version francaise
Parlamentul Republicii Moldova
english version
ðóññêàÿ âåðñèÿ



Initiative, propuneri
Ordinea de zi a sedintelor plenare
Stenogramele sedintelor plenare
Comunicate de presa
Control parlamentar
Relatiile externe
Cooperarea cu societatea civila
Buletin Parlamentar
Studii si analize











20 mai 2010

14 mai 2010

7 mai 2010

4 mai 2010

4 mai 2010

23 aprilie 2010

1 aprilie 2010

25 martie 2010

19 martie 2010

18 martie 2010

5 martie 2010

4 martie 2010

26 februarie 2010

19 februarie 2010

12 februarie 2010

11 februarie 2010

29 decembrie 2009

23 decembrie 2009

18 decembrie 2009

17 decembrie 2009

15 decembrie 2009

7 decembrie 2009

4 decembrie 2009

3 decembrie 2009

27 noiembrie 2009

26 noiembrie 2009

12 noiembrie 2009

6 noiembrie 2009

3 noiembrie 2009

30 octombrie 2009

29 octombrie 2009

22 octombrie 2009

20 octombrie 2009

16 octombrie 2009

15 octombrie 2009

7 octombrie 2009

2 octombrie 2009

25 septembrie 2009

18 septembrie 2009

17 septembrie 2009

11 septembrie 2009

10 septembrie 2009

2 septembrie 2009

28 august 2009

15 iunie 2009

12 iunie 2009

10 iunie 2009

3 iunie 2009

28 mai 2009

20 mai 2009

13 mai 2009

12 mai 2009

5 mai 2009

3 februarie 2009

2 februarie 2009

25 decembrie 2008

26 decembrie 2008

19 decembrie 2008

18 decembrie 2008

12 decembrie 2008

11 decembrie 2008

5 decembrie 2008

4 decembrie 2008

28 noiembrie 2008

27 noiembrie 2008

21 noiembrie 2008

20 noiembrie 2008

13 noiembrie 2008

6 noiembrie 2008

30 octombrie 2008

24 octombrie 2008

23 octombrie 2008

17 octombrie 2008

16 octombrie 2008

10 octombrie 2008

9 octombrie 2008

3 octombrie 2008

2 octombrie 2008

26 septembrie 2008

25 septembrie 2008

10 iulie 2008

3 iulie 2008

9 iulie 2008

11 iulie 2008

4 iulie 2008

27 iunie 2008

26 iunie 2008

20 iunie 2008

19 iunie 2008

13 iunie 2008

12 iunie 2008

5 iunie 2008

6 iunie 2008

29 mai 2008

22 mai 2008

16 mai 2008

15 mai 2008

8 mai 2008

25 aprilie 2008

24 aprilie 2008

17 aprilie 2008

11 aprilie 2008

10 aprilie 2008

4 aprilie 2008

3 aprilie 2008

31 martie 2008

28 martie 2008

27 martie 2008

21 martie 2008

20 martie 2008

13 martie 2008

7 martie 2008

6 martie 2008

29 februarie 2008

28 februarie 2008

22 februarie 2008

21 februarie 2008

15 februarie 2008

14 februarie 2008

8 februarie 2008

7 februarie 2008

28 decembrie 2007

27 decembrie 2007

21 decembrie 2007

20 decembrie 2007

14 decembrie 2007

13 decembrie 2007

7 decembrie 2007

6 decembrie 2007

30 noiembrie 2007

29 noiembrie 2007

23 noiembrie 2007

22 noiembrie 2007

16 noiembrie 2007

15 noiembrie 2007

8 noiembrie 2007

2 noiembrie 2007

1 noiembrie 2007

26 octombrie 2007

25 octombrie 2007

19 octombrie 2007

18 octombrie 2007

12 octombrie 2007

11 octombrie 2007

5 octombrie 2007

4 octombrie 2007

27 iulie 2007

26 iulie 2007

20 iulie 2007

19 iulie 2007

13 iulie 2007

12 iulie 2007

6 iulie 2007

5 iulie 2007

29 iunie 2007

22 iunie 2007

21 iunie 2007

14 iunie 2007

7 iunie 2007

18 mai 2007

11 mai 2007

4 mai 2007

27 aprilie 2007

20 aprilie 2007

13 aprilie 2007

5 aprilie 2007

29 martie 2007

23 martie 2007

22 martie 2007

16 martie 2007

15 martie 2007

2 martie 2007

1 martie 2007

23 februarie 2007

22 februarie 2007

16 februarie 2007

15 februarie 2007

9 februarie 2007

8 februarie 2007

29 decembrie 2006

28 decembrie 2006

27 decembrie 2006

22 decembrie 2006

21 decembrie 2006

15 decembrie 2006

14 decembrie 2006

12 decembrie 2006

8 decembrie 2006

7 decembrie 2006

30 noiembrie 2006

1 decembrie 2006

24 noiembrie 2006

23 noiembrie 2006

17 noiembrie 2006

16 noiembrie 2006

10 noiembrie 2006

9 noiembrie 2006

3 noiembrie 2006

2 noiembrie 2006

26 octombrie 2006

20 octombrie 2006

19 octombrie 2006

13 octombrie 2006

12 octombrie 2006

6 octombrie 2006

5 octombrie 2006

29 iulie 2006

28 iulie 2006

27 iulie 2006

26 iulie 2006

21 iulie 2006

20 iulie 2006

14 iulie 2006

13 iulie 2006

7 iulie 2006

6 iulie 2006

30 iunie 2006

29 iunie 2006

22 iunie 2006

15 iunie 2006

8 iunie 2006

2 iunie 2006

25 mai 2006

18 mai 2006

11 mai 2006

4 mai 2006

27 aprilie 2006

21 aprilie 2006

20 aprilie 2006

6 aprilie 2006

31 martie 2006

30 martie 2006

23 martie 2006

10 martie 2006

9 martie 2006

3 martie 2006

2 martie 2006

24 februarie 2006

23 februarie 2006

17 februarie 2006

16 februarie 2006

10 februarie 2006

9 februarie 2006

30 decembrie 2005

29 decembrie 2005

23 decembrie 2005

22 decembrie 2005

16 decembrie 2005

15 decembrie 2005

8 decembrie 2005

2 decembrie 2005

1 decembrie 2005

24 noiembrie 2005

17 noiembrie 2005

16 noiembrie 2005

11 noiembrie 2005

10 noiembrie 2005

4 noiembrie 2005

3 noiembrie 2005

28 octombrie 2005

27 octombrie 2005

21 octombrie 2005

20 octombrie 2005

14 octombrie 2005

13 octombrie 2005

7 octombrie 2005

6 octombrie 2005

29 iulie 2005

28 iulie 2005

22 iulie 2005

21 iulie 2005

18 iulie 2005

14 iulie 2005

7 iulie 2005

30 iunie 2005

23 iunie 2005

16 iunie 2005



DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a

SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – MAI 2010

Şedinţa din ziua de  7 mai 2010

(STENOGRAMA)

SUMAR

1.      Dezbateri asupra ordinii de zi şi aprobarea ei.

2.      Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.158 din 29 ianuarie 2009 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică.

3.      Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.308 din 10 februarie 2010 pentru modificarea articolului 22 din Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.

4.      Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.955 din 6 aprilie 2010 cu privire la modificarea articolului 31 din Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006.

5.      Dezbaterea şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.2072 din 2 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, Codului penal şi Legii nr.277 din 18 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova.

6.      Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.432 din 22 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea articolului 4 din Regulamentul Parlamentului.

7.      Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1372 din 7 aprilie 2010 privind modificarea componenţei numerice şi nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

8.      Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr. 190 din 29 ianuarie 2010 pentru modificarea denumirii Hotărîrii Parlamentului nr.433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în Republica Moldova.

9.      Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1049 din 15 aprilie   2010  pentru  modificarea şi completarea Hotărîrii  Parlamenului nr.433-XII  din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi la zilele de odihnă în R.S.S.Moldova.

10.   Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1029 din 14 aprilie 2010 pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în R.S.S. Moldova.

11.  Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Hotărîre nr.1078 din 19 aprilie 2010 cu privire la modificarea Hotărîrii privind aprobarea componenţei nominale a delegaţiilor Parlamentului Republici Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi la Comitetul Parlamentar de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană.

12.  Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.558 din 2 martie 2010 pentru modificarea şi completarea Codului electoral.

13.  Dezbaterea şi aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.954 din 6 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996.

14.  Dezbaterea şi adoptarea în prima lectură a proiectului de Lege nr.1316 din 4 mai 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

15.   Dezbaterea, aprobarea în primă lectură şi adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.799 din 22 martie 2010 pentru ratificarea Înţelegerii încheiate, prin schimb de note, între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind facilitarea regimului de vize.

16.   Prezentarea raportului Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009. (Raportor – Vitalie Nagacevschi, preşedintele Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009.)

 

 

Şedinţa începe la ora 14.00.

Lucrările sînt prezidate de domnul Mihai Ghimpu, Preşedintele Parlamentului, asistat de domnul Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului,  de domnul Iurie Ţap şi de domnul Alexandru Stoianoglo, vicepreşedinţi ai Parlamentului.

            Domnul  Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului  Parlamentului:

Bină ziua.

Vă anunţ că la lucrările şedinţei de astăzi a Parlamentului, din totalul celor  101  de deputaţi  şi-au înregistrat prezenţa  54 de deputaţi.     Nu s-au înregistrat deputaţii Fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova şi deputaţii Lupu Marian, Platon Veaceslav,  Stratan Valentina; Hadârcă Ion – din motive de sănătate.

  

Domnul Mihai Ghimpu:

Bună ziua, stimaţi colegi şi onorată asistenţă,

Sîntem gata, da. Vă rog să onorăm Drapelul de Stat al Republicii Moldova. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.)

Mulţumesc.

Deci ordinea de zi a şedinţei din 7 mai.

Microfonul nr. 4.

Domnul Ion PleşcaFracţiunea Partidului „AMN”:

Vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule Preşedinte, rog să fie inclus în ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi proiectul de Lege cu nr. 2072  referitor la modificarea Codului de procedură penală şi proiectul de Hotărîre nr. 1372 privind modificarea componenţei numerice şi nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

Domnul Mihai Ghimpu:

Numărul care? Cît?

Domnul Ion Pleşca:

Nr.1372.  

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr. 1372. 

Aşa, microfonul nr. 5.

Doamna Ana GuţuFracţiunea PL:   

Mulţumesc.

Domnule Preşedinte,

Rog să includeţi suplimentar la ordinea de zi iniţiativa Fracţiunii PCRM cu nr. MP–129 cu privire la completarea delegaţiei parlamentare a Republicii Moldova la APCE.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa, microfonul nr. 4 în continuare.

Domnul Valeriu GhileţchiFracţiunea PLDM:

Domnule Preşedinte,

Rog să includeţi în ordinea de zi un proiect de Hotărîre cu nr. 1029 cu privire la zilele de sărbătoare. Este vorba de Ziua Familiei pentru 15 mai. Şi, avînd în vedere că Parlamentul pînă în 15 mai nu se va întruni, proiectul este înregistrat. Rog să fie inclus astăzi pe ordinea zi a Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Of, cîte sărbători avem noi. Noi deţinem primul loc în lume cu sărbătorile.

 

Domnul Valeriu Ghileţchi:

Ultimul.

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine.

Nr.4 în continuare. Domnul Untilă.

Domnul Veaceslav Untilă deputat neafiliat:

Domnul Godea, preşedintele Fracţiunii. Nu pot. Ei sînt mai mulţi.

Domnul Mihai Ghimpu:

Sory, microfonul nr. 3.

Domnul Mihai Godea Fracţiunea PLDM:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Mulţumesc, domnul... stimate coleg.

Domnule Preşedinte,

Rog să fie exclus din ordinea de zi proiectul de Hotărîre privind constituirea Comisiei speciale pentru modificarea şi completarea cadrului legislativ privind procesul de descentralizare şi consolidare a autonomiei locale cu nr. 877, acelaşi temei, nu a trecut prin Biroul permanent.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr.177? 8. Aşa.

Doriţi să vorbiţi domnule Untilă? 4.

Domnul Veaceslav Untilă:

Mult stimate domnule Preşedinte,

Propun să includeţi în ordinea de zi a şedinţei de astăzi crearea unei comisii speciale pentru studierea situaţiei, examinarea situaţiei economico-financiare de la Întreprinderea „Moldovagaz” şi tranzacţiile efectuate pe parcursul ultimilor 5 ani de zile. Aceasta ne va permite să găsim resurse interne pentru a nu majora preţurile la gaz.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4 în continuare.

Domnule Balan, aveţi cuvîntul.

Domnul Ion BalanFracţiunea PLDM:

Deci propun în ordinea de zi proiectul de Lege nr. 955 cu privire la modificarea articolului 31 din Legea viei şi vinului.

Domnul Veaceslav Untilă:

Eu vreau să completez ceva.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 4 în continuare.

Domnul Veaceslav Untilă:

Mulţumesc.

Ca să nu fie un impediment aceea că n-a fost înaintat un proiect de lege, în linii mari, dacă Parlamentul acceptă acest lucru, este Secretariatul care foarte repede pregăteşte şi fiecare formaţiune politică care este componentă a AIE-lui vine cu cîte un candidat şi continuăm mai departe.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Proiect de  hotărîre, domnule Untilă, nu de lege.

Domnul Veaceslav Untilă:

Proiect de hotărîre, da?

Domnul Mihai Chimpu:

N-am.

Aşa, microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Vreau să fiu înscris pentru o luare de cuvînt la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului electoral, nr.558, poziţia nr. 3 din ordinea de zi.

Domnul Mihai Ghimpu:

Luări de cuvînt? 

Microfonul nr. 3.

Domnul Dumitru Diacov Fracţiunea PDM:

Domnule Preşedinte,

A fost propusă o serie de proiecte de a fi introduse în ordinea de zi. Eu înţeleg cînd se retrag din ordinea de zi. Dar atunci cînd se propune introducerea lor, trebuie de văzut dacă aceste proiecte sînt difuzate deputaţilor. Şi proiectele care nu sînt difuzate deputaţilor, vă rog, să nu le puneţi la vot, fiindcă nu ştim cum să ne orientăm, dacă ele nu sînt pe masă la deputaţi.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Orientăm spre MAI, domnule Diacov. Spre  MAE orientarea. Atît, da. Eu sînt obligat să supun votului. Parlamentul decide. Păi, înseamnă că nu acceptaţi, nu votaţi. Sau  să vedem, dacă, într-adevăr, nu este proiect de hotîrîre nici avizat nici de comisie, poate, într-adevăr, ideea este bună.

Noi trebuie să  ne  clarificăm  cu „Moldovagaz”.  Apropo, cine  poate  să-mi spună mie: mai există contorul acesta care trebuia să fie între Ucraina şi Republica Moldova de fixare anume cît trece şi cît consumăm noi? Căci ştiu că în Parlamentul din 1994–1998 ceream şi încă şi atunci spunea că-i scump, nu ştiu ce. Este o problemă cu care trebuie să ne clarificăm.

Cu atît mai mult  că, conform documentului semnat de doamna Greceanîi, trimestrial se discută preţul la gaze. Şi, iată, avem astăzi majorarea din partea „Gazprom”-ului. Şi apoi în iulie, în octombrie şi la sfîrşit de an, la început de an deja trecem la preţuri europene. Şi, desigur, este foarte important ca noi să achităm gazul furnizat către cetăţenii noştri.  Cetăţeanul, la rîndul său, al nostru, să plătească atît cît consumă, fără intermediari şi toate procedurile acestea pe care le practică  la noi unii numai ca să aibă un cîştig mai mare.

Microfonul nr. 4.

Domnul Mihai Godea:  

Domnule Preşedinte,

În aceeaşi ordine de idei, propunerea colegului Untilă este una interesantă, dar trebuie supusă procedurii parlamentare. Deci trebuie să fie materializată într-o iniţiativă, să treacă prin comisie şi după aceasta să discutăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3 sau nr. 4. Aşteptaţi, domnule Untilă, să vedem ce spune şi domnul Diacov. Şi apoi le daţi replică  ambilor.

Poftim, microfonul nr. 3.

Domnul Dumitru Diacov:

O variantă de compromis, ca colegii să nu înţeleagă că noi sîntem împotrivă. Nu, dar ele, într-adevăr, trebuie examinate. Eu nu ştiu în ce măsură şi proiectul propus de domnul Balan cu viţa-de-vie, dar şi proiectul propus de domnul Untilă să fie introdus în ordinea de zi a următoarei şedinţe, nici o problemă. Dar atunci cînd noi nu avem materialele la mînă, este foarte complicat să discutăm în serios nişte proiecte, dacă nu le au deputaţii în mapă.

Domnul Mihai Ghimpu:

Sînt de acord. Are dreptate domnul Diacov. Noi sîntem membri ai Alianţei şi ar trebui, într-adevăr, să examinăm. Cu atît mai mult că astăzi avem raportul comisiei. Şi trebuie să examinăm strict ordinea de zi pe care am aprobat-o la Biroul permanent. De urgenţă, da.

Dacă nu-i de urgenţă, atunci microfonul nr. 4 în continuare.

Domnul Veaceslav Untilă: 

Domnule Preşedinte,

Aici este  vorba  de o decizie politică, ceea ce propun eu. Este vorba că secretariatul patru ore poate să pregătească acest proiect de hotărîre. Noi acum nu examinăm nimic,  doar creăm o comisie. Naştem o comisie care, într-o lună de zile, o să ne pună nişte materiale pe masă, în baza cărora noi o să luăm nişte decizii. Noi acum doar nu luăm decizii, este o chestie pur formală. Crearea unei comisii parlamentare.

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu o supun votului, domnule Untilă. Căci eu sînt obligat propunerea dumneavoastră să o supun votului, dacă vă susţin colegii. Da, dar naşterea 9 luni, 7 cel puţin.

Microfonul nr. 4, în continuare.

Domnul Veaceslav IoniţăFracţiunea PLDM:

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, sînt subiecte care necesită o discuţie separată, dar aceasta este legat de Ziua Familiei, ţinînd cont că este o sărbătoare mondială. Cred că nu este un subiect ceva mare şi poate fi astăzi discutat. Cu atît  mai mult că este 15 mai.

Domnul Mihai Ghimpu:

Nici o problemă.

Microfonul nr. 4 în continuare.

Domnul Ion Balan:

Deci noi în Alianţă am discutat astăzi despre  proiectul nr.955 cu privire la modificarea articolului 31. Aşa că  acest proiect de lege este  trecut prin toate comisiile acestea. Este avizul  Guvernului, toată lumea cunoaşte lucrul acesta.

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine.

Microfonul nr. 5, apoi nr. 3.

Doamna Ana Guţu:

Domnule Preşedinte,

Eu totuşi aş insista să rămînă pe ordinea de zi proiectul de Hotărîre MP nr. 129 cu privire la completarea delegaţiei la APCE. Este o simplă votare în plenul Parlamentului.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Guţu,

Dumneavoastră cunoaşteţi atitudinea mea faţă de PCRM. Cu toată dragostea eu sînt pentru.

Doamna Ana Guţu:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3 în continuare.

Domnul Gheorghe Arpentin – Fracţiunea PDM:

Domnule Preşedinte,

Eu vreau să susţin propunerea domnului Balan în privinţa articolului 31 din Legea viţei-de-vie, fiindcă astăzi a fost discutată şi urgenţa acestei legi este foarte importantă. Şi vă rog să fie inclusă în ordinea de zi.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, începem să supunem votului. Supun votului ordinea de zi înaintată de Biroul permanent. Apoi propunerile deputaţilor. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea sau unanim. 

Propunerea domnului Pleşca: de inclus proiectul nr. 2072, modificările în Codul penal. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Proiectul nr. 1372, tot de domnul Pleşca înaintat. În ordinea de zi se include proiectul nr. 1372. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Doamna Guţu, proiectul nr. 129, completarea Comisiei sau delegaţiei, mai corect, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Majoritatea.

Domnul Ghileţchi: de inclus proiectul nr. 129,  sărbătoarea, da? Sărbătorim? Cine-i pentru?

Mulţumesc.

Domnul Godea: de exclus proiectul nr.877. Cine-i pentru, rog să voteze.

Mulţumesc. Exclus?

Domnul Untilă: de inclus, de format o Comisie pentru a examina situaţia economică sau mai bine zis gestionarea, corect, da? Undeva aşa reformulez eu. Componenţa, formarea n-o putem face, domnule Untilă.

Domnule Untilă,

Cu tot respectul, dar eu nu vreau să cadă la vot. Acceptaţi? Acceptaţi. Deci în următoarea şedinţă vine proiectul de hotărîre.

Poftim, microfonul nr. 4.

Domnul Veaceslav  Untilă:

Da, domnule Preşedinte,

Eu nu aş vrea să punem în situaţie colegii noştri. De aceea, eu accept ce propuneţi dumneavoastră. Eu am să pregătesc proiectul. Am să-l înaintez, am să-l înregistrez. Şi sînt convins că noi joi sau vinerea viitoare, toţi împreună unanim o să acceptăm acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc foarte mult. Şi, printre altele, fracţiuni, delegaţi cîte o persoană, cîte una, da. Şi grupurile tot, căci altfel cel cu iniţiativă rămîne în afară. Şi grupul „Moldova Unită”. Da? De la fiecare, cîte unul de la fracţiuni şi de la grupurile parlamentare. Regulamentul? Nu, aici, auziţi,  mi se spune că Regulamentul  prevede cîte unul de la fracţiuni, formarea comisiilor speciale. Ne lămurim.

Da, microfonul nr. 4.

Doamna Corina Fusu Fracţiunea Partidului Liberal:

Stimate domnule Preşedinte, 

Referitor la proiectul de Hotărîre nr.1029 referitor la Ziua Familiei –     15 mai. Comisia a examinat acest proiect, are, este pregătit raportul, dar...

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnă Fusu, doamnă Fusu,

Îmi cer scuze,  deja s-a votat.

Doamna Corina Fusu:

Nu, eu vreau să vă spun că..

Domnul Mihai Ghimpu:

După o să spuneţi, cînd o să examineze această...

Doamna Corina Fusu:

În raportul comisiei este că acest proiect poate fi examinat împreună cu alte două proiecte de aceeaşi concepţie: nr. 190 – iniţiativa domnului Untilă şi  nr.1049 – iniţiativa Guvernului, care au aceeaşi concepţie şi separat nu le putem examina. Deci dacă se doreşte, ele pot fi examinate în comun.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Păi, faceţi propuneri atunci.

Doamna Corina Fusu:

Atunci eu fac propunerea ca nr.1029 să fie examinată împreună cu nr.190 şi nr.1049, fiindcă aşa este raportul comisiei.

Domnul Mihai Ghimpu:

Nr. 1029 examinat împreună cu..?

Doamna Corina Fusu:

Nr.190 şi nr.1049.

Domnul Mihai Ghimpu:

Şi  nr. 1049.

Aşa, microfonul nr. 4 în continuare.

Domnul Valeriu Ghileţchi:

Stimate domnule Preşedinte şi stimată doamnă Fusu,

Eu cred că ele puteau fi examinate şi împreună, dar totuşi, ţinînd cont de data de 15 mai şi apoi eu m-am uitat peste celelalte două proiecte la care dumneavoastră v-aţi referit. Acolo ţin de ordin tehnic, de ordin legislativ cum să fie numită hotărîrea. Deci, prin urmare, nu văd necesitatea chiar ca ele să fie comasate şi discutate împreună. Presupun că, avînd în vedere că este şi deja un aviz al Guvernului, este,  dacă nu greşesc, şi o hotărîre a Guvernului în privinţa zilei de 15 mai, mă gîndesc că ar fi cel mai binevenit ca noi să discutăm astăzi această iniţiativă legislativă.

Doamna Corina Fusu:

Stimate domnule deputat  Ghileţchi,

Raportul comisiei şi în comisie a fost dezbătută înglobarea lor într-un singur proiect. Eu nu pot să schimb astăzi raportul comisiei. Trebuie să adun comisia şi să fac alt raport. Aceasta este decizia comisiei.

Domnul Mihai Ghimpu:              

Este adevărat, doamnă Fusu.

Doamna Corina Fusu:

Şi aceasta nu împiedică ca astăzi se le discutăm.

Domnul Mihai Ghimpu:

Este adevărat doamnă Fusu, dumneavoastră, comisia nu poate, dar Parlamentul poate lua o decizie. Şi, examinînd, o să hotărîm. Adoptăm o hotărîre ce ţine numai de iniţiativa domnului Ghileţchi sau şi de celelalte, comasăm, nu comasăm.

