version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARĂ iuLie 2008

Şedinţa din ziua de 4 iulie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

 

1. Declararea şedinţei ca fiind deliberativă.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi a şedinţei, adoptarea ei.

3. Dezbaterea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1117 cu privire la migraţia de muncă. Amînarea discuţiei acestuia în cadrul unei şedinţe ulterioare.

4. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.4433 cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei.

5. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1869 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la rezerva Forţelor Armate art.4, 5; Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei art.8, 12, 13 ş.a.).

6. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2067 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl art.9; Legea privid alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni art.6, 8, 15, 18).

7. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2068 cu privire la modificarea articolului 18 din Legea nr.289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.

8. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2071 privind modidficarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la Guvern art.24; Legea pentru modificarea şi completarea art.24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern art.II).

9. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1139 cu privire la parteneriatul public-privat.

10. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2042 privind declararea utilităţii publice a lucrărilor de interes naţional de construcţie a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti.

11. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2079 pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova (art.76, 77, 78 ş.a.).

12. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2037 cu privire la modificarera şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr. 310-XVI din 27 decembrie 2007 de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli (art.3, pct.1, pct.12 ş.a.).

13. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2104 cu privire la modificarea şi completarea Legii nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului (art.8, 11).

14. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2085 pentru modificarea şi completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din 25 febrtuarie 1998 (art.11).

15. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2050 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contravenţiile administrative art.23110; Legea privind selecţia şi reproducţia în zootehnie art.6,11,19 1, 20 ş.a.).

16. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului Legii securităţii şi sănătăţii în muncă. Proiectul nr.1784.

17. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2110 privind acordarea concediului de odihnă a deputaţilor în Parlament.

18. Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2188 privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 An al Tineretului.

19. Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.4297 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

20. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1356 asupra raportului  cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului în anul 2007.

21. Declaraţia domnului deputat Vladimir Filat.

22. Declaraţia domnului deputat Ştefan Secăreanu Fracţiunea parlamentară a Partidului Popular Creştin Democrat.  

 

 

Şedinţa începe la ora 9.00.

Lucrările sînt conduse de domnul Marian LUPU, Preşedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico şi domnul Iurie Roşca, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 97 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Mihail Sidorov, Ion Varta în delegaţie; Vlad Cubreacov din motive de sănătate; Igor Klipii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa. Şedinţa este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Ţării. (Se onorează Drapelul Ţării.)

Vă mulţumesc. 

Stimaţi colegi,

Vreau să înaintez atenţiei dumneavoastră propunerea de a completa ordinea de zi a şedinţei de astăzi cu proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.2110, care se referă la procedurile de finalizare a sesiunii de vară 2008. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Propunerea este acceptată. Alte propuneri?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Anatol Ţăranu:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Zilele acestea, în Palatul Europei la Strasbourg, a avut loc un eveniment care are tangenţe directe cu Republica Moldova. În Palatul Europei, a fost desfăşurată o expoziţie de desen, acestea aparţinînd Efrosiniei Chersnovschi, o persoană tot mai mult şi mai mult cunoscută de opinia publică din Europa şi nu numai din Europa. Vă aduc aminte că este o dvoreankă din părţile Sorocii, care, în 1940, a fost ridicată şi a trecut tot calvarul gulagului sovietic.

Din cîte cunosc eu, această expoziţie a avut un ecou mare, reprezentanţii parlamentelor  Republicilor Baltice şi-au exprimat dorinţa de a avea această expoziţie în pereţii acestor parlamente. Nu ar fi bine dacă Parlamentul Republicii Moldova ar trece peste acest eveniment şi noi, într-un fel sau altul, nu ne-am manifesta la acest capitol.

Domnule Preşedinte,

Ştiu că dumneavoastră sînteţi persoana care decideţi tematica acelor expoziţii care se desfăşoară în holul Parlamentului. Poftim? Aceasta şi este la ordinea de zi, da. Şi cred, domnule Preşedinte, că aţi putea...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Vă rog, linişte.

 

Domnul  Anatol Ţăranu:

...prin propria decizie, să faceţi acest lucru. Dar situaţia se complică prin faptul că această carte excepţională, apropo, care a fost editată anul trecut cu îngrijirea istoricului moldovean Valeriu Pasat, anume această familie ar putea să trezească anumite reacţii şi deja trezeşte. Ruşine este pentru acei care au deportat-o în 1940 pe Chersnovschi şi zeci de mii de basarabeni au trecut prin acelaşi gulag. Aceasta este ruşine.

Şi, eu cred că, domnule Preşedinte, pentru noi este foarte important, îndeosebi pentru majoritatea parlamentară, ca, prin acest act, să demonstreze că ei nu sînt continuatorii direcţi ai cauzei lui Iosif Stalin şi Lavrenti Beria.

De aceea, domnule Preşedinte, eu vreau să vă propun să punem la vot deocamdată, iar pe urmă dumneavoastră decideţi de unul singur dacă este necesar să desfăşurăm la noi, în Parlament, această expoziţie. Să puneţi astăzi la vot decizia Parlamentului despre necesitatea unei asemenea expoziţii în incinta Parlamentului nostru. Apropo, vreau să vă spun că sînt gata...

 

Domnul  Marian Lupu:

Atenţie la timp, vă rog, 3 minute.

 

Domnul  Anatol Ţăranu:

Sînt gata să particip la organizarea acestei expoziţii şi să facilitez aducerea în Moldova a acestor imagini necesare pentru această expoziţie. Domnul Valeriu Pasat mi-a transmis două exemplare de carte, deci e vorba despre Preţul unei vieţi de Efrosinia Chersnovschi, Şi calvarul, pe care le transmit în fondul Bibliotecii Parlamentului, îndeosebi pentru colegii comunişti. Poate vor avea timp să le mai răsfoiască şi să îşi împrospăteze memoria, pe care, după toate probabilităţile, tot mai mult şi mai mult o pierd.

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.    

Domnule Preşedinte,

Ne-aţi amintit că peste cîteva zile este sfîrşitul sesiunii. Ţin şi eu să vă amintesc că am venit cu o propunere mai demult, de care dumneavoastră aţi luat act, era vorba despre textul Imnului Limba noastră, să fie repartizat deputaţilor şi, în ultima zi a sesiunii, să nu îl ascultăm pe fonogramă, dar toţi deputaţii să interpreteze acest Imn. Şi, vă rog, aţi luat act atunci, să fie înfăptuit acum.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Şi eu la fel.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Adriana Chiriac:  

Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat solicită timp pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:  

Rog să mă înscrieţi cu luare de cuvînt din partea Fracţiunii la chestiunea cu nr.4.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Nr.4, raportul Consiliului Coordonator al Audiovizualului. De acord, stimaţi colegi. Acestea au fost propunerile înaintate, nici una din ele, de fapt, nu conţine subiecte care urmează a fi supuse votului. Referitor la expoziţie, voi decide.

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi. Proiectul de Lege nr.1117 cu privire la migraţia de muncă. Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul de Lege cu privire la migraţia de muncă a fost adoptat în primă lectură în şedinţa din 5 iunie a Parlamentului. Comisia pentru drepturile omului a examinat avizele parvenite din partea comisiilor permanente ale Parlamentului, a deputaţilor şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului. Deciziile comisie asupra propunerilor sînt expuse în tabelul anexat la prezentul raport.

Mă voi referi doar la cîteva dintre amendamentele pe care Comisia nu le-a susţinut şi anume: Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a propus revizuirea alineatelor (2) (4) din articolul 6 şi conformarea acestora cu prevederile Legii contenciosului administrativ şi Legii cu privire la petiţionare pentru stabilirea termenelor de soluţionare şi emitere a permisului de şedere în calitatea sa de act administrativ final. Comisia nu a susţinut propunerea, deoarece prevederile articolului 6 nu cad sub incidenţa Legii cu privire la petiţionare şi nici a Legii contenciosului administrativ.

Nu a fost, de asemenea, susţinută propunerea Comisiei menţionate de corelare a prevederilor alineatului 3 al articolului 11 cu cele din articolul 20 din Legea cu privire la petiţionare, pentru că prevederea din alineatul (3) nu se referă la petiţii, ci la demersul pentru eliberarea unui document. Comisia nu a susţinut propunerea Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie referitoare la corelarea prevederilor alineatelor (4) (12) cu clauzele Acordului dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind  facilitatea vizelor, pentru că proiectul nu conţine prevederi referitoare la vize.

Nu a fost acceptată, de asemenea, propunerea Comisiei menţionate despre examinarea concomitentă a prezentului proiect de lege cu proiectul de Lege privind statutul străinilor în Republica Moldova, pentru că un atare proiect nu a fost înregistrat pînă în prezent în Parlament. Nu au fost acceptate propunerile deputaţilor Iurie Bolboceanu, Vladimir Filat şi ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului de a face în proiectul de lege trimitere la articolul 1 din Legea cu privire la migraţie, deoarece Legea cu privire la migraţia de muncă urmează să o substituie pe aceasta.

Propunerea aceloraşi autori, făcută la articolul 6 alineatul (1) referitor la depunerea ambelor exemplare a actelor indicate la adresa Ministerului Afacerilor Interne nu a fost susţinută, fiindcă scopul propus a fost de a crea un ghişeu unic, unde angajatorul va depune actele în două exemplare. Nu a fost susţinută propunerea deputatului Oleg Ţulea de revizuire a prevederilor de la litera b), alineatul (1) articolul 19. Conform articolului 15 alineatul (1) din Legea nr.451 din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţă a activităţii de întreprinzător, în cazul modificării unor date ce se conţin în licenţă, aceasta urmează a fi perfectată.

Pornind de la cele menţionate, Comisia pentru drepturile omului propune Parlamentului ca proiectul de Lege cu privire la migraţia de muncă să fie adoptat în cea de a doua lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Alte propuneri decît cele evocate în raport?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Arcadi Pasecinic:  

. , , 22   , 3: , , . d): .. , ? .

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

De acord. Este şi reprezentantul Ministerului.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Propunerea este acceptată.

 

Domnul  Arcadi Pasecinic:

. ): , , , , , .. , . , , , ... ..., ..

. ? , ,   ? . .

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Acesta este tot articolul 22?

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Arcadi Pasecinic:

, 22, 3, ().

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Pasecinic,

Aveţi, poate, o propunere?

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Articolul, articolul care e?

 

Domnul  Marian Lupu:

.

 

Domnul Arcadi Pasecinic:

, ) .

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci propunerea este, domnule preşedinte al Comisiei, litera e) să fie exclusă.

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Litera e). Alte drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare. Aşa este în varianta pe care o am eu. Articolul 22. A, punctul 3, aşa am înţeles. Eu aş vrea să aud ce spune autorul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul  Sergiu Sainciuc viceministru al economiei şi comerţului:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Ceea ce ţine de informaţia privind angajarea în cîmpul muncii în Republica Moldova, aceasta este la alineatul (2) litera d). Ceea ce ţine de informaţia de a prezenta la Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă documentul sau copia de pe documentul de confirmare, noi am discutat foarte mult cu colegii de la Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului şi formula aceasta, care este propusă, este acceptabilă. Deci persoana respectivă trebuie să prezinte un document, prin care să confirme că copiii rămîn cu cineva. Evident, numai în aceste condiţii ar trebui să fie ca persoana respectivă să aibă acces să se deplaseze peste hotare. Dar este vorba despre acest lucru numai cînd are contract individual de muncă încheiat deja. Şi aici este vorba despre...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, domnule viceministru.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Domnul Pasecinic a propus eliminarea cărei litere? Din ce articol?

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Litera e) din articolul 22.

 

Domnul  Marian Lupu:

Poziţia autorilor?

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Mai întîi, articolul 22 litera d): Să aibă acces la informaţia despre oportunităţile de angajare, am spus că se exclude. Se transferă, da.

 

Domnul  Marian Lupu:

La drepturi.

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Şi se exclude litera e) din punctul 3 al aceluiaşi articol.

 

Domnul  Marian Lupu:

Autorii?

 

Domnul  Sergiu Sainciuc:

De acord.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Alte propuneri?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:  

Mulţumesc.

Eu mai mult, de fapt, pentru stenogramă, referitor la obiecţia Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi la articolul 6. Noi am propus revizuirea acestuia, luînd în considerare cerinţele Legii contenciosului administrativ, avînd în vedere că în acest articol nu sînt stipulate procedurile de contestare a refuzului de a emite permisul de şedere în ţară.

Motivul din care dumneavoastră aţi respins nu este corect din punct de vedere juridic, deoarece refuzul este emis de un organ de administraţie publică centrală, este un act administrativ. Şi acest refuz, evident, va fi contestat în modul stabilit de contenciosul administrativ. Altceva, aceasta, într-o oarecare măsură, poate e şi greşeala noastră că noi n-am propus o formulă concretă şi corectă. Dar dumneavoastră... regret că nu aţi reacţionat la acest moment. Şi rămîne ca persoana care va primi refuz, mai departe să se consulte cum trebuie să procedeze. În lege, spre regret, rămîne un loc gol.

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Bine. Ce propuneţi? O formulare nouă?

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Ca să fie o formulă că refuzul la emiterea permisului de şedere va fi contestat în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va fi sau poate fi?

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Poate fi contestat în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Poate fi contestat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Dar ceea ce ţine de problema că nu poate fi contestat în modul stabilit de contenciosul administrativ, nu este corect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Autorii, de acord? De acord. Bine.

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Am înţeles.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domul  Valeriu Guma:  

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vreau să mă refer la amendamentul pe care l-am făcut referitor la articolul 14, alineatul (2), unde am cerut să fie specificat dacă cetăţenii străini au dreptul să fondeze societăţi care se ocupă cu migraţia, avînd în vedere că, prin lege, se interzice ca lucrătorii migraţi să deţină o funcţie de conducere în cadrul întreprinderii. După cîte înţeleg, în sinteză nu se acceptă, argumentîndu-se prin încălcarea unei legi, care nu ştiu dacă există Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător.     

 

Domnul  Marian Lupu:

Este aşa lege.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Investiţiile?

 

Domnul  Marian Lupu:

Cu privire la...

 

Domnul  Valeriu Guma:

Investiţiile în activitatea de întreprinzător.

 

Domnul  Marian Lupu:

...investiţiile în activitatea de întreprinzător. Este aşa o lege din 2003, 2004.

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Noi am fixat în raport.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Bine. Dacă este asemenea lege, atunci nu este clar: dacă se permite să fondeze asemenea societăţi, de ce nu se permite să aibă posturi de conducere în această societate? Eu cred şi insist: dacă este logic ca să nu deţină o funcţie de conducere, atunci să nu fie posibilă şi fondarea de către cetăţenii migraţi.

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Nu ştiu dacă tocmai această Legea cu privire la migraţia de muncă trebuie să prevadă asemenea lucruri. Este obiectul unei altei legi.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Dumneavoastră, printr-o normă în această lege se interzice a deţine o funcţie de conducere. Atunci dacă se interzice, e normal şi logic de interzis şi posibilitatea de a fonda asemenea societate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Autorii?

Microfonul nr.1.

 

Domnul  Sergiu Sainciuc viceministru al economiei şi comerţului:

Ceea ce ţine de fondatori, deci de investiţiile străine. Orice fondator străin, ori orice investitor străin are dreptul să deschidă orice afacere în Republica Moldova, inclusiv în acest domeniu. Pur şi simplu, norma este propusă că el poate să fie ca fondator, dar această persoană nu poate fi ca persoană cu funcţie de conducere. Persoană cu funcţie de conducere trebuie să fie cetăţean al ţării noastre.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Care e diferenţa, domnule? Nu este nici o diferenţă. Acţionarul determină politica în societate pînă la urmă, nu Executivul.

 

Domnul  Sergiu Sainciuc:

Deci acest lucru este pentru a asigura şi supraveghea concomitent, dar este şi o activitate foarte sensibilă de plasare în cîmpul muncii a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Acesta nu este un mecanism efectiv.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Propunerea.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Eu insist ca, în cazul în care se interzice deţinerea unei funcţii de conducere, atunci...

 

Domnul  Marian Lupu:

Să eliminăm din proiectul de lege şi dreptul de a fi fondator la unitatea juridică.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Da, corect. Fiindcă nu este logic atunci, de ce nu are dreptul să deţină.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Supun votului această propunere. Cine este întru susţinerea ei, rog să voteze. Rog rezultatele, stimaţi colegi.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 10.

Sectorul nr. 3 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

24 de voturi. Propunerea nu a fost susţinută de plen.

Microfonul nr.3 în continuare.

 

Domnul  Grigore Petrenco:  

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Am o întrebare referitor la articolul 16 Condiţiile de angajare provizorie a cetăţenilor Republicii Moldova la muncă în străinătate. Noi am examinat sinteza pregătită de Comisie pentru lectura a doua la acest articol, de ce noi obligăm cetăţenii noştri să înregistreze contractul individual de muncă la Agenţia Naţională? De ce acest lucru să nu fie benevol?

Deci, citez: În cazul în care cetăţeanul Republicii Moldova se angajează provizoriu la muncă în străinătate de sine stătător este obligat, în scopul asigurării protecţiei dreptului, să îndeplinească următoarele condiţii: să înregistreze contractul individual de muncă la Agenţia Naţională şi să înregistreze contractul individual de muncă la Casa Naţională de Asigurări Sociale ş.a.m.d. Astfel, noi creăm obstacole pentru cetăţeni. Ei se angajează de sine stătător. De ce trebuie să înregistreze aceste contracte?

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Propuneţi amendamentul. Întrebările au fost. Noi am discutat despre acest lucru şi am convenit la formula expusă în sinteza noastră. Şi autorii nu au fost de acord cu...

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci...

 

Domnul  Marian Lupu:

Poziţia autorilor?

Microfonul nr. 1.  

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc.

În principiu, noi am inclus această normă din motivul că ceea ce ţine de Casa Naţională de Asigurări Sociale, înregistrarea contractului presupune plata contribuţiei minime de asigurări sociale pentru a-şi asigura viitorul său. Ceea ce ţine de evidenţa de prezentare şi înregistrare la agenţiile de ocupare a forţei de muncă, pentru a avea evidenţa cetăţenilor Republicii Moldova, care sînt plasaţi în muncă peste hotare. Ca să ştim totuşi care este numărul celor plasaţi oficial în muncă peste hotare. Şi, concomitent, să putem să îi protejăm ulterior în ţările de destinaţie unde lucrează aceşti cetăţeni.

Mulţumesc.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Eu sînt de acord, dar în mod benevol totuşi, dacă cineva vrea, se înregistrează, nu, nu se înregistrează.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cum sună astăzi...

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Cred că este obligatoriu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cum sună astăzi textul sau sintagma respectivă?

 

Domnul Ştefan Secăreanu:

Evidenţa este necesară.

 

Domnul Iurie Roşca:

Este necesară, nu este obligatorie, dacă vrei să te bucuri de garanţii  sociale. Te înregistrezi, dacă nu te interesează pensia şi asigurarea medicală.

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Exact, noi am făcut această precizare la propunerea deputatului Nicolae Oleinic. Completarea articolului 16 cu un nou alineat (2) cu următorul cuprins: Cetăţeanul Republicii Moldova care nu îndeplineşte condiţiile stipulate la alineatul respectiv nu beneficiază de protecţia dreptului lui. Am adăugat acest alineat (2) la articolul 16.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci în acest alineat este scris este necesar, nu este scris se obligă. Sau, în cazul în care nu face, este penalizat, sau nu obţine ceva.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Deci dacă rămîne formula este necesar, e bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aşa şi este.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Dar dacă Comisia propune de a schimba este necesar cu este obligat. Deci este punctul 7 din sinteză. Articolul 16 litera c). Comisia propune de a substitui este necesar prin este obligat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 1. 

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Propunerea a fost formulată şi s-a susţinut din motivul că să asigurăm o protecţie socială a salariaţilor, care vor avea contract individual de muncă peste hotare. În principiu. Şi această consecinţă, dacă el nu va înregistra, înseamnă că noi nu o să avem posibilitatea să îl protejăm. Noi nu o să ştim unde, în care ţară se află. Nu o să putem duce careva tratative.

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:

Dacă el nu va fi înregistrat, el nu va fi protejat. Aceasta este.

 

Domnul  Marian Lupu:

Care e  finalitatea discuţiei?

Domnule Petrenco,

Decideţi-vă mai rapid.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Propunerea este să păstrăm totuşi formula este necesar . Să nu scriem categoric că toţi sînt obligaţi să înregistreze aceste contracte, ca toţi cetăţenii să treacă prin Agenţia Naţională.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţii mei  colegi,

Nu vă supăraţi. Domnule Secăreanu,

Eu vă mulţumesc. Rog să luaţi loc. Eu scot de pe ordinea de zi proiectul nr.1117 şi mergeţi şi lucraţi, vă rog. Căci eu simt deja ce începe în sală la noi. De la zero. Iar proiectul de lege e din 26 martie. Ce, nu a fost suficient ca să terminăm toate discuţiile? Proiectul nr. 1117 se raportează pentru altă şedinţă. Veţi fi gata să îl discutăm săptămîna viitoare, îl facem săptămîna viitoare. Continuăm.

Proiectul de Lege nr.4433 cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei. Lectura a doua. Rog Comisia.

Stimaţi colegi, tot. Noi sîntem la alt proiect.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cadrul Comisiei pentru  protecţie socială, sănătate şi familie am examinat proiectul de Lege cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei, discutat în primă lectură. Am analizat toate propunerile şi am amendamentele şi obiecţiile deputaţilor asupra acestui proiect de lege şi îl propunem redactat, ţinînd cont de obiecţiile şi...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi deputaţi,

Ascultaţi-vă colega, eu vă rog foarte mult. Cer scuze, doamnă preşedinte.

Vă rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

... ţinînd cont de propunerile şi obiecţiile care au parvenit în cadrul Comisiei, care au fost discutate cu autorul, propunem sinteza la acest proiect de lege, dar, în final, propunem să fie adoptat în lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Alte propuneri?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Stratan:  

Domnule Preşedinte,

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Nu atît la dumneavoastră am întrebarea, cît această posibilitate simt autorii. Mă voi referi la amendamentul acceptat, dar foarte parţial şi foarte evaziv. Deci protecţia socială a bolnavilor de tuberculoză. Pentru că în amendament am abordat şi am argumentat de ce este nevoie totuşi de a acorda acea indemnizaţie pe perioada de tratament  a bolnavilor, pentru că ştim că aceşti bolnavi într-adevăr sînt din păturile social vulnerabile, cunoaştem cifrele, am argumentat atunci cîţi sînt asiguraţi, neasiguraţi, invalizi, studenţi. Deci ceea ce se spune în formularea deja în textul proiectului, care urmează să fie adoptat, cum am zis, este ceva evaziv.

Deci nu se subînţelege această susţinere şi atunci am argumentat, inclusiv hotărîrea Guvernului care este în vigoare şi nu este abrogată. Şi atunci, în 2003, cînd a fost adoptată această hotărîre, s-a decis că organele centrale responsabile trebuiau să examineze posibilitatea acordării unei indemnizaţii unice pentru acei care au un venit mai mic de 70%. Vreau, pur şi simplu, să rog autorii să îmi spună ce s-a întreprins totuşi, cum s-a studiat această posibilitate, din ce calcule s-a făcut, s-a decis, pentru că, anual, se iau la evidenţă 4500, per total se găsesc la tratament anual 6500 6700, adică eu cred că ar fi o posibilitate să ajutăm aceşti pacienţi.   Noi am vorbit despre faptul că ei trebuie să fie şi alimentaţi corect şi eficienţa tratamentului trebuie să fie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 1.   

 

Domnul Boris Golovin viceministru al sănătăţii:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Noi am luat în consideraţie toate observaţiile făcute, am fost personal la şedinţa Comisiei. Această întrebare nu s-a pus, să vă spun. Şi, adică, eu ştiu, nu înţeleg de ce astăzi se ridică întrebare. Noi, practic, am lucrat asupra tuturor amendamentelor şi le-am... eu ştiu... Da, în principiu, toate au fost luate în consideraţie.

 

Doamna Valentina Stratan:

Atunci este acest amendament, ca, pe perioada tratamentului, se fie acordată o indemnizaţie întru susţinerea protecţiei asigurării.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dacă îmi permiteţi, domnule Preşedinte.

Eu cred că şi articolul 8 Măsurile de profilaxie, unde este un alineat aparte că finanţarea activităţilor de control şi tratament se efectuează din fondurile asigurărilor obligatorii din bugetul de stat şi granturi, deja ar obliga Guvernul să găsească această posibilitate. La fel şi articolul 7 atribuţiile autorităţilor publice  locale, care specifică: în scopul controlului, se întreprind acţiuni de acordare a facilităţilor, stimulărilor materiale şi financiare pentru bolnavii de tuberculoză. Adică, nu ne rămîne decît să credem că Guvernul, în rezultatul adoptării acestei legi, va întreprinde măsuri de stimulare, inclusiv materială.

 

Doamna Valentina Stratan:

Doamnă Preşedinte,

Eu sînt de acord doar parţial. Este cazul, desigur, ca ei să îşi amintească de hotărîrea pe care au adoptat-o ei singuri. Dar ceea ce spuneţi dumneavoastră, e clar că ţine de domeniul profilaxiei, tratamentului, dar nu al susţinerii şi al protecţiei sociale. Eu, bine, accept, adică, să fie adoptată aceast proiect de lege astăzi, dar să se revină în Guvern şi să se caute posibilitatea.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte propuneri? Nu sînt.

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.4433. Cine este pentru, rog să voteze. La fel rezultatele. Microfoanele, vă rog. Din sală pentru numărători.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 32.

Sectorul nr.2 33.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, stimai colegi.

82 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr. 4433 este  adoptat în lectura a doua.  

Proiectul de Lege nr.1869 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Guvernul. Este vorba de Legea cu privire la rezerva forţelor armate, Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea patriei. Repet încă o dată, proiectul de Lege nr.1869. Ce, e slab cu orientarea?

Vă rog.

 

Domnul  Artur Vîsotin şeful Centrului Serviciului Civil:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Se prezintă proiectul de Lege nr.1869 din 3 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordine publică, sesizată în fond, a examinat propunerile şi obiecţiile înaintate în avizele sale de către comisiile parlamentare permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului privind proiectul de Lege nr.1869 din 3 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, înaintat de către Guvernul Republicii Moldova, şi informează plenul Parlamentului despre următoarele.

Referitor la prezentul proiect de lege, în Comisie au parvenit trei amendamente de îmbunătăţire a prevederilor acestuia, care au fost acceptate integral şi anume: Direcţia juridică în titlul Legii nr.1244 din 2002, ce se conţine la articolul I din proiectul de Lege, cuvîntul rezerva se va scrie cu literă mică, în conformitate cu înscrierea din Monitorul Oficial al Republicii Moldova.        

Doi. Întru respectarea tehnicii legislative, modificările propuse la articolul 31 din Legea nr.1245 din 2002, ce se conţine la articolul II al proiectul de lege, necesită a fi expusă după cum urmează: la articolul 31 titlul articolului se completează în final cu textul: în serviciul militar în termen.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.  4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu îmi cer scuze. Domnul a încurcat cred că raportul. Citeşte raportul Comisiei sau trebuie raportul Guvernului?

 

Domnul  Marian Lupu:

Ccontinuăm.

 

Domnul Artur Vîsotin:

Cer scuze.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă rog prezentarea.

 

Domnul  Artur Vîsotin:

Deci Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, aşa? Sensul prezentei legi constă în aducerea în concordanţă a unor acte legislative în conformitate cu Legea nr.156 din 6 iulie 2007 cu privire la organizarea serviciului civil, în special: Legea nr.1244 din 18 iulie 2002 cu privire la rezerva Forţelor Armate şi Legea nr.1245 din 18 iulie 2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei. Deci, în esenţă... îmi cer scuze pentru că am încurcat raportul şi am început deja raportul preşedintelui Comisiei să îl citesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, tot. Cum vă numiţi dumneavoastră?

 

Domnul Artur Vîsotin:      

Vîsotin Artur, şeful serviciului de alternativă

 

Domnul  Marian Lupu:

Sînteţi liber. Rog să luaţi loc.

Rog Comisia. Şi data viitoare să vă pregătiţi mai bine. O să în puneţi mai departe întrebări, dacă o să le aveţi.

Comisia.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordine publică a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative. Scopul proiectului este aducerea în concordanţă a unor acte legislative în conformitate cu prevederile Legii cu privire la organizarea serviciului civil.

Prin acest proiect, se operează unele modificări şi completări în Legea cu privire la Rezerva Forţelor Armate, Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, cum ar fi: excluderea din evidenţa militară a cetăţenilor care au executat serviciul civil, deoarece aceştia nu formează rezerva Forţelor Armate; includerea în lista persoanelor care sînt excluse din evidenţa militară şi a cetăţenilor care au executat serviciul civil, precum şi alte modificări în acest sens.

Proiectul a fost avizat pozitiv de către Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie, Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru politică externă şi integrare europeană, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Amendamentele expuse de comisie şi deputaţi vor fi luate în vedere pentru lectura a doua.

În temeiul celor expuse, se propune adoptarea proiectului de lege în primă lectură. Vorbim în cîteva cuvinte, se referă la formarea unei rezerve noi, adică excluderea acestei rezerve a persoanelor alternative şi trecerea lor la rezerva Serviciului de Alternativă din rezerva Forţelor Armate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Spuneţi-mi, vă rog Centrul Serviciului Civil e parte componentă a Ministerului Apărării? Unde e?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu este parte componentă a Ministerului Apărării, este un serviciu aparte, independent, să spunem aşa.

 

Domnul  Marian Lupu:

În cadrul Guvernului?  

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Poftim?   

 

Domnul  Marian Lupu:

În cadrul căruiva minister sau pe lîngă Guvern?

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Nu. Practic, el este subordonat Guvernului, dar nu este ca structură aparte, pe lîngă Guvern.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 4.    

 

Domnul Vladimir Filat: 

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Stoicov,

Pentru lectura...

Domnule Preşedinte,

Este important, fiindcă în lege faceţi referinţă la articole, dar uitaţi să fixaţi alineatele sau autorii. Este necesar ca articolul 4 să fie precizat alineatul (1), vorbim de litera... Căci mai sînt şi alte alineate, să ştim foarte clar ce excludem. Deci pentru precizare. La articolul 4 alineatul (1), litera c) se exclude, la articolul 5 alineatul (1) , litera b) se exclude şi mai departe la articolul 13 alineatul (1), litera a) se exclude, fiindcă, cum spuneam, mai sînt şi alte alineate la articolele respective şi să nu excludem haotic. Să ştim unde exact la ce ne referim. Pentru stenogramă şi lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte propuneri, întrebări? Nu sînt.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1869. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Domnule Vîsotin,

Concluzia pe care o tragem: aţi venit absolut nepregătit şi modul de prezentare, şi prestaţiile de care aţi dat dovadă sînt inferioare celor mai joase standarde. Eu rog să trageţi concluziile de rigoare.

Continuăm. Proiectul de Lege nr.2067 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Doamna Galina Balmoş ministrul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului:

Mulţumesc, stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Propun atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege nr.2067 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi anume: a Legii nr.499 din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat şi a Legii nr.909 din 30 ianuarie 1992 privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

Astfel, se propune majorarea alocaţiilor sociale pentru invalizii din copilărie de gradul III pînă la nivelul mărimii alocaţiei pentru copiii invalizi în vîrstă pînă la 18 ani cu severitatea trei; majorarea alocaţiilor pentru îngrijire de la 250 de lei pînă la 300 pentru persoanele care îngrijesc la domiciliu un copil invalid în vîrstă de pînă la 18 ani cu severitatea I; invalizilor din copilărie de gradul I, cu condiţia că aceste persoane nu se află la întreţinerea deplină a statului, invalizilor de gradul I nevăzători pentru însoţire şi îngrijirea la domiciliu; majorarea alocaţiei pentru îngrijirea invalizilor de gradul I ţintuiţi, a căror invaliditate este în legătură cauzală cu catastrofa de la Cernobîl de la 100 pînă la 300 de lei; majorarea ajutorului de deces pentru persoanele neasigurate de la 600 pînă la 700 de lei.

Vreau să zic că de alocaţiile sociale de stat în acest an 2008 beneficiază 45 mii 992 de persoane. Majorarea respectivă este condiţionată de majorarea alocaţiei sociale de stat, de impunerea această imperioasă pentru majorările respective. Pentru anul 2008 a fost preconizată suma în bugetul respectiv 51 milioane 548 mii de lei sau cu 15 milioane 903 mii de lei mai mult faţă de anul 2007. Deci sumele respective sînt preconizate în buget. Rog să susţineţi acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Onorat Parlament,

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi constată următoarele. Proiectul de Lege nominalizat propune modificarea şi completarea a două acte legislative: a Legii nr.909 din 30 ianuarie 1992 privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl şi Legii nr.499 din 14 iulie 1999 privind alocaţiile de stat pentru unele categorii de cetăţeni şi are ca scop sporirea nivelului de protecţie socială a invalizilor.

Asigurarea unui decent de trai pensionarilor cu dizabilităţi constituie un obiectiv important în politica socială a statului care decurge atît din obiectivele strategice trasate în documentele adoptate, cît şi din obligaţiunile asumate de către Republica Moldova prin semnarea şi ratificarea instrumentelor internaţionale de orientare socială.

Astfel, proiectul propune majorarea alocaţilor lunare de îngrijire prevăzute pentru persoanele ce au suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, de la 100 la 300 de lei şi majorarea alocaţiei de  îngrijire prevăzută prin Legea privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, pentru invalizii din copilărie de gradul I, copiii invalizi cu gradul I de severitate şi invalizii de  gradul I nevăzători. Pentru aceste persoane  alocaţia de îngrijire se propune a fi majorată de la 250 la 300.

De asemenea, alocaţia de invaliditate pentru invalizii din copilărie de gradul III se va echivala cu alocaţia pentru invalizii de gradul II şi va constitui 152 de lei.

Totodată, se propune completarea articolului 6 alineatul (1) litera d) din Legea nr.499 cu fraza sau pensii de invaliditate, menită să specifice că de alocaţii de îngrijire vor beneficia nu doar persoanele ce primesc alocaţii de stat, ci şi beneficiarii de pensii de invaliditate dacă se atribuie la categoria specificată în lege.

La fel, se propune majorarea ajutorului de deces pentru persoanele neasigurate, de la 600 la 700. Cheltuielile necesare implementării prezentului proiect sînt prevăzute în bugetul de stat pentru anul curent, deoarece modificările propuse au fost planificate în cadrul de cheltuieli pentru termen mediu.

