DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a V-a ORDINARA – IULIE 2007

Sedinta din ziua de 6 iulie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

3. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1105 cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativa).

4. Reexaminarea si adoptarea Legii privind achizitiile publice nr.96-XVI din 13 aprilie 2007. Proiectul nr.2330. 

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2298 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Legea cu privire la protectia muncii – art.34; Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova – art.44 s.a.).

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2439 pentru completarea articolului 24 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern.

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2059 pentru ratificarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptate la New York la 31 octombrie 2003.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2060 pentru ratificarea Protocolului aditional la Conventia penala privind coruptia, adoptat la Strasbourg la 15 mai 2003.

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.817 privind activitatea sanitara veterinara.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2347 cu privire la ratificarea Memorandumului de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Comandamentul European al Statelor Unite ale Americii pentru desfasurarea Exercitiului “MEDCEUR – 2007”.

11. Dezbaterea si respingerea Motiunii simple cu tema “Libertatea presei si libertatea de expresie sint sugrumate”.

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico, vicepresedinte al Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la sedinta de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 82 de deputati. Absenteaza deputatii: Ion Varta – in delegatie; Iurie Bolboceanu, Dumitru Braghis, Igor Klipii – la cerere; Vitalia Pavlicenco – din motive de sanatate; Valeriu Calmatui, Nicolai Gutul, Elena Parpolova, Grigore Petrenco, Anatolie Zagorodnii, Larisa Zimin, Alexandru Oleinic, Adriana Chiriac, Vlad Cubreacov, Angela Leahu, Stefan Secareanu, Vladimir Filat, Ivan Banari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Va atrag atentia ca incepe sedinta. Rog sa va ocupati locurile. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Intii de toate, vreau sa va aduc la cunostinta ca in ziua de astazi, 6 iulie, se marcheaza un foarte trist si dramatic eveniment, este ziua victimelor stalinismului. La data de 6 iulie, acum 58 de ani, a avut loc groaznicul val al deportarilor din Moldova. In acest context, va propun sa pastram un moment de reculegere in memoria victimelor regimului stalinist. (Se pastreaza un moment de reculegere.)

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte. 

Stimati colegi,

Vreau sa va aduc la cunostinta ca astazi, ziua despre care domnul Presedinte ne-a spus ca este o zi foarte neagra din istoria poporului nostru, vreau sa va spun ca de dimineata, la ora 8.00, in fata Guvernului s-au adunat citeva sute de oameni dintre cei care au ramas, care astazi si intotdeauna se aduna, dar de la 8.00 s-au adunat sa picheteze Guvernul. Si vreau sa va aduc la cunostinta ca nu s-a gasit nici o persoana la Guvern care sa primeasca o delegatie sau un reprezentant al lor. Au ramas ca scuipati din partea conducerii si au mers la gara sa-i pomeneasca pe cei care nu s-au intors.

Eu cred ca noi, Parlamentul, trebuie sa luam atitudine fata de aceasta, caci legea, pina la urma, noi am votat o lege care nu poate fi indeplinita si parca am facut-o inadins. Si, cel putin, am fi gasit astazi de cuviinta, poate, sa aminam cu o ora petrecerea sedintei si sa mergem si noi, cine doreste si poate, la gara, acolo unde s-au dus ei sa-i pomeneasca pe cei care nu s-au intors din Siberia.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Stratan: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Dat fiind faptul ca domnul Klipii, autorul proiectului de Lege nr.3075, punctul 9 din ordinea de zi, este in deplasare, rog frumos ca acest proiect de lege sa fie transferat pentru saptamina viitoare. Acest lucru este coordonat cu domnul Bondarciuc, presedintele comisiei de profil.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, de acord. Este, de fapt, coordonat si cu mine. Autorul mi-a prezentat o solicitare in scris, care a fost transmisa Secretariatului, motiv pentru care cad de acord ca proiectul de Lege nr.3075 sa fie examinat saptamina viitoare.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc: 

Noi, cred ca trebuie sa-l aminam pe alta data, caci noi nu am putut sa-l examinam in cadrul sedintei comisiei, domnul Klipii nu a fost prezent miercuri. Adica, numai miercuri, poate, o sa avem posibilitatea sa-l examinam.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Nici o problema. Eu cred ca constatam eliminarea de pe agenda sedintei de astazi a Parlamentului. Ulterior, dumneavoastra decideti impreuna cu autorul si comisia, cind acest proiect va fi inclus pe agenda.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte.

Cred ca din momentul in care ne-am exprimat solidaritatea cu cei care au avut de suferit in urma represiunilor staliniste, care s-au desfasurat acum 58 de ani, vin cu o propunere suplimentara, daca se accepta, ca in cadrul sedintelor urmatoare, din luna iulie, sa ascultam o informatie a Guvernului, a Ministerului Justitiei despre cum se implementeaza modificarile care au fost efectuate la legea respectiva de catre noi, Parlamentul Republicii Moldova? Modificari care urmau sa intre in vigoare incepind din 1 ianuarie 2007, dar care, spre regret, din vina Guvernului Republicii Moldova in raioane nu se implementeaza pina in prezent.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

In contextul acestei propuneri, eu am sa rog comisia de profil sa examineze acest subiect. Daca nu gresesc, acum 2-3 saptamini, ca urmare a unei solicitari, am uitat cine a fost autorul, a fost in cadrul Orei Guvernului, a prezentat o informatie. Daca sint lucruri aditionale, daca mai sint solicitari precum este cea a domnului Bujor, eu o sa readresez aceasta propunere comisiei, sa pregateasca, sa studieze acest subiect.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Multumesc, domnule Presedinte. 

In principiu, eu sint de acord cu propunerea dumneavoastra de a examina inca o data, fiindca s-a examinat de citeva ori in cadrul comisiei noastre.

 

Domnul  Marian Lupu:

Chiar si aici, in plen, a fost examinat.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Dar adevarul consta in aceea ca Guvernul  Republicii Moldova, fara nici un motiv obiectiv, a aprobat acest Regulament nu asa cum urma sa o faca, in lunile noiembrie-decembrie cel tirziu, dar l-a aprobat acum, in plina vara. Deci, acesti oameni au avut de suferit si nu si-au redobindit drepturile pe parcursul a jumatate de an din motive neobiective. In loc de a avea la dispozitie un an, ei au ramas cu 5-6 luni de zile, avind in vedere ca ne aflam in perioada concediilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul  Leonid Bujor:

De aceea, consider ca ar fi corect ca domniile lor sa vina sa ne prezinte explicatii in plen.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Deci, eu ramin pe pozitia ca comisia respectiva sa examineze aceasta propunere.

Doamna Cusnir,

Daca este la acelasi subiect, sinteti pentru a doua oara.

Microfonul nr.4. Va rog foarte succint.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Vin in sustinerea propunerii domnului Bujor. Fiindca am venit si la dumneavoastra atunci cind a venit si domnul Esanu in Parlament si v-am spus ca doamna Postoico nu mi-a permis sa vorbesc, caci era intrebarea domnului Secareanu. Si atunci trebuie numaidecit ...

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act de solidarizarea dumneavoastra cu propunerea evocata de domnul Bujor.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Inclusiv astazi ei picheteaza Guvernul, pentru ca acolo se cere acel certificat de mostenitor pe care nu-l pot lua, fiindca parintii au murit in Siberia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam cu propuneri la ordinea de zi.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte. 

La rugamintea domnului Bondarciuc, cu toata stima fata de dumnealui, sa nu iasa inca o data la tribuna, avind in vedere, in calitate de autor, punctul 8.

 

Domnul  Marian Lupu:

Proiectul nr.1162?

 

Domnul  Valeriu Guma:

Da, nr.1162, care a intrat in politica fiscala. Sint gata sa-l retrag, avind in vedere ca sper sa fie sustinut. Dar, totodata, vreau sa mentionez atitudinea Guvernului fata de initiativele deputatilor, care sint tratate, nici nu stiu cum sa spun ca sa fie inteles de  majoritate, sabotaj vizavi de proiectele care sint inaintate de deputati. Cu 4 – 5 luni inainte a fost inaintata aceeasi lege, a fost dat un aviz asa, formal, ca pe urma sa vina Guvernul cu aceeasi initiativa.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord. Am luat act.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea ordinei de zi, rectificata, a sedintei de astazi a plenului Parlamentului. Cine este pentru, rog sa votati. Majoritatea.

Ordinea de zi este aprobata.

Proiectul de Lege nr.1105 cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativa). Lectura a doua.

Rog comisia.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativa), adoptat in prima lectura la 11 mai 2007. In total, au parvenit 17 amendamente care au fost sistematizate in cadrul sintezei, fiind acceptate toate de catre comisie. Ma voi referi doar la citeva amendamente mai importante.

Deputatul Mihail Mocan a propus ca durata serviciului civil sa fie de
12 luni, iar pentru persoanele cu studii superioare – 6 luni. Adica, analogic serviciului militar in termen.

In proiect, dupa cum cunoasteti, este stabilit termenul de 18 luni, insa in Legea actuala cu privire la serviciul de alternativa durata serviciului este de 24 de luni. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a inaintat un amendament privind includerea in sarcina angajatorului a obligatiei de instiintare a reprezentantului serviciului civil in cazul desfacerii contractului individual de munca cu executantul serviciului civil.

Deputatul Grigoriev a propus sa fie incluse urmatoarele locatii de satisfacere a serviciului civil: asociatiile agricole, intreprinderile de prelucrare a productiei agricole si gospodaria comunala, reiesind din specificul Republicii Moldova.

De asemenea, deputatul Grigoriev a propus ca cetatenii care vor indeplini serviciul civil stabilit prin prezenta lege sa faca parte ulterior din rezerva serviciului civil si evidenta lor sa fie tinuta de reprezentantii serviciului civil din teritoriu. Si ca Guvernul sa aiba dreptul de a-i mobiliza pe cetatenii aflati in rezerva serviciului civil in cantonamentele de instructie sau in cele speciale, precum si la lucrarile de lichidare a urmarilor situatiilor exceptionale.

In baza celor expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Propuneri pentru lectura a doua, altele decit cele evocate in raportul comisiei sesizate in fond?

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

Noi am discutat si la comisie propunerea venita de la domnul deputat Lipcan, referitoare la articolul 15, de catre cine se face aminarea incorporarii. Si, de rind cu cetatenii, motivele familiale si de sanatate, sint pusi deputatii in Parlament si consilierii administratiei publice locale de nivelul al doilea. Si s-a facut propunerea sa fie excluse aceste persoane, sa nu fie pusi de rind cu ceilalti. Adica, nu impiedica functia de deputat sau de consilier in administratia publica locala sa indeplinesti serviciul de alternativa. La rugamintea colegului Lipcan, care astazi este lipsa, solicit sa fie pusa la vot aceasta propunere.

Domnul  Iurie Stoicov:

Dupa cum stiti, comisia nu a acceptat aceasta propunere, dat fiind faptul ca sint niste momente juridice care oricum nu le putem inlatura. De aceea noi propunem sa fie varianta legii care este acum.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Insistati sa fie supus votului?

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Da, am fost rugata sa insist, fiindca, chiar daca deputatul are imunitate, nu are si asupra salariului. Si daca un copil de taran este pus sa plateasca din salariu si sa indeplineasca serviciul civil, noi credem, si este normal, ca si un deputat, desi are functia de deputat, sa-si indeplineasca datoria fata de tara si Patrie. Si daca este capabil sa-si indeplineasca functia de deputat, sa fie si in serviciul de alternativa.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Stimata doamna,

Aici serviciul de alternativa nu consta in plata. Aici consta in a satisface insusi acest serviciu. Si nu consta, va spun, in aceea ca deputatul sa fie deputat in Parlament, sa plateasca si el, chipurile, isi face acest serviciu. Aici nu-i sensul platii in serviciu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sunt constringeri juridice?

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Am fost rugata sa fie pusa la vot aceasta propunere a colegului Lipcan si va rog sa facem acest lucru, sa nu punem de rind cu invalizii si problemele familiale functia de deputat in Parlament si cea de consilier de nivelul doi. Dar de ce nu si de nivelul intii?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Sa facem asa: in primul rind, vreau sa va intreb, ca norma de procedura, comisia s-a ghidat de anumite constringeri juridice cind nu a acceptat aceasta propunere? Eu vreau sa inteleg daca este cazul si nimic nu ma impiedica sa supun votului aceasta propunere.

 

Domnul  Iurie Stoicov:

Comisia a examinat si nu a acceptat aceasta propunere, dat fiind faptul ca acelasi deputat poate sa efectueze acest serviciu de alternativa pina la mandat sau dupa mandat, dar nu inseamna ca el trebuie sa se afle in functie si, platind aceasta recompensa, sa fie considerat ca a facut acest serviciu.

 

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Eu cred ca nu trebuie sa mentionam in lege, caci de la 18 la 27 de ani omul are cind sa-si satisfaca serviciul, nu trebuie sa mentionam in lege ca el este scutit de aceasta. Inseamna ca trebuie scris „pe perioada mandatului” sau cum? Dar nu asa, in general. Sa punem la vot, eu cred ca fiecare a inteles.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Aceasta si este problema, fiindca din explicatiile presedintelui comisiei reiese ca sunt constringeri legale care impiedica, de fapt, putinta in general de a accepta aceasta propunere. Din acest motiv, rugamintea mea pentru dumneavoastra, avind cam aceeasi situatie precum cea de ieri, cu propunerea din sala, care venea in contradictie cu anumite norme constitutionale... Va propun sa acceptam aceste argumente ale comisiei. Este un proiect care s-a discutat de foarte mult timp, de la 19 martie 2007, a fost timp berechet pentru a se examina in calm, in liniste, fara graba toate aceste aspecte.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Si ce ne impiedica sa punem la vot acuma?

 

Domnul  Marian Lupu:

Fiindca sint aceste constringeri legislative.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Oricum. Inseamna ca se voteaza impotriva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, va multumesc.

Alte propuneri? Nu sint. Bine.

Stimati colegi,

Daca nu sint alte propuneri, ii multumesc domnului presedinte al comisiei. In conditiile raportului comisiei sesizate in fond... Rog putina liniste. ...Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.1105. Cine este pentru, va rog sa votati. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 30.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Sectorul nr.3? Sectorul nr.3 iarasi a ramas fara capitenie.

Stimati colegi,

Poate faceti un exercitiu de vot intern si desemnati o persoana responsabila pentru cazul de fata? Va ginditi pina atunci. Minutele sus. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7. Zic eu – 8 persoane. 66 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr. 1105 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

Eu intr-adevar adresez o rugaminte colegilor din sectorul nr.3, ajungem la procedurile de vot pentru proiectul nr.2, fiindca vom avea nevoie de anuntarea rezultatelor, rog sa desemnati o persoana care va exercita aceste functii in absenta domnului Secareanu.

Proiectul de Lege nr.2330 privind achizitiile publice. De fapt, este o reexaminare a Legii privind achizitiile publice. 

Rog comisia.

 

Domnul  Gheorghe Popa: 

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege privind achizitiile publice, remis spre reexaminare de catre Presedintele Republicii Moldova. In urma reexaminarii, comisia a acceptat, practic, toate amendamentele cu exceptia propunerilor referitoare la articolul 30, alineatul (4), dupa cum urmeaza. La litera a), alineatul (2) al articolului 13 vor fi omise cuvintele “rentabilitatea si”, astfel punindu-se accentul pe eficienta achizitiilor publice si nu pe obtinerea de profit.

In prima propozitie din articolul 15, alineatul (1), dupa cuvintul “decide”, textul “limitarea cercului de operatori economici la cei nationali” se va substitui prin textul “de a achizitiona marfuri si servicii indigene.” Se accepta si propunerea de la alineatul (3), articolul 15, care este una redactionala.

Conform propunerii de la articolul 16, alineatul (1), dupa cuvintul “documentele” se va introduce fraza: “eliberate de autoritatile competente, stabilite de autoritatea contractanta in cadrul procedurilor de achizitie publica.”

La articolul 16, din alineatul (5) se va exclude cuvintul “imediat”, iar dupa expresia “autoritatea competenta” se va adauga textul: “in termenele stabilite de acestea.” Alineatul (8) din articolul 16 se va completa cu o noua propozitie: “In cazul operatorului economic nerezident o asemenea informatie poate fi solicitata de autoritatile competente din strainatate, potrivit uzantelor internationale.”

Propunerea de la articolul 30, alineatul (4), cu privire la suspendarea executarii contractelor de achizitie in cazul acceptarii urmaririi penale pentru coruptie, nu este acceptata de comisie, dat fiind faptul ca aceasta chestiune este prevazuta de procedura penala.

In baza celor relatate, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune plenului Parlamentului revotarea acestei legi in varianta propusa de comisie.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, reexaminarea este un exercitiu echivalent cu adoptarea unei legi in lectura a doua, motiv pentru care, daca aveti propuneri, va rog sa le inaintati.

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga: 

Domnule vicepresedinte al comisiei,

Stimati deputati,

La momentul reexaminarii acestei legi am avut citeva amendamente, de care, cu parere de rau, nu s-a tinut cont. Unul dintre aceste amendamente a fost si faptul ca dorim sa-i sustinem pe producatorii autohtoni sau marfurile indigene, care sa participe la concursurile organizate de autoritatile contractante.

Din cite cunosc, practica internationala este unicul instrument, este marja preferentiala, pe care noi, la fel, o prevedem. Si de aceea, as propune ca articolul 15 sa nu specificam „cu exceptia cazurilor cind autoritatea contractanta, in conformitate cu legislatia, decide limitarea cercului de operatori economici la cei nationali”. Din cite cunosc, astazi nu sunt clare principiile dupa care Guvernul, ministerul, o organizatie sau o autoritate contractanta decide procurarea de marfuri doar de la producatorii autohtoni, adica procura doar marfuri indigene.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Nu va suparati, va rog, doar o clipa. Intii de toate vreau sa clarific si pentru mine, daca subiectul la care faceti referinta dumneavoastra se inscrie in paleta acelor propuneri care au fost inaintate de Seful statului?

 

Doamna  Valentina Buliga:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Daca este da – e una. Daca – nu, stiti bine, la reexaminare nu este posibil, procedural, sa iesim din limita coridorului acelor obiectii si propuneri care au fost...

 

 

Doamna  Valentina Buliga:

Absolut. Seful statului propune ca textul: „decide limitarea cercului de operatori economici la cei nationali” sa fie substituit prin textul: “de a achizitiona marfuri si servicii de productie nationala”. Eu as propune ca acest amendament sa fie exclus in intregime, deoarece v-am spus, nu sint clare principiile potrivit carora autoritatea contractanta procura sau se limiteaza la operatorii nationali, sau procura doar marfuri indigene. Si marja preferentiala sa fie unicul instrument pentru sustinerea producatorilor autohtoni, pe care noi am majorat-o pina la 15.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:  

Noi, la comisie, cind am examinat pentru lectura a doua, am iesit la concluzia comisiei, la decizia comisiei, care a fost sustinuta de deputati. Acum, la comisie, noi am examinat propunerea Presedintelui tarii si am acceptat propunerea Presedintelui tarii. Alte variante acum nu putem sa discutam. Sau sustinem pozitia care a fost votata in lege, sau sustinem propunerea care a parvenit de la Presedintie. Noi am sustinut pozitia pe care o avem in scrisoarea de remitere.

 

Doamna Valentina Buliga:

Am inteles. Am avut aceasta propunere si va aduceti aminte ca am dat un exemplu cu o hotarire de Guvern nr.30, care se inainteaza...

 

Domnul  Marian Lupu:

Aveti in vedere in textul examinarii proiectului de lege?

 

Doamna Valentina Buliga:

Da, in prima si a in doua lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aceasta este diferenta, fiindca atunci, ma intelegeti si dumneavoastra.

 

Doamna Valentina Buliga:

Am inteles, da.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Domnule Popa,

Spuneti-mi din punct de vedere procedural. Deci, domnul Presedinte a reintors legea in Parlament...

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Da, la reexaminare.    

 

Domnul Anatol Taranu:

Deci, a fost un veto prezidential asupra legii?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu veto, a venit cu o...

 

 

Domnul Anatol Taranu:

Bine, deci, procedura este urmatoarea...

 

Domnul Gheorghe Popa:

Cu o interdictie la...

 

Domnul Anatol  Taranu:

El nu a promulgat legea?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Nu.

 

Domnul Anatol Taranu:

Atunci, daca inteleg corect, sau noi acceptam toate amendamentele domnului Presedinte si votam legea in aceasta varianta, sau, daca se accepta doar o parte a amendamentelor, cum procedam? Partial respingem veto-ul Presedintelui?

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, stimate coleg,

Noi avem trei optiuni posibile, conform normelor de regulament. Parlamentul poate sa-si mentina votul asupra legii adoptate, fara a tine cont integral de propunerile sefului statului. Optiunea numarul doi: accepta integral toate propunerile sefului statului si optiunea numarul trei: partial accepta, partial nu accepta.

 

Domnul Anatol Taranu:

Am inteles, domnule Presedinte.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cu placere.

Stimati colegi,

Alte propuneri? Nu sint.

Va multumesc, domnule Popa.

Stimati colegi,

In aceste conditii... Mai e ceva?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Dar noi stim ca, dupa adoptarea unei legi, urmeaza proceduri de ajustare, de elaborare a regulamentelor ca, de exemplu, procedura de limitare a accesului operatorilor internationali, cind ne limitam doar sa fie clar stipulat intr-o hotarire de Guvern sau intr-un regulament, ca sa excludem diferite ambiguitati sau imprecizii in aceste interpretari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Stimati colegi,

Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului: cine este pentru adoptarea Legii privind achizitiile publice in varianta propusa de comisie, ceea ce inseamna tinindu-se cont partial de propunerile sefului statului? Cine este pentru, va rog sa votati. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.3 – 2.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.3 – 2.

Multumesc.

Sectorul nr.2 – ?

 

Numaratorul:

Sectorul nr.2 –  eu vad 30 de persoane. Ati votat sau nu?

 

Domnul  Marian Lupu:

60 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi. Legea este adoptata.

Proiectul de Lege nr. 2330 este adoptat.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2298 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.

Guvernul.

 

Domnul Mihai Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Prezentul proiect de lege contine propuneri de modificare si completare a unor acte legislative, care, in general, rezulta din programul de activitate al Guvernului pe anii 2005-2009 si, in special, din obiectivele politicii bugetar-fiscale si a administrarii fiscale pe termen mediu, 2008-2010.

O mare parte de modificari si completari se propun la Codul fiscal, la legile pentru punerea in aplicare a unor titluri din Codul fiscal. Astfel, se prevede modificarea marimii cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice, a structurii si marimii grilelor de venit impozabile anual prin introducerea a doua grile de venit impozabile, in marime de circa 25.200 de lei anual si stabilirea cotelor impozitului respectiv la nivelul de  7% si respectiv 18%. 

Concomitent, au fost majorate scutirile personale anuale pina la 6300 de lei si scutirile anuale pentru persoanele intretinute – pina la 1560 de lei. Aceste masuri de politica fiscala sint orientate spre sustinerea persoanelor cu venituri mici si transpunerea treptata a presiunii fiscale asupra populatiei cu venituri medii si peste cele medii. De asemenea, in proiect se prevede continuarea practicii de retinere finala a impozitului pe venitul obtinut de persoanele fizice din diferite surse, cistigurile de la jocurile de noroc, veniturile obtinute din inchirierea bunurilor imobiliare, veniturile de la comercializarea vinului de casa pentru fabricarea alcoolului.

Analizarea acestora tine de simplificarea procedurii fiscale pentru contribuabili si pentru organele fiscale. In scopul atragerii investitiilor in localitatile rurale, se propune implementarea mecanismului de restituire a taxei pe valoarea adaugata, aferenta investitiilor capitale, cu exceptia celor cu destinatie locativa si a mijloacelor de transport. Restituirea TVA se prevede sa fie efectuata reiesind din suma TVA stabilita pentru contribuabili si necontribuabili ai TVA. Pentru localitatile rurale, se propune restituirea taxelor pe valoarea adaugata de la suma de 10 mii de lei, iar pentru orase – de la 100 de mii de lei.

Prin introducerea cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata de 8% la produsele parafarmaceutice si dispozitivele medicale, se prevede punerea in conditii similare de comercializare a articolelor medicale utilizate la administrarea sau prepararea medicamentelor si a medicamentelor.

Implementind practica internationala de impunere a taxei pe valoarea adaugata pe serviciile de asigurare, in proiect se propune de a scuti de taxa pe valoarea adaugata si serviciile de intermediere in cadrul operatiunilor de asigurare si reasigurare. Masura respectiva are drept scop aplicarea uniforma a TVA la toate serviciile de asigurare si reasigurare, fapt ce va duce la impulsionarea dezvoltarii pietei de asigurari.

Scutirea impozitarii cu TVA a serviciilor de asigurare va fi extinsa la scutirea de TVA si cota zero a TVA la serviciile de comercializare a biletelor in garile si statiile de transport pasageri auto, feroviar si fluvial. Masura respectiva va pune in conditii egale prestarea tuturor serviciilor de transportare a calatorilor si bagajelor, cit si prestarea acestor servicii cu toate tipurile de transport auto, feroviar si fluvial.

Referitor la titlul IV din Codul fiscal, se propune modificarea listei unor marfuri supuse accizelor si a marimii cotelor accizelor. Aceasta se refera la ajustarea cotelor accizelor la bere la rata inflatiei, majorarea cu 11% a cotei compuse a accizelor la productia de alcool tare, stabilirea cotei accizului la tigarete, in functie de pretul maxim cu amanuntul, si nu cu ridicata, cum este in prezent si modificarea marimii acesteia. Egalarea cotei accizelor la icrele negre, la icrele rosii si caviar si introducerea cotei accizului la apele de toaleta in marimea cotei accizului pentru parfum.

Aceste masuri au menirea de a asigura competitivitatea tuturor marfurilor accizate pe piata interna si racordarea la normele Organizatiei Mondiale a Comertului. Modificarile la titlul VII din Codul fiscal tin de extinderea taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto de calatori la serviciile de taximetrie si stabilirea aceleiasi baze impozabile cu taxa de amplasare a publicitatii.

In primul caz, scopul este de a pune in conditii egale toate persoanele care presteaza servicii de transport auto de calatori pe teritoriul unei localitati, indiferent de traseul stabilit. In al doilea caz, se propune a aplica taxa in functie de suprafata publicitara a obiectivului de publicitate exterioara.

In scopul simplificarii administrarii fiscale, prin diminuarea numarului de rapoarte din partea agentilor economici, se propune modificarea modului de percepere a taxei pentru apa, prevazut in titlul VIII din Codul fiscal. In prezent, taxa pentru apa se percepe in functie de apa utilizata pentru necesitatile proprii, conform datelor contoarelor sau normelor de consum. Platitor al acestei taxe fiind fiecare persoana care desfasoara o activitate de intreprinzator. Cheltuielile de prezentare a rapoartelor in multe cazuri depasesc suma impozitelor. De aceea, se prevede aplicarea taxei pentru apa, reiesind din volumul apei extrase din fondul apelor sau volumul de apa utilizata de hidrocentrale.

Aceasta va limita numarul contribuabililor platitori, dar taxa pentru apa va fi inclusa in pretul de vinzare al agentilor economici care comercializeaza apa extrasa. Dat fiind ca taxa pentru apa nu a fost modificata timp de mai multi ani, in scopul economisirii acesteia se propune dublarea taxei pentru apa.

Proiectul de lege prevede introducerea normei de neaplicare a taxei pentru folosirea drumurilor de catre autovehiculele inmatriculate in Republica Moldova fata de autovehiculele stationare. Scopul este de a elimina impedimentele cu care se confrunta contribuabilii la achitarea acestei taxe.

Realizarea masurilor de politica fiscala preconizate vor reduce presiunea fiscala asupra contribuabililor prin diminuarea obligatiunilor fiscale cu circa
215 milioane de lei.

Stimati deputati,

Pe 27 aprilie curent, dumneavoastra ati votat Legea nr.111, care prevede liberalizarea economiei. Prin aceasta lege, dupa cum stiti, agentilor economici li
s-au anulat datoriile fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, Compania Nationala de Asigurari in Medicina.

Totodata, incepind cu anul 2008, a fost introdusa cota zero a impozitului pentru venitul reinvestit, fapt ce va da o sustinere din partea statului pentru dezvoltarea afacerilor. De aceea, cred ca raspunsul businessului trebuie sa fie ameliorarea disciplinii fiscale prin achitarea la timp a impozitelor in toate bugetele. O pirghie pentru a influenta acest lucru ar fi si inasprirea disciplinei prin alocarea unor sanctiuni fiscale mai mari fata de cele care sint prevazute in acest moment in Codul fiscal.                    

