|
DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ – iuLie 2008
Şedinţa din ziua de 4 iulie 2008
(STENOGRAMA)
SUMAR
1.
Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.
2.
Dezbateri asupra ordinii de zi a şedinţei, adoptarea ei.
3.
Dezbaterea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1117 cu privire la
migraţia de muncă. Amînarea discuţiei acestuia în
cadrul unei şedinţe ulterioare.
4.
Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege
nr.4433 cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei.
5.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.1869 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
(Legea cu privire la rezerva Forţelor Armate – art.4, 5; Legea cu privire la
pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei – art.8, 12,
13 ş.a.).
6.
Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea
în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2067 pentru modificarea
şi completarea unor acte legislative (Legea privind protecţia
socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma
catastrofei de la Cernobîl – art.9; Legea privid alocaţiile sociale
de stat pentru unele categorii de cetăţeni – art.6, 8, 15, 18).
7.
Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea
în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2068 cu privire la modificarea
articolului 18 din Legea nr.289-XV din 22 iulie 2004 privind
indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi
alte prestaţii de asigurări sociale.
8.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.2071 privind modidficarea şi completarea unor acte legislative
(Legea cu privire la Guvern – art.24; Legea pentru modificarea şi
completarea art.24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern –
art.II).
9.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.1139 cu privire la parteneriatul public-privat.
10.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.2042 privind declararea utilităţii publice a lucrărilor
de interes naţional de construcţie a Portului Internaţional
Liber “Giurgiuleşti”.
11.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.2079 pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la
ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova (art.76, 77, 78
ş.a.).
12.
Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2037 cu
privire la modificarera şi completarea Hotărîrii Parlamentului
nr. 310-XVI din 27 decembrie 2007 de aprobare a Regulamentului privind modul de
utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor
agricoli (art.3, pct.1, pct.12 ş.a.).
13.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.2104 cu privire la modificarea şi completarea Legii nr.1540-XIII
din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului (art.8, 11).
14.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.2085 pentru modificarea şi completarea Legii privind plata pentru
poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 febrtuarie 1998 (art.11).
15.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.2050 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
(Codul cu privire la contravenţiile administrative – art.23110;
Legea privind selecţia şi reproducţia în zootehnie–
art.6,11,19 1, 20 ş.a.).
16.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului
Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă. Proiectul nr.1784.
17.
Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2110 privind
acordarea concediului de odihnă a deputaţilor în Parlament.
18.
Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de
Lege nr.2188 privind amnistia în legătură cu declararea anului
2008 – An al Tineretului.
19.
Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege
nr.4297 cu privire la funcţia publică şi statutul
funcţionarului public.
20.
Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1356 asupra
raportului cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al
Audiovizualului în anul 2007.
21.
Declaraţia domnului deputat Vladimir Filat.
22.
Declaraţia domnului deputat Ştefan Secăreanu – Fracţiunea
parlamentară a Partidului Popular Creştin Democrat.
Şedinţa începe la ora 9.00.
Lucrările sînt conduse de domnul
Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico
şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Bună dimineaţa.
Vă anunţ că la lucrările
şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor
101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 97 de
deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Mihail Sidorov, Ion
Varta – în delegaţie; Vlad Cubreacov – din motive de
sănătate; Igor Klipii.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Bună dimineaţa. Şedinţa este
deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se
onorează Drapelul Ţării.)
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Vreau să înaintez atenţiei
dumneavoastră propunerea de a completa ordinea de zi a şedinţei
de astăzi cu proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.2110,
care se referă la procedurile de finalizare a sesiunii de vară 2008.
Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc. Propunerea este
acceptată. Alte propuneri?
Microfonul nr.5.
Domnul Anatol Ţăranu:
Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Zilele acestea, în Palatul Europei la
Strasbourg, a avut loc un eveniment care are tangenţe directe cu Republica
Moldova. În Palatul Europei, a fost desfăşurată o
expoziţie de desen, acestea aparţinînd Efrosiniei Chersnovschi,
o persoană tot mai mult şi mai mult cunoscută de opinia
publică din Europa şi nu numai din Europa. Vă aduc aminte
că este o “dvoreankă” din părţile Sorocii, care, în
1940, a fost ridicată şi a trecut tot calvarul gulagului sovietic.
Din cîte cunosc eu, această expoziţie
a avut un ecou mare, reprezentanţii parlamentelor Republicilor
Baltice şi-au exprimat dorinţa de a avea această expoziţie
în pereţii acestor parlamente. Nu ar fi bine dacă Parlamentul
Republicii Moldova ar trece peste acest eveniment şi noi, într-un
fel sau altul, nu ne-am manifesta la acest capitol.
Domnule Preşedinte,
Ştiu că dumneavoastră
sînteţi persoana care decideţi tematica acelor expoziţii
care se desfăşoară în holul Parlamentului. Poftim? Aceasta
şi este la ordinea de zi, da. Şi cred, domnule Preşedinte,
că aţi putea...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi colegi,
Vă rog, linişte.
Domnul Anatol Ţăranu:
...prin propria decizie, să faceţi acest
lucru. Dar situaţia se complică prin faptul că această
carte excepţională, apropo, care a fost editată anul trecut cu
îngrijirea istoricului moldovean Valeriu Pasat, anume această
familie ar putea să trezească anumite reacţii şi deja
trezeşte. Ruşine este pentru acei care au deportat-o în 1940 pe
Chersnovschi şi zeci de mii de basarabeni au trecut prin acelaşi
gulag. Aceasta este ruşine.
Şi, eu cred că, domnule Preşedinte,
pentru noi este foarte important, îndeosebi pentru majoritatea
parlamentară, ca, prin acest act, să demonstreze că ei nu
sînt continuatorii direcţi ai cauzei lui Iosif Stalin şi
Lavrenti Beria.
De aceea, domnule Preşedinte, eu vreau să
vă propun să punem la vot deocamdată, iar pe urmă
dumneavoastră decideţi de unul singur dacă este necesar să
desfăşurăm la noi, în Parlament, această expoziţie.
Să puneţi astăzi la vot decizia Parlamentului despre necesitatea
unei asemenea expoziţii în incinta Parlamentului nostru. Apropo,
vreau să vă spun că sînt gata...
Domnul Marian Lupu:
Atenţie la timp, vă rog, 3 minute.
Domnul Anatol Ţăranu:
Sînt gata să particip la organizarea
acestei expoziţii şi să facilitez aducerea în Moldova a
acestor imagini necesare pentru această expoziţie. Domnul Valeriu
Pasat mi-a transmis două exemplare de carte, deci e vorba despre
“Preţul unei vieţi” de Efrosinia Chersnovschi, “Şi calvarul”, pe
care le transmit în fondul Bibliotecii Parlamentului, îndeosebi
pentru colegii comunişti. Poate vor avea timp să le mai
răsfoiască şi să îşi împrospăteze
memoria, pe care, după toate probabilităţile, tot mai mult
şi mai mult o pierd.
Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Domnule Preşedinte,
Ne-aţi amintit că peste cîteva zile
este sfîrşitul sesiunii. Ţin şi eu să vă
amintesc că am venit cu o propunere mai demult, de care dumneavoastră
aţi luat act, era vorba despre textul Imnului “Limba noastră”,
să fie repartizat deputaţilor şi, în ultima zi a sesiunii,
să nu îl ascultăm pe fonogramă, dar toţi
deputaţii să interpreteze acest Imn. Şi, vă rog, aţi
luat act atunci, să fie înfăptuit acum.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Şi eu la fel.
Microfonul nr.5.
Doamna Adriana Chiriac:
Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin
Democrat solicită timp pentru o declaraţie la sfîrşitul
şedinţei.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, stimaţi colegi.
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Rog să mă înscrieţi cu luare de
cuvînt din partea Fracţiunii la chestiunea cu nr.4.
Domnul Marian Lupu:
Nr.4, raportul Consiliului Coordonator al
Audiovizualului. De acord, stimaţi colegi. Acestea au fost propunerile
înaintate, nici una din ele, de fapt, nu conţine subiecte care
urmează a fi supuse votului. Referitor la expoziţie, voi decide.
Stimaţi colegi,
Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.1117 cu privire la
migraţia de muncă. Lectura a doua.
Rog comisia.
Domnul Ştefan Secăreanu:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Proiectul de Lege cu privire la migraţia de
muncă a fost adoptat în primă lectură în
şedinţa din 5 iunie a Parlamentului. Comisia pentru drepturile omului
a examinat avizele parvenite din partea comisiilor permanente ale
Parlamentului, a deputaţilor şi a Direcţiei juridice a
Aparatului Parlamentului. Deciziile comisie asupra propunerilor sînt
expuse în tabelul anexat la prezentul raport.
Mă voi referi doar la cîteva dintre
amendamentele pe care Comisia nu le-a susţinut şi anume: Comisia
juridică, pentru numiri şi imunităţi a propus revizuirea
alineatelor (2) – (4) din articolul 6 şi conformarea acestora cu prevederile
Legii contenciosului administrativ şi Legii cu privire la petiţionare
pentru stabilirea termenelor de soluţionare şi emitere a permisului
de şedere în calitatea sa de act administrativ final. Comisia nu a
susţinut propunerea, deoarece prevederile articolului 6 nu cad sub
incidenţa Legii cu privire la petiţionare şi nici a Legii
contenciosului administrativ.
Nu a fost, de asemenea, susţinută propunerea
Comisiei menţionate de corelare a prevederilor alineatului 3 al
articolului 11 cu cele din articolul 20 din Legea cu privire la
petiţionare, pentru că prevederea din alineatul (3) nu se referă
la petiţii, ci la demersul pentru eliberarea unui document. Comisia nu a
susţinut propunerea Comisiei pentru protecţie socială,
sănătate şi familie referitoare la corelarea prevederilor
alineatelor (4) – (12) cu clauzele Acordului dintre Republica Moldova şi
Comunitatea Europeană privind facilitatea vizelor, pentru că
proiectul nu conţine prevederi referitoare la vize.
Nu a fost acceptată, de asemenea, propunerea
Comisiei menţionate despre examinarea concomitentă a prezentului
proiect de lege cu proiectul de Lege privind statutul străinilor în
Republica Moldova, pentru că un atare proiect nu a fost înregistrat
pînă în prezent în Parlament. Nu au fost acceptate
propunerile deputaţilor Iurie Bolboceanu, Vladimir Filat şi ale
Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului de a face în proiectul
de lege trimitere la articolul 1 din Legea cu privire la migraţie,
deoarece Legea cu privire la migraţia de muncă urmează să o
substituie pe aceasta.
Propunerea aceloraşi autori, făcută la
articolul 6 alineatul (1) referitor la depunerea ambelor exemplare a actelor
indicate la adresa Ministerului Afacerilor Interne nu a fost
susţinută, fiindcă scopul propus a fost de a crea un ghişeu
unic, unde angajatorul va depune actele în două exemplare. Nu a fost
susţinută propunerea deputatului Oleg Ţulea de revizuire a
prevederilor de la litera b), alineatul (1) articolul 19. Conform articolului
15 alineatul (1) din Legea nr.451 din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin
licenţă a activităţii de întreprinzător,
în cazul modificării unor date ce se conţin în
licenţă, aceasta urmează a fi perfectată.
Pornind de la cele menţionate, Comisia pentru
drepturile omului propune Parlamentului ca proiectul de Lege cu privire la
migraţia de muncă să fie adoptat în cea de a doua
lectură.
Domnul Marian Lupu:
Domnule preşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Alte propuneri decît cele evocate în
raport?
Microfonul nr.3.
Domnul Arcadi Pasecinic:
Ñïàñèáî. Ãîñïîäèí ïðåäñåäàòåëü êîìèññèè, ó ìåíÿ âîïðîñ,
êàñàþùèéñÿ ñòàòüè 22 «Ïðàâà è îáÿçàííîñòè òðóäÿùèéñÿ
ýìèãðàíòà», ïóíêò 3: «Â ñîîòâåòñòâèè ñ íàñòîÿùèì çàêîíîì òðóäÿùèéñÿ ýìèãðàíò
îáÿçàí ñîáëþäàòü îáÿçàòåëüñòâà, çàêîíû ïðèíèìàþùåé ñòîðîíû, ñîáëþäàòü ïîëîæåíèÿ
ôåäåðàëüíîãî òðóäîâîãî äîãîâîðà». Ïóíêò d): «Èìåòü äîñòóï ê èíôîðìàöèè î
âîçìîæíîñòÿõ òðóäîóñòðîéñòâà â Ðåñïóáëèêå Ìîëäîâà.». ß
íå ïîíèìàþ, êàê îí ìîæåò áûòü îáÿçàí èìåòü äîñòóï ê èíôîðìàöèè î
òðóäîóñòðîéñòâå? Íàâåðíî ýòîò ïóíêò äîëæåí ãëàñèòü «èìååò ïðàâî».
Domnul Ştefan Secăreanu:
De acord. Este şi reprezentantul Ministerului.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Propunerea este acceptată.
Domnul Arcadi Pasecinic:
È âòîðîå. Ïóíêò å): «Ýìèãðàíò îáÿçàí ïðåäñòàâèòü â Íàöèîíàëüíîå àãåíòñòâî
êîïèþ äîêóìåíòà, âûäàííîãî êîìïåòåíòíûì îðãàíîì ïî çàùèòå ïðàâ
äåòåé, ôóíêöèîíèðóþùèì â ðàéîíå, ñåêòîðå ïðîæèâàíèÿ ðîäèòåëåé, ïîäòâåðæäàþùèì
âçÿòèå íà ó÷¸ò äåòåé, îñòàâøèõñÿ â ñòðàíå.». Âîïðîñ ïåðâûé,
îòíîñÿùèéñÿ ê ýòîìó ïîäïóíêòó. Åñòü ëè òàêàÿ ïðàêòèêà, èìååòñÿ â âèäó
òåõíîëîãèÿ, âûäà÷è äîêóìåíòîâ, ...
îáðàùåíèå ...,
âûäà¸òñÿ òèïîâîé äîêóìåíò è ò.ä.
È âòîðîå. Êàêîâû þðèäè÷åñêèå ïîñëåäñòâèÿ íåïðåäñòàâëåíèÿ
â Íàöèîíàëüíîå àãåíòñòâî òàêîãî äîêóìåíòà? Åñëè îí íå
ïðåäñòàâèò, òî åãî, ÷òî íå âûïóñòÿò èëè íå ðàçðåøàò åìó
ýìèãðàöèþ? Âîò òàêèå äâà âîïðîñà. Ñïàñèáî.
Domnul Ştefan Secăreanu:
Acesta este tot articolul 22?
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Arcadi Pasecinic:
Äà, 22, ïóíêò 3, ïîäïóíêò (å).
Domnul Marian Lupu:
Domnule Pasecinic,
Aveţi, poate, o
propunere?
Domnul Ştefan Secăreanu:
Articolul, articolul care e?
Domnul Marian Lupu:
Ìîæåò åñòü ïðåäëîæåíèå êîíêðåòíîå.
Domnul Arcadi Pasecinic:
Ó ìåíÿ òàêîå ïðåäëîæåíèå åñòü, ïîäïóíêò å) èñêëþ÷èòü.
Domnul Marian Lupu:
Deci propunerea este, domnule preşedinte al
Comisiei, litera e) să fie exclusă.
Domnul Ştefan Secăreanu:
Litera e). Alte drepturi prevăzute de
legislaţia în vigoare. Aşa este în varianta pe care o am
eu. Articolul 22. A, punctul 3, aşa am înţeles. Eu aş vrea
să aud ce spune autorul.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.1.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei şi
comerţului:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Ceea ce ţine de informaţia privind angajarea
în cîmpul muncii în Republica Moldova, aceasta este la
alineatul (2) litera d). Ceea ce ţine de informaţia de a prezenta la
Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă documentul sau copia de pe
documentul de confirmare, noi am discutat foarte mult cu colegii de la
Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului şi formula
aceasta, care este propusă, este acceptabilă. Deci persoana
respectivă trebuie să prezinte un document, prin care să
confirme că copiii rămîn cu cineva. Evident, numai în
aceste condiţii ar trebui să fie ca persoana respectivă să
aibă acces să se deplaseze peste hotare. Dar este vorba despre acest
lucru numai cînd are contract individual de muncă încheiat
deja. Şi aici este vorba despre...
Domnul Marian Lupu:
Bine, domnule viceministru.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Domnul Pasecinic a propus eliminarea cărei
litere? Din ce articol?
Domnul Ştefan Secăreanu:
Litera e) din articolul 22.
Domnul Marian Lupu:
Poziţia autorilor?
Domnul Ştefan Secăreanu:
Mai întîi, articolul 22 litera d):
“Să aibă acces la informaţia despre oportunităţile de
angajare”, am spus că se exclude. Se transferă, da.
Domnul Marian Lupu:
La drepturi.
Domnul Ştefan Secăreanu:
Şi se exclude litera e) din punctul 3 al
aceluiaşi articol.
Domnul Marian Lupu:
Autorii?
Domnul Sergiu Sainciuc:
De acord.
Domnul Marian Lupu:
De acord. Alte propuneri?
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mulţumesc.
Eu mai mult, de fapt, pentru stenogramă,
referitor la obiecţia Comisiei juridice, pentru numiri şi
imunităţi la articolul 6. Noi am propus revizuirea acestuia,
luînd în considerare cerinţele Legii contenciosului
administrativ, avînd în vedere că în acest articol nu
sînt stipulate procedurile de contestare a refuzului de a emite permisul
de şedere în ţară.
Motivul din care dumneavoastră aţi respins
nu este corect din punct de vedere juridic, deoarece refuzul este emis de un
organ de administraţie publică centrală, este un act
administrativ. Şi acest refuz, evident, va fi contestat în modul
stabilit de contenciosul administrativ. Altceva, aceasta, într-o oarecare
măsură, poate e şi greşeala noastră că noi n-am
propus o formulă concretă şi corectă. Dar
dumneavoastră... regret că nu aţi reacţionat la acest
moment. Şi rămîne ca persoana care va primi refuz, mai departe
să se consulte cum trebuie să procedeze. În lege, spre regret,
rămîne un loc gol.
Domnul Ştefan Secăreanu:
Bine. Ce propuneţi? O formulare nouă?
Domnul Vladimir Ţurcan:
Ca să fie o formulă că refuzul la
emiterea permisului de şedere va fi contestat în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Domnul Marian Lupu:
Va fi sau poate fi?
Domnul Ştefan Secăreanu:
Poate fi contestat în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Poate fi contestat în conformitate cu
legislaţia în vigoare. Dar ceea ce ţine de problema că nu
poate fi contestat în modul stabilit de contenciosul administrativ, nu
este corect.
Domnul Marian Lupu:
Autorii, de acord? De acord. Bine.
Domnul Ştefan Secăreanu:
Am înţeles.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domul Valeriu Guma:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Vreau să mă refer la amendamentul pe care
l-am făcut referitor la articolul 14, alineatul (2), unde am cerut să
fie specificat dacă cetăţenii străini au dreptul să
fondeze societăţi care se ocupă cu migraţia, avînd
în vedere că, prin lege, se interzice ca lucrătorii
migraţi să deţină o funcţie de conducere în
cadrul întreprinderii. După cîte înţeleg, în
sinteză nu se acceptă, argumentîndu-se prin
încălcarea unei legi, care nu ştiu dacă există –
Legea cu privire la investiţiile în activitatea de
întreprinzător.
Domnul Marian Lupu:
Este aşa lege.
Domnul Valeriu Guma:
Investiţiile?
Domnul Marian Lupu:
Cu privire la...
Domnul Valeriu Guma:
Investiţiile în activitatea de întreprinzător.
Domnul Marian Lupu:
...investiţiile în activitatea de
întreprinzător. Este aşa o lege din 2003, 2004.
Domnul Ştefan Secăreanu:
Noi am fixat în raport.
Domnul Valeriu Guma:
Bine. Dacă este asemenea lege, atunci nu este
clar: dacă se permite să fondeze asemenea societăţi, de ce
nu se permite să aibă posturi de conducere în această
societate? Eu cred şi insist: dacă este logic ca să nu
deţină o funcţie de conducere, atunci să nu fie
posibilă şi fondarea de către cetăţenii migraţi.
Domnul Ştefan Secăreanu:
Nu ştiu dacă tocmai această Legea cu
privire la migraţia de muncă trebuie să prevadă asemenea
lucruri. Este obiectul unei altei legi.
Domnul Valeriu Guma:
Domnule preşedinte al Comisiei,
Dumneavoastră, printr-o normă în
această lege se interzice a deţine o funcţie de conducere.
Atunci dacă se interzice, e normal şi logic de interzis şi
posibilitatea de a fonda asemenea societate.
Domnul Marian Lupu:
Autorii?
Microfonul nr.1.
Domnul Sergiu Sainciuc – viceministru al economiei şi
comerţului:
Ceea ce ţine de fondatori, deci de
investiţiile străine. Orice fondator străin, ori orice
investitor străin are dreptul să deschidă orice afacere în
Republica Moldova, inclusiv în acest domeniu. Pur şi simplu, norma
este propusă că el poate să fie ca fondator, dar această
persoană nu poate fi ca persoană cu funcţie de conducere.
Persoană cu funcţie de conducere trebuie să fie
cetăţean al ţării noastre.
Domnul Valeriu Guma:
Care e diferenţa, domnule? Nu este nici o
diferenţă. Acţionarul determină politica în societate
pînă la urmă, nu Executivul.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Deci acest lucru este pentru a asigura şi
supraveghea concomitent, dar este şi o activitate foarte sensibilă de
plasare în cîmpul muncii a cetăţenilor Republicii Moldova
peste hotare.
Domnul Valeriu Guma:
Acesta nu este un mecanism efectiv.
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Propunerea.
Domnul Valeriu Guma:
Eu insist ca, în cazul în care se
interzice deţinerea unei funcţii de conducere, atunci...
Domnul Marian Lupu:
Să eliminăm din proiectul de lege şi
dreptul de a fi fondator la unitatea juridică.
Domnul Valeriu Guma:
Da, corect. Fiindcă nu este logic atunci, de ce
nu are dreptul să deţină.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Supun votului această propunere. Cine este
întru susţinerea ei, rog să voteze. Rog rezultatele,
stimaţi colegi.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 10.
Sectorul nr. 3 – 14.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
24 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută
de plen.
Microfonul nr.3 în continuare.
Domnul Grigore Petrenco:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Am o întrebare referitor la articolul 16
“Condiţiile de angajare provizorie a cetăţenilor Republicii
Moldova la muncă în străinătate.” Noi am examinat sinteza
pregătită de Comisie pentru lectura a doua la acest articol, de ce
noi obligăm cetăţenii noştri să înregistreze
contractul individual de muncă la Agenţia Naţională? De ce
acest lucru să nu fie benevol?
Deci, citez: “În cazul în care
cetăţeanul Republicii Moldova se angajează provizoriu la
muncă în străinătate de sine stătător este
obligat, în scopul asigurării protecţiei dreptului, să
îndeplinească următoarele condiţii: să
înregistreze contractul individual de muncă la Agenţia
Naţională şi să înregistreze contractul individual de
muncă la Casa Naţională de Asigurări Sociale ş.a.m.d.”
Astfel, noi creăm obstacole pentru cetăţeni. Ei se
angajează de sine stătător. De ce trebuie să
înregistreze aceste contracte?
Domnul Ştefan Secăreanu:
Propuneţi amendamentul. Întrebările au
fost. Noi am discutat despre acest lucru şi am convenit la formula
expusă în sinteza noastră. Şi autorii nu au fost de acord
cu...
Domnul Grigore Petrenco:
Deci...
Domnul Marian Lupu:
Poziţia autorilor?
Microfonul nr. 1.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Mulţumesc.
În principiu, noi am inclus această
normă din motivul că ceea ce ţine de Casa Naţională de
Asigurări Sociale, înregistrarea contractului presupune plata
contribuţiei minime de asigurări sociale pentru a-şi asigura
viitorul său. Ceea ce ţine de evidenţa de prezentare şi
înregistrare la agenţiile de ocupare a forţei de muncă,
pentru a avea evidenţa cetăţenilor Republicii Moldova, care
sînt plasaţi în muncă peste hotare. Ca să ştim
totuşi care este numărul celor plasaţi oficial în
muncă peste hotare. Şi, concomitent, să putem să îi
protejăm ulterior în ţările de destinaţie unde
lucrează aceşti cetăţeni.
Mulţumesc.
Domnul Grigore Petrenco:
Eu sînt de acord, dar în mod benevol
totuşi, dacă cineva vrea, se înregistrează, nu, nu se
înregistrează.
Domnul Marian Lupu:
Cum sună astăzi...
Domnul Ştefan Secăreanu:
Cred că este obligatoriu.
Domnul Marian Lupu:
Cum sună astăzi textul sau sintagma
respectivă?
Domnul Ştefan Secăreanu:
Evidenţa este necesară.
Domnul Iurie Roşca:
Este necesară, nu este obligatorie, dacă
vrei să te bucuri de garanţii sociale. Te înregistrezi,
dacă nu te interesează pensia şi asigurarea medicală.
Domnul Ştefan Secăreanu:
Exact, noi am făcut această precizare la
propunerea deputatului Nicolae Oleinic. Completarea articolului 16 cu un nou
alineat (2) cu următorul cuprins: “Cetăţeanul Republicii Moldova
care nu îndeplineşte condiţiile stipulate la alineatul
respectiv nu beneficiază de protecţia dreptului lui”. Am adăugat
acest alineat (2) la articolul 16.
Domnul Marian Lupu:
Deci în acest alineat este scris “este necesar”,
nu este scris “se obligă”. Sau, în cazul în care nu face, este
penalizat, sau nu obţine ceva.
Domnul Grigore Petrenco:
Deci dacă rămîne formula “este
necesar”, e bine.
Domnul Marian Lupu:
Aşa şi este.
Domnul Grigore Petrenco:
Dar dacă Comisia propune de a schimba “este
necesar” cu “este obligat”. Deci este punctul 7 din sinteză. Articolul 16
litera c). Comisia propune de a substitui “este necesar” prin “este obligat”.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 1.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Mulţumesc.
Stimate domnule Preşedinte,
Propunerea a fost formulată şi
s-a susţinut din motivul că să asigurăm o protecţie
socială a salariaţilor, care vor avea contract individual de
muncă peste hotare. În principiu. Şi această
consecinţă, dacă el nu va înregistra, înseamnă
că noi nu o să avem posibilitatea să îl protejăm. Noi
nu o să ştim unde, în care ţară se află. Nu o
să putem duce careva tratative.
Domnul Ştefan Secăreanu:
Dacă el nu va fi înregistrat, el nu va fi
protejat. Aceasta este.
Domnul Marian Lupu:
Care e finalitatea discuţiei?
Domnule Petrenco,
Decideţi-vă mai rapid.
Domnul Grigore Petrenco:
Propunerea este să păstrăm
totuşi formula “este necesar” . Să nu scriem categoric că
toţi sînt obligaţi să înregistreze aceste contracte,
ca toţi cetăţenii să treacă prin Agenţia
Naţională.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţii mei colegi,
Nu vă supăraţi. Domnule Secăreanu,
Eu vă mulţumesc. Rog să luaţi loc.
Eu scot de pe ordinea de zi proiectul nr.1117 şi mergeţi şi
lucraţi, vă rog. Căci eu simt deja ce începe în
sală la noi. De la zero. Iar proiectul de lege e din 26 martie. Ce, nu a
fost suficient ca să terminăm toate discuţiile? Proiectul nr.
1117 se raportează pentru altă şedinţă. Veţi fi
gata să îl discutăm săptămîna viitoare,
îl facem săptămîna viitoare. Continuăm.
Proiectul de Lege nr.4433 cu privire la controlul
şi profilaxia tuberculozei. Lectura a doua. Rog Comisia.
Stimaţi colegi, tot. Noi sîntem la alt
proiect.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
În cadrul Comisiei pentru protecţie
socială, sănătate şi familie am examinat proiectul de Lege
cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei, discutat în
primă lectură. Am analizat toate propunerile şi am amendamentele
şi obiecţiile deputaţilor asupra acestui proiect de lege şi
îl propunem redactat, ţinînd cont de obiecţiile
şi...
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi deputaţi,
Ascultaţi-vă colega, eu vă rog foarte
mult. Cer scuze, doamnă preşedinte.
Vă rog.
Doamna Valentina Buliga:
... ţinînd cont de propunerile şi
obiecţiile care au parvenit în cadrul Comisiei, care au fost
discutate cu autorul, propunem sinteza la acest proiect de lege, dar, în
final, propunem să fie adoptat în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Alte propuneri?
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Stratan:
Domnule Preşedinte,
Vă mulţumesc.
Doamnă preşedinte,
Nu atît la dumneavoastră am
întrebarea, cît această posibilitate simt autorii. Mă voi
referi la amendamentul acceptat, dar foarte parţial şi foarte evaziv.
Deci protecţia socială a bolnavilor de tuberculoză. Pentru
că în amendament am abordat şi am argumentat de ce este nevoie
totuşi de a acorda acea indemnizaţie pe perioada de tratament a
bolnavilor, pentru că ştim că aceşti bolnavi
într-adevăr sînt din păturile social vulnerabile,
cunoaştem cifrele, am argumentat atunci cîţi sînt
asiguraţi, neasiguraţi, invalizi, studenţi. Deci ceea ce se
spune în formularea deja în textul proiectului, care urmează
să fie adoptat, cum am zis, este ceva evaziv.
Deci nu se subînţelege această
susţinere şi atunci am argumentat, inclusiv hotărîrea
Guvernului care este în vigoare şi nu este abrogată. Şi
atunci, în 2003, cînd a fost adoptată această
hotărîre, s-a decis că organele centrale responsabile trebuiau
să examineze posibilitatea acordării unei indemnizaţii unice
pentru acei care au un venit mai mic de 70%. Vreau, pur şi simplu, să
rog autorii să îmi spună ce s-a întreprins totuşi,
cum s-a studiat această posibilitate, din ce calcule s-a făcut, s-a
decis, pentru că, anual, se iau la evidenţă 4500, per total se
găsesc la tratament anual 6500 – 6700, adică eu cred că ar fi o
posibilitate să ajutăm aceşti pacienţi. Noi am
vorbit despre faptul că ei trebuie să fie şi alimentaţi
corect şi eficienţa tratamentului trebuie să fie.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 1.
Domnul Boris Golovin – viceministru al sănătăţii:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Noi am luat în consideraţie toate
observaţiile făcute, am fost personal la şedinţa Comisiei.
Această întrebare nu s-a pus, să vă spun. Şi,
adică, eu ştiu, nu înţeleg de ce astăzi se
ridică întrebare. Noi, practic, am lucrat asupra tuturor
amendamentelor şi le-am... eu ştiu... Da, în principiu, toate
au fost luate în consideraţie.
Doamna Valentina Stratan:
Atunci este acest amendament, ca, pe
perioada tratamentului, se fie acordată o indemnizaţie întru
susţinerea protecţiei asigurării.
Doamna Valentina Buliga:
Dacă îmi permiteţi, domnule
Preşedinte.
Eu cred că şi articolul 8
“Măsurile de profilaxie”, unde este un alineat aparte că
“finanţarea activităţilor de control şi tratament se
efectuează din fondurile asigurărilor obligatorii din bugetul de stat
şi granturi”, deja ar obliga Guvernul să găsească
această posibilitate. La fel şi articolul 7 “atribuţiile
autorităţilor publice locale”, care specifică: în
scopul controlului, se întreprind acţiuni de acordare a facilităţilor,
stimulărilor materiale şi financiare pentru bolnavii de
tuberculoză. Adică, nu ne rămîne decît să
credem că Guvernul, în rezultatul adoptării acestei legi, va
întreprinde măsuri de stimulare, inclusiv materială.
Doamna Valentina Stratan:
Doamnă Preşedinte,
Eu sînt de acord doar parţial.
Este cazul, desigur, ca ei să îşi amintească de
hotărîrea pe care au adoptat-o ei singuri. Dar ceea ce spuneţi
dumneavoastră, e clar că ţine de domeniul profilaxiei,
tratamentului, dar nu al susţinerii şi al protecţiei sociale.
Eu, bine, accept, adică, să fie adoptată aceast proiect de lege
astăzi, dar să se revină în Guvern şi să se
caute posibilitatea.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte propuneri? Nu sînt.
Doamnă preşedinte,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului
Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a
proiectului de Lege nr.4433. Cine este pentru, rog să voteze. La fel
rezultatele. Microfoanele, vă rog. Din sală pentru numărători.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr.2 – 33.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, stimai colegi.
82 de voturi “pro”. Împotrivă?
Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 4433 este adoptat în lectura a
doua.
Proiectul de Lege nr.1869 pentru modificarea
şi completarea unor acte legislative. Guvernul. Este vorba de Legea cu
privire la rezerva forţelor armate, Legea cu privire la pregătirea
cetăţenilor pentru apărarea patriei. Repet încă o
dată, proiectul de Lege nr.1869. Ce, e slab cu orientarea?
Vă rog.
Domnul Artur Vîsotin – şeful Centrului Serviciului Civil:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Se prezintă proiectul de Lege nr.1869
din 3 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Comisia
pentru securitatea naţională, apărare şi ordine
publică, sesizată în fond, a examinat propunerile şi
obiecţiile înaintate în avizele sale de către comisiile
parlamentare permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului
Parlamentului privind proiectul de Lege nr.1869 din 3 iunie 2008 pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat de
către Guvernul Republicii Moldova, şi informează plenul
Parlamentului despre următoarele.
Referitor la prezentul proiect de lege,
în Comisie au parvenit trei amendamente de
îmbunătăţire a prevederilor acestuia, care au fost
acceptate integral şi anume: Direcţia juridică – în titlul
Legii nr.1244 din 2002, ce se conţine la articolul I din proiectul de
Lege, cuvîntul “rezerva” se va scrie cu literă mică, în
conformitate cu înscrierea din “Monitorul Oficial al Republicii
Moldova”.
Doi. Întru respectarea tehnicii
legislative, modificările propuse la articolul 31 din Legea nr.1245 din
2002, ce se conţine la articolul II al proiectul de lege, necesită a
fi expusă după cum urmează: la articolul 31 titlul articolului
se completează în final cu textul: “în serviciul militar
în termen”.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Eu îmi cer scuze. Domnul a
încurcat cred că raportul. Citeşte raportul Comisiei sau
trebuie raportul Guvernului?
Domnul Marian Lupu:
Ccontinuăm.
Domnul Artur Vîsotin:
Cer scuze.
Domnul Marian Lupu:
Vă rog prezentarea.
Domnul Artur Vîsotin:
Deci Legea pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative, aşa? Sensul prezentei legi constă
în aducerea în concordanţă a unor acte legislative
în conformitate cu Legea nr.156 din 6 iulie 2007 cu privire la
organizarea serviciului civil, în special: Legea nr.1244 din 18 iulie
2002 cu privire la rezerva Forţelor Armate şi Legea nr.1245 din 18
iulie 2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru
apărarea Patriei. Deci, în esenţă... îmi cer scuze
pentru că am încurcat raportul şi am început deja
raportul preşedintelui Comisiei să îl citesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine, tot. Cum vă numiţi
dumneavoastră?
Domnul Artur
Vîsotin:
Vîsotin Artur, şeful serviciului
de alternativă…
Domnul Marian Lupu:
Sînteţi liber. Rog să
luaţi loc.
Rog Comisia. Şi data viitoare să
vă pregătiţi mai bine. O să în puneţi mai
departe întrebări, dacă o să le aveţi.
Comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Comisia pentru securitatea
naţională, apărare şi ordine publică a examinat
proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte
legislative. Scopul proiectului este aducerea în concordanţă a
unor acte legislative în conformitate cu prevederile Legii cu privire la
organizarea serviciului civil.
Prin acest proiect, se operează unele
modificări şi completări în Legea cu privire la Rezerva
Forţelor Armate, Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor
pentru apărarea Patriei, cum ar fi: excluderea din evidenţa
militară a cetăţenilor care au executat serviciul civil,
deoarece aceştia nu formează rezerva Forţelor Armate; includerea
în lista persoanelor care sînt excluse din evidenţa
militară şi a cetăţenilor care au executat serviciul civil,
precum şi alte modificări în acest sens.
Proiectul a fost avizat pozitiv de
către Comisia pentru protecţie socială, sănătate
şi familie, Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru
politică externă şi integrare europeană, Comisia
juridică, pentru numiri şi imunităţi şi Direcţia
juridică a Aparatului Parlamentului. Amendamentele expuse de comisie
şi deputaţi vor fi luate în vedere pentru lectura a doua.
În temeiul celor expuse, se propune
adoptarea proiectului de lege în primă lectură. Vorbim în
cîteva cuvinte, se referă la formarea unei rezerve noi, adică
excluderea acestei rezerve a persoanelor alternative şi trecerea lor la
rezerva Serviciului de Alternativă din rezerva Forţelor Armate.
Domnul Marian Lupu:
Domnule preşedinte,
Vă mulţumesc.
Spuneţi-mi, vă rog Centrul
Serviciului Civil e parte componentă a Ministerului Apărării?
Unde e?
Domnul Iurie Stoicov:
Nu este parte componentă a
Ministerului Apărării, este un serviciu aparte, independent, să
spunem aşa.
Domnul Marian Lupu:
În cadrul Guvernului?
Domnul Iurie Stoicov:
Poftim?
Domnul Marian Lupu:
În cadrul căruiva minister sau
pe lîngă Guvern?
Domnul Iurie Stoicov:
Nu. Practic, el este subordonat Guvernului,
dar nu este ca structură aparte, pe lîngă Guvern.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimate domnule Stoicov,
Pentru lectura...
Domnule Preşedinte,
Este important, fiindcă în lege
faceţi referinţă la articole, dar uitaţi să
fixaţi alineatele sau autorii. Este necesar ca articolul 4 să fie
precizat alineatul (1), vorbim de litera... Căci mai sînt şi
alte alineate, să ştim foarte clar ce excludem. Deci pentru
precizare. La articolul 4 alineatul (1), litera c) se exclude, la articolul 5
alineatul (1) , litera b) se exclude şi mai departe la articolul 13
alineatul (1), litera a) se exclude, fiindcă, cum spuneam, mai sînt
şi alte alineate la articolele respective şi să nu excludem
haotic. Să ştim unde exact la ce ne referim. Pentru stenogramă
şi lectura a doua.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte propuneri, întrebări?
Nu sînt.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În aceste condiţii, voi supune
votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege
nr.1869. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Domnule Vîsotin,
Concluzia pe care o tragem: aţi venit
absolut nepregătit şi modul de prezentare, şi prestaţiile
de care aţi dat dovadă sînt inferioare celor mai joase
standarde. Eu rog să trageţi concluziile de rigoare.
Continuăm. Proiectul de Lege nr.2067
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Doamna Galina Balmoş – ministrul Protecţiei Sociale, Familiei
şi Copilului:
Mulţumesc, stimate domnule
Preşedinte,
Onorat Parlament,
Propun atenţiei dumneavoastră proiectul
de Lege nr.2067 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
şi anume: a Legii nr.499 din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale
de stat şi a Legii nr.909 din 30 ianuarie 1992 privind protecţia
socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma
catastrofei de la Cernobîl.
