DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VII-a ORDINARA – APRILIE 2008
Sedinta
din ziua de 4 aprilie 2008
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.328 cu privire la modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.428,
4211; Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a
populatiei s.a.).
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.750 pentru modificarea anexei nr.3 la Legea nr.764-XV
din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritoriala a
Republicii Moldova.
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.546 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Hotarirea pentru ratificarea Conventiei europene de extradare –
art.1; Legea cu privire la combaterea terorismului – art.2, 6, 7 s.a.).
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.250 cu privire la protectia martorilor si altor
participanti la procesul penal.
6. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.
7. Declaratia domnului deputat Vladimir
Filat.
8. Declaratia domnului Iurie Rosca – Fractiunea
parlamentara a Partidului Popular Crestin Democrat.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de doamna Maria
Postoico, vicepresedinte al Parlamentului, asistata de domnul Iurie Rosca,
vicepresedinte ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat
prezenta 91 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Marian
Lupu, Vladimir Dragomir, Nicolai Gutul, Dumitru Prijmireanu, Dmitri Todoroglo,
Irina Vlah, Vladimir Ciobanu – in delegatie; Serafima Borgan, Ion Varta, Marcel
Raducan.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Buna dimineata.
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
La ordinea de zi.
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
As dori sa incep cu un anunt foarte placut,
astazi e ziua de nastere a doamnei vicepresedinte Maria Postoico. Doresc sa o
felicit din partea tuturor colegilor, sa ii dorim sanatate, la multi ani,
bucurie si cit mai multe realizari. (Aplauze.)
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Domnul Iurie Rosca:
De asemenea. astazi este ziua de nastere a
domnului deputat Ivan Gutu. Il felicitam si pe domnia sa si ii dorim la multi
ani si toate cele bune. (Aplauze.)
Doamna Maria Postoico:
La ordinea de zi.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Astazi nu este 27 martie, Ziua teatrului,
nici 1 decembrie Ziua SIDA, dar astazi este 4 aprilie. Vreau sa va spun ca la 4
aprilie 2005 nu am participat la sedinta Parlamentului si nu am vazut cu ochii
mei cum s-a produs vinzarea de neam chiar de catre cei care, putin inainte de
votul, zis de incredere, dat liderului comunist din Basarabia, numeau gruparea
comunista coloana a cincea a Rusiei si forta straina de ocupatie. Astazi, la 3
ani dupa acel act rusinos pentru democrati...
Doamna Maria Postoico:
Doamna Pavlicenco,
Declaratia la sfirsit, va rog.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
O clipa. Se vede si mai bine.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
O clipa, doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Daca e declaratie, la sfirsit.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nu este declaratie. Am o propunere si nu ma
intrerupeti.
Doamna Maria Postoico:
La ordinea de zi?
Doamna Vitalia Pavlicenco:
La ordinea de zi. Deci astazi, la 3 ani,
dupa acel act rusinos pentru democrati se vad si mai bine efectele deplorabile.
Doamna Maria Postoico:
Deconectati microfonul. Eu va rog.
Doamna Pavlicenco,
Eu va rog.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Numai la ordinea de zi, va rog.
Doamna Valentina Cusnir:
Vin si eu sa ii felicit pe toti cu aceasta
zi de 4 aprilie, pe acei care au participat.
Doamna Maria Postoico:
Deconectati microfonul.
Bine. S-a luat act, o declaratie la sfirsitul
sedintei, fiindca, conform Regulamentului, nu e prevazut. Da, s-a luat act.
In continuare microfonul 4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Si eu o sa prezint o scurta declaratie la
sfirsitul sedintei.
Doamna Maria Postoico:
S-a luat act.
Proiectul de Lege nr.328 cu privire la
modificarea si completarea unor acte legislative. Prezinta Guvernul.
Domnule Rata, viceministru al sanatatii, va
rog.
Domnul Sergiu Rata – viceministru al sanatatii:
Buna ziua la toata lumea.
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
In atentia dumneavoastra, se propune spre
examinare proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea unor acte
legislative. Acest proiect a fost elaborat intru executarea prevederilor
articolului 2 din Legea nr.357 din
24 noiembrie 2006 pentru modificarea articolului 24 din Legea nr.64 din 31 mai
1990 cu privire la Guvern, prin care Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale
a fost reorganizat in Ministerul Sanatatii si in Ministerul Protectiei Sociale,
Familiei si Copilului.
Respectiv, proiectul in cauza a rezultat
din necesitatea de a aduce in corespundere cu legea mentionata actele
legislative ce contin reglementari ce vizeaza domeniul sanatatii si protectiei
sociale. Prin acest proiect, se propune substituirea intr-un sir de legi a
sintagmei: “Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale” prin sintagmele
“Ministerul Sanatatii”, “Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului”
sau “Ministerul Economiei si Comertului”, dupa caz, tinind cont de completarile
fiecarui minister.
Proiectul de lege a fost perfectat conform
propunerilor parvenite de la ministerele si organele de resort si aprobat prin
Hotarirea Guvernului nr.62 din
26 ianuarie 2008. Acest proiect nu stabileste reglementari noi si implementarea
lui nu necesita surse financiare suplimentare. In acest context, rugam sustinerea
proiectului si adoptarea acestuia.
Va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari catre raportor? Nu sint.
Va multumesc, domnule viceministru.
Luati loc. Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
In cadrul Comisiei pentru protectie sociala,
sanatate si familie am examinat acest proiect de lege, in care se propune
precizarea denumirii ministerelor in 67 de cazuri din 28 de acte legislative in
legatura cu reorganizarea Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale in
Ministerul Sanatatii si Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului.
Totodata, Comisia sesizata in fond mentioneaza
ca articolele IV, XI si XVII necesita corectare, iar articolul XXV din proiect
trebuie exclus, deoarece anexa la Legea nr.115-XVI din 18 mai 2006 nu contine
aceasta sintagma “Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale”. Anexa la Hotarirea
Parlamentului nr.415 din
24 octombrie 2003 privind aprobarea Planului de actiuni in domeniul dreptului
omului pentru anii 2004 – 2008, la rubricile “Executantul si Partenerul”, contine
sintagma “Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale” in 91 de cazuri, iar
modificarile si completarile expuse in prezentul proiect de lege se refera
numai la 30. Totodata, planul mentionat necesita o examinare fundamentala,
deoarece termenul acestuia expira in anul curent. In temeiul celor expuse, se
propune excluderea articolului XXVIII din proiect.
Comisiile parlamentare au sustinut, prin
avizele prezentate, acest proiect de lege, iar propunerile parvenite vor fi
examinate pentru prezentarea lui in lectura a doua. Propunem sustinerea acestui
proiect de lege in prima lectura si aprobarea lui in prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc, doamna Buliga.
Intrebari catre comisie? Nu sint.
Supun votului pentru aprobare in prima
lectura proiectul de Lege nr.328. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.750 pentru modificarea
anexei nr.3 la Legea nr.764 din 27 decembrie 2001 privind organizarea
administrativ-teritoriala a Republicii Moldova. Prezinta domnul Sergiu Tatarov,
viceministru al administratiei publice locale.
Domnul Sergiu Tatarov – viceministru al administratiei publice locale:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Onorat Parlament,
Guvernul vine cu proiectul de Lege pentru
modificarea anexei nr.3 la Legea nr.764 cu privire la organizarea
administrativ-teritoriala pentru a atesta in componenta comunei Tibirica
localitatea Schinoasa. Toate documentele au fost prezentate regulamentar,
decizia adunarii locuitorilor localitatii, deciziile consiliilor respective.
Rugam sa sustineti acest proiect de lege.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule viceministru.
Comisia. Domnul Afonin.
Domnul Alim Afonin:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat la sedinta sa din 26 martie
2008 proiectul de lege mentionat, parvenit de la Guvernul Republicii Moldova si
aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.235 din 29 februarie
2008, fapt ce corespunde cerintelor articolului 73 din Constitutia Republicii
Moldova si articolului 47 din Regulamentul Parlamentului.
Comisia constata ca, in nota informativa a
proiectului de lege mentionat se stipuleaza ca satul Schinoasa cu o populatie
de peste 200 de locuitori nu figureaza in lista localitatilor raionului Calarasi,
aprobat prin Legea privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii
Moldova nr.764 din 27 decembrie 2001 si de aceea a fost necesar elaborarea
proiectului de lege nominalizat.
Scopul proiectului de lege este de a
introduce in componenta unitatii administrativ-teritoriale Tibirica localitatea
Schinoasa. Astfel, satului Tibirica i se va acorda statut de comuna. La
proiectul de lege in cauza au parvenit avizele comisiilor permanente si a Directiei
juridice a Aparatului Parlamentului. Comisia pentru politica externa si
integrare europeana, Comisia pentru agricultura si industria alimentara,
Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de
informare in masa, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie si
Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica s-au pronuntat
pentru examinarea si adoptarea acestui proiect de lege de catre Parlament.
Comisia pentru drepturile omului si Comisia
pentru politica economica, buget si finante au decis ca proiectul de lege in
cauza sa fie transmis spre examinare in prima lectura in cadrul sedintei
plenare a Parlamentului. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sustine
conceptul proiectului de lege nominalizat si il propune spre examinare in sedinta
plenului Parlamentului. Directia juridica a Aparatului Parlamentului considera
ca proiectul de lege mentionat poate fi inaintat spre examinare in sedinta
plenara a Parlamentului, cu respectarea cerintelor regulamentare.
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului mentioneaza ca proiectul de lege a fost
elaborat in conformitate cu prevederile articolelor 17 si 18 din Legea nr.764
din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii
Moldova si a prevederilor punctelor 3 si 17 din Legea nr.741 din 20 februarie
1996 despre Regulamentul cu privire la modul de solutionare a chestiunilor
organizarii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova.
Totodata, va informam ca Comisia permanenta
dispune de documente si materiale ce tin de chestiunea organizarii
administrativ-teritoriale privind formarea localitatii Schinoasa, care nu
constituie o unitate administrativ-teritoriala. Suplimentar, va informam ca,
conform prevederilor Legii nr.191 din 12 noiembrie 1998 privind organizarea
administrativ-teritoriala a Republicii Moldova, Legii nr.306 din 7 decembrie
1994 cu privire la organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova si
a Clasificatorului unitatilor administrativ-teritoriale a RSSM din 1 iunie
1978, localitatea Schinoasa nu a fost documentata oficial, inregistrata si luata
la evidenta.
Concomitent, mentionam ca, in perioada 1
ianuarie 1961 – 1 iunie 1978, un sir de localitati din republica au fost scoase
din Registrul de evidenta, printre care si localitatea Schinoasa din raionul Calarasi,
care s-a unit cu localitatea Tibirica din acelasi raion. Confirmarea celor mentionate
mai sus este mentionata in Ucazul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM cu
privire la unirea unor sate din RSSM nr.353 din 23 ianuarie 1965.
In conformitate cu prevederile punctului 14
din Legea despre Regulamentul cu privire la modul de soluntionare a
chestiunilor organizarii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova nr.741
este necesar ca localitatea Schinoasa sa fie luata la evidenta, inregistrata si
determinat teritoriul de catre Oficiul Informational Central “ Cadastru”.
In temeiul celor mentionate, Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune
Parlamentului proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr.3 la Legea nr.764
din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ-teritoriala a
Republicii Moldova nr.750 din 4 martie 2008 pentru examinare si aprobare in
prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari catre Comisie? Nu sint.
Supun votului aprobarea acestui proiect de
lege in prima lectura. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.750 a fost aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.546 pentru modificarea
si completarea unor acte legislative (Hotarirea pentru ratificarea Conventiei
europene de extradare si Legea cu privire la combaterea terorismului). Prezinta
domnul Burduja, vicedirector al Serviciului de Informatii si Securitate.
Domnul Eugen Burduja – vicedirector al Serviciului de Informatii si
Securitate:
Stimata doamna vicepresedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Va prezint spre examinare proiectul de Lege
pentru modificarea si completarea unor acte legislative, care a fost elaborat
de catre Serviciul de Informatii si Securitate in scopul implementarii celor 12
instrumente universale in domeniul combaterii terorismului, a rezolutiilor
pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU, precum si in vederea ratificarii
de catre Republica Moldova a Conventiei internationale privind suprimarea
actelor terorismului nuclear si Conventiei Consiliului Europei cu privire la
prevenirea terorismului.
Potrivit proiectului se propune, in esenta,
a fi operate urmatoarele modificari si completari. In actele legislative
privind ratificarea unor conventii internationale in domeniul combaterii
terorismului se propune excluderea rezervelor formulate de Republica Moldova
privind nerecunoasterea competentei Curtii Internationale de Justitie a ONU in
privinta litigiilor dintre statele membre referitor la interpretarea si
aplicarea prevederilor conventiilor.
De asemenea, se propune excluderea rezervei
formulate la ratificarea Conventiei europene de extradare, potrivit careia
Republica Moldova va refuza extradarea daca persoana reclamanta urmeaza a fi
judecata pe teritoriul partii contractante, solicitante de catre o instanta
exceptionala. Excluderea acestei rezerve este conform rezolutiei Consiliului de
Securitate al ONU. Retragerea rezervelor la conventiile mentionate nu contravin
intereselor si legislatiei Republicii Moldova si are ca scop facilitatea cooperarii
internationale in combaterea terorismului.
Modificarile propuse in legea cu privire la
combaterea terorismului au ca scop ajustarea notiunilor “terorism”,
“activitatea terorista” si “infractiuni cu caracter terorist” cu modificarile
operate in Codul penal. De asemenea, se propun a fi excluse prevederile
referitoare la aprobarea structurii organizatorice si efectivului Centrului
Antiteror de catre Guvern. Deoarece efectivul Serviciului de Informatii si
Securitate, conform prevederilor articolului 1 din Legea privind Serviciul de
Informatii si Securitate este stabilit si aprobat de Parlament.
Astfel, efectivul si structura
organizatorica a Centrului Antiteror, acesta fiind o subunitate a Serviciului,
conform dispozitiilor legale, urmeaza a fi stabilite de directorul Serviciului in
limitele efectivului.
Ajustarea Codului penal la prevederile
tratatelor internationale in domeniul terorismului are ca scop indeplinirea
angajamentelor asumate de tara noastra la ratificarea acestor tratate privind
incriminarea faptelor de terorism. De asemenea, se preia terminologia utilizata
in tratatele internationale, in scopul facilitarii cooperarii internationale in
combaterea terorismului.
Completarile propuse in Legea cu privire la
statutul refugiatilor se bazeaza pe prevederile rezolutiilor Consiliului de
Securitate al ONU, care stipuleaza obligatia statelor de a asigura ca autorii si
organizatorii actelor teroriste sau complicii lor sa nu abuzeze de statutul de
refugiat.
Modificarea Codului de procedura penala are
drept scop transferarea functiilor de urmarire penala in cazurile de finantare
a terorismului de la Ministerul Afacerilor Interne la Centrul pentru Combaterea
Crimelor Economice si Coruptiei. Acest fapt va contribui la urgentarea
transmiterii informatiilor si documentelor privind tranzactiile suspecte de
finantare a terorismului de la unitatea de informare financiara catre organul
de urmarire penala al Centrului, va favoriza specializarea ofiterilor de urmarire
penala si se va evita dublarea competentelor autoritatilor publice.
Avind in vedere cele expuse, in scopul
realizarii consecvente a angajamentelor Republicii Moldova in domeniul
combaterii terorismului, rog sa se elaboreze un raport favorabil asupra
proiectului de lege mentionat.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Multumesc, domnule vicedirector.
Comisia. Domnul Stoicov.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea unor acte
legislative cu nr.546. Prezentul proiect de lege a fost elaborat in scopul
ajustarii legislatiei Republicii Moldova la standardele internationale in
domeniul combaterii terorismului, precum si in legatura cu ratificarea de catre
Republica Moldova a Conventiei internationale privind suprimarea actelor
terorismului nuclear si a Conventiei Consiliului Europei cu privire la
prevenirea terorismului si alte acte legislative internationale.