Proiectul de lege prezentat cuprinde un set de masuri vizind inasprirea sistemului de sanctionare a contribuabililor in cazul nerespectarii legislatiei fiscale si  neonorarii obligatiunilor fata de stat. Se are in vedere simplificarea numarului amenzilor, care prevad acelasi tip de incalcari si au aceeasi marime, cit si majorarea esentiala a marimilor acestora. Aceasta se refera la sanctionarea agentilor  economici  in cazul blocarii accesului in incaperi a sistemului electronic de evidenta contabila de catre organul fiscal, in cazul neutilizarii masinilor de casa si control, al neprezentarii informatiei despre sediu si altele.

Totodata, au fost excluse unele norme ce tin de aplicarea amenzii in cazul nerespectarii regulilor de evidenta de catre contribuabili din considerentul ca depistarea venitului ilicit este obiectul de activitate al organelor de drept. Se discuta mult in societate despre multiplele cazuri de evaziuni fiscale prin neluarea la evidenta contabila a tranzactiilor economice prin diferite metode: neeliberarea facturilor, neeliberarea bonurilor de casa, diminuarea pretului si a cantitatilor marfurilor eliberate in documentele contabile.

Ministerul Finantelor si Inspectoratul Fiscal Principal de Stat au studiat practica mai multor tari privind combaterea unor asemenea fenomene. Trebuie sa mentionez ca in multe tari, obligatiile fiscale se apreciaza reiesind din cheltuielile facute fie de persoana fizica, fie de persoana juridica, prin aprecierea costurilor obiectelor procurate, fie mobile, fie imobile, si a veniturilor declarate. Aceasta practica lipseste totalmente in Republica Moldova. De aceea Guvernul vine in mod repetat cu propunerea implementarii metodelor si surselor indirecte de determinare a obligatiilor fiscale privind impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata in sfera comertului si prestarea de servicii.

Aceasta prevede utilizarea rezultatelor obtinute in urma instituirii posturilor fiscale la agentii economici care activeaza in sfera respectiva la calcularea ulterioara a veniturilor din vinzari si obligatiunilor fiscale aferente. In prezent, instituirea posturilor fiscale se efectueaza doar in scopuri statistice. Din aceste considerente apare necesitatea constringerii pe cale legala a evaziunilor fiscale, efectuate de agentii economici la care au fost instituite sau urmeaza a fi instituite posturile fiscale.

Rezultatele obtinute de organele fiscale arata ca la obiectivele supuse monitorizarii volumele de vinzari cresc in medie de peste trei ori comparativ cu perioada similara a anului precedent. Metoda propusa in proiectul de lege are ca scop protejarea agentului economic, deoarece obligatiunea fiscala calculata prin metoda indirecta poate fi aplicata numai dupa stabilirea divergentelor intre rapoartele contabile ale agentului economic si rezultatele stabilite in urma evaluarii de catre inspectorii fiscali in cazul instalarii postului fiscal de doua ori intr-un an fiscal, intre 1 ianuarie si 31 decembrie, si daca divergentele vor fi mai mari de
25 la suta.

Suma recalculata va fi aplicata numai pentru un an fiscal, cel in care au activat posturile fiscale. Este important de accentuat ca masurile de perfectionare a administrarii fiscale, formulate in proiectul de lege au drept scop imbunatatirea disciplinii fiscale, inasprirea metodelor si procedeelor de combatere a incalcarilor fiscale, cit si diminuarea proportiilor de evaziune fiscala.

O alta parte de modificari rezulta din necesitatea imbunatatirii gestionarii mijloacelor publice. Astfel, se propune continuarea practicii de lichidare a fondurilor speciale prin lichidarea a inca doua fonduri, este vorba de Fondul special pentru finantarea lucrarilor de constructie, de constituire a bazei normative in constructii si Fondul special de dezvoltare a sistemului de executare.

Cheltuielile pentru asigurarea financiara a activitatii acestora vor fi suportate in continuare din bugetul de stat. In prezent, aceste fonduri nu au alte surse decit cele din cadrul bugetului. Aceasta modificare se propune in scopul simplificarii procesului de monitorizare a mijloacelor speciale.

Concomitent, in proiectul de lege prezentat spre examinare s-a propus precizarea modului de stabilire a sumei transferurilor din bugetul de stat catre fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala, pentru asigurarea unor categorii de populatie. Se are in vedere calcularea sumei transferurilor din totalul cheltuielilor de baza ale bugetului de stat, cu exceptia cheltuielilor efectuate din veniturile cu destinatie speciala.

De asemenea, prin modificarea Legii ocrotirii sanatatii se propune restabilirea activitatilor lucratorilor medicali in institutiile de invatamint. Cheltuielile pentru intretinerea acestora vor fi suportate din contul bugetelor institutiilor de invatamint, scopul acestei masuri fiind a mentine sanatatea  generatiei in crestere.

Totodata, in legile cu privire la protectia sociala a unor categorii de populatie si privind alocatiile de stat pentru unele categorii de cetateni se propune majorarea virstei de 16 la 18 ani pentru copiii invalizi care beneficiaza de pensiile si compensatiile prevazute prin aceste legi.

In afara de cele mentionate mai sus, proiectul de lege mai contine si prevederi cu caracter redactional, de concretizare si ajustare a legislatiei in vederea ameliorarii procesului de administrare bugetar-fiscala.

Stimati deputati,

Dat fiind faptul ca notificarile care se contin in prezentul proiect de lege vor servi drept baza pentru elaborarea proiectului de buget pe anul 2008, solicit sustinerea domniilor voastre pentru proiectul in cauza.

 

Domnul Marian Lupu: 

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Incepem runda de intrebari – raspunsuri.

Domnule ministru,

Pentru inceput, cu permisiunea dumneavoastra, as vrea sa va adresez o intrebare. Din momentul in care astazi discutam cadrul politicii fiscale pe anul viitor, ce reiese din situatia precara care s-a creat in sectorul agricol, in special ma refer la culturile grauntoase, la cereale si avem deja unele impacte ingrijoratoare pe piata produselor de panificatie, ma refer aici la trendul preturilor.

Evident ca printre alte instrumente de politici economice, care ar putea sa influenteze aceasta situatie si sa, daca nu anihileze, atunci sa diminueze aceste impacturi, ar fi si masurile de ordin fiscal. Intrebarea mea este: ar accepta oare Guvernul in aceasta situatie, care, intr-adevar, se anunta a fi destul de dificila, propunerea de a scuti importul de griu alimentar, griu furajer, orz furajer si faina de griu, primo: de taxa vamala la import?

Si secundo: daca ar accepta Guvernul scutirea, la aceleasi pozitii tarifare, de taxa pe valoarea adaugata pentru importul si comercializarea ulterioara a acestor produse pe piata interna?

Un al doilea element al acestei intrebari este: daca Guvernul ar accepta aceste propuneri, in mod evident trebuie sa ne conformam normelor constitutionale. S-ar inregistra oare, la conditia aplicarii acestor scutiri nu de la
1 ianuarie 2008, dar din momentul publicarii in Monitorul Oficial a pachetului pe care-l dezbatem astazi, in aceste conditii, am putea vorbi de anumite pierderi la veniturile bugetare pentru lunile care urmeaza ale anului curent?

In contextul acestor pierderi bugetare, in mod evident, trebuie sa fie identificata sursa de compensare.

Domnule ministru,

Care este pozitia Guvernului fata de aceste propuneri?

 

Domnul Mihail Pop:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Aceasta intrebare a fost discutata in cadrul Guvernului si Guvernul sustine aceasta propunere, dat fiind faptul ca situatia care s-a creat in agricultura anul acesta este o situatie dificila si se refera la pierderi bugetare. Eu cred ca, cu referire la taxa pe valoarea adaugata, pierderi nu vor fi.

Ceea ce se refera la taxa vamala, aici pot fi unele pierderi neesentiale, care, cred ca reiesind din situatia executarii bugetului pe 6 luni de zile, aceste pierderi vor fi recuperate.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Deci, stimati colegi,

Avind aceasta pozitie afirmativa a Guvernului, vreau ca in stenograma sa fie inregistrata urmatoarea propunere. De ce o dau citirii acum? Fiindca s-ar putea sa fie eventualitatea atingerii unor elemente de concept al acestui proiect de lege. Revenim putin mai tirziu la aceste norme. Inclusiv, aceasta propunere o fac in numele fractiunii majoritare.

Propunerea este urmatoarea: de a mentiona in acest proiect de lege, la articolele respective, urmatoarele doua alineate. Nota din Anexa nr.1 la Legea nr.1380 din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal cu modificarile ulterioare se completeaza cu un punct nou, care devine punctul 6), cu urmatorul cuprins: “Taxa vamala nu se percepe la importul griului alimentar, al griului furajer - pozitia tarifara 10.01, al orzului furajer - pozitia tarifara 10.0300 si al fainii de griu - pozitia tarifara 11.0100 in perioada de pina la 1 iulie 2008”.

Si un al doilea alineat, articolul 4, alineatul (8) din Legea nr.1417 din
17 decembrie 1997 pentru punerea in aplicare a titlului III al Codului fiscal, cu modificarile ulterioare, va avea urmatorul cuprins: “In perioada de pina la 1 iulie 2008 nu se aplica taxa pe valoarea adaugata la importul si comercializarea ulterioara a griului alimentar, al griului furajer, pozitia tarifara - 10.01, al orzul furajer - pozitia tarifara 10.0300 si al fainii de griu - pozitia tarifara 11.0100”.

Stimati colegi,

Acum, consultind proiectul care ne-a fost inaintat si pe care il dezbatem astazi, am mentionat ca la articolele care vizeaza taxa pe valoarea adaugata Guvernul a venit cu alte propuneri de modificari, deci, aceasta propunere nu atinge elementele de concept.

Cu referinta la taxa vamala, proiectul pe care il dezbatem astazi nu contine vreo referinta la Legea privind tariful vamal, adica este un element care se refera la pozitiile de concept si, poate ma consulta si comisia, daca nu este cazul sa supunem votului in cadrul lecturii intii aceasta propunere, daca, eventual, are tangente cu conceptul legii...

Microfonul nr.3.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

La sedinta Parlamentului de joia sau vinerea viitoare, noi o sa examinam modificarile la Legea cu privire la tariful vamal si, liber, putem sa introducem acolo modificarile pe care le-ati propus dumneavoastra astazi.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu propun...

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Este o saptamina.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc,

Sa mergem in pachet, este ceva mai compact, fiindca sint doua pozitii care au referinta la acelasi subiect, cu atit mai mult cu cit avem termen de o saptamina in plus.

De procedura, microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Ceea ce dumneavoastra ati propus acum contravine Regulamentului Parlamentului si Constitutiei Republicii Moldova.

 

Domnul Marian Lupu:

Ce anume?

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Fiindca in cazul de fata, Guvernul trebuie sa-si expuna pozitia in privinta pierderilor de la buget.

 

Domnul Marian Lupu:

Ceea ce a facut domnul Pop.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnul Pop nu este Guvernul, este reprezentantul Guvernului. Adica, aceasta  propunere trebuie sa fie examinata de Guvern in mod regulamentar si, dupa aceea, de acum Guvernul trebuie sa-si expuna pozitia in cazul de fata. Fiindca ieri, cind am discutat chestiunea legata de cei 500 de lei adaugatori la cei 1500 pentru medici s.a.m.d., pentru conexiune la gaz, aici, in Parlament, domnul Creanga si dumneavoastra ati spus ca aceasta contravine Constitutiei, Regulamentului Parlamentului si nu poate fi pus la vot.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule Cosarciuc,

Va explic care este diferenta. Guvernul are doua posibilitati de a-si exprima pozitia: ori in scris, ori printr-o hotarire de Guvern, ori prin persoana delegata care, in mod oficial, ne anunta pozitia Guvernului.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Duble standarde se numeste... Numai in Parlamentul Republicii Moldova...

 

Domnul Marian Lupu:

Nu ma intrerupeti, va rog, eu v-am ascultat. Pozitia este ca in cazul dezbaterilor de ieri, la ambele propuneri pozitia Guvernului a fost negativa, nu este nici vorba de duble standarde. Ieri, pozitia Guvernului la subiectul respectiv a fost negativa. Astazi, cind discutam acest subiect, pozitia Guvernului este una afirmativa, motiv pentru care eu nu in zadar am facut referinta la normele constitutionale. Nu va suparati, dar asta este.

Stimati colegi,

Nu ati terminat inca?

Da, va rog, microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu am o intrebare.

 

Domnul Marian Lupu:

Haideti sa incheiem acest subiect.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

La propunerea dumneavoastra. Dumneavoastra ati spus importul si comercializarea lor.

 

Domnul Marian Lupu:

Corect.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Adica numai la comercializarea griului din import?

 

Domnul Marian Lupu:

La importul...

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Dar comercializarea pe piata interna?

 

Domnul Marian Lupu:

Si comercializarea ulterioara a griului alimentar. Deci, aici este scris: “la importul si comercializarea”, ceea ce se are in vedere nu la comercializarea numai a celui de import, dar la import si comercializarea pe intern. Se acopera inclusiv si produsele interne. Deci, am in vedere produsul autohton.

Stimati colegi,

Haideti sa incheiem cu aceste norme de procedura, taxa vamala, am vorbit ca este un element de concept.

In aceste conditii, supun votului. Cine este pentru a sustine propunerea referitor la scutirea de taxa vamala pentru pozitiile tarifare mentionate, atrag atentia, in conditiile ca aceasta norma se aplica din momentul publicarii acestui pachet in Monitorul Oficial, va rog sa votati. Majoritatea. Aceasta propunere de modificare conceptuala a legii este aprobata.  Rog intrebarile dumneavoastra.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Poate ca nu este nemijlocit adresata dumneavoastra prima intrebare. Eu apreciez ca de multe ori noi, deputatii, sintem asa, ca o sursa de inspiratie pentru reprezentantii Guvernului si ma bucur ca astazi, in acest proiect de lege de modificare a unor acte legislative s-au regasit citeva initiative legislative si privind ajustarea virstei pentru copiii de la 16 la 18 si aplicarea taxei pe valoarea adaugata la produsele parafarmaceutice, de 8%. Doar ca un mesaj pentru Guvern: daca s-ar examina foarte consecvent si impartial, de fiecare data initiativele legislative care vin de la deputati, poate impactul ar fi mai pozitiv si la timp.

Si a doua intrebare. As dori sa-mi spuneti, care este impactul financiar asupra prevederilor, cum se vor reflecta ele asupra fondului de asigurari in sanatate, articolul 15, ca se exclud cu exceptia cheltuielilor efectuate din veniturile cu destinatie speciala. Daca le-ati calculat si in ce suma, cit ar fi aceasta?

 

Domnul Mihail Pop:

Circa 40 de milioane de lei.

 

Doamna Valentina Buliga:

Circa 40 de milioane de lei.

Bine, va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Ion Gutu:

Stimate domnule ministru,

La comisie am discutat, in grupul de lucru am discutat, totusi, apar unele intrebari si as vrea sa ma refer la logica acestui document. Care a fost sensul combinarii unor proiecte de lege foarte importante pentru politica fiscala pe anul 2008, in general, pentru economia tarii si niste chestiuni pur tehnice, foarte numeroase, care sustrag pur si simplu atentia deputatilor?

Eu cred ca noi trebuie sa avem o limita fizica, pur si simplu, cind un deputat poate sa intre in esenta mai multor legi in citeva zile. Deci, va rugam foarte frumos ca lucrul acesta sa-l aveti in vedere, fiindca sint momente conceptuale foarte necesare, sint momente tehnice. Aceasta este o doleanta.

Am o intrebare concreta, care se refera totusi la logica. Sint propuse niste modificari, care pentru populatia Republicii Moldova si pentru, as spune, cei care cit de cit inteleg, nu pot fi psihologic si politic argumentate. De exemplu, reducerea taxei vamale la icra cea neagra, de la 25 la 20%. Ca sint cerintele
OMC-ului, ca sint fel de fel, care este logica si de ce este necesar anume in acest document sa acceptam pozitia aceasta?

Si nu numai aceasta, sint si alte chestiuni. De exemplu, in lege este prevazut un moment, ca pentru politica sau activitatea cu tineretul Republicii Moldova trebuie sa fie alocate cel putin sau nu mai putin de 3% din bugetul tarii. Se exclude chestiunea asta.

Nu este vorba ca-i obligatoriu, dar ea se exclude in general. Cine a calculat procentul asta, 1%, 2% si de ce noi trebuie sa acceptam asa propuneri, care pur si simplu, eu va spun, contravin cu politica dumneavoastra, a Guvernului. Poftim, daca puteti sa-mi raspundeti. Si mai am o intrebare.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, la prima intrebare, care se refera la, sa spunem asa, volumul mare al proiectului de lege. Trebuie sa constatam faptul ca, in comparatie cu anii precedenti, acest proiect de lege este mult mai mic, modificarile sint mult mai restrinse. Dar sint situatii concrete in care, pentru a administra un impozit sau pentru a avea posibilitatea de a finanta ceva, este necesar de a avea o claritate in cadrul legii si de aceea, uneori, modificarea tine de notiuni, schimbam unul sau doua cuvinte.

De aceea, ca sa nu apara dubii in procesul executarii, se propun aceste precizari, pentru ca, totusi, sa fie o claritate in administrare.

Cu referinta la caviar si la icrele rosii. Da, in momentul de fata icrele rosii se impun cu 20 la suta, caviarul se impune cu 25 la suta. Veniturile de la importul si comercializarea caviarului pe piata interna, deci, din accize, sint in jurul a 100 de mii de lei pe an. Si pentru a ne conforma, pentru a avea mai putine obiectii in plan extern, sa spunem asa, ne-am conformat cerintelor organismelor financiare, in partea care se refera la noi, tara noastra. S-a propus de a unifica, de a pune o cota.

Noi, Guvernul, am propus 20%. Daca deputatii vor socoti necesar sa puna cota de 25%, probabil ca pentru lectura a doua acest lucru va putea fi acceptat.

Referitor la a treia intrebare, care se refera la tineret si prevede alocarea celor 3% din bugetele locale, pentru moment acest lucru putem spune ca este declarativ. Avem legile bugetare anuale, unde sint prevazute masuri concrete pentru fiecare actiune, inclusiv pentru tineret.

Pentru ca acest lucru sa fie clar si sa nu fie o trimitere pur si simplu verbala si, sa spunem asa, speculativa, Ministerul Finantelor a propus, iar Guvernul si ministerul de ramura a sustinut sa fie exclusa aceasta prevedere, deoarece in fiecare an in bugetele respective sint prevazute masurile de rigoare pentru tineret.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Va multumesc.

O remarca numai, care se refera la OMC si la cerintele OMC. Eu cred ca noi sintem (si ieri sau mai alaltaieri a declarat si domnul Melnic la comisie), noi sintem o tara foarte avansata in pozitiile care le-am cedat OMC-ului si nu cred ca problema cu icra neagra poate sa apara. Pur si simplu trebuie de unificat: sa fie 25%, sau 20%, sau...

Si in privinta tineretului.

Stimati colegi,

Nimeni nu a calculat si nu exista o cifra care sa spuna exact care sint astazi cheltuielile sau cota cheltuielilor pentru tineret in bugetele locale. Sint 1%, doua, trei? Care-i sensul politic, ma intereseaza, eu sint politician, care-i sensul sa scoatem chestiunea asta din legislatie, s-o omitem? Eu cred ca daca lucrul acesta va convine, poftim.

Si inca o intrebare.

Domnule ministru,

La compartimentul amenzi, sanctiuni. Sint foarte multe pozitii in acest proiect de lege care prevad majorarea cotelor pentru amenzi de zeci de ori, pentru fel de fel de incalcari. Cind ati propus proiectul de lege sau Legea despre amnistie, cind s-au iertat miliarde de lei, inclusiv amenzi si fel de fel de sanctiuni, dumneavoastra ati argumentat ca ele totuna nu se platesc sau cota care este achitata de 5 sau pina la 10%. Deci, nu se achita si n-au fost achitate nici o data. Care este sensul majorarii de zeci de ori a amenzilor si a fel de fel de sanctiuni pentru diferite incalcari?

 

Domnul Mihail Pop:

In primul rind, ceea ce se refera la majorarea amenzilor. Nu este de zeci de ori, in medie, aceasta nu depaseste coeficientul 2. Este de 2 ori si mai putin.

 

Domnul Ion Gutu:

Eu o sa va aduc cifre concrete, de zeci de ori.

 

Domnul Mihail Pop:

Nu este, este doar o pozitie legata de...

 

Domnul Ion Gutu:

De la 5 pina la 10.

 

Domnul Mihail Pop:

Penalitatea de la 01 la 1 si mai mult nu este nimic. Dar trebuie sa fie, totusi, o pirghie de influenta asupra agentilor economici care incalca legislatia fiscala. Noi recunoastem, societatea recunoaste ca statul a mers in intimpinarea business-ului agentilor economici restantieri. Au fost iertate sume enorme. Aceste sume, care nu vor fi achitate de catre agentii economici, practic, le ramin pentru dezvoltare, si aceasta le permite, totusi, sa activeze in situatii mult mai lejere, si prin aceasta sa-si onoreze si obligatiunile fata de stat. De aceea, pentru a constringe agentii economici pe viitor se propune inasprirea anume a sanctiunilor fiscale, si nu de zeci de ori, dar maximum de doua ori.

 

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Sint de alde 2, si de 5, si de zece ori. Eu va atrag atentia, pur si simplu, fiindca dumneavoastra insusi ati argumentat, de la tribuna aceasta, ca toate sumele acumulate din diferite sanctiuni si amenzi nu sint virate la buget, nu vin la buget 2-3%. Si noi acum, invers, incercam iarasi sa punem agentii economici in situatii concrete. Eu nu cred ca acesta este o politica normala.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc.

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, pentru statistica, pentru informare: statistica acumularilor sanctiunilor la buget in ultimii ani se cifreaza la 35% din sumele calculate.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

Vreau sa va rog foarte mult sa faceti o mica precizare: care este suma care se transfera din bugetul de stat catre sistemul public de asigurari sociale, si anume, la articolul 20 se propune excluderea punctului 4) din articolul XXXV roman, ceea ce inseamna ca se exclud finantele pentru cheltuielile de intretinere a Casei Nationale de Asigurari Sociale. Vreau sa stiu, care va fi incarcatura suplimentara care va reveni bugetului social si daca se cunoaste, de unde se vor lua aceste finante?

Domnul Mihail Pop:

Intr-adevar, in momentul de fata administratia Casei Nationale de Asigurari Sociale este finantata din contul bugetului asigurarilor sociale de stat. Anul trecut s-a propus, la rectificarea politicii fiscale si modificarea unor acte legislative, ca administratia Casei Nationale sa fie trecuta la finantarea din bugetul de stat.

Motivul care a stat la baza propunerii respective era ca Casa Nationala nu se finanteaza prin intermediul Trezoreriei de Stat. Si, pentru a avea un control mai sever asupra cheltuielilor, s-a propus sa fie trecuta prin buget si finantata prin intermediul Trezoreriei. Dat fiind faptul ca incepind cu anul viitor, Casa Nationala va fi finantata prin intermediul Trezoreriei, aceasta problema a disparut si s-a propus de a lasa in continuare sa fie finantata prin intermediul bugetului asigurarilor sociale de stat. Costul problemei este intre 70 si 75 de milioane de lei anual.

 

Doamna Valentina Stratan:

Deci, aceasta va fi in detrimentul acelor pensii asigurari, alocatii, indemnizatii sau nu?

 

Domnul Mihai Pop:

Deci, bugetul asigurarilor sociale de stat pe anii 2008-2010 este calculat fara deficit bugetar. De aceea, aceasta nu va influenta calcularea pensiilor si plata lor.

 

Doamna Valentina Stratan:

Domnule ministru,

Eu va multumesc, dar oricum nu cred ca am primit un raspuns complet, de unde se vor lua acesti bani si care va fi acoperirea lor financiara?

 

Domnul Mihai Pop:

Ei deja sint.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

O intrebare mai mult pentru stenograma. La articolul VI, punctul 60), referitor la articolul 280 din Codul fiscal, ceea ce este legat de impozitul imobiliar, acolo este definitia de „constructie principala”. Dumneavoastra aici ati modificat ca constructia principala este un obiectiv imobiliar, care este utilizat ca locuinta, adica si se impoziteaza intr-un fel, si se inlocuieste cu cuvintele “are destinatia de locuinta”.

Dar la articolul XVII dumneavoastra ati exclus in general aceasta formula. Eu cred ca aici este o greseala, care trebuie corectata, adica trebuie sa aducem in conformitate modificarile la Legea cu privire la punerea in aplicare al titlului VI al Codului fiscal cu ceea ce noi am modificat la articolul 280 din Codul fiscal. Sa fie aceeasi modificare. Sinteti de acord sau nu?

 

Domnul Mihail Pop:

Pentru lectura a doua trebuie sa studiem si sa vedem.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Noi am discutat cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si cred ca aici este o greseala, si trebuie pentru stenograma, pentru comisie...

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord, s-a inclus. Alte intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule ministru,

Vreau sa va intreb la articolul IV, prin care se introduce un nou capitol “Servicii de sanatate suplimentare in institutiile de invatamint”. Si  ma refer la alineatul (2), unde scrie ca serviciile suplimentare sint acordate copiilor de catre personalul  medical incadrat in institutiile de invatamint, cu suportarea cheltuielilor pentru intretinerea acestora din contul bugetelor institutiilor de invatamint. Cum credeti ca se poate face acest lucru? De unde institutiile de invatamint au bugete pentru a achita aceste plati?

 

Domnul Mihail Pop:

Deci, la planificarea cheltuielilor pentru institutiile de invatamint vor fi calculate necesitatile financiare pentru intretinerea acestor persoane si vor finantate.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar sa nu fie in detrimentul altora. Inseamna ca vor fi...

 

Domnul Mihail Pop:

Numaidecit.          

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari nu sint?

Domnule ministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova si comunica urmatoarele. Proiectul prezentat contine 22 de articole, care propun modificarea si completarea a douazeci de legi. O parte din ele contin propuneri cu caracter redactional si de ajustare a legislatiei nationale la legislatia Uniunii Europene, perfectionarea cadrului legal privind administrarea fiscala, precum si inlaturarea unor contradictii legislative.

O mare parte din modificari si completari se propun la Codul fiscal si legile pentru punerea in aplicare a unor titluri ale Codului fiscal, care vizeaza:

- modificarea structurii si marimii grilelor de impozitare anuale prin stabilirea cotei de 7 la suta pentru venitul impozabil de pina la 25 mii 200 de lei anual si a cotei de 18 la suta pentru veniturile impozabile, ce depaseste suma de
25 mii 200 de lei;

- majorarea marimii scutirii personale anuale de la 5.400 lei in anul 2006 la 6.300 de lei in anul 2008, majorarea marimii scutirii anuale a persoanelor intretinute de la 1440 de lei in anul curent la 1560 de lei in anul 2008;

- retinerea finala, la sursa a impozitului pe venit in marime de 10 la suta din cistigurile de la jocurile de noroc, obtinute de persoanele fizice, 5 la suta din veniturile obtinute de persoanele fizice din inchirierea bunurilor imobiliare;

- ajustarea cotei accizului la bere si la rata inflatiei prognozata pe anul 2008;

- stabilirea cotei accizelor  la tigarete in marime de sase, asa se prevede in proiect, 6 lei plus 4 la suta... Dar aici este o alta modalitate si noi, in comisie o sa mai examinam aceasta pentru lectura a doua. Cind am examinat in cadrul sedintei comisiei, nu am primit un raspuns, de ce se micsoreaza accizul la tigaretele fara filtru? O sa examinam si o sa va raportam pentru lectura a doua.

- extinderea cotei accizului de zece la suta, stabilita pentru parfumuri, la apele de toaleta, precum si aplicarea unei singure cote a accizului de 20 la suta la icre...

Noi, la comisie am discutat, si la a doua lectura o sa va raportam, ca aici sint momente cu scutirea, cu micsorarea acestei cifre si nu prea vedem temeiul.

- trecerea marfurilor parafarmaceutice de la cota TVA de 20 la suta la ceea de 8 la suta;

- modificarea modului de aplicare a taxei pentru apa, reiesind din volumul apei extrase din fondul apelor sau volumul de apa utilizata de hidrocentrale si schimbul celui stabilit, in functie de apa utilizata pentru necesitatile proprii, precum si dublarea marimii taxei pentru apa;

- extinderea taxei pentru prestarea serviciilor de transport auto de calatori catre serviciile de taximetrie;

- modificarea bazei impozabile a taxei de amplasare a publicitatii de la
1800 de lei pentru o unitate la amplasare la 500 de lei pentru 1 m2 de suprafata publicitara a obiectivelor de publicitate exterioara;

- extinderea scutirii de TVA si cotei „zero” a TVA la serviciile de comercializare a biletelor de catre garile si statiile de transport de pasageri auto, feroviar si fluvial.

In vederea atragerii investitiilor in economia nationala si crearii unui mediu de afaceri favorabil, prin acest proiect de lege se propune restituirea TVA aferente valorilor materiale, serviciilor ce tin de investitiile capitale pe termen lung, cu exceptia celor cu destinatie locativa si a mijloacelor de transport, efectuate incepind cu anul 2008 in toate localitatile tarii, cu exceptia municipiilor Chisinau si Balti.

Totodata, in contextul Legii nr.111-XVI din 27 aprilie anul curent, pentru modificarea si completarea unor acte legislative, proiectul prevede aplicarea amenzii pentru suma diminuata a venitului impozabil de contribuabili la aplicarea cotei zero a impozitului pe venit. Concomitent, se propune majorarea marimilor amenzilor si simplificarea numarului acestora in cazul nerespectarii legislatiei fiscale.

Tinind cont de practica anilor precedenti, proiectul de lege mai prevede lichidarea unor fonduri cum ar fi Fondul special pentru finantarea lucrarilor de construire a bazei normative in constructii si Fondul special de dezvoltare a sistemului de executare, iar cheltuielile care se efectueaza din aceste fonduri urmeaza a fi suportate din contul bugetului de stat.

Suplimentar, pentru lectura a doua urmeaza a fi examinata problema implementarii mecanismului de estimare a obligatiei fiscale prin metode si surse indirecte, conform informatiei obtinute in cadrul instituirii posturilor fiscale la agentii economici.

Concomitent, in vederea imbunatatirii proiectului de lege comisia va tine cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si de amendamentele deputatilor la examinarea acestuia in lectura a doua.

Pornind de la cele mentionate, comisia sustine conceptual proiectul de lege si il propune Parlamentului spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Domnule presedinte al comisiei,

Noi am inaintat un aviz din partea comisiei noastre si, de asemenea, ne-am revoltat referitor la modificarile care se preconizeaza in Legea tineretului. Si am vrut sa va intreb, daca dumneavoastra ati analizat acest aviz?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Noi l-am analizat si in cadrul sedintei comisiei nu am primit un raspuns de la autori. Si pentru lectura a doua o sa decidem si o sa raportam Parlamentului.

Domnul  Victor  Stepaniuc:

Acelasi lucru se refera la articolul 6 al proiectului, care prevede majorarea platii pentru apa, mai ales pentru hidrocentrale. N-o sa duca aceasta la majorarea pretului la curentul electric?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Nu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Multumesc.

Noi de asemenea am prezentat avizul comisiei, in care am atras atentia, din nou, din cauza ca anul trecut deja am discutat problema respectiva cu modificarile propuse la articolul 125 din Codul fiscal. Si am atras atentia asupra faptului ca aceste modificari, de fapt, afecteaza principiile constitutionale: principiul prezumtiei nevinovatiei si principiul concurentei loiale. Care este pozitia comisiei in acest sens?

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu am subliniat in mod special momentul acesta in raport. Pentru lectura a doua noi o sa discutam suplimentar metodele indirecte ale aprecierii venitului la aceste categorii de agenti economici.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.  

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Domnule presedinte al comisiei,

Ma refer la articolul 262 din Codul fiscal, punctul 55 din proiectul de lege – amenda de 7 mii de lei pentru fiecare caz de falsificare sau lipsa a timbrului de acciz sau a marcii comerciale de stat. Cui va fi aplicata aceasta amenda? Cum se va aplica acest articol? Spre exemplu, s-a gasit o sticla cu timbru de acciz falsificat al Fabricii de vinuri din Calarasi. Cui i se va aplica amenda de 7 mii de lei?

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Vinovatului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar  cum sa-l prindem?

 

 

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

Foarte usor. Chiar acum vreau sa va informez ca la noi, in Republica Moldova este elaborata si deja exista un sistem de evidenta. Fiecare sticla are timbru de stat.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stiu, domnule Bondarciuc.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Din care noi o sa cunoastem cine a produs, cind a produs s.a.m.d. Sa nu aveti grija.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar daca este falsificat? Doar nu l-a falsificat producatorul?

 

Domnul   Nicolae Bondarciuc:

O sa-l gasim.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Bine.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc.

Stimati colegi,

Inainte de procedura de vot am inregistrat o solicitare pentru luare de cuvint din partea colegului, deputatului Cosarciuc, pe care il invit la tribuna centrala.

  

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”, deputatii din aceasta fractiune de nenumarate ori au mentionat ca Guvernul actual, in principiu, nu are o abordare sistemica asupra dezvoltarii economiei Republicii Moldova. Chiar si unii colegi din fractiunea Partidului Democrat au mentionat astazi ca de multe ori initiativele legislative care se inainteaza de catre deputatii din opozitie nu se iau in considerare si, in general, sint respinse.

Astazi, la inceputul discutiei cu privire la acest proiect de lege a fost propusa, de catre domnul Lupu, o modificare cu privire la neaplicarea taxei pe valoarea adaugata la importul de griu si comercializarea lui pe teritoriul Republicii Moldova. As vrea sa va amintesc ca in 2005, fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a propus sa fie format in cadrul bugetului un fond de interventie pentru cereale, de 200 de milioane de lei, pentru 120 de mii de tone de cereale.

As vrea sa va amintesc ca in 2005, pretul la 1 kg de griu era in jur de 1 leu 80 de bani. Si astazi in Republica Moldova pretul la 1 kg de griu ajunge la 3 lei. Guvernul spune astazi ca nu vor fi pierderi  la buget, cu toate ca un calcul foarte simplu privind necesitatile Republicii Moldova de import pentru anul 2007, in jur de 500 de mii de tone, noi vom pierde la fiecare tona cite 30 de euro. Fiindca astazi pretul griului alimentar pe piata internationala este de 150 de euro tona.

Aceasta este situatia, stimati colegi, atunci cind Guvernul este foarte orgolios sau este incapabil sa analizeze ceea ce propune opozitia si ceea ce, de pilda, putea sa nu se intimple acum in Republicii Moldova, avind acest fond de interventie pentru cereale.

Acum sa ne referim la proiectul de lege prezentat. Iarasi, m-as referi la Codul fiscal, articolul 26, deducerea cheltuielilor pentru reparatia proprietatii se efectueaza dupa cum urmeaza. In anul 2006, cind a fost discutata politica fiscala pe anul 2007 noi am propus sa fie marite aceste cheltuieli de la 15% (anul trecut erau 10%, acum sint 15%) pina la 50%. As vrea sa va aduc argumente pentru acest capitol sau aceasta modificare.

O masina-unealta cumparata pe piata europeana costa 80 de mii de euro. Aceeasi masina-unealta noua, cumparata pe piata asiatica, adica in China, Taiwan, Hong-Kong, costa 45 de mii de euro. O masina veche SNS de tip rusesc, dezbracata complet de electronica si de tot ce este legat cu partea electrica si reparata capital cu SNS de tipul Fanuc japoneza si motoare de tip Siemens germane, ar permite ca aceste cheltuieli sa fie de numai 10 mii de euro.

Dar in cazul de fata, cind se aplica legea, la deduceri se pot lua numai 15% din valoarea produsului, adica din baza valorica a pretului acestei masini-unelte. Rezulta ca noi, practic, cealalta suma trebuie s-o trecem la venituri, adica iarasi, nu se intelege un lucru, ca in Republica Moldova, in economia tarii intreprinderile nu vor deveni competitive daca noi nu vom intelege care este baza initiala a acestor intreprinderi. Nu toate intreprinderile sint in stare sa cumpere astazi utilaj nou, dar acelea care ar putea sa-l renoveze – nu pot s-o faca, fiindca iarasi trebuie sa faca cheltuieli care se duc la venituri.

Acelasi lucru cu deducerile, s-au marit deducerile de la 5.400 la 6.300, adica la 525 de lei lunar, media salariala. Guvernul a luat decizia sa mareasca salariul minim de la 700 la 900 de lei. Ar fi logic ca aceasta reducere sa fie minima
900 x 12 = 10.800. Adica, ar fi logic ceea ce de pilda propune Guvernul ca salariu minim si care totusi nu acopera cosul minim de consum. Aici, cum s-ar spune, noi nu putem ca tara sa abordam problema intr-un mod asa de simplist. Pur si simplu marim cu 17% aceasta deducere, dar nu ne gindim la influenta acestor deduceri asupra economiei tarii.

Si orice micsorare a impozitului pe venit al persoanelor fizice, juridice nu va da efectul scontat, fiindca totusi cea mai mare presiune asupra agentului economic o exercita contributiile la Fondul social. Si daca noi, aici nu vom cauta solutii ca sa micsoram aceste contributii la Fondul social, efectul va fi zero, fiindca vor continua sa plateasca in plic, vor continua sa plateasca la negru si in propunerile prezentate de Guvern nu vedem aceasta abordare. Vedem micsorarea cotei pentru impozitul pe venit al persoanelor fizice si atit.

O alta chestiune, articolul 123 din Codul fiscal, despre modul de calculare a accizelor la tigaretele cu filtru. Aici apare un paradox. Apare pretul maxim de vinzare, este interzisa vinzarea tigaretelor cu filtru de catre orice persoana la un pret ce depaseste pretul minim. Ar fi normal sa fie scris ca este interzis sa se vinda la pretul mai mic decit pretul maxim, daca noi introducem acest pret maxim.

Fiindca atunci ar fi clar ca acei care vind la un pret  mai mic decit acest pret maxim, au tigarete de contrabanda sau introduse ilegal in tara. Si, in general, cu pretul maxim, stimati colegi, noi avem economie de piata. Aici se propune sa fie calculat pretul maxim, sa fie inregistrat intr-un registru, care conform Regulamentului este aprobat de Guvern.  Noi ne ocupam de niste chestiuni, care, in general, contravin Constitutiei Republicii Moldova.

Acelasi lucru il pot spune despre articolul 225 din titlul V, „Administratia fiscala”, privind calcularea venitului prin metode indirecte. Aici domnul Turcan a mentionat de acum ca este data, a raspuns domnul Bondarciuc, dar acest proiect de lege a fost respins o data in Parlament si nu intelegem iarasi insistenta Guvernului.

Stimati colegi,

Prin aceasta metoda, in principiu, se introduce iarasi elementul de coruptie. Fiindca ar trebui sa intrebam Guvernul, cei care vor lucra in aceste puncte fiscale, au un alt nivel de salarii? Sint si altfel motivati decit prin sistemul nostru de salarizare? Nu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Inca un minut.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Atunci care va fi intentia acelora care, de pilda, vor lucra in aceste posturi fiscale? Va fi ca ei sa mai ia adaugator bani de la cei care vor fi controlati si unde va fi instituit acest post fiscal.

 

Domnul  Marian Lupu:

V-am preintimpinat.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Un singur minut. Iata ca am acest minut.

 

Domnul  Marian Lupu:

Un minut, da.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

In privinta introducerii acestor sanctiuni majorate.

Domnule ministru Pop,

Cu tot respectul, ati mentionat ca, uite, daca au fost iertate toate datoriile, inseamna ca acuma trebuie sa instituim aceste noi sanctiuni, pentru ca agentii economici sa fie mai disciplinati. Dar aceste iertari nu au fost pentru agentii economici care au platit pina acum, stimati colegi. Si sint cazuri cind un agent economic intra intr-o problema si atunci aceste sanctiuni il vor curati si il vor dezbraca. Dar, acelasi lucru, noi aici marim sanctiunile dar nu rezolvam problema cu motivarea celui care lucreaza in sistemul fiscal si in sistemul de control. Si aceasta ne va duce doar la faptul ca se va mari suma care va fi platita de agentul economic acelora care sint in organele corespunzatoare ale Republicii Moldova si nu va da efectul scontat. Vor avea de suferit, in primul rind, cei care au platit si sint departe de cei care sint astazi la guvernare, si nu va avea efectul scontat.

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” considera ca politica fiscala propusa de catre Guvern pentru anul 2008, aceste modificari nu vor schimba esential situatia in economia Republicii Moldova, nu este o abordare sistemica, nu este o abordare complexa. Noi propunem ca acest proiect de lege sa fie respins.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inca o solicitare pentru luare de cuvint, pe care am inregistrat-o: domnul Gheorghe Popa, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul  Gheorghe Popa: 

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

La etapa actuala, putem constata cu fermitate ca temelia elaborarii si promovarii principiului de baza al politicii bugetare fiscale a fost pusa incepind cu anul 2001, atunci cind peste tot persista un dezechilibru total, atit in economia nationala in intregime, cit si in sistemul bugetar fiscal, fiind perfectat si simplificat in vederea crearii conditiilor adecvate dezvoltari mediului de afaceri din Republica Moldova. Ca si in anii precedenti, proiectul de lege in mare parte contine propuneri de modificare si completare a unor acte legislative ce vizeaza politica bugetar-fiscala a statului pe anul 2008, care rezulta din Programul de activitate al Guvernului pe anii 2005-2009, “Modernizarea tarii –  bunastarea poporului.”

Scopul principal al politicii bugetar-fiscale pe anul 2008, ca si in anul curent, ramine a fi identificarea echilibrului intre nivelul de majorare a veniturilor si sursa principala de finantare a cheltuielilor statului si necesitatea sustinerii modului de afaceri, care este factorul principal de crestere economica. In acest sens, pentru Republica Moldova este importanta cresterea veniturilor cu ritmuri mai inalte decit rata inflatiei. Si, in acelasi timp, ajustarea presiunii fiscale la nivelul care ar favoriza dezvoltarea mediului de afaceri si a investitiilor. Masurile de politici fiscale, implementate in perioada anterioara, au sporit transparenta fiscala si au avut un impact pozitiv atit asupra veniturilor publice, cit si asupra activitatii agentilor economici si economiilor persoanelor fizice.

Anual, incepind cu anul 2001, veniturile la bugetul public national au fost in permanenta crestere. O analiza mai profunda a impactului masurilor de politica fiscala, intreprinse ca urmare a reformei fiscale, cuprinde si o serie de propuneri privind reformarea in continuare a sistemului fiscal national.

In aceasta ordine de idei, proiectul de lege prezentat spre examinare si adoptare Parlamentului anticipeaza procesul de definitivare a proiectului de Lege a bugetului de stat pe anul 2008, care trebuie sa fie intemeiat pe o baza legislativa stabila. Astfel, obiectivele generale ale politicii fiscale pentru anul 2008 ramin a fi aceleasi ca si in anul curent si vizeaza urmatoarele: asigurarea echitatii, stabilitatii si transparentei fiscale, optimizarea presiunii fiscale si extinderea bazei fiscale, sistematizarea si simplificarea legislatiei fiscale, armonizarea principiilor puse la baza legislatiei fiscale nationale cu cele ale statelor-membre ale Uniunii Europene.

Totodata, masurile de politica fiscala preconizate pentru anul 2008 prevad modificarea structurii si marimii grilelor de impozitare anuale pentru persoanele fizice prin stabilirea cotei de 7% pentru venitul impozabil de pina la 25.200 de lei si a cotei de 18% pentru veniturile impozabile ce depasesc suma de 25.200 de lei. Totodata, vreau sa fac o comparatie si sa spun ca, incepind cu anul 2001, de fapt, cotele impozitului pe venitul persoanelor fizice au fost reduse esential, de la 10% -  15% - 22% in anul 2001 la 9% - 15% - 20% in anul 2005, la 8% - 13% - 20% in anul 2006 si la 7% - 10% - 20% in anul 2007.  Majorarea marimii scutirilor personale este in aceeasi crestere, ajungind pentru anul 2008 la suma de 6.300 de lei. Acelasi lucru il putem spune despre majorarea scutirilor anuale pentru persoanele intretinute, de la 120 de lei in anii 2001 - 2002 pina la cifra de 1.560 de lei in anul 2008.

Aplicarea impozitului pe venitul persoanelor fizice care practica activitatea de intreprinzator la cota zero, precum si aplicarea acestei cote persoanelor juridice, in conformitate cu Legea nr.111, mentionam ca, conform articolului 15 din Codul fiscal, in anul 2001 cota impozitului pe venit pentru persoanele juridice a constituit 28%. Ulterior, aceasta cota a impozitului a fost redusa la 25% in anul 2002, la 22% in anul 2003, in anul 2004 – la 20 la suta, in 2005 – la 18%, iar in 2006–2007 – la 15%. Incepind din anul 2008, se preconizeaza acordarea de stimulente fiscale suplimentare, care vor influenta sporirea investitiilor private in particular. Este vorba, in primul rind, de restituirea taxei pe valoarea adaugata, aferenta valorilor materiale, serviciilor ce tin de investitiile capitale pe termen lung, cu exceptia celor cu destinatie locativa si a mijloacelor de transport, efectuate incepind cu anul 2008 in toate localitatile tarii, cu exceptia municipiilor Chisinau si Balti.

Este vorba, de asemenea, de extinderea limitarii deducerii dobinzilor achitate de agentii economici pentru imprumuturi, altele decit cele acordate de catre institutiile financiare, cit si modificarea modului de aplicare a acestei limite. In functie de rata dobinzii REPO de cumparare a hirtiilor de valoare de stat, stabilita de Banca Nationala, care a fost in vigoare la sfirsitul lunii noiembrie a anului calendaristic precedent. De rind cu aceasta, la unele acte legislative se propun ajustari in scopul imbunatatirii redactionale sau inlaturarii unor neconcordante legislative.

Dezvoltarea economiei nationale si in anul curent a continuat sa fie influentata de un sir de factori externi si interni. Embargoul impus exportului productiei vinicole in Federatia Rusa, in martie anul trecut, este unul din factorii externi care in mare parte a influentat negativ unele sectoare economice cum ar fi: comertul exterior, agricultura si industria.

Cresterea semnificativa a remitentelor din munca cetatenilor moldoveni peste hotarele tarii a influentat pozitiv cresterea sectorului de servicii, precum si aprecierea monedei nationale fata de dolarul SUA si euro. In primul trimestru al anului 2007, comparativ cu perioada similara a anului trecut, activitatea investitionala a consemnat o crestere a fluxului de investitii in capitalul fix de 44%, al caror volum a constituit circa 1,2 miliarde de lei. Totodata, conditiile climaterice ale anotimpului de iarna, cu temperaturi mult mai ridicate decit cele din iarna anului trecut, au influentat negativ dezvoltarea sectorului agricol, insa au favorizat sectorul constructiilor si transporturilor.

Onorat Parlament,

Fractiunea Partidului Comunistilor este absolut ingrijorata de situatia creata in agricultura. Existenta multiplelor probleme in acest sector este evidenta si, oricit am perfecta cadrul legislativ, problemele nesolutionate vor ramine in permanenta, dar este cazul sa ne apreciem foarte clar pe marginea unei politici fiscale foarte clare, ceea ce si a facut Guvernul.

Este de mentionat faptul ca, in conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2007, este prevazut Fondul pentru subventionarea producatorilor agricoli in marime de 269 milioane de lei, care este utilizat in baza Regulamentului adoptat de Parlament. In acest sens, politica fiscala pentru anul 2008 mentine si in continuare cota standarda la plata taxei pe valoarea adaugata pentru importul si livrarea in teritoriu a pesticidelor si ingrasamintelor minerale, utilajului, tehnicii si agregatelor complementare pentru aceasta.

In vederea stimularii activitatii agentilor economici, producatori agricoli, prin Legea nr.261 din 27 noiembrie 2005, a fost modificata legislatia in vigoare prin care se prevede scutirea producatorilor agricoli, indiferent de forma organizatorico-juridica, incepind cu 2006, in termen de 5 ani consecutiv, de plata impozitului pe venit, a impozitului pe bunurile mobiliare, a taxei pentru folosirea drumului, a taxei pentru apa. Avindu-se in vedere greutatile si deficientele aparute in sectorul agrar, a fost adoptata Legea nr.250-XV din 21 iulie 2006, care prevede: “Organele serviciului fiscal de stat nu au calculat, pina la data de 1 noiembrie 2006, agentilor economici producatori agricoli majorari de intirziere pentru restantele admise la plata TVA.”

In scopul instituirii unui climat investitional favorabil, al asigurarii unei cresteri economice calitative, bazata pe tehnologii si investitii, al asigurarii liberalizarii desfasurarii activitatii de intreprinzator, al asigurarii accesului la sursele de creditare, al legalizarii sectorului neoficial al economiei nationale, al promovarii unei politici fiscale stimulatorii, al micsorarii poverii  administrative, al stimularii fluxului de capital in tara a fost adoptata Legea nr.111 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, initiata de catre Presedintele republicii, Vladimir Voronin. Astfel, actul legislativ propune contribuabililor de a pune un punct mare trecutului, totodata oferindu-le posibilitatea de a incepe o viata noua, o viata neimpovarata de amintirile si conflictele din trecut.

Prin urmare, legea adoptata de Parlament prevede si realizarea mecanismului de impozitare a profitului agentilor economici, care presupune supunerea impozitarii doar a profitului, care urmeaza a fi repartizat intre actionari sau asociati sub forma de dividende. Concomitent, pentru perioade fiscale de pina la 1 ianuarie 2007, contribuabililor din Republica Moldova nu li se efectueaza controlul corectitudinii calcularii si achitarii impozitelor, taxelor, altor plati, majorarilor de intirziere si amenzilor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Popa,

Inca un minut. Va rog.

 

Domnul  Gheorghe Popa:

Doar 20 de secunde. Tinind cont de cele expuse, mentionez ca asupra acestui proiect s-a muncit foarte mult si merita o apreciere inalta, fapt ce intruneste continuitatea politicii bugetar-fiscale, promovata de partidul de guvernamint atit in prezent, cit si in trecut. Luind in considerare cele expuse si tinind cont de necesitatea si importanta modificarilor propuse, Fractiunea Partidului Comunistilor solicita sustinerea dumneavoastra in vederea operarii necesare a modificarilor in legislatia in vigoare, dat fiind faptul ca proiectul de lege respectiv, ce vizeaza politica bugetar-fiscala, serveste drept baza legala la elaborarea Legii bugetului de stat pe anul 2008.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, intram in exercitiul de vot. In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, la fel, tinind cont de acele propuneri care au fost inaintate in sedinta plenului Parlamentului si votate pozitiv de catre acesta, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2298. Cine este pentru, va rog sa votati. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr. 2298 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.2439 pentru completarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern. Prezinta Guvernul.

Domnule Vrabie,

Va rog.

 

Domnul  Vitalie Vrabie –  ministrul administratiei publice locale:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Intru realizarea Hotaririi Parlamentului nr.325 din 18 iulie 2003 privind aprobarea Conceptiei politicii nationale in domeniul resurselor de apa, se propune crearea Agentiei “Apele Moldovei” prin reorganizarea Concernului republican pentru gospodarirea apelor “Apele Moldovei”.

Conceptia politicii nationale in domeniul resurselor de apa din 18 iulie 2003 constata ca asigurarea stabila cu apa potabila de calitate a populatiei este o parte componenta a managementului stabil la nivel de stat a resurselor de apa, care poate fi asigurat prin intermediul unei autoritati unice care ar intruni toate functiile statului de gestionare a resurselor de apa si ar indeplini rolul coordonator in elaborarea si implementarea politicii nationale in domeniu. Actualmente, functiile de gestionare a resurselor de apa ramin dispersate intre diverse organe ale administratiei publice, fapt ce favorizeaza degradarea complexului gospodariei apelor in ansamblu, si in special a infrastructurii de alimentare cu apa a populatiei.

Important este ca actualmente, Concernul “Apele Moldovei” dispune de intreprinderi teritoriale de exploatare si mentinere a sistemelor de prelevare, distribuire, de aductiune a apei, de o baza de date, acumulata timp de 10 de ani de zile, de experienta in abordarea tuturor aspectelor, problemelor si solutiilor in domeniul resurselor de apa si gospodaririi apelor, precum si de un Institut de proiectare “Acva proiect”, care a elaborat aceste documente si strategii din complexul gospodaririi apelor. Necesitatea instituirii acestei agentii vine de la ideea cumularii tuturor obligatiilor din domeniul gospodaririi apelor si sistemelor hidro-edilitare, precum si implementarea strategiei privind aprovizionarea cu apa si canalizare a  localitatilor din Republica Moldova intr-o singura institutie publica, permitind astfel monitorizarea si gestionarea proceselor ce au loc in domeniul respectiv.

Sarcina primordiala a Concernului “Apele Moldovei” se considera reabilitarea sistemelor existente de irigare si construirea sistemelor noi, utilizind tehnologii si tehnica de irigare avansata. Importanta este, de asemenea, intretinerea intr-o stare corespunzatoare a digurilor de protectie impotriva inundatiilor localitatilor si terenurilor agricole si exploatarea acestor constructii in regim de siguranta deplina.

Concernul “Apele Moldovei” actualmente exercita unele functii de gestionare a resurselor de apa, tine evidenta de stat a resurselor de apa. La capitolul “Utilizarea si evacuarea apelor”, cadastrul de stat al apelor elibereaza autorizatii pentru dreptul de folosinta a apelor, stabileste limitele de consum a apei pentru agentii economici, asigura cu apa intreprinderile de productie cu un personal de circa 29 de persoane, inclusiv gestionarea resurselor de apa –
5 persoane, irigare si desecare a terenurilor –5 persoane, sectia limita si control –
5 persoane, economie, finante si contabilitate – 4 persoane, asigurarea tehnica, exploatarea si alte servicii – 10 persoane.

Atribuirea functiilor noi ce tin de aprovizionarea cu apa si canalizare presupune suplimentarea Agentiei cu 11 unitati, 5 dintre care vor fi retrase de la Agentia Constructii si Dezvoltare a Teritoriului impreuna cu fondul de salarizare. Pentru realizarea unui management stabil al apelor si crearea conditiilor reale de gospodarire eficienta a apelor, inclusiv realizarea strategiei nationale de alimentare cu apa si canalizare se propune de a institui prin reorganizare o autoritate specializata in baza Concernului Republican pentru Gospodarirea Apelor “Apele Moldovei” cu transmiterea acestuia a unor functii ale Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului ce tin de dezvoltarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare.

Ca baza legislativa a gestionarii surselor de apa servesc conceptia politicii nationale in domeniul surselor de apa, Codul apelor, modificat prin Legea nr.446 din 13 noiembrie 2003, Legea cu privire la apa potabila in care se tine cont de exigentele Directivei-cadru a apelor 2000/60 a Uniunii Europene. Gospodaria eficienta a resurselor de apa are un rol important la realizarea multor hotariri de Guvern, in particular ce tin de asigurarea securitatii alimentare a statului, realizarea Programului national “Satul Moldovenesc”, reabilitarea sistemelor de irigare, realizarea strategiei nationale in domeniul aprovizionarii cu apa potabila si canalizare.

Stimati deputati,

Solicit sustinerea acestui proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule viceprim-ministru.

Stimati colegi,

Intrebari catre raportor?

Microfonul nr. 5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru, as vrea sa va adresez o intrebare in conformitate cu ceea ce dumneavoastra ati prezentat aici din nota informativa la acest proiect de lege. Dumneavoastra ati mentionat ca Agentia va participa la elaborarea si implementarea politicii nationale in domeniul resurselor naturale, fiindca apele sint resurse naturale. Dupa cum noi cunoastem, in Republica Moldova exista Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale.

Intrebarea mea este urmatoarea. Nu considerati dumneavoastra ca formarea acestei noi Agentii va conduce la paralelism, la lucru in paralel cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, in chestiunea data elaborarea si promovarea politicilor in domeniu.

 

Domnul Vitalie  Vrabie:

Multumesc, domnule Cosarciuc.

Actualmente, in cadrul Guvernului, noi avem Agentia Constructii de Dezvoltare a Teritoriului, care este organ central de specialitate, responsabil de aprovizionarea cu apa potabila si canalizare, inclusiv elaborarea politicilor. In aceasta Agentie, conform statelor de personal, avem doar 5 unitati.

Este prea putin pentru ca un domeniu atit de important, precum este aprovizionarea cu apa si canalizare a localitatilor din tara sa poata fi asigurat si implementat doar de 5 unitati din cadrul unei agentii. Iata de ce noi am dorit si in baza acelei hotariri a Parlamentului din 18 iulie 2003 pe care am mentionat-o, unde, conform conceptiei, se presupune ca acest domeniu sa fie concentrat intr-un organ unic.

Am considerat ca astazi cea mai relevanta solutie este de a cumula aceste atributii, functii si responsabilitati in cadrul unei agentii unice, care nu va repeta si nu va dubla, practic, competentele Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale, pentru ca la prima componenta ce tine de irigare, de secare, limite de ape si altele, agentia va avea de conlucrat in mod direct cu Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.

La componenta a doua, ce tine de apa si canalizare, va conlucra cu Ministerul Administratiei Publice Locale si cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, iar cu Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale in mod deosebit in domeniul ce tine de implementarea acestor proiecte, deci, sa tina cont de cerintele mediului.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Chestia consta intr-aceea ca dumneavoastra incurcati chestiunile legate de elaborarea politicii nationale in domeniu si chestia legata de implementare. Ministerul Ecologiei si Resurselor Naturale, conform regulamentului acestui minister, este responsabil de elaborarea si promovarea politicii in domeniul resurselor naturale. Adica, noi nu putem sa atribuim unei agentii nou-create unele competente pe care le are de acum un minister, pe care il avem in cadrul Guvernului Republicii Moldova. Dar aici asa este intelegerea dumneavoastra si a Guvernului, pe care il reprezentati.

