version francaise
Ïàðëàìåíò Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà
english version
ðóññêàÿ âåðñèÿ



Èíèöèàòèâû, ïðåäëîæåíèÿ
Ïîâåñòêà äíÿ
Ñòåíîãðàììû
Ñîîáùåíèÿ ïðåññ-ñëóæáû
Ïàðëàìåíòñêèé êîíòðîëü
Âíåøíèå îòíîøåíèÿ
Cooperarea cu societatea civila
Ïàðëàìåíòñêèé Âåñòíèê
Èññëåäîâàíèÿ è àíàëèç








20 ìàÿ 2010

14 ìàé 2010

7 ìàÿ 2010

4 ìàÿ 2010

4 ìàÿ 2010

23 àïðåëÿ 2010

1 àïðåëÿ 2010

25 ìàðòà 2010

19 ìàðòà 2010

18 ìàðòà 2010

5 ìàðòà 2010

4 ìàðòà 2010

26 ôåâðàëÿ 2010

19 ôåâðàëÿ 2010

12 ôåâðàëÿ 2010

11ôåâðàëÿ 2010

29 äåêàáðÿ 2009

23 äåêàáðÿ 2009

18 äåêàáðÿ 2009

17 äåêàáðÿ 2009

15 äåêàáðÿ 2009

7 äåêàáðÿ 2009

4 äåêàáðÿ 2009

3 äåêàáðÿ 2009

29 íîÿáðÿ 2009

26 íîÿáðÿ 2009

12 íîÿáðÿ 2009

6 íîÿáðÿ 2009

3 íîÿáðÿ 2009

30 îêòÿáðÿ 2009

29 îêòÿáðÿ 2009

22 îêòÿáðÿ 2009

20 îêòÿáðÿ 2009

16 îêòÿáðÿ 2009

15 îêòÿáðÿ 2009

7 îêòÿðáÿ 2009

2 îêòÿáðÿ 2009

25 ñåíòÿáðÿ 2009

18 ñåíòÿáðÿ 2009

17 ñåíòÿáðÿ 2009



10 ñåíòÿáðÿ 2009

2 ñåíòÿáðÿ 2009

28 àâãóñòà 2009

15 èþíÿ 2009

12 èþíÿ 2009

10 èþíÿ 2009

3 èþíÿ 2009

28 ìàÿ 2009

20 ìàÿ 2009

13 ìàÿ 2009

12 ìàÿ 2009

5 ìàÿ 2009

3 ôåâðàëÿ 2009

2 ôåâðàëÿ 2009

25 äåêàáðÿ 2008

26 äåêàáðÿ 2008

19 äåêàáðÿ 2008

18 äåêàáðÿ 2008

12 äåêàáðÿ 2008

11 äåêàáðÿ 2008

5 äåêàáðÿ 2008

4 äåêàáðÿ 2008

28 íîÿáðÿ 2008

27 íîÿáðÿ 2008

21 íîÿáðÿ 2008

20 íîÿáðÿ 2008

13 íîÿáðÿ 2008

6 íîÿáðÿ 2008

30 îêòÿáðÿ 2008

24 îêòÿáðÿ 2008

23 îêòÿáðÿ 2008

17 îêòÿáðÿ 2008

16 îêòÿáðÿ 2008

10 îêòÿáðÿ 2008

9 îêòÿáðÿ 2008

3 îêòÿáðÿ 2008

2 îêòÿáðÿ 2008

26 ñåíòÿáðÿ 2008

25 ñåíòÿáðÿ 2008

10 èþëÿ 2008

3 èþëÿ 2008

9 èþëÿ 2008

11 èþëÿ 2008

4 èþëÿ 2008

27 èþíÿ 2008

26 èþíÿ 2008

20 èþíÿ 2008

19 èþíÿ 2008

13 èþíÿ 2008

12 èþíÿ 2008

5 èþíÿ 2008

6 èþíÿ 2008

29 ìàÿ 2008

22 ìàÿ 2008

16 ìàÿ 2008

15 ìàÿ 2008

8 ìàÿ 2008

25 àïðåëÿ 2008

24 àïðåëÿ 2008

17 àïðåëÿ 2008

11 àïðåëÿ 2008

10 àïðåëÿ 2008

4 àïðåëÿ 2008

3 àïðåëÿ 2008

31 ìàðòà 2008

28 ìàðòà 2008

27 ìàðòà 2008

21 ìàðòà 2008

20 ìàðòà 2008

13 ìàðòà 2008

7 ìàðòà 2008

6 ìàðòà 2008

29 ôåâðàëÿ 2008

28 ôåâðàëÿ 2008

22 ôåâðàëÿ 2008

21 ôåâðàëÿ 2008

15 ôåâðàëÿ 2008

14 ôåâðàëÿ 2008

8 ôåâðàëÿ 2008

7 ôåâðàëÿ 2008

28 äåêàáðÿ 2007

27 äåêàáðÿ 2007

21 äåêàáðÿ 2007

20 äåêàáðÿ 2007

14 äåêàáðÿ 2007

13 äåêàáðÿ 2007

7 äåêàáðÿ 2007

6 äåêàáðÿ 2007

30 íîÿáðÿ 2007

29 íîÿáðÿ 2007

23 íîÿáðÿ 2007

22 íîÿáðÿ 2007

16 íîÿáðÿ 2007

15 íîÿáðÿ 2007

8 íîÿáðÿ 2007

2 íîÿáðÿ 2007

1 íîÿáðÿ 2007

26 îêòÿáðÿ 2007

25 îêòÿáðÿ 2007

19 îêòÿáðÿ 2007

18 îêòÿáðÿ 2007

12 îêòÿáðÿ 2007

11 îêòÿáðÿ 2007

5 îêòÿáðÿ 2007

4 îêòÿáðÿ 2007

27 èþëÿ 2007

26 èþëÿ 2007

20 èþëÿ 2007

19 èþëÿ 2007

13 èþëÿ 2007

12 èþëÿ 2007

6 èþëÿ 2007

5 èþëÿ 2007

29 èþíÿ 2007

22 èþíÿ 2007

21 èþíÿ 2007

14 èþíÿ 2007

7èþíÿ 2007

18 ìàÿ 2007

11 ìàÿ 2007

4 ìàÿ 2007

27 àïðåëÿ 2007

20 àïðåëÿ 2007

13 àïðåëÿ 2007

5 àïðåëÿ 2007

29 ìàðòà 2007

23 ìàðòà 2007

22 ìàðòà 2007

16 ìàðòà 2007

15 ìàðòà 2007

2 ìàðòà 2007

1 ìàðòà 2007

23 ôåâðàëÿ 2007

22 ôåâðàëÿ 2007

16 ôåâðàëÿ 2007

15 ôåâðàëÿ 2007

9 ôåâðàëÿ 2007

8 ôåâðàëÿ 2007

29 äåêàáðÿ 2006

28 äåêàáðÿ 2006

27 äåêàáðÿ 2006

22 äåêàáðÿ 2006

21 äåêàáðÿ 2006

15 äåêàáðÿ 2006

14 äåêàáðÿ 2006

12 äåêàáðÿ 2006

8 äåêàáðÿ 2006

7 äåêàáðÿ 2006

30 íîÿáðÿ 2006

1 äåêàáðÿ 2006

24 íîÿáðÿ 2006

23 íîÿáðÿ 2006

17 íîÿáðÿ 2006

16 íîÿáðÿ 2006

10 íîÿáðÿ 2006

9 íîÿáðÿ 2006

3 íîÿáðÿ 2006

2 íîÿáðÿ 2006

26 îêòÿáðÿ 2006

20 îêòÿáðÿ 2006

19 îêòÿáðÿ 2006

13 îêòÿáðÿ 2006

12 îêòÿáðÿ 2006

6 îêòÿáðÿ 2006

5 îêòÿáðÿ 2006

29 èþëÿ 2006

28 èþëÿ 2006

27 èþëÿ 2006

26 èþëÿ 2006

21 èþëÿ 2006

20 èþëÿ 2006

14 èþëÿ 2006

13 èþëÿ 2006

7 èþëÿ 2006

6 èþëÿ 2006

30 èþíÿ 2006

29 èþíÿ 2006

22 èþíÿ 2006

15 èþíÿ 2006

8 èþíÿ 2006

2 èþíÿ 2006

25 ìàÿ 2006

18 ìàÿ 2006

11 ìàÿ 2006

4 ìàÿ 2006

27 àïðåëÿ 2006

21 àðåëÿ 2006

20 àïðåëÿ 2006

6 àïðåëÿ 2006

31 ìàðòà 2006

30 ìàðòà 2006

23 ìàðòà 2006

10 ìàðòà 2006

9 ìàðòà 2006

3 ìàðòà 2006

2 ìàðòà 2006

24 ôåâðàëÿ 2006

23 ôåâðàëÿ 2006

17 ôåâðàëÿ 2006

16 ôåâðàëÿ 2006

10 ôåâðàëÿ 2006

9 ôåâðàëÿ 2006

30 äåêàáðÿ 2005

29 äåêàáðÿ 2005

23 äåêàáðÿ 2005

22 äåêàáðÿ 2005

16 äåêàáðÿ 2005

15 äåêàáðÿ 2005

8 äåêàáðÿ 2005

2 äåêàáðÿ 2005

1 äåêàáðÿ 2005

24 íîÿáðÿ 2005

17 íîÿáðÿ 2005

16 íîÿáðÿ 2005

11 íîÿáðÿ 2005

10 íîÿáðÿ 2005

4 íîÿáðÿ 2005

3 íîÿáðÿ 2005

28 îêòÿáðÿ 2005

27 îêòÿáðÿ 2005

21 îêòÿáðÿ 2005

20 îêòÿáðÿ 2005

14 îêòÿáðÿ 2005

13 îêòÿáðÿ 2005

7 îêòÿáðÿ 2005

6 îêòÿáðÿ 2005

29 èþëÿ 2005

28 èþëÿ 2005

22 èþëÿ 2005

21 èþëÿ 2005

18 èþëÿ 2005

14 èþëÿ 2005

7 èþëÿ 2005

30 èþíÿ 2005

23 èþíÿ 2005

16 èþíÿ 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA – MARTIE 2008

Sedinta din ziua de 6  martie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4306 pentru completarea Legii nr.96-XVI din 13 aprilie 2007 privind achizitiile publice (art.4).

4. Dezbaterea si adoptarea Legii nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinara. Proiectul nr.352, reexaminare.

5. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3989 privind transplantul de organe, tesuturi si celule umane.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4181 pentru completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din
24 decembrie 2004 (art.25, 57, 571).

7. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3719 privind modificarea si completarea unor acte legislative (Codul cu privire la contraventiile administrative – art.20011; Legea cu privire la statutul judecatorului – art.22 s.a.).

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.240 pentru modificarea Legii nr.1466-XIII din 29 ianuarie 1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace banesti, marfuri si servicii provenite din tranzactiile economice externe.

9. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.4352 privind esalonarea platilor impozitului funciar si contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii pentru anii 2007 si 2008.

10. Intrebari.

11. Declaratia doamnei deputat Valentina Cusnir.

12.Declaratia domnului deputat Leonid Bujor – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 93 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Nicolae Bondarciuc, Marcel Raducan – in delegatie; Nicolae Oleinic, Efim Agachi, Oleg Serebrian, Nicolai Deatovschi, Dumitru Godoroja, Gheorghe Musteata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

V-a fost distribuit un supliment la ordinea de zi, trei proiecte: unul pentru ziua de astazi, nr.352, si doua proiecte pentru ziua de miine, nr.608 si, respectiv, nr.389, propunerile comisiilor de profil. Alte propuneri la ordinea de zi?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, saptamina trecuta s-a zvonit in Parlament precum ca reprezentantii Partidului Social Democrat ar fi parasit partidul si ar fi plecat la Partidul Liberal Democrat. Vreau sa spun ca, din cele ce cunosc, nu exista asemenea cazuri. Poate, daca sint, o sa le cunoastem mai tirziu, dar la momentul de fata nu exista.

Acum o intrebare mult mai serioasa decit aceasta, care consider ca trebuie sa ajunga si in Parlamentul Republicii Moldova. Am fost contactat de candidatii la functia de deputat in Adunarea Parlamentara a Gagauziei, care roaga ca in plenul Parlamentului sa fie prezentata o informatie din partea Guvernului Republicii Moldova la capitolul ajutorului umanitar de 4 milioane de dolari, care trebuia sa vina din Federatia Rusa.

Vreau sa mentionez ca ieri, chiar si alaltaieri, ieri mai ales, in declaratiile Guvernului se vorbea ca asemenea cazuri nu exista in Republica Moldova. Insa cunoastem cu totii foarte bine ca ajutoarele umanitare vin de la diferite tari si organizatii internationale, inclusiv direct in localitatile Republicii Moldova, fara ca Guvernul Republicii Moldova, asa cum se incearca, sa fie prezentat.

Mai mult ca atit, se creeaza impresia ca refuzul de acest ajutor umanitar tine nu de problema in sine, ci de rezultatele alegerilor in Gagauzia, adica Guvernul pune mai presus rezultatele alegerilor din Gagauzia in favoarea sau defavoarea partidului de guvernamint decit  situatia reala a cetatenilor. Tinind cont de faptul ca Guvernul a fost acela care s-a adresat Federatiei Ruse pentru ajutorul respectiv, noi propunem ca pentru ziua de miine sa ascultam o informatie aici, in plenul Parlamentului, a Guvernului la capitolul respectiv si sa cunoastem care sint actiunile sau care vor fi actiunile intreprinse pentru a schimba situatia.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” propune de a include in ordinea de zi pentru examinare in regim de urgenta un proiect de lege care prevede alocarea mijloacelor suplimentare pentru subventionarea lucrarilor agricole de primavara in anul 2008, in suma de 300 milioane de lei, care vor fi destinate stimularii si sustinerii lucrarilor agricole ale agentilor economici, ale persoanelor juridice si fizice care au in proprietate sau in folosinta terenuri agricole. Aceasta initiativa prevede ca sa fie alocate cite 200 de lei la hectar pentru detinatorii de terenuri agricole. Initiativa legislativa nr.753 din 4 martie 2008.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Vreau sa stiu daca astazi va veni cineva de la Procuratura Generala sa-mi raspunda la intrebarea adresata cu doua saptamini in urma, dar am rugat sa vina astazi, ca joia trecuta trebuia sa merg la judecata. Intrebarea se referea la mersul anchetei privind disparitia si aparitia colegului nostru Vlad Cubreacov.

A doua intrebare. Propun si cer ca astazi, la sfirsitul sedintei, sa vina cineva de la Guvern sa ne lamureasca asupra Hotaririi Guvernului nr.209 din 26 februarie curent, prin care din Fondul de rezerva al Guvernului se aloca Ministerului Culturii si Turismului o suma de 580 mii de lei, mai bine de jumatate de milion de lei, pentru acoperirea cheltuielilor aferente desfasurarii ceremoniei de inaugurare a anului tineretului.

Si, in acelasi context, asupra Hotaririi nr.193 din 25 februarie curent, ca
4 milioane de lei se aloca Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare doar pentru agentii economici, nu pentru tarani in intregime, pentru cetatenii Republicii Moldova, pentru subventionarea partiala a cheltuielilor la insamintarea terenurilor agricole, adica sa vina cineva si sa lamureasca de ce 580 mii, ce s-a facut, cu avionul s-a venit la aceasta inaugurare a anului tineretului?

Si ultima. Solicit sa fiu inscrisa pentru o declaratie la sfirsitul sedintei. Si deodata propun colegilor din Partidul Popular Crestin Democrat si din Partidul Comunistilor sa se inscrie si ei, ca se va referi anume la ei, la hotarirea ilegala a Parlamentului de a sista transmisiunile in direct ale sedintelor Parlamentului.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Inca la 24 aprilie 2007 a fost inregistrata o initiativa legislativa sub nr.1576 cu privire la Legea privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte si Legea privind drepturile copilului.

Esenta legii era propunerea de eliberare gratis a buletinelor de identitate si a pasapoartelor pentru copii cu virsta de pina la 25 de ani si garantarea drepturilor copiilor si tinerilor de a obtine actele de identitate gratuit. Cu parere de rau, a trecut mai mult, acusi avem un an de zile, legea nu a fost pusa pe rol. De aceea, eu as ruga ca in timpul apropiat sa fie examinata posibilitatea de a include in ordinea de zi in apropiatele doua saptamini legea data.

Si inca una. Legea nr.1849, care a fost depusa la 14 mai 2007, pentru completarea articolului 83 din Codul cu privire la contraventiile administrative. Este vorba de nerespectarea atributiilor de organizare a colectarii si a evacuarii deseurilor menajere, precum si a celor ce apartin micilor producatori si de afectare a locurilor pentru depozitarea lor. Legea data a fost examinata in prima lectura anul trecut. Un an de zile noi nu o putem pune pe rol, fiindca nu a fost definitivata aceasta tema. Eu as ruga, domnule Presedinte, in timpul apropiat, in urmatoarele doua saptamini, aceste doua legi sa fie incluse in ordinea de zi.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cu formarea Ministerului Administratiei Publice Locale, foarte interesant chiar de la primii pasi cind ministerul s-a format, dar nu stim care vor fi competentele acestui minister. Apar tot mai multe perle in activitatea acestui minister al administratiei publice locale. As dori ca astazi, la Ora Guvernului, sa vina aici domnul Guznac, ministrul acestui minister, si sa ne dea raspuns la citeva intrebari. Care sint competentele acestui minister? Care sint  competentele?

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Balan,

Nu va suparati, va rog. Liniste, stimati colegi. Noi avem cu dumneavoastra norme si reguli de procedura, nu deprinderi de a invita astazi la Ora Guvernului de astazi. Stiti bine regulile. Deci, astazi in cadrul Orei Guvernului inaintati aceasta solicitare si, respectiv, joia viitoare vine persoana.

 

Domnul  Vasile Balan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mai mult nu am sa incalc, dar o sa rog si ceilalti colegi, care ma corecteaza de acolo, sa nu incalce. Apar niste prostii extraordinare. Tovarasa Lupu Lidia, care nu stiu unde a invatat si ce a invatat, cere ca avizul dumneaei sa fie pe toate documentele financiare pe care le efectueaza nivelul unu si doi, administratia publica.

 

Domnul  Marian Lupu:

Adresati intrebarea ministerului in cadrul Orei Guvernului si, in mod evident, conform Regulamentului, o sa vina.

 

Domnul  Vasile Balan:

Mai multa carte, cred ca nu mai are.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

In sedinta de joia trecuta la Ora interpelarilor am adresat o interpelare domnului Artur Cozma, ministrul culturii si turismului, si domnului Gheorghe Papuc, ministru afacerilor interne, prin care solicitam o informatie aici, in plenul Parlamentului, privind disparitia din fata Muzeului National de Istorie a monumentului Lupoaica, Romulus si Remus.

Am primit si de la un ministru, si de la altul astazi dimineata niste raspunsuri formale, consider eu. Si rog, domnule Presedinte, sa dispuneti ca acesti doi demnitari de stat sa faca cunostinta de articolul 125 alineatul (6) din Regulamentul Parlamentului, care este o lege organica si care spune: “Prezenta membrilor Guvernului, carora le sint adresate interpelari, la sedinta Parlamentului consacrata interpelarilor, este obligatorie.” Si ca domnii ministri sa fie prezenti astazi si sa raspunda in fata Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ivan Banari:

Domnule Presedinte,

Apelez la dumneavoastra, fiindca, atunci cind patentarii erau in fata Parlamentului, dumneavoastra ati avut o intrevedere cu un grup de patentari. Am fost contactat de ei zilele acestea, m-au intrebat: care este totusi rezultatul acestei discutii? Vad ca Guvernul taraganeaza chestia.

In sedinta de saptamina trecuta am ridicat intrebarea privind introducerea in ordinea de zi a unui sir de proiecte de legi, care tin de modificari la Legea cu privire la patenta de intreprinzator. Si vad, chiar am urmarit, am vrut sa particip la sedinta Comisiei pentru politica economica, buget si finante si am vazut ca nu a fost introdusa pe ordinea de zi. De aceea, insist inca o data ca sa fie votate, sa fie introduse pe ordinea de zi proiectul de Lege nr.594 din 14 februarie 2007, deja un an de zile a trecut, si proiectul de Lege nr.414 din 7 februarie curent. Insist ca aceste doua proiecte sa fie puse la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc frumos, domnule Presedinte.

In conformitate cu prevederile articolului 106 alineatul (1), rog sa-mi oferiti timp la sfirsitul sedintei pentru a prezenta o declaratie. Alineatul (3) al aceluiasi articol prevede: “In cazul in care declaratiile sint facute in numele fractiunilor, se ofera 7 minute.”

Trei. Domnule Presedinte, avind in vedere traditia, nu cea mai reusita din Parlament, ca reprezentantii fractiunii majoritare comenteaza textele declaratiilor, vreau sa mentionez ca in declaratia care urmeaza vom avea ca generic guvernarea comunista si distrugerea bazei materiale sportive. Ne vom referi la actiunile Executivului si nu vom stirbi imaginea fractiunii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Grigore Petrenco:

Multumesc.