In acest scop, proiectul in cauza propune
operarea unui sir de modificari si completari in actele legislative nationale,
precum Codul penal, Codul de procedura penala, Legea cu privire la statutul
refugiatilor, precum si Legea cu privire la combaterea terorismului. Totodata, tinind
cont de faptul ca efectivul Serviciului de Informatii si Securitate, conform
prevederilor articolului 1 din Legea privind Serviciul de Informatii si
Securitate, este stabilit si aprobat de Parlament, se propune excluderea din cuprinsul
articolului 6 al Legii cu privire la combaterea terorismului a normei, potrivit
careia structura organizatorica si efectivul Centrului antiteror, care este o
subdiviziune a SIS-lui, se aproba de Guvern.
La fel, se propune expunerea in redactie
noua a articolului 24, care prevede raspunderea persoanei juridice pentru desfasurarea
activitatii teroriste, fapt care este conditionat, in primul rind, de
necesitatea transpunerii in legislatia nationala a prevederilor Conventiei
Consiliului Europei cu privire la prevenirea terorismului si ale Rezolutiei
nr.1624 din anul 2005 a Consiliului de Securitate al ONU.
Modificarile propuse in Legea cu privire la
statutul refugiatilor sint determinate de obligatia statelor semnatare ale
Conventiei de a exclude orice posibilitate pentru organizatorii actelor
teroriste si complicii lor de a abuza de statutul de refugiat.
Comisiile permanente parlamentare si Directia
juridica a Aparatului Parlamentului, prin avizele sale, sustin examinarea si
adoptarea proiectului de lege in cauza, inaintind unele propuneri si
amendamente care vor fi luate in considerare la aprobarea legii in lectura a
doua.
Totodata, tin sa mentionez ca Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati, avind in vedere ca atacurile teroriste
pot avea loc si asupra altor obiecte din categoria transporturilor, decit cele
mentionate in proiect, considera oportun si propune pentru lectura a doua de a completa
dispozitiile articolului 3 din proiect cu privire la modificarea si completarea
Capitolului XIII din partea generala a Codului Penal cu articole noi, care ar
defini termenii si expresiile ce tin de aceste mijloace de transport.
La fel, aceasta Comisie propune ca faptele
criminale prevazute la articolele 2751 si 2752,
calificate drept infractiuni cu caracter terorist, sa fie expuse in Codul Penal
dupa articolul 278 “Terorismul” si nicidecum in Capitolul XII din Codul Penal,
care reglementeaza infractiunile in domeniul transporturilor.
In temeiul celor expuse, Comisia propune
adoptarea proiectului de lege in prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim pentru intrebari.
Microfonul nr.5.
Domnul Vlad Cubreacov:
Da, va multumesc.
Am observat, stimate domnule presedinte al Comisiei,
ca si dumneavoastra, si antivorbitorul dumneavoastra folositi expresia “antiteror”.
Nu stiu daca ea figureaza... am tot cautat, este destul de voluminos acest
proiect de lege. Dar banuiesc ca, cel putin in documentele adoptate de Guvern,
acest cuvint figureaza. El este inexistent. Ori “antiteror”, ori pentru
“combaterea terorismului”. Aceasta pentru conformitate cu exigentele fata de
orice proiect de lege.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, multumim.
Domnul Iurie Stoicov:
Pentru lectura a doua, redactional.
Doamna Maria Postoico:
Desigur.
Va multumim.
Alte intrebari nu sint.
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.546. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.250 cu privire la
protectia martorilor si altor participanti la procesul penal.
Prezinta domnul Pogurschi, viceministru al
afacerilor interne.
Domnul Andrei Pogurschi – viceministru al afacerilor interne:
Stimate doamna Presedinte al sedintei,
Domnilor deputati,
Onorata asistenta,
Ministerul Afacerilor Interne a elaborat si
prezinta spre examinare proiectul de Lege cu privire la protectia martorilor si
altor participanti la procesul penal, in scopul ajustarii legislatiei nationale
la standardele internationale in domeniul respectiv, precum si pentru
asigurarea executarii masurilor din Planul national de actiuni pentru
combaterea traficului de persoane si crimei organizate.
Necesitatea elaborarii unui nou proiect de
lege, de asemenea, este dictata de adoptarea la 14 martie 2003 a Codului de
Procedura Penala prin care a fost largit spectrul si drepturile obligatiilor
martorilor si altor participanti la procesul penal.
Structura proiectului de lege cuprinde notiuni
si norme care vin sa reglementeze mecanisme noi si mai eficiente de protectie a
martorilor si altor participanti la procesul penal fata de acele precedente,
precum ar fi interceptarea comunicarilor persoanei protejate in conditiile
Codului de procedura penala, supravegherea acesteia prin intermediul
mijloacelor audio, video in conditia aceluiasi cod, instalarea unui sistem de
alarma in locuinta persoanei protejate, precum si alte masuri de protectie in
conformitate cu legislatia in vigoare.
Totodata, intr-un capitol separat 5, se
prevad conditii de includere in programul de protectie continutul, modul de initiere
si incetare a acestuia, competenta organelor abilitate la capitolul vizat. Un
eveniment nou este stabilirea cooperarii nationale si internationale in
domeniul protectiei martorilor.
In proiect se propune instituirea unui
organ unic specializat, care ar fi creat ca subdiviziune structurata a
Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul caruia se va permite sporirea
eficientei masurilor aplicate si securitatii persoanelor protejate, nefiind
majorat numarul efectivului limita al ministerului actual.
La elaborarea proiectului a fost analizata
practica altor tari in domeniul respectiv, fiind introduse principii
fundamentale acceptate de legislatie si practica internationala. Proiectul a
fost coordonat cu toate institutiile interesate, inclusiv cu cele ale societatii
civila si cu directia de analiza a coordonarii politice din cadrul Aparatului
Guvernului, ale caror propuneri si obiectii, in mare majoritate a lor au fost
luate in consideratie la definitivare. Tinind cont de importanta problemei in
cauza, consideram oportuna examinarea proiectului si adoptarea de catre
Parlament a legii respective.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Intrebari?
Domnule Diacov, da?
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
O scurta intrebare, daca se poate.
Domnule ministru,
Desigur, este o lege foarte buna, o lege asteptata,
o lege care trebuie sa existe in sistemul nostru justitiar, sa spunem asa.
Dar sa presupunem ca un martor isi asuma
responsabilitatea sa dea marturie intr-un proces foarte important si sa
presupunem ca el risca si multi dintre acesti martori care o sa cada sub
incidenta acestei legi, intr-o masura oarecare o sa riste cu viata, familia s.a.m.d.
si este o chestie foarte importanta. De aceea, este necesar sa existe garantii
legislative ca aceasta lege sa lucreze, fiindca nu cred ca este mare nevoie de inca
o lege pe care o sa o punem pe raft si nu are sa functioneze.
De aceea, ma gindesc ca, poate pentru
lectura a doua, un capitol sau un articol mai explicit, unde structurile poarta
responsabilitatea pentru garantiile securitatii acestui martor. Ele sint cam
slab descrise in acest proiect.
Domnul Andrei Pogurschi:
Am inteles.
Multumim, domnule deputat.
In aceea si consta, este prevazut in a doua
lectura. Sau, in elaborarea mai departe a bazei normative respective, va fi
luata in vedere.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Intr-adevar, dupa cum a spus si colegul
nostru domnul Diacov, aceasta lege este necesara in situatia Republicii
Moldova. Mai ales cind apar deja sute de kg de heroina si apar probleme care
planeaza chiar asupra Ministrului de Interne. Deci martorii trebuie protejati.
Si am o intrebare la capitolul 7 articolul
32 alineatul (2). Totusi nu credeti dumneavoastra ca este prea... ca hotarirea
acestei directii, adica sesizarile inaintate de directie, emise in activitatea
de protectie sint obligatorii pentru autoritatile publice locale? Posibil, ar
trebui sa indicam ca ele sint pasibile de a fi atacate in contencios, pentru a
nu da acestei directii chiar prea mare imputerniciri.