Domnule ministru,

Nu vreau, nu doresc raspuns, fiindca inteleg cum raspundeti dumneavoastra.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Nu, foarte scurt va zic. Agentia isi propune sa…

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu vreau sa am...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Mai calm. Sa desfasuram in continuare dialogul calm si constructiv.

Va rog.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Calm si constructiv, da. Aceasta autoritate specializata se va face in baza Concernului Republican pentru Gospodarire “Apele Moldovei” care este o intreprindere de stat, adica ea se ocupa si cu niste activitati economice. Si daca noi cream o agentie care, dupa parerea dumneavoastra, trebuie sa elaboreze politici, atunci nu putem sa facem iarasi acest mixt: politici si activitati economice intr-acelasi organ central.

De obicei, organele centrale de specialitate nu se ocupa cu gestiunea, ele se ocupa de politicile in domeniu si de promovarea acestor politici. Dar dumneavoastra propuneti ca acest organ central de specialitate sa se ocupe si cu politici, si cu gestiune care iarasi este in contradictie cu ceea ce avem si cu Legea cu privire la Guvern.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Noi cu adevarat propunem ca, in cadrul acestei Agentii, in structura sa fie creata o directie generala, care va fi responsabila in mod deosebit de ceea ce tine de implementarea proiectelor de aprovizionare cu apa si canalizare pe intreg teritoriul tarii. In cadrul acestei Agentii, Directia administrativ-financiara va fi completata cu unitati, capacitati necesare pentru gestionarea buna si eficienta a resurselor financiare, care vor fi alocate pe aceasta dimensiune.

Nu gindesc ca, in lipsa unei alte structuri, astazi noi nu am demolat ceva care a existat si acum ne propunem altceva. Nu exista o alta unitate de implementare, de gestionare, dar aceasta nu inseamna ca noi vom substitui autoritatile publice locale, care sint responsabile de implementarea proiectelor de comun cu autoritatea centrala si cu alte autoritati, precum avem unitatile de implementare ale Bancii Mondiale, ale Fondului Kuweitian, a Biroului Elvetian de dezvoltare si altele. 

Noi doar vom complimenta si vom sustine practic realizarea propriu-zisa, implementarea proiectului de aprovizionare cu apa si canalizare.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” nu va sustine acest proiect, fiindca iarasi Guvernul vine cu un proiect negindit, cu un proiect care contravine si legilor care sint in vigoare in Republica Moldova, va aduce paralelism in activitatea ministerelor si aceste autoritati care se doreste sa fie create si noi nu vom  sustine acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.4.   

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc domnule Presedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Eu nu supun indoielii ca poate este binevenita si este necesara crearea acestei agentii, pentru ca avem in fata aceasta problema majora – asigurarea cu apa potabila a populatiei. Dar eu vreau sa va intreb de principiu, pentru ca acest articol din Legea cu privire la Guvern este cel mai modificat pe parcursul acelor doi ani, pentru ca am avut situatii cind am comasat ministere, am separat.

Am tot creat agentii, ori ceea ce s-a spus in aprilie 2005 aici a fost o intentie de a simplifica si a minimaliza numarul se structuri de stat. Eu vreau sa va intreb, daca se cunoaste cite structuri de stat centrale au fost create incepind cu aprilie 2005 si cind vom avea in final acel proiect de restructurare a administratiei publice centrale, ca sa-l cunoastem, pentru ca eu sint sigura ca singuri noi, deputatii, deja ne incurcam care este numarul si tot in crestere, dar nu mai zic de populatie.

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Multumesc.

Eu nu pot sa va raspund la aceasta intrebare imediat acuma, dar vreau numai sa va zic ca abia in decembrie 2005 Guvernul a adoptat Hotarirea privind acel program national de aprovizionare cu apa si canalizare, pe cind aceasta preocupare, probabil, nu este doar a anului 2001, 2005 sau 2007. Si, ulterior, actualmente deja punind accentul pe componenta de canalizare, care este un element obligatoriu in procesul de alimentare cu apa potabila a localitatilor noastre, Guvernul si-a propus sa elaboreze o strategie care contine pe termen mediu si pe termen lung. Si, respectiv, a aparut necesitatea crearii unui organ central de specialitate responsabil de implementarea acestei strategii.

Este o necesitate aparuta acum si un instrument de implementare a acestei strategii nationale extrem de importante, pe care, probabil, o recunoastem cu totii si veti fi de acord.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc mult.

Nu stiu daca vom avea in timpul apropiat, adica cind va fi finalizata aceasta restructurare?

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte intrebari?

Microfonul 4.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Spuneti-mi, va rog, dar ce o sa fie cu patrimoniul administratiei publice locale?

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Patrimoniul administratiei publice locale nici cum nu este afectat.

 

Doamna Lora Grosu:

N-o sa fie afectat?

 

 

Domnul Vitalie Vrabie:

Prin reorganizarea Concernului si crearea Agentiei, patrimoniul administratiei publice locale nu este nici cum afectat. Regiile municipale ramin  a fi proprietati municipale precum sint la momentul actual.

 

Doamna Lora Grosu:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari sint?

Va multumesc, domnule Vrabie.

Rog comisia.

 

Domnul Vladimir Ciobanu:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de Lege adoptat prin Hotarirea Guvernului nr.717 din 27 iunie 2007. Prezentul proiect prevede crearea Agentiei “Apele Moldovei” prin reorganizarea Concernului Republican pentru Gospodaria Apelor “Apele Moldovei”.

Instituirea Agentiei “Apele Moldovei”, ca autoritate centrala autonoma, rezulta din necesitatea  acumularii tuturor obligatiunilor din domeniul gospodaririi apelor si sistemelor hidroedilitare, precum si implementarea strategiei privind aprovizionarea cu apa si canalizare a localitatilor din Republica Moldova intr-o singura institutie publica, permitind astfel monitorizarea si gestionarea proceselor ce se produc in domeniul mentionat. Asupra proiectului au parvenit avize de la comisiile parlamentare si de la Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Majoritatea comisiilor si Directia juridica se pronunta pentru examinarea proiectului de lege in sedinta plenara a Parlamentului.

Totodata, Comisia pentru agricultura si industria alimentara comunica ca pentru supunerea proiectului spre dezbatere in Parlament s-au pronuntat 4 deputati, iar 3 deputati s-au pronuntat impotriva, aducind urmatoarele argumente din aviz.

Luind ca baza cele expuse in nota informativa, crearea Agentiei “Apele Moldovei” pe linga Guvern se va efectua prin reorganizarea Intreprinderii de Stat Concernul Republican pentru Gospodarirea Apelor “Apele Moldovei”, care are la balanta sa obiective si masini tehnologice de irigare in suma de circa 1 miliard
600 milioane de lei.

Deputatii considera ca o intreprindere de stat nu poate fi transformata intr-o autoritate centrala de administrare. Totodata, se propune transmiterea unor functii ale Agentiei Constructii si Dezvoltare a Teritoriului ce tin de dezvoltarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare noii Agentii. Astfel va fi diminuata la maximum sarcina primordiala a Agentiei “Apele Moldovei”, care consta in reabilitarea sistemelor existente de irigare si constructia sistemelor noi, cu utilizarea tehnologiilor si tehnicii de irigare avansata.

Tinind cont de prevederile articolului 22 din Regulamentul Parlamentului, Comisia pentru agricultura si industria alimentara nu a luat o decizie finala asupra proiectului de lege nominalizat.

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune comisiei sesizate in fond, la prezentarea raportului, ca va argumenta, in baza proiectului regulamentului de functionare a Agentiei “Apele Moldovei”, care va fi aprobat ulterior de catre Guvern in modul stabilit de legislatia in vigoare, scopul, atributiile, competentele si sarcina acestei Agentii.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului denota faptul ca proiectul de lege inaintat de catre Guvern nu contine lista actelor conditionate ce necesita a fi elaborate sau revizuite in legatura cu adoptarea actului legislativ, fapt cerut de prevederile literei f) alineatul (3) al articolului 23 din Legea nr.780 din
27 decembrie 2001 privind actele legislative, care indica ce trebuie sa cuprinda dosarul de insotire a variantei finale a proiectului de  act legislativ.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat avizele parvenite asupra proiectului si considera oportuna modificarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern, propunind Parlamentului ca proiectul de lege in cauza sa fie examinat si adoptat in prima lectura. Obiectiile si propunerile parvenite asupra proiectului vor fi examinate in cadrul comisiei si prezentate ulterior Parlamentului pentru lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Ciobanu,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2439. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.2439 este aprobat.

Stimati colegi,

O propunere. Mai avem pe agenda sedintei de astazi a Parlamentului inca 5 proiecte. Conform prevederilor Regulamentului, la doua ore se anunta  o pauza. Eu propun sa examinam pina la pauza proiectele nr.2060 si nr.2059. Sint doua proiecte care vizeaza ratificarile unor documente internationale, dupa care voi anunta pauza, iar dupa pauza revenim la dezbaterile pe marginea celorlalte proiecte. Este bine asa? Propunerea se accepta?

Stimati colegi,

Aceste doua proiecte, de fapt ambele sint inaintate de Presedintele tarii, ambele urmeaza sa fie prezentate de catre generalul Mejinschi, ambele rapoarte apartin Comisiei conduse de domnul Petrenco, pe care motiv, precum am procedat si anterior, eu propun ca autorul de la Guvern sa prezinte pe rind ambele proiecte, evident, in modul corespunzator. In cazul in care daca sint intrebari, sa fie adresate. Dupa care doua rapoarte ale comisiei, apoi purcedem la votul respectiv pe primul si celalalt proiect. Acceptati propunerea? Bine.

Multumesc.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului aditional la Conventia penala privind coruptia si proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei. Proiectele nr.2060 si nr.2059. Sau viceversa, cum va place mai mult, domnule general.

Va rog.

 

Domnul Valentin Mejinschi – Directorul Centrului pentru Combaterea
                                                                Crimelor  Economice si Coruptiei:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

Proiectul prezentat este elaborat in scopul realizarii procesului de ratificare a Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 31 octombrie 2003, semnata de Republica Moldova la
28 septembrie 2004. Pina in prezent Conventia a fost semnata de 149 de state membre a Organizatiei Natiunilor Unite, fiind ratificata de catre 94 dintre acestea. Articolul 1 din proiectul de Lege contine declaratie si formula propriu-zisa de ratificare a Tratatului, iar la articolele 2, 6 sint stabilite autoritatile publice responsabile de realizarea prevederilor Conventiei, precum si limitele competentelor acestora.

 Insasi Conventia este structurata in 8 capitole si urmareste promovarea si sprijinul cooperarii internationale in scopul prevenirii si al luptei impotriva coruptiei.

Conventia prevede obligatia statelor de a incrimina un spectru larg de fapte pentru a acoperi astfel toate actele de coruptie, darea si luarea de mita, delapidarea fondurilor publice, traficul de influenta, inclusiv infractiunile comise in legatura cu faptele de coruptie, cum ar fi spalarea banilor.

Tinind cont de cele expuse, apreciem ca ratificarea si implementarea Conventiei va facilita cooperarea internationala, va oferi o imagine completa a eforturilor statului in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei, va spori credibilitatea tarii in calitatea sa de partener in relatii internationale. Rog sustinerea dumneavoastra. Si, daca imi permiteti, indata...

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

...Proiectul de Lege nr.2060.

Onorata asistenta,

Proiectul prezentat este elaborat in scopul realizarii procesului de ratificare a Protocolului aditional, semnat de Republica Moldova la 15 mai 2003, la Conventia penala privind coruptia, ratificata prin Legea nr.428 din 30 octombrie 2003.

Pina in prezent, Protocolul a fost semnat de catre 30 de state membre ale Consiliului Europei, fiind ratificat de catre 18 dintre acestea. Protocolul stabileste obligatia statelor parti de a incrimina in legislatia penala faptele de coruptie activa si pasiva a arbitrilor si juratilor nationali si internationali.

Pentru implementarea prevederilor Protocolului, completarea articolelor
324 si 325 din Codul penal a fost inclusa in proiectul de modificare a unor acte legislative, prezentat Parlamentului spre examinare de catre Guvern, proiectul nr.1642, el este planificat de a fi discutat in prima lectura in sedinta din 12 iulie curent.

Ratificarea Protocolului nu va determina suportarea unor cheltuieli din bugetul de stat. Grupul de state impotriva coruptiei “Greco”, al carui membru este si Republica Moldova, asigura urmarirea punerii in aplicatie a acestui Protocol. Ratificarea si implementarea proiectului reconfirma interesul pe care statul nostru il acorda luptei impotriva coruptiei. Rog sa sustineti acest proiect de lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul raportor atit pe marginea proiectului nr.2059, cit si pe marginea proiectului nr.2060?

Va rog, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Stimate domnule raportor,

Ambele proiecte au fost aprobate de Guvern prin Hotarirea nr.454 din
24 aprilie si Hotarirea nr.456 din 24 aprilie, dar aceste hotariri de Guvern nu au fost publicate in Monitorul Oficial si nu sint valabile. Le-am cautat chiar si ieri seara si asa si imi spune ca nu exista document cu asa numar.

Ce sa insemne? Guvernul nu vrea sa aprobe si ne-a trimis un document fictiv sau care e motivul? Sau a facut economie?

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Eu cred ca e o greseala tehnica.

 

Domnul Marian Lupu:

Deci, raspunsul... este o greseala tehnica.

Continuam.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Cerem sa o repare.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Bine.

 

 

Domnul Marian Lupu:

O s-o repare. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule general,

Multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Valentin Mejinschi:

Multumesc.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei si constata ca Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Conventia are ca obiect de reglementare combaterea fenomenului coruptiei si prevede obligatia statelor de a incrimina un spectru larg de fapte pentru a acoperi toate aspectele, actele de coruptie, darea si luarea de mita, delapidarea fondurilor publice, traficul de influenta, abuzul de functii, spalarea produsului, tainuirea produsului infractiunii, spalarea banilor, obstructionarea justitiei etc.

Potrivit Conventiei, fiecare stat va elabora si va implementa politici eficiente si coordonate de prevenire a coruptiei, va institui unul sau mai multe organisme nationale responsabile de realizarea masurilor de prevenire si combatere a coruptiei.

Concomitent, statele parti vor crea conditii necesare pentru participarea activa a reprezentantilor societatii civile in procesul de prevenire a coruptiei, asigurind accesul lor la informatie si la activitatile decizionale.

Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Conventiei. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a expus unele obiectii vizavi de textul Conventiei tradus in limba de stat.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a substitui sintagma “Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, Procuratura Generala si Ministerul Justitiei” cu sintagma “Guvernul in colaborare cu Procuratura Generala”.

Totodata, comisia propune a exclude din textul proiectului de lege sintagma “adoptate la New York la 31 octombrie 2003”. Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a adopta proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei in prima lectura.

De asemenea, comisia noastra a examinat proiectul de Lege nr.2060 pentru ratificarea Protocolului aditional la Conventia penala privind coruptia si constata ca Protocolul respectiv se incadreaza in categoria tratatelor internationale, supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Protocolul obliga statele parti sa intreprinda la nivel national masuri legislative si de alta natura pentru combaterea faptelor de coruptie activa si pasiva a arbitrilor nationali si a arbitrilor straini, a juratilor nationali si a juratilor internationali.

Controlul asupra realizarii prevederilor Protocolului va fi executat de catre grupul de state impotriva coruptiei. Comisiile permanente ale Parlamentului au prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Protocolului.

Directia juridica a Aparatului Parlamentului a propus completarea proiectului de lege cu un articol nou, care ar specifica in mod expres modul de intrare a Protocolului in vigoare. Comisia nu sustine aceasta obiectie in conditiile in care insusi textul Protocolului, articolul 10, contine dispozitii privind intrarea acestuia in vigoare. Includerea unor prevederi similare in proiectul de lege este in plus.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a substitui in articolul 2 din proiectul de lege sintagma “Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei” cu sintagma “Guvernul”. Si, de asemenea, propunem a exclude din textul legii sintagma “adoptat la Strasbourg la 15 mai 2003”.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a adopta proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului aditional la Conventia penala privind coruptia in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei,

Comisia are nevoie de ceva timp pentru a aplica alte amendamente pentru lectura a doua?

 

Domnul Grigore Petrenco:

Nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.2060. Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2060. Cine este “pentru”, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.2060este aprobat.

Pentru acest gen de proiecte, proiecte de ratificare, alte propuneri nu au fost inaintate nici de comisiile care au vizat proiectul, nici de comisia sesizata in fond. Sint obiectii pentru a purcede si la adoptarea in a doua lectura a acestei legi privind ratificarea?  Nu sint.

In aceste conditii, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2060. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2060 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.2059. Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.2059 este aprobat in prima lectura.

Aceeasi intrebare v-o adresez: obiectii pentru adoptarea acestei legi in lectura a doua? Nu sint. Supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.2059, in mod evident, in conditiile raportului sesizate in fond. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 33.

Sectorul nr.3 – 12.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2059 este adoptat in lectura a doua.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, conform prevederilor Regulamentului, anunt o pauza in lucrarile plenului Parlamentului. Sedinta o reluam la orele 13.30.

Multumesc. (Rumoare in sala.)

13.30, fiindca acum sintem la ora 12 si 12 minute si va ofer o ora, o ora si un sfert pentru a lua masa.

P   A   U   Z   A

*

*        *

D  U  P  A      P  A  U  Z  A

Domnul  Marian Lupu:

Rog sa va ocupati locurile. Reluam sedinta plenului Parlamentului. Numarul deputatilor prezenti imi ofera posibilitatea sa constat cvorumul, fapt care ne face ca sedinta sa fie in continuare deliberativa. Continuam cu examinarea proiectelor incluse pe agenda sedintei plenului Parlamentului. Proiectul de Lege nr.817 privind activitatea sanitar veterinara.

Prezinta Guvernul.

Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
                                                                        alimentare:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Onorat Parlament,

Proiectul de lege respectiv este elaborat si inaintat dumneavoastra spre examinare in conformitate cu Planul de actiuni “Republica Moldova–Uniunea Europeana”, un plan special la aceasta directie de activitate care se numeste Planul “Digisanco” de armonizare a legislatiei sanitare-veterinare la rigorile internationale si europene. In acest context, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca proiectul de lege mentionat este elaborat in scopul sporirii contributiei serviciului sanitar veterinar de stat la garantarea producerii si fabricarii produselor de origine animala de o inalta calitate pentru populatia tarii noastre si competitive pe piata externa si, in ultima instanta, la sporirea volumelor de export.

In scopul perfectionarii proiectului nominalizat au fost puse la baza unele principii deosebite care sint in premiera in cadrul Republicii Moldova in ceea ce priveste activitatea sanitara veterinara. Si, in primul rind, serviciile sanitare veterinare de stat vor fi organizate dupa o conceptie unitara in sistem piramidal al fluxului de comanda pe principiul teritorial, ca sector distinct si autonom, finantat integral din bugetul de stat.

Inca un moment principial, pe care doresc sa il mentionez, este exercitarea controlului sanitar veterinar de stat la toate intreprinderile de industrializare a materiei prime si produselor de origine animala prin intermediul medicilor veterinari imputerniciti, care vor fi salarizati de autoritatile sanitare veterinare raionale, respectiv municipale, care, la rindul lor, vor incasa din contul acestor intreprinderi plati tarifare pentru aceste servicii aprobate de Guvern.

Un alt moment este faptul ca Agentia va fi coordonatorul activitatilor privind identificarea si inregistrarea animalelor si proprietarul sistemului informational pentru identificarea si inregistrarea animalelor in conformitate cu legea adoptata anterior.

Este important si faptul ca responsabil de implementarea unui sistem informational sanitar veterinar national va fi, de asemenea, Agentia Sanitara Veterinara, care va avea in acest sistem mai multe compartimente cum sint: sistemul informational pentru inregistrarea animalelor, sistemul informational pentru notificarea bolilor transmisibile ale animalelor, sistemul informatic rapid de alerta si altele.

Inca un moment care este prezent in respectivul proiect de lege este concesionarea unor activitati sanitare veterinare, ceea ce va contribui la micsorarea semnificativa a numarului de medici veterinari oficiali intretinuti de mijloacele bugetare cu aproximativ 1/3.

Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca pentru elaborarea acestui proiect de lege au fost studiate mai multe legi ale tarilor din Comunitatea Europeana, ale tarilor spatiului CSI, precum si s-a tinut cont de regulamentele Parlamentului European si al Consiliului Europei nr.8822004, nr.8522004 si nr.853, de asemenea, de unele aspecte care au fost recomandate din acordurile internationale, semnate de Republica Moldova, privind aplicarea masurilor sanitare si fitosanitare pe teritoriul Republicii Moldova.

Stimati parlamentari,

Acestea fiind spuse, rog sa sustineti examinarea si promovarea acestui proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul raportor?

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eva Gudumac:

Multumesc.

Domnule ministru,

Eu am citeva intrebari. Prima intrebare se refera la articolul 5. Cind m-am familiarizat cu definitiile, eu nu am gasit ca sa aveti o structura stiintifica. Cum considerati ca ati putea emite avize stiintifice si acorda asistenta tehnica stiintifica privind legislatia nationala s.a.m.d., prin care pirghii? Aceasta agentie singura sau are o structura stiintifica care va face lucrul acesta?

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Eu vreau sa va raspund in felul urmator: articolul 4, unde avem modul de organizare al Agentiei, avem un subarticol care suna in felul, urmator numarul 4: “Directorul general este sprijinit in activitatea sa de un consiliu stiintific format din minim 7 personalitati in domeniul de competenta.”

 

Doamna  Eva Gudumac:

Iata taman vroiam sa va dau a  doua intrebare. Vorbind de un consiliu stiintific, noi vorbim atunci cind este un consiliu, de sinteza s.a.m.d. Deci, a doua intrebare: ce persoane intra in acest consiliu stiintific? Sint savanti sau sint, pur si simplu, conducatori?

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Bineinteles, in domeniul stiintei veterinare din cadrul republicii sint personalitati cu renume si, fireste sint si personalitati din domeniul practic veterinar.

 

Doamna  Eva Gudumac:

Este clar. Si tot la articolul 5, din nou faceti un punct: “emite avize stiintifice care servesc drept baza stiintifica pentru elaborare s.a.m.d.” Iarasi pornind de la aceste 7 persoane care vor evalua?

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Bineinteles.

Doamna  Eva Gudumac:

Bine.

Acum vreau sa va pun urmatoarea intrebare: cum va imaginati dumneavoastra expertizarea, omologarea si inregistrarea medicamentelor de uz veterinar? Aveti o structura speciala sau iarasi aceste persoane? Cine va face acest lucru?

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Lucrul acesta, dupa cum dumneavoastra cunoasteti, noi avem un Centru Republican de Diagnostic Veterinar care, paralel cu unele testari, examinari, expertizari ale produselor de origine animala mai examineaza, expertizeaza si testeaza produsele alimentare ca atare, plus la aceasta este un departament special care se ocupa de sanatatea animala, adica testari la compartimentele, respectiv, al bolilor si, paralel cu aceasta, este un compartiment sau un departament care este preocupat anume de testarile sau expertizarile tuturor  medicamentelor care vin in Republica Moldova sau care se produc in Republica Moldova.

 

Doamna  Eva Gudumac:

Va adresez ultima intrebare. Mai ales ca pe tot parcursul proiectului mentionat dumneavoastra atentionati in ce priveste sanatatea animalelor si sanatatea umana. Care va fi conlucrarea dumneavoastra, dar pornind de la faptul ca eu cunosc care sint acele pozitii, pe care le face Ministerul Sanatatii, care va fi conlucrarea dumneavoastra cu Ministerul Sanatatii pentru evaluarea paralela a sanatatii animalelor si a omului? Deoarece v-ati asumat unele raspunderi unde nu este incadrat Ministerul Sanatatii. Cum va inchipuiti, ori vor fi acolo, in laboratoarele acestea si medici sau cum?

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Ultimul articol, articolul 45, care se refera la atributii si responsabilitati apreciaza competentele legate de autoritatea sanitara veterinara, iar alta lege speciala, care prevede sanatatea umana si activitatea Centrului Republican de Medicina Preventiva stipuleaza niste competente care tin anume de sanatatea umana. Si, in contextul acesta, noi am exclus paralelismul sau dublarea de activitati atit a unui serviciu, cit si a altui serviciu. Deci, in acest context, noi am ajuns la o buna definitivare cu acest serviciu si aceste lucruri vor fi puse in felul urmator la punct.

 

Doamna  Eva Gudumac:

Domnule Gorodenco,

Eu, ca medic, vreau sa mentionez urmatoarele: nu chiar asa am inteles aceasta situatie, macar ca am luat cunostinta foarte bine de legea nominalizata, deoarece rolul medicului si al Ministerului Sanatatii nu se incadreaza anume in acele puncte... care are drepturi, obligatiuni s.a.m.d. Aici se cere, poate, in lectura a doua, o conlucrare mai adecvata.

Eu va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Este clar ca este necesar un astfel de proiect de lege, dar m-as referi la “notiuni principale” din articolul 2. Cred ca, in viziunea a mai multor specialisti, nu este necesar ca asemenea notiuni ca “animal”, “nimicire”, “ucidere”, “sacrificare” sa fie specificate sau explicate, deoarece este clar ce prezinta aceste notiuni fara ca in aceasta lege specifica sa fie dezvaluite aceste notiuni. Pentru lectura a doua va mai consultati cu specialistii ca sa vedeti, mi se pare inutila prezenta acestor termeni in acest articol. O intrebare: cum veti asigura impartialitatea si realizarea atributiilor Agentiei asa cum doriti sa o faceti, daca ea va fi in subordinea Ministerului Agriculturii? Aceasta este prima intrebare.

Si a doua intrebare. Vad, la fel, in articolul 45, dumneavoastra prin aceasta lege dublati deja unele atributii ale Ministerului Sanatatii in domeniul serviciului sanitaro-epidemiologic, cum ar fi primul alineat a): “controlul respectarii normelor generale de igiena si sanatate publica periodic, precum si in situatiile epidemiologice deosebite.” Dar la alineatul (2) spuneti doar ceea ce tine de controlul produselor de origine animala. Mi se pare ca este corect sa excludeti litera a) din alineatul 2. Si pentru lectura a doua noi, cred, o sa facem amendament, dar, va rog, sa imi raspundeti la aceste doua intrebari.

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Bineinteles, legea respectiva privind activitatea sanitara veterinara si conceptul despre noua Agentie sanitara veterinara este, as spune eu, in premiera in aspectul pe care noi il introducem.

Si vreau sa va zic ca toti specialistii care vor avea atributii sau care vor fi angajati in activitatea respectiva vor avea necesitate de instruire, lucrurile acestea noi am inceput sa le infaptuim pe la diferite, as spune eu, seminare atit internationale europene, cit si in cadrul Republicii Moldova cu ajutorul expertilor straini. Dar vreau sa va zic ca, totusi, misiunea acestei legi este ca autoritatea sanitara veterinara sa monitorizeze, sa controleze intreg lantul alimentar de la nasterea animalului si pina la... mai bine zis cum spun specialistii: “de la furca pina la furculita”, ca in acest caz noi sa fim siguri ca serviciul monitorizeaza si ne propune produsele de origine animala inofensive si, fireste, solubile.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Bine.

Va multumesc.

Cred ca pentru lectura a doua vom avea un sir de amendamente care intr-adevar sa imbunatateasca acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.3.

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

У меня есть два замечания. По первому я задам вопрос отсюда, а по второму попрошу слова с центральной трибуны. Господин министр, в первом разделе, где дается определение понятия «официальный ветеринарный врач», говорится, что официальный ветеринарный врач с высшим образованием является государственным служащим. Насколько я знаю, на сегодняшний день в ветеринарной службе государственными служащими являются главный ветеринарный врач района, эпизоотолог района, санитарный врач района и заведующий лабораторией ветеринарно-санитарной экспертизы на рынках. Остальные ветеринарные врачи с высшим образованием не являются госслужащими. Насколько увеличится штат госслужащих после принятия этого закона?

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Eu vreau sa va raspund dumneavoastra in felul urmator. Veterinarii sau medicii veterinari de stat sint persoane care vor fi angajate in Agentie, in directiile sanitare veterinare raionale si in Serviciul Sanitar Veterinar de Frontiera. In rest, ceea ce se refera la circumscriptiile veterinare si ceea ce se refera la activitatile veterinare de libera practica, care sint in premiera in aceasta lege, ei vor fi clasificati ca medici veterinari, dar nu de stat.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Понял. Значит, все остальные, которые будут работать в территориях, это будут ветеринарные врачи частной практики.