Comisiile permanente au examinat acest proiect de lege, fapt confirmat prin avizele prezentate. Direcţia juridică are unele obiecţii la articolul 1 din proiect conform tehnicii legislative.

Ţinînd cont de cele relatate, noi propunem aprobarea acestui proiect în primă lectură şi, dacă nu sînt obiecţii şi nu contravine tare grav Regulamentului, şi adoptarea în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2067, aprobarea în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul nr.2067 este aprobat în primă lectură.

Fracţiunile parlamentare, obiecţii pentru lectura a doua? Nu sînt.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, voi supune votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2067. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 36.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

85 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2067 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2068 cu privire la modificarea articolului 18 din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.

Guvernul.

 

Doamna Galina Balmoş ministrul protecţiei sociale, familiei şi copilului:

Mulţumesc.

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Proiectul vizat îşi propune să modifice cuantumul indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani pentru persoanele asigurate. Pentru anul 2008 se menţine nivelul cuantumului indemnizaţiei lunare de 20% din baza de calcul stabilită, însă mărimea indemnizaţiei, conform acestui proiect, nu trebuie să fie mai mică de 200 lei.

Începînd cu 1 ianuarie 2009, se propune majorarea cuantumului indemnizaţiei lunare de la 20% din baza de calcul stabilită la 25%, dar nu mai puţin de 250 de lei. Modificarea care se preconizează a fi operată în proiectul de lege se încadrează în politicile statului de susţinere a maternităţii.

Ţinem să menţionăm că, pentru majorarea plafonului minim de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului persoanelor asigurate de la 100 de lei pînă la 200 de lei în anul 2008, sînt necesare mijloace financiare suplimentare care se estimează la nivel de 5 milioane 970 mii de lei.

Totodată, cadrul de cheltuieli pe termenul mediu 20082010 prevede majorarea indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani persoanelor asigurate cu 5% pentru fiecare an.

În acest scop, cheltuielile pentru anul 2009 se preconizează la suma de 115, 116 aproximativ milioane de lei, incluzînd majorarea indemnizaţiei respective pînă la 25% din baza de calcul stabilită, dar nu mai puţin de 250 de lei, fiind acoperite din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat.

În tememiul celor expuse, rog aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Galina Balmoş:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

În cadrul Comisiei a fost examinată această propunere a Guvernului privind modificarea articolului 18 din Legea nr.289 şi constatăm că, precum este stabilită în legislaţie indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului se stabileşte de la data naşterii şi pînă la vîrsta copilului de 3 ani. Cuantumul lunar al indemnizaţiei este de 20 la sută din baza de calcul stabilită în lege, dar nu mai puţin de 100 de lei.

Conform modificării propuse în proiectul vizat, cuantumul indemnizaţiei se preconizează pentru anul 2008 nu mai puţin de 200 de lei, iar începînd cu 1 ianuarie 2009 se va majora procentual de la 20 la 25 din baza de calcul, stabilit de articolul 7 din lege, dar nu mai puţin de 250 de lei. Cheltuielile  respective vor fi acoperite din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat.

Menţionăm că în avizele parvenite din comisiile permanente, proiectul de lege menţionat se susţine conceptual şi se propune spre adoptare de către Parlament. Comisia sesizată în fond, în rezultatul examinării acest proiect de lege, propune Parlamentului aprobarea lui în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Valentina Buliga:

Şi dacă nu sînt obiecţii şi propuneri, aş ruga Parlamentul să o adoptăm şi în lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul nr.2068, prima lectură. Cine este pentru aprobarea acestuia, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2068 este aprobat în primă lectură.

Fracţiunile, obiecţii pentru lectura a doua? Nu sînt.

În condiţiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2068. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele la fel.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 32.

Sectorul nr.2 35.

Sectorul nr.3 17.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

84 de voturi pro. Împotrivă? Zero voturi. Proiectul de Lege nr.2068 este adoptat în lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2071 privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Domnul Sainciuc sau cine prezintă?

Domnul Pop, vă rog.

 

Domnul Mihail Pop şef al Aparatului Guvernului:

Domnule Preşedinte,

Onorat Parlament, se propune operarea modificărilor şi completărilor în Legea nr.64 din mai 1990 cu privire la Guvern, care prevede modificarea structurii Guvernului prin suprimarea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi crearea Agenţiei Transporturi care va reglementa toate activităţile în domeniul transportului auto, aerian, naval şi de cale ferată, iar funcţiile de gospodărie a drumurilor vor fi atribuite Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului.

Dat fiind faptul că lichidarea Ministerului Transportului şi Gospodăriei Drumurilor conduce la modificarea unor funcţii din domeniul transportului, Guvernul este de părere că aceste funcţii ţin de competenţa unei agenţii. Agenţia se va ocupa de promovarea politicii statului în transporturi, de reglementarea transportului rutier, transporturilor, rutelor, elaborarea diferitelor regulamente şi reglementări tehnice în domeniul respectiv.

Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, preluînd funcţiile de gospodărire a drumurilor va deţine şi funcţiile de implementare a  diferitelor proiecte în domeniul drumurilor, construcţia, renovarea, reparaţia, exploatarea traseelor şi altele.

Cît priveşte Agenţia Apele Moldovei, în urma unor studii suplimentare, s-a decis ca aceasta să fie reinclusă în structura Guvernului în calitate de organ central de administrare a complexului unic pentru gospodărirea apelor pe întreg teritoriul ţării.

În pofida faptului că unele obiecte acvatice au fost transmise Agenţiei pentru Silvicultură Moldsilva pentru amenajarea fîşiilor riverane de protecţie, exploatării în sezonul dezvoltării pisciculturii şi creşterii peştelui, Agenţiei Apele Moldovei i-au rămas în subordine 3 mari bazine de apă, cum ar fi lacul Ghidighici, Costeşti-Stînca şi Dubăsari, digurile de protecţie împotriva inundaţiilor şi subinundaţiilor, întreprinderile de irigare şi de secare etc.

Totodată, Agenţia reglementează folosirea tuturor resurselor de apă. De aceea, se consideră inoportună divizarea funcţiilor Agenţiei Apele Moldovei cu alte ministere care, la rîndul lor, elaborează şi promovează politica de stat în domeniile respective şi nicidecum nu se vor ocupa cu gestionarea fondului apelor, implementarea politicii de stat în domeniul gospodăriei apelor şi hidroamelioraţiei, alimentării cu apă potabilă şi canalizare a localităţilor rurale şi altele.

În temeiul celor expuse, solicităm susţinerea proiectului înaintat.

Mulţumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Întrebări? Nu sînt, da? Sînt?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule Pop,

Eu am o stimă deosebită faţă de dumneavoastră, faţă de profesionalismul dumneavoastră, dar vreau să vă spun că ceea ce propuneţi dumneavoastră astăzi este o aberaţie.

Noi cunoaştem subtilităţile, este vorba de acte de înaltă corupţie din Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, delapidări de fonduri la reparaţia drumurilor atunci cînd CEMT-urile se împart, sînt foarte multe acte de corupţie. Dar prin lichidarea ministerului nu hotărîţi problema. Şi dacă şi hotărîţi o problemă, atunci distrugeţi ramura şi vreau să vă explic de ce. Şi să-mi răspundeţi dumneavoastră, să îmi spuneţi părerea dumneavoastră la urmă.

Toţi transportatorii din Republica Moldova activează în baza autorizaţiilor care sînt eliberate de către Ministerul Transporturilor al Ucrainei, al Rusiei, al altor state. Şi aceste autorizaţii se elibarează în baza acordurilor bilaterale dintre ministrul transporturilor al Ucrainei şi ministrul transporturilor al Republicii Moldova.

Nu există un stat în această zonă a Europei unde să lipsească postul de ministru al transporturilor. Spuneţi, vă rog, ministrul transporturilor al Ucrainei o să discute cu un şef de agenţie sau cu un şef de departament? E clar că nu. Atunci numărul autorizaţiilor o să dispară şi transportatorii noştri din Republica Moldova, care se descurcă foarte greu, şi foarte multe întreprinderi sînt în prag de faliment, iar noi le mai creăm probleme.

Şi, domnule ministru, nu o să vă întreb ce înseamnă CEMT, probabil cunoaşteţi, CEMT înseamnă Conferinţa Europeană a Miniştrilor Trasporturilor. În cazul Comisiei Europene a Miniştrilor Transporturilor va fi lipsă ministrul moldovean al transporturilor.

CEMT-urile pe care se bat foarte mulţi transportatori se ia mulţi bani şi care progresează corupţia în Republica Moldova aceste CEMT-uri vor fi lipsă în Republica Moldova. Şi iarăşi transportatorii noştri vor fi lipsiţi de transportul în exterior.

Ceea ce faceţi dumneavoastră astăzi este, pur şi simplu, o lovitură în ramura transportatorilor, pe de o parte. Pe de altă parte, se va îngrădi dreptul cetăţeanului la libera circulaţie, fiindcă transportul de pasageri va lipsi şi el. Care este părerea dumneavoastră, vă rog să-mi spuneţi, la acest subiect?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci reforma propusă astăzi rezultă din contextul reformei administraţiei publice centrale. Şi dacă e să fiu succint, despre aceea la ce v-aţi referit dumneavoastră, la elaborarea CEMT-urilor, aceasta şi în momentul de faţă ţine de competenţa unei agenţii, ceea ce este la moment. De aceea, cred că propunerea înaintată pentru Parlament astăzi nu va diminua interesele Republicii Moldova nici pe exterior.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Domnule ministru,

Eu nu sînt mulţumit de răspunsul dumneavoastră. Vreau să vă spun că eu ştiu cine împarte CEMT-urile în Republica Moldova. Eu v-am spus că Comisia, Convenţia Europeană a Miniştrilor Transporturilor, ei sînt acei care decid cota sau mărimea, numărul acestor CEMT-uri pentru Republica Moldova şi dacă la această comisie sau această adunare va lipsi ministrul transporturilor moldovean, cine o să apere interesele noastre acolo? Fiindcă acest preşedinte al agenţiei pe care îl propuneţi el  nu are loc acolo, nu are acces acolo.

 

Domnul Mihail Pop:

În acest caz, în dependenţă de întrebările care vor fi discutate, poate fi reprezentată atît de Agenţie, cît şi de viceprim-ministrul Republicii Moldova, care va coordona activitatea acestor agenţii.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Vă rămîne decizia. Eu ştiu că majoritatea la noi votează foarte organizat. Dar vreau să vă spun că vă puneţi în cap toţi automobiliştii din Republica Moldova. Îi puneţi în cap şi înainte de campania electorală este un lucru bun. Votaţi înainte.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimate domnule ministru,

Eu aş începe de la vestita reformă a administraţiei publice centrale. Spuneţi, vă rog frumos, acest proiect de lege se încadrează în această reformă sau e ceva paralel cu reforma anunţată, deoarece, pînă în prezent, noi nu am văzut ce se întîmplă în cadrul acestei reforme.

 

Domnul Mihail Pop:

Această propunere se încadrează în reforma administraţiei publice centrale.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine. Acum eu îmi aduc aminte expunerile Preşedintelui Voronin aici, în plenul Parlamentului, cînd spunea despre micşorarea numărului de autorităţi publice centrale, a funcţionarilor ş.a.m.d. Uitaţi-vă ce se întîmplă: printr-un proiect de lege, în schimbul unei autorităţi publice centrale apar 3.

 

Domnul Mihail Pop:

Aceasta nu conduce nicidecum  la creşterea numerică.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu înţeleg, aceasta conduce în continuare la mărirea numărului de instituţii către care trebuie să meargă acel care urmează să fie protejat, deservit. Este ca şi o constatare. Acum spuneţi, vă rog frumos, domnule ministru, raţionamentul aici ceva timp în urmă, la instaurarea Guvernului Greceanîi, Agenţia Apele Moldovei a fost inclusă în cadrul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului ş.a.m.d., cu argumente foarte clare şi acum veniţi cu argumente contrare şi scoateţi Agenţia, şi povestiţi despre trei bazine, peşte ş.a.m.d Care este logica? Şi în continuare, stimate domnule ministru, în continuare, de fapt, ceea ce spunea domnul Untilă. Numiţi-mi o ţară regională unde nu avem minister al transportului şi o să vă explic de ce nu o să-mi daţi nici o ţară, fiindcă domeniul reglementat de acest minister este foarte important ca şi statut al instituţiei şi al persoanei care reprezintă instituţia.

Şi mai departe, domnule ministru, eu, din cîte am înţeles, s-a decis deja dizolvarea Agenţiei de Stat a Aviaţiei Civile şi urmează să fie inclusă în acest... da?

 

Domnul Mihail Pop:

Da.

 

Domnul Vladimir Filat:

Păi, era bine şi în nota informativă de vorbit. Daţi-mi un exemplu unde şi în ce ţară regională, nu vorbesc de pe toate globurile pămînteşti, cum se vorbea cîndva în Parlamentul acesta, există situaţii unde statul nu are autoritate publică centrală în acest domeniu?

Şi vă spun că nu, deoarece domeniul respectiv este reglementat de instituţii distincte, iar toate acordurile şi toate normele internaţionale la care este parte Republica Moldova, este semnatară şi administrate ulterior de autorităţi independente.

Şi atunci eu vă spun foarte sincer, nu înţeleg raţionamentul, decît ca fiind unul de a dirija către un anumit minister, poate către, faţă de ministrul actual al transporturilor şi gospodăriei drumurilor, faţă de anumite persoane de încredere, de a dirija fluxurile financiare care vin în Republica Moldova pentru repararea drumurilor ş.a.m.d. Este o concluzie a mea, dar...

 

Domnul Mihail Pop:

Dacă îmi permiteţi. Încep de la urmă, cu referire la Agenţia de Stat. O parte din funcţiile Agenţiei de Stat actuale ce se referă la reglementări şi vor fi transmise Agenţiei Transporturilor. În formula actuală Agenţia de Stat are şi funcţii de inspectare, ceea ce şi este la autogestiune, ceea ce contravine principiului de... să spunem aşa, intră în conflict de interese. Dintr-o parte reglementează, din altă parte are activitate antreprenorială.

De aceea, partea antreprenorială a Agenţiei de Stat va fi divizată şi va fi ca structură separată, dar funcţiile de reglementare vor trece pe seama Agenţiei Transporturilor.

Ce se referă la alte obiecţii ale dumneavoastră, aici totalmente se prevede divizarea funcţiilor legate de construcţii, dat fiind faptul că se constituie un minister nou al construcţiilor în Republica Moldova pentru ca să fie o politică unică în stat. Se propune ca aceste funcţii să fie divizate între Ministerul Transporturilor actual şi în urma acestor divizări deci funcţiile Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor devin mai puţine faţă de ceea ce au la momentul actual şi ele mai mult corespund pentru o agenţie decît pentru un minister.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu am înţeles ce aţi vrut dumneavoastră să spuneţi.

 

Domnul Mihail Pop:

Ce se referă la Apele Moldovei, totuşi au fost făcute studii suplimentare şi această Agenţie administrează un complex întreg de probleme, inclusiv dispune de un patrimoniu foarte vast care, în cazul în care vor fi divizate funcţiile între mai multe ministere este un, să spunem aşa, moment de pierdere de timp în promovarea politicilor şi de aceea s-a luat decizia ca să rămînă în varianta care este în momentul de faţă.

 

Domnul Vladimir Filat:

Am înţeles. Numai că pentru precizare vreau să vă spun că domeniul şi multitudinea problematicii pe care o are domeniul construcţiei şi întreţinerea drumurilor este mult mai vast şi complicat decît cel al Agenţiei Apele Moldovei.

Şi atunci, dacă această Agenţie Apele Moldovei nu este în stare să îşi exercite funcţiile în cadrul ministerului, pe mine mă uimeşte foarte mult, cum credeţi, acest domeniu şi, apropo, construcţia drumurilor, şi construcţia caselor de locuit şi a spaţiilor sînt două lucruri absolut diferite. Numai noţiunea comună care îi leagă este construcţii, dar ca şi sens este diferit.

Domnule ministru,

Eu vă mulţumesc frumos. Vă doresc succes.

 

Doamna Maria Postoico:

În continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Mulţumesc, domnule ministru.

Spuneţi, vă rog, cum explicaţi dumneavoastră situaţia că s-au împlinit două sau trei luni maximum de cînd a fost confirmată noua componenţă a Guvernului Republicii Moldova şi deja este a treia iniţiativă a actualului Guvern de modificare, practic, a structurii Guvernului Republicii Moldova.

Să considerăm, inclusiv prin lichidarea a două ministere, Ministerul Industriei şi ceea ce propuneţi astăzi, să considerăm că Guvernul a venit nepregătit atunci cînd a fost confirmat aici, în Parlamentul Republicii Moldova, sau este o abordare din interese de grup sau personale.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci ce se referă la primul, Ministerul Industriei, decizia a fost luată încă de Guvernul precedent, Guvernul Tarlev. Ce se referă la modificarea propusă astăzi, ce se referă la... deci a parvenit în urma unor studii, Guvernul luînd decizia respectivă.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci aşa înţelegem că Guvernul, atunci cînd s-a prezentat în Parlamentul Republicii Moldova pentru a fi confirmat şi componenţa şi structura lui, a venit în lipsa unor studii, a unei analize serioase şi ne-a povestit poveşti. Întrebarea a doua.

 

Domnul Mihail Pop:

Noi nu trebuie să uităm un lucru că la formarea Guvernului...

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamnă Ostapciuc,

Nu comentaţi, căci eu nu fac parte din Fracţiunea dumneavoastră. Aveţi pe cine dirija acolo în dreapta mea.

 

Domnul Mihail Pop:

Se acordă o perioadă pentru formarea Guvernului de nu mai mult de 15 zile. Este o perioadă foarte scurtă şi de aceea cred că este argumentată propunerea de astăzi.

 

Domnul Leonid Bujor:

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Spuneţi, vă rog, consideraţi dumneavoastră că Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului îşi îndeplineşte pe deplin funcţiile şi îi dăm împuterniciri suplimentare?

 

Domnul Mihail Pop:

Ministerul Construcţiilor...

 

Domnul Leonid Bujor:

S-a rezolvat problema construcţiei spaţiului locativ, este combătută construcţia neautorizată?

 

Domnul Mihail Pop:

Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului este, la momentul actual, în fază de formare şi eu cred că el va lucra, să spunem aşa, din plin în perioada de unadouă luni.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, vă mulţumesc pentru răspunsuri la ambele întrebări.

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Considerăm că nu există premise obiective pentru a accepta această modificare propusă de Guvern. Ea nu este argumentată. De aceea, noi propunem ca proiectul să fie retras, în caz contrar să fie respins.

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Pop,

Sînteţi membru al Guvernului?

 

Domnul Mihail Pop:

Nu.

 

Domnul Ion Guţu:

Eu nu înţeleg.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu sînt şef al... ca membru al Guvernului.

 

Domnul Ion Guţu:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Întrebările care se referă la structura Guvernului, lichidarea sau, eu ştiu, formarea altor ministere, trebuie să vină măcar un veceprim-ministru. Aceasta nu e normal. Răspunsurile pe care le dă domnul Pop, eu îmi cer scuze, el nu este specialist în toate domeniile. El nu este viceprim-ministru sau Prim-ministru.

De aceea, eu cred că, stimaţi colegi, toate întrebările sînt în zadar. Aceasta încă o dată dovedeşte că doamna Greceanîi, probabil, nu a înţeles că Parlamentul trebuie să fie stimat. Şi o întrebare, adică o întrebare să transmiteţi conducerii Guvernului.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru stenogramă.

 

Domnul Ion Guţu:

Stimaţi colegi,

Pentru... aceasta cred că e automat. Stenograma se face fără ca să dea comandă Preşedintele Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Absolut corect.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc.

Deci pentru prima dată se face o încercare cînd toate ramurile transportului să fie concentrate într-o structură. Toţi aceşti ani aviaţia civilă era a cuiva, sub conducerea cuiva sau, eu ştiu, Cernomaz sau, eu ştiu, cine a mai fost şeful Cancelariei sau ministru de stat...

Acum s-a înaintat o idee cred că bună de specialiştii străini, că toată ramura transportului trebuie să fie concentrată într-o structură. Şi era logic şi normal ca, într-adevăr, să rămînă ministerul, fiindcă pînă acum ministerul era fărîmiţat, se ocupa ba cu drumurile, ba cu transporturile.

Deci nu este nici o logică, pentru stenogramă, vreau să vă spun că aceasta este o gafă, este o decizie de interes, o decizie ca să fie, cineva să controleze toate fluxurile financiare şi creditele care să vină în ţară, eu susţin părerea colegilor. Şi este absolut o decizie de interes a unui grup mafiotic din Republica Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

În primul rînd, şi domnule Preşedinte al Parlamentului, aş vrea să fac o observaţie. Atunci cînd este prezent în sala Parlamentului domnul ministru, atunci cînd avem reprezentantul Guvernului în Parlament, vine domnul Vîsotin să prezinte un proiect de lege.

Nu este domnul Vîsotin vinovat, căci nici nu intră în funcţiile dumnealui de a prezenta proiecte de legi în Parlament. Ştim foarte clar ce spune legea. Şi atunci este atitudinea Guvernului faţă de Parlament şi observaţiile trebuiau făcute atît reprezentantului Guvernului, cît şi domnului ministru care este prezent aici. Trebuia să vadă, nici nu... legal, nu trebuia domnul Vîsotin, a fost la noi în comisie, a răspuns la toate întrebările.

 

Domnul Marian Lupu:

De fapt, întrebarea aceasta a fost deja depăşită. Dacă puteţi, vă rog la douăzeci şaptezeci...

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Da, întrebarea următoare.

Domnule ministru,

Aţi spus că au fost înaintate nişte propuneri de domnul Tarlev şi abia aceasta este deja din noul Guvern Greceanîi. Ţin să vă amintesc că doamna Greceanîi nu a venit din funcţia de ministru al finanţelor în funcţia de Prim-ministru, ci din funcţia de prim-viceprim-ministru, pe care a ocupat-o mai bine de 2 ani de zile.

Aşa că nu puteţi aduce argument  că aceasta e problema. Şi din aceste motive vin şi eu cu propunerea ca acest proiect de lege să fie retras cel puţin, examinat şi să se vină cu argumente dacă sînt. Dacă nu sînt, să nu veniţi cu aşa proiecte în...

 

Domnul Marian Lupu:

Propunerea e înregistrată.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Alte...

 

Domnul Mihail Pop:

Guvernul este un organ colectiv şi se vorbeşte Guvernul.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Pop,

Propunerea a fost evocată, a fost înregistrată şi va fi supusă votului. Alte întrebări nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule Pop.

Rog Comisia.

 

Domnul Alim Afonin:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege nominalizat, prezentat de Guvernul Republicii Moldova.

Prin modificarea şi completarea Legii cu privire la Guvern se propune reorganizarea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile. Funcţiile de gospodărire a drumurilor se conferă Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului. Funcţiile de gestionare a fondului apelor şi altor probleme aferente acestuia se oferă autorităţii administraţiei centrale de specialitate Agenţiei Apele Moldovei.

Întru implementarea prevederilor reformei administraţiei publice centrale, precum şi reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător în domeniul transportului se instituie un organ central de specialitate Agenţia Transporturilor.

Asupra proiectului s-au pronunţat pozitiv majoritatea comisiilor permanente şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, precum şi Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au prezentat unele obiecţii de ordin redacţional şi de tehnică legislativă, care au fost discutate şi acceptate în cadrul şedinţei Comisiei din 26 iunie 2008.

În urma celor relatate, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului susţine proiectul de lege în cauză şi îl propune Parlamentului spre examinare şi adoptare în primă lectură. În caz de lipsă a altor propuneri, proiectul să fie adoptat şi în lectura a doua.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Domnule Afonin,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, eu am înregistrat 3 propuneri: propunerea de retragere a proiectului, propunerea de respingere a proiectului şi propunerea de aprobare în primă lectură a acestui proiect.

În modul în care aceste propuneri au fost înaintate, le voi supune votului.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru ca acest proiect să fie retras, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 16.

 

Domnul Marian Lupu:

20 de voturi. Propunerea aceasta nu a găsit susţinerea plenului Parlamentului. Cea de a doua propunere vizînd respingerea proiectului. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2 4.

Sectorul nr.3 12.

 

Domnul Marian Lupu:

16 voturi. Propunerea nu a fost acceptată. Propunerea Comisiei de profil privind aprobarea proiectului în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul este aprobat.

Comisia a propus lectura a doua. Vreau să întreb fracţiunile parlamentare. Nu există unanimitate în aceste sens, deci proiectul nu se examinează pentru lectura a doua. Săptămîna viitoare, corect.

Continuăm, microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte al Parlamentului,

Îmi cer scuze că fac această propunere cu întîrziere, dar cred că încă este posibil dacă va fi voinţă. Avînd în vedere că urmează să examinăm raportul cu privire la activitatea Consiliului Coordonator, şi nu raportul cu privire la activitatea preşedintelui Consiliului, solicităm să fie prezenţi la examinarea acestei chestiuni toţi membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, exact aşa cum s-a întîmplat atunci cînd am examinat raportul cu privire la activitatea Centrului pentru Drepturile Omului.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, am înregistrat. Continuăm (rumoare în sală), am înregistrat. Continuăm.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.1139 cu privire la parteneriatul public-privat.

Guvernul.

 

Domnul Iurie Munteanu viceministru al economiei şi comerţului:

Stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Guvernul Republicii Moldova prezintă atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege cu privire la parteneriatul public-privat, care are ca scop de a contribui la atragerea de investiţii private pentru realizarea proiectelor de interes public, sporirea eficienţei şi calitatea serviciilor, lucrărilor publice şi altor activităţi de interes public, precum şi în vederea îmbunătăţirii managementului patrimoniului public şi a banilor publici şi dezvoltarea regională.

Parteneriatul public-privat vine ca o modalitate viabilă de introducere a managementului privat în serviciile publice pe calea stabilirii unor legături contractuale de lungă durată într-un operator economic şi o autoritate publică.

În sine conceptul de parteneriat public-privat, mai aproape, exprimă modalitatea de cooperare dintre o autoritate publică şi sectorul privat pentru realizarea proiectelor care soluţionează dificultăţi în prestarea populaţiei diferitor servicii.

Prin adoptarea Legii cu privire la parteneriatul public-privat se va crea o bază legislativă pentru încurajarea creării parteneriatelor publice private pentru finanţarea proiectelor investiţionale, în special în domeniul utilităţilor publice.

Necesitatea elaborării şi adoptării în Republica Moldova a acestui proiect de lege are la bază atît premise economice, cît şi juridice.

Premisele economice. Complexul ramurilor infrastructurii de producere, inclusiv electroenergetica, căile auto şi ferate, aeroporturile, transportul prin conducte, gospodăria comunală etc., se prezintă ca locuri  vulnerabile ale economiei moldoveneşti. Starea acestuia este sursa unor posibilităţi şi posibile crize şi catastrofe structurale, tehnogene şi de altă natură. Fondurile fixe ale acestuia fiind extrem de uzate, iar în ultimii 10 15 ani, practic, nu s-au efectuat investiţii în dezvoltarea lui.

Doi. Calitatea serviciilor publice prestate. Actualmente, privind situaţia primei de asigurare a populaţiei cu diferite tipuri de servicii cum ar fi serviciile comunale, apă şi canalizare, energie termică şi energie electrică, epurarea apei, precum şi alte servicii, inclusiv transportul public, servicii de telecomunicaţii, arată că calitatea lor nu corespunde necesităţilor consumatorului din cauza tehnologiilor învechite aplicate şi managementului defectuos în special.

Trei. ... procesului de dezvoltare regională care este şi ea condiţionată de dezvoltarea parteneriatului public privat şi în special aici voi menţiona necesitatea dezvoltării şi modernizării infrastructurii regionale.

Patru. Parteneriatul public privat se prezintă astăzi ca o alternativă pentru deetatizare. Ştim cu toţii că bunurile publice putem să le deetatizăm doar o dată, pe cînd, în cazul proiectelor de parteneriat public privat, bunurile puse în... deci care servesc drept obiecte respectivului parteneriat, rămîn în proprietate publică.

Statul trebuie să spună clar business-ului că există obiect de interes social, a cărui dezvoltare este condiţionată de atragerea investiţiilor private, a tehnologiilor noi şi a instrumentelor de gestionare aplicate în sectorul privat. Totuşi dreptul de proprietate asupra obiectelor respective va aparţine şi în continuare statului, iar business-ul va obţine doar dreptul de folosinţă asupra lor.

Întreprinderile din ramurile infrastructurii nu pot fi privatizate, luîndu-se în consideraţie însemnătatea strategică, economică şi social-politică a acestor obiecte ale infrastructurii. Însă, pe de altă parte, în bugetul de stat nu se regăsesc mijloace suficiente pentru întreţinerea şi fortificarea acestora.

 Cinci. Adoptarea Legii cu privire la parteneriatul public-privat va constitui şi un instrument de accelerare a dezvoltării efective a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii prin apariţia noilor domenii de activitate, în special în zonele rurale.

Ştim foarte bine cu toţii că întreprinderile mici şi mijlocii nu pot exista în afară decît pe lîngă întreprinderile mari. Deci principala sursă de lucru, de activitate pentru întreprinderile mici şi mijlocii totuşi o servesc întreprinderile mari, aşa-numite campionii naţionali.

Şase. Dezvoltarea relaţiilor din sectorul privat şi cel public, desigur, necesită garantarea din partea statului prin intermediul legislaţiei adoptate de organele sale, cît şi prin intermediul contractelor încheiate, rambursarea deplină a investiţiilor efectuate.

Şi şapte. În ultimul timp, creşte disponibilitatea sectorului privat de a prelua o serie de responsabilităţi şi riscuri ale sectorului public în vederea realizării unor proiecte economico-sociale legate de investiţiile în elementele de infrastructură şi serviciile publice.

 Deci în ceea ce priveşte premisele juridice mă voi referi la următoarele.  Necesitatea adoptării Legii cu privire la parteneriatul public-privat este dictată nu doar de existenţa unor obligaţiuni ale Guvernului Republicii Moldova faţă de partenerii de dezvoltare, în special Memorandumul privind politicile economice şi financiare pentru anul 2007, semnat de Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Monetar Internaţional, dar şi prevederile unor documente de politici sectoriale sau naţionale, îÎn special strategia naţională de dezvoltare pentru anii 20082011 aprobate prin Legea nr.295 din 2007.

Doi. Programul de activitate a Guvernului Progres şi integrare pentru anii 20082009.

Trei. Strategia pentru aprovizionare cu apă şi canalizare a localităţilor din Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.662 din 13 iunie 2007.

Patru. Strategia de atragere a investiţiilor şi promovarea exportului pentru anii 20062015 aprobată, prin Hotărîrea Guvernului nr.1288 din 9 noiembrie 2006.

Planul naţional de armonizare pentru anul 2007, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.883 din 6 august 2007 etc.

Raţionamentele pentru o Lege cu privire la parteneriatul public-privat. Este important de menţionat că, în cazul proiectului prezentat atenţiei dumneavoastră, onoraţi membri ai Parlamentului, un act normativ stabileşte şi definirea conceptului, parteneriatul public-privat şi principiile specifice unui asemenea instrument, prevede formele parteneriatului public-privat, mecanismul de implementare, garanţiile specifice şi reglementarea riscurilor.

Onoraţi membri ai Parlamentului,

Avînd în vedere cele menţionate, Guvernul Republicii Moldova foarte mult contează pe susţinerea dumneavoastră în ceea ce priveşte aprobarea acestui proiect în primă lectură.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de lege nominalizat, elaborat şi prezentat Parlamentului de către Guvern, şi raportează următoarele.

Adoptarea unei atare legi, care ar reglementa relaţiile dintre autorităţile publice şi companiile private, şi publicarea proiectelor propuse pentru exercitare cu susţinerea capitalului privat va contribui esenţial la accelerarea dezvoltării economice a infrastructurii economiei naţionale şi, respectiv, la crearea locurilor de muncă noi, precum şi la îmbunătăţirea esenţială a activităţilor organizaţiilor şi întreprinderilor care prestează populaţiei diferite servicii sociale.

Această concluzie se bazează pe faptul că sectorul privat al economiei naţionale, cît şi investitorii străini demonstrează disponibilitatea lor de a obţine propuneri de participare la realizarea proiectelor de interes public în domeniul dezvoltării infrastructurii economiei naţionale, precum şi în domeniul îmbunătăţirii calităţii serviciilor sociale prestate populaţiei.

Reieşind din faptul că comisiile parlamentare susţin conceptual acest proiect de lege, Comisia propune aprobarea acestuia în primă lectură.  În perioada după prezentarea proiectului de lege în Parlament, de comun acord cu Guvernul, am reuşit să examinăm şi obiecţiile propuse de comisiile parlamentare, cît şi de Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Aceste propuneri vor fi examinate minuţios pentru pregătirea proiectului de lege menţionat pentru lectura a doua.

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe propune aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Noi, într-adevăr, considerăm drept lege foarte importantă şi binevenită şi susţinem pentru prima lectură, dar avem şi ceea ce am discutat noi la Comisie, nişte prevederi, care va fi nevoit acum, în calitate de concept să înţelegem că ele nu există, mă refer la aceea că Agenţia care se propune a fi formată are în atribuţiile ei... şi tot aşa pot să spun şi despre Comitetul Naţional, care, să poată să nu fie substituită comisia aceasta într-un fel sau alt minister al economiei, ca să nu fie lezate drepturile şi autonomia publică locală.

Avînd în vedere că noi vedem în principalele forme de realizare a parteneriatului public-privat, se includ nişte forme care există şi astăzi, mă refer la aceeaşi concesiune, la aceeaşi arendă, unde, astăzi, o primărie are posibilitatea să facă un contract, deci concesiune de arendă, fără a cere autorizarea cuiva, a unei sau altei Agenţiei. În modul cînd noi stipulăm că este o asemenea Agenţie, trebuie foarte bine de stipulat ce are Agenţia aceasta ca atribuţie, ca anume ceea ce am spus, mă refer la autonomia publică locală ca să nu fie lezat dreptul ei. Nu ştiu în ce formă şi cum, căci am înţeles că domnul viceministru ne-a spus că nu mai este această Agenţie, funcţiile acesteia trec la Ministerul Economiei şi Comerţului ş.a.m.d. Cum, domnule preşedinte al Comisiei?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, domnule deputat, discutînd în cadrul şedinţei Comisiei, noi am ajuns la competenţele foarte clare, care vor fi stabilite prin acest proiect de lege, şi anume ale acestui Comitet Naţional. Probabil, pentru lectura a doua noi cu autorii o să ne apreciem: va fi el numit  Comitet Naţional sau Consiliu Naţional cu competenţele respective, dar vă asigur foarte clar că vor fi  stabilite competenţele acestor organe, care vor reglementa  activitatea respectivă.

