expusă.
Domnul Mihai Ghimpu:
369? Supun votului proiectul de Lege nr.370 în
lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumim.
Sectorul nr.1? Zero.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 21.
Sectorul nr. 3 ?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 32.
Domnul Mihai Ghimpu:
53 de voturi.
Mulţumim.
Legea este adoptată.
Următorul proiect, nr.369 privind atragerea
împrumutului de stat extern din partea Fondului Monetar
Internaţional. Raportor: domnul Ioniţă. Tot lectura a doua.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Comisia economie, buget şi finanţe a
analizat proiectul de lege şi amendamentele venite de la Direcţia
juridică a Aparatului Parlamentului şi propune ca la articolul 1 din
proiect sintagma „în sumă de” să fie substituită cu
sintagma „în sumă de pînă la” şi mai departe
după text. Cu acest amendament, Comisia economie, buget şi
finanţe propune Parlamentului să voteze acest proiect de lege
în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări nu sînt. Luaţi loc.
Supun votului proiectul în lectura a doua. Cine
este pentru, rog să voteze.
Mulţumim.
Sectorul nr.1?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.1 – 0.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 0.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 20.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 20.
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 32.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 32.
52 de voturi. Proiectul este adoptat. Votat.
Următorul proiect de Lege … De procedură?
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Mulţumesc.
De procedură.
Domnule Ghimpu,
Noi insistăm să fie renumărate
voturile. Nu erau 52 de persoane prezente în sală.
Domnul Mihai Ghimpu:
Proiectul de Lege nr.1519. Lectura a doua.
Prezintă preşedintele Comisiei juridice, numiri şi
imunităţi domnul Pleşca.
Domnule preşedinte,
Eu conduc şedinţa. La tribună, vă
rog.
Domnul Ion Pleşca:
Stimaţi colegi,
Raport asupra proiectului de Lege pentru modificarea
articolului 54 din Codul contravenţional. Proiectul de Lege nr.1519 din
9 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative a fost examinat şi adoptat în primă lectură la
17 decembrie 2009.
Prezentul proiect a fost dezbătut în cadrul
şedinţei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi pentru
a fi prezentat spre examinare în lectura a doua. Concomitent, au fost
examinate amendamentele parvenite. În rezultatul examinării, comisia
a venit cu o propunere ca acest proiect să fie comasat cu proiectul nr.927
şi să fie votat în lectura a doua.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Întrebări către domnul Pleşca,
vă rog. Nu sînt. Luaţi loc.
Are loc votarea, după, după. Are loc
votarea.
Cine este pentru adoptarea proiectului nr.1519, rog
să voteze.
Mulţumesc.
Sectorul nr.3, anunţaţi, vă rog.
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 32.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 32. Sectorul nr. 2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 2 – 20
Domnul Mihai Ghimpu:
– 20.
Sectorul nr.1?
– 0. Iată, renumărarea pe care aţi
dorit-o dumneavoastră: 32 plus 20 egal cu 52. Vedeţi cît de
repede am rezolvat problema.
Mulţumim frumos. Votat. Notăm votat.
Următorul proiect de Lege … Trecem la
următoarea listă. Proiectul de Lege nr.411 privind Zona
Economică Liberă „Bălţi”.
Domnule Petrenco,
Eu am numărat. Aţi auzit, încă o
dată: 32 plus 20 egal cu 52. Aşa a fost cifra şi la proiectul
precedent. (Rumoare în sală.) Eu vă rog să nu
strigaţi că eu azi cam slab aud şi degeaba strigaţi.
Vă rog să nu strigaţi. Parcă eraţi cuminţi ultima
perioadă. Ce, konecino? Ia ce zîmbet frumos aveţi, aceasta
îmi place, e altă situaţie deja. Renumărăm la Zona
Economică Liberă. Poftim, vorbiţi, domnule Calmîc.
Domnul Octavian Calmîc – viceministru al economiei:
Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Se prezintă spre examinare şi aprobare
proiectul de Lege cu privire la Zona Economică Liberă
„Bălţi”. În acest proiect de lege se propune drept obiectiv
crearea unei Zone Libere „Bălţi”, care are drept formarea Centrului
Industrial în municipiul Bălţi, care are drept obiectiv atragerea
investiţilor şi tehnologiilor avansate, crearea unui număr mare
de locuri de muncă, precum şi capacităţi de producţie
atît pentru agenţii economici autohtoni, cît şi pentru
agenţii economici din străinătate, care au drept obiectiv
lansarea unor afaceri pe teritoriul Republicii Moldova.
Pentru acest obiectiv sînt alocate 11,85 hectare
în regiunea Bălţului. Termenul de acordare a acestui teren este
de 25 de ani, cade întru totul sub cadrul legal care ţine de Legea
nr. 440 care ţine de activitatea zonelor economice libere. Mai mult ca
atît, se acordă garanţiile acordate prin lege de 10 ani de
zile pentru investitorii străini care activează în zonele
economice libere.
Mai mult ca atît, se preconizează, şi
studiul de fezabilitate demonstrează acest lucru care a fost efectuat
în anii 2008 şi 2009, că la etapa iniţială se propune
de a fi create locuri de lucru de la 5 mii pînă la 7 mii locuri de
lucru, sigur că este impactul social al acestei probleme sau, mai corect
zis, vor fi atrase aceste forţe de muncă din regiunea
Bălţului, care va avea o pondere destul de semnificativă.
Mai mult ca atît, se estimează că,
pentru primul an de activitate, cifra de afaceri a acestei Zone Economice
Libere va ajunge la 500 milioane de lei, cu perspectiva creşterii acestei
cifre pe parcursul ultimilor ani.
Drept iniţiativă este un rezident al zonei
economice libere, care este destul de important prin prisma prestării de
servicii pentru companiile auto, să zicem, internaţionale. De aceea,
noi propunem ca acest proiect de lege să fie susţinut de Parlament.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc,
vă rog. Domnule Ioniţă, vă rog.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Comisia economie, buget şi finanţe a
examinat proiectul de Lege privind crearea Zonei Economice Libere
„Bălţi”. Acest proiect este în conformitate cu legislaţia
în vigoare. Dumneavoastră aveţi tot raportul. Vreau doar
să menţionez că proiectul menţionat prevede crearea unei
zone cu două subzone cu o suprafaţă totală de 11,85 hectare.