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Incepind de la circumscriptii. Da, prin intermediul acesta noi vom avea posibilitatea din contra sa reducem dintre cheltuielile bugetare, deoarece eu am mentionat in informatia mea cu circa 1/3 din colaboratorii care activeaza la moment actual in serviciile veterinare ale statului.

 

Domnul  Vlaidmir Eremciuc:

Еще один вопрос тоже касается кадров. Раздел третий «Ветеринарная санитарная деятельность». Профессия ветеринарного врача на территории Республики Молдова осуществляется согласно закону любым гражданином Республики Молдова, обладающим дипломом врача ветеринарной медицины, полученным в Республике Молдова, а также любым гражданином, не обязательно гражданином Республики Молдова, подчеркиваю, проживающим на территории республики, имеющим диплом ветеринарного врача или другой подобный документ, полученный за пределами республики, подтверждающий, что эта квалификация официально равнозначна полученной в республике. Неграждане Республики Молдова тоже могут заниматься ветеринарной санитарной деятельностью на территории республики?

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Eu am sa mai revin la compartimentul respectiv, dar in momentul de fata nu as avea un raspuns cit de cit concret.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Согласен, да.

И последний вопрос по разделу второму, статье 3, пункту с) в отношении ведомственной ветеринарной службы. Ветеринарные службы Министерства обороны, Министерства внутренних дел, Пограничной службы будут технически подчинены агентству, которое вы планируете создать. Имеется в виду, что вы будете оснащать их лаборатории оборудованием. Что значит техническое подчинение? Можно оказывать организационную и методическую помощь, это еще куда ни шло.

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Deci, toate activitatile ce tin de organizare si de alte activitati practice din cadrul acestor ministere ale serviciilor respectiv.

 

Domnul  Vladimir Eremciuc:

Спасибо.

По второй проблеме я прошу слова с центральной трибуны.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule raportor,

La articolul 35 “Modul de reglementare a comertului cu carne din partea statului”, alineatul (1) este stipulat: “Importul, pastrarea si / sau comercializarea angro a carnii pe piata interna se efectueaza in baza licentei de activitate, eliberata conform legislatiei in vigoare.” Spuneti, care legislatie prevede licentierea importului?

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Nu este vorba despre licentierea              conform legislatiei, este vorba despre licentierea genului de activitate.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Da, este clar ca genul de activitate. Dar Legea nr.451, care reglementeaza licentierea, nu prevede licentierea importului de carne.

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Deci, aceste lucruri vor fi modificate, respectiva modificare de lege va parveni in continuare.

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Atunci eu cred ca acest articol poate fi introdus in lege dupa modificarea Legii nr.451. Noi nu putem introduce in aceasta lege articolul 35 si articolul 36, unde sint stipulate conditiile de eliberare a licentei, daca legea nu prevede aceasta licentiere. Genul de activitate – importul carnii – nu este prevazut in Legea nr.451. Dar aici, in lege aceste articole se introduc asa de parca este legislatia in vigoare care prevede licentierea acestui gen de activitate. Nu putem face lucrul acesta, trebuie sa excludem.

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

Eu, bineinteles, iau in considerare, ceea ce dumneavoastra ati expus, dar, totusi, probabil, va fi necesar sa ne grabim si cu modificarile respective in legea respectiva, dar lucrul acesta ar trebui sa persiste aici, dat fiind faptul ca noi avem probleme legate de unele aspecte ale reglementarilor de import intru sustinerea atit a producatorului autohton, cit si intru sustinerea sau protejarea consumatorului din cadrul Republicii Moldova. Bine, revenim la a doua lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc.

Eu vin cu o intrebare tehnica ceea ce tine de denumirea articolelor 8 si 9 din proiectul definitivat, pe care l-am primit noi recent “Drepturile directiilor sanitare veterinare si siguranta produselor de origine animala raionale si municipale.” Eu cred ca cuvintele “raionale si municipale” trebuie sa fie indata dupa cuvintul: “directiilor”. Rezulta ca drepturile directiilor raionale municipale sanitare veterinare si siguranta produselor. Si articolul 9 “Obligatiunile directiilor raionale sau municipale”. Asa iese ca siguranta produselor de origine animala raionale si municipale.

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Bine.

Am putea sa cadem de acord.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Cred ca chiar trebuie sa cadem.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Alte intrebari?

Microfonul nr.5.

 

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Domnul Bondarciuc a abordat partea legala a introducerii capitolului IX cu privire la importul si comercializarea carnii. Eu as vrea sa intreb: in general, ce are acest capitol cu scopul legii, fiindca din scopul legii nu rezulta ca aceasta lege reglementeaza importul si comercializarea carnii pe teritoriul Republicii Moldova.

Noi vedem ce scrie aici: reglementeaza, in primul rind, asigurarea sanitara veterinara si siguranta produselor de origine animala si atit. Si nu are nici o legatura cu acest capitol nou-introdus. In opinia celor 5 membri ai comisiei, noi am considerat ca aceasta este o chestiune conceptuala si trebuie exclus din acest proiect de lege. Daca doriti, de pilda, sa introduceti aceasta licentiere puteti s-o introduceti in Legea cu privire la licentiere si s-o introduceti in Legea cu privire la comertul exterior sau in alta parte, numai nu aici.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Stimate domnule deputat,

Eu am inteles, dar dat fiind faptul ca exista problema pe care dumneavoastra o cunoasteti cu totii si noi de nenumarate ori ne intilnim cu ea cind avem intrevederi cu producatorii agricoli in ceea ce priveste realizarea, comercializarea, in cazul acesta este vorba iarasi de protejarea producatorului, protejarea consumatorului, se subintelege. Si noi am dorit inca o data sa amplificam, prin introducerea acestor doua articole in respectivul proiect de lege aceasta situatie.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Protejarea consumatorului se face prin proiectul prezentat, ca scopul lui de baza, prin Legea cu privire la produsele alimentare si Legea cu privire la protectia consumatorului, noi avem aceste legi. Si licentierea unui gen de activitate aceasta nu inseamna ca se introduc limitari la import.

Licentierea are cu totul alt scop. In Legea cu privire la licentiere este scris foarte clar: “securitatea personala sau securitatea statului”, adica de aceea se licentiaza un gen de activitate, fiindca el este important. In asemenea caz ar trebui sa limitam sau sa licentiem si importul de sucuri, si importul de alte produse alimentare, vom ajunge ca vom avea licenta si pentru, eu stiu, toate produsele care se importa in Republica Moldova.

Eu ma adresez catre Parlamentul Republicii Moldova si noi consideram ca aceasta este o chestie de concept si acest articol 9 trebuie sa fie exclus din proiect.

 

Domnul Marian Lupu:

Luat act. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Gorodenco,

Multumesc.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat acest proiect de lege. As vrea sa mentionez de la bun inceput ca prima tentatie a comisiei a fost ca acest proiect sa fie respins.

In urma discutiilor in comisie, am ajuns la concluzia ca ar fi normal ca acest proiect sa fie definitivat in cadrul comisiei. Si eu as vrea sa multumesc membrilor comisiei, acei care au fost de la autori si s-a lucrat asupra acestui proiect de lege si dumneavoastra ati primit de acum un proiect de lege definitivat.

In cadrul comisiei, in principiu, a fost schimbat conceptul initial al legii. Aceasta modificare a conceptului a fost acceptata de catre autori, se are in vedere ca la inceput acest proiect de lege reglementa asigurarea sanitara-veterinara si siguranta alimentelor, a tuturor alimentelor, adica se are in vedere si a celor de origine neanimala.

Pina la urma, in comisie s-a ajuns la concluzia ca acest proiect de lege ar trebui sa reglementeze numai ceea ce e legat de siguranta alimentelor de provenienta animala si astfel a fost modificat corespunzator acest proiect de lege.

In afara de aceasta, in proiectul de lege a fost modificat foarte clar ceea ce e legat de drepturile si obligatiunile Agentiei, ca sa fie foarte clar reglementate aceste drepturi si obligatiuni si sa stim cum vor actiona ele in continuare in Republica Moldova.

Au fost clar reglementate acele functii care vor trece de la Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva la aceasta Agentie numai in ceea ce priveste reglementarea sigurantei produselor de origine animala.

Stimati colegi,

Si am mentionat, ca 5 deputati din comisie, domnii Raducan, Neagu, Grozav, Colta, Cosarciuc, s-au expus ca acest capitolul IX sa fie exclus din proiectul de lege in discutie, ca fiind un capitol care nu corespunde scopului legii, fiindca scopul legii, de la bun inceput, este scris foarte clar – siguranta produselor de origine animala, tot ceea ce e legat de siguranta sanatatii animalelor, furaj s.a.m.d. Adica, din aceste considerente noi am propus, dar comisia, cu  majoritatea de voturi, a propus ca acest proiect de lege definitivat sa fie propus pentru lectura a doua.

In afara de aceasta, au fost primite avize de la Comisia pentru protectie sociala, sanatate de familie, Comisia pentru economie, buget si finante, Comisia pentru drepturile omului, de acum o parte din ele fiind luate in considerare la perfectarea acestui proiect de lege. Ceea de s-a mentionat astazi in discutie in Parlament va fi examinat de comisie si vor fi prezentate in sinteza pentru lectura a doua. Va multumesc.

 

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Cosarciuc,

Multumesc.

Stimati colegi,

Inainte de procedura de vot, eu corect am inteles ca a fost o solicitare pentru luare de cuvint, domnul Eremciuc, pe care il invit la tribuna centrala.

 

Domnul Vladimir Eremciuc:

Уважаемый господин Председатель,

Уважаемые коллеги,

В целом проект закона актуален, и принятие Закона о ветеринарной деятельности необходимо.

Вместе с тем нельзя сводить вопрос здоровья населения, влияния на него пищевого фактора только к ветеринарным аспектам безопасности пищевых продуктов. К примеру, в законе под центральным органом по санитарно-ветеринарному надзору подразумевается агентство санитарно-ветеринарное и по безопасности пищевых продуктов.

Правильно ли и уместно ли сводить все вопросы, касающиеся безопасности пищевых продуктов, только к ветеринарному надзору? Готова ли ветеринарная служба сегодня брать на себя такое бремя? Располагает ли она необходимыми подготовленными специалистами, не только ветеринарными врачами, но и химиками, микробиологами, эпидемиологами, технологами, гигиенистами и другими, оборудованием для проведения исследований, в том числе в территориях, и необходимыми помещениями?

Уместно ли создание Агентства по санитарно-ветеринарному надзору и безопасности пищевых продуктов при Министерстве сельского хозяйства и пищевой промышленности, если деятельность агентства выходит за рамки компетенции министерства, а безопасность пищевых продуктов для здоровья человека немыслима без участия органов здравоохранения?

Будет ли это агентство заниматься последствиями влияния пищевого фактора на человека, расследованием пищевых отравлений, острых кишечных заболеваний, передаваемых через пищевые продукты, лечением пострадавших?

Будет ли агентство заниматься вопросами питания населения, вопросами недостаточности пищевых веществ в рационах питания или вопросами избыточного потребления отдельных пищевых веществ и их последствий для здоровья населения?

Будет ли создаваемое агентство заниматься вопросами возрастающей резистентности организма человека к антибиотикам? Где будут проводиться лабораторные исследования пищевых продуктов? Ведь не секрет, что лаборатории ветеринарной службы в районах предназначены и оснащены для проведения исследований заболеваний только у животных.

Уместно ли создание единого органа по контролю безопасности пищевых продуктов–агентства – Законом о санитарно-ветеринарной деятельности? Этот закон регламентирует только ветеринарную часть вопроса безопасности, и только права и обязанности одной категории специалистов, то есть ветеринарных работников.

Законом установлена обязанность государственной ветеринарной службы координировать деятельность по оценке риска с точки зрения безопасности пищевых продуктов по всей пищевой цепи, по осуществлению менеджмента риска по всей пищевой цепи.

По-видимому, те, кто писал закон, не осознавали, что такое оценка риска и что оценка риска проводится для здоровья человека. К примеру, сможет ли ветеринарная служба определить присутствие в мясе свинца или кадмия в количестве одного миллиграмма, представляющего риск для человеческого организма, или риск совместного присутствия тяжелых металлов и других загрязнителей?

Сможет ли ветеринарная служба координировать деятельность по установлению предельно допустимого уровня содержания тяжелых металлов, микотоксинов, остаточных количеств ветеринарных препаратов и пестицидов в продуктах питания?

Ответ однозначен: пока не сможет. Это вопрос здравоохранения. Ветеринарная служба может участвовать в выполнении отдельных элементов в процессе оценки этого риска. Нужна ли специальная компетенция ветеринарной службы для проверки мест продажи пищевых продуктов, предприятий общественного питания? Ведь в эти предприятия поступают продукты животного происхождения, прошедшие уже ветеринарную экспертизу. Будет ли для этого хватать ветеринарных специалистов или же ветеринарные специалисты будут заниматься вопросами, не требующими специальной ветеринарной компетенции, а такие проблемы, как надзор за кормами для животных, удаление потенциально опасных биологических отходов, являющиеся на сегодняшний день особо важными для обеспечения общественного здоровья, останутся вне ветеринарной компетенции.

Между прочим, проблема удаления потенциально опасных биологических отходов в проекте закона отражена крайне поверхностно. Не установлена ответственность ветеринарной службы, органов местного публичного управления за их уничтожение. Насколько качественным является сегодня ветеринарный контроль продуктов питания на рынках, в том числе сельских? Во-первых, ветлаборатории рынков не располагают необходимым оборудованием. Во-вторых, практически невозможно проверить лабораторными методами качество и безопасность продаваемых на рынках продуктов питания животного и растительного происхождения.

На сегодняшний день ветеринарный контроль качества и безопасности продуктов питания как таковой на рынках практически отсутствует.

Исходя из вышесказанного, предлагаю исключить из проекта Закона о санитарно-ветеринарной деятельности положения, касающиеся создания единого агентства по санитарно-ветеринарному надзору и безопасности пищевых продуктов.

Вопрос о необходимости создания такого агентства требует доработки, изучения опыта других стран и, ввиду сложившейся в течение десятилетий ситуации в нашей стране, учета всех “за” и “против”. Если же в результате будет сделан вывод о необходимости создания единого органа, то он должен быть создан при Правительстве отдельным нормативным актом или же путем внесения изменений и дополнений в Закон о пищевых продуктах.

Сегодня предлагается разграничить функции и ответственность между соответствующими органами по контролю качества и безопасности пищевых продуктов созданием Координационного совета.

Если же речь идет о ветеринарной деятельности по обеспечению и контролю безопасности продуктов животного происхождения, то такой ветеринарный орган может быть создан при Министерстве сельского хозяйства и пищевой промышленности. Его место, конечно, в этом законе.

Предлагаю предложенный проект закона со всеми теми предложениями, которые прозвучали при его обсуждении, принять в первом чтении, а ко второму чтению мы еще внесем существенные предложения.

Спасибо.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

La aceasta etapa, voi supune votului aprobarea in prima lectura, in conditiile raportului comisiei sesizate in fond, a proiectului de Lege nr.817. Cine este... pai, voi parca special asteptati ca eu sa intru in procedura de vot si va aduceti aminte de procedura. Mai rapid, va rog, reactionati.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

In privinta capitolului IX. Eu am amintit lista deputatilor care au propus ca acest capitol IX sa fie exclus. Si noi consideram ca aceasta este o chestie de concept. Si nu ar trebui sa fie in acest proiect de lege.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Si daca in prima lectura se voteaza conceptul, ar trebui sa punem la vot ca aceasta propunere, adica capitolul IX sa fie exclus din proiectul de lege nominalizat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa si trebuie de spus. Nu este o problema.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Eu am propus o data.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu,  dumneavoastra ati mentionat ca este un numar de deputati care nu au acceptat, dar nu ati inaintat lucrul acesta ca sa fie supus votului.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Nu, eu am propus atunci cind domnul ministru era aici, la tribuna centrala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, eu inregistrez lucrurile. La acelasi capitol?

Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi am discutat mult timp, mult timp am pierdut asupra discutiei articolelor despre care este vorba. Si observatiile care au venit din partea Comisiei pentru politica economica, buget si finante, colegul Bondarciuc, anunturile pe care le-am auzit astazi ca, totusi, vine legea privind modificarea Legii cu privire la licentiere, unde o sa fie prevazute aceste norme. Totusi, eu rog ca sa nu insiste domnul Cosarciuc sa scoatem si inca o data sa discutam in comisie aceste trei articole si in a doua lectura o sa venim cu propuneri definitivate.

Din ce cauza? Din cauza ca daca noi o sa ajungem la aceea ca aceste norme o sa fie prevazute in Legea cu privire la licentiere, dar acolo sint stabilite normele despre licentiere, atunci dispare necesitatea dublarii acestei norme in aceasta lege.

De aceea, eu consider ca noi, in a doua lectura, o sa ajungem la concluzia cu aceste doua probleme: sau o sa fie inclus in Legea cu privire la licentiere sau, daca o sa fie inclusa, atunci nu are sensul sa tinem in acest proiect atunci. De aceea, dupa parerea mea, ramin in vigoare articolele care sint. Si in a doua lectura noi inca o data, in comisie, o sa ne intoarcem conceptual la aceste doua articole.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pozitia autorului? O va exprima, domnul Raducan.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Noi, deputatii, care am votat in comisie pentru excludere, insistam, domnule Presedinte, ca sa fie puse la vot in plen.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

 

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, inainte de a supune votului aceasta propunere si, ulterior, functiile rezultate si aprobarea pe ansamblu a proiectului de lege, vreau sa adresez grupului de deputati care au solicitat punerea la vot a acestei propuneri particulare.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca, in cadrul celei de a doua sedinte a comisiei parlamentare speciale pentru ghilotina 2, s-a facut referinta la aceasta lege. Vaziand foarte bine situatia ca aceasta lege trebuie sa fie pentru lectura a doua, nicidecum examinata in mod separat, dar numai in contextul intregului pachet de proiecte de legi care ne-a fost prezentat de Guvern, inclusiv s-a facut remarca si la problemele de licentiere, si la multe alte probleme.

In acest context si daca convenim ca lectura a doua a acestui proiect de Lege nr.817 nu vine in mod separat in plenul Parlamentului, ci vine numai in pachet cu cele 82 de legi care urmeaza a fi amendate in cadrul ghilotinei 2. Oricum insistati? Va intreb, pur si simplu, fiindca va aduc inca un element de garantie. Deoarece la fel ne gindim la aceasta abordare de sistem si complexa, fiindca din ceea ce a mentionat domnul Todoroglo nicidecum nu rezulta ca nu ar fi de acord partial cu propunerea dumneavoastra, domnule Cosarciuc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Valeriu Cosarciuc:

Domnule Presedinte,

Noi am invocat chestiunea nu din cauza ca in Legea cu privire la licentiere nu exista astazi acest gen de activitate. Noi am invocat aceste articole si acest capitol in principiu. Ca nici in Legea cu privire la licentiere nu trebuie sa introducem licentierea importului de carne, fiindca aceasta nu este asa un produs strategic pentru Republica Moldova care trebuie sa fie licentiat si licentierea nu va conduce la solutionarea problemelor legate de producerea carnii in Republicii Moldova. Aici sint alte politici care trebuie promovate de catre Guvernul Republicii Moldova, dar nu prin licentiere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Atunci, supun votului, la insistenta colegilor, propunerea care vizeaza capitolul la care a facut referinta domnul Cosarciuc si domnul Raducan. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, in contextul dezbaterilor pentru prima lectura a proiectului de Lege nr.817, rog sa voteze. Eu rog numaratorii. Am nevoie de rezultate.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Domnul  Marian Lupu:

9. Sectorul nr.3 – ? Sectorul nr.3 cine voteaza? Iarasi a fost persoana desemnata si a plecat. 14 voturi. Eu vad 14 voturi, nu va suparati. Si eu vad mai bine din prezidiu, ca e mai inalt putin. 23 de voturi “pro”. Propunerea data nu intruneste conditiile pentru a fi acceptata.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule Presedinte,

Poate nu atit la acest capitol, dar la capitolul “consecventa si pozitia noastra”. Noi am exclus la momentul adoptarii Legii nr.451 licentierea medicamentelor ca inutila si astazi majoritatea doreste licentierea carnii. Adica nu inteleg cum noi, Parlamentul, putem fi asa citeodata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu cred ca... stati putin... eu cred ca este aici o bucata de logica destul de tare. Prin licentierea carnii se asigura calitatea. Si daca mincam carne de calitate, nu avem nevoie de medicamente ca sa ne tratam ulterior.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu cred ca propunerea dumneavoastra ramine in vigoare, ca presedinte al comisiei speciale, ca sa trecem legea prin comisia speciala.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu vreau sa va spun ca nu este doar pozitia mea. Este o decizie adoptata in cadrul sedintei comisiei, la care ati participat si dumneavoastra.

 

Domnul Marcel Raducan:

Exact.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mai mult decit atit, eu am adresat rugamintea pentru toti presedintii si vicepresedintii de comisii, functie de cine face parte din comisia parlamentara speciala, sa identifice pentru prima etapa de examinare in comisiile de profil care sint altele proiecte de legi pe agenda Parlamentului, conexe la pachetul ghilotinei. In cazul comisiei dumneavoastra, da, reafirm inca o data, nr. 817 trebuie sa mearga. Si eu rog sa se tina cont la comisie: doar in pachet cu celelalte.

 

Domnul Marcel Raducan:

Da.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Proiecte de acte legislative in sistem. Daca mai gasiti si altele pe care le aveti pe agenda, conexe la obiectivul ghilotinei, procedati in acelasi fel.

 

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc, domnule Presedinte.  

 

Domnul  Marian Lupu:

Cu placere.

Microfonul nr.2. 

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Dumneavoastra deja ati mentionat, in principiu, acest proiect de lege nu este precizat in cadrul cerintelor acestui proiect sau al observatiilor care au venit dupa Legea ghilotinei - 2. De aceea, prin examinarea in a doua lectura nu este neaparat necesar sa luam si aceste cerinte. Si o sa luam si in a doua lectura, o sa perfectam conform cerintelor necesare.

 

Domnul  Marian Lupu:

In sistem, in coerenta cu celelalte componente.

Stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului aprobarea pe ansamblu in prima lectura a proiectului de Lege nr.817. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.817 este aprobat in prima lectura.

In continuare proiectul de Lege nr.2347 cu privire la ratificarea Memorandumului de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Comandamentul European al Statelor Unite ale Americii pentru desfasurarea Exercitiului “MEDCEUR-2007”.

Guvernul.

 

Domnul Ion Coropcean – viceministru al apararii:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

O data cu lansarea in 1994 a Programului Parteneriat pentru Pace, acesta a devenit un mecanism destul de eficient pentru Republica Moldova de cooperare cu Alianta Nord Atlantica si alte state partenere, obtinind diferite beneficii in aceasta directie, inclusiv prin programe de asistenta, cum ar fi distrugerea minelor antipersonal, nimicirea combustibilului toxic de rachete melanj, lansarea proiectului de nimicire a pesticidelor si a altor substante chimice, interzise pe teritoriul Republicii Moldova si altele.

Onorindu-si obligatiunile asumate prin aderarea la parteneriat si demonstrind o perseverenta in actiunile sale, Republica Moldova a fost selectata ca tara gazda pentru organizarea desfasurarii exercitiului international cu caracter medical medceur 2007. El urmeaza sa se desfasoare in perioada de 28 iulie –
10 august curent si constituie unul dintre antrenamentele de salvare, cautare si acordare a asistentei medicale de urgenta in cazul calamitatilor naturale si avariilor tehnogene. Exercitiul se va desfasura cu participarea a 14 state: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Croatia, Georgia, Macedonia, Kazahstan, Kirgizstan, Republica Moldova, Serbia, Tadjikistan, Ucraina si Statele Unite ale Americii.

Prezentul Memorandum prezentat dumneavoastra reprezinta un document-cadru ce stipuleaza drepturile si obligatiunile partilor pentru o perioada de pregatire si desfasurare a exercitiului. Fiecare natiune participanta la exercitiu va achita in mod individual costurile pentru serviciile si bunurile contractate. Concomitent, majoritatea costurilor pentru servicii si materiale vor fi achitate din fondurile Departamentului Apararii Statelor Unite ale Americii, din fondurile Programului Parteneriat pentru Pace si din fondurile de initiativa de la Varsovia, prevazute pentru asemenea exercitii.

Tinind cont de aspectul medical al exercitiului, in cadrul lui se va organiza si un proiect  de asistenta umanitara in localitatile din apropierea bazei militare de instruire a armatei din raionul Anenii-Noi. Si anume: in localitatea Floresti va fi facuta reparatia Centrului Comunitar “Gradinita”, in Cobusca Veche – reparatia unei fintini arteziene, echiparea punctului medical cu glucometri si tonometre moderne, organizarea examinarii populatiei din grupurile de risc la diabet zaharat si hipertensiune arteriala, precum si instruirea personalului medical din raion, aproximativ  30 – 50 de persoane.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati deputati,

In contextul celor mentionate si luind in considerare timpul limitat pina la inceputul exercitiului, rog Parlamentul sa adopte proiectul de Lege privind ratificarea in doua lecturi a Memorandumului de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Comandamentul European al Statelor Unite ale Americii pentru desfasurarea Exercitiului “medceur-2007”.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos.

Deci, articolul 1.3 stabileste ca Republica Moldova, ca natiune gazda, urmeaza sa intreprinda un sir de masuri. Concret: articolele 5.1 si 5.2, precum si argumentarea la proiect, pe care o gasim la pagina 16, confirma ceea ce ati spus dumneavoastra referitor la sursele de asigurare financiara privind desfasurarea exercitiului. Intrebarea mea este: nicaieri in text nu gasim daca Republica Moldova participa financiar sau cu alte bunuri materiale la acest exercitiu sau nu? Si daca, da, care ar fi costurile? Cota-parte ce revine statului Republicii Moldova.

 

Domnul Ion Coropcean:

Nu exista asa cota parte ce revine Republicii Moldova, din contra, acest Memorandum stabileste modalitatea ca fiecare tara participanta sa isi achite de sine statator acele cheltuieli care vor fi efectuate. Sa presupunem combustibil, diferite reactive medicale si altele. Republica Moldova va pregati locurile exercitiului care deja sint pregatite si sint amenajate, totodata, noi participam cu medicii nostri si vom folosi acel utilaj medical de care dispunem. Iar in cadrul anului 2007, in programul de renovare a spitalului militar sint planificate si prevazute in buget achizitia unor aparate medicale, care nu sint procurate special pentru exercitiu, dar vor fi folosite in exercitiu.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, multumesc, domnule ministru.

Am inteles ca mijloace financiare suplimentare nu sint necesare, ceea ce este alocat in bugetul ministerului este suficient.

 

Domnul Ion Coropcean:

Nu cerem, de la dumneavoastra nu cerem. Deci, sint in cadrul... da.

 

Domnul Leonid Bujor:

A doua intrebare. Eu va multumesc ca ati abordat o problema foarte importanta in legatura cu acest exercitiu. Ceea ce tine de crearea conditiilor bune de desfasurare, avind in vedere ca aproximativ o luna in urma a avut loc un caz foarte neplacut, ma intereseaza ce se intreprinde concret de minister pentru a izola poligonul respectiv?

 

Domnul Ion Coropcean:

Acest exercitiu nu prevede careva activitati cu folosirea armelor. Absolut nu va fi folosit nici un tip de armament. Este un exercitiu pur medical si nu necesita ceva activitati de siguranta suplimentara din partea noastra.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

Eu am citit foarte atent acest document si nu am nimic impotriva. Voi vota “pro”. Am adresat aceasta intrebare, fiindca dumneavoastra ati comunicat aici, in cadrul sedintei in plen, ca vor fi prezenti medici militari din mai multe tari. Chiar ati adus exemple din ce tari. Respectiv, eu asa consider, ca ei ar trebui sa vada un poligon care corespunde cit de cit cerintelor, cel putin, la nivel satisfacator. La acest capitol noi stim ce se intimpla la Bulboaca. Iata de ce v-am adresat aceasta intrebare.

 

 

Domnul Ion Coropcean:

Cerintele de cazare, cerintele de.

 

Domnul Leonid Bujor:

Nu de cazare. Dumneavoastra stiti ce. Securitatea participantilor si, in special, a cetatenilor din localitatile din jurul poligonului Bulboaca.

 

Domnul Ion Coropcean:

In fine, deci, eu am mentionat ca nu vor fi trageri, dar noi avem un plan aparte de comun cu Ministerul Afacerilor Interne, care prevede asa-numitul plan de protectie si paza a locului desfasurarii exercitiului si al contingentului participant, care, dupa experienta anului trecut, este suficient si asigura cerintele inalte ale celor care participa la exercitiu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule general.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca memorandumul de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Comandamentul European al Statelor Unite ale Americii pentru desfasurarea Exercitiului “medcEur-2007” se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Memorandumul a fost semnat la Chisinau in scopul crearii cadrului juridic pentru pregatirea si desfasurarea in perioada 28 iulie – 10 august pe teritoriul Republicii Moldova a Exercitiului medical multinational pentru Europa Centrala si de Est “medcEur-2007”, organizat in cadrul Programului Parteneriatul pentru Pace. Potrivit Memorandumului, statul gazda va acorda sprijinul fortelor detasate pentru exercitiu in functie de disponibilitatile sale si in limitele practice ale circumstantelor.