Domnul Andrei Pogurschi:
Atributii.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Aceasta este ca o propunere pentru lectura
a doua. Si la capitolul “cheltuieli”, desigur, vor fi cheltuieli, articolul 34.
Si totusi cum apreciati dumneavoastra avizul Ministerului Finantelor, care mentioneaza
ca proiectul nu are argumentare economico-financiara. Si foarte de multe ori acest
minister atentioneaza ca proiectele de legi trebuie sa fie adoptate avind un
suport financiar.
Domnul Andrei Pogurschi:
Da, multumesc.
Referitor la prima intrebare, ce tine de
atributiile si rolul directiei. E clar ca toate hotaririle de luare sub protectie
vor fi in baza deciziei Procurorului, inclusiv a judecatorului de instructie,
care sint obligatorii. Respectiv, poate nu este formulat asa, adica cred ca
este necesar de examinat si de formulat, ... se accepta. Ce tine de acoperirea
financiara. Da, noi sintem constienti, intr-adevar, de situatia social-economica,
inclusiv de necesitatea cheltuielilor.
Ca atare, din statistica care este si din
numarul de persoane care astazi au necesitatea de protectie, daca sa vorbim de
la instituire pina in prezent, din anul 2000 pina in prezent a subdiviziunii,
care astazi activeaza la Ministerul de Interne, practic, in jurul la 189 de
persoane au fost luate sub protectie. Mai bine zis, adica, la necesitate, a
fost instituit sau stabilit un corp de garda respectiv politist sau apararea
domiciliului.
E clar ca in legea respectiva, tinind cont
de experienta internationala, sint prevazute un sir de forme de protectie,
inclusiv schimbarea domiciliului sau, in general, a actelor de identitate, care
necesita cheltuieli suplimentare. Cit organismele internationale sint gata sa
ne acorde, inclusiv acele bunuri care le are chiar si persoana respectiva este
prevazut mecanismul cum de luat la evidenta si de utilizat in aspectul
respectiv.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Valeriu Guma:
Multumesc, doamna Presedinte.
Pina astazi, in Republica Moldova, adica
aspectele ce tin de protectia de stat a unor persoane care dau un ajutor in
procesul penal, au fost reglementate de Legea nr.1458 din 1998, da.
Au trecut zece ani, ca noi sa putem, chiar si
pentru lectura a doua, ceea ce
s-a vorbit si de domnul Diacov, si de alti colegi, sa putem face, imbunatati
legea. Cred ca avem nevoie de niste date statistice, ce a avut loc in acesti
zece ani. Care au fost rezultatele, actiunile? Si rog sa fie prezentate aceste date.
Fiindca, pina la urma, noi vrem sa imbunatatim. Nu facem o lege pentru ca sa o
facem.
Domnul Andrei Pogurschi:
Am inteles. Sint datele respective. Vor fi
prezentate in Comisie si luate in considerare.
Domnul Valeriu Guma:
Multumim.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Alte intrebari nu sint.
Multumim, domnule viceministru.
Comisia, domnul Stoicov.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimati deputati,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege privind protectia martorilor si
altor participanti la procesul penal, inaintat de Guvernul Republicii Moldova.
Actualmente, in Republica Moldova este in
vigoare Legea cu privire la protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si
altor persoane care acorda ajutor in procesul penal adoptat in anul 1998, care,
in mai multe aspecte, nu corespunde noii legislatii penale si procesului penal.
Proiectul de lege propus spre examinare schimba conceptul de protectie a
persoanelor cooperante in procesul penal.
Si anume proiectul prevede asigurarea
protectiei persoanei care accepta sa depuna informatii, proiectul de lege
prevede protectia persoanelor implicate in cauza penala pentru infractiuni
grave, deosebit de grave si exceptional de grave.
In conformitate cu rezolutia Consiliului
Uniunii Europene, protectia se asigura pina la pornirea urmarii penale in
timpul si dupa procesul penal. Iar, in caz de necesitate, pe o perioada
nedeterminata, inclusiv pe viata. De aceea, proiectul de lege presupune trei
categorii de masuri de protectie, care pot fi aplicate de catre Procuror,
organele de urmarire penala sau administratia locului de detentie, care au ca
sarcina evitarea unui pericol iminent.
Proiectul propune un organ unic specializat
pentru protectia persoanelor cooperante in procesul penal cu statut de directie
in cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Mecanismele de protectie prevazute
de proiectul de lege nu necesita resurse financiare suplimentare. Proiectul
nominalizat a fost avizat pozitiv de comisiile permanente ale Parlamentului si
Directia Aparatului Parlamentului. Amendamentele inaintate de Comisie vor fi
examinate in lectura a doua. In temeiul celor expuse, Comisia propune adoptarea
proiectului de lege nominalizat in prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim, domnule presedinte.
Intrebari catre comisie? Nu sint.
Va multumim.
Supun votului aprobarea in prima lectura a
proiectului de Lege nr.250. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Urmatorul compartiment de pe ordinea de zi –
declaratii. La declaratii s-a inscris doamna Valentina Cusnir, care se invita
la microfonul central. Doamna Cusnir, dispuneti de 5 minute.
Doamna Valentina Cusnir:
Da, daca mi se permite.
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Intr-o declaratie inca in noiembrie 2006,
colegul nostru Vlad Cubreacov se plingea, in momentul alegerii Presedintelui
Republicii Moldova, domnul Vladimir Voronin a confirmat deschis de la aceasta
tribuna, ca sustine in totalitate toate acele zece propuneri, inaintate de
Partidul Popular Crestin Democrat, ca elemente ale parteneriatului politic.
Astazi, se implinesc trei ani de cind unii
fosti colegi de ai mei si-au scos masca de crestini democrati si populari, lasind
la vedere aceea ce zic ei obraz, dar, de fapt, niste mutre hide si fatarnice.
Aceasta le lasam in plata Domnului si a cetatenilor, de care cei nominalizati
au avut nevoie de a se ascunde zeci de ani aici, in Parlament, si de a se hrani
pe spatele poporului prostit.
Cred ca vor proceda ca acei 101 de membri,
cumparati in 2006 in satul de bastina al lui Iurie Rosca – Hirova, Calarasi,
dintre care doar 16 au votat la alegerile din 2007. Si, astfel, nu vor mai
folosi tribuna Parlamentului pentru a citi hotaririle Curtii de Conturi de o
vechime de peste zece ani, pentru a crea o impresie “de aparatori” in ghilimele
ai taranilor de cintecele lui Fuego si altor mari interpreti din tara. Tocmai
prin atare iesiri demonstreaza ca Procuratura si toata justitia este la
cheremul unor clanuri criminale de la conducere si ca ei fac parte din aceste
clanuri, au devenit o rusine a natiunii.
De ce nu spune Rosca ca i-am dat toate materialele
cu falimentarea, apoi “prihvatizarea” Fabricii de Vinuri si Coniacuri Calarasi
de catre Voronin in 2002? De ce nu a intervenit de la tribuna Parlamentului? Nu
mai avea posibilitate sa o faca. Pentru mine astazi, aceasta zi de 4 aprilie
2005 a fost o zi de examen, de curaj, demnitate, verticalitate, credinta,
dragoste si atasament fata de valorile nationale in interesul national.
Eu nu l-am ascultat pe Rosca in acea zi, nu
m-am imbolnavit cum isi dorea mai tirziu recent regasitul nedisparut, corupt
prin filiera transnistreana Vlad Cubreacov. Caci era mai bine sa ma imbolnavesc,
decit nu-l votam pe Voronin. Da, nu l-am votat. Am stricat buletinul si astazi
sint mindra si multumesc Domnului pentru indrumarea care mi-a dat-o in cabina
de vot.
Eu nu am tradat, deoarece asa mi-au cerut
alegatorii, inclusiv rusi, ucraineni, gagauzi si alte nationalitati, care
continue sa ma sustina si numarul carora s-a marit vertiginos si continua sa
creasca. Asa cum Rosca nu cruta pe nimeni in interesul sau, nu vor fi crutati
nici ei si asa sa le ajute Dumnezeu.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Filat. La fel 5 minute.