Astfel, se propune majorarea
alocaţiilor sociale pentru invalizii din copilărie de gradul III
pînă la nivelul mărimii alocaţiei pentru copiii invalizi
în vîrstă pînă la 18 ani cu severitatea trei;
majorarea alocaţiilor pentru îngrijire – de la 250 de lei
pînă la 300 pentru persoanele care îngrijesc la domiciliu un
copil invalid în vîrstă de pînă la 18 ani cu
severitatea I; invalizilor din copilărie de gradul I, cu condiţia
că aceste persoane nu se află la întreţinerea deplină
a statului, invalizilor de gradul I nevăzători pentru
însoţire şi îngrijirea la domiciliu; majorarea
alocaţiei pentru îngrijirea invalizilor de gradul I
ţintuiţi, a căror invaliditate este în legătură
cauzală cu catastrofa de la Cernobîl – de la 100 pînă la
300 de lei; majorarea ajutorului de deces pentru persoanele neasigurate – de la
600 pînă la 700 de lei.
Vreau să zic că de
alocaţiile sociale de stat în acest an 2008 beneficiază 45 mii
992 de persoane. Majorarea respectivă este condiţionată de
majorarea alocaţiei sociale de stat, de impunerea această
imperioasă pentru majorările respective. Pentru anul 2008 a fost
preconizată suma în bugetul respectiv 51 milioane 548 mii de lei sau
cu 15 milioane 903 mii de lei mai mult faţă de anul 2007. Deci sumele
respective sînt preconizate în buget. Rog să
susţineţi acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Doamnă ministru,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc.
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Onorat Parlament,
Comisia pentru protecţie socială,
sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru
modificarea şi completarea unor acte legislative şi constată
următoarele. Proiectul de Lege nominalizat propune modificarea şi
completarea a două acte legislative: a Legii nr.909 din 30 ianuarie 1992
privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de
suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl şi Legii nr.499 din 14
iulie 1999 privind alocaţiile de stat pentru unele categorii de
cetăţeni şi are ca scop sporirea nivelului de protecţie
socială a invalizilor.
Asigurarea unui decent de trai pensionarilor cu
dizabilităţi constituie un obiectiv important în politica
socială a statului care decurge atît din obiectivele strategice
trasate în documentele adoptate, cît şi din obligaţiunile
asumate de către Republica Moldova prin semnarea şi ratificarea
instrumentelor internaţionale de orientare socială.
Astfel, proiectul propune majorarea alocaţilor
lunare de îngrijire prevăzute pentru persoanele ce au suferit de pe urma
catastrofei de la Cernobîl, de la 100 la 300 de lei şi majorarea
alocaţiei de îngrijire prevăzută prin Legea privind
alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni,
pentru invalizii din copilărie de gradul I, copiii invalizi cu gradul I de
severitate şi invalizii de gradul I nevăzători. Pentru
aceste persoane alocaţia de îngrijire se propune a fi
majorată de la 250 la 300.
De asemenea, alocaţia de invaliditate pentru
invalizii din copilărie de gradul III se va echivala cu alocaţia pentru
invalizii de gradul II şi va constitui 152 de lei.
Totodată, se propune completarea articolului 6
alineatul (1) litera d) din Legea nr.499 cu fraza “sau pensii de invaliditate”,
menită să specifice că de alocaţii de îngrijire vor
beneficia nu doar persoanele ce primesc alocaţii de stat, ci şi
beneficiarii de pensii de invaliditate dacă se atribuie la categoria
specificată în lege.
La fel, se propune majorarea ajutorului de deces
pentru persoanele neasigurate, de la 600 la 700. Cheltuielile necesare implementării
prezentului proiect sînt prevăzute în bugetul de stat pentru
anul curent, deoarece modificările propuse au fost planificate în
cadrul de cheltuieli pentru termen mediu.
Comisiile permanente au examinat acest proiect de
lege, fapt confirmat prin avizele prezentate. Direcţia juridică are
unele obiecţii la articolul 1 din proiect conform tehnicii legislative.
Ţinînd cont de cele relatate, noi propunem
aprobarea acestui proiect în primă lectură şi, dacă
nu sînt obiecţii şi nu contravine tare grav Regulamentului,
şi adoptarea în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Doamnă preşedinte,
Vă mulţumesc.
Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Proiectul nr.2067, aprobarea în primă
lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul nr.2067 este aprobat în primă
lectură.
Fracţiunile parlamentare, obiecţii pentru
lectura a doua? Nu sînt.
În condiţiile raportului Comisiei de
profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de
Lege nr.2067. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 36.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
85 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.2067 este adoptat în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2068 cu privire la modificarea
articolului 18 din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate
temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări
sociale.
Guvernul.
Doamna Galina Balmoş – ministrul protecţiei sociale, familiei
şi copilului:
Mulţumesc.
Stimate domnule Preşedinte,
Onorat Parlament,
Proiectul vizat îşi propune să
modifice cuantumul indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului
pînă la vîrsta de 3 ani pentru persoanele asigurate. Pentru
anul 2008 se menţine nivelul cuantumului indemnizaţiei lunare de 20%
din baza de calcul stabilită, însă mărimea
indemnizaţiei, conform acestui proiect, nu trebuie să fie mai
mică de 200 lei.
Începînd cu 1 ianuarie 2009, se propune
majorarea cuantumului indemnizaţiei lunare de la 20% din baza de calcul
stabilită la 25%, dar nu mai puţin de 250 de lei. Modificarea care se
preconizează a fi operată în proiectul de lege se
încadrează în politicile statului de susţinere a
maternităţii.
Ţinem să menţionăm că, pentru
majorarea plafonului minim de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru
creşterea copilului persoanelor asigurate – de la 100 de lei
pînă la 200 de lei în anul 2008, sînt necesare mijloace
financiare suplimentare care se estimează la nivel de 5 milioane 970 mii
de lei.
Totodată, cadrul de cheltuieli pe termenul mediu
2008–2010 prevede majorarea indemnizaţiei lunare pentru creşterea
copilului pînă la vîrsta de 3 ani persoanelor asigurate cu 5%
pentru fiecare an.
În acest scop, cheltuielile pentru anul 2009 se
preconizează la suma de 115, 116 aproximativ milioane de lei,
incluzînd majorarea indemnizaţiei respective pînă la 25%
din baza de calcul stabilită, dar nu mai puţin de 250 de lei, fiind
acoperite din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat.
În tememiul celor expuse, rog aprobarea acestui
proiect de lege.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, doamnă ministru.
Întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc.
Doamna Galina Balmoş:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Rog comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
În cadrul Comisiei a fost
examinată această propunere a Guvernului privind modificarea
articolului 18 din Legea nr.289 şi constatăm că, precum este
stabilită în legislaţie indemnizaţia lunară pentru
creşterea copilului se stabileşte de la data naşterii şi
pînă la vîrsta copilului de 3 ani. Cuantumul lunar al
indemnizaţiei este de 20 la sută din baza de calcul stabilită
în lege, dar nu mai puţin de 100 de lei.
Conform modificării propuse în
proiectul vizat, cuantumul indemnizaţiei se preconizează pentru anul
2008 nu mai puţin de 200 de lei, iar începînd cu 1 ianuarie
2009 se va majora procentual de la 20 la 25 din baza de calcul, stabilit de
articolul 7 din lege, dar nu mai puţin de 250 de lei. Cheltuielile
respective vor fi acoperite din contul mijloacelor bugetului asigurărilor
sociale de stat.
Menţionăm că în avizele parvenite
din comisiile permanente, proiectul de lege menţionat se susţine
conceptual şi se propune spre adoptare de către Parlament. Comisia
sesizată în fond, în rezultatul examinării acest proiect
de lege, propune Parlamentului aprobarea lui în primă lectură.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.
Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.
Vă mulţumesc.
Doamna Valentina Buliga:
Şi dacă nu sînt
obiecţii şi propuneri, aş ruga Parlamentul să o
adoptăm şi în lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Proiectul nr.2068, prima lectură. Cine
este pentru aprobarea acestuia, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.2068 este aprobat
în primă lectură.
Fracţiunile, obiecţii pentru
lectura a doua? Nu sînt.
În condiţiile raportului
Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului
de Lege nr.2068. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele la fel.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 35.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
84 de voturi “pro”. Împotrivă? Zero
voturi. Proiectul de Lege nr.2068 este adoptat în lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.2071 privind
modificarea şi completarea unor acte legislative. Domnul Sainciuc sau cine
prezintă?
Domnul Pop, vă rog.
Domnul Mihail Pop – şef al Aparatului Guvernului:
Domnule Preşedinte,
Onorat Parlament, se propune operarea
modificărilor şi completărilor în Legea nr.64 din mai 1990
cu privire la Guvern, care prevede modificarea structurii Guvernului prin
suprimarea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor
şi crearea Agenţiei Transporturi care va reglementa toate
activităţile în domeniul transportului auto, aerian, naval
şi de cale ferată, iar funcţiile de gospodărie a drumurilor
vor fi atribuite Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriului.
Dat fiind faptul că lichidarea
Ministerului Transportului şi Gospodăriei Drumurilor conduce la
modificarea unor funcţii din domeniul transportului, Guvernul este de
părere că aceste funcţii ţin de competenţa unei
agenţii. Agenţia se va ocupa de promovarea politicii statului
în transporturi, de reglementarea transportului rutier, transporturilor,
rutelor, elaborarea diferitelor regulamente şi reglementări tehnice
în domeniul respectiv.
Ministerul Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriului, preluînd funcţiile de
gospodărire a drumurilor va deţine şi funcţiile de
implementare a diferitelor proiecte în domeniul drumurilor,
construcţia, renovarea, reparaţia, exploatarea traseelor şi
altele.
Cît priveşte Agenţia “Apele
Moldovei”, în urma unor studii suplimentare, s-a decis ca aceasta să
fie reinclusă în structura Guvernului în calitate de organ
central de administrare a complexului unic pentru gospodărirea apelor pe
întreg teritoriul ţării.
În pofida faptului că unele
obiecte acvatice au fost transmise Agenţiei pentru Silvicultură
“Moldsilva” pentru amenajarea fîşiilor riverane de protecţie,
exploatării în sezonul dezvoltării pisciculturii şi
creşterii peştelui, Agenţiei “Apele Moldovei” i-au rămas
în subordine 3 mari bazine de apă, cum ar fi lacul Ghidighici,
Costeşti-Stînca şi Dubăsari, digurile de protecţie
împotriva inundaţiilor şi subinundaţiilor,
întreprinderile de irigare şi de secare etc.
Totodată, Agenţia
reglementează folosirea tuturor resurselor de apă. De aceea, se
consideră inoportună divizarea funcţiilor Agenţiei “Apele
Moldovei” cu alte ministere care, la rîndul lor, elaborează şi
promovează politica de stat în domeniile respective şi
nicidecum nu se vor ocupa cu gestionarea fondului apelor, implementarea
politicii de stat în domeniul gospodăriei apelor şi
hidroamelioraţiei, alimentării cu apă potabilă şi
canalizare a localităţilor rurale şi altele.
În temeiul celor expuse,
solicităm susţinerea proiectului înaintat.
Mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Întrebări? Nu sînt, da?
Sînt?
Microfonul nr.5.
Domnul Veaceslav Untilă:
Domnule Pop,
Eu am o stimă deosebită
faţă de dumneavoastră, faţă de profesionalismul
dumneavoastră, dar vreau să vă spun că ceea ce
propuneţi dumneavoastră astăzi este o aberaţie.
Noi cunoaştem subtilităţile,
este vorba de acte de înaltă corupţie din Ministerul
Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, delapidări de fonduri
la reparaţia drumurilor atunci cînd CEMT-urile se împart,
sînt foarte multe acte de corupţie. Dar prin lichidarea ministerului
nu hotărîţi problema. Şi dacă şi
hotărîţi o problemă, atunci distrugeţi ramura şi
vreau să vă explic de ce. Şi să-mi răspundeţi
dumneavoastră, să îmi spuneţi părerea dumneavoastră
la urmă.
Toţi transportatorii din Republica
Moldova activează în baza autorizaţiilor care sînt eliberate
de către Ministerul Transporturilor al Ucrainei, al Rusiei, al altor
state. Şi aceste autorizaţii se elibarează în baza
acordurilor bilaterale dintre ministrul transporturilor al Ucrainei şi
ministrul transporturilor al Republicii Moldova.
Nu există un stat în
această zonă a Europei unde să lipsească postul de ministru
al transporturilor. Spuneţi, vă rog, ministrul transporturilor al
Ucrainei o să discute cu un şef de agenţie sau cu un şef de
departament? E clar că nu. Atunci numărul autorizaţiilor o
să dispară şi transportatorii noştri din Republica Moldova,
care se descurcă foarte greu, şi foarte multe întreprinderi
sînt în prag de faliment, iar noi le mai creăm probleme.
Şi, domnule ministru, nu o să
vă întreb ce înseamnă CEMT, probabil cunoaşteţi,
CEMT înseamnă Conferinţa Europeană a Miniştrilor
Trasporturilor. În cazul Comisiei Europene a Miniştrilor
Transporturilor va fi lipsă ministrul moldovean al transporturilor.
CEMT-urile pe care se bat foarte mulţi
transportatori se ia mulţi bani şi care progresează
corupţia în Republica Moldova aceste CEMT-uri vor fi lipsă
în Republica Moldova. Şi iarăşi transportatorii
noştri vor fi lipsiţi de transportul în exterior.
Ceea ce faceţi dumneavoastră
astăzi este, pur şi simplu, o lovitură în ramura transportatorilor,
pe de o parte. Pe de altă parte, se va îngrădi dreptul
cetăţeanului la libera circulaţie, fiindcă transportul de
pasageri va lipsi şi el. Care este părerea dumneavoastră,
vă rog să-mi spuneţi, la acest subiect?
Domnul Mihail Pop:
Deci reforma propusă astăzi
rezultă din contextul reformei administraţiei publice centrale.
Şi dacă e să fiu succint, despre aceea la ce v-aţi referit
dumneavoastră, la elaborarea CEMT-urilor, aceasta şi în
momentul de faţă ţine de competenţa unei agenţii, ceea
ce este la moment. De aceea, cred că propunerea înaintată
pentru Parlament astăzi nu va diminua interesele Republicii Moldova nici
pe exterior.
Domnul Veaceslav Untilă:
Domnule ministru,
Eu nu sînt mulţumit de
răspunsul dumneavoastră. Vreau să vă spun că eu
ştiu cine împarte CEMT-urile în Republica Moldova. Eu v-am
spus că Comisia, Convenţia Europeană a Miniştrilor
Transporturilor, ei sînt acei care decid cota sau mărimea,
numărul acestor CEMT-uri pentru Republica Moldova şi dacă la
această comisie sau această adunare va lipsi ministrul
transporturilor moldovean, cine o să apere interesele noastre acolo?
Fiindcă acest preşedinte al agenţiei pe care îl
propuneţi el nu are loc acolo, nu are acces acolo.
Domnul Mihail Pop:
În acest caz, în
dependenţă de întrebările care vor fi discutate, poate fi
reprezentată atît de Agenţie, cît şi de
viceprim-ministrul Republicii Moldova, care va coordona activitatea acestor
agenţii.
Domnul Veaceslav Untilă:
Vă rămîne decizia. Eu
ştiu că majoritatea la noi votează foarte organizat. Dar vreau
să vă spun că vă puneţi în cap toţi
automobiliştii din Republica Moldova. Îi puneţi în cap
şi înainte de campania electorală este un lucru bun. Votaţi
înainte.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Doamnă Preşedinte al
şedinţei,
Stimate domnule ministru,
Eu aş începe de la vestita
reformă a administraţiei publice centrale. Spuneţi, vă rog
frumos, acest proiect de lege se încadrează în această
reformă sau e ceva paralel cu reforma anunţată, deoarece,
pînă în prezent, noi nu am văzut ce se
întîmplă în cadrul acestei reforme.
Domnul Mihail Pop:
Această propunere se
încadrează în reforma administraţiei publice centrale.
Domnul Vladimir Filat:
Bine. Acum eu îmi aduc aminte
expunerile Preşedintelui Voronin aici, în plenul Parlamentului,
cînd spunea despre micşorarea numărului de autorităţi
publice centrale, a funcţionarilor ş.a.m.d. Uitaţi-vă ce se
întîmplă: printr-un proiect de lege, în schimbul unei
autorităţi publice centrale apar 3.
Domnul Mihail Pop:
Aceasta nu conduce nicidecum la
creşterea numerică.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, eu înţeleg, aceasta conduce
în continuare la mărirea numărului de instituţii
către care trebuie să meargă acel care urmează să fie
protejat, deservit. Este ca şi o constatare. Acum spuneţi, vă
rog frumos, domnule ministru, raţionamentul aici ceva timp în
urmă, la instaurarea Guvernului Greceanîi, Agenţia “Apele
Moldovei” a fost inclusă în cadrul Ministerului Construcţiilor
şi Dezvoltării Teritoriului ş.a.m.d., cu argumente foarte clare
şi acum veniţi cu argumente contrare şi scoateţi
Agenţia, şi povestiţi despre trei bazine, peşte
ş.a.m.d Care este logica? Şi în continuare, stimate domnule
ministru, în continuare, de fapt, ceea ce spunea domnul Untilă.
Numiţi-mi o ţară regională unde nu avem minister al
transportului şi o să vă explic de ce nu o să-mi daţi
nici o ţară, fiindcă domeniul reglementat de acest minister este
foarte important ca şi statut al instituţiei şi al persoanei
care reprezintă instituţia.
Şi mai departe, domnule ministru, eu,
din cîte am înţeles, s-a decis deja dizolvarea Agenţiei
de Stat a Aviaţiei Civile şi urmează să fie inclusă
în acest... da?
Domnul Mihail Pop:
Da.
Domnul Vladimir Filat:
Păi, era bine şi în nota
informativă de vorbit. Daţi-mi un exemplu unde şi în ce
ţară regională, nu vorbesc de pe toate globurile
pămînteşti, cum se vorbea cîndva în Parlamentul
acesta, există situaţii unde statul nu are autoritate publică
centrală în acest domeniu?
Şi vă spun că nu, deoarece
domeniul respectiv este reglementat de instituţii distincte, iar toate
acordurile şi toate normele internaţionale la care este parte
Republica Moldova, este semnatară şi administrate ulterior de
autorităţi independente.
Şi atunci eu vă spun foarte
sincer, nu înţeleg raţionamentul, decît ca fiind unul de
a dirija către un anumit minister, poate către, faţă de
ministrul actual al transporturilor şi gospodăriei drumurilor,
faţă de anumite persoane de încredere, de a dirija fluxurile
financiare care vin în Republica Moldova pentru repararea drumurilor
ş.a.m.d. Este o concluzie a mea, dar...
Domnul Mihail Pop:
Dacă îmi permiteţi.
Încep de la urmă, cu referire la Agenţia de Stat. O parte din
funcţiile Agenţiei de Stat actuale ce se referă la
reglementări şi vor fi transmise Agenţiei Transporturilor.
În formula actuală Agenţia de Stat are şi funcţii de
inspectare, ceea ce şi este la autogestiune, ceea ce contravine
principiului de... să spunem aşa, intră în conflict de
interese. Dintr-o parte reglementează, din altă parte are activitate
antreprenorială.
De aceea, partea antreprenorială a
Agenţiei de Stat va fi divizată şi va fi ca structură
separată, dar funcţiile de reglementare vor trece pe seama
Agenţiei Transporturilor.
Ce se referă la alte obiecţii ale
dumneavoastră, aici totalmente se prevede divizarea funcţiilor legate
de construcţii, dat fiind faptul că se constituie un minister nou al
construcţiilor în Republica Moldova pentru ca să fie o
politică unică în stat. Se propune ca aceste funcţii
să fie divizate între Ministerul Transporturilor actual şi
în urma acestor divizări deci funcţiile Ministerului
Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor devin mai puţine
faţă de ceea ce au la momentul actual şi ele mai mult corespund
pentru o agenţie decît pentru un minister.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, eu am înţeles ce aţi
vrut dumneavoastră să spuneţi.
Domnul Mihail Pop:
Ce se referă la “Apele Moldovei”,
totuşi au fost făcute studii suplimentare şi această
Agenţie administrează un complex întreg de probleme, inclusiv dispune
de un patrimoniu foarte vast care, în cazul în care vor fi divizate
funcţiile între mai multe ministere este un, să spunem
aşa, moment de pierdere de timp în promovarea politicilor şi de
aceea s-a luat decizia ca să rămînă în varianta care
este în momentul de faţă.
Domnul Vladimir Filat:
Am înţeles. Numai că pentru
precizare vreau să vă spun că domeniul şi multitudinea
problematicii pe care o are domeniul construcţiei şi
întreţinerea drumurilor este mult mai vast şi complicat decît
cel al Agenţiei “Apele Moldovei”.
Şi atunci, dacă această Agenţie “
Apele Moldovei” nu este în stare să îşi exercite
funcţiile în cadrul ministerului, pe mine mă uimeşte
foarte mult, cum credeţi, acest domeniu şi, apropo, construcţia
drumurilor, şi construcţia caselor de locuit şi a spaţiilor
sînt două lucruri absolut diferite. Numai noţiunea comună
care îi leagă este “construcţii”, dar ca şi sens este
diferit.
Domnule ministru,
Eu vă mulţumesc frumos. Vă doresc
succes.
Doamna Maria Postoico:
În continuare, microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Mulţumesc, domnule ministru.
Spuneţi, vă rog, cum explicaţi
dumneavoastră situaţia că s-au împlinit două sau trei
luni maximum de cînd a fost confirmată noua componenţă a
Guvernului Republicii Moldova şi deja este a treia iniţiativă a
actualului Guvern de modificare, practic, a structurii Guvernului Republicii
Moldova.
Să considerăm, inclusiv prin lichidarea a
două ministere, Ministerul Industriei şi ceea ce propuneţi
astăzi, să considerăm că Guvernul a venit nepregătit
atunci cînd a fost confirmat aici, în Parlamentul Republicii
Moldova, sau este o abordare din interese de grup sau personale.
Domnul Mihail Pop:
Deci ce se referă la primul, Ministerul
Industriei, decizia a fost luată încă de Guvernul precedent,
Guvernul Tarlev. Ce se referă la modificarea propusă astăzi, ce
se referă la... deci a parvenit în urma unor studii, Guvernul
luînd decizia respectivă.
Domnul Leonid Bujor:
Deci aşa înţelegem că
Guvernul, atunci cînd s-a prezentat în Parlamentul Republicii
Moldova pentru a fi confirmat şi componenţa şi structura lui, a
venit în lipsa unor studii, a unei analize serioase şi ne-a povestit
poveşti. Întrebarea a doua.
Domnul Mihail Pop:
Noi nu trebuie să uităm un lucru că la
formarea Guvernului...
Domnul Leonid Bujor:
Doamnă Ostapciuc,
Nu comentaţi, căci eu nu fac
parte din Fracţiunea dumneavoastră. Aveţi pe cine dirija acolo
în dreapta mea.
Domnul Mihail Pop:
Se acordă o perioadă pentru
formarea Guvernului de nu mai mult de 15 zile. Este o perioadă foarte
scurtă şi de aceea cred că este argumentată propunerea de
astăzi.
Domnul Leonid Bujor:
Mulţumesc.
Domnule ministru,
Spuneţi, vă rog, consideraţi
dumneavoastră că Ministerul Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriului îşi îndeplineşte pe deplin
funcţiile şi îi dăm împuterniciri suplimentare?
Domnul Mihail Pop:
Ministerul Construcţiilor...
Domnul Leonid Bujor:
S-a rezolvat problema construcţiei
spaţiului locativ, este combătută construcţia
neautorizată?
Domnul Mihail Pop:
Ministerul Construcţiilor şi
Dezvoltării Teritoriului este, la momentul actual, în fază de
formare şi eu cred că el va lucra, să spunem aşa, din plin
în perioada de una–două luni.
Domnul Leonid Bujor:
Bine, vă mulţumesc pentru
răspunsuri la ambele întrebări.
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Considerăm că nu există
premise obiective pentru a accepta această modificare propusă de
Guvern. Ea nu este argumentată. De aceea, noi propunem ca proiectul
să fie retras, în caz contrar să fie respins.
Domnul Marian Lupu:
Am înregistrat.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Guţu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Pop,
Sînteţi membru al Guvernului?
Domnul Mihail Pop:
Nu.
Domnul Ion Guţu:
Eu nu înţeleg.
Domnul Mihail Pop:
Eu sînt şef al... ca membru al
Guvernului.
Domnul Ion Guţu:
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Întrebările care se referă
la structura Guvernului, lichidarea sau, eu ştiu, formarea altor
ministere, trebuie să vină măcar un veceprim-ministru. Aceasta
nu e normal. Răspunsurile pe care le dă domnul Pop, eu îmi cer
scuze, el nu este specialist în toate domeniile. El nu este
viceprim-ministru sau Prim-ministru.
De aceea, eu cred că, stimaţi colegi, toate
întrebările sînt în zadar. Aceasta încă o
dată dovedeşte că doamna Greceanîi, probabil, nu a
înţeles că Parlamentul trebuie să fie stimat. Şi o
întrebare, adică o întrebare să transmiteţi
conducerii Guvernului.
Domnul Marian Lupu:
Pentru stenogramă.
Domnul Ion Guţu:
Stimaţi colegi,
Pentru... aceasta cred că e automat. Stenograma
se face fără ca să dea comandă Preşedintele
Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Absolut corect.
Domnul Ion Guţu:
Mulţumesc.
Deci pentru prima dată se face o încercare
cînd toate ramurile transportului să fie concentrate într-o
structură. Toţi aceşti ani aviaţia civilă era a cuiva,
sub conducerea cuiva sau, eu ştiu, Cernomaz sau, eu ştiu, cine a mai
fost şeful Cancelariei sau ministru de stat...
Acum s-a înaintat o idee cred că bună
de specialiştii străini, că toată ramura transportului
trebuie să fie concentrată într-o structură. Şi era
logic şi normal ca, într-adevăr, să rămînă
ministerul, fiindcă pînă acum ministerul era
fărîmiţat, se ocupa ba cu drumurile, ba cu transporturile.
Deci nu este nici o logică, pentru
stenogramă, vreau să vă spun că aceasta este o gafă,
este o decizie de interes, o decizie ca să fie, cineva să controleze
toate fluxurile financiare şi creditele care să vină în
ţară, eu susţin părerea colegilor. Şi este absolut o
decizie de interes a unui grup mafiotic din Republica Moldova.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
În primul rînd, şi domnule
Preşedinte al Parlamentului, aş vrea să fac o observaţie.
Atunci cînd este prezent în sala Parlamentului domnul ministru,
atunci cînd avem reprezentantul Guvernului în Parlament, vine
domnul Vîsotin să prezinte un proiect de lege.
Nu este domnul Vîsotin vinovat,
căci nici nu intră în funcţiile dumnealui de a prezenta
proiecte de legi în Parlament. Ştim foarte clar ce spune legea.
Şi atunci este atitudinea Guvernului faţă de Parlament şi
observaţiile trebuiau făcute atît reprezentantului Guvernului,
cît şi domnului ministru care este prezent aici. Trebuia să
vadă, nici nu... legal, nu trebuia domnul Vîsotin, a fost la noi
în comisie, a răspuns la toate întrebările.
Domnul Marian Lupu:
De fapt, întrebarea aceasta a fost
deja depăşită. Dacă puteţi, vă rog la
douăzeci şaptezeci...
Doamna Valentina Cuşnir:
Da, întrebarea următoare.
Domnule ministru,
Aţi spus că au fost înaintate
nişte propuneri de domnul Tarlev şi abia aceasta este deja din noul
Guvern Greceanîi. Ţin să vă amintesc că doamna
Greceanîi nu a venit din funcţia de ministru al finanţelor
în funcţia de Prim-ministru, ci din funcţia de
prim-viceprim-ministru, pe care a ocupat-o mai bine de 2 ani de zile.
Aşa că nu puteţi aduce argument
că aceasta e problema. Şi din aceste motive vin şi eu cu
propunerea ca acest proiect de lege să fie retras cel puţin, examinat
şi să se vină cu argumente dacă sînt. Dacă nu
sînt, să nu veniţi cu aşa proiecte în...
Domnul Marian Lupu:
Propunerea e înregistrată.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Alte...
Domnul Mihail Pop:
Guvernul este un organ colectiv şi se
vorbeşte Guvernul.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Pop,
Propunerea a fost evocată, a fost
înregistrată şi va fi supusă votului. Alte
întrebări nu sînt.
Vă mulţumesc, domnule Pop.
Rog Comisia.
Domnul Alim Afonin:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru administraţia publică,
ecologie şi dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege
nominalizat, prezentat de Guvernul Republicii Moldova.
Prin modificarea şi completarea Legii cu privire
la Guvern se propune reorganizarea Ministerului Transporturilor şi
Gospodăriei Drumurilor şi Administraţiei de Stat a Aviaţiei
Civile. Funcţiile de gospodărire a drumurilor se conferă
Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului.
Funcţiile de gestionare a fondului apelor şi altor probleme aferente
acestuia se oferă autorităţii administraţiei centrale de
specialitate – Agenţiei “Apele Moldovei”.
Întru implementarea prevederilor reformei
administraţiei publice centrale, precum şi reformei cadrului de
reglementare a activităţii de întreprinzător în
domeniul transportului se instituie un organ central de specialitate –
Agenţia Transporturilor.
Asupra proiectului s-au pronunţat pozitiv
majoritatea comisiilor permanente şi Direcţia juridică a
Aparatului Parlamentului. Comisia juridică, pentru numiri şi
imunităţi, precum şi Direcţia juridică a Aparatului
Parlamentului au prezentat unele obiecţii de ordin redacţional
şi de tehnică legislativă, care au fost discutate şi
acceptate în cadrul şedinţei Comisiei din 26 iunie 2008.
În urma celor relatate, Comisia pentru
administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului
susţine proiectul de lege în cauză şi îl propune
Parlamentului spre examinare şi adoptare în primă lectură.
În caz de lipsă a altor propuneri, proiectul să fie adoptat
şi în lectura a doua.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.
Domnule Afonin,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În aceste condiţii, eu am înregistrat
3 propuneri: propunerea de retragere a proiectului, propunerea de respingere a
proiectului şi propunerea de aprobare în primă lectură a
acestui proiect.
În modul în care aceste propuneri au fost
înaintate, le voi supune votului.
Stimaţi colegi,
Cine este pentru ca acest proiect să fie retras,
rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 16.
Domnul Marian Lupu:
20 de voturi. Propunerea aceasta nu a găsit
susţinerea plenului Parlamentului. Cea de a doua propunere vizînd
respingerea proiectului. Cine este pentru, rog să voteze.
Numărătorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr.2 – 4.
Sectorul nr.3 – 12.
Domnul Marian Lupu:
16 voturi. Propunerea nu a fost acceptată.
Propunerea Comisiei de profil privind aprobarea proiectului în primă
lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul este aprobat.
Comisia a propus lectura a doua. Vreau să
întreb fracţiunile parlamentare. Nu există unanimitate în
aceste sens, deci proiectul nu se examinează pentru lectura a doua.
Săptămîna viitoare, corect.
Continuăm, microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte al Parlamentului,
Îmi cer scuze că fac
această propunere cu întîrziere, dar cred că
încă este posibil dacă va fi voinţă. Avînd
în vedere că urmează să examinăm raportul cu privire la
activitatea Consiliului Coordonator, şi nu raportul cu privire la
activitatea preşedintelui Consiliului, solicităm să fie
prezenţi la examinarea acestei chestiuni toţi membrii Consiliului
Coordonator al Audiovizualului, exact aşa cum s-a întîmplat
atunci cînd am examinat raportul cu privire la activitatea Centrului
pentru Drepturile Omului.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine, am înregistrat. Continuăm (rumoare
în sală), am înregistrat. Continuăm.
Stimaţi colegi,
Proiectul de Lege nr.1139 cu privire la parteneriatul
public-privat.
Guvernul.
Domnul Iurie Munteanu – viceministru al economiei şi comerţului:
Stimate domnule Preşedinte,
Onoraţi membri ai Parlamentului,
Guvernul Republicii Moldova prezintă
atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege cu privire la parteneriatul
public-privat, care are ca scop de a contribui la atragerea de investiţii
private pentru realizarea proiectelor de interes public, sporirea
eficienţei şi calitatea serviciilor, lucrărilor publice şi
altor activităţi de interes public, precum şi în vederea
îmbunătăţirii managementului patrimoniului public şi
a banilor publici şi dezvoltarea regională.
Parteneriatul public-privat vine ca o modalitate
viabilă de introducere a managementului privat în serviciile publice
pe calea stabilirii unor legături contractuale de lungă durată
într-un operator economic şi o autoritate publică.
În sine conceptul de parteneriat public-privat,
mai aproape, exprimă modalitatea de cooperare dintre o autoritate
publică şi sectorul privat pentru realizarea proiectelor care
soluţionează dificultăţi în prestarea populaţiei
diferitor servicii.
Prin adoptarea Legii cu privire la parteneriatul
public-privat se va crea o bază legislativă pentru încurajarea
creării parteneriatelor publice private pentru finanţarea proiectelor
investiţionale, în special în domeniul utilităţilor
publice.
Necesitatea elaborării şi adoptării
în Republica Moldova a acestui proiect de lege are la bază
atît premise economice, cît şi juridice.
Premisele economice. Complexul ramurilor
infrastructurii de producere, inclusiv electroenergetica, căile auto
şi ferate, aeroporturile, transportul prin conducte, gospodăria
comunală etc., se prezintă ca locuri vulnerabile ale economiei
moldoveneşti. Starea acestuia este sursa unor posibilităţi
şi posibile crize şi catastrofe structurale, tehnogene şi de
altă natură. Fondurile fixe ale acestuia fiind extrem de uzate, iar
în ultimii 10 – 15 ani, practic, nu s-au efectuat investiţii
în dezvoltarea lui.
Doi. Calitatea serviciilor publice prestate.
Actualmente, privind situaţia primei de asigurare a populaţiei cu
diferite tipuri de servicii cum ar fi serviciile comunale, apă şi
canalizare, energie termică şi energie electrică, epurarea apei,
precum şi alte servicii, inclusiv transportul public, servicii de
telecomunicaţii, arată că calitatea lor nu corespunde
necesităţilor consumatorului din cauza tehnologiilor învechite
aplicate şi managementului defectuos în special.
Trei. ... procesului de dezvoltare regională care
este şi ea condiţionată de dezvoltarea parteneriatului public
privat şi în special aici voi menţiona necesitatea
dezvoltării şi modernizării infrastructurii regionale.
Patru. Parteneriatul public privat se prezintă
astăzi ca o alternativă pentru deetatizare. Ştim cu toţii
că bunurile publice putem să le deetatizăm doar o dată, pe
cînd, în cazul proiectelor de parteneriat public privat, bunurile
puse în... deci care servesc drept obiecte respectivului parteneriat,
rămîn în proprietate publică.
Statul trebuie să spună clar business-ului
că există obiect de interes social, a cărui dezvoltare este
condiţionată de atragerea investiţiilor private, a tehnologiilor
noi şi a instrumentelor de gestionare aplicate în sectorul privat.
Totuşi dreptul de proprietate asupra obiectelor respective va
aparţine şi în continuare statului, iar business-ul va
obţine doar dreptul de folosinţă asupra lor.
Întreprinderile din ramurile infrastructurii nu
pot fi privatizate, luîndu-se în consideraţie
însemnătatea strategică, economică şi
social-politică a acestor obiecte ale infrastructurii. Însă, pe
de altă parte, în bugetul de stat nu se regăsesc mijloace
suficiente pentru întreţinerea şi fortificarea acestora.
Cinci. Adoptarea Legii cu privire la
parteneriatul public-privat va constitui şi un instrument de accelerare a
dezvoltării efective a sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii prin apariţia noilor domenii de activitate, în special
în zonele rurale.
Ştim foarte bine cu toţii că
întreprinderile mici şi mijlocii nu pot exista în afară
decît pe lîngă întreprinderile mari. Deci principala
sursă de lucru, de activitate pentru întreprinderile mici şi
mijlocii totuşi o servesc întreprinderile mari, aşa-numite
campionii naţionali.
Şase. Dezvoltarea relaţiilor din sectorul
privat şi cel public, desigur, necesită garantarea din partea
statului prin intermediul legislaţiei adoptate de organele sale, cît
şi prin intermediul contractelor încheiate, rambursarea deplină
a investiţiilor efectuate.
Şi şapte. În ultimul timp, creşte
disponibilitatea sectorului privat de a prelua o serie de
responsabilităţi şi riscuri ale sectorului public în
vederea realizării unor proiecte economico-sociale legate de
investiţiile în elementele de infrastructură şi serviciile
publice.
Deci în ceea ce priveşte premisele
juridice mă voi referi la următoarele. Necesitatea
adoptării Legii cu privire la parteneriatul public-privat este
dictată nu doar de existenţa unor obligaţiuni ale Guvernului
Republicii Moldova faţă de partenerii de dezvoltare, în special
Memorandumul privind politicile economice şi financiare pentru anul 2007,
semnat de Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Monetar
Internaţional, dar şi prevederile unor documente de politici
sectoriale sau naţionale, îÎn special strategia
naţională de dezvoltare pentru anii 2008–2011 aprobate prin Legea
nr.295 din 2007.
Doi. Programul de activitate a Guvernului “Progres
şi integrare” pentru anii 2008–2009.
Trei. Strategia pentru aprovizionare cu apă
şi canalizare a localităţilor din Moldova, aprobată prin
Hotărîrea Guvernului nr.662 din 13 iunie 2007.
Patru. Strategia de atragere a investiţiilor
şi promovarea exportului pentru anii 2006–2015 aprobată, prin
Hotărîrea Guvernului nr.1288 din 9 noiembrie 2006.
Planul naţional de armonizare pentru anul 2007,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.883 din 6 august 2007 etc.
Raţionamentele pentru o Lege cu privire la
parteneriatul public-privat. Este important de menţionat că, în
cazul proiectului prezentat atenţiei dumneavoastră, onoraţi
membri ai Parlamentului, un act normativ stabileşte şi definirea
conceptului, parteneriatul public-privat şi principiile specifice unui
asemenea instrument, prevede formele parteneriatului public-privat, mecanismul
de implementare, garanţiile specifice şi reglementarea riscurilor.
Onoraţi membri ai Parlamentului,
Avînd în vedere cele menţionate,
Guvernul Republicii Moldova foarte mult contează pe susţinerea
dumneavoastră în ceea ce priveşte aprobarea acestui proiect
în primă lectură.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Vă mulţumesc.
Întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Comisia pentru politică
economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de lege
nominalizat, elaborat şi prezentat Parlamentului de către Guvern,
şi raportează următoarele.
Adoptarea unei atare legi, care ar reglementa
relaţiile dintre autorităţile publice şi companiile
private, şi publicarea proiectelor propuse pentru exercitare cu
susţinerea capitalului privat va contribui esenţial la accelerarea
dezvoltării economice a infrastructurii economiei naţionale şi,
respectiv, la crearea locurilor de muncă noi, precum şi la
îmbunătăţirea esenţială a
activităţilor organizaţiilor şi întreprinderilor care
prestează populaţiei diferite servicii sociale.
Această concluzie se bazează pe faptul
că sectorul privat al economiei naţionale, cît şi
investitorii străini demonstrează disponibilitatea lor de a
obţine propuneri de participare la realizarea proiectelor de interes
public în domeniul dezvoltării infrastructurii economiei
naţionale, precum şi în domeniul
îmbunătăţirii calităţii serviciilor sociale
prestate populaţiei.