Doamna Corina Fusu:    

Deci noi le-am înglobat.

Domnul Mihai Ghimpu:

Deci eu supun votului propunerea doamnei Fusu de a include şi proiectul nr.190, şi nr.1049, concomitent, ca să fie examinate cu proiectul nr.1029. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Aşa, deci, stimaţi colegi, ordinea de zi este adoptată. 

Proiectul de Lege cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică.    

Prezintă... Ce, n-am supus  votului?

Microfonul nr. 4.

Domnul Ion Balan:

N-aţi pus la vot proiectul de Lege nr. 955, n-a fost pus la vot.

Domnul Mihai Ghimpu:

Viţa-de-vie, da? Viţa-de-vie. Domnul Balan nr.955. Cer scuze. Supun votului, da? Eu m-am gîndit că domnul Diacov a zis că nu şi...

Da, cine este pentru includerea proiectului nr.955, rog să voteze.

Mulţumesc.

Şi mai sînt propuneri? Suplimentul, păi, el face parte din ordinea de zi.   Avem proiectul nr. 1316 şi raportul Comisiei de anchetă. Supun votului şi acestea, da? Ordinea de zi suplimentară.  Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor din 5 aprilie 2009. Prezintă preşedintele comisiei, domnul Vitalie Nagacevschi. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Şi următorul proiect. Acuşi, domnule Ţurcan. Şi următorul proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, nr.1316. Cine este pentru, rog să voteze.

Mulţumesc.

Domnule Ţurcan, poftim, microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Ţurcan deputat neafiliat:

Da, mulţumesc.

Eu taman am vrut să expun poziţia referitor la supliment, ce ţine de raport. Aşa, acum aţi votat, înseamnă că va fi audiat numai raportul pe care îl va prezenta domnul Nagacevschi. Dar noi însăşi, nu ştiu, cineva a luat cunoştinţă de acest raport sau nu? Nu cred că, poate  este cazul în genere astăzi să punem în ordinea de  zi. Trecem pe o săptămînă viitoare, cînd deja toţi vor lua cunoştinţă de acest raport. Şi după prezentarea acestui raport de către domnul Nagacevschi deja să fie o discuţie normală fără careva formalităţi.

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Ţurcan, 

Noi am discutat şi în cadrul Alianţei. Va avea loc doar raportul, va fi prezentat. Şi data viitoare în continuare: dezbateri, întrebări, audieri, luări de cuvînt. Şi eu cred că raportul putem să-l ascultăm. E doar un raport pe care, nimeni nu-l poate modifica. Este documentul comisiei. Noi putem interveni în proiectul de hotărîre vizavi de acest raport.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Va fi, pur şi simplu, ca o parte pur formală, aşa, hai să spunem aşa cum este, sincer. Nu-i formală.

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu-i formală, este raport.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Că raportul conţine 150 şi ceva de pagini. 

Domnul Mihai Ghimpu:

Este un raport.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Deci domnul Nagacevschi a prezentat, eu nu ştiu, vreo 7 minute, cît acolo ...

Domnul Mihai Ghimpu:

30 de minute.

Domnul Vladimir Ţurcan:

30 de minute. Nu, şi după aceea noi din nou ne întoarcem săptămîna viitoare iarăşi.

Domnul Mihai Ghimpu:

Revenim.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu ştiu care este...

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Ţurcan,

Deja a fost votat, inclus în ordinea de zi. 

Domnul Vladimir Ţurcan:

Taman cînd aţi încercat să puneţi la vot, eu stăteam aici la microfon. Asta e.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Ei, eu să fi ştiut că acest subiect... Bine, microfonul.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Bine, domnul Guma are nevoie din nou de meditat.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr. 3.

Domnul Dumitru Diacov:

Da, stimaţi colegi, eu cred că în cazul raportului poate trebuia adoptată o procedură specială cum se organizează chestia aceasta în Parlament. Dacă nu s-a făcut lucrul acesta, într-adevăr, astăzi ne înţelegem că audiem raportul şi  tragem linia. Şi data viitoare să ne expunem, să fie un proiect de hotărîre, fiindcă, într-adevăr, o parte dintre colegi n-au văzut raportul acesta. Şi ar fi bine ca în timpul acesta să aibă posibilitate să ia cunoştinţă de raport, de argumente, de propuneri ş.a.m.d. Dar astăzi audiem strict raportul prezentat de domnul Nagacevschi.

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, mulţumesc. 

Eu, în genere, consider că era foarte bine dacă era în sală astăzi Fracţiunea Partidului Comuniştilor. Este un subiect foarte important. Şi dacă mă aud, îi rog să se prezinte, fiindcă va fi examinat acest raport, audiat la sfîrşit de şedinţă, să se prezinte în sală. Este o problemă pe care cetăţenii o aşteaptă demult.

Şi dacă nu vin astăzi la prezentarea raportului, i-aş ruga să se prezinte la dezbateri, la adoptarea hotărîrii Parlamentului în problema aceasta. Ca apoi să nu speculăm cu faptul că  „Alianţa a examinat în lipsa  noastră, au votat, au discutat, au făcut ce au vrut ei”.

Vă rog, stimaţi deputaţi ai Fracţiunii Comuniste, să fiţi în sală. Dacă nu doriţi celelalte chestiuni, măcar la această chestiune, fiindcă este foarte important pentru societate. Şi conflictul a durat prea mult între Alianţă şi PCRM. Şi ca să punem punct în problema aceasta, şi eu îmi doresc să avem o hotărîre obiectivă.

Domnule Sîrbu,

Sînteţi în sală? Nu este. Bine.

Proiectul nr,158, lectura a doua.

Domnule, Guznac, vă rog.

         Domnul Valentin Guznac –   deputat neafiliat:

         Stimaţi colegi,

         Onorată asistenţă,

         Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională menţionează că proiectul de Lege nr.158 din 29 ianuarie 2009 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică a fost examinat şi aprobat în primă lectură la şedinţa plenară a Parlamentului din 18 martie 2010.

Comisia sesizată în fond a examinat obiecţiile şi propunerile expuse în avizele comisiilor permanente şi  a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului  asupra proiectului de lege menţionat.

Comisia a susţinut majoritatea propunerilor şi obiecţiilor expuse în avizele comisiilor permanente şi a Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Comisia permanentă s-a pronunţat şi a susţinut reformularea alineatului (2) al articolului 2, astfel încît să conţină prevederi vizavi de dreptul  Prim-vicepreşedintelui Parlamentului la un cabinet propriu, similar Prim-viceprim- ministrului.

Comisia sesizată în fond a acceptat propunerea Direcţiei juridice şi a deputaţilor comisiei privind completarea proiectului de lege cu un articol în care să fie prevăzut regimul incompatibilităţii persoanelor din cabinete.

Comisia permanentă propune în denumirea capitolului IV  „Drepturi şi obligaţii” de completat cu cuvîntul „Incompatibilităţi”, iar proiectul de lege de completat cu articolul 18, cu următorul cuprins:

„Incompatibilităţi”.

(1) Personalul încadrat în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică nu poate exercita funcţii publice sau deţine posturi de natură contractuală în cadrul autorităţilor publice.

(2) Personalul încadrat în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică nu poate exercita alte activităţi sau muncă remunerată prin contract individual de muncă sau prin alt contract cu caracter civil în cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi al organizaţiilor necomerciale din sectorul public sau privat, a căror activitate este controlată, subordonată sau, în anumite privinţe, este de competenţa autorităţii în care el este angajat, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi de creaţie.

 (3) Situaţia de incompatibilitate urmează a fi încetată în 30 de zile calendaristice din momentul apariţiei acesteia.

(4) În cazul în care, după expirarea termenului specificat la alineatul (3), personalul încadrat în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică nu abandonează funcţia, postul sau activitatea incompatibilă, acesta se eliberează din funcţie prin actul administrativ al persoanei cu  competenţă legală  de numire.

Articolele 18   29 din proiect vor deveni, respectiv, articolele 19   30.

Comisia permanentă consideră argumentată propunerea Comisiei economie, buget şi finanţe, în care se menţionează că prevederile articolului 20 nu sînt coordonate cu prevederile articolului 24.

 Comisia propune excluderea articolului 24 din proiectul de lege.

Articolele 25   30 din proiect vor deveni, respectiv, articolele 24 29.

Suplimentar, la examinarea repetată în cadrul comisiei a articolului 20 alineatul (1), s-a ajuns la concluzia că articolul 20 alineatul (1) va rămîne în redacţia propusă de către Guvern în următoarea expresie: „La expirarea mandatului, demisiei, revocării sau eliberării din funcţie a persoanei ce exercită funcţie de demnitate publică, precum şi în caz de deces al acesteia, personalul încadrat în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică căruia i-a încetat contractul individual de muncă şi care nu a fost încadrat în noul cabinet al persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică beneficiază de o indemnizaţie unică egală cu 6 salarii medii lunare.”

Comisia sesizată în fond propune, de asemenea, excluderea alineatelor (2) şi (3) ale articolului 25 referitoare la acordarea persoanelor din cabinetul demnitarilor a indemnizaţiei unice pentru anii compleţi de activitate în serviciul public, deoarece persoanele din cabinetul demnitarilor nu sînt funcţionari publici, prin urmare nici garanţiile sociale ale acestora nu pot fi similare celor de care beneficiază funcţionarii publici.

În acest sens, titlul articolului 25 va fi: „Dreptul la asistenţă medicală şi tratament gratuit”, iar alineatul (1) al acestuia devine, respectiv, alineat unic.

Comisia agricultură şi industrie alimentară, în avizul prezentat, a propus de exclus articolele 26 şi 28.

Comisia sesizată în fond a acceptat excluderea articolului 28 şi a alineatului (1) al articolului 26.

Comisia consideră că alineatul (2) al articolului 26 nu poate fi exclus, întrucît determină obligativitatea autorităţilor publice să nu instituie funcţii publice sau posturi de natură contractuală, care ar fi denumite identic cu posturile din cabinetele persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică specificate în articolul 5 alineatul (1).

Ca urmare a excluderii articolului 28, articolul 29 din proiect va deveni 28.

Comisia juridică, numiri şi imunităţi, în avizul prezentat, menţionează că articolul 70 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158 din 4 iulie 2008 expune cu claritate şi suficient conceptul şi esenţa raporturilor juridice din sfera respectivă şi poate asigura în deplină măsură reglementarea acestora.

În cadrul discuţiei, la propunerea deputaţilor comisiei, pentru a nu crea confuzie în aplicarea legislaţiei, a fost acceptată excluderea articolului 70 din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Comisia permanentă a susţinut completarea proiectului de lege cu un nou articol – 28, cu următorul cuprins: „De la data publicării prezentei legi, articolul 70 din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, cu modificările ulterioare, se abrogă.”

Articolul 28 din proiect va deveni, respectiv, articolul 29.

Sinteza propunerilor şi obiecţiilor la proiectul de Lege nr.158 din 29 ianuarie 2009 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică se anexează la prezentul raport.

În temeiul celor expuse, Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională propune Parlamentului proiectul de Lege nr.158 din 29 ianuarie 2009 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică să fie examinat şi adoptat în lectura a doua de către Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Întrebări, da? Microfonul nr.4, apoi nr.5.

Domnul Mihai Godea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte al comisiei,

Poate că este amendamentul respectiv în raport, dar nu l-am auzit. De aceea, articolul 6  alineatul (1), litera a), deci în varianta iniţială era: „să deţină exclusiv cetăţenia Republicii Moldova”, dacă a rămas tot aşa.

Domnul Valentin Guznac:

Acest punct a fost exclus.

 Mersi.

Domnul Mihai Godea:

Da, vă mulţumesc.

Şi litera b) – „să posede limba moldovenească”. Dacă nu este cu supărare, să posede limba de stat, ca să nu…

Domnul Valentin Guznac:

Poftim, această chestiune nu a fost examinată în cadrul şedinţei comisiei, dar ţine de competenţa Parlamentului.

Domnul Mihai Godea:

Deci eu propun să substituim „moldovenească” cu „de stat”, ca să nu supere pe nimeni.

Vă mulţumesc.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Care limbă de stat? (Rumoare în sală.)

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Domnule preşedinte Guznac,

Despre articolul 19 – „Stimulări”, alineatul (3) – pentru succese în muncă personalului încadrat în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică îi pot fi aplicate stimulări sub formă de:

a) mulţumiri;

b) premii;

c) cadouri de preţ;

d) diplome de onoare.

„Cadouri de preţ” cred că este un termen destul de interpretabil, ori norma legală care reglementează funcţia publică este mult mai restrictivă în acest sens.

De aceea, propun ca litera a) să fie menţinută – „mulţumiri”; litera b) să devină „premii băneşti”, iar litera c) să fie exclusă, pentru că este destul de interpretabil şi nu ar fi cazul ca să avem asemenea prevedere în legislaţie.

Domnul Valentin Guznac:

Domnule deputat, vă mulţumim.

Cred că este o propunere binevenită şi dacă Parlamentul o să voteze, ea rămîne să-şi găsească exprimarea în actul normativ legislativ.

Domnul Valeriu Munteanu:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule preşedinte,

Ia, vedeţi, vă rog, acolo, poate excludem alineatul acesta unde e vorba de limbă de stat, nu de stat, că noi nu trebuie să specificăm lucrul acesta.

Domnul Valentin Guznac:

Domnule Preşedinte,

Norma aceasta se conţine în Legea nr.158 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. De aceea, trebuie în legea respectivă…

 

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu, nu, nu, adică în fiecare lege noi să accentuăm lucrul acesta? Nu, numaidecât să stipulăm în fiecare proiect de lege. La noi e stipulat în una şi bine, am înţeles şi o să stăm legaţi de parul acesta două secole.

Domnul Valentin Guznac:

Poftim, noi nu avem nimic contra, dar…

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu vă rog, citiţi, daţi citire acestei prevederi acolo, care … Noi s-o excludem. În genere, nu e nevoie de fiecare dată noi să concretizăm.

Domnul Valentin Guznac:

Deci dau citire articolului 6 alineatul (1): pentru încadrarea în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică, persoana trebuie să întrunească următoarele condiţii:

a) să deţină, deja după modificarea cetăţeniei Republicii Moldova, să posede limba moldovenească, este litera b) şi mai departe alte criterii  stabilite pentru aceşti funcţionari.

  să dispună de capacitate deplină de exerciţiu;

  să aibă studii superioare;

  să nu aibă antecedente penale.

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu, nu, celelalte rămîn, sigur că. Da, celelalte rămîn.

Domnule Guznac,

Scrieţi acolo: să posede limba oficială – „limba română”.

Microfonul nr.4, vă rog.

Domnul Tudor Deliu – Fracţiunea PLDM:

Eu propun un compromis. Deci dacă la litera a) noi stipulăm „să deţină cetăţenia Republicii Moldova”, litera b) poate fi omisă, dat fiind faptul că orice cetăţean al Republicii Moldova trebuie să cunoască limba în care vorbeşte această ţară.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Serebrian – Fracţiunea PDM:

Da, vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Eu cred că termenul propus de colegul nostru domnul Godea este, în principiu, corect. Dumneavoastră vorbiţi, tot aveţi perfectă dreptate, domnule Preşedinte, dar limba de stat se are în vedere că ea se poate modifica la un anumit moment. Orice funcţionar este dator să cunoască limba de stat a Republicii Moldova care va fi valabilă într-un moment sau altul.

Iar referitor la limba oficială m-aş feri pentru că limbă oficială şi limbă de stat nu este chiar acelaşi lucru. Limba oficială, conform legislaţiei noastre, este şi limba rusă, într-un fel, pentru că are statut garantat oficial sau limba găgăuză care are statut garantat oficial.

Deci termenul „limba de stat a Republicii Moldova”, iar care va fi limba de stat, la un moment dat putem avea 3, 4, nici una.

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine. Mulţumim, domnule Serebrian. Ştiţi cum spun moldovenii: oleacă am şi eu dreptate. Bine.

Da, domnule vicepreşedinte.

Domnul Iurie Ţap:

 Stimaţi colegi,

Noi avem Legea despre funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti de la 31 august 1989, care spune expres că funcţionarii de stat sînt obligaţi să cunoască limba de stat.

De aceea, este prevederea care urmează să fie utilizată aici.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

În „Declaraţia de independenţă” este scris că „limba de stat este limba română”. (Aplauze.)

Nu, ce facem acum?

Domnule Godea,

Acceptăm formula propusă de dumneavoastră   limba de stat şi discutăm toată viaţa pe blocul acesta. Bine. Nu, de şezut, mai vedem, da.

Supun votului proiectul în varianta comisiei. Aşa, da? Cu propunerea venită din partea domnului deputat Godea. Cine-i pentru, rog să voteze.

Mulţumesc, domnule preşedinte. Luaţi loc.

Următorul proiect. (Rumoare în sală.) A, lectura a doua, da.

Microfonul nr.3 .

Sectorul nr.2, voturile, vă rog. Cinci, e gata.

Domnul Valeriu Munteanu:

Pentru stenogramă. Am făcut şi eu o propunere pentru lectura a doua şi vreau să fie supusă votului separat şi după aceea în ansamblu.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aţi avut propunere?

Domnul Valeriu Munteanu:

Da, am avut propunere, domnule Preşedinte. A fost enunţată, este vorba de…

Domnul Mihai Ghimpu:

Bine, eu, vă rog repetaţi. Îmi pare rău.

Domnul Valeriu Munteanu:

Da, a fost acceptată. În principiu, este vorba despre articolul 19    „Stimulări”, să fie exclusă sintagma „cadouri de preţ” care, în accepţiunea noastră, este un termen interpretabil.

Domnul Mihai Ghimpu:

Dar ce, sînt prevăzute cadouri în proiectul de lege?

Domnul Valeriu Munteanu:

Da, da, cadouri de preţ, maşini, lucruri, ceas, aur, avioane, multe lucruri pot să fie. Noi trebuie să excludem interpretările şi considerăm că trebuie să fie exclusă.

Domnul Mihai Ghimpu:

Cui i se dau aceste cadouri?

Domnul Valeriu Munteanu:

Persoanelor din cabinetul demnitarilor.

Domnul Mihai Ghimpu:

Interesantă prevedere. (Rumoare în sală.) Interesantă.

Cine-i pentru propunerea domnului Munteanu, rog să voteze.

Mulţumesc.

Luaţi-vă rămas bun de la cadouri, stimaţi funcţionari publici. Aşa, anunţaţi, vă rog.

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 22.

Domnul Mihai Ghimpu:

– 22.

Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 32.

Domnul Mihai Ghimpu:

– 32.

  54.

Mulţumim.

Următorul proiect, nr.308, modificarea articolului 22 privind partidele politice.

Prezintă domnul Pleşca.

Domnul Ion Pleşca :

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul respectiv şi la proiectul de lege a fost exclusă o singură propunere. Direcţia juridică, în avizul prezentat, a indicat necesitatea de a corecta în proiectul numărul… de publicare a legii supuse modificării, substituind cifra 47 cu cifra 44.

În rest, amendamente n-au fost. De aceea, comisia vine cu o propunere: ca să fie adoptat în lectura a doua.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări nu sînt. Supun votului proiectul. Cine-i pentru, rog să voteze.

Mulţumim.

Sectorul nr.2, anunţaţi, vă rog.

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 22.

Domnul Mihai Ghimpu:

– 22.

Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.3 – 32.

Domnul Mihai Ghimpu:

– 32.

  54.

Mulţumim.

Aşa, următorul proiect, nr.955.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Valeriu Cosarciuc: – ministrul agriculturii şi industriei alimentare:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimaţi deputaţi,

Se propune proiectul de modificare a Legii cu privire la modificarea articolului 31 din Legea viei şi vinului nr.57 din 10 martie 2006.

Modificarea articolului 31 din Legea viei şi vinului este condiţionată de situaţia ce s-a creat în ramură, necesitatea racordării sistemului de susţinere a înfiinţării plantaţiilor viticole la conceptul unic de subvenţionare a producătorilor agricoli, precum şi excluderii discrepanţei dintre legea nominalizată şi Legea bugetului de stat pentru anul 2010.

În scopul micşorării poverii fiscale, suportate de întreprinderile vinicole, este acceptată propunerea de anulare a taxei pentru revitalizarea viticulturii şi, respectiv, se impune desfiinţarea fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole ... din articolul 31 al Legii viei şi vinului, a prevederilor ce ţin de taxa şi fondul nominalizat.

Totodată, în legătură cu elaborarea şi promovarea unui nou concept de subvenţionare în agricultură, oportună este menţinerea prevederilor legale ca stimulare a înfiinţării plantaţiilor viticole, ce se va efectua din contul mijloacelor bugetare ale fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

Dat fiind faptul că de către stat pot fi susţinute şi alte domenii de stimulare a dezvoltării sectorului vitivinicol, acestea vor fi concretizate ţinînd cont de posibilităţile bugetului, o aprobare a direcţiei de utilizare a mijloacelor fondului nominalizat.

Mărimea compensaţiilor acordate de stat pentru susţinerea sectorului vitivinicol, condiţiile şi modul de alocare a acestora vor fi stipulate într-un regulament al fondului în cauză aprobat de Guvern.

Adoptarea proiectului de lege va influenţa benefic activitatea întreprinderilor vinicole şi viticole, va diminua impactul negativ al crizei economice, va crea premise reale pentru menţinerea tendinţei de revitalizare a sectorului vitivinicol şi impulsionarea ritmului de dezvoltare durabilă a acestuia.

Stimaţi deputaţi,

Rugăm să susţineţi proiectul de lege prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări? (Rumoare în sală.)

Prima lectură, da, desigur. Nu sînt întrebări? Propuneri? Iată ce înseamnă problema vinului şi a viţei.

Mulţumim, domnule ministru.

Supun votului proiectul.

Comisia, domnul Balan, da?

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Întrebări? Lectura întîi, da, sigur că. Nu sînt întrebări? Propuneri? Iată ce înseamnă problema vinului şi a viţei.

Mulţumim, domnule ministru.

Supun votului proiectul.

Comisia, domnul Balan, da?

Domnul Ion Balan :

Stimaţi colegi,

Comisia agricultură şi industrie alimentară a examinat proiectul de Lege cu privire la modificarea articolului 31 din Legea viei şi vinului, prezentat de Guvern şi expune următoarele. Articolul 31 din legea menţionată în redacţia actuală prevede crearea unui cadru, în cadrul bugetului de stat a fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, care se completează din încasările taxei pentru revitalizarea viticulturii, stabileşte plătitorii de taxe, mărimea acesteia, administrarea şi condiţiile de compensare parţială a cheltuielilor suportate de persoanele fizice şi juridice la înfiinţarea  plantaţiilor viticole.

Modificările propuse la articolul 31 din Legea viei şi vinului au scopul de a micşora povara fiscală suportată de întreprinderile vinicole, condiţionată de situaţia ce s-a creat în ramura vinificaţiei, prin anularea taxei pentru revitalizarea viticulturii şi desfiinţarea fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole. Necesitatea acestor modificări rezultă şi din conceptul unic de subvenţionare în agricultură, conform căruia subvenţionarea înfiinţării plantaţiilor viticole se va efectua din contul mijloacelor bugetare ale fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli.

Totodată, dat fiindcă  în Legea bugetului de stat pe anul 2010 nu este prevăzut fondul pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, se vor exclude discrepanţele dintre legea nominalizată şi Legea viei şi vinului. De asemenea, se propune de modificat denumirea şi, respectiv, conţinutul articolului 31 din Legea viei şi vinului.

Astfel, în redacţia actuală, denumirea articolului 31 este „Investiţii pentru înfiinţarea de plantaţii viticole”, iar în noua redacţie denumirea se propune: „Stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol”.

Comisia agricultură şi industrie alimentară informează că anularea taxei pentru revitalizarea viticulturii aduce la micşorarea veniturilor în bugetul de stat cu 56 milioane lei. Şi e necesar de găsit sursa de acoperire a pierderilor la rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, fapt menţionat de Comisia economie, buget şi finanţe. Este de subliniat că, reieşind din prevederile proiectului de lege propus de Guvern, legea va intra în vigoare la data publicării. Varianta propusă va pune în situaţie inegală întreprinzătorii ce activează în domeniul vinificaţiei, care în 2010 deja au achitat taxa respectivă de plată cu acei întreprinzători care nu au achitat-o  pînă la modificarea legii respective.