In numele fractiunii, propun sa fie exclus proiectul nr. 49 din ordinea de zi de pe data de 7 martie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nr.49, da?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:  

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Luind in vedere ca in ultimul timp foarte mult se vorbeste despre intentiile integrarii europene (despre aceasta a inceput sa vorbeasca si domnul Presedinte Voronin), revin la propunerea legislativa a Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”, inregistrata cu nr.526 din februarie 2007 – proiectul de Hotarire cu privire la apelul Parlamentului Republicii Moldova cu privire la inceperea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova  la Uniunea Europeana.

A doua problema. Proiectul de Lege nr.4183, inregistrat in noiembrie 2007, cu privire la modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator.

Si ultima. Rog ca pentru ziua de astazi sa fie invitat si ministrul afacerilor interne domnul Papuc, deoarece la interpelarea care am adresat-o pe numele dumnealui si al Serviciului de Informatii si Securitate am primit un raspuns formal, nu exhaustiv, dar evaziv, care, de fapt, raspunde la cu toate alte intrebari. Deci, acestea sint propunerile din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Domnul  Marian Lupu:

S-a inregistrat.

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Am adresat in repetate rinduri rugamintea ca sa includeti in ordinea de zi proiectul de Hotarire al Parlamentului cu privire la condamnarea crimelor regimului comunist, conform recomandarilor Consiliului Europei. Chiar am rugat atunci in decurs de vreo doua saptamini sa discutati in cadrul Biroului permanent central. Eu cred ca in preajma Congresului Partidului Comunistilor adoptarea de catre Parlament a unei decizii de condamnare a crimelor regimului comunist-bolsevic-sovietic ar fi un cadou bun pentru societatea noastra si pentru comunistii care odata si odata isi vor schimba opiniile in favoarea tuturor.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Acestea fiind propunerile referitoare la ordinea de zi, conform Regulamentului si conform solicitarilor deputatilor care au inaintat aceste propuneri, le voi supune votului, cele care au fost solicitate sa fie supuse votului.

Intii de toate propunerea domnului Braghis de a invita in cadrul sedintei de astazi reprezentantul Guvernului pentru oferirea informatiei referitoare la ajutoarele umanitare pentru autonomia gagauza. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 3.

Sectorul nr. 3 – 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

18 voturi in favoarea acestei propuneri, ea nefiind sustinuta de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului Cosarciuc de a include pe ordinea de zi proiectul nr.753. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 7.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

24 de voturi pentru aceasta propunere, ea nefiind sustinuta de plenul Parlamentului.

Propunerea doamnei deputat Cusnir privind invitarea reprezentantului Guvernului pentru oferirea informatiei relevante la subiectul Hotaririi Guvernului nr.209. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 3.

Sectorul nr. 3 – 11.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

14 voturi pentru aceasta propunere, care nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Referitor la solicitarea colegului nostru domnul Oleinic, proiectele nr.1576, nr.1849. Vreau, in cazul dat, sa rog comisiile de profil: deoarece noi joia viitoare va trebui sa aprobam proiectul ordinilor de zi pentru ulterioarele doua saptamini, vedeti care este soarta acestor proiecte. Daca sint pregatite, le inaintati, le discutam la Biroul permanent si le includem pe ordinea de zi.

In continuare propunerea, sint, de fapt, doua propuneri, a colegului nostru deputatul Banari cu referinta la includerea pe ordinea de zi a proiectelor nr.594 si nr.414. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 6.

Sectorul nr. 3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

23 de voturi pentru aceasta propunere, ea nefiind sustinuta de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului Petrenco referitoare la excluderea de pe ordinea de zi a zilei de miine a proiectului de Lege nr.49. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Propunerea a fost acceptata. Proiectul nr.49 se exclude.

Propunerile, o sa le grupez, evocate de la microfonul nr.4 de domnul Urechean, prima fiind includerea pe ordinea de zi a proiectelor nr.526 si nr.4183. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –0.

Sectorul nr.2 – 3.

Sectorul nr.3 – 17.

 

Domnul  Marian Lupu:

20 de voturi pentru aceasta propunere, ea nefiind sustinuta de plenul Parlamentului.

La fel, a fost inaintata propunerea de a invita in cadrul plenului Parlamentului ministrul afacerilor interne referitor la subiectul care a fost evocat de colegul nostru. Cine este pentru a sustine aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 0.

Sectorul nr. 2 – 3.

Sectorul nr. 3 –13.

 

Domnul  Marian Lupu:

16 voturi in favoarea acestei propuneri, care nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Acestea sint, stimati colegi. Da, au fost citeva intrebari adresate de colegii nostri referitoare la prezenta in cadrul Orei Guvernului. Deci, am o lista indicativa, stiu ca va fi prezent si reprezentantul Procuraturii Generale.

Acum suplimentul la ordinea de zi, proiectul nr.352 – pentru ziua de azi, proiectul nr.608 si proiectul nr.389 – pentru ziua de miine. Cine este pentru a sustine acest supliment, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

In acest caz, voi supune aprobarea pe ansamblu a ordinilor de zi pentru sedintele de astazi si miine ale plenului Parlamentului. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata. 

Proiectul de Lege nr.4306 pentru completarea Legii privind achizitiile publice. Lectura a doua.

Rog Comisia.   

 

Domnul Gheorghe Popa:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Tin sa amintesc ca acest proiect de lege a fost votat in prima lectura. De asemenea, vreau sa aduc aminte ca acest proiect de lege prevede completarea articolului 4 din Legea nr.96 din 2007 privind achizitiile publice cu o noua litera, litera (m), in care se stipuleaza ca prevederile legii nominalizate nu se aplica si asupra contractelor privind imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, precum si transportarea acestora. Nu am primit alte amendamente din partea comisiilor parlamentare, din partea Directiei juridice. Avizele sint pozitive, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Alte propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Multumesc.

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4306. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 28.

Sectorul nr. 3 -  5.

 

Domnul  Marian Lupu:

5? 5 voturi sectorul nr.3.

Multumesc.

65 de voturi “pentru”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4306 este adoptat in lectura a doua. 

Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinara. Reexaminarea acestei legi in cadrul proiectului nr.352.

Rog Comisia.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat obiectiile si propunerile expuse de catre Presedintele Republicii Moldova pe marginea Legii nr.231 din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinara, prezentata pentru promulgare si remisa Parlamentului spre reexaminare. Comisia sesizata in fond a acceptat propunerile Presedintelui, a revazut prevederile unui sir de articole din lege si inainteaza unele modificari si completari, care sint concentrate in sinteza amendamentelor, conform avizului Presedintelui Republicii Moldova.

Stimati colegi,

Eu cred ca dumneavoastra ati facut cunostinta cu sinteza la acest proiect de raport si comisia, cu majoritatea de voturi, propune ca, in baza raportului si sintezei anexate la acest raport, sa fie revotata, readoptata Legea cu privire la activitatea sanitar-veterinara.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Pentru acest exercitiu, stimati colegi, propuneri? Nimic, nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, eu supun votului adoptarea legii mentionate, tinind cont de obiectiile sefului statului, in modul in care acestea au fost acceptate, conform raportului comisiei de profil. Cine este pentru, rog sa voteze. La fel, rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 26.

Sectorul nr. 3 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

58 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Legea este adoptata. Proiectul nr.352 este adoptat. 

Stimati colegi,

Inainte de a continua examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, tin sa va anunt ca in saptamina premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-au sarbatorit zilele de nastere colegele noastre parlamentarele doamna Elena Bodnarenco (aplauze) si doamna Adriana Chiriac (aplauze). Sa le felicitam si sa le dorim cele mai alese urari de bine.

Proiectul de Lege nr.3989 privind transplantul de organe, tesuturi si celule umane. Lectura a doua.

Rog Comisia.

 

Doamna Valentina Buliga:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a examinat proiectul de Lege privind transplantul de organe, tesuturi si celule umane, aprobat in prima lectura la 14 noiembrie 2007. Din cele 58 de propuneri si obiectii au fost
acceptate 54.

Concomitent, comisia parlamentara sesizata in fond, in comun cu autorii proiectului de lege, a redactat continutul prezentului proiect, tinind cont de prevederile Directivei nr.204-23 a Parlamentului European si a Consiliului din
31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate si securitate pentru donarea, obtinerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea si distribuirea tesuturilor si celulelor  umane, precum si de propunerile acceptate.

Sinteza propunerilor si obiectiilor, precum si proiectul de lege in noua redactie, se anexeaza la prezentul proiect. In temeiul celor expuse, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune adoptarea in lectura a doua a acestui proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Pentru lectura a doua?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doamna presedinte al comisiei,

Am o intrebare care nu tine nemijlocit de una din prevederile proiectului, dar ma intereseaza daca in cadrul examinarii in prima lectura sau ulterior in varianta propusa, modificata, completata, practic e o varianta noua, s-a tinut cont de propunerile Ministerului Afacerilor Interne, fiindca in cadrul discutiilor publice de ieri un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne a venit cu critici, a caror esenta era ca avem in fata un document ce protejeaza interesele nu stiu cui. El s-a prezentat drept specialist al Ministerului Afacerilor Interne.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Bujor,

Noi cunoastem aceasta, este un pacient, nu este reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne. Ministerul a examinat si a avizat acest proiect de lege. Si eu cred ca domnul v-a dus in eroare ieri in cadrul emisiunii directe.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Da, va multumesc.

Stimata doamna presedinte de comisie,

Daca se poate, articolul 17 alineatul (3).

 

Doamna Valentina Buliga:

Din sinteza sau din lege?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Din lege.

 

Doamna Valentina Buliga:

Da.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a propus ca sa fie inclus in componenta Agentiei un reprezentant al Procuraturii. In raportul comisiei este indicat ca este acceptata, dar, totodata, in text nu a fost introdusa aceasta schimbare. Eu va rog la urmatoarea redactare sa...

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, la redactarea finala vom tine cont de ea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, acceptat.

Microfonul nr. 4. 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimata colega,

Ati notat “proiect in redactie noua”. Eu as veni cu propunerea sa fie scris aici “pentru lectura a doua”, deoarece daca este un proiect in redactia noua, este cu totul altceva: ce nu a fost votat in prima lectura. Eu cred ca trebuie specificat. Nu am avut astfel de cazuri, dar trebuie sa se vada ca este proiect in redactie noua pentru lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

 

Doamna Valentina Buliga:

Nu sint.

 

Domnul  Marian Lupu:

Doamna presedinte,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, tinind cont de acele propuneri care au fost evocate in sala si acceptate de comisie, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3989. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele. 

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 30.

Sectorul nr. 3 – 5.

 

Domnul  Marian Lupu:

5 voturi. 67 de voturi “pro”. “Impotriva” 1 vot.

Proiectul de Lege nr.3989 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4181 pentru completarea Codului de executare al Republicii Moldova. Lectura a doua.

Rog Comisia.

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr. 4181 are drept scop instituirea aplicarii fata de debitor a restrictiei de a nu parasi tara, in cazul cind plecarea acestuia ar face imposibila sau dificila executarea hotaririi instantei judecatoresti. In cadrul examinarii proiectului pentru prima lectura s-a decis ca aplicarea interdictiei fata de debitor sa fie pusa in sarcina anume a instantei judecatoresti, iar termenul de aplicare a interdictiei a fost redus pina la trei luni.

Proiectul a fost dezbatut in cadrul sedintei comisiei pentru lectura a doua. Pe marginea amendamentelor care au parvenit au fost luate urmatoarele decizii:

1) Comisia pentru agricultura si industria alimentara sustine ca stipularile proiectului sint contradictorii prevederilor articolelor din Codul de executare, deoarece aceste articole deja asigura aplicarea restrictiilor la parasirea tarii in cazul executarii hotaririlor judecatoresti. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu sustine aceasta obiectie si mentioneaza ca articolele nominalizate in amendamentul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara sint aplicabile referitor la cazurile restrictiilor in cadrul procesului penal sau la asigurarea executarii sentintei.

2) Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie propune ca in punctul 3) al proiectului, la articolul 57/1 alineatul (3), dupa cuvintele “documentul executoriu” de introdus textul “daca aceste actiuni nu au fost atacate in modul stabilit”. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati nu sustine aceasta obiectie, deoarece la momentul adoptarii acestui proiect de lege in prima lectura deja a fost stabilit ca restrictia va fi aplicata numai in baza hotaririi instantei de judecata.

Cu referire la punctul 3) din proiectul legii Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca revocarea masurii de a parasi tara sa fie facuta de catre instanta la cererea executorului judecatoresc sau a partilor.

In aceste conditii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.4181 in lectura a doua, cu amendamentele acceptate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Lectura a doua, propuneri? Nu sint. In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4181. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 32.

Sectorul nr. 2 – 28.

Sectorul nr. 3 – 6.  

 

 

Domnul  Marian Lupu:

66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4181 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3719 privind modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia. Poftim.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.3719 a fost examinat si aprobat in prima lectura de Parlament si are ca scop sporirea responsabilitatii pentru neexecutarea hotaririlor judecatoresti si stabilirea termenelor de incepere a judecarii cauzelor penale. Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Toate amendamentele si propunerile care au parvenit pe marginea acestui proiect au fost examinate.

Rezultatul examinarii este reflectat in anexa la prezentul raport, care este parte integranta a acestuia. In aceste conditii, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune Parlamentului adoptarea proiectului de Lege nr.3719 in lectura a doua, luind in consideratie amendamentele acceptate.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari catre comisie pentru lectura a doua? Nu sint.

Multumim, domnule presedinte.

Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3719. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 31.

Sectorul nr. 2 – 29.

Sectorul nr. 3 – 5.

 

Doamna  Maria Postoico:

65 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3719 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.240 pentru modificarea Legii nr.1466 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace banesti, marfuri si servicii provenite din tranzactiile economice externe.

Domnule Chicu,

Eu va rog. Guvernul.

 

Domnul Ion Chicu – viceministru al finantelor:

Stimata doamna vicepresedinte al Parlamentului,

Onorati deputati,

Proiectul propus spre examinare si adoptare consta in amendarea unei notiuni de baza din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace banesti si are drept scop concretizarea aspectelor legate de repatriere in cazul exportului de servicii. Articolul unic al acestui proiect prevede introducerea  conjunctiei “sau” in notiunea “repatrierea mijloacelor banesti”, deoarece redactia actuala admite interpretarea exportului de servicii doar in combinatie cu exportul de marfuri, fapt care, in marea majoritate a cazurilor, nu corespunde realitatii. Tot la aceasta notiune din lege se propune specificarea corecta a documentului confirmativ al valorii serviciilor exportate, adica contractul, actele serviciilor executate, factura comerciala, deoarece in redactia actuala drept document confirmativ al valorii tranzactiei este specificata declaratia vamala, care in realitate nu se perfecteaza in cazul exportului de servicii.

Stimati deputati,

In scopul eliminarii deficientelor redactionale mentionate mai sus si considerind tendintele pozitive inregistrate in anul 2007 la capitolul export de servicii, va rog sa sustineti proiectul propus.

Va multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, va multumim.

Intrebari catre raportor? Nu sint.

Va multumim.

Comisia, domnul Popa.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget, finante sustine conceptual proiectul de lege, iar pentru a doua lectura prezinta urmatoarele propuneri.

Tinind cont de prevederile articolului 1 din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, se propune ca dupa cuvintele “prestari de servicii” de introdus cuvintul “lucrari”.

Avind in vedere avizul Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, se propune ca cuvintele “actele serviciilor efectuate, factura comerciala” sa fie substituita prin cuvintele “actele lucrarilor si/sau serviciilor efectuate, factura …”.

Pornind de la cele expuse si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului, aprobare in prima lectura si adoptare in a doua lectura.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule vicepresedinte.

Pentru lectura a doua propuneri?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Aceasta este lectura a doua?  

Domnul Gheorghe Popa:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ma iertati, lectura intii, da.  

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Lectura intii.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Prima si a doua lectura, domnule Presedinte.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu nu propun  lectura a doua.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Fiindca ori adoptam ori nu adoptam?

 

Domnul  Marian Lupu:

In cazul in care se va accepta, conform solicitarii comisiei, va fi si a doua.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu am o intrebare catre domnul vicepresedinte al comisiei.

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Spuneti va rog, ca persoana care va ocupati cu economia si finantele, este nevoie in general ca noi sa reglementam repatrierea in Republica Moldova? Fiindca mijloacele financiare incasate sau neincasate este chestia agentului economic. In lumea civilizata repatrierea nu se reglementeaza. Care este sensul reglementarii in Republica Moldova? 

 

Domnul Gheorghe Popa:

Este sens in reglementare, deoarece exista legea respectiva si toti agentii economici care se ocupa cu exportul si prestari de servicii trebuie in termenele stabilite, conform legislatiei, sa efectueze repatrierea surselor banesti.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu cred ca aceasta este o ramasita a sistemului sovietic, atunci cind totul trebuia sa fie controlat si trebuia sa fie pus la evidenta. Agentul economic trebuie sa plateasca impozite, sa indeplineasca obligatiunile pe care le are conform contractelor, dar mai departe este chestia agentului economic.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Cosarciuc,

N-aveti decit sa veniti cu o initiativa legislativa si sa propuneti plenului Parlamentului sa examineze aceasta situatie.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri, intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Popa.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.240. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.240 este aprobat in prima lectura.

Fractiunile, sint obiectii pentru lectura a doua? Da sau nu? Nu sint. Lectura a doua, stimati colegi, la fel, in conditiile raportului comisiei. Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.240 in lectura a doua, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 32.

Sectorul nr.2 – 27.

 

Domnul Marian Lupu:

27.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 2.

 

Domnul Marian Lupu:

61 de voturi “pro”. “Impotriva” 1 vot.

Proiectul de Lege nr.240 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4352 privind esalonarea platilor impozitului funciar si contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii pentru anii 2007 si 2008. Initiativa deputatilor Cosarciuc, Oleinic.

Prezinta domnul Cosarciuc. Va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Deputatii din Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” au inaintat un proiect de lege care prevede urmatoarele:

1) Se ingheata sau se amina pina la 31 decembrie 2009 plata datoriilor la plata impozitului funciar al agentilor economici din agricultura, la cererea acestora, cu reesalonarea achitarii datoriei in parti proportionale de la 1 iunie 2009 pina la 31 decembrie 2009.

2) Se amina pina la 31 decembrie 2009 plata datoriilor la plata contributiilor de asigurari sociale de stat ale agentilor economici din agricultura, la cererea acestora, cu reesalonarea achitarii datoriilor in parti proportionale de la 1 iunie 2009 pina la 31 decembrie 2009.

3) Guvernul va aloca in anii 2007–2008 mijloace financiare necesare compensarii pierderilor bugetelor locale care vor aplica prevederile articolului 284 din Codul fiscal.

Eu am adus la cunostinta plenului Parlamentului continutul acestei note informative, ca inca o data sa va confirm ca situatia in domeniul agriculturii este una dezastruoasa. Dupa seceta din anul 2007 taranii au avut pierderi colosale. Si as vrea sa va aduc niste cifre concrete care au fost analizate de catre autorii acestei initiative si numai la culturile cerealiere valoarea pierderilor este aproximativ de 300 de milioane de euro.

Si aici noi avem o descriere concreta pe diferite culturi agricole, care taranii au avut de pierdut. Pagubele din sectorul zootehnic sint si mai mari din cauza pierderii surselor de economii, alimente si venit, provenite de la septelul de animale sacrificate in masa, aproximativ 25% din septelul de animale, si pierderile, in acest context, sint evaluate la circa 305 milioane de dolari.

Pe linga pierderile ce au diminuat conditiile de trai, comercializarea animalelor din gospodarii presupune diminuarea cantitatii de produse de carne si lapte in alimentatia copiilor, a mamelor hranitoare si a femeilor gravide.

Stimati colegi,

Inca un argument important pentru aceasta initiativa este ca noi avem de acum situatia anului 2008, mai ales cresterea preturilor la seminte. Si daca analizam preturile la seminte in perioada 2007–2008, noi vedem ca la semintele de porumb pretul a crescut practic de la 9600 de lei pentru o tona la 30 de mii de lei, de 2,12 ori; la floarea soarelui – de la 20 de mii de lei per tona la 62 de mii de lei per tona; la orz de primavara – de la 1700 la 4000 de lei. Practic, preturile s-au dublat, iar in unele cazuri s-au triplat.

Acelasi lucru s-a intimplat si se intimpla cu preturile la motorina. Daca pretul unei tone de motorina in 2007 era de 8900 de lei, acum e 10900. Au crescut considerabil preturile la ingrasaminte. Practic, preturile la ingrasaminte s-au dublat fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Inca un argument pentru ca sa fie sustinuta aceasta initiativa este ca la inceputul anului 2007 din cei plecati peste hotare 60% erau din mediul rural, la sfirsitul anului 2007 din cei plecati peste hotare de acum 75% erau din mediul rural. Saracia ii mina pe tarani sa plece din Republica Moldova si acestea nu sint datele autorilor acestei initiative legislative, a domnilor Oleinic si Cosarciuc, dar sint datele Biroului National de Statistica.

