DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA – FEBRUARIE 2008

Sedinta din ziua de 7  februarie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Alocutiunea domnului Presedinte al Parlamentului Marian Lupu cu privire la activitatea Parlamentului in cadrul sesiunii de primavara – vara.

3. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4047 privind protectia inventiilor.

5. Dezbaterea si adoptarea proiectului de Hotarire nr.222 cu privire la demisia unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

6. Dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3092 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul de procedura penala – art.35, 47, 49; Codul de procedura civila – art.43, 172, 185, 206, 267).

7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4325 cu privire la completarea articolului 216 din Codul penal al Republicii Moldova.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4326 cu privire la modificarea si completarea Legii insolvabilitatii nr.632-XV din
14 noiembrie 2001 (art.71, 73, 80 s.a.).

9. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4429 pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia privind eliberarea extraselor plurilingve de pe actele de stare civila.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.4643 pentru ratificarea Conventiei privind cooperarea politieneasca in Europa de Sud-Est.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.81 privind importul unui autovehicul.

12. Dezbaterea si remiterea in comisie a proiectului de Lege nr.4159 cu privire la comertul interior.

13. Intrebari.

14. Declaratia domnului deputat Vladimir Filat.

15. Declaratia domnului deputat Leonid Bujor – Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»”.

16.Declaratia domnului deputat Oleg Serebrian – Fractiunea Partidului Democrat din Moldova.

 

 

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                               Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 90 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Maria Postoico, Iurie Rosca, Mihail Mocan, Vitalia Pavlicenco, Veaceslav Untila – in delegatie; Iurie Bolboceanu – din motive de sanatate; Adriana Chiriac, Zoia Jalba, Angela Leahu Ion Neagu, Nicolai Deatovschi.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram  Drapelul de Stat si Imnul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat si Imnul de Stat.)

Multumesc.

Stimati colegi,

Intii de toate, vreau sa va felicit cu reluarea sedintelor plenului Parlamentului in cadrul sesiunii de primavara–vara 2008. In mod evident, Parlamentul, pe durata acestei sesiuni, are un sir impunator de sarcini si obiective. Si voi incerca succint sa trasez, in linii mari, prioritatile de activitate a forului legiuitor.

Pe dimensiunea activitatea legislativa, stimati colegi, pornim de la premisa ca programul nostru calendaristic in cooperare cu Consiliul Europei, a fost, practic, realizat, ne ramine o singura restanta, care se refera la Codul educatiei. Sper foarte mult ca acest document va fi prezentat in final atentiei Parlamentului si vom reusi, pe durata acestei sesiuni, sa dezbatem acest proiect si sa-l adoptam. Un proiect deosebit de important pentru sustinerea dezvoltarii in continuare a sistemului educational.

In aceste conditii, o prioritate se anunta a fi desfasurarea activitatilor legislative care deriva din sarcina de realizare a Programului bilateral “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Va readuc aminte ca acest Plan trianual va expira catre data de 22 februarie anul curent, pe care motiv deja in ordinea de zi, care va fi supusa atentiei dumneavoastra pentru primele doua saptamini ale lunii februarie, regasim un pachet de 8–9 legi ce urmeaza a fi discutate si adoptate. Rugamintea mea, pe care o va voi adresa, este cea de concentrare, de consolidare a atentiei noastre pentru ca toate aceste legi sa fie discutate si adoptate, inclusiv in lectura a doua, pina la 21–22 februarie curent.

La fel, in decembrie, anul trecut, Parlamentul a adoptat Strategia de dezvoltare nationala pentru perioada 2008–2011. Sint sigur ca acest eveniment trebuie sa duca si la o restructurare a Programului legislativ al Parlamentului pentru perioada 2005–2009. Va aduceti aminte, un atare program a fost elaborat. Trebuie sa fie efectuate ajustarile necesare si, respectiv, pe durata acestei sesiuni, la fel, sa incercam sa ne concentram pe marginea acestor proiecte care urmeaza sa vina cu o contributie importanta in contextul unei cresteri economice durabile si de calitate si a unei dezvoltari sociale a Republicii Moldova.

Nu in ultimul rind Parlamentul va trebui sa se concentreze si pe legislatia care vizeaza reforma in continuare a sistemului de protectie sociala, in special ma refer la sistemul de compensatii nominative. Cred ca avem unul sau mai multe proiecte de legi in acest sens. Va trebui sa lucram asupra acestor proiecte, fiindca obiectivul acestor reforme este unul deosebit de important, ma refer la eficientizarea sistemului de protectie sociala, luindu-se in calcul nu doar aspectele de categorie a beneficiarilor, ci, in primul rind, aspectele care deriva din nivelul veniturilor reale, in asa mod in care sa asiguram un echilibru si o dreptate sociala.

Pachetul de politici fiscale este deja un exercitiu traditional. Pina la sfirsitul acestei sesiuni vom examina proiectele care urmeaza sa fie prezentate de catre Guvern. La fel, vreau sa pun in evidenta si inca o directie in activitatea noastra legislativa, ma refer aici la proiectul de Lege care vizeaza finantele publice locale. E un proiect care e la ultima suta de metri in procesul sau de elaborare la Guvern, la Ministerul Finantelor. S-a lucrat inclusiv cu participarea societatii civile, a ONG-lor de profil. Si vreau sa va rog sa atragem o atentie sporita acestui proiect de lege in momentul in care acesta isi va face prezenta in Parlament.

Stimati colegi,

In contextul consolidarii statalitatii Republicii Moldova  tin sa accentuez importanta proeminenta a consolidarii unitatii civice a societatii. Si unul din factorii ce determina aceasta situatie, reuneste diverse grupuri etnice este limba de stat a Republicii Moldova. Desi discutat pe parcursul intregii perioade de independenta a tarii, subiectul studierii limbii de stat de catre reprezentantii grupurilor etnice, cetateni ai Republicii Moldova, ramine a fi si astazi o problema pentru solutionarea careia, cred, nu au fost intreprinse suficiente actiuni practice cu efecte reale.

Pe acest motiv vreau sa salut recenta adresare a Adunarii Populare a Gagauziei, care, de fapt, este in deplina coincidenta cu solicitarile care au fost facute anterior de reprezentantii grupurilor etnice: ruse, ucrainene, bulgare si toate celelalte pentru a atrage o atentie deosebita  subiectului de predare a limbii de stat in scolile alolingve.

Eu consider, in acest context, ca acest subiect necesita o studiere complexa si minutioasa si, in mod evident, trebuie sa constituie una din prioritatile statului. Si, in viziunea mea, stimati colegi, corpul legiuitor, toti noi impreuna cu dumneavoastra, suntem in capacitatea de a ne asuma aceasta responsabilitate instituind o comisie parlamentara speciala, al carei obiectiv va fi studierea problemei si organizarea elaborarii unui Program national pentru studierea limbii de stat de catre cetatenii alolingvi ai Republicii Moldova.

Pe cea de a doua directie de activitate, control parlamentar. Vreau sa incurajez colegii mei, conducatori ai comisiilor parlamentare permanente sa continuie realizarea programului de audieri in cadrul comisiilor dumneavoastra. Concomitent, as vrea sa anunt ca, pe durata acestei sesiuni, mai concret, inceput de martie, prima jumatate a lunii martie, vom veni in premiera cu audieri in plenul Parlamentului si vom incepe cu subiectul “Reformei sistemului judecatoresc.” Este un subiect deosebit de important si o atentie particulara va fi atrasa aici situatiei cazurilor Republicii Moldova  la CEDO. Geneze, motive, situatii si, respectiv, concluzii si care ar fi actiunile, fie ca de ordin legislativ, fie ca de alt ordin, pentru a aduce schimbari in acest aspect.

Colaborarea cu societatea civila. As vrea sa incurajez foarte mult colegii mei la nivel de comisii parlamentare permanente sa continue colaborarea cu ONG-le in cadrul procesului legislativ. Este o colaborare care deja a prins radacini si a devenit una traditionala, una buna, practic, la nivelul tuturor comisiilor parlamentare.

Zic eu, pe durata acestei sesiuni vom incepe o actiune de amploare, o actiune de elaborare a unei strategii complexe pentru sustinerea dezvoltarii sectorului asociativ. Sunt sigur ca este o actiune care va veni atit in beneficiul sectorului asociativ, cit si in beneficiul fortificarii unui parteneriat intre autoritatile publice si societatea civila.

Pe plan de relatii parlamentare externe, vreau sa va anunt ca, pe durata acestei sesiuni, Republica Moldova va prelua presedintia in cadrul mai multor organizatii regionale importante. Ma refer aici la procesul de cooperare in sud-estul Europei, ma refer aici la initiativa central – europeana si la Organizatia pentru Cooperare in bazinul Marii Negre. In mod evident, Parlamentul va prelua functia de presedinte in cadrul acestor organizatii pe dimensiunea parlamentara. Acest lucru va cere o concentrare a eforturilor noastre pentru a face fata situatiei date si pentru a asigura un nivel inalt al functiei de presedintie in cadrul acestor organizatii.

In mod evident, va voi propune sa continuam activitatile noastre pentru consolidarea cooperarii cu Parlamentul European. Este un exercitiu pe durata anului 2008, unul deosebit de important, deoarece Parlamentul trebuie sa vina cu propria contributie pentru a influenta situatia, pentru a fi obtinut mandatul si demarate negocierile cu Uniunea Europeana privind un nou acord juridic si un nou acord politic in relatiile noastre cu Uniunea Europeana.

Pe plan bilateral, am mentionat acest aspect si, in cadrul sedintei de inchidere a sesiunii precedente, ne vom axa pe consolidarea cooperarii interparlamentare cu tarile din regiune, cu tarile vecine.

Ucraina. Cred ca trebuie sa revenim, stimati membri ai comisiei respective, stimati membri ai grupului de prietenie parlamentara, trebuie sa reincepem actiunile practice de colaborare, inclusiv in cadrul comisiei de colaborare interparlamentara cu colegii din Ucraina.

Romania. La fel trebuie sa revenim la actiuni practice de dezvoltare, de stabilire a unui dialog pe dimensiune parlamentara, inclusiv in cadrul comisiei de colaborare interparlamentara.

Federatia Rusa. In mod evident, este o prioritate in continuare. Relatiile interparlamentare bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene si cu statele membre CSI, tinind cont de interesele politice, economice si comerciale ale Republicii Moldova.

Si nu in ultimul rind vreau sa pun in evidenta ca, pe durata acestei sesiuni, vom incepe un proiect de infratire, un proiect de colaborare interparlamentara pe dimensiune europeana, avind ca parteneri parlamentele Frantei si Ungariei. Consider ca realizarea acestui proiect, in mod evident, va contribui si la consolidarea capacitatilor Parlamentului, capacitatilor functionale, cit si la fortificarea contactelor si relatiilor politice cu partenerii indicati.

Stimatii mei colegi,

Sesiunea care a inceput este, de fapt, penultima sesiune plenara in cadrul actualei legislaturi, marcind ultimul an de activitate propriu-zisa a Parlamentului inainte de lansarea electoralelor. Si, evident, acest lucru se resimte, s-a resimtit si se resimt anumite miscari tectonice pe arena politica a tarii. Nu exclud ca vom mai fi martori ai unor evenimente in acest sens.

Totusi, in aceste conditii, vreau sa va incurajez si vreau sa va indemn, de fapt, sa ne incurajam toti impreuna. Sa nu admitem  populism si politizarea excesiva in activitatea noastra cotidiana. Din contra, as vrea sa ne incurajam, sa dam dovada de intelepciune, maturitate, echilibru si mult profesionalism. Si sint absolut convins, stimati colegi, ca formarea unui stat de drept echitabil, dezvoltarea unei societati civile puternice si bunastarea cetatenilor, care ne-au incredintat noua, tuturor, votul lor, sint tocmai acei factori care ne reunesc si ne consolideaza. Cel putin, ar trebui sa fie asa.

Va multumesc pentru atentia dumneavoastra si va doresc mult succes si multa bafta in activitatea plenului Parlamentului de durata acestei sesiuni.

Acum ordinea de zi, stimati colegi. 

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

“Alianta «Moldova Noastra»” se adreseaza respectuos catre domniile voastre de a supune votului includerea in ordinea de zi pentru ziua de astazi a proiectului de Lege nr.4183 cu privire la modificarea Legii cu privire la patenta de intreprinzator. Si, luind in consideratie ca  ziua de miine este, totusi, un jubileu de la inaintarea initiativei legislative de catre fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, inregistrata cu numarul 526, unde e vorba de Hotarirea cu privire la apelul Parlamentului Republicii Moldova cu privire la principiile negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana.   

Trei. Va rog respectuos sa supunem votului invitatia in Parlament cu un raport a Guvernului Republicii Moldova la capitolul realizarile Planului “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, deoarece de acum trei ani si sintem la capitolul totalizari la acest proiect foarte important.

Va multumesc frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul  Dumitru  Braghis:

Multumesc, domnule Presedinte.

In lunile februarie si ianuarie au avut loc mai multe actiuni de protest ai posesorilor de patenta in Republica Moldova. De aceea, eu as propune pentru ziua de miine sa includem in ordinea de zi o informatie a Guvernului la capitolul respectiv, din simplul motiv ca se intimpla niste lucruri foarte stranii. Legea pare ca trebuie sa fie aplicata, insa in realitate ea nu este aplicata. Mai mult ca atit, oamenii nici nu au patenta, nici nu pot lucra fara patenta si sint nevoiti doar sa plateasca mita acelor controlori care vin la piata si incearca, cica sa-i traga la raspundere sau, cica, sa-i aduca la respectarea legii. De fapt, ii terorizeaza si estorcheaza sume enorme de bani de la acei cetateni care vor sa lucreze legal.

Si a doua propunere, tinind cont si de aceea ce ati spus dumneavoastra, domnule Presedinte, putin mai inainte discutii cu societatea civila. Eu propun ca Biroul permanent sa organizeze pentru urmatoarele, eu stiu, zece zile o masa rotunda aici, in Parlamentul Republicii Moldova, cu participarea Guvernului, deputatilor in Parlament si a reprezentantilor organizatiilor, deja sint mai multe organizatii de acest fel, a posesorilor de patenta, a businessului mic pentru a discuta situatia care s-a creat in domeniul respectiv si a cauta solutii.

Problema este ca informatiile pe care le detinem noi aici, in Parlament, sau de care dispunem noi aici, in Parlament, prezentate de Guvernul Republicii Moldova sint totalmente contradictorii cu cele ce se vorbeste in teritorii, cu informatiile care sint aduse la cunostinta posesorilor de patente. De aceea, ar fi bine sa organizam, iata, aceasta intilnire trilaterala, ca sa incercam sa identificam solutii reale, care ar da posibilitate si cetatenilor sa lucreze si Guvernul sa rezolve problemele respective si sa nu aruncam zeci si sute de mii de oameni in strada.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Astazi comisia nu poate sa prezinte documente sau raportul cu privire la initiativele pe care noi le avem cu patenta de intreprinzator. Acum cu problema aceasta se lucreaza si ieri a fost o intrevedere si cu reprezentantii micului business. Este o porunca, lucreaza Guvernul si in zilele apropiate acesta o sa propuna niste momente ce tin de imbunatatirea situatiei.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4. 

 

Domnul Vladimir Filat:     

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, tin sa felicit colegii deputati cu schimbarea fotoliilor si sper, in acelasi rind, ca va ajuta la sporirea calitatii activitatii noastre.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Chiar si in alocutiunea care a fost pina la mine si in propunerile care au fost se denota inca o data incercarea de a devia discutarea problemelor si in cadrul Parlamentului in cazul celor care activeaza in baza patentei spre Guvern, spre poruncile cuiva s.a.m.d.

Eu am o propunere concreta. Sa fie creata o comisie speciala a Parlamentului. Este si obligatia noastra, daca vreti, ca si alesi ai poporului sa discutam foarte serios aceasta problema. Mai ales ca la ora actuala este pichetat Parlamentul, si nu Presedintia, care da porunci. Este prima chestiune si am sa rog sa fie supusa la vot aceasta propunere.

Doi. Stimate domnule Presedinte,

Problema care este deja una mare pentru Republica Moldova, am in vedere epidemia de oreion. Discutii contradictorii, aparitia ministrilor la televizor, care spun ca nu gasesc bani pentru asigurarea cu vaccinuri a cetatenilor Republicii Moldova. Si, in general, nu cunoastem exact cum este gestionata aceasta problema. Rog sa fie invitat reprezentantul Guvernului astazi, la sfirsitul sedintei plenare, sa ne prezinte o informatie ampla asupra situatiei. Eu cred ca noi sintem in drept sa cunoastem ce se intimpla in acest domeniu. Si poate este cazul ca Parlamentul sa intervina pentru a ajuta in cazul in care Guvernul nu are posibilitatea sa gestioneze eficient aceasta problema.

Acum vizavi de chestiunea cu numarul 1, care este pe ordinea de zi. Proiectul cu numarul 4159. Eu rog sa fiu inscris cu luare de cuvint si la sfirsitul sedintei, stimate domnule Presedinte, eu rog sa fiu inscris pentru a da citire unei declaratii.

Va multumesc foarte mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, stimate coleg, pentru luarile de cuvint inca o data precizati, va rog. Numarul 1 pe ordinea de zi.

 

Domnul Vladimir Filat: 

4159 si declaratie la sfirsit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Declaratie. De acord.

Microfonul nr.2.   

 

Doamna Elena Bodnarenco:  

Спасибо, господин Председатель.

Уважаемые коллеги, на протяжении января и в феврале депутаты Парламента, представители фракции Партии коммунистов Республики Молдова, встречались с представителями Ассоциации малого бизнеса, с патентообладателями, участвовали в семинарах и имели возможность сравнить, какая информация представляется депутатам Парламента, а какая – патентообладателям, с учетом того, что в настоящее время ряд положений Правительством уже изменен.

в отношении того, что касается внедрения кассовых аппаратов, чеков, продолжает работать специальная комиссия.

Фракция коммунистов не поддержит создание специальной комиссии Парламента.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul... cine a fost primul?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

In contextul celor spuse de domnul Filat cu scaunele acestea e bine, dar cred ca numai pentru majoritatea comunista, fiindca ei nu prea ies la microfon. Ar fi bine sa fie si cite un microfon ca in Parlamentele normale, sa nu stam aici in rind.

In ceea ce priveste a doua problema, rog sa fiu inscris si eu pentru 4159, pentru a lua cuvintul din partea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, va multumesc frumos, domnule Presedinte.

Rog sa ma inscrieti pentru o declaratie a Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” la sfirsitul sedintei. Si secundo. Desi, domnule Presedinte al Parlamentului, acest Regulament cu modificarile din 7 aprilie 2007 este unul draconic si antidemocratic, totusi el contine unele prevederi care trebuie respectate si nu trebuie comentate de reprezentanti ai fractiunii majoritare.

De aceea, propunerile prezentate de presedintele Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” trebuie sa fie puse la vot, fiindca comentariile tin de chestii de bun gust, placeri, dorinte s.a.m.d.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

O mare rugaminte colegiala, foarte mult, va rog, nu ma invatati viata, nici din stinga, nici din dreapta. Exista pozitiile Regulamentului si, in mod normal, eu voi urma pozitiile acestui Regulament. Este clar.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, domnule Presedinte,

Referitor la aceeasi problema, legata de patente. Fractiunea Partidului Democrat a fost prima care a depus acest proiect si noi am contat pe o examinare linistita aici, in Parlament. Eu va marturisesc ca noi nu sintem printre partidele care incercam sa folosim acesti oameni din strada in interesele partidului. Dar problema este, problema ramine si problema trebuie rezolvata. Astazi acesti manifestanti stau in fata Parlamentului.

Eu propun ca noi sa gasim o modalitate. Presedintele Parlamentului sau vicepresedintele Parlamentului sa se intilneasca astazi, impreuna cu reprezentantii tuturor fractiunilor parlamentare, cu reprezentantii celor din strada, ca noi sa examinam toti impreuna si poate sa identificam careva probleme pe care putem sa le rezolvam cu totii impreuna, si fractiunea majoritara, si fractiunile de opozitie.

Fiindca altfel se creeaza impresia ca cineva doreste sa rezolve, doreste sa rezolve partial, doreste sa foloseasca acesti oameni in scopuri politice, ceea ce nu este sanatos. Oamenii acestia au nevoie de un sprijin real, si nu de declaratii populiste.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, am luat act.