 

Domnul Valeriu Guma:

Dacă aceasta e ca o reglementare, ca o consultare, acesta e un mod normal? Dar dacă astăzi, cum vin mesajele în teritoriu, temeri că aceeaşi, eu nu ştiu, primărie a Chişinăului sau a Bălţului vrea să facă o concesie sau un parteneriat public-privat, nu ştiu cu Apă-Canal. Şi dacă este necesar numaidecît avizul şi consimţămîntul acestei Agenţii, atunci autonomia este încălcată după prevederile acestea. Şi eu aici vreau ca noi să evităm temerile care vin în teritoriu, anume la această problemă. Să excludem tot ce ţine de lezarea...

Eu vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Capitolul 3, dacă citim foarte atent, competenţele autorităţilor publice în domeniul parteneriatului public-privat, deci, reglementează foarte clar competenţa Guvernului, competenţa Ministerului Economiei şi Comerţului, aceluiaşi Consiliu, acestea fiind foarte clar stipulate.

 

Domnul Valeriu Guma:

Stipulările care se fac aici, în lege, astăzi lezează direct autonomia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţii mei colegi,

O să aveţi mult timp la dispoziţie ca să lucraţi pentru lectura a doua şi să fie introduse toate clarificările.

Microfonul nr. 5.   

 

Domnul Gheorghe Popa:

Vom examina.

 

Domnul Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Deci, domnul Popa, vicepreşedinte al comisiei, noi la şedinţa Comisiei am ridicat împreună nişte probleme, întrebări. E clar că, practic, toate prevederile stipulate în acest proiect de lege sînt în Codul civil şi în alte legi, în Legea despre arendă, despre concesiuni ş.a.m.d. Dar sînt nişte chestiuni foarte principiale. În primul rînd, în nota informativă nu este o argumentare serioasă a acestui proiect de lege. Nu este o fundamentare economic-financiară a proiectului. Nu sînt alte concluzii.

În proiect, textul proiectului dublează un şir de prevederi din Codul civil, Legea privind achiziţiile publice, Legea privind concesiunile şi alte acte legislative. Un conglomerat de diferite legi, dar principalul vreau să vă spun: este un risc foarte mare. Şi solicit părerea conducerii Comisiei. Deci parteneriatul, parte a statului şi partea privată, compania privată, s-au înţeles: compania privată conduce, gestionează, dar compania, eu ştiu, falimentează peste un an de zile.

A luat credite, a luat fel de fel de sume enorme de la diferite bănci. A falimentat şi toate riscurile rămîn pe spatele statului. Legea nu prevede, vasăzică, că, într-adevăr, riscurile să nu vină pe partea statului. Şi aceasta este, potrivit directivei Comisiei Europene se pune accentul pe distribuirea optimă a riscurilor între partenerul public şi cel privat. Chestiunea aceasta în legislaţie nu există şi acesta este punctul de bază. Nu ştiu eu, poate...

Domnule Popa,

Sînteţi specialist în domeniu, raportaţi, dar ce facem mai departe?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Ivan Timofeevici, 

Ceea ce ţine de momentele fixate şi în avizul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi că se repetă anumite prevederi atît stipulate în lege, în Codul civil. Noi am convenit cu autorii  ele vor fi, pur şi simplu, omise din proiectul de lege. Dar ceea ce ţine de risc, ele vor fi stipulate în contractul respectiv, citiţi articolul 25 din proiectul de lege şi o să vedeţi.

 

Domnul Ion Guţu:

Domnule Popa,

Nu este de ajuns prin contract. Eu cred că trebuie să ne gîndim şi să formulăm, într-adevăr, un articol, aceasta este cel mai slab punct al actualului proiect de lege.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Pentru lectura a doua o să stabilim o regulă clară.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Vreau să spun că noi nu modificăm Legea cu privire la administraţia publică locală şi nu  lezăm drepturile autorităţilor publice locale. Acesta e un moment. Al doilea moment, ceea ce se referă la competenţele Ministerului şi Agenţiei, este vorba despre monitorizarea procedurii sau a modului de respectare a procedurii de selectare şi  nu se implică nici o structură, nici alta în aceste momente. Şi ultimul moment, ceec ce se referă la garanţiile despre care a vorbit domnul Guţu. În lege, la capitolul 7 sînt articolele 35, 36, 37 şi 38, care prevăd aceste momente.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ce trebuie de dezvoltat, se dezvoltă pentru lectura a doua, stimaţi colegi. E clar.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

Avem succese mari şi, domnule Preşedinte, ţin să atrag atenţia că avem şi raportul expertizei anticorupţie la acest proiect, care este negativ la capitolul anticorupţie. Şi anume că lipseşte transparenţa informaţiei şi informarea publicului, exact cele mai principale reglementări calitative ale incoruptibilităţii. Vreau să vă întreb dacă s-a examinat în Comisie acest raport de expertiză anticorupţie şi dacă deja Comisia are ceva propus în această direcţie, căci vă spun că este raportul negativ este la punctul

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Da, eu am observat că la fiecare proiect de lege dumneavoastră puneţi întrebările acestea. Noi, da, într-adevăr am examinat

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Pînă cînd nu o să respectaţi legea, ca fiecare proiect să fie supus expertizei anticorupţie, căci se cheltuie bani publici pentru aceasta. Dacă vreţi, vă mai spun.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Da, este, am examinat şi eu cred că cu aceste obiecţii sînt de acord şi autorii. Pentru lectura a doua să ne apreciem asupra unor momente care au fost elucidate în această expertiză de Centru.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul Roşca.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule raportor,

Aş atrage atenţia la o formulare din articolul 13, care ţine de Comitetul naţional pentru Parteneriatul public-privat, ultima parte a alineatului (2). Deci Comitetul este condus de către Prim-viceprim ministru al Republicii Moldova care este totodată şi preşedintele acestuia. Şi următoarea propoziţie Vicepreşedinte al Comitetului este ministrul economiei şi comerţului. În situaţia concretă de astăzi înseamnă că acelaşi om, aceeaşi persoană va fi şi preşedinte şi vicepreşedinte.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, noi.

 

Domnul  Iurie Roşca:

Ar fi vorba de domnul Igor Dodon presupun.  Atunci poate că în ceea ce priveşte vicepreşedinte de găsit o altă soluţie, o altă formulă, că e viceprim-ministru sau prim-viceministru al economiei sau altcineva din partea Guvernului.

Mulţumesc.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Da, am examinat, este într-adevăr această coincidenţă, că domnul Prim-viceprim-ministru deţine şi funcţia de ministru al economiei şi reformelor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Găsim soluţia pentru a doua lectură. Bine.

Domnule vicepreşedinte,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile celor discutate, ţinînd cont de raportul Comisiei de profil, supun votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1139. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Proiectul de Lege nr.1139 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.2042 privind declararea utilităţii publice a lucrărilor de interes naţional de construcţie a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti.

Guvernul. 

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi membri ai Parlamentului,

În atenţia dumneavoastră se propune proiectul Legii privind declararea utilităţii publice a lucrărilor de interes naţional de construcţie a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti.

Necesitatea unui asemenea proiect este dictată prin faptul că o parte din teritoriul prevăzut în studiul de fezabilitate privind deschiderea portului, precum şi în Acordul dintre guvernele Republicii Moldova şi investitorul străin cu privire la proiect, aprobat de Parlament, precum şi în Legea cu privire la statutul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, o parte din acest teritoriu aparţine persoanelor private şi, cu părere de rău, la momentul actual, situaţia acestui teren nu poate fi rezolvată prin stabilite de Codul civil şi de alte acte normative, prin care se reglementează circuitul civil.

Avînd în vedere intenţiile pe care le urmăresc proprietarii respectivi şi ţinînd cont de faptul că responsabilitatea socială a proprietarilor privaţi în asemenea cazuri poate fi majorată sau suplinită în baza procedurilor stabilite de Legea cu privire la exproprierea în scopuri de utilitate publică, dar aceste 62 de hectare despre care noi vorbim sînt absolut necesare pentru port şi, de fapt, iniţial, au fost prevăzute pentru port, pentru zona de dezvoltare, pentru terminalul de pasageri, pentru terminalul de mărfuri şi pentru terminalul petrolier. Deci se propune aprobarea acestui proiect şi solicităm susţinerea şi aprobarea lui în primă lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pe parcursul tuturor anilor de cînd a fost adoptată deja Legea cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti foarte multă informaţie contradictorie ce ţine de implementarea legii şi noi cunoaştem foarte bine că, pînă astăzi, din toate condiţiile expuse în Legea cu privire la port, facilităţile care au fost acordate, pînă la urmă, nu s-a realizat aproape nimic în afară de aceea că noi am construit calea ferată şi  obligaţiunile statului faţă de construcţia infrastructurii, care trebuie să fie în jurul portului.

De la început pînă acuma s-a importat, eu cred, 1%, mai bine zis corect, 1% din toţi carburanţii care au fost folosiţi în ţară pe intermediul portului. Astăzi, se constată că petrol şi păcură noi nu  mai putem importa prin acest port, orice caz este deja o asemenea informaţie, a fost difuzată în presă. Chiar şi în urma vizitei Preşedintelui Voronin în Azerbaidjan presa a scris despre faptul că realizarea prevederilor acordului de investiţii este blocat de faptul că prin Terminal este, practic, imposibil de transportat petrol, aceasta aşa a fost difuzat în presă.

Spuneţi, vă rog, totuşi care este perspectiva acestui port. Mai ales luînd în consideraţie că deja au fost nişte intenţii de a modifica planul de investiţii, de a schimba proiectul de construcţie a rafinăriei pentru Fabrica de Producere a etanolului ş.a.m.d. Care este perspectiva acestui terminal? Care este perspectiva portului în general? Consider că Ministerul Economiei şi Comerţului a făcut o analiză a banilor care s-au alocat pînă acum şi care... cîţi încă bani necesită ca noi să îi investim în acest port pînă vom aduce la un nivel necesar, pentru necesitatea ţării.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci, pînă la urmă, întrebarea este: dacă Ministerul Economiei şi Comerţului a făcut vreo...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Pînă la urmă, întrebarea este: ce se întîmplă astăzi cu acest port? Şi care este perspectiva portului? Chiar şi luînd în consideraţie că dumneavoastră astăzi, în principiu, încercaţi să naţionalizaţi 62 de hectare pentru necesităţile portului.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Exact.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Atunci care este perspectiva portului căci este multă informaţie că deja noi nu putem aduce petrol, nu putem construi rafinăria, nu putem importa păcură şi pînă acum nu s-au efectuat nici zece procente din toate investiţiile, care au primit facilităţi destul de mari. Aceasta e întrebarea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru, vă rog. 

 

Domnul Iurie Munteanu:

Nici 10%. Eu cred că presa are dreptul la opinie. Însă eu vreau să declar că 100% este o cifră subestimată pentru... chiar şi la începutul proiectului, ştim cu toţii, investiţiile erau deja făcute la nivel de 63 la sută, adică de 10% nu putem vorbi. În ceea ce priveşte finalizarea lucrărilor, ele, practic, sînt finalizate. Perspectivele portului rămîn acele stipulate în lege. Adică, asigurarea securităţii energetice, asigurarea securităţii economice a Republicii Moldova.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Deci, domnule raportor, este construită rafinăria, sînt construite alimentaţiile PECO, care erau preconizate pentru distribuirea produsului de la rafinărie. Aceasta este construită, pentru ce a fost  ideea portului implementată de la început. Necesitatea implementării legii a fost, în primul rînd, rafinăria.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Inclusiv rafinăria.    

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, în primul rînd rafinăria. Bine, rafinăria este construită? Ce este făcut astăzi din acordul de investiţii, care este încheiat, şi din legea care a fost adoptată în Parlament.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Deci terminalul petrolier este finalizat, după cum ştiţi, şi deja este testat. El este gata pentru...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Şi cîte tone pînă acum noi am primit la terminalul petrolier? 2000 de tone?

 

Domnul Iurie Munteanu:    

pentru testare, testarea nu cere multe tone.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Preşedinte,

Totuşi expunerile care sînt şi toată informaţia pe care noi o avem în jurul Portului Giurgiuleşti, eu cred că aceasta e o temă separată şi noi trebuie să facem o audiere acestei teme separat şi eu propun ca Legea să fie întoarsă în Guvern. Lasă ei să se pregătească mai bine pentru expunerile pe care le au şi pentru perspectivele de naţionalizare în folosul dezvoltării portului menţionat.

 

Domnul Iurie Munteanu:

Eu vreau să vă spun apropo, dacă îmi permiteţi, despre rafinărie. În cazul în care procesul de obţinere a acestor 62 de hectare va eşua, finalizarea componentei rafinăriei va fi pusă în pericol mare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Munteanu,

La acest subiect, pentru viitor documentaţi-vă mai bine, fiindcă sînt chiar şi la Chişinău, şi în ţară Bemol aceste PECO, unele construite, altele în proces de construcţie, trebuie să ştiţi pe de rost la acest subiect datele de bază, cîte au apărut, cîte au fost construite, care este... ştiţi foarte bine, trebuie să vă uitaţi în acord că rafinăria era pusă cu un termen de 2 012, 2011, etapa a doua sau a treia. Întrebările trebuie să fie foarte bine pregătite, şi nu improvizate.

Microfonul nr. 4. 

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Pentru viitor, cu adevărat, ar fi bine de cunoscut şi cîte staţii peco sînt închiriate ca să folosească  facilităţile fiscale de minus 20 la sută. Şi multe alte lucruri care, cu adevărat, trebuie de examinat.

Acum eu vreau să mă refer la proiectul de lege prezentat astăzi. Eu mă uit în nota informativă şi cînd citesc argumentarea necesităţii adoptării acestei legi, am impresia că noi nu sîntem în secolul al XXI-lea, dar undeva cu mult în urmă. Cum puteţi face calificative de genul că interesul cetăţenilor este unul meschin? Că preţurile pe care le cer proprietarii sînt mai mari decît cele care reies din legislaţie. Cetăţenii respectivi sînt proprietari ai terenurilor? Proprietatea privată în Republica Moldova este reglementată. Cetăţeanul care deţine proprietatea are dreptul de a dispune de proprietate.

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Exact.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Foarte bine. Atunci răspundeţi-mi încă la o întrebare: cine este proprietarul portului respectiv astăzi? Referitor calea ferată am vorbit foarte mult, proprietarul căii ferate este statul. Statul urmează să utilizeze calea ferată. Mă rog, nu revin la toate argumentele. În cazul portului, spuneţi, vă rog frumos, nu a terminalului, a portului, pentru port se ia pămîntul respectiv, da? Spuneţi, vă rog frumos, cine este proprietarul portului?

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Portul este proprietate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Activele portului la balanţa cui sînt?

 

Domnul  Vladimir Filat:

Pămîntul al cui o să fie?

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Pămîntul aparţine statului.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Şi ulterior va fi al statului?

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Desigur.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Desigur. Mai departe. Cine foloseşte, cine gestionează portul şi pe ce perioadă?

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Deci investitorul general, după cum...

 

Domnul  Vladimir Filat:

Deci noi, ca să vorbim foarte clar, o firmă privată.

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Exact.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Spuneţi, vă rog frumos, care este problema noastră: să intervenim ca şi stat în reglementarea raporturilor patrimoniale între un investitor privat, pînă la urmă este interesul dînsului, şi alţi proprietari privaţi?

Domnule viceministru,

Eu vă garantez că, dacă ar fi bunăvoinţă şi dacă ar fi un pic de respect al investitorului faţă de Republica Moldova în general, căci noi vorbim tot timpul de ţară şi faţă de cetăţeni nu ar pune condiţia respectivă. S-ar mulţumi cu ceea ce a primit pînă în prezent: scutiri fiscale enorme, asupra cărora vom reveni şi vom face analiza respectivă; asupra alocărilor de terenuri pentru staţii: asupra căii ferate, investite pentru ei 1 miliard de lei ş.a.m.d.

Chiar la aceasta s-a ajuns să începem să presăm prin lege proprietarii de terenuri pentru ca să le creăm condiţii în continuare? Nu vă supăraţi, mîine-poimîine va trebui să luăm o decizie în Parlament să le creăm un centru de agrement în zonă.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu bine, domnule Preşedinte, dar nu e chiar bine.

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Eu vreau să subliniez un lucru, respectivul teren face parte din studiul de fezabilitate pe care dumneavoastră l-aţi studiat înainte de a adopta cele două legi: privind aprobarea Acordului dintre Republica Moldova şi investitor şi statutul portului liber.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu eu şi nu noi, cine a votat.

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Aceste 62 de hectare sînt stipulate clar acolo.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Foarte corect, să le cumpere la preţul de piaţă, nu la preţul aşa cum vreţi dumneavoastră să îl cumpăraţi prin impunere.

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Care este preţul de piaţă?

 

Domnul  Vladimir Filat:

Stabiliţi-l, domnule. Negociaţi-l în proces de negociere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. S-a intrat deja într-o fază de schimb. Mergem mai departe. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Stimate raportor,

Doar o scurtă întrebare. Spuneţi, vă rog, după ce guvernarea actuală şi Parlamentul actual, adică majoritatea comunistă, va finaliza spălarea banilor la calea ferată, portul acesta Giurgiuleşti, care va fi eficienţa acestui port după decizia Ucrainei de a construi în apropierea acestui port, de acum sînt alocate surse financiare 3 miliarde de euro, nu, de dolari, pentru construcţia unui port la Dunăre. Cum credeţi dumneavoastră?

Acolo, iată, domnul Oleinic spune că a fost adusă prima tranşă de motorină, nu e corect, cu părere de rău, acolo a fost o testare şi a intrat un tancher cu 3 000 tone de apă. Adică, au încercat dacă portul poate deservi. Nu ştiu. Iată care... cum credeţi dumneavoastră pentru viitor? Căci acolo este clar că, la urma urmei, o să iasă toate aceste scheme criminale, toate aceste alocări de bani, toate spălările de bani la calea ferată.

Unele căi ferate le demontăm de la Briceni Ivanovţî, 20 de kilometri de cale ferată o demontaţi şi vindeţi şinele Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, poate de aceea şi l-aţi lichidat acum, şi le montaţi dincolo la Giurgiuleşti. Cui îi trebuie toată această afacere? Vă rog, iată am intrat în scandal cu Ucraina, cu România, cu toate instituţiile internaţionale ecologice. Ce facem mai departe?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Eu am să îmi permit două minute, potrivit Regulamentului, maximum. Este o problemă complexă, nu este una facilă, dar nu trebuie de adus la nivelul cel mai primitiv această problemă, fiindcă eu am să vă duc aminte cînd au fost semnate acordurile privind portul Giurgiuleşti: 1995 1996, dragii mei.

Cine au fost acei deştepţi şi mari patrioţi care au semnat, ascultaţi-mă, vă rog, puţin, un acord în numele Guvernului pentru ca prin acest port să fie propulsate nu mai puţin de un milion de tone de produse petroliere pe an. Şi dacă acest lucru nu se întîmplă, din bugetul de stat la preţul de  9 dolari tona, bugetul trebuia să fie plătit. Dumneavoastră eraţi viceprim, dragul meu, nu? (Rumoare în sală.) Şi cine au fost acei mari patrioţi care au stat în această sală şi au ratificat acordurile la aceste condiţii? Nu, sîntem buni de arătat cu degetul.

E bună întrebare: care este această mafie? Şi cine a condus pînă la situaţia ca statul să acumuleze peste 30 milioane de dolari datorii de la buget, ramînînd cu o construcţie nefinisată, care nu serveşte la nimic. Eu vă rog foarte mult să nu uitaţi de toate aceste elemente şi să nu facem speculaţii, fiindcă, într-adevăr, s-a intrat în probleme şi de frontieră, şi politice, şi ecologice.

Eu cred că ei au o sarcină, nu să facă şi nu noi să facem speculaţii politice, ei au o sarcină să ducă pînă la bun sfîrşit acest proiect şi el să devină unul important pentru economia naţională. Iată, din acest punct de vedere trebuie să reieşim. Iar pe dumneavoastră, domnule Munteanu, eu vă rog pentru viitor să fiţi foarte bine pregătit la asemenea subiecte.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule raportor,

Eu o să mă refer direct la proiectul cu care aţi venit. Oare atunci cînd s-a început construcţia acestui port, putea să nu fie el de utilitate publică şi de interes naţional? Guvernul investeşte în ceva ce nu este de utilitate publică şi interes naţional? Căci dumneavoastră, prin articolul 1, cereţi Parlamentului acum să declare Portul Giurgiuleşti ca utilitate publică, lucrări de interes naţional de construcţie a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti. Oare s-a pornit această construcţie fără să fie acest lucru?

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Este vorba de lucrările de construcţie pe un teren concret de 62 de hectare. Pentru ca să fie justificată aşa-numita expropriere, lucrările respective, planificate pe acest teren, trebuie să fie declarate drept lucrări de interes naţional.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Şi vreau să vă întreb: atunci cînd s-au pornit aceste construcţii aţi avut un program foarte clar. Dumnealui vorbeşte în numele Guvernului. Şi era clar că aceste terenuri vor cădea sub incidenţa acestei construcţii. De ce nu s-a făcut atunci legea pe etape? Că, uite, în 2008 vor fi expropriate terenurile. Ca să se ştie de atunci, din 2001, de cînd au venit comuniştii, să se ştie că în 2008 aceste terenuri vor fi expropriate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Întrebare, stimată colegă.

 

Domnul  Iurie Munteanu:

Răspunsul. Atunci, după aceasta a urmat privatizarea pămîntului, care, de fapt, nici nu trebuia să aibă loc în privinţa acestui teren. Deci, a urmat privatizarea pămîntului, anii 90, dacă vă amintiţi. Deci, în timpul negocierilor elaborării studiului de fezabilitate şi tuturor activităţilor aferente portului, după aceasta a urmat privatizarea pămîntului acolo, în zona respectivă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuăm. Întrebarea?

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Eu nu am răspuns, eu am pus întrebarea foarte clar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Propun remiterea acestui proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deja am înregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Guţu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Într-adevăr, domnule Preşedinte, aţi făcut o remarcă şi o informaţie destul de... dar nu deplină. Într-adevăr, stimaţi colegi, acest proiect are o istorie destul de complicată.

Primul moment. Personal eu activam în Guvern, eu şi astăzi susţin ideea şi atunci am susţinut-o ca să fie construit un obiect strategic pe malul rîului Dunărea. Acesta este un obiect strategic. Al doilea moment. Fundamentare cu importul unui milion de tone, costul cu 9 dolari tona. Chestiunile acestea au fost, spre regret, nereuşite şi artificiale.

La elaborarea acestui proiect a participat Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Dacă dumneavoastră cunoaşteţi, acest sistem este foarte complicat ca, pur şi simplu, să îl duci de nas. Ei au fost de acord. Tragedia acestui proiect este că guvernele următoare sau care au fost şi acelaşi Partid Agrarian, care... dumneavoastră aţi mers pe o listă, stimaţi comunişti în 1998, şi i-aţi adus în Parlament, adică, i-aţi dus din Parlament dumneavoastră, aţi preluat ADR-ul şi toate celelalte guvernări, au făcut un lucru numai au acumulat datorii faţă de Banca Europeană.

Şi încă una vreau să menţionez, eu nu ştiu care este... ce se poate de pus pe cîntar, acele 30 de milioane sau 24 de milioane datorii, care au fost faţă de Banca Europeană, sau 100 milioane de dolari îngropaţi astăzi, nu se ştie pentru cine. Pentru o firmă privată, în care, eu sînt absolut convins, este interesul conducerii ţării.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule Munteanu,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a examinat proiectul de Lege privind declararea utilităţii publice a lucrărilor de interes naţional de construcţie a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, iniţiativă legislativă a Guvernului.

La şedinţa comisiei noi am susţinut acest proiect, ţinînd cont de importanţa lui. Vreau să vă informez că în Comisie au parvenit avize din partea comisiilor permanente şi de la Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, care sînt pozitive. În aceste avize sînt unele propuneri ce nu ţin de obiectul prezentei legi, deoarece Parlamentului, în acest caz, poate declara sau poate să nu declare obiectul menţionat de utilitate publică. Adică, putem adopta sau nu. Restul chestiunilor se reglementează prin alte acte legislative.

În tememiul celor expuse şi în baza avizelor, Comisia propune aprobarea acestui proiect în primă lectură şi, dacă nu sînt propuneri de concept, şi adoptarea în lectura a doua. Eu vă rog, tăceţi. Cultura dumneavoastră e foarte înaltă.

 

Domnul  Marian Lupu:

Întrebări pentru Comisie?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:  

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Totuşi, ce ţine de acordul de investiţii cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti, Comisia a încercat să facă o analiză? Anul curent se finalizează, în genere, toate facilităţile care le-am oferit noi pentru acest acord prin lege. Cît a fost efectuat deja de investiţiile care se preconizau? Cam care este volumul de lucrări care a rămas? Cît ne mai trebuie nouă pînă finalizăm toate lucrările pentru port? Cît trebuie să cheltuie statul? Cît trebuie să cheltuie investitorul, în general, care este acolo astăzi?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Întrebările dumneavoastră sînt foarte interesante, dar nu intră în cuprinsul acestei legi. Eu vă rog frumos să vă referiţi doar la cuprinsul legii, dar alte probleme o să discutăm.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Nicolai Fiodorovici,

Dacă noi încercăm să naţionalizăm 62 de hectare pentru interesele portului, cred că, în primul rînd, ar trebui ca noi, luînd în consideraţie că 4 ani de zile deja acordul acesta este în vigoare, Acordul de investiţii, ar fi foarte bine întîi să facem o analiză a lucrărilor efectuate pînă acum şi pe urmă să la aşa un pas de naţionalizare a pămîntului pentru interesele dezvoltării portului.

 

Domnul  Marian Lupu:

E clar.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Prin articolul 3 din proiect, Guvernul se împuterniceşte să întreprindă toate măsurile necesare pentru realizarea exproprierii bunurilor.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Conform Legii nr.488.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Dar eu consider că trebuie de introdus aici un alineat la articolul 31, prin care să spunem şi despre drepturile persoanelor care vor fi expropriate şi anume că persoanele care au fost expropriate sau pot fi expropriate numai după dreapta şi prealabila despăgubire. Să fie introdus un alineat la articolul 31.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Eu vreau să vă răspund dumneavoastră că Legea nr.488 stipulează foarte strict aceste momente şi pot să dau citire articolului 13: în cazul în care părţile nu ajung la un acord asupra exproprierii în modul stabilit la articolele 9 şi 12, exproprierea pentru cauza publică, de utilitate publică, nu poate fi făcută decît prin hotărîre judecătorească cu dreapta şi prealabila despăgubire. Aceasta este prevăzut în legislaţie.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Stimate coleg,

Este şi pentru Guvern legea. De ce atunci pentru Guvern puneţi articolul 3, ca să facă tot ce e posibil şi necesar pentru realizarea exproprierii? Şi de ce sînteţi împotriva acestui alineat ca să punem tot ca să corespundă legii?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimată colegă,

Vă spun eu: fiindcă Legea nr..488 este lege de bază, care se aplică pentru toate cauzele de acest gen. Şi prevederea acestei legi nu se repetă în legile care vizează obiectele.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Atunci propun excluderea articolului 3 din proiectul propus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Pentru lectura a doua o să discutaţi şi o să vedeţi.

 

Doamna  Valentina Cuşnir:

Da, bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări? Nu sînt. Domnule Bondarciuc, 

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Domnule Preşedinte,

Eu propun pentru prima lectură şi pentru a doua lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am auzit.

Stimaţi colegi,

Înainte de exerciţiul de vot, am înregistrat o solicitare pentru luare de cuvînt.

Domnule Grigorev, vă rog.

 

Domnul  Ştefan Grigoriev:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

La 17 februarie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti, nr.8-XV. Realizînd prevederile acestei legi, Guvernul a împuternicit serviciile necesare pentru a organiza toate procedurile de a încheia contracte de vînzare şi cumpărare a terenurilor necesare, de a realiza acest proiect important pentru ţara noastră. Toate aceste proceduri sînt prevăzute în Legea exproprierii pentru cauza de utilitate publică şi anume legea pe care noi astăzi o vom adopta are menirea să declare de utilitate publică construcţia portului Giurgiuleşti.

Şi aici ar fi bine să ne amintim de mai multe obiecte importante construite cîndva în Basarabia, iar pe urmă Republica Moldova, ca, de pildă, Calea Ferată, Hidrocentrala de la Dubăsari, Termocentrala de la Cuciurgani, alte uzine şi fabrici, în rezultatul căruia multe din întrebări se rezolvau la fel în aşa mod. Chiar şi la construcţia magistralei de cale ferată Bender Galaţi, în ani 18771878, s-au încheiat asemenea contracte între Guvernul Imperiului Rus şi antreprenori din Basarabia, între deţinători de terenuri, declarînd oportunitatea acestei activităţi avantajoase pentru populaţia din această regiune.

Acest obiect, construcţia Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, va da posibilitate Republicii Moldova de a avea o reală ieşire la mare, pentru care au optat mai multe generaţii de compatrioţi de ai noştri şi va contribui la ameliorarea bunăstării materiale a poporului nostru.

În primul rînd, circulaţia directă a cetăţenilor Republicii Moldova în diferite state din bazinul Mării Negre, transportarea încărcăturilor pentru necesităţile ţării şi în tranzit. Exploatarea acestui port va contribui la deschiderea noilor locuri de muncă, la dezvoltarea nivelului intelectual al populaţiei.

Cetăţenii Republicii Moldova  vor avea posibilităţi de a-şi aplica forţele şi cunoştinţele în acest domeniu. Noi nu avem specialişti şi nici muncitori de această calificare. Vor apărea noi profesii pentru populaţia acestei regiuni. În temeiul celor expuse, repet încă o dată, terenurile care se prevăd a fi procurate, prin contracte sau expropriere, trebuie să le privim ca terenuri de utilitate naţională în interesul întregului popor, iar drepturile de folosinţă asupra bunurilor imobile se acordă statului.

Propun ca proiectul de Lege nr.2042 privind declararea utilităţii publice a lucrărilor de interes naţional de construcţie a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti să fie adoptat în prima şi a doua lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Exerciţiul de vot. Au fost înaintate două propuneri. Prima privind retragerea proiectului. Cea de a doua, a Comisiei care vizează aprobarea acestui proiect. Supun votului prima propunere privind retragerea proiectului. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 7.

Sectorul nr. 3 13.

 

Domnul  Marian Lupu:

20 de voturi. Plenul Parlamentului nu a susţinut această propunere. Propunerea Comisiei privind aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2042. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Fracţiunile, lectura a doua. Se acceptă? Consens nu-i. Săptămîna viitoare. Proiectul nr. 2042 este aprobat în primă lectură. Lectura a doua, precum am menţionat.

Mai departe. Proiectul de Lege nr.2079 pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare. Iniţiativa unui grup de deputaţi. Prezintă domnul Dragomir. Presupun atît din partea autorilor, cît şi raportul comisiei.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de a mă referi nemijlocit la proiectul menţionat, eu vreau să vă informez cu satisfacţie că, recent, la adresa Academiei de Ştiinţe a Moldovei a sosit nr.6 din anul 2008 a Revistei Serii de politici ştiinţifice, editată de UNESCO. În revistă sînt analizate modele de activitate a academiilor de ştiinţe din lume sub diverse aspecte şi rolul lor în dezvoltarea societăţii bazate pe cunoştinţe.

În pagina 25 se menţionează că, în anul 2004 în Republica Moldova a fost adoptat un Cod pentru ştiinţă şi inovare care a devenit al patrulea model academic din lume. Codul este un document complex, iar cele mai importante şi salutabile componente sînt considerate că Guvernul a delegat Academiei competenţele de administrare a ştiinţei. Totodată, Academia Moldovei, prin consultarea Asambleei, a lărgit baza democratică a sistemului academic de gestionare a cercetărilor.

Elementul-cheie din Cod, se spune în revistă, este considerat sistemul de acreditare. Acest sistem este obligatoriu pentru toate organizaţiile ştiinţifice de stat şi opţional pentru organizaţiile ştiinţifice private. Aici se includ şi toate universităţile. Conform codului, cine nu este acreditat nu este şi finanţat.

În final, revista menţionează că acest Cod prezintă un model reuşit de a soluţiona multiple probleme cu care se confruntă sfera ştiinţei şi inovării în Republica Moldova şi prezintă un exemplu deosebit pentru alte academii. Aceasta, bineînţeles, este lăudabil şi concluzia este una: ne-am pornit pe o cale dreaptă, dar trebuie să mergem mai înainte. În această ordine de idei, s-a şi elaborat un proiect de lege pe care îl vom discuta astăzi.

Acest proiect de lege a fost elaborat şi iniţiat de un grup de deputaţi în baza unor materiale analitice, prezentate de Academia de Ştiinţe a Moldovei. Proiectul prevede modificarea şi completarea mai multor articole ale Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, care au drept scop optimizarea managementului ştiinţei şi inovării prin reducerea secţiilor de ştiinţă ale Academiei de Ştiinţe de la 6 la 3, lichidarea verigii intermediare în administrare între conducerea Academiei de Ştiinţe şi secţiile de ştiinţe, propunînd efectuarea conducerii acestor secţii de către vicepreşedinţii Academiei de Ştiinţe.

Se propune micşorarea numărului membrilor Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică de la 17 la 15 şi diversificarea acestora prin introducerea unui  reprezentant al tinerilor cercetători ştiinţifici, doctor sau doctor habilitat în vîrstă de pînă la 30 de ani, precum şi a unui reprezentant al Consiliului Rectorilor, luînd în consideraţie faptul că cercetările ştiinţifice se fac şi în instituţiile universitare.

Pornind de la faptul că membrii Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi ai secţiilor de ştiinţe, actualmente, sînt aleşi numai din rîndul membrilor titulari şi membrilor corespondenţi  ai Academiei de Ştiinţe în proiect se propune ca la concursul pentru funcţiile de conducere a acestora să fie admişi şi doctorii habilitaţi. Acest procedeu  ar contribui la întinerirea componenţei Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Inovare.

Modificările propuse la articolul 76 ţin de limitarea numărului total de membri corespondenţi şi membri titulari ai Academiei de Ştiinţe în vîrstă de pînă la 70 de ani, de cel mult 105 persoane. În prezent, numărul acestora constituie 112 persoane. Tot la acest articol se propune un alineat nou care va stipula instituirea trecerii la statutul de membru de onoare în cazul pierderii cetăţeniei Republicii Moldova şi legăturii cu comunitatea ştiinţifică din ţară.

Odată cu optimizările propuse în proiect, se propune majorarea sporului lunar pentru titlul de membru titular, membru corespondent, grad ştiinţific, titlu ştiinţific şi titlu ştiinţifico-didactic pentru activităţile ştiinţifice şi educaţionale în cuantum: membru titular de la 1500 va trece la 3000 de lei; membru corespondent de la 1000 de lei la 2000 de lei, adică, se majorează cu 1000; doctor habilitat de la 500 la 700 se va mări; doctor în ştiinţe de la 200 la 300. Cît priveşte modificările propuse la articolele 83 şi 84 din Cod, ele prevăd ca prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii, secretarul ştiinţific ai Academiei de Ştiinţe să fie aleşi nu numai dintre membrii titulari şi membrii corespondenţi, dar şi dintre doctorii habilitaţi. Celelalte modificări şi completări ale Codului prezentat poartă un caracter mai mult tehnic şi ţin de ajustarea lor la legislaţia în vigoare.

Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă a examinat proiectul de lege la şedinţa din 2 iunie curent şi a decis ca el să fie înaintat Parlamentului pentru adoptare, cu amendamentul ca vicepreşedinţii Academiei de Ştiinţe să fie aleşi pe bază de concurs, la propunerea adunărilor generale ale instituţiilor ştiinţifice, componente ale secţiilor de ştiinţe ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În aşa fel se va democratiza procesul de alegeri.

Avizele comisiilor permanente şi ale Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului pe marginea acestui proiect sînt, în fond, pozitive.

Pornind de la cele expuse mai sus, Comisia propune Parlamentului examinarea şi aprobarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare în primă lectură.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eva Gudumac:  

Mulţumesc.

Ca atare, eu sînt coautor, de aceea aş vrea să adresez domnului academician Duca, Preşedinte al Academiei de Ştiinţe, întrebarea. Desigur, acesta este un proiect bun, binevenit pentru acea ca să completeze lacunele care sunt în acest Cod al ştiinţei şi inovării. Totodată, el vine ca să încurajeze tinerii savanţi pentru aceea ca să îi alegem, să îi selectăm, care au un potenţial ştiinţific destul de înalt, pentru a completa Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova prin membri corespondenţi şi membri titulari.

Aş vrea să pun următoarea întrebare, desigur, crearea a celor 3 comisii ori 3 secţii care sînt, eu vreau să mă refer la secţia de medicină. Avînd în vedere că avem un potenţial ştiinţific destul de major, adică, 115 doctori habilitaţi şi 435 de doctori în medicină şi avem sub egidă 10  instituţii ştiinţifice şi, avînd în vedere că în lume toate academiile de ştiinţă în medicină sînt aparte, cum consideraţi dumneavoastră: s-ar putea ca ştiinţele medicale, care se oferă la sănătate, să fie ca o secţie separată? Aceasta e prima întrebare. Adică, să nu intre în Secţia ştiinţe ale vieţii, împreună cu, eu ştiu, viaţa plantelor, animalelor etc., aceea tot e viaţă, dar se are în vedere sănătatea.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.6.

 

Domnul  Gheorghe Duca Preşedintele Academiei de Ştiinţe:

Vă mulţumesc, doamnă academician şi doamnă deputat.

Vreau să vă spun că, în general, în academiile de ştiinţe din lume, de obicei, în majoritatea lor sînt trei secţii: ştiinţe ale vieţii, ştiinţe exacte şi ştiinţe umanistice. Şi noi am revenit la un standard al academiilor de ştiinţe care este în diferite ţări. Astfel de ştiinţă cum este, de exemplu, şi agricultura, şi medicina, şi alte ştiinţe, dacă sînt dezvoltate, ele, de obicei, sînt sub formă de secţii şi subsecţii.

Noi preconizăm în Academia de Ştiinţe ca medicina şi agricultura să fie în cadrul Secţiei generale Ştiinţe ale vieţii, două subsecţii agricultură şi medicină, deoarece aceste două ramuri sînt importante atît economic, cît şi ştiinţific. Dar chestia constă în aceea că noi nu putem să separăm medicina de ştiinţele vieţii, chiar şi de ştiinţa plantelor, cum spuneţi, ştiinţa animalelor. Ştiinţa astăzi se integrează, toate ştiinţele se integrează. În medicină o tratare a bolilor nu poate fi efectuată fără nişte cercetări fundamentale.

De aceea, noi considerăm că aceste ştiinţe trebuie să fie într-o secţie şi ele trebuie să se integreze şi discuţiile în domeniul ştiinţei să fie făcute de specialiştii din mai multe domenii. Aceasta este aşa o poziţie care, în principiu, este împărtăşită de mai mulţi cercetători.

 

Doamna  Eva Gudumac:

Domnule academician,

V-am adresat această întrebare, deoarece, dacă eu am să fiu prezentă la o şedinţă unde se discută problemele în agricultură sau în veterinarie, desigur, chiar acele patologii, care se întîlnesc la animale, nu se întîlnesc la om. Şi, prin urmare, nu ştiu dacă am să am o pondere careva ştiinţifică în acest domeniu. De aceea, eu v-am pus această întrebare. Şi, de aceea, permiteţi-mi să vă adresez a doua întrebare.

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Eu vă spun că nu am nimic împotrivă, dar, în orice caz, aceasta este o explicaţie.

 

Doamna  Eva Gudumac:

Pur şi simplu, ne este greu, trebuie să mai învăţăm o specialitate. A doua întrebare se referă la articolul 134, în privinţa directorilor instituţiilor ştiinţifice, care, prin coordonarea Academiei de Ştiinţe, sînt confirmaţi de fondatori. Ca atare, este corect aceea că confirmaţi de fondatori şi confirmaţi de academie, dar vreau să zic, cine îi selectează? Că aici nu este cuvîntul selectare. Cred că noi, autorii, am făcut o greşeală tehnică.

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Eu nu ţin minte în ce articol, dar acolo, aşa am citit această iniţiativă, se propune că directorii, vicedirectorii şi secretarii ştiinţifici sînt propuşi de către instituţii, sînt propuşi de fondatori. În cazul în care sînt instituţiile medicale, fondatorul este Ministerul Sănătăţii, el organizează concurs şi, în rezultatul concursului, numeşte directorul, vicedirectorul şi secretarul ştiinţific.

 

Doamna  Eva Gudumac:

Domnule academician,

Foarte bine aţi explicat, deoarece noi nu am scris concret acest punct. Sînt aleşi prin concurs de comunitatea ştiinţifică.

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Şi confirmaţi de fondator.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Pentru lectura a doua vom lucra.

 

Doamna  Eva Gudumac:

Iată aceasta a fost greşeala noastră.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian:  

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Fără îndoială, legea respectivă este una cît se poate de necesară şi Grupul parlamentar al Partidului Democrat o va susţine. Totuşi aş avea două întrebări, mai curînd către domnul Preşedinte al Academiei de Ştiinţe. Punctul 4 al articolului 1: Pierderea cetăţeniei Republicii Moldova de către membrii titulari sau membrii corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe condiţionează obţinerea de către aceştia a statutului de membru de onoare temporar. Puteţi cumva explica?

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Situaţia este următoarea: astăzi noi avem din 112, mi se pare că 8 sau 7.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

9 membri.

 

Domnul  Gheorghe Duca:

9 sînt membri ai Academiei, care au fost aleşi  pe timpuri, au plecat peste hotare şi, din diferite considerente, sau au pierdut, sau au lăsat cetăţenia, deoarece trebuiau să obţină altă cetăţenie. În acest caz, noi le plătim lor îndemnizaţie, mulţi dintre ei nu primesc îndemnizaţie. Poate să apară un moment atunci cînd dumnealui sau cineva dintre copiii lor să se adreseze ca noi să le plătim îndemnizaţia. Un moment.

Al doilea moment. Membrii corespondenţi şi membrii titulari sînt aleşi din rîndurile  cetăţenilor Republicii Moldova. Membrii de onoare sînt aleşi din rîndurile necetăţenilor, din alte ţări. Din punctul acesta de vedere, dacă dumnealui nu are cetăţenie, el rămîne cu acelaşi document, formal juridic, trece membru de onoare.  Dacă îşi recapătă cetăţenia înapoi, el înapoi şi o dobîndeşte.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Practica internaţională.

 

Domnul Gheorghe Duca:

Practica internaţională, da.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Ei, mă rog. Sînt membri externi în practica internaţională, de regulă, membru de onoare înseamnă cam altceva. Punctul 4, articolul 78, o întrebare legată de aceste compartimente de secţii: ştiinţe ale vieţii, ştiinţe exacte, ştiinţe umanistice. Eu nu ştiu, dumneavoastră aţi spus că s-a inspirat cumva proiectul respectiv din sistemele existente din alte ţări.

Eu nu ştiu care sînt sistemele în alte ţări, pentru că ele sînt foarte diferite de cele din Republica Moldova. Noi am păstrat, din păcate, un sistem foarte sovietic, cred că sînteţi de acord, în ceea ce priveşte Academia de Ştiinţe. În acest sistem, unde plasăm, de exemplu, Institutul de Geografie şi Geologie? Sau unde plasăm dreptul? Pentru că ele nu îşi găsesc loc.

 

Domnul  Gheorghe Duca:

Institutul de Geografie şi Ecologie se numeşte îl deplasăm în Secţia ştiinţele vieţii, iar Institutul Istorie de Stat şi Drept în ştiinţe umanistice. Eu vreau să vă spun că aceasta este o similarititudine a academiilor ţărilor nu mari, cum este Cehia, Slovacia, Republicile Baltice. Noi am avut, înainte de aceasta, înainte de 2004, 9 secţii, le-am micşorat la 6 secţii. Şi, de aceea, există aproximativ 6 milioane jumătate... costă cheltuielile pentru această verigă intermediară şi ea este foarte birocratică, foarte complicată.

Foarte frecvent se adresează cercetătorii şi cer ca să fie direct de la conducerea Academiei o trecere directă la institute. De aceea, s-a propus ca această verigă să fie lichidată şi să fie comasată, mai bine ea să fie optimizată şi să fie comasată cu funcţia de vicepreşedinte. Vicepreşedinte al Academiei să fie şi academician coordonator al acestei secţii. Şi atunci se va facilita de însăşi procedura de activitate între conducere şi instituţiile de cercetare.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

De acord.

Domnule Preşedinte,

Înţeleg raţiunile. Părerea mea este că în loc de ştiinţe ale vieţii poate fi, geologia nu-i ştiinţă a vieţii, în orice caz, poate că ar fi mai corect să fie ştiinţe naturale şi ale vieţii sau ştiinţe naturale, pur şi simplu.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Propuneţi. Noi pentru lectura a doua lectura a doua, o să lucrăm într-adevăr. Sînt mai multe propuneri de acest gen.

 

Domnul  Oleg Serebrian:

Deoarece dreptul nu e ştiinţă umanistică, ştiinţe sociale şi umanistice, aşa e mai firesc.

 

Domnule  Gheorghe Duca:

La discreţia dumneavoastră. Eu nu am nimic împotrivă dacă se va vota în lectura a doua şi alte variante.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Comisiei şi ca autor, eu vin cu o propunere la articolul 78, alineatul (1), acolo unde este vorba despre secţiile ştiinţe ale vieţii ş.a.m.d., ca totuşi să menţinem ştiinţele medicale şi ştiinţele agricole. Şi aduc argumente. Primul, în privinţa ştiinţelor agricole. Cu părere de rău, ştiinţa agricolă stagnează, fiindcă avem şi probleme cu finanţarea, subfinanţarea acestor instituţii.

Şi sînt importante, adică este importantă această secţie pentru Republica Moldova. Şi eu cred că ar trebui să menţinem această secţie agricolă în cadrul legii. Şi ştiinţele medicale... totuşi avem o comunitate de doctori habilitaţi şi de doctori în ştiinţele medicale foarte mare. Adică, din 831 de doctori habilitaţi sînt 500 de la ştiinţele medicale.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Domnule Cosarciuc,

Eu am înţeles întrebarea pusă. Dar eu v-am accentuat deodată, de la bun început, că acest proiect noi l-am alcătuit în baza materialului analitic de Academia de Ştiinţe. Deci eu pot să vă răspund cum înţeleg eu, dar preşedintele Academiei, avînd o experienţă mare de acum în conducerea Academiei, se vede că dumnealor nu degeaba au făcut analiza aceasta şi au convenit de la 6 secţii să treacă la 3. Se vede că este

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Preşedinte,

Eu vin cu propunerea şi pentru stenogramă, pentru lectura a doua, şi rog să examinaţi şi noi ne menţinem această poziţie ca fracţiune ca totuşi la articolul 78 alineatul (1) să fie adăugate încă două litere: ştiinţele medicale, ştiinţele agricole.  

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Dar pentru lectura a doua şi noi să Faceţi propuneri pentru lectura a doua. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Acum la articolul 85, ceea ce se referă la componenţa Consiliului Suprem. Se include în oficiu. Şi vreau să vă întreb, aici a apărut rectorul Universităţii Academiei de Ştiinţe. Avem la litera b) a aceluiaşi articol că se aleg, prin vot secret, reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice şi aici este un reprezentant al consiliului rectorilor.Ar trebui să înţelegem că rectorul Universităţii Academiei de Ştiinţe are un statut mai înalt decît ceilalţi rectori care intră în Consiliul rectorilor?

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Unde se prevede unul din Consiliul rectorilor, se are în vedere rectorul de la Universitate, Consiliul rectorilor...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dar nu are importanţă. Ei sînt rectori ai Universităţii. Au acelaşi statut, intră în consiliu. Unul va fi din oficiu, alţii vor fi aleşi prin mod secret. Eu aş propune ca noi să trecem în, putem să le dăm două poziţii la rectori, dar să fie aleşi prin vot secret. Va nimeri rectorul Universităţii Academiei de Ştiinţe, bine.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Să nu fie din oficiu.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Să nu fie din oficiu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, microfonul nr. 6.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Propuneri şi examinăm.

 

Domnul Gheorghe  Duca: 

Eu, în principiu, accept. Probabil, ambii trebuie să fie...

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Noi o să examinăm.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Prin vot secret.

 

Domnul Gheorghe  Duca: 

Dar rectorul, al doilea proiect se poate de spus. 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Şi la articolul 134 domnul Preşedinte şi ca autor.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

100 cît?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Articolul 134 alineatul (6): directorul, directorul adjunct şi secretarul ştiinţific al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării. Adică ar fi foarte, eu am înţeles din discuţii că ar fi posibil ca sînt confirmaţi în funcţii de fondatori în urma concursului organizat, nu pur şi simplu sînt confirmaţi. Alineatul (6).

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Alineatul (6)?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ultima, ultima pagină.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Da, directorul, directorul adjunct

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

...ş.a.m.d. sînt confirmaţi de fondator. Eu cred că aici ar trebui să adăugăm că sînt confirmaţi în funcţie de fondator în urma concursului organizat.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Aici, în primul rînd, s-a avut în vedere în instituţiile private mai mult de fondator să fie, dar poate...

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu are importantă, avem şi instituţii de stat.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Dar acum noi ne-am convins că, într-adevăr, trebuie să ne întoarcem la această problemă, deoarece sînt şi instituţii de stat. Şi instituţiile de stat tot au fondatori. Aceasta se referă şi la una, şi la alta.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu propun să examinaţi această chestie pentru lectura doua.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

În condiţiile celor discutate pe marginea proiectului nr. 2079, voi supune votului aprobarea în primă lectură a acestuia. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Proiectul de Lege nr.2079 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Hotărîre nr.2037 cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului de aprobare a Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

Guvernul.   

 

Domnul Ion Perju viceministru al agriculturii şi industriei alimentare:

Stimate domnule Preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Modificările înaintate spre examinare sînt cauzate de faptul că mijloacele financiare prevăzute şi utilizate în anul 2007 în fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli nu au acoperit integral solicitările parvenite din teritoriu pe astfel de compartimente cum ar fi stimularea producerii materialului săditor, pomicol şi înfiinţarea plantaţiilor pomicole, încurajarea dezvoltării culturii nucului, subvenţionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar, pesticide şi de fertilizanţi, compensarea sumei taxei pe valoarea adăugată calculate la procurarea tehnicii şi utilajului agricol. Subvenţionarea la compartimentele menţionate este păstrată şi pentru anul 2008, cu excepţia ultimului compartiment, deci ceea ce ţine de compensarea sumei taxei pe valoarea adăugată calculate la procurarea tehnicii şi  utilajului agricol, pentru care solicităm ca subvenţionarea să fie efectuată în condiţiile Regulamentului anului 2007.

Totodată se propune majorarea proporţiei de 10 şi 20 la sută, cu 20 şi 30 la sută pentru compensarea achiziţiilor de tehnică şi echipamente pentru irigare, prin aspersiune şi prin picurare în special pentru impulsionarea procurării şi investirii în aceste echipamente. De asemenea, completările propuse vor permite agenţilor economici de a beneficia de subvenţii pe diferite compartimente, modalitatea achiziţionării mărfurilor şi serviciilor în scopurile prevăzute separat pe compartimente.

Stimaţi deputaţi,

Susţinerea proiectului înaintat, va permite deţinătorilor de terenuri agricole majorarea suprafeţelor irigabile şi obţinerea unei producţii competitive atît la calitate, cît şi la preţ.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt. 

Mulţumesc, domnule viceministru.

Rog comisia.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Comisia pentru agricultură şi industria alimentară a examinat proiectul de Hotărîre cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului privind aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorului agricol. Asupra acestei teme Comisia a luat o decizie şi este prezentată atenţiei deputaţilor.

Referitor la proiectul prezentat din partea Comisiei, permiteţi-mi să fac numai o mică precizare la punctul 29, unde este prevăzută substituirea cuvintelor de creştere a răsadului prin cuivintele de cultivare. Această normă să fie prevăzută în alt loc din Regulament, din cauză că are un sens unic. Şi, în afară de aceasta, suplimentar la proiectul prezentat, vreau să anunţ că a venit Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe, majoritatea propunerilor căreia coincid şi noi... la punctul 3 esenţa tot coincide cu decizia luată numai redacţional. Noi, în cadrul examinării, definitivării proiectului, o să luăm în vedere. Cu această decizie a Comisiei, Comisia propune ca proiectul să fie aprobat, cu modificările propuse din numele Comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule vicepreşedinte al Comisiei, 

Vă mulţumesc. Întrebări pentru comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei de profil supun votului aprobarea proiectului de Hotărîre a Parlamentului nr.2037. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Proiectul de Hotărîre nr.2037 este aprobat. 

Acum, stimaţi colegi, în cele care urmează avem două proiecte: proiectul nr.2104 şi proiectul nr.2085. Ele sînt, practic, similare, cu mici excepţii, pe care motiv, avînd şi aceeaşi Comisie de profil, voi propune prezentarea de către autori a proiectului de Lege nr. 2104, runda întrebărirăspunsuri. După care prezentarea de către autor a proiectului nr. 2085. Apoi Comisia, prezentarea rapoartelor pe marginea ambelor proiecte şi după aceea exerciţiul de vot. Se acceptă? Da.

Mulţumesc.

Deci proiectul de Lege nr.2104 cu privire la modificarea şi completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului. Iniţiativa unui grup de deputaţi. Prezintă domnul Afonin.

 

Domnul Alim Afonin:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.2104 are drept scop optimizarea plăţilor pentru poluarea mediului înconjurător, inclusiv a plăţilor pentru ambalajul din masă plastică şi tetra pak, care, în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, şi a căror distrugere sau prelucrare este dificilă.

Actualmente, gradul de reciclare a deşeurilor este foarte redus,  constituind aproximativ 20 la sută, sporirea gradului de valorificare a unor categorii de deşeuri va contribui la diminuarea presiunii asupra mediului, la economisirea resurselor naturale şi utilizarea raţională a resurselor funciare.

Actualmente în  Republica Moldova reglementarea reciclării de deşeuri este prevăzută de Legea privind protecţia mediului înconjurător, Legea privind deşeurile de protecţie şi menajare, Programul naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajare, aprobat prin hotărîrea Guvernului, cît şi directiva Consiliului Europei. Întru eficientizarea reglementării gestionării deşeurilor în Moldova, este necesară introducerea mecanismelor economice aplicate în ţările dezvoltate. În acest sens, introducerea unei plăţi pentru importul ambalajului din plastic sau tetra pak, a băuturilor nealcoolice şi berii importate în Republica Moldova va reduce la minimum volumul deşeurilor şi va mări nivelul de responsabilitate a producătorilor.     

Mijloacele colectate din plăţile pentru importul băuturilor nealcoolice şi berii cu ambalajul din masă plastică sau tetra pak se vor acumula în Fondul ecologic naţional. Odată cu mărirea veniturilor fondului, mijloacele pot fi folosite pentru finanţarea proiectelor de gestionare a deşeurilor, inclusiv pentru depozitarea, sortarea, precum şi prelucrarea şi neutralizarea acestora. Rugăm să susţineţi acest proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări? Nu sînt.

Domnule Afonin,

Mulţumesc. Proiectul nr. 2085. Domnul Guma, vă rog.

 

Domnul Valeriu Guma:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimaţi deputaţi,

În proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului din 1998, prin amendamentele date, ca scop a fost protejarea mediului ambiant, care constituie astăzi una din problemele cele mai importante nu numai a ţării noastre, dar şi a umanităţii. Importanţa acestui subiect este consimţită şi în Republica Moldova prin Constituţie. Ca să nu mai repet că, practic, domnul coleg Afonin a enumerat argumentele care sînt aceleaşi ca esenţă, eu propun, ca rugăminte, să fie acceptat proiectul menţionat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc. Întrebări? Nu sînt.

Mulţumesc, stimate coleg.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a examinat la şedinţa sa din 2 iulie 2008 proiectul de Lege cu privire la iniţiativa legislativă a colegului Valeriu Guma. La momentul actual, în Republica Moldova din lipsa unor discordanţe în legislaţia în vigoare, are loc acumularea continuă a deşeurilor de producţie, lipsa îndeajuns a fondurilor pentru implementarea metodelor de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere, depozitarea nesancţionată a deşeurilor menajere etc.

În scopul reducerii impactului negativ asupra mediului cauzat de creşterea volumului de deşeuri, Comisia permanentă susţine iniţiativa legislativă a deputatului în Parlament Valeriu Guma care prevede completarea articolului 11. Necesitatea adoptării de către Parlament a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului este argumentată şi în nota informativă, anexată la proiectul de lege.

Din considerentele că iniţiativa legislativă a deputatului Valeriu Guma, înregistrată în Parlament cu numărul 2085 din 23 iunie 2008, abordează aceeaşi problemă ca şi iniţiativa legislativă a unui grup de deputaţi în Parlament, Comisia sesizată în fond propune, în conformitate cu prevederile articolului 64 din Regulamentul Parlamentului comasarea acestor două proiecte de legi pentru examinarea în lectura a doua într-un singur proiect. Referitor la proiectul menţionat au parvenit avizele comisiilor permanente, Direcţiei juridice, Aparatului Parlamentului, Guvernului, care propun examinarea şi adoptarea proiectului de lege în şedinţa plenară.             

Obiecţiile şi propunerile, parvenite de la Comisia permanentă, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, de la Guvern, de la deputaţi şi fracţiunile parlamentare privind proiectul menţionat, vor fi sistematizate şi prezentate pentru examinarea unui proiect de lege comun de către Parlament pentru lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte de Comisie,

Spuneţi, vă rog, ce v-a inspirat să ieşiţi cu un asemenea proiect de lege?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Să apară  proiectul de lege?

 

Domnul Marcel Răducan:

De ce aţi fost inspirat, cînd a apărut acest proiect de lege?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Al doilea proiect de lege? Despre care este vorba?

 

Domnul Marcel Răducan:

Nu, deci este vorba despre proiectul unde dumneavoastră sînteţi subsemnat ca coautor.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da, da.

 

Domnul Marcel Răducan:

Proiectul nr.2104 din 24 iunie 2008.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Păi, revenim la acel proiect. Acum discutăm proiectul colegului Guma. Şi am prezentat raportul. Revenim la acel proiect şi vă răspund la întrebare.

 

Domnul Marcel Răducan:

Vreau să fie o claritate, de aceea  am ieşit la microfon cu aşa o întrebare, fiindcă dumneavoastră aţi... deci este proiectul nr.2104, semnat şi de dumneavoastră, care a intrat în Parlament la 24 iunie 2008. Şi, după aceea, este proiectul domnului Guma nr.2085 care a fost depus cu o zi înainte la cancelarie. Şi dumneavoastră raportaţi acum că.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

Vă răspund. E o întrebare foarte bună şi vă răspund cînd examinăm a doua iniţiativă legislativă.

 

Domnul Marcel Răducan:

Da, vă mulţumesc.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Vă asigur. 

 

Domnul Marcel Răducan:

Eu am să ies iarăşi la microfon, domnule Preşedinte, ca să nu fie... pentru stenogramă.

 

Domnul Marian Lupu:

La acest subiect întrebări? Nu celălalt, domnule preşedinte.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dar nu îl votăm pe acesta?

 

Domnul Marian Lupu:

Poftim? Nu. Votul este la sfîrşit, după rapoarte, după tot. De fapt, stimaţi colegi, ambele, noi putem considera că Comisia a prezentat rapoartele  privind ambele proiecte.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

S-a fost raportat, primul proiect a fost prezentat de domnul autor Afonin. Acum, dumneavoastră aţi raportat asupra proiectului domnului Guma. Sau cum? Eu nu am înţeles.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Au fost prezentate două iniţiative legislative.

 

Domnul Marcel Răducan:

Nu, deci domnule Ciobanu, eu v-am pus o întrebare care...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dacă revenim la...

 

Domnul Marcel Răducan:

Permiteţi-mi, vă rog frumos.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Apoi revenim la întrebarea pe care mi-aţi pus-o.

 

Domnul Marcel Răducan:

Eu v-am pus dumneavoastră o întrebare logică, deci normal era dumneavoastră să faceţi raport asupra primului proiect, prezentat de domnul Afonin. Dar dumneavoastră prezentaţi al doilea proiect, nu este consecutivitate în ceea ce faceţi. Sau nu înţeleg care...

 

Domnul Marian Lupu:

Eu, de exemplu, am înţeles că domnul preşedinte privind ambele  iniţiative...

 

Domnul Marcel Răducan:

Exact aşa am înţeles şi eu, domnule preşedinte, la ce dumnealui mi-a răspuns că este proiectul domnului Guma.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Domnule Preşedinte...

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Ţinînd cont că Comisia a convenit asupra comasării ambelor proiecte şi al doilea proiect care... al doilea raport pe care vroiam să îl prezint, el este mai amplu, deoarece vizează două probleme la aceeaşi lege cu privire la plata de poluare, am iniţiat reprezentarea primului raport şi după aceasta vroiam să prezint al doilea raport, care, în esenţă, vizează aceeaşi problemă.

 

Domnul Marcel Răducan:

Deci din ceea ce spuneţi dumneavoastră.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

De aceea mă gîndeam acum.

 

Domnul Marcel Răducan:

Ar fi logic să întreb secretariatul, dat fiind faptul că proiectul domnului Guma a parvenit în Parlament la 23 iunie şi proiectul Comisiei a parvenit la 24 iunie cu acelaşi conţinut 99 la sută, deci care este logica la ceea ce...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu e corect.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Conţinutul nu este acelaşi, domnule preşedinte al Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Sînt momente.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Şi anume, în acest context, am vrut intenţionat să prezint al doilea proiect, explicînd situaţia şi răspunzînd totodată la întrebarea dumneavoastră.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, bine. Căci ne-am blocat aici puţin.

 

Domnul Marcel Răducan:

Nu, nu, e încurcată situaţia. Şi eu sînt bucuros că proiectul domnului Guma, care a apărut la data de 23, s-a găsit.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Marcel Răducan:

Da, da, da, staţi un pic, oameni buni, deci ce strigaţi parcă... Ieşiţi la microfoane şi vorbiţi.

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord.

Domnule preşedinte,

Bine, prezentaţi celălalt raport.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să vă prezint al doilea raport şi atunci vom elucida toate problemele. Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a examinat la şedinţa din 2 iulie 2008 proiectul de lege menţionat, care este iniţiat de un grup de deputaţi. Prezentul proiect  de lege are drept scop optimizarea plăţilor pentru poluarea mediului înconjurător, inclusiv a plăţilor pentru ambalajul din masă plastică, tetra pak care se importă în ţară în calitate de producţie.

În conformitate cu prevederile Legii nr.280 din decembrie 2007 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, aşa-zisă ghilotină, inclusiv anexa nr. 8 la Legea privind plata pentru poluarea mediului, în care este prevăzută lista mărfurilor care, în procesul utilizării cauzate poluării mediului şi normativele de plată pentru importul acestora, deja sînt prevăzute plăţile cum ar fi capac de plastic 1,5% , hîrtie pentru pachet 1,5%,  pachetul tetra pak 2%.

Legea este justificată şi necesară, dar nu reprezintă situaţia reală pe piaţa comercială a Republicii Moldova, unde majoritatea produselor: sucuri, băuturi lactate, cosmetică, sînt importate din ţările: Rusia, Ucraina, România, dar nu produse de către producătorii autohtoni.

De exemplu, SA Orhei-Vit din 12 milioane de pachete tetra pak produse în anul 2007 8 milioane 500 de pachete cu sucuri au fost exportate în alte ţări şi numai 4 milioane de pachete cu sucuri au fost realizate pe piaţa Republicii Moldova, pe cînd vînzarea de sucuri importate sînt de 2 ori şi jumătate mai mari decît cele realizate de producătorii autohtoni.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.280 din 14 decembrie 2007 nu prevede ca importorii de sucuri, băuturi, lactate pe piaţa ţării să suporte cheltuieli pentru poluarea mediului, pe cînd ambalajele folosite în cantităţi mari prezintă pericol pentru mediul înconjurător.

Din aceste considerente, proiectul de Lege cu privire la modificarea şi completarea Legii privind plata pentru poluarea mediului, inclusiv modificarea articolelor 8 şi 11, va contribui la suportarea veniturilor din fondul ecologic naţional. O dată cu mărirea veniturilor fondului ecologic, mijloacele financiare pot fi folosite pentru finanţarea proiectelor de gestionare a deşeurilor, inclusiv depozitarea, sortarea, precum şi prelucrarea şi neutralizarea acestora.

Totodată, adoptarea de către Parlament a prezentului proiect de lege va contribui esenţial la îndeplinirea prevederilor Legilor privind protecţia mediului înconjurător privind deşeurile de producţie şi menajere, Programul naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere, cît şi a Directivei nr.9462 din 20 decembrie 1994Consiliului şi a Parlamentului European.

Directivele menţionate privind gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje au menirea să reducă la minimum impactul ambalajului asupra mediului.

Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului, în şedinţa din 3 mai 2007, a adunat, a audiat, mă scuzaţi, îndeplinirea prevederilor Legii privind deşeurile de producţie şi menajere şi îndeplinirea Programului naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere pentru anii 20012010, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.606 şi a decis de a considera nesatisfăcător mersul îndeplinirii prevederilor legilor nominalizate şi a Programului naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere.

Referitor la proiectul menţionat au parvenit avizele comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, Guvernului, care propun examinarea şi adoptarea proiectului de lege în şedinţă plenară.

Obiecţiile şi propunerile parvenite de la comisiile permanente, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, de la Guvern, deputaţi şi fracţiunile parlamentare vor fi sistematizate şi prezentate pentru examinarea proiectului de lege în lectura a doua.

În tememiul celor expuse, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului propune aprobarea proiectului de lege în primă lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Răducan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Desigur, este binevenit sau sînt binevenite ambele proiecte de legi care, plus la toate, vin în sprijinul Directivei europene pentru nepoluarea mediului.

Domnule raportor,

Am o întrebare referitoare la articolul 11 alineatul (1). În rezultatul achitării, Inspectoratul Ecologic de Stat va elibera agenţilor economici confirmarea ecologică. Deci cînd va fi admis importul: după obţinerea confirmării ecologice sau pînă la?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

După.

 

Domnul Marcel Răducan:

Deci aceasta cum e de înţeles, cînd se achită plata. Plata se achită cînd se contractează sau cînd vine în vamă?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu, plata se achită cînd se aduce marfa în vamă.

 

Domnul Marcel Răducan:

Şi cum vă închipuiţi dumneavoastră procedura? Stau 10 Tir-uri în vamă, cineva merge şi plăteşte, aceştia de la ecologie... este sîmbătă sau duminică, sau nu ştiu ce, nu sînt pe loc, Tir-urile stau douătrei zile în vamă, după ce obţin această confirmare ecologică numai după aceea au acces de a trece bariera. Nu este logic.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Cred că cunoaşteţi că structurile care deja erau pînă acum, pînă nu demult, mai corect spus, în cadrul vamei nu mai sînt, dar perceperea sumelor şi a taxelor vamale vizavi de poluarea mediului o fac nemijlocit lucrătorii sistemului vamal.

 

Domnul Marcel Răducan:

Domnule raportor,

Cred că v-aţi referit la ghişeul unic. Dar eu vreau să zic altceva. Deci nu poate să achite taxa în vamă atunci cînd Tir-urile stau la vamă. Chestia aceasta trebuie făcută ori înainte, ori trebuie să aibă acces la depozitul vamal şi în timp ce marfa parcurge ... graniţă, depozit vamal, în această perioadă este timp destul ca să... terminalul vamal, normal.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci pentru lectura a doua trebuie de lucrat.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Este o procedură, în cadrul grupului de lucru au fost prezenţi şi colaboratorii sistemului vamal care au contribuit şi la prezentarea deja a proiectului pentru lectura a doua. Se va lua în consideraţie şi propunerea dumneavoastră.

 

Domnul Marcel Răducan:

Deci nu este vorba de colaboratorii vamali, este vorba de acei agenţi economici care, plus la povara pe care o să o aibă suplimentar, deci să nu aibă problemă cu intrarea în ţară şi cu comercializarea. Aceasta este ideea.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Doar procedura o înfăptuiesc colaboratorii sistemului vamal.

 

Domnul Marcel Răducan:

Da, domnule raportor, ei îndeplinesc. Dar închipuiţi-vă dumneavoastră,pînă cînd marfa stă în vamă cît durează pînă ecologia va elibera acest certificat ecologic.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi...

 

Domnul Marcel Răducan:

Durează, este o chestie de procedură.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Mie îmi pare că...

 

Domnul Marcel Răducan:

Mecanismul este.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Noi toţi avem o sarcină, ca mecanismele care...

 

Domnul Marcel Răducan:

Exact.

 

Domnul Marian Lupu:

...sînt stipulate şi vor fi stipulate înainte de vot în lectura a doua să prezinte maximă eficienţă şi pentru acei care... pentru agenţii economici şi pentru funcţionarea sistemului respectiv public, da. Găsim mecanismul...

 

Domnul Marcel Răducan:

Da, mulţumesc, domnule Preşedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

...care trebuie să funcţioneze şi să nu fie unul birocratic.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Mulţumesc.

Domnule autor,

La articolul 8 dumneavoastră aţi propus ca să... şi se varsă la contul fondului ecologic naţional. Cred că nu este bine. Mai bine să fie vărsaţi, adică aceşti bani, în bugetul de stat şi prin capitolul respectiv managementul deşeurilor să fie, de pildă, aceeaşi bani utilizaţi.

Fiindcă noi am vorbit parcă ieri, cînd s-a discutat raportul Curţii de Conturi, că fondurile speciale noi să le mai începem a le tăia. Adică, trebuie să le tăiem atunci şi totdeauna banii pot fi folosiţi de acum conform Legii bugetului.

Sînteţi de acord sau nu?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Nu, de aceea că actual este procedura dată. Articolul 8, practic, vizează plata pentru poluare a... tranzitul autovehiculelor pentru poluare datorită faptului de...

 

Domnul Marian Lupu:

Emisia gazelor.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

...utilizarea anvelopelor. Şi el nu vizează problema deşeurilor, ambalajului. În aceste condiţii noi, acei care am iniţiat iniţiativa legislativă, am considerat că această plată pentru poluare tot trebuie să vină, să fie revărsată în fondul ecologic, care are un aspect în ceea ce ţine de administrarea fondului, acoperirea tuturor proiectelor care au ca scop eliminarea poluării mediului.

Aceasta a fost la bază, cînd s-a propus ca articolul 8 să fie completat cu cuvintele: şi se revarsă în fondul ecologic.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Chestia constă într-aceea că noi avem exemplul fondul, de pildă al drumurilor, care nu se varsă direct în fond, dar se varsă în buget şi pe urmă de la buget se duce în acest fond.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Fondul rutier are alt domeniu, aspectul construcţii, aspectul reparaţii, exploatării drumurilor. Fondul ecologic are în conţinutul său diminuarea impactului asupra mediului. Şi, în condiţiile în care anvelopele provoacă anume poluarea mediului, e normal, după părerea noastră, suma să vină în fondul ecologic.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Suma poate  să se ducă în buget şi de acolo să meargă la ce vrei. Şi în fond, şi în alte părţi.

Propunerea mea este, pentru lectura a doua, să excludem aceste cuvinte introduse la articolul 8 alineatul (1).

 

Domnul Marian Lupu:

Am înregistrat.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Şi încă, am o întrebare referitoare la ceea ce dumneavoastră aţi raportat, directivele europene, poluatorul plăteşte. Chestia constă într-aceea că în Uniunea Europeană poluator se consideră consumatorul final, nu cel care, de pildă, care produce producţia.

Şi dacă te duci în magazinul francez, vei plăti pentru ambalajul separat şi mai ales pentru ambalajul care trebuie să fie scos din circulaţie. Şi atunci este stimulat consumatorul ca el să îşi îndrepte, de pildă, privirea înspre ambalajul care, de pildă, nu trebuie să fie folosit pentru producere. Şi acel producător pe urmă reacţionează la ceea ce cere consumatorul.

Dar, în acest caz, noi iarăşi, ştiţi, facem aşa, simplificări. Acel care, de pildă, produce, trebuie să plătească. Consumatorul lasă să plătească separat.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci iniţiativa, domnule Preşedinte, dacă se poate, foarte scurt. Iniţiativa vizează importatorii de produse cu ambalaj de o singură folosinţă. Nu producătorii, dar importatorii. E un gol care, din păcate, a fost creat la adoptarea Legii cu privire la plata pentru poluare din 1998. 

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Domnule raportor,

Spuneţi, cu propunerile dumneavoastră sau cu iniţiativa dumneavoastră şi a domnului Guma nu o să apară situaţia cînd noi pe unii agenţi economici îi impunem să achite această taxă, dar pe alţii nu şi o să apară diferite situaţii, diferite condiţii. Adică, importatorii o să achite, dar producătorii autohtoni, care tot folosesc această tară, nu o să se achite.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Deci am încercat să răspund la întrebarea aceasta domnului Cosarciuc şi ea, practic, vizează acelaşi aspect. Astăzi, conform Legii cu privire la plata pentru poluare, toţi producătorii şi toţi acei care lucrează cu marfa plastică plătesc pentru poluare.

Au taxă pentru... anexa nr.8 la Legea cu privire la plata pentru poluare conţine lista unui şir de mărfuri, unde e indicată suma plăţii.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci producătorul local plăteşte.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Acei care importează producţia deja finală, cum ar fi apa, produsele lactate, cosmetica ş.a.m.d., ei nu plătesc pentru poluarea mediului datorită faptului că producţia este în ambalaj de o singură folosinţă, din plastic. Iată ea va regla împotrivă producătorii noştri cum ar fi Orhei-Vit, Resan, eu ştiu, alte întreprinderi, ei se revoltă cam demult că de ce noi plătim pentru poluare,  dar producţia ceea care este importată nu este impozată cu această plată de  poluare.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate coleg,

Iată, taman vreau să vă spun că la noi sînt două firme mari care produc capsule. Din capsulele acestea se produc sticle: de un litru, de un litru şi jumătate ş.a.m.d., Europlast în Chişinău şi o firmă în Ungheni în zona liberă. Nici una, nici alta care importă granule de ... nu achită taxă faţă de stat. Pentru aceste capsule nu se plăteşte taxa ecologică şi, bineînţeles, că firmele Resan, Gura Căinarului tot nu plătesc statului. Verificaţi pentru lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Se va verifica. Alte întrebări? Nu sînt.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Dacă e adevărat ceea ce a spus domnul Bondarciuc, atunci nu se îndeplinesc prevederile legii şi anume ale anexei nr.8.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Acesta e neajunsul celor care pricep.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, . , , - ?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

.

 

Doamna Ludmila Borgula:

... -, ... , ?

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Da, schema e cam în felul următor. Dar cineva din colegi a spus că responsabilitatea faţă de menţinerea unei ordini, faţă de apărarea mediului de poluarea ceea care s-a produs este şi a importatorilor şi a producătorilor, dar şi a consumatorilor.

Altceva e că la noi administraţia publică, noi avem un Program naţional cu privire la valorificarea deşeurilor, unde sînt încadraţi instituţiile centrale, administraţia publică locală şi sînt responsabili, dar, din lipsa finanţelor, din lipsa proiectelor, practic, acest lucru nu se efectuează deloc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. 

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Şi iată de aceea cred eu, sper, cel puţin, şi va trebui să contribuim cu toţii, ca fondul ecologic să participe la crearea unei sisteme de sortare, depozitare şi reciclare a deşeurilor de o singură folosinţă.

 

Doamna Ludmila Borgula:

- , , , .

 

Domnul Marian Lupu:

.

 

Doamna Ludmila Borgula:

, . , . , ... , , ...

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Eu special v-am adus un exemplu cu Orhei-Vit al sucurilor. Producţia care se produce de producătorii noştri este, în mare majoritate, exportată. Noi mai mult consumăm ceea ce se importează şi iată aici noi nu putem impune producătorul în exterior. Noi trebuie să găsim o modalitate de a pricepe sumele necesare şi de a recicla deşeurile de ambalaj de o singură folosinţă noi. Noi trebuie să asigurăm acest volum de lucru.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Stimaţi colegi,

În condiţiile raportului Comisiei, voi supune votului proiectele de Lege nr.2104 şi nr.2085.

Supun votului. Cine este pentru aprobarea proiectului nr.2104, ca proiect de bază, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Proiectul de Lege nr.2104 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.2085, aprobarea acestuia în primă lectură, ca proiect de alternativă. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Pentru lectura a doua aceste două proiecte sînt comasate. O să rog conducerea Comisiei să desfăşoare toate discuţiile în modul în care de rînd cu alt proiecte pe care astăzi le-am examinat în primă lectură şi am zis că săptămîna viitoare le examinăm în lectura a doua, aceste două la fel să fie incluse în această  listă.

Proiectul de Lege nr.2050 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Ion Perju:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte legislative propus, apărut ca rezultat al... sau elaborarea prezentului proiect de lege e dictată de necesitatea reformării unor instituţii subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, optimizării funcţionale, precum şi de cea organizaţională a acestei instituţii, a cărei activitate este reglementată de prevederile Legii nr.659 din 29 octombrie 1999 despre seminţe, Legii nr.33 din 24 februarie 2006 privind depozitarea cerealelor şi regimul certificatului de depozit pentru cereale, Legii viei şi vinului nr.57 din 10 martie 2006, Legii nr.728 din 6 februarie 1996 cu privire la pomicultură, Legii nr.506 din 22 iunie 1995 cu privire la carantina fitosanitară, Legii nr.612 din octombrie 1999 cu privire la protecţia plantelor, Legii nr.119 din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi, care se propun a fi modificate.

Scopul final al modificărilor propuse este reorganizarea prin fuziune a Inspectoratului de Stat pentru Seminţe, Inspectoratului de Stat pentru Produse Cerealiere şi de Panificaţie şi cu preluarea funcţiilor de control în domeniul tutunului de la Agenţia Agroindustrială Moldova-Vin care se preconizează a fi lichidată printr-o hotărîre de Guvern şi crearea în baza acestora a Inspectoratului General Agricol.

De asemenea, ca rezultat al reorganizării Serviciului de stat pentru Protecţia Plantelor şi Serviciului de Stat pentru Carantină Fitosanitară, se preconizează crearea Agenţiei Fitosanitare.

Astfel, prin reorganizarea de către Guvern a acestor instituţii, este necesară modificarea a acelor acte legislative invocate, inclusiv a altor acte legislative în care figurează instituţiile cu denumirile respective.

Impactul reorganizării instituţiilor invocate se va resimţi, în primul rînd, asupra numărului de personal al instituţiilor nou-create. Dacă în prezent efectivul total de personal din cadrul inspectoratelor supuse reorganizării constituie, inclusiv cu 8 unităţi care urmează a fi preluate de la Agenţia Agroindustrială Moldova-Tutun, 162 de unităţi, Inspectoratului de Stat pentru seminţe 136 de unităţi, Inspectoratului de Stat pentru Produse Cerealiere şi  Panificaţie 18 unităţi, atunci după reorganizare se preconizează ca Inspectoratul General Agricol cu oficiile teritoriale să dispună de un efectiv de personal de 140 de unităţi. 

Astfel, urmează a fi reduse 10 unităţi de la Inspectoratul de Stat pentru Produse Cerealiere şi Panificaţie şi 12 unităţi de la Inspectoratul de Stat pentru Seminţe. În total 22 unităţi reduse.

În acelaşi context, ca urmare a creării Agenţiei Fitosanitare, se preconizează reducerea personalului cu 80 de unităţi din cadrul instituţiilor supuse reorganizării. În acest sens, prin urmare, efectivul Agenţiei respective va fi de 300 unităţi. Acest fapt permite optimizarea numărului de personal antrenat în structura menţionată.

Totodată, menţionăm că, prin crearea Agenţiei Fitosanitare, va include în structura sa toate organele de tangenţă în domeniul fitosanitar atît de control, cît şi de supraveghere şi executive cum ar fi monitorizarea, consultarea, evidenţa, executarea măsurilor de combatere a efectelor nocive de carantină şi în masă etc.

Un alt avantaj al optimizării propuse a structurilor vizate reprezintă posibilitatea creării unei contabilităţi centralizate, unei singure structuri interne pentru suport administrativ, cum ar fi cancelarii, serviciu uman, inclusiv pentru oficiile teritoriale.

Mai mult ca atît, optimizarea funcţională, precum şi cea organizaţională a instituţiilor supuse reorganizării va permite economisirea mijloacelor financiare publice, în acelaşi timp, instituţiile nou-formate, dispunînd de un număr minim de personal necesar pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor acesteia, precum şi de funcţiile corespunzătoare pentru asigurarea şi în continuare a exercitării politicii statului în domeniul controlului şi supravegherii calităţii în agricultură.

Totodată, proiectul menţionat presupune operarea unor modificări şi în sensul aducerii Legii zootehniei nr.412 din 27 mai 1999 şi Legii nr.371 din 15 februarie 1995 privind selecţia şi reproducţia animalelor în concordanţă cu prevederile Legii nr.235 din 20 iulie 2006 privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi implicit executarea prevederilor Legii nr.280 din 14 decembrie 2007 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative.

Astfel, sînt propuse modificări, în acest sens, în vederea ridicării la nivel de lege a unor reglementări ce ţin de iniţierea, desfăşurarea şi lichidarea unei afaceri, precum şi norme privind reglementarea controalelor care, conform prevederilor Legii nr.235 din 20 iulie 2007, urmează a fi stabilite prin legi cum ar fi condiţii de atestare a fermelor de prăsilă, operaţiuni de import-export, împuternicirile organelor de control în domeniu, condiţii de eliberare a autorizaţiilor...

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Perju,

Mai compact, vă rog.

 

Domnul Ion Perju:

Stimaţi deputaţi,

Spunînd acestea, rugăm susţinerea proiectului de Lege pentru modificarea unor acte legislative.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

 

Domnul Ion Perju:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule raportor,

Articolul 19, dumneavoastră aici cumva ... cam confuz este prevăzut care sînt cerinţele pentru această activitate, la alineatul (1) spuneţi că se face în conformitate cu Legea nr.451, totodată, la alineatul (2) enumeraţi documentele care sînt necesare pentru acest gen de activitate.

Mi se pare că pentru lectura a doua trebuie de clarificat, inclusiv cu Legea nr.235, ca să nu avem aici repetări sau să facem... să avem prevederi clare.

Totodată, articolul 6 alineatul (9), dumneavoastră propuneţi 6 luni pentru înlăturarea tuturor prescripţiilor. Nu e exclus cazul că un agent economic, ferma zootehnică în cazul respectiv, poate înlătura într-un timp mai scurt. De ce v-aţi oprit anume la  6 luni, pentru că este o pierdere de timp. Cred că mi se pare logic: o dată cu înlăturarea prescripţiilor, ferma are posibilitatea să depună din nou documentele pentru a fi atestată.

La fel, nu sînt specialist, dar cred că ar trebui să examinaţi, acest termen să fie mai mic. Şi aşa o prevedere mai amuzantă. Alineatul (4) tot acelaşi articol 6, specificaţi că anume la fermă trebuie să ajungă Comisia. Comisia se deplasează pe teren la fermă. Aveţi cazuri cînd comisiile nu ajung întru evaluări şi atestări, se opresc pe drum?

 

Domnul Marian Lupu:

Rămîn în teren şi nu ajung la fermă.

 

Domnul Ion Perju:

Vă mulţumesc pentru propunerile respective.

Pentru lectura a doua le vom lua în consideraţie.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.3.

 

Doamna Eva Gudumac:

Vă mulţumesc.

La articolul 6 Atestarea fermelor, aici aţi spus conform metodologiilor, normativelor metodologice etc. Dar cînd am luat cunoştinţă, dumneavoastră vreţi să faceţi reducere cu 83 de persoane. Cine va face această testare? Eu am înţeles că testarea nu numai că e vacă sau bou, dar, nu, desigur, da, de apreciat care este calitatea ei, care e starea sănătăţii. Dacă nu sînt bolnavi de tuberculoză, dacă nu ne vom îmbolnăvi de la dînsele. Cum vă închipuiţi să faceţi treaba aceasta? Prin ce modalităţi această testare?

 

Domnul Ion Perju:

Stimată doamnă deputat,

Reducerile de personal care se prevăd nicidecum nu vor afecta calitatea şi eficienţa activităţii.

 

Doamna Eva Gudumac:

Vedeţi, v-am pus întrebarea, fiindcă o să se unească cu medicina împreună şi vreau să ştiu cum o să conlucrăm împreună şi cum o să fie această conlucrare. De aceea vă adresez a doua întrebare. Uitaţi-vă, de la minister, nu, eu foarte serios pun întrebarea.

Acum vă rog mult, de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va fi o comisie care, o dată la 3 ani, ea se va duce la aceste ferme şi vor face nişte atestări şi nişte investigaţii suplimentare. Cum vă închipuiţi, ele cum se duc, aşa, cîteva persoane ori au să selecteze ceva, să facă nişte laboratoare sau iarăşi o să fie inventarierea pe cap de animal sau cum?

 

Domnul Ion Perju:

Cred că acest lucru se va face în baza unui regulament special.

 

Doamna Eva Gudumac:

Adică, o să elaboraţi şi un regulament. Aceasta e foarte bine. Acum, dacă se poate, a treia întrebare. Chiar aceasta e interesant. A treia întrebare cu...

 

Domnul Marian Lupu:

Cine e interesant: autorul sau proiectul?

 

Doamna Eva Gudumac:

Proiectul.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, vă rog.

 

Doamna Eva Gudumac:

Nu, autorul, da. La articolul 19 cu materialul acesta ... congelat, dumneavoastră, nu, ştiţi, la noi, în medicină, tot congelăm diferite... Ce aveţi în vedere că se va congela?

Nu zîmbiţi, întrebarea e interesantă. Adică, se are în vedere fertilitatea în eprubetă, aşa am înţeles eu din punct de vedere medical. Ce aveţi în vedere prin această congelare?

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Ce o să congeleze?

 

Doamna Eva Gudumac:

Nu, foarte bine aţi spus. (Rumoare în sală.)

 

Domnul Ion Perju:

Dacă îmi permiteţi...

 

Doamna Eva Gudumac:

Nu, eu vreau să zic că este un proiect binevenit. Vreau să vă zic că îl susţin, e foarte bine. Dar acele întrebări care au apărut ele sînt nişte întrebări, aşa, la hotar, unde sînt întrebări practice.

 

Domnul Marian Lupu:

Trebuie răspunsuri.

 

Doamna Eva Gudumac:

Şi dumneavoastră aţi răspuns foarte bine, că o să aveţi un regulament.

Eu vă mulţumesc.

 

Domnul Ion Perju:

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci pentru lectura a doua trebuie de precizat toate aceste detalii.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Am vrut în mod de ajutor. Noi am discutat tot ceea ce este scris în acest articol 6. O să fie o redacţie nouă absolut, unde o să fie prevăzut, numai în acest articol, o să fie prevăzute condiţiile, cerinţele cărora trebuie să corespundă ferma, dacă are dorinţă o să fie ca fermă de prăsilă. Aceste cerinţe, astfel cere legea, o să fie prevăzute în acest articol. Acesta e un moment.

Şi care e modalitatea de înregistrare, la fel o să fie prevăzut. O să fie clar. Şi, de aceea, tot ceea ce este scris mult aici o să dispară pentru a doua lectură.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte întrebări? Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Ion Perju:

Vă mulţumim.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Onorat Parlament,

Comisia a examinat proiectul de lege menţionat. Au fost prezentate avizele comisiilor Parlamentului Republicii Moldova. Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie are unele propuneri referitoare la acest proiect de lege, care vor fi luate în considerare pentru lectura a doua. Comisia pentru drepturile omului are ceva din partea redacţională.

Deputaţii din Comisia sesizată în fond au înaintat un şir de propuneri care sînt incluse în acest raport, adică multe articole care sînt în acest proiect de lege vor dispărea sau vor fi simplificate, sau vor fi reformulate. Şi aici, în aceste reformulări, se vor găsi şi acele obiecţii pe care le-au înaintat deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova, doamna Gudumac şi doamna Buliga.

Şi cu acest cuprins al raportului Comisiei, care este prezentat dumneavoastră, se propune ca acest proiect să fie votat în primă lectură şi pentru lectura a doua de acum să fie un proiect de lege, cum s-ar spune, mult mai bun decît acel care a fost prezentat în Parlament, fiindcă în Parlament a fost prezentat un proiect de lege care, în principiu, contravine însuşi procesului legislativ.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Lectura întîi, proiectul nr.2050. Cine este pentru aprobarea acestuia în primă lectură, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc. Proiectul de Lege nr.2050 este aprobat în primă lectură.

Proiectul Legii securităii şi săntăţii în muncă. Proiectul nr.1784.

Guvernul.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Proiectul Legii securităţii şi sănătăţii în muncă a fost elaborat în scopul transpunerii în legislaţia naţională a standardelor internaţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special a prevederilor Convenţiei nr.155 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii referitoare la securitatea şi igiena muncii şi mediul de muncă, precum şi ale Directivei europene privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii la locul de muncă.

Avînd ca obiectiv instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă, proiectul de lege stabileşte principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc sau neprevăzuţi, informarea, consultarea, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.

Proiectul propune o nouă abordare a problemei securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, stabilind prioritatea măsurilor de prevenire şi evitarea riscurilor profesionale în raport cu compensarea daunelor, ceea ce corespunde tendinţelor internaţionale în domeniu.

Potrivit proiectului, sistemul de securitate şi sănătate în muncă urmează să cuprindă atît acţiuni de ordin coordonator la nivel naţional, cît şi acţiuni la nivel de unitate, angajatorul fiind investit cu responsabilităţi în domeniul prevenirii riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

Proiectul stabileşte obligaţia Guvernului de a adopta cerinţe minime de securitate şi sănătate la locul de muncă, determină Ministerul Economiei şi Comerţului drept organ coordonator în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, iar Inspecţia Muncii ca organ responsabil pentru efectuarea controlului respectării actelor normative.

Proiectul stabileşte obligaţiile angajatorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inclusiv în cele de a institui sau a achiziţiona servicii de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale în unitate, de a crea Comitetul pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi de a informa lucrătorii asupra riscurilor profesionale.

Proiectul, de asemenea, stabileşte drepturile şi obligaţiunile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, reglementează efectuarea controalelor medicale din contul angajatorului, protecţia grupurilor sensibile  la riscurile specifice, precum şi răspunderea pentru încălcarea actelor normative de securitate şi sănătate în muncă.

În temeiul celor menţionate, rog să susţineţi acest proiect de lege.

Mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Mulţumesc.

Stimate domnule ministru,

Aş vrea să atrag atenţia asupra articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului Tortura şi Carta socială revizuită, articolul 26 Demnitatea în muncă, care prevăd că noi trebuie să avem şi legislaţie asupra torturii sau hărţuielii psihice care conduce, în rezultat, la îmbolnăviri foarte grave.

La momentul actual, Codul muncii nu prevede ceva în aceste cazuri, nici măcar o pagubă morală. Dar avem foarte multe cazuri. Cred că este cazul ca cumva, în acest proiect de lege, să ne referim, ţinînd cont de cele menţionate de mine, să ne referim şi să corelăm legislaţia noastră cu articolul 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi Carta socială revizuită, articolul 26.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc.

În principiu, obiectivul prezentei legi este instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii la locul de  muncă. Dacă o să fie propuneri la subiectul pe care l-aţi menţionat, o să examinăm să vedem ce putem să facem pentru lectura a doua. Dar proiectul are un scop bine definit, deci prevenirea riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Păi, anume hărţuiala psihică conduce la îmbolnăviri foarte grave. Şi sînt explicaşii asupra Cărţii sociale revizuite că anume această hărţuială psihică, care se înmulţeşte la noi, mai ales că avem foarte multe întreprinderi private, şi conduce la îmbolnăvirea angajaţilor şi nimeni nu poartă răspundere de acest lucru.

În primul rînd, noi trebuie să prevenim îmbolnăvirea, este vorba despre sănătatea angajaţilor. Şi, în al doilea rînd, trebuie să excludem această hărţuială.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Ludmila Borgula:

,   , . , . , ... ... . , .

, , . 12 6), ? , , .

, , , , , . .

19.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

. , în limba moldovenească sună astfel: lucrătorii desemnaţi trebuie să aibă, în principal, atribuţii privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă. Adică, obligaţiunile de bază sînt securitatea şi sănătatea şi cel mult atribuţii complementare care să fie legate de acest domeniu. Poate în limba rusă traducerea nu e reuşită.

Deci redacţional o să facem lucrul acesta.

 

Doamna Ludmila Borgula:

19,   , 2) 3).

2). , , , , , ... , ... , , 60 ?

, 60 . , , 57 63, . 60.

, 2), , , , . , 3) : , , , , .

, , ? 2) , , , , ... , , .

60 .

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Ceea ce ţine de partea redacţională, pentru lectura a doua vom redacta ca să fie clară norma. Ceea ce ţine de vîrstă, 60 de ani, consider că ar trebui să fie vîrsta  maximă pentru limita de vîrstă de 62 de ani.

 

Doamna Ludmila Borgula:

... ... , - . , , , .

.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule viceministru,

Am o întrebare şi o propunere. Vreau să vă întreb dacă cunoaşteţi care este numărul de cazuri de accidente de muncă care se înregistrează anual şi care este numărul de cazuri de boli profesionale care se înregistrează anual?

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Doresc să menţionez că în primul semestru 2008 numărul total al accidentelor de muncă este în descreştere cu circa 13%. Este în descreştere şi numărul accidentelor grave şi al accidentelor mortale şi numărul persoanelor care au pătimit. Suplimentar vă prezint informaţie detaliată asupra tuturor cazurilor şi cu rezultatele concrete...

 

Doamna Valentina Stratan:

Şi sinecostul acestor cazuri.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, absolut.

 

Doamna Valentina Stratan:

Mulţumesc.

Şi propunerea mea este de a face puţină ordine la ceea ce înseamnă examen medical pentru că este ceva care este necesar de efectuat. Dar  dumneavoastră, la articolul 22, spuneţi că cheltuieli legate de organizarea acestui examen medical sînt pe seama angajatorului şi, totodată, nu îmi este clar că la articolul 14 litera h) atunci, la momentul angajării.

În momentul angajării, acel care doreşte să se angajeze trebuie să prezinte acest certificat medical. Am vrea, pentru lectura a doua, să clarificăm cine plăteşte examenul pînă la angajare, pentru că angajatorul cred că nu va plăti în cazul în care, în ultimă instanţă, nu va angaja acest angajat din cauza inclusiv a stării de sănătate.

Şi aş vrea să înlăturăm această, mi se pare, formulă care nu este corectă, articolul 22, că angajaţii sau lucrătorii, dacă doresc, să poată beneficia cu regularitate de controlul medical. Eu cred că ar trebui să introducem obligativitatea, periodicitatea şi volumul în strictă concordanţă cu prevederile elaborate de Ministerul Sănătăţii sau de Guvern.

Adică, să obligăm nu înseamnă că dacă doreşte. Şi să ne clarificăm din contul cui se efectuează examenele medicale în momentul angajării.

Pentru lectura a doua, adică, vă rog mult, să ne oprim la aceasta, pentru a interpreta conform.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Sergiu Sainciuc:

Mulţumesc.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte întrebări?  Nu sînt.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Rog Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Acest proiect de lege se încadrează în realizarea hotărîrilor comisiilor pe care le-am avut pe marginea audierilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă şi a fost discutat destul de profund. În Comisie am constatat şi noi unele obiecţii care au fost expuse astăzi de către colegii deputaţi. Şi avem avizele comisiilor care susţin proiectul de lege.

Am o propunere: ca acest proiect de lege să fie aprobat în primă lectură şi ulterior să lucrăm foarte mult ca să excludem ceea ce s-a menţionat şi astăzi la capitolul examen medical, formulările în acest proiect de lege. Să ţinem cont şi de avizul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pe care îl avem, pentru a face o lege bună şi lucrativă. Propunem aprobarea acestui proiect în primă lectură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Întrebări? Nu sînt.

Stimaţi colegi,

În condiţiile celor expuse de către autori şi Comisie, eu voi supune votului aprobarea în prima lectură a proiectului de Lege nr.1784. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.1784 este aprobat în primă lectură.

Acum rapid proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.2110. Am menţionat azi-dimineaţa, la începutul şedinţei, că este proiectul vizînd acordarea concediului deputaţilor în Parlament, stipulîndu-se perioada vacanţei parlamentare de la 14 iulie pînă la 24 august anul curent. Atrag atenţia că e o diferenţă. Anterior, în toţi anii precedenţi vacanţa parlamenta de vară se încheia la 15 septembrie. Şi eu cred că, din momentul în care noi reluăm activitatea noastră la 24 25 august, este un lucru mult mai potrivit. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de Hotărîre a Parlamentului, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Continuăm.  Sînt întrebări? Nu sînt. Bine.

Proiectul de Lege nr.2188 privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 An Tineretului, iniţiativa şefului statului. Raportează domnul Eşanu.

 

Domnul Nicolae Eşanu reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament:

Stimate domnule Preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră vine să legifereze un act de amnistie în privinţa persoanelor, care, pînă la data întrării în vigoare a prezentei legi, nu au atins vîrsta de 21 de ani, pentru femeile gravide şi femeile cu copii în vîrstă de pînă la 8 ani.

Proiectul de lege stabileşte o diferenţiere în dependenţă de condiţia în care se află persoanele respective, stabilind pentru unii eliberarea definitivă de pedeapsă, pentru altele înlocuirea pedepsei preventive de libertate cu o pedeapsă mai blîndă sau reducerea termenului de pedeapsă. Vă rugăm să susţineţi proiectul prezentat.

Mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Stimate domnule raportor,

Întrebarea pe care vreau acum să v-o adresez am adresat-o şi ieri în Comisie. Din ce considerente s-a luat această vîrstă de 21 de ani, atunci cînd se leagă cu Anul Tineretului şi ştim că 21 de ani de  abia este pragul de începere a tinereţii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Şi ea nu se termină niciodată, stimată colegă.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Da, tocmai pornind de la aceasta, e prea jos acest prag. Am discutat în Comisie şi ne-aţi promis că veniţi cu nişte explicaţii dacă e posibil. Dar noi considerăm că ar fi bine ca să fie cel puţin vîrsta de 25 de ani.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci, după cum am menţionat şi ieri, în principiu, este foarte dificil de a elabora anumite criterii absolut obiective, în dependenţă de care să adoptăm legi cu privire la amnistie. Noi trebuie să ţinem cont de faptul că actele de amnistie nu ţin cont de fiecare persoană individual şi se aplică eliberarea de răspundere penală, pedeapsă, existînd riscul de a elibera inclusiv persoane care nu au fost reeducate.

În principiu, experienţa anterioară atestă că o bună parte din persoanele eliberate prin actele de amnistie revin ulterior în vizorul organelor de drept, inclusiv fiind condamnate la pedepse privative de libertate şi de aceea noi trebuie să fim foarte atenţi la aplicarea actelor de amnistie. De ce s-a ales vîrsta de 21 de ani? Este vîrsta care, conform practicilor internaţionale, este vîrsta majoratului, în multe ţări considerîndu-se că este vîrsta la care persoana atinge o maturitate psihică deplină, putînd să îşi controleze actele şi putem presupune că persoanele care au săvîrşit infracţiuni pînă la această vîrstă au fost, să spunem, aşa, mai puţin vinovate faţă de societate. Am spus şi ieri că, în principiu, decizia definitivă aparţine, ţine de Parlament. Noi am venit cu date statistice şi arătăm că sub această lege vor nimeri aproximativ 700 de persoane, în măsura în care se majorează vîrsta pînă la 25 de ani, noi am făcut un calcul foarte preventiv, începînd cu ziua de ieri şi din cifrele care mi-au fost prezentate este vorba de 1600 de persoane deja. Noi considerăm că nu trebuie să fie acte de amnistie foarte largi, ţinînd cont că noi avem o amnistie din anul 2004, care se aplică şi în continuare.

Mulţumim.

 

Doamna Valentina Cuşnir:

Eu vin cu această propunere pentru lectura a doua şi a doua întrebare este... odată ce iarăşi este legat de Anul Tineretului, dar şi aş veni cu propunerea din motivul că noi am adoptat Legea privind şansele egale şi că pilonul societăţii este familia. Şi atunci cînd este clar că bărbaţii nu pot naşte şi nu pot cădea sub acea incidenţă, dar ceea ce ţine de familiile care au copii pînă la 8 ani, vreau să vin cu propunerea ca sub această incidenţă să cadă şi bărbaţii.

Este vorba de familia în întregime, este vorba de copiii din familii şi atunci apare o inegalitate între familiile în care mama a fost condamnată şi familiile în care tatăl a fost condamnat. Adică şi copiii şi mamele sînt puşi în condiţii inegale. Vin cu propunerea ca sub această incidenţă să cadă şi bărbaţii care au copii pînă la 8 ani.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am înregistrat.

Microfonul nr. 3. 

 

Doamna Eva Gudumac:

Mulţumesc.

Eu, ca atare, am venit pentru  susţinerea domnului Eşanu privind faptul că, conform tuturor statisticilor medicale şi a vîrstei, într-adevăr, avem patru etape de vîrstă, acele copilăreşti şi etapa majoratului care se finisează la 21 de ani. Şi, desigur, eu am ieşit pentru aceea ca să vă zic că aţi făcut, într-adevăr, o selecţie extraordinar de bună, că atunci  se termină de acum majoratul şi începe altă perioadă a viţeii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Microfonul nr. 2.

 

Domnul Vadim Mişin:

C. , , . , , . , , , 21 .

. 22 ? ? , . , , 2008 , , - , ,   30 . , 30 . , , , . ...

, ..., , 2004 , . . , , . , ,   . , . , 30 . .

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, stimaţi colegi.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Este iniţiativa Şefului statului care a propus vîrsta de 21. Cît priveşte faptul că se aplică amnistia din 2004, desigur, Ministerul Justiţiei poate fi sancţionat. Dar vreau să atrag atenţia că sînt factori obiectivi, care fac imposibilă aplicarea amnistiei şi ea încă o să dureze. Şi ea nu ţine de faptul cum se organizează Ministerul Justiţiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Eu cred că aici eu aş mai adăuga un lucru. Dacă noi lăsăm ideea la nivel general, cum este în proiectul de lege, aceea presupune o amnistie generală, indiferent de tipul crimelor comise, respectiv la libertate, în acest caz, pot să iasă şi acei care au săvîrşit omoruri şi alte lucruri grave de tot. Acum întrebarea este: e cazul oare ca acest tip de crime foarte grave să nimerească sub incidenţa acestei amnistii? Deci tot este un subiect la care trebuie să ne oprim şi să discutăm în acest context. Tac, cine era primul la microfon?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Într-un fel, iese că eu susţin ceea ce a spus şi domnul Mişin, şi alţi colegi. Poziţia Preşedinţiei şi, cu respect, domnule ministru, dumneavoastră insistaţi la vîrsta de 21 de ani. Nu este justificată în nici un fel, nu este nici copilărie, nici adolescenţă şi nici tinereţe. Există două variante. Conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova, Legea tineretului, tineri se consideră acei pînă la vîrsta de 30 de ani, inclusiv 30 de ani.

Conform Cartei europene a tineretului, tînăr se consideră cetăţeanul care a atins vîrsta de 25 de ani. De aceea, domnule Preşedinte, noi trebuie să pornim de la una din două variante. Sau susţinem propunerea domnului Mişin conform legislaţiei Republicii Moldova 30 de ani, în cazul în care Preşedinţia se opune...

 

Domnul  Marian Lupu:

25.

 

Domnul Leonid Bujor:

...25 de ani cel puţin. Altfel, noi profanăm ceea ce se numeşte Anul Tineretului din Republica Moldova. Aceasta este o sugestie. Şi a doua problemă. Cred că pentru lectura a doua trebuie să examinăm suplimentar ceea ce ţine de mamele tinere pînă la vîrsta de 30 de ani. Ceea ce se propune acolo 7 persoane, să fim serioşi, aceasta nu se încadrează în nici o limită, nu mai vorbim de aspect juridic, dar chiar a bunului simţ.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 3.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu vreau să spun că organele de drept se uită nu bine la orişicare amnistie. Şi pe dînşii se poate de înţeles. Poliţia umblă şi prinde aceşti infractori, îi condamnăm şi mai apoi, prin actul amnistiei, îi eliberăm şi cel puţin o treime se întorc din nou în penitenciare. De aceea, ideea aceasta de a lărgi vîrsta, de a face, de a da drumul la cît mai mulţi, este o idee greşită.

Dacă ne referim la Anul Tineretului, vreau să spun că noi facem careva facilităţi la construcţia spaţiului locativ, spre exemplu, dar nu pentru tot tineretul, pentru o anumită categorie. Şi aici tot, pentr-o anumită categorie de tineret acordăm aceste facilităţi. Dar eu vă îndemn ca noi să nu susţinem ideea ca să lărgim acest spectru foarte tare, să eliberăm peste 1000 şi ceva de condamnaţi, ca mai apoi organele de drept să aibă de lucru şi nu numai organele de drept, dar şi societatea să se confrunte cu aceşti infractori.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.     

 

Domnul Ion Pleşca:

Mulţumesc domnule Preşedinte.

Într-adevăr, eu aş susţine ideea domnului Mişin, fiindcă acolo se vor mai adăuga încă vreo 300400 de persoane care sînt în locurile de detenţie. Nu e nimic straşnic, de la 30 de ani vîrsta ar fi tocmai cea mai potrivită.

Dar o întrebare către domnul Eşanu.

Domnule Eşanu,

Anterior, toate legile cu privire la amnistie, pe lîngă aceste legi era aprobat şi Regulamentul cu privire la aplicarea Legii cu privire la amnistie. Acum nu este nici un Regulament. Poate să fie un haos. Eu am activat atîţea ani şi ştiu ce se întîmplă. Şi acum avem la Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi sesizări la Curtea Supremă cum să aplicăm amnistia. Cum să aplice judecătorii unele articole din Legea cu privire la amnistie? Regulamentul unde e?

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci, anterior, se adoptau regulamente pentru că prevederile legilor erau foarte ambigue. În prezent, noi am formulat textele de legi astfel, încît nu există probleme de interpretare şi nu mai este nevoie de un Regulament.

 

Domnul Ion Pleşca:

O să existe probleme.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

În măsura în care cineva poate identifica un text de lege, care nu este clar şi care va ridica probleme de interpretare, noi putem să îl modificăm pentru lectura a doua. Dar, în principiu, nimeni în procesul de elaborare nu a putut indica o normă, care trebuie să mai fie inclusă suplimentar, fie ea într-un Regulament care să prevadă procedura amnistierii. Există cod de procedură care reglementează normele care vor complimenta această lege.

 

Domnul Ion Pleşca:

Domnule Eşanu,

Aceasta este o lege aparte. Trebuia de prevăzut cînd organele, cînd instanţele judecătoreşti, în ce situaţii aplică această lege? Cînd organele Procuraturii, ofiţerii de urmărire penală? Aici nu e prevăzut nimic.

 

Domnul Nicolae Eşanu:

Deci uitaţi-vă în textul de lege. Chiar în articolul 1 este scris cînd aplică instanţele judecătorişti şi cînd organele de anchetă. Deci, toată procedura rezultă clar din lege şi din atribuţiile organelor respective stabilite în codurile de procedură.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul   Nicolae Eşanu:

Noi, eventual, putem să aprobăm un Regulament, dar el nu este necesar.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4. 

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu vă mulţumesc.

Îmi cer scuze pentru intervenţia repetată.

Stimaţi colegi,

În document, în denumirea proiectului de lege figurează că această amnistie are loc în legătură cu faptul că anul 2008 este declarat Anul Tineretului. De aceea, nu putem stabili în mod arbitrar 21 de ani, că sînt mai mulţi sau că sînt mai puţini reţinuţi. Noi luăm ca bază legislaţia în vigoare. Căci atunci cu acelaşi succes cine poate să spună: de ce nu 23 de ani sau 24 de ani şi 11 luni.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimaţi colegi.

 

Domnul Leonid Bujor:

De aceea trebuie să pornim de la unele prevederi legale.  30 de ani e o variantă optimă. În cel mai rău caz, ne conducem de practica internaţională.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Aceasta a fost spus. De acord. Oricum, Parlamentul este acea instanţă, care, în final, decide aşa sau altfel.

Microfonul nr. 3.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Mulţumesc.

Eu, de fapt, am vrut să încep cu aceea ce aţi spus dumneavoastră, domnule Preşedinte, acum. Actul amnistiei este un act politic, într-adevăr, şi pornind de la acest postulat, aceasta înseamnă că anume Parlamentul va decide care vîrstă, în acest caz, poate fi stabilită ca criteriu pentru a aplica această amnistie. Denumirea Anul Tineretului deloc nu înseamnă că absolut toţi, care intră în noţiunea de tineret trebuie să fie, deci, sau vîrsta respectivă trebuie să fie inclusă ca criteriu pentru aplicarea acestui act de amnistie.

Însuşi Parlamentul a apreciat 20, 21 sau 25, sau 30. Da, noi, în acest caz, trebuie să ţinem cont de faptul că este o iniţiativă, este autorul, a pus 21. Deci Parlamentul trebuie să decidă: este de acord cu această vîrstă, cu această iniţiativă 21 sau nu? În cazul în care nu este de acord trebuie să fie acceptul şi al autorului. Aceasta e una la mîină.

 

Domnul  Marian Lupu:    

Bine, facem pentru lectura a doua.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Noi nu putem să respingem numai din cauza că cineva consideră că tineretul aceasta e 25 sau 30 de ani. Noi nu putem să respingem conceptul. Dar conceptul este: să fie amnistia sau nu o să fie amnistia. Iată care e conceptul.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect.  

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Pornind de aici, noi astăzi trebuie să adoptăm conceptul şi anume că trebuie să fie aplicată amnistia sau nu cum noi dorim. Ne vom expune prin vot. De aceea, ce ţine de problemele vîrstei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Lectura a doua.

 

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Lectura a doua. Plus inclusiv şi problemele pe care le-a abordat domnul Pleşca. Noi, cred că şi în cadrul şedinţei Comisiei ne vom uita mai atent, cu invitarea acelor practicieni din Curtea Supremă de Justiţie, Procuratura Generală, deoarece anume dumnealor s-au adresat referitor la amnistia din 2004. Dar, în sfîrşit, dacă ţineţi minte, totuşi am ajuns la concluzia că nu sînt necesare careva prevederi suplimentare.

După mine, acest act de amnistie este destul de simplu în sensul aplicării, dar, mă rog, vom vedea pentru lectura a doua, dacă va fi necesar de mai introdus ceva în însăşi textul acestei legi.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul  Ivan Banari:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi.

Stimate domnule Preşedinte,

Eu am o propunere: articolele 6 şi 7 nu au la sfîrşitul lor sintagma, nu se ia în consideraţie termenul executat, adică, termenul de pedeapsă, dar se termină cu textul: La data intrării în vigoare a prezentei legi a executa, cel puţin, 1/3. Eu propun ca şi din articolele 6 şi 7 să scoatem acest termen.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a luat act. În stenogramă s-a înregistrat.

 

Domnul  Ivan Banari:

Pentru lectura a doua.

 

Domnul  Nicolae Eşanu:

Eu vreau să atrag atenţia că ţine de conceptul legii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru.

Pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov:  

Domnule Preşedinte,

Eu am o scurtă precizare în sensul la ceea ce a vorbit aici şi domnul Pleşca. Eu ţin minte că în cazurile precedente, într-adevăr, au fost unele complicaţii legate anume de imprecizia sau nu este stipulat pînă la capăt în Regulament sau în lege şi au fost cazuri cînd erau puşi în situaţia să fie eliberaţi oameni care nu meritau să fie eliberaţi. De aceea, eu susţin ceea ce a spus domnul Pleşca. Propunem ca Comisia, în lectura a doua, să treacă peste această lege şi să facă precizările de rigoare, ca să nu ne trezim iarăşi într-o situaţie, 21 de ani 21, dar printre ei poate să fie astfel persoane care sînt periculoase.

 

Domnul  Marian Lupu:

Tocmai aceasta domnul Ţurcan a şi menţionat, că pentru lectura a doua.

Domnule viceministru,

Vă mulţumesc.

Deci noi astăzi, prin prima lectură sau în contextul, în cadrul primei lecturi, ne pronunţăm ca acţiune politică, ca acţiune conceptuală da sau nu exerciţiului de amnistiere. Iar lectura a doua va trebui să fie pregătită foarte bine în acest context.

Stimaţi colegi,

Invit, voiam deja să supun votului, rog Comisia.

 

Domnul  Iurie Stoicov:  

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică a examinat proiectul de Lege privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 An al Tineretului. Necesitatea elaborării proiectului de lege nominalizat este justificată de realizarea obiectivelor şi angajamentelor ce derivă din aderarea Republicii Moldova la Concepţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Un argument justificat pentru aplicarea amnistiei îl constituie faptul că, la momentul actual, în penitenciarele Republicii Moldova se deţin 7444 de persoane, dintre care 6299 de condamnaţi. Din numărul acesta de persoane în privinţa la 1 145 sentinţa nu este definitivă. Este de relevat faptul că în penitenciare se deţin 686 de condamnaţi în vîrstă de pînă la 21 de ani, dintre care 101 minori.

În privinţa persoanelor care au comis infracţiuni grave şi excepţional de grave, în total 518 persoane, va fi redusă partea din pedeapsă neexecutată la data adoptării prezentei legi. Norme similare urmează să fie aplicate şi în privinţa femeilor condamnate cu vîrsta de peste 21 de ani, care au copii cu vîrsta de pînă la 8 ani şi nu sînt decăzute din drepturile părinteşti.

În temeiul celor expuse, rugăm Parlamentul să aprobe astăzi ca concept acest proiect de lege. Pentru lectura a doua, evident, vom consulta şi Curtea Supremă de Justiţie, vom invita la Comisie specialişti ca, într-adevăr, să facem un proiect de lege care să fie aplicabil.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei.

Întrebări pentru Comisie? Nu sînt.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, voi supune votului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2188. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege nr.2188 este aprobat în primă lectură.

Proiectul de Lege nr.4297 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Lectura a doua. Comisia.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Stimaţi colegi,

La şedinţa în plen a Parlamentului din 13 martie 2008 a fost examinat şi aprobat în primă lectură proiectul de Lege nr.4297 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Asupra proiectului au parvenit, pentru lectura a doua, peste 160 de amendamente. Întru definitivarea proiectului şi pregătirea acestuia pentru examinare în lectura a doua, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului, în comun cu Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, prin hotărîrea comună din 16 aprilie 2008, au creat un grup de lucru. În procesul de definitivare, grupul de lucru a depistat un şir de incompatibilităţi dintre prevederile proiectului şi cele ale legislaţiei în vigoare, precum şi alte neclarităţi, asupra cărora era necesară o argumentare suplimentară.

În procesul de definitivare a proiectului, Comisia a  cooperat, în mod special, cu Centrul Analiză şi Prevenirea Corupţiei, Confederaţia Sindicatelor din Serviciile Publice, Asociaţia Absolvenţilor Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Ţării, Republicii Moldova.  Pe data de 11 şi 18 iunie 2008, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a organizat două şedinţe lărgite cu participarea autorilor proiectului, persoanelor interesate din autoritatea publică şi a deputaţilor, care au prezentat amendamente. Deşi au existat numeroase propuneri contradictorii, comisia a reuşit să asigure consolidarea opiniilor. Ţinem să menţionăm că unele poziţii au trezit interes deosebit şi au fost discutate de repetate ori.

Comisia prezintă spre examinare sinteza amendamentelor şi deciziilor însoţite de explicaţiile şi argumentările corespunzătoare. Este de menţionat că raportul asupra proiectului pentru lectura a doua şi sinteza amendamentelor s-au examinat şi în cadrul fracţiunilor parlamentare. În cele din urmă, la adresa Comisiei au parvenit un şir de propuneri, deja după examinare în cadrul fracţiunilor, care au fost examinate repetat la şedinţele Comisiei din 2 iunie 2008 şi vă prezentăm suplimentar.

Ţinînd cont de prevederile articolului 14 din Legea cu privire la Guvern referitoare la principalele împuterniciri ale Guvernului în domeniul munci şi politicii de cadre în serviciul public, Comisia propune Parlamentului următoarea redacţie a articolului 11, în capitolul Managementul funcţiei publice şi a funcţionarului public, care va avea următorul cuprins:Managementul funcţiei publice şi al funcţionarului public revin (ţin de de competenţa Guvernului). Această prevedere permite Guvernului să instituie o subdiviziune abilitată, în modul stabilit, cu funcţii respective în domeniul serviciului public. Pe parcursul proiectului de lege, tot ce revine Aparatului Parlamentului să fie substituit cu competenţele Guvernului.

Comisia propune şi o redacţie nouă la articolul 27 alineatul (1) litera b) privind condiţiile de bază pentru a candida la o funcţie publică, deci poate candida la o funcţie publică persoana care posedă limba moldovenească şi limbile oficiale de comunicare interetnică vorbite în teritoriul respectiv, în limitele stabilite de lege, acest text fiind corelat cu prevederile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova şi ale Legii cu privire la statutul special al Găgăuziei.

Comisia consideră justificată propunerea de a exclude litera i) din articolul 27 alineatul (1), care limitează posibilitatea de a candida la funcţia publică a persoanei care a fost destituită din funcţie publică în ultimii 3 ani. Nu a fost susţinută includerea în textul proiectului a răspunderii administrativ-patrimoniale, iniţiate de către Comisia sesizată în fond, a funcţionarului, prevăzută la articolul 56 litera c). Şi, concomitent, se propune de a exclude din sinteză deja şi din proiect articolul 61, care stabileşte mecanismul de evaluare a răspunderii administrativ-patrimoniale.

În tememiul celor relatate, Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului propune ca proiectul de Lege nr.4297 din 6 decembrie 2007 să fie adoptat în lectura a doua.

 

Doamna  Maria Postoico:

Întrebări? Nu sînt întrebări?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:  

Nu întrebări, dar amendamentele care nu au fost acceptate. La articolul 15, alineatul (4), adică, în proiectul prezentat este alineatul (3): În timpul exercitării atribuţiilor, funcţionarul public nu poate să participe la grevă ş.a.m.d. Propunerea mea a fost ca să fie exclus acest alineat, alineatul (3) iniţial în proiectul de lege la articolul 15. Fiindcă un drept la grevă este reglementat şi de Constituţie şi nimeni nu poate să îl limiteze printr-o lege organică. Adică, nu avem în Constituţie limitări, de pildă, cu dreptul de a participa la grevă.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Practic, varianta propusă în sinteză menţine dreptul funcţionarului public să participe la grevă, altceva că participarea la grevă nu poate afecta activitatea serviciului public şi structurii unde dumnealui lucrează, mai ales în condiţiile unor situaţii vitale pentru societate.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Eu aş ruga ca dumneavoastră să puneţi la vot amendamentul dat, fiindcă noi, dacă limităm dreptul, atunci trebuie să avem această limitare şi în Constituţie. Eu nu am văzut în Constituţie, de pildă. Dacă dumneavoastră sînteţi...

 

Doamna  Maria Postoico:

E clară poziţia dumneavoastră. Deci, supun votului propunerea înaintată de domnul Cosarciuc. Cine este pentru, rog să voteze. Vă rog, verificaţi cîte voturi. Nu se aude? Se aude. Văd că ridică oamenii mîna.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 2 3.

Sectorul nr.3 5.

 

Doamna  Maria Postoico:

Sectorul nr.1?

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

 

Doamna  Maria Postoico:

8 voturi. Propunerea nu a fost susţinută. Continuăm.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

La articolul 28 eu am avut o propunere: ocuparea funcţiei publice vacante se face prin concurs, celelalte trei: promovare, transfer şi alte modalităţi se fie excluse. Dumneavoastră aţi acceptat litera d) să fie exclusă şi literele b) şi c) au rămas.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Da, promovare. Sînt două metode de încadrare în cîmpul muncii. O metodă externă, care prevede concursul pentru fiecare doritor de a participa, şi este un principiu nu mai puţin important, care este un principiu intern, şi îl asigură pe funcţionarul public să mizeze pentru o carieră. Şi metoda de a promova şi a transfera se încadrează în acest principiu. Deci el nu poate fi omis.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, dar această promovare sau transfer tot poate să fie prin concurs. Dacă a apărut o funcţie, de pildă, vacantă într-o instituţie, într-o autoritate publică poate să participe şi acel care este în interiorul instituţiei şi atunci trebuie să fie anunţat concurs şi pentru acei din exterior şi care cîştigă, acela trece mai departe.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Concursul, în special, se aplică celui care se încadrează prima dată sau a doua oară, dar după ce nu este în funcţie. Dar mai este o situaţie, fiecare funcţionar public trece anual o evaluare, care este şi o atestare a funcţionarului public pentru a-l promova ori transfera. De aceea, să îi mai creezi funcţionarului public încă o procedură de concurs, după ce el a trecut evaluarea şi i s-a contestat capacităţile lui profesionale, Comisia consideră că nu este necesar şi nu este util.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Doamnă Preşedinte al şedinţei,

Eu înţeleg care va fi rezultatul, articolul 28, literele b) şi c) să fie excluse, fiindcă de acum au fost acceptate, rog să puneţi la vot.

 

Doamna  Maria Postoico:

Cine este pentru propunerea domnului Cosarciuc, rog să voteze. Rezultatele, vă rog.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr.2 3.

Sectorul nr. 3 6.

 

Doamna  Maria Postoico:

9 voturi. Propunerea nu a fost susţinută. Continuăm. Mai aveţi?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

La articolul 42, alineatul (5): După atingerea vîrstei de pensionare necesare obţinerii dreptului de pensie pentru limită de vîrstă, funcţionarii publici pot fi numiţi, la decizia conducătorului, pe o perioadă determinată în această funcţie publică. Eu propun ca acest alineat să fie exclus, fiindcă noi avem un regim special pentru pensionarii funcţionari publici, ei sînt mai bine plătiţi pe urmă ca pensie 75% din salariul mediu pe care l-au avut ei. Şi aceasta se datorează faptului că funcţionarul public lucrează mult mai intens şi se uzează mai rapid, adică şi nu ar trebui să îi mai prelungim noi termenul după ce a atins limita de vîrstă pentru pensionare.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Da, cred că tot ar trebui să treacă procedura de vot. Din simplul motiv că foarte mult s-a discutat asupra... Noi, în genere, dacă ţineţi cont, varianta autorului era plafonarea de la 18 ani şi pînă la ieşirea la pensie şi am considerat că nu este corect, la 18 ani nu poate o persoană să treacă cerinţele, acele prevederi care sînt stipulate în lege, deoarece nu este pregătit pentru funcţia publică. Am omis vîrsta de 18 ani, dar am lăsat vîrsta de pensionare ca plafon maximum în care poate fi încadrat funcţionarul public.

Dar a parvenit din partea Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie insistent necesitatea, reieşind din practica, din situaţia care este, sînt oameni abilitaţi de competenţă, de starea sănătăţii, capabili să lucreze şi după vîrsta de 57 de ani. În modul stabilit, funcţionarul public la 57 de ani, avînd toate celelalte prevederi, poate să iasă la pensie, dar lucrează pînă la vîrsta de pensionare 62 de ani. Şi noi cunoaştem, chiar în cadrul Parlamentului nostru, cînd oamenii, avînd chiar 62 de ani, mai au capacitatea...

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar, domnule preşedinte al Comisiei.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

În aceste condiţii, a apărut o situaţie că a apărut prevederea şi nu rămîne decît s-o supuneţi votului, să vedem rămîne în vigoare ori o omitem.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar. Supun votului propunerea domnului Cosarciuc. Cine este pentru, rog să voteze. Rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 2.

Sectorul nr. 3 5.

 

Doamna  Maria Postoico:

7 voturi. Propunerea nu a fost susţinută. Continuăm.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Şi ultima. La articolul 42, alineatul (6): În cazul lichidării, reorganizării autorităţii publice, funcţionarii sînt eliberaţi din funcţia publică mai departe după text. Eu am propus ca, în general, acest alineat tot să fie omis. Dar în propunerea Comisiei în cazul lichidării autorităţii publice a rămas, a fost exclusă reorganizarea autorităţii publice. Poate să găsim un compromis. În cazul lichidării autorităţii publice ca funcţie, ca poziţie funcţională.

De pildă, se lichidează Ministerul Economiei şi Comerţului şi apare Ministerul Economiei şi Finanţelor, adică împreună. Se consideră aceasta lichidare sau nu se consideră lichidare? Fiindcă ca funcţie, Ministerul Economiei rămîne, numai se schimbă denumirea. Şi dacă noi am adăuga aici în cazul lichidării autorităţii publice ca poziţie funcţională, atunci ar fi clar că aceasta este lichidare definitivă, dar nu e, pur şi simplu, o lichidare aşa specială, ca să fie schimbate cadrele. Precum, de obicei, se întîmplă la noi.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Noi am reieşit, cînd examinam această situaţie, din practica pe care am avut-o pe  parcursul tuturor anilor, începînd cu 1990, că adeseori, prin reorganizare, se făcea selectarea cadrelor. Totodată, este practica, ea şi va fi a lichidării unor instituţii. Şi, în aceste condiţii, Comisia a convenit să se omită procedura de reorganizare care se va aplica asupra funcţionarului public, dar să rămînă procedura, în condiţiile cînd se lichidează instituţia.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule preşedinte al Comisiei...

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Noi şi astăzi, îmi pare, am votat o situaţie cînd am lichidat o instituţie şi e normal că funcţionarii publici cad. Şi, în aceste condiţii, în proiectul de lege sînt prevăzute şi stimulări sociale care să îi asigure pe funcţionarul public, destul de considerabile.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu am aici un amendament la acest amendament care a fost acceptat de dumneavoastră sau subamendament, să-l numim, în cazul lichidării autorităţii publice definitive. Pe urmă ea o să apară sub altă denumire şi o să aibă aceeaşi funcţie.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

De aceea şi v-am răspuns, prin sinteză s-a acceptat parţial. Deci noi am acceptat şi am omis reorganizarea.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Reorganizarea. Aceasta e bine.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Varianta pe care o propuneţi acum, deja Parlamentul trebuie să hotărască în cadrul unei proceduri de vot.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu formulez: în cazul lichidării definitive a autorităţii publice Să nu mai apară iarăşi ca aceeaşi funcţie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine. Supun votului. Cine este pentru, rog să voteze.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 1.

Sectorul nr. 3 6.

 

Doamna  Maria Postoico:

7 voturi. Propunerea nu a fost susţinută.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei, amendamentul înaintat de mine, care vizează articolul 25, alineatul (2): Facţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate sau neremunerate. M-am uitat la argumentarea pe care aţi prezentat-o dumneavoastră că nu se acceptă acest amendament, şi, nu vă supăraţi, un pic este stranie. Eu vorbeam de activităţi, nu de funcţii. Eu sînt de acord că, în momentul în care şeful Inspectoratului Fiscal ar putea să fie şi director la o întreprindere este incompatibilă funcţia. Însă activităţi ale funcţionarului public, cum ar fi...

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

...didactice.

 

Domnul  Vladimir Filat:

...ş.a.m.d. în domeniul obştesc. Sînt o multitudine de domenii unde funcţionarul public poate să activeze. Poftim? Nu înţeleg. Articolul 25, alineatul (2). Fiindcă norma, aşa cum este stipulată în lege, este una foarte punitivă. Este interzisă orice activitate a funcţionarului public remunerată sau neremunerată, în ce domenii activităţile? Noi doar nu vorbim de...

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

Să începem de la aceea că neremunerat nimeni nu va lucra, nimeni nu va activa.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Este vorba de o asociaţie creată pe principii benevole, care are obiect de activitate promovarea unor anumite valori sau protecţia unor anumite drepturi. Dar cum scrie articolul aţi văzut? Acolo nu este stipulat nimic, pur şi simplu, în lege scrie: Este interzisă. Eu vă dau citire exact aşa cum scrie în lege: Funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate sau neremunerate. Fără nici un fel de specificare, în afara orelor de muncă, după orele de muncă.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Dumneavoastră vorbiţi de articolul 25?

 

Domnul  Vladimir Filat:

A treia oară spun, da, de articolul 25.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Alineatul?

 

Domnul  Vladimir Filat:

Alineatul (2). Amendamentul a fost înaintat în scris şi răspunsul care a fost.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

O secundă.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Spuneţi, vă rog frumos, aici a fost o idee sau o situaţie, un funcţionar public, nu ştiu, un viceministru, spre exemplu, este funcţionar public sau nu?

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Viceministru da.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Da. Atunci este un chirurg bun. Iată doamna Buliga a vorbit despre aceasta. Este în exerciţiul funcţiunii, el este chirurg, ca să rămînă chirurg el urmează să profeseze, pentru că 2 ani la minister... Ce se întîmplă în acest caz?

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.6.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Numai să nu mă rugaţi să repet articolul şi alineatul, că le-am rostit de acum de trei ori.

 

Doamna  Maria Postoico:

Repet eu: articolul 25, alineatul (2).

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Dacă aveţi sinteza, alineatul (2), punctul 81, da?

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, staţi un pic. Punctul 83. Eu am făcut amendament foarte clar. Şi la alineatul (2), articolul 25 sintagma... eu am vorbit în plen un pic altfel, să reglementăm exact ca să fie clar care sînt domeniile şi activităţile, care nu  sînt compatibile cu activitatea de funcţionar. Şi aici Comisia, apropo şi Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, a avut acelaşi amendament.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Uitaţi-vă răspunsul la punctul 83: În situaţia în care s-a exclus cuvintul neremunerate din textul alineatului (2), se instituie situaţia în care se permite unui funcţionar public să exercite oricare activitate în sectorul privat cu condiţia ca să nu fie salarizat sau să nu declare că este salarizat. De exemplu, funcţionarul public ar putea deţine funcţia de director al unei SRL.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule preşedinte al Comisiei,

Eu am citit atent şi spun că pentru mine nu este relevantă această motivaţie, pentru că eu am spus că dacă este necesar de a stipula clar domeniile, să le stipulăm, dar să nu dăm o normă atît de.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Dar domeniile sînt stipulate.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Care condiţii?

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Litera c). Activităţi ştiinţifice, didactice, de creaţii şi de reprezentare a statului în societăţile economice. Iată unde sînt stipulate: la alineatul 2, litera c).

 

Doamna  Maria Postoico:

Insistăm la ce? La vot?

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, eu nu mai insist la vot, căci nu are nici un sens. Eu atenţionez că este o problemă şi vreau să vă spun că litera c) nu rezolvă...

 

Doamna  Maria Postoico:

Este foarte clar explicat.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Eu am înţeles, din start, că dumneavoastră aveţi obiecţii vizavi de cuvîntul neremunerate. Dar în condiţiile în care aţi stipulat ca să fie în lege de care funcţie poate fi ocupat funcţionarul public, iată, la litera c) este descris.

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine. Este clar. Nu se insistă pentru...

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Alim Afonin:  

Mulţumesc doamnă Preşedinte la şedinţei.

Stimate domnule preşedinte al Comisiei,

Eu vreau să mă refer la articolul 7, alineatul (2), ce ţine de Clasificatorul funcţiilor publice. Este vorba că noi am discutat şi în grupul de lucru, şi în Comisie, practic, suplimentar discutînd încă o dată amendamentele, ne-am referit la faptul că, dau citire alineatului (2): În raport cu complexitatea şi natura sarcinilor, nivelul de importanţă şi responsabilitate, fiecare categorie de funcţii publice se împarte în grupuri, specificate în Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat de Guvern. Se propune substituirea cuvintelor aprobat de Guvern prin cuvintele aprobat de Parlamentul Republicii Moldova.

Mulţumesc.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Stimate coleg,

Nu este scăpare întîmplătoare din partea mea, ştiu că am discutat la Comisie, am vorbit. A mai fost ultima discuţie ieri, cu reprezentanta Guvernului şi aşa am înţeles că dumnealor vin cu argumentare suplimentară pentru a se menţine varianta adoptării Clasificatorului de către Guvern. Aceasta este altceva, totuna dumneavoastră decideţi. Dumneavoastră încercaţi să vă explicaţi poziţia ori...

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.6.

 

Doamna Natalia Catrinescu şef al Direcţiei coordonarea politicilor şi asistenţă externă:

Mulţumesc.

Stimaţi domni deputaţi,

Clasificatorul înregistrează doar o decizie care deja s-a produs de organul competent, stabilit prin lege. Şi, de aceea, noi credem că dacă Parlamentul decide că clasificatorul este adoptat de Parlament, evident, este atribuţia Parlamentului. Dar aceasta va încetini, în mod birocratic, înregistrarea în Clasificator. Aceasta este opinia noastră. Pentru că el doar înregistrează o  consecinţă.

 

Domnul  Alim Afonin:

Domnule preşedinte,

Eu vă rog, supuneţi votului propunerea expusă de mine din numele fracţiunii.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Adică, ca clasificatorul să fie adoptat de către Parlament.

 

Domnul  Marian Lupu:

Supun votului această propunere.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru susţinerea acesteia, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Propunerea este acceptată.

Microfonul nr.5.

 

Domnul   Alexandru Lipcan:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Iarăşi la articolul 25, alineatul (2), litera c), adică, nu poate lucra cu excepţia cazurilor respective: activităţi ştiinţifice şi de reprezentare a statului în societăţile economice. Rămîne în continuare această variantă?

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Da.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Deci poate să reprezinte statul.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Da. Numai el este neremunerabil.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, dar este neremunerat.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Proiectul de lege a fost exclus dăunăzi din ordinea de zi şi nu s-a luat o atitudine concretă asupra acestei poziţii.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Dar în varianta finală a acestui proiect, ea rămîne cum a fost prezentată de autor.

 

Domnul  Alexandru Lipcan:

Eu propun excluderea acestei sintagme din litera respectivă c), pentru că consider că nu este normal ca statul să aibă reprezentanţi. Este normal ca statul să fondeze o agenţie sau, eu ştiu, alt organ care ar fi în afara acestor institute de stat, funcţionari publici gen miniştri, viceminiştri ş.a.m.d.

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Noi am examinat, dar am lăsat-o în varianta autorilor. O puneţi la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Propunerea a fost ca să supunem votului. Supun votului această propunere evocată de colegul nostru la microfonul 5. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 0.

Sectorul nr. 2 4.

Sectorul nr. 3 10.

 

Domnul  Marian Lupu:

14 voturi. Propunerea nu a fost susţinută. Alte propuneri nu văd.

Microfonul nr4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Îmi cer scuze.

Domnule Preşedinte,

Revin la propunerea domnului deputat Filat, la articolul 25 alineatul (2), care propune de a exclude sintagma sau neremunerate. Să rămînă ca variantă de compromis funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Colega mea îmi spune că această propunere a fost deja propusă şi supusă votului.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Acceptată?

 

Domnul  Marian Lupu:

A fost supusă votului.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Nu, nu, nu. Îmi cer scuze, eu am discutat cu deputatul Filat înainte de a-mi face apariţia la microfon.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Supunem votului această propunere.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Preşedinte,

Este o deosebire între ceea ce a propus dumnealui şi eu. Dumnealui şi cu mine sîntem de acord, dar nu a fost susţinută propunerea ca, în general, să fie exclus cuvintele şi remunerate şi neremunerate. Avînd în vedere că nu s-a acceptat această propunere, în baza experienţei şi a discuţiilor pe care le-am avut anterior, chiar în cadrul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, eu am propus ca să fie exclusă sintagma sau neremunerate.

Noi avem foarte multe cazuri cînd reprezentanţi ai diferitelor instituţii publice locale sau centrale fac parte din componenţa anumitelor fonduri, din componenţa asociaţiilor, cluburilor sportive, nu sînt remuneraţi, dar fac un lucru în favoarea societăţii. De aceea, noi considerăm că nu este absolut nimic...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Supun votului această propunere.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Domnule Preşedinte,

Eu  am vrut să spun că Fracţiunea susţine această idee, avînd în vedere că, într-adevăr, sînt foarte multe organizaţii obşteşti pe care le ocupă persoanele cu funcţii publice. Şi trebuie susţinută.

 

Domnul  Marian Lupu:

La ce alineat ne referim noi acum?

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

La alineatul (2).

 

Domnul  Leonid Bujor:

La articolul 25, alineatul (2).

 

Domnul  Vladimir Ciobanu:

Ultima sintagmă sau neremunerate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Articolul 25 alineatul (2) se referă doar la sectorul...

Stimaţi colegi,

Supun votului această propunere. Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea. Propunerea a fost acceptată. Alte propuneri? Nu sînt.

Domnule preşedinte al Comisiei,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr.4297, lectura a doua, votul pentru aprobarea acestui proiect pe ansamblu, ţinînd cont de raportul Comisiei şi de rezultatele votului în şedinţa plenului Parlamentului. Cine este pentru, rog să voteze. Rog rezultatele.

 

Numărătorii:

Sectorul nr. 1 31.

Sectorul nr. 2 32.

Sectorul nr. 3 3.

 

Domnul  Marian Lupu:

66 de voturi pro. Împotrivă? 1 vot.

În condiţiile acestui bilanţ al exerciţiului de vot, proiectul de Lege nr.4297 este adoptat în lectura a doua.

Acum, stimaţi colegi, ultimul subiect pe ordinea de zi Raportul cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, de fapt, în acelaşi context, proiectul de Hotărîre nr.1356 asupra acestui raport. Pentru început, îl voi invita la tribuna centrală pe domnul Gorincioi, Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, după care va urma runda de întrebărirăspunsuri, cred că 3040 de minute ar fi suficient, după care raportul Comisiei şi însăşi procedura exerciţiului de vot asupra proiectului de Hotărîre a Parlamentului la subiectul evocat.

 

Domnul Gheorghe Gorincioi Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului:

Domnule Preşedinte,

Onorată asistenţă,

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Gorincioi,

Staţi puţin o clipă. De cît timp aveţi nevoie pentru prezentarea raportului?

 

Domnul  Gheorghe Gorincioi:

Pînă la 20 minute.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pînă la 20 de minute. Vă rog.

 

Domnul  Gheorghe Gorincioi:

Stimate Preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă,

În conformitate cu prevederile noului Cod al audiovizualului, raportul de activitate pentru anul 2007 a fost examinat şi aprobat în cadrul unei şedinţe publice a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cu participarea societăţii civile, a mass-media şi, ulterior, a fost pus pe site-ul Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi, de asemenea, a fost tradus într-o variantă mai succintă în limba engleză şi difuzat misiunilor diplomatice şi ambasadelor acreditate în Republica Moldova.

Pentru anul 2007, principala sarcină a Consiliului Coordonator al Audiovizualului au fost implementările privind prevederile noului Cod al audiovizualului, ale altor acte legislative în domeniu, a încurajat activitatea de armonizare a instituţiilor audiovizual autohtone la standardele comunitare. În acest scop, au fost utilizate diverse forme şi metode inclusiv:

1. Şedinţe publice cu participarea radiodifuzorilor şi distribuitorilor de servicii, a reprezentanţilor mass-media, societăţii civile, instituţiilor publice centrale şi locale.

2. Adoptarea de decizii, elaborarea de recomandări şi reglementări în audiovizual în limitele stabilite de legislaţia în vigoare.

3. Vizite de informare şi documentare în teritoriu şi în străinătate.

4. Convocarea de reuniuni şi conferinţe împreună cu ONG-rile de profil şi organismele internaţionale.

În calitatea sa de instituţie publică autonomă, Consiliul Coordonator al Audiovizualului  a întreţinut relaţii de colaborare cu Comisia parlamentară pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, cu Comisia parlamentară juridică, pentru numiri şi imunităţi, cu Comisia parlamentară pentru politică economică, buget şi finanţe, cu alte structuri ale parlamentului.

La şedinţele publice ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului au participat deputaţi în Parlament, deputaţi din Adunarea Populară a Găgăuziei, consilieri raionali şi locali, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova.

În perioada de raport, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a activat în cadrul juridic naţional şi internaţional în domeniu şi, în acest sens, aş menţiona, în primul rînd, Convenţia europeană cu privire la televiziunea transfrontralieră, la care Republica Moldova a aderat în anul 2002, şi Codul audiovizualului al Republicii Moldova. Adoptarea acestuia din urmă, acum aproape 2 ani de către Parlament, a constituit un eveniment pentru mass-media electronică, consumatorii de programe audiovizuale, pentru democratizarea acestui important segment al pieţii informaţionale.

La 1 ianuarie 2008, în Republica Moldova activau 267 de deţinători de licenţă şi autorizaţii de retransmisie, dintre care 48 în domeniul radiodifuziunii prin eter, prin satelit şi prin fir, 41 în domeniul televiziunii prin eter şi prin satelit, 167 în domeniul televiziunii prin cablu, 11 în sistemul MDS şi de retransmisie prin satelit şi GSM.  Recepţionarea prin cablu este asigurată în localităţile urbane pentru 56% de gospodării, iar în localităţile rurale pentru 14% de gospodării.

În perioada de raport, au fost convocate 34 de şedinţe publice, la care au fost adoptate 131 de decizii. Au fost elaborate 45 de licenţe de emisie şi 30 de autorizaţii de retransmisie. Ţin să menţionez faptul că, în perioada de referinţă, Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi-a desfăşurat activitatea într-o atmosferă de deschidere, de atragere a societăţii civile, instituţiilor publice şi locale în procesul de implementare a Codului. Consiliul Coordonator al Audiovizualului a solicitat asistenţă logistică şi a apelat la experienţa consiliilor audiovizuale din ţările membre ale Uniunii Europene. Şi, în acest sens, au fost efectuate vizite de documentare şi informare la: Praga, Bucureşti, Budapesta, Sofia, Bruxelles, Strasbourg.

Este important de menţionat că activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului  a fost supusă, pe parcurs, unei monitorizări sistematice de către ONG-rile de profil din Republica Moldova şi de către organismele internaţionale. Acesta, în opinia mea, este un lucru binevenit, care, fără îndoială, stimulează activităţile de implementare a noului Cod.

În concluziile finale ale monitorizării activităţii Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru anul 2007, efectuate de 11 ONG-uri de profil, printre schimbările pozitive se consideră:

1. Transparenţă în desfăşurarea şedinţelor publice, elaborarea unor acte normative.

2.      O mai largă deschidere şi cooperare cu societatea civilă.

3. Luări de poziţii în cazul unor încălcări ale prevederilor Codului audiovizualului, drepturilor radiodifuzorilor.

Printre lacune au fost menţionate:

1. Deficienţe în reorganizarea  radiodifuzorilor publici locali.

2. Organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru acordarea frecvenţelor.

3. Motivarea deciziilor şi prezentarea rapoartelor publice trimestriale.

Aceste carenţe au fost deja analizate cu atenţie şi, respectiv, au fost elaborate activităţi pentru depăşirea lor. Potrivit noului Cod, în colaborare cu alte instituţii publice centrale şi societatea civilă, au fost elaborate şi aprobate în perioada de raport următoarele documente:

1. Strategia de acoperire a teritoriului naţional cu programe audiovizuale.

2. Planul naţional de repartizare a frecvenţelor  terestre.

3. Recomandări privind implementarea şi respectarea Codului audiovizualului.

4. Regulamentul privind eşalonarea Fondului pentru susţinerea radiodifuzorilor.

5. Concepţia reflectării campaniei electorale locale de către instituţiile audiovizualului din Republica Moldova.

6. Codul de conduită al radiodifuzorilor.

7. Caietul de sarcini şi concepţii privind reorganizarea Companiei publice Teleradio-Moldova.

8. Acordul de colaborare cu Asociaţia Pieţei Electronice.

9. Comisia consultativă mixtă compusă din membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi ai Ministerului Dezvoltării Informaţionale.

Păstrînd acelaşi tip de grafic, voi menţiona că Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în conformitate cu şi în termenele prevăzute de acesta, a selectat şi a prezentat Parlamentului candidaturile pentru Consiliul de observatori, care, mai apoi, acesta, în bază de concurs, a confirmat în luna aprilie trecut Preşedintele Companiei publice Teleradio-Moldova, directorul televiziunii şi directorul radiodifuziunii publice.

Se ştie că noul Cod al audiovizualului nu permite fondarea şi finanţarea de către autorităţile de profil ale administraţiei publice locale a instituţiilor audiovizuale. La recomandarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, s-a conformat noii legislaţii Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, care a reorganizat în radiodifuzor public regional Compania Teleradio-Găgăuzia. O decizie similară a adoptat vizavi de radiodifuzorul local Primăria satului Copceac din Găgăuzia.

O direcţie prioritară a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, în perioada de referinţă, a constituit-o crearea centrelor regionale de monitorizare. La aceasta şi-a adus contribuţia  Ambasada Marii Britanii la Chişinău, cu a cărei asistenţă a fost deschis Centrul de monitorizare din Edineţ.

De asemenea, a fost identificată tehnica necesară, au fost selectate cadrele şi găsite localuri pentru inaugurarea, în luna decembrie, a centrelor de monitorizare la Bălţi şi Soroca. În luna ianuarie curent şi-a început activitatea Centrul de monitorizare din Comrat, Găgăuzia.

Monitorizarea conţinutului emisiunilor şi a serviciilor de programe are drept scop protecţia consumatorului de producţie audiovizuală, dreptul lui de a fi informat veridic şi obiectiv din mai multe izvoare pentru a asigura echidistanţa şi echilibrul politic în audiovizual.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aplicat sancţiuni la trei radiodifuzori pentru lipsă în buletinele de ştiri a pluralismului politic şi social, lipsei de informare din mai multe surse. În rezultatul efectuării monitorizărilor privind respectarea Codului audiovizualului, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a adoptat decizii:

1. Privind garantarea moralităţii şi asigurarea protecţiei minorilor. A interzis retransmiterea canalului Boezi.

2. Protejarea patrimoniului cultural. A recomandat radiodifuzorilor şi distribuitorilor de servicii de a acorda mai multă atenţie propagării muzicii populare tradiţionale şi de a evita fluxul excesiv al manelelor.

3. Respectarea prevederii Codului privind publicitatea şi sponsorizarea în lumina implementării Convenţiei europene cu privire la televiziunea transfrontralieră.

Pentru derogări de la prevederile legislaţiei în vigoare, depistate în rezultatul monitorizărilor, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aplicat 199 de somaţii, dintre care 49 de sancţiuni, inclusiv: 34 de avertizări publice, 19 posturi de radio şi 13 posturi de televiziune; 6 amenzi 4 posturi de radio şi 2 posturi de televiziune, 3 atenţionări 2 posturi de radio şi 1 post de televiziune, 144 de avize la programele audiovizuale, 7 scrisori de recomandare, 5 materiale au fost remise la alte instanţe: FISC, Procuratură etc. pentru luare de măsuri în limita competenţei acestor instituţii.

De asemenea, Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi-a onorat obligaţiunile fixate în caietul de sarcini privind Planului de acţiuni Republica Moldova Uniunea Europeană, inclusiv au fost efectuate procedurile interne necesare de aderare a Republicii Moldova la Convenţia de la Beirut şi Bruxelles, documente ce  ţin de domeniul audiovizualului.

În contextul realizării obiectivelor Planului de acţiuni Republica Moldova Uniunea Europeană, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, împreună cu Comisia parlamentară de profil, a convocat, în luna noiembrie 2007, o reuniune cu participarea responsabililor de relaţiile cu mass-media de la instituţiile publice centrale, în cadrul căreia au fost abordate aspecte ce ţin de accesul la informaţie, libertatea de expresie, facilitarea pluralismului politic, respectarea principiilor de informare din mai multe surse.

Care sînt priorităţile asupra cărora urmează să îşi concentreze atenţia Consiliul Coordonator al Audiovizualului în perioada imediat următoare? Desigur că ele reies din stimulările Codului audiovizualului, a Strategiei de acoperire a teritoriului naţional cu programe audiovizuale, a convenţiilor şi a acordurilor internaţionale în domeniu, la care Republica Moldova este parte.

În primul rînd, din anul 2008, adică, din anul curent, ce este extrem de important, în conformitate cu decizia Conferinţei regionale a radiocomunicaţiei din 2006 de la Geneva, în Republica Moldova va începe perioada de tranziţie de la televiziunea digitală la televiziunea analogică, care se va termina la 17 iunie 2015, după această dată televiziunea analogică va fi sistată. Recepţionarea programelor de  televiziune digitală la televizoarele de recepţie analogică va fi posibilă numai prin utilizarea decodorului, cu care urmează a fi asigurate gratuit păturile social vulnerabile ale populaţiei.

Probabil, Guvernul va examina posibilitatea de ajutorare a acestor categorii sociale ca în alte ţări, pentru a diminua impactul pe perioada de tranziţie la televiziunea digitală. Un asemenea decodor costă în jurul la 100 de dolari.

Potrivit proiectului Concepţiei dezvoltării televiziunii digitale urmează a fi create 6 multiplexe digitale cu acoperire naţională, în total sînt programate 62 multiplexe. Există posibilitatea ca Republica Moldova să dispună de 32 canale de televiziune digitală cu acoperire uniformă. Iar dacă luăm în calcul că, în regim digital, pe un singur canal pot fi transmise simultan 4 şi mai multe programe televizate, pe cînd, în regim analogic, pe un canal poate fi transmis doar un singur program, apoi în Republica Moldova vor putea fi emise şi recepţionate cel puţin 28 de programe cu acoperire naţională în loc de 3 programe, cîte există în prezent. Fiecare raion, de asemenea, va avea posibilitatea de a-şi crea propriul program de televiziune.

În conformitate cu Planul acţiunilor de implementare a Concepţiei televiziunii digitale terestre urmează a fi operate modificări în Codul audiovizualului, prin care se va aproba procedura de licenţiere pentru televiziunea digitală, numărul şi modul de formare a multiplexelor cu acoperire naţională, modalitatea de difuzare a  programelor publice televizate digitale, termenul de sistare a licenţelor pentru televiziunea analogică.

Deja a fost creat un grup de lucru din reprezentanţii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi societăţii civile pentru elaborarea unor asemenea modificări privind Codul audiovizualului.

În al doilea rînd, aş menţiona necesitatea dotării Centrului de monitorizare cu echipament performant. În acest scop, potrivit estimărilor, este necesară suma de 3 milioane de lei. O parte din această sumă a fost alocată deja de către Parlament pentru anul 2008. Sperăm că a doua tranşă, în acest scop, va fi inclusă în bugetul Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru anul 2009.

În al treilea rînd, se impune eficientizarea activităţii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, ca instituţie publică de reglementare în domeniul audiovizualului, în special, prin elaborarea unui mecanism care ar putea fi pus la baza unor decizii în totalitate obiective şi argumentate, adoptate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului. În al patrulea rînd, sînt necesare activităţi de durată care ar proteja drepturile consumatorului de programe audiovizuale, în special la următoarele capitole:

1. De a oferi o gamă semnificativă de ştiri, informaţii şi opinii care ar asigura prezenţa pluralismului politic, echidistanţei, informării din mai multe izvoare, elemente necesare pentru funcţionarea unei societăţi democratice.

2. Asigurarea protecţiei împotriva declaraţiilor care instigă la ură pe criterii de simpatii politice, de etnie sau de religie, împotriva violenţei şi lezării demnităţii umane, de protejare a minorilor împotriva pornografiei.

3. Sînt necesare eforturi conjugate pentru ca instituţiile audiovizuale să îşi aducă contribuţia la consolidarea statalităţii Republicii Moldova, protejarea spaţiului informaţional naţional, crearea şi promovarea unei imagini pozitive a statului nostru în lume.

În al cincilea rînd, în conformitate cu strategia de acoperire a teritoriului naţional cu servicii şi programe audiovizuale urmează a fi încurajaţi radiodifuzorii locali, inclusiv prin intermediul Fondului de susţinere a radiodifuzorilor, diversificarea modalităţii de cooperare cu autorităţile publice locale în vederea susţinerii programelor de interes regional.

În al şaselea rînd, se impune susţinerea producătorilor autohtoni de programe audiovizuale. În Strategie este fixat că, începînd cu anul 2008, trebuie să fie asigurată creşterea cu 5% a cotei producţiei studiourilor independente în volumul general de emisie a Companiei publice Teleradio-Moldova, astfel încît acesta să ajungă pe parcurs pînă la 20%.

În al şaptelea rînd, este necesară încurajarea de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului a radiodifuzorilor în rezolvarea problemelor legate de dublarea şi subtritarea filmelor şi programelor străine, de a acorda prioritate punerii pe post a programelor naţionale, de a proteja patrimoniul lingvistic şi cultural naţional.

În al optulea rînd, împreună cu autorităţile de profil, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va derula acţiuni privind reglementarea în continuare a publicităţii în programele audiovizuale. În prezent, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, împreună cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei şi societatea civilă, examinează operarea de modificări în Legea publicităţii, care urmează a fi prezentată la toamnă spre examinare în Parlament.

În al nouălea rînd, aş evidenţia oportunitatea intensificării colaborării cu societatea civilă, instituţiile publice centrale de profil în vederea încurajării radiodifuzorilor autohtoni, stimulării concurenţei loiale, eliminării posibilităţii de monopolizare în sectorul audiovizual.

În sfîrşit, în al zecelea rînd, este necesar de a intensifica colaborarea cu autorităţile de reglementare în domeniul audiovizualului din ţările Uniunii Europeane, de a continua schimbul de experienţe şi informare, de a efectua vizite reciproce de documentare. În domeniul prioritar pentru Consiliul Coordonator al Audiovizualului va fi facilitarea atragerii investiţiilor străine în mass-media electronică, armonizarea funcţionării instituţiilor audiovizuale din Republica Moldova la standardele comunitare.

Perioada de raport a coincis cu primul an de implementare a prevederilor noului Cod al audiovizualului. În etapa ce urmează, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va lua în calcul sugestiile, opiniile şi propunerile făcute pe parcurs de către radiodifuzori, societatea civilă, organisme internaţionale în şedinţa de astăzi a Parlamentului în vederea eficientizării activităţii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, instituţiilor audiovizuale, respectării legislaţiei în domeniu.

Vă mulţumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimaţi colegi,

Întrebări?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Desigur, modul în care activează în Republica Moldova Consiliul Coordonator al Audiovizualului îl face pe orice cetăţean obiectiv, nu doar pe deputaţi sau, în special, pe cei din opoziţie să aibă foarte multe întrebări la adresa conducerii Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Am participat, de rînd cu alţi colegi la unele şedinţe, am văzut că nici o hotărîre a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, în cadrul şedinţei respective, nici o hotărîre nu a fost argumentată.

De aceea, avînd în vedere faptul că Consiliul Coordonator al Audiovizualului rămîne în continuare în serviciul unor partide politice şi ţînînd cont de faptul că domnul Gorincioi, cu părere de rău, dar şi dumneavoastră, domnule Preşedinte, nu aţi ţinut cont de solicitarea Fracţiunii parlamentare Alianţa Moldova Noastră ca să fie invitaţi în şedinţa plenară de astăzi toţi membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care reprezintă anumite partide concrete. Noi considerăm ca e de prisos a adresa întrebări Preşedintelui Consiliului Coordonator al Audiovizualului, fiindcă aceasta va fi pierdere de timp şi vom primi răspunsuri formale.

În acelaşi timp, care este opinia opoziţiei din Republica Moldova faţă de activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului , instituţie în care, pe parcursul a doi ani, s-au schimbat 3 preşedinţi şi pînă astăzi nu avem un răspuns, de ce s-a întîmplat acest lucru, deci va fi expusă în luările de cuvînt ale colegilor noştri.

Noi regretăm faptul că atît conducerii Parlamentului, cît şi conducerii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, atît unora, cît şi celorlalţi le-a fost frică să se prezinte aici, în Parlament, cu toată componenţa Consiliului Coordonator al Audiovizualului, aşa cum a fost cînd s-a examinat raportul Centrului pentru Drepturile Omului sau aşa cum a fost cînd s-a examinat raportul Curţii de Conturi din Republica Moldova.

Considerăm că această instituţie rămîne în continuare un instrument politic de luptă împotriva tuturor mass-media, care gîndesc altfel decît guvernarea de astăzi.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Gorincioi:

Eu pot să răspund? Desigur, cu multă plăcere. În primul rînd, eu nu ştiu.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Gorincioi,

Eu vă rog.

Microfonul nr.5, vă rog.

 

Domnul  Gheorghe Gorincioi:

Eu nu ştiu pe ce se bazează afirmaţiile domnului Bujor, fiindcă acele 11 ONG-uri de profil, care, în opinia mea, sînt specializate, inclusiv Asociaţia Presei Electronice, dau complet altă apreciere, inclusiv organismele internaţionale, activităţii Consiliul Coordonator al Audiovizualului pe parcursul anului 2007. În primul rînd.

În al doilea rînd, Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu este influenţat politic de nici o organizaţie şi nu face aport. Permiteţi-mi să vă răspund. Şi cum că joacă rolul sau jocul unor aşa-numiţi radiodifuzori independenţi.

Eu vreau să vă spun că, pe parcursul anului 2007, au fost aplicate sancţiuni pentru lipsă de pluralism politic instituţiei publice Moldova 1, Radio Moldova, NIT. A fost sancţionată, a fost pedepsită, de asemenea, Antena C. Însă aceleaşi derogări au fost fixate şi în activitatea unor asemenea instituţii cum ar fi Vocea Basarabiei, pe care dumneavoastră o consideraţi democratică.

Un  moment, un moment, vă rog. Deci în cadrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pe care dumneavoastră îl consideraţi cum gîndiţi, au fost sancţionaţi aceşti radiodifuzori: Moldova 1, Radio Moldova, dar nu a fost secţionată Vocea Basarabiei şi alte posturi.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Gorincioi,

E clar. Eu vă rog. Eu vă rog, linişte în sală.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Domnule preşedinte,

Vreau să vă întreb: dumneavoastră v-aţi referit aşa chiar mai puţin, pe pipăite, dar v-aţi referit la pluralismul acesta pentru care aţi pedepsit unele agenţii şi aş vrea mai detaliat, dacă se poate, cu nominalizare. Şi care au fost principiile, mai bine zis, de pluralism care au fost încălcate de aceste posturi?

 

Domnul  Gheorghe Gorincioi:

În şedinţa din 23 mai 2007, Moldova 1 a fost sancţionată prin avertizare publică pentru lipsă de pluralism politic şi social în buletinele de ştiri, potrivit articolelor 7 şi 10 din Codul audiovizualului. Deci, tot în acelaşi context, a fost avertizat public postul de radio Radio Moldova, de asemenea, pentru lipsă de pluralism politic şi social în buletinele de ştiri. Aceeaşi sancţiune a fost administrată şi postului de radio Antena C, avertizare publică la 31 mai 2007 şi postului de televiziune NIT pentru lipsă de pluralism politic şi social.

În acelaşi timp, la noi, la Consiliul Coordonator al Audiovizualului  au parvenit diferite mesaje din partea unor consumatori de programe din raionul Nisporeni, din Chişinău, respectiv domnul Brega, care ne-a dat în judecată pentru faptul că noi nu am sancţionat postul de radio Vocea Basarabiei pentru ignorarea pluralismului politic şi social în emisiunile informative. Şi noi ne aflăm acum în proces de judecată cu domnul Brega, din ce motive noi nu am sancţionat Vocea Basarabiei. Acesta este răspunsul.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Mulţumesc.

A doua parte mie îmi este clară, dar la prima parte nu v-aţi referit, dacă se poate, cîteva cuvinte referitor la prima parte: care ar fi modalitatea de care vă conduceaţi cînd spuneţi că este lipsă de pluralism? Care sînt principiile? Sau la ce v-aţi referit, care a fost atitudinea dumneavoastră?

 

Doamna  Maria Postoico:

Sînt în lege.

 

Domnul  Gheorghe Gorincioi:

Deci aceste principii sînt fixate în Codul audiovizualului, în articolele 7 şi 10. La reflectarea unui eveniment, vasăzică, este necesar de a expune opiniile mai multor, să zicem, purtători sau responsabili în anumite domenii şi informarea din mai multe izvoare, pentru a crea un tablou obiectiv şi veridic despre evenimentele care sînt puse pe postul de radio sau postul de televiziune. Iată acestea sînt criteriile principale.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Mulţumesc.

Şi a doua întrebare. Spuneţi-mi, vă rog, aveţi cumva un plan? Televiziunile care se stimează, dar noi numai aşa atitudine putem avea faţă de Televiziunea Naţională, prezintă emisiuni 24 de ore împrejur, nonstop. Eu consider că e timpul de a prezenta nonstop informaţii şi de a edita în eter la Televiziunea Naţională demult este timpul. Şi vreau să vă întreb dacă aveţi un plan cumva pentru a aduce şi Televiziunea Naţională la aşa nivel? Şi ce trebuie pentru aceasta?

Mulţumesc.    

 

Domnul  Gheorghe Gorincioi:

Deci eu aş putea da la această întrebare următorul răspuns. În caietul de sarcini al Televiziunii publice sau a Companiei publice Teleradio-Moldova pentru anul 2009 sînt incluse  asemenea propuneri pentru ca Moldova 1 să propună emisiunile timp de 24 de ore, un moment. Şi al doilea moment, de a crea un nou post de televiziune publică Moldova 2. Deci există un asemenea proiect pentru a putea  asigura cu informaţii.

 

Doamna  Maria Postoico:

Clar, alte întrebări? Nu sînt.

Vă mulţumim, domnule preşedinte.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei, 

Stimaţi deputaţi,

Raportul cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului în anul 2007 a fost prezentat Parlamentului în conformitate cu prevederile articolului 49 din Codul Audiovizualului, adoptat de către Parlament la 27 iulie 2006. În raport s-au găsit reflectare aspecte de bază ale activităţii Consiliului, cum ar fi organizarea concursurilor pentru utilizarea frecvenţelor de radio şi ale canalelor TV, eliberarea licenţelor de emisie şi a autorizaţiilor de retransmisie, monitorizare a programelor de emisie radio şi televiziune, sancţionarea radiodifuzorilor care admit devieri de la prevederile Codului audiovizualului, activităţi externe, activitate economico-financiară etc.

Făcînd o analiză a raportului se poate de menţionat că Consiliul Coordonator al Audiovizualului depune anumite eforturi pentru a asigura respectarea principiilor fundamentale de comunicare audiovizuală, prevăzută de lege, cum ar fi apărarea valorilor democratice, a echilibrului de pluralism politico-social, a liberei recepţionări a serviciilor de programe, a protejării spaţiului informa-ţional naţional etc.

Printre orientările de bază ale radiodifuzorilor autohtoni se află în permanenţă pluralismul de opinii, informarea din mai multe surse cu raportul lingvistic în emisiile puse pe post, excluderea programelor care conţin scene de pornografie, violenţă exagerată sau un limbaj licenţios, ce pot afecta dezvoltarea fizică şi psihică a minorilor. O modalitate de a îmbunătăţi şi diversifica propria activitate a Consiliului Coordonator al Audiovizualului este organizarea sistematică, după cum a fost menţionat de preşedinte, de seminare, conferinţe, întruniri la diferite niveluri cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai autorităţilor publice centrale şi locale, ai unităţilor de creaţie, cu diferiţi specialişti în materie aici şi peste hotarele republicii noastre. Aceste elemente constituie activitatea de bază a Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi sînt, bineînţeles, salutabile.

Însă în opinia Comisiei mai sînt unele aspecte de activitate cărora Consiliul Coordonator al Audiovizualului deocamdată nu le acordă atenţia cuvenită. Aşa, de exemplu, în avizul Comisiei referitor la raportul Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru anul 2006 s-a pus problema elaborării unii concepţii, iar pe baza acesteia a unui program naţional de dezvoltare al audiovizualului. Ca urmare, în perioada ce a trecut, Consiliul a elaborat şi a adoptat strategia de acoperire a teritoriului naţional cu serviciile de programe audiovizuale 20072010 pe perioada aceasta.

Însă acest document suferă de carenţe serioase, se face impresia că el a fost alcătuit în pripă, fără a se ţine cont de toate particularităţile şi posibilităţile financiare şi intelectuale de nivelul actual de dezvoltare şi specificul audiovizualului local. Anume de aceea conţinutul lui nu dă răspunsuri clare la unele întrebări de principiu, cum ar fi care sînt căile de dezvoltare a audiovizualului în republică, care sînt sarcinile imediate şi care sînt cele de perspectivă.

Astfel, bunăoară, Strategia prevede ca în anul 2009 vor fi create patru reţele naţionale de televiziune: două publice şi două private. Iar în 2010 încă o reţea naţională de televiziune şi o reţea de radiodifuziune, ambele private. Însă care sînt resursele, care sînt acoperirile acestora, care le vor fi obiectivele şi care necesităţile, nu se dezvăluie pe deplin. Astfel, Strategia elaborată, după părerea noastră, se cere a fi revăzută şi concretizată. Cu atît mai mult că în republică a demarat procesul trecerii de la sistemul analogic de televiziune la cel digital.

Alt aspect asupra căruia trebuie să atragă atenţia Consiliul este legat de numărul impunător de instituţii ale audiovizualului, care au apărut în ultimii ani în spaţiul nostru informaţional. La 1 ianuarie anul 2008, în republică activau 277 de deţinători de licenţă în domeniul audiovizualului. Însă, odată cu aceasta, ar trebui să se procedeze şi la o analiză mai profundă a calităţii emisiunilor acestor instituţii, începînd cu cele de la instituţia publică naţională Compania Teleradio-Moldova şi terminînd cu cele private.

Aceasta este o cerinţă atît a Codului audiovizualului, cît şi a întregii noastre societăţi. Analiza eficienţei eforturilor CCA la capitolul Sancţiuni, pentru a stopa şi elimina din spaţiul audiovizual al Republicii Moldova practicile care aduc prejudicii consumatorului de programe audiovizuale, ne demonstrează că şi aici sînt multe probleme nerezolvate. Sancţiunile se aplică sporit din zi în zi. Iar radiodifuzorii nu se conformează cu toţii şi continuă să încalce legea. Nu respectă grila de emisie aprobată, încalcă grav regulile de plasare a publicităţii, nu ţin cont de cota emisiunilor în limba de stat ş.a.m.d.

Preocuparea de bază a CCA-ului trebuie să fie ca prevederile legii să se respecte cu stricteţe de către toţi radiodifuzorii. E vorba, în primul rînd, de respectarea grilei de emisie, de ocrotirea drepturilor fundamentale ale consumatorilor de programe etc. Prea puţin se face din partea CCA, după părerea noastră, pentru protejarea drepturilor de autor şi conexe. Pentru respectarea de către radiodifuzor a legii respective. Zile şi nopţi în şir se difuzează şi la Compania Teleradio Moldova, şi la alte companii opere muzicale, literare, publicistice sau de altă natură, dar adesea fără a indica numele autorilor şi, mai cu seamă, nu se respectă Regulamentul pentru a plăti pentru aceasta.

În raportul prezentat sînt formulate un şir de alte probleme asupra cărora CCA intenţiona să îşi mobilizeze eforturile pe viitor şi depăşirea acestora ar contribui la ridicarea calitativă a audiovizualului din ţară. Noi sprijinim aceste eforturi ale CCA şi dorim ca problemele existente să îşi găsească rezolvare practică cît mai curînd.

Stimaţi deputaţi,

Articolul 49 din Codul Audiovizualului stipulează că, odată cu prezentarea raportului CCA, Comisia parlamentară de profil prezintă şi un aviz asupra corectitudinii şi transparenţei operaţiunilor financiare efectuate de către CCA. În acest scop, Comisia s-a adresat către Curtea de Conturi cu rugămintea de a efectua controlul respectiv pentru anul 2007. Şi deoarece rezultatele controlului se conţin în Hotărîrea nr.12 din 29 martie 2008 a Curţii, care se anexează, dumneavoastră le aveţi, considerăm că nu este nevoie de a ne opri asupra anumitor cifre.

Ţinem doar să menţionăm că conform raportului prezentat de Curtea de Conturi, încălcări serioase la utilizarea mijloacelor financiare nu au fost depistate. Astfel, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă avizează, în general, pozitiv activitatea Consiliului şi propune ca proiectul de hotărîre asupra raportului cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru anul 2007 să fie aprobat de către Parlament.

 

Doamna  Maria Postoico:

Întrebări? Nu sînt.

Mulţumim.

Dacă nu sînt întrebări pe marginea proiectului de hotărîre, supun votului proiectul de hotărîre. Vedeţi, am anticipat. Da, desigur că da. Primul este înscris pentru luare de cuvînt domnul Onceanu.

Vă rog, la tribuna centrală.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Stimată doamnă Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raportul Consiliului  Coordonator al Audiovizualului pentru 2007 a parvenit în Parlament la 30 ianuarie curent. Şi 5 luni de zile a aşteptat rîndul pentru a fi luat în dezbateri în plen. În această perioadă, noi ne-am convocat cîte o dată pe săptămînă şi am examinat cîte 45 chestiuni pe zi timp de o oră. Deci raportul CCA a fost conştient împins la sfîrşitul sesiunii, cînd deputaţii, presaţi de timp, îl vor examina în grabă. Concluzia... Şi la sfîrşitul zilei, corect.

Concluzia este că guvernarea se simte aici cu musca pe căciulă. Evident, raportul CCA este un prilej de a vorbi în general despre situaţia din audiovizualul naţional, care este apreciată de către experţii interni şi internaţionali la multe capitole drept una de regres, deşi, dacă e să fim obiectivi, Consiliul, în ansamblu, anul trecut s-a manifestat ca un organ public vizibil, mai energic şi mai deschis ca altă dată, ca să fim obiectivi.

În acelaşi timp, toate problemele şi neajunsurile în activitatea CCA decurg din prevederile Codului audiovizualului, care a fost elaborat de către reprezentanţii PCRM şi PPCD, reieşind din interesul lor de partid şi nu cel public. În rezultatul unui tîrg, a fost convenit între ei şi aprobat un astfel de sistem de constituire a CCA şi a Consiliului de observatori ale Companiei publice, ce trebuia să garanteze Partidului Comuniştilor dreptul de a selecta şi a plasa în acest organ public de conducere majoritatea simpatizanţilor săi.

În schimb, PPCD şi-a promovat prin  CCA ideea reorganizării posturilor municipale Antena C şi Euro TV, contrar opiniei experţilor europeni, creîndu-şi astfel un post privat de televiziune, ce promovează o politică editorială clară de partid. De fapt, Euro TV este o răsplată PPCD-lui pentru actul trădării din 4 aprilie 2005 şi un eventual instrument de recuperare a voturilor pierdute atunci. Şi, în continuare, actuala componenţă a CCA, prin activitatea sa, a demonstrat că nu este un garant al interesului public, aşa cum prevede articolul 39 alineatul (2) din Codul audiovizualului, ci promovează ferm şi constant interesele coaliţiei roş oranj.