Domnul Vladimir Filat:
Da, am sa incerc si mai scurt, doamna
Postoico. Probabil, multi asteapta sa vin cu raspunsuri la serialul care
continua in Parlament. Astazi, eu vreau sa punctez o stare, daca vreti, in care
ma aflu personal vizavi de data de 4 aprilie. Este adevarat, astazi nu este o
zi simpla, trei ani de la acel vot. Vot pe care eu l-am declarat, ce tine de
mine personal, ca il consider ca fiind o greseala. Greseala care mi-o asum. Nu
sint un om al regretelor. Si, in acest sens, vreau sa dau vreo citeva explicatii.
Deci, dupa cum spuneam, am declarat public si
astazi vreau sa recunosc inca o data faptul ca votul acordat de mine in acea zi
a reprezentat o greseala pentru mine si o eroare istorica provocata de starea
de spirite instalata la acel moment in viata politica din Moldova, stare,
trebuie sa recunoastem, care a fost puternic influentata si de implicarea tarilor
occidentale.
La acel moment, nu s-au dorit alegeri
anticipate, pentru ca s-a crezut cu naivitate, din pacate, in promisiuni ce
inspirau atunci o doza de optimism, in ceea ce priveste democratizarea si
viitorul european al tarii noastre. Insa sperantele s-au risipit imediat ce
noua, de fapt, vechea guvernare, s-a instalat in fotolii.
Principiile democratice au fost uitate,
iar nerespectarea acelor cerinte ale opozitiei de catre liderul comunist au
fost in permanenta argumentate, trebuie sa spunem, foarte eficient de catre crestin
democrati. Nu trebuie sa ne ducem departe sa vedem argumentele care au stat la
baza sistarii transmisiunilor in direct, votarea Codului audiovizualului, care,
dupa cum vedeti, ne-a oferit o televiziune “foarte publica” si multe, multe
lucruri.
La ora actuala, Legislativul, dupa cum mentionam
si intr-o alta declaratie, este, de fapt, o masina de vot. Iar Guvernul functioneaza
exclusiv in baza indicatiilor pretioase ale Presedintelui tarii. Intr-o tara
normala, stimati colegi, un astfel de comportament se numeste tiranie si dictatura.
La noi insa aceste actiuni se numesc
integrare europeana. Nu mai vreau sa vorbesc despre independenta justitiei
moldovenesti. Verdictul a fost dat deja de Curtea Europeana pentru Drepturile Omului.
Si, de fapt, eu nu stiu daca mai exista in Republica Moldova vreun drept care sa
nu fi fost incalcat sau sa nu fie incalcat in continuare.
Iar despre independenta mass-mediei, dupa
cum mentionam mai devreme, este foarte simplu sa ne convingem, vizionind
emisiunea asa-numitei Televiziuni publice, platite din banii tuturor. Pentru
mine mult mai important a fost, si o spun aceasta foarte sincer,
responsabilitatea fata de alegatori si necesitatea repararii greselilor. A gresi
este omeneste. Uite, in momentul in care nu recunosti greselile si nu incerci sa
le repari, mie mi se pare ca deja se trece in totul cu totul alta categorie.
Eu inteleg ca toata energia si capacitatile
urmeaza sa fie canalizate exact asa cum am demonstrat-o pe parcursul aflarii
mele in Parlament, lucru care poate fi usor confirmat citind macar sumar
stenogramele Parlamentului, spre inlaturarea consecintelor votului din 4
aprilie si spre alinierea tarii noastre la statele democratice. Anume in acest
scop, impreuna cu alti colegi, am fondat Partidul Liberal Democrat din Moldova,
care are drept obiectiv reconstructia si modernizarea Republicii Moldova, chiar
daca acest lucru nu place multora, transformarea tarii noastre intr-un stat
democratic. Intru realizarea acestui deziderat impreuna cu cetatenii am initiat
si referendumul republican pentru modificarea Constitutiei privind modul de
alegere a Presedintelui Republicii Moldova si a deputatilor in Parlament.
Vreau sa declar, cu toata
responsabilitatea, ca aceasta initiativa este sustinuta de marea majoritate a
cetatenilor si nici o bariera nu va impiedica realizarea ei.
Stimati colegi,
Aprecierile noastre fata de un eveniment
sau altul pot fi diferite. Conteaza cultura politica, setul de valori impartasite
si sinceritatea atunci cind declaram ca reprezentam aici cetatenii Republicii
Moldova. Ne aflam intr-o Europa in plina transformare si continua modernizare.
Pe acest continent nu mai e loc de dictatura, subdezvoltare si duble standarde.
Moldova trebuie s-o rupa hotarit cu
mentalitatile invechite si doctrinele care tin deja de istorie. Impotrivirile
fata de mersul firesc spre libertate sint jalnice, iar zile ca 4 aprilie 2005 –
accidente regretabile. Reconstructia si modernizarea Republicii Moldova a
demarat si acest proces va capata legitimitate deplina in primavara anului
2009. Sintem mai decisi ca oricind. Energiile schimbarii sint declansate, iar
viitorul Republicii Moldova ca stat, unde drepturile si libertatile omului sint
cu adevarat respectate este inevitabil, deoarece in tara noastra noi decidem.
Multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul Rosca.
Deocamdata domnul Diacov, dupa...
Domnul Dumitru Diacov:
Taman bine era.
Doamna Maria Postoico:
Da, da. Bine.
Domnul Dumitru Diacov:
Citeva fraze.
Doamna Maria Postoico:
Da, da, poftim. Eu v-am dat...
Domnul Dumitru Diacov:
Eu nu ma inscriu cu declaratie, fiindca nu
vreau sa... Eu vreau sa pun la indoiala ceea ce a spus colegul nostru Vlad
Filat. Eu imi exprim un punct de vedere.
Doamna Maria Postoico:
Dar dumneavoastra aveti dreptul la replica
trei minute.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu imi exprim un punct de vedere, fiindca
Vlad...
Vlad,
Cine ca cine, dar eu te stiu foarte bine. Si
nu cred in sinceritatea aceasta, cind presori cenusa in cap, fiindca tu ai
votat constient la 4 aprilie, da. De aceea, desigur, contactele cu comunistii,
pe care le-au avut multiple s.a.m.d., era bine sa nu iesim, era bine sa facem
ceva ca Republica Moldova sa fie o tara democratica.
Domnul Iurie Rosca:
Dati-mi un scaun atunci, sa mai sed pina
vorbesc colegii intre ei, nu?
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim, domnule Rosca.
Eu va rog. Nu, o secunda. Deci, daca fractiunea
este vizata. (O voce nedeslusita din sala.) Da, i-am dat, fiindca dumnealui
are dreptul, fiindca a fost vizata Fractiunea domnului Diacov, da. Cititi in
Regulament. Eu va rog. E prevazut: ori deputatul, ori Fractiunea, daca este
vizata, are dreptul la replica trei minute. Nu a fost, domnul Taranu. Poftim.
Domnul Iurie Rosca:
S-a simtit vizat, daca nu a fost.
Doamna Maria Postoico:
Corect. Da, neaparat.
Domnul Iurie Rosca:
Bine. Sa ne intelegem cumva, sa vorbim pe rind.
Daca domnul Taranu se simte asa de vizat, nu e nici o problema. Eu astept.
Doamna Maria Postoico:
Nu a fost domnul Taranu vizat.
Domnul Iurie Rosca:
Oricum, sedinta de astazi e mai scurta si
putem sa mai facem exercitii asa, de polemica.
Doamna Maria Postoico:
Da, mai avem timp pina la ora 12.00.
Domnule Taranu,
Eu va rog, luati loc.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, doamna Presedinte.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Chiar atit de principial este sa dai cuvintul
omului. Ce va temeti …
Doamna Maria Postoico:
Doamna Pavlicenco,
Linistiti-va. O sa aiba posibilitate sa vorbeasca.
O sa aiba dreptul. Eu va rog, linistiti-va. Ei, bine, eu va permit. Eu am dat
microfonul. Vorbiti mai tare.