Se preconizează în viitorul apropiat
să fie create pînă la 7 mii locuri de muncă. Comisia
examinînd acest proiect de lege, propune pentru a exclude orice
interpretare, articolul 6, alineatul (2) să aibă următoarea
redacţie: „Va aproba Regulamentul cu privire la Zona Economică
Liberă.” Deci va fi aprobat acest Regulament. Avizele comisiilor
parlamentare sînt pozitive. Nu sînt înaintate careva
obiecţii.
Comisia economie, buget şi finanţe propune
ca acest proiect de lege să fie votat în primă lectură.
Şi dacă nu sînt careva observaţii poate fi propus şi
pentru lectura a doua, luînd în consideraţie observaţia
pe care am citit-o mai sus.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări? Nu sînt, da?
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Comisia a votat uanim „pentru” acest proiect de lege.
Domnul Mihai Ghimpu:
Prosperarea Moldovei o să înceapă de
la Zona Economică Liberă de la Bălţi. Nu, dar oricum.
Bun. Mulţumim.
Domnule preşedinte,
Mă scuzaţi, domnul deputat Iovv are o
întrebare.
Microfonul nr.3, vă rog.
Domnul Vasile Iovv – Fracţiunea PCRM:
Eu totuşi am vrut să
înştiinţez de ce anume aceste două întreprinderi
intră în această zonă? În Bălţi, toţi
ştiu că acolo este Centrul Industrial, unde, într-un centru,
într-un loc sînt mai mult de zece întreprinderi care
lucrează neeficient. Şi dacă aici se spune despre Centrul
Industrial, apoi toţi ştiu că în Bălţi Centrul
Industrial e pe Ştefan cel Mare şi nu aici unde sînt două
întreprinderi alături.
Noi în Ungheni am făcut Zonă
Liberă Economică, unde am întrunit toate 14 întreprinderi
care au fost falimentate şi azi lucrează eficient. De ce nu facem
în Bălţi aceasta?
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Domnule deputat,
Există proiectul de Lege privind Zona
Economică Liberă şi argumentarea cred că a fost
suficientă. Iar cît priveşte Centrul Industrial este un alt
subiect care îl putem discuta separat în altă
şedinţă.
Domnul Mihai Ghimpu:
Atît, da?
Mulţumim.
Nu mai sînt întrebări? Luaţi
loc, vă rog, domnule preşedinte.
Supun votului proiectul nr.411 privind Zona Economică
Liberă „Bălţi”. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumim.
Sectorul nr.1?
În primă lectură – majoritatea.
În lectura a doua? Supun votului proiectul
în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumim.
Sectorul nr.1?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 1 – 22.
Domnul Mihai Ghimpu:
–22?
N u m ă r ă t o r i i:
Da.
Domnul Mihai Ghimpu:
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.2 – 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 21.
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr. 3 – 33.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 33. 76 de voturi. Proiectul este adoptat.
Nu ştiu dacă e adevărat, stimaţi
colegi, dar văd că s-au mărit rîndurile la sectorul 2
în comparaţie cu sectorul nr.1. De procedură, da? Poftim.
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Mulţumesc.
Domnule Ghimpu,
Noi insistăm să mergem conform ordinii de zi
pe care am aprobat-o. În mod normal, trebuia să examinăm
proiectul nr.1005, proiectul de Lege pentru ratificarea Hotărîrii
Consiliului şefilor de state al CSI privind Planul măsurilor
prioritare în vederea pregătirii şi sărbătoririi
aniversării a 65 a Victoriei în Marele Război pentru
Apărarea Patriei. Şi nu înţelegem de ce mergeţi cu
totul, aveţi cu totul altă ordine.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule deputat,
Dacă observaţi. Da, facem bani şi apoi
să dăm medalii, nu. Aşa-i corect. Iată domnul Diacov mi-a
sugerat această idee genială.
Mulţumesc frumos. „Votat” scriem şi aici.
Următorul proiect nr.243, ratificarea Acordului
cu privire la finanţarea suplimentară pentru proiectul de ameliorare
a competitivităţii dintre Republica Moldova şi Asociaţia
Internaţională pentru Dezvoltare. Prima lectură şi lectura
a doua.
Prezintă domnul Calmîc, viceministru al
economiei. Linişte, vă rog, în sală.
Domnul Octavian Calmîc:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Se propune spre examinare proiectul de Lege privind
ratificarea Acordului de credit pentru dezvoltare, finanţarea
suplimentară pentru proiectului de ameliorare a competitivităţii
dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru
Dezvoltare. Obiectul de bază a acestui Acord este acordarea unui grant de
24 milioane de dolari, dintre care 1,5 milioane dolari pentru schema de
acordare a unor granturi. Deci este vorba de 24 milioane de credit, dintre care
1,5 milioane de dolari este schema de garantare, care vor fi utilizate pentru
întreprinderile mici şi mijlocii şi întreprinderile mari
pentru implementarea diferitor sisteme de ameliorare a
competitivităţii cum ar fi ISO-urile, cum ar fi treninguri, cum ar fi
elaborarea business planurilor şi multe alte elemente.
Deci dobînda creditului standard este 0,75%, cu
un comision de angajare de 0,5%. Perioada acordării acestui credit este de
20 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani pentru achitarea
acestor, şi, ca procedură, se propune selectarea diferitor bănci
comerciale care, în dependenţă de calitatea portofoliilor
acestor credite, precum şi criteriul de prudenţă, vor fi
selectate şi vor fi utilizate la implementarea acestor credite.
Este de menţionat că această solicitare
pentru astfel de credit a fost lansată în anul 2008, la finele
anului 2008 şi pe parcursul anului 2009 au fost finalizate aceste
negocieri care s-au soldat cu semnarea acestui acord la 17 noiembrie 2009.