Astfel, anul trecut, au primit lejer frecvenţă pentru extindere NIT-ul, Euro TV, Antena C şi alţi favoriţi ai comuniştilor şi PPCD-lor. Şi, din contra, Pro TV, Vocea Basarabiei, Radio 21 şi alţi radiodifuzori incomozi, adică, au fost respinşi fără nici o argumentare.

Despre ingerinţa frauduloasă a politicului în procesul de redistribuire a frecvenţelor ne vorbeşte cazul TVR 1. Astfel, CCA la comanda politică a guvernării, cu încălcarea mai multor articole din Codul Audiovizulului, a scos la un concurs apriori ilegal reţeaua a doua naţională de televiziune, aflată sub incidenţa unei licenţe de emisie în vigoare a Societăţii Române de Televiziune. Semnificativ este faptul, fiţi atenţi, că această reţea a fost oferită la 27 septembrie 2007 unui agent economic, creat abia la 16 iulie, adică cu două luni înainte, absolut anonim pe piaţa mediatică din Republica Moldova, cu fondatori dintr-o zonă off-chore, cu capitaluri de provenienţă îndoielnică, apărute peste noapte. Iar procesul de judecată, intentat de către TVA-1 Consiliului Coordonator al Audiovizualului, este intenţionat tergiversat de către instanţele naţionale.

E clar că adevărul va ieşi la suprafaţă după 2009, după alegerile parlamentare şi nu numai în acest caz va ieşi, nu numai în acest caz. Astfel, prin diferite scheme, cu suportul CCA, guvernarea a pus  stăpînire actualmente pe toate posturile TV cu o acoperire masivă, TVM, reţeaua a doua, NIT-ul, Euro TV, M-4.

Recent, Batog, cunoscutul Batog a fost trimis la reorganizarea canalului ORT. Aşa că din toamnă, cu siguranţă, la cartelul mediatic roşorang se va alătura şi acest post cu acoperire naţională, iar în grila lui repede vor apărea şi emisiuni de tipul Poveşti cu măşti.

Încă un moment principial. Atît în raport, cît şi în avizul Comisiei este scris că CCA a depus eforturi pentru asigurarea respectării principiilor fundamentale de comunicare audiovizuală, prevăzută în Cod, pluralismul politic şi social, echilibrului şi echidistanţei, dreptului la replică, informare din mai multe surse şi altele.

Fals, un mare fals, în opinia noastră, neglijarea conştientă anume a acestei obligaţiuni de bază a CCA şi anume supravegherea respectării pluralismului de idei şi de opinii în cadrul programului de radio şi TV este şi cel mai mare neajuns în activitatea Consiliului, care s-a autoizolat de la soluţionarea acestei probleme, fuge de ea ca dracul de tămîie.

Numai trei avertizări, cu care se laudă domnul Gorincioi, publice la acest capitol, trei în timp de un an şi acele făcute în toiul campaniei electorale, sub presiunea opiniei publice, este o dovadă a lipsei totale de poziţie. În timp ce numai Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră, nemaivorbind de societatea civilă, a înaintat un şir întreg de întrebări şi interpelări la acest capitol. Dacă şi în cazul emisiunilor Rezonans, Poveşti cu măşti, în opinia CCA, nu se încalcă principiile menţionate de pluralism, atunci constatăm un nivel de servilism politic faţă de guvernare fără de limite în acest organ public.

În sfîrşit, în condiţiile acestui Cod al audiovizualului, care a determinat aprobarea unui astfel de componenţă a CCA cu o asemenea activitate, a şi devenit posibilă situaţia cînd Compania Naţională, pretinsă publică, Teleradio-Moldova să fie mai slugarnică faţă de guvernare decît atunci cînd avea statut de stat.

În tememiul celor expuse, Fracţiunea Alianţa Moldova Noastră propune Parlamentului să respingă raportul CCA şi, în temeiul articolului 49 alineatul (3), de a-l obliga, în termen de 30 de zile, să prezinte un program de măsuri concrete pentru remedierea carenţelor menţionate.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Filat.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Stimaţi colegi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Cu siguranţă, raportul în forma în care a fost prezentat nu este deviere de la linia care caracterizează actuala guvernare. Însă dacă este totuşi să comparăm raportul Consiliului Coordonator cu felul în care este reflectată realitatea la majoritatea posturilor radio şi TV din ţară, îţi dai foarte bine seama că şi această instituţie este antrenată sîrguincios la executarea comenzii politice a puterii. În cîteva rînduri, Şeful statului exclama patetic că nu mai înţelege de cîtă libertate a presei mai este nevoie în Republica Moldova?

Or, faptul că trăim în împărăţia oglinzilor strîmbe nu îl mai deranjează pe liderul comunist, care crede că adevărata imagine a ţării şi a sa personală este cea văzută la Moldova 1, NIT, M-4 şi, în ultimul timp, la Euro Roşca TV şi la alte posturi de televiziune, care se pregătesc să se implice în promovarea Partidului Comuniştilor mai aproape de alegeri.

Odată cu adoptarea Codului audiovizualului şi alegerea noului Consiliu Coordonator al Audiovizualului, părea că există toate premisele pentru buna funcţionare a posturilor radio şi TV din ţară. Însă şi această iniţiativă, formal democratică, a fost argumentată aici, în plenul Parlamentului, de cei mai mari democraţi pretinşi în Republica Moldova... au dus ca această iniţiativă să se transforme într-un dictat politic.

În baza legii, CCA-ul este garantul interesului public şi cel care veghează ca cetăţeanul nostru să fie informat obiectiv şi echidistant despre tot ce se întîmplă în ţară şi în lume.

În conformitate cu Strategia de acoperire a teritoriului naţional cu servicii de programe audiovizuale, CCA este dator să contribuie la crearea a 5 posturi de televiziune puternice cu acoperire naţională şi a 7 posturi de radio. Acestea trebuie să ofere, în ansamblu, respectarea dreptului consumatorului la informaţie deplină, obiectivă şi diversă. Din păcate, actuala majoritate din CCA este preocupată în realitate de deservirea poftelor mereu crescînde ale celor de la putere.

În acest context, este şi sînt elocvente rezultatele ultimului concurs pentru frecvenţe radio şi de televiziune. Exemplific, postul  de radio Antena C solicită 7 noi frecvenţe, i se oferă 6. Radio 10 cu un patron din aşa-zisa opoziţie constructivă cere 8 şi i se oferă 5 frecvenţe, Vocea Basarabiei cere 8, i se oferă zero. Pro FM cere două frecvenţe, i se oferă zero.

Exact la fel stau lucrurile şi în privinţa presei electronice. Postul lui Voronin NIT solicită 12 frecvenţe noi şi primeşte 12, Euro-TV al lui Roşca solicită 8 frecvenţe şi i se dau 8. La celălalt pol Pro TV cere 8 frecvenţe, i se oferă zero. TV-dixi solicită 18, i se oferă zero.

În asemenea mod, CCA transformă concursul pentru acordarea frecvenţelor radio şi TV într-o farsă politică, deciziile fiind luate cu mult înainte de către reprezentanţii comuniştilor şi ai sateliţilor lor în CCA.

Şi mai grav este faptul că, încălcînd flagrant articolul 40 din Codul audiovizualului, CCA nu stabileşte clar criteriile de departajare pentru participanţii la concurs şi nu motivează deciziile sale.

CCA îşi maschează fărădelegile prin fraze gen, în urma dezbaterilor publice şi în conformitate cu rezultatele votării deschise, astfel CCA îndeplineşte cu succes misiunea primită de la guvernare de a monopoliza în zona puterii cele mai eficiente surse informaţionale ale audiovizualului.

O altă încălcare este tolerarea de CCA a neutilizării îndelungate a multor frecvenţe oferite solicitanţilor. O serie dintre acestia, cîştigate de firme ce reprezintă concernul mediatic neformal controlat de Preşedinţie, inclusiv o importantă frecvenţă de televiziune oferită postului NIT de ani de zile nu este funcţională, prejudiciind atît cîmpului informaţional naţional, cît şi bugetului statului, iar CCA continuă să ofere postului prezidenţial noi şi noi frecvenţe, fără a se întreba de ce nu sînt utilizate cele primite anterior.

O pagină ruşinoasă în activitatea CCA o constituie şi eliminarea frauduloasă a postului de televiziune TVR-1 de pe piaţa mediatecă autohtonă. Dincolo de faptul că TVR-1 difuza emisiuni informative şi de cultură adresate publicului nostru de toate vîrstele, acest post promova cel mai insistent valorile autentic europene şi contribuia direct la procesele integraţioniste despre care se vorbeşte foarte mult.

Faptul că CCA a lipsit în mod abuziv acest post de licenţă, este grav. În acest caz, justiţia îşi va spune cuvîntul. Însă prejudiciul adus telespectatorilor noştri de membrii CCA înregimentaţi politic este unul irecuperabil şi răspunderea trebuie să fie una pe măsură. Este cunoscut că în principala sursă de venit a posturilor de radio şi TV este publicitatea. De felul cum este construită piaţa publicităţii depinde evoluţia şi consolidarea posturilor autohtone.

În Ucraina, spre exemplu, presa este sprijinită prin acceptarea publicităţii exclusiv în limba de stat. La noi are loc un proces evident de direcţionare a publicităţii către un singur post de televiziune mai nou Prime, este vorba de ORT care înghite aproximativ 60 la sută din întreaga publicitate difuzată pe ţară, iar veniturile din aceasta constituie anual circa 20 milioane de euro. Din acestea doar 9 la sută le revin posturilor naţionale.

Apare întrebarea firească: cum vom reuşi să creăm un audiovizual naţional performant cu o asemenea politică? Răspunsul este la suprafaţă, prin posturile radio şi TV Guvernarea nu numai că manipulează politic populaţia, dar şi cîştigă bani importanţi, distrugînd astfel mass-media autohtonă.

O altă componentă importantă a activităţii CCA este analiza şi sinteza datelor de monitorizare a indicilor privind pluralismul politic, respectarea condiţiilor egale de exprimare a puterii şi a opoziţiei, accesul la mass-media a partidelor extraparlamentare.

Dacă ţările vecine respectă o paritate relativă între apariţiile partidelor de gevernare şi ale celor de opoziţie, la noi puterea a monopolizat cvasitotal emisia. Aşa-zisa televiziune publică preferă să umple spaţiul de emisie al programelor de ştiri cu subiecte anoste şi lipsite de importanţă decît să informeze telespectatorii despre problemele cu adevărat importante care apasă societatea noastră.

Posturile controlate de putere aproape că nu reflectă problemele grave cu care se confruntă societatea. O adevărată împărăţie a oglinzilor strîmbe...

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut.

 

Domnul Vladimir Filat:

...De parcă milioane de oameni nu au primit salarii şi pensii de nimic, de parcă nu ar exista exodul masiv al populaţiei şi sute de mii de copii abandonaţi de părinţi, de parcă preţurile nu ar creşte mai repede decît în ţările occidentale, de parcă medicii şi pedagogii nu ar fi nevoiţi să muncească la negru pentru a supravieţui, de parcă agricultura nu ar fi la pămînt. Acest şir de subiecte ar putea fi continuat la nesfîrşit.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că, pînă la urmă, Voronin şi voi ar trebui să cunoaşteţi că Uniunea Europeană va aprecia sinceritatea demersului nostru european prin prisma corectitudinii şi democratismului alegerilor parlamentare din 2009.

Implicarea Procuraturii, poliţiei şi a SIS-ului în răfuielile cu partidele de opoziţie au dat startul marii fraude electorale din Republica Moldova, iar Consiliul Coordonator al Audiovizualului, prin activitatea sa...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Filat...

 

Domnul Vladimir Filat:

...imprimă un caracter permanent procesului de falsificare a viitoarelor alegeri.

 

Doamna Maria Postoico:

Depăşiţi.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc pentru atenţie.

 

Doamna Maria Postoico:

La microfonul central se invită domnul Gozun. Eu trag atenţia, luările de cuvînt 7 minute pentru toţi, declaraţiile deviază.

 

Domnul Petru Gozun:

Stimaţi colegi deputaţi,

Adoptarea acum aproape 2 ani în urmă de către Parlamentul Republicii Moldova a noului Cod al audiovizualului a constituit un eveniment pentru mass-media electronică.

Adoptarea noii legi a fost precedată de discuţii şi polemici în cadrul societăţii civile, comisiilor parlamentare în emisiuni televizate şi radiofonice, în presa scrisă.

Noul Cod al audiovizualului a fost supus expertizării de către organismele internaţionale, a acumulat în sine experienţa în domeniu din mai multe ţări comunitare. În conformitate cu prevederile  noului Cod a fost confirmată de către Parlament noua componenţă a CCA din 9 membri, care spre deosebire de cel precedent, toţi activează în regim permanent.

Se cunoaşte faptul că, într-o perioadă nu prea îndepărtată, CCA era măcinat de conflicte interne şi discuţii sterile şi este îmbucurător faptul că, în ultima perioadă, se profilează tendinţa unei atmosfere constructive şi sănătoase în activitatea CCA. Se întăresc relaţiile de colaborare cu societatea civilă şi instituţiile de specialitate în domeniu.

Ţin să menţionez că CCA a purces la realizarea prevederilor Codului într-o atmosferă de deschidere şi transparenţă, de implicare în acest proces a societăţii civile, a instituţiilor publice centrale şi locale, a solicitat asistenţa logistică şi a incercat să utilizeze experienţa în domeniu a ţărilor membre ale Uniunii Europene.

Desigur, Codul audiovizualului nu e biblie, în el pot fi propuse şi făcute modificări, în cazul în care acestea sînt oportune şi motivate, sînt dictate de premise obiective. În opinia mea, unul din astfel de motive ar putea fi procesul de tranziţie de la televiziunea analogică la cea digitală.

Concomitent cu abordarea necesităţii operării de modificări la Codul audiovizualului, nu poate fi apriori exclusă şi oportunitatea de a reflecta asupra întrebării. Actuala legislaţie în domeniu a fost depăşită de dinamica dezvoltării instituţiilor audiovizuale. Este ea un impediment în procesul de transparenţă şi eficientizare a activităţii radiodifuzorilor autohtoni, în dependenţă de circumstanţe şi de purtătorii de interese, răspunsul poate fi diferit.

Cert însă rămîne faptul că, la un an şi jumătate de la adoptarea noului Cod al audiovizualului, la a cărui elaborare a participat activ societatea civilă, care a fost expertizat de organisme internaţionale, care a acumulat experienţa în domeniu din ţările comunitare, poate afirma cu siguranţă că încă nu a fost realizat integral potenţialul existent pentru implementarea în perioada vizată a tuturor prevederilor legislaţiei în domeniu.

Aceste priorităţi, asupra cărora urmează a fi concentrate eforturile comune, sînt cunoscute de către CCA. Important este, în opinia mea, faptul că în procesul implementări Codului, CCA a colaborat şi colaborează activ cu ONG-urile de profil. Conştientizînd oportunitatea punerii în discuţie a operării unei eventuale modificări în Codul în vigoare, eu, totodată, aş evidenţia necesitatea concentrării efortului CCA radiodifuzorilor societăţii civile în vederea dinamizării şi implusuonării procesului de implementare a legislaţiei în vigoare în condiţiile şi în termenele stabilite.

În acest sens, aş evidenţia necesitatea acordării unei atenţii mai sporite, inclusiv din partea CCA, asupra aplicării în practică a articolelor 7, 10, 11 din Cod, care stipulează asigurarea în programele audiovizuale a echilibrului şi pluralismului politico-social, protecţiei drepturilor consumatorilor de programe, protejării patrimoniului lingvistic şi cultural naţional.

Nu poate fi pus la îndoială şi faptul că asupra tuturor radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se extinde  şi prevederea articolului 11 alineatul (3), potrivit căruia producţia proprie sau autohtonă cu caracter informativ şi analitic trebuie să constituie nu mai puţin de 70% în limba de stat, iar emisiunile transmise în alte limbi urmează a fi însoţite de traducere în limba de stat fie prin dublare, sonorizare sau subtitrare.

Se ştie că audiovizualul este un domeniu în care se intersectează importante interese politice şi economice şi, desigur, în acest context sînt explicabile intenţiile unor forţe politice, agenţi economici, radiodifuzori de a exercita influenţă asupra deciziilor adoptate  de CCA.

De asemenea, există tentative de a influenţa activitatea CCA de către unii radiodifuzori care deţin poziţii monopoliste în anumite sectoare ale audiovizualului autohton şi care încearcă să manifeste o atitudine de superioritate şi aroganţă faţă de CCA, încercînd de a folosi în acest scop relaţiile lor cu anumite forţe politice.

În conformitate cu practica comunitară şi legislaţia Republicii Moldova, asemenea acţiuni sînt inadmisibile, deoarece CCA este unica autoritate publică autonomă de reglementare în domeniul audiovizualului şi garant al interesului public în sfera comunicării electronice.

De asemenea, pînă în prezent, ne confruntăm cu o situaţie cel puţin stranie, cînd unele partide şi forţe politice insistă asupra respectării pluralismului politic şi de opinie în programele unor anumiţi radiodifuzori, neacceptînd aceleaşi unităţi de măsură faţă de posturile de radio şi televiziune care, nu se ştie din ce motive, sînt considerate democratice.

Codul audiovizualului este unic pentru toate instituţiile audiovizuale şi este inadmisibilă aplicarea prevederilor legislative în mod selectiv. Audiovizualul moldovenesc se află la etapa unor mari schimbări calitative şi cantitative. Acest lucru este dictat de două premise: concurenţa acerbă de piaţa audiovizualului. Doi. Trecerea de la televiziunea analogică la cea digitală.

Pînă în prezentat, din anumite momente obiective sau subiective, s-a creat situaţia cînd toate posturile de televiziune au un caracter generalist, iar posturile de radio nu se deosebesc prin nimic unul de altul. Toate difuzează muzică, informaţii, reclamă. Pînă acum, în republică nu există posturi de radio specializate, spre exemplu, în sport, pentru copii, culturale.

Este necesar ca, în perioada imediat următoare, CCA, în adoptarea deciziilor privind repartizarea frecvenţelor radio şi canalelor TV, să ia în calcul criteriul diversificării tematice. În opinia mea, un domeniu important de activitate a CCA rămîne în continuare protejarea spaţiului informaţional naţional.

Nu consider că poate fi acceptată ca normală situaţia cînd două din cele 3 canale naţionale sînt utilizate pentru retransmisia unor posturi de televiziune din două ţări vecine şi prietene: Rusia şi România. Este vorba despre reţelele de stat pe care se retransmit posturile Pervîi Kanal Moldova din Federaţia Rusă şi Antena 1 din România.

O asemenea practică nu este atestată nici într-o altă ţară din lume, deoarece este vorba despre protejarea spaţiului informaţional. Iar spectrul de frecvenţă radio sau unde radioelectrice terestre se constituie patrimoniul naţional al statului. Desigur, pentru o funcţionare eficientă a CCA este necesară crearea condiţiilor respective de activitate: modernizarea Centrului de monitorizare, asigurarea lui cu echipament performant şi, în acest sens, CCA are nevoie de susţinerea şi a Parlamentului, şi a Guvernului, şi a altor instituţii publice centrale.

Vă mulţumesc de atenţie.

 

Doamna Maria Postoico:

Mulţumim, domnule Gozun,

Dumneavoastră aţi fost unicul care v-aţi încadrat în timpul rezervat.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Trecem la votarea proiectului de hotărîre. Comisia s-a expus atît pe marginea proiectului, cît şi proiectul este prezentat. Sînt obiecţii? Nu sînt. Supun votului proiectul de Hotărîre nr.1356. Cine este pentru adoptarea acestuia, rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Următorul subiect pe ordinea de zi sînt declaraţiile. Se invită la tribuna centrală domnul Filat. În atenţia celor care... vă aduc la cunoştinţă că următoarea şedinţă va avea loc pe data de 9 iulie, la orele 9.00.

Poftim, domnule Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Dacă îmi permiteţi, deranjează. Nu e timpul meu, eu încep să vorbesc cînd asiguraţi condiţiile necesare de a putea vorbi. Voi vorbiţi, da, bine, dacă vorbiţi, încerc şi eu.

Stimaţi colegi deputaţi,

Onorată asistenţă,

Cunoaştem cu toţii că la 1, 2 iulie, la Batumi, Georgia s-a desfăşurat cel de al  treilea summit al Organizaţiei pentru democraţie şi dezvoltare economică GUAM, care a întrunit şefii de state din Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Polonia, Lituania, precum şi înalţi funcţionari din alte ţări şi organisme internaţionale.

Din considerente pe care le putem doar bănui, Preşedintele Voronin s-a eschivat de la participarea la acest summit important, trimiţindu-l în misiune pe ministrul de interne. Practică, trebuie să recunoaştem, mai puţin răspîndită în gestionarea relaţiilor externe. Dar după cum de la măreţ la ridicol nu este decît un pas, probabil, în viziunea Partidului Comuniştilor de la interne la externe este şi mai puţin.

Reprezentarea necorespunzătoare a Republicii Moldova la summit-ul GUAM de la Batumi ar putea fi considerată drept o gafă diplomatică, dacă aceasta nu ar fi fost una deliberată şi cu posibile repercursiuni grave pentru imaginea şi viitorul ţării.

Stimaţi colegi,

Înţelegem foarte bine că stipulările comunicatului summit-ului de la Batumi nu convin guvernării actuale, deoarece acestea vorbesc despre valori democratice, respectul pentru libertăţile fundamentale şi drepturile omului, supremaţia legii. Facem şi presupunerea plauzibilă, de altfel, ca guvernarea încearcă să menajeze Moscova, care, din motive înţelese, manifestă o atitudine rezervată, ba chiar ostilă faţă de această organizaţie.

Preşedintele Voronin ar trebui să înţeleagă că, pentru a avea relaţii bune cu un stat, nu e neapărat nevoie să te porţi nerespectuos şi incorect cu adversarii lui. Republica Moldova trebuie să aibă relaţii foarte bune cu Federaţia Rusă, dar nu poate să îşi permită să neglijeze GUAM-ul, această organizaţie de cooperare regională, dar şi cu un recunoscut statut internaţional.

Vreau doar să îi amintesc Şefului statului că în cele mai dificile momente ţările GUAM au sprijinit Republica Moldova şi au declarat că integritatea teritorială a ţării noastre nu poate fi pusă la îndoială.

Mai mult decît atît, preşedinţii Iuşcenco şi Saakaşvili l-au sprijinit personal pe Voronin în electorala din 2005, iar gesturile neprieteneşti ale Şefului statului nostru ne pun pe toţi într-o situaţie jenantă.

Agenda summit-ului de la Batumi a fost una extrem de favorabilă Republicii Moldova, iar prezenţa activă a delegaţiilor Statelor Uite ale Americii, Japoniei, angajamentele lor de a ajuta, inclusiv financiar, proiectele GUAM nu pot fi decît să insufle optimism. Ţările din GUAM şi-au declarat ca priorităţi democraţia, integritatea teritorială, securitatea energetică şi, evident, integrarea în Uniunea Europeană.

În acest context, la summit s-a discutat despre coridoare noi de transport, alternative energetice, combaterea separatismului, coordonarea eforturilor de integrare europeană. În favoarea soluţionării acestor probleme, au venit cu proiecte concrete Statele Uite ale Americii, Japonia, Polonia, Lituania şi alte ţari.

La summit s-au discutat înalte, între altele, chestiuni legate de proiectul oleoducului Odesa-Bbrodigdansk care se bucură de susţinerea Uniunii Europene şi la care ar putea participa şi ţara noastră. Dar unde e Moldova cu mult trîmbiţatul Terminal de la Giurgiuleşti şi cu nu mai puţin trîmbiţata integrare europeană.

Este evident că, prin ignorarea summit-ului GUAM de către Preşedintele Voronin, se produce o subminare deliberată a perspectivelor energetice ale Republicii Moldova. Aceasta se face din lipsa diviziunii economice şi geopolitice a guvernării, ceea ce pune în dificultate edificarea unui sistem energetic viabil al ţării, dar şi transferă pe umerii cetăţenilor povara unor preţuri ridicate, ca urmare a impunerii unui monopol din afară.

Deşi reprezentanţii Guvernului bat cărări insistente la Moscova, rezultatul acestor vizite este pe faţă: de la 1 iulie curent.

 

Doamna Maria Postoico:

Un minut.

 

Domnul Vladimir Filat:

Populaţia Republicii Moldova este nevoită să plătească cu 13% mai mult pentru consumul de gaze, drept urmare a lipsei crase de profesionalism din partea instituţiilor state.

Avînd în vedere că timp nu mai este, aş vrea şi folosesc această ocazie şi sa adresez o întrebare către... nu ştiu cine ar putea să răspundă, totuşi să ne informeze, să informeze forul legislativ: care au fost totuşi motivele care au stat la baza ignorării prezenţei la acest important summit a Preşedintelui Voronin.

Şi mai important, adresez această întrebare conducerii Parlamentului, nouă, stimaţi colegi, dacă acceptăm în continuare o atare situaţie cînd noi, deputaţii, Parlamentul în general este exclus din orice discuţie în probleme de interes cu adevărat naţional.

Eu vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Următorul solicitant este din partea Partidului Popular Creştin Democrat, domnul Secăreanu.

 

Domnul  Ştefan Secăreanu:  

Stimată doamnă Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi deputaţi,

Sîntem în sezon estival, canicula face ca populaţia să consume cantităţi exorbitante de apă, inclusiv apă potabilă şi minerală. Din păcate, situaţia la acest capitol este cu totul dezastruoasă.

Se ştie că Republica Moldova are resurse importante de ape minerale naturale de consum, inclusiv cu efect terapeutic. Pînă în prezent sînt certificate circa 40 de surse de apă minerală. În procesul de cercetare a sursei şi de avizare a documentaţiei sînt implicate Ministerul Sănătăţii, Asociaţia de Stat AGOM, Departamentul Standardizare şi Metrologie, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Autorizarea sanitară a unităţilor de îmbuteliere şi comercializare se face de centrele de medicină preventivă locale, iar certificarea igienică a sursei şi produsului se efectuează de Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă.

În ultimul timp, pe piaţa internă  a Republicii Moldova a apărut un sortiment mare de ape minerale îmbuteliate de producătorii autohtoni, pe care populaţia, în marea majoritate, le consumă în loc de apă potabilă. După cum se ştie, apa minerală, propusă spre vînzare consumatorului, se clasifică în 3 categorii:

1.       Apele minerale de masă.

2.       Ape curative medicinale de masă.

3.       Ape curative medicinale.

Dintre care ultimele două categorii de ape minerale se consumă numai la recomandarea medicului sau conform prescripţiei acestuia, deoarece acestea depăşesc concentraţii maxime admisibile.

Actualmente, apar tot mai multe tipuri de băuturi răcoritoare, inclusiv apă minerală, gradul de mineralizare conţinut de săruri al căreia constituie 2,0 3,5 grame decimetru cub şi mai mult faţă de gradul de mineralizare de 1,0 1,5 grame decimetru cub, potrivit cost 2 874 82 admisibil pentru apa potabilă de consum curent.

Menţionăm că Guvernul a aprobat Hotărîrea de Guvern nr.934 din 2007 cu privire la instituirea sistemului informaţional automatizat, Registrul de stat al apelor minerale naturale potabile şi al băuturilor nealcoolice îmbuteliate, racordîndu-se astfel la Directiva Consiliului Europei nr.777/80 pentru armonizarea legislaţiilor statelor membre privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale.

Potrivit acestei hotărîri, nici o apă provenită din Moldova nu este recunoscută ca apă minerală naturală decît prin avizele autorităţilor competente Ministerul Sănătăţii şi Agenţia  de Stat pentru Geologie AGOM.

În acelaşi context, nici o apă minerală naturală de import nu poate fi comercializată pe teritoriul Republicii Moldova fără ca ea să fie recunoscută ca atare de autorităţile responsabile ale ţării de origine şi confirmată de autorităţile competente ale Republicii Moldova.

Cu toate acestea, deşi Hotărîrea Guvernului nr.934 a intrat în vigoare, unele autorităţi de stat, în a căror sarcină este pusă executarea acestei hotărîri, precum şi persoane fizice şi juridice ce produc sau importă ape minerale naturale sau medicinale încalcă în mod flagrant prevederile, normativele acesteia. Odată cu crearea Registrului de stat al apelor minerale naturale potabile şi al băuturilor nealcoolice îmbuteliate, apele minerale care nu corespund cerinţelor Hotărîrii Guvernului nr.934 din 2007 nu pot fi puse pe piaţa de comerţ a Republicii Moldova.

În realitate, însă, situaţia este cu totul alta. Unele ape neautorizate nu numai că circulă pe piaţa de comerţ a Republicii Moldova, dar au fost chiar incluse de Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă în Registrul de stat al apelor minerale naturale ca ape minerale naturale. De exemplu, apa minerală Gura Căinarului, avînd mineralizarea cuprinsă între 2,0 şi 3,5 gram litru, pe parcursul a 13 ani este plasată pe piaţă ca apă minerală curativă de masă cu următoarele indicaţii terapeutice: gastrite cronice, afecţiuni ulceroase ale stomacului şi duodenului, colite cronice şi intera colite, boli cronice de ficat şi ale căilor biliare: hepatite, colecistite, colangite, sindrom postcolecistectomic, pancreatite cronice, dereglări ale metabolismului, diabet zaharat, obezitate ş.a.m.d.            

Caracteristica reflectată mai sus a apei minerale Gura Căinarului este confirmată prin certificatul igienic al Centrului de Medicină preventivă Floreşti nr.27 din 8 iulie 2004, care prevede mineralizarea apei minerale Gura Căinarului cuprinsă între 2,0 şi 3,5 gram litru, precum şi  decizia igienică apă minerală curativă de masă.

În afară de aceasta, cuantumul de nitraţi 36,3 miligrame litru şi nitriţi 0,16 miligram litru sînt cu mult peste norma de 5 miligrame litru şi, respectiv, 0,02 miligram litru. Reiese că, de fapt, firma Rusnac Moldacva SRL, care produce această apă, otrăveşte populaţia Republicii Moldova.

Hotărîrea Guvernului nr.934 din 15 august 2007, în punctul 3 al anexei nr.3, stabileşte univoc norma că apele minerale naturale sînt produse alimentare pentru consum uman şi astfel pot fi consumate în cantităţi nelimitate, iar în punctul 2 al anexei nr.4 precizează clar că apele medicinale sînt produse farmaceutice sau folosite pentru uz intern sau extern în condiţii de staţiune balneară sau centre medicale de recuperare şi astfel pot fi consumate în cantităţi limitate.

Astfel, încălcînd flagrant prevederile hotărîrii respective, apa minerală Gura Căinarului continuă să fie comercializată prin reţeaua de consum ca apă minerală naturală şi aceasta în pofida faptului că Ministerul Sănătăţii o califică drept apă minerală naturală bogată în săruri minerale, adică cu un grad de mineralizare mare de 1,5 gram litru şi indică limpede că această apă poate fi consumată doar în cantităţi limitate.

Hotărîrea Guvernului nr.934 prevede expres în punctul 4, litera a) din anexa nr.4 că apa minerală medicinală este apa care provine dintr-o sursă naturală, întrunind, cel puţin, una din condiţii, printre care se enumeră şi conţinutul de săruri minerale dizolvate peste un gram litru.

Dat fiind faptul că apa minerală Gura Găinarului întruneşte, cel puţin, această condiţie principală, conţinutul de săruri minerale dizolvate peste 1 gram litru, ea nu poate fi definită altfel decît apă minerală medicinală, calitate pe care o ştie că o are timp de 13 ani cu diferenţa că, pînă la intrarea în vigoare a Hotărîrii de Guvern nr.934, se definea ca apă minerală curativă de masă.

În aceste condiţii, atît producătorul apei minerale Gura Căinarului, cît şi organele de supraveghere sanitară se fac vinovate şi de faptul că se încalcă Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale, punctul 12.1, litera h), care stabileşte că, pe eticheta apelor minerale medicinale îmbuteliate toate indicaţiile trebuie să fie vizibile, clare, descifrabile şi persistente.

Prin urmare, acei care au autorizat eticheta acestei ape minerale conştientizează faptul că admit încălcări grave prin comercializarea medicamentului sub denumirea apă minerală Gura Căinarului în magazine, cantine, restaurante şi alte localuri, iar de la un timp doar această apă este oferită în incinta Parlamentului.

Pe eticheta apei minerale Gura Căinarului lipseşte numărul autorizaţiei ce permite plasarea pe piaţă a apei minerale medicinale şi metoda de administrare, astfel încălcîndu-se prevederile punctului 12.1, literele f) şi g) din Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale, precum şi punctul 12.2 din Regulament, care stabileşte cert că nu se admite comercializarea apei minerale a cărei etichetă nu corespunde acestui Regulament.

Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale punctul 7.5 stabileşte, de asemenea, că apele minerale medicinale se utilizează în medicină la recomandarea medicilor sau a farmaciştilor şi se comercializează prin intermediul farmaciilor comunitare.

Totodată, atragem atenţia asupra faptului că anume acest indicator, gradul de mineralizare al apei minerale, a fost singurul criteriu de completare a articolului 18, alineatul (2) din Legea din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător cu un nou punct 3, prin care s-a permis comerţul cu amănuntul, în baza patentei de întreprinzător, la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule, pe pieţe sau în locuri autorizate al apelor minerale naturale, cu excepţia celor bogate în săruri minerale medicinale, şi al apelor potabile, cu excepţia celor ce conţin reziduu sec solubil total peste 1 500 miligrame litru.

Prin această practică, se încalcă grav, de asemenea, prevederile Legii cu privire la activitatea farmaceutică, ale Legii privind protetica consumatorului, ale Legii cu privire la protecţia concurenţei. Avînd în vedere cele expuse, grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin Democrat solicită revizuirea, în strictă conformitate cu criteriile prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr.934 din 2007, a modului în care au fost incluse apele minerale în registrul de stat al apelor minerale naturale.

De asemenea, cerem Guvernului efectuarea unei expertize juridice a documentelor, în baza cărora apa minerală este atribuită unei sau altei categorii, precum şi efectuarea unei expertize independente şi imparţiale a tuturor apelor minerale comercializate pe piaţa din Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Doamna  Maria Postoico: 

Stimaţi colegi,

Următoarea şedinţă va avea loc pe data de 9 iulie, la ora 9.00. Şedinţa de astăzi o anunţ închisă.

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.30. 

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare
                                                              în Direcţia documentare parlamentară a
Aparatului Parlamentului.


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova