DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – MAI 2010

Şedinţa din ziua de  4 mai 2010

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.        Reexaminarea şi respingerea Legii nr.243-XVI din 20 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 nr.271-XVI din 7 decembrie 2007. Proiectul nr.3556 din 24 decembrie 2008.

3.        Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.414 din 18 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. 

4.        Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2145 din 29 decembrie 2009 pentru modificarea unor acte legislative.

5.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.356 din 15 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

6.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.843 din 24 martie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr.547-XV din 25 decembrie 2003.

7.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.186 din 28 ianuarie 2010 privind modificarea şi completarea unor acte legislative.

8.        Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.859 din 19 iunie 2009 pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2008.

9.        Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.592 din 4 martie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995.

10.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.675 din 12 martie 2010 pentru modificarea articolului 3 din Legea nr.1216-XII din 3 decembrie 1992 cu privire la taxa de stat.

11.    Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.677 din 12 martie 2010 pentru modificarea şi completarea art.7¹ din Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

12.    Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.105 din 20 ianuarie 2010 pentru completarea Legii nr.151-XVI din 8 iunie 2006 privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederaţiei Elveţiene, Regatului Norvegiei, Republicii Islanda şi Japoniei.

13.    Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1694 din 23 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

14.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1206 din 26 aprilie 2010 privind aprobarea structurii Procuraturii Generale.

15.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1207 din 26 aprilie 2010 privind aprobarea numărului organelor Procuraturii, personalul lor, localităţile de reşedinţă şi circumscripţiile în care activează.

16.     Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1690 din 23 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004.

17.    Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.512 din 25 februarie 2010 privind modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.421-XV din 16 decembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei.

 

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului,  de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 52 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii Fracţiunii parlamentare PCRM şi deputaţii Ioniţă Veaceslav – în delegaţie; Cîrlig Mihail, Hadârcă Ion – din motive de sănătate; Fusu Corina, Platon Veaceslav, Sîrbu Oleg.  Scuzaţi, doamna deputat Fusu Corina este. Înseamnă că
s-au înregistrat 53 de deputaţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Ganaciuc.

Stimaţi colegi,

Îmi daţi voie să vă aduc la cunoştinţă că, în perioada premergătoare şedinţei de astăzi, şi-a sărbătorit ziua de naştere colegul nostru Ion Balan.

La mulţi ani, domnule Balan. (Aplauze.) Multă sănătate, succes în toate şi dragoste din partea celor apropiaţi.

Următorul lucru. Stimaţi deputaţi,

Înainte de a începe lucrările şedinţei, vă rog să onorăm Drapelul de Stat  al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat  al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

La adresa Parlamentului a parvenit demersul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, prin care forul legislativ este informat că se consideră vacantă funcţia de membru al CCA, deţinută anterior de către Ruslan Pleşca. Vacanţa a intervenit în urma condamnării prin hotărîre judecătorească definitivă, fapt prevăzut la articolul 143 alineatul (5) litera c) din Codul audiovizualului.

Ca urmare a celor menţionate, în conformitate cu prevederile articolului 45 alineatul (8) din Codul audiovizualului, anunţ Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media şi Comisia juridică,  numiri şi imunităţi despre începutul procedurii de desemnare a unui nou membru al CCA. Aşa prevede Codul audiovizualului.

Acum, înainte de a supune votului ordinea de zi a şedinţelor, poftim, cine doreşte. Dar vin cu o informaţie, stimaţi colegi, în criza în care ne aflăm noi, lipsa de bani, în situaţia în care noi cerşim un computer, creioane la toate instituţiile europene, nu e bine cînd ne aşezăm la telefon şi cheltuim bani, atunci cînd nu-i avem. Cu atît mai mult că cheltuiesc banii acei care nu vin la lucru.

Iată, mi-a făcut o listă contabilitatea şi Fracţiunea Partidului Comuniştilor vorbesc de mii de lei la telefon. Postoico Maria – 1046 de lei, anticamera; Muntean Iurie – 1265 de lei; Babiuc  Aliona – 1062 de lei; Vremea Igor, Buga Tatiana – 1043, anticamera; Ostapciuc Eugenia – 872 şi celelalte fracţiuni, dar la celelalte sînt, aşa, mai rezonabile cheltuielile: 400, 500, 300. Ce facem  noi, în situaţia în care nu vin la şedinţă? Maşini vor, telefon folosesc, salariu le plătim. Ce facem? Le deconectăm „0” sau cum? Sau din cont propriu?

Domnule Pleşca,

Dumneavoastră sînteţi preşedintele Comisiei juridice., numiri şi imunităţi. Norma, vă rog.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea Partidului „AMN”:

Domnule Preşedinte,

O să examinăm situaţia aceasta la şedinţa următoare a comisiei şi o să venim cu o propunere concretă. Ca să nu ne grăbim  să facem ceva greşeli.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vedeţi, să nu se defecteze telefoanele pînă luaţi dumneavoastră hotărîrea în comisie.

Poftim, microfonul nr. 4. La ordinea de zi, da?

 

Domnul Ion Pleşca:

Da, la ordinea de zi. Eu, din numele comisiei, vin cu o rugăminte:  să fie incluse pentru astăzi două proiecte de Hotărîre referitor la structura Procuraturii Generale. Fiindcă este necesar de a le... structura Procuraturii Generale.

Domnul Mihai Ghimpu:

S-a examinat în comisie, sînt avizele comisiilor, tot?

 

Domnul Ion Pleşca:

Acesta este proiect de hotărîre. A fost examinat în comisie. Noi am examinat ieri în Comisia juridică, numiri şi imunităţi şi ei ne roagă, acei de la Procuratură mai urgent să... fiindcă se face...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Numerele proiectelor?

 

Domnul Ion Pleşca:

Nr.1207, nr.1206.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, mulţumim.

Microfonul nr. 4 în continuare.

 

Domnul Mihai Godea – Fracţiunea PLDM: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să introduceţi în ordinea de zi pentru astăzi proiectul nr.105 din 20 ianuarie 2010 cu privire la modificarea Legii nr. 151 din 8 iunie 2006 privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederaţiei Elveţiene, Regatului Norvegiei, Republicii Islanda şi Japonia. Este vorba de completarea acestei legi şi acceptarea abolirii regimului de vize pentru statul Israel. Deci la aceasta se referă.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr. 1105, da? Sau nr.105?

 

Domnul Mihai Godea:

Nr. 105.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr.105, da?

Bine, vă mulţumesc.

Microfonul nr. 5 în continuare.

 

Domnul Mihail Moldovanu – Fracţiunea PL:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vă rog să fiu înscris pentru luare de cuvînt la proiectul de Hotărîre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2008, cu nr.7.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr. 7, Numărul legii? Nr.51, da? Nr. 889, bine.

Vă mulţumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Mihai Godea:

Vă mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Propun excluderea din ordinea de zi a proiectului de Hotărîre privind constituirea comisiei speciale pentru modificarea şi completarea cadrului legislativ privind procesul de descentralizare şi consolidare a autonomiei locale, pe motiv că nu a trecut prin Biroul permanent al Parlamentului. Mîine, dacă ne întrunim. Deci amînarea pentru şedinţa următoare, ca să-l putem trece prin Biroul permanent.  Nr.877, punctul 10 în ordinea de zi.

 

Domnul  Mihai Ghimpu:

Am notat, bine.

 

Domnul Mihai Godea:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4 în continuare.

 

Domnul Veaceslav Untilă – deputat neafiliat:

Domnule Preşedinte,

Rog să fiu înscris la luările de cuvînt la chestiunea nr.2 din supliment: „Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei”.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ce proiect? 

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Nr. 512.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr.512.

Mulţumesc.

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte,

Vreau să fiu înscris pentru o luare de cuvînt la proiectul nr.512.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît, da? Aşa, supun votului proiectul ordinii de zi. Numai că cu o mică rectificare. Deci votăm pentru şedinţa de astăzi şi pentru  următoarea, fără a indica data de 7. O să luăm decizia şi o să vedem cînd va fi următoarea şedinţă. Sînteţi de acord? Bine. Cine este pentru adoptarea ordinii de zi a şedinţei Parlamentului pentru ziua de astăzi şi a următoarei şedinţe, care va fi anunţată suplimentar, rog să voteze.

Mulţumesc.

Acum avem o ordine suplimentară, pe care o aveţi dumneavoastră. Aici sînt două proiecte pentru ziua de astăzi.

Nr.1694, modificarea şi completarea unor acte legislative, deputaţii Godea, Palihovici, Brega, Guţu. Îl includem, da, pentru astăzi?

Şi proiectul de Hotărîre nr.512, aprobarea strategiei de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea strategiei naţionale de prevenire, şi combatere a corupţiei sau lăsăm pentru data viitoare? Data viitoare? Astăzi? Bine.

Cine este pentru aceste două proiecte suplimentare, rog să voteze.

 Mulţumesc.

Şi pentru data viitoare nr.561, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Un grup de deputaţi. Cine este pentru, rog să vă voteze.

Mulţumesc.

Deci prima chestiune a ordinii de zi proiectul nr.3556, prezentat de preşedinte, raportor, doamna Palihovici, vă rog. 

 

Doamna Liliana Palihovici – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Bună ziua.

Voi prezenta raportul Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie pe marginea Legii nr.243 din 20 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2008 din 7 decembrie 2007. Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat obiecţiile şi propunerile ex-preşedintelui Republicii Moldova domnului Voronin asupra legii menţionate. Şi, conform opiniei preşedintelui, ex-preşedintelui, la adoptarea legii au fost operate modificări şi completări care nu au fost reflectate în proiectul de lege, aprobat şi prezentat iniţial de către Guvern.

Şi este necesar ca Parlamentul să revadă Legea nr.243 în vederea respectării prevederilor articolului 131 alineatul (4) din Constituţie şi ale articolului 11 alineatul (5) litera a) din Legea nr.847 din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, deoarece orice propunere legislativă sau amendament, care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, examinînd Legea nr.243 din 20 decembrie 2008, apreciază subiectul modificărilor drept unul consumat şi, cu votul unanim al membrilor comisiei, propune Parlamentului, în conformitate cu prevederile articolului 75 din Regulamentul Parlamentului, să nu-şi menţină hotărîrea asupra legii menţionate.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări? Nu sînt, da?

Luaţi loc, mulţumim.

Supun votului proiectul în redacţia propusă de comisie, da, doamnă Palihovici? Cine este pentru, rog să voteze. Nu votăm? Noi nu susţinem. Cine este pentru a nu vota? Cine este pentru a menţine hotărîrea adoptată de şedinţa Parlamentului precedent. 0. Aşa, da?

Mulţumim.

Următorul proiect nr.414.

Domnule Pleşca, vă rog, în lectura a doua.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.414 privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, în avizele prezentate, au menţionat o serie de propuneri, care au fost examinate concomitent cu unele amendamente  ale deputaţilor, membri ai comisiei sesizate în fond.

Şi decizia comisiei asupra acestuia este expusă în tabelul anexat la prezentul raport. Suplimentar, comisia menţionează că a acceptat propunerea, la articolul 2, punctul 5 alineatul (4) din proiect, a Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie de a fi exclusă din atribuţia comisiei permanente  prevederea conform căreia aceasta va dispune plasarea pe site-ul Parlamentului a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative, deoarece atribuţiile respective, conform articolului 141 din Regulamentul Parlamentului, ţin de competenţa Aparatului Parlamentului.

Avînd în vedere cele relatate, comisia propune  adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări? Atît? 

Domnule Pleşca,

Întrebări sînt? Nu sînt, da.

Deci votăm în lectura a doua. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege în lectura a doua, rog, să voteze.

Mulţumesc.  Anunţaţi voturile.

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 23.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 23. 

Sectorul nr. 3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

 Sectorul nr. 3 − 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr. 1? Nu sînt. 23 şi 32, fac... O rectificare, da? 5.

 

N u m ă r ă t o r i i:

–30. 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

–30. Mă uitam şi eu... Zic, Doamne, cum creşte numărul.  Aşa, 53 avem, da?

Mulţumim.

Proiectul este adoptat.

Următorul proiect de Lege nr.2145, poftim, domnul Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca:

Da, mulţumesc domnule  Preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative a fost examinat şi adoptat în primă lectură. Acest proiect a fost dezbătut în cadrul şedinţei comisiei pentru a fi prezentat spre examinare în lectura a doua. Concomitent, au fost examinate amendamentele parvenite. Comisia a decis să propună o nouă redacţie a alineatului (2) articolul 10 din Legea cu privire la petiţionare, care va avea următorul cuprins:

„Petiţiile care nu întrunesc condiţiile prevăzute la alin. (1), în cazul în care conţin informaţii ce vizează securitatea naţională şi ordinea publică, se remit pentru examinare organelor competente, celelalte se consideră anonime şi nu se examinează”.

În acest sens, va fi redactat şi textul, punctul 22 din Hotărîrea Parlamentului de aprobare a Regulamentului  Centrului pentru Drepturile Omului, a structurii, a statutului de funcţii şi a modului de finanţare a acestuia.

Ţinînd cont de cele relatate, comisia  propune ca să fie votat în lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumim, domnule Pleşca.

Supun proiectul pentru adoptare în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Anunţaţi, vă rog.

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 23.

Sectorul nr. 3 – 30.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

–        53. Mulţumim.

Legea este adoptată.

Următorul proiect, nr.356. Prezintă doamna Buliga. Vă rog, doamnă ministru.

Raportor – Liliana Palihovici, preşedintele  comisiei. 

 

Doamna Valentina Buliga – ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei:

Mult stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Violenţa dintotdeauna a fost o parte a existenţei umane, iar impactul acesteia  poate fi văzut peste tot în lume. Violenţa în familie este una dintre formele de violenţă cel mai des întîlnite, dar şi cel mai greu de depistat, fiindcă are loc în intimitate şi este cel mai puţin vizibilă acolo unde autorităţile nu pot interveni.

În acest context, îmi permiteţi să prezint proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, care vine să armonizeze legislaţia naţională la prevederile Legii nr.45 din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, intrată în vigoare începînd cu 18 septembrie 2008. Acest proiect vine ca răspuns şi la rigorile legislaţiei naţionale, legislaţiei internaţionale în domeniul la care Republica Moldova este parte.

Anterior, conform articolului 18 alineatul (2) din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, a fost elaborat Raportul de compatibilitate a legislaţiei Republicii Moldova cu prevederile Legii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie de către un grup de experţi naţionali independenţi, fiind, totodată, înaintate şi recomandările pentru modificările care se regăsesc astăzi în proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră.

Astfel, proiectul de lege conţine o serie de elemente noi care urmează a fi încorporate în legislaţia naţională şi anume:

Codul penal: introducerea unui articol privind noţiunea de membru de familie; includerea unor noi infracţiuni – violenţa în familie, hărţuirea sexuală; includerea agravantei la infracţiunea de viol pentru a include violul matrimonial; includerea unei noi infracţiuni privind încălcarea ordonanţei de protecţie.

În Codul de procedură penală: introducerea unui nou articol privind aplicarea măsurilor de protecţie a victimei violenţei în familie; obligarea procurorului şi a instanţei de judecată să examineze dacă voinţa de împăcare a victimei violenţei în familie este liber exprimată.

În Codul de procedură civilă: introducerea unui capitol privind procedura specială de aplicare a măsurilor de protecţie în cazurile violenţei în familie; reglementarea procedurii de depunere a cererii privind aplicarea măsurilor de protecţie, examinarea cererii, emiterea ordonanţei de protecţie, prelungirea şi revocarea ordonanţei şi contestarea ei.

În această ordine de idei, se propune modificarea şi completarea unui şir de acte normative, printre care şi Codul familiei, Codul de procedură civilă, Legea asistenţei sociale, Legea privind administraţia publică locală, Legea privind ocuparea forţei de muncă şi protecţie socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, Legea cu privire la poliţie.

În urma operării modificărilor şi completărilor în actele legislative, menţionate mai sus, va fi posibilă emiterea ordonanţei de protecţie conform procedurii penale şi civile, care va duce la protecţia victimelor violenţei, responsabilizarea autorităţilor competente, includerea în programe de reabilitare şi sancţionarea agresorilor.

Proiectul de lege nominalizat nu necesită finanţe, mijloace financiare suplimentare, cheltuieli pentru asigurarea implementării prevederilor legale  la nivel central urmează a fi suportate din contul şi în limita mijloacelor financiare, prevăzute de Legea bugetului de stat pentru organele cu competenţă în domeniu, iar la nivel local – din contul şi în limita mijloacelor financiare prevăzute în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.

Proiectul a fost avizat şi de către societatea civilă, prezentat Guvernului. A fost aprobat şi astăzi vă rog, stimaţi deputaţi, să aprobaţi acest proiect de lege în primă lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări? Poftim, microfonul nr. 4, apoi nr. 5. Microfonul nr. 4 am zis. Apoi nr. 5.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi – Fracţiunea PLDM:

Doamnă ministru,

Am o întrebare legată de definiţia violenţei în familie, articolul 201. Citez: „violenţa în familie, adică acţiunea sau inacţiunea intenţionată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei contra unui sau alt membru care provoacă suferinţă fizică soldată cu o vătămare corporală uşoară, psihică sau un prejudiciu material sau moral”.

Întrebarea este următoarea: dumneavoastră nu vi se pare că această definiţie totuşi permite şi unele interpretări destul de subiective, pînă la urmă acţiunea sau inacţiunea, dacă m-aş referi şi la un caz concret. Dacă un părinte vrea să-şi mustre copilul, vrea să-l corecteze, cum va determina instanţa, dacă cuvîntul pe care îl adresează părintele copilului poate fi calificat ca violenţă sau nonviolenţă.

Cred că asemenea definiţii sînt foarte importante, care să fie exacte, fără ambiguitate, ca, în urma examinării, eventual, în instanţă să se dea o sentinţă corectă, altfel noi deschidem uşa pentru sentinţă de judecată, pentru procese de judecată, uneori şi chiar pentru hărţuirea părinţilor, din motive neîntemeiate.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule deputat,

Vă mulţumesc mult pentru întrebare. Această noţiune este în conformitate cu legile în domeniu în alte state. Dacă aveţi unele propuneri, ca să clarificăm exact, pentru lectura a doua eu cred că propunerea dumneavoastră poate fi examinată.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim, microfonul nr.5. Nu, aţi refuzat, da? Nu sînt întrebări.

Luaţi loc, vă rog.

Deci, stimaţi colegi, cine este pentru aprobarea în primă lectură a acestui proiect de lege, rog să voteze.

Da, da, da, doamnă Palihovici, ne grăbim puţin.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative.

Prezentul proiect de lege a fost elaborat pentru executarea articolului 18 alineatul (2) litera a) din Legea nr.45 din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, intrată în vigoare la 18 septembrie 2009.

Prin modificările propuse se urmăreşte prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care este recunoscută de către societate drept o încălcare gravă a drepturilor omului, inclusiv a dreptului la viaţă, dreptului la sănătate fizică şi mentală, dreptului de a nu fi supus torturii sau tratamentului crud, inuman şi degradant, dreptului la tratament egal.

Prin adoptarea Legii nr.45 din 1 martie 2007, a fost instituit cadrul legislativ de bază în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie care, însă, nu asigură în deplină măsură ocrotirea şi sprijinirea familiei, nu stabileşte clar competenţele autorităţilor şi instituţiilor abilitate cu funcţii de prevenire şi de combatere a violenţei în familie, nu stabileşte mecanismul de sesizare şi soluţionare a cazurilor de violenţă.

Prin operarea modificărilor şi completărilor propuse vor fi puse în aplicare mai multe prevederi ale Legii nr.45. Aceasta vizează modificarea a nouă legi, printre care: Codul familiei, Codul de procedură penală, Legea cu privire la poliţie şi altele, ce se referă la protecţia victimelor violenţei, responsabilitatea autorităţilor competente, includerea victimelor în programele de recuperare fizică, psihologică şi socială, reţinerea şi aplicarea pedepselor agresorilor.

Ca urmare a ajustării cadrului legislativ, creării unui mecanism instituţional adecvat, care va fi în stare să intervină în vederea prevenirii şi stopării actelor de violenţă, consolidării capacităţilor funcţionarilor responsabili de acest domeniu, va fi posibilă obţinerea unor rezultate reale în prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie în Republica Moldova.

Pe marginea proiectului de lege sus-menţionat au fost prezentate avizele Comisiei economie, buget şi finanţe, Comisiei politică externă şi integrare europeană, Comisiei administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională, Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice, Comisiei agricultură şi industrie alimentară şi Direcţiei juridică a Aparatului Parlamentului.

După dezbaterea proiectului în cadrul comisiei, cu votul unanim al membrilor ei, proiectul de lege menţionat a fost propus pentru examinare şi aprobare de către Parlament în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Întrebări, stimaţi colegi? Nu sunt.

Doamnă Palihovici, luaţi loc, vă rog.

Cuvînt se oferă domnului Şleahtiţchi.

 

Domnul Mihail Şleahtiţchi – Fracţiunea PLDM:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

În Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care a fost adoptată în martie 2007, în Legea cu nr.45, există un articol şi un punct, punctul 2), buclucaş, care creează mari probleme.

Din cauza acestui punct, legea, practic, este neponderoasă, este sterilă, este abstractă, ea în nici un mod nu poate influenţa asupra combaterii, prevenirii fenomenului de violenţă familială în Republica Moldova.

Conform acestui punct al legii nominalizate, Parlamentul Republicii Moldova era obligat să o armonizeze  la legislaţia naţională în vigoare.

Acest lucru, în decurs de 3 ani, nu s-a întâmplat. Observînd acest lucru, Consiliul Europei a intervenit cu recomandări, prin care a cerut insistent ca acest lucru să fie făcut. Şi, iată, după 3 ani, la 2010, în luna mai, noi constatăm că documentul efectiv a fost elaborat.

Nu poţi lupta cu un fenomen atît de grav precum este violenţa în familie, fără a antrena poliţia, fără a antrena societatea civilă, fără a antrena administraţia publică locală, fără a antrena familia, fără a antrena procurorii şi judecătorii. Nu poţi face acest lucru din momentul în care în Codul penal, spre exemplu, sau în Codul de procedură penală sau în Codul de procedură civilă nu se regăseşte ideea combaterii violenţei în familie sau violenţa în familie nu este catalogată drept infracţiune.

Prin acest proiect de lege se produce o armonizare, în adevăratul sens al cuvântului, are loc o îmbogăţire a conţinuturilor codurilor la care m-am referit eu.

Prin acest proiect de lege obţinem un instrument viabil, puternic, prin care, cu adevărat, am putea spune că în Moldova, în sfîrşit, a demarat procesul de prevenire şi combatere a fenomenului de violenţă familială.

Cu luarea în considerare a celor expuse mai sus, vă îndemn, stimaţi colegi, să votăm în primă lectură acest proiect de lege şi să-l recomandăm, totodată, pentru a fi adoptat şi în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Mai mult nu vrea să vorbească nimeni la acest… Nu s-a înscris nimeni.

Cine este pentru a aproba în primă lectură acest proiect de lege, rog să votaţi. Majoritatea.

Au parvenit propuneri de a vota şi în lectura a doua. Autorii, Guvernul, deci comisia nu sînteţi împotrivă? Fracţiunile nu sînteţi împotrivă?

Deci cine este pentru a vota în lectura a doua acest…

Da, domnule Ţurcan, poftim.

 

Domnul Vladimir Ţurcan – deputat neafiliat:

Da, mulţumesc.

Deci problema constă în aceea că la şedinţa Comisiei juridice, numiri şi imunităţi noi am stabilit nişte probleme legate de modificarea Codului penal şi a Codului contravenţional. Mai bine totuşi să lăsăm pentru lectura a doua, să concretizăm aceste prevederi şi în şedinţa viitoare să votăm.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, luăm act de propunerea domnului Ţurcan şi revenim la şedinţa următoare.

Vă mulţumesc frumos.

Proiectul nr.843, doamna Valentina Buliga, Guvernul. Poftim.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi deputaţi,

Intenţia strategică a Guvernului Republicii Moldova de a spori nivelul de trai al populaţiei aflat în dificultate este lansată în cadrul politicii naţionale şi susţinută de Programul de activitate a Guvernului „Integrarea europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2009 – 2013.

Implementarea noilor abordări strategice a determinat schimbări în ambele componente ale asistenţei sociale: adoptarea Legii cu privire la ajutorul social şi aprobarea programului naţional privind sistemul integrat de servicii sociale.

În acest context, este evidentă necesitatea modificării Legii asistenţei sociale, adoptate la 23 decembrie 2003, şi ajustării acesteia la noile abordări din sistem.

În ultimii ani, sistemul de asistenţă socială a suportat mai multe schimbări şi anume: schimbări ale cadrului normativ, instituţional, financiar, ale serviciilor sociale şi dezvoltării capacităţilor resurselor umane.

 S-a consolidat nivelul comunitar de prestare a serviciilor sociale prin recrutarea asistenţilor sociali comunitari, revederea responsabilităţilor lucrătorilor şi asistenţilor sociali.

Totodată, la nivel de comunitate, s-au extins unele servicii sociale, cum sînt serviciile de asistenţă parentală profesionistă, serviciile din cadrul centrelor multifuncţionale comunitare. Schimbările parvenite la nivel de comunitate au impus necesitatea definirii mai clare a competenţelor şi structurilor teritoriale de asistenţă socială de la nivelul doi al administraţiei publice locale, precum şi a celor din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul unu.

Drept rezultat, modificările propuse la Legea asistenţei sociale vin să acopere lacunele cadrului normativ cu consolidarea cadrului instituţional pentru realizarea asistenţei sociale la diferite niveluri administrative.

În acest context, articolele din Legea privind responsabilităţile pe niveluri administrative au suferit schimbări care specifică în mod definit rolul de elaborare a politicii şi cadrului normativ metodologic la nivel central, rolul de organizare şi gestionare a resurselor, precum şi rolul de prestare a serviciilor sociale la nivelul doi al administraţiei publice locale şi rolul de susţinere a procesului de prestare a serviciilor sociale la nivelul unu al administraţiei publice locale.

În contextul schimbărilor privind personalul angajat în sistemul de asistenţă socială, în Legea asistenţei sociale se propun modificări substanţiale la capitolul V privind personalul. De rînd cu asistenţii sociali şi lucrătorii sociali sînt incluşi asistenţii parentali profesionişti şi părinţii educatori din cadrul caselor de copii de tip familie.

Modificarea la lege prevede  că numărul minim de angajaţi pentru instituţiile de asistenţă socială este determinat de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, dar este la discreţia administraţiei publice locale de a angaja personal necesar, dar nu mai puţin decît minimul stabilit de standardele de calitate a serviciilor sociale respective.

Totodată, pentru sporirea eficienţei şi calităţii serviciilor prestate, modificarea la lege prevede necesitatea supervizării profesionale a personalului, atestării lui şi acordarea gradelor de calificare profesională asistenţilor sociali.

Măsurile propuse în capitolul VI „Finanţarea asistenţei sociale” ţin de utilizarea corectă şi eficientă a noţiunilor din legislaţie. Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale se încadrează în totalitatea acţiunilor întreprinse de Republica Moldova pentru alinierea la statele europene şi la standardele acceptate de acestea, precum şi pentru executarea obligaţiilor internaţionale asumate prin semnarea tratatelor internaţionale şi ratificarea unui şir de convenţii în domeniul asistenţei sociale.

Stimaţi deputaţi,

Rog să susţineţi acest proiect de lege în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Întrebări către raportor?

Poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

Doamnă ministru,

Două întrebări, precizări. La articolul 14 din proiectul de lege sînt stipulate funcţiile sau atribuţiile delegate pe care le prevede pentru administraţia publică locală de nivelul unu. Unele dintre ele prevăd cheltuirea banului public, este vorba de punctul e) – asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare necesare pentru soluţionarea problemelor sociale, punctul f) – care ne spune că contribuie la asigurarea condiţiilor adecvate de activitate pentru personalul angajat în structura teritorială de asistenţă socială.

Iarăşi facem aceeaşi greşeală delegînd administraţiilor publice locale de nivelul unu atribuţii fără a stabili sursa de acoperire. Ori eu, în calitatea mea de fost primar, vreau să vă spun că este foarte complicat să îndeplinim, să implementăm calitativ o lege atunci cînd nu sînt asigurate administraţiile publice locale de nivelul unu cu surse financiare suficiente.

 

Doamna Valentina Buliga:

Aveţi perfectă dreptate, domnule deputat, dar această problemă poate fi rezolvată în proiectul de lege care urmează să fie examinat şi adoptat, Legea cu privire la finanţele publice locale.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Sperăm. Şi a doua precizare. În punctul 10) alineatul (4) statuează că serviciile sociale se acordă gratuit cu plată parţială sau integrală.

Noi considerăm că în vederea evitării abuzurilor la acordarea serviciilor sociale ar fi necesar  să fie stabilite expres care servicii sociale sînt prestate gratuit, care cu plată şi care cu plată parţială, pentru ca această lege să fie aplicabilă pe deplin.

Mulţumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Este adevărat. După adoptarea legii printr-o hotărîre de Guvern vor fi aprobate expres care sînt serviciile, în ce caz ele se acordă gratuit, căror categorii şi la care servicii pot interveni anumite plăţi pentru că trebuie să pornim de la o situaţie în care avem doritori ca serviciile sociale să fie prestate contra plată şi scopul hotărîrii este de a reglementa clar aceste prevederi pentru a nu lăsa loc de interpretare.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Tudor Deliu – Fracţiunea PLDM:

Stimată doamnă ministru,

Într-adevăr, nu poate fi pusă la îndoială necesitatea acestor modificări, dar am şi eu cîteva întrebări, pentru a concretiza unele noţiuni.

În primul rînd, aş vrea să susţin ceea ce a spus domnul deputat Munteanu, fiindcă nu cred eu că ieşirea din situaţie este Legea privind finanţele publice locale.

Dacă să revenim la Legea privind descentralizarea administrativă, în articolul 6 se vorbeşte sau se stipulează competenţele delegate care expres prevede că atunci cînd autorităţilor locale li se deleagă unele competenţe decît autorităţilor centrale, ele trebuie să fie acoperite numaidecît cu resurse financiare.

Respectiv, aceste prevederi se regăsesc şi în Legea nr.436, la articolul 10. Deci de aceea, cred eu, aici ar trebui unele clarificări.

De asemenea, mă refer la articolul 13. Deci pare-mi-se mie că aici s-a comis puţin o eroare, deoarece se vorbeşte despre rolul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi în alineatul întîi e vorba doar de consiliul raional şi municipal. Să nu uităm că autoritatea administraţiei publice de nivelul doi este şi UTA Găgăuzia. Deci e tot autoritate administrativ-teritorială de nivelul doi.

Mulţumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu cred că pentru lectura a doua propunerea dumneavoastră poate fi examinată şi va fi examinată şi concretizată.

Referitor la prima parte a constatării sau propunerii, dumneavoastră aveţi perfectă dreptate şi noi, vreau să vă asigur, că anume, pornind de la  strategia descentralizării anumitor servicii, cred că este 2 ani.

După ce vom fi siguri că a fost creat cadrul instituţional şi consolidat capacităţile sistemului de asistenţă socială, nu este exclus că asistenţii sociali vor fi angajaţi de către autorităţile administraţiei publice locale şi vor avea pe deplină măsură responsabilităţile în prestarea serviciilor sociale la nivel de comunitate.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc. Luaţi loc, doamnă Buliga.

Întrebări nu sînt.

Doamnă Palihovici, preşedintele comisiei, poftim.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Comisia a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr.547 din 25 de decembrie 2003 şi, în cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au menţionat că în proiect sînt date definiţii clare şi concrete ale competenţelor şi atribuţiilor structurilor teritoriale de asistenţă socială de nivelurile unu şi doi ale administraţiei publice locale.

Considerabil sporeşte rolul administraţiei publice locale în organizarea asistenţei sociale, la nivel de comunitate se extind unele servicii sociale cum ar fi serviciul de asistenţă socială parentală profesionistă, serviciile din cadrul centrelor multifuncţionale comunitare.

Concomitent, este extinsă lista  beneficiarilor de asistenţă socială şi a personalului din sistemul de asistenţă socială, revăzute responsabilităţile personalului şi necesitatea supervizării, atestării şi acordarea gradelor de calificare profesională asistenţilor sociali.

În ansamblu,  modificările şi completările propuse ţin să îmbunătăţească Legea asistenţei sociale şi să sporească eficienţa şi calitatea serviciilor prestate la toate nivelurile în organizarea asistenţei sociale.

 Comisia economie, buget şi finanţe, Comisia agricultură şi industrie alimentară au examinat proiectul de lege menţionat şi îl propun spre examinare şi aprobare în şedinţele plenare ale Parlamentului.

Examinînd argumentele invocate de autorul proiectului, avizele parvenite pe marginea lui şi propunerile  făcute astăzi în şedinţa de plen, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie propune proiectul de lege spre aprobare de către Parlament în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Poftim, întrebări. Nu sînt. Luaţi loc, vă rog. Cine este pentru a aproba în primă lectură acest proiect de lege, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc, frumos.

Proiectul nr.186 privind modificarea şi completarea unor acte legislative, domnul Oleg Efrim, Ministerul Justiţiei. Poftim.

 

Domnul Oleg Efrim – viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Onorat Parlament,

Se propune spre atenţia dumneavoastră  proiectul de modificare a unui şir de legi. Proiectul este intitulat: Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Această iniţiativă vine drept o urmare a stabilirii structurii noului Guvern prin Legea din 18 septembrie 2009 şi în rezultatul căruia unuia dintre ministere şi autorităţile administrative centrale, care au activat pînă la adoptarea legii numite, au fost lichidate, atribuţiile lor fiind trecute în competenţa altor structuri. În rezultatul stabilirii noilor competenţe, formării sau desfiinţării unor  instituţii, a fost necesară şi operarea unor modificări ale denumirii unor ministere, în scopul corespunderii acestuia cu ansamblul de atribuţii ce îi revin fiecăruia.

Prin normele proiectului, sînt supuse actualizării denumirile unor autorităţi ale administraţiei publice centrale, sînt prevăzute modificări care reglementează alţi  subiecţi pentru exercitarea unor atribuţii, în special în actele în care se face referinţă  la instituţiile reorganizate. Proiectul a fost coordonat cu ministerele, cu autorităţile administraţiei centrale şi alte instituţii interesate, au fost supuse expertizei anticorupţie, în rezultatul căreia factori de coruptibilitate nu au fost depistaţi.

De asemenea, în scopul informării societăţii despre elaborarea proiectului, au fost organizate consultări cu cetăţenii, prin plasarea acestui proiect pe site-ul Ministerului Justiţiei. Obiecţiile şi propunerile acestora au fost luate în consideraţie la definitivarea proiectului. Implementarea proiectului de lege prezentat nu necesită surse financiare suplimentare şi rugăm să susţineţi  aprobarea acestui proiect.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, întrebări. Întrebări nu sînt. Sau sînt întrebări?

La microfonul nr. 3, poftim.

 

Domnul Aurel Băieşu – Fracţiunea PDM:

La punctul 64 al proiectului este propus ca în Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, în tot textul legii să fie excluse cuvintele, sintagma „de pe lîngă”. Acolo este vorba despre Agenţia proprietăţii publice. Într-adevăr, sintagma aceasta „de pe lîngă” este una confuză şi nu este definită în legislaţie.

De aceea, eu aş propune:  cuvintele „de pe lîngă Ministerul Economiei”   să nu fie excluse, dar să fie înlocuite cu cuvintele „în subordinea” sau „subordonate Ministerului Economiei” şi aceasta este prevăzut şi în hotărîrea Guvernului nr.690 din 13 noiembrie 2009, în care Agenţia Proprietăţii Publice este în lista instituţiilor subordonate Ministerului Economiei.

 

Domnul Oleg Efrim:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

La această propunere a dumneavoastră,  alături de altele care au parvenit de la comisiile parlamentare, urmează să fie examinate pentru pregătirea proiectului în lectura a doua.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cred că în lectura a doua se va lua în considerare propunerea dumneavoastră.

Alte întrebări? Nu sînt.

Cine este pentru a vota în primă lectură proiectul de Lege nr.186?

Da, Comisia. Ne grăbim. Da, poftim, comisia.

 

Domnul Valentin Guznac – deputat neafiliat:

Stimaţi colegi,

Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională a examinat la şedinţa sa proiectul de lege sus-numit, parvenit de la Guvernul Republicii Moldova şi aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.29 din 26 ianuarie 2010. Comisia menţionează că, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr.21 din 18 septembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64 din 31 mai 1990  cu privire la Guvern, a fost aprobat în noua structură a organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice.

Proiectul respectiv a fost elaborat în scopul aducerii în concordanţă a cadrului legislativ cu prevederile articolului 2 din Legea nr.21 din 18 septembrie 2009 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern din 31 mai 1990. Prin normele proiectului de lege sînt supuse actualizării denumirile unor autorităţi ale administraţiei publice centrale, apărute în rezultatul formării sau desfiinţării acestor instituţii, sînt prevăzute modificări care reglementează alţi subiecţi pentru exercitarea  unor atribuţii, în special în actele în care se face referinţă la instituţiile reorganizate. 

La proiectul de lege au parvenit avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului. În conformitate cu prevederile articolului 65 din Regulamentul Parlamentului, comisia permanentă va examina şi va prezenta Parlamentului pentru lectura a doua sinteza propunerilor şi obiecţiilor comisiilor permanente, fracţiunilor parlamentare, ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum şi a amendamentelor deputaţilor.

În temeiul  celor expuse, Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională propune examinarea şi aprobarea în primă lectură a proiectului respectiv de lege.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Întrebări către preşedintele comisiei? Nu sînt.

Vă mulţumesc frumos. Luaţi loc.

Supun votului în primă lectură proiectul de Lege nr.186. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. 

Vă mulţumesc frumos.

Proiectul de Hotărîre nr.859 pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2008. Cam tîrziu, dar,  mă rog.   

Doamna Maria Borta, Preşedintele Casei Naţionale  de Asigurări Sociale, poftim.

 

Doamna Maria Borta – Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Permiteţi-mi să prezint pentru examinare şi aprobare proiectul de Hotărîre a Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2008 la venituri în sumă de 6 miliarde 362 milioane 837,8 şi la cheltuielile finanţate în sumă de 6 miliarde 315 milioane 149,8 mii lei. Cu depăşirea veniturilor asupra  cheltuielilor în sumă de 47 milioane 688 mii lei. Totalizînd activitatea anuală de gestionare a bugetului asigurărilor sociale de stat, se poate constata că indicele aprobat pe anul 2008 pentru compartimentul de venituri a fost realizat la nivelul de 99,2%.

Deşi economia ţării s-a confruntat cu unele dificultăţi, veniturile acumulate în anul de gestiune au depăşit nivelul veniturilor anului 2007 cu 1 miliard 205,6 milioane lei. Ceea ce reprezintă o sporire cu 23,4 la sută. Analiza părţilor componente ale compartimentului de venituri reflectă executarea în proporţie de 99,7 la sută a indicelui aprobat pentru contribuţiile de asigurări sociale. Comparativ cu anul 2007, de la diferite categorii de contribuabili au fost acumulate contribuţii cu 1 miliard 99,9 milioane lei mai mult sau cu 25,4% .

Din contribuţiile obligatorii la sistemul public de asigurări sociale în 2008 au participat 113 mii unităţi economice şi 832,8 mii persoane asigurate. Totodată, 502 persoane au participat benevol la asigurarea socială de stat. O parte importantă în veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat revine transferurilor de la bugetul de stat,  care au fost finanţate în corespundere cu cererile şi planurile de finanţare.

În scopul perfecţionării sistemului de gestionare a mijloacelor financiare, acumulate la bugetul asigurărilor sociale de stat, au fost întreprinse următoarele măsuri. Începînd cu 1 ianuarie 2008, conturile bancare ale Casei Naţionale au fost transferate din băncile comerciale la contul unic trezorerial, executîndu-se astfel prevederile Memorandumului negociat cu Fondul Monetar Internaţional. A fost implementat sistemul informaţional de deservire a contribuţiilor la distanţă: client – trezorerie. Dispoziţiile de plată, începînd cu luna ianuarie 2008, se întocmesc şi se expediază în mod electronic, fapt ce a determinat o executare mai transparentă şi mai eficientă, şi mai rapidă.

A fost efectuată trecerea evidenţei contabile în programul informaţional 1C, care permite o evidenţă strictă a cheltuielilor conform articolelor de cheltuieli şi contractelor încheiate. Pe segmentul de activitate ce ţine de înregistrare şi evidenţă a plăţilor şi contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat anul de raportare a fost unul semnificativ, datorită faptului că a fost realizată trecerea la activitatea într-un sistem informaţional nou. În implementarea practică a acestuia au fost antrenaţi atît specialiştii aparatului central, cît şi cei din subdiviziunile teritoriale.

În scopul asigurării eficienţei  modulului contribuţiei, a fost elaborat formularul nou al declaraţiei trimestriale, depuse de către contribuabili la casele teritoriale de asigurări sociale, care are un conţinut mai  simplificat faţă de rapoartele anului precedent.