Domnul Anatol Taranu:
Eu vorbesc tare, cit se poate de tare?
Doamna Maria Postoico:
D-apoi, ce sa fac?
Domnul Anatol Taranu:
Doamna Presedinte,
Dumneavoastra ati incalcat de citeva ori
Regulamentul. In momentul in care a vorbit doamna Pavlicenco, dumneaei avea la
dispozitie, in conformitate cu Regulamentul, trei minute ca sa isi expuna pozitia.
Dumneavoastra tratati doua minute, bine.
Doamna Maria Postoico:
Va rog.
Domnul Anatol Taranu:
Dumneavoastra tratati intr-un mod subiectiv
faptul cum prezinta vorbitorul de la microfon intrebarea. Nu dumneavoastra
trebuie sa cenzurati deputatii. Deputatii au pozitia lor pe care o expun
absolut liber si nestingherit de la microfon.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Taranu,
Eu foarte mult va stimez, dar va rog...
Domnul Anatol Taranu:
Dar nu trebuie sa ma stimati, dumneavoastra
sa stimati legea, Regulamentul.
Doamna Maria Postoico:
Dar eu va rog conform legii, fiindca in acest
caz ati pus intrebarea.
Domnul Anatol Taranu:
Acum eu va rog, eu vorbesc, doamna Presedinte,
mi-ati oferit cuvintul.
Doamna Maria Postoico:
La ordinea de zi.
Domnul Anatol Taranu:
Eu am doua minute.
Doamna Maria Postoico:
Daca aveti dreptul la ordinea de zi.
Domnul Anatol Taranu:
Cu ce ocazie i-ati oferit domnului Diacov
posibilitatea sa vorbeasca?
Doamna Vitalia Pavlicenco:
(Din sala nedeslusit.)
Doamna Maria Postoico:
La declaratii... poftim, inscrieti-va la
declaratii. Nu e nici o problema.
Domnul Anatol Taranu:
Domnul Diacov a vorbit absolut ne la locul
lui …
Doamna Maria Postoico:
Domnul Diacov are dreptul conform
Regulamentului.
Domnul Anatol Taranu:
Care drept?
Doamna Maria Postoico:
Si vi-l citesc.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
(Din sala nedeslusit.)
Doamna Maria Postoico:
Da. Iata eu va citesc articolul din lege: “Daca
declaratia vizeaza imaginea unei fractiuni parlamentare sau a unui deputat, acestia
au dreptul la replica in cadrul aceleiasi sedinte. Replica nu poate depasi 3
minute”.
Domnul Anatol Taranu:
Cind a fost ca dupa declaratie sa fie facute
replici?
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Domnul Anatol Taranu:
Nici o data nu a fost asa ceva. Mai mult decit
atit.
Doamna Maria Postoico:
Pai, este prevazut in Regulament, domnule Taranu.
Eu nu sint vinovata ca dumneavoastra nu dispuneti de timp sa luati cunostinta.
Domnul Anatol Taranu:
Dumneavoastra permiteti tuturor comunistilor
sa faca replici.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog. De fiecare data...
Domnul Anatol Taranu:
Si limitati posibilitatile deputatilor
democrati sa vorbeasca de la microfon.
Doamna Maria Postoico:
Noi permitem replici. De fiecare data. Eu va
rog, linistiti-va. Deconectati microfonul.
Domnul Anatol Taranu:
Stimati colegi...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Rosca,
Eu va rog interveniti conform
Regulamentului.
Domnule Rosca,
Poftim.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc foarte mult.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
(Nedeslusit din sala.)
Domnul Iurie Rosca:
Doamna Pavlicenco,
Iesiti, caci ma incurcati sa vorbesc, da.
Stimati colegi,
Trebuie sa imi cer scuze si sa il dezamagesc
pe domul Filat, astazi nu il voi viza. Dar promit sa revin cu prima ocazie la
acest subiect, care va fi un serial continuu, pina la desfiintarea acestui
proiect politic absolut accidental in viata publica din Republica Moldova. De
aceea, voi vorbi si eu despre 4 aprilie.
Domnule Untila,
Va rog frumos, retineti, caci am sa va
vizez si pe dumneavoastra, dar foarte amical. Daca imi dai voie, vrei, vin-o,
cuvinteaza, vocifereaza ... daca vrei. Dar cind vorbeste altcineva, asculta.
Eu vreau sa atrag atentia, stimati colegi,
asupra unui detaliu foarte important in toate aceste peroratii despre 4
aprilie, unele demonstrind primitivism, altele lasitate, altele relatii
conspirative cu anumite forte politice din exterior, de toate cite un pic. Se
ignoreaza caracterul decisiv al factorului extern in criza din perioada martie
– aprilie 2005, cu rea-credinta si cu intentie. Se stie foarte bine ca in
aceasta campanie electorala din 2005 eu personal si Partidul pe care il reprezint,
am avertizat guvernarea ca, in cazul falsificarii rezultatelor electorale, noi,
crestin democratii vom organiza proteste stradale si vom contesta rezultatele
alegerilor. Am invocat cele doua exemple celebre ale revolutiei rozelor de la
Tbilisi, urmata de revolutia portocalie de la Kiev.
Iata insa ca in cazul Republicii Moldova
Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa si Consiliul Europei prin
reprezentantii lor a recunoscut procesul electoral ca fiind democratic si
relevant, cu toate incalcarile care s-au facut. Deosebirea este fundamentala. In
timp ce la Tbilisi si la Kiev in perioadele respective alegerile au fost
considerate nelegitime.
Vreau sa atrag atentia asupra unui element
pe care l-am mai invocat. Anume in acea perioada, Valeriu Pasat, fost, fost,
fost si actual reprezentant al unor interese obscure din Federatia Rusa, a
rugat cu insistenta, ca acel care va vorbeste sa accepte banii de la Moscova
pentru organizarea unui simulacru de revolutie color la Chisinau. Adica, pentru
acceptarea unei destabilizari inspirate din exterior. Se stie bine ca eu nu
numai ca nu am acceptat, dar si am avertizat asupra acestui lucru opinia publica
din Republica Moldova in conferinta de presa, care a urmat imediat dupa anuntarea
rezultatelor alegerilor si dupa anuntarea verdictului celor doua institutii
internationale OSCE si Consiliul Europei, care recunoscusera legalitatea
alegerilor.
Vreau sa aduc aminte si un nume pe care
poate vi-l mai amintiti si care a fost prezent si la aceasta tribuna, domnul
general Guboglo. Domnul general Guboglo, fostul sef al Marelui Stat Major,
umbra lui Pasat si in acea perioada, dar si in perioada vinzarii avioanelor si
armamentului in mod nelegitim, motiv pentru care dosarul acestui individ
continua. Anume Guboglo era acel care facea naveta intre Bucuresti si Chisinau.
Si cu insistenta ma invita sa ma duc la Bucuresti ori macar la Iasi pentru a
accepta o discutie conspirativa cu Pasat. Am declinat aceste insistente. Iar
generalul Guboglo stircea mereu la Iorga, 5, la sediul central al PPCD, de nu intelegeau
paznicii cine e baiatul acesta cu mustati, care tot incearca sa patrunda in
biroul presedintelui PPCD.
Vreau, de asemenea, sa...
Domnule Urechean,
Timpul dumneavoastra expira, nu avem nici o
problema, inca un an. Deci vreau sa aduc aminte si sa disociem. Spune-i si a
lui matale sa taca un pic. Sa disociem evenimentele, 6 martie, ziua alegerilor
parlamentare, si 4 aprilie... Stai, ca acus ajung si la mata... Si 4 aprilie. 6
martie, moment in care se pregatea iesirea in strada a Partidului Popular Crestin
Democrat si cind la conferinta de presa am anuntat ca nu vom iesi.
Nici pina astazi colegii nostri din fostul
Bloc “Moldova Democrata” nu au explicat de ce nu au iesit ei in Piata Marii
Adunari Nationale sa conteste rezultatele electorale, asa cum au promis. Pentru
ca degeaba au adus si corturi, si mantii galbene, si tot decorul necesar pentru
organizarea acelui simulacru.