Comandamentul European va asigura rambursarea cheltuielilor suportate de statul gazda in conformitate cu Acordul de achizitie si de deservire reciproca intre Ministerul Apararii al Republicii Moldova si Departamentul Apararii al Statelor Unite ale Americii. Echipamentul, proviziile, produsele si materialele temporar importate pe teritoriul statului gazda de catre fortele detasate vor fi scutite de impozite, taxe si alte plati obligatorii.

Memorandumul nu contravine legislatiei in vigoare si nu afecteaza relatiile politice, economice si militare ale Republicii Moldova cu alte state. Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Memorandumului.

Luind in considerare cele expuse, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a adopta proiectul de Lege privind ratificarea Memorandumului de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova si Comandamentul European al Statelor Unite ale Americii pentru desfasurarea exercitiului in prima lectura si cred ca putem si in a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Domnule Petrenco,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2347. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.2347este aprobat in prima lectura.

Stimati colegi,

Este cineva impotriva purcederii la dezbaterea si adoptarea proiectului delege mentionat in lectura a doua? Nu. In acest caz, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de  Lege nr.2347. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 22.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

70 de voturi “pro”. Impotriva? Vad un vot. Sectorul nr.2, sectorul nr.3 –
0 voturi, sectorul nr.1 – 0. Un vot impotriva.

In aceste conditii proiectul de Lege nr. 2347 este adoptat in lectura a doua.   

Stimati colegi,

Ultimul subiect inclus pe ordinea de zi a sedintei plenului Parlamentului este motiunea simpla cu genericul “Libertatea presei si libertatea de expresie sint sugrumate”. Proiectul nr.2460. Initiat  conform  Regulamentului de 15 deputati. Deci, nu avem o experienta larga in contextul dezbaterilor de motiuni, dar, consultind prevederile capitolului 8, putem sa constatam ca motiunea poate fi initiata de cel putin 15 deputati, ceea ce a fost facut.

Dupa primirea motiunii, Presedintele sedintei dispune remiterea ei Guvernului si distribuirea acesteia deputatilor, ceea ce a si fost facut. Si motiunea simpla se examineaza in termen de 7 zile de la depunere. Astazi este termenul de 7 zile. La fel, articolul 114 spune ca motiunea simpla se supune dezbaterii fiind insotita de avizul comisiei permanente de profil. Avizul a fost elaborat.

La fel, ca modalitate de dezbatere, articolul 115 spune ca dezbaterea motiunii simple incepe cu prezentarea raportului Guvernului la acest subiect. In continuare: la dezbaterea motiunilor, prevederile articolelor 99, 109 se aplica in mod corespunzator.

Consultind prevederile articolelor 99, 109, de fapt, sint momente de procedura, caracterul public al sedintei, persoane care pot asista participarea deputatilor la sedinta, regimul de lucrul al Parlamentului, deschiderea sedintei.

De fapt, este un singur articol 105, care vizeaza luarile de cuvint in cadrul sedintelor plenare, pe care motiv, luind cunostinta de aceste prevederi, pot sa constat ca noi, in Regulament, nu avem niste norme arhiprecise, care determina modalitatea de dezbatere a motiunilor, din care cauza vreau sa va propun atentiei dumneavoastra, inainte de a incepe dezbaterile, urmatoarele norme.

Deci, conform articolului 115 vom incepe cu raportul care va fi prezentat de reprezentantul Guvernului, oferindu-i pina la 20 de minute. E suficient? Suficient. Deci, pina la 30 de minute, dupa care, potrivit prevederilor articolului 5, persoanele reprezentind grupul de autori, acei care doresc sa ia luare de cuvint, conform prevederilor articolului 5, pina la sapte minute, lucrul acesta este prevazut. In acest caz o sa va rog doar sa imi spuneti cine sint acele persoane, care se inscriu la luarile de cuvint pe marginea acestei motiuni.

Dupa care, potrivit aceleiasi prevederi din capitolul 8, la sfirsit, ii oferim pina la 10 minute reprezentantului Guvernului pentru a oferi informatii, sa isi  expuna punctele de vedere care deriva din continutul luarilor de cuvint ale deputatilor. Cred eu ca toate aceste trei elemente din procedura... eu propun sa incercam sa ajungem intr-o limita de o ora, o ora si un sfert la finele acestor dezbateri.

Aceste norme de procedura sint acceptate de plenul Parlamentului? Supun votului aceste norme de procedura, fiindca sint obligat sa o fac. Cine este pentru, rog sa voteze. Poftim? Dinsul a solicitat pina la 30 de minute autorul.

Stimati colegi,

Sa procedam in felul urmator – compromis. Stiti ca din doua extreme adevarul este tot timpul la mijloc. 10–30, compromisul este pina in 20 de minute. Supun votului: cine este pentru aprobarea acestor norme de procedura propuse, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

In acest context, inainte de a incepe dezbaterile, sint obligat, conform normelor de procedura, sa intreb autorii acestei motiuni, pe acei care sint prezenti in sala, daca nimeni nu si-a retras, nu-si retrage semnatura de pe motiune. Da sau nu?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Da, domnule Presedinte.

Nimeni nu isi retrage semnatura de pe motiune.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am fost obligat sa intreb acest lucru.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Ma inscrieti pe mine. Cred ca sint si alti colegi care se vor inscrie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va rog mai repejor cumva sa imi dati de stire cine se inscrie.

Stimati colegi,

Nu este functie de raport. Atrageti atentia, inscrierile pentru luarile de cuvint se fac pina a incepe dezbaterile acestui proiect. Domnul Susarenco, la fel de acord. Cine inca? Domnul Bujor? Este. Alti doritori? Bine.

Stimati colegi,

Rusinea nu este tot timpul o calitate proasta. Acum, tot, gata, putin calm.

Multumesc.

Incepem dezbaterea pe marginea proiectului nr.2460.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Esanu, reprezentantul Guvernului la Parlament. Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu – reprezentantul permanent al Guvernului in
                                                         Parlament:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Doamnelor si domnilor deputati,

Regulile democratice presupun dezbateri publice ale demersurilor care vizeaza consolidarea statului de drept democratic si responsabil. Aceste  dezbateri insa, chiar daca sint in contradictoriu si implica persoane care au viziuni diferite, trebuie sa fie bazate pe fapte si argumente. Din teoria parlamentarismului este cunoscut faptul ca motiunea este una din cele mai eficiente arme ale opozitiei, prin care aceasta poate impune o dezbatere publica asupra chestiunilor actuale de politica interna sau externa.

Dar opozitia nu inseamna antrenarea forului legislativ in discutii asupra unor motiuni fundamentate pe acuzatii fara acoperire, cum este cea pe care o dezbatem astazi. Dreptul la libera exprimare este un drept fundamental consfintit de articolul 32 din Constitutie, potrivit caruia oricarui cetatean ii este garantata libertatea gindirii,  a opiniei, precum si libertatea exprimarii in public prin cuvint, imagine sau prin alt mijloc posibil. Si articolul 10 din Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale prevede ca orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare, care este nu doar o piatra de temelie a democratiei, dar si o conditie prealabila pentru exercitarea a numeroase alte drepturi si libertati inscrise in Conventia nominalizata.

Dreptul enuntat cuprinde in sine doua libertati. Prima dintre ele este libertatea de opinie, iar cea de a doua include libertatea de a primi sau de a comunica informatii sau idei fara ingerinte din partea autoritatilor publice si fara limitari date de frontierele dintre state.

Respectul pentru drepturile omului si legalitate este o conditie inerenta edificarii ordinii de drept, preintimpinarii oricaror abuzuri, statornicirii spiritului de dreptate atit in constiinta factorilor de decizie, cit si a fiecarui cetatean.

Printre drepturile fundamentale ale cetateanului libertatea opiniei si exprimarii are o relevanta deosebita pentru ca fara aceasta democratia nu are sort de izbinda. Acest fapt trebuie sa motiveze abordarea deosebita a problemelor care pot aduce atingere acestui drept.

In Republica Moldova, cadrul legal, care reglementeaza si garanteaza exercitarea acestui drept fundamental, este constituit din Constitutie, Legea privind accesul la informatii, Legea presei, Codul civil si alte acte legislative.

Consideram ca legislatia nationala actuala constituie o baza suficienta pentru exercitarea dreptului oricarei persoane de a cauta, de a primi si de a face cunoscute informatiile oficiale. Restrictiile asupra acestui drept pot fi aduse doar in temeiul unor motive speciale, inclusiv pentru apararea securitatii nationale sau a vietii private a persoanei.

In scopul evitarii interpretarilor, Legea privind accesul la informatii, la articolul 7, fixeaza in mod expres informatiile oficiale cu accesibilitate limitata si stabileste in sarcina furnizorului de informatii obligatia de a demonstra ca accesul la o anumita informatie este limitat. Aceasta restrictie nu numai ca trebuie sa fie stabilita printr-o lege organica, dar trebuie si sa fie necesara intr-o societate democratica.

Nimeni nu poate fi pedepsit pentru ca a facut publice anumite informatii cu accesibilitate limitata, daca dezvaluirea informatiilor nu atinge si nu poate sa aduca un interes, si nu poate sa fi invocat un interes legitim legat de securitatea nationala sau daca interesul public de a cunoaste informatia depaseste atingerea pe care ar putea s-o aduca dezvaluirea informatiei.

De mentionat ca abuzul in exercitarea acestui drept nu atrage raspunderea penala, cum este cazul in alte state, iar, potrivit articolului 106 din Codul penal, confiscarea speciala nu se aplica in cazul infractiunilor savirsite prin intermediul unui organ de presa sau oricarui alt mijloc de informare in masa.

Desigur, nu putem afirma ca nu exista nici o problema la capitolul “accesul la informatii” si consideram ca era practic si imposibil sa ajungem la nivelul standardelor despre care statele cu vechi democratii au mers sute de ani in conditiile in care Legea privind accesul la informatii este din anul 2000.

Guvernul nu contesta faptul ca exista cazuri in care autoritatile centrale sau locale, in mod dejustificat, limiteaza accesul la informatii de interes public. Insa respingem categoric modul de abordare arbitrar cind, in baza unor cazuri izolate, se trag concluzii cu privire la situatia intr-un domeniu sau altul. Plus la aceasta, trebuie sa mentionam si faptul ca instantele judecatoresti devin un instrument eficient prin care sa asigure exercitarea acestui drept.

Faptul ca exista hotariri judecatoresti in care se obliga Parlamentul, Guvernul si alte autoritati sa asigure accesul la anumite informatii, a caror furnizare a fost refuzata este un indiciu foarte clar ca afirmatiile autorilor motiunii sint nefondate.

Consideram ca merita de mentionat si faptul ca majoritatea exemplelor la care se face referinta in nota informativa dateaza cu anul 2005 si doar foarte putine au date mai recent. Este evident ca, in cazul in care incalcarile dreptului privind accesul la informatii, ar fi fost masive autorii ar fi putut cu usurinta sa faca referinta la cazuri mai recente.

Cit priveste dreptul de a comunica informatiile, mentionam ca Legea presei, desi adoptata inca la etapa initiala a reformelor democratice, constituie o baza suficienta care asigura dreptul de a fonda publicatii si agentii de presa, indiferent de forma lor juridica de organizare, de catre orice persoana juridica a Republicii Moldova si persoana fizica, cetatean al Moldovei, care a implinit virsta de 18 ani si locuieste pe teritoriul ei. In conditii mai restrinse, acest drept apartine si subiectilor de drept strain.

In conformitate cu articolul 4 din Legea presei, publicatiile periodice si agentiile de presa publica, potrivit aprecierilor proprii, orice fel de materiale si informatii, tinind cont de faptul ca exercitiul acestor libertati ce comporta datorii si responsabilitati este supus unor formalitati, conditii, restringeri si unor sanctiuni prevazute de lege care constituie masuri necesare intr-o societate democratica pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea crimei, ocrotirea sanatatii, protectia moralei, protectia reputatiei sau apararea drepturilor altora pentru a ... divulgarea unor informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

La articolul 1 alineatul (2) din legea citata se prevede in mod expres interdictia instituirii oricaror cenzuri. In ceea ce priveste motiunea, avind in vedere faptul ca institutul motiunii este relativ nou pentru Republica Moldova si sintem la etapa constituirii practicii de inaintare si examinare a motiunilor, consideram ca este necesara o analiza minutioasa a conditiilor pe care trebuie sa le intruneasca aceasta.

In opinia noastra, motiunea supusa dezbaterii este formulata fara a fi respectate cerintele de forma stabilite de legislatia in vigoare. Astfel, in motiune se face, in opinia noastra, in mod eronat, referinta la articolul 105 alineatul (2) din Constitutie. Norma constitutionala invocata prevede posibilitatea depunerii unei motiuni, insa conditioneaza exercitarea acestei atributii de examinare a unei interpelari, ceea ce evident nu este cazul in speta.

In cazul unei analize atente, articolul 112 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului, vom constata ca acesta face distinctie clara intre motiunile adoptate de catre Parlament intr-o anumita problema de politica interna sau externa si motiunile adoptate intr-o problema ce a facut obiectul unei interpelari.

Daca, eventual, autorii au avut in vedere interpelarile mentionate in nota informativa, trebuie sa constatam ca sintem in prezenta unei interpretari eronate a Regulamentului Parlamentului, obisnuite de altfel, care consta in faptul ca se confunda intrebarile cu interpelarile.

Prin raportarea la articolele 122 – 125 din Regulamentul Parlamentului, vom putea constata ca, de fapt, demersurile intitulate de autori drept interpelari, din punct de vedere legal, reprezinta niste intrebari pe marginea carora nu pot fi adoptate motiuni.

De altfel, chiar daca aceste demersuri ar fi intrunit conditiile stabilite pentru interpelari, constatam ca nu se intrunesc conditiile stabilite de articolul 125 din Regulamentul Parlamentului in conformitate cu care Legislativul poate adopta o motiune intr-o problema ce a facut obiectul unei interpelari doar in cazul in care, in conformitate cu alineatul (5) al articolului mentionat, autorii interpelarii au cerut dezbaterea in sedinta plenara a raspunsului la interpelare.

Nici textul motiunii si nici nota informativa a acesteia nu contin pasaje din care ar rezulta ca autorii au solicitat examinarea in sedinta plenara a raspunsului la interpelare. Nu au fost respectate de catre autorii motiunii nici dispozitiile articolului 113 alineatul (1) din Regulamentul Parlamentului conform caruia motiunea simpla trebuie sa cuprinda motivarea si dispozitivul.

Dupa consultarea textului motiunii simple prezentate de autori, constatam ca aceasta contine doar dispozitivul. Nota informativa asupra motiunii simple este evident ca nu constitue parte integrata a acesteia. Lacunele mentionate in opinia Guvernului constituie un temei suficient pentru a respinge motiunea sau chiar pentru a exclude examinarea acesteia de catre plenul Parlamentului.

Dar consideram ca pentru a evita orice interpretari si acuzatii privind tentative de a bloca discutia in forul legislativ asupra unei probleme atit de importante, consideram ca motiunea urmeaza sa fie supusa dezbaterilor de catre plenul forului legislativ si respinsa ca nefondat. Aceasta concluzie este unica posibila dupa analiza textelor motiunii si a notei informative la aceasta.

In legatura cu faptul ca din motiune lipseste motivarea, sintem obligati sa analizam argumentele aduse de autorii motiunii in nota informativa. Dar, din start, trebuie sa mentionam ca, deoarece, in cea mai mare parte, aceasta consta intr-o expunere incoerenta de argumente care, in multe cazuri, nu sustin nici o concluzie si pentru a ... aglomerarea raportului cu detalii neutile, ne vom limita la argumentele care, in opinia noastra, sint cele mai importante.

Mentionam, de asemenea, ca vom analiza argumentele autorilor in cadrul paragrafului in care au fost plasate de acestia, chiar daca nu exista nici o legatura intre titlul paragrafului si argumentele incluse in acesta.

Dupa o analiza minutioasa a alegatilor din nota informativa, am constatat ca aceasta reprezinta o mostra de texte in care concluziile nu au nici o legatura cu premisele si care abunda in declaratii de genul: doua jurnaliste au semnalat, a relatat redactia saptaminalului, directorul publicatiei a atentionat, a fost amenintata de presedintele raionului Ungheni, membru al PCRM, ca a fost, ca o va actiona in judecata.

Ultima afirmatie merita o analiza deosebita, in special in conditiile in care autorii motiunii au folosit de mai multe ori in nota informativa drept argument in favoarea afirmatiilor privind presiuni din partea guvernarii asupra presei, pretinse amenintari cu contestarea in justitie a actiunilor ziaristilor.

In opinia autorilor, amenintarea cu atacarea in justitie este una dintre cele mai frecvente pirghii de presiune asupra presei libere si aceasta in conditiile in care nu... nici o referinta la informatii privind existenta a numeroase hotariri judecatoresti, evident, abuzive in baza carora sa fi fost impuse asupra mass-media obligatii sa achite sume exorbitante, arestate tirajele sau sa fi fost stopata activitatea ziarelor sau a posturilor audiovizuale, nimic, doar afirmatii: ziaristii sint amenintati ca vor fi atacati in judecata.

In teoria dreptului este unanim acceptata ideea ca somarea unei persoane prin folosirea unei cai de aparare a drepturilor prevazute de legislatie este un act legal si indraznim sa afirmam moral, cu atit mai mult in cazul in care este vorba despre folosirea unui drept garantat de Constitutie, accesul la justitie. Contrar opiniilor autorilor sesizarii, Guvernul considera ca unul din scopurile pe care trebuie sa le urmarim este excluderea oricarui alt control asupra presei decit cel judiciar.

Atunci si in masura in care vom reusi sa cream conditii care ar pune ziaristii la adapost de oricare alt control decit controlul judecatoresc si, evident, autocontrolul in conformitate cu regulile deontologice, vom putea afirma ca in Republica Moldova au fost rezolvate toate probleme privind libertatea presei.

Cu privire la pretinsa obstructionare a accesului la informatii de interes public mentionam ca, desi este o informatie foarte grava toata argumentarea incaputa in doua alineate si 15 rinduri, in care au fost facute doua afirmatii, dintre care, cel putin, prima este mai jos de orice critica. Astfel, primul si, deci, argumentul forte pentru aceasta acuza este, citez: infiintarea de catre Cabinetul de Ministri a Serviciului de presa in cadrul Aparatului Guvernului si in cadrul fiecarui minister, serviciu, agentie.

Nu trebuie sa fim specialisti in materie pentru a ne da seama ca crearea serviciilor de presa este unul dintre primii pasi cu care incepe lungul drept spre asigurarea accesului la informatii de interes public.

De mentionat ca pentru informarea complexa a publicului despre activitatile realizate si din rezultatele obtinute este asigurata astazi publicarea informatiei in Monitorul Oficial, in mijloacele de comunicare in masa, afisarea la sediul autoritatii in locuri accesibile publicului, publicarea pe pagina web oficiala prin editarea buletinelor informative si a altor materiale.

Al doilea argument si, de fapt, ultimul, este afirmatia ca cererile solicitantilor privind informatiile de interes public sint ignorate sau nu sint satisfacute cu promptitudine. Nici macar o referinta la un numar de cereri care au fost ignorate si nici o referinta la organele care au comis pretinsele incalcari.

Nu credem ca exista vreo persoana care ar contesta ca in Republica Moldova nu exista incalcari ale dreptului privind accesul la informatii sau ca nu exista cazuri in care, in mod ilicit, nu au fost satisfacute cererile privind furnizarea informatiilor. Dar existenta unor cazuri izolate de incalcare a dreptului prin libertatea de exprimare nu ar trebui sa fie folosita drept pretext pentru initierea unei motiuni. Pentru aceasta era necesar, cel putin, sa fie facuta o analiza a ponderii cererilor ignorate in raport cu numarul total de cereri depuse la unul sau la mai multe organe.

Cu privire la pretinsa limitare a dezvoltarii pietei mass-media si incalcarea principiilor liberei concurente, autorii la acest capitol nici nu au incercat sa arate ce anume considera limitarea dezvoltarii pietei mass-media. In aceste conditii, este dificil de a veni cu anumite contraargumente.

Pornind de la sensul propriu al sintagmei “limitarea pietei mass-media”, ar rezulta ca de catre Guvern au fost adoptate anumite masuri cu caracter normativ, organizatoric sau de alta natura, prin care a fost limitata piata mass-media. Analiza textului notei informative nu ne permite sa constatam pe ce isi intemeiaza autorii aceasta acuzatie.

Cu privire la pretinsa politica de favorizare a ziarelor care au politica favorabila puterii, din motiune rezulta ca aceasta favorizare se face prin abonarea de catre autoritatile publice in mod prioritar a ziarelor care promoveaza o politica favorabila puterii.

Consideram ca cel mai simplu mod de a ne convinge ca aceste afirmatii nu corespund adevarului este de a consulta lista ziarelor la care sint abonate autoritatile publice, inclusiv Guvernul. Deputatii, eventual, ar putea consulta si lista ziarelor abonate de catre Parlament, pentru a constata, poate cu surprindere, ca in aceasta lista se regasesc majoritatea, daca nu chiar toate ziarele centrale considerate de catre autorii sesizarii independente, inclusiv cele mentionate in nota informativa.

Si aici una din doua: ori sint total nefondate invinuirile autorilor motiunii ori ziarele considerate independente promoveaza o politica favorabila puterii. In ceea ce vizeaza documentul nominalizat emis de catre Ministerul Culturii si Turismului expunem ca, prin intermediul acestuia, se solicita contributia conducatorilor institutiilor si organizatiilor din subordinea acestuia in vederea organizarii eficiente a abonarii la publicatiile periodice din tara.

Faptul ca se recomandau anumite publicatii, inclusiv Monitorul Oficial, se exprima prin aceea ca, in opinia autorilor documentului, respectivele, pe linga difuzarea materialelor si informatiilor cu caracter oficial, abordeaza si problemele culturii si turismului.

De altfel, mentionam ca institutiile de cultura si turism au abonat nu doar ziarele care au fost mentionate in respectiva recomandare, dar si multe dintre cele care sint considerate independente.

Cu privire la pretinsele imixtiuni economico-financiare guvernamentale pe piata mass-media autorii au evidentiat acest subiect intr-un paragraf separat, desi nu prea este clar si nici nu au incercat sa arate care este diferenta dintre limitarea dezvoltarii pietei mass-media si imixtiunea pe piata mass-media.

Insa cind citim argumentele, urmeaza sa constatam ca nici nu este necesar sa vedem aceasta diferenta, deoarece unicul argument in sustinerea acestei pozitii este faptul ca Guvernul nu vine cu facilitati fiscale pentru institutiile media si se afirma, fara a se face vreo referinta la vreo tara anume ca in Europa societatile media sint scutite de TVA sau au un TVA redus pina la 50%.

Si afirmatiile privind lipsa unor facilitati pentru mass-media, fapt care nu poate fi catalogat drept imixtiune in opinia noastra, nu corespunde realitatii. Conform articolului 103 alineatul (1) punctul 20) din Codul fiscal – se scuteste de TVA productia de carte si publicatiile periodice, cu exceptia celor cu caracter publicitar si erotic, precum si serviciile de editare a productiei de carte si a publicatiilor periodice, cu exceptia celor cu caracterul mentionat.

Tot la capitolul imixtiuni economico-financiare guvernamentale pe piata mass-media este trecut si exemplul privind atacul asupra paginii web a Centrului de investigatii jurnalistice. Nu am putut intelege nici ce are atacul asupra unei pagini web cu imixtiuni economico-financiare, dar nici faptul daca autorii presupun in mod serios ca acest atac a fost organizat sau sustinut de catre Guvern.

In legatura cu problema tarifelor postale pentru distribuirea ziarelor mentionam ca politica tarifara a Intreprinderii de Stat “Posta Moldovei” este reglementata de metodologia de calcul a costurilor si tarifelor la serviciile prestate de catre aceasta, aprobata prin Hotarirea Guvernului nr.1300 din 26 decembrie 2000 si Hotarirea Guvernului nr.547 din 4 august 1995 cu privire la masurile de coordonare si reglementare de catre stat a preturilor.        

Metodologia nominalizata prevede stabilirea tarifelor care ar asigura acoperirea cheltuielilor suportate de Posta Moldovei la prestarea serviciilor, precum si profitul necesar pentru continuitatea activitatii acesteia. De asemenea, metodologia stabileste modul de calculare, aprobare si aplicare a tarifelor, actualizarea acestora facindu-se in dependenta de schimbarea preturilor la energia electrica, majorarea salariilor, tarifarelor si a altor factori. In temeiul celor invocate, precum si luind in considerare ritmul de inflatie de 7,4%...

 

Doamna  Maria Postoico:

Domnule Susarenco,

Inca o data trebuie sa va uitati, mai dispune de timp. Asa ca, poftim, continuati.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

...cresterea preturilor la combustibil, majorarea salariului tarifar. Ministerul Dezvoltarii Informationale, la data de 23 august 2007, dar nu in noiembrie, precum se stipuleaza in nota informativa al motiunii, a aprobat tarifele la serviciile de difuzare a editiilor periodice pentru anul 2007, prestate de Intreprinderea de Stat “Posta Moldovei”. Tarifele au fost majorate in medie cu 17%, cu toate acestea ele sint inferioare costului prestarii serviciului respectiv.

Este de mentionat faptul ca tarifele aprobate pastreaza inlesnirile de 50% pentru publicatiile destinate copiilor, precum si anumite inlesniri pentru difuzarea presei pentru pensionari si invalizi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Aveti inca 2 – 3 minute.

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Cu parere de rau, 2 – 3 minute.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, in regim de exceptie, 5 minute. Ii oferim 5 minute?

 

Domnul  Nicolae Esanu:

Cu parere de rau, eu nu am sa pot sa trec prin toate argumentele invocate de catre autorii sesizarii si nu as vrea sa se insinueze ca eu nu am editat anumite probleme mai fierbinti, sint obligat sa trec la partea motiunii propriu-zise, in scopul de a ma pronunta, daca aceasta intruneste conditiile prevazute de lege. Eventual, daca vor exista intrebari cu privire la unele dintre argumentele mentionate in nota informativa, eu pot sa revin ulterior.

Una din regulile de examinare a motiunii este faptul ca asupra acesteia nu pot fi facute modificari. Motiunea poate fi adoptata doar in forma in care a fost propusa de catre autori si / sau respinsa. La o analiza a textului acesteia se creeaza impresia ca in textul ei au fost introduse special unele prevederi care fac imposibila adoptarea motiunii pentru a genera respingerea acesteia de catre Parlament. Altfel, noi nu ne putem explica faptul solicitarilor de a include in textul motiunii obligarea Guvernului de a finaliza procesul de lichidare in 30 de zile. O norma care, evident, este contrara Codului civil, care prevede o procedura foarte clara de lichidare a unui subiect de drept.

De asemenea, nu poate fi acceptata in textul unei motiuni obligarea Guvernului de a prelua patrimoniul de la editiile periodice care se afla in proces de lichidare. Pentru ca, conform legislatiei, Guvernul nu gestioneaza patrimonii, acestea poate fi transmise doar unor organe abilitate de Guvern. Eventual, in textul motiunii putea fi stipulat: “Se obliga Guvernul sa intreprinda masuri pentru a prelua patrimoniul”, dar nicidecum nu poate fi obligat direct Guvernul sa preia, pentru ca ulterior Guvernul nu il va putea gestiona.

In ceea ce priveste primul punct, care se refera la obligarea domnului Prim-ministru de a lua sub control personal implementarea Legii privind accesul la informatie, mentionam ca, in opinia Guvernului, acest lucru este inutil, avind in vedere faptul ca Guvernul, conform legislatiei in vigoare, este responsabil de asigurarea implementarii tuturor legilor, iar domnul Prim-ministru este personal responsabil de toate actiunile care trebuie sa le intreprinda Guvernul. In aceste conditii, repetarea unei prevederi in lege este, in opinia noastra, dupa cum am mentionat, inutila.

De asemenea, si articolul 2, care prevede: Ministerul Afacerilor Interne va lua masuri legale pentru a urgenta rezolvarea si prevenirea cazurilor de presiune asupra ziaristilor.” Este nu altceva decit o reproducere a articolului 2 din Legea cu privire la politie, care instituie aceasta obligatie. Si nu era necesara introducerea unei motiuni, eventual, poate fi cenzurata activitatea ministrului care nu isi exercita atributiile.

In ceea ce priveste articolul 3, care stabileste obligatia de a prezenta propuneri concrete de aducere a legislatiei penale si contraventionale in stabilirea sanctiunilor penale pentru actiunile care impiedica activitatea mass-media, mentionam, in primul rind, ca termenul de 3 luni este un termen foarte scurt pentru a putea initia un proces, avind in vedere doar simplul fapt ca, conform Legii privind actele legislative, initierea unui proiect de lege necesita un studiu, o analiza stiintifica a oportunitatii elaborarii legii.

Si daca tinem cont de faptul ca Parlamentul a adoptat Conceptia decriminalizarii Codului penal si a dat indicatii anterioare Guvernului care le-a executat prin promovarea unor proiecte de lege, care presupune excluderea din Codul penal a unor sanctiuni. Este necesar sa vedem daca nu se exclude posibilitatea ca sint necesare aceste componente de infractiune sa fie introduse in Codul penal, dar aceasta necesita un termen mult mai mare.

Cit priveste amendarea Codului contraventional mentionam ca, in Parlament, in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati deja se pregateste pentru examinare in lectura a doua proiectul noului Cod contraventional si, deci, initierea unor noi proiecte de amendare a Codului contraventional in vigoare nu este oportuna. Si Parlamentul are deja o practica in toate proiectele care au fost elaborate anterior, se adopta doar in prima lectura, urmind sa fie comasate cu proiectul care se afla in Parlament. Deci, obligatia de a elabora eventuale propuneri in aceasta directie pot fi executate nemijlocit aici.

In ceea ce priveste cerinta de a elabora un proiect de Lege prin instituirea scutirilor pentru TVA, dupa cum noi am mentionat, in Codul fiscal deja exista prevederi care se refera la scutirea de TVA: serviciile editare a cartilor si publicatiilor periodice, dupa cum am mentionat, sint scutite. Si, in acest caz, evident, in motiune nu putea fi inclusa o asemenea prevedere.

In incercarea de a nu depasi foarte mult timp, eu permit sa limitez si consideram ca argumentele care au fost invocate de catre noi sint suficiente pentru a respinge motiunea ca nefondata, dar, in acelasi timp, recunoastem ca dreptul la libertatea de expresie este un drept fundamental si sint necesare sa fie intreprinse masuri pentru a asigura intr-o masura mai deplina exercitarea acestor drepturi si sa intreprinda asemenea masuri, dar, din lipsa de timp, eu nu pot sa vin cu informatie la acest capitol.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule ministru,

Eu va multumesc. Am inteles ca sint citeva lucruri de procedura, colegii ar dori sa le clarifice.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte.

O intrebare de procedura pentru toti colegii nostri. Aceasta trebuie de facut de la inceput, bineinteles, nu acum, fiindca atit de serios s-a pregatit Guvernul si a venit incoace cu o cuvintare, care, intr-adevar, sa aduca acea claritate care ne intereseaza pe toti si au lipsit in sala, din 15 care au semnat pe lista, 8. Adica, mai mult de jumatate din numarul cumetrilor mari la scaldatoarea data nu sint. Se intreaba: cam cui ii trebuie lucrurile acestea?

Oameni buni,

Sintem organ serios, sintem un organ foarte serios si daca noi vom merge pe asemenea cale, atunci ma scuzati de acum, la ce am ajuns noi? Uitati-va, Klipii nu este, Pavlicenco nu este, Braga nu este, Neagu nu este, Bolboceanu nu este, Braghis  nu este, Deatovschi nu este, Banari nu este. Sa fim seriosi, oameni buni.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Am luat act de aceasta norma.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Domnule Vladimir,

Cu toata stima, dumneavoastra ati iesit din sala si ati venit odinioara. Trebuie sa fim seriosi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Dragomir,

Eu va rog sa nu intrati in dezbateri cu replicantii din sala.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Eu, de pilda, as considera ca noi degeaba discutam lucrul acesta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Domnule Presedinte,

In calitate de cumatru mare, eu am o problema pe care vreau neaparat sa o invoc, fiindca ea tine de procedura. Noi,  de fapt, nu am asistat acum la pozitia Guvernului vizavi de motiune, dar am asistat la o analiza a unui expert, a unui jurist de mare performanta a Republicii Moldova, care, in mare parte, imi pare rau, ca forma de prezentare, a fost impardonabila, ma scuzati. Si pentru a-mi justifica pozitia respectiva cu intirziere, rog foarte mult disponibilitatea dumneavoastra sa acceptati sa am si eu o scurta luare de cuvint ca unul dintre autori. Si este,
intr-adevar, ca reactie. Fiindca atitudinea respectiva urmeaza a fi si calificata.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Luarile de cuvint. Ma iertati, domnule Serebrian, nu va suparati, va rog, e greseala mea tehnica, fiindca dupa prezentarea Guvernului trebuie sa audiem avizul comisiei conform solicitarii articolului 115, precum, iata ma consulta colegii, buni cunoscatori de jurisprudenta.

Stimati colegi,

In acest context, il invit la tribuna centrala pe domnul Stepaniuc, presedintele  comisiei de profil.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Stimati colegi,

Domnule Presedinte,

Probabil, era normal deodata sa vorbeasca toti acei care doresc sa vorbeasca si comisia ar fi iesit la sfirsit cu propuneri. Eu vreau sa ii multumesc reprezentantului Guvernului pentru analiza pe care a facut-o. De fapt,  ne-a eliberat pe noi de o buna parte din mesajul care este. Deci, in comisia parlamentara acest aviz a fost dezbatut pe larg. Este o prima incercare a Parlamentului de a discuta asemenea motiune. Citeva argumente suplimentare.

In opinia noastra aceasta motiune, este mai mult, desigur, o actiune politica, deoarece ea nu prezinta interes chiar pentru mass-media. Eu vreau sa va aduc aminte ca in Republica Moldova functioneaza peste 40 de canale radio, si peste
60 canale de televiziune si aproximativ 200 de companii prin cablu. Dumneavoastra vedeti ca, de fapt, sala Parlamentului este semipustie, nu prezinta interes.

Obstructionarea accesului la informatie in Republica Moldova este un fenomen, dar el exista si in alte tari. Ce ar insemna, de fapt, obstructionara accesului la informatie? Foarte clar. Reprezentatii puterii in orice tara... si eu cred ca domnii deputati, care au inaintat lucrul acesta, cunosc situatia din tarile vecine, care au fost acceptate, inclusiv in Uniunea Europeana. Uitati-va, practica Bulgariei, practica Cehiei, practica chiar a tarilor vecine cu noi. Daca societatea are acces la informatie, inclusiv prin acele canale publice si canalele private de informatie, inclusiv prin mass-media scrisa, audio si vizuala, in felul acesta nu se poate de spus ca accesul la informatie nu exista.

Altceva, noi am putea sa avem foarte mari pretentii si sintem de acord, probabil, si in cadrul comisiei parlamentare, si cred ca fiecare deputat intelege ca de multe ori informatia care merge la ascultator, la cititor, la telespectator, este prezentata prin vizorul, de fapt, al acelui ziarist care este calificat sau mai putin calificat, care este angajat sau nu este angajat politic. Din acest punct de vedere, majoritatea absoluta a ziarelor si a canalelor noastre de televiziune sint intr-un fel sau altul partinitoare. Dar sa fim constienti ca aceasta, de fapt, este boala oricarei societati democratice.

Da, majoritatea absoluta a companiilor, concernelor cele mai mari de presa... dumneavoastra stiti ca acele private sint, de obicei, ale monopolurilor celor mai mari. Este o problema si nu cred eu ca acesti 15 deputati au vrut sa o solutioneze taman in Parlamentul Republicii Moldova.

Alaturindu-ma la argumentarea pe care a facut-o din punct de vedere al dreptului, deci, ce-ar insemna amenintarea unui ziarist cu atacul in judecata? De fapt, foarte clar, s-a spus aici, o modalitate absolut juridica, fiindca unicul judecator in cazul unor conflicte pe care le are ziaristul, puterea a patra, cu alte puteri, cu putere guvernamentala sau cu puterea parlamentara, sau cu societatea in general este numai controlul judecatoresc. Alt control nu exista. Restul este partea subiectiva a problemei. Si, din acest punct de vedere, eu cred ca comisia noastra a procedat corect, propune ca aceasta motiune sa fie respinsa. Nu de aceea ca nu exista probleme in acest domeniu, dar de aceea ca toate aceste mari probleme trebuie sa fie hotarite prin conlucrarea cu societatea civila si presa, cu audiovizualul, ca o buna parte a societatii civile sa participe in acest proces absolut deschis, folosind acele modalitati si acele prevederi ale legislatiei in vigoare, ale Constitutiei si ale actelor care sint facute.

Cu atit mai mult ca in ultimii ani in aceasta directie intr-adevar s-au mai multe lucruri pentru a avea acces inclusiv la organele publice. Nu exista astazi organe de presa si organe de televiziune care sa nu aiba acces la sedintele Guvernului, la sedintele Parlamentului, chestiunea aceasta nu exista, desi putem sa ne convingem ca unele organe ar merita intr-adevar sa nu aiba tot timpul acest acces.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Stepaniuc,

Va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Permiteti-mi sa va atrag atentia din nou. Daca cititi cu multa atentie capitolul 8, scrie negru pe alb: dezbaterea motiunilor se face in conformitate cu prevederea articolelor 99–109. In toate articolele 99–109 exista o singura referinta la luarile de cuvint, pe care motiv nu au fost si nu pot fi interpretare pe care o avem noi astazi a capitolului 8, intrebari. Deci, sint lucruri foarte clare, pozitia este exprimata de Guvern, avizul comisiei, luarile de cuvint, dezbateri, la sfirsit ia cuvintul Guvernul, supunem votului. Asta este clar si net indicata.

Noi nu votam textul avizului, acesta nu este raport. Atrag atentia, este un caz absolut specific, comisia nu a prezentat raport, noi nu avem cu dumneavoastra un proiect de lege, aceasta este o opinie discutata la comisie, pe care motiv, nu va suparati, dar noi mergem conform prevederilor Regulamentului. De procedura, poftim. Va rog discutam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:  

Domnule Presedinte,

Este absolut corect ceea ce spuneti dumneavoastra, numai ca in cazul in care comisia prezinta raport. Nu a fost un alt caz in Parlamentul Republicii Moldova, cel putin in ultimii doi ani, cind un reprezentant al oricarei comisii prezinta de la tribuna centrala un aviz.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ma iertati, va rog.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Deci, prezinta raport.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Stimati colegi,

Cind avem aceasta cartulie, ea nu este data sa stea prin sertare.

 

 

Domnul  Leonid Bujor:

Pai, s-a retras de doua de acum.

 

Domnul  Marian Lupu:

Articolul 114 stipuleaza clar: “Motiunea simpla se supune dezbaterii fiind insotita de avizul comisiei permanente de profil.”

 

Domnul  Leonid Bujor:

Exact.

Domnule Presedinte,

Atunci adresez o intrebare nu luind in exclusivitate in considerare examinarea cazului concret de astazi, dar la general.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ce inseamna definitia “avizez o intrebare”?

 

Domnul  Leonid Bujor:

Nu, nu va adresez aceasta intrebare, altceva mai important. Deci, la ce a fost necesar ca presedintele comisiei sa ne prezinte avizul de la tribuna centrala din momentul in care el ne-a fost prezentat noua?

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Fiindca  asa este mentionat la articolul 114.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Turcan,

Odinioara ati spus ca raportul este altceva, de aceea spun si eu. Cind iese presedintele comisiei la tribuna centrala cu raport, este inteles de toate lumea, dar daca vorbim de un simplu aviz, va rog frumos pe acei care nu cititi macar un proiect de lege venind aici, la sedintele in plen, nu comentati. Voi idee nu aveti la ce va referiti, dar comentati ceea ce spun eu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi...

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Opriti-i, caci nu e frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu as ruga sa va opriti cu totii. Liniste, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Jdanov,

Tipati mai tare, caci nu se aude...

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu am rugat foarte mult, zicind si ieri, ca, totusi, brutalitatea incet cu incet trebuie sa devina o exceptie in disputele noastre politice, decit o norma, pe care motiv... eu fac un comentariu general, care este urmatorul. Nu uitati ca sint, de fapt, primele elemente in practica Parlamentului tarii in dezbaterea motiunilor.

Eu nu exclud deloc ca noi, pentru a clarifica anumite momente, chiar si normele de procedura, nici eu nu stiu acest aviz. Trebuie acum sa fie prezentat dupa dezbateri. Si, in modul acesta, presupun ca vom avea o discutie de talmaciri sau sa vedem cum procedam in acest caz, fiindca prevederile Regulamentului nici pe departe nu sint exhaustive in acest caz. Si vom conveni la o procedura standard, care se va referi la motiuni. Dar va atrag atentia ca motiunea este ceva diferit de un proiect de lege sau un proiect de hotarire din Parlament. Aceasta este problema.

 

Domnul Leonid Bujor:

Este clar ca buna ziua.

Domnule Presedinte,

Bine, va aduceti aminte, acum circa doua saptamini noi am convenit asupra unui subiect, care tine de adoptarea anumitor legi.

 

Domnul  Marian Lupu:

In lectura a doua.

 

Domnul Leonid Bujor: 

In prima lectura si in a doua. Si atunci, cer scuze, eu nu am terminat gindul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Discutam la Biroul permanent in ziua de marti. Eu anticipez, nu va suparati. Sedinta Biroului are loc in ziua de marti. Ultima, v-am anuntat, am avut-o in dimineata zilei de joi, saptamina trecuta, si a durat strict 30 de minute pentru ordinea de zi. Acum o facem marti si pe ordinea de zi a Biroului permanent va fi inclus si subiectul care vizeaza modalitatea conform careia acceptam sau nu dezbaterile pentru lectura a doua in cadrul aceleiasi sedinte. Eu ma tin de cuvint.

 

Domnul Leonid Bujor:

Exact. Deci, eu va asigur ca astazi ne ciocnim cu un al doilea subiect, care, in linii mari, este echivalent cu ceea ce am vorbit noi atunci. Fiindca daca mergem mai departe, va trebui sa cerem talmacirea notiunilor de raport, avize s.a.m.d. Si o sa vedeti ca intram intr-o discutie de lunga durata.

De aceea, propunerea mea este urmatoarea: avind in vedere faptul ca ne ciocnim pentru a doua oara in trei–patru saptamini cu un astfel de gen de intrebari, ar fi, probabil, cazul ca doua–trei comisii, inclusiv Comisia juridica, pentru numiri si imunitati sa faca o trecere in revista foarte serioasa a Regulamentului Parlamentului, care, daca va aduceti aminte, a fost adoptat in conditii de multa nervozitate, proteste, contine multe lucruri de marginalizare a opozitiei, sa venim cu initiativa legislativa ca, cel putin, incepind cu toamna acestui an sa nu mai avem lucruri care stirnesc diferite interpretari.

Si a doua rugaminte pe care o am personal fata de dumneavoastra, eu va port respectul si respect fiecare deputat in Parlamentul Republicii Moldova. Dar este un lucru nu numai ca nu frumos, dar si rusinos, atunci cind apare un deputat din opozitie, oricine ar fi el si din partea mea dreapta, din stinga dumneavoastra vin replici diferite. Nu trebuie. Eu sint responsabil ori de cite ori imi fac aparitia la microfon, pentru ca inainte de a veni, cel putin, studiez materialul, care se examineaza.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

La aceasta remarca de ordin general eu as spune ca tine nu doar de organizarea conducerii sedintei, dar  si de un autocontrol, fiindca eu aud asemenea lucruri si din partea stinga a mea. Eu aud asemenea lucruri si din dreapta mea, cu periodicitati diferite in functie de subiect si in functie de sedinta. Si este un mesaj general adresat catre toti sa dam dovada de niste norme de conduita.

Microfonul nr.5, va rog.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Va multumesc.

Domnule Presedinte,

Eu, prin naivitatea mea, am crezut ca daca este un aviz, avizul trebuie sa fie dezbatut si pot sa adresez si niste intrebari. Daca nu pot, aceasta este situatia, atunci va rog respectuos sa ma introduceti pe lista ca sa spun citeva cuvinte, inclusiv in vedere la acest raport. Si inca un lucru care tot tine de procedura.

Domnule Presedinte,

Daca Regulamentul Parlamentului este destul de exhaustiv in unele parti ale sale, mie mi se pare ca ar fi absolut normal ca spicherul sa trateze acest Regulament in sensul deschiderii cit mai largi spre o dezbatere in Parlament. Mie mi se pare ca acesta este sensul unei democratii parlamentare, dar nu spre reducerea dezbaterii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am luat act. Deci, trebuie sa constatam un lucru: pozitiile la capitolul 8, ceea ce se refera la articolele 112 pina 115, facind referinta la articolele 99 – 109, de fapt, lasa spatiu, si aceasta am discutat-o si am constatat-o cu dumneavoastra. Deci, trebuie sa gasim solutia pentru a clarifica normele procedurale pentru acest nu exercitiu pentru noi, ma refer la motiuni.

Microfonul nr.4.

 

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Domnule Presedinte,

De procedura. Eu, dupa cum vad, si actualul Regulament ne permite, fiindca de atitea ori faceti referinta la articolele 99 – 109.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog sa faceti referinta concreta.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si aici chiar, si 106.

 

Domnul  Marian Lupu:

Ce spune 106?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Sau 107.

 

Domnul  Marian Lupu:

Asa.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Atunci cind este vizata o fractiune, un grup...  

 

Domnul  Marian Lupu:

Persoana concreta...

 

Doamna Valentina Cusnir:

...are dreptul la replica. Noi am fost vizati toti acei 15, care am semnat aceasta motiune, tinind cont de prevederile acestor  articole. Fiecare din noi 15 are dreptul pina la 3 minute de replica.

 

Domnul  Marian Lupu:

Presedintele sedintei poate oferi cuvint oricind unui deputat pentru a raspunde la o chestiune ce implica persoana sa. Deci, trebuie sa fie concret la persoana X, Y sau Z.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Articolul 106: “Daca declaratia vizeaza imaginea unei fractiuni parlamentare sau a unui deputat”.

 

Domnul  Marian Lupu:

Articolul 106.

Stimata colega...

 

 

Doamna Valentina Cusnir:

“Acestia au dreptul la replica in cadrul aceleiasi sedinte”.    

 

Domnul  Marian Lupu:

...suparati, dar cititi atent articolul 106, care se refera la declaratiile deputatilor, iar declaratiile sint la sfirsitul sedintei, la subiecte care nu sint incluse in ordinea de zi.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, la motiunea articolele 99, 109 se aplica in mod corespunzator.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Cititi cum se numeste, care este titlul articolului 106.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu stiu cum: declaratii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cind sint ele facute?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da.

 

Domnul  Marian Lupu:

La sfirsit de sedinta, la subiecte care nu sint incluse pe ordinea de zi.

Doamna Cusnir,

De ce ne rapiti noua timpul.

 

Doamna Valentina Cusnir:

107 este.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va rog frumos, terminam aceste lucruri, fiindca nu sint relevante.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Pai, nu trebuie sa facem. Atunci cind 15 deputati...

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3, va rog.

Am intrat deja in retorica, care nu are sens.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Va multumesc.

Avind in vedere propunerea domnului Bujor si unele  pareri ale doamnei Cusnir, eu as propune ca perioada aceea de vacanta pe care noi o sa o avem, sa  consacram un timp oarecare pentru a studia regulamentul foarte atent. Acesta este primul moment. Al doilea moment. Cind ne intrunim din nou toamna, sa propunem concret, dupa viziunea tuturor deputatilor, care anume articole necesita sa fie comentate, talmacite s.a.m.d. Ceea ce tine de problema motiunii, intr-adevar, este o procedura specifica.

Deci, si insusi faptul ca noi nu avem dreptul sa introducem careva modificari in textul motiunii, insusi acest fapt deja confirma ca este clar ca nu pot fi discutate si avizele respective ale comisiei de profil. Deci, procedura este destul de simpla. Sint autorii motiunii care si-au expus parerea, viziunea lor, inclusiv prezentind textul motiunii. Isi expune pozitia Guvernul, avizul comisiei de profil, luarile de cuvint, dupa aceea trecem la procedura votarii. Da sau nu? Fara careva modificari. Aceasta este procedura pentru motiuni, procedura si in Parlamentul nostru, si in alte parlamente ale altor tari.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

De aceea eu va rog sa nu ne inglodam in discutii inutile, trecem la procedura respectiva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Presedinte,

Multumesc pentru clarificari si vreau sa salut, in numele plenului Parlamentului, aceasta declaratie stoica, as spune chiar eroica, de intentie a Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati sa munceasca pe durata lunii august.

Stimati colegi,

Avind aceste clarificari de ordin procedural incepem dezbaterile. Si, in acest sens, voi incepe sa acord timpul respectiv pentru luarile de cuvint, primul fiind domnul  Serebrian, pe care il invit la tribuna centrala. Atrag atentia, conform articolului respectiv este vorba de un timp de 7, pina la 7 minute.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Este intr-adevar prima motiune simpla discutata in Parlamentul de la Chisinau. De unde, desigur, probleme si din partea pozitiei, si din partea opozitiei. Oricum, vreau sa va spun ca am fost surprins de relatarea, nu pot spune altminteri, facuta de domnul ministru adjunct Nicolae Esanu. Nu ca nu as fi de acord cu unele puncte din raportul domniei sale, dar am avut la un moment dat senzatia ca sint in micul Parlament din principatul Monaco.

Totul este foarte bine. Totul se respecta in principiu si legile, toate legile exista. M-a surprins in mod deosebit afirmatia finala facuta de dumnealui, analiza celor noua puncte propriu-zise ale motiunii. De fapt, domnia sa spunea ca aceste puncte nu pot fi in nici un caz votate. Eu am constatat ca ele trebuie votate din start din ceea ce a spus dumnealui. Or, chiar domnul Esanu ne-a spus ca, practic, toate aceste puncte se regasesc in vreo lege, care deja exista, sau se vor regasi in curind, sint discutate.

Domnule ministru,

Ceea ce spuneati dumneavoastra in legatura cu cele 30 de zile, trebuia sa specificati ca este vorba de “Moldova Suverana” si de “Nezavisimaia Moldova”. Noi credeam ca ele demult sint deetatizate. Dar dumneavoastra spuneti ca e nevoie de foarte mult timp inca.

Stimati colegi,

In orice caz, departe de a banaliza acest subiect al libertatii presei, libertatii cuvintului, de fapt, dupa cum au remarcat toti, inclusiv acei care au vorbit si din partea fractiunii majoritare, subiectul este unul foarte serios si chiar si in avizul partinitor, din punctul meu de vedere, facut de domnul presedinte Stepaniuc, se constata faptul ca exista o serie intreaga  de probleme in acest domeniu.

Una din cele mai ingrijoratoare probleme, de altminteri cu care se confrunta democratia moldoveneasca la ora actuala, o reprezinta, din punctul nostru de vedere, politica sistematica a puterii centrale de monopolizare a discursului public, de limitare a libertatii de expresie prin masuri de ordin legislativ sau prin presiuni ori imixtiuni economico-financiare si administrative, precum si prin incercari de subordonare directa sau indirecta a presei scrise si audiovizuale atit publice, cit si private.

Imixtiunea autoritatilor guvernamentale pe piata mass-media s-a manifestat prin alocarea de fonduri bugetare institutiilor media guverna-mentale si celor care simpatizeaza cu puterea. In activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului prin aplicarea unui tratament economico-financiar diferentiat si discriminatoriu in privinta operatorilor de media si in activitatea unor mijloace de informare in masa prin abonarea obligatorie si nu putem infirma, din pacate, nu putem infirma acest lucru a institutiilor si organizatiilor de stat la ziare guvernamentale si cele partizane prin abuzuri ale functionarilor.

Lipsa de reactie a actualilor guvernanti in cazul jurnalistilor agresati, indiferent de faptul daca au fost agresati in 2006 sau in 2005, sau in 2004. In cazul de fata acest lucru este mai putin important. Si vechimea, daca este vorba de 2005 sau de 2007, conteaza foarte putin, precum si maniera de incurajare a acestor agresiuni ilustreaza atitudinea aroganta si de dispret a puterii actuale vizavi de aceea ce intr-o democratie normala ar trebui sa fie a patra putere.

Toate aceste actiuni au avut ca rezultat limitarea si incalcarea libertatii de exprimare, ceea ce constitue un grav atentat la democratia din tara noastra si un obstacol greu de trecut in calea integrarii europene. Este motivul pentru care noi, semnatarii prezentei motiuni, ne propunem sa tragem un semnal de alarma, stiind din start ca aceasta motiune va fi respinsa privind amploarea acestui fenomen, limitarea dezvoltarii pietei mass-media prin amestec guvernamental si al serviciilor ministeriale desconcentrate, al multora dintre autoritatile publice centrale si locale, precum si nerespectarea independentei presei scrise si audiovizuale de catre actualul Guvern.

Legea privind accesul la informatie, considerat a fi unul din putinele succese in acest domeniu, nu este aplicat de autoritati in spiritul si litera ei. Precaritatea conditiei presei scrise in Republica Moldova este determinata si de factori precum tarifele pentru distributia ziarelor. Autorii motiunii considera ca politica tarifara practicata de catre Intreprinderea de Stat “Posta Moldovei” sugruma presa scrisa independenta, tarifele pentru distributia ziarelor si a revistelor fiind exorbitante, acestea influentind direct costul abonamentelor la ziare.

Autorii motiunii semnaleaza si faptul ca in perioada anilor 2001 – 2007 actiunile de limitare a libertatii de exprimare au luat si forma hartuirilor, amenintarilor si agresiunilor la adresa ziaristilor. Cel mai important obstacol in calea libertatii de exprimare, care se manifesta la nivelul ziaristului, este atacul in justitie. Jurnalistii independenti sint actionati in justitie si condamnati pentru ca emit opinii critice la adresa activitatii guvernantilor.

In Republica Moldova, situatia jurnalismului de investigatie continue sa fie si ea problematica. Jurnalistii care efectueaza investigatii nu se bucura de garantii, de facilitatile legale sau de vreo sustinere din partea organelor de drept. Alarmant este si faptul ca organele de drept nu reactioneaza, orice s-ar spune, la dezvaluirile publicate in presa.

O alta problema la care se referea actuala motiune este cea a deetatizarii unor organe de presa. Din punctul nostru de vedere deetatizarea ziarelor “Moldova Suverana” si “Nezavisimaia Moldova” s-a produs cu grave abateri de la prevederile legale. Intregul proces de lichidare a celor doua intreprinderi de stat a decurs intr-un mod absolut netransparent. Astfel, desi lichidate, cele doua intreprinderi functioneaza vreme de mai bine de un an si jumatate in conditii obscure. Redactiile lor au ramas intacte, continuind sa foloseasca sediile, bunurile si echipamentele preluate de la intreprinderile lichidate.

 

Domnul  Marian Lupu:

Inca un minut.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Si cel mai important, denumirile sint folosite in continuare, fara sa fi fost cesionate in conditii legale.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Serebrian,

Aveti inca un minut.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc.

Cele doua intreprinderi de stat nu au fost radiate inca din registrul de stat. In acelasi timp, nici ministrul Molojen, nici Premierul Tarlev nu ofera detalii despre modul in care a decurs intregul proces de deetatizare a celor doua institutii media guvernamentale. Trezeste suspiciuni si faptul ca, prin Hotarirea nr.1499 din
28 decembrie 2006, cit se poate de recent, redactiilor ziarelor guvernamentale lichidate li s-a acordat un suport financiar important din fondul de rezerva al Guvernului.

Dupa o privatizare obscura, Guvernul iarasi a virit mina in buzunarul contribuabililor, pentru a achita datoriile tipografice ale ziarelor de care s-a dezis un an si jumatate mai devreme. Totodata, deetatizarea nu a atins deocamdata cele circa 30 de ziare care nu sint finantate de, care sint finantate, pardon, de autoritatile locale, de asemenea, din bani publici.

Stimati colegi,

Ar mai fi si alte lucruri de spus. Din pacate, tinind cont de aceste restrictii de timp, vreau sa inchei cu urmatorul lucru. La raportul extrem de festiv si triumfalist al domnului ministru adjunct vreau sa va spun ca raportul de evaluare al comisiei europene asupra planului de actiuni vine sa constate, spre regretul nostru, lipsa unor progrese reale in domeniul asigurarii libertatii presei si de exprimare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Mult stimate coleg,

Timpul, va rog.

 

Domnul Oleg Serebrian:

In acest document, se recunoaste franc ca libertatea presei este asigurata intr-o masura foarte redusa. In vederea redresarii situatiei, autorii motiunii adreseaza puterii un sir de propuneri concrete. In calitate de initiatori ai prezentei motiuni, cerem colegilor nostri parlamentari sa sustina adoptarea acestei motiuni simple.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog sa incheiati …

In continuare il invit la tribuna centrala pe domnul Susarenco pentru luare de cuvint.    

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Onorat Parlament,

Dat fiind faptul ca nu am avut raportul citit de reprezentantul Guvernului, poate voi fi nu prea coerent. Dar rapoartele reprezentantului Guvernului nu este altceva decit o opinie a unui pretins savant sovietic, in opinia mea, cu capul imbucsit de filosofii marxist-leniniste si comunist-stiintifice. De aceea, eu nu as vrea sa cobor la nivelul de a intra in polemici cu reprezentantul Guvernului, viceministrul Esanu, pentru a nu cobori  la nivelul acestui... la nivel de militian sovietic. Vreau numai sa mentionez ca eu, in calitate de deputat, m-am saturat sa ascult lectiile domnului Esanu.

In acest caz (rumoare in sala) ... afara puteti sa iesiti dumneavoastra, caci nu m-ati adus dumneavoastra aici, in Parlament.

In acest caz, eu m-am saturat sa ascult cum trebuie de scris o motiune si cum sa fie ea examinata de Parlament, pentru a intelege ce se intimpla in Republica Moldova cu libertatea presei si libertatea de exprimare. In aceasta sala este de prisos de a opera cu principii democratice generale cunoscute, cu instrumente internationale la care a aderat Republica Moldova... universala a drepturilor omului, Pactul international cu privire la drepturile economico-sociale si culturale, Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, Carta de la Paris pentru o noua Europa din 1990, Conventia europeana pentru drepturile omului s.a.m.d.

In aceasta sala, ar rasuna ca un strigat in pustiu pentru majoritatea comunista sa ii aratam ce scrie in articolul 4 din Constitutie – dreptul international prevaleaza.

A devenit un fetis si Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, inclusiv in ceea ce priveste libertatea mass-media, cit si opinia recenta a ambasadorilor acreditati in Republica Moldova care isi exprima ingrijorarea fata de situatia din mass-media in Republica Moldova.

Pentru a intelege cu adevarat ce se intimpla cu asa-zisa putere a patra in Republica Moldova este suficient sa analizam o opera a comisiei parlamentare de profil – Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si, atentie,  mijloace de informare in masa. Aceasta comisie, condusa, ca si celelalte, de majoritatea din deputatii comunisti, face politica statului in domeniul mass-media atit cea scrisa, cit si cea electronica.

Deci, pentru a vedea pozitia comisiei vizavi de motiune in aceasta problema este necesar sa apelam anume la concluziile acestei comisii. Primele sase alineate ale acestei opere, semnate de binecunoscutul aparator al libertatii presei domnul Stepaniuc, sint pur apa de ploaie.

Mai departe. Articolul 6 ne spune ca este cel putin incoerent si, de a face generalizari pe baza unor incidente razlete s.a.m.d., ceea ce a spus si domnul reprezentant al Guvernului. Domnul Stepaniuc si partasii sai se fac a uita cum, pe timpul guvernarii lor din Parlamentul trecut, au calcat cu cizma carabinierilor si politiei asa-zise nationale, manifestatiile pasnice ale protestatarilor jurnalisti de la “Teleradio-Moldova” in vara–toamna anului 2004.

Apropo, manifestatiile pasnice, la care au participat si cetateni pasnici, au fost autorizate de Primarie si tot asa la alineatul (7) al avizului s.a.m.d., nu vreau sa ma opresc. Si iarasi mai departe, mai la vale apa de ploaie in stil comunist.

In incheiere, in concluzie. Dumneavoastra nici nu v-ati dat silinta sa cititi propria motiune. Ati analizat cum se face o motiune parca cineva aici ar fi scris vreo data in viata lui vreo motiune, inclusiv domnul Esanu.

Noi am propus foarte clar ce se propune Prim-ministrului sa faca, ce sa faca ministrul afacerilor interne, sa ia masurile reale si legale pentru a urgenta rezolvarea si prevenirea cazurilor de agresiune asupra jurnalistilor si tot asa si mai departe, au fost spuse de colegul nostru domnul Oleg Serebrian.

Concluzia mea este urmatoarea. In cazul respingerii acestei motiuni, dar eu cred ca asa si va fi (rumoare in sala), nu am indoieli in acest fapt, stiind naravul dumneavoastra, sint doua impacte, in opinia mea, unul pozitiv si altul negativ.

Impactul negativ este acela ca societatea noastra va fi nevoita sa mai suporte un an – doi ideologia comunista emanata de “iscra” leninista. Impactul pozitiv este ca atit reprezentantii mass-media, cit si intreaga societate, comunitatea internationala se vor convinge o data in plus ca majoritatea comunista suprima orice voce libera, libertatea presei si accesul liber la informatie si ca aceasta se va intimpla pina atunci pina cind actualul regim isi va da obstescul sfirsit.

Impreuna cu presa libera si cu toti acei care sustin democratia in Republica Moldova trebuie sa le dam si noi o mina de ajutor pentru ca acest obstesc sfirsit sa vina cit mai curind.

Va multumesc.

Da,  ce nu vedeti ce se face in tara dupa alegerile locale?

 

Domnul Marian Lupu:

Asa, domnul Susarenco.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Tot asa inainte.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam. Il invit la tribuna centrala pe domnul Leonid Bujor pentru luare de cuvint. Este, nu este dreptul dumneavoastra, cum doriti. Tribuna centrala, microfonul nr.3, depinde. Continuam, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, domnule Presedinte.

In primul rind, imi exprim solidaritatea cu mesajul domnului deputat Gheorghe Susarenco care a pus corect mai multe accente despre situatia reala din tara noastra la acest subiect.

De aceea, nu ma voi referi la toate tezele care urmau sa ma exprim in cadrul sedintei de astazi, ma opresc la 3 lucruri.

Unu. Raportul prezentat de domnul viceministru al justitiei demonstreaza o data in plus ca critica si autocritica sint lucruri absolut straine actualului Guvern al Republicii Moldova, ca acestia ramin in continuare rupti de realitati.

Doi.

Stimati colegi,

Va amintesc, in special, acei din fractiunea majoritara, ca acolo unde... eu daca as sti si alte limbi, as vorbi in acea limba ca sa intelegi si mata ce vorbesc aici.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu va rog sa terminati discutiile.

 

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

Eu am rugat astazi ca, atunci cind vorbesc, sa nu fiu intrerupt.

 

Domnul Marian Lupu:

Rog continuati.

 

Domnul Leonid Bujor:

Pai, ma impune sa cobor la nivelul dumnealui, nu.

Stimati colegi,

Va amintesc, in special, acei din fractiunea majoritara, un lucru cunoscut si arhicunoscut de fiecare dintre noi, deputatii in Parlament, ca acolo unde lipseste critica si autocritica incepe stagnarea, stagnarea atit morala, cit si materiala.

Iata de ce speram ca reprezentantii Guvernului Republicii Moldova, cind vor veni pe viitor in Parlamentul Republicii Moldova, vor arata si neajunsurile care caracterizeaza activitatea lor, activitatea care este, tara care este condusa de un Guvern, tara care este cea mai saraca din Europa. Doi.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Sinteti de 6 ani la guvernare si lucrurile merg din prost mai prost zi de zi.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Continuam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Voi raspunde la fiecare replica venita din stinga mea.

 

Domnul Marian Lupu:

Dar nu-i neaparat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Doi. E nevoie, trebuie o data si o data sa ne respectam reciproc.

 

Domnul Marian Lupu:

Eu rog, continuam.

 

 

 

 

Domnul Leonid Bujor:

A ignora nerespectarea de catre Guvernul Republicii Moldova a libertatii presei si de exprimare este un lucru pe atit de neserios, dar si un lucru mare, este o chestie care ar trebui sa ne ingrijoreze.

In situatia in care avem 4, 5 cazuri pierdute la CEDO sa ignoram acest lucru, este un lucru care nu face fata actualului Guvern.

Trei. Cu parere de rau, noi am gasit raspuns in cadrul examinarii acestei chestiuni la asa un subiect delicat cum ar fi, conform raspunsului la o interpelare, pe care l-am primit de la Guvernul Republicii Moldova: ziarele “Nezavisimaia Moldova” si “Moldova Suverana” au primit, respectiv, in anul 2005 – 301 mii de lei “Moldova Suverana” si 310 mii ziarul “Nezavisimaia Moldova”. In anul 2006 au primit, respectiv, 377 mii de lei si 81 mii de lei.

Nu mi s-a raspuns in baza caror acte legislative a fost acordat acest ajutor acestor doua ziare, parca ar fi independente. Si in aceasta ordine de idei, desigur, apare o alta intrebare: au beneficiat de sprijinul financiar al Guvernului Republicii Moldova oare alte ziare care au un numar mult mai mare de cititori, cum ar fi ziarul “Timpul”, “Jurnal de Chisinau”, “Saptamina”, “Ziarul de Garda” s.a., in conditiile in care vorbim de echitatea si egalitatea tuturor in fata legii?

Si, in cele din urma, noi ne exprimam sprijinul autorilor si il vom vota in sprijinul acestei motiuni. Totodata, constatind ca atunci cind ni se dau sfaturi de la tribuna Parlamentului, de la tribunele Parlamentului, inclusiv mie, in calitate de deputat, ar fi foarte bine ca aceste sfaturi sa fie adresate, domnule Vladimir Turcan, in primul rind, colegilor dumneavoastra, fiindca dumneavoastra stiti cu siguranta ca, cel putin, 1/3 dintre ei, spre deosebire de mine, Leonid Bujor, nu cunosc continutul Regulamentului la care v-ati referit dumneavoastra.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Acestea fiind spuse, sper foarte mult ca, cel putin, in Parlamentul Republicii Moldova toti deputatii vor fi tratati egal, iar la replicile care vin din partea deputatilor comunisti eu, cel putin, incepind cu toamna acestui an, voi replica de aici, de la tribuna centrala.

Si, da, va doresc si eu odihna frumoasa, dar peste doua saptamini. Si, in cele din urma, avind in vedere faptul... s-a vorbit aici de la tribuna centrala, da, domnule Stepaniuc, e de ris, caci va vizez pe dumneavoastra mai departe.

Avind in vedere ca in avizul prezentat de comisii, semnat de domnul presedinte Victor Stepaniuc. In luarea  sa de cuvint dumnealui a spus ca ziaristii nu au nici un interes fata de acest subiect. As vrea si eu, domnule Stepaniuc, sa stiu care va fi reactia ziaristilor, nu doar celor prezenti, dar si celor care vor lua cunostinta de acest material, la urmatorul text din aviz: “In general, jurnalistii se bucura de conditii dintre cele mai favorabile in activitatea lor”.

Sper foarte mult ca, pentru a trage o astfel de concluzie, domnule presedinte al comisiei, ar fi fost necesar sa va intilniti cu ziaristi acreditati aici, cu redactorii-sefi ai mai multor ziare, cu directorii postului de televiziune. Eu unul, in calitate de deputat, nu impartasesc acest punct de vedere, fiindca el nu corespunde realitatii de la noi din tara.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam. Il invit la tribuna centrala, pentru luare de cuvint, pe domnul Filat.

 

Domnul Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

De obicei, si in Parlamentul Republicii Moldova, si, trebuie sa recunoastem, in presa cind apare un subiect, asa, mai in gluma, mai sporita atentie este decit atunci cind se discuta  lucruri serioase.

Si eu as vrea, in mod special, sa citesc inca o data, pentru domnul Esanu, cum este intitulata aceasta motiune simpla: “Libertatea presei si libertatea de expresie sint sugrumate”. Ultima parte, chiar daca nu ati auzit-o, nu este importanta.

Stimate domnule Presedinte,

Inainte de a-mi expune punctul de vedere asupra motiunii propriu-zise si nu numai asupra motiunii, as vrea sa atrag atentia Aparatului Parlamentului ca sa nu ajungem in continuare in situatia in care un reprezentant al Guvernului, fie el si foarte specializat in domeniul juridic sa vina sa faca calificari asupra modului in care a fost prezentat acest document si in cazul in care un document prezentat spre dezbatere in Parlamentul Republicii Moldova nu a fost, nu este in procedura cuvenita sa se atentioneze sa aduca in concordanta cu normele tehnicii legislative si dupa care sa fie dezbatere in plen.

Acum, eu nu as vrea sa comentez cele expuse de colegi sau avizul comisiei. Este evident ca fiecare intelege lucrurile asa cum le intelege. Insa eu consider si acesta este motivul de baza din care am iesit la aceasta tribuna. Este impardonabila aceasta atitudine a reprezentantului Guvernului. Era absolut important sa vina in dezbateri sa isi expuna punctul de vedere asupra fondului problemei, dar nu asupra formei.

Noi nu sintem in acest for suprem legiuitor al tarii pentru a asista la predarea lectiilor de cum se elaboreaza un document. Si, mai mult ca atit, sa luam lectii in forma in care ni s-a adresat. Eu vreau sa va spun ca bucuria unora ca am luat lectie nu o impartasesc. Eu am mai vazut inca o data atitudinea reala a celor care sint la ora actuala in Guvernul Republicii Moldova vizavi de probleme de importanta majora.

Am mai spus-o si cu alte ocazii, stimati colegi. Nu este suficient sa avem gaz, apa, canalizare, drumuri s.a.m.d., principial si important este sa fim liberi. Dar libertatea nu este o notiune propriu-zisa, ea reprezinta un sistem valoric printre care, da, da, da, printre care si libertatea la exprimare, si libertatea omului de a fi informat echidistant si drept.

Este foarte usor de a fi la guvernare avind la dispozitie televiziuni pe care le numim a fi publice, reviste, ziare s.a.m.d. si de a vorbi despre faptul ca totul este foarte bine si traim intr-o libertate deplina. Insa lucrurile, dupa cum se arata, se schimba, urmeaza sa va pregatiti si sa fiti foarte atenti ca, intr-un viitor apropiat, sa beneficiati si dumneavoastra de o libertate deplina a exprimarii si sa nu fiti nevoiti ulterior sa iesiti la tribunele Parlamentului si sa vorbiti ca aceste drepturi nu va sint garantate si respectate.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Ca unul dintre semnatari, eu recunosc ca, sub aspect juridic, pur juridic, aceasta motiune nu intruneste conditiile necesare. Insa eu subscriu intru totul cele spuse de domnul Serebrian ca, pina la urma, ideea este de a atentiona asupra unei probleme care este de importanta vitala pentru Republica Moldova.

Si avind in vedere ca si eu sint constient de rezultatul votului asupra acestei motiuni, sper ca macar am adus in atentia celor cointeresati, celor dezinteresati, este evident ca nu vom reusi sa facem acest lucru, asupra unei probleme si asupra, daca vreti, a pozitiei noastre a acelor semnatari si nu numai acelor care au semnat in acest sens.

Si inca un lucru foarte important.

Stimate domnule Esanu,

Pentru viitor, cind faceti referinte, eu, fiind semnatar al acestui document, asupra situatiilor ca si cum un jurnalist, o jurnalista, cititi foarte atent ca in nota informativa sint scrise cazuri concrete cind un redactor-sef al unui ziar a fost retinut.

Daca ati uitat cumva, dar, probabil, nici nu ati fost interesati, o jurnalista de la ziarul “Timpul” a fost agresata si din cauza acestui fapt a plecat si din tara si cred ca, din pacate, nu va mai practica jurnalismul si multe, multe alte situatii care, din pacate, nu ati reusit sa le cititi atent.

Si eu inca o data va spun, cu parere de rau, in raportul dumneavoastra ati avut o abordare contextuala, subiectiva si partinitoare si este pacat.

Domnule Presedinte,

Pentru viitor eu cred ca este intr-adevar foarte important ca sa stabilim procedura exacta vizavi si de inaintarea motiunii, si de dezbaterile motiunii.

Si, in acelasi sens, ce ati spus dumneavoastra in dezbateri este pentru prima data. In acest caz, daca am constatat acest lucru, era necesar si un pic de toleranta din partea celor care au dezbatut cu atita inversunare si cu atita sarcasm intentia noastra si initiativa.

Pentru viitor, insa, vrem sa va garantam cind vom mai semna o motiune simpla sau nu simpla, vom fi foarte atenti si vom inainta-o exact conform procedurii si chiar sintem in asteptarea motivatiilor care va vor sta la indemina pentru a fi respinsa.

Eu va multumesc si doresc tuturor sa aveti libertate nu numai in expresie, dar si in viata de zi cu zi.

Multumesc.  (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Continuam in acelasi spirit.

Il invit la tribuna centrala pe domnul deputat Anatol Taranu.

 

Domnul Anatol Taranu:

Stimati colegi,

In ultimul timp, eu tot mai mult si mai mult ma plictisesc iesind la aceasta tribuna centrala, intelegind foarte bine ca, de fapt, Parlamentul nostru, in partea sa majoritara, este absolut imun argumentelor, faptelor care se aduc si deciziile, de fapt, sint prescrise din timp.

De aici si dezbaterea care are loc la noi in Parlament, in mare parte, este lipsita de sens. Din pacate, asa este Parlamentul nostru.

Stimati colegi,

Si eu subscriu sub toate declaratiile si afirmatiile facute de colegii mei anterior de la aceasta tribuna si vreau, pur si simplu, sa ma refer in citeva cuvinte la acest aviz care v-a fost prezentat din numele comisiei din care am onoarea sa fac parte.

Vreau sa va spun ca el si colegii mei din opozitie nu au votat acest aviz, el in totalitate este opera majoritatii din deputati care fac parte din aceasta comisie parlamentara.

 Eu vreau sa va aduc un singur exemplu. Uitati-va, va rog, la pagina a doua a avizului, asa, de exemplu e de la sine inteles ca unele aspecte ale Legii privind accesul la informatii nu se implementeaza integral intr-o zi sau doua. Ce ar insemna aceasta?

Stimati colegi,

Ca noi adoptam legi care intr-o parte a sa nu poate fi implementata imediat. Deci, exista legi sau poate toate, care sint implementate la buna cuviinta a cuiva. Vreau – implementez, nu doresc – nu implementez.

Stimati colegi,

Si atunci vreau sa va intreb,  in ce tara, in ce stat de drept traim noi? Si care este sensul adoptarii legilor, daca ele pot fi implementate, dar pot sa nu fie implementate? Fiindca, vedeti dumneavoastra, implementarea legii depinde de schimbarea mentalitatii functionarului public. Buna treaba.

Inseamna ca, daca functionarul public este unul inapoiat, lipsit de perspectiva s.a.m.d., noi, de fapt, legile nu trebuie sa le implementam, ele nu trebuie sa fie aplicate. Sa asteptam pina cind acest functionar va deveni unul contemporan, modern s.a.m.d. Iata astazi o mostra de atitudini a unui functionar ne-a demonstrat-o domnul viceministru.

Domnule Stepaniuc,

Nu ma intrerupeti, caci am sa incep sa vorbesc despre pregatirea speciala a unor deputati si ma tem ca atunci se vor incepe probleme, fiindca dumneavoastra ati semnat acest aviz, desi noi, deputatii din opozitie, v-am atras atentia asupra faptului ca este un aviz agramat. Din acest punct de vedere, cel putin, as vrea sa il intreb pe domnul Esanu, cum trateaza el aceasta parte a acestui aviz ca legea poate fi implementata doar cu timpul? Nu din momentul in care ea a fost aprobata in Parlament.

Domnule Esanu,

Din acest punct de vedere, este de neinchipuit ca un membru, nu un membru al Guvernului, dumneavoastra nu sinteti membru al Guvernului, dumneavoastra sinteti un functionar al Ministerului Justitiei, sa veniti in Parlament si, in termenii pe care i-ati utilizat, sa vorbiti la adresa deputatilor Parlamentului. Noi, parlamentarii, intre noi e cu totul alta chestie.

In toata lumea, parlamentarii care reprezinta forte politice uneori diametral opuse, se ciondanesc intre ei, chiar folosesc expresii neparlamentare. Un functionar al Guvernului sa vina in  Parlament si sa isi permita sa vorbeasca in aceeasi termeni neidiologici in raport cu deputatii, este o obstructie a Parlamentului. Este, de fapt, o recunoastere a faptului ca acest Parlament nu reprezinta nimic. Sintem, pur si simplu, o adunatura de oameni, care isi inchipuie ca ei sint deputati, dar in realitate sint niste papusi, iar papusarii stau undeva in spate si trag de ate. Va place aceasta calitate, stimati colegi?

Aici, in aviz, se vorbeste, iarasi cineva dintre colegii mei a mentionat ca, in general, jurnalistii se bucura de conditiile dintre cele mai favorabile si in activitatea lor.

Stimati deputati,

Ieri, eu am luat parte la Clubul de presa, in cadrul caruia s-a discutat problema transnistreana. Au fost invitati: ministrul reintegrarii Sova si consilierul prezidential responsabil pentru problema transnistreana. Eu va aduc aminte, de fapt, papusarii pregatesc desfiintarea Parlamentului printr-o criza       creata artificial sau guvernamentala, sau parlamentara, sau mixta.

Nu uitati acest lucru, cel putin ginditi-va la interesele dumneavoastra cotidiene, daca nu la interese de perspectiva. Dar vreau sa va spun ca nimeni dintre functionari, dintre membrii Guvernului si nici reprezentantul Presedintiei nu a venit la intilnirea cu Clubul de presa, unde se aduna smintina, crema jurnalistica a Republicii Moldova. Este vorba despre o problema extrem de acuta a politicii noastre – problema transnistreana. Nu au binevoit sa vina.

Iar domnul Stepaniuc si colegii din Fractiunea Comunista mentioneaza: se bucura de conditiile cele mai favorabile in activitatea lor. Este o ignorare totala a intereselor si drepturilor jurnalistilor la informatie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Mai aveti inca un minut.

 

Domnul  Anatol Taranu:

Si cineva dupa aceasta mai doreste sa spuna ca in Republica Moldova exista libertatea cuvintului, exista libertatea presei? Libertatea presei nu inseamna ca vreo doua ziare, li se permite acestor ziare sa scrie niste lucruri mai putin placute pentru guvernare. Libertatea presei inseamna ca presa, cu adevarat, este a patra putere si orice problema abordata in presa, imediat isi gaseste ecou in clasa politica. Daca acest lucru nu se intimpla, atunci societatea, de fapt, este condamnata.

Stimati reprezentanti ai Partidului Comunistilor,

Prin nelibertatea presei, dumneavoastra, de fapt, va taiati craca pe care sedeti. Fiindca fara o presa libera, nu exista o reforma eficienta, iar fara o reforma eficienta, poporul acestei tari va trai in saracie si in mizerie. Iar mizeria si saracia inseamna sfirsitul guvernarii dumneavoastra.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimate coleg,

Da, timpul.

Il invit la tribuna centrala...

Stimati colegi,

Bine. Il invit la tribuna centrala pentru luare de cuvint pe domnul Pasecinic.

 

Domnul  Arcadii Pasecinic:

Уважаемые коллеги,

я, честно говоря, последним попросился выступать, потому что уже не могу молчать. Тут столько красноречивых было выражений, тут был порыв такой демократии, что мне стало стыдно, поэтому я решил выступить. Я начинаю с этой самой моциуне. Ну, читал я ее несколько раз и очень хотелось ее поправить. Потому что я как профессиональный журналист могу добавить еще многое, но не в этом суть дела.

Ряд проблем, большая часть проблем, обозначенных в этом обращении, несомненно имеет место. Но вы же вообще-то представляете, как сказал Анатол Цэрану, сливки общества и вы должны понимать, что эти проблемы существуют объективно. Пресса – четвертая власть, один из демократических институтов государства. Если вы хотите сказать, что наша демократия сформировалась, что у нас закончилось становление демократических институтов, тогда вы правы в своих претензиях в большинстве. Но если вы согласитесь с тем, что продолжается и еще долго будет трудно продолжаться формирование демократического общества, формирование надлежащей политической культуры, формирование современного профессионализма журналистов, тогда вы как-то забегаете немножко вперед.

Несомненно, что власть, общество и СМИ продолжают вырабатывать принципы и механизмы взаимного сосуществования, и этот процесс во многом зависит от того, насколько мы с вами выдержаны, насколько понимаем, чем мы занимаемся вообще. Вы знаете, когда один из представителей Международного валютного фонда встретился с нашей фракцией в позапрошлом Парламенте, он сказал, что мы, Парламент в частности, политический класс Молдовы совершенно не думают о том, что страна не подготовлена к тем реформам, которые несомненно должны проводиться. Я спросил, что значит не подготовлена? А то, что вы совершенно не работаете с населением, не разъясняете, не говорите о сущности тех горьких лекарств, которые принимает общество и т.д. А кто это будет делать? Какие средства массовой информации?

Вот здесь много говорили о плачевном положении оппозиционных партий. Я хочу вам напомнить, что по крайнем мере трое подписавших моциуне что-то не были озабочены полной блокадой оппозиционных партий средств массовой информации, ну совершено не были озабочены, и тогда эта проблема не существовала.

Я должен вам сказать, что только после  2001 года, я вас отсылаю, пожалуйста, на сайт Freedom House, почитайте его. Все факты, которые приведены в моциуне, относятся к 2005 – 2006 году. По странному совпадению, Молдова в этот период занимала первое место по уровню свободной печати среди стран СНГ. Вот это странно как-то получилось.
2007 год – четвертое место. Ну, наверное, посмотрим, что дальше будет. И только после 2001 года, – посмотрите динамику за все годы, – Молдова стала подниматься в этом рейтинге.

Дальше. Очень интересно, когда встречаешься, как вы все время  говорите, международная общественность озабочена. Встречаешься с международной общественностью: да, уровень свободной печати, да, очень плохо и т.д. Я привожу им несколько цифр, как правило, я привожу им число лояльных правительственных изданий и число оппозиционных изданий, я привожу тиражи одних изданий, тиражи вторых. Они сразу перескакивают тогда на электронные средства массовой информации.

Я очень жалею, что сейчас, когда был на сессии парламентской Ассамблеи в Страсбурге, я не привез с собой “Тимпул”, “Журнал де Кишинэу”, “Молдавские ведомости” и другие издания, когда на своей политической комиссии мог бы это показать и сказать: “Ребята, о чем вы говорите?” Кстати, тут кто-то упомянул княжество Монако, так вот полдня парламентская Ассамблея Совета Европы обсуждала уровень демократии в княжестве Монако. Там они озабочены: князь Монако допускает авторитарный метод руководства.

В принципе две проблемы у нас есть, сколько бы вы ни говорили о независимых средствах массовой информации, все это досужие разговоры. Все разговоры о независимости средств массовой информации – это все демагогия. Настоящее независимое средство массовой информации – то, которое экономически независимо. Оно независимо от нашей партии, от партии Андроника, от партии Дьякова, от Рошки и других. Вот это будет настоящая экономическая независимость. И я вижу проблему в том, что мы, и Парламент, и Правительство, мало занимаемся созданием  экономических рычагов способствованию такой ситуации. Вот это очень большая к нам претензия.

И вторая самая большая проблема наших средств массовой информации – это ужасающе низкий профессиональный уровень. Но здесь тоже детские проблемы роста. Так что я полностью поддерживаю решение фракции проголосовать против этого моциуне.

Спасибо за внимание.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Aici incheiem dezbaterile pe marginea motiunii, proiectul nr.2460. De fapt, am si eu aici o mica problema de procedura, fiindca, consultind articolul 115.3, din nou, spre deosebire de legile organice, unde se stipuleaza clar care sint exercitiile, vad ca e scris: “Motiunile simple se adopta cu votul majoritatii deputatilor prezenti.”

Deci, in acest caz, cred ca voi urma direct aceste prevederi si voi supune votului cine este pentru adoptarea motiunii. Dar, avind, la fel, pozitia ca motiunile simple sint adoptate cu majoritatea celor prezenti in sala, eu am sa rog foarte mult colegii mei, numaratorii pe sectoare, sa imi anunte prezenta numerica a deputatilor pe sectoare. Sa vedem citi sint prezenti. Nu, oricum, ma iertati, sint norme de procedura, exista stenograma, trebuie sa urmam aceste reguli.

Stimati colegi,

Rog prezenta.

Sectorul nr.3?

 

Numaratorii:

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Sectorul...

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 27.

 

Domnul  Marian Lupu:

27 – sectorul 2.

Va multumesc.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 26.

 

Domnul  Marian Lupu:

26 – sectorul nr.1.

Multumesc.

67 de persoane prezente in sala.

Stimati colegi,

Supun votului. Cine este pentru adoptarea motiunii simple inregistrate cu nr.2460, rog sa voteze. Rog rezultatele pe sectoare.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 7.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul  Marian Lupu:

21 de voturi “pro”.

Stimati colegi,

21 de voturi, este o cifra inferioara majoritatii simple din deputatii prezenti. Si, in rezultatul votului, constat ca motiunea inregistrata cu nr.2460 este respinsa de plenul Parlamentului.

Stimati colegi,

Acestea au fost subiectele incluse pe agenda sedintei de astazi.

Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, la 12 iulie, ora 10.00. Sedinta o declar inchisa.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 16.00.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.