version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
ðóññêàÿ âåðñèÿ



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA – IULIE 2007

Sedinta din ziua de 5 iulie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1894 asupra raportului cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova in anul 2006.

4. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1806 pentru modificarea Codului de procedura penala al Republicii Moldova (art.159, 208). 

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1590 privind acordarea compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural.

6. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.1589 privind aprobarea obiectului propus pentru concesionare si a clauzelor obligatorii ale contractului de concesiune a activitatilor de prospectare si explorare a zacamintelor de petrol si gaze naturale.

7. I n t r e b a r i.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la sedinta de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 87 de deputati. Absenteaza deputatii: Vasile Iovv, Nicolai Gutul, Grigore Petrenco, Serafim Urechean, Ion Varta, Dumitru Diacov, Igor Klipii – in delegatie; Stefan Secareanu – la cerere; Alexandru Oleinic, Vitalia Pavlicenco – din motive de sanatate; Iurie Stoicov, Adriana Chiriac, Angela Leahu, Valentina Serpul.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Din numele comisiei, noi propunem ca Legea nr.1566 sa fie exclusa din ordinea de zi pentru astazi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.1566, nr.3 din ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte. 

As vrea sa stiu... m-ati asigurat data trecuta ca astazi voi primi raspuns la cele doua intrebari adresate cu doua saptamini in urma, la care, saptamina trecuta, nu am primit raspuns si sper sa il primesc astazi, dar am inteles ca nu il voi primi.

Si o intrebare: as vrea sa imi precizati, conform carui calendar conducerea republicii l-a sarbatorit la 2 iulie pe Stefan cel Mare si Sfint, pe cind dupa calendarul pe care, s-a accentuat aici, il respecta Republica Moldova, Stefan cel Mare si Sfint se sarbatoreste la 15 iulie.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cu multa placere.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Valerii Garev:

Îò èìåíè Êîìèññèè ïî íàöèîíàëüíîé áåçîïàñíîñòè, îáîðîíå è îáùåñòâåííîìó ïîðÿäêó ïðåäëàãàåì èñêëþ÷èòü èç ïîâåñòêè äíÿ íà ñåãîäíÿ ïðîåêòû çàêîíîâ ¹ 1431 è 1700.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, nr.4 din ordinea de zi, da? Proiectul de Lege nr.1431. Am luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valerii Garev:

×åòâ¸ðòûé.

Domnul  Marian Lupu:

Da, nr.4 din ordinea de zi

 

Domnul  Leonid Bujor:

Dumnealui vrea sa concretizeze inca ceva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Valerii Garev:

Ïðåäëàãàåòñÿ èñêëþ÷èòü ïåðâûé ïðîåêò ¹1431 è âòîðîé ïðîåêò ¹1700.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa, nr.7 pe ordinea de zi.

Bine, continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Rog sa ma inscrieti pentru luare de cuvint la proiectul nr.1894, inclus in ordinea de zi cu nr.8.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am notat.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Alim Afonin:

Multumesc, domnule Presedinte. Se propune ca proiectul de Lege nr.2439, cu nr.6 din ordinea de zi, sa fie exclus si trecut pe ziua de miine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Am luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu vin cu propuneri de excludere de pe ordinea de zi.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Vinerea trecuta, in luarea mea de cuvint de la tribuna centrala vizavi de ceea ce inseamna adoptarea ulterioara a actelor legale, a legilor, a regulamentelor, instructiunilor s.a.m.d., care intra in discrepanta cu norma legala...

Stimate domnule Presedinte,

Vin cu o rugaminte: de a dispune formarea eventuala a unui grup de lucru din componenta Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica, Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati pentru a interveni in diferentele care apar in instructiunea comuna privind modul de organizare si infaptuirea masurilor operative de investigatie in retelele telefoniei fixe si mobile, problema care a fost invocata si atentionata atit de catre operatorii de telefonie mobile si nu numai.

Este, daca vreti, pina la urma, o diferenta intre ceea ce este stipulat in instructiune si ceea ce am votat noi in plenul Parlamentului.

Stimate domnule Presedinte,

Ca Parlament si ca for legiuitor, ar trebui sa intervenim, sa dam, in cazul in care este nevoie, o talmacire sau sa intervenim sa aducem in concordanta aceasta instructiune, pentru a nu avea probleme ulterioare la capitolul “Respectarea drepturilor si libertatilor omului.” Va rog foarte mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

In acest caz, de fapt, nu comentariu, daca doriti, ci ca un raspuns la aceasta problema, vreau sa va spun ca deja in adresa conducerii Parlamentului au fost prezentate mai multe solicitari din partea operatorilor telefoniei mobile si aceste solicitari eu le-am readresat direct comisiei, anume tinind cont de obiectivul acestei comisii pentru a fi invitate toate partile participante, acei care au elaborat aceasta instructiune, fiind publicata, daca nu gresesc, saptamina trecuta, pentru a vedea care sint posibilele, eventualele, daca se atesta aceasta situatie, eventualele incoerente dintre prevederile instructiunii, pe de o parte. Pe de alta parte, prevederile legii, adoptate aici, in plenul Parlamentului. La fel, indicatia a fost ca acest exercitiu sa fie desfasurat nu mai tirziu decit pe parcursul saptaminilor curente si viitoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Multumesc, domnule Presedinte. 

Rog sa fiu inscris la luare de cuvint cu privire la activitatea Consiliului Coordonator, proiectul de Hotarire nr.1894.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Am luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Oleg Serebrian:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Referitor la motiunea depusa acum 6 luni, deja si colegii intreaba, practic, au trecut 6 luni, 6 zile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu cred ca este o incoerenta, vorbiti despre doua motiuni putin diferite si este adevarat. Prima mai mult de 6 luni, a doua 6 zile. Deci, de fapt, cu motiunea aveam si eu doua subiecte la ordinea de zi pentru perioada indicata de timp si voi face referinta imediat ulterior. Alte propuneri la ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

Astazi, au fost excluse, mi se pare, patru chestiuni din ordinea de zi, ramin numai patru. Poate prevedem pentru miine, sa trecem o parte din ordinea de zi de miine pentru astazi, iar pentru miine sa introducem in ordinea de zi niste chestiuni mai vechi, cum ar fi patenta de intreprinzator, altele. Deja a trecut peste jumatate de an de zile sau aproape jumatate de an de zile de cind stau in Parlament si nu sint introduse.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Am luat act de aceasta propunere.

Stimati colegi,

Vin cu doua propuneri pentru ordinea de zi. In primul rind, tin sa mentionez ca in ziua de vineri, la ultima sedinta a plenului Parlamentului, a fost prezentata de catre un grup de deputati, 15 la numar, un proiect de motiune la subiectul libertatii exprimarii. Conform prevederilor noului Regulament pe care l-am adoptat, este scris clar: “Cel tirziu in 7 zile, acest proiect trebuie sa fie supus dezbaterilor.”

Am consultat si colegii nostri de la Guvern. Pentru ziua de miine, cind, de fapt, expira aceasta perioada de 7 zile, ei vor fi gata. Comisia a consultat si comisia de profil, comisia domnului Stepaniuc. Propunerea fiind conform prevederilor Regulamentului Parlamentului, acest proiect de motiune sa fie dezbatut in cadrul sedintei de miine, ca sa urmam cu strictete prevederile regulamentare. Va pun la curent, fiindca este, de fapt, o norma alternativa. Si in acest caz fixam pentru ziua de miine examinarea acestui document.

Stimati colegi,

La fel, inaintez propunerea pentru a include in ordinea de zi pentru saptamina viitoare, fie pe 12 sau pe 13 proiectul nr.2472. Este vorba de un proiect care vine cu un pachet de amendamente la Legea privind combaterea spalarii banilor. E un proiect care a venit in Parlament acum citeva zile si face parte din pachetul de actiuni coordonate cu partenerii dezvoltare, precum ar fi: Fondul Monetar, Banca Mondiala. E, la fel, un subiect care vine sa intregeasca asa-numitul pachet de liberalizare a economiei, pe care noi l-am adoptat cu dumneavoastra anterior.

Stimati colegi,

Cu aceste propuneri, ele fiind inaintate, propun adoptarea ordinii de zi rectificate. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Sedinta de astazi o vom incepe cu  dezbaterile pe marginea Raportului cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru anul 2006. De fapt, este un subiect mai complex, vom incepe cu audierea raportului Presedintelui Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dupa care va fi prezentat raportul comisiei sesizate in fond pe marginea proiectului de Hotarire a Parlamentului care vizeaza acest raport.

Proiectul nr.1894.

Tin sa precizez cu dumneavoastra normele procedurale pentru dezbaterea acestui subiect. Am fost informat de catre autor, de catre raportorul la acest subiect ca va avea nevoie maxim de 20 de minute pentru prezentarea raportului. Asa este, da? Mai putin. Deci, termenul limita eu il indic de pina la 20 minute, dupa care propun sa oferim spatiu de timp, 30–40 de minute pentru runda de intrebari–raspunsuri in conditiile normelor Regulamentului. Ceea ce vizeaza intrebarea, un deputat maxim 2 intrebari, durata intrebarii 2 minute, raspunsul la fel nu depaseste 2–3 minute. Dupa aceea vom audia raportul comisiei, luarile de cuvint si incheierea acestor dezbateri. De acord?

Va multumesc.

Domnule Mihalache,

Va invit la tribuna centrala.

 

Domnul Corneliu Mihalache – Presedintele Consiliului Coordonator al
                                                                 Audiovizualului:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Astazi, Consiliul Coordonator al Audiovizualului prezinta raportul cu privire la activitatea acestei institutii in anul 2006. Consiliul Coordonator al Audiovizualului este autoritate publica autonoma in mediul audiovizualului Republicii Moldova, garant al interesului comunicarii electronice.

In anul 2006, activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului  a fost coordonata pina in luna noiembrie de vechea componenta a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, in noiembrie, mandatul a fost preluat de catre o noua componenta in formula largita de 9 membri, toti votati de catre Parlament in conformitate cu Codul audiovizualului, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 27 iulie 2006.

Atit in perioada 1 ianuarie – 9 noiembrie 2006, sub mandatul fostei componente a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cit si in cea de dupa constituirea noului Consiliu Coordonator al Audiovizualului, misiunea principala a fost reglementarea activitatii audiovizuale, implementarea acquisului comunitar in domeniu in baza recomandarilor cuprinse in Conventia europeana cu privire la televiziunea transfrontaliera. Activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului este publica. Toate deciziile sint aprobate in cadrul unor sedinte deschise, cu participarea presei si a reprezentantilor societatii civile.

Pe parcursul anului 2006, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a urmarit, prin interventiile sale situate in temeiul legislatiei, sa stopeze si sa elimine din spatiul audiovizualului al Republicii Moldova practicile care aduc prejudicii consumatorului de programe audiovizuale si dezvoltarii audiovizualului in general.

Una din preocuparile Consiliului Coordonator al Audiovizualului  a fost monitorizarea si  sanctionarea radiodifuzorilor care au admis in programele lor scene de violenta si pornografie, care pot afecta dezvoltarea fizica si psihica a minorilor in mod special. Un capitol aparte a nerespectarii legislatiei in vigoare si a Conventiei europene cu privire la televiziunea transfrontraliera il constituie si excesul de publicitate uneori cu propagarea serviciilor oculte in vederea utilizarii medicamentelor si tratamentelor dubioase.

Majoritatea sanctiunilor aplicate de catre Consiliul Coordonator al Audiovizualului au fost intemeiate prin nerespectarea legislatiei in vigoare, a conditiilor la licenta de emisie, listei canalelor TV aprobate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, retransmiterea ilegala a programelor audiovizuale straine piraterie, retransmiterea canalelor TV fara contract sau fara autorizatie.

O activitate importanta a Consiliului Coordonator al Audiovizualului  este anuntarea si intocmirea bilantului concursului pentru utilizarea frecventelor radio si a  canalelor TV.

In anul 2006, au fost anuntate 3 concursuri. Numarul frecventelor radio si al canalelor TV, anuntat in concurs, a fost destul de mare cuprinzind, practic, toate zonele din Republica Moldova. Insa numarul solicitantilor a fost mai mic. Aceasta se explica prin faptul ca exista tendinta concentrarii potentialilor  titulari de licente in centrele administrative mari Chisinau, Comrat si Balti. Din pacate, in orasul Cahul nu exista nici un radiodifuzor local.

Cu parere de rau, desi Consiliul Coordonator al Audiovizualului  a stimulat directia crearii de retele, titularii de licente, ulterior, nu si-au identificat propria pozitie pe piata, ci merg pe cai depasite de timp, lipsite de originalitate. Numarul mare al institutiilor audiovizuale de retransmisie nu conduce la dezvoltarea audiovizualului autohton. Aceste institutii nu isi desfasoara activitatea prin crearea si difuzarea propriilor programe, ci se bazeaza, in special, pe retransmisie.

Aceeasi situatie este vizibila si in sectorul televiziunii prin unde, dezvoltat neuniform. De exemplu, din cele 38 de studiouri existente – 12 se afla in Chisinau, 3 la Balti, 20 in centrele raionale si doar 3 in localitatile rurale. E de remarcat ca nici un studiou TV privat nu ocupa tot timpul de antena cu programe proprii, permanent se recurge la retransmisia altor canale.

Respectiv, nici un studio TV prin unde privat nu poate fi considerat pe deplin autohton, deoarece acesta nu reuseste sa atinga cota de 30 la suta de emisii proprii. La fel e si cu radiodifuziunea concentrata in municipiul Chisinau, 24 din 41 posturi de radio private si doar 17 sint situate in celelalte localitati ale tarii. Totusi, in 2006 multe posturi chisinauiene si-au extins raza de emisie si actualmente dispun de mai multe frecvente in diverse localitati, formind astfel retele.

Printre realizarile cele mai importante ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului in anul 2006 poate fi considerata inaugurarea unui Centru de monitorizare a programelor si emisiunilor, difuzate de catre posturile de radio si de televiziune. Evenimentul s-a produs la finele lunii martie in sediul Consiliului Coordonator al Audiovizualului  din Chisinau a fost instalata tehnica digitala de monitorizare. Astfel, pentru prima data in istoria audiovizualului autohton s-a creat o posibilitate de a evalua detaliat calitatea serviciilor de programe puse pe post de radiodifuzor. Centrul poate receptiona programele tuturor posturilor de radio si televiziune centrale cu sediul in Chisinau. Cu parere de rau, doar din Chisinau, celelalte monitorizari facindu-se in teritoriu de catre colaboratorii Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Nu intimplator in anul 2007 Consiliul Coordonator al Audiovizualului  intentioneaza sa creeze 4 centre de monitorizare teritoriala.

Ceea ce tine de activitati in procesul de integrare europeana se poate de mentionat ca in structura Aparatului Consiliului pe perioada anului 2006 a activat Serviciul Relatii Externe si Integrare Europeana. Prin intermediul acestui serviciu, cu concursul Consiliului Europei, Pactului de Stabilitate al Europei de Sud-Est, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a organizat citeva seminare atit pentru Aparatul sau, cit si pentru operatorii radio si TV.

Extinderea relatiilor, acumularea informatiei privind experienta autoritatilor de reglementare din Europa, familiarizarea cu recomandarile si documentele adoptate de institutiile internationale asupra dezvoltarii audiovizualului sint de importanta reala pentru consiliu, dar si pentru radiodifuzorii participanti la asemenea seminare si intruniri.

In ceea ce priveste noua componenta a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, aceasta activeaza incepind cu 9 noiembrie, cind a avut loc sedinta de constituire a noului Consiliu Coordonator al Audiovizualului, au urmat sedinte publice in cadrul carora s-au examinat chestiuni tehnice necesare pentru functionarea normala a Consiliului. A fost aprobat statutul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Regulamentul cu privire la procedura si conditiile de eliberare a licentelor de emisie si a autorizatiilor de retransmisie, ulterior aceste documente au fost prezentate Parlamentului Republicii Moldova spre adoptare.

Totodata, a fost anuntat concursul si criteriile pentru suplinirea functiilor de membri ai Consiliului de observatori al IPNA Compania “Teleradio-Moldova”. In acelasi timp, a fost stabilita structura, devizul de cheltuieli si cuantumul salariului functiei membrilor si colaboratorilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

In concluzie, se poate de mentionat ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului, ca institutie de reglementare in domeniul audiovizualului, ar trebui sa intervina mai insistent in procesul de constituire a posturilor de radio si TV din teritoriu, contribuind la incurajarea liberei concurente, la crearea de programe proprii, la mai mult pluralism de opinii si de dezvoltare in perspectiva.

La momentul adoptarii Codului audiovizualului activitatea audiovizualului se afla intr-o stare haotica. Printre principalele probleme cu care se confrunta actualmente Consiliul Coordonator al Audiovizualului  este mentalitatea titularilor de licenta, multi dintre care inca nu au constientizat valoarea respectarii legislatiei.

Astfel, prin interventii chirurgicale, combinate cu decizii strategice si recomandari, aplicate pas cu pas, Consiliul Coordonator al Audiovizualului intentioneaza sa stimuleze respectarea Codului audiovizualului. Consiliul Coordonator al Audiovizualului, ca institutie de reglementare in domeniu, isi declara capacitatea de a examina si solutiona tot sirul de probleme mentionate in comun cu radiodifuzorii, cu alte institutii din tara si din Uniunea Europeana, cu organizatiile de profil, specialisti, reprezentanti ai societatii civile.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Raportul este incheiat. Intrebarile dumneavoastra?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ivan Banari:

Domnule raportor,

Spuneti, va rog, cite posturi de radio, pe parcursul acestui an, deci, al activitatii noii componente a audiovizualului, au fost lipsite de licenta si din ce cauza?

 

Domnul  Corneliu Mihalache:

Desi raportul, de fapt, se refera la anul 2006, pe parcursul vechii componente, eu va raspund la intrebare. De catre Consiliul Coordonator al Audiovizualului a fost organizat deocamdata un singur concurs, astazi urmeaza sa fie bilantul celui de al doilea concurs. In cadrul primului concurs nu as spune ca si-au pierdut licenta, ci frecventele au fost. De fapt, daca este vorba de concurs, nu poate fi vorba de faptul ca...

 

Domnul  Ivan Banari:

Domnule raportor,

Nu, dumneavoastra raspundeti la alte intrebari. Eu v-am pus intrebarea concret: cite posturi de radio au fost lipsite de licenta?

 

Domnul  Corneliu Mihalache:

Doua posturi de  radio nu au fost lipsite de licenta, ci au pierdut concursul.

 

Domnul  Ivan Banari:

Au pierdut concursul.

 

Domnul  Corneliu Mihalache:

Da.

 

Domnul  Ivan Banari:

Atunci va dau o intrebare directa: dumneavoastra spuneti ca a fost un singur concurs, deci, acesta este postul de radio FM 135, care a activat, era unicul post de radio la Balti autohton, nu cele care le transmit posturile de radio din Rusia sau din alte parti, deci, acesta era un post de radio local, care avea 85 la suta de acoperire programe proprii. A cistigat un alt agent economic. Si avea un colectiv de profesionisti care faceau programe, puteau face programe in orice caz. A cistigat un alt agent economic care acum retransmite si el, iar la 80 la suta retransmite alte unde, deci, alte programe produse in afara tarii.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

De fapt, din cite eu stiu, concurentul care a cistigat concursul inca nu emite. El are o conceptie suta la suta autohtona si realizata, in mare parte, in limba moldoveneasca. Totodata, daca e sa vorbim despre Radio 103.5.

 

Domnul Ivan Banari:

103.5.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

103.5 FM din Balti acest radiodifuzor, in opinia tuturor membrilor CCA, pentru ca votul a fost 9 “pro” si 0 “contra” . De fapt, 0 “pro” si 9 “contra”. In opinia tuturor membrilor, CCA nu a realizat conceptia in baza careia a activat. Pentru ca acest post de radio a avut posibilitatea sa manifeste timp de zece ani si nu a facut-o. Aceasta a fost logica in baza careia acest titular de licenta a pierdut in favoarea altui concurent.

 

Domnul Ivan Banari:

Nu stiu care au fost criteriile, dar pe mine ma pune in garda faptul ca primul concurs a fost organizat in incinta alegerilor electorale. Si a doua intrebare. Spuneti, va rog, cum de ati permis dumneavoastra, in calitate de conducator, cheltuirea banilor pentru remunerarea muncii, deci, irosirea banilor publici in plus la 67 de mii si este stipulat si in raportul dumneavoastra. Din ce cauza, de ce nu ati fost atenti si nu ati observat acest lucru? Ca sa veniti la acel buget care a fost aprobat de Parlament si este in cadrul bugetului national.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Eu va raspund la intrebare. Repet, cred ca aceasta intrebare se refera mai mult la precedentul conducator. Dar in baza evaluarii care a fost efectuata de catre Curtea de Conturi, noi am participat ulterior la sedinta, acesti bani nu au fost cheltuiti, nu au fost cheltuiti in suma de 67, supraplus, supracheltuieli de 67 mii de lei.

 Acolo a fost vorba de niste cheltuieli care se intentioneaza sa fie efectuate fostilor membri ai CCA, care urmeaza, iesind la pensie din... pierzind mandatul de membru al CCA, urmeaza sa fie remunerati conform legilor in vigoare ale statului. Acesti bani se intentiona sa fie platiti, dar nu au fost platiti, nu au fost rambursati. Si acum urmeaza noi sa platim acestor trei fosti membri ai CCA in baza legilor Republicii Moldova. Nu au existat sa fie cheltuieli.

 

Domnul Ivan Banari: 

Pai, aici in materiale prezentate in Parlament e scris gresit sau ce?

Domnul Corneliu Mihalache:

Dumneavoastra puteti verifica aceasta, discutind cu Curtea de Conturi.

 

Domnul Ivan Banari: 

Pai, nu, cu Curtea de Conturi dumneavoastra discutati in calitate de conducator. Eu vad ceea ce este scris in materialele pe care eu le-am primit.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Eu va spun ca in baza unui control al Curtii de Conturi.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Domnule Presedinte,

Din raportul dumneavoastra ati spus ca o mare realizare a CCA este crearea Centrului de monitorizare. Vreau sa va intreb despre calitatea emisiunilor. Centrul de monitorizare a depistat neaparat ca in cadrul Televiziunii publice nu au loc acele dezbateri politice, care au fost promise atunci cind au fost sistate transmisiunile in direct.

Si intrebarea mea ar fi urmatoarea: CCA a dat recomandari Televiziunii publice, altor canale private de televiziune, ca sa introduca in grila de emisii emisiuni pe teme politice, dezbateri publice, ora opozitiei, altele? Fiindca eu cred ca acest Centru de monitorizare depisteaza ca si astazi Televiziunea este un organ al Partidului Comunistilor din Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul  Corneliu Mihalache:

De fapt, Centrul de monitorizare se ocupa in special de monitorizarea nu atit calitativa, cit cantitativa a emisiunilor. In ceea ce tine de publicitate, publicitate ascunsa, publicitate mascata, ceea ce tine de respectarea grilei de emisie. Totodata, daca e sa luam replica dumneavoastra ca intrebare. In opinia CCA, bineinteles, au fost elaborate recomandari in baza Codului audiovizualului. Insa CCA nu poate elabora recomandari ca radiodifuzorii privati sau cei publici sa acorde mai multa atentie emisiunilor politice.

Pentru ca aceasta poate fi calificat ca imixtiune in politica lor editoriala. In ceea ce tine de Compania  publica “Teleradio-Moldova”, exista Consiliul de observatori al carui statut este clar stipulat in Codul audiovizualului si prevede ca tocmai acest organ de conducere si de reglementare al Companiei sa elaboreze recomandari in ceea ce tine de grila de emisie, de statutul lui personal si alte chestiuni ce tin de activitatea acestei companii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc domnule Presedinte.

Eu va multumesc pentru raspuns. Intrebarea mea ar fi urmatoarea. Daca dumneavoastra ati dat recomandari Televiziunii publice ca sa aiba in grila de emisii dezbateri politice, fiindca cind a fost sistata transmisiunea in direct, mi s-a spus ca vor fi asemenea emisiuni. Si, cu adevarat, v-ati tinut de cuvint, a fost intr-o luni la ora 7.00 o emisiune, unde au participat liderii partidelor politice, prezente in Parlament.

Si am zis ca in legatura cu campania electorala... Si s-a terminat pina in ziua de astazi, campania electorala deja s-a terminat. Astazi, noi vedem la televizor in toata ziua ca sint sase raioane unde Partidul Comunistilor si-a instituit administratia. La programele informative se arata in toate aceste raioane ca Partidul Comunistilor s-a instituit in raionul Leova, aplauze furtunoase. Atunci cind acest lucru se intimpla la fortele democratice, se tace. Aceste lucruri pe noi ne deranjeaza, fiindca noi trebuie sa fim in conditii egale. Si dumneavoastra trebuie sa aveti o atitudine echidistanta, sa dati recomandari, sa depistati lucrurile acestea, ca sinteti CCA. Si sinteti alesi de Parlament.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule Mihalache,

De fapt, dumneavoastra aveti inalta misiune sa faceti astazi un raport despre activitatea in 2006 a doua componente a CCA, da? Cea precedenta mai mult, noua, zece luni. Dar si in acele doua, trei luni de activitate proprie dumneavoastra personal ati dovedit sa faceti mai multe boroboate, pentru ce dumneavoastra cred ca ati si fost desemnat in aceasta functie.

Sa luam, de exemplu, Codul audiovizualului. Articolul 68 punctul 5 din Cod. Eu citez, fiti atenti, va rog: “CCA va initia, in termen de doua luni de la constituire, controlul serviciilor de programe existente si a legalitatii eliberarii licentelor catre titulari, inclusiv radiodifuzorilor fondati de autoritatile publice locale”. In continuare, fiti atenti: “Va elabora recomandari privind mecanismele de intrare in legalitate a acestora”. Astfel incit sa nu se admita lichidarea lor. Intrebare: ati pregatit la CCA astfel de recomandari? Le-ati examinat la sedinta CCA-ului?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Domnule Onceanu,

Tocmai cu aceasta si am vrut sa incep raspunsul la intrebarea dumneavoastra, cind ati spus ca eu personal am facut mai multe boroboate. Vreau sa va amintesc ca acest Consiliu Coordonator al Audiovizualului este o institutie colegiala, unde deciziile se iau in sedintele publice si cu majoritatea voturilor. In ceea ce tine de prevederile articolului respectiv al Codului audiovizualului, noi deja am recunoscut ca, posibil, s-a facut aceasta un pic in graba, dar astfel era situatia de moment. Conform prevederilor dispozitiilor finale ale Codului audiovizualului, institutiile, administratiile publice locale fondatoare ale institutiilor, ale radiodifuzorilor urmau sa intre in legalitate, de fapt, in termen de trei luni din momentul adoptarii Codului.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Eu vreau sa repet intrebarea. Dumneavoastra ati executat, ati realizat prevederile Codului cu articolul 68 punctul 5 despre elaborarea acestor recomandari, le-ati pregatit?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Noi am elaborat recomandari pentru toti radiodifuzorii.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Unde-s?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Si le-am expediat lor prin posta.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Dumneavoastra ati realizat prevederile Codului la articolul 68 punctul 5 sau nu?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Eu v-am raspuns la intrebare.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Dumneavoastra nu ati pregatit aceste recomandari. De aceea si am spus ca este o boroboata, pe care dumneavoastra ati facut-o constient. Fiindca si deputatii, si consilierii municipali, si reprezentantii sectorului civil au cerut de la dumneavoastra sa prezentati astfel de recomandari. Mai departe, la articolul 39, punctul 2 din Cod se spune ca CCA este reprezentantul si, fiti atenti, garantul interesului public in domeniul audiovizualului. Dumneavoastra cred ca intelegeti sensul cuvintului “interesului public”, da?

Intrebare. De ce garantul interesului public trimite o scrisoare Consiliului Municipal Chisinau, in care propune privatizarea postului “Antena C” si “Euro TV” prin instrainare. Cine v-a imputernicit sa faceti dumneavoastra, sa scrieti aceasta scrisoare si in baza caror prevederi concrete ale Codului?

 

 

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Aceasta scrisoare a avut statut de recomandare, si nu a fost o dogma pentru executare de catre Consiliul municipal Chisinau.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Cine v-a imputernicit sa semnati aceasta scrisoare si in baza caror prevederi ale Codului? Unde este scris asa ceva?    

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Tocmai in baza dispozitiilor finale ale Codului audiovizualului.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Care? Explicati, va rog. Iata Codul. Care, unde este asa ceva?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Care dumneavoastra?

 

Domnul Anatolie Onceanu:

De aceea v-am spus ca este o boroboata personala, pentru care cindva va trebui sa raspundeti dumneavoastra personal, fiindca Herostrat al posturilor publice locale veti fi, va fi Mihalache. Sa fie clar aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Onceanu,

Nu treceti la persoane.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

La etapa actuala, toate posturile publice sint lichidate, contrar prevederilor si cerintelor expertilor europeni.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Onceanu,

Bine.  

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Codul audiovizualului a fost si el elaborat in baza expertizarii Consiliului Europei si prevede expres ca nu pot exista …

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Domnule,

Spuneti-mi totusi de ce ati semnat dumneavoastra?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Domnule Onceanu,

Aceasta se transforma deja in... mi-e greu sa fac o calificare.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Eu vreau sa raspunda la intrebare concret, de ce ati semnat aceasta scrisoare? Unde e legea?

 

Domnul  Marian Lupu:

Intrebarea a fost oferita, raspunsul la fel.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Pai, nu-mi raspunde.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mai departe.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Nu-mi raspunde. De ce ati semnat? V-ati luat o responsabilitate personala, inteleg, da?

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa. 

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Dumneavoastra ati examinat chestiunea aceasta la sedinta CCA-ului ori ati facut-o personal?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Aceasta chestiune a fost examinata, bineinteles, in cadrul sedintei interne a CCA-ului.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Poftim?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Aceasta sedinta a fost examinata in cadrul unei sedinte interne a CCA-ului. Eu nu imi permit sa semnez scrisori, daca deciziile sint adoptate in cadrul unor  sedinte publice.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Deci, eu am sa va rog...

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Eu va explic inca o data, scrisoarea nu a avut caracter de dogma. Nu era obligatoriu de executat. Aceasta scrisoare are caracter de recomandare. Ea nu are caracter obligatoriu. Nici un act al CCA-ului ce tine de astfel de domenii nu are caracter obligatoriu.

 

Domnul Anatolie Onceanu:

Pai, bine, dumneavoastra ati spus asa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Onceanu,

Nu va suparati, va rog.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Deja ulterior aceasta prevedere a fost interpretata ca dogma.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu va rog foarte mult, ambii faceti o pauza, fiindca am ceva a va spune. Noi am stabilit normele regulamentare. Toate persoanele, toti deputatii care au ceva a spune, eu am rugat sa se inscrie pentru luare de cuvint. Doi s-au inscris, aici noi sintem in runda intrebari - raspunsuri si am mentionat Regulamentul.

Stimate coleg,

Nu sinteti nevoit. Regulamentul spune strict, doua minute intrebarea, pina la trei minute raspunsul. Tot, continuam.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Luind in considerare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu rog liniste in sala.

Da, va rog, doamna Jalba.

 

Doamna Zoia Jalba:

Luind in considerare importanta subiectului pe care il discutam astazi aici, de fapt, dupa parerea mea, este regretabila lipsa unor colegi de ai nostri, care, dupa cum stim, au lucrat in sudoarea fruntii la elaborarea acestui Cod al audiovizualului, dar aceasta este situatia.

Domnule Mihalache,

In raportul dumneavoastra ati vorbit despre concurenta loiala in domeniul in care activati.

Vreau sa va aduc ca exemplu un caz care a avut loc in orasul Orhei. Cartierul nordic din acest oras era acoperit de un post de televiziune prin cablu cu acte in regula, dar la inceputul anului 2007 acestuia i s-a retras licenta, fara sa fie preintimpinati si fara sa fie consultata populatia, care era conectata la acest post de televiziune. In rezultat, beneficierii acestui post de televiziune...

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna Jalba,

O clipa, va rog.

 

Doamna Zoia Jalba:

...au fost conectati la Televiziunea centrala, care era.... Vreau sa imi spuneti despre ce concurenta loiala poate fi vorba aici, daca nu s-a anuntat atunci nici un concurs, nimic absolut. Pur si simplu, s-a retras licenta, beneficiarii au fost deconectati si cu aceasta s-a terminat.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Eu nu stiu concret la ce caz va referiti.

 

Doamna Zoia Jalba:

As vrea ca sa luati la evidenta acest lucru.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Dar va explic, in primul si in primul rind, operatorii prin cablu beneficiaza de licente nu in baza concursului. Nu a fost, bineinteles, nu poate fi vorba de nici un fel de concurs si retragerea licentei in baza concursului in cazul unor operatori de cablu. Pentru ca licentele se elibereaza doar in baza concursurilor, daca este vorba de licente emise prin eter.

Totodata, daca va referiti la un caz al unui operator de cablu concret, din cite imi amintesc, nici un operator de cablu din aceasta tara nu a fost lipsit de licenta de catre CCA, doar in baza solicitarii respectivului operator. Au fost mai multe cazuri cind insusi operatorii prin cablu solicita sa le fie retrasa licenta. Si, respectiv, bineinteles, daca ei solicita acest lucru, aceasta chestiune devine tehnica si lor li se retrage licenta.

 

Doamna Zoia Jalba:

La Orhei a fost invers. Eu va rog sa luati la creion acest caz.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Bine, bine, eu am sa verific.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, domnule Onceanu,

Faceti luare de cuvint si generalizati.

Stimati colegi,

Eu v-am spus tot timpul, eu nu limitez accesul la microfon si accesul la exprimare, dar aceste lucruri trebuie sa fie facute in concordanta cu normele regulamentare. Eu va rog foarte mult, noi am adoptat aceste norme, deci, sa le respectam, pina la urma urmei.

Microfonul nr.4, va rog in continuare.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Mihalache,

In raportul pe care ni l-ati prezentat scrie urmatoarele: “In afara monitorizarilor de documentare cu continut generalist au fost efectuate si doua monitorizari tematice de amploare si va referiti la “Moldova-1”, la “Teleradio-Moldova” mai exact. Da?

Ati efectuat o monitorizare integrala timp de trei saptamini in scopul determinarii cotei emisiei s.a.m.d. Incheiati cu aceea ca ati atentionat conducerea Companiei “Teleradio-Moldova” despre unele lacune depistate, fara sa spuneti despre ce lacune este vorba. Vreti sa ne spuneti dumneavoastra. Noi stim lacunele Companiei “Teleradio-Moldova” foarte bine.  Dar vrem sa stim care sint ele din punctul de vedere al CCA-ului.  Si mai ales ma intereseaza cum i-ati atentionat.

Pentru ca nu s-a prea observat ulterior, adica, in fond cum a fost, asa si a ramas. Daca celelalte posturi de radio si televiziune au fost atentionate sau avertizate intr-o maniera foarte serioasa de CCA, “Teleradio-Moldova” pare sa fi ignorat atentionarea dumneavoastra.

Si ultimul moment la care as vrea sa va referiti, este pluralismul de opinii. Ati vorbit despre faptul ca unele posturi de televiziune au fost avertizate in legatura cu programe de natura pornografica, ati spus dumneavoastra, violenta s.a.m.d. Pluralismul de opinii l-ati pus cam in acelasi context. “Teleradio-Moldova”, din punctul dumneavoastra de vedere este astazi un post de radio, respectiv, televiziune care reflecta pluralismul de opinii din societate?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Va multumesc pentru intrebare.

In primul si in primul rind, monitorizarea respectiva, pe parcursul a trei saptamini consecutive, a fost efectuata de precedentul mandat al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. In ceea ce tine de precedentul mandat. Dar deja sintem, daca discutam perioada anului 2007, vizavi de “Teleradio-Moldova” au existat mai multe, sa zicem, decizii destul de drastice ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Daca va intereseaza opinia, pe dumneavoastra v-a interesat, m-ati intrebat opinia mea personala. Poftim?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Drastice, mai ales ma intereseaza.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Poftim?

 

 

Domnul Oleg Serebrian:

Drastice, ma intereseaza at spus.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Pai, a fost, daca eu nu gresesc, nu atentionata, dar si avertizata public a fost Compania “Teleradio-Moldova”.  Aceasta este opinia dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

In ceea ce tine de opinia mea personala, dupa ce Companiei Publice “Teleradio-Moldova” i-a fost administrata sanctiunea, avertizarea publica, lucrurile s-au schimbat spre bine. In opinia mea, lucrurile s-au schimbat spre bine. Bineinteles, exista anumite lacune inca, dar nu exista nici un radiodifuzor in aceasta tara care nu are lacune in respectarea legislatiei, dar tocmai despre aceasta si am vorbit in acest raport. Este important ca sa nu fie administrate doar sanctiuni, dar sa fie elaborate si recomandari si acestea sa fie administrate pas cu pas. Pentru ca daca noi vom jongla doar cu sanctiunile, la sanctiuni si vom  raminea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.  

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti. Am vrut sa precizez lacunele pe care le-ati depistat. Ati spus ca am depistat niste lacune. Care erau acele lacune pe care le-ati depistat? Ca i-ati apostrofat.

 

Domnul  Corneliu Mihalache:

Dumneavoastra va referiti la lacunele care au fost depistate pe parcursul anului 2006? Atunci intrebarea trebuie readresata precedentei componente.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Domnul Presedinte,

Nu va suparati. Eu am inteles ca dumneavoastra vorbiti, raportul este pe anul 2006?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Raportul este pe anul 2006.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Si dumneavoastra ce prezentati? Eu pun intrebarea pentru anul 2006. Dumneavoastra intotdeauna faceti trimitere la faptul ca a fost alt mandat. Nu ma intereseaza care, mandatul cui. Reprezentanti institutia, deci dumneavoastra vorbiti in numele institutiei.   

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Conform Regulamentului, adresez doua intrebari. Prima intrebare. Citez din raportul comisiei in fond, semnat de domnul Victor Stepaniuc, pagina a doua, ultima parte a frazei: “in lipsa acestei conceptii si acestui program, audiovizualul va continua sa se dezvolte in mod haotic, iar rezultatele vor tot lasa de dorit”.

Domnule Mihalache,

Din aceasta fraza constat ca astazi, in acest domeniu, avem un haos total. Intrebarea mea este urmatoarea: ce ati intreprins dumneavoastra personal incepind cu luna noiembrie 2006 pina astazi, 5 iulie 2007, pentru a nu avea acest haos care este  fixat in raportul comisiei, comisiei care coordoneaza inclusiv activitatea dumneavoastra. Va rog.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Incepind cu luna decembrie anul 2006, de catre Consiliul Coordonator al audiovizualului au fost elaborate un set de recomandari pentru a permite titularilor de licenta sa se generalizeze cu prevederile Codului audiovizualului si sa intre, sa zicem, in legalitate. Acest set de recomandari a fost distribuit fiecarui titular de licenta in parte.

Totodata, au fost efectuate un sir, o serie foarte mare de controale in teritoriu atit de catre membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cit si de catre colaboratorii Consiliului Coordonator al Audiovizualului in baza caruia un numar foarte mare de titulari de licente, operatori prin cablu, posturi de televiziune, posturi de radio au fost avertizate public.

Alte posturi chiar au fost si sanctionate prin amenda, dar aceasta a fost prima perioada, perioada sanctionarilor. Acum, in opinia mea, merita sa fie o perioada de gratie si de permitere a constientizarii acestor sanctiuni si de intrare in legalitate a acestor radiodifuzori.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc pentru raspuns.

Constat ca membrii comisiei au dreptate atunci cind fixeaza in raport ca, o data cu venirea dumneavoastra in aceasta functie, noi avem, de fapt, in acest domeniu mult mai mult haos pina a deveni dumneavoastra presedinte.

Intrebarea a doua. (Rumoare in sala.)

Domnule Jdanov,

O sa spun si despre rezultatele alegerilor de la Singerei.

Stimate domnule Presedinte,

Intrebarea a doua. Este cunoscut faptul ca in ultimul timp reprezentantii tarilor democratice si reprezentantii structurilor internationale de la Chisinau au manifestat ingrijorari repetate fata de evolutiile proaste din audiovizualul moldovenesc.

Va rog sa expuneti succint motivul acelor citeva declaratii ale ambasadelor si viziunea dumneavoastra pentru inlaturarea neajunsurilor semnalate de ei si de societatea civila, dar si referitor la haosul fixat in raportul comisiei in fond.

Deci am avut, daca nu gresesc, 4 luari de atitudine colective ale ambasadelor statelor membre ale Uniunii Europene. Nu am constatat nici o luare de atitudine a dumneavoastra in mass-media referitor la aceste semnale ingrijoratoare pentru tara noastra care se doreste sa devina membra a Uniunii Europene. Poate ne spuneti cel putin astazi in Parlament ceva?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Eu m-am expus in repetate rinduri vizavi de aceste ingrijorari ale organizatiilor internationale si noi colaboram cu toate organizatiile internationale dispuse sa colaboreze cu CCA. Am avut intilniri repetate cu reprezentantul Consiliului, secretarul general al Consiliului Europei, cu OSCE, cu Misiunea speciala a Uniunii Europene si in cadrul acestor intrevederi noi am dezbatut aceste ingrijorari.

Totodata, in opinia mea, ingrijorarile au un caracter general si audiovizualul moldovenesc ramine in continuare un subiect destul de sensibil si destul de inertionist. Respectiv, lucrurile nu pot fi schimbate peste noapte. Dumneavoastra spuneti ca... dar aceasta va fi o replica a mea.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Eu regret foarte mult faptul ca in viziunea presedintelui unei institutii foarte serioase, careia ii revine un rol deosebit in promovarea democratiei si in transformarea tarii noastre intr-un stat democratic sa spuna, sa faca o declaratie de o asa iresponsabilitate in Parlamentul tarii ca cele 7 luni sint peste noapte.

Dumneavoastra ati avut la dispozitie 7 luni.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Nu va suparati, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Eu am dreptul la replica, la raspuns.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

Sintem la intrebari-raspunsuri, nu sint replici.

Domnul Leonid Bujor:

Da, bine.

Va multumesc.

Nu sint satisfacut de raspuns. Am primit un raspuns formal, parca ar fi raspunsul in cadrul unei sedinte a redactiei unui ziar.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Va multumesc.

Domnule Mihalache,

Am doua intrebari. Una a aparut asa, mai expromt, fiindca ii sint recunoscator domnului Leonid Bujor, a formulat intrebarea pe care am vrut sa v-o adresez. Poate sa o mai concretizez inca o data. Ambasadorii tarilor Uniunii Europene, Uniunii spre care noi tindem, au facut niste avertizari despre starea deplorabila in audiovizualul moldovenesc si, in primul rind, in ceea ce priveste functionarea radioteleviziunii publice.

Totusi, nu ati raspuns la intrebarea domnului Bujor: a fost o reactie concreta a CCA-ului la aceasta adresare a ambasadorilor? Aceasta este prima intrebare.

Si a doua intrebare. Radioteleviziunea publica are, de fapt, o singura emisiune de analiza politica, “Rezonans”, ea este in limba rusa si este adresata telespectatorilor de limba rusa. Apropo, rusii foarte inspirat mai numesc aceasta emisiune in loc de “Rezonans” - “Lizonans”, fiindca din 2001 pina astazi in aceasta emisiune o data nu a sunat o nota critica la adresa partidului de guvernamint si aceasta se numeste analiza politica.

Dar romanii sau moldovenii, v-ar placea mai mult chestia aceasta, ei nu au dreptul sa aiba o emisiune politica, de analiza politica la televiziunea publica?

Multumesc.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Si eu va multumesc, domnule Taranu, pentru intrebare, desi, repet, nu inteleg de ce se incearca sa imi fie administrat rolul fie de avocat, fie de...

 

Domnul Marian Lupu:

Procuror.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Supraveghetor al Companiei “Teleradio-Moldova”, da. Pentru activitatea Companiei “Teleradio-Moldova” in conformitate cu legislatia in vigoare, Codului audiovizualului, raspunde, de fapt, si administreaza aceasta Companie Consiliul de observatori. Toate aceste intrebari pe care mi le adresati, de fapt, trebuie sa fie... eu pot sa raspund la aceste intrebari, dar consider corect ca aceste intrebari sa fie adresate Consiliului de observatori.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Mihalache,

Eu am fost unul dintre acei oameni care am protestat de la acest microfon pentru numirea dumneavoastra in acest post. Din pacate, dupa 7 luni de functionare in acest post, nu pot sa imi schimb parerea despre ceea ce faceti. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Inainte de a continua, va atrag atentia ca mai avem 13 minute pe care le-am programat pentru runda de intrebari-raspunsuri. Am sa rog colegii sa va stimati timpul, formulati compact intrebarile.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Mihalache,

Eu revin la intrebarea pe care v-a adresat-o domnul Serebrian si alti colegi, dar la care nu am auzit un raspuns clar, mai mult decit atit ca aceasta problema la care vreau sa revin este abordata si in raportul dumneavoastra unde spuneti ca in ceea ce priveste impartialitatea, exprimarea pluralista de idei si opinii, progrese semnificative nu s-au inregistrat, in mod special, la televiziunea publica
Moldova 1.

Eu vreau sa va intreb: ce ati intreprins si ce veti intreprinde concret intru realizarea prezentei acestor idei pluraliste pentru ca cetateanul nostru este  privat de acest drept in continuare chiar si in cazul in care putem privi emisiunile si editiile speciale din Parlamentul Republicii Moldova, cu atit mai mult ca probleme foarte importante pentru societate exista si ar fi bine ca cetateanul sa asculte aceste idei si opinii diverse si sa isi formeze opinia sa personala pentru ca in continuare sintem spectatori a doar unor idei tendentioase abordate de televiziunea noastra Moldova 1.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Multumesc pentru intrebare.

Chiar in cadrul ultimei sedinte publice in care s-a dezbatut subiectul “Teleradio-Moldova” a fost propus ca sa fie creat un grup de lucru in componenta Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Consiliului de observatori al Companiei publice “Teleradio-Moldova”, posibil al unor experti independenti tocmai pentru a elabora un set de recomandari acestei institutii.

Desi am sa fiu banal si ma voi repeta, organul abilitat pentru a elabora astfel de recomandari conform legii este Consiliul de observatori al Companiei publice care, din cite imi amintesc, a fost aprobat de catre Parlament.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc mult.

A doua intrebare. As vrea sa va referiti la faptul ca Comisia noastra, din care fac parte, pentru protectie sociala, sanatate si familie, a inaintat un amendament care a fost acceptat de Parlament. Intru realizarea a mai multor emisiuni cu scop de promovare a modului de viata sanatos, tematica sociala care ar fi in mod gratuit, in continuare, acei care doresc sa realizeze aceste emisiuni ni se pling ca ele sint foarte scumpe si, practic, sint lipsa.

Daca dumneavoastra, monitirizind, ati intervenit intru realizarea acestui articol din Codul audiovizualului?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

In opinia mea, aceasta idee ar fi binevenita sa fie o, mai mult, daca este vorba de Compania publica sa fie mai multe emisiuni de natura social-informativa, cognitiva si, respectiv, deocamdata nu am intervenit, dar in limita competentelor ar fi bine sa intervenim.

 

Doamna Valentina Stratan:

Va rog.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Rugamintea o sa fie in aceste 10 minute care ne ramin, 3 persoane care si-au dat interesul pentru a oferi intrebari, ne oprim la aceasta etapa.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al CCA,

Conform Codului audiovizualului, membrii CCA sint inamovibili pe perioada mandatului. Raportorii Consiliului Europei, societatea civila, partidele democratice au constatat ca Codul audiovizualului in Republica Moldova nu este implementat, adica rigorile acestui Cod nu sint implementate.

In afara de aceasta, Compania “Teleradio-Moldova” nu a devenit publica, aceasta eu va spun ca este constatarea raportorilor Consiliului Europei pentru Republica Moldova.

Si as vrea sa va intreb, domnule Mihalache, dumneavoastra ati fost inaintat de Partidul Comunistilor, ati fost redactor la gazeta comunista “Puls”, totusi cind dumneavoastra veti deveni independent, dumneavoastra personal, avind in vedere ca functia dumneavoastra sau este inamovibila pe perioada mandatului si totusi acele functii pe care le are CCA vor fi realizate pe deplin, asa cum cere Codul audiovizualului, asa cum fixeaza raportorii Consiliului Europei, asa cum sint fixate si angajamentele noastre fata de Consiliul Europei in ceea ce priveste transformarea acestei Companii “Teleradio-Moldova” intr-o companie publica si, in general, dreptul la exprimarea libera in Republica Moldova.

Multumesc.

Domnul Corneliu Mihalache:

Si eu va multumesc.

In primul rind, eu am fost inaintat de catre Liga jurnalistilor profesionisti si mi se pare ca au votat 64 de deputati ai Parlamentului pentru confirmarea mea in functia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

 In ceea ce tine de inamovibilitate si independenta, fiecare membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care este institutie colegiala si toate deciziile se iau in sedinte publice si doar cu votul majoritatii, este liber si independent.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Mihalache,

Ar fi bine sa stiti exact citi deputati v-au acordat votul cind ati fost, mai este un Mihalache in sala, dupa cum se atesta.

Eu am o intrebare directa vizavi de atributiile functionale pe care le are Consiliul Coordonator, al carui presedinte sinteti, si anume eliberarea si retragerea licentelor. Noi tot vorbeam asupra subiectului respectiv ca aceasta institutie nu urmeaza a fi inteleasa si utilizata ca bita politica impotriva celor care activeaza in domeniul respectiv prin a avertiza, prin a tine intr-o stare de suspans pe acei care activeaza in domeniul respectiv, intr-o stare din aceasta permanenta ca, uita-te, intr-un moment X li se va retrage licenta. In acest sens, domnule Mihalache.

Si va spun ca cunosc exact practica care a fost, nu ma ating eu acum de cele 7 luni ca sa nu continui polemica vizavi de perioada in care va aflati in functie, dar va spun cu certitudine ca cunosc exact care au fost principiile care au functionat in consiliul vechi.

Spuneti-mi, va rog frumos, la ora actuala aveti presiuni din partea cuiva in cazul in care apar discutii vizavi de eliberarea sau presiuni intru retragerea licentelor sau nu? Si in continuare voi adresa o intrebare mai punctuala.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Presiuni directe nu avem. Bineinteles, exista, se poate de spus, niste presiuni indirecte in forma de scrisori ale unor partide politice sau ale unor institutii.

 

Domnul Vladimir Filat:

Daca se poate sa nu generalizam “a unor”, daca se poate mai concret, fiindca “a unor” si eu sint reprezentantul unei formatiuni politice si sa nu se inteleaga ca si noi...

 

 

 

Domnul Corneliu Mihalache:

De exemplu, chiar zilele acestea, la adresa Consiliului Coordonator al Audiovizualului a venit o scrisoare intru sustinerea postului de radio “Vocea Basarabiei”, semnat de un sir de partide, dintre care doua sint si parlamentare.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine, am inteles. De fapt, punctual vorbeam ca va fi. Astazi Consiliul Coordonator a anuntat ca va avea loc un concurs unde se va lua decizia vizavi de prelungirea sau de, nu stiu, transmiterea unor frecvente catre alti beneficiari. Este adevarat?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Astazi si miine este bilantul concursului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Este bilantul concursului. Deciziile deja sint luate sau urmeaza sa fie luate in cadrul consiliului? Sau cum se procedeaza, cind se iau deciziile aveti o sedinta.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Deciziile se iau in cadrul dezbaterilor in timpul sedintelor publice.

 

Domnul Vladimir Filat:

Da. Domnule Mihalache,

Uitati-va, eu as vrea sa nu fie asa, insa, dupa cum stim si cunoastem, deja decizii in acest sens au fost luate si eu tare nu as vrea ca anumite frecvente, sa nu le nominalizez, sa treaca astazi catre Compania “Select Canal”, vestitul telecanal nr.4, stim exact care este originea acestui canal s.a.m.d.

Noi o sa monitorizam aceasta situatie si in cazul in care va fi necesar, vom interveni cu date concrete la cazul concret.

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Domnule Filat,

Imi pare rau, dar si aceasta interventie a dumneavoastra poate fi caracterizata ca o presiune asupra membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Sint foarte de acord, insa daca nu era informatia vizavi de decizia prealabila deja luata, va asigur ca nu interveneam. Insa din informatiile pe care le avem deja, decizia este luata si eu am tot dreptul, ca deputat in Parlamentul Republicii Moldova, da, doamna Postoico, de altfel ca si voi, sa ridic o intrebare si sa adresez intrebarea respectiva.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Domnul Vladimir Filat:

Si vom analiza pe parcurs cele relatate.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Ultimele doua intrebari.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte,

Dumneavoastra ati raspuns la o intrebare ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu se poate implica in grila de emisie, fiindca ar fi o ingerinta in activitatea audiovizualului privat.

Pe de alta parte, aici s-a mentionat, conform Legii audiovizualului, Consiliul Coordonator este reprezentantul si garantul interesului public, a informarii corecte a cetatenilor de catre audiovizual, garantul interesului public. Cum comentati dumneavoastra activitatea CCA pe parcursul anului pe care il raportati: si-a indeplinit sau nu, in opinia dumneavoastra, ca nou Presedinte al Companiei, pardon, al Consiliului, unele stipulari din Constitutie.

Citez articolul 34 alineatul (1) - dreptul persoanei de a avea acces la orice informare de interes public nu poate fi ingradit. Alineatul (4), principalul, mijloacele de informare publica de stat sau private sint obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice. Si (5) - mijloacele de informare publica nu sint supuse cenzurii.

Si, prin aceeasi prisma, cum considerati dumneavoastra ca au fost asigurate de catre CCA stipularile articolului 32 alineatul (1) din Constitutie: oricarui cetatean ii este garantata libertatea gindirii, a opiniei, precum si libertatea exprimarii in public prin cuvint, imagine sau prin alt mijloc posibil.

A indeplinit sau nu Consiliul aceste stipulari ale Constitutiei?

 

Domnul Corneliu Mihalache:

Eu cred ca, in totalitate, aceste stipulari nu au fost indeplinite, dar foarte mult depinde, de fapt, nu atit de CCA, pentru ca daca dumneavoastra chiar v-ati referit la acele ingerinte in politica editoriala, aceasta intra in contradictie. Daca CCA se va implica mai activ, sa zicem, in politicele editoriale sau nu are dreptul, de fapt, sa se implice in politicile editoriale, sa se implice mai activ in acest audiovizual, aceasta poate fi tratata ca o cenzura.

Tocmai din aceasta cauza mi se par foarte corecte prevederile Codului audiovizualului care stipuleaza clar ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu are dreptul sa efectueze ingerinte in politica editoriala a posturilor, a radiodifuzorilor.

Tocmai de aceea mi se pare corect ca Codul audiovizualului protejeaza radiodifuzorii de ingerintele de tot felul in politica lor editoriala. Pentru ca in cazul in care noi vorbim despre democratizarea societatii, trebuie sa decida acesti radiodifuzori politica lor editoriala, grila lor de emisii, bineinteles, respectindu-se toate prevederile Codului audiovizualului care stipuleaza expromt si cerintele care sint in interesul societatii si alte prevederi.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Nu am inteles, apoi ce este cu garantul interesului public? Si mai multe intrebari dupa raspunsul dumneavoastra nu am. Cind dumneavoastra raspundeati imi aminteam de un cintec rusesc, care imi place foarte mult: «Êàêèì òû áûë, òàêèì îñòàëñÿ».

 

Domnul  Marian Lupu:

Ultima intrebare.

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului,

Va adresez o intrebare legata de cazul scandalos de arestare a unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului pe nume Ruslan Plesca. Intii retinere, dupa aceea arestare pentru 3 zile cu continuarea a 20 de zile si recent cu inca 20 de zile de arest. Au mai fost retinuti pentru citeva ore alti 3 membri: domnul Soltan, doamna Vasilachi, domnul Turcanu.

Unii dintre ei sint banuiti, altora deja li s-a spus ca a fost o eroare tehnica. In legatura cu aceasta tarasenie in societate, dar si in Parlament, s-a creat impresia ca atacul pe care l-a intreprins Centrul de Combatere a Crimelor Economice si a Coruptiei impotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului ar fi determinat de faptul ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului in noua sa componenta incet, incet si din cind in cind iese de sub controlul politic al partidului de guvernamint si incepe sa ia decizii conforme Codului audiovizualului si legislatiei in vigoare.

Dumneavoastra ce sentiment aveti? Nu aveti impresia ca acest caz de zisa tentativa de dare de mita este, de fapt, un semnal de avertisment pentru dumneavoastra personal si pentru ceilalti membri ca sa fiti mai cooperati cu indicatiile care va vin fie telefonic, fie in discutii tete-a-tete?

 

Domnul  Corneliu Mihalache:

Va multumesc pentru intrebare.

Eu deja, de fapt, am mentionat, pe marginea acestui subiect, ca pe perioada anchetei este preamatur de tras anumite concluzii. Si, totodata, am mentionat ca, pina nu este pronuntat verdictul judecatii, atit domnul Plesca, cit si Consiliul Coordonator al Audiovizualului, ca institutie, beneficiaza de prezumtia nevinovatiei. Bineinteles, au fost mai multe grupari de interese care au incercat sa profite de acest moment si sa intimideze opinia membrilor, dar eu consider ca nu se reuseste acest lucru.

 

 

Domnul  Iurie Rosca:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Daca imi permiteti, doar o precizare. Am pus aceasta intrebare, deoarece toata lumea intelege ca acei 9 membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, ca demnitari foarte importanti, care administreaza sau monitorizeaza sectorul audiovizualului, au uneori o importanta decisiva la adoptarea unor decizii care aduc prejudicii sau avantaje de ordin financiar, prejudicii sau avantaje de ordin politic si care, in definitiv, inseamna foarte mult influenta in societate.

De aceea, indemnul meu este ca              dumneavoastra si ceilalti membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului  sa va faceti datoria potrivit legii, iar noi, ca parlamentari, va putem da asigurari, ca doar va vom incuraja. Iar atunci cind, in opinia noastra, nu veti avea intotdeauna o garantie ca puteti sa va realizati liber si nestingherit atributiile, va vom acorda tot sprijinul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Mihalache,

Va multumesc.

Stimati colegi,

O sa rog si permisiunea dumneavoastra sa ii permitem domnului Mihalache sa plece, fiindca la ora 11.00 tocmai incepe prima runda a bilantului acestui concurs. Or, in cadrul acestui exercitiu este strict necesara prezenta Presedintelui Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Domnule Mihalache,

Sinteti liber.

Stimati colegi,

Continuam. Proiectul de Hotarire nr.1894. Invit la tribuna centrala presedintele comisiei de profil pentru prezentarea raportului pe marginea proiectului nr.1894.

Domnule Stepaniuc, va rog.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Raportul anual cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului in anul 2006 a fost prezentat in conformitate cu prevederile articolului 49 din Codul audiovizualului. Vreau sa subliniez inca o data ca actuala componenta a Consiliului Coordonator al Audiovizualului a prezentat, de fapt, raportul, in mare parte, pentru acele trei luni lucrate in anul 2006. Si mai multe intrebari care au rasunat in sala Parlamentului astazi nu au nici un motiv legal.

Comisia parlamentara, dezbatind in citeva sedinte raportul Consiliului Coordonator al Audiovizualului a subliniat momentele pozitive care au avut loc pe parcursul anului 2006, a fost o perioada de tranzitie de la o legislatie la alta legislatie in acest domeniu. Totodata, comisia subliniaza faptul ca in domeniul audiovizualului la ziua de astazi, si aceasta s-a subliniat in citeva rinduri citiva ani la rind, nu exista o conceptie de dezvoltare a audiovizualului in tara, un program national in aceasta problema, desi s-a cerut in citeva rinduri.

In ultimii zece ani, in domeniul audiovizualului s-a mers pe calea extinderii numarului de radiodifuzori. Actualmente, in republica functioneaza 38 de studiouri TV si 43 de posturi de radio, circa 150 de operatori prin cablu.

Vreau sa va subliniez ca inca circa 200 de operatori de cablu au inaintat solicitarile pentru a functiona. Desigur, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, din acest punct de vedere, asa cum s-a subliniat, ca aici sint interese si economice, si politice, lucreaza in conditii destul de complicate. Totodata, sa ne aducem aminte ca mai multe prevederi ale legislatiei in vigoare, in primul rind, ale Codului audiovizualului nu sint atit de simplu de executat. Acolo sint probleme legate de emisiunile autohtone, de problema limbii folosite s.a.m.d.

Cu toate acestea, trebuie sa subliniem ca, desigur, activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului  trebuie sa fie mai consecventa. Si este imbucurator faptul ca dupa ianuarie 2007, adica in ultimele  3 luni de zile s-a inceput elaborarea acestei conceptii de dezvoltare a audiovizualului in Republica Moldova. Este un moment important, nu stiu in ce masura o sa fie posibil ca anume la initiativa acestui Consiliu sa se solutioneze aceasta problema. Dar vreau sa subliniez un lucru, pe care multi dintre deputati il cunosc: intr-o buna parte a Republicii Moldova, mai ales in raioanele de granita, la sudul si la nordul republicii, si in raioanele de granita cu Romania o buna parte din canalele noastre, inclusiv canalul national de televiziune si canalul national de radio, aceste emiteri sint de o calitate foarte si foarte joasa.

La sud, in raionul Cahul, la Cantemir, la Basarabeasca si in alte zone, canalele de televiziune, canalul nostru de televiziune public nu este, practic, receptionat. Deci, din acest punct de vedere sa vorbim despre o protectie a spatiului informational al Republicii Moldova, fireste, aceasta este inca doar un vis, o doleanta pentru perspectiva.

Daca Consiliul Coordonator al Audiovizualului catre anul viitor 2008 va putea sa puna in vigoare aceasta conceptie noua, s-o propuna Guvernului, dar, in primul rind, s-o propuna Parlamentului, desigur, va fi un rezultat cit de cit vizibil. In rest, problemele de ordin financiar, pe care sintem impusi la fel sa le verificam, au fost efectuate impreuna cu Curtea de Conturi. Dumneavoastra ati vazut acolo ca sint aduse anumite cazuri de folosire ineficienta a banilor publici. Totodata, dupa cum a raportat de acum domnul Mihalache, aceste incalcari, pina la urma, nu au fost facute. Adica, erau pe cale sa fie facute, dar nu au fost. In rest, domnilor deputati, comisia propune un proiect de hotarire.

Punctul 1. Se ia act de raportul cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova in anul 2006.

Punctul 2. Consiliul Coordonator al Audiovizualului va analiza propunerile inaintate de catre organele de lucru ale Parlamentului si de catre deputatii in Parlament si va elabora, in termen de 2 luni, un program de masuri in vederea optimizarii activitatii sale, precum si a tuturor institutiilor audiovizualului din Republica Moldova.

Punctul 3. Controlul asupra realizarii prezentei hotariri revine comisiei parlamentare de specialitate.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Stepaniuc,

Va multumesc.

Da, presupun.

Stimati colegi,

Inainte de procedura de vot pe marginea proiectului de Hotarire nr.1894 doi dintre colegii nostri s-au inscris pe lista pentru luarile de cuvint, primul fiind deputatul Leonid Bujor, pe care il invit la tribuna centrala.

Va rog.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi deputati,

Onorata asistenta,

Sintem nevoiti si constatam, a cita oara, ca si dupa aprobarea noii componente a Consiliului Coordonator al Audiovizualului si a Consiliului de observatori de la “Teleradio-Moldova”, Televiziunea publica nationala
“Moldova 1” continue sa promoveze doar politica partidului de guvernamint, in continuare reflecta evenimentele prin prisma interesului Partidului Comunistilor. Astfel a fost trecuta cu vederea declaratia Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” din 29 iunie, prezentata de colegul nostru domnul deputat Alexandru Lipcan, in care se semnala sabotarea de catre consilierii comunisti a formarii administratiei raionale si municipale in jumatate din teritoriul tarii.

In schimb, acest post de televiziune a transmis secvente doar de la sedintele consiliilor raionale si municipale, unde presedinti ai teritoriilor respective au fost alesi reprezentantii Partidului Comunist: Balti, Drochia, Dubasari si altele. Si nici o secventa din cele 15 raioane, unde, in calitate de presedinti ai raionului, au fost alesi reprezentanti ai “Aliantei «Moldova Noastra»” sau ai altor partide din opozitie.

La 3 iulie 2007, cazul din comuna Bacioi, municipiul Chisinau, unde deocamdata primar este reprezentantul Partidului Comunistilor, a fost reflectat tendentios de catre postul de televiziune “Moldova 1”. Apropo, victoria primarului comunist in acest caz este considerata frauduloasa, este contestata si va fi judecata, speram noi, obiectiv de catre Curtea de Apel. De altfel, responsabil pentru crearea la Bacioi a datoriei de 100 000 lei, la care s-a referit televiziunea moldoveneasca fata de “Apa-Canal” este chiar primarul comunist Ion Bivol, care detinea si anterior aceasta functie.

Solicitam Consiliul Coordonator al Audiovizualului, in baza Codului audiovizualului, sa colaboreze cu toate posturile radio si TV si, in mod special, cu Televiziunea “Moldova 1” in vederea promovarii dezbaterilor politice publice, cu participarea reprezentantilor partidelor din opozitie si nu doar cu reprezentanti ai Partidului Comunistilor.

De asemenea, constatam ca, pe parcursul anului, unii membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dar si ai Consiliului de observatori vin periodic la domnul Victor Stepaniuc, presedintele comisiei in fond, in afara orelor sedintelor comisiei respective.

Avem si un caz concret. Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a invitat reprezentantii Consiliului de observatori la o discutie pentru imbunatatirea legislatiei, iar ei, inainte de a veni la sedinta fractiunii si a participa la aceasta discutie, dar si dupa sedinta fractiunii, au trecut pe la dumnealui. Aceasta practica, din punctul nostru de vedere, nu se inscrie in principiul legal de autonomie a institutiilor in cauza, ci sint un argument in favoarea tezei ca Partidul Comunistilor de guvernamint din Republica Moldova exercita controlul si dictatul asupra audiovizualului din Moldova in general si asupra Companiei publice nationale in mod special.

Cerem de a nu a mai admite pe viitor ca postul public de televiziune “Moldova 1” sa ramina in continuare in calitate de o simpla sectie de propaganda si agitatie a Partidului Comunistilor din Moldova. Consideram ca ar fi onorabil ca domnul Presedinte Mihalache, care, spre regret, a plecat din sala, lucru regretabil in situatia noastra, sa isi prezinte demisia sau, in cel mai rau caz, sa isi suspendeze activitatea pina la solutionarea problemelor la care s-au referit domnii deputati Onceanu si domnul Rosca.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” nu va vota adoptarea hotaririi asupra raportului prezentat de domnul Mihalache Corneliu, Ppresedinte al Consiliului in formula prezentata de  comisia in fond.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam. Luare de cuvint, domnul deputat Vladimir Dragomir, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Intrebarea care este pusa astazi in discutie, bineinteles, nu poate ca sa nu trezeasca foarte multe intrebari si discutii foarte aprinse. Aceste intrebari si discutii aprinse rezulta din interesele fiecarei formatiuni politice si, bineinteles, ele, vrem noi sau nu vrem, trebuie sa iasa la iveala. Vreau sa va garantez ca aceste discutii si intrebari vor fi si pe viitor, deoarece cit nu ar fi, fiecare formatiune politica apreciaza activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din punctul sau de vedere.

Astazi, la adresa Partidului Comunist, adica partid de guvernamint, foarte multe replici sint. Si eu nu ma pot impaca cu replica domnului Rosca, care a spus: “ Consiliul Coordonator al Audiovizualului de acum pierde, adica Partidul Comunist pierde, as spune eu, supravegherea asupra Consiliului Coordonator al Audiovizualului.”

Domnule Rosca,

Noi, mi se pare, in Consiliul Coordonator al Audiovizualului am ales cu totii impreuna membrii consiliului si nu i-a ales numai Partidul Comunistilor. Dati sa fim constienti de faptul acesta.

Stimati colegi,

Eu vreau sa va spun de la bun inceput, sa ne linistim putin spiritele, sa constientizam ca noi doar am facut primii pasi, la inceput de cale, dar orice lucru pe care noi il incepem, de la inceput intilneste greutati nemijlocite.

Domnul Mihalache, Presedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, a prezentat un raport, bineinteles, foarte modest. Daca noi luam cunostinta de raportul precedent, prezentat pe data de 1 februarie, asa cum este stipulat in lege, multe intrebari dintre cele puse astazi puteau sa nu fie puse, deoarece ele sint reflectate in raport. Dar din modestia pe care a prezentat-o de acum domnul presedinte, bineinteles, aici au si aparut acele intrebari.

Eu vreau sa va spun dumneavoastra iata ce: vreau sa va amintesc un lucru de care noi tot trebuie sa fim constienti, ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului astazi nu mai este acel Consiliu Coordonator al Audiovizualului din trecut. Este cu totul alta modalitate de alegere a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Acesta este un moment. Si este cu totul alta cerinta fata de profesionalismul consiliului.

Deci, noi cu totii am votat Codul audiovizualului si, bineinteles, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a fost ales in aceasta componenta anume in baza cerintelor stipulate in Codul audiovizualului. Si astazi noi nu trebuie sa ne suparam, fiindca acesti membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului au lucrat numai 3 luni de zile, abia 3 luni de zile. Dar eu va spun inca o data, oricine ar fi fost in locul domnului Mihalache, oricine ar fi fost in locul altor membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, eu spun ca la inceput ne vine foarte greu.

De aceea, astazi, eu, pur si simplu, as vrea ca dumneavoastra sa intelegeti, sa ne intelegeti pe noi toti, Fractiunea Partidului Comunistilor tot am luat cunostinta de activitatea... poate ca in unele privinte, intr-adevar, ar trebui o reactie, as spune eu, si o viteza de miscare mai mare, de accelerat cit de cit lucrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Dar, totusi, astazi noi trebuie sa fim constienti de faptul ca Consiliul lucreaza, chiar daca si s-au ridicat acele intrebari de licenta, de retragere a licentiei, de calitate a emisiunilor, de acum inseamna ca aici este un careva lucru. Fiindca noi putem sa comparam: a fost mai bine sau este mai rau. Dar mie mi se pare ca activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului  de astazi se deosebeste de activitatea Consiliului trecut.

Stimati colegi,

De aceea, eu, pur si simplu, v-as chema ca noi astazi sa luam act ca,
intr-adevar, asa cum este stipulat in Hotarirea Parlamentului si sa exprimam acestui Consiliu vot de incredere si peste un an, de acum cind o sa vina, cind o sa lucreze in intreaga componenta, am in vedere sa lucreze un an de zile, pe parcursul unui an de zile, atunci la anul viitor cind ne vom intilni in aceasta perioada, poate vom discuta in alt mod. Astazi, eu consider ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului activeaza si v-as chema pe dumneavoastra ca acest proiect de hotarire sa fie votat.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, o scurta luare de cuvint.

Domnul Rosca.

 

Domnul  Iurie Rosca:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Cu titlu de replica colegiala domnului Dragomir, eu as vrea sa spun ca,
intr-adevar, si eu am votat pentru componenta acestui Consiliu Coordonator al Audiovizualului, si nu regret. Eu vad ca nu toate lucrurile au loc perfect in domeniu. Ceea ce am vrut eu sa exprim prin intrebarea pe care am adresat-o este urmatoarea situatie: membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, in noua lor formula si potrivit noii legislatii, ca si membrii Comisiei Electorale Centrale, sint inamovibili.

Nimeni nu ii poate rechema din functiile respective, nici Parlamentul, nici Presedintele, nici Guvernul, decit intr-o situatie, daca exista o condamnare penala definitiva.

Iata de ce mi-am exprimat ingrijorarea ca acesti demnitari, care devin foarte importanti pentru domeniul respectiv, au devenit vulnerabili, pentru ca au inceput sa faca ordine in domeniul publicitatii, in domeniul televiziunii prin cablu, in domeniul acordarii licentelor, in domeniul reglementarii aspectelor lingvistice in conditiile noii legislatii. Iata de ce sper din toata inima  ca acest incident sa fie consumat cit mai repede si ca noi cu dumneavoastra cu totii, deputatii, dar si societatea sa ne putem convinge ca nu este vorba de o punere la punct sau la respect pentru reducerea la tacere sau pentru paralizarea activitatii acestei institutii.

Eu am toata consideratia pentru toti membri Consiliului Coordonator al Audiovizualului, chiar daca vad lacunele care exista, mai ales cele care au fost accentuate de deputati referitoare la modul in care activeaza Compania “Teleradio-Moldova”, ma rog, sub conducerea noului Consiliu de observatori, nu direct a Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Comisia.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

O mica replica colegului meu domnul Leonid Bujor. Am destul respect fata de dumnealui ca deputat si ca personalitate, il cunosc, in principiu, pozitiv. Si ma mira faptul ca dumnealui incearca sa urmareasca din urma mea. Si nu vreau sa cred, domnule Bujor, ca  sinteti securist sau aveti ceva legatura cu 1937.

Al doilea moment pe care as vrea sa il subliniez pentru colegii nostri: Constitutia ofera unui deputat niste atributii si niste drepturi destul de mari si sintem obligati sa le indeplinim 24 de ore din 24. Asa ca sa ne respectam si sa nu insinuam lucruri. Avem dreptul sa discutam cu orice functionar de stat, sa dezbatem chiar si inainte de a veni in fractiunea noastra sau in fractiunea dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Mai calm.

Multumesc.

Sintem la finalul etapei de dezbateri a proiectului de Hotarire nr.1894 si, in aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.1894. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.1894 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.1806 pentru modificarea Codului de procedura penala, lectura a doua, rog comisia.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.1806 din 8 mai 2007, prezentat de catre Guvern, a fost adoptat in prima lectura de catre actualul Parlament la 22 iunie 2007. Proiectul are ca scop transmiterea atributiilor de pastrare a unor categorii de corpuri delicte si a unor bunuri puse sub sechestru, prevazute de Codul de procedura penala din competenta Bancii Nationale a Moldovei la vistieria de stat, in conformitate cu actele legislative si normative care reglementeaza competenta acestor institutii.

Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati  pentru a fi prezentat spre examinare in lectura a doua. Concomitent, au fost examinate amendamentele si obiectiile parvenite de la comisiile permanente si Directia juridica a Aparatului Parlamentului.

Rezultatele examinarii si decizia Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati asupra propunerilor referitoare la proiect se contin in anexa, care este parte integranta a prezentului raport. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.1806 din 8 mai 2007 in lectura a doua, luind in considerare amendamentele acceptate, cuprinse in anexa.

Va multumesc.   

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc si eu, domnule Susarenco.

Stimati colegi,

Lectura a doua propuneri altele decit celea evocate in raportul comisiei? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului, adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1806. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rog sa fie anuntate rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 29.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog, la fel, rezultatele sectorului nr. 3.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 9.

 

Domnul  Marian Lupu:

9. Multumesc.

68 de voturi “pro”. Impotriva?  Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1806 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.1590 privind acordarea compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populatie din mediul rural, lectura a doua.

Rog comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectia sociala, sanatate si familie a examinat in sedinta proiectul de Lege privind acordarea compensatiei unice pentru conectarea la conducta de gaz natural a unor categorii de populatie din mediul rural, adoptat in prima lectura la 14 iunie curent. Toate obiectiile si propunerile expuse atit in cadrul sedintei in plen, cit si amendamentele parvenite din partea domnului deputat Vladimir Dragomir au fost analizate in cadrul sedintei comisiei si sint parte integranta ale acestui raport. Aveti sinteza propunerilor si obiectiilor ca parte componenta a acestui raport. Si comisia, in rezultatul examinarii, propune acest proiect de lege sa fie sustinut si aprobat in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, doamna presedinte.

Stimati colegi,

Propuneri? In eventualitatea acestora, in lectura a doua.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimata doamna presedinte,

Deputatii din Fractiunea Parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” au analizat inca o data acest proiect de lege. Nu au regasit in sinteza propunerile facute de catre membrii fractiunii in momentul examinarii acestui proiect de lege in prima lectura. Si noi avem un amendament la articolul 5: compensatia unica stabileste unui membru din familiile mentionate la articolul 2 literele a) si e) in suma de 2 mii de lei. Persoanelor din categoria mentionata la articolul 2 litera f) –in suma de 1000 de lei. Adica, acestea sint propunerile din partea Fractiunii Parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” si noi insistam sa fie pus la vot.

Va multumesc.

 

Domnul Valentina Buliga:

Da, domnule Cosarciuc.

Au fost, au parvenit propuneri referitor la majorarea acestei indemnizatii, compensatii. Tinind cont ca nu au acoperire financiara, in cadrul comisiei nu am putut aproba aceasta modificare. Astazi este la discretia Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, doamna presedinte.

Autorul a solicitat aceasta obligatie.

Stimati colegi,

Supun votului aceasta propunere. Cine este... De procedura?

Microfonul nr.3.

 

Domnul Anton Miron:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu ma gindesc ca asemenea pozitie a domnului deputat Cosarciuc  schimba conceptul. De la Guvern a venit conceptul cu aceasta cifra, dar aceasta este alta cifra in concept. Noi trebuie sa avem avizul Guvernului si aici nu putem sa punem la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Directia juridica.

Microfonul nr.1. 

 

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului
                                                              Parlamentului:

Stimati deputati,

Este vorba de un amendament care implica cheltuieli financiare, care este obligatoriu, articolul 131 din Constitutie sa fie respectat.

Doamna Valentina Buliga:

Da, Constitutia, avizul Guvernului.

 

Domnul Ion Creanga:

Este acceptul Guvernului. In legatura cu ... presedintele comisiei a spus, ca nu sint surse financiare si Guvernul le-a acceptat. Ele nici nu pot fi puse la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.  

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Conform Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, deputatul are dreptul sa inainteze amendamente in timpul examinarii acestui proiect de lege pentru lectura a doua. Si noi insistam sa fie pus la vot.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu ma consult la acest subiect si revenim la el.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

Stimata doamna raportor,

Eu inteleg foarte bine ca, prin adoptarea acestei legi, noi introducem neechitate in societate. Fiindca astazi nu numai profesorii, medicii si lucratorii de cultura au nevoie de sustinere in acest domeniu. Au nevoie de sustinere toti acei din sectorul rural si noi ne vom intoarce neaparat la acest lucru. Dar nu cred ca salvam noi situatia si vom avea multi medici, dupa ce adoptam aceasta lege, fiindca in majoritatea localitatilor aceste institutii medicale nu lucreaza, iar scolile au devenit cu un numar de profesori mai mic, deoarece majoritatea din ele sint gimnazii, deci numai 9 clase.

Intrebarea mea este urmatoarea: eu ma intorc la propunerea mea, pe care am facut-o in cadrul discutiei in prima lectura. Eu am propus ca in acest numar de persoane care vor fi, vor primi aceste indemnizatii sa fie introdusi si pensionarii fosti pedagogi. Nu sint asa de multi. Nu acei care lucreaza, cum se stipuleaza de comisie. Dar toti pensionarii pedagogi care au activat in pedagogie mai demult. Nu este vina lor ca au iesit la pensie. Si macar si pe ei sa ii introducem in aceasta lista. Deci, eu rog ca sa fie pusa la vot propunerea mea, ca sa fie si pensionarii pedagogi, sa primeasca si ei aceste indemnizatii tot in aceeasi  masura cum au fost si pina acum.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

M-am consulat cu colegii in prezidiu. Intr-adevar, referitor la acest caz. De fapt, acest caz se refera la propunerile si la microfonul nr.5, domnule Cosarciuc. Si propunerile de la microfonul nr.4. Exista norme constitutionale, precum spun colegii mei juristii, si in nici un caz. Iar Regulamentul Parlamentului, in acest caz, este o lege organica. Din momentul in care exista cereri in Constitutia tarii pentru asemenea cazuri si asemenea dezbateri, eu, intr-adevar, nu sint in drept sa incalc prevederile constitutionale, pe care motiv nu pot sa supun votului aceste motive. Ma iertati.

 

Domnul Ivan Banari:

Sa aminam adoptarea in lectura doua si sa  vina Guvernul cu introducerea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stati putin. Daca noi o sa mergem pe aceasta linie de miscare, eu tot as spune: pai, haideti. De ce nu ati invitat dumneavoastra sau nu ati pus pe rol un asemenea proiect? Cazurile sint aici mult mai subiective, banuiesc eu.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte,

Eu nu inteleg, poate dumneavoastra nu ati inteles amendamentul meu sau cineva nu l-a interpretat corect. Eu am avut in vedere ca daca in familie sint doi pedagogi, ei primesc  1500 de lei. Daca in familie este un pedagog, primeste
750 de lei. Acum inchipuiti-va, au trait doi pedagogi, unul din ei a murit. A ramas familia cu doi copii, de pilda. O femeie vaduva pedagog primeste 750. Dar unde sint doi pedagogi si ambii muncesc, inca pot sa intretina familia, primesc 1500. Iata unde a fost ideea principala a amendamentului. Eu am propus ca, decit sa dam 1500 si 750, mai bine sa dam cite 1000 tuturor acelora care primesc aceasta compensatie si cifra mi se pare ca este cam una si aceeasi.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Dragomir,

Din cite vedeti, in comisie  a fost examinat amendamentul dumneavoastra si eu pot sa il citez. “Beneficiarul compensatiei unice, conform prezentei legi, este unul dintre membrii familiei care activeaza in domeniul invatamintului, culturii sau medicinii”. Astfel suna amendamentul dumneavoastra.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Pai, eu va inteleg pe dumneavoastra.  Si inca o data repet: nu este echitate aici. Mai greu le este acelor care sint singuri cu doi copii, decit celor doi pedagogi care au familia intreaga. Iata de ce.

 

Doamna   Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Eu vreau sa explic, daca se poate. Am avut o convorbire astazi cu domnul ministru Vitalie Vrabie despre situatia creata in aceasta problema si el inca o data a accentuat ca daca este pensionara, singuratica, a decedat pedagogul, de pilda, sotul pedagog, ramine 1500. El a accentuat ca ramine 1500.

 

Doamna Valentina Buliga:

Aceasta trebuie sa vedem din punct de vedere juridic cum concretizam in lege, ca sa fie clar.

 

Doamna   Eugenia Ostapciuc:

Inseamna ca trebuie de introdus.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Daca se accepta, noi, conform stenogramei sedintei, aici...

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Doamna presedinte a comisiei,

As avea asa o intrebare. Costul acestei legi este de 13 milioane de lei, 13 si ceva. Pe ce perioada este intinsa aceasta lege? Cind va fi finalizata gazificarea, cite sate sint la ziua de astazi negazificate? Si daca poate aceasta cifra de 1500 si 750 sau cit este sa fie doar pentru anul 2007. Iar in fiecare an, in dependenta de cite sate vor fi gazificate, sa fie planificata in buget o suma si in fiecare an sa revenim la aceasta cifra. Caci nu putem sa zicem ca in 2020 vom da 750 de lei pentru satul Sarata sau nu stiu care.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Doamna Cusnir,

Daca va aduceti aminte, in sedinta in plen s-a discutat si am ajuns cu totii, adica marea majoritate, la concluzia ca gazificarea Republicii Moldova este o problema care trebuie abordata complex. Si noi... eu cred ca, in cadrul comisiei, dupa revenire, vom face o adresare catre Guvern ca sa prezinte beneficiarilor o informatie ampla privind situatia in domeniul gazificarii. Chiar astazi discutam la acest capitol si  vom vedea care va fi informatia si ce putem intreprinde ulterior.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si inca o intrebare: cum ramine cu acei care locuiesc in chirie? Lucreaza in mediul rural, dar nu au o locuinta si chiar daca se gazifica, ei locuiesc in chirie la cineva.

 

Doamna Valentina Buliga:

Speram ca...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Sa nu uitam ca sintem in lectura a doua. Daca aveti o propunere pentru a fi facuta, o faceti, dar genul acesta de discutii era pentru prima lectura. Nu va suparati.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, nu pot face o propunere atunci cind... Ce facem cu acei care sint in chirie?

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega...

 

Doamna Valentina Buliga:

... acele actiuni care au fost votate si sustinute de noi pentru a sustine familiile tinere de pedagogi si  medici, care activeaza in localitatile rurale, prin acele compensatii, alocate de catre bugetul de stat, sa le ajute tinerilor familii sa isi procure o locuinta in satul in care lucreaza. Este, si din cite cunosc eu, aceasta compensatie deja a fost utila pentru multe familii tinere, poate nu indeajuns, dar utila si speram ca este un inceput.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, in sinteza propunerilor si obiectiilor am vazut ca amendamentul pe care l-am adus eu nu se accepta. Si as vrea, de fapt, sa imi pun o intrebare mie, s-o pun tuturor celor de fata: in ceea ce priveste aceeasi categorie de specialisti de la orase si sate, care ar fi, de fapt, sau, mai bine zis, cu ce este mai bun un invatator de la sat decit acel care locuieste, de exemplu, in Rezina sau in Ciniseuti. Care este deosebirea? Si atunci de ce ar trebui sa facem aceasta inechitate sociala? Intrebarea, de fapt, este propusa tuturor acelor prezenti in sala astazi si cred ca trebuie sa ne gindim mult asupra acestui lucru, caci, de fapt, facem o inechitate intre aceeasi specialisti care locuiesc in orase sau in sate.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu sint de acord si cred ca si noile consilii create si Guvernul, si Parlamentul are o mare menire de a nu unifica, dar de a apropia viata de oras cu cea de la sat, prin actiunile pe care le vom intreprinde cu dumneavoastra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc doamna presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

In conditiile raportului...

Microfonul nr.1. Ce aveti de adus la cunostinta?

 

Domnul Ion Creanga:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Referitor la problema respectiva. Este articolul 2 litera e), unde se mentioneaza persoanele solitare. Si este articolul 5 alineatul (1), unde se mentioneaza ca litera e) in suma de 1500 de lei. Deci, in proiect este rezolvata problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, problema este epuizata. Bine, intrebarea este epuizata. De acord.

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1590. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.1590 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Hotarire... Denumirea titlului este lunga de tot. Nu am sa o dau citirii. Proiectul de Hotarire nr.1589.

Guvernul.

 

Domnul Constantin Mihailescuministrul ecologiei si resurselor
                                                                           naturale:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

In conformitate cu prevederile Legii nr.534 din 13 iulie 1995 cu privire la concesiuni, Guvernul propune spre examinare si aprobare de catre Parlament obiectul propus pentru concesiune si clauzele obligatorii ale contractului de concesiune privind efectuarea lucrarilor de cercetari geologice la petrol si gaz natural.

Necesitatea adoptarii de catre Parlament a acestui proiect de lege porneste de la necesitatea organizarii unui tender international la asemenea lucrari. Lucrarile initiale de prospectiune, explorare a resurselor de hidrocarburi pe teritoriul Republicii Moldova au fost efectuate in perioada anilor 1957 – 1972. In aceasta perioada, au fost cercetate zacamintele de petrol din preajma localitatii Valeni si 4 zacaminte mici de gaz natural din preajma localitatii Victorovca.

Au fost determinate principalele particularitati ale constructiei geologice regionale si descoperite depunerile si structurile de perspectiva la petrol si gaz natural. Luind in considerare folosirea metodicilor imperfecte de efectuare a lucrarilor de cercetari geologice si a utilajului specializat depasit de timp, precum si din motive cu caracter organizatoric, cercetarile efectuate nu au dat rezultatul scontat si nu a avut loc evoluarea definitiva a potentialului de hidrocarburi pe teritoriul Republicii Moldova.

In 1995 Guvernul Republicii Moldova a incheiat Acordul de concesiune cu Compania “Redeco LTD” din Statele Unite ale Americii, care a primit dreptul excluziv la efectuarea lucrarilor de cercetari geologice la petrol si gaz natural in Republica Moldova pe un termen de 10 ani si concret din 1995 pina in 2005.

Pe parcursul perioadei trecute, Compania “Redeco LTD” nu a efectuat lucrari de prospectiuni ori explorari geologice esentiale si, conform prevederilor Acordului de concesiune, a pierdut dreptul excluziv la efectuarea lor in continuare pe teritoriul Republicii Moldova.

Contractul dintre Compania “Redeco LTD” si Guvernul Republicii Moldova la momentul actual este reziliat. In urma generalizarii si analizei rezultatelor tuturor cercetarilor geologice, se considera de perspectiva descoperirea zacamintelor de petrol si gaz natural in partea de sud a teritoriului Republicii Moldova, marginita la nord cu linia Ungheni – Basarabeasca.

Conform particularitatilor de structura geologica si proprietatilor de colector potential al depunerilor de petrol si gaz, acest teritoriu poate fi impartit conventional in 4 blocuri, fiecare dintre care poate fi un obiect separat pentru studiere geologica.

In conditiile contemporane, in majoritatea tarilor din lume lucrarile costisitoare de cercetari geologice la petrol si gaz natural sint efectuate de catre companiile internationale de extragere a petrolului si gazului in conditii de concesiune ori acorduri de divizare a productiei la exploatarea zacamintelor descoperite.

In prezent, Republica Moldova nu dispune de posibilitati financiare suficiente, precum si de potential tehnic si de cadre pentru efectuarea lucrarilor de prospectiuni si explorari geologice la hidrocarburi, care sint atit de necesare pentru dezvoltarea economiei tarii.

In legatura cu cele mentionate, prezentul proiect de Hotarire a Parlamentului prevede aprobarea obiectului propus pentru concesionare in vederea efectuarii cercetarilor geologice la petrol si gaz natural de catre companiile internationale si principalele clauze obligatorii ale contractului de concesiune.

Numai dupa intrarea in vigoare a Hotaririi Parlamentului, Guvernul va avea posibilitatea organizarii unui tender international in scopul atragerii investitorilor straini pentru efectuarea lucrarilor geologice.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru,

Va multumesc si eu.

Intrebari pentru autor?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Va multumesc, domnule ministru, ca ati dat citirii nota informativa pe care o avem in Parlament. Nu cred ca este cazul sa irositi timp pentru aceasta activitate. Poate mai bine era daca dumneavoastra ne-ati fi informat cu o analiza oarecare ce s-a intimplat cu “Redeco”, care sint concluziile Guvernului, fiindca, pur si simplu, nu si-au indeplinit obligatiunile, cred ca este foarte superficial.

Si a doua intrebare: prin ce formula a fost reziliat Acordul cu Compania “Redeco”, aveti un document, putem sa il vedem, sa il auzim?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Va multumesc, mult stimate domnule deputat.

La acel Acord de concesiune a fost anexat si un program care prevedea concret si volumul de cercetari, si volumul de finantare necesar pentru implementare. Spre regret, Compania “Redeco” nu a onorat obligatiunile sale nici la compartimentul “explorari, cercetari geologice”, nici la compartimentul “exploatari”.

Ceea ce tine de explorari, ceea ce prevede acum noul Acord, adica noul obiect propus pentru concesiune, perioada explorarilor a expirat pentru Compania “Redeco” in 2005, asa ca el nu acopera si nu este nici un conflict cu noua propunere.

 

Domnul Ion Gutu:

Din punct de vedere juridic, eu totusi repet intrebarea, fiindca noi avem relatii, am avut relatii cu o companie americana, straina care nu si-a indeplinit pe deplin obligatiunile, dar, spre regret, si partea Republica Moldova a avut foarte multe lacune in acest contract si Acord.

Noi putem spune ca, din punct de vedere juridic, nu o sa apara o situatie cind noi o sa ne judecam cu compania americana. Cine poate sa garanteze? Si republica va avea pierderi de zeci de milioane de dolari, cine poate sa raspunda la aceasta intrebare ferm, sa demonstreze juridic un document?

 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru...

 

Domnul Ion Gutu:

Poftim.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Inca in aprilie 2006, Compania “Redeco” a fost notificata printr-o scrisoare semnata de doamna prim-viceprim-ministru, doamna Greceanii, unde s-a explicat ca, in mod unilateral, Guvernul reziliaza acest Acord. Din acel moment, iata, deja a decurs un an si ceva, acest Acord nu are putere juridica.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci, intrebarea ramine deschisa pentru mine. Si eu rog, domnule Presedinte, sa imi oferiti cuvint la dezbateri.

 

Domnul Marian Lupu:

Aveti in vedere luare de cuvint, da? Inainte de vot.

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

La noi, ca de obicei, intii facem rafinarie, dupa aceasta catam petrol, dar aceasta e mai putin important.

Spuneti, va rog frumos, eu privesc aceasta hotarire ca o declaratie de frumoase intentii si sincer sper ca sa gasim ceva. Insa eu am o intrebare. Noi totusi vorbim dincolo de ideea concesionarii, vorbim de o suprafata concreta si este vorba de 6,3 mii kilometri patrati.

Spuneti, va rog frumos, reglementarea ulterioara a activitatii in suprafata respectiva urmeaza sa fie stabilita in proiectul respectiv de hotarire sau lasam la latitudinea ulterioara care va fi stipulata in contract. De ce spun aceste lucruri, fiindca noi cu totii cunoastem ca este vorba de autonomia publica locala, ulterior vorbim de proprietatea privata s.a.m.d. Eu consider ca lucrul acesta urma sa fie reglementat pina la urma, eu cind vad privirea domnului Esanu ma sperii ca o sa iasa sa imi dea un raspuns si v-as ruga sa nu faceti acest lucru, prea mult o sa fie pentru astazi.

Deci, parerea mea personala este ca in acest document, dincolo de intentii, urmau sa fie reglementate si problemele pe care le-am invocat, fiindca, cum spuneam, apare problema autonomiei publice locale, apare problema proprietatii private asupra terenurilor si apare ideea generala de a concesiona aceste teritorii si de a avea activitatea propriu-zisa, de a gasi ceea ce vrem noi sa gasim. Considerati ca are sens intrebarea mea sau este reglementat deja?

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Efectuarea cercetarilor geologice nu este interzisa pe teritoriul republicii si ea nu schimba destinatia terenului sau proprietatea, tipul de proprietate.

De aceea, acest Acord, acest obiect al concesiunii prevede doar prima etapa – cercetarea geologica si identificarea, ce cantitati avem acolo. La cea de a doua etapa, prin Acord concret, se vor stipula conditiile.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Eu inteleg foarte bine ca nu este vorba de schimbarea raportului de proprietate, insa este vorba de accesul pe teritoriile respective care urmeaza sa fie, daca nu va suparati, cu acceptul expres al proprietarului. Bine, in continuare, vizavi de activitatile care urmeaza sa aiba loc in indeplinirea sensului hotaririi respective.

Spuneti, va rog frumos, orice evaluare complexa are la baza o evaluare de inceput, initiativa primara. Aveti un document sau o analiza care atesta ca totusi merita sa efectuam activitatea respectiva sau noi in continuare facem declaratii, declaratii si, daca exista o asemenea analiza, ar fi fost necesar sa fie atasata la document si poate nu apareau intrebarile care au aparut pina acum.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Au fost efectuate cercetari geologice initiale. Sint anumite semne speciale sau, sa vorbim asa, criterii, dupa care se judeca referitor la perspectiva de titei si gaze si toate ele sint prezente in aceasta zona. Asa ca a fost facuta o asemenea analiza. Unicul lucru, este necesar de avut acele cercetari seismologice si de forare care sa concretizeze, sa confirme ori sa dezafirme acestea.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule ministru,

Vreau sa ma intelegeti corect, caci eu foarte mult sper ca vom depista si gaz, si petrol in Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Si eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Multumesc.

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Intrebarea referitoare la litera d) articolul 2, la prima vedere se observa ca continutul este clar, dar cind sa il citim mai atent, apar intrebari.

Noi avem notiunea juridica “munca necalificata”, ce fel de categorie de oameni in tara nimeresc in aceasta notiune? (Rumoare in sala.) Nu, eu tot asa, mi se pare, ca inteleg la prima vedere, dar mi se pare ca noi trebuie sa gasim din punct de vedere... din cauza ca noi... din aceasta notiune se prevede o patura din grupul de populatie a republicii. Cine nimereste asupra literei d). Acesta e un moment.

Este raspuns?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Acest lucru poate fi precizat. Eu nu sint jurist, sincer vorbind.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Iata ar fi bine.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Daca e necesara redactarea, noi sustinem.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Ar fi bine ca prin redactare, totusi, sa clarificam, din cauza ca avem noi in tara si categorie de oameni pe care ii putem numi ca ei sint necalificati. Acesta este un moment.

Si al doilea moment. Departe, care poate sa fie din numele, din rindul cetatenilor Republicii Moldova, nu ar fi bine ca cuvintul “cetatenilor” sa il substituim prin cuvintul “locuitorii”. Daca se nimereste unui cetatean al Republicii Moldova altui necetatean al Republicii Moldova, dar ambii au capacitatea de a lucra cu hirletul, deci unii au doar dreptul, altii nu au dreptul. Poate si aici e necesar din punct de vedere redactional sa imbunatatim acest text.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Se accepta ambele.

Va multumesc.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Bine.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Am citeva concretizari. Dumneavoastra ati spus ca a expirat contractul in 2005. In raportul comisiei gasesc ca, in baza acestei hotariri, Guvernul, la 6 iunie 1995, a semnat Acordul de concesionare cu compania mentionata pe perioada de 20 de ani incepind cu anul 1995 pina in 2015. Cine greseste: domnul Bondarciuc sau dumneavoastra?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Acordul nu a expirat, termenul Acordului a stipulat termenul cercetarilor. Prospectiunile erau pentru 10 ani, 2005–2010. Acordul cuprinde doua stipulari, cercetari si dobindire sau extragere, cea de a doua se extinde pe 20 de ani.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Am inteles.

Mult stimate domnule ministru,

Una dintre primele sedinte ale Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, pe care am condus-o si eu cindva, a fost la Valeni. Noi cu dumneavoastra am examinat extragerea petrolului intr-o zona ecologica si purtam o mare grija ca sa nu se intimple ceva care ar influenta aceasta zona. Si atunci noi am facut niste prescriptii acestei firme “Redeco”, incepind de la ridicarea digurilor in jurul pompelor, transportarea etc., etc. si, pina la urma, aceasta firma a inclus, dupa cit tin eu minte, in jur de 5 milioane de euro, a adus in concordanta toate cerintele comisiei noastre si ea asa si nu a mai primit dreptul de a exploata petrol.

De ce va spun chestia aceasta, fiindca nu este exclus ca aceasta firma “Redeco” sa mearga la CEDO si o sa aiba cistig de cauza. Si este vorba, eu stiu ca numai ultima suma a fost in jur de 5 milioane de euro. Dumneavoastra ati studiat aceste lucruri, cunoasteti chestia aceasta? Noi astazi reziliem un contract cu o firma straina, atunci cind noi vorbim de o stabilitate in Republica Moldova pentru investitori. Riscul il asumati?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Intrebarea dumneavoastra tine, de fapt, de alt Acord care, explic, nu are tangenta cu acesta, dar, practic, ce a facut firma “Redeco” a facut doar partial din acele obiectii, adica a luat in seama, o buna parte au ramas neindeplinite.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Multumesc.

Uitati-va ce mai am eu la dumneavoastra. In nota informativa dumneavoastra terminati cu fraza: “numai dupa intrarea in vigoare a Hotaririi Parlamentului, Guvernul va avea posibilitatea organizarii unui tender international in scopul atragerii investitiilor straine pentru efectuarea lucrarilor geologice. Dar ce noi nu avem investitori, oameni in Republica Moldova care pot investi aici. Sint citeva familii care au bani suficienti pentru a investi in Republica Moldova, de ce ii limitati dumneavoastra?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Practic, aici nu se pune nici o limita. Pot fi si, daca e tender, pot participa si cei locali.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Si ultima intrebare. In aceasta axa, Ungheni, pe care ati numit-o dumneavoastra, 6 virgula doua, 6,3 intra Valeni sau nu intra aici?

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Da, intra.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Intra si Valeni.

Va multumesc.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Dar se au in vedere straturi amplasate mult mai adinc.

Si eu va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu, ca si multi dintre colegii nostri, care au luat aici cuvintul sau au pus intrebari referitor la “Redeco LTD” cred... nu sint  avocatul acestei firme, fiindca acel contract, la timpul sau, a fost obiect de control constitutional si eu am fost impotriva, adica pentru a declara neconstitutional acel Acord, dar Curtea a spus ca este neconstitutional, deci, are putere juridica si este confirmat de Curtea Constitutionala.

Dumneavoastra ati confirmat aici ca aceasta firma, in primul rind, Tratatul sau Acordul Guvernului Republicii Moldova cu aceasta firma “Redeco LTD” este un tratat international din punct de vedere al dreptului international.

Dumneavoastra ati confirmat ca el si-a pierdut efectul juridic din punct de vedere, sa-i spunem asa, al cercetarilor, dar nu si a explorarilor.

La articolul 3 din acest proiect de Hotarire se mentioneaza: “In cazul in care vor fi descoperite unele acumulari de petrol si gaze naturale de importanta industriala, concesionarul, operator de lucrari geologice, obtine in mod prioritar dreptul de a incheia contractul de concesiune pentru valorificarea zacamintelor identificate de petrol si gaze naturale”.

Eu nu stiu daca acest proiect de hotarire a fost expertizat din punct de vedere juridic si din punct de vedere al dreptului international. Ma tem ca noi am putea intra intr-o colizie de drept si atunci, intr-adevar, statul Republica Moldova ar putea sa aiba probleme cu justitia internationala. Nu stiu daca a fost expertizat, nu vad din materiale, sa nu adoptam o hotarire pripita.

 

Domnul Constantin Mihailescu:

Va multumesc pentru intrebare.

Stimate domnule deputat,

In primul rind, o mica precizare. Eu am explicat domnului deputat Untila referitor la faptul ca perioada de cercetare a expirat, dar ca, prin rezilierea contractului, ambele stipulari din contract, din Acord isi pierd efectul juridic.

Guvernul a indeplinit procedurile legale la acest capitol, prevazute de legislatia civila. A notificat concesionarul despre rezilierea Acordului in corespundere cu stipularile articolului 747 alineatul (2) si articolul 737 alineatul (1) din Codul civil, potrivit carora rezilierea contractului opereaza prin declaratie scrisa fata de cealalta parte contractanta. Ambele stipulari, adica indiferent de faptul ca termenul pentru dobindire nu a expirat, dar contractul este reziliat si el nu are putere juridica.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc pentru raspuns.

Domnule Presedinte,

Totusi, in aceasta problema, cu parere de rau, nu as fi de acord cu domnul Filat de a nu-l asculta pe reprezentantul Guvernului in Parlament, fiindca ar putea sa ne fie de ajutor numai practic, si nu teoretic.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Esanureprezentantul permanent la Guvernului in
                                                          Parlament:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Intr-adevar, contractul vizat este un contract de drept international, dar este un contract de drept international privat in conformitate cu care acest contract este supus legislatiei Republicii Moldova.

Deci, legea aplicabila contractului este legea Republicii Moldova. In consecinta, informatia prezentata de catre domnul ministru este in stricta conformitate cu legislatia Republicii Moldova si contractul, din punct de vedere al legislatiei Republicii Moldova aplicabile contractului, se considera incetat de la momentul in care notificarea despre reziliere a parvenit celelalte parti in care se intrunesc stipularile legislatiei privind incetarea contractului.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul  Anatol Taranu:  

Domnule Esanu,

Va rog spuneti-mi cit timp “Redeco” are dreptul sa atace in instanta internationala decizia sau notificarea Guvernului Republicii Moldova?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

In conditiile in care se aplica legislatia generala, se aplica termenul de prescriptie din Republica Moldova, termenul de 3 ani. In ceea ce priveste instantele internationale, el nu poate apela decit la justitia Republicii Moldova, contractul fiind incheiat in Republica Moldova sau la Arbitraj, daca in contract este stipulata posibilitatea adresarii in Arbitraj. Eu nu cunosc continutul contractului in aceasta parte.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Atunci o intrebare pentru domnul ministru.

Domnule ministru,

Este stipulata o asemenea prevedere in contract?

 

Domnul  Constantin Mihailescu:

Domnule deputat,

In care contract aveti in vedere?

 

Domnul  Anatol Taranu:

Dreptul pentru “Redeco” de a ataca, sa zicem, deciziile sau notificarea Guvernului Republicii Moldova.

Domnule ministru,

E clar.

 

Domnul  Constantin Mihailescu:

In acordul anterior cu “Redeco” este prevazut, ca orice neintelegeri pot fi examinate in cadrul comisiei guvernamentale. Si daca, totusi, nu se gaseste un consensus, adica au dreptul de a se adresa la inceput in instanta locala, iar apoi in cea internationala.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Multumesc.

Stimati deputati,

Cautarea petrolului in Republica Moldova, cred ca a fost descrisa perfect de Confuciu citeva mii de ani in urma. Este foarte greu sa gasesti, sa prinzi o pisica neagra intr-o camera perfect intunecata, indeosebi daca aceasta pisica este lipsa in aceasta camera.

Va multumesc, domnule ministru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

Domnul  Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Spuneti, va rog frumos, inainte de a veni in Parlament cu aceasta propunere, aveati sau v-a pus cineva pe masa o nota informativa, in ce mod nu si-a onorat obligatiunile “Redeco”?

 

Domnul  Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

A fost nu o singura sedinta a comisiei guvernamentale, unde era prezent insusi reprezentantul firmei “Redeco”, unde s-au discutat punct dupa punct, erau mai multe clauze si nu am obtinut raspunsurile de rigoare.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Da, dar dumneavoastra aveti asa o nota informativa care ati putea sa o prezentati Parlamentului? Fiindca cereti ca Parlamentul sa va sustina in adoptarea altei hotariri, care, pina la urma, nu este exclus ca peste o saptamina iarasi o sa veniti si o sa cereti o a treia. Cred ca ar fi normal in momentul de fata sa cereti suportul Parlamentului sa prezentati tema de acasa, ce s-a facut pina acum.

 

Domnul  Constantin Mihailescu:

Stimate domnule deputat,

Nu are nici o tangenta obiectul propus pentru concesiune la cercetare cu ceea ce a facut firma “Redeco” pina la... Va explic. Pentru aceasta firma a expirat perioada cercetarii. Si, in al doilea rind, a fost reziliat Acordul. De aceea, nu trebuie sa incurcam una cu alta.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Dumneavoastra cereti suportul Parlamentului si, totodata, spuneti ca Parlamentul nu are nici o treaba cu ceea ce propuneti dumneavoastra, cum sa inteleg? Asa inteleg. Eu am intrebat simplu: puteti sa prezentati Parlamentului sau cine cere un document sau nu? Ce s-a facut, mai bine-zis o dare de seama, in acesti 10 ani? Dumneavoastra, care sinteti gestionar principal in republica. Nu puteti. Si imi mai raspundeti iarasi, ca da, nu este nevoie ca voi, parlamentarii, sa cunoasteti chestia aceasta, ca noi avem o comisie la care am discutat. Asa v-ati exprimat.

 

Domnul  Constantin Mihailescu:

Este nevoie, dar eu va explic inca o data, ca “Redeco” nu si-a onorat obligatiunile la compartimentul prospectare in decurs de 10 ani si, in legatura cu aceasta, a pierdut tot dreptul.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Noi nu discutam despre drepturi, discutam ce s-a facut pina acum? Puteti face o prezentare, ce s-a facut in acesti 10 ani sau nu? Da sau nu? Nu puteti, da?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Marcel Raducan:

Atit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat initiativa legislativa a Guvernului privind concesionarea unui teritoriu cu o suprafata de
6,3 mii km patrati in regiunea de sud a Republicii Moldova, avind drept scop efectuarea lucrarilor de prospectare si exploatare a zacamintelor de petrol si gaze naturale si raporteaza urmatoarele.

La momentul expirarii proiectului de Hotarire a Parlamentului, in comisie au parvenit avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, practic, toate avizele sint pozitive. Proiectul de Hotarire avizat corespunde prevederilor articolului 9 din Legea nr.534 din 13 iulie 1995 cu privire la concesiuni si articolului 11 din Legea nr.780 privind actele legislative.

Comisia pentru politica economica, buget si finante considera necesar sa informeze Parlamentul ca teritoriul propus pentru efectuarea lucrarilor de prospectare si exploatare a zacamintelor de petrol si gaze naturale au fost anterior concesionate Companiei “Redeco” din SUA, Parlamentul adoptind Hotarirea nr.495 din 13 iunie 1995. In baza  acestei Hotariri, Guvernul, la 6 iulie 1995, a semnat Acordul de concesionare cu Compania mentionata pe o perioada de 20 de ani, incepind cu anul 1995 si pina in anul 2015. Insa de la data semnarii acordului de concesiune si pina in prezent, Compania “Redeco” nu a indeplinit obligatiunile prevazute in Acord, fapt ce a impus Guvernul, la 4 aprilie 2006, sa declare despre rezilierea Acordului. Pornind de la acesta fapt, comisia propune adoptarea proiectului de hotarire mentionat in redactia propusa de catre Guvern.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Totusi autorii au fost de acord ca sa substituim cuvintul “cetatenii”cu cuvintul “locuitorii republicii”, din rindul locuitorilor Republicii Moldova. Ce inseamna cetatenii? Cetatenii acestia sint ãðàæäàíè ðåñïóáëèêè, dar alaturi o sa fie om care nu este cetatean al republicii. Deci principalul ca sa fie cetatenii republicii.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Dar aceasta, dupa mine, si schimbarea nu sint esentiale. Noi, in primul rind, trebuie sa oferim un loc de munca pentru cetatenii Republicii Moldova. Aceasta in primul rind.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu, dar vorbim necalificat, unii cetateni au cetatenia Ucrainei, altii au cetatenia Moldovei. Conform legii, unul care are capacitatea sa lucreze cu hirletul, nu are dreptul, altul are dreptul. Acestea sint jocuri de cuvinte. Dar privind munca necalificata, lasa juristii sa se implice la ce nivel e corect lucrul acesta. Codul muncii nu prevede asemenea notiune. Dar cu cetatenii, mi se pare ca autorul este de acord. In plina redactie noi putem imbunatati.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Pot sa va spun ca noi la comisie am examinat si, totusi, am lasat “cetatenii Republicii Moldova”.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Voi nu v-ati gindit la aceasta, de aceea ati lasat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte. Eu, daca imi permiteti, in continuare la ceea ce a invocat domnul Todoroglo. Din punctul meu de vedere, in general,
litera d) este de prisos in proiectul de Hotarire. Eu nu prea am intilnit in alte proiecte de legi cind stabilim exact, de unde si cum trebuie sa fie angajati acei care urmeaza sa presteze un serviciu sau altul. Eu nu am vazut. Probabil, este undeva, poate in documente mult mai vechi.

Eu, ca propunere, vorbind acum pe marginea hotaririi propriu-zise. Deci, prima propunere este, in general, de a exclude litera d) a articolului 2. Si am sa rog sa fie pus la vot. Daca este necesar, pot sa vin si cu argument juridic. Si un lucru foarte important, domnule Presedinte, eu as vrea, imi cer scuze, nu discutie personala, dar principial un lucru pe care vreau sa il invoc vizavi de situatia care a fost si care poate sa aiba loc in continuare daca lasam aceasta hotarire in felul in care a fost prezentata.

Noi intelegem ca orice monopol duce la o anumita situatie care nu vine in ideea dezvoltarii si a rezolvarii problemelor care stau in fata noastra. Eu cred ca “Redeco” si-a permis sa faca sau sa activeze asa cum a activat din cauza ca a avut exclusivitatea stabilita clar prin lege pe o perioada de 20 de ani s.a.m.d., unde nimeni nu avea posibilitatea sa intervina. Ca sa nu se intimple acelasi lucru, eu as ruga ca notiunea de “concesionar” sa fie schimbata prin “concesionari”. Si eu nu vad nici o problema daca in implementarea proiectului propriu-zis participa doua companii sau trei companii. Si sint perfect de acord cu acei care au spus ca nu este necesar de stipulat, bine, este nota informativa ca acesti investitori este obligatoriu sa fie straini.

Si a doua propunere, daca sa vorbim mai la subiect, ca in cuprinsul hotaririi, cuvintul “concesionar” sa fie substituit prin cuvintul “concesionarii”. Si sa acceptam din start ca este posibil ca sa fie doi sau trei si de lasat sa fie concurenta, nu conteaza. Acestea sint doua propuneri referitoare la proiectul de hotarire propriu-zis si as ruga sa fie puse la vot.

Multumesc.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Daca imi permiteti. Daca ne referim la Legea cu privire la concesiuni, la articolul 9 – “Pregatirea propunerilor de concesionare”, alineatul (3) stipuleaza: “Lista obiectelor propuse pentru concesionare si clauzele obligatorii ale contractului de concesiune, confirmate de Guvern, sint aprobate de Parlament.” Aceste clauze, care sint incluse conform legii. Si autorul aici a subliniat aceste momente. Noi la comisie am examinat aceste probleme toate si consideram ca e normal, conform legislatiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa avem o intelegere comuna a sensului si a continutului discutiei. Deci, prin acest proiect de hotarire noi cu adevarat, intru executarea legii, stabilim sau aprobam conditiile unui eventual contract de concesiune. Pina aici totul este bine si pe intelesul nostru.

Acum una dintre aceste propuneri, evocate de la microfonul nr.4, vorbeste despre urmatoarele: cuvintul “concesionar” la singular sa fie substituit prin cuvintul “concesionari” la plural, dind de inteles ca ar putea fi mai multi concesionari pentru exploatarea sau pentru cercetarea zacamintelor, ceea ce ar insemna ca plecam de la formula aplicata in cazul “Redeco”, cu dreptul exclusiv pentru o perioada de timp. Si eu cred ca este o chestie destul de buna.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc.

Inca o scurta precizare. Ideea vine in stricta corelare cu norma articolului 3. Si daca citim aici, noi vedem ca acel care urmeaza sa... concesionarul are dreptul de a explora ulterior zacamintele. Si atunci noi nu trebuie sa vedem sensul nu numai la nivel de  explorare, dar si de exploatare propriu-zisa. Si atunci eu nu vad nici o problema. Ulterior se va decide.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Deci, solicitarea a fost sa supun votului.

Stimati colegi,

Supun votului, aceasta propunere care se refera la substituirea cuvintului “concesionar” la singular prin cuvintul “concesionari” la plural. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Eu rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 –16.

 

Domnul  Marian Lupu:

24 de voturi. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Acum a doua, eu rog putina liniste, propunere referitoare la excluderea literei d) din articolul 2. Corect am inteles, da? Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 1.

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

24 de voturi “pro”. Propunerea nu este acceptata.

Alte propuneri? Nu sint.

Domnule Bondarciuc,

Multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului. Ma iertati, in toata viltoarea discutiilor, imi scapa uneori.

Domnul Gutu a solicitat timp pentru luare de cuvint, pe care o si ofer. Va rog.

 

Domnul  Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte. 

Stimati colegi,

Eu cred ca discutia si prezentarea acestui proiect in Parlamentul Republicii Moldova, un proiect foarte important pentru economia nationala, demonstreaza inca o data ca noi, spre regret, superficial ne pregatim si cred ca Guvernul foarte formal ne-a informat si ne-a pregatit acest material, pentru a pune acest proiect, decizie astazi la vot.

Stimati colegi,

Spre regret, avem deja posibilitatea de a trage unele concluzii si unele lectii din istoria contemporana a statului Republica Moldova. Noi ne aflam cu  dumneavoastra nu in anul 1994, 1995, in anul 1993 la inceput de cale, cind, practic, era lipsa legislatiei in general, lipsa de experienta, de ceea ce faceau atunci guvernele si parlamentele respective. Si, totusi, vreau sa va spun ca nici o concluzie, tinind cont de acest proiect de lege, nu s-a facut la nivel de Guvern si la nivel de Parlament.

Eu personal nu am sustinut atunci proiectul cu “Redeco”, fiind viceprim-ministru al Republicii Moldova. Au avut multe obiectii si alte ministere si departamente, fiindca a fost creata urgent o firma, o companie americana cu 5 000 de dolari fondul statutar, in citeva luni, pentru care special a fost adoptata o lege, decizia Guvernului, a fost organizat, eu stiu, in asa fel ca aceasta companie sa incheie cu un stat tinar Republica Moldova, cu un guvern un Acord pe asa o problema importanta pe 25 de ani.

Deci, ceea ce are loc acum, astazi, dupa 15 ani, va garantez ca este o copie si repetarea intr-o forma chiar poate si mai dura a greselilor comise in anii 1994 – 1995. Nu este normal ca noi, parlamentarii, sa nu avem o analiza, o nota informativa ce s-a intimplat. Eu nu vreau sa spun ca compania “Redeco” a indeplinit sau nu si-a indeplinit... eu vreau sa spun, ca chiar si Guvernul Republicii Moldova, si partea moldoveneasca, de multe ori, nu a fost corecta si nu a indeplinit acele conditii pe care trebuia sa le indeplineasca.

Noi nu cunoastem astazi problema principala din punct de vedere juridic, a fost contractul reziliat sau nu a fost reziliat contractul?

Stimati colegi,

Nu a vazut nimeni un document decit, poate, este o copie de pe scrisoarea prim-viceprim-ministrului doamnei Zinaida Grecianii la adresa acestei Companii. Noi nu credem ca o companie americana nu are un serviciu juridic serios, nu se gindeste la consecinte si ce ar putea sa scoata aceasta companie din aceste documente si acest nou contract care va fi incheiat. Eu cred ca este o problema foarte principiala si anume organul legislativ al puterii in Republica Moldova trebuie sa verifice, trebuie sa ceara o expertiza juridica foarte serioasa asupra acestui contract. Si eu, din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” insist, stimati colegi, ca sa avem  o expertiza juridica. Il stimez pe domnul Esanu, stimez Directia juridica, dar aceasta nu este de ajuns. Va rog pe dumneavoastra si il rog domnul Presedinte al Parlamentului ca sa beneficiati de dreptul dumneavoastra. Avind o expertiza juridica din punct de vedere al dreptului international, noi am putea sa mergem sa luam aceasta decizie.

Al doilea moment, pe care eu vreau sa il mentionez, este clar ca acest document si aceasta decizie se ia referitor la o companie concreta. Faptul ca nu doriti ca sa avem, eu stiu, mai multi obiecti, participanti la acest tender, ca trebuie sa fie numai un participat, deja vorbeste de acest fapt. Eu nu vreau sa numesc companiile care vor fi organizate sau, eu stiu, care sint din Azerbaidjan, din alte tari, nu are insemnatate. Insa aceasta nu este, pur si simplu, o formalitate. Eu cred ca este o responsabilitate, in primul rind.

A treia pozitie.

Stimati colegi,

Noi avem organele publice locale. Dupa respectiva Lege despre concesiune se cere obligatoriu acordul organelor publice locale: raioane, judete, nu are insemnatate. Absolut nimic, nici intr-un document nu exista ca organele respective au o parere a sa oarecare despre acest document. Aceasta este o neglijenta, este politica Guvernului, este politica Parlamentului. Nu inteleg personal ce se intimpla, unde ne grabim? De ce repetam greselile?

A treia pozitie. Cred ca este foarte important. Nu pur si simplu am dat o data 33 de mii de km in concesiune, acum dam 6,3 mii km in concesiune. Care sint terenurile respective, care sint zonele? Doar sint clare zonele concrete unde au fost depistate resursele, zacamintele  de petrol si gaze. Sint zone concrete. Noi avem specialisti. Avem agentie, departamente, care concret cu documente pot sa arate ca, iata, in regiunea Ungheni sint trei zone, in Basarabeasca este o zona mult mai limitata decit acele 6 mii de hectare. De ce nu ne folosim de aceste documente si de ce noi mergem la incalcarile respective?

Vreau sa mentionez inca un moment.

Stimati comunisti,

Este clar ca dumneavoastra votati cum doriti, dar vreau sa va spun ca nu aveti dreptul nici moral, nici politic nu aveti dreptul sa puneti o intrebare nepregatita la vot in felul urmator ca noi sa intram in niste colizii juridice si sa demonstram inca o data ca deja ori ati obosit  sa fiti la putere, ori va este totuna cine va fi si cine va lucra in republica aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

O precizare. Astazi s-a vorbit mult despre firma, daca este o firma careva. Conform legislatiei in vigoare, ceea ce am facut noi, am discutat proiectul de hotarire. Pe baza hotaririi va fi anuntat tenderul. La articolul 12 alineatul (1) din legea respectiva este stipulat: “Concesiunea se acorda in baza rezultatelor tenderelor”, acesta este un moment.

Al doilea moment. Vreau sa aduc la cunostinta deputatilor, ca noi cind am examinat in comisie aceasta problema sau proiectul acestei hotariri am avut si am discutat in comisie un document din partea Guvernului, semnat de doamna Zinaida Greceanii la 4 aprilie 2006, adresat Companiei “Redeco” privind rezilierea contractului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Bine, eu cred asa, trebuie sa intelegem un lucru si eu il vad in aceasta situatie in felul in care o sa il expun. Este vorba de existenta Legii cu privire la concesiuni si conform prevederilor acestei legi la general, nu in legatura cu un caz foarte concret. Legea stipuleaza ca, prin Hotarire de Parlament, trebuie sa fie stabilite clauzele specifice sau niste clauze, sau niste cerinte speciale pentru acele cazuri, daca Guvernul va dori sa organizeze actiuni, tendere, evaluari pentru contracte de concesiune.

Iata cum sta intrebarea si cum o vad eu. Noi indeplinim legea. Eu tot nu vad o legatura strinsa si una foarte directa dintre ceea ce a fost anterior si ceea ce poate va fi cu aceste clauze. Noi nu confirmam astazi contracte, noi nu reziliem astazi contracte. Noi cu dumneavoastra discutam si adoptam o lista scurta de conditii generale pentru orisicare tip de posibile concesiuni, pe care motiv, daca aceasta reziliere a contractului, care a fost facuta de catre Executiv, deputatii si-au exprimat anumite ingrijorari ca este legitim, nu? Care sint clauzele, care au fost clauzele contractului in acest caz? Cineva dintre antivorbitori a mentionat: Guvernul a semnat, Guvernul a reziliat, Guvernul si-a asumat deplina responsabilitate pentru legitimitatea acestei operatiuni si eventualele consecinte, daca unele consecinte isi vor face aparenta.

Stimati colegi,

Pornind de la aceste premise...

Stimati colegi,

Deocamdata nu discutam. Guvernul a reziliat, a considerat ca este conform legii, si-a asumat responsabilitatea pentru o actiune care a fost indeplinita.

Deci, stimati colegi,

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Ion Gutu:

Va rog, doua paragrafe dintr-un document prezentat de un organ din structura Guvernului, domnul Baban, departamentul respectiv. In general, la proiectul de Hotarire a Parlamentului. “1. Proiectul fara determinarea zonelor mentionate mai sus prezinta o dublare a situatiei cind a fost incheiat contractul de concesiune dintre Republica Moldova si Compania “Redeco” SUA.

2. Totodata, trebuie de avut in vedere ca din informatia de care dispunem inca nu sint finalizate procedurile de realizare a contractului de concesiune cu Compania “Redeco”, fapt ce ar putea crea impedimente la transmiterea in concesiune tot a acestei zone, pentru a exercita aceleasi lucrari altui agent economic”, Guvernul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Iata eu citez din nou. Sa citim: cu multa atentie cuprinsul documentului pe care noi astazi il aprobam.

Articolul 1. – Se aproba, ca obiect de concesionare, activitatile de prospectare si explorare a zacamintelor s.a.m.d. pe linia Ungheni–Basarabeasca, cu o suprafata de 6,3 mii km2. Ungheni–Basarabeasca.  “Redeco” unde e? Valeni. Noi de ce zona vorbim cu dumneavoastra? Da, practic, zona intregii tari, nu? Sau cel putin o jumatate de tara.

Deci, este o abordare deja mult mai larga in acest context. Eu asa inteleg lucrurile. Se stabilesc urmatoarele clauze suplimentare, obligatorii ale contractului de concesiune. Deci, sint clauze care vor fi stabilite, daca Guvernul va merge cu concesiunea. Eu asa vad chestiile. Noi nu ne referim la contractul X, Y, Z. In cazul in care vor fi, iata ce se va face – articolul 3. Deci, noi cu dumneavoastra astazi am discutat si eu vad sa discutam si aprobam anumiti indicatori de ordin general.

Bine, eu as putea sa am si am avut, si am opinia mea personala referitor la propunerea care a fost de a trece de la singular la plural. Dar acesta a fost rezultatul votului si este vorba in continuare de “concesionar”, dar nu de “concesionari”. Bine, aceasta este. Dar in rest eu vad ca o norma generala.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc.

Care este chestiunea? A fost adoptata Hotarirea Parlamentului nr. 495 din 13 iunie 1995, ceea ce tine de concesionarea pentru Campania “Redeco”. Ea este in zona pe care noi cu dumneavoastra luam astazi linia, aceasta linie de marcare Ungheni–Basarabeasca. Ea este acolo. Si acum noi adoptam o hotarire si miine orisicine poate sa concesioneze din chestia cu Valeni, adica noi intram intr-o colizie juridica acum, neavind o claritate din partea Guvernului. Nici Guvernul nu este convins ca noi mergem pe o cale dreapta acum. Aceasta Companie se va dresa la instantele de judecata si noi vom pierde. Si vom pierde sume banesti. Noi trebuie sa fim nu numai oameni politici, noi trebuie sa fim si oameni de stat. Trebuie sa ne gindim la statul Republicii Moldova care o sa piarda acest proces.

 

Domnul  Marian Lupu: 

Eu pornesc de la pozitia ca Guvernul a venit cu cunostinta de cauza, ce face si cu ce solutii juridice vine. Si repet inca o data ca daca aceasta este situatia, ca Guvernul a venit cu o buna cunostinta de cauza, inseamna ca isi asuma toate responsabilitatile pentru prezentul si viitorul acestui proiect.

Stimati colegi,

In aceste conditii, acestea fiind expuse, supun votului aprobarea proiectului de Hotarire nr.1589. Cine este pentru, rog sa voteze.

Stimatii mei colegi numaratori,

Eu as ruga, fiindca trebuie o precizie.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 23.

Sectorul nr.3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

52 de voturi. Votul este la fel valabil.

Proiectul de Hotarire nr.1589 este aprobat.

Stimati colegi,

Calmati-va putin. Cred ca o sa vin cu o propunere catre dumneavoastra. Vad ca avem multa energie in sala. Poate sa initiem niste ore de sport, de ceva, sa mai iasa energia cumva. 

Stimati colegi,

Nu neaparat box, fiindca cred ca trebuie sa ne dam seama ca in prezent si in viitor brutalitatea, in special brutalitatea, in dezbaterile politice  parlamentare ar trebui sa devina mai mult o exceptie, decit sa ramina in continuare o norma, precum este la noi, pe care motiv as putea sa propun niste probe mai inteligente de sport. Ne gindim.

O rugaminte inainte de a incepe ora intrebarilor. Nu exista prescriptii stricte in Regulamentul Parlamentului, ma refer la normele vestimentare, dar totusi as adresa o rugaminte catre colegii nostri barbati, membri ai Parlamentului, din momentul in care sintem in sala plenului Parlamentului, sa convenim in felul urmator: ori la costum, ori daca nu la costum, atunci camasa si la cravata. Totusi este un semn de prestatie si eu cred ca o sa cadeti de acord cu mine.

Ora intrebarilor. Pentru inceput il invit la tribuna centrala pe domnul Nicolae Esanu sa ofere raspuns la intrebarea adresata de doamna deputat Valentina Cusnir.

Va rog.

Acei care parasesc sala, va rog sa o faceti in liniste.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

La intrebarea doamnei Cusnir, raspunsul suplimentar pe care i l-am prezentat dumneaei, as vrea sa vin din partea Guvernului Republicii Moldova cu doua precizari.

In primul rind, as vrea sa mentionez faptul ca nici legislatia Republicii Moldova, nici legislatia oricarui alt stat din lume nu prevede obligatia statului de a raspunde pentru datoriile persoanelor private.

A doua regula fundamentala care nu cunoaste exceptii in nici o tara din lume este, ca fondatorii unor societati comerciale nu raspund pentru obligatiile acestei societati, indiferent de natura obligatiilor.

In aceste conditii, vreau sa mentionez ca fondatorul societatii “Product Impex” – SRL din Taraclia, care este debitor al obligatiei privind plata salariilor, nu poarta raspundere personala. In raspunsul pe care noi l-am prezentat in decembrie anul trecut am mentionat ca respectivul fondator a informat despre faptul ca va primi credite si va executa obligatia, dar prin aceasta nu trebuie sa fie inteles ca respectiva persoana si-a asumat obligatia personala de a executa obligatiile.

La moment actual, creantele sint executate partial. In masura in care vor fi identificate alte bunuri ale debitorului si anume ale SRL “Product Impex”, orasul Taraclia, noi vom continua executarea.

Multumim.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule ministru, pentru raspuns. Dar in raspunsul pe care mi l-ati dat in scris mi-ati scris ca titlul executoriu a fost restituit la adresa creditorului fara executare.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, deci acesta este un raspuns care spune – in partea care nu a fost acoperita, nu am aici calculele, acum puteti sa...

 

Doamna Valentina Cusnir:

2900 si 20 de lei pentru.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, s-a platit. In partea ceea... s-a restituit, persoana, conform legislatiei, are dreptul, in masura in care se identifica bunuri suplimentare, timp de 3 ani de la data restituirii, sa il prezinte in mod repetat pentru executare.

Dar pentru moment, in partea in care nu s-a executat nu poate fi executat, pentru ca nu exista alte bunuri.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule ministru,

Eu cred ca sint o rusine argumentele pe care mi le-ati adus ca statul nu poarta raspundere si nu poarta raspundere persoana fondatoare. Dar statul este obligat sa apere drepturile cetatenilor, daca in tara aceasta se prada, ca ziua in amiaza mare unui om orb i se iau strugurii munciti si din 2004 in 2007 ajungem si nu se plateste, dumneavoastra veniti in Parlament si imi spuneti mie, unui deputat.

Cum sa apar eu in fata acestei persoane nevazatoare sa ii spun ca statul Republica Moldova nu o poate apara. Desigur, este drumul la CEDO si iarasi va pierde Republica Moldova.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, eu pot sa va asigur ca in cazul in care nu se executa o obligatie privata si statul intreprinde toate masurile prescrise de legislatie, care sint mai mult sau mai putin similare in toate tarile din lume, statul nu va fi condamnat pentru faptul ca nu s-a executat hotarirea judecatoreasca.

Daca va referiti la experienta precedenta, cind Republica Moldova a fost condamnata, cazul este fundamental diferit, pentru ca in acele cazuri debitor era fie statul, fie organele publice locale si in acest caz este responsabil statul. Noi in aceasta speta sintem in prezenta unor raporturi private care se reglementeaza de drept privat si in Republica Moldova, si in oricare alt stat. Nu poate Republica Moldova sa garanteze executarea tuturor obligatiilor private. Si nici un stat din lume nu si-a asumat asemenea obligatii si nu isi va putea asuma nici pe viitor.

Este regretabil faptul ca au existat si, cu parere de rau, vor mai exista situatii in care firmele sau societatile comerciale achizitioneaza, preiau bunuri si nu isi executa obligatia de a achita costul. Dar in aceste cazuri persoanele trebuie sa beneficieze de mecanismele de drept privat de protectie a drepturilor sale.

Unu. Refuzul de a preda bunul fara plata anticipata. Preluarea gajelor. Stabilirea diferitelor penalitati si alte mecanisme care la noi sint ca si in oricare alt stat din lume.

Eu inteleg ca aceasta situatie este frustranta. Avem foarte multe cazuri in care nu se executa, dar Republica Moldova nu poate nici conform legislatiei de astazi si nici nu poate amenda legislatia sa asigure executarea. Cetatenii nostri trebuie sa inteleaga ca, in masura in care intra intr-un raport de drept privat, isi asuma riscul imposibilitatii executarii.

Este trist, dar eu despre altceva nu pot sa va informez. Si va asigur ca nici un stat din lume nu poate raspunde altfel la aceasta intrebare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu as crede, domnule Esanu, ca mai cunoastem si noi situatia.

Multumesc.

Asa si voi transmite ca in Republica Moldova cetateanul este predat in mina hotilor si nimeni nu are nevoie de acest lucru.

 

Doamna Maria Postoico:

Multumesc, domnule ministru.

La microfonul central se invita domnul Vladimir Botnari, viceministru al transporturilor, pentru a da raspuns la interpelarea domnului deputat Vladimir Filat.

 

Domnul Vladimir Botnari – viceministru al transporturilor si gospodariei
                                                           drumurilor:

Multumesc, doamna Presedinte.

Onorat Parlament,

Vin in fata dumneavoastra la indeplinirea poruncii Guvernului in legatura cu interpelarea domnului deputat Vladimir Filat din 29 iunie 2007 cu o informatie privitor la constructia liniei de cale ferata Cahul – Giurgiulesti.

Constructia acestui obiect se efectueaza in conformitate cu Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.581 din 24 mai 2007. In scopul eficientizarii traficului feroviar in limitele teritoriului Republicii Moldova si realizarii prevederilor Acordului de investitii cu privire la Portul International Liber Giurgiulesti, aprobat prin Legea Republicii Moldova nr.7-XV din 17 februarie 2005.

Necesitatea constructiei liniei de cale ferata Cahul – Giurgiulesti cu lungimea totala de 49,7 kilometri este confirmata prin studiul de fezabilitate a proiectului elaborat de Societatea pe Actiuni “Intehnauca”. Conform proiectului, costul de deviz total al constructiei se estimeaza in suma de 837,5 milioane de lei. Constructia acestei linii de cale ferata este legata de necesitatea deservirii de transport a terminalelor produselor petroliere si cereale care se construiesc pe riul Dunare, precum si prelucrarii si transportarii marfurilor in containere care vin de la acest port.

In perioada 5–6, 5 iunie 2007 – 21 iunie 2007, proiectul in cauza a fost avizat pozitiv de catre Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, Directia control si expertiza a Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului, Centrul National Tehnico-Stiintific de Medicina Preventiva al Ministerului Sanatatii.

In prezent s-a incheiat contract cu ele, a fost incheiat contractul necesar pentru aprecierea impactului constructiei liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti asupra mediului inconjurator. Agentia Relatii Funciare si Cadastru continua solutionarea problemelor de aliniere a terenurilor pentru constructia obiectivului.

Este intocmit graficul de realizare a liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti, in care se prevede in anul curent efectuarea lucrarilor de descarcare a pamintului pentru terasamentul caii, demontarea podetelor de evacuare a apelor si depozarea a 15 kilometri a grilajului de sina.

In prezent Intreprinderea de Stat “Calea Ferata din Moldova” efectueaza lucrarile de reconstructie a statiei Giurgiulesti. S-a montat calea cu lungime de
1 kilometru 200 de metri si se realizeaza lucrarile de descarcare a pamintului pentru terasamentul celui de-al doilea parc de primire si de expediere.

In scopul indeplinirii neconditionate a graficului constructiei, CFM a incheiat doua contracte cu organizatiile de antrepriza si anume: Concernul Republican de Gospodarie a Apelor “Apele Moldovei” va executa lucrarile cu costul total de 45,5 milioane de lei pentru descarcarea terasamentului pe
18 kilometri si montarea podetelor de evacuare a apelor in aceasta ordine.

Doi. Asociatia republicana de stat pentru protectia solurilor va executa lucrari, cu un cost total de 25,3 milioane de lei, pentru descarcarea terasamentului pe 12 kilometri si montarea podetelor de evacuare a apelor in aceeasi ordine.

Costul total al lucrarilor de antrepriza constituie 150 de milioane de lei. In perioada toamna-iarna 2007-2008, se preconizeaza continuarea lucrarilor pentru amenajarea rambleului pe calea ferata si a lucrarilor artistice in limitele admise de conditiile vremii.

In noiembrie 2008, se planifica finantarea montarii grilajului de sine si deschiderea traficului de lucru pe linia de cale ferata Cahul–Giurgiulesti, cu conditia solutionarii la timp a problemelor de atribuire a terenurilor pentru aceasta constructie si de finantare stabila a obiectivului in cauza.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Domnule viceministru,

Va multumesc frumos pentru prezentarea informatiei, insa eu as avea o intrebare de concretizare, daca se poate. Dumneavoastra ati spus ca costul proiectului este de circa 837 de milioane de lei.

Domnul Vladimir Botnari:

Da, domnule deputat, 837 de milioane...

 

Domnul Vladimir Filat:

Spuneti-mi, va rog, care este sursa de finantare?

 

Domnul Vladimir Botnari:

Sursa de finantare este bugetul statului.

 

Domnul Vladimir Filat:

Bugetul statului. Intreprinderea de Stat “Calea ferata a Moldovei” nu v-a finanta din cont propriu, nu-i asa?

 

Domnul Vladimir Botnari:

Intreprinderea de Stat “Calea ferata a Moldovei” este antreprenorul principal.

 

Domnul Vladimir Filat:

Asa. Deci, ar trebui sa inteleg ca, pentru finalizarea proiectului, din bugetul pe anul 2008 ar trebui sa mai alocam... Daca am alocat 100 de milioane sau 150, inseamna ca mai urmeaza sa alocam 730 de milioane. Bine, pentru mine este clar.

Si inca o intrebare. Spuneti-mi, va rog frumos, ideea constructiei caii ferate eu am inteles-o: de a asigura, de fapt, de a conecta portul Giurgiulesti la sistemul de cale ferata al Republicii Moldova.

Eu, in interpelarea mea, am spus ca, daca este posibil, sa fie prezentat si un raport vizavi de studiul de fezabilitate, daca se merita aceasta investitie. Totusi, vorbim de 837 de milioane de lei. Acest port noi il avem construit, l-am lansat frumos, el nu activeaza la ora actuala. Am mai spus ca vom avea un terminal petrolier cu o rafinarie, despre care ulterior s-a spus ca nu va mai fi rafinarie, se va construi, intr-un viitor, o uzina de etanol.

Poate ca nu are sens? – aceasta a fost esenta intrebarii. Poate ca nu are sens sa investim 837 de milioane daca nu stim, deocamdata, care este necesitatea investitiei respective? Pentru ca in mod normal, asa cum se practica, se investesc 837 de milioane, exista calculul respectiv si trebuie sa stim ca vom avea in rezultat o plusvaloare. La ora actuala, avem numai un scop, dar un calcul economic – nu am auzit sa avem.

 

Domnul Vladimir Botnari:

Multumesc, domnule deputat.

La prima intrebare. Ideea a aparut, de fapt, nu acum, ideea a aparut in anul 1993. Apoi, pe parcurs, in anii 1995-1997, au fost adoptate consecvent hotariri de Guvern, prin care au fost insarcinate diferite ministere sa faca o evaluare in problema necesitatii dezvoltarii constructiei acestui tronson de cale ferata. Deci, nu este o intrebare, este o finalizare a unei idei din anii '93.

In informatia pe care v-am prezentat-o despre necesitatea constructiei acestui tronson, m-am referit si la aprecierea impactului constructiei. Deci, de asemenea, am mentionat...

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu, eu am avut in vedere impactul economic. Urma sa fie facut un calcul, spre exemplu, cite tone de marfa vor fi transportate intr-o anume perioada, care va fi perioada de recuperare s.a.m.d., fiindca noi am avut o situatie similara. Daca cunoasteti tronsonul de cale ferata Revaca–Cainari, au fost multe discutii, au fost facute investitii de unde nu avem, tot timpul spuneam ca nu avem bani, iar acum, daca facem o analiza simpla, sumara, vedem ca, de fapt, investitia respectiva nu a fost necesara, fiindca nu se utilizeaza tronsonul respectiv de cale ferata.

Domnule viceministru,

As mai avea o scurta precizare. Pentru mine este important sa-mi clarific situatia, fiindca noi, ulterior, discutam cu oamenii, ni se adreseaza intrebari si avem nevoie de raspunsuri. Ca sa nu le dam raspunsuri aleatorii, avem nevoie de informatii, si anume de la cei care sint la guvernare.

Noi, la ora actuala, ca sa vorbim obiectiv, nu stim ce se va intimpla cu proiectul terminalului. Eu, spre exemplu, urmaresc ce se intimpla, care sint reactiile s.a.m.d. Noi nu cunoastem inca care este viitorul acestui port, acestui terminal, dar ca stat, investim sume considerabile. Intre timp, vorbim ca nu avem bani pentru salarii s.a.m.d., aceasta a fost esenta intrebarii si sensul intrebarii mele.

Si daca exista un calcul care spune: odata ce calea ferata va fi data in exploatare, noi urmeaza sa obtinem, uitati-va, atita plusvaloare, atunci este foarte bine. Iar in cazul in care nu avem, este o problema asupra careia poate urmeaza sa mai meditam.

 

Domnul Vladimir Botnari:

Da, va multumesc, domnule deputat.

Evident ca constructia acestui tronson este de o necesitate destul de importanta. Intr-adevar, astazi, la momentul actual, problema la care cred ca ati vrut sa va referiti, stabilirea liniei frontierei cu statul vecin, cu vecinii, Ucraina, cu care se poarta negocieri pentru a finaliza acele prevederi, care au fost anterior adoptate si promisiunile care au fost date, totusi, vor duce la finalizarea cu succes...

Deci, viitorul portului nu se poate pune astazi sub semnul intrebarii, va fi sau nu va fi. El va fi, evident.

 

Domnul Vladimir Filat:

Eu vorbeam de eficienta lui in viitor.

 

Domnul Vladimir Botnari:

Cu partea romana, deci, intrebarile sint scoase.

 

 

Domnul Vladimir Filat:

Bine.

Va multumesc, domnule viceministru.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, multumim, domnule ministru.

Continuam intrebarile si interpelarile.

 

Domnul Vladimir Botnari:

Va multumesc frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Prima intrebare o adresez Guvernului, caruia ii solicit sa ne spuna, joia viitoare, de la tribuna centrala a Parlamentului, ce vor face taranii cu strugurii crescuti de ei, cu mare greu, si care, in acest an secetos, vor fi aproape unica sursa de venit pentru ca sa-si poata pregati si semana terenurile pentru anul viitor.

Este o intrebare vitala si accentuez ca solicit pozitia Guvernului, nu pozitia sovaitoare, personala si inventata a domnului Mironescu. Solicit masuri concrete, inclusiv referitor la exportul strugurilor, lucru necesar in situatia in care taranii sint amagiti pe loc, nu li se achita cu anii plata pentru strugurii predati, nu sint aparati de stat si nu sint subventionati de stat.

Astept masuri concrete, care ar permite solutionarea pozitiva a comercializarii strugurilor in aceasta toamna si, de asemenea, solicit o referire la numarul solicitantilor de a produce vin taranesc, cit si la cerintele regulamentului de producere a acestui tip de vin.

A doua intrebare o adresez Procurorului General al Republicii Moldova. Prin hotaririle Judecatoriei Economice nr.A-6 84 din 26 aprilie 1999 si A-4 169 din 13 septembrie 1999, ramase definitive, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare urma sa restituie 1968,6 tone de motorina si sa achite 984 de mii 398 de lei penalitati, precum si sa restituie 721,35 tone de zahar, datoria pentru un imprumut in valoare de 1 milion 674 de mii 026 lei in folosul Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare, fosta Agentie de stat pentru rezerve materiale si ajutoare umanitare.

De fapt, in hotaririle Guvernului nr.162 din 24 februarie 1997 si nr.421 din 7 mai 1997 figureaza doar Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare ca responsabil de toate contractele la capitolul “aprovizionarea cu combustibil si ingrasaminte”.

In anul 2006, Parlamentul Republicii Moldova a permis achitarea din bugetul de stat a datoriei Ministerului Agriculturii fata de Agentie in suma de aproape 20 de milioane de lei, dar conducerea Parlamentului m-a asigurat, cel putin pe mine, prin raspunsul la intrebarea adresata in plen, dar si mai tirziu, cind am revenit cu aceeasi intrebare, ca a fost o noua adresare la Procuratura Generala pentru a examina si gasi persoanele vinovate de delapidarea motorinei si a zaharului, fapt care a dus la prejudicierea bugetului de stat.

Solicit o informatie de la tribuna centrala a Parlamentului, joia viitoare, despre stadiul examinarii cazurilor la care m-am referit si de cit timp mai este nevoie ca persoanele vinovate sa fie trase la raspundere, iar banii sa revina la buget cit mai repede cu putinta. Firmele celor care au semnat si care au fost responsabili de cele mentionate prospera vertiginos.

Va multumesc. 

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ivan Banari:  

Multumesc.

Am doua intrebari. Prima intrebare. Acum o luna si jumatate, am fost sesizat de un grup de 14 persoane, care au activat ca angajati ai Intreprinderii de productie “Moldsemporumb” din Soldanesti, care nu-si pot primi salariul, care constituie de la 4,5 pina la 15 mii de lei de persoana, pentru munca depusa in perioada august 2005 – august 2006.

In total, suma salariului neprimit de aceste persoane este de 123 de mii
403 lei 17 bani. Subsemnatii plingerii, adresata mie ca deputat in Parlament, isi exprima indignarea fata de activitatile intreprinse de Ministerul Justitiei, mai bine zis, fata de inactivitatea acestui minister, care nu poate duce la capat executarea deciziei instantei de judecata, adoptata inca la 22, luna a douasprezecea, 2006.

Pina in prezent, persoanele in cauza au facut mai multe adresari si, in loc de a aplica legea si de a le repara prejudiciul adus, factorii de decizie ai Ministerului Justitiei le propun sa-i atace in judecata pe executorii deciziei instantei judecatoresti din Soldanesti, care, spun ei, nu executa aceasta decizie. Intrebarea mea este urmatoarea.

De cit timp are nevoie Ministerul Justitiei pentru a impune unui director de intreprindere cum este Intreprinderea de producere “Moldsemporumb” executarea deciziei definitive a instantei judecatoresti si cind acesti oameni isi vor primi salariile pentru munca depusa in anii 2005-2006? Adresez intrebarea Guvernului si solicit raspunsul in scris. Anexez la aceasta intrebare copiile documentelor care arata desfasurarea acestui litigiu.

A doua intrebare o adresez Ministerului Economiei si Comertului. Este stiut faptul ca, dupa suspendarea activitatii in baza de patenta a unui numar destul de mare, impunator de persoane, circa 9500 de persoane, incepind cu 1 ianuarie 2007 si pina in prezent, au fost inregistrate nu mai mult de 600 de intreprinderi individuale. Deci, rog sa retineti: 9 mii si ceva si 600 de intreprinderi. Si inca citeva zeci de societati cu raspundere limitata. Intrebarea mea este: ce s-a intimplat cu ceilalti detinatori de patenta?

Au fost trimisi in economia tenebra sau au plecat peste hotare? Cred ca, odata ce am aplicat o lege si ne-am asumat niste raspunderi fata de acesti cetateni, ar fi cazul ca ministerul care raspunde de aceasta decizie, sa duca pina la capat acest lucru si, prin structurile care i se supun in teritoriu, sa faca o monitorizare. Rog ca raspunsul la aceasta intrebare sa-mi fie prezentat in scris.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Sergiu Sococol:   

O sesizare catre Procurorul General al Republicii Moldova, domnul Valeriu Gurbulea.

Deci, mult stimate domnule Procuror,

Pe data de 27 iunie anul curent, am asistat la un spectacol rusinos pe o perioada de 3 minute. A avut loc, pe data de 27 iunie, sedinta consiliului raional Nisporeni cu prezenta tuturor consilierilor din raion.

Si mai mult decit atit, aceasta sedinta a fost asistata si de colegii mei, domnul Veaceslav Untila, “Alianta «Moldova Noastra»”, domnul Ivanov, Partidul Democrat. Deci, la initiativa, si anume la initiativa proprie a consilierului, cel mai in virsta consilier care a condus aceasta sedinta, domnul Iancu Mihai, membru al Partidului Popular Crestin Democrat, a fost, in momentul onorarii drapelului de stat, a fost interpretata melodia, si anume imnul Republicii Socialiste Romania de pina in anul 1989. Acesta a fost, deci, in pozitie de drepti, a fost asistat de Partidul “Alianta «Moldova Noastra»”.

Si rog sa va autosesizati in privinta aceasta. A fost autosesizat procurorul din raionul Nisporeni, domnul Mura ca, in termenii cei mai restrinsi, sa fie luate masuri drastice privitor la incalcarea flagranta a legislatiei in vigoare, si anume Constitutia Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Intrebarea mea este adresata domnului Prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tarlev. Am fost sesizata de mai multi parinti si absolventi ai scolilor din Transnistria, care sint nedumeriti, chiar revoltati de modul in care se echivaleaza notele din sistemul de 5 puncte, care functioneaza in scolile din Transnistria, in sistemul de zece puncte, valabil pentru invatamintul din Republica Moldova.

Am incercat sa intru in posesia actului normativ care reglementeaza echivalarea notelor, fapt care nu mi-a reusit. De aceea, adresez aceasta interpelare, solicitind in regim de urgenta sa se opereze modificarile de rigoare, astfel incit echivalarea notei maxime din sistemul de 5 puncte sa se faca corect cu nota maxima din sistemul de 10 puncte. Adica nota 5 sa fie echivalata cu nota 10, nu
cu 9,5.

Daca Guvernul nu poate sau nu doreste sa faciliteze accesul tinerilor, absolventilor din scolile din Transnistria prin oferirea unor inlesniri, cel putin sa nu-i dezavantajeze prin echivalarea inechitabila a notelor din sistemul de 5 puncte in cel transferat in sistemul de 10 puncte. Solicit ca aceasta inechitate evidenta sa fie inlaturata in regim prioritar.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:  

Domnule Sococol,

In calitate de replica, ati incurcat „regiunea” cu „regimentul”. A fost vorba despre cintecul care se numeste “Marsul tricolorului” si a fost intonat in momentul cind am onorat drapelul Republicii Moldova, care este tricolor. Dar in viziunea mai multor colegi ai dumneavoastra el este un drapel de alta sorginte. Dar lasam.

Am o adresare catre presedintele Consiliului de observatori ai Companiei “Teleradio-Moldova”.

Mult stimate domnule presedinte,

Rog sa fiu informat in urmatoarele chestiuni. Cind in grila de emisie a Televiziunii vor fi incluse dezbaterile politice, sau ale opozitiei, sau alte emisiuni, unde s-ar tine cont de pluralismul de opinii?

Doi. In ce mod “Alianta «Moldova Noastra»” poate obtine dreptul la replica pentru cele spuse in cadrul emisiunii “Rezonans” din anul 2001 incoace? Solicit raspunsul la intrebare de la tribuna Parlamentului, in termenii stabiliti de lege.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4. 

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, doamna presedinte.

Intrebarea mea o adresez presedintelui Companiei Nationale de Asigurari in Medicina, domnului Gheorghe Rusu. Aceasta intrebare rezulta din multiplele adresari ale unor tineri studenti, care isi fac studiile peste hotarele Republicii Moldova. Si in acest context, vreau sa il rog pe domnul Rusu sa-mi raspunda, care este statutul studentilor-cetateni ai Republicii Moldova, care isi fac studiile peste hotarele republicii, dar care pe perioada vacantelor sa intorc in Republica Moldova si, in momentul adresarii la institutiile medico-sanitare publice dupa asistenta medicala, nu pot beneficia de prevederile legislatiei pentru categoriile asigurate de populatie. Or, studentii sint una dintre aceste categorii, desi li se invoca motivul ca sint studenti ai altor state, ei sint cetateni ai Republicii Moldova.

Vreau sa va rog foarte mult sa-mi raspundeti, in numele acelor studenti care au asemenea probleme, de ce anume pot ei beneficia, care este pachetul de asistenta pentru acesti studenti-cetateni ai Republicii Moldova? Raspunsul il astept in scris.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

O interpelare catre Ministerul Educatiei si Tineretului din Republica Moldova. Constatind faptul ca miine, la 6 iulie, se implinesc 58 de ani de la acele evenimente de depopulare si deznationalizare a fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti, fenomen care, cu parere de rau, din punctul meu de vedere, continua si in prezent, constat urmatoarele.

Incepind cu anul 2006, Ministerul Educatiei si Tineretului din Republica Moldova, sub pretextul surplusului la unele categorii de specialisti, in primul rind economisti si juristi, a inceput sa limiteze numarul de persoane admise la anul intii de studii in diferite institutii de invatamint superior.

Doar un singur exemplu. Daca in anul 2005 la facultatea de stiinte economice a Universitatii de Stat din Moldova au fost admisi circa 1900 de persoane, atunci in anul 2006 acest indicator s-a diminuat de aproape 4 ori si a constituit 450 de studenti.

In anul curent, decizia a fost si mai drastica. Numarul de locuri pentru studentii anului intii la facultatea respectiva a fost micsorat de 3 ori, pina la 149 de persoane. Asadar, in doar 2 ani s-a redus contingentul viitorilor economisti de
12 ori.

Domnule ministru,

Reiesind din aceste fapte, dorim sa aflam raspunsurile la urmatoarele intrebari. Unu. Cine concret si in ce baza a stabilit numarul de persoane admise la diferite institutii de invatamint superior din Republica Moldova, in cazul nostru la specialitatile economice?

Care au fost criteriile concrete, argumentate de repartizare a numarului total de economisti, in cazul nostru, la diferite institutii de invatamint superior?

Cite locuri, concret, au fost alocate specialitatilor economice pentru diferite institutii si care este baza tehnico-materiala a acestora, numarul de cadre cu grade si titluri stiintifico-didactice titulare in anii de invatamint 2005-2006, 2006-2007 si 2007-2008?

Patru. Stiu oare autorii si promotorii acestor proiecte ca prin astfel de hotariri ei obliga tinerii din Republica Moldova sa emigreze, sa-si faca studiile sau sa plece la lucru in alte state sau, atentie, sa consolideze asa-numitele institutii de invatamint superior de la Tiraspol, cu toate consecintele negative, inclusiv la capitolul “deznationalizarea tineretului”?

Si cunosc oare angajatii Ministerului Educatiei si Tineretului ca un posibil proces de reorientare socio-economica de la unele specialitati la altele, in domeniul invatamintului superior, se poate efectua doar treptat si argumentat, fara admiterea ambitiilor extremiste?

Si, in cele din urma, am dori sa aflam, in acest context, cind real vor fi onorate majorarile promise de salarii pentru specialistii din acest domeniu?

Aceste intrebari vi le adresez in baza intilnirii cu un grup de specialisti din domeniul economiei, atit reprezentanti ai institutiilor universitare din Republica Moldova, cit si economisti care activeaza in sectorul practic.

Domnule ministru,

Va rog respectuos sa prezentati raspunsurile in termene reduse, dupa posibilitate, pentru a putea corecta situatia si a evita posibilele consecinte periculoase pentru societatea noastra.

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

In continuare, microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, doamna presedinte.

O intrebare pentru Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a Republicii Moldova. Acum 3 luni, domnul ministru Andrei Stratan a spus ca deschiderea celor doua oficii consulare romanesti la Balti si Cahul nu poate fi efectuata din cauza ca nu exista o cerere expresa din partea partii romane.

Recent, in timpul vizitei de lucru a premierului Tariceanu la Chisinau, domnia sa a readresat aceasta cerere, atit Presedintelui Vladimir Voronin, cit si celorlalti reprezentanti ai administratiei de la Chisinau.

Am vrea sa stim ce impiedica, in continuare, deschiderea celor doua oficii consulare, care sint asteptate de atitea mii de cetateni in nordul si sudul Republicii Moldova si stim in ce conditii obtin astazi viza romaneasca la singurul oficiu consular de care dispune Romania la Chisinau. Si pentru ce perioada preconizeaza Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a Republicii Moldova sa discute cu partea romana despre deschiderea celor doua misiuni consulare suplimentare?

Va multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Solicitari?

 

Domnul Oleg Serebrian:

Da, in scris.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumim.

Mai sint solicitari?

Va multumesc.

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 12.40.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova