version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI PARLAMENTARE

DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA a II-a ORDINARĂ MARTIE 2010

Şedinţa din ziua de 5 martie 2010

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.       Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2115 din 28 decembrie 2009 pentru modificarea Legii nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură.

3.       Reexaminarea Legii nr.246-XVI din 27 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor. Proiectul nr.184 din 31 ianuarie 2009.

4.       Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1952 din 10 decembrie 2009 privind modificarea articolului III din Legea nr.559-XV din 25 decembrie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţămîntului nr.547-XIII din 21 iulie 1995.

5.       Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.376 din 16 februarie 2010 privind modificarea componenţei Consiliului de Administraţie al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

6.       Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.573 privind instituirea medaliei jubiliare Crucea Comemorativă a Războiului al Doilea Mondial.

7.       Dezbaterea şi adoptarea proiectelor de Hotărîre nr.514 din 26 februarie 2010, nr.280 din 9 februarie 2010 şi nr.572 din 9 februarie 2010 privind demisia unor deputaţi în Parlament.

8.       Aprobarea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor în plen ale Parlamentului din 11 19 martie 2010.

9.       Declaraţia domnului deputat Valeriu Munteanu Fracţiunea Partidului Liberal.

10.   Declaraţia domnului deputat Grigore Petrenco Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

11.   Declaraţia domnului deputat Anatolie Zagorodnîi Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

12.   Declaraţia doamnei deputat Oxana Radu Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Şedinţa începe la ora 10.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc director general adjunct al Aparatului Parlamentului:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 89 de deputaţi. Nu s-au înregistrat deputaţii: Veronica Abramciuc, Iurie Colesnic, Igor Dodon, Oleg Garizan, Valeriu Lazăr, Victor Mîndru, Eugenia Ostapciuc, Svetlana Rusu, Irina Vlah,Vladimir Voronin, Vladimir Eremciuc din motive de sănătate.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Rusu Svetlana este, da? Este, da.

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe şedinţa, rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Îmi daţi voie, în primul rînd, să le felicităm cu ziua de naştere pe colegele noastre: doamna Veronica Abramciuc şi doamna Elena Bodnarciuc, pardon, Bodnarenco. Le urăm la mulţi ani, sănătate, fericire şi bucurie din partea tuturor. (Aplauze.)

În al doilea rînd, întrucît ne află în preajma zilei de 8 Martie, stimaţi colegi, îmi daţi voie, în numele tuturor bărbaţilor din Parlamentul Republicii Moldova, să felicităm femeile din întreaga Republică Moldova cu această frumoasă zi. Să le spunem că în această zi merită mai multă atenţie, ce-i drept, de fapt, în fiecare zi, dar măcar cuvinte mai multe rostite de dragoste, de apreciere a tot ceea ce fac dumnealor în calitate de mamă, de soră, de soţie, de fiice, bunici. Să le spunem că noi ne-am asumat să schimbăm viaţa pe care o trăiesc, să creadă în noi şi că o să vină ziua cînd o să le vedem cu zîmbet pe buze, mulţumite de viaţă şi de faptul că ne-au dat nouă viaţă, bărbaţilor, şi ne-au încredinţat să conducem acest stat.

La mulţi ani, dragi femei! Multă sănătate, fericire, noroc, bucurie şi un viitor mai bun! (Aplauze.)

Acum la ordinea de zi, da?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă Fracţiunea PDLM:

Încă o dată rog ca Legea nr.330 să fie scoasă de pe agendă, că nu a fost trecută prin comisie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr.330 exclusă din ordinea de zi.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Iurie Stoicov Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

O rectificare puţin la ceea ce-aţi spus dumneavoastră. Trebuie de menţionat că sărbătoarea de 8 Martie a fost dobîndită de femei în lupta lor revoluţionară pentru egalitatea genurilor.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Am luat act. Dar vreau să vă spun că, păcat, că nu a venit din partea bărbaţilor, domnule Stoicov. Celor de stînga.

Microfonul nr.4 în continuare.

 

Domnul Ion Pleşca Fracţiunea AMN:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Rog să fie inclus în ordinea de zi proiectul de Hotărîre nr.572 privind demisia unor deputaţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr.572. Microfonul nr.2.

 

Doamna Alla Mironic Fracţiunea PCRM:

Onorată asistenţă,

Mă adresez încă o dată, a cincia oară, către toţi deputaţii, în limba de stat, poate dumneavoastră nu m-aţi înţeles pe mine.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Noi .

 

Doamna Alla Mironic:

?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

.

 

Doamna Alla Mironic:

, , , . , , , , .

, , 396 19 , . .

.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Mironic,

De unde aţi luat dumneavoastră că veteranii şi participanţii la cel de al II-lea Război Mondial sînt ?

Ieri, am votat un program de acţiuni legate de 9 Mai, Guvernul. Totul este pregătit. De ce dumneavoastră speculaţi cu aceasta că e nelinişte în suflet la aceşti cetăţeni ai Republicii Moldova?

Microfonul nr.4, vă rog.

 

Domnul Vladimir Filat Prim-ministru al Republicii Moldova:

Domnule Preşedinte, eu am impresia că doamna Mironic ieri nu era în sală cînd era domnul Marinuţa la tribună şi a dat explicaţii vizavi de această întrebare cu completările pe care le-am făcut eu.

Doamnă Mironic,

Ziua de 9 mai Ziua Victoriei este stipulată în Hotărîrea Parlamentului care instituie zile de sărbătoare ş.a.m.d. în Republica Moldova. Guvernul nu a făcut decît să aprobe acel plan de acţiuni în vederea marcării acestor date, inclusiv data de 9 Mai.

Şi vreau să vă asigur pe dumneavoastră, întreaga societate că pe data de 9 Mai în Republica Moldova, în Chişinău şi în centrele raionale, în localităţile din Republica Moldova vor avea loc acţiuni necesare pentru a marca 65 de ani de la Victorie. Ca să fie foarte clar pentru toată lumea.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Munteanu Fracţiunea PL:

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Vă rog frumos să fiu înscris pentru o declaraţie la sfîrşitul şedinţei de astăzi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Noi totuşi am dori să precizăm proiectul de lege, iniţiativa legislativă nr.461 prevede protecţia socială a unor categorii de populaţie şi anume a veteranilor. Au rămas doar cîteva mii de veterani în viaţă, din păcate. Şi noi nu înţelegem, de ce nu putem, majoritatea parlamentară nu vrea să accepte includerea în ordinea de zi a acestui proiect de lege? Insistăm să fie pus la vot proiectul nr.461.

De asemenea, insistăm să fie pus la vot proiectul nr.2076 cu privire la modificarea componenţei nominale a unor comisii parlamentare permanente.

Şi, de asemenea, rog să fiu înscris pentru luare de cuvînt la sfîrşitul şedinţei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă răspund încă o dată, domnule Petrenco, referitor la proiectul nr.461. Problema aceasta este rezolvată deja.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Cum?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi s-a terminat ziua prin care dumneavoastră manipulaţi cu aceşti săraci, veterani şi participanţi la război.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Nu este vorba de denumirea zilei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aţi manipulat în toţi aceşti ani de zile

 

Domnul Grigore Petrenco:

Este vorba de protecţia socială suplimentară

 

Domnul Mihai Ghimpu:

şi i-aţi ţinut în sărăcie.

 

Domnul Grigore Petrenco:

a acestei categorii.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi problema e rezolvată.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Este vorba de protecţia socială suplimentară.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Corina Fusu Fracţiunea PL:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Propun să se retragă de pe ordinea de zi proiectul de Hotărîre nr.461 cu privire la instituirea unei zile comemorative ostaşilor căzuţi în războiul din Afganistan.

Insist asupra faptului că nu ne opunem pentru instituirea unei asemenea zile comemorative. Comisia noastră de profil nu a reuşit să examineze acest proiect de hotărîre şi îl vom face în timpul cel mai apropiat.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc.

Rog să fiu înscris cu o declaraţie la sfîrşitul şedinţei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

V-am oferit ieri cuvîntul parcă.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Eu declaraţie vreau la sfîrşitul şedinţei.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

La sfîrşit cu declaraţie v-aţi înscris ieri.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Ieri o declaraţie, astăzi alta. Care e problema? Eu în toată ziua pot să fac declaraţii, cine îmi încurcă?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Dar unde aţi făcut-o ieri?

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Poftim?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ieri unde aţi făcut-o?

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Şi în plen, şi la mass-media, şi unde doriţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

La sfîrşit afară cred că aţi făcut-o.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Dar ce contează unde am făcut-o?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine.

Stimaţi colegi,

Vin şi eu cu o propunere: să includem în ordinea de zi proiectul de Lege privind instituirea medaliei Crucea Comemorativă a Războiului al Doilea Mondial. Ceea ce am vorbit eu atunci cînd am ratificat Acordul CSI, 65 de ani.

Mulţumesc.

Sînt şi alte? Nu sînt, da?

Îmi daţi voie, stimaţi colegi, să supun votului ordinea de zi înaintată de Biroul permanent, apoi propunerile dumneavoastră. Cine este pentru adoptarea ordinii de zi pentru data de 5 martie, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Prima propunere venită din partea domnului deputat Ioniţă: de exclus proiectul nr.330.

Domnule Ioniţă,

Dacă îmi permiteţi, este vorba de nişte clopote aici. Cînd bat clopotele sufletul e mai credincios, se purifică.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Noi am cerut ca să fie introdus acesta, dar nu avem obiectul importului. Dacă la maşini este clar numărul, tot, aici nu ştii cîte: 3; 4; 7; mari; mici. Aceasta este unica problemă. Nu ai obiectul importului. Nu ai ce se importă. Aceasta e toată problema. Şi vrem să vedem cum facem. În rest, totul este bine, cu excepţia obiectului importului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Cînd proiectul o să fie prezentat după cerinţă, atunci noi îl examinăm.

 

Domnul Veaceslav Ioniţă:

Da. Noi am vorbit deja cu autorul. Comisia în regim de urgenţă trece, cu excepţia că nu avem obiectul importului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine. Am înţeles.

Mulţumesc.

Cine este pentru propunerea domnului Ioniţă, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Domnul deputat Pleşca: de inclus proiectul nr.572. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Doamna Miornic: de inclus proiectul nr.396.

Rog să votăm. Cine este pentru?

Mulţumesc. Nu este majoritatea.

Domnul Valeriu Munteanu: declaraţie.

Domnul Grigore Petrenco: de inclus proiectul nr.461. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Nu este majoritatea.

La fel, domnul Petrenco propune proiectul nr.2076.

Cine este pentru includerea în ordinea de zi, rog să voteze.

Mulţumesc. Nu este majoritatea.

Doamna Corina Fusu: de retras proiectul nr.461. S-a votat anterior, da.

Şi declaraţie  domnul Zagorodnîi.

Şi propunerea ce ţine de proiectul de Lege privind instituirea medaliei jubiliare Crucea Comemorativă a războiului al Doilea Mondial.

Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Da, microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Mulţumesc.

Domnule Ghimpu,

Totuşi n-aţi pus la vot proiectul nr.461 cu privire la protecţia socială a unor categorii de populaţie. E vorba de protecţia socială suplimentară a veteranilor. Insistăm să-l puneţi la vot.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

El este în ordinea de zi.

Şi supun votului propunerea doamnei Corina Fusu de a exclude din ordinea de zi acest proiect. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea. Am rezolvat problema, domnule Petrenco.

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa. Proiectul nr.2115, modificarea Legii privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură.

Cine prezintă de la minister? Domnul Chitoroagă? Vă rog, la tribuna centrală, domnul viceministru al agriculturii Ştefan Chitoroagă.

 

Domnul Ştefan Chitoroagă viceministru al agriculturii şi industriei alimentare:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimaţi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Vreau să mă folosesc şi eu de tribună să spun cîteva cuvinte în adresa doamnelor şi domnişoarelor. Să le doresc multă sănătate, fericire, bucurie şi succes în activitatea lor.

Modificarea Legii nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură. Conform prevederilor redacţiei actuale a articolului 21 alineatul (4) din Legea nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură, termenul de subvenţionare a primelor de asigurare constituie 5 ani.

Din momentul intrării în vigoare a legii respective astfel ca termenul de valabilitate a procesului de subvenţionare din partea statului a asigurărilor bunurilor agricole instituite prin legea dată expiră la 1 ianuarie 2010.

Analiza situaţiei privind evoluţia asigurărilor agricole subvenţionate în perioada de 2006 2008 denotă un interes deosebit din partea producătorilor agricoli pentru acest timp de asigurare. Acest lucru se datorează, în primul rînd, cotei de subvenţionare de 80% a primei de asigurare menţionate pe parcursul perioadei invocate, stabilite anual prin modificarea operată la această lege.