Va multumesc.

Microfonul nr.3.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

In privinta propunerii domnului  Urechean, de includere in ordinea de zi a proiectului declaratiei de aderare, de incepere a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea  Europeana, Fractiunea majoritara de citeva ori deja s-a expus in aceasta privinta.

Noi nu vom examina proiecte si declaratii populiste. Exista o anumita logica si consecutivitate in relatiile noastre cu Uniunea Europeana. Noi asteptam si speram ca Comisia Europeana anul curent va obtine un mandat de incepere a negocierilor privind noul cadru juridic cu Republica Moldova si aceasta obtinere a mandatului nu depinde deloc de declaratii populiste propuse de AMN.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule Presedinte,

A fost vizata Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”. Eu am facut un apel catre colegii din fractiunea majoritara sa respecte prevederile Regulamentului, sa nu se transforme aici in comentatori sau avocati ai opozitiei.

Deci, cu initiative legislative din 2005 incoace in Parlamentul Republicii Moldova in majoritatea cazurilor, peste 90%, vin comunistii, care induc in eroare societatea.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimati colegi,

Sa continuam.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Oleg Serebrian:

Multumesc, domnule Presedinte.

Rog sa fiu inscris pentru o declaratie la sfirsitul acestei sedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Vlad Cubreacov:

Va multumesc.

Stimate, domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Am urmarit cu atentie discursul dumneavoastra inaugural, am vazut ca printre prioritati exista si cooperarea regionala a Republicii Moldova. Vreau sa amintesc ca exista citeva restante ale Parlamentului nostru, intii de toate au fost prezentate in Parlament. Sint pregatite si rapoartele comisiilor sesizate in fond privind ratificarea de catre tara noastra a unui sir de documente, ratificare, din pacate, anulata.

Ma refer la documentele constitutive ale Organizatiei pentru democratie si dezvoltare economica GUAM. Cred ca aceasta este o restanta importanta si, intrucit Parlamentul este, practic, pregatit pentru examinarea acestor chestiuni si a proiectelor de ratificare a altor documente internationale de ani de zile semnate de tara noastra, dar inca neratificate, din pacate, propun includerea cu prioritate in ordinea de zi pentru urmatoarele doua saptamini a tuturor proiectelor de lege de ratificare a unor documente internationale, inclusiv a celor privind organizatia GUAM de catre Parlamentul nostru.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

In primul rind, as vrea si eu sa salut deschiderea dumneavoastra pentru problemele lingvistice, pentru problemele cunoasterii si studierii limbii de stat si sper foarte mult ca si colegii din fractiunea dumneavoastra vor fi la fel de deschisi pentru acest subiect.

Si as vrea sa fac si o propunere, care tine de o problema la care ne-am referit si in sesiunile precedente, tine de problema transnistreana, de audierile in aceasta problema. In perioada vacantei parlamentare au avut loc anumite evolutii, poate involutii, trebuie de constatat si acest lucru, noi am incercat in cadrul Fractiunii Partidului Democrat sa initiem anumite audieri si in cadrul fractiunii, si in cadrul Parlamentului, din pacate au esuat.

Si cred ca este cazul, in contextul celor intimplate, intre timp sa avem in Parlament audieri cu invitarea inclusiv a structurilor de forta, dar si a celor de la Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Finantelor, pentru a intelege care este... si Ministerul Afacerilor Externe, domnul Sova inclusiv, sa cunoastem mai bine ce se intimpla si ce ne asteapta in viitor in contextul declaratiilor domnului Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Am notat, mersi.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

In primul rind, vreau sa mentionez ca in alocutiunea dumneavoastra ati trasat niste directii foarte importante in activitatea Parlamentului pentru sesiunea actuala. Salutam niste puncte de vedere foarte clare in domenii principiale si conceptuale.

Cred ca, domnule Presedinte, ne-ati dorit noua, deputatilor, succese in activitatea noastra, va dorim si noi insusi dumneavoastra ca Presedinte al Parlamentului. Si deci o problema care ma framinta pe mine si pe multi colegi este totusi autoritatea Legislativului, autoritatea Presedintelui Parlamentului si ma intreb cu ce ocazie dumneavoastra sinteti invitati permanent la diferite consfatuiri la Presedintele tarii.

N-are, orice problema domnul Presedinte al Parlamentului sta alaturi cu tovarasii Reidman, Morei si altii. Pe mine personal nu ma intreaba nimeni si pe mine chestiunea aceasta ma jigneste ca deputat. Noi sintem republica parlamentara si participarea dumneavoastra la orice sedinta de lucru la Presedinte trebuie sa fie o exceptie, atunci cind se introduce in tara situatie exceptionala.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, noi nu am ajuns la situatia cind participarea mea la aceste sedinte este legata de declararea starii exceptionale, este adevarat. Va multumesc pentru remarca. Alte luari de cuvint? Nimic. Deci, pentru o precizare, stimati colegi, sa fiu sigur ca am notat cu maxima exactitate solicitarile dumneavoastra.

Pentru proiectul nr.4159 solicitari de cuvint: domnul Filat, domnul Susarenco. Altii n-au solicitat cuvint. Domnul Braghis de asemenea, nr.4159. Pentru alte luari de cuvint pe marginea altor proiecte nu sint. Declaratii la sfirsitul sedintei, poftim? Nr.4159. Declaratii la finele sedintei, domnii Filat, Bujor, Serebrian. Altii? Acestea au fost, da? Bine.

Acum, stimati colegi, cine inca? Deci, stimati colegi, pentru ordinea de zi voi incepe cu propunerile care au fost evocate de la microfoanele din sala. Propunerile evocate de domnul deputat Serafim Urechean, propunerea pentru a include pe ordinea de zi a perioadei vizate urmatoarele proiecte.

Proiectul nr.4183. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 11.

Sectorul nr.3 – 13.

 

Domnul Marian Lupu:

24 de voturi “pro”. Propunerea nu a fost acceptata de plenul Parlamentului.

Propunerea pentru a include pe ordinea de zi proiectul nr.526. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 4.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul Marian Lupu:

18 voturi pentru aceasta propunere, care la fel nu este sustinuta de plen.

Propunerea a treia, care vizeaza invitarea in plenul Parlamentului a reprezentantilor Guvernului pentru a prezenta un raport referitor la realizarea Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”. Cine este pentru aceasta propunere, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 12.

Sectorul nr.3 – 18.

 

Domnul Marian Lupu:

30 de voturi in favoarea acestei propuneri, care la fel nu a fost sustinuta de plenul Parlamentului.

Propunerea domnului deputat Braghis, care se refera la invitarea reprezentantilor Guvernului pentru a prezenta un raport, o informatie la subiectul posesorilor de patente. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 12.

Sectorul nr.3 – 15.

 

Domnul Marian Lupu:

27 de voturi in favoarea acestei propuneri care nu este sustinuta de plen.

Referitor la cealalta propunere o sa discutam la Biroul permanent, la subiectul mesei rotunde.

Acum propunerea, doua propuneri ale domnului deputat Filat. Daca am inteles corect, s-a solicitat de a invita reprezentantii Guvernului pentru a ne prezenta informatia referitor la epidemia de oreion.

Cine este pentru sustinerea acestei propuneri, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 12.

Sectorul nr.3 – 16.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

28 de voturi in favoarea acestei propuneri care nu este sustinuta de plen.

Referitor la cealalta propunere care vizeaza crearea unei comisii speciale la subiectul patentei, revin la conditiile... Regulamentul este materie de initiativa legislativa. Autorii, eu o sa rog, veniti cu... initiati acest proiect de hotarire de Parlament, il discutam la Birou si, ulterior, in sala plenului Parlamentului.

Referitor la propunerea inaintata de colegul nostru domnul deputat Cubreacov, aici eu o sa rog comisia, fiindca vreau sa va spun, stimati colegi, ca subiectele pe care o sa le votam pentru ordinea de zi, nu, nu, stati pe loc, domnule Petrenco, e o adresare mai generala. Pentru zilele de 14, 15 Biroul permanent o sa mai revina... luind in considerare propunerile comisiilor permanente, o sa mai vina cu un pachet de subiecte pentru a fi incluse pe ordinea de zi.

Eu o sa rog, la nivel de comisie, examinati care sint... si imi aduc aminte ca noi avem acest subiect cu privire la ratificarea conventiei, pardon, a acordului de instituire a ODDE, concomitent s-au facut referinte si la alte documente care solicita ratificare. Faceti, va rog, o analiza detaliata, in acest sens, la ce etapa sintem, cum mergem, in modul in care sa avem o claritate pentru sedinta Biroului permanent din martea viitoare.

Propunerea domnului Klipii referitor la invitarea reprezentantilor Guvernului pentru prezentarea unei informatii referitor la problema transnistreana. Discutii, negocieri, situatia la zi. Cine este pentru a accepta aceasta propunere, rog sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 12.

Sectorul nr.3 – 13.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

25 de voturi pentru sustinerea acestei propuneri, plenul nu a sustinut-o.

Stimati colegi,

Supun votului pe ansamblu ordinea de zi a sedintelor Parlamentului pentru perioada 7 – 15 februarie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata. Repet inca o data, nu este una exhaustiva, va fi amendata.

Inainte de a incepe procesul de examinare si dezbatere a proiectelor incluse pe ordinea de zi, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca, in perioada premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului, si-au sarbatorit ziua de nastere mai multi dintre colegii nostri. Ei sint urmatorii: domnul Dumitru Braghis, domnul Vasile Iovv, domnul... (Aplauze.)

Procedam in felul urmator: eu citesc numele tuturor acelor care si-au sarbatorit ziua de nastere si apoi aplaudam cu multa forta, caci sint multi. Mi-e teama ca n-o sa va ajunga aplauze la sfirsitul listei. Deci din nou: domnul Dumitru Braghis, domnul Vasile Iovv, domnul Dumitru Ivanov, domnul Stefan Grigoriev, domnul Ion Gutu, domnul Stefan Secareanu, doamna Angela Leahu-Arama, domnul Igor Klipii, domnul Grigore Petrenco, doamna Stela Gherman, domnul Valeri Garev, domnul Nicolai Deatovschi, doamna Ecaterina Cavlac, domnul Gheorghe Musteata, domnul Serafim Urechean, doamna Zoia Jalba. Sa-i felicitam, stimati colegi. (Aplauze.)

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Nu am inteles precis care este ecoul la propunerea mea, ca domnul Presedinte al Parlamentului si liderii fractiunilor parlamentare sa se intilneasca cu reprezentantii celor care manifesta in fata Parlamentului.

 

Domnul Marian Lupu:

Pozitiv, domnule Diacov.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Acum proiectul de Lege nr.4047 privind protectia inventiilor.

Guvernul. Prezinta Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala.

Domnul Dorian Chirosca – directorul general al Agentiei de Stat pentru
                                                           Proprietatea Intelectuala:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Se propune pentru examinare in prima lectura Legea privind protectia inventiilor. Prezenta lege vine sa armonizeze legislatia nationala cu legislatia Uniunii Europene si astfel este necesar sa mentionam ca respectiva lege este armonizata cu mai multe directive europene si regulamente ale Consiliului European, printre care Directiva Parlamentului privind respectarea dreptului de proprietate intelectuala, Directiva Parlamentului European privind protectia juridica a emisiilor biotehnologice si altele.

Proiectul de lege vine sa stabileasca care sint functiile Agentiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuala referitor la inregistrarea si protectia inventiilor pe teritoriul Republicii Moldova. La fel, acest proiect de lege stabileste niste reglementari clare care se refera la modalitatea de inregistrare pe cale internationala a unor inventii autohtone.

Sint si multe noutati in acest proiect de lege care, in special, se refera la introducerea unui titlu de protectie pe linga brevetul de inventie – brevetul de inventie de scurta durata.

Este un titlu de protectie care simplifica eliberarea, deci acordarea unei inventii, protectii asupra inventiei si este de scurta durata, deoarece, in comparatie cu brevetul de inventie, acest brevet acorda o protectie doar pe o perioada de
10 ani, dar, dupa cum am mentionat, simplifica foarte bine procedura de inregistrare si eliberare a titlului de protectie.

La fel se introduce o noua notiune, cum este “brevetul de certificare” si, totodata, proiectul nominalizat contine si alte prevederi noi, precum procedura de pozitie, procedura de contestatie, a observatiilor terte, adica in cazul in care se depune cererea pentru o inventie, deci orice persoana terta poate sa se opuna privind eliberarea acestei inventii.

Vreau sa mentionez, la fel, ca acest proiect de lege a fost elaborat cu suportul expertilor Uniunii Europene. Vine sa abroge doua acte normative si anume: Regulamentul privind eliberarea modelelor de utilitate si Legea privind brevetele de inventie. In acest sens, e de mentionat ca mai multe ministere au prezentat avize pozitive vizavi de acest proiect de lege si rog deputatii sa sustina acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eva Gudumac: 

Multumesc.

Am o intrebare. A fost omis, din greseala sau cum in ce priveste protectia inventiilor in medicina. Este cunoscut faptul ca in tarile europene inventiile in domeniul diagnosticului, tratamentului si profilaxiei se considera ca inventii. De ce la noi s-a exclus acest punct, domnule Chirosca?

 

Domnul  Dorian  Chirosca:

Va multumesc pentru intrebare.

Nu se exclud inventiile din domeniul medicinii, ele sint prezente, dar dupa cum ati mentionat dumneavoastra, metodele de tratament. Aceasta a fost o insistenta, deci vine la insistenta expertilor europeni, deoarece in Uniunea Europeana metodele de tratament nu sint protejabile. Aceasta este, de fapt, certificat in conventiile internationale. Opinia noastra este ca nu corespund criteriilor de brevitabilitate, de noutate, aplicatibilitate industriala si activitate inventiva. Trei criterii conform carora trebuie sa fie protejata o inventie.

 

Doamna  Eva Gudumac:

Domnule Chirosca,

Doar toate inventiile si toate medaliile care au fost aduse in Republica Moldova de medici, incepind cu domnul Rudic si toti ceilalti, au fost anume prin metode de tratament, prin inventii la medicamente, care au fost elaborate etc. Nu inteleg de ce dumneavoastra spuneti invers? Deoarece, daca noi luam din toate medaliile, care au fost aduse, de aur de argint etc., erau din domeniul medicinii si anume in domeniul acesta despre care dumneavoastra vorbiti. Poate sa nu fie metoda, dar este tehnica de diagnostic, tehnica de tratament.

Dar nu poate sa fie, in medicina noi nu putem sa faurim din nou un om sau un copil, nu sintem ca in tehnica. De aceea, eu cred ca aceasta trebuie sa fie luat in seama si totusi in medicina trebuie sa ramina acele metode care au fost stipulate in legea veche.

 

Domnul  Dorian Chirosca:

Noi am putea sa concretizam. Eu nu sint sigur ca pentru metode, pentru medicamente, desigur, au fost medalii. Dar, inchipuiti-va dumneavoastra, se inregistreaza, se protejeaza o metoda de diagnostic avansata si toti cetatenii sint lipsiti de a beneficia de aceasta metoda de diagnostic. Deoarece doar o singura persoana o sa poata beneficia de acest sistem. Vine un pericol pentru societate, in opinia mea. Dar am putea discuta.

 

Doamna  Eva Gudumac:

Domnule Chirosca,

Parca intr-o masura oarecare sinteti corect. Dar vreau sa zic, ca as dori ca sa revedeti acest punct, deoarece, din punct de vedere medical si din punct de vedere a celor ce se implementeaza in medicina, chiar daca este o metoda elaborata si salvata o viata, fie in leucemie sau altceva, aceasta de acum este ceva o noutate pentru medicina.

Eu va multumesc. Si eu cred ca o sa revedeti.

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule raportor,

Vreau sa va intreb cu referire la articolul 16 este … (deficiente tehnice) sintagma …dreptul. Ce aveti in vedere dumneavoastra in acest caz?

 

Domnul  Dorian Chirosca:

Drepturile morale personale ale titularului. Deci se are in vedere dreptul la nume, care este un drept personal, ce arata legatura care exista intre autor si inventia respectiva. Este un termen absolut acceptabil.

 

Domnul  Ion Varta:

Nu e o sintagma echivalenta cu dreptul de autor?

 

Domnul  Dorian Chirosca:

Nu, nu. Este ceva aproape. Drepturile morale personale sint si in dreptul de autor. Dar aici demonstram ca anume titularul respectiv este autorul acestei inventii. De aceea, noi utilizam ca analogie si pentru brevetul de inventie.

 

Domnul  Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Multumesc, domnule Presedinte.

In aceasta lege se stabilesc niste termene pentru solicitanti. Nu vedem in aceasta lege stabilit un termen pentru examinarea cererii de brevete. In legea actuala este indicat 18 luni, credem ca ar fi necesar de...

 

Domnul  Dorian Chirosca:

Este, la fel, 18 luni. Noi n-am mentionat aceasta chestie in lege, o sa fie in regulamentul de aplicare a legii. Dar termenul de 18 luni este foarte lung si este argumentabil, deoarece noi facem o expertiza cu privire la noutatea inventiei, analizam toate bazele de date din lume si spunem ca daca aceasta inventie intr-adevar este noua, noi o brevetam. Conditia, noutatea.

 

Domnul  Valeriu Guma:

Normal, nu pun la indoiala 18 luni ca este mult sau putin, dorim ca sa fie lasat acest termen.

 

Domnul  Dorian Chirosca:

Putem sa includem in lege, nici o problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Proiectul de Lege a fost elaborat de Agentia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala si prezinta o redactie noua a actului legislativ in vigoare – Legea nr.461-XIII din 18 mai 1995 privind brevetele de inventii. Elaborarea proiectului de lege nominalizat este conditionata de necesitatea acordarii normelor de asigurare a protectiei inventiilor la standardele Uniunii Europene, la lichidarea decalajului creat intre prevederile legii in vigoare si relatiile practice depistate in perioada aplicarii acestei legi. Proiectul contine norme referitoare la formele protectiei inventiilor, conditiile de brevetare a inventiei si de mentinere in vigoare a brevetului.

Pentru prima data in legislatia nationala sint formulate prevederi referitoare la protectia inventiei prin brevet de scurta durata. Principalele avantaje ale protectiei prin brevet de scurta durata este examinarea simplificata si rapida de brevetare, cheltuielile mai mici si protectie pe un termen mai redus, dar suficient pentru a aplica brevetul.

De asemenea, nu mai putin importante sint prevederile care reglementeaza procedura pentru cererile depuse conform conventiilor internationale, stabilirea functiilor AGPI in calitate de oficiu receptor. Proiectul de Lege privind protectia inventiilor a fost elaborat cu sprijinul expertilor Uniunii Europene in cadrul proiectului TACIS Consolidarea cadrului legislativ si realizarea drepturilor de proprietate industriala.

Asupra proiectului si-au expus opiniile ministerele si autoritatile administratiei publice centrale, Academia de Stiinte a Moldovei, Curtea Suprema de Justitie, alte structuri, inclusiv Uniunea Inventatorilor si Rationalizatorilor. Proiectul de Lege privind protectia inventiilor a fost examinat si avizat de toate comisiile permanente ale Parlamentului, precum si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului. Toate avizele sint pozitive.

Unele comisii, deputatul Guma si deputatul Gudumac au facut unele propuneri care vor fi examinate pentru lectura a doua. Tinind cont de cele expuse, prin vot unanim, Comisia propune proiectul de Lege nr.4047 privind protectia inventiilor spre adoptare in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari pentru Comisie? Nu sint.

Domnule Dragomir,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4047. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4047 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Hotarire nr.222 cu privire la demisia unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Prezinta Comisia sesizata in fond. Va rog, domnule Dragomir.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Stimati deputati,

La 11 ianuarie curent unul dintre cei 9 membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, confirmati de catre Parlament la 20 octombrie 2006, domnul Constantin Rotaru, a depus cerere de demisie din functie din proprie initiativa.

Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de informare in masa a examinat cererea domnului Rotaru si este de parere ca ea poate fi satisfacuta. In urma acestei demisii, conform articolului 42, alineatul (2) din Codul audiovizualului, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret si mijloace de informare in masa si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati vor initia procedura de selectare a unui candidat la postul vacant de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru a prezenta Parlamentului spre confirmare. In consecinta, Comisia propune adoptarea acestui proiect de hotarire.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru Comisie?

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Desigur, proiectul de hotarire este asa prezentat, juridic este prezentat corect, insa din proprie dorinta.

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu pleaca nimeni, vreti sa spuneti.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu, dorinta proprie a avut la baza anumite actiuni, care au fost facute publice de catre stimatul domn care si-a depus demisia. Eu credeam ca aceasta situatie va fi discutata, macar sa mimam o discutie in plenul Parlamentului. Fiindca cele expuse, eu vreau sa va spun, sint prea grave ca sa le trecem cu vederea, cum ar fi politizarea acestei institutii, cum ar fi eliberarea licentelor foarte democratic si in baza unei concurente libere s.a.m.d. Desigur, prin vot majoritar, se poate de rezolvat problema, insa chestiunea sau problema ramine. Si eu speram si cred ca ar fi fost cazul sa avem si o mica discutie pe marginea acestui subiect. Data viitoare, in legislatura viitoare, am inteles.

Multumesc.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Domnule Filat,

Ma scuzati, dar dumnealui a depus cererea. Este cererea. Acestea sint parerile dumneavoastra.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Nu sint parerile mele, sint declaratiile dinsului. Eu nu fac decit referire la ceea ce a invocat dinsul.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Nimeni nu l-a impus pe dumnealui sa scrie cerere.   

 

Domnul  Vladimir Filat:

Bine.

 

Domnul  Vladimir Dragomir:

Asa eu gindesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari? Nu sint.

Domnule Dragomir,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In aceste conditii, voi supune votului proiectul de Hotarire a Parlamentului cu nr.222 cu privire la demisia unui membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.222 este adoptat.

Proiectul de Lege nr.3092 pentru modificarea si completarea unor acte legislative. Lectura a doua.

Rog Comisia

 

Domnul  Vladimir Turcan:  

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr.3092 a fost examinat si adoptat in prima lectura si are ca scop reducerea duratei unor proceduri judiciare pe cauze civile si penale. Prezentul proiect de lege a fost dezbatut in cadrul sedintei Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati. Au fost examinate toate amendamentele, propunerile care au parvenit pe marginea acestui proiect. Rezultatul examinarii acestor propuneri si amendamente si decizia Comisiei sint reflectate in sinteza care este parte componenta a prezentului raport.

Tinind cont de cele expuse, Comisia propune adoptarea proiectului de Lege nr.3092 in lectura a doua, luind in consideratie rezultatul examinarii si decizia Comisiei pe marginea amendamentelor.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Turcan.

Lectura a doua, propuneri altele decit cele evocate in raport? Nu sint.

Va multumesc, domnule Turcan.

In conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3092. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 34.

Sectorul nr.3 – 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, stimati colegi.

67 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3092  este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4325 cu privire la completarea articolului 216 din Codul penal al Republicii Moldova.

Prezinta Guvernul.

 

Domnul Sergiu Baban – director general al Serviciului Standardizare si
                                                     Metrologie:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se propune pentru examinare si aprobare proiectul de Lege cu privire la completarea articolului 216 din Codul penal. Scopul acestei modificari este armonizarea cu prevederile Legii nr.422 din 22 decembrie 2006 cu privire la securitatea generala a produselor, care a fost elaborat in baza directivei europene respective.

Conceptul legii. In acest sens, putem mentiona ca se considera ca nu poate fi exonerata responsabilitatea privind securitatea produselor pentru unele cazuri, cum ar fi oferirea cu titlu gratuit sau produse foste in folosinta sau reconditionate.

Responsabilitatea trebuie extinsa asupra intregului spectru de cazuri incluse in notiunea de produs, prevazute in Legea privind securitatea generala a produselor. Este cunoscut faptul ca, in cadrul unor actiuni comerciale de promovare a marfurilor si cu ocazia altor sarbatori, se ofera cu titlu gratuit unele produse care pot fi periculoase.

De asemenea, prin diferite cai, in tara nimeresc produse foste in folosinta (unele fiind reconditionate, iar altele nu), care se utilizeaza de consumatori. Spre exemplu, unitati de transport, incalzitoare de apa – boilere, masini de spalat, frigidere etc., care, de asemenea, pot fi periculoase.

As vrea sa mentionez ca, la examinarea in comisie, s-a discutat mai mult referitor la notiunea de produs, a fost propus ca sa nu se sustina propunerea de a completa notiunea de produs, inclusiv produsele folosite sau reconditionate. Consideram ca pentru intelegere mai adecvata, deoarece in diferite legi notiunea de “produs” difera, totusi noi am insista sau am ruga Parlamentul sa sustina initiativa Guvernului in varianta propusa pentru prima lectura.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Domnule Baban,

Va multumesc. Si voi ruga comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.4325 are ca scop perfectionarea si ajustarea, de fapt, a cadrului legal, Codul penal la concret, in conformitate cu Legea privind securitatea generala a produselor.

Asupra proiectului au fost prezentate avizele pozitive ale comisiilor permanente. Directia juridica a Aparatului Parlamentului nu sustine acest proiect de lege, considerind ca completarile propuse deja sint incluse in articolul 216 din Codul penal. In cadrul dezbaterilor asupra acestui proiect de lege, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a mentionat ca definitia notiunii de “plasare pe piata a produselor”, care este reflectata astazi in Codul penal, nu contine asemenea forma cum este plasarea marfurilor prin forma de transmitere cu titlu oneros sau gratuit.

Completarea articolului 216 din Codul penal cu aceasta notiune va facilita activitatea organelor de urmarire penala si a instantelor judecatoresti la examinarea cauzelor penale privind plasarea pe piata in orice forma a produselor periculoase pentru viata si sanatatea consumatorului.

In acelasi timp, propunerea de a completa dispozitiile articolului 216 din Codul penal cu semnul calificativ “inclusiv produsele folosite sau reconditionate”. Nu a fost acceptata de Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, deoarece aceasta notiune, pornind de la dispozitiile respective ale Legii cu privire la securitatea generala a produselor, deja se subintelege sub notiunea de produse. Si completarea cu aceasta notiune, cu acest semn calificativ este de prisos.

Asadar, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune ca titlul si alineatul (1) al articolului 216 din Codul penal, dupa cuvintul “comercializarea” sa fie completat numai cu sintagma “oferirea cu titlu oneros sau gratuit.”

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati propune  plenului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4325. In caz daca nu vor parveni alte obiectii si propuneri, sa fie adoptat si in lectura a doua.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4325. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4325 este aprobat in prima lectura.

Fractiunile, pentru lectura a doua, obiectii? Nu sint.

Stimati colegi,

In conditiile raportului prezentat de Comisia sesizata in fond, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.4325 in lectura a doua. Cine este pentru, rog sa voteze.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 1.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

62 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4325 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4326 cu privire la modificarea si completarea Legii insolvabilitatii.

Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic – viceministru al economiei si comertului:

Stimate domnule Presedinte, 

Onorat Parlament,

In atentia dumneavoastra se prezinta proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii insolvabilitatii nr.632 din 14 noiembrie 2001. Scopul acestei legi este de a elimina abuzurile din partea administratorului insolvabilitatii, constatate pe parcursul ultimilor ani, si, tinind cont de aceste abuzuri, cind administratorii insolvabilitatii, fara acordul consiliului creditorilor, au incercat in tot felul sa valorifice masa debitoare pe care o aveau in gestiune, doar luind in considerare faptul ca cadrul  legislativ cu privire la insolvabilitate nu acorda restrictiile in acest domeniu si, prin urmare, administratorii insolvabilitatii au libertate in actiune in acest caz.

Prin aceste prevederi, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca noi am venit cu modificarea la citeva articole din Legea insolvabilitatii prin care, in primul rind, am propus ca consiliul creditorilor sa fie format numai din reprezentanta tuturor claselor de creditori si sa nu faca parte in consiliul creditorilor si alte persoane, care in forma tangentiala sau netangentiala, au sau nu au vreo atributie la aceasta intreprindere, aceasta societate comerciala.

De asemenea, pe parcursul acestor modificari am facut si careva modificari de redactie prin schimbarea unor alineate. Deci, prin schimbarea numerotarii unor alineate. De asemenea, un lucru foarte important, pe care vreau sa il mentionez, este valorificarea masei debitoare, care este mentionata la articolul 124 din Legea insolvabilitatii in redactia actuala, unde noi am inclus posibilitatea si prevederea ca valorificarea masei debitoare sa fie efectuata doar cu acordul expres al consiliului creditorilor in acest sens.

Si mai mult ca atit, am mai pus o prevedere, unde vorbim despre destituirea si demisia administratorului. Deci in cazul in care este vorba de o intreprindere in al carui capital social este sau persista actiunile statului. In acest sens, am propus modificarea prin care organele centrale de specialitate care au o cota nu mai putin de 35% sa dea si ele acordul in cazul demisiei administratorului de insolvabilitate.

Consideram ca aceste modificari ar putea rezolva intr-un fel sau altul problemele existente in momentul de fata si am putea evita posibilitatea valorificarii masei debitoare, nejustificate de catre administratori si, in acest sens, vor interveni cu influenta sa consiliul creditorilor.

Va multumesc pentru atentie. Si rog sa sustineti acest proiect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Legii insolvabilitatii din
14 noiembrie 2001, aprobat prin hotarirea Guvernului. La momentul actual, adesea in procesul insolvabilitatii apar conflicte de interese provocate de faptul ca administratorul nu este impartial sau poate fi influentat la luarea deciziilor.

Proiectul prezentat completeaza Legea insolvabilitatii cu prevederi noi, care vor interzice administratorului procesul de insolvabilitate, lichidare sau valorificarea masei debitoare, sau comercializarea intreprinderii ca un complex patrimonial unic, fara coordonarea cu comitetul creditorilor sau cu adunarea generala a creditorilor. 

La fel, prin modificarea articolului 80 se largeste cercul persoanelor care pot cere, in anumite cazuri, destituirea administratorului. Comisiile permanente sustin proiectul prezentat cu unele propuneri, de care se va tine cont la examinarea proiectului in lectura a doua. Pornind de la cele expuse, Comisia propune Parlamentului proiectul mentionat spre examinare si adoptare in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari pentru Comisie? Nu sint.

Va multumesc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4326. Cine este pentru, rog sa voteze? Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4326 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege nr.4429 pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia privind eliberarea extraselor plurilingve de pe actele de stare civila.

Initiativa Presedintiei. Prezinta reprezentantul Ministerului Dezvoltarii Informationale. Domnule Buceatchi, va rog.

 

Domnul Pavel Buceatchi – viceministru al dezvoltarii informationale:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Am onoarea sa va prezint spre examinare proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Conventia comisiei internationale de stare civila nr.16 privind eliberarea extraselor plurilingve de pe actele de stare civila. Acest instrument a fost elaborat de catre Comisia internationala de stare civila, institutia de specialitate reprezentativa, constituita la 25 februarie 1950.

La lucrarile Comisiei participa in prezent 16 state membre, 7 state observatoare, precum si numeroase organisme internationale. Republica Moldova a aderat la Comisie in anul 2006 si in prezent detine calitatea de stat observator. Unul dintre instrumentele elaborate de Comisia internationala de stare civila reprezinta Conventia nr.16 privind eliberarea extraselor plurilingve de pe actele de stare civila, semnata la 8 septembrie 1976 la Viena.

La Conventie, pina in momentul de fata, au aderat 19 state europene, ceea ce face posibila eliberarea extraselor plurilingve pe formularele care contin sintagme in 13 limbi. Printre avantajele esentiale ale aplicarii prevederilor Conventiei pe teritoriul Republicii  Moldova putem enunta posibilitatea eliberarii de catre organele de stare civila nationale a extraselor ce pot fi utilizate de cetatenii nostri direct in statele europene, fara traducere, legalizare sau apostilare.

Extrasul plurilingv, eliberat in conformitate stricta cu normele internationale, va produce efecte juridice pe teritoriul urmatoarelor state: Germania, Austria, Belgia, Spania, Franta, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Elvetia, Turcia, Slovenia, Croatia, Macedonia, Bosnia si Hertegovina, Serbia, Polonia si Muntenegru.

Important de precizat este faptul corespunderii prevederilor legislatiei interne in domeniu si a Conventiei, ceea ce exclude necesitatea adoptarii unor acte legislative suplimentare sau modificarea acelor existente. Eliberarea extraselor urmeaza a fi efectuata de Serviciul Stare Civila in baza infrastructurii si a alocatiilor existente, fara a fi instituite subdiviziuni sau functii suplimentare si fara alocarea surselor bugetare suplimentare.

Stimati domnilor deputati,

In baza celor expuse, va rugam sa sustineti aderarea Republicii Moldova la Conventia Comisiei internationale de stare civila nr.16 privind eliberarea extraselor plurilingve de pe actele starii civile.

Multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

O sa rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco: 

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca aderarea Republicii Moldova la Conventia privind eliberarea extraselor plurilingve de pe actele de stare civila urmeaza sa fie decisa de Parlament. Conventia a fost semnata la 8 septembrie 1976 la Viena. Actualmente, sint 19 state parti la Conventia mentionata. Scopul acestei Conventii este de a crea un cadru juridic comun menit sa faciliteze procedura de pregatire a actelor de stare civila, inregistrate pe teritoriul unui stat parte, pentru utilizarea in strainatate.

Potrivit Conventiei, autoritatile competente ale fiecarui stat parte vor emite, la solicitare, extrasele de pe actele de stare civila, constatatoare ale nasterii, casatoriei sau decesului, redactindu-le in limbile oficiale ale celorlalte state parti. Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru aderarea Republicii Moldova la Conventia respectiva. In aceste conditii, Comisia propune a adopta proiectul de Lege mentionat in prima lectura, iar daca nu sint obiectii, si in a doua lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc. 

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc, domnule Petrenco.

Proiectul de Lege nr.4429. Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4429 este aprobat in prima lectura.

Fractiunile, obiectii pentru lectura a doua? Nu sint. Cine este pentru a adopta in lectura a doua proiectul de Lege nr.4429 in conditiile raportului comisiei de profil, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 29.

Sectorul nr. 2 – 34.

Sectorul nr. 3 – 4.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

67 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4429 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4643 pentru ratificarea Conventiei privind cooperarea politieneasca in Europa de Sud-Est.

Initiativa Presedintiei. Prezinta Ministerul Afacerilor Interne.

 

Domnul Andrei Pogurschi – viceministru al afacerilor interne:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Domnilor deputati,

Onorata asistenta,

Tendintele criminalitatii la etapa actuala sint influentate de actiuni social-periculoase, infaptuite de subiecti bine organizati in ierarhia tenebra in comiterea  infractiunilor cu caracter transnational. Prin urmare, criminalitatea a penetrat hotarele si nu este limitata doar in segmentele de frontiere ale unui stat in parte. In vederea solutionarii acestei probleme, la 5 mai 2007, in urma unor runde de negocieri, purtate de catre reprezentantii Albaniei, Bosniei si Hertegovinei, Macedoniei, Serbiei, Romaniei, Muntenegrului si Republicii Moldova, a fost semnata Conventia de cooperare politieneasca in Europa de Sud-Est.

Avind in vedere scopul si continutul prezentei Conventii, acest tratat international va reprezenta unicul instrument de activitate politieneasca, care va permite excluderea frontierelor in procesul de combatere a criminalitatii transnationale organizate. Totodata, desi tratatul are ca semnatari doar statele din regiunea sud-estica a Europei, el este deschis pentru semnare pentru oricare alt stat respectiv. Prevederile Conventiei impun intrevederea si unor modificari in baza legislativa a Republicii Moldova in cadrul ratificarii altor instrumente internationale, care au fost deja elaborate si amendate de legislatia nationala. Astfel, un imperativ al tratatului, inclusiv la aspectul operationalitatii acestuia, se refera la existenta prevederilor legale, referitor la protectia datelor personale, fapt deja realizat de statul nostru prin Legea nr. 17 privind protectia datelor cu caracter personal.

Totodata, ramin a fi in afara legislatiei nationale unele prevederi ale Conventiei, care se refera la actiunile ce tin de activitatea operativa de investigatii, care inca nu sint pe deplin descrise in Legea cu privire la activitatea respectiva. Insa in cadrul ultimei sedinte a grupului de lucru s-a decis de a accelera procesul de verificare. Iar procesul de armonizare al legislatiei sa fie infaptuit concomitent de catre toate statele semnatare in baza recomandarilor formulate de catre partenerii straini. Conventia mentionata deschide posibilitati noi in fata organelor de drept din Republica Moldova din punctul de vedere al formelor de cooperare. Astfel, pe linga cunoscutele forme, cum ar fi schimbul de informatii, ofiterii de legatura etc., va fi posibil de infaptuit si alte operatiuni investigative de comun cu tarile semnatare si care fac parte in aceasta Conventie.

Consideram ca acest tratat va permite de a accelera activitatea operationala transfrontaliera nu numai pentru colaboratorii de politie, ci si pentru reprezentantii tuturor organelor de ocrotire a normelor de drept din Moldova. Cheltuielile legate de implementarea prezentului tratat vor fi infaptuite in limita surselor bugetare existente. Totodata, deja au intervenit un sir de propuneri clare de la partenerii internationali privind sustinerea acestor proiecte. Conventia data deja este in vigoare. Pentru Republica Moldova ea va intra dupa 90 de zile de la data ratificarii. Pornind de la importanta vitala pentru Republica Moldova de a crea baza juridica in domeniului cooperarii politienesti, Ministerul Afacerilor Interne considera oportuna ratificarea tratatului mentionat si solicita sustinere.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia de cooperare politieneasca in Europa de Sud-Est, semnata la Viena la 5 mai 2006, se incadreaza in categoria tratatelor internationale care urmeaza sa fie ratificate de Parlament. Scopul Conventiei este intarirea cooperarii atit in ceea ce priveste combaterea amenintarilor la adresa ordinii sau sigurantei publice, cit si in domeniul prevenirii descoperirii si cercetarii infractiunilor. Aderarea la Conventie nu va implica modificarea legislatiei nationale si nu contravine tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte. Implementarea prevederilor Conventiei, cum deja a fost mentionat, va fi realizata in limita cheltuielilor financiare alocate de la bugetul de stat.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica au sustinut adoptarea acestui proiect de lege. Luind in vedere cele mentionate, Comisia propune Parlamentului ratificarea Conventiei nominalizate prin aprobarea proiectului de Lege in prima lectura si adoptarea acestuia in a doua lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc, domnule Petrenco.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4643. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Lectura a doua – fractiunile, obiectii? Nu sint. In conditiile raportului Comisiei de profil, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.4643. Cine este pentru, rog sa voteze si rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr. 1 – 28.

Sectorul nr. 2 – 35.

Sectorul nr. 3 – 10.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc.

73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4643 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.81 privind importul unui autovehicul. Guvernul.

Intre timp, microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Serafim Urechean:  

Da, e de procedura.

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Se propune de a anunta o intrerupere si de a organiza o intilnire a reprezentantilor protestatarilor cu conducerea Parlamentului si cu conducatorii fractiunilor. Pare-mi-se aceasta ar ameliora cit de cit situatia.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Mesajul este primit. Am mentionat si anterior ca am dat acord pozitiv si la propunerea evocata anterior. Eu propun, stimati colegi, o varianta optima. Avem acest subiect si avem inca un subiect pe ordinea de zi. Incheiem, nu ne-au ramas multe subiecte. Incheiem dezbaterile si la finalul sedintei ne intilnim. Nu cred ca dureaza mai mult de o ora, zic eu.

 

Domnul Serafim Urechean:

Mergem noi la ei sau sa le spunem la vreo zece oameni sau citi, sa vina incoace?

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Ei o sa fie invitati, Serafim Alexandrovici.

 

Domnul Serafim Urechean:

Bine. Sa nu ne trudim  noi. Mizam pe truda dumneavoastra.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Intr-un format …

Doamna,

Da va rog va prezentati.

 

Doamna Lucia Gavrilita – viceministru al protectiei sociale,  familiei si
                                                         copilului:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si Copilului vine cu o propunere de proiect de Lege privind importul unui autovehicul adaptat pentru a transporta persoane utilizatoare de carucior cu rotile. Acest autovehicul se permite sa fie adaptat, sa fie importat in tara, este o donatie din partea unei organizatii din Germania. Si vine pentru organizatia “Motivatia”, care lucreaza aici, in Moldova, pentru copii si tineri cu dizabilitati si anume utilizatori de carucior cu rotile. Si propunerea noastra este ca acest autovehicul sa fie, sa intre in tara fara a plati taxele vamale.

Conform calculelor estimative, suma scutirii de plata a drepturilor de import va constitui circa 38,5 mii de lei si acest proiect de lege a fost consultat cu ministerele de resort si au fost luate in consideratie comentariile acestora.

Se propune ca acest autovehicul sa nu poata fi vindut timp de 5 ani, iar in cazul in care se decide instrainarea acestui autovehicul atunci partea care procura acest vehicul va achita toate aceste costuri.

Eu va rog sa sustineti acest proiect de lege si sa fie aprobat in prima lectura.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, doamna viceministru.

Stimati colegi,

Intrebari?

Microfonul nr.4.

Doamna ministru...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Eu am o singura intrebare: de ce 5 da nu 5 ani si jumatate, de exemplu, sau
4 ani si jumatate? Care este explicatia? Eu consider ca, in general, in cazul instrainarii, nu importa cind, el trebuie sa achite toate taxele respective. Peste un an sau peste 5, sau peste 7 ani de zile, nu importa cind va fi acest  lucru.

Domnul Marian Lupu:

Adica domnul deputat, doamna viceministru, propune sa nu se indice un termen fix pe a carei durata nu este posibila instrainarea, ci sa se fixeze ideea ca din momentul in care... peste 3, 5, 10 ani se instraineaza, atunci...

 

Domnul Dumitru Braghis:

Se achita toate impozitele, da.

 

Domnul Marian Lupu:

Care e pozitia dumneavoastra?

 

Doamna Lucia Gavrilita:

Da, sintem de acord.

Multumim.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Doamna Lucia Gavrilita:

Multumim.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Intr-adevar, acest proiect de lege prevede permiterea cu titlu de exceptie Asociatiei “Motivatie” din Republica Moldova de a introduce pe teritoriul vamal al tarii un autovehicul dotat cu rampa si dispozitive pentru transportarea persoanelor cu dizabilitati in carucior, anul producerii 1999, care este acordat cu titlu gratuit de catre o organizatie din Germania.

Proiectul de lege mentionat stabileste o norma derogatorie de la prevederile Codului vamal, Codului fiscal si ale Legii cu privire la tariful vamal, deoarece autovehiculul mentionat depaseste termenul de exploatare de 7 ani de zile si se propune a fi scutit de plata drepturilor de import.

Tinind cont de faptul ca aceasta donatie este efectuata normativ Asociatiei ”Motivatie”, se propune ca alineatul (2) din articolul numarul 1 al proiectului de lege sa fie exclus.

Totodata, in finalul primului alineat al acestui articol de completat cu sintagma “fara dreptul de instrainare”. Pornind de la cele expuse si tinind cont de avizele pozitive ale comisiilor permanente, Comisia pentru politica economica, buget si finante propune proiectul de lege spre examinare Parlamentului, apoi aprobarea in prima lectura si adoptarea in lectura a doua.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Adica, sa intelegem bine, stimati colegi, ca Comisia ne propune o alta solutie, sa fie clar stipulat lipsa dreptului de instrainare asupra acestui autovehicul. Intrebari?

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Prima intrebare, domnule vicepresedinte al Comisiei, dar cum se leaga cu dreptul la proprietate aceste interdictii de a nu instraina atita, atita, cum ele se leaga cu Constitutia, cu Codul civil?

 

Domnul Gheorghe Popa:

Se incadreaza cu normele Codului civil.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Asta.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Noi aici urmarim scopul ca anume aceasta unitate de transport sa fie folosita de catre Asociatia “Motivatie”. Adica numai de aceasta, fara dreptul de a fi instrainat...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, poate ne ajuta.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Si a doua intrebare. Nu considerati dumneavoastra ca de acum ajungem tot sa facem derogari, sa cumparam aceste vechituri si sa discutam in Parlament. Nu ar fi mai bine ca Guvernul sa dea niste bani, sa nu stie toata lumea cit cumparam vechituri de-acestea sau le primim, si Parlamentul mai mult pierde banii aici decit trebuia de achitat taxele celea.

 

Domnul Gheorghe Popa:

Domnule Susarenco, 

Noi nu procuram, dar aceasta e o donatie si nu trebuie sa confundati donatia cu...

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule Popa.

Stimati colegi,

Proiectul de Lege nr.81. Cine este pentru aprobarea acestuia in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.81 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua, fractiunile. Bine, in conditiile raportului Comisiei sesizate in fond, supun votului adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege nr.81. Cine este pentru, rog sa voteze. Rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 10.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

73 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.81 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.4159 cu privire la comertul interior. Guvernul.

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule Presedinte,

Destins Parlament,

Se prezinta atentiei dumneavoastra proiectul de Lege cu privire la comertul interior. Acest proiect a derivat din lipsa unui cadru legislativ si normativ coerent in domeniul comertului interior. De asemenea, avind in vedere lipsa unor reglementari tehnice specifice care atesta diferite norme in comertul interior si care nu aveau baza legislativa, deci, in acest context, venim cu niste propuneri si reglementari noi armonizate la legislatia Uniunii Europene.

In acest context, avind in vedere faptul ca la momentul actual exista Legea nr.749 din 1996 cu privire la comertul interior, dar aceasta lege si-a pierdut utilitatea si s-a invechit moral si din punct de vedere al corespunderii aspiratiilor europene ale tarii noastre.

In aceste conditii, venim cu niste elemente noi in noul proiect, fiindca, de altfel, trebuia sa revizuim proiectul de lege vechi la 99% si decizia a fost luata de a veni cu un nou proiect cu privire la comertul interior care sa completeze vacuumul legislativ existent anterior, inclusiv prin legea veche.

Altfel spus, elaborarea acestui proiect a fost consultata cu legislatia mai multor tari, inclusiv tarile CSI, inclusiv tarile Uniunii Europene. Deci mai mult ca atit, am luat si experienta Tarilor Baltice, pe care le consideram mai aproape de aspiratiile Moldovei.

Ca elemente noi din acest proiect vreau sa va comunic ca am identificat determinarea responsabilitatilor autoritatilor publice locale in autorizarea comertului intern. Si mai mult ca atit, un lucru credem noi foarte necesar pentru comercianti este principiul autorizarii prin ghiseul unic.

Deci, de asemenea, cum ne arata experienta si in domeniul inregistrarii intreprinderilor, si in domeniul licentierii genului de activitate, ghiseul unic isi are succesele si avantajele sale si concluzia a  fost sa intreprindem toate masurile pentru a implementa acest concept si la autorizarea activitatii comerciale.

De asemenea, un lucru, credem noi, important pe care l-am inclus aici este divizarea formelor de comert, cum este comertul cu amanuntul, cum este comertul cu ridicata si caracteristica acestor tipuri de comert.

Mai mult ca atit, eu am venit cu o noutate in acest proiect care se numeste reglementarea comertului cu serviciile sau reglementarea prestarii de servicii, care nu a fost reflectat in legislatia veche si care necesita aparenta acestui concept si acestei categorii economice in cadrul legislativ existent la etapa actuala.

Un lucru, de asemenea, foarte important, pe care l-am inscris in aceasta lege sint procedurile tehnice de initiere si legalizare a activitatii de comert, pornind cu eliberarea autorizatiei in comert si finalizind cu suspendarea sau anularea acestei autorizatii.

De asemenea, un lucru nu mai putin important este si determinarea conditiilor de desfasurare a controalelor de stat. Dupa cum ne arata experienta  creata in Republica Moldova, comerciantii sint supusi controalelor nefondate uneori si nu este o regula a frecventei acestor controale, doar daca vorbim despre Hotarirea Guvernului din 2004, care stabileste modalitatea de efectuare a controalelor. Dar aceste controale nu sint doar in domeniul comertului.

Si aici, in acest proiect, am venit cu unele reglementari concrete in domeniul comertului, prin care stabilim frecventa acestor controale, stabilim argumentarea acestor controale si, respectiv, un lucru foarte important este competenta organelor in a controla activitatile de comert.

De asemenea, un lucru nou si care este necesar si, de fapt, care corespunde exigentelor europene este introducerea unui sistem informational in comert prin care nu se impune nici o cerinta comerciantilor sau potentialilor comercianti de a depune acte suplimentare pentru a fi inclusi in acest registru de comert. Acest lucru se face prin colaborare intre administratiile publice locale si, respectiv, organele centrale de specialitate, pentru a tine registrul unitatilor comerciale din tara.

De asemenea, vreau sa mentionez si sa atrag atentia dumneavoastra asupra necesitatii includerii in acest proiect a elementelor cu privire la protectia consumatorilor. Am descris foarte clar in ce consta vinzarea produselor si care ar trebui sa fie conditiile de vinzare a produselor pentru a asigura inofensivitatea acestor produse si pentru a asigura protectia sanatatii oamenilor.

De asemenea, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca acest proiect este insotit de un pachet de hotariri, de proiecte de hotariri ale Guvernului care, dupa ce intra in vigoare aceasta Lege cu privire la comertul intern, vin sa completeze si sa execute prevederile acestei legi.

Evident, nu am putut sa prezentam in aceasta lege absolut toate tipurile de comert, toate unitatile de comert, inclusiv modalitatea de prestare a serviciilor de alimentatie publica, comertul cu amanuntul si comertul angro. Aici este cadrul general, aici sint prevederile de baza. Pe cind deci venim, ca urmare a acestui proiect, cu proiecte de hotariri ale Guvernului, care reflecta in detaliu absolut toate normele, toate prevederile cu privire la activitatea comerciala.

Pornind de la necesitatea completarii lacunelor in legislatie si de la necesitatea asigurarii unui cadru normativ, legislativ la momentul actual, care sa corespunda aspiratiilor europene, proiectul mentionat il consideram necesar si rugam sa il sustineti.

Mai mult ca atit, acest proiect a fost coordonat si avizat de catre ministerele corespunzatoare si cointeresate si un lucru foarte important este sa va comunic ca acest proiect a fost coordonat si revizuit de catre Centrul de armonizare a legislatiei pe linga Ministerul Justitiei cu privire la compatibilitatea acestuia directivelor europene. In acest context, stimati deputati, rugam sa il sustineti.

Multumesc. 

 

Domnul Marian Lupu:

Domnule viceministru,

Va multumesc si eu.

Si pentru inceput as vrea sa va adresez o intrebare, de fapt, nu o intrebare, ci o rugaminte. Eu o sa rog sa ne confirmati, in aceasta sala, ca continutul acestui proiect nr.4159, a fost elaborat in conditiile Legii nr.235, Legea “ghilotinei”, care a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2008, fiindca Ministerul Economiei a fost acea institutie care a facut un lucru enorm pentru promovarea reformei “Ghilotina II”, fiind si autorul legii respective si, in mod evident, eu nu ma astept sa avem contradictii in proiectul de Lege nr.4159, pe de o parte, cu prevederile si principiile Legii nr.235. Dar as vrea o confirmare de la aceasta tribuna.

 

Domnul Viorel Melnic:

Exact, domnule Presedinte, acest proiect a fost revizuit si in cadrul grupului de lucru si in cadrul Comisiei de stat pentru reglementarea activitatii de intreprinzator, fiind avizat pozitiv, deci cu unele completari care au fost luate in consideratie.

 

Domnul Marian Lupu:

Domnul ministru ne asigura ca exista o deplina compatibilitate intre nr.235 si nr.4159.

Va multumesc.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

In cadrul Orei Guvernului, in sesiunile precedente m-am referit in citeva rinduri la situatia anormala, grava chiar, care persista in cadrul pietelor agricole. Am scos in evidenta atunci aceasta jecmanire, acest jaf cumplit la care este supus producatorul nostru agricol din spatiul rural si am insistat ca Executivul sa elaboreze masuri pentru ca sa excludem aceasta anormalitate care afecteaza cumplit producatorul din sfera rurala.

A fost creata chiar o echipa, un grup de lucru in cadrul Guvernului cu un an in urma spunea si domnul Vrabie, pe atunci ministru al administratiei publice locale, dar, din pacate, de la vorbe nu s-a trecut la fapte si asteptam ca, in cadrul articolului 13, cu referire la activitatea pietelor, sa gasesc niste prevederi, niste stipulari cu referire la aceasta problema grava.

Din pacate, n-am remarcat acest lucru si vreau sa va intreb: sinteti dispus ca sa elaborati o prevedere speciala, pentru a exclude aceasta jecmaneala a producatorului nostru si a-i crea conditii optime ca productia lui sa ajunga direct la piata fara aceasta intermediere care il deposedeaza de toata... de roadele muncii lui de un an de zile. Sa le acordam posibilitatea sa-si vinda nestingherit produsele agricole in piete speciale sau sa facem ordine printr-o prevedere legislativa, sa se faca ordine in cadrul acestor piete agricole si sa excludem aceasta mafie care paraziteaza pe spinarea producatorilor.

Multumesc.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare, domnule deputat.

Vreau sa va aduc la cunostinta ca, actualmente, daca vorbim despre pietele agricole, cadrul normativ, cadrul legislativ este complet. Noi avem la etapa actuala Legea cu privire la organizarea si functionarea pietelor produselor agricole, avem hotarirea Guvernului privind aprobarea regulamentului-tip de functionare a pietelor, unde avem diferentierea acestor piete. Si mai mult ca atit, dumneavoastra ati mentionat acel grup de lucru care a fost format cu privire la examinarea problemelor existente.

Eu vreau sa va aduc la cunostinta urmatoarele. Noi, in pachetul care va veni imediat dupa ce acest proiect va fi aprobat, avem un proiect de Hotarire a Guvernului cu privire la functionarea pietelor, unde, respectiv, enuntam reglementarile in piete si pe tipuri de piete. Daca vorbim concret despre producatori agricoli care, dupa dumneavoastra, sint jecmaniti acum de organele de control, vreau sa aduc la cunostinta ca...

 

Domnul Ion Varta:

De cei care gestioneaza activitatea pietelor agricole. Pe ei i-am avut in vedere si organele de control, pentru ca pe traseul care il parcurg de la punctul initial la punctul de destinatie piata agricola li se mai intimpla niste lucruri triste si sint jecmaniti inclusiv de reprezentantii organelor interne.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci noi incercam sa mediatizam drepturile producatorilor. Si prin aceasta vreau sa va spun ca fiecare producator agricol care isi creste productia sa proprie are dreptul s-o vinda fara a fi inregistrat sub o forma organizatorica. Si are dreptul s-o vinda cu confirmarea de la primarie ca aceste produse sint recoltate de catre el.

Mai mult ca atit, daca vorbim despre interactiunea producatorilor agricoli cu administratia pietelor, fiindca aici este problema, cred eu, grupul cela de lucru, care a fost constituit, vreau sa va spun, desi presedintele grupului de lucru a fost schimbat prin post, grupul de lucru activeaza si noi avem acum un raport pe pietele existente din Chisinau, deci avem create pasapoartele pietelor, astfel incit, facind aceasta pasaportizare a pietelor din Chisinau, sa putem, respectiv, merge si in continuare prin piete. Si, in acest context, vrem, prin pasaportizarea pietelor, sa punem in piata segmente unde sint destinate exclusiv pentru producatorii agricoli, si nu pentru intermediari.

Deci acest lucru este in derulare.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Este adevarat, grupul lucreaza, dar lucreaza prea mult, parerea mea, dureaza aceasta activitate de un an si ceva, un an si jumatate.

 

Domnul Viorel Melnic:

... sint multe, domnule..

 

Domnul Ion Varta:

Pina in prezent nu avem elaborari concrete si aplicarea lor in practica. De aceea si am insistat ca acest articol 12 sa prevada o asemenea stipulare pentru ca sa putem proteja producatorul nostru agricol de aceste faradelegi la care el este expus. Fiindca pina la ora actuala nu s-a schimbat nimic in acest sens si aceste nelegiuiri continua si nu au sfirsit.

Deci am insistat ca sa elaborati dumneavoastra. Daca nu, imi asum eu responsabilitatea si vin cu un amendament pentru lectura a doua la acest articol.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо, господин Председатель.

Господин заместитель министра, вместе с вами я принимала участие в семинаре для патентообладателей, который проводился в районе Сорока, и хочу сказать, что ряд вопросов, которые поднимали патентообладатели, уже нашли свое отражение в этом законе. И все же несколько вопросов у меня есть.

Глава 4, статья 13 «Открытие торговой деятельности», пункт 2: «Торговая деятельность может осуществляться физическими лицами, получившими специальную профессиональную подготовку в учебных заведениях торгового, экономического профиля или имеющими не менее двух лет трудового стажа в торговле». коммерсанты, которые подпадают под действие положения этого закона и не имеют двух лет стажа в торговле, например, на момент выхода закона или начинают свою торговую деятельность, смогут ли ее осуществлять?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

In primul rind, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca aceasta intrebare a aparut si in discutiile in comisiile parlamentare. Mai mult ca atit, vreau sa va spun ca aceasta prevedere cu privire la scolarizare, la pregatirea profesionala speciala este preluata din legislatia europeana. In afara de aceasta, vreau insistent sa va informez ca in legislatia actuala, daca mergem dincolo de acest proiect si ne uitam in Legea din 1996 cu privire la comertul intern, deci in aceasta lege, la articolul 33, se stipuleaza expres ca lucratorii din domeniul comertului trebuie sa aiba o pregatire speciala. Acest lucru deja este in vigoare si noi nu am venit cu o noutate nici stiintifica si nici practica in acest domeniu. Dar sintem, doamna deputat, gata pentru a discuta in a doua lectura si sa gasim un numitor comun.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо.

Следующий вопрос. Глава 5, статья 18 «Защита жизни и здоровья и безопасность потребителей», пункт 2: «Запрещается поставка на рынок товаров без сопроводительных документов, подтверждающих их качество, количество и т.д.». Очень многие патентообладатели сегодня приобретают товар, к примеру, на Украине, и в местах, где они этот товар приобретают, им не выдаются такие сопроводительные документы. Что будет в случае, если таких документов не будет, либо кто здесь, на территории Республики Молдова, может такие документы выдать?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

Vreau, in primul rind, sa aduc la cunostinta ca in cazul in care un detinator de patenta, la momentul actual, nu are un document de provenienta, el nu are dreptul sa comercializeze, luind in considerare cadrul legal existent. Deci toate marfurile comercializate in piata, tinind cont de Legea cu privire la comertul intern acum, de hotaririle Guvernului in vigoare si de practica internationala, trebuie sa dispuna de documentele de provenienta si calitate.

In situatia in care... deci exemplul concret pe care l-ati dat dumneavoastra cu detinatorii de patenta care procura marfuri din Ucraina. In cazul acesta, documentul de provenienta este chitanta care atesta plata drepturilor de import la vama. Aceasta chitanta, acest document fiind prezentat in cazul efectuarii controalelor in interiorul pietelor este si documentul de provenienta, care atesta provenienta marfurilor din strainatate.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо, господин заместитель министра.

Cледующий вопрос по этой же статье. Два вопроса, когда Ora intrebarilor si interpelarilor, dar cind discutam legea mai multe cred ca.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Este un element unde eu am inchis ochii de mai multe ori. Si doua, si trei intrebari. Sa tinem cont de aceea ca este colega, e doamna si sintem la inceput de sesiune. Va rog.

Doamna Elena Bodnarenco:

Четвертый пункт этой же статьи. Если безопасность товаров и услуг не определена согласно положением части 3 настоящей статьи, «товар или услуга считаются подлинными или нефальсифицированными, если при использовании в нормальных условиях они не представляют опасности для жизни». Какой орган будет заниматься определением того, представляет или не представляет товар (услуга) опасности для жизни?

 

Domnul Viorel Melnic:

In primul rind, aici mai mult se vorbeste despre produsele care sint nemijlocit in contact cu sanatatea oamenilor si influenteaza in mod direct sanatatea oamenilor. Daca vorbim despre produsele alimentare sau sa le divizam: produse de uz veterinar sau din domeniul sectorului zootehnic, sau din vitarit, si produsele din domeniul fitosanitar. In acest sens, in conformitate cu legislatia cu privire la activitatea sanitaro-veterinara, cu privire la protectia consumatorilor care este in momentul de fata in vigoare, este clar stipulat ca produsele trebuie sa aiba documentele care atesta inofensivitatea acestora si care atesta conformitatea lor in corespundere cu normele in vigoare.