Tot in acea perioada, Chisinaul a fost
vizitat de doi demnitari extrem de importanti pentru regiunea noastra – Antanas
Vaionis, ministrul de externe al Lituaniei si Mihail Saakasvili, Presedintele
Georgiei. Ambii au avut si misiuni de negociere si aplanare a conflictelor dintre
putere si opozitie si neadmiterea degradarii situatiei politice din Republica
Moldova, pentru ca o destabilizare ar fi afectat intreaga regiune.
Sa ne amintim, stimati prieteni, si de un
alt aspect extrem de important. Presedintele Traian Basescu, Presedintele Saakasvili
si Presedintele Iuscenco pe ultima suta de metri a campaniei electorale din
anul 2005 nu l-au sustinut pe altcineva, decit pe Presedintele Voronin. Nu neaparat
pentru admiratie fata de doctrina pe care o impartaseste acest politician, dar
pentru ca confruntarea era intre fortele prooccidentale din regiune si fortele
proimperiale de la Moscova. De aceea, cei trei lideri regionali au fost alaturi
de Vladimir Voronin si nu de altcineva. Pentru ca acesta avea cele mai mari sanse
sa cistige alegerile, iar riscurile de rasturnare a situatiei politice erau
extrem de mari.
Vreau sa va aduc aminte si un alt aspect
extrem de important si sa invoc doua nume si de la acest microfon: Vladimir
Socor, un comentator si analist politic de talie internationala, bine cunoscut in
Republica Moldova si Djon Conlan, nume invocat pentru prima data de Oleg
Serebrian intr-un interviu acordat ziarului “Democratia”, iar dupa aceea si
ziarului “Jurnal de Chisinau”. Anume acestia doi, unul – telefonic si altul – prin
prezenta fizica, au discutat de nenumarate ori atit cu noi, cit si cu
reprezentantii partidului de guvernamint pentru a evita o confruntare singeroasa
intre partile care erau pe punctul de a intra intr-un conflict de proportii.
Domnul Serebrian nu imi va permite sa mint si
va confirma ca la discutia din 3 aprilie 2005, in cabinetul Presedintelui
Republicii Moldova Vladimir Voronin, a fost si acest american, fost congresman
timp de 20 de ani si cunoscut negociator de talie internationala. Acolo s-au
discutat si s-au stabilit conditiile de votare a Presedintelui Voronin pentru
al doilea mandat.
Putem sa discutam in contradictoriu si
putem sa criticam, pe buna dreptate, foarte multe neimpliniri la capitolul institutii
democratice, progrese in legislatia nationala a Republicii Moldova, calitatea
reformelor. Dar acesta este deja un alt capitol si un alt aspect. Si riscurile
de imagine nu sint totuna cu riscurile pe care trebuia sa si le asume atunci
Republica Moldova intr-o situatie critica, limita. Si eu regret foarte mult ca
avem atitia politicieni care prefera sa isi lustruiasca imaginea pe seama
riscurilor pe care si le asuma Republica Moldova ca tara aflata intr-o situatie
de mare criza in acel moment.
Vreau sa mai aduc aminte un element extrem
de important, pe care tot Oleg Serebrian il poate confirma de la microfon, daca
va dori. Acei 26 deputati ai fostului Bloc “Moldova Democrata”, vizitati de doi
diplomati ai Federatiei Ruse la sediul de pe strada Puskin, ultima cladire, cit
era numarul, unde statea Snegur altadata? Vrea cineva sa imi marturiseasca dintre
acei 26 de deputati, care au fost amenintarile si cum au fost formulate de acei
doi diplomati ai Federatiei Ruse in preziua alegerilor Presedintelui Voronin?
Nu este adevarat? (Rumoare in sala.) O sa va dau nume si se va gasi macar
cineva dintre acei 26 care sa recunoasca.
Anatol, ma adresez direct fostului primar
Anatol Onceanu, care trepada ca un trepadus ordinar intre sediul partidului dinsilor
si partidul nostru si spunea: “Iura, hai sa iesim in strada, hai sa iesim in
strada.”
Domnilor,
De ce nu ati iesit? Unde v-a fost curajul?
Tot la Teatrul de Opera va adunati de va ploua, trei in cruce acolo.
Vreau sa mai amintesc un element extrem de
important, alt element de presiune psihologica si de amenintare cu moartea, a
venit din partea asa-numitilor combatanti. Grupul de forta, pe care l-am vazut si
la 4 aprilie aici, linga cladirea Parlamentului, stiu foarte bine care a fost
lexicul. Iesi din sala daca nu-ti place.
Doamna Maria Postoico:
El are dreptul 7 minute si cu 3 la replica inca.
Domnul Iurie Rosca:
Stiu foarte bine care este lexicul utilizat
impotriva dumneavoastra. Si eu am fost vizitat in preziua alegerilor la sediul
nostru de pe Iorga nr. 5 de trei mari fruntasi, pe care domnul Untila ii stie
foarte bine, de la asa-numita Miscare a Combatantilor: generalul Gamurari,
colonelul Mihai Tomacinschi si colonelul Eduard Maican. Acestia, citez, mi-au
spus urmatoarele: “Noi le-am spus celor 26 de la Blocul “Moldova Democrata” ca,
daca il voteaza pe Voronin, o sa primeasca cite un glonte in cap.” I-am intrebat:
“La mine ati venit cu aceeasi ocazie? Nu, dar, intelegi mata, nu ar fi bine, caci
cine stie ce o sa urmeze”. Eu, de frica, nu inteleg, stimati prieteni... Acesta
a fost unul din argumentele suplimentare care m-a facut sa votez pentru
Voronin. Urma alege, stimati prieteni.
Vreau, de asemenea, sa invoc un alt nume,
foarte bine cunoscut tuturor partidelor politice: Alex Grigorievs. Alex
Grigorievs este seful Biroului NDI, Institutul National Democrat din Republica
Moldova, unde a mers domnul Oleg Serebrian, socat de prezenta celor doi diplomati
rusi la sedinta Fractiunii Blocul “Moldova Democrata” si de prezenta masiva a
zisilor combatanti la sediul acestei grupari, care dadeau recomandari cum sa
voteze deputatii.
Vreau, de asemenea, sa atrag atentia asupra
altui aspect invocat de domnul Anatol Taranu la sedinta de ieri, tentativa de
asasinare a celui care va vorbeste. Domnul Ilie Ilascu stie foarte bine si, daca
ar fi un om liber, ar recunoaste si la Procuratura ce i-a spus Valeriu Pasat la
Bucuresti in discutia, pe care a purtat-o, de pregatire a asasinarii lui Iurie
Rosca.
Fiind mai vorbaret, Ilie Ilascu a scapat
afirmatii in acest sens si in presa din Romania, si la conferintele de presa
din Republica Moldova, si in “Literatura si Arta”. Acei de fata stiu foarte
bine, nu m-am tupilat si stiu foarte bine ce risc mi-am asumat. Numai ca aceasta
intimplare trebuia sa aiba loc in Piata Marii Adunari Nationale, in viltoarea demonstratiilor
stradale, iar vina trebuia sa fie aruncata pe seama lui Vladimir Voronin.
Opozitia nomenclaturista, lasa, care
reprezinta fostele guvernari, peroreaza astazi despre anticomunism, sperind ca in
felul acesta va recupera succesul electoral pe care nu l-au obtinut in 2005.
Dar lucrurile trebuie privite in fata, si vorbesc si de la acest microfon si
pentru stenograma, nu doar pentru efectul de moment, mai putin ma intereseaza
efectul de moment. Ca daca m-ar fi interesat, m-as fi alineat celor care s-au
dat cu fundul la perete la 4 aprilie, preferind ca Iurie Rosca sa isi asume
riscul de imagine, iar ceilalti, ulterior, unul cite unul, lideri mai mari sau
mai mici, repede cu fundul la gard au renuntat la votul din 4 aprilie.