Dacă în perioada anilor 20052006 au fost încheiate 52 de contracte de asigurare, atunci în perioada 20072008 au fost încheiate 413 de contracte. De asemenea, dacă în perioada 20052006 suma asigurată, adică cuantumul maximum al despăgubirilor de asigurare care putea fi plătit asiguratului în caz de pagubă, a constituit 77 întreg şi milioane de lei, atunci în perioada 2007 2008 această sumă a constituit un miliard 25,4 milioane de lei.

În acelaşi context, la compensarea pierderilor în urma riscurilor asigurate în baza contractelor de asigurare din anii 20062008 de către companiile de asigurare acreditate în domeniul desfăşurării activităţilor de asigurări subvenţionate în agricultură au fost achitate despăgubiri în valoare totală de 21 milioane 115 mii 845 de lei.

Referindu-ne la anul 2009, de menţionat că, dat fiind faptul revenirii la cuantumul subvenţiei acordate de stat, conform prevederilor articolului 23 din Legea nr.243-XV din 8 iulie 2004, 60% din valoarea acestora pentru asigurarea plantaţiilor multianuale, sfeclei de zahăr şi legume, 50% din valoarea acestora pentru asigurarea celorlalte culturi şi a animalelor, solicitările de astfel de servicii din partea producătorilor agricoli au scăzut esenţial, astfel încît numărul contractelor de asigurare subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură pînă în momentul de faţă se cifrează doar la 75 de contracte, iar suma subvenţiilor acordate din bugetul de stat constituie suma de 4 milioane de lei din suma totală de 25 milioane de lei acordată în acest sens.

Avînd în vedere necesitatea menţinerii în continuare a suportului acordat de stat, în acest sens, fapt ce va duce la sporirea productivităţii şi stabilităţii activităţilor în agricultură şi în conformitate cu prevederile articolului 21 alineatul (4) din Legea nr.243-XV din 8 iulie 2004, se instituie necesitatea prelungirii termenului de acordare a subvenţiilor din partea statului la asigurarea riscurilor de producţie în agricultură şi, implicit, termenul de acţiune al legii menţionate pînă la 31 decembrie 2012, majorînd, totodată, cota subvenţiei pînă la 80% din costul primei de asigurare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Atît?

 

Domnul Ştefan Chitoroagă:

Atît.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări, vă rog, stimaţi colegi. Nu sînt, da? Luaţi loc, domnule viceministru.

Domnule Todoroglo,

Raportul comisiei, vă rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo Fracţiunea PCRM:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia agricultură şi industrie alimentară a examinat proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.243 privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură, prezentată de Guvern şi a constatat că iniţiativa legislativă este binevenită.

Comisia susţine obiecţiile Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului asupra modificării denumirii legii, luînd în considerare cerinţele legislaţiei în vigoare.

Se propune următorul titlu al legii: Lege pentru modificarea articolului 21 din Legea nr.243 din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură. Modificarea legii este susţinută de toate comisiile permanente care au prezentat aviz.

Comisia susţine proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.243 privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură cu modificările propuse şi propune Parlamentului spre examinare şi aprobare în primă lectură. Iar în cazul în care deputaţii n-au amendamente şi în lectura a doua.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, întrebări către preşedintele comisiei. Nu sînt întrebări.

Luaţi loc, vă rog.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Supun proiectul votului.

Luări de cuvînt, da, avem aici. Este înscris domnul Arhire Anatol. Poftim, domnule Arhire.

 

Domnul Anatolie Arhire Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de Lege cu privire la subvenţionarea riscurilor de producţie în agricultură, cunoaşteţi dumneavoastră, este binevenit şi de aceea ar trebui să-l susţinem.

Agricultura, ca şi alte domenii, este parte integrată a economiei Republicii Moldova şi, dacă e să luăm după evoluţia timpului, ne-au demonstrat savanţii, specialişti în acest domeniu că din 3 ani ai agriculturii, de ani agricoli, un an pentru agricultori este bun, al doilea an este relativ bun şi al treilea an vine cu rezultate modeste.

Or, în acest sens, eu n-aş putea să divizez, pentru că tot noi cu dumneavoastră, atunci cînd am votat fondul de subvenţionare a agriculturii care, la ora actuală, cunoaşteţi, se estimează la 300 milioane de lei, dacă facem o puţină aritmetică, constatăm: la noi, în Republica Moldova, la cele aproximativ două milioane de hectare de suprafeţe arabile s-ar reveni circa 150 de lei pe hectar la acest adică de subvenţionare.

Recent, m-am întors de la Budapesta unde am avut o întrevedere cu viceministrul agriculturii şi puţin m-am interesat care este practica în acest sens. Şi aş vrea să vă spun că în Ungaria, care a aderat la Uniunea Europeană în 2004 împreună cu Polonia, cu Cehia, la ora actuală, la capitolul Subvenţionare începe subvenţionarea la o suprafaţă de 0,3 hectare, per total pe un hectar se subvenţionează cu 190 de euro.

România şi Bulgaria, care au aderat acum, la 1 ianuarie 2007, desigur, acest cuantum este mai mic şi constituie 116 euro pe hectar, dar tot aici vă aduc şi nişte cifre, fiindcă pînă a atinge media europeană, care, la ora actuală, atinge circa 400 de euro numai, mai sînt şi plăţi complementare în România şi Bulgaria. Spre exemplu cum sînt la culturile energetice ca soia, rapiţa, floarea-soarelui, adaos mai este încă 45 de euro. La culturile tehnice, cum este la sfecla de zahăr şi tutunul; la sfecla de zahăr 166 de euro, la tutun 3849 de euro şi la hamei 120 de euro.

Aţi observat din cifrele care ni le-a adus domnul viceministru al agriculturii că în 2008 această sumă producătorii agricoli au încheiat asigurări de 27,2 milioane de lei. Aceasta, cunoaştem cu toţii, fiindcă producătorii agricoli în 2007 s-au confruntat cu o secetă care a adus, să zic, mari neplăceri producătorilor.

În 2009 avem o scădere, la capitolul Asigurări cifra constituie 25,5 milioane. Avem o descreştere de 2 milioane, pentru că aşa sînt producătorii, aşa au fost obişnuiţi producătorii agricoli că atunci cînd se cramponează cu o situaţie mai dificilă, îşi amintesc că trebuie să meargă la acest pas să-şi asigure terenurile, suprafeţele şi culturile.

De aceea, vreau să vă spun, la ora actuală, numai restanţele pentru ca să rambursăm taxa pe valoarea adăugată a producătorilor agricoli care au realizat piaţa, produsele pe piaţa internă, avem o restanţă de 135 de milioane.

Stimaţi colegi,

Stimaţi deputaţi,

Vă îndemn să susţinem acest proiect de lege pentru că producătorii agricoli, oamenii de la ţară aşteaptă veşti bune.

Mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule deputat Arhire.

Aşa, deci, stimaţi colegi, supun proiectul votului în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Propuneri n-au venit. Putem să supunem votului în lectura a doua, domnule Todoroglo? Da?

Cine e pentru adoptarea în lectura a doua, rog să voteze. Numărăm voturile.

Sectorul nr.1?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 22.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

22.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

        32.

86 de voturi.

Mulţumim.

Următorul proiect, nr.184, modificarea şi completarea Legii cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope.

Doamnă,

Aici e lectura a doua, da? Reexaminare.

Doamnă Palihovici, poftim.

 

Doamna Liliana Palihovici Fracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte,

Stimate doamne şi domni, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat demersul Preşedinţiei cu privire la reexaminarea Legii nr.246 pentru modificarea şi completarea Legii nr.382 din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor, adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova la 27 noiembrie 2008, pe care a remis-o Preşedintelui Republicii Moldova spre promulgare, şi menţionează următoarele.

În procesul de examinare a proiectului de lege în vederea promulgării ei, s-a constatat că, în urma modificărilor operare în proiect, prin proiectul nr.246, activităţile legate de circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope pot fi desfăşurate numai de persoane juridice în bază de licenţă, eliberată de autoritatea de licenţiere în modul stabilit de lege.

Totodată, Legea nr.451 din 30 iulie 2001 privind licenţierea unor genuri de activitate reglementează licenţierea activităţii de întreprinzător şi prevede licenţierea activităţii farmaceutice, inclusiv cu folosirea preparatelor narcotice şi/sau psihotrope desfăşurate de întreprinderile şi/sau instituţiile farmaceutice.

În consecinţă, instituţiile medico-sanitare care desfăşoară activităţi de circulaţie a substanţelor narcotice şi psihotrope, de exemplu, eliberarea sau distribuirea de astfel de substanţe pacienţilor, inclusiv pacienţilor bolnavi de cancer, instituţiile didactice şi ştiinţifice sunt excluse automat din sistemul legal de circulaţie a substanţelor narcotice şi psihotrope, fapt ce va periclita, în primul rînd, procesul de asigurare a populaţiei cu medicamente.

De aceea, comisia propune păstrarea pentru instituţiile medico-sanitare, instituţiile didactice şi ştiinţifice a procedurii existente de activitate cu utilizarea substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor, stabilită prin Legea nr.382 din 6 mai 1999.

În anexa la raport sunt formulate propunerile comisiei şi obiecţiile, ţinînd cont de obiecţiile spuse mai sus.

Ţinînd cont de cele expuse şi de argumentele prezentate în anexa la raport, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie propune menţinerea votului pentru Legea nr.246 din 27 noiembrie 2008 cu includerea propunerilor comisiei.

Din toate obiecţiile care au venit de la Preşedinţie, majoritatea au fost acceptate total. Cîteva au fost acceptate parţial.

Prima se referă la articolul 43 alineatul 2), unde, în varianta propusă, era persoana abilitată cu dreptul de a desfăşura activităţi cu substanţe narcotice, psihotrope şi precursori. Comisia propune să fie persoana autorizată, şi nu abilitată.

Următoarea modificare, completare pe care o propune comisia este la articolul 45, ce ţine de propunerea Preşedinţiei, este să se excludă articolul 45. Comisia susţine excluderea acestui articol din varianta votată, dar cu păstrarea variantei iniţiale a legii, deoarece, în caz contrar, vom avea un gol care nu va permite ca activitatea să fie desfăşurată în conformitate cu legislaţia.

O altă modificare a fost făcută la articolul 46, unde se scria că după cuvîntul autorizaţie se introduce cuvîntul licenţă.

Şi ultima modificare propusă şi votată de către comisie este la articolul 48, ce ţine de substituirea cuvintelor sistarea temporară prin cuvîntul suspendarea. Aceasta se propune pentru a evita anumite interpretări de lege în cazul de apariţie a litigiilor.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi, întrebări? Nu sînt. Supun votului proiectul pentru menţinerea votului cu în redacţia comisiei. Aşa să înţeleg, doamnă Palihovici? Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

 

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.1 23.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

23

Sectorul nr.3? 2, pardon.

 

N u m ă r ă t o r i i:

32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

32.

Sectorul nr.3?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

32.

87.

Mulţumim.

Următorul proiect, modificarea şi completarea Legii învăţămîntului, proiectul nr.1952.

Prezintă domnul ministru Bujor. Vă rog.

 

Domnul Leonid Bujor ministrul educaţiei:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr.559 din 25 decembrie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.547 din 21 iulie 1995 are ca obiectiv ajustarea cadrului legislativ în vigoare la starea de drept în domeniul reglementării activităţii instituţiilor de învăţămînt privat din Republica Moldova.

La 25 decembrie 2003, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.559 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului. Respectivul act legislativ stabileşte pentru instituţiile de învăţămînt privat unele standarde în organizarea şi funcţionarea acestora, inclusiv: mărimea capitalului statutar, baza materială şi alte condiţii pentru asigurarea bunei calităţi a educaţiei şi instruirii în aceste instituţii.

Pentru conformarea la standardele prevăzute de lege a fost stabilit termenul de 1 iulie 2005. Ulterior, pe parcursul anilor, Parlamentul Republicii Moldova a prelungit astfel acest termen, inclusiv pentru ultima oară pînă la 1 iulie 2009.

În baza considerentelor că este în proces de elaborare proiectul Codului educaţiei din Republica Moldov, unde vor fi stabilite standardele de reglementare a activităţii instituţiilor de învăţămînt privat, Guvernul propune, prin proiectul de lege nominalizat, prelungirea termenului de ajustare la prevederile actelor legislative pentru instituţiile de învăţămînt.

În cadrul examinării acestui proiect de lege în comisia de bază, a parvenit propunerea de a înlocui cifra 2010 cu cifra 2011, propunere care se acceptă.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Întrebări? Nu sînt.

Luaţi loc, vă rog, domnule ministru.

 

Domnul Leonid Bujor:

Solicităm, domnule Preşedinte, ca proiectul, dacă se acceptă, să fie votat astăzi în prima şi în cea de-a doua lectură.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Doamna Fusu, vă rog, la tribună.