Deci in acest caz vreau sa va aduc la cunostinta ca, daca vorbim despre produse din vitarit de uz veterinar, documentul care atesta securitatea alimentara a lor este certificatul veterinar, eliberat de catre Serviciul veterinar abilitat prin lege cu aceste competente. In acelasi context, vreau sa va spun ca este si Centrul de medicina preventiva care atesta din punct de vedere sanitar produsele si in acest sens elibereaza documentele respective, cum ar fi autorizatia sanitara de functionare. Deci, in mod analogic, mergem si pe celelalte competente, daca vorbim despre celelalte produse.

Multumesc.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Спасибо, господин заместитель министра.

И последнее. Статья 21 «Иные правила торговли», пункт 2, где сказано, что коммерсанты обязаны вести учет покупок и оказанных услуг и выдавать кассовые чеки. Его  нужно привести в соответствие с тем положением, которое разрешает бывшим патентообладателям в течениe двух лет работать без использования кассового аппарата и чеков.

И последнее. Я прошу вас включить в то положение о функционировании рынков, о котором вы говорили и которое будет разработано Министерством экономики и торговли, типовой образец договора об аренде торгового места на рынке. Как Вы слышали, в Сороках именно этот вопрос вызвал очень большое  беспокойство, потому что те договора об аренде, которые сегодня заключаются, никаких гарантий не предоставляют именно коммерсантам.

Спасибо.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Domnule Presedinte,

Mie mi-e tot clar in legea aceasta si o sa o intoarcem pe dos la microfonul central. Dar totusi, domnule ministru, cu toata stima, dar dumneavoastra credeti ca in Parlament nu mai citeste nimeni documentele? Ati spus cu aplomb, ca Centrul de armonizare a legislatiei a aplicat stampila lui pe documentul respectiv, dar ia uitati-va ce scrie aici: “Centrul a fost declarat partial compatibil cu directiva cutare, cutare, cutare”. Si Centrul  a accentuat ca autorii au preluat doar acele prevederi ale IQ comunitar care se incadreaza cu specificul national al regulilor de comert intern. Ce national noi avem? Si aici ori preturile sint mai mari de acum ca in Uniunea Europeana? Ori ce inseamna aceasta?

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci eu imi cer scuze, domnule Susarenco, dar faptul ca am afirmat ca este coordonat cu Centrul de armonizare a legislatiei asa si este. Si in momentul in care Centrul de armonizare a legislatiei a confirmat ca noi am armonizat doar partial acest proiect este si o aparenta normala. Fiindca noi nu putem sa preluam in mod automat directivele Uniunii Europene. De altfel, ne vom trezi cu situatia cind produsele alimentare vindute la piata... este necesar ca vinzatorul sa ateste transabilitatea sau sa ateste alt punct caracteristic conform normelor sau standardelor europene. Noi, nefiind pregatiti cu aceasta prevedere, avem riscul sa blocam comertul  intern. De aceea, noi putem sa preluam acele prevederi din directivele europene care sint compatibile cu situatia reala din Republica Moldova. Aceasta si s-a avut in vedere.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Melnic,

Doua intrebari. In rest eu am sa incerc sa fac o analiza de la tribuna centrala vizavi de cum s-a tinut cont de prevederile Legii nr.235 in elaborarea proiectului prezentat deputatilor. Acum doua intrebari. Prima. Ce fel de comert avem noi in Republica Moldova: intern sau comert interior? Nu este o problema, daca vreti, si ca sens.

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu consider ca este o problema mai mult de terminologie. Noi acum operam.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Noi de la terminologie, stimate domnule viceministru, si pornim. De la denumirea limbii, finalizind cu denumirea comertului. Comertul este intern, ca si comertul extern. Asa ca, atunci cind avem comert intern ca si actiune, iar in denumire avem interior, apare un semn de intrebare. Rog pentru stenograma. Doi. Stimate domnule viceministru, noi am tot vorbit, mai ales in legislatura actuala, vizavi de necesitatea dereglementarii.

Am tot vorbit, am venit cu multe proiecte de legi. Le-am discutat sub aspect general. Parlamentul a raportat ca a adoptat legi foarte bune si ca ulterior noi sa  ne trezim cu hotariri ale Guvernului, care, daca e sa le analizam, deviaza nu numai sensul, dar si spiritul prevederilor legale. In acest sens, pe tot parcursul legii prezentate noi avem la compartimente “modalitatea va fi stabilita de Guvern. Modalitatea, regulile vor fi stabilite de Guvern”. Modalitatea s.a.m.d. Sa nu spun de cite ori, de foarte multe ori este prezent in norma respectiva.

 

Domnul Viorel Melnic:

Fiecare tip de comert.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Acum, spuneti-mi mie, va rog frumos, noi, ce, vom vota in Parlament acesta? Legea urmeaza sa reglementeze, iar Parlamentul, in baza reglementarii legale, urmeaza sa implementeze. In caz contrar, stimati colegi, eu iarasi sint nevoit sa spun ca sintem intr-o pozitie foarte interesanta in care sa deschidem portile, ca, ulterior, administratia publica centrala prin intermediul ministerelor. Si Ministerul Economiei si Comertului va reglementa. Cum poate un minister sa reglementeze un domeniu.

Domnule Melnic,

Eu citesc norma legala aici, si, va rog frumos, am sa va prezint si am sa astept contraargumentele in discutiile in comisii.

Deci este o abordare absolut din punctul meu de vedere incoerenta vizavi de prezentarea in Parlamentul Republicii Moldova a proiectelor de lege care contravin si ca spirit, si ca sens.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

Eu vreau sa va spun ca in momentul elaborarii acestui proiect ne-am gindit si la optiunea de a include toate prevederile care tin, de exemplu, de comertul cu amanuntul sau de comertul, de prestare a serviciilor.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Ca si comertul, spre exemplu, daca amanuntul pare asa minor ca si comertul  angro.

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu, eu am dat exemplu cu amanuntul sau comertul cu…

Domnul Vladimir Filat: 

Nu, dar exemplu mai relevant era acesta.

 

Domnul Viorel Melnic:

Ele sint prevazute. Eu vreau sa atentionez ca legea mentionata sau acest proiect este un proiect de lege-cadru. Daca noi optam pe viziunea dumneavoastra pe care o expuneti acum, trebuia sa facem acest proiect cu un volum mai mare decit Codul fiscal cu toate sapte titluri sau mai mult.

 

Domnul Vladimir Filat: 

De acord. Am inteles.

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci avem foarte mare risc. Dar daca se vorbeste despre competenta Ministerului Economiei si Comertului, eu imi cer scuze. Dumneavoastra, probabil, vorbiti despre modul de elaborare a marfurilor interzise, comercializate de catre comerciantii cu amanuntul, dar acolo am scris clar ca ministerul elaboreaza, dar aproba Guvernul. Si noi consideram ca in acest caz, avind in vedere faptul ca Guvernul totusi are o competenta de promovare a actelor normative in mod transparent coordonat cu toate ministerele, consideram ca este asigurat cu transparenta in acest caz. Nu este data la cheremul sau la latitudinea unui minister.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Eu nu vorbesc de aceasta problema prin punctul de vedere pe care l-ati invocat dumneavoastra, eu vorbesc vizavi de reglementare in general.

Stimate domnule viceministru,

Revin la Legea nr.235 si a fost o intrebare perfect justificata. Legea respectiva am adoptat-o intr-un anumit scop, da? Sa dereglementeze. Si eu am sa dau citire, stimate domnule viceministru, normei legale, care este cuprinsa in aceasta lege si care stipuleaza foarte clar ca reglementarea urmeaza sa o faca legea, nu ministerele si Guvernul. Si lucrul acesta trebuie sa fie si ca baza in elaborarea oricarui document, ulterior inaintat si aprobat in Parlamentul Republicii Moldova. Eu va multumesc pentru precizare. Sper ca in dezbaterile in comisie vom ajunge la un compromis.

Mersi.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Microfonul nr.2.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu impartasesc observatiile facute referitor la denumirea legii. Si am fost indus in eroare, mi se pare, din cauza ca la inceput nu am inteles despre ce este vorba, ce prevede legea. Si al doilea moment. Totusi, luind in considerare textul legii, daca aceasta lege a fost primita mai inainte de a examina legea cu “ghilotina”, ea neaparat ar fi  cazut asupra deciziilor de a fi perfectata. De aceea, mai bine pentru a doua lectura, tot ce noi putem prevedea in aceasta lege, neaparat o sa fie prevazut, ca sa nu ne intoarcem iarasi dupa aceasta pentru curatare din punct de vedere al imputernicirilor, care trebuie sa fie prevazute in lege.

Si doua intrebari, domnule ministru. Articolul 3 in ceea ce priveste notiunea. Noi dam talmacire ce inseamna autorizatie de functionare. Si nu este clar: notiunea este? Si la sfirsit noi dam, nu stiu pentru cine, aveti in vedere ca notiunea de autorizatie, notiunea de functionare nu include notiunea de licenta? Nu mai bine ca in aceasta notiune, totuna avind in vedere ca este asa influentare a statului legata cu licentierea, sa dam talmacire ce inseamna licentiere comerciala.

Si scoatem aceasta suplimentara adaugare, caci aveti in vedere ca autorizatia nu este licentiere. Dam notiunea ce inseamna licentiere de comert si o sa fie clar pentru toti. Sa fie un text frumos. Si nu suna, ca, iata, dam talmacire autorizatiei, dar, concomitent, vorbim ca sa stiti, sa aveti in vedere ca aceasta nu inseamna licentiere. Atunci, in acelasi timp, dam talmacire licentierii comerciale si sa scoatem aceste nelinistiri. Acesta e un moment. Care este parerea dumneavoastra?

 

Domnul Viorel Melnic:

Se poate sa raspund?

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Da, poftim.     

 

Domnul Viorel Melnic:

Deci, in primul rind, de ce s-a scris asa? Nu se are in vedere licentierea comerciala. Se are in vedere licentierea in sensul deplin al cuvintului, asa cum este scris in Legea nr.451 cu privire la licentierea genurilor de activitate. Si daca noi venim aici cu o definire a acestui concept, noi repetam, de fapt, prevederile Legii nr.451. In acelasi context, eu vreau sa va spun de ce s-a scris acest lucru. Printr-un exemplu vreau sa argumentez.

In cazul in care se comercializeaza produse alcoolice sau de tutungerie, deci, pe linga autorizatia de functionare care trebuie sa o obtina de la autoritatea publica locala, si am zis prin ghiseu unic, va fi necesar sa obtina si o licenta pentru comercializarea produselor de tutungerie si alcoolice. De aceea, am si facut devierea aceasta, ca sa fie clar. Daca nu este inteles, noi sintem de acord pentru lectura a doua sa o rectificam.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Nu, aceea despre ce vorbim este pentru lectura a doua. Iar noi mentionam ca includem notiunea de licenta pentru genurile de activitate. Dar la articolul 4 noi vorbim despre licentierea activitatilor in comert. Momentul acesta trebuie sa fie scos pentru lectura a doua, ca sa fie clar ce inseamna, ce aveti dumneavoastra in vedere in partea de notiuni si o sa fie clar ce are loc regulamentar in licentierile de comert.

Si a doua intrebare. Articolul 4 ce prevede reglementarile activitatilor in comert. Eu inteleg ca in multe aceste reglementari au luat ca baza legislatia in vigoare, care prevede mecanismul de realizare a acestei reglementari.

Dar cum eu stiu, daca dumneavoastra puteti sa-mi spuneti altceva, care este modalitatea de reglementare a interventiei in mecanismul de formare a preturilor, tarifelor la marfurile, serviciile social importante de asa fel si care este mecanismul de realizare a reglementarii din partea statului in promovarea marfurilor autohtone? Dupa cum stim, in legislatia in vigoare noi nu avem asa fel de mecanism si legea curenta la fel nu prevede nici un mecanism de realizare. Insa ramine aceasta numai ca o notiune in realitate.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Explicatia este in cazul acesta urmatoarea. Daca vorbim despre formarea preturilor la marfurile social importante, vreau sa va aduc la cunostinta ca si la noi in tara, si in alte tari sint elaborate niste liste de marfuri social importante la care  statul vine cu reglementarea pretului sau adaosului comercial. Actualmente, in Republica Moldova functioneaza o astfel de hotarire a Guvernului, inca elaborata in 1995, deci prin care este stabilit un nomenclator de marfuri social importante, unde este stabilit adaosul la pret,  ca de exemplu comercializarea piinii. Adaosul la pret nu trebuie sa depaseasca 10%. Produse pentru copii.

De asemenea, este reglementata si norma rentabilitatii si adaosul la pret. De aceea, vreau sa spun ca acest lucru este destul de util si el mai mult ca atit este practicat si la noi in tara, si in alte tari. Daca vorbim despre promovarea marfurilor autohtone, deci poate destul de abstract spus, dar explicatia este ca, in acest sens, noi venim cu sustinere, statul vine cu sustinere in domeniul promovarii produselor autohtone si un exemplu foarte elocvent este efortul depus de catre organele centrale de specialitate si, in general, statul cu privire la obtinerea preferintelor comerciale autonome. Deci, si aceasta nu este altceva decit o promovare a marfurilor autonome sau o obtinere a posibilitatilor de a exporta marfurile autohtone pe piata externa.

 

Domnul Dmitri Todoroglo:

Multumesc.

Eu sustin ceea ce este scris aici. Dumneavoastra ati confirmat ca legislatia in vigoare nu prevede un mecanism de realizare a acestor drepturi ale statului. Ar fi bine ca in normele legislative sa fie prevazut mecanismul de realizare a acestei norme. Este foarte importanta sustinerea producatorilor autohtoni, este destul de importanta. Si nu numai ca este vorba despre 20 la suta sau de 10 la suta, aceasta e foarte simplu pentru o asemenea reglementare din partea statului, destul de important pentru producatorul autohton, inclusiv formarea pretului in tara, fara legislatia in vigoare asa fel de actiuni tot asa nu pot fi realizate. Dupa parerea mea, aceasta ramine sub intrebarea realizarea acestor drepturi ale statului asupra reglementarii. Dar ele sint destul de importante pentru economia nationala.

Multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Gutu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Este un proiect de lege foarte important, dar cind domnul ministru a incercat sa demonstreze ca legea din 1996 s-a invechit si noi propunem ceva super, eu vreau sa va spun, domnule ministru, ca, intr-adevar, in 1996 noi nu aveam experienta respectiva de activitate in conditiile economiei de piata. Si multe lucruri nu am putut sa le prevedem.

De aceea, aceasta ramura importanta a activat acesti multi ani pe baza mai multor regulamente, instructiuni, fel de fel de ordine s.a.m.d. Ramura este cea mai importanta pentru economia nationala. 50% din venitul in bugetul statului este din comert, din investitii straine. Practic, comertul se afla pe primul loc, este un domeniu unde activeaza zeci si sute de mii de oameni si toata lumea, toti consumatorii se confrunta cu nereguli, cu incalcari foarte serioase in acest domeniu.

Eu cred, domnule Presedinte, (o rugaminte, eu ma repet, am mai spus-o de citeva ori) ca, atunci cind este invitat Guvernul in Parlament si vine cu un proiect de lege care se refera la o ramura concreta, trebuie sa se faca o analiza oarecare. Ministrul trebuie sa ne informeze care este situatia actuala in aceasta ramura. Eu am incercat sa intru pe site-ul Ministerului Economiei si Comertului, pe site-ul Biroului National de Statistica, nimic absolut, nu este nicio analiza ce se face in comert astazi, de aceea am o rugaminte si o cerinta, ca, atunci cind Guvernul vine cu asemenea legi importante care se refera la unele ramuri concrete, sa fie o analiza serioasa actuala, ca sa vedem si dinamica, care este situatia la moment, care sint problemele.

Si citeva intrebari.

Domnule ministru,

Eu il sustin pe domnul Filat, fiindca, intr-adevar, se inainteaza un proiect de lege si in fiecare articol – comertul cu ridicata: punctul 2) – regulile specifice se vor elabora de Guvern; punctul 3) – forme de desfasurare a comertului cu ridicata si Nomenclatorul unitatilor comerciale respective se stabilesc de Guvern. Articolul 9 punctul 2) – iar Guvernul. Deci, de 12 ori in aceasta lege sint puncte speciale unde Guvernul va stabili niste regulamente, nomenclatoare s.a.m.d.

Eu imi pun intrebarea: care vor fi aceste reguli? De ce Banca Nationala, lucrind mai multi ani in baza mai multor regulamente, acum a inaintat un proiect de lege despre reglementarea valutara unde sint incluse toate regulamentele, toate instructiunile si este absolut clar. Noi avem deja experienta si putem sa facem o lege clara, fiindca nimeni nu cunoaste ce birocrat o sa... si ce o sa-i vina lui in cap peste un an de zile, ce regulamente vor fi inaintate.

Asadar, eu va rog, daca este posibil, ministerul trebuie sa se gindeasca si sa specifice numai punctele cele mai, stiu eu, poate mai sensibile, unde, intr-adevar, trebuie de lucrat asupra regulamentului. Legea trebuie sa fie clara pentru fiecare comersant, pentru fiecare birocrat din organizatiile publice locale. Si, in legatura cu aceasta, o intrebare la compartimentul privind regulamentele, diferite restrictii s.a.m.d. Organele publice locale, stimati colegi, nici municipiul, nici organul public local, consiliul raional, nici primaria nu au dreptul sa elaboreze nici un regulament.

De exemplu, daca se hotaraste sa se comercializeze, sa se organizeze ceva pe teritoriul primariei referitor la comert, nu exista dreptul primariei. Ea da autorizatie, dar regulile trebuie sa fie in regulamentul elaborat de Guvern. Unde-i administratia publica locala, unde-i descentralizarea, domnule ministru? De ce toate regulamentele trebuie sa fie elaborate de Guvern?

In lege trebuie sa fie stipulat clar ca puterea locala si administratia publica locala este responsabila de tot ce se face in teritoriu: cum se organizeaza piata in teritoriu, cum se organizeaza sistemul de vinzare, care trebuie sa fie, eu stiu, conditiile de lucru. Toate acestea trebuie sa fie prevazute de catre organele publice locale. Aveti ce spune sau nu?

 

Domnul Viorel Melnic:

Sigur ca am ce spune.

 

Domnul Ion Gutu:

Poftim.

 

Domnul Viorel Melnic:

As vrea sa incep cu analiza pe care dumneavoastra o solicitati acum.

Stimate domnule Gutu,

Vreau sa prezint atentiei dumneavoastra (si chiar o am cu mine, daca este necesar o inminez acum) Hotarirea Guvernului nr.111 din 2 ianuarie 2007 Strategia de sustinere a dezvoltarii comertului interior pe anii 2007-2009.

Textul acestei strategii nu este altceva decit o analiza minutioasa a sistemului de comert interior din Republica Moldova. Aceasta analiza este facuta destul de detaliat si, daca este necesar de concretizat unele date, aici este descris absolut totul.

In ceea ce priveste competenta administratiilor publice locale, intr-adevar, noi prin aceasta lege am delimitat competentele autoritatilor publice centrale si ale autoritatilor publice locale. Este evident faptul ca nu puteam sa oferim posibilitatea autoritatilor publice locale, oricit de mult am dori, sa elaboreze regulamente si instructiuni cu privire la comertul intern, fiindca, daca ne conducem de asemenea principii, exista riscul sa ne pomenim intr-o situatie cind intr-un raion sint niste reguli si in alt raion sint alte reguli, ceea ce este de neconceput din simplul motiv ca tara este unica si nu este compusa din federatii si fiecare autoritate publica locala nu este in drept de a elabora acte normative.

Consideram ca am elaborat un cadru legal general si in continuare, la nivel de Guvern, vom concretiza acele detalii care intervin sau sint generate de acest proiect, ulterior speram ca va fi lege si, in acest sens, noi vedem o detalizare foarte buna si foarte eficienta si pentru autoritatile publice locale.

Domnul Ion Gutu:

Domnule ministru,

Raminem cu pareri diferite, pe pozitii diferite. Totusi eu cred ca trebuie, in sfirsit, de descentralizat, trebuie de dat niste functii organelor publice locale, stimati colegi.

 

Domnul Viorel Melnic:

Noi le-am dat.

 

Domnul Ion Gutu:

Nu sint aici.

 

Domnul Viorel Melnic:

Noi le-am dat si este scris.

 

Domnul Ion Gutu:

Nu-s aici, eu va spun.

 

Domnul Viorel Melnic:

Autorizarea comertului se face de autoritatea publica locala si, mai mult ca atit, prin sistemul de ghiseu unic. Am facut lucrul acesta in special...

 

Domnul Ion Gutu:

Ghiseu unic la primarie, eu cred ca acolo ghiseul e primarul.

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu este adevarat, fiindca, pentru a obtine autorizatie de la primarie, trebuie sa ai mai multe autorizatii.

 

Domnul Ion Gutu:

Si inca o intrebare.

Domnule ministru,

Referitor la sistemul informational centralizat care trebuie sa acumuleze la Ministerul Economiei si Comertului date despre toate intreprinderile, unitatile, serviciile care sint in tara. Cum va inchipuiti dumneavoastra ca in fiecare trimestru fiecare consiliu raional trebuie sa raporteze Ministerului Economiei si Comertului cite intreprinderi sint, citi oameni lucreaza, care-s volumele?

Care atunci e functia Biroului National de Statistica? De ce dumneavoastra trebuie...? Fiindca in raioane sint 3-4 functionari in sectia sau directia economica. Eu am telefonat astazi in citeva raioane: “Cine este responsabil de comert?” Este o femeie in concediu de maternitate. Este un specialist care are si mai multe functii. Pe cine doriti sa va bazati ca sa va raporteze la fiecare 3 luni despre situatia in ramura, despre statistica si, stiu eu, celelalte, cind este Biroul National de Statistica care trebuie sa primeasca toate informatiile, sa le acumuleze si sa va informeze pe dumneavoastra. Cui ii trebuie registrul acesta?

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc.

Registrul acesta este necesar si ca urmare a practicii din alte tari, fiindca registrul se tine la organul care elaboreaza politica in domeniul comercial. Deci, ca sa elaboreze o politica eficienta in acest domeniu, sint necesare informatii.

 

Domnul Ion Gutu:

Statistica.

 

Domnul Viorel Melnic:

Noi, prin acest registru, nu impunem nicio obligatie si nu impunem autoritatea publica locala sa faca rapoarte si prezentari.

 

Domnul Ion Gutu:

Asa e scris in lege.

 

Domnul Viorel Melnic:

Nu este adevarat. Este vorba de prezentarea informatiei.

 

Domnul Ion Gutu:

Rapoartelor.

 

Domnul Viorel Melnic:

Si prezentarea informatiei va fi efectuata in diferite...

 

Domnul Ion Gutu:

Este statistica, domnule Melnic, statistica unde este compartimentul special “Comertul”: prestari de servicii, numarul de intreprinderi, de angajati, cite s-au creat, cite s-au desfiintat. Cui ii trebuie registrul acesta?

 

Domnul Viorel Melnic:

Aceasta prevedere din proiect a fost coordonata si cu Biroul National de Statistica.

 

Domnul Ion Gutu:

Noi insistam ca aceasta prevedere sa fie scoasa din proiect. Si ultima intrebare se refera la protectia consumatorului. Am inteles ca organul central in domeniul realizarii Legii privind protectia consumatorilor este Departamentul de Standardizare si Metrologie.

Stimati colegi,

Noi toti sintem consumatori si eu vreau sa va demonstrez, domnule ministru. Iata, “Panasonic”, un aparat de producere a sucului, procurat acum doua luni in centrul Chisinaului, la magazinul “Bomba”. Instructiunea este prezentata in 8 limbi straine. Cum poate un cetatean al Republicii Moldova, care nu cunoaste azi nici limba rusa, sa se lamureasca in tehnica aceasta?

Am fost si am rugam sa mi se faca o traducere, sa vin peste citeva zile si
mi-o dea. Am fost de 3 ori, nu, aceasta este bataie de joc in centrul Chisinaului, domnule ministru. Cine-i responsabil de chestiunea aceasta si de ce in magazinul nr.1 trebuie sa te duci cu ochelarii, nu poti sa citesti nicio instructiune, nicio lamurire? Trebuie sa ai o lupa de aceea de unu la 1000 ca sa citesti. Cine trebuie sa raspunda de chestiunea aceasta? Trebuie lege noua sau trebuie sa lucreze organele respective?

 

Domnul Viorel Melnic:

Stimate domnule deputat,

Noi consideram ca in acest sens noua nu ne trebuie lege. Legea privind protectia consumatorilor stipuleaza foarte clar normele de etichetare a produselor si normele de informare a consumatorilor. Articolul 20. Exemplu pe care dumneavoastra mi l-ati prezentat nu este altceva decit o incalcare a legii de catre comerciant, care trebuie sanctionat, fiindca, in aceste conditii, la articolul 20 din Legea privind protectia consumatorilor este scris clar ca produsele trebuie sa contina informatii in limba moldoveneasca sau in limbile moldoveneasca si rusa.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, continuam.

 

Domnul Viorel Melnic:

Asa e scris in lege.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Viorel Melnic:

Eu expun ceea ce este scris in lege.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrucit am adresat o singura intrebare, am dreptul la o a doua intrebare si vreau sa i-o adresez domnului viceministru. Intrebarea se refera, de asemenea, la o situatie grava, anormala, cu repercursiuni deosebit de paguboase atit pentru comertul nostru intern, cit si pentru producatorul nostru intern.

Ma refer la lipsa unei politici elastice, protectioniste. Dumneavoastra, domnule viceministru, intuiesc ca ati putea sa-mi formati un raspuns si sa faceti referire la faptul ca Republica Moldova face parte din Organizatia Mondiala a Comertului si avem niste obligatiuni, chiar si tarile membre ale Uniunii Europene care sint si membre ale Organizatiei Mondiale a Comertului au o asemenea politica protectionista si isi protejeaza piata interna, comertul intern si producatorul intern.

Din pacate, noi ducem lipsa de o asemenea politica elastica, protectionista si usile tarii noastre sint deschise vraiste si patrunde cine doreste si cum doreste. Interesul mercantil al unui grup minuscul de a face comert cu anumite produse vine in contradictie flagranta cu interesul majoritatii covirsitoare a societatii noastre si a producatorului intern. Ma refer chiar la aceiasi cartofi care sint importati in cantitati mari din Polonia si sufera cumplit producatorul nostru intern, in special din raioanele de nord ale Republicii Moldova, care la ora actuala falimenteaza in numar mare si vor completa si ei rindul celora care isi iau lumea in cap si pleaca sa munceasca la negru, completeaza rindurile sclavilor Europei.

Nu este corect sa elaboram o asemenea prevedere pentru aceasta lege, trebuie sa asiguram aceasta protectie comertului nostru intern, producatorului intern, pentru a exclude acest import de productie dubioasa din afara, sa protejam si producatorii nostri interni. Asa cum face Ucraina, care, deocamdata, nu este membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, dar stim foarte bine cit de riguros urmaresc ei exporturile de productie din exterior.

 

Domnul Marian Lupu:

De acord.

 

Domnul Ion Varta:

Ne referim la aceleasi fructe din Republica Moldova. Stim foarte bine ca se accepta doar 50 de kilograme, dar in acelasi timp noi importam mii de tone de produse dubioase si-i ruinam pe producatorii nostri.

 

Domnul Marian Lupu:

Ideea este inteleasa.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, propun o prevedere speciala pentru acest proiect de lege, sa asiguram aceasta protectie pietei noastre interne si producatorului nostru intern.

 

Domnul Marian Lupu:

Am luat act, stimate coleg, da.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

La articolul 5 alineatul (2) “Atributiile principale ale Ministerului Economiei si Comertului”: coordonarea activitatilor organelor centrale si speciale de specialitate ale administratiei publice si a celei a autoritatilor administratiei publice locale in domeniul comertului. De cind Ministerul Economiei si Comertului coordoneaza activitatea autoritatilor care sint formate de catre administratia publica locala? De cind, din ce an?

 

Domnul Viorel Melnic:

Bine, domnule Cosarciuc, aici de fapt e o problema de redactie. Sintem gata sa venim cu modificari. Se are in vedere nu atit coordonarea activitatii administratiei publice locale, cit colaborarea cu directiile economie si comert din unele raioane, deci colaborare la nivel de identificare a problemelor existente si de elaborare a elementelor politicii in comert. Noi sintem gata sa venim cu modificari de redactare.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

In general, ma mira faptul ca Ministerul Economiei si Comertului, in loc sa simplifice activitatea in Republica Moldova...

 

Domnul Marian Lupu:

Stimate coleg,

O clipa doar. Eu observ ca in sala, de fapt, e un dezmat cu telefoanele mobile. Cel putin aveti nitel simt si scoateti optiunea de sunet, anterior v-am rugat foarte mult, puneti-o va rog pe optiunea de vibratie. Cred ca o sa fie si mai util, si mai placut. Rog sa continuam. Va rog.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Eu totusi nu imi pot da seama de ce Ministerul Economiei si Comertului, in loc sa simplifice activitatea administratiei publice locale, tot timpul tinde s-o controleze. La articolul 14 “Autorizarea desfasurarii activitatii in comert”: Desfasurarea activitatii in comert se autorizeaza de catre autoritatile administratiei publice locale de nivelul raionului si municipiului.

Inseamna ca in centrele raionale cum ar fi Glodeni, Drochia, avind primari, nu pot autoriza activitatea comerciala sau amplasarea unor unitati comerciale. Ce facem, domnule ministru? Si au perfecta dreptate si Presedintele Parlamentului, si domnul Filat, si alti colegi care au spus ca Legea nr.235 privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, practic, este pusa la bataie de aceasta lege cu care dumneavoastra ati venit in Parlament, fiindca procedura de eliberare a autorizatiei de functionare este mai complicata decit procedura de eliberare a licentei. Noi nu demult am facut modificari in Legea privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, am simplificat procedurile. Acum venim cu aceasta lege si o simpla autorizatie de functionare a unei unitati comerciale o facem destul de complicata si destul de corupta din start, prin lege.

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

Eu vreau sa va aduc la cunostinta, domnule Cosarciuc, ca la o etapa de elaborare a acestui proiect noi am prevazut si posibilitatea ca primarul sa elibereze autorizatie, dar, pe parcursul coordonarii cu alte ministere si cu alte structuri, am plecat de la aceasta idee. Noi sintem gata sa revenim, pentru lectura a doua, sa discutam oportunitatea introducerii acestei modificari.

Totodata, consideram, si am spus-o si mai inainte, ca modalitatea sau principiul de ghiseu unic nu complica procesul de eliberare a autorizatiei, ci il simplifica. Acum el este complicat, fiindca, ca sa obtii o autorizatie, trebuie mai intii de toate sa ai certificate si autorizatii, inclusiv de la pompieri si de la alte organizatii. Noi propunem sistemul de ghiseu unic, prin care autoritatea publica locala va coordona intern cu celelalte autoritati, ca sa elibereze intr-un sistem centralizat si de ghiseu unic aceasta autorizatie. Consideram ca este simplificata.

 

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Domnule ministru,

Noi trebuie sa reiesim din faptul ca primarul ales de o colectivitate trebuie sa raspunda in fata acestei colectivitati, dar pentru a raspunde trebuie sa aiba competentele necesare ca sa si mai raspunda la unele cerinte ale colectivitatii. Dar in felul acesta noi il facem de nimic pe acest primar si mai vorbim despre autonomie locala, autonomie financiara si alte chestiuni.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

In legatura cu faptul ca acest proiect de lege contine o sumedenie de iregularitati care contravin Legii nr.235 privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, noi, deputatii din Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” cerem ca acest proiect de lege sa fie remis in comisie si sa lucram, sa facem aici o analiza daca aceasta lege este sau nu este in conformitate cu legea pe care noi aici, in Parlamentul Republicii Moldova, am promovat-o cu privire la simplificarea si reglementarea normala a activitatii de intreprinzator in Republica Moldova.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Buliga:

Domnule ministru,

Referitor la articolele 22 si 23: controlul din partea statului si modul de efectuare a acestor controale. Din cite observam din prevederile acestui articol, numarul de controale nu s-a diminuat, ba dimpotriva, conform acestui articol sint un sir de organizatii care au acest drept, cu atit mai mult ca sint unele neclaritati care, mi se pare, vor permite dublarea functiei de control.

Mai ales la alineatul (4) din articolul 22 unde se stipuleaza ca organele sau subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne efectueaza controlul in cazul cind acestea au comis unele actiuni prejudiciabile. Cine sint acele structuri care vor oferi Ministerului Afacerilor Interne aceste informatii? Doar cunoastem astazi ca, conform Legii cu privire la politie, aceste subdiviziuni controleaza de la activitatea economica pina la provenienta marfii.

Si a doua. Articolul 23 alineatul (1) subalineatul (2): controlul complex se efectueaza o data pe an de catre un grup de organe de stat abilitate, conform legislatiei in vigoare. Va mai fi o lege in care se va stipula ce initiaza, cum se aduna, care sint tehnologiile de control? Cum vedeti dumneavoastra executarea sau respectarea prevederilor acestor doua articole?

 

Domnul Viorel Melnic:

Multumesc pentru intrebare.

In primul rind, vizavi de articolul 22 alineatul (4). Aici se prevede ca subdiviziunile de profil ale Ministerului Afacerilor Interne efectueaza controlul comerciantilor. A trebuit sa citim pina la capat, unde este stipulat ca acestea au actiuni prejudiciabile prevazute de legislatia penala.

 

Doamna Valentina Buliga:

Noi tot am citit, domnule Melnic. 

 

Domnul  Viorel Melnic:

Sint sigur. In cazul acesta vreau tocmai sa contrazic cele expuse anterior de stimatii deputati, ca nu sint luate in consideratie prevederile Legii nr.235. Aici tocmai ca este o compatibilitate cu Legea nr.235 si cu modificarile care s-au facut prin “Ghilotina II”, unde, facind modificari la Legea cu privire la politie, noi am stipulat: “Organele de politie vor efectua controlul doar in cazul in care acest control este legat de un dosar penal.” In aceste conditii el va putea efectua controlul numai in cazurile prevazute de legislatia care va intra in vigoare.

Daca ne referim la controlul complex, eu vreau sa va spun ca este Hotarirea Guvernului cu privire la efectuarea controalelor de catre organele de stat, unde sint prevazute tipurile de controale care sint planificate, inopinate si neplanificate, ele corespund controlului complex prevazut in aceasta lege. In hotarirea Guvernului mentionata se indica care organe participa la controalele planificate.

Mai mult ca atit, daca vorbim despre Legea nr.235 la care s-a facut referinta anterior, vreau sa va spun ca, conform acestei legi, orice control, cu exceptia controlului fiscal sau economic, are un caracter consultativ. Respectiv, noi tinem cont si de prevederile acestei legi.

 

Doamna  Valentina Buliga:

Aceasta este la nivel de prevederi legale, de imaginatii citeodata ca aceste prevederi se respecta, dar practica arata cu totul altceva. Cu toate ca s-au introdus si aceste registre de evidenta a controalelor, controalele nu sint putine, de multe ori nu sint respectate atributiile si nu sint consultative, dupa cum spuneti dumneavoastra.

Va multumesc pentru raspuns.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Eu voi sista aici discutiile pe marginea acestui proiect. Impresiile mele. Au vorbit colegii nostri din toate fractiunile: au vorbit colegii din Fractiunea PCRM, au vorbit colegii din Fractiunea Partidului Democrat, au vorbit colegii din Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”, cei de la PPCD, deputatii neafiliati. Am inteles ca, de fapt, nimeni nu neaga necesitatea adoptarii unei asemenea legi, fiindca nu a existat un cadru complex legal care ar viza functionarea sistemului de comert intern. Dar discutiile care s-au produs in aceasta sala imi indica ca ar mai fi subiecte pentru precizare, pentru coordonare, chiar si pentru a vedea in ce concordanta sint principiile din aceasta lege cu principiile din alte legi.

Acest proiect nu ne apasa, in sensul ca nu e legatura nici cu Planul bilateral de actiuni, ca sa avem un deficit de timp, nici alte angajamente. Cred eu ca acest lucru ne-ar permite sa ne concentram putin mai mult in timp, in primul rind, pe o intelegere a continutului lui. In al doilea rind, avind stenograma sedintei de astazi, sa citeasca deputatii intrevederi, poate fractiunile, Guvernul, comisiile si revenim putin mai tirziu la acest proiect. Aceasta imi este propunerea si rog foarte mult ca fractiunile sa accepte. Nu. Atit.

Multumesc.

Gata, am inchis.

Domnule viceministru,

Va multumesc foarte mult.

Domnule Banari,

Nu va suparati, fiindca o sa aveti... toti cei care vor dori sa vorbeasca si la momentul cind... Pai, dati-le in scris comisiilor sau coautorilor. Toti cei care s-au inscris pentru luare de cuvint, daca vor mai dori data viitoare s-o faca, va rog sa ma anuntati, o faceti.

Din nou sa punem accentul pe calitate, pe perceptia noastra, sa fim siguri ca am inteles ceea ce ne-a propus Guvernul si va luati si timp, poate mai formulati unele propuneri ca sa fim siguri ca e o lege buna, pe potriva importantei acestei legi.

Sintem la 11.24. Ora intrebarilor. Sinteti gata? Pardon, 12.24. Ne-am si pornit.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul  Valeriu Guma: 

Multumesc, domnule Presedinte.

In temeiul articolelor 21 si 22 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, solicit o prezentare a informatiei privind situatia financiara in raionul Orhei in urma lucrarilor de reconstructie a complexului sportiv din Orhei si a obligatiilor asumate de Ministerul Finantelor.

Costul lucrarilor de reconstructie, conform contractului, constituie
22 milioane 700 de mii, iar al volumului de lucrari efectuate – in suma de
21 milioane 223 de mii. La 1 ianuarie 2000 au fost achitate partial doar
14 milioane 800 de mii din sursele bugetului de stat si ale bugetului raional.

Pentru achitarea obligatiunilor contractuale a fost contractat un credit in valoare de 9 milioane, conditia rambursarii: 4 milioane de lei si jumatate din contul bugetului raional si 4 milioane din bugetul de stat. Ministerul Finantelor, prin scrisoarea nr.11-9 din 6 aprilie 2006, a confirmat ca suma de 4 milioane si jumatate de lei va fi inclusa in proiectul bugetului de stat pe anii 2007-2009. Ministerul Finantelor nu a inclus aceasta in bugetul pe anul 2008, nici suma care sa asigure rambursarea creditului.

Astfel, din cauza nerespectarii obligatiunii asumate de catre Ministerul Finantelor, autoritatile locale din Orhei sint intr-o situatie financiara extrem de dificila, care pune in pericol realizarea altor programe de ordin social si de dezvoltare a raionului.

In urma celor expuse, solicit Ministerului Finantelor de a veni cu explicatii in plenul Parlamentului si in scris, in termenele legale privind aceasta problema.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Vasile Balan: 

Multumesc, domnule Presedinte.

As dori sa reiterez o interpelare care am facut-o catre Procuratura Generala referitoare la verificarea legalitatii organizarii concursului de selectare a companiei de audit, angajate de Compania “Teleradio-Moldova”, si catre Camera de licentiere privind corespunderea raporturilor prezentate de catre firma angajata de conducerea Companiei “Teleradio-Moldova” cu standardele de audit si corespunderea activitatii firmei “Industrial Consult” conditiilor de licentiere, potrivit legislatiei din Republica Moldova. Se vede ca este ceva la mijloc, de nu se da un raspuns.

Si acum am o intrebare catre Guvern. Se intimpla multe minuni in Republica Moldova, dispar cladiri, dispar oameni, dispar institutii. As dori sa aflu de la Guvern in baza caror proprietati s-a infiintat o institutie noua la Cahul? Este un raion pilot, pare-se. In baza carui act legislativ apare o institutie noua a sanatatii? Si in baza carei proprietati? Doar ministerul nu dispune de proprietati acolo, proprietatea este a consiliului raional, a administratiei publice locale din Cahul. Mai mult ca atit, Camera Inregistrarii de Stat inregistreaza aceasta institutie medico-sanitara publica – “Centrul Medicilor Familiei Cahul”.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Banari:

Stimati colegi,

Stimate domnule Presedinte,

Am avut mai multe interpelari din partea alegatorilor. Am fost rugat sa intervin cu o adresare, cu o intrebare in adresa domnului ministru al sanatatii Ion Ababii, in vederea executarii prevederilor Legii nr.1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala. Ministerul Sanatatii elaboreaza anual un Program unic al asigurarii obligatorii de asistenta medicala, care determina volumul asistentei medicale si spectrul de servicii la care au dreptul persoanele asigurate in sistemul obligatoriu de asistenta medicala.

Am studiat aceasta problema si in urma examinarii atente a continutului programelor unice pentru anii 2003, 2004 pina in 2008, anul actual, am constatat, cu regret, ca ele nu asigura accesul deplin al copiilor nou-nascuti la asistenta medicala necesara, in special la serviciile de fizioterapie si de reabilitare medicala. 

De exemplu, masajul curativ este prevazut doar pentru copiii cu paralizie cerebrospinala, in timp сe o asemenea asistenta este absolut necesara pentru un copil nou-nascut, asigurindu-i o imunitate crescuta si o dezvoltare armonioasa a sistemului muscular si osos.

In contextul celor expuse, adresez respectuos rugamintea sa examinati posibilitatea revizuirii listei serviciilor medicale incluse in Programul unic al asigurarii obligatorii de asistenta medicala pentru anul 2008 la capitolul “Ingrijirea copiilor nou-nascuti” si sa ma informati despre rezultatele examinarii si masurile intreprinse.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco: 

Спасибо, господин Председатель.

Я хочу обратиться к Правительству Республики Молдова с благодарностью от имени 30 семей, пострадавших во время взрыва бытового газа в жилом доме по улице Штефан чел Маре в октябре прошлого года в городе Сорока.

Правительство Республики Молдова, несмотря на то, что еще не преодолены последствия засухи прошлого года и еще не в полном объеме восстановлен наш бюджет после запрета экспорта молдавских вин, нашло возможность и выделило из резервного фонда 9 миллионов 840 тысяч леев через 2,5 месяца после трагедии, которая произошла в городе Сорока. Кроме того, Премьер-министром был решен вопрос о возмещении юридических пошлин при приобретении квартир, и первые четыре контракта на покупку квартир уже заключены.

К большому сожалению, вокруг этого вопроса поднялось много политического шума, и те, кто очень беспокоился о нервах сорочан, почему-то не присутствовали, когда им вручали сертификаты на приобретение жилья, и не присутствуют сегодня, когда им не раздаются те деньги, которые были собраны всей страной, – 3 миллиона 600 тысяч леев, начиная от однодневного заработка депутатов Парламента  и заканчивая отчислениями из пенсий пенсионеров.

Это происходит, видимо, потому, что два местных «царька» – примар города Сорока господин Виктор Сэу, который является представителем Либерально-демократической партии и который в течение трех недель не мог приехать с сессии из Академии публичного управления, чтобы подписать документы, и председатель района Сорока, представитель Альянса «Moldova Noastra» господин Мирча Мартынюк – не могут решить, кто же все-таки должен выдать эти деньги. Чья комиссия важнее: Комиссия по чрезвычайным ситуациям районного совета или Комиссия городского совета, которая была создана по распоряжению примара?

72 человека, проживающие в общежитии Колледжа искусств г. Сорока, обратились к Премьер-министру и я, в свою очередь, хочу попросить господина Премьер-министра, несмотря на то, что существует положение о местной автономии, все-таки напомнить тем руководителям, которые отвечают перед народом, избраны этим народом, об их обязанностях, с тем чтобы они ускорили выдачу 3 миллионов 600 тысяч леев, которые были собраны для сорочан всей страной.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 4.

Stimati colegi,

Secretariatul m-a rugat, cind vorbiti, vorbiti va rog la microfon, fiindca este greu de stenografiat ulterior cele spuse in sala. Avem probleme privind calitatea microfoanelor.

Va rog, microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Multumesc.

Ma adresez Guvernului Republicii Moldova si ministerelor abilitate. In cadrul vizitei Comisiei privind protectia sociala, sanatate si familie in raionul Ciadir-Lunga am constatat ca in Legea bugetului pentru anul curent nu s-au alocat surse financiare pentru finalizarea proiectului privind reconstructia si dotarea spitalului raional, proiect-pilot demarat in anul 2007, incluzind trei spitale raionale: Ciadir-Lunga, Calarasi si Glodeni.

Intrebarea mea este: de ce dupa ce s-au investit in cazul spitalului raional Ciadir-Lunga 14 milioane de lei, ceea ce constituie 50 la suta din suma preconizata, s-a intrerupt finantarea? De asemenea, solicit informatie detaliata privind stadiul de derulare a proiectului invocat in cazul spitalelor raionale Glodeni si Calarasi.

A doua intrebare o adresez Ministerului Sanatatii si Ministerului Protectiei Sociale, Familiei si Copilului. Avind in vedere multiplele adresari din partea persoanelor bolnave de tuberculoza privind lipsa sustinerii sociale, precum si avind in vedere pericolul pe care il comporta aceasta maladie sociala, solicit ministerelor abilitate o informatie privind numarul de bolnavi de tuberculoza in cadrul fiecarui raion si modul in care acestia sint sustinuti social prin intermediul ajutoarelor in colete de produse alimentare, ajutoarelor materiale in surse financiare etc. La ambele intrebari astept raspuns in scris.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr. 5.

 

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu vreau sa continui gindul doamnei Bodnarenco privind elogiile aduse Guvernului si sa intreb Guvernul, pe linga intrebarea doamnei Bodnarenco: cind va fi depistata cauza acestei avarii? De ce nu s-au dat bani pentru securitate? Sa nu se faca mai intii “vzrivuri”, cum zice doamna Bodnarenco, si pe urma sa dea bani la oameni.

Ambele mele interpelari sint adresate Guvernului. Iata, de pilda, tot ceva legat de bani. Dupa cum cunoastem, compania de asigurari “Moldasig” a asigurat sectorul agrar pentru anul 2007, acoperind seceta, inghetul s.a.m.d. Din cite stim, 80% din suma respectiva a fost platita din bugetul statului. Rog Guvernul sa ma informeze citi bani au fost platiti acestei companii de asigurari pentru asigurarea agriculturii pentru anul 2007 si citi bani aceasta companie de asigurari a varsat taranilor nostri, cooperativelor, fermierilor s.a.m.d.

Si a doua intrebare. Rog o informatie tot de la Guvern privind executarea Legii nr.414 cu privire la raspunderea civila, intrata in vigoare la 9 iulie 2007. Dupa cum vedem din textul acestei legi, foarte multe sarcini sint puse pe seama Guvernului. Cum Guvernul a indeplinit aceste sarcini puse de Parlament pe seama lui?

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

O scurta precizare. Cu adevarat, domnul Sau, primarul orasului Soroca, este membru al Partidului Liberal-Democrat si cu toata certitudinea va spun ca si-a indeplinit sarcinile care i-au revenit conform legislatiei in gestionarea situatiei de criza care a avut loc in Soroca. Totodata, vreau sa aduc aminte majoritatii ca initiativele pentru a veni in ajutor cetatenilor din Soroca au parvenit din partea Fractiunii Partidului Democrat, din partea fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” cind discutam bugetul.

S-a spus atunci ca nu avem bani, nu sint bani. Ulterior, cind s-au alocat
35 de milioane de lei surplus la investitii pentru procurarea Ambasadei de la Viena, am propus, si eu personal, ca suma necesara pentru procurarea apartamentelor sa fie alocata acestor cetateni. Nu s-au gasit bani, ca ulterior Guvernul intr-o maniera, apropo de populism, foarte populista sa gaseasca acesti bani si iarasi demonstrativ sa repartizeze certificate, eventual taind si panglica.

Acum am o interpelare adresata Guvernului. Rog. (Vizavi de rusine, o sa ramineti sa discutam.) Interpelare adresata Guvernului Republicii Moldova. Rog sa fie prezentata o informatie ampla in plenul Parlamentului privind situatia ce tine de Stadionul Republican si situatia stadionului care a fost declarat foarte pompos, chiar si mingea a fost instaurata la intrarea pe teritoriul respectiv de catre Presedintele Voronin.

Deci, aceasta informatie trebuie sa fie foarte ampla, cu raspunsuri concrete: terenuri alocate ca si suprafata, firmele care au avut acces sau care au participat la demolare si ce se intimpla in general cu aceste proiecte grandioase in municipiul Chisinau? Cum spuneam, astept aceste raspunsuri de la tribuna centrala a Parlamentului Republicii Moldova.

Va multumesc. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

In sedinta de ieri a Guvernului domnul Prim-ministru Tarlev, dorind oarecum sa elogieze activitatea ministrului apararii domnului Vrabie in calitate de primar, spunea ca s-a mai facut ceva la Orhei atita timp cit primar a fost Vrabie. Amintim domnului Prim-ministru ca Vrabie a fost primar la Ungheni. Tot in sedinta de ieri domnul Tarlev a criticat dur autoritatile publice din Soroca si Ungheni, primarii si conducatorii raioanelor, precum ca acestia pun piedici in realizarea planului national de gazificare a republicii.

Cu aceasta ocazie, solicit Primului-ministru o informatie in scris: ce actiuni anume ale alesilor locali din Ungheni si Soroca impiedica implementarea planului national de gazificare a republicii?

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Leonid Bujor:

Da, multumesc frumos, domnule Presedinte.

Am doua intrebari. Prima este adresata Guvernului Republicii Moldova, dar accept si  raspunsul de la domnul Presedinte al Academiei de Stiinte a Republicii Moldova, academicianul Duca. Prin Legea bugetului pe anul 2008 au fost alocate 5 milioane de lei pentru editarea Enciclopediei moldovenesti.

Solicit, stimati domni, sa-mi raspundeti la urmatoarea intrebare. Ce masuri concrete au fost  intreprinse pina in prezent pentru realizarea acestui proiect? La raspuns solicit sa-mi fie anexate:

1. Componenta grupului de lucru, fiindca am vazut ieri la televizor oameni care, din punctul meu de vedere, conform informatiei pe care o detin, nu fac parte din acest grup.

2. Componenta echipei de coordonatori ai proiectului si a celei de autori ai acestei enciclopedii.

3. Devizul exact de cheltuieli pentru anul 2008, cum vor fi repartizate cele
5 milioane de lei.

4. Pentru a stabili care vor fi etapele de realizare a acestui proiect, rog sa-mi prezentati o copie a planului de lucru pentru realizarea editarii enciclopediei.

Va multumesc anticipat si solicit ca raspunsul sa-mi fie prezentat in scris.

A doua intrebare. In cadrul examinarii situatiei de la Soroca, deputatii Fractiunii parlamentare “Alianta «Moldova Noastra»” au propus alocarea unei sume suficiente pentru reparatia casei avariate. Aici, in cadrul sedintei plenare, reprezentantii partidului de guvernamint au declarat ca in buget nu sint bani pentru efectuarea lucrarilor de reparatie. Ulterior, la scurt timp, a fost alocata o suma cunoscuta de toti cetatenii Republicii Moldova din fondul de rezerva al Guvernului.

Intrebarea mea este: domnule Prim-ministru, nu considerati ca fondul de rezerva al Guvernului este folosit in scopuri populiste? Si cum se explica faptul ca pentru raioanele unde presedinti sint reprezentanti ai partidelor democratice au fost alocate cite un milion-doua de lei, iar unui raion, celui mai mic raion din Republica Moldova, raionul Basarabeasca, i-au fost alocate peste 24 de milioane.

Astept raspunsul in scris.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Anatol Taranu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Ieri emisiunea “Stirile PRO TV” a sesizat opinia publica din republica despre faptul ca Ministerul Educatiei si Tineretului a depozitat mai mult de 30 de mii de exemplare ale manualului de istorie pentru clasa a 11-a, care a fost editat in conformitate cu ordinul ministrului din 16 august 2007.

Apare o intrebare fireasca si cu aceasta intrebare interpelez ministerul respectiv: de ce tirajul acestui manual a fost oprit pentru difuzare? Care sint cauzele acestei actiuni a ministerului?

A doua intrebare: nu cumva exista motive ideologice care au oprit difuzarea acestui tiraj?

Si a treia intrebare la care rog ca ministerul sa-mi dea un raspuns: cine va reintoarce in bugetul statului acel peste 1 milion de lei in cazul in care acest manual nu va fi repartizat in scoli?

Rog ca raspunsurile la aceste intrebari sa-mi fie date in plenul Parlamentului, in conformitate cu Regulamentul Parlamentului.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Igor Klipii:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

In perioada vacantei parlamentare am avut parte de o corespondenta foarte intensa cu Ministerul Justitiei, care, din pacate, nu a dat rezultate. Ultima adresare catre Ministerul Justitiei am facut-o pe data de 1 februarie 2008 pe care vreau s-o dau citirii si prin care reiterez adresarea catre domnul ministru Pirlog.

La 21 ianuarie 2008 am facut un demers in adresa domnului ministru prin care solicitam, in temeiul articolului 24 alineatul (2) din Legea nr.39 din 1994, o consultatie in ceea ce priveste aplicarea legislatiei cu privire la partidele politice in cazul fuziunii a doua partide si anume procedura de inregistrare a fuziunii, precum si actele necesare inregistrarii acesteia la Ministerul Justitiei.

In calitatea sa de organ de specialitate, in virtutea normei de drept citate mai sus, ministerul era obligat, prin intermediul specialistilor din Directia partide si organizatii obstesti, sa ofere o consultatie calificata si sa furnizeze fara intirziere informatia solicitata. Cu regret insa, raspunsul la acest demers semnat de doamna Mocanu, viceministru, a fost oferit abia la 31 ianuarie, adica peste 10 zile de la data solicitarii.

Tin sa va comunic, domnule ministru, ca raspunsul in cauza este inadecvat obiectului solicitarii. Continutul adresei expediate la 31 ianuarie 2008 cu numarul 05763 abunda in referinte la o serie de acte normative in vigoare cu indicatia site-ului ministerului, fara insa a face o sinteza a prevederilor legislatiei privind fuziunea a doua partide, asa cum s-a solicitat.

Or, din demersul adresat Ministerului Justitiei am solicitat in mod expres lista exhaustiva a actelor ce urmeaza a fi prezentate la minister pentru a se inregistra fuziunea a doua partide. Cu regret, trebuie constatat ca prin oferirea unui raspuns evaziv si inadecvat functionarii Ministerului Justitiei au zadarnicit activitatea normala a deputatului, fapt ce cade sub incidenta articolului 33 alineatul (2) din Legea nr.39 din 1994.

In aceasta ordine de idei, domnule ministru, reiterez cererea din 21 ianuarie si va solicit sa dispuneti oferirea unui raspuns clar, concret si exhaustiv in termen de doua zile, in scris si cu invitatia personala la tribuna Parlamentului pentru a da explicatiile de rigoare.

Totodata, tinind cont de incalcarea de catre functionarii Ministerului Justitiei a prevederilor Legii despre statutul deputatului, va solicit, de asemenea, domnule ministru, sa dispuneti o efectuare a unei anchete de serviciu cu identificarea persoanelor vinovate si tragerea acestora la raspundere, fapt despre care rog sa fiu informat suplimentar.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, microfonul nr.5.

 

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrebarea mea este pentru Departamentul de executare de pe linga Ministerul Justitiei al Republicii Moldova. La 18 iulie 2004 a fost vindut la licitatie complexul de cladiri si constructii de pe strada Mazililor 34, municipiul Chisinau, intru stingerea datoriilor fata de creditorii urmaritori.

Solicit sa mi se prezinte o informatie ampla referitoare la realizarea acestui complex de cladiri si constructii care anterior a apartinut Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. E o intrebare foarte interesanta.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Asa si este ca post-scriptum?

Microfonul nr.2.

 

Doamna Elena Bodnarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

A fost vizata situatia de la Soroca. Eu amintesc colegilor mei ca situatia a fost de ordin local si, la momentul exploziei, pe contul Consiliului raional Soroca au fost 8 milioane de lei. Costul problemei, cum vedeti, este de 9 milioane
840 mii de lei и проблему можно было бы решить, в том числе из местных средств. К большому сожалению, районный совет выделил всего 96 тысяч леев на эту цель и 300 тысяч леев на приобретение машины без решения районного совета.

А что касается городского совета, уважаемый господин Филат, то после взрыва без решения городского совета примаром были сняты со счета 35 тысяч леев на проведение спортивных мероприятий, а примэрия перечислила на эти цели 20 тысяч леев.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Haideti asa, eu vreau sa va atrag atentia ca sint intr-adevar niste norme de Regulament, dar aici va trebui un autocontrol si o automonitorizare din partea dumneavoastra. Regulamentul prevede ca la oricare replica se admite contrareplica si treaba aceasta poate sa dureze pina la infinit.

In context, aceeasi norma de procedura se refera si la declaratii care vizeaza persoana si luarile de cuvint si tot ce avem ca actiuni prescrise pentru deputati in Regulament, pe care motiv cred ca ar exista o norma generala si una etica. Am vorbit de ea in aceasta sala, principiul suna asa: “Ataca problema, ataca ideea, nu ataca persoana”. Si eu cred ca, daca o sa mergem pe aceasta linie de idei, lucrurile vor fi nitel altfel. Si va incurajez sa mergem tocmai pe aceasta linie de idei.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vasile Pintea:

Multumesc, domnule Presedinte.

In adresa mea a parvenit informatia despre decizia Ministerului Sanatatii privind inchiderea Spitalului Clinic Republican de Traumatologie si Ortopedie. Conform aceleiasi informatii, motivul inchiderii spitalului este cel de a oferi terenul pe care este situat spitalul sub constructia unui bloc locativ de elita, la indicatia nemijlocita a Presedintelui tarii, a Presedintelui Voronin.

Voi remarca ca Spitalul Clinic Republican de Traumatologie si Ortopedie a fost fondat in 1817. Este situat in zona istorica a orasului si acorda asistenta medicala de calitate bolnavilor: cite 3500 de operatii pe an. Cu suportul donatorilor incaperile spitalului au fost reutilate si dotate cu utilaj medical. In conditiile in care marea  majoritate a cetatenilor Republicii Moldova continua sa fie lipsiti de servicii medicale de calitate, indeosebi in domeniul traumelor acute pentru a caror tratare bolnavii sint trimisi la Chisinau, decizia de inchidere a spitalului este una alogica.

Pentru a oferi o claritate la acest capitol, solicit Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sanatatii sa ne informeze despre legalitatea deciziei privind inchiderea Spitalului Clinic Republican de Traumatologie si Ortopedie.

Care va fi soarta personalului medical? Cui ii este oferit terenul pentru constructie? Si care este temeiul legal al acestei instrainari? Solicit ca informatia sa-mi fie prezentata in plenul Parlamentului.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Doua intrebari vreau sa le adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Prima se refera la comertul nostru intern. Vroiam sa-i solicit domnului Prim-ministru sa-mi puna la dispozitie informatia privind numarul pietelor agricole din Republica Moldova, cu exceptia celor comunale si satesti, deci ma refer la cele municipale si raionale, capacitatea lor. Sint privatizate sau sint subordonate administratiei publice locale? Care sint taxele percepute de catre administratia pietelor pentru accesul la taraba, in special pentru producatorii agricoli? Si, eventual, daca sint acordate unele facilitati, reduceri de taxe pentru acest contingent de vinzatori, nemijlocit producatorii agricoli. Solicit raspunsul in versiune scrisa.

Si a doua intrebare o adresez, de asemenea, domnului Prim-ministru Tarlev. Se refera la postul vamal Lipcani, pe fundalul acestei oportunitati extraordinare pe care ne-o ofera Uniunea Europeana, acordarea acestui regim preferential in comertul cu tarile membre ale Uniunii Europene. Din pacate, darea in exploatare a acestui post vamal treneaza si afecteaza in continuare interesele economice ale producatorilor nostri agricoli si nu numai ale lor, dar si ale agentilor economici din zona de nord a Republicii Moldova.

In aceasta circumstanta ii adresez intrebarea domnului Prim-ministru: eventual, Guvernul a intreprins unele masuri concrete pentru a debloca aceasta situatie? A purtat tratative cu Guvernul Romaniei, cu responsabili din cadrul Uniunii Europene, pentru ca acest post vamal sa fie dat, in cele din urma, in exploatare si pentru a facilita accesul pe o distanta cit mai scurta pentru agentii nostri economicii, producatorii nostri pe piata Uniunii Europene?

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Buliga: 

Intrebarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova, prin care solicit o informatie ampla privind numarul de persoane asigurate individual pentru anul 2007 care nu au avut posibilitatea sa contribuie la Fondul de asigurare sociala din cauza secetei care a avut loc in acest an, structurata pe raioane. Care sint masurile ce urmeaza sa le intreprinda Guvernul pentru a diminua impactul financiar asupra Fondului de asigurare sociala si de a ajutora aceste persoane in anul curent? Solicit informatia in scris in termenele prevazute de lege.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acestea au fost intrebarile adresate de catre deputati. Continuam sedinta. Am ajuns la capitolul “Declaratii”. Va readuc aminte – pina in 7 minute, indiferent daca este vorba de o declaratie din numele fractiunii sau de o declaratie pe cont propriu.

Domnule Filat,

Va rog, la tribuna centrala.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Stimati colegi,

Republica Moldova este in al 18-lea an de parlamentarism. Aceasta presupune maturitate, eficienta si ascensiune a democratiei reprezentative. Fiecare legislatura de pina la 2001 a lasat o urma in istorie: Declaratia de independenta a Republicii Moldova, Constitutia Republicii Moldova, reforme profunde in domeniul economic si cel social si, in general, probleme ce tin de interesul national. Tot mai des imi pun intrebarea: care va fi aportul nostru, al actualului legislativ, la evolutia statului si a societatii spre democratie si bunastare?

Stimati colegi,

Cu un an inainte de expirarea mandatului, declar cu toata certitudinea si responsabilitatea ca Parlamentul actual, ca si cel precedent, este un pas inapoi in comparatie cu cele de pina la 2001. Pe alocuri avem de a face chiar cu o profanare a ideilor de parlamentarism, separarea puterilor statului de drept. Functia de baza a Parlamentului este creatia legislativa (subliniez cuvintul creatie).

Nu cred ca cineva din deputati poate contesta faptul ca astazi creatia are loc in alte centre de putere decit in Legislativ. Acestea sint, in primul rind, Presedintia, apoi Guvernul si, nu in ultimul rind, organele de conducere ale Partidului Comunistilor. Guvernantii neglijeaza total un principiu fundamental al democratiei: indiferent de raportul fortelor politice, institutiile statului exprima interesele intregii societati.

Caracterul clientelar al Partidului Comunistilor se manifesta plenar si zilnic in activitatea Legislativului. Proiectele de legi pregatite de dinsii au cel mai favorizant regim, iar tot ce propune opozitia este intr-un mod brutal respins, fara a se respecta macar aparentele unui exercitiu democratic.

Drept exemplu. In anul 2005, anul concilierii istorice (intre ghilimele), nu au fost examinate initiative legislative din partea opozitiei: in 2006 – 24, in 2007 – 20. Acest lucru a fost facut fara o motivatie serioasa si cu incalcarea flagranta a prevederilor Regulamentului Parlamentului. Acelasi lucru persista si in activitatea comisiilor permanente. Prin votul majoritatii sint respinse toate initiativele opozitiei.

Stimati colegi,

O alta functie de baza a Parlamentului tine de controlul parlamentar asupra executarii legilor si a actului de guvernare in general, functie care, practic, este redusa la zero.

Din propria experienta m-am convins ca structurile executive centrale au inteles de minune unde-i adevarata putere si neglijeaza total Legislativul. Fac acest lucru si structurile care se supun direct Parlamentului. Personal sint membru al subcomisiei pentru executarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului de Informatii si Securitate.

Articolul 28 al Regulamentului Parlamentului descrie cu lux de amanunte mecanismul controlului parlamentar asupra acestei importante institutii a statului. Insa, dincolo de legi si regulamente, de declaratii, de fidelitatea principiilor democratice, seful statului, Vladimir Voronin, si-a subordonat total Serviciul de Informatii si Securitate, l-a transformat in unealta docila a partidului de guvernamint si a sa personala. Ba mai mult, recent Vladimir Voronin a dispus
SIS-ului sa verifice partidele politice si institutiile media, incercind astfel sa le intimideze si sa exercite presiuni asupra lor.

Gratie acestor eforturi, Serviciul de Informatii si Securitate isi recapata caracteristicile unei politii secrete cu functii specifice intr-un stat-partid. Pornind de la imposibilitatea de a-mi exercita plenar functia de membru al acestei subcomisii, in semn de protest fata de abuzurile si uzurparea puterii, imi declar demisia din subcomisia mentionata. Eu cred ca vor fi si urmari, nu va temeti.

Un caracter decorativ si formal o au si comisiile speciale create de Parlament. Nu vreau sa va obosesc cu enumerarea comisiilor si cu rezultatele investigatiilor acestor comisii, dar, daca e sa enumeram comisiile care nu au fost acceptate de majoritate, situatia este si mai grava.

Exemplu relevant in acest sens este refuzul majoritatii referitor la crearea unei comisii speciale privind faptele de incalcare a drepturilor constitutionale si a libertatilor cetatenilor. Si aceasta in conditiile in care statul nostru detine recordul absolut de condamnari la CEDO exact la acest compartiment. Si aici as vrea sa reiterez cazuri cu adevarat strigatoare: deputati in Parlamentul Republicii Moldova, functionari arestati, retinuti, deposedati, cetateni ai Republicii Moldova  care au fost lasati fara nicio atentie.

Si aici vreau sa fac o mentiune catre cei care sint foarte fericiti in ultima perioada vizavi de zvonurile care circula, vizavi de dosare, vizavi de eventuale deposedari. Nu va grabiti sa fiti fericiti, oameni buni, mecanismul respectiv are sens circular, pina la urma o sa ajunga si la voi si nu stiu daca o sa fiti la fel de fericiti.

Stimati colegi,

Vreau sa recunosc ca si noi, opozitia, n-am folosit pe deplin toate posibilitatile pe care le avem conform prevederilor legale. Nu am folosit toate mecanismele, cum ar fi motiunea de cenzura. Este adevarat ca rezultatul poate fi si previzibil – respingerea motiunii. Exemplu in acest sens este motiunea despre necunoasterea limbii de stat de catre inaltii functionari, care a fost trecuta intentionat si obraznic pe linie moarta. A fost initiativa colegilor nostri din Partidul Social-Liberal.

Insa discutarea lor este un bun prilej pentru a sensibiliza opinia publica in problemele grave cu care se confrunta societatea. La fel stau lucrurile si la capitolul “Interpelari”. Membrii Guvernului, in frunte cu Prim-ministru, incalca sfidator si constient articolul 125 din Regulamentul Parlamentului, ignorind obligatia de a se prezenta la sedintele plenare pentru a raspunde personal si in termenele stabilite la interpelari, fara a mai vorbi de caracterul formal al raspunsurilor transmise si acelea cu greu in scris. La fel de grav este faptul ca Parlamentul este complet inlaturat de tot ce tine de politica externa si in special de la solutionarea conflictului din raionale de est. Presedintele tarii trebuie sa inteleaga faptul ca problemele privind interesul national nu pot fi solutionate fara antrenarea intregii societati. Prin reprezentantii ei in Parlament, inclusiv din opozitie, din structurile societatii civile, modul de solutionare a conflictului transnistrean  trebuie sa fie acceptat de intreaga societate si nu poate fi rezultatul jocurilor de culise sau al tirgurilor politice, unde domina interesele personale si de grup. Miza e iarasi pe votul majoritatii din Legislativ, insa aceasta e prea putin pentru procesul reunificarii tarii.

Parlamentul, utilizind toate pirghiile constitutionale, e dator sa intervina si sa participe in procesul reglementarii transnistrene, readucindu-l astfel in albia fireasca.

Stimati colegi si stimati deputati,

Vin cu propunerea de a convoca in regim de urgenta o sedinta speciala a Parlamentului, care sa puna in discutie chestiunile abordate, pentru ca Parlamentul sa revina in pozitia care este conferita de norma constitutionala si de catre norma legala. Presedintele statului vecin, Romania, se adreseaza catre cetatenii sai cu: “Sa traiti bine!”. Eu am senzatia din ce in ce mai mult ca Presedintele tarii se adreseaza catre cetatenii sai cu intrebarea: “Mai traiti?” Pai, mai traim, domnule Presedinte, si vom trai si noi bine.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Bujor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” in repetate rinduri a atras atentia Parlamentului, opiniei publice nationale si internationale asupra cazurilor abuzive ale guvernarii comuniste care urmaresc scopul de a mentine in continuare cu orice pret controlul politic pe toata verticala puterii. La sedinta finala a Legislativului din sesiunea trecuta noi ceream partidului de guvernamint si personal Presedintelui Vladimir Voronin sa puna capat politicii agresive de intimidare a oponentilor politici, de divizare a administratiei publice locale in ai nostri si ceilalti.

Comunistii inteleg ca pe parcursul anului 2008, an preelectoral in Republica Moldova, procesul de guvernare va fi supus unei monitorizari foarte serioase, inclusiv de structurile internationale. Conducindu-se de principiul “scopul scuza mijloacele”, ei continua aceeasi practica antidemocratica, antinationala, antisociala si antieuropeana.   

Atacurile brutale si obraznice la adresa partidelor de opozitie si a liderilor acestora, dar si impotriva mass-mediei necontrolate de partidul de guvernamint, indicatiile de implicare masiva a structurilor de forta impotriva opozitiei reale din republica sint initiate chiar de presedintele partidului de guvernamint. Fiind preocupati de initierea a noi si noi actiuni impotriva alesilor locali, pentru a-si asigura succesul in alegerile parlamentare din anul 2009, guvernantii recurg la diverse manevre administrative pentru a-si subordona toate structurile publice de nivel local si astfel sa controleze orice actiuni ale noii conduceri raionale si ale primarilor democrati. Pentru a pune piedici bunei administrari democratice locale, comunistii au inlocuit conlucrarea intre puterea centrala si autoritatile locale, conlucrare caracteristica statelor democratice, cu un comportament brutal, ingimfat si dispretuitor.

In ultimul timp atacurile conducerii tarii impotriva administratiei publice locale necomuniste a atins proportii critice. Declaratia Prim-ministrului in cadrul sedintei de ieri a Guvernului ne confirma o data in plus pozitia distructiva a acestuia fata de primarii si presedintii din raioanele necomuniste. Pentru a-si intari pozitiile in scopuri electorale, comunistii au operat modificari legislative in domeniul invatamintului, al medicinei si al asistentei sociale, limitind administratia publica locala chiar si in administrarea institutiilor a caror fondatori sint acestia.

Desi situatia criminologica din tara ramine alarmanta si in pofida faptului ca politia municipala este finantata din contul bugetului local, guvernarea ignora conlucrarea cu presedintii raioanelor necomuniste, dind indicatii ca ei sa nu fie invitati, sa nu participe la adunarile de totalizare pentru anul 2007 ale comisariatelor raionale de politie. Sint ingrijoratoare semnalele din teritoriu cu privire la numirea in regim de urgenta a noilor comisari de raioane din rindul persoanelor loiale si dependente de conducatorii statului.

O alta actiune recenta de revansa a comunistilor la nivel local prin metode administrative este Hotarirea Guvernului nr.10 din 17 ianuarie 2008 cu privire la directiile teritoriale de control administrativ, care este una ilegala si abuziva din start. Prin acest act normativ Guvernul revine, practic, la institutia prefecturii care a activat in tara pina la efectuarea contrareformei din anul 2003. Neavind suport financiar, numarul directiilor control administrativ s-a majorat (atentie!) de la 8 la 10, personalul scriptic al acestora a crescut de la 61 la 98. Numarul sefilor adjuncti ai directiilor respective, in loc de unul, cum era pina la momentul adoptarii actului in cauza, va varia intre 3 si 5, in dependenta de numarul unitatilor administrativ-teritoriale din componenta directiei – pentru fiecare raion cite unul, care cu siguranta va fi secretarul comitetului raional de partid.

Conform hotaririi respective, directiei control administrativ, in mod abuziv si cu incalcarea Legii privind administratia publica locala in vigoare, i se atribuie imputerniciri privind activitatea serviciilor publice desconcentrate in teritoriu ale ministerelor si ale altor autoritati administrative centrale. In articolul 68 din Legea privind administrarea publica locala sint expres prevazute imputernicirile directiei control administrativ, care se refera strict la controlul de legalitate si nici intr-un fel la dirijarea serviciilor publice desconcentrate.

In ciuda acestui fapt, potrivit noilor prevederi din regulament, seful directiei teritoriale control administrativ (citez) “avizeaza obligatoriu numirea in functie a sefilor serviciilor, propune sanctionarea sau eliberarea lor din functie”. Sintem ferm convinsi ca aceasta prevedere va declansa un nou val de conflicte si de vinatoare a persoanelor incomode puterii. In acelasi timp, seful directiei control administrativ este imputernicit sa initieze procedura de sanctionare administrativa a secretarilor consiliilor de nivelul I si II, ceea ce, de asemenea, vine in contradictie cu legislatia in vigoare.

Este evident ca contrareforma din 2003, actiunile ulterioare si de ultima ora ale guvernarii in domeniul administratiei publice sint in detrimentul societatii, al bunei organizari ai administratiei si servesc doar interesul ingust, egoist al partidului comunistilor de a se mentine la putere. Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” cere guvernarii comuniste incetarea atacurilor la adresa opozitiei si a administratiei publice locale. Cerem sa fie asigurata conlucrarea eficienta intre verigile puterii, conform Constitutiei si legislatiei in vigoare a Republicii Moldova. Cerem, de asemenea, Guvernului Republicii Moldova sa-si abroge Hotarirea nr.10 din 17 ianuarie 2008, aceasta fiind una ilegala si abuziva. In caz contrar, “Alianta «Moldova Noastra»” isi rezerva dreptul de a ataca acest act ilegal in instanta de contencios administrativ.

Stimati colegi,

La momentul aprobarii Ministerului Administratiei Publice Locale, Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a constatat ca acestuia urma sa-i revina rolul unui staff electoral al partidului de guvernamint pentru alegerile locale din anul 2007, lucru care s-a si intimplat. Ministerul nu a indreptatit asteptarile guvernarii si, ca rezultat, comunistii au ajuns in opozitie in 2/3 din teritoriu. Si celor 10 directii control administrativ le revine rolul de
staff-uri locale. Cu siguranta nici ele nu vor indreptati asteptarile comunistilor, de aceea ar fi onorabil ca Guvernul sa-si anuleze aceasta hotarire ilegala.

Va multumesc frumos.

 

Domnul  Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Oleg Serebrian. 

Domnul Oleg Serebrian:

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Pe parcursul ultimelor luni asistam la o avalansa de evenimente pe de-a dreptul surprinzatoare, legate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, de Compania “Teleradio-Moldova”, precum si de tot ce tine de presa din Republica Moldova in general. Recent unul din membrii CCA si-a anuntat demisia din functie, motivindu-si gestul prin aceea ca CCA a devenit o institutie politizata, utilizata de putere ca instrument de rafuiala politica cu acele posturi de radio si televiziune care nu se inscriu in lista celor care elogiaza reusitele actualei guvernari.

De altminteri, semnale ca in Consiliul Coordonator al Audiovizualului exista probleme serioase, ca puterea interfereaza intr-o maniera obraznica activitatea acestui organ, au existat pe toata durata anilor 2006 si 2007, fapt ce ne face sa venim catre Parlament cu propunerea de a examina la modul serios ceea ce se intimpla in aceasta institutie. Consideram ca, in lumina ultimelor declaratii facute de ex-membrul CCA-ului Constantin Rotaru, se impune o investigatie serioasa a situatiei acestei institutii, mai ales ca ne apropriem de o campanie electorala care se anunta a fi mai mult decit complicata din toate punctele de vedere.

O situatie nu mai putin ingrijoratoare avem si in cazul Companiei “Teleradio-Moldova”. Aflat sub umbra protectoare a partidului de guvernamint, presedintele acestei pretinse companii publice, domnul Valentin Todercan, recurge deschis la actiuni de rafuiala politica cu doi dintre membrii consiliului care au incercat sa stavileasca procesul de aservire definitiva a institutiei intereselor PCRM.

Va reamintesc ca “Teleradio-Moldova” si Valentin Todercan i-au actionat in instanta pe membrii Consiliului de Observatori domnii Veaceslav Ionita si Igor Munteanu, precum si Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale “Viitorul” si postul de radio “Vocea Basarabiei”. Domnii Ionita si Munteanu au fost actionati in judecata pentru studiul “Teleradio Absurdistan sau reforma furata in compania publica”, iar IDIS “Viitorul” si “Vocea Basarabiei” pentru publicarea acestuia.

In opinia noastra, comportamentul domnului Todercan se datoreaza inclusiv faptului ca multa vreme abaterile de la norma ale Companiei “Teleradio-Moldova” au fost, din pacate, oarecum tolerate atit de opozitia politica, cit si de structurile neguvernamentale abilitate sa monitorizeze libertatea presei din Republica Moldova. Or, si unii, si altii s-au limitat deseori doar la critici moderate ale modului in care functioneaza institutia respectiva, fara a incerca sa puna problema intr-o maniera mai transanta si hotarita si fara a-si coordona actiunile.

Intre timp, profitind de aceasta apatie, conducerea “Teleradio-Moldova” a adus la bun sfirsit procesul de subordonare a acestei institutii intereselor de partid ale PCRM. La “Teleradio-Moldova” sint acceptate doar persoanele agreate de putere. Subiectele sensibile sint evitate cu grija. Jurnalistii sint pusi la respect si somati sa accepte agenda politica a partidului de guvernamint.

Nu e un secret pentru nimeni ca o serie de lideri politici si comentatori ai vietii politice sint persone non-grata la asa-zisele posturi publice de radio si televiziune. Emisiunile TVM-ului amintesc tot mai mult de comportamentul televiziunii romane in faza finala a regimului lui Ceausescu. Tara se prabusea, lumea era macinata de nevoi si saracie, iar buletinele de stiri ale TVR prezentau scene idilice din locurile unde s-a nascut eternitatea sau reportaje despre succesele repurtate de regimul comunist in plan extern si intern.

Stimati colegi,

Faptul ca de atita timp ignoram sau incercam sa nu dam importanta unor actiuni precum trunchierea stirilor legate de anumite formatiuni politice, denigrarea deschisa a unor persoane publice neagreate de putere, promovarea camuflata in cadrul unor emisiuni a urii interetnice sau punerea pe post a unor pretinse emisiuni de analiza politica, precum “Rezonans”, este o rusine pentru intreaga societate.

De altminteri, e regretabil faptul ca sesizarea facuta de unul din membrii Consiliului de Observatori si anume de domnul Viorel Cibotaru, in legatura cu aceea ca autorul emisiunii “Rezonans” incalca sfidator legislatia Republicii Moldova in emisiunea sa, a fost ignorata cu desavirsire de conducerea “Teleradio-Moldova”.

Procesele judiciare intentate celor doi membri ai Consiliului de Observatori, precum si Postului de radio “Vocea Basarabiei” si Institutului “Viitorul” reprezinta un semnal grav de alarma. Credem ca toate formatiunile democratice si organizatiile profesioniste din domeniul presei ar trebui sa ia grabnic atitudine, sa sensibilizeze si forurile internationale abilitate cu monitorizarea proceselor de democratizare.

Totodata, stiind cit valoreaza independenta justitiei in Republica Moldova, fractiunea PDM face apel catre magistratii responsabili de aceste dosare sa dea dovada de curaj, de onestitate si de responsabilitate civica si profesionala. In acelasi timp, fractiunea PDM apeleaza la ratiunea formatiunii de guvernamint. Escaladarea artificiala a tensiunii din societate prin intermediul unor subiecte marginale, divizarea societatii dupa principii etnice, lingvistice si religioase, presiunile neintemeiate asupra unor reprezentanti notorii din presa, din lumea afacerilor, din rindul societatii civile sau politice pot culmina cu un final dramatic.

Este in interesul tuturor fortelor politice, speram si a PCRM, ca Republica Moldova sa fie o tara stabila, ca societatea moldoveneasca sa urmeze cursul firesc, anuntat, spre democratizare si integrare europeana. De aceea, noi chemam Partidul Comunistilor la calm, cumpatare si ratiune, indemnindu-i sa urmeze cu strictete prevederile legale si logica  bunului-simt.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Un anunt. Miine sedinta plenului Parlamentului va incepe la ora 9.00. Rog sa tinem cont de acest lucru. La fel, am sa rog mult liderii grupurilor politice: sa fiti urmatoarele un sfert de ora la dumneavoastra in birouri. Eu, imediat dupa inchiderea sedintei, iau repejor informatiile necesare, ma documentez referitor la actiunea care se desfasoara in fata Parlamentului si va anunt in acest rastimp ora si locul intrevederii.

Mersi.

Sedinta o declar inchisa.

 

 

Sedinta s-a incheiat la ora 13.18.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.