Putem sa discutam diferit despre calitatea
reformelor, progrese totusi s-au facut si cine are ochi, le vede. Toate
reformele democratice au fost trecute in rapoartele internationale. Aceste
progrese sint limitate, sintem cu totii de acord ca sint limitate, dar la
aceasta ora a bilanturilor trebuie sa recunosc franc, ca niciodata nici de acum
incolo nu voi accepta scenarii conspirative impotriva Republicii Moldova, chiar
daca aceasta mi-ar aduce mie personal beneficii sau partidului pe care il
reprezint in acel moment.
Recomand cu insistenta si celorlalti colegi
de competitie politica, cu toate conflictele pe care le avem, sa aiba o minima
decenta si sa nu se culce cu adversarii Republicii Moldova in preajma unor
campanii electorale.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da. Va multumesc doamna Presedinte.
Desi nici nu stiu cum sa incadrez aceasta
iesire, eu nu stiu unde s-a vazut.
Doamna Maria Postoico:
Daca ati fost vizat.
Domnul Vladimir Filat:
Eu am fost vizat de interventia...
Doamna Maria Postoico:
Dispuneti de 3 minute.
Domnul Vladimir Filat:
Domnului Diacov si inceputul domnului Rosca.
Deci, in primul rind, vizavi de iesirea domnului Diacov. Eu nu stiu unde s-a vazut
dinsul vizat si vreau sa ii fac o precizare, poate el nu a inteles ce am
vorbit.
Doamna Maria Postoico:
Nu dinsul, dar Fractiunea...
Domnul Vladimir Filat:
Voi in Parlament atit de mult discutati despre
forma, mai incercati sa vorbiti despre continut. A avut replica Diacov si eu ii
fac lui o precizare, ca sa stie. Eu am recunoscut, de la tribuna centrala, ca
am votat la 4 aprilie pentru Presedintele Voronin. Am explicat care a fost
motivatia votului, insa am calificat ca acel vot a reprezentat o greseala si am
argumentat de ce consider asa.
Vizavi de sinceritate, nu am de gind ca
ceea ce fac eu, ceea ce spun eu sa fie catalogat de Diacov ca fiind sincer, mai
putin sincer. Nu dinsului ma adresez si nu pentru dinsul actionez si nu am actionat
in trecut.
Acum vizavi de ceea ce a spus domnul Rosca.
Eu, stimate domnule Rosca, sustin intru totul ceea ce ati spus dumneavoastra. Insa
la capitolul “Conspiratie” vreau sa va rog aceasta notiune si aceasta afirmatie
care se refera, in primul rind, si sa o vedeti si prin prisma actiunilor pe care
le faceti dumneavoastra. Fiindca, in primul rind, se refera, cred ca la
dumneavoastra, ce tine de manipulare, inscenare s.a.m.d., este si o rugaminte.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Da, multumesc.
Fiindca domnul presedinte Rosca a invocat
de mai multe ori numele meu, vreau sa fac doar o singura precizare. Multe
lucruri din care le-a spus dumnealui sint, fara indoiala, adevarate, adica subscriu.
Referitor la acea intilnire pe care
dumnealui a invocat-o, a grupului parlamentar al Blocului “Moldova Democrata”, in
acel moment, erau 34 de deputati, dar toti 34, va pot confirma ca noi nu am
avut vreo data intilniri cu reprezentantii Ambasadei Federatiei Ruse. Bine,
poate altcineva a avut, dar in plen grupul parlamentar al BMD-ului nu a avut
nicaieri vreo data intilniri cu reprezentantii vreunei ambasade, nu doar ai
Federatiei Ruse. Deci erau 34, sint de fata.
Este adevarat ce spunea domnul presedinte
Rosca ca la un moment dat am avut o discutie cu domnul Alex Grigorievs si a
apelat si dumnealui atunci la domnul presedinte Rosca. Dar era o discutie in
interiorul grupului parlamentar BMD, inainte de separarea grupului parlamentar
PDM, la care se discuta despre votarea–nevotarea Presedintelui Republicii
Moldova si chiar posibilitatea depunerii mandatelor deputatilor BMD. Deci aceasta
a fost si atunci a fost telefonat din biroul domnului Grigorievs si domnul presedinte
Rosca.
Deci vreau sa spun, nici o data in public
sau in alta parte nu am invocat discutii care s-ar fi purtat in prezenta deputatilor,
pardon, diplomatilor Federatiei Ruse. Ar fi fost si un gest extrem de neatent,
pentru ca eram prea multi.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc.
Speram ca aceasta a fost o lectie pentru
viitor. Urmatoarea sedinta va avea loc, nu, domnule Urechean, mai operativ. Nu
e nici o problema, dar mai operativ.
Microfonul nr.4.
Eu am inceput de acum sa inchid sedinta.
Domnul Serafim Urechean:
As vrea sa infirm ceea ce spune domnul Rosca,
cu toata stima fata de dumnealui. Blocul “Moldova Democrata” nu a fost nici o
data si nici nu a avut intentii sa aiba careva, sa organizeze careva masuri de
protest. Aceasta v-o spun cu toata responsabilitatea. Nici o data nu am pregatit,
cum s-a zis aici, corturi, s.a.m.d. Acestea sint niste minciuni late.
Nici o data nu am avut vreo intilnire cu
careva diplomati straini in formatul 34. Si vreau sa va spun ca nici o data
Republica Moldova in 2005 nu a fost vreun pericol, absolut. Nu exista nici un
pericol. Si ceea ca cineva doreste astazi sa se spele de 4 aprilie 2005,
consider ca este incorect si din partea lor. Ati facut un pas, mergeti mai
departe. Recunoasteti, dar nu incercati sa speculati pe spatele acestui popor.
Domnul Iurie Rosca:
O mica precizare. Nici nu stiu, daca imi
permiteti, domnul Untila, numai o mica precizare pentru acei care filmeaza, dar
si care au memorie care tine macar 3 ani. Conferinta de presa pe care am
organizat-o eu, imediat dupa alegeri la sediul nostru de pe Iorga 5, a fost
urmata imediat, dupa ce s-a incheiat conferinta noastra de presa de conferinta
de presa organizata de domnul Urechean la sediul domniei sale si al BMD-ului. In
acea conferinta de presa domnul Urechean a spus ca ei renunta la fel sa iasa in
piata Marii Adunari Nationale si recuzita teatrala a ramas neutilizata.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Spun ca noi nici o data nu am declarat ca
vom veni la masuri de protest sau vom organiza masuri de protest. De aceea, eu
nu am avut ce sa declar ca noi tot refuzam. Stiti minciuna.
Doamna Maria Postoico:
Probabil jurnalistii au secventele date si
vor verifica.
Domnul Serafim Urechean:
Da, le au, doamna Postoico.
Doamna Maria Postoico:
Da. Domnule Untila,
Poftim.
Domnul Veaceslav Untila:
Da, in privinta demnitarilor internationali
care au fost atunci in Republica Moldova cu adevarat cunosc si numele domnului
Conard, Gyon Conard, daca nu gresesc. Am avut si eu cu el intilnire si mi s-a
propus si mie sa il votez pe Presedintele Voronin. Si mi s-a mai propus si
postul de vicepresedinte al Parlamentului, daca grupul liberal pe care il
conduceam eu in Blocul “Moldova Democrata” ar fi facut acest lucru.
Nu stiu, am procedat eu corect sau nu, dar intr-un
caz am ramas cu echipa in care am venit in Parlament si pina in ziua de astazi
nu am remuscari ca nu l-am votat pe Voronin pe 4 aprilie.
Domnul Iurie Rosca:
I-a povesteste ce mi-ai propus cind ai fost
la mine acasa? Povesteste ce mi-ai propus cind ai fost la mine acasa?
Domnul Veaceslav Untila:
Da de ce, toata lumea a citit din presa,
Iura.
Doamna Maria Postoico:
Bine, e clar.
Domnul Veaceslav Untila:
Iura,
Ce, vrei sa te razboiesti cu toata lumea?
Spune?
Doamna Maria Postoico:
E bine.
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta va avea loc pe data de
10 aprilie, ora 10.00.
Sedinta de astazi a plenului Parlamentului o
anunt inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 11.08.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.