 

Doamna Corina Fusu:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimată audienţă,

Propun atenţiei dumneavoastră raportul la proiectul de Lege privind modificarea articolului 3 din Legea nr.599 din 25 decembrie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.547 din 21 iulie 1995. Numărul proiectului 1952 din 10 decembrie 2009.

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de Lege privind modificarea articolului 3 din Legea nr.559 din 25 decembrie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului din 21 iulie 1995 şi comunică următoarele.

Acest proiect de lege a fost prezentat de către Guvern şi are ca scop ajustarea prevederilor actelor legislative la situaţia din domeniul învăţămîntului privat.

La 25 decembrie 200, Parlamentul a adoptat Legea nr.559, prin care au fost operate modificări şi completări la articolele 36 şi 37 din Legea învăţămîntului, inclusiv au fost stabilite criterii pentru înfiinţarea, înregistrarea şi activitatea instituţiilor din învăţămîntul privat cum ar fi: plafonul minim al capitalului statutar, dispunerea cu titlu de proprietate de bază materială, laboratoare cu dotare corespunzătoare, bibliotecă dotată etc.

Prin articolul 3 al prezentei legi au fost stabilite termene de ajustare la prevederile articolului 36 din 1 iulie 2005. Ulterior, prin adoptarea mai multor legi organice, acest termen a fost prelungit de 3 ori, fiind stabilit cel final - 1 iulie 2009.

Dat fiind faptul că Guvernul şi-a programat elaborarea Codului educaţiei, care va prevedea şi norme ce vizează învăţămîntul privat, a fost prezentat Parlamentului proiectul de Lege nr.1952. Se propune ca termenul prevăzut pentru ajustarea la articolul 36 din Legea învăţămîntului să fie prelungit pînă la 1 iulie 2010.

Comisiile parlamentare au examinat proiectul de Lege cu nr.1952 şi majoritatea lor au propus proiectul spre examinare în şedinţa Parlamentului.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului au sesizat că nota informativă anexată la proiect nu are ca obiect proiectul de Lege, dar cel de hotărîre a Guvernului, lucru de care autorul a ţinut cont şi a venit astăzi cu rectificări la nota informativă.

Comisia politică externă şi integrare europeană a propus respingerea proiectului. Comisia sesizată în fond a examinat obiecţiile expuse şi consideră drept întemeiată cea cu privire la nota informativă, drept urmare nota a fost substituită.

În urma dezbaterilor, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a decis să propună plenului Parlamentului aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege cu nr.1952 din 10 decembrie 2010.

Pentru lectura a doua membrii comisiei au susţinut propunerea ca cifra 2009, în ambele cazuri, să fie substituită prin cifra 2011, acesta fiind un termen rezonabil care nu va necesita alte intervenţii întru modificarea cifrelor menţionate.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări? Luaţi loc, doamnă Fusu.

 

Doamna Corina Fusu:

Deci comisia propune votarea în două lecturi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim frumos.

Stimaţi colegi,

Supun votului proiectul nr.1952 în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Majoritatea.

A venit propunerea să votăm şi în lectura a doua. Sînteţi de acord, da? Bine. Cine este pentru adoptarea proiectului în lectura a doua, rog să voteze.

Mulţumesc.

Sectorul nr.1?

Sectorul nr.1 0.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

32.

Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 32.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

32.

64. Proiectul este adoptat.

Mulţumesc.

Următorul proiect, nr.373, privind modificarea componenţei Consiliului de Administraţie al Fondului de garantare a depozitului în sistemul bancar.

Domnule Ion Pleşca, vă rog, la tribună.

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre al Parlamentului privind modificarea componenţei Consiliului de Administraţie al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, în care se prevede încetarea calităţii de membru al Consiliului de Administraţie al Fondului a domnului Radu Mustaţă şi atribuirea acestor calităţi domnului Vladimir Ţurcan.

În legătură cu acest proiect, comisia a consultat prevederile legale şi Fondul este administrat şi supravegheat de Consiliul de Administraţie compus din 6 membri, inclusiv unul fără drept de vot, propus de Banca Naţională a Moldovei.

Membrii Consiliului de Administraţie trebuie să fie cetăţeni ai Republicii Moldova, domiciliaţi pe teritoriul ei, cu o bună reputaţie şi activitate profesională de cel puţin 5 ani în domeniul economic, financiar, bancar sau juridic, să posede studii universitare corespunzătoare, să întrunească şi alte condiţii prevăzute de lege. Durata mandatului este de 7 ani.

Înainte de a începe exercitarea funcţiilor, membrii Consiliului de Administraţie sînt aprobaţi de Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, prin majoritatea simplă de voturi raportată la numărul total de deputaţi.

Sub aspectul cerinţelor indicate mai sus şi al responsabilităţilor ce revin Consiliului de Administraţie, comisia a examinat candidatura nominalizată şi a constatat că acesta dispune de calităţile necesare pentru a fi numit în funcţie de membru al acestui Consiliu şi se propune pentru examinare şi adoptare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări sînt? Nu sînt. Luaţi loc, vă rog.

Supun votului proiectul de hotărîre. Cine este pentru adoptarea proiectului de Hotărîre nr.376, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea. Votat.

Următorul proiect, deci avem aici nr.514, dar cred că o să examinăm noi proiectul cu crucea, demisia la sfîrşit. Da, următorul proiect de Lege privind instituirea medaliei Crucea Comemorativă. Luaţi dumneavoastră microfonul.

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să-i ofer cuvîntul domnului Preşedinte, autorului acestui proiect. Poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Anul 2010 marchează 65 de ani de la încheierea Războiului al Doilea Mondial. Nu demult, Parlamentul a ratificat Acordul Comitetului Statelor Independente, pentru ca veteranii de război care au participat în Armata Sovietică să fie decoraţi cu medalia comemorativă 65 de ani asupra Victoriei, dar, după cum spuneam, avem cetăţeni ai Republicii Moldova care rămîn în afara acestui Acord al Statelor Independente.

De aceea, vin cu propunerea ca să modificăm Legea privind instituirea medaliei Crucea Comemorativă a Războiului al Doilea Mondial.

Concepţia medaliei a fost aprobată de Comisia Naţională de Heraldică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova. Medalia Crucea Comemorativă al Doilea Război Mondial se înscrie în tradiţia Crucilor Comemorative ale aliaţilor de după Primul Război Mondial.

Forma crucii evită asemănarea cu crucea similară instituită în România în 1994, care are forma crucii de Malta, dar şi de crucea militară rusească Sfîntul Gheorghe.

Însemnul imită Crucea Comemorativă a Primului Război Mondial, o cruce cu braţele egale şi extremităţile romboidale cu laturile uşor convexe distincţie cu care au fost cîndva decoraţi şi veteranii basarabeni.

Culoarea cenuşie a însemnului accentuează caracterul sobru al acestei cruci, iar medalionul central din inima însemnului marchează, într-o formă adaptată, Republica Moldova ca stat de emisie a distincţiei.

Panglica dungată în negru şi alb este concepută ca să combine cele două culori ale doliului: negru contemporan, preluat din Occident, cu albul tradiţiei naţionale vechi.

Bareta are forma tradiţională pentru medaliile din sistemul naţional de decoraţie.

Eu cred că merită susţinerea Parlamentului acest proiect de lege şi aceasta va fi cu adevărat pacea instituită de către noi între cetăţenii Republicii Moldova care au participat în al Doilea Război Mondial, indiferent de partea cărei în acest război sîngeros.

Mulţumesc mult.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Întrebări nu sînt, după cum am înţeles eu, da?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu sînt. .

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Alla Mironic:

- . , , , ?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, aveţi dreptate. Da, aşa este.

 

Doamna Alla Mironic:

O să fie aparte?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aparte. Am spus că ceea ce

 

Doamna Alla Mironic:

Pentru toţi veteranii?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, ceea ce prevede Acordul ratificat al Comitetului Statelor Independente prevede numai ostaşii, participanţii, veteranii Armatei Sovietice, dar avem cetăţeni care au luptat şi în Armata Română şi sînt cetăţeni ai Republicii Moldova şi ei tot au trecut acest război sîngeros. Şi, în sfîrşit, împreună au mers spre Berlin.

 

Doamna Alla Mironic:

Eu aşa am înţeles, că în Republica Moldova au să primească şi medalia.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, Crucea

 

Doamna Alla Mironic:

A doua medalie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Comemorativă. Al Doilea Război Mondial. Da.

 

Doamna Alla Mironic:

Am înţeles.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.2.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Noi sîntem stat şi trebuie să avem grijă şi să mulţumim cetăţenilor pentru nu pot fi cetăţenii noştri decoraţi numai cu medalia altor state. Atunci dar cine sîntem noi, rămînem în continuare filiala Uniunii Sovietice sau cum?

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.2.

Domnule Vremea,

Refuzaţi de

 

Domnul Igor Vremea Fracţiunea PCRM:

Nu, nu, nu.

 

Domnul Serafim Urechean:

Păi, a treia oară de acum vă ofer cuvîntul şi dumneavoastră

 

Domnul Igor Vremea:

Îmi cer scuze.

Domnule Preşedinte,

Să înţelegem că nu este vorba de o medalie jubiliară, aşa?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

E medalie jubiliară, eu am rectificat aceasta, aici, în proiect da, trebuie medalia jubiliară Crucea Comemorativă a Războiului al Doilea Mondial. Ea are destinaţia 65 de ani şi atît. E jubiliară, da.

 

Domnul Igor Vremea:

Dar nu era mai bine poate de inclus în Legea cu privire la distincţiile de stat decît să facem o lege separată? Se modifica

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Păi, noi tocmai şi venim cu propuneri de a modifica această lege.

 

Domnul Igor Vremea:

Nu ştiu, adică, erau modificările legii respective şi nu se adopta o lege nouă, pur şi simplu.

 

Domnul Serafim Urechean:

Aceasta e către o dată concretă, eu îmi cer scuze. Celelalte se oferă la diferite categorii de oameni pe parcursul multor ani, dar aceasta e numai o dată în viaţă.

 

Domnul Igor Vremea:

Păi, da, dar...

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Este o lege, o medalie jubiliară. De aceea, nu poate figura într-o lege permanentă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.3.

 

Doamna Aliona Babiuc Fracţiunea PCRM:

, , , , , ?

? , ?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Toţi care au participat la al Doilea Război Mondial.

 

Doamna Aliona Babiuc:

, !

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă,

Vă răspund. Pentru cetăţenii Republicii Moldova a avut loc al Doilea Război Mondial.

 

Doamna Aliona Babiuc:

.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ne înţelegeţi dumneavoastră?

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Microfonul

 

Doamna Aliona Babiuc:

.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă,

Dacă dumneavoastră consideraţi că cetăţenii care au fost încadraţi în Armata Sovietică şi au luptat împotriva fratelui încadrat în Armata Română, sînt duşmani unul altuia, apoi, îmi pare rău, că sînteţi femeie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă rog, microfonul nr.2, poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Lăsăm speculaţia aceasta. Sînt cetăţenii Republicii Moldova, a avut loc al Doilea Război Mondial şi trebuie să-i tratăm pe toţi egal. Şi legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, ei sînt egalaţi în drepturi. Sînt participanţi la al Doilea Război Mondial şi punctum. Noi n-am fost nici cei care am început războiul, nici cei care l-am oprit şi nici comunişti, şi nici naţişti. Noi am fost cetăţenii care am căzut sub această sabie.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Replică, eu nu, eu nu ţin acum. (Rumoare în sală.) , ? , .

, .

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.2.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Preşedinte...

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vedeţi numai cetăţeni duşmani, mai vedeţi şi oameni, mai vedeţi şi nişte reguli ale războiului unde cetăţeanul nu poate să ia o altă decizie decît să meargă în război, că altfel e legea războiului şi este împuşcat pe loc. Ce fel de femeie sînteţi dumneavoastră? Unde vă e inima dumneavoastră?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Preşedinte.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Măcar ieşea un bărbat care nici nu făcuse armata, îl mai înţelegeam, dar dumneavoastră doamnă împotriva unui bătrîn de 80 de ani care a trecut Războiul al Doilea Mondial şi a luptat pe toate fronturile. El e vinovat prin aceasta?

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Preşedinte

Domnul Mihai Ghimpu:

Ruşine să vă fie.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Preşedinte

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.2, poftim.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Domnule Preşedinte,

Oricum trebuie de clarificat. Că dumneavoastră vă enervaţi, nu înseamnă că am clarificat întrebarea. Dumneavoastră spuneţi că medalia jubiliară, care este din partea CSI-ului, da, se dă persoanelor care au început războiul cu românii şi au terminat-o cu ruşii. Mie îmi pare că nu-i chiar aşa.