Reieşind din faptul că comisiile
parlamentare susţin conceptual acest proiect de lege, Comisia propune
aprobarea acestuia în primă lectură. În perioada
după prezentarea proiectului de lege în Parlament, de comun acord cu
Guvernul, am reuşit să examinăm şi obiecţiile propuse
de comisiile parlamentare, cît şi de Direcţia juridică a
Aparatului Parlamentului. Aceste propuneri vor fi examinate minuţios
pentru pregătirea proiectului de lege menţionat pentru lectura a
doua.
Comisia pentru politică economică, buget
şi finanţe propune aprobarea acestui proiect de lege în
primă lectură.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Întrebări?
Microfonul nr. 4.
Domnul Valeriu Guma:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Noi, într-adevăr, considerăm drept
lege foarte importantă şi binevenită şi susţinem pentru
prima lectură, dar avem şi ceea ce am discutat noi la Comisie,
nişte prevederi, care va fi nevoit acum, în calitate de concept
să înţelegem că ele nu există, mă refer la aceea
că Agenţia care se propune a fi formată are în
atribuţiile ei... şi tot aşa pot să spun şi despre
Comitetul Naţional, care, să poată să nu fie
substituită comisia aceasta într-un fel sau alt minister al
economiei, ca să nu fie lezate drepturile şi autonomia publică locală.
Avînd în vedere că noi vedem în
principalele forme de realizare a parteneriatului public-privat, se includ
nişte forme care există şi astăzi, mă refer la
aceeaşi concesiune, la aceeaşi arendă, unde, astăzi, o
primărie are posibilitatea să facă un contract, deci concesiune
de arendă, fără a cere autorizarea cuiva, a unei sau altei
Agenţiei. În modul cînd noi stipulăm că este o
asemenea Agenţie, trebuie foarte bine de stipulat ce are Agenţia
aceasta ca atribuţie, ca anume ceea ce am spus, mă refer la autonomia
publică locală ca să nu fie lezat dreptul ei. Nu ştiu
în ce formă şi cum, căci am înţeles că
domnul viceministru ne-a spus că nu mai este această Agenţie,
funcţiile acesteia trec la Ministerul Economiei şi Comerţului
ş.a.m.d. Cum, domnule preşedinte al Comisiei?
Domnul Gheorghe Popa:
Da, domnule deputat, discutînd în cadrul
şedinţei Comisiei, noi am ajuns la competenţele foarte clare,
care vor fi stabilite prin acest proiect de lege, şi anume ale acestui
Comitet Naţional. Probabil, pentru lectura a doua noi cu autorii o să
ne apreciem: va fi el numit Comitet Naţional sau Consiliu
Naţional cu competenţele respective, dar vă asigur foarte clar
că vor fi stabilite competenţele acestor organe, care vor
reglementa activitatea respectivă.
Domnul Valeriu Guma:
Dacă aceasta e ca o reglementare, ca o consultare,
acesta e un mod normal? Dar dacă astăzi, cum vin mesajele în
teritoriu, temeri că aceeaşi, eu nu ştiu, primărie a
Chişinăului sau a Bălţului vrea să facă o
concesie sau un parteneriat public-privat, nu ştiu cu “Apă-Canal”.
Şi dacă este necesar numaidecît avizul şi
consimţămîntul acestei Agenţii, atunci autonomia este
încălcată după prevederile acestea. Şi eu aici vreau
ca noi să evităm temerile care vin în teritoriu, anume la această
problemă. Să excludem tot ce ţine de lezarea...
Eu vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Gheorghe Popa:
Capitolul 3, dacă citim foarte atent,
competenţele autorităţilor publice în domeniul
parteneriatului public-privat, deci, reglementează foarte clar
competenţa Guvernului, competenţa Ministerului Economiei şi
Comerţului, aceluiaşi Consiliu, acestea fiind foarte clar stipulate.
Domnul Valeriu Guma:
Stipulările care se fac aici, în lege,
astăzi lezează direct autonomia.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţii mei colegi,
O să aveţi mult timp la dispoziţie ca să
lucraţi pentru lectura a doua şi să fie introduse toate
clarificările.
Microfonul nr. 5.
Domnul Gheorghe Popa:
Vom examina.
Domnul Ion Guţu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Deci, domnul Popa, vicepreşedinte al comisiei,
noi la şedinţa Comisiei am ridicat împreună nişte
probleme, întrebări. E clar că, practic, toate prevederile
stipulate în acest proiect de lege sînt în Codul civil
şi în alte legi, în Legea despre arendă, despre
concesiuni ş.a.m.d. Dar sînt nişte chestiuni foarte
principiale. În primul rînd, în nota informativă nu este
o argumentare serioasă a acestui proiect de lege. Nu este o fundamentare
economic-financiară a proiectului. Nu sînt alte concluzii.
În proiect, textul proiectului dublează un
şir de prevederi din Codul civil, Legea privind achiziţiile publice,
Legea privind concesiunile şi alte acte legislative. Un conglomerat de
diferite legi, dar principalul vreau să vă spun: este un risc foarte
mare. Şi solicit părerea conducerii Comisiei. Deci parteneriatul,
parte a statului şi partea privată, compania privată, s-au
înţeles: compania privată conduce, gestionează, dar
compania, eu ştiu, falimentează peste un an de zile.
A luat credite, a luat fel de fel de sume enorme de la
diferite bănci. A falimentat şi toate riscurile rămîn pe
spatele statului. Legea nu prevede, vasăzică, că,
într-adevăr, riscurile să nu vină pe partea statului.
Şi aceasta este, potrivit directivei Comisiei Europene se pune accentul pe
distribuirea optimă a riscurilor între partenerul public şi cel
privat. Chestiunea aceasta în legislaţie nu există şi
acesta este punctul de bază. Nu ştiu eu, poate...
Domnule Popa,
Sînteţi specialist în domeniu,
raportaţi, dar ce facem mai departe?
Domnul Gheorghe Popa:
Ivan Timofeevici,
Ceea ce ţine de momentele fixate şi în
avizul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi că se
repetă anumite prevederi atît stipulate în lege, în
Codul civil. Noi am convenit cu autorii ele vor fi, pur şi simplu,
omise din proiectul de lege. Dar ceea ce ţine de risc, ele vor fi stipulate
în contractul respectiv, citiţi articolul 25 din proiectul de lege
şi o să vedeţi.
Domnul Ion Guţu:
Domnule Popa,
Nu este de ajuns prin contract. Eu cred că
trebuie să ne gîndim şi să formulăm,
într-adevăr, un articol, aceasta este cel mai slab punct al
actualului proiect de lege.
Domnul Gheorghe Popa:
Pentru lectura a doua o să stabilim o regulă
clară.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr. 3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Vreau să spun că noi nu modificăm Legea
cu privire la administraţia publică locală şi nu
lezăm drepturile autorităţilor publice locale. Acesta e un
moment. Al doilea moment, ceea ce se referă la competenţele Ministerului
şi Agenţiei, este vorba despre monitorizarea procedurii sau a modului
de respectare a procedurii de selectare şi nu se implică nici o
structură, nici alta în aceste momente. Şi ultimul moment, ceec
ce se referă la garanţiile despre care a vorbit domnul Guţu.
În lege, la capitolul 7 sînt articolele 35, 36, 37 şi 38, care
prevăd aceste momente.
Domnul Marian Lupu:
Ce trebuie de dezvoltat, se dezvoltă pentru
lectura a doua, stimaţi colegi. E clar.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Stimate domnule raportor,
Avem succese mari şi,
domnule Preşedinte, ţin să atrag atenţia că avem
şi raportul expertizei anticorupţie la acest proiect, care este
negativ la capitolul anticorupţie. Şi anume că lipseşte
transparenţa informaţiei şi informarea publicului, exact cele
mai principale reglementări calitative ale incoruptibilităţii.
Vreau să vă întreb dacă s-a examinat în Comisie
acest raport de expertiză anticorupţie şi dacă deja Comisia
are ceva propus în această direcţie, căci vă spun
că este raportul negativ este la punctul…
Domnul Gheorghe
Popa:
Da, eu am observat că
la fiecare proiect de lege dumneavoastră puneţi
întrebările acestea. Noi, da, într-adevăr am examinat…
Doamna Valentina
Cuşnir:
Pînă cînd
nu o să respectaţi legea, ca fiecare proiect să fie supus
expertizei anticorupţie, căci se cheltuie bani publici pentru
aceasta. Dacă vreţi, vă mai spun.
Domnul Gheorghe
Popa:
Da, este, am examinat
şi eu cred că cu aceste obiecţii sînt de acord şi
autorii. Pentru lectura a doua să ne apreciem asupra unor momente care au
fost elucidate în această expertiză de Centru.
Doamna Valentina
Cuşnir:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Domnul Roşca.
Domnul Iurie
Roşca:
Mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Domnule raportor,
Aş atrage atenţia
la o formulare din articolul 13, care ţine de Comitetul naţional
pentru Parteneriatul public-privat, ultima parte a alineatului (2). Deci
Comitetul este condus de către Prim-viceprim ministru al Republicii
Moldova care este totodată şi preşedintele acestuia. Şi
următoarea propoziţie “Vicepreşedinte al Comitetului este
ministrul economiei şi comerţului”. În situaţia
concretă de astăzi înseamnă că acelaşi om,
aceeaşi persoană va fi şi preşedinte şi
vicepreşedinte.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, noi.
Domnul Iurie
Roşca:
Ar fi vorba de domnul Igor
Dodon presupun. Atunci poate că în ceea ce priveşte
vicepreşedinte de găsit o altă soluţie, o altă
formulă, că e viceprim-ministru sau prim-viceministru al economiei
sau altcineva din partea Guvernului.
Mulţumesc.
Domnul Gheorghe Popa:
Da, am examinat, este
într-adevăr această coincidenţă, că domnul
Prim-viceprim-ministru deţine şi funcţia de ministru al
economiei şi reformelor.
Domnul Marian Lupu:
Găsim soluţia
pentru a doua lectură. Bine.
Domnule vicepreşedinte,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile
celor discutate, ţinînd cont de raportul Comisiei de profil, supun
votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege
nr.1139. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.1139 este aprobat în primă lectură.
Proiectul de Lege nr.2042
privind declararea utilităţii publice a lucrărilor de interes
naţional de construcţie a Portului Internaţional Liber
“Giurgiuleşti”.
Guvernul.
Domnul Iurie
Munteanu:
Stimate domnule Preşedinte,
Onoraţi membri ai
Parlamentului,
În atenţia
dumneavoastră se propune proiectul Legii privind declararea
utilităţii publice a lucrărilor de interes naţional de
construcţie a Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”.
Necesitatea unui asemenea proiect
este dictată prin faptul că o parte din teritoriul prevăzut
în studiul de fezabilitate privind deschiderea portului, precum şi
în Acordul dintre guvernele Republicii Moldova şi investitorul
străin cu privire la proiect, aprobat de Parlament, precum şi
în Legea cu privire la statutul Portului Internaţional Liber
“Giurgiuleşti”, o parte din acest teritoriu aparţine persoanelor
private şi, cu părere de rău, la momentul actual, situaţia
acestui teren nu poate fi rezolvată prin … stabilite de Codul civil
şi de alte acte normative, prin care se reglementează circuitul
civil.
Avînd în vedere
intenţiile pe care le urmăresc proprietarii respectivi şi
ţinînd cont de faptul că responsabilitatea socială a
proprietarilor privaţi în asemenea cazuri poate fi majorată sau
suplinită în baza procedurilor stabilite de Legea cu privire la
exproprierea în scopuri de utilitate publică, dar aceste 62 de
hectare despre care noi vorbim sînt absolut necesare pentru port şi,
de fapt, iniţial, au fost prevăzute pentru port, pentru zona de
dezvoltare, pentru terminalul de pasageri, pentru terminalul de mărfuri
şi pentru terminalul petrolier. Deci se propune aprobarea acestui proiect
şi solicităm susţinerea şi aprobarea lui în
primă lectură.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Întrebări?
Microfonul nr. 5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Pe parcursul tuturor anilor
de cînd a fost adoptată deja Legea cu privire la Portul
Internaţional Liber “Giurgiuleşti” foarte multă informaţie
contradictorie ce ţine de implementarea legii şi noi cunoaştem
foarte bine că, pînă astăzi, din toate condiţiile
expuse în Legea cu privire la port, facilităţile care au fost
acordate, pînă la urmă, nu s-a realizat aproape nimic în
afară de aceea că noi am construit calea ferată şi
obligaţiunile statului faţă de construcţia infrastructurii,
care trebuie să fie în jurul portului.
De la început
pînă acuma s-a importat, eu cred, 1%, mai bine zis corect, 1% din
toţi carburanţii care au fost folosiţi în ţară
pe intermediul portului. Astăzi, se constată că petrol şi
păcură noi nu mai putem importa prin acest port, orice caz este
deja o asemenea informaţie, a fost difuzată în presă.
Chiar şi în urma vizitei Preşedintelui Voronin în
Azerbaidjan presa a scris despre faptul că realizarea prevederilor
acordului de investiţii este blocat de faptul că prin Terminal este,
practic, imposibil de transportat petrol, aceasta aşa a fost difuzat
în presă.
Spuneţi, vă rog,
totuşi care este perspectiva acestui port. Mai ales luînd în
consideraţie că deja au fost nişte intenţii de a modifica
planul de investiţii, de a schimba proiectul de construcţie a
rafinăriei pentru Fabrica de Producere a etanolului ş.a.m.d. Care
este perspectiva acestui terminal? Care este perspectiva portului în
general? Consider că Ministerul Economiei şi Comerţului a
făcut o analiză a banilor care s-au alocat pînă acum
şi care... cîţi încă bani necesită ca noi
să îi investim în acest port pînă vom aduce la un
nivel necesar, pentru necesitatea ţării.
Domnul Iurie Munteanu:
Deci, pînă la
urmă, întrebarea este: dacă Ministerul Economiei şi
Comerţului a făcut vreo...
Domnul Alexandru Oleinic:
Pînă la
urmă, întrebarea este: ce se întîmplă astăzi
cu acest port? Şi care este perspectiva portului? Chiar şi
luînd în consideraţie că dumneavoastră astăzi,
în principiu, încercaţi să naţionalizaţi 62 de
hectare pentru necesităţile portului.
Domnul Iurie Munteanu:
Exact.
Domnul Alexandru Oleinic:
Atunci care este perspectiva
portului … căci este multă informaţie că deja noi nu putem
aduce petrol, nu putem construi rafinăria, nu putem importa
păcură şi pînă acum nu s-au efectuat nici zece
procente din toate investiţiile, care au primit facilităţi
destul de mari. Aceasta e întrebarea.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
vă rog.
Domnul Iurie Munteanu:
Nici 10%. Eu cred că
presa are dreptul la opinie. Însă eu vreau să declar că
100% este o cifră subestimată pentru... chiar şi la
începutul proiectului, ştim cu toţii, investiţiile erau
deja făcute la nivel de 63 la sută, adică de 10% nu putem vorbi.
În ceea ce priveşte finalizarea lucrărilor, ele, practic,
sînt finalizate. Perspectivele portului rămîn acele stipulate
în lege. Adică, asigurarea securităţii energetice,
asigurarea securităţii economice a Republicii Moldova.
Domnul Alexandru Oleinic:
Deci, domnule raportor, este
construită rafinăria, sînt construite alimentaţiile PECO,
care erau preconizate pentru distribuirea produsului de la rafinărie.
Aceasta este construită, pentru ce a fost ideea portului
implementată de la început. Necesitatea implementării legii a
fost, în primul rînd, rafinăria.
Domnul Iurie Munteanu:
Inclusiv
rafinăria.
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu, în primul
rînd rafinăria. Bine, rafinăria este construită? Ce este făcut
astăzi din acordul de investiţii, care este încheiat, şi
din legea care a fost adoptată în Parlament.
Domnul Iurie Munteanu:
Deci terminalul petrolier
este finalizat, după cum ştiţi, şi deja este testat. El
este gata pentru...
Domnul Alexandru Oleinic:
Şi cîte tone
pînă acum noi am primit la terminalul petrolier? 2000 de tone?
Domnul Iurie
Munteanu:
… pentru testare, testarea
nu cere multe tone.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Preşedinte,
Totuşi expunerile care
sînt şi toată informaţia pe care noi o avem în jurul
Portului “Giurgiuleşti”, eu cred că aceasta e o temă
separată şi noi trebuie să facem o audiere acestei teme separat
şi eu propun ca Legea să fie întoarsă în Guvern.
Lasă ei să se pregătească mai bine pentru expunerile pe
care le au şi pentru perspectivele de naţionalizare în folosul
dezvoltării portului menţionat.
Domnul Iurie Munteanu:
Eu vreau să vă
spun apropo, dacă îmi permiteţi, despre rafinărie.
În cazul în care procesul de obţinere a acestor 62 de hectare
va eşua, finalizarea componentei rafinăriei va fi pusă în
pericol mare.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Munteanu,
La acest subiect, pentru
viitor documentaţi-vă mai bine, fiindcă sînt chiar şi
la Chişinău, şi în ţară “Bemol” aceste PECO,
unele construite, altele în proces de construcţie, trebuie să
ştiţi pe de rost la acest subiect datele de bază, cîte au
apărut, cîte au fost construite, care este... ştiţi foarte
bine, trebuie să vă uitaţi în acord că rafinăria
era pusă cu un termen de 2 012, 2011, etapa a doua sau a treia.
Întrebările trebuie să fie foarte bine pregătite, şi
nu improvizate.
Microfonul nr. 4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Pentru viitor, cu adevărat, ar fi bine de
cunoscut şi cîte staţii peco
sînt închiriate ca să folosească
facilităţile fiscale de minus 20 la sută. Şi multe alte
lucruri care, cu adevărat, trebuie de examinat.
Acum eu vreau să mă refer la proiectul de
lege prezentat astăzi. Eu mă uit în nota informativă
şi cînd citesc argumentarea necesităţii adoptării
acestei legi, am impresia că noi nu sîntem în secolul al
XXI-lea, dar undeva cu mult în urmă. Cum puteţi face
calificative de genul că interesul cetăţenilor este unul
meschin? Că preţurile pe care le cer proprietarii sînt mai mari
decît cele care reies din legislaţie. Cetăţenii respectivi
sînt proprietari ai terenurilor? Proprietatea privată în
Republica Moldova este reglementată. Cetăţeanul care deţine
proprietatea are dreptul de a dispune de proprietate.
Domnul Iurie Munteanu:
Exact.
Domnul Vladimir Filat:
Foarte bine. Atunci răspundeţi-mi
încă la o întrebare: cine este proprietarul portului respectiv
astăzi? Referitor calea ferată am vorbit foarte mult, proprietarul
căii ferate este statul. Statul urmează să utilizeze calea
ferată. Mă rog, nu revin la toate argumentele. În cazul
portului, spuneţi, vă rog frumos, nu a terminalului, a portului,
pentru port se ia pămîntul respectiv, da? Spuneţi, vă rog
frumos, cine este proprietarul portului?
Domnul Iurie Munteanu:
Portul este proprietate.
Domnul Marian Lupu:
Activele portului la balanţa cui sînt?
Domnul Vladimir Filat:
Pămîntul al cui o să fie?
Domnul Iurie Munteanu:
Pămîntul aparţine statului.
Domnul Vladimir Filat:
Şi ulterior va fi al statului?
Domnul Iurie Munteanu:
Desigur.
Domnul Vladimir Filat:
Desigur. Mai departe. Cine foloseşte, cine
gestionează portul şi pe ce perioadă?
Domnul Iurie Munteanu:
Deci investitorul general, după cum...
Domnul Vladimir Filat:
Deci noi, ca să vorbim foarte clar, o firmă
privată.
Domnul Iurie Munteanu:
Exact.
Domnul Vladimir Filat:
Spuneţi, vă rog frumos, care este problema
noastră: să intervenim ca şi stat în reglementarea
raporturilor patrimoniale între un investitor privat, pînă la
urmă este interesul dînsului, şi alţi proprietari
privaţi?
Domnule viceministru,
Eu vă garantez că, dacă ar fi
bunăvoinţă şi dacă ar fi un pic de respect al
investitorului faţă de Republica Moldova în general, căci
noi vorbim tot timpul de ţară şi faţă de
cetăţeni nu ar pune condiţia respectivă. S-ar mulţumi
cu ceea ce a primit pînă în prezent: scutiri fiscale enorme,
asupra cărora vom reveni şi vom face analiza respectivă; asupra
alocărilor de terenuri pentru staţii: asupra căii ferate,
investite pentru ei 1 miliard de lei ş.a.m.d.
Chiar la aceasta s-a ajuns să începem
să presăm prin lege proprietarii de terenuri pentru ca să le
creăm condiţii în continuare? Nu vă supăraţi,
mîine-poimîine va trebui să luăm o decizie în
Parlament să le creăm un centru de agrement în zonă.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Filat:
Nu bine, domnule Preşedinte, dar nu e chiar bine.
Domnul Iurie Munteanu:
Eu vreau să subliniez un lucru, respectivul teren
face parte din studiul de fezabilitate pe care dumneavoastră l-aţi
studiat înainte de a adopta cele două legi: privind aprobarea
Acordului dintre Republica Moldova şi investitor şi statutul portului
liber.
Domnul Vladimir Filat:
Nu eu şi nu noi, cine a votat.
Domnul Iurie Munteanu:
Aceste 62 de hectare sînt stipulate clar acolo.
Domnul Vladimir Filat:
Foarte corect, să le cumpere la preţul de
piaţă, nu la preţul aşa cum vreţi dumneavoastră
să îl cumpăraţi prin impunere.
Domnul Iurie Munteanu:
Care este preţul de piaţă?
Domnul Vladimir Filat:
Stabiliţi-l, domnule. Negociaţi-l în
proces de negociere.
Domnul Marian Lupu:
Bine. S-a intrat deja într-o fază de
schimb. Mergem mai departe. Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate raportor,
Doar o scurtă întrebare. Spuneţi,
vă rog, după ce guvernarea actuală şi Parlamentul actual,
adică majoritatea comunistă, va finaliza spălarea banilor la
calea ferată, portul acesta Giurgiuleşti, care va fi eficienţa
acestui port după decizia Ucrainei de a construi în apropierea acestui
port, de acum sînt alocate surse financiare 3 miliarde de euro, nu, de
dolari, pentru construcţia unui port la Dunăre. Cum credeţi
dumneavoastră?
Acolo, iată, domnul Oleinic spune că a fost
adusă prima tranşă de motorină, nu e corect, cu părere
de rău, acolo a fost o testare şi a intrat un tancher cu 3 000 tone
de apă. Adică, au încercat dacă portul poate deservi. Nu
ştiu. Iată care... cum credeţi dumneavoastră pentru viitor?
Căci acolo este clar că, la urma urmei, o să iasă toate aceste
scheme criminale, toate aceste alocări de bani, toate spălările
de bani la calea ferată.
Unele căi ferate le demontăm de la Briceni –
Ivanovţî, 20 de kilometri de cale ferată o demontaţi
şi vindeţi şinele Ministerului Transporturilor şi
Gospodăriei Drumurilor, poate de aceea şi l-aţi lichidat acum,
şi le montaţi dincolo la Giurgiuleşti. Cui îi trebuie
toată această afacere? Vă rog, iată am intrat în
scandal cu Ucraina, cu România, cu toate instituţiile
internaţionale ecologice. Ce facem mai departe?
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi colegi,
Eu am să îmi permit două minute,
potrivit Regulamentului, maximum. Este o problemă complexă, nu este
una facilă, dar nu trebuie de adus la nivelul cel mai primitiv
această problemă, fiindcă eu am să vă duc aminte
cînd au fost semnate acordurile privind portul Giurgiuleşti: 1995 –
1996, dragii mei.
Cine au fost acei deştepţi şi mari
patrioţi care au semnat, ascultaţi-mă, vă rog, puţin,
un acord în numele Guvernului pentru ca prin acest port să fie
propulsate nu mai puţin de un milion de tone de produse petroliere pe an.
Şi dacă acest lucru nu se întîmplă, din bugetul de
stat la preţul de 9 dolari tona, bugetul trebuia să fie
plătit. Dumneavoastră eraţi viceprim, dragul meu, nu? (Rumoare
în sală.) Şi cine au fost acei mari patrioţi care au
stat în această sală şi au ratificat acordurile la aceste
condiţii? Nu, sîntem buni de arătat cu degetul.
E bună întrebare: care este această
mafie? Şi cine a condus pînă la situaţia ca statul să
acumuleze peste 30 milioane de dolari datorii de la buget, ramînînd
cu o construcţie nefinisată, care nu serveşte la nimic. Eu
vă rog foarte mult să nu uitaţi de toate aceste elemente şi
să nu facem speculaţii, fiindcă, într-adevăr, s-a
intrat în probleme şi de frontieră, şi politice, şi
ecologice.
Eu cred că ei au o sarcină, nu să
facă şi nu noi să facem speculaţii politice, ei au o
sarcină să ducă pînă la bun sfîrşit acest
proiect şi el să devină unul important pentru economia
naţională. Iată, din acest punct de vedere trebuie să
reieşim. Iar pe dumneavoastră, domnule Munteanu, eu vă rog
pentru viitor să fiţi foarte bine pregătit la asemenea subiecte.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Stimate domnule raportor,
Eu o să mă refer direct la proiectul cu care
aţi venit. Oare atunci cînd s-a început construcţia
acestui port, putea să nu fie el de utilitate publică şi de
interes naţional? Guvernul investeşte în ceva ce nu este de
utilitate publică şi interes naţional? Căci
dumneavoastră, prin articolul 1, cereţi Parlamentului acum să
declare Portul “Giurgiuleşti” ca utilitate publică, lucrări de
interes naţional de construcţie a Portului Internaţional Liber
“Giurgiuleşti”. Oare s-a pornit această construcţie
fără să fie acest lucru?
Domnul Iurie Munteanu:
Este vorba de lucrările de construcţie pe un
teren concret de 62 de hectare. Pentru ca să fie justificată
aşa-numita expropriere, lucrările respective, planificate pe acest
teren, trebuie să fie declarate drept lucrări de interes
naţional.
Doamna Valentina Cuşnir:
Şi vreau să vă întreb: atunci
cînd s-au pornit aceste construcţii aţi avut un program foarte
clar. Dumnealui vorbeşte în numele Guvernului. Şi era clar
că aceste terenuri vor cădea sub incidenţa acestei
construcţii. De ce nu s-a făcut atunci legea pe etape? Că, uite,
în 2008 vor fi expropriate terenurile. Ca să se ştie de atunci,
din 2001, de cînd au venit comuniştii, să se ştie că
în 2008 aceste terenuri vor fi expropriate.
Domnul Marian Lupu:
Întrebare, stimată colegă.
Domnul Iurie Munteanu:
Răspunsul. Atunci, după aceasta a urmat
privatizarea pămîntului, care, de fapt, nici nu trebuia să
aibă loc în privinţa acestui teren. Deci, a urmat privatizarea
pămîntului, anii ‘90, dacă vă amintiţi. Deci,
în timpul negocierilor elaborării studiului de fezabilitate şi
tuturor activităţilor aferente portului, după aceasta a urmat
privatizarea pămîntului acolo, în zona respectivă.
Domnul Marian Lupu:
Continuăm. Întrebarea?
Doamna Valentina Cuşnir:
Eu nu am răspuns, eu am pus întrebarea
foarte clar.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Doamna Valentina Cuşnir:
Propun remiterea acestui proiect.
Domnul Marian Lupu:
Deja am înregistrat.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Guţu:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Într-adevăr, domnule Preşedinte,
aţi făcut o remarcă şi o informaţie destul de... dar
nu deplină. Într-adevăr, stimaţi colegi, acest proiect are
o istorie destul de complicată.
Primul moment. Personal eu activam în Guvern, eu
şi astăzi susţin ideea şi atunci am susţinut-o ca
să fie construit un obiect strategic pe malul rîului Dunărea.
Acesta este un obiect strategic. Al doilea moment. Fundamentare cu importul
unui milion de tone, costul cu 9 dolari tona. Chestiunile acestea au fost, spre
regret, nereuşite şi artificiale.
La elaborarea acestui proiect a participat Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Dacă
dumneavoastră cunoaşteţi, acest sistem este foarte complicat ca,
pur şi simplu, să îl duci de nas. Ei au fost de acord. Tragedia
acestui proiect este că guvernele următoare sau care au fost şi
acelaşi Partid Agrarian, care... dumneavoastră aţi mers pe o
listă, stimaţi comunişti în 1998, şi i-aţi adus
în Parlament, adică, i-aţi dus din Parlament
dumneavoastră, aţi preluat ADR-ul şi toate celelalte
guvernări, au făcut un lucru numai au acumulat datorii faţă
de Banca Europeană.
Şi încă una vreau să
menţionez, eu nu ştiu care este... ce se poate de pus pe
cîntar, acele 30 de milioane sau 24 de milioane datorii, care au fost
faţă de Banca Europeană, sau 100 milioane de dolari îngropaţi
astăzi, nu se ştie pentru cine. Pentru o firmă privată,
în care, eu sînt absolut convins, este interesul conducerii
ţării.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt.
Domnule Munteanu,
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru politică economică, buget
şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind declararea
utilităţii publice a lucrărilor de interes naţional de
construcţie a Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”,
iniţiativă legislativă a Guvernului.
La şedinţa comisiei noi am susţinut
acest proiect, ţinînd cont de importanţa lui. Vreau să
vă informez că în Comisie au parvenit avize din partea
comisiilor permanente şi de la Direcţia juridică a Aparatului
Parlamentului, care sînt pozitive. În aceste avize sînt unele
propuneri ce nu ţin de obiectul prezentei legi, deoarece Parlamentului,
în acest caz, poate declara sau poate să nu declare obiectul
menţionat de utilitate publică. Adică, putem adopta sau nu.
Restul chestiunilor se reglementează prin alte acte legislative.
În tememiul celor expuse şi în baza
avizelor, Comisia propune aprobarea acestui proiect în primă
lectură şi, dacă nu sînt propuneri de concept, şi
adoptarea în lectura a doua. Eu vă rog, tăceţi. Cultura
dumneavoastră e foarte înaltă.
Domnul Marian Lupu:
Întrebări pentru Comisie?
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc.
Stimate domnule preşedinte al Comisiei,
Totuşi, ce ţine de acordul de
investiţii cu privire la Portul Internaţional Liber
“Giurgiuleşti”, Comisia a încercat să facă o analiză?
Anul curent se finalizează, în genere, toate facilităţile
care le-am oferit noi pentru acest acord prin lege. Cît a fost efectuat
deja de investiţiile care se preconizau? Cam care este volumul de
lucrări care a rămas? Cît ne mai trebuie nouă
pînă finalizăm toate lucrările pentru port? Cît
trebuie să cheltuie statul? Cît trebuie să cheltuie
investitorul, în general, care este acolo astăzi?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Întrebările dumneavoastră sînt
foarte interesante, dar nu intră în cuprinsul acestei legi. Eu
vă rog frumos să vă referiţi doar la cuprinsul legii, dar
alte probleme o să discutăm.
Domnul Alexandru Oleinic:
Nicolai Fiodorovici,
Dacă noi încercăm să
naţionalizăm 62 de hectare pentru interesele portului, cred că,
în primul rînd, ar trebui ca noi, luînd în
consideraţie că 4 ani de zile deja acordul acesta este în
vigoare, Acordul de investiţii, ar fi foarte bine întîi
să facem o analiză a lucrărilor efectuate pînă acum
şi pe urmă să la aşa un pas de naţionalizare a
pămîntului pentru interesele dezvoltării portului.
Domnul Marian Lupu:
E clar.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Prin articolul 3 din proiect, Guvernul se împuterniceşte
să întreprindă toate măsurile necesare pentru realizarea
exproprierii bunurilor.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Conform Legii nr.488.
Doamna Valentina Cuşnir:
Dar eu consider că trebuie de introdus aici un
alineat la articolul 31, prin care să spunem şi despre
drepturile persoanelor care vor fi expropriate şi anume că persoanele
care au fost expropriate sau pot fi expropriate numai după dreapta şi
prealabila despăgubire. Să fie introdus un alineat la articolul 31.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Eu vreau să vă răspund
dumneavoastră că Legea nr.488 stipulează foarte strict aceste
momente şi pot să dau citire articolului 13: în cazul în
care părţile nu ajung la un acord asupra exproprierii în modul
stabilit la articolele 9 şi 12, exproprierea pentru cauza publică, de
utilitate publică, nu poate fi făcută decît prin
hotărîre judecătorească cu dreapta şi prealabila
despăgubire. Aceasta este prevăzut în legislaţie.
Doamna Valentina Cuşnir:
Stimate coleg,
Este şi pentru Guvern legea. De ce atunci pentru
Guvern puneţi articolul 3, ca să facă tot ce e posibil şi
necesar pentru realizarea exproprierii? Şi de ce sînteţi
împotriva acestui alineat ca să punem tot ca să corespundă
legii?
Domnul Marian Lupu:
Stimată colegă,
Vă spun eu: fiindcă Legea nr..488 este lege
de bază, care se aplică pentru toate cauzele de acest gen. Şi
prevederea acestei legi nu se repetă în legile care vizează
obiectele.
Doamna Valentina Cuşnir:
Atunci propun excluderea articolului 3 din proiectul
propus.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Pentru lectura a doua o să discutaţi
şi o să vedeţi.
Doamna Valentina Cuşnir:
Da, bine.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt. Domnule
Bondarciuc,
Vă mulţumesc.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Domnule Preşedinte,
Eu propun pentru prima lectură şi pentru a
doua lectură.
Domnul Marian Lupu:
Eu am auzit.
Stimaţi colegi,
Înainte de exerciţiul de vot, am
înregistrat o solicitare pentru luare de cuvînt.
Domnule Grigorev, vă rog.
Domnul Ştefan Grigoriev:
Domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
La 17 februarie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a
adoptat Legea cu privire la Portul Internaţional Liber
“Giurgiuleşti”, nr.8-XV. Realizînd prevederile acestei legi,
Guvernul a împuternicit serviciile necesare pentru a organiza toate
procedurile de a încheia contracte de vînzare şi
cumpărare a terenurilor necesare, de a realiza acest proiect important
pentru ţara noastră. Toate aceste proceduri sînt prevăzute
în Legea exproprierii pentru cauza de utilitate publică şi
anume legea pe care noi astăzi o vom adopta are menirea să declare de
utilitate publică construcţia portului Giurgiuleşti.
Şi aici ar fi bine să ne amintim de mai
multe obiecte importante construite cîndva în Basarabia, iar pe
urmă Republica Moldova, ca, de pildă, Calea Ferată,
Hidrocentrala de la Dubăsari, Termocentrala de la Cuciurgani, alte uzine
şi fabrici, în rezultatul căruia multe din întrebări
se rezolvau la fel în aşa mod. Chiar şi la construcţia
magistralei de cale ferată Bender – Galaţi, în ani 1877–1878,
s-au încheiat asemenea contracte între Guvernul Imperiului Rus
şi antreprenori din Basarabia, între deţinători de
terenuri, declarînd oportunitatea acestei activităţi
avantajoase pentru populaţia din această regiune.
Acest obiect, construcţia Portului
Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, va da posibilitate Republicii
Moldova de a avea o reală ieşire la mare, pentru care au optat mai
multe generaţii de compatrioţi de ai noştri şi va contribui
la ameliorarea bunăstării materiale a poporului nostru.
În primul rînd, circulaţia
directă a cetăţenilor Republicii Moldova în diferite state
din bazinul Mării Negre, transportarea încărcăturilor
pentru necesităţile ţării şi în tranzit.
Exploatarea acestui port va contribui la deschiderea noilor locuri de
muncă, la dezvoltarea nivelului intelectual al populaţiei.
Cetăţenii Republicii Moldova vor avea
posibilităţi de a-şi aplica forţele şi
cunoştinţele în acest domeniu. Noi nu avem specialişti
şi nici muncitori de această calificare. Vor apărea noi profesii
pentru populaţia acestei regiuni. În temeiul celor expuse, repet
încă o dată, terenurile care se prevăd a fi procurate,
prin contracte sau expropriere, trebuie să le privim ca terenuri de
utilitate naţională în interesul întregului popor, iar
drepturile de folosinţă asupra bunurilor imobile se acordă
statului.
Propun ca proiectul de Lege nr.2042 privind declararea
utilităţii publice a lucrărilor de interes naţional de
construcţie a Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”
să fie adoptat în prima şi a doua lectură.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Exerciţiul de vot. Au fost înaintate
două propuneri. Prima privind retragerea proiectului. Cea de a doua, a
Comisiei care vizează aprobarea acestui proiect. Supun votului prima
propunere privind retragerea proiectului. Cine este pentru, rog să voteze.
Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 7.
Sectorul nr. 3 – 13.
Domnul Marian Lupu:
20 de voturi. Plenul Parlamentului nu a susţinut
această propunere. Propunerea Comisiei privind aprobarea în
primă lectură a proiectului de Lege nr.2042. Cine este pentru, rog
să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Fracţiunile, lectura a doua. Se acceptă?
Consens nu-i. Săptămîna viitoare. Proiectul nr. 2042 este
aprobat în primă lectură. Lectura a doua, precum am
menţionat.
Mai departe. Proiectul de Lege nr.2079 pentru
modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă
şi inovare. Iniţiativa unui grup de deputaţi. Prezintă
domnul Dragomir. Presupun atît din partea autorilor, cît şi
raportul comisiei.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Înainte de a mă referi nemijlocit la
proiectul menţionat, eu vreau să vă informez cu satisfacţie
că, recent, la adresa Academiei de Ştiinţe a Moldovei a sosit
nr.6 din anul 2008 a Revistei “Serii de politici ştiinţifice”,
editată de UNESCO. În revistă sînt analizate modele de
activitate a academiilor de ştiinţe din lume sub diverse aspecte
şi rolul lor în dezvoltarea societăţii bazate pe
cunoştinţe.
În pagina 25 se menţionează că,
în anul 2004 în Republica Moldova a fost adoptat un Cod pentru
ştiinţă şi inovare care a devenit al patrulea model
academic din lume. Codul este un document complex, iar cele mai importante
şi salutabile componente sînt considerate că Guvernul a delegat
Academiei competenţele de administrare a ştiinţei.
Totodată, Academia Moldovei, prin consultarea Asambleei, a lărgit
baza democratică a sistemului academic de gestionare a cercetărilor.
Elementul-cheie din Cod, se spune în
revistă, este considerat sistemul de acreditare. Acest sistem este
obligatoriu pentru toate organizaţiile ştiinţifice de stat
şi opţional pentru organizaţiile ştiinţifice private.
Aici se includ şi toate universităţile. Conform codului, cine nu
este acreditat nu este şi finanţat.
În final, revista menţionează că
acest Cod prezintă un model reuşit de a soluţiona multiple
probleme cu care se confruntă sfera ştiinţei şi
inovării în Republica Moldova şi prezintă un exemplu
deosebit pentru alte academii. Aceasta, bineînţeles, este
lăudabil şi concluzia este una: ne-am pornit pe o cale dreaptă,
dar trebuie să mergem mai înainte. În această ordine de
idei, s-a şi elaborat un proiect de lege pe care îl vom discuta
astăzi.
Acest proiect de lege a fost elaborat şi
iniţiat de un grup de deputaţi în baza unor materiale
analitice, prezentate de Academia de Ştiinţe a Moldovei. Proiectul
prevede modificarea şi completarea mai multor articole ale Codului cu
privire la ştiinţă şi inovare, care au drept scop optimizarea
managementului ştiinţei şi inovării prin reducerea
secţiilor de ştiinţă ale Academiei de Ştiinţe de
la 6 la 3, lichidarea verigii intermediare în administrare între
conducerea Academiei de Ştiinţe şi secţiile de
ştiinţe, propunînd efectuarea conducerii acestor secţii de
către vicepreşedinţii Academiei de Ştiinţe.
Se propune micşorarea numărului membrilor
Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare
Tehnologică de la 17 la 15 şi diversificarea acestora prin
introducerea unui reprezentant al tinerilor cercetători
ştiinţifici, doctor sau doctor habilitat în vîrstă
de pînă la 30 de ani, precum şi a unui reprezentant al
Consiliului Rectorilor, luînd în consideraţie faptul că
cercetările ştiinţifice se fac şi în
instituţiile universitare.
Pornind de la faptul că membrii Consiliului
Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică
şi ai secţiilor de ştiinţe, actualmente, sînt
aleşi numai din rîndul membrilor titulari şi membrilor corespondenţi
ai Academiei de Ştiinţe în proiect se propune ca la concursul
pentru funcţiile de conducere a acestora să fie admişi şi
doctorii habilitaţi. Acest procedeu ar contribui la
întinerirea componenţei Consiliului Suprem pentru
Ştiinţă şi Inovare.
Modificările propuse la articolul 76 ţin de
limitarea numărului total de membri corespondenţi şi membri
titulari ai Academiei de Ştiinţe în vîrstă de
pînă la 70 de ani, de cel mult 105 persoane. În prezent,
numărul acestora constituie 112 persoane. Tot la acest articol se propune
un alineat nou care va stipula instituirea trecerii la statutul de membru de
onoare în cazul pierderii cetăţeniei Republicii Moldova şi
legăturii cu comunitatea ştiinţifică din ţară.
Odată cu optimizările propuse în
proiect, se propune majorarea sporului lunar pentru titlul de membru titular, membru
corespondent, grad ştiinţific, titlu ştiinţific şi
titlu ştiinţifico-didactic pentru activităţile
ştiinţifice şi educaţionale în cuantum: membru
titular – de la 1500 va trece la 3000 de lei; membru corespondent – de la 1000
de lei la 2000 de lei, adică, se majorează cu 1000; doctor habilitat
– de la 500 la 700 se va mări; doctor în ştiinţe – de la
200 la 300. Cît priveşte modificările propuse la articolele 83
şi 84 din Cod, ele prevăd ca prim-vicepreşedintele,
vicepreşedinţii, secretarul ştiinţific ai Academiei de
Ştiinţe să fie aleşi nu numai dintre membrii titulari
şi membrii corespondenţi, dar şi dintre doctorii
habilitaţi. Celelalte modificări şi completări ale Codului
prezentat poartă un caracter mai mult tehnic şi ţin de ajustarea
lor la legislaţia în vigoare.
Comisia pentru cultură, ştiinţă,
învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de
informare în masă a examinat proiectul de lege la şedinţa
din 2 iunie curent şi a decis ca el să fie înaintat
Parlamentului pentru adoptare, cu amendamentul ca vicepreşedinţii
Academiei de Ştiinţe să fie aleşi pe bază de concurs,
la propunerea adunărilor generale ale instituţiilor
ştiinţifice, componente ale secţiilor de ştiinţe ale
Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În aşa fel se va
democratiza procesul de alegeri.
Avizele comisiilor permanente şi ale
Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului pe marginea acestui proiect
sînt, în fond, pozitive.
Pornind de la cele expuse mai sus, Comisia propune
Parlamentului examinarea şi aprobarea proiectului de Lege pentru modificarea
şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi
inovare în primă lectură.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Mulţumesc.
Ca atare, eu sînt coautor, de aceea aş vrea
să adresez domnului academician Duca, Preşedinte al Academiei de
Ştiinţe, întrebarea. Desigur, acesta este un proiect bun,
binevenit pentru acea ca să completeze lacunele care sunt în acest
Cod al ştiinţei şi inovării. Totodată, el vine ca
să încurajeze tinerii savanţi pentru aceea ca să îi
alegem, să îi selectăm, care au un potenţial
ştiinţific destul de înalt, pentru a completa Academia de
Ştiinţe a Republicii Moldova prin membri corespondenţi şi
membri titulari.
Aş vrea să pun următoarea
întrebare, desigur, crearea a celor 3 comisii ori 3 secţii care
sînt, eu vreau să mă refer la secţia de medicină.
Avînd în vedere că avem un potenţial ştiinţific
destul de major, adică, 115 doctori habilitaţi şi 435 de doctori
în medicină şi avem sub egidă 10 instituţii
ştiinţifice şi, avînd în vedere că în
lume toate academiile de ştiinţă în medicină
sînt aparte, cum consideraţi dumneavoastră: s-ar putea ca
ştiinţele medicale, care se oferă la sănătate, să
fie ca o secţie separată? Aceasta e prima întrebare.
Adică, să nu intre în Secţia ştiinţe ale
vieţii, împreună cu, eu ştiu, viaţa plantelor,
animalelor etc., aceea tot e viaţă, dar se are în vedere
sănătatea.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.6.
Domnul Gheorghe Duca – Preşedintele Academiei de
Ştiinţe:
Vă mulţumesc, doamnă academician
şi doamnă deputat.
Vreau să vă spun că, în general,
în academiile de ştiinţe din lume, de obicei, în
majoritatea lor sînt trei secţii: ştiinţe ale vieţii,
ştiinţe exacte şi ştiinţe umanistice. Şi noi am
revenit la un standard al academiilor de ştiinţe care este în
diferite ţări. Astfel de ştiinţă cum este, de exemplu,
şi agricultura, şi medicina, şi alte ştiinţe,
dacă sînt dezvoltate, ele, de obicei, sînt sub formă de
secţii şi subsecţii.
Noi preconizăm în Academia de
Ştiinţe ca medicina şi agricultura să fie în cadrul
Secţiei generale “Ştiinţe ale vieţii”, două
subsecţii agricultură şi medicină, deoarece aceste
două ramuri sînt importante atît economic, cît şi
ştiinţific. Dar chestia constă în aceea că noi nu
putem să separăm medicina de ştiinţele vieţii, chiar
şi de ştiinţa plantelor, cum spuneţi, ştiinţa
animalelor. Ştiinţa astăzi se integrează, toate
ştiinţele se integrează. În medicină o tratare a
bolilor nu poate fi efectuată fără nişte cercetări
fundamentale.
De aceea, noi considerăm că aceste
ştiinţe trebuie să fie într-o secţie şi ele
trebuie să se integreze şi discuţiile în domeniul
ştiinţei să fie făcute de specialiştii din mai multe
domenii. Aceasta este aşa o poziţie care, în principiu, este împărtăşită
de mai mulţi cercetători.
Doamna Eva Gudumac:
Domnule academician,
V-am adresat această întrebare, deoarece,
dacă eu am să fiu prezentă la o şedinţă unde se
discută problemele în agricultură sau în veterinarie,
desigur, chiar acele patologii, care se întîlnesc la animale, nu se
întîlnesc la om. Şi, prin urmare, nu ştiu dacă am
să am o pondere careva ştiinţifică în acest domeniu.
De aceea, eu v-am pus această întrebare. Şi, de aceea,
permiteţi-mi să vă adresez a doua întrebare.
Domnul Gheorghe Duca:
Eu vă spun că nu am nimic
împotrivă, dar, în orice caz, aceasta este o explicaţie.
Doamna Eva Gudumac:
Pur şi simplu, ne este greu, trebuie să mai
învăţăm o specialitate. A doua întrebare se
referă la articolul 134, în privinţa directorilor
instituţiilor ştiinţifice, care, prin coordonarea Academiei de
Ştiinţe, sînt confirmaţi de fondatori. Ca atare, este
corect aceea că confirmaţi de fondatori şi confirmaţi de
academie, dar vreau să zic, cine îi selectează? Că aici nu
este cuvîntul “selectare”. Cred că noi, autorii, am făcut o
greşeală tehnică.
Domnul Gheorghe Duca:
Eu nu ţin minte în ce articol, dar acolo,
aşa am citit această iniţiativă, se propune că
directorii, vicedirectorii şi secretarii ştiinţifici sînt
propuşi de către instituţii, sînt propuşi de
fondatori. În cazul în care sînt instituţiile medicale,
fondatorul este Ministerul Sănătăţii, el organizează
concurs şi, în rezultatul concursului, numeşte directorul,
vicedirectorul şi secretarul ştiinţific.
Doamna Eva Gudumac:
Domnule academician,
Foarte bine aţi explicat, deoarece noi nu am
scris concret acest punct. Sînt aleşi prin concurs de comunitatea
ştiinţifică.
Domnul Gheorghe Duca:
Şi confirmaţi de fondator.
Domnul Vladimir Dragomir:
Pentru lectura a doua vom lucra.
Doamna Eva Gudumac:
Iată aceasta a fost greşeala noastră.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte al
şedinţei.
Fără îndoială, legea
respectivă este una cît se poate de necesară şi Grupul
parlamentar al Partidului Democrat o va susţine. Totuşi aş avea
două întrebări, mai curînd către domnul
Preşedinte al Academiei de Ştiinţe. Punctul 4 al articolului 1:
“Pierderea cetăţeniei Republicii Moldova de către membrii
titulari sau membrii corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe
condiţionează obţinerea de către aceştia a statutului
de membru de onoare temporar.” Puteţi cumva explica?
Domnul Gheorghe Duca:
Situaţia este următoarea: astăzi noi
avem din 112, mi se pare că 8 sau 7.
Domnul Vladimir Dragomir:
9 membri.
Domnul Gheorghe Duca:
9 sînt membri ai Academiei, care au fost
aleşi pe timpuri, au plecat peste hotare şi, din diferite
considerente, sau au pierdut, sau au lăsat cetăţenia, deoarece
trebuiau să obţină altă cetăţenie. În acest
caz, noi le plătim lor îndemnizaţie, mulţi dintre ei nu
primesc îndemnizaţie. Poate să apară un moment atunci
cînd dumnealui sau cineva dintre copiii lor să se adreseze ca noi
să le plătim îndemnizaţia. Un moment.
Al doilea moment. Membrii corespondenţi şi
membrii titulari sînt aleşi din rîndurile
cetăţenilor Republicii Moldova. Membrii de onoare sînt
aleşi din rîndurile necetăţenilor, din alte
ţări. Din punctul acesta de vedere, dacă dumnealui nu are
cetăţenie, el rămîne cu acelaşi document, formal
juridic, trece membru de onoare. Dacă îşi
recapătă cetăţenia înapoi, el înapoi şi o
dobîndeşte.
Domnul Vladimir Dragomir:
Practica internaţională.
Domnul Gheorghe Duca:
Practica internaţională, da.
Domnul Oleg Serebrian:
Ei, mă rog. Sînt membri externi în
practica internaţională, de regulă, membru de onoare
înseamnă cam altceva. Punctul 4, articolul 78, o întrebare
legată de aceste compartimente de secţii: ştiinţe ale
vieţii, ştiinţe exacte, ştiinţe umanistice. Eu nu
ştiu, dumneavoastră aţi spus că s-a inspirat cumva
proiectul respectiv din sistemele existente din alte ţări.
Eu nu ştiu care sînt sistemele în
alte ţări, pentru că ele sînt foarte diferite de cele din
Republica Moldova. Noi am păstrat, din păcate, un sistem foarte
sovietic, cred că sînteţi de acord, în ceea ce
priveşte Academia de Ştiinţe. În acest sistem, unde
plasăm, de exemplu, Institutul de Geografie şi Geologie? Sau unde
plasăm dreptul? Pentru că ele nu îşi găsesc loc.
Domnul Gheorghe Duca:
Institutul de Geografie şi Ecologie se
numeşte îl deplasăm în Secţia ştiinţele
vieţii, iar Institutul Istorie de Stat şi Drept – în
ştiinţe umanistice. Eu vreau să vă spun că aceasta
este o similarititudine a academiilor ţărilor nu mari, cum este
Cehia, Slovacia, Republicile Baltice. Noi am avut, înainte de aceasta,
înainte de 2004, 9 secţii, le-am micşorat la 6 secţii.
Şi, de aceea, există aproximativ 6 milioane jumătate...
costă cheltuielile pentru această verigă intermediară
şi ea este foarte birocratică, foarte complicată.
Foarte frecvent se adresează cercetătorii
şi cer ca să fie direct de la conducerea Academiei o trecere
directă la institute. De aceea, s-a propus ca această verigă
să fie lichidată şi să fie comasată, mai bine ea
să fie optimizată şi să fie comasată cu funcţia
de vicepreşedinte. Vicepreşedinte al Academiei să fie şi
academician coordonator al acestei secţii. Şi atunci se va facilita
de însăşi procedura de activitate între conducere şi
instituţiile de cercetare.
Domnul Oleg Serebrian:
De acord.
Domnule Preşedinte,
Înţeleg raţiunile. Părerea mea
este că în loc de ştiinţe ale vieţii poate fi,
geologia nu-i ştiinţă a vieţii, în orice caz, poate
că ar fi mai corect să fie ştiinţe naturale şi ale
vieţii sau ştiinţe naturale, pur şi simplu.
Domnul Vladimir Dragomir:
Propuneţi. Noi pentru lectura a doua lectura a
doua, o să lucrăm într-adevăr. Sînt mai multe
propuneri de acest gen.
Domnul Oleg Serebrian:
Deoarece dreptul nu e ştiinţă
umanistică, ştiinţe sociale şi umanistice, aşa e mai
firesc.
Domnule Gheorghe Duca:
La discreţia dumneavoastră. Eu nu am nimic
împotrivă dacă se va vota în lectura a doua şi alte
variante.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
Domnule preşedinte al Comisiei şi ca autor,
eu vin cu o propunere la articolul 78, alineatul (1), acolo unde este vorba
despre secţiile ştiinţe ale vieţii ş.a.m.d., ca
totuşi să menţinem ştiinţele medicale şi
ştiinţele agricole. Şi aduc argumente. Primul, în
privinţa ştiinţelor agricole. Cu părere de rău,
ştiinţa agricolă stagnează, fiindcă avem şi
probleme cu finanţarea, subfinanţarea acestor instituţii.
Şi sînt importante, adică este
importantă această secţie pentru Republica Moldova. Şi eu
cred că ar trebui să menţinem această secţie
agricolă în cadrul legii. Şi ştiinţele medicale...
totuşi avem o comunitate de doctori habilitaţi şi de doctori
în ştiinţele medicale foarte mare. Adică, din 831 de
doctori habilitaţi sînt 500 de la ştiinţele medicale.
Domnul Vladimir Dragomir:
Domnule Cosarciuc,
Eu am înţeles întrebarea pusă.
Dar eu v-am accentuat deodată, de la bun început, că acest
proiect noi l-am alcătuit în baza materialului analitic de Academia
de Ştiinţe. Deci eu pot să vă răspund cum
înţeleg eu, dar preşedintele Academiei, avînd o
experienţă mare de acum în conducerea Academiei, se vede
că dumnealor nu degeaba au făcut analiza aceasta şi au convenit
de la 6 secţii să treacă la 3. Se vede că este…
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Preşedinte,
Eu vin cu propunerea şi pentru stenogramă,
pentru lectura a doua, şi rog să examinaţi şi noi ne
menţinem această poziţie ca fracţiune ca totuşi la
articolul 78 alineatul (1) să fie adăugate încă două
litere: “ştiinţele medicale”, “ştiinţele
agricole”.
Domnul Vladimir Dragomir:
Dar pentru lectura a doua şi noi să …
Faceţi propuneri pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Acum la articolul 85, ceea ce se referă la
componenţa Consiliului Suprem. Se include în oficiu. Şi vreau
să vă întreb, aici a apărut rectorul
Universităţii Academiei de Ştiinţe. Avem la litera b) a
aceluiaşi articol că se aleg, prin vot secret, reprezentanţi ai
comunităţii ştiinţifice şi aici este un reprezentant
al consiliului rectorilor.Ar trebui să înţelegem că rectorul
Universităţii Academiei de Ştiinţe are un statut mai
înalt decît ceilalţi rectori care intră în
Consiliul rectorilor?
Domnul Vladimir Dragomir:
Unde se prevede unul din Consiliul rectorilor, se are
în vedere rectorul de la Universitate, Consiliul rectorilor...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dar nu are importanţă. Ei sînt rectori
ai Universităţii. Au acelaşi statut, intră în
consiliu. Unul va fi din oficiu, alţii vor fi aleşi prin mod secret.
Eu aş propune ca noi să trecem în, putem să le dăm
două poziţii la rectori, dar să fie aleşi prin vot secret.
Va nimeri rectorul Universităţii Academiei de Ştiinţe,
bine.
Domnul Vladimir Dragomir:
Să nu fie din oficiu.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Să nu fie din oficiu.
Domnul Marian Lupu:
Bine, microfonul nr. 6.
Domnul Vladimir Dragomir:
Propuneri şi examinăm.
Domnul Gheorghe Duca:
Eu, în principiu, accept. Probabil, ambii
trebuie să fie...
Domnul Vladimir Dragomir:
Noi o să examinăm.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Prin vot secret.
Domnul Gheorghe Duca:
Dar rectorul, al doilea proiect se poate de
spus.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Şi la articolul 134 domnul Preşedinte
şi ca autor.
Domnul Vladimir Dragomir:
100 cît?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Articolul 134 alineatul (6): directorul, directorul
adjunct şi secretarul ştiinţific al organizaţiei din sfera
ştiinţei şi inovării”. Adică ar fi foarte, eu am
înţeles din discuţii că ar fi posibil ca sînt
confirmaţi în funcţii de fondatori în urma concursului
organizat, nu pur şi simplu sînt confirmaţi. Alineatul (6).
Domnul Vladimir Dragomir:
Alineatul (6)?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ultima, ultima pagină.
Domnul Vladimir Dragomir:
Da, directorul, directorul adjunct …
Domnul Valeriu Cosarciuc:
...ş.a.m.d. sînt confirmaţi de
fondator. Eu cred că aici ar trebui să adăugăm “că
sînt confirmaţi în funcţie de fondator în urma
concursului organizat”.
Domnul Vladimir Dragomir:
Aici, în primul rînd, s-a avut în
vedere în instituţiile private mai mult de fondator să fie, dar
poate...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu are importantă, avem şi instituţii
de stat.
Domnul Vladimir Dragomir:
Dar acum noi ne-am convins că,
într-adevăr, trebuie să ne întoarcem la această
problemă, deoarece sînt şi instituţii de stat. Şi
instituţiile de stat tot au fondatori. Aceasta se referă şi la
una, şi la alta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu propun să examinaţi
această chestie pentru lectura doua.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.
Stimaţi colegi,
În condiţiile celor discutate pe marginea
proiectului nr. 2079, voi supune votului aprobarea în primă
lectură a acestuia. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc. Proiectul de Lege nr.2079 este
aprobat în primă lectură.
Proiectul de Hotărîre nr.2037 cu privire la
modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului de aprobare
a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru
subvenţionarea producătorilor agricoli.
Guvernul.
Domnul Ion Perju – viceministru al agriculturii şi industriei alimentare:
Stimate domnule Preşedinte,
Onoraţi deputaţi,
Modificările înaintate spre
examinare sînt cauzate de faptul că mijloacele financiare
prevăzute şi utilizate în anul 2007 în fondul pentru subvenţionarea
producătorilor agricoli nu au acoperit integral solicitările
parvenite din teritoriu pe astfel de compartimente cum ar fi stimularea
producerii materialului săditor, pomicol şi înfiinţarea
plantaţiilor pomicole, încurajarea dezvoltării culturii
nucului, subvenţionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar,
pesticide şi de fertilizanţi, compensarea sumei taxei pe valoarea
adăugată calculate la procurarea tehnicii şi utilajului agricol.
Subvenţionarea la compartimentele menţionate este păstrată
şi pentru anul 2008, cu excepţia ultimului compartiment, deci ceea ce
ţine de compensarea sumei taxei pe valoarea adăugată calculate
la procurarea tehnicii şi utilajului agricol, pentru care
solicităm ca subvenţionarea să fie efectuată în
condiţiile Regulamentului anului 2007.
Totodată se propune majorarea proporţiei de
10 şi 20 la sută, cu 20 şi 30 la sută pentru compensarea
achiziţiilor de tehnică şi echipamente pentru irigare, prin
aspersiune şi prin picurare în special pentru impulsionarea procurării
şi investirii în aceste echipamente. De asemenea, completările
propuse vor permite agenţilor economici de a beneficia de subvenţii
pe diferite compartimente, modalitatea achiziţionării mărfurilor
şi serviciilor în scopurile prevăzute separat pe compartimente.
Stimaţi deputaţi,
Susţinerea proiectului înaintat, va permite
deţinătorilor de terenuri agricole majorarea suprafeţelor
irigabile şi obţinerea unei producţii competitive atît la
calitate, cît şi la preţ.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Întrebări? Nu sînt.
Mulţumesc, domnule viceministru.
Rog comisia.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Comisia pentru agricultură şi industria
alimentară a examinat proiectul de Hotărîre cu privire la modificarea
şi completarea Hotărîrii Parlamentului privind aprobarea
Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru
subvenţionarea producătorului agricol. Asupra acestei teme Comisia a
luat o decizie şi este prezentată atenţiei deputaţilor.
Referitor la proiectul prezentat din partea Comisiei,
permiteţi-mi să fac numai o mică precizare la punctul 29, unde
este prevăzută substituirea cuvintelor “de creştere a
răsadului” prin cuivintele “de cultivare”. Această normă să
fie prevăzută în alt loc din Regulament, din cauză că
are un sens unic. Şi, în afară de aceasta, suplimentar la
proiectul prezentat, vreau să anunţ că a venit Comisia pentru
politică economică, buget şi finanţe, majoritatea
propunerilor căreia coincid şi noi... la punctul 3 esenţa tot
coincide cu decizia luată numai redacţional. Noi, în cadrul
examinării, definitivării proiectului, o să luăm în
vedere. Cu această decizie a Comisiei, Comisia propune ca proiectul să
fie aprobat, cu modificările propuse din numele Comisiei.
Domnul Marian Lupu:
Domnule vicepreşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc. Întrebări pentru
comisie? Nu sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului Comisiei de profil
supun votului aprobarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului
nr.2037. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc. Proiectul de
Hotărîre nr.2037 este aprobat.
Acum, stimaţi colegi, în cele
care urmează avem două proiecte: proiectul nr.2104 şi proiectul
nr.2085. Ele sînt, practic, similare, cu mici excepţii, pe care
motiv, avînd şi aceeaşi Comisie de profil, voi propune
prezentarea de către autori a proiectului de Lege nr. 2104, runda
întrebări–răspunsuri. După care prezentarea de către
autor a proiectului nr. 2085. Apoi Comisia, prezentarea rapoartelor pe marginea
ambelor proiecte şi după aceea exerciţiul de vot. Se
acceptă? Da.
Mulţumesc.
Deci proiectul de Lege nr.2104 cu privire la
modificarea şi completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului.
Iniţiativa unui grup de deputaţi. Prezintă domnul Afonin.
Domnul Alim Afonin:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Proiectul de Lege nr.2104 are drept scop
optimizarea plăţilor pentru poluarea mediului
înconjurător, inclusiv a plăţilor pentru ambalajul din
masă plastică şi tetra pak, care, în procesul
utilizării cauzează poluarea mediului, şi a căror
distrugere sau prelucrare este dificilă.
Actualmente, gradul de reciclare a
deşeurilor este foarte redus, constituind aproximativ 20 la
sută, sporirea gradului de valorificare a unor categorii de deşeuri
va contribui la diminuarea presiunii asupra mediului, la economisirea
resurselor naturale şi utilizarea raţională a resurselor
funciare.
Actualmente în Republica
Moldova reglementarea reciclării de deşeuri este prevăzută
de Legea privind protecţia mediului înconjurător, Legea privind
deşeurile de protecţie şi menajare, Programul naţional de
valorificare a deşeurilor de producţie şi menajare, aprobat prin
hotărîrea Guvernului, cît şi directiva Consiliului
Europei. Întru eficientizarea reglementării gestionării
deşeurilor în Moldova, este necesară introducerea mecanismelor
economice aplicate în ţările dezvoltate. În acest sens,
introducerea unei plăţi pentru importul ambalajului din plastic sau
tetra pak, a băuturilor nealcoolice şi berii importate în
Republica Moldova va reduce la minimum volumul deşeurilor şi va
mări nivelul de responsabilitate a
producătorilor.
Mijloacele colectate din plăţile pentru
importul băuturilor nealcoolice şi berii cu ambalajul din masă
plastică sau tetra pak se vor acumula în Fondul ecologic
naţional. Odată cu mărirea veniturilor fondului, mijloacele pot
fi folosite pentru finanţarea proiectelor de gestionare a deşeurilor,
inclusiv pentru depozitarea, sortarea, precum şi prelucrarea şi
neutralizarea acestora. Rugăm să susţineţi acest proiect.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări? Nu sînt.
Domnule Afonin,
Mulţumesc. Proiectul nr. 2085. Domnul Guma,
vă rog.
Domnul Valeriu Guma:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Stimaţi deputaţi,
În proiectul de Lege pentru modificarea şi
completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului din 1998, prin
amendamentele date, ca scop a fost protejarea mediului ambiant, care constituie
astăzi una din problemele cele mai importante nu numai a ţării
noastre, dar şi a umanităţii. Importanţa acestui subiect
este consimţită şi în Republica Moldova prin
Constituţie. Ca să nu mai repet că, practic, domnul coleg Afonin
a enumerat argumentele care sînt aceleaşi ca esenţă, eu
propun, ca rugăminte, să fie acceptat proiectul menţionat.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc. Întrebări? Nu sînt.
Mulţumesc, stimate coleg.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Comisia pentru administraţia publică,
ecologie şi dezvoltarea teritoriului a examinat la şedinţa sa
din 2 iulie 2008 proiectul de Lege cu privire la iniţiativa
legislativă a colegului Valeriu Guma. La momentul actual, în
Republica Moldova din lipsa unor discordanţe în legislaţia
în vigoare, are loc acumularea continuă a deşeurilor de
producţie, lipsa îndeajuns a fondurilor pentru implementarea
metodelor de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere,
depozitarea nesancţionată a deşeurilor menajere etc.
În scopul reducerii impactului negativ asupra mediului
cauzat de creşterea volumului de deşeuri, Comisia permanentă
susţine iniţiativa legislativă a deputatului în Parlament
Valeriu Guma care prevede completarea articolului 11. Necesitatea
adoptării de către Parlament a proiectului de Lege pentru modificarea
şi completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului este
argumentată şi în nota informativă, anexată la
proiectul de lege.
Din considerentele că iniţiativa
legislativă a deputatului Valeriu Guma, înregistrată în
Parlament cu numărul 2085 din 23 iunie 2008, abordează aceeaşi
problemă ca şi iniţiativa legislativă a unui grup de
deputaţi în Parlament, Comisia sesizată în fond propune,
în conformitate cu prevederile articolului 64 din Regulamentul
Parlamentului comasarea acestor două proiecte de legi pentru examinarea
în lectura a doua într-un singur proiect. Referitor la proiectul
menţionat au parvenit avizele comisiilor permanente, Direcţiei
juridice, Aparatului Parlamentului, Guvernului, care propun examinarea şi adoptarea
proiectului de lege în şedinţa
plenară.
Obiecţiile şi propunerile, parvenite de la
Comisia permanentă, Direcţia juridică a Aparatului
Parlamentului, de la Guvern, de la deputaţi şi fracţiunile
parlamentare privind proiectul menţionat, vor fi sistematizate şi prezentate
pentru examinarea unui proiect de lege comun de către Parlament pentru
lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Întrebări?
Microfonul nr. 4.
Domnul Marcel Răducan:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule preşedinte de Comisie,
Spuneţi, vă rog, ce v-a inspirat să
ieşiţi cu un asemenea proiect de lege?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Să apară proiectul de lege?
Domnul Marcel Răducan:
De ce aţi fost inspirat, cînd a apărut
acest proiect de lege?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Al doilea proiect de lege? Despre care este vorba?
Domnul Marcel Răducan:
Nu, deci este vorba despre proiectul unde
dumneavoastră sînteţi subsemnat ca coautor.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da, da.
Domnul Marcel Răducan:
Proiectul nr.2104 din 24 iunie 2008.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Păi, revenim la acel proiect. Acum discutăm
proiectul colegului Guma. Şi am prezentat raportul. Revenim la acel
proiect şi vă răspund la întrebare.
Domnul Marcel Răducan:
Vreau să fie o claritate, de aceea am
ieşit la microfon cu aşa o întrebare, fiindcă
dumneavoastră aţi... deci este proiectul nr.2104, semnat şi de
dumneavoastră, care a intrat în Parlament la 24 iunie 2008. Şi,
după aceea, este proiectul domnului Guma nr.2085 care a fost depus cu o zi
înainte la cancelarie. Şi dumneavoastră raportaţi acum
că.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate coleg,
Vă răspund. E o întrebare foarte
bună şi vă răspund cînd examinăm a doua
iniţiativă legislativă.
Domnul Marcel Răducan:
Da, vă mulţumesc.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Vă asigur.
Domnul Marcel Răducan:
Eu am să ies iarăşi la microfon,
domnule Preşedinte, ca să nu fie... pentru stenogramă.
Domnul Marian Lupu:
La acest subiect întrebări? Nu
celălalt, domnule preşedinte.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dar nu îl votăm pe acesta?
Domnul Marian Lupu:
Poftim? Nu. Votul este la sfîrşit,
după rapoarte, după tot. De fapt, stimaţi colegi, ambele, noi
putem considera că Comisia a prezentat rapoartele privind ambele
proiecte.
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Răducan:
Mulţumesc.
Domnule Preşedinte,
S-a fost raportat, primul proiect a fost prezentat de
domnul autor Afonin. Acum, dumneavoastră aţi raportat asupra
proiectului domnului Guma. Sau cum? Eu nu am înţeles.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Au fost prezentate două iniţiative
legislative.
Domnul Marcel Răducan:
Nu, deci domnule Ciobanu, eu v-am pus o
întrebare care...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dacă revenim la...
Domnul Marcel Răducan:
Permiteţi-mi, vă rog frumos.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Apoi revenim la întrebarea pe care mi-aţi
pus-o.
Domnul Marcel Răducan:
Eu v-am pus dumneavoastră o
întrebare logică, deci normal era dumneavoastră să
faceţi raport asupra primului proiect, prezentat de domnul Afonin. Dar
dumneavoastră prezentaţi al doilea proiect, nu este consecutivitate
în ceea ce faceţi. Sau nu înţeleg care...
Domnul Marian Lupu:
Eu, de exemplu, am înţeles că domnul
preşedinte privind ambele iniţiative...
Domnul Marcel Răducan:
Exact aşa am înţeles şi eu, domnule
preşedinte, la ce dumnealui mi-a răspuns că este proiectul
domnului Guma.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule Preşedinte...
Domnul Marian Lupu:
Da.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Ţinînd cont că Comisia a convenit
asupra comasării ambelor proiecte şi al doilea proiect care... al
doilea raport pe care vroiam să îl prezint, el este mai amplu,
deoarece vizează două probleme la aceeaşi lege cu privire la
plata de poluare, am iniţiat reprezentarea primului raport şi după
aceasta vroiam să prezint al doilea raport, care, în
esenţă, vizează aceeaşi problemă.
Domnul Marcel Răducan:
Deci din ceea ce spuneţi
dumneavoastră.
Domnul Vladimir Ciobanu:
De aceea mă gîndeam acum.
Domnul Marcel Răducan:
Ar fi logic să întreb
secretariatul, dat fiind faptul că proiectul domnului Guma a parvenit
în Parlament la 23 iunie şi proiectul Comisiei a parvenit la 24
iunie cu acelaşi conţinut 99 la sută, deci care este logica la
ceea ce...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Nu e corect.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Conţinutul nu este acelaşi,
domnule preşedinte al Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Sînt momente.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Şi anume, în acest context, am
vrut intenţionat să prezint al doilea proiect, explicînd
situaţia şi răspunzînd totodată la întrebarea
dumneavoastră.
Domnul Marian Lupu:
Da, bine. Căci ne-am blocat aici
puţin.
Domnul Marcel Răducan:
Nu, nu, e încurcată
situaţia. Şi eu sînt bucuros că proiectul domnului Guma,
care a apărut la data de 23, s-a găsit.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Marcel Răducan:
Da, da, da, staţi un pic, oameni buni,
deci ce strigaţi parcă... Ieşiţi la microfoane şi
vorbiţi.
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnul Marian Lupu:
Da, de acord.
Domnule preşedinte,
Bine, prezentaţi celălalt raport.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimaţi colegi,
Permiteţi-mi să vă prezint
al doilea raport şi atunci vom elucida toate problemele. Comisia pentru
administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a
examinat la şedinţa din 2 iulie 2008 proiectul de lege
menţionat, care este iniţiat de un grup de deputaţi. Prezentul
proiect de lege are drept scop optimizarea plăţilor pentru
poluarea mediului înconjurător, inclusiv a plăţilor pentru
ambalajul din masă plastică, tetra pak care se importă în
ţară în calitate de producţie.
În conformitate cu prevederile Legii
nr.280 din decembrie 2007 cu privire la modificarea şi completarea unor
acte legislative, aşa-zisă “ghilotină”, inclusiv anexa nr. 8 la
Legea privind plata pentru poluarea mediului, în care este
prevăzută lista mărfurilor care, în procesul
utilizării cauzate poluării mediului şi normativele de
plată pentru importul acestora, deja sînt prevăzute
plăţile cum ar fi capac de plastic 1,5% , hîrtie pentru pachet
1,5%, pachetul tetra pak 2%.
Legea este justificată şi
necesară, dar nu reprezintă situaţia reală pe piaţa
comercială a Republicii Moldova, unde majoritatea produselor: sucuri,
băuturi lactate, cosmetică, sînt importate din ţările:
Rusia, Ucraina, România, dar nu produse de către producătorii
autohtoni.
De exemplu, SA “Orhei-Vit” din 12 milioane de pachete
tetra pak produse în anul 2007 – 8 milioane 500 de pachete cu sucuri au
fost exportate în alte ţări şi numai 4 milioane de pachete
cu sucuri au fost realizate pe piaţa Republicii Moldova, pe cînd
vînzarea de sucuri importate sînt de 2 ori şi jumătate
mai mari decît cele realizate de producătorii autohtoni.
Legea pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative nr.280 din 14 decembrie 2007 nu prevede ca importorii de sucuri,
băuturi, lactate pe piaţa ţării să suporte cheltuieli
pentru poluarea mediului, pe cînd ambalajele folosite în
cantităţi mari prezintă pericol pentru mediul
înconjurător.
Din aceste considerente, proiectul de Lege cu privire
la modificarea şi completarea Legii privind plata pentru poluarea
mediului, inclusiv modificarea articolelor 8 şi 11, va contribui la
suportarea veniturilor din fondul ecologic naţional. O dată cu
mărirea veniturilor fondului ecologic, mijloacele financiare pot fi folosite
pentru finanţarea proiectelor de gestionare a deşeurilor, inclusiv
depozitarea, sortarea, precum şi prelucrarea şi neutralizarea
acestora.
Totodată, adoptarea de către Parlament a
prezentului proiect de lege va contribui esenţial la îndeplinirea
prevederilor Legilor privind protecţia mediului înconjurător
privind deşeurile de producţie şi menajere, Programul
naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi
menajere, cît şi a Directivei nr.9462 din 20 decembrie
1994Consiliului şi a Parlamentului European.
Directivele menţionate privind gestiunea
ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje au menirea să reducă
la minimum impactul ambalajului asupra mediului.
Comisia pentru administraţia publică,
ecologie şi dezvoltarea teritoriului, în şedinţa din 3 mai
2007, a adunat, a audiat, mă scuzaţi, îndeplinirea prevederilor
Legii privind deşeurile de producţie şi menajere şi
îndeplinirea Programului naţional de valorificare a deşeurilor
de producţie şi menajere pentru anii 2001–2010, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr.606 şi a decis de a considera
nesatisfăcător mersul îndeplinirii prevederilor legilor
nominalizate şi a Programului naţional de valorificare a
deşeurilor de producţie şi menajere.
Referitor la proiectul menţionat au parvenit
avizele comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Aparatului
Parlamentului, Guvernului, care propun examinarea şi adoptarea proiectului
de lege în şedinţă plenară.
Obiecţiile şi propunerile parvenite de la
comisiile permanente, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului,
de la Guvern, deputaţi şi fracţiunile parlamentare vor fi
sistematizate şi prezentate pentru examinarea proiectului de lege în
lectura a doua.
În tememiul celor expuse, Comisia pentru
administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului
propune aprobarea proiectului de lege în primă lectură.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Răducan:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Desigur, este binevenit sau sînt binevenite
ambele proiecte de legi care, plus la toate, vin în sprijinul Directivei
europene pentru nepoluarea mediului.
Domnule raportor,
Am o întrebare referitoare la articolul 11
alineatul (1). În rezultatul achitării, Inspectoratul Ecologic de
Stat va elibera agenţilor economici confirmarea ecologică. Deci
cînd va fi admis importul: după obţinerea confirmării
ecologice sau pînă la?
Domnul Vladimir Ciobanu:
După.
Domnul Marcel Răducan:
Deci aceasta cum e de înţeles,
cînd se achită plata. Plata se achită cînd se
contractează sau cînd vine în vamă?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Nu, plata se achită cînd se aduce marfa
în vamă.
Domnul Marcel Răducan:
Şi cum vă închipuiţi
dumneavoastră procedura? Stau 10 “Tir”-uri în vamă, cineva
merge şi plăteşte, aceştia de la ecologie... este
sîmbătă sau duminică, sau nu ştiu ce, nu sînt
pe loc, “Tir”-urile stau două–trei zile în vamă, după ce
obţin această confirmare ecologică numai după aceea au
acces de a trece bariera. Nu este logic.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Cred că cunoaşteţi că structurile
care deja erau pînă acum, pînă nu demult, mai corect
spus, în cadrul vamei nu mai sînt, dar perceperea sumelor şi a
taxelor vamale vizavi de poluarea mediului o fac nemijlocit lucrătorii
sistemului vamal.
Domnul Marcel Răducan:
Domnule raportor,
Cred că v-aţi referit la
ghişeul unic. Dar eu vreau să zic altceva. Deci nu poate să
achite taxa în vamă atunci cînd “Tir”-urile stau la vamă.
Chestia aceasta trebuie făcută ori înainte, ori trebuie să
aibă acces la depozitul vamal şi în timp ce marfa parcurge ...
graniţă, depozit vamal, în această perioadă este timp
destul ca să... terminalul vamal, normal.
Domnul Marian Lupu:
Deci pentru lectura a doua trebuie de lucrat.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Este o procedură, în cadrul grupului de
lucru au fost prezenţi şi colaboratorii sistemului vamal care au
contribuit şi la prezentarea deja a proiectului pentru lectura a doua. Se
va lua în consideraţie şi propunerea dumneavoastră.
Domnul Marcel Răducan:
Deci nu este vorba de colaboratorii vamali, este vorba
de acei agenţi economici care, plus la povara pe care o să o
aibă suplimentar, deci să nu aibă problemă cu intrarea
în ţară şi cu comercializarea. Aceasta este ideea.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Doar procedura o înfăptuiesc colaboratorii
sistemului vamal.
Domnul Marcel Răducan:
Da, domnule raportor, ei îndeplinesc. Dar
închipuiţi-vă dumneavoastră,pînă cînd
marfa stă în vamă cît durează pînă
ecologia va elibera acest certificat ecologic.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi...
Domnul Marcel Răducan:
Durează, este o chestie de procedură.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Mie îmi pare că...
Domnul Marcel Răducan:
Mecanismul este.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Noi toţi avem o sarcină, ca
mecanismele care...
Domnul Marcel Răducan:
Exact.
Domnul Marian Lupu:
...sînt stipulate şi vor fi stipulate
înainte de vot în lectura a doua să prezinte maximă
eficienţă şi pentru acei care... pentru agenţii economici
şi pentru funcţionarea sistemului respectiv public, da. Găsim
mecanismul...
Domnul Marcel Răducan:
Da, mulţumesc, domnule
Preşedinte.
Domnul Marian Lupu:
...care trebuie să funcţioneze
şi să nu fie unul birocratic.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mulţumesc.
Domnule autor,
La articolul 8 dumneavoastră aţi
propus ca să... “şi se varsă la contul fondului ecologic
naţional”. Cred că nu este bine. Mai bine să fie
vărsaţi, adică aceşti bani, în bugetul de stat
şi prin capitolul respectiv “managementul deşeurilor” să fie, de
pildă, aceeaşi bani utilizaţi.
Fiindcă noi am vorbit parcă ieri,
cînd s-a discutat raportul Curţii de Conturi, că fondurile
speciale noi să le mai începem a le tăia. Adică, trebuie
să le tăiem atunci şi totdeauna banii pot fi folosiţi de
acum conform Legii bugetului.
Sînteţi de acord sau nu?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Nu, de aceea că actual este procedura
dată. Articolul 8, practic, vizează plata pentru poluare a...
tranzitul autovehiculelor pentru poluare datorită faptului de...
Domnul Marian Lupu:
Emisia gazelor.
Domnul Vladimir Ciobanu:
...utilizarea anvelopelor. Şi el nu
vizează problema deşeurilor, ambalajului. În aceste
condiţii noi, acei care am iniţiat iniţiativa legislativă,
am considerat că această plată pentru poluare tot trebuie
să vină, să fie revărsată în fondul ecologic,
care are un aspect în ceea ce ţine de administrarea fondului,
acoperirea tuturor proiectelor care au ca scop eliminarea poluării
mediului.
Aceasta a fost la bază, cînd s-a
propus ca articolul 8 să fie completat cu cuvintele: “şi se
revarsă în fondul ecologic”.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Chestia constă într-aceea
că noi avem exemplul fondul, de pildă al drumurilor, care nu se
varsă direct în fond, dar se varsă în buget şi pe
urmă de la buget se duce în acest fond.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Fondul rutier are alt domeniu, aspectul
construcţii, aspectul reparaţii, exploatării drumurilor. Fondul
ecologic are în conţinutul său diminuarea impactului asupra
mediului. Şi, în condiţiile în care anvelopele
provoacă anume poluarea mediului, e normal, după părerea
noastră, suma să vină în fondul ecologic.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Suma poate să se ducă
în buget şi de acolo să meargă la ce vrei. Şi
în fond, şi în alte părţi.
Propunerea mea este, pentru lectura a doua,
să excludem aceste cuvinte introduse la articolul 8 alineatul (1).
Domnul Marian Lupu:
Am înregistrat.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Şi încă, am o
întrebare referitoare la ceea ce dumneavoastră aţi raportat,
directivele europene, poluatorul plăteşte. Chestia constă
într-aceea că în Uniunea Europeană poluator se
consideră consumatorul final, nu cel care, de pildă, care produce
producţia.
Şi dacă te duci în
magazinul francez, vei plăti pentru ambalajul separat şi mai ales
pentru ambalajul care trebuie să fie scos din circulaţie. Şi
atunci este stimulat consumatorul ca el să îşi îndrepte,
de pildă, privirea înspre ambalajul care, de pildă, nu trebuie
să fie folosit pentru producere. Şi acel producător pe urmă
reacţionează la ceea ce cere consumatorul.
Dar, în acest caz, noi
iarăşi, ştiţi, facem aşa, simplificări. Acel
care, de pildă, produce, trebuie să plătească. Consumatorul
lasă să plătească separat.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Deci iniţiativa, domnule
Preşedinte, dacă se poate, foarte scurt. Iniţiativa vizează
importatorii de produse cu ambalaj de o singură folosinţă. Nu
producătorii, dar importatorii. E un gol care, din păcate, a fost
creat la adoptarea Legii cu privire la plata pentru poluare din 1998.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Domnule raportor,
Spuneţi, cu propunerile
dumneavoastră sau cu iniţiativa dumneavoastră şi a domnului
Guma nu o să apară situaţia cînd noi pe unii agenţi
economici îi impunem să achite această taxă, dar pe
alţii nu şi o să apară diferite situaţii, diferite
condiţii. Adică, importatorii o să achite, dar producătorii
autohtoni, care tot folosesc această tară, nu o să se achite.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Deci am încercat să răspund
la întrebarea aceasta domnului Cosarciuc şi ea, practic,
vizează acelaşi aspect. Astăzi, conform Legii cu privire la
plata pentru poluare, toţi producătorii şi toţi acei care
lucrează cu marfa plastică plătesc pentru poluare.
Au taxă pentru... anexa nr.8 la Legea cu
privire la plata pentru poluare conţine lista unui şir de
mărfuri, unde e indicată suma plăţii.
Domnul Marian Lupu:
Deci producătorul local
plăteşte.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Acei care importează producţia
deja finală, cum ar fi apa, produsele lactate, cosmetica ş.a.m.d., ei
nu plătesc pentru poluarea mediului datorită faptului că
producţia este în ambalaj de o singură folosinţă, din
plastic. Iată ea va regla împotrivă producătorii
noştri cum ar fi “Orhei-Vit”, “Resan”, eu ştiu, alte
întreprinderi, ei se revoltă cam demult că de ce noi
plătim pentru poluare, dar producţia ceea care este
importată nu este impozată cu această plată de
poluare.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate coleg,
Iată, taman vreau să vă spun
că la noi sînt două firme mari care produc capsule. Din
capsulele acestea se produc sticle: de un litru, de un litru şi
jumătate ş.a.m.d., “Europlast” în Chişinău şi o
firmă în Ungheni în zona liberă. Nici una, nici alta care
importă granule de ... nu achită taxă faţă de stat.
Pentru aceste capsule nu se plăteşte taxa ecologică şi,
bineînţeles, că firmele “Resan”, “Gura Căinarului” tot nu
plătesc statului. Verificaţi pentru lectura a doua.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Se va verifica. Alte întrebări?
Nu sînt.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dacă e adevărat ceea ce a spus
domnul Bondarciuc, atunci nu se îndeplinesc prevederile legii şi
anume ale anexei nr.8.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Acesta e neajunsul celor care pricep.
Doamna Ludmila Borgula:
Ãîñïîäèí ×åáàíó, ó ìåíÿ òàêîãî ïîðÿäêà
âîïðîñ. Êàêèì îáðàçîì ïðîèçîéäåò ýòî, îòðàçèòñÿ ëè íà ïîâûøåíèè
ñòîèìîñòè ïðîäóêöèè, çà êîòîðóþ äîëæíû áóäóò ïëàòèòü ïðîèçâîäèòåëè-èìïîðòåðû
â ýêîëîãè÷åñêèé ôîíä?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Íî âû çíàåòå îòâåò.
Doamna Ludmila Borgula:
Ýòî âñå î÷åíü õîðîøî è ÿ äâóìÿ ðóêàìè... íî
âñå æå ýòè ïðîèçâîäèòåëè-èìïîðòåðû, ÷òî áóäóò çàêëàäûâàòü... â ñòîèìîñòü, è ìû ïîêóïàòåëè áóäåì îïëà÷èâàòü?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da, schema e cam
în felul următor. Dar cineva din colegi a spus că
responsabilitatea faţă de menţinerea unei ordini, faţă
de apărarea mediului de poluarea ceea care s-a produs este şi a
importatorilor şi a producătorilor, dar şi a consumatorilor.
Altceva e că la noi administraţia
publică, noi avem un Program naţional cu privire la valorificarea
deşeurilor, unde sînt încadraţi instituţiile
centrale, administraţia publică locală şi sînt
responsabili, dar, din lipsa finanţelor, din lipsa proiectelor, practic,
acest lucru nu se efectuează deloc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Şi iată de aceea cred eu, sper, cel
puţin, şi va trebui să contribuim cu toţii, ca fondul
ecologic să participe la crearea unei sisteme de sortare, depozitare
şi reciclare a deşeurilor de o singură folosinţă.
Doamna Ludmila Borgula:
À ìîæåò áûòü âñå æå êàêèì-òî îáðàçîì ìîæíî
áûëî ðåøèòü òàê, ÷òîáû çàñòàâèòü ïðîèçâîäèòåëåé èñïîëüçîâàòü áîëåå ýêîëîãè÷íóþ
òàðó, ìîæåò áûòü âîçëîæèòü åå ñòîèìîñòü íà ïðîèçâîäèòåëåé, à íå íà ïëå÷è ïîêóïàòåëåé.
Domnul Marian Lupu:
Âû çíàåòå.
Doamna Ludmila Borgula:
Âû ïîíèìàåòå, î ÷åì ÿ ãîâîðþ. Òî ëè ýòî, êàê
ó íàñ ðàíüøå áûëè ïàêåòû. Ìåæäó ïðî÷èì, íà çàïàäå ñåé÷àñ òîæå ïåðåõîäÿò íà ýòî...
Òî åñòü äëÿ òîãî, ÷òîáû âñå æå íå ïîêóïàòåëü ðàñïëà÷èâàëñÿ, à ïðîèçâîäèòåëü
è òîò êòî...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Eu special v-am adus un exemplu cu
“Orhei-Vit” al sucurilor. Producţia care se produce de producătorii
noştri este, în mare majoritate, exportată. Noi mai mult
consumăm ceea ce se importează şi iată aici noi nu putem
impune producătorul în exterior. Noi trebuie să găsim o
modalitate de a pricepe sumele necesare şi de a recicla deşeurile de
ambalaj de o singură folosinţă noi. Noi trebuie să
asigurăm acest volum de lucru.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Mulţumesc, domnule preşedinte al
Comisiei.
Stimaţi colegi,
În condiţiile raportului
Comisiei, voi supune votului proiectele de Lege nr.2104 şi nr.2085.
Supun votului. Cine este pentru aprobarea
proiectului nr.2104, ca proiect de bază, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc. Proiectul de Lege
nr.2104 este aprobat în primă lectură.
Proiectul de Lege nr.2085, aprobarea
acestuia în primă lectură, ca proiect de alternativă. Cine
este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Pentru lectura a doua aceste două proiecte
sînt comasate. O să rog conducerea Comisiei să
desfăşoare toate discuţiile în modul în care de
rînd cu alt proiecte pe care astăzi le-am examinat în
primă lectură şi am zis că săptămîna
viitoare le examinăm în lectura a doua, aceste două la fel
să fie incluse în această listă.
Proiectul de Lege nr.2050 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative.
Guvernul.
Domnul Ion Perju:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte
legislative propus, apărut ca rezultat al... sau elaborarea prezentului
proiect de lege e dictată de necesitatea reformării unor
instituţii subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei
Alimentare, optimizării funcţionale, precum şi de cea
organizaţională a acestei instituţii, a cărei activitate
este reglementată de prevederile Legii nr.659 din 29 octombrie 1999 despre
seminţe, Legii nr.33 din 24 februarie 2006 privind depozitarea cerealelor
şi regimul certificatului de depozit pentru cereale, Legii viei şi
vinului nr.57 din 10 martie 2006, Legii nr.728 din 6 februarie 1996 cu privire
la pomicultură, Legii nr.506 din 22 iunie 1995 cu privire la carantina
fitosanitară, Legii nr.612 din octombrie 1999 cu privire la protecţia
plantelor, Legii nr.119 din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz
fitosanitar şi la fertilizanţi, care se propun a fi modificate.
Scopul final al modificărilor propuse este
reorganizarea prin fuziune a Inspectoratului de Stat pentru Seminţe,
Inspectoratului de Stat pentru Produse Cerealiere şi de Panificaţie
şi cu preluarea funcţiilor de control în domeniul tutunului de
la Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin” care se preconizează a
fi lichidată printr-o hotărîre de Guvern şi crearea în
baza acestora a Inspectoratului General Agricol.
De asemenea, ca rezultat al reorganizării
Serviciului de stat pentru Protecţia Plantelor şi Serviciului de Stat
pentru Carantină Fitosanitară, se preconizează crearea
Agenţiei Fitosanitare.
Astfel, prin reorganizarea de către Guvern a
acestor instituţii, este necesară modificarea a acelor acte
legislative invocate, inclusiv a altor acte legislative în care
figurează instituţiile cu denumirile respective.
Impactul reorganizării instituţiilor
invocate se va resimţi, în primul rînd, asupra numărului de
personal al instituţiilor nou-create. Dacă în prezent efectivul
total de personal din cadrul inspectoratelor supuse reorganizării
constituie, inclusiv cu 8 unităţi care urmează a fi preluate de
la Agenţia Agroindustrială “Moldova-Tutun”, 162 de unităţi,
Inspectoratului de Stat pentru seminţe 136 de unităţi,
Inspectoratului de Stat pentru Produse Cerealiere şi
Panificaţie 18 unităţi, atunci după reorganizare se
preconizează ca Inspectoratul General Agricol cu oficiile teritoriale
să dispună de un efectiv de personal de 140 de
unităţi.
Astfel, urmează a fi reduse 10 unităţi
de la Inspectoratul de Stat pentru Produse Cerealiere şi Panificaţie
şi 12 unităţi de la Inspectoratul de Stat pentru Seminţe.
În total 22 unităţi reduse.
În acelaşi context, ca urmare a
creării Agenţiei Fitosanitare, se preconizează reducerea
personalului cu 80 de unităţi din cadrul instituţiilor supuse
reorganizării. În acest sens, prin urmare, efectivul Agenţiei
respective va fi de 300 unităţi. Acest fapt permite optimizarea
numărului de personal antrenat în structura menţionată.
Totodată, menţionăm că, prin
crearea Agenţiei Fitosanitare, va include în structura sa toate
organele de tangenţă în domeniul fitosanitar atît de
control, cît şi de supraveghere şi executive cum ar fi monitorizarea,
consultarea, evidenţa, executarea măsurilor de combatere a efectelor
nocive de carantină şi în masă etc.
Un alt avantaj al optimizării propuse a
structurilor vizate reprezintă posibilitatea creării unei
contabilităţi centralizate, unei singure structuri interne pentru
suport administrativ, cum ar fi cancelarii, serviciu uman, inclusiv pentru
oficiile teritoriale.
Mai mult ca atît, optimizarea
funcţională, precum şi cea organizaţională a
instituţiilor supuse reorganizării va permite economisirea mijloacelor
financiare publice, în acelaşi timp, instituţiile nou-formate,
dispunînd de un număr minim de personal necesar pentru exercitarea
corespunzătoare a atribuţiilor acesteia, precum şi de
funcţiile corespunzătoare pentru asigurarea şi în
continuare a exercitării politicii statului în domeniul controlului
şi supravegherii calităţii în agricultură.
Totodată, proiectul menţionat presupune
operarea unor modificări şi în sensul aducerii Legii zootehniei
nr.412 din 27 mai 1999 şi Legii nr.371 din 15 februarie 1995 privind
selecţia şi reproducţia animalelor în
concordanţă cu prevederile Legii nr.235 din 20 iulie 2006 privind
principiile de bază de reglementare a activităţii de
întreprinzător şi implicit executarea prevederilor Legii nr.280
din 14 decembrie 2007 cu privire la modificarea şi completarea unor acte
legislative.
Astfel, sînt propuse modificări, în
acest sens, în vederea ridicării la nivel de lege a unor
reglementări ce ţin de iniţierea, desfăşurarea şi
lichidarea unei afaceri, precum şi norme privind reglementarea
controalelor care, conform prevederilor Legii nr.235 din 20 iulie 2007,
urmează a fi stabilite prin legi cum ar fi condiţii de atestare a
fermelor de prăsilă, operaţiuni de import-export,
împuternicirile organelor de control în domeniu, condiţii de
eliberare a autorizaţiilor...
Domnul Marian Lupu:
Domnule Perju,
Mai compact, vă rog.
Domnul Ion Perju:
Stimaţi deputaţi,
Spunînd acestea, rugăm susţinerea
proiectului de Lege pentru modificarea unor acte legislative.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Domnul Ion Perju:
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule raportor,
Articolul 19, dumneavoastră aici cumva ... cam
confuz este prevăzut care sînt cerinţele pentru această
activitate, la alineatul (1) spuneţi că se face în conformitate
cu Legea nr.451, totodată, la alineatul (2) enumeraţi documentele
care sînt necesare pentru acest gen de activitate.
Mi se pare că pentru lectura a doua trebuie de
clarificat, inclusiv cu Legea nr.235, ca să nu avem aici repetări sau
să facem... să avem prevederi clare.
Totodată, articolul 6 alineatul (9),
dumneavoastră propuneţi 6 luni pentru înlăturarea tuturor
prescripţiilor. Nu e exclus cazul că un agent economic, ferma
zootehnică în cazul respectiv, poate înlătura
într-un timp mai scurt. De ce v-aţi oprit anume la 6 luni,
pentru că este o pierdere de timp. Cred că mi se pare logic: o
dată cu înlăturarea prescripţiilor, ferma are
posibilitatea să depună din nou documentele pentru a fi
atestată.
La fel, nu sînt specialist, dar cred că ar
trebui să examinaţi, acest termen să fie mai mic. Şi
aşa o prevedere mai amuzantă. Alineatul (4) tot acelaşi articol
6, specificaţi că anume la fermă trebuie să ajungă
Comisia. Comisia se deplasează pe teren “la fermă”. Aveţi cazuri
cînd comisiile nu ajung întru evaluări şi atestări,
se opresc pe drum?
Domnul Marian Lupu:
Rămîn în teren şi nu ajung la
fermă.
Domnul Ion Perju:
Vă mulţumesc pentru propunerile respective.
Pentru lectura a doua le vom lua în
consideraţie.
Domnul Marian Lupu:
Da, microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Vă mulţumesc.
La articolul 6 – “Atestarea fermelor”, aici aţi
spus conform metodologiilor, normativelor metodologice etc. Dar cînd am
luat cunoştinţă, dumneavoastră vreţi să
faceţi reducere cu 83 de persoane. Cine va face această testare? Eu
am înţeles că testarea nu numai că e vacă sau bou,
dar, nu, desigur, da, de apreciat care este calitatea ei, care e starea
sănătăţii. Dacă nu sînt bolnavi de tuberculoză,
dacă nu ne vom îmbolnăvi de la dînsele. Cum vă
închipuiţi să faceţi treaba aceasta? Prin ce
modalităţi această testare?
Domnul Ion Perju:
Stimată doamnă deputat,
Reducerile de personal care se prevăd nicidecum
nu vor afecta calitatea şi eficienţa activităţii.
Doamna Eva Gudumac:
Vedeţi, v-am pus întrebarea, fiindcă o
să se unească cu medicina împreună şi vreau să
ştiu cum o să conlucrăm împreună şi cum o
să fie această conlucrare. De aceea vă adresez a doua
întrebare. Uitaţi-vă, de la minister, nu, eu foarte serios pun
întrebarea.
Acum vă rog mult, de la Ministerul Agriculturii
şi Industriei Alimentare va fi o comisie care, o dată la 3 ani, ea se
va duce la aceste ferme şi vor face nişte atestări şi
nişte investigaţii suplimentare. Cum vă închipuiţi,
ele cum se duc, aşa, cîteva persoane ori au să selecteze ceva,
să facă nişte laboratoare sau iarăşi o să fie
inventarierea pe cap de animal sau cum?
Domnul Ion Perju:
Cred că acest lucru se va face în baza unui
regulament special.
Doamna Eva Gudumac:
Adică, o să elaboraţi şi un
regulament. Aceasta e foarte bine. Acum, dacă se poate, a treia
întrebare. Chiar aceasta e interesant. A treia întrebare cu...
Domnul Marian Lupu:
Cine e interesant: autorul sau proiectul?
Doamna Eva Gudumac:
Proiectul.
Domnul Marian Lupu:
Bine, vă rog.
Doamna Eva Gudumac:
Nu, autorul, da. La articolul 19 cu materialul acesta
... congelat, dumneavoastră, nu, ştiţi, la noi, în
medicină, tot congelăm diferite... Ce aveţi în vedere
că se va congela?
Nu zîmbiţi, întrebarea e
interesantă. Adică, se are în vedere fertilitatea în
eprubetă, aşa am înţeles eu din punct de vedere medical.
Ce aveţi în vedere prin această congelare?
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Ce o să congeleze?
Doamna Eva Gudumac:
Nu, foarte bine aţi spus. (Rumoare în
sală.)
Domnul Ion Perju:
Dacă îmi permiteţi...
Doamna Eva Gudumac:
Nu, eu vreau să zic că este un proiect
binevenit. Vreau să vă zic că îl susţin, e foarte
bine. Dar acele întrebări care au apărut ele sînt
nişte întrebări, aşa, la hotar, unde sînt
întrebări practice.
Domnul Marian Lupu:
Trebuie răspunsuri.
Doamna Eva Gudumac:
Şi dumneavoastră aţi răspuns
foarte bine, că o să aveţi un regulament.
Eu vă mulţumesc.
Domnul Ion Perju:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Deci pentru lectura a doua trebuie de precizat toate
aceste detalii.
Microfonul nr.2.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Am vrut în mod de ajutor. Noi am discutat tot
ceea ce este scris în acest articol 6. O să fie o redacţie
nouă absolut, unde o să fie prevăzut, numai în acest
articol, o să fie prevăzute condiţiile, cerinţele
cărora trebuie să corespundă ferma, dacă are
dorinţă o să fie ca fermă de prăsilă. Aceste
cerinţe, astfel cere legea, o să fie prevăzute în acest
articol. Acesta e un moment.
Şi care e modalitatea de înregistrare, la
fel o să fie prevăzut. O să fie clar. Şi, de aceea, tot
ceea ce este scris mult aici o să dispară pentru a doua lectură.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte întrebări? Nu sînt.
Domnule viceministru,
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Domnul Ion Perju:
Vă mulţumim.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Onorat Parlament,
Comisia a examinat proiectul de lege menţionat. Au
fost prezentate avizele comisiilor Parlamentului Republicii Moldova. Comisia
pentru protecţie socială, sănătate şi familie are
unele propuneri referitoare la acest proiect de lege, care vor fi luate
în considerare pentru lectura a doua. Comisia pentru drepturile omului
are ceva din partea redacţională.
Deputaţii din Comisia sesizată în fond
au înaintat un şir de propuneri care sînt incluse în
acest raport, adică multe articole care sînt în acest proiect
de lege vor dispărea sau vor fi simplificate, sau vor fi reformulate.
Şi aici, în aceste reformulări, se vor găsi şi acele
obiecţii pe care le-au înaintat deputaţii în Parlamentul
Republicii Moldova, doamna Gudumac şi doamna Buliga.
Şi cu acest cuprins al raportului Comisiei, care
este prezentat dumneavoastră, se propune ca acest proiect să fie
votat în primă lectură şi pentru lectura a doua de acum
să fie un proiect de lege, cum s-ar spune, mult mai bun decît acel
care a fost prezentat în Parlament, fiindcă în Parlament a
fost prezentat un proiect de lege care, în principiu, contravine
însuşi procesului legislativ.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Întrebări pentru Comisie? Nu
sînt.
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Lectura întîi, proiectul nr.2050. Cine
este pentru aprobarea acestuia în primă lectură, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc. Proiectul de Lege nr.2050 este
aprobat în primă lectură.
Proiectul Legii securităii şi
săntăţii în muncă. Proiectul nr.1784.
Guvernul.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Stimate domnule Preşedinte al
Parlamentului,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Proiectul Legii securităţii
şi sănătăţii în muncă a fost elaborat
în scopul transpunerii în legislaţia naţională a
standardelor internaţionale în domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă, în special a
prevederilor Convenţiei nr.155 a Organizaţiei Internaţionale a
Muncii referitoare la securitatea şi igiena muncii şi mediul de
muncă, precum şi ale Directivei europene privind introducerea de
măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii
securităţii şi sănătăţii la locul de
muncă.
Avînd ca obiectiv instituirea de măsuri
privind promovarea îmbunătăţirii securităţii
şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă,
proiectul de lege stabileşte principiile generale referitoare la
prevenirea riscurilor profesionale, protecţia
sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea
factorilor de risc sau neprevăzuţi, informarea, consultarea,
instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum
şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.
Proiectul propune o nouă abordare a problemei
securităţii şi sănătăţii la locul de
muncă, stabilind prioritatea măsurilor de prevenire şi evitarea
riscurilor profesionale în raport cu compensarea daunelor, ceea ce
corespunde tendinţelor internaţionale în domeniu.
Potrivit proiectului, sistemul de securitate şi
sănătate în muncă urmează să cuprindă
atît acţiuni de ordin coordonator la nivel naţional, cît
şi acţiuni la nivel de unitate, angajatorul fiind investit cu
responsabilităţi în domeniul prevenirii riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Proiectul stabileşte obligaţia Guvernului de
a adopta cerinţe minime de securitate şi sănătate la locul
de muncă, determină Ministerul Economiei şi Comerţului
drept organ coordonator în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, iar Inspecţia Muncii –
ca organ responsabil pentru efectuarea controlului respectării actelor
normative.
Proiectul stabileşte obligaţiile
angajatorilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, inclusiv în cele de a
institui sau a achiziţiona servicii de protecţie şi prevenire a
riscurilor profesionale în unitate, de a crea Comitetul pentru securitate
şi sănătate în muncă, precum şi de a informa
lucrătorii asupra riscurilor profesionale.
Proiectul, de asemenea, stabileşte drepturile
şi obligaţiunile lucrătorilor în domeniul
securităţii şi sănătăţii în
muncă, reglementează efectuarea controalelor medicale din contul
angajatorului, protecţia grupurilor sensibile la riscurile
specifice, precum şi răspunderea pentru încălcarea actelor
normative de securitate şi sănătate în muncă.
În temeiul celor menţionate, rog să
susţineţi acest proiect de lege.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Mulţumesc.
Stimate domnule ministru,
Aş vrea să atrag atenţia asupra
articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului –
“Tortura” şi Carta socială revizuită, articolul 26 – “Demnitatea
în muncă”, care prevăd că noi trebuie să avem şi
legislaţie asupra torturii sau hărţuielii psihice care conduce,
în rezultat, la îmbolnăviri foarte grave.
La momentul actual, Codul muncii nu prevede ceva
în aceste cazuri, nici măcar o pagubă morală. Dar avem
foarte multe cazuri. Cred că este cazul ca cumva, în acest proiect
de lege, să ne referim, ţinînd cont de cele menţionate de
mine, să ne referim şi să corelăm legislaţia
noastră cu articolul 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului
şi Carta socială revizuită, articolul 26.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Mulţumesc.
În principiu, obiectivul prezentei
legi este instituirea de măsuri privind promovarea
îmbunătăţirii securităţii şi
sănătăţii la locul de muncă. Dacă o să
fie propuneri la subiectul pe care l-aţi menţionat, o să
examinăm să vedem ce putem să facem pentru lectura a doua. Dar
proiectul are un scop bine definit, deci prevenirea riscurilor de accidentare
şi îmbolnăviri profesionale.
Doamna Valentina Cuşnir:
Păi, anume hărţuiala
psihică conduce la îmbolnăviri foarte grave. Şi sînt
explicaşii asupra Cărţii sociale revizuite că anume
această hărţuială psihică, care se
înmulţeşte la noi, mai ales că avem foarte multe
întreprinderi private, şi conduce la îmbolnăvirea
angajaţilor şi nimeni nu poartă răspundere de acest lucru.
În primul rînd, noi trebuie
să prevenim îmbolnăvirea, este vorba despre sănătatea
angajaţilor. Şi, în al doilea rînd, trebuie să
excludem această hărţuială.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ãîñïîäèí Ñàèí÷óê, î÷åíü íóæíûé çàêîí,
íèêàêèõ ïðîáëåì íåò. Íî ÿ õî÷ó ïðîñòî ñêàçàòü, ÷òî îí î÷åíü êîðÿâî íàïèñàí. Òóò
ïðàêòè÷åñêè â î÷åíü ìíîãèõ ñòàòüÿõ íå ÷åòêî, íå ïîíÿòíî...
íå... ìû ïðåäñòàâèëè ñâîè çàìå÷àíèÿ. Ïðîñòî ÿ õî÷ó âàì ñêàçàòü,
÷òî òàêîé ñåðüåçíûé äîêóìåíò íàäî ïðîðàáàòûâàòü áîëåå ÷åòêî.
Â
÷àñòíîñòè, ìíîãî âîïðîñîâ, íî ÿ õî÷ó ïðèâåñòè îäèí ïðèìåð. Ñòàòüÿ
12 ïóíêò 6), êàê ýòî ïîíÿòü? Íàçíà÷åííûå ðàáîòíèêè, èìååòñÿ â âèäó
îáëàñòü áåçîïàñíîñòè òðóäà, äîëæíû âûïîëíÿòü îáÿçàííîñòè ïî îõðàíå òðóäà è áåçîïàñíîñòè.
Òî åñòü ÿ, íå îæèäàÿ îò âàñ âîïðîñà, ïðîñòî
õî÷ó ïîêàçàòü, ÷òî äåéñòâèòåëüíî òî, î ÷åì ÿ ñêàçàëà â íà÷àëå,
èìååò ìåñòî. Îí íàïèñàí î÷åíü íå õîðîøî.
À âîïðîñ ó ìåíÿ ïî ñòàòüå 19.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Åñëè ìîæíî âîò íà ýòîì âîïðîñå. Âîò,
în limba moldovenească sună astfel: “lucrătorii
desemnaţi trebuie să aibă, în principal, atribuţii
privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă”.
Adică, obligaţiunile de bază sînt securitatea şi
sănătatea şi cel mult atribuţii complementare care să
fie legate de acest domeniu. Poate în limba rusă traducerea nu e
reuşită.
Deci redacţional o să facem
lucrul acesta.
Doamna Ludmila Borgula:
Ñòàòüÿ 19, â êîòîðîé ãîâîðèòüñÿ î âûïëàòå
åäèíîâðåìåííîãî ïîñîáèÿ ïðåäïðèÿòèÿìè â ñëó÷àÿõ ñìåðòè èëè îãðàíè÷åíèÿ
òðóäîñïîñîáíîñòè, ïóíêò 2) è ïóíêò 3).
Ñíà÷àëà ïóíêò 2). Ìíå íå ïîíÿòíî, ïî÷åìó
çäåñü ðå÷ü èäåò î òîì, ÷òî â ñëó÷àå ñìåðòè ðàáîòíèêà,
íàñòóïèâøåé ïî âèíå ïðåäïðèÿòèÿ, âûïëà÷èâàåòñÿ, ...îãîâàðèâàåòñÿ
ìåõàíèçì, ... Êàêèì îáðàçîì îñóùåñòâëÿåòñÿ äîïëàòà
ñðåäíåãîäîâîé çàðàáîòíîé ïëàòû óìåðøåãî, ïîìíîæåííàÿ íà ÷èñëî ëåò, íå
äîæèòûõ èì äî âîçðàñòà 60 ëåò?
Ìíå î÷åíü èíòåðåñíî, ïî÷åìó äî 60 ëåò. Åñëè
ìû èìååì â âèäó, íå äîæèâøåãî äî ïåíñèîííîãî âîçðàñòà, òî òàì 57 è 63, äâà
ãîäà. À ïî÷åìó âäðóã òóò âîçíèêëà öèôðà 60.
Â
ýòîé æå ñòàòüå, ïóíêòå 2), âðîäå áû îãîâàðèâàåòñÿ, êòî èìååò ïðàâî íà ïîëó÷åíèå,
ïðè÷åì âñÿ ñõåìà ïðåäñòàâëåíà ó íàñ â çàêîíîäàòåëüñòâå, îíà
óæå ñóùåñòâóåò. È òóò æå â ýòîé ñòàòüå, ïóíêòå 3) ñêàçàíî: à â ñëó÷àå, êîãäà îòñóòñòâóþò
ëèöà, óêàçàííûå â íàñòîÿùåé ñòàòüå, ýòî
åäèíîâðåìåííîå ïîñîáèå âûïëà÷èâàåòñÿ îñòàâøåìóñÿ â
æèâûõ ñóïðóãó, äåòÿì èëè ðîäèòåëÿì óìåðøåãî.
Èçâèíèòå ìåíÿ, à ÷òî ýòî íå òå ëþäè,
êîòîðûå ïî çàêîíó èìåþò ïðàâî íà ïîëó÷åíèå? Òî åñòü â ïóíêòå 2) óæå îãîâîðåíî, êòî
èìååò ïðàâî íà ïîëó÷åíèå, à çäåñü ñêàçàíî, à â ñëó÷àå,
åñëè ... íåò, è óêàçûâàþòñÿ èìåííî òå ëèöà, êîòîðûå èìåþò ïðàâî
íà ïîëó÷åíèå.
Çíà÷èò âîò ìåíÿ èíòåðåñóåò öèôðà 60
ëåò ñíà÷àëà.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Ceea ce ţine de partea
redacţională, pentru lectura a doua vom redacta ca să fie clară
norma. Ceea ce ţine de vîrstă, 60 de ani, consider că ar
trebui să fie vîrsta maximă pentru limita de
vîrstă de 62 de ani.
Doamna Ludmila Borgula:
À ÿ âñå æå äóìàþ ...
íàäî ñíèçèòü âîçðàñò èëè æå ...
ïåíñèîííûé, ÷òîáû ýòî êàê-òî
ëîãè÷åñêè çâó÷àëî. Ïðîñòî äëÿ âòîðîãî ÷òåíèÿ, ÿ äóìàþ, íåîáõîäèìî, ÷òîáû ïðîåêò ðàññìîòðåëà
êîìèññèÿ.
Áëàãîäàðþ.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule viceministru,
Am o întrebare şi o propunere.
Vreau să vă întreb dacă cunoaşteţi care este
numărul de cazuri de accidente de muncă care se
înregistrează anual şi care este numărul de cazuri de boli
profesionale care se înregistrează anual?
Domnul Sergiu Sainciuc:
Doresc să menţionez că
în primul semestru 2008 numărul total al accidentelor de muncă
este în descreştere cu circa 13%. Este în descreştere
şi numărul accidentelor grave şi al accidentelor mortale şi
numărul persoanelor care au pătimit. Suplimentar vă prezint
informaţie detaliată asupra tuturor cazurilor şi cu rezultatele
concrete...
Doamna Valentina Stratan:
Şi sinecostul acestor cazuri.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Da, absolut.
Doamna Valentina Stratan:
Mulţumesc.
Şi propunerea mea este de a face
puţină ordine la ceea ce înseamnă examen medical pentru
că este ceva care este necesar de efectuat. Dar dumneavoastră,
la articolul 22, spuneţi că cheltuieli legate de organizarea acestui
examen medical sînt pe seama angajatorului şi, totodată, nu
îmi este clar că la articolul 14 litera h) atunci, la momentul
angajării.
În momentul angajării, acel care
doreşte să se angajeze trebuie să prezinte acest certificat
medical. Am vrea, pentru lectura a doua, să clarificăm cine
plăteşte examenul pînă la angajare, pentru că
angajatorul cred că nu va plăti în cazul în care,
în ultimă instanţă, nu va angaja acest angajat din cauza
inclusiv a stării de sănătate.
Şi aş vrea să
înlăturăm această, mi se pare, formulă care nu este
corectă, articolul 22, că angajaţii sau lucrătorii,
dacă doresc, să poată beneficia cu regularitate de controlul
medical. Eu cred că ar trebui să introducem obligativitatea,
periodicitatea şi volumul în strictă concordanţă cu
prevederile elaborate de Ministerul Sănătăţii sau de
Guvern.
Adică, să obligăm nu
înseamnă că dacă doreşte. Şi să ne clarificăm
din contul cui se efectuează examenele medicale în momentul
angajării.
Pentru lectura a doua, adică, vă rog mult,
să ne oprim la aceasta, pentru a interpreta conform.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Sergiu Sainciuc:
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte întrebări? Nu sînt.
Domnule viceministru,
Vă mulţumesc.
Rog Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Acest proiect de lege se
încadrează în realizarea hotărîrilor comisiilor pe care
le-am avut pe marginea audierilor legate de securitatea şi
sănătatea în muncă şi a fost discutat destul de
profund. În Comisie am constatat şi noi unele obiecţii care au
fost expuse astăzi de către colegii deputaţi. Şi avem
avizele comisiilor care susţin proiectul de lege.
Am o propunere: ca acest proiect de lege
să fie aprobat în primă lectură şi ulterior să
lucrăm foarte mult ca să excludem ceea ce s-a menţionat şi
astăzi la capitolul “examen medical”, formulările în acest
proiect de lege. Să ţinem cont şi de avizul Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pe care îl avem,
pentru a face o lege bună şi lucrativă. Propunem aprobarea
acestui proiect în primă lectură.
Domnul Marian Lupu:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Întrebări? Nu sînt.
Stimaţi colegi,
În condiţiile celor expuse de către
autori şi Comisie, eu voi supune votului aprobarea în prima
lectură a proiectului de Lege nr.1784. Cine este pentru, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.1784 este aprobat în
primă lectură.
Acum rapid proiectul de Hotărîre a
Parlamentului nr.2110. Am menţionat azi-dimineaţa, la începutul
şedinţei, că este proiectul vizînd acordarea concediului
deputaţilor în Parlament, stipulîndu-se perioada vacanţei
parlamentare de la 14 iulie pînă la 24 august anul curent. Atrag
atenţia că e o diferenţă. Anterior, în toţi anii
precedenţi vacanţa parlamenta de vară se încheia la 15
septembrie. Şi eu cred că, din momentul în care noi reluăm
activitatea noastră la 24 – 25 august, este un lucru mult mai potrivit.
Cine este pentru aprobarea acestui proiect de Hotărîre a
Parlamentului, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Continuăm. Sînt întrebări?
Nu sînt. Bine.
Proiectul de Lege nr.2188 privind amnistia în
legătură cu declararea anului 2008 An Tineretului, iniţiativa
şefului statului. Raportează domnul Eşanu.
Domnul Nicolae Eşanu – reprezentantul permanent al Guvernului
în Parlament:
Stimate domnule Preşedinte,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Proiectul de lege supus atenţiei
dumneavoastră vine să legifereze un act de amnistie în
privinţa persoanelor, care, pînă la data întrării
în vigoare a prezentei legi, nu au atins vîrsta de 21 de ani,
pentru femeile gravide şi femeile cu copii în vîrstă de
pînă la 8 ani.
Proiectul de lege stabileşte o diferenţiere
în dependenţă de condiţia în care se află
persoanele respective, stabilind pentru unii eliberarea definitivă de
pedeapsă, pentru altele – înlocuirea pedepsei preventive de
libertate cu o pedeapsă mai blîndă sau reducerea termenului de
pedeapsă. Vă rugăm să susţineţi proiectul
prezentat.
Mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cuşnir:
Stimate domnule raportor,
Întrebarea pe care vreau acum să v-o
adresez am adresat-o şi ieri în Comisie. Din ce considerente s-a
luat această vîrstă de 21 de ani, atunci cînd se
leagă cu Anul Tineretului şi ştim că 21 de ani de
abia este pragul de începere a tinereţii.
Domnul Marian Lupu:
Şi ea nu se termină niciodată, stimată
colegă.
Doamna Valentina Cuşnir:
Da, tocmai pornind de la aceasta, e prea jos acest
prag. Am discutat în Comisie şi ne-aţi promis că
veniţi cu nişte explicaţii dacă e posibil. Dar noi
considerăm că ar fi bine ca să fie cel puţin vîrsta
de 25 de ani.
Domnul Nicolae Eşanu:
Deci, după cum am menţionat şi ieri,
în principiu, este foarte dificil de a elabora anumite criterii absolut
obiective, în dependenţă de care să adoptăm legi cu
privire la amnistie. Noi trebuie să ţinem cont de faptul că actele
de amnistie nu ţin cont de fiecare persoană individual şi se
aplică eliberarea de răspundere penală, pedeapsă,
existînd riscul de a elibera inclusiv persoane care nu au fost reeducate.
În principiu, experienţa anterioară
atestă că o bună parte din persoanele eliberate prin actele de
amnistie revin ulterior în vizorul organelor de drept, inclusiv fiind
condamnate la pedepse privative de libertate şi de aceea noi trebuie
să fim foarte atenţi la aplicarea actelor de amnistie. De ce s-a ales
vîrsta de 21 de ani? Este vîrsta care, conform practicilor
internaţionale, este vîrsta majoratului, în multe
ţări considerîndu-se că este vîrsta la care persoana
atinge o maturitate psihică deplină, putînd să
îşi controleze actele şi putem presupune că persoanele
care au săvîrşit infracţiuni pînă la
această vîrstă au fost, să spunem, aşa, mai
puţin vinovate faţă de societate. Am spus şi ieri că,
în principiu, decizia definitivă aparţine, ţine de
Parlament. Noi am venit cu date statistice şi arătăm că sub
această lege vor nimeri aproximativ 700 de persoane, în măsura
în care se majorează vîrsta pînă la 25 de ani, noi
am făcut un calcul foarte preventiv, începînd cu ziua de ieri
şi din cifrele care mi-au fost prezentate este vorba de 1600 de persoane
deja. Noi considerăm că nu trebuie să fie acte de amnistie
foarte largi, ţinînd cont că noi avem o amnistie din anul 2004,
care se aplică şi în continuare.
Mulţumim.
Doamna Valentina Cuşnir:
Eu vin cu această propunere pentru lectura a doua
şi a doua întrebare este... odată ce iarăşi este
legat de Anul Tineretului, dar şi aş veni cu propunerea din motivul
că noi am adoptat Legea privind şansele egale şi că pilonul
societăţii este familia. Şi atunci cînd este clar că
bărbaţii nu pot naşte şi nu pot cădea sub acea
incidenţă, dar ceea ce ţine de familiile care au copii
pînă la 8 ani, vreau să vin cu propunerea ca sub această
incidenţă să cadă şi bărbaţii.
Este vorba de familia în întregime, este
vorba de copiii din familii şi atunci apare o inegalitate între
familiile în care mama a fost condamnată şi familiile în
care tatăl a fost condamnat. Adică şi copiii şi mamele
sînt puşi în condiţii inegale. Vin cu propunerea ca sub
această incidenţă să cadă şi bărbaţii
care au copii pînă la 8 ani.
Domnul Marian Lupu:
Am înregistrat.
Microfonul nr. 3.
Doamna Eva Gudumac:
Mulţumesc.
Eu, ca atare, am venit pentru
susţinerea domnului Eşanu privind faptul că, conform tuturor
statisticilor medicale şi a vîrstei, într-adevăr, avem
patru etape de vîrstă, acele copilăreşti şi etapa majoratului
care se finisează la 21 de ani. Şi, desigur, eu am ieşit pentru
aceea ca să vă zic că aţi făcut,
într-adevăr, o selecţie extraordinar de bună, că
atunci se termină de acum majoratul şi începe altă
perioadă a viţeii.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Microfonul nr. 2.
Domnul Vadim Mişin:
Cïàñèáî. Ìíå æàëü, ÷òî ÿ íå ñîãëàñåí ñ
ìîåé óâàæàåìîé êîëëåãîé, ãîñïîæîé Ãóäóìàê. Õî÷ó âíåñòè êîíêðåòíîå ïðåäëîæåíèå, êîòîðîå
ìû â÷åðà, î÷åíü âíèìàòåëüíî ðàññìàòðèâàëè
íà êîìèññèè. Äåëî â òîì, ÷òî
íå òîëüêî íàì, íî è íèêîìó íå áóäåò ïîíÿòíî, åñëè ìû ïðîâåäåì àìíèñòèþ äî
âîçðàñòà 21 ãîä.
Òîãäà äàâàéòå íå îòíîñèòü
ê ãîäó ìîëîäåæè. À ÷òî 22 ãîäà –
ýòî íå ìîëîäåæü? À êòî? Äåëî â òîì, ÷òî àìíèñòèÿ – ýòî ïîëèòè÷åñêèé
ôàêòîð. È åñëè ìû ÷åòêî ãîâîðèì, ÷òî àìíèñòèÿ ïðîâîäèòñÿ â ñâÿçè ñ òåì, ÷òî íàø
Ïðåçèäåíò îáúÿâèë 2008 ãîä Ãîäîì ìîëîäåæè, çíà÷èò, ãðàíüþ äîëæíà áûòü
êàêàÿ-òî îïðåäåëåííàÿ, âñåì ïîíÿòíàÿ öèôðà, äëÿ
ìåíÿ ýòî – 30 ëåò. Òîãäà áóäåò âñåì ïîíÿòíî, ÷òî ìû ïðîâîäèì àìíèñòèþ â
ñâÿçè ñ Ãîäîì ìîëîäåæè ëèö
äî 30 ëåò. È âñå ðàññóæäåíèÿ î òîì,
÷òî â ëþáîì ñëó÷àå íàäî âíèìàòåëüíî èçó÷èòü, êîãî âûïóñòèòü, à
êîãî íåò. È âûïóñòèòü òåõ èëè íå òåõ â ëþáîì ñëó÷àå...
Ïîýòîìó ñ ýòîé òî÷êè çðåíèÿ, ...,
à òî, ÷òî ó íàñ àìíèñòèÿ 2004 ãîäà èäåò äî ñèõ ïîð, çà ýòî íàäî ñåðüåçíî ñïðîñèòü
ñ Ìèíþñòà. Ýòî íåäîðàáîòêà Ìèíþñòà. È òàêèå àìíèñòèè äèñêðåäèòèðóþò è íàñ, êàê
Ïàðëàìåíò, è ãîñóäàðñòâî â öåëîì. Åñëè ìû ïðîâîäèì àìíèñòèþ, îíà
äîëæíà áûòü ïîäãîòîâëåíà, îíà äîëæíà ïðîâîäèòüñÿ â ñòðîãîì ñîîòâåòñòâèè ñ
çàêîíîì. Íî â îïðåäåëåííîì, ÷åòêî ðàñïèñàííîì ðèòìå è òåìïå. Ó
ìåíÿ êîíêðåòíîå ïðåäëîæåíèå, âçÿòü âîçðàñò äî 30
ëåò. Ñïàñèáî.
Domnul Marian Lupu:
Da, stimaţi colegi.
Domnul Nicolae Eşanu:
Este iniţiativa Şefului statului
care a propus vîrsta de 21. Cît priveşte faptul că se aplică
amnistia din 2004, desigur, Ministerul Justiţiei poate fi sancţionat.
Dar vreau să atrag atenţia că sînt factori obiectivi, care
fac imposibilă aplicarea amnistiei şi ea încă o să
dureze. Şi ea nu ţine de faptul cum se organizează Ministerul
Justiţiei.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi colegi,
Eu cred că aici eu aş mai
adăuga un lucru. Dacă noi lăsăm ideea la nivel general, cum
este în proiectul de lege, aceea presupune o amnistie generală, indiferent
de tipul crimelor comise, respectiv la libertate, în acest caz, pot
să iasă şi acei care au săvîrşit omoruri şi
alte lucruri grave de tot. Acum întrebarea este: e cazul oare ca acest
tip de crime foarte grave să nimerească sub incidenţa acestei amnistii?
Deci tot este un subiect la care trebuie să ne oprim şi să
discutăm în acest context. Tac, cine era primul la microfon?
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Într-un fel, iese că eu
susţin ceea ce a spus şi domnul Mişin, şi alţi colegi.
Poziţia Preşedinţiei şi, cu respect, domnule ministru,
dumneavoastră insistaţi la vîrsta de 21 de ani. Nu este
justificată în nici un fel, nu este nici copilărie, nici
adolescenţă şi nici tinereţe. Există două
variante. Conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova, Legea
tineretului, tineri se consideră acei pînă la vîrsta de
30 de ani, inclusiv 30 de ani.
Conform Cartei europene a tineretului,
tînăr se consideră cetăţeanul care a atins
vîrsta de 25 de ani. De aceea, domnule Preşedinte, noi trebuie
să pornim de la una din două variante. Sau susţinem propunerea
domnului Mişin conform legislaţiei Republicii Moldova – 30 de ani,
în cazul în care Preşedinţia se opune...
Domnul Marian Lupu:
25.
Domnul Leonid Bujor:
...25 de ani cel puţin. Altfel, noi
profanăm ceea ce se numeşte Anul Tineretului din Republica Moldova.
Aceasta este o sugestie. Şi a doua problemă. Cred că pentru
lectura a doua trebuie să examinăm suplimentar ceea ce ţine de
mamele tinere pînă la vîrsta de 30 de ani. Ceea ce se propune
acolo 7 persoane, să fim serioşi, aceasta nu se încadrează
în nici o limită, nu mai vorbim de aspect juridic, dar chiar a
bunului simţ.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 3.
Domnul Iurie Stoicov:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Eu vreau să spun că organele de
drept se uită nu bine la orişicare amnistie. Şi pe
dînşii se poate de înţeles. Poliţia umblă
şi prinde aceşti infractori, îi condamnăm şi mai
apoi, prin actul amnistiei, îi eliberăm şi cel puţin o
treime se întorc din nou în penitenciare. De aceea, ideea aceasta
de a lărgi vîrsta, de a face, de a da drumul la cît mai
mulţi, este o idee greşită.
Dacă ne referim la Anul Tineretului,
vreau să spun că noi facem careva facilităţi la
construcţia spaţiului locativ, spre exemplu, dar nu pentru tot tineretul,
pentru o anumită categorie. Şi aici tot, pentr-o anumită
categorie de tineret acordăm aceste facilităţi. Dar eu vă
îndemn ca noi să nu susţinem ideea ca să lărgim acest
spectru foarte tare, să eliberăm peste 1000 şi ceva de
condamnaţi, ca mai apoi organele de drept să aibă de lucru
şi nu numai organele de drept, dar şi societatea să se confrunte
cu aceşti infractori.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.
5.
Domnul Ion Pleşca:
Mulţumesc domnule Preşedinte.
Într-adevăr, eu aş
susţine ideea domnului Mişin, fiindcă acolo se vor mai
adăuga încă vreo 300–400 de persoane care sînt în
locurile de detenţie. Nu e nimic straşnic, de la 30 de ani
vîrsta ar fi tocmai cea mai potrivită.
Dar o întrebare către domnul
Eşanu.
Domnule Eşanu,
Anterior, toate legile cu privire la
amnistie, pe lîngă aceste legi era aprobat şi Regulamentul cu
privire la aplicarea Legii cu privire la amnistie. Acum nu este nici un
Regulament. Poate să fie un haos. Eu am activat atîţea ani
şi ştiu ce se întîmplă. Şi acum avem la Comisia
juridică, pentru numiri şi imunităţi sesizări la
Curtea Supremă cum să aplicăm amnistia. Cum să aplice
judecătorii unele articole din Legea cu privire la amnistie? Regulamentul
unde e?
Domnul Nicolae Eşanu:
Deci, anterior, se adoptau regulamente
pentru că prevederile legilor erau foarte ambigue. În prezent, noi
am formulat textele de legi astfel, încît nu există probleme
de interpretare şi nu mai este nevoie de un Regulament.
Domnul Ion Pleşca:
O să existe probleme.
Domnul Nicolae Eşanu:
În măsura în care cineva
poate identifica un text de lege, care nu este clar şi care va ridica
probleme de interpretare, noi putem să îl modificăm pentru
lectura a doua. Dar, în principiu, nimeni în procesul de elaborare
nu a putut indica o normă, care trebuie să mai fie inclusă
suplimentar, fie ea într-un Regulament care să prevadă
procedura amnistierii. Există cod de procedură care
reglementează normele care vor complimenta această lege.
Domnul Ion Pleşca:
Domnule Eşanu,
Aceasta este o lege aparte. Trebuia de
prevăzut cînd organele, cînd instanţele
judecătoreşti, în ce situaţii aplică această
lege? Cînd organele Procuraturii, ofiţerii de urmărire
penală? Aici nu e prevăzut nimic.
Domnul Nicolae Eşanu:
Deci uitaţi-vă în textul de
lege. Chiar în articolul 1 este scris cînd aplică
instanţele judecătorişti şi cînd organele de
anchetă. Deci, toată procedura rezultă clar din lege şi din
atribuţiile organelor respective stabilite în codurile de
procedură.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Domnul Nicolae Eşanu:
Noi, eventual, putem să aprobăm
un Regulament, dar el nu este necesar.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Eu vă mulţumesc.
Îmi cer scuze pentru intervenţia
repetată.
Stimaţi colegi,
În document, în denumirea
proiectului de lege figurează că această amnistie are loc
în legătură cu faptul că anul 2008 este declarat Anul
Tineretului. De aceea, nu putem stabili în mod arbitrar 21 de ani,
că sînt mai mulţi sau că sînt mai puţini
reţinuţi. Noi luăm ca bază legislaţia în
vigoare. Căci atunci cu acelaşi succes cine poate să spună:
de ce nu 23 de ani sau 24 de ani şi 11 luni.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimaţi colegi.
Domnul Leonid Bujor:
De aceea trebuie să pornim de la unele
prevederi legale. 30 de ani e o variantă optimă. În cel
mai rău caz, ne conducem de practica internaţională.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Bujor,
Aceasta a fost spus. De acord. Oricum,
Parlamentul este acea instanţă, care, în final, decide aşa
sau altfel.
Microfonul nr. 3.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Mulţumesc.
Eu, de fapt, am vrut să încep cu
aceea ce aţi spus dumneavoastră, domnule Preşedinte, acum. Actul
amnistiei este un act politic, într-adevăr, şi pornind de la
acest postulat, aceasta înseamnă că anume Parlamentul va decide
care vîrstă, în acest caz, poate fi stabilită ca criteriu
pentru a aplica această amnistie. Denumirea Anul Tineretului deloc nu
înseamnă că absolut toţi, care intră în
noţiunea de tineret trebuie să fie, deci, sau vîrsta
respectivă trebuie să fie inclusă ca criteriu pentru aplicarea
acestui act de amnistie.
Însuşi Parlamentul a apreciat
20, 21 sau 25, sau 30. Da, noi, în acest caz, trebuie să ţinem
cont de faptul că este o iniţiativă, este autorul, a pus 21.
Deci Parlamentul trebuie să decidă: este de acord cu această
vîrstă, cu această iniţiativă 21 sau nu? În
cazul în care nu este de acord trebuie să fie acceptul şi al
autorului. Aceasta e una la mîină.
Domnul Marian
Lupu:
Bine, facem pentru lectura a doua.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Noi nu putem să respingem numai din
cauza că cineva consideră că tineretul aceasta e 25 sau 30 de
ani. Noi nu putem să respingem conceptul. Dar conceptul este: să fie
amnistia sau nu o să fie amnistia. Iată care e conceptul.
Domnul Marian Lupu:
Corect.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Pornind de aici, noi astăzi trebuie
să adoptăm conceptul şi anume că trebuie să fie
aplicată amnistia sau nu cum noi dorim. Ne vom expune prin vot. De aceea,
ce ţine de problemele vîrstei.
Domnul Marian Lupu:
Lectura a doua.
Domnul Vladimir Ţurcan:
Lectura a doua. Plus inclusiv şi
problemele pe care le-a abordat domnul Pleşca. Noi, cred că şi
în cadrul şedinţei Comisiei ne vom uita mai atent, cu invitarea
acelor practicieni din Curtea Supremă de Justiţie, Procuratura
Generală, deoarece anume dumnealor s-au adresat referitor la amnistia din
2004. Dar, în sfîrşit, dacă ţineţi minte,
totuşi am ajuns la concluzia că nu sînt necesare careva
prevederi suplimentare.
După mine, acest act de amnistie este
destul de simplu în sensul aplicării, dar, mă rog, vom vedea
pentru lectura a doua, dacă va fi necesar de mai introdus ceva în
însăşi textul acestei legi.
Domnul Marian Lupu:
De acord.
Microfonul nr. 4.
Domnul Ivan Banari:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi.
Stimate domnule Preşedinte,
Eu am o propunere: articolele 6 şi 7 nu au la
sfîrşitul lor sintagma, nu se ia în consideraţie termenul
executat, adică, termenul de pedeapsă, dar se termină cu textul:
“La data intrării în vigoare a prezentei legi a executa, cel
puţin, 1/3.” Eu propun ca şi din articolele 6 şi 7 să
scoatem acest termen.
Domnul Marian Lupu:
S-a luat act. În stenogramă s-a
înregistrat.
Domnul Ivan Banari:
Pentru lectura a doua.
Domnul Nicolae Eşanu:
Eu vreau să atrag atenţia că ţine de
conceptul legii.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru.
Pentru lectura a doua.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Preşedinte,
Eu am o scurtă precizare în sensul la ceea
ce a vorbit aici şi domnul Pleşca. Eu ţin minte că în
cazurile precedente, într-adevăr, au fost unele complicaţii
legate anume de imprecizia sau nu este stipulat pînă la capăt
în Regulament sau în lege şi au fost cazuri cînd erau
puşi în situaţia să fie eliberaţi oameni care nu
meritau să fie eliberaţi. De aceea, eu susţin ceea ce a spus
domnul Pleşca. Propunem ca Comisia, în lectura a doua, să
treacă peste această lege şi să facă precizările
de rigoare, ca să nu ne trezim iarăşi într-o situaţie,
21 de ani 21, dar printre ei poate să fie astfel persoane care sînt
periculoase.
Domnul Marian Lupu:
Tocmai aceasta domnul Ţurcan a şi
menţionat, că pentru lectura a doua.
Domnule viceministru,
Vă mulţumesc.
Deci noi astăzi, prin prima lectură sau
în contextul, în cadrul primei lecturi, ne pronunţăm ca
acţiune politică, ca acţiune conceptuală – da sau nu
exerciţiului de amnistiere. Iar lectura a doua va trebui să fie
pregătită foarte bine în acest context.
Stimaţi colegi,
Invit, voiam deja să supun votului, rog Comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Comisia pentru securitatea naţională,
apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege privind
amnistia în legătură cu declararea anului 2008 An al
Tineretului. Necesitatea elaborării proiectului de lege nominalizat este
justificată de realizarea obiectivelor şi angajamentelor ce
derivă din aderarea Republicii Moldova la Concepţia europeană
pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale. Un argument justificat pentru aplicarea amnistiei îl
constituie faptul că, la momentul actual, în penitenciarele
Republicii Moldova se deţin 7444 de persoane, dintre care 6299 de
condamnaţi. Din numărul acesta de persoane în privinţa la
1 145 sentinţa nu este definitivă. Este de relevat faptul că
în penitenciare se deţin 686 de condamnaţi în
vîrstă de pînă la 21 de ani, dintre care 101 minori.
În privinţa persoanelor care au comis
infracţiuni grave şi excepţional de grave, în total 518
persoane, va fi redusă partea din pedeapsă neexecutată la data adoptării
prezentei legi. Norme similare urmează să fie aplicate şi
în privinţa femeilor condamnate cu vîrsta de peste 21 de ani,
care au copii cu vîrsta de pînă la 8 ani şi nu sînt
decăzute din drepturile părinteşti.
În temeiul celor expuse, rugăm Parlamentul
să aprobe astăzi ca concept acest proiect de lege. Pentru lectura a
doua, evident, vom consulta şi Curtea Supremă de Justiţie, vom
invita la Comisie specialişti ca, într-adevăr, să facem un
proiect de lege care să fie aplicabil.
Domnul Marian Lupu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte al
Comisiei.
Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
În aceste condiţii, voi supune votului
aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2188. Cine
este pentru, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Proiectul de Lege nr.2188 este aprobat în
primă lectură.
Proiectul de Lege nr.4297 cu privire la funcţia
publică şi statutul funcţionarului public. Lectura a doua.
Comisia.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimaţi colegi,
La şedinţa în plen a Parlamentului din
13 martie 2008 a fost examinat şi aprobat în primă lectură
proiectul de Lege nr.4297 cu privire la funcţia publică şi
statutul funcţionarului public. Asupra proiectului au parvenit, pentru
lectura a doua, peste 160 de amendamente. Întru definitivarea proiectului
şi pregătirea acestuia pentru examinare în lectura a doua,
Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea
teritoriului, în comun cu Comisia juridică, pentru numiri şi
imunităţi, prin hotărîrea comună din 16 aprilie 2008,
au creat un grup de lucru. În procesul de definitivare, grupul de lucru a
depistat un şir de incompatibilităţi dintre prevederile
proiectului şi cele ale legislaţiei în vigoare, precum şi
alte neclarităţi, asupra cărora era necesară o argumentare
suplimentară.
În procesul de definitivare a proiectului,
Comisia a cooperat, în mod special, cu Centrul Analiză şi
Prevenirea Corupţiei, Confederaţia Sindicatelor din Serviciile
Publice, Asociaţia Absolvenţilor Academiei de Administrare
Publică de pe lîngă Preşedintele Ţării,
Republicii Moldova. Pe data de 11 şi 18 iunie 2008, Comisia pentru
administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a
organizat două şedinţe lărgite cu participarea autorilor
proiectului, persoanelor interesate din autoritatea publică şi a
deputaţilor, care au prezentat amendamente. Deşi au existat numeroase
propuneri contradictorii, comisia a reuşit să asigure consolidarea
opiniilor. Ţinem să menţionăm că unele poziţii au
trezit interes deosebit şi au fost discutate de repetate ori.
Comisia prezintă spre examinare sinteza
amendamentelor şi deciziilor însoţite de explicaţiile
şi argumentările corespunzătoare. Este de menţionat că
raportul asupra proiectului pentru lectura a doua şi sinteza
amendamentelor s-au examinat şi în cadrul fracţiunilor
parlamentare. În cele din urmă, la adresa Comisiei au parvenit un
şir de propuneri, deja după examinare în cadrul
fracţiunilor, care au fost examinate repetat la şedinţele
Comisiei din 2 iunie 2008 şi vă prezentăm suplimentar.
Ţinînd cont de prevederile articolului 14
din Legea cu privire la Guvern referitoare la principalele împuterniciri
ale Guvernului în domeniul munci şi politicii de cadre în
serviciul public, Comisia propune Parlamentului următoarea redacţie a
articolului 11, în capitolul “Managementul funcţiei publice şi
a funcţionarului public”, care va avea următorul
cuprins:”Managementul funcţiei publice şi al funcţionarului
public revin (ţin de de competenţa Guvernului).” Această prevedere
permite Guvernului să instituie o subdiviziune abilitată, în
modul stabilit, cu funcţii respective în domeniul serviciului
public. Pe parcursul proiectului de lege, tot ce revine Aparatului
Parlamentului să fie substituit cu competenţele Guvernului.
Comisia propune şi o redacţie nouă la
articolul 27 alineatul (1) litera b) privind condiţiile de bază
pentru a candida la o funcţie publică, deci poate candida la o
funcţie publică persoana care posedă limba moldovenească
şi limbile oficiale de comunicare interetnică vorbite în
teritoriul respectiv, în limitele stabilite de lege, acest text fiind
corelat cu prevederile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite
pe teritoriul Republicii Moldova şi ale Legii cu privire la statutul
special al Găgăuziei.
Comisia consideră justificată propunerea de
a exclude litera i) din articolul 27 alineatul (1), care limitează
posibilitatea de a candida la funcţia publică a persoanei care a fost
destituită din funcţie publică în ultimii 3 ani. Nu a fost
susţinută includerea în textul proiectului a răspunderii
administrativ-patrimoniale, iniţiate de către Comisia sesizată
în fond, a funcţionarului, prevăzută la articolul 56
litera c). Şi, concomitent, se propune de a exclude din sinteză deja
şi din proiect articolul 61, care stabileşte mecanismul de evaluare a
răspunderii administrativ-patrimoniale.
În tememiul celor relatate, Comisia pentru
administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului
propune ca proiectul de Lege nr.4297 din 6 decembrie 2007 să fie adoptat
în lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Întrebări? Nu sînt
întrebări?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu întrebări, dar amendamentele care nu au
fost acceptate. La articolul 15, alineatul (4), adică, în proiectul
prezentat este alineatul (3): “În timpul exercitării
atribuţiilor, funcţionarul public nu poate să participe la
grevă ş.a.m.d.” Propunerea mea a fost ca să fie exclus acest
alineat, alineatul (3) iniţial în proiectul de lege la articolul 15.
Fiindcă un drept la grevă este reglementat şi de
Constituţie şi nimeni nu poate să îl limiteze printr-o
lege organică. Adică, nu avem în Constituţie
limitări, de pildă, cu dreptul de a participa la grevă.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Practic, varianta propusă în sinteză
menţine dreptul funcţionarului public să participe la grevă,
altceva că participarea la grevă nu poate afecta activitatea
serviciului public şi structurii unde dumnealui lucrează, mai ales
în condiţiile unor situaţii vitale pentru societate.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamnă Preşedinte al şedinţei,
Eu aş ruga ca dumneavoastră să
puneţi la vot amendamentul dat, fiindcă noi, dacă limităm
dreptul, atunci trebuie să avem această limitare şi în
Constituţie. Eu nu am văzut în Constituţie, de pildă.
Dacă dumneavoastră sînteţi...
Doamna Maria Postoico:
E clară poziţia dumneavoastră. Deci,
supun votului propunerea înaintată de domnul Cosarciuc. Cine este
pentru, rog să voteze. Vă rog, verificaţi cîte voturi. Nu
se aude? Se aude. Văd că ridică oamenii mîna.
Numărătorii:
Sectorul nr. 2 – 3.
Sectorul nr.3 – 5.
Doamna Maria Postoico:
Sectorul nr.1?
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Doamna Maria Postoico:
8 voturi. Propunerea nu a fost susţinută.
Continuăm.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
La articolul 28 eu am avut o propunere: ocuparea
funcţiei publice vacante se face prin concurs, celelalte trei: promovare,
transfer şi alte modalităţi se fie excluse. Dumneavoastră
aţi acceptat litera d) să fie exclusă şi literele b)
şi c) au rămas.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da, promovare. Sînt două metode de
încadrare în cîmpul muncii. O metodă externă, care
prevede concursul pentru fiecare doritor de a participa, şi este un
principiu nu mai puţin important, care este un principiu intern, şi
îl asigură pe funcţionarul public să mizeze pentru o
carieră. Şi metoda de a promova şi a transfera se
încadrează în acest principiu. Deci el nu poate fi omis.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, dar această promovare sau transfer tot poate
să fie prin concurs. Dacă a apărut o funcţie, de
pildă, vacantă într-o instituţie, într-o autoritate publică
poate să participe şi acel care este în interiorul
instituţiei şi atunci trebuie să fie anunţat concurs
şi pentru acei din exterior şi care cîştigă, acela
trece mai departe.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Concursul, în special, se aplică celui care
se încadrează prima dată sau a doua oară, dar după ce
nu este în funcţie. Dar mai este o situaţie, fiecare
funcţionar public trece anual o evaluare, care este şi o atestare a
funcţionarului public pentru a-l promova ori transfera. De aceea, să
îi mai creezi funcţionarului public încă o procedură
de concurs, după ce el a trecut evaluarea şi i s-a contestat
capacităţile lui profesionale, Comisia consideră că nu este
necesar şi nu este util.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Doamnă Preşedinte al şedinţei,
Eu înţeleg care va fi rezultatul, articolul
28, literele b) şi c) să fie excluse, fiindcă de acum au fost
acceptate, rog să puneţi la vot.
Doamna Maria Postoico:
Cine este pentru propunerea domnului Cosarciuc, rog
să voteze. Rezultatele, vă rog.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr.2 –3.
Sectorul nr. 3 – 6.
Doamna Maria Postoico:
9 voturi. Propunerea nu a fost susţinută.
Continuăm. Mai aveţi?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
La articolul 42, alineatul (5): “După atingerea
vîrstei de pensionare necesare obţinerii dreptului de pensie pentru
limită de vîrstă, funcţionarii publici pot fi numiţi,
la decizia conducătorului, pe o perioadă determinată în
această funcţie publică.” Eu propun ca acest alineat să fie
exclus, fiindcă noi avem un regim special pentru pensionarii
funcţionari publici, ei sînt mai bine plătiţi pe urmă
ca pensie – 75% din salariul mediu pe care l-au avut ei. Şi aceasta se
datorează faptului că funcţionarul public lucrează mult mai
intens şi se uzează mai rapid, adică şi nu ar trebui să
îi mai prelungim noi termenul după ce a atins limita de
vîrstă pentru pensionare.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da, cred că tot ar trebui să treacă
procedura de vot. Din simplul motiv că foarte mult s-a discutat asupra...
Noi, în genere, dacă ţineţi cont, varianta autorului era
plafonarea de la 18 ani şi pînă la ieşirea la pensie
şi am considerat că nu este corect, la 18 ani nu poate o
persoană să treacă cerinţele, acele prevederi care
sînt stipulate în lege, deoarece nu este pregătit pentru
funcţia publică. Am omis vîrsta de 18 ani, dar am lăsat
vîrsta de pensionare ca plafon maximum în care poate fi
încadrat funcţionarul public.
Dar a parvenit din partea Comisiei pentru
protecţie socială, sănătate şi familie insistent
necesitatea, reieşind din practica, din situaţia care este,
sînt oameni abilitaţi de competenţă, de starea
sănătăţii, capabili să lucreze şi după
vîrsta de 57 de ani. În modul stabilit, funcţionarul public la
57 de ani, avînd toate celelalte prevederi, poate să iasă la
pensie, dar lucrează pînă la vîrsta de pensionare 62 de
ani. Şi noi cunoaştem, chiar în cadrul Parlamentului nostru,
cînd oamenii, avînd chiar 62 de ani, mai au capacitatea...
Doamna Maria Postoico:
E clar, domnule preşedinte al Comisiei.
Domnul Vladimir Ciobanu:
În aceste condiţii, a apărut o
situaţie că a apărut prevederea şi nu rămîne
decît s-o supuneţi votului, să vedem rămîne în
vigoare ori o omitem.
Doamna Maria Postoico:
E clar. Supun votului propunerea domnului Cosarciuc.
Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 2.
Sectorul nr. 3 – 5.
Doamna Maria Postoico:
7 voturi. Propunerea nu a fost susţinută.
Continuăm.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Şi ultima. La articolul 42, alineatul (6):
“În cazul lichidării, reorganizării autorităţii
publice, funcţionarii sînt eliberaţi din funcţia
publică” mai departe după text. Eu am propus ca, în general,
acest alineat tot să fie omis. Dar în propunerea Comisiei “în
cazul lichidării autorităţii publice” a rămas, a fost
exclusă reorganizarea autorităţii publice. Poate să
găsim un compromis. În cazul lichidării autorităţii
publice ca funcţie, ca poziţie funcţională.
De pildă, se lichidează Ministerul Economiei
şi Comerţului şi apare Ministerul Economiei şi
Finanţelor, adică împreună. Se consideră aceasta
lichidare sau nu se consideră lichidare? Fiindcă ca funcţie,
Ministerul Economiei rămîne, numai se schimbă denumirea.
Şi dacă noi am adăuga aici “în cazul lichidării
autorităţii publice” ca poziţie funcţională, atunci ar
fi clar că aceasta este lichidare definitivă, dar nu e, pur şi
simplu, o lichidare aşa specială, ca să fie schimbate cadrele.
Precum, de obicei, se întîmplă la noi.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Noi am reieşit, cînd examinam
această situaţie, din practica pe care am avut-o pe parcursul
tuturor anilor, începînd cu 1990, că adeseori, prin
reorganizare, se făcea selectarea cadrelor. Totodată, este practica,
ea şi va fi a lichidării unor instituţii. Şi, în
aceste condiţii, Comisia a convenit să se omită “procedura de
reorganizare” care se va aplica asupra funcţionarului public, dar să
rămînă “procedura, în condiţiile cînd se
lichidează instituţia.”
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule preşedinte al Comisiei...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Noi şi astăzi, îmi pare, am votat o
situaţie cînd am lichidat o instituţie şi e normal că
funcţionarii publici cad. Şi, în aceste condiţii, în
proiectul de lege sînt prevăzute şi stimulări sociale care
să îi asigure pe funcţionarul public, destul de considerabile.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am aici un amendament la acest amendament care a
fost acceptat de dumneavoastră sau subamendament, să-l numim,
“în cazul lichidării autorităţii publice definitive.” Pe
urmă ea o să apară sub altă denumire şi o să
aibă aceeaşi funcţie.
Domnul Vladimir Ciobanu:
De aceea şi v-am răspuns, prin sinteză
s-a acceptat parţial. Deci noi am acceptat şi am omis reorganizarea.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Reorganizarea. Aceasta e bine.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Varianta pe care o propuneţi acum, deja
Parlamentul trebuie să hotărască în cadrul unei proceduri
de vot.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu formulez: “în cazul lichidării
definitive a autorităţii publice” Să nu mai apară
iarăşi ca aceeaşi funcţie.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Supun votului. Cine este pentru, rog să
voteze.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 1.
Sectorul nr. 3 – 6.
Doamna Maria Postoico:
7 voturi. Propunerea nu a fost susţinută.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte al
şedinţei.
Stimate domnule preşedinte al Comisiei,
amendamentul înaintat de mine, care vizează articolul 25, alineatul
(2): “Facţionarul public nu este în drept să
desfăşoare alte activităţi remunerate sau neremunerate.”
M-am uitat la argumentarea pe care aţi prezentat-o dumneavoastră
că nu se acceptă acest amendament, şi, nu vă
supăraţi, un pic este stranie. Eu vorbeam de activităţi, nu
de funcţii. Eu sînt de acord că, în momentul în
care şeful Inspectoratului Fiscal ar putea să fie şi director la
o întreprindere este incompatibilă funcţia. Însă
activităţi ale funcţionarului public, cum ar fi...
Domnul Vladimir Ciobanu:
...didactice.
Domnul Vladimir Filat:
...ş.a.m.d. în domeniul obştesc.
Sînt o multitudine de domenii unde funcţionarul public poate să
activeze. Poftim? Nu înţeleg. Articolul 25, alineatul (2).
Fiindcă norma, aşa cum este stipulată în lege, este una
foarte punitivă. Este interzisă orice activitate a
funcţionarului public remunerată sau neremunerată, în ce
domenii activităţile? Noi doar nu vorbim de...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate coleg,
Să începem de la aceea că neremunerat
nimeni nu va lucra, nimeni nu va activa.
Domnul Vladimir Filat:
Este vorba de o asociaţie creată pe
principii benevole, care are obiect de activitate promovarea unor anumite
valori sau protecţia unor anumite drepturi. Dar cum scrie articolul
aţi văzut? Acolo nu este stipulat nimic, pur şi simplu, în
lege scrie: “Este interzisă.” Eu vă dau citire exact aşa cum
scrie în lege: “Funcţionarul public nu este în drept să
desfăşoare alte activităţi remunerate sau neremunerate.”
Fără nici un fel de specificare, în afara orelor de muncă,
după orele de muncă.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dumneavoastră vorbiţi de articolul 25?
Domnul Vladimir Filat:
A treia oară spun, da, de articolul 25.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Alineatul?
Domnul Vladimir Filat:
Alineatul (2). Amendamentul a fost înaintat
în scris şi răspunsul care a fost.
Domnul Vladimir Ciobanu:
O secundă.
Domnul Vladimir Filat:
Spuneţi, vă rog frumos, aici a fost o idee
sau o situaţie, un funcţionar public, nu ştiu, un viceministru,
spre exemplu, este funcţionar public sau nu?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Viceministru da.
Domnul Vladimir Filat:
Da. Atunci este un chirurg bun. Iată doamna
Buliga a vorbit despre aceasta. Este în exerciţiul funcţiunii,
el este chirurg, ca să rămînă chirurg el urmează
să profeseze, pentru că 2 ani la minister... Ce se
întîmplă în acest caz?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.6.
Domnul Vladimir Filat:
Numai să nu mă rugaţi să repet
articolul şi alineatul, că le-am rostit de acum de trei ori.
Doamna Maria Postoico:
Repet eu: articolul 25, alineatul (2).
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dacă aveţi sinteza, alineatul (2), punctul
81, da?
Domnul Vladimir Filat:
Nu, staţi un pic. Punctul 83. Eu am făcut
amendament foarte clar. Şi la alineatul (2), articolul 25 sintagma... eu
am vorbit în plen un pic altfel, să reglementăm exact ca
să fie clar care sînt domeniile şi activităţile, care
nu sînt compatibile cu activitatea de funcţionar. Şi aici
Comisia, apropo şi Comisia juridică, pentru numiri şi
imunităţi, a avut acelaşi amendament.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Uitaţi-vă răspunsul la punctul 83:
“În situaţia în care s-a exclus cuvintul “neremunerate” din
textul alineatului (2), se instituie situaţia în care se permite
unui funcţionar public să exercite oricare activitate în
sectorul privat cu condiţia ca să nu fie salarizat sau să nu
declare că este salarizat. De exemplu, funcţionarul public ar putea
deţine funcţia de director al unei SRL.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule preşedinte al Comisiei,
Eu am citit atent şi spun că pentru mine nu
este relevantă această motivaţie, pentru că eu am spus
că dacă este necesar de a stipula clar domeniile, să le
stipulăm, dar să nu dăm o normă atît de.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dar domeniile sînt stipulate.
Domnul Vladimir Filat:
Care condiţii?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Litera c). Activităţi ştiinţifice,
didactice, de creaţii şi de reprezentare a statului în
societăţile economice. Iată unde sînt stipulate: la
alineatul 2, litera c).
Doamna Maria Postoico:
Insistăm la ce? La vot?
Domnul Vladimir Filat:
Nu, eu nu mai insist la vot, căci nu are nici un
sens. Eu atenţionez că este o problemă şi vreau să
vă spun că litera c) nu rezolvă...
Doamna Maria Postoico:
Este foarte clar explicat.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Eu am înţeles, din start, că
dumneavoastră aveţi obiecţii vizavi de cuvîntul “neremunerate”.
Dar în condiţiile în care aţi stipulat ca să fie
în lege de care funcţie poate fi ocupat funcţionarul public, iată, la litera c) este descris.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Este clar. Nu se insistă pentru...
Microfonul nr.3.
Domnul Alim Afonin:
Mulţumesc doamnă Preşedinte la
şedinţei.
Stimate domnule preşedinte al Comisiei,
Eu vreau să mă refer la articolul 7,
alineatul (2), ce ţine de Clasificatorul funcţiilor publice. Este
vorba că noi am discutat şi în grupul de lucru, şi
în Comisie, practic, suplimentar discutînd încă o
dată amendamentele, ne-am referit la faptul că, dau citire
alineatului (2): “În raport cu complexitatea şi natura sarcinilor,
nivelul de importanţă şi responsabilitate, fiecare categorie de
funcţii publice se împarte în grupuri, specificate în
Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat de Guvern.” Se propune
substituirea cuvintelor “aprobat de Guvern” prin cuvintele “aprobat de
Parlamentul Republicii Moldova.”
Mulţumesc.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate coleg,
Nu este scăpare întîmplătoare
din partea mea, ştiu că am discutat la Comisie, am vorbit. A mai fost
ultima discuţie ieri, cu reprezentanta Guvernului şi aşa am
înţeles că dumnealor vin cu argumentare suplimentară
pentru a se menţine varianta adoptării Clasificatorului de către
Guvern. Aceasta este altceva, totuna dumneavoastră decideţi.
Dumneavoastră încercaţi să vă explicaţi
poziţia ori...
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.6.
Doamna Natalia Catrinescu – şef al Direcţiei coordonarea politicilor
şi asistenţă externă:
Mulţumesc.
Stimaţi domni deputaţi,
Clasificatorul înregistrează doar o decizie
care deja s-a produs de organul competent, stabilit prin lege. Şi, de
aceea, noi credem că dacă Parlamentul decide că clasificatorul
este adoptat de Parlament, evident, este atribuţia Parlamentului. Dar
aceasta va încetini, în mod birocratic, înregistrarea
în Clasificator. Aceasta este opinia noastră. Pentru că el doar
înregistrează o consecinţă.
Domnul Alim Afonin:
Domnule preşedinte,
Eu vă rog, supuneţi votului propunerea
expusă de mine din numele fracţiunii.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Adică, ca clasificatorul să fie adoptat de
către Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Supun votului această propunere.
Stimaţi colegi,
Cine este pentru susţinerea acesteia, rog să
voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Propunerea este acceptată.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Iarăşi la articolul 25, alineatul (2),
litera c), adică, nu poate lucra cu excepţia cazurilor respective:
activităţi ştiinţifice şi de reprezentare a statului
în societăţile economice. Rămîne în continuare
această variantă?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da.
Domnul Alexandru Lipcan:
Deci poate să reprezinte statul.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da. Numai el este neremunerabil.
Domnul Marian Lupu:
Da, dar este neremunerat.
Domnul Alexandru Lipcan:
Proiectul de lege a fost exclus dăunăzi din
ordinea de zi şi nu s-a luat o atitudine concretă asupra acestei poziţii.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dar în varianta finală a acestui proiect,
ea rămîne cum a fost prezentată de autor.
Domnul Alexandru Lipcan:
Eu propun excluderea acestei sintagme din litera
respectivă c), pentru că consider că nu este normal ca statul
să aibă reprezentanţi. Este normal ca statul să fondeze o
agenţie sau, eu ştiu, alt organ care ar fi în afara acestor
institute de stat, funcţionari publici gen miniştri, viceminiştri
ş.a.m.d.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Noi am examinat, dar am lăsat-o în varianta
autorilor. O puneţi la vot.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi colegi,
Propunerea a fost ca să supunem votului. Supun
votului această propunere evocată de colegul nostru la microfonul 5.
Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 4.
Sectorul nr. 3 – 10.
Domnul Marian Lupu:
14 voturi. Propunerea nu a fost susţinută.
Alte propuneri nu văd.
Microfonul nr4.
Domnul Leonid Bujor:
Îmi cer scuze.
Domnule Preşedinte,
Revin la propunerea domnului deputat Filat, la
articolul 25 alineatul (2), care propune de a exclude sintagma “sau
neremunerate”. Să rămînă ca variantă de compromis
“funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare
alte activităţi remunerate.”
Domnul Marian Lupu:
Stimate coleg,
Colega mea îmi spune că această
propunere a fost deja propusă şi supusă votului.
Domnul Leonid Bujor:
Acceptată?
Domnul Marian Lupu:
A fost supusă votului.
Domnul Leonid Bujor:
Nu, nu, nu. Îmi cer scuze, eu am discutat cu
deputatul Filat înainte de a-mi face apariţia la microfon.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Supunem votului această propunere.
Domnul Leonid Bujor:
Domnule Preşedinte,
Este o deosebire între ceea ce a propus
dumnealui şi eu. Dumnealui şi cu mine sîntem de acord, dar nu a
fost susţinută propunerea ca, în general, să fie exclus
cuvintele “şi remunerate şi neremunerate.” Avînd în
vedere că nu s-a acceptat această propunere, în baza
experienţei şi a discuţiilor pe care le-am avut anterior, chiar
în cadrul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi,
eu am propus ca să fie exclusă sintagma “sau neremunerate.”
Noi avem foarte multe cazuri cînd
reprezentanţi ai diferitelor instituţii publice locale sau centrale
fac parte din componenţa anumitelor fonduri, din componenţa
asociaţiilor, cluburilor sportive, nu sînt remuneraţi, dar fac
un lucru în favoarea societăţii. De aceea, noi considerăm
că nu este absolut nimic...
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimaţi colegi,
Supun votului această propunere.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Preşedinte,
Eu am vrut să spun că Fracţiunea
susţine această idee, avînd în vedere că,
într-adevăr, sînt foarte multe organizaţii
obşteşti pe care le ocupă persoanele cu funcţii publice.
Şi trebuie susţinută.
Domnul Marian Lupu:
La ce alineat ne referim noi acum?
Domnul Vladimir Ciobanu:
La alineatul (2).
Domnul Leonid Bujor:
La articolul 25, alineatul (2).
Domnul Vladimir Ciobanu:
Ultima sintagmă “sau neremunerate”.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Articolul 25 alineatul (2) se referă doar
la sectorul...
Stimaţi colegi,
Supun votului această propunere. Cine este
pentru, rog să voteze. Majoritatea. Propunerea a fost acceptată. Alte
propuneri? Nu sînt.
Domnule preşedinte al Comisiei,
Vă mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Proiectul de Lege nr.4297, lectura a doua, votul
pentru aprobarea acestui proiect pe ansamblu, ţinînd cont de
raportul Comisiei şi de rezultatele votului în şedinţa
plenului Parlamentului. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.
Numărătorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 32.
Sectorul nr. 3 – 3.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi “pro”. Împotrivă? 1
vot.
În condiţiile acestui
bilanţ al exerciţiului de vot, proiectul de Lege nr.4297 este adoptat
în lectura a doua.
Acum, stimaţi colegi, ultimul subiect pe ordinea
de zi Raportul cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, de fapt, în acelaşi context, proiectul de
Hotărîre nr.1356 asupra acestui raport. Pentru început,
îl voi invita la tribuna centrală pe domnul Gorincioi,
Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, după care va
urma runda de întrebări–răspunsuri, cred că 30–40
de minute ar fi suficient, după care raportul Comisiei şi
însăşi procedura exerciţiului de vot asupra proiectului de
Hotărîre a Parlamentului la subiectul evocat.
Domnul Gheorghe Gorincioi – Preşedintele Consiliului Coordonator
al Audiovizualului:
Domnule Preşedinte,
Onorată asistenţă,
Domnul Marian Lupu:
Domnule Gorincioi,
Staţi puţin o clipă. De cît timp
aveţi nevoie pentru prezentarea raportului?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Pînă la 20 minute.
Domnul Marian Lupu:
Pînă la 20 de minute. Vă rog.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Stimate Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Onorată asistenţă,
În conformitate cu prevederile noului Cod al
audiovizualului, raportul de activitate pentru anul 2007 a fost examinat
şi aprobat în cadrul unei şedinţe publice a Consiliului
Coordonator al Audiovizualului, cu participarea societăţii civile, a
mass-media şi, ulterior, a fost pus pe site-ul Consiliului Coordonator al
Audiovizualului şi, de asemenea, a fost tradus într-o variantă
mai succintă în limba engleză şi difuzat misiunilor
diplomatice şi ambasadelor acreditate în Republica Moldova.
Pentru anul 2007, principala sarcină a
Consiliului Coordonator al Audiovizualului au fost implementările privind
prevederile noului Cod al audiovizualului, ale altor acte legislative în
domeniu, a încurajat activitatea de armonizare a instituţiilor
audiovizual autohtone la standardele comunitare. În acest scop, au fost
utilizate diverse forme şi metode inclusiv:
1. Şedinţe publice cu participarea
radiodifuzorilor şi distribuitorilor de servicii, a reprezentanţilor
mass-media, societăţii civile, instituţiilor publice centrale
şi locale.
2. Adoptarea de decizii, elaborarea de
recomandări şi reglementări în audiovizual în
limitele stabilite de legislaţia în vigoare.
3. Vizite de informare şi documentare în
teritoriu şi în străinătate.
4. Convocarea de reuniuni şi conferinţe
împreună cu ONG-rile de profil şi organismele
internaţionale.
În calitatea sa de instituţie publică
autonomă, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a
întreţinut relaţii de colaborare cu Comisia parlamentară
pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt,
tineret, sport şi mijloace de informare în masă, cu Comisia
parlamentară juridică, pentru numiri şi imunităţi, cu
Comisia parlamentară pentru politică economică, buget şi
finanţe, cu alte structuri ale parlamentului.
La şedinţele publice ale Consiliului Coordonator
al Audiovizualului au participat deputaţi în Parlament,
deputaţi din Adunarea Populară a Găgăuziei, consilieri
raionali şi locali, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice
acreditate în Republica Moldova.
În perioada de raport, Consiliul Coordonator al
Audiovizualului a activat în cadrul juridic naţional şi
internaţional în domeniu şi, în acest sens, aş
menţiona, în primul rînd, Convenţia europeană cu
privire la televiziunea transfrontralieră, la care Republica Moldova a
aderat în anul 2002, şi Codul audiovizualului al Republicii Moldova.
Adoptarea acestuia din urmă, acum aproape 2 ani de către Parlament, a
constituit un eveniment pentru mass-media electronică, consumatorii de
programe audiovizuale, pentru democratizarea acestui important segment al
pieţii informaţionale.
La 1 ianuarie 2008, în Republica Moldova activau
267 de deţinători de licenţă şi autorizaţii de
retransmisie, dintre care 48 în domeniul radiodifuziunii prin eter, prin
satelit şi prin fir, 41 în domeniul televiziunii prin eter şi
prin satelit, 167 în domeniul televiziunii prin cablu, 11 în
sistemul MDS şi de retransmisie prin satelit şi GSM.
Recepţionarea prin cablu este asigurată în
localităţile urbane pentru 56% de gospodării, iar în
localităţile rurale – pentru 14% de gospodării.
În perioada de raport, au fost convocate 34 de
şedinţe publice, la care au fost adoptate 131 de decizii. Au fost
elaborate 45 de licenţe de emisie şi 30 de autorizaţii de
retransmisie. Ţin să menţionez faptul că, în perioada
de referinţă, Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi-a
desfăşurat activitatea într-o atmosferă de deschidere, de
atragere a societăţii civile, instituţiilor publice şi
locale în procesul de implementare a Codului. Consiliul Coordonator al
Audiovizualului a solicitat asistenţă logistică şi a apelat
la experienţa consiliilor audiovizuale din ţările membre ale
Uniunii Europene. Şi, în acest sens, au fost efectuate vizite de
documentare şi informare la: Praga, Bucureşti, Budapesta, Sofia,
Bruxelles, Strasbourg.
Este important de menţionat că activitatea
Consiliului Coordonator al Audiovizualului a fost supusă, pe
parcurs, unei monitorizări sistematice de către ONG-rile de profil
din Republica Moldova şi de către organismele internaţionale.
Acesta, în opinia mea, este un lucru binevenit, care, fără
îndoială, stimulează activităţile de implementare a
noului Cod.
În concluziile finale ale monitorizării
activităţii Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru anul
2007, efectuate de 11 ONG-uri de profil, printre schimbările pozitive se
consideră:
1. Transparenţă în
desfăşurarea şedinţelor publice, elaborarea unor acte
normative.
2. O mai
largă deschidere şi cooperare cu societatea civilă.
3. Luări de poziţii în cazul unor
încălcări ale prevederilor Codului audiovizualului, drepturilor
radiodifuzorilor.
Printre lacune au fost menţionate:
1. Deficienţe în reorganizarea
radiodifuzorilor publici locali.
2. Organizarea şi desfăşurarea
concursurilor pentru acordarea frecvenţelor.
3. Motivarea deciziilor şi prezentarea
rapoartelor publice trimestriale.
Aceste carenţe au fost deja analizate cu
atenţie şi, respectiv, au fost elaborate activităţi pentru
depăşirea lor. Potrivit noului Cod, în colaborare cu alte
instituţii publice centrale şi societatea civilă, au fost
elaborate şi aprobate în perioada de raport următoarele
documente:
1. Strategia de acoperire a teritoriului naţional
cu programe audiovizuale.
2. Planul naţional de repartizare a
frecvenţelor terestre.
3. Recomandări privind implementarea şi
respectarea Codului audiovizualului.
4. Regulamentul privind eşalonarea Fondului
pentru susţinerea radiodifuzorilor.
5. Concepţia reflectării campaniei
electorale locale de către instituţiile audiovizualului din Republica
Moldova.
6. Codul de conduită al radiodifuzorilor.
7. Caietul de sarcini şi concepţii privind
reorganizarea Companiei publice “Teleradio-Moldova”.
8. Acordul de colaborare cu Asociaţia Pieţei
Electronice.
9. Comisia consultativă mixtă compusă
din membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi ai Ministerului
Dezvoltării Informaţionale.
Păstrînd acelaşi tip de grafic, voi
menţiona că Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în
conformitate cu şi în termenele prevăzute de acesta, a selectat
şi a prezentat Parlamentului candidaturile pentru Consiliul de
observatori, care, mai apoi, acesta, în bază de concurs, a confirmat
în luna aprilie trecut Preşedintele Companiei publice
“Teleradio-Moldova”, directorul televiziunii şi directorul radiodifuziunii
publice.
Se ştie că noul Cod al audiovizualului nu
permite fondarea şi finanţarea de către autorităţile
de profil ale administraţiei publice locale a instituţiilor
audiovizuale. La recomandarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, s-a
conformat noii legislaţii Adunarea Populară a UTA Găgăuzia,
care a reorganizat în radiodifuzor public regional Compania
“Teleradio-Găgăuzia”. O decizie similară a adoptat vizavi de
radiodifuzorul local Primăria satului Copceac din Găgăuzia.
O direcţie prioritară a Consiliului
Coordonator al Audiovizualului, în perioada de referinţă, a
constituit-o crearea centrelor regionale de monitorizare. La aceasta şi-a
adus contribuţia Ambasada Marii Britanii la Chişinău, cu a
cărei asistenţă a fost deschis Centrul de monitorizare din
Edineţ.
De asemenea, a fost identificată tehnica
necesară, au fost selectate cadrele şi găsite localuri pentru
inaugurarea, în luna decembrie, a centrelor de monitorizare la
Bălţi şi Soroca. În luna ianuarie curent şi-a
început activitatea Centrul de monitorizare din Comrat,
Găgăuzia.
Monitorizarea conţinutului emisiunilor şi a
serviciilor de programe are drept scop protecţia consumatorului de
producţie audiovizuală, dreptul lui de a fi informat veridic şi
obiectiv din mai multe izvoare pentru a asigura echidistanţa şi
echilibrul politic în audiovizual.
Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aplicat
sancţiuni la trei radiodifuzori pentru lipsă în buletinele de
ştiri a pluralismului politic şi social, lipsei de informare din mai
multe surse. În rezultatul efectuării monitorizărilor privind
respectarea Codului audiovizualului, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a
adoptat decizii:
1. Privind garantarea moralităţii şi
asigurarea protecţiei minorilor. A interzis retransmiterea canalului
“Boezi”.
2. Protejarea patrimoniului cultural. A recomandat
radiodifuzorilor şi distribuitorilor de servicii de a acorda mai
multă atenţie propagării muzicii populare tradiţionale
şi de a evita fluxul excesiv al manelelor.
3. Respectarea prevederii Codului privind publicitatea
şi sponsorizarea în lumina implementării Convenţiei europene
cu privire la televiziunea transfrontralieră.
Pentru derogări de la prevederile
legislaţiei în vigoare, depistate în rezultatul
monitorizărilor, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aplicat 199 de
somaţii, dintre care 49 de sancţiuni, inclusiv: 34 de avertizări
publice, 19 posturi de radio şi 13 posturi de televiziune; 6 amenzi – 4
posturi de radio şi 2 posturi de televiziune, 3 atenţionări – 2
posturi de radio şi 1 post de televiziune, 144 de avize la programele audiovizuale,
7 scrisori de recomandare, 5 materiale au fost remise la alte instanţe:
FISC, Procuratură etc. pentru luare de măsuri în limita
competenţei acestor instituţii.
De asemenea, Consiliul Coordonator al Audiovizualului
şi-a onorat obligaţiunile fixate în caietul de sarcini privind
Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”, inclusiv
au fost efectuate procedurile interne necesare de aderare a Republicii Moldova
la Convenţia de la Beirut şi Bruxelles, documente ce ţin
de domeniul audiovizualului.
În contextul realizării obiectivelor
Planului de acţiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeană”,
Consiliul Coordonator al Audiovizualului, împreună cu Comisia
parlamentară de profil, a convocat, în luna noiembrie 2007, o
reuniune cu participarea responsabililor de relaţiile cu mass-media de la
instituţiile publice centrale, în cadrul căreia au fost
abordate aspecte ce ţin de accesul la informaţie, libertatea de
expresie, facilitarea pluralismului politic, respectarea principiilor de
informare din mai multe surse.
Care sînt priorităţile asupra
cărora urmează să îşi concentreze atenţia
Consiliul Coordonator al Audiovizualului în perioada imediat
următoare? Desigur că ele reies din stimulările Codului
audiovizualului, a Strategiei de acoperire a teritoriului naţional cu
programe audiovizuale, a convenţiilor şi a acordurilor
internaţionale în domeniu, la care Republica Moldova este parte.
În primul rînd, din anul 2008, adică,
din anul curent, ce este extrem de important, în conformitate cu decizia
Conferinţei regionale a radiocomunicaţiei din 2006 de la Geneva,
în Republica Moldova va începe perioada de tranziţie de la
televiziunea digitală la televiziunea analogică, care se va termina
la 17 iunie 2015, după această dată televiziunea analogică
va fi sistată. Recepţionarea programelor de televiziune
digitală la televizoarele de recepţie analogică va fi
posibilă numai prin utilizarea decodorului, cu care urmează a fi
asigurate gratuit păturile social vulnerabile ale populaţiei.
Probabil, Guvernul va examina posibilitatea de ajutorare
a acestor categorii sociale ca în alte ţări, pentru a diminua
impactul pe perioada de tranziţie la televiziunea digitală. Un
asemenea decodor costă în jurul la 100 de dolari.
Potrivit proiectului Concepţiei dezvoltării
televiziunii digitale urmează a fi create 6 multiplexe digitale cu
acoperire naţională, în total sînt programate 62
multiplexe. Există posibilitatea ca Republica Moldova să dispună
de 32 canale de televiziune digitală cu acoperire uniformă. Iar
dacă luăm în calcul că, în regim digital, pe un
singur canal pot fi transmise simultan 4 şi mai multe programe televizate,
pe cînd, în regim analogic, pe un canal poate fi transmis doar un
singur program, apoi în Republica Moldova vor putea fi emise şi
recepţionate cel puţin 28 de programe cu acoperire
naţională în loc de 3 programe, cîte există în
prezent. Fiecare raion, de asemenea, va avea posibilitatea de a-şi crea
propriul program de televiziune.
În conformitate cu Planul acţiunilor de
implementare a Concepţiei televiziunii digitale terestre urmează a fi
operate modificări în Codul audiovizualului, prin care se va aproba
procedura de licenţiere pentru televiziunea digitală, numărul
şi modul de formare a multiplexelor cu acoperire naţională,
modalitatea de difuzare a programelor publice televizate digitale,
termenul de sistare a licenţelor pentru televiziunea analogică.
Deja a fost creat un grup de lucru din
reprezentanţii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Ministerului
Dezvoltării Informaţionale şi societăţii civile pentru
elaborarea unor asemenea modificări privind Codul audiovizualului.
În al doilea rînd, aş menţiona
necesitatea dotării Centrului de monitorizare cu echipament performant.
În acest scop, potrivit estimărilor, este necesară suma de 3
milioane de lei. O parte din această sumă a fost alocată deja de
către Parlament pentru anul 2008. Sperăm că a doua
tranşă, în acest scop, va fi inclusă în bugetul
Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru anul 2009.
În al treilea rînd, se impune
eficientizarea activităţii Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, ca instituţie publică de reglementare în
domeniul audiovizualului, în special, prin elaborarea unui mecanism care
ar putea fi pus la baza unor decizii în totalitate obiective şi
argumentate, adoptate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului. În al
patrulea rînd, sînt necesare activităţi de durată
care ar proteja drepturile consumatorului de programe audiovizuale, în
special la următoarele capitole:
1. De a oferi o gamă semnificativă de
ştiri, informaţii şi opinii care ar asigura prezenţa
pluralismului politic, echidistanţei, informării din mai multe
izvoare, elemente necesare pentru funcţionarea unei societăţi
democratice.
2. Asigurarea protecţiei împotriva
declaraţiilor care instigă la ură pe criterii de simpatii
politice, de etnie sau de religie, împotriva violenţei şi
lezării demnităţii umane, de protejare a minorilor
împotriva pornografiei.
3. Sînt necesare eforturi conjugate pentru ca
instituţiile audiovizuale să îşi aducă
contribuţia la consolidarea statalităţii Republicii Moldova,
protejarea spaţiului informaţional naţional, crearea şi
promovarea unei imagini pozitive a statului nostru în lume.
În al cincilea rînd, în conformitate
cu strategia de acoperire a teritoriului naţional cu servicii şi
programe audiovizuale urmează a fi încurajaţi radiodifuzorii
locali, inclusiv prin intermediul Fondului de susţinere a
radiodifuzorilor, diversificarea modalităţii de cooperare cu
autorităţile publice locale în vederea susţinerii
programelor de interes regional.
În al şaselea rînd, se impune
susţinerea producătorilor autohtoni de programe audiovizuale.
În Strategie este fixat că, începînd cu anul 2008,
trebuie să fie asigurată creşterea cu 5% a cotei producţiei
studiourilor independente în volumul general de emisie a Companiei publice
“Teleradio-Moldova”, astfel încît acesta să ajungă pe
parcurs pînă la 20%.
În al şaptelea rînd, este
necesară încurajarea de către Consiliul Coordonator al
Audiovizualului a radiodifuzorilor în rezolvarea problemelor legate de
dublarea şi subtritarea filmelor şi programelor străine, de a
acorda prioritate punerii pe post a programelor naţionale, de a proteja
patrimoniul lingvistic şi cultural naţional.
În al optulea rînd, împreună cu
autorităţile de profil, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va
derula acţiuni privind reglementarea în continuare a
publicităţii în programele audiovizuale. În prezent,
Consiliul Coordonator al Audiovizualului, împreună cu Agenţia
Naţională pentru Protecţia Concurenţei şi societatea
civilă, examinează operarea de modificări în Legea
publicităţii, care urmează a fi prezentată la toamnă
spre examinare în Parlament.
În al nouălea rînd, aş
evidenţia oportunitatea intensificării colaborării cu societatea
civilă, instituţiile publice centrale de profil în vederea
încurajării radiodifuzorilor autohtoni, stimulării
concurenţei loiale, eliminării posibilităţii de
monopolizare în sectorul audiovizual.
În sfîrşit, în al zecelea
rînd, este necesar de a intensifica colaborarea cu autorităţile
de reglementare în domeniul audiovizualului din ţările Uniunii
Europeane, de a continua schimbul de experienţe şi informare, de a
efectua vizite reciproce de documentare. În domeniul prioritar pentru
Consiliul Coordonator al Audiovizualului va fi facilitarea atragerii investiţiilor
străine în mass-media electronică, armonizarea
funcţionării instituţiilor audiovizuale din Republica Moldova la
standardele comunitare.
Perioada de raport a coincis cu primul an de
implementare a prevederilor noului Cod al audiovizualului. În etapa ce
urmează, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va lua în calcul
sugestiile, opiniile şi propunerile făcute pe parcurs de către
radiodifuzori, societatea civilă, organisme internaţionale în
şedinţa de astăzi a Parlamentului în vederea
eficientizării activităţii Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, instituţiilor audiovizuale, respectării
legislaţiei în domeniu.
Vă mulţumesc.
Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Întrebări?
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Desigur, modul în care activează în
Republica Moldova Consiliul Coordonator al Audiovizualului îl face pe
orice cetăţean obiectiv, nu doar pe deputaţi sau, în
special, pe cei din opoziţie să aibă foarte multe întrebări
la adresa conducerii Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Am participat, de rînd cu alţi colegi la
unele şedinţe, am văzut că nici o hotărîre a
Consiliului Coordonator al Audiovizualului, în cadrul şedinţei
respective, nici o hotărîre nu a fost argumentată.
De aceea, avînd în vedere faptul că
Consiliul Coordonator al Audiovizualului rămîne în continuare
în serviciul unor partide politice şi ţînînd cont
de faptul că domnul Gorincioi, cu părere de rău, dar şi
dumneavoastră, domnule Preşedinte, nu aţi ţinut cont de
solicitarea Fracţiunii parlamentare “Alianţa «Moldova Noastră»”
ca să fie invitaţi în şedinţa plenară de
astăzi toţi membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care
reprezintă anumite partide concrete. Noi considerăm ca e de prisos a
adresa întrebări Preşedintelui Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, fiindcă aceasta va fi pierdere de timp şi vom primi
răspunsuri formale.
În acelaşi timp, care este opinia
opoziţiei din Republica Moldova faţă de activitatea Consiliului
Coordonator al Audiovizualului , instituţie în care, pe parcursul a
doi ani, s-au schimbat 3 preşedinţi şi pînă
astăzi nu avem un răspuns, de ce s-a întîmplat acest
lucru, deci va fi expusă în luările de cuvînt ale
colegilor noştri.
Noi regretăm faptul că atît conducerii
Parlamentului, cît şi conducerii Consiliului Coordonator al
Audiovizualului, atît unora, cît şi celorlalţi le-a fost
frică să se prezinte aici, în Parlament, cu toată
componenţa Consiliului Coordonator al Audiovizualului, aşa cum a fost
cînd s-a examinat raportul Centrului pentru Drepturile Omului sau aşa
cum a fost cînd s-a examinat raportul Curţii de Conturi din
Republica Moldova.
Considerăm că această instituţie
rămîne în continuare un instrument politic de luptă
împotriva tuturor mass-media, care gîndesc altfel decît
guvernarea de astăzi.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Eu pot să răspund? Desigur, cu multă
plăcere. În primul rînd, eu nu ştiu.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Gorincioi,
Eu vă rog.
Microfonul nr.5, vă rog.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Eu nu ştiu pe ce se bazează afirmaţiile
domnului Bujor, fiindcă acele 11 ONG-uri de profil, care, în opinia
mea, sînt specializate, inclusiv Asociaţia Presei Electronice, dau
complet altă apreciere, inclusiv organismele internaţionale, activităţii
Consiliul Coordonator al Audiovizualului pe parcursul anului 2007. În
primul rînd.
În al doilea rînd, Consiliul Coordonator
al Audiovizualului nu este influenţat politic de nici o organizaţie
şi nu face aport. Permiteţi-mi să vă răspund. Şi
cum că joacă rolul sau jocul unor aşa-numiţi radiodifuzori
independenţi.
Eu vreau să vă spun că, pe parcursul
anului 2007, au fost aplicate sancţiuni pentru lipsă de pluralism
politic instituţiei publice “Moldova 1”, “Radio Moldova”, “NIT”. A fost
sancţionată, a fost pedepsită, de asemenea, “Antena C”.
Însă aceleaşi derogări au fost fixate şi în
activitatea unor asemenea instituţii cum ar fi “Vocea Basarabiei”, pe care
dumneavoastră o consideraţi democratică.
Un moment, un moment, vă rog. Deci în
cadrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pe care dumneavoastră
îl consideraţi cum gîndiţi, au fost sancţionaţi
aceşti radiodifuzori: “Moldova 1”, “Radio Moldova”, dar nu a fost
secţionată “Vocea Basarabiei” şi alte posturi.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Gorincioi,
E clar. Eu vă rog. Eu vă rog, linişte
în sală.
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte al
şedinţei.
Domnule preşedinte,
Vreau să vă întreb: dumneavoastră
v-aţi referit aşa chiar mai puţin, pe pipăite, dar v-aţi
referit la pluralismul acesta pentru care aţi pedepsit unele agenţii
şi aş vrea mai detaliat, dacă se poate, cu nominalizare. Şi
care au fost principiile, mai bine zis, de pluralism care au fost
încălcate de aceste posturi?
Domnul Gheorghe Gorincioi:
În şedinţa din 23 mai 2007, “Moldova
1” a fost sancţionată prin avertizare publică pentru lipsă
de pluralism politic şi social în buletinele de ştiri, potrivit
articolelor 7 şi 10 din Codul audiovizualului. Deci, tot în
acelaşi context, a fost avertizat public postul de radio “Radio Moldova”,
de asemenea, pentru lipsă de pluralism politic şi social în
buletinele de ştiri. Aceeaşi sancţiune a fost administrată
şi postului de radio “Antena C”, avertizare publică la 31 mai 2007
şi postului de televiziune “NIT” pentru lipsă de pluralism politic
şi social.
În acelaşi timp, la noi, la Consiliul
Coordonator al Audiovizualului au parvenit diferite mesaje din partea
unor consumatori de programe din raionul Nisporeni, din Chişinău,
respectiv domnul Brega, care ne-a dat în judecată pentru faptul
că noi nu am sancţionat postul de radio “Vocea Basarabiei” pentru
ignorarea pluralismului politic şi social în emisiunile informative.
Şi noi ne aflăm acum în proces de judecată cu domnul
Brega, din ce motive noi nu am sancţionat “Vocea Basarabiei”. Acesta este
răspunsul.
Domnul Vladimir Braga:
Mulţumesc.
A doua parte mie îmi este clară, dar la
prima parte nu v-aţi referit, dacă se poate, cîteva cuvinte
referitor la prima parte: care ar fi modalitatea de care vă
conduceaţi cînd spuneţi că este lipsă de pluralism?
Care sînt principiile? Sau la ce v-aţi referit, care a fost
atitudinea dumneavoastră?
Doamna Maria Postoico:
Sînt în lege.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Deci aceste principii sînt fixate în Codul
audiovizualului, în articolele 7 şi 10. La reflectarea unui
eveniment, vasăzică, este necesar de a expune opiniile mai multor,
să zicem, purtători sau responsabili în anumite domenii şi
informarea din mai multe izvoare, pentru a crea un tablou obiectiv şi veridic
despre evenimentele care sînt puse pe postul de radio sau postul de
televiziune. Iată acestea sînt criteriile principale.
Domnul Vladimir Braga:
Mulţumesc.
Şi a doua întrebare. Spuneţi-mi,
vă rog, aveţi cumva un plan? Televiziunile care se stimează, dar
noi numai aşa atitudine putem avea faţă de Televiziunea
Naţională, prezintă emisiuni 24 de ore împrejur, nonstop.
Eu consider că e timpul de a prezenta nonstop informaţii şi de a
edita în eter la Televiziunea Naţională demult este timpul.
Şi vreau să vă întreb dacă aveţi un plan cumva
pentru a aduce şi Televiziunea Naţională la aşa nivel?
Şi ce trebuie pentru aceasta?
Mulţumesc.
Domnul Gheorghe Gorincioi:
Deci eu aş putea da la această
întrebare următorul răspuns. În caietul de sarcini al
Televiziunii publice sau a Companiei publice Teleradio-Moldova pentru anul 2009
sînt incluse asemenea propuneri pentru ca “Moldova 1” să
propună emisiunile timp de 24 de ore, un moment. Şi al doilea moment,
de a crea un nou post de televiziune publică “Moldova 2”. Deci există
un asemenea proiect pentru a putea asigura cu informaţii.
Doamna Maria Postoico:
Clar, alte întrebări? Nu sînt.
Vă mulţumim, domnule preşedinte.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Dragomir:
Stimată doamnă Preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi deputaţi,
Raportul cu privire la activitatea
Consiliului Coordonator al Audiovizualului în anul 2007 a fost prezentat
Parlamentului în conformitate cu prevederile articolului 49 din Codul
Audiovizualului, adoptat de către Parlament la 27 iulie 2006. În
raport s-au găsit reflectare aspecte de bază ale
activităţii Consiliului, cum ar fi organizarea concursurilor pentru
utilizarea frecvenţelor de radio şi ale canalelor TV, eliberarea
licenţelor de emisie şi a autorizaţiilor de retransmisie, monitorizare
a programelor de emisie radio şi televiziune, sancţionarea
radiodifuzorilor care admit devieri de la prevederile Codului audiovizualului,
activităţi externe, activitate economico-financiară etc.
Făcînd o analiză a
raportului se poate de menţionat că Consiliul Coordonator al
Audiovizualului depune anumite eforturi pentru a asigura respectarea
principiilor fundamentale de comunicare audiovizuală, prevăzută
de lege, cum ar fi apărarea valorilor democratice, a echilibrului de
pluralism politico-social, a liberei recepţionări a serviciilor de
programe, a protejării spaţiului informa-ţional naţional
etc.
Printre orientările de bază ale
radiodifuzorilor autohtoni se află în permanenţă
pluralismul de opinii, informarea din mai multe surse cu raportul lingvistic
în emisiile puse pe post, excluderea programelor care conţin scene
de pornografie, violenţă exagerată sau un limbaj licenţios,
ce pot afecta dezvoltarea fizică şi psihică a minorilor. O
modalitate de a îmbunătăţi şi diversifica propria
activitate a Consiliului Coordonator al Audiovizualului este organizarea
sistematică, după cum a fost menţionat de preşedinte, de
seminare, conferinţe, întruniri la diferite niveluri cu
reprezentanţi ai societăţii civile, ai autorităţilor
publice centrale şi locale, ai unităţilor de creaţie, cu
diferiţi specialişti în materie aici şi peste hotarele
republicii noastre. Aceste elemente constituie activitatea de bază a
Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi sînt,
bineînţeles, salutabile.
Însă în opinia Comisiei mai sînt
unele aspecte de activitate cărora Consiliul Coordonator al
Audiovizualului deocamdată nu le acordă atenţia cuvenită.
Aşa, de exemplu, în avizul Comisiei referitor la raportul
Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru anul 2006 s-a pus problema
elaborării unii concepţii, iar pe baza acesteia – a unui
program naţional de dezvoltare al audiovizualului. Ca urmare, în
perioada ce a trecut, Consiliul a elaborat şi a adoptat strategia de
acoperire a teritoriului naţional cu serviciile de programe audiovizuale
2007–2010 pe perioada aceasta.
Însă acest document suferă de
carenţe serioase, se face impresia că el a fost alcătuit
în pripă, fără a se ţine cont de toate
particularităţile şi posibilităţile financiare şi
intelectuale de nivelul actual de dezvoltare şi specificul audiovizualului
local. Anume de aceea conţinutul lui nu dă răspunsuri clare la
unele întrebări de principiu, cum ar fi care sînt căile
de dezvoltare a audiovizualului în republică, care sînt
sarcinile imediate şi care sînt cele de perspectivă.
Astfel, bunăoară, Strategia prevede ca
în anul 2009 vor fi create patru reţele naţionale de
televiziune: două publice şi două private. Iar în 2010 –
încă o reţea naţională de televiziune şi o
reţea de radiodifuziune, ambele private. Însă care sînt
resursele, care sînt acoperirile acestora, care le vor fi obiectivele
şi care necesităţile, nu se dezvăluie pe deplin. Astfel,
Strategia elaborată, după părerea noastră, se cere a fi
revăzută şi concretizată. Cu atît mai mult că
în republică a demarat procesul trecerii de la sistemul analogic de
televiziune la cel digital.
Alt aspect asupra căruia trebuie să
atragă atenţia Consiliul este legat de numărul impunător de
instituţii ale audiovizualului, care au apărut în ultimii ani
în spaţiul nostru informaţional. La 1 ianuarie anul 2008,
în republică activau 277 de deţinători de
licenţă în domeniul audiovizualului. Însă,
odată cu aceasta, ar trebui să se procedeze şi la o analiză
mai profundă a calităţii emisiunilor acestor instituţii,
începînd cu cele de la instituţia publică
naţională Compania “Teleradio-Moldova” şi terminînd cu
cele private.
Aceasta este o cerinţă atît a Codului
audiovizualului, cît şi a întregii noastre
societăţi. Analiza eficienţei eforturilor CCA la capitolul
“Sancţiuni”, pentru a stopa şi elimina din spaţiul audiovizual
al Republicii Moldova practicile care aduc prejudicii consumatorului de
programe audiovizuale, ne demonstrează că şi aici sînt
multe probleme nerezolvate. Sancţiunile se aplică sporit din zi
în zi. Iar radiodifuzorii nu se conformează cu toţii şi
continuă să încalce legea. Nu respectă grila de emisie
aprobată, încalcă grav regulile de plasare a
publicităţii, nu ţin cont de cota emisiunilor în limba de
stat ş.a.m.d.
Preocuparea de bază a CCA-ului trebuie să
fie ca prevederile legii să se respecte cu stricteţe de către
toţi radiodifuzorii. E vorba, în primul rînd, de respectarea
grilei de emisie, de ocrotirea drepturilor fundamentale ale consumatorilor de
programe etc. Prea puţin se face din partea CCA, după părerea
noastră, pentru protejarea drepturilor de autor şi conexe. Pentru
respectarea de către radiodifuzor a legii respective. Zile şi
nopţi în şir se difuzează şi la Compania “Teleradio
Moldova”, şi la alte companii opere muzicale, literare, publicistice sau
de altă natură, dar adesea fără a indica numele autorilor
şi, mai cu seamă, nu se respectă Regulamentul pentru a
plăti pentru aceasta.
În raportul prezentat sînt formulate un
şir de alte probleme asupra cărora CCA intenţiona să
îşi mobilizeze eforturile pe viitor şi depăşirea
acestora ar contribui la ridicarea calitativă a audiovizualului din
ţară. Noi sprijinim aceste eforturi ale CCA şi dorim ca
problemele existente să îşi găsească rezolvare
practică cît mai curînd.
Stimaţi deputaţi,
Articolul 49 din Codul Audiovizualului stipulează
că, odată cu prezentarea raportului CCA, Comisia parlamentară de
profil prezintă şi un aviz asupra corectitudinii şi
transparenţei operaţiunilor financiare efectuate de către CCA. În
acest scop, Comisia s-a adresat către Curtea de Conturi cu rugămintea
de a efectua controlul respectiv pentru anul 2007. Şi deoarece rezultatele
controlului se conţin în Hotărîrea nr.12 din 29 martie
2008 a Curţii, care se anexează, dumneavoastră le aveţi,
considerăm că nu este nevoie de a ne opri asupra anumitor cifre.
Ţinem doar să menţionăm că
conform raportului prezentat de Curtea de Conturi, încălcări
serioase la utilizarea mijloacelor financiare nu au fost depistate. Astfel,
Comisia pentru cultură, ştiinţă,
învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare
în masă avizează, în general, pozitiv activitatea
Consiliului şi propune ca proiectul de hotărîre asupra
raportului cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului
pentru anul 2007 să fie aprobat de către Parlament.
Doamna Maria Postoico:
Întrebări? Nu sînt.
Mulţumim.
Dacă nu sînt întrebări pe
marginea proiectului de hotărîre, supun votului proiectul de
hotărîre. Vedeţi, am anticipat. Da, desigur că da. Primul
este înscris pentru luare de cuvînt domnul Onceanu.
Vă rog, la tribuna centrală.
Domnul Anatolie Onceanu:
Stimată doamnă Preşedinte,
Stimaţi colegi,
Raportul Consiliului Coordonator al
Audiovizualului pentru 2007 a parvenit în Parlament la 30 ianuarie
curent. Şi 5 luni de zile a aşteptat rîndul pentru a fi luat
în dezbateri în plen. În această perioadă, noi
ne-am convocat cîte o dată pe săptămînă şi
am examinat cîte 4–5 chestiuni pe zi timp de o oră. Deci
raportul CCA a fost conştient împins la sfîrşitul
sesiunii, cînd deputaţii, presaţi de timp, îl vor examina
în grabă. Concluzia... Şi la sfîrşitul zilei,
corect.
Concluzia este că guvernarea se simte aici cu
musca pe căciulă. Evident, raportul CCA este un prilej de a vorbi
în general despre situaţia din audiovizualul naţional, care
este apreciată de către experţii interni şi
internaţionali la multe capitole drept una de regres, deşi, dacă
e să fim obiectivi, Consiliul, în ansamblu, anul trecut s-a
manifestat ca un organ public vizibil, mai energic şi mai deschis ca altă
dată, ca să fim obiectivi.
În acelaşi timp, toate problemele şi
neajunsurile în activitatea CCA decurg din prevederile Codului
audiovizualului, care a fost elaborat de către reprezentanţii PCRM
şi PPCD, reieşind din interesul lor de partid şi nu cel public.
În rezultatul unui tîrg, a fost convenit între ei şi
aprobat un astfel de sistem de constituire a CCA şi a Consiliului de
observatori ale Companiei publice, ce trebuia să garanteze Partidului
Comuniştilor dreptul de a selecta şi a plasa în acest organ public
de conducere majoritatea simpatizanţilor săi.
În schimb, PPCD şi-a promovat prin
CCA ideea reorganizării posturilor municipale “Antena C “şi “Euro
TV”, contrar opiniei experţilor europeni, creîndu-şi astfel un
post privat de televiziune, ce promovează o politică editorială
clară de partid. De fapt, “Euro TV” este o răsplată PPCD-lui
pentru actul trădării din 4 aprilie 2005 şi un eventual
instrument de recuperare a voturilor pierdute atunci. Şi, în
continuare, actuala componenţă a CCA, prin activitatea sa, a
demonstrat că nu este un garant al interesului public, aşa cum
prevede articolul 39 alineatul (2) din Codul audiovizualului, ci
promovează ferm şi constant interesele coaliţiei roş –oranj.
Astfel, anul trecut, au primit lejer
frecvenţă pentru extindere “NIT”-ul, “Euro –TV”, “Antena C” şi
alţi favoriţi ai comuniştilor şi PPCD-lor. Şi, din
contra, “Pro TV”, “Vocea Basarabiei”, “Radio 21” şi alţi
radiodifuzori incomozi, adică, au fost respinşi fără nici o
argumentare.
Despre ingerinţa frauduloasă a politicului
în procesul de redistribuire a frecvenţelor ne vorbeşte cazul
“TVR 1”. Astfel, CCA la comanda politică a guvernării, cu
încălcarea mai multor articole din Codul Audiovizulului, a scos la
un concurs apriori ilegal reţeaua a doua naţională de
televiziune, aflată sub incidenţa unei licenţe de emisie
în vigoare a Societăţii Române de Televiziune.
Semnificativ este faptul, fiţi atenţi, că această
reţea a fost oferită la 27 septembrie 2007 unui agent economic, creat
abia la 16 iulie, adică cu două luni înainte, absolut anonim pe
piaţa mediatică din Republica Moldova, cu fondatori dintr-o zonă
off-chore, cu capitaluri de provenienţă îndoielnică,
apărute peste noapte. Iar procesul de judecată, intentat de
către “TVA-1” Consiliului Coordonator al Audiovizualului, este
intenţionat tergiversat de către instanţele naţionale.
E clar că adevărul va ieşi la
suprafaţă după 2009, după alegerile parlamentare şi nu
numai în acest caz va ieşi, nu numai în acest caz. Astfel,
prin diferite scheme, cu suportul CCA, guvernarea a pus
stăpînire actualmente pe toate posturile TV cu o acoperire
masivă, TVM, reţeaua a doua, “NIT”-ul, “Euro TV”, “M-4”.
Recent, Batog, cunoscutul Batog a fost trimis la
reorganizarea canalului ORT. Aşa că din toamnă, cu
siguranţă, la cartelul mediatic roş–orang se va
alătura şi acest post cu acoperire naţională, iar în
grila lui repede vor apărea şi emisiuni de tipul “Poveşti cu
măşti”.
Încă un moment principial. Atît
în raport, cît şi în avizul Comisiei este scris că
“CCA a depus eforturi pentru asigurarea respectării principiilor fundamentale
de comunicare audiovizuală, prevăzută în Cod, pluralismul
politic şi social, echilibrului şi echidistanţei, dreptului la
replică, informare din mai multe surse şi altele”.
Fals, un mare fals, în opinia noastră,
neglijarea conştientă anume a acestei obligaţiuni de bază a
CCA şi anume supravegherea respectării pluralismului de idei şi
de opinii în cadrul programului de radio şi TV este şi cel mai
mare neajuns în activitatea Consiliului, care s-a autoizolat de la
soluţionarea acestei probleme, fuge de ea ca dracul de tămîie.
Numai trei avertizări, cu care se laudă
domnul Gorincioi, publice la acest capitol, trei în timp de un an şi
acele făcute în toiul campaniei electorale, sub presiunea opiniei
publice, este o dovadă a lipsei totale de poziţie. În timp ce
numai Fracţiunea “Alianţa «Moldova Noastră»”, nemaivorbind de
societatea civilă, a înaintat un şir întreg de
întrebări şi interpelări la acest capitol. Dacă
şi în cazul emisiunilor “Rezonans”, “Poveşti cu
măşti”, în opinia CCA, nu se încalcă principiile
menţionate de pluralism, atunci constatăm un nivel de servilism
politic faţă de guvernare fără de limite în acest
organ public.
În sfîrşit, în condiţiile
acestui Cod al audiovizualului, care a determinat aprobarea unui astfel de
componenţă a CCA cu o asemenea activitate, a şi devenit
posibilă situaţia cînd Compania Naţională,
pretinsă publică, “Teleradio-Moldova” să fie mai slugarnică
faţă de guvernare decît atunci cînd avea statut de stat.
În tememiul celor expuse, Fracţiunea
“Alianţa «Moldova Noastră»” propune Parlamentului să
respingă raportul CCA şi, în temeiul articolului 49 alineatul
(3), de a-l obliga, în termen de 30 de zile, să prezinte un program
de măsuri concrete pentru remedierea carenţelor menţionate.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invită domnul Filat.
Domnul Vladimir Filat:
Stimaţi colegi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Cu siguranţă, raportul în
forma în care a fost prezentat nu este deviere de la linia care
caracterizează actuala guvernare. Însă dacă este
totuşi să comparăm raportul Consiliului Coordonator cu felul
în care este reflectată realitatea la majoritatea posturilor radio
şi TV din ţară, îţi dai foarte bine seama că
şi această instituţie este antrenată sîrguincios la
executarea comenzii politice a puterii. În cîteva rînduri,
Şeful statului exclama patetic că nu mai înţelege de
cîtă libertate a presei mai este nevoie în Republica Moldova?
Or, faptul că trăim în
împărăţia oglinzilor strîmbe nu îl mai
deranjează pe liderul comunist, care crede că adevărata imagine
a ţării şi a sa personală este cea văzută la
“Moldova 1”, “NIT”, “M-4” şi, în ultimul timp, la “Euro Roşca
TV” şi la alte posturi de televiziune, care se pregătesc să se
implice în promovarea Partidului Comuniştilor mai aproape de alegeri.
Odată cu adoptarea Codului
audiovizualului şi alegerea noului Consiliu Coordonator al
Audiovizualului, părea că există toate premisele pentru buna
funcţionare a posturilor radio şi TV din ţară.
Însă şi această iniţiativă, formal
democratică, a fost argumentată aici, în plenul Parlamentului,
de cei mai mari democraţi pretinşi în Republica Moldova... au
dus ca această iniţiativă să se transforme într-un
dictat politic.
În baza legii, CCA-ul este garantul interesului
public şi cel care veghează ca cetăţeanul nostru să
fie informat obiectiv şi echidistant despre tot ce se
întîmplă în ţară şi în lume.
În conformitate cu Strategia de acoperire a
teritoriului naţional cu servicii de programe audiovizuale, CCA este dator
să contribuie la crearea a 5 posturi de televiziune puternice cu acoperire
naţională şi a 7 posturi de radio. Acestea trebuie să
ofere, în ansamblu, respectarea dreptului consumatorului la
informaţie deplină, obiectivă şi diversă. Din păcate,
actuala majoritate din CCA este preocupată în realitate de
deservirea poftelor mereu crescînde ale celor de la putere.
În acest context, este şi sînt
elocvente rezultatele ultimului concurs pentru frecvenţe radio şi de
televiziune. Exemplific, postul de radio “Antena C” solicită 7 noi
frecvenţe, i se oferă 6. “Radio 10” cu un patron din aşa-zisa
opoziţie constructivă cere 8 şi i se oferă 5
frecvenţe, “Vocea Basarabiei” cere 8, i se oferă zero. “Pro FM” cere două frecvenţe,
i se oferă zero.
Exact la fel stau lucrurile şi în
privinţa presei electronice. Postul lui Voronin “NIT” solicită 12
frecvenţe noi şi primeşte 12, “Euro-TV” al lui Roşca
solicită 8 frecvenţe şi i se dau 8. La celălalt pol “Pro
TV” cere 8 frecvenţe, i se oferă zero. “TV-dixi” solicită 18, i
se oferă zero.
În asemenea mod, CCA transformă concursul
pentru acordarea frecvenţelor radio şi TV într-o farsă
politică, deciziile fiind luate cu mult înainte de către
reprezentanţii comuniştilor şi ai sateliţilor lor în
CCA.
Şi mai grav este faptul că,
încălcînd flagrant articolul 40 din Codul audiovizualului, CCA
nu stabileşte clar criteriile de departajare pentru participanţii la
concurs şi nu motivează deciziile sale.
CCA îşi maschează
fărădelegile prin fraze gen, în urma dezbaterilor publice
şi în conformitate cu rezultatele votării deschise, astfel CCA
îndeplineşte cu succes misiunea primită de la guvernare de a
monopoliza în zona puterii cele mai eficiente surse informaţionale
ale audiovizualului.
O altă încălcare este tolerarea de CCA
a neutilizării îndelungate a multor frecvenţe oferite solicitanţilor.
O serie dintre acestia, cîştigate de firme ce reprezintă
concernul mediatic neformal controlat de Preşedinţie, inclusiv o
importantă frecvenţă de televiziune oferită postului “NIT”
de ani de zile nu este funcţională, prejudiciind atît
cîmpului informaţional naţional, cît şi bugetului
statului, iar CCA continuă să ofere postului prezidenţial noi
şi noi frecvenţe, fără a se întreba de ce nu
sînt utilizate cele primite anterior.
O pagină ruşinoasă în activitatea
CCA o constituie şi eliminarea frauduloasă a postului de televiziune
“TVR-1” de pe piaţa mediatecă autohtonă. Dincolo de faptul
că “TVR-1” difuza emisiuni informative şi de cultură adresate
publicului nostru de toate vîrstele, acest post promova cel mai insistent
valorile autentic europene şi contribuia direct la procesele
integraţioniste despre care se vorbeşte foarte mult.
Faptul că CCA a lipsit în mod abuziv acest
post de licenţă, este grav. În acest caz, justiţia
îşi va spune cuvîntul. Însă prejudiciul adus
telespectatorilor noştri de membrii CCA înregimentaţi politic
este unul irecuperabil şi răspunderea trebuie să fie una pe
măsură. Este cunoscut că în principala sursă de venit
a posturilor de radio şi TV este publicitatea. De felul cum este
construită piaţa publicităţii depinde evoluţia şi
consolidarea posturilor autohtone.
În Ucraina, spre exemplu, presa este
sprijinită prin acceptarea publicităţii exclusiv în limba
de stat. La noi are loc un proces evident de direcţionare a
publicităţii către un singur post de televiziune mai nou “Prime”,
este vorba de ORT care înghite aproximativ 60 la sută din
întreaga publicitate difuzată pe ţară, iar veniturile din
aceasta constituie anual circa 20 milioane de euro. Din acestea doar 9 la
sută le revin posturilor naţionale.
Apare întrebarea firească: cum vom
reuşi să creăm un audiovizual naţional performant cu o
asemenea politică? Răspunsul este la suprafaţă, prin
posturile radio şi TV Guvernarea nu numai că manipulează politic
populaţia, dar şi cîştigă bani importanţi,
distrugînd astfel mass-media autohtonă.
O altă componentă importantă a
activităţii CCA este analiza şi sinteza datelor de monitorizare
a indicilor privind pluralismul politic, respectarea condiţiilor egale de
exprimare a puterii şi a opoziţiei, accesul la mass-media a
partidelor extraparlamentare.
Dacă ţările vecine respectă o
paritate relativă între apariţiile partidelor de gevernare
şi ale celor de opoziţie, la noi puterea a monopolizat cvasitotal
emisia. Aşa-zisa televiziune publică preferă să umple
spaţiul de emisie al programelor de ştiri cu subiecte anoste şi
lipsite de importanţă decît să informeze telespectatorii
despre problemele cu adevărat importante care apasă societatea
noastră.
Posturile controlate de putere aproape că nu
reflectă problemele grave cu care se confruntă societatea. O
adevărată împărăţie a oglinzilor
strîmbe...
Doamna Maria Postoico:
Un minut.
Domnul Vladimir Filat:
...De parcă milioane de oameni nu au
primit salarii şi pensii de nimic, de parcă nu ar exista exodul masiv
al populaţiei şi sute de mii de copii abandonaţi de
părinţi, de parcă preţurile nu ar creşte mai repede
decît în ţările occidentale, de parcă medicii
şi pedagogii nu ar fi nevoiţi să muncească la negru pentru
a supravieţui, de parcă agricultura nu ar fi la pămînt.
Acest şir de subiecte ar putea fi continuat la nesfîrşit.
Stimaţi colegi,
Vreau să vă spun că,
pînă la urmă, Voronin şi voi ar trebui să
cunoaşteţi că Uniunea Europeană va aprecia sinceritatea
demersului nostru european prin prisma corectitudinii şi democratismului
alegerilor parlamentare din 2009.
Implicarea Procuraturii, poliţiei şi a
SIS-ului în răfuielile cu partidele de opoziţie au dat startul
marii fraude electorale din Republica Moldova, iar Consiliul Coordonator al
Audiovizualului, prin activitatea sa...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Filat...
Domnul Vladimir Filat:
...imprimă un caracter permanent
procesului de falsificare a viitoarelor alegeri.
Doamna Maria Postoico:
Depăşiţi.
Domnul Vladimir Filat:
Mulţumesc pentru atenţie.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invită domnul Gozun. Eu
trag atenţia, luările de cuvînt – 7 minute pentru
toţi, declaraţiile deviază.
Domnul Petru Gozun:
Stimaţi colegi deputaţi,
Adoptarea acum aproape 2 ani în urmă de
către Parlamentul Republicii Moldova a noului Cod al audiovizualului a
constituit un eveniment pentru mass-media electronică.
Adoptarea noii legi a fost precedată de
discuţii şi polemici în cadrul societăţii civile,
comisiilor parlamentare în emisiuni televizate şi radiofonice,
în presa scrisă.
Noul Cod al audiovizualului a fost supus
expertizării de către organismele internaţionale, a acumulat
în sine experienţa în domeniu din mai multe ţări
comunitare. În conformitate cu prevederile noului Cod a fost
confirmată de către Parlament noua componenţă a CCA din 9
membri, care spre deosebire de cel precedent, toţi activează în
regim permanent.
Se cunoaşte faptul că, într-o
perioadă nu prea îndepărtată, CCA era măcinat de
conflicte interne şi discuţii sterile şi este
îmbucurător faptul că, în ultima perioadă, se
profilează tendinţa unei atmosfere constructive şi
sănătoase în activitatea CCA. Se întăresc
relaţiile de colaborare cu societatea civilă şi instituţiile
de specialitate în domeniu.
Ţin să menţionez că CCA a purces la
realizarea prevederilor Codului într-o atmosferă de deschidere
şi transparenţă, de implicare în acest proces a
societăţii civile, a instituţiilor publice centrale şi
locale, a solicitat asistenţa logistică şi a incercat să
utilizeze experienţa în domeniu a ţărilor membre ale
Uniunii Europene.
Desigur, Codul audiovizualului nu e biblie, în
el pot fi propuse şi făcute modificări, în cazul în
care acestea sînt oportune şi motivate, sînt dictate de
premise obiective. În opinia mea, unul din astfel de motive ar putea fi
procesul de tranziţie de la televiziunea analogică la cea
digitală.
Concomitent cu abordarea necesităţii
operării de modificări la Codul audiovizualului, nu poate fi apriori
exclusă şi oportunitatea de a reflecta asupra întrebării.
Actuala legislaţie în domeniu a fost depăşită de
dinamica dezvoltării instituţiilor audiovizuale. Este ea un
impediment în procesul de transparenţă şi eficientizare a
activităţii radiodifuzorilor autohtoni, în dependenţă
de circumstanţe şi de purtătorii de interese, răspunsul
poate fi diferit.
Cert însă rămîne faptul că,
la un an şi jumătate de la adoptarea noului Cod al audiovizualului,
la a cărui elaborare a participat activ societatea civilă, care a
fost expertizat de organisme internaţionale, care a acumulat experienţa
în domeniu din ţările comunitare, poate afirma cu
siguranţă că încă nu a fost realizat integral
potenţialul existent pentru implementarea în perioada vizată a
tuturor prevederilor legislaţiei în domeniu.
Aceste priorităţi, asupra cărora
urmează a fi concentrate eforturile comune, sînt cunoscute de
către CCA. Important este, în opinia mea, faptul că în
procesul implementări Codului, CCA a colaborat şi colaborează
activ cu ONG-urile de profil. Conştientizînd oportunitatea punerii
în discuţie a operării unei eventuale modificări în
Codul în vigoare, eu, totodată, aş evidenţia necesitatea
concentrării efortului CCA radiodifuzorilor societăţii civile
în vederea dinamizării şi implusuonării procesului de
implementare a legislaţiei în vigoare în condiţiile şi
în termenele stabilite.
În acest sens, aş evidenţia
necesitatea acordării unei atenţii mai sporite, inclusiv din partea
CCA, asupra aplicării în practică a articolelor 7, 10, 11 din
Cod, care stipulează asigurarea în programele audiovizuale a
echilibrului şi pluralismului politico-social, protecţiei drepturilor
consumatorilor de programe, protejării patrimoniului lingvistic şi
cultural naţional.
Nu poate fi pus la îndoială şi faptul
că asupra tuturor radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia
Republicii Moldova se extinde şi prevederea articolului 11 alineatul
(3), potrivit căruia producţia proprie sau autohtonă cu caracter
informativ şi analitic trebuie să constituie nu mai puţin de 70%
în limba de stat, iar emisiunile transmise în alte limbi
urmează a fi însoţite de traducere în limba de stat fie
prin dublare, sonorizare sau subtitrare.
Se ştie că audiovizualul este un domeniu
în care se intersectează importante interese politice şi
economice şi, desigur, în acest context sînt explicabile
intenţiile unor forţe politice, agenţi economici, radiodifuzori
de a exercita influenţă asupra deciziilor adoptate de CCA.
De asemenea, există tentative de a influenţa
activitatea CCA de către unii radiodifuzori care deţin poziţii
monopoliste în anumite sectoare ale audiovizualului autohton şi care
încearcă să manifeste o atitudine de superioritate şi
aroganţă faţă de CCA, încercînd de a folosi
în acest scop relaţiile lor cu anumite forţe politice.
În conformitate cu practica comunitară
şi legislaţia Republicii Moldova, asemenea acţiuni sînt
inadmisibile, deoarece CCA este unica autoritate publică autonomă de
reglementare în domeniul audiovizualului şi garant al interesului
public în sfera comunicării electronice.
De asemenea, pînă în prezent, ne
confruntăm cu o situaţie cel puţin stranie, cînd unele
partide şi forţe politice insistă asupra respectării
pluralismului politic şi de opinie în programele unor anumiţi
radiodifuzori, neacceptînd aceleaşi unităţi de
măsură faţă de posturile de radio şi televiziune care,
nu se ştie din ce motive, sînt considerate democratice.
Codul audiovizualului este unic pentru toate
instituţiile audiovizuale şi este inadmisibilă aplicarea
prevederilor legislative în mod selectiv. Audiovizualul moldovenesc se
află la etapa unor mari schimbări calitative şi cantitative.
Acest lucru este dictat de două premise: concurenţa acerbă de
piaţa audiovizualului. Doi. Trecerea de la televiziunea analogică la
cea digitală.
Pînă în prezentat, din anumite
momente obiective sau subiective, s-a creat situaţia cînd toate
posturile de televiziune au un caracter generalist, iar posturile de radio nu
se deosebesc prin nimic unul de altul. Toate difuzează muzică,
informaţii, reclamă. Pînă acum, în republică nu
există posturi de radio specializate, spre exemplu, în sport, pentru
copii, culturale.
Este necesar ca, în perioada imediat
următoare, CCA, în adoptarea deciziilor privind repartizarea
frecvenţelor radio şi canalelor TV, să ia în calcul
criteriul diversificării tematice. În opinia mea, un domeniu
important de activitate a CCA rămîne în continuare protejarea
spaţiului informaţional naţional.
Nu consider că poate fi acceptată ca
normală situaţia cînd două din cele 3 canale
naţionale sînt utilizate pentru retransmisia unor posturi de
televiziune din două ţări vecine şi prietene: Rusia şi
România. Este vorba despre reţelele de stat pe care se retransmit
posturile “Pervîi Kanal Moldova” din Federaţia Rusă şi
“Antena 1” din România.
O asemenea practică nu este atestată nici
într-o altă ţară din lume, deoarece este vorba despre
protejarea spaţiului informaţional. Iar spectrul de
frecvenţă radio sau unde radioelectrice terestre se constituie
patrimoniul naţional al statului. Desigur, pentru o funcţionare
eficientă a CCA este necesară crearea condiţiilor respective de activitate:
modernizarea Centrului de monitorizare, asigurarea lui cu echipament performant
şi, în acest sens, CCA are nevoie de susţinerea şi a
Parlamentului, şi a Guvernului, şi a altor instituţii publice
centrale.
Vă mulţumesc de atenţie.
Doamna Maria Postoico:
Mulţumim, domnule Gozun,
Dumneavoastră aţi fost unicul care
v-aţi încadrat în timpul rezervat.
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Trecem la votarea proiectului de hotărîre.
Comisia s-a expus atît pe marginea proiectului, cît şi
proiectul este prezentat. Sînt obiecţii? Nu sînt. Supun
votului proiectul de Hotărîre nr.1356. Cine este pentru adoptarea
acestuia, rog să voteze. Majoritatea.
Vă mulţumesc.
Următorul subiect pe ordinea de zi sînt
declaraţiile. Se invită la tribuna centrală domnul Filat.
În atenţia celor care... vă aduc la cunoştinţă
că următoarea şedinţă va avea loc pe data de 9 iulie,
la orele 9.00.
Poftim, domnule Filat.
Domnul Vladimir Filat:
Dacă îmi permiteţi,
deranjează. Nu e timpul meu, eu încep să vorbesc cînd
asiguraţi condiţiile necesare de a putea vorbi. Voi vorbiţi, da,
bine, dacă vorbiţi, încerc şi eu.
Stimaţi colegi deputaţi,
Onorată asistenţă,
Cunoaştem cu toţii că la 1,
2 iulie, la Batumi, Georgia s-a desfăşurat cel de al treilea
summit al Organizaţiei pentru democraţie şi dezvoltare
economică GUAM, care a întrunit şefii de state din Azerbaidjan,
Georgia, Ucraina, Polonia, Lituania, precum şi înalţi
funcţionari din alte ţări şi organisme internaţionale.
Din considerente pe care le putem doar bănui,
Preşedintele Voronin s-a eschivat de la participarea la acest summit
important, trimiţindu-l în misiune pe ministrul de interne.
Practică, trebuie să recunoaştem, mai puţin
răspîndită în gestionarea relaţiilor externe. Dar
după cum de la măreţ la ridicol nu este decît un pas,
probabil, în viziunea Partidului Comuniştilor de la interne la
externe este şi mai puţin.
Reprezentarea necorespunzătoare a Republicii
Moldova la summit-ul GUAM de la Batumi ar putea fi considerată drept o
gafă diplomatică, dacă aceasta nu ar fi fost una deliberată
şi cu posibile repercursiuni grave pentru imaginea şi viitorul
ţării.
Stimaţi colegi,
Înţelegem foarte bine că
stipulările comunicatului summit-ului de la Batumi nu convin
guvernării actuale, deoarece acestea vorbesc despre valori democratice,
respectul pentru libertăţile fundamentale şi drepturile omului,
supremaţia legii. Facem şi presupunerea plauzibilă, de altfel,
ca guvernarea încearcă să menajeze Moscova, care, din motive
înţelese, manifestă o atitudine rezervată, ba chiar
ostilă faţă de această organizaţie.
Preşedintele Voronin ar trebui să
înţeleagă că, pentru a avea relaţii bune cu un stat,
nu e neapărat nevoie să te porţi nerespectuos şi incorect
cu adversarii lui. Republica Moldova trebuie să aibă relaţii
foarte bune cu Federaţia Rusă, dar nu poate să îşi
permită să neglijeze GUAM-ul, această organizaţie de
cooperare regională, dar şi cu un recunoscut statut
internaţional.
Vreau doar să îi amintesc Şefului
statului că în cele mai dificile momente ţările GUAM au
sprijinit Republica Moldova şi au declarat că integritatea
teritorială a ţării noastre nu poate fi pusă la
îndoială.
Mai mult decît atît, preşedinţii
Iuşcenco şi Saakaşvili l-au sprijinit personal pe Voronin
în electorala din 2005, iar gesturile neprieteneşti ale Şefului
statului nostru ne pun pe toţi într-o situaţie jenantă.
Agenda summit-ului de la Batumi a fost una extrem de
favorabilă Republicii Moldova, iar prezenţa activă a
delegaţiilor Statelor Uite ale Americii, Japoniei, angajamentele lor de a
ajuta, inclusiv financiar, proiectele GUAM nu pot fi decît să
insufle optimism. Ţările din GUAM şi-au declarat ca
priorităţi democraţia, integritatea teritorială,
securitatea energetică şi, evident, integrarea în Uniunea
Europeană.
În acest context, la summit s-a discutat despre
coridoare noi de transport, alternative energetice, combaterea separatismului,
coordonarea eforturilor de integrare europeană. În favoarea
soluţionării acestor probleme, au venit cu proiecte concrete Statele
Uite ale Americii, Japonia, Polonia, Lituania şi alte ţari.
La summit s-au discutat înalte, între
altele, chestiuni legate de proiectul oleoducului “Odesa-Bbrodigdansk” care se
bucură de susţinerea Uniunii Europene şi la care ar putea
participa şi ţara noastră. Dar unde e Moldova cu mult
trîmbiţatul Terminal de la Giurgiuleşti şi cu nu mai
puţin trîmbiţata integrare europeană.
Este evident că, prin ignorarea summit-ului GUAM
de către Preşedintele Voronin, se produce o subminare deliberată
a perspectivelor energetice ale Republicii Moldova. Aceasta se face din lipsa
diviziunii economice şi geopolitice a guvernării, ceea ce pune
în dificultate edificarea unui sistem energetic viabil al
ţării, dar şi transferă pe umerii cetăţenilor
povara unor preţuri ridicate, ca urmare a impunerii unui monopol din
afară.
Deşi reprezentanţii Guvernului bat
cărări insistente la Moscova, rezultatul acestor vizite este pe
faţă: de la 1 iulie curent.
Doamna Maria Postoico:
Un minut.
Domnul Vladimir Filat:
Populaţia Republicii Moldova este
nevoită să plătească cu 13% mai mult pentru consumul de
gaze, drept urmare a lipsei crase de profesionalism din partea
instituţiilor state.
Avînd în vedere că timp nu mai este,
aş vrea şi folosesc această ocazie şi sa adresez o
întrebare către... nu ştiu cine ar putea să
răspundă, totuşi să ne informeze, să informeze forul
legislativ: care au fost totuşi motivele care au stat la baza
ignorării prezenţei la acest important summit a Preşedintelui
Voronin.
Şi mai important, adresez această
întrebare conducerii Parlamentului, nouă, stimaţi colegi,
dacă acceptăm în continuare o atare situaţie cînd
noi, deputaţii, Parlamentul în general este exclus din orice
discuţie în probleme de interes cu adevărat naţional.
Eu vă mulţumesc pentru atenţie.
Doamna Maria Postoico:
Următorul solicitant este din partea Partidului
Popular Creştin Democrat, domnul Secăreanu.
Domnul Ştefan Secăreanu:
Stimată doamnă Preşedinte al
şedinţei,
Stimaţi colegi deputaţi,
Sîntem în sezon estival, canicula face ca
populaţia să consume cantităţi exorbitante de apă,
inclusiv apă potabilă şi minerală. Din păcate,
situaţia la acest capitol este cu totul dezastruoasă.
Se ştie că Republica Moldova are resurse
importante de ape minerale naturale de consum, inclusiv cu efect terapeutic.
Pînă în prezent sînt certificate circa 40 de surse de
apă minerală. În procesul de cercetare a sursei şi de
avizare a documentaţiei sînt implicate Ministerul
Sănătăţii, Asociaţia de Stat “AGOM”, Departamentul
Standardizare şi Metrologie, Ministerul Agriculturii şi Industriei
Alimentare. Autorizarea sanitară a unităţilor de
îmbuteliere şi comercializare se face de centrele de medicină
preventivă locale, iar certificarea igienică a sursei şi
produsului se efectuează de Centrul Naţional
Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă.
În ultimul timp, pe piaţa
internă a Republicii Moldova a apărut un sortiment mare de ape
minerale îmbuteliate de producătorii autohtoni, pe care
populaţia, în marea majoritate, le consumă în loc de
apă potabilă. După cum se ştie, apa minerală,
propusă spre vînzare consumatorului, se clasifică în 3
categorii:
1. Apele minerale
de masă.
2. Ape curative
medicinale de masă.
3. Ape curative
medicinale.
Dintre care ultimele două categorii de ape
minerale se consumă numai la recomandarea medicului sau conform
prescripţiei acestuia, deoarece acestea depăşesc
concentraţii maxime admisibile.
Actualmente, apar tot mai multe tipuri de
băuturi răcoritoare, inclusiv apă minerală, gradul de
mineralizare conţinut de săruri al căreia constituie 2,0 – 3,5
grame decimetru cub şi mai mult faţă de gradul de mineralizare
de 1,0 –1,5 grame decimetru cub, potrivit cost 2 874 82 admisibil pentru apa
potabilă de consum curent.
Menţionăm că Guvernul a aprobat
Hotărîrea de Guvern nr.934 din 2007 cu privire la instituirea
sistemului informaţional automatizat, Registrul de stat al apelor minerale
naturale potabile şi al băuturilor nealcoolice îmbuteliate,
racordîndu-se astfel la Directiva Consiliului Europei nr.777/80 pentru
armonizarea legislaţiilor statelor membre privind exploatarea şi
comercializarea apelor minerale naturale.
Potrivit acestei hotărîri, nici o apă
provenită din Moldova nu este recunoscută ca apă minerală
naturală decît prin avizele autorităţilor competente
Ministerul Sănătăţii şi Agenţia de Stat pentru
Geologie “AGOM”.
În acelaşi context, nici o apă
minerală naturală de import nu poate fi comercializată pe
teritoriul Republicii Moldova fără ca ea să fie recunoscută
ca atare de autorităţile responsabile ale ţării de origine
şi confirmată de autorităţile competente ale Republicii
Moldova.
Cu toate acestea, deşi Hotărîrea
Guvernului nr.934 a intrat în vigoare, unele autorităţi de
stat, în a căror sarcină este pusă executarea acestei
hotărîri, precum şi persoane fizice şi juridice ce produc
sau importă ape minerale naturale sau medicinale încalcă
în mod flagrant prevederile, normativele acesteia. Odată cu crearea
Registrului de stat al apelor minerale naturale potabile şi al
băuturilor nealcoolice îmbuteliate, apele minerale care nu corespund
cerinţelor Hotărîrii Guvernului nr.934 din 2007 nu pot fi puse
pe piaţa de comerţ a Republicii Moldova.
În realitate, însă, situaţia
este cu totul alta. Unele ape neautorizate nu numai că circulă pe
piaţa de comerţ a Republicii Moldova, dar au fost chiar incluse de Centrul
Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă
în Registrul de stat al apelor minerale naturale ca ape minerale
naturale. De exemplu, apa minerală “Gura Căinarului”, avînd
mineralizarea cuprinsă între 2,0 şi 3,5 gram litru, pe
parcursul a 13 ani este plasată pe piaţă ca apă
minerală curativă de masă cu următoarele indicaţii
terapeutice: gastrite cronice, afecţiuni ulceroase ale stomacului şi
duodenului, colite cronice şi intera colite, boli cronice de ficat şi
ale căilor biliare: hepatite, colecistite, colangite, sindrom
postcolecistectomic, pancreatite cronice, dereglări ale metabolismului,
diabet zaharat, obezitate ş.a.m.d.
Caracteristica reflectată mai sus a apei minerale
“Gura Căinarului” este confirmată prin certificatul igienic al
Centrului de Medicină preventivă Floreşti nr.27 din 8 iulie
2004, care prevede mineralizarea apei minerale “Gura Căinarului”
cuprinsă între 2,0 şi 3,5 gram litru, precum şi
decizia igienică apă minerală curativă de masă.
În afară de aceasta, cuantumul de
nitraţi 36,3 miligrame litru şi nitriţi 0,16 miligram litru
sînt cu mult peste norma de 5 miligrame litru şi, respectiv, 0,02
miligram litru. Reiese că, de fapt, firma “Rusnac Moldacva” – SRL,
care produce această apă, otrăveşte populaţia
Republicii Moldova.
Hotărîrea Guvernului nr.934 din 15 august
2007, în punctul 3 al anexei nr.3, stabileşte univoc norma că
apele minerale naturale sînt produse alimentare pentru consum uman
şi astfel pot fi consumate în cantităţi nelimitate, iar
în punctul 2 al anexei nr.4 precizează clar că apele medicinale
sînt produse farmaceutice sau folosite pentru uz intern sau extern
în condiţii de staţiune balneară sau centre medicale de
recuperare şi astfel pot fi consumate în cantităţi
limitate.
Astfel, încălcînd flagrant prevederile
hotărîrii respective, apa minerală “Gura Căinarului”
continuă să fie comercializată prin reţeaua de consum ca
apă minerală naturală şi aceasta în pofida faptului
că Ministerul Sănătăţii o califică drept apă
minerală naturală bogată în săruri minerale,
adică cu un grad de mineralizare mare de 1,5 gram litru şi
indică limpede că această apă poate fi consumată doar
în cantităţi limitate.
Hotărîrea Guvernului nr.934 prevede expres
în punctul 4, litera a) din anexa nr.4 că apa minerală
medicinală este apa care provine dintr-o sursă naturală,
întrunind, cel puţin, una din condiţii, printre care se
enumeră şi conţinutul de săruri minerale dizolvate peste un
gram litru.
Dat fiind faptul că apa minerală “Gura
Găinarului” întruneşte, cel puţin, această condiţie
principală, conţinutul de săruri minerale dizolvate peste 1 gram
litru, ea nu poate fi definită altfel decît apă minerală
medicinală, calitate pe care o ştie că o are timp de 13 ani cu
diferenţa că, pînă la intrarea în vigoare a
Hotărîrii de Guvern nr.934, se definea ca apă minerală
curativă de masă.
În aceste condiţii, atît
producătorul apei minerale “Gura Căinarului”, cît şi
organele de supraveghere sanitară se fac vinovate şi de faptul
că se încalcă Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale,
punctul 12.1, litera h), care stabileşte că, pe eticheta apelor
minerale medicinale îmbuteliate toate indicaţiile trebuie să
fie vizibile, clare, descifrabile şi persistente.
Prin urmare, acei care au autorizat eticheta acestei
ape minerale conştientizează faptul că admit
încălcări grave prin comercializarea medicamentului sub
denumirea apă minerală “Gura Căinarului” în magazine,
cantine, restaurante şi alte localuri, iar de la un timp doar această
apă este oferită în incinta Parlamentului.
Pe eticheta apei minerale “Gura Căinarului”
lipseşte numărul autorizaţiei ce permite plasarea pe
piaţă a apei minerale medicinale şi metoda de administrare,
astfel încălcîndu-se prevederile punctului 12.1, literele f)
şi g) din Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale, precum
şi punctul 12.2 din Regulament, care stabileşte cert că nu se
admite comercializarea apei minerale a cărei etichetă nu corespunde
acestui Regulament.
Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale
punctul 7.5 stabileşte, de asemenea, că apele minerale medicinale se
utilizează în medicină la recomandarea medicilor sau a
farmaciştilor şi se comercializează prin intermediul farmaciilor
comunitare.
Totodată, atragem atenţia asupra faptului
că anume acest indicator, gradul de mineralizare al apei minerale, a fost
singurul criteriu de completare a articolului 18, alineatul (2) din Legea din
15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător cu un nou
punct 3, prin care s-a permis comerţul cu amănuntul, în baza
patentei de întreprinzător, la tarabe, tejghele, tonete şi din
autovehicule, pe pieţe sau în locuri autorizate al apelor minerale
naturale, cu excepţia celor bogate în săruri minerale
medicinale, şi al apelor potabile, cu excepţia celor ce conţin
reziduu sec solubil total peste 1 500 miligrame litru.
Prin această practică, se încalcă
grav, de asemenea, prevederile Legii cu privire la activitatea
farmaceutică, ale Legii privind protetica consumatorului, ale Legii cu
privire la protecţia concurenţei. Avînd în vedere cele
expuse, grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat
solicită revizuirea, în strictă conformitate cu criteriile
prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr.934 din 2007, a modului
în care au fost incluse apele minerale în registrul de stat al
apelor minerale naturale.
De asemenea, cerem Guvernului efectuarea unei
expertize juridice a documentelor, în baza cărora apa minerală
este atribuită unei sau altei categorii, precum şi efectuarea unei
expertize independente şi imparţiale a tuturor apelor minerale
comercializate pe piaţa din Republica Moldova.
Vă mulţumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimaţi colegi,
Următoarea şedinţă va avea loc pe
data de 9 iulie, la ora 9.00. Şedinţa de astăzi o anunţ
închisă.
Şedinţa s-a încheiat la ora
14.30.
Stenograma a fost pregătită spre publicare
în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.
|