Din aceste considerente, noi venim cu rugamintea catre Parlamentul Republicii Moldova sa fie sustinuta aceasta initiativa de lege care ar permite ca taranii sa foloseasca acele mijloace circulante pe care le mai au, pentru ca sa continue circuitul agricol in agricultura Republicii Moldova si, astfel, sa-si poata cumva restabili acele mijloace financiare care au fost pierdute in anul 2007.

Aceasta initiativa ar permite ca cei care se gindesc in continuare sa plece peste hotare sa mai ramina in Republica Moldova, ar mai avea grija de copii sau de familii, ca sa nu apuce drumul pribegiei care tot ii mina din Republica Moldova.

Stimati colegi,

Propunem ca aceasta initiativa legislativa sa fie votata in prima si a doua lectura.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule deputat Cosarciuc,

Eu consider ca acest proiect de lege este un proiect bun, chiar foarte bun. Mi se pare ca regretatul deputat Ivanov, acum 2 ani, 2 ani si ceva, a avut un proiect privind anularea impozitului funciar in general si, in acest context, am o intrebare pentru dumneavoastra.

Nu considerati ca ar fi mai bine ca proiectul dumneavoastra sa nu fie cu inghetarea datoriilor, dar sa fie deja cu anularea datoriilor? Mai departe, dupa sens, ceea ce aveti dumneavoastra in vedere, cu compensarea de catre Guvern a datoriilor, a bugetelor locale, pentru ca impozitul funciar se duce in bugetele locale. Este vorba, de fapt, de vreo 250 de milioane, daca nu ma insel eu, de lei. Avind in vedere ca anul trecut am avut excedente de buget peste 1 miliard, eu cred ca logica spune, de la sine spune, ca ar fi bine sa facem asa. Care este parerea dumneavoastra?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Braga,

Multumesc pentru intrebare.

Propunerea dumneavoastra este una buna, dar cred ca ea ar trebui sa apara intr-o alta initiativa legislativa. Noi am propus un cadru legal intermediar, pentru ca totusi cei care au avut de suferit in anul 2007 in urma secetei sa fie sustinuti prin acest proiect de lege, ca sa fie esalonate sau aminate, conform legii pe care noi o prezentam aici, am scris, am formulat ca  se ingheata, dar ar fi mai corect sa fie aminata plata pentru datoriile la impozitul funciar si a contributiilor la fondul social. Si aceste plati sau aceste neincasari la bugetul de stat sa fie compensate din contul bugetului de stat.

Si acelasi lucru sa fie facut conform articolului 15 alineatul (2) din Legea cu privire la asigurarile sociale care prevede ca in cazul cind se adopta unele legi care diminueaza veniturile la bugetul asigurarilor sociale, atunci se compenseaza acest deficit din contul bugetului de stat.

Eu sint de acord cu ceea ce ati mentionat dumneavoastra si noi special am introdus in acest proiect de lege de la 31 decembrie 2009, adica pina la
31 decembrie 2009 si incepind cu 1 iunie 2009, fiindca noi, cei din Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, sintem siguri ca in 2009 la alegerile parlamentare noi vom invinge si Parlamentul Republicii Moldova va avea o alta structura si va hotari aceste probleme.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Eu nu am o intrebare, doar as ruga colegii sa sustina acest proiect de lege. Dar, ca informatie, pentru lectura a doua sa-l comasam cu un alt proiect de lege, ca o initiativa legislativa a deputatului Partidului Democrat Valentina Buliga, care propune anularea datoriilor ca urmare a consecintelor grave ale secetei.

Ieri in comisie am examinat ambele proiecte de lege, am avut prezenti doar 7 deputati din 9 si nu am putut adopta o decizie conform Regulamentului. Dar este logic ca Parlamentul sa vina in sustinerea acestor persoane care au avut de suferit in rezultatul acestei secete cumplite si sa se gaseasca posibilitati din bugetul de stat pentru a compensa cheltuielile sau sumele nevenite in bugetul asigurarilor sociale, pentru ca, din cite cunoastem deja, cu mare greutate se acumuleaza sumele necesare pentru platile pensiilor chiar recent.

Si daca nu se va intimpla o sustinere din cadrul bugetului de stat, situatia pe viitor nu se va imbunatati. Eu as propune ca pentru saptamina viitoare sa fie introdus in ordinea de zi celalalt proiect de lege comasat si, pentru lectura a doua, sa fie un suport destul de considerabil din partea Parlamentului pentru aceste persoane.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, doamna presedinte al comisiei.

Noi, cei 5 deputati din Comisia pentru agricultura si industria alimentara care sintem din opozitie, am sustinut proiectul dumneavoastra si sintem de acord cu propunerea pe care ati facut-o aici, in plenul Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Noi nu o data in ultimul an am auzit aici in Parlament rapoartele Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si a altor factori de decizie, care au adus la cunostinta care totusi au fost pierderile pe parcursul anului 2007. Initiativa data in niciun caz nu elibereaza agentii economici, gospodariile taranesti, taranii de plata impozitelor.

Dar, luind in consideratie ca mai mult de 40% totusi nu au avut posibilitatea in 2007 sa achite impozitul funciar si alocarile la fondul social, penalitatea care va creste intr-un an de zile va fi cu mult mai mare decit suma de baza care este necesara sa fie platita.

De aceea, noi, in principiu, aprobind initiativa de astazi, eliberam agentii economici si gospodariile taranesti de penalitatea care ar trebui sa fie platita pe parcursul anului, pentru aceasta perioada de timp noi am rugat ca sa fie inghetate aceste datorii. Nu este o iertare de datorii, dar este o iertare a penalitatilor, in legatura cu consecintele secetei anului 2007.

Eu va multumesc si va rog foarte mult sa sustineti initiativa data.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Ma intereseaza (sa spunem ca e buna ideea, initiativa) daca totusi este consultat cu autoritatile locale, deoarece noi intram in functiile sau competenta autoritatilor locale. Tine de bugetul local.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Prijmireanu,

Proiectul de lege prevede ca pierderile agentilor, pierderile bugetelor locale sa fie compensate din contul bugetului de stat. Pierderile temporare ale bugetelor locale sa fie compensate din bugetul de stat. Pierderea temporara a bugetului fondului asigurarilor sociale sa fie compensata, conform articolului 15 alineatul (2) din Legea cu privire la asigurarile sociale, din contul bugetului de stat, asa prevede legea.

Dar va spun ca aceasta este o pierdere temporara, care va fi restabilita in a doua jumatate a anului 2009, fiindca noi ne-am propus ca de la 1 iunie 2009 sa intre in grafic de plata acele aminari care au fost acceptate in perioada 2007-2008. Astfel, de la 1 iunie 2009 pina la 31 decembrie 2009 sa fie platite aceste aminari care au fost la plata impozitului funciar si la plata contributiilor la fondul social.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

O intrebare pentru autor.

Domnule Cosarciuc,

Aveti o analiza despre ce cifra este vorba la inghetarea datoriilor fata de fondul social si fata de, eu stiu, impozit, fata de organele locale in general. Care sint cifrele?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc de intrebare, domnule Gutu.

Noi avem aceasta statistica. Datoriile la impozitul funciar sint in jur de
120 milioane de lei si datoriile la contributii la fondul social – in jur de 90 de milioane de lei.

 

Domnul Ion Gutu:

Deci peste 200 de milioane de lei.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Si aici sint datele de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

 

Domnul Ion Gutu:

Si a doua intrebare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

... pentru situatia la 31 decembrie 2007.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule presedinte,

Care au fost argumentele Guvernului ca au dat un aviz negativ? Care sint? Puteti sa enumerati citeva ca, eu stiu, sa ne pregatim constient de discutii asupra acestui...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Nu, Guvernul, in primul rind, a argumentat refuzul de a prezenta sau de a accepta un aviz pozitiv prin faptul ca trebuie sa fie modificata Legea bugetului, pentru ca sa fie completata aceasta pierdere de venituri din incasarea de la impozitul funciar si de la contributii la fondul social, adica daca sa revedem si Legea cu privire la asigurarile sociale. Aceasta este una.

Si a doua. Eu nu consider ca argumentele aduse in avizul Guvernului sint concludente, ele sint ca de obicei pentru cei care prezinta initiative legislative din partea opozitiei: nu se sustine si “la revedere”.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Cosarciuc,

Eu cred ca dumneavoastra mai aveti si alte cifre, materiale. Asista aici domnul ministru al agriculturii si industriei alimentare, domnul Gorodenco, si eu as apela la colegii nostri din alte fractiuni.

Stimati colegi,

Nu este vorba de amnistie. S-a efectuat o amnistie, as spune, eu stiu, de
4 miliarde de lei, care au meritat-o si nu au meritat-o agentii economici...

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Trei intreg si...

 

Domnul Ion Gutu:

...care, pur si simplu, s-au purtat neglijent fata de interesele statului si le-ati votat, le-ati iertat, s-au dus in istorie si este vorba de 200 de milioane, de o inghetare, pur si simplu, pe un an de zile.

Eu cred ca avizul negativ al Guvernului demonstreaza atitudinea respectiva fata de necesitatile satului si ale oamenilor care muncesc pe cimpuri.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Da, va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate coleg,

In nota informativa pe care dumneavoastra ati prezentat-o la acest proiect de lege este expus ca, conform datelor Inspectoratului Fiscal, pe anul 2007 s-au achitat  60% din acei contribuabili in sectorul agricol si 74 din impozitul funciar.

As vrea sa stiu cum ramine cu faptul ca acesti contribuabili au achitat, probabil unii dintre ei avind credite bancare si avind procente care trebuie sa le plateasca? Totodata, noi unor contribuabili le facem o vacanta de 2 ani de zile. Cum ramine cu echitatea si cu aceea ca pentru toti agentii economici trebuie sa fie aceleasi conditii?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule Calmatui,

Eu cred ca dumneavoastra ati vizitat satele Republicii Moldova, inclusiv satele din Ungheni.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Da, in fiecare luni.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Da, inclusiv satele din Ungheni, si ati vazut ce se intimpla in satele Republicii Moldova.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Stiu.

 

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Practic, taranii sint plecati peste hotare si nu sint plecati pentru ca lor le place sa plece peste hotare, dar sint...

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Aceasta e politica. Raspundeti, va rog, concret la intrebare pe care am pus-o.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu va raspund, eu argumentez raspunsul. Asteptati un pic.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Mai calm. Continuam.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Aveti rabdare, fiindca eu nu voi lua mult timp, o sa ma incadrez in timpul prevazut de Regulament. Dumneavoastra, stimati membri ai fractiunii majoritare si domnule Calmatui, cunoasteti foarte bine situatia din satele Republicii Moldova. Taranii sint plecati peste hotare, minati de saracie, si initiativa pe care noi am propus-o va permite ca macar pentru o parte din cei care nu au fost in stare sa plateasca impozitul funciar si contributiile la fondul social sa le acordam aceste facilitati.

Si inca o data eu vreau sa repet ca noi am acordat aceste anulari de impozite de 3 miliarde 900 milioane de lei celor care nu au dorit sa plateasca impozite si nu am facut mare treaba pentru cei care, de pilda, muncesc in sectorul agricol. Si eu nu vad aici nicio inechitate, fiindca cei care au fost in stare au platit, dar pe cei care nu au fost in stare trebuie sa-i ajutam. Aceasta ar trebuie sa fie in general o politica in Republica Moldova.

 

Domnul Valeriu Calmatui:

Stimate coleg,

Intrebarea pe care am pus-o mi-au adresat-o si agentii economici care astazi au achitat si ei spun: ce inseamna, eu am achitat, vecinul de alaturi nu a achitat, lui ii faceti facilitati, dar eu cum ramin? Ce ar trebui sa-i raspund? Eu nu am un raspuns. Raspunsul dumneavoastra nu ma satisface.  

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Da, eu inteleg ca nu va satisface. Acelasi lucru s-a intimplat cind au fost anulate datoriile de 3 miliarde 900 milioane de lei. A fost mai grav, fiindca acolo au fost anulate datorii generatoare de pierderi, intreprinderi de stat, societati pe actiuni cu capital majoritar de stat. Mai grave decit in cazul dat.

 

Domnul  Valeriu Calmatui:

Si a doua intrebare. Spuneti, va rog, stimate presedinte al comisiei, dumneavoastra cunoasteti destul de bine ca anul trecut, cind am facut rectificari la buget si au fost acele investitii date in agricultura aproape un miliard de lei, acela nu a fost un ajutor pentru tarani? A fost pentru alta categorie?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Ca sa fim mai precisi, in bugetul pentru 2007 au fost finantate subventii in agricultura de 449 milioane de lei, acestea au trecut prin Fondul de subventionare in agricultura. Aceasta-i leu cu leu. Nu trebuie aici sa adaugati inca 600 de milioane pe care nimeni nu le-a vazut.

Din acele 449 de milioane de lei, care au fost prevazute sau finantate in anul 2007, numai 11,4% au ajuns la tarani, la gospodariile taranesti. 11,4% sint 50 de milioane de lei. Aceleasi cifre le va prezenta si ministrul agriculturii si industriei alimentare.

Si eu am acum un raspuns de la ministru agriculturii si industriei alimentare in care se spune: “Noi am primit ajutor 40 de milioane de lei si vom ajuta taranii.” Dar nu scrie nicio cifra care va fi ajutorul Guvernului pentru tarani in 2008, nu din acele ajutoare umanitare care au fost primite de catre Republica Moldova in anul 2007.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vladimir Braga:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule autor,

Nu va suparati, cred ca nu trebuie sa politizati problema, ca ceea ce a spus domnul Calmatui de la microfonul nr.3 este foarte important. Si el are loc in proiectul dumneavoastra de lege. Eu v-as propune sa faceti in felul urmator: daca o sa acceptati ceea ce este in proiectul de lege, cei care nu au platit impozitele sa ramina asa cum ati vrut dumneavoastra. Si in lectura a doua se mai adauga un articol prin care, este vorba, mi se pare, de 120-130 milioane, cei care au platit impozitele funciare pe parcursul timpului acesta li se restituie sumele achitate. Si atunci toata lumea este impacata si este facut un lucru de la inceput pina la urma. Ce parere aveti?

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc pentru propunere, domnule Braga.

Eu, in calitate de autor, pentru lectura a doua, accept si cred ca domnul Oleinic, in calitate de coautor, accepta aceasta completare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc, domnule Cosarciuc.

Rog Comisia.

 

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat proiectul Legii privind esalonarea platilor impozitului funciar si a contribuitilor de asigurari sociale de stat obligatorii pentru anii 2007 si 2008 si expune urmatoarele.

Proiectul de lege mentionat prevede inghetarea pina la 31 decembrie 2009 a datoriilor la plata impozitului funciar si a datoriilor la plata contributiei de asigurari sociale de stat a agentilor economici din agricultura, cu compensarea ulterioara a pierderilor bugetelor locale, care au aplicat prevederile articolului 284 alineatul (1) litera (a) din Codul fiscal, in scopul indeplinirii articolului 1 din prezenta lege.

In urma examinarii proiectului de lege in cauza in cadrul comisiilor permanente ale Parlamentului, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica s-au pronuntat pentru examinarea si adoptarea proiectului in cadrul sedintei plenare, cu conditia avizului pozitiv al Guvernului. Trei comisii permanente s-au exprimat pentru respingerea proiectului sus-mentionat, invocind necorespunderea acestuia cu Codul fiscal.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului a prezentat obiectii de ordin juridic si a accentuat ca in urma adoptarii prezentului proiect de lege va fi necesara efectuarea unor modificari in Legea bugetului de stat pe anul 2008 si in Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008, in legatura cu transferarea mijloacelor bugetare necesare compensarii pierderilor la capitolul “Venituri” si la capitolul “Cheltuieli”.

In urma votarii, 5 membri ai comisiei sesizate in fond, facind abstractie de avizele negative prezentate de comisiile permanente si de avizul negativ al Guvernului, considera ca adoptarea proiectului de lege poate fi sustinuta, ca va contribui semnificativ la relansarea producerii in sectorul agricol. Totusi, prin votul majoritatii membrilor comisiei, proiectul de lege in cauza este propus spre respingere in cadrul sedintei plenare a Parlamentului. Pacat, stimate domnule Presedinte, stimati colegi, ca proiectul raportului este asa cum este, semnat de presedintele comisiei, si el nu reflecta toate discutiile care au avut loc la sedinta. Nici motivele, nici argumentele celor care au votat impotriva nu sint aduse in proiectul legii, de aceea permiteti-mi sa aduc aceste argumente.

Primul. Argument care, dupa parerea noastra, nu este adus acolo, in raport. Ceea ce a fost deja discutat. 74 la suta. Da, aceasta este ceea ce nu e in textul raportului. (Rumoare in sala.) 74 la suta din agentii economici care au achitat impozitul funciar, 60 la suta s-au achitat pina la 1 ianuarie 2008 cu Fondul social. De aceea, asa atitudine cind noi in timpul anului cream asemenea conditii...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu va rog sa ma ascultati.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Noi nu deodata...

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Doar o clipa.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Nu, nu, eu trebuie sa prezint ceea ce nu este in raport.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu o sa va permit sa raportati in continuare, nu e o problema.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

In aceasta sala nu ne spunem toti ca partile sa prezinte argumentele? Daca un raport a fost ticluit in felul in care a fost ticluit, el ce trebuie sa faca? Sa-l citeasca si atit?

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Eu v-am prezentat raportul comisiei.

 

Domnul  Marian Lupu:

In cazul dat, eu voi pune altfel intrebarea: de ce raportul a fost facut in felul in care a fost facut? De ce nu au fost prezentate toate argumentele, toate pozitiile care au fost expuse in cadrul sedintei? Eu va rog. Conform Regulamentului Parlamentului, raportul trebuie sa fie exhaustiv. Raport exhaustiv. (Rumoare in sala.)

Stati putin, oameni buni. V-am limitat eu in timp? Nu v-ati prezentat argumentele? Ce se intimpla? Eu va rog frumos. In cazul dat, eu am sa fac o scrisoare circulara, cum sa fie ticluite rapoartele comisiilor. Nu asa, in functie de interesele uneia sau altei fractiuni, sa se puna doua sau trei rinduri cu o singura pozitie, dar sa se faca exhaustiv, daca aceasta-i abordare profesionala si responsabila. Pentru toti, pentru toate comisiile, eu am zis. Eu va rog frumos, domnule vicepresedinte al comisiei, continuati. Calmati-va, va rog, stimati colegi.

Noi vorbim, noi discutam o problema importanta, nu o problema ca ne roade rinza la unul sau la altul, haideti sa vedem toate argumentele care sint. Eu va rog, de procedura o sa fie dupa prezentarea raportului.

Domnule Todoroglo,

Continuati. Continuati, va rog.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Stimati colegi,

Eu am adus textul raportului si decizia care este prevazuta in textul raportului. Am spus ca decizia comisiei este respingerea proiectului prezentat. Aceasta este decizia comisiei. Eu pot acum sa aduc argumentele care au fost discutate in comisie, de ce am votat impotriva acestui proiect, argumente sint destule. Sau eu va ascult intrebarile, daca sint. Eu oricum voi avea posibilitatea sa expun aceste argumente.

 

Domnul  Marian Lupu:

Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

De procedura. Fiindca am fost invinuit ca raportul nu reflecta pozitia deputatilor din comisie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Vicepresedintele comisiei a spus acest lucru.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu sint deputat din comisie. Nu sint presedinte, sint deputat. Si sint si alti deputati din comisie care au fost prezenti la sedinta comisiei. Chestia e in aceea ca, stimati colegi din Parlamentul Republicii Moldova, initiativele care se discuta in comisii si care sint de la opozitie – noi nu votam si atit. Argumente nu se aduc. “Noi nu votam”, argumente nu se aduc. De aceea noi nici nu putem...

Domnule Presedinte,

Noi putem sa luam procesul-verbal, fiindca noi stenografiem sedintele comisiilor, si o sa vedeti ce argumente au fost aduse de catre majoritate.

Eu vreau sa va spun ca unii deputati din majoritatea comunista care sint in comisie au spus ca proiectul este bun, dar nu poate fi sustinut, fiindca, ma rog, noi nu putem sa sustinem ceea ce voi propuneti. Asa a fost. Trebuia atunci sa aduc si aceste argumente in...

 

Domnul  Marian Lupu:

Inseamna ca de procedura, iata cum vom face, stimatii mei colegi. Daca Regulamentul si normele interne tehnice nu prevad in mod exhaustiv continutul unui raport al comisiei, indiferent ce comisie, in cazul dat o sa elaboram ori prin circulara, ori la Biroul permanent, sa vedem care trebuie sa fie modelul si schema unui raport si atunci inchidem toate problemele. Iata acesta imi este raspunsul.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Serafim Urechean:  

Stimate domnule raportor,

Cum credeti dumneavoastra nevotarea in Parlament astazi a acestui proiect de lege va imbunatati situatia in agricultura sau nu? Consecintele. Eu inteleg ca e foarte greu pentru voi de inteles, pentru unii, dar eu o sa va lamuresc. Nu aveti grija, am rabdare, “rinza” nu am. Totul e bine.

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa ascultam.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Alocatiile in agricultura pentru anul 2008 sint cu 200 de milioane mai putine decit in 2007. Consecintele secetei din 2007 bineinteles ca vor veni peste anul 2008. Nevotarea acestui proiect de lege in Parlament, acestea sint 200 de milioane care vor fi sustrase de la agricultori. Deci, 200 de milioane mai putin decit anul precedent, 200 de milioane le sustragem prin neadoptarea acestui proiect de lege, minus 400 de milioane, atunci cind agricultura este ramura de baza a economiei Republicii Moldova. Sau acesta, dupa parerea dumneavoastra, este un capriciu, sau o neintelegere, sau dumneavoastra, in general, vreti sa inmormintati acest popor. Care este raspunsul dumneavoastra?

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc.

Stimati colegi,

Asa si asa.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Ñåìèîí, òû æå êóëüòóðíûé ÷åëîâåê. Íó, êàê ýòî ìîæíî?

 

Domnul  Marian Lupu:

Òàê, êóëüòóðíûå ëþäè, ÿ âàñ î÷åíü ïðîøó. Va rog.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Stimate coleg,

Totuna eu am sa fiu nevoit sa aduc argumente, din cauza ca argumentele sint raspunsul la ceea ce dumneavoastra ati intrebat. Argumentele pe care vreau sa vi le aduc eu oricum o sa vi le aduc, acestea vor fi raspunsul la ceea ce dumneavoastra ati intrebat.

In primul rind, vreau sa vorbesc despre costul proiectului, dumneavoastra ati mentionat aceasta. Costul proiectului pe care l-a adus presedintele comisiei e absolut incorect. Acum eu va aduc cifre concrete cit costa initiativa legislativa, ca sa stim cifra ca atare.

 

Domnul  Serafim Urechean:

E 200 de milioane.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Nu este corect. Iata cifrele pe care le-am luat oficial, Inspectoratul Fiscal daca n-a plecat, iata la mine documentele oficiale, astazi le-am primit. Iata care sint cifrele, ca sa stabilim despre ce este vorba, costul acestui proiect. In ceea ce priveste platile in Fondul asigurarii sociale, suma care trebuie sa fie inghetata, datoriile la 1 ianuarie 2008 ale persoanelor fizice proprietari ai trenurilor agricole – 74 milioane. Acestea sint datoriile la 1 ianuarie 2008.

Contributiile preconizate din agricultura in 2008, anul curent, care trebuie sa fie incasate – 109 milioane si plus jumatate anul viitor care trebuie sa fie inghetat. Reiese ca Fondul asigurarii sociale platile sau alta suma – 233 milioane de lei. Aceasta numai cu Fondul social.

Acum sa clarificam cu impozitul funciar. Datoriile la 1 ianuarie 2008, tot asa cifre oficiale, – 44 milioane de lei. Impozitul funciar la 1 ianuarie 2008. Este prevazut din agricultura in anul 2008, anul curent, tot asa trebuie sa fie inghetate 197 milioane de lei si plus jumatate a anului viitor care tot asa trebuie sa fie inghetate – 44. In total 330 milioane de lei trebuie sa fie inghetate. Aceasta fara anulare, dar numai inghetare – 330 milioane de lei impozitul funciar si plus
233 milioane platile de asigurare sociala. In total suma despre care noi vorbim este de 560 milioane de lei. Iata despre ce vorbim noi, ce trebuie sa fie inghetat. E o problema cind vorbim despre costul propunerii.

Mai departe eu vreau sa continuu. Cu parere de rau, colegii, pe care eu ii stimez, nu au citit sau au uitat, sau special au facut, Codul fiscal, care il avem noi la moment in vigoare, articolul 180. Articolul 180, nu articolul 84. Dati-mi voie, va rog. Articolul 180 permite, da voie ca sa fie realizata dorinta agentilor economici privind reesalonarea datoriilor fata de bugetul de stat a platilor, conform legislatiei in vigoare. Eu citez:

“Articolul 180. Modificarea termenului de stingere a obligatiei fiscale.

[...] b) Esalonarea stingerii obligatiei fiscale (stingerea se face in rate).

(2) In cazurile prevazute de prezentul articol, contribuabilul are dreptul la aminarea sau esalonarea pe parcursul a 2 ani fiscali, cu sau fara aplicarea unei majorari de intirziere.

(3) Aminarea sau esalonarea fara calcularea unei majorari de intirziere se acorda contribuabilului in cazul:

a) prejudicieri lui materiale in urma unei calamitati [...]

(5) Aminarea sau esalonarea, cu exceptia cazurilor prevazute la alin.(3), [care nu este legat cu calamitatile naturale] se acorda in baza unui contract-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal...”

Conform Codului fiscal toti agentii economici care au suferit din urma calamitatilor au probleme cu platile in bugetul de stat. In baza unui acord cu Inspectoratul Fiscal, au dreptul de a reesalona aceste datorii. Nu are sens sa ghicim niste initiative legislative, trebuie numai sa le recomandam agentilor economici ca sa fie respectate prevederile Codului fiscal, care permite tuturor, avind argumente. Dar argumente, eu sint absolut de acord cu dumneavoastra, sint destule ca sa fie aplicat articolul 180 alineatul (2), in scopul pastrarii intereselor agentilor economici. Iata ce am avut din argumente. Acesta este dreptul agentilor economici, fara luarea vreunei decizii asupra inghetarii, in baza unui contract au sa fie reesalonate aceste datorii. Legislatia in vigoare permite aceasta.

 

Domnul  Serafim Urechean:

Bine.

Domnule raportor,

Cu parere de rau, as vrea sa va spun ca dumneavoastra nu sinteti consecvent. Eu tin minte, cind dumneavoastra erati ministru, promiteati tuturor ca veniti la guvernare si scutiti de impozit in general toti taranii. Acum procedati invers.

Doi. Cu parere de rau si regret, situatia din tara este cea care este. Si la capitolul “Amnistia capitalului” tara a avut de pierdut. Tot negindit s-au votat atunci 5 miliarde de lei. Daca eu as lucra in acest Guvern, ma mira faptul ca dumneavoastra nu vreti sa va sustineti propriul Guvern, daca as fi ministrul agriculturii astazi mi-as da demisia in fata Parlamentului, de aceea ca nu este sustinut. De aceea, inca o data va indemn ca sa votati acest proiect de lege, sa sustinem taranii.

Multumesc.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Eu nu vreau sa repet, dar va fi mai bine daca vom studia inca o data cerintele Codului fiscal, care da dreptul agentilor economici in baza de contract sa faca reesalonarea, tocmai ceea ce prevede acest proiect de lege, de aceea nu e necesar, trebuie sa fie adresarea in Inspectoratul Fiscal, o sa fie incheiat un contract dintre Inspectoratul Fiscal si agentii economici ca contribuabili timp de doi ani... Motive sint destule pentru toti agentii economici, o sa fie incheiat contractul si nu facem probleme. Legea da acest drept. Atunci nu o sa fie necesar adoptarea altei legi, in acest sens.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule vicepresedinte,

Totusi, era normal ca sa citim legea bine inainte de a prezenta raportul. Dumneavoastra ati spus de sute de milioane, anul 2008, 2009. Cititi in lege ca este vorba de sumele care sint inregistrate pina la 1 ianuarie 2008. De aceasta suma este vorba. Atunci este vorba de 200 de milioane. Nu, cum spuneti dumneavoastra, de 300 de milioane, 500 de milioane, care vor fi pe parcursul anilor 2008 – 2009. Aceste sume trebuie sa le plateasca agentul economic. Noi vorbim de consecintele anului 2007.

Si acum vreau sa-mi raspundeti la o intrebare. Nu credeti dumneavoastra ca, daca agentii economici si gospodariile taranesti, taranii care nu au avut posibilitate sa achite pina la 1 ianuarie 2008 datoriile anului 2007, in urma secetei, si penalitatile care vor fi aplicate zilnic pina la momentul posibilitatilor achitarii, noi impingem oamenii acestia din start la faliment? Noi nu-i vom avea pe acesti agenti economici care vor falimenta din start.

Nu se vor duce perceptorii fiscali acasa la oameni sa le ia covoarele, televizoarele s.a.m.d.? Dumneavoastra, Dmitri Mihailovici, dumneavoastra cunoasteti mai bine ca multi din sala aceasta situatia reala care este in agricultura. Dar ne miram de pozitia pe care o aveti. Eu va rog, ce tine de falimentarea acelor agenti economici care astazi nu au posibilitatea sa achite sumele acestea la buget si la Fondul social. Care va fi soarta lor? Va rog.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Haideti sa clarificam inainte ceea ce dumneavoastra ati spus ca... eu nu am avut in vedere ceea ce a fost prevazut in lege. In lege e scris destul de clar: “Se ingheata pina la 31 decembrie 2009 datoriile la plata contributiei de asigurare sociala de stat al agentului economic din agricultura, la cererea acestuia, cu reesalonarea achitarii datoriilor in parti proportionale de la 1 iunie 2009 pina 31 decembrie 2009”. Atunci voi in legea aceasta...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Datoriile care sint fixate, domnule Dmitri, datoriile fixate. Noi nu putem spune ce datorii  o sa fie in anul 2009.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Cititi legea, ceea ce  voi ati scris…

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, dumneavoastra cititi-o, ca ati prezentat-o. 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Domnule coleg,

Ceea ce spuneti dumneavoastra nu este aceea ce ati scris in proiectul de lege. In proiectul de lege e scris ca noi inghetam datoriile pina la 1 ianuarie 2009.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mie imi pare ca noi vorbim  limbi diferite.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Pina la 1 ianuarie 2009.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

2008.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Si platile incep de la jumatatea anului viitor, aceasta reiese din ceea ce este scris.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

Lasati-l sa studieze legea mai intii, fiindca nu este clar nimic.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Voi ati scris asa. Reiese...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

In lege este scris concret. Uitati-va pe ce data legea e inregistrata. Si in lege este scris concret “la 1 ianuarie 2008”. Dar datoriile, obligatiunile care sint fixate...

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Aceasta dumneavoastra deja spuneti.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Urmatoarele … nu ati inteles nimic.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Aceasta este alta viziune, aceasta nu...

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Urmatoarele datorii o sa fie fixate la 1 iulie 2008. Ce nu? Noi in ce luna sintem acum?

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa ajungem la o finalitate a acestei discutii.  

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu am adus argumente, am adus argumente si, principalul, eu consider ca, din toate discutiile pe care noi le-am avut, totusi Codul fiscal pe care il avem noi da dreptul agentilor economici sa incheie contractul cu Inspectoratul Fiscal si are dreptul la reesalonarea datoriilor pe o perioada de doi ani.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Aceasta prevedere este scoasa de acum, aceasta prevedere este exclusa. Si noi nu o putem aplica astazi, in situatia care este deja creata.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Ea nu este exclusa, daca legea e in vigoare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, stimati colegi.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Inseamna ca soarta agentilor economici totusi este clara si cea a datornicilor despre care noi vorbim. Ii falimentam din start. Aceasta va fi perspectiva.

 

 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Eu nu vreau sa dau un raspuns, din cauza ca unele probleme au caracter politic, din cauza ca vor aparea iarasi discutii care nu sint la tema data.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, bine. Alte intrebari nu sint.

Va multumesc, domnule Todoroglo.

Stimati colegi,

Proiectul nr.4352. Autorul, inainte de vot.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu solicit cuvint de la tribuna centrala, din partea fractiunii, conform Regulamentului. M-am inscris aici…

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu in orice moment, stati putin sa ne clarificam, stimati colegi. Este vorba ca Regulamentul ofera posibilitatea, inainte de procedura de vot, ca autorul sa-si expuna punctul de vedere. Mai avem si prevederea ca luarile de cuvint... dar pina in ziua de astazi nimeni nu s-a inscris la luari de cuvint.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Dumneavoastra nu ati...

 

Domnul  Marian Lupu:

O clipa. Nu va precipitati. Noi doar... Unde? Pe care motiv... Bine, autorul are dreptul, ii oferim 5 minute, nu e nicio problema in acest context. Asa, stati putin. Ne clarificam.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Eu in comisie am fost, am examinat si avem coraport, domnule Presedinte. Il lasam, da? Noi am avut indicatii si am examinat si avem coraport la acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa, raportori. Eu va rog putin. In sala liniste, nu va dezmatati in felul acesta. Ma refer la toate sectoarele. Deci, da, in ordinea de zi sint indicati raportori: Cosarciuc si Buliga, pe care motiv audiem coraportul comisiei. Dupa aceea, ultimul cuvint la acest subiect il are autorul.

Comisia, va rog.

 

Doamna Valentina Buliga:

Stimati deputati,

Mult stimate domnule Presedinte,

In cadrul comisiei a fost examinat proiectul de Lege privind esalonarea impozitului funciar si contributiile de asigurari sociale de stat obligatorii pentru anii 2007 si 2008, elaborat cu titlu de initiativa de catre deputatii Cosarciuc si Oleinic, si am constatat urmatoarele.

Proiectul de Lege nominalizat are drept scop protectia sociala a agentilor economici din agricultura, care au avut de suferit pierderi considerabile in rezultatul secetei din primavara anului 2007.

Astfel se propune inghetarea datoriilor acumulate de acesti agenti economici la plata impozitului funciar si a contributiilor de asigurari sociale pe parcursul anului 2007 pina la 31 decembrie 2009, cu reesalonarea achitarii acestor datorii in marimi proportionale in perioada de la 1 iunie pina la 31 decembrie. Pierderile bugetelor locale in legatura cu aplicarea acestei inghetari se propun a fi compensate din bugetul de stat. Pagubele din sectorul agrar cauzate au fost estimate la sume colosale – circa 758 milioane de dolari la culturile agricole si
305 milioane de dolari in sectorul zootehnic.

In comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie au parvenit avize de la doua comisii: Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica care propune examinarea acestui proiect de lege cu avizul pozitiv al Guvernului, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa considera proiectul insuficient argumentat si propune respingerea lui. Guvernul, prin avizul aprobat prin Hotarirea nr.137 din 14 februarie, considera inoportuna promovarea acestui proiect de lege, invocind urmatoarele motive.

Legislatia in vigoare prevede deja un sir de stimulente si inlesniri fiscale pentru ameliorarea situatiei si veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2008 au fost adoptate, tinind cont de contributiile ce urmeaza a fi colectate si din sectorul agricol. Prin urmare, propunerea expusa in proiect va diminua considerabil veniturile acestui buget, fapt ce va conditiona aparitia unor dificultati la plata prestatiilor de asigurari sociale. In procesul discutiilor asupra proiectului in cadrul sedintei comisiei au fost scoase in evidenta momentele pozitive ale acestui proiect. Astfel, adoptarea lui va micsora povara fiscala a agentilor economici din agricultura, fapt ce va asigura posibilitatea depasirii situatiei complicate din acest sector si va facilita activitatea ulterioara.

De mentionat ca proiectul nu propune anularea acestor datorii, ci doar inghetarea lor pe termen scurt, cu reesalonare ulterioara. In aceste conditii, proiectul a fost supus procedurii de votare, dar, fiindca in rezultat nu s-a obtinut votul majoritatii membrilor comisiei, in conformitate cu prevederile articolului 22 comisia a fost in imposibilitatea adoptarii unei decizii finale asupra proiectului dat si propunem Parlamentul sa ia aceasta decizie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, doamna presedinte.

Reprezentantul autorilor, va rog.

Domnul Cosarciuc.

Uite, chiar de unde doriti. (Ride.)

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimati colegi,

Eu as vrea ca noi sa abordam in Parlamentul Republicii Moldova  notiunile asa cum ele sint intelese in lege. Atunci cind se scrie intr-un proiect de lege “se ingheata datoriile”, inseamna ca se ingheata datoriile existente. Nu poate legea sa prevada inghetarea datoriilor viitoare, fiindca nici nu stie care sint ele. Adica aici este foarte clar pentru noi ca se ingheata datoriile existente la 1 ianuarie 2008, fiindca ele sint datorii. Cele care vor veni in 2009 sint obligatiuni, care vor fi calculate, vor fi inaintate rapoarte la Inspectoratul Fiscal si pe urma ele vor aparea ca datorii sau, in general, ca obligatiuni. Asa ca aici este foarte clar ce am avut noi in vedere si cred ca juristii din Parlamentul Republicii Moldova, doar avem juristi de forta, vor spune acelasi lucru.

Acum in privinta a ceea ce este de acum in legislatie. Articolul 284 din Codul Fiscal prevede scutirea de impozite acordate de autoritatile administratiei publice locale, dar numai cu conditia ca se ia aceasta decizie prin votul organului deliberativ, adica al consiliului local. Si mai departe se spune ca in limita defalcarilor de la bugetul de nivelul doi, adica daca sint aceste mijloace, pentru a putea acoperi cheltuielile sau veniturile bugetelor locale.

Noi am prevazut in proiectul de lege, ca derogare de la ceea ce este in legislatia actuala, ca totusi bugetul de stat sa compenseze pierderile eventuale ale bugetelor locale, pierderile temporare, as vrea inca o data sa repet, adica, de pilda, datoriile ce vor fi inghetate la 1 ianuarie 2008.

Stimati colegi,

Eu cred ca noi, ca autori, si dumneavoastra aici, in plenul Parlamentului, sintem in stare ca sa perfectionam acest proiect de lege, chiar daca el are unele, eu stiu, neajunsuri, care au fost sesizate, sa luam in consideratie acele propuneri pe care le-a facut domnul Braga si alti colegi din Parlamentul Republicii Moldova. Si initiativa doamnei Buliga care a propus ca sa fie acceptata si pe urma votate impreuna.

Noi, ca autori, ca membri ai fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»”, propunem ca acest proiect de lege sa fie votat in prima lectura si sintem siguri ca acest proiect ne va permite sa solutionam unele probleme care sint in sectorul agrar si sa ajutam taranii nostri sa ramina in Republica Moldova si sa nu apuce calea pribegiei.

Va multumesc. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Ivan Timofeevici,

Daca nu cumva nu este de procedura, noi inchidem microfonul.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte,

Ar fi foarte interesant, doamna Ostapciuc s-a  apropiat de domnul ministru al agriculturii si industriei alimentare, s-a sfatuit, eu cred in problema data. Ar fi foarte important ca ministrul agriculturii si industriei alimentare sa-si spuna parerea la microfon. O intrebare sau... este anormal ca dumnealui asista si nu... Da, poftim, domnule Guma.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate domnule coleg, stimate coleg.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu ofer cuvintul, domnule ministru.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Ivan Timofeevici,

Cu tot respectul, dar in sala aceasta eu ofer cuvinul, pe acest mandat. Urmatorul se va vedea. Absolut.

Stimati colegi,

Sintem ajunsi la etapa de vot. Doua propuneri inregistrate: propunerea comisiei cu acel rezultat al votului care a fost anuntat privind respingerea acestui proiect si, respectiv, autorii in ultima luare de cuvint in cadrul acestui exercitiu au solicitat sustinerea acestui proiect. Mergem in acest fel. Supun votului. Cine este pentru sustinerea deciziei comisiei privind respingerea proiectului nr.4352, rog sa voteze. Si rog sa-mi fie... Majoritatea.

Proiectul nr.4352 este respins.

De procedura.

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Serafim Urechean:

De procedura. In legatura cu faptul ca majoritatea comunista a votat impotriva imbunatatirii vietii taranilor, celor care prelucreaza astazi pamintul, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, in semn de protest, paraseste sala si ne vom intoarce la “Intrebari si declaratii”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pai, tocmai incepem.

 

Domnul Serafim Urechean:

Va dorim succes. Duceti tara la ripa.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Noi incepem Ora intrebarilor, ca a fost ultimul subiect. Bine, bine, liniste va rog in sala. Sintem la ora 11.34. Incepem Ora intrebarilor.

Pentru inceput voi oferi timp reprezentantilor structurilor guvernamentale pentru a veni cu raspunsuri la intrebarile care au fost inaintate de deputati saptamina trecuta. Tin sa atrag atentia raportorilor... (Rumoare in sala.) Eu rog putina liniste in sala.

Tin sa atrag atentia raportorilor ca au pina la, daca nu gresesc, 3 minute pentru a oferi raspuns la intrebari. Daca intrebarile au fost mai largi, mai complexe, se prezinta autorilor intrebarilor informatia in scris. Fiindca pe buna dreptate s-au facut si anterior obiectii in aceasta sala ca vine reprezentantul unei institutii, ofera un raspuns de 20-30 de minute la o intrebare si mai apoi ceilalti colegi sint lipsiti de timpul necesar. Pina in 3 minute.

Domnul Gorodenco, ministrul agriculturii si industriei alimentare, intrebarea care a fost adresata saptamina trecuta de deputatul Valeriu Cosarciuc – situatia in agricultura. Va rog.

 

Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
                                                                        alimentare:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Ca raspuns la interpelarea domnului presedinte al comisiei parlamentare Valeriu Cosarciuc cu privire la masurile intreprinse de catre Guvern pentru redresarea situatiei din sectorul agroalimentar drept consecinta a secetei, va informam urmatoarele.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat un plan de actiuni vizavi de atenuarea consecintelor secetei indata cum lucrurile acestea s-au confirmat, ca urmare a acelor examinari in teritoriu de comun cu reprezentantii FAO. In acest context, au fost solicitate suporturile din partea subiectilor internationali la acest compartiment si partenerilor de afaceri, de cooperare.

Mai mult ca atit, impreuna cu dumneavoastra, noi am suplimentat fondul de subventionare pentru agricultura in anul 2007 cu inca 200 de milioane de lei, inclusiv 83 de milioane sau 84 de milioane au fost orientate pentru subventionarea partiala a lucrarilor de toamna si a semanatului culturilor de toamna.

Mai mult ca atit, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca, daca sa ne referim la compartimentul lucrarilor de toamna, s-au elaborat un sir de actiuni si un sir de proiecte, inclusiv cu Programul de dezvoltare a Organizatiei Natiunilor Unite vizavi de atenuarea consecintelor secetei, aspecte de urgenta. Si la compartimentul dat vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca in total au fost orientate pentru lucrarile de toamna circa 5 mii tone de material semincer din partea donatorilor.

Mai mult ca atit, au fost asigurati cu seminte si cu fertilizanti circa 20 de mii de fermieri, gospodarii taranesti, iar septelul de animale, pentru a fi sustinut, a fost intretinut cu un suport din partea donatorilor de circa 7 mii de tone de furaje, care a permis sa ajutam circa 15 mii de gospodarii taranesti.

Totodata, vreau sa rectific o cifra care se refera la fondul de subventionare pentru anul 2007. Cifra respectiva este de 513 milioane de lei, fara sectorul vitivinicol, care mai suplimenteaza un suport de inca 87 milioane de lei. Deci in total subventiile directe orientate spre complexul agroindustrial pentru anul 2007 au fost de aproape 600 de milioane de lei.

Inca un compartiment este orientat sau legat de actiunile ministerului si ale Guvernului pentru activitatile legate cu buna desfasurare si organizare a lucrarilor de primavara. La etapa actuala, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra, ca este decizia de acum luata in ceea ce priveste directionarea a 40 de milioane de lei pentru procurarea motorinei, combustibilului pentru subventionarea partiala a lucrarilor de primavara. Si la acest compartiment vreau sa va zic ca au fost procurate circa 3700 de tone de motorina, care sint distribuite la moment in gospodariile corporative si in gospodariile taranesti.

Mai mult ca atit, impreuna cu Programul national de dezvoltare a Organizatiei Natiunilor Unite, implementam in cadrul gospodariilor de fermieri un suport de material semincer pentru taranii individuali. Si este vorba despre un suport orientat pentru 40 de mii de gospodarii taranesti, cite 10 kilograme de seminte de porumb, pentru a asigura semanatul a jumatate de hectar cu aceasta cultura.

Vreau sa aduc la cunostinta ca au mai fost intreprinse si alte actiuni din partea ministerului si din partea Guvernului. Am avut un sir de sedinte convocate cu importatorii, producatorii de imputuri pentru agricultura. Am avut o asemenea sedinta cu importatorii de produse petroliere la care s-a facut, as spune eu, o solicitare vizavi de mentinerea preturilor la carburanti pe perioada campaniei de semanare.

Totodata, am avut o intrevedere cu producatorii si importatorii de seminte, de material semincer, la care s-a luat decizia din partea acestor agenti economici de a mentine preturile la materialul semincer, iar in unele cazuri de a diminua preturile pina la 10 – 15 la suta.

Si, totodata, am avut o intrevedere cu importatorii de produse de fertilizanti si de pesticide. La acest compartiment vreau sa va zic ca a fost iarasi, de asemenea, declarat un moratoriu pentru mentinerea preturilor la aceste produse care sint folosite in complexul agroalimentar.

Daca sa ne referim la stocurile de imputuri care trebuie sa fie pentru semanatul de primavara, acestea exista in conformitate cu necesitatile pe care le au producatorii agricoli. In ceea ce priveste accesibilitatea producatorilor agricoli, aici mai sint unele probleme, dar actiunile pe care le-am intreprins noi, tinem sa mentionam, vor influenta intr-o masura oarecare asupra accesibilitatii lor.

Totodata, aduc la cunostinta ca acele servicii care au fost (termin imediat) acele servicii care erau  anterior pentru testarea calitatii semintelor anul acesta se efectueaza fara plata, concomitent este, as spune eu, o accesibilitate de a procura acele seminte care sint de calitate superioara.

Inca un moment care as fi dorit sa-l accentuez: pentru primavara avem de insamintat circa 800 de mii de hectare. La moment au demarat lucrarile  pe cimpiile republicii si au fost nivelate de acum circa 60 la suta din toate suprafetele si au fost semanate 30 de mii de hectare cu culturi timpurii de primavara.

Aceasta a fost informatia pe care am vrut sa v-o aduc la cunostinta. Daca vor fi acele momente de coeziune, de unitate, de organizare pe care le-am avut si in timpul campaniei de tomna, care ne-au permis sa prelucram circa 90 la suta din toate suprafetele care trebuiau prelucrate pentru primavara si sa insamintam 500 mii hectare, eu cred ca noi vom depasi si situatia prin care trecem in legatura cu organizarea si buna desfasurare a lucrarilor de primavara.

Si inca un moment: as fi dorit sa raspund indata la intrebarea a parvenit astazi de la doamna deputat in ceea ce priveste acele 4 milioane suplimentare. Deci, ele se refera la acele 102 milioane care au fost orientate la subventionarea partiala pentru pregatirea solului si pentru semanatul culturilor de toamna.

Dat fiind faptul ca initial noi am preconizat ca vor fi insamintate 420 de mii, dar in urma unor actiuni ale Guvernului, ale ministerului, impreuna cu producatorii agricoli, cifra aceasta a atins circa 500 de mii de hectare, noi am fost nevoiti sa suplimentam inca cu 4 milioane acest compartiment. Acesta este raspunsul la interpelarea sau intrebarea dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Potrivit articolului 124 (3), in caz daca autorii vor sa spuna ceva, urmare a prezentarii informatiei, au la dispozitie un minut.

Va rog, microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In primul rind, va multumesc pentru informatie, dar noi am cerut, adica eu am cerut in interpelare, ca sa fie prezentate actiunile care vor fi facute de Guvern din contul mijloacelor Guvernului, din contul ajutoarelor umanitare. Fiindca cifrele pe care le-ati adus aici dumneavoastra sint ajutoarele umanitare de
40 milioane de lei care au fost primite anul trecut si care au fost cheltuite pentru procurarea motorinei. Aceasta-i una.

A doua. Ceea ce spuneti in privinta semintelor. Vor fi distribuite numai 1000 de tone din cele 30 de mii de tone de seminte care sint necesare pentru insamintarea de primavara. Si valoarea tuturor, imputurile, cum le numim noi acum, la seminte si la motorina atinge cifra de 1 miliard 500 de milioane de lei, adica numai pentru ca sa efectuam plata pentru seminte, pentru ingrasaminte si pentru motorina.

Altceva, domnule ministru, in privinta cifrei de 449 milioane de lei. Aceasta cifra este fixata in Hotarirea Parlamentului cu privire la utilizarea mijloacelor Fondului de subventionare in agricultura, modificata – 449 de milioane si nu mai mult. Aceasta este cifra.

 

Domnul  Marian Lupu:

Timpul, stimate coleg.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Mai am inca 30 de secunde.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Adresati o alta intrebare. E simplu de tot. Eu nu prea inteleg de ce. Este Ora Guvernului, se termina cu prezentarea rapoartelor, mai adresati o intrebare, vine data viitoare. Este neaparat chiar sa va convingeti unul pe altul cu citeva cifre, argumente? Omul a venit, v-a raspuns. Dumneavoastra ati replicat un minut. Mergem inainte.

Multumesc.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu am o intrebare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pai nu ca intrebarea o sa fie deja runda a doua, nu va suparati.

Domnule Cosarciuc,

Eu va rog frumos.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

O intrebare si atit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pai, intrebarea o puneti cind o sa vina rindul intrebarilor, nu? Ce facem noi? 

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Adresata ministrului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Haideti sa urmam... Nu tot dumneavoastra imi spuneti de la fata locului, Regulamentul fata de toti, dragii mei. Voi mie imi spuneti din sala: domnule Presedinte, Regulamentul. Si cind se ajunge la momentul cu Regulamentul, nu stiu ce se intimpla deja.

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Va multumesc ca v-ati referit la acele 4 milioane, dar intrebarea a fost pusa in context. Pentru citeva ore de inaugurare a anului tineretului Guvernul gaseste in fondul sau de rezerva 580 de mii de lei si nu gaseste niste bani sa inaugureze semanatul, sa gaseasca tot din acelasi fond de rezerva al Guvernului. M-am referit la aceasta suma mare de 580 de mii pentru doua ore la opera.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu este intrebare, da.

Domnule ministru,

Va multumesc.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Eu am vrut sa raspund la intrebarea aceasta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cine a pus intrebarea?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

In privinta a 72.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

Ramineti pentru partea a doua si o sa dati raspuns la intrebare cind ea va fi adresata. Continuam. Doamna Violeta Ivanov, proaspat ministru al ecologiei si resurselor naturale. Doamna...

Stimatii mei colegi,

Putina liniste. Deci, vine cu o informatie ca raspuns la intrebarea adresata de domnul deputat Balan privind... Bine, subiectul o sa-l anunte dumneaei.

Va rog, doamna ministru.       

 

Doamna Violeta Ivanov – ministrul ecologiei si resurselor naturale:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Mult stimati deputati,

Imi permiteti sa raspund la interpelarea domnului deputat in Parlament Vasile Balan. Referitor la anuntarea concursului, imi permiteti sa va spun ca concursul respectiv a fost anuntat in baza Regulamentului privind modul de transmitere a zacamintelor de substante minerale utile pentru valorificarea industriala, care a fost aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.1061. De ce s-a anuntat concursul respectiv? Va raspund.

Societatea pe actiuni “Ramadon”, care in prezent exploateaza un teren cu o suprafata de 3,8 hectare, transmis prin hotarirea Guvernului nr.1262, alaturat zacamintelor de nisip si prundis Gura Bicului, s-a adresat catre minister in repetate rinduri cu cererea de a i se transmite un teren cu o suprafata de 5 hectare pentru valorificarea industriala a unui sector de acest zacamint.

In temeiul articolului 27 din Codul subsolului, care nu permite exploatarea zacamintelor de substante minerale utile pe sectoare aparte, repet: pe sectoare aparte, ministerul a refuzat agentului economic in transmiterea unui sector de zacamint pentru valorificare industriala. Totodata, in scopul asigurarii transparentei procesului de transmitere a zacamintului si tinind cont de faptul ca exploatarea zacamintului este destul de mare, aceasta ar fi pe puterea doar a unui agent economic cu un potential tehnic inalt, ceea ce este mentionat si in lege.

In acest context am lansat concursul respectiv, unde foarte clar este stipulat si a fost inclusa o solicitare in lista actelor ce urmeaza a fi anexate la cererea de transmitere a zacamintului – decizia consiliului local, adica daca consiliul local decide, decizia este un document important si necesar. Fiind cunoscuta de acum reactia negativa a consiliului satesc Gura Bicului, deoarece pina la moment nu este nicio cerere, este clar ca o alta decizie a alesilor locali nu poate fi, fapt care va conditiona anularea acestui concurs.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4. Un minut.

 

Domnul Vasile Balan:

Multumesc.

Doamna ministru,

E bine ce ati spus dumneavoastra, dar este bine, cind organizati niste concursuri, sa respectati si legile. Dumneavoastra deja ati incalcat articolul 29 din Legea cu privire la sursele naturale. Dumneavoastra ati incalcat articolul 71 si articolul 83 din Codul funciar. Si, cum spun romanii la Bucuresti, “bez menea, menea jenili”, acolo sint proprietari, doamna. Cum eu pot sa anunt concurs la apartamentul dumneavoastra? Ce acolo sint interese de ordin national?

Care-i problema? Cum dumneavoastra anuntati concurs pe terenul proprietate privata a cetatenilor? Articolul 77, 71 spune clar aici ca “in temeiul cererii proprietarului”. Ce are Consiliul local cu pamintul meu? Ma iertati, intelegeti, cititi toate legile. Ia decizie consiliul local, nu ia decizie, pe mine nu  ma priveste. Aceasta este proprietatea mea privata. De aceea, va rog foarte mult.  Spuneti ca nu este decizia si concursul va putea fi anulat. Deja trebuia sa-l anulati.

Va multumesc.

 

Doamna Violeta Ivanov:

Va multumesc mult pentru intrebare.

Spuneti, va rog, in cazul cind se gaseste un agent economic care doreste sa cumpere terenurile respective de la tarani si ii intereseaza, in urma secetei care a fost, de exemplu, ii da pentru o suprafata acolo de un hectar 500 de mii, de ce nu? Noi nu putem sa lezam acest lucru.

 

Domnul Vasile Balan:

Pai, doamna, nu puneti caruta inaintea calului. Deocamdata acolo este teren proprietate privata.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Balan,

Eu va rog: cu o voce putin mai calma. Nu este bine in fata unei doamne.

 

Domnul Vasile Balan:

Va rog, doamna vicepresedinte,

Va rog sa nu aveti grija de timbrul vocii mele. Va rog frumos.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va rog frumos. Eu tot va rog foarte mult.

 

Domnul Vasile Balan:

Eu nu am sa vorbesc in soapta, ca dumneavoastra va convine ca eu sa vorbesc in soapta. Eu am sa vorbesc asa cum trebuie sa vorbesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Vorbiti la concret si nu ridicati vocea.

 

Domnul Vasile Balan:

Stimata doamna,

Nu aveti competenta de a ma tachina aici: sa ridic vocea, sa nu  ridic vocea. Acesta este timbrul vocii mele.

 

Doamna Violeta Ivanov:

Deci, situatia este clara. Acesta a fost primul concurs, poate trebuia mai intens sa consultam opinia publica, dar asa s-a considerat la moment, deoarece stiti ca eu sint ministru de cinci zile. La momentul actual s-a considerat ca pune punct in criteriile de concurs anume decizia consiliului local, consiliul local urma sa consulte locatarii respectivi si sa ia decizie sau sa nu ia decizie, fiindca concursul a fost anuntat foarte clar, in conformitate cu punctul 3 al hotaririi.

 

Domnul Vasile Balan:

Doamna ministru,

Eu va multumesc foarte mult.

Dar aici, cu consiliul, as dori sa va lamuriti. Nu este in drept consiliul local sa se pronunte asupra proprietatii mele. Nu ia decizia cu proprietatea mea consiliul local. Ia decizia proprietarul. Si dumneavoastra ati spus, daca cineva o sa cumpere terenurile, de acum este alta treaba.

Multumesc foarte mult.

 

Doamna Violeta Ivanov:

Noi o sa luam in consideratie.

 

Domnul Vasile Balan:

Va multumesc, foarte mult.

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna ministru,

Va multumim.

La microfonul central se invita domnul Valeriu Ostalep, viceministru al afacerilor externe si integrarii europene, pentru raspuns la intrebarea domnului deputat Anatol Taranu.

 

Domnul Valeriu Ostalep – viceministru al afacerilor externe si integrarii
                                                         europene:

Multumesc, doamna Presedinte.

Dupa cum a fost mentionat in raspunsul ministerului, domnul Alexei Tulbure a fost rechemat pentru incalcarile sistematice ale disciplinei de munca, neexecutarea instructiunilor ministerului, incalcarea prevederilor Codului muncii si pentru actiunile care au prejudiciat imaginea Republicii Moldova. Domnul Tulbure a gestionat ineficient banii publici, a comis o serie de incalcari grave care au fost incluse in raportul Curtii de Conturi, in rezultatul verificarilor infaptuite la misiunile diplomatice, inclusiv la reprezentanta noastra.

Fara coordonarea cu ministerul  domnul Alexei Tulbure a solicitat permis de acces permanent in sediul ONU, din numele Republicii Moldova, pentru o persoana, cetatean al altui stat si care nu este angajat al reprezentantei Republicii Moldova, dar a fost notificat ca consilier in misiuni diplomatice. Domnul Tulbure a intreprins o serie de actiuni necoordonate cu ministerul, precum si nu a executat indicatiile centrale. Intr-o perioada scurta de timp i-au fost aplicate doua mustrari aspre pentru incalcarea disciplinei de munca, insa incalcarile doar s-au intensificat. Toate aceste fapte demonstreaza incompetenta profesionala si necorespunderea pentru functia exercitata, din care motive domnul Tulbure a si fost rechemat.

Va multumesc. 

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc, domnule viceministru.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Domnule viceministru,

Va multumesc mult.

Sincer vorbind, nu m-am asteptat la un asemenea raspuns. Va face onoare, domnule viceministru. Eu azi am citit in presa cu un sentiment de stupefactie cum domnul Prim-ministru a fost intrebat: de ce a fost demis ministru Mihailescu si raspunsul lui a fost cam urmatorul: eu nu prea cunosc motivele.

Eu am crezut ca raspunsul dumneavoastra se va inscrie in aceasta logica. E bine ca raspunsul este destul de concret. Poate unica problema care apare e de ce ati permis ca de nenumarate ori sa se incalce disciplina? Si de ce acest lucru nu s-a intimplat putin inainte? Dar, adresindu-va aceasta intrebare, inteleg ca ea poarta o tenta asa retorica, fiindca nu dumneavoastra decideti, fiindca, inclusiv aceasta demisie, dupa toate probalitatile, s-a decis nu in cadrul ministerului, dar putin in alta parte. Oricum ar fi, domnule viceministru, va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

La tribuna centrala se invita domnul Ion Bahnarel, director general al Centrului National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva pentru a da raspuns la intrebarea domnului deputat  Oleg Serebrian.

 

Domnul Ion Bahnarel – director general al Centrului National Stiintifico-
                                                   Practic de Medicina Preventiva:

Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,

Mult stimati deputati,

Onorata asistenta,

Cerintele privind aditivii alimentari, inclusiv lista aditivilor alimentari admisi pentru utilizarea in produsele alimentare, asa-numita lista pozitiva, dozele maxime ale aditivilor in diferite produse alimentare sint reglementate prin normele si regulile sanitare privind aditivii alimentari, care au fost publicate in “Monitorul Oficial” din 2002, nr.50-52, suplimentar in “Monitorul Oficial” din 2006, nr.5-8. La baza elaborarii normelor mentionate au stat prevederile directivelor europene. Directiva referitoare la coloranti, directiva referitoare la indulcitori si directiva referitoare la alti aditivi alimentari decit inlocuitorii si colorantii, precum si standardul din Codex alimentarius.

La fabricarea produselor alimentare, inclusiv a celor parvenite din import pot fi utilizati doar aditivii alimentari prevazuti in normele sus-mentionate. Mentionam ca atit legislatia europeana comunitara referitoare la aditivii alimentari, cit si standardul Codex Alimentarius contin doar liste pozitive, listele aditivilor alimentari permisi pentru utilizare in produsele alimentare. Aditivul E 330, mentionat in interpelare, este acidul citric sau, cum ii mai spune, sarea de lamiie, care este permis spre utilizare in produsele alimentare. Adaosul aditivului alimentar in doze mai mari decit cele necesare atingerii efectului tehnologic in produsele alimentare nu prezinta pericol pentru sanatate, astfel ca adaosul se efectueaza conform principiului quantumsatis, adica cine ce gust are.

Si, tinind cont ca sint multi reprezentanti ai presei, deseori aceasta chestiune cu E apare iar si iar in presa, as vrea sa mentionez ca litera E provine de la cuvintul Europa si intruneste toti aditivii alimentari care se folosesc in tarile Uniunii Europene. In alte tari, de exemplu SUA, se utilizeaza numai numarul de inregistrare atribuit de Codex Alimentarius, fara litera E. Normele si regulile privind aditivii alimentari sint plasati pe paginile web justice.md. si sanepid.md si pot fi accesate oricind.

Multumesc pentru atentie.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumim si noi.

Domnul Serebrian va apela la stenograma sedintei Parlamentului.

La microfonul central se invita domnul Vasile Pascari, prim-adjunct al Procurorului General pentru a raspunde la intrebarile deputatilor Vitalia Pavlicenco, Vladimir Filat, Valentina Cusnir. Va rog, pe rind, elucidati toate temele.

 

Domnul  Vasile Pascari – prim-adjunct al Procurorului General:

Multumesc.

Stimata doamna Presedinte al sedintei,

Stimati domni deputati,

Vizavi de interpelarea deputatului Valentina Cusnir de la sedinta in plen a Parlamentului din 21 februarie 2008 referitoare la derularea investigatiilor in cauza penala cu privire la disparitia fara veste a deputatului in Parlament domnul Vlad Cubreacov, tin sa va informez urmatoarele.

Urmarirea penala in cauza indicata, pornita la 22 martie 2003, este in continuare efectuata de Procuratura municipiului Chisinau. Caracterul indelungat al cercetarilor este determinat de complexitatea cauzei, de necesitatea verificarii mai multor versiuni formulate initial de organul de urmarire penala.

In prezent se efectueaza actiuni de urmarire penala in scopul verificarii principalelor versiuni si anume versiunea cu privire la rapirea deputatului Vlad Cubreacov in regiunea transnistreana si versiunea inscenarii rapirii. Pornind de la declaratiile domnului Vlad Cubreacov, care a indicat ca el eventual a fost detinut in perioada 21 martie 2002 – 25 mai 2002 pe teritoriul Transnistriei, au fost intreprinse un numar impunator de actiuni de urmarire penala si s-a incercat, in repetate rinduri, de a contacta organele de drept ale autoproclamatei republici nistrene, care, insa, au refuzat colaborarea cu organele de drept ale Republicii Moldova.

In scopul prelucrarii celei de a doua versiuni, la Procuratura municipiului Chisinau au fost citati repetat o serie de martori, care deja fusesera audiati in anul 2002. In consecinta, au fost obtinute declaratiile martorilor Ion Neagu si Sergiu Burca, care au afirmat in cadrul urmaririi penale ca disparitia deputatului Vlad Cubreacov a fost inscenata de conducerea Partidului Popular Crestin Democrat.

Pentru obtinerea probelor       care ar confirma sau infirma declaratiile martorilor nominalizati sint intreprinse o serie de actiuni de urmarire penala, cum ar fi: audierea unui cerc de persoane care ar putea dispune de informatii ce au o importanta pentru cauza, fiind preconizata efectuarea actiunii de urmarire penala, inclusiv cu implicarea partii vatamate Vlad Cubreacov, a martorilor Ion Neagu si Sergiu Burca, precum si a persoanelor din cadrul conducerii Partidului Popular Crestin Democrat la care s-au referit martorii Neagu si Burca in declaratiile sale anterioare. In aceasta ordine de idei, va relevez ca pentru data de 11 martie curent este planificata efectuarea unor confruntari cu participarea persoanelor indicate mai sus.

Astfel, in prezent, activitatea de urmarire penala este efectuata si axata pe versiunea inscenarii rapirii deputatului Vlad Cubreacov in scopul destabilizarii situatiei social-politice din tara si dezorganizarii unor masuri de protest, care se preconizau a fi ziua Marii Adunari Nationale pe 31 martie 2002.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Va multumesc foarte mult pentru aceasta informatie, dar as vrea sa stiu, nu este intrebarea mea, este intrebarea cetatenilor: de cit timp mai este nevoie pentru ca sa nu vehiculeze acestea? Unul spune asa, cealalta spune altfel, ca sa fie odata facuta o claritate.

Domnul  Vasile Pascari:

Este clara intrebarea.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Este imaginea Procuraturii, este imaginea Republicii Moldova, o pierdere totala a increderii fata de institutia pe care o prezentati.

 

Domnul  Vasile Pascari:

Multumesc frumos.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc si eu.

 

Domnul  Vasile Pascari:

Dupa parerea mea, doamna deputat, pina cind organele de drept din Republica Moldova nu vor avea acces de a savirsi, de a efectua actiuni de urmarire penala in Transnistria si a verifica versiunea cu privire la rapirea domnului Cubreacov, pina atunci urmarirea penala nu va putea fi finisata.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

As fi multumita daca as fi sigura ca aceasta este cauza. Inseamna ca noi trebuie sa intelegem ca niciodata nu vom primi raspuns la aceasta intrebare. Sau se speculeaza chestia aceasta?

 

Domnul  Vasile Pascari:

La moment aceasta este realitatea, eu v-am spus-o.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule prim-adjunct al Procurorului General,

Va rog, in continuare.

 

Domnul  Vasile Pascari:

Multumesc.

Stimati deputati,

Cu referire la interpelarea adresata de catre deputatul in Parlament doamna Vitalia Pavlicenco in cadrul sedintei in plen de pe data de 14 februarie 2008, comunic ca la data de 11 februarie 2008, in urma examinarii materialelor acumulate pe faptul expunerilor publice facute de catre jurnalistul Constantin Tanase in cadrul mitingului de protest de pe data de 3 februarie 2008, Procuratura Generala a pornit urmarire penala, conform articolului 346 din Codul penal.

S-a constatat ca in ziua respectiva la ora 13.15, in scuarul Teatrului de Opera si Balet din municipiul Chisinau, Uniunea Jurnalistilor din Moldova a organizat si desfasurat un miting de protest fata de limitarea spatiului public de dezbatere la mediile publice de radio si televiziune, la care au participat circa 150 de persoane, cetateni, lideri ai Miscarii “Actiunea Europeana”, alti invitati si deputati ai Parlamentului Republicii Moldova.

In cadrul desfasurarii mitingului a luat cuvintul directorul cotidianului independent “Timpul”, Constantin Tanase, precum si alte persoane, care in discursurile lor au mentionat ca recent a fost lansata actiunea “Moldova fara Voronin. Moldova fara comunisti.”

La aceasta intrunire, de rind cu alte declaratii, Constantin Tanase a declarat: “Cind spunem Moldova fara Voronin, Moldova fara comunisti, trebuie sa mai spunem inca un lucru, deci: Moldova fara Voronin, Moldova fara comunisti, Moldova fara rusi.”

Luind in consideratie ca notiunea de “rusi” reprezinta o natiune, iar notiunea “Rusia” – o tara si ca Tanase a mentionat “Moldova fara rusi”, s-a decis pornirea urmaririi penale conform articolului 346 din Codul penal “Actiunile intentionate  indreptate spre atitarea vrajbei sau dezbinarii nationale, rasiale sau religioase.”

De mentionat ca si opinia publica a perceput in mod identic sintagma “Moldova fara rusi”, fapt confirmat de multiple declaratii ale diasporei ruse in Republica Moldova facute in acest sens.

Declaratiile ulterioare ale lui Tanase ca prin expresia “Moldova fara rusi” a avut in vedere “Moldova fara Rusia” au fost apreciate critic, ca urmare a cadrului si caracterului vadit diferit al acestor afirmatii.

Cu atit mai mult, ideea Moldova fara comunisti si Moldova fara Voronin,  completata cu sintagma “Moldova fara rusi”, se refera la o situatie interna si nu la una externa. La 21 februarie 2008 Tanase a fost recunoscut in calitate de banuit, insa asupra banuielii imputate el a refuzat sa dea declaratii si sa semneze unele acte.

In cadrul acestei actiuni de urmarire penala lui Tanase nu i-au fost lezate drepturile si nu i-au fost aplicate masuri preventive. Actualmente urmarirea penala se efectueaza in stricta conformitate cu normele Codului de procedura penala, iar concluzia cu privire la prezenta sau lipsa in actiunile domnului Tanase a elementului infractiunii urmeaza a fi facuta la finalizarea investigatiilor.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

In primul rind, interpelarea adresata cuprinde doua parti. Iata, pe 14 februarie (si cred ca dumneavoastra stiti, pentru ca dupa asta eu am primit un raspuns semnat de Vasile Pascari si vad mai am doua raspunsuri semnate de Vasile Pascari si de la SIS pe numele Mariei Postoico. Si nu mi-i clar, a facut si doamna Postoico, pentru ca spune “cu referire la intrebarile adresate de catre deputatul Vitalia Pavlicenco” si iarasi “Serviciul de Informatii a examinat interpelarea deputatului doamna Vitalia Pavlicenco”, dar sint adresate doamnei Maria Postoico)...

Eu va rog, in primul rind, sa-mi dati raspunsul pe care l-ati citit in varianta scrisa si, in al doilea rind, ii adresez doamnei Postoico, de acum in paralel: nu inteleg de ce raspunsurile la interpelarile mele vin la dumneavoastra, chiar pe numele dumneavoastra. Eu inteleg ca dumneavoastra vreti sa controlati tot, dar nu chiar in halul acesta.

Acum intrebarea mea ar fi... in primul rind, nu mi-ati raspuns la partea a doua. Interpelarea adresata procurorului cuprinde doua parti. Daca trebuie, eu pot sa va citesc si dumneavoastra, la partea a doua nu mi-ati raspuns, dar i-ati raspuns doamnei Postoico, cu mare grija spunind ca discursul Presedintelui Vladimir Voronin la Plenara Organizatiei Veteranilor din Republica Moldova se incadreaza in limitele alineatului (1) al articolului 32 din Constitutia Republicii Moldova care garanteaza libertatea gindirii, a opiniei, precum si libertatea exprimarii in public prin cuvint, imagine sau prin alt mijloc posibil.

Si intrebarea mea, tot retorica, dar, ma rog, daca stati acolo la tribuna, de ce sa nu va intreb, ar fi: Prin ce se deosebeste discursul domnului Voronin de discursul lui Tanase? De ce nu-l puteti incadra in acelasi articol in care i-ati explicat atit de frumos si dumneavoastra, si SIS-ul, doamnei Postoico.

 

Domnul Vasile Pascari:

Imi cer scuze, doamna deputat, dumneavoastra ati citit raspunsul de la SIS sau raspunsul de la procuratura?

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu am citit raspunsul de la SIS, dar dumneavoastra nu mi-ati dat...

 

Domnul Vasile Pascari:

Lasa sa raspunda SIS-ul, eu raspund...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Dar dumneavoastra nu mi-ati dat un raspuns.

 

Domnul Vasile Pascari:

Eu va raportez si va aduc la cunostinta ca Procuratura Generala nu a stabilit afirmatii cu caracter anticonstitutional din partea Presedintelui Republicii Moldova.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Aceasta am inteles.

 

Domnul Vasile Pascari:

La moment noi nu vorbim nici de faptul ca in actiunile domnului Tanase este componenta de infractiune. Se fac investigatii operative, se efectueaza ancheta. Curtea Suprema de Justitie si CEDO nu ne interzic faptul pornirii urmaririi penale si stabilirii adevarului. Chiar mai mult, ei cer de la noi ca, de fiecare data procuratura, organul de drept, operativ, eficient sa efectueze urmarirea penala, sa stabileasca adevarul. Ceea ce este facut.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, doar o precizare.

Domnule Pascari,

In primul rind, dumneavoastra imi dati raspunsul pe care il aveti. In al doilea rind...

 

Doamna Maria Postoico:

Din stenograma e.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu mi-ati raspuns nici in scris, nici verbal, decit o singura propozitie acum referitoare la Voronin, nu mi-ati spus prin ce se deosebeste discursul lui Voronin de discursul lui Tanase. In al treilea rind, ceea ce vroiam sa va intreb este: Totusi care sint consecintele concrete ale discursului lui Tanase? Ceea ce ati spus dumneavoastra despre unele declaratii, aceasta nu este convingator. Eu v-as sugera cind o sa desfasurati ancheta si ceea ce mai aveti acolo...

 

Doamna Maria Postoico:

Dupa ancheta.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Sa aveti in vedere lucrul acesta. Si, in al treilea rind, iertati-ma, astept si raspunsul cu “Oferta Plus”, da.

 

Domnul Vasile Pascari:

Da, fara doar si poate.

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, stati putin, da.

 

Domnul Vasile Pascari:

Mersi. Multumesc frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

Da, poftim, domnul...

 

Domnul Vasile Pascari:

Stimati deputati,

La 16 octombrie 1998 Societatea cu Raspundere Limitata “Oferta plus” s-a adresat cu actiune in judecata impotriva Ministerului  Finantelor al Republicii Moldova si Intreprinderea de Stat “Moldtranselectro” privind incasarea datoriei de 20 de milioane de lei. In sustinerea actiunii a indicat ca SRL “Oferta plus”, in baza contractului, in 10 octombrie 1997 a efectuat rambursarea energiei electrice primite din Ucraina de catre Compania de stat “Moldenergo” in volum de 700 mii kilowati/ora.

Prin Hotarirea nr.143 din 3 martie 1998 Guvernul a imputernicit Ministerul Finantelor sa emita obligatiuni trezoreriale nominative, astfel la 27 martie 1998 a fost emisa o obligatiune prin care s-a garantat transferul in contul SRL “Oferta Plus” a sumei de peste 20 milioane de lei, ceea ce constituie contravaloarea resurselor energetice livrate institutiilor finantate de la bugetul de stat.

Concomitent, conform hotaririi Judecatoriei economice de circumscriptie Chisinau, trebuie sa accentuam problema in cauza, deci sa fiti atenti, conform Judecatoriei economice de circumscriptie Chisinau din 27 octombrie 1999 actiunea a fost admisa integral. Desi in instanta judecatoreasca s-a examinat cererea de chemare in judecata a SRL “Oferta Plus” impotriva Ministerului Finantelor privind incasarea datoriei de 20 de milioane lei, la 18 ianuarie 1999 “Oferta plus” a mai inaintat o cerere de chemare in judecata deja impotriva Intreprinderii de Stat “Moldtranselectro” privind incasarea a 3 milioane 572 mii de dolari SUA, datorie formata in baza aceluiasi contract.

In procesul examinarii pricinii, “Oferta Plus” a mentionat ca Intreprinderea de Stat “Moldtranselectro” a achitat benevol suma de 29 milioane de dolari din suma totala de 33 milioane, incluzind in actiune si pretentiile formulate in cererea inaintata impotriva Ministerului Finantelor.

Prin Hotarirea Judecatoriei economice de circumscriptie Chisinau din
17 martie 1999 actiunea SRL “Oferta Plus” a fost admisa integral, dispunindu-se incasarea de la Intreprinderea de Stat “Moldtranselectro”, in folosul SRL “Oferta Plus”, datoria de 31 mii de lei care la moment constituia echivalentul a 3 milioane 572 mii de dolari, hotarirea fiind executata inca in anul 2001.

In baza titlului executoriu in perioada 2001–2004 Ministerul Finantelor a achitat SRL “Oferta plus” insa suma de 5 milioane de lei. La cererea de revizuire a Ministerului Finantelor au fost casate toate hotaririle adoptate si prin decizia Curtii Supreme de Justitie din 10 februarie 2005 si 29 septembrie 2005 actiunea SRL “Oferta Plus” a fost respinsa, fiind dispusa intoarcerea executarii hotaririi din
27 octombrie 1999.

In temeiul materialelor acumulate de Departamentul Control Financiar si Revizie la 19 octombrie 2004, Procuratura Generala a inceput urmarirea penala in baza articolului 195 alineatul (2) din Codul penal, deci impotriva factorilor de decizie a Intreprinderii de Stat “Moldtranselectro” si SRL “Oferta Plus”.

Neintemeiat asimilind circumstantele cauzei unor procese judiciar civile, la 25 octombrie 2005 pe cazul dat a fost adoptata o hotarire de clasare a cauzei penale. Dupa examinarea materialelor cauzei penale in ordin de control ierarhic, la 26 aprilie 2006 legitim s-a dispus reluarea urmaririi penale. Dupa examinarea materialului cauzei penale in ordine de control ierarhic si Hotarirea Curtii Europene din 19 decembrie 2006 s-a constatat ca reluarea urmaririi penale a avut drept scop descurajarea reclamantului in a-si mentine cererea in fata Curtii Europene. Asemenea afirmatie este bazata exclusiv pe unele rationamente ce decurg cronologic dintr-un sir de evenimente.

De facto, reluarea urmaririi penale a avut drept obiectiv stabilirea adevarului in prezenta cauzei si identificarea persoanelor vinovate de executarea defectuoasa a legislatiei. Materialele acumulate in cadrul urmaririi penale confirma ca la data de 23 mai 2002 soldul datoriei neachitate fata de Intreprindere de Stat “Moldtranselectro” si “Oferta Plus” este numai de 39 mii de lei.

Mai mult ca atit, existenta hotaririlor judecatoresti privind dispunerea restituirii mijloacelor transferate din bugetul de stat de catre SRL “Oferta Plus” inca o data consolideaza pozitia organului procuraturii in existenta elementelor infractiunii in actiunile factorilor de decizie.

La 4 ianuarie 2007 SRL “Oferta Plus” a depus o cerere de revizuire a hotaririlor judecatoresti existente in latura civila prezentata instantei, prezentind instantei Hotarirea CEDO din 19 decembrie 2006 in cauza “Oferta Plus” SRL contra Moldovei, prin care s-a constatat violarea principiului securitatii rapoartelor juridice si a dreptului la proprietate garantate de Constitutie si conventie.

Prin hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie din 29 octombrie 2007 au fost clasate toate hotaririle indicate in hotarirea CEDO, ca fiind abordate abuziv. In acelasi timp, s-a dispus executarea hotaririi judecatoresti din octombrie 1999.

Astfel, hotarirea plenului Curtii Supreme de Justitie din 29 octombrie 2007 consolideaza intru totul tainicia procesului penal, actualmente cauza fiind numita spre examinare la data de 25 martie 2008 in Curtea Suprema de Justitie. In asemenea circumstante, este cert stabilit ca la momentul adoptarii Hotaririi Judecatoriei Economice din 27 octombrie 1999, prin care a fost admisa actiunea SRL  “Oferta Plus” despre incasarea datoriei de 20 milioane lei contra valoarei energiei electrice livrate prin intermediul reclamantului, exista deja o Hotarire din 17 martie 1999 pe acelasi obiect si acelasi litigiu,  avind ca parti SRL “Oferta Plus” si statul, fiind achitata toata datoria.

SRL “Oferta Plus”, cunoscind acest fapt, a actionat intentionat si cu rea certitudine si credinta in detrimentul statului, urmarind scopul incasarii duble a acestui prejudiciu. In prezent Procuratura Generala, in comun cu agentul guvernamental, acumuleaza probe pentru contestarea, in conformitate cu prevederile articolului 43 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, a Hotaririi CEDO din 12 februarie 2008 in Marea Curte a CEDO.

Si, in final, chiar si in ipoteza in care nu ar fi existat hotarirea Curtii Supreme de Justitie si Curtii Europene in vederea executarii hotaririi judecatoresti initiale, statul oricum era obligat sa execute titlul executoriu in valoare de
20 milioane de lei.

In acest context, care este problema ca Procuratura Generala a intreprins masuri corespunzatoare intru identificarea persoanelor care sint vinovate de cauzarea prejudiciului statului la aceasta cauza?

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:  

Doamna Postoico,

Vad ca l-ati lasat sa vorbeasca mai mult de 3 minute, ceea ce inseamna ca, in mod automat, minutele in plus le pot avea si eu, nu?

Doamna  Maria Postoico:

Cu parere de rau – nu.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu cred ca, cu parere de bine – da. Pentru ca nu se poate sa aplicati duble standarde.

 

Doamna  Maria Postoico:

In cazul dat dumneavoastra ati vazut. Daca ati vrut in scris, atunci a trebuit sa va ridicati si sa spuneti.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu v-am aratat 3 minute. Numai ca nu vedeti decit, probabil, colegii de alaturi.

 

Doamna  Maria Postoico:

Fiindca e adevarat ca e un caz foarte complicat.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Doamna Postoico,

Ati demonstrat in 3 ani ca sinteti incapabila sa prezidati.

 

Doamna  Maria Postoico:

Bine. Ca si dumneavoastra.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Nu, sinteti incapabila de a prezida. Aveti o misiune mai importanta decit a mea.

Domnule Pascari,

Eu multe as avea de spus. Ceea ce ati vorbit dumneavoastra este un caz evident de poliloghie pe care o fac guvernantii si agentii guvernamentali.

Vreau sa va spun, in primul rind, ca este adevarat ca mai puteti contesta hotarirea in Marea Camera, numai ca nu exista nicio sansa, pentru ca hotarirea a fost unanima si va fi neadmisibila. Si a votat pentru aceasta inclusiv reprezentantul Republicii Moldova  Pavlovschi si dumneavoastra stiti aceasta.

In al doilea rind, cunoasteti foarte bine, chiar dupa ce ati spus toate acestea, ca Republica Moldova, daca platea la timp, avea sa plateasca 20 de milioane, dar acum are de platit 48 de milioane. Iara cele doua intrebari sint urmatoarele. Prima. Mentionati in raspuns ca urmarirea penala  a directorului SRL “Oferta Plus” nu a avut ca scop descurajarea companiei in procedurile CEDO.

 

Domnul  Vasile Pascari:

Da.

 

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

In Hotarirea din 19 decembrie 2006, paragraful 143, CEDO a examinat fondul dosarului penal si a ajuns la concluzie diametral opusa, ca scopul urmaririi penale a fost de a determina reclamantul sa-si retraga cererea de la CEDO. La aceeasi concluzie au ajuns instantele nationale ce au examinat cauza penala. Cum sa va inteleg declaratia? Cine spune adevar si cine minte?

 

Domnul  Vasile Pascari:

Eu mai anunt o data pozitia Procuraturii. Reluarea urmaririi penale nu a avut scopul care-l confirmati dumneavoastra.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu am inteles, eu v-am spus ce-a spus CEDO. Dumneavoastra nu trebuie sa-mi spuneti mie, eu v-am spus ce-a spus CEDO. Asta e.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog, fara polemica. Primiti raspunsul si atit.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Pai, spuneti-i sa nu polemizeze.

 

Doamna  Maria Postoico:

Dumneavoastra ascultati. Mai departe. A doua intrebare.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

In al doilea rind, in raspunsul mentionat spuneti ca, la examinarea revizuirilor, Curtea Suprema de Justitie nu a comis abateri, fapt confirmat prin Hotarirea din 29 octombrie 2007. CEDO mentioneaza expres in Hotarirea din
19 decembrie 2006, paragraful 110: “Casarea hotaririi in folosul reclamantului in 2004 a fost abuziva.” In Hotarirea din 12 februarie 2008 CEDO a mentionat ca Hotarirea din 29 octombrie 2007 privind refuzul de a pune in executare Hotarirea din 1999 in folosul SRL “Oferta Plus” a fost adoptata cu incalcarea repetata a Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a exprimat profundul regret ca asemenea abateri au fost comise chiar de plenul Curtii Supreme de Justitie, paragraful 69. Constatarile Curtii de la Strasbourg sint univoce.

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna  Pavlicenco,

Toate acestea sint de acuma pe site.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Si as vrea sa intreb: cine are dreptate, dumneavoastra sau CEDO? Eu am mai multe intrebari, dar v-am pus numai doua, ca sa va spun si sa concluzionez: dumneavoastra nici astazi nu vreti sa recunoasteti deciziile CEDO si aceasta prejudiciaza grav imaginea Republicii Moldova, dincolo de faptul ca mai trebuie sa platim si sume duble din vina celor care semneaza recursuri. Si stiti foarte bine cine a semnat recursul, mi se pare ca chiar domnul Gurbulea, nu? Asta este.

 

Domnul  Vasile Pascari:

Nu sint la curent. In cazul cind se prejudiciaza statul intentionat la momentele pe care eu vi le-am adus la cunostinta, mi se pare ca aceasta e, in primul rind, obligatiunea Procuraturii sa se clarifice pina la capat cu persoanele vinovate care sint in detrimentul aducerii acestor prejudicii. Eu vorbesc de reluarea urmaririi penale si nu de hotarirea CEDO.

 

Doamna  Maria Postoico:

E clar.

Multumesc.

Domnule prim-adjunct al Procurorului General,

Dar referitor la intrebarea domnului Filat? Da, poftim. Domnul Filat insista, da. Da, poftim.

 

Domnul  Vasile Pascari:

Dumnealui a primit raspuns in scris.

 

Doamna  Maria Postoico:

Eu va rog, este in stenograma, domnule prim-adjunct al Procurorului General. Este in stenograma, asa ca, poftim. Eu va rog. Da referitor la domnul Filat, poftim.

 

Domnul  Vasile Pascari:

Eu nu am fost anuntat.

 

Doamna  Maria Postoico:

Sinteti gata sa raspundeti sau nu?

 

Domnul  Vasile Pascari:

Da, fara doar si poate. Referitor la problema adresata Procuraturii Generale daca impotriva dumneavoastra au fost pornite dosare penale... Asta este, da?

Deci, pe data de 18 februarie dumneavoastra ati fost informat in scris de Procuratura Generala, de seful directiei, daca nu gresesc, domnul Moruz, ca impotriva dumneavoastra nu au fost pornite actiuni penale.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Stimate domnule procuror-adjunct,

In data de 22 noiembrie anul 2007, avind in vedere ca foarte multi in Republica Moldova isi permit sa faca anumite calificari, anumite afirmatii in public, precum ca unii sau altii sint urmariti penal, au un dosar–doua–trei, in functie de dispozitia pe care o au, eu am facut o adresare catre Procurorul General, prin care am rugat sa fiu informat, vreau sa stiu si eu, daca este adevarat ca eu am dosare sau nu este adevarat.

 

Domnul  Vasile Pascari:

Eu inteleg despre ce dumneavoastra...

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule procuror-adjunct,

Eu vreau un lucru, pentru ca sa ma intelegeti ca este vorba... sint om viu si eu, nu sint un obiect cu care se poate asa... Deci, data de 22 noiembrie 2007, pe data de 25 ianuarie, deci orice termen legal, dumneavoastra imi trimiteti cu semnatura un raspuns prin care ma trimiteti, ma scuzati de expresie, la plimbare la Ministerul Afacerilor Interne sa ma interesez daca am cumva vreo problema cu legislatia in Republica Moldova sau nu.

Am reiterat pe data de 16 ianuarie, adresare tot domnului Gurbulea, si am atentionat asupra faptului ca numai Procurorul General are atributiile necesare pentru a intenta un dosar penal impotriva unui deputat.

In sfirsit, cu adevarat am primit raspuns in care scrie, semnat nu de Procurorul General si nici de dumneavoastra, stimate domnule prim-adjunct al Procurorului General, dar de seful Directiei control al urmaririi penale, prin care spuneti ca impotriva mea nu au fost si nu sint pornite cauze penale. Eu va multumesc pentru raspuns, insa, pentru precizare, eu am reiterat intrebarea in momentul in care nu primisem raspunsul.

 

Domnul  Vasile Pascari:

Domnule deputat,

Eu imi cer scuze in numele tuturor organelor de drept, dar vreau sa va informez ca Procuratura Generala, conform legii, nu detine baza de date cu privire la inregistrarea infractiunilor in Republica Moldova. Aceasta baza de date se afla la Ministerul Afacerilor Interne. Ca mai rapid sa fie examinata interpelarea dumneavoastra, aceasta a fost indreptata organului abilitat pentru a fi examinata cit mai rapid aceasta interpelare. Eu imi cer scuze daca Ministerul Afacerilor Interne nu v-a dat un raspuns la timp. Noi mai apoi am insistat.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule prim-adjunct al Procurorului General,

Eu am o intrebare. Spuneti-mi, va rog frumos, eu am adresat o intrebare referitoare nu la unele dosare care au fost, eu am vorbit daca sint acum intentate. Cine poate intenta un dosar?

 

Domnul  Vasile Pascari:

La moment – nu.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Asa si trebuia sa raspundeti, dar sa nu ma trimiteti...

 

Domnul  Vasile Pascari:

Am spus ca nu.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Bine.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Va multumesc.

Sinteti liber, da.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Da, multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Da, noi avem pina la 35 de minute. 10 minute avem.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Prima interpelare este adresata Procuraturii Generale, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Ministerului Afacerilor Interne si Serviciului de Informatii si Securitate. Adresez aceasta interpelare in legatura cu faptul ca acum citeva zile a devenit cunoscut ca gruparea condusa de Vladimir Filat ar fi procurat un lot de 33 de automobile marca “Dacia Logan” pentru fiecare filiala teritoriala, precum si 33 de calculatoare noi care au aceeasi destinatie.

In plus, in fiecare raion  aceasta grupare a tocmit cite o persoana pe post de secretar eliberat finantat din surse necunoscute. Avind in vedere faptul ca exista informatii potrivit carora aceasta grupare este finantata din exteriorul tarii, contrar legislatiei in vigoare, precum si faptul ca nu se cunoaste modul de achizitionare a bunurilor mentionate, solicit institutiilor abilitate sa verifice legalitatea provenientei acestor fonduri, daca ele au trecut prin contul partidului respectiv sau reprezinta donatii si daca remunerarea angajatilor acestuia este facuta in conformitate cu legea, oficial, cu achitarea tuturor impozitelor.

Solicit, de asemenea, sa se clarifice relatia gruparii conduse de numitul Vladimir Filat cu ex-ministrul apararii si ex-directorul Serviciului de Informatii si Securitate Valeriu Pasat, precum si cu cunoscutul criminal si cap al lumii interlope Grigore Caramalac, alias Bulgaru, dat in urmarire penala internationala si care se ascunde de citiva ani in Rusia, deoarece exista supozitia ca printre sursele de finantare ale acesteia ar fi si cele legate de numele celor doi.

Amintim aici ca Vladimir Filat se afla in relatii strinse cu fostul demnitar Valeriu Pasat inca din perioada cind cei doi ocupau functii-cheie in guvernarea anilor 1998-2000, perioada in care Filat a detinut functia de sef al Departamentului de Privatizare si apoi cea de ministru de stat. Tot aici mentionam ca numarul doi in gruparea respectiva, Alexandru Tanase, avocat al lui Valeriu Pasat, rasplatit generos pentru serviciile acordate omului structurilor secrete de la Moscova, a ramas in continuare persoana de maxima incredere a acestuia.

Solicit ca raspunsul la prezenta interpelare sa fie prezentat, in masura posibilitatilor, in termene regulamentare sau, in caz de necesitate, in momentul cind vor fi acumulate suficiente elemente relevante privind modul de finantare a gruparii conduse de Vladimir Filat.

Cea de-a doua interpelare este adresata tot Procurorului General, Prim-ministrului Tarlev si domnului Guvernator al Bancii Nationale Leonid Talmaci. Solicit sa se dispuna cercetarea cazurilor de cauzare a daunei materiale prin inselaciune sau abuz de incredere unui grup de cetateni din comuna Sarata Veche, raionul Falesti, care conform bazelor de date de pina la 2 ianuarie 1992 sint depunatori ai Bancii de Economii din fosta URSS, insa in anul 1993 au fost determinati de unii factori de decizie sa-si transfere depunerile banesti la Banca “Agroindbanc”, astfel fiind lipsiti de posibilitatea de a li se restitui banii potrivit legii.

Solicit sa fie eliminate discriminarile si ilegalitatile ce aduc atingere intereselor si drepturilor constitutionale ale acestui grup de cetateni, sa se ia atitudine fata de unitatile bancare care se eschiveaza de la onorarea obligatiilor fata de beneficiarii sai si sa se ia masuri pentru restituirea depunerilor banesti catre cetatenii din comuna Sarata Veche, raionul Falesti, probabil si alte localitati din acest raion, ca am inteles ca au fost vreo trei localitati. Doamna Buliga cunoaste cazul, s-a ocupat si dumneaei de acest lucru, dar cert este ca acesti oamenii care au facut abuz prin inselaciune si au inselat foarte multa lume sint acolo la Falesti, sint responsabilii lor la Chisinau. Iar lumea ramine nedreptatita pina astazi si isi cauta dreptatea.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.       

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, multumesc.

Eu vreau sa adresez o interpelare ministrului finantelor si ministrului administratiei publice locale, in legatura cu o dispozitie in scris, pe care a dat-o doamna Lidia Lupu, despre care s-a vorbit aici, seful Directiei teritoriale control administrativ Hincesti, care a adresat o scrisoare Directiei centrale de finante a Consiliului raional Hincesti si Trezoreriei Teritoriale Hincesti, prin care cere ca toate documentele emise de aceste doua structuri raionale sa fie avizate de catre doamna Lidia Lupu. Este, din punctul nostru de vedere, o incalcare flagranta a legislatiei in vigoare si cerem o apreciere din partea acestor doua structuri.

Eu, cu toata simpatia fata de Lidia Lupu, inteleg ca fractiunea tare o respecta, dar doamna Lidia Lupu are o activitate foarte specifica acolo in teritoriu. La initiativa dumneaei sint eliberati din functie oameni: iata, domnul Cibotari si domnul Tonu, reprezentanti ai Ministerului Sanatatii si Ministerului Dezvoltarii Informationale. De aceea, rugam foarte mult si fractiunea ca sa aiba o influenta asupra doamnei Lupu, fiindca ea, in mare masura, de fapt, discrediteaza si destabilizeaza situatia de acolo. Noi dorim ca dumneaei sa lucreze, dar respectind legislatia in vigoare.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 3.

 

Doamna Valentina Buliga:

Intrebarea mea este adresata Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale: daca cunoasteti despre exploatarea zacamintelor subterane si anume a carierii de nisip de pe teritoriul comunei Grigorauca, raionul Singerei, care in prezent este exploatata nelegal. Si as dori ca acest minister sa se implice in examinarea si studierea acestor zacaminte si, in comun cu autoritatile publice locale, sa legalizeze ca aceasta comuna, intr-adevar, sa aiba un beneficiu, daca poate fi desfasurata aceasta activitate.

Si a doua intrebare este adresata Guvernului Republicii Moldova, care, din cite cunosc, nu o data a vizitat comuna Cuzesti a aceluiasi raion Singerei: Cind va fi reparat drumul de la Grigorauca pina la Cuzesti, care este practic inacceptabil si inaccesibil pentru locuitorii satului  Cuzesti?

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

O intrebare adresata Prim-ministrului domnului Vasile Tarlev. Prin Hotarirea Guvernului nr.934 din 15 august 2007 s-a creat sistemul informational automatizat, Registru de stat al apelor minerale potabile si bauturilor nealcoolice imbuteliate, care va utiliza marca comerciala de stat.

Rog sa fiu informat: care este costul marcii comerciale de stat; a fost sau nu organizat un concurs pentru dreptul de a fabrica marca comerciala de stat si sa-mi fie prezentata lista participantilor la concurs si cistigatorul concursului; cit incaseaza bugetul de stat de la introducerea marcii comerciale de stat si de ce a fost introdus un impozit nou pentru agentii economici, care nu este prevazut in legislatia tarii pentru anul 2008.

Va multumesc.

Raspunsul sa fie prezentat in scris.

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnul Rosca.

 

 

Domnul  Iurie Rosca:  

Multumesc, doamna Presedinte.

Adresez aceasta interpelare Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, caruia ii multumesc pentru operativitatea cu care mi-a raspuns la interpelarea vizind ridicarea interdictiilor de circulatie in spatiul european pentru numitul Evghenii Sevciuc, asa-numitul presedinte al sovietului suprem. Si revenirea la acest subiect este determinata de modul in care a fost intocmit acest raspuns. De altfel, intreaga lista a acelor 19 lideri separatisti care au ramas sub aceeasi interdictie este anexata.

Deoarece formularea este urmatoarea: “Lista respectiva cuprinde
19 persoane care actualmente detin functii in administratia separatista, cu exceptia ex-ministrului justitiei Balala, refugiat intre timp in Federatia Rusa”, intrebarea mea este: dar numitul Evghenii Sevciuc, in calitatea lui de autoproclamat presedinte al autoproclamatului soviet suprem, nu detine o functie importanta in administratia separatista? Mai ales ca in lista respectiva avem personaje care detin tot felul de functii la nivelul orasului Ribnita, Tiraspol s.a.m.d.

Suplimentar, as vrea sa mentionez ca domnul Andrei Stratan incheie raspunsul in felul urmator: “Decizia de  excludere din lista respectiva a domnului Evghenii Sevciuc, presedinte al sovietului suprem, a apartinut in intregime Uniunii Europene”.

In acest sens, as vrea sa primesc o precizare (nu conteaza in scris sau de la tribuna) daca Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene se disociaza, se distanteaza de decizia respectiva, luata la 25 februarie de Consiliul Uniunii Europene, sau, dimpotriva, se solidarizeaza cu aceasta, pentru ca nu am auzit niciun fel de comentarii publice in acest sens. Iar in acceptia noastra respectivul Evghenii Sevciuc face parte din ierarhia unei administratii nelegitime si separatiste de la Tiraspol.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

Eu vad ca domnul Urechean mi-a aratat ca timpul a expirat. Vreau sa ma consult cu dumneavoastra. Continuam sau le trecem pentru saptamina viitoare? Continuam.

Ce sa pun la vot? Au ramas 4, da, 5. Bine. Deci, 5, pai acolo – 6. Pe scurt atunci, fiindca... bine, inca 10 minute.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna Presedinte.

Prima intrebare o adresez domnului Valeriu Gurbulea, Procurorul General al Republicii Moldova. Ziarul “Nezavisimaia Moldova”, zisa publicatie politico-obsteasca, demult s-a manifestat cu publicatii antinationale care provoaca sovinismul “velicorus”.

In numarul de miercuri, 27 februarie, pe prima pagina, sub semnatura Iuliei Semionova (Iudovici), aceasta fituica publica un material cu denumirea «Påêâèåì ïî ñòðàíå» in care arunca cu zoi in populatia bastinasa scriind (citez): «åñëè îíè òàê ëþáÿò ìàòü Ðóìûíèþ, òî ìîãóò óåõàòü òóäà çàâòðà æå, íî íå óåçæàþò».

In opinia mea, aceste afirmatii sint actiuni intentionate, indreptate spre atitarea vrajbei si dezbinarii nationale. De aceea, solicit Procurorului General sa se autosesizeze si sa intenteze un dosar penal pe cazul dat, deoarece afirmatiile autorului articolului, in opinia mea, cad sub incidenta articolului 346 din Codul penal, care stipuleaza ca se pedepsesc penal actiuni intentionate, indemnele publice, inclusiv prin intermediul mass-mediei, scrise si electronice, indreptate spre atitarea vrajbei sau dezbinarii nationale, spre injosirea onoarei si demnitatii nationale.

Raspunsul il solicit in scris in termenele stabilite de Regulamentul Parlamentului. Pai cum...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Susarenco,

10 minute si trebuie sa se incadreze toti colegii. Va rog.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Pai, cum cu Tanase asa si cu dumneavoastra care...

 

Doamna Maria Postoico:

Avem numai 10 minute. (Rumoare in sala.)

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si vreau sa reiterez intrebarea cu lupoaica din fata muzeului si sa amintesc ca, in temeiul articolului 66 alineatul (1) litera a) din Constitutie, Parlamentul adopta legi, hotariri si motiuni. Sa inteleg ca Parlamentul, supunind votului la propunerea Presedintelui Parlamentului respingerea solicitarii mele de a invita in sedinta pe membrii Guvernului Artur Cozma si Gheorghe Papuc, a adoptat o hotarire.

Conform articolului 104 alineatul (2) din Constitutie, membrii Guvernului, am spus-o si atunci cu motiunea, sint obligati sa vina in Parlament, fara votari. In baza articolului 125 alineatul (6) din Regulamentul Parlamentului, la fel, sint obligati sa vina sa raspunda la intrebari, la interpelari. De aceea, rog respectuos Presedintele Parlamentului:

1) Votarea refuzului de a invita in Parlament astazi pe ministrii Cozma si Papuc sa fie materializata printr-o hotarire a Parlamentului, pentru ca aceasta sa poata fi atacata la Curtea Constitutionala.

2) Propun Biroului permanent sa deschida, sa dispuna sau sa decida deschiderea pentru unii deputati in Parlamentul Republicii Moldova a unor cursuri de drept constitutional. Personal ma oblig sa asigur participarea la aceste cursuri a celor mai buni profesori de drept constitutional. Cursurile vor fi fara plata.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Prima intrebare o adresez Guvernului Republicii Moldova, domnului Vasile Tarlev, cu referinta la initiativa Guvernului de acum o saptamina de a disponibiliza 10 mii de angajati din sfera bugetara. Rog foarte mult, inclusiv cu referinta la dezmintirile pe care le-au facut ulterior domnul Prim-ministru si ministrul economiei domnul Dodon, precum ca acest proces nu va fi unul de reducere a cadrelor, ci de optimizare planificata, rog o informatie exhaustiva, cu explicatii, in viziunea dumnealor, ce ar insemna aceasta optimizare, care este planul de masuri ce urmeaza a fi implementate in legatura cu aceasta optimizare, ce categorii concrete urmeaza sa cada sub incidenta optimizarii, care vor fi consecintele si cum se vor repercuta asupra angajatilor.

Raspunsul il solicit in plenul Parlamentului in sedinta urmatoare.

Intrebarea a doua o adresez ministrului afacerilor externe si integrarii europene, domnului Andrei Stratan. Potrivit raportului Curtii de Conturi, invocat astazi la aceasta  tribuna parlamentara si publicat in una din ultimele editii ale Monitorului Oficial, printre cele mai frecvente nereguli depistate la misiunile diplomatice ale Republicii Moldova se inscrie utilizarea fondurilor aprobate la unele articole de cheltuieli, cum ar fi cheltuielile pentru diferite actiuni protocolare, cu incalcarea procedurilor stabilite, depasirea limitei de cheltuieli pentru deplasari etc.

In acest context, domnule ministru, va solicit raspunsul la urmatoarele intrebari: cine concret se face vinovat de incalcarile legislatiei financiare depistate de catre Curtea de Conturi la misiunile diplomatice? Si, intrucit este vorba de evaziune fiscala si delapidarea banilor publici, ce masuri s-au luat si daca s-au sesizat organele abilitate despre situatia creata.

Raspunsul il astept in scris. 

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

Stimati colegi,

As vrea sa sesizez organele competente cu privire la informatiile publicate ieri in mass-media din Romania, si anume cotidianul bucurestean “Ziua”, cu privire la sustinerea financiara a formatiunii politice a lui Urechean din fondurile bugetare din Romania. (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Continuam.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Citez: “Clanul Urechean, favorizat de guvernarile Nastase si Tariceanu, conform unui memorandum MAE, Urechean a fost sustinut si prin fonduri de la Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, scurse prin intermediul Fundatiei Academice “Petre Andrei” din Iasi, Centrului pentru Democratie din Iasi si Centrului pentru prevenirea conflictelor & Early Warning din Bucuresti”.

Mai departe citez: “Desi Curtea de Conturi a Romaniei a recomandat deschiderea unei anchete penale in aceste cazuri, cercetarile nu au fost finalizate pentru a fi trimisi in judecata vinovatii de deturnari a fondurilor statului in interes antinational”. Inchei citatul.

“De asemenea...” (Rumoare in sala.) Ascultati, va rog, atent.

 

Doamna Maria Postoico:

Va rog, continuati.

 

Domnul Grigore Petrenco:

“De asemenea, ma...” (Rumoare in sala.)

Domnule Oleinic.

 

Doamna Maria Postoico:

Ce revolta, daca nu este. Eu va rog.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Ascultati atent.

 

Doamna Maria Postoico:

Continuati, domnule Petrenco.

 

Domnul Grigore Petrenco:

“De asemenea, ma intereseaza, si sper ca vom primi si un raspuns in curind si de la domnul Urechean personal, pentru ce fel de merite deosebite fata de statul roman familia Urechean a obtinut in mod de urgenta cetatenia romana, fiind adoptata in acest sens o hotarire de Guvern a Romaniei, o hotarire de Guvern speciala.”

Citez tot din acelasi ziar: “Hotarirea de Guvern speciala semnata de Adrian Nastase la 29 mai 2003 a fost publicata in Monitorul Oficial nr.394 din 6 iunie 2003.”.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Va multumesc, doamna Presedinte. (Rumoare in sala.)

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Veaceslav Untila:

Am o interpelare catre Prim-ministrul Vasile Tarlev. (Rumoare in sala.) Alexandru! Solicit sa mi se prezinte o informatie referitoare la numarul de automobile cu numere speciale de inmatriculare aflate in dotarea Parlamentului, Guvernului, Presedintiei, altor autoritati ale administratiei publice centrale, inclusiv cite automobile ii revin fiecarei institutii, cu prezentarea listei posesorilor sau beneficiarilor.

De asemenea, solicit sa fiu informat cu ce periodicitate este innoit parcul de automobile, cit se cheltuieste in aceste sens din bugetul national in fiecare an pentru achizitia si intretinerea lui. In special, as vrea sa stiu cite tranzactii de acest fel s-au efectuat in ultimii 7 ani, ce automobile au fost achizitionate si cit s-a cheltuit pentru aceasta.

Mai solicit sa mi se comunice in baza caror acte legislative si normative are loc eliberarea numerelor speciale de inmatriculare Republica Moldova, Republica Moldova – Parlament, Republica Moldova – Guvern, Republica Moldova – Administratie. Care acte normative trebuie modificate pentru ca toti participantii la trafic sa fie egali in fata legii?

Solicit un  raspuns exhaustiv, in scris, in termenele stabilite de lege.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Prima intrebare o adresez Primului-ministru Vasile Tarlev si vizeaza o problema care a mai fost abordata cu diverse ocazii chiar aici in Parlament, o problema presanta pentru taranii din mai multe localitati din raioanele zonei de centru si nu numai, privind facilitarea accesului producatorilor agricoli in pietele agricole din Chisinau.

De aceasta data intrebarea o adresez in temeiul demersului locuitorilor din satul Dubasarii Vechi, raionul Criuleni, semnat de 295 de producatori, care cer masuri neintirziate pentru a elimina intermediarii care ani de zile isi insusesc venituri nejustificate, prejudiciind atit producatorul, cit si cumparatorul.

Avindu-se in vedere aceasta stare de lucruri, in numele tuturor producatorilor care nu au acces liber in pietele agricole din municipiul Chisinau, inundate de intermediari, cer Guvernului sa raspunda in termeni concreti care sint actiunile intreprinse la nivel legislativ, normativ si practic intru solutionarea problemei invocate.

A doua intrebare are acelasi adresant si se refera, de asemenea, la un subiect arhicunoscut, abordat atit in aceasta sala, cit si in cadrul unei audiente a Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, cu factorii de decizie privind modul de acordare a creditelor preferentiale categoriilor de beneficiari, conform prevederilor legale.

Ca urmare a discutiilor din cadrul comisiei s-a adoptat o hotarire, una din pozitii fiind optimizarea mecanismului de acordare a creditelor preferentiale, care ar simplifica procedura de acordare a acestora.

Recent am fost sesizata de un cetatean din Chisinau, Matuipatenco Andrei, care a depus setul necesar de acte inca in luna iunie-iulie 2007, fiind anuntat ca in 6 luni de zile va primi creditul respectiv. Cind s-a adresat la Banca de Economii, a fost anuntat ca nu exista nicio perspectiva in timpul apropiat sa i se acorde creditul solicitat din lipsa de finante in acest scop. Am contactat seful Sectiei de creditare a Bancii de Economii, care a confirmat ca din luna noiembrie 2007 banca acorda in volum redus credite preferentiale.

Intrebarea mea este: care sint masurile concrete intreprinse de factorii de decizie pentru optimizarea procedurii de acordare a creditelor preferentiale conform hotaririi Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie? Care sint motivele blocarii procedurii de acordare a creditelor preferentiale incepind cu luna noiembrie si care sint masurile intreprinse pentru a debloca aceasta procedura?

De asemenea, solicit o informatie care ar contine lista nominala a persoanelor carora li s-a acordat din luna noiembrie pina in februarie, noiembrie 2007 – februarie 2008, credite preferentiale, mentionindu-se si perioada cind au depus setul de acte de solicitare a acestor credite.

La ambele intrebari, la toate intrebarile, solicit raspuns in scris.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Dumitru Godoroja:

Referitor la problema ajutorului umanitar de 4 milioane din partea Federatiei Ruse, solicit ca joia viitoare reprezentantul Guvernului sa vina cu o informatie asupra acestui ajutor umanitar din partea Federatiei Ruse. Cer ca presedintele comisiei de asistenta sociala, asistenta umanitara pentru ca sa... Prima interpelare.

A doua. Pentru ca sa calmam putin spiritele, in anul 2004 la Departamentul Tineret si Sport a fost acordat un grant Uniunii Tineretului Comsomolist. Cer Ministerului Educatiei si Tineretului sa vina cu un raport: citi bani au fost cheltuiti de Uniunea Tineretului Comsomolist in anul 2004.

Multumesc.

 

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Pintea:

O intrebare adresata domnului Igor Dodon, ministrul economiei si comertului, domnului Vladimir Antosii, deocamdata ministru al industriei si infrastructurii si domnului Valentin Mejinschi, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei.

La o intilnire cu cetatenii satului Sadova, sat de bastina a ministrului economiei si comertului Igor Dodon, acestia au pus problema jecmanirii la care sint supusi in procesul de gazificare a satului de o firma impusa de fostul primar comunist al satului.

Oamenii au fost impusi sa plateasca sume exagerate, dar gazul a ajuns pina la casa primarului. Rog ca Domniile Voastre sa ma informeze despre legalitatea alegerii agentului economic care efectueaza lucrarile de gazificare in satul Sadova, raionul Calarasi, si despre legalitatea contractelor incheiate cu locuitorii satului.

Raspunsul il solicit in scris.      

 

Doamna  Maria Postoico:

Stimati colegi,

A fost intelegerea intre noi ca e vorba de sase persoane. In cazul dat, sa le lasam pe data viitoare. Eu va rog. Nu, trecem la celalalt. Domnul Lipcan. Asa arde, da? Ce-i cu dumneavoastra, domnule Urechean? Ce s-a intimplat?

Microfonul nr.4. Eu va rog.

Domnule Urechean,

Linistiti-va. Domnule Urechean, eu va rog, linistiti-va, va rog. Ce se intimpla cu dumneavoastra in ultima vreme?

Microfonul nr.4 am spus, vorbiti.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Eu nu pot vorbi.

 

Doamna Maria Postoico:

Dar vorbiti, domnule Lipcan, nu? (Rumoare in sala.) Atunci eu invit la microfonul central...

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Nu, nu, eu...

 

Doamna Maria Postoico:

Pai, eu va rog, dar dumneavoastra ce? Sau da, sau nu. Iata si…

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Adresez o interpelare organelor competente ale Republicii Moldova, solicit o copie a raspunsului pe care il vor adresa la interpelarea pe care a facut-o astazi domnul Petrenco.

Multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu solicit Primului-ministru, Guvernului o informare despre toti ministrii demisi din 2001 pina in prezent, cauzele demiterii si evolutia dosarelor. In cazul celor care au fost demisi cu argumentari si motive de comitere a abuzurilor, care este soarta dosarelor si care este soarta acestor fosti ministri.

Societatea nu este informata in legatura cu evolutia si situatia in jurul ministrilor demisi. Practic, Guvernul s-a schimbat de vreo doua ori, dar noi nu stim ce s-a intimplat. Ideea a pornit de la cazul Mihailescu. Mihailescu este ultimul in acest sir de ministrii care ma intereseaza. Cum au fost demisi? De ce? Si ce fac acum dosarele lor?

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita doamna Cusnir. Declaratie.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Onorata asistenta,

Imi incep declaratia prin citirea unui fragment din declaratia Fractiunii PPCD expusa de catre Vlad Cubreacov in sedinta din 2 noiembrie 2006. “Hotarirea de a transmite sedintele Parlamentului nostru in direct a fost luata de comun acord in momentul constituirii parteneriatului politic dintre putere si opozitie dupa ultimele alegeri parlamentare.”

In momentul alegerii Presedintelui Republicii Moldova, domnul Vladimir Voronin a confirmat deschis de la aceasta tribuna ca sustine in totalitate cele
10 propuneri inaintate de Partidul Popular Crestin Democrat ca elemente ale parteneriatului politic. Fractiunea PPCD apeleaza pe aceasta cale si la domnul Vladimir Voronin, Presedinte al Republicii Moldova si lider al partidului de guvernamint, cu rugamintea sa uzeze de intreaga sa autoritate si influenta asupra colegilor din majoritatea parlamentara, pentru a determina mentinerea transmisiunii sedintelor Parlamentului nostru in direct la posturile nationale de radio si televiziune.

“Este important sa nu renuntam la parteneriatul politic, sa mentinem stabilitatea politica din tara si sa continuam realizarea consecventa a reformelor pe care le asteapta populatia noastra. Am vrea sa credem ca acest episod va fi depasit cu usurinta si demnitate de catre noi.” Intr-adevar, cu usurinta, stimati colegi si cei prezenti. Nu stiu daca cu demnitate, dar si cu incalcarea legii a fost depasit acest moment. La 19 martie 2007 este inregistrat proiectul de lege cu nr.1112, semnat de catre deputatii Victor Stepaniuc, Iurie Rosca si Stefan Secareanu, care solicita modificarea alineatului (2) din articolul 82 din Regulamentul Parlamentului, conform caruia, in rezultat, au fost sistate transmisiunile in direct.

Va spun ca la 19 martie 2007, cind a fost inregistrat acest proiect de lege, articolul 82 din Regulamentul Parlamentului avea un singur alineat, adica din start acest proiect contravine legii. Articolul 82 a capatat si alineatul (2) in rezultatul votarii Legii nr.430 in Parlament la 27 decembrie 2006. Dar aceasta lege, nr.430, a fost publicata in “Monitorul Oficial” abia la 23 martie 2007, ceea ce demonstreaza inca o data ca la 19 martie articolul 82 din Regulamentul Parlamentului nu avea un alineat (2) in acest articol.

Mai mult, intrind in vigoare la 23 martie, Legea nr.430 avea si un articol II, prin care Ministerul Justitiei, in decurs de 30 de zile de la data inregistrarii, trebuia sa asigure republicarea Regulamentului Parlamentului, cu modificarile ulterioare, cu renumerotarea elementelor actului legislativ, precum si cu modificarea respectiva a referintelor cuprinse in Regulament. Adica la 23 martie dispare in totalitate articolul 82, adica nu exista articolul 82, ci este republicat in “Monitorul Oficial” la 7 aprilie 2007 si articolul 82 are cu totul alt continut.

Cu toate acestea, acest proiect despre care v-am vorbit, la patru zile dupa ce a fost inregistrat in Parlament, cu doar doua avize ale comisiilor si cu raportul comisiei in fond care nu a luat o decizie, este votat in Parlamentul Republicii Moldova la 23 martie. Este publicat in “Monitorul Oficial” la 30 martie 2007. Respectiv, ramine in aer, atunci cind la 23 martie Parlamentul a votat aceasta modificare la un articol inexistent, la un alineat inexistent.

Din cele expuse si demonstrate solicit Curtii Constitutionale, Procuraturii Generale a Republicii Moldova si Curtii Supreme de Justitie sa se autosesizeze si sa se expuna asupra cazului dat: cum a fost votata in Parlament o modificare la un articol care nu exista la momentul votarii, precum si asupra abuzurilor si incalcarilor permanente, inclusiv ale Constitutiei, de catre Fractiunea Comunistilor din Parlament in cirdasie cu cea a Partidului Popular Crestin Democrat, care inainteaza proiecte ilegale, le voteaza ilegal. De asemenea, cum a ajuns sa fie publicat in “Monitorul Oficial” aceasta...

 

Doamna  Maria Postoico:

Timpul a expirat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

...lege votata in Parlament, aceasta modificare la articolul 99, atunci cind Parlamentul nu a votat asa ceva. Rog sa fiu informata despre aceasta incalcare grava.

 

Doamna  Maria Postoico:

Doamna Cusnir,

Timpul a expirat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si nu unica care are loc in Parlamentul Republicii Moldova.

Va multumesc.

 

Doamna  Maria Postoico:

La microfonul central se invita domnul Bujor. Sapte minute.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, multumesc.

Doamna Presedinte al sedintei,

Stimati colegi,

Peste 155 de zile cei mai buni sportivi din lume se vor intilni pe arenele din China la Jocurile Olimpice. Vor participa la cele mai importante competitii sportive si reprezentantii Republicii Moldova. Dar arenele pe care ei se pregatesc aici acasa sint intr-o stare deplorabila, unele dintre ele dispar, iar in locul lor guvernarea comunista isi extinde schemele de afaceri murdare. Vom reveni la problema sustinerii olimpicilor moldoveni din partea statului, pentru a scoate in vileag caracterul triumfalist al rapoartelor si lipsa totala de autocritica a conducerii Agentiei Sportului, ulterior.

Acum insa vom developa actiunile de distrugere a bazelor sportive din Republica Moldova. In rezultatul a sapte ani de guvernare comunista baza materiala a sportului moldovenesc este adusa intr-o stare deplorabila. Fara a edifica macar un complex sportiv important, guvernarea s-a apucat de distrugerea stadioanelor, a terenurilor, a cluburilor si a scolilor sportive din Moldova.

Le amintim conducatorilor statului nostru ca in anul 2003 au promis sa construiasca un stadion national in sectorul Botanica. Pe locul respectiv astazi se afla Centrul Comercial “Metro”. Alta promisiune nerealizata la 27 august 2006 sub patronajul Presedintelui tarii in zona circului s-a pus semnul complexului sportiv “Stadionul Olimpic”. Responsabil a fost desemnat chiar Prim-ministru Vasile Tarlev, dar dupa 19 luni terenul respectiv ramine in paragina, iar mingea simbolica este in asteptarea constructorilor. Doar la insistenta deputatilor Aliantei «Moldova Noastra» a fost curmata initiativa guvernarii actuale de a transmite organizatiei obstesti Centrul tehnic de ciclism (atentie! Andrei Cimili este ciclist) un teren in Parcul “Valea morilor” pentru constructia traseelor de ciclism si (din nou atentie!) a zonei de agrement.

Recent Agentia Sportului a initiat comercializarea terenului sportiv destinat probelor de aruncari din vecinatatea Salii Polivalente. Functionarii acestei structuri guvernamentale sint mai preocupati de afaceri decit de soarta antrenorilor, a celor 150 de copii care practica aceste probe si a celor cinci olimpici crescuti pe acest teren. Va transmit apelul lor catre actuala putere. Copiii si parintii va roaga sa va opriti, sa nu-i aruncati in strada de dragul intereselor unor grupuri economice pe care le protejati. In sirul actiunilor de acest gen se inscriu disparitia terenului sportiv unde se construieste in prezent sediul Partidului Comunistilor, initiativele Agentiei de a lichida prin asa-zisa creare a societatilor mixte cu capital privat a Scolii sportive specializate de tenis din strada Coca, a Bazei de canotaj din orasul Vatra si altele.

Dar exemplul cel mai evident al afacerilor dubioase facute de Guvern pe seama sportului este distrugerea Stadionului Republican. Initiata la 18 aprilie 2007 personal de Premierul Tarlev, cu un an inainte de jocurile de la Beijing si in conditiile saraciei totale a bazei materiale dezastruoase, sportivii moldoveni au fost lipsiti de posibilitatea  de a se pregati la sase probe olimpice. Pentru ce? Pentru ca acum acest cartier din centul Chisinaului sa devina obiectul unei tranzactii dubioase. O buna parte din suprafata  fostului Stadion Republican, 1,7 hectare, prin hotarirea Guvernului din 25 februarie curent, i se ofera unei noi societati pe actiuni cu capital public si privat.

Aparent afacerea derulata fara o licitatie publica are scopul de a construi totusi stadionul multifunctional de fotbal, dar secretele ei se gasesc in contractul prealabil de colaborare, semnat inca la 14 ianuarie 2008 de Agentia Sportului cu Societatea Comerciala “MGL Business” – SRL. Clauzele lui contin mai multe abateri de la legislatie, inclusiv cadouri acordate structurii comerciale sus-mentionate.

Se garanteaza dreptul ei de a construi pe lotul unde era amplasat stadionul un centru comercial cu 4 nivele si parcare subterana cu preluarea administrarii ulterioare a obiectivului. Se acorda dreptul de a construi in colturile sting si drept ale terenului din strada Cogalniceanu a doua blocuri locative, precum si dreptul preferential de a construi parcari supraetajate pe orice strada in vecinatate directa cu stadionul republican.

Si in final, Agentia Sportului, in persoana directorului general Andrei Cimili, semnatar al acordului, se obliga prin abuz sa asigure pina la 30 aprilie 2008 Societatii Comerciale “MGL Business” – SRL garantia de stat privind transmiterea in proprietate cu titlu gratuit a unui lot de teren suplimentar cu suprafata de 50 de hectare pe bulevardul Dacia din Chisinau, teren de pe malul lacului din marginea orasului.

Toate acestea se dau in mod ilegal in schimbul unei investitii de 35 milioane de euro, pina si administrarea stadionului si a celorlalte obiective construite se transmit pe o perioada de 30 de ani catre aceasta societate.

Daca asemenea prevederi ar fi fost anuntate drept conditii ale unei licitatii publice, ar fi atras in competitie investitori seriosi locali si straini cu oferte incomparabile, nu o firma creata peste noapte cu capital social de doar 206 mii lei, fara genuri de activitate ce includ constructiile sau dezvoltarea sportului. Este o schema ilegala, ca si multe altele din arsenalul actualei puteri.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” cere incetarea imediata a oricaror actiuni de speculatie cu terenul pe care a fost amplasat Stadionul Republican. Daca Guvernul nu va anula Hotarirea nr.206 din 25 februarie 2008 si contractul de colaborare dintre Agentia Sportului si “MGL Business” – SRL vom cere acest lucru in instantele de judecata.

La fel, cerem intreruperea comercializarii terenului sportiv destinat probelor de aruncari din preajma Salii Polivalente si a altor obiective sportive. Amintim, stimati colegi, ca principalele obiective sportive s-au edificat in conditii grele si cu multi ani in urma. Constructia stadionului “Dinamo” a inceput in vara anului...

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

...1944, practic in timp de razboi. Termin. Stadionul republican si-a deschis portile in 1952, fiind construit dupa anii de foamete. Tot in anii 50 isi are inceputul fosta zona de odihna “Lacul comsomolist”, care includea si doua scoli sportive specializate, de unde au pornit si cunoscuti campioni olimpici din Moldova. Mai tirziu s-a dat in exploatare Sala Polivalenta si alte obiective importante.

Iata de ce, stimati guvernanti, daca nu sinteti capabili sa edificati noi obiective sportive, cel putin nu distrugeti baza sportiva existenta. Avind in vedere ca in sala sint prezenti presedintele si vicepresedintele comisiei de resort, lucru pentru care le multumesc, vreau sa le prezint copia Hotaririi Guvernului nr.206, unde chiar in alineatul intii se spune ca se accepta propunerea intreprinderii cu capital strain, compania care am nominalizat-o. Raspunsul de la Camera Inregistrarii de Stat nu confirma ca avem de afacere cu o companie cu capital strain, dar este privat.

Deci va prezint, domnule presedinte si domnule vicepresedinte, copia contractului din 14 ianuarie 2008, semnat de domnul Andrei Cimili, in numele agentiei, unde isi asuma un sir de actiuni ilegale, neconstitutionale, la care m-am referit.

 

Doamna Maria Postoico:

Domnule Bujor,

Ati depasit cu doua minute de acum.

 

Domnul Leonid Bujor:

Si semnat de domnul ... Lanser, deci contractul este confirmat prin semnaturi si stampile ale conducatorilor acestor structuri.

Va multumesc foarte frumos.

 

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Sedinta de astazi o anunt inchisa. 

Va multumesc. 

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.07.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.

 


Çàãëàâíàÿ ñòðàíèöà Ïèøèòå íàì

Copyright © 2001-2009 Ïàðëàìåíò Ðåñïóáëèêè Ìîëäîâà