Aşa medalie se dă tuturor cetăţenilor care, în anul 1945, au fost în Armata Sovietică. Cum au început ei războiul, e a doua întrebare. Acea medalie pe care dumneavoastră vreţi deci s-o daţi, este vorba de cetăţenii care au luptat nu numai în Armata Română. Aşa e ori nu? Deci să ne clarificăm.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu am răspuns.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Ori pentru toţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă răspund încă o dată.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Preşedinte,

Aţi răspuns la această întrebare de acum.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu, dar daţi să ne clarificăm de ce.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, mai răspund încă o dată. Conform Acordului ratificat de către statele membre ale CSI, se înmînează medalia 65 de ani pentru apărarea Patriei, celor care au participat în acest război în rîndurile Armatei Sovietice.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Aşa, indiferent cum au început ei războiul.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Indiferent.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Aşa.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ei sînt şi care au fost şi acolo, şi acolo.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Da, şi care au avut 18 ani în 1944.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Foarte corect.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Şi au intrat în Armata Sovietică.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deci acum rămîn în afară, cetăţenii Republicii Moldova care au participat în Armata Română. Ei sînt cetăţenii Republicii Moldova.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu-i clar. Dumneavoastră le daţi lor această medalie, pe care vreţi s-o

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi eu vreau ca să nu rămînă în continuare o nedreptate pe acest pămînt, să rămînă în continuare duşmani şi patrioţi, să fie decoraţi toţi cetăţenii Republicii Moldova care au participat la al Doilea Război Mondial, indiferent din care armată.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu, iată, aici îmi pare că faceţi o greşeală şi mare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

E părerea dumneavoastră. În faţa Domnului eu sînt curat.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu, fiindcă noi

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu cred că-i creştineşte şi-i omeneşte.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Noi am ratificat Acordul respectiv şi se referă numai la acea medalie.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Păi, aceea, noi aparte am ratificat. De aceea şi propun această lege eu, ca să facem dreptate pe acest pămînt.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Cred că încurcaţi aici.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu pot exista doi fraţi, unul a luptat în Armata Română şi unul în Armata Sovietică, şi să rămînă în continuare duşmani.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Păi, le daţi medalie

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Partidul Comuniştilor vede în continuare aşa cum vedea Stalin şi cu Hitler.

 

Domnul Iurie Stoicov:

Nu, domnule Preşedinte.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Problema războiului

 

Domnul Iurie Stoicov:

Păi, le daţi medalie, dar diferite. Le daţi medalie tuturor, dar diferit

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine, microfonul nr.2, de acum aţi utilizat timpul.

Vă rog, microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian Fracţiunea PDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că discuţia aceasta este inutilă, a cerceta în momentul de faţă cine de partea cui a luptat. În 1939, cetăţeni ai Republicii Moldova, înrolaţi în Armata Sovietică, au participat alături de soldaţii Germaniei naziste în războiul împotriva Poloniei.

În 1944, cetăţeni ai Republicii Moldova în Armata Română au participat alături de trupele coaliţiei antihitleriste în războiul împotriva naziştilor.

A fost război, a fost o situaţie complicată, nimeni n-a mers benevol în această vîltoare din ׳39׳45, într-o armată sau în altă armată. În Europa domină spiritul împăcării. La Bitburg în Germania, la unul dintre cele mai mari cimitire militare, Preşedintele german şi Preşedintele francez s-au închinat împreună, erau morminte ale soldaţilor germani, dar sînt victime ale războiului.

Şi medalii comemorative ale încheierii Războiului Doi Mondial de 50 de ani, de exemplu, s-au dat în Italia şi participanţilor, inclusiv celor care au luptat de partea Germaniei naziste, Italia a fost aliat al Germaniei naziste.

Eu cred că nu mai este timpul, mai ales că noi am fost într-o zonă atît de controversată, să intrăm acum din nou în zona controverselor. S-au egalat deja în drepturi participanţii la cel de-al Doilea Război Mondial şi în Armata Română,şi în Armata Sovietică.

E cazul să terminăm speculaţiile acestea ieftine. Medalia CSI, pentru care s-a votat ieri, apropo, Fracţiunea PCRM nu era în sală cînd am votat pentru această medalie, va fi oferită participanţilor care au luptat în Armata Sovietică. Aceasta va fi o medalie comemorativă naţională care va fi acordată tuturor.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Hadârcă Fracţiunea PL:

Vă mulţumesc.

Excelenţă, domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Eu cred că ar trebui aici să avem o atitudine foarte sensibilă şi să nu deschidem front, chiar şi să nu zgîndărim rana chiar aici, în Parlament.

Ieri, a fost votată o medalie care conferă dreptate celor care au luptat de o parte a frontului, să zicem.

Astăzi, Preşedintele Republicii vine cu o altă iniţiativă care este foarte logică şi e foarte legitimă, pentru că în alt caz se dau la o parte o mare categorie de compatrioţi de ai noştri, cetăţeni, părinţi, taţi, bunei de ai noştri care au luptat şi de altă parte.

Lucrurile acestea sînt nuanţate, sînt puse foarte corect şi nuanţat în motivaţiile acestei decoraţii. Ea se înscrie perfect în acest mesaj european pe care-l promovează Parlamentul Republicii Moldova.

Eu ţin în mînă o carte pe care am prezentat-o la Biblioteca Ghibu Calvarul, a unui autor Dumitru Ciobanu în vîrstă de 90 de ani, nonagenar, care a luptat, a fost mobilizat pe frontul român în 1941, a fost luat prizonier în 1942. Pentru că avea studii superioare, a fost într-un fel cooptat şi trimis cercetaş de partea sovietică şi iarăşi arestat. Şi pentru că a luptat nici într-o parte, nici în alta, cînd au fost armatele eliberatoare, chipurile, în 1944 l-au deportat cu tot cu familie în gulagul sovietic. Şi, ca atare, el nu s-ar înscrie în nici una din aceste dimensiuni despre care vorbim noi aici. Dar mie mi-ar fi ruşine dacă el nu va fi comemorat, pentru că a suferit împreună cu întreaga familie din acest calvar.

Noi sîntem prizonierii istoriei, am fost prizonierii istoriei şi să avem o atitudine echidistantă, corectă faţă de toţi compatrioţii noştri. Să lăsăm certurile aici, cel puţin pentru această zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Petru Porcescu Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două întrebări la dumneavoastră. Da, într-adevăr, noi nu sîntem vinovaţi în faptele celea care au fost, că au fost mobilizaţi şi dintr-o parte, şi din alta şi acel bătrîn de 90 de ani cred că nu-i vinovat unde a luptat.

Noi nu vorbim de acesta, noi am vrea să ne clarificăm astăzi, după cum aţi spus dumneavoastră, medalia de 65 de ani din partea CSI o primesc acei din armata sovietică. Dar în ce constă întrebarea: medalia comemorativă care vreţi dumneavoastră, adică o propuneţi, proiectul, o să fie pentru toţi, şi pentru acei din Uniunea Sovietică sau din armata sovietică şi pentru acei din armata română. Înseamnă că acei primesc două medalii: una din partea CSI şi alta din partea Republicii Moldova. Aşa e sau nu e aşa?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu răspund încă o dată la această întrebare. Da, aşa cum spuneţi dumneavoastră. Dar noi sîntem stat independent şi avem cetăţenii Republicii Moldova care au participat la al Doilea Război Mondial şi noi sîntem obligaţi să avem o decizie faţă de aceşti cetăţeni. Dacă România o să dorească să dea şi statul român o medalie celor din armata română îi priveşte, dar noi trebuie să-i privim ca cetăţenii Republicii Moldova şi noi ca stat.

 

Domnul Petru Porcescu:

E clar. Am înţeles.

A doua întrebare. Toate măsurile care le propuneţi dumneavoastră generează nişte cheltuieli, noi, după cum ştim, nu am planificat în buget aceste cheltuieli, de unde, dacă se poate, din rezervă sau din altă parte?

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Am să stau la semafor, domnule deputat comunist, ca să găsesc aceşti bani, dacă pe dumneavoastră vă deranjează că nu găsiţi nişte bani pentru oamenii care au participat la al Doilea Război Mondial, că azi dumneavoastră speculaţi cu ideologia comunistă.

 

Domnul Petru Porcescu:

Domnule Ghimpu,

Vă rog, nu vă supăraţi, am pus întrebare şi v-aş ruga pe dumneavoastră, să răspundeţi şi gata. (Rumoare în sală.) Dar la semafor. Înseamnă că toţi 101 trebuie să ieşim la semafor şi să venim şi

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Citiţi, vă rog, proiectul de lege, domnule deputat.

 

Domnul Petru Porcescu:

Am pus întrebare. Vă rog, nu vă supăraţi.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Linişte, vă rog. Daţi-mi voie să răspund la întrebare. Articolul 4. Guvernul va asigura finanţarea confecţionării medaliei Crucea comemorativă a Războiului al Doilea Mondial, a legitimaţiei aferente şi a crucii capitonate. Este scris în proiect.

 

Domnul Petru Porcescu:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ce mă întrebaţi pe mine? Calm? Foarte calm. D-apoi cum cu dînşii să fii calm, domnule? 80 de ani de zile te ţin cu lanţul la gît.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Eduard Muşuc Fracţiunea PCRM:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am cîteva întrebări la acest subiect. Prima. Vreau să înţeleg logica, dacă medalia specială, mă refer care a fost elaborată în cadrul organelor CSI, se va înmîna tuturor participanţilor la acest război, care au fost, să zicem aşa, de partea forţelor de coaliţie care luptau cu forţele hitleriste, adică toţi, practic, au intrat în lista aceasta? Atunci eu nu înţeleg, de ce noi trebuie să venim cu încă o medalie? Deoarece, lista, practic, e aceea, dacă noi să urmăm logica respectivă.

Eu intuiesc că, totuşi, nu toţi care intră în lista aceasta vor beneficia de aceste medalii. Puteţi aici să ne clarificaţi, să ne fie clar, cine va primi aceste medalii?

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule deputat,

Răspund încă o dată foarte calm, liniştit, că Acordul CSI prevede medalia doar pentru acei care au participat în armata sovietică.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Atunci lucrul acesta înseamnă că

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ce înseamnă?

 

Domnul Eduard Muşuc:

Dumneavoastră aţi răspuns

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Înseamnă că avem cetăţenii care au participat în Războiul al Doilea Mondial de partea armatei române, care împreună, la sfîrţit, cu armata sovietică au luptat împotriva nazismului şi au dus victoria pînă la Berlin. Iată care-i problema. Un tratament egal şi corect.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Ei trebuie să fie în lista aceasta comună. Regele Mihai tot a fost decorat cu medalia Victoriei şi nici o problemă. Ei trebuie să fie în lista aceasta. Înseamnă că este vorba de o altă listă care, în general, nu este luată în seamă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Ordinul Victoriei.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Ordinul Victoriei, aveţi dreptate. Bine. A doua întrebare.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu n-am răspuns clar? Foarte clar am răspuns. Sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, indiferent în care armată au fost, trebuie să fie atitudinea statului faţă de aceasta la 65 de ani. Şi gata.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Victor Stepaniuc deputat neafiliat:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Desigur, ideea medaliei comemorative trebuie sprijinită, este bine că statul suveran şi independent Republica Moldova, în preajma acestei sărbători de 65 de ani de la victoria asupra fascismului, adoptă o asemenea medalie. Este altceva că nu pot fi revizuite rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial. Victoria în acel război a avut-o aşa-numita coaliţie antihitleristă. Deci această coaliţie antihitleristă, specialiştii cunosc, a fost constituită din 4 state: Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi Franţa.

Deci, este de subliniat că de la 22 iunie eu vă rog, fără comentarii. Dumneavoastră o să ieşiţi la microfon şi o să comentaţi a dumneavoastră, de la 22 iunie anume Cercel a pus baza acestei coaliţii şi această coaliţie, de fapt, încetează să mai fie coaliţie antihitleristă la 2 septembrie 1945, la sfîrşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Eu aş propune, avînd în vedere că aceste rezultate ale celui de-al Doilea Război Mondial nu pot fi astăzi revizuite, încercarea de a revizui din punct de vedere politic este o greşeală şi ea n-o să fie salutată nici de o ţară civilizată contemporană europeană.

Din acest punct de vedere, propun ca în punctul 1 la litera a) să fie stipulat: că ea se conferă militarilor, asimilaţilor şi angajaţilor civili care au participat la acţiunile de luptă pe fronturile Războiului al Doilea Mondial de partea coaliţiei antihitleriste. Şi dacă acest lucru se face, atunci eu vreau să vă spun că, într-adevăr, moldovenii noştri, basarabenii noştri care au participat şi au fost

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule Stepaniuc.

Dar, credeţi-mă, nu eu am deconectat microfonul, a expirat termenul prevăzut de Regulament.

 

Domnul Serafim Urechean:

Poftim, microfonul nr.4.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu propun să votăm astăzi în primă lectură şi o să analizăm propunerile tuturor deputaţilor pentru lectura a doua.

 

Domnul Mihai Godea Fracţiunea PLDM:

Vă mulţumesc.

Eu aş îndemna toţi colegii din Parlament să ieşim totuşi din tranşee, războiul s-a încheiat acum 65 de ani şi demult e timpul pentru o conciliere. Europa civilizată s-a conciliat demult. Şi nu cred că trebuie la o distanţă de 65 de ani să arătăm pe cineva cu degetul şi să emitem judecăţi, cine şi cum s-a comportat în cadrul celei mai mari conflagraţii din istoria omenirii care a însemnat cel de-al Doilea Război Mondial.

Dar eu am o propunere pentru forma medaliei, domnule Preşedinte, pentru asta am ieşit la microfon, pe versoul crucii să fie inscripţia 19391945, ca să marcăm Războiul al Doilea Mondial.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

De acord. Asta deja a fost în discuţia noastră, am convenit noi la aceasta.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatolie Şalaru Fracţiunea PL:

Stimaţi colegi,

Statul maghear a construit pe malul Volgăi, în locul unde au murit ostaşii magheari, un memorial în cinstea fiilor Patriei care au murit pe pămînt străin. Rusia nu s-a împotrivit, dimpotrivă, a ajutat şi a contribuit la construcţia acestui memorial.

Franţa şi Germania, care au fost mari duşmani, s-au reconciliat şi au uitat trecutul. Noi nu mai putem continua să împărţim populaţia ţării în două tabere. E timpul, cum a spus domnul Godea, războiul s-a terminat, să depunem armele în depozite, uitaţi luptele de partizani, stimaţi deputaţi. Nu putem ca bătrînii, cum a spus domnul Preşedinte, de 80 de ani să mai poată fi condamnaţi, să poartă răspundere pentru o vină care nu o au. Să împăcăm populaţia, să facem primii paşi spre această pace pentru care dumneavoastră aţi optat întotdeauna. Vă propun să acceptaţi această propunere, să decorăm aceşti oameni, mai ales că această medalie nu schimbă rezultatele războiului şi nu le anulează.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Întrebări nu-s.

Domnule preşedinte, poftim, luaţi loc.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Dacă îmi daţi voie, două cuvinte.

Stimaţi colegi,

Eu am avut întîlniri cu cetăţenii Republicii Moldova participanţi la al Doilea Război Mondial de partea armatei române. Plîngeau cu lacrimi de copil şi spuneau: toată viaţa, după război, am fost arătaţi cu degetul şi consideraţi duşmani şi ai satului, şi ai republicii, şi ai tuturor. Şi mă întrebau: domnule Ghimpu, unde-i dreptatea aici? Cînd o să faceţi dreptate pe acest pămînt? Iat, care este adevărul. Acesta este adevărul. Noi nici n-am vrut şi nici nu vrem război pe acest pămînt, niciodată. Noi sîntem teritoriul care am suferit tocmai în urma intereselor politice, militare strategice.

Şi vreau să vă spun că în armata română au fost încadraţi nu numai moldoveni, şi ruşi, doamnă, şi ucraineni, toţi care locuiau pînă la 1940 pe teritoriul României mari.

Mulţumesc frumos.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule autor, domnule Preşedinte.

Poftim, comisia.

 

Doamna Corina Fusu:

Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului,

Stimată audienţă,

Comisia de specialitate salută ideea europeană, nobilă a autorului de conciliere, împăcare, solidarizare a societăţii moldoveneşti. E timpul să gîndim, dar şi să acţionăm în cheie europeană.

Raport asupra proiectului de Lege nr.573 din 3 martie 2010 privind instituirea medaliei Crucea comemorativă a Războiului al Doilea Mondial. Comisia parlamentară cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a examinat proiectul de Lege privind instituirea medaliei Crucea Comemorativă a Războiului al Doilea Mondial şi comunică următoarele.

Acest proiect a fost prezentat cu titlu de iniţiativă legislativă de către domnul Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova, care propune instituirea medaliei sus-menţionate.

Comisia de profil a examinat respectivul proiect de lege şi vine cu următoarele propuneri. Denumirea legii să fie expusă astfel: Lege privind instituirea medaliei Crucea Comemorativă. Războiul al Doilea Mondial.

La punctul 2 din statutul medaliei, se propune ca ultima frază din primul alineat să se completeze cu cuvintele: înconjurat de raze aurii.

La punctul 1 litera e), după sintagma foştilor deţinuţi se suplimentează cu cuvintele inclusiv minor.

La punctul 1 litera c), după sintagma forţele armate se suplimentează cu cuvintele implicate în conflagraţie.

Urmare a dezbaterilor, 4 membri ai comisiei au susţinut proiectul de lege cu modificările menţionate. Deputatul Victor Stepaniuc a propus suplimentarea literei a) din punctul 1 cu următoarele cuvinte de partea coaliţiei antihitleriste. Această propunere a acumulat doar un singur vot.

Unul din membrii comisiei s-a pronunţat întru respingerea acestui proiect de lege. Comisia sesizată în fond susţine propunerile expuse în avizul Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, care menţionează: Autorii proiectului argumentează că proiectul de Lege privind instituirea medaliei Crucea Comemorativă a Războiului al Doilea Mondial este elaborat în conformitate cu prevederile articolului 2 din Legea nr.1123 din 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova.

Doi. Potrivit articolului 2 din Legea nr.1123 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova prin lege ordinară se instituie doar medaliile jubiliare. În conformitate cu norma sus-menţionată Direcţia juridică propune în titlul, în cuprinsul textului, precum şi în anexele proiectului de lege, după cuvîntul medalia, după caz, completarea cu cuvîntul jubiliară. Această completare va preciza faptul că această medalie va fi conferită veteranilor doar cu ocazia aniversării a 65-a de la încheierea Războiului al Doilea Mondial. Comisia a acceptat această obiecţie a Direcţiei juridice. În temeiul celor menţionate, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media consideră că adoptarea proiectului nr.573 din 3 martie 2010 ţine de competenţa plenului Legislativului.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Aveţi întrebări către preşedintele comisiei? Nu aveţi.

Mulţumesc frumos. Luaţi loc.

A, microfonul nr.4. Îmi cer scuze.

 

 

Domnul Ion Hadârcă:

Doamnă preşedinte,

Probabil a omis, eu am propus în comisie şi a fost acceptat cu majoritatea, în schema medaliei

 

Doamna Corina Fusu:

Da, eu am citit aceasta.

 

Domnul Ion Hadârcă:

în locul dintre extremităţile crucii eu propun o cunună de raze care vine din emblema Republicii Moldova, înviorează şi luminează schema.

 

Doamna Corina Fusu:

Domnule deputat Hadârcă,

Este în raport.

 

Domnul Serafim Urechean:

A fost în raport.

 

Doamna Corina Fusu:

Este. La punctul 2 din statut se propune ca ultima frază din primul alineat să se completeze cu cuvintele: înconjurat de raze.

 

Domnul Serafim Urechean:

Alte întrebări nu sînt.

Vă mulţumesc frumos.

Cuvînt se oferă domnului Muşuc.

 

Domnul Eduard Muşuc:

Stimaţi colegi,

,

. , . , , , , 65 , , , .

, , . , , .

. , , . , 2 ? , , , , , , ? . .

, , , , , , , , , , . , , , , , , ..

, , , , .

, , , , , , , , , -, , - 9 .

! , 9 .

, . , . , , , .

? - , . , , ? ? , 9 .

? , , - ? , , , , , 9 !..

9 , , , 9 . , , , !

, , , 2 , . , - 9 , .

. , . , , , , , , . 9 , .

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Cuvînt se oferă domnului Victor Stepaniuc.

Pînă domnul Stepaniuc ajunge la tribună, domnule Muşuc, iată, dumneavoastră, ca comunist, vreau să vă întreb pe toţi comuniştii: unde aţi sărbătorit dumneavoastră Ziua Biruinţei, 9 Mai, începînd cu anul 1994 pînă în 2000? Nu v-am văzut nici o dată, nici pe Voronin, nici pe nimeni din liderii Partidului Comunist acolo, la Memorial. Numai începînd cu anul 2000 2001 aţi apărut acolo. Aşa că lăsaţi treburile acestea. Să nu începem noi să ne adîncim în istorie. (Aplauze.)

Poftim.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Domnule preşedinte al şedinţei Urechean,

Am fost la Memorial în perioada respectivă de mai multe ori, cel puţin începînd cu anul ׳97.

Stimaţi colegi,

Eu nu vreau să repet aceea ce s-a spus la microfon, eu o parte de cuvîntare am ţinut-o. Eu vreau să repet, susţin deci implementarea acestei medalii, dar trebuie s-o facem cu demnitate, ca o ţară cu un popor care, de fapt, a participat de partea coaliţiei antihitleriste la victoria asupra fascismului. Acesta este principalul moment.

Acea istorie dramatică a noastră că circa 100 de mii de basarabeni, de moldoveni au fost mobilizaţi la prima etapă în Armata Română şi pe urmă aproximativ 250, 260 de mii au fost mobilizaţi în Armata Sovietică şi, în cele din urmă, acest război care a fost, desigur, tragic pentru toţi, pentru Europa, în primul rînd, dar, în cele din urmă, el s-a terminat cu victorie.

Şi încerc să repet că miezul acestei coaliţii antihitleriste au fost cele 4 state, inclusiv Uniunea Sovietică. Aşa a fost soarta că noi, majoritatea părinţilor, buneilor noştri au luptat de partea Armatei Sovietice şi au învins fascismul la 8 sau 9 mai 1945.

Ce reiese din aceasta? Reiese că Moldova are dreptul de a implementa aşa o medalie şi e bine s-o facem, dar să nu uităm că la Niurinberg fascismul, de fapt, a fost judecat. Să nu uităm că din rîndurile şi ale românilor, şi ale nemţilor, şi ale altor popoare s-au găsit deci coaliţi, acoliţi, se poate de spus, s-au găsit oameni care au făcut serviciu deci fasciştilor, s-au găsit criminali de război, s-au găsit inclusiv în satele noastre deci legionari, s-au găsit destui poliţai care au împuşcat inclusiv vecinii lor, au împuşcat rudele lor ş.a.m.d. de aceea că au ţinut la această ideologie antiumană care se numeşte fascism.

Eu propun să luăm în vedere aceste lucruri şi să nu încercăm să revizuim rezultatele Celui de-al Doilea Război Mondial, să introducem în acest punct 1,a) că li se conferă tuturor militarilor, tuturor participanţilor, asimilaţilor şi angajaţilor civili care au participat la acţiunile de luptă pe fronturile Războiului al Doilea Mondial de partea coaliţiei antihitleriste. Aceasta e prima.

A doua propunere. Avînd în vedere că medalia este totuşi o medalie a Republicii Moldova şi noi avem culorile noastre tradiţionale, deci ale Moldovei şi ele, aceste culori este, în primul rînd, culoarea roşie, dar şi albastră, ar fi bine ca în această bandă a medaliei să se găsească aceste două culori, ca să nu încercăm noi să înţesăm acolo alte culori care nu ar fi deci rezonabile.

Trebuie să spunem că medalia respectivă trebuie să aducă sentimentul de optimism în societate totuşi, fiindcă a fost o victorie asupra unei ideologii antiumane.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule Stepaniuc.

Poftim, domnul Leonid Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cadrul şedinţei comisiei care a examinat acest subiect, mai mulţi reprezentanţi ai diferitor fracţiuni şi-au expus opinia. De aceea, eu voi încerca să mă refer la două trei subiecte din cele relatate, dat fiind faptul că în linii mari poziţia membrilor comisiei a coincis la acest subiect.

Deci sînt absolut convins că noi, în calitate de stat suveran, în calitate de stat independent, avem drepturi şi sîntem, din punct de vedere moral, obligaţi să avem o astfel de medalie, fiindcă decernarea medaliilor participanţilor la Războiul Doi Mondial în componenţa Armatei Sovietice nu înseamnă că pe cîmpul de luptă nu au fost şi alţi ostaşi, inclusiv băştinaşi de aici, de la noi, din Republica Moldova.

Este regretabil faptul că, încercînd să justificăm anumite poziţii strict politice noi uităm că, într-adevăr, în anul 1945, după cum s-a spus aici, fascismul deja a fost condamnat. Să nu uităm că la cîţiva ani după aceasta a fost condamnat şi stalinismul, componente care constituie principalele personalităţi, dacă numim Hitler şi Stalin, responsabile de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial şi de acele jertfe, de acei cetăţeni care au reprezentat sute de state şi au căzut pe cîmpul de luptă.

Atunci cînd se aduc critici la adresa participanţilor la Războiul Doi Mondial din componenţa Armatei Române să nu uităm că ei erau ostaşi, majoritatea absolută a basarabenilor nu au deţinut funcţii de comandă, de aceea ei nu pot fi învinuiţi în nici un fel, ceea ce s-a încercat să se facă astăzi de la această tribună.

Înrolarea băştinaşilor, cetăţenilor din majoritatea localităţilor Republicii Moldova într-o armată sau alta nu s-a făcut în baza cererilor depuse de ei, au fost mobilizaţi aşa cum au fost mobilizaţi şi ostaşii din alte state.

Şi o problemă foarte importantă: în acel război blestemat noi am avut situaţii caracteristice în linii mari doar Republicii Moldova de astăzi sau Basarabiei de atunci. Nu am avut copii care participau la război unul în componenţa frate, în componenţa Armatei Române şi altul în componenţa Armatei Sovietice. Am avut mulţi cetăţeni care la prima etapă a războiului pînă în 1944 au participat în componenţa Armatei Române, ulterior, în virtutea desfăşurărilor evenimentelor istorice în timpul războiului, au luptat împotriva Germaniei naziste.

De aceea, nu cred că putem fi astăzi avocaţii acelor evenimente, să continuăm să divizăm participanţii la Războiul Doi Mondial.

Eu am dreptul moral, lucru la care s-a referit şi domnul Urechean, pe parcursul a 6 an, la Pretura Sectorului Centru am avut întîlniri atît cu participanţii la războiul din componenţa Armatei Sovietice, cît şi cu cei care au participat în Armata Română.

Sînt absolut convins că la adînci bătrîneţe aceşti concetăţeni au dreptul de a se bucura de respectul statului Republica Moldova şi nu mai avem dreptul moral să-i plasăm în colţul ruşinii, aşa cum se exprimă ei, pe cei care au participat la acest război în componenţa altei armate.

Deci copiii din instituţiile de învăţămînt, spre deosebire de unii profesori, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, cunosc adevărul despre acele evenimente istorice, despre acele tragedii, despre acele familii distruse atît în timpul războiului, cît şi în primii ani după Războiul Doi Mondial.

De aceea, propunerea mea este de a sprijini în primă lectură acest proiect de lege, iar în cadrul lecturii a doua să examinăm fiecare din propunerile expuse în cadrul şedinţei plenare, inclusiv ţinînd cont şi de unele obiecţii, critici expuse de oponenţii noştri politici.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, domnul Godea.

 

Domnul Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mie mi se pare regretabil că noi discutăm foarte mult şi foarte îndîrjit la un subiect care trebuia aprobat fără prea mari discuţii, ca semn de recunoştinţă pentru cei care au purtat în spatele lor soarta Războiului Doi Mondial.

Pentru că, aşa cum am spus-o şi la microfon, eu cred că a venit timpul să ieşim demult din tranşee. Şi nu este loc de ideologie atunci cînd trebuie să aducem un omagiu celor care, prin propriul loc sacrificiu, au grăbit sfîrşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Nu înţeleg, nu-l înţeleg deloc pe domnul Muşuc cînd vorbeşte despre falsificarea istoriei. Eu aş avea o propunere pentru cei care fac asemenea afirmaţii, să cunoască mai bine istoria universală, să cunoască mai bine inclusiv istoria naţională şi după care să se dea în spectacol.

Republica Moldova nu a participat la cel de-al Doilea Război Mondial, doar cetăţenii ţării noastre au fost încorporaţi în diferite armate care, la anumite momente, au fost beligerante, este adevărat. Dar dacă Cancelarul german stă pe Piaţa Roşie şi sărbătoresc victoria de 9 Mai împreună cu Preşedintele Federaţiei Ruse, înseamnă că s-a produs reconcilierea. Înseamnă că Războiul Doi Mondial nu este privit sau Germania şi Federaţia Rusă nu se mai privesc ca duşmani, au înţeles că trebuie să aducă omagiu celor care au căzut în acest război, să-i respecte pe cei care au supravieţuit timpului şi mai sînt astăzi în viaţă.

Propunerea Preşedintelui Ghimpu este, de fapt, să aducem acest omagiu şi semnul nostru de recunoştinţă pentru cei care au supravieţuit timpului şi mai trăiesc în mediul nostru printre cetăţeni ai Republicii Moldova. Şi nu trebuie să căutăm în ce armate au luptat aceşti oameni, pentru că de respect trebuie să se bucure deopotrivă şi veteranii Armatei Roşi, şi veteranii Armatei Române, şi, eventual, veteranii altor armate, dacă sînt de aceştia, cetăţeni ai Republicii Moldova.

Acum, cît priveşte medalia propriu-zisă. Desigur, toate comentariile care s-au făcut, comentariile negative faţă de această medalie, aş vrea să le recomand celor care au făcut asemenea comentarii să apeleze la specialişti. Noi nu avem atît de mulţi specialişti în Republica Moldova în heraldică.

Eu am tot respectul faţă de domnul Tabac, am tot respectul faţă de domnul Mischevca pentru că, într-adevăr, sînt specialişti foarte buni şi, de obicei, cred specialiştilor care vin cu propuneri pertinente profesioniste, panglica este alb-negru pentru că semnifică, într-adevăr, două culori ale doliului.

Noi trebuie să înţelegem că războiul ca atare este un rău şi nu este un motiv de mare bucurie să sărbătorim războiul. Doliul contemporan are culoarea neagră. Doliu dacic tradiţional nouă, are culoarea albă. Iată, de ce este îmbinarea acestor două culori în panglica medaliei comemorative. Şi nu trebuie să facem mari speculaţii la acest capitol.

În acest sens, în numele Fracţiunii Partidului Liberal democrat, noi sprijinim acest proiect şi îndemnăm toţi deputaţii, unanim, să aprobăm acest proiect de lege pentru, repet, a le aduce un omagiu celor care pe popriii umeri au purtat toate grozăviile războiului pînă la 2 septembrie 1945.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Cuvînt se oferă doamnei Mironic. Poftim, doamnă.

 

Doamna Alla Mironic Fracţiunea PCRM:

!

, , , , . , , : , , .

! 22 1941 .

. . 85 . , , , , 16 .

1944 , - 44- .

, .

, , .

, , , , , 65- 4 1-45- , , 6200 .

, , . , , , , .

, .

. ? . , , ?

.

, , , , , , , : !

, , , . .

.

 

Domnul Serafim Urechean:

Cuvînt se oferă domnului Preşedinte al Parlamentului, autorului acestei legi, domnul Ghimpu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi,

Vreau doar să spun două cuvinte. Mie îmi pare rău că astăz, ca şi în toţi aceşti ani, Fracţiunea Partidului Comuniştilor, în loc să meargă spre conciliere, să meargă spre pace, linişte în societate, ei aţîţă în continuare vrajba între participanţii la al Doilea Război Mondial, aşa cum au făcut-o în toţi aceşti ani, şi între cetăţenii Republicii Moldova pe diferite motive, numai să cîştige ei în urma acestei politici.

Încă în Parlamentul în ׳94 98 eu am înaintat la fel o propunere, un proiect de hotărîre unde au fost egalaţi în drepturi participanţii la al Doilea Război Mondial şi nu am auzit nici o dată pînă astăzi din partea unui sau altui ostaş al celui de al Doilea Război Mondial că a fost o decizie greşită a Parlamentului.

Să spunem noi astăzi, cum spune doamna Mironic, că este un şoc psihologic, un şoc rămîne ceea ce-aţi vorbit dumneavoastră astăzi, doamnă Mironic şi cu domnul Muşuc. După atîţia ani de zile, în care aceşti cetăţeni care au participat la al Doilea Război Mondial, trăiesc împreună pe teritoriul Republicii Moldova şi, din păcate, în sărăcie şi în mizerie şe datorează dumneavoastră. Pentru că, în loc să vă ocupaţi de economie, v-aţi ocupat de politică speculativă ca şi astăzi.

N-am vrut să vă spun lucrul acesta, dar meritaţi şi vi-l spun încă o dată, e bine, doamnă Mironic, că fasciştii au părăsit teritoriul Republicii Moldova, dar e rău că au rămas comuniştii pe acest pămînt.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Permiteţi-mi să supun votului acest proiect de lege.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc frumos.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

E lege ordinară şi se votează cu majoritatea deputaţilor prezenţi la şedinţă. Şi majoritatea există.

Mulţumesc frumos.

Următorul proiect, domnule Urechean, vă rog.

 

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, da. Următorul, depunerea mandatelor de. Proiectul de Hotărîre privind demisia unor deputaţi în Parlament. Nr.514. Domnul Pleşca.

Da, poftim, domnule Stepaniuc. Microfonul nr.4.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Dacă aceasta este o lege ordinară, totuna de la microfoane trebuie să fie puse la vot propunerile care au parvenit. Şi eu n-am înţeles, în care variantă a fost votată legea? Eu aşa înţeleg că aceasta este votare finală, dacă e lege ordinară.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

A fost votată varianta care este avizul comisiei. Adică, proiectul ca atare. Şi dacă a fost votat proiectul ca atare, ce să mai punem la vot amendamentele? Degeaba de acum, nu mai are sens.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Nu, domnule Preşedinte,

Indiferent că legea e ordinară sau e organică, totdeauna propunerile deputaţilor se pun la vot. Aceasta este o prevedere clară a Regulamentului. Dumneavoastră n-aţi pus-o la vot. Eu solicit să fie pusă la vot. Dar nu e vorba de comisie, comisia nu are puterea Parlamentului, Parlamentul trebuie să decidă. Eu insist să fie pusă la vot propunerea care am dat-o referitor la punctul 1 şi referitor la culori.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Iată, facem oleacă de abatere de la Da, cine este pentru ca propunerea domnului Stepaniuc să fie Da, pun la vot. Cine este pentru? Scuzaţi, vă rog. Poftim? Să numărăm? Poftim.

Sectorul nr.1, cîţi?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 1 23.

 

Domnul Serafim Urechean:

Ia, mai număraţi, domnule Porcescu, o dată. Vă rog frumos. Eu vă rog frumos, votaţi încă o dată. Eu văd cîţi sînt acolo.

Sectorul nr.2?

 

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 15.

 

Domnul Serafim Urechean:

19 plus 13, cît e? Partea cealaltă. N-aţi acumulat voturile.

Mulţumesc frumos. Trecem la proiectul nr.514.

Domnule Pleşca, poftim.

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Eu am să raportez privind toate trei proiecte de hotărîri, sînt proiectele de hotărîre privind demisiile unor deputaţi.

Au fost examinate în cadrul comisiei, rapoartele sînt. Este vorba despre deputaţii: Vladimir Filat, Valeriu Lazăr, Marcel Răducan, Valentina Buliga, Iurie Leancă, Leonid Bujor, Vladimir Hotineanu şi Ion Lupu.

Comisia propune ca aceste trei proiecte de hotăriri să fie adoptate.

 

Domnul Serafim Urechean:

Întrebări, poftim, către raportor şi preşedintele comisiei. Nu sînt.

Cine este pentru adoptarea acestei

Da, poftim, poftim, nu sînt probleme. Microfonul nr.3.

 

Domnul Iurie Muntean Fracţiunea PCRM:

Cu privire la proiectul nr.514. Deci, eu, în primul rînd, din numele Fracţiunii Partidului Comuniştilor, vreau să mulţumesce acestor membri ai Guvernului care, în acelaşi timp, au fost sau mai sînt încă şi deputaţi, că, în sfîrşit, au avut curajul să ia decizia să părăsească Parlamentul şi să termine cu practica aceasta cînd agenda Parlamentului şi, în special, şedinţele acestuia sînt puse în funcţiune de agenda membrilor Guvernului.

Întrebarea mea este următoarea: dacă s-au verificat condiţiile de salarizare a deputaţilor care, în acelaşi timp, sînt membri de Guvern? Adică, dacă nu a avut loc salarizarea dublă? Căci, potrivit unor informaţii din culoare, noi am aflat că unii dintre deputaţi membri ai Guvernului au fost salarizaţi şi din Guvern, şi din Parlament. Vă rog să verificaţi aceasta.

 

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Muntean,

Numiţi numele de familie, vă rog. Numele de familie concret, ca

 

Domnul Iurie Muntean:

Eu aştept răspunsul.

 

Domnul Serafim Urechean:

Păi, iată răspunsul.

 

Domnul Iurie Muntean:

Au fost salarizaţi deputaţii care

 

Domnul Serafim Urechean:

N-au fost.

 

Domnul Iurie Muntean:

au fost membri de Guvern

Domnul Serafim Urechean:

Nu au fost salarizaţi.

 

Domnul Iurie Muntean:

atît din contul Guvernului, cît şi din contul bugetului Parlamentului?

 

Domnul Serafim Urechean:

Au primit un singur salariu.

 

Domnul Iurie Muntean:

Un singur salariu?

 

Domnul Serafim Urechean:

Da.

 

Domnul Iurie Muntean:

De unde?