Informaţia pe soldurile obligaţiilor aferente bugetului asigurărilor sociale a fost transmisă Serviciului Fiscal complet şi conform reglementărilor elaborate şi coordonate de ambele structuri: Casa Naţională efectuează sistematic corectările erorilor şi transmite informaţia respectivă la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Cheltuielile finanţate din mijloacele asigurărilor sociale de stat au constituit 5 miliarde 435,9 milioane lei, ceea ce reprezintă o executare a indicelui aprobat la nivel de 99,5%. Comparativ cu anul 2007, suma cheltuielilor în anul de gestiune a crescut cu 951,1 milioane lei sau 21,2%. Cheltuielile îndreptate la plata pensiilor în 2008 au fost 120,9 la sută mai mari comparativ cu cele efectuate în 2007. Volumul mijloacelor utilizate pentru protecţia familiilor cu copii a sporit cu 144,8 la sută. Pentru acordarea indemnizaţiilor, inclusiv maternitate şi incapacitate temporară de muncă, s-au utilizat cu 129,2% mai multe mijloace comparativ cu 2007.

Măsurile de protecţie a persoanelor aflate în căutarea unui mijloc, unui loc de muncă au fost finanţate în sumă de 34,3 milioane, ceea ce constituie 106,4 la sută faţă de indicele aprobat. Pentru finanţarea recuperării sănătăţii prin tratament balneosanatorial au fost utilizate 85,9 milioane lei, cu o creştere de 14% faţă de 2007. Mijloacele acumulate la bugetul asigurărilor…

 

Domnul Serafim Urechean:

Deci, doamnă Maria, noi… toţi deputaţii au studiat profund raportul acesta. El este destul de masiv, undeva 30–40 de minute.  Eu cred că trecem la etapa de întrebări, luări de cuvînt şi atunci… Poftim, ce întrebări aveţi către doamna Maria?

Poftim, domnul Munteanu, microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

 Stimată doamnă Borta,

La sfîrşitul anului trecut, Confederaţia Naţională a Sindicatelor v-a adus nişte învinuiri foarte grave, legate de organizarea prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă a asiguraţilor prin tratament balneoclimateric. Potrivit lor, pe parcursul ultimilor doi ani, adică şi în anul 2008 CNAS şi-a însuşit în mod abuziv dreptul de a distribui biletele de tratament agenţilor economici, fără participarea sindicatelor. Iar prin aprobarea Regulamentului provizoriu cu privire la organizarea tratamentului balneoclimateric, pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă a asiguraţilor, v-aţi atribuit prerogativele Guvernului. Ce ne puteţi spune în acest sens, avînd în vedere principiul de paritate la administrarea bugetului asigurărilor sociale şi ţinînd cont de faptul că nu am văzut o reacţie publică a CNAS la învinuirile sindicatelor.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Borta:

Vă mulţumesc frumos pentru  întrebare.

Dar am să răspund la ceea ce se atribuie la darea de seamă pentru anul 2008. Toate sumele atribuite pentru tratamentul balneosanatorial, care au fost prognozate, au fost  şi îndreptate pentru aceste scopuri. Şi, de fapt, pentru 2008 ele au fost distribuite de către sindicate. Cît priveşte învinuirea  adusă de către sindicat, a fost pentru anul 2009 şi nu am primit o indicaţie de la Guvern ca să ies cu o declaraţie cît priveşte învinuirea. Mai mult ca atît, că noi socotim că paşii au fost corecţi, deoarece am avut indicaţii directe  de la ex-prim-ministru.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc, doamnă director.

Poftim, microfonul nr. 4.

 

Domnul Alexandru Cimbriciuc – Fracţiunea PLDM:

 Stimată doamnă Borta,

Am o rugăminte: ca dumneavoastră  să interveniţi în dezordinea care este în teritoriu, adică în raioane, cu privire la eliberarea foilor sanatoriale pentru veteranii de război. Ceea ce nu se respectă şi sînt foarte mari probleme în acest domeniu.

 

Doamna Maria Borta:

Vreau să zic că nu am primit nici un semnal că este o dezordine. Mai mult ca atît, pe parcursul anului precedent au fost verificate toate casele teritoriale. Am avut 41 de controale de la organele abilitate şi n-a fost nici o sesizare.

 

Domnul Serafim Urechean:

Doamnă Preşedinte,

A fost o propunere pentru viitor. Ce s-a întîmplat pînă acum, noi cunoaştem foarte bine. Mulţumesc frumos. Alte întrebări nu sînt? Vă rog, luaţi loc.

Mulţumesc.

Comisia. Poftim, doamna Palihovici.

 

 

 

Doamna Liliana Palihovici:

Comisia a examinat raportul anual privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care a fost întocmit de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi aprobat de Consiliul de administrare al CNAS, şi a prezentat Guvernului.

În cadrul examinării raportului şi dezbaterilor pe marginea lui au fost făcute referinţe la raportul auditului executării bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2008, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.29 din 29 iunie 2009, care a fost remis Parlamentului Republicii Moldova pentru informare şi luare de atitudine. În cadrul dezbaterilor deputaţii au menţionat că auditul a relevat existenţa unor abateri de la cadrul legislativ şi normativ, nereguli şi incorectitudini la efectuarea cheltuielilor, la raportarea veniturilor şi cheltuielilor, mărimii datoriilor şi supraplăţilor la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform raportului auditului Curţii de Conturi, CNAS nu asigură clarificarea operativă a încasărilor neidentificate, nu se aplică sistematic prevederile referitor la calcularea obligatorie a majorărilor de întîrziere pentru neplata contribuţiilor obligatorii, se tergiversează implementarea prevederilor legale privind ajutorul social. La finele anului, nu toate datoriile sînt confirmate prin acte de verificare. În unele contracte de achiziţii, nu a fost prevăzută aplicarea penalităţilor pentru neexcutarea în termen a clauzelor contractuale.

Unii membri ai comisiei consideră drept practică vicioasă existenţa soldului nejustificat la sfîrşitul anului 2008. Comisia consideră absolut necesară modificarea structurii şi formatului raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, deoarece acest raport analizat nu are forma unui raport financiar, iar Curtea de Conturi este în imposibilitate să-şi exprime opinia standardizată asupra raportului Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

Acest lucru va fi redresat în urma discuţiilor cu reprezentanţii Curţii şi a Ministerului Finanţelor. În urma dezbaterilor pe marginea proiectului de hotărîre nominalizat,  Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, cu votul unanim al membrilor prezenţi în şedinţă, îl propune spre examinare şi adoptare în cadrul şedinţei de plen a Parlamentului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos. Întrebări la preşedintele comisiei nu sînt. Cuvînt se oferă domnului Moldovanu, poftim.

 

Domnul Mihail Moldovanu:

Stimaţi colegi,

Domeniul asigurărilor sociale este o prioritate pentru orice stat ce îşi respectă propriii cetăţeni. Este şi pentru Republica Moldova acest lucru, o confirmă Programul strategiilor de stat, precum şi actele prin a căror prisma  ne prezentăm ţara în faţa organismelor internaţionale.

În prima lecturare  a raportului prezentat astăzi cel mai contrastant cuvînt pomenit este „creştere”. Cuvîntul „creştere”  era la modă în vremurile socialiste, dar, iată, şi astăzi în plin secol al XXI-lea e folosit ostentativ în rapoartele din Republica Moldova. Este un cuvînt frumos, dar să nu uităm că sîntem monitorizaţi de organismele internaţionale  care, în domeniul asigurărilor sociale, scot în evidenţă şi următoarele aspecte, mai puţin de laudă: creşterea sărăciei, creşterea exodului de populaţie, creşterea accentuată a îmbătrînirii populaţiei, creşterea corupţiei ş.a.m.d.

Cu părere de rău, şi aceste creşteri sînt specifice ţării noastre. E o realitate pe care guvernanţii comunişti de ieri, prin folosirea improprie a banilor publici, dar şi a abuzurilor săvîrşite, au dus ţara într-un punct critic,  nemaiauzit în istoria noastră recentă.  Şi anume în 2009 Republica Moldova trebuia să fie declarată în incapacitate de plată.

În ceea ce priveşte raportul Casei Naţionale de Asigurări Sociale pe 2008, pe lîngă triumfalismul afişat, este un raport, care nu ne permite să ne creăm un tablou veridic, realist şi integru al asigurărilor sociale din Republica Moldova. Ca raport statistic ar mai merge el. Permiteţi-mi să nu dau multe cifre astăzi în domeniul mult prea complex, ca să dezvăluim realitatea prin cifre şi argumentări temeinice doar în 3–5 minute.

Voi încerca însă să pun degetul pe rană şi să dau glas unor necesităţi, idei, de ce nu şi reforme, care demult aşteaptă o abordare cuvenită. De altfel, acestea sînt şi aşteptările populaţiei noastre.

În primul rînd, aş solicita  să schimbăm ritorica acestor rapoarte din una triumfalistă în una  realistă.

 Doi. În contextul crizelor cărora Republica Moldova încearcă a le face faţă, aş ruga conducerea CNAS, cît şi a ministerului de resort să prevadă în aceste rapoarte şi o analiză a riscurilor la care, eventual, ar trebui să ţină piept sistemul de garanţii sociale.

Analiza riscurilor e un lucru vital pentru orice sistem. În baza acestei analize să avem programe de acţiuni şi scenarii pe termen scurt şi mediu. Nu ne putem permite şi mai departe ca lucrurile să se desfăşoare la voia întâmplării.

Trei. Doresc să mă opresc şi asupra fondului cu cea mai mare pondere în bugetul asigurărilor sociale – fondul de pensie.

Pentru 2008, cheltuielile lui efective au constituit circa 4,5 miliarde de lei. Pe de altă parte, avem contribuţii calculate de către angajatori la fondul de remunerare a muncii, care e şi el de circa 4,5 miliarde de lei.

În plus, avem contribuţii calculate din salariul angajaţilor. Îmi pun nu doar eu, dar şi experţii străini o întrebare logică: cînd cetăţenii Republicii Moldova, ca şi contribuabili, vor avea dreptul să beneficieze de o deservire la fondurile private de pensii?

Contribuţiile actuale sînt şi ele, în esenţă, nişte contribuţii private, de ce atunci să nu avem şi fonduri private. Or, în Europa acest sistem e deja unul clasic. Mai mult ca atît, e o asigurare veritabilă, nu doar mimarea ei, unde contribuabilul cunoaşte din timp planurile tarifare unde poate contribui mai mult, dacă doreşte şi dispune, ca ulterior să revină mai mult.

Mai mult ca atît, o dată pornită această reformă, statul ar economisi sute de milioane care merg la întreţinerea unui aparat birocratic.

Patru. Pentru stenogramă. Solicit explicaţii suplimentare pentru 2008, căci din raport acest lucru nu rezultă, de ce anual CNAS stimulează crearea soldurilor cu excedente pozitive la finele perioadei de gestiune, pe cînd, pe de altă parte, declarăm că nu sînt bani pentru invalizi, pentru copii, pentru pensionari. E vorba de sute de milioane de lei nevalorificaţi. Ori poate ei sînt rulaţi în alte scopuri?

Ar fi binevenită pronunţarea trezoreriei şi a Ministerului Finanţelor la acest subiect ca să vedem ce s-a întîmplat în ultimii ani. Soldul total la 1 ianuarie 2009  e de circa 600 milioane de lei, e o sumă impunătoare asupra căreia aş ruga să fie prezentate de CNAS planuri concrete de utilizare a acestor bani.

Aceste informaţii trebuie făcute publice, deoarece vorbim de banii cetăţenilor.

Cinci. La întrebarea de mai jos solicit organele de anchetă, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice, Procuratura să aducă lumină asupra următorului aspect. Cum se face că Concernul „DAC”, cu filialele sale „DAC auto”, „DAC sistem” se face câştigător cînd e vorba de sume consistente din bugetele CNAS, ca de altfel şi CNAM?

În cazul CNAS e vorba de un contract de circa 6 milioane de dolari americani, avînd ca subcontractor, prin altă firmă, anume pe „DAC sistem”.

Solicit investigarea modalităţii de semnare a ofertantului câştigător. Cine se face vinovat de încălcări şi de ce informaţia a fost ţinută secret la numeroase solicitări ale presei de a afla şi ceilalţi ofertanţi?

La aceeaşi temă citesc din hotărîrea Curţii de Conturi nr.8 din 11 februarie 2010, nici la etapa actuală sistemul informaţional protecţie socială nu prezintă o soluţie completă şi integrată pentru necesităţile CNAS.

Există riscul că subsistemele nu vor fi implementate nici pînă la finele perioadei de garanţie. Este vorba de 29 martie 2010, care deja a şi expirat. Se spune că trăim în secolul informaticii, pe hîrtie, şi după cheltuielile uriaşe aşa şi pare, însă nu şi în realitate.

Puse cap la cap, toate aspectele gestionării bugetului asigurării sociale ne creează un alt tablou, diferit de cel care rezultă din aşa-zisele creşteri cu care vrea să ne adoarmă CNAS. O apreciere în acest sens o dă şi Curtea de Conturi. Nu o să dau citirii, pentru că colega mea Palihovici a vorbit, însă CNAS deţine în proprietate terenuri care în evidenţa contabilă sînt reflectate numai în expresie cantitativă.

Nu este transparent dacă percepe CNAS dobînda de pe transferurile care contribuabilii, prin intermediul SA „Banca de Economii”, care nu au fost ridicate la timp, se cunoaşte că sumele acestea variază lunar între zeci şi sute milioane de lei.

Stimaţi colegi,

Trebuie să recunoaştem un adevăr, la aceste şi alte capitole pomenite, CNAS, mai ales în timpul guvernării comuniste, a înregistrat creşteri „notorii”.

În concluzie, aş veni cu o propunere să condiţionăm acceptarea raportului pe 2008, în primul rînd, prin solicitarea ca Guvernul să întreprindă măsuri eficace ce se impun în consolidarea administrării veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat.

Doi. Organele de anchetă să se autosesizeze şi acei ce se fac vinovaţi de încălcări să fie traşi la răspundere.

De altfel, prima solicitare a fost înaintată şi anterior cu titlu de recomandare Parlamentului de către Curtea de Conturi, dar care nu s-a realizat nici o dată. Guvernanţii comunişti erau preocupaţi de creşteri, ştim noi care, ale intereselor de grup.

 Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Domnule Agache, poftim.

 

Domnul Angel Agache – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Ca urmare a examinării raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2008, am constatat încălcări de natura a pune sub condiţii capacitatea administraţiei Companiei Naţionale de Asigurări Sociale de a gestiona instituţia respectivă, nemaivorbind de subdiviziunile teritoriale ale acesteia.

Aş putea scoate în evidenţă din diversitatea încălcărilor concluzionate doar cîteva mai importante de natură a vă face o închipuire a raportului sus-menţionat.

În speţă, anul bugetar 2008 pentru Companie a fost finalizat cu un excedent bugetar de 47 mii 688 lei, cînd bugetul de stat este într-un deficit continuu.

Cu toate acestea, conform raportului prezentat, se constată încălcări la efectuarea cheltuielilor, neîncasarea majorărilor de întârziere, omiterea penalităţilor în contractele de achiziţii publice etc.

La fel, din raport rezultă că în perioada respectivă a avut loc şi finanţarea Companiei Naţionale de Asigurări Sociale din partea Ministerului Finanţelor. Atunci nu pot explica excedentul bugetar de la finele anului 2008.

Plus la aceasta, ţin să atrag atenţie şi asupra faptului că mijloacele destinate anumitor fonduri, inclusiv fondului de recuperare a sănătăţii pentru care au fost utilizate mijloace financiare doar în cuantumul de 93,2% din suma preconizată.

Or, din cîte cunosc,  au fost multe adresări care nu au fost soluţionate. Ajutoare băneşti, mijloacele financiare au fost utilizate la nivel de 88,3% din suma planificată şi altele. Cu toate acestea, în raport se specifică şi anumite datorii creditoriale. Deci Compania datorează anumite surse financiare beneficiarilor de drepturi sociale.

Iarăşi ne întrebăm ce e atunci cu excedentul bugetar în afară de explicaţia vagă şi incertă din raport precum că nu toţi beneficiarii s-au adresat după pensii, indemnizaţii etc.

Concluzionând analiza raportului, consider necesar de a investiga activitatea Companiei în perioada 2008–2009 şi drept rezultat de a remodela sistemul asigurărilor sociale pentru a asigura activitatea acestui organ la nivelul aşteptărilor cetăţenilor ţării.

Cu toate acestea, proiectul în cauză poate fi aprobat de Parlament.

Mulţumesc.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, stimaţi colegi.

Da, microfonul nr.1, poftim.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu vă mulţumesc mult, domnule preşedinte al şedinţei. Mă iertaţi că am intervenit, dar vreau să spun următoarele.

În primul rînd, Casa Naţională de Asigurări Sociale este organul abilitat cu executarea Legii bugetului asigurărilor sociale şi nicidecum nu este responsabilă de politicile adoptate de către minister, Guvern şi Parlament în acest domeniu. De aceea, argumentele aduse astăzi că îmbătrânirea populaţiei, demografia, sărăcia, nu ţin nemijlocit de atribuţiile şi funcţiile acestei structuri.

Referitor la soldurile de la 1 ianuarie, vreau să vă spun, stimaţi colegi, stimaţi deputaţi, că aceasta este suma destinată plăţii pensiilor şi tuturor plăţilor sociale pentru luna ianuarie, imediat după finele anului de gestiune.

Referitor la faptul că nu au fost ridicate anumite plăţi sociale  elucidate în raportul Curţii de Conturi, vreau să vă spun că activitatea Casei şi rezultatul controlului au fost examinate în şedinţa lărgită a Curţii de Conturi şi unde şi acolo s-a ajuns că 2 milioane de lei care n-au fost ridicate nu este vina Casei Naţionale, dimpotrivă, sînt banii  destinaţi cetăţenilor care, din anumite motive nu s-au adresat să îi primească.

Referitor la tratamentul sanatorial. Vreau să vă aduc la cunoştinţă, stimaţi deputaţi, că Ministerul şi Guvernul au examinat acele probleme apărute între Confederaţia Naţională a Sindicatelor şi Casa Naţională, inclusiv la şedinţa Consiliului de administrare, la şedinţa în cadrul Comisiei tripartite, în cadrul dialogului social şi aceste probleme au fost excluse şi nu a fost atribuită o vină conducerii Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

În rest, sînt anumite lucruri care pentru viitor şi noi cunoaştem activitatea Casei în totalmente şi vreau să vă spun că Casa şi-a făcut meseria în conformitate cu legislaţia în vigoare, despre ce vorbesc multiplele controale  făcute şi în teritoriu, şi la centru.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Propun pentru… (Rumoare în sală.) Da, poftim, microfonul nr.5.

 

Domnul Mihail Moldovanu:

Doamnă ministru,

În primul rînd, dumneavoastră nu aţi activat în funcţia de ministru în 2008, ca să vă expuneţi. Şi soldul care a fost la 1 ianuarie 2009 prevala suma de achitare a pensiilor de cîteva ori. Deci Compania sau Casa Naţională nu avea dreptul ca acest sold să depăşească limita unei luni sau două luni de achitare a pensiilor.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Vă mulţumesc frumos. Atît.

Permiteţi-mi să supun votului proiectul de Hotărîre nr.859. Cine este pentru rog să voteze. Absoluta majoritate.

Mulţumesc frumos.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii ocrotirii sănătăţii, nr.592.

Prezintă deputatul Mihai Moldovanu. Poftim.

 

Domnul Mihail Moldovanu:

Stimaţi colegi,

Se propune Legea pentru modificarea şi completarea Legii ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28 martie 1995.

Reforma în sistemul de sănătate după principiile descentralizării a dus la crearea unor instituţii publice cu personalitate juridică de sine stătătoare (IMSP Spitalul Raional, Centrul Medicilor de Familie, Staţiile de Urgenţă, Centrul de Sănătate Publică).

Fondatorul IMSP Spitalul Raional şi al Centrului Medicilor de Familie este Consiliul Raional, al Staţiilor de Urgenţă şi al Centrelor de Sănătate Publică este Ministerul Sănătăţii, al IMSP Spitalul Municipal – Consiliul Municipal.

În felul acesta, s-au creat 4 verticale ale serviciilor medicale care activează separat, creînd dificultăţi serioase în prestarea serviciilor medicale populaţiei, iar adesea şi dublîndu-se.

Pentru coordonarea activităţilor instituţiilor nominalizate nu există o structură funcţională şi, în final, calitatea serviciilor medicale prestate se răsfrînge negativ asupra sănătăţii pacientului.

La articolul 4 din Legea ocrotirii sănătăţii s-a propus completarea cu un alineat nou – 2¹, în care este propus ca conducătorul instituţiei medicale să gestioneze instituţia în baza unui contract încheiat cu fondatorul pe un termen de pînă la 5 ani, care poate fi prelungit numai pentru un termen similar, care, pe lîngă condiţiile şi criteriile de gestionare, va conţine şi clauza referitor la raporturile de muncă.

Luînd în considerare specificul managementului instituţiilor medico-sanitare publice, Ministerul Sănătăţii va fi împuternicit să elaboreze acest contract. Modificările propuse la articolul 4 din Legea ocrotirii sănătăţii va da posibilitate Ministerului Sănătăţii să poată coordona şi reorganiza sistemul naţional de sănătate la cerinţele legislaţiei comunitare.

Din aceste considerente, s-a propus introducerea alineatelor (6) şi (7).

De asemenea, modificările la alineatul (4) referitor la acceptul instituţiilor private de a închiria spaţii libere din instituţiile medico-sanitare publice va face posibilă realizarea Legii parteneriatului public privat nr.179 din  10 iulie 2008.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.281 din 14 decembrie 2007, s-a creat o situaţie cînd  pentru unele genuri de activitate supuse licenţierii condiţiile de licenţiere şi lista documentelor aferente declaraţiei nu sînt stabilite prin acte legislative din domeniu, ceea ce nu permite realizarea eficientă a activităţilor atribuite organelor de licenţiere la executarea Legii nr.451 din 30 iulie 2001.

Astfel, întru perfectarea cadrului legal ce reglementează activitatea de întreprinzător supus licenţierii şi în vederea stabilirii unor noi rigori specifice fiecărui gen de activitate privind exercitarea activităţii farmaceutice, acordării asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private, se propune introducerea articolelor 9¹ şi 9² în Legea ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28 martie 1995 în partea stabilirii condiţiilor şi documentelor suplimentare pentru licenţierea genului de activitate privind acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private şi condiţiilor de sistare temporară şi retragere a licenţei.

Modificarea propusă la articolul 25 din lege va asigura dreptul pacientului la libera alegere a medicului şi a instituţiei medicale.

La articolele 31 şi 32¹ din Legea ocrotirii sănătăţii s-au propus modificări şi completări pentru a facilita accesul femeilor la asistenţă obstetricală, ginecologică, asistenţă la naştere şi după naştere.

Totodată, menţionăm că pentru implementarea modificărilor prevăzute în prezentul proiect nu vor fi necesare resurse financiare suplimentare.

În contextul modificărilor şi completărilor propuse, Ministerul Sănătăţii urmează să coordoneze activităţile de gestionare a sistemului de sănătate şi anume: a sectorului public subordonat, departamental şi cel privat în conformitate cu politicile de planificare strategică şi reglementare efectivă a sectorului sănătăţii, care ar orienta dezvoltarea sistemului sanitar spre realizarea obiectivelor pe termen lung şi mediu.

În acest context, stimaţi colegi, propun de a susţine acest proiect în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos. Întrebări nu sînt. Vă rog, luaţi loc.

Poftim, doamnă Liliana Palihovici, preşedintele comisiei.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, a examinat proiectul de Lege cu titlu de iniţiativă legislativă a deputaţilor Hotineanu, Palihovici, Brega şi Moldovanu cu privire la modificarea şi completarea Legii ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28 martie 1995 şi menţionează următoarele.

În contextul proiectului menţionat, s-au propus modificări şi completări la articolul 4 prin introducerea alineatelor (6) şi (7), pentru a concretiza competenţele Ministerului Sănătăţii care urmează să coordoneze activităţile de gestionare a sistemului de sănătate în sectorul public şi cel privat în conformitate cu politicile de planificare strategică şi reglementare efectivă a sectorului sănătăţii, care ar orienta dezvoltarea sistemului medico-sanitar spre realizarea obiectivelor pe termen  mediu şi lung.

Prin modificarea articolelor 31 şi 32, precum şi introducerea articolului 32¹ va spori accesul femeilor la asistenţă medicală şi la libera alegere a medicului şi instituţiei medicale.

Proiectul de lege vine să contribuie la perfecţionarea cadrului legal ce reglementează stabilirea condiţiilor licenţierii genului de activitate privind acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medicale private şi condiţiile de sistare temporară şi retragerea licenţei.

Proiectul de lege a fost avizat de comisiile permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi, Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională, Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică s-au pronunţat pentru examinarea proiectului de lege nominalizat în cadrul şedinţelor plenare ale Parlamentului, iar Comisia agricultură şi industrie alimentară nu a primit o decizie referitor la proiectul de lege sus-numit.

 În Comisia protecţie socială, sănătate şi familie au fost prezentate mai multe amendamente care vor fi examinate şi prezentate Parlamentului la momentul dezbaterii proiectului în lectura a doua.

Examinând argumentele invocate de autorii proiectului, avizele parvenite pe marginea lui, Comisia protecţie socială, cu votul tuturor membrilor comisiei prezenţi la şedinţă, propune proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii ocrotirii sănătăţii nr.411 din 28 martie 1995 spre aprobare Parlamentului în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, stimaţi colegi, ce întrebări sînt?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Svetlana Rusu:

Doamnă preşedinte,

Deci pentru lectura a doua aş propune următoarele amendamente. La proiectul de Lege nr.592 din 4 martie 2010 referitor la articolul 4 alineatul (2¹), după cuvîntul „raionale” se introduce sintagma „centre de sănătate autonome”.

La articolul 4 alineatul (2¹), se exclude sintagma „la iniţiativa cu acordul Ministerului Sănătăţii”.

Şi la articolul 4, alineatul (2²), după cuvintele „sanitare publice” se introduce sintagma „selectaţi în bază de concurs”. Şi după cuvintele „poate fi prelungit” se introduce sintagma „prin concurs”. 

Şi la articolul 4 alineatul (7) sintagma „Ministerul Sănătăţii” se substituie cu cuvîntul „fondatorul”. După cuvîntul „publice” se exclude sintagma „cu acordul fondatorului”.

Şi articolul 33 din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII de la 28 martie 1995 îl propunem în redacţie nouă cu următorul cuprins. Articolul 33 se numeşte „Dreptul la reproducerea umană, asistată medical”.

„ (1) Femeile şi bărbaţii au dreptul să beneficieze de servicii de sănătate a reproducerii, asistate medical.

(2) Serviciile medicale de reproducere umană asistată pot fi acordate de instituţii medicale de stat specializate, cît şi instituţiile medicale private, ambele acreditate şi licenţiate.

(3) Regulamentele instituţiilor medicale cu drept de acordare a asistenţei în reproducerea umană, asistată medical, se aprobă de către o comisie specială din specialişti competenţi, organizată de Ministerul Sănătăţii. ”

Şi după articolul 33 se propune articolul 33¹  cu  următorul cuprins: „Controlul asupra sterilizării voluntare, întreruperea voluntară a cursului sarcinii, tehnicile de reproducere umană şi asistenţa obstetricală Ministerul Sănătăţii   exercită controlul riguros asupra acestor activităţi prevăzute la articolele 31, 32 şi 33 ale prezentei legi.”

Mulţumesc. 

 

Doamna Liliana Palihovici:

Mulţumesc doamnă Rusu.

Aşa cum am discutat în comisie  toate aceste  puncte, pentru lectura a doua comisia va dezbate în şedinţă fiecare din amendamentele propuse. Şi în lectura a doua vom veni cu un raport complet referitor la toate propunerile, fiindcă, pe lîngă ceea ce aţi prezentat dumneavoastră  astăzi, mai avem încă multe amendamente în comisie şi din partea Guvernului la fel. 

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, aceasta este pentru lectura a doua.

Deci microfonul 5, poftim.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Doamnă preşedinte,

În data de 23 aprilie curent, Parlamentul a adoptat modificări, a adoptat în lectura a doua modificări privind Legea învăţămîntului, cu referire la alegerea managerilor instituţiilor de învăţămînt preuniversitar, în care este stipulat că managerii sînt aleşi pentru o perioadă de 5 ani, iar pentru a putea accede la un nou termen de 5 ani trebuie să treacă din nou pentru concurs.

Astăzi, discutăm despre un alt domeniu la fel de important – „sănătatea”, dar avem deja o altă optică. Ori articolul 4 punctul 2.2 spune că conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice gestionează instituţia în baza unui contract încheiat cu fondatorul pe un termen de pînă la 4 ani, fiţi atenţi, şi poate fi prelungit, nu trecut iarăşi prin concurs pentru o perioadă, pe un termen similar.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Nu, varianta care se propune: „Conducătorul instituţiei medico-sanitare publice gestionează instituţia în baza unui contract încheiat cu fondatorul pe un termen de pînă la 5 ani şi poate fi prelungit numai pentru încă un termen similar”.

 

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Corect.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Şi noi am discutat acest subiect  în comisie. Vom introduce la fel prin concurs. Pentru ce se face acest lucru? Deoarece la momentul actual avem manageri care au transformat instituţia în, mai în proprietate lor. Şi au uitat de ideea că sînt manageri care răspund de calitatea serviciilor în instituţie şi trebuie să aibă şi el o calificare şi o pregătire managerială. Acest lucru este, va fi prevăzut şi aici.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Atunci termenul de „pînă la” va fi menţinut sau va fi exclus?

 

Doamna Liliana Palihovici:

La 5 ani, pe termen de 5 ani.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Fără de „pînă la”.

 

Doamna Liliana Palihovici:

5 ani.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

O’key, mersy.

 

Doamna Liliana Palihovici:

5 ani şi poate fi prelungit numai  pe încă un termen, dar va fi adăugat aici iarăşi „în bază de concurs”.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc. 

Mai multe întrebări nu sînt? La luări de cuvînt nu s-a înscris nimeni.

Deci supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.592. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc. 

Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 3 cu privire la taxa de stat, legea din 1992. Domnul… cine? Poftim, domnule Pleşca. Dumneavoastră îl prezentaţi şi ca raportor? Poftim, da.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Acesta este un proiect de iniţiativă legislativă din partea fostului deputat Alexandru Tănase. Şi, de aceea, dat fiind faptul că dumnealui nu este deputat, am să prezint şi eu ceea ce a dorit dumnealui să propună Parlamentului pentru a fi modificat. Dumnealui propune  modificarea Legii cu privire la taxa de stat, prin care, pentru cererile de chemare în judecată, să fie stabilite plafoane maxime a taxei de stat, care nu pot fi depăşite la încasarea acesteia.

Noi am examinat la comisie această propunere a domnului Tănase şi am ajuns la concluzia că este binevenită şi trebuie de menţinut. De aceea, propunem ca ea să fie votată în primă lectură. Legea va suna în felul următor: articolul 3, după sintagma „150 de lei” se completează cu sintagma „nu mai mult de  25  mii de lei”. Acum pentru o cerere de chemare în judecată alţii plătesc sume şi pînă la 1 milion şi 2 milioane de lei. De aceea, aceasta e pentru persoane fizice – „nu mai mult de 25 de mii de lei”. Şi pentru persoane juridice – „nu  mai mult de 50 de mii de lei”.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, stimaţi colegi, ce întrebări sînt şi către prezentator şi către raportor ca preşedinte de comisie?

Da, poftim, microfonul nr. 5.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte,

Este, în general, salutabilă propunerea dumneavoastră, dar vreau o precizare. Conform articolului 131 din Constituţie, nu pot fi modificate legile care afectează bugetul de stat. Or, prin această lege, va fi afectat bugetul de stat, avînd în vedere faptul că noi, la acest capitol, am prevăzut anumite sume, iar prin diminuarea acestora vom afecta bugetul de stat la capitolul „venituri”. Vreau să găsim sursa de acoperire a acestor venituri nerealizate.

 

Domnul Ion Pleşca:

N-are nimic comun cu bugetul de stat. Aici taxa de stat se încasează în contul statului. Indiferent, nimeni nu poate să cunoască cîte sume vor fi încasate anual, lunar sau într-o zi din  contul acestor taxe.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Nu cred. 

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:

În completarea acelor spuse de către domnul Pleşca, vreau să menţionez  că menţinerea actualei redacţii a Legii taxei de stat ar putea duce la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru împiedicarea dreptului la accesul la justiţie, ceea ce, cu adevărat, va afecta bugetul de stat. De aceea o afectare iluzorie actuală a bugetului de stat nu este atît de periculoasă în comparaţie cu condamnările de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Mersi mult.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, această propunere e de acum pentru  lectura a doua.

Cine este pentru aprobarea în primă lectură a Legii nr.675, rog să voteze. Majoritatea.  

Deci proiectul de Hotărîre nr.877, Comisia specială pentru modificarea şi completarea cadrului legislativ. S-a anulat, da. Bine, mulţumesc.

Legea nr.677, completarea articolului 7 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Oleg Efrim, poftim.

 

Domnul Oleg Efrim:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se propune atenţiei dumneavoastră  proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea articolului 7¹ din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Deci, prin această iniţiativă, se propune de a exclude din actuala redacţie a legii sintagma „pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani pentru inspectorii judiciari”.

La fel, se propune să fie redus cenzul necesar pentru a accede în funcţia de inspector judiciar de la 10 la 7 ani acest stagiu necesar. Şi se mai propune suplimentarea actualei redacţii a legii cu sintagma „cu solicitarea obligatorie a explicaţiei  în scris a judecătorului vizat în petiţie”, atunci cînd inspectorul judiciar examinează petiţiile cetăţenilor referitor la respectarea de către judecători a eticii judiciare.

Deci aceste modificări sînt absolut necesare, în viziunea Guvernului, pentru buna funcţionare a inspecţiei judiciare, cenzul de 65 de ani nu-l considerăm necesar de păstrat. Or, în calitate de inspector judiciar pot să activeze nu doar judecători, dar şi alte persoane cu studii juridice şi cu o experienţă suficientă. Din acest considerent, rugăm Parlamentul să susţină iniţiativa Guvernului în primă lectură. Iar în cazul în care nu vor fi obiecţii şi propuneri – şi în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos. Întrebări?

Domnul…

Microfonul nr. 5, poftim.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimate domnule ministru,

Anumite exigenţe în ocuparea unei funcţii sînt incluse pentru a ridica calitatea şi prestanţa celor care muncesc în anumite funcţii. Or, noi azi încercăm, prin această lege, să excludem două lucruri: anume plafonul de vîrstă, ceea ce mă duce la gîndul că o să putem avea şi inspectori de 70–80 de ani, şi cenzul pentru a putea ocupa această funcţie, adică  de la 10 ani o să scădem la 7 ani. Nu credeţi că aceasta va conduce la înrăutăţirea calităţii sau persoanelor care vin în aceste funcţii? Totuşi se exclud două exigenţe. Şi  nu se adaugă nimic.

 

Domnul Oleg Efrim:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că Inspecţia judiciară a fost creată sau prevederile cu privire la Inspecţia judiciară au fost prevăzute în anul 2007. Deci din 11 octombrie 2007 şi pînă în prezent, dintre cei 5 inspectori judiciari aşa şi nu am reuşit să-i angajăm pe toţi, pentru ca să funcţioneze. Şi doar 3 sînt în funcţie.

Doi. Faptul că excludem cenzul de vîrstă, aceasta nu înseamnă că  reducem calitatea. Or, o bună parte din foştii judecători care, la atingerea plafonului de vîrstă, încetează să activeze în sistemul judecătoresc pot cu brio să-şi facă meseria în calitate de inspectori judiciari. Şi, în viziunea noastră, reducerea termenului, stagiul necesar de la 10 la 7 ani nu va afecta în nici un fel calitatea acestor specialişti. Or, termenul de 7 ani este un termen suficient pentru o bună pregătire a unui jurist.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Vasăzică, respectivii inspectori judiciari sînt angajaţi pe bază de concurs. În cazul în care păstrăm cenzul de vîrstă, noi avem o anumită limită de persoane din care putem alege. Cînd excludem acest cenz, noi mărim numărul de persoane şi avem o posibilitate de alegere mult mai mare. Şi, de aceea, eu consider această lege benefică, care în nici un caz nu va duce la înrăutăţirea activităţii Inspecţiei judiciare. Consider că acest proiect de lege trebuie să fie susţinut.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Poftim, microfonul nr. 4.

 

Domnul Alexandru Cimbriciuc:

Eu doresc ca dumneavoastră să revedeţi, poate acest cenz de vîrstă să fie prevăzut şi pentru notarii public, care, noi cunoaştem, a fost exclus din  lege.

 

Domnul Oleg Efrim:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Nu ştiu dacă e la acest proiect de lege.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.  

Poftim, domnule Pleşca, preşedintele comisiei.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Noi la comisie am examinat acest proiect de lege. Eu propun să fie susţinut, că, într-adevăr, situaţia e cam neplăcută în acest domeniu din 2007 pînă în prezent n-au putut  fi aleşi încă doi membri, doi inspectori  judiciari. De aceea, şi propun modificările respective. Rog susţinerea dumneavoastră  şi să fie votat pentru prima lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos. Întrebări? Întrebări nu sînt.

Cine este pentru a aproba  în primă lectură proiectul de Lege nr.677, rog să voteze. Majoritatea absolută.

Poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Luaţi loc, vă rog.

Domnul Nantoi.

Următorul proiect de Lege nr.105, Legea pentru completarea Legii privind abolirea regimului de vize.

Cine prezintă? Domnul Efrim, da? Domnul Efrim. Vă rog, raportor, –domnul Mihai Godea. Aşa e, da?

Şi următorul proiect de Lege, nr.1694, pentru lectura a doua, domnul Brega. Şi eu vă rog, întoarceţi-vă înapoi în sală, stimaţi colegi. Vă rog eu frumos aici. Cinci minute ţineţi pauză. Vă rog, înapoi în sală.

Stimaţi colegi,

Vă rog înapoi în sală.

Poftim.

 

Domnul  Oleg Efrim:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se propune spre aprobare proiectul de Lege pentru completarea Legii din 8 iunie 2006 privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederaţiei Elveţiene, Regatului Norvegiei, Republicii Islanda şi Japonia.

Prin acest proiect de lege se propune abolirea regimului de vize pentru următoarele ţări: Principatul Andora, Statul Israel, Principatul Liechtenstein şi Principatul Monaco. Această propunere vine din partea Guvernului în scopul consolidării relaţiilor bilaterale, politice, economice, comerciale, ştiinţifice etc. Guvernul consideră oportună abolirea regimului de vize pentru statele enunţate.

Completarea propusă de către Guvern nu intră în contradicţie cu alte acte normative naţionale cît şi internaţionale, inclusiv comunitare. Din acest considerent, Guvernul consideră că  modificarea propusă va fi benefică pentru întărirea relaţiilor bilaterale cu aceste state şi, suplimentar, pentru obţinerea regimului respectiv din partea statelor menţionate pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Din considerentele expuse, rugăm să susţineţi  aprobarea acestui proiect de lege. 

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim, luaţi loc.

Domnul Godea, vă rog.

 

Domnul Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a examinat proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.151 din 8 iunie 2006 privind abolirea  regimului de vize pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederaţiei Elveţiene, a Regatului Norvegiei, Republicii Islanda şi Japonia, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova şi comunică următoarele.

Proiectul menţionat prevede abolirea regimului de vize cu Republica Moldova, începînd de la 1 martie 2010. Şi aici ar trebui să modificăm termenul: propunem 1 iunie 2010 pentru cetăţenii Principatului Andora, Statului Israel, Principatului Liechtenstein şi ai Principatului Monaco. În opinia autorilor proiectului, abolirea regimului de vize pentru statele menţionate va avea o conotaţie politică importantă pentru Republica Moldova în contextul relaţiilor bilaterale cu aceste ţări. Comisiile parlamentare permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au avizat pozitiv acest proiect, înaintînd unele amendamente pentru lectura a doua.

Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică propune de a introduce suplimentar şi Statul Vatican în lista statelor beneficiare de regim fără viză. La fel, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică propune de a solicita pe cale diplomatică statelor menţionate pe bază de reciprocitate întreprinderea de acţiuni similare de abolire a regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Această propunere se conţine şi în avizul Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie din cadrul Parlamentului.

În temeiul celor expuse mai sus, Comisia propune plenului Parlamentului dezbaterea proiectului de lege nr.105 din 20 ianuarie 2010 în prima lectură. Deşi amendamente nu au intervenit, plenul Parlamentului acceptă, putem să votăm această lege în ambele lecturi.

 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Mulţumim.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule preşedinte al comisiei,

Eu vin cu o propunere pentru lectura a doua ca în statele care nu au reprezentanţă diplomatică sau consulat al Republicii Moldova vizele să fie deschise în Aeroportul Internaţional Chişinău sau la hotar. Statele care nu dispun de posibilitatea de a deschide vize.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Godea:

Eu am înţeles. Cred că aceasta ţine de un alt proiect de lege şi putem examina această propunere, care poate fi materializată  printr-o iniţiativă. Dar acum discutăm, de fapt, modificarea listelor statelor ai căror cetăţenii vor beneficia de regim liber de vize cu Republica Moldova.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Voi sînteţi vecini, ce, nu aveţi timp cînd să discutaţi acolo?

 

Domnul Mihai Godea:

În şedinţele plenare e cam greu de discutat. Da nu sîntem într-o comisie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, mulţumim. Luaţi loc, domnule Godea.

Supun votului proiectul în primă lectură. Cine este pentru rog să voteze.

Mulţumim.

Şi în a doua lectură propunere. Sînteţi pentru? Cine este pentru adoptarea proiectului în a doua lectură rog să voteze.

Mulţumim.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 23.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 23.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

23 şi cu 31 – 54. Aşa, mulţumim.

Următorul proiect, nr.1694, modificarea şi completarea unor acte legislative. Prezintă doamna Palihovici, în calitate… aşa, lectura a doua.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Stimaţi colegi,

În urma dezbaterilor proiectului de lege în primă lectură au parvenit două propuneri din partea deputaţilor în Parlament: Vladimir Ţurcan şi Marian Lupu.

Propunerea formulată de Vladimir Ţurcan ţine de concretizarea actelor juridice în baza cărora au fost suspendate înainte de termen împuternicirile deputaţilor pentru participarea lor la lucrările organelor anticonstituţionale şi comiterea de acţiuni ce vin în contradicţie cu Constituţia şi cu legislaţia în vigoare.

Deputatul Marian Lupu propune ca proiectul de lege nominalizat să fie dezbătut în pachet cu proiectul de Lege privind schimbarea condiţiilor de pensionare pentru Preşedintele Republicii Moldova, pentru deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova şi membrii Guvernului.

 Ca urmare a studiului efectuat pe marginea chestiunii abordate, s-a constatat faptul că hotărîrile Sovietului Suprem al RSSM nr.327 din 26 octombrie ׳90, nr.494 din 15 februarie 1991, nr.505 din 15 februarie 1991, hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova nr.954 din 11 martie ׳92, nr.957 din 12 martie ׳92, nr.1238 din 16 decembrie ׳92 şi altele au fost suspendate înainte de termen împuternicirile  mai multor deputaţi care au participat la lucrările organelor anticonstituţionale şi au comis acţiuni ce vin în contradicţie cu Constituţia şi legislaţia în vigoare.

Hotărîrile se anexează la raport.

Propunerea deputatului Marian Lupu referitor la dezbaterea proiectului de Lege nr.561 din 2 martie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative va fi examinată de comisie astăzi şi a fost, prin solicitare oficială a comisiei, propusă  Biroului permanent al Parlamentului pentru ordinea de zi a şedinţei Parlamentului din 7 mai.

Avînd în vedere cele relatate, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, cu votul unanim al deputaţilor prezenţi în şedinţă, prezintă proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative spre adoptare de către Parlament în lectura a doua.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa, întrebări nu sînt.

Mulţumim, doamnă Palihovici.

Supun votului proiectul în lectura a doua. Cine este pentru rog să voteze.

Mulţumesc. Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 23.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

–  23.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 31.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

– 31.

Mulţumim.

Legea este adoptată.

Domnule Urechean, poftim.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, deci proiectul de Lege nr.1206 privind aprobarea structurii Procuraturii Generale. Vă rog, hotărîre, domnule Pleşca.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

O să dau citire raportului Comisiei referitor la proiectul de Hotărîre privind aprobarea structurii Procuraturii Generale.

Potrivit prevederilor articolului 22 alineatul (2) din Legea nr.294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, numărul organelor Procuraturii, personalul lor, localităţile de reşedinţă şi circumscripţiile în care activează ele se aprobă şi se modifică de Parlament la propunerea Procurorului General.

Proiectul de hotărîre este elaborat ţinînd cont de optimizarea personalului, funcţionalitatea subdiviziunilor existente şi factorii reali care influenţează direcţiile de activitate a Procuraturii.

Astfel, Procuratura Generală va fi constituită din 5 direcţii şi 6 secţii, procurori pentru misiuni speciale, 2 adjuncţi ai Procurorului General, prim-adjunct şi Procurorul General.

Structura propusă va permite organizarea mai eficientă a activităţii Procuraturii în limitele personalului existent, fără necesităţi financiare suplimentare.

Avînd în vedere cele relatate, se propune ca acest proiect de hotărîre să fie votat.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Întrebări către raportor şi preşedintele comisiei nu sînt.

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de hotărîre, rog să voteze. Majoritatea.

Nr.1207.

 

Domnul Ion Pleşca:

Tot se referă la Procuratura Generală. Aici este vorba despre numărul organelor Procuraturii, personalul lor, localităţile de reşedinţă şi circumscripţiile în care activează, tot se aprobă şi se modifică de Parlament, la propunerea Procurorului General.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă rog. Întrebări, stimaţi colegi?

 

Domnul Ion Pleşca:

Nu, în cadrul examinării proiectului, a fost acceptată propunerea deputatului Stoianoglo, ca atribuţiile Procuraturii de nivelul Curţii de Apel Comrat, cu reşedinţa în municipiul Comrat, să fie executate de către Procuratura Unităţii Teritoriale Autonome cu statut special Găgăuzia, cu reşedinţa în municipiul Comrat. În rest…

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos. Poftim, întrebări. Nu sînt întrebări?

Domnule preşedinte,

Se poate de supus…

Cine este pentru adoptarea acestui proiect de hotărîre, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc frumos.

Proiectul nr.1690, completarea Codului de executare a Republicii Moldova nr.443 din 24 decembrie 2004.

Domnule Oleg Efrim, poftim.

 

Domnul Oleg Efrim:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de executare a Republicii Moldova.

Prin această iniţiativă, se propune lichidarea Comitetului pentru plîngeri, instituit în conformitate cu prevederile Codului de executare pentru examinarea plîngerilor depuse de către deţinuţii din instituţiile penitenciare.

Această iniţiativă vine drept urmare a faptului că Comitetul pentru plîngeri s-a dovedit a fi un organ absolut ineficient, datorită erorilor care au fost admise atunci cînd s-a instituit acest Comitet de plîngeri.

Astfel, doar în anul 2008 el a fost, el nu funcţionează din anul 2008 ori este instituit pe baze obşteşti şi doar în 2008 a fost citat în instanţă de judecată pentru ineficienţă din partea condamnaţilor de 11 ori, iar în anul 2009 – de 13 ori.

Prin această iniţiativă, se propune lichidarea Comitetului pentru plîngeri. În schimb, atribuţiile acestora sînt exercitate, vor putea fi exercitate de către deţinuţi exact, direct prin baza controlului judiciar, adică adresîndu-se în instanţele de judecată.

Suplimentar, Departamentul instituţiilor penitenciare va putea, în baza controalelor activităţii instituţiilor subordonate, să anuleze sancţiunile aplicate deţinuţilor şi funcţii în vederea apărării drepturilor deţinuţilor sînt exercitate de către avocaţii parlamentari, ombuţmanul şi Comitetul naţional de prevenire a torturii, astfel încît drepturile deţinuţilor prin lichidarea acestei structuri, practic, obşteşti nu vor fi afectate.

Din considerentele expuse, rugăm să susţineţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos. Întrebări către raportor nu sînt.

Domnule Pleşca, preşedintele comisiei,

Vi se oferă cuvîntul la acest proiect de lege.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Şi acest proiect de lege a fost examinat în cadrul şedinţei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

Comisia vine cu propunerea ca să fie susţinut şi aprobat în primă lectură.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, întrebări, stimaţi colegi? Nu sînt.

Cine este pentru adoptarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1690, rog să voteze. Absoluta majoritate. Vă rog.

Vă mulţumesc foarte frumos.

Proiectul de Lege nr.512. Prezintă domnul Gheorghe Russu, vicedirector al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Poftim.

 

Domnul Gheorghe Russu – vicedirector al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu punctul 3.4 al Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, Centrul, în calitate de secretariat al Grupului de monitorizare, este responsabil de elaborarea Planului de acţiuni pentru implementarea Srategiei.

Dat fiind faptul expirării Planului de acţiuni pentru anii 2007 – 2009 privind implementarea Srategiei, a fost elaborat Planul de acţiuni pentru anul 2010 care are drept scop asigurarea implementării continue şi consecvente a Strategiei naţionale anticorupţie.

Planul de acţiuni reprezintă un document de politici, prin realizarea căruia vor fi atinse obiectivele Strategiei naţionale anticorupţie şi care presupune reconjugarea eforturilor diplomatice, politice şi juridice, precum şi a iniţiativelor societăţii civile în lupta contra corupţiei.

În acest context, la elaborarea Planului au fost examinate şi analizate un şir de propuneri parvenite de la autorităţile publice centrale, precum şi de la societatea civilă. Accentul de bază a fost pus pe racordarea legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar şi la standardele internaţionale, precum şi prin completarea cu acţiuni concrete de prevenire şi educare a spiritului intoleranţei faţă de fenomenul corupţiei.

Proiectul Planului a obţinut o nuanţă importantă prin includerea unor măsuri ce ţin de conlucrarea organului de drept, inclusiv prin prevederea unor măsuri concrete de implementare a Recomandărilor GRECO, prezentate în cadrul ciclului doi de evaluare a Moldovei.

Proiectul Planului include 4 capitole care corespund structurii Strategiei naţionale anticorupţie. Capitolele conţin 8 măsuri de activitate şi 56 acţiuni concrete de realizare a acestora. Întru asigurarea realizării şi monitorizării eficiente a acţiunilor indicate în proiectul Planului au fost specificaţi executorii şi coexecutorii, termenele de îndeplinire a acţiunilor, indicatorii de progres şi rezultatul scontat.

Costurile aferente implementării Planului se vor încadra în limita bugetelor aprobate pentru fiecare autoritate publică pentru anul 2010, precum şi din granturile de care beneficiază autoritatea publică în vederea implementării acţiunilor concrete.

Centrul a coordonat proiectul Planului cu membrii grupului de monitorizare, autorităţile publice centrale, ale căror obiecţii şi completări au fost luate în considerare la definitivarea proiectului.

Ministerul Justiţiei a efectuat avizarea şi expertizarea juridică a variantei finale a proiectului Planului. Pentru respectarea Legii privind transparenţa în procesul decizional, proiectul Planului, la începutul lunii noiembrie 2009, a fost plasat pe pagina web oficială a Centrului pentru consultare cu publicul.

De asemenea, proiectul planului a fost răspîndit în cadrul celei de a V-a ediţie a Conferinţei Naţionale Anticorupţie, care a avut loc la 9 decembrie 2009.

Proiectul Planului de acţiuni se prezintă plenului Parlamentului pentru examinare, dezbatere şi adoptare.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, stimaţi colegi, ce întrebări aveţi la raportor?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Liliana Palihovici:

La Planul de acţiuni, 1.6, citesc: „elaborarea proiectului de hotărîre de Guvern privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea asociaţiilor părinteşti pe lîngă instituţiile de învăţămînt.”

Propunerea mea este: ţinînd cont de faptul că asociaţiile obşteşti sînt organizaţii neguvernamentale, înregistrate în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi pentru a fi înţeles corect vă sugerez să modificaţi acest punct în felul următor: „elaborarea proiectului de hotărîre de Guvern privind aprobarea Regulamentului cu privire la cooperarea dintre asociaţiile părinteşti şi instituţiile de învăţămînt.”

 

Domnul Gheorghe Russu:

Se acceptă.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Fiindcă se înţelege greşit, că vreţi să faceţi un regulament pentru asociaţiile părinteşti.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, domnule Russu. Aveţi ceva sau… N-aveţi răspuns, nu?

 

Domnul Gheorghe Russu:

Se acceptă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă rog, luaţi loc.

Domnul Godea, vicepreşedinte al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică.

 

Domnul Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a examinat proiectul de Hotărîre al Parlamentului Republicii Moldova privind modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.421 din 16 decembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, la fel şi avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului şi relatează următoarele.

Proiectul de hotărîre nominalizat a fost înaintat ţinînd cont de faptul că în decembrie 2009 a expirat termenul de realizare a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pentru perioada 2007 – 2009.

Scopul proiectului Planului de acţiuni pentru perioada 2010 constă în asigurarea continuităţii racordării legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar şi la standardele internaţionale, precum şi în completarea cu acţiuni concrete de prevenire şi educare a spiritului intoleranţei faţă de fenomenul corupţiei.

Proiectul planului de acţiuni pentru perioada 2010 a fost structurat în 4 capitole, care rezultă din structura Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei.

1. Perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării legislaţiei în vigoare.

2. Prevenirea corupţiei.

3. Intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă.

4. Extinderea colaborării internaţionale.

Majoritatea comisiilor permanente s-au expus pentru examinarea în şedinţele plenare, iar Comisia economie, buget şi finanţe şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au înaintat unele amendamente care sînt expuse în sinteza amendamentelor şi care constituie parte integrantă a prezentului raport.

Comisia agricultură şi industrie alimentară menţionează, prin avizul său, că 5 deputaţi au fost „pentru”, au votat pentru susţinerea proiectului de lege şi un deputat a votat pentru respingerea acestuia.

Astfel, comisia nu a luat o decizie asupra proiectului de hotărîre sus-numit. Celelalte, practic, au prezentat avize pozitive.

În temeiul celor  expuse, Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică propune spre adoptare  proiectul de Hotărîre al Parlamentului Republicii Moldova privind modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr.421 din 16 decembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Întrebări, stimaţi colegi?

Poftim, microfonul nr.4.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Eu am făcut în scris propuneri, două amendamente pentru Planul de acţiuni şi acum cînd m-am uitat în lista cu sinteza propunerilor nu le-am regăsit, şi revin insistent cu această propunere.

Unu. Nu am găsit în plan nimic ce ţine de acţiuni cu privire la prevenirea corupţiei în sistemul de evaluare a capacităţii de muncă şi atribuirea gradelor de invaliditate şi acesta este un subiect foarte sensibil, la toate întâlnirile cu cetăţenii avem problema aceasta. De aceea, insist ca în Planul de acţiuni să fie inclus un astfel de punct.

Şi a doua propunere care am avut-o ţine de dezvoltarea sistemului de monitorizare a procesului de achiziţii publice, inclusiv procurarea de medicamente şi altor bunuri în instituţiile sanitare publice din raioane. Acest lucru la fel nu este inclus în plan, dar este foarte important şi această importanţă vine din sesizările care le primim în comisie de la cetăţeni.

 

Domnul Mihai Godea:

Da, eu vă mulţumesc pentru aceste întrebări.

Într-adevăr, prima propunere nu se regăseşte în Plan şi cred că o s-o acceptăm împreună, pentru că este o problemă foarte-foarte importantă.

A doua se regăseşte, numai că într-un context mai larg, ceea ce ţine de achiziţiile publice în general pentru că trebuie de monitorizat acest proces şi trebuie exclus flagelul corupţiei din procesul de achiziţii publice.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Dar să fie foarte clar că acest lucru se întâmplă şi în instituţiile sanitare din raioane, fiindcă pînă acum s-a făcut abstracţie.

Domnul Mihai Godea:

Păi, da, sau cum să zic, fenomenul corupţiei poate fi urmărit din experienţa trăită în Republica Moldova nu numai la achiziţia de medicamente şi la grîul alimentar şi altor genuri de achiziţii care le fac autorităţile publice. De aceea, trebuie revăzut întreg sistemul.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Eu pun accentul pe nivelul instituţiei, de aceea asta vreau să…

 

Domnul Mihai Godea:

Eu vă mulţumesc.

Cred că se acceptă propunerea dumneavoastră.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mai sînt întrebări?

Vă mulţumesc frumos.

S-a înscris pentru luări de cuvînt domnul Untilă. Poftim.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Stimaţi colegi,

Respectînd o tradiţie stabilită de ani de zile, noi astăzi venim cu modificarea  Hotărîrii Parlamentului din 2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi a Planului de acţiuni pentru realizarea strategiei menţionate. Este un exerciţiu util şi important, care urmează a fi concretizat într-un set de reforme coerente cu efecte pozitive la nivel naţional. De aceea, aş vrea să mă opresc în continuare asupra unor momente de maximă sensibilitate. Este evidentă necesitatea acestor modificări. Cu atît mai mult că ele prevăd acţiuni concrete, programe a fi întreprinse în 2010 în vederea prevenirii şi combaterii corupţiei. Dar nu pot să trec cu vederea faptul că noi, spre regret, riscăm să continuăm practica precedentei guvernări.

De exemplu, prezentarea proiectului de hotărîre nu a fost precedată de o discuţie publică privind situaţia în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei. Nu a fost făcută o analiză amplă referitor la ce merge şi ce nu merge la acest capitol. Toate acestea lasă impresia că astfel de documente seamănă mai mult cu nişte declaraţii de intenţii, cu un exerciţiu formal pe care îl facem doar pentru că aşa prevede legislaţia sau pentru că am avea unele obligaţiuni externe.  

O altă constatare este faptul că toate eforturile depuse pînă în prezent în vederea combaterii corupţiei nu prea au dat rezultate. Astfel, nici unul din cazurile de presupusă corupţie de răsunet, înregistrate în ultimii ani nu a ajuns să aibă o finalitate. Mă întreb şi vă întreb ce s-a ales din „Dosarul cocainei”, caz despre care s-a vorbit,  o lume întreabă acum doi ani. De ce nu s-au luat măsuri în alte cazuri de presupusă corupţie, care a ieşit la iveală după ample procese de desecretizare, iniţiat de Executiv. Nu am auzit să fi fost pornite anchete, cauze penale, nimic.

În context, aş vrea să întreb organele responsabile: de ce majoritatea cazurilor de contrabandă de proporţii, despre care am aflat cu această ocazie, nu s-au soldat cu urmări pe măsură? Este o întrebare deschisă, la care aştept răspuns şi sper să-l primesc în viitorul apropiat de la organele abilitate. Din păcate, trebuie să constatăm că nu baza legală este un obstacol în prevenirea şi combaterea corupţiei, ci capacitatea redusă de a face faţă la modul  practic provocărilor ce stau în faţa noastră. Factorul uman constituie cea mai gravă problemă cu care ne confruntăm.

Sistemul moştenit de la guvernarea comunistă este unul defectuos şi trebuie să recunoaştem: noua guvernare nu a avut suficient timp la dispoziţie şi nici acoperire legală adecvată, pentru a schimba radical starea de lucruri. Recentul caz de contrabandă cu ţigări la punctul vamal Albiţa este un exemplu elocvent în acest  sens.

În majoritatea ţărilor europene, chiar şi nişte cazuri de corupţie minore, la prima vedere, depistate de jurnalişti,  devin subiect de discuţii publice la nivel naţional. La noi însă apar în presă investigaţii jurnalistice despre cazuri de-a dreptul şocante. Dar aceste cazuri sînt muşamalizate, nu au continuitate.

 Stimaţi colegi,

Dacă îmi permiteţi, eu voi încerca să fac o radiografie fenomenului corupţiei în Republica Moldova.

În primul rînd, acest fenomen are la temelie condiţia materială slabă a funcţionarilor publici, ceea ce îi determină să recurgă la acţiuni incompatibile cu legislaţia, cum ar fi acelea de corupţie. Noi avem funcţionari cu salarii mai mici decît minimul de existenţă.

În al doilea rînd, este vorba de factorul uman, de calitatea şi probitatea morală a celor care fac parte din categoria de risc, atunci cînd vorbim despre fenomenul corupţiei.

În al treilea rînd, aş menţiona sistemul birocratic vicios şi presiunea fiscală enormă care apasă pe umerii potenţialilor generatori de corupţie. În consecinţă, toate acţiunile noastre în vederea combaterii fenomenului, dincolo de voinţa politică, trebuie să ia în calcul aceste aspecte, abordîndu-le în context, în complexitatea lor.

Onorată asistenţă,

Eu sînt de acord că exerciţiul pe care îl facem astăzi este impus de situaţia în care ne aflăm. Totodată, grupul parlamentar MAE consideră că imediat după acest exerciţiu noi trebuie să venim cu o nouă abordare a modului de contracarare a corupţiei, am în vedere aici o nouă abordare atît la nivel regulamentar, cît şi la nivel de acţiuni practice. Numai aşa măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei vor deveni eficiente şi noi vom obţine rezultate concrete în lupta împotriva acestui fenomen nociv pentru societatea noastră.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, domnule Munteanu.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimaţi colegi, 

Domnule Preşedinte,

Conform investigaţiilor sociologice, corupţia este considerată de către cea mai mare parte a populaţiei din Republica Moldova drept cea de a treia problemă principală a societăţii noastre, primele două fiind sărăcia şi şomajul. Din întreg vocabularul societăţii de azi e greu de găsit un cuvînt care ar fi mai des utilizat decît corupţia. Politicieni şi ziarişti, scriitori şi funcţionari, studenţi, elevi, muncitori folosesc acest cuvînt atît de uşor, încît ar părea uneori că este atribuit un atribut inerent al societăţii noastre.

După cum spunea criminologul american Reisman, oamenii sînt nevoiţi în permanenţă să aleagă între principiile înalte şi necesităţile compromisului cu realitatea severă. În felul acesta, corupţia în Republica Moldova este, pe de o parte, condamnată de toţi, iar pe de altă parte este susţinută, menţinută, întreţinută. 

Astfel, corupţia, ca fenomen antisocial, devine o formă aproape generală de delincvenţă în majoritatea sferelor vieţii sociale, politice, economice şi administrative, fapt care afectează grav structura de autoritate şi de putere, trecînd dincolo de dreptate şi justiţie. Dezgustul popular este frecvent alimentat de neputinţa autorităţilor statului de a utiliza măsurile şi instrumentele corespunzătoare pentru a atrage la răspundere pe acei care s-au făcut vinovaţi de delicte majore, în primul rînd demnitarii care obişnuiesc să paraziteze pe seama funcţiilor şi titlurilor lor.

Acest lucru se întîmplă, probabil, şi din cauză că cea mai mare parte a eforturilor şi resurselor sînt îndreptate spre găsirea şi pedepsirea celor care au săvîrşit fărădelegi ce fac parte din categoria aşa-numitelor infracţiuni de mică corupţie.

Astfel, se comite o gravă şi principală eroare, deoarece infracţiunile  depistate, de altfel mult prea puţine şi nu întotdeauna conţinînd adevărate fapte de corupţie, constituie doar vîrful aisbergului. Principalele acte şi activităţi în acest domeniu, de obicei, nefiind scoase la iveală.

Încă de la venirea lor la putere în anul 2001, comuniştii au împărţit Republica Moldova în două: în ai noştri şi cei care sînt împotriva noastră. Iată că şi acest domeniu atît de sensibil, societatea a fost divizată în „corupţi” şi „corupţi ai noştri”. Este regretabil că pe parcursul ultimelor opt ani pentru ca un poliţist să poată verifica o informaţie despre o presupusă infracţiune de corupţie, săvîrşită de către un funcţionar, trebuia să verifice neapărat ce culoare politică are acest funcţionar. Şi în funcţie de aceasta şi de acordul şefului putea demara investigaţiile. Iar dacă investigaţiile aveau rezultat, dosarul nu întotdeauna ajungea în instanţa de judecată şi era deviat mai degrabă către sediul PCRM, unde funcţionarului i se prezenta dosarul şi acesta din urmă de cele mai multe ori cădea în robia Partidului Comuniştilor.

Aceasta mă induce la gîndul că nu este doar un mit faptul că Voronin are cîte un dosar pentru fiecare din activiştii săi,  iar fidelizarea în partid se face mai degrabă cu ajutorul fricii. Mai mult, în situaţia în care un funcţionar, de regulă, un primar se opunea înrolării în rîndurile comuniştilor, erau date indicaţii exprese ca acestuia să i se fabrice dosare multe şi grele. Iar după ce primarul prindea la minte şi făcea declaraţii publice în favoarea PCRM asemenea unui fiu rătăcit, dosarele erau puse la murat, pentru ca primarul să nu uite între timp cine este în ţara aceasta stăpîn.

Stimaţi colegi,

Nu este un secret pentru nimeni că în Republica Moldova normele legale cu privire la combaterea corupţiei sînt unele de decor, absolut nefuncţionale şi inaplicabile, adoptate de ochii organismelor internaţionale. O să vă spun şi de ce nu funcţionează aceste legi. Pentru că noi avem zeci de mii de funcţionari cu salarii de 3 mii de lei, iar case de o jumătate de milion de euro şi maşini de 100 de mii.

În majoritatea statelor care cu adevărat îşi doresc eradicarea acestui fenomen, funcţionarul public trebuie singur să-şi argumenteze veniturile bugetare şi extraveniturile, iar noi folosim principiul mioritic „hoţul neprins – negustor cinstit”.

Stimaţi colegi,

Ce vă spune cuvîntul „partaj” în sensul temei de astăzi? Probabil, foarte puţin. Pentru că este traducerea termenului rusesc „otkat”, termen care, cu siguranţă, l-aţi auzit de mii de ori şi care alături de fratele său geamăn termenul „corupţie” îşi face tot mai mult loc în relaţiile publice din Republica Moldova. Că-mi este groază să citesc statisticile care ne arată că pînă la 20 – 25 la sută din banii publici se folosesc pentru „otkat”-uri.

Din păcate, aceste practici nu s-au sfîrşit nici acum. Ştiţi de ce? Pentru că indiferent de schimbarea guvernării, aceiaşi oameni organizează şi astăzi cheltuirea ineficientă a banului public. Sînt încă foarte multe de spus la acest capitol, dar sincer îmi doresc, cu adevărat, ca modificările la Strategia şi Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei să fie un bun început în eradicarea acestui fenomen.

Şi la încheiere încă ceva. Poetul român Nicolae Paul spunea „Cu o corupţie în floare şi cu o lipsă de morală vom construi cu mic, cu mare o sărăcie ideală”. Poetul nu ştia încă despre cum stau lucrurile în Republica Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mai sînt doritori? Poftim. Nu sînt.

Deci permiteţi-mi să supun votului proiectul de Hotărîre nr.1206. Cine este pentru rog să voteze. Absoluta majoritate.

Cu permisiunea dumneavoastră, stimaţi colegi, înainte de a declara închisă această şedinţă se astăzi, vreau să vă readuc aminte că şedinţa următoare va fi  anunţată după 9 mai imediat. Prezenţa la 9 Mai la depunerea de flori la Ştefan cel Mare şi la Memorial, la miting e obligatorie pentru toţi deputaţii.

Poftim, microfonul nr. 4.

 

Domnul Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Eu vă rog să mai supuneţi odată votului Hotărîrea nr.512 pentru stenogramă, că aţi greşit numărul. Vă rog.

 

Domnul Serafim Urechean:

Încă o dată, la propunerea formatorilor de imagine, domnule Godea, reiterez nr.512. Alte probleme nu sînt?

Cine este pentru rog să voteze încă o dată.

Mulţumesc frumos.

Şedinţa o declar închisă. La revedere.

A, doamna Ana, poftim, microfonul nr. 5.

 

Doamna Ana Guţu:

Aş vrea să fac un aviz pentru presă. Acum în sala Partidului Liberal, Fracţiunea Partidului Liberal va avea loc o conferinţă de presă pe tema: participarea delegaţiei Republicii Moldova la APCE.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Presa este ocupată, doamnă Ana. Iată, uitaţi-vă, cîţi au rămas.

Poftim, nr.4.

 

Doamna Liliana Palihovici:

Vă rog, membrii Comisiei protecţie socială în sala de şedinţă a Partidului Liberal Democrat  pentru şedinţa comisiei.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnul Preşedinte Ghimpu anunţă şedinţa Alianţei de imediat. Acum intraţi în Sala de şedinţe pentru zece minute doar.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.28.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare

 în Direcţia documentare parlamentară

a Aparatului Parlamentului.