DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VII-a ORDINARA – MARTIE 2008
Sedinta
din ziua de 6 martie 2008
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra
ordinii de zi, adoptarea ei.
3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4306 pentru completarea Legii nr.96-XVI din 13
aprilie 2007 privind achizitiile publice (art.4).
4. Dezbaterea si adoptarea Legii nr.221-XVI
din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinara. Proiectul nr.352,
reexaminare.
5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3989 privind transplantul de organe, tesuturi si
celule umane.
6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4181 pentru completarea Codului de executare al
Republicii Moldova nr.443-XV din
24 decembrie 2004 (art.25, 57, 571).
7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.3719 privind modificarea si completarea unor acte
legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.20011;
Legea cu privire la statutul judecatorului – art.22 s.a.).
8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.240 pentru
modificarea Legii nr.1466-XIII din 29 ianuarie 1998 cu privire la reglementarea
repatrierii de mijloace banesti, marfuri si servicii provenite din tranzactiile
economice externe.
9. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.4352 privind esalonarea platilor impozitului funciar si contributiilor
de asigurari sociale de stat obligatorii pentru anii 2007 si 2008.
10. Intrebari.
11. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.
12.Declaratia domnului deputat Leonid Bujor
– Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta
93 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Nicolae Bondarciuc,
Marcel Raducan – in delegatie; Nicolae Oleinic, Efim Agachi, Oleg Serebrian,
Nicolai Deatovschi, Dumitru Godoroja, Gheorghe Musteata.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Buna dimineata.
Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram
Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
Stimati colegi,
V-a fost distribuit un supliment la ordinea
de zi, trei proiecte: unul pentru ziua de astazi, nr.352, si doua proiecte
pentru ziua de miine, nr.608 si, respectiv, nr.389, propunerile comisiilor de
profil. Alte propuneri la ordinea de zi?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
In primul rind, saptamina trecuta s-a zvonit
in Parlament precum ca reprezentantii Partidului Social Democrat ar fi parasit
partidul si ar fi plecat la Partidul Liberal Democrat. Vreau sa spun ca, din
cele ce cunosc, nu exista asemenea cazuri. Poate, daca sint, o sa le cunoastem
mai tirziu, dar la momentul de fata nu exista.
Acum o intrebare mult mai serioasa decit
aceasta, care consider ca trebuie sa ajunga si in Parlamentul Republicii
Moldova. Am fost contactat de candidatii la functia de deputat in Adunarea
Parlamentara a Gagauziei, care roaga ca in plenul Parlamentului sa fie
prezentata o informatie din partea Guvernului Republicii Moldova la capitolul
ajutorului umanitar de 4 milioane de dolari, care trebuia sa vina din Federatia
Rusa.
Vreau sa mentionez ca ieri, chiar si alaltaieri,
ieri mai ales, in declaratiile Guvernului se vorbea ca asemenea cazuri nu exista
in Republica Moldova. Insa cunoastem cu totii foarte bine ca ajutoarele
umanitare vin de la diferite tari si organizatii internationale, inclusiv
direct in localitatile Republicii Moldova, fara ca Guvernul Republicii Moldova,
asa cum se incearca, sa fie prezentat.
Mai mult ca atit, se creeaza impresia ca
refuzul de acest ajutor umanitar tine nu de problema in sine, ci de rezultatele
alegerilor in Gagauzia, adica Guvernul pune mai presus rezultatele alegerilor
din Gagauzia in favoarea sau defavoarea partidului de guvernamint decit situatia
reala a cetatenilor. Tinind cont de faptul ca Guvernul a fost acela care s-a
adresat Federatiei Ruse pentru ajutorul respectiv, noi propunem ca pentru ziua
de miine sa ascultam o informatie aici, in plenul Parlamentului, a Guvernului
la capitolul respectiv si sa cunoastem care sint actiunile sau care vor fi actiunile
intreprinse pentru a schimba situatia.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova
Noastra»” propune de a include in ordinea de zi pentru examinare in regim de
urgenta un proiect de lege care prevede alocarea mijloacelor suplimentare
pentru subventionarea lucrarilor agricole de primavara in anul 2008, in suma de
300 milioane de lei, care vor fi destinate stimularii si sustinerii lucrarilor
agricole ale agentilor economici, ale persoanelor juridice si fizice care au in
proprietate sau in folosinta terenuri agricole. Aceasta initiativa prevede ca sa
fie alocate cite 200 de lei la hectar pentru detinatorii de terenuri agricole.
Initiativa legislativa nr.753 din 4 martie 2008.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Vreau sa stiu daca astazi va veni cineva de
la Procuratura Generala sa-mi raspunda la intrebarea adresata cu doua saptamini
in urma, dar am rugat sa vina astazi, ca joia trecuta trebuia sa merg la
judecata. Intrebarea se referea la mersul anchetei privind disparitia si aparitia
colegului nostru Vlad Cubreacov.
A doua intrebare. Propun si cer ca astazi,
la sfirsitul sedintei, sa vina cineva de la Guvern sa ne lamureasca asupra Hotaririi
Guvernului nr.209 din 26 februarie curent, prin care din Fondul de rezerva al
Guvernului se aloca Ministerului Culturii si Turismului o suma de 580 mii de
lei, mai bine de jumatate de milion de lei, pentru acoperirea cheltuielilor
aferente desfasurarii ceremoniei de inaugurare a anului tineretului.
Si, in acelasi context, asupra Hotaririi
nr.193 din 25 februarie curent, ca
4 milioane de lei se aloca Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare doar
pentru agentii economici, nu pentru tarani in intregime, pentru cetatenii
Republicii Moldova, pentru subventionarea partiala a cheltuielilor la insamintarea
terenurilor agricole, adica sa vina cineva si sa lamureasca de ce 580 mii, ce
s-a facut, cu avionul s-a venit la aceasta inaugurare a anului tineretului?
Si ultima. Solicit sa fiu inscrisa pentru o
declaratie la sfirsitul sedintei. Si deodata propun colegilor din Partidul
Popular Crestin Democrat si din Partidul Comunistilor sa se inscrie si ei, ca
se va referi anume la ei, la hotarirea ilegala a Parlamentului de a sista
transmisiunile in direct ale sedintelor Parlamentului.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Inca la 24 aprilie 2007 a fost inregistrata
o initiativa legislativa sub nr.1576 cu privire la Legea privind actele de
identitate din sistemul national de pasapoarte si Legea privind drepturile
copilului.
Esenta legii era propunerea de eliberare
gratis a buletinelor de identitate si a pasapoartelor pentru copii cu virsta de
pina la 25 de ani si garantarea drepturilor copiilor si tinerilor de a obtine
actele de identitate gratuit. Cu parere de rau, a trecut mai mult, acusi avem
un an de zile, legea nu a fost pusa pe rol. De aceea, eu as ruga ca in timpul
apropiat sa fie examinata posibilitatea de a include in ordinea de zi in
apropiatele doua saptamini legea data.
Si inca una. Legea nr.1849, care a fost
depusa la 14 mai 2007, pentru completarea articolului 83 din Codul cu privire
la contraventiile administrative. Este vorba de nerespectarea atributiilor de
organizare a colectarii si a evacuarii deseurilor menajere, precum si a celor
ce apartin micilor producatori si de afectare a locurilor pentru depozitarea
lor. Legea data a fost examinata in prima lectura anul trecut. Un an de zile
noi nu o putem pune pe rol, fiindca nu a fost definitivata aceasta tema. Eu as
ruga, domnule Presedinte, in timpul apropiat, in urmatoarele doua saptamini,
aceste doua legi sa fie incluse in ordinea de zi.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Cu formarea Ministerului Administratiei
Publice Locale, foarte interesant chiar de la primii pasi cind ministerul s-a
format, dar nu stim care vor fi competentele acestui minister. Apar tot mai
multe perle in activitatea acestui minister al administratiei publice locale. As
dori ca astazi, la Ora Guvernului, sa vina aici domnul Guznac, ministrul
acestui minister, si sa ne dea raspuns la citeva intrebari. Care sint competentele
acestui minister? Care sint competentele?
Domnul Marian Lupu:
Domnule Balan,
Nu va suparati, va rog. Liniste, stimati
colegi. Noi avem cu dumneavoastra norme si reguli de procedura, nu deprinderi
de a invita astazi la Ora Guvernului de astazi. Stiti bine regulile. Deci, astazi
in cadrul Orei Guvernului inaintati aceasta solicitare si, respectiv, joia
viitoare vine persoana.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, domnule Presedinte.
Mai mult nu am sa incalc, dar o sa rog si
ceilalti colegi, care ma corecteaza de acolo, sa nu incalce. Apar niste prostii
extraordinare. Tovarasa Lupu Lidia, care nu stiu unde a invatat si ce a invatat,
cere ca avizul dumneaei sa fie pe toate documentele financiare pe care le
efectueaza nivelul unu si doi, administratia publica.
Domnul Marian Lupu:
Adresati intrebarea ministerului in cadrul
Orei Guvernului si, in mod evident, conform Regulamentului, o sa vina.
Domnul Vasile Balan:
Mai multa carte, cred ca nu mai are.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, domnule Presedinte.
In sedinta de joia trecuta la Ora interpelarilor
am adresat o interpelare domnului Artur Cozma, ministrul culturii si
turismului, si domnului Gheorghe Papuc, ministru afacerilor interne, prin care
solicitam o informatie aici, in plenul Parlamentului, privind disparitia din fata
Muzeului National de Istorie a monumentului Lupoaica, Romulus si Remus.
Am primit si de la un ministru, si de la
altul astazi dimineata niste raspunsuri formale, consider eu. Si rog, domnule
Presedinte, sa dispuneti ca acesti doi demnitari de stat sa faca cunostinta de
articolul 125 alineatul (6) din Regulamentul Parlamentului, care este o lege
organica si care spune: “Prezenta membrilor Guvernului, carora le sint adresate
interpelari, la sedinta Parlamentului consacrata interpelarilor, este
obligatorie.” Si ca domnii ministri sa fie prezenti astazi si sa raspunda in fata
Parlamentului.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ivan Banari:
Domnule Presedinte,
Apelez la dumneavoastra, fiindca, atunci cind
patentarii erau in fata Parlamentului, dumneavoastra ati avut o intrevedere cu
un grup de patentari. Am fost contactat de ei zilele acestea, m-au intrebat:
care este totusi rezultatul acestei discutii? Vad ca Guvernul taraganeaza
chestia.
In sedinta de saptamina trecuta am ridicat intrebarea
privind introducerea in ordinea de zi a unui sir de proiecte de legi, care tin
de modificari la Legea cu privire la patenta de intreprinzator. Si vad, chiar
am urmarit, am vrut sa particip la sedinta Comisiei pentru politica economica,
buget si finante si am vazut ca nu a fost introdusa pe ordinea de zi. De aceea,
insist inca o data ca sa fie votate, sa fie introduse pe ordinea de zi
proiectul de Lege nr.594 din 14 februarie 2007, deja un an de zile a trecut, si
proiectul de Lege nr.414 din 7 februarie curent. Insist ca aceste doua proiecte
sa fie puse la vot.
Domnul Marian Lupu:
Da. Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos, domnule Presedinte.
In conformitate cu prevederile articolului
106 alineatul (1), rog sa-mi oferiti timp la sfirsitul sedintei pentru a
prezenta o declaratie. Alineatul (3) al aceluiasi articol prevede: “In cazul in
care declaratiile sint facute in numele fractiunilor, se ofera 7 minute.”
Trei. Domnule Presedinte, avind in vedere
traditia, nu cea mai reusita din Parlament, ca reprezentantii fractiunii majoritare
comenteaza textele declaratiilor, vreau sa mentionez ca in declaratia care
urmeaza vom avea ca generic guvernarea comunista si distrugerea bazei materiale
sportive. Ne vom referi la actiunile Executivului si nu vom stirbi imaginea
fractiunii.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Multumesc.
In numele fractiunii, propun sa fie exclus
proiectul nr. 49 din ordinea de zi de pe data de 7 martie.
Domnul Marian Lupu:
Nr.49, da?
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Luind in vedere ca in ultimul timp foarte
mult se vorbeste despre intentiile integrarii europene (despre aceasta a inceput
sa vorbeasca si domnul Presedinte Voronin), revin la propunerea legislativa a
Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, inregistrata cu nr.526 din februarie
2007 – proiectul de Hotarire cu privire la apelul Parlamentului Republicii
Moldova cu privire la inceperea negocierilor pentru aderarea Republicii
Moldova la Uniunea Europeana.
A doua problema. Proiectul de Lege nr.4183,
inregistrat in noiembrie 2007, cu privire la modificarea Legii cu privire la
patenta de intreprinzator.
Si ultima. Rog ca pentru ziua de astazi sa
fie invitat si ministrul afacerilor interne domnul Papuc, deoarece la
interpelarea care am adresat-o pe numele dumnealui si al Serviciului de Informatii
si Securitate am primit un raspuns formal, nu exhaustiv, dar evaziv, care, de
fapt, raspunde la cu toate alte intrebari. Deci, acestea sint propunerile din
partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.
Domnul Marian Lupu:
S-a inregistrat.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Domnule Presedinte al Parlamentului,
Am adresat in repetate rinduri rugamintea
ca sa includeti in ordinea de zi proiectul de Hotarire al Parlamentului cu
privire la condamnarea crimelor regimului comunist, conform recomandarilor
Consiliului Europei. Chiar am rugat atunci in decurs de vreo doua saptamini sa
discutati in cadrul Biroului permanent central. Eu cred ca in preajma Congresului
Partidului Comunistilor adoptarea de catre Parlament a unei decizii de
condamnare a crimelor regimului comunist-bolsevic-sovietic ar fi un cadou bun
pentru societatea noastra si pentru comunistii care odata si odata isi vor
schimba opiniile in favoarea tuturor.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Acestea fiind propunerile referitoare la
ordinea de zi, conform Regulamentului si conform solicitarilor deputatilor care
au inaintat aceste propuneri, le voi supune votului, cele care au fost
solicitate sa fie supuse votului.
Intii de toate propunerea domnului Braghis de
a invita in cadrul sedintei de astazi reprezentantul Guvernului pentru oferirea
informatiei referitoare la ajutoarele umanitare pentru autonomia gagauza. Cine
este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 3.
Sectorul nr. 3 – 15.
Domnul Marian Lupu:
18 voturi in favoarea acestei propuneri, ea
nefiind sustinuta de plenul Parlamentului.
Propunerea domnului Cosarciuc de a include
pe ordinea de zi proiectul nr.753. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 7.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
24 de voturi pentru aceasta propunere, ea
nefiind sustinuta de plenul Parlamentului.
Propunerea doamnei deputat Cusnir privind
invitarea reprezentantului Guvernului pentru oferirea informatiei relevante la
subiectul Hotaririi Guvernului nr.209. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 3.
Sectorul nr. 3 – 11.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
14 voturi pentru aceasta propunere, care nu
a fost sustinuta de plenul Parlamentului.
Referitor la solicitarea colegului nostru
domnul Oleinic, proiectele nr.1576, nr.1849. Vreau, in cazul dat, sa rog
comisiile de profil: deoarece noi joia viitoare va trebui sa aprobam proiectul
ordinilor de zi pentru ulterioarele doua saptamini, vedeti care este soarta
acestor proiecte. Daca sint pregatite, le inaintati, le discutam la Biroul
permanent si le includem pe ordinea de zi.
In continuare propunerea, sint, de fapt,
doua propuneri, a colegului nostru deputatul Banari cu referinta la includerea
pe ordinea de zi a proiectelor nr.594 si nr.414. Cine este pentru aceasta
propunere, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 6.
Sectorul nr. 3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
23 de voturi pentru aceasta propunere, ea
nefiind sustinuta de plenul Parlamentului.
Propunerea domnului Petrenco referitoare la
excluderea de pe ordinea de zi a zilei de miine a proiectului de Lege nr.49.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Propunerea a fost acceptata. Proiectul nr.49
se exclude.
Propunerile, o sa le grupez, evocate de la
microfonul nr.4 de domnul Urechean, prima fiind includerea pe ordinea de zi a
proiectelor nr.526 si nr.4183. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 –0.
Sectorul nr.2 – 3.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
20 de voturi pentru aceasta propunere, ea
nefiind sustinuta de plenul Parlamentului.
La fel, a fost inaintata propunerea de a
invita in cadrul plenului Parlamentului ministrul afacerilor interne referitor
la subiectul care a fost evocat de colegul nostru. Cine este pentru a sustine
aceasta propunere, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 0.
Sectorul nr. 2 – 3.
Sectorul nr. 3 –13.
Domnul Marian Lupu:
16 voturi in favoarea acestei propuneri,
care nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.
Acestea sint, stimati colegi. Da, au fost citeva
intrebari adresate de colegii nostri referitoare la prezenta in cadrul Orei
Guvernului. Deci, am o lista indicativa, stiu ca va fi prezent si
reprezentantul Procuraturii Generale.
Acum suplimentul la ordinea de zi,
proiectul nr.352 – pentru ziua de azi, proiectul nr.608 si proiectul nr.389 – pentru
ziua de miine. Cine este pentru a sustine acest supliment, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
In acest caz, voi supune aprobarea pe
ansamblu a ordinilor de zi pentru sedintele de astazi si miine ale plenului
Parlamentului. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
Proiectul de Lege nr.4306 pentru
completarea Legii privind achizitiile publice. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Tin sa amintesc ca acest proiect de lege a
fost votat in prima lectura. De asemenea, vreau sa aduc aminte ca acest proiect
de lege prevede completarea articolului 4 din Legea nr.96 din 2007 privind
achizitiile publice cu o noua litera, litera (m), in care se stipuleaza ca
prevederile legii nominalizate nu se aplica si asupra contractelor privind
imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, precum si transportarea
acestora. Nu am primit alte amendamente din partea comisiilor parlamentare, din
partea Directiei juridice. Avizele sint pozitive, Comisia pentru politica
economica, buget si finante propune adoptarea acestui proiect de lege in
lectura a doua.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Eu va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.
Stimati colegi,
Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.
Multumesc.
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4306.
Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 - 5.
Domnul Marian Lupu:
5? 5 voturi sectorul nr.3.
Multumesc.
65 de voturi “pentru”. Impotriva? Zero
voturi.
Proiectul de Lege nr.4306 este adoptat in
lectura a doua.
Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007
privind activitatea sanitar-veterinara. Reexaminarea acestei legi in cadrul
proiectului nr.352.
Rog Comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat obiectiile si propunerile expuse de catre Presedintele
Republicii Moldova pe marginea Legii nr.231 din 19 octombrie 2007 privind
activitatea sanitar-veterinara, prezentata pentru promulgare si remisa
Parlamentului spre reexaminare. Comisia sesizata in fond a acceptat propunerile
Presedintelui, a revazut prevederile unui sir de articole din lege si inainteaza
unele modificari si completari, care sint concentrate in sinteza
amendamentelor, conform avizului Presedintelui Republicii Moldova.
Stimati colegi,
Eu cred ca dumneavoastra ati facut cunostinta
cu sinteza la acest proiect de raport si comisia, cu majoritatea de voturi,
propune ca, in baza raportului si sintezei anexate la acest raport, sa fie
revotata, readoptata Legea cu privire la activitatea sanitar-veterinara.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Pentru acest exercitiu, stimati colegi,
propuneri? Nimic, nu sint.
Va multumesc.
Stimati colegi,
In aceste conditii, eu supun votului
adoptarea legii mentionate, tinind cont de obiectiile sefului statului, in
modul in care acestea au fost acceptate, conform raportului comisiei de profil.
Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 26.
Sectorul nr. 3 – 0.
Domnul Marian Lupu:
58 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Legea este adoptata. Proiectul nr.352 este
adoptat.
Stimati colegi,
Inainte de a continua examinarea
subiectelor incluse pe ordinea de zi, tin sa va anunt ca in saptamina premergatoare
sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-au sarbatorit zilele de nastere
colegele noastre parlamentarele doamna Elena Bodnarenco (aplauze) si
doamna Adriana Chiriac (aplauze). Sa le felicitam si sa le dorim cele
mai alese urari de bine.
Proiectul de Lege nr.3989 privind
transplantul de organe, tesuturi si celule umane. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati deputati,
Comisia pentru protectie sociala, sanatate si
familie a examinat proiectul de Lege privind transplantul de organe, tesuturi si
celule umane, aprobat in prima lectura la 14 noiembrie 2007. Din cele 58 de
propuneri si obiectii au fost
acceptate 54.
Concomitent, comisia parlamentara sesizata in
fond, in comun cu autorii proiectului de lege, a redactat continutul
prezentului proiect, tinind cont de prevederile Directivei nr.204-23 a
Parlamentului European si a Consiliului din
31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate si securitate pentru
donarea, obtinerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea si
distribuirea tesuturilor si celulelor umane, precum si de propunerile
acceptate.
Sinteza propunerilor si obiectiilor, precum
si proiectul de lege in noua redactie, se anexeaza la prezentul proiect. In
temeiul celor expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie
propune adoptarea in lectura a doua a acestui proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, doamna presedinte al
comisiei.
Stimati colegi,
Pentru lectura a doua?
Microfonul nr. 4.
Domnul Leonid Bujor:
Doamna presedinte al comisiei,
Am o intrebare care nu tine nemijlocit de una
din prevederile proiectului, dar ma intereseaza daca in cadrul examinarii in
prima lectura sau ulterior in varianta propusa, modificata, completata, practic
e o varianta noua, s-a tinut cont de propunerile Ministerului Afacerilor
Interne, fiindca in cadrul discutiilor publice de ieri un reprezentant al
Ministerului Afacerilor Interne a venit cu critici, a caror esenta era ca avem in
fata un document ce protejeaza interesele nu stiu cui. El s-a prezentat drept
specialist al Ministerului Afacerilor Interne.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule Bujor,
Noi cunoastem aceasta, este un pacient, nu
este reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne. Ministerul a examinat si
a avizat acest proiect de lege. Si eu cred ca domnul v-a dus in eroare ieri in
cadrul emisiunii directe.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, va multumesc.
Stimata doamna presedinte de comisie,
Daca se poate, articolul 17 alineatul (3).
Doamna Valentina Buliga:
Din sinteza sau din lege?
Domnul Vladimir Turcan:
Din lege.
Doamna Valentina Buliga:
Da.
Domnul Vladimir Turcan:
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
a propus ca sa fie inclus in componenta Agentiei un reprezentant al
Procuraturii. In raportul comisiei este indicat ca este acceptata, dar, totodata,
in text nu a fost introdusa aceasta schimbare. Eu va rog la urmatoarea
redactare sa...
Doamna Valentina Buliga:
Da, la redactarea finala vom tine cont de
ea.
Domnul Marian Lupu:
Da, acceptat.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Stimata colega,
Ati notat “proiect in redactie noua”. Eu as
veni cu propunerea sa fie scris aici “pentru lectura a doua”, deoarece daca
este un proiect in redactia noua, este cu totul altceva: ce nu a fost votat in
prima lectura. Eu cred ca trebuie specificat. Nu am avut astfel de cazuri, dar trebuie
sa se vada ca este proiect in redactie noua pentru lectura a doua.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri? Nu sint.
Doamna Valentina Buliga:
Nu sint.
Domnul Marian Lupu:
Doamna presedinte,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, tinind cont de acele propuneri care au fost evocate in sala si
acceptate de comisie, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului
de Lege nr.3989. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 30.
Sectorul nr. 3 – 5.
Domnul Marian Lupu:
5 voturi. 67 de voturi “pro”. “Impotriva” 1
vot.
Proiectul de Lege nr.3989 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4181 pentru
completarea Codului de executare al Republicii Moldova. Lectura a doua.
Rog Comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Onorat Parlament,
Proiectul de Lege nr. 4181 are drept scop
instituirea aplicarii fata de debitor a restrictiei de a nu parasi tara, in
cazul cind plecarea acestuia ar face imposibila sau dificila executarea hotaririi
instantei judecatoresti. In cadrul examinarii proiectului pentru prima lectura
s-a decis ca aplicarea interdictiei fata de debitor sa fie pusa in sarcina
anume a instantei judecatoresti, iar termenul de aplicare a interdictiei a fost
redus pina la trei luni.
Proiectul a fost dezbatut in cadrul sedintei
comisiei pentru lectura a doua. Pe marginea amendamentelor care au parvenit au
fost luate urmatoarele decizii:
1) Comisia pentru agricultura si industria
alimentara sustine ca stipularile proiectului sint contradictorii prevederilor
articolelor din Codul de executare, deoarece aceste articole deja asigura
aplicarea restrictiilor la parasirea tarii in cazul executarii hotaririlor
judecatoresti. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu sustine aceasta
obiectie si mentioneaza ca articolele nominalizate in amendamentul Comisiei
pentru agricultura si industria alimentara sint aplicabile referitor la
cazurile restrictiilor in cadrul procesului penal sau la asigurarea executarii
sentintei.
2) Comisia pentru protectie sociala, sanatate
si familie propune ca in punctul 3) al proiectului, la articolul 57/1 alineatul
(3), dupa cuvintele “documentul executoriu” de introdus textul “daca aceste actiuni
nu au fost atacate in modul stabilit”. Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati nu sustine aceasta obiectie, deoarece la momentul adoptarii acestui
proiect de lege in prima lectura deja a fost stabilit ca restrictia va fi
aplicata numai in baza hotaririi instantei de judecata.
Cu referire la punctul 3) din proiectul
legii Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca revocarea masurii
de a parasi tara sa fie facuta de catre instanta la cererea executorului judecatoresc
sau a partilor.
In aceste conditii, Comisia juridica,
pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege
nr.4181 in lectura a doua, cu amendamentele acceptate.
Domnul Marian Lupu:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Lectura a doua, propuneri? Nu sint. In
conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a
doua a proiectului de Lege nr.4181. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 32.
Sectorul nr. 2 – 28.
Sectorul nr. 3 – 6.
Domnul Marian Lupu:
66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.4181 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3719 privind
modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.
Rog Comisia. Poftim.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Proiectul de Lege nr.3719 a fost examinat si
aprobat in prima lectura de Parlament si are ca scop sporirea responsabilitatii
pentru neexecutarea hotaririlor judecatoresti si stabilirea termenelor de incepere
a judecarii cauzelor penale. Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in
cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Toate
amendamentele si propunerile care au parvenit pe marginea acestui proiect au
fost examinate.
Rezultatul examinarii este reflectat in
anexa la prezentul raport, care este parte integranta a acestuia. In aceste
conditii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului
adoptarea proiectului de Lege nr.3719 in lectura a doua, luind in consideratie
amendamentele acceptate.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc, domnule presedinte.
Intrebari catre comisie pentru lectura a
doua? Nu sint.
Multumim, domnule presedinte.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3719. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr. 1 – 31.
Sectorul nr. 2 – 29.
Sectorul nr. 3 – 5.
Doamna Maria Postoico:
65 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3719 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.240 pentru modificarea
Legii nr.1466 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace banesti, marfuri
si servicii provenite din tranzactiile economice externe.
Domnule Chicu,
Eu va rog. Guvernul.
Domnul Ion Chicu – viceministru al finantelor:
Stimata doamna vicepresedinte al
Parlamentului,
Onorati deputati,
Proiectul propus spre examinare si adoptare
consta in amendarea unei notiuni de baza din Legea cu privire la reglementarea
repatrierii de mijloace banesti si are drept scop concretizarea aspectelor
legate de repatriere in cazul exportului de servicii. Articolul unic al acestui
proiect prevede introducerea conjunctiei “sau” in notiunea “repatrierea
mijloacelor banesti”, deoarece redactia actuala admite interpretarea exportului
de servicii doar in combinatie cu exportul de marfuri, fapt care, in marea
majoritate a cazurilor, nu corespunde realitatii. Tot la aceasta notiune din
lege se propune specificarea corecta a documentului confirmativ al valorii
serviciilor exportate, adica contractul, actele serviciilor executate, factura
comerciala, deoarece in redactia actuala drept document confirmativ al valorii
tranzactiei este specificata declaratia vamala, care in realitate nu se
perfecteaza in cazul exportului de servicii.
Stimati deputati,
In scopul eliminarii deficientelor redactionale
mentionate mai sus si considerind tendintele pozitive inregistrate in anul 2007
la capitolul export de servicii, va rog sa sustineti proiectul propus.
Va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Intrebari catre raportor? Nu sint.
Va multumim.
Comisia, domnul Popa.
Domnul Gheorghe Popa:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget,
finante sustine conceptual proiectul de lege, iar pentru a doua lectura prezinta
urmatoarele propuneri.
Tinind cont de prevederile articolului 1 din
Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, se propune ca dupa
cuvintele “prestari de servicii” de introdus cuvintul “lucrari”.
Avind in vedere avizul Comisiei pentru
protectie sociala, sanatate si familie, se propune ca cuvintele “actele
serviciilor efectuate, factura comerciala” sa fie substituita prin cuvintele
“actele lucrarilor si/sau serviciilor efectuate, factura …”.
Pornind de la cele expuse si tinind cont de
avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica,
buget si finante propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului,
aprobare in prima lectura si adoptare in a doua lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, va multumesc, domnule vicepresedinte.
Pentru lectura a doua propuneri?
Microfonul nr. 5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
Aceasta este lectura a doua?
Domnul Gheorghe Popa:
Da.
Domnul Marian Lupu:
Ma iertati, lectura intii, da.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Lectura intii.
Domnul Gheorghe Popa:
Prima si a doua lectura, domnule Presedinte.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu nu propun lectura a doua.
Domnul Gheorghe Popa:
Fiindca ori adoptam ori nu adoptam?
Domnul Marian Lupu:
In cazul in care se va accepta, conform solicitarii
comisiei, va fi si a doua.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu am o intrebare catre domnul vicepresedinte
al comisiei.
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Spuneti va rog, ca persoana care va ocupati
cu economia si finantele, este nevoie in general ca noi sa reglementam
repatrierea in Republica Moldova? Fiindca mijloacele financiare incasate sau neincasate
este chestia agentului economic. In lumea civilizata repatrierea nu se
reglementeaza. Care este sensul reglementarii in Republica Moldova?
Domnul Gheorghe Popa:
Este sens in reglementare, deoarece exista
legea respectiva si toti agentii economici care se ocupa cu exportul si prestari
de servicii trebuie in termenele stabilite, conform legislatiei, sa efectueze
repatrierea surselor banesti.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu cred ca aceasta este o ramasita a
sistemului sovietic, atunci cind totul trebuia sa fie controlat si trebuia sa
fie pus la evidenta. Agentul economic trebuie sa plateasca impozite, sa indeplineasca
obligatiunile pe care le are conform contractelor, dar mai departe este chestia
agentului economic.
Domnul Gheorghe Popa:
Domnule Cosarciuc,
N-aveti decit sa veniti cu o initiativa
legislativa si sa propuneti plenului Parlamentului sa examineze aceasta situatie.
Domnul Marian Lupu:
Alte propuneri, intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Popa.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.240.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.240 este aprobat in
prima lectura.
Fractiunile, sint obiectii pentru lectura a
doua? Da sau nu? Nu sint. Lectura a doua, stimati colegi, la fel, in conditiile
raportului comisiei. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.240 in
lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 32.
Sectorul nr.2 – 27.
Domnul Marian Lupu:
27.
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 2.
Domnul Marian Lupu:
61 de voturi “pro”. “Impotriva” 1 vot.
Proiectul de Lege nr.240 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.4352 privind esalonarea
platilor impozitului funciar si contributiilor de asigurari sociale de stat
obligatorii pentru anii 2007 si 2008. Initiativa deputatilor Cosarciuc,
Oleinic.
Prezinta domnul Cosarciuc. Va rog.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Deputatii din Fractiunea parlamentara
“Alianta «Moldova Noastra»” au inaintat un proiect de lege care prevede urmatoarele:
1) Se ingheata sau se amina pina la 31
decembrie 2009 plata datoriilor la plata impozitului funciar al agentilor
economici din agricultura, la cererea acestora, cu reesalonarea achitarii
datoriei in parti proportionale de la 1 iunie 2009 pina la 31 decembrie 2009.
2) Se amina pina la 31 decembrie 2009 plata
datoriilor la plata contributiilor de asigurari sociale de stat ale agentilor
economici din agricultura, la cererea acestora, cu reesalonarea achitarii
datoriilor in parti proportionale de la 1 iunie 2009 pina la 31 decembrie 2009.
3) Guvernul va aloca in anii 2007–2008
mijloace financiare necesare compensarii pierderilor bugetelor locale care vor
aplica prevederile articolului 284 din Codul fiscal.
Eu am adus la cunostinta plenului
Parlamentului continutul acestei note informative, ca inca o data sa va confirm
ca situatia in domeniul agriculturii este una dezastruoasa. Dupa seceta din
anul 2007 taranii au avut pierderi colosale. Si as vrea sa va aduc niste cifre
concrete care au fost analizate de catre autorii acestei initiative si numai la
culturile cerealiere valoarea pierderilor este aproximativ de 300 de milioane
de euro.
Si aici noi avem o descriere concreta pe
diferite culturi agricole, care taranii au avut de pierdut. Pagubele din
sectorul zootehnic sint si mai mari din cauza pierderii surselor de economii,
alimente si venit, provenite de la septelul de animale sacrificate in masa,
aproximativ 25% din septelul de animale, si pierderile, in acest context, sint
evaluate la circa 305 milioane de dolari.
Pe linga pierderile ce au diminuat conditiile
de trai, comercializarea animalelor din gospodarii presupune diminuarea cantitatii
de produse de carne si lapte in alimentatia copiilor, a mamelor hranitoare si a
femeilor gravide.
Stimati colegi,
Inca un argument important pentru aceasta
initiativa este ca noi avem de acum situatia anului 2008, mai ales cresterea
preturilor la seminte. Si daca analizam preturile la seminte in perioada 2007–2008,
noi vedem ca la semintele de porumb pretul a crescut practic de la 9600 de lei
pentru o tona la 30 de mii de lei, de 2,12 ori; la floarea soarelui – de la 20
de mii de lei per tona la 62 de mii de lei per tona; la orz de primavara – de
la 1700 la 4000 de lei. Practic, preturile s-au dublat, iar in unele cazuri
s-au triplat.
Acelasi lucru s-a intimplat si se intimpla
cu preturile la motorina. Daca pretul unei tone de motorina in 2007 era de 8900
de lei, acum e 10900. Au crescut considerabil preturile la ingrasaminte.
Practic, preturile la ingrasaminte s-au dublat fata de aceeasi perioada a
anului trecut.
Inca un argument pentru ca sa fie sustinuta
aceasta initiativa este ca la inceputul anului 2007 din cei plecati peste
hotare 60% erau din mediul rural, la sfirsitul anului 2007 din cei plecati
peste hotare de acum 75% erau din mediul rural. Saracia ii mina pe tarani sa
plece din Republica Moldova si acestea nu sint datele autorilor acestei initiative
legislative, a domnilor Oleinic si Cosarciuc, dar sint datele Biroului National
de Statistica.
Din aceste considerente, noi venim cu rugamintea
catre Parlamentul Republicii Moldova sa fie sustinuta aceasta initiativa de
lege care ar permite ca taranii sa foloseasca acele mijloace circulante pe care
le mai au, pentru ca sa continue circuitul agricol in agricultura Republicii
Moldova si, astfel, sa-si poata cumva restabili acele mijloace financiare care
au fost pierdute in anul 2007.
Aceasta initiativa ar permite ca cei care
se gindesc in continuare sa plece peste hotare sa mai ramina in Republica
Moldova, ar mai avea grija de copii sau de familii, ca sa nu apuce drumul
pribegiei care tot ii mina din Republica Moldova.
Stimati colegi,
Propunem ca aceasta initiativa legislativa
sa fie votata in prima si a doua lectura.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Da, multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule deputat Cosarciuc,
Eu consider ca acest proiect de lege este
un proiect bun, chiar foarte bun. Mi se pare ca regretatul deputat Ivanov, acum
2 ani, 2 ani si ceva, a avut un proiect privind anularea impozitului funciar in
general si, in acest context, am o intrebare pentru dumneavoastra.
Nu considerati ca ar fi mai bine ca
proiectul dumneavoastra sa nu fie cu inghetarea datoriilor, dar sa fie deja cu
anularea datoriilor? Mai departe, dupa sens, ceea ce aveti dumneavoastra in
vedere, cu compensarea de catre Guvern a datoriilor, a bugetelor locale, pentru
ca impozitul funciar se duce in bugetele locale. Este vorba, de fapt, de vreo
250 de milioane, daca nu ma insel eu, de lei. Avind in vedere ca anul trecut am
avut excedente de buget peste 1 miliard, eu cred ca logica spune, de la sine
spune, ca ar fi bine sa facem asa. Care este parerea dumneavoastra?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Braga,
Multumesc pentru intrebare.
Propunerea dumneavoastra este una buna, dar
cred ca ea ar trebui sa apara intr-o alta initiativa legislativa. Noi am propus
un cadru legal intermediar, pentru ca totusi cei care au avut de suferit in
anul 2007 in urma secetei sa fie sustinuti prin acest proiect de lege, ca sa
fie esalonate sau aminate, conform legii pe care noi o prezentam aici, am
scris, am formulat ca se ingheata, dar ar fi mai corect sa fie aminata plata
pentru datoriile la impozitul funciar si a contributiilor la fondul social. Si
aceste plati sau aceste neincasari la bugetul de stat sa fie compensate din
contul bugetului de stat.
Si acelasi lucru sa fie facut conform
articolului 15 alineatul (2) din Legea cu privire la asigurarile sociale care
prevede ca in cazul cind se adopta unele legi care diminueaza veniturile la
bugetul asigurarilor sociale, atunci se compenseaza acest deficit din contul
bugetului de stat.
Eu sint de acord cu ceea ce ati mentionat dumneavoastra
si noi special am introdus in acest proiect de lege de la 31 decembrie 2009,
adica pina la
31 decembrie 2009 si incepind cu 1 iunie 2009, fiindca noi, cei din Fractiunea
parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, sintem siguri ca in 2009 la alegerile
parlamentare noi vom invinge si Parlamentul Republicii Moldova va avea o alta
structura si va hotari aceste probleme.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule presedinte al comisiei,
Eu nu am o intrebare, doar as ruga colegii
sa sustina acest proiect de lege. Dar, ca informatie, pentru lectura a doua sa-l
comasam cu un alt proiect de lege, ca o initiativa legislativa a deputatului
Partidului Democrat Valentina Buliga, care propune anularea datoriilor ca
urmare a consecintelor grave ale secetei.
Ieri in comisie am examinat ambele proiecte
de lege, am avut prezenti doar 7 deputati din 9 si nu am putut adopta o decizie
conform Regulamentului. Dar este logic ca Parlamentul sa vina in sustinerea
acestor persoane care au avut de suferit in rezultatul acestei secete cumplite si
sa se gaseasca posibilitati din bugetul de stat pentru a compensa cheltuielile
sau sumele nevenite in bugetul asigurarilor sociale, pentru ca, din cite cunoastem
deja, cu mare greutate se acumuleaza sumele necesare pentru platile pensiilor
chiar recent.
Si daca nu se va intimpla o sustinere din
cadrul bugetului de stat, situatia pe viitor nu se va imbunatati. Eu as propune
ca pentru saptamina viitoare sa fie introdus in ordinea de zi celalalt proiect
de lege comasat si, pentru lectura a doua, sa fie un suport destul de
considerabil din partea Parlamentului pentru aceste persoane.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna presedinte al comisiei.
Noi, cei 5 deputati din Comisia pentru
agricultura si industria alimentara care sintem din opozitie, am sustinut
proiectul dumneavoastra si sintem de acord cu propunerea pe care ati facut-o
aici, in plenul Parlamentului.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimati colegi,
Noi nu o data in ultimul an am auzit aici in
Parlament rapoartele Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si a
altor factori de decizie, care au adus la cunostinta care totusi au fost
pierderile pe parcursul anului 2007. Initiativa data in niciun caz nu elibereaza
agentii economici, gospodariile taranesti, taranii de plata impozitelor.
Dar, luind in consideratie ca mai mult de
40% totusi nu au avut posibilitatea in 2007 sa achite impozitul funciar si alocarile
la fondul social, penalitatea care va creste intr-un an de zile va fi cu mult
mai mare decit suma de baza care este necesara sa fie platita.
De aceea, noi, in principiu, aprobind initiativa
de astazi, eliberam agentii economici si gospodariile taranesti de penalitatea
care ar trebui sa fie platita pe parcursul anului, pentru aceasta perioada de timp
noi am rugat ca sa fie inghetate aceste datorii. Nu este o iertare de datorii,
dar este o iertare a penalitatilor, in legatura cu consecintele secetei anului
2007.
Eu va multumesc si va rog foarte mult sa sustineti
initiativa data.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule raportor,
Ma intereseaza (sa spunem ca e buna ideea,
initiativa) daca totusi este consultat cu autoritatile locale, deoarece noi
intram in functiile sau competenta autoritatilor locale. Tine de bugetul local.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Prijmireanu,
Proiectul de lege prevede ca pierderile
agentilor, pierderile bugetelor locale sa fie compensate din contul bugetului
de stat. Pierderile temporare ale bugetelor locale sa fie compensate din
bugetul de stat. Pierderea temporara a bugetului fondului asigurarilor sociale
sa fie compensata, conform articolului 15 alineatul (2) din Legea cu privire la
asigurarile sociale, din contul bugetului de stat, asa prevede legea.
Dar va spun ca aceasta este o pierdere
temporara, care va fi restabilita in a doua jumatate a anului 2009, fiindca noi
ne-am propus ca de la 1 iunie 2009 sa intre in grafic de plata acele aminari
care au fost acceptate in perioada 2007-2008. Astfel, de la 1 iunie 2009 pina
la 31 decembrie 2009 sa fie platite aceste aminari care au fost la plata
impozitului funciar si la plata contributiilor la fondul social.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Multumesc, domnule Presedinte.
O intrebare pentru autor.
Domnule Cosarciuc,
Aveti o analiza despre ce cifra este vorba
la inghetarea datoriilor fata de fondul social si fata de, eu stiu, impozit, fata
de organele locale in general. Care sint cifrele?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc de intrebare, domnule Gutu.
Noi avem aceasta statistica. Datoriile la
impozitul funciar sint in jur de
120 milioane de lei si datoriile la contributii la fondul social – in jur de 90
de milioane de lei.
Domnul Ion Gutu:
Deci peste 200 de milioane de lei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Si aici sint datele de la Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat.
Domnul Ion Gutu:
Si a doua intrebare.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
... pentru situatia la 31 decembrie 2007.
Domnul Ion Gutu:
Domnule presedinte,
Care au fost argumentele Guvernului ca au
dat un aviz negativ? Care sint? Puteti sa enumerati citeva ca, eu stiu, sa ne
pregatim constient de discutii asupra acestui...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, Guvernul, in primul rind, a argumentat
refuzul de a prezenta sau de a accepta un aviz pozitiv prin faptul ca trebuie sa
fie modificata Legea bugetului, pentru ca sa fie completata aceasta pierdere de
venituri din incasarea de la impozitul funciar si de la contributii la fondul
social, adica daca sa revedem si Legea cu privire la asigurarile sociale. Aceasta
este una.
Si a doua. Eu nu consider ca argumentele
aduse in avizul Guvernului sint concludente, ele sint ca de obicei pentru cei
care prezinta initiative legislative din partea opozitiei: nu se sustine si “la
revedere”.
Domnul Ion Gutu:
Domnule Cosarciuc,
Eu cred ca dumneavoastra mai aveti si alte
cifre, materiale. Asista aici domnul ministru al agriculturii si industriei
alimentare, domnul Gorodenco, si eu as apela la colegii nostri din alte fractiuni.
Stimati colegi,
Nu este vorba de amnistie. S-a efectuat o
amnistie, as spune, eu stiu, de
4 miliarde de lei, care au meritat-o si nu au meritat-o agentii economici...
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Trei intreg si...
Domnul Ion Gutu:
...care, pur si simplu, s-au purtat
neglijent fata de interesele statului si le-ati votat, le-ati iertat, s-au dus in
istorie si este vorba de 200 de milioane, de o inghetare, pur si simplu, pe un
an de zile.
Eu cred ca avizul negativ al Guvernului
demonstreaza atitudinea respectiva fata de necesitatile satului si ale
oamenilor care muncesc pe cimpuri.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Da, va multumesc, domnule Presedinte.
Stimate coleg,
In nota informativa pe care dumneavoastra ati
prezentat-o la acest proiect de lege este expus ca, conform datelor
Inspectoratului Fiscal, pe anul 2007 s-au achitat 60% din acei contribuabili in
sectorul agricol si 74 din impozitul funciar.
As vrea sa stiu cum ramine cu faptul ca acesti
contribuabili au achitat, probabil unii dintre ei avind credite bancare si avind
procente care trebuie sa le plateasca? Totodata, noi unor contribuabili le
facem o vacanta de 2 ani de zile. Cum ramine cu echitatea si cu aceea ca pentru
toti agentii economici trebuie sa fie aceleasi conditii?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Calmatui,
Eu cred ca dumneavoastra ati vizitat satele
Republicii Moldova, inclusiv satele din Ungheni.
Domnul Valeriu Calmatui:
Da, in fiecare luni.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, inclusiv satele din Ungheni, si ati vazut
ce se intimpla in satele Republicii Moldova.
Domnul Valeriu Calmatui:
Stiu.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Practic, taranii sint plecati peste hotare si
nu sint plecati pentru ca lor le place sa plece peste hotare, dar sint...
Domnul Valeriu Calmatui:
Aceasta e politica. Raspundeti, va rog,
concret la intrebare pe care am pus-o.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu va raspund, eu argumentez raspunsul. Asteptati
un pic.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Mai calm. Continuam.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Aveti rabdare, fiindca eu nu voi lua mult
timp, o sa ma incadrez in timpul prevazut de Regulament. Dumneavoastra, stimati
membri ai fractiunii majoritare si domnule Calmatui, cunoasteti foarte bine
situatia din satele Republicii Moldova. Taranii sint plecati peste hotare, minati
de saracie, si initiativa pe care noi am propus-o va permite ca macar pentru o
parte din cei care nu au fost in stare sa plateasca impozitul funciar si
contributiile la fondul social sa le acordam aceste facilitati.
Si inca o data eu vreau sa repet ca noi am
acordat aceste anulari de impozite de 3 miliarde 900 milioane de lei celor care
nu au dorit sa plateasca impozite si nu am facut mare treaba pentru cei care,
de pilda, muncesc in sectorul agricol. Si eu nu vad aici nicio inechitate,
fiindca cei care au fost in stare au platit, dar pe cei care nu au fost in
stare trebuie sa-i ajutam. Aceasta ar trebuie sa fie in general o politica in
Republica Moldova.
Domnul Valeriu Calmatui:
Stimate coleg,
Intrebarea pe care am pus-o mi-au adresat-o
si agentii economici care astazi au achitat si ei spun: ce inseamna, eu am
achitat, vecinul de alaturi nu a achitat, lui ii faceti facilitati, dar eu cum
ramin? Ce ar trebui sa-i raspund? Eu nu am un raspuns. Raspunsul dumneavoastra
nu ma satisface.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Da, eu inteleg ca nu va satisface. Acelasi
lucru s-a intimplat cind au fost anulate datoriile de 3 miliarde 900 milioane
de lei. A fost mai grav, fiindca acolo au fost anulate datorii generatoare de
pierderi, intreprinderi de stat, societati pe actiuni cu capital majoritar de
stat. Mai grave decit in cazul dat.
Domnul Valeriu Calmatui:
Si a doua intrebare. Spuneti, va rog,
stimate presedinte al comisiei, dumneavoastra cunoasteti destul de bine ca anul
trecut, cind am facut rectificari la buget si au fost acele investitii date in
agricultura aproape un miliard de lei, acela nu a fost un ajutor pentru tarani?
A fost pentru alta categorie?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Ca sa fim mai precisi, in bugetul pentru
2007 au fost finantate subventii in agricultura de 449 milioane de lei, acestea
au trecut prin Fondul de subventionare in agricultura. Aceasta-i leu cu leu. Nu
trebuie aici sa adaugati inca 600 de milioane pe care nimeni nu le-a vazut.
Din acele 449 de milioane de lei, care au
fost prevazute sau finantate in anul 2007, numai 11,4% au ajuns la tarani, la
gospodariile taranesti. 11,4% sint 50 de milioane de lei. Aceleasi cifre le va
prezenta si ministrul agriculturii si industriei alimentare.
Si eu am acum un raspuns de la ministru
agriculturii si industriei alimentare in care se spune: “Noi am primit ajutor
40 de milioane de lei si vom ajuta taranii.” Dar nu scrie nicio cifra care va
fi ajutorul Guvernului pentru tarani in 2008, nu din acele ajutoare umanitare
care au fost primite de catre Republica Moldova in anul 2007.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule autor,
Nu va suparati, cred ca nu trebuie sa
politizati problema, ca ceea ce a spus domnul Calmatui de la microfonul nr.3
este foarte important. Si el are loc in proiectul dumneavoastra de lege. Eu v-as
propune sa faceti in felul urmator: daca o sa acceptati ceea ce este in proiectul
de lege, cei care nu au platit impozitele sa ramina asa cum ati vrut
dumneavoastra. Si in lectura a doua se mai adauga un articol prin care, este
vorba, mi se pare, de 120-130 milioane, cei care au platit impozitele funciare
pe parcursul timpului acesta li se restituie sumele achitate. Si atunci toata
lumea este impacata si este facut un lucru de la inceput pina la urma. Ce parere
aveti?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc pentru propunere, domnule Braga.
Eu, in calitate de autor, pentru lectura a
doua, accept si cred ca domnul Oleinic, in calitate de coautor, accepta aceasta
completare.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Va multumesc, domnule Cosarciuc.
Rog Comisia.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul Legii privind esalonarea platilor impozitului
funciar si a contribuitilor de asigurari sociale de stat obligatorii pentru
anii 2007 si 2008 si expune urmatoarele.
Proiectul de lege mentionat prevede inghetarea
pina la 31 decembrie 2009 a datoriilor la plata impozitului funciar si a
datoriilor la plata contributiei de asigurari sociale de stat a agentilor
economici din agricultura, cu compensarea ulterioara a pierderilor bugetelor
locale, care au aplicat prevederile articolului 284 alineatul (1) litera (a)
din Codul fiscal, in scopul indeplinirii articolului 1 din prezenta lege.
In urma examinarii proiectului de lege in
cauza in cadrul comisiilor permanente ale Parlamentului, Comisia pentru
administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica s-au pronuntat pentru
examinarea si adoptarea proiectului in cadrul sedintei plenare, cu conditia
avizului pozitiv al Guvernului. Trei comisii permanente s-au exprimat pentru
respingerea proiectului sus-mentionat, invocind necorespunderea acestuia cu
Codul fiscal.
Directia juridica a Aparatului
Parlamentului a prezentat obiectii de ordin juridic si a accentuat ca in urma
adoptarii prezentului proiect de lege va fi necesara efectuarea unor modificari
in Legea bugetului de stat pe anul 2008 si in Legea bugetului asigurarilor
sociale de stat pe anul 2008, in legatura cu transferarea mijloacelor bugetare
necesare compensarii pierderilor la capitolul “Venituri” si la capitolul
“Cheltuieli”.
In urma votarii, 5 membri ai comisiei
sesizate in fond, facind abstractie de avizele negative prezentate de comisiile
permanente si de avizul negativ al Guvernului, considera ca adoptarea
proiectului de lege poate fi sustinuta, ca va contribui semnificativ la
relansarea producerii in sectorul agricol. Totusi, prin votul majoritatii
membrilor comisiei, proiectul de lege in cauza este propus spre respingere in
cadrul sedintei plenare a Parlamentului. Pacat, stimate domnule Presedinte,
stimati colegi, ca proiectul raportului este asa cum este, semnat de presedintele
comisiei, si el nu reflecta toate discutiile care au avut loc la sedinta. Nici
motivele, nici argumentele celor care au votat impotriva nu sint aduse in proiectul
legii, de aceea permiteti-mi sa aduc aceste argumente.
Primul. Argument care, dupa parerea noastra,
nu este adus acolo, in raport. Ceea ce a fost deja discutat. 74 la suta. Da, aceasta
este ceea ce nu e in textul raportului. (Rumoare in sala.) 74 la suta
din agentii economici care au achitat impozitul funciar, 60 la suta s-au
achitat pina la 1 ianuarie 2008 cu Fondul social. De aceea, asa atitudine cind
noi in timpul anului cream asemenea conditii...
Domnul Marian Lupu:
Stimatii mei colegi,
Eu va rog sa ma ascultati.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Noi nu deodata...
Domnul Marian Lupu:
Domnule vicepresedinte al comisiei,
Doar o clipa.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Nu, nu, eu trebuie sa prezint ceea ce nu
este in raport.
Domnul Marian Lupu:
Eu o sa va permit sa raportati in
continuare, nu e o problema.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Da.
Domnul Marian Lupu:
In aceasta sala nu ne spunem toti ca partile
sa prezinte argumentele? Daca un raport a fost ticluit in felul in care a fost
ticluit, el ce trebuie sa faca? Sa-l citeasca si atit?
Domnul Dmitri Todoroglo:
Eu v-am prezentat raportul comisiei.
Domnul Marian Lupu:
In cazul dat, eu voi pune altfel intrebarea:
de ce raportul a fost facut in felul in care a fost facut? De ce nu au fost
prezentate toate argumentele, toate pozitiile care au fost expuse in cadrul sedintei?
Eu va rog. Conform Regulamentului Parlamentului, raportul trebuie sa fie
exhaustiv. Raport exhaustiv. (Rumoare in sala.)
Stati putin, oameni buni. V-am limitat eu in
timp? Nu v-ati prezentat argumentele? Ce se intimpla? Eu va rog frumos. In
cazul dat, eu am sa fac o scrisoare circulara, cum sa fie ticluite rapoartele
comisiilor. Nu asa, in functie de interesele uneia sau altei fractiuni, sa se
puna doua sau trei rinduri cu o singura pozitie, dar sa se faca exhaustiv, daca
aceasta-i abordare profesionala si responsabila. Pentru toti, pentru toate
comisiile, eu am zis. Eu va rog frumos, domnule vicepresedinte al comisiei,
continuati. Calmati-va, va rog, stimati colegi.
Noi vorbim, noi discutam o problema
importanta, nu o problema ca ne roade rinza la unul sau la altul, haideti sa
vedem toate argumentele care sint. Eu va rog, de procedura o sa fie dupa
prezentarea raportului.
Domnule Todoroglo,
Continuati. Continuati, va rog.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimati colegi,
Eu am adus textul raportului si decizia
care este prevazuta in textul raportului. Am spus ca decizia comisiei este
respingerea proiectului prezentat. Aceasta este decizia comisiei. Eu pot acum sa
aduc argumentele care au fost discutate in comisie, de ce am votat impotriva
acestui proiect, argumente sint destule. Sau eu va ascult intrebarile, daca sint.
Eu oricum voi avea posibilitatea sa expun aceste argumente.
Domnul Marian Lupu:
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
De procedura. Fiindca am fost invinuit ca
raportul nu reflecta pozitia deputatilor din comisie.
Domnul Marian Lupu:
Vicepresedintele comisiei a spus acest
lucru.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu sint deputat din comisie. Nu sint presedinte,
sint deputat. Si sint si alti deputati din comisie care au fost prezenti la sedinta
comisiei. Chestia e in aceea ca, stimati colegi din Parlamentul Republicii
Moldova, initiativele care se discuta in comisii si care sint de la opozitie –
noi nu votam si atit. Argumente nu se aduc. “Noi nu votam”, argumente nu se
aduc. De aceea noi nici nu putem...
Domnule Presedinte,
Noi putem sa luam procesul-verbal, fiindca
noi stenografiem sedintele comisiilor, si o sa vedeti ce argumente au fost
aduse de catre majoritate.
Eu vreau sa va spun ca unii deputati din
majoritatea comunista care sint in comisie au spus ca proiectul este bun, dar
nu poate fi sustinut, fiindca, ma rog, noi nu putem sa sustinem ceea ce voi
propuneti. Asa a fost. Trebuia atunci sa aduc si aceste argumente in...
Domnul Marian Lupu:
Inseamna ca de procedura, iata cum vom
face, stimatii mei colegi. Daca Regulamentul si normele interne tehnice nu prevad
in mod exhaustiv continutul unui raport al comisiei, indiferent ce comisie, in
cazul dat o sa elaboram ori prin circulara, ori la Biroul permanent, sa vedem
care trebuie sa fie modelul si schema unui raport si atunci inchidem toate
problemele. Iata acesta imi este raspunsul.
Microfonul nr.4.
Domnul Serafim Urechean:
Stimate domnule raportor,
Cum credeti dumneavoastra nevotarea in
Parlament astazi a acestui proiect de lege va imbunatati situatia in agricultura
sau nu? Consecintele. Eu inteleg ca e foarte greu pentru voi de inteles, pentru
unii, dar eu o sa va lamuresc. Nu aveti grija, am rabdare, “rinza” nu am. Totul
e bine.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sa ascultam.
Domnul Serafim Urechean:
Alocatiile in agricultura pentru anul 2008
sint cu 200 de milioane mai putine decit in 2007. Consecintele secetei din 2007
bineinteles ca vor veni peste anul 2008. Nevotarea acestui proiect de lege in
Parlament, acestea sint 200 de milioane care vor fi sustrase de la agricultori.
Deci, 200 de milioane mai putin decit anul precedent, 200 de milioane le
sustragem prin neadoptarea acestui proiect de lege, minus 400 de milioane,
atunci cind agricultura este ramura de baza a economiei Republicii Moldova. Sau
acesta, dupa parerea dumneavoastra, este un capriciu, sau o neintelegere, sau
dumneavoastra, in general, vreti sa inmormintati acest popor. Care este raspunsul
dumneavoastra?
Domnul Dmitri Todoroglo:
Multumesc.
Stimati colegi,
Asa si asa.
Domnul Serafim Urechean:
Ñåìèîí, òû æå êóëüòóðíûé ÷åëîâåê. Íó, êàê
ýòî ìîæíî?
Domnul Marian Lupu:
Òàê, êóëüòóðíûå ëþäè, ÿ âàñ î÷åíü ïðîøó. Va
rog.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Stimate coleg,
Totuna eu am sa fiu nevoit sa aduc
argumente, din cauza ca argumentele sint raspunsul la ceea ce dumneavoastra ati
intrebat. Argumentele pe care vreau sa vi le aduc eu oricum o sa vi le aduc,
acestea vor fi raspunsul la ceea ce dumneavoastra ati intrebat.
In primul rind, vreau sa vorbesc despre
costul proiectului, dumneavoastra ati mentionat aceasta. Costul proiectului pe care
l-a adus presedintele comisiei e absolut incorect. Acum eu va aduc cifre concrete
cit costa initiativa legislativa, ca sa stim cifra ca atare.
Domnul Serafim Urechean:
E 200 de milioane.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Nu este corect. Iata cifrele pe care le-am
luat oficial, Inspectoratul Fiscal daca n-a plecat, iata la mine documentele
oficiale, astazi le-am primit. Iata care sint cifrele, ca sa stabilim despre ce
este vorba, costul acestui proiect. In ceea ce priveste platile in Fondul
asigurarii sociale, suma care trebuie sa fie inghetata, datoriile la 1 ianuarie
2008 ale persoanelor fizice proprietari ai trenurilor agricole – 74 milioane.
Acestea sint datoriile la 1 ianuarie 2008.
Contributiile preconizate din agricultura in
2008, anul curent, care trebuie sa fie incasate – 109 milioane si plus jumatate
anul viitor care trebuie sa fie inghetat. Reiese ca Fondul asigurarii sociale
platile sau alta suma – 233 milioane de lei. Aceasta numai cu Fondul social.
Acum sa clarificam cu impozitul funciar.
Datoriile la 1 ianuarie 2008, tot asa cifre oficiale, – 44 milioane de lei.
Impozitul funciar la 1 ianuarie 2008. Este prevazut din agricultura in anul
2008, anul curent, tot asa trebuie sa fie inghetate 197 milioane de lei si plus
jumatate a anului viitor care tot asa trebuie sa fie inghetate – 44. In total
330 milioane de lei trebuie sa fie inghetate. Aceasta fara anulare, dar numai inghetare
– 330 milioane de lei impozitul funciar si plus
233 milioane platile de asigurare sociala. In total suma despre care noi vorbim
este de 560 milioane de lei. Iata despre ce vorbim noi, ce trebuie sa fie inghetat.
E o problema cind vorbim despre costul propunerii.
Mai departe eu vreau sa continuu. Cu parere
de rau, colegii, pe care eu ii stimez, nu au citit sau au uitat, sau special au
facut, Codul fiscal, care il avem noi la moment in vigoare, articolul 180.
Articolul 180, nu articolul 84. Dati-mi voie, va rog. Articolul 180 permite, da
voie ca sa fie realizata dorinta agentilor economici privind reesalonarea
datoriilor fata de bugetul de stat a platilor, conform legislatiei in vigoare.
Eu citez:
“Articolul 180. Modificarea termenului de
stingere a obligatiei fiscale.
[...] b) Esalonarea stingerii obligatiei fiscale (stingerea se face in
rate).
(2) In cazurile prevazute de prezentul
articol, contribuabilul are dreptul la aminarea sau esalonarea pe parcursul a 2
ani fiscali, cu sau fara aplicarea unei majorari de intirziere.
(3) Aminarea sau esalonarea fara calcularea
unei majorari de intirziere se acorda contribuabilului in cazul:
a) prejudicieri lui materiale in urma unei
calamitati [...]
(5) Aminarea sau esalonarea, cu exceptia
cazurilor prevazute la alin.(3), [care nu este legat cu calamitatile naturale] se acorda in
baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal...”
Conform Codului fiscal toti agentii
economici care au suferit din urma calamitatilor au probleme cu platile in
bugetul de stat. In baza unui acord cu Inspectoratul Fiscal, au dreptul de a reesalona
aceste datorii. Nu are sens sa ghicim niste initiative legislative, trebuie numai
sa le recomandam agentilor economici ca sa fie respectate prevederile Codului
fiscal, care permite tuturor, avind argumente. Dar argumente, eu sint absolut
de acord cu dumneavoastra, sint destule ca sa fie aplicat articolul 180
alineatul (2), in scopul pastrarii intereselor agentilor economici. Iata ce am avut
din argumente. Acesta este dreptul agentilor economici, fara luarea vreunei
decizii asupra inghetarii, in baza unui contract au sa fie reesalonate aceste
datorii. Legislatia in vigoare permite aceasta.
Domnul Serafim Urechean:
Bine.
Domnule raportor,
Cu parere de rau, as vrea sa va spun ca
dumneavoastra nu sinteti consecvent. Eu tin minte, cind dumneavoastra erati
ministru, promiteati tuturor ca veniti la guvernare si scutiti de impozit in
general toti taranii. Acum procedati invers.
Doi. Cu parere de rau si regret, situatia
din tara este cea care este. Si la capitolul “Amnistia capitalului” tara a avut
de pierdut. Tot negindit s-au votat atunci 5 miliarde de lei. Daca eu as lucra in
acest Guvern, ma mira faptul ca dumneavoastra nu vreti sa va sustineti propriul
Guvern, daca as fi ministrul agriculturii astazi mi-as da demisia in fata
Parlamentului, de aceea ca nu este sustinut. De aceea, inca o data va indemn ca
sa votati acest proiect de lege, sa sustinem taranii.
Multumesc.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Eu nu vreau sa repet, dar va fi mai bine daca
vom studia inca o data cerintele Codului fiscal, care da dreptul agentilor
economici in baza de contract sa faca reesalonarea, tocmai ceea ce prevede
acest proiect de lege, de aceea nu e necesar, trebuie sa fie adresarea in
Inspectoratul Fiscal, o sa fie incheiat un contract dintre Inspectoratul Fiscal
si agentii economici ca contribuabili timp de doi ani... Motive sint destule
pentru toti agentii economici, o sa fie incheiat contractul si nu facem
probleme. Legea da acest drept. Atunci nu o sa fie necesar adoptarea altei legi,
in acest sens.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Oleinic:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule vicepresedinte,
Totusi, era normal ca sa citim legea bine inainte
de a prezenta raportul. Dumneavoastra ati spus de sute de milioane, anul 2008,
2009. Cititi in lege ca este vorba de sumele care sint inregistrate pina la 1
ianuarie 2008. De aceasta suma este vorba. Atunci este vorba de 200 de
milioane. Nu, cum spuneti dumneavoastra, de 300 de milioane, 500 de milioane,
care vor fi pe parcursul anilor 2008 – 2009. Aceste sume trebuie sa le plateasca
agentul economic. Noi vorbim de consecintele anului 2007.
Si acum vreau sa-mi raspundeti la o intrebare.
Nu credeti dumneavoastra ca, daca agentii economici si gospodariile taranesti, taranii
care nu au avut posibilitate sa achite pina la 1 ianuarie 2008 datoriile anului
2007, in urma secetei, si penalitatile care vor fi aplicate zilnic pina la
momentul posibilitatilor achitarii, noi impingem oamenii acestia din start la
faliment? Noi nu-i vom avea pe acesti agenti economici care vor falimenta din
start.
Nu se vor duce perceptorii fiscali acasa la
oameni sa le ia covoarele, televizoarele s.a.m.d.? Dumneavoastra, Dmitri
Mihailovici, dumneavoastra cunoasteti mai bine ca multi din sala aceasta situatia
reala care este in agricultura. Dar ne miram de pozitia pe care o aveti. Eu va
rog, ce tine de falimentarea acelor agenti economici care astazi nu au
posibilitatea sa achite sumele acestea la buget si la Fondul social. Care va fi
soarta lor? Va rog.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Haideti sa clarificam inainte ceea ce dumneavoastra
ati spus ca... eu nu am avut in vedere ceea ce a fost prevazut in lege. In lege
e scris destul de clar: “Se ingheata pina la 31 decembrie 2009 datoriile la
plata contributiei de asigurare sociala de stat al agentului economic din
agricultura, la cererea acestuia, cu reesalonarea achitarii datoriilor in parti
proportionale de la 1 iunie 2009 pina 31 decembrie 2009”. Atunci voi in legea
aceasta...
Domnul Alexandru Oleinic:
Datoriile care sint fixate, domnule Dmitri,
datoriile fixate. Noi nu putem spune ce datorii o sa fie in anul 2009.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Cititi legea, ceea ce voi ati scris…
Domnul Alexandru Oleinic:
Nu, dumneavoastra cititi-o, ca ati
prezentat-o.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Domnule coleg,
Ceea ce spuneti dumneavoastra nu este aceea
ce ati scris in proiectul de lege. In proiectul de lege e scris ca noi inghetam
datoriile pina la 1 ianuarie 2009.
Domnul Alexandru Oleinic:
Mie imi pare ca noi vorbim limbi diferite.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Pina la 1 ianuarie 2009.
Domnul Alexandru Oleinic:
2008.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Si platile incep de la jumatatea anului
viitor, aceasta reiese din ceea ce este scris.
Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Presedinte,
Lasati-l sa studieze legea mai intii,
fiindca nu este clar nimic.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Voi ati scris asa. Reiese...
Domnul Alexandru Oleinic:
In lege este scris concret. Uitati-va pe ce
data legea e inregistrata. Si in lege este scris concret “la 1 ianuarie 2008”.
Dar datoriile, obligatiunile care sint fixate...
Domnul Dmitri Todoroglo:
Aceasta dumneavoastra deja spuneti.
Domnul Alexandru Oleinic:
Urmatoarele … nu ati inteles nimic.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Aceasta este alta viziune, aceasta nu...
Domnul Alexandru Oleinic:
Urmatoarele datorii o sa fie fixate la 1
iulie 2008. Ce nu? Noi in ce luna sintem acum?
Domnul Marian Lupu:
Sa ajungem la o finalitate a acestei discutii.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Eu am adus argumente, am adus argumente si,
principalul, eu consider ca, din toate discutiile pe care noi le-am avut, totusi
Codul fiscal pe care il avem noi da dreptul agentilor economici sa incheie
contractul cu Inspectoratul Fiscal si are dreptul la reesalonarea datoriilor pe
o perioada de doi ani.
Domnul Alexandru Oleinic:
Aceasta prevedere este scoasa de acum,
aceasta prevedere este exclusa. Si noi nu o putem aplica astazi, in situatia
care este deja creata.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Ea nu este exclusa, daca legea e in
vigoare.
Domnul Marian Lupu:
Bine, stimati colegi.
Domnul Alexandru Oleinic:
Inseamna ca soarta agentilor economici totusi
este clara si cea a datornicilor despre care noi vorbim. Ii falimentam din
start. Aceasta va fi perspectiva.
Domnul Dmitri Todoroglo:
Eu nu vreau sa dau un raspuns, din cauza ca
unele probleme au caracter politic, din cauza ca vor aparea iarasi discutii
care nu sint la tema data.
Domnul Marian Lupu:
Bine, bine. Alte intrebari nu sint.
Va multumesc, domnule Todoroglo.
Stimati colegi,
Proiectul nr.4352. Autorul, inainte de vot.
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu solicit cuvint de la tribuna centrala,
din partea fractiunii, conform Regulamentului. M-am inscris aici…
Domnul Marian Lupu:
Nu in orice moment, stati putin sa ne
clarificam, stimati colegi. Este vorba ca Regulamentul ofera posibilitatea, inainte
de procedura de vot, ca autorul sa-si expuna punctul de vedere. Mai avem si
prevederea ca luarile de cuvint... dar pina in ziua de astazi nimeni nu s-a inscris
la luari de cuvint.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Dumneavoastra nu ati...
Domnul Marian Lupu:
O clipa. Nu va precipitati. Noi doar...
Unde? Pe care motiv... Bine, autorul are dreptul, ii oferim 5 minute, nu e
nicio problema in acest context. Asa, stati putin. Ne clarificam.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Buliga:
Eu in comisie am fost, am examinat si avem
coraport, domnule Presedinte. Il lasam, da? Noi am avut indicatii si am
examinat si avem coraport la acest proiect de lege.
Domnul Marian Lupu:
Asa, raportori. Eu va rog putin. In sala
liniste, nu va dezmatati in felul acesta. Ma refer la toate sectoarele. Deci,
da, in ordinea de zi sint indicati raportori: Cosarciuc si Buliga, pe care
motiv audiem coraportul comisiei. Dupa aceea, ultimul cuvint la acest subiect il
are autorul.
Comisia, va rog.
Doamna Valentina Buliga:
Stimati deputati,
Mult stimate domnule Presedinte,
In cadrul comisiei a fost examinat
proiectul de Lege privind esalonarea impozitului funciar si contributiile de
asigurari sociale de stat obligatorii pentru anii 2007 si 2008, elaborat cu
titlu de initiativa de catre deputatii Cosarciuc si Oleinic, si am constatat
urmatoarele.
Proiectul de Lege nominalizat are drept
scop protectia sociala a agentilor economici din agricultura, care au avut de
suferit pierderi considerabile in rezultatul secetei din primavara anului 2007.
Astfel se propune inghetarea datoriilor
acumulate de acesti agenti economici la plata impozitului funciar si a contributiilor
de asigurari sociale pe parcursul anului 2007 pina la 31 decembrie 2009, cu reesalonarea
achitarii acestor datorii in marimi proportionale in perioada de la 1 iunie pina
la 31 decembrie. Pierderile bugetelor locale in legatura cu aplicarea acestei inghetari
se propun a fi compensate din bugetul de stat. Pagubele din sectorul agrar
cauzate au fost estimate la sume colosale – circa 758 milioane de dolari la
culturile agricole si
305 milioane de dolari in sectorul zootehnic.
In comisia pentru protectie sociala, sanatate
si familie au parvenit avize de la doua comisii: Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica care propune examinarea acestui proiect de lege cu
avizul pozitiv al Guvernului, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint,
tineret, sport si mijloace de informare in masa considera proiectul insuficient
argumentat si propune respingerea lui. Guvernul, prin avizul aprobat prin Hotarirea
nr.137 din 14 februarie, considera inoportuna promovarea acestui proiect de
lege, invocind urmatoarele motive.
Legislatia in vigoare prevede deja un sir
de stimulente si inlesniri fiscale pentru ameliorarea situatiei si veniturile
bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2008 au fost adoptate, tinind
cont de contributiile ce urmeaza a fi colectate si din sectorul agricol. Prin
urmare, propunerea expusa in proiect va diminua considerabil veniturile acestui
buget, fapt ce va conditiona aparitia unor dificultati la plata prestatiilor de
asigurari sociale. In procesul discutiilor asupra proiectului in cadrul sedintei
comisiei au fost scoase in evidenta momentele pozitive ale acestui proiect.
Astfel, adoptarea lui va micsora povara fiscala a agentilor economici din
agricultura, fapt ce va asigura posibilitatea depasirii situatiei complicate din
acest sector si va facilita activitatea ulterioara.
De mentionat ca proiectul nu propune
anularea acestor datorii, ci doar inghetarea lor pe termen scurt, cu reesalonare
ulterioara. In aceste conditii, proiectul a fost supus procedurii de votare, dar,
fiindca in rezultat nu s-a obtinut votul majoritatii membrilor comisiei, in
conformitate cu prevederile articolului 22 comisia a fost in imposibilitatea
adoptarii unei decizii finale asupra proiectului dat si propunem Parlamentul sa
ia aceasta decizie.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, doamna presedinte.
Reprezentantul autorilor, va rog.
Domnul Cosarciuc.
Uite, chiar de unde doriti. (Ride.)
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Eu as vrea ca noi sa abordam in Parlamentul
Republicii Moldova notiunile asa cum ele sint intelese in lege. Atunci cind se
scrie intr-un proiect de lege “se ingheata datoriile”, inseamna ca se ingheata
datoriile existente. Nu poate legea sa prevada inghetarea datoriilor viitoare,
fiindca nici nu stie care sint ele. Adica aici este foarte clar pentru noi ca
se ingheata datoriile existente la 1 ianuarie 2008, fiindca ele sint datorii.
Cele care vor veni in 2009 sint obligatiuni, care vor fi calculate, vor fi inaintate
rapoarte la Inspectoratul Fiscal si pe urma ele vor aparea ca datorii sau, in
general, ca obligatiuni. Asa ca aici este foarte clar ce am avut noi in vedere si
cred ca juristii din Parlamentul Republicii Moldova, doar avem juristi de forta,
vor spune acelasi lucru.
Acum in privinta a ceea ce este de acum in
legislatie. Articolul 284 din Codul Fiscal prevede scutirea de impozite
acordate de autoritatile administratiei publice locale, dar numai cu conditia ca
se ia aceasta decizie prin votul organului deliberativ, adica al consiliului
local. Si mai departe se spune ca in limita defalcarilor de la bugetul de
nivelul doi, adica daca sint aceste mijloace, pentru a putea acoperi
cheltuielile sau veniturile bugetelor locale.
Noi am prevazut in proiectul de lege, ca
derogare de la ceea ce este in legislatia actuala, ca totusi bugetul de stat sa
compenseze pierderile eventuale ale bugetelor locale, pierderile temporare, as
vrea inca o data sa repet, adica, de pilda, datoriile ce vor fi inghetate la 1
ianuarie 2008.
Stimati colegi,
Eu cred ca noi, ca autori, si dumneavoastra
aici, in plenul Parlamentului, sintem in stare ca sa perfectionam acest proiect
de lege, chiar daca el are unele, eu stiu, neajunsuri, care au fost sesizate, sa
luam in consideratie acele propuneri pe care le-a facut domnul Braga si alti
colegi din Parlamentul Republicii Moldova. Si initiativa doamnei Buliga care a
propus ca sa fie acceptata si pe urma votate impreuna.
Noi, ca autori, ca membri ai fractiunii
parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, propunem ca acest proiect de lege sa
fie votat in prima lectura si sintem siguri ca acest proiect ne va permite sa
solutionam unele probleme care sint in sectorul agrar si sa ajutam taranii nostri
sa ramina in Republica Moldova si sa nu apuce calea pribegiei.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Ivan Timofeevici,
Daca nu cumva nu este de procedura, noi inchidem
microfonul.
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Gutu:
Domnule Presedinte,
Ar fi foarte interesant, doamna Ostapciuc
s-a apropiat de domnul ministru al agriculturii si industriei alimentare, s-a
sfatuit, eu cred in problema data. Ar fi foarte important ca ministrul agriculturii
si industriei alimentare sa-si spuna parerea la microfon. O intrebare sau... este
anormal ca dumnealui asista si nu... Da, poftim, domnule Guma.
Domnul Marian Lupu:
Stimate domnule coleg, stimate coleg.
Domnul Ion Gutu:
Eu ofer cuvintul, domnule ministru.
Domnul Marian Lupu:
Ivan Timofeevici,
Cu tot respectul, dar in sala aceasta eu ofer
cuvinul, pe acest mandat. Urmatorul se va vedea. Absolut.
Stimati colegi,
Sintem ajunsi la etapa de vot. Doua
propuneri inregistrate: propunerea comisiei cu acel rezultat al votului care a
fost anuntat privind respingerea acestui proiect si, respectiv, autorii in
ultima luare de cuvint in cadrul acestui exercitiu au solicitat sustinerea
acestui proiect. Mergem in acest fel. Supun votului. Cine este pentru sustinerea
deciziei comisiei privind respingerea proiectului nr.4352, rog sa voteze. Si
rog sa-mi fie... Majoritatea.
Proiectul nr.4352 este respins.
De procedura.
Microfonul nr. 4.
Domnul Serafim Urechean:
De procedura. In legatura cu faptul ca
majoritatea comunista a votat impotriva imbunatatirii vietii taranilor, celor
care prelucreaza astazi pamintul, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, in
semn de protest, paraseste sala si ne vom intoarce la “Intrebari si declaratii”.
Domnul Marian Lupu:
Pai, tocmai incepem.
Domnul Serafim Urechean:
Va dorim succes. Duceti tara la ripa.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Noi incepem Ora intrebarilor, ca a fost
ultimul subiect. Bine, bine, liniste va rog in sala. Sintem la ora 11.34. Incepem
Ora intrebarilor.
Pentru inceput voi oferi timp reprezentantilor
structurilor guvernamentale pentru a veni cu raspunsuri la intrebarile care au
fost inaintate de deputati saptamina trecuta. Tin sa atrag atentia raportorilor...
(Rumoare in sala.) Eu rog putina liniste in sala.
Tin sa atrag atentia raportorilor ca au pina
la, daca nu gresesc, 3 minute pentru a oferi raspuns la intrebari. Daca intrebarile
au fost mai largi, mai complexe, se prezinta autorilor intrebarilor informatia in
scris. Fiindca pe buna dreptate s-au facut si anterior obiectii in aceasta sala
ca vine reprezentantul unei institutii, ofera un raspuns de 20-30 de minute la
o intrebare si mai apoi ceilalti colegi sint lipsiti de timpul necesar. Pina in
3 minute.
Domnul Gorodenco, ministrul agriculturii si
industriei alimentare, intrebarea care a fost adresata saptamina trecuta de
deputatul Valeriu Cosarciuc – situatia in agricultura. Va rog.
Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
alimentare:
Stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
Ca raspuns la interpelarea domnului presedinte
al comisiei parlamentare Valeriu Cosarciuc cu privire la masurile intreprinse
de catre Guvern pentru redresarea situatiei din sectorul agroalimentar drept
consecinta a secetei, va informam urmatoarele.
Guvernul Republicii Moldova a adoptat un
plan de actiuni vizavi de atenuarea consecintelor secetei indata cum lucrurile
acestea s-au confirmat, ca urmare a acelor examinari in teritoriu de comun cu
reprezentantii FAO. In acest context, au fost solicitate suporturile din partea
subiectilor internationali la acest compartiment si partenerilor de afaceri, de
cooperare.
Mai mult ca atit, impreuna cu dumneavoastra,
noi am suplimentat fondul de subventionare pentru agricultura in anul 2007 cu inca
200 de milioane de lei, inclusiv 83 de milioane sau 84 de milioane au fost
orientate pentru subventionarea partiala a lucrarilor de toamna si a semanatului
culturilor de toamna.
Mai mult ca atit, vreau sa aduc la cunostinta
dumneavoastra ca, daca sa ne referim la compartimentul lucrarilor de toamna,
s-au elaborat un sir de actiuni si un sir de proiecte, inclusiv cu Programul de
dezvoltare a Organizatiei Natiunilor Unite vizavi de atenuarea consecintelor
secetei, aspecte de urgenta. Si la compartimentul dat vreau sa aduc la cunostinta
dumneavoastra ca in total au fost orientate pentru lucrarile de toamna circa 5
mii tone de material semincer din partea donatorilor.
Mai mult ca atit, au fost asigurati cu
seminte si cu fertilizanti circa 20 de mii de fermieri, gospodarii taranesti,
iar septelul de animale, pentru a fi sustinut, a fost intretinut cu un suport
din partea donatorilor de circa 7 mii de tone de furaje, care a permis sa ajutam
circa 15 mii de gospodarii taranesti.
Totodata, vreau sa rectific o cifra care se
refera la fondul de subventionare pentru anul 2007. Cifra respectiva este de
513 milioane de lei, fara sectorul vitivinicol, care mai suplimenteaza un
suport de inca 87 milioane de lei. Deci in total subventiile directe orientate spre
complexul agroindustrial pentru anul 2007 au fost de aproape 600 de milioane de
lei.
Inca un compartiment este orientat sau
legat de actiunile ministerului si ale Guvernului pentru activitatile legate cu
buna desfasurare si organizare a lucrarilor de primavara. La etapa actuala,
vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra, ca este decizia de acum luata in
ceea ce priveste directionarea a 40 de milioane de lei pentru procurarea
motorinei, combustibilului pentru subventionarea partiala a lucrarilor de primavara.
Si la acest compartiment vreau sa va zic ca au fost procurate circa 3700 de
tone de motorina, care sint distribuite la moment in gospodariile corporative si
in gospodariile taranesti.
Mai mult ca atit, impreuna cu Programul national
de dezvoltare a Organizatiei Natiunilor Unite, implementam in cadrul gospodariilor
de fermieri un suport de material semincer pentru taranii individuali. Si este
vorba despre un suport orientat pentru 40 de mii de gospodarii taranesti, cite
10 kilograme de seminte de porumb, pentru a asigura semanatul a jumatate de
hectar cu aceasta cultura.
Vreau sa aduc la cunostinta ca au mai fost intreprinse
si alte actiuni din partea ministerului si din partea Guvernului. Am avut un sir
de sedinte convocate cu importatorii, producatorii de imputuri pentru
agricultura. Am avut o asemenea sedinta cu importatorii de produse petroliere
la care s-a facut, as spune eu, o solicitare vizavi de mentinerea preturilor la
carburanti pe perioada campaniei de semanare.
Totodata, am avut o intrevedere cu producatorii
si importatorii de seminte, de material semincer, la care s-a luat decizia din
partea acestor agenti economici de a mentine preturile la materialul semincer,
iar in unele cazuri de a diminua preturile pina la 10 – 15 la suta.
Si, totodata, am avut o intrevedere cu
importatorii de produse de fertilizanti si de pesticide. La acest compartiment
vreau sa va zic ca a fost iarasi, de asemenea, declarat un moratoriu pentru mentinerea
preturilor la aceste produse care sint folosite in complexul agroalimentar.
Daca sa ne referim la stocurile de imputuri
care trebuie sa fie pentru semanatul de primavara, acestea exista in
conformitate cu necesitatile pe care le au producatorii agricoli. In ceea ce
priveste accesibilitatea producatorilor agricoli, aici mai sint unele probleme,
dar actiunile pe care le-am intreprins noi, tinem sa mentionam, vor influenta intr-o
masura oarecare asupra accesibilitatii lor.
Totodata, aduc la cunostinta ca acele
servicii care au fost (termin imediat) acele servicii care erau anterior
pentru testarea calitatii semintelor anul acesta se efectueaza fara plata,
concomitent este, as spune eu, o accesibilitate de a procura acele seminte care
sint de calitate superioara.
Inca un moment care as fi dorit sa-l
accentuez: pentru primavara avem de insamintat circa 800 de mii de hectare. La
moment au demarat lucrarile pe cimpiile republicii si au fost nivelate de acum
circa 60 la suta din toate suprafetele si au fost semanate 30 de mii de hectare
cu culturi timpurii de primavara.
Aceasta a fost informatia pe care am vrut sa
v-o aduc la cunostinta. Daca vor fi acele momente de coeziune, de unitate, de
organizare pe care le-am avut si in timpul campaniei de tomna, care ne-au
permis sa prelucram circa 90 la suta din toate suprafetele care trebuiau
prelucrate pentru primavara si sa insamintam 500 mii hectare, eu cred ca noi
vom depasi si situatia prin care trecem in legatura cu organizarea si buna desfasurare
a lucrarilor de primavara.
Si inca un moment: as fi dorit sa raspund indata
la intrebarea a parvenit astazi de la doamna deputat in ceea ce priveste acele
4 milioane suplimentare. Deci, ele se refera la acele 102 milioane care au fost
orientate la subventionarea partiala pentru pregatirea solului si pentru semanatul
culturilor de toamna.
Dat fiind faptul ca initial noi am
preconizat ca vor fi insamintate 420 de mii, dar in urma unor actiuni ale Guvernului,
ale ministerului, impreuna cu producatorii agricoli, cifra aceasta a atins circa
500 de mii de hectare, noi am fost nevoiti sa suplimentam inca cu 4 milioane
acest compartiment. Acesta este raspunsul la interpelarea sau intrebarea
dumneavoastra.
Domnul Marian Lupu:
Potrivit articolului 124 (3), in caz daca
autorii vor sa spuna ceva, urmare a prezentarii informatiei, au la dispozitie
un minut.
Va rog, microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule ministru,
In primul rind, va multumesc pentru informatie,
dar noi am cerut, adica eu am cerut in interpelare, ca sa fie prezentate actiunile
care vor fi facute de Guvern din contul mijloacelor Guvernului, din contul
ajutoarelor umanitare. Fiindca cifrele pe care le-ati adus aici dumneavoastra sint
ajutoarele umanitare de
40 milioane de lei care au fost primite anul trecut si care au fost cheltuite
pentru procurarea motorinei. Aceasta-i una.
A doua. Ceea ce spuneti in privinta semintelor.
Vor fi distribuite numai 1000 de tone din cele 30 de mii de tone de seminte care
sint necesare pentru insamintarea de primavara. Si valoarea tuturor, imputurile,
cum le numim noi acum, la seminte si la motorina atinge cifra de 1 miliard 500
de milioane de lei, adica numai pentru ca sa efectuam plata pentru seminte,
pentru ingrasaminte si pentru motorina.
Altceva, domnule ministru, in privinta
cifrei de 449 milioane de lei. Aceasta cifra este fixata in Hotarirea
Parlamentului cu privire la utilizarea mijloacelor Fondului de subventionare in
agricultura, modificata – 449 de milioane si nu mai mult. Aceasta este cifra.
Domnul Marian Lupu:
Timpul, stimate coleg.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Mai am inca 30 de secunde.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Cosarciuc,
Adresati o alta intrebare. E simplu de tot.
Eu nu prea inteleg de ce. Este Ora Guvernului, se termina cu prezentarea rapoartelor,
mai adresati o intrebare, vine data viitoare. Este neaparat chiar sa va
convingeti unul pe altul cu citeva cifre, argumente? Omul a venit, v-a raspuns.
Dumneavoastra ati replicat un minut. Mergem inainte.
Multumesc.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nu, eu am o intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Pai nu ca intrebarea o sa fie deja runda a
doua, nu va suparati.
Domnule Cosarciuc,
Eu va rog frumos.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule ministru,
O intrebare si atit.
Domnul Marian Lupu:
Pai, intrebarea o puneti cind o sa vina rindul
intrebarilor, nu? Ce facem noi?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Adresata ministrului.
Domnul Marian Lupu:
Haideti sa urmam... Nu tot dumneavoastra imi
spuneti de la fata locului, Regulamentul fata de toti, dragii mei. Voi mie imi
spuneti din sala: domnule Presedinte, Regulamentul. Si cind se ajunge la
momentul cu Regulamentul, nu stiu ce se intimpla deja.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule ministru,
Va multumesc ca v-ati referit la acele 4
milioane, dar intrebarea a fost pusa in context. Pentru citeva ore de
inaugurare a anului tineretului Guvernul gaseste in fondul sau de rezerva 580
de mii de lei si nu gaseste niste bani sa inaugureze semanatul, sa gaseasca tot
din acelasi fond de rezerva al Guvernului. M-am referit la aceasta suma mare de
580 de mii pentru doua ore la opera.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Nu este intrebare, da.
Domnule ministru,
Va multumesc.
Domnul Anatolie Gorodenco:
Eu am vrut sa raspund la intrebarea
aceasta.
Domnul Marian Lupu:
Cine a pus intrebarea?
Domnul Anatolie Gorodenco:
In privinta a 72.
Domnul Marian Lupu:
Domnule ministru,
Ramineti pentru partea a doua si o sa dati
raspuns la intrebare cind ea va fi adresata. Continuam. Doamna Violeta Ivanov,
proaspat ministru al ecologiei si resurselor naturale. Doamna...
Stimatii mei colegi,
Putina liniste. Deci, vine cu o informatie
ca raspuns la intrebarea adresata de domnul deputat Balan privind... Bine,
subiectul o sa-l anunte dumneaei.
Va rog, doamna ministru.
Doamna Violeta Ivanov – ministrul ecologiei si resurselor naturale:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Mult stimati deputati,
Imi permiteti sa raspund la interpelarea
domnului deputat in Parlament Vasile Balan. Referitor la anuntarea concursului,
imi permiteti sa va spun ca concursul respectiv a fost anuntat in baza
Regulamentului privind modul de transmitere a zacamintelor de substante
minerale utile pentru valorificarea industriala, care a fost aprobat prin Hotarirea
Guvernului nr.1061. De ce s-a anuntat concursul respectiv? Va raspund.
Societatea pe actiuni “Ramadon”, care in
prezent exploateaza un teren cu o suprafata de 3,8 hectare, transmis prin hotarirea
Guvernului nr.1262, alaturat zacamintelor de nisip si prundis Gura Bicului, s-a
adresat catre minister in repetate rinduri cu cererea de a i se transmite un
teren cu o suprafata de 5 hectare pentru valorificarea industriala a unui
sector de acest zacamint.
In temeiul articolului 27 din Codul
subsolului, care nu permite exploatarea zacamintelor de substante minerale
utile pe sectoare aparte, repet: pe sectoare aparte, ministerul a refuzat
agentului economic in transmiterea unui sector de zacamint pentru valorificare
industriala. Totodata, in scopul asigurarii transparentei procesului de
transmitere a zacamintului si tinind cont de faptul ca exploatarea zacamintului
este destul de mare, aceasta ar fi pe puterea doar a unui agent economic cu un
potential tehnic inalt, ceea ce este mentionat si in lege.
In acest context am lansat concursul
respectiv, unde foarte clar este stipulat si a fost inclusa o solicitare in
lista actelor ce urmeaza a fi anexate la cererea de transmitere a zacamintului
– decizia consiliului local, adica daca consiliul local decide, decizia este un
document important si necesar. Fiind cunoscuta de acum reactia negativa a
consiliului satesc Gura Bicului, deoarece pina la moment nu este nicio cerere,
este clar ca o alta decizie a alesilor locali nu poate fi, fapt care va conditiona
anularea acestui concurs.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4. Un minut.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc.
Doamna ministru,
E bine ce ati spus dumneavoastra, dar este
bine, cind organizati niste concursuri, sa respectati si legile. Dumneavoastra
deja ati incalcat articolul 29 din Legea cu privire la sursele naturale.
Dumneavoastra ati incalcat articolul 71 si articolul 83 din Codul funciar. Si,
cum spun romanii la Bucuresti, “bez menea, menea jenili”, acolo sint
proprietari, doamna. Cum eu pot sa anunt concurs la apartamentul dumneavoastra?
Ce acolo sint interese de ordin national?
Care-i problema? Cum dumneavoastra anuntati
concurs pe terenul proprietate privata a cetatenilor? Articolul 77, 71 spune
clar aici ca “in temeiul cererii proprietarului”. Ce are Consiliul local cu pamintul
meu? Ma iertati, intelegeti, cititi toate legile. Ia decizie consiliul local,
nu ia decizie, pe mine nu ma priveste. Aceasta este proprietatea mea privata.
De aceea, va rog foarte mult. Spuneti ca nu este decizia si concursul va putea
fi anulat. Deja trebuia sa-l anulati.
Va multumesc.
Doamna Violeta Ivanov:
Va multumesc mult pentru intrebare.
Spuneti, va rog, in cazul cind se gaseste
un agent economic care doreste sa cumpere terenurile respective de la tarani si
ii intereseaza, in urma secetei care a fost, de exemplu, ii da pentru o suprafata
acolo de un hectar 500 de mii, de ce nu? Noi nu putem sa lezam acest lucru.
Domnul Vasile Balan:
Pai, doamna, nu puneti caruta inaintea
calului. Deocamdata acolo este teren proprietate privata.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Balan,
Eu va rog: cu o voce putin mai calma. Nu
este bine in fata unei doamne.
Domnul Vasile Balan:
Va rog, doamna vicepresedinte,
Va rog sa nu aveti grija de timbrul vocii
mele. Va rog frumos.
Doamna Maria Postoico:
Va rog frumos. Eu tot va rog foarte mult.
Domnul Vasile Balan:
Eu nu am sa vorbesc in soapta, ca dumneavoastra
va convine ca eu sa vorbesc in soapta. Eu am sa vorbesc asa cum trebuie sa
vorbesc.
Doamna Maria Postoico:
Vorbiti la concret si nu ridicati vocea.
Domnul Vasile Balan:
Stimata doamna,
Nu aveti competenta de a ma tachina aici: sa
ridic vocea, sa nu ridic vocea. Acesta este timbrul vocii mele.
Doamna Violeta Ivanov:
Deci, situatia este clara. Acesta a fost
primul concurs, poate trebuia mai intens sa consultam opinia publica, dar asa s-a
considerat la moment, deoarece stiti ca eu sint ministru de cinci zile. La
momentul actual s-a considerat ca pune punct in criteriile de concurs anume
decizia consiliului local, consiliul local urma sa consulte locatarii
respectivi si sa ia decizie sau sa nu ia decizie, fiindca concursul a fost anuntat
foarte clar, in conformitate cu punctul 3 al hotaririi.
Domnul Vasile Balan:
Doamna ministru,
Eu va multumesc foarte mult.
Dar aici, cu consiliul, as dori sa va lamuriti.
Nu este in drept consiliul local sa se pronunte asupra proprietatii mele. Nu ia
decizia cu proprietatea mea consiliul local. Ia decizia proprietarul. Si
dumneavoastra ati spus, daca cineva o sa cumpere terenurile, de acum este alta
treaba.
Multumesc foarte mult.
Doamna Violeta Ivanov:
Noi o sa luam in consideratie.
Domnul Vasile Balan:
Va multumesc, foarte mult.
Doamna Maria Postoico:
Doamna ministru,
Va multumim.
La microfonul central se invita domnul
Valeriu Ostalep, viceministru al afacerilor externe si integrarii europene, pentru
raspuns la intrebarea domnului deputat Anatol Taranu.
Domnul Valeriu Ostalep – viceministru al afacerilor externe si integrarii
europene:
Multumesc, doamna Presedinte.
Dupa cum a fost mentionat in raspunsul
ministerului, domnul Alexei Tulbure a fost rechemat pentru incalcarile
sistematice ale disciplinei de munca, neexecutarea instructiunilor
ministerului, incalcarea prevederilor Codului muncii si pentru actiunile care
au prejudiciat imaginea Republicii Moldova. Domnul Tulbure a gestionat ineficient
banii publici, a comis o serie de incalcari grave care au fost incluse in
raportul Curtii de Conturi, in rezultatul verificarilor infaptuite la misiunile
diplomatice, inclusiv la reprezentanta noastra.
Fara coordonarea cu ministerul domnul Alexei
Tulbure a solicitat permis de acces permanent in sediul ONU, din numele
Republicii Moldova, pentru o persoana, cetatean al altui stat si care nu este
angajat al reprezentantei Republicii Moldova, dar a fost notificat ca consilier
in misiuni diplomatice. Domnul Tulbure a intreprins o serie de actiuni
necoordonate cu ministerul, precum si nu a executat indicatiile centrale. Intr-o
perioada scurta de timp i-au fost aplicate doua mustrari aspre pentru incalcarea
disciplinei de munca, insa incalcarile doar s-au intensificat. Toate aceste
fapte demonstreaza incompetenta profesionala si necorespunderea pentru functia
exercitata, din care motive domnul Tulbure a si fost rechemat.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule viceministru.
Microfonul nr.4.
Domnul Anatol Taranu:
Domnule viceministru,
Va multumesc mult.
Sincer vorbind, nu m-am asteptat la un
asemenea raspuns. Va face onoare, domnule viceministru. Eu azi am citit in presa
cu un sentiment de stupefactie cum domnul Prim-ministru a fost intrebat: de ce
a fost demis ministru Mihailescu si raspunsul lui a fost cam urmatorul: eu nu
prea cunosc motivele.
Eu am crezut ca raspunsul dumneavoastra se
va inscrie in aceasta logica. E bine ca raspunsul este destul de concret. Poate
unica problema care apare e de ce ati permis ca de nenumarate ori sa se incalce
disciplina? Si de ce acest lucru nu s-a intimplat putin inainte? Dar, adresindu-va
aceasta intrebare, inteleg ca ea poarta o tenta asa retorica, fiindca nu
dumneavoastra decideti, fiindca, inclusiv aceasta demisie, dupa toate probalitatile,
s-a decis nu in cadrul ministerului, dar putin in alta parte. Oricum ar fi,
domnule viceministru, va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule viceministru,
Va multumesc.
La tribuna centrala se invita domnul Ion Bahnarel,
director general al Centrului National Stiintifico-Practic de Medicina
Preventiva pentru a da raspuns la intrebarea domnului deputat Oleg Serebrian.
Domnul Ion Bahnarel – director general al Centrului National Stiintifico-
Practic de Medicina
Preventiva:
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Mult stimati deputati,
Onorata asistenta,
Cerintele privind aditivii alimentari,
inclusiv lista aditivilor alimentari admisi pentru utilizarea in produsele
alimentare, asa-numita lista pozitiva, dozele maxime ale aditivilor in diferite
produse alimentare sint reglementate prin normele si regulile sanitare privind
aditivii alimentari, care au fost publicate in “Monitorul Oficial” din 2002,
nr.50-52, suplimentar in “Monitorul Oficial” din 2006, nr.5-8. La baza elaborarii
normelor mentionate au stat prevederile directivelor europene. Directiva
referitoare la coloranti, directiva referitoare la indulcitori si directiva
referitoare la alti aditivi alimentari decit inlocuitorii si colorantii, precum
si standardul din Codex alimentarius.
La fabricarea produselor alimentare,
inclusiv a celor parvenite din import pot fi utilizati doar aditivii alimentari
prevazuti in normele sus-mentionate. Mentionam ca atit legislatia europeana
comunitara referitoare la aditivii alimentari, cit si standardul Codex Alimentarius
contin doar liste pozitive, listele aditivilor alimentari permisi pentru
utilizare in produsele alimentare. Aditivul E 330, mentionat in interpelare,
este acidul citric sau, cum ii mai spune, sarea de lamiie, care este permis
spre utilizare in produsele alimentare. Adaosul aditivului alimentar in doze
mai mari decit cele necesare atingerii efectului tehnologic in produsele
alimentare nu prezinta pericol pentru sanatate, astfel ca adaosul se efectueaza
conform principiului quantumsatis, adica cine ce gust are.
Si, tinind cont ca sint multi reprezentanti
ai presei, deseori aceasta chestiune cu E apare iar si iar in presa, as vrea sa
mentionez ca litera E provine de la cuvintul Europa si intruneste toti aditivii
alimentari care se folosesc in tarile Uniunii Europene. In alte tari, de
exemplu SUA, se utilizeaza numai numarul de inregistrare atribuit de Codex Alimentarius,
fara litera E. Normele si regulile privind aditivii alimentari sint plasati pe
paginile web justice.md. si sanepid.md si pot fi accesate oricind.
Multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim si noi.
Domnul Serebrian va apela la stenograma sedintei
Parlamentului.
La microfonul central se invita domnul
Vasile Pascari, prim-adjunct al Procurorului General pentru a raspunde la intrebarile
deputatilor Vitalia Pavlicenco, Vladimir Filat, Valentina Cusnir. Va rog, pe rind,
elucidati toate temele.
Domnul Vasile Pascari – prim-adjunct al Procurorului General:
Multumesc.
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati domni deputati,
Vizavi de interpelarea deputatului
Valentina Cusnir de la sedinta in plen a Parlamentului din 21 februarie 2008
referitoare la derularea investigatiilor in cauza penala cu privire la disparitia
fara veste a deputatului in Parlament domnul Vlad Cubreacov, tin sa va informez
urmatoarele.
Urmarirea penala in cauza indicata, pornita
la 22 martie 2003, este in continuare efectuata de Procuratura municipiului Chisinau.
Caracterul indelungat al cercetarilor este determinat de complexitatea cauzei,
de necesitatea verificarii mai multor versiuni formulate initial de organul de
urmarire penala.
In prezent se efectueaza actiuni de urmarire
penala in scopul verificarii principalelor versiuni si anume versiunea cu
privire la rapirea deputatului Vlad Cubreacov in regiunea transnistreana si
versiunea inscenarii rapirii. Pornind de la declaratiile domnului Vlad
Cubreacov, care a indicat ca el eventual a fost detinut in perioada 21 martie
2002 – 25 mai 2002 pe teritoriul Transnistriei, au fost intreprinse un numar
impunator de actiuni de urmarire penala si s-a incercat, in repetate rinduri,
de a contacta organele de drept ale autoproclamatei republici nistrene, care, insa,
au refuzat colaborarea cu organele de drept ale Republicii Moldova.
In scopul prelucrarii celei de a doua
versiuni, la Procuratura municipiului Chisinau au fost citati repetat o serie
de martori, care deja fusesera audiati in anul 2002. In consecinta, au fost obtinute
declaratiile martorilor Ion Neagu si Sergiu Burca, care au afirmat in cadrul
urmaririi penale ca disparitia deputatului Vlad Cubreacov a fost inscenata de
conducerea Partidului Popular Crestin Democrat.
Pentru obtinerea probelor care ar
confirma sau infirma declaratiile martorilor nominalizati sint intreprinse o
serie de actiuni de urmarire penala, cum ar fi: audierea unui cerc de persoane
care ar putea dispune de informatii ce au o importanta pentru cauza, fiind
preconizata efectuarea actiunii de urmarire penala, inclusiv cu implicarea partii
vatamate Vlad Cubreacov, a martorilor Ion Neagu si Sergiu Burca, precum si a
persoanelor din cadrul conducerii Partidului Popular Crestin Democrat la care
s-au referit martorii Neagu si Burca in declaratiile sale anterioare. In aceasta
ordine de idei, va relevez ca pentru data de 11 martie curent este planificata
efectuarea unor confruntari cu participarea persoanelor indicate mai sus.
Astfel, in prezent, activitatea de urmarire
penala este efectuata si axata pe versiunea inscenarii rapirii deputatului Vlad
Cubreacov in scopul destabilizarii situatiei social-politice din tara si
dezorganizarii unor masuri de protest, care se preconizau a fi ziua Marii Adunari
Nationale pe 31 martie 2002.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc foarte mult pentru aceasta
informatie, dar as vrea sa stiu, nu este intrebarea mea, este intrebarea cetatenilor:
de cit timp mai este nevoie pentru ca sa nu vehiculeze acestea? Unul spune asa,
cealalta spune altfel, ca sa fie odata facuta o claritate.
Domnul Vasile Pascari:
Este clara intrebarea.
Doamna Valentina Cusnir:
Este imaginea Procuraturii, este imaginea
Republicii Moldova, o pierdere totala a increderii fata de institutia pe care o
prezentati.
Domnul Vasile Pascari:
Multumesc frumos.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc si eu.
Domnul Vasile Pascari:
Dupa parerea mea, doamna deputat, pina cind
organele de drept din Republica Moldova nu vor avea acces de a savirsi, de a
efectua actiuni de urmarire penala in Transnistria si a verifica versiunea cu
privire la rapirea domnului Cubreacov, pina atunci urmarirea penala nu va putea
fi finisata.
Doamna Valentina Cusnir:
As fi multumita daca as fi sigura ca
aceasta este cauza. Inseamna ca noi trebuie sa intelegem ca niciodata nu vom
primi raspuns la aceasta intrebare. Sau se speculeaza chestia aceasta?
Domnul Vasile Pascari:
La moment aceasta este realitatea, eu v-am
spus-o.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Domnule prim-adjunct al Procurorului General,
Va rog, in continuare.
Domnul Vasile Pascari:
Multumesc.
Stimati deputati,
Cu referire la interpelarea adresata de catre
deputatul in Parlament doamna Vitalia Pavlicenco in cadrul sedintei in plen de
pe data de 14 februarie 2008, comunic ca la data de 11 februarie 2008, in urma
examinarii materialelor acumulate pe faptul expunerilor publice facute de catre
jurnalistul Constantin Tanase in cadrul mitingului de protest de pe data de 3
februarie 2008, Procuratura Generala a pornit urmarire penala, conform
articolului 346 din Codul penal.
S-a constatat ca in ziua respectiva la ora
13.15, in scuarul Teatrului de Opera si Balet din municipiul Chisinau, Uniunea
Jurnalistilor din Moldova a organizat si desfasurat un miting de protest fata
de limitarea spatiului public de dezbatere la mediile publice de radio si
televiziune, la care au participat circa 150 de persoane, cetateni, lideri ai
Miscarii “Actiunea Europeana”, alti invitati si deputati ai Parlamentului
Republicii Moldova.
In cadrul desfasurarii mitingului a luat
cuvintul directorul cotidianului independent “Timpul”, Constantin Tanase, precum
si alte persoane, care in discursurile lor au mentionat ca recent a fost lansata
actiunea “Moldova fara Voronin. Moldova fara comunisti.”
La aceasta intrunire, de rind cu alte
declaratii, Constantin Tanase a declarat: “Cind spunem Moldova fara Voronin,
Moldova fara comunisti, trebuie sa mai spunem inca un lucru, deci: Moldova fara
Voronin, Moldova fara comunisti, Moldova fara rusi.”
Luind in consideratie ca notiunea de “rusi”
reprezinta o natiune, iar notiunea “Rusia” – o tara si ca Tanase a mentionat
“Moldova fara rusi”, s-a decis pornirea urmaririi penale conform articolului
346 din Codul penal “Actiunile intentionate indreptate spre atitarea vrajbei
sau dezbinarii nationale, rasiale sau religioase.”
De mentionat ca si opinia publica a
perceput in mod identic sintagma “Moldova fara rusi”, fapt confirmat de
multiple declaratii ale diasporei ruse in Republica Moldova facute in acest
sens.
Declaratiile ulterioare ale lui Tanase ca
prin expresia “Moldova fara rusi” a avut in vedere “Moldova fara Rusia” au fost
apreciate critic, ca urmare a cadrului si caracterului vadit diferit al acestor
afirmatii.
Cu atit mai mult, ideea Moldova fara comunisti
si Moldova fara Voronin, completata cu sintagma “Moldova fara rusi”, se refera
la o situatie interna si nu la una externa. La 21 februarie 2008 Tanase a fost
recunoscut in calitate de banuit, insa asupra banuielii imputate el a refuzat sa
dea declaratii si sa semneze unele acte.
In cadrul acestei actiuni de urmarire penala
lui Tanase nu i-au fost lezate drepturile si nu i-au fost aplicate masuri
preventive. Actualmente urmarirea penala se efectueaza in stricta conformitate
cu normele Codului de procedura penala, iar concluzia cu privire la prezenta
sau lipsa in actiunile domnului Tanase a elementului infractiunii urmeaza a fi
facuta la finalizarea investigatiilor.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In primul rind, interpelarea adresata cuprinde
doua parti. Iata, pe 14 februarie (si cred ca dumneavoastra stiti, pentru ca
dupa asta eu am primit un raspuns semnat de Vasile Pascari si vad mai am doua raspunsuri
semnate de Vasile Pascari si de la SIS pe numele Mariei Postoico. Si nu mi-i
clar, a facut si doamna Postoico, pentru ca spune “cu referire la intrebarile
adresate de catre deputatul Vitalia Pavlicenco” si iarasi “Serviciul de Informatii
a examinat interpelarea deputatului doamna Vitalia Pavlicenco”, dar sint
adresate doamnei Maria Postoico)...
Eu va rog, in primul rind, sa-mi dati raspunsul
pe care l-ati citit in varianta scrisa si, in al doilea rind, ii adresez
doamnei Postoico, de acum in paralel: nu inteleg de ce raspunsurile la interpelarile
mele vin la dumneavoastra, chiar pe numele dumneavoastra. Eu inteleg ca
dumneavoastra vreti sa controlati tot, dar nu chiar in halul acesta.
Acum intrebarea mea ar fi... in primul rind,
nu mi-ati raspuns la partea a doua. Interpelarea adresata procurorului cuprinde
doua parti. Daca trebuie, eu pot sa va citesc si dumneavoastra, la partea a
doua nu mi-ati raspuns, dar i-ati raspuns doamnei Postoico, cu mare grija spunind
ca discursul Presedintelui Vladimir Voronin la Plenara Organizatiei Veteranilor
din Republica Moldova se incadreaza in limitele alineatului (1) al articolului
32 din Constitutia Republicii Moldova care garanteaza libertatea gindirii, a
opiniei, precum si libertatea exprimarii in public prin cuvint, imagine sau
prin alt mijloc posibil.
Si intrebarea mea, tot retorica, dar, ma
rog, daca stati acolo la tribuna, de ce sa nu va intreb, ar fi: Prin ce se
deosebeste discursul domnului Voronin de discursul lui Tanase? De ce nu-l puteti
incadra in acelasi articol in care i-ati explicat atit de frumos si
dumneavoastra, si SIS-ul, doamnei Postoico.
Domnul Vasile Pascari:
Imi cer scuze, doamna deputat, dumneavoastra
ati citit raspunsul de la SIS sau raspunsul de la procuratura?
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu am citit raspunsul de la SIS, dar
dumneavoastra nu mi-ati dat...
Domnul Vasile Pascari:
Lasa sa raspunda SIS-ul, eu raspund...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Dar dumneavoastra nu mi-ati dat un raspuns.
Domnul Vasile Pascari:
Eu va raportez si va aduc la cunostinta ca
Procuratura Generala nu a stabilit afirmatii cu caracter anticonstitutional din
partea Presedintelui Republicii Moldova.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Aceasta am inteles.
Domnul Vasile Pascari:
La moment noi nu vorbim nici de faptul ca in
actiunile domnului Tanase este componenta de infractiune. Se fac investigatii operative,
se efectueaza ancheta. Curtea Suprema de Justitie si CEDO nu ne interzic faptul
pornirii urmaririi penale si stabilirii adevarului. Chiar mai mult, ei cer de
la noi ca, de fiecare data procuratura, organul de drept, operativ, eficient sa
efectueze urmarirea penala, sa stabileasca adevarul. Ceea ce este facut.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da, doar o precizare.
Domnule Pascari,
In primul rind, dumneavoastra imi dati raspunsul
pe care il aveti. In al doilea rind...
Doamna Maria Postoico:
Din stenograma e.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nu mi-ati raspuns nici in scris, nici
verbal, decit o singura propozitie acum referitoare la Voronin, nu mi-ati spus
prin ce se deosebeste discursul lui Voronin de discursul lui Tanase. In al
treilea rind, ceea ce vroiam sa va intreb este: Totusi care sint consecintele
concrete ale discursului lui Tanase? Ceea ce ati spus dumneavoastra despre
unele declaratii, aceasta nu este convingator. Eu v-as sugera cind o sa desfasurati
ancheta si ceea ce mai aveti acolo...
Doamna Maria Postoico:
Dupa ancheta.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Sa aveti in vedere lucrul acesta. Si, in al
treilea rind, iertati-ma, astept si raspunsul cu “Oferta Plus”, da.
Domnul Vasile Pascari:
Da, fara doar si poate.
Doamna Maria Postoico:
Pai, stati putin, da.
Domnul Vasile Pascari:
Mersi. Multumesc frumos.
Doamna Maria Postoico:
Da, poftim, domnul...
Domnul Vasile Pascari:
Stimati deputati,
La 16 octombrie 1998 Societatea cu Raspundere
Limitata “Oferta plus” s-a adresat cu actiune in judecata impotriva
Ministerului Finantelor al Republicii Moldova si Intreprinderea de Stat
“Moldtranselectro” privind incasarea datoriei de 20 de milioane de lei. In sustinerea
actiunii a indicat ca SRL “Oferta plus”, in baza contractului, in 10 octombrie
1997 a efectuat rambursarea energiei electrice primite din Ucraina de catre
Compania de stat “Moldenergo” in volum de 700 mii kilowati/ora.
Prin Hotarirea nr.143 din 3 martie 1998
Guvernul a imputernicit Ministerul Finantelor sa emita obligatiuni trezoreriale
nominative, astfel la 27 martie 1998 a fost emisa o obligatiune prin care s-a
garantat transferul in contul SRL “Oferta Plus” a sumei de peste 20 milioane de
lei, ceea ce constituie contravaloarea resurselor energetice livrate institutiilor
finantate de la bugetul de stat.
Concomitent, conform hotaririi Judecatoriei
economice de circumscriptie Chisinau, trebuie sa accentuam problema in cauza,
deci sa fiti atenti, conform Judecatoriei economice de circumscriptie Chisinau
din 27 octombrie 1999 actiunea a fost admisa integral. Desi in instanta judecatoreasca
s-a examinat cererea de chemare in judecata a SRL “Oferta Plus” impotriva
Ministerului Finantelor privind incasarea datoriei de 20 de milioane lei, la 18
ianuarie 1999 “Oferta plus” a mai inaintat o cerere de chemare in judecata deja
impotriva Intreprinderii de Stat “Moldtranselectro” privind incasarea a 3
milioane 572 mii de dolari SUA, datorie formata in baza aceluiasi contract.
In procesul examinarii pricinii, “Oferta Plus”
a mentionat ca Intreprinderea de Stat “Moldtranselectro” a achitat benevol suma
de 29 milioane de dolari din suma totala de 33 milioane, incluzind in actiune si
pretentiile formulate in cererea inaintata impotriva Ministerului Finantelor.
Prin Hotarirea Judecatoriei economice de
circumscriptie Chisinau din
17 martie 1999 actiunea SRL “Oferta Plus” a fost admisa integral, dispunindu-se
incasarea de la Intreprinderea de Stat “Moldtranselectro”, in folosul SRL
“Oferta Plus”, datoria de 31 mii de lei care la moment constituia echivalentul a
3 milioane 572 mii de dolari, hotarirea fiind executata inca in anul 2001.
In baza titlului executoriu in perioada
2001–2004 Ministerul Finantelor a achitat SRL “Oferta plus” insa suma de 5
milioane de lei. La cererea de revizuire a Ministerului Finantelor au fost
casate toate hotaririle adoptate si prin decizia Curtii Supreme de Justitie din
10 februarie 2005 si 29 septembrie 2005 actiunea SRL “Oferta Plus” a fost
respinsa, fiind dispusa intoarcerea executarii hotaririi din
27 octombrie 1999.
In temeiul materialelor acumulate de
Departamentul Control Financiar si Revizie la 19 octombrie 2004, Procuratura
Generala a inceput urmarirea penala in baza articolului 195 alineatul (2) din Codul
penal, deci impotriva factorilor de decizie a Intreprinderii de Stat
“Moldtranselectro” si SRL “Oferta Plus”.
Neintemeiat asimilind circumstantele cauzei
unor procese judiciar civile, la 25 octombrie 2005 pe cazul dat a fost adoptata
o hotarire de clasare a cauzei penale. Dupa examinarea materialelor cauzei
penale in ordin de control ierarhic, la 26 aprilie 2006 legitim s-a dispus reluarea
urmaririi penale. Dupa examinarea materialului cauzei penale in ordine de
control ierarhic si Hotarirea Curtii Europene din 19 decembrie 2006 s-a
constatat ca reluarea urmaririi penale a avut drept scop descurajarea
reclamantului in a-si mentine cererea in fata Curtii Europene. Asemenea afirmatie
este bazata exclusiv pe unele rationamente ce decurg cronologic dintr-un sir de
evenimente.
De facto, reluarea urmaririi penale a avut
drept obiectiv stabilirea adevarului in prezenta cauzei si identificarea
persoanelor vinovate de executarea defectuoasa a legislatiei. Materialele
acumulate in cadrul urmaririi penale confirma ca la data de 23 mai 2002 soldul
datoriei neachitate fata de Intreprindere de Stat “Moldtranselectro” si “Oferta
Plus” este numai de 39 mii de lei.
Mai mult ca atit, existenta hotaririlor
judecatoresti privind dispunerea restituirii mijloacelor transferate din
bugetul de stat de catre SRL “Oferta Plus” inca o data consolideaza pozitia
organului procuraturii in existenta elementelor infractiunii in actiunile
factorilor de decizie.
La 4 ianuarie 2007 SRL “Oferta Plus” a
depus o cerere de revizuire a hotaririlor judecatoresti existente in latura
civila prezentata instantei, prezentind instantei Hotarirea CEDO din 19
decembrie 2006 in cauza “Oferta Plus” SRL contra Moldovei, prin care s-a
constatat violarea principiului securitatii rapoartelor juridice si a dreptului
la proprietate garantate de Constitutie si conventie.
Prin hotarirea plenului Curtii Supreme de
Justitie din 29 octombrie 2007 au fost clasate toate hotaririle indicate in hotarirea
CEDO, ca fiind abordate abuziv. In acelasi timp, s-a dispus executarea hotaririi
judecatoresti din octombrie 1999.
Astfel, hotarirea plenului Curtii Supreme
de Justitie din 29 octombrie 2007 consolideaza intru totul tainicia procesului
penal, actualmente cauza fiind numita spre examinare la data de 25 martie 2008 in
Curtea Suprema de Justitie. In asemenea circumstante, este cert stabilit ca la
momentul adoptarii Hotaririi Judecatoriei Economice din 27 octombrie 1999, prin
care a fost admisa actiunea SRL “Oferta Plus” despre incasarea datoriei de 20
milioane lei contra valoarei energiei electrice livrate prin intermediul
reclamantului, exista deja o Hotarire din 17 martie 1999 pe acelasi obiect si
acelasi litigiu, avind ca parti SRL “Oferta Plus” si statul, fiind achitata
toata datoria.
SRL “Oferta Plus”, cunoscind acest fapt, a
actionat intentionat si cu rea certitudine si credinta in detrimentul statului,
urmarind scopul incasarii duble a acestui prejudiciu. In prezent Procuratura
Generala, in comun cu agentul guvernamental, acumuleaza probe pentru
contestarea, in conformitate cu prevederile articolului 43 din Conventia pentru
Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, a Hotaririi CEDO din
12 februarie 2008 in Marea Curte a CEDO.
Si, in final, chiar si in ipoteza in care
nu ar fi existat hotarirea Curtii Supreme de Justitie si Curtii Europene in
vederea executarii hotaririi judecatoresti initiale, statul oricum era obligat
sa execute titlul executoriu in valoare de
20 milioane de lei.
In acest context, care este problema ca
Procuratura Generala a intreprins masuri corespunzatoare intru identificarea
persoanelor care sint vinovate de cauzarea prejudiciului statului la aceasta
cauza?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Doamna Postoico,
Vad ca l-ati lasat sa vorbeasca mai mult de
3 minute, ceea ce inseamna ca, in mod automat, minutele in plus le pot avea si
eu, nu?
Doamna Maria Postoico:
Cu parere de rau – nu.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu cred ca, cu parere de bine – da. Pentru
ca nu se poate sa aplicati duble standarde.
Doamna Maria Postoico:
In cazul dat dumneavoastra ati vazut. Daca
ati vrut in scris, atunci a trebuit sa va ridicati si sa spuneti.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu v-am aratat 3 minute. Numai ca nu vedeti
decit, probabil, colegii de alaturi.
Doamna Maria Postoico:
Fiindca e adevarat ca e un caz foarte
complicat.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Doamna Postoico,
Ati demonstrat in 3 ani ca sinteti
incapabila sa prezidati.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Ca si dumneavoastra.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Nu, sinteti incapabila de a prezida. Aveti
o misiune mai importanta decit a mea.
Domnule Pascari,
Eu multe as avea de spus. Ceea ce ati
vorbit dumneavoastra este un caz evident de poliloghie pe care o fac guvernantii
si agentii guvernamentali.
Vreau sa va spun, in primul rind, ca este
adevarat ca mai puteti contesta hotarirea in Marea Camera, numai ca nu exista
nicio sansa, pentru ca hotarirea a fost unanima si va fi neadmisibila. Si a
votat pentru aceasta inclusiv reprezentantul Republicii Moldova Pavlovschi si
dumneavoastra stiti aceasta.
In al doilea rind, cunoasteti foarte bine,
chiar dupa ce ati spus toate acestea, ca Republica Moldova, daca platea la
timp, avea sa plateasca 20 de milioane, dar acum are de platit 48 de milioane.
Iara cele doua intrebari sint urmatoarele. Prima. Mentionati in raspuns ca urmarirea
penala a directorului SRL “Oferta Plus” nu a avut ca scop descurajarea
companiei in procedurile CEDO.
Domnul Vasile Pascari:
Da.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In Hotarirea din 19 decembrie 2006,
paragraful 143, CEDO a examinat fondul dosarului penal si a ajuns la concluzie
diametral opusa, ca scopul urmaririi penale a fost de a determina reclamantul sa-si
retraga cererea de la CEDO. La aceeasi concluzie au ajuns instantele nationale
ce au examinat cauza penala. Cum sa va inteleg declaratia? Cine spune adevar si
cine minte?
Domnul Vasile Pascari:
Eu mai anunt o data pozitia Procuraturii.
Reluarea urmaririi penale nu a avut scopul care-l confirmati dumneavoastra.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu am inteles, eu v-am spus ce-a spus CEDO.
Dumneavoastra nu trebuie sa-mi spuneti mie, eu v-am spus ce-a spus CEDO. Asta
e.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, fara polemica. Primiti raspunsul
si atit.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Pai, spuneti-i sa nu polemizeze.
Doamna Maria Postoico:
Dumneavoastra ascultati. Mai departe. A
doua intrebare.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
In al doilea rind, in raspunsul mentionat
spuneti ca, la examinarea revizuirilor, Curtea Suprema de Justitie nu a comis
abateri, fapt confirmat prin Hotarirea din 29 octombrie 2007. CEDO mentioneaza
expres in Hotarirea din
19 decembrie 2006, paragraful 110: “Casarea hotaririi in folosul reclamantului in
2004 a fost abuziva.” In Hotarirea din 12 februarie 2008 CEDO a mentionat ca
Hotarirea din 29 octombrie 2007 privind refuzul de a pune in executare Hotarirea
din 1999 in folosul SRL “Oferta Plus” a fost adoptata cu incalcarea repetata a
Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a exprimat profundul regret ca
asemenea abateri au fost comise chiar de plenul Curtii Supreme de Justitie,
paragraful 69. Constatarile Curtii de la Strasbourg sint univoce.
Doamna Maria Postoico:
Doamna Pavlicenco,
Toate acestea sint de acuma pe site.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Si as vrea sa intreb: cine are dreptate,
dumneavoastra sau CEDO? Eu am mai multe intrebari, dar v-am pus numai doua, ca
sa va spun si sa concluzionez: dumneavoastra nici astazi nu vreti sa recunoasteti
deciziile CEDO si aceasta prejudiciaza grav imaginea Republicii Moldova,
dincolo de faptul ca mai trebuie sa platim si sume duble din vina celor care
semneaza recursuri. Si stiti foarte bine cine a semnat recursul, mi se pare ca
chiar domnul Gurbulea, nu? Asta este.
Domnul Vasile Pascari:
Nu sint la curent. In cazul cind se prejudiciaza
statul intentionat la momentele pe care eu vi le-am adus la cunostinta, mi se
pare ca aceasta e, in primul rind, obligatiunea Procuraturii sa se clarifice pina
la capat cu persoanele vinovate care sint in detrimentul aducerii acestor
prejudicii. Eu vorbesc de reluarea urmaririi penale si nu de hotarirea CEDO.
Doamna Maria Postoico:
E clar.
Multumesc.
Domnule prim-adjunct al Procurorului
General,
Dar referitor la intrebarea domnului Filat?
Da, poftim. Domnul Filat insista, da. Da, poftim.
Domnul Vasile Pascari:
Dumnealui a primit raspuns in scris.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, este in stenograma, domnule
prim-adjunct al Procurorului General. Este in stenograma, asa ca, poftim. Eu va
rog. Da referitor la domnul Filat, poftim.
Domnul Vasile Pascari:
Eu nu am fost anuntat.
Doamna Maria Postoico:
Sinteti gata sa raspundeti sau nu?
Domnul Vasile Pascari:
Da, fara doar si poate. Referitor la
problema adresata Procuraturii Generale daca impotriva dumneavoastra au fost
pornite dosare penale... Asta este, da?
Deci, pe data de 18 februarie dumneavoastra
ati fost informat in scris de Procuratura Generala, de seful directiei, daca nu
gresesc, domnul Moruz, ca impotriva dumneavoastra nu au fost pornite actiuni
penale.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule procuror-adjunct,
In data de 22 noiembrie anul 2007, avind in
vedere ca foarte multi in Republica Moldova isi permit sa faca anumite calificari,
anumite afirmatii in public, precum ca unii sau altii sint urmariti penal, au
un dosar–doua–trei, in functie de dispozitia pe care o au, eu am facut o
adresare catre Procurorul General, prin care am rugat sa fiu informat, vreau sa
stiu si eu, daca este adevarat ca eu am dosare sau nu este adevarat.
Domnul Vasile Pascari:
Eu inteleg despre ce dumneavoastra...
Domnul Vladimir Filat:
Domnule procuror-adjunct,
Eu vreau un lucru, pentru ca sa ma intelegeti
ca este vorba... sint om viu si eu, nu sint un obiect cu care se poate asa...
Deci, data de 22 noiembrie 2007, pe data de 25 ianuarie, deci orice termen
legal, dumneavoastra imi trimiteti cu semnatura un raspuns prin care ma trimiteti,
ma scuzati de expresie, la plimbare la Ministerul Afacerilor Interne sa ma
interesez daca am cumva vreo problema cu legislatia in Republica Moldova sau
nu.
Am reiterat pe data de 16 ianuarie,
adresare tot domnului Gurbulea, si am atentionat asupra faptului ca numai
Procurorul General are atributiile necesare pentru a intenta un dosar penal impotriva
unui deputat.
In sfirsit, cu adevarat am primit raspuns in
care scrie, semnat nu de Procurorul General si nici de dumneavoastra, stimate
domnule prim-adjunct al Procurorului General, dar de seful Directiei control al
urmaririi penale, prin care spuneti ca impotriva mea nu au fost si nu sint
pornite cauze penale. Eu va multumesc pentru raspuns, insa, pentru precizare,
eu am reiterat intrebarea in momentul in care nu primisem raspunsul.
Domnul Vasile Pascari:
Domnule deputat,
Eu imi cer scuze in numele tuturor
organelor de drept, dar vreau sa va informez ca Procuratura Generala, conform
legii, nu detine baza de date cu privire la inregistrarea infractiunilor in Republica
Moldova. Aceasta baza de date se afla la Ministerul Afacerilor Interne. Ca mai
rapid sa fie examinata interpelarea dumneavoastra, aceasta a fost indreptata
organului abilitat pentru a fi examinata cit mai rapid aceasta interpelare. Eu imi
cer scuze daca Ministerul Afacerilor Interne nu v-a dat un raspuns la timp. Noi
mai apoi am insistat.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule prim-adjunct al Procurorului
General,
Eu am o intrebare. Spuneti-mi, va rog
frumos, eu am adresat o intrebare referitoare nu la unele dosare care au fost,
eu am vorbit daca sint acum intentate. Cine poate intenta un dosar?
Domnul Vasile Pascari:
La moment – nu.
Domnul Vladimir Filat:
Asa si trebuia sa raspundeti, dar sa nu ma
trimiteti...
Domnul Vasile Pascari:
Am spus ca nu.
Domnul Vladimir Filat:
Bine.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Sinteti liber, da.
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Da, multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, noi avem pina la 35 de minute. 10
minute avem.
Domnul Stefan Secareanu:
Prima interpelare este adresata
Procuraturii Generale, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei,
Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului de Informatii si Securitate.
Adresez aceasta interpelare in legatura cu faptul ca acum citeva zile a devenit
cunoscut ca gruparea condusa de Vladimir Filat ar fi procurat un lot de 33 de
automobile marca “Dacia Logan” pentru fiecare filiala teritoriala, precum si 33
de calculatoare noi care au aceeasi destinatie.
In plus, in fiecare raion aceasta grupare
a tocmit cite o persoana pe post de secretar eliberat finantat din surse
necunoscute. Avind in vedere faptul ca exista informatii potrivit carora aceasta
grupare este finantata din exteriorul tarii, contrar legislatiei in vigoare,
precum si faptul ca nu se cunoaste modul de achizitionare a bunurilor mentionate,
solicit institutiilor abilitate sa verifice legalitatea provenientei acestor
fonduri, daca ele au trecut prin contul partidului respectiv sau reprezinta
donatii si daca remunerarea angajatilor acestuia este facuta in conformitate cu
legea, oficial, cu achitarea tuturor impozitelor.
Solicit, de asemenea, sa se clarifice relatia
gruparii conduse de numitul Vladimir Filat cu ex-ministrul apararii si
ex-directorul Serviciului de Informatii si Securitate Valeriu Pasat, precum si
cu cunoscutul criminal si cap al lumii interlope Grigore Caramalac, alias
Bulgaru, dat in urmarire penala internationala si care se ascunde de citiva ani
in Rusia, deoarece exista supozitia ca printre sursele de finantare ale
acesteia ar fi si cele legate de numele celor doi.
Amintim aici ca Vladimir Filat se afla in
relatii strinse cu fostul demnitar Valeriu Pasat inca din perioada cind cei doi
ocupau functii-cheie in guvernarea anilor 1998-2000, perioada in care Filat a
detinut functia de sef al Departamentului de Privatizare si apoi cea de
ministru de stat. Tot aici mentionam ca numarul doi in gruparea respectiva,
Alexandru Tanase, avocat al lui Valeriu Pasat, rasplatit generos pentru
serviciile acordate omului structurilor secrete de la Moscova, a ramas in
continuare persoana de maxima incredere a acestuia.
Solicit ca raspunsul la prezenta
interpelare sa fie prezentat, in masura posibilitatilor, in termene
regulamentare sau, in caz de necesitate, in momentul cind vor fi acumulate
suficiente elemente relevante privind modul de finantare a gruparii conduse de
Vladimir Filat.
Cea de-a doua interpelare este adresata tot
Procurorului General, Prim-ministrului Tarlev si domnului Guvernator al Bancii
Nationale Leonid Talmaci. Solicit sa se dispuna cercetarea cazurilor de cauzare
a daunei materiale prin inselaciune sau abuz de incredere unui grup de cetateni
din comuna Sarata Veche, raionul Falesti, care conform bazelor de date de pina
la 2 ianuarie 1992 sint depunatori ai Bancii de Economii din fosta URSS, insa in
anul 1993 au fost determinati de unii factori de decizie sa-si transfere
depunerile banesti la Banca “Agroindbanc”, astfel fiind lipsiti de
posibilitatea de a li se restitui banii potrivit legii.
Solicit sa fie eliminate discriminarile si
ilegalitatile ce aduc atingere intereselor si drepturilor constitutionale ale
acestui grup de cetateni, sa se ia atitudine fata de unitatile bancare care se
eschiveaza de la onorarea obligatiilor fata de beneficiarii sai si sa se ia masuri
pentru restituirea depunerilor banesti catre cetatenii din comuna Sarata Veche,
raionul Falesti, probabil si alte localitati din acest raion, ca am inteles ca
au fost vreo trei localitati. Doamna Buliga cunoaste cazul, s-a ocupat si
dumneaei de acest lucru, dar cert este ca acesti oamenii care au facut abuz
prin inselaciune si au inselat foarte multa lume sint acolo la Falesti, sint
responsabilii lor la Chisinau. Iar lumea ramine nedreptatita pina astazi si isi
cauta dreptatea.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 4.
Domnul Dumitru Diacov:
Da, multumesc.
Eu vreau sa adresez o interpelare
ministrului finantelor si ministrului administratiei publice locale, in legatura
cu o dispozitie in scris, pe care a dat-o doamna Lidia Lupu, despre care s-a
vorbit aici, seful Directiei teritoriale control administrativ Hincesti, care a
adresat o scrisoare Directiei centrale de finante a Consiliului raional Hincesti
si Trezoreriei Teritoriale Hincesti, prin care cere ca toate documentele emise
de aceste doua structuri raionale sa fie avizate de catre doamna Lidia Lupu.
Este, din punctul nostru de vedere, o incalcare flagranta a legislatiei in
vigoare si cerem o apreciere din partea acestor doua structuri.
Eu, cu toata simpatia fata de Lidia Lupu, inteleg
ca fractiunea tare o respecta, dar doamna Lidia Lupu are o activitate foarte
specifica acolo in teritoriu. La initiativa dumneaei sint eliberati din functie
oameni: iata, domnul Cibotari si domnul Tonu, reprezentanti ai Ministerului Sanatatii
si Ministerului Dezvoltarii Informationale. De aceea, rugam foarte mult si fractiunea
ca sa aiba o influenta asupra doamnei Lupu, fiindca ea, in mare masura, de fapt,
discrediteaza si destabilizeaza situatia de acolo. Noi dorim ca dumneaei sa
lucreze, dar respectind legislatia in vigoare.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 3.
Doamna Valentina Buliga:
Intrebarea mea este adresata Ministerului
Ecologiei si Resurselor Naturale: daca cunoasteti despre exploatarea zacamintelor
subterane si anume a carierii de nisip de pe teritoriul comunei Grigorauca,
raionul Singerei, care in prezent este exploatata nelegal. Si as dori ca acest
minister sa se implice in examinarea si studierea acestor zacaminte si, in
comun cu autoritatile publice locale, sa legalizeze ca aceasta comuna, intr-adevar,
sa aiba un beneficiu, daca poate fi desfasurata aceasta activitate.
Si a doua intrebare este adresata
Guvernului Republicii Moldova, care, din cite cunosc, nu o data a vizitat
comuna Cuzesti a aceluiasi raion Singerei: Cind va fi reparat drumul de la
Grigorauca pina la Cuzesti, care este practic inacceptabil si inaccesibil
pentru locuitorii satului Cuzesti?
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 2.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc.
O intrebare adresata Prim-ministrului
domnului Vasile Tarlev. Prin Hotarirea Guvernului nr.934 din 15 august 2007 s-a
creat sistemul informational automatizat, Registru de stat al apelor minerale
potabile si bauturilor nealcoolice imbuteliate, care va utiliza marca comerciala
de stat.
Rog sa fiu informat: care este costul marcii
comerciale de stat; a fost sau nu organizat un concurs pentru dreptul de a
fabrica marca comerciala de stat si sa-mi fie prezentata lista participantilor
la concurs si cistigatorul concursului; cit incaseaza bugetul de stat de la
introducerea marcii comerciale de stat si de ce a fost introdus un impozit nou
pentru agentii economici, care nu este prevazut in legislatia tarii pentru anul
2008.
Va multumesc.
Raspunsul sa fie prezentat in scris.
Doamna Maria Postoico:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, doamna Presedinte.
Adresez aceasta interpelare Ministerului
Afacerilor Externe si Integrarii Europene, caruia ii multumesc pentru
operativitatea cu care mi-a raspuns la interpelarea vizind ridicarea interdictiilor
de circulatie in spatiul european pentru numitul Evghenii Sevciuc, asa-numitul
presedinte al sovietului suprem. Si revenirea la acest subiect este determinata
de modul in care a fost intocmit acest raspuns. De altfel, intreaga lista a acelor
19 lideri separatisti care au ramas sub aceeasi interdictie este anexata.
Deoarece formularea este urmatoarea: “Lista
respectiva cuprinde
19 persoane care actualmente detin functii in administratia separatista, cu
exceptia ex-ministrului justitiei Balala, refugiat intre timp in Federatia Rusa”,
intrebarea mea este: dar numitul Evghenii Sevciuc, in calitatea lui de
autoproclamat presedinte al autoproclamatului soviet suprem, nu detine o functie
importanta in administratia separatista? Mai ales ca in lista respectiva avem
personaje care detin tot felul de functii la nivelul orasului Ribnita, Tiraspol
s.a.m.d.
Suplimentar, as vrea sa mentionez ca domnul
Andrei Stratan incheie raspunsul in felul urmator: “Decizia de excludere din
lista respectiva a domnului Evghenii Sevciuc, presedinte al sovietului suprem,
a apartinut in intregime Uniunii Europene”.
In acest sens, as vrea sa primesc o
precizare (nu conteaza in scris sau de la tribuna) daca Ministerul Afacerilor
Externe si Integrarii Europene se disociaza, se distanteaza de decizia
respectiva, luata la 25 februarie de Consiliul Uniunii Europene, sau, dimpotriva,
se solidarizeaza cu aceasta, pentru ca nu am auzit niciun fel de comentarii
publice in acest sens. Iar in acceptia noastra respectivul Evghenii Sevciuc
face parte din ierarhia unei administratii nelegitime si separatiste de la
Tiraspol.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Eu vad ca domnul Urechean mi-a aratat ca
timpul a expirat. Vreau sa ma consult cu dumneavoastra. Continuam sau le trecem
pentru saptamina viitoare? Continuam.
Ce sa pun la vot? Au ramas 4, da, 5. Bine.
Deci, 5, pai acolo – 6. Pe scurt atunci, fiindca... bine, inca 10 minute.
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Prima intrebare o adresez domnului Valeriu
Gurbulea, Procurorul General al Republicii Moldova. Ziarul “Nezavisimaia
Moldova”, zisa publicatie politico-obsteasca, demult s-a manifestat cu publicatii
antinationale care provoaca sovinismul “velicorus”.
In numarul de miercuri, 27 februarie, pe
prima pagina, sub semnatura Iuliei Semionova (Iudovici), aceasta fituica publica
un material cu denumirea «Påêâèåì ïî ñòðàíå» in care arunca cu zoi in populatia
bastinasa scriind (citez): «åñëè îíè òàê ëþáÿò ìàòü Ðóìûíèþ, òî ìîãóò óåõàòü
òóäà çàâòðà æå, íî íå óåçæàþò».
In opinia mea, aceste afirmatii sint actiuni
intentionate, indreptate spre atitarea vrajbei si dezbinarii nationale. De
aceea, solicit Procurorului General sa se autosesizeze si sa intenteze un dosar
penal pe cazul dat, deoarece afirmatiile autorului articolului, in opinia mea,
cad sub incidenta articolului 346 din Codul penal, care stipuleaza ca se
pedepsesc penal actiuni intentionate, indemnele publice, inclusiv prin
intermediul mass-mediei, scrise si electronice, indreptate spre atitarea
vrajbei sau dezbinarii nationale, spre injosirea onoarei si demnitatii nationale.
Raspunsul il solicit in scris in termenele
stabilite de Regulamentul Parlamentului. Pai cum...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Susarenco,
10 minute si trebuie sa se incadreze toti
colegii. Va rog.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pai, cum cu Tanase asa si cu dumneavoastra
care...
Doamna Maria Postoico:
Avem numai 10 minute. (Rumoare in sala.)
Domnul Gheorghe Susarenco:
Si vreau sa reiterez intrebarea cu lupoaica
din fata muzeului si sa amintesc ca, in temeiul articolului 66 alineatul (1)
litera a) din Constitutie, Parlamentul adopta legi, hotariri si motiuni. Sa inteleg
ca Parlamentul, supunind votului la propunerea Presedintelui Parlamentului
respingerea solicitarii mele de a invita in sedinta pe membrii Guvernului Artur
Cozma si Gheorghe Papuc, a adoptat o hotarire.
Conform articolului 104 alineatul (2) din
Constitutie, membrii Guvernului, am spus-o si atunci cu motiunea, sint obligati
sa vina in Parlament, fara votari. In baza articolului 125 alineatul (6) din
Regulamentul Parlamentului, la fel, sint obligati sa vina sa raspunda la intrebari,
la interpelari. De aceea, rog respectuos Presedintele Parlamentului:
1) Votarea refuzului de a invita in
Parlament astazi pe ministrii Cozma si Papuc sa fie materializata printr-o hotarire
a Parlamentului, pentru ca aceasta sa poata fi atacata la Curtea Constitutionala.
2) Propun Biroului permanent sa deschida, sa
dispuna sau sa decida deschiderea pentru unii deputati in Parlamentul
Republicii Moldova a unor cursuri de drept constitutional. Personal ma oblig sa
asigur participarea la aceste cursuri a celor mai buni profesori de drept
constitutional. Cursurile vor fi fara plata.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Prima intrebare o adresez Guvernului
Republicii Moldova, domnului Vasile Tarlev, cu referinta la initiativa
Guvernului de acum o saptamina de a disponibiliza 10 mii de angajati din sfera
bugetara. Rog foarte mult, inclusiv cu referinta la dezmintirile pe care le-au
facut ulterior domnul Prim-ministru si ministrul economiei domnul Dodon, precum
ca acest proces nu va fi unul de reducere a cadrelor, ci de optimizare
planificata, rog o informatie exhaustiva, cu explicatii, in viziunea dumnealor,
ce ar insemna aceasta optimizare, care este planul de masuri ce urmeaza a fi
implementate in legatura cu aceasta optimizare, ce categorii concrete urmeaza sa
cada sub incidenta optimizarii, care vor fi consecintele si cum se vor
repercuta asupra angajatilor.
Raspunsul il solicit in plenul
Parlamentului in sedinta urmatoare.
Intrebarea a doua o adresez ministrului
afacerilor externe si integrarii europene, domnului Andrei Stratan. Potrivit
raportului Curtii de Conturi, invocat astazi la aceasta tribuna parlamentara si
publicat in una din ultimele editii ale Monitorului Oficial, printre cele mai
frecvente nereguli depistate la misiunile diplomatice ale Republicii Moldova se
inscrie utilizarea fondurilor aprobate la unele articole de cheltuieli, cum ar
fi cheltuielile pentru diferite actiuni protocolare, cu incalcarea procedurilor
stabilite, depasirea limitei de cheltuieli pentru deplasari etc.
In acest context, domnule ministru, va
solicit raspunsul la urmatoarele intrebari: cine concret se face vinovat de incalcarile
legislatiei financiare depistate de catre Curtea de Conturi la misiunile
diplomatice? Si, intrucit este vorba de evaziune fiscala si delapidarea banilor
publici, ce masuri s-au luat si daca s-au sesizat organele abilitate despre
situatia creata.
Raspunsul il astept in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Grigore Petrenco:
Multumesc.
Stimati colegi,
As vrea sa sesizez organele competente cu
privire la informatiile publicate ieri in mass-media din Romania, si anume
cotidianul bucurestean “Ziua”, cu privire la sustinerea financiara a formatiunii
politice a lui Urechean din fondurile bugetare din Romania. (Rumoare in sala.)
Doamna Maria Postoico:
Continuam.
Domnul Grigore Petrenco:
Citez: “Clanul Urechean, favorizat de
guvernarile Nastase si Tariceanu, conform unui memorandum MAE, Urechean a fost
sustinut si prin fonduri de la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni,
scurse prin intermediul Fundatiei Academice “Petre Andrei” din Iasi, Centrului
pentru Democratie din Iasi si Centrului pentru prevenirea conflictelor &
Early Warning din Bucuresti”.
Mai departe citez: “Desi Curtea de Conturi
a Romaniei a recomandat deschiderea unei anchete penale in aceste cazuri,
cercetarile nu au fost finalizate pentru a fi trimisi in judecata vinovatii de
deturnari a fondurilor statului in interes antinational”. Inchei citatul.
“De asemenea...” (Rumoare in sala.)
Ascultati, va rog, atent.
Doamna Maria Postoico:
Va rog, continuati.
Domnul Grigore Petrenco:
“De asemenea, ma...” (Rumoare in sala.)
Domnule Oleinic.
Doamna Maria Postoico:
Ce revolta, daca nu este. Eu va rog.
Domnul Grigore Petrenco:
Ascultati atent.
Doamna Maria Postoico:
Continuati, domnule Petrenco.
Domnul Grigore Petrenco:
“De asemenea, ma intereseaza, si sper ca
vom primi si un raspuns in curind si de la domnul Urechean personal, pentru ce
fel de merite deosebite fata de statul roman familia Urechean a obtinut in mod
de urgenta cetatenia romana, fiind adoptata in acest sens o hotarire de Guvern
a Romaniei, o hotarire de Guvern speciala.”
Citez tot din acelasi ziar: “Hotarirea de
Guvern speciala semnata de Adrian Nastase la 29 mai 2003 a fost publicata in
Monitorul Oficial nr.394 din 6 iunie 2003.”.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Veaceslav Untila:
Va multumesc, doamna Presedinte. (Rumoare
in sala.)
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Veaceslav Untila:
Am o interpelare catre Prim-ministrul
Vasile Tarlev. (Rumoare in sala.) Alexandru! Solicit sa mi se prezinte o
informatie referitoare la numarul de automobile cu numere speciale de inmatriculare
aflate in dotarea Parlamentului, Guvernului, Presedintiei, altor autoritati ale
administratiei publice centrale, inclusiv cite automobile ii revin fiecarei
institutii, cu prezentarea listei posesorilor sau beneficiarilor.
De asemenea, solicit sa fiu informat cu ce
periodicitate este innoit parcul de automobile, cit se cheltuieste in aceste
sens din bugetul national in fiecare an pentru achizitia si intretinerea lui. In
special, as vrea sa stiu cite tranzactii de acest fel s-au efectuat in ultimii
7 ani, ce automobile au fost achizitionate si cit s-a cheltuit pentru aceasta.
Mai solicit sa mi se comunice in baza caror
acte legislative si normative are loc eliberarea numerelor speciale de inmatriculare
Republica Moldova, Republica Moldova – Parlament, Republica Moldova – Guvern,
Republica Moldova – Administratie. Care acte normative trebuie modificate
pentru ca toti participantii la trafic sa fie egali in fata legii?
Solicit un raspuns exhaustiv, in scris, in
termenele stabilite de lege.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Prima intrebare o adresez Primului-ministru
Vasile Tarlev si vizeaza o problema care a mai fost abordata cu diverse ocazii
chiar aici in Parlament, o problema presanta pentru taranii din mai multe
localitati din raioanele zonei de centru si nu numai, privind facilitarea
accesului producatorilor agricoli in pietele agricole din Chisinau.
De aceasta data intrebarea o adresez in
temeiul demersului locuitorilor din satul Dubasarii Vechi, raionul Criuleni,
semnat de 295 de producatori, care cer masuri neintirziate pentru a elimina
intermediarii care ani de zile isi insusesc venituri nejustificate,
prejudiciind atit producatorul, cit si cumparatorul.
Avindu-se in vedere aceasta stare de
lucruri, in numele tuturor producatorilor care nu au acces liber in pietele
agricole din municipiul Chisinau, inundate de intermediari, cer Guvernului sa raspunda
in termeni concreti care sint actiunile intreprinse la nivel legislativ,
normativ si practic intru solutionarea problemei invocate.
A doua intrebare are acelasi adresant si se
refera, de asemenea, la un subiect arhicunoscut, abordat atit in aceasta sala,
cit si in cadrul unei audiente a Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si
familie, cu factorii de decizie privind modul de acordare a creditelor preferentiale
categoriilor de beneficiari, conform prevederilor legale.
Ca urmare a discutiilor din cadrul comisiei
s-a adoptat o hotarire, una din pozitii fiind optimizarea mecanismului de
acordare a creditelor preferentiale, care ar simplifica procedura de acordare a
acestora.
Recent am fost sesizata de un cetatean din
Chisinau, Matuipatenco Andrei, care a depus setul necesar de acte inca in luna
iunie-iulie 2007, fiind anuntat ca in 6 luni de zile va primi creditul
respectiv. Cind s-a adresat la Banca de Economii, a fost anuntat ca nu exista
nicio perspectiva in timpul apropiat sa i se acorde creditul solicitat din
lipsa de finante in acest scop. Am contactat seful Sectiei de creditare a Bancii
de Economii, care a confirmat ca din luna noiembrie 2007 banca acorda in volum
redus credite preferentiale.
Intrebarea mea este: care sint masurile
concrete intreprinse de factorii de decizie pentru optimizarea procedurii de
acordare a creditelor preferentiale conform hotaririi Comisiei pentru protectie
sociala, sanatate si familie? Care sint motivele blocarii procedurii de acordare
a creditelor preferentiale incepind cu luna noiembrie si care sint masurile intreprinse
pentru a debloca aceasta procedura?
De asemenea, solicit o informatie care ar
contine lista nominala a persoanelor carora li s-a acordat din luna noiembrie pina
in februarie, noiembrie 2007 – februarie 2008, credite preferentiale, mentionindu-se
si perioada cind au depus setul de acte de solicitare a acestor credite.
La ambele intrebari, la toate intrebarile,
solicit raspuns in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Dumitru Godoroja:
Referitor la problema ajutorului umanitar
de 4 milioane din partea Federatiei Ruse, solicit ca joia viitoare reprezentantul
Guvernului sa vina cu o informatie asupra acestui ajutor umanitar din partea
Federatiei Ruse. Cer ca presedintele comisiei de asistenta sociala, asistenta
umanitara pentru ca sa... Prima interpelare.
A doua. Pentru ca sa calmam putin
spiritele, in anul 2004 la Departamentul Tineret si Sport a fost acordat un
grant Uniunii Tineretului Comsomolist. Cer Ministerului Educatiei si
Tineretului sa vina cu un raport: citi bani au fost cheltuiti de Uniunea
Tineretului Comsomolist in anul 2004.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vasile Pintea:
O intrebare adresata domnului Igor Dodon,
ministrul economiei si comertului, domnului Vladimir Antosii, deocamdata
ministru al industriei si infrastructurii si domnului Valentin Mejinschi, Centrul
pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.
La o intilnire cu cetatenii satului Sadova,
sat de bastina a ministrului economiei si comertului Igor Dodon, acestia au pus
problema jecmanirii la care sint supusi in procesul de gazificare a satului de
o firma impusa de fostul primar comunist al satului.
Oamenii au fost impusi sa plateasca sume
exagerate, dar gazul a ajuns pina la casa primarului. Rog ca Domniile Voastre sa
ma informeze despre legalitatea alegerii agentului economic care efectueaza lucrarile
de gazificare in satul Sadova, raionul Calarasi, si despre legalitatea
contractelor incheiate cu locuitorii satului.
Raspunsul il solicit in scris.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
A fost intelegerea intre noi ca e vorba de sase
persoane. In cazul dat, sa le lasam pe data viitoare. Eu va rog. Nu, trecem la
celalalt. Domnul Lipcan. Asa arde, da? Ce-i cu dumneavoastra, domnule Urechean?
Ce s-a intimplat?
Microfonul nr.4. Eu va rog.
Domnule Urechean,
Linistiti-va. Domnule Urechean, eu va rog,
linistiti-va, va rog. Ce se intimpla cu dumneavoastra in ultima vreme?
Microfonul nr.4 am spus, vorbiti.
Domnul Alexandru Lipcan:
Eu nu pot vorbi.
Doamna Maria Postoico:
Dar vorbiti, domnule Lipcan, nu? (Rumoare
in sala.) Atunci eu invit la microfonul central...
Domnul Alexandru Lipcan:
Nu, nu, eu...
Doamna Maria Postoico:
Pai, eu va rog, dar dumneavoastra ce? Sau
da, sau nu. Iata si…
Domnul Alexandru Lipcan:
Adresez o interpelare organelor competente
ale Republicii Moldova, solicit o copie a raspunsului pe care il vor adresa la
interpelarea pe care a facut-o astazi domnul Petrenco.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr. 5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu solicit Primului-ministru, Guvernului o
informare despre toti ministrii demisi din 2001 pina in prezent, cauzele
demiterii si evolutia dosarelor. In cazul celor care au fost demisi cu argumentari
si motive de comitere a abuzurilor, care este soarta dosarelor si care este
soarta acestor fosti ministri.
Societatea nu este informata in legatura cu
evolutia si situatia in jurul ministrilor demisi. Practic, Guvernul s-a
schimbat de vreo doua ori, dar noi nu stim ce s-a intimplat. Ideea a pornit de
la cazul Mihailescu. Mihailescu este ultimul in acest sir de ministrii care ma
intereseaza. Cum au fost demisi? De ce? Si ce fac acum dosarele lor?
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita doamna Cusnir.
Declaratie.
Doamna Valentina Cusnir:
Onorata asistenta,
Imi incep declaratia prin citirea unui
fragment din declaratia Fractiunii PPCD expusa de catre Vlad Cubreacov in sedinta
din 2 noiembrie 2006. “Hotarirea de a transmite sedintele Parlamentului nostru in
direct a fost luata de comun acord in momentul constituirii parteneriatului
politic dintre putere si opozitie dupa ultimele alegeri parlamentare.”
In momentul alegerii Presedintelui
Republicii Moldova, domnul Vladimir Voronin a confirmat deschis de la aceasta
tribuna ca sustine in totalitate cele
10 propuneri inaintate de Partidul Popular Crestin Democrat ca elemente ale
parteneriatului politic. Fractiunea PPCD apeleaza pe aceasta cale si la domnul
Vladimir Voronin, Presedinte al Republicii Moldova si lider al partidului de
guvernamint, cu rugamintea sa uzeze de intreaga sa autoritate si influenta
asupra colegilor din majoritatea parlamentara, pentru a determina mentinerea
transmisiunii sedintelor Parlamentului nostru in direct la posturile nationale
de radio si televiziune.
“Este important sa nu renuntam la
parteneriatul politic, sa mentinem stabilitatea politica din tara si sa continuam
realizarea consecventa a reformelor pe care le asteapta populatia noastra. Am
vrea sa credem ca acest episod va fi depasit cu usurinta si demnitate de catre
noi.” Intr-adevar, cu usurinta, stimati colegi si cei prezenti. Nu stiu daca cu
demnitate, dar si cu incalcarea legii a fost depasit acest moment. La 19 martie
2007 este inregistrat proiectul de lege cu nr.1112, semnat de catre deputatii
Victor Stepaniuc, Iurie Rosca si Stefan Secareanu, care solicita modificarea
alineatului (2) din articolul 82 din Regulamentul Parlamentului, conform caruia,
in rezultat, au fost sistate transmisiunile in direct.
Va spun ca la 19 martie 2007, cind a fost inregistrat
acest proiect de lege, articolul 82 din Regulamentul Parlamentului avea un
singur alineat, adica din start acest proiect contravine legii. Articolul 82 a
capatat si alineatul (2) in rezultatul votarii Legii nr.430 in Parlament la 27
decembrie 2006. Dar aceasta lege, nr.430, a fost publicata in “Monitorul
Oficial” abia la 23 martie 2007, ceea ce demonstreaza inca o data ca la 19
martie articolul 82 din Regulamentul Parlamentului nu avea un alineat (2) in
acest articol.
Mai mult, intrind in vigoare la 23 martie,
Legea nr.430 avea si un articol II, prin care Ministerul Justitiei, in decurs
de 30 de zile de la data inregistrarii, trebuia sa asigure republicarea
Regulamentului Parlamentului, cu modificarile ulterioare, cu renumerotarea
elementelor actului legislativ, precum si cu modificarea respectiva a referintelor
cuprinse in Regulament. Adica la 23 martie dispare in totalitate articolul 82,
adica nu exista articolul 82, ci este republicat in “Monitorul Oficial” la 7
aprilie 2007 si articolul 82 are cu totul alt continut.
Cu toate acestea, acest proiect despre care
v-am vorbit, la patru zile dupa ce a fost inregistrat in Parlament, cu doar doua
avize ale comisiilor si cu raportul comisiei in fond care nu a luat o decizie,
este votat in Parlamentul Republicii Moldova la 23 martie. Este publicat in
“Monitorul Oficial” la 30 martie 2007. Respectiv, ramine in aer, atunci cind la
23 martie Parlamentul a votat aceasta modificare la un articol inexistent, la un
alineat inexistent.
Din cele expuse si demonstrate solicit Curtii
Constitutionale, Procuraturii Generale a Republicii Moldova si Curtii Supreme
de Justitie sa se autosesizeze si sa se expuna asupra cazului dat: cum a fost
votata in Parlament o modificare la un articol care nu exista la momentul votarii,
precum si asupra abuzurilor si incalcarilor permanente, inclusiv ale Constitutiei,
de catre Fractiunea Comunistilor din Parlament in cirdasie cu cea a Partidului
Popular Crestin Democrat, care inainteaza proiecte ilegale, le voteaza ilegal.
De asemenea, cum a ajuns sa fie publicat in “Monitorul Oficial” aceasta...
Doamna Maria Postoico:
Timpul a expirat.
Doamna Valentina Cusnir:
...lege votata in Parlament, aceasta
modificare la articolul 99, atunci cind Parlamentul nu a votat asa ceva. Rog sa
fiu informata despre aceasta incalcare grava.
Doamna Maria Postoico:
Doamna Cusnir,
Timpul a expirat.
Doamna Valentina Cusnir:
Si nu unica care are loc in Parlamentul
Republicii Moldova.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La microfonul central se invita domnul
Bujor. Sapte minute.
Domnul Leonid Bujor:
Da, multumesc.
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Peste 155 de zile cei mai buni sportivi din
lume se vor intilni pe arenele din China la Jocurile Olimpice. Vor participa la
cele mai importante competitii sportive si reprezentantii Republicii Moldova.
Dar arenele pe care ei se pregatesc aici acasa sint intr-o stare deplorabila,
unele dintre ele dispar, iar in locul lor guvernarea comunista isi extinde
schemele de afaceri murdare. Vom reveni la problema sustinerii olimpicilor
moldoveni din partea statului, pentru a scoate in vileag caracterul triumfalist
al rapoartelor si lipsa totala de autocritica a conducerii Agentiei Sportului,
ulterior.
Acum insa vom developa actiunile de
distrugere a bazelor sportive din Republica Moldova. In rezultatul a sapte ani
de guvernare comunista baza materiala a sportului moldovenesc este adusa intr-o
stare deplorabila. Fara a edifica macar un complex sportiv important,
guvernarea s-a apucat de distrugerea stadioanelor, a terenurilor, a cluburilor si
a scolilor sportive din Moldova.
Le amintim conducatorilor statului nostru ca
in anul 2003 au promis sa construiasca un stadion national in sectorul
Botanica. Pe locul respectiv astazi se afla Centrul Comercial “Metro”. Alta
promisiune nerealizata la 27 august 2006 sub patronajul Presedintelui tarii in
zona circului s-a pus semnul complexului sportiv “Stadionul Olimpic”.
Responsabil a fost desemnat chiar Prim-ministru Vasile Tarlev, dar dupa 19 luni
terenul respectiv ramine in paragina, iar mingea simbolica este in asteptarea
constructorilor. Doar la insistenta deputatilor Aliantei «Moldova Noastra» a
fost curmata initiativa guvernarii actuale de a transmite organizatiei obstesti
Centrul tehnic de ciclism (atentie! Andrei Cimili este ciclist) un teren in
Parcul “Valea morilor” pentru constructia traseelor de ciclism si (din nou atentie!)
a zonei de agrement.
Recent Agentia Sportului a initiat
comercializarea terenului sportiv destinat probelor de aruncari din vecinatatea
Salii Polivalente. Functionarii acestei structuri guvernamentale sint mai
preocupati de afaceri decit de soarta antrenorilor, a celor 150 de copii care
practica aceste probe si a celor cinci olimpici crescuti pe acest teren. Va
transmit apelul lor catre actuala putere. Copiii si parintii va roaga sa va
opriti, sa nu-i aruncati in strada de dragul intereselor unor grupuri economice
pe care le protejati. In sirul actiunilor de acest gen se inscriu disparitia
terenului sportiv unde se construieste in prezent sediul Partidului Comunistilor,
initiativele Agentiei de a lichida prin asa-zisa creare a societatilor mixte cu
capital privat a Scolii sportive specializate de tenis din strada Coca, a Bazei
de canotaj din orasul Vatra si altele.
Dar exemplul cel mai evident al afacerilor
dubioase facute de Guvern pe seama sportului este distrugerea Stadionului
Republican. Initiata la 18 aprilie 2007 personal de Premierul Tarlev, cu un an inainte
de jocurile de la Beijing si in conditiile saraciei totale a bazei materiale
dezastruoase, sportivii moldoveni au fost lipsiti de posibilitatea de a se
pregati la sase probe olimpice. Pentru ce? Pentru ca acum acest cartier din
centul Chisinaului sa devina obiectul unei tranzactii dubioase. O buna parte
din suprafata fostului Stadion Republican, 1,7 hectare, prin hotarirea
Guvernului din 25 februarie curent, i se ofera unei noi societati pe actiuni cu
capital public si privat.
Aparent afacerea derulata fara o licitatie
publica are scopul de a construi totusi stadionul multifunctional de fotbal,
dar secretele ei se gasesc in contractul prealabil de colaborare, semnat inca
la 14 ianuarie 2008 de Agentia Sportului cu Societatea Comerciala “MGL
Business” – SRL. Clauzele lui contin mai multe abateri de la legislatie,
inclusiv cadouri acordate structurii comerciale sus-mentionate.
Se garanteaza dreptul ei de a construi pe
lotul unde era amplasat stadionul un centru comercial cu 4 nivele si parcare
subterana cu preluarea administrarii ulterioare a obiectivului. Se acorda
dreptul de a construi in colturile sting si drept ale terenului din strada Cogalniceanu
a doua blocuri locative, precum si dreptul preferential de a construi parcari
supraetajate pe orice strada in vecinatate directa cu stadionul republican.
Si in final, Agentia Sportului, in persoana
directorului general Andrei Cimili, semnatar al acordului, se obliga prin abuz
sa asigure pina la 30 aprilie 2008 Societatii Comerciale “MGL Business” – SRL
garantia de stat privind transmiterea in proprietate cu titlu gratuit a unui
lot de teren suplimentar cu suprafata de 50 de hectare pe bulevardul Dacia din
Chisinau, teren de pe malul lacului din marginea orasului.
Toate acestea se dau in mod ilegal in
schimbul unei investitii de 35 milioane de euro, pina si administrarea
stadionului si a celorlalte obiective construite se transmit pe o perioada de
30 de ani catre aceasta societate.
Daca asemenea prevederi ar fi fost anuntate
drept conditii ale unei licitatii publice, ar fi atras in competitie
investitori seriosi locali si straini cu oferte incomparabile, nu o firma creata
peste noapte cu capital social de doar 206 mii lei, fara genuri de activitate
ce includ constructiile sau dezvoltarea sportului. Este o schema ilegala, ca si
multe altele din arsenalul actualei puteri.
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” cere
incetarea imediata a oricaror actiuni de speculatie cu terenul pe care a fost
amplasat Stadionul Republican. Daca Guvernul nu va anula Hotarirea nr.206 din
25 februarie 2008 si contractul de colaborare dintre Agentia Sportului si “MGL
Business” – SRL vom cere acest lucru in instantele de judecata.
La fel, cerem intreruperea comercializarii
terenului sportiv destinat probelor de aruncari din preajma Salii Polivalente si
a altor obiective sportive. Amintim, stimati colegi, ca principalele obiective
sportive s-au edificat in conditii grele si cu multi ani in urma. Constructia
stadionului “Dinamo” a inceput in vara anului...
Doamna Maria Postoico:
Domnule Bujor.
Domnul Leonid Bujor:
...1944, practic in timp de razboi. Termin.
Stadionul republican si-a deschis portile in 1952, fiind construit dupa anii de
foamete. Tot in anii 50 isi are inceputul fosta zona de odihna “Lacul
comsomolist”, care includea si doua scoli sportive specializate, de unde au
pornit si cunoscuti campioni olimpici din Moldova. Mai tirziu s-a dat in
exploatare Sala Polivalenta si alte obiective importante.
Iata de ce, stimati guvernanti, daca nu sinteti
capabili sa edificati noi obiective sportive, cel putin nu distrugeti baza
sportiva existenta. Avind in vedere ca in sala sint prezenti presedintele si
vicepresedintele comisiei de resort, lucru pentru care le multumesc, vreau sa
le prezint copia Hotaririi Guvernului nr.206, unde chiar in alineatul intii se
spune ca se accepta propunerea intreprinderii cu capital strain, compania care
am nominalizat-o. Raspunsul de la Camera Inregistrarii de Stat nu confirma ca
avem de afacere cu o companie cu capital strain, dar este privat.
Deci va prezint, domnule presedinte si
domnule vicepresedinte, copia contractului din 14 ianuarie 2008, semnat de
domnul Andrei Cimili, in numele agentiei, unde isi asuma un sir de actiuni
ilegale, neconstitutionale, la care m-am referit.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Bujor,
Ati depasit cu doua minute de acum.
Domnul Leonid Bujor:
Si semnat de domnul ... Lanser, deci
contractul este confirmat prin semnaturi si stampile ale conducatorilor acestor
structuri.
Va multumesc foarte frumos.
Doamna Maria Postoico:
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la
ora 10.00.
Sedinta de astazi o anunt inchisa.
Va multumesc.
Sedinta s-a incheiat la ora 13.07.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.