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, într-adevăr, pentru viitor cercul acesta vicios, temelia aţi pus-o voi după alegerile din 5 aprilie curent.

 

Domnul Iurie Muntean:

Domnule Urechean,

Vă reamintesc că, după alegerile din 5 aprilie, acei deputaţi care au fost şi membri ai Guvernului Greceanîi au fost salarizaţi doar dintr-o singură sursă.

 

Domnul Serafim Urechean:

Eu nu la salariu vorbesc.

 

Domnul Iurie Muntean:

Aceasta e şi întrebarea: dacă au fost sau nu salarizaţi din două surse sau nu?

 

Domnul Ion Pleşca:

O să faceţi o interpelare oficial către conducerea Parlamentului şi o să primiţi răspuns.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş fi vrut să spun că o să-mi fie dor de replicile care le dă colegul. Însă aş avea o rugăminte foarte mare pentru ca, cel puţin, după ce plecăm noi din Parlament, să vă concentraţi pe probleme importante care sînt în interesul cetăţeanului, dar nu să vă legaţi de lucrul acesta de formă.

Noi am fost acei care am spus, de la bun început, că vom accepta salariul doar dintr-o singură sursă. Şi aţi avut timp suficient pentru a verifica acest lucru.

Acum vizavi de replicile făcute şi multe întrebări şi declaraţii. Voi chiar nu v-aţi învăţat pînă acum că aveţi de a face cu efectul bumerangului? La ce porniţi oricum vi se întoarce şi drept în frunte vă loveşte.

Acum vizavi de aceste afirmaţii făcute. Eu spuneam că mă voi preocupa în mod mai special de anumite perioade de timp şi de anumite activităţi şi vizavi cum s-au cheltuit banii publici.

Şi, domnule Muntean, dumneavoastră, mă miră faptul că insistaţi asupra acestei probleme, fiindcă va trebui să daţi explicaţii asupra a multor bani, sume enorme care au fost irosiţi. (Rîsete în sală.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.3, un minut.

 

Domnul Iurie Muntean:

Vă mulţumesc frumos, domnule Filat, pentru lecţia livrată.

Vreau să vă spun că mie n-o să-mi fie dor de dumneavoastră. Şi încă una. Eu, cu adevărat, sper foarte mult că de azi înainte dumneavoastră cu adevărat o să vă concentraţi asupra problemelor ce ţin de competenţa Guvernului şi de obligaţiile dumneavoastră de serviciu nemijlocit.

Şi încă una. Chiar vreau să răspund la întrebările dumneavoastră şi foarte mult le aştept.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Vă mulţumesc, domnule prim-vicepreşedinte al Parlamentului.

Stimaţi deputaţi,

Prin replicile sale la adresa Guvernului, cum s-a exprimat domnul Muntean, el, de fapt, demonstrează odată în plus că e preocupat aici nu de grijile ţării, ale cetăţenilor, ale alegătorilor, dar face speculaţie. Este un om care a venit aici cu poziţii populiste. Petrenco, şezi cuminte că vorbim de liceul mămicii matale acuşi. Eu te rog frumos, respectă bunul simţ.

Cu siguranţă că noi vom fi preocupaţi de problemele ţării, vom gestiona lucrurile mult mai bine decît aţi făcut voi 8 ani de zile, că aţi distrus, practic, temeliile statului suveran şi independent şi aţi transformat cetăţenii Republicii Moldova în cei mai săraci din Europa.

Vă mulţumesc, domnule Muntean.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Daţi cumva să finalizăm şedinţa de astăzi la o tonalitate normală

Iată, microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Hadârcă:

Mulţumesc, domnule Preşedinte al şedinţei.

Stimaţi colegi care acum aţi depus mandatele de deputat,

Din numele fracţiunii noastre, eu vreau să vă aduc mulţumiri pentru activitatea prodigioasă pe tărîmul parlamentarismului de rînd cu colegul nostru Anatolie Şalaru, care, de asemenea, a depus cererea, dar un pic s-a tergiversat în Cancelarie. Oricum o să regretăm şi o să vă simţim lipsa. Regretăm, în acelaşi timp, că nu luaţi şi vreo cîţiva din opoziţie împreună cu dumneavoastră.

Mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Permiteţi-mi să supun votului acest proiect de hotărîre. Cine este pentru, rog să votaţi.

Vă mulţumesc. Majoritatea.

Vreau să aduc cele mai sincere mulţumiri deputaţilor care au muncit eficient în cadrul şedinţelor Parlamentului şi nu numai. Să vă doresc succes pentru viitor.

Deci, stimaţi colegi, permiteţi-mi să supun votului proiectul ordinii de zi adoptat de către Biroul permanent al Parlamentului pentru şedinţele din 18 26 martie.

Cine este pentru, rog să voteze.

Majoritatea.

Vă mulţumesc foarte frumos.

Deci s-au înscris pentru declaraţii, un moment, să mă lămuresc eu cu declaraţiile, domnii Munteanu, Petrenco, Zagorodnîi şi doamna Oxana Radu, da.

Domnule Munteanu.

Luaţi loc, ascultaţi cu atenţie declaraţia, vă rog foarte frumos.

 

Domnul Valeriu Munteanu Fracţiunea PL:

Domnule Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi deputaţi,

Reprezentanţi ai presei,

Astăzi, 5 martie, este Ziua Mondială a Eficienţei Energetice. În calitate de deputat, membru al Comisiei permanente administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională, la cea mai înaltă tribună a Republicii Moldova, vreau, cu această ocazie, să atrag atenţia odată în plus opiniei publice asupra importanţei acestei probleme. Or, optimizarea consumului de energie, adică eficienţa energetică a devenit, la ora actuală, una din principalele preocupări ale omenirii la nivelul întregului mapamond. Or, noi, în Republica Moldova, avem foarte mult de făcut în acest sens.

Statul nostru se confruntă cu două probleme mari în acest domeniu. Pe de-o parte, Republica Moldova nu dispune de resurse energetice proprii, importînd energia electrică şi gaze naturale de la vecini.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi deputaţi,

Vă rog respectuos să menţinem disciplina în sală. Vă rog foarte frumos, ocupaţi locurile dumneavoastră. Poftim.

 

Domnul Valeriu Munteanu:

Pe de altă parte, consumul de energie pe cap de locuitor este cu mult mai mare decît media europeană, avînd în vedere că în ultimii 20 de ani au lipsit unele politici clare în domeniul eficienţei energetice.

Dependenţa noastră totală de resursele energetice de import, probată şi confirmată cu prisosinţă prin criza est-europeană a gazelor de la începutul anilor 2008, a demonstrat vulnerabilitatea statului nostru în acest sens.

Diversificarea şi multiplicarea surselor în vederea securizării energetice a Republicii Moldova este o prioritate indubitabilă a Alianţei pentru Integrare Europeană ori eficienţa energetică sporită poate aduce contribuţia decisivă pentru obţinerea durabilităţii, competitivităţii şi securităţii aprovizionării.

Pentru dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova sînt necesare restructurarea sectoarelor energie şi industrie energointensive prin diminuarea pierderilor, creşterea productivităţii şi promovarea tehnologiilor care permit scăderea consumului de energie.

Republica Moldova este unica ţară din Europa unde nu este folosită energia solară, energia eoliană, nu producem, practic, gaz, biogazul, care ne-ar putea asigura diversificarea de resurse pentru consumatorii mici, cum ar fi: şcolile, grădiniţele, centrele de sănătate, gospodăriile casnice.

În cel mai scurt timp, trebuie să întreprindem măsuri eficiente în vederea folosirii raţionale şi eficiente a resurselor energetice de către consumatorii casnici, cum ar fi: promovarea termoficării prin utilizarea cogenerării, creşterea conştientizării şi motivării populaţiei prin educaţie, îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile publice şi locuinţele noi, retehnologizarea termică a clădirilor existente.

Din păcate, pînă la ora actuală, nu există în Republica Moldova un serviciu public de management energetic, care, în mod profesionist, s-ar ocupa de elaborarea şi aplicarea de programe în acest domeniu. Dar Ministerul Mediului a prevăzut deja constituirea unui astfel de serviciu foarte necesar, care există în toată Europa. Cu apariţia acestuia, sîntem siguri că domeniul managementului energetic va deveni unul eficient, iar în cîţiva ani Republica Moldova va înregistra progrese considerabile în acest sector.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petrenco.

Stimaţi colegi,

Vă rog, oleacă de disciplină, dacă e posibil.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimaţi colegi,

Zilele acestea am fost martori cu toţii ai unui spectacol foarte ieftin şi nu în ultimul rînd populist, regizat şi de data aceasta de Guvernul Filat. Este vorba de intrarea în vigoare a Acordului cu privire la micul trafic de frontieră dintre Republica Moldova şi România.

Observăm că Guvernul liberal-democrat a înţeles cu mare stupoare tocmai acum în ce constau prevederile acestui acord. Iar Prim-ministrul Filat, ca un actor deja experimentat în trucuri politice, a hotărît să vină de sine stătător la Consulatul României din Chişinău să vadă cu ce greutăţi se confruntă şi de ce documente au nevoie cetăţenii noştri care vor să perfecteze acest document?

Domnule Filat,

Stimaţi guvernanţi,

Cine a negociat acest acord? Cine l-a semnat? Iată, eu am la îndemînă acest acord şi sînt două semnături aici. Prima este a Prim-ministrului Filat şi a doua a Prim-ministrului Boc, ministrul României. Acord semnat cu mare pompă pe 13 noiembrie 2009.

Înainte de a semna ceva, domnule Filat, trebuie să luaţi cunoştinţă de conţinutul documentului şi să nu vă prefaceţi acum că e o surpriză pentru noi şi că nu ştiaţi de necesitatea prezentării de către cetăţenii noştri a unor documente, care reprezintă temei pentru perfectarea acestui permis.

Vă citesc din acord. Articolul 1 litera c): mic trafic de frontieră înseamnă trecerea frecventă a frontierei comune a statelor părţi contractante de către rezidenţii în zona de frontieră a statului unei părţi contractante şi care intenţionează să rămînă în zona de frontieră a statului celeilalte părţi contractante în special din motive: social, cultural, familial sau întemeiate economic.

Articolul 4 litera b): solicitanţii prezintă documentele care atestă că sînt rezidenţi în zona de frontieră şi dovedesc că există motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei în temeiul regimului privind micul trafic, conform prevederilor anexei nr.2 la acord.

Luăm anexa nr.2 şi sînt enumerate absolut toate condiţiile obligatorii. Totul este clar. Nu este nimic nou sau de mirare. Voi aţi negociat acest acord şi aţi căzut de acord cu toate aceste condiţii obligatorii.

Din păcate, cetăţenii şi de data aceasta au fost minţiţi. În campania electorală au fost minţiţi că, prin intermediul acestui acord, vor avea acces liber în Europa, cel puţin în România. După campania electorală au fost minţiţi că de prevederile acestui acord vor beneficia peste un milion de cetăţeni din zona de frontieră. În realitate, domnule Filat, nu e altceva decît o minciună. Iar acest mic trafic de frontieră pare a fi, într-adevăr, unul foarte şi foarte mic.

Înainte de semnarea acestui document noi am solicitat de nenumărate ori semnarea Acordului cu privire la frontiera de stat.

După semnare am cerut ca textul acordului să fie publicat şi să treacă prin procedura de ratificare în Parlament. Aşa cum prevede Legea cu privire la tratatele internaţionale. Pînă în ziua de azi, oficial, acest acord nu a ajuns în Parlament pentru ratificare.

Iar acum vă miraţi şi vă indignaţi, domnule Filat, că unele prevederi ale acestui acord sînt în detrimentul cetăţenilor Republicii Moldova.

Stimaţi guvernanţi,

Aici e una din doua: sau intenţionat aţi indus în eroare cetăţenii noştri, pentru a obţine un număr necesar de voturi în campania electorală, sau chiar nu sînteţi capabili să negociaţi normal şi nu sînteţi destul de competenţi în acest sens.

Un psiholog şi pedagog din Canada pe nume Loriss Peter a înaintat o idee, care este cunoscută şi sub denumirea de principiul Peter, sună în felul următor: Într-un sistem ierarhic, orice persoană, mai devreme sau mai tîrziu, ocupă funcţia care corespunde nivelului său de incompetenţă. Ne-am convins şi de data aceasta, Guvernul Filat e o dovadă că acest principiu funcţionează.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Poftim, domnule Prim-ministru, la tribuna centrală.

 

Domnul Vladimir Filat Prim-ministru al Republicii Moldova:

În conformitate cu prevederile Regulamentului am dreptul să intervin. Şi, sincer să vă spun, credeam că va fi ultima mea intervenţie în această zi, cînd mi-am depus mandatul.