Pentru lectura a doua, comisia va propune modalitatea de soluţionare a problemei. Prin avizele prezentate, Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, cu votul majorităţii membrilor, propune proiectul de lege spre examinare şi adoptare. Comisia economie, buget şi finanţe comunică că taxa pentru revitalizarea viticulturii este stabilită la capitolul „Venituri” în Legea bugetului de stat pe anul 2010 în mărime de 56 milioane lei.

Şi, potrivit articolului 11 alineatul (5) litera a) din Legea privind sistemul bugetar  şi procesul bugetar nici un proiect de lege, altul decît privind modificări la Legea bugetară anuală,  care are drepturi mari în majorarea cheltuielilor Bugetului de Stat sau reducerea veniturilor bugetului de stat, nu poate fi examinat de Parlament dacă acesta nu include sursa reală de acoperire a pierderilor în scopul menţinerii nivelului bugetului stabilit. Ţinînd cont de avizul Comisiei economie, finanţe şi buget, s-a convenit ca, în lectura a doua proiectul de lege în cauză, să fie examinat la şedinţa în plen a Parlamentului concomitent cu rectificarea Legii bugetului de stat pe anul 2010.            

Pentru a pune într-o situaţie egală toţi întreprinzătorii care activează în domeniul vinificaţiei, se va propune ca legea să intre în vigoare retroactiv de la 1 ianuarie 2010, odată cu intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim.

Domnul Ion Balan:

Deputatul Todoroglo a propus ca în denumire şi conţinut…

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule,

Lectura a doua, domnul… Nu vorbiţi despre textul care trebuie prezentat în lectura a doua.

Domnul Ion Balan:

Nu, eu vorbesc despre lectura întîi. Deputatul Todoroglo a propus ca în denumirea şi conţinutul articolului să fie stipulată stimularea dezvoltării viticulturii, subliniind că statul trebuie să susţină stimularea înfiinţării şi dezvoltării viticulturii, dar nu şi vinificaţiei, considerînd   această propunere ca fiind conceptuală. 

Reprezentaţii Guvernului şi membrii comisiei din Alianţa pentru Integrarea Europeană nu au susţinut propunerea sus-numită, argumentînd că sectorul vitivinicol, în ultimii ani, a devenit un sector unic, care deja nu poate fi divizat, iar stimulînd viticultura, simultan statul stimulează şi vinificaţia. Totodată, a fost propusă excluderea ultimei propoziţii din noua redacţie a articolului 31, ce ţine de mărimea subvenţiilor şi modul de alocare a acestora, dat fiind că organul care aprobă Regulamentul respectiv este specificat anual în Legea bugetului de stat. Această propunere a fost susţinută de toţi membrii comisiei prezenţi.

Pentru adoptarea proiectului de lege în ansamblu în primă lectură s-au pronunţat 5 membri ai comisiei din cadrul Alianţei. Împotrivă s-a pronunţat deputatul Todoroglo, dat fiind că nu a fost susţinută propunerea sus-enunţată. De aceea, se propune ca decizia de adoptare să fie primită de către plenul Parlamentului.         

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumim, domnule vicepreşedinte. Luaţi loc.

Supun votului proiectul în primă lectură. Cine este pentru, rog să votăm.

Mulţumesc. Majoritatea. 

Eu îmi cer scuze, eu am să lipsesc poate maximum o jumătate de oră, că am întîlnire cu ministrul de externe a Slovaciei.

Domnule Urechean,

Vă rog continuaţi şedinţa.

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi  colegi…

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, continuaţi şedinţa.

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr. 2072, domnul Pleşca, poftim.

Domnul Ion Pleşca :

Domnule Preşedinte,

Poftim.

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică menţionează că proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, Codului penal a fost examinat şi aprobat în primă lectură de către Parlament la 25 martie 2010. La proiectul de lege au fost expuse amendamente ale deputaţilor şi au fost prezentate propuneri şi obiecţii de către Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, Guvern, Procuratura Generală şi alte instituţii specializate în domeniul respectiv.

Comisia responsabilă de prezentare a proiectului a examinat în detalii amendamentele, propunerile şi obiecţiile la proiectul de lege şi constată că acestea au fost înaintate cu scopul de a perfecţiona reglementările prezentului proiect şi de a  înlătura unele lacune prin prisma prevederilor  Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Constituţiei, legilor speciale în domeniul respectiv, precum şi ale Legii privind actele legislative.

Astfel, în rezultatul dezbaterilor cu participarea reprezentanţilor instituţiilor specializate în domeniu, o parte din amendamente, propuneri şi obiecţii de către comisie au fost acceptate, iar altele au fost respinse din considerentul inoportunităţii. Rezultatele lucrului efectuat sînt expuse în tabelul anexat la  prezentul raport, care conţine şi deciziile comisiei asupra amendamentelor propuse. Avînd în vedere cele expuse, comisia propune ca să fie votat în lectura a doua.

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Întrebări nu sînt. Luări de cuvînt nu s-au înscris.

Cine este pentru a vota nr.2072 în lectura a doua, rog să votaţi.

Microfonul nr. 3, poftim, sectorul nr. 2.

Sectorul  nr. 3.

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr. 2 – 22.

Sectorul nr. 3 – 31.

Domnul Serafim Urechean:

Cu 53 de voturi, este votat în lectura a doua proiectul nr.2072. 

Proiectul de Lege nr.954. Domnul Corman, poftim. Nu, da, este plecat. Bine. Proiectul de lege… Domnul Băieşu, poftim.  A, revine, da. Bine, nu sînt probleme.

Deci nr.432, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea articolului 4 din Regulamentul Parlamentului. Acesta a rămas în ordinea de zi, da?

Poftim, domnule Ţurcan.

Domnul Vladimir Ţurcan :

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege nr. 432, care a fost înaintat de un grup de deputaţi neafiliaţi, pe ziua de azi membrii partidului „Moldova Unită”, n-are altceva decît un scop: de a restabili drepturile acestor deputaţi şi a celor care, mă rog, pot fi şi în viitorul Parlament, şi în actualul Parlament, care, pe parcursul activităţii Parlamentului, pe parcursul deci al mandatului au părăsit una sau altă fracţiune. Şi după numărul pe care ei îl constituie deja au dreptul de a forma fracţiunea.

Şi, totodată, deci sînt lipsiţi de acest drept, reieşind din prevederile actuale în Regulament. Eu am în vedere articolul 4. În aceste condiţii, aceşti  deputaţi sînt lipsiţi de mai multe drepturi şi nu au posibilitatea de a exercita   întocmai deci drepturile lor politice. Aceste drepturi se poate de grupat în mai multe. Deci, în primul rînd, este vorba de momente ce ţin de organizarea activităţii Parlamentului, deoarece aceşti deputaţi n-au dreptul de a înainta propuneri referitor la componenţa comisiilor permanente, nu au posibilitatea să participe în delegaţiile deci permanente, deoarece n-au dreptul să înainteze candidaţii lor, Biroul permanent etc., etc.

Totodată, aceşti  deputaţi sînt lipsiţi de dreptul  de a participa la rezolvarea problemelor ce ţin de adoptarea sau înaintarea în funcţie a persoanelor care sînt aprobate de către Parlament, începînd de la Preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii Parlamentului etc., etc. Totodată, aceşti deputaţi sînt lipsiţi de dreptul de a participa la examinarea, în special, a unor probleme, de exemplu, dreptul la cuvînt din partea, la momentul examinării în primă lectură a proiectului de lege condiţionale, au numai fracţiunile, numai fracţiunile şi nici într-un caz  alţi deputaţi, care nu constituie această fracţiune.

Elaborînd acest proiect de lege noi, totodată, ne-am condus şi de practica internaţională. Evident că ea nu este uniformă, dar în unele ţări, într-adevăr, sînt  prevederile care permit, pe parcursul activităţii Parlamentului, deputaţilor care au părăsit alte fracţiuni, în caz dacă numărul lor coincide cu numărul cel care  permite crearea acestor fracţiuni, să formeze şi fracţiunile respective.

După tehnica legislativă acest proiect de lege nu este unul complicat. Se referă la trei alineate ale articolului 4 şi excluderea alineatului (4) din acelaşi articol. În aceste condiţii, noi solicităm susţinerea acestui proiect de lege şi sperăm că el poate fi votat şi astăzi în prima şi în a doua lectură.

Domnul Serafim Urechean: 

Poftim, ce întrebări sînt, stimaţi colegi?  Întrebări nu sînt. A, da? Scuzaţi, vă rog.

Microfonul nr. 3.

Domnul Oleg Serebrian :

Domnule Preşedinte,

Eu sînt de acord şi eu şi cred că mulţi dintre colegi cu argumentele aduse de domnul Ţurcan. Deşi vreau să vă reamintesc, domnule Ţurcan, că nu eraţi aşa de deschis pentru propunerile acestea în Parlamentul trecut, cînd am discutat Regulamentul. Eu înţelegeam perfect că situaţia, mai ales în situaţia noastră în care eram atunci, că deputaţii independenţi, deputaţii neafiliaţi sînt, într-adevăr, într-o situaţie mai dificilă. Şi aveţi perfectă dreptate, Parlamentul nu funcţionează  în baza fracţiunilor, funcţionează  ca deputaţi.

Deşi la noi cumva s-a creat aşa mecanismul în baza Regulamentului adoptat de precedentul, de legislatura a XVI-a, că fracţiunile sînt un element aproape indispensabil. Totuşi, părerea mea, eu am spus acest lucru şi în cadrul unor discuţii pe care le-am avut în Alianţă. Nu cred că este corect să admitem crearea grupurilor parlamentare sau a fracţiunilor parlamentare, dacă e să utilizăm terminologia Regulamentului, în timpul, deci după perioada prevăzută, deci după o lună de zile, aşa cum este prevăzut acum, pe criterii politice.

Eu aş  propune şi am zis aceasta şi în cadrul discuţiilor la Alianţă, ca variantă de compromis admiterea fracţiunii parlamentare. Se poate crea o fracţiune parlamentară şi după perioada indicată în Regulament, dar nu în baza partidelor politice în care vin deputaţi neafiliaţi şi independenţi. Şi poartă denumirea Fracţiunea independenţilor şi neafiliaţilor, pentru că nu e chiar corect ca un grup de deputaţi în actualul Parlament, în viitorul Parlament desprinşi din unul sau mai multe partide politice, să creeze o fracţiune care să aibă, să poarte denumirea unei noi formaţiuni politice.

Sînt de acord cu dumneavoastră, e foarte clar că deputaţii aleşi 5, 7, 10, cîţi vor fi în această fracţiune, trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca şi toţi ceilalţi, să fie prezenţi în conducerea comisiilor, în delegaţiile permanente. Dar singura obiecţie pe care aş avea, şi este şi punctul de vedere al Fracţiunii Partidului Democrat, este ca fracţiunea nou-creată să se numească Fracţiunea independenţilor şi neafiliaţilor. Şi pentru viitor Regulamentul să prevadă posibilitatea creării acestui tip de fracţiune, una singură pentru cei independenţi şi neafiliaţi, care vor totuşi să fie uniţi în cadrul unei fracţiuni parlamentare.              

Domnul Vladimir Ţurcan:

Deci eu aş vrea… Eu înţeleg  ideea şi logica acestei idei, dar aşa, pentru discuţii. În primul rînd, Regulamentul nici nu prevede formarea fracţiunii cu o denumire concretă. Aceasta îi una la mînă. Şi astăzi, şi peste 5, 10, 20 de ani fracţiunile vor fi create neindicînd în Regulament care va fi denumirea acestei fracţiuni. Aceasta-i una la mînă. În acelaşi timp, poate să fie creată o situaţie cînd o fracţiune a fost formată în baza partidului care a trecut în Parlament. Şi, pe parcursul unui an, doi ani, acest partid dispare. Care va fi soarta acestei fracţiuni?

Domnul Oleg Serebrian:

Fracţiunea dispare?

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu, fracţiunea care a fost formată, fracţiunea partidului X. Partidul dispare.

Domnul Oleg Serebrian:

Fracţiunea dispare, domnule...

Domnul  Vladimir Ţurcan:

Nu, dar cum poate să dispară fracţiunea? Fracţiunea doar rămîne.

 

Domnul Oleg Serebrian:

A, aveţi în vedere că denumirea fracţiunii diferă. Nu, domnule Ţurcan, domnule preşedinte.

Domnul Vladimir Ţurcan:

De aceea, eu şi vă spun că, în principiu, noi, în cazul dat, nici nu discutăm problema denumirii. Este problema de principiu – posibilitatea de a crea fracţiunea.

Domnul Oleg Serebrian:

Domnule preşedinte,

Dacă îmi permiteţi, totuşi Regulamentul stipulează destul de clar că fracţiunile se creează, este indicat termenul în care pot fi create, în baza formaţiunilor politice care au participat în alegeri, că o formaţiune politică a participat la alegeri şi după aceasta şi-a schimbat denumirea. Sau un Parlament a dorit să aibă altă denumire decît a fracţiunii, decît denumirea partidului  propriu-zis, este problema lor.

Propunerea mea este ca singura excepţie referitoare la crearea fracţiunilor parlamentare, în afară de termenul şi condiţiile admise de Regulament, să fie crearea unei fracţiuni a neafiliaţilor şi independenţilor, care poate apărea oricînd una singură, nu mai multe, în care se grupează deputaţi care sînt fie aleşi independenţi, fie  rupţi de la alte formaţiuni politice.

Dar această fracţiune nu va purta titulatura unei formaţiuni politice, pentru că în ea pot fi oameni cu vederi foarte diferite, pot fi deputaţi, într-adevăr, independenţi şi nu este deci, chiar să spun aşa, corect politic în raport cu alte fracţiuni. Deci propunerea este să fie această formaţiune, această fracţiune Fracţiunea neafiliaţilor şi independenţilor şi prevăzute foarte clar în Regulament  condiţiile în care ea poate să apară.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Mă rog, aceasta este viziunea dumneavoastră. Eu, în principiu, încă o dată repet, că am înţeles-o, dar repet, dacă vor fi două fracţiuni ale deputaţilor neafiliaţi, atunci cum vom..?

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Ţurcan.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Dar poate să apară şi încă una.

Domnul Dumitru Diacov:

Dacă se poate, o singură propoziţie în sprijinul ideii domnului Serebrian. Este vorba că o Fracţiune a independenţilor şi a neafiliaţilor este o chestie logică. Dacă se insistă pe criterii politice, înseamnă că noi trebuie să acceptăm ideea că în Parlament poate să apară fracţiunea unui partid care n-a participat la alegeri. Oamenii n-au votat un astfel de partid. Şi atunci iese nelogic.

De aceea, este propunerea ca şi în cazul dat, şi pe viitor noi să creăm condiţii. În principiu, nu este o normă străină democraţiei europene. Să creăm condiţii ca deputaţii, care părăsesc unele sau alte fracţiuni, să aibă posibilitatea să se regimenteze într-o structură, dacă vor singuri. Aceasta este o chestie benevolă. Noi sigur că în cazul de faţă am salutat plecarea unor deputaţi din Fracţiunea comuniştilor. Nu prea este un fenomen pozitiv, dar este un fenomen care se întîlneşte şi în fostele parlamente, şi în actualul Parlament. Şi mă gîndesc că o să fie şi în viitorul Parlament.

De aceea, îl rog şi pe domnul Ţurcan să accepte ideea care a propus-o, a formulat-o anume domnul Serebrian anume  din acest motiv, că noi acceptăm ca să fie formate fracţiuni la mijlocul mandatului, cum s-ar spune, o fracţiune. Dar nu poate să poarte denumirea unui partid, care a fost creat ulterior alegerilor parlamentare.

Mulţumesc.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Bine, domnule Diacov. Dar este încă  o problemă. Deci fracţiunea care va fi formată, de exemplu, mîine, deci din cei cinci sau şase, şapte deputaţi, pe parcurs apar încă doi, trei, patru deputaţi. Aşa. Deci nu pot membrii acestei fracţiuni, care este formată, este o regulă generală pentru orice fracţiune, că includerea sau acceptul propunerii ca să fie incluse persoanele respective în această fracţiune, aparţine însăşi fracţiunii. Doar dacă cineva ar dori să…, mă rog,  să afilieze la o altă fracţiune, trebuie să fie decizia  acestei  fracţiuni. Aşa-i? Atunci unde-i logica? Ca să fie creată numai o fracţiune de neafiliaţi, independenţi etc.?

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc, domnule Ţurcan. 

Microfonul nr. 4.

          Domnul Mihai Godea:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Este foarte interesant subiectul care  s-a pus astăzi în discuţie. Am discutat şi noi pe îndelete. Este logică, au spus antevorbitorii, că crearea unei fracţiuni trebuie, în primul rînd, să asigure drepturile deputaţilor de a fi reprezentaţi, de a participa la organele de lucru, de conducere a Parlamentului ş.a.m.d. în delegaţiile parlamentare, interparlamentare ş.a.m.d. Or, crearea unei fracţiuni asigură acest drept.

Sigur, bănuiesc că iniţiatorii sau autorii  acestei iniţiative au şi un interes politic, pentru că este şi firesc. Aici sînt reprezentate şi grupurile politice din Republica Moldova. Eu propun să votăm în primă lectură această lege, după care să ne întîlnim, să discutăm, să aşezăm toate lucrurile cum trebuie şi, eventual, în următoarele şedinţe să revenim pentru a adopta în a doua lectură, dar… pentru că o să discutăm mult astăzi. Am votat în primă lectură, mergem mai departe, ne  întîlnim cu autorii, reprezentanţii fracţiunilor şi discutăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Este o propunere binevenită de a vota în primă lectură astăzi şi după aceea ne întoarcem la … pentru lectura a doua.

Domnul Serafim Urechean:.

Domnule Ţurcan,

E o propunere foarte bună de a vota în primă lectură, că aici avem încă de discutat, pe urmă fracţiuni … avem la… la Alianţă şi aşa mai departe.

Da, domnule Munteanu, poftim microfonul nr. 5.

Domnul Valeriu Munteanu:

Domnule Preşedinte,

Ţurcan, antevorbitorii mei s-au referit la aspecte de ordin politic, eu vreau să am o întrebare pe norma legală. Esenţa propunerii Dumneavoastră este crearea posibilităţii ca fracţiunile să fie create pe toată durata mandatului. În acelaşi timp, alineatul (8) al articolului 4 din Regulament spune: „deputatul care a părăsit fracţiunea sau a fost exclus din fracţiune poate, după o perioadă de 6 luni de la părăsirea fracţiunii sau de la excluderea sa din fracţiune, să se alăture la orice fracţiune.” Dumneavoastră alegeţi: aţi fost excluşi sau aţi părăsit Fracţiunea Partidului Comuniştilor la 4 decembrie, dar dna Rusu a părăsit fracţiunea mult mai tîrziu, de aceea consider că dacă astăzi, în redacţia aceasta, va fi aprobată propunerea Dumneavoastră, veţi putea intra în legalitate mult mai tîrziu. De aceea, eu consider că pentru lectura a doua este oportun să discutăm şi despre acest aspect.

Domnul Vladimir Ţurcan:

În opinia mea, nu este corectă interpretarea care acum Dumneavoastră aţi expus-o, deoarece este vorba de altă situaţie, alt caz, cînd cineva părăseşte fracţiunea şi persoana în cauză n-are dreptul să se alăture la altă fracţiune care deja există. În cazul nostru, noi vorbim despre constituirea unei fracţiuni noi.

Domnul Valeriu Munteanu:

Nu, este acelaşi lucru.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Nu este acelaşi lucru absolut.

Domnul Valeriu Munteanu:

Nu, cu siguranţă.

Domnul Serafim Urechean:

Bine, sînt nişte propuneri pentru lectura a doua. Mai sînt întrebări? Nu sînt. Luaţi loc, domnule Ţurcan.

Poftim Comisia.

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Comisia a examinat iniţiativa legislativă a unui grup de deputaţi. Venim cu o propunere, ca să fie adoptat acest proiect de lege în primă lectură şi pentru lectura a doua să discutăm şi să examinăm amendamentele care au fost propuse de către colegii noştri din Alianţă.

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc, domnule Preşedinte.

Întrebări la preşedinte nu sînt, pentru luări de cuvînt nu s-a înscris nimeni.

Cine este pentru a vota în primă lectură acest proiect de lege, rog… Majoritatea.

Mulţumesc.

Nr.1372.  Domnule Godea, poftim.

Domnul  Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o iniţiativă menită să deblocheze activitatea comisiilor parlamentare, pentru că unele comisii permanente ale Parlamentului sînt blocate din cauza neparticipării Partidului… Fracţiunii Partidului Comuniştilor la lucrările comisiei, iar acest lucru nu-l putem admite din simplul considerent că Parlamentul Republicii Moldova trebuie să funcţioneze normal. În acest sens, propunem ca componenţa numerică a Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice şi Comisia politică externă şi integrare europeană să fie modificate. Deci Comisia politică externă şi integrare europeană va avea 13  membri, Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice va avea 9 membri. Şi la componenţa nominală a acestor comisii: deputatul Ghileţchi Valeriu, Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat se revocă din funcţia de membru al Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice şi se desemnează să fie ales în funcţia de membru al Comisiei politică externă şi integrare europeană. Şi vă rog să sprijiniţi acest proiect de hotărîre.

Domnul Serafim Urechean:

Da mulţumesc, domnule raportor.

Întrebări, nu sînt.

Vă rog, Comisia. Poftim, domnule preşedinte Pleşca.

 

 

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică a examinat proiectul de hotărîre şi au… privind modificarea componenţei numerice şi nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului. Comisia a constatat că Fracţiunea PLDM din Moldova, la 7 mai, a decis revocarea deputatului Ghileţchi Valeriu din funcţia de membru al Comisiei drepturilor omului şi relaţii interetnice şi alegerea lui în funcţia de membru al Comisiei politică externă şi integrare europeană. Totodată, Comisia menţionează că, conform articolelor 6, 16 şi 17 din Regulament, modificarea componenţei nominale a comisiilor permanente se hotărăşte de Parlament, cu majoritatea deputaţilor aleşi, în conformitate cu decizia fracţiunii parlamentare respective. Avînd în vedere şi esenţa materialelor nominalizate, că esenţa materialelor nominalizate corespund cerinţelor legii, Comisia juridică propune ca acest proiect de hotărîre să fie votat.

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Întrebări? Nu sînt. Pentru luări de cuvînt nu s-a înscris nimeni. Cine este pentru, rog să votaţi.

Hotărîrea 1372 este adoptată cu majoritatea voturilor.

Mulţumesc frumos. Deci următoarea. Chestiunea nr.1029. A fost propunerea ca… deci cine va raporta? Nr.1029, 190 şi 1049 – aceste 3 proiecte de legi să le discutăm în ansamblu.

Domnul Ghileţchi, da? Poftim… poftim.

Doamna Corina Fusu:

Propun: fiecare proiect se examinează în parte şi ultimul proiect care a venit din partea domnului Ghileţchi, nr.1049 este ultimul, 29. Deci primul proiect, nr.190 poate să-l prezinte autorul.

Domnul Serafim Urechean:

Bine, doamnă Fusu, nici o problemă.

Cuvînt i se oferă domnului Untilă. Proiectul numărul nr.190, poftim.

 

Domnul Veaceslav Untilă:

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Atunci cînd am înaintat un proiect de lege ce ţine de 2 martie  Ziua comemorării, am găsit unele neprecizări în denumirea hotărîrii, unde era vorba doar de zilele de sărbătoare şi de zilele de odihnă. 2 martie venea ca o zi a comemorării, de aceea am propus un proiect de lege unde, în denumirea legii, să fie  adăugată sintagma „zile de sărbători, odihnă şi de comemorare”.

Vă mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Întrebări la raportor? Nu sunt. Luaţi loc.

Doamnă Fusu,

Poftim, preşedintele Comisiei.

Doamna Corina Fusu:

Stimate domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a examinat proiectul de Hotărîre numărul 190, iniţiativă legislativă a deputatului Veaceslav Untilă şi comunică următoarele. Acest proiect are drept scop expunerea corectă a denumirii Hotărîrii Parlamentului 1990, care stabileşte zilele de sărbătoare şi zilele de odihnă, iar autorul specifică că unele din prevederile Hotărîrii în cauză fac referinţă doar la zilele de comemorare a unor evenimente sau grup de persoane. În acest context, tratarea similară că zilele de odihnă şi zilele de sărbătoare nu este una adecvată. În urma dezbaterilor, Comisia parlamentară de profil a decis susţinerea integrală a iniţiativei deputatului Untilă şi propune înglobarea acestui proiect cu numărul 190 cu proiectul 1049.

Domnul Serafim Urechean:

Întrebări la preşedintele Comisiei? Întrebări la preşedintele Comisiei nu sînt. Luaţi loc. Luări de cuvînt nu sînt. Cine este pentru, rog să votaţi. Hotărîrea este adoptată cu majoritatea voturilor. Nr.1029   domnul Valeriu Ghileţchi. Nu bine, hai… Bine, dacă schimbă ceva. Nr.1049 – domnul Oleg Efrim, viceministrul justiţiei.

Domnul Oleg Efrim   viceministru al justiţiei:

Stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Onorat Parlament,

Se propune atenţiei Dumneavoastră propunerea de modificare şi completare a Hotărîrii Parlamentului din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele de sărbătoare, zilele comemorative şi la zilele de odihnă în Republica Moldova. Deci nota informativă o aveţi în faţă. Pentru a nu-i da citire integral, vreau să menţionez doar că se propune alături de unele schimbări de tehnică, instituirea Zilei comemorării victimelor catastrofei de la Centrala atomoelectrică  de la Cernobîl şi ale altor avarii nucleare 26 aprilie. Deci această propunere Guvernul o face pentru a comemora activitatea acelor persoane care au fost implicate şi a celor care suferă şi astăzi de această catastrofă.

Vă mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Întrebări?

Poftim, microfonul nr. 3.

Domnul Oleg Serebrian:

Nu am fost atent, domnule Preşedinte. Domnule viceministru, figurează noţiunea  „centrala atomoelectrică”  în proiect?

Domnul Oleg Efrim:

CAE – deci abrevierea.

Domnul Oleg Serebrian:

Conform normelor limbii române, este centrală electrică nucleară. În limba moldovenească era centrală atomoelectrică, tradus din rusă. Verificaţi. Centrală nucleară electrică.

Domnul Oleg Efrim:

Da, mulţumesc .

Domnul Serafim Urechean:

Da, lucraţi cu dicţionarul: română, moldovenească.

Domnul Oleg Efrim:

Noi sîntem… .

Domnul Serafim Urechean:

Nu sînt întrebări. Luaţi loc, vă rog. Preşedintele Comisiei, doamna Fusu, poftim.

Doamna Corina Fusu:          

Comisia de specialitate a examinat acest proiect, iniţiativă din partea Guvernului şi, urmare a discuţiilor, dezbaterilor care au avut loc în Comisie, se… ne pronunţăm pentru susţinerea acestui proiect 1049 şi propunem înglobarea acestuia cu proiectele de hotărîre 190, anterior prezentat de domnul Untilă, şi 1029 în condiţiile alineatului (3), articolul 56 din Regulamentul Parlamentului. Comisia vine cu propunere către plenul Parlamentului de a adopta o hotărîre unică în baza proiectelor înglobate.

 

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Întrebări? Nu sînt la acest proiect de hotărîre. Supun votului nr.1049, cine este pentru… Majoritatea, hotărît. 

Domnule Ghileţchi, iniţiativa legislativă nr.1029. Poftim, domnule Ghileţchi.

Domnul Valeriu Ghileţchi:

Stimaţi deputaţi,

Se propune atenţiei Dumneavoastră un proiect de hotărîre, iniţiat de un grup de deputaţi, pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului nr.433 din 26 decembrie 1990. Propunerea este următoarea: de a introduce o propoziţie nouă după… în punctul 1 al hotărîrii, după propoziţia „Ziua memoriei   2 martie”. Acuma, deja după modificarea care s-a făcut după 26 aprilie, va fi o propoziţie nouă cu „Ziua familiei – 15 mai”. În 1993, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decis ca ziua de 15 mai a fiecărui an să fie sărbătorită ca Ziua internaţională a familiei. De atunci această zi se sărbătoreşte în fiecare an de mai multe ţări, iar fiecare sărbătoare anuală îşi are genericul ei, spre exemplu: pentru anul 2010 s-a propus genericul „Impactul migraţiei asupra familiei din întreaga lume”, lucru foarte relevant pentru societatea noastră. De asemenea, săptămîna trecută, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o recomandare intitulată „Investirea în coeziunea familiei ca un factor de dezvoltare în vremuri de criză”. Prin urmare, declararea Zilei familiei a fost cauzată de preocuparea comunităţii mondiale asupra poziţiei şi importanţei familiei în viaţa societăţii şi în educarea noii generaţii. Fiind instituţia de bază a societăţii, familia este nevoită să răspundă la toate provocările timpului şi la nevoile sociale cu care se confruntă. În familie se începe viaţa omului şi tot aici se începe formarea acestuia ca şi personalitate. Familia a fost şi va rămîne gardianul valorilor general-umane, al culturii, al continuităţii istorice, factorul de stabilitate şi dezvoltare a societăţii. Conştientizînd faptul că familia în Republica Moldova se confruntă cu multiple şi complexe probleme de ordin moral, social şi economic, cît şi în scopul promovării la nivel naţional a rolului şi statutului familiei, propunem să ne alăturăm comunităţii internaţionale şi să declarăm ziua de 15 mai   Ziua familiei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Întrebări la raportor nu sînt înregistrate. Poftim, luaţi loc.

Doamna Corina Fusu, preşedintele Comisiei, vă rog.

Doamna Corina Fusu:

Comisia de specialitate a examinat proiectul de Hotărîre cu numărul 1029, iniţiativă venită din partea Guvernului. Acest proiect are avize favorabile de la majoritatea comisiilor. De asemenea, există propuneri din partea Direcţiei Juridice, care au fost acceptate de către Comisie şi au fost luate în consideraţie la definitivarea acestui proiect. Urmare a celor menţionate, Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media se pronunţă pentru susţinerea proiectului de Hotărîre cu numărul 1029 din 14.04.2010 şi propune înglobarea acestuia cu proiectul de Hotărîre 1049, care vizează aceeaşi problemă, bazat pe concepţie similară, în condiţiile alineatului (3), articolul  56 din Regulamentul Parlamentului.

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Întrebări? Nu sunt.

Deci, supun votului proiectul de Hotărîre nr.1029 şi propunerea Comisiei. Cine este pentru, rog să votaţi. Majoritatea.

Vă mulţumesc.

Doamna Corina Fusu:

Şi acuma vreau să dau citire hotărîrii ca atare, care înglobează toate aceste 3 proiecte într-o hotărîre unică.

Domnul Serafim Urechean:

Noi am votat toate 3 hotărîri. Este clar că… .

Doamna Corina Fusu:

Bine, vă mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Doamnă Guţu, proiectul nr.129, vă rog.

Doamna Ana Guţu:

Stimate domnule Preşedinte al şedinţei,

Stimaţi colegi din Alianţa pentru Integrare Europeană,

Vin cu rugămintea către domniile voastre să susţineţi iniţiativa de a completa componenţa delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la APCE. La momentul actual, există o iniţiativă parvenită din partea Fracţiunii PCRM, semnată de doamna Postoico, doamna Bodnarenco şi domnul Dodon şi ştim cu toţii că această componenţă a delegaţiei a fost votată la 29 decembrie 2009, 2 membri  candidaţi din partea PCRM nu au fost votaţi. În propunerea Fracţiunii PCRM este înaintat Vladimir Voronin, în calitate de membru titular al delegaţiei la APCE, dar şi domnul Petrenco, coborîndu-l pe domnul Urechean în membrii supleanţi ai delegaţiei. Eu personal, în calitate de şefă a delegaţiei parlamentare a Republicii Moldova la APCE, nu sînt de acord cu această hotărîre şi aş dori să vă propun să votăm ceea ce a fost înaintat iniţial şi convenit la biroul Parlamentului şi anume, cele două locuri vacante în componenţa delegaţiei APCE să fie repartizate în felul următor: pentru Fracţiunea Partidului Comuniştilor - Vladimir Voronin, ca şi membru titular al delegaţiei, iar Grigore Petrenco, în calitate de membru supleant.

Vin, de asemenea, cu precizare că nu există imunitate parlamentară europeană aşa precum s-a crezut iniţial. Şi vreau să vă zic că această votare sau soluţionarea pozitivă a completării delegaţiei noastre la APCE este de ordin tehnic. Şi nu vreau ca această problemă de ordin tehnic să răsune în şedinţele plenare ale APCE şi să constituie un subiect suplimentar pentru procesul de monitorizare a Republicii Moldova.

În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul APCE, delegaţia naţională a Parlamentului la APCE trebuie să fie una reprezentativă şi să fie respectat principiul parităţii. Sînt 5 fracţiuni parlamentare actualmente, deocamdată, în Parlamentul nostru, de aceea, în delegaţie în calitate de membri titulari trebuie să fie cîte un reprezentant de la fiecare fracţiune parlamentară.

      Principiul APCE este, de fapt, a respecta dorinţa fiecărei fracţiuni parlamentare de a-şi înainta cutare sau cutare candidat. De aceea, vă rog să punem la vot acest proiect de hotărîre şi să fie votată cel puţin cu simpla majoritate.

Am să înţeleg foarte bine sentimentele unor colegi de-ai noştri care mai insistă, dar eu vă rog să susţineţi acest proiect de hotărîre. Vom demonstra, de fapt, nu doar maturitate politică, dar şi judiciozitate politică, ceea ce le lipseşte colegilor noştri din PCRM, care nici nu au condescins să vină la şedinţa de astăzi a Parlamentului.

Domnul Serafim Urechean:

Da, bine. Vă mulţumesc frumos.

Întrebări? Nu sînt.

Comisia?

Nu trebuie comisia? Slavă Domnului! Deci votăm pentru, mai repet încă o dată: Vladimir Voronin – membru titular, Petrenco – supleant.

Deci chiar dacă tovarăşul Voronin 4 ani n-a votat pentru Urechean, unica fracţiune de opoziţie din Parlamentul precedent, eu voi vota astăzi pentru dînsul pentru că nu-i pentru el, dar în numele ţării.

Cine este pentru, vă rog să voteze. Majoritatea.

Vă mulţumesc frumos.

 Acum, stimaţi colegi, trecem la proiectul de Lege nr.558, modificarea şi completarea Codului electoral. Cuvînt i se oferă domnului Valeriu Nemerenco, preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru perfecţionarea, cadrului legislativ electoral.

Poftim.

Domnul Valeriu Nemerenco - Fracţiunea PL:

Onorat Parlament,

Vă prezint raportul asupra proiectului Legii pentru modificarea şi completarea Codului electoral nr.558 din 2 martie 2010 pentru prima lectură.

La 15 octombrie 2009, Parlamentul a adoptat Hotărîrea 39–XVIII privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru perfecţionarea cadrului legislativ electoral care urma să elaboreze şi să propună modificări la Codul electoral, şi după caz, în alte acte legislative conexe pentru asigurarea desfăşurării în Republica Moldova a unor alegeri democratice libere şi corecte.

Iniţial, în activitatea Comisiei speciale s-au implicat deputaţii din toate fracţiunile parlamentare. Însă mai tîrziu, deputaţii fracţiunii PCRM au refuzat să participe la lucrări. Comisia specială şi-a desfăşurat activitatea întru realizarea sarcinilor stabilite în mod transparent, cu invitarea tuturor părţilor interesate şi a purces la o analiză amplă a situaţiei în domeniu.

Reieşind din avizele şi opiniile anterioare ale instituţiilor internaţionale asupra legislaţiei electorale a Republicii Moldova şi, în special, opiniile comune  ale Comisiei de la Veneţia şi OSCE, opinia comună nr.455 din 17 decembrie 2007 şi opinia comună nr.484 din 23 octombrie din 2008, rapoartele internaţionale şi monitorizare a alegerilor parlamentare din anul 2009 ale Misiunii de Observatori OSCE şi ale Misiunii Internaţionale Comune OSCE, Comisia Europeană şi Consiliul Europei, rapoartele locale, independente de monitorizare a alegerilor parlamentare din anul 2009, rapoartele coaliţiei pentru alegerile libere şi corecte - Coaliţia 2009, rapoartele unor ONG-uri, rapoartele de monitorizare mass-media. Rapoartele interne ale partidelor care au participat la scrutin şi-au înregistrat încălcările în domeniu.

Iniţiative legislative înaintate de către deputaţi în perioada 2008–2009, nr.1113 din 21 septembrie 2009, nr.774 din 5 iunie 2009, nr.3416 din 10 decembrie 2008 şi nr.2708 din 17 septembrie 2008.

Studii şi cercetări despre alegerile anterioare în Republica Moldova şi necesităţile în domeniu. Contextul preelectoral şi electoral etc.

Au avut loc 6 şedinţe plenare ale comisiei, 12 şedinţe de lucru. Conducerea comisiei, experţii parlamentari şi externi, au avut multiple şedinţe, întîlniri şi discuţii cu diverşi factori interesaţi, Comisia Electorală Centrală, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, OSCE, PNUD, Organizaţia Internaţională a Migraţiei, organizaţiile membre ale coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte şi altele.  

În activitatea comisiei au fost atraşi doi experţi consultanţi externi cu sprijinul PNUD, precum şi reprezentanţi experţi ai CEC, CCA, PNUD, OSCE. Pe lîngă documentele sus-numite au fost analizate şi aspecte conceptuale din domeniul electoral cum ar fi: sistemul electoral, votul la distanţă, votarea peste hotare, drepturile electorale, formarea organelor electorale, registrul electronic, referendumul, agitaţia electorală şi publicitatea electorală şi altele.

Pentru o parte din problemele respective au fost găsite soluţii, iar anumite aspecte care vizează reforme mai generale, conceptuale nu sînt abordate în proiectul de lege elaborat, asupra acestora fiind necesare consultări suplimentare, precum şi resurse financiare considerabile de care la moment statul nu dispune. 

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului electoral, înaintat în calitate de iniţiativă legislativă de către deputaţii membri ai Comisiei parlamentare speciale, reprezintă un document de actualitate care propune reglementarea a mai multor probleme vizînd domeniul electoral, răspunzând astfel necesităţilor legale, instituţionale, social-politice conturate pe parcursul a mai multor ani de practică electorală în Republica Moldova.

Principalele elemente noi din proiect vizează:

1. Introducerea în definire a unor noţiuni noi în articolul 1. Argumentare – modificările sînt generate de propunerile Comisiei Electorale Centrale, recomandările unor organizaţii internaţionale şi a organizaţiilor societăţii civile.

2. Anularea restricţiilor de participare la alegeri a blocurilor electorale. Se permite ca astfel de subiecţi cum ar fi blocuri electorale, înregistrate înainte de perioada electorală sau după stabilirea datei alegerilor, să poată participa la scrutin în aceeaşi condiţie ca şi ceilalţi concurenţi electorali. Argumentare – modificările survin ca urmare a unor iniţiative ale deputaţilor în Parlament, precum şi în scopul excluderii unor restricţii abuzive menţionate în expertize internaţionale asupra Codului electoral.

3. Reglementarea adecvată a restricţiilor dreptului de vot şi de a fi ales. Reglementările actuale în domeniu nu sînt suficient de clare şi adecvate, conţin restricţii abuzive şi nu reglementează proceduri de verificare a unor interdicţii. Se păstrează restricţionat dreptul de vot al persoanelor condamnate la privaţiune de libertate prin hotărîrea judecătorească definitivă pentru infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave, care îşi ispăşesc pedeapsa precum şi al persoanelor lipsite de acest drept prin hotărîrea judecătorească definitivă, art.13.

De asemenea, se propune a introduce obligaţia candidaţilor de a declara la momentul înregistrării lipsa interdicţiei de a ocupa funcţie de răspundere. Argumentare – modificările şi completările sînt propuse în scopul perfecţionării reglementărilor în domeniu, implementării recomandărilor din capitolul IV al opiniei comune 484 din 23 octombrie 2008 a Comisiei de la Veneţia.

4. Reglementări speciale privind votarea peste hotare.

Se propune permiterea deschiderii unor secţii de votare suplimentare pe lîngă Misiunile diplomatice, precum şi în alte locuri, în dependenţă de necesităţi estimate în prealabil de Guvern şi alte instituţii competente, art. 29/1.

Argumentare – necesitatea modificărilor în domeniu a fost invocată în expertizele internaţionale asupra Codului electoral, în iniţiative legislative ale deputaţilor în Parlament, de către majoritatea concurenţilor electorali, de alegătorii aflaţi peste hotarele Republicii Moldova, de reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale OEM, OSCE.

5. Registrul de Stat al alegătorilor şi listele electorale.

Codul este completat cu articole speciale despre formarea şi gestionarea Registrului de Stat al alegătorilor - art. 38/1, precum şi despre listele electorale - art.39, care vor fi întocmite în baza respectivului registru devenind o responsabilitate  a CEC-lui.  Argumentare – asupra necesităţii revizuirii legislaţiei şi procedurii în domeniu au indicat expertizele  internaţionale, rapoartele de monitorizare a alegerilor, sesizările unor partide politice şi ale organizaţiilor specializate în domeniul electoral.

6.           Limitarea resurselor administrative.

Se prevede includerea viceminiştrilor în lista persoanelor care vor trebui să-şi suspende activitatea, dacă sînt înregistraţi în calitate de candidaţi şi se stabilesc interdicţii privind utilizarea bunurilor publice în timpul campaniilor electorale. Argumentare – limitarea posibilităţilor de utilizare abuzivă a resurselor administrative a fost recomandată permanent în expertize şi rapoarte internaţionale, precum şi în rapoartele de monitorizare ale alegerilor.

7.           Locurile concurenţilor în buletinele de vot.

La recomandarea instituţiilor internaţionale se propune ca desemnarea concurenţilor electorali în buletinele de vot să aibă loc o singură dată, prin tragere la sorţ, după expirarea perioadei de înregistrare. Argumentare – se implementează recomandarea din opinia comună nr.484 din 23 octombrie 2008 a Comisiei de la Veneţia.

8.           Agitaţia electorală şi reflectarea alegerilor în mass-media.

Au fost sistematizate şi concentrate prevederile referitoare la agitaţia electorală desfăşurată nemijlocit de concurenţii electorali - art. 47 şi la agitaţia sau reflectarea alegerilor în mass-media cu particularităţi distincte - art.64 – 64/1. Argumentare – modificările şi completările sînt propuse în scopul perfecţionării reglementărilor în domeniu, inclusiv pentru implementarea recomandărilor din capitolul VIII al opiniei comune 484 din 23 octombrie 2008 a Comisiei de la Veneţia.

9.           Activitatea şi drepturile observatorilor.

Activitatea observatorilor va fi asistată de un oficiu special, iar drepturile acestora sînt precizate, extinse - atr.63. Argumentare – recomandarea din opinia comună 484 din 23 octombrie 2008 a Comisiei de la Veneţia. Propunerile organizaţiilor  membre ale Coaliţiei 2009.

10. Contestaţiile şi examinarea lor.

Se propune a institui mecanismul contestării ierarhice în organul electoral numai după care va putea fi sesizată instanţa de judecată, precum şi se reglementează competenţa examinării contestaţiilor vizînd radiodifuzorii de către Consiliul Coordonator al audiovizualului. Argumentare – modificările au scopul de a perfecţiona reglementările în domeniu asupra neajunsurilor în domeniu, indicînd expertizele internaţionale, rapoartele de monitorizare a alegerilor şi practica examinării conflictelor în alegeri.

11. Organizarea şi desfăşurarea referendumurilor.

În conformitate cu recomandările internaţionale în domeniu, linia directorie privind referendumurile constituţionale la nivel naţional, adoptate la a 47-a Reuniune a Comisiei de la Veneţia, la 6 - 7 iulie 2001, au fost reduse anumite cerinţe exagerate privind pragul de participare la referendum şi numărul de voturi necesar adoptării unor decizii prin participare populară.

12. Răspunderea pentru încălcări.

Se propune reglementarea mai clară a cazurilor care pot determina cererea anulării înregistrării concurentului, candidatului electoral, precum şi anumite noi componente de infracţiuni şi contravenţii care urmează a fi introduse ulterior şi în Codul penal, şi în Codul contrarvenţional.

Recent, Codul electoral a fost modificat şi din cuprinsul acestuia au fost scoase componentele de contravenţii, însă pe viitor se preconizează a reveni la aceste reglementări, pentru a facilita concentrarea şi aplicarea reglementărilor respective.

Aspectele referitoare la înăsprirea răspunderii contravenţionale şi penale urmează a fi abordate suplimentar şi în cadrul elaborării proiectul de Lege pentru modificarea legislaţiei conexe.

În total, se propune modificarea şi completarea a 55 de articole din Codul electoral. Expunerea în redacţie nouă a 5 articole: articolele 39, 47, 64, 65, 66.

Introducerea a patru articole noi: articolele 211, 291, 381, 641.

Proiectul de Lege a fost expediat pentru expertiză la organismele internaţionale OSCE, Consiliul Europei, tuturor instituţiilor competente, mediului academic, organizaţiilor societăţii civile, fiind supuse unor ample dezbateri şi consultări publice cu organizaţii membre ale Coaliţiei 2009, ONG-uri, din domeniul mass-media, mese rotunde cu participarea partidelor, ONG-urilor, mass-media, alţi subiecţi interesaţi.

Prima masă rotundă de prezentare a proiectului de lege şi lansarea a dezbaterilor publice asupra acestuia s-a desfăşurat la 10 martie 2010 cu participarea a peste 50 de invitaţi. Respectiv, autorităţi publice, Parlament, Preşedinţie, Guvern, CEC, CCA, MAE, partide politice. Au fost invitate toate  partidele parlamentare şi extraparlamentare. Instituţii internaţionale: PNUD, OSCE, Comisia Europeană, Consiliul Europei, organizaţii ale societăţii civile, Coaliţia 2009, Fundaţia Eurasia, mass-media, presa scrisă şi mass-media…

Domnul Serafim Urechean:

Domnule preşedinte,

Raportul este la toţi deputaţii, el de acum e studiat pe diagonală şi pe verticală de zeci de ori. Dacă e ceva să specificaţi important, accentuaţi.

Domnul Valeriu Nemerenco:

Da. Vreau să menţionez că am primit, practic, de la toate aceste instituţii la care am trimis propunerile noastre. Acum două ore în urmă am primit avizul la textul Codului electoral din partea Comisiei de la Veneţia şi a Biroului instituţiilor democratice şi drepturile omului ale OSCE. Vreau să dau citire la două articole din capitolul V, remărcile de încheiere.

Articolul 77. Dacă vor fi adoptate de Parlament amendamentele propuse  vor îmbunătăţi Codul electoral şi vor intensifica calitatea şi integritatea procesului electoral.

De asemenea, acestea au capacitatea de a spori nivelul încrederii publice în instituţiile guvernamentale. Dacă vor fi implementate cu bunăcredinţă şi cu bună- voinţă politică necesară, amendamentele vor soluţiona multe din chestiunile care au apărut în timpul alegerilor precedente referitor la administrarea şi desfăşurarea alegerilor.

Şi articolul 78. Autorităţile moldovene trebuie felicitate pentru propunerea acestor modificări şi pentru urmarea multor dintre recomandările anterioare ale Comisiei de la Veneţia.

Autorităţile moldoveneşti sînt încurajate cu fermitate să examineze orice alte recomandări esenţiale nerealizate din prezentul aviz şi din avizele comune anterioare înainte de a remite proiectul final al amendamentelor spre adoptare în Parlament.

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Ce întrebări aveţi la raportor? Poftim. Eu cred că totul este clar şi important.

Da, microfonul 4, poftim.

Domnul Tudor Deliu:

Nu încape îndoiala că modificările propuse vin să îmbunătăţească procesul electoral în Republica Moldova, dar eu am totuşi 3 întrebări pentru a clarifica unele lucruri.

Cum credeţi, domnule preşedinte al comisiei, de ce în articolul 16, care se referă la constituirea Comisiei Electorale Centrale, modificările se referă doar la depunerea jurămîntului.

 Lămuresc de ce. În conformitate cu acest articol, Comisia Electorală Centrală se formează din 9 membri. Unul este propus de către Preşedintele Republicii Moldova, altul de către Guvern şi 7 - de către Parlament, dintre care 5 trebuie să fie obligatoriu din opoziţie.

Atunci cînd a fost aprobat Codul electoral, în opoziţie erau mai multe partide politice. Mandatul actualei Comisii Electorale expiră în toamna acestui an.

Nu este exclus că acest Parlament va fi nevoit să aprobe componenţa, adică să propună cele 7 candidaturi în Comisia Electorală Centrală. Deci nouă, cred că aţi înţeles propunerea mea. Şi de aici vine o altă întrebare, dat fiind faptul că în prevederile actuale dreptul de a perfecta listele electorale sînt în exclusivitate  prerogativa Comisiei Electorale Centrale, lucru care este stipulat în articolul 39, nu credeţi dumneavoastră  că aceste liste electorale ar trebui totuşi să fie verificate de către autorităţile locale, care sînt responsabile în teritoriu de efectuarea procedurilor electorale?

Şi a treia întrebare. Mă  refer la articolul 44. Deci în articolul 44 alineatul (8) apare noţiunea de resurse administrative, adică candidaţii nu pot folosi mijloacele financiare publice (resurse administrative). Dat fiind faptul că apare în acest articol noţiunea de „resurse administrative”,  nu e justificat faptul ca această noţiune să fie tălmăcită în articolul 1 al Codului electoral, unde se referă la noţiuni. Şi respectiv.

Domnul Serafim Urechean: 

Stimaţi colegi,

De acum aceasta e luare de cuvînt. E vorba de lectura a doua, o să adoptăm.

Domnul Tudor Deliu:

Îmi cer scuze. Trei întrebări eu am pus.

Domnul Serafim Urecheanu:

Şi o să propuneţi pentru lectura a doua. Aveţi voie la două întrebări. Dumneavoastră  aţi mai pus patru.

Domnul Tudor Deliu:

Mulţumesc mult.

Nu, două, a treia am început-o.

Domnul Serafim Urecnean:

Fiţi atît de amabil, conform Regulamentului, da.

Domnul Tudor Deliu: 

Mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Nemerenco:

Mulţumesc domnule Deliu.

Vreau să vă spun că avem foarte multe propuneri, care au parvenit pe parcurs. Acestea sînt la noi în comisie, de aceea în lectura a doua vor fi examinate şi vom propune variantele respective.

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul 4, poftim.

Domnul Iurie Colesnic – deputat neafiliat:

Am o propunere pentru lectura a doua. Vreau ca să modificăm pragul electoral la 3%. Şi am două argumente pentru aceasta. Pentru partide aveţi în vedere? Deci primul argument este acela că recalcularea mandatelor se face într-un mod foarte subiectiv şi sînt avantajate doar unele partide care au mai mult, iar altele mai puţin. Deci este nevoie ca acest element subiectiv să-l omitem sau să-l diminuăm  în măsura în care putem. Şi al doilea argument este  că partidele cînd sînt votate, sînt votate mai multe partide. Dar, de fapt,  găsim  în Parlament un grup mult mai restrîns. Electoratul nu este reprezentat de partidul pe care l-a votat. De aceea, eu cred că 3 % este un prag normal pentru Republica Moldova.

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Eu mă adresez către dumneavoastră  în modul stabilit: să înaintaţi propunerile pentru lectura a doua. Şi atunci o să fie mai eficientă activitatea, da.

Vă mulţumesc frumos.

Alte întrebări? Acum vă ofer cuvîntul ca vicepreşedinte al  Comisiei juridice,  numiri şi imunităţi da?

Domnul Valeriu Nemerenco:

Raport asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Codului electoral. Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.558 din 2 martie 2010 şi a constatat că în acestea se prevăd modificări şi completări la Codul electoral, care ţin de… Propunerile sînt toate, să nu le repet. Astfel, avînd în vedere cele relatate, precum şi faptul că toate amendamentele recepţionate   urmează a fi examinate în lectura a doua, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a hotărît să propună Legislativului proiectul de Lege nr.558 din 2 martie 2010 pentru examinare şi aprobare în primă lectură.

Domnul Serafim Urechean:

Bine, mulţumesc frumos.

Deja în calitate de reprezentant al comisiei, întrebări sînt?  Nu sînt. Luaţi loc. S-a înscris pentru luare de cuvînt domnul Munteanu. Poftim.

Domnul Valeriu Munteanu:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

În perioada ultimilor 8 ani de guvernare a Partidului Comuniştilor, Codul electoral a fost modificat de 15 ori. În toate aceste cazuri, modificările au fost operate, practic, pe ascuns, fără dezbateri publice semnificative, doar după bunul plac al guvernanţilor şi avînd la bază interesele lor politice.  Dacă e să facem o analiză a acestor modificări, vom observa că unele articole: 53, 54, 58, 62 au fost modificate de mai multe ori de aceeaşi guvernare. Mai  mult chiar, în unele cazuri de aceeaşi legislatură, ceea ce demonstrează cu prisosinţă caracterul pur politic al acestor modificări. Mai mult, unele modificări operate în Codul electoral au fost declarate neconstituţionale prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.13 din 14 martie 2002. Nu trebuie să uităm că aceste modificări au fost operate în ajunul alegerilor locale din 2003 şi doar datorită Curţii Constituţionale a fost oprit abuzul iniţiat de guvernarea comunistă.

În repetate rînduri, anii 2003, 2005, 2007, Comisia de la Veneţia a criticat regimul de la Chişinău privind carenţele din Codul electoral. Cu toate acestea, unele propuneri constante ale acestei comisii aşa şi nu au fost adoptate. A se vedea, în special, acordarea dreptului de vot  unor categorii speciale de alegători: deţinuţi, militari, studenţi, posibilitatea de a fi ales, persoanele cu dublă cetăţenie, micşorarea pragului electoral, crearea unui sistem unic şi, respectiv, operator unic al listelor electorale.

Să nu uităm de interdicţia creării blocurilor electorale, care a fost foarte dur criticată de Comisia de la Veneţia. Propunerile Alianţei pentru Integrare Europeană de modificare a Codului electoral vin într-un nou context, care se deosebeşte esenţial  de modalitatea de abordare a problemei privind modificarea Codului electoral. Astfel, propunerile de modificare au fost elaborate de o comisie permanentă specială, la care au avut posibilitate să participe toate grupurile parlamentare reprezentate în Parlament.

Activitatea comisiei  a început de la studierea tuturor obiecţiilor pe care  le-au înaintat actorii relevanţi, în urma alegerilor parlamentare din aprilie şi iulie 2009, fiind luate în calcul şi rapoartele de monitorizare a campaniilor electorale precedente. Propunerile comisiei au fost remise spre analiză tuturor actorilor importanţi şi relevanţi din societate şi organismelor internaţionale, Comisiei Electorale Centrale, Comisiei de la Veneţia, OSCE, ODIR, partidelor politice extraparlamentare, societăţii civile şi, în special, organizaţiilor neguvernamentale de profil.

Propunerile comisiei au fost subiecte ale unor mese rotunde şi dezbateri publice, la care au participat subiecţi interesaţi şi care au avut posibilitatea de a formula propriile propuneri şi recomandări. La etapa de astăzi a dezbaterii proiectului de lege în primă lectură,  au fost acumulate deja multiple reacţii de la actorii interesaţi, care,  bineînţeles, au fost examinate de membrii comisiei speciale şi care au dat răspunsuri clare privind acceptarea sau respingerea motivată a propunerilor.

În acest fel, se poate afirma că aceste propuneri la Codul electoral au fost pe larg analizate şi discutate în societate şi sînt îndreptate doar spre îmbunătăţirea sistemului electoral şi asigurarea exercitării libere a dreptului de vot a tuturor alegătorilor din Republica Moldova şi a celor aflaţi peste hotarele ei. Demonstrînd o dată în plus că Alianţa pentru Integrare Europeană îşi doreşte cu adevărat stabilirea unor reguli electorale corecte, iar modificările făcute astăzi vor servi cu siguranţă Republica Moldova o perioadă foarte îndelungată de timp.

În aceste condiţii, Fracţiunea Partidului Liberal susţine adoptarea în primă lectură a modificărilor la Codul electoral.

Vă mulţumesc.

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumesc frumos.

Cuvînt se oferă domnului Ţurcan.

Se pregăteşte domnul Godea.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Onorat Parlament,

Conform prevederilor constituţionale, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative în formele prevăzute de Constituţie. Voinţa poporului constituie baza puterii de stat şi se exprimă prin alegerile libere, care au loc în mod periodic prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Anume Codul electoral este un act legislativ care are menirea de a asigura respectarea principiilor, condiţiilor şi cerinţelor expuse în Constituţie. La momentul actual, în opinia noastră, Codul electoral, în mare parte, corespunde acestor principii. Totodată, pe parcursul anilor, deci ultimilor ani, au fost introduse mai multe modificări   în Codul electoral, dar, ce este foarte important toate modificările respective au fost avizate de organismele internaţionale şi, în primul rînd, de Comisia de la Veneţia.

În acest context, aş vrea să menţionez că spre regret proiectul de Lege nr.558, la etapa actuală, nu este avizat de organismele internaţionale şi urmează ca, în modul cel mai operativ acest proiect de lege să fie prezentat pentru avizarea Comisiei de la Veneţia.

Domnul Mihai Ghimpu:

Eu îmi cer scuze, este avizul,  l-am adus eu, domnule Ţurcan.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Deja este.

Domnul Mihai Ghimpu: 

Este, da.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Atunci noi trebuie să-l cunoaştem. 

Domnul Mihai Ghimpu: 

Da, desigur trebuie repartizat dumneavoastră.

Domnul Vladimir Ţurcan:

O’key. Este, foarte bine. Analizînd în detalii prevederile proiectului, am constatat că există nişte prevederi care, de fapt, ţin mai mult de oportunitatea politică. Este vorba de pragul electoral şi posibilitatea creării blocurilor preelectorale. În acest sens, grupul nostru de deputaţi, avînd în vedere că aceste modificări au ca scop consolidarea forţelor politice şi obţinerea unui consens pe viitor, totodată, vor contribui la  formarea unui organ legislativ mai reprezentativ. Noi vom susţine aceste prevederi.

Dar, totodată, aş dori să atrag atenţia asupra faptului că unele dintre prevederi ale acestui proiect de lege pun sub pericol nu numai corectitudinea alegerilor, dar şi, în viziunea noastră, creează nişte condiţii care pot fi utilizate pentru fraudarea alegerilor. Ce se are în vedere? În primul rînd, este vorba de  mecanismul care este propus pentru a asigura dreptul de vot al cetăţenilor noştri care se află după hotare. Este o idee şi o propunere  nobilă, dar mecanismul totuşi nu este cel care poate să asigure securitatea alegerilor.

În primul rînd, ne referim la modul de formare şi a birourilor electorale, şi a secţiilor de votare, care vor fi constituite conform acestui proiect de lege în afara teritoriului Republicii Moldova, în afara sediilor misiunilor diplomatice, apropo, în lipsa unui mecanism clar expus, ce ţine de procedura negocierilor  cu guvernele ţărilor respective.

Mai mult ca atît, această procedură poate să aducă la aceea care este prevăzută în articolul 291, poate să aducă la aceea că un avantaj o să aibă partidele mai   bogate, aş spune eu aşa, financiar, dar restul partidelor vor fi lipsite de acest drept de a înainta şi de asigura participarea reprezentanţilor lor în componenţa acestor birouri. În afară de aceea,  nici autorii, nici Guvernul, de fapt,  n-au estimat dar care va fi totuşi costul acestor alegeri după hotare, în afara misiunilor diplomatice. Şi poate să creeze o situaţie, cînd, de fapt, aceste prevederi nu vor fi implementate din cauza lipsei surselor necesare.

Următorul moment ţine de articolul 47 şi se referă la atribuirea birourilor electorale, care sînt constituite în afara ţării, cu dreptul de a prelungi timpul de vot cu două ore. Şi prevederea din articolul 76 „Atribuirea cu dreptul  de a vota după hotare în timp de două zile la rînd”.

În viziunea noastră, aceste prevederi, prima, pot contribui la falsificarea alegerilor. Şi, totodată, aceste două prevederi contravin principiului egalităţii, prevăzut de Constituţia Republicii Moldova în sensul că cetăţenii care se află pe teritoriul Republici Moldova nu vor avea acelaşi drept.

Referitor la articolul 89 alineatul (2). În opinia noastră, nu este absolut argumentată majoritatea termenului de validare. Deci ori în validarea alegerilor de către Curtea Constituţională de la 10 pînă la 30 de zile. De fapt, majorarea acestui termen poate să ne aducă la o situaţie cînd va fi creată o situaţie de instabilitate politică, cînd o lună  după alegeri, practic, nu vor fi  formate organele de stat.

Şi ultima, ce ţine de articolele 145 şi 146. În condiţiile în care problema referendumului constituţional, după cum noi înţelegem, deja este la etapa aceasta, pînă ce nu este ...

 

 

Domnul Serafim Urechean:

Să-mi fie iertată îndrăzneala, asta-i. În Regulament schimbări nu au fost la acest capitol, de aceea…

Domnul Mihai Ghimpu:

Da, 30 de secunde din partea mea, domnule Ţurcan.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, mersi, dar eu am nevoie numai de 10 secunde, de fapt. În condiţiile în care aceste obiecţii pe care noi le-am înaintat faţă de prevederile articolului pe care eu l-am enumerat, nu vor fi acceptate, va fi destul de dificil ca să fie susţinut acest proiect de lege din partea grupului nostru.

Mersi.

Domnul Serafim Urechean:

Vă mulţumim frumos. Domnule Godea, poftim

Domnul Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-o să vă iau prea mult timp pentru dezbaterea acestui subiect. Într-adevăr, proiectul propus este unul impunător, ca şi anatomia modificărilor. Noi am optat întotdeauna pentru democratizarea cadrului de participare a concurenţilor electorali. Şi, în acest sens, admiterea blocurilor electorale este un lucru benefic, în primul rînd, pentru procesul politic din Republica Moldova, pentru că în aşa fel voinţa poporului va fi mai bine reprezentată în corpul legiuitor al ţării şi, respectiv, şi în organele puterii executive.

Din acest considerent, admiterea blocurilor electorale cred că este un lucru extraordinar. Dar dincolo de aceasta, modificările pe care le dezbatem astăzi la Codul electoral au fost discutate cîţiva ani la rînd, mai ales în rîndul  societăţii civile, atunci cînd fosta guvernare înăsprea condiţiile de participare la procesul electoral, în pofida tuturor recomandărilor şi sugestiilor instituţiilor internaţionale.

Faptul că noi am revenit la această chestiune, şi în plus, avem şi avizele respective şi a Comisiei de la Veneţia, şi a altor Instituţii Internaţionale, dar şi a instituţiilor specializate din societatea civilă, relevă faptul că sîntem pe calea cea dreaptă. De asemenea, micşorarea pragului electoral, atît pentru partidele politice, cît şi pentru candidaţii independenţi, dar şi  pentru blocurile electorale iarăşi vine să faciliteze accesul de participare la procesul politic al subiecţilor electorali, dacă mă pot exprima în modul acesta.

În mod special, vreau să mă refer la admiterea votării peste hotarele republicii. Ani la rînd, fosta guvernare şi-a exprimat deschis dispreţul faţă de cetăţenii care, prin munca lor, uneori în condiţii inumane şi degradante, au menţinut această ţară, au sprijinit remitenţele pe care le trimeteau cu regularitate, economia Republicii Moldova şi bugetul ţării. Şi este un act de onoare, dacă vreţi, pentru noi, şi de respect faţă de aceşti oameni, să le oferim dreptul de a participa la procesul politic din Republica Moldova.

Noi sprijinim aceste modificări, indiferent de toate sau de anumite observaţii care s-au făcut la acest subiect. De asemenea, un lucru foarte important, pe care îl conţin propunerile sau modificările propuse, este registrul electoral şi listele electorale.  Or, din propria mea experienţă, în cazul mai multor alegeri, acestea au fost un subiect de discuţii în contextul fraudării alegerilor. Pentru că nici la 5 aprilie, nici la 29 iulie 2009, nici chiar în alegerile din 2005 listele electorale nu au fost în ordine, ci au fost într-o dezordine şi au fost folosite ca, cum să zic,  metodă de fraudare a alegerilor şi de asigurare a votului multiplu în interesul unei formaţiuni politice.

Eu sper foarte mult ca registrul electoral sau registrul alegătorilor să excludă această posibilitate de fraudă odată şi pentru totdeauna. O să amintesc aici şi suspiciunile de fraudare cu participarea instituţiilor specializate ale statului, instituţiilor specializate în stocarea datelor personale, care s-au discutat foarte mult după 5 aprilie, venindu-se şi cu probe în acest sens. Am să amintesc doar posibilitatea sau ceea ce s-a întîmplat la 5 aprilie cu oferirea mai multor fişe de însoţire a buletinului, pentru ca anumiţi cetăţeni să poată vota în favoarea unui partid politic.

Instruirea funcţionarilor electorali, de asemenea, este un lucru foarte important şi este nevoie să alocăm bani pentru acest proces, pentru că de calitatea funcţionarilor electorali depinde în mare măsură şi modul în care este organizat procesul electoral şi calitatea procesului electoral, în ultimă instanţă.

Concluzionînd, aş vrea să spun că  Partidul Liberal Democrat sprijină întru totul modificările propuse în Codul electoral şi îndeamnă întregul corp legiuitor să susţină aceste modificări.

Vă mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos. Mai multe?

Da, domnule Nemerenco, poftim.

Domnul Mihai Ghimpu:

Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Nemerenco:

Recent, am primit, adică astăzi, avizul Comisiei de la Veneţia şi vreau să îi răspund domnului Ţurcan la ambele întrebări.

Înfiinţarea şi funcţionarea secţiilor de votare peste hotare vor fi determinate  de…

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Nu, domnule Nemerenco, îmi cer scuze. Mai sînt doritori, dumneavoastră la sfîrşit ieşiţi şi cuvînt de încheiere o să aveţi.

Domnul Valeriu Nemerenco:

Bine, mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Da, poftim, domnule Diacov.

Domnul Dumitru Diacov:

Stimaţi prieteni,

Codul electoral este o lege care din cînd în cînd se modifică, fiindcă se modifică, se schimbă situaţia reală într-o ţară sau alta şi Republica Moldova nu este excepţie din acest punct de vedere.

Din păcate, desigur că s-au făcut şi abuzuri, despre care au vorbit aici colegii, şi deseori modificările Codului electoral au fost dictate de interesul partidului de guvernământ, ca să creeze probleme pentru partidele din opoziţie.

Din păcate, noi ţinem minte cine şi ce, pentru ce au pledat toţi anii aceştia, chiar inclusiv în fostul Parlament, aceleaşi blocuri electorale, acelaşi prag electoral şi ar fi bine ca să găsim un echilibru, să găsim un compromis şi să avem un Cod electoral care să satisfacă şi partidele prezente în Parlament, şi acele care sînt la guvernare, şi acele care sunt în opoziţie şi partidele extraparlamentare, dar totuşi trebuie să ne gîndim şi la procesul de consolidare a partidelor politice.

Noi lucrul acesta trebuie să-l stimulăm, ca să avem partide puternice, ca să avem partide reprezentative şi în felul acesta să contribuim la stabilizarea vieţii politice în Republica Moldova.

Din punctul acesta de vedere, desigur,  Partidul Democrat sprijină efortul acesta intelectual care s-a făcut şi s-a elaborat acest proiect care se bazează, într-adevăr, pe multe recomandări care toţi anii aceştia tot au venit în Republica Moldova.

În acelaşi timp, eu vreau să vă spun că trezeşte îngrijorare situaţia legată de votul de peste hotare. Noi, într-adevăr, vrem  să oferim posibilitate cît mai multor concetăţeni să participe la vot şi noi vrem  să lărgim spaţiul acesta de vot, să creăm mai multe secţii de votare, dar, în acelaşi rînd, trebuie să ne gîndim şi pentru lectura a doua noi rugăm foarte mult comisia, membrii comisiei, preşedintele comisiei să examineze minuţios, ca să nu creăm situaţii ca să fim învinuiţi şi de opoziţie, şi de societatea civilă, şi de observatorii străini că s-a creat un astfel de mecanism care duce spre fraudarea votului peste hotare.

Nu ne trebuie nouă chestia aceasta. De aceea, trebuie să ne gîndim. Mie, de exemplu, îmi trezeşte îngrijorare şi momentul acesta că secţiile de votare se constituie din reprezentanţa partidelor politice, finanţarea lor este asigurată de către partidele prezente.

Bine, dar apoi care e rolul statului? Statul organizează.

Domnul Serafim Urechean:

Cam atît, domnule Diacov.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu cred că o secundă.

Domnul Serafim Urechean:

A, mai este, da?  Îmi cer scuze.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu vă mulţumesc. Dar vreau să vă spun că noi am înaintat o serie de propuneri pentru lectura a doua şi rugăm foarte mult ca ele să fie luate în consideraţie.

Mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Domnule Nemerenco, poftim.

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Defect, defect, domnule Diacov.

Domnul Valeriu Nemerenco:

Vreau să dau citire a două puncte care se referă la un răspuns la domnul Ţurcan.

Punctul 29, înfiinţarea şi funcţionarea secţiilor de votare de peste hotare vor fi determinate de un nou articol 291. Asta, Comisia de la Veneţia.

Acest articol oferă mai multe detalii procedurale cu referire la votarea peste hotare şi reprezintă o evoluţie favorabilă.

Modificarea articolului 76 ar permite ca votarea peste hotare să aibă loc în două zile consecutive, cu condiţia ca prima zi să preceadă ziua alegerilor. Acest lucru ar lărgi posibilitatea rezidenţilor de peste hotare de a-şi exercita dreptul de a vota.

Luînd în consideraţie dezbaterile publice care au avut loc în legătură cu alegerile parlamentare din 2009, amendamentele sugerează ca pe lîngă secţiile de votare amplasate în misiuni diplomatice şi consulare să fie deschise secţii de votare şi în alte localităţi, cu condiţia că Guvernul ţării gazdă să dea acordul pentru înfiinţarea acestora.

În alineatul (2) din „Dispoziţii tranzitorii şi finale” a rectificărilor, de asemenea, se prevede ca Guvernul Republicii Moldova, împreună cu părţile relevante interesate, să estimeze necesitatea şi oportunitatea de a deschide secţii adăugătoare de votare peste hotare. Asemenea hotărîri au potenţialul de a soluţiona un număr presupus mare de cetăţeni moldoveni care trăiesc peste hotare.

Şi al doilea, articolul 47 la care dumneavoastră, domnule Ţurcan, v-aţi referit, amendamentele proiectate modifică articolul 47 care reglementează campania. Articolul reformat este mai succint şi mai concret. Toate alineatele corelate cu lucrul presei în timpul campaniei electorale au fost şterse din articolul 47 şi transferate în articolul 46 modificat şi un nou articol 64 ce reglementează principiile generale ale acoperirii presei în timpul alegerilor.

Reorganizarea acestor două articole reprezintă un pas spre o dezvoltare fructuoasă, deoarece oferă Codului mai mult sens şi regrupează dispoziţiile ce ţin de aceeaşi tematică.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Ghimpu:

Îmi daţi voie?

Domnule Nemerenco,

Eu îmi cer scuze, am lipsit. Cu votul peste hotare, două zile sau 4? Cum? (Rumoare în sală.) Două zile, da?

Mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Permiteţi-mi să supun votului în primă lectură proiectul de Lege nr.558. Cine este pentru, rog să votaţi. Majoritatea.

Mulţumesc frumos.

Se oferă cuvîntul domnului Igor Corman, iniţiativa legislativă nr.954, modificarea şi completarea Regulamentului Parlamentului. Poftim.

Domnul Igor Corman – Fracţiunea PDM:

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Regulamentului Parlamentului are drept scop ajustarea Regulamentului la unele practici parlamentare europene.

Astfel, se propune modificarea unor prevederi în vederea facilitării activităţii comisiilor permanente ale Legislativului. În urma modificărilor respective, pe lîngă membrii comisiilor permanente, Parlamentul va alege, la propunerea fracţiunilor parlamentare, şi membrii supleanţi ai acestor comisii.

În cazul absenţei membrilor titulari la şedinţele comisiilor, în locul lor vor participa şi vor vota membrii supleanţi. Asemenea prevederi conţin, de exemplu, Regulamentul Parlamentului European şi Regulamentul Bundestag-ului Republicii Federale Germania.

De asemenea, modificările propuse, pe de o parte, vor abilita deputaţii cu dreptul de a fi membri ai mai multor comisii permanente, iar pe de altă parte vor elimina obligativitatea repartizării tuturor deputaţilor în comisii permanente (de exemplu, Preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii Parlamentului, eventual, preşedinţii fracţiunilor parlamentare).

O astfel de practică există în Parlamentul European, Adunarea Naţională a Ungariei, de asemenea în Bundestag-ul Germaniei.

Aşadar, considerăm că astfel de prevederi similare unor practici parlamentare europene vor spori eficienţa activităţii comisiilor permanente şi, prin urmare, propunem Parlamentului adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc frumos.

Întrebări?

Da, poftim, microfonul nr.4.

Domnul Dumitru Diacov:

Eu am o întrebare. Membrii supleanţi, numărul lor este limitat?

Domnul Igor Corman:

Deci fiecare fracţiune, pe lîngă membrii permanenţi, va stabili acelaşi număr de membri supleanţi. Este la decizia fracţiunii.

Domnul Dumitru Diacov:

Păi, eu înţeleg din ce motive noi am făcut chestia asta, dar eu mă gîndesc, schimbă situaţia sau nu schimbă, fiindcă fiecare fracţiune atunci îşi deleagă un număr anumit. De exemplu, o fracţiune de opoziţie îşi deleagă 5 membri supleanţi în Comisia juridică, de exemplu. Şi atunci ce se schimbă?

Noi sîntem în aceeaşi situaţie. Adică, eu vă rog să atrageţi atenţia la chestia asta, fiindcă…

Domnul Igor Corman:

Da, domnule Diacov.

Domnul Dumitru Diacov:

Membrii cu drepturi depline este clar, este un număr fix discutat şi repartizat între…

Domnul Igor Corman:

Exact, acelaşi număr fix ar fi şi al membrilor supleanţi. În cazul, de exemplu, cînd un membru permanent din Comisia politică externă este în deplasare, este în altă parte, atunci colegul lui de fracţiune care este supleant …(rumoare în sală) iar membru permanent deci în altă comisie, îl poate înlocui şi reprezenta fracţiunea, poate vota.

Domnul Mihai Ghimpu:

Ca la Strasbourg, domnule Diacov.

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.3, poftim.

Domnul Mihai Godea:

Da, vă mulţumesc, domnule Preşedinte.

Întrebarea domnului Diacov este una judicioasă. Poate nu este necesar să fixăm un număr de supleanţi egal cu numărul de membri titulari, pentru că noi dorim să asigurăm funcţionalitatea comisiilor şi atunci avem nevoie de membri supleanţi.

 Eu propun în dependenţă de componenţa numerică. De exemplu, supleanţii să fie 1/3 din titulari, din numărul titularilor şi atunci, cu siguranţă, o să putem asigura, pardon de tautologie, funcţionalitatea comisiilor permanente ale Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Ţurcan:

Da, mulţumesc. Şi, totodată, îmi pare că trebuie să avem în vedere prevederea din articolul 17 alineatul (2), deci această modificare să nu afecteze şi principiul reprezentării proporţionale.

Invers, poate să se întîmple situaţia cînd comisia respectivă, avînd numărul de membri titulari care, mă rog, o parte nu este prezent, dar cei supleanţi deci vor fi dintr-o fracţiune sau alta şi atunci acest principiu va fi afectat.

Acest mecanism trebuie numaidecît să-l avem în vedere.

Domnul Serafim Urechean:

Stimaţi colegi,

Toate propunerile sînt binevenite, dar ele sînt pentru lectura a doua. În modul stabilit, vă rog, ca să fie înaintate, vor fi examinate de către comisie şi în lectura a doua vor fi propuse. Da, vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnule Corman,

Explicaţi, indiferent cîţi  o să fie supleanţi – cinci, şapte la şedinţă poate veni doar unul. Şi nu poate vota în loc de unul 5 care vin.

Nu-i nimic complicat aici, ca la Strasbourg. Nu se duce membru al delegaţiei, se duce supleant şi el are un vot. Atît.

Domnul Serafim Urechean:

Microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea:

Vă mulţumesc.

Eu cred că o să-mi retrag propunerea pentru că aici este o chestie judicioasă. În cazul în care există un număr fix, mai mic decît numărul de membri titulari, atunci preşedintele comisiei decide clar care să vină. În cazul în care numărul supleanţilor este egal cu numărul delegaţilor din fracţiune, deci lipseşte unul din Fracţiunea Partidului Liberal Democrat, vine un supleant din …

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa e.

Domnul Igor Corman:

Exact, domnule Godea.

Domnul Mihai Godea:

Eu îmi retrag propunerea.

Mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Aşa, este.

Mulţumesc, domnule raportor.

Domnule Băieşu, comisia, poftim.

Domnul Aurel Băieşu – Fracţiunea PDM:

Stimate domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Lege nr.954 din 6 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Parlamentului şi menţionează că aceasta prevede introducerea în Regulamentul Parlamentului a unei noţiuni noi – „membru supleant al comisiei permanente”.

În cazul absenţei membrului titular al comisiei, membrul supleant al acesteia va avea dreptul să participe cu vot la şedinţele comisiei respective.

Comisia sesizată în fond consideră că astfel de prevederi, fiind similare unor practici parlamentare europene, vor amplifica eficienţa activităţii comisiilor permanente referitoare la problemele examinate în cadrul şedinţei acestora.

Comisiile permanente ale Parlamentului care au prezentat avize susţin prezentul proiect de lege.

În rezultatul dezbaterilor pe marginea prevederilor prezentului proiect, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a hotărît să propună Parlamentului proiectul de Lege nr.954 pentru examinare şi aprobare în primă lectură.

Domnul Serafim Urechean:

Întrebări? Nu sînt.

Luaţi loc, domnule Băieşu.

Cine este pentru a vota în primă lectură proiectul de Lege nr.954, rog să votaţi. Majoritatea.

Mulţumesc frumos.

Deci următorul proiect de Lege este nr.1316. Cuvînt se oferă domnului Preşedinte Mihai Ghimpu. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Domnul Mihai Ghimpu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Iniţiativa legislativă prezentată spre examinare şi adoptare a fost elaborată întru executarea adresării Curţii Constituţionale din 16 aprilie 2010, ataşată la Hotărîrea nr.10 din 16 aprilie  pentru revizuirea Hotărîrii Curţii Constituţionale „Cu privire la interpretarea articolului 20 din Constituţia Republicii Moldova” în redacţia Hotărîrii din 9 iulie 2001.

Anterior, la 21 noiembrie 2002, printr-o adresă, adoptată concomitent cu Hotărîrea nr.46, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile articolului 4 litera a) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 necesită o interpretare suplimentară în sensul delimitării exprese a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit, oportunitate care se circumscrie în competenţa exclusivă a Parlamentului.

Pînă la moment, adresa respectivă nu a fost executată, fapt menţionat şi în Raportul cu privire la exercitarea jurisdicţiei constituţionale pentru anul 2009, aprobat la 19 ianuarie 2010, în care Curtea Constituţională a atenţionat încă o dată Parlamentul asupra faptului că adresa Curţii Constituţionale din 21 noiembrie 2002 n-a fost executată.

Pe parcurs, în activitatea Curţii Constituţionale au apărut mai multe situaţii incerte cauzate de această lacună legislativă.

Recent, Curtea Constituţională a examinat sesizarea unui grup de deputaţi  pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Parlamentului privind eliberarea din funcţie a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

În cadrul examinării admisibilităţii sesizării, Curtea Constituţională a hotărît să-şi modifice propria jurisprudenţă pentru a putea supune controlului constituţionalităţii actele cu caracter individual referitoare la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, enunţînd concluzia că, pînă la adoptarea de către Parlament a cadrului legal pertinent, Curtea Constituţională va decide cu discernămînt în cazurile privind funcţiile oficiale cu caracter public deosebit.

Iată şi motivul de ce Curtea Constituţională a examinat, a modificat hotărîrea şi a luat hotărîrea pe care noi o cunoaştem, de restabilire, din cauza lacunei în lege.

Completările propuse, pe lîngă faptul executării adreselor Curţii Constituţionale din 21 noiembrie 2002 şi 16 aprilie 2010, vor permite evitarea pe viitor a situaţiilor incerte privind controlul constituţionalităţii actelor cu caracter individual referitoare la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, precum şi modificarea ad-hoc de către Curtea Constituţională a propriei jurisprudenţe.

Prezenta iniţiativă legislativă se întemeiază şi pe hotărîrea CEDO din 19 aprilie 2007 asupra cauzei Vilho Eskelinen, cetăţean al Finlandei, cerere examinată direct de Camera Mare, în care a recunoscut următoarele: „Pentru ca un stat pîrît să poată invoca în faţa Curţii statutul de funcţionar al unui reclamant, în vederea neaplicării protecţiei oferite de articolul 6, sînt necesare două condiţii.

În primul rînd, dreptul intern al statului vizat trebuie să excludă în mod expres accesul la o instanţă cu referire la postul sau categoria salariaţilor în cauză.

În al doilea rînd, această derogare trebuie să aibă drept bază motive obiective, legate de interesul statului.”

În temeiul celor menţionate, am înaintat proiectul de lege pentru a fi modificată Legea cu privire la jurisdicţia Curţii Constituţionale şi Legea contenciosului administrativ.

Dumneavoastră aveţi acest proiect şi solicit susţinerea dumneavoastră, ca să înlăturăm aceste lacune şi să avem o lege care nu ar permite cuiva să stabilească o normă de drept decît Parlamentul, aşa cum prevede Constituţia.

Domnul Serafim Urechean:

Da, vă mulţumesc frumos.

Întrebări? Nu sînt.

Luaţi loc, vă rog.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Deci cuvînt se oferă domnului Ion Pleşca, preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Poftim.

 

 

 

Domnul Ion Pleşca:

Stimaţi colegi,

Noi am examinat la şedinţa comisiei acest proiect de iniţiativă legislativă. Propunem ca să fie aprobat în primă lectură.

Pentru a doua lectură o să mai studiem suplimentar asupra listei persoanelor oficiale de stat care cad sub incidenţa acestei modificări în lege.

Domnul Mihai Ghimpu:

Mulţumesc.

Dar coordonăm cu autorul, domnule preşedinte.

Domnul Ion Pleşca:

Da.

Domnul Mihai Ghimpu:

Domnul Godea… (Rumoare în sală.)

Domnul Serafim Urechean:

Aşa, poftim, întrebări la comisie. Luări de cuvînt.

Cine este pentru, rog să voteze. Majoritatea.

Mulţumesc. Ce, domnul Godea, avem încă proiecte de legi.

Poftim, microfonul nr.4.

Domnul Mihai Godea:

Domnule Preşedinte,

Eu am o propunere, nu vă supăraţi. Eu propun să examinăm conform ordinii adoptate proiectul nr.799…

Domnul Serafim Urechean:

Păi, iată, chiar acesta am vrut să…

Domnul Mihai Godea:

Propunerea este… după care să luăm o pauză de 10 minute şi să revenim. Că avem mai mult de două ore de cînd…

Domnul Mihai Ghimpu:

Aveţi dreptate. Domnul Urechean împreună cu noi a încălcat Regulamentul. Două ore înseamnă pauză.

Domnul Serafim Urechean:

Avem de lucru încă 30 de minute.

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Aşa credeţi dumneavoastră. Deci nr.799, apoi pauza propusă de domnul Godea.

Domnul Serafim Urechean:

Bine.

Domnul Oleg Efrim, poftim.

Domnul Oleg Efrim:

Stimate domnule Preşedinte,

Onorat Parlament,

Guvernul Republicii Moldova propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru ratificarea Înţelegerii încheiate, prin schimb de note, între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind facilitarea regimului de vize, semnat la Chişinău, care a avut loc la Chişinău în data de 22 ianuarie 2010.

Deci drept urmare a aprobării Legii Republicii Moldova privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, SUA, Canadei, Norvegiei, Elveţiei, Islandei şi Japoniei, în rezultatul adoptării acestei legi s-au creat premisele necesare pentru iniţierea dialogului cu autorităţile SUA în vederea ajustării regimului de reciprocitate la eliberarea vizelor la noile condiţii de călătorie.

În vederea analizării posibilităţilor de facilitare a călătoriilor cetăţenilor moldoveni în SUA au fost desfăşurate negocieri între reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi oficialii americani din cadrul Ambasadei SUA la Chişinău şi din cadrul Departamentului de Stat.

Drept urmare a întreprinderii acestor paşi, partea americană a propus spre examinare proiectul Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul SUA privind facilitarea regimului de vize.

Potrivit proiectului examinat, ambasadele şi consulatele Statelor Unite ale Americii, ca regulă generală, dacă altfel nu este posibil, vor elibera vize multiple, valabile pe o perioadă de 60 de luni, cetăţenilor moldoveni care se califică pentru a obţine următoarele categorii de vize:

 de tranzit;

 pentru membrii de echipaj;

 pentru studii academice;

 pentru lucrători temporari;

 pentru reprezentanţii mass-media;

 pentru schimburi culturale;

 pentru transferuri intracompanie;

 pentru studiile neacademice;

 pentru lucrătorii cu abilităţi extraordinare;

 pentru sportivi şi artişti profesionişti;

 pentru schimburi culturale internaţionale;

 vize religioase.

Avantajele noilor prevederi în coraport cu regimul de vize existent în prezent consta în faptul că, dacă la moment se eliberează vize conaţionalilor noştri pentru o perioadă de 3 luni pentru cîteva categorii şi pentru 12 luni pentru alte categorii, după intrarea în vigoare a Înţelegerii vor fi eliberate vizele pentru o perioadă de 60 de luni. Evident, acesta reprezintă beneficiul enorm pentru conaţionalii noştri.

Ratificarea Înţelegerii menţionate va avea şi o conotaţie politică importantă pentru Republica Moldova. Paşii întreprinşii de autorităţile americane reflectă atitudinea pozitivă a Washingtonului faţă de ţara noastră şi disponibilitatea de dezvoltare în continuare a relaţiilor bilaterale.

Deschiderea graduală a frontierelor americane pentru cetăţenii noştri dă dovadă de credibilitatea de care aceştia se bucură în SUA şi generează încrederea că intensificarea fluxului de cetăţeni care vizitează ambele state va avea un impact pozitiv în mai multe domenii.

Concomitent, decizia de a facilita regimul de vize este în concordanţă cu o serie de alte acţiuni constructive ale autorităţilor americane faţă de Republica Moldova cum ar fi calificarea statului nostru la Programul „Provocările mileniului” acordarea susţinerii, soluţionarea conflictului transnistrean şi altele.

Înţelegerea dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul SUA privind facilitarea regimului de vize a fost încheiată prin schimb de note diplomatice, după cum a fost propus de către partea americană. Înţelegerea nominalizată este compatibilă cu alte instrumente internaţionale deja intrate în vigoare pentru Republica Moldova.

Acestea fiind spuse şi ţinînd cont de importanţa documentului care se  propune,  Guvernul solicită respectuos adoptarea, susţinerea acestei iniţiative prin votarea ei în ambele lecturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Da, mulţumesc.

Întrebări? Nu sînt.

Comisia, domnul Corman, poftim.

Domnul Igor Corman:

Stimaţi colegi,

Vă aduc la cunoştinţă că şedinţa Comisiei politică externă şi integrare europeană nu a putut fi convocată în cîteva rînduri din cauza boicotării din partea opoziţiei.

Prin urmare, nici acest proiect de lege foarte important nu a fost discutat. Dar vă informez că avizele prezentate de comisiile permanente şi de  Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului sînt pozitive.

Prin urmare, rămîne la discreţia Parlamentului ratificarea acestei Înţelegeri.

Mulţumesc.

Domnul Serafim Urechean:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Cine este pentru adoptarea în primă lectură a proiectului nr.799, rog să voteze. Majoritatea.

Este propunerea de a vota şi în a doua lectură. Este cineva împotrivă? Cine este pentru a adopta acest proiect de lege în lectura a doua, rog să voteze.

Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i:

Sectorul nr.2 – 22.

Domnul Serafim Urechean:

Sectorul nr.3?

N u m ă r ă t o r i i:

 Sectorul nr.3 – 32.

Domnul Serafim Urechean:

Cu 54 de voturi, acesta devine lege deja votată în lectura a doua.

Domnul Mihai Ghimpu:

Măcar o dată  aplauze.  (Aplauze.)

Pauză, am vrut să zic electorală. Pauză. Cît? 15 minute, 20, căci 10 minute nu, degeaba forţăm lucrurile. 15, 20 maximum.

La ora 17 sîntem în sală.

 

P A U Z Ă

*

*    *    *

D U P Ă   P A U Z Ă

 

 

Domnul Mihai Ghimpu:

Deci timpul a epuizat. Vă rog, luaţi loc.

Invitaţi-i, domnule Ganaciuc, pe ceilalţi în sală. Aşa, da, noi putem începe.

Stimaţi colegi,

Îmi daţi voie să-l invit la tribună pe domnul Vitalie Nagacevschi, preşedintele Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule Nagacevschi.

Domnul Vitalie Nagacevschi – Fracţiunea PLDM:

Stimaţi deputaţi,

Onorată asistenţă…

Domnul Mihai Ghimpu:

Vă rog, linişte în sală.

Domnul Vitalie Nagacevschi:

Din start, vreau să fac cîteva remarci generale. În primul rînd, Comisia de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 a fost constituită la 20 octombrie 2009, durata mandatului fiind de 60 de zile.

La 18 decembrie 2009, mandatul comisiei a fost prelungit pînă la 20 aprilie anul curent. Pe parcursul acestei perioade, comisia a efectuat un lucru enorm. Astfel, au fost studiate materialele prezentate de către Comisia de stat pentru elucidarea cauzelor, condiţiilor şi consecinţelor evenimentelor din 68 aprilie 2009, sub preşedinţia domnului Ţurcan, în volum de 353 de pagini.

Au fost studiate informaţii scrise, prezentate de către autorităţile publice, volumul fiind de 1215 pagini, înregistrările video, care constituie 100 de ore         şi 18 minute, imagini foto 5599, informaţii, rapoarte şi studii realizate de către ONG-uri şi instituţiile internaţionale, în volum de 584 de pagini.

De asemenea, au fost audiate 82 de persoane, ceea ce a constituit 43 de ore de înregistrări audio. Au fost colectate şi studiate datele şi informaţiile din prima sursă, adică au fost colectate date la comisariatele de poliţie, instanţele judecătoreşti, Spitalul de urgenţă.

A fost efectuată sinteza şi analiza comparativă a acestor informaţii. Au fost studiate sursele mass-media audiovizuale şi scrise, publice şi private, filme documentare realizate după protestele din aprilie 2009, paginile web ale partidelor politice, declaraţiile şi comunicatele de presă difuzate de către actorii politici în campania electorală şi în perioada ulterioară protestelor din aprilie 2009, diverse pagini web de pe care au fost plasate informaţii video, poze, ştiri, comentarii despre acţiunile de protest din aprilie 2009 şi consecinţele acestora.

Pornind de la volumul de lucru efectuat, afirm că termenul fixat în hotărîrea Parlamentului a fost prea mic, iar presiunea publicului şi cea politică, în special la etapa de finalizare a activităţii comisiei şi a redactării prezentului raport au fost enorme, fapt care, într-o anumită măsură, poate chiar şi a afectat calitatea şi plenitudinea raportului Comisiei de anchetă.

Deşi mass-media, societatea în ansamblu, precum şi unii actori politici au invocat constant faptul că, la expirarea unui an de la evenimentele din aprilie 2009, nu au fost publicate rezultatele investigaţiilor, Comisia de anchetă consideră necesar să pună în evidenţă următoarele aspecte care au influenţat considerabil funcţionalitatea şi celeritatea activităţilor acesteia, în special la faza incipientă.

O precizare importantă este că activitatea comisiei a fost iniţiată numai la finele lunii octombrie. Prin urmare, orice speculaţie referitor la faptul că investigaţiile comisiei durează mai mult de un an de zile sînt nefondate.

Comisia de anchetă a fost creată, practic, pe loc gol, fără a fi asigurată cu strictul necesar: calculator, imprimantă, precum şi altă tehnică birotică, neavînd buget propriu, condiţii care erau indispensabile unei activităţi de o asemenea anvergură.

Din cadrul Aparatului Parlamentului a fost desemnată o singură persoană pentru asigurarea lucrărilor de secretariat la comisie, ceea ce a fost insuficient, ţinînd cont de volumul considerabil al solicitărilor de informaţii şi al materialelor care urmau a fi distribuite, analizate şi sintetizate de către membrii Comisiei de anchetă.

În vederea depăşirii acestor impedimente, membrii comisiei au depus diligenţa necesară pentru asigurarea logistică şi contractarea unor persoane suplimentare în componenţa secretariatului comisiei, expediind în acest sens o solicitare  Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din Republica Moldova.

Solicitarea respectivă a fost agreată de către PNUD şi la finele lunii octombrie 2009, Comisia de anchetă a fost asigurată cu birotica necesară unei bune activităţi.

Contractarea experţilor şi implicarea plenară a acestora în activitatea Comisiei de anchetă a fost posibilă doar la mijlocul lunii ianuarie 2010. Comisia apreciază foarte mult şi înalt suportul Consiliului Europei în general şi al Comisarului pentru drepturile omului domnul Thomas Hammarberg care, prin intermediul expertului Johan Hirshfeldt, a oferit comisiei o asistenţă metodologică substanţială şi o viziune per ansamblu asupra modului de desfăşurare a investigaţiilor în comisie şi modului de redactare a raportului final.

În urma solicitării Comisiei de anchetă, Consiliul Europei, în cadrul programului de susţinere a democraţiei în Republica Moldova, cofinanţat de Consiliul Europei şi Uniunea Europeană, a contractat 2 experţi care, în baza materialelor video şi foto, colectate de comisie, vor formula concluzii vizavi de caracterul manifestaţiilor din 7 aprilie 2009, prestaţia autorităţilor în gestionarea respectivelor manifestaţii şi vor formula recomandări care vor avea scopul de a nu mai admite pe viitor situaţii similare.

Misiunea experţilor va începe în a doua jumătate a lunii mai 2010, cînd aceştia vor sosi în Moldova, pentru a prelua materialele necesare în vederea formulării concluziilor. Propunem ca respectivele concluzii ulterior să fie anexate la prezentul raport şi prezentate autorităţilor interesate, dar obligatoriu - şi Parlamentului Republicii Moldova.

Colectarea, sinteza şi analiza comparată a unor informaţii importante pentru activitatea comisiei a fost posibilă graţie sprijinului Fundaţiei „Eurasia” din Republica Moldova, care a contractat 2 experţi din mediul neguvernamental, ce    s-au preocupat de completarea unui tablou statistic bazat pe informaţii colectate din prima sursă.

Informaţiile colectate au fost inserate într-o bază de date complexă şi au fost confruntate potrivit unor criterii  distincte, principalele constatări fiind reproduse în capitolul IV al prezentului raport.

Comisia exprimă gratitudinea PNUD Moldova, reprezentanţii Uniunii Europene în Republica Moldova, Consiliul Europei şi Fundaţia „Eurasia” pentru suportul valoros acordat în procesul de elucidare a cauzelor şi consecinţelor evenimentelor din  aprilie 2009.

Comisia de anchetă exprimă gratitudinea şi tuturor persoanelor care au furnizat informaţii relevante pentru anchetarea evenimentelor din aprilie 2009 prin intermediul liniei fierbinţi şi al poştei, precum şi persoanelor care au acceptat invitaţia de a se prezenta la audieri.

Raportul Comisiei de anchetă nu este un rechizitoriu, nu poate fi interpretat ca un verdict şi conţine analiza evenimentelor premergătoare protestelor din aprilie 2009, cronologia şi aprecierea caracterului manifestaţiilor de protest din perioada de referinţă şi analiza consecinţelor protestelor.

Constatările raportului Comisiei de anchetă sînt bazate pe contrapunerea şi analiza critică a informaţiilor din gestiune şi pune în evidenţă deficienţele sistemului de funcţionare a instituţiilor statului în situaţii de criză şi apreciază  caracterul acestor deficienţe.

Raportul conţine un şir de recomandări la adresa Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Superior al Magistraturii, care urmează să verifice mai detaliat anumite circumstanţe şi persoane concrete care au fost audiate în faţa Comisiei de anchetă, deoarece veridicitatea informaţiilor analizate nu poate fi verificată cu exactitate de către membrii Comisiei de anchetă.

Acum, în ceea ce priveşte raportul propriu-zis.

În cazul activităţii sale, comisia a examinat contextul electoral din perioada de referinţă. Pornind de la constatările organizaţiilor neguvernamentale şi a misiunilor de observare a alegerilor din Republica Moldova, comisia consideră că contextul preelectoral, cît şi modul în care s-a desfăşurat campania electorală în aprilie 2009 au fost marcate de o serie de probleme.

Aceste probleme  încep cu data stabilirii alegerilor şi se finisează cu unele probleme de agitaţie electorală în ziua tăcerii şi ziua alegerilor parlamentare.

De altfel, toţi cunoaşteţi despre ce probleme este vorba. Este vorba despre probleme privind accesul la mass-media publică a partidelor de opoziţie de pe atunci, implicarea resurselor administrative în campania electorală etc., etc.

Totodată, comisia s-a pronunţat şi asupra cadrului legislativ electoral şi impactul acestuia asupra alegerilor. Astfel, comisia consideră că modificarea legislaţiei electorale şi a unor acte legislative în ajunul campaniei electorale au fost de natură să prejudicieze încrederea concurenţilor electorali şi alegătorilor în ceea ce priveşte corectitudinea alegerilor pe motiv că regulile de joc au fost schimbate fără a ţine cont plenar de recomandările Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei.

Comisia a mai examinat şi condiţiile de funcţionare a mass-media în campania electorală. În ceea ce priveşte mass-media publică, comisia a remarcat că radiodifuzorul public a estompat diferenţa dintre reflectarea obligaţiilor constituţionale de serviciu ale persoanelor oficiale de rang înalt şi activităţilor lor de campanie.

Am remarcat eşuarea reflectării imparţiale şi echilibrate a alegerilor, nereuşita Consiliului Coordonator al Audiovizualului să supravegheze modul cuvenit şi să aplice cerinţele legale cu privire la reflectarea imparţială în mass-media a campaniei electorale.

Am remarcat volumul sporit de emisie acordat reprezentanţilor Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei în cadrul emisiunilor informative ale unor posturi de televiziune, printre care şi Moldova 1. Interpretarea unor declaraţii ale acestora de către prezentatorii de ştiri şi care au favorizat partidul de guvernământ în defavoarea altor concurenţi electorali, au prezentat distorsionat informaţii prezentate de către agenţiile publice ale mass-media etc.

În ceea ce priveşte mass-media privată au fost remarcaţi cîţiva radiodifuzori cu acoperire cuasinaţională sau largă, care au favorizat autorităţile de stat şi/sau anumiţi concurenţi electorali, prezentînd în lumină negativă alţi concurenţi electorali.

Unele mijloace de informare în masă au prezentat evenimentele din campanie selectiv, în funcţie de convingerile politice ale editorilor, ceea ce îmi demonstrează grave probleme deontologice şi partizanat politic. Au fost sesizate cazuri de hărţuire a mass-media neafiliată politic ş.a.m.d.

În privinţa organelor electorale, comisia a constatat o aparenţă de părtinire a Comisiei Electorale Centrale. Astfel, această concluzie se bazează pe faptul că membrii Comisiei Electorale Centrale s-au învinuit reciproc de partizanat politic.

S-a remarcat lipsa de reacţie a Comisiei Electorale Centrale la unele încălcări ale concurenţilor electorali, precum şi adoptarea unor hotărîri contradictorii pentru încălcări similare ale legislaţiei electorale comisie de diferiţi concurenţi electorali.

În ceea ce priveşte activitatea Comisiei Electorale Centrale, au fost remarcate următoarele carenţe. E vorba de lipsa de reacţie la folosirea resurselor administrative, carenţe la întocmirea listelor electorale, instruirea insuficientă a membrilor birourilor electorale, neasigurarea dreptului la vot a unor categorii ale cetăţenilor Republicii Moldova etc.

Nu trebuie de negat şi prestaţia birourilor electorale, care a fost una mai necalitativă în comparaţie cu perioadele electorale anterioare.

În ceea ce priveşte litigiile electorale, comisia conchide că în perioada electorală au fost înregistrate puţine şi nesemnificative contestaţii din partea concurenţilor electorali, fapt ce demonstrează că aceştia fie au fost de acord cu modul cum se administrează alegerile şi cu mersul campaniei electorale, fie nu au fost suficient de activi în formularea contestaţiilor şi promovarea lor conform procedurii, fie a fost lipsă de încredere în organele ce soluţionau aceste litigii.

În ceea ce priveşte ziua votării, a fost menţionat că nu s-au atestat devieri şi încălcări masive care ar putea pune la îndoială rezultatele alegerilor. Însă, în acelaşi timp, pornind de la comportamentul autorităţilor pe întreaga campanie electorală, la acel moment în societate se creează o percepţie pronunţată că alegerile au fost masiv fraudate.

De menţionat că după alegeri, practic, toate partidele de opoziţie au încercat să conteste validitatea acestora, însă toate contestaţiile au fost respinse pe motive formale privind nerespectarea anumitor reguli procedurale, ceea ce a dus la întărirea percepţiei în societate că alegerile au fost fraudate.

Deja este cunoscut că, practic, îndată după alegeri, pe data de 6 aprilie, au avut loc primele mitinguri de protest. Desigur,  nu o să descriu aici decurgerea protestelor pe data de 6 aprilie, însă aş fi vrut să menţionez cîte ceva mai interesant.

Astfel, în seara zilei de 6 aprilie, după ce au avut loc mai multe mitinguri de protest, un grup de persoane agresive, care nu era atît de numeros, a blocat circulaţia pe arterele principale ale oraşului. E vorba de bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt şi strada Bănulescu-Bodoni.

Aparent, acest grup a încercat să răstoarne un troleibuz şi un maxi-taxi. În Piaţa Marii Adunări Naţionale şi în proximitate erau poliţişti şi se afla conducerea Ministerului Afacerilor Interne, se aflau colaboratorii Serviciului de Informaţii şi Securitate, se afla conducerea Procuraturii Generale, însă aceştia nu au întreprins acţiuni hotărîte de curmare a acţiunilor ilegale.

Posibil, prin acest comportament, autorităţile au „încurajat” comportamentul acestui grup de persoane violente ca să participe a doua zi la demonstraţii şi i-au  „încurajat” să participe la degenerarea demonstraţiilor paşnice spre violenţe.

La acel moment, în Piaţa Marii Adunări Naţionale erau prezenţi: Botnari, Gumeniţă, Constantin Avornic, Valeriu Gurbulea, domnul Pascaru care era reprezentant al Primăriei municipiului Chişinău. Conform declaraţiilor lui Zubic, indicaţia de a nu reţine persoanele agresive în seara respectivă a fost dată de către Comisariatul General de Poliţie.

Dar cele mai interesante declaraţii le-a dat Petru Corduneanu. El a susţinut că nu s-a implicat în curmarea acţiunilor ilegale pe motiv că Primăria nu a înaintat o atare solicitare.

Altă versiune înaintată de către Corduneanu a fost că el personal nu s-a implicat pe motiv că aceste acţiuni ilegale erau pe teritoriul unui comisariat de poliţie şi în aşa caz pentru curmarea acţiunilor ilegale trebuia să intervină, în exclusivitate, numai poliţiştii de la respectivul comisariat, ceilalţi poliţişti neavînd dreptul să se implice în curmarea acţiunilor infracţionale sau contravenţionale.

Pe 7 aprilie 2009 dimineaţa, s-a făcut public că a fost pornită o cauză penală împotriva mai multor persoane pentru pretinsa uzurpare a puterii de stat şi organizarea dezordinilor în masă.

În ceea ce priveşte declaraţiile prealabile. Declaraţiile prealabile pentru organizarea manifestaţiilor au fost depuse de mai mulţi actori politici, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale. Printre acestea a figurat şi o declaraţie prealabilă depusă de către Partidul Liberal Democrat din Moldova şi această declaraţie prealabilă a fost contestată la Curtea de Apel.

În rezultat, Curtea de Apel a interzis marşul de protest şi a interzis instalarea sonorizării în Piaţa Marii Adunări Naţionale, permiţind organizarea unei manifestaţii statice.

Se poate de concluzionat că prin această hotărîre de judecată s-a împiedicat instalarea sonorizării şi s-a împiedicat controlul manifestanţilor în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Pentru 7 aprilie, de asemenea, au fost depuse la Primăria municipiului Chişinău mai multe declaraţii prealabile privind organizarea manifestaţiilor. Printre aceste declaraţii iarăşi a figurat şi o declaraţie prealabilă a Partidului Liberal Democrat din Moldova şi domnul Filat, fiind audiat în cadrul comisiei, a declarat că respectiva declaraţie a fost înaintată Primăriei pentru a se permite instalarea sonorizării în Piaţa Marii Adunări Naţionale în vederea controlului manifestanţilor.

În raport se conţine o descriere detaliată a manifestaţiilor din 7 aprilie. Se conţine descrierea: cînd s-a început demonstraţia, cînd a fost această paşnică, cînd demonstranţii s-au deplasat din Piaţa Marii Adunări Naţionale în faţa Preşedinţiei şi în faţa Parlamentului, cînd au început degenerările, însă nu o să mă refer la toate aceste constatări pe motiv că toţi o cunoaştem şi toţi cunoaştem cum au evoluat evenimentele pe 7 aprilie.

 De remarcat că numărul participanţilor la manifestaţiile din 6 şi 7  aprilie a depăşit cu mult aşteptările organizatorilor, din care cauză aceştia, organizatorii, nu întotdeauna au reuşit să gestioneze mulţimea.

Situaţia a fost şi mai gravă pe motivul lipsei sonorizării, fapt care a împiedicat controlul maselor. În asemenea circumstanţe, era obligatoriu ca poliţia şi autoritatea publică locală să acorde tot sprijinul necesar organizatorilor pentru a nu permite degenerarea situaţiei.

Urmărind dinamica evenimentelor, se pare că autorităţile din contra au creat impedimente pentru aducerea la timp şi instalarea aparatajului de sonorizare, iar în dimineaţa zilei de 7 aprilie 2009 au insistat asupra prezenţei domnului Filat, unul din organizatorii acţiunilor de protest, la Procuratura municipiului Chişinău, aparent creîndu-i impedimente pentru gestionarea situaţiei. Aceasta se deduce din declaraţiile domnului Filat.

În pofida faptului că deja la 6 aprilie 2009 era evident că la manifestaţiile din a doua zi 7 aprilie va participa un număr mare de manifestanţi, se pare că poliţia nu era pregătită adecvat pentru o atare evoluţie. O parte din poliţişti nu dispuneau de echipamentul necesar, nu era stabilită modalitatea coordonării acţiunilor dintre diferite subdiviziuni ale poliţiei între ele, dar şi cu alte autorităţi: Serviciul Pază şi Protecţie de Stat, Serviciul Informaţie şi Securitate, Primărie etc.

Nu a  fost asigurată nici comunicarea permanentă dintre reprezentanţii forţelor de ordine. În principiu, reprezentanţii forţelor de ordine comunicau prin telefonie mobilă şi prin staţii de radio.

În ceea ce priveşte telefonia mobilă, toţi cunoaştem că aceasta a fost întreruptă  pe perioada manifestaţiilor. În ceea ce priveşte staţiile de radio, conform declaraţiilor mai multor martori, colaboratori de poliţie, aceasta nu funcţiona cum se cade şi, în principiu, era o diferenţă de unde şi din această cauză nu era asigurată o comunicare permanentă şi adecvată dintre diferite structuri ale Ministerului de Interne.

Apropo, în ceea ce priveşte suspendarea serviciilor operatorilor de telefonie mobilă, aici este o chestie destul de interesantă. Noi am solicitat, Comisia a solicitat de la operatori informaţii privind dacă au fost suspendate serviciile şi dacă da, la indicaţia cui. Toţi operatorii au spus că da, au primit indicaţii de la consilierul prezidenţial Diozu pentru a suspenda serviciile sale.

O singură companie, „Moldcell”, a susţinut că ea a prestat permanent serviciile sale şi numai din cauza solicitărilor masive a căzut legătura. Însă ulterior, în urma anchetei, s-a stabilit că inclusiv  „Moldcell”-ul şi-a suspendat serviciile în locul petrecerii manifestaţiilor de protest. De ce vreau să menţionez aceasta? Deoarece, conform Regulamentului Parlamentului, toţi cei care sînt solicitaţi sînt obligaţi să dea informaţii veridice. Cu părere de rău, această companie, care în publicitate susţine precum că ea face totul pentru a susţine, de exemplu, cultura în Republica Moldova, nu a avut suficientă cultură pentru a respecta Legea Republicii Moldova, nu a avut suficientă cultură pentru a nu da informaţii mincinoase, a nu transmite informaţii mincinoase Comisiei de anchetă.

Noi considerăm că în asemenea circumstanţă această Companie, dacă nu poate fi sancţionată conform legii, cel puţin ar fi trebuit să fie obligată moral să iasă public şi să-şi ceară scuze pentru prezentarea informaţiilor mincinoase Comisiei de anchetă. Fiind audiat în cadrul Comisiei de anchetă domnul Diozu, dumnealui a susţinut ca a dat o asemenea indicaţie ca să fie suspendată legătura telefonică, invocînd articolul 4 din Legea telecomunicaţiilor. Însă acest articol permite interceptarea convorbirilor telefonice în anumite condiţii, însă în nici un caz întreruperea serviciilor de telefonie mobilă. Totodată, se pare că această indicaţie a fost dată deliberat, nebazîndu-se pe nici un fel de lege şi aş menţiona că suspendarea serviciilor a dus la întreruperea comunicării dintre diferite subdiviziuni ale Ministerului de Interne şi a dus la imposibilitatea coordonării acţiunilor acestora.

Adunarea  unui număr atît de important de manifestanţi pe în zilele de 67 aprilie a fost în mare parte posibilă în urma chemărilor prin SMS-uri şi prin sait-urile oficiale.  Din start, manifestaţiile au fost paşnice. În mulţime, dar aceasta au remarcat toate persoanele, practic, toate persoanele audiate, în mulţime au existat grupuri organizate de provocatori, care au reuşit să provoace degenerarea manifestaţiilor paşnice în violenţe.

Lipsa coordonării adecvate a acţiunilor forţelor de ordine şi a unei tactici de apărare a edificiilor statului a condus la aceea că, în unele cazuri, acţiunile autorităţilor, în loc să calmeze spiritele, au provocat agresiunea mulţimii. Spre exemplu, plasarea autospecialei pompierilor în faţa protestatarilor lîngă Preşedinţie a provocat o explozie de violenţe din partea unei părţi a manifestanţilor. Alt caz este vorba de ofensiva pentru dispersarea manifestanţilor care, din start, părea a fi una reuşită, însă din cauza unor acţiuni ulterioare, aparent agramate, a dus la escaladarea considerabilă a violenţelor. Numărul colaboratorilor structurilor de forţă implicaţi în apărarea edificiilor statului pe 7 aprilie 2009 era permanent mai mare decît numărul manifestanţilor agresivi. În pofida acestui fapt, autorităţile nu au putut gestiona situaţia.

Liderii partidelor de opoziţie de atunci încercau din răsputeri să aducă toţi manifestanţii în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Totodată, nu s-a confirmat că pietrele, care erau aruncate de către manifestanţi, erau aduse special din altă parte. Serviciile operative ale Ministerului de Interne şi Serviciul de Informaţie şi Securitate nu    şi-au îndeplinit obligaţiile de serviciu, acestea fiind infiltrate, adică… aceste servicii, reprezentanţii acestor servicii, fiind infiltraţi între manifestanţi, nu au făcut nimic pentru a identifica şi a îndepărta din mediul manifestanţilor persoanele agresive şi provocatorii. De altfel, nici după manifestaţie persoanele agresive şi provocatorii aşa şi nu au mai fost identificaţi şi traşi la răspundere.

Preşedintele Republicii Moldova din acea perioadă, Vladimir Voronin, a dat ordine directe colaboratorilor Ministerului de Interne, depăşindu-şi astfel atribuţiile constituţionale. Nu este clar cînd poliţia a preluat controlul asupra clădirii Parlamentului. Conform declaraţiilor domnului Cojocaru, fost comandant la „Fulger”, controlul de către poliţie asupra edificiului Parlamentului a fost preluat la orele 20.00.

În orice caz, este constatat că după ora 23 pe 7 aprilie 2009 controlul asupra clădirii Parlamentului a fost preluat în totalitate de către structurile de forţă. Însă, în acelaşi timp, aproximativ la ora 2, pe data de 8 aprilie 2009 a mai apărut un incendiu în Parlament şi, conform declaraţiilor domnului Harabagiu, care este şeful Departamentului Situaţii Excepţionale, sursa incendierii a fost adusă din exterior. Nu este clar rolul combatanţilor în păzirea clădirii Parlamentului, or, conform declaraţiilor acestora, ei au participat ulterior, mai multe zile, la paza clădirii Parlamentului.

Nu este clar, de ce aproximativ la ora 20 pe 7 aprilie 2009 poliţia a primit ordin de a părăsi clădirea Parlamentului. Nu este clară aparenta inacţiune a pompierilor vizavi de incendiul din Legislativ de la ora aproximativă 20 pe 7 aprilie 2009. În pofida faptului că, la acel moment, în preajma Parlamentului nu mai erau grupuri de persoane agresive, care ar fi putut să împiedice acţiunile de stingere a incendiului, pompierii nu făceau nimic pentru a  stinge acest incendiu. Aceasta reiese din imaginile postului de televiziune PRO TV, care au fost transmise şi în direct la televiziune, la… prin… pe calea undelor. Conform declaraţiilor martorilor, drapelul României a fost arborat de către un grup paralel  aceluia care a arborat drapelul Uniunii Europene. Totodată, anumite informaţii, în care au fost enunţate numele persoanelor care au arborat pe clădirea Preşedinţiei drapelul României, au fost furnizate anterior de către Serviciul Protecţie şi Pază de Stat Comisiei de stat sub preşedinţia domnului Ţurcan. Ulterior, reprezentanţii acestui serviciu au evitat să numească în faţa Comisiei de anchetă numele persoanelor vizual cunoscute. Este evident că în asemenea circumstanţe este necesară implicarea Procuraturii pentru elucidarea completă a respectivului caz.

În ceea ce priveşte acţiunea în forţă a poliţiei din noaptea spre 8 aprilie 2009, aceasta a fost pe larg mediatizată în ultimul timp în mass-media şi societatea cunoaşte ceea ce s-a întîmplat în respectiva seară. Nu cred că mai este necesar ca eu să mai revin încă o dată în detalii asupra respectivei situaţii. Unica ce pot să menţionez că acţiunile poliţiei au fost evident disproporţionale situaţiei, ceea ce a dus la victime.

Dar referindu-mă la această situaţie, aş menţiona răspunsul domnului Papuc, care a susţinut că: „ Poliţiştii au intervenit în forţă deja după ce o zi întreagă au stat sub pietre, în fum şi foc, au fost huiduiţi şi agresaţi, iar unii din colegii lor au nimerit în spitale cu leziuni grave. În asemenea condiţii, sînt conştient că în momentul  intervenţiei au putut fi cauzate unele leziuni ce depăşesc limitele admise în cazul intervenţiei în forţă. În noaptea respectivă a fost reţinut un număr major de cetăţeni atît în Piaţa Marii Adunări Naţionale, cît şi în sediul Parlamentului, copiii şi tinerii fiind dispersaţi, cerîndu-li-se să plece la casele lor”. Acesta este răspunsul domnului Papuc, încercîndu-se să invoce o scuză, care ar justifica comportamentul disproporţional al colaboratorilor poliţiei în seara de 7 spre 8 aprilie anul trecut.

            Analizînd reacţiile conducerii de vîrf a Republicii Moldova în perioada postelectorală, adică după protestele din aprilie 2009, Comisia constată caracterul preponderent acuzator şi ireconciliabil al mesajelor publice lansate de oficiali de cel mai înalt rang, învinuirile principale fiind: tentativa loviturii de stat, organizarea tentativei loviturii de stat de către partidele de opoziţie, implicarea minorilor în dezordinile în masă, implicarea statelor serviciilor speciale străine în organizarea şi desfăşurarea loviturii de stat.

          Comisia a examinat acuzaţiile ex-reprezentanţilor principalelor autorităţi publice, prin care aceştia au calificat acţiunile din 7 aprilie 2009 drept o tentativă de lovitură de stat sau puci. Şi iată ce a constatat: noţiunea de „lovitură de stat”, utilizată în doctrină, semnifică o răsturnare bruscă şi neconstituţională a puterii legitime a unui stat, impusă prin surpriză de o minoritate, de obicei militară, folosindu-se forţa. Aceasta se deosebeşte de revoluţie prin aceea că la revoluţie există o participare masivă a populaţiei.

          În ceea ce priveşte Codul penal al Republicii Moldova, acesta nu conţine componenţa de infracţiune, lovitură de stat sau puci. Acţiunile de lovitură de stat sau puci pot fi incluse în componenţele de infracţiune prevăzute la articolul 339 „Uzurparea puterii de stat” sau 341 „Chemările la schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale a Republicii Moldova”. Însă în acţiunile din 7 aprilie 2009 nici un lider politic, nici o altă persoană sau formaţiune social-politică nu şi-a asumat rolul de conducător  şi nici de pretendent la puterea de stat. Însă totuşi calificarea acţiunilor din 7 aprilie 2009 şi încadrarea juridică a acestora potrivit legislaţiei penale a Republicii Moldova revine în exclusivitate Procuraturii Generale, de aceea Comisia nu şi-a arogat asemenea competenţe şi nu a dat o calificare juridică precisă.

         Totodată, Comisia a examinat şi ipoteza implicării unor cetăţeni străini în organizarea şi desfăşurarea evenimentelor din aprilie 2009. Vreau să spun că nu am dispus de nişte probe foarte concrete or, potrivit răspunsului oficial al Serviciului de Informaţie şi Securitate, acesta a susţinut că probele au fost distruse la indicaţia ex-directorului SIS.

         Serviciul de Grăniceri a comunicat că nu are înregistrate informaţii operative  privind tentativele de trecere a frontierei de stat de către persoane agresive, cu intenţii de destabilizare a situaţiei social-politice din Republica Moldova şi nu poate să confirme prezenţa factorului extern în organizarea evenimentelor din aprilie 2009.

         Însă totuşi noi am solicitat nişte informaţii de la Serviciul de Grăniceri şi am făcut o concluzie destul de interesantă, apropo, de pretinsa implicare a factorului românesc în evenimentele din aprilie din anul trecut. Şi iată ce am constatat: că, de exemplu, numărul de cetăţeni care au trecut frontiera moldo-română în anul 2008  în luna martie a constituit 155  mii de cetăţeni în luna martie 2008, iar în luna martie 2009 s-a constatat o scădere de aproape 50 de mii numai 104 mii de cetăţeni au trecut. În luna aprilie 2008 au trecut 176 mii de cetăţeni frontiera moldo-română, pe cînd în luna aprilie 2009 numai 95 mii de cetăţeni, adică se atestă o scădere vădită a numărului de cetăţeni care au traversat frontiera moldo-română.

         În acelaşi timp, în ceea ce priveşte frontiera moldo-ucraineană, se constată o creştere evidentă. Astfel, în martie 2008 au trecut 296 mii de cetăţeni, iar în luna martie 2009 au trecut deja 354 mii de cetăţeni frontiera moldo-ucraineană; în aprilie 2008 au trecut 372 mii de cetăţeni, iar în aprilie 2009 deja 416 mii de cetăţeni. Astfel, constatăm că, în ceea ce priveşte frontiera moldo-română, s-a atestat o scădere semnificativă a numărului de cetăţeni care au traversat frontiera, în ceea ce priveşte frontiera moldo-ucraineană acolo s-a atestat o creştere semnificativă a numărului de cetăţeni care au trecut peste frontieră.

În privinţa atacului cibernetic, care este foarte mult mediatizat de către Partidul Comuniştilor, vă spun în felul următor. Comisia, în lipsa unor probe concrete privitor la realizarea atacului cibernetic, nu se poate pronunţa asupra faptului dacă acest atac constituie o dovadă incontestabilă a implicării unor servicii speciale sau state străine în tentativa loviturii de stat. De altfel, conform declaraţiilor unor specialişti, este clar că un asemenea atac poate fi organizat nu numai de către marii profesionişti, dar şi de către amatori. Oricare utilizator de computer, care are acces la Internet, poate pregăti şi organiza un asemenea atac cibernetic.

Dar, în acelaşi timp, Comisia de anchetă a reţinut faptul că, potrivit explicaţiilor ale însuşi  ex-consilierului prezidenţial domnul Diozu, pagina web a Preşedinţiei, care precum că a fost atacată  şi a fost scoasă din uz, reprezintă, pur şi simplu, o platformă informaţională şi asigură legătura electronică a Aparatului Preşedintelui cu alte instituţii. Prin urmare, nu este clar în ce măsură un eventual atac cibernetic asupra acestei platforme informaţionale ar putea să afecteze securitatea Republicii Moldova. Oare scoaterea din uz a respectivului procesor ar duce la afectarea securităţii Republicii Moldova?

Ei, după evenimentele din 7 aprilie a fost... de conducerea Republicii Moldova a fost dată indicaţia ca să fie luată sub control situaţia din municipiul Chişinău şi să fie restabilită ordinea de drept. În rezultat, deja în noaptea de 7 spre 8 aprilie s-au început reţineri masive ale persoanelor aflate în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi teritoriul adiacent, care au continuat în următoarele zile, luînd amploare. Noi am solicitat date despre numărul de persoane reţinute în acea perioadă. Sursele oficiale au prezentat un diferit număr, dar era vorba de circa 323 de persoane reţinute.

În acelaşi timp, organizaţiile nonguvernamentale au vehiculat numărul aproximativ de 700 de persoane reţinute. În ceea ce priveşte Comisia, persoanele angajate de aceasta au mers în toate comisariatele de poliţie şi au făcut copii de pe registrele în care se consemnează persoanele reţinute şi am constatat că, conform acestor registre, au fost reţinute 571 de persoane. Însă nici aceste date nu sînt complete. De ce? De exemplu, în urma activităţii Comisiei, s-a stabilit că 21 de persoane, cărora avocaţii din cadrul oficiului teritorial Chişinău al Consiliului naţional pentru asistenţă juridică garantată de stat le-au acordat asistenţă juridică, nu apar în registrele comisariatelor de poliţie. Sau alt caz: 47 de persoane care au fost reţinute de comisariatele din capitală şi transferate ulterior la izolatorul de detenţie  preventivă a Comisariatului General de Poliţie Chişinău nu apar în registrele din comisariatele de poliţie unde au fost ele reţinute. Comisa de anchetă reţine faptul că anumite discrepanţe vădite apar în registrele Comisariatului General de Poliţie Chişinău, în care numărul de ordine al persoanelor aduse la comisariat este rectificat pe 6 pagini în sensul micşorării acestuia cu aproximativ 300 de persoane.

Se cunoaşte faptul că unele persoane arestate administrativ au fost repartizate inexplicabil în diferite raioane pentru detenţie şi repartizarea a fost foarte interesantă. Persoanele care sînt domiciliate la nordul republicii au fost repartizate în comisariatele de poliţie din sudul republicii şi invers: acei care locuiesc în sudul republicii, de exemplu la Cahul, şi-au ispăşit sancţiunile administrative la nordul republicii. Aceasta s-a făcut de către… Această repartizare s-a făcut de către colaboratorii Direcţiei poliţiei judecătoreşti a Ministerului de Interne, la indicaţia domnului viceministru Zubic.

În cadrul activităţii Comisiei, adunîndu-se o anumită informaţie, s-a încercat efectuarea unei statistici. În cadrul acestor tabele statistice s-a constatat o… s-au constatat următoarele: majoritatea celor reţinuţi erau bărbaţi – 95 la sută, 5% erau femei; vîrsta medie a celor reţinuţi era între 25 de ani; 9% din persoanele reţinute au fost minori, 78%  au avut vîrsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani şi doar 13% aveau peste 30 de ani; 72% dintre toate persoanele reţinute domiciliau în Chişinău, 20% în alte localităţi şi 1% infim, la momentul reţinerii, aveau domiciliul peste hotare.

Printre cele mai răspîndite contravenţii invocate expres în registrele de poliţie întru argumentarea reţinerii persoanelor sînt următoarele: injuria, huliganismul nu prea grav, tulburarea liniştii în locurile publice, nesubordonarea cu rea-voinţă dispoziţiei sau cererii legitime a colaboratorului poliţiei, încălcarea legislaţiei cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor.

Atenţie: atentatul la ordinea publică în condiţiile regimului stării excepţionale, cînd starea excepţională n-a fost decretată, opunerea de rezistenţă colaboratorului poliţiei, ultragierea colaboratorului poliţiei. Cele mai frecvente infracţiuni invocate expres în registrele poliţiei au fost: jaful, huliganismul, dezordinea în masă. În anumite cazuri, motivul aducerii la comisariatele de poliţie a fost reţinerea în baza temeiurilor prevăzute în articolul 166 al Codului de procedură penală. Altfel spus, s-au invocat nişte motive procesuale sau bază procesuală, fără invocarea bazei materiale în bază la ce a fost reţinută o persoană.

Dar, în acelaşi timp, sînt o categorie de motive foarte interesante, care figurează în registre şi care motivează reţinerea unor persoane. Şi aceste motive sînt strada Ştefan cel Mare, Parlament sau de la Parlament, din faţa Parlamentului, de lîngă Parlament. Alt motiv: Preşedinţia sau din faţa Preşedinţiei, Guvern, din faţa Guvernului, de lîngă Guvern, mai la vale de Guvern, din Piaţa din faţa Catedralei, din Piaţa Marii Adunări Naţionale, din Piaţă, Palatul Naţional. Sau figurează, pur şi simplu, denumiri de străzi: strada Maria Cebotari, Şoseaua Hînceşti, strada Alexandri, strada Dosoftei. Alte motive sînt: „pentru clarificare” sau „pentru verificare”, sau „din biroul nr…”. Şi se indică numărul biroului. Probabil, este vorba de numărul  biroului din Comisariatul de poliţie, de unde a fost preluată respectiva persoană şi trecută în Registrul de la comisariatul de poliţie.

Ţinînd cont că în cadrul respectivelor proteste au fost pricinuite leziuni de diferită gravitate la 274 de colaboratori de poliţie, nu este clar de ce numărul persoanelor reţinute pentru cauzarea leziunilor corporale este atît de mic. Doar două persoane în dosare contravenţionale şi o persoană într-un dosar penal a fost reţinută pentru cauzarea leziunilor corporale. Această întrebare pare a fi şi mai firească în condiţiile în care serviciile operative ale tuturor comisariatelor de poliţie din municipiu, precum şi aparatul central al ministerului au fost antrenate în activităţi operative de documentare, de identificare şi filarea persoanelor suspecte şi violente.

Sintetizînd  informaţiile colectate, comisia conchide că toate îngrijorările exprimate anterior de către organizaţiile internaţionale, mass-media, mediul neguvernamental, precum şi societatea în ansamblu privitor la acţiunile inadecvate şi disproporţionale ale poliţiei în urma protestelor din aprilie 2009, sînt pe deplin justificate. Analiza registrelor comisariatelor de poliţie a fost importantă  pentru evaluarea prestaţiilor organelor de drept după protestele din 7 aprilie 2009, ceea ce a permis identificarea unor fisuri adînci în sistemul organelor de poliţie.

Majoritatea persoanelor au fost reţinute arbitrar de către poliţie, în absenţa oricăror bănuieli rezonabile de comitere a unor acţiuni ilegale. Serviciile operative ale organelor Ministerului de Interne au eşuat în identificarea persoanelor concrete culpabile de actele de violenţă, comise împotriva propriilor colegi din sistemul Ministerului de Interne. Calificarea juridică a acţiunilor protestatarilor reţinuţi a fost foarte diversă, deşi aceştia erau învinuiţi de comiterea unor acţiuni similare, săvîrşite în aceleaşi împrejurări.

Invocarea prezenţei masive a persoanelor drogate şi în stare de ebrietate în mediul protestatarilor nu a fost confirmată în baza registrelor de poliţie, fiind atestate cazuri unitare de depistare a stării de ebrietate. Posibil că serviciile operative şi de această dată au eşuat în reţinerea persoanelor în stare de ebrietate. Organele de poliţie au aplicat în mod disproporţional şi abuziv forţa în procesul de reţinere şi în perioada aflării persoanelor reţinute în custodia lor. Au admis rele tratamente şi au aplicat acte de tortură faţă de persoanele din custodia poliţiei. Au decis într-un mod absolut inexplicabil repartizarea persoanelor pentru ispăşirea sancţiunilor administrative aplicate. Au încălcat majoritatea garanţiilor procesuale oferite de Constituţie, legislaţia naţională şi documentele internaţionale de referinţă,  ratificate de Republica Moldova.

Pentru prima dată în istoria modernă a statului Republicii Moldova procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvîrşirea unor contravenţii şi infracţiuni, legate de evenimentele din 7 aprilie 2009,  s-au desfăşurat în incinta comisariatelor de poliţie. Apreciind rolul şi prestaţia judecătorilor faţă de persoanele reţinute în urma evenimentelor din aprilie 2009, comisia de anchetă concluzionează următoarele.

Invocarea articolului 32 din Codul de procedură penală pentru judecarea cauzelor în comisariate reprezintă o interpretare extensivă a normelor procesual penale de către judecători şi care a dus la încălcarea unor principii importante ale procesului penal: principiul legalităţii, respectării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii umane, inviolabilităţii persoanei, dreptului la apărare, publicităţii şedinţei de judecată şi accesului liber la justiţie. Desfăşurarea proceselor de judecată în incinta comisariatelor de poliţie poate fi calificată drept o încălcare gravă a articolului 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, dreptul la un proces echitabil.

Dacă în cazul examinării demersurilor de aplicare a măsurii arestului faţă de învinuiţi, invocarea articolului  32 din Codul de procedură penală ar putea fi într-o măsură infimă justificată, nu este clar care au fost temeiurile legale de examinare a cauzelor cu privire la comiterea contravenţiilor administrative în incinta comisariatelor de poliţie. În acest caz, prestaţia judecătorilor fiind absolut ilegală.

Afirmaţia judecătorilor că ar fi asigurat toate elementele inerente unui proces de judecată solemn şi public este combătută de către persoanele care au fost judecate în comisariate. Aceştia afirmă în mai multe cazuri că s-au adresat judecătorilor cu demersuri referitor la aplicarea torturii. Însă aceste demersuri au fost trecute cu vederea în formă că: „Lasă că o să ne clarificăm!” Deciziile judecătoreşti n-au fost prezentate în şedinţa publică. Cel mai frecvent persoanele fiind informate post factum de către colaboratorii de poliţie, în a căror custodie se afla că au fost arestate.

În dosarele penale legate de evenimentele din aprilie 2009, procurorii au acţionat conjunctural, în dependenţă, probabil, de indicaţiile politice ale conducerii ţării din acea perioadă. Suplimentar, aş fi vrut să menţionez că comisia a solicitat nişte informaţii suplimentare de la Consiliul Superior al Magistraturii. Însă, cu părere de rău, acest organ nu ne-a prezentat nici un fel de răspuns vizavi de prestaţia judecătorilor şi controalele efectuate de Consiliul Superior al Magistraturii.

Vreau să menţionez şi prestaţia insuficientă a ombudsmanului în acea perioadă. Dacă veţi citi raportul dumnealui, dacă veţi verifica cum a acţionat ombudsmanul, acesta a acţionat cu frică, nu a acţionat ferm pentru a curma acţiunile ilegale ale colaboratorilor, unor colaboratori de poliţie. În urma evenimentelor din 7 aprilie, 274 de poliţişti şi carabinieri au fost traumaţi.  

Majoritatea victimelor din rîndurile colaboratorilor organelor de drept, 60 la sută, sînt tineri cu vîrsta cuprinsă între 19 şi 30 de ani. Comparînd vîrsta poliţiştilor care au fost traumaţi  şi vîrsta medie a persoanelor reţinute, presupuşi protestatari violenţi, se poate constata  că altercaţiile violente s-au produs, practic, între două tabere de aceeaşi categorie de vîrstă.

Analizînd acţiunile poliţiei, instanţelor judecătoreşti şi ale organelor Procuraturii în perioada post-proteste, în contrapunere cu declaraţiile persoanelor reţinute, arestate şi judecate în această perioadă, comisia a constatat că problema torturii şi tratamentelor inumane şi degradante s-a manifestat cu o intensitate alarmantă în respectiva perioadă.

Trebuie  menţionat că acţiunile procurorilor de depistare, investigare şi pedepsire a cazurilor de tortură şi rele tratamente în faza incipientă au fost de o manieră rezervată, în unele cazuri, chiar fiind invocat faptul că leziunile reclamate de către protestatari au fost pictate. În acelaşi timp, în procesul audierilor în comisie a victimelor acţiunilor poliţiei a fost scos în evidenţă faptul că procurorii, de altfel ca şi judecătorii, nu au întreprins acţiuni ferme de curmare a actelor de tortură, chiar şi atunci cînd semnele violenţelor aplicate erau vizibile.

Comisia de anchetă recunoaşte că pedepsirea persoanelor culpabile de aplicarea torturii va aduce o satisfacţie morală persoanelor torturate, însă problemele sistemice care au devenit atît de proeminente după protestele din aprilie 2009 nu vor putea fi soluţionate prin sancţionarea unor cazuri individuale. Este necesară o abordare sistemică.

Vreau să menţionez că în cadrul activităţii comisiei de anchetă două persoane, adică o persoană a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Altă persoană a refuzat să dea declaraţii în faţa comisiei de anchetă. Vladimir Voronin a refuzat să dea declaraţii în faţa comisiei de anchetă. Iar judecătorul Dorin Popovici, ex-judecătorul Dorin Popovici a refuzat să vină în faţa comisiei de anchetă. În acelaşi timp, în ceea ce priveşte prestaţia judecătorilor, aş fi vrut să vă povestesc un singur caz.

De exemplu, cazul judecătorului Dorin Popovici. Vasăzică, ce a făcut dumnealui? Dumnealui a completat procesul-verbal al şedinţei de judecată de mînă, lăsînd loc numai pentru completarea familiei şi datelor personale ale persoanelor ce urmau a fi judecate. A dat la xerox acest proces-verbal şi acest proces-verbal a fost anexat la fiecare material, la fiecare dosar penal care a fost examinat  de acest judecător. Ceea ce constituie o încălcare gravă a prevederilor şi garanţiilor stipulate în Codul de procedură penală.

Respectivul raport conţine şi o serie de recomandări, însă astăzi nu am să le dau citire, deoarece respectivele recomandări au fost preluate de către… în proiectul de hotărîre a Parlamentului, care urmează să fie examinat în şedinţa viitoare a Parlamentului şi atunci toţi deputaţii vor putea să se pronunţe vizavi de respectivele recomandări. Raportul a fost votat numai de către reprezentanţii partidelor din Alianţa pentru Integrare Europeană.

Comuniştii au refuzat să voteze acest raport. La data de 27 aprilie comuniştii şi-au prezentat următoarea poziţie. Îi dau citire cuvînt cu cuvînt.

„Noi categoric nu sîntem de acord cu conceptul raportului care nu este orientat spre elucidarea organizatorilor, instigatorilor şi autorilor acţiunilor, dar se reduce la hulirea şi denigrarea neîntemeiată a acţiunilor organelor de drept. Totodată, în documentul respectiv sînt trecute totalmente cu vederea motivele scoaterii oamenilor în piaţă. Considerăm tendenţioase toate aprecierile făcute în raport, care absolut nu reflectă acţiunile ce au avut loc”. Aceasta este poziţia comuniştilor prezentată pe data de 27 aprilie 2009.

Pe data de 6 mai 2009 a fost prezentată o altă opinie a Partidului Comuniştilor, prin intermediul reprezentanţilor săi, în comisia din speţă. Şi iată ce scriu ei în opinia lor.

„Comisia constituită  de către Parlamentul Republicii Moldova în scopul analizei şi evaluării evenimentelor din aprilie 2009 a efectuat un volum mare de lucru…”, mersi că măcar aceasta recunosc, „…atît în studierea materialului factologic, cît şi pe calea audierii la şedinţele comisiei a unui grup mare de persoane care, într-o măsură careva, au tangenţă la evenimentele din aprilie”.

Analizînd tot volumul de informaţii colectate, subsemnaţii acestui document, membri ai comisei, au ajuns la următoarele concluzii:

1. Motive pentru desfăşurarea acelor măsuri de protest au servit aşa zisele fapte de fraudare a alegerilor. Analiza tuturor documentelor aflate la dispoziţia comisiei demonstrează elocvent că nici un fapt de fraudare a alegerilor nu a fost demonstrat. Mai mult ca atît, majoritatea faptelor publicate în presă au fost amănunţit verificate de către Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi, de asemenea, nu au fost confirmate.

Ba mai mult, aceeaşi opinie este împărtăşită şi de organismele  internaţionale şi de observatorii străini. Astfel, nici un motiv argumentat pentru desfăşurarea acţiunilor de protest nu existau.

Eu sînt mirat de o asemenea afirmaţie. De ce? Deoarece şi în cadrul Consiliului Europei, cînd am fost eu cu domnul Zagorodnîi, şi în cadrul întrevederii cu Parlamentul European a fost menţionat că oamenii au dreptul să iasă în stradă, chiar şi în baza unor motive aparente sau chiar motive false. Nu este obligatoriu ca motivele să fie reale. Însă obligaţia autorităţilor este să facă aşa ca să nu degenereze manifestaţiile paşnice spre violenţe. Aceasta este problema.

2. Nu există nici o îndoială că evenimentele din 7 aprilie au fost bine planificate şi regizate. Însuşi faptul că a fost posibil în timp de 40 de minute chemarea şi adunarea în piaţa a zeci de mii de oameni vorbeşte despre prezenţa unei pregătiri premeditate şi organizări serioase. Cine a desfăşurat această activitate rămîne să fie stabilit de organele de drept. În principiu, comisia, de asemenea, recomandă ca Procuratura să continue investigarea şi să stabilească cum a fost posibil să se întîmple ceea ce s-a întîmplat pe 7 aprilie.

3. Cu certitudine a fost stabilit faptul că la evenimentele din 7 aprilie au participat masiv elevi chiar din clasele a VIVII-a, studenţi ai colegiilor şi  universităţilor. Este absolut logică concluzia că prezenţa acestora nu putea fi stihiinică şi voluntară. În acest caz, organele respective trebuie să răspundă clar: care a fost scopul final pus participanţilor la miting?

4. Comisia dispune de materiale cu privire la faptul  că în ziua de  7 aprilie a fost săvîrşit cyberatac asupra serverului prezidenţial de pe 12 mii de adrese, soldat cu ieşirea din funcţie a acestuia. Atac analogic a fost comis şi pe 8 aprilie. Specialiştii susţin în unison că acţiunile de acest gen sînt pregătite din timp. Scopul acestora este de a paraliza reţeaua – poşta electronică, paginile electronice  ale organelor publice. Evident,  astfel de cyberatacuri nu puteau fi susţinute şi de către un proces stihiinic. Este o acţiune gîndită, premeditată şi pregătită din timp.

 5. Toţi martorii acestor evenimente, audiaţi de comisie, susţin în unison că în timpul asaltului şi incendierii clădirilor Preşedintelui şi Parlamentului, clar se identificau grupuri organizate de oameni, ale căror  acţiuni  erau bine coordonate şi ghidate. Aceste momente, de asemenea, sînt imprimate şi se observă bine şi pe materialele video puse în cantitate mare la dispoziţia organelor de urmărire penală.  

În baza numeroaselor mărturii ale colaboratorilor organelor de forţă, implicate în evenimentele din 7 aprilie, concluzionăm că, în principiu, acţiunile organelor şi subdiviziunilor au fost corecte şi îndreptate spre contracararea acţiunilor protestatarilor. Obiectul unei atenţii deosebite ale comisiei au fost acţiunile şi deciziile conducerii structurilor de forţă, în special MAI. 

Analizînd în complex şi multiaspectual informaţia obţinută în opinia noastră se impune concluzia că toate acţiunile şi dispoziţiile au fost orientate spre un singur obiectiv: neadmiterea jertfelor în rîndul tinerilor şi neadmiterea generarea acţiunilor într-o albie negativă.

De aceea, noi considerăm că învinuirile din partea Procuraturii aduse unor conducători din cadrul MAI sînt complet politizate şi absolut nu corespund situaţiei emergente la acel moment. În mod special, necesită a fi remarcat faptul că indicaţia Comandantului Suprem cu privire la neadmiterea categorică a folosirii armelor sub nici un pretext a fost executată întocmai şi pînă la urmă. Deşi, dacă analizăm situaţia, dată din punct de vedere profesionist şi în conformitate cu legea, atenţie: „Armele puteau şi trebuiau să fie folosite”. Aceasta este indicat în poziţia comuniştilor.

Nu sînt dubii că au avut loc fapte de vandalism din partea unor protestatari, care la fel se observă clar în materialele video. La fel sînt prezentate şi fapte de sustragere din patrimoniul statului. Toate aceste fapte trebuie să devină obiectul unei investigaţii minuţioase a organelor de drept.

Excepţie de la tabloul general al evenimentelor din aprilie sînt acţiunile individuale ale unor colaboratori de poliţie în Piaţa Marii Adunări Naţionale din noaptea din 7 spre 8 aprilie, precum şi cele din unele comisariate de poliţie, unde faţă de oamenii neînarmaţi a fost aplicată uneori excesiv şi nejustificat violenţa fizică. Aceste acţiuni necesită a fi investigate detaliat şi multilateral de către organele Procuraturii. Acestor fapte care vor fi probate de către organele de urmărire penală şi îşi vor găsi confirmarea în instanţa de judecată, trebuie să le fie dată aprecierea juridică corespunzătoare.

Totodată, în opinia noastră, este absolut greşită atitudinea prin care se încearcă batjocorirea totală a organelor de poliţie şi a poliţiştilor şi transferarea întregii responsabilităţi pentru evenimentele desfăşurate pe seama lor. Legislaţia Republicii Moldova determină clar responsabilitatea organizatorilor mitingurilor, altor forme de întrunire în masă pentru respectarea ordinii publice în timpul desfăşurării lor.

Şi dacă organizatorii oficiali acum încearcă să găsească careva, în opinia lor, motive obiective ale celor întîmplate în aprilie, atunci legislaţia propriu-zisă nu admite nici o excepţie şi organizatorii trebuie să poarte responsabilitate în conformitate cu legea.

Concluzia principală: la 7 aprilie în Moldova a avut loc tentativa loviturii de stat. De aceea, poporul Moldovei are dreptul să cunoască provocatorii, organizatorii şi executorii acelor evenimente.

Sînt mirat de această opinie separată. În principiu, o mare parte din concluziile respective este reflectată în raport. O mare parte din recomandări este reflectată în acest raport. În ceea ce priveşte responsabilitatea organizatorilor, da, ea există în cazul în care organizatorii intenţionat sau cu rea-voinţă se eschivează de la menţinerea ordinii publice în cadrul unor manifestaţii.

Însă, în speţă, după cum am declarat anterior, au fost nişte situaţii emergente, cînd s-a adunat un număr foarte mare de manifestanţi, cînd, în principiu, autorităţile împiedicau impunerea controlului asupra maselor. Şi, în aşa caz, nu poate fi vorba despre răspunderea organizatorilor. De altfel, dacă putea fi vorba despre răspunderea organizatorilor, vă asigur că comuniştii, avînd după 5 aprilie încă 4 luni puterea în mînă, cu siguranţă îi sancţionau pe toţi cei pe care îi consideră organizatorii manifestaţiilor din aprilie anul trecut.

Acesta, în principiu, este raportul. Am făcut o prezentare foarte scurtă, foarte succintă, deoarece pe marginea raportului se mai poate de discutat încă vreo 5 6 ore.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Mihai Ghimpu:

Stimaţi colegi…

Mulţumim, domnule Nagacevschi.

Aşa a fost prevăzut în ordinea de zi: doar raportul preşedintelui comisiei. Întrebări, luări de cuvînt, adoptarea hotărîrii Parlamentului în una din următoarele şedinţe.

Vă mulţumesc. O seară bună şi la revedere.

Despre următoarea şedinţă o să fiţi anunţaţi suplimentar.             

 

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.07.

 

Stenograma a fost pregătită spre publicare

 în Direcţia documentare parlamentară

 a Aparatului Parlamentului.

 

 

 

 

 

 

 


Pagina de Titlu Scrieti-ne

Copyright © 2001-2009 Parlamentul Republicii Moldova