Avînd în vedere cele menţionate,
solicităm suportul Parlamentului în ratificarea acestui proiect de
lege în două lecturi.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc,
vă rog. Raportul din partea comisiei.
Domnule Corman, vă rog.
Domnul Igor Corman:
Stimaţi colegi,
Comisia politică externă şi integrare
europeană a examinat acest proiect de lege. Pentru a respecta prevederile
Legii privind actele legislative noi propunem ca în textul legii să
fie menţionată şi suma acestui credit.
Astfel, în textul articolului 1 din proiectul de
lege propunem ca după cuvîntul „dezvoltare” să fie
introdusă sintagma: „în sumă de 15,4 milioane de drepturi
speciale de tragere”.
De asemenea, propunem ca să fie inversată
numerotarea articolelor 2 şi 3 şi cu aceste modificări propunem
Parlamentului să fie ratificat acest acord în prima şi în
a doua lectură.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Dacă nu-s întrebări, luaţi loc.
Supun proiectul votului în primă lectură, cu menţiunea
făcută de domnul preşedinte.
Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea.
Lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze.
Mulţumesc.
Sectorul nr.1?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.1 – 16.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 16.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
– 31.
Domnul Mihai Ghimpu:
31.
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 28.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 28; 70, cît avem noi aici? S-a acumulat
majoritatea.
75. Mulţumim. Aşa, votat.
Acum, proiectul nr.204. Îl invit la tribună
pe domnul preşedinte al comisiei Veaceslav Ioniţă.
Domnul Veaceslav Ioniţă:
Stimaţi colegi,
Comisia economie, buget şi finanţe a
reexaminat proiectul de Hotărîre privind adoptarea bugetului
Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică.
Comisia propune Parlamentului, fără a
afecta funcţionalitatea Agenţiei, să fie redusă plata
regulatorie de la 0,12 la 0,11. Totodată, suma bugetului să fie
redusă cu 1,4 milioane de lei, de la 17,87 la 16,38 milioane lei. Aici
vreau să atenţionez că comisia votează atît plata
regulatorie, cît şi suma încasată. Altfel spus, dacă
suma va fi mai mare, banii aceştia rămîn în, pentru anul
viitor, deci sînt în soldul Agenţiei. Deci Agenţia nu are
dreptul să cheltuiască mai mult.
Totodată, din partea comisiilor au parvenit mai
multe avize, printre care, Comisia agricultură şi industrie
alimentară propune ca plăţile regulatorii să fie
menţinute la nivelul anului trecut, ceea ce nu este posibil din simplul
motiv că Agenţia a primit o piaţă nouă, iar suma de
0,9 a creat în anul acesta, în anul trecut o gaură de peste 2
milioane de lei.
De asemenea, au parvenit propuneri ca Agenţia
să fie în subordinea Guvernului. Lucrul acesta nu poate fi acceptat
din simplul motiv că, prin Legea nr.107 din 17 decembrie, a intrat
în vigoare la 31 decembrie, s-a operat o modificare prin care tocmai
această Agenţie a trecut în subordinea Parlamentului şi
bugetul este aprobat de Parlament în vederea excluderii conflictului de
interes între stat, care deţine cote în întreprinderi
şi ANRE care reglementează aceste pieţe.
De asemenea, Direcţia juridică a Aparatului
Parlamentului propune înlocuirea, la articolul 2, a sintagmei: „potrivit
anexei numărul 2” cu: „în mărime de 0,12”. Se acceptă
parţial, însă sintagma se înlocuieşte cu noţiunea
„în mărime de 0,11”.
Celelalte propuneri de ordin redacţional se
acceptă şi, pornind de la cele spuse mai sus, examinînd toate
propunerile, comisia consideră că, în redacţia
actuală, acest proiect de lege, proiect de hotărîre poate fi
votat în Parlament.
Încă o dată menţionăm
că s-a redus plata regulatorie de la 1,12 – 0,11, astfel ca să nu fie
afectată funcţionalitatea acestei Agenţii care
reglementează o piaţă de circa 16 miliarde de lei.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule preşedinte.
Luaţi loc. Întrebările au avut loc
data trecută. (Rumoare în sală.) În lectura a doua
nu se pun întrebări. Au avut loc dezbateri, întrebări
în primă lectură. (Rumoare în sală.) A avut
loc în şedinţa precedentă, întrebările toate au
fost puse şi dezbaterile au avut loc.
Vă rog eu frumos, nu mă impuneţi
să încalc Regulamentul. Atît.
Supun votului proiectul de hotărîre. Cine e
pentru, rog să voteze.
Mulţumesc. Majoritatea. Luări de
cuvînt la proiectul acesta nu sînt înscrise.
Stimaţi colegi,
Fracţiunea Partidului Comuniştilor îmi
sugerează că trebuie o pauză. Noi n-am avut pauză.
Anunţăm o pauză de ceai, apoi revenim şi mai avem de
examinat două chestiuni importante.
Timp cît? 15, 20 de minute. 20 de minute şi
într-o jumătate de oră ne adunăm.
P a u z ă
*
* * *
D U P Ă P
a u z ă
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Luaţi loc, vă rog.
Stimaţi deputaţi,
Intraţi, vă rog, în sală şi
ocupaţi-vă locurile. Invitaţi, vă rog, colegii în
sală. Încă n-am început şedinţa, de
procedură. Vă rog frumos.
Microfonul nr.3, de procedură.
Domnul Eduard Muşuc:
Da, eu văd că şi cronometrul s-a
pornit. Vă rog frumos, fără să ne întrerupeţi,
stimate domnule Mihai Ghimpu, Preşedinte al Parlamentului. Vreau să
vin cu un anunţ din partea Fracţiunii Partidului Comuniştilor
din Republica Moldova.
În primul rînd, mă refer la ultima
parte a şedinţei. Noi considerăm că bugetul Agenţiei
de Reglementare în Energetică…
Domnul Mihai Ghimpu:
Vă rog, deconectaţi microfonul.
Domnul Eduard Muşuc:
Aceasta e de procedură. Anunţ din partea…
Domnul Mihai Ghimpu:
Anunţurile şi declaraţiile se fac la
sfîrşitul şedinţei. (Rumoare în sală.)
Declaraţiile se fac la sfîrşitul şedinţei. Anunţ
e, e de procedură, să fim serioşi. Deci încă o
dată vreau să vă atrag atenţia: declaraţiile se fac la
sfîrşit. Aceasta este o declaraţie. (Rumoare în
sală.) Procedura, aceasta înseamnă la subiectul… chestiunea
inclusă în ordinea de zi. Aceea deja a fost votată. Deja s-a
votat şi următoarea chestiune a ordinii de zi. Declaraţii,
vă rog, la sfîrşit. (Rumoare în sală.)
Democrat ai fost tu şi ai rămas,
încă din Consiliul municipal, ţin minte. Ia,
aminteşte-ţi de cîte ori închideai microfonul acolo,
parcă erai Napoleon. Aminteşte-ţi de cîte ori ai
deconectat microfonul la… şi mie personal. Dacă ar fi să
răspund eu cu moneda ta, tu în genere nu trebuie să
vorbeşti la microfonul acesta.
Stimaţi colegi,
Eu supun votului, Parlamentul decide. Parlamentul
decide dacă are dreptul să facă declaraţii acum. (Rumoare
în sală.) Care luare de cuvînt?
Doamnă Postoico,
N-a fost nici o înscriere pentru luări de
cuvînt la proiectul ce ţine de… n-a fost. Eu am clarificat la domnul
Ganaciuc. Nu, nu, nu putem noi să vorbim peste 3 zile ce s-a votat
în 2001. (Rumoare în sală.)
Aduceţi, vă rog, un scaun pentru doamna
Postoico aici, la tribuna centrală. La voi toţi sînt
sănătoşi în fracţiune şi preşedintele
Voronin tot, cel mai sănătos şi cel mai bolnav, totodată.
Da. Care microfon?
Microfonul nr.2.
Stimaţi colegi,
Eu încă o dată vă amintesc,
conform Regulamentului, întrebări, luări de cuvînt au loc
atunci cînd au dezbateri în primă lectură.
E proiect de hotărîre, nu-i prima
lectură, nu-i lectura a doua. În şedinţa precedentă
aţi luat cuvîntul, aţi pus întrebări. Acum care-i
problema? Proiectul este votat deja. Ce dezbateri, ce luări de
cuvînt? Ce anunţ? Pentru stenogramă? Eu supun votului
încălcarea Regulamentului de către Fracţiunea Partidului
Comuniştilor. (Aplauze.)
Iată, dumneavoastră aţi demonstrat
încă o dată cum doriţi să ratificăm Acordul ce
ţine de al Doilea Război Mondial. Da, medalia şi
participanţii la cel de al Doilea Război Mondial.
Acum nr.1005, da. Îl invit la tribună pe
domnul, cine ne prezintă? Domnul Marinuţa, ministrul
apărării. Proiectul de lege pentru ratificarea Hotărîrii
Consiliulu, proiectul nr.1005.
Vă rog, domnule ministru.
Domnul Vitalie Marinuţa – ministrul apărării:
Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Hotărîrea menţionată a fost
aprobată în cadrul şedinţei Consiliului şefilor de
state al Comunităţii Statelor Independente, care s-a
desfăşurat la 10 octombrie 2008 în oraşul Bişkek,
Kîrgîzstan.
Republica Moldova a semnat această
hotărîre, formulînd şi unele rezerve. În special,
Republica Moldova va participa la realizarea hotărîrii nominalizate
în conformitate cu legislaţia naţională şi sursele
preconizate pentru aceste scopuri din bugetul de stat.
Prezenta hotărîre va intra în vigoare
pentru Republica Moldova după îndeplinirea procedurilor interne
necesare.
În scopul realizării prevederilor acestei
hotărîri, statele membre ale CSI vor întreprinde toate
măsurile ce ţin de desfăşurarea măsurilor
organizaţionale, inclusiv cele comune.
Printre principalele activităţi putem
menţiona: pregătirea şi desfăşurarea
conferinţelor internaţionale cu diverse tematici în acest
domeniu, spartachiade, festivaluri, concursuri şi întîlniri ale
veteranilor.
Totodată, la Capitolul „Protecţia
socială a participanţilor la cel de al Doilea Război Mondial
şi persoanelor echivalente lor”, statele membre, în măsura
posibilităţilor, vor întreprinde măsuri suplimentare
pentru executarea tratatelor internaţionale semnate privind
înlesnirile şi garanţiile participanţilor la război
şi ale familiilor militarilor decedaţi.
Asigurarea financiară pentru măsurile comune
care se vor desfăşura în baza prezentului plan se va efectua
în conformitate cu Hotărîrea Consiliului şefilor de state
al CSI din 5 octombrie 2007, precum şi în baza
înţelegerilor statele membre cointeresate ale CSI în limita
bugetelor naţionale.
Din punctul de vedere al conţinutului,
hotărîrea nominalizată nu vine în contradicţie cu
legislaţia naţională şi tratatele internaţionale la
care este parte Republica Moldova.
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Domnilor deputaţi,
Luînd în consideraţie cele
menţionate, precum şi angajamentele internaţionale asumate de
Republica Moldova, rog Parlamentul să adopte proiectul de Lege privind
ratificarea de către Republica Moldova a Hotărîrii în
cauză a Consiliului şefilor de state al Comunităţii
Statelor Independente.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări, vă rog.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte al şedinţei,
Stimaţi colegi deputaţi,
Nu am întrebare. Vreau, pentru stenogramă,
să fie fixat următorul lucru. Fracţiunea Partidului
Comuniştilor, care, în mod populist, a abordat problemele ce
ţin de protejarea socială a participanţilor la cel de al Doilea
Război Mondial, atunci cînd am ajuns să examinăm proiectul
de Lege pentru ratificarea Hotărîrii Consiliului şefilor de
state al Comunităţii Statelor Independente, a părăsit sala
de şedinţe a Parlamentului.
Cred, da, eu vă mulţumesc, eu am spus pentru
stenogramă.
Au demonstrat prin acest gest că nu-i
interesează soarta acestor oameni, dar îi interesează mai mult
exploatarea opiniei acestor cetăţeni, exclusiv în scopuri
electorale.
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4, în continuare.
Domnul Victor Stepaniuc – deputat neafiliat:
Eu aş vrea să întreb raportorul: cum,
totuşi, se numeşte hotărîrea Guvernului? Care este
denumirea concretă a hotărîrii Guvernului de ieri? Fiindcă
noi am văzut în presă nişte tălmăciri neclare
şi aş vrea să concretizăm, deoarece se referă anume la
problema care e acum în ordinea de zi.
Domnul Mihai Ghimpu:
Domnule Marinuţa,
Răspundeţi, vă rog. (Rumoare
în sală.)
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Decizia a fost luată de către Guvern
şi, probabil, era şi necesar să fie făcută
această precizare şi în Parlament, deoarece am observat şi
noi toate acele speculaţii şi manipulări care au avut loc ieri după
aprobarea de către Guvern a planului de acţiuni care prevede un
şir de măsuri întreprinse în a comemora sau în a
marca 65 de ani de la Victoria asupra fascismului şi încheierea
celui de al Doilea Război Mondial.
Deci acest plan de acţiuni vine să se
finalizeze către data de 2 septembrie. Şi aici apare şi
diferenţa în abordări şi în înţelegeri.
Acum, vizavi de data de 9 mai. Nu Guvernul
stabileşte care este denumirea acestei date, această dată este
fixată în baza hotărîrii Parlamentului, este fixat foarte
clar ca „Ziua Victoriei”.
Noi nu am venit decît încă o
dată la Guvern să aprobăm acel plan de acţiuni care să
marcheze acest eveniment – 65 de ani ai Victoriei asupra fascismului, inclusiv
finalizarea celui de al Doilea Război Mondial, pe data de 2 septembrie.
Aceasta pentru precizare.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
În continuare, microfonul nr.4.
Domnul Victor Stepaniuc:
Eu cred că-i corect, în principiu, să
vorbim despre terminarea celui de-al doilea război mondial şi despre
65 de ani. Dar totuşi, în cazul de faţă, dacă să
vorbim de documentele CSI, dar noi anume această problemă astăzi
o abordăm la ordinea de zi, Hotărîrea Consiliului şefilor
de state al Comunităţii Statelor Independente, care au luat decizia
despre sărbătorirea a 65 de ani de la Victoria asupra fascismului.
Adică, de fapt, a sărbători 9 Mai.
Şi chiar dacă Guvernul ieri a luat o altă hotărîre
şi a pus oleacă accentele altfel, trebuie să fim corecţi
referitor la această mare sărbătoare.
Desigur, oamenii au murit şi după 9 Mai
şi evenimentele care au avut loc de acum împotriva Japoniei
militariste, se cunoaşte acest lucru, totuşi, vreau să vă
spun că este nevoie de o dezminţire care trebuie să fie
dată mass-mediei. Interpretările s-au început foarte şi
foarte diverse.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Preşedinte…
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Deci aşa cum aţi spus dumneavoastră, 9
Mai este parte componentă în acest plan de acţiuni, ca
acţiune distinctă. Iar vizavi de precizări, astăzi,
Guvernul a emis un comunicat de presă în care am punctat foarte clar
şi asupra deciziei şi acţiunilor care urmează să le
îndeplinim.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.4, în continuare.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Da, mulţumesc.
Eu aş vrea să verific dacă deja
Ministerul Apărării a prezentat datele respective ce ţin de
numărul participanţilor la război, avînd în vedere
că era o necesitate încă pînă pe data de data de 15
februarie să fie prezentate aceste date pentru a comanda medaliile
jubiliare, dacă s-a făcut acest lucru sau nu şi dacă este
deja încheiat contract respectiv.
Domnul Vitalie Marinuţa:
…sînt prezentate. Ele sînt, dar Ministerul
Apărării nu comandă şi nu este instituţia
responsabilă de comandarea acestor medalii.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Datele respective sînt la comisariatele
militare. Eu, după cum ţin minte, aşa a fost regula permanent.
Comisariatele militare dispun de aceste persoane, de numărul acestor
persoane, aici la concret cine-s ei.
Domnul Vitalie Marinuţa:
Dispun de aceste numere, de aceste liste şi de
aceste date. Sînt şi în cadrul ministerului, sînt
înaintate în toate instanţele.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Aţi transmis deja? Aceasta eu am vrut să
verific, dacă deja sînt comandate aceste medalii.
Domnul Mihai Ghimpu:
Totul o să fie normal, domnule Ţurcan.
Domnul Vitalie Marinuţa:
Vă mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim, domnule ministru.
Ofer cuvîntul domnului Corman, preşedintele
Comisiei politică externă şi integrare europeană.
Domnul Igor Corman:
Stimaţi colegi,
Comisia a examinat acest proiect de
hotărîre. Toate avizele de la toate comisiile sînt pozitive.
Prin urmare, nouă ne rămîne doar să propunem Parlamentului
să fie ratificată această hotărîre prin adoptarea
unei legi organice în primă şi în a doua lectură.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc,
vă rog. În calitate de coraportor, Igor Vremea, preşedintele
Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine
publică. Poftim, domnule Vremea, la microfon.
Procedura, Regulamentul. Ce facem în cazul
în care nu-i coraportorul? Avem dreptul să votăm sau nu? Este,
da? Se poate, da?
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Preşedinte,
Eu, ca membru al comisiei. Atunci cînd s-a
discuta acest proiect, comisia a discutat, în comisie s-a sprijinit acest
proiect. De aceea, eu cred că, deşi lipseşte preşedintele
comisiei, noi putem să punem la vot acest proiect.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Stimaţi colegi, Supun votului proiectul nr.1005,
ratificarea Acordului, în primă lectură. Cine e pentru, rog
să voteze.
Mulţumim. Majoritatea.
Aşteptăm să revină Fracţiunea
Comuniştilor şi votăm în lectura a doua sau… Votăm
în lectura a doua, da? Cine-i pentru adoptarea proiectului în
lectura a doua, rog să voteze.
Mulţumesc.
Sectorul nr.1, vă rog, anunţaţi
voturile.
N u m ă r ă t o r i i:
Zero.
Domnul Mihai Ghimpu:
Zero.
Mulţumesc.
Sectorul nr.2?
N u m ă r ă t o r i i:
– 21.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 21.
Sectorul nr.3?
N u m ă r ă t o r i i:
Sectorul nr.3 – 33.
Domnul Mihai Ghimpu:
– 54, da?
Mulţumim.
Aţi avut în vedere sectorul nr.1 – zero,
prezenţi sînt zero, da? Că altfel lumea o să creadă
că n-au votat. Prezenţa zero.
Mulţumim, stimaţi colegi. Proiectele nr.72
şi nr.518.
Audierile. Audierile au avut loc, s-au încheiat.
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Pleşca:
Da, domnule Preşedinte, audierile au avut loc. Au
avut loc după audieri şi luări de cuvînt din partea
fracţiunilor. Astăzi se examinează numai proiectul de
hotărîre care este cu nr.518.
Domnul Mihai Ghimpu:
Stimaţi colegi,
Comisia, domnul Vremea nu-i prezent. Ei au cerut tare
ca domnul Vremea şi domnul Mişin să-şi expună punctul
de vedere. Iată atitudinea lor faţă de activitatea Parlamentului
şi faţă de activitatea justiţiei, ca atare, în
Republica Moldova.
Supun votului proiectul de Hotărîre privind
eliberarea din funcţie a preşedintelui Curţii Supreme de
Justiţie. (Rumoare în sală.) Da, poftim, domnule
Nagacevschi, prezentaţi proiectul.
Domnul Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Eu prezint proiectul de hotărîre a
Parlamentului şi în calitate de autor, dar şi în calitate
de membru al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.
Comisia juridică, numiri şi
imunităţi a Parlamentului a examinat proiectul de Hotărîre
a Parlamentului nr.518 din 26 februarie 2010, înaintat de un grup de
deputaţi, prin care se propune eliberarea domnului Ion Muruianu din
funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie.
Prerogativa numirii şi eliberării din
funcţie a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, conform
prevederilor articolului 116 din Constituţia Republicii Moldova, îi
revine în exclusivitate Parlamentului. Prin urmare, prezentul proiect de
hotărîre corespunde cerinţelor legale nominalizate.
Totodată, este necesar de menţionat că
cvorumul legislativ a audiat raportul domnului Ion Muruianu, imaginea dosarelor
pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului,
şi a constatat că unii judecători din Curtea Supremă de
Justiţie sînt responsabili de numărul impunător de
condamnări la CEDO. Situaţie generată nu în ultimul
rînd de neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor
stabilite prin lege de către preşedintele Curţii Supreme de
Justiţie.
În acest context, nu poate fi neglijat şi
atacul comis de către preşedintele Curţii Supreme de
Justiţie asupra jurnaliştilor care a fost efectuat la Adunarea
generală a judecătorilor.
În luara sa de cuvînt la şedinţa
trecută a Parlamentului, domnul Muruianu a făcut o analiză
comparativă în ceea ce priveşte hotărîrile
Curţii Europene a Drepturilor Omului, susţinînd că nu
numai el se face vinovat de condamnarea Republicii Moldova la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului.
În acelaşi timp, dumnealui, în luarea
sa de cuvînt, a prezentat nişte date absolut false. De exemplu,
dumnealui a susţinut că există două hotărîri ale
plenului Curţii Supreme de Justi, care, ulterior, au fost invalidate de
către Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi că ambele
aceste hotărîri ale plenului au fost votate unanim de către
judecătorii Curţii Supreme de Justiţie. Este o afirmaţie
falsă.
Una din hotărîrile Curţii Supreme de
Justiţie a fost votată la limită: 16 contra 15. Cealaltă
hotărîre, de asemenea, nu a fost votată unanim.
De asemenea, nu corespunde adevărului, de
exemplu, precum că judecătorul nostru la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului domnul Poalelungi are 4 hotărîri în
palmares ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. Domnul Poalelungi nu
are nici o hotărîre, ba, din contra, el are două
hotărîri pe care le-a examinat în instanţa de apel, e
vorba de Mitropolia Basarabiei şi „Biner” SRL. Şi în ambele
cazuri a dat soluţii corecte. Ulterior, Curtea Supremă de
Justiţie anulînd această soluţie corectă şi
dînd o soluţie contrară Convenţiei, pentru ce ulterior am
fost condamnaţi de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În acelaşi timp, făcînd analiza
comparativă, niciodată nu s-a referit domnul Muruianu la
conţinutul violărilor, constatate de către Curtea Europeană
a Drepturilor Omului. Violările comise de către domnul Muruianu
sînt strigătoare la cer.
În asemenea circumstanţe,
menţionăm: Comisia juridică, numiri şi imunităţi
nu a putut adopta careva decizie cu privire la proiectul nominalizat, deoarece
din 6 membri ai comisiei, care erau prezenţi la şedinţă
cînd s-a examinat proiectul de hotărîre a Parlamentului, 4
membri au susţinut promovarea proiectului pentru adoptarea lui în
şedinţă în plen şi 2 membri s-au abţinut de la
vot. Respectiv, decizia asupra proiectului urmează a fi luată de
către plenul Parlamentului.
Vă mulţumesc. Rog să
susţineţi acest proiect.
Domnul Mihai Ghimpu:
Întrebări?
Microfonul nr.4, vă rog.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mulţumesc.
Eu prima întrebare aş vrea s-o pun în
felul următor: care sînt totuşi temeiurile, motivele? În
proiectul de hotărîre nu este indicat absolut în baza
căror motive este propus ca să fie eliberat, demis din funcţie
domnul Muruianu.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
E vorba de temeiul legal sau e vorba de temeiul
în fapt?
Domnul Vladimir Ţurcan:
Ceea ce trebuie să fie în
hotărîre.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Păi, în ceea ce priveşte temeiul legal
e vorba de articolul 116 din Constituţia Republicii Moldova, conform
căruia Parlamentul numeşte şi pornind de la aceasta şi
demite preşedinţii Curţii Supreme de Justiţie.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Şi totuşi care sînt motivele? Este
indicat în proiectul de hotărîre sau nu?
Domnul Vitalie Nagacevschi:
În proiectul de hotărîre este
indicat articolul 116, este invocat.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Nu, nu, aceasta e partea legală. Dar eu am
în vedere că formula trebuie să fie expusă clar, explicit
acolo. Nu este absolut nimic. Pentru încălcări, cum le-aţi
numit acum, de serviciu, pentru încălcarea eticii de judecător.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
În raport este menţionat că
situaţia …
Domnul Vladimir Ţurcan:
Eu vorbesc de hotărîre, nu de raport.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
În raport este menţionat. În ceea ce
priveşte în hotărîre, în aceasta nu este
invocată starea de fapt, deoarece în aşa caz
hotărîrea respectivă ar trebui să fie scrisă pe 5
pagini.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Nu. Poate fi, pur şi simplu, un temei pentru
încălcări de serviciu şi atît.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Poate, dar poate şi nu. Este în materiale,
este suficient. În cazul în care se conţine în raport,
în nota informativă nu mai este necesar să fie indicat
inclusiv în hotărîre de Parlament.
Domnul Vladimir Ţurcan:
E clar. Deci, nu este indicat. A doua întrebare.
Logica foarte corectă pe care aţi expus-o acum că,
într-adevăr, conform articolului 116 se numeşte şi conform
logicii şi se eliberează de către Parlament.
Dar în acelaşi articol din Constituţie
e clar prevăzut că, în baza acestor decizii, trebuie să
fie hotărîrea, opinia Consiliului Superior al Magistraturii.
În acest caz există o aşa opinie a Consiliului Superior al
Magistraturii sau nu?
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Eu am să răspund în felul
următor. Conform articolului 123 alineatul (1) din Constituţie:
„Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea,
detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de
măsuri disciplinare faţă de judecători.”
Avînd în vedere că, actualmente,
Parlamentul nici nu-l numeşte, nici nu-l transferă, nici nu
detaşează, nici nu promovează şi nici nu aplică
sancţiunea disciplinară faţă de domnul Muruianu, nu este
necesară nici un fel de opinie a Consiliului Superior al Magistraturii.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Dar demisia nu este în acest caz
măsură disciplinară?
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Nu. În momentul de faţă, Parlamentul
nu poate aplica sancţiuni disciplinare. Noi nu aplicăm sancţiune
disciplinară.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Dar ce înseamnă demisia dacă nu este
aplicarea uneia dintre măsurle disciplinare?
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Nu e drept. De cîte ori demisionează
persoanele fără ca să …
Domnul Vladimir Ţurcan:
Domnule Nagacevschi,
Nu se poate să vă uitaţi la culoare
albă şi să spuneţi că aceasta e neagră.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Spuneţi-mi, vă rog frumos, odată ce, de
exemplu, judecătorul Drosu sau judecătorul Crucico nu au fost
numiţi pînă la atingerea plafonului de vîrstă,
după ce a expirat termenul de 5 ani, în funcţia de
judecîtor, aceasta a fost o sancţiune disciplinară?
Domnul Vladimir Ţurcan:
În acest caz nu este vorba de expirarea
termenului, dar înainte de termen. Persoana în cauză este
eliberată înainte de termen.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Absolut corect.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Atunci e clar că dacă pentru
încălcări este o măsură disciplinară…
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Nu e vorba de sancţiune disciplinară, e
vorba de o decizie politică.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Decizia politică trebuie să fie
argumentată şi bazată pe lege. În cazul acesta – Constituţia.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Am încercat să demonstrăm.
Vedeţi, pentru a aplica sancţiunea disciplinară, domnul
Muruianu trebuie să comită o faptă care este prevăzută
ca şi abatere disciplinară prin lege. Or, legea actuală nu prevede
ca şi abatere disciplinară comportamentul domnului Muruianu, care, de
altfel, nu poate fi deja tolerat.
De exemplu, chiar aceeaşi expresie
enunţată de către dumnealui faţă de jurnalişti.
În Codul de etică, în Legea cu privire la Curtea Supremă
de Justiţie şi în Legea cu privire la statutul
judecătorului nu este prevăzută o asemenea abatere
disciplinară, însă aceasta nu mai poate fi tolerată. De
aceea, dumnealui urmează să fie …
Domnul Vladimir Ţurcan:
Înseamnă că noi putem să
constatăm pentru stenogramă că, în momentul de
faţă, nu există nici o opinie a Consiliului Superior al
Magistraturii ce ţine de demisia domnului Muruianu, aşa e?
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Da. Desigur, nu există.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Asta-i. Şi, în acest caz, dacă nu
există, noi nu avem dreptul să examinăm această
întrebare. Noi deja am vorbit despre lucrurile acestea
săptămîna trecută. A fost un timp foarte suficient pentru
ca să fie o şedinţă a Consiliului Superior al
Magistraturii, să fie examinată această situaţie şi cu
problemele CEDO, şi cu aceiaşi ziarişti şi ar fi fost o
opinie a Consiliului Superior al Magistraturii. Pozitivă sau
negativă, aceasta deja la opinia dumnealor, dar mai departe urmează
ca Parlamentul să decidă în sensul politic. Sînt de
acord. Dar în baza acestei decizii politice trebuie să fie
totuşi luată în consideraţie sau, mă rog, să
existe şi o hotărîre, o opinie a Consiliului Superior al
Magistraturii.
Domnul Vitalie Nagacevschi:
Domnule Ţurcan,
Aceasta este interpretarea extensivă a legii de către
dumneavoastră. Deoarece legea nu prevede obţinerea acordului
Consiliului Superior al Magistraturii sau părerii Consiliului Superior al
Magistraturii pentru demiterea preşedintelui Curţii Supreme de
Justiţie în asemenea circumstanţe. Nu există aşa prevedere
legală.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Eu am înţeles că nu există.
Şi, în legătură cu aceasta, noi nu putem să
participăm la examinarea acestui proiect.
Domnul Mihai Ghimpu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Tănase – Fracţiunea PLDM:
Stimaţi colegi,
Eu cred că este necesară o precizare la
subiectul discuţiei care se poartă. Noi în nici un caz, prin
acţiunile noastre şi prin proiectul nostru, nu intervenim şi nu
întreprindem o imixtiune în activitatea justiţiei, deoarece
noi nu punem în discuţie demisia judecătorului Muruinau. Noi
punem în discuţie destituirea dintr-o funcţie administrativ,
şi nu în calitate de sancţiune disciplinară.
O persoană poate fi destituită dintr-o
funcţie administrativă pe varii motive. Nici o lege nu prevede
exhaustiv toate motivele, cum ar fi: pierderea încrederii, subminarea
încrederii în actul de justiţie. Sînt o serie de
situaţii cu care noi ne confruntăm şi care nu sînt, nu vor
fi şi nici nu pot aprioric incluse în lege.
Justiţia, stimaţi colegi, are la bază
oamenii care efectuează şi încrederea publică în
actul de justiţie. Dacă o persoană, un judecător este
implicat într-un scandal, indiferent care este partea lui de vină,
el urmează a fi destituit, deoarece aceasta submină încrederea
societăţii pe ansamblu în actul de justiţie. De aceea, nu
există nici un fel de restricţii şi probleme de a discuta
demisia unui preşedinte de instanţă în calitate de, ca
şi funcţie administrativă, dar nu ca şi magistrat.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumim.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
În continuarea celor spuse, am observat şi
anumite reacţii la o afirmaţie a colegului nostru, că
astăzi noi adoptăm o decizie politică. Parlamentul Republicii
Moldova, prin deciziile care le ia, dă aprecieri şi ia decizii
politice. Or, justiţia în Republica Moldova este în
responsabilitatea noastră, stimaţi colegi, prin ceea ce facem noi
în adoptarea cadrului normativ şi în monitorizarea foarte
strictă asupra faptului cum se îndeplinesc aceste norme în
implementare.
Eu revin la ceea ce spuneam în şedinţa
precedentă, că decizia noastră urmează să nu
privească foarte îngust, dar să ne uităm un pic mai larg
şi să dăm o apreciere, prin adoptarea acestei
hotărîri, la aceea ce se întîmplă în
justiţie în general.
Or, acele declaraţii, la care s-a făcut
trimitere de atîtea ori de la tribuna aceasta, adresate presei, nu
reprezintă decît o parte din atitudine şi din problemele din
justiţie. Şi eu consider că noi trebuie să luăm o
decizie astăzi şi această decizie va reprezenta o apreciere
dată sistemului şi acelor care au avut responsabilitatea directă
să administreze justiţia în Republica Moldova.
Mulţumesc.
Domnul Mihai Ghimpu:
Mulţumesc.
Luaţi loc, vă rog, domnule Nagacevschi.
Stimaţi colegi
Eu cred că chiar şi în raportul
său preşedintele Curţii Supreme de Justiţie domnul Muruianu
a demonstrat sau ne-a adus probe, dovezi nouă că justiţia
în Republica Moldova a fost compromisă şi a adus mari
prejudicii statului Republica Moldova prin dosarele de la CEDO.
În afară de aceasta, în raportul meu
eu am prezentat concret, în afară de instanţele de
judecată, adică puterea a treia în stat, prejudicii aduse
Republicii Moldova de către judecătorul domnul Muruianu – 2,7
milioane de euro. Şi aceasta a avut loc datorită faptului că dumnealui,
în calitate de preşedinte, n-a examinat, în conformitate cu
legislaţia noastră, şi conştient a făcut ca aceste
dosare să ajungă la CEDO.
Pentru că, cum spuneam eu, odată ce CEDO a
examinat un dosar şi a spus verdictul, oare nu este clar pentru judecătorii
noştri cum trebuie să fie examinate după aceasta dosarele
în instanţa de judecată la noi? Este clar. Ei au continuat mai
departe în stilul instaurat de regimul comunist.
Pentru instanţa de judecată n-a fost
important legea, Constituţia şi hotărîrile CEDO, dar ce
spunea cel care era în fruntea statului. Noi avem nevoie de justiţie
în care să creadă cetăţenii, unde să facă
dreptate.
Şi acum răspuns la întrebare. Conform
articolului 116, Parlamentul numai numeşte în funcţie conform
propunerii Consiliului Superior al Magistraturii. Nu este scris că
numeşte şi eliberează la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii. Deci aceasta înseamnă că procedura numai de
numire în funcţie este prin Consiliul Superior al Magistraturii, dar
eliberarea e lăsat ca Parlamentul să decidă, fiindcă este
organul suprem al statului.
Aşa că lucrurile sînt clare. Şi
eu supun votului proiectul de hotărîre. Cine este pentru, rog
să voteze
Mulţumesc. Numărăm voturile. Este
majoritatea. Hotărîrea se adoptă cu votul majorităţii
din cei prezenţi în sală. În sală sînt 52 de
deputaţi prezenţi, cvorumul este, hotărîrea este
adoptată. (Aplauze.)
Mulţumim.
Aceasta a fost ultima chestiune a ordinii de zi.
Vă mulţumesc.
Ne vedem mîine la ora 10.00.
O clipă. Îmi cer scuze. Aici sînt două
întrebări către domnul ministru Hotineanu şi către
domnul Leancă, dar întrebările au venit din partea celor care
au plecat. Ce facem în acest caz ? Amînăm pentru data
viitoare. S-a răspuns, da? Atunci mîine la ora 10.00.
La ora 15.00 are loc şedinţa Biroului
permanent. Vă rog, la primul etaj în clădirea Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Şedinţa
s-a încheiat la ora 14.29.
Stenograma a fost
pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară
a Aparatului
Parlamentului.