Acum vizavi de arătatul cu degetul şi la a da indicaţii. Timpul vostru a trecut demult, nu v-aţi conformat încă cu această situaţie şi, probabil, sîntem şi noi de vină de această situaţie.

Acum, pentru a începe să dau anumite explicaţii celor care nu au capacitatea să înţeleagă anumite lucruri elementare, în special unuia care face trimitere la analizele psihologilor şi psihiatrilor. Înainte de a citi şi de a înţelege aceste analize, este foarte important să priviţi în oglindă, pentru că starea care este reflectată poate să vă dea răspunsuri la multe lucruri. Şi să fiţi atenţi la ochi. Ochii tot timpul trădează starea internă. Şi nu mă refer doar aici, mă refer şi la partea de sus, la care s-a referit şeful vostru ieri.

Eu nu dau răspuns la întrebare, vreau să dau anumite clarificări. Regulamentul, aprobat de către Comisia Europeană, în baza căruia sînt semnate acordurile privind micul trafic la frontieră, a fost adoptat în anul 2006 de către Comisia Europeană. Din acel moment, ţările beneficiare de acest acord, dacă guvernările acelor ţări sau acestor ţări sînt în interesul cetăţeanului, trebuiau să aplice şi să mişte ei în semnarea acestor acorduri.

În Republica Moldova, proiectul de Acord privind micul trafic la frontieră a fost depus de către partea română ca şi propunere şi, atent, nu Guvernul Republicii Moldova de atunci a solicitat semnarea acestui acord, ci partea română a propus Republicii Moldova acest Acord privind micul trafic la frontieră în martie anul 2008. Cît a trebuit să vorbim noi, inclusiv prin acţiuni de protest, domnule Petrenco, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, este adevărat ca acest acord să fie semnat.

Acum vizavi de prevederile acordului. Atunci cînd faceţi trimitere la o normă sau alta, poate este corect din punctul dumneavoastră de vedere, însă ar trebui să fiţi mult mai corecţi faţă de cei către care vă adresaţi cu mesajul şi să vorbiţi despre prevederile totale sau integral fiind privite ale acestui acord şi să nu aveţi încă o chestiune de principiu în vedere, stimate domn, tovarăş, că orice acţiune necesită şi timp în implementare. Este un acord foarte complex, foarte complicat în implementare, este adevărat.

Şi acum mai departe vizavi de acele impedimente despre care vorbiţi, ele pot fi depăşite şi vor fi depăşite în a oferi cetăţenilor drepturi, nu doar promisiuni sterile, aşa cum aţi făcut pînă în prezent.

Şi în continuare. Atunci cînd faceţi trimitere la obligativităţi, consultaţi, vă rog foarte frumos, vă rog frumos, consultaţi colegii din fracţiunea dumneavoastră care au cunoştinţe juridice şi o să vă explice care este procedura şi care sînt actele necesare a fi ratificate în Parlament şi care sînt suficiente a fi aprobate la Guvern. Şi atunci vă va fi foarte uşor să priviţi lucrurile, pe de-o parte.

Să le înţelegeţi, nu este vorba de un tratat, şi după care să vă formulaţi în aşa manieră punctele de vedere şi acţiunile, ca, peste o perioadă scurtă de timp, să nu vă fie ruşine să vă uitaţi în oglindă şi mai ales în ochii oamenilor către care vă adresaţi.

Eu vă mulţumesc şi doresc foarte mult ca, cel puţin, şi voi interveni, dacă e cazul, dacă o să întruniţi condiţiile necesare să beneficiaţi foarte rapid de un permis special de mic trafic la frontieră şi să beneficiaţi, cel puţin, de o trecere încolo şi, poate, înapoi în viitorul cel mai apropiat. (Aplauze.)

 

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Doamna Oxana Radu, poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Înapoi mai vedem, domnule Prim-ministru. Încolo da, de acord.

 

Doamna Oxana Radu Fracţiunea PCRM:

Stimaţi colegi deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai mass-media şi stimaţi invitaţi,

Astăzi ne-am convins încă o dată că principiile şi valorile democratice, enunţate de către Alianţa pentru Integrare Europeană, rămîn doar nişte lozinci declarative.

Reamintesc că unul din drepturile fundamentale ale fracţiunilor parlamentare, consfinţit în Legea naţională, precum şi în normele internaţionale este dreptul de a face propuneri pentru numirea sau alegerea reprezentanţilor săi în organele de lucru parlamentare, ţinîndu-se seama de reprezentarea sa proporţională în Parlament.

La data de 15 decembrie 2009, Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova a adoptat decizia privind excluderea din componenţa sa a unor deputaţi. În legătură cu aceasta şi aplicînd articolul 6 din Regulamentul Parlamentului, Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova şi-a realizat dreptul de a fi reprezentată în Parlament prin înaintarea iniţiativelor nr.2075, nr.2076 şi nr.2077.

Stimaţi colegi din Alianţă,

Stabilirea unui statut al opoziţiei în cadrul democraţiei parlamentare, bazate pe principiile valorilor statului de drept, este un obiectiv necesar şi esenţial. Dacă nu sînt respectate dreptul la exprimare şi manifestare al opoziţiei, putem oare vorbi de un stat democratic?

Recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr.1601 din 2008 cu privire la recomandările de procedură referitoare la drepturile şi obligaţiile opoziţiei într-un Parlament democratic stipulează că indicele democraţiei în Parlament este volumul mijloacelor de care dispune opoziţia pentru realizarea sarcinilor sale.

Cunoaştem că rolul principal al coaliţiei majoritare este de a transpune cu uşurinţă Programul de guvernare în acte legislative şi protejarea Guvernului de atacurile opoziţiei. Nouă ne revine, în schimb, principalul rol de a supune Guvernul unei permanente critici obiective, scoţîndu-i în evidenţă greşelile şi nivelul redus al capacităţii şi responsabilităţii sale de guvernare.

Soluţionarea divergenţelor de poziţii prin aplicarea unei simple proceduri de votare, fără consultarea opiniilor colegilor din opoziţie, demonstrează incapacitatea guvernanţilor de a-şi confirma supremaţia prin argumente fiabile şi nu doar prin impunerea unui număr superior de voturi. Este o cale neproductivă şi nu ar trebui urmată de majoritatea parlamentară.

Cu regret, actualul Legislativ ne demonstrează contrariul excluderii drepturilor legale ale opoziţiei prin votul majoritar, fără nici o mustrare de conştiinţă. Impactul unei asemenea atitudini este extrem de periculos, pentru că antrenează gustul de putere nemăsurată şi înrădăcinează convingerea eronată că adevărul, în ultima instanţă, este echivalent cu votul majorităţii parlamentare.

Este cert că noi, opoziţia parlamentară, nu vom avea complexul inferiorităţii sale numerice faţă de majoritate, ci vom aborda lupta politică şi în continuare într-un stil competitiv, bazat pe trei reguli generale:

1. Opoziţia este un factor instituţional şi un element esenţial al democraţiei parlamentare.

2. Opoziţia are rolul principal de a reprezenta în mod oficializat şi organizat critica de ansamblu şi punctuală a programului de guvernare.

3. Opoziţia constituie, prin definiţie, o alternativă politică a majorităţii guvernamentale.

Stimaţi colegi din majoritatea parlamentară,

Nu trebuie să uitaţi că sarcina principală a guvernării este asigurarea binelui întregului popor. Şi pentru realizarea cu succes al acestui obiectiv colaborarea şi consilierea sînt mult mai productive decît autoritarismul, fie şi bazat pe puterea votului. (Aplauze.)

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Zagorodnîi, poftim.

 

Domnul Anatolie Zagorodnîi:

Încă nu am început a vorbi, dar de acum aţi conectat, uitaţi-vă.

Stimaţi colegi,

În primul rînd, vreau să adresez un mesaj domnului Ghimpu, să spun că ne-a ameninţat odată că deputaţii din opoziţie dacă nu sînt în sală vor fi retrase, amendate salariile. Văd că coaliţia de acum nu-i în sală, vă rog să-i transmiteţi să iee măsuri.

Stimaţi deputaţi,

Stimaţi reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă,

Stimaţi reprezentanţi ai corpului diplomatic,

De fapt, declaraţia mea este la un subiect care ieri a avut loc în şedinţa în plen a Parlamentului şi care a avut un ecou pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Ieri, noi cu toţii am urmărit un nou episod al unui serial de comedie tragică, ai cărei autori şi protagonişti sînt reprezentanţii majorităţii parlamentare liberal democratice. Este evidentă, dar şi explicabilă ilegalitatea completă a acţiunilor domnului Filat şi a colegilor săi, el are nevoie de controlul asupra puterii judecătoreşti şi acţionează după principiul Războiul le va ierta pe toate.

Dar este greu de explicat mitocănia, graba şi caracterul murdar al acţiunilor principalului liberal democrat şi al colegilor săi. Se impune necesitatea deducţiei cauzelor personale ascunse, care au adus la demiterea ilegală a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie. Este evident că nu declaraţiile preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie la adresa jurnaliştilor este motivul adevărat pentru învinuirea şi cererea demiterii acestuia.

Nu-i interesează pe domnii liberali democraţi şi personal pe domnul Filat soarta jurnaliştilor, în caz contrar ei ar fi apreciat în mod adecvat atacul banditesc cu aplicarea forţei fizice împotriva jurnaliştilor din partea propriului activist domnul Chitoroagă în primăvara anului trecut, care a rămas nepedepsit odată cu venirea la guvernare a liberal democraţilor.

De asemenea, este evident că nu hotărîrile instanţelor noastre naţionale, anulate de către CEDO, sînt principala cauză a atacului. În caz contrar, liberal democraţii nu ar fi contribuit la numirea în funcţie a conducătorului Consiliului Superior al Magistraturii, a unui judecător care are cu mult mai multe hotărîri anulate de către CEDO. Şi totuşi care este cauza? Ce motive stau în spatele violării grosolane a principiului separării puterilor în stat? Poate că în afară de scopuri meschine cu caracter politic de supunere a sistemului judecătoresc sînt şi motive personale? Poate că noi sîntem martorii unei răzbunări banale din partea unor nemulţumiţi şi precedentele hotărîri ale Curţii Supreme de Justiţie? Cine se răzbună? Criminalii? Avocaţii acestora? Reclamanţii nemulţumiţi de hotărîrile adoptate pe cauzele lor? Este greu de dat un răspuns categoric.

Dar, în acelaşi timp, este prea evident caracterul organizat şi dirijat al campaniei de hărţuire a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie de distrugere, intimidare şi supunere a sistemului judecătoresc.

Şi aici aş răspunde la cîteva întrebări le colegilor, care au spus că Constituţia nu prevede mecanismul... de demersul Consiliului Superior al Magistraturii.

Stimaţi jurişti,

Articolul 21 din Legea cu privire la statutul judecătorului prevede clar că eliberarea din funcţie în cazul preşedinţilor, vicepreşedinţilor judecătoriei şi ai Curţii de Apel, cît şi ai Curţii Supreme de Justiţie sînt eliberaţi din această funcţie în modul stabilit pentru numirea lor, în acelaşi mod cum au fost numiţi aşa urmează să fie şi eliberaţi.

De aceea, cu toate acestea, ieri, în şedinţa în plen a Parlamentului, chiar autorul proiectului de Hotărîre privind demisia domnului Muruianu a recunoscut că aceasta este o decizie politică şi nu conform legii.

Stimaţi colegi deputaţi,

Mă adresez, în primul rînd, deputaţilor din Partidul Democrat, este vorba nu personal de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie care a devenit inconvenabil domnului Filat sau partenerilor săi de afaceri, avocaţii care au apărat pe cunoscuţii criminali din anii 90, este vorba de principiul independenţei sistemului judecătoresc în general. Se merită să fiţi complicii în oprimarea legii sau a bazelor statului, s-a meritat să fiţi un instrument în jocurile murdare ale cuiva sau vă este frică că se va destrăma Alianţa pentru Integrare Europeană? Vedeţi, aveţi de meditat asupra acestui moment.

Noi, Fracţiunea Partidului Comuniştilor, considerăm că demiterea din funcţie a domnului Muruianu este o acţiune absolut ilegală, nefondată şi amorală. Este un precedent foarte periculos pentru Republica Moldova şi pentru un stat de drept şi democratic, care pînă ieri se pretindea a fi Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bravo. Pentru viitor o să menţinem, iată, la indicaţiile domnului Zagorodnîi şi, iată, colegului am inclus agregatul acesta.

Eu vreau să vă mulţumesc frumos.

Să aduc cele mai sincere felicitări tuturor doamnelor, sănătate, noroc şi la mulţi ani. Şi vă invităm în sala această mare la acest etaj, pentru a continua serbarea celei mai frumoase sărbători a primăverii şi a mult frumoaselor doamne şi domnişoare. Vă invităm.

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.20.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare în
Direcţia documentare parlamentară a
Apar
atului Parlamentului.

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova